Strategia de dezvoltare locala a Municipiului ... - Primăria Câmpina

Strategia de dezvoltare locală a
municipiului Câmpina, 2011-2017

CUPRINS

1. PREZENTAREA GENERALĂ ............................................................................................................................................................................... 7
2. DEZVOLTARE URBANĂ ................................................................................................................................................................................... 15
3. INFRASTRUCTURĂ ŞI ECHIPARE EDILITARĂ.......................................................................................................................................... 23
4. DEZVOLTARE ECONOMICĂ ............................................................................................................................................................................ 33
5. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI ................................................................................................................................................ 49
6. TURISMUL ............................................................................................................................................................................................................ 57
7. EDUCATIE ............................................................................................................................................................................................................ 65
8. CULTURĂ .............................................................................................................................................................................................................. 73
9. SĂNĂTATE ........................................................................................................................................................................................................... 79
10. SOCIAL ................................................................................................................................................................................................................ 85
11. CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ ................................................................................................................................................................ 95
12. ANALIZA SWOT ............................................................................................................................................................................................. 105
II. FUNDAMENTAREA STRATEGIEI ................................................................................................................................................................ 117
II.1. Analiza situaţiei oraşului - Diagnoza .............................................................................................................................................. 119
II.2. Analiza contextului local, judeţean, regional, naţional şi european ................................................................................ 121
II.3 Stabilirea obiectivului general al strategiei ................................................................................................................................. 123
II.4 Relevanţa strategiei faţă de nevoile identificate ........................................................................................................................ 123
III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ................................................................................................................................................................... 125
Viziunea şi direcţiile de dezvoltare ......................................................................................................................................................... 127
Obiective strategice şi specifice ................................................................................................................................................................ 129
Planuri de acţiune sectoriale ..................................................................................................................................................................... 131
Surse de finanțare .......................................................................................................................................................................................... 139
Surse de finanțare .......................................................................................................................................................................................... 139
IV. PORTOFOLIUL DE PROIECTE. FIŞE DE PROIECTE ............................................................................................................................. 147
V. IMPLEMENTARE.MONITORIZARE ............................................................................................................................................................ 177
VI. COERENŢA ŞI CONFORMITATEA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE .......................................................................... 183
VII. METODOLOGIA ............................................................................................................................................................................................. 189
VIII. CONSULTAREA PUBLICĂ ......................................................................................................................................................................... 195

1. PREZENTAREA GENERALĂ
7

Scurt istoric
Cea mai veche atestare
documentară a localităţii Câmpina a
fost menţionată în anul 1503, iar în
1593 apare consemnată ca punct de
vamă pe drumul spre Transilvania,
punct strategic prin care se
controla traficul comercial al Văii
Prahovei.
În anul 1663, la numai 160 de ani
de la atestare, dintr-o simplă
aşezare, datorită poziţiei sale
geografice si datorită iscusinţei şi
hărniciei locuitorilor, satul Câmpina
ajunge la rangul de târg.
În anul1864, târgul Câmpina este
ridicat la rangul de oraş. La acea
dată, proprietari ai moşiei Câmpina
au fost prinţul Ştirbey, fraţii
Băicoianu şi statul român. În
această perioadă populaţia
Câmpinei era de 2.291 de locuitori.
În anul 1883, se construieşte calea
ferată Telega—Câmpina, care
servea la transportul sării de la ocna
Telega şi a lemnului de la
exploatările forestiere de pe Valea
Doftanei. Mai târziu, ea va fi
exploatată din plin de către rafinăria
societăţii „Steaua Română” care îşi
va amenaja în gara Câmpiniţa o
staţie de încărcare, a produselor
petroliere.
Datorită exploatării petrolului, la
cumpăna dintre secole, în oraşul
Câmpina vor apărea o serie de mari
unităţi industriale, cu ar fi: rafinăria
societăţii “Steaua Romana” – 1897,
Atelierele Centrale – 1898, Uzina
Electrica – 1905, fabrica de acid
sulfuric – 1907, etc.
În anul 1897 - societatea olandeză
"Amsterdam" amenajează pe râul
Prahova în zona oraşului o
hidrocentrală cu o putere de circa
220 kw. Ea va folosi curentul
electric produs la săparea primelor
trei sonde şi este considerată o
premieră mondială în domeniul
petrolului.
Intervalul 1900 – 1915, a fost
perioada de vârf în exploatarea
petrolului din Câmpina.
Atraşi de clima dulce, cât şi de
stabiliment modern de băi construit
aici şi de efectul curativ al acestor, o
serie de personalităţi din Bucureşti,
îşi vor construi locuinţe la Câmpina,
încât oraşul Câmpina, se transforma
pe timpul verii într-un adevărat
,,cartier al capitalei” (aşa cum afirma
dr. Istrati, vezi cap. I).
Deşi oraşul suferise şi războiul
lăsase urme adânci, în anul 1919 se
înfiinţează la Câmpina primul liceu
de băieţi din oraş, sub formă de
gimnaziu la început, în clădirea ce
există şi astăzi, pe strada Republicii,
fosta proprietate a prinţului Ştirbey.
În septembrie 1929 se introduce
pentru uz casnic gazul de sondă de
către societatea "Astra Română" la
primii 43 de abonaţi .
La începutul anilor ’30 se
asfaltează şoseaua de pe Valea
Prahovei până la Braşov, ea fiind
prima lucrare de acest fel din ţară,
9
lucrare executată de către o
societate suedeză.
Perioada celui de-al doilea război
mondial a avut repercusiuni
negative asupra oraşului şi
industriei sale, în special datorită
bombardamentelor aviaţiei angloamericane.
După încheierea
războiului dezvoltarea economică,
socială, culturală a Câmpinei
continuă în ritm susţinut.
În anul 1994 oraşul Câmpina a fost
declarat municipiu.
Localizare şi accesibilitate
Municipiul Câmpina este situat în
judeţul Prahova din Regiunea Sud-
Muntenia.
Regiunea Sud-Muntenia are o
suprafaţă de 34.453 km 2
reprezentând 14,45 % din suprafaţa
Figură 1: Poziţionare geografică municipiul
Câmpina

României, este situată în partea de
Sud-Sud Est a acesteia, învecinânduse
la Nord cu Regiunea Centru, la Est
cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu
Bulgaria, limita fiind dată de graniţa
naturală - fluviul Dunărea iar la Vest
cu Regiunea Sud-Vest.
Judeţul Prahova se află situat la sud
de curbura Munţilor Carpaţi şi
ocupă o suprafaţă de 4.716 km 2
(reprezentând 2% din teritoriul
ţării) şi are o populaţie de peste
812.844 locuitori.
Ca unitate administrativă, judeţul
Prahova a fost format la începutul
secolului IV, dar limitele actuale au
fost stabilite în 1868. Fiind la
intersecţia drumurilor către Europa
Centrală şi Orient şi având
importante resurse naturale, judeţul
s-a dezvoltat din toate punctele de
vedere: economic, social, cultural,
devenind cel mai important judeţ
din România.
La nord, judeţul Prahova se
Figură 3: Municipiul Câmpina în Regiunea
Sud-Muntenia
învecinează cu judeţul Braşov, la est
cu judeţul Buzău, la vest cu judeţul
Dâmboviţa, iar la sud cu judeţele
Ilfov şi Ialomiţa.
Municipiul Câmpina este situat în
zona colinară, ca un avanpost al
Subcarpaţilor înaintea câmpiei, la
circa 1 km de confluenţa râului
Prahova cu Doftana, pe malul stâng
al Prahovei.
Câmpina este situată la o altitudine
de 426 m, la 30 km distanţă de
Ploieşti(reşedinţa judeţului
Prahova), 70 km de Braşov, 92 km
faţă de capitala țării Bucureşti.
Coordonatele geografice sunt:
45 o 10’ latitudine nordică, 25 o 42’
longitudine estică.
Amplasat într-un adevărat
amfiteatru natural, Municipiul
Câmpina este situat pe Valea
Prahovei şi este înconjurat de trei
Figură 2: Legătura Bucureşti-Braşov
10
râuri (Câmpiniţa, Doftana, Prahova),
care au modelat terasa Câmpina.
Terasa Câmpinei, care domină cu
40-45 m văile celor trei râuri care o
delimitează, este modelată de o
serie de dealuri, care au
transformat-o într-o depresiune
ferită de vânturile puternice ce bat
în câmpie. Dealurile care înconjoară
oraşul au înălţimi medii de 600 m şi
un aspect ce alternează între colinar
şi fragmentat.
De-a lungul Văii Doftanei se află
dealul Ciobul (618m); la vest,
paralel cu râul Prahova se observă
un lanţ de dealuri dintre care se
evidenţiază Piţigaia (634 m), iar
spre nord se află vârful Poienii (672
m).
Dincolo de râul Câmpiniţa spre nord
şi nord-est se reliefează dealul
Cornului, dintre care vârful Voila
Figură 4: Coridoare de dezvoltare la nivel
european

(675m) deţine supremaţia. Trecerea
de la câmpie spre râurile care o
delimitează se face prin versanţi
abrupţi, uneori direct spre albia
râurilor. Subcarpaţii Prahovei au
aspectul unui ansamblu de culmi
deluroase, cu dimensiuni şi
orientări variate, a căror înălţime
creşte dinspre câmpie spre zona
muntoasă. Cea mai mare parte a
culmilor sunt înguste, multe având
înfăţişarea unor creste.
Limitele oraşului sunt impuse de
următoarele vecinătăţi:
Nord – comuna Cornu;
Nord-Est – comuna Brebu;
Vest – comuna Poiana Câmpina;
Sud – comuna Băneşti
Sud-Est – comuna Telega
Acces rutier. Municipiul Câmpina
are o poziţionare optimă în raport
cu reţele de transport. Accesul în
localitate se realizează cu
autoturismul pe DN1 (E60):-
Bucureşti-Câmpina 92 km sau
Braşov-Câmpina 70 km.
Acces feroviar. Accesul feroviar se
face prin linia 300 – Bucureşti –
Ploieşti – Câmpina - Predeal –
Braşov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea
– Episcopia Bihorului – cale ferată
dublă electrificată;
Acces aerian. Accesul aerian este
relativ facil, Aeroportul Băneasa
este situat la numai 90 km, iar
aeroportul Henri Coandă la 81 km
distanţă.
Solurile și subsolurile
Predomină cambisolurile, la care se
adaugă argiluvisoluri şi local
molisoluri.
În ceea ce priveşte alcătuirea
geologică a terasei, peste 70% din
suprafaţa construibilă prezintă în
subsol depozite sedimentare ce
aparţin miocenului, alcătuite din
marne şi argile cu intercalaţii de
nisip şi gresii, dar şi depozite de
sare şi gipsuri.
Din punct de vedere geologic, zona
care cantonează zăcămintele de
hidrocarburi face parte din marea
unitate a Carpaţilor Orientali,
respectiv zona alungită spre nord în
direcţia lanţului muntos, denumită
zona neogenă sau precarpatică a
Carpaţilor Orientali.
Formaţiunile din zonă aparţin
Neogenului, mai precis
Cuaternarului, reprezentat prin
seria Pleistocen inferior.
Meoţianul este alcătuit dintr-o
formaţiune nisipoasă, slab
cimentată, cu intercalaţii de marne.
Ponţianul, dispus discordant,
cuprinde o formaţiune marnonisipoasă,
fiind reprezentat prin
marne friabile şi nisipuri cenuşii,
slab micafere. Dacianul grupează
depozite reunite sub denumirea de
formaţiunea nisipoasă, ce prezintă
bazal marne cenuşii, iar superior
nisipuri cenuşii-gălbui, micafere.
Romanianul este alcătuit din doua
11
unităţi distincte: formaţiunea
argilelor pătate, reprezentată prin
argile si marne cenuşii, cu pete
roşcate, şi formaţiunea cu pietrişuri
şi nisipuri. Cuaternarul este
reprezentat prin seria Pleistocen
inferior, cu straturi de nisipuri,
pietrişuri si argile.
Clima . Statisticile arată că
municipiul Câmpina este oraşul cu
cele mai multe zile însorite din
România. Climatul Câmpinei are un
caracter de adăpost, atât faţă de
circulaţia vestică, cât şi faţă de
pătrunderea crivăţului din nord-est.
Bat vânturi cu caracter de foehn.
Temperatura medie multianuală
este + 9,5°C. Maxima pozitivă a verii
a fost de + 37,6°C înregistrata în
luna septembrie a anului 1946, iar
valoarea minimă de – 26,6°C, în luna
ianuarie a anului 1942.
Regimul precipitaţiilor este de 500 -
700 mm/an.
Numărul anual de zile senine: 160 -
180; viteza medie a vântului: 1,5
m/s; valoarea coeficientului solar,
Ks = 0,32; intensitatea izoseismică:
7.

Resurse naturale
Principalele resurse naturale
neregenerabile ale judeţului
Prahova sunt: petrolul, gazele
naturale, exploatate în cinci
aliniamente (Copăceni - Gura
Vitioarei, Apostolache – Mehedinţa -
Măgurele, Filipeştii de Pădure-
Floreşti – Băicoi - Ţintea, Podenii
Vechi-Boldeşti Scăeni şi Urlaţi-
Ceptura), cărbunele (Mina Siliştea
Dealului, lângă Filipeştii de Pădure,
şi mina Ceptura), sarea (masivul de
sare de la Slănic), calcarele şi
marnele calcaroase (Sinaia,
Comarnic, Gura Beliei şi Şotrile),
nisipul cuarţos.
Terenul agricol reprezintă o
rezervă naturală importantă a
municipiului Câmpina.
Atât structura suprafeţei agricole
cât şi condiţiile pedoclimatice
permit dezvoltarea unei structuri
complexe a producţiei agricole,
toate tipurile de activitate specifică
producţiei vegetale şi animale
întrunind condiţii favorabile de
dezvoltare.
Resursa de apă este una din
bogăţiile vitale pentru dezvoltarea
economică şi socială. În privinţa
apei, a dominat concepţia că
rezervele de apă nu reprezintă un
factor de limitare a dezvoltării,
presupunând că se dispune din
belşug de ea.
Reţeaua hidrografică este dominată
de bazinul râului Prahova, care
deţine 3/4 din teritoriul judeţului,
cu principalele râuri: Doftana,
Teleajenul, Vărbilăul şi Cricovul
Sărat, care la rândul lor au numeroşi
afluenţi.
Lacurile completează reţeaua
hidrografică a municipiului
Câmpina, respectiv: Lacul peştelui,
Lacul cocorului, Lacul Bisericii,
Lacul ferme, lacul Vlădoaia.
Vegetaţia este variată şi predomină
pădurile de fag în amestec cu
gorunul.
Fauna este bogată şi diversă ca
număr şi specii: urşi, cerbi carpatini,
jderi, căprioare, lupi, mistreţi, râşi,
dihori, pisici sălbatice, veveriţe,
capre negre; dintre păsări: cocoşul
de munte, mierla, cinteza, acvila de
munte, uliul, vulturul, iar dintre
reptile: vipera comună şi şopârla de
munte; fauna acvatică: păstrăvi,
mrene , ştiuci, bibani şi crapi.
12

Majoritatea populaţiei
respondente, din cadrul Sondajului
de opinie cu privire la dezvoltarea
socio-economică a municipiului
Câmpina, s-a declarat mulţumită şi
foarte mulţumită cu privire la
municipiul Câmpina (71,0%
locuitori intervievaţi declarându-se
mulţumiţi şi foarte mulţumiţi), zona
de rezidenţă (78,6% locuitori
intervievaţi declarându-se
mulţumiţi şi foarte mulţumiţi) şi
locuinţa acestora (88,8% locuitori
intervievaţi declarându-se
mulţumiţi şi foarte mulţumiţi).
Totodată, municipiul
Câmpina se bucură de o serie de
aspecte pozitive, prin proiectele de
dezvoltare implementate/în curs de
implementare ce privesc
infrastructura rutieră şi tehnicoedilitară,
dar şi resursele naturale
de care acesta dispune. Locuitorii
care au participat la studiu, au
menţionat ca principale aspecte
pozitive ale Municipiului Câmpina:
Aprecierea gradului de mulțumire a
cetățenilor față de oraşul în care trăiesc
Nici,nici
17,5%
Nemulţumit
şi foarte
nemulţumit
11,5%
Gradul general de mulţumire al locuitorilor vis-a-vis de municipiul Câmpina
Mulţumit şi
foarte
mulţumit
71,0%
infrastructura rutieră, curăţenia
oraşului, liniştea şi siguranţa şi
frumuseţea oraşului..
În opinia locuitorilor din Câmpina,
aceste aspecte pozitive sunt
urmate de:
Parcurile şi locurile de joacă
Aprecierea gradului de mulțumire a
cetățenilor față de zona în care trăiesc
Nici,nici
9,7%
Nemulţumit
şi foarte
nemulţumit
11,7%
Cele mai importante aspecte pozitive ale municipiului
Câmpina
infrastructura rutieră
curăţenia oraşului
linişte şi siguranţă
frumuseţea oraşului
parcuri şi locuri de joacă pentru copii
turism,agrement,organizare de spectacole
amenajare urbană
poziţia geografică
Mulţumit şi
foarte
mulţumit
78,6%
piaţa
7,54%
6,23%
3,11%
3,11%
2,75%
1,32%
12,33%
3,83%
Aprecierea gradului de mulțumire a
cetățenilor față de locuința în care trăiesc
Nici,nici
4,9%
Nemulţumit
şi foarte
nemulţumit
6,3%
22,27%
Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina
Mulţumit şi
foarte
mulţumit
88,8%
Sursa: Sondaj de opinie
13
pentru copii;
Turismul, agrementul şi
organizarea de spectacole;
Amenajarea urbană;
Poziţia geografică;
Piaţa agro-alimentară.

Locuitorii municipiului
Câmpina, care
au participat la studiu, consideră că
principalele probleme cu care
acesta se confruntă, sunt
reprezentate de starea
infrastructurii rutiere/ lipsa
amenajărilor specifice (ex. trotuare,
marcaje rutiere corespunzătoare,
etc.) şi lipsa locurilor de muncă.
Acestea sunt urmate de:
Curăţenia oraşului,
Prezenţa câinilor vagabonzi,
Birocraţia şi administraţia locală,
Lipsa locurilor de parcare
Alimentarea cu apă şi canalizare
Parcurile;
Impozitele şi taxele.
Locuitorii municipiului
Câmpina au propus o serie de
acţiuni pentru remedierea
problemelor existente. 11,2% din
persoanele care au lansat o
propunere au menţionat serviciile
de sănătate, sociale și de educație ca
fiind prioritare.
Locuitorii intervievaţi au menţionat
şi alte acţiuni necesare pentru
rezolvarea problemelor (în ordine
descrescătoare a frecvenţei de
menţionare):
Comunicarea administrației
publice cu populația,
Curățenia și ordinea publică,
Crearea de noi locuri de muncă,
Dezvoltarea urbană,
Parcurile și spațiile verzi,
infrastructura rutieră.
Cele mai importante probleme ale municipiului Câmpina
infrastructura rutieră
locurile de muncă
curăţenia oraşului
câinii vagabonzi
birocraţia şi administraţia locală
lipsa locurilor de parcare
apă şi canalizare
parcurile
impozitele şi taxele
infracţiunile
4,41%
11,53%
3,37%
2,61%
2,60%
2,60%
2,21%
14,93%
12,59%
21,16%
Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina
14

2. DEZVOLTARE URBANĂ
15

17
Organizarea teritorială
Municipiul Câmpina este situat în
judeţul Prahova - Regiunea Sud
Muntenia.
Această regiune este compusă din
judeţele: Prahova, Argeş, Călăraşi,
Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa,
Teleorman.
Pe teritoriul judeţului Prahova se
află 2 municipii(Municipiul Ploieşti
şi municipiul Câmpina), 12 oraşe
(Azuga, Băicoi, Boldeşti-Scăeni,
Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil,
Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii
de Munte), 90 de comune şi 405
sate.
Reşedinţa judeţului Prahova se află
la Ploieşti.
Municipiul Câmpina, este unitate
administrativ teritorială, alcătuită
dintr-o singură localitate – Câmpina.
Acesta este persoană juridică de
drept public cu capacitate juridică
Figură 5: Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia
deplină, care deţine un patrimoniu
propriu format din domeniul public
şi domeniul privat, exercitându-şi,
în condiţiile legii, autoritatea pe
teritoriul anume delimitat prin lege.
Suprafaţa totală a municipiului
Câmpina este de 2.423 ha, iar
suprafaţa intravilană este de 1.206
ha.
Situaţia demografică
La 1 iulie 2010, populaţia
municipiului Câmpina număra
36.842 persoane, reprezentând
4,53% din populaţia totală a
judeţului Prahova şi 1,13% din
populaţia totală a Regiunii Sud-
Muntenia.
Densitatea populaţiei pe întreg
teritoriul oraşului (2.423 ha) este de
1.520,51 locuitori/km 2 , mult peste
cea de la nivel judeţean, unde
39.000
38.500
38.000
37.500
37.000
36.500
36.000
Evoluţia populaţiei în municipiul Câmpina, 2005-2010
38.435,00
38.166,00 38.017,00
densitatea este de 172,36
locuitori/km 2 din suprafaţa totală.
Raportând populaţia stabilă la
suprafaţa terenului intravilan se
observă că densitatea municipiului
Câmpina este de 3.054,89
locuitori/km 2 de teren intravilan,
iar densitatea populaţiei urbane de
la nivelul judeţului Prahova este de
4.689,032 locuitori/km 2 teren
intravilan.
Comparativ cu anul 2005, efectivul
populaţiei a scăzut cu 1.593 de
persoane, în anul 2010.
Structura etnică a populaţiei
municipiului Câmpina este
următoarea: 98,5% români, 1,1%
rromi, 0,1% maghiari, 0,1% germani
şi 0,2% alte etnii.
Principalele religii ale populaţiei
municipiului Câmpina sunt: religia
37.411,00 37.225,00
36.842,00
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO

Structura etnică a populaţiei municipiului Câmpina
Români
98,5%
ortodoxă (96,1% din populaţia
oraşului), religia romano-catolică
(1,2% din populaţie), religia
adventistă(1,2% din populaţie),
religia penticostală (0,7% din
populaţie) şi altele.
Situaţia spaţial-urbanistică
Municipiul Câmpina este un centru
economico-social de importanţă
judeţeană cu profil dominant
industrial-terţiar şi dotări cu rol
teritorial.
Municipiul este un furnizor de
servicii de sănătate şi educaţie
pentru zona limitrofă.
Pe teritoriul oraşului se regăsesc
mai multe zone cu funcţiune
industrială şi comercială.
Dezvoltarea oraşului s-a realizat în
strânsă legătură cu arterele de
comunicaţii principale.
Rromi
1,1%
Maghiari
0,1%
Germani
0,1%
Alţii
0,2%
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
Figură 6: Planul Urbanistic General al municipiului Câmpina
18

19
Municipiul Câmpina are un
teritoriu administrativ în suprafaţă
de 2.423ha din care intravilan
1.404,01 ha, acesta fiind împărţit în
8 cartiere.
Procesul de urbanizare a devenit un
fenomen general, specific si
ireversibil, fiind rezultatul unor
factori obiectivi ca: dezvoltarea
comerţului, a transportului, a
industriei, etc.
Urbanizarea, definită ca fenomen de
creştere accelerată a populaţiei
urbane, de extindere în teritoriu,
presupune şi necesită dezvoltarea
unor facilităţi, respectiv: facilităţi de
sănătate, mediu, alimentare
centralizată cu apă potabilă,
racordare la reţea de canalizare şi
epurare a apelor uzate.
semnificative si din punctul de
În documentaţia de urbanism
"Reactualizare Plan Urbanistic
General al municipiului Câmpina"
s-au prevăzut noi amplasamente
pentru încă două micro staţii de
epurare, inclusiv modernizarea şi
Ponderea străzilor modernizate din municipiul
Câmpina în anul 2009
Străzi
nemodernizate
(km)
20,2%
extinderea celei existente.
Procesul de urbanizare a
municipiului Câmpina se reflectă în
dezvoltarea oraşului prin extinderea
suprafeţei intravilanului.
Conform Planului Urbanistic
General al municipiului 51,2% din
suprafaţa intravilană este ocupată
de locuinţe şi 13,3% de unităţi
industriale.
Străzi
modernizate
(km)
79,8%
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
84 84 85 84
30 30 29 30
Zonificarea funcţională a intravilanului în anul 2009 în
municipiul Câmpina
Altele
17,62%
Spaţii verzi, sport,
agrement 12,09%
Căi de
comunicaţii
5,75%
Reţeaua de străzi orăşeneşti
Municipiul Câmpina are o
poziţionare optimă în raport cu
arterele de circulaţie rutieră fiind în
apropierea DN1( E 60) – Frontieră
Borş – Cluj Napoca – Târgu Mureş –
Ploieşti – Bucureşti – Slobozia –
Constanţa – coridorul IV
paneuropean (parţial).
În municipiul Câmpina există o
reţea stradală extinsă care
Evoluţia raportului străzi modernizate/străzi nemodernizate
în municipiul Câmpina, 2005-2009
2005 2006 2007 2008 2009
Străzi modernizate(km) Străzi nemodernizate(km)
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
Locuinţe
51,25%
Unităţi
industriale
13,30%
91
23
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO

însumează 114 km de străzi
orăşeneşti.
Ponderea străzilor modernizate în
total străzi orăşeneşti era în anul
2009 de 79,8% aflându-se pe un
trend crescător faţă de anul 2008.
Principalele artere de
circulaţie sunt:
Calea Daciei, B-dul Nicolae
Bălcescu, B-dul Carol I,
Calea Doftanei, Str. Voila,
Str. B.P. Haşdeu, Str. I.H.
Rădulescu, Drumul
Taberei,
Str. Orizontului, Str.
Ecaterina Teodoroiu,
Str. Sondei, Str. Schelelor,
Str. Griviţei, str. Ion
Câmpineanu,
Str. M. Kogălniceanu, Str.
Constantin Stere, str.
Zorilor.
14.700
14.650
14.600
14.550
14.500
14.450
14.400
Evoluţia numărului de locuinţe din municipiul Câmpina ,
2005-2010
14.515
14.536
14.549
14.578
14.591
14.655
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Serviciile de transport public
urban
Serviciile de transport taxi şi în
regim de închiriere sunt servicii
comunitare de utilitate publică, care
se desfăşoară sub controlul,
conducerea şi coordonarea
Consiliului Local al Municipiului
Câmpina, se efectuează numai de
către transportatori autorizaţi de
acesta, şi se asigură prin atribuirea
de gestiune delegată, pe bază de
contract de atribuire.
Pe raza Municipiului Câmpina, la ora
actuală, sunt în exploatare 4 (patru)
trasee de transport public local de
călători prin curse regulate. Aceste
trasee sunt:
1) Cartier Slobozia (intersecţia str.
În Luncă cu Aleea Alunului) –
Cimitirul “Învierea lui Lazăr”;
2) Pram – Spital Voila;
3) Pram – Turnatorie – Spital Voila;
4) Pram – Captare – Spital Voila.
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
80
70
60
50
40
30
20
10
0
28
Evoluţia numărului de locuinţe terminate în municipiul
Câmpina , 2005-2010
30
44
2005 2006 2007 2008 2009 2010
48
33
72
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
20
Sistemul de utilităţi publice prin
care se realizează aceasta activitate
este compus din:
calea de rulare, respectiv străzile
N. Bălcescu, Carol I, Oituz, B.P.
Haşdeu, I.H. Rădulescu, Calea
Doftanei, Voila, Şoseaua Paltinu,
M. Kogălniceanu, C-tin. Stere, Ec.
Teodoroiu, Zorilor;
staţiile de îmbarcare – debarcare
călători aferente traseelor de
mai sus;
dotările acestor staţii.
Serviciului de transport public de
persoane prin curse regulate pe
raza municipiului Câmpina a fost
delegat către SC Eliro SRL.
De asemenea, pe teritoriul
municipiului funcţionează şi două
autogări pentru transporturile
interjudeţene şi intrajudeţene.

21
Condiţii de locuire
Fondul locativ al municipiului
Câmpina cuprinde 14.655 locuinţe,
reprezentând 4,63% din fondul
locativ al judeţului Prahova în anul
2010. Dintre acestea, aproximativ
14.285 locuinţe sunt în proprietate
privată, adică 97,48% din totalitatea
locuinţelor din municipiu.
În perioada 2005 – 2010, fondul
locativ al oraşului a crescut cu
numai 140 locuinţe.
Suprafaţa locuibilă totală este de
579.310mp, revenind în medie
39,53mp/locuinţă.
Comparativ cu anul de bază, 2005,
suprafaţa medie locuibilă a crescut
cu aproximativ 1,2 mp/locuitor.
În perioada 2005-2010 s-au
recepţionat 255 locuinţe noi, iar în
anul 2010 au fost terminate 72 de
locuinţe. În ceea ce priveşte
numărul autorizaţiilor de construire
se constată un maxim al acestora în
anul 2008 (123 de autorizaţii), an
de creştere economică la nivelul
ţării şi o scădere accentuată în anul
2010(62 autorizaţii).
În ceea ce priveşte structura
autorizaţiilor de construcţii după
metrii pătraţi suprafaţă utilă se
constată va ponderea cea mai mare
o deţin clădirile pentru comerţul cu
ridicata şi amănuntul.
16,00
15,80
15,60
15,40
15,20
15,00
14,80
14,60
14,40
14,20
14,00
13,80
Structura autorizaţiilor de construcţii după metri patrati
suprafaţă utilă pe tipuri de construcţii în anul 2010 în
municipiul Câmpina
Alte clădiri
21,8%
14,77
14,53
Clădiri pentru
comerţ cu
ridicata şi cu
amănuntul
34,4%
14,95
14,73
15,14
14,94
Clădiri
rezidenţiale
29,6%
Clădiri
rezidenţiale
pentru
colectivităţi
5,3%
Alte clădiri
0,0%
Clădiri
administrative
1,1%
Hoteluri şi clădiri
similare
7,7%
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
Evoluţia suprafeţei locuibile pe cap de locuitor în municipiul
Câmpina şi judeţul Prahova 2005-2010(mp/locuitor)
15,33
15,27
15,54
15,41
15,76
15,72
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Suprafaţă locuibile pe cap locuitor judeţ Prahova
Suprafaţă locuibilă pe cap locuitor municipiul Câmpina
Sursa: INS,
Baza de Date
TEMPO

Majoritatea respondenţilor
se declară mulţumiţi şi foarte
mulţumiţi de aspectul clădirilor, de
rezistența clădirilor şi de
suficienţa spaţiului din locuinţa
actuală.
Peste 40% dintre
respondenţi se declară nemulțumiți
și foarte nemulțumiți de
termoizolarea clădirilor, iar peste
30% nemulțumiți de aspectul
clădirilor.
Cea mai importantă
resursă pentru dezvoltare a
municipiului este considerată
industria și locurile de
muncă(21,20%), urmată de turism și
agrement cu 10,3%, resursele
naturale cu 5,2%, fondurile europene
3,2%, educația și cultura cu 1,4%.
Nemulţumit
şi foarte
nemulţumit
31%
Nemulţumit
şi foarte
nemulţumit
41%
Nici, nici
23%
aspectul clădirilor
Nici, nici
15%
Gradul de mulţumire vis-s-vis de condiţiile de locuire din municipiul Câmpina
termoizolarea clădirilor
Mulţumit şi
foarte
mulţumit
46%
Mulţumit şi
foarte
mulţumit
44%
Nemulţumit
şi foarte
nemulţumit
25%
Nemulţumit
şi foarte
nemulţumit
12%
Nici, nici
29%
rezistenţa clădirilor
suficiența spațiului de locuit
Nici, nici
7%
Mulţumit şi
foarte
mulţumit
46%
Mulţumit şi
foarte
mulţumit
81%
Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina
Cele mai importante resurse pentru dezvoltare ale
municipiului Câmpina
industria și locurile de muncă
turismul și agrementul
resursele naturale
fondurile europene
educaţia şi cultura
3,20%
1,40%
5,20%
10,30%
21,20%
Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina
22

3. INFRASTRUCTURĂ ŞI ECHIPARE EDILITARĂ

25
Drumuri publice
Municipiul Câmpina este conectat şi
la o serie de drumuri judeţene:
DJ 100E Băicoi (DJ 100F) –
Tufeni - Mislea - Telega - Câmpina –
Poiana Câmpina - Proviţa de Jos -
Proviţa de Sus -Adunaţi (DJ 710),
km 0+000 – km 34+900,
DJ 101R Câmpina (DJ 102
I) - Podu Vadului - Breaza - Breaza
de Sus – Gura Beliei - Comarnic
(DN1), km 0+ 000 – km 17+ 835
DJ 102I Câmpina - Lunca
Mare - Teşila - Trăisteni – Limită
judeţ Braşov, km 0+000 - km
49+910
DJ 205G Câmpina (DJ
101R)- Cornu de Jos, km 0+000 - km
3+000
DJ 207 Nistoreşti (DN1) –
Vistieru - Şotrile - Câmpina (DJ 102
I), km 0+000 - km
15+400
Municipiul Câmpina se va racorda la
viitoarea autostrada Bucureşti-
Braşov care se va desfăşura pe
teritoriul administrativ al
Municipiului Bucureşti şi al
judeţelor Ilfov, Prahova şi Braşov.
Lungimea totală a autostrăzii este
de cca 174 km.
Localităţile traversate în judeţul
Prahova sunt: Municipiile Ploieşti şi
Câmpina, oraşele Băicoi, Breaza,
Comarnic, Sinaia, Buşteni, Azuga şi
comunele Balta Doamnei, Gherghiţa,
Olari, Drăgăneşti, Dumbrava, Râfov,
Berceni, Bărcăneşti, Târgşoru Vechi,
Ariceşti Rahtivani, Floreşti,
Măgureni, Băneşti, Poiana-Campina
şi Cornu.
Drumurile judeţene si cele
orăşeneşti sunt întreţinute în
condiţii optime de funcţionare de
către serviciile specifice ale
administraţiei publice locale in
colaborare cu Direcţia Regională de
Drumuri şi Poduri Bucureşti Secţia
de Drumuri Naţionale Bucureşti
Nord.
Infrastructura de
telecomunicaţii
Sectorul telecomunicaţiilor, parte
importantă a infrastructurii
naţionale s-a dezvoltat continuu,
abordând în funcţie de necesităţi
atât soluţii calitative cât şi
cantitative.
În judeţul Prahova, numărul
abonaţilor telefonici în rețeaua
Romtelecom depăşeşte 148.500, iar
în municipiul Câmpina depăşeşte
9.000.
Principalul operator de telefonie
fixă – Romtelecom a instalat si în
municipiul Câmpina centrală
telefonică digitală care funcţionează
la parametrii proiectaţi.
Municipiul este racordat prin
magistrale de fibră optică la reţeaua
interurbană şi internaţională. În
felul acesta s-a creat posibilitatea ca
abonaţii să comunice la nivel
naţional şi internaţional.
Operatorii de sisteme de telefonie
mobilă VODAFONE, ORANGE,
COSMOTE acoperă toată aria
municipiului.
Romtelecom S.A, UPC, RCS & RDS
oferă în prezent, pentru clienţi,
servicii de telefonie fixă naţională şi
internaţională, internet şi date şi
televiziune, toate bazate pe
infrastructuri de fibră optică şi
sisteme digitale performante.
În Câmpina funcţionează posturile
de televiziune locală: PRIMA TV
CÂMPINA şi VALEA PRAHOVEI TV.

Săptămânal, se editează patru
publicaţii, INFO MONTAN, OGLINDA
DE AZI, ZARVA și VALEA PRAHOVEI.
La Câmpina mai apare publicaţia
culturală „REVISTA NOUĂ” şi
Revista editată de Primăria Câmpina
„INFO CÂMPINA”.
Activitatea poştală se desfăşoară
într-o structură care permite
funcţionarea la standarde optime de
eficienţă pe întreg teritoriul
municipiului fiind amplasate 3 oficii
poştale care oferă servicii
tradiţionale (corespondenţă şi
mesagerie internă şi externă),
servicii financiare, servicii de
curierat rapid intern, curier
electronic, filatelie, încasări şi plăţi,
servicii bancare şi asigurări şi alte
servicii suplimentare pentru clienţi.
Reţeaua de apă-canal/volumul
apei potabile distribuite
Municipiul Câmpina dispune în
prezent de un sistem de alimentare
Figură 7:Barajul Paltinu, judeţul Prahova
cu apă potabilă centralizat, care
furnizează apă atât pentru nevoile
populaţiei, cât şi pentru agenţii
economici.
Principalul furnizor şi operator de
servicii privind alimentarea cu apă
şi tratare ape uzate este compania
HIDRO PRAHOVA.
Aria acoperită cu servicii include
oraşele Câmpina, Azuga, Băicoi,
Breaza, Comarnic, Mizil, Plopeni,
Sinaia, Slănic şi Urlaţi şi 16 comune
arondate acestora.
S.C. HIDRO PRAHOVA S.A.
realizează captarea, tratarea,
transferul şi distribuţia apei
potabile, precum şi colectarea,
transportul şi epurarea apei uzate.
Barajul Paltinu(pe râul Doftana)
serveşte în principal pentru
alimentarea cu apă potabilă şi
industrială a municipiilor Câmpina
şi Ploieşti.
La nivelul judeţului Prahova
operează 8 staţii de Tratare Apă, iar
municipiul Câmpina este deservit de
Staţia Voila – alimentează ramura
Paltinu a sistemului principal de
transport al judeţului;
Staţia de tratarea apă Voila a fost
construită între anii 1970-1978 şi
necesită o modernizare.
Majoritatea staţiilor de epurare a
apelor uzate (SEAU) din judeţul
Prahova sunt vechi, având
infrastructura cât şi echipamentele
mecano-electrice într-o stare foarte
precară. Staţiile de tratare
evacuează apa insuficient epurată în
26
bazinele râurilor. Facilităţile
existente sunt realizate după
proiecte vechi, echipamentele
existente sunt învechite, din cauza
lipsei de fonduri nu au fost făcute
investiţiile necesare, iar
cunoştinţele necesare pentru
operarea eficientă din punct de
vedere tehnic şi financiar a staţiilor
de epurare sunt limitate.
Treapta terţiara de epurare, care
este necesară pentru toate
aglomerările cu mai mult de 10.000
P.E. nu a fost încă implementată în
nici una din staţiile de epurare; de
asemenea, nu sunt luate măsurile
adecvate pentru tratarea şi
depozitarea nămolurilor.
Sistemul de colectare a apelor uzate
este într-o stare precară, din cauza
infiltraţiilor şi scurgerilor, precum şi
din cauza proastelor conexiuni
dintre conductele de colectare a
apei pluviale şi cele de colectare a
apelor uzate.
În judeţul Prahova au fost
identificate următoarele probleme
majore ale facilităţilor de epurare a
apelor:
Volumul de apă uzată care
intra în staţiile de epurare
coroborat cu nivelul scăzut de
poluanţi degradabili din apă indică o
rată mare spre foarte mare a
infiltrării de apă pluvială în reţeaua
de colectare a apei uzate.
Sunt foarte multe secţiuni
de reţea de canalizare deteriorate
În majoritatea oraşelor, rata
insuficientă de conectare la sistemul
centralizat de canalizare conduce, la

27
un risc sanitar ridicat mai ales în
zonele în care populaţia este
conectată la o reţea de apă potabilă.
Apa uzată este deversată parţial
direct în cursurile de apă, ocolind
facilităţile de epurare existente.
Cu privire la furnizarea apei
potabile, reţeaua publică existentă
este alimentată în general cu apă de
bună calitate fără probleme de
satisfacere a cererii, în timp ce
multe din sursele publice locale de
apă sunt poluate cu nitraţi şi alte
substanţe. Pierderile de apă sunt
foarte mari, din cauza reţelelor
foarte îmbătrânite
Municipiul Câmpina a fost desemnat
ca aglomerare prioritară în Master
Planul privind alimentarea cu apă şi
canalizare de la nivelul judeţului
Prahova. Investiţiile prevăzute în
acest Master Plan care va fi finanţat
din Programul Operaţional sectorial
de Mediu, Axa prioritară 1 constau
în:
Staţii Tratare Apă (STA) -
100.000 euro
Staţii de Pompare,
Rezervoare - 327.900 euro
Reţele de Distribuţie Apă –
426.000 euro
Staţii Epurare Ape Uzate
(SEAU) – 7.106.500 euro
Colector Principal – 76.500
euro
Staţii de Pompare Apă
Uzată – 76.000 euro
Reţele de Canalizare –
6.591.400 euro
250
200
150
100
La finalul anului 2009, lungimea
totală a reţelei simple de distribuţie
a apei potabile în municipiul
Câmpina era de 98 km, fără
50
0
98
97
96
95
94
93
92
91
90
89
88
Evoluţia lungimii reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare
în municipiul Câmpina, 2005-2009(km)
225
96 96 98 98
78 78 78
48 48
2005 2006 2007 2008 2009
Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei
potabile(km)
Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare(km)
97
97
92
modificări substanţiale din anul
2006.
Lungimea totală a conductelor de
canalizare în municipiul Câmpina s-
93
Sursa: INS, Baza
de Date TEMPO
Evoluţia cantităţii totale/pentru uz casnic de gaze naturale
distribuite în municipiul Câmpina, 2005-2009(mii mc)
2005 2006 2007 2008 2009
94
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO

a menţinut relativ constantă în
ultimii ani.
De asemenea, se constată o scădere
a cantității de apă distribuită
consumatorilor de la 7.250 mii mc
în anul 2005 la 2.764 mii mc în anul
2009. Din cantitatea totală
distribuită un procent de 32,6%.
Capacitatea instalațiilor de
producere a apei potabile din
municipiul Câmpina s-a menținut
relativ constantă în ultimii ani la
valoarea de 43.200 mii mc.
Energie termică
Energia termică furnizată
locuitorilor municipiului Câmpina a
scăzut treptat începând cu anul
2000, iar în anul 2008 a fost sistată
definitiv.
Sistemul de încălzire se realizează în
regim individual prin centrale
termice pe gaz sau pe lemne.
Reţeaua şi volumul gazelor
naturale distribuite
Reţeaua de alimentare cu gaz
existentă în municipiul Câmpina la
sfârşitul anului 2009 are o lungime
de 94 Km și nu a cunoscut
modificări substanţiale pe parcursul
perioadei 2005-2009.
Consumul de gaze se află pe un
trend descrescător de la 41.020 mii
mc în anul 2005 la 28.433 mii mc în
anul 2009.
Din cantitatea totală de gaze
consumată în anul 2009 consumul
casnic reprezintă 56,87%.
Iluminatul public
În anul 1861 - se introduce
iluminatul public cu felinare cu gaz
(petrol lampant), Câmpina fiind al
șaselea oraș din țară iluminat cu
acest nou sistem. În municipiul
Câmpina au fost făcute în ultima
perioadă o serie de investiţii în
45.000
40.000
35.000
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0
8.000
7.000
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0
Evoluţia cantităţii totale/pentru uz casnic de gaze naturale
distribuite în municipiul Câmpina, 2005-2009(mii mc)
41.020
18.880
Evoluţia cantităţii totale/pentru uz casnic de apă
distribuită în municipiul Câmpina, 2005-2009(mii mc)
7.250
3.184
36.149
17.376
3.265 3.279
1.518
33.447
14.363
38.766
1.518 1.339
2.896 2.764
2005 2006 2007 2008 2009
Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii metri cubi)
27.433
15.744 15.602
2005 2006 2007 2008 2009
Gaze naturale distribuite(mii metri cubi)
Gaze naturale distribuite(mii metri cubi) pentru uz casnic
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii metri cubi) pentru uz
casnic
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
902
28
domeniul iluminatului public,
inclusiv înlocuirea corpurilor de
iluminat în Cartierul Slobozia,
bulevardul Nicolae Bălcescu,
cartierul Voila, strada Plevnei.

29
Conform sondajului de
opinie realizat în rândul populaţiei
din municipiul Câmpina, la nivel local
există o situaţie relativ
satisfăcătoare vis-à-vis de starea
parcărilor, aleilor şi trotuarelor şi
străzilor. Pe o scară de la 1 (foarte
nemulţumit) la 10 (foarte mulţumit),
situaţia parcărilor a avut un scor
mediu de 7,18, situaţia străzilor un
scor mediu de 6,92 şi situaţia aleilor
şi trotuarelor un scor mediu de 6,72
În ceea ce priveşte
evaluarea raportului calitate/preţ
al utilităţilor publice din municipiul
Câmpina, situaţia cea mai
problematică este întâlnită în ceea
ce priveşte serviciul de furnizare a
gazelor naturale 48,04% din
persoanele chestionate s-au
declarat nemulţumite şi foarte
nemulţumite de raportul
calitate/preţ al gazelor naturale.
Situaţie
negativă
48,04%
Situaţie
neutră
13,90%
Aprecierea populaţiei racordate la utilităţi publice privind raportul calitate/preţ al următoarelor servicii
serviciul de furnizare a gazelor naturale
Situaţie
pozitivă
38,07%
43,66% din persoanele
racordate la reţeaua de furnizare a
apei potabile sunt nemulţumite şi
foarte nemulţumite de raportul
calitate/preţ al acestui serviciu.
Situaţie
negativă
43,66%
serviciul de furnizare a apei potabile
Situaţie
neutră
14,45%
Parcări
Alei şi trotuare
Străzi
Situaţie
pozitivă
41,89%
Situaţie
negativă
33,12%
Doar 49,27% din
respondenţii a căror locuinţă este
racordată la infrastructura de
canalizare consideră că acest
serviciu are un raport calitate/preț
corect
Evaluarea nivelului de mulţumire vis-a-vis de infrastructura din
municipiul Câmpina
Situaţie
neutră
17,68%
serviciul de canalizare
Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina
6,72
7,18
6,92
1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00
Situaţie
pozitivă
49,20%

Opinia respondenţilor
referitoare la serviciile publice
furnizate la nivel local variază.
Astfel cetățenii sunt mulțumiți și
foarte mulțumiți de iluminatul public
în proporție de 84,9%, de serviciile de
urgență în proporție de peste 79,6%
și mai puțin mulțumiți de serviciul de
salubritate – 56,4% și de siguranța și
ordinea publică-53,1%.
De asemenea, se constată că
peste 60% dintre cetățeni se declară
mulțumiți de calitatea apei și a
serviciilor de canalizare
Iluminat public
Administrarea
parcurilor/spaţiilor…
Curăţenia şi
gestiunea deşeurilor
Serviciile de urgenţă
(salvare, pompieri,…
Siguranţa şi ordinea
publică
Aprecierea gradului de mulțumire a
cetățenilor față de calitatea apei din orașul
în care trăiesc
Proastă şi
foarte
proastă
15,1%
Nici, nici
7,4%
Bună şi
foarte
bună
62,3%
Gradul de mulţumire al cetăţenilor vis-a-vis de serviciile publice din
municipiul Câmpina
6,70%
19,20%
11,00%
27,30%
30,30%
84,90%
60,80%
56,40%
79,60%
53,10%
20,10%
8,40%
16,30%
9,40%
16,60%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Nemulţumit(ă) şi f. nemulţumit(ă) Mulţumit(ă) şi f. mulţumit(ă) Nici, nici
Aprecierea gradului de mulțumire a
cetățenilor față de canalizarea din orașul în
care trăiesc
Proastă şi
foarte
proastă
11,1%
Nici, nici
10,8%
Bună şi
foarte
bună
62,3%
Aprecierea gradului de mulțumire a
Sursa: Sondaj de opinie
30

31
Aprecierea generală a
cetățenilor din municipiul Câmpina
față de siguranța și ordinea publică
este una relativ pozitivă, în condițiile
în care 53,1% sunt mulțumiți și
foarte mulțumiți.
În ceea ce privește nivelul de
siguranță în municipiul Câmpina se
constată că peste 67% consideră că
zona de reședință este una mai
degrabă sigură, totuși 47,69% se
simt nu prea în siguranță sau deloc
în siguranță în oraș în timpul nopții.
Aprecierea siguranţei în cartier noaptea
Nu prea în
siguranţă şi
Deloc în
siguranţă
34,06%
Nici,nici
10,00%
Destul de şi
complet în
siguranţă
55,94%
Aprecierea cetățenilor vis-a-vis de nivelul de siguranță în municipiul Câmpina
Aprecierea nivelului de siguranţă în oraş noaptea
Nici,nici
22,78%
Nu prea în
siguranţă şi
Deloc în
siguranţă
47,69%
Aprecierea generală a cetăţenilor din municipiul
Câmpina faţă de siguranță și ordine publică
Destul de şi
complet în
siguranţă
29,54%
Mulţumit şi f.
mulţumit
53,1%
Nici, nici
16,6%
Sursa: Sondaj de opinie
Aprecierea zonei de reşedinţă prin prisma
siguranţei
Mai curând
proastă
5,18%
Nici,nici
27,24%
Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina
Mai curând
bună
67,58%

33
4. DEZVOLTARE ECONOMICĂ

35
Volumul şi structura
economiei locale
Scurt istoric. Municipiul Câmpina
este un puternic centru economic în
jurul căruia gravitează şi o serie de
comune limitrofe.
Cu o tradiţie economică importantă
municipiul Câmpina cunoaşte un
avânt economic important odată cu
primele exploatări moderne ale
ţiţeiului, realizate după 1880 de
către Dumitru V. Hernia, un
întreprinzător particular, considerat
astăzi ""pionierul"" petrolului
câmpinean.
Exploatarea şi prelucrarea modernă
a petrolului câmpinean se datorează
în cea mai mare parte societăţii cu
capital româno-austro-franco-ungar
Steaua Romană, înfiinţată în anul
1895 la Câmpina, care va construi în
1897 cea mai mare şi modernă
rafinărie din Europa la acea dată. In
partea sudica a oraşului şi în luncile
Prahovei şi Doftanei a apărut o
adevărată ""pădure"" de sonde,
producţia depăşind, începând din
acel an, 50.000 tone anual.
Datorită petrolului, Câmpina a
devenit un centru cunoscut in
întreaga lume.
Perioada capitalistă interbelică a
reprezentat cel mai important
progres economic al oraşului de
pana atunci.
S-au modernizat unităţi industriale
precum Atelierele Centrale, care
produceau utilaje pentru extracţia
petrolului, s-a introdus în 1929
gazul de sondă pentru uz casnic, iar
prelucrarea petrolului a devenit
principala activitate industrială.
O nouă perioadă de dezvoltare, mult
mai complexă, a înregistrat
economia câmpineană în anii 50-70.
Vechile Ateliere Centrale au devenit
Uzina Mecanică, cunoscută la nivel
naţional şi internaţional. Atelierele
Poiana Câmpina au devenit
Întreprinderea de Reparaţii
Motoare Grele şi Instalaţii Petroliere
(I.R.M.G.I.P) solicitată de asemenea
în toata ţara. Una din vechile
turnătorii, modernizată, a devenit
Uzina ""Neptun"". Au apărut noi
obiective, precum I.P.T.
(Întreprinderea de Piese Turnate,
actuala Turnătorie Centrală Orion),
I.R.U.E.A.R (Întreprinderea de
Reparaţii Utilaj Electric
Automatizări şi Radio),
""Energopetrol"", Întreprinderea de
Echipament Electric,
""Electromontaj"",I.R.A
(Întreprinderea de Reparaţii Auto)
Demografia întreprinderilor. În
judeţul Prahova, numărul total de
comercianţi activi din punct de
vedere juridic este de 53.096
unităţi, la 31 decembrie 2009, din
care 21.343 unităţi sunt cu situaţia
bilanţieră depusă Oficiul Naţional
Registrul Comerţului.
Din acestea ponderea cea mai mare
o au societăţile comerciale cu
răspundere limitată 57%, urmate de
persoanele fizice autorizate şi
întreprinderile individuale.
Din totalitatea persoanelor juridice
active care şi-au depus situaţiile
bilanţiere de la nivel judeţean
7,65% sunt înregistrate în
municipiul Câmpina, în anul 2009.
În perioada 1995-2009 numărul de
persoane juridice active juridic cu
situaţia bilanţieră depusă, la nivelul
municipiului Câmpina, aproape s-a
dublat. crescând de la de la 956
unităţi în anul 1995 până la 1.633
unităţi în anul 2009.
Creşterea numerică a acestei
categorii de persoane juridice, din
municipiul Câmpina s-a păstrat
relativ constant ca procent în totalul
judeţului Prahova.

25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0
Evoluția numărului de persoane juridice active care au
delarat situațiile bilanțiere, în județul Prahova și municipiul
Câmpina, 1995-2009
13.540
15.428
17.675
20.858
21.343
956 1.218 1.372 1.598 1.633
1995 2000 2005 2007 2009
Număr firme active Prahova și Câmpina
Număr firme active Câmpina
Repartiţia agenților economici din municipiul Câmpina, în
anul 2009
SA
2,1%
OCR
0,1%
IF
0,7%
PF
6,6%
II
1,8%
SC
0,1%
PFA
11,3%
IF; 2;
0,9%
SNC
1,8%
AF
2,0%
SRL
73,5%
36
Densitatea întreprinderilor active la
1.000 de locuitori permite
realizarea de comparaţii cu nivelul
judeţean şi poate fi privit ca un
indicator al spiritului antreprenorial
al populaţiei şi al mediului economic
prietenos şi atractiv pentru
investitori.
Aşadar, numărul persoanelor
juridice active din punct de vedere
juridic ce revine la 1.000 de
locuitori, în anul 2009, este de
32,1‰ la nivel naţional, 65,1‰ la
nivel judeţean şi de aproximativ
76,45‰ la nivelul municipiului
Câmpina. Valorile ridicate de la
nivelul municipiul Câmpina şi
judeţean ale acestui indicator arată
concentrarea activităţii economice.
Din totalitatea înmatriculărilor
înregistrate în anul 2009, în judeţul
Prahova (4.081 înmatriculări), doar
5,2% s-au realizat în municipiul
Câmpina, ceea ce înseamnă în cifre
absolute 213 înmatriculări.
Până la 31 decembrie 2009, s-au
înmatriculat, în municipiul Câmpina
2.846 agenţi economici, din care cei
înregistraţi numai în anul 2009
reprezintă 7,5%. Aceeaşi proporţie
se regăseşte şi la nivelul judeţului
Ilfov, unde s-au înmatriculat, în
total, 53.096 agenţi economici până
în anul 2009 .

37
Însă, raportând numărul
persoanelor juridice active juridic şi
cu situaţia bilanţieră a anului 2009
depusă, se constată o diminuare a
acestui raport, însă se păstrează
superior celui de la nivel naţional.
Astfel, la nivelul judeţului Prahova
revin 26,17‰, iar la nivelul
municipiului Câmpina revin
43,87‰ persoane juridice la 1.000
locuitori.
La finalul anului 2009, la nivelul
municipiului Câmpina, au depus şi
le-au fost omologate situaţiile
bilanţiere un număr de 1.633
persoane juridice.
Cele mai multe persoane juridice
active economic au drept principal
obiect de activitate comerţul
(Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;
repararea autovehiculelor şi
motocicletelor), în acest sector
activând 629 agenţi economici
(38,5%).
Următoarele sectoare, în funcţie de
numărul agenţilor economici sunt
reprezentate de către Construcţii –
210 (12,9%) şi industria
prelucrătoare - 171 (10,5%).
Conform datelor din situaţiile
bilanţiere depuse pentru anul 2009,
firmele din municipiul Câmpina
aveau un număr de 12.254 angajaţi
şi au realizat o cifră de afaceri totală
de 1.727.047.164 lei.
Numărul mediu de angajaţi pentru o
firmă este de 7,5 persoane iar cifra
de afaceri medie este de 1.057.592
lei.
Sursa: ONRC
Repartiţia înmatriculărilor din municipiul Câmpina, pe
categorii de agenţi economici, în anul 2009
SRL;
113;
53,1%
Comerţ
38,5%
Construcţii
12,9%
IF; 2;
0,9%
SA; 1; 0,5%
II; 25; 11,7%
PFA; 72; 33,8%
Structura pe sectoare de activitate a persoanelor juridice active
economic în municipiul Câmpina în anul 2009
Industria
prelucrătoare
10,5% Activităţi
profesionale,
ştiinţifice şi tehnice
9,7%
Altele
7,2%
Transport şi
depozitare 4,6%
Tranzacţii
imobiliare 4,5%
Hoteluri şi
restaurante
3,4%
Jnformaţii şi
comunicaţii3,2%
Activităţi de
servicii
administrative
3,4%
Alte activităţi de
servicii 2,3%

60.000.000
50.000.000
40.000.000
30.000.000
20.000.000
10.000.000
0
369.205
Sursa: ONRC
Evoluția cifrei de afaceri a persoanelor juridice active , în
județul Prahova și municipiul Câmpina, 1995-2009(mii lei)
4.296.451
2.164.328
1.361.178
1.727.047
0
1995 2000 2005 2007 2009
Cifra totală de afaceri Prahova Cifra totală de afaceri Câmpina
Structura pe sectoare de activitate a sectorului economic
după cifra de afaceri în municipiul Câmpina, în anul 2009
Industria
prelucrătoare
55,6%
Comerţ
20,0%
Construcţii
13,9%
Altele
8,3%
Activităţi
profesionale,
ştiinţifice şi
tehnice 2,2%
5.000.000
4.500.000
4.000.000
3.500.000
3.000.000
2.500.000
2.000.000
1.500.000
1.000.000
500.000
38
Conform datelor bilanţiere pentru
perioada 1995-2009, furnizate de
către Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului, cifra de afaceri realizată
de către persoanele juridice active
economic din municipiul Câmpina a
cunoscut o serie de oscilaţii,
înregistrând în anul 2009 o scădere
pe fondul crizei economice. Evoluţia
acesteia la nivel de municipiu este
relativ apropiată de evoluţia la
nivelul judeţului Prahova.
În municipiul Câmpina, domeniile
care se remarcă prin valoarea cifrei
de afaceri şi numărul de angajaţi,
sunt industria prelucrătoare şi
comerţul.
Industria prelucrătoare deţine
primul loc din punct de vedere al
cifrei de afaceri, în timp ce comerţul
deţine supremaţia după numărul de
agenţi economici.
În industria prelucrătoare nivelul
cifrei de afaceri reprezintă 55,58%
din totalul pe municipiu, comerţul şi
construcţiile ocupând următoarele
locuri ale podiumului.
După numărul de angajaţi poziţiile
se respectă industria prelucrătoare
deţinând 47%, comerţul 18% şi
construcţiile 15%.

39
Structura pe activităţi economice a persoanelor juridice active, cu situaţia bilanţieră depusă, în anul 2009,
în municipiul Câmpina
% din
% din
Nr. PJ-uri total C.A
total
TOTAL 1.633 100,00% 1.727.047.164 100,00%
A - Agricultură, silvicultură şi pescuit 18 1,10% 1.534.799 0,09%
B - Industria extractivă 0 0,00% 0 0,00%
C - Industria prelucrătoare 171 10,47% 959.809.550 55,58%
D - Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze,
apă caldă şi aer condiţionat 1 0,06% 4.695.915 0,27%
E - Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi
de decontaminare 8 0,49% 27.275.466 1,58%
F - Construcţii 210 12,86% 239.748.218 13,88%
G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea
autovehiculelor şi motocicletelor 629 38,52% 345.741.016 20,02%
H - Transport şi depozitare 75 4,59% 24.936.391 1,44%
I - Hoteluri şi restaurante 55 3,37% 12.846.264 0,74%
J - Informaţii şi comunicaţii 52 3,18% 12.110.353 0,70%
K - Intermedieri financiare şi asigurări 31 1,90% 12.610.757 0,73%
L - Tranzacţii imobiliare 73 4,47% 13.609.665 0,79%
M - Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 159 9,74% 37.915.408 2,20%
N - Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii
suport 55 3,37% 19.470.870 1,13%
O - Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din
sistemul public 1 0,06% 60.440 0,00%
P - Învăţământ 16 0,98% 2.304.107 0,13%
Q - Sănătate şi asistenţă socială 31 1,90% 6.198.593 0,36%
R - Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 11 0,67% 1.207.661 0,07%
S - Alte activităţi de servicii 37 2,27% 4.971.691 0,29%
T - Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de
personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere
de bunuri şi servicii destinate consumului propriu 0 0,00% 0 0,00%
Sursa: ONRC, calcule Addvances

40 |
Industria
Ramurile industriale care
se regăsesc în Câmpina sunt:
extracţia şi prelucrarea petrolului,
construcţii de maşini, confecţii
textile, industria chimică şi industria
mobilei.
Industria extractivă. Subsolul
câmpinean ascunde diverse bogăţii
exploatate din cele mai vechi
timpuri.
Bogăţia cea mai mare a acestor
locuri este petrolul, care a adus
recunoaşterea oraşului pe plan
mondial. În prezent, Compania
Naţională Petrom face exploatări de
petrol şi gaze naturale prin sonde în
sistem canadian, amplasate în sudul
oraşului.
Industria metalurgică. Ramura
construcţiilor de maşini şi a
prelucrării metalelor este foarte
bine reprezentată în economia
câmpineană. Unele dintre cele mai
mari firme câmpinene, Confind,
Electroutilaj, Neptun, produc o
gamă variată de utilaje şi agregate
tehnologice, fiind specializate în
utilaj minier, petrolier (apreciat şi la
export) şi în general utilaj şi
echipament industrial pentru
dotarea altor ramuri (de exemplu
cea energetică).
SC Confind SRL este principalul
angajator din municipiul Câmpina
cu peste 1.200 de angajaţi și este
unul dintre cei mai importanți
producători din România de
echipamente pentru industria de
țiței și gaze.
Confind este o prezență constantă
pe piața de utilaj petrolier din Rusia,
Kazahstan, Uzbekistan, Ucraina,
India și din alte țări. Compania are
relații de parteneriat cu mari firme
producătoare de echipamente
petroliere din Germania și SUA.
Oferta Confind a fost lărgită an de an
în cei 20 ai existenței sale: scule de
manevră și de intervenție pentru
sondele de foraj și extracție,
instalații mobile de intervenție la
sonde, unități de pompare cu
balansier, compresoare de gaz
asociat, pompe cu cavități
progresive(PCP) pentru transport
țiței și pentru injecție de apă sărată,
echipamente sub presiune și
rezervoare mari, articole tehnice din
cauciuc pentru sectorul petrolier.
Suportul acestor dezvoltări:
compartimentele puternice de
proiectare în aceste domenii,
laboratoarele dotate modern și
standurile de probe, echipamentele
tehnologice moderne (centre de
prelucrare, mașini CNC).
În domeniul echipamentelor sub
presiune, Confind este organizată și
certificată pentru proiectarea și
execuția echipamentelor sub
presiune și a conductelor conform
ASME Cod Sect VIII Div.1 și
Directiva 97/23 EC și seria de
standard EN 13445 și EN 13480.
Industria chimică. Această ramură,
bazată pe materii prime cum ar fi
sarea şi petrolul, a avut şi ea tradiţii
în municipiul Câmpina, fabrica de
acid sulfuric fiind cunoscută pe plan
naţional. În prezent, industria
petrochimică este reprezentată prin
unele activităţi ale Rafinăriei Steaua
Română.
Rafinăria Steaua Română ocupă o
suprafaţă de 49,6 ha, a fost înfiinţată
în anul 1895 şi are o bogată istorie.
Rafinăria este în totalitate
privatizată şi este cotată pe piaţa
secundară de acţiuni cu indicativul
STRO.
În perioada interbelică rafinăria a
cunoscut o dezvoltare impetuoasă şi
a dispus de tehnologii de avangardă,
ceea ce i-a permis să aibă un profil
de producţie diversificat, orientat cu
precădere către carburanţi, uleiuri
pentru motoare, uleiuri industriale
şi produse speciale.
După cel de-al II - lea război
mondial , nu s-a mai atins
capacitatea antebelică de prelucrare
a ţiţeiului. Politica de investiţii total
dezavantajoasă rafinăriei, nu a
permis menţinerea sau
modernizarea profilului de
producţie, situaţie ce a condus la
restrângerea sa, în special în cazul
uleiurilor minerale fabricate prin
procese poluante .
Astfel , s-a ajuns ca rafinăria să
dispună de un profil de producţie
strict limitat de natura şi calitatea

41
ţiţeiului şi anume a ţiţeiului de tip
parafinos, iar produsele fabricate au
avut un grad de prelucrare redus.
În prezent, prin privatizare,
acţionarul majoritar a reevaluat
profilul şi structura producţiei,
propunându-si un program ambiţios
de dezvoltare şi modernizare a
rafinăriei. Obiectivul este de a
menţine şi îmbunătăţi poziţia
organizaţiei pe piaţă, în actuala
conjunctură concurenţială, pentru
produsele sale: solvenţi parafinoşi,
carburanţi Diesel de tip EURO,
combustibil de uz casnic şi
industrial de înaltă calitate, parafină
cu proprietăţi îmbunătăţite şi alte
produse cerute de clienţi .
În domeniul producţiei de
echipamente industriale în
municipiul Câmpina funcţionează
Cameron România, firma care a
fost înfiinţată in anul 1911, având ca
domeniu de activitate mentenanţa
echipamentului petrolier.
Între anii 1945-1990, compania a
fost proprietate a statului.
Începând din 1990, compania se
orientează către alte pieţe: din
Orientul Mijlociu, Asia şi Nordul
Africii. Cameron Romania (sub
numele de Sterom) obţine
certificatul ISO 9001, care atestă
calitatea produselor sale, şi
monograma API, respectarea
normelor de calitate din industria
petrolieră.
Cameron Romania a fost privatizată
în 1999, fiind achiziţionată de
corporaţia americană Precision
Castpart Corporation, deschizând
astfel noi oportunităţi. Produsele
Cameron Romania au pătruns şi pe
piaţa nord americană.
Precision Castpart Corporation a
realizat investiţii masive în direcţia
protecţiei mediului, a modernizării
fabricii şi în infrastructura, investiţii
care se ridică la 24.5 milioane de
dolari incluzând şi creşterea de
capital social.
Cameron International Corporation,
o alta corporaţie americană, a
achiziţionat Cameron Romania în
noiembrie 2004. Cameron
International Corporation are sediul
in Houston, Texas şi este lider
mondial în producerea de
Figură 8: Drumul fructelor judeţul Prahova
echipament petrolier. Vânzările
anuale ale companiei se ridica la 2.8
miliarde de dolari. Cameron
International Corporation are in
prezent aproximativ 11.000 de
angajaţi în toată lumea, din care 813
în Câmpina.
Agricultura şi silvicultura
În pofida faptului că oraşul Câmpina
este un oraş tipic industrial există
preocupări ale populaţiei și în
domeniul agriculturii.
Peste 17% din suprafaţa agricolă
este acoperită cu livezi şi pepiniere
pomicole.
Municipiul Câmpina este situat pe
„Drumul Fructelor” care străbate de
la est la vest judeţul Prahova.
De asemenea, materialul
lemnos este exploatat
raţional din fondul forestier
aparţinând Ocolului Silvic
Câmpina, cu păduri de fag şi
stejar la nordul oraşului.

Comerţ şi servicii
Piaţa agroalimentară din Câmpina,
a fost realizată în anul 2007, iar
municipalitatea a dotat-o cu un
sistem performant de supraveghere
prin intermediul unor camere video
şi cu o instalaţie de aclimatizare,.
Aceasta este modernizată prin
recompartimentarea interiorului
pieţei cu scopul eficientizării
spaţiului comercial alocat actualelor
30.000,00
25.000,00
20.000,00
15.000,00
10.000,00
5.000,00
0,00
Evoluţia PIB/Locuitor în Regiunea Sud-Muntenia şi în
judeţul Prahova 2005-2008(lei)
13.495,39
11.068,48
16.727,56
13.374,65
19.799,69
15.757,84
24.439,36
2005 2006 2007 2008
PIB/locuitor -Regiunea Sud-Muntenia
PIB/locuitor judeţ Prahova
tonete şi tarabe, dar şi într-o
extindere a halei, prin acoperirea
zonei din spatele ei, ocupată în
prezent de angrosiştii de legume si
zarzavaturi. Extinderea halei
agroalimentare pe lungimea
acoperişului din spatele acesteia,
dublată de camerele video de
supraveghere, va securiza
corespunzător marfa angrosiştilor.
Piaţa Centrală din Câmpina este
administrată de Serviciul Public de
Sursa: INS, Baza de Date
TEMPO
Dezvoltare economică (2009) Câmpina Prahova România
Densitate teritorială - persoane
juridice la 1.000 locuitori 76,45 65,10 32,1
Densitate teritorială - persoane
fizice autorizate la 1.000 locuitori 13,70 20,29 16
Sursa: INS, calcule ADDVANCES
19.927,33
42
administrare şi Exploatare a Pieţei
Centrale Agroalimentare.
În municipiul Câmpina funcţionează
şi o serie de complexe comerciale:
Complexul comercial FIBEC este
compus din două pieţe
agroalimentare (închisă şi deschisă),
un supermarket ultramodern, în
suprafaţă de 593mp şi o parcare
auto cu 170 de locuri, PENNY
Market funcţionează în Câmpina
din vara anului 2005, Mercantis
Big, Carrefour Market Câmpina cu
o suprafaţă de 700 mp, iar Kaufland
urmează să deschidă un punct de
lucru în decembrie 2011.
Principalele instituţii financiarbancare
din Câmpina sunt: Banca
Comercială Română, Banca Română
pentru Dezvoltare – Grupe Société
Générale, Raiffeisen Bank,
Banca Comercială Carpatica
Bancpost, Banca Transilvania
Filiala CEC Câmpina, Alpha Bank,
Banca Românească, Piraeus Bank,
Unicredit Ţiriac Bank, Volksbank
În ceea ce priveşte evoluţia
Produsului intern brut se constată o
creştere a acestuia până în anul
2008 atât la nivelul judeţului
Prahova, cât şi la nivelul regiunii de
dezvoltare Sud-Muntenia. Datele
statistice nu reflectă însă apariţia
crizei economice în anii 2009 şi
2010.

43
Top 20 al firmelor din municipiul Câmpina – după cifra de afaceri şi numărul de angajaţi,
în anul 2010
Denumire firma
Cifra de afaceri,
lei Nr. Angajaţi Profit net, lei Domeniu de activitate
1 CAMERON ROMANIA SRL 587.076.827 813 73.642.158
Utilaje pentru extracții, exploatări în carieră şi
construcţii
2 CONFIND SRL 183.620.648 1.061 15.689.778 Structuri metalice şi elemente de construcţii
3 LEMET SRL* 64.680.867 395 6.368.112 Alte tipuri de mobilier
4 JERAS PROD SRL 55.246.933 202 453.281 Carne şi produse de carne de păsări de curte
5
TOTAL AQUA DISTRIBUTION
SRL
38.843.856 53 266.491 Servicii de comerţ cu ridicata cu băuturi
6 NEPTUN SA 38.812.976 250 709.839
Rulmenţi, roţi dinţate, angrenaje şi organe de
transmisie
7 EMON ELECTRIC SA 38.714.473 159 3.078.004 Lucrări de pozare a instalaţiilor electrice
8 SIGA & CO CIMPINA SRL 36.582.431 109 3.604
9 ROYAL N SRL 35.973.111 31 579.539
10
RAFINARIA STEAUA ROMÂNĂ
SA
33.620.168 310 -15.904.565
Servicii de comerţ cu ridicata nespecializat cu
alimente, băuturi şi tutun
Servicii de comerţ cu ridicata cu produse de
feronerie şi echipamente şi furnituri pentru instalaţii
hidraulice şi de încălzire
Fabricarea produselor obţinute din prelucrarea
ţiţeiului
11 FIBEC SA 30.356.810 164 141.929 Alte lucrări de construcţie specializate n.c.a.
12 CIREX SRL 21.029.707 213 598.211
13
COMPANIA ENERGOPETROL
SA
Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi
nerezidenţiale
20.361.786 186 53.675 Lucrări de instalaţii electrice
14 EDILCONST SA 19.819.712 217 -1.851.966
Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi
nerezidenţiale
15 IATSA CÂMPINA SA 16.997.257 236 316.561 Întreţinerea şi repararea autovehiculelor
16 FIBEC METALGLASS SA 15.179.775 160 69.222 Fabricarea de construcţii metalice
17 SMITH CONFIND SRL 13.714.576 2 1.397.370 Fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii
18 ERIN SRL 12.389.223 18 140.330
Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi
nerezidenţiale
19 ABAFIL PROD 2005 SRL 11.706.910 24 71.807 Fabricarea produselor din carne
20 GRINSEG CONSTRUCT SRL 11.534.283 5 286.315
*Sediu social este în Câmpina, iar fabrica este localizată în comuna Brebu
Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi
management
Sursa: Ministerul de Finanţe

Efectele crizei economice şi
ale măsurilor legislative
Criza financiară şi economică
actuală pare să fie fără precedent în
ultima jumătate de secol.
Recesiunea economică se extinde în
SUA, Europa şi Japonia şi se
conturează a fi mult mai dureroasă
decât căderea economică din 1981-
1982. O masivă scădere a încrederii
atât la nivelul sectorului de afaceri,
cât şi la nivelul consumatorilor,
ambele răspunzând prin
restrângerea cheltuielilor, este în
plină derulare. Guvernul Statelor
Unite şi unele guverne din Europa,
încercând să refacă stabilitatea, au
naţionalizat părţi ale sectoarelor lor
financiare într-o măsură care
contrazice înseşi bazele
capitalismului modern. Întreaga
lume pare astăzi că îşi schimbă
cursul, îndreptându-se către o
perioadă în care rolul statului va fi
mai mare, iar cel al sectorului privat
va fi mai mic. Aceasta va fi probabil
cea mai dramatică consecinţă a
crizei actuale.
Coordonate corespunzător,
eforturile naționale pot viza în
paralel obiective diferite. Acestea
pot atenua pe termen scurt efectele
recesiunii, dar pot, de asemenea,
promova, simultan, reformele
structurale necesare pentru a ajuta
UE să iasă mai puternică din criză,
fără să submineze pe termen mai
lung viabilitatea fiscală. În acest
sens a fost elaborat Planul
European de Redresare
Economică, care pune un accent
special pe inovare și pe ecologizarea
investițiilor UE.
Obiectivele strategice ale Planului
European de Redresare Economică
sunt:
stimularea rapidă a cererii și
consolidarea încrederii
consumatorilor;
diminuarea costurilor umane
ale încetinirii creșterii economice și
ale impactului acesteia asupra
persoanelor celor mai vulnerabile.
Se pot întreprinde acțiuni pentru a
împiedica pierderea locurilor de
muncă iar apoi pentru a ajuta
oamenii să revină rapid pe piața
muncii, în loc să se confrunte cu
șomajul pe termen lung;
sprijinul acordat Europei
pentru a valorifica creșterea, atunci
când se va produce, astfel încât
economia europeană să fie în
consonanță cu cererile
competitivității și necesitățile
viitorului, astfel cum au fost
conturate în Strategia de la
Lisabona pentru creștere și locuri
de muncă. Aceasta înseamnă
continuarea reformelor structurale
necesare, sprijinirea inovării și
construirea unei economii a
cunoașterii;
accelerarea trecerii la o
economie cu emisii scăzute de
carbon, fapt care va face ca Europa
să fie bine plasată pentru a-și aplica
strategia de limitare a schimbărilor
climatice și de promovare a
44
securității energiei: o strategie care
va încuraja noile tehnologii, va crea
noi locuri de muncă ecologice și va
deschide noi posibilități pe piețele
mondiale în creștere rapidă, va ține
sub control factura de energie a
cetățenilor și întreprinderilor și va
reduce dependența Europei de
energia de peste hotare.
Pentru a obține avantaje maxime și
pentru a atinge obiectivele planului
de redresare, și anume protejarea
oamenilor și evitarea distragerii
atenţiei ca urmare a crizei de la
interesele pe termen lung ale UE
și de la necesitatea de a investi în
viitorul acesteia ar trebui să existe
o legătură strânsă între stimulul
fiscal și acțiunile din cele patru
domenii prioritare ale Strategiei de
la Lisabona (oameni, afaceri,
infrastructură și energie, cercetare
și inovare).
Acţiunile propuse în cadrul Planului
European de Redresare Economică
sunt:
1. Lansarea unei importante
iniţiative europene de sprijinire a
ocupării forţei de muncă;
2. Crearea cererii de muncă;
3. Creşterea accesului
întreprinderilor la finanţare;
4. Reducerea sarcinii
administrative şi promovarea
antreprenoriatului;
5. Accelerarea investiţiilor în
vederea modernizării infrastructurii
Europei;
6. Îmbunătăţirea eficienţei
energetice a clădirilor;

45
7. Promovarea adoptării
rapide a „produselor ecologice”;
8. Creşterea investiţiilor în
cercetare şi dezvoltare, inovare şi
educaţie (în sectorul construcțiilor,
o „inițiativă europeană privind
clădirile eficiente din punct de
vedere energetic”, pentru a
promova tehnologiile ecologice și
dezvoltarea sistemelor și a
materialelor eficiente din punct de
vedere energetic în clădirile noi și în
cele renovate, în vederea reducerii
radicale a consumului de energie);
9. Dezvoltarea tehnologiilor
ecologice pentru automobile şi
construcţii;
10. Internet de mare viteză
pentru toţi.
În România, răspunsul la efectele
adverse ale crizei nu poate fi
similar celui formulat de unele
state europene sau celui din SUA.
Există câteva diferenţe între
economia românească şi aceste
economii, care nu permit copierea
pur şi simplu a pachetelor de măsuri
dezvoltate acolo. În esenţă, este
vorba despre faptul că economia
românească are un deficit de cont
curent mare, care indică
dependenţa acesteia de finanţarea
externă. Avem de ales între
reducerea ordonată a acestui deficit
sau în reducerea lui de către piaţă în
condiţiile actuale de tensiune şi
neîncredere, cu consecinţe
dramatice pentru cursul de schimb
şi pentru creşterea economică.
La nivel local, criza economică
mondială este resimţită de întreaga
comunitate din municipiul Câmpina,
fie că este vorba de autorităţile
publice locale, oamenii de afaceri
sau simpli cetăţeni.
Un prim efect este diminuarea
nivelului taxelor colectate, fapt ce
pune în pericol posibilitatea
plăţii la timp a creditelor
angajate de către administraţia
publică locală.
La nivel local, criza a decimat agenţii
economici şi a diminuat excesiv
puterea mediului de afaceri de a
susţine revenirea pe o pantă
crescătoare a economiei judeţene.
Una dintre sursele la care agenţii
economici apelau frecvent în anii
anteriori pentru investiţii şi
dezvoltare – creditarea - este în
prezent foarte scumpă, iar riscurile
pe care le implică, pe fondul
incertitudinii şi neîncrederii
generalizate, contribuie decisiv la
evitarea împrumuturilor. Această
situaţie are implicaţii directe şi
asupra accesării fondurilor
europene nerambursabile, deoarece
contribuţia proprie a beneficiarului
privat provenea, în general, tot din
credite.
Consumul a scăzut semnificativ, ca
reacţie imediată la contractarea
economică şi la previziunile
economice sumbre pentru viitorul
apropiat. Un rezultat imediat a fost
extinderea zonei nefiscalizate, astfel
că încasările la bugetul de stat – şi
aşa afectate puternic – sunt din ce în
ce mai reduse. Comparativ cu
produsele externe, produsele locale
sunt cele mai expuse la diminuarea
consumului din cauza
dezavantajelor evidente privind
costul de producţie (subvenţii mai
mici sau inexistente, lipsa
programelor efective de sprijinire a
producţiei autohtone, tehnologie
necompetitivă etc.) dar şi din cauza
comportamentului consumatorilor
care preferă să cumpere produse
din import, mai ieftine şi ambalate
mai atrăgător faţă de cele
autohtone.
În aceste circumstanţe, la care s-au
adăugat măsurile severe recente de
natură fiscală, o mare parte din
angajatorii locali şi-au restructurat
activitatea, accentuându-se deficitul
de locuri de muncă la nivel judeţean.
Reducerile de personal şi de
venituri din sectorul bugetar au o
contribuţie evidentă la înrăutăţirea
situaţiei,
Pentru depăşirea crizei economice,
Primăria municipiului Câmpina
trebuie să îşi propună o serie de
obiective specifice, astfel:
1. Susţinerea investiţiilor publice
Investiţiile realizate de
administraţia publică reprezintă o
modalitate foarte eficientă de
intervenţie în situaţii de criză
deoarece investiţiile susţin simultan
atât cererea cât şi oferta. Impactul
este cu atât mai mare cu cât
companiile şi forţa de muncă
implicate în proiectele de investiţii
sunt locale, acestea crescând
cererea în sectoarele din amonte şi

din aval. În acest fel, efectele
investiţiilor se multiplică şi au drept
rezultat dezvoltarea agenţilor
economici locali şi creşterea
ocupării forţei de muncă.
Măsurile pe care administraţia
locală le poate lua în sensul
susţinerii investiţiilor publice
constau în:
1.1. Creşterea gradului de
absorbţie al fondurilor europene
nerambursabile destinate
investiţiilor
Fondurile nerambursabile
disponibile prin programele
europene de finanţare reprezintă o
oportunitate reală pentru
administraţiile publice (dar şi
pentru sectorul privat) care, în
general, nu au surse financiare
suficiente pentru a susţine
proiectele de investiţii.
Această măsură urmăreşte creşterea
gradului de absorbţie a fondurilor
europene pentru finanţarea
proiectelor locale de investiţii, în
special a sumelor alocate pe
Programul Operaţional Regional
care presupun investiţii în
infrastructura de drumuri,
infrastructura socială sau de
agrement. Acest obiectiv poate fi
realizat doar prin întărirea
capacităţii administrative a
autorităţii locale.
1.2 Emisiuni de titluri de valoare
pentru finanţarea şi/sau
cofinanţarea investiţiilor
Majoritatea programelor de
finanţare nerambursabilă prevăd
procente reduse de cofinanţare
pentru aplicanţii publici. Cu toate
acestea, contribuţia financiară
proprie este, de multe ori, o
problemă pentru beneficiari.
Măsurile care urmează sunt
destinate preîntâmpinării acestei
probleme sau oferirii unei soluţii
pentru rezolvarea acesteia.
Fondurile necesare pentru
finanţarea/cofinanţarea investiţiilor
locale pot fi obţinute prin emisiuni
de titluri de valoare cu scadenţa la o
perioadă stabilită (ex: după 5 ani).
Soluţia propusă este o variantă
relativ rapidă şi simplă de creditare
pentru susţinerea de investiţii,
avantajul fiind că fondurile pot fi
eliberate la momentul în care sunt
necesare, rambursarea făcându-se
după ce perioada de criză a trecut.
1.3 Realizarea unor credite pentru
cofinanţarea proiectelor europene
şi/sau finanţarea unor proiecte de
investiţii
Cofinanţarea locală a proiectelor
reprezintă o problemă foarte mare
pentru administraţii şi, de obicei,
reprezintă principala cauză a
renunţării la accesarea fondurilor.
Creditarea este o alternativă viabilă
şi rapidă pentru obţinerea
fondurilor pentru cofinanţare.
2. Susţinerea agenţilor economici
şi atragerea de noi investiţii
Criza economică şi financiară
afectează în primul rând sectorul
privat care, într-o economie
sănătoasă, trebuie să reprezinte
principalul motor de dezvoltare
locală. Reducerea activităţii
agenţilor economici privaţi
46
înseamnă şomaj ridicat, încasări
reduse de taxe şi impozite etc. De
aceea, una dintre preocupările
principale pentru reducerea
impactului crizei este de susţinere şi
protecţie a mediului economic local,
în special a IMM-urilor, acestea
prezentând o vulnerabilitate mai
ridicată faţă de situaţiile de criză.
Măsurile care pot fi întreprinse în
această direcţie constau în:
2.1. Promovarea parteneriatelor
de tip public-privat
Colaborarea dintre sectorul privat şi
cel public în finanţarea proiectelor
de infrastructură şi a furnizării
serviciilor publice s-a dovedit a fi un
real succes pentru statele
dezvoltate. Parteneriatul Public-
Privat (PPP) este o soluţie
recomandată datorită avantajelor
reale pe care le implică: surse
variate de finanţare, timp mai redus
de execuţie, know-how superior,
tehnici moderne de management,
nivel calitativ superior al lucrărilor
şi serviciilor etc.
PPP presupune o situaţie de câştig
deopotrivă pentru partenerul privat
şi pentru cel public. Sectorul public
rezolvă problemele de
infrastructură, reduce (sau chiar
elimină) costurile de furnizare a
anumitor servicii publice, în timp ce
calitatea serviciilor publice
furnizate este superioară.
Partenerul privat care finanţează în
totalitate proiectul de investiţie,
exploatează din punct de vedere

47
economic infrastructura / serviciul
o perioadă de timp stabilită prin
contract, după care cedează
infrastructura partenerului public.
Partenerul privat îşi asumă riscul
ineficienţei economice a proiectului.
PPP reprezintă una dintre cele mai
eficiente soluţii în situaţii de criză,
când bugetele locale nu pot susţine
investiţii locale. în plus, PPP poate
contribui la creşterea gradului de
absorbţie al fondurilor europene.
În România, PPP sunt reglementate
de Legea Nr. 178/2010 şi Normele
Metodologice de Aplicare aferente.
Realizarea parteneriatelor publicprivate
este o măsură care se
regăseşte şi în planul de acţiuni al
strategiei municipiului Câmpina şi,
acolo unde se va considera eficient,
se vor realiza procedurile legale
pentru dezvoltarea unui PPP.
2.2. Reducerea temporară a unor
taxe locale pentru IMM-uri
Prin reducerea cel puţin temporară
a unor taxe locale sau prin aplicarea
cotelor maxime de reducere în
situaţiile prevăzute de legile în
vigoare se urmăreşte sprijinirea
agenţilor economici locali în situaţii
de criză. O activitate concretă în
acest sens este şi reducerea
temporară sau acordarea unei
perioade de graţie pentru plata
chiriilor la spaţiile aflate în
proprietatea publică locală şi care
sunt închiriate IMM-urilor locale.
2.3. Promovarea consumului
produselor locale
Dezvoltarea sectorului productiv
este foarte importantă în perioade
de criză (dar nu numai!) deoarece
generează valoare adăugată locală,
locuri de muncă şi antrenează
diverse sectoare de activitate din
amonte şi aval.
Autorităţile publice pot susţine
consumul produselor locale prin
promovarea acestora în cadrul unor
târguri locale organizate cu acest
scop şi/sau în cadrul târgurilor de
profil organizate în ţară.
2.4. Atragerea de investiţii străine
În contextul reducerii drastice a
fluxurilor externe de capital, există o
concurenţă tot mai acerbă între
administraţiile locale pentru
atragerea de noi investiţii. În acest
context, primăria Câmpina îşi
propune o serie de măsuri care pot
stimula investitorii să se localizeze
aici, respectiv: modernizarea şi
extinderea infrastructurii,
dezvoltarea sistemului de servicii
publice locale, îmbunătăţirea
serviciilor de educaţie şi
sănătate, realizarea unui plan de
utilizare a terenurilor, etc.
Astfel, pentru diminuarea efectelor
crizei economice asupra comunităţii
locale, administraţia publică locală
trebuie să aibă în vedere
următoarele priorităţi:
1. Dezvoltarea capacităţii
administrative.
2. Dezvoltarea serviciilor
publice;
3. Dezvoltarea economică a
oraşului;
4. Sporirea veniturilor
bugetare;
Aşa cum se poate vedea cele 4
priorităţi ale planului de
reducere a impactului crizei
economice se suprapun într-o
foarte mare măsură pe planul de
acţiune al Strategiei, acesta din
urmă fiind conceput de la bun
început prin raportarea la o
situaţie reală, prezentă şi, mai
important decât atât, nedefinită
în timp.

Peste 90% din cetățenii
municipiului Câmpina se declară
mulțumiți de magazinele și centrele
comerciale din oraș, iar peste 78%
se declară mulțumiți de restaurante,
baruri,terase.
86% dintre respondenți au
o părere bună și foarte bună de
piața agro-alimentară din oraș.
Cețățenii municipiului au
apreciat (21%) industria și locurile
de muncă ca fiind principal resursă
a orașului.
Magazine/centre
comerciale
Aprecierea cetăţenilor vis-a-vis de mediul economic din
municipiul Câmpina
Restaurante,
terase, baruri
5,00%
17,80%
78,00%
90,40%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Proastă şi foarte proastă Bună şi foarte bună Nici, nici
Sursa: Sondaj de opinie
Aprecierea cetăţenilor vis-a-vis de piaţa agro-alimentară din
municipiu
Bună şi foarte
bună 86%
Nici, nici
5%
Proastă şi foarte
proastă 9%
Sursa: Sondaj de opinie
10,80%
4,70%
48

49
5. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI

50 |

51
Patrimoniul de mediu
Datorită diversităţii deosebite de
biotopuri si habitate, judeţul
Prahova se bucură de un bogat
inventar de specii de floră şi faună
sălbatică din care nu lipsesc
endemismele, speciile rare, relictele
glaciare, speciile de importanţă
comunitară. Din păcate presiunea
exercitată de activităţile antropice
(necesitatea extinderii
intravilanului unor localităţi,
proiectele de dezvoltare a
turismului, activităţile tradiţionale
cum sunt păşunatul sau exploatarea
lemnului) ameninţă cu restrângerea
arealului pentru numeroase dintre
aceste specii.
Industria constituie una dintre cele
mai poluante activităţi, fiind
concentrată în mod deosebit, în
localităţile urbane ale judeţului
Prahova. Depăşiri ale limitelor
admise la diferite substanţe
poluante se datorează fie
inexistenţei unor sisteme de
protecţie, fie, în cele mai multe
cazuri, nefuncţionării
corespunzătoare a acestora, fie din
cauza unor accidente.
Printre activităţile şi sursele
industriale cu impact semnificativ
asupra mediului se află şi Steaua
Română SA; “Neptun” SA,
“Electroutilaj” SA și Turnătoria
Orion.
Apă
Calitatea râului DOFTANA se
încadrează în clasa I-a pe tronsonul
din amonte de oraşul Câmpina,
situaţia se schimbă în aval, ajungând
în limitele clasei a II-a de calitate,
încadrare este dată de indicatorii
din grupele regim de oxigen şi
salinitate.
Starea ecologică este foarte bună
amonte de oraşul Câmpina şi bună
aval de acesta şi până la vărsare.
Pentru râul Prahova, în punctul de
monitorizare aval Campina , valorile
medii anuale măsurate pentru
indicatorii din grupele : regimul de
oxigen , nutrienţi, salinitate şi
poluanţi toxici specifici de origine
naturală se încadrează în clasa a IIa
şi a III-a de calitate.
Paltinul, lac de acumulare pe
Doftana cu principala utilizare -
alimentarea cu apă, are un volum de
62,3 mil. mc. iar calitatea apei, din
punct de vedere chimic ,Categoria I,
din punct de vedere biologic,
oligotrof.
Ape uzate. Unele unităţi economice
deversează debite importante de
ape uzate, altele debite
nesemnificative, prin una sau mai
multe guri de evacuare. Unele nu
mai funcţionează din diverse motive
legate de situaţia lor financiară sau
schimbarea proprietarului, iar cea
mai mare parte nu mai funcţionează
la parametrii iniţiali. O parte dintre
acestea nu pun probleme cu privire
la calitatea apelor uzate evacuate, au
un potenţial de poluare accidentală.
Aici se încadrează şi S.C. Petroutilaj
Poiana Campina sau SC Steaua
Română.
Solul.
În judeţul Prahova se remarcă
existenţa unor suprafeţe destul de
întinse, considerate zone critice sub
aspectul degradării solului, în
special din cauza industriei
extractive si de prelucrare a
ţiţeiului.
Astfel, pe teritoriul SC Rafinăria
STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina sunt
câteva amplasamente ce pot fi
încadrate drept zone critice: zonele
parcurilor de rezervoare şi rampa
căii ferate, unde solul are un
conţinut total de hidrocarburi din
petrol superior pragului de
intervenţie, datorat poluării istorice
din zonă.
De asemenea, solul din zona
batalurilor de gudroane din zona
Petrolistului şi Turnătorie prezintă
o reacţie slab acidă, din cauza
deşeului depozitat.
În urma monitorizării calităţii
solului din punct de vedere al
conţinutului de metale grele, în
punctele de monitorizare de pe DN1
– Valea Prahovei, valorile medii
anuale măsurate pentru indicatorii:
nichel şi cupru valorile măsurate
depăşesc valorile normale din sol.
Pentru indicatorii: plumb, zinc şi
cadmiu valorile medii măsurate se
încadrează în valorile normale.
Pentru reabilitarea terenurilor
degradate din municipiu autorităţile
au demarat un proiect prin
Administraţia Fondului de

“Împădurirea terenurilor agricole
degradate din Perimetrul de
ameliorare zona de nord a
municipiului Câmpina, Dealul
Muscel”, cu o valoare de 1.790.010
lei.
Municipiul Câmpina se confruntă cu
o serie de alunecări de teren, în
acest sens fiind elaborată şi o hartă
de risc la nivelul municipiului prin
care s-au identificat clar zonele
vulnerabile.
Figură 9: Alunecări de teren Câmpina
Aer
Principalii indicatori analizaţi sunt:
NH3, NO2, H2S, SO2, sulfaţi în
suspensie, inclusiv aerosoli de
H2SO4, pulberi sedimentabile.
Monitorizarea calităţii aerului a
evidenţiat faptul că nu există
probleme importante.
Principala cauză a poluării fiind
traficul şi
Din punct de vedere al poluării:
monoxidul de carbon(CO) are valori
mult sub concentraţia maximă
admisă; oxizii de azot (NOx), în
special NO2 şi SO2 înregistrează
valori normale.
Hidrocarburile din aer, au de
asemenea valori sub limita admisă.
Situaţia spaţiilor verzi
În anul 2010 suprafaţa spaţiilor
verzi pe locuitor în municipiul
Câmpina era de 36,91 mp/locuitor,
valoare care depăşeşte media la
nivel naţional şi reglementările
europene în domeniu care prevăd o
suprafaţă de 26 mp/locuitor.
Suprafaţa spaţiilor verzi a cunoscut
o creştere în perioada 2005-
2010(de la 15,35 mp/locuitor în
anul 2005).
52
Arii protejate
Pe teritoriul judeţului Prahova
există şapte arii protejate cu statut
legal, declarate prin Legea 5 /2000,
după cum urmează:
Parcul Natural
Bucegi(Sinaia, Buşteni)-8.322 ha
Arinişul de la
Sinaia(Sinaia)-1.037 ha
Tigăile din
Ciucaş(Mâneciu)-3 ha
Muntele de sare(Slănic) – 2
ha
Pe teritoriul judeţului Prahova nu
există arii naturale protejate de
interes internaţional.
Au fost declarate arii naturale
protejate prin Ordinul 1964/2008
următoarele situri Natura 2000:
Munţii Ciucaş (comuna
Măneciu, Ceraşu) – aproximativ
9.400 ha în judeţul Prahova
Pădurea Glodeasa (comuna
Valea Doftanei) – 535 ha
Lacul Bâlbâitoarea (comuna
Bǎtrâni) – 2,6 ha
I Stânca Tohani (com.Gura
Vadului) – 50,2 ha
Pădurea Plopeni (oraşul
Bǎicoi, comuna Cocorăştii Mislii) –
88,8 ha
Bucegi (oraşele Comarnic,
Sinaia, Buşteni, Azuga)–
aproximativ 13.000 ha în judeţul
Prahova. Aceste zone însumează o
suprafaţă de aproximativ 23.077 ha,
reprezentând 5 % din teritoriul
administrativ al judeţului.
În municipiul Câmpina nu există
arii protejate.

53
Managementul deşeurilor
Operatorul de salubritate din
municipiul Câmpina este firma S.C.
Floricon Salub S.R.L..
Firma a fost înfiinţată în anul 1993,
având ca domeniu principal de
activitate reparaţia autovehiculelor
de mare tonaj, transportul rutier de
mărfuri şi comerţul cu ridicata şi cu
amănuntul. Ulterior, folosind
infrastructura existenta, S.C.
Floricon Salub S.R.L. îşi dezvoltă şi
extinde activitatea în domeniul
serviciilor de gospodărie comunală.
Astfel, începând cu anul 1996,
obiectul principal de activitate al
societăţii devine prestarea
serviciilor de salubrizare, prima
localitate deservită fiind municipiul
Câmpina. Dezvoltarea şi
modernizarea continuă a parcului
Compoziţia deşeurilor colectate în judeţul Prahova
Biodegradabile
63,9%
de mijloace auto specializate,
precum şi experienţa dobândită, au
permis firmei extinderea prestării
serviciului public de salubrizare în
oraşul Breaza şi Băicoi si in
comunele limitrofe municipiului
Campina.
În prezent S.C. Floricon Salub S.R.L.
este o firmă care poate satisface la
nivel competitiv necesităţile şi
cerinţele beneficiarilor săi în
domeniul serviciilor de salubrizare,
fiind operator licenţiat (clasa a 2-a)
de către Autoritatea Naţionala de
Reglementare a Serviciilor de
Gospodărie Comunala (A.N.R.S.C.).
Operatorul de salubritate SC
Floricon Salub SRL în colaborare cu
asociaţia colectivă SC Ecorom
Ambalaje SA a continuat programul
de colectare selectivă în municipiul
Câmpina a deşeurilor de hârtie şi
Lemn
2,1%
Altele
12,6%
Hârtie şi carton
7,3%
Sticlă
4,3%
Metale
2,7%
Plastic
7,1%
carton şi PET-uri.
Cantităţile colectate selectiv în
municipiul Câmpina şi oraşele
Băicoi şi Breaza sunt: 98,11 tone
hârtie şi carton şi 12,13 tone PETuri.
În anul 2009, în Câmpina s-a
colectat selectiv şi o cantitate de
2,55 tone deşeuri de sticlă. Pentru
acest tip de deşeu nu există practic
opţiuni viabile de valorificare.
Deşeuri industriale. În judeţ există
numeroase societăţi, în special în
zona industriei petroliere, care au
bataluri de stocare a deşeurilor
industriale şi periculoase (nămoluri
de la rafinare, şlamuri, gudroane
acide, fluide de foraj), precum SC
Rafinăria ASTRA ROMÂNĂ SA
Ploieşti, SC PETROTEL LUKOIL SA,
OMV PETROM SA PETROBRAZI, SC
ROMPETROL Bucureşti Rafinăria
VEGA Ploieşti, SC Steaua Româna
SA Câmpina, OMV Petrom SA
Sucursala Ploieşti.
SC Rafinăria Steaua Română SA
Câmpina deţine trei depozite de
deşeuri industriale, astfel:
batal de gudroane acide
Zona Petrolistului, cu o
suprafaţă de 6,0 ha, având
un volum ocupat de circa
80 000 mc;
batal de gudroane acide
Zona Turnătorie, cu o
suprafaţă de 3,3 ha, având
un volum ocupat de circa
70 000 mc;

atal de mâl (depozit deşeuri
industriale nepericuloase) Zona
Lacul Peştelui, cu o suprafaţă de
0,5 ha, având un volum ocupat de
27.000 mc.
Deşeuri medicale. În judeţul
Prahova au fost autorizate, din
punct de vedere sanitar şi din punct
de vedere al protecţiei mediului, trei
societăţi comerciale pentru
desfăşurarea activităţii de colectare
şi transport a deşeurilor medicale:,
printre care şi SC Iacoviţă Oxigen
SNC Câmpina.
Deşeuri electronice. La nivelul
judeţului s-au stabilit centrele de
colectare DEEE, de către autorităţile
publice locale, iar în municipiul
Câmpina acesta se află în str. Milcov,
cu o suprafaţă betonată şi acoperită
de 247,88 mp – administrator SC
Floricon Salub SRL Câmpina.
Cantitatea de DEEE colectată în anul
2009 de agenţii economici
autorizaţi a fost de 435 tone.
În anul 2009 au continuat
campaniile naţionale de colectare
selectivă a deşeurilor electrice şi
electronice. Ca urmare a acestor
campanii, în judeţul Prahova s-au
colectat 13.280 kg DEEE.
Din păcate, ţinta de 4 kg/locuitor
pentru anul 2009 nu a putut fi
atinsă, rata de colectare fiind la
nivelul judeţului de aproximativ
0,53 kg/locuitor.
În ceea ce priveşte scoaterea din uz
a autovehiculelor se constată că în
anul 2009 în municipiul Câmpina
au operat SC REMAT SA Câmpina şi
SC REMPROD SRL Câmpina care au
colectat peste 500 de autovehicule.
54

55
Conform sondajului de opinie
realizat în rândul populaţiei din
municipiul Câmpina, cea mai gravă
situaţie este resimţită în ceea ce priveşte
poluarea datorată depozitării
necontrolate a deșeurilor. Pe o scară de
la 1 (deranjează/afectează în mică
măsură) la 10 (deranjează/afectează în
mare măsură), respondenţii au acordat
un punctaj mediu de 4,81 poluarea
datorată depozitării necontrolate a
deșeurilor.
Poluarea sonoră dispune de un
scor mediu de 4,7, fiind a doua formă de
poluare care deranjează/afectează
locuitorii municipiului Câmpina.
Principala sursă de poluare a
municipiului Câmpina este considerată,
de către respondenţi, ca fiind agenții
economici locali(28,10%). Aceasta este
urmată la mică diferență de traficul auto
cu peste 25%.
Alte surse poluare identificate de
locuitori sunt: deșeurile menajere și
batalele de petrol.
agenţii economici
locali
traficul auto
deşeurile menajere
Poluarea datorată
depozitării
necontrolate a
deşeurilor
Poluarea sonoră
Poluarea aerului
Poluarea apelor
curgătoare de pe
raza oraşului
Principalele surse de poluare din municipiul Câmpina
batalele
1,40%
5,40%
28,10%
25,20%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
3,56
Sursa: Sondaj de opinie
Evaluarea formelor de poluare din municipiul Câmpina
4,81
4,7
4,57
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Deranjează în
mică măsură
Sursa: Sondaj de opinie
Deranjează în
mare măsură

57
6. TURISMUL

Obiective şi atracţii turistice
Principalele obiective turistice din
municipiul Câmpina sunt :
Biserica romano-catolică
Sfântul Anton de Padova cu o
vechime de 102 ani(construcţia s-a
terminat în anul 1906) construită în
stil baroc.
Biserica "de la Han", numită
şi "Biserica de la Brazi", construită
în 1833 de Sfântul Calinic de la
Cernica, cu hramul "Adormirea
Figură 11: Biserica de la Han
Maicii Domnului".
Capela "Hernia", construită
în stil baroc în memoria pionierului
petrolului câmpinean, Dumitru
Hernia.
Castelul Iulia Hasdeu,
creaţia lui Bogdan Petriceicu
Hasdeu, construit în memoria fiicei
sale, Iulia Hasdeu (numit şi "Castelul
Magului de la Câmpina"), care,
alături de cavoul Iuliei Hasdeu din
Cimitirul Bellu din Bucureşti,
reprezintă una dintre construcţiile
unicat realizate aproape exclusiv pe
baza informaţiilor şi planurilor
transmise de către Iulia (din "lumea
de dincolo") în cadrul şedinţelor de
spiritism organizate de tatăl său.
Figură 10: Castelul Iulia Hasdeu
Muzeul Nicolae Grigorescu,
amenajat în fosta locuinţă a
pictorului Nicolae Grigorescu.
Figură 12: Muzeul Nicolae Grigorescu
59 |
Castelul Voila construit în
stil nomad şi specific secolului XIX.
Este ctitoria lui Dimitrie Barbu
Ştirbei, realizat pe moşia acestuia,
însă astăzi adăposteşte Sanatoriul
de Boli Nervoase.
Muzeul Bogdan Petriceicu
Hasdeu inaugurat in 1897 deschis
pentru public în timpul vieţii
scriitorului.
“Casa cu Grifoni”, actualul
sediu al Primăriei Câmpina - a fost
construită în anii 1901-1902 de
Gheorghe Ștefănescu, originar din
Câmpina. Clădirea, construită
pentru familia sa, a fost prima
iluminată electric din Câmpina,
având la subsol un grup electrogen
adus din Germania.
Rafinăria ”Steaua Română”
Complexul bisericesc din
Parohia Slobozia
Situarea localităţii în plină zonă
subcarpatică, la confluenţa văilor
Prahovei şi Doftanei, face ca oraşul
cu vechi tradiţii turistice şi
împrejurimile sale, să fie şi azi
apreciate şi frecventate, de foarte
mulţi vizitatori veniţi din toată ţara.
Principalele trasee care se pot
realiza din Câmpina sunt :
1. Traseul Muscel – Voila –
Şotrile
Primul punct de atracţie de pe acest
traseu este reprezentat de « Satul de
Vacanţă », situat pe dealul Muscel, în
plin soare, la altitudinea de 560 m în
imediata apropiere a zonei de
agrement « Fântâna cu cireşi ». de

60
aici, din acest « sat de vacanţă », se
poate admira panorama întregii
terase a Câmpinei, inclusiv
panorama munţilor Bucegi. La
câteva sute de metri, începe
pădurea Voila, care conferă o
atracţie în plus. După circa 5 km de
mers prin pădure, se ajunge în
comuna Şotrile situată la o
altitudine de aproximativ 800 m.
Înainte de a pătrunde în comuna
Şotrile, se poate face o scurtă
plimbare până pe vârful Cucuiatu
(826 m), cel mai înalt vârf din zona
Câmpinei.
2. Traseul Văii Doftanei
Valea râului Doftana ce mărgineşte
flancul estic al terasei Câmpina,
oferă excursii deosebit de plăcute,
mai ales de când s-a construit
barajul şi lacul de la Păltinoasa.
Dacă în trecut această vale a râului
Doftana, era mai puţin cunoscută, şi
folosită mai mult ca legătură pentru
exploatările de pădure, azi este
deosebit de frecventată, atât de
câmpineni, cât şi de excursionişti
din întrega ţară, atraşi de pitorescul
ei deosebit. Este de menţionat şi
faptul că în urmă cu câteva secole, şi
pe valea râului Doftana, se realiza
un trafic comercial cu Transilvania,
comuna Teşila fiind şi ea un punct
de vamă, chiar dacă era numai o cale
secundară de legătură.
3. Traseul Câmpina – Băile
Telega
Ocnele de sare de la Telega au
constituit din vechime şi un loc de
detenţie pentru haiducii şi ţăranii
răzvrătiţi, dintre care menţionăm pe
cunoscutul haiduc de la începutul
secolului trecut – Iancu Jianu.
Aceste băi sunt recomandate pentru
afecţiuni reumatice, neurologice şi
ginecologice.
4. Traseul Câmpina – Brebu
Începând cu jumătatea secolului al
XVII-lea, Brebu devine reşedinţă
domnească de vară datorită lui
Matei Basarab, care, şi el, s-a simţit
atras de farmecul acestor locuri. El
îşi construieşte aici o reşedinţă
formată din casă domnească,
mănăstire, zid de incintă şi turn de
intrare. Ridicarea acestor
construcţii a început în jurul anului
1640. Tot acest complex se află
situat în centrul comunei. Folosit
iniţial ca locuinţă domnească de
vară, fosta reşedinţă adăposteşte
astăzi un deosebit de interesant
muzeu al epocii « Matei Basarab –
Constantin Brâncoveanu ».
Ieşind din complexul arhitectural,
un alt punct de atracţie este
reprezentat de lacul din spatele
muzeului. Format prin dizolvarea
stratelor de gips şi sare din
platforma terasei Brebu, lacul are o
suprafaţă de aproape 4 ha şi o
adâncime de 12 şi este umbrit de o
pădure de conifere.
5. Traseul Câmpina – Poiana
Câmpina – Schitul Poiana
Monument de arhitectură, schitul
Poiana este ctitoria spătarului Toma
Cantacuzino, cel care a fost nepotul
domnitorului Ţării Româneşti
Şerban Cantacuzino. Pictura ei
originală a purtat semnătura
cunoscutului şi talentatului zugrav
Pârvu Mutu. Din păcate nu se mai
păstrează nimic din pictura
originală, biserica fiind afectată de
cutremure şi mereu refăcută. Nu sau
mai păstrat nici chiliile vechi, iar
din zidul de incintă se mai păstrează
doar urme. Se mai pot vedea doar
zidurile vechiului beci cu bolţile sale
subterane. Edificiul atrage prin
supleţea liniilor arhitectonice şi prin
ornamentaţie
6. Traseul Câmpina –
Ploiesți
7. Traseul Câmpina - Vălenii
de munte – Cheia
8. Traseul Câmpina –
Posada - Sinaia

Unităţi turistice
Principalele unităţi de cazare din
municipiul Câmpina
Hotel Carpatin Câmpina
(fost Muntenia) dispune de 110
Figură 13: Hotel Carpatin
locuri de cazare în apartamente,
camere single, camere Hotelul are
următoarele dotări şi facilităţi:
restaurant, bar de zi, parcare,lift,
grup sanitar cu dus şi cadă, tv,
frigider
Hotel Amana Inn – Câmpina
- 28 de locuri în camere ce sunt
dotate cu aer condiţionat, baie,
minibar, telefon, Tv, internet,
balcon.
Figură 14: Hotelul Amana Inn
Pensiunea Nina dispune de
o capacitate de cazare de 20 locuri
dispuse în 10 camere matrimoniale
şi single, sala de mese de 25 locuri,
living, terasă de curte cu o
capacitate de 25 locuri.
Pensiunea Casablanca pune
la dispoziţie 6 camere moderne,
dotate cu grupuri sanitare proprii,
cablu tv, internet wireless,
minibar, uscător de par in fiecare
baie, frigider
Activitatea turistică a
municipiului
Evoluţia indicatorilor înnoptări în
structuri de primire turistică şi
sosiri ale turiştilor în structuri de
45.000
40.000
35.000
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0
Evoluţia indicatorilor privind turismul în municipiul Câmpina,
2005-2010
29.585
18.405
36.144
21.273
39.730
21.860
34.349
23.539
28.637 28.266
17.982
14.850
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Înnoptări în structuri de primire turistică
Sosiri ale turiştilor în structuri de primire
turistică
Sursa: INS, Baza de
Date TEMPO
61 |
primire turistică indică un maxim în
anul 2007, evoluţia ulterioară fiind
în scădere.
Astfel în anul 2010 au sosit în
municipiul Câmpina un număr de
14.850 turişti ceea ce reprezintă
aproximativ 4,7% din totalul
turiştilor din judeţul Prahova.
Sejurul mediu al turiştilor sosiţi a
fost de 1,9 zile ceea ce denotă
dezvoltarea în municipiu în special a
turismului de tranzit şi a turismului
cu valenţe culturale şi de week-end.
Capacitatea de cazare turistică în
anul 2010 a înregistrat o uşoară
creştere si se situa la 270 locuri de
cazare.
În municipiul Câmpina se regăsesc 2
parcuri: parcul B-DUL Culturii şi

62
Fântâna cu cireşi care constituie
zone de agrement pentru cetăţenii
oraşului
Principalele evenimente desfăşurate
în municipiul Câmpina care pot
genera şi o creştere a activităţii
turistice sunt :
Ziua municipiului Câmpina
- 8 ianuarie
Târgul mierii - Expoziţie cu
vânzare de produse apicole,
spectacol de muzică populară,
concursuri pe teme apicole, sipozion
apicol - 21-22 februarie
Târgul micilor meşteşugari
Expoziţii cu vânzare măşti,
vestimentaţie - 1 iunie –
Hora Prahoveană - Festival
de folclor - 27 şi 28 iunie
"Câmpina dragostea mea" -
Tabără de artă plastică - 1-14 iulie "
Sărbătoarea celor 2 Iulii -
Sesiuni de comunicări ştiinţifice,
literatură, muzică, expoziţii de arte
plastice şi literatură - 2 iulie
"Serbările Toamnei" -
Spectacol complex în Centrul Civic
Septembrie - Casa Tineretului
Galele APLER - Sesiuni
decomunicări literare - 5-6
noiembrie
400
350
300
250
200
150
100
50
0
Evoluţia capacităţii de cazare turistică în municipiul Câmpina,
2005-2010
353
243
222 221 221
2005 2006 2007 2008 2009 2010
270
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
Municipiul Câmpina 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Capacitate cazare
turistică 93.389 84.392 80.938 79.708 84.713 94.473
Capacitate cazare
turistică pe tipuri de
structuri turistice 353 243 222 221 221 270
Înnoptări în structuri de
primire turistică 29.585 36.144 39.730 34.349 28.637 28.266
Sosiri ale turiştilor în
structuri de primire
turistică 18.405 21.273 21.860 23.539 17.982 14.850
Structuri de primire
turistică 7 6 4 4 4 5

Înnoptări în structuri de primire turistică în judeţul Prahova în
anul 2010
ORAŞ SINAIA
ORAŞ BUŞTENI
MUNICIPIUL PLOIEŞTI
ORAŞ SLĂNIC
MUNICIPIUL CÂMPINA
MANECIU
ORAŞ AZUGA
ORAŞ COMARNIC
ORAŞ BREAZA
BARCANESTI
ORAŞ VĂLENII DE MUNTE
ORAŞ BĂICOI
BLEJOI
BĂNESTI
ALBESTI-PALEOLOGU
PAULEŞTI
ALUNIŞ
CORNU
SOTRILE
IZVOARELE
8.307
5.217
4.805
4.347
2.929
2.271
562
553
387
353
351
28.266
21.813
16.913
16.824
15.466
60.776
110.996
104.265
391.996
1 50.001 100.001 150.001 200.001 250.001 300.001 350.001 400.001 450.001
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
ORAŞ VĂLENII DE MUNTE
Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică în judeţul
Prahova în anul 2010
ORAŞ SINAIA
MUNICIPIUL PLOIEŞTI
ORAŞ BUSTENI
MUNICIPIUL CÂMPINA
MANECIU
ORAŞ SLĂNIC
ORAŞ AZUGA
ORAŞ BREAZA
ORAŞ COMARNIC
BĂRCĂNESTI
ORAŞ BĂICOI
BLEJOI
BĂNEŞTI
VALEA DOFTANEI
PĂULEŞTI
CORNU
ALUNIŞ
SOTRILE
IZVOARELE
ALBESTI-PALEOLOGU
VALEA CĂLUGAREASCĂ
3.129
2.096
1.574
747
393
371
284
177
150
104
96
7.422
7.228
6.608
4.719
4.531
4.261
14.850
11.885
41.954
39.369
166.862
1 20.001 40.001 60.001 80.001 100.001 120.001 140.001 160.001 180.001
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
63 |

64
Conform sondajului de
opinie realizat în rândul populaţiei
din municipiul Câmpina, modalităițle
preferate de petrecere a timpului
liber sunt zonele de agrement-picnic
cu 39,2% și parcurile și grădinile
publice cu 37,8%. Urmează
ștrandurile, terenurile de sport, sălile
de sport, locurile de joacă pentru
copii și patinoarul.
Peste 50% dintre cetățeni
sunt nemulțumiți de posibilitățile de
petrecere a timpului liber, dar
aproximativ 60% sunt mulțumiți de
zonele de agrement, parcurile și
grădinile publice, de locurile de joacă
pentru copii.
Parcuri şi grădini
publice
Gradul de mulţumire al cetăţenilor vis-a-vis de posibilităţile de
petrecere a timpului liber din municipiul Câmpina
Zone
agrement/picnic
Locuri de joacă
pentru copii
Posibilităţile de
petrecere a…
11,17%
12,32%
10,60%
51,01%
60,74%
58,45%
59,89%
29,87%
10,89%
13,18%
8,88%
17,20%
16,00%
20,60%
19,13%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Nemulţumit(ă) şi f. nemulţumit(ă) Mulţumit(ă) şi f. mulţumit(ă) Nici, nici Nu ştiu
Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina
Modalităţi preferate de petrecere a timpului liber în
municipiul Câmpina
Zone de agrement-picnic
Parcuri și grădini publice
Ștranduri/bazine de înot
Terenuri de sport
Săli de sport
Locuri de joacă pentru copii
Patinoare
6,00%
4,60%
3,20%
2,30%
6,90%
39,20%
37,80%
Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului
Gradul de mulţumire al cetăţenilor vis-a-vis de facilităţile sportive din
municipiul Câmpina
Patinoare
Ştranduri/
bazine de înot
Terenuri de
sport
Săli de sport
15,5%
54,2%
49,6%
51,3%
33,8%
9,2%
10,3%
9,7%
3,88%
5,16%
6,88%
5,44%
31,20%
33,20%
32,10%
45,60%
80,0% 60,0% 40,0% 20,0% 0,0% 20,0% 40,0% 60,0%
Nemulţumit(ă) şi f. nemulţumit(ă) Mulţumit(ă) şi f. mulţumit(ă) Nici, nici Nu ştiu
Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina

7. EDUCATIE
65 |

Unităţi şcolare şi
infrastructura şcolară
În municipiul Câmpina, în anul
2010, reţeaua unităţilor de
învăţământ este formată din 11
unităţi pentru învăţământul
preşcolar, din 7 unităţi pentru
învăţământul primar şi gimnazial, 5
licee și colegii şi 2 şcoli postliceale.
Aceste unităţi sunt dotate, la nivelul
anului 2010, cu 212 săli de clasă şi
cabinete şcolare, 58 de laboratoare
şcolare, 580 de PC-uri, 9 terenuri de
sport şi 23 de ateliere şcolare.
Deşi municipiul Câmpina are un
caracter preponderent industrial,
educaţia a reprezentat dintotdeauna
un domeniu prioritar.
Cele 5 licee care funcţionează în
municipiu confirmă acest aspect:
Colegiul Naţional Nicolae
Grigorescu a fost înființat în anul
1919 ca liceu mixt, primind în anul
1930 numele Liceul Dimitrie Barbu
Știrbei. În anii 30 se va împărți în
Liceul de fete și Liceul de băieți,
pentru ca în 1948 să redevină liceu
mixt. Măsurile din perioada
comunistă au influențat adânc
dezvoltarea ulterioară, din 1957
purtând numele pictorului Nicolae
Grigorescu. Această schimbare a
durat până în 1972 când a devenit
Liceul de Matematică-Fizică Nicolae
Grigorescu, titulatură schimbată la
rându-i în Liceul Industrial numărul
5 (din 1982). După 1989, Liceul a
redevenit teoretic, pentru ca în
1999 să devină Colegiu național.
Colegiul Tehnic „Istrati”
Colegiul Tehnic ”Constantin
Istrati” are o vechime de peste o
sută de ani în învăţământul
românesc, dobândind aceasta
titulatură la 1 ianuarie 1961.
În prezent are următoarele
specializări: matematica -
informatică, contabilitate,
electronică şi automatizări,
electrotehnică şi mecanică. În
clădirea sa a funcţionat începând cu
1930 Liceul de fete “Iulia Haşdeu”,
transformat în 1948 în Şcoala medie
tehnica de petrol nr.1.
Grupul Şcolar Forestier
Grupul Şcolar Construcţii
de Maşini
Acesta este cel mai nou grup şcolar
din localitate şi este singurul grup
şcolar care are în structura sa o
250
200
150
100
50
0
Evoluţie indicatori educaţie în municipiul Câmpina,2005-2010
193 191
216 216
40 45 48 50
57 58
22 23 22 20 24 23
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Laboratoare şcolare Ateliere şcolare Săli de clasă şi cabinete şcolare
230
212
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
67
grădiniţă cu program normal
Grupul Şcolar Energetic
Grupul Şcolar Industrial
Energetic se remarcă prin faptul că
este singurul liceu de pe Valea
Prahovei care pregăteşte şi cadre cu
studii medii în domeniul energetic.
În cele 5 licee învăţau peste 3.400
elevi în anul 2010.
Infrastructura de educaţie a
cunoscut o serie de investiţii în
ultima perioadă, atât în
infrastructura fizică(clădiri), cât şi
în dotările aferente.
În municipiul Câmpina funcţionează
şi 2 şcoli postliceale:
Şcoala Postliceală
Sanitară Louis Pasteur
Şcoala de Agenţi de
Poliţie Vasile Lascăr Câmpina

Şcoala de agenţi de poliţie este una
dintre cele mai cunoscute din ţară şi
scoate anual la concurs peste 700 de
locuri. Baza materială a unităţii este
la un nivel ridicat.
Populaţia şcolară
Populaţia şcolară a municipiului
Câmpina era, în anul şcolar 2010,
de 7.951 de persoane, din care
6,4%(956 copii) reprezintă copii
înscrişi în grădiniţe, 2,9%(429
copii) elevi înscrişi în învăţământul
postliceal şi 87,98% copii în
învăţământul preuniversitar.
Se constată o scădere a populaţiei
şcolare în perioada 2005-2010 cu
aproximativ 12%. Tendinţa este una
la nivel naţional şi este corelată cu
scăderea populaţiei în aceeaşi
perioadă.
Faţă de anul 2009 se constată o
uşoară creştere în anul 2010 ceea ce
poate duce la concluzia ca perioada
Figură 15: Şcoala de Agenţi de Poliţie"Vasile Lascăr"
de scădere a trecut şi urmează o
perioada de consolidare.
Cea mai mare scădere se constată la
capitolul elevi înscrişi în
învăţământul profesional şi de
ucenici de la 1.600 copii în anul
2005 la 429 în anul 2010.
Elevi înscrisi in
învăţământul
primar si
gimnazial
18,9%
9.200
9.000
8.800
8.600
8.400
8.200
8.000
7.800
7.600
7.400
8.969
Structura populaţiei şcolare pe niveluri de educaţie în
municipiul Câmpina în anul 2010
Elevi înscrişi în
învăţământul
preuniversitar
46,8%
8.590
Elevi înscrişi in
învăţământul
liceal
22,8%
Other
11,5%
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
8.283
8.030
Elevi înscrişi în
învăţământul
profesional şi de
ucenici 2,2%
Copii înscrişi în
grădiniţe 6,4%
Evoluţia populaţiei şcolare în municipiul Câmpina,2005-2010
68
Totuşi se constată că în anul 2010
numărul copiilor înscrişi în
grădiniţe este cu 1,38% mai mare
decât în anul 2009 şi cu 9,9% mai
mare decât în anul 2005.
Indicatorul numărul de elevi la un
PC este de 14,2 în anul 2010 inferior
Elevi înscrişi în
învăţământul
postliceal 2,9%
7.943 7.951
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO

nivelului judeţean de 15,05.
De asemenea, indicatorul „Raportul
dintre populaţia şcolară şi săli de
clasă şi cabinete şcolare” este
inferior în municipiul Câmpina –
37,5 în anul 2010 faţă de judeţul
Prahova – 39 în anul 2010.
Personalul didactic
Cadrele didactice din unităţile de
învăţământ din municipiu numără
473 de persoane, din care 42 cadre
(8,9%) în învățământul preşcolar,
Structura personalului didactic pe niveluri de educaţie în
municipiul Câmpina în anul 2010
Învăţământ primar
şi gimnazial
37,0%
Învăţământ liceal
47,8%
Învăţământ
postliceal 6,3%
Învăţământ
preşcolar 8,9%
Sursa: INS, Baza
de Date TEMPO
Învăţământ (2009) Câmpina Prahova România
Numărul elevilor care revin la un cadru didactic * 16,45 17,13 15,55
Elevi care revin la o sală de clasă * 34,53 38,84 34,02
Elevi care revin la un atelier şcolar * 330,96 554,93 659,12
Elevi care revin la un laborator şcolar * 139,35 207,89 162,18
Elevi care revin la un PC * 15,42 15,20 12,27
Elevi care revin la o sală de gimnastică * 794,30 892,87 874,37
Elevi care revin la un teren de sport * 882,56 898,63 900,19
Sursa: INS, calcule ADDVANCES
60 cadre în învăţământul primar,
115 cadre în învăţământul
gimnazial, 226 cadre (47,8%) în
învăţământul liceal şi 30 cadre în
învăţământul postliceal(6,3%).
69
Sport
Primul club sportiv al oraşului se
numea Libertas şi a apărut între anii
1910-1912. Membrii săi erau
angajaţi ai Fabricii de bijuterii,
proprietate a contesei de Blöme,
fiica prinţului D.B.Ştirbey.
În anii ’30 exista în Câmpina
asociaţia sportivă Tenis Clubul
Român.
Viaţa sportivă din municipiul
Câmpina este susţinută de cluburile:
Asociaţia Sportiva Unirea (fotbal),
F.C.M. Câmpina (fotbal), AIKO (arte
marţiale, box, aerobic), KAMIKAZE
(karate), FITNESS (fitness), LIDO si
BRITMAR, GRUPUL SCOLAR
SPORTIV PETROL (atletism si
badminton), ENERGY PCC STEROM
(lupte, şah), SILVA (volei), PETROL
(planorism).

Vis-à-vis de serviciile
educaţionale din municipiul
Câmpina, 76,3% din populaţie
consideră că există o calitate bună şi
foarte bună a sistemului de
învățământ.
Peste 75% din respondenți
sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de
condițiile fizice din cadrul școlilor și
grădinițelor, în timp ce doar 40%
sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de
nivelul de dotare al acestora.
Peste 80% din respondenți
consideră că există suficiente școli,
iar 60% se declară mulțumiți de
calitatea actului didactic.
Cea mai importantă
problemă a sistemului de învățământ
este considerată de respondenți ca
fiind lipsa de cadre didactice sau
lipsa de cadre pregătite și interesate.
Celelalte probleme sunt: salariile
foarte mici, comportamentul
neadecvat al elevilor și dotarea
insuficientă.
Mulţumit şi
f. mulţumit
60%
Nici, nici
18,53%
Aprecierea calității și suficienței școlilor în municipiul Câmpina
Aprecierea calităţii actului didactic
Aprecierea generală a cetăţenilor din municipiul Câmpina
faţă de calitatea sistemului de învăţământ
Nemulţumit
şi f.
nemulţumit
22%
Sursa: Sondaj de opinie
Bună şi foarte
bună
76,3%
Mulţumit şi
f. mulţumit
84,73%
Sursa: Sondaj de opinie
Aprecierea suficienţei şcolilor
Sursa: Sondaj de opinie
Aprecierea infrastructurii educaționale în municipiul Câmpina
Aprecierea condiţiilor fizice din cadrul
şcolilor
Mulţumit
şi f.
mulţumit
75,64%
Nici, nici
12,39%
Nemulţu
mit şi f.
nemulţu
mit
11,97%
Mulţumit
şi f.
mulţumit
76,35%
Nici, nici
8,73%
Nemulţumit
şi f.
nemulţumit
6,55%
Aprecierea condiţiilor fizice din cadrul
grădiniţelor
Nici, nici
12,32%
Nemulţu
mit şi f.
nemulţu
mit
11,33%
70

Cele mai importante probleme ale sistemului de învăţământ din
municipiul Câmpina
lipsa cadre didactice/lipsa cadre pregătite
și interesate
salariile foarte mici
com portamentul neadecvat al elevilor
dotarea insuficientă
4,90%
4,60%
7,70%
20,10%
Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina
71

8. CULTURĂ

Biblioteci
În municipiul Câmpina funcţionează,
în anul 2010, un număr de 17
biblioteci. Se constată, la nivel
judeţean, că cea mai mare parte a
acestora sunt şcolare şi publice.
Singura bibliotecă publică
din Câmpina şi a doua ca importanţă
în judeţul Prahova este Biblioteca
Municipală « Dr. C.I. Istrati »,
Fondată în anul 1949, aceasta are o
colecţie de 67.306 de volume.
Iniţiatorul acestei instituţii este
chiar doctorul C.I. Istrati, care a
fondat în 1906 prima bibliotecă
publică la Câmpina. Clădirea în care
funcţionează la ora actuală este
fosta locuinţă de serviciu a
directorilor de la Societatea de
Petrol « Astra Română ». În 1998
Fundaţia E.E.I.S.T. din Anglia a
înfiinţat Secţia de limbă engleză,
24
22
20
18
16
14
12
10
22 22
19 19
singura din judeţ, dotată cu număr
de 10.500 de volume.
Biblioteca franceză -
Funcţionează în cadrul Muzeului
Memorial « B.P. Hasdeu» şi cuprinde
2.600 de volume din diverse
domenii (limbă şi literatură
franceză, istorie, filosofie, geografie,
ştiinţe, naturale, enciclopedii,
dicţionare.) Acestea au fost donate
în anul 2003 de către Cluburile
Richelieu din Belgia.
Instituţii de spectacole
Casa municipală de cultură „Geo
Bogza” - a fost înfiinţată de Sfatul
popular al oraşului Câmpina în 1964
şi deţine cea mai mare sală de
spectacole din judeţ (770 de locuri).
Se remarcă printr-o activitate
culturală complexă: spectacole de
Evoluţia numărului total de biblioteci în municipiul Câmpina
2005-2010
2005 2006 2007 2008 2009 2010
18
17
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
75
teatru, muzicale, divertisment,
cercuri artistice şi tehnicoaplicative.
Activitatea Casei Municipale de
Cultura se desfăşoară pe două
dimensiuni: cercurile şi cursurile
din domeniul educaţiei permanente
si atelierele cu profil artistic.
Casa Tineretului
Înfiinţată de Primăria Câmpina în
1982, Casa Tineretului reprezintă
un complex format din sală de
spectacole, sală de conferinţe, sală
de expoziţii, hotel şi spaţii destinate
învăţământului şi altor activităţi
(sportive şi recreative). La Casa
Tineretului funcţionează de
asemenea un ştrand şi un teren de
minifotbal.
Muzee
În municipiul Câmpina funcţionează
2 muzee:
Muzeul Memorial
„Nicolae Grigorescu”
Nicolae Grigorescu, marele nostru
pictor, a trăit la Câmpina, cu
întreruperi, încă din anul 1871.
Către anul 1890 devine locuitor
stabil al oraşului, stând cu chirie la
diverşi proprietari. Prieten bun cu
farmacistul Kessler, Grigorescu şi-a
cumpărat, datorită acestuia, un loc
de casă pe care a înălţat o
construcţie în stil românesc,
locuinţă şi atelier în acelaşi timp.
Meşteri zidari au fost fraţii Irimia
din Cornu. La Câmpina şi în
împrejurimile sale, Nicolae
Grigorescu descoperea colţuri
mirifice de natură şi nenumărate
surse de inspiraţie.

A trăit în acea casă din anul 1904
până în 1907, când, în luna iulie
închidea pentru totdeauna ochii,
fiind purtat pe ultimul drum de un
car cu boi ; atât sicriul cât şi carul
erau împodobiţi cu flori de câmp şi
crenguţe de brad aduse de doctorul
C.I. Istrati din parcul său. A fost
înmormântat în cimitirul oraşului,
într-un loc în care îşi va găsi liniştea
de veci, mai târziu, şi fiul lui,
Gheorghe.
Casa lui Grigorescu a fost distrusă în
1918, într-un incendiu, în timpul
ocupaţiei germane. Abia în 1954, ea
a fost refăcută după fotografii şi
planuri vechi, graţie fiului,
Gheorghe, căsătorit cu Ana, fata lui
Alexandru Vlahuţă. Astăzi, acolo
funcţionează Muzeul Memorial
« Nicolae Grigorescu ».
Castelul Iulia Hasdeu
Savantul B.P. Hasdeu a construit
castelul – templu de la Câmpina,
între anii 1894-1896,
considerându-se inspirat de sufletul
fiicei sale defuncte.
Două turnuri laterale, de piatră,
flanchează turnul cel mare, domul
sau templul propriu–zis. O uşă
monumentală, decorată cu
simboluri, devize şi blazon, străjuită
de sfincşi feminini aşezaţi pe tronuri
de piatră, reprezintă poarta
templului. Prin ea se produce
întâlnirea cu sacrul: accesul prin
oglinzi paralele ce-ţi răsfrâng chipul
de o infinitate de ori, reculegerea în
faţa Statuii lui Iisus.
Turnurile laterale adăpostesc spaţii
profane, destinate primirii
oaspeţilor, studiului, odihnei, dar şi
experienţelor spiritiste. Acestea se
desfăşurau într-o cameră obscură,
în jurul unui medium. O interesantă
expoziţie aminteşte de preocupările
lui B.P. Hasdeu în cercetarea
comunicării cu morţii.
Pentru că fiica îi fusese dăruită din
dragostea pentru cealaltă Iulie-soţia,
castelul închinat celor două fiinţe a
Lista monumente istorice din municipiul Câmpina
Nr. Crt. Denumire Adresă
Bd. Carol I 71A
Datare
1 Beciul casei
Suprapus de
blocuri
sf. sec. XVIII
2 Casa Basic Bd. Carol I 99 1945
3
4
5
6
7
8
9
10
Casa - muzeu "Nicolae
Grigorescu”
Biserica "Adormirea Maicii
Domnului”- de la Han
Castelul Iulia Hasdeu, azi
Casa muzeu "B. P. Hasdeu”
Vila Ştefănescu - "Casa cu
grifoni”, azi Primăria
Vila Stendhal, ulterior sediul
Primăriei, azi secţie Tribunal
Biserica "Sf. Nicolae” a
fostului schit Slobozia
Stăreţia schitului "Slobozia”,
azi casa parohială a bis. "Sf.
Nicolae
Şcoala Domnească, azi
Colegiul N.Grigorescu
Bd. Carol I 108
1890 (1904), arsă
1918, refăcută din
temelii 1957
Bd. Carol I 133A 1828 (1833)
Bd. Carol I 199 1893 - 1896
Bd. Culturii 18 1928
Str. Mărăşeşti 18 prima jum.sec. XX
Str. Nucilor 14 1714, ref. 1858
Str. Nucilor 31 1840
Calea Doftanei
nr.4
sf. sec. XVIII
76
fost numit « Julia Hasdeu ».
« Sărbătoarea celor două Iulii » are
loc în fiecare an, aici, în data de 2
iulie.

Vis-a-vis de facilitățile
culturale din municipiul
Câmpina 66,43% din
respondenți sunt mulțumiți
și foarte mulțumiți de
evenimentele culturalartistice
din municipiu,
53% sunt mulțumiți de
concertele care au loc,
41,83% sunt mulțumiți de
bibliotecile din municipiu,
în timp ce 49,86% sunt
nemulțumiți de
cinematografe.
Gradul de mulţumire al cetăţenilor vis-a-vis de facilităţile culturale din
municipiul Câmpina
Biblioteci
Cinematografe
Concerte
Evenimente
cultural-artistice
8,6%
66,4%
53,0%
41,8%
49,9%
14,0%
15,8%
18,2%
2,01%
9,46%
16,33%
15,36%
39,50%
21,78%
27,80%
100,0% 80,0% 60,0% 40,0% 20,0% 0,0% 20,0% 40,0% 60,0%
Nemulţumit(ă) şi f. nemulţumit(ă) Mulţumit(ă) şi f. mulţumit(ă) Nici, nici Nu ştiu
Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina
77

-
9. SĂNĂTATE
79

81
Unităţi sanitare
Sectorul de sănătate din municipiul
Câmpina cuprindea în anul 2009
următoarele unităţi:
2 spitale : Spitalul
Municipal Câmpina şi
Spitalul Voila;
21 cabinete stomatologice;
13 laboratoare de tehnică
dentară;
15 farmacii;
17 cabinete medicale de
familie;
24 cabinete medicale de
specialitate;
2 puncte farmaceutice;
3 cabinete medicale şcolare.
Raportat la populaţia totală
înregistrată la 1 iulie 2009, în
municipiul Câmpina, reveneau 208
paturi în spitale la 10.000 locuitori.
Personal sanitar
În 2009, personal sanitar cu
pregătire medicală superioară care
asigură serviciile medicale pentru
populaţie era format din 121 medici
(17 medici de familie) şi un număr
de 20 medici stomatologi (15 –
sector privat).
Personalul mediu sanitar era
format 468 persoane din care, 408
persoane în sectorul public şi 60
persoane în sectorul privat.
Numărul medicilor sector public
care revin la 10.000 locuitori, în
6.800
6.600
6.400
6.200
6.000
5.800
5.600
5.400
5.200
Cabinete medicale
scolare2,7%
Dispensare
medicale; 1; 0,9%
Evoluţia personalului medico-sanitar în
municipiul Câmpina şi judeţul Prahova 2005-
2009
5.995
653
5.917
5.796
6.618
638 643 732
6.676
659
2005 2006 2007 2008 2009
Personal medico-sanitar municipiul
Câmpina
Personal medico-sanitar judeţ Prahova
Cabinete
stomatologice
18,9%
Unităţi medicosociale;
1; 0,9%
Spitale; 2; 1,8%
Alte tipuri de
cabinete medicale;
2; 1,8%
Cabinete medicale
de specialitate; 24;
21,6%
Ambulatorii
integrate spitalului;
1; 0,9%
Sursa: INS, Baza
de Date TEMPO
Categorii de unităţi sanitare în municipiul Câmpina în anul
2009
Laboratoare
medicale; 8; 7,2%
Creşe; 1; 0,9%
Cabinete medicale
de familie; 17;
15,3%
Farmacii; 15; 13,5%
Puncte
farmaceutice; 2;
1,8%
Laboratoare de
tehnica dentara
11,7%
740
720
700
680
660
640
620
600
580
Sursa: INS, Baza
de Date TEMPO

2009, este de 29,01. Acest indicator
a înregistrat o creştere faţă de anul
2005 când se înregistra un număr
de 26,28 medici la 10.000 locuitori.
De asemenea, acest indicator este
superior celui de la nivel
judeţean(11,92).
Numărul stomatologilor din sectorul
privat ce revin la 10.000 locuitori
este 4,03 medici stomatologi, acest
indicator înregistrând o creştere
uşoară în perioada analizată (2005-
2009).
În 2009 se înregistra un număr de
8,87 farmacişti la 10.000 locuitori,
în creştere cu 40% faţă de anul
anterior şi cu 5% faţă de anul 2005.
Numărul personalului mediu sanitar
ce revine la 10.000 locuitori este de
125,72 persoane, în anul 2009, în
scădere faţă de anul 2008, dar în
35,00
30,00
25,00
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
Evoluţia indicatorului medici sector public la 10.000 locuitori
26,28
25,15 24,73
12,10 11,80 11,27
28,07
29,01
12,16 11,92
2005 2006 2007 2008 2009
Medici - sector public la 10.000 locuitori Prahova
Medici - sector public la 10.000 locuitori
Câmpina
creştere cu 10% faţă de situaţia
înregistrată în 2005.
Sănătate (2009) Câmpina Prahova România
Medici - sector public la 10.000
locuitori ** 2,93 1,19 19,50
Paturi la 10.000 locuitori ** 20,98 5,36 64,06
Personal mediu sanitar - sector
public la 10.000 locuitori ** 17,89 8,18 60,40
Sursa: INS, Baza de
Date TEMPO
4.500
4.480
4.460
4.440
4.420
4.400
4.380
4.360
4.340
4.320
4.300
Evoluţia paturilor în unităţi sanitare în municipiul
Câmpina şi judeţul Prahova 2005-2009
4.373
905
4.375
905
4.481
853
4.428
853
4.373
2005 2006 2007 2008 2009
Paturi în unităţi sanitare judeţ Prahova
Paturi în unităţi sanitare municipiul Câmpina
773
950
900
850
800
750
700
Sursa: INS, Baza
de Date TEMPO
82

83
Vis-a-vis de gradul de
mulțumire al cetățenilor față de
serviciile de sănătate publică din
municipiul Câmpina 96,2% se
declară mulțumiți de numărul
farmaciilor și 84,4% de numărul
cabinetelor medicale.
61,1% dintre respondenți
se declară nemulțumiți și foarte
nemulțumiți de calitatea serviciilor
medicale, 57,8% de dotarea
spitalelor și un procent de 56,5% de
numărul medicilor.
Lipsa dotărilor și a
aparaturii de specialitate este
considerată de respondenți ca fiind
principala problemă a sistemului
medical(27,8%), urmată de lipsa
resurselor financiare(26,1%) și
lipsa cadrelor medicale pregătite
(22,3%)
Cele mai importante probleme ale sistemului medical din municipiul
Câmpina
lipsa dotărilor și aparaturii de specialitate
Dotarea spitalelor
Numărul cabinetelor
medicale
Numărul farmaciilor
Numărul medicilor
Calitatea serviciilor
medicale
lipsa resurselor financiare
lipsa cadrelor medicale pregătite
2,90%
corupția
8,30%
57,80%
56,50%
61,10%
5,70%
Gradul de mulţumire al cetăţenilor vis-a-vis de serviciile de sănătate publice din
municipiul Câmpina
84,40%
96,20%
24,00%
24,70%
26,30%
22,30%
27,80%
26,10%
Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina
18,20%
18,80%
12,70%
7,30%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Nemulţumit(ă) şi f. nemulţumit(ă) Mulţumit(ă) şi f. mulţumit(ă) Nici, nici
Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina
0,90%

85
10. SOCIAL

87
Populaţia şi fenomene
demografice
La 1 iulie 2010, populaţia
municipiului Câmpina număra
36.842 persoane, reprezentând
4,53% din populaţia totală a
judeţului Prahova şi aproximativ
1,13% din populaţia regiunii.
Structura etnică a populaţiei
municipiului Câmpina, conform
datelor de la Primăria municipiului,
este următoarea: 98,5% români,
1,1% rromi şi 0,4% alte etnii.
Principalele religii ale populaţiei
municipiului Câmpina sunt: religia
ortodoxă (96,1% din populaţia
municipiului), religia romanocatolică
(1,2% din populaţie) şi
religia adventistă (1,2% din
populaţie) şi altele.
Structura religioasă a populaţiei municipiului Câmpina
Ortodoxă
96,1%
Structura pe sexe a populaţiei
relevă preponderenţa populaţiei
feminine, aceasta reprezentând
51,31% din populaţia totală a
municipiului, în timp ce persoanele
de sex masculin reprezintă 48,69%
din total.
Raportul de masculinitate este de
94,9%, însemnând că un număr de
94,9 bărbaţi revin la 100 de femei,
ceea ce denotă o structură pe sexe a
populaţiei
destul de
echilibrată la
nivel de oraş.
Romano-catolică
1,2%
Adventistă
1,2%
Penticostală
0,7%
Altele
0,8%
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
39.000
38.500
38.000
37.500
37.000
36.500
36.000
Evoluţia populaţiei în municipiul Câmpina, 2005-2010
38.435,00
38.166,00 38.017,00
37.411,00 37.225,00
36.842,00
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Români
98,5%
Piramida vârstelor arată o ușoară
revenire a populaţiei de vârstă
cuprinsă între 0 şi 4 ani. Cea mai
mare pondere în populaţia feminină
o are categoria de vârstă 40-44 ani,
iar în populaţia masculină categoria
30-34 ani.
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
Structura etnică a populaţiei municipiului Câmpina
Rromi
1,1%
Maghiari
0,1%
Germani
0,1%
Alţii
0,2%
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO

Populaţia tânără (0-14 ani)
reprezintă 11,8% din totalul
populaţiei municipiului, populaţia
adultă (15-64 ani) reprezintă 72,6%
din total, iar populaţia vârstnică (65
de ani şi peste) reprezintă 15,6%
din total. Conform acestor valori, se
poate sesiza un echilibru al
structurii populației la nivelul
municipiului Câmpina.
Comparativ cu anul 2005, structura
pe vârste a populaţiei municipiului
Câmpina nu a suferit modificări
notabile.
Durata medie a vieţii în perioada
2005-2010, în judeţul Prahova , este
de peste 73 ani cu diferenţe mai
mari de 6 ani între femei şi bărbaţi.
În anul 2010, durata medie a vieţii
era de 73,5 ani, iar pe sexe aceasta
era de 70,07 ani pentru bărbaţi şi
77,73 ani pentru femei.
La nivelul județului nu se
semnalează diferenţe majore între
durata medie a vieţii pe medii de
rezidenţă: 74,6 ani în mediul urban
şi 73,02 ani în mediul rural.
Indicatori demografici
Populaţia municipiului Câmpina
poate fi caracterizată cu ajutorul
indicatorilor statistici demografici.
Gradul de îmbătrânire al
populaţiei este de 1.319,3‰,
însemnând că la 1.000 de persoane
tinere cu vârsta de până la 14 ani
revin aproximativ 1.319 persoane
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
1.401,00
1.201,00
1.001,00
801,00
601,00
401,00
201,00
1,00
376,76
432,71
Masculin
Structura pe vârste a populaţiei municipiului Câmpina
la 1 iulie 2010
0,67%
1,21%
2,19%
2,84%
2,64%
3,28%
4,51%
4,46%
3,39%
4,62%
3,91%
4,20%
3,94%
3,56%
1,89%
2,03%
1,93%
1,92%
-6% -4% -2% 0% 2% 4% 6%
458,11
429,22
Rata de dependenţă
demografică
Indicatori statistici demografici la 1 iulie 2010
162,44
202,46
214,61
216,16
Rata de dependenţă
tineri
636,56
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
638,85
636,75
638,78
Rata înlocuire forţă de
muncă
Câmpina Judeţul Prahova Regiunea Sud-Muntenia România
1.319,30
1137,29
1134,66
985,68
Gradul de îmbătrânire
demografică
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
88

89
vârstnice cu vârsta de 65 ani sau
peste.
Comparativ cu gradul de
îmbătrânire a populaţiei la nivel de
judeţ, de 1.137,29‰, municipiul
Câmpina înregistrează un nivel mai
ridicat al acestui indicator, ceea ce
denotă un grad ridicat de
îmbătrânire a populaţiei.
Rata de dependenţă demografică
caracterizează potenţialul de
activitate al populaţiei şi are o
valoare de 376,76‰, în municipiul
Câmpina, în anul 2010.
Acest indicator măsoară presiunea
exercitată de populaţia inactivă
(tânără şi vârstnică) asupra
populaţiei active (populaţia adultă).
Aşadar, în municipiul Câmpina, la
1.000 de persoane cu vârsta
cuprinsă între 15-64 de ani revin
aproximativ 377 persoane tinere (0-
14 ani) şi persoane vârstnice (65 ani
şi peste).
Rata de dependenţă demografică la
nivel judeţean este de 432,71‰, în
anul 2010, iar la nivel naţional
350
300
250
200
150
100
50
0
Evoluţia căsătoriilor şi divorţurilor în municipiul Câmpina,
2005-2010
254
282
315
250
94 97 100 109
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Divorţuri Căsătorii
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
înregistra o valoare de 429,2‰.
Raportul de dependenţă a
tinerilor reprezintă raportul dintre
persoanele de vârstă 0-14 ani şi
persoanele adulte de vârstă
cuprinsă între 15 şi 64 ani şi are o
valoare de 162,44‰. Conform celor
prezentate anterior, la 1.000 de
persoane adulte revin aproximativ
162 persoane tinere.
Rata de înlocuire a forţei de
muncă la nivelul municipiului
Câmpina are o valoare de 636,56‰.
Această valoare înseamnă că 1.000
de persoane adulte (15-64 ani) vor
fi înlocuite peste 15 ani cu doar 636
persoane, creându-se un deficit de
resurse de muncă de aproximativ
36% (la un necesar de 1.000 de
persoane pe piaţa muncii vor lipsi
364 persoane).
Mişcarea naturală a populaţiei
În anul 2010, s-au înregistrat 271
născuţi vii şi 438 decese, rezultând
un spor natural negativ de 167 de
persoane.
217
80
189
90
‰
14,00
12,00
10,00
8,00
6,00
4,00
11,45
8,07 7,83
Rata natalităţii este de 7,36‰,
ceea ce înseamnă că la 1000 de
persoane revin 7,36 născuţi vii, în
municipiul Câmpina, în anul 2010.
Privind acest indicator, municipiul
este sub valoarea de la nivel
judeţean: de 8,8‰ per total şi de
8,8‰ la nivelul mediului urban
judeţean.
Rata mortalităţii, în acelaşi an, a
fost 1,89‰.
În perioada 2005-2010 sporul
natural din municipiul Câmpina a
fost negativ, contribuind astfel la
scăderea efectivului populaţiei
stabile.
Starea civilă a populaţiei. În cursul
anului 2010, s-au oficiat 189 de
căsătorii şi s-au înregistrat 90 de
divorţuri în municipiul Câmpina.
Aşadar, rata de divorţialitate a
populaţiei căsătorite este de 2,44‰.
Evoluţia sporului natural în municipiul Câmpina, 2005-2010
11,03 11,10 11,31
7,10
8,15
11,69
7,74
11,89
7,36
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Rata Natalitate Rata Mortalitate
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO

Mişcarea migratorie a populaţiei.
În anul 2010, s-au înregistrat 570
persoane care au plecat cu reşedinţa
şi 290 de persoane care şi-au stabilit
reşedinţa în municipiul Câmpina,
fiind un sold negativ de 280
persoane.
Din anul 2005, soldul stabilirilor de
domiciliu a avut o evoluţie
crescătoare continuă.
Numărul de emigranţi este de 31
persoane, fiind inferior numărului
de imigranţi(11) în anul 2009.
Soldul migraţiei externe este
negativ pe parcursul întregii
perioade 2005-2010.
2.500
2.000
1.500
1.000
-1.000
-1.500
-2.000
-2.500
700
600
500
400
300
200
100
500
0
-500
0
Evoluția soldului stabiliri/plecări cu reședința în Municipiul Câmpina
și județul Prahova
-317 -242 -393
-23 -47 -51
664
85
1.147
129
1.985
321
1.618
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2010
435
411
Municipiul Câmpina Județ Prahova
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
Evoluţia stabilirilor şi plecărilor cu reşedinţa
în municipiul Câmpina
487 491
331 331
2005 2006 2007 2008 2009 2010
660
252
Stabiliri cu reşedinţa Plecări cu reşedinţa
615
280
131
570
290
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
90

91
Resursele de muncă
Numărul mediu de salariaţi din
municipiul Câmpina a fost, în anul
2009, de 12.254 persoane,
reprezentând 8,3% din salariaţii de
la nivelul judeţului Prahova.
În judeţul Prahova, în anul 2010,
principalele sectoare economice
după efectivul de salariaţi sunt:
Industria (36,25% salariaţi),
Comerţul (16,53% salariaţi),
Structura pe activităţi ale economiei naţionale a salariaţilor din judeţul Prahova, în
anul 2010
Nr. pers. %
Total 168.035,00 100,00%
Agricultură, silvicultură şi pescuit 2.805,00 1,67%
Industrie 60.908,00 36,25%
Industria extractivă 5.360,00 3,19%
Industria prelucrătoare 49.375,00 29,38%
Producţia si furnizarea de energie electrică şi
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 2.235,00 1,33%
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea
deşeurilor, activităţi de decontaminare 3.938,00 2,34%
Construcţii 10.691,00 6,36%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea
autovehiculelor şi motocicletelor 28.195,00 16,78%
Transport si depozitare 10.384,00 6,18%
Hoteluri şi restaurante 4.214,00 2,51%
Informaţii si comunicaţii 2.279,00 1,36%
Intermedieri financiare si asigurări 2.188,00 1,30%
Tranzacţii imobiliare 1.204,00 0,72%
Activităţi profesionale, științifice si tehnice 6.031,00 3,59%
Activităţi de servicii administrative si activitatea de
servicii suport 6.321,00 3,76%
Administrație publica şi apărare; asigurări sociale
din sistemul public 6.278,00 3,74%
Învăţământ 10.934,00 6,51%
Sănătate si asistenta sociala 12.483,00 7,43%
Activităţi de spectacole, culturale si recreative 1.998,00 1,19%
Alte activităţi de servicii 1.122,00 0,67%
Sănătatea (7,42% salariaţi), şi
Construcţiile(6,36% salariaţi)
aceste domenii concentrând
aproximativ 67% din salariaţii din
judeţul Prahova.
Faţă de anul 2009, în judeţul
Prahova nu s-au înregistrat
modificări notabile, în ceea ce
priveşte efectivul de salariaţi, dar
există o scădere a numărului de
salariaţi de la 182.278 în anul 2009
la 168.035 în anul 2010.
Câştigul salarial mediu net în judeţul
Sursa: INS,
Baza de Date
TEMPO
1.601
1.401
1.201
1.001
801
601
401
201
Agricultură,
silvicultură şi pescuit
2,05%
1
Distribuţia salariaţilor pe activităţi economice la nivelul judeţului Prahova în anul
2010
Alte activităţi de
servicii 0,68%
Activităţi de
spectacole,
1,13%
Industrie
36,25%
Câştigul salarial mediu net în judeţul Prahova în luna iunie
2011
1.315
1.095
Total judeţ Prahova Agricultură,
vânătoare şi servicii
anexe, Silvicultură şi
Pescuit
Prahova era în luna iunie 2011 de
1.315 lei, pe primul loc situându-se
domeniul industrie şi construcţii.
În aceeaşi perioadă, la nivel
naţional, salariul mediu net avea
valoarea de 1.415 lei superior celui
din judeţul Prahova.
Construcţii
6,36% Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul...
16,53%
Sănătate
7,42%
1.391
Industrie şi
construcţii
Transport si depozitare
6,18%
Hoteluri şi restaurante
2,51%
Informaţii si comunicaţii
1,36%
Intermedieri financiare
1,22%
Tranzacţii imobiliare
0,72%
Activităţi profesionale,
3,64%
Învăţământ
6,51%
Activităţi de servicii
administrative ..
3,39%
Administrație publica
3,91%
1.259
Servicii
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO

Şomaj
Anii 2009 şi 2010 au reprezentat o
perioadă dificilă pe fondul crizei
economice. Un indicator ce
caracterizează această situaţie este
rata şomajului, care a atins pragul
de 8,6% la nivelul judeţului
Prahova şi de 7,0% la nivel
naţional, în luna decembrie 2010.
Dacă la mijlocul anului 2007 rata
şomajului de la nivelul judeţului era
de doar 3,7%, finalul anului 2009 se
făcea remarcat prin tendinţele
crescătoare a ratei şomajului, pe
fondul situaţiei economice
naţionale(8,9%).
Comparativ cu nivelul naţional, rata
şomajului din judeţul Prahova se
situează la acelaşi nivel.
Evoluţia numărului de şomeri în
perioada ianuarie 2010 – iulie 2011,
la nivelul judeţului Prahova
evidenţiază o scădere, după un
maxim de 32.304 şomeri înregistrat
în luna august 2010, ceea ce
semnifică o temperare şi stabilizare
1.800
1.600
1.400
1.200
1.000
800
600
400
200
0
1.204 1.190 1.190 1.221 1.254 1.204
1.375
a problemelor economice.
Conform statisticilor
Agenţiei Judeţene de
Ocupare a Forţei de
Muncă Prahova în
luna septembrie 2011
rata şomajului în
judeţ era de în
scădere în cuantum
de 5,38% superioară
ratei şomajului la
nivel naţional de
4,89%.
În municipiul
Câmpina numărul
șomerilor a fost pe o
tendință
descrescătoare
înregistrând în luna
septembrie 2011 un
număr de 764
persoane și se
încadrează în
tendința de la nivel
județean.
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
Evoluţia numărului de şomeri în municipiul Câmpina
1.525 1.540
1.458
1.363
1.260
6,6
6,3
6,3
5,9
Evoluţia şomajului în judeţul Prahova, 2005-2010
5,1
5,2
5
Evoluţia ratei şomajului în România, Regiunea Sud-
Muntenia, judeţul Prahova, 2005-2010
8,9 8,6
5,1
3,8
3,5
4,2
3,2
4,7
3,8 3,9
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Regiunea Sud-Muntenia România judeţ Prahova
1.131
3,9
9,1
8,9 8,6
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Masculin Feminin Total
1.062
8,6
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
900 846 852 840 790 762 764
ian..10 feb..10 mar..10 apr..10 mai..10 iun..10 iul..10 aug..10 sep..10 oct..10 nov..10 dec..10 ian..11 feb..11 mar..11 apr..11 mai..11 iun..11 iul..11 aug..11 sep..11
Sursa: INS, Baza de Date TEMPO
8,5
8,7
92

93
Asistenţă socială
În cadrul Primăriei municipiului
Câmpina funcţionează serviciul
asistenţă socială şi autoritate
tutelară, având ca atribuţii:
acordarea ajutorului social,
acordarea de prestaţii sociale
familiilor cu copii în întreţinere,
autoritatea tutelară şi protecţia
persoanelor vârstnice, protecţia
persoanelor cu handicap.
În anul 2010 figurau în evidenţele
Primăriei Câmpina un număr de 92
copii beneficiari ai serviciilor
DGASPC, 1.458 adulţi beneficiari şi
un număr de 1.550 persoane cu
handicap.
De asemenea, la nivelul
municipiului există o serie de
organisme furnizoare de servicii
sociale. Dintre acestea amintim de :
Complexul de Servicii
Comunitare „Sfânta Filofteia”
Câmpina care are în componenţă:
Centrul de plasament cu o
capacitate de 33 locuri, Centrul de zi
pentru copiii cu dizabilităţi,
Serviciul de consiliere şi sprijin
integrare/ reintegrare familială a
copiilor cu handicap aflaţi în
dificultate, Centrul de resurse şi
asistenţă socială
Asociaţia „Inima Sfântă a
lui Isus - Centru de zi
str. Nicolae Bălcescu nr. 50,
municipiul Câmpina.
Beneficiari: Copii 7-16 ani, aflaţi în:
izolare socială, neglijare, situaţie
de dificultate în familie, situaţie
conflictuală, sărăcie, exploatare,
discriminare etnică, abandon.
Fundaţia MARGA `92 care
sprijină Cantina socială din str. B.P.
Hasdeu nr.32, Câmpina. Beneficiarii
serviciilor sunt: copii 0-6 ani; copii
7-16 ani; copii 17-18 ani; tineri 18-
26; adulţi; persoane vârstnice.
Serviciile oferite cuprind asigurarea
hranei şi suplimentelor nutritive
(prepararea, servirea şi distribuirea
hranei;
Centrul de
recuperare si reabilitare a
persoanelor adulte cu handicap
cu sindromul Down Câmpina
Serviciile includ: serviciu de tip
rezidenţial, centru de recuperare şi
reabilitare
Casa Speranţei
Serviciile cuprind : centru de tip
rezidenţial - furnizor de servicii
sociale privat specializat
str. Nicolae Bălcescu nr.3G
Câmpina.

u.m.
loc. km 2
loc. km 2
municipiul
Câmpina
judeţ
Prahova România
1.520,5 172, 36 89,9
3.054,9 4.689,0 2.878,5
masculin % 46,80% 48,42% 47,7
feminin % 53,20% 51,58% 52,3
Structura pe grupe 0-14 ani % 11,80% 14,13% 15,1
de vârstă 15-64 ani % 72,63% 69,80% 70,0
Rata de dependenţă demografică
(tineri + vârstnici la 1.000 persoane
adulte)
Raportul de dependenţă a tinerilor
(tineri la 1.000 persoane adulte)
Rata de înlocuire a forţei de muncă
Rata natalităţii (2009)
Rata mortalităţii (2009)
Centralizatorul datelor statistice cu privire la demografie
Demografie (date la 1 iulie 2010)
Densitatea populaţiei (supraf. totală)
Densitatea populaţiei (supraf.
intravilan)
Structura pe sexe -
urban
Gradul de îmbătrânire (vârstnici la
1.000 persoane tinere)
65 ani şi peste % 15,57% 16,07% 14,9
‰ 1.319,3 1.137,3 985,7
‰ 376,8 432,7 429,2
‰ 162,4 202,5 216,2
‰ 636,6 638,9 638,8
‰ 7,7 9,6 10,4
‰ 11,69 12,4 12,0
În ceea ce privește aprecierea gradului de
mulțumire a cetățenilor față de felul în care
trăiesc 41,8 % se declară nemulțumiți și
foarte nemulțumiți, în timp ce doar 31,9%
sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți.
Aprecierea gradului de mulțumire a cetățenilor față de felul
în care trăiesc
Nici,nici
26,3%
Mulţumit şi
foarte mulţumit
31,9%
Nemulţumit şi
foarte
nemulţumit
41,8%
Sursa: Sondaj de opinie
94

95
11. CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ

97
Administraţia publică a Unităţii
Administrativ Teritoriale
municipiul Câmpina este formată
din Consiliul Local, ca autoritate
deliberativă şi Primarul oraşului, ca
autoritate executivă. Primăria
reprezintă aparatul propriu de
specialitate al Consiliului Local şi
aduce la îndeplinire hotărârile
Consiliului Local şi dispoziţiile
primarului, soluţionând problemele
curente ale colectivităţii locale.
Consilierii Locali şi Primarul sunt
învestiţi în funcţii prin vot cu un
mandat de 4 ani, până în anul 2012.
Consiliul Local
Consiliul Local reprezintă
autoritatea legislativă a oraşului, are
iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile
legii, în toate problemele de interes
local, cu excepţia celor care sunt
date prin lege în competenţa altor
autorităţi ale administraţiei publice
locale sau centrale.
Una dintre atribuţiile Consiliului
Local priveşte dezvoltarea
economico-socială a oraşului.
Pentru exercitarea acestei atribuţii,
Consiliul Local:
aprobă, la propunerea
primarului, bugetul local, virările de
credite, modul de utilizare a
rezervei bugetare şi contul de
încheiere a exerciţiului bugetar;
aprobă, la propunerea
primarului, contractarea şi/sau
garantarea împrumuturilor, precum
şi contractarea de datorie publică
locală prin emisiuni de titluri de
valoare, în numele unităţii
administrativ-teritoriale, în
condiţiile legii;
stabileşte şi aprobă
impozitele şi taxele locale, în
condiţiile legii;
aprobă, la propunerea
primarului, documentaţiile tehnicoeconomice
pentru lucrările de
investiţii de interes local, în
condiţiile legii;
aprobă strategiile privind
dezvoltarea economică, socială şi de
mediu a unităţii administrativteritoriale;
asigură realizarea lucrărilor
şi ia măsurile necesare
implementării şi conformării cu
prevederile angajamentelor
asumate în procesul de integrare
europeană în domeniul protecţiei
mediului şi gospodăririi apelor
pentru serviciile furnizate
cetăţenilor.
Consiliul Local al municipiului
Câmpina are în componenţă 19
consilieri aleşi prin vot democratic
aleşi pe listele electorale a cinci
partide politice. Structura politică a
consiliului este PDL (31,7%), PNDC
(26,3%) , PSD(21%), PNL (10,5%) şi
PIN(10,5%).
Primarul. Primăria
Primăria Municipiului Câmpina
reprezintă o structură funcţională
cu activitate permanentă constituită
din Primarul, Viceprimarul şi
Secretarul oraşului şi din aparatul
de specialitate al primarului.
Primăria reprezintă autoritatea
locală executivă, ducând la
îndeplinire hotărârile consiliului
local şi dispoziţiile primarului,
soluţionând problemele curente ale
colectivităţii locale.
Primarul reprezintă unitatea
administrativ-teritorială în relaţiile
cu alte autorităţi publice, cu
persoanele fizice sau juridice
române ori străine, precum şi în
justiţie. Primarul este stabilit prin
vot public uninominal de către
locuitorii oraşului, pe o perioadă de
patru ani.
Pentru exercitarea corespunzătoare
a atribuţiilor sale, primarul
colaborează cu serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi
celorlalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale din
unităţile administrativ-teritoriale,
precum şi cu consiliul judeţean.
În această calitate, primarul poate
solicita prefectului, în condiţiile
legii, sprijinul conducătorilor
serviciilor publice deconcentrate ale
ministerelor şi ale celorlalte organe
de specialitate ale administraţiei
publice centrale din unităţile
administrativ-teritoriale, dacă
sarcinile ce îi revin nu pot fi
rezolvate prin aparatul de
specialitate.
Viceprimarul este subordonat
primarului şi este înlocuitorul de
drept al acestuia, care îi poate
delega atribuţiile sale. Viceprimarul
este ales cu votul majorităţii
consilierilor locali în funcţie, din
rândul acestora.

Secretarul oraşului este funcţionar
public de conducere, cu studii
superioare juridice, apolitic şi se
bucură de stabilitate în funcţie.
Atribuţiile principale ale
secretarului sunt:
avizarea pentru legalitate a
dispoziţiilor primarului şi ale
hotărârilor consiliului local;
asigurarea gestionării
procedurilor administrative privind
relaţia dintre consiliul local şi
primar şi între aceştia şi prefect;
pregăteşte lucrările supuse
dezbaterii consiliului local;
asigură procedurile de
convocare a consiliului local şi
efectuarea lucrărilor de secretariat,
comunică ordinea de zi, întocmeşte
procesul-verbal al şedinţelor
consiliului local şi redactează
hotărârile consiliului local.
Aparatul de specialitate al
Primarului municipiului Câmpina
are în componenţă:
Compartiment juridic şi
contencios
Compartiment resurse
umane
Compartiment îndrumare
asociaţii de proprietari
Birou asistenţă socială şi
autoritate tutelară
Serviciul public comunitar
local de evidenţă a persoanei, care
include: Biroul stare civilă şi Biroul
evidenţa persoanelor
Serviciul administraţie
publică locală, agricol, relaţii cu
publicul
Direcţia economică
Direcţia investiţii, care
cuprinde : Compartiment achiziţii
publice şi compartiment achiziţii
Serviciul administrarea
domeniului public şi privat
Serviciul urbanism, care
include şi biroul de avizare şi
obţinere avize
Compartimentul transport,
avize control comercial
Compartimentul purtător
de cuvânt, relaţii mass-media
Compartiment programe
finanţare, relaţii internaţionale,
protocol
Compartiment audit intern
Direcţia poliţie comunitară
Biroul pentru situaţii de
urgenţă civilă
Serviciul administrare
spaţii verzi
Aparatul permanent al
consiliului local
Compartiment informatică
98
Proiecte implementate sau în
curs de implementare
Portofoliul de proiecte
implementate sau în curs de
implementare al Primăriei Câmpina
evidenţiază o buna capacitate de
gestionare a proiectelor. Dintre
acestea amintim :
"Îmbunătăţire alimentare cu
apa a zonei de nord a
Municipiului Câmpina" proiect
PHARE 2006. Obiectivul specific al
proiectului a fost: reabilitarea
sistemului de aducţiune apă
potabilă în Municipiul Câmpina, în
vederea asigurării unei calităţi
corespunzătoare a apei, prin
înlocuirea conductei de apă
existentă cu o conductă de
polietilenă de înaltă densitate de tip
PEHD in lungime de 4.120 m.
Valoarea proiectului conform este
de 6.455.619,26 lei. Proiectul s-a
finalizat în anul 2010.
“Modernizare Calea Daciei”-
proiect depus pentru a fi aprobat
spre finanţare în cadrul
Programului Operaţional Regional –
Axa Prioritară 2. Proiectul are ca
scop descongestionarea traficului şi
îmbunătăţirea accesului înspre şi
dinspre municipiul Câmpina, în zona
intersecţiei Calea Daciei cu DN1.
Valoarea proiectului este de
19.634.717,02 lei fara TVA. Pe data
de 30.09.2009 a fost semnat
contractul de finanţare, iar în data
de de 09.04.2010 a fost semnat
contractul de execuţia lucrări.

99
„Servicii de calitate pentru
locuitorii municipiului Câmpina” -
proiect care a fost depus în luna
aprilie 2009 pe PODCA, Axa
prioritară 2. Valoarea proiectului
este de 285.100 lei fără TVA.
Construirea unui bazin de
înot în incinta Grupului Şcolar
Industrial Petrol din strada N.
Bălcescu nr. 45. Fondurile sunt
alocate de Compania Naţională de
Investiţii. Valoarea proiectului este
550.000 lei.
„Strategia de dezvoltare
locală a municipiului Campina”
finanţat prin Programul Operaţional
Dezvoltarea Capacităţii
Administrative, Axa prioritară 1.
Valoarea proiectului este de
286.890 lei fără TVA.
„Sprijin pentru integrare și
incluziune” finanțat prin Programul
Operațional Dezvoltarea Resurselor
Umane, Axa prioritară 5.1.
Valoarea proiectului este de
2.094.830,06 lei.
Buget local
Bugetul local al municipiului
Câmpina, pentru anul 2011,
rectificat prin HCL nr.
138/25.08.2011 include venituri
totale de peste 81 milioane lei,
aproximativ 20 milioane euro.
Veniturile secţiunii de funcţionare
reprezintă aproximativ 61% din
total venituri.
În primele 2 trimestre ale anului
2011 sumele încasate reprezentând
fonduri nerambursabile erau în
cuantum de 19.622.000 lei,
aproximativ 24% din total venituri.
Veniturile pe locuitor erau de
1.695,54 lei/locuitor în anul 2010
sub nivelul înregistrat în marile
oraşe. Impozitele pe proprietate
reprezentau doar 15,61% din total
venituri, iar veniturile proprii
60,22% din total venituri.

52,2% dintre respondenți
sunt mulțumiți și foarte
mulțumiți de administrația
publică locală din
municipiul Câmpina, iar un
procent de 26,4% declară
nemulțumiți și foarte
nemulțumiți.
50,00% apreciază ca
pozitivă activitatea
Consiliului Local și 58,00%
sunt mulțumiți și foarte
mulțumiți de primarul
municipiului
36% dintre respondenți
sunt nemulțumiți de
activitatea Biroului taxe și
impozite din cadrul
primăriei, iar 21% sunt
nemulțumiți de activitatea
biroului urbanism.
Aprecierea populației cu privire la administrația publică locală din municipiul Câmpina
Aprecierea Consiliului Local Câmpina
Nici, nici
25%
Mulţumit şi
f. mulţumit
50%
Nemulţumit
şi f.
nemulţumit
25%
Aprecierea Biroului taxe şi impozite din
primăria Câmpina
Mulţumit şi
f. mulţumit
48%
Nici, nici
17%
Aprecierea gradului de mulțumire a cetățenilor
față de administrația publică locală
Nici,nici
21,4%
Nemulţumit şi
foarte
nemulţumit
26,4%
Nemulţumit
şi f.
nemulţumit
35%
Mulţumit şi
foarte
mulţumit
52,2%
Aprecierea primarului municipiului Câmpina
Mulţumit şi
f. mulţumit
58%
Nici, nici
18%
Nici, nici
21%
Mulţumit şi
f. mulţumit
58%
Sursa: Sondaj de opinie
Nemulţumit
şi f.
nemulţumit
24%
Aprecierea Biroului urbanism din primăria
Câmpina
Nemulţumit
şi f.
nemulţumit
21%
Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Câmpina
100

101
Indicatori de evaluare a contextului socio-economic
Demografie şi forţa de muncă
Indicator agregat Indicatori primari
Rata de creştere/descreştere demografică Populaţia stabilă
Densitatea demografică
Populaţia stabilă
Suprafaţa teritoriului
Rata de masculinitate Populaţia stabilă pe sexe
Rata sporului natural Numărul de decese şi născuţi vii
Rata de îmbătrânire demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă
Rata de înlocuire a forţei de muncă Populaţia stabilă pe grupe de vârstă
Raportul de dependenţă demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă
Vârsta medie Populaţia stabilă pe grupe de vârstă
Rata de nupţialitate şi de divorţialitate Numărul căsătoriilor şi divorţurilor
Rata sporului migratoriu
Stabiliri de domiciliu
Plecări cu domiciliu
Forţa de muncă Numărul de salariaţi
Ponderea forţei de muncă pe domenii principale de activitate (%) Forţa de muncă pe principalele domenii de activitate
Populaţia şomeră Numărul şomerilor
Terenuri şi locuinţe
Indicator agregat Indicatori primari
Ponderea fondului funciar pe categorii de teren Fondul funciar pe categorii de teren
Rata de creştere/descreştere a fondului locativ Fondul locativ
Rata de creştere/descreştere a suprafeţei locuibile pe cap Suprafaţa locuibilă
locuitor
Efectivul populaţiei
Mărimea locuinţei din punctul de vedere al suprafeţei
Numărul de locuinţe
Suprafaţa locuibilă

Infrastructură şi echiparea teritoriului
Indicator agregat Indicatori primari
Străzi orăşeneşti Lungimea străzilor orăşeneşti
Străzi orăşeneşti modernizate
Lungimea străzilor orăşeneşti
Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate
Drumuri modernizate (%)
Lungimea drumurilor publice total
Lungimea drumurilor publice modernizate
Rata de creştere/descreştere
modernizate
a drumurilor publice
Lungimea drumurilor publice modernizate
Densitatea drumurilor publice
Lungimea drumurilor publice total
Suprafaţa teritoriului
Drumuri asfaltate(%)
Lungimea drumurilor publice total
Lungimea drumurilor publice asfaltate
Drumuri pietruite (%)
Lungimea drumurilor publice total
Lungimea drumurilor publice pietruite
Drumuri de pământ (%)
Lungimea drumurilor publice total
Lungimea drumurilor publice de pământ
Gradul de conectare la sistemul public de canalizare Numărul locuinţelor racordate la sistemul de canalizare
Gradul de epurare a apelor uzate
Cantitatea apelor uzate evacuate
Cantitatea apelor uzate epurate
Rata de creştere/descreştere a reţelei de canalizare Lungimea reţelei de canalizare
Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a apei potabile
Numărul locuinţelor racordate la reţeaua de distribuţie a
apei potabile
Gradul de vechime al reţelei de alimentare cu apă potabilă
Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă pe categorii
vechime
Rata de creştere/descreştere a reţelei de alimentare cu apă
potabilă
Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă
Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a gazului Numărul locuinţelor conectate la reţeaua de distribuţie a
natural
gazului natural
Rata de creştere/descreştere a reţelei de distribuţie a
gazului natural
Lungimea reţelei de distribuţie a gazului natural
Rata de penetrare a reţelei de telefonie
Numărul de abonamente telefonice
Populaţia stabilă
Rata de penetrare a serviciilor de televiziune
Numărul de abonamente de televiziune
Populaţia stabilă
102

103
Servicii publice
Indicator agregat Indicatori primari
Suprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitor
Suprafaţa spaţiilor verzi
Efectivul populaţiei
Structura unităţilor sanitare Numărul unităţilor sanitare pe categorii
Personal medico-sanitar la 10.000 locuitori
Personalul medico-sanitar (total şi pe categorii)
Efectivul populaţiei
Ritmul de creştere/descreştere al numărului de persoane
asistate
Numărul copiilor cu dizabilităţi asistaţi
Numărul adulţilor cu dizabilităţi asistaţi
Numărul de vârstnici asistaţi
Rata de creştere/descreştere al numărului de biblioteci, Numărul de biblioteci
volume existente şi eliberare
Numărul de volume existente şi eliberare
Ritmul de creştere/descreştere al populaţiei şcolare Efectivul populaţiei şcolare
Structura populaţiei şcolare în funcţie de standardul Efectivul populaţiei şcolare pe categorii conform
internaţional de clasificare al educaţiei
standardului internaţional de clasificare al educaţiei
Ritmul de creştere/descreştere al cadrelor didactice Numărul cadrelor didactice
Numărul de cadre didactice la populaţia şcolară
Numărul cadrelor didactice
Efectivul populaţiei şcolare
Efectivul populaţiei şcolare
Raportul dintre populaţia şcolară şi săli de clasă şi cabinete Numărul sălilor de clasă şi cabinete şcolare
şcolare, laboratoare şcolare şi PC-uri
Numărul laboratoarelor şcolare
Numărul PC-urilor
Raportul dintre populaţia şcolară şi numărul sălilor de
gimnastică şi terenurile de sport
Efectivul populaţiei şcolare
Numărul sălilor de gimnastică
Numărul terenurile de sport
Rata de infracţionalitate
Numărul infracţiunilor
Efectivul populaţiei

Dezvoltare economică
Indicator agregat Indicatori primari
Densitatea întreprinderilor
Numărul total al întreprinderilor
Populaţie stabilă
Ritmul de creştere/descreştere al întreprinderilor Numărul întreprinderilor
Structura întreprinderilor în funcţie de mărime (numărul de
angajaţi)
Numărul întreprinderilor în funcţie de numărul de angajaţi
Structura întreprinderilor în funcţie de domeniul de Numărul întreprinderilor în funcţie de domeniul de
activitate
activitate
Ritmul de creştere/descreştere al cifrei de afaceri totale Cifra de afaceri pe domenii de activitate
Structura cifrei de afaceri pe domenii de activitate Cifra de afaceri pe domenii de activitate
Structura angajaţilor pe domenii de activitate Numărul de angajaţi pe domenii de activitate
Productivitatea muncii totală şi pe domenii de activitate
Cifra de afaceri totală şi pe domenii
Numărul mediu de salariaţi total şi pe domenii
Mediu
Indicator agregat Indicatori primari
Structura apelor de suprafaţă pe clase de calitate Lungimea apelor de suprafaţă de categorii de mărime
Emisiile de dioxid de sulf
Emisiilor de oxizi de azot
Poluarea aerului
Emisiile de oxizilor de amoniac
Emisii anuale de compuşi volatili nemetalici
Emisii de metale grele (mercur, cadmiu)
Structura solurilor în funcţie de factorii de degradare Suprafaţa solurilor afectate de factori de degradare
Ritmul de creştere/ descreştere al fondului forestier Fondul forestier
Ritmul de creştere/ descreştere al masei lemnoase puse în
circulaţie
Masa lemnoasă pusă în circulaţie
Structura pădurilor pe forme de relief Suprafaţa pădurilor pe forme de proprietate
Ritmul de creştere/ descreştere al cantităţii de deşeuri
menajere generate
Cantitatea de deşeuri menajere generate
Structura compoziţiei deşeurilor menajere Cantitatea de deşeuri menajere pe categorii
104

105
12. ANALIZA SWOT

107
1. Dezvoltare urbană
P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e
Poziţionarea geografică optimă în raport cu reţelele de
transport;
Distanţa redusă faţă de : Bucureşti (92 km),Braşov (70
km), Ploieşti(30km), etc.;
Amplasarea într-un adevărat amfiteatru natural;
Acces rutier, feroviar şi aerian relativ facil;
Este oraşul cu cele mai multe zile însorite;
Resurse naturale de petrol importante;
Centru economico-social de importanţă judeţeană;
Fondul locativ al municipiului a avut o evoluţia
ascendentă;
Existenţa unor operatori privaţi de transport public;
Reţeaua de străzi orăşeneşti modernizată în proporţie
de aproximativ 80%.
O p o r t u n i t ă ţ i A m e n i n ţ ă r i
Extinderea suprafeţei intravilanului stabilit prin
Planul Urbanistic General elaborat;
Posibilitatea accesării fondurilor europene
nerambursabile destinate dezvoltării urbane durabile
(reabilitarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor
urbane);
Programele naţionale referitoare la construirea de
locuinţe sociale şi pentru tineri;
Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe prin
intermediul programelor naţionale de finanţare
Scăderea populaţiei municipiului în perioada 2005-
2010 cu 1.593 persoane;
Densitatea populaţiei raportat la suprafaţa totală şi
suprafaţa intravilană este peste media judeţeană;
Lipsa unor refugii amenajate pentru staţiile
mijloacelor de transport în comun;
Prezenţa câinilor vagabonzi
Insuficienţa spaţiilor de parcare;
Insuficienţa spaţiilor de joacă pentru copii;
Criza economică şi lipsa locurilor de muncă poate
avea ca efect migrarea populaţiei din mediul urban în
zonele rurale ale judeţului;
Ritmul haotic al construcţiilor care poate afecta
potenţialul natural;
Încetinirea ritmului de implementare a proiectelor
de dezvoltare ale oraşului

2. Infrastructură şi echipare edilitară
P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e
Accesul rutier în municipiul Câmpina(DN1), acces
feroviar şi acces aerian(80km) facil în municipiu;
Acces facil la coridoarele de transport europene;
Accesul la 5 drumuri judeţene;
Au fost realizate o serie de investiţii în iluminatul
public;
Infrastructura de telecomunicaţii dezvoltată;
Alimentarea oraşului se face din Barajul Paltinu;
Există o staţie de tratare a apei – Staţia Voila;
Gradul ridicat de racordare la reţeaua de furnizare
a apei potabile;
Existenţa reţelei de distribuţie a gazelor naturale;
O p o r t u n i t ă ţ i A m e n i n ţ ă r i
Construirea autostrăzii Bucureşti-Braşov poate
spori gradul de accesibilitate al localităţii;
Existenţa Master Planului pentru Sectorul Apă şi
Apă Uzată la nivel judeţean cu o serie de investiţii
prevăzute şi în municipiul Câmpina;
Disponibilitatea fondurilor europene pentru
dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare(POR- Axa
1 şi 2);
Utilizarea fondurilor europene pentru energie
verde;
Blocaje în trafic;
Existenţa căii ferate care traversează oraşul de
la est la vest;
Volumul de apă uzată care intra în staţiile de
epurare coroborat cu nivelul scăzut de poluanţi
degradabili din apă indică o rată mare spre foarte
mare a infiltrării de apă pluvială în reţeaua de
colectare a apei uzate;
Sunt foarte multe secţiuni de reţea de
canalizare deteriorate;
Apa uzată este deversată parţial direct în
cursurile de apă, ocolind facilităţile de epurare
existente;
Trotuare şi alei neamenajate în unele cartiere;
Vechimea şi uzura sistemului de alimentare
cu apă;
Inexistenţa unui sistem de termoficare
centralizat;
Posibile dificultăţi în asigurarea cofinanţării
unor proiecte majore de reabilitare a
infrastructurii şi reţelelor edilitare;
Deprecierea infrastructurii din lipsa resurselor
financiare pentru întreţinere;
108

109
3. Dezvoltare economică
P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e
Tradiţie economică importantă – municipiul
este cunoscut în întreaga lume datorită
petrolului;
Dublarea numărului de persoane juridice
active în perioada 1995-2009;
Evoluţia ascendentă a numărului de
înmatriculări societăţi comerciale;
Numărul persoanelor juridice active din punct
de vedere juridic ce revine la 1.000 de locuitori,
în anul 2009, este 76,45‰ la nivelul municipiului
Câmpina, peste nivelele judeţene şi naţionale
Posibilitatea dezvoltării sectorului turistic
datorită resurselor naturale şi antropice
existente;
Existenţa unor resurse naturale importante;
Existenţa filialelor bancare la nivel local;
Existenţa unor unităţi industriale mari, care
angajează un număr mare de locuitori ai
municipiului;
Municipiu este racordat la utilităţi;
O p o r t u n i t ă ţ i A m e n i n ţ ă r i
Programelor naţionale de sprijin pentru
IMM-uri;
Programele europene de finanţare pentru
mediul economic şi pentru creşterea
competitivităţii;
Dezvoltarea comunicării între reprezentanţii
mediului de afaceri şi reprezentanţii autorităţilor
publice locale;
Dezvoltarea unor platforme logistice;
Lipsa structurilor de sprijin a afacerilor;
Promovare insuficientă a imaginii municipiului ca
posibilă destinaţie pentru investiţii;
Lipsa terenurilor/locaţiilor disponibile pentru
investiţii;
Restructurarea/reorganizarea unor unităţi industriale.
Menţinerea condiţiilor neavantajoase de creditare
pentru mediul economic;
Capacitatea limitată a mediului de afaceri de a
accesa, cofinanţa proiectele finanţate din fonduri
europene;
Dezinteresul actorilor socio-economici locali faţă de
colaborarea pentru dezvoltarea municipiului;
Nivel ridicat de fiscalitate şi birocraţie excesivă;
Instabilitate legislativă;

4. Protecţia şi conservarea mediului
P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e
Calitatea apelor de suprafaţă se încadrează în clasa I
şi a II-a de calitate;
Existenţa unor proiecte în domeniu protecţiei
mediului; proiect prin Administraţia Fondului de
“Împădurirea terenurilor agricole degradate din
Perimetrul de ameliorare zona de nord a municipiului
Câmpina, Dealul Muscel”;
Monitorizarea aerului indică lipsa unor probleme;
Suprafaţa spaţiilor verzi pe locuitor în municipiul
Câmpina (36,91 mp/locuitor) depăşeşte media la nivel
naţional;
Există un program de colectare selectivă în
municipiul Câmpina a deşeurilor de hârtie şi carton şi
PET-uri;
Există operatori de deşeuri industriale medicale şi
electronice în municipiu;
Existenţa unui plan de management al deşeurilor la
nivel judeţean;
O p o r t u n i t ă ţ i A m e n i n ţ ă r i
Implicarea populaţiei în activităţile de educaţie
ecologică;
Dezvoltarea de parteneriate în vederea protecţiei
mediului;
Fondurile disponibile din surse europene sau
naţionale pentru susţinerea proiectelor de mediu;
Disponibilitatea finanţărilor prin Fondul de
Mediu;
Introducerea surselor regenerabile de energie;
Înnoirea parcului auto prin intermediul
programului Rabla şi reducerea poluării cauzate de
autoturismele vechi;
Poluarea din cauza industriei prelucrătoare;
Solul din zona batalurilor de gudroane din zona
Petrolistului şi Turnătorie prezintă o reacţie slab acidă,
din cauza deşeului depozitat;
Existenţa unor zone de risc la alunecările de teren;
Poluarea din Lacul Peştelui;
Lipsa unei staţii de compost;
Lipsa posibilităţilor de valorificare a sticlei colectate.
Lipsa de colaborare a populaţiei pentru colectare
selectivă a deşeurilor;
Schimbări climaterice datorate încălzirii globale pot
duce la inundaţii şi alunecări de teren;
Creşterea necontrolată a traficului, fapt ce poate avea
efecte negative prin emisiilor de gaze;
Degradarea cadrului natural (flora şi fauna) în cazul
dezvoltării necontrolate a turismului;
Potenţial de poluare accidentală cu privire la
evacuarea apelor uzate;
110

111
5. Turismul
P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e
Cadrul natural deosebit;
Condiţii favorabile pentru dezvoltarea diferitelor
forme de turism: montan, turism de tranzit, turism de
week-end, turism tematic
Există un număr destul de mare de trasee turistice
care includ şi municipiul Câmpina;
Organizarea unor evenimente în municipiu: târguri,
expoziţii, manifestări sportive;
Existența unor facilități sportive - bazin de înot;
În anul 2010 municipiul s-a aflat în primele 5
localităţi din judeţ din punct de vedere al înnoptărilor şi
sosirilor de turişti;
O p o r t u n i t ă ţ i A m e n i n ţ ă r i
Existenţa fondurilor europene pentru
dezvoltarea infrastructurii de susţinere a turismului
(structuri de cazare, promovarea şi semnalizarea
obiectivelor turistice);
Stabilirea de parteneriate şi derularea de
proiecte cu localităţile învecinate;
Participarea la târguri de turism naţionale
şi internaţionale;
Concesionarea terenurilor disponibile
pentru diversificarea ofertei turistice
Slaba dezvoltare a infrastructurii de petrecere a
timpului liber şi a infrastructurii de sport;
Lipsa amenajării traseelor turistice şi a
semnalizării corespunzătoare a acestora;
Indicatorii turistici se află pe un trend
descrescător;
Lipsa fondurilor pentru dezvoltarea unităţilor
turistice private sau modernizarea celor existente;
Orientarea turiştilor români către destinaţiile
externe;
Capacitatea insuficientă de absorbţie a fondurilor
europene destinate dezvoltării turistice a autorităţilor
publice şi a mediului de afaceri;
Promovarea de către agenţiile de turism a
destinaţiilor turistice externe,

6. Educaţie
P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e
Existenţa unei reţele dezvoltate de unităţi de
învăţământ;
Existenţa a 5 licee;
Numărul elevilor care revin la un atelier şcolar este
mult sub nivelul judeţean sau naţional;
Indicatorul număr de elevi la un laborator şcolar este
mult mai bun decât cel de la nivelul judeţului Prahova;
În general indicatorii statistici privind educaţia sunt
pozitivi;
Existenţa şcolilor postliceale, în special a şcolii de
Agenţi de Poliţie Vasile Lascăr;
O p o r t u n i t ă ţ i A m e n i n ţ ă r i
Existenţa fondurilor europene direcţionate spre
perfecţionarea actului didactic;
Existenţa fondurilor europene disponibile pentru
reabilitarea clădirilor instituţiilor de învăţământ şi
dotarea corespunzătoare a acestora;
Programele şcolare internaţionale care permit
şcolilor locale să stabilească parteneriate cu instituţii de
învăţământ din străinătate;
Mijloacele tehnice actuale pot fi folosite pentru
îmbunătăţirea procesului didactic şi auto-didactic, prin
ameliorarea modului de prezentare, reducerea timpului
de transmitere/asimilare a informaţiilor, îmbunătăţirea
comunicării dintre profesor/instituţie şi elev, sporirea
numărului de surse de informare şi documentare.
Scăderea populaţiei şcolare în perioada 2005-2010
cu aproximativ 1.018 persoane;
Personal didactic insuficient;
Creşterea numărului copiilor înscrişi în grădiniţe a
dus la aglomerarea grădiniţelor;
Lipsa psihologilor în şcoli;
Lipsa măsurilor de securitate în şcoli;
Lipsa cabinetelor medicale în şcoli.
Dezinteresul pentru educaţie şi scăderea calitativă a
învăţământului românesc;
Subfinanţarea sistemului de învăţământ românesc;
Lipsa condiţiilor atractive pentru cadrele didactice
tinere (salarizare, condiţiile din şcoli, locuinţe);
Creşterea ratei abandonului şcolar, ca urmare a
instabilităţii financiare şi materiale a mediului familial;
Frecventele schimbări legislative privind sistemul
românesc de învăţământ;
Scăderea gradului de atractivitate al sistemului de
învăţământ pentru profesorii tineri.
112

7. Cultură
P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e
Existenţa Bibliotecii Municipale „Dr. C.I. Istrati”;
Existenţa Casei municipale de cultură Geo Bogza;
Funcţionarea a 2 muzee: Castelul Iulia Hasdeu şi
Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu”;
Organizarea a numeroase spectacole, expoziţii,
târguri de artă meşteşugărească;
Organizarea unor spectacole de teatru;
Existenţa unor lăcaşe de cult şi a unor monumente
istorice.
O p o r t u n i t ă ţ i A m e n i n ţ ă r i
Dezvoltarea activităţilor educative care să stimuleze
înclinaţia spre cultură a populaţiei tinere;
Dezvoltarea activităţilor educative care să stimuleze
înclinaţia spre cultură a populaţiei tinere;
Restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului
cultural;
Posibilitatea accesării fondurilor europene
nerambursabile pentru activităţi culturale
Informatizarea bibliotecilor şi a serviciilor oferite de
acestea;
Posibilitatea de a valorifica o serie de sărbători locale
ca şi evenimente culturale
Lipsa dotărilor şi echipamentelor moderne;
Patrimoniu care necesită modernizări, reabilitări,
dotări;
Lipsa de interes a cetăţenilor faţă de cultură;
Insuficienţa fondurilor alocate pentru instituţiile
culturale şi investiţiile în acest domeniu;
113

8. Sănătate
P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e
Existenţa unei reţele dezvoltate de unităţi sanitare în
sistemul public şi privat care asigură serviciile medicale
pentru populaţie;
Indicatorul paturi în spitale la 10.000 locuitori este
superior celui judeţean;
Indicatorul medici-sector public la 10.000 locuitori
superior nivelului judeţean;
Sector privat de sănătate bine dezvoltat;
Existenţa Spitalului Municipal Câmpina şi Spitalului
Voila.
Realizarea unor lucrări de modernizare la Spitalul
Municipal
O p o r t u n i t ă ţ i A m e n i n ţ ă r i
Accesarea de fonduri europene destinate reabilitării,
modernizării sau echipării infrastructurii serviciilor de
sănătate;
Dezvoltarea mediului privat medico-sanitar
(dezvoltarea cabinetelor medicale de specialitate
Lipsa personalului medical;
Imposibilitatea realizării anumitor tipuri de analize şi
investigaţii medicale, fapt ce determină deplasarea
populaţiei
Stare avansată de degradare fizică şi morală a
aparaturii medicale
Subfinanţarea sistemului medical;
Scăderea calităţii serviciilor medicale;
Scăderea gradului de atractivitate a sistemului public
de sănătate pentru tinerii medici;
Amploarea fenomenului migratoriu în rândul
personalului medico-sanitar spre statele Uniunii
Europene (în special Franţa şi Germania);
Politica de salarizare în domeniul sănătăţii slab
motivantă.
114

9. Social
P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e
Indicatorul rata de dependenţă a tinerilor se situează
sub media judeţeană;
Forţă de muncă calificată, adaptabilă, creativă şi
relativ ieftină;
Existenţa unor furnizori privaţi de servicii sociale;
Existenţa politicilor active de angajare;
O p o r t u n i t ă ţ i A m e n i n ţ ă r i
Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi
pentru unităţile economice care angajează persoane din
grupurile vulnerabile în vederea integrării acestora în
societate;
Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între APL şi
sectorul non-guvernamental;
Dezvoltarea formelor de stimulare a angajărilor;
Cooperarea în domeniul educaţiei şi a formării.
Declinul general al populaţiei;
Sporul natural negativ;
Pondere ridicată a populaţiei vârstnice – indicatorul
gradul de îmbătrânire este mai ridicat în muncipiul
Câmpina decât media judeţeană;
Rata natalităţii în municipiu se situează sub media
judeţeană;
Soldul migraţiei externe este negativ;
Nivel scăzut de remunerare a personalului serviciilor
sociale;
Scăderea interesului pentru instruirea profesională;
Lipsa oportunităţilor egale pentru persoanele supuse
excluziunii sociale;
Lipsa unui cimitir;
Lipsa unor cămine pentru bătrâni;
Lipsa oportunităţilor de angajare;
Capacitatea redusă a instituţiilor publice de a
(co)finanţa proiecte sociale;
Creşterea numărului copiilor ai căror părinţi sunt
plecaţi la muncă în străinătate;
Accentuarea gradului de îmbătrânire demografică şi
în perioada următoare;
Populaţia asistată socială preferă să fie susţinută
social în defavoarea implicării active din punct de vedere
economic;
Creşterea ratei şomajului pe fondul crizei economice
poate avea ca efect majorarea ponderii persoanelor ce
necesită asistenţă socială;
Plecarea din sistemul asistenţei sociale a
personalului specializat.

10. Capacitate instituţională
P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e
Existenţa experienţei în domeniul
proiectelor cu finanţare nerambursabilă;
Existenţa unui portofoliu semnificativ de
proiecte cu finanţare nerambursabilă europeană şi
naţională, implementate şi în curs de implementare;
Ponderea ridicată a funcţionarilor publici
cu studii superioare;
Existenţa parteneriatelor şi acordurilor de
colaborare cu unităţi administrativ-teritoriale din
ţară şi din străinătate;
Implicarea administraţiei locale în
problematica dezvoltării durabile a oraşului;
Grad ridicat de mulţumire al locuitorilor
faţă de activitatea administraţiei publice;
Grad scăzut de îndatorare al bugetului local
O p o r t u n i t ă ţ i A m e n i n ţ ă r i
Dezvoltarea serviciului local de dezvoltare şi
implementare a proiectelor;
Dezvoltarea activităţii de consultare a populaţiei
cu privire la problemele oraşului;
Implicarea activă a comunităţii în activitatea
decizională;
Programe de specializare şi pregătire pentru
funcţionarii publici;
Număr redus al funcţionarilor primăriei care
activează în dezvoltarea şi implementarea
proiectelor;
Atractivitate scăzută a activităţii administraţiei
publice pentru tinerii profesionişti;
Grad de salarizare scăzut a funcţionarilor din
administraţie;
Stări de nemulţumire a funcţionarilor publici
cauzate de nivelul salarial nemotivant;
Migrarea specialiştilor din aparatul de
specialitate, în special a celor implicaţi în atragerea
de fonduri europene
Măsuri administrative şi financiare
guvernamentale care limitează activitatea
administraţiei publice locale
116

II. FUNDAMENTAREA STRATEGIEI

118

II.1. Analiza situaţiei oraşului -
Diagnoza
1. Caracteristici pozitive:
Existenţa unui Potenţial
economic şi a unei tradiţii
industriale
Numărul persoanelor juridice active
din punct de vedere juridic ce revine
la 1.000 de locuitori, în anul 2009,
este de 32,1‰ la nivel naţional,
65,1‰ la nivel judeţean şi de
aproximativ 76,45‰ la nivelul
municipiului Câmpina. Valorile
ridicate de la nivelul municipiul
Câmpina şi judeţean ale acestui
indicator arată concentrarea
activităţii economice.
Folosirea curentul electric la
săparea primelor trei sonde este
considerată o premieră mondială în
domeniul petrolului.
Existenţa unor operatori economici
importanţi pe teritoriul
municipiului.
Existenţa unor platforme industriale
cu potenţial de regenerare.
Existenţa unor servicii de
sănătate şi educaţie/cultură
dezvoltate
În municipiul Câmpina, în anul
2010, reţeaua unităţilor de
învăţământ este formată din 11
unităţi pentru învăţământul
preşcolar, din care 7 unităţi pentru
învăţământul primar şi gimnazial, 5
licee şi 2 şcoli postliceale.
În municipiul Câmpina funcţionează
şi 2 şcoli postliceale: Şcoala
Postliceală Sanitară Louis Pasteur şi
Şcoala de Agenţi de Poliţie Vasile
Lascăr Câmpina.
În municipiu există o serie de
instituţii care promovează
activităţile culturale: Casa
municipală de cultură „Geo Bogza”,
Biblioteca Municipală « Dr. C.I.
Istrati , Muzeul Memorial „Nicolae
Grigorescu, Castelul Iulia Haşdeu
În Câmpina funcţionează 2 spitale :
Spitalul Municipal Câmpina şi
Spitalul Voila.
Cadrul natural deosebit şi
accesibilitate ridicată
Câmpina este situată la o altitudine
de 426 m, la 30 km distanţă de
Ploieşti(reşedinţa judeţului
Prahova), 70 km de Braşov, 92 km
faţă de capitala țării Bucureşti.
Municipiul Câmpina are o
poziţionare optimă în raport cu
reţele de transport rutier, feroviar
sau aerian.
Municipiul este amplasat într-un
adevărat amfiteatru natural fiind şi
oraşul cu cele mai multe zile însorite
din România.
Existenţa unei infrastructuri
rutiere relativ modernizate
Ponderea străzilor modernizate în
total străzi orăşeneşti era în anul
2009 de 79,8% aflându-se pe un
trend crescător faţă de anul 2008.
119
Existenţa unui potenţial de
dezvoltare turistică şi de
furnizare de servicii turistice
Principalele obiective turistice din
municipiul Câmpina sunt : Biserica
romano-catolică Sfântul Anton de
Padova, Biserica "de la Han", Capela
"Hernia", Castelul Iulia Hasdeu,
Muzeul Nicolae Grigorescu, Castelul
Voila.
Municipiul Câmpina este introdus
într-o serie de circuite turistice şi
organizează mai multe evenimente
anuale.

2. Caracteristici negative:
Potenţial demografic redus
În perioada 2005-2010 populaţia
municipiului a cunoscut o scădere
de 1.593 persoane.
Indicatorul gradul de îmbătrânire al
populaţiei în municipiul Câmpina
comparativ cu gradul de
îmbătrânire a populaţiei la nivel de
judeţ, de 1.137,29‰, municipiul
Câmpina înregistrează un nivel mai
ridicat al acestui indicator, ceea ce
denotă un grad ridicat de
îmbătrânire a populaţiei.
Existenţa unor probleme de
mediu
Existenţa unor suprafeţe destul de
întinse, considerate zone critice sub
aspectul degradării solului.
Solul din zona batalurilor de
gudroane prezintă o reacţie slab
acidă din cauza deşeului depozitat.
Valorile medii anuale măsurate
pentru indicatorii: nichel şi cupru
depăşesc valorile normale din sol.
Municipiul Câmpina se confruntă cu
o serie de alunecări de teren, în
acest sens fiind elaborată şi o hartă
de risc.
Lipsa unui sistem de fluidizare a
traficului – inclusiv lipsa unor
locuri de parcare
Rata a şomajului destul de
ridicată
Unele servicii publice relativ slab
dezvoltate: câini vagabonzi,
necesitatea creării unui cimitir,
locuri de joacă insuficiente
120

II.2. Analiza contextului local,
judeţean, regional, naţional şi
european
La nivelul municipiului Câmpina
există o serie de documente de
planificare a dezvoltării locale,
respectiv:
Agenda locală 21 – Planul
local de dezvoltare durabilă a
municipiului Câmpina realizat în
anul 2004;
Planul Urbanistic General al
municipiului.
Aceste documente stabilesc o serie
de priorităţi de dezvoltare la nivel
local şi fundamentează
implementarea unor proiecte.
Principalele obiective prevăzute în
planul local de dezvoltare durabilă
sunt:
Dezvoltarea infrastructurii
de bază şi asigurarea accesului
neîngrădit al populaţiei şi
consumatorilor industriali la
această infrastructură (apă,
electricitate, distribuţie gaze, căi de
transport);
Accesul la locuinţă;
Protecţia mediului;
Regenerarea urbană
(regenerarea capitalului natural, în
special a terenurilor şi a resurselor
de apă contaminate, precum şi
reabilitarea urbană prin refacerea si
dezvoltarea centrului istoric, a
clădirilor istorice aflate în afara
perimetrului istoric delimitat şi
redezvoltarea clădirilor prin
refacerea faţadelor şi a funcţiunilor
de bază sau redefinirea acestor
funcţiuni).
Pentru îndeplinirea obiectivelor
propuse în Planul Local de Acţiune,
Primăria Municipiului Câmpina, ca
autoritate locală, trebuia să-şi
întărească capacitatea instituţională
la toate nivele de decizie şi execuţie,
această acţiune presupunând nu
numai atragerea şi furnizarea de
resurse financiare suficiente, ci şi
mobilizarea resurselor umane,
identificarea celor mai eficiente
mecanisme de comunicare şi
reanalizarea cadrului administrativ
de alocare a responsabilităţilor.
La nivelul judeţului Prahova au
fost adoptate o serie de documente
strategice de dezvoltare, respectiv
Planul de dezvoltare durabilă a
judeţului Prahova pentru perioada
2007-2013 şi Planul de amenajare a
teritoriului judeţean Prahova
documente care reglementează
dezvoltarea la nivel judeţean. De
asemenea, există o serie de
documente sectoriale ca: Master
Planul privind alimentarea cu apă şi
canalizare la nivelul judeţului şi
Planul judeţean privind gestiunea
deşeurilor.
Printre priorităţile Consiliul
Judeţean Prahova care se regăsesc
în planul de dezvoltare a judeţului,
enumerăm:
Dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii locale de transport;
Protecţia mediului;
121
Dezvoltarea urbană;
Dezvoltarea rurală;
Dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii sociale;
Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului;
Sprijinirea dezvoltării mediului
de afaceri local şi judeţean;
Dezvoltarea resurselor umane .
La nivelul regiunii de dezvoltare
Sud-Muntenia a fost elaborat
Planul pentru Dezvoltare Regională
2007-2013 care are ca scop
strategic: „Creşterea capacităţii
regiunii în vederea dezvoltării
economice şi sociale durabile şi
echilibrate a acesteia, care să
conducă la reducerea disparităţilor
şi creşterea coeziunii economice şi
sociale, la creşterea prosperităţii şi
standardului de viaţă al locuitorilor
regiunii.”.
Acest scop general se transpune în
patru obiective specifice, articulate
pe următoarele obiective:
Creşterea nivelului de
competitivitate şi atractivitate al
regiunii;
Creşterea capacităţii
inovatoare şi competitivităţii
mediului de afaceri al regiunii;
Dezvoltarea
economică,socială şi culturală
durabilă şi echilibrată a
comunităţilor rurale;
Creşterea stabilităţii sociale
şi eficientizarea potenţialului forţei
de muncă a regiunii.

La nivel naţional au fost elaborate
şi adoptate o serie de documente
programatice, din care amintim de:
Cadrul Strategic Naţional de
Referinţă (CSNR);
Strategia Naţională de
Dezvoltare Durabilă a
României.
CSNR oferă un cadru coerent pentru
cei care elaborează politici,
programe şi planuri de
implementare. Viziunea Cadrului
Strategic Naţional de Referinţă 2007
- 2013 este „O Românie
competitivă, dinamică şi
prosperă”.
Viziunea Strategică abordează
nevoile de dezvoltare socioeconomică,
propune soluţii pentru
disparităţile sociale cu care se
confruntă România şi sprijină
strategiile UE de dezvoltare. CSNR
are în vedere următoarele priorităţi
tematice:
Dezvoltarea infrastructurii
de bază la standarde europene;
Creşterea competitivităţii
pe termen lung a economiei
româneşti;
Dezvoltarea şi utilizarea
mai eficientă a capitalului uman din
România;
Consolidarea unei
capacităţi administrative eficiente.
Strategia Naţională de Dezvoltare
Durabilă a României prevede ca
obiectiv naţional pentru orizontul
temporal 2013 „Sprijinirea
dezvoltării economice şi sociale
echilibrate teritorial şi durabile a
regiunilor României corespunzător
nevoilor şi resurselor lor specifice
prin concentrarea asupra polilor
urbani de creştere; îmbunătăţirea
condiţiilor infrastructurale şi a
mediului de afaceri pentru a face din
regiunile României, în special cele
rămase în urmă, locuri mai atractive
pentru a locui, a le vizita, a investi şi
a munci.”
Documentul strategic naţional
precizează că realizarea acestui
obiectiv va fi asigurată de acţiuni cu
specific regional, subregional şi
local, încadrate în următoarele axe
prioritare:
Sprijinirea dezvoltării
durabile a oraşelor ca poli urbani de
creştere;
Îmbunătăţirea
accesibilităţii regiunilor prin
modernizarea infrastructurii de
transport regionale şi locale;
Îmbunătăţirea
infrastructurii sociale a regiunilor;
Consolidarea mediului de
afaceri regional şi local;
Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului.
La nivel european a fost adoptată
Strategia Europa 2020, care
propune trei priorități care se susțin
reciproc:
Creștere inteligentă:
dezvoltarea unei economii bazate pe
cunoaștere și inovare;
Creștere durabilă:
promovarea unei economii mai
122
eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice și
mai competitive;
Creștere favorabilă
incluziunii: promovarea unei
economii cu o rată ridicată a
ocupării forței de muncă, care să
asigure coeziunea socială și
teritorială.
Obiectivele principale ale strategiei
sunt:
Rata ocupării forţei de
muncă a populaţiei cu vârsta
cuprinsă între 20 și 64 de ani să
crească de la nivelul actual de 69%
la cel puţin 75%;
Investirea a 3% din PIB în
cercetare-dezvoltare (C-D), în
paralel cu dezvoltarea unui
indicator care să reflecte
intensitatea C-D și inovării;
Reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră cu cel puţin 20%
faţă de nivelurile din 1990,
creșterea la 20% a ponderii surselor
regenerabile de energie în consumul
final de energie și o creștere cu 20%
a eficienţei energetice;
Reducerea ratei de abandon
de la valoarea actuală de 15% la
10%și majorarea procentajului
persoanelor cu vârsta cuprinsă între
30 și 34 de ani cu studii superioare
de la 31% la cel puţin 40% în 2020;
Numărul cetăţenilor europeni cu un
nivel de trai inferior pragului
naţional de sărăcie ar trebui redus
cu 25%, ceea ce ar însemna
scoaterea a peste 20 de milioane de
persoane din sărăcie.

II.3 Stabilirea obiectivului
general al strategiei
Viziunea de dezvoltare a
municipiului Câmpina ne arată cum
ar dori să fie Câmpina a fi în anul
2017. Obiectivul general şi
obiectivele strategice arată ce
trebuie făcut pentru a se împlini
acest deziderat. Astfel, obiectivul
general al prezentei strategii care
reprezintă şi misiunea ei este de a
realiza o dezvoltare economică şi
socială durabilă a municipiului
Câmpina, care să ducă pe termen
lung la creşterea calităţii vieţii
locuitorilor oraşului şi la
transformarea lui într-un centru
economic competitiv.
Astfel, municipiul Câmpina trebuie
să-şi valorifice avantajele pe care le
are şi să-şi consolideze rolul în
regiune.
Dezvoltarea economică şi socială a
municipiului trebuie realizată şi
prin creşterea competitivităţii
economice, prin crearea de noi
locuri de muncă, prin îmbunătăţirea
infrastructurii tehnico-edilitare şi a
infrastructurii rutiere, valorificarea
patrimoniului cultural, prin
dezvoltarea turismului, asigurarea
calităţii şi protecţiei mediului, prin
îmbunătăţirea serviciilor sociale şi a
dezvoltarea capacităţii
administrative.
II.4 Relevanţa strategiei faţă
de nevoile identificate
Oricare ar fi viziunea de dezvoltare
a unui oraş, pentru a deveni reală şi
efectivă, are nevoie de o societate
urbană puternică, care creşte din
punct de vedere cantitativ şi
calitativ, care ştie să-şi multiplice
capacităţile şi oportunităţile, care
poate intensifica viaţa economică,
socială şi culturală, care este
capabilă să maximizeze puterea
specifică şi capacităţile de a
performa.
Pentru a fi relevantă strategia de
dezvoltare trebuie să fie rezultatul
unui amplu proces de consultare
publică, proces desfăşurat atât la
nivelul cetăţenilor oraşului, cât şi la
nivelul actorilor locali importanţi,
respectiv instituţii publice,
reprezentanţi ai mediului privat,
reprezentaţi ai societăţii civile.
Implicarea acestora pe tot parcursul
elaborării strategiei corelat cu
realizarea unui sondaj privind
opinia cetăţenilor poate garanta
faptul că obiectivele, măsurile,
acţiunile descrise în strategie
vizează rezolvarea problemelor
locuitorilor oraşului.
Strategia este concepută pentru a
produce oportunităţi de dezvoltare
şi pentru a crea locuri noi de muncă
şi afaceri. Acestea sunt deziderate în
contextul unui model de societate
123
deschisă în care există oportunităţi
egale care să permită oricui accesul
la o viaţă economică.
Strategia a fost concepută pentru a
răspunde nevoilor cetăţenilor,
pentru a veni în întâmpinarea
problemelor ridicate de cetăţeni pe
parcursul procesului de consultare
publică şi pentru a ghida
autorităţile locale în demersul lor
de îmbunătăţire a calităţii vieţii
locuitorilor.

124

III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE
125

126

127 |
Viziunea şi direcţiile de
dezvoltare
Viziunea dezvoltării reprezintă o
formă împărtăşită a identităţii şi a
valorilor comune, care să ofere
comunităţii un sens al dezvoltării pe
baza căruia să poată fi formulate
obiective strategice de dezvoltare.
Acest deziderat reprezintă un
concept strategic de dezvoltare, ce
cuprinde aspecte spaţiale şi nespaţiale,
calitative şi cantitative ale
dezvoltării.
Viziunea de dezvoltare trebuie să fie
concretă şi posibil de atins prin
obiective.
Formularea viziunii de dezvoltare
este rezultatul unui proces
participativ, care implică factorii de
decizie, oamenii de afaceri,
populaţia, pentru stabilirea unui
consens în ceea ce priveşte viitorul
comunităţii respective.
Strategia de dezvoltare a
„Municipiul Câmpina va fi un centru
economic competitiv care îşi va
valorifica capitalul natural şi cultural
de care dispune, va oferi servicii
publice de calitate locuitorilor săi şi
oportunităţi de afaceri pentru
investitori."
municipiului Câmpina reprezintă
viziunea comunităţii asupra
direcţiilor strategice de urmat în
perioada 2011-2017.
Dezvoltarea economică a zonei şi
creşterea competitivităţii reprezintă
unul dintre pilonii principali ai
dezvoltării comunităţii şi reprezintă
totodată prioritatea numărul unu.
Realizarea unor investiţii în
infrastructură fizică şi echiparea
edilitară fără sprijinirea
concomitentă a economiei locale nu
face decât să amâne rezolvarea
problemei locurilor de muncă, a
puterii de cumpărare a cetăţenilor
şi, în final, a creşterii nivelului de
trai. Din acest motiv strategia se
bazează pe abordare în paralel a
celor două dimensiuni ale
dezvoltării socio-economice.
Valorificarea capitalului natural şi
cultural, precum şi a tradiţiei
economice poate reprezenta cheia
dezvoltării municipiului.
Viziunea municipiului Câmpina
pentru anul 2017 este cea a unui
centru economic competitiv, care
să ofere locuitorilor săi servicii
publice de calitate şi locuri de
muncă diversificate, condiţii bune
de trai şi, a unei localităţi atractive
pentru potenţialii investitori
datorită poziţionării strategice şi
resurselor locale.
Astfel, orientarea prioritară a
administraţiei publice locale şi a
mediului de afaceri este de a oferi o
gamă mai variată de locuri de
muncă, care să satisfacă pregătirea
de specialitate de forţei de muncă
locale.

128

129 |
Obiective strategice şi specifice
OBIECTIV specific
nr.1.1
Îmbunătăţirea
infrastructurii
rutiere
OBIECTIV specific
nr.1.2
Modernizarea
infrastructurii
tehnico-edilitare
OBIECTIV specific
nr.2.1
Modernizarea/
crearea infrastructurii
de afaceri
OBIECTIV specific
nr.2.2
Atragerea
investiţiilor
OBIECTIV specific
nr.3.1
Dezvoltarea
turismului
OBIECTIV specific
nr.3.2
Dezvoltare
infrastructură și
activități culturale
OBIECTIV specific
nr.4.1
Prevenirea poluării
și eficienţă
energetică
OBIECTIV specific
nr.4.2
Îmbunătăţirea
managementului
deşeurilor
OBIECTIV specific
nr.5.1
Îmbunătăţirea
calităţii sistemului
de învăţământ
OBIECTIV specific
nr.5.2
Dezvoltarea
serviciilor sociale
şi de sănătate
OBIECTIV specific
nr..5.3
Întărirea
capacităţii
administrative

Obiectiv general al strategiei de
dezvoltare locală a municipiului
Câmpina este “Dezvoltare
economică şi socială durabilă
municipiului Câmpina, care să ducă
pe termen lung la creşterea calităţii
vieţii locuitorilor oraşului şi
transformarea lui într-un centru
economic competitiv” și s-a
concretizat în 5 obiective strategice
de dezvoltare, respectiv:
1. Modernizarea
infrastructurii şi a echipării edilitare
2. Creşterea competitivităţii
economice şi crearea de noi locuri
de muncă
3. Dezvoltarea turismului şi
valorificarea patrimoniului cultural
4. Asigurarea calităţii şi
protecţiei mediului
5. Îmbunătăţirea capacităţii
administrative şi a serviciilor
sociale .
Corespunzător celor 5 obiective
strategice au fost identificate un
număr de 11 obiective specifice care
includ cele 10 domenii de analiză pe
care s-a construit strategia,
respectiv: dezvoltare urbană,
infrastructură și echipare edilitară,
dezvoltare economică, protecția și
conservarea mediului, turismul,
educația, cultura, sănătatea, social,
capacitate instituțională.
Această corespondență este
prezentată în tabelul alăturat:
Obiectiv strategic Obiective specifice Domenii de analiză Măsuri
OS.1. Modernizarea
infrastructurii şi a
echipării edilitare
OS.2. Creşterea
competitivităţii
economice şi crearea de
noi locuri de muncă
OS.3. Dezvoltarea
turismului și
valorificarea
patrimoniului cultural
OS.4.Asigurarea calităţii
şi protecţiei mediului
OS.5.Îmbunătăţirea
capacităţii
administrative și a
serviciilor sociale
OBIECTIV specific nr.1
Îmbunătăţirea
infrastructurii rutiere
OBIECTIV specific nr.2
Modernizarea
infrastructurii tehnicoedilitare
OBIECTIV specific nr.1
Modernizarea/crearea
infrastructurii de afaceri
OBIECTIV specific nr.2
Atragerea investiţiilor
OBIECTIV specific nr.1
Dezvoltarea turismului
OBIECTIV specific nr.2
Dezvoltare
infrastructură și
activități culturale
OBIECTIV specific nr.1
Prevenirea poluării și
Eficienţă energetică
OBIECTIV specific nr.2
Îmbunătăţirea
managementului
deşeurilor
OBIECTIV specific nr.1
Îmbunătăţirea calităţii
sistemului de
învăţământ
OBIECTIV specific nr.2
Dezvoltarea serviciilor
sociale şi de sănătate
OBIECTIV specific nr.3
Întărirea capacităţii
administrative
1.Dezvoltare urbană
2.Infrastructură şi echipare
edilitară
3.Dezvoltare economică
4.Turism
5. Cultură
6. Protecţia şi conservarea mediului
7. Educaţie
8. Sănătate
9. Social
10. Capacitate instituţională
130
M1.1. Modernizarea infrastructurii rutiere şi
de acces
M1.2 Modernizarea infrastructurii de
alimentare cu apă şi canalizare
M1.3 Dezvoltare urbană
M1.4 Construirea de parcări
M2.1. Crearea infrastructurii pentru
dezvoltarea afacerilor
M2.2. Atragerea investiţiilor şi promovarea
parteneriatelor
M3.1 Valorificarea resurselor turistice
existente
M3.2 Reabilitarea clădirilor de patrimoniu
M3.3 Dezvoltarea infrastructurii de agrement
M4.1.Promovarea protecţiei mediului
înconjurător
M4.2 Îmbunătăţirea gestiunii locale a
deşeurilor
M4.3 Eficienţă energetică şi surse alternative
de energie
M5.1 Dezvoltarea infrastructurii educaţionale
M5.2 Dezvoltarea serviciilor de sănătate
M5.3 Îmbunătățire servicii sociale
M5.4 Implicarea comunităţii în procesul
decizional local
M5.5 Dezvoltarea resurselor umane din
administraţia publică

131 |
Planuri de acţiune sectoriale
Modernizarea infrastructurii și a
echipării edilitare trebuie să fie o
prioritate în cadrul oricărei strategii
de dezvoltare locală din România, cu
atât mai mult cu cât ea este o
constantă în elaborarea strategiilor
de la nivel regional şi naţional.
Influenţa semnificativă a gradului
de dezvoltare a infrastructurii
(tehnico-edilitară, de transport şi a
serviciilor publice) asupra nivelului
de trai al locuitorilor şi dezvoltării
economice reclamă rezolvarea
problemelor existente la nivelul
municipiului. Modernizarea şi
extinderea infrastructurii urbane
(drumuri, utilităţi), cât şi diverse
acțiuni de dezvoltare urbană este o
necesitate şi poate bloca
dezvoltarea economică, spaţială şi
socială.
Infrastructură și echipare
edilitară
Valoare estimată: 28.670.000 Euro
Perioada estimată de
implementare: 2009-2014
Responsabili: Consiliul Local,
Consiliul Județean Prahova
OS.1. Modernizarea infrastructurii şi a echipării edilitare
Domenii de
analiză
1.Dezvoltare
urbană
2.Infrastruct
ură şi
echipare
edilitară
Măsuri
M1.1. Modernizarea infrastructurii rutiere şi de
acces
M1.2 Modernizarea infrastructurii de alimentare
cu apă şi canalizare
M1.3 Dezvoltare urbană
M1.4 Construirea de parcări
Plan de acțiuni domeniul
„INFRASTRUCTURĂ ȘI ECHIPARE EDILITARĂ”
1 Modernizare Calea Daciei
2 Modernizare carosabil bulevardele Carol și Bălcescu
3 Amenajare trotuare Bulevard Nicolae Bălcescu
4
Dezvoltarea infrastructurii în zona Voila și V
Veterani
5 Fluidizarea traficului pe direcția Nord-Sud
6
Varianta ocolitoare pe direcția Brebu-Telega-Valea
Doftanei
7 Extinderea și modernizarea sistemului de alimentare
cu apă și canalizare în județul Prahova
Construire parcare multietajată Piața Centrală
8 Câmpina
9
Reamenajare și dotare cu bariere electrice parcare
Policlinica municipală
10 Fluidizarea traficului auto pe tronsonul Calea Daciei-
B-dul Carol I prin implementarea unui sistem "undă
verde"
11 Reabilitarea infrastructurii de alimentare cu apă

În cadrul obiectivului strategic nr.1
se regăsesc domeniile de analiză
care privesc Dezvoltarea urbană,
precum și Infrastructura și
echiparea edilitară.
La nivelul acestui obiectiv s-au
evidențiat un număr de 4 măsuri,
precum și un număr de 13
acțiuni/proiecte care concretizează
măsurile cu un caracter mai general.
Dezvoltare urbană
Valoare estimată : 10.500.000 Euro
Perioada estimată de
implementare: 2011-2017
Responsabili: Consiliul Local
Plan de acțiuni domeniul „DEZVOLTARE URBANĂ”
1 Realizarea cadastrului general în municipiul Câmpina
2 Modernizare centru civic
3 Construire locuințe necesitate bulevard Bălcescu
4 Construire locuințe cu chirie la prețuri reduse
5 Inventarierea fondului construit și reabilitarea fațadelor
6
132
Extindere padoc și concesionarea serviciului de gestionarea a câinilor
fără stăpâni
7 Modernizare iluminat public
8 Construire cimitir municipal

133 |
Dezvoltarea economică a
municipiului reprezintă principalul
element al dezvoltării unei
comunităţi, fundamentul dezvoltării
globale.
Practic, activităţile sociale şi
culturale trebuie susţinute din
punct de vedere financiar de
activitatea economică. Abordarea
viitoare a dezvoltării durabile a
economiei locale va trebui să ţină
cont de avantajele ce derivă din
amplasarea municipiului relativ la
căile de comunicaţie şi transport.
Una dintre condiţiile de bază pentru
dezvoltarea mediului de afaceri
local o reprezintă existenţa
infrastructurii necesare dezvoltării
afacerilor.
Fructificarea avantajelor ce derivă
din amplasarea municipiului faţă de
căile de comunicaţie şi transport,
precum şi potenţialul de valorificare
a terenurilor disponibile trebuie să
ducă pe termen lung la o creştere a
numărului de investiţii străine, la
dezvoltarea unor parteneriate între
autorităţile locale şi mediul de
afaceri.
Trebuie recurs la o analiză a
oportunităților de investire
concomitentă cu promovarea
acestora în rândul stakeholderilor,
OS.2. Creşterea competitivităţii economice şi crearea de noi locuri
de muncă
M2.1. Crearea infrastructurii pentru
3.Dezvoltare economică
dezvoltarea afacerilor
M2.2. Atragerea investiţiilor şi promovarea
parteneriatelor
Plan de acțiuni domeniul
DEZVOLTARE ECONOMICĂ
1 Centru de sprijin al afacerilor Câmpina(CSAC)
2
Înființare ONG pentru sprijinirea mediului de
afaceri Câmpina
Organizarea de cursuri în domeniul procedurilor
3
administrative legate de deschiderea unei noi
afaceri
4
Elaborarea unei strategii pentru crearea de noi
locuri de muncă
şi acordarea de facilităţi (în limitele
legislaţiei în vigoare) investitorilor.
Contactul permanent al
administraţiei publice cu mediul
privat, crearea unor centre de
informaţii, introducerea mijloacelor
electronice în comunicare,
transparentizarea administraţiei
locale sunt factori care pot spori
încrederea investitorilor şi pot
genera noi locuri de muncă.
Valoare estimată acțiuni domeniul
“Dezvoltare economică”: 605,000
Euro
Perioada estimată de
implementare: 2012-2014
Responsabili/parteneri: Consiliul
Local, Camera de Comerț și
Industrie Prahova, Agenți economici

Dezvoltarea turismului și
valorificarea patrimoniului
cultural înclude două domenii de
analiză turism și cultură și trebuie
gândit în strictă concordantă cu
celelalte două obiective strategice.
Valorificarea potențialului turistic
existent și dezvoltarea unor noi
infrastructuri de agrement poate
face din municipiul Câmpina un
jucător important în domeniul
turismului în această zonă.
Turismul poate reprezenta un
catalizator al economiei locale și un
important generator de locuri de
muncă
Reabilitarea unor clădiri de
patrimoniu din municipiu și crearea
muzeului orașului poate duce la
îmbunătățirea serviciilor culturale
pentru cetățenii municipiului.
Valoare estimată acțiuni domeniul
“Turism”: 2.680.000 Euro
Perioada estimată de
implementare: 2011-2017
Responsabili: Consiliul Local,
Consiliul Județean Prahova,
Asociația de Dezvoltare
intercomunitară Valea Prahovei,
Consiliul Județean Prahova
Valoare estimată acțiuni domeniul
“Cultură”: 1.600.000 Euro
Perioada estimată de
implementare: 2011-2016
Responsabili: Consiliul Local,
Direcția pentru cultură, culte,
patrimoniul Național, Rafinăria
Steaua Română, Casa Tineretului
OS.3. Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului
cultural
4.Turism
5. Cultură
1
M3.1 Valorificarea resurselor turistice existente
M3.2 Reabilitarea clădirilor de patrimoniu
M3.3 Dezvoltarea infrastructurii de agrement
Plan de acțiuni domeniul
„TURISM”
134
Construire Centru Naţional de Informare şi
Promovare Turistică
2 Descoperă Câmpina!
Valorificarea potențialului turistic și cultural din
3
Câmpina și din localitățile învecinate
4 Reabilitare și extindere Parc b-dul Culturii
Modernizare și amenajare zona de agrement Fântâna
5
cu cireși
Reamenajarea locului de joacă pentru copii din
6
cartierul Câmpinița
Achiziționare scenă mobilă, aparatură sonorizareși
7
iluminare pentru spectacole în aer liber
Valorificarea potențialului turistic și cultural-educativ
8
al Casei Tineretului
Amenajarea și reamenajarea locurilor de joacă din
9
municipiul Câmpina
10 Brandul municipiului Câmpina
1
Plan de acțiuni domeniul
„CULTURĂ”
Reabilitare Casă Cultură
2
Valorificarea patrimoniului cultural local prin crearea
muzeului orașului
Valorificarea patrimoniului cultural local prin
3
restaurare și modernizare servicii muzeale la Muzeul
Memorial B.P. Hasdeu

135 |
Dezvoltarea durabilă urmăreşte
dezvoltarea economică şi socială în
concordanţă cu menţinerea unui
echilibru raţional între elementele
evoluţiei societăţii umane şi
integritatea mediului natural.
Practic, protecţia mediului
condiţionează dezvoltarea durabilă
a municipiului Câmpina, servind la
menţinerea calităţii vieţii întregii
populaţii.
Protecţia și conservarea mediului
este importantă pentru dezvoltarea
economică şi socială, protecţia
cadrului natural fiind luată în
considerare în toate acţiunile
desfăşurate de mediul de afaceri.
Astfel, acţiunile de protecţie a
mediului sunt definite în strânsă
legătură cu politica de dezvoltare
economică, aceasta din urmă
trebuind să se realizeze fără a
periclita accesul generaţiilor
viitoare la resursele existente.
Reabilitarea siturilor poluate,
amenajarea lacurilor din municipiu
conduc la creșterea calității vieții
cetățenilor. Crearea unor surse
alternative de energie şi
îmbunătăţirea eficienţei energetice
a clădirilor publice corelat cu
modernizarea arhitecturală şi
peisagistică a spaţiilor verzi poate
face din municipiul Câmpina un loc
în care dorești să locuiești.
6. Protecţia şi
conservarea
mediului
1
S.4.Asigurarea calităţii şi protecţiei mediului
Valoare estimată acțiuni domeniul
“Protecția și conservarea mediului”:
8.525.000 Euro
Perioada estimată de
implementare: 2011-2015
M4.1.Promovarea protecţiei mediului înconjurător
M4.2 Îmbunătăţirea gestiunii locale a deşeurilor
M4.3 Eficienţă energetică şi surse alternative de energie
Plan de acțiuni domeniul
„PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA MEDIULUI”
Reabilitare sit poluat istoric - Batal de depozitare
reziduuri petroliere
Împădurire zona de Nord a municipiului Câmpina și
2
amenajare drumul Siretului
Modernizare și amenajare mal Lacul bisericii și zona
3
adiacentă
4 Amenajare Lac Curiacu
5 Dotarea cu pubele pentru colectare selectivă
6 Campanie de conştientizare privind colectarea selectivă
7
8
Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie
electrică pentru iluminatul public
Introducerea, în toate instituțiile publice, a becurilor cu
consum energetic redus
9 Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe
10
Stație de compost pentru resturi vegetale(populație și
domeniu public)
11 Amenajări pentru evitarea alunecărilor de teren
12
Incinerator deșeuri menajere în parteneriat cu localitățile
limitrofe
Responsabili: Consiliul Local,
Consiliul Județean Prahova,
Asociația de Dezvoltare
intercomunitară Valea Prahovei,
Consiliul Județean Prahova

Educaţia începe încă din primii ani
de viaţă şi continuă pe tot parcursul
vieţii.
Educaţia nu trebuie redusă doar la
programa şcolară obligatorie, ci
trebuie privită în ansamblu ca un
element de dezvoltare continuă.
Educaţia de calitate în rândul
populaţiei şcolare presupune
accesul grupului ţintă la
infrastructură modernă, dotări
corespunzătoare şi obţinerea unei
susţineri în înregistrarea de
performanţă la concursurile şi
competiţiile naţionale şi
internaţionale. De asemenea
educaţia trebuie să cuprindă pe
lângă educaţia tinerilor şi educaţia
adulţilor în vederea calificării /
recalificării profesionale.
În acest sens acțiunile de reabilitare,
modernizare și dotare a școlilor din
municipiu constituie un deziderat al
administrației locale.
Valoare estimată acțiuni domeniul
“Educație”: 7.250.000 Euro
Perioada estimată de
implementare: 2012-2017
Responsabili: Consiliul Local,
Unități școlare, Fundația Zamolxes,
Spitalul Municipal Câmpina, Medis,
protecția copilului
OS.5.Îmbunătăţirea capacităţii administrative și a serviciilor
sociale
7. Educaţie
8. Sănătate
9. Social
10. Capacitate
instituţională
1
2
3
4
5
6
7
8
M5.1 Dezvoltarea infrastructurii educaţionale
M5.2 Dezvoltarea serviciilor de sănătate
M5.3 Îmbunătățire servicii sociale
136
M5.4 Implicarea comunităţii în procesul decizional local
M5.5 Dezvoltarea resurselor umane din administraţia
publică
Plan de acțiuni domeniul „EDUCAȚIE”
Reabilitarea, consolidarea și extinderea Școlii cu Clasele I-
VIII B.P. Hasdeu din Câmpina
Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii
educaționale preuniversitare a Grupului Școlar Industrial
de Petrol Câmpina
Dotarea şcolilor din municipiul Câmpina cu aparatură de
supraveghere video
Modernizarea terenuri de sport din şcoli
Școala părinților
Școală de vară
Amenajare tabără elevi pe drumul Taberei
Construire sală de Sport pentru Școala Generală nr.1 Ion
Câmpineanu

137 |
Necesitatea îmbunătățirii
serviciilor de sănătate fapt ce a
reieșit din sondajul de opinie
efectuat s-a concretizat într-un plan
de acțiuni ce vizează echiparea
spitalului municipal și echiparea
ambulatoriului integrat.
Valoare estimată acțiuni domeniul
“Sănătate”: 8.500.000 Euro
Perioada estimată de
implementare: 2012-2015
Responsabili: Consiliul Local,
Spitalul Municipal Câmpina
Domeniul asistenţei sociale s-a
dezvoltat semnificativ în ultimii ani,
atât sub aspect cantitativ dar, mai
ales, calitativ.
Se face din ce în ce mai mult
diferenţa între prestaţiile sociale şi
serviciile sociale, iar beneficiarii
serviciilor sociale nu mai sunt doar
persoanele cu handicap, victimele
diferitelor abuzuri etc. Un grup
social care necesită atenţie
deosebită este format persoane
vârstnice.
Valoare estimată acțiuni domeniul
“SOCIAL”: 1.130.000 Euro
Perioada estimată de
implementare: 2012-2014
Responsabili: Consiliul Local,
Consiliul Județean Prahova
Plan de acțiuni domeniul SĂNĂTATE
1 Echiparea spitalului municipal cu aparatură medicală performantă
2
Reabilitarea, modernizarea și echiparea ambulatoriului integrat al
spitalului municipal Câmpina
3 Reabilitarea energetică a spitalului municipal Câmpina
4 Pol de excelentă spital Voila
1
Plan de acțiuni domeniul SOCIAL
Amenajare centru primire persoane cu probleme sociale la Spitalul
Voila
2 Înființare cămin-spital pentru persoanele vârstnice
3 Înființare Centru maternal
4 Înființare club pentru femei
5
Sistem de monitorizarea video a locurilor publice cu infracţionalitate
ridicată

Capacitatea administrativă şi
instituţională eficace reprezintă
cheia bunei guvernări, precondiţia
elaborării cu succes a politicilor
publice şi a implementării strategiei
de dezvoltare locale.
Obiectivul acestei priorităţi este de a
contribui la crearea unei
administraţii publice locale mai
eficace şi mai eficiente în beneficiul
socio-economic al municipiului
Câmpina.
Abordarea unor domenii cum ar fi
planificarea strategică, formularea
de politici publice, managementul
strategic, monitorizarea, evaluarea,
răspunde nevoilor de a îmbunătăţi
sistemul de luare a deciziilor şi, în
acest context, contribuie la eficienţa
şi eficacitatea administraţiei
publice.
Pentru asigurarea unei dezvoltări
viitoare a localităţii administraţia
publică locală are nevoie de resurse
umane instruite. Lipsa personalului
instruit, lipsa informaţiilor, lipsa
planificării sunt doar câteva cauze
care pot sta la baza potenţialului
limitat al administraţiei publice de a
accesa diverse surse de finanţare
existente.
Strategia propune acordarea unei
atenţii mai ridicate scrierii şi
implementării de proiecte, pentru
creşterea ratei de absorbţie a
fondurilor europene.
1
2
3
Introducerea unor instrumente
moderne de comunicare între
administraţia publică locală şi
cetăţeni va conduce atât la o
transparentizare a activităţii
administraţiei publice locale cât şi la
o eficientizare a furnizării anumitor
servicii publice.
Pentru o mai bună relaţionare cu
nevoile cetăţenilor administraţia
trebuie să-şi intensifice eforturile de
comunicare şi consultare periodică
a acestora.
Plan de acțiuni domeniul
„CAPACITATE INSTITUȚIONALĂ”
138
Organizarea de consultări periodice în cartierele din
municipiu pentru a identifica nevoile cetăţenilor
Organizarea de schimburi de experienţă cu autorităţi
locale din România sau Uniunea Europeană
Pregătirea personalului din administraţia publică în
domenii strategice, respectiv: managementul proiectelor,
achiziţii publice, management financiar
4 Sondaje de opinie anuale pentru fundamentarea bugetului
local
Valoare estimată acțiuni domeniul
“Sănătate”: 115.000 Euro
Perioada estimată de
implementare: 2012-2014
Responsabili: Consiliul Local

139 |
Surse de finanțare
Intervenţiile prin proiecte concrete
asupra dezvoltării socio-economice
a municipiului Câmpina pot fi
realizate prin:
susţinerea financiară din
bugetul local;
din fonduri
nerambursabile guvernamentale;
din fonduri
nerambursabile europene;
din fonduri rambursabile
(de genul creditelor).
La aceste surse de
finanţare se adaugă posibilitatea
dezvoltării parteneriatelor de tip
public-privat, care s-au dovedit a fi
soluţia potrivită pentru rezolvarea
anumitor probleme comunitare în
multe dintre statele europene
dezvoltate.
Fiecare dintre aceste posibile
modalităţi de susţinere a proiectelor
locale prezintă avantaje şi
dezavantaje. În primul rând,
susţinerea proiectelor din bugetul
local este cea mai puţin
recomandată soluţie deoarece
fondurile din această sursă sunt
extrem de limitate, iar
disponibilitatea financiară a
acestora este relativă.
Finanţare nerambursabilă din
fonduri europene
Fondurile nerambursabile prezintă
dezavantajul costurilor (financiare
şi temporale) aferente
documentaţiilor pentru cererea de
finanţare şi raportărilor tehnice şi
financiare. În plus, este necesară
cofinanţarea locală a proiectelor şi
finanţarea în totalitate a
cheltuielilor neeligibile (printre care
şi TVA), ceea ce pentru
administraţia publică poate
reprezenta o problemă, mai ales în
cazul programelor de finanţare care
prevăd cote mari ale contribuţiei
locale. Dar marele avantaj al
surselor de finanţare
nerambursabilă prin programe ale
Uniunii Europene este că, pentru
administraţiile publice locale,
procentul de cofinanţare este de
doar 2% (pentru majoritatea
programelor), iar valorile
investiţiilor sunt mari şi chiar foarte
mari, raportat la nevoile
comunităţilor şi la posibilitatea de
cofinanţare.
Finanţarea din fonduri europene
nerambursabile este, în mod cert,
cea mai recomandată modalitate
de susţinere financiară a
proiectelor cuprinse de Strategie.
De aceea, în continuare sunt
indicate posibilităţile orientative de
a finanţa intervenţiile propuse din
surse de finanţare europene.
Fondurile structurale şi de coeziune
sunt instrumente financiare prin
care Uniunea Europeană acţionează
pentru realizarea obiectivelor
Politicii de Coeziune prin
implementarea Programelor
Operaţionale, pentru eliminarea
disparităţilor economice şi sociale
între regiuni, în scopul realizării
coeziunii economice şi sociale.
Instrumentele structurale ale
Uniunii Europene au rolul de a
stimula creşterea economică a
statelor membre ale Uniunii şi de a
conduce la reducerea disparităţilor
dintre regiuni. Ele nu acţionează
însă singure, necesitând asigurarea
unei contribuţii din partea statelor
membre implicate. Ele sunt cofinanţate
în principal din resursele
publice ale statului membru, însă în
multe domenii este necesară şi
contribuţia financiară privată,
aceasta fiind încurajată în cele mai
multe cazuri.
Instrumentele financiare cunoscute
ca Fonduri Structurale sunt Fondul
European de Dezvoltare Regională
(FEDR), Fondul Social European
(FSE) şi Fondul de Coeziune (FC), la
care se adaugă Fondul European
pentru Agricultura si Dezvoltare
Rurala (FEADR) şi Fondul European
pentru Pescuit (FEP), ca acţiuni
complementare. Aceste instrumente
sunt aplicate prin intermediul
programelor operaţionale şi
sectoriale disponibile pentru o
anumită perioadă de programare.
Având în vedere că orizontul
strategiei se întinde până în anul
2017, trebuie avute în vedere și
finanțările nerambursabile
europene aferente următoarei
perioade de programare 2014-2020.
La momentul realizării prezentei
strategii nu există o detaliere a
principalelor programe
operaționale din următoarea
perioadă, dar s-a ținut cont în
redactarea documentului de
prevederile și obiectivele Strategiei
Europa 2020, strategie care va sta la

aza programării în perioada
următoare.
Parteneriatele de tip publicprivat
sunt o soluţie general
recomandată şi promovată pentru
rezolvarea problemelor sau
eficientizarea serviciilor publice.
Apariţia recentă a Legii nr.
178/2010 care reglementează
parteneriatul public-privat este
privită drept o oportunitate reală de
a implementa proiectele propuse.
În municipiul Câmpina există
posibilitatea dezvoltării
parteneriatelor de tip public-privat
în diverse domenii, un exemplu
concret fiind cel al sistemului de
parcări. În urma adoptării legii
parteneriatului public-privat s-ar
putea externaliza o serie de servicii
şi activităţi, partenerii locali putând
fi atât mediul de afaceri, cât şi
sectorul non-profit.
Creditarea este o modalitate relativ
simplă, din punct de vedere
procedural, de obţinere a finanţării
pentru proiectele de investiţii.
Costurile aferente creditelor sunt
mari şi implică şi un anumit grad de
risc vis-à-vis de posibilitatea de
rambursare a datoriilor, mai ales
într-o situaţie de incertitudine cum
este cea generată de criza
financiară. În plus, un grad ridicat
de îndatorare poate reprezenta o
blocare a posibilităţilor de investiţii
pe termen scurt şi mediu, deoarece
administraţia publică devine
neeligibilă atât pentru accesarea
altor credite, cât şi pentru atragerea
de fonduri nerambursabile.
Consiliul Local al municipiului
Câmpina a accesat o serie de credite
pentru realizarea (cofinanţarea sau
finanţarea integrală) a investiţiilor
de importanţă capitală pentru
dezvoltarea locală şi pentru
susţinerea intervenţiilor locale strict
necesare. Cu toate acestea, legislaţia
naţională care plafonează tragerile
din fonduri rambursabile
contractate sau noi nu este
aplicabilă creditelor contractate
pentru cofinanţarea proiectelor
europene. În acest context, se
recomandă contractarea unei linii
de credit sau emiterea de
obligaţiuni pentru asigurarea
cofinanţării proiectelor viitoare şi a
plăţii TVA-ului
140
Fondurile guvernamentale
reprezintă o sursă importantă de
finanțare a proiectelor.
În acest sens, există o serie de
programe derulate de Ministerul
Dezvoltării Regionale și Turismului
cum ar fi:
Programul de construcții de
locuințe pentru tineri
Programul de construcții de
locuințe sociale
Programul de reabilitare
termică
Programe social-culturale și
sportive
Programul Național de
Dezvoltare a Infrastructurii
La acestea se adaugă și alte
programe cum ar fi cele derulate de
Administrația Fondului pentru
Mediu.

141 |
Sustenabilitate
Implementarea strategiei de
dezvoltare locală prin
intermediul instituţiilor
existente.
În principiu, aceasta reprezintă
statutarea instituţională a sarcinilor
de planificare a dezvoltării locale
dezvoltare locală ca activitate
curentă a primăriei municipiului
Câmpina prin departamentele
existente.
Avantajul acestei organizări este
lipsa structurilor paralele;
dezavantajul este deseori că
organizaţiile nu au capabilitatea
îndeplinirii unor sarcini importante
şi coordonarea cu alte organizaţii se
poate dovedi a fi dificilă.
Modelul poate fi nepotrivit în
special în cazul în care aceste
organizaţii trebuie să îndeplinească
sarcini noi sau trebuie să îşi
schimbe sistemele sau procedurile.
Astfel la nivelul primăriei se poate
constitui o Unitate de Management a
strategiei care trebuie să fie formată
din personal cu expertiză si
experienţă relevante, din
compartimentele specializate ale
Primăriei municipiului Câmpina,
pentru fiecare din aspectele
relevante pentru administrarea
strategiei:
Asigurarea coordonării
orizontale intersectoriale şi
interdepartamentale;
Asigurarea capacităţii tehnice
privind managementul proiectelor
cu finanţare europeană;
Dezvoltarea strategică şi
spaţială a oraşului;
Planul multianual de
investiţii;
Procesul de achiziţii publice;
Asigurarea finanţării;
Asigurarea informării şi
consultării publice;
Asigurarea monitorizării şi
evaluării impactului şi progreselor
în implementare;
Asigurarea dezvoltării
serviciilor publice.
Înfiinţarea unei Agenţii de
implementare a strategiei
Această agenţie are un mandat bine
stabilit de a asigura managementul
şi de a superviza implementarea
unui plan de acţiuni. De asemenea,
în mod curent, are o identitate
legală/juridică, un sistem separat de
contabilitate, o conducere
reprezentativă, responsabilă cu
supervizarea, în timp ce sarcinile
sunt implementate de personalul
profesional si administrativ. O astfel
de agenţie este vizibilă; poate de
asemenea să aibă putere
importantă, se poate preta la
programe şi activităţi pe termen
mediu şi lung; este puţin
supradimensionată pentru
programele şi activităţile pe termen
scurt.
Un astfel de model este adoptat în
general de organizaţiile de
dimensiuni mai mari, care dispun şi
de resursele financiare necesare
susţinerii acestei entităţi
Implementarea strategiei prin
Unităţile de Implementare a
proiectelor
Acesta este un model deseori folosit
de Banca Mondială sau Uniunea
Europeană. Această unitate îşi
dezvoltă mandatul de obicei din
cadrul unui departament principal
din administraţia publica.
Avantajul este o organizaţie şi un
sistem de contabilitate dedicat;
dezavantajul este apariţia unei
structuri paralele.
Categoriile principale de
responsabilităţi pe care UIP trebuie
să le acopere sunt: Managementul şi
coordonarea implementării
proiectului; Asigurarea coordonării
tehnice; Asigurarea activităţilor
privind finanţarea; Asigurarea
activităţii de achiziţii publice
necesare proiectului; Asigurarea
activităţilor de monitorizare,
evaluare şi control privind
implementarea şi a raportărilor
aferente; Asigurarea legalităţii
activităţilor şi documentelor;
Asigurarea informării şi consultării
publice şi a secretariatului.

Implementarea strategiei prin
intermediul unui Consorţiu
Comunitar
Acest model denumit generic,
“Consorţiul”, reprezintă o structura
comunitară participativă prin
reprezentare a tuturor factorilor
interesaţi în procesul dezvoltării la
nivel local împreună cu partenerii
externi.
Consorţiului îi revin sarcini
suplimentare, nu doar pregătirea
planului, ci şi implementarea
acestuia.
Consorţiul poate dobândi o
identitate separată, astfel devenind
o agenţie descrisă anterior sau
poate acţiona ca un comitet de
conducere pentru un cadru
organizaţional similar cu cele
descrise anterior.
142

143 |
Plan de valorificare a resurselor
turistice
Politica 1. Valorificarea resurselor
turistice existente
Administraţia publică locală trebuie
să contribuie activ la dezvoltarea
economică locală, inclusiv prin
dezvoltarea turismului și
valorificarea potențialului existent.
În acest sens administrația trebuie
să întreprindă o serie de măsuri pe
termen scurt, mediu și lung.
Dacă pe termen scurt administrația
intervine prin acțiuni de genul
construirii unui Centru național de
Informare și promovare turistică,
prin reabilitarea și extinderea
parcurilor, pe termen mediu și lung
sunt necesare intervenții în
infrastructură rutieră și de acces și
în infrastructura fizică(clădiri – Casa
Tineretului, Casa de Cultură).
Municipiul beneficiază de o serie de
obiective turistice(Biserica de la
Han, Castelul Iulia Hasdeu, Muzeul
Nicolae Grigorescu, Capela Hernia,
etc.) care trebuie să fie integrate în
toate circuitele de la nivel județean
și regional.
Pentru a crește valoarea adăugată
din turism municipiul trebuie să se
specializeze pe o serie de servicii
turistice care pot fi oferite atât
turiștilor din Câmpina, cât și celor
din localitățile limitrofe.
O modalitate de valorificare a
resurselor turistice existente îl
constituie și parteneriatul publicprivat.
În România, cadrul legal al
parteneriatelor de acest gen nu este
complet, în sensul că normele de
aplicare ale legislaţiei în vigoare nu
sunt încă publicate. Totuşi, se
aşteaptă ca în termen scurt
parteneriatele public-private să
poată fi stabilite conform normelor
legislative, creându-se oportunităţi
importante pentru dezvoltarea
locală.
Administraţia locală va trebui ca, în
momentul definitivării normelor de
aplicare ale legislaţiei referitoare la
parteneriatul public-privat, să
întreprindă următoarele măsuri /
acţiuni:
Identificarea posibilităţilor
de dezvoltare a parteneriatelor de
tip public-privat;
Promovarea propunerilor
de parteneriate;
Stabilirea parteneriatelor
de tip public-privat.
Politica 2. Promovarea resurselor
turistice
Promovarea corespunzătoare a
obiectivelor şi punctelor de interes
pentru potenţialii turişti din
municipiul Câmpina constituie un
element important al dezvoltării
turismului în zonă. Activitatea de
promovare trebuie să aibă un
caracter unitar, astfel încât toate
instrumentele de promovare să
conţină elemente comune definitorii
pentru oferta turistică a zonei. În
acest sens, se impune dezvoltarea
unui brand turistic local dezvoltat
după principii profesioniste dar
bazat pe consultarea comunităţii.
Acest brand va asigura cadrul de
promovare pe care îl vor folosi
pentru promovare atât
administraţia publică cât şi mediul
de afaceri.
Pentru a asigura o activitate de
promovare capabilă să contribuie la
o cât mai bună valorificare a
resurselor turistice ale zonei,
comunitatea locală va realiza
următoarele măsuri şi acţiuni:
Centru naţional de
informare și promovare turistică;
Dezvoltarea Brandului
turistic al municipiului Câmpina;
Materiale de promovare:
ghid, broşuri, hărţi, pliante;
Promovare out-door;
Instrumente on-line de
promovare.

Politica 3. Dezvoltarea ofertei
turistice
Autoritățile locale trebuie să își
propună în acest sens o serie de
acțiuni care să ducă pe termen
mediu la creșterea numărului de
turiști.
Astfel sunt în curs de elaborare o
serie de proiecte ca: Modernizarea
și amenajarea zonei de agrement
Fântâna cu cireși, Restaurarea și
modernizarea serviciilor la Muzeul
Memorial B.P. Hasdeu, Crearea
muzeului orașului care vor duce la
dezvoltarea ofertei turistice din
Câmpina.
Dezvoltarea serviciilor turistice care
să valorifice potenţialul resurselor
locale contribuind la diversificarea
activităţilor întreprinse de turişti
este un deziderat local.
Scopul acestor servicii este de a
oferi turiştilor informaţii cât mai
detaliate despre valorile turistice,
istorice şi culturale ale obiectivelor
locale de interes şi de a lărgi gama
de activităţi turistice oferite, ţinând
cont atât de potenţialul local dar şi
de particularităţile cererii. Printre
măsurile care vor fi întreprinse în
acest sens se vor urmări şi:
Realizarea de pachete
turistice integrate;
Proiectarea şi amenajarea
de trasee turistice tematice;
Dezvoltarea unei reţele de
ghizi turistici locali.
144

145 |
Plan de atragere a investiţiilor
Politica 1. Evaluarea potenţialului
local de investiţii şi stabilirea
priorităţilor locale referitoare la
investiţii
Atragerea sau stimularea
investiţiilor, atât locale dar şi străine
(externe), reprezintă una dintre
măsurile prioritare pentru
dezvoltarea economiei locale, cu
atât mai mult cu cât se resimte o
nevoie stringentă de diversificare
economică şi de dezvoltare a cererii
pe piaţa forţei de muncă locale.
Totuşi, investiţiile potenţiale trebuie
atrase în domenii prioritare pentru
dezvoltarea oraşului şi fără a
periclita dezvoltarea mediului de
afaceri autohton.
Comunitatea locală trebuie să
decidă direcţiile spre care trebuie
îndreptată atragerea sau stimularea
de investiţii, stabilind domeniile şi
activităţile în care se impune
atragerea de capital din exterior.
Analiza oportunităţilor locale de
dezvoltare reprezintă o primă etapă
a procesului de atragere/stimulare
a investiţiilor. Având în vedere că
parteneriatul public-privat este una
dintre modalităţile de realizare a
investiţiilor pe plan local, se va
inventaria patrimoniului public
disponibil pentru dezvoltarea
iniţiativelor de acest gen. De
asemenea, se vor inventaria
oportunităţile de dezvoltare pe care
le oferă oraşul şi zona, oportunităţi
care se pot materializa prin
investiţii locale.
Strategia de atragere a investiţiilor
va reprezenta documentul care,
bazându-se pe oportunităţile
identificare şi pe dorinţa
comunităţii locale, va stabili liniile
directoare ale activităţii de atragere
a investiţiilor. De asemenea, va
propune un plan concret de acţiuni
pe care întreaga comunitate dar, în
special, administraţia publică le vor
întreprinde în acest scop.
Ghidul investitorului ce este în curs
de realizare la nivelul municipiului
va fi pus la dispoziţia potenţialilor
investitori. Publicaţia include toate
informaţiile de care are nevoie un
investitor interesat de
oportunităţile oferite de municipiul
Câmpina: prezentarea profilului
local, posibilităţi de investiţii,
contacte locale relevante, proceduri
de urmat.
De asemenea, înființarea unui
Centru de sprijin al afacerilor în
municipiul Câmpina poate facilita
procesul investițional și va sprijini
mediul de afaceri local.
Politica 2. Promovarea
oportunităţilor de investiţii
Oportunităţile de investiţii
identificate şi stabilite în baza
strategiei sectoriale vor fi
promovate potenţialilor investitori.
Pentru eficientizarea activităţilor, se
vor respecta următoarele etape:
Identificarea grupurilor ţintă – se
vor identifica categorii de investitori
potenţial interesaţi de investiţii în
municipiul Câmpina şi canalele de
comunicare directă cu aceştia.
Campanii de promovare a
oportunităţilor de investiţii – această
etapă reprezintă comunicarea
efectivă cu segmentul ţintă,
presupunând promovarea oraşului
ca o destinaţie de afaceri şi, în
special, a oportunităţilor de
dezvoltare a afacerilor pe care le
oferă zona.
Înființarea unui ONG pentru
sprijinirea mediului de afaceri în
Câmpina, în urma unui parteneriat
între administrația locală și agenții
economici poate reprezenta un
vector important în identificarea
problemelor mediului privat și a
măsurilor pe care autoritățile locale
trebuie să le întreprindă pentru
stimularea mediului de afaceri.

LEGĂTURI CROS-SECTORIALE
Legăturile care se creează între
sectoarele planului de acţiuni prin
interferenţa măsurilor este
OS.1
Modernizarea
infrastructurii şi a echipării
edilitare
OS.2
Creşterea competitivităţii
economice şi crearea de noi
locuri de muncă
OS.3
Dezvoltarea turismului și
valorificarea patrimoniului
cultural
OS.4
Asigurarea calităţii şi
protecţiei mediului
OS.5
Îmbunătăţirea capacităţii
administrative și a
serviciilor sociale
prezentată în tabelul de mai jos.
Sunt indicate măsurile care, prin
implementarea lor, contribuie la
atingerea atât a obiectivelor
146
sectorului din care fac parte, dar şi a
obiectivelor altui sector din planul
de acţiune.
OS.1 OS.2 OS.3 OS.4 OS.5
M2.1
M2.2
M3.1
M3.3
M4.1
M5.1
M5.2
M5.4
M1.1
M1.2
M1.3
M1.4
M3.1
M3.3
M4.1
M4.2
M4.3
M5.1
M5.2
M5.4
M1.1
M1.2
M1.3
M1.4
M2.1
M2.2
M4.1
M4.2
M4.4
M5.5
M3.1
M3.4
M5.1
M5.2
M1.1
M2.1
M3.2

-
IV. PORTOFOLIUL DE PROIECTE. FIŞE DE PROIECTE
147

148

149 |
Lista proiecte Strategia de dezvoltare locală a municipiului Câmpina 2011-2017
OS.1. Modernizarea infrastructurii şi a echipării edilitare
M1.1. Modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces
Nr.crt. Denumire proiect
Valoare
estimată(euro)
Perioada de
implementare
1 Modernizare Calea Daciei 5.000.000,00 2009-2012
2
3
4
5
6
7
Modernizare carosabil bulevardele Carol
și Bălcescu
Amenajare trotuare Bulevard Nicolae
Bălcescu
Dezvoltarea infrastructurii în zona Voila
și Veterani
Fluidizarea traficului pe direcția Nord-
Sud
Varianta ocolitoare pe direcția Brebu-
Telega-Valea Doftanei
Fluidizarea traficului auto pe tronsonul
Calea Daciei-B-dul Carol I prin
implementarea unui sistem "undă verde"
Sursa de finanţare
POR, Axa 2 - Îmbunătățirea
infrastructurii regionale şi
locale de transport
1.000.000,00 2012-2013 Fonduri guvernamentale
500.000,00 2012-2013 Buget local
1.000.000,00 2014-2017 Buget local
1.000.000,00 2015-2017
10.000.000,00 2014-2017
Fonduri guvernamentale,
Buget local
Fonduri guvernamentale,
Buget local
150.000,00 2013-2015 Buget local

M1.2 Modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare
Nr.crt. Denumire proiect
1
2
Extinderea și modernizarea sistemului de
alimentare cu apă și canalizare în județul
Prahova
Reabilitarea infrastructurii de alimentare
cu apă
M1.3 Dezvoltare urbană
1
2
3
4
5
Realizarea cadastrului general în
municipiul Câmpina
Extindere padoc și concesionarea
serviciului de gestionarea a câinilor fără
stăpâni
Construire locuințe necesitate bulevard
Bălcescu
Construire locuințe cu chirie la prețuri
reduse
Inventarierea fondului construit și
reabilitarea fațadelor
Valoare
estimată(euro)
Perioada de
implementare
8.000.000,00 2011-2013
Sursa de finanţare
POSMediu, Axa 1 -
Extinderea și modernizarea
sistemelor de apă și apă
uzată
1.500.000,00 2014-2016 Fonduri europene
5.000.000,00 2013-2016 Fonduri guvernamentale
200.000,00 2011-2015 Buget local
1.500.000,00 2013-2014
1.000.000,00 2013-2016
1.000.000,00 2013-2016
Buget local și fonduri
guvernamentale (ANL)
Buget local și fonduri
guvernamentale
Buget local și fonduri
guvernamentale
6 Modernizare iluminat public 1.000.000,00 2010-2012 Buget local
7 Modernizare centru civic 2.500.000,00 2014-2017 Fonduri nerambursabile
8
Construire cimitir municipal
500.000,00 2013-2014
Buget local, parteneriat
public-privat
150

151 |
M1.4 Construirea de parcări
Nr.crt. Denumire proiect
1
2
Construire parcare multietajată Piața
Centrală Câmpina
Reamenajare și dotare cu bariere
electrice parcare Policlinica municipală
Valoare
estimată(euro)
Perioada de
implementare
Sursa de finanţare
500.000,00 2012-2013 Buget local
20.000,00 2012 Buget local
OS.2. Creşterea competitivităţii economice şi crearea de noi locuri de muncă
M2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor
1
Centru de sprijin al afacerilor
Câmpina(CSAC)
M2.1. Atragerea investiţiilor şi promovarea parteneriatelor
1
2
3
Înființare ONG pentru sprijinirea
mediului de afaceri Câmpina
Organizarea de cursuri în domeniul
procedurilor administrative legate de
deschiderea unei noi afaceri
Elaborarea unei strategii pentru crearea
de noi locuri de muncă
300.000,00 2012-2013
POR, Axa 4- Sprijinirea
dezvoltării mediului de
afaceri regional și local,
Buget local
5.000,00 2012 Buget local, mediul privat
200.000,00 2012-2014
100.000,00 2012-2013
POSDRU, AXA 2-Corelarea
Învăţării pe tot parcursul
vieţii cu piaţa muncii
POSDRU, AXA 2-Corelarea
Învăţării pe tot parcursul
vieţii cu piaţa muncii

OS.3. Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului cultural
Nr.crt. Denumire proiect
M3.1 Valorificarea resurselor turistice existente
1
Construire Centru Naţional de Informare
şi Promovare Turistică
Valoare
estimată(euro)
Perioada de
implementare
150.000,00 2012-2013
2 Descoperă Câmpina! 100.000,00 2015-2016
3
Valorificarea potențialului turistic și
cultural din Câmpina și din localitățile
învecinate
200.000,00 2014-2016
4 Brandul municipiului Câmpina 30.000,00 2012
M3.2 Reabilitarea clădirilor de patrimoniu
1 Reabilitare Casă Cultură 1.000.000,00 2014-2016
2
3
Valorificarea patrimoniului cultural local
prin restaurare și modernizare servicii
muzeale la Muzeul Memorial B.P. Hasdeu
Valorificarea patrimoniului cultural local
prin crearea muzeului orașului
Sursa de finanţare
POR , Axa 5.3. –
Promovarea potenţialului
turistic şi crearea
infrastructurii necesare în
scopul creşterii
atractivităţii României ca
destinaţie turistică
fonduri nerambursabile,
buget local, parteneriat
public-privat
buget local, fonduri
nerambursabile
buget local, fonduri
nerambursabile
fonduri nerambursabile,
buget local, parteneriat
public-privat
100.000,00 2014-2017 POR 2014-2020
500.000,00 2014-2016
fonduri nerambursabile,
buget local, parteneriat
public-privat
152

153 |
M3.3 Dezvoltarea infrastructurii de agrement
Nr.crt. Denumire proiect
1
2
3
4
5
6
Reabilitare și extindere Parc b-dul
Culturii
Modernizare și amenajare zona de
agrement Fântâna cu cireși
Reamenajarea locului de joacă pentru
copii din cartierul Câmpinița
Valorificare potențialului turistic și
cultural-educativ al Casei Tineretului
Achiziționare scenă mobilă, aparatură
sonorizare și iluminare pentru spectacole
în aer liber
Amenajarea și reamenajarea locurilor de
joacă din municipiul Câmpina
M4.1.Promovarea protecţiei mediului înconjurător
1
Reabilitare sit poluat istoric-Batal de
depozitare reziduuri petroliere
Valoare
estimată(euro)
Perioada de
implementare
Sursa de finanţare
175.000,00 2012-2013 Fonduri guvernamentale
650.000,00 2014-2015 Fonduri guvernamentale
25.000,00 2012
1.000.000,00 2015-2017
100.000,00 2012-2014
250.000,00 2012-2014
OS.4.Asigurarea calităţii şi protecţiei mediului
2.400.000,00 2011-2013
Buget local, Parteneriat
public-privat
fonduri nerambursabile,
buget local, parteneriat
public-privat
Buget local, Parteneriat
public-privat
Buget local, Parteneriat
public-privat
POSMediu, Axa 2 -
Dezvoltarea sistemelor de
management integrat al
deșeurilor și reabilitarea
siturilor contaminate
istoric

Nr.crt. Denumire proiect
2
3
Împădurire zona de Nord a municipiului
Câmpina și amenajare drumul siretului
Modernizare și amenajare mal Lacul
bisericii și zona adiacentă
Valoare
estimată(euro)
Perioada de
implementare
2.500.000,00 2011-2015
Sursa de finanţare
Administrația Fondului
pentru Mediu
650.000,00 2010-2012 Buget local
4 Amenajare Lac Curiacu 250.000,00 2014-2015 Buget local
5
Amenajări pentru evitarea alunecărilor
de teren
M4.2.Îmbunătăţirea gestiunii locale a deşeurilor
1
2
3
4
Dotarea cu pubele pentru colectare
selectivă
Campanie de conştientizare privind
colectarea selectivă
Stație de compost pentru resturi
vegetale(populație și domeniu public)
Incinerator deșeuri menajere în
parteneriat cu localitățile limitrofe
750.000,00 2014-2016 Buget local
100.000,00 2012 Buget local
50.000,00 2012
Administrația Fondului
pentru Mediu
250.000,00 2013-2015 Buget local
700.000,00 2013-2016 Parteneriat public-privat
154

155 |
M4.3 Eficienţă energetică şi surse alternative de energie
Nr.crt. Denumire proiect
1
2
3
Sisteme fotovoltaice pentru producerea
de energie electrică pentru iluminatul
public
Introducerea, în toate institutiile publice,
a becurilor cu consum energetic redus
Reabilitarea termică a blocurilor de
locuinţe
Valoare
estimată(euro)
Perioada de
implementare
1.000.000,00 2013-2014
Sursa de finanţare
POS CCE, Axa 4 - Creşterea
eficienţei energetice şi a
siguranţei în aprovizionare,
în contextul combaterii
schimbărilor climatice
25.000,00 2012-2013 Buget local
100.000,00 2012-2014
OS.5.Îmbunătăţirea capacităţii administrative și a serviciilor sociale
M5.1 Dezvoltarea infrastructurii educaţionale
1
2
3
Reabilitarea, consolidarea și extinderea
Școlii cu Clasele I-VIII B.P.Hasdeu din
Câmpina
Reabilitarea, modernizarea și echiparea
infrastructurii educaționale
preuniversitare a Grupului Școlar
Industrial de Petrol Câmpina
Dotarea şcolilor din municipiul Câmpina
cu aparatură de supraveghere video
1.700.000,00 2012-2014
3.000.000,00 2012-2014
Fonduri guvernamentale,
buget local, Asociații de
proprietari
POR , Axa 3 - Îmbunătăţirea
infrastructurii sociale
POR , Axa 3 - Îmbunătăţirea
infrastructurii sociale
300.000,00 2013 Buget local
4 Modernizarea terenuri de sport din şcoli 250.000,00 2013-2015
5 Școala părinților 500.000,00 2014-2015
6 Școală de vară 500.000,00 2015
7
8
Amenajare tabără elevi pe drumul
Taberei
Construire sală de Sport pentru Școala
Generală nr.1 Ion Câmpineanu
500.000,00 2015-2017
500.000,00 2015-2016
Buget local, parteneriat
public-privat
Buget local, asociații de
părinți, sponsorizări
Buget local, asociații de
părinți, sponsorizări
Buget local, asociații de
părinți, sponsorizări
Buget local, fonduri
guvernamentale

M5.2 Dezvoltarea serviciilor de sănătate
Nr.crt. Denumire proiect
1
2
3
Echiparea spitalului municipal cu
aparatură medicală performantă
Reabilitarea energetică a spitalului
municipal Câmpina
Reabilitarea, modernizarea și echiparea
ambulatoriului integrat al spitalului
municipal Câmpina
Valoare
estimată(euro)
Perioada de
implementare
1.000.000,00 2013-2015
750.000,00 2013-2015
2.500.000,00 2012-2013
4 Pol de excelență spital Voila 5.000.000,00 2012-2014
M5.3 Îmbunătățire servicii sociale
1
2
Amenajare centru primire persoane cu
probleme sociale la Spitalul Voila
Înființare cămin-spital pentru persoanele
vârstnice
Sursa de finanţare
Fonduri nerambursabile,
Buget local și fonduri
guvernamentale
Fonduri nerambursabile,
Buget local și fonduri
guvernamentale
POR , Axa 3 - Îmbunătăţirea
infrastructurii sociale
POSCCE, Axa prioritară 2, O
222. Dezvoltarea de poli de
excelență
100.000,00 2012 Buget local
500.000,00 2013-2014
3 Înființare Centru maternal 300.000,00 2012-2013
Buget local, fonduri
guvernamentale,
Sponsorizări
Buget local, Fonduri
guvernamentale
4 Înființare club pentru femei 80.000,00 2013-2014 Buget local, Sponsorizări
5
Sistem de monitorizarea video a locurilor
publice cu infracţionalitate ridicată
150.000,00 2013-2014 Buget local
156

157 |
M5.4 Implicarea comunităţii în procesul decizional local
Nr.crt. Denumire proiect
1
2
Organizarea de consultări periodice în
cartierele din muncipiu pentru a
identifica nevoile cetăţenilor
Sondaje de opinie anuale pentru
fundamentarea bugetului local
Valoare
estimată(euro)
M5.5 Dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică
1
2
Organizarea de schimburi de experienţă
cu autorităţi locale din România sau
Uniunea Europeană
Pregătirea personalului din administraţia
publică în domenii strategice, respectiv:
managementul proiectelor, achiziţii
publice, management financiar
TOTAL 72.775.000,00
Perioada de
implementare
Sursa de finanţare
- 2012 Buget local
10.000,00 2012-2014 Buget local
5.000,00 2012-2014
100.000,00 2012-2014
Programe de cooperare
transnațională
PODCA, Axa 1 Îmbunătăţiri
de structura şi proces ale
managementului ciclului de
politici publice

158

159 |
FIȘE DE PROIECTE
Titlul proiectului Modernizare Calea Daciei
Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii municipiului Câmpina prin amenajarea unui pasaj
denivelat peste DN1
Obiective
1. Fluidizarea traficului urban
specifice
2. Eliminarea blocajelor rutiere în zona de acces către/dinspre oraş
Problema
identificată
Acces dificil de pe Calea Daciei către DN1
Soluţia propusă Construirea unui pasaj denivelat peste DN1 care asigură relațiile de viraj stânga
Câmpina - București, respectiv Brașov - Câmpina.
Activităţi
principale
Rezultate
aşteptate
Activitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru servicii
de elaborare a documentaţiilor tehnice
Activitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehnice
Activitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor
Activitatea 4: Depunerea Cererii de Finanțare
Activitatea 5: Contractare servicii de management al proiectului
Activitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea
proiectului
Activitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi
servicii (dirigenţie de şantier, audit şi publicitate)
Activitatea 8: Execuţia lucrărilor
Activitatea 9: Recepţia lucrărilor
Activitatea 10: Diriginția de șantier
Activitatea 11: Asistența tehnică
Activitatea 12: Vizibilitate proiectului şi
diseminarea rezultatelor
Activitatea 13: Monitorizare, audit şi raportare
fluidizarea traficului
viteza de circulaţie va creşte, iar durata de tranzit a oraşului se va reduce, lucru ce va
aduce o economie de timp
reducerea timpului de transport
creșterea mobilității

Buget estimat 5 milioane euro
Surse de finanţare Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 2 - Îmbunătățirea infrastructurii de
transport regionale și locale
Posibili parteneri Consiliul Judeţean Prahova, ADR Sud Muntenia
Perioada de
implementare
Coerenţa cu
politicile
europene,
naţionale,
regionale,
judeţene
Încadrarea în
cadrul strategiei
de dezvoltare
locală
Documente
necesare
2009-2012
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene: Obiectiv general: Asigurarea ca
sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii,
reducând, în acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii
şi mediului.
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 -
Orizont 2013. Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România
care să faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la
nivel naţional şi internaţional, în conformitate cu standardele europene.
Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Muntenia 2007-2013 - Prioritatea nr.1 Dezvoltarea
infrastructurii locale şi regionale
Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea infrastructurii şi a echipării edilitare
Măsura 1.1. –Modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces
Cerere de finanţare;
Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;
Avize;
Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;
Studiu geotehnic,
Studiu topografic;
Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.
160

161 |
Titlul proiectului Construire parcare multietajată Piața Centrală Câmpina
Scopul proiectului Îmbunătăţirea aspectului general al municipiului prin modernizarea şi extinderea
locurilor de parcare
Obiective
specifice Creşterea numărului de locuri de parcare din municipiul Câmpina
Problema
Mijlocul de transport utilizat cu preponderenţă în municipiu este autovehiculul.
identificată În acest fel, locurile de parcare existente în Câmpina sunt insuficiente faţă de necesarul
observat. În plus, în perspectiva dezvoltării activităţilor turistice, municipiul va trebui
să pună la dispoziţia turiştilor şi vizitatorilor un număr mult mai mare de locuri de
parcare.
Soluţia propusă Pentru rezolvarea deficitului de locuri de parcare se propune construirea unei parcări
multietajate cu cinci niveluri(P+4) pe terenul actualului bazar
Activităţi
principale
Rezultate
aşteptate
Buget estimat 0,5 milioane euro
Surse de finanţare Buget local
eliberarea zonei, majoritatea micromagazinelor și a tonetelor din bazar vor fi
transferate în corpul C2, toate chioșcurile de distribuire a ziarelor vor fi mutate,
provizoriu, în zona dintre piață și parcarea centrală
Realizarea licitației de execuție, contractarea constructorului, realizarea lucrării,
dirigenția de șantier, recepția obiectivului
300 locuri de parcare
decongestionarea traficului în zona centrală
Posibili parteneri Administrația Pieței Centrale
Perioada de
implementare
Coerenţa cu
politicile
europene,
naţionale,
regionale,
judeţene
2012-2013
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene: Obiectiv general: Asigurarea ca
sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii,
reducând, în acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii
şi mediului.
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030
- Orizont 2013. Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România
care să faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la
nivel naţional şi internaţional, în conformitate cu standardele europene.

Încadrarea în
cadrul strategiei
de dezvoltare
locală
Documente
necesare
Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Muntenia 2007-2013 - Prioritatea nr.1 Dezvoltarea
infrastructurii locale şi regionale
Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea infrastructurii şi a echipării edilitare
Măsura 1.1. – Modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces
Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;
Avize;
Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;
Studiu geotehnic,
Studiu topografic;
Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.
162

163 |
Titlul
proiectului
Scopul
proiectului
Obiective
specifice
Problema
identificată
Soluţia
propusă
Activităţi
principale
Reabilitare sit poluat istoric-Batal de depozitare reziduuri petroliere
Proiectul își propune reabilitarea unui sit poluat istoric cu suprafața de 8,174 m 2 din activități
din industria extractivă și de prelucrare, în conformitate cu standardele UE, în scopul utilizării
acestui teren în folosul comunității și eliminării impactului asupra mediului și a riscurilor
asupra sănătății umane date de modul necorespunzător de manipulare și depozitare a
reziduurilor din industria extractivă și de prelucrare.
Reducerea riscului, pentru a îmbunătăţi utilizarea terenului şi calitatea mediului, precum şi a
proteja sănătatea umană în localitate şi zona site-ului.
Contribuie la îndeplinirea angajamentelor Tratatul de Aderare (şi directivelor UE
corespunzătoare) pentru protecţia mediului şi reabilitarea siturilor contaminate istoric,
inclusiv reabilitarea terenurilor şi de remediere folosind metode adecvate pentru anumite
tipuri de situri contaminate.
Implementarea cu succes a lucrărilor de reabilitare, monitorizare, şi validarea lucrărilor de
reabilitare a terenului.
existența unui batal de reziduuri petroliere poluat care poate afecta sănătatea locuitorilor
orașului
reabilitarea terenului poluat și introducerea acestuia în circuitul
Activitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru servicii de
elaborare a documentaţiilor tehnice
Activitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehnice
Activitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor
Activitatea 4: Depunerea Cererii de Finanțare
Activitatea 5: Contractare servicii de management al proiectului
Activitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului
Activitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier, audit şi publicitate)
Activitatea 8: Execuţia lucrărilor
Activitatea 9: Recepţia lucrărilor
Activitatea 10: Dirigenția de șantier
Activitatea 11: Asistența tehnică
Activitatea 12: Vizibilitatea proiectului şi diseminarea rezultatelor
Activitatea 13: Monitorizare, audit şi raportare

Rezultate
aşteptate
Terenul reabilitat va fi folosit la un standard adecvat pentru utilizare ca zonă verde pentru
public şi va cuprinde zone de agrement peisagistic şi acces pentru publicul larg, precum şi
reduce orice impact asupra mediului local datorat din activitatea precedenta desfășurată pe
sit.
Se va realiza un beneficiu imediat vizual şi de reabilitare a habitatelor şi calității aerului şi
îmbunătăţirea pe termen lung a calităţii apelor subterane.
Se vor îmbunătăţi condiţiile de viaţă / de sănătate a cetăţenilor UE în imediata vecinătate a
sitului şi zona va deveni mai atractivă prin reducerea vizuală a zonelor neagreabile,
mirosurilor şi riscurile directe pentru sănătate.
Buget estimat 2,4 milioane euro
Surse de
finanţare
Posibili
parteneri
Perioada de
implementare
Coerenţa cu
politicile
europene,
naţionale,
regionale,
judeţene
Încadrarea în
cadrul
strategiei de
dezvoltare
locală
Documente
necesare
POSMediu, Axa 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea
siturilor contaminate istoric
Agenția pentru Protecția Mediului Prahova
2011-2013
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - Protejarea capacităţii Pământului de a
menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi
asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului.
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 -
Orizont 2020. Obiectiv național: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii
principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale
Obiectiv strategic nr.4 - Asigurarea calităţii şi protecţiei mediului
Măsura 4.1.Promovarea protecţiei mediului înconjurător
Cerere de finanţare;
Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;
Avize;
Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;
Studiu geotehnic,
Studiu topografic;
Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.
164

Titlul
proiectului
Scopul
proiectului
Obiective
specifice
Problema
identificată
Reabilitarea, consolidarea şi extinderea Şcolii cu clasele I-VIII B.P. Hasdeu din
Câmpina
Îmbunătăţirea serviciilor publice de învăţământ prin îmbunătăţirea condiţiilor de
desfăşurare a activităţilor didactice
Reabilitarea infrastructurii educaţionale;
Extinderea capacităţii instituţiilor de învăţământ;
Îmbunătăţirea serviciilor educaţionale din învăţământul preşcolar;
Lipsa spaţiilor adecvate pentru desfăşurarea programului de educaţie
În momentul de faţă Şcoala cu clasele I-VIII B.P. Haşdeu din municipiul Câmpina are o
infrastructură învechită şi personalul se confruntă cu probleme ce ţin de lipsa de spaţii
suficiente şi adecvate pentru desfăşurarea activităţilor şcolare în bune condiţii. În
aceste condiţii implementarea prezentului proiect va pune bazele unei inițiative
complexe de creştere a numărului de locuri pentru copiii ce vor trebui şcolarizaţi.
Soluţia propusă Soluţia propusă de acest proiect este de a extinde infrastructura de învăţământ prin
construirea unor noi săli de clasă pentru învăţământul preuniversitar. De asemenea, se
propune şi reabilitarea infrastructurii educaţionale existente.
Activităţi Extinderea infrastructurii unităţilor de învăţământ preuniversitar;
principale
Consolidarea școlii
Rezultate
aşteptate
Dotarea cu echipamente specifice
Buget estimat 1,7 milioane euro
Surse de
finanţare
Posibili
parteneri
Extinderea capacităţii unităţilor de învăţământ din municipiul Câmpina;
Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de învăţământ;
Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor
eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).
Programul Operaţional Regional
Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale
Domeniul major de intervenţie 3.4 – Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi
echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii
pentru formare profesională continuă
Inspectoratul Şcolar Judeţean
165

Perioada de
implementare
Coerenţa cu
politicile
europene,
naţionale,
regionale,
judeţene
Încadrarea în
cadrul
strategiei de
dezvoltare
locală
Documente
necesare
2012-2014
SStrategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030
- Orizont 2013. Obiectiv naţional: Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea
competitivităţii prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa
muncii şi asigurarea oportunităţii sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a
muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1,65 milioane persoane.
Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia 2007-2013 - Obiectiv strategic – Capitalul
uman, Obiectiv specific nr. 1 - Menținerea nivelului ridicat de participare a populației la
educație, în special creşterea proporției populației absolvente de studii superioare,
precum şi a numărului persoanelor dezavantajate care participă la sistemul de
învățământ.
Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Muntenia 2007-2013 - Prioritatea nr.1 Dezvoltarea
infrastructurii locale şi regionale, Măsura 1.2 Dezvoltarea utilităţilor, serviciilor publice
şi a infrastructurii sociale.
Obiectiv strategic nr.5 - Îmbunătăţirea capacităţii administrative și a serviciilor sociale,
Măsura 5.1 Dezvoltarea infrastructurii educaţionale
Cerere de finanţare;
Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;
Avize;
Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;
166

167 |
Titlul proiectului Construire Centru Naţional de Informare şi Promovare Turistică
Scopul proiectului Construirea unui centru de informare și promovare turistică pentru promovarea
potențialului turistic al orașului.
Obiective specifice asigurarea de servicii de promovare turistică
asigurarea de servicii de informare turistică
conectarea la o rețea națională de centre de informare
Problema
identificată lipsa unui centru de informare turistică și necesitatea dezvoltării turismului
Soluţia propusă construirea unui centru de informare turistică
Activităţi principale Construirea/ modernizarea/ consolidarea/extinderea clădirilor în care vor funcţiona
Centrele Naţionale de Informare şi Promovare Turistică;
- Achiziţionarea de echipamente şi software, pentru dotarea Centrelor Naţionale de
Informare şi Promovare Turistică;
- Crearea bazelor de date cu informaţii turistice, necesare Centrelor Naţionale de
Informare şi Promovare Turistică
Rezultate aşteptate dotarea spațiului
Buget estimat 150 mii euro
Crearea acestei rețele va oferi cadrul logistic necesar în vederea facilitării schimbului de
informații în sectorul turistic între instituții și centrele de informare în zonele turistice.
Introducerea serviciilor moderne de informații și dezvoltarea unui sistem unitar de
informare turistică va crea condiții mai bune pentru stocarea informațiilor și va permite
schimbul de date privind activitatea turistică pentru turiștii autohtoni și străini
Surse de finanţare POR, Axa 5, Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
Domeniul major de intervenţie 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea
infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică
Posibili parteneri Asociații de turism din județul Prahova
Perioada de
implementare
2012-2013

Coerenţa cu
politicile europene,
naţionale, regionale,
judeţene
Încadrarea în cadrul
strategiei de
dezvoltare locală
Documente necesare
Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea
nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea
responsabilă a resurselor naturale;
Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia 2007-2013 - Măsura 1.7. Reconstrucţia
ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural.
Planul de Dezvoltare Durabilă a județului Prahova 2007-2013, PRIORITATEA 6.
Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Măsura 2
Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea
durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice
Strategia de Dezvoltare a Municipiului Câmpina 2011-2017 – Obiectiv strategic nr.3
Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului cultural Măsura 3.1. - Valorificarea
resurselor turistice existente
Cerere de finanţare;
Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;
Avize;
Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;
168

169 |
Titlul proiectului Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul
Prahova-investiţii municipiul Câmpina
Scopul
proiectului
Obiective
specifice
Problema
identificată
Îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice de apă
asigurarea serviciilor de apă şi canalizare, la tarife accesibile;
asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările uman;
reabilitarea staţiei de epurare
Sistemul de colectare a apelor uzate este într-o stare precară, din cauza infiltraţiilor şi
scurgerilor, precum şi din cauza proastelor conexiuni dintre conductele de colectare a apei
pluviale şi cele de colectare a apelor uzate.
Uzura rețelei de alimentare cu apă
Soluţia propusă Extinderea și alimentarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare
Activităţi
principale
Rezultate
aşteptate
Activitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru servicii de
elaborare a documentaţiilor tehnice
Activitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehnice
Activitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor
Activitatea 4: Depunerea Cererii de Finanțare
Activitatea 5: Contractare servicii de management al proiectului
Activitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului
Activitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier, audit şi
publicitate)
Activitatea 8: Execuţia lucrărilor
Activitatea 9: Recepţia lucrărilor
Activitatea 10: Dirigenția de șantier
Activitatea 11: Asistența tehnică
Activitatea 12: Vizibilitatea proiectului şi diseminarea rezultatelor
Activitatea 13: Monitorizare, audit şi raportare
Staţii Tratare Apă (STA)
Staţii de Pompare, Rezervoare
Reţele de Distribuţie Apă
Staţii Epurare Ape Uzate (SEAU)
Colector Principal
Staţii de Pompare Apă Uzată
Reţele de Canalizare
Buget estimat 8 milioane euro

Surse de
finanţare
Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile
este de 151 mii Euro
Programul Operaţional Sectorial de Mediu
Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport,
2.1 „Reabilitarea si modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv
construcţia/reabilitarea şoselelor de centura”
Posibili parteneri Consiliul Judeţean Prahova
Perioada de
implementare
Coerenţa cu
politicile
europene,
naţionale,
regionale,
judeţene
Încadrarea în
cadrul strategiei
de dezvoltare
locală
Documente
necesare
2011-2014
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - Protejarea capacităţii Pământului de
a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale
planetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului.
Strategia Europa 2020: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de
nivelurile din 1990; creşterea ponderii surselor regenerabile în consumul final de energie
până la 20%; şi urmărirea unei creşteri cu 20% a eficienţei energetice
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 -
Orizont 2020. Obiectiv național: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii
principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale
Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Muntenia 2007-2013 - Prioritatea 1 – Dezvoltarea
infrastructurii locale şi regionale, Măsura 1.4 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de
protecţie a mediului
Obiectiv strategic nr. 1 Modernizarea infrastructurii şi a echipării edilitare
Măsura 1.2. –Modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare
Cerere de finanţare;
Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii;
Avize;
Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;
Studiu geotehnic,
Studiu topografic;
Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.
170

171 |
Titlul proiectului Reabilitare şi extindere Parc B-dul Culturii
Scopul
proiectului
Obiective
specifice
Problema
identificată
Creşterea calităţii vieţii locuitorilor municipiului Câmpina prin diversificarea
infrastructurii pentru petrecerea timpului liber şi de agrement
Creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi amenajate din municipiul Câmpina;
Respectarea normelor europene cu privire la suprafaţa spaţiilor verzi amenajate pe cap de
locuitor;
Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber.
Printre problemele cu care se confruntă locuitorii municipiului Câmpina în prezent se
regăsește și posibilitatea de petrecere a timpului liber
În ceea ce priveşte dotările specifice ale spaţiilor verzi din municipiu, acestea sunt
caracterizate de următoarele puncte slabe: lipsa împrejmuirii cu gard, gradul avansat de
degradare a dotărilor, ponderea ridicată a aleilor din pământ, nedelimitate, existenţa
vegetației ierboase spontane, neîngrijite, într-o stare avansată de degradare din punct de
vedere al structurii vegetale şi cu numeroase denivelări, etc. De asemenea, spaţiile de
joacă lipsesc în totalitate, neexistând nicio singură amenajare de acest tip.
Soluţia propusă Soluţia propusă pentru deficienţele identificate la nivelul municipiului Câmpina este
crearea şi modernizarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber şi agrement. Este
necesară o redimensionare a spaţiului pentru petrecerea timpului liber care poate duce la
creşterea gradului de atractivitate a municipiului şi la diversificarea activităţilor ce se pot
desfăşura în cadrul acestora.
Activităţi
principale
Reabilitarea stratului verde din parcuri;
Utilarea parcurilor cu mobilier specific;
Montarea de coşuri de gunoi în parcuri;
Montarea de sisteme de irigaţii în parcuri;
Reabilitarea scuarurilor şi aliniamentelor plantate existente;
Amenajarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate;
Înfiinţarea de reţele wireless gratuite pentru accesul populaţiei la Internet;
Amenajarea unei zone de agrement cu: realizare sistem de iluminat public, amenajare cu
mese, bănci, pubele de gunoi, împrejmuire locală, creare platformă de colectare deşeuri,
amenajare loc de joacă pentru copii, amenajare zone de picnic, amenajare mese pentru
tenis de masă, amenajare de piste pentru bikeri şi roleri, etc.

Rezultate
aşteptate
Spaţii verzi amenajate;
O zonă de agrement amenajată;
Minim 1 parc nou amenajat
Buget estimat 1,8 milioane Euro
Surse de
finanţare
Posibili parteneri
Perioada de
implementare
Coerenţa cu
politicile
europene,
naţionale,
regionale,
judeţene
Încadrarea în
cadrul strategiei
de dezvoltare
locală
Documente
necesare
Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor
eligibile este de 2%
Fonduri guvernamentale
2011-2013
- Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2020. Obiectiv naţional:
Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea
responsabilă a resurselor naturale;
- Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia 2007-2013 - Măsura 1.7. Reconstrucţia
ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural.
Strategia de Dezvoltare a Municipiului Câmpina 2011-2017 – Obiectiv strategic nr.3
Dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului cultural Măsura 3.3. - Dezvoltarea
infrastructurii de agrement
- Cerere finanţare
- Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
- Planul de amenajare al locaţiei / teritoriului
- Proiect execuţie
- Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)
- Studiu Fezabilitate.
172

173 |
DIAGRAMA GANTT PRIVIND IMPLEMENTARE PROIECTELOR
Nr.
crt.
Proiect
1 Modernizare Calea Daciei
2
Modernizare
Bălcescu
carosabil bulevardele Carol și
3 Amenajare trotuare Bulevard Nicolae Bălcescu
4
Dezvoltarea
Veterani
infrastructurii în zona Voila și
5 Fluidizarea traficului pe direcția Nord-Sud
6
Varianta ocolitoare pe direcția Brebu-Telega-
Valea Doftanei
7
Extinderea și modernizarea sistemului de
alimentare cu apă și canalizare în județul Prahova
8
Extindere padoc și concesionarea serviciului de
gestionarea a câinilor fără stăpâni
9 Construire locuințe necesitate bulevard Bălcescu
10 Modernizare iluminat public
11 Modernizare centru civic
12 Construire cimitir municipal
13
Construire parcare multietajată Piața Centrală
Câmpina
14 Centru de sprijin al afacerilor Câmpina(CSAC)
15
Înființare ONG pentru sprijinirea mediului de
afaceri Câmpina
Organizarea de cursuri în domeniul procedurilor
16 administrative legate de deschiderea unei noi
afaceri
17
Construire Centru Naţional de Informare şi
Promovare Turistică
18 Descoperă Câmpina!
19
Valorificarea potențialului turistic și cultural din
Câmpina și din localitățile învecinate
20
Valorificare potențialului turistic
educativ al Casei Tineretului
și cultural-
Perioada de implementare
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Nr.
crt.
Proiect
21 Reabilitare Casă Cultură
Valorificarea patrimoniului cultural local prin
22 restaurare și modernizare servicii muzeale la
Muzeul Memorial B.P. Hasdeu
23
Valorificarea patrimoniului cultural local prin
crearea muzeului orașului
24 Reabilitare și extindere Parc b-dul Culturii
25
Modernizare și amenajare zona de agrement
Fântâna cu cireși
26
Reabilitare sit poluat istoric-Batal de depozitare
reziduuri petroliere
27
Împădurire zona de Nord a municipiului Câmpina
și amenajare drumul siretului
28
Modernizare și amenajare mal Lacul bisericii și
zona adiacentă
29 Amenajare Lac Curiacu
30 Dotarea cu pubele pentru colectare selectivă
31
Campanie de conştientizare privind colectarea
selectivă
32
Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie
electrică pentru iluminatul public
33
Introducerea, în toate institutiile
becurilor cu consum energetic redus
publice, a
34 Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe
35
Reabilitarea, consolidarea și extinderea Școlii cu
Clasele I-VIII B.P. Hasdeu din Câmpina
Reabilitarea, modernizarea și echiparea
36 infrastructurii educaționale preuniversitare a
Grupului Școlar Industrial de Petrol Câmpina
37
Dotarea şcolilor din municipiul Câmpina cu
aparatură de supraveghere video
38 Modernizarea terenuri de sport din şcoli
39 Școala părinților
Perioada de implementare
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
174

175 |
Nr.
crt.
40 Școală de vară
Proiect
41 Amenajare tabără elevi pe drumul Taberei
42
Echiparea spitalului
medicală performantă
municipal cu aparatură
Reabilitarea, modernizarea și echiparea
43 ambulatoriului integrat al spitalului municipal
Câmpina
44
Amenajare centru primire persoane cu probleme
sociale la Spitalul Voila
45
Înființare
vârstnice
camin-spital pentru persoanele
Organizarea de consultări periodice în cartierele
46 din muncipiu pentru a identifica nevoile
cetăţenilor
Organizarea de schimburi de experienţă cu
47 autorităţi
Europeană
locale din România sau Uniunea
48
Pregătirea personalului din administraţia publică
în domenii strategice, respectiv: managementul
proiectelor, achiziţii publice, management
financiar
Fluidizarea traficului auto pe tronsonul Calea
49 Daciei-B-dul Carol I prin implementarea unui
sistem "undă verde"
50
51
53
Reamenajare și dotare cu bariere electrice parcare
Policlinica municipală
Reamenajarea locului de joacă pentru copii din
cartierul Câmpinița
Achiziționare scenă mobilă, aparatură
sonorizareși iluminare pentru spectacole în aer
liber
54
Stație de compost pentru
vegetale(populație și domeniu public)
resturi
55 Înființare Centru maternal
56 Înființare club pentru femei
Perioada de implementare
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Nr.
crt.
57
Proiect
Reabilitarea infrastructurii de alimentare cu
apă
58 Construire locuințe cu chirie la prețuri reduse
59
Inventarierea fondului construit și reabilitarea
fațadelor
60 Brandul municipiului Câmpina
61
62
63
64
65
Amenajarea și reamenajarea locurilor de joacă
din municipiul Câmpina
Amenajări pentru evitarea alunecărilor de
teren
Incinerator deșeuri menajere în parteneriat cu
localitățile limitrofe
Construire sală de Sport pentru Școala Generală
nr.1 Ion Câmpineanu
Reabilitarea energetică a spitalului municipal
Câmpina
66 Sistem de monitorizarea video a locurilor
publice cu infracţionalitate ridicată
67
Sondaje de opinie anuale
fundamentarea bugetului local
pentru
68
Realizarea cadastrului general în municipiul
Câmpina
69
Elaborarea unei strategii pentru crearea de noi
locuri de muncă
70 Pol de excelență Spital Voila
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
176

177 |
V. IMPLEMENTARE.MONITORIZARE

178

179 |
Implementare. O strategie
eficientă este una care este
implementată şi care îşi atinge
obiectivele în perioada de timp
stabilită. Nu este de ajuns doar
oferirea unor direcţii de dezvoltare
în cadrul documentului strategic, ci
şi o implementare eficientă a
măsurilor şi acţiunilor propuse.
După finalizarea documentului şi
acceptarea formei finale de către
coordonatorul realizării acestei
strategii din partea Primăriei
Câmpina, Strategia de dezvoltare a
municipiului Câmpina, perioada
2011-2017 va fi supusă avizării
Consiliului Local, în şedinţă publică.
Prin acordarea avizului, acest for îşi
va asuma documentul, care devine
oficial, priorităţile prevăzute de
acesta devenind priorităţile
comunităţii locale în orizontul
temporal prevăzut.
Dezvoltare durabilă a a municipiului
Câmpina priveşte întreaga
comunitate locală.
Dezvoltarea socio-economică a
oraşului presupune sinergia tuturor
componentelor sferei sociale şi
economice locale, fie că e vorba de
instituţii ale statului, fie că vorbim
de unităţi economice sau chiar de
cetăţenii simpli. Evoluţia oraşului
depinde de fiecare categorie în
parte. Strategia de dezvoltare a
municipiului Câmpina, perioada
2011-2017 fiind un document ce are
drept promotor administraţia
publică locală. Astfel, proiectele
propuse de Strategia de dezvoltare
invită întreaga comunitate la
susţinerea dezvoltării economice
locale, dar responsabilitatea
implementării lor este asumată de
Consiliul Local, respectiv de către
Primăria municipiului Câmpina.
În cadrul proiectelor în care
Primăria se va bucura de
parteneriatul altor instituţii sau
organizaţii, atribuţiile şi
responsabilităţile partenerului
referitor la implementarea
activităţilor prevăzute vor fi
stabilite cu precizie încă de la
începutul colaborării.
Strategia de dezvoltare va fi adusă la
cunoştinţa tuturor instituţiilor
publice, organizaţiilor şi a
reprezentanţilor mediului de afaceri
local. Pentru o mai bună coordonare
a proiectelor şi pentru eficientizarea
iniţiativelor locale, se recomandă ca
aceştia să aducă la cunoştinţă din
timp intenţiile individuale de
demarare a unui proiect ce poate fi
încadrat în planul de măsuri al
Strategiei.
Monitorizarea şi evaluarea
strategiei sunt procese corelate şi
interdependente. În contextual
ciclului politicilor publice,
monitorizarea şi evaluarea depind
de etapele de identificare, formulare
a problemei şi de cea a alegerii celei
mai bune alternative.
Monitorizarea este procesul de
colectare periodică şi analiză a
informaţiei cu scopul de
fundamenta procesul de luare a
deciziei de către cei abilitaţi,
asigurând transparenţa în luarea
deciziei şi furnizând o bază pentru
viitoarele acţiuni de evaluare.
Monitorizarea evoluţiei
implementării strategiei şi a
planurilor de acţiuni este în
principiu o practică formală puţin
cunoscută şi asumată în mediul
instituţional public.
Pe de altă parte această sarcină
presupune resurse considerabile
alocate (sisteme de colectare,
prelucrare şi raportare) şi o
pregătire specifică (definirea
indicatorilor cantitativi si calitativi,
corelat cu potenţialele surse de
colectare/ producere a acestora).
Monitorizarea furnizează informaţia
necesară evaluării.
Pentru a putea monitoriza
implementarea strategiei şi pentru a
aprecia performanţele ei în raport
cu obiectivele stabilite, este
necesară stabilirea unui set de
indicatori. Pentru acurateţea datelor
obţinute în urma procesului de

monitorizare este necesară o
colectare sistematică şi atentă a
indicatorilor. Modalitatea de
colectare şi corectitudinea datelor
sunt importante în condiţiile în care
monitorizarea activează ca un
sistem de avertizare timpurie şi
adesea punctează probleme sau arii
care au nevoie de evaluare
Construirea unui sistem de
monitorizare al strategiei de
dezvoltare este necesară, pentru a
urmări în mod continuu
implementarea şi pentru a putea
acţiona rapid şi eficient în cazul
apariţiei unor eventuale probleme.
Monitorizarea şi evaluarea
implementării Strategiei se va
efectua folosind un sistem unic
bazat pe indicatori calitativi şi
cantitativi.
Municipiul Câmpina va utiliza
strategia de dezvoltare în vederea
asumării unei abordări locale a
dezvoltării integrate urbane.
Această abordare implică un proces
complex de integrare a
demersurilor de planificare şi
implementare pe următoarele
niveluri:
→ La nivelul documentelor care
fundamentează: dezvoltarea
strategică, dezvoltarea spaţială
şi programul de investiţii
publice aferente.
→ La nivelul
domeniilor/sectoarelor care
conduc la dezvoltare urbană:
accesibilitatea fizică,
deservirea cu utilităţi şi
servicii, locuirea, dezvoltarea
economică, regenerarea
urbană, calitatea mediului şi
vieţii urbane etc.;
→ La nivelul entităţilor
instituţionale care cooperează
în vederea atingerii
obiectivelor dezvoltării urbane;
→ La nivelul sectoarelor implicate
în dezvoltarea urbană: sectorul
public, sectorul privat şi
comunitatea;
→ Din perspectiva necesităţii
asigurării colaborării pe
verticală şi orizontală;
→ Din perspectiva dezvoltării
interne simultan cu
dezvoltarea rolului regional.
Impactul strategiei va fi evaluat în
ceea ce priveşte eficacitatea sa de a
adresa problemele municipiului şi
de a dezvolta structuri pentru
angajarea comunităţii locale în
procesele de dezvoltare.
Pentru asigurarea impactului
durabil al strategiei, abordarea
integrată va fi consolidată printr-un
proces de consultare continuă cu
comunitatea locală asupra
priorităţilor viitoare, precum şi cu
beneficiarii proiectelor, implicaţi în
evaluarea succesului proiectelor.
Strategia va fi monitorizată prin
intermediul unor rapoarte
semestriale/anuale întocmite de
către un departament desemnat
prin dispoziția primarului
180
municipiului. În raport se va
preciza:
stadiul în care se află
diversele acţiuni programate pentru
perioada pe care se face raportarea;
indicatorii care descriu
caracteristicile măsurabile ale
acţiunilor din plan;
revizuirea acţiunilor, acolo
unde este cazul;
timpul estimat până la
îndeplinirea acţiunilor;
alte aspecte.
În vederea realizării activităţilor de
monitorizare este esenţială
existenţa unui grafic al desfăşurării
în timp a proiectelor precum şi a
unui set de indicatori de
monitorizare şi evaluare.
Activitatea de monitorizare a
Strategiei are un caracter sistematic
şi include elaborarea în baza
indicatorilor de monitorizare a
rapoartelor anuale de progres şi a
raportului final de evaluare după
ultima etapă de implementare.

181 |
Evaluarea este aprecierea
activităţilor sau a rezultatelor
implementării Strategiei, utilizând
informaţiile obţinute pe parcursul
monitorizării. Evaluarea face o
analiză a modului de implementare
a Strategiei şi eficienţei acesteia.
Evaluarea răspunde la întrebările:
care este efectul, impactul
activităţilor realizate şi în ce măsură
rezultatul răspunde aşteptărilor.
Strategia va fi evaluată anual prin
intermediul:
rapoartelor de monitorizare;
unui raport privind gradul de
atingere a indicatorilor stabiliţi
în Planul de Acţiune;
organizarea unei întâlniri
anuale, la care va participa
personalul, partenerii,
reprezentanţi ai beneficiarilor
şi ai comunităţii, unde vor fi
comunicate şi evaluate
rezultatele implementării
Planului de Acţiune.
Evaluarea implementării strategiei
se bazează pe compararea gradului
de atingere a ţintelor propuse iniţial
cu situaţia dezvoltării municipiului
la diferite momente.
Evaluarea va fi realizată de către
aceeaşi echipă care realizează şi
activitatea de monitorizare a
Strategiei, din cadrul
compartimenetului Fonduri
Europene/Integrare Europeană.
Activitatea de evaluare se
concretizează într-un raport de
evaluare care va conţine situaţia
indicatorilor de evaluare. În funcţie
de aceste rapoarte, se vor lua
deciziile privind eventuale
modificări sau actualizări ale
prevederilor Strategiei.
Este recomandat ca, la perioade mai
mari de timp (5 ani) sau în cazul
unor schimbări socio-economice sau
administrative majore să se
efectueze revizuiri ale strategiei.
O primă revizuire a Strategiei este
recomandat să fie realizată în anul
2015, în momentul în care vor fi
disponibile toate informaţiile cu
privire la disponibilitatea fondurilor
europene pentru următoarea
perioadă de programare şi vor fi
finalizate toate proiectele finanţate
din fonduri europene din perioada
actuală de programare.
Indicatorii de monitorizare şi
evaluare
Indicatorii de monitorizare şi
evaluare pot fi de două tipuri:
1. Indicatori administrativi
(prezintă activitatea din punct de
vedere administrativ şi managerial
şi redau capacitatea de planificare
eficientă, capacitatea de a respecta
termene limită.
2. Indicatori de performanţă (pot
fi economici, politici şi sociali,
ecologici ai dezvoltării umane etc. şi
sunt urmăriţi pentru a evalua
impactul efectiv al politicilor
publice).
În funcţie de obiectivele strategiei,
indicatorii de performanţă se pot
referi la:
Gradul de sărăcie
Calitatea aerului şi a apei
Rata criminalităţii
Creşterea şi diversificarea
forţei de muncă urbane şi rurale
Creşterea veniturilor
Cuantumul investiţiilor
directe străine
Transparenţa
administraţiei publice locale
Gradul de satisfacţie şi de
încredere faţă de administraţia
publică locală exprimată de locuitori
şi alţi actori locali importanţi
Exemple de indicatori de
monitorizare şi evaluare:
Cuantumul veniturilor pe
gospodărie
Rata de ocupare a forţei de
muncă active
Rata şomajului
Drumuri modernizate (%)
Gradul de conectare la
sistemul public de canalizare
Gradul de conectare la
reţeaua de distribuţie a apei
potabile
Gradul de conectare la
reţeaua de distribuţie a gazului
natural
Suprafaţa spaţiilor verzi
intravilane pe cap de locuitor
Rata de creştere /
descreştere a numărului de
întreprinderi
Rata de creştere/
descreştere a capacităţii de cazare
turistică existentă

182

183 |
VI. COERENŢA ŞI CONFORMITATEA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE

184

185 |
Politici regionale, naționale și
comunitare
„Strategia de dezvoltare locală a
municipiului Câmpina”, prin
viziunea de dezvoltare introdusă şi
obiectivele şi măsurile propuse, este
în corelaţie cu politicile comunitare,
planurile şi strategiile la nivel
naţional, programele şi strategiile
regionale, judeţene şi locale,
asigurând astfel caracterul
integrator al planului de acţiuni
propus.
În procesul de elaborare s-a avut în
vedere corelarea dintre Strategie cu
domeniile de intervenţie ale
Fondurilor Structurale şi de
Coeziune ale Uniunii Europene:
Politica de Coeziune a U.E.;
Fondul European de
Dezvoltare Regională;
Fondul Social European;
Fondul de Coeziune;
Fondul European pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală;
Fondul European pentru
Pescuit;
La nivelul Regiunii Sud Muntenia,
Planul de Dezvoltare Regională are
drept orizont de timp anul 2013,
nefiind elaborate documentele
strategice pentru perioada
următoare. Având în vedere această
situaţie, Strategia de dezvoltare
locală a municipiului Câmpina
prezintă relevanţă doar pentru
nevoile actuale identificate la nivel
regional. Astfel obiectivele
strategice din Strategia de
dezvoltare locală a municipiului
Câmpina se corelează cu cele din
Planul de Dezvoltare al regiunii Sud
Muntenia, respectiv : creşterea
nivelului de competitivitate şi
atractivitate al regiunii; creşterea
capacităţii inovatoare şi
competitivităţii mediului de afaceri
al regiunii; dezvoltarea economică,
socială şi culturală durabilă şi
echilibrată a comunităţilor rurale;
creşterea stabilităţii sociale şi
eficientizarea potenţialului forţei de
muncă a regiunii.
Pe termen scurt strategia fost a ținut
cont de Cadrul Strategic Naţional de
Referinţă 2007-2013, care are ca
obiective: dezvoltarea
infrastructurii de bază la standarde
europene; creşterea competitivităţii
pe termen lung a economiei
româneşti; dezvoltarea şi utilizarea
mai eficientă a capitalului uman din
România; consolidarea unei
capacităţi administrative eficiente,
fapt evidențiat și de nivelul relativ
apropiat al obiectivelor din cele
două documente.
S-a urmărit, de asemenea, corelarea
acţiunilor propuse în cadrul
Strategiei cu obiectivele, principiile,
iniţiativele şi direcţiile strategice
prevăzute de următoarele
documente programatice la nivel
european:
„EUROPA 2020 - O
strategie europeană pentru o
creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii” (EU2020);
Strategia Naţională
pentru Dezvoltare Durabilă A
României Orizonturi 2013-2020-
2030 preia şi urmăreşte stric logica
tematică a Strategiei de dezvoltare
durabilă revizuite a Uniunii
Europene în ceea ce priveşte
provocările cruciale, obiectiveleţinta
şi modalităţile de acţiune la
orizont 2013, 2020, 2030,
propunându-şi atingerea nivelului
mediu actual de performanţă al UE
la orizontul anului 2020 şi
apropierea de nivelul mediu realizat
la acea dată de țările membre UE La
orizontul anului 2030.
Din acest considerent corelarea şi
convergenta cu obiectivele
prevăzute în cadrul SNDDR asigură
convergenta şi cu SDDUE revizuită.
Strategia Naţională de Dezvoltare
Durabilă a României prevede ca
obiectiv naţional pentru orizontul
temporal 2013 „Sprijinirea
dezvoltării economice şi sociale
echilibrate teritorial şi durabile a
regiunilor României corespunzător
nevoilor şi resurselor lor specifice
prin concentrarea asupra polilor
urbani de creştere; îmbunătăţirea
condiţiilor infrastructurale şi a
mediului de afaceri pentru a face din
regiunile României, în special cele
rămase în urmă, locuri mai atractive
pentru a locui, a le vizita, a investi şi
a munci.”

Europa 2020 propune trei
priorităţi care se susţin reciproc:
creștere inteligentă:
dezvoltarea unei economii bazate pe
cunoaștere și inovare;
creștere durabilă:
promovarea unei economii mai
eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice și
mai competitive;
creștere favorabilă
incluziunii: promovarea unei
economii cu o rată ridicată a
ocupării forţei de muncă, care să
asigure coeziunea socială și
teritorială.
Pentru a stimula realizarea de
progrese în cadrul fiecărei teme
prioritare sunt propuse șapte
iniţiative emblematice:
„O Uniune a inovării”
pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru
și accesul la finanţările pentru
cercetare și inovare, astfel încât să
se garanteze posibilitatea
transformării ideilor inovatoare în
produse și servicii care creează
creștere și locuri de muncă;
„Tineretul în mișcare”
pentru a consolida performanţa
sistemelor de educaţie și pentru a
facilita intrarea tinerilor pe piaţa
muncii;
„O agendă digitală pentru
Europa” pentru a accelera
dezvoltarea serviciilor de internet
de mare viteză și pentru a valorifica
beneficiile pe care le oferă o piaţă
digitală unică gospodăriilor și
întreprinderilor;
„O Europă eficientă din
punctul de vedere al utilizării
resurselor” pentru a permite
decuplarea creșterii economice de
utilizarea resurselor, pentru a
sprijini trecerea la o economie cu
emisii scăzute de carbon, pentru a
crește utilizarea surselor
regenerabile de energie, pentru a
moderniza sectorul transporturilor
și a promova eficienţa energetică;
“O politică industrială
adaptată erei globalizării” pentru
a îmbunătăţi mediul de afaceri, în
special pentru IMM-uri, și a sprijini
dezvoltarea unei baze industriale
solide și durabile în măsură să facă
faţă concurenţei la nivel mondial;
„O agendă pentru noi
competenţe și noi locuri de
muncă” pentru a moderniza pieţele
muncii și a oferi mai multă
autonomie cetăţenilor, prin
dezvoltarea competenţelor acestora
pe tot parcursul vieţii în vederea
creșterii ratei de participare pe
piaţa muncii și a unei mai bune
corelări a cererii și a ofertei în
materie de forţă de muncă, inclusiv
prin mobilitatea profesională;
„Platforma europeană de
combatere a sărăciei” pentru a
garanta coeziunea socială și
teritorială, astfel încât beneficiile
creșterii și locurile de muncă să fie
distribuite echitabil, iar persoanelor
care se confruntă cu sărăcia și
excluziunea socială să li se acorde
186
posibilitatea de a duce o viaţă
demnă și de a juca un rol activ în
societate;
Politici județene
La nivel județean a fost aprobat
Planul de dezvoltare durabilă a
judeţului Prahova 2007-2013.
Acesta are ca obiectiv general
creşterea atractivităţii judeţului
Prahova, prin dezvoltare durabilă şi
echilibrată, un nivel adecvat al
ofertei de servicii, asigurându-se în
acelaşi timp protecţia mediului.
Dezvoltarea economică şi socială
durabilă şi echilibrată a judeţului,
prin reducerea disparităţilor (între
mediul urban şi rural, între centrele
urbane şi arealele adiacente, iar în
cadrul oraşelor, între zonele
atractive pentru investitori şi cele
neatractive) şi creşterea coeziunii
economice şi sociale, creşterea
prosperităţii şi standardului de viaţă
al locuitorilor judeţului.
Direcţiile de dezvoltare la nivelul
județului Prahova sunt:
Dezvoltarea şi
modernizarea infrastructurii locale
de transport
Protecţia mediului
Dezvoltarea urbană
Dezvoltarea rurală
Dezvoltarea şi
modernizarea infrastructurii sociale
Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului
Sprijinirea dezvoltării
mediului

187 |
Contribuţia la atingerea
obiectivelor orizontale
Acţiunile propuse în planurile de
acţiune sunt realizate în
concordanţă cu prevederile
comunitare şi naţionale vis-à-vis de
obiectivele orizontale: dezvoltarea
durabilă, egalitatea de şanse şi
societatea informaţională.
Egalitatea de şanse. Acest obiectiv
orizontal presupune a nu se realiza
nicio deosebire, restricţie sau
preferinţă, indiferent de: rasă,
naţionalitate, etnie, limbă, religie,
categorie socială, convingeri, gen,
orientare sexuală, vârstă, handicap,
boală cronică necontagioasă,
infectare HIV, etc.
Strategia de dezvoltare a
municipiului Câmpina respectă,
prin intervenţiile propuse,
egalitatea de şanse a locuitorilor.
Prin implementarea strategiei se va
asigura accesul persoanelor cu
dizabilităţi în toate instituţiile
publice, va creşte coeziunea socială
şi se vor îmbunătăţi serviciile
sociale pentru populaţia
defavorizată.
Prin extinderea infrastructurii
rutiere şi tehnico-edilitare se
asigură accesul întregii populaţii din
la servicii de calitate,
îmbunătăţindu-se accesibilitatea
tuturor zonelor din oraş.
Dezvoltarea durabilă este un alt
obiectiv orizontal important în
comunitatea europeană, având trei
dimensiuni principale – ecologică,
economică şi socială.
Strategia de dezvoltare a
municipiului Câmpina respectă în
planurile de acţiune principiile
dezvoltării durabile. Strategia de
dezvoltare propune extinderea şi
dezvoltarea serviciilor de colectare
şi transport al deşeurilor,
modernizarea sistemului de epurare
a apelor uzate şi susţinerea
reducerii consumului de energie,
toate acestea ducând la
îmbunătăţirea condiţiilor de mediu
din oraş. Protecţiei şi conservării
mediului îi este dedicată o secţiune
sectorială distinctă, dar reducerea
nivelului de poluare din oraş,
amenajarea spaţiilor verzi, protecţia
naturii şi îmbunătăţirea condiţiilor
de mediu se vor produce şi ca
urmare a unor acţiuni din cadrul
altor secţiuni ale strategiei. Spre
exemplu, prin îmbunătăţirea
infrastructurii de parcări se vor
reduce noxele cauzate de
autoturisme în zonele frecventate
de turişti, scăzând impactul acestora
asupra mediului înconjurător.
Nu trebuie omis nici impactul
pozitiv pe care îl are modernizarea
infrastructurii tehnico-edilitare, ca
urmare a acestui proiect urmând a
se diminua pierderile din sistem şi a
se reduce foarte mult cantitatea de
apă uzată deversată în prezent fără
epurare în apele curgătoare din
oraş. Contribuţia Strategia de
dezvoltare a municipiului
Câmpina la dezvoltarea durabilă se
realizează şi prin proiecte ce ţin de
domeniul socio-economic:
stimularea inovaţiilor tehnologice,
atragerea investitorilor,
valorificarea patrimoniului cultural
existent, îmbunătăţirea stării de
sănătate a populaţiei, îmbunătăţirea
condiţiilor de furnizare a serviciilor
medicale, îmbunătăţirea nivelului de
conştientizare cu privire la
importanţa protejării mediului etc.
Strategia de dezvoltare a
municipiului Câmpina va contribui
şi la tranziţia spre o societate
informaţională, existând mai multe
proiecte ce vor avea impact în acest
domeniu. Printre acestea, amintim
proiectul de utilizare a serviciilor de
e-administraţie, utilizarea
instrumentelor on-line pentru
activităţile de promovare şi
informare turistică, introducerea
reţelelor wireless în spaţiile publice
etc.

188

189 |
VII. METODOLOGIA

190

191 |
Planificarea strategică este un
proces în mai multe etape, prin care
comunitatea poate să-şi creeze
imaginea viitorului pornind de la
condiţiile prezente şi îşi trasează căi
de realizare a acelui viitor.
Strategia de dezvoltare locală
trebuie fundamentată pe o analiză
relevantă a situaţiei socioeconomice
şi demografice existente.
Această analiză a resurselor de care
dispune comunitatea relevă
punctele tari şi punctele slabe ale
comunităţii şi mediului ei,
oportunităţile de dezvoltare şi
posibilele riscuri ce trebuie evitate.
Planificarea strategică este cea care
oferă comunităţii un scop şi o
direcţie de dezvoltare. Strategia de
dezvoltare a unei comunităţi
reprezintă atât un document de
cercetare, cât şi un ghid care
orientează liderii administraţiei
publice, comunitatea de afaceri,
investitorii, dar şi comunitatea civilă
în ansamblu.
Planificarea strategică este utilizată
tot mai frecvent de autorităţile
locale pentru a întări potenţialul
economic al unei localităţi, pentru a
îmbunătăţi climatul investiţional,
pentru a creşte nivelul de
competitivitate al întreprinderilor
locale, al antreprenorilor şi forţei de
muncă deopotrivă. Existenţa unei
planificări strategice pe termen
mediu şi lung va spori încrederea
mediului de afaceri în eficienţa
administraţiei publice locale şi va
contribui la creşterea stimulării de a
investi în zonă.
„Strategia de dezvoltare a
municipiului Câmpina, perioada
2011-2017” a fost elaborată
respectând cu stricteţe criteriile
cheie de calitate utilizate în
evaluarea documentelor strategice
la nivel european: a) relevanţă, b)
eficacitate, c) eficienţă, d)
consecvenţă şi coerenţă e)
pragmatism, f) sustenabilitate şi g)
aranjamente de management şi
monitorizare.
Elaborarea strategiei a presupus
parcurgerea a trei etape principale:
Elaborarea auditului socioeconomic
al municipiului Câmpina;
Elaborarea Strategiei de
dezvoltare a municipiului Câmpina;
Consultarea publică.
Documentul programatic a urmărit
10 secţiuni de interes pentru
dezvoltarea socio-economică a
oraşului:
1. Dezvoltare urbană
2. Infrastructură şi echipare
edilitară
3. Dezvoltare economică
4. Protecţia şi conservarea
mediului
5. Turism
6.Educaţie
7.Cultură
8.Sănătate
9. Social
10. Capacitate instituţională
Prima etapă a procesului de
planificare are drept rezultat
elaborarea primei secţiuni a
documentului, auditul socioeconomic
al municipiului Câmpina.
Analizele conduse în cadrul acestei
etape reprezintă fundamentul
pentru elaborarea viziunii,
obiectivelor şi a planurilor de
acţiune.
Această secţiune a documentului a
fost redactată într-o manieră
concluzivă, prezentând informaţii
sintetizate despre situaţia
municipiului, grupate pe cele zece
secţiuni de interes enunţate
anterior.
În cea de-a doua etapă a fost
elaborată partea strategică a
documentului, compusă din viziune,
obiective, planuri de măsuri şi
acţiuni şi portofoliul de proiecte.
Această secţiune a fost elaborată
utilizând deopotrivă concluziile
auditului dezvoltării socioeconomice
realizat cât şi
informaţiile şi recomandările
colectate prin procesul de
consultare publică.
Consultarea publică este identificată
drept cea de-a treia etapă a
procesului de planificare. Cu toate
acestea, consultarea publică este
parte integrantă a primelor două
etape, atât auditul dezvoltării socioeconomice
a judeţului cât şi partea
strategică fiind bazate pe concluziile
consultărilor publice.

Etapa 1: Elaborarea auditului
dezvoltării socio-economice a
municipiului Câmpina
Auditul dezvoltării socio-economice
a municipiului Câmpina reprezintă
prima secţiune a documentului
strategic, analizând situaţia
existentă în localitate, identificând
principalele probleme, principalele
direcţii de dezvoltare economică şi
resursele pe care se poate baza
aceasta. Pentru aceasta s-au utilizat
două serii de date: secundare şi
primare.
Datele secundare au fost preluate de
la instituţiile abilitate: Institutul
Naţional de Statistică, Direcţia
Judeţeană de Statistică a Judeţului
Prahova, Consiliul Local Câmpina,
AJOFM, APM etc. De asemenea, au
fost analizate şi documentele
programatice şi analizele socioeconomice
existente în judeţul
Prahova şi la nivel regional şi
naţional.
Un rol aparte în elaborarea
documentului l-a avut Profilul
demografic, economic şi social al
municipiului Câmpina, redactat cu
scopul de servi ca bază de pornire
pentru auditul realizat.
Datele primare utilizate au fost
obţinute în baza sondajelor de
opinie, a dezbaterilor publice şi a
studiilor efectuate în rândul
comunităţii locale. Grupurile ţintă
abordate de aceste studii au fost
formate din reprezentanţi
administraţiei publice locale, mediul
de afaceri, instituţiile publice, elevii
şi tinerii şi organizaţiile
nonguvernamentale din Câmpina.
Principalele obiective ale acestor
studii au fost identificarea
principalelor probleme cu care se
confruntă comunitatea locală,
identificare principalelor resurse pe
care se poate baza dezvoltarea
municipiului Câmpina şi
principalele direcţii de dezvoltare
pentru perioada la care face referire
strategia.
De asemenea, a fost evaluată
situaţia privitoare la proiectele în
implementare sau aflate la stadiu de
idee de la nivelul administraţiilor
publice locale. În cuprinsul
documentului au fost redate o parte
din rezultatele acestor studii, fie
făcându-se referire la acestea în text
fie fiind prezentate grafic, într-o
formă distinctă.
Auditul cuprinde analiza celor zece
sectoare de interes.
Sunt prezentate principalele
probleme identificate din analiza
datelor statistice, completate de
concluziile rezultate în baza
consultărilor publice.
Opiniile comunităţii au fost evaluate
în funcţie de frecvenţa de apariţie şi
de importanţa pe care respondenţii
au asociat-o aspectelor analizate. În
acest fel, a rezultat o ierarhizare a
problemelor, a necesităţilor de
intervenţie, a resurselor etc.
Acolo unde informaţiile au fost
suficiente şi concludente, a fost
evaluată şi prioritizarea
intervenţiilor sectoriale, în baza
192
necesităţii de intervenţie şi a
importanţei problemelor, aşa cum a
reieşit din consultările publice.
Fiecare din cele zece secţiuni se
încheie cu o matrice SWOT (puncte
tari, puncte slabe, ameninţări,
oportunităţi) care sintetizează
informaţiile principale din
respectivul subcapitol.
Etapa 2: Elaborarea Strategiei de
dezvoltare a municipiului
Câmpina
Conform concluziilor analizelor
socio-economice efectuate şi a
consultărilor publice, a fost
formulată viziunea de dezvoltare a
municipiului Câmpina pentru
perioada de timp acoperită de
Strategie.
Viziunea de dezvoltare afirmă
succint cadrul general al direcţiilor
de dezvoltare, prezentând situaţiile
generale şi stările de fapt spre care
se tinde prin implementarea
strategiei.
În contextul stabilit de viziunea de
dezvoltare a fost elaborat un set de
obiective strategice. Fiecare dintre
aceste obiective corespunde unei
probleme majore a municipiului pe
care îşi propune să o abordeze. În
cadrul secţiunilor din planurile de
măsuri, obiectivelor strategice le
sunt subordonate obiective
sectoriale, specifice, care contribuie
la realizarea unuia sau mai multor
obiective strategice.
Pentru fiecare dintre cele zece
secţiuni ale documentului a fost
elaborat câte un plan de măsuri în

193 |
concordanţă cu obiectivele
sectoriale stabilite în cadrul fiecărei
secţiuni. Fiecare măsură conţine
acţiunile propuse, organizaţiile
responsabile de implementarea
acestora, durata estimativă de
implementare, bugetul estimat al
măsuri.
Estimarea bugetară a măsurilor
propuse a luat în calcul standardele
de cost actuale, eventualele estimări
realizate în baza unor studii de
fezabilitate existente, valoarea
proiectelor similare în
implementare sau implementate de
curând etc.
În conformitate cu viziunea,
obiectivele şi planurile sectoriale de
acţiune, a fost elaborat un set de
proiecte pe care Consiliul Local
Câmpina îşi propune să le
implementeze în perioada de
programare a strategiei utilizând în
special fonduri din surse de
finanţare nerambursabile.
Aceste proiecte sunt incluse în
Portofoliul de proiecte al strategiei şi
acoperă toate cele zece secţiuni ale
documentului şi presupun un larg
parteneriat cu instituţiile publice,
mediul de afaceri şi societatea civilă.
Pentru o serie de proiecte au fost
realizate şi fişele de proiect. Acestea
includ mai multe informaţii, printre
care: sustenabilitatea proiectului,
coerenţa cu politicile existenţa,
concordanţa cu direcţii şi
obiectivele din cadrul strategiei,
grupuri ţintă, etc.
Modul de bugetare a proiectelor
cuprinse în portofoliul de proiecte
este similar celui utilizat la
stabilirea valorilor estimative
pentru măsurile sectoriale.
Etapa 3: Consultările publice
Fiecare fază din procesul de
elaborare a documentului de
programare a inclus şi o activitate
de consultare a comunităţii locale,
de la identificarea principalelor
probleme ale municipiului Câmpina
până la prioritizarea acţiunilor şi
proiectelor incluse.
Dezbaterile publice au fost
organizate în două etape. În prima
etapă au fost identificate
principalele probleme ale
municipiului Câmpina şi direcţiile
principale spre care, în opinia
comunităţii, ar trebui îndreptată
dezvoltarea oraşului. Cea de-a doua
etapă a dezbaterilor a fost
organizată după definitivarea
cadrului strategic general, mai
precis după definitivarea unei
viziuni generale de dezvoltare, a
unui set de obiective sectoriale, a
direcţiilor principale de dezvoltare
şi a planurilor de măsuri pentru
fiecare din cele nouă secţiuni ale
documentului.
După definitivarea auditului a fost
organizată o nouă dezbatere, la care
au participat reprezentanţii
administraţiei publice locale,
instituţiilor publice, mediului de
afaceri şi ONG-urilor. Obiectivul
principal al acestei întâlniri a fost de
a definitiva obiectivul general,
obiectivele strategice, viziunea de
dezvoltare şi planurile sectoriale de
măsuri.
Pe toată perioada elaborării
documentului a fost disponibilă o
platformă electronică de comunicare
care a oferit posibilitatea oricărei
persoane interesate să consulte
documentele în fiecare stadiu
intermediar de elaborare. Prin
intermediul secţiunii de tip forum a
acestei platforme s-a facilitat
transmiterea feed-back-ului
comunităţii către echipa care a
elaborat documentul. Adresa
platformei de comunicare este
http://www.strategiecampina.ro/.
Această adresă a fost făcută publică
în cadrul fiecărui eveniment de
consultare publică, a fost inclus în
adresele utilizate pentru realizarea
sondajelor de opinie şi a studiilor.

194

195 |
VIII. CONSULTAREA PUBLICĂ

196

Procesul consultărilor publice
Activităţi de consultare publică
întreprinse
În cadrul procesului de elaborare al
Strategiei de dezvoltare, au fost
derulate următoarele tipuri de
activităţi de consultare publică:
Consultare publică prin
intermediul sondajelor de opinie;
Consultarea publică prin
intermediul chestionarelor
nestructurate;
Consultare publică prin
intermediul platformei electronice
www.strategiecampina.ro
Consultarea publică prin
intermediul întâlnirilor publice;
În ceea ce priveşte activităţile
concrete de consultare publică
derulate menţionăm:
Sondaj de opinie în rândul
mediului de afaceri şi a
instituţiilor publice cu privire la
problemele, necesităţile şi
priorităţile de dezvoltare ale
municpiului Câmpina. Rezultatele
acestui sondaj au fost incluse în
cadrul secţiunii de Audit al situaţiei
actuale, însoţesc şi completează
rezultatele cercetării documentare;
Chestionarea reprezentanţilor
instituţiilor publice, ai societăţii
civile şi mediului de afaceri cu
privire la priorităţile de
dezvoltare ale municipiului
Câmpina. Rezultatele acestei
consultări au stat la baza
elaborării de către consultant a
propunerilor de viziune, obiective
strategice şi direcţii strategice de
dezvoltare
Consultări publice cu reprezentanți
ai autorității locale și a altor
instituții reprezentative la nivel
local grupați pe 4 grupe de lucru,
respectiv : Economie și dezvoltare
durabilă, Infrastructură și echipare
edilitară, Tineret și societatea civilă,
Educașie, cultură, sănătate și
societatea civilă. Sesiunile de
consultări publice au avut loc în
perioada 27-28 Septembrie 2011.
197
Consultări publice cu
reprezentanţii instituţiilor publice
de la nivel local şi judeţean,
precum şi cu reprezentanţii
societăţii civile în vederea
prezentării şi analizei rezultatelor
Auditului situaţiei actuale şi
stabilirea viziunii de dezvoltare.
În cadrul acestei întâlniri, la care au
participat reprezentanţi ai
instituţiilor publice locale, au fost
analizate principalele probleme ale
comunităţii în vederea stabilirii
priorităţilor de dezvoltare socioeconomică
a municipiului Câmpina.
Întâlnirea de consultare publică a
avut loc în data de 31 octombrie
2011.
Atelier de lucru cu reprezentanți ai
Primăriei municipiului Câmpina,
instituțiilor locale relevante și ai
mediului privat pentru stabilirea
portofoliului de proiecte.
Cu această ocazie au fost prezentate
obiectivele strategice de dezvoltare
și s-a lucrat pe grupe de lucru
pentru identificare proiectelor

prioritare. Întâlnirea a avut loc în
data de 7 Noiembrie 2011.
Rezultatele acestei consultări au stat
la baza configurării portofoliului de
proiecte şi selectarea proiectelor
prioritare.
Întâlnire publică cu reprezentanţii
instituţiilor publice de la nivel
local, judeţean, regional precum şi
cu reprezentanţii societăţii civile,
ai comunităţii (reprezentanţi ai
Consiliului Local) în vederea
prezentării şi analizei variantei
draft a Strategiei de dezvoltare
locală a municipiului Câmpina. În
cadrul acestei întâlniri, la care au
participat reprezentanţi ai
instituţiilor şi segmentelor mai sus
menţionate, a fost prezentată şi
dezbătută varianta draft a Strategiei
de dezvoltare locală municipiului
Câmpina.
Pe toată perioada elaborării
documentului a fost disponibilă o
platformă electronică de
comunicare care a oferit
posibilitatea oricărei persoane
interesate să consulte documentele
în fiecare stadiu intermediar de
elaborare. Prin intermediul secţiunii
de tip forum a acestei platforme s-a
facilitat transmiterea feed-back-ului
comunităţii către echipa care a
elaborat documentul. Adresa
platformei de comunicare este
http://www.strategiecampina.ro
Această adresă a fost făcută publică
în cadrul fiecărui eveniment de
consultare publică.
198
Rezultatele consultărilor publice
Toate rezultatele consultărilor
publice au fost integrate în textul
prezentei Strategii. Procesul de
consultare publică a avut o
contribuţie notabilă în stabilirea
profilului strategic al municipiului
Câmpina, în formularea priorităţilor
de dezvoltare precum şi în
identificarea de proiecte concrete în
domeniul dezvoltării sociale şi
economice a oraşului.
În planul atingerii obiectivelor
generale ale proiectului, consultările
publice au constituit un foarte bun
exerciţiu al administraţiei publice
locale în domeniul planificării
strategice, cât şi un prilej de
identificare a unor posibile viitoare
parteneriate public-private.

Figură 1: Poziţionare geografică municipiul Câmpina ________________________________________________________________ 9
Figură 2: Coridoare de dezvoltare la nivel european ________________________________________________________________ 10
Figură 3: Legătura Bucureşti-Braşov _____________________________________________________________________________ 10
Figură 4: Municipiul Câmpina în Regiunea Sud-Muntenia ____________________________________________________________ 10
Figură 5: Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia ___________________________________________________________________ 17
Figură 6: Planul Urbanistic General al municipiului Câmpina _________________________________________________________ 18
Figură 7:Barajul Paltinu, judeţul Prahova _________________________________________________________________________ 26
Figură 8: Drumul fructelor judeţul Prahova _______________________________________________________________________ 41
Figură 9: Alunecări de teren Câmpina ___________________________________________________________________________ 52
Figură 10: Castelul Iulia Hasdeu ________________________________________________________________________________ 59
Figură 11: Biserica de la Han ___________________________________________________________________________________ 59
Figură 12: Muzeul Nicolae Grigorescu ___________________________________________________________________________ 59
Figură 13: Hotel Carpatin _____________________________________________________________________________________ 61
Figură 14: Hotelul Amana Inn __________________________________________________________________________________ 61
Figură 15: Şcoala de Agenţi de Poliţie"Vasile Lascăr" _______________________________________________________________ 68
199

200

Acest document este realizat în cadrul proiectului „Strategia de dezvoltare locală a municipiului Câmpina”, implementat de
municipiul Câmpina, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii
Administrative”, Axa Prioritară 1: „Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”, DMI -
Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ, Operaţiunea – Strategii de dezvoltare locală.
Editor: Municipiul Câmpina
Bulevardul CULTURII, nr. 18, municipiul Câmpina, judeţul Prahova
Tel: +4 0244 332 071; Fax: +4 0244 371 458, http://www.primariacampina.ro
Adresa paginii de web a Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”:
www.fonduriadministratie.ro
Data publicării: decembrie 2011
Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate municipiului Câmpina. Publicaţia sau părţi ale acesteia pot fi
reproduse numai cu permisiunea acesteia.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
201