Capitolul 1. Strategia de dezvoltare locală ... - Primaria Mioveni

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Capitolul 1. Strategia de dezvoltare locală – necesitate şi
raŃionalitate
Dezvoltarea economică locală este procesul prin care diferiŃi actori din sectorul public,
mediul de afaceri şi sectorul non-guvernamental colaborează pentru a crea condiŃii mai
bune de creştere economică şi pentru a genera noi locuri de muncă.
Dezvoltarea economico-socială locală este cea mai importantă etapă în dezvoltarea
ulterioară a comunităŃii locale respective deoarece, prin acest proces, se stabileşte sau se
menŃine o cultură antreprenorială dinamică, care duce la crearea de resurse materiale
pentru comunitate şi mediul de afaceri, cu scopul final de a îmbunătăŃi calitatea vieŃii
întregii colectivităŃi locale.
Deci, a face dezvoltare economică locală înseamnă a ridica competitivitatea economică a
unei comunităŃi locale în scopul îmbunătăŃirii viitorului economic al acesteia.
În Ńara noastră conceptul de dezvoltare economică locală îşi face simŃită apariŃia o dată cu
manifestarea fenomenelor de descentralizare teritorială şi deconcentrare a serviciilor
publice.
Dezvoltarea economică locală este un proces participativ în cadrul căruia membrii
comunităŃii din toate sectoarele lucrează împreună pentru a stimula activitatea comercială
locală care să conducă la dezvoltarea durabilă economică a localităŃii. Totodată
dezvoltarea economică locală este şi un mijloc de asistenŃă în crearea de noi locuri de
muncă şi creşterea nivelului de trai al tuturor membrilor comunităŃii.
A face dezvoltare economică locală înseamnă şi a ridica competitivitatea economică a
unei arii locale în scopul îmbunătăŃirii viitorului economic al acesteia. Dezvoltarea
economiei locale şi îmbunătăŃirea competitivităŃii sunt cruciale, deoarece succesul
comunităŃilor depinde de adaptarea lor la schimbările care au loc în mediul extern, în
special cel european.
Problematica dezvoltării aduce însă în prim-plan diversitatea şi complexitatea domeniilor
sale, care stau la baza descentralizării, a competitivităŃii economice şi a provocărilor
europene pe care România trebuie să le depăşească.
La acest nivel, dezvoltarea locală este de fapt o modalitate de a crea servicii publice mai
bune şi mai ieftine, drumuri care să asigure accesul cu drumurile de rang superior,
îmbunătăŃirea infrastructurii, formarea şi reconversia resurselor umane, de a organiza
activitatea economica şi managementul resurselor existente, de a permite grupurilor
defavorizate să participe la decizie, de a îmbunătăŃi procesul de administrare a
comunitatilor umane, şi de a asigura securitatea sociala a grupurilor sărace. Toate acestea
se pot constitui în elemente de dezvoltare economică, accentuate prin valorificarea
elementelor tradiŃionale şi a specificităŃii locale.
1

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Dezvoltarea locală se mai poate defini ca un proces în care demersurile administraŃiei
publice sunt unite cu acelea ale oamenilor, cu scopul de a îmbunătăŃi condiŃiile sociale,
culturale şi economice ale comunităŃii. Dezvoltarea locală este deci cel mai strâns legată
de conceptul de parteneriat care asigură accesul la toate resursele necesare, bazându-se
atât pe participarea celor care reprezinta anumite interese, cât şi pe disponibilitatea
administraŃiei publice de a forma parteneriate cu grupuri, organizaŃii sau instituŃii.
AdministraŃia publica locală se plasează astfel în centrul tutoror aspectelor care Ńin de
calitatea vieŃii cetăŃenilor, depăşind cu mult responsabilitatea asigurării de servicii ieftine
şi de calitate cetăŃenilor. Iar aceasta nu se poate asigura decât printr-un proces continuu
de dezvoltare locală, care se susŃine doar printr-o alocare raŃionala şi eficientă a resurselor
în domeniile care pot produce cea mai mare valoare adaugata şi impactul cel mai
semnificativ asupra vieŃii comunităŃii.
Pe fondul procesului de descentralizare care caracterizează sistemul administraŃiei
publice româneşti, administraŃia locală devine un practic resort pentru bunăstarea
localităŃii, jucând acest rol atât ca furnizor de politici de dezvoltare cât şi ca factor care
asigura coeziunea comunităŃii şi mediilor economic, cultural şi asociativ.
Procesul de dezvoltare locală urmareste mai multe aspecte care îi pot conferi un caracter
durabil, şi anume:
• creşterea eficienŃei activităŃilor desfasurate de către membrii comunităŃii care
actionează pentru ridicarea calităŃii vieŃii în comunitate;
• creşterea şi punerea în valoare a capitalului social;
• viabilitatea în timp a dezvoltării;
• crearea unor capacităŃi locale (umane, materiale, financiare,, organizaŃionale);
• modelarea atitudinilor (modul de raportare la comunitatea din care fac parte şi a
rolului fiecaruia în dezvoltarea comunităŃii)
Procesul de dezvoltare locală are trei faze esenŃiale:
1. Planificarea strategică
2. Implementarea
3. Evaluarea
Planificarea strategică oferă o imagine completă pentru întregul proces şi este un
instrument important care ajută la luarea deciziilor. Pe durata implementarii, activităŃile
vor conduce la atingerea obiectivelor. Dupa realizarea activităŃilor se va efectua o
evaluare a procesului penru a se analiza rezultatele obtinute.
În ceea ce priveste planificarea strategica, aceasta poate fi definită ca un proces care
dirijează şi sprijină dezvoltarea şi schimbarea, ca răspuns la necesităŃile şi aspiraŃiile
comunităŃii, prin dezvoltarea unui program de acŃiuni, care solutionează sau anticipează
2

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
problemele comunităŃii. Practic, este un proces care defineste insasi comunitatea pentru
evenimente şi circumstanŃe despre care se anticipează ca vor avea loc.
Planificarea strategică se regaseşte într-un document care să proiecteze dezvoltarea
localităŃii într-o maniera structurata pornind de la problemele locale. O strategie de
dezvoltare se constituie deci într-un ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de
dezvoltare, cu identificareadirecŃiilor de dezvoltare specifice, şi a actiunilor punctuale
ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administraŃiei publice locale. Resursele
financiare sunt limitate, şi nu pot fi suficiente pentru rezolvarea tuturor necesităŃilor
identificabile local. De aceea, localităŃile trebuie mai întâi să îsi defineasca problemele de
rezolvat, să-şi stabileasca priorităŃile, să indice posibilitati de rezolvare şi apoi să caute
finanŃare, să caute să-şi asocieze propriul interes cu al altora, să convinga potenŃiali
parteneri de beneficiile unui eventual parteneriat.
LocalităŃile, ca orice alt actor al mediului social-economic, se regăsesc într-o competiŃie
care poate deveni acerbă pentru atragerea de resurse umane, financiare, investitori sau
alte tipuri de resurse. Tocmai de aceea toate localităŃile României trebuie să aiba o
strategie locală de dezvoltare, iar bunele practici europene pot oricând fi invocate.
Strategia de dezvoltare locală devine astfel instrumentul de lucru al administraŃiei
publice locale, fiind, prin esenŃa sa, agreat de întreaga comunitate, prin supunerea la
dezbateri publice. În aceeasi masura, o strategie reprezinta un instrument de lucru pus la
dispoziŃia tuturor factorilor interesaŃi în progresul economico-social al localităŃii, iar pe
de alta parte, fixează traiectoria evoluŃiei printr-o succesiune de proiecte ce urmează a se
concretiza într-o lista finală de acŃiuni pentru o perioadă multianuală.
Pe fondul autonomiei locale, unităŃile administrativ teritoriale pot şi trebuie să actioneze
în interesul lor chiar daca nu pot fi susŃinute în totalitate de către administraŃiile regionale
sau nationale, întrucât interesele la acest nivel corespund în mod negociat intereselor
tuturor localitatilor din regiunea sau Ńara respectiva. Desigur, dezvoltarea unei localităŃi
nu se realizează individual, ci se raporteaza contextului judeŃean, regional, national, care
au propriile coordonate de dezvoltare adoptate deja.
În privinta instrumentelor structurale sau de tip structural, fondurile sunt alocate
adeseori în absenta uneor liste de proiecte eligibile stabilite prin strategii de dezvoltare
sectoriale trasate la nivel central. În acest context, strategiile autorităŃilor publice vor juca
un rol proeminent în accesarea finanŃărilor disponibile, calitatea acestora având implicaŃii
directe asupra proiectelor prioritare, ca de exemplu demonstrarea faptului că o propunere
este încadrata în strategia locală sau existenŃa raspunsului cu privire la temele orizontale
(dezvoltarea durabilă, egalitatea de şanse şi societatea informaŃională), chestiuni centrale
pentru procesul de selecŃie şi evaluare a proiectelor. Procesul de consultare necesar
justificării proiectului va fi dificil şi de durată, în cazul în care consultarea publică nu a
fost realizată în mod corespunzător pentru elaborarea strategiei.
3

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Momentul în care toate localităŃile românesti vor avea o strategie de dezvoltare locală sau
vor fi incluse într-o strategie de dezvoltare a unei Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara
va constitui momentul cel mai propice al conceperii şi negocierii unei strategii de
dezvoltare la scara nationala, strategie careia să nu-i mai impute nimeni lipsa de
conectivitate între diferitele paliere administrative. Este de dorit ca acest moment să se
petreacă anterior momentului 2013 când vom avea un nou exerciŃiu bugetar european
***
Realizarea “Strategiei de Dezvoltare Locală a Oraşului Mioveni pentru perioada de
programare 2007 - 2013 ”, este un proces implementat de Consiliul Local al oraşului
Mioveni, împreună cu SC EUROPEAN PROJECT CONSULTING SRL Bucureşti, in
baza contractului de prestări servicii nr. 20920 din 18.08.2008, ce are ca obiect
elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locala a Orasului Mioveni.
In vederea elaborării prezentei Strategii s-au folosit următoarele metode de studiu si de
cercetare:
• Colectare date prin observare directa - vizite in teren in oraşul Mioveni pentru
asigurarea unei abordari ancorate in realitate in procesul de elaborare a strategiei;
• Colectare date prin cercetare sociologica
- realizarea unei anchete sociologice in oraşul Mioveni
- folosirea unor softuri precum VISIO sau SPSS in vederea realizarii
graficelor si a folosirii eficiente a datelor si realizarea unei abordari
statistice a informatiilor rezultate din centralizarea chestionarelor.
Perioada şi locul de desfăşurare: Studiul s-a desfăşurat în perioada 11-30
octombrie 2008, în oraşul Mioveni, judeŃul Argeş.
Metodologie:
Studiul are la baza metoda anchetei sociologice, iar instrumentul de
cercetare folosit în cadrul anchetei este chestionarul de opinii.
Chestionarul a cuprins serii de itemi grupate pe diverse domenii de
dezvoltare, cu răspuns închis sau deschis după caz. Chestionarul a fost
aplicat de către operatori de interviu, care au fost instruiŃi în prealabil cu
privire la conŃinut şi modalităŃile de intervievare a cetăŃenilor.
Studiul de cercetare se concretizeaza in anexa la Strategie, informatiile
furnizate de acesta constituind o baza de analiza in cadrul Strategiei de
Dezvoltare.
Eşantionare:
Tipul eşantionului: stratificat, după criterii de vârstă şi gen
4

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Mărimea eşantionului: La acest studiu au participat 1008 locuitori ai
oraşului Mioveni, cu vârste cuprinse între 20-74 de ani, din care 48%
femei şi 52% bărbaŃi. Studiul este reprezentativ pentru o populaŃie totală
de 24 320 locuitori ai oraşului Mioveni, cu vârste cuprinse între 20-74 ani.
Nivelul de încredere al rezultatelor obŃinute este de 95%, cu o marjă de
eroare de ± 3,02%.
Dimensiunile analizate în cadrul studiului sunt:
A. PercepŃia cetăŃenilor asupra problemelor oraşului
B. Părerea cetăŃenilor despre potenŃialul economic al oraşului
C.RelaŃia cetăŃenilor cu instituŃiile publice locale
D. Asteptările cetăŃenilor
E. SatisfacŃia locuitorilor cu privire la oraşul în care trăiesc
F. Surse principale de venit a respondenŃilor
G. Date socio-demografice
• Colectare date statistice prin achizitie de la institutii abilitate, precum Directia
Judeteana de Statistica Arges, Agentia pentru Protectia Mediului, Autoritatea de Sanatate
Publica, Inspectoratul Teritorial pentru Situatii de Urgenta, Oficiul Judetean pentru
Registrul Comertului, Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit,
Inspectoratul Scolar Judetean, etc;
• Folosirea metodei de solicitare feed-back de la Autoritatea Publică Locală si de la
ceilalti actori relevanti (sectorul privat, societatea civila, cetateni, etc)
• Folosirea unor metode si instrumente de management si de analiza economica
precum metoda de brainstorming, analiza SWOT si analiza Diagnostic in procesul de
stabilire a directiilor de dezvoltare si a planului de actiuni pentru perioada 2007 – 2013
• Folosirea si studierea documentelor programatice precum Regulamentele
comunitare privind fondurile structurale şi de coeziune; Programul NaŃional de
Dezvoltare; Cadrul NaŃional Strategic de ReferinŃă; Programul OperaŃional Regional;
Programul OperaŃional Sectorial Creşterea CompetitivităŃii Economice 2007-2013;
Programul OperaŃional Sectorial de Mediu; Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane; Programul OperaŃional-Transport; Programul OperaŃional
Dezvoltarea CapacităŃii Administrative; Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Muntenia;
Planul local de acŃiune pentru mediu; Planul judeŃean de gestionare a deşeurilor; Planul
OperaŃional Multianual al judeŃului pentru perioada 2007-2013, datele statistice
disponibile in Recensamantul Populatiei si Locuintelor din 2002, in Recensamantul
General Agricol din 2002 si in Anuarele Statistice ale judetului Arges pe ultimii 3 ani.
5

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Capitolul 2. Contextul general al dezvoltării comunităŃilor din
România, stat membru al Uniunii Europene
Uniunea Europeană numară 27 state membre şi aproape 500 milioane locuitori. Fiecare
naŃiune are specificul său, valorile sale naŃionale, trăsături care le diferenŃiază şi
individualizează. Dar dincolo de toate acestea, au existat mereu diferenŃe majore în ceea
ce priveşte nivelul de dezvoltare economică şi socială, atât în interiorul, cât şi între
statele membre ale Uniunii Europene.
Gândirea comună şi democratică a statelor a dus la concluzia ca în unele domenii se pot
obŃine rezultate mult mai bune la nivel european decât la nivel naŃional. Astfel, s-a ajuns
la politici comune tuturor statelor membre, elaborate şi adoptate de instituŃiile
comunitare cu aplicabilitate pe întreg teritoriul Uniunii. De multe ori, asfel de politici
comune răspund şi unui principiu fundamental al construcŃiei europene, acela al
solidarităŃii şi coeziunii. ExistenŃa politicilor comune conferă unicitate Uniunii
Europene, pentru că demonstrează acceptarea cedării unei părŃi a suveranităŃii statelor
membre către instituŃiile europene. Astfel, în prezent, Uniunea Europeană acŃionează întro
gamă largă de politici în domeniile economic şi social, prin instrumente financiare sau
de intervenŃie – acolo unde aceste acŃiuni se dovedesc benefice pentru statele membre.
În contextul politicilor comunitare şi al importanŃei oraşelor pentru economia UE,
dezvoltarea economica durabilă a regiunilor urbane trebuie obligatoriu însoŃită de măsuri
desemnate să reducă gradul de sărăcie, excluziunea sociala şi problemele de mediu.
Aspectele legate de dimensiunea urbana se regăsesc în atenŃia Comisiei Europene, care
propune1 acŃiuni într-un număr mare de domenii reflectând totodată posibilităŃile de
finanŃare prin instrumentele structurale. Aceste acŃiuni se pot clasifica în 6 categorii
principale, în opinia Comisiei:
Creşterea atractivităŃii oraşelor;
Sprijinirea inovării, antreprenoriatului şi economiei cunoaşterii;
Crearea unor locuri de munca mai multe şi mai bune;
Gestionarea disparităŃilor în interiorul oraşelor;
Capacitatea administrativa locală;
FinanŃarea regenerării urbane.
Creşterea atractivităŃii oraşelor: Pentru a face faŃă provocărilor şi pentru dezvoltarea
gradului lor de atractivitate, oraşele ar trebui să atragă în primul rând investiŃii şi să
creeze locuri de muncă. Pentru a reuşi acest lucru, patru aspecte esenŃiale trebuie avute în
vedere:
1 COM(2006) 385
6

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Mobilitatea şi accesibilitatea transportului. De exemplu, oraşele şi regiunile
trebuie să utilizeze la maxim întreaga infrastructura de transport de care acestea
dispun;
Accesul la servicii moderne, eficiente şi ieftine, precum şi la echipamentele
necesare;
Mediul înconjurător natural şi fizic;
Un sector cultural bazat pe disponibilitate şi facilitaŃi.
Sprijinirea inovării, antreprenoriatului şi economiei cunoaşterii: Oraşele au
capacitatea de a lua măsuri în aceasta direcŃie, care implica atât acŃiuni pentru IMM-uri
cât şi acŃiuni de a pune inovarea şi economia cunoaşterii în slujba creşterii economic,
ceea ce poate însemna:
ÎmbunătăŃirea infrastructurii economice şi adoptarea unor sisteme de management
al mediului;
Oferirea unor servicii de sprijin pentru afaceri;
Cooperarea între partenerii locali şi accesarea surselor de finanŃare;
Realizarea unei strategii de inovare la nivel regional;
Implicarea oraşelor în proiectele de cercetare – dezvoltare şi în domeniul societatii
informaŃionale.
Locuri de muncă mai multe şi mai bune: Având în vedere ca în oraşe exista atât
persoane cu un nivel înalt de calificare, cât şi un segment reprezentativ de populaŃie cu un
nivel foarte scăzut de aptitudini, în aceste spaŃii se identifica atât nevoi, cât şi
oportunitatea în sectorul resurselor umane. De aceea, prin fondurile structurale se pot
finanŃa:
• AcŃiuni de creştere a capacitaŃii instituŃionale şi a eficienŃei serviciilor publice
la nivel local şi regional;
• IniŃiative pentru crearea unor locuri de munca, pentru combaterea şomajului şi
construirea parteneriatelor pentru ocupare şi inovare;
• Creşterea gradului de ocupare prin îmbunătăŃirea nivelelor de instruire şi
educaŃie.
DisparităŃile în interiorul oraşelor: În suburbiilor oraşelor, unde comunităŃile se
confrunta cu lipsuri importante, aşa cum este de exemplu şomajul, Comisia propune
acŃiuni pentru:
• Promovarea incluziunii sociale şi a oportunităŃilor egale;
• Creşterea gradului de securitate a cetăŃenilor.
Capacitatea administrativă locală: Pentru o mai bună gestiune a dezvoltării urbane,
cele mai indicate acŃiuni ar trebui îndreptate către:
7

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
• Stabilirea unei bune cooperări între diverse niveluri teritoriale, ca de exemplu
dezvoltarea parteneriatelor între oraşe, regiuni şi stat sau ÎmbunătăŃirea
gradului de coordonare între autorităŃile regionale, rurale şi urbane;
• O abordare integrata a dezvoltării durabile. De exemplu, se poate realiza un
plan pe termen lung pentru toate categoriile de factori care pot duce la
creşterea durabila şi la ocupare;
• Creşterea gradului de participare şi implicare cetăŃeneasca;
• ÎnfiinŃarea reŃelelor pentru schimb de experienŃa.
În contextul rolului major deŃinut de regiunile urbane în economia europeană, foarte
multe oraşe europene suferă din cauza aglomerării, a poluării, a nivelului înalt al
zgomotului şi a excluziunii sociale. Fiind sursa a o treime din consumul de energie,
oraşele au de asemenea un rol important în ceea ce priveşte lupta împotriva schimbărilor
climaterice.
Apar la nivelul Uniunii Europene noi politici, concepte şi abordări strategice, cum ar fi
conceptul strategic de dezvoltare teritorială şi planificarea spaŃială. În acest context,
un rol important îl constituie adoptarea, în mai 2007, la Leipzig, a Cartei de la Leipzig
privind dezvoltarea durabilă a oraşelor şi a Agendei teritoriale a Uniunii Europene,
care conŃin principii directoare pentru dezvoltarea spaŃială durabilă.
Carta de la Leipzig privind oraşele europene durabile de bazează pe aserŃiunea că
Europa are nevoie de oraşe puternice. Documentul conŃine două mesaje politice:
Dezvoltarea urbană integrată ar trebui aplicată unitar la nivelul Uniunii
Europene, iar cadrul cel mai potrivit este cel stabilit la nivel naŃional şi
european;
AtenŃia factorilor de decizie ar trebui să se concentreze asupra comunităŃilor
urbane defavorizate.
Principalul scop al Cartei este de atragere a cetăŃenilor, a activităŃilor şi a investiŃiilor în
centrele oraşelor – care sunt motoarele de cercetare, inovare şi dezvoltare economica
ale Europei – şi de a pune capăt fenomenului de extindere a oraşelor, fenomen care
atrage după sine creşterea traficului urban, consumul mare de energie şi utilizarea
terenului.
În Carta Leipzig se mentioneaza şi direcŃiile de actiune care au o importanta capitala în
creşterea competitivităŃii oraselor europene:
Acordarea unei atenŃii speciale zonelor defavorizate în contextul oraşului ca
tot unitar: În cadrul unui oraş, pot exista diferenŃe considerabile între diferitele zone
urbane atât în ceea ce priveşte posibilităŃile economice şi sociale, cât şi în ceea ce priveşte
calitatea mediului.
Crearea şi asigurarea unor spaŃii publice de bună calitate: Calitatea spaŃiilor
publice, a peisajelor urbane antropice, a arhitecturii şi a urbanismului joacă un rol
important în condiŃiile de trai ale populaŃiilor citadine.
8

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Modernizarea reŃelelor de infrastructuri şi creşterea eficienŃei energetice: Un
transport urban durabil, accesibil şi abordabil ca preŃ, cu legături coordonate către reŃelele
regionale de transport, poate avea o contribuŃie esenŃiala la calitatea vieŃii, alocalizarii şi a
mediului. Infrastructura tehnica, în special aprovizionarea cu apa, reŃeaua de canalizare şi
alte reŃele urbane, trebuie îmbunatatita din timp şi adaptata nevoilor de schimbare, pentru
a putea întâmpina cerinŃele viitoare legate de o calitate de viaŃă ridicata în mediul urban.
Eficienta energetica, utilizarea raŃională a resurselor naturale şi gestionarea eficientă din
punct de vedere economic a echipamentelor constituie cerinŃe cheie pentru durabilitatea
serviciilor publice de utilităŃi. Eficienta energetica a clădirilor trebuie sporita.
InovaŃia proactivă şi politicile educaŃionale: Oraşele sunt propice creării şi
diseminării de cunoaştere. Exploatarea la maximum a potenŃialului de cunoaştere al unui
oraş depinde de calitatea educaŃiei preşcolare şi şcolare, de posibilităŃile de transfer
oferite de sistemele de educaŃie şi formare, precum şi de reŃelele sociale şi culturale, de
posibilităŃile de învăŃare pe parcursul întregii vieŃi, de calitatea învatamântului universitar
şi a institutelor de cercetare neuniversitare şi de reŃeaua de transfer existentăa între
industrie, întreprinderi şi comunitatea ştiinŃifica.
Urmărirea unor strategii de dezvoltare a mediului fizic: ActivităŃile
economice şi investiŃiile, pe de-o parte, şi structurile urbane de înalta calitate, un mediu
construit sănătos şi o infrastructura modernă şi eficientă, pe de alta parte, se afla în
strânsă legătura. Pentru a mari durabilitatea investiŃiilor în îmbunătăŃirea mediului fizic,
acestea trebuie să fie înglobate într-o strategie de dezvoltare pe termen lung care să
includă, printre altele, investiŃiile publice şi private ulterioare.
Consolidarea economiei locale şi a politicii locale privind piaŃa forŃei de
muncă: Obiectivul este crearea şi asigurarea de locuri de munca şi facilitarea creării de
noi întreprinderi. PosibilităŃile de acces la piaŃa locală a forŃei de munca trebuie în mod
special să fie îmbunatatite prin oferirea de posibilitati de formare adaptate cerinŃelor
pieŃei.
Agenda Teritorială a Uniunii Euroepene constituie un cadru strategic şi orientat către
acŃiuni în domeniul dezvoltării teritoriale a Uniunii Europene, conŃinând recomandări
pentru dezvoltarea teritorială integrată şi urmăreşte să mobilizeze potenŃialul regiunilor şi
oraşelor europene în vederea unei dezvoltări economice sustenabile şi a creşterii ocupării,
sprijind astfel implementarea strategiilor de la Lisabona şi Goteborg.
Conform acestui document, competitivitatea Europei la nivel mondial va fi consolidată
prin utilizarea diversităŃii sale teritoriale într-un mod mai inovativ, aducând-o mai
aproape de cetăŃenii săi.
În 6 octombrie 2008 a fost lansată spre consultare, la sediul Comisiei Europene de la
Bruxelles, Carta Verde a Coeziunii Teritoriale, având ca mesaj chiar subtitlul său:
„Transformarea diversităŃii teritoriale într-un avantaj”.
Carta se bazează pe Agenda Teritorială şi pe Planul de AcŃiune de implementare a
agendei. Premisa dezbaterii privind coeziunea teritorială este recunoaşterea diversităŃii
teritoriului Uniunii Europene, care trebuie valorificată ca potenŃial.
9

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Documentul abordează perspectiva teritorială ca articulaŃie între eficienŃa economică,
coeziunea socială şi echilibrul ecologic şi pledează pentru dezvoltarea teritorială mai
echilibrată şi armonioasă, valorificarea diversităŃii teritoriale, coordonarea politicilor
pentru zonele vaste, promovarea oraşelor competitive, preocuparea privind excluziunea
socială, creşterea accesului la educaŃie, servicii medicale, energie.
În viziunea cartei, dezvoltarea echilibrată şi armonioasă a teritoriului se bazează pe
concentrarea dezvoltării prin depăşirea diferenŃelor de densitate, conectarea teritoriilor
prin depăşirea factorului distanŃă, cooperare prin depăşirea factorului divizare şi tratarea
diferenŃiată a regiunilor cu caracteristici geografice specifice (regiunile montane,
regiunile insulare, regiunile rar populate).
Prin urmare, contextul general al dezvoltării comunităŃilor din România, stat membru al
Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2007, se înscrie în contextul european al
dezvoltării economice şi sociale, definit de politicile şi orientările strategice europene.
Astfel, comunităŃile din România, în rândul cărora se înscrie şi oraşul Mioveni, trebuie să
fie pregătite pentru integrarea acestor politici şi orientări strategice în propriile strategii
de dezvoltare, în vederea atragerii finanŃărilor disponibile prin fondurile europene, ca
oportunitate semnificativă pentru dezvoltarea economică şi socială durabilă a acestora.
2.1. Contextul european
Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere şi competitive zone din lume, atât
din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare economică, cât şi al potenŃialului de
dezvoltare. Cu toate acestea, disparităŃile privind prosperitatea şi productivitatea dintre
statele membre şi regiunile acestora reprezintă o slăbiciune structurală majoră.
În preambulul Tratatului de la Roma, semnat în anul 1957, Statele Membre menŃionau
necesitatea de „a consolida unitatea economiilor lor în vederea asigurării unei dezvoltări
armonioase prin reducerea diferenŃelor care există între diferitele regiuni, precum şi a
rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate”.
Coeziunea, aşa cum este definită de articolul 158 al Tratatului ComunităŃilor Europene,
este necesară pentru promovarea „dezvoltării armonioase generale” a ComunităŃii şi
presupune o reducere a „disparităŃilor între nivelurile de dezvoltare a diferitelor
regiuni şi a lipsei de progres a regiunilor defavorizate”.
Necesitatea politicii de coeziune economică şi socială reiese din nevoia de a reduce
disparităŃile de dezvoltare economică şi socială între statele membre / regiunile UE, de a
îmbunătăŃi funcŃionarea PieŃei unice şi pentru promovarea dezvoltării durabile a UE.
Coeziunea economică şi socială reprezintă unul din obiectivele prioritare ale Uniunii
Europene, alături de PiaŃa Unică şi Uniunea Economică şi Monetară (Tratatul de la
Maastricht).
Politica de coeziune economică şi socială cuprinde toate acŃiunile Uniunii Europene
care vizează realizarea dezvoltării economice armonioase şi echilibrate a acesteia, în
10

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
special prin promovarea reducerii disparităŃilor de dezvoltare între diferitele regiuni/state
ale Uniunii Europene, a egalităŃii şanselor şi a dezvoltării durabile.
Aceasta va conduce la creşterea competitivităŃii Uniunii Europene şi va genera creşterea
veniturilor, aducând astfel beneficii pentru economia întregii Uniuni Europene.
Politica de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene este o politică a solidarităŃii
financiare, bazându-se pe redistribuirea unei părŃi din bugetul comunitar realizat prin
contribuŃia Statelor Membre către regiunile mai puŃin prospere din Uniunea Europeană,
cu scopul promovării unui nivel înalt de competitivitate şi de ocupare a forŃei de muncă.
Politica de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene presupune o serie de
intervenŃii la nivel comunitar, incluzând atât politica de dezvoltare regională (orientată, în
principal, către reducerea disparităŃilor teritoriale, regenerarea zonelor industriale în
declin), cât şi anumite aspecte ale politicii sociale (precum combaterea şomajului pe
termen lung, sprijinirea procesului educaŃional şi de formare continuă, încurajarea
acŃiunilor ce vizează creşterea adaptabilităŃii şi a incluziunii sociale).
DisparităŃile de dezvoltare au crescut în mod semnificativ odată cu integrarea celor 10 noi
state membre în mai 2004. Extinderea Uniunii Europene la 27 de membri, începând cu
anul 2007, a reprezentat şi reprezintă o provocare fără precedent pentru competitivitatea
şi coeziunea internă a Uniunii Europene.
Extinderea a condus la creşterea diferenŃelor de dezvoltare economică între vechile şi
noile state membre, al căror nivel de dezvoltare e mult mai scăzut. Odată cu intrarea în
Uniunea Europeană (UE) a noilor membri, Produsul Intern Brut (PIB) mediu/locuitor al
UE a scăzut cu 12.5%. De asemenea, una din patru regiuni de nivel NUTS ÎI ale Uniunii
Europene are PIB/locuitor mai mic decât 75% din media comunitară.
Dincolo de statisticile PIB, există totuşi inegalităŃi complexe între statele membre şi
celelalte regiuni, datorate diferenŃelor în ceea ce priveşte:
Infrastructura
Calitatea mediului înconjurător
Şomajul şi abilităŃile forŃei de muncă relevante pentru dezvoltare
Mărimea şi diversitatea afacerilor
Nivelurile de inovare şi utilizarea tehnologiei în afaceri
În 2 februarie 2005, Comisia Europeană a prezentat Liniile Strategice Integrate pentru
Creştere şi Ocupare, în care se afirmă că UE trebuie să creeze o economie bazată pe
creştere durabilă şi pe ocupare.
În conformitate cu Liniile Strategice Integrate pentru Creştere şi Ocupare, se
stabileau 3 priorităŃi pentru UE pentru perioada 2007-2013, priorităŃi cuprinse în
Orientările Strategice Comunitare 2007-2013:
11

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
1. Europa - un loc mai atractiv pentru investiŃii şi muncă (infrastructură de transport;
rezolvarea problemei economiilor energo-intensive; menŃinerea unui mediu de lucru
sănătos);
2. ÎmbunătăŃirea cunoaşterii şi inovării pentru creştere (creşterea investiŃiilor în
cercetare-dezvoltare, facilitarea inovării şi antreprenoriatului, promovarea societăŃii
informaŃionale pentru toŃi; creşterea accesului la finanŃare);
3. Locuri de muncă mai multe şi mai bune (atragerea şi reŃinerea unui număr mai
mare de persoane pe piaŃa muncii şi modernizarea sistemelor de protecŃie socială,
îmbunătăŃirea adaptabilităŃii angajaŃilor şi întreprinderilor şi flexibilitatea pieŃei
muncii).
Elaborarea de către Comisia Europeana a liniilor directoare strategice „Cohesion Policy
în Support of Growth and Jobs: Community Strategic Guidelines, 2007-2013” a
sintetizat felurile în care politica de coeziune poate continua să aducă o contribuŃie
semnificativa la priorităŃile Lisabona, între care accentul pe dezvoltarea durabilă a
regiunilor urbane este esenŃial.
Orientările Strategice urmăresc încurajarea creşterii şi ocupării, definind totodată zonele
de intervenŃie cărora trebuie să li se acorde prioritate prin Programele OperaŃionale ale
politicii de coeziune în actuala perspectiva financiară, respectiv prin concentrarea
fondurilor pe nevoile specifice ale anumitor regiuni, aşa cum sunt zonele urbane, precum
şi pe obiectivele sociale şi de mediu. Programele politicii de coeziune trebuie să ajungă
deci la un echilibru între creştere, ocupare, şi coeziune teritorială. În acest context, oraşele
prezintă o provocare dublă cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană: creşterea
competitivităŃii şi în acelaşi timp îndeplinirea cerinŃelor sociale de mediu.
Orientările Strategice menŃionează ca programele care se concentrează pe zonele urbane
pot lua diverse forme:
acŃiuni care să promoveze oraşele ca şi motoare la dezvoltării regionale
acŃiuni care să promoveze coeziunea în interiorul zonelor urbane
acŃiuni care să promoveze dezvoltarea echilibrată, policentrică a Uniunii
Europene prin crearea unor reŃele urbane la nivel naŃional şi comunitar.
În plus, un mediu înconjurător de calitate în zonele urbane contribuie în mare măsura la
realizarea obiectivului central al Agendei Lisabona, acela de a face din Europa un loc mai
atractiv.
Pentru perioada de programare 2007-2013, politica de coeziune este considerată
principalul instrument prin care se va realiza modernizarea economiei Uniunii Europene.
În acest sens, politica de coeziune 2007-2013 are alocaŃi aproximativ 35% din bugetul
comunitar de 975 miliarde euro, respectiv 341 miliarde de Euro.
Obiectivele prioritare ale politicii de coeziune economică şi socială pentru perioada
2007-2013 sunt reglementate prin Regulamentul Consiliului Nr. 1083 din 11 Iulie 2006.
12

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Obiectivul ConvergenŃă urmăreşte accelerarea convergenŃei statelor membre şi a
regiunilor celor mai puŃin dezvoltate, prin creşterea economică şi a numărului locurilor de
muncă, prin sporirea şi îmbunătăŃirea calităŃii investiŃiilor în capitalul fizic şi uman,
dezvoltarea inovaŃiei şi a societăŃii informaŃiei, adaptabilitatea la schimbările economice
şi sociale, protejarea şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului, precum şi a eficienŃei
administrative. Acest obiectiv constituie prioritatea Fondurilor Structurale şi de Coeziune
(Fondul European pentru Dezvoltare Regională - FEDR, Fondul Social European -
FSE şi Fondul de Coeziune - FC)
Regiunile eligibile pentru finanŃarea din Fondurile Structurale în temeiul Obiectivului
ConvergenŃă sunt regiuni „NUTS 2” în sensul Regulamentului (CE) nr. 1059/2003, al
căror produs intern brut pe locuitor este mai mic de 75% din PIB mediu din Uniunea
Europeană.
Statele membre eligibile pentru finanŃarea din Fondul de Coeziune sunt cele al căror venit
naŃional brut (VNB) este mai mic de 90% din VNB mediu din Uniunea Europeană.
Cele 8 regiuni de dezvoltare ale României sunt în întregime eligibile pentru finanŃare în
cadrul acestui obiectiv, fiindu-le alocate în acest scop mai mult de 19 miliarde Euro.
Regiuni eligibile pentru obiectivul ConvergenŃă
Obiectivul Competitivitate Regională şi Ocuparea ForŃei de Muncă urmăreşte, în
afara regiunilor celor mai puŃin dezvoltate, consolidarea competitivităŃii şi atractivităŃii
regiunilor, precum şi sporirea locurilor de muncă, pentru a se pregăti şi adapta la
schimbările economice şi sociale, prin sporirea şi îmbunătăŃirea calităŃii investiŃiilor în
capitalul uman, inovaŃia şi promovarea societăŃii informaŃiei, spiritul întreprinzător,
protejarea şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului, îmbunătăŃirea accesibilităŃii, adaptabilitatea
13

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
lucrătorilor şi a întreprinderilor, precum şi dezvoltarea pieŃelor de muncă; (FEDR şi
FSE)
Astfel, în cadrul acestui obiectiv se urmăreşte anticiparea şi promovarea schimbărilor
economice din zonele industrializate, prin sprijin acordat întreprinderilor (în vederea
anticipării şi promovării schimbărilor în zonele industriale, urbane şi rurale) şi
persoanelor (pentru a anticipa şi a se adapta la schimbări, prin eliminarea şomajului,
promovarea calităŃii şi productivităŃii muncii şi incluziunea socială).
Regiunile eligibile pentru finanŃarea din fondurile structurale, în temeiul competitivităŃii
regionale şi a numărului locurilor de muncă, sunt cele care nu sunt incluse în cadrul
Obiectivului ConvergenŃă.
Regiuni eligibile pentru obiectivul Competitivitate Regională şi Ocuparea ForŃei
de Muncă
Obiectivul Cooperare Teritorială Europeană urmăreşte consolidarea cooperării la
nivel transfrontalier prin iniŃiative comune locale şi regionale, consolidarea cooperării
transnaŃionale prin măsuri favorabile dezvoltării teritoriale integrate legate de priorităŃile
14

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
ComunităŃii şi consolidarea cooperării interregionale şi a schimbului de experienŃă la
nivelul teritorial adecvat (FEDR).
Zonele eligibile acoperă nivele NUTS III (nivel-judeŃ) ce sunt graniŃe interne ale UE,
precum şi anumite graniŃe externe. România este eligibilă sub acest obiectiv, având
posibilitatea de a accesa în această perspectivă fonduri totale de 0,455 miliarde
Euro alocate de la bugetul comunitar.
Zone eligibile pentru obiectivul Cooperare Teritorială Europeană
Obiectivele politicii de coeziune economică şi socială se împletesc cu principiile care o
fundamentează. După cum am văzut, principiile politicii de coeziune a Uniunii
Europene 2007-2013 sunt redate în Orientările Strategice Comunitare, document al
Comisiei Europene prin care se stabilesc priorităŃile de dezvoltare la nivelul Uniunii, în
următoarea perioadă. Aceste priorităŃi au fost preluate de Statele Membre în documentele
lor strategice, respectiv Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă şi programele
operaŃionale.
15

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Astfel, principiile politicii de coeziune, care au stat la baza orientărilor principale ale
reformei acesteia, sunt definitorii pentru contextul abordat:
Principiul de abordare strategică este util şi corespuzător contextului, reprezentând
definirea priorităŃilor de acŃiune ale Uniunii Europene în conformitate cu liniile
directoare strategice fixate de Consiliu, prin transpunerea de către statele membre a
acestor priorităŃi comunitare într-un Cadru de ReferinŃă de Strategie NaŃională decisă de
către Comisie, precum şi prin implementarea operaŃională prin programe regionale şi
tematice.
Concentrarea economică şi socială are ca obiective specifice concentrarea
bugetară, astfel încât resursele bugetare să fie concentrate asupra zonelor care au cea mai
mare nevoie de acestea. Astfel concentrarea pe regiuni şi pe domenii de acŃiune va fi
reprezentată procentual, majoritatea fondurilor, respectiv 81,54% fiind repartizate în
favoarea convergenŃei. Al doilea obiectiv specific al principiului de concentrare
economică şi socială este concentrarea tematică, realizată prin focalizarea asupra
obiectivelor de la Lisabona şi Goteborg.
Abordarea descentralizată şi teritorială, ca dimensiune a reformei politicii de
coeziune economică şi socială, are ca prioritate monitorizarea fiecărei regiuni cu scopul
realizării unor programe cadru naŃionale pe care beneficiarii le implementează în
concordanŃă cu cerinŃele şi responsabilităŃile care se impun în urma negocierilor între
Comisie şi Statele Membre. În acest caz, specificul teritorial este luat în considerare,
direct proporŃional cu anumite variabile:
• Integrarea dimensiunii urbane, cu posibilitatea sub-delegării către
autorităŃile urbane;
• AtenŃie acordată zonelor cu handicap geografic sau natural: insule, zone
montane, zone rurale cu densitate a populaŃiei scăzută;
• Zonele nordice şi regiunile ultraperiferice, cu o densitate a populaŃiei
foarte scăzută, vor beneficia de alocare financiară prioritară;
Simplificarea politicii de coeziune economică şi socială, ca direcŃie principală de
reorientare a politicii de coeziune economico-socială, în concordanŃă cu priorităŃile
Uniunii Europene, are ca obiective specifice de realizare: trecerea la trei instrumente
structurale de finanŃare (fonduri), care să le înlocuiască pe cele şase: Fondul European
pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), cunoscute şi sub
denumirea de fonduri structurale şi Fondul de Coeziune (FC); fiecărui program comunitar
să-i corespundă un singur fond; integrarea proiectelor Fondului de Coeziune într-o
programare multianuală pe obiective; regulamente de gestionare identice atât pentru
fondul de coeziune, cât şi pentru fondurile structurale2; programarea şi gestiunea
2 Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006; Regulamentul nr. 1080/2006 al Parlamentului
European şi al Consiliului; Regulamentul nr. 1081/2006 al Parlamentului European şi al
Consiliului; Regulamentul Consiliului nr. 1084/2006 din 11 iulie 2006; Regulamentul nr.
1082/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului.
16

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
financiară pe priorităŃi şi nu pe măsură; regulamente de eligibilitate naŃionale pentru
cheltuieli care să înlocuiască regulamentele comunitare.
Eficientizarea gestiunii şi a controlului, în interesul ComunităŃii Europene, ca
ultimă direcŃie de reorientare a politicii de coeziune economică şi socială ar trebui să
urmărească următoarele linii de acŃiune: o mai clară împărŃire a responsabilităŃilor între
Comisie şi Statele Membre care să corespundă principiului subsidiarităŃii (o articulare
mai clară a diferitelor nivele de control); generalizarea regulii N+2: eficienŃa şi disciplina,
cu excepŃia statelor care se supun regulii N+3 (cazul Romaniei); intervenŃia Comisiei
asupra controlului şi monitorizării angajării fondurilor, proporŃional cu gradul de
asigurare oferit de Statul Membru, precum şi intervenŃia în cazul riscurilor financiare
implicate; condiŃionarea plăŃilor de angajamentul Statului Membru, relaŃionate de
fiabilitatea sistemelor de gestiune şi de control ale Ńării respective; clarificarea
mecanismelor de corecŃie financiară în caz de neregularităŃi; condiŃionarea fondului de
coeziune de respectarea programelor de convergenŃă (suspendarea temporară a
angajamentelor, cu posibilitatea restituirii fondurilor angajate în acŃiunile care nu respectă
principiile comunitare de convergenŃă).
Un rol important în definirea politicii de coeziune economică şi socială a Uniunii
Europene l-au avut şi îl au Strategiile Lisabona şi Göteborg. Politica de coeziune trebuie
văzută ca parte integrantă a Strategiei de la Lisabona şi a Strategiei de la Göteborg.
Cu alte cuvinte, politica de coeziune trebuie să încorporeze obiectivele de la Lisabona
şi Göteborg, să răspundă strategiei de creştere şi ocupare şi să devină un vectorcheie
pentru realizarea lor prin intermediul programelor naŃionale şi regionale de
dezvoltare.
Strategia de la Lisabona
Procesul de globalizare, creând relaŃii de interdependenŃă tot mai strânse între economiile
Ńărilor de peste tot din lume, precum şi revoluŃia tehnologică din anii 90, incluzând
internetul şi noile tehnologii informaŃionale şi de comunicare, a dus la revoluŃionarea
inclusiv a economiei europene şi a vieŃii cotidiene a cetăŃenilor europeni. Cu toate
acestea, la începutul anului 2000, din punct de vedere al competitivităŃii, economia
europeană prezenta decalaje importante, în special faŃă de economia Statelor Unite ale
Americii.
Ca urmare, şefii de stat şi de guvern, reuniŃi în martie 2000 la Consiliul European de la
Lisabona, au adoptat Agenda Lisabona (sau Strategia de la Lisabona), menită să
transforme, până în 2010, Uniunea Europeană în „cea mai dinamică şi competitivă
economie din lume bazată pe cunoaştere, capabilă de o creştere economică durabilă,
17

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
generatoare de noi locuri de muncă, mai bune, şi caracterizată printr-o mai mare
coeziune socială”.
Agenda Lisabona este cel mai important proiect european de dezvoltare, este reflectarea
gândirii strategice pentru economie şi societate la nivel comunitar. Prin Strategia de la
Lisabona s-a stabilit obiectivul de a obŃine o creştere economică de 3% pe an şi de a crea
20 de milioane de noi locuri de muncă până în 2010. De asemenea, statele membre au
recunoscut faptul că investiŃiile în capitalul uman, promovarea rezultatelor cercetării şi
inovării, consolidarea PieŃei Interne şi protejarea resurselor naturale reprezintă linii
directoare importante pentru creşterea prosperităŃii economice şi sociale la nivel
european.
Astfel, obiectivele acestei strategii sunt de a contracara productivitatea scăzută şi
stagnarea creşterii economice în Uniunea Europeană, prin formularea unor iniŃiative
politice care să fie preluate de statele membre. Principalele domenii sunt susŃinerea şi
refacerea economică, socială şi environmentală.
Obiectivele stabilite în 2000 erau ambiŃioase şi acopereau o întreaga serie de domenii. În
ceea ce priveşte ocuparea forŃei de muncă, se urmărea atingerea unei rate a ocupării de
70% şi creşterea numărului de femei şi de persoane în vârstă, care să activeze pe piaŃa
muncii. Pentru a încuraja inovarea, obiectivul era de a creşte numărul gospodăriilor care
să aibă acces la internet, precum şi creşterea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. În
domeniul întreprinderilor, statele membre trebuiau să ia mai multe măsuri pentru a
sprijini intreprinderile mici, inclusiv reducerea birocraŃiei cu care se confruntau în
desfăşurarea activităŃii. Mai mult, se urmărea creşterea concurenŃei pe piaŃa
telecomunicaŃiilor şi liberalizarea pieŃelor de gaz şi de electricitate. Pentru protecŃia
mediului, obiectivele includeau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Totuşi, după primii ani de implementare, s-a constatat că există o mare diversitate în ceea
ce priveşte proiectarea politicilor publice naŃionale în raport cu obiectivele Lisabona, iar
rapoartele independente (Sapir, 2003) şi cele ale Comisiei Europene (Kok, 2004) au
arătat că performanŃa în ansamblu a statelor membre este departe de a fi mulŃumitoare.
Pe baza concluziilor acestor rapoarte, în luna februarie 2005, Comisia Europeană a
hotărât relansarea Strategiei Lisabona (redenumind-o Strategia Lisabona pentru
creştere şi locuri de muncă), urmând ca accentul să fie pus mai degrabă pe acŃiunile ce
trebuie puse în aplicare, decât pe obiectivele ce trebuie atinse. De aceea, anul 2010 şi
obiectivele privind atingerea unei anumite rate a ocupării nu mai sunt considerate a fi
priorităŃi, considerandu-se că prioritare trebuie să fie acŃiunile ce trebuie luate pentru
a înregistra creştere economică puternică şi durabilă şi crearea de noi locuri de
muncă.
Pentru perioada de programare financiară 2007-2013, statelor membre li s-a solicitat
alocarea anumitor sume din fondurile structurale pe care urmează să le primească pentru
finanŃarea proiectelor legate de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona.
De altfel, noua abordare a Strategiei Lisabona se bazează pe o partajare mai clară a
responsabilităŃilor între Comisie şi statele membre, astfel încât obiectivele Lisabona să fie
18

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
asumate politic, dar şi prin consultare la nivel naŃional, în scopul obŃinerii de progrese
cuantificabile. În consecinŃă, Consiliul European din iunie 2005 a aprobat Recomandările
integrate pentru creştere economică şi ocupare, care au constituit baza pentru elaborarea
Programelor NaŃionale de Reforme (PNR). În plus, Consiliul European a solicitat
Comisiei să elaboreze un Program Comunitar Lisabona, care să conŃină acŃiuni la nivel
comunitar, complementare celor naŃionale.
Începând cu anul 2006, progresele realizate la nivel naŃional şi comunitar în
implementarea Strategiei Lisabona sunt evaluate printr-un raport anual al Comisiei
Europene, care este adoptat în fiecare an de către Consiliul de primăvară. Pe baza
raportului anual, Comisia Europeană identifică acŃiunile viitoare la nivel comunitar,
revizuieşte Programul Comunitar Lisabona şi poate recomanda revizuirea programelor
naŃionale de reformă ale statelor membre.
În primul raport anual privind progresele înregistrate (prezentat în ianuarie 2006),
Comisia a definit patru domenii principale în care era nevoie de mai multă acŃiune: pe
lângă investiŃii mai mari în educaŃie şi cercetare, mai mult sprijin pentru IMM şi pentru
crearea de noi locuri de muncă, Comisia a considerat că definirea unei politici comune în
domeniul energiei trebuie să fie parte a Strategiei de la Lisabona.
Al doilea raport (din decembrie 2006), intitulat „Un an de rezultate”, concluzionează
că Comisia Europeană a asigurat 75% din măsurile pe care le considera ca fiind parte din
Strategia Lisabona, precum adoptarea Directivei privind serviciile, agrearea Programului
Cadru 7, precum şi progresele înregistrate în ceea ce priveşte serviciile financiare. Pe lista
de lucruri „neterminate” se înscriu portabilitatea intracomunitară a pensiilor, liberalizarea
incompletă a energiei şi a transporturilor, precum şi reforma sistemului european privind
proprietatea intelectuală. Din nou, Comisia numeşte patru domenii prioritare de
acŃiune: investiŃii în cunoastere şi inovare, reducerea presiunii administrative pentru
IMM, modernizarea pieŃei muncii şi energia şi schimbările climatice.
La data de 11 decembrie 2007, Comisia Europeană a publicat Raportul strategic asupra
Strategiei Lisabona revizuite, focalizat asupra noului ciclu 2008 – 2010 al strategiei.
Raportul a fost dezbătut în Consiliul informal din decembrie 2007, iar Consiliul European
de primăvară din luna martie 2008 l-a aprobat.
În prima parte, raportul Comisiei conŃine atât o evaluare de ansamblu a implementării
Strategiei Lisabona, cât şi evaluarea fiecărui PNR al statelor membre, în care sunt incluse
recomandări specifice.
Raportul concluzionează că politicile definite de Strategia Lisabona dau, în sfârşit,
rezultate. Cu toate acestea raportul subliniază că „nu toate statele au întreprins reforme cu
aceeaşi determinare” şi că reforme în anumite domenii (deschiderea pieŃelor de energie şi
de servicii) au fost implementate mai lent. Raportul consideră că, pentru următorul ciclu
de trei ani, reformele trebuie să continue a fi implementate atât la nivel naŃional, cât şi
comunitar. De asemenea, stabileşte şi o serie de noi iniŃiative politice în cele patru
domenii prioritare identificate în primavara anului 2006: investiŃii în oameni şi
modernizarea pieŃei muncii, mediul de afaceri, cunoaştere şi energie şi mediu.
19

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
În raportul Comisiei, pentru România sunt menŃionate patru recomandări de Ńară şi două
elemente de urmărit cu privire la:
1. Consolidarea capacităŃii administrative, atât la nivelul central cât şi la nivelurile
locale ale administraŃiei, prin crearea unei capacităŃi eficiente de reglementare, de control
şi de aplicare a legii;
2. Evitarea politicii fiscale prociclice pentru a limita deficitul de cont curent în creştere
şi presiunile inflaŃioniste, pentru a menŃine evoluŃia salariilor în acelaşi ritm cu creşterea
productivităŃii şi pentru a îmbunătăŃi planificarea şi execuŃia bugetară, precum şi calitatea
finanŃelor publice;
3. Reducerea procedurilor şi întârzierilor administrative asociate obŃinerii de
autorizaŃii, în vederea îmbunătăŃirii mediului de afaceri;
4. Punerea în aplicare a unei abordări integrate în vederea creşterii gradului de
ocupare a forŃei de muncă, a ratei de activitate şi a nivelurilor de productivitate, în
special prin accelerarea reformelor din sistemul de educaŃie;
5. Consolidarea măsurilor de combatere a fragmentării structurilor de cercetare,
garantând în acelaşi timp rezultate eficiente pentru majorările planificate ale finanŃărilor
publice în domeniul cercetării;
6. Punerea în aplicare hotărâtă a strategiei naŃionale pentru cercetare, dezvoltare şi
inovare şi monitorizarea permanentă a rezultatelor acesteia.
Nu putem vorbi însă de contextul general al dezvoltării comunităŃilor din România, stat
membru al Uniunii Europene, fără o prezentare a politicii de dezvoltare durabilă a
Uniunii Europene, reflectată în Strategia de la Göteborg.
Dezvoltarea durabilă înseamnă satisfacerea necesităŃilor generaŃiilor prezente, fără a
compromite capacitatea generaŃiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităŃi. Acesta
este un obiectiv general al Uniunii Europene stipulat în Tratat şi care guvernează toate
politicile şi activităŃile Uniunii. El se referă la menŃinerea capacităŃii Pământului de a
susŃine viaŃa în toată diversitatea ei şi este fundamentată pe principiul democraŃiei,
egalităŃii dintre sexe, solidaritate, respectul faŃă de lege şi faŃă de drepturile fundamentale,
inclusiv libertatea şi egalitatea de şanse pentru toŃi. Acesta îşi propune îmbunătăŃirea
continuă a calităŃii vieŃii şi a bunăstării pe Pământ, atât pentru generaŃiile prezente, cât şi
pentru cele viitoare. În acest scop trebuie promovată o economie dinamică, care să
asigure locuri de muncă şi un înalt nivel de educaŃie, ocrotirea sănătăŃii, coeziune socială
şi teritorială şi protecŃia mediului, într-o lume sigură, care respectă diversitatea culturală.
Consiliul European a adoptat la Göteborg (2001) prima Strategie de Dezvoltare
Durabilă a UE, cunoscută drept Strategia de la Göteborg. PriorităŃile stabilite la
Göteborg sunt: schimbările climatice, sistemele de transport, sănătatea publică,
gestionarea responsabilă a resurselor naturale. Strategia Göteborg este considerată
„dimensiunea de mediu” a Strategiei Lisabona.
Strategia de la Göteborg a fost completată cu o dimensiune externă în 2002, la Consiliul
European de la Barcelona, Ńinând cont de Summit-ul Mondial privind Dezvoltarea
20

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Durabilă de la Johannesburg (2002). Cu toate acestea, tendinŃe non-durabile legate de
schimbările climatice şi folosirea energiei, ameninŃările asupra sănătăŃii publice, sărăcia
şi excluziunea socială, presiunile demografice şi îmbătrânirea, managementul resurselor
naturale, pierderea biodiversităŃii, folosirea terenurilor şi transportul, încă persistă şi apar
noi provocări. Deoarece aceste tendinŃe negative au un caracter urgent, sunt necesare
acŃiuni pe termen scurt, păstrând în acelaşi timp perspectiva pe termen lung. Principala
provocare va fi modificarea treptată a modelelor actuale de producŃie şi consum, care
sunt necorespunzătoare, precum şi abordarea ne-integrată în realizarea politicilor.
În acest context, în încheierea analizei Strategiei de Dezvoltare Durabilă a UE, iniŃiată de
Comisie în 2004, şi pe baza Comunicatului Comisiei „Revizuirea Strategiei de
Dezvoltare Durabilă – O platformă de acŃiune” din decembrie 2005 şi a contribuŃiilor
Consiliului, Parlamentului European, ale Comitetului Social şi Economic European, ca şi
a altor organisme, Consiliul European a adoptat, la 9 iunie 2006, o Strategie revizuită de
Dezvoltare Durabilă, ambiŃioasă şi cuprinzătoare pentru o Uniune lărgită, realizată pe
baza celei adoptate în 2001.
Acest document stabileşte o strategie unică, coerentă privind modul în care Uniunea
Europeană îşi va respecta mai eficient angajamentul său pe termen lung de a răspunde
provocărilor dezvoltării durabile. Acesta reafirmă nevoia pentru solidaritatea mondială şi
recunoaşte importanŃa consolidării muncii noastre cu partenerii din afara Uniunii
Europene, inclusiv cu acele Ńări aflate într-o dezvoltare rapidă şi care vor avea un impact
important asupra dezvoltării durabile globale.
Scopul general al Strategiei revizuite de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene este de
a identifica şi dezvolta acŃiunile care permit UE să obŃină o îmbunătăŃire continuă a
calităŃii vieŃii, atât pentru generaŃiile prezente, cât şi pentru cele viitoare, prin crearea de
comunităŃi durabile capabile să-şi administreze şi să-şi folosească eficient resursele,
precum şi să valorifice potenŃialul inovator social şi ecologic al economiei, asigurarea
prosperităŃii, a protecŃiei mediului şi coeziunii sociale.
Pentru a servi ca bază pentru această strategie revizuită, Consiliul European a aprobat o
declaraŃie cu următoarele obiective şi principii:
Obiective principale:
ProtecŃia mediului
Echitate şi coeziune socială
Prosperitate economică
Respectarea angajamentelor internaŃionale
Prin urmare, Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE şi Strategia de la Lisabona
pentru creştere economică şi creare de locuri de muncă se completează reciproc.
Strategia de Dezvoltare Durabilă este concentrată în primul rând asupra calităŃii vieŃii,
echităŃii între generaŃii, dar şi în cadrul aceleiaşi generaŃii, coerenŃei între toate tipurile de
politici, inclusiv aspectele externe. Această strategie recunoaşte rolul dezvoltării
economice în facilitarea tranziŃiei către o societate mai durabilă. Strategia de la Lisabona
21

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
contribuie în mod esenŃial la obiectivul general al dezvoltării durabile, axându-se în
primul rând pe acŃiuni şi măsuri care au scopul de a spori competivitatea şi creşterea
economică şi de a stimula crearea de locuri de muncă.
În acest scop, toate instituŃiile UE trebuie să se asigure că deciziile politice majore au la
baza propuneri care au fost supuse unei evaluări de înaltă calitate a impactului, evaluând
într-un mod echilibrat dimensiunile sociale, de mediu şi economice ale dezvoltării
durabile şi luând în calcul dimensiunea ei externă şi costurile lipsei de acŃiune. Alte
instrumente pentru o mai bună realizare a politicilor includ evaluarea ex-post a
impacturilor politicii şi a participării publice şi a părŃilor interesate. Statele Membre ar
trebui să folosească pe scară mai largă aceste instrumente, mai ales evaluările impactului,
atunci când alocă fonduri publice şi pregătesc strategii, programe şi proiecte.
Toate instituŃiile UE trebuie să se asigure că propunerile pentru Ńinte, obiective şi măsuri
sunt fezabile şi că, acolo unde este nevoie, sunt însoŃite de instrumentele necesare la
nivelul UE.
Politicile orizontale
Alături de dezvoltarea durabilă, considerată una din principalele politici orizontale,
Uniunea Europeană, urmărind să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei
Lisabona, are în vedere şi următoarele politici orizontale, pe care le detaliem mai jos:
Creştere economică şi ocuparea forŃei de muncă
Cele doua componente de baza ale acestei politici sunt reprezentate de Strategia
Europeana pentru Ocupare şi de Agenda Socială.
O mai bună legiferare
În timp, Uniunea Europeană a elaborat un set complex de măsuri legislative care stau şi
în prezent la baza dezvoltării economice, protecŃiei mediului şi îmbunătăŃirii standardelor
sociale, în special ca urmare a realizării pieŃei interne.
Evaluarea impactului noilor iniŃiative
Consiliul European, în întrunirea să din iunie 2001 de la Goteborg şi în întrunirea din
decembrie 2001 de la Laeken a introdus două importante consideraŃii politice:
În primul rând consideră efectele propunerilor politice în dimensiunile lor
economice, sociale şi de mediu.
În al doilea rând doreşte să simplifice şi să îmbunătăŃească reglementările cu
privire la mediu.
Multilingvism
Uniunea Europeană are 27 de Ńări membre şi 23 de limbi oficiale. În momentul aderării la
Uniune, fiecare Ńară stipulează ce limbă sau limbi vrea să fie declarate limbi oficiale ale
UE.
Stop schimbărilor climatice - Energie pentru o lume în schimbare
22

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
2.2 Fondurile europene disponibile în perioada 2008-2013
łările membre ale Uniunii Europene şi regiunile au nevoie de asistenŃă pentru a putea
depăşi deficienŃele structurale cu care se confruntă şi pentru a-şi dezvolta
competitivitatea, pentru a putea concura cu succes atât pe piaŃa internă cât şi pe cea
externă. AsistenŃa de acest tip e cu atât mai importantă acum, dată fiind creşterea
decalajelor între regiuni, pe care le antrenează extinderea.
Politica actuală de dezvoltare economică şi socială a UE este pusă în aplicare prin
Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune şi alte instrumente financiare, cum ar fi
Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European
pentru Pescuit (FEP) - fonduri complementare, pentru sprijinirea atingerii obiectivelor
generale: convergenŃă, competitivitate regională şi ocuparea forŃei de muncă, cooperare
teritorială europeană.
Principiul care stă la baza unei implementări cu succes a acestei politici este parteneriatul
dintre toŃi actorii implicaŃi: administraŃiile naŃionale, regionale şi locale, societatea civilă,
mediul de afaceri, unităŃi de cercetare şi dezvoltare etc.
Astfel, politica de coeziune
economică şi socială este finanŃată
din trei fonduri:
Fondul European pentru
Dezvoltare Regională
(FEDR)
Fondul Social European
(FSE)
Fondul de Coeziune(FC)
Pentru perioada 2007-2013, Romania este eligibilă pentru toate cele trei instrumente
structurale de care dispune Uniunea Europeană pentru implementarea politicii de
coeziune. Prin urmare, aceste fonduri sunt accesibile şi comunităŃilor urbane din
România.
Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), reglementat prin
Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului
European, este destinat reducerii dezechilibrelor între diferitele regiuni ale UE. FEDR
este cel mai important fond structural în termeni de resurse, acordând ajutoare financiare
zonelor defavorizate, fiind astfel un important instrument de corecŃie a dezechilibrelor
regionale.
Principiile alocării acestui fond sunt:
concentrarea pe obiective şi regiuni (pentru maximizarea efectelor),
23

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
parteneriatul între Comisia Europeană, statele membre UE şi autorităŃile locale şi
regionale (pentru planificarea şi punerea în practică a intervenŃiei structurale),
programarea intervenŃiei şi adiŃionalitatea contribuŃiei comunitare (care nu trebuie
să se substituie celei naŃionale).
FEDR îşi propune, ca obiectiv, să contribuie la creşterea coeziunii economice şi sociale şi
reducerea disparitătilor regionale, prin sprijinirea dezvoltării şi ajustării structurale a
economiilor regionale, inclusiv conversia regiunilor aflate în declin industrial şi a
regiunilor rămase în urmă, renovarea zonelor urbane degradate, relansarea şi integrarea
zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit, precum şi prin stimularea cooperării
transfrontaliere, transnationale şi interregionale.
Astfel, FEDR susŃine dezvoltarea economica durabila la nivel regional şi local prin
mobilizarea capacitatilor locale şi diversificarea structurilor economice în domenii
precum: cercetare şi dezvoltare tehnologica, inovare şi antreprenoriat, societatea
informationala, IMM-uri, protecŃia mediului, turism, energie.
Sub obiectivul ConvergenŃă, acŃiunile finanŃate prin FEDR se vor axa pe sprijinirea
dezvoltării economice locale şi regionale integrate şi a ocupării, prin mobilizarea
capacităŃilor interne, prin programele operaŃionale destinate modernizării şi diversificării
economiilor regionale şi locale şi crearea de locuri de muncă sigure şi durabile.
AcŃiunile finanŃate de FEDR sub acest obiectiv sunt:
Cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare, antreprenoriat, inclusiv întărirea
capacităŃilor de cercetare şi dezvoltare tehnologică şi integrarea acestora în Zona
Europeană de cercetare, inclusiv infrastructură, ajutor pentru CDI în special în domeniul
IMM-urilor şi al transferului tehnologic; îmbunătăŃirea legăturii între IMM-uri, educaŃia
universitară şi centrele de cercetare-dezvoltare; dezvoltarea de reŃele de afaceri, a
parteneriatelor public-privat, sprijin pentru furnizarea de servicii grupurilor de IMM-uri,
hrănirea antreprenoriatului şi a inovării.
Societatea informaŃională inclusiv dezvoltarea infrastructurii de comunicaŃii
electronice, îmbunătăŃirea accesului şi dezvoltarea serviciilor publice on-line; sprijin
pentru IMM-uri pentru adoptarea şi utilizarea eficientă a tehnologiilor informaŃionale şi
comunicaŃionale sau pentru exploatarea noilor idei.
Dezvoltarea iniŃiativelor locale şi ajutor pentru crearea de servicii pentru crearea
de noi locuri de muncă, atunci când asemenea acŃiuni nu sunt acoperite de FSE.
Mediu, inclusiv investiŃii legate de furnizarea de apă şi managementul deşeurilor,
tratamentul apelor reziduale, calitatea aerului, prevenirea, controlul şi lupta împotriva
secetei, prevenŃia şi controlul integrat al poluării, sprijin pentru concilierea efectelor
schimbărilor climaterice, reabilitarea mediului fizic, refacerea locurilor contaminate şi a
terenurilor părăsite, promovarea biodiversităŃii şi protecŃia naturii, sprijin pentru IMM-uri
pentru promovarea producŃiei durabile prin introducerea sistemelor de management de
mediu eficiente şi adoptarea şi utilizarea tehnologiilor de prevenire a poluării.
24

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Prevenirea riscurilor, inclusiv dezvoltarea şi implementarea planurilor pentru
prevenirea şi lupta cu riscurile naturale şi tehnologice,
ActivităŃi turistice, inclusiv promovarea valorilor naturale ca potenŃial pentru
dezvoltarea unui turism durabil, protecŃia patrimoniului natural în sprijinul dezvoltării
socio-economice, sprijin pentru îmbunătăŃirea serviciilor turistice prin servicii de înaltă
calitate şi încurajarea turismului durabil.
InvestiŃii în cultură, inclusiv protecŃia, promovarea şi prezervarea moştenirii
culturale, dezvoltarea infrastructurii culturale în sprijinul dezvoltării socio-economice,
turism durabil şi îmbunătăŃirea atractivităŃii regionale, sprijin pentru îmbunătăŃirea
serviciilor culturale prin noi servicii de înaltă calitate.
InvestiŃii în transport, inclusiv îmbunătăŃirea reŃelelor transeuropene şi a
legăturilor cu reŃelele TEN-T, strategii integrate pentru transport curat care va contribui la
îmbunătăŃirea accesului pasagerilor la servicii de calitate, obŃinerea unui transport modal
mai balansat, promovarea sistemelor intermodale şi reducerea impactului asupra
mediului.
InvestiŃii în energie, inclusiv îmbunătăŃirea reŃelelor transeuropene care contribuie
la îmbunătăŃirea securităŃii furnizării, integrarea aspectelor legate de mediu, îmbunătăŃirea
eficienŃei energetice şi dezvoltarea surselor de energie regenerabile.
InvestiŃii în educaŃie inclusiv training vocaŃional care contribuie la creşterea
atractivităŃii şi calităŃii vieŃii.
InvestiŃii în infrastructură de sănătate şi socială care vor contribui la dezvoltarea
regională şi locală şi creşterea calităŃii vieŃii.
Pentru obiectivul de competitivitate regională şi ocuparea forŃei de muncă, FEDR îsi
concentreaza interventia având în vedere următoarele trei priorităŃi:
inovaŃia şi economia cunoasterii, în special prin crearea şi consolidarea unor
economii regionale eficiente ale inovatiei şi a unor relatii generalizate între
sectoarele privat şi public, universitatile şi centrele tehnologice, tinând seama de
necesităŃile locale;
mediul şi prevenirea riscurilor;
accesul la serviciile de transport şi de telecomunicatii de interes economic general
Regulamentul specific FEDR permite regiunilor eligibile sub obiectivele competitivitate
şi convergenta să sprijine proiecte integrate de dezvoltare urbană, pe baza unor
strategii participative concepute pentru a face faŃă multelor probleme de natura
economica, sociala sau care Ńin de mediul înconjurător şi care afectează mediul urban.
Aceasta posibilitate permite extinderea metodei de intervenŃie experimentata prin
iniŃiativa comunitara URBAN la toate acŃiunile finanŃate prin fondurile structurale. Acolo
unde autorităŃile naŃionale prevăd sprijin pentru strategiile integrate de dezvoltare urbană
într-un anumit program operaŃional, zona de eligibilitate se extinde dincolo de priorităŃile
stabilite pentru FEDR prin acest regulament.
25

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
AcŃiunile finanŃate din FEDR, sub obiectivul Cooperare Teritorială Europeană,
sunt:
1. Dezvoltarea activităŃilor economice şi sociale transfrontaliere prin elaborarea de
strategii comune pentru dezvoltare teritorială durabilă
2. Dezvoltarea cooperării transnaŃionale, inclusiv cooperare bilaterală între regiunile
maritime prin finanŃarea reŃelelor şi a acŃiunilor care să conducă la dezvoltarea
teritorială integrată
3. Consolidarea eficacităŃii politicii regionale prin promovarea şi cooperarea
interregională, prin realizarea de activităŃi de conectare în reŃea şi prin schimburi de
experienŃă între autorităŃile regionale şi locale.
Fondul Social European (FSE), reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al
Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European, este principalul
instrument al politicii sociale a Uniunii Europene.
Fondul Social European îşi propune, ca obiectiv, să contribuie la îndeplinirea
priorităŃilor ComunităŃii în ceea ce priveşte întărirea coeziunii economice şi sociale, a
asigurării unui nivel înalt de ocupare şi locuri de muncă mai multe şi mai bune, prin
îmbunătăŃirea oportunităŃilor de angajare. Acesta va trebui să sprijine politicile naŃionale
pentru obŃinerea unei ocupări depline a forŃei de muncă, asigurarea calităŃii şi
productivitatea muncii şi promovarea incluziunii sociale, prin asigurarea accesului la
piaŃa muncii a categoriilor dezavantajate şi reducerea disparităŃilor regionale şi naŃionale.
FSE trebuie să asigure realizarea acŃiunilor prevăzute de Strategia europeană de ocupare a
forŃei de muncă.
În cadrul obiectivelor ConvergenŃă şi Competitivitate regională şi ocuparea forŃei de
muncă, FSE va sprijini acŃiuni legate de:
de:
1. Creşterea adaptabilităŃii lucrătorilor, a întreprinderilor şi antreprenorilor în
vederea anticipării şi aplicarea unui management al schimbării economice;
2. ÎmbunătăŃirea accesului la angajare şi incluziune sustenabilă pe piaŃa muncii a
persoanelor inactive, prevenirea şomajului, în special a celui pe termen lung şi în
rândul tinerilor, încurajarea îmbătrânirii active şi prelungirea duratei de activitate
3. Întărirea incluziunii sociale a categoriilor dezavantajate în vederea integrării
durabile a acestora pe piaŃa muncii şi combaterea tuturor formelor de discriminare
pe piaŃa muncii:
4. Întărirea resurselor umane.
În cadrul obiectivului ConvergenŃă, FSE va sprijini, de asemenea, măsuri legate
1. Extinderea şi îmbunătăŃirea investiŃiilor în capitalul uman
26

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
2. Întărirea capacităŃii instituŃionale şi eficienŃei administraŃiilor publice şi a
serviciilor publice la nivel naŃional, regional şi local şi acolo unde este cazul, a
partenerilor sociali şi a ONG-urilor pentru promovarea bunei guvernări şi a unei
mai bune reglementări
AcŃiunile cu dimensiune urbană finanŃate prin FSE sunt:
Întărirea rolului oraşelor ca şi poli de creştere pentru atingerea obiectivelor
Lisabona;
Creşterea gradului de ocupare şi îmbunatatirea guvernării locale în mediul urban
prin promovarea rolului pe care îl pot juca municipalităŃile;
Reducerea disparităŃilor în interiorul oraşelor şi între diverse grupuri sociale, în
special prin promovarea antreprenoriatului şi introducerea unor programe de
instruire;
AcŃiuni în domeniul protecŃiei şi incluziunii sociale, în special în tarile în care
sistemul locuinŃelor sociale se afla la început (numai în obiectivul „convergenta”).
Acolo unde statele membre sprijină acŃiuni transnaŃionale şi interregionale ca şi axă
prioritară specifică într-un program operaŃional, contribuŃia FSE poate creste cu 10% la
nivelul acelei axe prioritare.
Fondul de Coeziune (FC), reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului
Uniunii Europene, spre deosebire de Fondurile Structurale, nu cofinanteaza programe, ci
furnizeaza finanŃare directa pentru proiecte individuale, care sunt clar identificate de la
inceput. Decizia de a finanta un proiect este luata de Comisie, în acord cu Statul Membru
beneficiar, în timp ce proiectele sunt administrate de autoritati nationale şi supervizate de
un Comitet de Monitorizare. Rata maxima de finanŃare prin Fondul de Coeziune este de
85% din cheltuiala publica pe proiect.
Obiectiv: FC este destinat să contribuie la întărirea coeziunii economice şi sociale a
ComunităŃii, în vederea promovării unei dezvoltări durabile.
Sfera de aplicare:
reŃele transeuropene de transport, în special proiecte prioritare de interes european
identificate în Decizia nr. 1692/96/EC,
proiecte de mediu conform priorităŃilor identificate de politica de protecŃie a
mediului comunitară şi în planul de acŃiune pentru mediu. FC poate fi de
asemenea folosit în domenii legate de dezvoltarea durabilă care prezintă în mod
evident beneficii pentru mediu, respectiv energie regenerabilă iar în domeniul
transporturilor sisteme de transport intermodale, management rutier şi al traficului
aerian şi maritim, transport public şi urban curat.
În afară de aceste fonduri, Romania mai beneficiază şi de instrumentele financiare
destinate agriculturii, dezvoltarii rurale şi pescuitului. Aceste fonduri nu mai sunt incluse
în politica de coeziune (ca până în 2007), ci au fost înglobate în politica agricolă şi în
27

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
politica privind pescuitul. Aceste fonduri, deşi nu sunt instrumente structurale,
functionează, în general, după aceleaşi principii ca şi cele din urmă, fiind cunoscute ca
fonduri complementare.
În ultima perioada, Comisia a dezvoltat noi instrumente pentru a asista Statele Membre şi
regiunile la îmbunătăŃirea calităŃii proiectelor acestora şi, în acelaşi timp, pentru a creste
efectul de pârghie pe care resursele financiare ale Comisiei îl au asupra politicii de
coeziune. Astfel, pentru noile programe, au fost luate iniŃiative specifice pentru
promovarea accesului la finanŃare al microîntreprinderilor şi a celor de tip start-up prin
combinarea asistentei tehnice şi granturilor cu instrumente non-grant aşa cum sunt
împrumuturile, fondurile de garantare, infuzia de capital. Aceste acŃiuni vor fi întreprinse
printr-o cooperare îmbunătăŃită între Comisie, Banca Europeana de InvestiŃii şi alte IFI:
JASPERS “Joint Assistance în Supporting Projects în European Regions”, este un
asemenea instrument de asistenta pentru Statele Membre în pregătirea proiectelor mari
finanŃate prin FEDR şi FC
JEREMIE „Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises”-
promovează accesul la finanŃare al microîntreprinderilor, IMM-urilor
JESSICA „Joint European Support for Sustainable Investment în City Areas” –
Sprijin european comun pentru investiŃii durabile în zonele urbane. Această iniŃiativă este
desfăşurată de Comisia Europeană şi Banca Europeană de InvestiŃii în colaborare cu
Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. În cadrul noilor proceduri, statele membre au
posibilitatea de a utiliza o parte din fondurile structurale care li se acordă, pentru
realizarea unor investiŃii rambursabile în proiecte care fac parte dintr-un plan integrat de
dezvoltare urbană durabilă. Aceste investiŃii, care pot lua forma participării la capital,
împrumuturilor şi/sau garanŃiilor, finanŃează proiectele prin intermediul fondurilor de
dezvoltare urbană şi, dacă este necesar, prin intermediul fondurilor de participare.
JESSICA nu este o sursă nouă de finanŃare pentru statele membre, ci mai degrabă o
modalitate nouă de utilizare a fondurilor structurale existente pentru sprijinirea
proiectelor de dezvoltare urbană.
De asemenea, alături de acestea, mai sunt disponibile:
Fondul European de Ajustare la Globalizare
FEAG este un nou fond european creat pentru a finanŃa sprijinul individual acordat
lucrătorilor disponibilizaŃi datorită globalizării. Acest fond a fost lansat de către Uniunea
Europeană în 2007 şi va dispune de 500 milioane de euro anual, sumă completată de
contribuŃiile naŃionale (50%).
Beneficiarii acestui fond sunt lucrătorii afectaŃi de concedieri ca urmare a globalizării. Un
stat membru (în numele lucrătorilor disponibilizaŃi) poate solicita Comisiei Europene
finanŃare din FEAG atunci când peste 1 000 de lucrători sunt concediaŃi sau, în anumite
condiŃii expres prevăzute de Regulamentul 1927/2006 privind instituirea FEAG, când
este afectat un număr mai mic de lucrători.
28

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
FEAG completează sprijinul oferit la nivel local, regional şi naŃional. ContribuŃia FEAG
va fi acordată pentru finanŃarea unor măsuri active de ocupare care fac parte dintr-un
pachet de servicii personalizate care au scopul de a reintegra lucrătorii disponibilizaŃi pe
piaŃa muncii.
FEAG va finanŃa următoarele tipuri de operaŃiuni:
• AsistenŃă la căutarea unui loc de muncă, consiliere în carieră, instruire specifică şi
reinstruire, care cuprinde şi noile tehnologii informaŃionale şi certificarea
experienŃei dobândite anterior, asistenŃă la disponibilizare şi promovarea spiritului
antreprenorial sau ajutor pentru desfăşurarea unei activităŃi independente;
• Măsuri speciale pentru anumite perioade de timp, cum ar fi indemnizaŃii pentru
căutarea unui loc de muncă, indemnizaŃii pentru mobilitate sau indemnizaŃii
acordate persoanelor care participă la activităŃi de instruire şi de educaŃie
continuă;
• Măsuri pentru stimularea, în special a muncitorilor dezavantajaŃi sau în vârstă,
pentru a rămâne sau pentru a reveni pe piaŃa muncii.
Programul Progress
Stabilit prin Decizia nr. 1672/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24
octombrie 2006, Programul Comunitar pentru ocuparea forŃei de muncă şi solidaritate
socială PROGRESS susŃine financiar implementarea obiectivelor Uniunii Europene în
domeniile ocupării şi al afacerilor sociale, aşa cum au fost stabilite prin Agenda Socială,
contribuind astfel la realizarea obiectivelor Strategiei Lisabona în aceste domenii.
Programul PROGRESS este împărŃit în cinci secŃiuni de politici şi are un buget total de
743,25 milioane euro pentru perioada 2007-2013.
Comisia a stabilit procentul care va fi alocat fiecărui domeniu de politică, după cum
urmează:
• Ocuparea forŃei de muncă: 23%;
• ProtecŃie şi incluziune socială : 30%;
• CondiŃii de muncă : 10%;
• Antidiscriminare : 23%;
• Egalitatea de şanse : 12%.
Programul PROGRESS este deschis celor 27 de state membre UE, Ńărilor din SpaŃiul
Economic European şi AsociaŃia Europeană a Liberului Schimb, CroaŃiei, Serbiei, Fostei
Republici Iugoslave a Macedoniei.
PotenŃialii beneficiari ai Programului PROGRESS sunt: autorităŃile locale, regionale;
serviciile publice de ocupare a forŃei de muncă şi institutele naŃionale de statistică;
29

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
organismele specializate; universităŃile şi institutele de cercetare; partenerii sociali şi
organizaŃiile neguvernamentale.
Programul PROGRESS este în managementul direct al Comisiei Europene, aceasta fiind
asistată de un Comitet format din reprezentanŃi ai statelor membre.
2.3 Documente strategice naŃionale
Documentele strategice naŃionale reprezentative, în baza cărora sunt alocate fondurile
europene în România, începând cu 1 ianuarie 2007, sunt Planul NaŃional de Dezvoltare
2007-2013 şi Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă 2007-2013.
Planul NaŃional de Dezvoltare 2007-2013
În accepŃiunea politicii de coeziune, PND reprezintă un instrument de prioritizare a
investiŃiilor publice pentru dezvoltare, orientat, în principal, asupra priorităŃilor şi
obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenŃie a Fondurilor Structurale şi de
Coeziune.
PND 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară
multianuală, aprobat de Guvern în decembrie 2005 şi elaborat într-un larg parteneriat,
care orientează dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de
Coeziune a Uniunii Europene.
PND 2007-2013 încearcă să reflecte cât mai fidel priorităŃile stringente de dezvoltare ale
României la nivel naŃional, regional şi local şi propune susŃinerea acestora prin investiŃii
publice concentrate, alocate pe baza de programe şi proiecte.
Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a
României, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente faŃă de UE. Strategia
PND 2007-2013 se axează atât pe orientările strategice comunitare privind
coeziunea, cât şi pe priorităŃile Agendei Lisabona şi obiectivele de la Göteborg,
respectiv creşterea competitivităŃii, ocuparea deplină şi protecŃia durabilă a
mediului.
Obiectivul global al PND 2007-2013 este reprezentat de „reducerea cât mai rapidă a
disparităŃilor de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale
Uniunii Europene”, sprijinindu-se pe trei obiective specifice:
Creşterea competitivităŃii pe termen lung a economiei româneşti
Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază
PerfecŃionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton
30

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
CorespondenŃa priorităŃilor PND cu politicile comunitare este prezentata mai
jos:
PND 2007-2013
POLITICA DE
COEZIUNE
POLITICA
AGRICOLĂ
COMUNA
POLITICA DE
PESCUIT
Cadrul Strategic
NaŃional de
ReferinŃă
Plan NaŃional
Strategic de
Dezvoltare
Rurală
Plan NaŃional
Strategic de
Pescuit
Program
operaŃional
ee
Program
NaŃional Dezv.
Program
operaŃional
pescuit
În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice şi pornind de la
aspectele identificate în etapa de analiză socio-economică, au fost formulate şase
priorităŃi naŃionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:
1. Creşterea competitivităŃii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere
Obiectivul strategic general stabilit în cadrul acestei priorităŃi este creşterea
productivităŃii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faŃă de
productivitatea medie la nivelul Uniunii. Se urmăreşte generarea până în anul 2015 a
unei creşteri medii a productivităŃii de cca. 5,5% anual, permiŃând României să atingă
un nivel de aproximativ 55% din media UE. Realizarea acestui obiectiv este avută în
vedere prin următoarele sub-priorităŃi:
1.1. Creşterea competitivităŃii prin îmbunătăŃirea accesului pe piaŃă al
întreprinderilor, în special al IMM-urilor;
1.2. Dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere prin promovarea cercetării
şi inovării şi accelerarea dezvoltării societăŃii informaŃionale;
1.3. ÎmbunătăŃirea eficienŃei energetice şi valorificarea resurselor
regenerabile de
31

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport
Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea
unei infrastructuri de transport extinse, moderne şi durabile, precum şi a tuturor
celorlalte condiŃii privind dezvoltarea sustenabilă a economiei şi îmbunătăŃirea calităŃii
vieŃii, astfel încât volumul activităŃii de transport în PIB să crească de la 3,6 miliarde
euro (în prezent) la minimum 7,0 miliarde euro până în 2015.
Pentru atingerea acestui obiectiv, strategia dezvoltării şi modernizării infrastructurii de
transport se va realiza prin intermediul următoarelor sub-priorităŃi:
2.1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene şi a
reŃelelor de legătură
2.2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport de interes naŃional
şi îmbunătăŃirea serviciilor aferente
2.3. Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi
3. ProtecŃia şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului
Obiectivul strategic general al acestei priorităŃi din PND îl reprezintă protejarea şi
îmbunătăŃirea calităŃii mediului, în conformitate cu nevoile economice şi sociale ale
României, conducând astfel la îmbunătăŃirea semnificativă a calităŃii vieŃii prin
încurajarea dezvoltării durabile. Acest obiectiv va fi realizat prin promovarea subpriorităŃilor
de mai jos:
3.1. ÎmbunătăŃirea standardelor de viaŃă prin asigurarea serviciilor de utilităŃi
publice la standardele de calitate şi cantitate cerute, în sectoarele de apă şi deşeuri
prin dezvoltarea sistemelor de infrastructură de apă şi apă uzată în localităŃile vizate şi
crearea/consolidarea companiilor regionale de profil, şi prin dezvoltarea sistemelor
integrate de management al deşeurilor (colectare, transport, tratare/eliminare a deşeurilor
în localităŃile vizate; închiderea depozitelor neconforme).
3.2. ÎmbunătăŃirea sistemelor sectoriale de management de mediu, cu accent pe:
dezvoltarea sistemelor specifice de management al apei şi deşeurilor, a celor de
management al resurselor naturale (conservarea diversităŃii biologice, reconstrucŃia
ecologică a sistemelor deteriorate, prevenirea şi intervenŃia în cazul riscurilor naturale –
în special inundaŃii), precum şi pe îmbunătăŃirea infrastructurii de protecŃie a aerului.
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea
capacităŃii administrative
Fiind unanim recunoscut faptul că resursele umane reprezintă motorul societăŃii bazate pe
cunoaştere, obiectivul strategic general al priorităŃii îl constituie dezvoltarea capitalului
uman şi creşterea competitivităŃii acestuia pe piaŃa muncii, prin asigurarea
oportunităŃilor egale de învăŃare pe tot parcursul vieŃii şi dezvoltarea unei pieŃe a muncii
32

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
moderne, flexibile şi inclusive care să conducă, până în 2015, la integrarea durabilă pe
piaŃa muncii a 900.000 persoane.
Măsurile şi acŃiunile avute în vedere la această prioritate pot fi grupate în cadrul a patru
sub-priorităŃi, după cum urmează:
4.1. Dezvoltarea capitalului uman;
4.2. Promovarea ocupării depline;
4.3. Promovarea incluziunii sociale;
4.4 Dezvoltarea capacităŃii administrative şi a bunei guvernări. Această subprioritate
are scopul de a promova şi susŃine crearea la nivel central şi local a unei
administraŃii publice care să devină un important factor de competitivitate, dezvoltare,
progres şi coeziune. De asemenea, vor fi vizate cu prioritate alte două segmente
importante în procesul de întărire a capacităŃii administrative: justiŃia şi ordinea şi
siguranŃa publică.
5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităŃii în sectorul agricol
Obiectivul strategic general al acestei priorităŃi vizează dezvoltarea unei agriculturi
competitive bazată pe cunoaştere şi iniŃiativă privată, capabilă de o evoluŃie uniformă pe
termen lung care să asigure un standard de viaŃă decent şi premisele realizării coeziunii
economice şi sociale la nivel naŃional, regional şi local, precum şi protejarea
patrimoniului natural cultural şi istoric al zonelor rurale din România.
Sub-priorităŃile identificate în vederea realizării obiectivului definit sunt
următoarele:
5.1. Creşterea competitivităŃii economiei agro-alimentare şi silvice prin
adaptarea ofertei la cerinŃele pieŃei;
5.2..Creşterea standardelor de viaŃă în zonele rurale prin diversificarea
activităŃilor rurale;
5.3. Dezvoltarea economică durabilă a fermelor şi a exploataŃiilor forestiere;
5.4. Promovarea iniŃiativelor de tip „LEADER;
5.5. Asigurarea pescuitului durabil şi dezvoltarea acvaculturii;
6. Diminuarea disparităŃilor de dezvoltare între regiunile Ńării
Obiectivul general îl reprezintă creşterea economică mai accelerată a regiunilor slab
dezvoltate, în vederea diminuării disparităŃilor de dezvoltare interregionale şi
intraregionale.
OperaŃionalizarea priorităŃii PND privind dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor Ńării
se va realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investiŃiilor publice în
infrastructura locală, politici active de stimulare a activităŃilor de afaceri şi sprijinirea
valorificării resurselor locale, pe următoarele sub-priorităŃi:
33

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
6.1. ÎmbunătăŃirea infrastructurii publice regionale şi locale: creşterea
competitivităŃii regiunilor ca locaŃii pentru afaceri prin îmbunătăŃirea infrastructurii de
transport, a infrastructurii de sănătate, servicii sociale şi educaŃie, precum şi a
infrastructurii de siguranŃă publică pentru situaŃii de urgenŃă, dezastre naturale şi
tehnologice.
6.2. Consolidarea mediului de afaceri regional şi local: dezvoltarea
infrastructurii de afaceri şi sprijinirea activităŃilor locale de afaceri cu caracter inovativ,
favorizând şi crearea unor necesare conexiuni între activităŃile productive şi cele de
cercetare-dezvoltare-inovare.
6.3. Dezvoltarea turismului regional şi local: creşterea gradului de atractivitate
turistică a regiunilor prin crearea unei infrastructuri adecvate şi îmbunătăŃirea serviciilor
specifice, dezvoltarea de forme alternative de turism, protecŃia şi promovarea
patrimoniului natural şi cultural la nivel local şi regional.
6.4. Dezvoltare urbană durabilă: regenerarea zonelor urbane afectate de
restructurarea industrială sau care se confruntă cu grave probleme socio-economice,
precum şi consolidarea reŃelei de centre urbane cu potenŃial de dezvoltare pentru a le
permite să acŃioneze ca motoare ale creşterii economice regionale.
6.5. Cooperarea teritorială europeană. Această sub-prioritate se încadrează în
noul Obiectiv de intervenŃie din cadrul Politicii de Coeziune pentru perioada 2007-2013,
„Cooperare teritorială europeană”, dedicat integrării armonioase şi echilibrate a
întregului teritoriu al UE, prin sprijinirea cooperării între diferitele sale entităŃi teritoriale
la nivel transfrontalier, transnaŃional şi interregional, în probleme de importanŃă
comunitară. Sub-prioritatea va fi realizată prin promovarea de acŃiuni în domeniul
cooperării transfrontaliere, transnaŃionale şi interregionale, în vederea integrării socioeconomice
a zonelor de graniŃă şi creşterii atractivităŃii şi accesibilităŃii regiunilor
României în cadrul teritoriului european.
Prioritatea 6 de dezvoltare regională este complementară celorlalte priorităŃi ale
Planului NaŃional de Dezvoltare, atât prin domeniile de intervenŃie, cât şi prin abordarea
strict teritorial–regională, abordare care urmăreşte atenuarea posibilelor efecte teritoriale
ale celorlalte priorităŃi PND, a căror implementare ar putea conduce la adâncirea
disparităŃilor de dezvoltare între regiuni.
Prioritatea va contribui la realizarea obiectivului global al PND, respectiv diminuarea
disparităŃilor de dezvoltare între România şi media Statelor Membre ale UE. Acest
deziderat se va realiza prin implementarea unor proiecte care răspund nevoilor şi
oportunităŃilor fiecărei regiuni, iar în cadrul acestora, diferitelor zone.
Această prioritate decurge din problemele-cheie identificate în analiza socio-economică
a PND:
Creşterea disparităŃilor de dezvoltare între Regiunea Bucureşti-Ilfov şi celelalte
Regiuni
34

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Dezvoltarea neechilibrată între Estul şi Vestul Ńării, respectiv între Regiunile Nord-
Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest şi Regiunile Vest, Nord-Vest, Centru
Subdezvoltarea cronică este concentrată în Regiunea Nord-Est, la graniŃa cu
Moldova şi în Regiunea Sud, de-a lungul Dunării
ExistenŃa unor importante disparităŃi intraregionale care reflectă structura mozaicală
a dezvoltării economice: în interiorul Regiunilor coexistă zone subdezvoltate cu
zone relativ dezvoltate
Declinul masiv al oraşelor mici şi mijlocii, îndeosebi al oraşelor mono
industriale, generat de restructurarea industrială
Grad scăzut de atractivitate a majorităŃii Regiunilor
Declinul socio-economic a numeroase centre urbane mari şi diminuarea rolului
lor în dezvoltarea arealelor adiacente
ExperienŃă insuficientă în managementul programelor de dezvoltare regională/
locală
şi urmăreşte să rezolve următoarele probleme:
• Grad scăzut de atractivitate a regiunilor - infrastructură regională precară de
transport, de sănătate şi educaŃională:
• Dezvoltarea redusă a mediului de afaceri regional şi local
• Slaba valorificare a potenŃialului turistic regional şi local
• Declinul socio-economic a numeroase centre urbane
• ExperienŃă insuficientă în managementul programelor de dezvoltare
regională/locală
• Slaba dezvoltare şi integrare a zonelor de graniŃă
Caracteristic pentru reŃeaua urbană în România sunt numeroasele oraşe mici şi mijlocii
(90% din total oraşe), cu funcŃii urbane insuficient conturate şi infrastructură deficitară.
Restructurarea industrială după 1990 a afectat iniŃial centrele urbane mono-structurale
care şi-au pierdut sau sunt pe punctul de a-şi pierde funcŃiile urbane, iar ulterior au fost
afectate şi marile oraşe industrializate.
În România, populaŃia urbana la nivelul anului 2003 reprezenta 53,4% din populaŃia Ńării,
ceea ce plasează România în rândul Ńărilor cele mai slab urbanizate din Europa.
Majoritatea oraşelor cu peste 100.000 de locuitori, care ar fi trebuit să se comporte ca
piloni de bază ai reŃelei naŃionale de localităŃi, au înregistrat scăderi semnificative de
populaŃie. Acest declin demografic a determinat diminuarea rolului şi funcŃiilor pe care
aceste oraşe trebuiau să le joace în teritoriu şi, implicit a afectat potenŃialul de creştere
economică al zonei sale de influenŃă.
Deşi România are o reŃea urbană densă, multe centre urbane având potenŃial de creştere
ce ar putea contribui la o dezvoltare regională echilibrată, se constată o slabă integrare a
35

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
sistemelor economice la nivel regional. Legăturile economice dintre centrele urbane şi
zonele limitrofe sunt slabe, din cauza faptului că, istoric, modul lor de dezvoltare a fost
gândit independent unul de altul.
De asemenea, sunt conexiuni puŃine şi limitate şi între centrele urbane ale aceleiaşi
regiuni. Ca urmare, chiar şi în prezent, există puŃin din ceea ce ar trebui să însemne o
piaŃă regională a muncii, ceea ce explică parŃial de ce un şoc pe piaŃa muncii într-un oraş
mare industrial a determinat fie migraŃia spre zonele rurale sau direct spre Bucureşti, fie
în afara Ńării. Sunt semne tot mai evidente de subdezvoltare structurală a multor centre
urbane situate în diverse părŃi ale Ńării. Multe oraşe înregistrează pierderi de populaŃie
activă. Ceea ce este şi mai grav este faptul că se înregistrează o tendinŃă de emigrare a
populaŃiei educate.
Declinul economic al oraşelor şi deteriorarea continuă a calităŃii vieŃii din mediul urban a
generat un fenomen tot mai intens de migrare a populaŃiei urbane spre mediul rural. Pe
categorii de oraşe, după mărimea populaŃiei, există discrepanŃe între oraşele mari, mijlocii
şi mici, acestea din urmă fiind cel mai grav afectate, înregistrându-se o tendinŃă de
diminuare a funcŃiilor urbane şi chiar de ruralizare.
Calitatea vieŃii în mediul urban este marcată de dotări infrastructurale şi servicii urbane
deficitare, atât cantitativ cât şi calitativ. Diferitele dotări infrastructurale existente în
multe dintre centrele urbane sunt uzate, întrucât cheltuielile publice, mult diminuate după
1990, nu au mai permis investiŃii în înlocuirea şi modernizarea lor. În afara disparităŃilor
de dotări infrastructurale între oraşe după categorii de mărime a populaŃiei, există
disparităŃi în interiorul marilor oraşe, generate de gradul ridicat de atractivitate al unor
zone ale acestor oraşe, faŃă de alte zone, nu neapărat periferice.
Cu toată situaŃia precară din punct de vedere infrastructural a numeroase oraşe ale reŃelei
urbane a României, ele au totuşi potenŃial de dezvoltare economică, iar unele chiar de
polarizare a dezvoltării la nivel regional, atât datorită faptului că pot îndeplini o
multitudine de funcŃii urbane - îndeosebi prin potenŃialul pe care îl au de a dezvolta
sectorul serviciilor şi de a beneficia de dinamica apariŃiei IMM-urilor - cât şi faptului că
au funcŃii de nod de transport sau poartă de acces. Acest potenŃial poate fi valorificat
pentru ca oraşele să redevină atractive pentru mediul de afaceri şi populaŃie.
Ultimele evoluŃii indică un interes mare al investitorilor pentru utilizarea fostelor
platforme şi zone industriale urbane pentru noi tipuri de activităŃi. Reabilitarea siturilor
industriale dezafectate şi oferirea de spaŃii pentru noi activităŃi economice şi sociale poate
sprijini diversificarea activităŃilor economice ale oraşelor şi contribui la creşterea rolului
lor economic în teritoriu.
În contextul situaŃiei existente, al potenŃialului de creştere al centrelor urbane şi al
obiectivelor de dezvoltare stabilite la nivelul comunitar, în România este necesară
sprijinirea centrelor urbane pentru a le permite să acŃioneze ca motoare ale creşterii
economice şi contribui la dezvoltarea teritorială echilibrată a Ńării.
Astfel, sub-prioritatea 4. Dezvoltarea urbană durabilă, (esenŃială, de altfel, în stabilirea
şi definirea direcŃiilor de dezvoltare durabilă a oraşului Mioveni), corespunde obiectivului
36

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
specific referitor la creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, stabilit pe
baza necesităŃii identificate privind sprijinirea centrelor urbane, pentru a le permite să
acŃioneze ca motoare ale creşterii economice şi a contribui la dezvoltarea teritorială
echilibrată a Ńării.
Adresându-se exclusiv mediului urban, acŃiunile privind infrastructura urbană (străzi
orăşeneşti, transport urban şi situri dezafectate) prevăzute a fi sprijinite în cadrul acestei
sub-priorităŃi, sunt complementare celor realizate prin celelalte sub-priorităŃi, şi anume
„ÎmbunătăŃirea infrastructurii publice regionale şi locale”, care prevede măsuri referitoare
la îmbunătăŃirea reŃelei de drumuri judeŃene şi sub-prioritatea „Consolidarea mediului de
afaceri regional şi local”, care prevede măsuri de reabilitare şi pregătire pentru alte
utilizări economice/industriale, a siturilor industriale mari, situate în afara perimetrului
oraşelor, precum şi celor realizate prin Prioritatea 2 a PND ”Dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii de transport” şi Prioritatea 3 a PND „Protejarea şi îmbunătăŃirea calităŃii
mediului” (proiecte integrate de management al apei şi deşeurilor).
Această sub-prioritate se va axa pe sprijinirea unor abordări urbane comprehensive având
ca scop creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane în dezvoltarea Regiunilor.
Vor fi sprijinite oraşele cu potenŃial de creştere economică, având ca scop întărirea rolului
lor de centre urbane regionale/locale ce pot iradia dezvoltare în zonele adiacente, ceea ce
se va reflecta pe termen lung într-o dezvoltare teritorială echilibrată şi o sporire a
coeziunii economice şi sociale a teritoriului Ńării.
În privinŃa acŃiunilor indicative, concretizarea acestei sub-priorităŃi se va baza pe o dublă
abordare: pe de-o parte, vor fi sprijinite acŃiuni integrate de regenerare şi revitalizare a
arealelor urbane cu probleme şi a arealelor dezafectate, iar pe de altă parte, acŃiuni
distincte de dezvoltare şi reabilitare a infrastructurii publice urbane şi de utilităŃi, a
transportului şi serviciilor publice urbane.
Sprijinirea acŃiunilor integrate de dezvoltare a comunităŃilor urmăreşte regenerarea
oraşelor sau a unor areale ale acestora, prin investiŃii concentrate în acele zone cu
probleme economice şi sociale care le fac neatractive pentru investitori şi care necesită:
renovarea clădirilor abandonate, reabilitarea patrimoniului istoric, cultural şi industrial,
reabilitarea şi recuperarea terenurilor abandonate, refacerea infrastructurii publice urbane,
etc.
Aceste tipuri de acŃiuni vor fi completate cu cele de extindere a zonelor de recreere şi a
facilitaŃilor sportive, îmbunătăŃire a infrastructurii sociale, sprijinire a iniŃiativelor de
afaceri (business start-up), combatere a şomajului etc.
Implementarea acestor tipuri de proiecte va duce la regenerarea economică, creşterea
gradului de ocupare, combaterea excluziunii sociale şi îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în
arealele urbane în care se vor realiza astfel de proiecte integrate.
În ceea ce priveşte programarea financiară a Planului NaŃional de Dezvoltare,
Strategia PND, axată pe priorităŃile şi obiectivele compatibile cu domeniile de intervenŃie
a Fondurilor Structurale şi de Coeziune, va fi finanŃată din surse multiple. Aşa cum s-a
menŃionat anterior, PND 2007-2013 reprezintă un instrument de prioritizare a investiŃiilor
37

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
publice pentru dezvoltare, asigurând fundamentarea generală a direcŃiilor de alocare a
fondurilor publice pentru investiŃii cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice
şi sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc.) sau externe (instrumentele
structurale ale UE, fondurile UE de tip structural pentru agricultură, dezvoltare rurală şi
pescuit, credite externe, etc.).
Trebuie subliniat rolul PND de orientare şi coordonare a marilor programe de investiŃii
pentru dezvoltare. InvestiŃiile ce vor fi efectuate în baza prevederilor PND nu vor fi, însă,
gestionate în mod direct prin intermediul PND, ci conform regulilor specifice diverselor
surse de finanŃare a acestor investiŃii. Mecanismele de implementare a PND sunt, prin
urmare, o sumă a acestor reguli de implementare a documentelor de programare pentru
fondurile europene, a programelor naŃionale şi locale de investiŃii bugetare, a finanŃărilor
rambursabile acordate de instituŃiile financiare internaŃionale etc.
Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă 2007-2013
Cadrului Strategic National de Referintã(CSNR) este documentul strategic de
referinŃă pentru programarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune în România. Acest tip
de document este elaborat de fiecare stat membru al UE, conform noului acquis privind
Politica de Coeziune.
Scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor
economice, de coeziune socialã şi regionale ale României, precum şi de a stabili
legãturile potrivite şi corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la
Lisabona, care stã la baza elaborãrii politicilor de dezvoltare economicã şi de crearea a
noi locuri de muncã.
Astfel, în România, CSNR face legătura între priorităŃile naŃionale de dezvoltare,
stabilite în Planul NaŃional de Dezvoltare 2007-2013 şi priorităŃile la nivel european
- Orientările Strategice Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013 şi Liniile
Directoare Integrate ale UE pentru Creştere Economică şi Locuri de Muncă 2005-
2008.
Deşi CSNR preia şi sintetizează elementele principale incluse în Analiza şi Strategia
PND, acestea sunt reorganizate în funcŃie de cele 3 PriorităŃi şi cele 11 DirecŃii de acŃiune
(Guidelines) din Orientările Strategice Comunitare, reflectând astfel încadrarea CSNR în
principiile europene ale Politicii de Coeziune.
În ceea ce priveşte legătura dintre CSNR şi Programele OperaŃionale (PO), CSNR
reprezintă strategia globală de utilizare a Fondurilor Structurale şi de Coeziune, iar
diversele PO reprezintă instrumentele prin care se realizează diversele prevederi ale
CSNR.
Urmărind crearea unei Românii competitive, dinamice şi prospere, CSNR 2007-
2013 îşi propune, ca obiectiv general, reducerea disparităŃilor de dezvoltare economică
şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei
creşteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015
38

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Obiectivul general al CSNR se sprijină pe următoarele priorităŃi, ce au fost formulate
ca răspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale şi în vederea creării
oportunităŃilor pe care România şi le doreşte:
1. Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene (investiŃii în infrastructura
de transport şi infrastructura de mediu. Programul OperaŃional prin care se finaŃează
investiŃiile în infrastructura de transport este Programul OperaŃional Sectorial Transport -
se finaŃează investiŃii în reŃele rutiere şi feroviare, infrastructura aeroportuară, navigaŃia
pe Dunăre. InvestiŃiile în ifrastructura de mediu sunt finanŃate prin Programul OperaŃional
Sectorial Mediu).
2. Creşterea competitivităŃii pe termen lung a economiei româneşti (Programul
OperaŃional corespunzător acestei priorităŃi este Programul OperaŃional Sectorial
Creşterea CompetitivităŃii Economice).
3. Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România (Programul
OperaŃional prin care se va finanŃa aceasta prioritate este Programul OperaŃional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane).
4. Consolidarea unei capacităŃi administrative eficiente (InvestiŃiile corespunzătoare
acestei priorităŃi sunt finanŃate prin Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea
CapacităŃii Administrative).
5. Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate – scopul este stoparea şi, eventual,
inversarea tendinŃei de accentuare a disparităŃilor de dezvoltare prin sprijinirea şi
promovarea unei dezvoltări economice şi sociale echilibrate a Regiunilor. AcŃiunile vor
sprijini dezvoltarea regiunilor prin crearea condiŃiilor necesare stimulării creşterii
economice a regiunilor mai puŃin dezvoltate, precum şi restructurarea zonelor rurale şi
urbane. InvestiŃiile se vor concentra pe consolidarea infrastructurii şi stabilirea legăturilor
locale cu reŃelele naŃionale, europene şi inter-continentale care conectează România la
pieŃele internaŃionale. AcŃiunile vor viza coridoarele şi polii de dezvoltare existenŃi sau
emergenŃi şi vor crea condiŃiile necesare dezvoltării integrate, stabilind conexiunile cu
reŃelele regionale, naŃionale şi trans-europene. Sprijinul acordat va contribui la
consolidarea mediului de afaceri local şi regional şi la dezvoltarea patrimoniului natural
şi cultural în vederea sprijinirii turismului şi dezvoltării mediului urban. Realizarea
coeziunii teritoriale se va sprijini pe cadrul strategic pe termen lung stabilit prin
Conceptul strategic de dezvoltare spaŃială şi integrare în structurile spaŃiale europene
2007–2025.
Această prioritate va fi finanŃată atât prin Programul OperaŃional Regional, cât şi prin
intermediul a opt Programe OperaŃionale de Cooperare Transfrontalieră.
Astfel, CSNR se implementează prin Programele OperaŃionale din cadrul Obiectivelor
“ConvergenŃă” şi “Cooperare Teritorială Europeană”.
Pentru realizarea viziunii strategice a CSNR, Comisia Europeană alocă României în
perioada 2007-2013 o sumă totală de cca. 19,67 mld Euro, din care 19,21 mld Euro
pentru Obiectivul „ConvergenŃă” şi 0,46 mld Euro pentru Obiectivul „Cooperare
teritorială europeană”. Alocarea CSNR în cadrul Obiectivului „ConvergenŃă” necesită o
39

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
cofinanŃare naŃională estimată la 5,53 mld Euro, constituită atât din surse publice (73%
din totalul cofinanŃării), cât şi din surse private (27%).
Programele OperaŃionale
În ceea ce priveşte Politica de Coeziune, Programele OperaŃionale (PO) sunt
instrumentele de management prin care se realizează obiectivele Cadrului Strategic
NaŃional de ReferinŃă 2007-2013, prin intermediul unor intervenŃii specifice.
Astfel, Programele Operationale (PO) sunt documentele ce identifică, pentru fiecare
obiectiv strategic din CSNR, axele prioritare şi domeniile de intervenŃie, furnizând detalii
despre finanŃarea naŃională publică şi privată şi co-finanŃarea de la Uniunea Europeană.
Fiecare Program Operational este completat de un Program Complement, documente ce
nu sunt supuse aprobarii Comisiei Europene, dar care cuprind detalii practice privind
proiectele şi cheltuielile eligibile, potenŃialii beneficiari, modurile de decontare, rolul
autoritatiloretc.
Fiecare PO este împărŃit în mai multe Axe Prioritare (ilustrând obiectivele Programului
OperaŃional respectiv), fiecare axă având unul sau mai multe Domenii majore de
intervenŃie, care la rândul lor pot cuprinde una sau mai multe operaŃiuni ce urmează a
beneficia de finanŃare din fondurile structurale.
CSNR se implementează prin Programele OperaŃionale, elaborate prin obiectivele
“ConvergenŃă” şi “Cooperare Teritorială Europeană”. În perioada 2007-2013, toate
regiunile de dezvoltare ale României sunt eligibile pentru Programele OperaŃionale sub
obiectivele ConvergenŃă şi Cooperare Teritorială. În perioada 2007-2013 România va
primi 19,667 miliarde euro din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene.
Aproximativ 98% din aceasta suma va fi alocată pentru şapte Programe OperaŃionale în
cadrul obiectivului “ConvergenŃă” (diminuarea disparităŃilor de dezvoltare economică şi
socială între regiunile UE).
Cele 2% rămase vor fi alocate pentru şase Programe OperaŃionale sub obiectivul
“Cooperare teritorială europeană” cu Ńările învecinate.
O scurtă prezentare a programelor operaŃionale este utilă în completarea contextului
general al dezvoltării comunităŃilor locale din România, deoarece reprezintă o sursă
principală de finanŃare a necesităŃilor de dezvoltare identificate la nivel local. LocalităŃile
urbane, ca orice alt actor al mediului socio-economic, se regăsesc într-o competiŃie care
poate deveni acerbă pentru atragerea de resurse umane, financiare, investitori sau alte
tipuri de resurse. Tocmai de aceea, toate localităŃile României trebuie să aibă o strategie
locală de dezvoltare, iar bunele practici europene pot oricând fi invocate.
În funcŃie de obiectivele şi acŃiunile finanŃate prin aceste programe operaŃionale,
autorităŃile publice locale din oraşul Mioveni îşi pot orienta eforturile pentru realizarea de
proiecte de dezvoltare, în interesul cetăŃenilor şi a comunităŃii pe care o reprezintă, care
să contribuire la dezvoltarea economică şi socială durabilă a localităŃii.
40

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Programe OperaŃionale sub obiectivul "convergenŃă":
Program
OperaŃional (PO)
1. PO Regional
(POR)
2. PO Creşterea
CompetitivităŃii
Economice
Procent sume
alocate din
bugetul total
Autoritatea de Management a
Programului Operational (PO)
19% Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor
Publice şi Locuintelor
13% Ministerul Economiei şi
Finantelor
3. PO Mediu 23% Ministerul Mediului şi Dezvoltarii
Durabile
4. PO Dezvoltarea
Resurselor Umane
18% Ministerul Muncii, Familiei şi
Egalitatii de Sanse
FEDR
FEDR
Fond
FEDR+FC
FSE
5. PO Transport 23% Ministerul Transporturilor FEDR+FC
6. PO Dezvoltarea
CapacităŃii
Administrative
7. PO AsistenŃă
Tehnică
1% Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative
1% Ministerul Economiei şi
Finantelor
FSE
FEDR
Programe OperaŃionale sub obiectivul "Cooperare Teritorială Europeană":
Program
Operational (PO)
8-13. PO
Cooperare
Teritorială
Procent sume
alocate din
bugetul total
Autoritatea de Management a
Programului Operational (PO)
2% Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor
Publice şi Locuintelor
Fond
Programul OperaŃional Regional 2007-2013
Programul OperaŃional Regional 2007 – 2013 (POR) include toate cele 8 Regiuni de
Dezvoltare ale României, stabilite prin Legea nr. 151/1998 a dezvoltării regionale,
modificată prin Legea nr. 315/2004, cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059/2003,
referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistică a unităŃilor teritoriale.
Programul OperaŃional Regional este finanŃat în perioada 2007- 2013 din bugetul de stat
şi bugetele locale, cât şi din surse private, fiind cofinanŃat din Fondul European de
41

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Dezvoltare Regională (FEDR) - unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene.
ContribuŃia financiară a UE poate ajunge până la 85% din totalul cheltuielilor naŃionale
(publice şi private).
POR implementează elemente importante ale Strategiei NaŃionale de Dezvoltare
Regională a Planului NaŃional de Dezvoltare (PND), contribuind, împreună cu celelalte
Programe OperaŃionale Sectoriale (PO), la realizarea obiectivului Strategiei NaŃionale de
Dezvoltare Regională a PND şi al Cadrului NaŃional Strategic de ReferinŃă, şi anume
diminuarea disparităŃilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele
membre ale UE.
Principalele caracteristici ale POR, care îl individualizează de celelalte Programe
OperaŃionale, sunt:
Are o dimensiune locală evidentă, în abordarea problemelor socio-economice din
punct de vedere local şi valorificarea resurselor şi oportunităŃilor locale;
Dă prioritate regiunilor relativ rămase în urmă şi mai puŃin dezvoltate, pentru a le
asigura un set minim de precondiŃii de creştere, neavând, în sine, un scop
redistributiv;
Domeniile de intervenŃie ale POR sunt complementare domeniilor de intervenŃie
ale celorlalte Programe OperaŃionale, şi se aşteaptă să opereze în sinergie cu
acestea;
Promovează o abordare de jos în sus a dezvoltării economice;
Ia în considerare gradul scăzut al capacităŃii de planificare şi programare din Ńară
şi prevede, în linii mari, axe prioritare tematice la nivel naŃional.
Strategia POR reflectă politica României de dezvoltare regională - care a stat la baza
elaborării Legii privind dezvoltarea regională în România (Legea nr. 315/2004) - şi
procesul de descentralizare reglementat prin Legea Cadru privind Descentralizarea nr.
195/ 2006. De asemenea, această Strategie ia în considerare Orientările Strategice şi
politica de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007–2013, precum şi Strategia
Lisabona care pune un accent deosebit pe sprijinirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi
inovării.
Strategia POR este în concordanŃă cu obiectivele PND şi ale Cadrului Strategic NaŃional
de ReferinŃă 2007-2013(CSNR), contribuind la atingerea obiectivului global şi a
obiectivelor specifice ale CSNR, privind diminuarea disparităŃilor de dezvoltare dintre
România şi celelalte state membre ale UE.
Programul OperaŃional Regional vizează toate cele patru domenii prioritare ale CSNR şi
contribuie la soluŃionarea majorităŃii problemelor de dezvoltare identificate de Strategia
NaŃională de Dezvoltare Regională.
Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale,
echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi
42

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, îmbunătăŃirea
condiŃiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri, pentru a face din regiunile
României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a le locui, vizita,
investi şi munci.
Obiectivul strategic al Programului OperaŃional Regional se va realiza printr-o alocare
diferenŃiată pe regiuni a fondurilor, în funcŃie de gradul de dezvoltare a acestora şi printro
strânsă corelare cu acŃiunile realizate în cadrul celorlalte Programe OperaŃionale
Sectoriale.
În concordanŃă cu Strategia de Dezvoltare Regională a CSNR, Programul OperaŃional
Regional acordă prioritate regiunilor rămase în urmă şi zonelor mai puŃin dezvoltate din
cadrul regiunilor mai prospere. În acelaşi timp, o atenŃie deosebită se va acorda sprijinirii
dezvoltării durabile a oraşelor - potenŃiali poli de creştere, care pot contribui la o
dezvoltare policentrică a teritoriului României.
Pentru atingerea obiectivului general al dezvoltării regionale, strategia se articulează în
jurul următoarelor obiective specifice:
Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, printr-o abordare
policentrică, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a Regiunilor;
ÎmbunătăŃirea accesibilităŃii în regiuni şi în special a acesibilităŃii centrelor
urbane şi a legăturilor lor cu arealele înconjurătoare;
Creşterea calităŃii infrastructurii sociale a regiunilor;
Creşterea competitivităŃii regiunilor ca locaŃii pentru afaceri;
Creşterea contribuŃiei turismului la dezvoltarea Regiunilor.
Dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor Ńării se va realiza printr-o abordare integrată,
bazată pe o combinare a investiŃiilor publice în infrastructura locală, politici active de
stimulare a activităŃilor de afaceri şi sprijinirea valorificării resurselor locale, pe
următoarele axe prioritare şi domenii majore de intervenŃie:
AXE PRIORITARE TEMATICE
Axa prioritară 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenŃiali poli de
creştere
1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană
Axa prioritară 2. ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale de transport
2.1 Reabilitarea şi modernizarea reŃelei de drumuri judeŃene, străzi urbane – inclusiv
construcŃia/reabilitarea şoselelor de centură
Axa prioritară 3. ÎmbunătăŃirea infrastructurii sociale
43

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
3.1 Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate
3.2 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor
sociale
3.3 ImbunătăŃirea dotării cu echipamente a bazelor operaŃionale pentru intervenŃii în
situaŃii de urgenŃă
3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaŃionale
preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională
continuă
Axa prioritară 4. Consolidarea mediului de afaceri regional şi local
4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire afacerilor de importanŃă regională
şi locală
4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate şi nutilizate şi pregătirea pentru noi
activităŃi
4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor
Axa prioritară 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/
modernizarea infrastructurilor conexe
5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea
durabilă a resurselor naturale cu potenŃial turistic şi pentru creşterea calităŃii
serviciilor turistice
5.3 Promovarea potenŃialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru
creşterea atractivităŃii României ca destinaŃie turistică
Axa prioritară 6. AsistenŃă tehnică
6.1 Sprijinirea implementării, managementului şi evaluării Programului OperaŃional
Regional
6.2 Sprijinirea activităŃilor de publicitate şi informare privind POR
Axele prioritare propuse şi domeniile de intervenŃie incluse în POR sunt în concordanŃă
cu obiectivele Strategiei Lisabona, ale Politicii de Coeziune a Uniunii Europene şi cu
Orientările Strategice Comunitare. Totodată, Programul este în concordanŃă cu principiile
obiectivului ConvergenŃei al Fondurilor Structurale.
44

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Cea mai importantă dintre axele prioritare ale POR pentru autorităŃile publice locale din
mediul urban o constituie Axa prioritară 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor
– potenŃiali poli de creştere. O descriere a acestei axe prioritare devine utilă pentru
oraşul Mioveni şi pentru factorii de decizie locală din Mioveni, în identificarea
proiectelor de dezvoltare ce pot fi finanŃate în cadrul domeniului major de intervenŃie al
acestei axe.
Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de
creştere
Domeniul major de intervenŃie 1.1: Planuri integrate de dezvoltare urbană
Această axă prioritară are ca scop creşterea calităŃii vieŃii şi crearea de noi locuri de
muncă, prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăŃirea serviciilor urbane, inclusiv a
serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a
antreprenoriatului.
Pentru a contribui la o dezvoltare teritorială echilibrată a Ńării şi pentru a evita creşterea
disparităŃilor interne, investiŃiile vor fi concentrate în acele oraşe care acŃionează ca poli
regionali şi/ sau locali de creştere şi iradiază dezvoltare în zonele adiacente, acordând
prioritate polilor de creştere localizaŃi în regiunile şi judeŃele cu un nivel de dezvoltare
mai scăzut în termeni de PIB şi şomaj.
Concentrarea populaŃiei, a activităŃilor economice şi culturale în oraşe şi rolul acestora ca
noduri de transport justifică concentrarea investiŃiilor în regenerarea fizică, îmbunătăŃirea
mediului antreprenorial, a calităŃii mediului şi a serviciilor sociale în zonele urbane.
De aceea, este esenŃială sprijinirea oraşelor, pentru ca acestea să-şi îndeplinească funcŃiile
urbane, mai ales în cazul acelor oraşe polarizatoare, care au legături intense cu arealele
înconjurătoare, a căror dezvoltare este dependentă de aceste oraşe. În acelaşi timp, nivelul
de dezvoltare al unei regiuni este direct influenŃat de nivelul de dezvoltare al oraşelor
mari, prin multitudinea de funcŃii de grad superior pe care acestea le îndeplinesc, acestea
acŃionând ca poli de creştere.
În cadrul acestui domeniu major de intervenŃie sunt prevăzute trei sub-domenii, în funcŃie
de tipul beneficiarilor de finanŃare nerambursabilă, respectiv:
poli de creştere, reprezentaŃi de şapte mari centre urbane (Iaşi, ConstanŃa,
Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov) şi arealele de influenŃă ale
acestora,
poli de dezvoltare urbană, reprezentaŃi de municipiile Arad, Baia Mare, Bacău,
Brăila, GalaŃi, Deva, Oradea, Piteşti, Râmnicu-Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava,
Târgu Mureş.
Polii de creştere şi polii de dezvoltare urbană au fost desemnaŃi prin HG nr.998/2008
pentru desemnarea polilor naŃionali de creştere în care se realizează cu prioritate investiŃii
45

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
din programele cu finanŃare comunitară şi naŃională3, cu modificările şi completările
ulterioare.
centre urbane, reprezentaŃi de oraşe/municipii cu peste 10.000 de locuitori, altele
decât polii de creştere şi polii de dezvoltare urbană. (În cadrul acestui subdomeniu
se înscrie şi oraşul Mioveni).
Obiectivul acestui domeniu major de intervenŃie îl reprezintă – conform Programului
OperaŃional Regional - creşterea calităŃii vieŃii şi crearea de noi locuri de muncă în oraşe,
prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăŃirea serviciilor urbane, inclusiv a
serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a
antreprenoriatului.
Avantajul unei abordări integrate a problemelor economice, sociale şi de mediu din
zonele urbane degradate constă în faptul că se pot rezolva simultan o serie de probleme
între care există relaŃii de interdependenŃă şi care afectează atât zona urbană cât şi
arealele adiacente. Din acest motiv, prin Programul OperaŃional Regional s-a prevăzut că,
în cadrul acestei axe prioritare, vor fi finanŃate planuri integrate de dezvoltare urbană pe
termen mediu sau lung, având ca scop regenerarea arealelor urbane (”zone de acŃiune
urbană”), clar delimitate spaŃial în cadrul oraşelor. Implementarea acestor planuri
integrate va avea impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a oraşului, cât şi a zonei
înconjurătoare.
Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii
urbane degradate, de dezvoltare a activităŃilor antreprenoriale pentru ocuparea forŃei de
muncă, precum şi acŃiuni de reabilitare a infrastructurii sociale şi îmbunătăŃirea serviciilor
sociale. În acest context, planurile integrate de dezvoltare şi regenerare urbană vor
contribui la atingerea obiectivului specific al POR, anume creşterea rolului economic şi
social al oraşelor, prin aplicarea unei abordări policentrice pentru o dezvoltare mai
echilibrată a regiunilor, în concordanŃă cu obiectivele Strategiei NaŃionale pentru
Dezvoltare Regională şi Cadrului NaŃional Strategic de ReferinŃă, precum şi cu
Orientările Strategice Comunitare pentru actuala perioadă de programare 2007-2013.
Astfel, în cadrul acestei Axe prioritare se vor finanŃa, pe baza unor planuri integrate de
dezvoltare, proiecte promovate de poli de creştere - alcătuiŃi dintr-un mare centru urban
şi zona să de influenŃă (areal de antrenare), poli de dezvoltare urbană – reprezentaŃi de
13 oraşe/municipii, şi centre urbane - reprezentate de oraşe/municipii cu peste 10.000
locuitori, altele decât polii de creştere şi polii de dezvoltare urbană.
În cazul oraşelor/municipiilor - centre urbane, cum este şi cazul oraşului Mioveni,
planul integrat de dezvoltare urbană este un document de planificare a dezvoltării de
mică anvergură, limitat la zona de acŃiune urbană identificată.
Zona de acŃiune urbană reprezintă un teritoriu / areal clar delimitat în cadrul unui
oraş/municipiu, de regulă contiguu / fără enclave, identificat pe baza unor criterii bine
3 Publicată în M.Of.nr.641/08.09.2008
46

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
stabilite şi fundamentat de analiza efectuată în Planul integrat, areal unde sunt concentrate
anumite probleme care - în vederea soluŃionării - necesită o abordare integrată. În această
zonă se vor concentra proiectele propuse în vederea rezolvării problemelor identificate,
proiecte pentru care se solicită finanŃare în cadrul Axei prioritare 1 a POR. Nu este
obligatoriu ca această zonă să corespundă unui cartier / mai multor cartiere ale
oraşului/municipiului, iar în cazuri bine justificate poate coincide cu teritoriul
administrativ al oraşului/municipiului.
FinanŃarea planurilor integrate de dezvoltare a centrelor urbane se va asigura în
totalitate din axa prioritară 1 a POR, planurile respective urmând a fi selectate pe baze
competitive, în funcŃie de calitatea acestora şi a maturităŃii proiectelor prin care se vor
implementa aceste planuri.
Oraşele/municipiile – centre urbane pot depune cereri de finanŃare pentru proiecte
individuale şi în cadrul altor Axe prioritare ale Programului OperaŃional Regional, cu
excepŃia acelor proiecte care sunt incluse în Planul integrat pentru dezvoltare
urbană, pentru care se poate solicita finanŃare doar în cadrul Axei prioritare 1.
De asemenea, Programele OperaŃionale aflate sub obiectivul „Cooperare Teritorială
Europeană”, în măsura relevanŃei, pot fi utilizate pentru pregătirea parteneriatelor şi
proiectelor pentru a consolida rolul transfrontalier şi transnaŃional al acestor
oraşe/municipii.
Proiectele individuale, incluse în planurile integrate de dezvoltare urbană ce vor fi
finanŃate prin intermediul Axei prioritare 1, domeniul major de intervenŃie 1.1 al POR
trebuie să se încadreze în următoarele categorii de operaŃiuni şi activităŃi eligibile:
a) reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăŃirea serviciilor urbane, inclusiv
transportul urban:
- infrastructura publică urbană
- transport şi mobilitatea populaŃiei
- patrimoniu cultural mondial (UNESCO), naŃional şi local, din mediul
urban
b) dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri;
c) reabilitarea infrastructurii sociale.
Planul integrat trebuie să cuprindă minim două proiecte din categorii diferite de
operaŃiuni [lit.a), b) şi c) de mai sus], dintre care unul trebuie să privească
obligatoriu reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăŃirea serviciilor urbane,
inclusiv transportul urban (respectiv lit.a) de mai sus).
Alocarea financiară orientativă pentru Programul OperaŃional Regional 2007 – 2013 este
de 4.568,34 milioane euro, din care 3.726,02 milioane euro din Fondul European pentru
Dezvoltare Regională (FEDR), restul reprezentând fonduri publice naŃionale. Din totalul
fondurilor alocate pentru Programul OperaŃional Regional, alocarea financiară pentru axa
prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere” este de
47

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
1.391,171 milioane euro, din care 1.117,806 milioane Euro din FEDR şi 273,365
milioane euro co-finanŃare naŃională.
Alocarea financiară orientativă pentru Axa prioritară 1, pentru perioada 2007-2013, este
repartizată pe regiuni de dezvoltare astfel (mil. euro)4:
Regiunea de
dezvoltare
Alocarea
financiară
totală, din care:
Nord
Est
Sud
Est
Sud
Sud
Vest
227,04 184,33 197,96 194,90
Vest Nord Vest Centru
143,8
5
Bucureşt
i Ilfov
168,19 151,64 123,26
FEDR 182,43 148,11 159,07 156,60
115,5
8
135,14 121,84 99,04
Alocare financiară (orientativă) în cadrul Axei prioritare 1 pentru „Centre urbane”
Conform HG nr.998/2008, un procent de maxim 50% din alocarea financiară totală a
Axei prioritare 1 a POR, astfel cum este indicată mai sus, este prevăzut pentru finanŃarea
proiectelor incluse în Planurile integrate de dezvoltare elaborate de către cei şapte poli de
creştere, maxim 20% reprezintă alocarea dedicată finanŃării proiectelor incluse în
Planurile integrate de dezvoltare urbană promovate de către polii de dezvoltare urbană,
iar restul sumelor disponibile sunt prevăzute pentru centrele urbane.
Alocarea financiară disponibilă pentru „Centre urbane” este de 503,60 milioane
euro, repartizată – orientativ - pe regiuni de dezvoltare astfel (mil. €):
Alocarea
financiară
Nord
Est
Sud
Est
Sud
Sud
Vest
Vest
Nord
Vest
Centru
Bucureşti
Ilfov
68,11 55,29 59,38 58,47 43,15 50,45 45,49 123,26
OperaŃiunile eligibile în cadrul proiectelor individuale componente ale Planului
integrat de dezvoltare urbană acoperă:
• Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăŃirea serviciilor urbane, inclusiv
transportul urban
• Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri
• Reabilitarea infrastructurii sociale
ActivităŃi eligibile orientative
4 Vezi Hotărârea CMPOR nr.5/16.08.2007, disponibilă la adresa http://www.inforegio.ro
48

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăŃirea serviciilor urbane,
inclusiv transportul public urban
a) infrastructura publică urbană:
• Finalizarea şi/sau renovarea clădirilor degradate şi/sau neutilizate şi pregătirea lor
pentru noi tipuri de activităŃi economice şi sociale;
• Demolarea clădirilor şi/sau a structurilor aflate într-o stare avansată de degradare,
care nu aparŃin patrimoniului naŃional cultural, amenajarea terenurilor rezultate şi
pregătirea lor pentru noi destinaŃii economice şi/sau sociale;
• Amenajarea terenurilor degradate şi/ sau neutilizate şi pregătirea lor pentru noi
activităŃi economice şi/sau sociale;
• Crearea şi modernizarea spaŃiilor publice urbane: străzi orăşeneşti, trotuare,
scuaruri, zone pietonale, poduri, pasaje sub- şi supra-terane, pasarele, parcări, etc.;
• Dezvoltarea şi/sau modernizarea infrastructurii utilităŃilor publice urbane
(iluminat public, cablare broadband, etc); crearea /modernizarea spaŃiilor verzi
(grădini publice, parcuri, mobilier urban);
• Reabilitarea siturilor poluate şi neutilizate şi pregătirea lor pentru noi utilizări
economice şi/sau sociale;
• AchiziŃionarea de echipamente de informare şi comunicare pentru accesul larg al
cetăŃenilor la informaŃii de interes public;
• Sisteme pentru managementul traficului (lucrări de infrastructură şi dotarea cu
echipamente specifice pentru managementul traficului).
b) transport şi mobilitatea populaŃiei:
• Construirea de staŃii pentru autobuze, tramvaie şi troleibuze şi/sau modernizarea
celor existente; construirea de terminale intermodale în scopul îmbunătăŃirii
integrării diferitelor moduri de transport public urban;
• Extinderea şi/sau modernizarea reŃelei liniilor de tramvai şi troleibuz şi a
infrastructurii aferente;
• Construirea şi/sau amenajarea de culoare speciale pentru mijloace de transport în
comun şi/sau piste pentru biciclete;
c) patrimoniu cultural mondial – UNESCO - naŃional5 şi local din mediul urban6,
precum şi infrastructura pentru activităŃi culturale:
5 grupa A - monumentele istorice de valoare naŃională şi universală, în conformitate cu lista întocmită de
Ministerul Culturii şi Cultelor
49

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
• Restaurarea, consolidarea, protejarea şi conservarea clădirilor de patrimoniu,
inclusiv prin;
Restaurarea, protejarea şi conservarea picturilor interioare, frescelor,
picturilor murale exterioare;
Refacerea/amenajarea căilor de acces (pietonale şi carosabile) către
obiectivele reabilitate, în interiorul zonei de protecŃie a acestora;
Lucrări şi dotări pentru asigurarea iluminatului interior şi exterior, a
iluminatului de siguranŃă precum şi a celui decorativ;
Amenajarea zonelor de protecŃie prin delimitarea şi împrejmuirea
obiectivelor de patrimoniu (acolo unde este cazul);
Construirea utilităŃilor anexe (parcări, grupuri sanitare, indicatoare etc);
• Restaurarea, reabilitarea sau consolidarea clădirilor în care se desfăşoară activităŃi
culturale (teatre, muzee, centre culturale, etc.) şi dotarea lor cu echipamente
specifice, inclusiv echipamente pentru comunicare şi servicii de informare.
Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri
• Crearea, extinderea, modernizarea structurilor regionale/locale de sprijinire a
afacerilor:
Construirea/ modernizarea/ extinderea de clădiri şi anexe aferente, care
vor fi utilizate de operatorii economici, cu precădere IMM-uri, pentru
activităŃi de producŃie şi/ sau servicii;
Construirea/ modernizarea/ extinderea infrastructurii rutiere/feroviare din
interiorul structurii de afaceri şi a drumurilor de acces; aceste activităŃi
sunt eligibile numai în cazul în care se poate argumenta că valorificarea
proiectului care face obiectul investiŃiei poate fi afectată de infrastructura
de acces deficitară;
Crearea/ modernizarea/ extinderea utilităŃilor de bază din interiorul
structurii de afaceri: staŃii de tratare a apei, unităŃile de furnizare a energiei
şi a gazului, sistemul de canalizare, cablarea clădirii, conectarea la reŃele
broadband (Internet);
Dotarea cu echipamente a structurilor de afaceri construite/ modernizate/
extinse.
Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinŃelor sociale şi
îmbunătăŃirea serviciilor sociale
6 grupa B - monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local, în conformitate cu lista
întocmită de Ministerul Culturii şi Cultelor
50

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
• Reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate serviciilor sociale (centre de
îngrijire a copiilor, centre pentru persoane vîrstnice, centre de asistenŃă pentru
persoanele cu deficienŃe, centre pentru tineret, persoane aflate în dificultate) şi
dotarea acestora cu echipamente specifice, inclusiv echipamente de informare şi
comunicare;
• AchiziŃionarea de echipamente necesare pentru creşterea siguranŃei şi prevenirea
criminalităŃii (sisteme de supraveghere etc);
Dimensiunea finanŃării acordate
Valoarea totală a proiectului este cuprinsă între limitele minime şi maxime prevăzute
pentru tipul de proiect respectiv, astfel:
pentru proiecte care se încadrează în categoria a) de operaŃiuni, respectiv
„Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăŃirea serviciilor urbane,
inclusiv transportul urban”, între 1.700.000 lei şi 90.000.000 lei;
pentru proiecte care se încadrează în categoria b) de operaŃiuni, respectiv
„Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri”, între 1.700.000 lei şi 85.000.000
lei;
pentru proiecte care se încadrează în categoria c) de operaŃiuni, respectiv
„Reabilitarea infrastructurii sociale”, între 350.000 lei şi 3.500.000 lei.
Categorii de beneficiari eligibili
• UnităŃi administrativ-teritoriale (autorităŃi ale administraŃiei publice locale)
din mediul urban;
• AsociaŃii de Dezvoltare Intercomunitară constituite conform prevederilor
Legii administraŃiei publice locale nr. 215/2001, republicată;
• Parteneriate între unităŃi administrativ-teritoriale (autorităŃi ale administraŃiei
publice locale).
Perioada orientativă de depunere a proiectelor: 2008-2012
Termenul limită pentru depunerea planurilor integrate şi a cererilor de finanŃare
pentru proiectele individuale, în cadrul sub-domeniului “Centre urbane”, în care
este eligibil şi Oraşul Mioveni, este 31 martie 2009.Error! Reference source not found.
Structura planului integrat de dezvoltare a polilor de dezvoltare urbană, valabilă şi
în cazul oraşului Mioveni, este prezentată mai jos:
51

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Plan integrat de dezvoltare urbană
1. Caracterizarea generală a zonei de acŃiune urbană
a. Identificarea zonei de acŃiune urbană şi justificarea alegerii
b. Caracteristici demografice şi sociale ale zonei de acŃiune urbană şi comparaŃie cu
oraşul (dacă este cazul)
c. Caracteristici economice (profil economic, accesibilitate, servicii publice, învăŃământ
universitar, cercetare) ale zonei de acŃiune urbană şi comparaŃie cu oraşul (dacă este
cazul)
d. Dinamica investiŃiilor în zona de acŃiune urbană şi comparaŃie cu oraşul (dacă este
cazul)
e. Nevoi de dezvoltare identificate în zona de acŃiune urbană
f. PotenŃial de dezvoltare al zonei de acŃiune urbană
2. Strategia dezvoltării zonei de acŃiune urbană
a. Obiective
b. PriorităŃi de dezvoltare
3. Planul de acŃiune
a. Lista proiectelor şi bugetul estimat pentru implementarea Planului integrat, pe surse
de finanŃare, perioada de implementare a proiectelor
b. Harta zonei de acŃiune urbană, cu localizarea proiectelor individuale componente ale
Planului
c. Managementul implementării planului integrat (descrierea structurii care asigură
managementul implementării planului; descrierea relaŃiilor operaŃionale şi, dacă este
cazul, inter-instituŃionale, monitorizarea implementării, raportarea etc.)
4. Informarea publicului în procesul elaborării planului
52

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Programul OperaŃional Sectorial Creşterea CompetitivităŃii Economice
2007-2013
Programul operaŃional sectorial „Creşterea competitivităŃii economice”
(POS CCE) este unul dintre cele şapte programe operaŃionale sectoriale (POS-uri) -
instrumentepentru realizarea priorităŃilor trasate prin Cadrul NaŃional Strategic de
ReferinŃa (CNSR) şi prin Planul NaŃional de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013.
POS CCE răspunde pe de o parte primei priorităŃi a PND 2007 – 2013: „Creşterea
competitivităŃii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere” şi pe de alta
parte prioritatii a doua a CNSR, respectiv „Creşterea competitivităŃii economice pe
termen lung”, contribuind în acelaşi timp la implementarea tuturor celorlalte priorităŃi
tematice ale CNSR.
Obiectiv general al POS-Creşterea CompetitivităŃii Economice îl constituie creşterea
productivităŃii întreprinderilor românesti pentru reducerea decalajelor faŃă de
productivitatea medie la nivelul Uniunii. Măsurile întreprinse vor genera pâna în 2015 o
creştere medie a productivităŃii de cca. 5,5% anual şi vor permite României să atingă un
nivel de aproximativ 55% din media UE.
Avand în vedere, pe de o parte, posibilităŃile identificate de îmbunătăŃire a poziŃiei
competitive a întreprinderilor din România pentru a putea face faŃă provocărilor pieŃei
unice şi pentru a putea beneficia de pe urma posibilităŃilor oferite de aceasta, precum şi
domeniile eligibile pentru finanŃare din fondul FEDR, pe de alta parte, au fost identificate
în POS CCE următoarele axe prioritare tematice şi domenii majore de intervenŃie:
Axa Prioritară 1– Un sistem de producŃie inovativ şi eco-eficient
Axa prioritară 2 - Creşterea competitivităŃii economice prin cercetare - dezvoltare şi
inovare
Axa prioritară 3 -Tehnologia informaŃiei şi comunicaŃiilor pentru sectoarele privat
şi public
Axa prioritară 4 - Creşterea eficienŃei energetice şi a securităŃii furnizării, în
contextul combaterii schimbărilor climatice
Axa prioritară 5 – AsistenŃă tehnică
În cadrul POS CCE, autorităŃile publice locale sau formele asociative ale acestora sunt
eligibile în cadrul următoarelor axe:
Axa prioritara 3 – Tehnologia informaŃiei şi comunicaŃiilor pentru sectoarele privat şi
public:
Domeniul major de intervenŃie 3.1. SusŃinerea utilizării tehnologiei informaŃiei:
• Sprijin pentru autorităŃile administraŃiei publice locale pentru
realizarea reŃelelor broadband şi a punctelor de acces public la
53

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
internet în bandă largă (PAPI) în zonele de eşec al pieŃei -zone rurale
şi mici urbane defavorizate din punct de vedere al accesului ;
• SusŃinerea conectării unităŃilor şcolare la internet prin conexiuni
broadband.
Domeniul major de intervenŃie 3.2. Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice
electronice moderne:
• SusŃinerea implementării de soluŃii de e-guvernare şi asigurarea
conexiunii la broadband, acolo unde este necesar;
• Implementarea de sisteme TIC în scopul creşterii interoperabilităŃii
sistemelor informatice;
• SusŃinerea implementării de aplicaŃii de E-Learning;
• SusŃinerea implementării de soluŃii de e-sănătate şi asigurarea
conexiunii la broadband, acolo unde este necesar)
Aa prioritară 4 – Creşterea eficienŃei energetice şi a securităŃii furnizării, în contextul
combaterii schimbărilor climatice:
Domeniul major de intervenŃie 4.2 – Valorificarea resurselor regenerabile de
energie pentru producerea energiei verzi:
Alocarea financiară:
• Sprijinirea investiŃiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităŃi
de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea
resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor
hidroenergetice (în unităŃi cu putere instalată mai mică sau egală
10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale
şi a altor resurse regenerabile de energie).
Axa prioritară
FinanŃare publică (FEDR+Buget
naŃional)
Mil.Euro %
1. Dezvoltarea unui sistem inovativ şi eco-eficient de
cca. 1.080 35,87%
producŃie
2. Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare
pentru competitivitate
cca. 646 21,45%
3. Tehnologia informaŃiei şi comunicaŃiilor pentru
sectoarele public şi privat cca. 470 15,62%
54

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
4. Creşterea eficienŃei energetice şi a securităŃii
furnizării, în contextul combaterii schimbării cca. 725 24,08%
climatice
5. AsistenŃă tehnică cca. 90 2,98%
Total
3.011 Mld.Euro
Programul OperaŃional Sectorial Mediu 2007-2013
Programul OperaŃional Sectorial (POS) Mediu reprezintă documentul de programare a
Fondurilor Structurale şi de Coeziune care stabileşte strategia de alocare a fondurilor
europene în vederea dezvoltării sectorului de mediu în România, în perioada 2007-2013.
POS Mediu este unul din cele 7 programe operaŃionale elaborate în cadrul Obiectivului
“ConvergenŃă” pentru perioada de programare 2007–2013. POS Mediu a fost elaborat
în conformitate cu cea de-a treia prioritate a PND 2007–2013 – “ProtecŃia şi
îmbunătăŃirea calităŃii mediului”, precum şi cu Prioritatea 1 a CNSR – “Dezvoltarea
infrastructurii de bază la standarde europene”.
Obiectivul global al POS Mediu vizează îmbunătăŃirea standardelor de viaŃă ale
populaŃiei şi a standardelor de mediu şi, în acelaşi timp, contribuie substanŃial la
realizarea angajamentelor de aderare şi la respectarea legislaŃiei de mediu.
Pentru realizarea acestui obiectiv global, prin POS Mediu se vor finanŃa investiŃii pentru
următoarele sectoare de mediu:
1. Sectorul apă/apă uzată (total 3,27 miliarde Euro, din care grant UE 2,78
miliarde Euro)
Acest sector va beneficia de cea mai mare parte din fondurile europene alocate POS
Mediu (60%). InvestiŃiile au în vedere extinderea/modernizarea reŃelelor de apă şi
canalizare, construirea/modernizarea staŃiilor de tratare a apei potabile şi a staŃiilor de
epurare, precum şi creşterea calităŃii serviciilor publice de apă şi canalizare, în condiŃiile
unor tarife acceptabile pentru populaŃie. Pentru acest sector vor fi finanŃate proiecte mari
de infrastructură, care acoperă mai multe localităŃi la nivel regional / judeŃean şi care vor
aduce o contribuŃie importantă la conformarea cu standardele europene de mediu şi vor
avea un impact considerabil la dezvoltarea comunităŃilor respective. Această abordare
urmăreşte atât creşterea eficienŃei costurilor de investiŃii (prin realizarea de economii la
scară), cât şi a costurilor de operare a obiectivelor de investiŃii nou create. Beneficiarii
proiectelor sunt Companiile Regionale de Apă. Proiectele vor fi selectate având ca bază
obiectivele de realizare a angajamentelor de aderare pentru sectorul apă, conŃinute în
Planurile de Implementare şi luate în considerare la elaborarea Planurilor judeŃene pentru
apă/apă uzată (o listă indicativă a proiectelor este anexată la POS Mediu).
55

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
2. Sectorul de gestionare a deşeurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric
(total 1,17 miliarde Euro, din care grant UE 0,93 miliarde Euro)
InvestiŃiile pentru acest sector vizează crearea de sisteme integrate de gestionare a
deşeurilor la nivel regional, în paralel cu închiderea depozitelor de deşeuri neconforme.
Se vor finanŃa măsuri de colectare, sortare, transport, tratare şi depozitare a deşeurilor
menajere combinate cu măsuri de reducere a cantităŃii de deşeuri, conform cu principiile
şi practicile Uniunii Europene în domeniu. Alte investiŃii sunt destinate unor proiecte
pilot de reabilitare a terenurilor afectate de-a lungul timpului de diverşi poluanŃi şi care
afectează negativ mediul şi sănătatea umană. Beneficiarii proiectelor sunt autorităŃile
locale/judeŃene sau asociaŃiile de dezvoltare intercomunitară. Proiectele vor fi
selectate în raport cu Planul NaŃional şi Planurile Regionale pentru Managementul
Deşeurilor (o listă indicativă este anexată la POS Mediu). O primă prioritate se va acorda
proiectelor de realizare a sistemelor integrate noi de gestionare a deşeurilor la nivel
regional/ judeŃean, unde nu au fost, până acum, investiŃii majore (planificate a fi lansate
în 2007-2009), iar o prioritate secundară se va acorda proiectelor pentru extinderea
sistemelor existente de management al deşeurilor.
3. Sectorul termoficare (total 458 milioane Euro, din care grant UE 229
milioane Euro)
InvestiŃiile preconizate pentru acest sector au în vedere reducerea emisiilor provenite de
la centralele municipale de termoficare. Proiectele de investiŃii se vor realiza în
localităŃile în care centralele municipale reprezintă sursa cea mai mare de poluare a
mediului. Beneficiarii proiectelor sunt autorităŃile locale care au în gestionare
centralele municipale de termoficare. Proiectele vor fi selectate în baza solicitărilor de
oferte, la nivel naŃional (call for proposals). Se va acorda asistenŃă tehnică pentru
pregătirea proiectelor de investiŃii.
4. Sectorul protecŃia naturii (total 215 milioane Euro, din care grant UE 172
milioane Euro)
Proiectele finanŃate în acest sector vizează asigurarea unui management corespunzător al
ariilor protejate şi, implicit, stoparea degradării biodiversităŃii şi a resurselor naturale. O
atenŃie deosebită se va acorda managementului site-urilor Natura 2000. Beneficiarii
proiectelor sunt: administraŃiile şi custozii ariilor protejate, inclusiv situri Natura 2000,
AgenŃia NaŃională pentru Arii Protejate (după înfiinŃare), AgenŃiile Locale de ProtecŃie a
Mediului, autorităŃile publice, ONG-uri, institute de cercetare, universităŃi, muzee.
Proiectele vor fi selectate în baza solicitărilor de oferte, la nivel naŃional (call for
proposals).
5. ProtecŃia împotriva inundaŃiilor şi reducerea eroziunii costiere (total 329
milioane Euro, din care grant UE 270 milioane Euro)
Proiectele de investiŃii au ca scop protejarea populaŃiei şi a bunurilor materiale de efectele
devastatoare ale inundaŃiilor. Zonele de intervenŃie se vor selecta în concordanŃă cu
strategia naŃională în domeniu, precum şi în baza unor analize de risc.
56

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Un alt domeniu de acŃiune este protejarea şi reabilitarea litoralului sudic al Mării Negre,
pentru reducerea eroziunii costiere. Astfel de investiŃii vor contribui la creşterea
siguranŃei populaŃiei şi protecŃiei mediului natural, dar şi la creşterea valorii economice a
litoralului românesc. Beneficiarul proiectelor este AdministraŃia NaŃională Apele
Române. Proiectele vor fi selectate în baza propunerilor transmise de ANAR în limita
bugetului alocat.
6. AsistenŃa Tehnică (total 174 milioane Euro, din care grant UE 130 milioane
Euro)
Axele prioritare ale POS Mediu sunt:
Axa prioritară 1 – “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”;
Axa prioritară 2 – „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi
reabilitarea siturilor contaminate istoric”;
Axa prioritară 3 – „Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice
prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea Ńintelor
de eficienŃă energetică în localităŃile cele mai afectate de poluare”;
Axa prioritară 4 – “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecŃia
naturii”;
Axa prioritară 5 – “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor
naturale în zonele cele mai expuse la risc”;
Axa prioritară 6 – “AsistenŃa tehnică”.
Identificarea axelor prioritare în cadrul POS Mediu s-a facut pe baza următoarelor
consideraŃii strategice – contribuŃia substanŃială la îndeplinirea cerinŃelor acquis-ului de
mediu, în scopul îmbunătăŃirii calităŃii mediului şi a standardelor de viaŃă pentru mai mult
de jumătate din populaŃia României, stabilirea unor sisteme de management eficiente
pentru serviciile de mediu, convergenŃa regională, accelerarea implementării programelor
naŃionale, evitarea/reducerea viitoarelor pierderi economice şi de mediu (asociate cu lipsa
acŃiunilor durabile pe termen scurt) – cât şi a unor constrângeri ale obiectivelor specifice
pe parcursul perioadei de implementare.
POS Mediu este unul dintre cele mai importante programe operaŃionale din punct de
vedere al alocării financiare şi reprezintă cea mai importantă sursă de finanŃare pentru
sectorul de mediu. Programul este finanŃat din două fonduri -Fondul European de
Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC) - cu o valoare de aproximativ
4,5 miliarde Euro, la care se adaugă şi cofinanŃarea naŃională de aproximativ 1 miliard
Euro.
Programul OperaŃional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) stabileşte
axele prioritare şi domeniile majore de intervenŃie ale României în domeniul resurselor
umane în vederea implementării asistenŃei financiare a Uniunii Europene prin intermediul
57

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Fondului Social European, în cadrul Obiectivului ConvergenŃă, pentru perioada de
programare 2007 – 2013.
Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman şi creşterea
competitivităŃii, prin corelarea educaŃiei şi învăŃării pe tot parcursul vieŃii cu piaŃa muncii
şi asigurarea de oportunităŃi sporite pentru participarea viitoare pe o piaŃă a muncii
modernă, flexibilă şi inclusivă a 1.650.000 de persoane.
IntervenŃia FSE în România va sprijini atingerea obiectivului general şi a obiectivelor
specifice din domeniul dezvoltării resurselor umane, contribuind în mod real la
implementarea Strategiei Europene de Ocupare şi la atingerea obiectivului general
privind creşterea economică şi crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune.
Axele prioritare şi domeniile majore de intervenŃie ale POS DRU sunt:
Axa Prioritară 1: EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere
Axa Prioritară 2: Corelarea învăŃării pe tot parcursul vieŃii cu piaŃa muncii
Axa Prioritară 3: Creşterea adaptabilităŃii lucrătorilor şi a întreprinderilor
Axa Prioritară 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Axa Prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare
Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale
Axa Prioritară 7: AsistenŃă tehnică
Planul financiar al POS DRU a fost elaborat în conformitate cu planul financiar din
Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă al României 2007-2013.
POS DRU va fi finanŃat din Fondul Social European. Alocarea FSE pentru POS DRU
este 3.476 milioane euro, reprezentând 85% din valoarea totală a Programului.
ContribuŃia naŃională este estimată la 613 milioane euro.
În cadrul acestui POS, comunităŃile locale beneficiază prin intermediul sprijinului
acordat unităŃilor şcolare în cadrul Axei Prioritare 1, DMI 1.1 Acces la educaŃie şi
formare profesională iniŃială de calitate; 1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaŃie şi
formare; şi în cadrul Axei prioritare 2, DMI 2.2. Pevenirea şicorectarea părăsirii timpurii
a şcolii
Programul OperaŃional Sectorial Transport 2007-2013
Programul OperaŃional Sectorial „Transport” 2007-2013 este un instrument strategic
elaborat pe baza obiectivelor Cadrului NaŃional Strategic de ReferinŃă care stabileşte
priorităŃile, obiectivele şi alocarea financiară pentru dezvoltarea sectorului de
transporturi din România cu ajutor comunitar, în perioada 2007 – 2013.
58

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Programul OperaŃional Sectorial „Transport” este structurat pe patru axe
prioritare, ce cuprind domeniile de intervenŃie în cadrul cărora se pot finanŃa
proiecte de transport:
• Axa Prioritară 1 (3,854.87 MEUR) - Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare
TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia
cu reŃelele de transport ale UE
• Axa Prioritară 2 (1,397.30 MEUR) - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii
naŃionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui
sistem naŃional de transport durabil
• Axa Prioritară 3 (322.89 MEUR) - Modernizarea sectorului de transportul în
scopul creşterii protecŃiei mediului şi a sănătăŃii publice şi siguranŃei pasagerilor
• Axa Prioritară 4 (122.58 MEUR) - AsistenŃă Tehnică pentru POS-T
Bugetul total este de aproximativ 5.7 Miliarde EUR din care:
Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Dezvoltare Regională: 4.57
Miliarde EUR
Bugetul de Stat: 1.09 Miliarde EUR
Principalii beneficiari ai Programului OperaŃional Sectorial „Transport” sunt
administraŃiile naŃionale ale infrastructurilor de transport feroviare, rutiere şi navale, şi
administraŃiile naŃionale şi regionale ale infrastructurii aeroportuare. De asemenea,
operatorii transportului feroviar public de călători pot fi potenŃiali beneficiari sub axa
prioritară nr.2.
Programul OperaŃional Sectorial „Transport” a fost aprobat de către Comisia
Europeană în data de 12 iulie 2007, prin Decizia nr. 3469 din 12 iulie 2007, de
adoptare a programului operaŃional „Transport” de ajutor comunitar din partea
Fondului European de Dezvoltare Regională şi Fondului de Coeziune, în
conformitate cu obiectivul „ConvergenŃă”, în regiunile din România.
Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea CapacităŃii Administrative
POS DCA a fost elaborat pentru a contribui în mod substanŃial la punerea în practică a
priorităŃii tematice „Consolidarea unei capacităŃi administrative eficiente”, stabilită în
Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă (CSNR).
Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administraŃii
publice mai eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-economic al societăŃii româneşti.
PO DCA va fi implementat prin trei axe prioritare, inclusiv axa prioritară de asistenŃă
tehnică, după cum urmează:
59

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Axa prioritară 1: ÎmbunătăŃiri de structură şi proces ale managementului ciclului
de politici publice
1.1 ÎmbunătăŃirea procesului de luare a deciziilor
1.2: Creşterea responsabilizării administraŃiei publice
1.3: ÎmbunătăŃirea eficacităŃii organizaŃionale
Axa prioritară 2: ÎmbunătăŃirea calităŃii şi eficienŃei furnizării serviciilor publice, cu
accentual pus pe procesul de descentralizare
2.1: Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor
2.2: ÎmbunătăŃirea calităŃii şi eficienŃei furnizării serviciilor
Axa prioritară 3: AsistenŃă tehnică
Axa prioritară 1 abordează în principal aspecte orizontale în domeniile sistemului de
luare a deciziilor, vizând creşterea calităŃii deciziilor în administraŃia publică prin
dezvoltarea mecanismelor de fundamentare a iniŃiativelor de politici publice, creşterea
eficacităŃii structurilor organizaŃionale printr-o mai bună planificare şi consolidarea
cadrului de responsabilizare. ActivităŃile care fac parte din axa prioritară 1 se referă la
sistemul întregii administraŃii publice centrale şi locale, inclusiv cele trei sectoare
prioritare;
Axa prioritară 2 pune accent pe mecanismele sectoriale de implementare a politicilor şi
de furnizare a serviciilor publice prin descentralizarea fiscală şi administrativă din
administraŃia centrală spre cea locală şi pe îmbunătăŃirea calităŃii, promptitudinii şi
evaluării serviciilor publice. Atât serviciile centralizate cât şi cele descentralizate vor
beneficia de axa prioritară 2, dar cu accent pe sprijinirea priorităŃilor sectoriale de
descentralizare în DMI 2.1;
Ambele axe prioritare conŃin elemente de schimbare de structură şi proces şi implică
investiŃii substanŃiale în formarea funcŃionarilor publici şi a personalului contractual.
PO DCA a fost elaborat în baza unei alocări FSE de 208.002.622 de euro, care va fi
completată de cofinanŃarea naŃională. Dacă se ia în considerare co-finanŃarea României,
atunci, suma totală minimă pentru PO DCA este de 246.014.081 de euro.
Beneficiarii şi grupurile Ńintă ale asistenŃei financiare sunt instituŃii publice (ministere şi
autorităŃi publice locale), astfel încât aproape întreaga cofinanŃare naŃională va proveni
din surse publice.
Alocarea financiară propusă din FSE, pe axe prioritare, este: Prioritatea 1: 56%
Prioritatea 2: 40%, Prioritatea 3: 4%.
60

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Programe OperaŃionale sub obiectivul Cooperare Teritorială Europeană
FinanŃat din FEDR, acest obiectiv este organizat pe trei axe:
Programele de cooperare transfrontalieră finanŃează proiecte de accesibilitate (transport
şi tehnologia InformaŃiei), mediu şi prevenirea riscurilor, dezvoltarea economică şi
socială şi acŃiuni „people to people”. Sunt finanŃate proiecte de investiŃii şi proiecte soft
între cel puŃin doi beneficiari de pe o parte şi alta a graniŃei, cu menŃiunea ca pentru
programele la graniŃele externe trebuie să existe cel puŃin un beneficiar dintr-un stat
membru şi dintr-un stat ne-membru.
Cooperarea transnaŃională are ca obiectiv principal finanŃarea de acŃiuni şi dezvoltarea
de reŃele care să ducă la dezvoltare teritorială integrată în domenii precum: inovaŃia,
mediul, accesibilitatea şi dezvoltarea urbană. Sunt finanŃate proiecte pilot şi proiecte soft
între parteneri din minim trei state partenere în program, din care minim un stat membru.
Cooperarea interregională reprezintă cooperarea între autorităŃile publice (autorităŃi
regionale sau locale, dar nu exclusiv) pe probleme de interes comun, prin transferul de
experienŃă şi bune practici între regiunile Uniunii Europene (în cadrul programului
INTERREG IVC), prin constituirea de reŃele între oraşele UE (în cadrul Programului
URBACT ÎI), precum şi între cercetătorii UE (în cadrul Programului ESPON 2013). Deşi
proiectele de cooperare interregională sunt de natură soft (studii, schimb de experienŃă),
valoarea adăugată a cooperării interregionale constă în valorificarea cunoştinŃelor
astfel dobândite în pregătirea unor proiecte de investiŃii în cadrului obiectivului
ConvergenŃă.
Beneficiarii eligibili sunt, în general, autorităŃi publice locale şi regionale, ONG-uri,
universităŃi şi institute de cercetare din zona de graniŃă (pentru programele de cooperare
trans-frontalieră) şi de la nivelul întregului teritoriu (pentru programele de cooperare
TransnaŃională şi interregională).
În perioada de programare 2007-2013, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi
LocuinŃelor din România gestionează 10 programe de cooperare teritorială europeană la
care participă România, atât la graniŃele interne cât şi la graniŃele externe ale Uniunii
Europene:
• Programe de cooperare transfrontaliera la graniŃele interne (România-Ungaria,
Bulgaria-România )
• Programe de cooperare la graniŃele externe (Programele de cooperare finanŃate
în cadrul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat – ENPI – cu
Ucraina, Republica Moldova şi în bazinul Marii Negre, şi Instrumentului de
AsistenŃă pentru Preaderare – IPA pentru România-Serbia 2007-2013)
• Programul OperaŃional de Cooperare TransnaŃională Sud-Estul Europei (SEE)
• Programul OperaŃional INTERREG IVC
• Programul OperaŃional URBACT ÎI
• Programul OperaŃional INTERACT ÎI
61

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
• Programul de Cooperare Interregionala ESPON 2013.
În continuare, ne vom opri doar la câteva din aceste programe, anume la cele care ar
putea prezenta interes pentru autorităŃile publice locale
Programul de Cooperare TransnaŃională Sud Estul Europei
Obiectivul strategic general al programului este crearea de parteneriate transnaŃionale în
domenii de importanta strategica în scopul îmbunătăŃirii procesului de integrare
teritoriala, economica şi sociala şi al sprijinirii coeziunii, stabilităŃii şi competitivităŃii.
Aria de acoperire a programului cuprinde:
- trei State membre vechi: Austria, Grecia şi Italia (Regiunile: Lombardia, Bolzano /
Bozen, Trento, Veneto, Friuli- Venezia-Giulia, Emilia Romagna, Umbria, Marche,
Abruzzo, Molise, Puglia, Basilicata)
- cinci State membre noi: Bulgaria, Ungaria, România, Slovenia, Slovacia;
- un Stat candidat: CroaŃia;
- un Stat cu statut de candidat cu care nu au fost demarcate negocierile: Fosta
Republică Iugoslavă a Macedoniei;
- patru state potenŃial candidate: Albania, Bosnia, Muntenegru şi Serbia;
- două state cu care UE are relaŃii speciale: Moldova şi Ucraina (Oblasturile:
Cjermovestka, Ivano-Frankiviska, Zakarpatska, Odessa).
Beneficiarii eligibili sunt structurile private, publice sau publice echivalente din statele
de mai sus. Numărul de parteneri în asemenea proiecte: din minim 3 state partenere din
care minim unu este stat membru.
Axele prioritare ale programului sunt:
Axa prioritară 1 - Sprijinirea inovării şi antreprenoriatului (dezvoltarea reŃelelor
tehnologice şi de inovare în domenii specifice; dezvoltarea unui mediu propice
antreprenoriatului inovativ; îmbunătăŃirea condiŃiilor cadru şi deschiderea drumului către
inovare).
Axa prioritară 2 - ProtecŃia şi îmbunătăŃirea mediului înconjurător (îmbunătăŃirea
managementului integrat al apelor şi prevenirea riscurilor de inundaŃii; îmbunătăŃirea
prevenirii riscurilor de tehnologice şi de mediu; promovarea cooperării în domeniul
managementului resurselor naturale şi al ariilor protejate; promovarea energiei
regenerabile şi eficientizarea resurselor).
Axa prioritară 3 - ÎmbunătăŃirea accesibilităŃii (îmbunătăŃirea coordonării în
promovarea, planificarea şi intervenŃia în domeniul reŃelelor primare şi secundare de
transport ; dezvoltarea strategiilor de diminuare a „diviziunii digitale”; îmbunătăŃirea
condiŃiilor cadru pentru platformele multimodale).
62

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Axa prioritară 4 Dezvoltare sinergiilor transnaŃionale ale zonelor cu potenŃial
(abordarea problemelor ce afectează zonele metropolitane şi sistemele regionale de
aşezări; promovarea unui tipar echilibrat al zonelor cu potenŃial în ceea ce priveşte
accesibilitatea şi atractivitatea acestora; promovarea utilizării patrimoniului cultural
pentru dezvoltare).
Programul de Cooperare Interregională Interreg IVC
Obiectivul strategic general al programului este creşterea eficacităŃii politicilor de
dezvoltare regională şi contribuŃia acestora la modernizarea economică şi întărirea
competitivităŃii în Europa, în domeniile inovării, economiei cunoaşterii, mediului şi
prevenirii riscului prin mijloace de cooperare interregională.
Aria de cooperare a programului acoperă:
- întreg teritoriul UE (27 State Membre)
- 2 State partenere cu statut special: Norvegia şi ElveŃia;
Beneficiari eligibili sunt: Beneficiari finali – autorităŃile publice şi organismele de drept
public.
Este încurajată participarea în cadrul proiectelor a factorilor de decizie de la nivel
naŃional, regional şi/ sau local.
În acest program, axele prioritare şi sub-temele aferente sunt:
Axa prioritară 1 Inovare şi economia cunoaşterii ( Inovare, cercetare şi dezvoltare
tehnologica; Antreprenoriatul şi IMM-urile; Societatea informaŃională; Ocuparea
forŃei de munca, capitalul uman şi educaŃie)
Axa prioritara 2 Mediu şi prevenirea riscului (Riscuri naturale şi tehnologice;
Managementul apei; Managementul deşeurilor; Biodiversitatea şi conservarea
patrimoniului natural; Energia şi transportul public durabil; Patrimoniul cultural şi
peisajul)
Programul de Cooperare Interregională Urbact ÎI
Obiectivul strategic general al programului este satisfacerea necesarului de informaŃii în
procesul de eficientizare a politicilor de dezvoltarea urbană durabilă, prin care toate
regiunile europene sunt ajutate să se adapteze viitoarelor circumstanŃe de dezvoltare.
Aria de cooperare a programului URBACT ÎI este:
- întreg teritoriul UE (27 State Membre)
- 2 State partenere cu statut special: Norvegia şi ElveŃia;
- Statele candidate la aderarea la UE vor fi considerate partenere în funcŃie de
interesul exprimat (Statele IPA, cu finanŃare IPA);
63

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
- Alte state (cu finanŃare proprie) vecine UE, care îşi exprimă oficial interesul de a
participa în program
Beneficiarii eligibili ai programului pot fi:
- Oraşele (municipalităŃi, conglomerate urbane etc.)
- Regiuni şi state membre (relevante în domeniul urban)
- UniversităŃi şi institute de cercetare (relevante în domeniul urban)
Participarea la program este deschisă organismelor publice sau echivalente, cât şi
organismelor private. Organismele private sau asociaŃiile naŃionale sau trans-naŃionale de
oraşe/municipii pot participa cu finanŃare proprie. Lideri de proiecte URBACT ÎI pot fi
doar instituŃiile publice.
Axele prioritare şi sub-temele acestui program:
Axa prioritară 1: Oraşe, promotoare ale creşterii economice şi ocupării forŃei de
muncă (Promovarea antreprenoriatului; ÎmbunătăŃirea Inovării şi Economiei
Cunoaşterii; – Ocuparea forŃei de muncă şi capitalul uman)
Axa prioritară 2: Oraşe Atractive şi Unite (Dezvoltarea integrată a zonelor
degradate sau în curs de degradare; Integrarea Socială; Aspectele legate de mediu.;
GuvernanŃa şi planificarea urbana).
Rezultatele operaŃiilor finanŃate din program:
- planuri de acŃiune (cu angajamentul beneficiarilor de a aplica ulterior pentru proiecte
finanŃate din Obiectivul „ConvergenŃă”);
- studii şi rapoarte tematice;
- pagini de internet, broşuri, conferinŃe, publicaŃii în limba naŃională a respectivului stat
partener în program.
Programul Espon 2013
ESPON (European SpaŃial Planning Observation Network - ReŃeaua europeană de
observare a dezvoltării şi coeziunii teritoriale) reprezintă o reŃea de cooperare a
unităŃilor de cercetare din domeniul dezvoltării teritoriale, în cadrul căreia se produc
cercetări aplicate, studii, informaŃii şi scenarii, modele privind dezvoltarea teritorială din
perspectivă europeană.
Obiectivul strategic al Programului ESPON este sprijinirea elaborării politicii privind
coeziunea teritorială şi dezvoltarea armonioasă a teritoriului european prin furnizarea de
informaŃii, statistici, studii, analize, strategii şi scenarii comparabile de dinamica
teritorială, precum şi prin punerea în evidenŃă a potenŃialului şi posibilităŃilor de
dezvoltare a regiunilor şi teritoriilor mai mari, cu scopul de a contribui la creşterea
competitivităŃii, intensificarea cooperării teritoriale şi dezvoltarea echilibrată durabilă a
teritoriului european.
Aria de acoperire a programului este formata din:
64

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
- toate cele 27 de state membre ale UE;
- patru state partenere, cu statut special, dar parteneri cu drepturi depline: Norvegia,
ElveŃia, Islanda şi Liechtenstein;
- statele candidate la aderarea la UE, ce vor fi considerate partenere în funcŃie de
interesul exprimat;
- alte Ńări vecine ale UE care îşi exprimă oficial interesul de a participa în program.
Tipuri de acŃiuni finanŃate prin Programul ESPON 2013:
- analize tematice şi scenarii despre condiŃiile-cadru ale dezvoltării regiunilor şi
teritoriilor mai largi,
- studii de prognoză şi de tendinŃe, elaborarea şi monitorizarea de indicatori, elaborarea
de statistici şi date comparabile la nivel european, construirea de baze de date la nivel
european, racordarea la reŃele de lucru şi realizarea de instrumente ştiinŃifice destinate
utilizării de către factorii de decizie în politica de dezvoltare regională.
Beneficiarii activităŃilor desfăşurate în cadrul programului sunt de două tipuri:
- beneficiari direcŃi (cei care primesc finanŃare în urma participării la licitaŃii):
universităŃi, instituŃii şi servicii de cercetare, publice sau echivalente, din domeniul
dezvoltării teritoriale şi regionale, care trebuie să formeze parteneriate multinaŃionale,
numite Grupuri TransnaŃionale de Proiect şi Puncte de Contact ESPON.
- beneficiari indirecŃi (cei care beneficiază de rezultatele studiilor realizate, dar nu în
mod direct de finanŃarea aferentă elaborării acestora): autorităŃi publice sau
echivalente de la toate nivelurile administraŃiei publice, factori de decizie în
elaborarea şi implementarea politicii regionale şi de coeziune.
65

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Capitolul 3. Coordonate regionale privind dezvoltarea
comunităŃilor urbane din cadrul Regiunii Sud Muntenia în
perioada 2007-2013
Politica de dezvoltare regională este o politică cheie a Uniunii Europene care se bazează
pe principiul solidarităŃii financiare, oferind sprijin statelor şi regiunilor mai puŃin
dezvoltate, sau care se confruntă cu dificultăŃi structurale, în scopul creării de locuri de
muncă şi creşterii competitivităŃii.
Acestă politică a venit în întâmpinarea unor necesităŃi reale ale colectivităŃilor locale şi
regionale din Ńara noastră, care poate fi caracterizată ca reprezentând un nou mod de
abordare a dezvoltării, o abordare de jos în sus, bazată pe iniŃiativele, planurile şi
programele de dezvoltare ale colectivităŃilor locale şi regionale.
Politica de dezvoltare regională întăreşte astfel rolul şi responsabilităŃile administraŃiei
publice locale şi a organismelor regionale în dezvoltarea economică şi socială a fiecărei
localităŃi în parte, precum şi a regiunilor de dezvoltare, concomitent cu diminuarea
implicării instituŃiilor guvernamentale în astfel de activităŃi. Astfel, politica de dezvoltare
regională devine o componentă esenŃială a autonomiei locale.
În Romania, cadrul de implementare şi de evaluare a politicii de dezvoltare regionala il
reprezinta regiunea de dezvoltare, constituita ca o asociere benevola de judeŃe vecine.
Regiunea de dezvoltare nu este unitate administrativ-teritoriala şi nu are
personalitate juridică.
Cele opt AgenŃii de Dezvoltare Regională (ADR-uri) din România au fost stabilite în
1998 prin Legea nr. 151/1998, modificată prin Legea nr. 315/2004, ele fiind organisme
executive ale Consiliului de Dezvoltare Regională, care grupează reprezentaŃi ai
autorităŃilor judeŃene şi locale.
Principalul Ńel al unei ADR îl constituie atragerea resurselor din afara regiunii, ca şi
intensificarea utilizării resurselor locale, în scopul de a îmbunătăŃi calitatea vieŃii şi
coeziunea sociala a comunităŃilor locale din regiune şi pentru creşterea competitivităŃii în
general a economiei regionale. SituaŃia existenŃa la nivelul fiecăreia din aceste regiuni
este prezentata prin Planurile de Dezvoltare Regionala elaborate sub coordonarea
ADR-urilor şi pe baza consultării tuturor categoriilor economice şi sociale din regiune
Misiunea ADR Sud-Muntenia consta în stimularea dezvoltării sociale şi economice,
echilibrate şi durabile a regiunii, prin elaborarea şi implementarea de strategii şi
programe, atragerea de investiŃii şi promovarea regiunii pe plan intern şi extern, pe baza
parteneriatului cu administraŃiile publice locale, societatea civila şi mediul de afaceri.
Planul de Dezvoltare al acestei regiuni reprezintă un set de priorităŃi şi măsuri elaborate
pe baza situaŃiei existente, analizată din mai multe puncte de vedere. În acest sens, în
structura Planului se include şi o strategie de dezvoltare regionala care furnizează cadrul
coerent pentru dezvoltarea viitoare a regiunii.
66

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Bazată pe concluziile analizei socio-economice şi SWOT, pe avantajele comparative ale
regiunii, pe punctele tari şi oportunităŃile acesteia, strategia prin structură şi conŃinut
urmăreşte dezvoltarea economică şi echilibrată a Regiunii, concomitent cu dezvoltarea
capacităŃii acesteia de a se adapta şi a putea răspunde schimbărilor economice cheie.
Pe termen lung, scopul strategic principal de dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia este:
„creşterea capacităŃii regiunii în vederea dezvoltării economice şi sociale durabile şi
echilibrate a acesteia, care să conducă la reducerea disparităŃilor şi creşterea coeziunii
economice şi sociale, la creşterea prosperităŃii şi standardului de viaŃă al locuitorilor
regiunii”
Acesta implică asigurarea unui standard de viaŃă ridicat, prin creştere şi dezvoltare
economică bazată pe resursele şi mediul regiunii.
Atingerea scopului strategic se va face printr-un set de obiective strategice de dezvoltare,
care reflectă combinaŃia aspiraŃiilor sociale, economice şi de mediu ale regiunii.
Obiectivul 1 - Creşterea nivelului de competitivitate şi atractivitate al regiunii
Creşterea nivelului de competitivitate şi atractivitate al regiunii urmăreşte să întărească
avantajele comparative existente, prin investiŃii în infrastructura de transport, tehnică şi
socială care să dezvolte potenŃialul întregii regiuni.
Obiectivul se concentrează pe următoarele două zone principale:
• Furnizarea sprijinului necesar pentru îmbunătăŃirea imaginii regiunii şi încurajarea
creşterii investiŃiilor publice şi private în potenŃialul economic existent
• Furnizarea infrastructurii necesare pentru asigurarea îmbunătăŃirii calităŃii vieŃii
pentru populaŃia regiunii, investitori şi vizitatori
Obiectivul 2 - Creşterea capacităŃii inovatoare şi competitivităŃii mediului de afaceri
al regiunii
Obiectivul urmăreşte crearea condiŃiilor necesare creşterii performanŃelor mediului de
afaceri şi susŃinerea îmbunătăŃirii competitivităŃii regiunii
Obiectivul 3 - Dezvoltarea economică, socială şi culturală durabilă şi echilibrată a
comunităŃilor rurale
Obiectivul urmăreşte dezvoltarea unui mediu rural atractiv şi prosper, printr-o abordare
integrată şi echilibrată în ceea ce priveşte dezvoltarea comunităŃilor şi economiei rurale,
favorizând contribuŃia pozitivă a acestuia la prosperitatea regională.
Obiectivul 4 – Creşterea stabilităŃii sociale şi eficientizarea potenŃialului forŃei de
muncă al regiunii
Obiectivul urmăreşte să promoveze abordarea cererii proprii de instruire a forŃei de
muncă cât şi promovarea oportunităŃilor egale şi a accesului pentru toŃi.
67

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Planul de dezvoltare va fi implementat pe baza următoarelor priorităŃi cheie, care sunt
orientate spre nevoile specifice de dezvoltare ale regiunii:
Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale
Prioritatea 2 – Dezvoltarea afacerilor
Prioritatea 3 – Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii
Prioritatea 4 – Dezvoltarea resurselor umane
Fiecare din priorităŃile de mai sus conŃine un set de Măsuri corespondente care prezintă
tipurile de acŃiuni care trebuie întreprinse.
Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale
Măsura 1.1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare,
incluzând infrastructura şi activităŃile de suport a acesteia
Măsura 1.2 Dezvoltarea utilităŃilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale
Măsura 1.3 Dezvoltarea infrastructurii informaŃionale şi de telecomunicaŃii şi facilitarea
accesului la serviciile IT
Măsura 1.4 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecŃie a mediului
Măsura 1.5 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice
Măsura 1.6 Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi a zonelor urbane
Măsura 1.7 ReconstrucŃia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului
natural
Prioritatea 2 – Dezvoltarea afacerilor
Măsura 2.1 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri
Măsura 2.2 Stimularea înfiinŃării de noi IMM-uri şi creşterea competitivităŃii celor
existente
Măsura 2.3 Promovarea inovării, cercetării şi dezvoltării tehnologice
Măsura 2.4 Stimularea investiŃiilor sectorului privat în economia regiunii
Măsura 2.5 Dezvoltarea infrastructurii turistice şi a activităŃilor de sprijin pentru turism
Măsura 2.6 Creşterea serviciilor de sprijin şi consultanŃă pentru IMM-
Măsura 2.7 Promovarea cooperării interne şi internaŃionale.
uri
68

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Prioritatea 3 – Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii
Măsura 3.1 Dezvoltarea şi îmbunătăŃirea infrastructurii fizice şi sociale a comunităŃilor
rurale.
Măsura 3.2 Diversificarea economiei rurale şi creşterea competitivităŃii acesteia
Măsura 3.3 Diversificarea şi dezvoltarea sectorului agricol şi agro-alimentar
Măsura 3.4 Dezvoltarea şi îmbunătăŃirea infrastructurii de sprijin a Agriculturii
Măsura 3.5 ÎmbunătăŃirea procesării şi marketingului produselor agricole
Măsura 3.6 Conservarea şi îmbunătăŃirea mediului înconjurător al comunităŃilor rurale şi
protejarea moştenirii culturale
Măsura 3.7 Dezvoltarea sectorului de servicii concentrat pe specificitatea mediului rural
Prioritatea 4 – Dezvoltarea resurselor umane
Măsura 4.1 Adaptarea continuă şi structurarea şistemului educaŃional
şi de pregătire profeşională în conformitate cu cerinŃele pieŃei muncii.
Măsura 4.2 Adaptabilitatea forŃei de muncă şi dezvoltarea antreprenoriatului
Măsura 4.3 Politici active pentru angajare.
Măsura 4.4 Promovarea dezvoltării şi incluziunii sociale.
În continuare, vom detalia măsurile şi acŃiunile relevante pentru dezvoltarea comunităŃilor
urbane din Regiunea Sud Muntenia, prin urmare şi pentru Oraşul Mioveni, cere se
adresează autorităŃilor publice locale:
Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale
Obiectiv: Asigurarea conditiilor fizice pentru o economie şi un mod de viaŃă modern.
Infrastructura de transport, economică şi socială şi implicit starea acesteia, constituie un
factor important şi determinant cu privire la calitatea vieŃii, jucând totodată un rol cheie în
eliminarea unor bariere în procesul de dezvoltare al comunităŃilor regiunii.
Prioritatea reflectă necesiatatea complementară obŃinerii unei concentrări strategice a
activităŃilor specifice susŃinute prin Planul de dezvoltare.
Scopul principal al priorităŃii este de a susŃine dezvoltarea infrastructurii regionale, care
reprezintă unul din factorii cheie al creşterii competitivităŃii regiunii.
În vederea reducerii disparităŃilor regionale, prioritatea se adresează problemelor de
infrastructură care limitează accesibilitatea, dezvoltarea afacerilor şi nivelul de ocupare.
69

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Măsura 1.1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare,
incluzând infrastructura şi activităŃile de suport a acesteia
ActivităŃi indicative:
• Reabilitarea şi modernizarea reŃelelor de transport de interes regional, naŃional şi
internaŃional
• Reabilitarea şi modernizarea reŃelei de drumuri locale şi judeŃene astfel :
o Reabilitarea şi modernizarea drumurilor de acces la reŃelele naŃionale şi
europene de transport (TEN-T);
o Reabilitarea şi modernizarea drumurilor care facilitează legătură între
comunităŃile urbane şi a acestora cu zonele limitrofe;
o Reablitarea şi modernizarea drumurilor de acces spre zone şi localităŃi izolate
şi cu nivel de dezvoltare redus;
o Reabilitarea drumurilor de interes local în scopul eliminării blocajelor de
trafic şi desfăşurării acestuia în condiŃii de siguranŃă.
• Construirea şi modernizarea drumurilor de ocolire a comunităŃilor urbane
• Construirea şi modernizarea căilor de acces la autostrăzi
• Construirea, reabilitarea şi modernizarea drumurilor de acces în zonele cu
potenŃial turistic şi cultural
• Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de susŃinere a activităŃilor de
transport
• Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii portuare şi de susŃinere a
activităŃilor portuare
• ActivităŃi privind siguranŃa transportului
• Modernizarea transportului public
• Promovarea modalităŃilor alternative de transport
• Crearea de culoare multimodale de transport
Măsura 1.2 Dezvoltarea utilităŃilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale
ActivităŃi indicative
• Realizarea, reabilitarea şi modernizarea utilităŃilor publice (sisteme de apa, canal,
energie electrica, energie termica, comunicatii)
• ActivităŃi de îmbunătăŃire a serviciilor publice
• Realizarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de servicii de sănătate
(spitale, dispensare, centre de diagnoza şi alte entitati publice sanitare)
• Realizarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii educationale (gradinite,
scoli, licee, universitati ) şi campusuri educationale
• Reconstructia şi modernizarea cladirilor în care sunt furnizate servicii sociale
(adaposturi şi centre institutionalizate pentru copii şi persoane dezavantajate,
pentru copii abandonati şi pentru persoanele handicapate, cantine sociale, etc)
• Constructia şi dezvoltarea de noi cartiere de locuinŃe
70

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Măsura 1.3 Dezvoltarea infrastructurii informaŃionale şi de telecomunicaŃii şi
facilitarea accesului la serviciile IT
AcŃiuni indicative
• Modernizarea infrastructurii ITC existente în vederea dezvoltarii şi implementarii
de servicii şi aplicatii pentru cetăŃeni (în domeniul administraŃiei , educatiei şi
sanatatii)
Măsura 1.4 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecŃie a mediului
AcŃiuni indicative
• Modernizarea şi eficientizarea managementului integrat a deşeurilor la nivel
judeŃean şi regional (se includ şi deşeurile ce solicita măsuri specifice, cum ar fi
cele municipale, de ambalaje, periculoase, de echipamente electrice şi electronice,
din constructii şi demolari);
• Realizarea unor lucrări de reabilitare şi infiinŃare a perdelelor de protecŃie ale
căilor de comunicaŃii şi transport;
• Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare, tratare şi distributie a apei
potabile;
• Extinderea şi modernizarea sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate;
• Realizarea de măsuri de prevenire a dezastrelor naturale ( consolidarea malurilor
şi regularizarea cursurilor de apa, consolidarea de versanti, lucrari de impadurire,
etc)
• AcŃiuni de constientizare a populaŃiei referitor la importanta şi necesitatea
protectiei mediului înconjurător şi conservarea biodiversitatii
Măsura 1.5 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice
AcŃiuni indicative:
• Retehnologizarea şi modernizarea sistemului de transport şi distributie a energiei
electrice;
• InvestiŃii în echipamente de producere a energiei electrice cu eficienta energetica
ridicata (inclusiv reabilitari şi re-tehnologizari);
• InvestiŃii în sistemul de distributie a energiei electrice;
• InvestiŃii în programe de cercetare în domeniul generarii de energie folosind surse
de energie alternative;
• Realizarea infrastructurii de generare şi distribuire a surselor de energie
alternative;
71

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Măsura 1.6 Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi a zonelor urbane
Mediul urban are meritul de a cataliza multe din elementele de baza ale unei dezvoltari
economice de succes, şi anume – creativitate, inovare, cultura şi spirit antreprenorial.
Mai mult, orasele dezvoltate detin avantajul de a atrage cu ususrinta o forta de munca
superior calificata, ceea ce reprezinta un factor cheie într-o economie competitiva la nivel
global.
Data fiind importanta oraselor ca locuri în care o parte importanta a populaŃiei traieste şi
munceste, precum şi stransa interdependenta dintre centrele urbane şi dezvoltarea
economica a regiunii, creşterea performantelor economice ale zonelor urbane reprezinta
un element esential în procesul de îmbunătăŃire a competitivităŃii regiunii.
În cadrul acestei măsuri, se va acorda prioritate sustinerii centrelor urbane în scopul
îmbunătăŃirii conditiilor de mediu şi de locuit.
Astfel, sprijin financiar va fi acordat regenerarii şi revitalizarii centrelor urbane prin
lucrari de reabilitare fizica a centrelor urbane şi a spatiilor publice.
O atentie deosebita se va acorda refacerii spatiilor verzi şi a zonelor de recreere - în
regiune, suprafata spatiilor verzi din mediul urban este de 1009 ha, iar cea a zonelor de
recreere este de 6059,7 ha.
Obiective
• Revigorarea rolului centrelor urbane în dezvoltarea regiunii;
• ÎmbunătăŃirea conditiilor de mediu în orase;
• ÎmbunătăŃirea mediului construit
AcŃiuni indicative
• Renovarea locuintelor (inclusiv reabilitarea termica a acestora);
• Lucrari de reabilitare a patrimoniului istoric, industrial şi cultural;
• ActivităŃi de finalizare şi sau de renovare a cladirilor abandonate (inclusiv
pregatirea lor pentru noi destinatii sociale şi economice);
• Reabilitarea infrastructurii şi mobilierului urban (inclusiv pentru accesul
persoanelor cu dizabilitati)
• Lucrari de adaptare a infrastructurii urbane pentru asigurarea accesului
persoanelor cu dizabilitati;
• Reabilitarea şi modernizarea zonelor industriale (inclusiv cu schimbarea
destinatiei )
• Refacerea spatiilor publice
• Realizarea şi renovarea spatiilor verzi din centrele urbane
72

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Capitolul 4. Contextul judeŃean privind dezvoltarea oraşului
Mioveni
Dezvoltarea oraşului Mioveni nu poate fi ruptă din contextul judeŃean de dezvoltare,
trasat de Planul Local de AcŃiune pentru Mediu, Planul judeŃean de gestionare a
deşeurilor şi de Planul OperaŃional Multianual al judeŃului pentru perioada 2007-2013.
Planul Local de AcŃiune pentru Mediu (PLAM), reprezintă un instrument eficient
pentru rezolvarea problemelor de protecŃie a mediului la nivelul judeŃului Argeş.
Planul Local de AcŃiune a avut în vedere dezvoltarea durabilă a comunităŃilor locale din
judeŃul Argeş, dar şi a judeŃului ca întreg, pornind de la starea factorilor de mediu dar şi a
problemelor specifice privind calitatea vieŃii populaŃiei, starea de sănătate, legislaŃia,
educaŃia ecologică.
Planul Local de AcŃiune stabileşte scopuri, obiective, Ńinte şi acŃiuni clare pentru
soluŃionarea fiecărei probleme de mediu. Planul stabileşte indicatori pentru măsurarea
eficienŃei acŃiunilor precum şi responsabilităŃile autorităŃilor şi instituŃiilor din judeŃul
Argeş în rezolvarea eficientă a problemelor de mediu.
Planul Local de AcŃiune pentru Mediu are două secŃiuni distincte:
1. Identificarea şi stabilirea priorităŃilor problemelor/aspectelor de mediu în funcŃie de
efectele pe care le au asupra mediului
2. Transformarea problemelor/aspectelor de mediu prioritare în acŃiuni care trebuie
întreprinse de părŃile implicate.
Pentru rezolvarea problemelor pe care le identifica, PLAM propune un set de obiective
generale şi specifice, precum şi acŃiunile care contribuie la rezolvarea acestora. În cele ce
urmează vom face referire doar la cele care vizează oraşul Mioveni şi cad în sarcina
consiliului local.
Problema: Neasigurarea cantităŃii şi calităŃii apei preluate şi evacuate
Obiectiv general: Asigurarea cantităŃii şi calităŃii apei prelevate şi evacuate
Obiectiv specific: Asigurarea cantităŃii şi calităŃii apei potabile în mediul urban
AcŃiuni:
Reabilitare reŃele de distribuŃie
Contorizare aducŃiune staŃie de tratare
Obiectiv specific: Canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere din localităŃile
urbane
AcŃiuni:
73

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Reabilitare şi modernizare staŃie de epurare
Extindere reŃea de canalizare
Reabilitare reŃea de canalizare existentă
Problema Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere şi
industriale
Obiectiv general: Reducerea poluării mediului printr-un management corespunzator al
deşeurilor
Obiectiv specific: Management corespunzator al deşeurilor menajere
AcŃiune: Modernizare depozit de deşeuri menajere Mioveni
Obiectiv specific: Diminuarea cantităŃii de deşeuri menajere şi industriale
depozitate/eliminate
AcŃiuni: Organizarea colectării selective a deşeurilor menajere sau instalaŃii de sortare
aferente staŃiilor de transfer
Obiectiv specific: Diminuarea cantităŃii de ambalaje şi deşeuri de ambalaje
depozitate
AcŃiuni:
1. Asigurarea spatiilor amenajate pentru colectarea de la populaŃie a deşeurilor din
ambalaje
2. Dotarea cu containere adecvate a spatiilor destinate colectarii selective a deşeurilor de
ambalaje recuperabile
Problema Poluarea solului şi a apelor subterane
Obiectiv general: Reducerea poluării datorate depozitelor de deşeuri urbane şi rurale
amenajate necorespunzător
Obiectiv specific: Închiderea depozitelor de deşeuri urbane şi rurale neamenajate
corespunzător
AcŃiuni: Inchiderea depozitelor de deşeuri menajere urbane - Mioveni
Problema Vegetatie periclitata cantitativ şi calitativ
Obiectiv general: ProtecŃia patimoniului floristic şi a habitatelor
Obiectiv specific: Respectare a statutului ariilor protejate existente şi a celor
propuse
AcŃiuni: Educarea şi informarea publicului
Obiectiv specific: Respectare a statutului ariilor protejate existente şi a celor
propuse
łintă: Reabilitarea spaŃiilor verzi din mediul urban
74

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
AcŃiuni:
1. Stabilirea exactă a suprafeŃelor spaŃiilor verzi existente în mediul urban
2. Refacerea spaŃiilor verzi în vederea asigurării suprafeŃelor optime
3. Realizarea unei hărŃi complete şi complexe a spaŃiilor verzi din perimetrul urban
4. Stabilirea unui sistem de monitorizare, conservare şi intreŃinere a spaŃiilor verzi în
mediul urban.
Problema Zgomot şi vibraŃii în aglomerări urbane
Obiectiv general: Asigurarea limitelor admisibile pentru zgomot şi vibratii
Obiectiv specific: Diminuarea zgomotului şi vibraŃiilor în aglomerarea Piteşti
AcŃiuni:
1. Realizarea noi spaŃii de parcare
2. Întocmirea hărŃii nivelului de zgomot
3. Realizarea perdelelor de protecŃie ( căi de transport şi zone industriale)
Problema: Insuficienta implicare a factorilor de decizie în soluŃionarea
problemelor de mediu
Obiectiv general: Corelarea problemelor de urbanism în stransă legatură cu sănătatea
umană şi mediul
Obiectiv specific: Îmbunătătirea calităŃii sănătăŃii umane şi a mediului
AcŃiuni:
1. Corelarea deciziilor în domeniul problemelor de urbanism cu impactul asupra mediului
şi sănătăŃii umane
2. Realizarea unor harti GIS pentru municipiile şi oraşele din judeŃ corelate cu bănci de
date pentru optimizarea deciziilor
3. Corelarea dezvoltării urbanistice cu strategiile şi planurile de acŃiune în domeniul
protecŃiei mediului
4.Corelarea dezvoltarii urbanistice cu asigurarea utilităŃilor de apa şi canal în momentul
emiterii certificatului de urbanism
Problema EducaŃie ecologică
Obiectiv general: Creşterea gradului de constientizare şi implicare a publicului în
problemele legate de îmbunatăŃirea calităŃii mediului înconjurator
Obiectiv specific: Crearea unui sistem eficient de informare şi conştientizare a
publicului/facilităŃi fiscale
AcŃiuni:
1. Realizarea de materiale informative şi educationale
75

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
2. IniŃierea de acŃiuni cu asigurarea participării comunităŃii
Planul JudeŃean de Gestionare a Deşeurilor – judeŃul Argeş 2008-2013
Planul de Gestiune a Deşeurilor al judeŃului Arges (PJGD) oferă o privire de ansamblu
asupra legislaŃiei de mediu în domeniul gestionării deşeurilor, subliniază
responsabilităŃile ce revin şi mijloacele care pot fi folosite pentru atingerea obiectivelor şi
oferă, totodata, detalii cu privire la acŃiunile pe care factorii implicaŃi trebuie să le
promoveze pentru a atinge scopurile propuse.
Planul de gestionare a deşeurilor are un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a
deşeurilor, fiind un instrument de planificare solicitat de către Uniunea Europeană, pe
baza căruia se pot obŃine asistenŃă financiară şi suport din partea acesteia. Planul vizeaza
atingerea Ńintelor UE şi a celor naŃionale, prin identificarea soluŃiilor durabile adaptate la
condiŃiile locale specifice.
Acest Plan descrie modul de gestionare a deşeurilor municipale; termenul de deşeuri
municipale include: deşeuri menajere; deşeuri comerciale asimilabile celor menajere;
deşeuri verzi din parcuri, grădini şi pieŃe; deşeuri voluminoase;
În prezent, dotarea punctelor de colectare a deşeurilor menajere este nesatisfacatoare,
containerele prezintă un mare grad de uzura, în multe cazuri nu au suficienta capacitate
de depozitare facand imposibila colectarea selectiva a deşeurilor; anumite puncte de
colectare nu au platforme betonate, astfel încât este afectată calitatea solului şi a apei de
subterane.
Colectarea şi transportul deşeurilor solide se face în cele mai multe cazuri (în special
mediu rural) cu echipamente invechite care creează disconfort, rezultă mirosuri urate şi
pierderi de deşeuri în timpul transportului.
Numarul insuficient de echipamente şi condiŃia tehnica au drept rezultat nerespectarea
programului de ridicare a deşeurilor şi supraincarcarea punctelor de colectare.
Oraşul Mioveni este inclus în cadrul proiectului ISPA „MANAGEMENTUL INTEGRAT
AL DEŞEURILOR SOLIDE DIN JUDEłUL ARGEŞ”. În cadrul proiectului sunt
prevazute puncte de colectare a deşeurilor atât în mediul rural cât şi în mediul urban, dar
şi puncte de precolectare a deşeurilor în mediul urban, cu următoarele dotari :
Zona urbana :
- eurocontainere cu o capacitate de 1.1 mc pentru colectarea selectiva -1350 unitati;
- eurocontainere cu o capacitate de 1,1 mc pentru colectarea desurilor menajere –1420
unitati;
- eurocontainere cu o capacitate de 1,1 mc pentru colectarea deşeurilor biodegradabile –
360 unitati;
- unitati individuale pentru deşeurile biodegradabile – 200 litri – zona urbana Pitesti –
3000 unitati
76

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
- euopubele de 140 l pentru deşeuri menajere la populaŃia de la case din zona urbana–
21500 unitati;
- 4 vehicule pentru transport compost (zonele Mioveni, Campulung Topoloveni,Albota -
Pitesti)
- 3 vehicule pentru transportul deşeurilor periculoase (Campulung, Mioveni, Pitesti)
- 3 vehicule pentru maturarea strazilor în Pitesti;
- zone pentru colectarea deşeurilor biodegradabile – 30 de platforme de 25 mp în fiecare
din orasele Mioveni, Campulung şi Topoloveni ;
- 4 puncte ecologice de colectare (Green Points) cu suprafata de minim 250 mp (2-Pitesti,
1-Campulung şi 1-Mioveni)
Prin implementarea proiectului ISPA se va rezolva o parte importantă a problemelor
legate de gestionarea deşeurilor în oraşul Mioveni.
Programul OperaŃional Multianual al JudeŃului Argeş 2007-2013
„Programul OperaŃional Multianual al JudeŃului Arges 2007-2013”(POMJ) prezintă, în
mod sintetic, strategia care confirma îmbunatatirea infrastructurilor, protejarea şi
valorificarea mediului înconjurator şi a patrimoniului artistic local, punerea în practica a
unei economii turistice, protejarea categoriilor defavorizate (tinerii, batrânii, persoanele
cu handicap), promovarea sportului şi a culturii.
Strategia Programului Operational Multianual al JudeŃului Arges, decurge din
problemele-cheie identificate în analiza socio-economica a judeŃului şi care consiste în:
grad scazut de atractivitate a majoritatii localitatilor judeŃului;
declinul social-economic a numeroase centre urbane mari şi diminuarea rolului lor
în dezvoltarea arealelor adiacente;
creşterea disparităŃilor de dezvoltare între diverse areale ale judeŃului;
existenŃa unor importante disparitati între zonele de nord şi sud ale judeŃului şi cea
centrala, care reflecta structura mozaicala a dezvoltarii economice. În interiorul
judeŃului coexista zone subdezvoltate cu zone relativ dezvoltate;
declinul vertical al oraselor mici şi mijlocii, îndeosebi al oraselor monoindustriale,
generat de restructurarea industriala;
experienta insuficienta în managementul programelor de dezvoltare locală.
Obiectivul general al POMJ este acela de a contribui la accelerarea cresterii economice a
arealelor judeŃului, cu prioritate a celor mai slab dezvoltate, astfel încât, la sfârşitul
perioadei de programare, raportul dintre cea mai dezvoltată şi cea mai slab
dezvoltatăzona, în termeni de dezvoltare infrastructurala şi a mediului de afaceri, să se
diminueze.
Pentru atingerea obiectivului general al prioritatii de dezvoltare locală, strategia se
articuleaza în jurul urmatoarelor obiective specifice:
77

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
îmbunătăŃirea gradului general de atractivitate şi accesibilitate a judeŃului;
creşterea competitivităŃii judeŃului Argeş ca locaŃie pentru afaceri;
valorificarea potenŃialului turistic, istoric şi cultural al judeŃului şi creşterea
contributiei acestor domenii la dezvoltarea lui;
creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane.
Dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor judeŃului se va realiza printr-o abordare
integrata, bazata pe o combinare a investiŃiilor publice în infrastructura locală, politici
active de stimulare a activităŃilor de afaceri şi sprijinirea valorificarii resurselor locale, pe
următoarele axe prioritare tematice:
Axa Prioritară 1 – Îmbunatatirea infrastructurii publice locale
Principalele sectoare de interventie identificate în cadrul infrastructurilor de baza
şi transport, sunt:
Sectorul 1: dezvoltarea/reabilitarea/modernizarea reŃelei judetene şi locale de
transport;
Sectorul 2: dezvoltarea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii serviciilor de
baza (apa, canalizare, termoficare, gaze, etc.), cu impact asupra calităŃii vieŃii;
Sectorul 3: dezvoltarea/reabilitarea /modernizarea/ infrastructurii educationale, a
serviciilor de sănătate, sociale, de siguranta publica.
Axa Prioritară 2 – Consolidarea mediului de afaceri local
În acest domeniu, interventiile se pot face în următoarele sectoare:
Sector 1 - dezvolatrea structurilor de sprijinire a afacerilor;
Sector 2 - sustinerea initiativelor antreprenoriale locale
Axa Prioritară 3 – Dezvoltarea turismului local
În acest domeniu, interventiile se pot face în următoarele sectoare:
Sector 1 : Restaurarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural
Sector 2 : Valorificarea resurselor turistice naturale în contextul unei dezvoltari
durabile
Sector 3 : Creşterea calităŃii serviciilor turistice de cazare şi agrement
Axa Prioritara 4 – Dezvoltare urbana şi rurala durabila
Sector 1 : Reabilitarea mediului construit
Unele areale urbane şi rurale au o infrastructura învechita, care face faŃă cu greu
cerintelor populaŃiei. Aceasta situatie se reflecta în calitatea vieŃii locuitorilor şi
descurajeaza localizarea activităŃilor economice în arealele respective. Este cazul
deopotriva al zonelor periferice şi zonelor vechi, centrale ale oraselor, unde cladiri de
78

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
mare valoare istorica, culturala şi artistica sunt abandonate sau într-o stare avansata de
degradare.
De asemenea, aceste zone înregistreaza un grad ridicat de deteriorare a spatiilor publice:
strazi cu pavaj/asfalt deteriorat, iluminat stradal incomplet şi/sau inadecvat, suprafata
redusa a parcurilor şi zonelor de recreere.
Pentru regenerarea fizica a arealelor urbane şi rurale cu probleme vor fi sprijinite
activităŃi de finalizare şi/sau renovare a cladirilor abandonate (şi pregatirea lor pentru noi
tipuri de activităŃi economice şi sociale), de reabilitare a patrimoniului istoric, industrial
şi cultural, de demolare a cladirilor şi/sau structurilor aflate într-o stare avansata de
degradare care nu apartin patrimoniului national cultural, de reabilitare a strazilor care fac
legatura între centrele urbane şi zonele rurale adiacente.
Alt tip de activităŃi necesare regenerarii arealelor urbane şi rurale degradate sunt
dezvoltarea şi/sau reabilitarea infrastructurilor şi utilităŃilor publice urbane şi rurale,
respectiv reabilitarea strazilor orasenesti şi comunale, inclusiv a infrastructurii aferente şi
reabilitarea instalatiilor termmice, determinând în acest mod creşterea calităŃii vieŃii
locuitorilor din arealele urbane şi rurale cu dificultati.
Sector 2 : Promovarea incluziunii sociale
ActivităŃile sprijinite pentru combaterea excluziunii sociale se încadreaza în doua mari
categorii:
a) investiŃii în infrastructura sociala (centre de îngrijire a copiilor, aziluri pentru batrâni şi
centre de asistenŃă pentru persoanele cu deficiente), în facilitati şi puncte de atractie
culturala, sportive şi de petrecere a timpului liber (facilitati pentru jocuri sportive, crearea
şi/sau conservarea spatiilor pentru recreere, facilitati şi centre pentru tineret), în
echipament de informare şi comunicare (în vederea utilizarii de către cetăŃeni a noilor
technologii);
b) training vizând dezvoltarea de abilităŃi profesionale pentru grupurile marginalizate
(someri, minoritati etnice, tineri), acŃiuni pentru creşterea siguranŃei şi prevenirea
criminalităŃii, investiŃii în echipamente informatice şi de comunicatii (promovarea
folosirii de către cetăŃeni a noilor tehnologii).
Axa Prioritară 5 – AsistenŃă Tehnică
79

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Capitolul 5. SituaŃia existentă la nivelul oraşului Mioveni
Localizare geografică şi organizarea teritorială
JudeŃul Argeş este aşezat în partea central-sudică a Ńării,
paralela de 44°58 împărŃind judeŃul în două părŃi relativ
egale. La nord se învecinează cu judeŃele Sibiu şi Braşov, la
est cu judeŃul DâmboviŃa, la sud cu judeŃul Teleorman, la
sud-vest cu judeŃul Olt, la vest cu judeŃul Vâlcea.
Oraşul Mioveni este situat în centrul judeŃului Argeş. FaŃă
de reşedinŃa de judeŃ (municipiul Piteşti), oraşul se află la
16 km nord – est şi la 125 Km de capitala Ńării, pe DN 73
Piteşti - Câmpulung Muscel.
Teritoriul localităŃii este străbătut de paralela 44°58
latitudine N şi meridianul 24°57' longitudine E, ceea ce
înseamnă că localitatea Mioveni se află la mijlocul distanŃei
dintre Ecuator şi Polul Nord, pe aceeaşi paralelă cu sudul
Deltei Dunării, cu localitatea Ploieşti şi Târgul Cărbuneşti.
În funcŃie de longitudine, localitatea Mioveni este situată la
mijlocul distanŃei dintre extremitatea estică a României
(oraşul Sulina) şi extremitatea vestică (Beba Veche),
precum şi faŃă de extremităŃile continentului Europa: în Est,
M. Ural şi, în Vest, Capul Rocca (Portugalia). Aceasta
poziŃie este marcată de meridianul de 25° longitudine E ce străbate localitatea.
Oraşul Mioveni este aşezat în Podişul Getic, în zona de contact dintre Dealurile Argeşului
şi Platforma Cândeşti, în partea centrală a judeŃului Argeş. Ca tip mediu de relief,
localitatea este aşezată în bazinul Argeşului, pe malul stâng al Argeşelului, la 2.5 km de
confluenŃa acestuia cu Râul Târgului.
Ca întindere, oraşul Mioveni ocupă o suprafaŃă de aproximativ 51 kmp, cea mai mare
parte fiind constituită din lunca Argeşelului (câmpia Lilieci este considerată "Bărăganul"
localităŃii). Mai exact, suprafaŃa administrativ-teritorială a oraşului Mioveni este de
5.097 ha din care 595 ha teren intravilan.
Oraşul are în componenŃa să cartierele Mioveni, Colibaşi şi RacoviŃa, precum şi satele
aparŃinătoare Clucereasa şi Făget.
SuprafaŃa oraşului este astfel delimitată după cum urmează: la Nord este mărginită de
cartierul RacoviŃa, care acum face parte din oraşul Mioveni. Dincolo de acest cartier se
întind comunele łiŃeşti şi Davideşti. La Nord-Vest este mărginită de satul Clucereasa care
intră şi el în componenŃa oraşului Mioveni. La Vest se află hotarul satului Piscani din
80

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
comuna Dârmăneşti, iar acesta se află de-a lungul Râului Târgului. La Sud este cartierul
Colibaşi, limita între acesta şi cartierul Mioveni fiind stabilită în zona căii ferate uzinale
care duce la uzinele "Dacia-Renault" S.A. Dincolo de cartierul Colibaşi se întinde satul
Făget iar apoi, la Sud şi Sud-Est se află comuna Ştefăneşti, delimitarea facându-se într-o
zonă a versantului cunoscut sub numele de Dealul Miovenilor, cu subunităŃile Dealul Mare
şi Dealul Lăpuşului. La Est se află comuna Călineşti, limita fiind situată pe interfluviul
Dealul Lăpuşului.
Datorită construirii marii platforme industriale a autoturismului şi a celor 10000 de
apartamente din cartierul Mioveni, s-a propus creşterea suprafaŃei intravilane a localităŃii
în detrimentul extravilanului, pana la 757 ha astfel:
500
400
300
358
470
200
100
0
160 198 77 89
oras Mioveni cartierele Colibasi
si Racovita
satele
Clucereasa si
Fagetu
ha intravilan initial
ha intravilan propus
Pentru 2008 s-a planificat a se trece în intravilan o suprafaŃă totală de 800 ha, dintre
care:
110ha în zona Racovişa-şosea
140ha – zona Clucereasa
Rezerve extensie:
Mioveni 1 – 100ha
Mioveni 2 – 85ha
Uzina – 180ha
UTR5 – 50ha
Restul suprafeŃei până la 800 ha este alcatuită din zone de vatra satului.
Zonele funcŃionale ale intravilanului se compun din:
1. Zona centrală şi alte funcŃiuni complexe de interes public: 12 ha - 26%
2. Zona de locuinŃe şi funcŃiuni complementare: 131 ha – 28,1%
3. Zona unităŃi industriale şi agricole: 210 ha – 45, 1 %
81

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
a. UnităŃi industriale: 208 ha
b. UnităŃi agricole: 2 ha
4. Zona de parcuri, recreere şi sport: 44 ha
5. Zona gospodărie comunală: 26 ha
6. Zona cu destinaŃie specială şi de echipare teritorială: 39 ha
a. Căi de comunicaŃie rutieră: 26 ha
b. Căi ferate: 3, 5 ha
c. ConstrucŃii aferente reŃelelor tehnico-edilitare: 4 ha
d. Zona cu destinaŃie specială: 5, 5 ha..
7. Alte zone (terenuri neconstribile, ape): 3 ha.
Istoric
Prima atestare documentară a localitătii a fost, aşa cum ne arată izvoarele istorice, în
anul 1485. Denumirea să vine de la un cneaz local, Mihu (Mihov în slavonă) - Mihoveni
(Mioveni), făcând referire directă la locuitorii acestei formaŃiuni sociale. O veche atestare
documentară este a satului Făgetu (fost Vieroşi), amintit la 29 august 1526 în actul prin
care călugăriŃa Magdalena lasă averea urmaşilor sai. Unul dintre cele mai importante
cartiere ale oraşului Mioveni, fostul sat RacoviŃa, este atestat documentar iniŃial în
hrisovul emis de cancelaria domnească a voievodului Vlad Vintilă la 20 decembrie 1532,
prin care se confirmă stăpânirea de către Vlaicu clucer a mai multor sate, inclusiv „partea
lui Şerban vornicul din RacoviŃa". O simplă trecere în revistă a nomenclatorului străzilor
din Mioveni, dar şi a unor toponime - din intravilan sau extravilan - poate contura
trăsături antropologice cu manifestare în câmpul denominaŃiei; numele de locuri sau de
ape conservă mărci ale contextului istoric, filtrate însă de mentalitatea tradiŃională şi
adaptate noilor nevoi sociale. Ele şi-au primit „botezul" în urma unui proces de
individualizare, devenind mărci de recunoaştere.
Aşezarea contemporană Mioveni e întemeiată în perioada timpurie a epocii medievale.
În cursul frământatei sale istorii, ea a cunoscut din plin ultimele trei orânduiri sociale.
Constituit la începutul epocii medievale, Mioveniul a cunoscut toate trăsăturile specifice
ale acestei epoci, dar nu se cunosc în mod concret momentul şi împrejurările istorice ale
constituirii satului.
Oricum, aşezarea a fost constituită strategic pe un spaŃiu geografic adăpostit, accidentat,
izolat, în preajma pădurilor adânci, spre a fi uşor de apărat de frecventele invazii. Odată
întemeiat, satul Mioveni, asemenea altor aşezări ale voievodatului şi apoi ale Ńării, a
început a se dezvolta şi a cunoaşte caracteristicile esenŃiale ale feudalismului, printre care
structurarea colectivităŃii în clase sociale, statuarea raporturilor de dependenŃă, instituirea
economiei naturale.
82

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Până în 1860, satul Mioveni şi Părăşti au Ńinut de comuna RacoviŃa, iar la 26 august 1924,
satele Mioveni şi Părăşti au devenit comuna Mioveni cu administraŃie proprie (219
contribuabili), întrucât după reforma administrativă a lui Alexandru Ioan Cuza s-au
introdus denumirile de comună, primărie, consilieri comunali, prefecturi şi subprefecturi.
Din anul 1940 până în anul 1968 au aparŃinut de comuna RacoviŃa, iar de la 1 iulie 1968
satul Mioveni împreună cu RacoviŃa, Colibaşi şi Făgetul (Vieroş), au format comuna
Colibaşi.
Astfel, până în anul 1989, actualul oraş Mioveni era comuna Colibaşi, comună
suburbană municipiului Piteşti. Din anul 1996, ca urmare a unor demersuri facute la
Guvern şi Parlamentul României, de către autorităŃile locale, oraşul Colibaşi revine la
vechea denumire Mioveni, prin Legea nr.35/1996, emisă de Parlamentul României, act de
reparaŃie morală, dacă se are în vedere că actuala concentrare urbană se află pe vatra
vechiului sat demolat în totalitate pentru a face loc noilor construcŃii.
Din pricina procesului de industrializare şi urbanizare determinat de apariŃia celor 2 mari
întreprinderi în perioada comunistă, „localnicii satului Mioveni au avut de suportat invazia
nelocalnicilor, fiind marginalizaŃi în propria vatră; aceasta va fi distrusă noaptea pentru ca
ziua să fie transformată în şantier de construcŃii de blocuri, locuinŃe-dormitor, pentru noii
locatari angajaŃi ai Întreprinderii de Autoturisme şi Institutului de Cercetări Nucleare. În
această situaŃie, mulŃi locuitori ai vechiului sat, din cauza durerii că şi-au pierdut
gospodăriile, vor refuza să se mute la bloc, preferând moartea.”
Creşterea numărului de lucrători, îndeosebi la întreprinderea Dacia, care proveneau din
diferite zone ale Argeşului şi Muscelului, făcând zilnic naveta, dar şi din alte părŃi ale Ńării,
aceştia din urmă nemaiputând fi cu toŃii cazaŃi de localnici, a obligat conducerea locală şi
judeŃeană din acea vreme să treacă la identificarea unor noi posibilităŃi locative. Fără să
aibă o consultare profundă cu locuitorii, s-a optat pentru stabilirea noii aşezări în vatra
seculară a satului Mioveni. Trecându-se la demolarea locuinŃelor şi a anexelor
gospodăreşti, constructorii şi autorităŃile au întâmpinat o rezistenŃă puternică din partea
locuitorilor.
În liniile sale fundamentale, oraşul fusese construit dramatic pe ruinele sutelor de
gospodării moderne săteşti – şi de abia în perioada post-decembristă ultimele demolări au
fost oprite. Cu toate acestea, înstrăinarea localnicului miovenar este un proces care a adus
destule neajunsuri şi nedreptăŃi istorice şi de aceea, eforturile pentru păstrarea identităŃii
cultural-istorice, tradiŃiilor şi meşteşugurilor tradiŃionale pentru acest spaŃiu, trebuie avute
în vedere în mod prioritar.
Relief şi climă
Amplasamentul oraşului Mioveni se încadrează în marea unitate geotectonică
"Depresiunea Getică", iar din punct de vedere morfologic, în zona terminală estică a
Platformei Cotmeana.
83

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Zona studiată are o geomorfologie destul de complexă, îmbrăcând aproape toate formele
de relief. Se porneşte de la formele de albii majore, lunci, terase, versanŃi deluroşi şi
platouri deluroase.
În zona oraşului avem văi bătrâne ca ale: râului Târgului, râului Argeşului şi râul
Doamnei, precum şi văi tinere fără lunci şi terase ca Valea Vieroşilor şi Stănestea.
Interfluviile sunt uşor rotunjite, au aspect de "poduri", iar văile care le separă, în general,
la obârşii, sunt estompate şi se adâncesc în piemont cu aproximativ 100 m în zona sudică.
Culmea centrală cu spinarea netedă, cu înălŃimi de 450 m, este fragmentată de eroziunea
torenŃială prin văi, care nu coboară sub 300 m altitudine.
Datorită poziŃiei şi altitudinii, zona se încadrează în tipul de climat temperat umed,
caracterizat printr-o temperatura care variază în funcŃie de anotimp. În raport de relief se
distinge clima de deal. Temperatura medie anuală înregistrează valori de 8,5-9° C.
Cantitatea medie de precipitaŃii înregistrată în raza localităŃii Mioveni este cuprinsă între
700-800 mm/an. În ceea ce priveşte regimul precipitaŃiilor se înregistrează variaŃii de la o
lună la alta. În timpul verii, ploile fiind foarte rapide şi abundente, prezintă un pronunŃat
caracter torenŃial cu puternice efecte distructive, aşa cum au fost în anii 1941, 1955, 1965,
1970,1975, 1984, 1989, 2005.
ReŃeaua hidrografică şi resursele naturale
Oraşul Mioveni datorează dezvoltarea să rapidă şi urbanizarea accentuată nu atât
existenŃei unor resurse naturale deosebite, ci dezvoltării în zonă a industriei construcŃiei
de autoturisme.
O resursă naturală importantă este apa, oraşul Mioveni fiind situat în bazinul hidrografic
al Argeşului, pe unul din afluenŃii săi indirecŃi, Argeşel, ce se uneşte cu Râul Târgului şi
apoi cu Râul Doamnei, râul colector al apelor care vin din Făgăraş.
Apele de suprafaŃă şi subterane constituie surse pentru alimentarea cu apă a
populaŃiei şi a agenŃilor economici.
Localitatea Mioveni, fiind situată în zona de deal cu roci slabe, puternic erodate de
agenŃii externi, este brăzdată de multe pâraie. Cea mai mare parte a acestor pâraie au un
curs temporar, aprovizionate de precipitaŃii. Pârâurile, torenŃii şi ogaşele formate pe
terasele râului Argeşel sunt bine dezvoltate, unele atingând adâncimi de 5 m, altele sunt
puŃin evoluate. Cele mai importante văi sunt: Valea Neagră, Valea Vieroşi, Valea
Cioranca, Valea Stancului, Valea Bărăgănoaia, Valea Adâncata.
84

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
O parte dintre aceste pâraie au fost canalizate şi utilizate drept canale colectoare pentru
apa menajeră a localităŃii Mioveni.
Râul Argeşelul (L = 70 km, S = 232 Km2, Q = 1,82 m3/s) este afluentul râului Târgului
(L = 65 km, S = 844 km2,Q = 10,4 m3/s), iar râul Târgului este afluentul râului Doamnei
(L = 87 km, S = 599 km2, Q = 20,4 m3/s). Aceste trei cursuri de apă se unesc la cca. 300
m de Mioveni.
Argeşelul este principala apă curgătoare ce udă teritoriul localităŃii Mioveni, traversând-o
pe direcŃia nord-est spre sud, sud-vest. Argeşelul izvorăşte de sub Vârful Păpuşa, la 2100
m altitudine, traversează MunŃii Iezer (versantul sudic), SubcarpaŃii Getici, Podişul Getic
şi se varsă în Râul Târgului, la Piscani Mioveni. Argeşelul are un bazin hidrografic
îngust, lipsit de afluenŃi mai importanŃi, cu o vale suspendată în cursul superior, cu debit
redus, seacă uneori în zona piemontană din cauza infiltraŃiilor apei din pietrişurile
Cândeşti.
Apele subterane se diferenŃiază în apele freatice (apele de suprafaŃă) şi apele de
adâncime. Apele freatice sunt cantonate în pietrişurile şi nisipurile orizontului inferior al
depozitelor villafranchiene. Apele subterane sunt aprovizionate din precipitaŃii şi debitul
lor scade în perioada anilor secetoşi.
În Mioveni, stratul de pietriş este saturat cu apă, iar apa în puŃuri se află la 5 - 6 m
adâncime. Această pânză freatică continuă şi în zona Colibaşi, Clucereasa şi se
alimentează cu apă din pietrişurile de luncă. În zona cartierului RacoviŃa apa subterană se
află la adâncimea de 4 - 8 m. La adâncimea de 50 - 60 m acviferul este sub presiune.
Solurile întalnite aici sunt:
soluri brune de pădure
soluri de luncă şi lacovişti în culoarul de vale al Argeşelului.
Oraşul Mioveni este situat în zona de interferenŃă a vegetaŃiei de luncă cu pădurile de
gorun şi carpen. În lunci, vegetaŃia este reprezentată prin pajişti de Agrostis stolonifera şi
zăvoaie de Alunus gentinosa. Fauna în zonă este cea caracteristică zăvoaielor şi vegetaŃiei
de luncă.
VegetaŃia - învelişul de plante luat în totalitatea să - se caracterizează prin cele două
tipuri:
spontană;
culturi.
Localitatea este amplasată într-o zonă de dealuri subcarpatice străbătută de văi largi, zonă
cu condiŃii favorabile pentru pomicultură, cultura cerealelor şi creştera animalelor. În
85

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
intravilan unităŃile agricole ocupă doar 2 ha, dar în exteriorul intravilanului se află
suprafeŃe agricole semnificative ca mărime.
Covorul vegetal spontan a fost defrişat şi transformat în suprafaŃă agricolă. Din suprafaŃa
agricolă, terenul arabil reprezintă 10 - 20 % şi este cultivat cu cartofi, porumb, ovăz,
secară, pometuri (pruni, meri) şi vii.
FormaŃiunile vegetale spontane sunt în prezent reprezentate prin:
fâneŃe naturale care ocupă 20 - 40 % din suprafaŃa agricolă şi sunt alcătuite din specii
de graminee asociate cu leguminoase şi coniposee ;
pădurea este bine reprezentată pe laturile deluroase şi apare sub formă de pâlcuri;
speciile sunt în amestec de stejar pedunculat, gorun, fag, cer şi gârniŃă.
În zonă există suprafeŃe mari de păduri, ceea ce a dus la dezvoltarea activităŃilor de
exploatare forestieră.
Localitatea Mioveni are o vegetaŃie specifică zonelor de deal, determinată de climat şi sol.
Cea mai mare parte a localităŃii este ocupată de vegetaŃia stejăretelor. În componenŃa
acestora, care ocupă partea centrală şi de est a localităŃii Mioveni, intră pădurile de cer şi
garaiŃă (stejari submezofili-termifili). Prin provenienŃa sudică a celor două specii se
indică afinitatea lor pentru zonele cu temperaturi ridicate şi contraste mai atenuate.
Alături de aceste specii de stejar cresc în proporŃii mai mici stejarul pedunculat, fagul,
frasinul, arŃarul tătăresc, jugastrul, ulmul, mărul, părul pădureŃ, teiul argintiu. Dintre
arbuştii mai frecvent întâlniŃi: alunul, porumbarul, măceşul, calinul.
În domeniul forestier, intervenŃia omului este vizibilă prin defrişări de cele mai multe ori
cu efecte negative asupra dealurilor, alteori prin plantaŃii. În punctul "Întreprinderea de
Autoturisme Dacia", s-au făcut plantări de salcâm cu circa 20 de ani în urmă, azi pe dealul
din partea vestică a uzinei existând o frumoasă pădure de salcâmi.
Pătura erbacee este compusă din floarea paştelui, ciocul berzei, vinariŃa, graminee.
Primăvara, în locurile umbrite, sunt răspândite lăcrămioarele, murul, lipitoarea. În locurile
uscate creşte fraga de câmp, iarba fiarelor. Pajiştile poienelor sunt alcătuite de obicei
dîntr-o flora xerofilă.
Localitatea Mioveni, fiind situată într-o zonă bine împădurită, şi cum pădurea este un
mediu prielnic, optim pentru diferite specii de vieŃuitoare, întâlnim o mare varietate de
animale ce sunt răspândite de la câmpie până la munte.
Dintre aceste animale identificăm: carnivorele din familia Conide: lupul, vulpea,
carnivorele din familia Mustelide: viezurele sau bursucul, dihorul comun, nevăstuica,
ierbivore: căprioara sau căpriorul, mistreŃul, rozătoare din familia Leporide: iepurele,
86

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
diferiŃi şoareci şi şobolani, veveriŃe, animale insectivore: ariciul, cârtiŃe; noaptea apar
liliecii şi bufniŃele.
În zonă mai trăiesc, de asemenea, broaşte, reptile (şerpi, şopârle, guşteri), broasca
Ńestoasă de apă, broasca Ńestoasă de uscat, râme, păianjeni, gasteropode. Numeroase
păsări, unele cântătoare, se găsesc în pădurile din zona cum ar fi: cucul, pupăza, graurul,
mierla, ciocârlia, turturica, privighetoarea.
În apele ce străbat teritoriul localităŃii Mioveni şi în special în Argeşel şi râul Târgului se
întâlnesc mai multe varietăŃi de peşti cum sunt: cleanul, mreana. Dintre peştii de talie
mică întâlnim: porcuşorul de vad, porcuşorul de nisip. Specia caracteristică de raci este
Astacus fluviatilis.
Multe dintre speciile de uscat sau de apă de pe raza localităŃii Mioveni prezintă interes
vânătoresc. În acest sens putem aminti: iepurii, mistreŃul, căprioara, vulpea, raŃele
sălbatice.
Dar alături de exemplarele faunistice cu interes economic există şi o serie de specii
dăunătoare, împotriva cărora s-au luat măsuri de nimicire. Din rândul acestora pot fi
amintite: şoarecii de câmp, hârciogii care produc pagube culturilor agricole, şerpii
veninoşi, ŃânŃarii.
Rolul important pe care îl au pentru economia naŃională o mare parte din elementele
faunistice au impus măsuri de protejare prin lege a exemplarelor pe cale de dispariŃie şi a
reglementat perioadele de vânat şi pescuit, declararea de rezervaŃii naturale, s-au făcut
colonizări de animale, s-au populat apele cu specii de peşti de mare productivitate.
PopulaŃie, resurse umane.
PrezenŃa celor două întreprinderi în zonă a determinat apariŃia fenomenului social de migrare
sat-oraş. Astfel, localitatea Mioveni, aflată în proximitatea acestor puncte industriale, a fost
asaltată de o numeroasă populaŃie aflată în căutarea unui loc de muncă. Apare, drept
consecinŃă, fenomenul de eterogenitate socială a mediului social miovenar, generat de
creşterea mobilităŃii sociale.
Urbanizarea localităŃii Mioveni este specifică primei faze a creşterii urbane pe seama migraŃiei
rural-urban, determinată de corelaŃia strânsă dintre creşterea urbană şi procesul de
industrializare. Acest proces social a adus o serie de schimbări în modul de viaŃă al
locuitorilor ei. Una dintre cele mai importante schimbări este trecerea de la ocupaŃia
tradiŃional rurală (munca în gospodărie - miovenarii erau mari cultivatori de răsad) la o
ocupaŃie industrială.
În perioada 18-27 martie 2002, s-a efectuat pe teritoriul întreg al României Recensământul
PopulaŃiei şi al LocuinŃelor în baza HG 680/2001 şi a HG 504/2001. La acest
87

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
recensământ au fost înregistraŃi toŃi cetăŃenii români cu domiciliul în Ńară, indiferent dacă
erau sau nu în Ńară la momentul efectuării recensământului.
Evolutia populatiei orasului Mioveni in perioada 2002-2007
40000
37000
34000
35801
34104 34101 34174 34162
2002
2004
2005
2006
31000
total populatie
2007
PopulaŃia oraşului Mioveni la momentul de referinŃă al anului 2002 a fost de 35.801
locuitori. Ultimele date colectate arată că populaŃia oraşului în anul 2007 este de 34.162,
ceea ce demonstrează o uşoară scădere faŃă de anul de referinŃă.
Prin raportare la procesul de restructurare de la S.C. Dacia Renault S.A., s-a observat
pentru anul 2004 o scădere cu aproximativ 4% a numărului de locuitori, după care numărul
de locuitori cunoaşte o stabilizare pentru 3-4 ani şi în continuare se estimeaza o creştere
lentă, cu o rată de creştere de 1,2-2% pe an, ca urmare a sporului natural.
Pare paradoxal că pe un fond de diminuare accentuată ce se manifestă în judeŃ şi în Ńară,
evoluŃia populaŃiei localităŃii Mioveni să cunoască totuşi o explicaŃie: structura
demografică a localităŃii Mioveni are un curs natural, cum este şi firesc, dar datorită
mişcărilor şi schimbărilor de populaŃie din jurul întreprinderii de autoturisme şi a politicii de
angajare a acesteia, evoluŃia indicilor demografici ai acestui areal este deosebit de curioasă.
Cu toate acestea, se observă că efectele scăderii populaŃiei îşi au originea în scăderea
natalităŃii, întrucât această diminuare se manifestă în grupa de vârstă 0-14 ani, diminuare
care nu este contrabalansată în totalitate prin creşterea populaŃiei active (fluxul angajărilor
pozitiv) şi a celei inactive din motive de vârstă - Problema reprezentată de îmbătrânirea
populaŃiei este de maximă importanŃă. Numărul copiilor sau numărul bătrânilor sunt
importante pentru dezvoltarea unei localităŃi. Copiii cer îngrijiri speciale, de la simpla
supraveghere şi protecŃie fizică, până la asimilarea lor în viaŃa socială a localităŃii.
Localitatea cu tineret mult are un caracter dinamic de activitate şi înnoire, este orientată
spre viitor, spre deosebire de loralităŃile cu număr mare de bătrâni, care sunt îndreptate spre
un trecut ce conservă în forme de viaŃa de altădată.
88

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
30000
25000
20000
15000
Evolutia populatiei intre anii 2004-2007 pe grupe de varsta in
orasul Mioveni
26459
25907
26615
23612
26702
2002
2004
2005
2006
2007
10000
5000
0
7713
6513
6021
5723
6191
1629
1648
1705
1770
0-14 ani 15-59 ani peste 60 ani
1805
Localitatea Mioveni s-a confruntat, în prima fază a emigrărilor - anii 1970 - cu mai mulŃi
tineri de sex masculin, decât feminin, ceea ce a influenŃat comunitatea sătească (fostă)
mioveană şi viaŃa ei tradiŃională. Aceşti tineri muncitori ai Întreprinderii de Autoturisme,
au fost simŃiŃi multă vreme ca elemente străine. Însă, prin întemeierea de familii,
descendenŃii s-au asimilat realităŃilor sociale de aici. În prezent, numarul populaŃiei de
sex feminin este superior celui al populaŃiei de sex masculin, tendinŃă menŃinută
constantă în ultimii ani:
17498; 51,22%
16664; 48,78% feminin
masculin
Urbanizarea localităŃii Mioveni este specifică primei faze a creşterii urbane, pe seama
migraŃiei rural-urban, determinată de corelaŃia strânsă între creşterea urbană şi procesul
de industrializare.
89

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
În ultimii ani, nivelul migratiei este în creştere, datorită lipsei de perspectivă, în special la
tineri, pentru ocuparea unui loc de muncă sau obŃinerea unei locuinŃe. Măsurile care s-au
luat pentru stoparea acestui fenomen au fost reducerea taxelor pentru firmele care
angajează tineri cu contract de muncă şi darea în folosinta a unor locuinŃe pentru familiile
tinere.
Densitatea generală a localităŃii Mioveni este dată de raportul dintre populaŃia totală şi
suprafaŃa localităŃii. Cum suprafaŃa localităŃii Mioveni este de 51 km 2 , rezultă o densitate
de 670 loc/km 2 . Această densitate a avut cote ridicate în perioada 1980-1992, când
ajunsese la 865 loc/km 2 datorită fluxului mare de locuitori veniŃi pentru un loc de muncă
la Uzina de Autoturisme.
În ceea ce priveşte structura confesională la data recensământului din 2002,
Ortodoxă
Romano
catolică
Grecocatolica
Reformată Penticostală Adventistă altele
98,31% 0,15% 0,05% 0,05% 0,61% 0,15% 0,38%
Tot la data recensământului, în localitatea Mioveni, populaŃia majoritară este de
naŃionalitate română în procent de 94%. Pe locul următor, ca procent, se află etnia
rromilor, cu 2079 locuitori, adică 5,8% din totalul populaŃiei. În procente foarte mici mai
sunt maghiarii, cu 0,07%, adică 25 locuitori, germani - 2 şi alte naŃionalităŃi - 45 locuitori
(0,05%).
Români Rromi Maghiari Germani Greci Turci Ucrainieni Evrei Altii
35408 349 20 2 2 3 4 3 3
Potrivit datelor centralizate culese din arhiva Primăriei oraşului Mioveni, precum şi date
statistice de la DirecŃia JudeŃeană de Statistică Argeş, dar folosindu-ne şi de recensământul
realizat în martie 2002, populaŃia condensată în arealul miovenar situează această
localitate pe unele dintre primele locuri din judeŃ în ceea ce priveşte structura populaŃiei şi
caracterul activ al acesteia:
90

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
26,88%
Structura populatiei active si inactive in orasul Mioveni
43,28%
Populatie activa ocupata
Populatie activa neocupata
Elevi/studenti
24,13%
5,70%
Pensionari si alte situatii
inactivi
Acest lucru se explică, de asemenea, prin existenŃa unui sector economic destul de activ,
bazat din punct de vedere al ocupării forŃei de muncă, în principal pe cele două mari
unităŃi economice.
PopulaŃia activă repartizată pe activităŃi ale economiei era, la 18 martie 2002, în Mioveni,
de 15495 persoane, repartizându-se pe ramuri ale economiei astfel:
91

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Angajarea populatiei active pe sectoare ale economiei
Agricultura
145
518
75 522
522
232
439
200 282 24
77
Silvicultura, economia
vanatului si pescuitului
Industria extractiva
Industria prelucratoare
1584
611
9941
Energia electrica –
termica, gaze si apa
Constructii
Comert
323
Hoteluri si restaurante
Transporturi si
Deci, în anul 2002, populaŃia activa ocupată era de 15.495 persoane, reprezentând 43,28
% din totalul populaŃiei, având următoarea distribuŃie pe ramuri majore ale economiei,
comparativ cu situaŃia la nivel judeŃean:
60%
54,80%
50%
40%
33,50%
40,60%
37,30%
30%
20%
25,70%
Mioveni
Jud. Arges
10%
2,90% 3,50%
1,70%
0%
industrie constructii servicii agricultura,
alteramuri
92

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Se observă, în mod clar, specificul economiei oraşului Mioveni, respectiv pronunŃatul
caracter industrial, având în vedere existenŃa platformei industriale Dacia-Renault,
demonstrând, cel putin în ceea ce priveşte agricultura, caracterul atipic faŃă de situaŃia la
nivel judeŃean.
Economie
Mioveniul de astăzi continuă tradiŃia înaintaşilor săi, dezvoltând atât economia,
agricultura şi serviciile pentru populaŃie, dar şi viaŃa spirituală, menŃinându-se ca o zonă
distinctă în cadrul judeŃului Argeş, fiind o punte de legătură între trecut, prezent şi viitor,
între România şi Europa.
Oraşul Mioveni este în prezent un centru industrial de mărime mijlocie datorat în special
societăŃii industriale "SC Automobile Dacia SĂ", care reprezintă principalul potenŃial
economic al localităŃii. Satul Clucereasa şi cartierul Colibaşi au un profil agro-industrial,
iar RacoviŃa şi Făgetu profil agrar.
Dat fiind faptul că în zonă nu sunt suprafeŃe agricole mari, agricultura s-a bazat aproape
exclusiv pe legumicultură, pomicultură şi cultivarea unor suprafeŃe mici cu cereale,
destinate în special creşterii animalelor sau pentru subzistenŃă.
Agricultura este relativ puŃin reprezentată în economia oraşului, fiind o agricultură de
subzistenŃă, de mică performanŃă, forŃa de muncă reprezentând-o populaŃia de vârsta a
treia şi populaŃia care este angajată în alte domenii (aşa zisa agricultură de sâmbătă dupăamiaza).
Trebuie amintită şi existenŃa câtorva unităŃi de producŃie agroalimentare (fabrici de
pâine şi produse de panificaŃie, producere a băuturilor alcoolice).
În anul 2008, totalul de 1389 ha al fondului funciar cu destinatie agricolă al oraşului
Mioveni a fost utilizat pentru următoarele culturi:
93

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
271; 20%
25; 2%
110; 8%
560; 40%
meri
pruni
grau
porumb
culturi furajere
423; 30%
În ceea ce priveşte tendinŃa de utilizare în ultimii trei ani a fondului funciar, se observă că
suprafaŃa destinată pomilor fructiferi a rămas constantă, cea destinată culturilor furajere a
crescut, iar suprafetele afectate cerealelor cunoscând o tendinŃă de scădere faŃă de anii
trecuŃi.
culturi furajere
porumb
grau
pruni
2006
2007
2008
meri
0 100 200 300 400 500 600 700
În concordanŃă cu creşterea suprafeŃelor afectate culturilor furajere, în 2008, efectivele de
animale şi păsări în localitate, conform datelor preluate de la registrul agricol, sunt:
1060 capete ovine
590 capete caprine
33 capete cabaline
1380 capete porcine
1130 păsări
În ceea ce priveşte performanŃa atragerii fondurilor europene pentru susŃinerea
agriculturii, filiala argeşană a A.P.I.A., prin centrele sale locale, a desfăşurat acŃiuni
94

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
informative, organizând întâlniri cu agricultorii, cărora le-a prezentat oportunităŃile,
actele normative care reglementează susŃinerea financiară a agriculturii, precum şi
condiŃiile de îndeplinit şi documentele ce trebuie să însoŃească cererile de sprijin
financiar.
În cadrul centrului local Mioveni, A.P.I.A a acordat următoarele subvenŃii:
subvenŃii în sectorul zootehnic (HG 1853): 25 dosare la nivelul anilor 2007+2008.
subvenŃii în sectorul vegetal pentru culturile care se înfiinŃează în toamna:
** 2006: 164 dosare
** 2007: 168 dosare
** 2008: nu s-a derulat
subvenŃii sub formă de plăŃi directe (în funcŃie de suprafaŃa utilizată de fermier):
** 2006: nu s-a acordat subvenŃia;
** 2007: 200 dosare;
** 2008: 180 dosare.
Industria uşoară este reprezentată de unităŃi de producŃie a confecŃiilor şi tricotajelor,
precum şi de mici întreprinzători angrenaŃi în industria prelucrării lemnului şi a
mobilierului din lemn.
Sectorul serviciilor, dezvoltat inegal şi insuficient până în ani 1990, a urmat un trend
ascendent, fiind reprezentat exclusiv de firme private care asigură prestări de servicii
către populaŃie:
construcŃii
instalaŃii tehnico-sanitare
decoraŃiuni interioare şi exterioare pentru construcŃii
transportul de persoane şi transportul mărfurilor
ransport rutier de mare capacitate în regim intern şi internaŃional.
Sectorul serviciilor publice către populaŃie asigură acŃiuni de:
salubrizare,
întreŃinere străzi şi spaŃii verzi,
producerea şi distribuŃia energiei termice,
distribuŃia apei potabile,
exploatarea şi întreŃinerea canalizării menajere şi pluviale,
epurarea apelor uzate menajere,
colectarea şi depozitarea controlată a deşeurilor menajere.
95

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Principalul potenŃial economic al localităŃii este concentrat în următoarele zone majore
de producŃie:
Grupul Dacia-Renault - specializată în producŃia şi comercializarea
autoturismelor de oraş tip Dacia, a pieselor de schimb pentru caroserie şi motor Dacia şi
componente mecanice.
Institutul de Cercetări Nucleare - (I.C.N) care dezvolta cercetare în domeniul
energiei nucleare şi Fabrica de Combustibili Nucleari (FCN) care produce
combustibili nucleari
UnităŃi
dispersate în zona de
locuit.
Din totalul populaŃiei
ocupate, la nivelul
oraşului, 54,8% lucrează
în sectorul producŃiei
industriale, 16,6% în
sectorul serviciilor, 3,8%
în sectorul cercetare,
2,9% în sectorul construcŃii, 1,1% transporturi şi telecomunicaŃii, 3,8% învăŃământ şi
sănătate, 1,5% administraŃie publică şi asigurări sociale, iar 1,7% în alte sectoare de
activitate (comerŃ, liber profesionişti, alimentaŃie publică, alte ramuri).
Economia oraşului Mioveni are un pronunŃat caracter industrial, având în vedere
existenŃa platformei industriale Dacia-Renault. În această concentrare industrială, pe
lângă unităŃile de producŃie, proiectare, logistică şi comercializare, Grupul Dacia-Renault
a reuşit să atragă şi alte firme străine care desfăşoară activităŃi industriale legate direct de
fabricaŃia de autoturisme (fabricarea de cablaje electrice auto, tapiŃerii auto, elemente
pentru echipare interior şi exterior, containere şi dispozitive specializate pentru transport
uzinal şi piese de schimb, transport mărfuri, etc.).
Obiectul de activitate al societăŃii
proiectarea, fabricarea, montajul, finisarea, condiŃionarea, vânzarea pe piaŃa
internă şi externă a autoturismelor, componentelor, pieselor de schimb, maşinilor şi
instalaŃiilor pentru industria de automobile.
proiectarea, fabricarea, comercializarea de stanŃe, matriŃe, scule, piese turnate din
fontă şi aliaje neferoase, piese forjate, segmenŃi auto şi tractor, reparaŃii şi confecŃii
de echipamente electrice, mecanice, hidraulice şi pneumatice.
comercializarea de servicii în domenii ca: cercetare, proiectare constructivă şi
tehnologică, execuŃia de modele funcŃionale şi prototip, încercări, omologări pentru
produse noi şi existente în fabricaŃie în domeniul auto.
96

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Un alt sector productiv reprezentativ îl constituie Institutul de Cercetări Nucleare,
unitate tehnologică de vârf a energeticii, care lucrează în strânsă colaborare cu Societatea
de Cercetări Nucleare.
Fondat în 1971 şi cunoscut de-a lungul timpului sub mai multe denumiri: Institutul de
Tehnologii Nucleare (ITN – 1971), Institutul de Reactori Nucleari Energetici (IRNE –
1977), Institutul de Cercetari Nucleare (ICN – 1990), în prezent Sucursala Cercetari
Nucleare – Pitesti (SCN – 1998) în cadrul Regiei Autonome pentru ActivităŃi Nucleare a
avut şi are ca principala misiune sustinerea cercetarilor şi activităŃilor legate de utilizarea
în scopuri pasnice a energiei nucleare.
Pe parcursul celor 37 de ani de activitate, institutul a dezvoltat metode, coduri de calcul şi
propria infrastructura experimentala avand ca obiectiv obtinerea de echipamente,
tehnologii şi servicii specifice domeniului nuclear. Implicat în dezvoltarea energeticii
nucleare, Institutul constituie suportul tehnic pentru operarea în conditii sigure şi eficiente
a centralelor nucleare, cu respectarea acordurilor internationale.
În ultimii 15 ani activitatea institutului a fost orientata, în principal, către cercetari
aplicative privind Centrala Nucleara de la Cernavoda.
Principalele domenii de activitate ale institutului sunt:
• Fizica reactorilor şi Securitate nucleara;
• Testari la iradiere;
• Examinari post-iradiere a materialelor şi combustibilului nuclear;
• Tehnologii de iradiere şi radioizotopi;
• Materiale nucleare şi coroziune;
• Evaluare performante combustibil nuclear;
• Testari în afara reactorului;
• Caracterizarea şi tratarea deşeurilor radioactive;
• Electronica, instrumentatie şi control;
• Teste şi incercari de calificare pentru aparatura, componente şi echipamente
nucleare;
• ProtecŃia impotriva radiatiilor, protecŃia mediului şi aparare civila;
• Proiectare echipamente nucleare;
• Prototipuri nucleare;
• Transfer tehnologic;
• Control tehnic de calitate;
• Metrologie şi tehnica de calcul;
• Managementul calităŃii.
Structura cercetarii din institut este armonizata cu programele de cercetare nationale şi
internationale în domeniul reactorilor de cercetare şi reactorilor de putere, ceea ce
favorizeaza cooperarea internationala şi schimburile stiintifice cu diversi parteneri.
97

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Infrastructura:
• Reactori de cercetare (incercari de materiale): reactorul stationar TRIGA SSR
(14MW), reactorul pulsat TRIGA ACPR;
• Laborator de Examinare Post-Iradiere;
• Statie de Iradiere Gama de Mare Activitate;
• Instalatii de laborator pentru obtinerea elementelor experimentale de combustibil
nuclear avansat;
• Instalatii pentru testarea şi investigarea combustibilului nuclear, a materialelor şi
echipamentelor utilizate în domeniul nuclear şi nenuclear;
• Standuri pentru testarea masinii de incarcat-descarcat a combustibilului nuclear;
• Bucle pentru testari termo-hidraulice la inalta presiune şi temperatura;
• Instalatii de conditionare şi tratare a deşeurilor radioactive.
Actiunile prezente ale Institutului sunt focalizate pe doua direcŃii majore: Centrala
Nuclearo-Electrica de la Cernavoda şi parteneriatul/cooperarea internationala.
Institutul este implicat în: cooperari tehnico-stiintifice cu Agentia Internationala pentru
Energie Atomica (AIEA) - Viena; proiecte cu AECL - Canada; activităŃi comune cu
Agentia Nucleara în cadrul Organizatiei de Cooperare şi Dezvoltare Economica
(Organisation for Economic Co-operation and Development) ; promoveaza parteneriatul
cu tarile detinatoare de reactori de cercetare şi a reactorilor de putere, participarea la
Programele Cadru de Cercetare ale Uniunii Europene şi la actiunile organizate de
Comisia Europeana - Bruxelles (Joint Research Center ).
98

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Are schimburi de experienta cu alte centre de cercetari cu renume, cum ar fi: Los Alamos
National Laboratory, Oak Ridge National Laboratory, Lawrence Berkeley National
Laboratory (SUA); Gesellschaft für Anlagen und Reaktorsicherheit mbH, Deutsche
Gesellschaft zum Bau und Betrieb von Endlagerm für Abfallstoffe mbH (Germania).
Rezultatele obtinute de specialistii din institut sunt prezentate la conferinte, intalniri de
lucru, simpozioane nationale şi internationale. De asemenea, lucrarile realizate în institut
sunt publicate în reviste şi jurnale recunoscute: “Nuclear Engineering and Design”,
“Journal of Nuclear Materials”, “Journal of Materials Science and Technology”,
“Radiation Protection Dosimetry”, “Annals of Nuclear Energy”, “TEC-DOC IAEA
Vienna”.
Sucursala Cercetari Nucleare – Pitesti a dezvoltat, implementat şi mentinut un Sistem de
Management al CalităŃii în conformitate cu prevederile Standardului ISO 9001:2000
pentru activităŃile de cercetare, testare, proiectare, fabricare de echipament nuclear,
operarea instalatiilor nucleare.
Sistemul de Management al CalităŃii este certificat de Lloyd’s Register Quality Assurance
şi autorizat de Comisia Nationala pentru Controlul ActivităŃilor Nucleare (CNCAN).
Nivelul ridicat de securitate nucleara a instalatiilor din Sucursala Cercetari Nucleare –
Pitesti este recunoscut şi de organizatiile internationale din domeniul nuclear.
Aceste unităŃi amintite mai sus sunt în mod evident angrenate într-un proces de
modernizare şi dezvoltare, fapt care conferă un grad sporit de încredere şi stabilitate
economico-financiară pentru perioada următoare.
În acelaşi timp, se estimează dezvoltarea în continuare a sectorului serviciilor şi al
industriei uşoare, agroalimentare şi de prelucrare a lemnului, care în final va putea
prelua excedentul de forŃă de muncă activă determinat de disponibilizările masive din anii
90, existentă la nivelul oraşului, procentul estimat fiind de 25-30%.
În ceea ce priveşte ponderea sectoarelor productive, acestea vor putea sigura un procent
de 60-65% din populaŃia ocupată, restul din populaŃia activă fiind în continuare cuprinsă
în alte activităŃi.
Această evoluŃie estimată va păstra în continuare aspectul preponderent industrial al
oraşului, atenuând în acelaşi timp caracterul monoindustrial pe care l-a moştenit
localitatea.
În aceeaşi ordine de idei, putem aprecia că, odată cu dezvoltarea producŃiei de
autoturisme la Grupul Dacia-Renault se va dezvolta şi activiza, pe raza oraşului Mioveni,
99

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
şi industria complementară pentru producŃia auto, cât şi serviciile necesare funcŃionării
unui oraş modern şi cu economie în expansiune.
Astfel, în perioada 1998-2002 au fost emise licenŃe de afaceri pentru 258 persoane fizice
(dintr-un total înregistrat de 312) şi 96 pentru persoane juridice (dintr-un total înregistrat
de 540).
În total au fost emise 354 de licenŃe de afaceri în marea lor majoritate având ca obiect de
activitate prestările de servicii, activităŃi meşteşugăreşti şi artizanale la domiciliu,
transport călători, comerŃ cu amănuntul, etc.
Pincipalii angajatori din oraşul Mioveni activeaza în următoarele domenii:
Nr.
Crt
Denumirea
Companiei/Firmei
Adresa
Activitatea principală
1. Platforma SC Automobile
Dacia-Renault SĂ
Str. Uzinei nr.1-3
ProducŃie autoturisme
2. Fabrica de Combustibili
Nucleari
Str. Câmpului, Nr.l ProducŃie combustibil
nuclear
3. Sucursala de Cercetări
Nucleare
Str. Câmpului, Nr.l
Cercetare nucleară
4. Centrul de Export CKD B-dul Dacia
DistribuŃie piese schimb
Dacia
5. FMB Plastics Str.Părăşti nr.48A Prelucrare deşeuri din
plastic
6. Piroux Industries Calea Pitesti-
Campulung nr.55a
7. MCI Inginerie B-dul Dacia 129A,
Mioveni
8. Haulotte Mioveni Calea Pitesti-
Cîmpulung, cart
Clucereasa
9. Viator &Vektor - Lazăr B-dul Dacia 129,
Mioveni
ProducŃie profiluri şi
platforme
ProducŃie ambalaje şi paleŃi
ProducŃie, macarale, telelift,
tractoare; multijob
Transport rutier intern şi
internaŃional mărfuri,
servicii de logistica şi
depozitare
100

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
10. Societatea ConstrucŃii
ReparaŃii Mioveni
B-dul Dacia, bl V2A ConstrucŃii -ReparaŃii
11. Distrigaz Sud SĂ Mioveni, str. 1 Mai Distrib. Gaze nat.
12. Electrica SĂ Mioveni Str. Livezilor DistribuŃie energie electrică
13. SC Mădălina SRL B-dul Dacia bl.PIparter
o
InstalaŃii termice,amenajări
14. SC Pedroni Trans SRL B-dul Dacia, nr.57 Transport marfă
15. SC Protocol House SRL B-dul Dacia, Bl V2b Restaurant
parter
16. SC Sima Argeş SRL B-dul Dacia, bl.P22- ComerŃ piese auto
parter
17. Supermarket PLUS B-dul Dacia ComerŃ
18. SC Termodinamic SRL B-dul Dacia,
bl.L10/P4-parter
19 SC Tim Serv Bussiness B-dul Dacia, nr.135
SRL
ComerŃ piese auto
Restaurant
În ceea ce priveşte sectorul economic al turismului, subliniem ca în oraşul Mioveni
există toate condiŃiile pentru sustinerea turismului de afaceri. În localitate există trei
structuri de cazare care oferă toate facilităŃile necesare turismului de afaceri sau tranzit.
La intrarea în oraş este amplasat un hotel de 2*. Hotelul este perfect pentru întâlnirile de
afaceri, fiind foarte aproape de S.C Automobile Dacia S.A
În vecinătatea stadionului „Dacia Mioveni” se află hotelul clubului sportiv, dat în
folosinŃă în anul 2003. Hotelul este structurat astfel: parter + 1 etaj. La parter este
amplasat un cabinet medical, sala de şedinŃe, cameră observatori, vestiarelele (oaspeŃi,
gazde şi arbitri).
De asemenea, tot la intrarea în oraş se mai construieşte un hotel, fiind structurat astfel:
demisol+ parter+ patru etaje. SuprafaŃa construită este de 510 mp, suprafaŃa desfăşurată
este de 1930 mp iar suprafaŃa utilă totală este de 1560 mp. Valoarea investiŃiei se ridică la
suma de 1.794.900 lei. Hotelul va dispune de 24 de camere.
Sănătate şi asistenŃă socială
Infrastructura de sănătate în oraşul Mioveni este reprezentată printr-un spital în
Racovita şi 3 dispensare ( 2 în Mioveni şi 1 în Colibaşi). Dispensarul Uman din Mioveni
a fost recent renovat. În oraş exista şi un serviciu de AmbulanŃa.
101

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Spitalul „Sfântul Spiridon” oferă în prezent următoarele servicii medicale:
Spitalizare continuă în specializările:
- medicină internă- 55 paturi - 3 medici
- pediatrie -10 paturi – 1 medic
Spitalizare de zi în specializarile:
- medicină internă
- pediatrie
InvestigaŃii paraclinice efectuate în regim ambulatoriu:
- analize medicale- 1 medic, 3 biologi,
- examinari radiologice – compartimentul radiologie şi imagistică medicală- 1
medic,
- compartiment de fizioterapie -1 medic,
- cabinet planificare familială – 1 medic,
- cabinete şcolare din cadrul unităŃilor şcolare- 3 medici.
În cadrul spitalului funcŃionează şi o farmacie cu circuit intern (doar pentru pacienŃii
spitalului).
La sfarsitul lunii noimebrie 2008, în cadrul Spitalului Sf. Spiridon a fost inaugurată şi
dată în folosinŃă o nouă anexă, la care s-a lucrat încă de la începutul anului, banii necesari
construirii anexei fiind alocaŃi în totalitate de Consiliul Local Mioveni.
Spitalul s-a extins considerabil, noua anexă fiind structurată astfel: la parter este organizat
Compartimentul de Primiri UrgenŃe (2 medici), care este construit şi dotat după ultimele
reglementări ale Uniunii Europene. Se mai află sala de kinetoterapie, iar la etaj există un
compartiment de 10 paturi de balneofizioterapie şi o bază de tratament ce va fi dotată cu
aparatură de ultimă generaŃie.
PacienŃii care vor veni la spitalul “Sfântul Spiridon” vor putea beneficia de servicii cum
sunt băile minerale, precum şi parafină, băi galvanice, ionizări şi multe altele.
Odată cu construirea noii anexe, capacitatea spitalului a crescut cu 75 de paturi, 10 dintre
ele fiind deja luate recent de la Ministerul SănătăŃii. Se fac demersuri astfel ca, până la 1
ianuarie 2009, să fie aduse la spital alte 26 de paturi, care vor fi repartizate astfel:
- 10 paturi vor fi la Pediatrie, iar vârsta de internare va scădea de la 3 la 1 an.
- 8 paturi vor fi pentru spitalizarea de zi,
- 4 paturi pentru boli interne,
102

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
- 4 paturi pentru balneofizioterapie.
Se doreşte ca, în final, spitalul să ajungă la un număr de 101 paturi.
Datorită profesionalismului doctorilor din cadrul spitalului, a crescut adresabilitatea
pacienŃilor, atât din oraşul Mioveni, cât şi din localităŃile limitrofe. Noua anexă are o
suprafaŃă construibilă de 1.350 mp şi a costat aproximativ 20 miliarde lei vechi,
finanŃarea fiind asigurată în totalitate de către Consiliul Local Mioveni. Astfel, cetăŃenii
din oraş vor avea un spital modern, în care să fie trataŃi la standarde europene, fără a fi
nevoie să se mai deplaseze în alte localităŃi.
În localitatea Mioveni, serviciile de asistenŃă şi protecŃie socială sunt furnizate atât de
către primarie, prin intermediul compartimentului de specialitate, cât şi de către
reprezentanŃii sectorului non-guvernamental, deosebit de activ în domeniul programelor
cu finanŃare externă.
Activitatea de asistenŃă şi protecŃie socială se adresează persoanelor dezavantajate şi
grupurilor vulnerabile din localitate, unde situaŃia se prezintă după cum urmează:
Persoane fără loc de muncă: 140
Tineri fără locuinŃă personală: 4.000
Bolnavi cronici (pensionari cu tratament permanent): 1.400
Persoane cu nivel scăzut de instruire şi profesionalizare: 980
Cazuri de violenŃă domestică: 2
Numărul de beneficiari de ajutor social Legea 416/2001: 65
De asemenea, resursele umane alocate acestui domeniu şi retribuite de la bugetul local
sunt reprezentate de 90 de asistenŃi personali (pentru copii şi adulŃi cu handicap grav).
OrganizaŃii şi servicii în domeniul asistenŃei sociale în oraşul Mioveni:
Centrul de recuperare neuromotorie Mioveni - judeŃul Argeş
Centrul de Recuperare Neuromotorie asigură condiŃii de îngrijire care să respecte
identitatea, integritatea şi demnitatea persoanei cu handicap.
Centrul de Recuperare Neuromotorie îşi desfăsoară activitatea într-un singur pavilion
împărŃit în 4 saloane unde beneficiarii primesc tratamentul recuperatoriu. Centrul deŃine
trei săli de fizioterapie şi o sală de kinetoterapie, dotate cu aparatură modernă şi
dispune de personal calificat alcatuit din: medic balneo-fizio-kinetoterapeut şi
reumatolog, kinetoterapeuŃi, asistenŃi balneo-fizio-kinetoterapeuŃi, asistent social.
103

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
FundaŃia „ConsorŃiul pentru Dezvoltare Locală" Mioveni
În oraşul Mioveni a fost accesată o finanŃare europeană, în cadrul programului FRDS,
printr-un proiect iniŃiat de către primarie în parteneriat cu FundaŃia „ConsorŃiu pentru
Dezvoltarea Locală”. După finalizarea finanŃării, primăria a asigurat continuitatea acestui
program, care în prezent se derulează în condiŃii normale.
Prin acest proiect a fost înfiinŃată o cantină socială de care beneficiază persoane aflate în
situaŃii de sărăcie extremă, în alte situaŃii de dificultate sau având vârste înaintate.
Beneficiari ai acestei cantine sunt şi salariaŃii disponibilizaŃi de la înteprinderea Dacia
Renault S.A., care provin din oraşul Mioveni. Astfel proiectul contribuie la atenuarea
impactului social cauzat de implementarea programului de restructurare a înteprinderilor
din zonă..
Numărul beneficiarilor este în medie de 100 la fiecare 3 luni, bineînŃeles nu aceleaşi
persoane, pentru a nu crea dependenŃă. Dintre aceştia, un procent de aproximativ 30%
s-au angajat în primele luni, iar 25% s-au angajat mai târziu.
În prezent, Consiliul Local Mioveni indentifică, prin compartimentul de specialitate,
acele persoane nevoiaşe care pot beneficia de o masă caldă, pentru a putea să-şi caute un
loc de muncă fără a mai avea grija unei mese calde, continuând astfel programul după
terminarea finanŃării.
Centrul pentru sprijin la domiciliu a persoanelor aflate în dificultate
Acest centru oferă servicii de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, o activitate de
asistenŃă socială realizată de către primărie, de care au beneficiat, în anii 2007 şi 2008,
peste 110 persoane vârstnice, cu o sănătate precară sau bolnavi cronici, care nu beneficiau
de sprijinul familiei sau comunităŃii. Persoanele din grupul Ńintă au avut acces la servicii
care le asigură igiena personală şi a gospodăriei, prepararea ritmică şi de calitate a hranei,
activităŃi gospodăreşti care necesită eforturi fizice pe care aceste persoane nu le puteau face
fără ajutor.
Tipuri de servicii oferite:
Servicii de suport pentru activităŃile instrumentale ale vieŃii de zi cu zi ;
Suport şi acompaniament;
Promovare relaŃii sociale - Timp liber, consiliere socială
Servicii de îngrijire social-medicală de natură socială cu:
* asistent social
* personal administraŃiv
* ingrijitor la domiciliu
104

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Centrul a fost înfiinŃat printr-un proiect cu finanŃare nerambursabilă, implementat de către
primărie şi funcŃionează în sistem instituŃionalizat, fiind amenajat şi dotat pentru asigurarea
unei funcŃionări corespunzătoare, iar un număr de 9 persoane din rândul şomerilor au fost
formate pentru activitatea de asistenŃă socială comunitară.
Centru de zi pentru prevenirea abandonului şcolar
De serviciile acestui centru beneficiază copii 7-16 ani, respectiv 2 grupe a câte 12 copii
care se afla în următoarele tipuri de situaŃii:
SituaŃie de dificultate în familie
Risc de separare de părinŃi
Sărăcie
Alte situaŃii de dificultate
Prin intermediul acestui centru, copiii beneficiază de informare în domeniu, orientare
socială, consiliere socială; promovare relaŃii sociale (Socializare)- Timp liber şi activităŃi
socio-culturale; servicii de asigurare a hranei şi suplimentelor nutritive (prepararea,
servirea şi distribuirea hranei); găzduire pe timp de zi; educaŃie socială cu: asistent social;
personal administraŃiv; educator.
EducaŃie
ReŃeaua instituŃiilor de învăŃământ a oraşului Mioveni cuprinde un număr de 5 şcoli
generale şi gimnaziale (2 în cartierul Mioveni, 1 în cartierul RacoviŃa, 1 în cartierul
Colibaşi şi 1 în satul aparŃinător Făget), un Grup Şcolar Industrial. În anul 2006 a fost dat
în folosinŃă Liceul teoretic Iulia Zamfirescu.
PopulaŃia preşcolară a oraşului Mioveni, repartizată pe cartiere care funcŃionează în 6
grădiniŃe cu program normal şi o grădiniŃă cu program prelungit, în spaŃii afectate
programului de instruire.
Pe raza oraşului Mioveni funcŃionează, deci, următoarele unităŃi de învăŃământ:
1. Liceul Teoretic „Iulia Zamfirescu ” - Mioveni
2. Grup Şcolar ConstrucŃii de Maşini – Colibaşi
3. Şcoala Generală „Liviu Rebreanu” – Mioveni
4. Şcoala Generală „George Topârceanu” – Mioveni
5. Şcoala Generală „Marin Sorescu” – RacoviŃa
6. Şcoala Generală Colibaşi
7. Şcoala Generală Făget
8. GrădiniŃa Nr. 2 „Campionii” – Mioveni
9. GrădiniŃa Nr. 1 „Florile Soarelui” – Mioveni
10. GrădiniŃa Făget
105

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
11. GrădiniŃa Colibaşi
12. GrădiniŃa cu program prelungit Nr. 12 – Mioveni
13. GrădiniŃa Clucereasa
14. GrădiniŃa RacoviŃa de Sus
15. GrădiniŃa RacoviŃa de Jos
Serviciul Cămin – Creşa Mioveni, care este un serviciu public înfiinŃat şi coordonat de
Consiliul Local, având ca activitate procesul de educare şi supraveghere a
preşcolarilor, cu servicii de cazare, masă şi asistenŃă medicală, părinŃii suportând
doar contravaloarea alocaŃiei de hrană de 5 lei/zi, toate celelalte cheltuieli fiind suportate
din bugetul local.
Unitatea dispunde de personal didactic angajat de I.Ş.J. Argeş- 18 cadre:
l director învăŃământ,
16 educatoare,
l psiholog.
Personal administraŃiv angajat de Consiliul Local Mioveni:
Administrator- l persoană
Bucătar - l persoană
Ospătar- 2 persoane
Îngrijitoare - 10 persoane
Personal sanitar angajat de Consiliul Local: 2 asistente pediatre
Liceul Teoretic „Iulia Zamfirescu” a luat naştere la data de 01.09.2006, ca unitate
şcolară cu personalitate juridică proprie, astfel încât elevii din Mioveni să nu mai facă
naveta spre alte localităŃi pentru a urma studiile unui liceu teoretic, Ńinând cont că, an de
an, elevii cu rezultate bune formează clase întregi la liceele teoretice din Piteşti.
106

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
După mai multe propuneri de înfiinŃare în locaŃii improprii, Consiliul Local şi Primăria
Mioveni au decis construirea unui spaŃiu nou, modern, din fonduri proprii, care s-a ridicat
la 850.000 lei. Liceul dispune de profile teoretice Matematică-Informatică, ŞtiinŃe ale
Naturii, Filologie, ŞtiinŃe Sociale, având cadre didactice bine pregătite profesional - 11
învăŃători titulari şi unul suplinitor,14 profesori titulari pentru gimnaziu şi 4 suplinitori,
20 profesori titulari liceu şi 10 suplinitori, precum şi 1 psiholog, personal didactic auxiliar
şi personal de serviciu.
Calitatea procesului de învăŃământ desfăşurat în această insitituŃie nou se distinge prin
analiza cifrelor legate de rata promovabilităŃii elevilor:
100%
98%
96%
94%
92%
90%
99%
92%
98%
96%
I-IV
V-VIII
Liceu zi
Liceu FR
88%
Rata promovabilităŃii (Sursa: LIZ)
În ceea ce priveşte promovabilitatea la bacalaureat, situaŃia la acest liceu pentru anul
2008, se prezintă astfel:
Forma de Nr. înscrişi Nr. promovaŃi Rata promovabilităŃii
învăŃământ
Zi 61 58 95 %
FrecvenŃă
redusă
54 42 78%
Dotări:
28 săli de clasă, 10 săli cabinete
3 laboratoare de informatică, laborator de fizică, laborator de chimie,
laborator de biologie
sală modernă de sport, bibliotecă
1 cabinet medical, 1 cabinet stomatologic, 1 cabinet psiho-pedagogic
107

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
1 cancelarie, 1 secretariat,1 birou director,1 birou director adjunct,1 birou
contabilitate, 1 bibliotecă, 1 sală multifuncŃională, 1 sală arhivă, 1 sală
primire lapte şi corn
centrală termică, tâmplărie PVC, pupitre, catedre, scaune, table, fişete
metalice, calculatoare, xerox, vestiare, achiziŃie plase de protecŃie pentru
pereŃii laterali-sală de sport
sistem de supraveghere 2008.
Grup Şcolar ConstrucŃii Maşini Colibaşi
Construirea Grupului Şcolar Industrial ConstrucŃii de Maşini - Colibaşi este strâns legată
de amplasarea Uzinei de Autoturisme în localitatea Colibaşi, în scopul de a deveni
principala sursă de personal calificat pentru această platformă industrială.
Grupul şcolar dispune de cadre didactice calificate, respectiv 35 profesori titulari şi 31
profesori suplinitori, 1 psiholog, personal didactic auxiliar şi personal de serviciu. În ceea
ce priveşte rata promovabilităŃii pe forme de învăŃământ, informaŃiile oferite de către
unitatea de învăŃământ arată performanŃele învăŃamântului profesional şi tehnic:
100%
98%
98%
97%
98%
96%
94%
92%
Liceu
Frecventa Redusa
Scoala de Arte si Meserii
90%
88%
Rata promovabilităŃii
Promovabilitatea la bacalaureat:
Forma de învăŃământ Nr.
înscrişi
Nr
promovaŃi
Rata
promovabilităŃii
Liceu 106 89 84 %
F.r şi S.A.M 77 48 62 %
Grupul Şcolar Colibaşi dispune de: un local de şcoală cu 21 săli de clasă, din care 9
laboratoare şi cabinete, atelier-şcoală compus din 10 locaŃii pe specialităŃi, sală de sport şi
o bază sportivă modernă, având un teren de fotbal de excepŃie.
108

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Dintre cele 9 laboratoare cu o dotare de excepŃie sunt cele două laboratoare de
informatică, legislaŃie rutieră, electrotehnică şi laboratorul de mecanică auto.
Această bază materială este dezvoltată în concordanŃă cu structura meseriilor şi
specializărilor impuse de implementarea de noi tehnologii în industrie şi servicii.
Şcoala Generală „Liviu Rebreanu”
Şcoala a fost dată în folosinŃă în toamna anului 1980 (pe 24 octombrie) şi dispune de 17
săli de clasă şi 3 laboratoare, care foarte curând devin neîncăpătoare. În 1992 s-a
amenajat un nou spaŃiu al şcolii “LIVIU REBREANU” cu 30 de săli de clasă. La 1 Iunie
2004, cu ocazia Zilei Copilului, s-a dat în folosinŃă o sală modernă de sport.
Situatia promovabilităŃii se prezintă astfel:
Total elevi înscrişi în anul şcolar 2007-2008:
Clasele I - IV : total elevi: 541 din care:
- promovaŃi : 537,
- repetenŃi : 2,
- abandon : 2.
Clasele V -VIII : total elevi: 866 din care:
- promovaŃi : 841,
- repetenŃi : 18,
- abandon : 7
Şcoala a derulat proiectul educaŃional ECO-ŞCOALA, un program care oferă la nivelul
oricărei instituŃii de învăŃământ o creştere a nivelului de conştientizare a problemelor de
mediu, pentru îmbunătăŃirea calităŃii mediului în şcoală şi împrejurimile acesteia, şi care
învaŃă elevii să îmbine munca şi plăcutul.
Cultură şi sport
Manifestările culturale la nivelul oraşului Mioveni se desfăşoară conform Calendarului de
activităŃi cultural educative pe anul în curs, aprobat şi finanŃat de Consiliul Local al
oraşului Mioveni.
Acesta cuprinde mai multe categorii de activităŃi. O parte din activităŃi sunt cele de
importanŃă naŃională, cum ar fi sărbătorirea Zilei NaŃionale a României - 1 Decembrie,
Unirea Principatelor Române - 24 ianuarie, Ziua eroilor - 9 mai, prezentarea obiceiurilor
tradiŃionale de Paşti, de Crăciun şi de Anul Nou.
109

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
La toate acestea se pot adăuga spectacolele artistice organizate cu ocazia: Zilei oraşului
Mioveni - 15 august, 8 martie - Ziua Femeii, 1 iunie - Ziua Copilului. Cu ocazia acestor
spectacole au fost prezente la Mioveni cele mai cunoscute nume ale muzicii populare şi
uşoare din Ńară.
Primăria oraşului Mioveni organizează pentru populaŃia şcolară numeroasă din localitate
o serie de manifestări culturale, cum ar fi Festivalul NaŃional de Teatru pentru copii
„Ludicus”, la care participă cele mai bune trupe de teatru cu copii din Ńară, ce se întrec
pentru obŃinerea marelui premiu.
Un alt exemplu este festivalul „Vreau să fiu şi eu o stea !” adresat celor aproape 1000 de
copii preşcolari ai oraşului Mioveni, dar şi invitaŃilor din judeŃ.
În cadrul activităŃilor culturale permanente adresate adulŃilor, administraŃia publică locală
oferă gratuit în ultima zi de marŃi a fiecărei luni câte o piesă de teatru.
Pentru buna organizare a acestor manifestări cooperează toŃi factorii care acŃionează în
domeniul educaŃiei permanente a cetăŃenilor acestui oraş tânăr: cadrele didactice,
personalul administraŃiei publice locale, consilierii locali, personalul Casei de Cultură a
Sindicatelor Dacia din Mioveni, preoŃii.
Alte manifestări:
Ziua Constructorului de Maşini
Festivalul InternaŃional de Folclor CARPAłI
Festivalul NaŃional de Teatru pentru Copii şi Tineret
Târgul Meşterilor Populari
Cadouri de Moş Nicolae
Bal de caritate
PotenŃialul turistic cuprinde puŃine elemente de atracŃie ale fondului turistic de nivel
naŃional. Ca monumente istorice existente amintim:
Biserica Vieroşi - la 7 km de satul Făgetu. Întemeierea Mănăstirii Vieroşi în perioada
anilor 1571-1573, de către vornicul Ivaşcu Golescu şi vel clucerul Albu Golescu a fost
urmată de trecerea satului în proprietatea mănăstirii, situaŃie atestată prin actul de întărire
acordat de către voievodul Alexandru Mircea. Vestita ctitorie a Goleştilor a suscitat
interesul cărturarilor de ieri şi de azi ai neamului românesc.
Necesitatea includerii monumentului în circuitul de vizitare, pentru asigurarea conservării
sale în condiŃii optime, a fost conştientizată iniŃial de către specialiştii de la Muzeul
Goleşti, care au amenajat o expoziŃie reprezentativă de ceramică populară cu piese
provenind din principalele centre ceramice ale zonei etnoculturale Argeş-Muscel.
110

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Cula de la RacoviŃa adăposteşte din 1970 „MUZEUL łĂRANULUI ROMÂN”.
Conceput ca „un moment din stilul de viaŃă al Ńăranului român, spre aducere aminte
generaŃiilor viitoare", muzeul etnografic din Cula Racoviceanu a fost amenajat pe
structura următoarelor secŃii: port popular, îndeletniciri, numismatică, obiecte de artă,
mărturii religioase, ceramică, arme, elemente de artă populară, unelte de tâmplărie şi
dogărie, însumând peste 800 de exponate.
Potrivit unei inscripŃii de pe o placă fixată pe peretele sudic, construcŃia datează din anul
1806, „arsă în anul 1877 decembrie 13, renovată în anul 1878 iunie 15”. Acceptând ca
exactă această datare, se poate atribui ctitorirea casei – citadelă din RacoviŃa, lui Nicolae
Racoviceanu.
Sfântul locaş al Bisericii cu hramurile «Sf. Nicolae» şi „Sf. Apostoli» a fost construit în
anul 1786, pe un platou, în apropierea confluenŃei râului Argeşel cu Râul Târgului, de
către egumenul Mănăstirii Râncăciov, arhimandritul Daniil.
Biserica „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” şi „Sf. Vasile” a fost edificată, între anii 1850-
1860, de către obştea satului Colibaşi, pe locul bisericii de lemn menŃionate în catagrafie,
iar biserica actuală păstrează pisania veche cu caractere chirilice, în care se menŃionează
ctitorii şi perioada construirii sale.
Biserica „Sf. Gheorghe” – Mioveni. Potrivit succintului istoric al lăcaşului de cult -
redactat de preotul Constantin Gh. Frânculescu, fost paroh al bisericii, pe locul
construcŃiei actuale, ar fi existat biserica unui schit de călugări, ctitorită în „zilele lui
Gligorie Ghica voivod", precum se menŃiona într-un fragment al pisaniei de piatră incluse
în pardoseala locaşului de cult.
În Mioveni există monumente ale eroilor în curtea Căminului Cultural Colibaşi, în
curtea Şcolii „Liviu Rebreanu” din Mioveni, la RacoviŃa, Făget. În curtea Bisericii din
Mioveni este amplasată o cruce de piatră, cunoscută de localnici drept „Crucea Eroilor”.
Aceasta este o placă memorială consacrată eroilor din satul Colibaşi, jertfiŃi pe front.
Autorul plăcii memoriale este N. Brutărea, originar din Mioveni. Monumentul eroilor din
Colibaşi
Catedrala Ortodoxă Mioveni
Amplasată în centrul civic al oraşului Mioveni,
Catedrala ortodoxă cu hramul „SfinŃii Petru şi
Pavel” relevă, prin monumentalitatea conferită
de dimensiunile sale impresionante şi prin
originalitatea soluŃiilor constructive,
preocuparea edililor de a conferi oraşului -
111

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
emblematic pentru autoturismul românesc Dacia - valenŃe arhitecturale remarcabile.
Portul popular al Miovenilor se înscrie în tipul portului muscelean cu origini foarte bine
definite. Formă a culturii populare, portul popular din Muscel impresionează prin
varietatea motivelor ornamentale realizate într-o bogată gamă cromatică, reliefând astfel,
dragostea de frumos a oamenilor care şi-au statornicit vetrele existenŃiale la poalele
MunŃilor CarpaŃi.
De-a lungul celor peste cinci secole de existentă ai Miovenilor, meşteşugul dogăritului
s-a impus în activitatea locuitorilor şi i-a făcut cunoscuŃi. Vasele erau nelipsite din
gospodăriile locuitorilor, deoarece în ele erau depozitate licorile mult râvnite: Ńuica şi
vinul.
InstituŃii de cultură şi sport:
Casa de Cultura a Sindicatelor „Dacia" - Mioveni
Pe scena acestei instituŃii s-a concentrat toată activitatea artistică a formaŃiilor de
notorietate naŃională de pe platforma industrială şi din şcoli. Casa de Cultură a avut şi are
contacte permanente cu diverse instituŃii similare din judeŃ şi din Ńară, cu teatre şi formaŃii
muzicale care şi-au trimis adesea mesagerii pe scena ei primitoare.
InstituŃia organizează diferite cercuri (dans modern şi sportiv, balet, judo, karate, forŃă,
box), cluburi (foto, speoclub), cenacluri de diverse specialităŃi, alături de o bibliotecă
bogată, care pune la dispoziŃia cititorilor peste 40.000 de volume, dar şi o varietate de
publicaŃii culturale şi politice. În cadrul bibliotecii se realizează prezentări şi recenzii de
carte, seri literare şi medalioane omagiale dedicate marilor scriitori ai neamului nostru.
De asemenea, în oraş există Căminul Cultural „RacoviŃa”, care necesită lucrari de
reabilitare.
Clubul Sportiv DACIA MIOVENI
Clubul sportiv Dacia Mioveni – a luat fiinŃă la iniŃiativa unor
persoane fizice în 15 august 2000 - cu denumirea A.S. Mioveni
2000 activând în divizia „D" iar în 14 iunie 2001 prin fuziune cu
Dacia Piteşti a luat fiinŃă A.S. Dacia Mioveni şi
s-a transformat în Club Sportiv în 04.12.2001 denumirea fiind C.S.
Dacia Mioveni.
de sportivi.
Acest club are în componenŃă secŃii de: judo, box, fotbal, volei,
tenis de câmp, tenis de masă, aici legitimandu-se un număr de 200
112

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Consiliul Local Mioveni are în derulare investiŃii privind extinderea Bazei Sportive
pentru elevi şi tineret, respectiv a stadionului existent în oraşul Mioveni, precum şi pentru
amenajarea bazei de agrement (bazin înot). Pentru stadion, a fost finalizata în anul 2008
montarea unei instalaŃii de iluminare nocturnă.
În general, în oraşul Mioveni se resimte nevoia unor îmbunătăŃiri în domeniul activităŃilor
cultarale şi recreative.
Infrastructura de transport
Oraşul Mioveni se află la cea 10 km. de municipiul Piteşti, la intersecŃia unor drumuri cu
funcŃie relativ importantă în cadrul judeŃului Argeş.
Arterele de penetrare în oraş sunt:
DJ 733 din direcŃia Piteşti
DC 80 din direcŃia Piteşti - Valea
Mare - Făgetu
DC 82 din direcŃia Piscani
DC 83 din direcŃia Clucereasa
DJ 733 din direcŃia RacoviŃa.
Alte drumuri situate la distanŃe mai mari
de Mioveni (până la cca. 30 km) sunt:
DN 73 (la nord de oraş) din care pornesc: DJ 733, DC 82 şi DC 83;
DJ 731 racordat la DN 73 în localitatea Piscani;
DC 79 şi DC 78 la care se racordează DC 80 în localităŃile Valea Mare - Enculeşti.
În prezent, circulaŃia în oraş este complexă din cauza:
relaŃiilor de trafic cu artere provenite din extravilan
configuraŃia terenului (zona de deal în partea de sud)
valorile deosebite ale traficului la momentele de intrare şi ieşire de la lucru
(navetiştii reprezintă cca. 50% din totalul angajaŃilor din localitate)
reŃeaua se prezintă într-o stare necorespunzătoare.
ReŃeaua de străzi are o structură geometrică dezvoltată mai mult pe direcŃia E – V, fiind
axată pe traseul străzii principale DJ 733. Străzile al căror traseu este orientat pe direcŃia
E-V au declivităŃi mici. Pe direcŃia nord - sud există o altă reŃea de străzi cu lungimi mai
mici, dar cu pante mai mari (străzi pe care se ajunge la S.C. Automobile Dacia şi la
I.C.N.). În zona centrală, spre B-dul Dacia (DJ 733) se concentrează toate arterele.
113

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Lungimea totală a străzilor este de 37,5 km, în oraşul propriu-zis există 21 km străzi.
Starea drumurilor este deteriorată în special în cartierele Mioveni Centru, Colibaşi şi în
Făget.
Transportul public este subdimensionat în raport cu necesităŃile existente. Transportul în
comun din afara oraşului nu este considerat de cea mai bună calitate de către cetăŃeni din
cauze care se referă în principal la condiŃiile necorespunzătoare, la orarul şi frecvenŃa
curselor, la costuri şi la calitatea drumurilor. Alte cauze enumerate se referă la mijloacele
de transport, la furnizorii de servicii de transport şi la organizare. În ceea ce priveşte
transportul public în oraş, cauzele calitătii scăzute a acestuia se referă la insuficienŃa
serviciilor de transport. O altă cauză se referă la condiŃiile de transport necorespunzătoare,
cât şi la orarul şi frecvenŃa curselor.
Transportul se realizeaza cu autobuze, respectiv cu 25 de autobuze a câte 24 de locuri şi
10 autobuze a câte 43 de locuri.
În ceea ce priveşte sistemul parcărilor din oraş, se remarcă şi capacitatea insuficientă a
acestora faŃă de necesităŃile existente.
Localitatea are construite patru poduri cu o lungime totală de 247 m, dintre care trei din
beton armat şi unul metalic, precum şi 18 podeŃe, majoritatea de beton.
Infrastructura de mediu
◊ În subordinea consiliului local Mioveni funcŃionează Serviciul ADP, care execută
următoarele activităŃi:
1 Precolectarea, colectarea, transportul şi depozitarea reziduurilor solide, cu excepŃia
deşeurilor toxice periculoase şi a celor cu regim special;
2 ÎntreŃinerea spaŃiilor verzi şi a parcurilor;
3 CurăŃarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menŃinerea în funcŃiune a acestora
pe timp de ploaie sau îngheŃ;
4 DistribuŃia apei potabile în oraşul Mioveni, cartierele RacoviŃa şi Clucereasa;
5 Canalizarea apelor pluviale şi epurarea apelor uzate;
6 Salubrizarea oraşului;
7 Efectuarea de operaŃiuni de ecarisaj;
8 Producerea şi distribuŃia energiei termice în regim centralizat;
9 Administrarea fondului locativ public;
10 Administrarea domeniului public;
11 Administrarea şi întreŃinerea arterelor de circulaŃie;
12 Sistematizarea circulaŃiei rutiere;
13 Producerea în sere şi pepiniere a materualului dendrofloricol şi comercializarea
excedentului, în condiŃiile prevazute de lege;
14 Amenajarea, întreŃinerea şi exploatarea pieŃelor, parcărilor, locurilor de joacă pentru
copii;
114

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
15 Administrarea unor AsociaŃii de Proprietari;
16 Participarea la toate acŃiunile aprobate de Consiliul Local şi Primaria oraşului
Mioveni.
◊ ReŃelele de distribuŃie a apei potabile şi de canalizare
Alimentarea cu apă a oraşului Mioveni se face din sursă de suprafaŃă şi subterană,
captarea apei de suprafaŃă se face din râul Târgului prin priza aparŃinând de REGOM
(zona baraj Clucereasa).
Apa brută se tratează, după care pleacă prin pompare în reŃeaua de distribuŃie a oraşului.
Apa din reŃeaua oraşului este folosită în scop potabil şi pentru stingerea incendiilor.
Alimentarea cu apă şi canalizarea reprezintă o necesitate, în special pentru locuitorii din
Făget, Colibaşi, RacoviŃa şi Clucereasa.
Captarea apei subterane pentru oraşul Mioveni şi o parte a cartierului Colibaşi se face
din frontul de captare de la Halta Mioveni. Apa în puŃuri se găseşte la adâncimea de 5 - 6
m.
Cartierul RacoviŃa este alimentat cu apă din puŃuri, care au nivele diferite (4-8 m). Lângă
spitalul RacoviŃa există, de asemenea, un izvor de terasă care curge continuu. Satul
Clucereasa se alimentează cu apă din puŃuri.
PosibilităŃi mei reduse de alimentare cu apă o are satul Făgetu. Acesta se alimentează cu
apă din izvoare de versant cu debit redus, care seacă în timp de secetă. Debit constant de
apă o au puŃurile care sunt săpate pe lângă firul de apă Vierosu.
Oraşul Mioveni este membru al „AsociaŃiei de Dezvoltare Intercomunitară Argeş”
A.D.I.A, care este constituită în scopul reglementării, înfiinŃării, furnizării, finanŃării,
exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de alimentare cu apă şi
de canalizare pe raza de competenŃă a unităŃilor administraŃiv-teritoriale membre.
InvestiŃii în derulare:
Consiliul Local Mioveni este beneficiarul proiectului în derulare „Extinderea reŃelei de
canalizare în oraşul Mioveni, cartierul Colibasi” – finanŃat de UNIUNEA
EUROPEANĂ în cadrul Programului PHARE - PROGRAMUL DE COEZIUNE
ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ, „Schema de investiŃii pentru sprijinirea iniŃiativelor
sectorului public în sectoarele prioritare de mediu”.
Beneficiarii direcŃi ai programului:
- locuitorii cartierului Colibaşi
- elevii care învaŃă în şcoala din cartier;
115

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
- copiii de la gradiniŃa din cartierul Colibaşi;
- consumatorii industriali şi comerciali din cartierul Colibaşi;
- serviciul Public ADP Mioveni
Principalele rezultate estimate:
- 9 km. de reŃea de canalizare;
- 5 staŃii de pompare achiziŃionate pentru funcŃionarea reŃelei;
-1.025 de gospodării conectate la sistemul de canalizare în cartierul Colibaşi;
- 15 angajaŃi ai ADP Mioveni participanŃi la cursuri de perfecŃionare;
- 1.500 de cetăŃeni ai cartierului Colibaşi, oraşul Mioveni vor beneficia de campania de
informare şi conştientizare despre rolul lor în gestionarea resurselor de apă.
Consiliul Local are în derulare sau preconizează începerea mai multor obiective în acest
sector, ceea ce dovedeşte preocuparea şi direcŃionarea prioritară a resurselor locale către
asigurarea acestui tip de utilităŃi:
Dezvoltare staŃie de epurare
Alimentare cu apă Cartier Colibaşi
Alimentare cu apă Grup Şcolar din PuŃ Forat
Epurare
Surse şi reŃea
alimentare
Reactualizare sistem de alimentare cu apă oraş Mioveni
Alimentare cu apă Făget
PuŃ Forat H35
Alimentare cu apă str. Piscul Ilinii - cartier RacoviŃa
Extindere alimentare cu apă str. Costescu Alexandru
PuŃ Forat M4 – M5
PuŃ forat şc. G. Topârceanu
Realizare gospodărie apă – cartier RacoviŃa (bazin, puŃ forat,
staŃie clorare)
PuŃ Forat str. Mânăstirii GrădiniŃă Făget echipate complet
Canalizare menajeră şi pluvială strada Părăşti
Canalizare
116

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Canalizare str. Hanu Roşu şi str. Bisericii
Canalizare Făget
Canalizare menajeră RacoviŃa
Canalizare menajeră Colibaşi
Canalizare str. Muntenia
Extindere canalizare str. Costescu Alexandru
De asemenea, a fost aprobată prin hotarare de consiliu întocmirea studiului de
fezabilitate şi a proiectului tehnic în vederea realizării unei staŃii de alimentare cu
apă potabilă a oraşului, din puŃuri forate.
◊ Managementul deşeurilor
Rampa de depozitare controlată a gunoaielor din oraşul Mioveni este amplasată în
cartierul RacoviŃa, pe drumul de acces la Institutul de Cercetări Nucleare, la 450 m est de
drumul judeŃean 733 şi la 200 m nord de drumul de acces la I.C.N. Mioveni, pe teren
neproductiv, proprietate a Consiliului Local al oraşului Mioveni.
SuprafaŃa de teren ocupată de această rampă de depozitare este de cca. 3,50 ha,
coeficientul de utilizare a terenului fiind de 98%.
Activitatea desfăşurată constă în depozitarea controlată a gunoaielor în incinta acestei
rampe. Deşeurile sunt colectate în containerele amplasate în oraşul Mioveni. Containerele
sunt ridicate de autogunoiere şi transportate la rampă unde sunt descărcate. Depozitarea
reziduurilor menajere se face în straturi de 25-30 cm. grosime, compactate cu buldozerul,
despărŃite printr-un strat de material inert de 15-20 cm.
Rampa de depozitare a gunoaielor din oraşul Mioveni este prevăzută cu:
un grup de exploatare - prevăzut cu încăpere pentru luat masa, vestiar, grup
sanitar cu duş, o cameră de zi şi două depozite de materiale şi unelte de mână,
deservind în bune condiŃii personalul de exploatare;
depozitul de materiale recuperabile (pe cele 4 sortimente prevăzute: hârtie,
metale, textile, sticle);
rampa de spălare şi depozitare a autocontainerelor şi a containerelor;
fosa septică şi separatorul de nisip precum şi staŃia de pompare pentru apele uzate,
colectate prin drenaj;
disipator de energie.
117

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
În prezent, se află în derulare proiectul Managementul integrat al deşeurilor solide în
judeŃul Argeş, finanŃat din fondurile ISPA (pentru prima etapă) şi de coeziune (etapa a
doua).
Proiectul vizează partea central-sudică a României, judetul Arges.Valoarea totală a
proiectului este de 40 milioane euro. Se va desfăşura pe 8 zone în care sunt implicate 102
localităŃi, după cum urmează:
zona 1 – Curtea de Argeş;
zona 2 – Domneşti;
zona 3 – Câmpulung;
zona 4 – Rucăr;
zona 5 – Mioveni;
zona 6 – Albota-Piteşti;
zona 7 – Topoloveni;
zona 8 – Costeşti.
Proiectul este împărŃit în două etape. Prima etapă, finanŃată prin fonduri ISPA, va
cuprinde zonele cu cele mai urgente nevoi din punct de vedere al mediului: Zona
Câmpulung, Zona Rucăr, Zona Mioveni, Zona Piteşti, Zona Topoloveni. Celelalte 3 zone
rămase - Mioveni, Domneşti şi Costeşti - vor fi incluse în etapa a ÎI-a a proiectului, care va
fi finanŃată din fonduri de coeziune. În prima etapă vor beneficia 475.900 locuitori, adică
73% din populaŃia judeŃului Argeş.
Managementul deşeurilor solide în judeŃul Argeş este deficitar din punct de vedere al
protecŃiei mediului. Nu respectă legislaŃia română în vigoare cu privire la protecŃia
mediului şi nu este în concordanŃă cu directivele Uniunii Europene. În prezent, colectarea
şi transportul deşeurilor se face numai în zona urbană a judeŃului Argeş (deservind
340.000 locuitori), iar în zona rurală aceste servicii sunt practic inexistente. În municipii şi
oraşe, serviciile pentru gestionarea deşeurilor sunt realizate doar de companii specializate
şi ADP-urile primăriilor locale.
Conform situaŃiei actuale, depozitele existente în municipiile şi oraşele judeŃului Argeş, în
marea lor majoritate, au capacitatea de depozitare epuizată, cu excepŃia depozitului de la
Mioveni, iar în majoritatea localitaŃilor prezintă caracter de hazard. Astfel, depozitele
existente prezintă:
risc major asupra sănătăŃii umane;
nu respectă prevederile legislative române şi ale Directivelor Cadru ale Uniunii
Europene;
reprezintă o problemă foarte gravă de mediu în ceea ce priveşte poluarea aerului,
poluarea apelor subterane şi poluarea cursurilor de apă de suprafaŃă.
118

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Etapa I: se realizează cu fonduri ISPA de la Uniunea Europeană, nerambursabile în
proporŃie de 75%, iar restul de 25% prin co-finaŃare - împrumut BERD, care va fi
contractat de Consiliul JudeŃean Argeş. Valoarea totală a investiŃiei pentru etapa I este de
24.500.000 euro, din care 18.375.000 euro fonduri ISPA.
Obiective:
închiderea depozitelor de la Câmpulung şi Mioveni prin acoperire cu argilă,
geotextil şi strat de ventilare a gazului. Depozitele de la Topoloveni, Rucăr şi din
zonele rurale vor fi închise prin transportul deşeurilor la noul depozit de la Albota-
Piteşti;
actualul depozit de la Albota va fi inclus în celula 1 a noului depozit. Capacitatea
primei celule va fi de 750.000 mc şi va fi functională pe o perioadă de 5 ani;
măsura ISPA include stabilimente adiŃionale pentru centrele de reciclare ”Puncte
verzi de depozitare” (două puncte verzi pentru Piteşti şi câte unul pentru Mioveni
şi Câmpulung); de asemenea, se va construi o StaŃie de Transfer, cu o suprafaŃă de
3.000 mp, la Câmpulung;
elaborarea unui sistem de colectare selectivă;
reducerea conŃinutului de deşeuri organice prin producerea de compost (staŃii de
compost în brazde se vor construi la Albota-Piteşti şi Câmpulung);
dotări corespunzătoare pentru colectare şi transport.
Stadiul actual al proiectului: Primul pas în lansarea procedurii de licitatie pentru
Contractul de Lucrări a fost publicarea pe site-ul SEAP, în data de 29.02.2008, a
AnunŃului de Participare pentru Contractul de Lucrări. În conformitate cu calendarul de
desfăşurare a licitaŃie, data limită de depunere a ofertelor a fost 25.04.2008, ora 12. În data
de 15.09.2008 a fost semnat Contractul de Lucrări cu firma SC HidroconstrucŃia SĂ
Bucureşti.
◊ Aspecte legate de factori de risc pentru mediu
Din analiza riscurilor potenŃiale care pot afecta oraşul Mioveni se poate considera că
următoarele trei sunt de luat în calcul:
1. Riscul generat de inundaŃii
În apropierea oraşului Mioveni se întâlnesc trei cursuri de apă. Câteva zone ale oraşului
Mioveni sunt în mod special expuse riscului de inundare:
malul stâng al râului Argeşel în zona Cartier RacoviŃa
malul stâng al râului Târgului în zona Sat Clucereasa
malul drept pârâul Vierosu în zona Sat Făget.
2. Riscul generat de seism
119

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Teritoriul oraşului Mioveni se încadrează în zona seismică - D - gradul VII. Riscul generat
de seism trebuie asociat şi cu fenomenul de alunecare a terenului care are loc în unele
zone ale oraşului, în special pe treptele de racordare, adică pe versanŃi.
3. Riscul generat de alunecările de teren
Zonele cu risc de alunecare sunt:
Mioveni - la baza versantului văii (Str. 1 Decembrie). S-au semnalat alunecări de teren
locale superficiale pe zona de versant ce face legătura între terasa inferioară şi cea medie.
Au fost necesare lucrări de consolidare.
Colibaşi - pe Valea Botanca (zona de mal şi taluz pe partea de vest a drumului). Pentru
stabilizarea terenului a fost nevoie de lucrări de umplutură.
Satul Făget - la intrarea în sat (drumul Colibaşi - Făget).
În ceea ce priveşte sursele se poluare, oraşul Mioveni are ca principale surse generatoare
de poluare următoarele activităŃi:
a) Activitatea industrială desfăşurată în industria constructoare de maşini (SC Automobile
Dacia SĂ), activitatea de cercetare, inginerie tehnologică şi producŃie cu caracter nuclear
şi nenuclear (I.C.N.);
b) ActivităŃile desfăşurate în complexele agrozootehnice şi de către agenŃii economici
agricoli;
c) ActivităŃile legate de asigurarea condiŃiilor de locuire în oraş (încălzire, alimentare cu
apă, canalizare, colectare deşeuri).
UtilităŃi publice
Alimentarea cu gaze naturale
Localitatea Mioveni este racordată la reŃeaua de alimentare cu gaze, majoritatea
apartamentelor fiind dotate cu centrală de apartament.
Pentru locuintele care încă nu sunt racordate la reŃeaua de gaze şi utilizează sisteme
proprii pentru încălzire şi la combustibilul necesar preparării hranei, este necesară
înlocuirea acestor combustibili cu gaze, pentru evitarea efectelor poluante asupra
mediului.
Iluminatul public
Infrastructura sistemelor de iluminat public aparŃine S.C. CEZ DISTRIBUłIE SĂ,
operator privat şi, parŃial, Primăriei oraşului Mioveni.
Situatia sistemului de iluminat public pentru oraşul Mioveni este următoarea :
120

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
100 % din trama stradală a oraşului este acoperită cu infrastructura aferentă
iluminatului public.;
reŃeaua de iluminat public este realizată pe stâlpi din beton sau metalici şi
conductor torsadat, modernizată începând cu anul 2000;
comanda aprinderii iluminatului public este realizată prin puncte de aprindere
echipate cu fotocelulă electrică, aprinderea sistemului efectuându-se în mod
automat;
unele intersecŃii sunt semaforizate, dar se impune extinderea semaforizării şi la
alte intersecŃii din oraş;
din cele 1703 corpuri de iluminat, un procent de 80%, respectiv 1362 corpuri sunt
echipamente cu un grad înalt de protecŃie (IP 65), sursa (becul) fiind din vapori de
sodium de înaltă presiune;
iluminatul este funcŃional zilnic pe toată perioada de noapte.
Principalul obiectiv ale strategiei serviciului de iluminat public din structura primăriei
constă în asigurarea energiei electrice la parametrii necesari funcŃionării în condiŃii
optime a iluminatului public. Pentru aceasta, este nevoie de lucrări de modernizare
/reabilitare şi extindere a sistemului de iluminat public:
lucrări de modernizare /reabilitare a sistemului de iluminat public.
înlocuirea integrală a reŃelelor existente necorespunzatoare;
reabilitarea reŃelelor existente la care unele componente pot fi reutilizate
pentru următoarea perioadă de minim 5 ani;
Capacitate instituŃională
În cadrul Primăriei Oraşului Mioveni activează un număr de 94 de funcŃionari publici,
dintre care 57 au studii superioare, iar restul de 37 au studii medii. Vârsta medie a
acestora este de 38 de ani.
În decursul anilor au fost urmate de către funcŃionarii publici cursuri de perfecŃionare
profesională: programe de formare, seminarii de formare, programe de perfecŃionare.
Nevoile de perfecŃionare profesională şi consultanŃă ale functionarilor publici se
manifestă în domeniile: resurse umane, contabilitatea instituŃiilor publice, salarizarea
personalului bugetar, legislaŃia muncii, tehnici de comunicare cu presa, managementul
instituŃiilor publice, cursuri de manager de proiect, controlul financiar preventiv, cursuri
privind accesarea de fonduri europene.
Primaria este membră a două asociaŃii de dezvoltare intercomunitară, ceea ce
demonstrează capacitatea de gândire strategică şi de mobilizare a resurselor
administrative în sensul impulsionarii dezvoltării locale:
121

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
„AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară TransArgeş” A.D.I.T.A
UnităŃile administrativ-teritoriale, reprezentate prin această ,,AsociaŃie de Dezvoltare
Intercomunitară TransArgeş” cooperează în scopul înfiinŃării, finanŃării şi realizării în
comun a unor proiecte de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii de transport de
interes zonal sau regional.
Pentru realizarea scopului său, ,,AsociaŃia” are următoarele obiective :
a) valorificarea resurselor şi atragerea surselor financiare interne şi externe pentru
dezvoltarea unor proiecte de infrastructură de transport zonale sau regionale.
b) asistenŃă şi sprijin pentru elaborarea de studii de eficienŃă şi optimizarea proiectelor de
investiŃii;
c) încurajarea aderării de noi membri pentru a sprijini realizarea scopurilor pe care
,,AsociaŃia” şi le propune.
d) promovarea şi reprezentarea intereselor membrilor asociaŃi;
e) sprijin în elaborarea şi implementarea proiectelor de servicii;
f) sprijinirea programelor de protecŃie a mediului;
„AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară Argeş” A.D.I.A
AsociaŃia este constituită în scopul reglementării, înfiinŃării, furnizării, finanŃării,
exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de alimentare cu apă şi
de canalizare pe raza de competenŃă a unităŃilor administraŃiv-teritoriale membre,
precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiŃii publice de interes zonal sau
regional, destinate înfiinŃării, modernizării şi/ sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de
utilităŃi publice.
Oraşul Mioveni este asociat şi cu S.C APA ARGEŞ S.A, în vederea dobândirii calităŃii
de acŃionar al acestei societăŃi comerciale. Aportul oraşului Mioveni la capitalul social al
S.C APA ARGEŞ S.A va fi de 10.000 lei.
Oraşul Mioveni a construit de-a lungul anilor relaŃii de înfrăŃire cu alte localităŃi din
Europa, ceea ce demonstrează viziunea generoasă de dezvoltare promovată de către
actorii publici locali. În afara schimburilor culturale, înfrăŃirile dintre oraşe pot prezenta
şi avantaje economice, prin colaborările comerciale, mai ales prin proiecte comune
finanŃate de Uniunea Europeană. Mai mult, prevederile europene nu impun o limită de
fonduri pentru acest gen de colaborare, iar domeniile sunt extrem de variate, mergând de
la urbanism şi amenajarea teritoriului, până la politici adoptate faŃă de generaŃiile tinere şi
utilizarea noilor tehnologii.
ÎnfrăŃirea oraşului Mioveni cu municipiul Petrich- Bulgaria
122

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
ÎnfrăŃirea între oraşul Mioveni şi municipiul Petrich- Bulgaria s-a realizat în vederea
promovării unor interese comune în domeniile: administrativ, social, cultural, turistic,
sanitar, educativ şi de mediu.
ÎnfrăŃirea oraşului Mioveni cu oraşul Istra – FederaŃia Rusă
Prin înfrăŃirea oraşului Mioveni cu oraşul Istra- FederaŃia Rusă se doreşte consolidarea şi
diversificarea realŃiilor tradiŃionale de prietenie, dezvoltarea de noi dimensiuni ale
cooperării bilaterale în domeniul administraŃiei publice locale.
ÎnfrăŃirea oraşului Mioveni cu Grand Saconnex (ElveŃia)
Prin această înfrăŃire se doreşte stabilirea legăturilor culturale – artistice şi economice
între cele două părŃi.
ÎnfrăŃirea oraşului Mioveni cu localitatea Landerneau FranŃa
Prin această înfrăŃire se doreşte consolidarea şi diversificarea relaŃiilor tradiŃionale de
prietenie, dezvoltarea de noi dimensiuni ale cooperării bilaterale în domeniul
administraŃiei publice locale.
123

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Capitolul 6. Analiza Diagnostic
Orice comunitate urbană deŃine caracteristici specifice care o diferenŃiază de alte
comunităŃi similare, iar analiza diagnostic trebuie realizată în funcŃie de aceste
caracteristici.
În continuare, vom încerca să analizăm problemele întalnite în principalele domenii de
dezvoltare specifice unei comunităŃi urbane, aşa cum este oraşul Mioveni, respectiv
elementele care pot fi corectate şi eficientizate, astfel încât, la sfârşitul perioadei actuale
de programare, să se înregistreze progrese semnificative în procesul de dezvoltare locală,
printr-o utilizare optimă a resurselor de care dispune comunitatea.
INFRASTRUCTURA
ADMINISTRAłIE
ECONOMIE
SOCIAL
1. Infrastructura
În ceea ce priveşte infrastructura de transport, starea tehnică a drumurilor în localitatea
Mioveni este în general bună, sunt doar câteva drumuri cu stare precară şi foarte puŃine
pietruite, iar în ceea ce priveşte traficul actual, mai ales în momentele deplasării la locul
de muncă (în special către uzina de automobile), acesta are valori foarte mari care, pe
alocuri, depăşesc capacitatea arterelor principale şi blochează circulaŃia.
Amenajările pentru parcare sunt foarte reduse, dacă Ńinem seama de gradul ridicat de
motorizare, care este în creştere, fiind necesar în perioada următoare un număr de 6.200
locuri de parcare, la care se adaugă parcajele la destinaŃiile principale (locurile de
muncă).
Transportul în comun este un domeniu în care studiul sociologic anexat a idendificat o
stare crescută de insatisfacŃie a locuitorilor datorată, în principal, insuficienŃei rutelor şi,
în legatura cu infrastructura de acces – stării precare a unor drumuri.
124

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
PROBLEME:
- trafic aglomerat, în principal datorat afluxului către locurile de muncă - fluxuri de
transport necorelate cu capacitatea reŃelei.
- stare precară a unor drumuri
- transport în comun insuficient adaptat nevoilor.
Infrastructura de mediu este un domeniu în care există premisele unei dezvoltări
rapide, datorită a doi factori principali:
- accesarea unor finanŃări nerambursabile din instrumente de pre-aderare (ISPA,
PHARE);
- prioritizarea investiŃiilor proprii în extinderea reŃelei de alimentare cu apă şi
canalizare şi direcŃionarea unor resuse importante în această direcŃie, inclusiv
pentru identificarea unor noi surse.
PROBLEME:
- conştientizarea şi informarea populaŃiei cu privire la principiile unui management
eficient al deşeurilor;
- racordarea consumatorilor individuali, persoane fizice sau instituŃii, la reŃeaua de
apă şi canalizare;
- subdimensionarea actuală a infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare faŃă
de nevoile locuitorilor;
- dimensionarea costurilor/consumator la niveluri suportabile pentru populaŃia
oraşului.
Este necesară funcŃionarea asocierilor, din care face parte şi oraşul Mioveni, în vederea
gestionării infrastructurii de mediu.
Infrastructura de alimentarea cu energie termică şi electrică
PROBLEME:
- folosirea combustibililor solizi (lemne şi cărbune) la încălzirea locuinŃelor
conduce la o evacuare în atmosferă a unei game mai mari de poluanŃi şi în
cantităŃi mai mari decât în cazul folosirii gazelor naturale;
- necesitatea reabilitarii unor segemente ale reŃelei de iluminat stradal şi utilizarea
unor surse de iluminat economice, pentru reducerea consumului şi realizarea de
economii la bugetul propriu
125

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
2. Economia
Principala problemă care se întâlneşte în domeniul economiei este gradul ridicat de
dependenŃă faŃă de cele două întreprinderi, în special faŃă de uzina de automobile,
respectiv caracterul monoindustrial al localităŃii.
PROBLEME:
- dependenŃa forŃei de muncă de cele 2 unităŃi economice
- dependenŃa veniturilor la bugetul local de impozitele şi taxele colectate de la cele
2 unităŃi
- agricultura foarte puŃin dezvoltată;
- insuficienta valorificare a resurselor proprii în direcŃia dezvoltării serviciilor şi al
industriei uşoare, agroalimentare şi de prelucrare a lemnului;
- capitalul uman monospecializat, fiind necesară identificarea unor metode
(instruirea suplimentară a forŃei de muncă, facilităŃi acordate de administraŃie)
care să creeze condiŃiile pentru cetăŃeni să investească în afaceri în localitatea
Mioveni (potrivit studiului sociologic anexat, exista o apetenŃă crescută pentru
iniŃierea unor afaceri pe plan local în randul populaŃiei).
3. Domeniul Social
PROBLEME:
- În acest domeniu, putem menŃiona, în primul rând, necesitatea păstrării identităŃii
proprii a populaŃiei originare a acestei localităŃi urbanizate în anii 70, în care
populaŃia provenită din alte zone ale Ńării a condus la o eterogenizare culturală, iar
distrugerea vechii vetre a satului a determinat sentimente profunde de înstrăinare a
localnicilor.
- În ceea ce priveşte populaŃia, este necesară menŃinerea în limite acceptabile a
tendinŃei de migraŃie a tinerilor şi stoparea tendinŃei de îmbătrânire a populaŃiei,
ceea ce nu se poate realiza decât prin măsuri de creştere a atractivităŃii manifestate
de populaŃia tânără faŃă de mediul economic şi social din localitate.
- În privinŃa procesului educaŃional, se observă o calitate ridicată a acestuia, însă o
apetenŃă scăzută faŃă de proiectele cu finanŃare nermabursabilă;
- Insuficienta amenajare a spaŃiilor destinate recreeării sau activităŃilor cultural –
educative, destinate atât tinerilor şi copiilor, cât şi populaŃiei adulte.
126

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
4. AdministraŃia Publică
PROBLEME:
- Alocarea majorităŃii resurselor către rezolvarea principalelor probleme ale comunităŃii
(alimentare apă/canalizare, iluminat public, parcări) şi insuficienŃa fondurilor rămase
pentru rezolvarea unor probleme cum sunt reabilitarea şi modernizarea drumurilor,
ameliorarea transportului în comun;
- FluctuaŃiile şi densitatea legislativă, uneori contradictorie, în cadrul domeniilor de
activitate în care activează aparatul propiu de specialitate;
- AbsenŃa unei strategii de dezvoltare durabilă la nivel local;
- PosibilităŃi reduse de motivare financiară a personalului şi de atragere a persoanelor
cu calificare superioară în structurile funcŃionarilor publici;
- Interesul relativ scazut al cetăŃenilor faŃă de implicarea activă în procesul de luare a
decizilor la nivel local;
- ExistenŃa încă a unui sentiment de frustare a funcŃionarilor (angajaŃi contractuali şi
funcŃionari publici), motivat de sistemul de salarizare, promovare, precum şi de
menŃinerea unei imagini publice negative a funcŃionarului din administraŃia publică.
127

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Capitolul 7. Analiza SWOT
În Oraşul Mioveni se pot identifica o serie de avantaje determinate de caracteristicile
proprii, aşa cum sunt potenŃialul industrial excepŃional, localizarea avantajoasă şi accesul
facil la cele mai importante căi de transport (autostrada, aeroporturi), relaŃii consolidate
pe plan extern precum şi o infrastructură de buna calitate care, bine utilizate, pot contribui
la un proces stabil de dezvoltare locală în perioada programatică actuală.
Pentru conturarea unor direcŃii şi obiective specifice de dezvoltare strategica a acestei
comunităŃi, este absolut necesară analiza mediului intern şi resurselor ce pot fi puse la
dispoziŃia administraŃiei publice locale vazută ca element coeziv al tuturor factorilor
direct interesaŃi de dezvoltarea localităŃii, precum şi a mediului extern – element cu o
deosebită influenŃă strategică, întrucât gradul ridicat de dependenŃă faŃă de industria auto
prezentă în localitate - nu poate decat creşte nevoia de a observa şi de a preveni riscurile
externe care pot periclita procesul de dezvoltare.
Analiza mediului intern şi extern al comunităŃii este o parte importanta a procesului de
planificare strategica. Analiza factorilor de mediu interni comunităŃii se referă la
“punctele tari” şi “punctele slabe”, iar în analiza factorilor de mediu externi comunităŃii
se iau în considerare oportunitatile şi riscurile sau amenintarile.
Analiza SWOT poate oferi informaŃii semnificative, care să aducă în corespondenŃă
resursele şi capacităŃile comunităŃii cu caracteristicile mediului în care aceasta
funcŃionează.
Punctele tari se referă la resursele şi capacităŃile proprii comunităŃii, care susŃin
eforturile acesteia şi o fac viabila, ca de exemplu profilul şi caracteristicile pozitive,
patrimoniul, infrastructura, serviciile, factorii culturali (istorici, mediu, divertisment),
agentii eocnomici, resursele umane, economice, locuire etc.
Punctele slabe pot fi considerate absenŃa punctelor tari. De exemplu, lipsa aspectelor
mentionate mai sus poate constitui puncte slabe pentru comunitate.
Oportunitatile constituie noile posibilităŃi benefice ce apar din mediul exterior,
favorabile comunităŃii pentru a se dezvolta sau a-şi îmbunătăŃi activităŃile şi serviciile,
cum ar fi accesul la diverse surse de informaŃii sau programe de finanŃare.
Riscurile sau ameninŃările pot fi reprezentate de schimbările ce apar în mediul extern
organizaŃiei, cum ar fi conjuncturile politice, noile acte normative, constrângerile
financiare, utilizarea tehnicii moderne, schimbările demografice etc.
Pe baza situatiei existente la nivelul oraşului Mioveni, a fost întocmită următoarea
Analiza SWOT:
128

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
POZITIONARE şi ACCESIBILITATE
- Localizare avantajoasă datorită
distanŃei reduse, de cca 10 km, faŃă
de municipiul Piteşti, la intersecŃia
unor drumuri cu funcŃie relativ
importantă în cadrul judeŃului
Argeş;
- Densitate bună a reŃelelor de
transport;
- Stare tehnică buna a reŃelei
rutiere interne ;
- Acces uşor la autostrada A1
Bucuresti - Pitesti şi distanŃa
medie, de 125 km, faŃă de capitala
tarii;
- Acces facil la Aeroportul
International Henri Coanda şi
Aeroportul Baneasa;
- Acces la drumul national DN 73
Piteşti - Cămpulung Muscel (la
nord de oraş) din care pornesc: DJ
733, DC 82 şi DC 83;
- Trafic aglomerat în principal datorat
relaŃiilor cu artere provenite din
extravilan, configuraŃiei terenului şi
valorilor ridicate ale traficului la
momentele de intrare şi ieşire de la
lucru;
- Traseele şi staŃiile de îmbarcare –
debarcare pentru transportul public nu
corespund calitativ şi cantitativ cu
necesităŃile determinate de dezvoltarea
oraşului;
- Mijloacele de transport public sunt
uzate fizic şi moral, nefiind dotate cu
sisteme de protecŃie a mediului
înconjurator;
- Capacitatea insuficientă de preluare
a parcărilor din oraş;
- Lipsa unei gări a oraşului, în halta
Mioveni circulând doar trenuri în
regim Personal.
- Acces la calea ferată;
- Capacitate administrativa crescută
datorată apartenenŃei oraşului
Mioveni la ADITA, asociaŃie care
cooperează în domeniul
infrastructurii de transport de interes
zonal sau regional;
- Preocuparea administraŃiei publice
pentru investiŃii în modernizarea şi
129

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
intreŃinerea
interne
infrastructurii rutiere
MEDIUL ŞI INFRASTRUCTURA DE UTILITĂłI
- Resurse hidrografice
semnificative;
- Capacitate administrativă
crescută, întrucât oraşul Mioveni este
membru al A.D.I.A, asociaŃie
destinată gestionării în comun a
serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare;
- Accesarea unei finantari
nerambursabile PHARE pentru
extinderea reŃelei de canalizare;
- Oraşul Mioveni este beneficiar
al proiectului Managementul integrat
al deşeurilor solide în judeŃul Argeş,
finanŃat din fondurile ISPA;
- Prioritizarea investiŃiilor
proprii către extinderea reŃelei de
alimentare cu apa şi canalizare;
- Racordarea oraşului la reŃeaua
de alimentare cu gaze;
- ReŃea de distribuŃie a energiei
electrice bine dezvoltată;
- ExistenŃa unei strategii pentru
dezvoltarea iluminatului public şi
dotarea sistemului de iluminat cu
echipamente cu grad ridicat de
protecŃie şi eficienŃă în consum.
- Câteva zone ale oraşului Mioveni
sunt în mod special expuse riscului de
inundaŃii şi de alunecare de teren
- Pericol de poluare datorat
activităŃilor de productie şi cercetare
ale celor doua mari unităŃi industriale
- Zonă fără resurse minerale
importante;
- SpaŃiile verzi şi parcurile existente
(44 ha) sunt insuficiente pentru a
respecta norma europeană de 26 mp
spaŃiu verde / locuitor (60% din
locuitori semnalează faptul că în oraş
nu sunt suficiente spatii verzi, parcuri,
locuri de joacă şi recreere pentru copii,
iar cele existente necesită
îmbunătătiri);
- Subdimensionarea actuală a
infrastructurii de alimentare cu apa şi
canalizare faŃă de nevoile locuitorilor,
în special în satele RacoviŃa,
Clucereasa, Colibasi, Faget;
- Unele gospodării nu au surse proprii
de alimentare cu apă;
- InsuficienŃa investiŃiilor efectuate
până în prezent în infrastructura de apa
şi canalizare pentru a putea face faŃă
cerinŃelor normelor UE;
- Costurile de alimentare cu apă mari
şi medii în raport cu veniturile
consumatorilor;
- InsuficienŃa colectării controlate a
130

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
deşeurilor şi depozitarea aleatorie care
crează un impact negativ asupra
mediului şi cadrului zonei de locuit;
- Informare şi educare insuficientă a
cetăŃenilor asupra problematicii
deşeurilor şi protejării mediului;
- Efecte nefavorabile asupra mediului
datorate utilizării de către unii
consumatori a combustibilului solid
pentru incalzire;
- Procent ridicat al consumatorilor
casnici neracordati la reŃeaua de gaze,
în special în satele clucereasa şi făget
- Segmente ale reŃelei de iluminat
stradal încă nereabilitate şi mari
consumatoare de energie;
- IneficienŃa energetică a cladirilor,
inclusiv a locuintelor particulare dotate
cu centrale termice , ceea ce determina
o pondere ridicata a cheltuielilor cu
incalzirea faŃă de total venituri;
- Neutilizarea potenŃialului de energie
solară sau eoliană în perioadele
favorabile meteorologic.
CULTURA , SPORT ŞI TURISM
- Activitate culturală intensă
susŃinută de primarie prin
organizarea unui program variat
al manifestărilor şi
evenimentelor destinate
diverselor categorii de public,
pe tot parcursul anului;
- Capacitate administrativă
ridicată demonstrată prin
existenŃa Centrului Cultural şi
Centrului de Informare Europa
- Eterogenizarea populaŃiei în urma
procesului de industrializare
creaza fenomenul înstrăinării
localnicului miovenar, ceea ce
poate duce la pierderea unor
elemente de identitate culturală şi
traditionale proprii populaŃiei
originare;
- Insuficienta promovare pe plan
judeŃean şi regional a
evenimentelor culturale
131

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
– în cadrul Primăriei Mioveni;
- Cooperarea în domeniul cultural
a tuturor actorilor locali ce pot
fi implicaŃi în procesul educaŃiei
permanente a populaŃiei
apartinând diferitelor segmente
de varsta (instituŃii culturale,
educaŃionale, administraŃie
publică, mediul privat, sector
non-guvernamental etc);
- ExistenŃa unor parteneriate atât
între instituŃiile publice cât şi
între administratie şi sectorul
non-guvernamental care susŃin
activităŃile în domeniul cultural,
inclusiv cooperările şi
schimburile cu alte Ńări;
- ExistenŃa unor monumente de
valoare cultural-religioasa şi
istorică, printre care Cula de la
Racovita care adăposteşte un
muzeu al Ńăranului român;
- ConstrucŃia noii Catedrale
Ortodoxe, cu o arhitectură
monumentala, care poate deveni
un simbol al spiritualităŃii şi
culturii oraşului, marcând locul
pe care îl deŃine acesta în
contextul contemporan;
- Câştigarea finanŃării
nerambursabile pentru proiectul
Reabilitarea, modernizarea şi
dotarea căminului cultural
Racovita, oraşul Mioveni
- ExistenŃa Clubului Sportiv de
mare traditie „Dacia – Pitesti”
care confera faima şi
individualitate oraşului.
comparativ cu importanŃa şi
consistenŃa acestora, precum şi a
monumentelor de patrimoniu;
- Infrastructura culturală
insuficientă (Caminul Cultural,
Casa de Cultura a Sindicatelor)
comparativ cu numarul populaŃiei,
necesităŃile culturale ale acesteia şi
consistenŃa activităŃilor culturaleducative
existente;
- Starea necorespunzatoare a
infrastructurii culturale existente -
Caminul Cultural necesita lucrari
de renovare şi modernizare;
- Nu exista un club adecvat destinat
activităŃilor copiilor, în comparatie
cu populaŃia şcolară numeroasă
existentă;
- O parte din terenurile şcolare de
sport sunt nemodernizate, în
general infrastructura sportivă
destinată populaŃiei şcolare este în
prezent deficitară;
- PosibilităŃile de agrement, inclusiv
pentru turismul de week-end, sunt
insuficiente comparativ cu
numărul populaŃiei oraşului şi
numarul persoanelor care vizitează
/ tranzitează oraşul;
- Spatiile de cazare sunt insuficiente
comparativ cu fluxul de vizitatori/
turisti existent, în special în
condiŃiile dezvoltării relaŃiilor de
afaceri ale întreprinderii Dacia –
Renault (delegaŃii, întâlniri,
cooperări, alte forme ale
turismului de afaceri etc).
132

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
EDUCAłIE , SĂNĂTATE ŞI ASISTENłĂ SOCIALĂ
- Infrastructura educatională
formată din 15 unităŃi de
învăŃământ preuniversitar, de
toate gradele;
- ExistenŃa formei de învăŃământ
liceal – teoretic, profesional şi
tehnic, care se desfaşoară în
unităŃi de învăŃământ moderne
şi foarte bine echipate;
- Corelarea formelor de
specializare cu necesităŃile
pieŃei muncii respectiv cu
structura meseriilor şi
specializărilor impuse de
implementarea de noi tehnologii
în industrie şi servicii;
- Corpul profesoral bine pregătit;
- Participarea elevilor la diverse
activităŃi, concursuri şi proiecte
cultural-educative;
- O rată ridicată de
promovabilitate în cazul
învăŃământului liceal teoretic –
zi;
- Infrastructura de sănătate de
calitate, bine reprezentata printrun
spital în RacoviŃa şi 3
dispensare, precum şi un
serviciu de ambulanŃă;
- Clădirea spitalului a fost
extinsă, modernizată şi echipată
cu aparatură de ultimă generaŃie,
incluzând în prezent şi un
serviciu de primiri urgenŃe dotat
la standarde UE;
- Personal medical profesionist şi
adresabilitate mare a pacienŃilor
din Mioveni şi localităŃile
- Exploatarea insuficientă a spaŃiilor
unităŃilor şcolare în scopul
stimulării şi îmbunătăŃirii continue
a procesului educaŃional;
- Infrastructura educaŃională
preşcolară insuficientă faŃă de
necesităŃile existente, asigurarea
acestor servicii fiind văzută ca
absolut esenŃială pentru toate
categoriile socio-profesionale ale
populaŃiei;
- Rata promovabilităŃii la
bacalaureat se cifrează la un nivel
mediu în cazul formelor de
învăŃământ la frecventa redusa
(teoretic şi profesional), şi zi –
profesional;
- ExistenŃa unor cazuri de abandon
şcolar;
- Un număr semnificativ de
profesori navetişti;
- Număr mare de tineri care nu
dispun de locuinŃă proprie şi nici
de mijloacele financiare necesare
pentru achiziŃionarea unui
apartament
- Un număr mare de persoane care
necesită locuinŃe sociale;
- Un număr mare de cazuri care
necesită îngrijiri şi servicii
speciale raportat la numarul de
angajati în domeniul asistentei
sociale;
- Resurse financiare limitate care
trebuie să asigure continuitatea
proiectelor cu finanŃare
nerambursabilă implementate.
133

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
învecinate;
- Sectorul asistenŃei sociale bine
dezvoltat prin implicarea
semnificativă atât a
administraŃiei publice locale, în
baza atributiilor sale legale, cât
şi a sectorului nonguvernamental,
inclusiv pe baze
parteneriale;
- Accesarea fondurilor Phare în
domeniul serviciilor sociale;
- Servicii diversificate oferite
categoriilor de beneficiari
identificaŃi în rândul populaŃiei
oraşului.
RESURSE UMANE ŞI ECONOMIE
- Având o populaŃie de peste
10.000 de locuitori, Mioveni este
încadrat ca municipiu-centru
urban, fiind eligibil în cadrul
POR 2007-2013, Axa 1;
- Pondere ridicată a populaŃiei
active ocupate, în special în
industria constructoare de
maşini;
- Oraşul are un caracter industrial
pronunŃat ceea ce îi confera un
potenŃial semnificativ de
dezvoltare, inclusiv pentru
dezvoltarea afacerilor colaterale;
- Trend de dezvoltare ascendent al
sectoarelor serviciilor, industriei
uşoare, agroalimentare şi de
prelucrare a lemnului;
- ExistenŃa unor suprafeŃe pe care
se pot dezvolta activităŃi diverse
în sectoarele comerŃului,
serviciilor, etc
- ApariŃia fenomenului de
eterogenitate socială a mediului
social miovenar, ca urmare a
migraŃiei rural-urban;
- În ultimii 5 ani se înregistrează o
tendinŃă de îmbătrânire a
populaŃiei, manifestată prin
creşterea numărului persoanelor în
vârstă de peste 60 de ani şi de o
reducere a populaŃiei tinere, până
în 14 ani;
- DependenŃa mişcărilor şi
schimbărilor de populaŃie de
politica de angajare a întreprinderii
de autoturisme;
- Creşterea tendinŃei de migraŃie a
tinerilor datorită lipsei perspectivei
locurilor de muncă;
- AbilităŃi slabe de marketing,
antreprenoriale şi manageriale în
rândul populaŃiei şi lipsa
capitalului privat pentru
134

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
- ExistenŃa unei pieŃe
agroalimentare bine organizate;
- Receptivitatea administraŃiei
publice locale faŃă de
oportunităŃile oferite de
investiŃiile private;
- PotenŃial pentru dezvoltarea
afacerilor bazate pe
mesteşugurile tradiŃionale,
artizanat;
- ExistenŃa iniŃiativei private,
demonstrată prin numărul
licenŃelor de afaceri eliberate în
ultimii ani, dar şi de rezultatele
anchetei sociologice;
- Interesul majoritătii populaŃiei
pentru investiŃii locale este
indreptat către comerŃ în
principal, alte domenii de
investiŃii preferate de către
locuitori fiind: construcŃiile, cel
imobiliar, industria, alimentaŃia
publică, serviciile, educaŃia,
sănătatea, etc.
dezvoltarea unor noi afaceri de
către populaŃie;
- Insuficiente facilităŃi pentru
formarea profesională continuă a
populaŃiei active şi pentru
dobandirea de competenŃe
suplimentare în vederea reorientării
către sectorul serviciilor sau al
producŃiei alta decat cea auto;
- DependenŃa economică şi socială a
oraşului de industria prelucrătoare
şi slaba dezvoltare a celorlalte
sectoare ale economiei locale, in
special a agriculturii;
- Mobilitatea scazută a forŃei de
muncă între activităŃile sectoriale;
- Slabă valorificare a produselor
asociate pădurii şi apei;
- Infrastructura de afaceri slab
dezvoltată;
- Sistemul bancar nu contribuie
încă eficient la dezvoltarea IMMurilor.
ADMINISTRAłIE
- SatisfacŃia locuitorilor faŃă de
oraşul în care traiesc este la un
nivel mediu spre ridicat;
- Reprezentantul administraŃiei
publice locale se află pe locul 1
în ierarhia încrederii cetăŃenilor
în reprezentanŃii instituŃiilor
publice locale;
- Preocupare pentru formarea şi
instruirea funcŃionarilor publici;
- ExistenŃa unor relaŃii de înfrăŃire
cu autorităŃi publice similare din
- Majoritatea locuitorilor apreciază că
nu sunt îndeajuns consultaŃi cu privire
la viitorul oraşului, nefiind organizate
suficiente dezbateri publice pe această
temă;
- Lipsa de încredere a locuitorilor faŃă
de administraŃia publica locală şi
percepŃia că acŃiunile acesteia nu
sunt suficient de transparente;
- PosibilităŃi reduse de motivare
financiară a personalului şi de
atragere a persoanelor cu calificare
superioară în structurile
funcŃionarilor publici
135

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
alte Ńări;
- Oraşul Mioveni face parte din
asociaŃii de dezvoltare
intercomunitară destinate
gestionării în comun a unor
servicii publice, ceea ce confera
o capacitate administrativă
ridicată;
- ExistenŃa unei pagini web a
primăriei foarte bine
documentate;
- ExistenŃa centrului de
informare pentru cetăŃeni
OportunităŃi
- Contextul actual în care
România, în calitate de stat
membru al Uniunii Europene are
acces la fonduri nerambursabile
în valoare de 30 miliarde de Euro
prin politica de dezvoltare
regională, politica agricola
comună şi de pescuit;
- Fonduri semnificative acordate
oraşelor prin intermediul
întocmirii unor planuri integrate
de dezvoltare urbană în cadrul
axei 1 a POR atât pentru
infrastructură cât şi pentru
servicii;
- Implementarea unor programe /
proiecte de mediu, 'zona'
finanŃata preponderent de
organismele internaŃionale
- Stabilirea unor obiective comune
şi a unui parteneriat puternic între
instituŃiile de instruire şi
- ExistenŃa încă a unui sentiment de
frustare a funcŃionarilor (angajaŃi
contractuali şi funcŃionari publici)
motivat de sistemul de salarizare,
promovare, precum şi de
menŃinerea unei imagini publice
negative a funcŃionarului din
administraŃia publică.
- Gradul redus de informatizare al
administraŃiei, lipsa unor
facilităŃi ale tehnologiei
informaŃiei care să eficientizeze
activităŃile primariei, slaba
dotare a centrului de informare
AmeninŃări
- PriorităŃile privind mediul în
conflict cu interesele sectoarelor
industriale
- Precarizarea/subevaluarea fortei de
munca autohtone pe piata
europeana a muncii
- Salarii mici în sectorul bugetar;
- Migratia forŃei de muncă
- Creşterea deficitului balanŃei
comerciale;
- InsuficienŃa facilitatilor de cercetare
- InsuficienŃa fondurilor de la bugetul
local al autorităŃii locale pentru
investiŃii proprii şi pentru a asigura
fondurile necesare contribuŃiei
locale, cheltuielilor neeligibile şi
cheltuielilor finanŃate din
instrumente structurale sau de tip
structural care vor fi decontate
ulterior;
136

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
angajatori
- Fonduri relativ mari alocate de
către UE pentru dezvoltarea
resurselor umane şi serviciilor
sociale
- Programe pentru reducerea
decalajului informaŃional din
cadrul regiunii
- Potential de dezvoltare a unor
grupuri de IMM (clustere)
- Interes pentru infiinŃarea
parcurilor tehnologice şi
industriale
- Modificarea prevederilor legale
în sensul posibilitătŃi autoritaŃilor
locale de a contracta credite pe
termen lung;
- Procentul scăzut al contribuŃiei
locale a beneficiarilor pentru
proiectele finanŃate în cadrul
politicii de dezvoltare regionala
pentru România a scazut de la
25% (în cazul celorlalte
beneficiare al Obiectivului
Convergenta) la 15%, din care
bugetul de stat suportă 13%;
- Procedurile de implementare a
proiectelor finanŃate din fonduri
comunitare sunt complicate şi
necesită un volum documentar de
anvergură;
- ConcurenŃa exercitată de alte
autorităŃi locale;
- Proceduri greoaie în domeniul
achiziŃiilor publice, care necesita un
timp indelungat şi prezinta
vulnerabilitate în faŃă parghiilor de
contestare, care pot bloca aceste
proceduri;
- Perceptia adeseori incorecta a
cetăŃenilor faŃă de administraŃia
publică şi neîncrederea în actul
administrativ;
- Cadrul legislativ care prezintă
instabilitate.
- Stabilirea unui cadru strategic la
nivel naŃional pentru actuala
perspectiva financiară prin care s-
au stabilit priorităŃi de dezvoltare
pe baze parteneriale şi
consultative, Ńinându-se cont de
priorităŃile regionale,
- Efortul actorilor regionali şi
autorităŃilor judeŃene de a stabili
priorităŃi de dezvoltare la aceste
nivele tinând cont atât de
137

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
oportunităŃile existente cât şi de
specificităŃile locale, pentru a se
asigura premisele unei absorbŃii
ridicate a fondurilor europene;
- Aprofundarea procesului de
descentralizare în toate sectoarele
de activitate şi mai ales în ceea ce
priveşte procesul decizional în
administraŃia publică locală;
- Crearea cadrului legal, prin
republicarea legii 215/2001 a
administraŃiei publice locale,
pentru crearea asociaŃiilor de
dezvoltare intercomunitara;
- ExistenŃa unor programe de
cooperare cu alte autorităŃi locale
şi regionale din state membre;
- Tendinta de extindere a sectorului
serviciilor de consultanŃă dedicat
oportunităŃilor de finanŃare pentru
administraŃia publica locală.
138

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Capitolul 8. DirecŃiile de dezvoltare ale oraşului Mioveni
pentru perioada 2008 – 2013
Oraşul Mioveni detine multe resurse care pot acŃiona ca şi un motor generator de dezvoltare
locală: apropierea de capitală şi accesul la cele mai importante căi de comunicaŃie şi
transport, potenŃialul industrial deosebit care, utilizat corect – poate fi un accelerator al
afacerilor în domenii conexe, existenŃa unor finantari - în derulare sau în perspectivă - care
să asigure toate utilitătile necesare unui standard de viaŃă de calitate, o viaŃă culturala
intensă şi alte elemente care confera o identitate puternică localităŃii.
Astfel putem contura o viziune de dezvoltare a oraşului Mioveni,întelegând prin aceasta o
imagine inspirată a unui viitor dorit, un scop global şi durabil, servind ca fundament pentru
procesul de planificare strategică:
În anul 2013, oraşul Mioveni va fi o localitate în care cetăŃenii vor trăi într
un mediu înconjurător curat şi protejat, beneficiind de toate serviciile publice
necesare la costuri acceptabile şi de o infrastructura la standarde europene, o
localitate renumită nu numai prin existenŃa platformei industriale Dacia
Renault, ci şi prin atractivitatea acesteia atât pentru investitorii care vor gasi un
mediu propice pentru dezvoltarea unor afaceri în sectoarele serviciilor,
comerŃului sau industriei usoare, cât şi pentru tinerii din Mioveni care vor avea
aici perspectiva unor locuri de muncă bune, a unor locuinŃe de calitate la
preŃuri accesibile, şi a unor condiŃii social- culturale adecvate dezvoltării
personale a lor şi a famililor pe care le vor întemeia.
Pentru sustinerea realizarii acestei viziuni, strategia de dezvoltare trebuie să contureze
cateva direcŃii generale de dezvoltare, căi de urmat pentru administraŃia publica locală şi
pentru toŃi factorii care pot contribui la dezvoltarea de ansamblu a localităŃii, astfel încât
eforturile acestora să fie unite într-un mod constructiv, respectând principiile de bază ale
dezvoltării:
1. ÎmbunătăŃirea condiŃiilor de viaŃă din localitate
2. Dezvoltarea economiei şi a resurselor umane
3. Dezvoltarea capacităŃii administrative şi îmbunătăŃirea legăturii cu
cetăŃenii
Fiecare dintre aceste direcŃii de dezvoltare se sprijină pe pilonii unor sub-direcŃii, necesare
concretizării proiectelor pe care comunitatea trebuie să le realizeze pentru atingerea
viziunii. Procesul de dezvoltare locală trebuie să se concentreze pe dorinŃele, nevoile şi
aspiraŃiile cetăŃenilor identificate prin metoda studiului de cercetare sociologica întocmit
139

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
şi integrat acestei strategii. De aceea, în fundamentarea direcŃiilor de actiune ne vom referi
şi la concluziile acestui studiu.
Inainte de a stabili sub-direcŃiile de dezvoltare, se impun cateva observaŃii legate de aspecte
specifice localităŃii Mioveni:
Localitatea are avantajul de a dispune de o infrastructura de bună calitate datorată, pe
de o parte, accesării de către administraŃia publică a unor finantări nerambursabile în
domeniu, şi pe de alta parte, nivelului relativ ridicat al veniturilor la bugetul local
datorat în principal prezenŃei platformei industriale Dacia - Renault, venituri care au
fost direcŃionate către satisfacerea nevoilor de investiŃii în infrastructură;
DependenŃa de situaŃia economică a principalului actor economic al localităŃii
determină pe de o parte avantajul unui potenŃial de dezvoltare deosebit dar prezintă şi
riscuri determinate de situaŃia macroeconomică;
Deşi activă şi orientată către satisfacerea principalelor nevoi ale cetăŃenilor,
administraŃia publica nu se bucură de o imagine pozitivă în ochii comunităŃii datorită
cel mai probabil unor scurt-circuite în comunicarea cu membrii acesteia, în contrast cu
faptul că principalele aşteptări ale populaŃiei se situează în domenii care reprezintă
exclusiv responsabilităŃile administraŃiei publice locale.
1. Directia de dezvoltare - ÎmbunătăŃirea condiŃiilor de viaŃă din localitate
La baza procesului de dezvoltare locală a oricărei unităŃi teritoriale stă creşterea
atractivităŃii acesteia faŃă de propriii locuitori dar şi faŃă de potenŃialii investitori, prin
crearea conditiilor adecvate pentru a trăi şi a desfăşura afaceri în acel spaŃiu, iar acest
deziderat nu se poate atinge decât prin îndeplinirea standardelor legate de infrastructura şi
mediu care caracterizeaza orice localitate europeană contemporană.
Ca atare, la baza acestei direcŃii de dezvoltare stau urmatoarele sub-direcŃii:
1.1. ÎmbunătăŃirea accesibilitatii localităŃii
1.2. ProtecŃia mediului
1.3. Dezvoltarea altor utilităŃi şi spaŃii publice
1.4. Dezvoltarea socio-culturala a localităŃii
1.1. ÎmbunătăŃirea accesibilităŃii localităŃii
Obiectivul specific anexat acestei sub-direcŃii de dezvoltare constă în rezolvarea problemei
traficului deosebit de aglomerat care caracterizează oraşul Mioveni şi punerea la dispoziŃia
cetăŃenilor a unor modalităŃi de transport ecologice şi de calitate, astfel ameliorându-se
consecinŃele negative asupra mediului înconjurător, în principal asupra calităŃii aerului.
140

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
„În ceea ce priveşte infrastructura oraşului, în ierarhia domeniilor
care necesită îmbunătăŃiri, pentru locuitorii oraşului Mioveni
drumurile se află pe primul loc (45,2%), acestea sunt urmate de
alimentarea cu apă şi canalizare (32,2%) şi transportul public
Ce spun (22,6%). Din totalul (4,6%) celor care au indicat şi alte domenii
cetăŃenii? care în opinia lor necesită îmbunătătiri 13,3% au mentionat
parcările din oraş. Alte aspecte mentionate sunt construirea şi
amenajarea trotuarelor, a statiilor de autobuz. Pentru cei mai multi
locuitori (40%) din cartierul Mioveni Centru, drumurile oraşului reprezintă primul
domeniu care necesită, iar pe locul trei se află transportul public (29,8%).”
Măsuri propuse:
Lărgirea cu doua benzi de câte 4 m a străzii I.C. Brătianu (DC 82)*
ConstrucŃia unui pod peste râul Argeşel, pe strada I.C. Brătianu (DC 82)*
Modernizare trotuare, alei pietonale şi parcaje în oraşul Mioveni*
ConstrucŃia drumului de centură a oraşului Mioveni
ÎntreŃinerea drumurilor în stare buna şi foarte buna
Modernizarea drumurilor pietruite şi reabilitarea celor aflate în stare tehnică mai
putin buna
Constructia unor poduri peste râul Argeşel
Realizarea unei semaforizări tip „linie verde”
AchiziŃionarea unor mijloace de transport în comun ecologice precum şi
modernizarea staŃiilor de autobuze şi microbuze printr-un sistem tip de semnalizare
şi amenajare unitară, cu creşterea numărului de trasee interne şi externe
Amenajarea parcărilor auto atât în zonele rezidenŃiale cât şi în cele destinate
activităŃilor economice
Luarea unor măsuri de reducere a costurilor de transport pentru categoriile
defavorizate şi pentru populaŃia şcolară.
Recomandări:
Faptul ca oraşul Mioveni este membru al ,,AsociaŃiei de Dezvoltare Intercomunitară
TransArges” care cooperează în scopul înfiinŃării, finanŃării şi realizării în comun a unor
proiecte de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii de transport de interes zonal
sau regional, reprezintă un avantaj important, în special în ceea priveşte construcŃia soselei
de centură.
Cea mai importanta recomandare este întocmirea unei documentaŃii tehnice în concordanŃa
cu HG 28/2008, care reglementează conŃinutul documentaŃiilor de avizare şi studiilor de
fezabilitate pentru investiŃiile existente respectiv noi.
141

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Unele administraŃii publice apelează la agenŃiile de publicitate stradală în vederea
modernizării staŃiilor de autobuz, respectiv acordă acestora dreptul de a le folosi ca spaŃiu
de afiŃaj în schimbul eforturilor financiare pentru a amenaja şi utila aceste staŃii.
*De asemenea, în vederea accesării unor fonduri prin Programul Operational Regional,
Domeniul Major de IntervenŃie 1.1. Planuri Integrate de Dezvoltare Urbana, Subdomeniul
Centre Urbane, se poate proceda la combinarea mai multor obiective de
investitie din arii diferite. În acest sens, primele 3 măsuri propuse sub directia de
dezvoltare 1.1. si anume: Lărgirea cu doua benzi de câte 4 m a străzii I.C. Brătianu (DC
82), ConstrucŃia unui pod peste râul Argeşel, pe strada I.C. Brătianu (DC 82), Modernizare
trotuare, alei pietonale şi parcaje în oraşul Mioveni, pot fi combinate cu măsuri referitoare
la utilitati publice sau la domeniul social, astfel încât să se poată realiza un Plan Integrat de
Dezvoltare al zonei. Măsurile propuse sunt:
Sistem de iluminat public pe strada I.C. Brătianu, oraş Mioveni,
Creare parc zona blocuri H36 + H40 si amenajare spaŃii verzi existente în oraşul
Mioveni,
Sistem supraveghere video, oraş Mioveni,
şi se vor regăsi în cele ce urmează încadrate la direcŃiile şi sub-direcŃiile de dezvoltae
corespunzătoare.
Principalele rezultate ale acestor măasuri vor fi:
reducerea aglomeraŃiei în oraş şi scurtarea perioadelor de călătorie
reducerea emisiilor care poluează aerul
o mai buna calitate a drumurilor şi reducerea numărului de incidente rutiere
Surse de finanŃare:
Programul Operational Regional, Axa 1 şi Axa 2
Bugetul local sau alocaŃii de la Consiliul JudeŃean Arges
Bugetul de stat, programe guvernamentale, programe naŃionale
Credite şi produse bancare româneşti şi internationale sau din partea altor instituŃii
finatatoare internaŃionale IFI
Parteneriate public-private cu operatorii de transport
Parteneriate / contracte cu agenŃiile de publicitate
142

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
1.2. ProtecŃia mediului
Obiectivul specific anexat acestei sub-direcŃii de dezvoltare este reprezentat de alinierea la
standardele şi legislaŃia UE în domeniul protecŃiei mediului, România având în acest sens
obligaŃia rezolvării unor probleme grave care nu mai suporta amânare.
Ce spun
„În ierarhia domeniilor care necesită îmbunătătiri, pentru locuitorii
oraşului Mioveni, drumurile se află pe primul loc fiind urmate de
alimentarea cu apă şi canalizare (32,2%). Pentru locuitorii din
cartierul Racovita domeniul principal care necesită îmbunătătiri
este reprezentat de alimentarea cu apă şi canalizare (43,1%).
cetăŃenii? Procentul este de 40% şi pentru locuitorii din cartierul Clucereasa,
pentru locuitorii din cartierul Colibasi - 45,2% iar pentru
respondentii din cartierul Făget - 47,1%. 44% din locuitori
consideră că suma pe care o cheltuiesc lunar pentru a avea acces la apă potabilă şi
canalizare este mare şi foarte mare. De asemenea, curatenia oraşului este foarte
importanta pentru locuitori”
Măsuri propuse:
Realizarea unei staŃii de alimentare cu apă potabilă a oraşului, din puŃuri forate.
Extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în zonele unde aceste
utilităŃi lipsesc
Racordarea tuturor instituŃiilor publice la reŃeaua de canalizare (ex. Grupul Scolar)
Campanii de conştientizare a populaŃiei privind adaptarea la schimbările climatice
şi utilizarea raŃională a apei;
Implementarea în continuare a proiectului Managementul integrat al deşeurilor
solide în judeŃul Argeş, finanŃat din fondurile ISPA
Rezolvarea problemei depozitarii controlate a deşeurilor, inclusiv prin camapnii
susŃinute de informare şi conştientizare a populaŃiei
Realizarea unor studii privind ameliorarea riscurilor de poluare determinate de
activitatea industrială intensă din localitate;
ImbunătăŃirea prevenirii riscurilor tehnologice şi de mediu;
Luarea unor măsuri de protecŃie împotriva riscurilor generate de inundaŃii şi de
alunecările de teren.
Recomandări:
Faptul ca oraşul Mioveni este membru al „AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară
Argeş” şi al S.C APA ARGEŞ S.A reprezinta un avantaj important, în special în
identificarea solutiilor pentru reducerea costurilor consumatorilor casnici şi în identificarea
surselor de finanŃare ale investiŃiilor încă necesare, precum şi în gestionarea pe mai departe
a acestor servicii publice în condiŃii de maximă eficientă.
143

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Principalele rezultate ale acestor măsuri vor fi:
racordarea întregii populaŃii la sistemul de alimentare cu apă şi canalizare şi conditii
mai bune de viaŃă;
protecŃia mediului înconjurător, în special a solului şi apei, şi respectarea legislatiei şi
standardelor europene;
un grad crescut de informare şi constientizare a populaŃiei cu privire la protecŃia
mediului înconjurător;
reducerea riscurilor de poluare.
Surse de finanŃare:
Programul OperaŃional Sectorial de Mediu (accesat de operatorul regional);
ISPA
Programul de Cooperare TransnaŃională Sud Estul Europei (axa 2)
Programul de Cooperare Interregională Interreg IVC (axa 2)
Programul de Cooperare Interregională Urbact ÎI (axa2)
Bugetul local sau alocatii de la Consiliul JudeŃean Arges;
Fondul de Mediu – finantari prin Ministerul Mediului şi Dezvoltarii Durabile – AFM;
Bugetul de stat, programe guvernamentale, programe naŃionale;
Credite şi produse bancare româneşti şi international sau din partea altor instituŃii
finantatoare internationale IFI;
Programe de cooperare teritoriala (interegionala şi transnationala);
Programe bilaterale;
Parteneriate public-private.
1.3. Dezvoltarea altor utilităŃi şi spatii publice
Obiectivul specific anexat acestei sub-direcŃii de dezvoltare este reprezentat de asigurarea
de către primarie a unei calitati ridicate domeniului public şi privat al localităŃii, respectiv a
tuturor conditiilor necesare pentru a induce cetăŃenilor sentimentul de comfort şi siguranta.
Ce spun „12% dintre persoanele chestionate nu sunt conectate la reŃeaua de
cetăŃenii? distributie cu gaze a oraşului, în cartierul Clucereasa toti
respondentii declarand că nu sunt racordati la acest tip de reŃea.
Printre alte aspecte enumerate se afla şi îmbunătătirea iluminatului
public, reabilitarea şi mansardarea blocurilor.”
144

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Măsuri propuse:
Sistem de iluminat public pe strada I.C. Brătianu, oraş Mioveni*
Sistem de supraveghere video în oraşul Mioveni*
Extindere alimentare cu gaze naturale şi branşarea tuturor locuinŃelor şi instituŃiilor;
Reabilitarea şi extinderea iluminatului public în toate zonele oraşului
Extindere reŃea joasa tensiune în zona Dealul Viilor
Modernizarea şi centralizarea punctelor de aprindere a iluminatului public;
Elaborarea unui studiu privind modul în care oraşul poate utiliza energia
regenerabilă, prin toate cele cinci domenii ale acesteia: energie fotovoltaică, energie
termică solară, energie eoliană, energia solului (pompe de căldură) şi biomasă;
Implementarea unui program de reabilitare termică a clădirilor
Mansardarea blocurilor de locuinŃe
Achizitionarea de mobilier urban de calitate
Recomandări:
Măsurile de identificare a surselor de energie regenerabila pot fi încadrate şi la capitolul de
mediu şi prezintă interes întrucât anumite programe de finanŃare reduc procentul de
contribuŃie financiară a beneficiarilor în condiŃiile în care proiectele propuse utilizează
astfel de surse. O colaborare cu Agentia de Protectie a Mediului este recomandabila.
Principalele rezultate:
racordarea tuturor locuitorilor la reŃeaua de gaze
reducerea costurilor şi consumului de energie şi protejarea mediului;
economisirea resurselor naturale neregenerabile;
un sistem de iluminat public modern şi eficient, care asigura un plus de siguranŃă şi
comfort cetăŃenilor;
creşterea suprafeŃei de 44 ha aferentă spaŃiilor verzi, care este în prezent insuficientă
conferirea unui aspect mai atrăgator zonei urbane în urma amenajării spatiilor verzi şi
parcurilor şi concomitent îmbunătăŃirea standardelor de viaŃă ale locuitorilor
Surse de finanŃare:
Programul OperaŃional Regional, Axa 1;
Fondul de Mediu pentru creşterea producŃiei de energie din surse regenerabile
Bugetul local sau alocatii de la Consiliul JudeŃean Arges;
Bugetul de stat, programe guvernamentale, programe naŃionale
Credite şi produse bancare româneşti şi international sau din partea altor instituŃii
finantatoare internationale IFI.
145

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
1.4. Dezvoltarea socio-culturala a localităŃii
Obiectivul specific anexat acestei sub-direcŃii de dezvoltare este reprezentat de crearea
cadrului necesar pentru imbogatirea continua a vieŃii culturale şi sportive a localităŃii,
pentru oferirea unor posibilitati variate de agrement şi relaxare atât cetăŃenilor cât şi
vizitatorilor oraşului, şi pentru o mai buna calitate a serviciilor de educatie şi asistenta
sociala oferite comunităŃii.
Ca urmare, aceasta sub-directie de dezvoltare se poate urmari prin trei domenii de
interventie:
Cultura
Asistenta sociala şi educatie
Agrement şi sport
Ce spun
„67,1% dintre respondenti consideră că în oraşul Mioveni nu sunt
suficiente spatii verzi iar 85% apreciază că spatiile verzi existente
necesită îmbunătăiri. Deasemenea 65,6% consideră că nu sunt
suficiente parcuri iar 60,2% semnalează faptul că şi locurile de
cetatenii? joacă şi recreere pentru copii sunt insuficiente. Aproape jumătate
din respondenti consideră că au nevoie în oraş de un centru de
distractii şi divertisment, 42,5% vor sală de sport, 40,5% bazin de
înot. În procent de peste 30% consideră că pentru recreere şi petrecerea timpului liber au
nevoie de strand, de cinematograf şi de piste pentru biciclete. Domenii care au prioritate
maximă în ceea ce privesc investitiile sunt: 1. Cresele şi grădinitele şi 2. Scolile, iar
prioritate medie 3. Bibliotecile şi 4. Casa de cultură. În ceea ce priveste protecŃia socială
a anumitor categorii de cetăteni din oraşul Mioveni, în opinia respondentilor, bătrânii sunt
cei care au nevoie în primul rând de sprijinul societătii. Pe locul al ÎI-lea se află minorii
fără părini, iar pe locul al III –lea se află persoanele cu dizabilităi. Acestia sunt urmati de
familiile monoparentale, somerii, tinerii, pensionarii”
Măsuri propuse:
Cultura:
Restilizare platou Casa de Cultură
Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Căminului Cultural RacoviŃa
Constructia Centrului MultifuncŃional „Liviu Rebreanu” care să cuprindă
bibliotecă, sală de spectacole, spaŃiu de primire, spaŃiu informatic, spaŃiu de lucru
individual/ echipă, spaŃiu audio-video, spaŃiu de afişaj, spaŃiu de
depozitare/arhivare, spaŃiu de lectură
Infiintarea unui club al copiilor
146

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Punerea în valoare a monumentelor istorice prin lucrări şi dotări pentru asigurarea
iluminatului interior şi exterior, a iluminatului de siguranŃă precum şi a celui
decorativ;
Program de promovare pe plan regional şi judeŃean a manifestarilor şi
evenimentelor cultural - artistice
Asistenta sociala şi educatie:
ConstrucŃia unei grădiniŃe cu program prelungit
Echipare cu gazon sintetic a terenurilor de sport de la şcolile din oraş
Racordarea la reŃeaua de alimentare cu gaze şi dotarea cu sistem central de
incalzire a scolii Liviu Rebreanu
Dotarea şcolilor din localitate cu sisteme de protecŃie prin camere video cu circuit
închis, precum şi infiinŃarea unei staŃii radio care să emită special pentru aceste
scoli;
Amenajarea curtii interioare a scolii Marin Sorescu şi imprejmuirea acesteia
Amenajarea unui bazin de înot didactic şcolar
Constituirea de laboratoare IT cu conexiune la internet în bandă largă în cadrul
unităŃilor de învăŃământ, acolo unde asemenea dotări sunt deficitare
Dezvoltarea şi implementarea sistemului de asigurare a calităŃii în scoli, inclusiv
dezvoltarea/formarea personalului şi acŃiuni inovative
Formarea iniŃială şi continuă a cadrelor didactice şi a resurselor umane din unităŃile
de învăŃământ din oraş, prin utilizarea fondurilor structurale
Sprijin pentru debut şi dezvoltarea carierei didactice pentru profesorii din oraş
Stimularea asociativităŃii în domeniul sportiv la nivelul şcolilor
Promovarea educaŃiei non-formale – prin dezvoltare personală, voluntariat şi
implicare civică;
Sprijinirea şi dezvoltarea de programe pentru menŃinerea elevilor în educaŃie şi
prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, prin atragerea fondurilor structurale de către
Centrul de zi pentru prevenirea abandonului şcolar
Constructia unor blocuri de locuinŃe ANL
Dezvoltarea serviciilor oferite de către Centrul pentru sprijin la domiciliu a
persoanelor aflate în dificultate prin atragerea fondurilor structurale;
Identificarea unei locaŃii ce urmează a primi destinaŃia de cămin pentru bătrâni în
care să fie primite acele persoane vârstnice care, din diferite motive, nu se pot
gospodări singure şi asigurarea asistenŃei medicale şi sociale în cadrul căminului.
Implementarea unor politici de sănătate - droguri ilicite şi licite, igiena, sănătatea
reproducerii, sănătate mintală, accidente şi prim ajutor, asistenŃă medicală;
Renovarea şi/sau schimbarea folosinŃei clădirilor existente deŃinute de autorităŃile
publice pentru asigurarea unor locuinŃe sociale de calitate;
Cooperarea între administraŃia locală şi şcoli / spitale / servicii de asistenŃă socială
descentralizate sau alte structuri implicate în procesul de descentralizare;
147

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Sprijin pentru inŃiative locale inter-sectoriale care se adresează nevoilor grupurilor
marginalizate/ excluse din punct de vedere social;
Agrement şi sport
Creare parc zona blocuri H36 - H40 şi amenajare spaŃii verzi existente în oraşul
Mioveni*
Amenajarea unei baze de agrement (parcare, spaŃii de cazare, restaurant, discoteca,
parc de distractii complex , magazine, restaurante de tip fast- food, baruri, zonă de
estrada, terenuri de sport, zonă pentru karting etc)
Amenajarea parcurilor din oraş şi a unor zone verzi noi, inclusiv cu locuri special
amenajate pentru copii
Amenajarea unor piste pentru biciclete
Amenajarea bazei sportive Colibaşi
Amenajarea bazei sportive Dealul lui Duna - RacoviŃa
Recomandări:
Sectoarele social-cultural şi educaŃiei prezintă o importanŃă covârşitoare în viaŃă oricarei
comunităŃi, şi în special în viaŃă comunităŃii din Mioveni. În contextul unei tendinŃe
demografice care demonstrează o îmbătrânire a populaŃiei, investiŃiile de acest fel pot
ameliora tendinŃa de migrare a tinerilor, pot încuraja natalitatea şi consolidarea noilor
familii, şi pot reduce presiunea socială exercitată de problemele economice şi sociale ale
populaŃiei peste 65 de ani.
În oraşul Mioveni, sectorul non-guvernamental este foarte activ atât în domeniul asistenŃei
sociale, cât şi în domeniul social-cultural, şi acesta este un atuu care trebuie exploatat,
parteneriatele cu administraŃia publica şi incurajarea cooperarilor internationale
putând reprezenta o pârghie importantă de dezvoltare a sectorului .
Surse de finanŃare:
Programul OperaŃional Regional, Axa 1, Axa 3;
POS Dezvoltarea Resurselor Umane, Axele 1, 2 (educatie) şi 3, 5, 6 (asistenta şi
protectie sociala)
POS Creşterea CompetitivităŃii Economice, Axa 3;
Programul de Cooperare Interregională Urbact ÎI
Bugetul de stat, programe guvernamentale, programe naŃionale (ex. Programul naŃional
de îmbunătăŃire a calităŃii mediului prin realizarea de spaŃii verzi în localităŃi,
Programul prioritar naŃional pentru reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi
dotarea aşezămintelor culturale din mediul mic urban, 2008-2010, Programele ANL,
Programul "Bazine de inot" realizat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor şi
Turismului prin Compania Nationala de InvestiŃii "C.N.I." - S.A. )
148

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Bugetul local sau alocatii de la Consiliul JudeŃean Arges;
Credite şi produse bancare româneşti şi international sau din partea altor instituŃii
finantatoare internationale IFI.
Principalele rezultate:
infrastructura culturală diversificată
creşterea calităŃii procesului educaŃional
creşterea accesului la învăŃământul liceal pentru populaŃia şcolara a localităŃii
creşterea numărului de evenimente cultural-artistice şi o mai buna promovare a lor
creşterea numărului de parteneriate pe plan local şi internaŃional
atragerea unui număr mai mare de vizitatori (turism de week-end, turism de afaceri)
creşterea suprafeŃei ocupate de spaŃiile verzi
reducerea tendinŃei de migrare a tinerilor
o stare de sănătate publica mai bună
149

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
2. DirecŃia de dezvoltare a economiei şi a resurselor umane
În ceea ce priveste dezvoltarea economica, rolul unei autoritati publice locale constă în
asigurarea cadrului necesar stimulării iniŃiativei private, apariŃiei unoi noi afaceri
diversificate şi în atragerea cât mai multor investitori, prin pârghii specifice (facilităŃi
fiscale, concesionarea unor terenuri etc).
SituaŃia specifică oraşului Mioveni este datorată în primul rand caracterului
monoindustrial al acestuia, agricultura fiind relativ puŃin reprezentată în economia
oraşului, iar sectoarele serviciilor şi al industriei usoare deŃin o pondere relativ redusă.
Ca atare, ca şi obiective specifice ale acestei direcŃii de dezvoltare, considerăm ca pe
termen mediu şi lung trebuie urmărite în principal doua priorităŃi de dezvoltare, asupra
cărora atât administraŃia publica, cât şi alti actori locali trebuie să îşi îndrepte cu
precădere atenŃia, şi anume:
susŃinerea şi dezvoltarea activităŃilor economice din sectoarele: comerŃ, prestări
servicii, industria usoara, sau sectoare conexe industriei constructoare de masini:;
măsuri de dezvoltare a capitalului uman, stimularea spiritului antreprenorial şi
crearea unor noi competenŃe pentru forŃa de munca, în vederea creşterii flexibilităŃii
acesteia şi în concordanŃă cu cerinŃele pietei muncii.
Practic, aceste măsuri sunt destinate scăderii gradului de dependenŃă a situaŃiei
economico-sociale a comunităŃii faŃă de politica economica a producatorului de
autoturisme Dacia – Renault, dependenŃă care induce un grad ridicat de vulnerabilitate
faŃă de fenomene macro cum sunt măsurile de disponibilizări masive, criza financiară etc.
„64,8% dintre cetăteni declară că ar investi într-o afacere în oraşul
Mioveni, şi dintre acestia, cei mai multi ar alege investitiile în
domeniul comerŃului. Următorul domeniu de investiŃii ar fi cel al
constructiilor, urmat de cel imobiliar şi de industrie (industria auto,
Ce spun
industria prelucrării lemnului, mobiliei, a maselor plastice, a
cetatenii?
confectiilor). AlimentaŃia publică se află pe locul cinci ca domeniu
de interes pentru investiŃii, urmata de sectorul serviciilor (4,1%).
67,7% din respondenti sunt de acord cu faptul că vor exista mai multe locuri de muncă
atractive în oraş în următorii ani.”
Măsuri propuse:
Construirea unui complex comercial
Efectuarea unei evaluări şi inventarieri a tuturor spaŃiilor (clădiri dezafectate) şi
terenurilor care pot fi destinate investiŃiilor şi crearea unei baze de date imobiliare;
150

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Construirea/ modernizarea/ extinderea de clădiri şi anexe aferente, care vor fi utilizate
de operatorii economici, cu precădere IMM-uri, pentru activităŃi de producŃie şi/ sau
servicii;
Realizarea unui studiu al pieŃei muncii locale care să evidenŃieze cerinŃele vis-a-vis de
oferta de munca şi specializarile acesteia;
Recomandarea către toate persoanele beneficiare ale Legii 416, privind venitul minim
garantat, de a urma cursuri de calificare şi recalificare.
Încurajarea asocierii micilor întreprinzători în structuri reprezentative şi de cooperare;
Promovarea inovării şi economiei cunoaşterii prin încurajarea formării „clusterelor”
(asocieri administratie/instituŃii de cercetare/ agenti economici);
Dotarea cu echipamente a structurilor de afaceri construite/ modernizate/ extinse;
Elaborarea unui program de atragere a investiŃiilor – stabilirea şi promovarea unor
birouri de consultanŃă în afaceri în colaborare cu asociaŃii patronale;
Organizarea în parteneriat cu sectorul non-guvernamental sau cu AJOFM Arges, a
unor programe de calificare şi recalificare a şomerilor şi a tinerilor, în vederea inseŃiei
pe piaŃa muncii;
Crearea unor protocoale/ parteneriate între primarie, mediul de afaceri, Grupul Şcolar
din localitate sau instituŃiile de învăŃământ preuniversitar profesional şi tehnic şi
superior din oraşe apropiate, în vederea armonizării ofertei şi cererii de locuri de
muncă;
Organizarea, împreună cu Camera de ComerŃ şi Industrie Argeş, a unor seminarii de
informare a mediului de afaceri local privind accesul pe PiaŃa Unică prin certificarea
produselor sau serviciilor conform cerinŃelor europene;
Sprijinirea inovării şi antreprenoriatului prin programe de cooperare teritorială
europeana
Recomandări:
La baza realizarii acestor măsuri stau parteneriatele între administraŃia publica locală, pe
de o parte şi următoarele categorii de actori locali ai procesului de dezvoltare:
OrganizaŃiile non- guvernamentale, asociaŃiile şi fundaŃiile. În aceasta categorie intră
Camera de ComerŃ şi Industrie sau asociaŃiile patronale;
AgenŃiile şi DirecŃiile guvernului în teritoriu, ca de exemplu AJOFM Arges;
Centre de formare profesională a adulŃilor;
Inspectoratul Şcolar JudeŃean Arges, unităŃile de învăŃământ
151

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Surse de finanŃare:
Programul OperaŃional Regional, Axa 1, Axa 4
POS Dezvoltarea Resurselor Umane
Programul de Cooperare TransnaŃională Sud Estul Europei, axa 1
Programul de Cooperare Interregională Interreg IVC
Bugetul de stat, programe guvernamentale, programe naŃionale
Programe ale Camerei de ComerŃ şi industrie, programe AJOFM
Principalele rezultate:
reducerea numărului de şomeri
reducerea tendinŃei de migraŃie a tinerilor şi tendinŃe demografice pozitive
creşterea veniturilor la bugetul local şi diversificarea surselor acestora
diversificarea activităŃilor economice pe plan local, creşterea numărului de locuri de
muncă
creşterea standardului de viaŃă al cetăŃenilor
creşterea valorii investiŃiilor atrase
2. Directia de dezvoltare a capacităŃii administrative şi îmbunătăŃirea legăturii cu
cetăŃenii
Obiectivul specific al acestei direcŃii de dezvoltare consta în îmbunătăŃirea imaginii
administraŃiei publice locale faŃă de populaŃie, în special prin crearea tuturor condiŃiilor
materiale, umane şi logistice necesare pentru a putea maximiza beneficiile socioeconomice
ale actului administrativ asupra comunităŃii locale.
Trei priorităŃi trebuie urmărite în atingerea acestui obiectiv:
- Dezvoltarea, motivarea şi atragerea resurselor umane specializate în
administratia publică locală, astfel încât să fie posibilă consolidarea unui corp de
funcŃionari publici profesionişti care să implementeze acŃiunile locale ale reformei în
administraŃia publică;
- Dotarea şi echiparea instituŃiilor publice pentru ca acestea să poată furniza servicii
publice accesibile şi de calitate, implementarea TIC şi a altor instrumente şi
tehnici moderne în sectorul public;
- Creşterea gradului de transparenŃă a actului administrativ şi o mai mare
apropiere de cetăŃeni
152

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Ca atare, la baza acestei direcŃii de dezvoltare stau următoarele sub-direcŃii:
3.1.Dezvoltarea resurselor umane în administraŃia locală
3.2.Modernizarea bazei materiale şi informatice a
administraŃiei publice locale
3.3. Creşterea transparenŃei şi credibilitatii în faŃă cetăŃenilor
„Relatia cetătenilor cu instituŃiile publice locale este descrisă în
primul rând de faptul că locuitorii apreciază că nu sunt îndeajuns
consultati cu privire la viitorul oraşului, nefiind organizate suficiente
Ce spun dezbateri publice pe această temă. În ceea ce priveste
cetatenii? responsabilitatea rezolvării problemelor cu care se confruntă
locuitorii oraşului se consideră în proportie semnificativă 87,9% că
Primăria este cea care are puterea de decizie în acest sens. Această
responsabilitate este întărită şi de faptul că reprezentantul acestei instituŃii se află pe locul
I în ierarhia încrederii cetătenilor în reprezentatii institutiilor publice locale, şi de
asteptarea a aproximativ jumătate din locuitori (51,6%) ca transparenta activitătilor
primăriei să crească în următorii ani. Este de remarcat existenŃa unui segment al
populaŃiei mature (35-49 ani), aflat de peste 20 de ani în oraş, cu studii şi venituri medii,
care este rezervat, chiar resemnat în privinta asteptărilor şi încrederii în reprezentanii
instituiilor publice locale, reprezentanti care sunt de altfel implicati direct în rezolvarea
problemelor oraşului.”
3.1. Dezvoltarea resurselor umane în administraŃia locală
Măsuri propuse:
Organizarea de cursuri de specializare a funcŃionarilor implicaŃi în procesul de
formulare şi implementare a politicilor publice
Module de pregătire în domenii ca achiziŃiile publice, ECDL, limbi străine,
dezvoltarea de proiecte, licitarea şi managementul proiectelor (cu acreditare din
partea Ministerului Educatiei şi Ministerului Muncii Familiei şi Egalitatii de Sanse);
resurse umane, contabilitatea instituŃiilor publice, salarizarea personalului bugetar,
legislaŃia muncii, tehnici de comunicare cu presa, managementul instituŃiilor
publice, controlul financiar preventiv, accesarea de fonduri europene.
Schimburi de experienta în programe de twinning;
153

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Training pentru funcŃionarii publici din administraŃia publică locală inclusiv pentru
reprezentanŃii autorităŃilor locale în consiliile de administraŃie ale şcolilor, şi din
sectorul de sănătate pentru a implementa eficient noile servicii descentralizate;
Training în domeniul evaluării performanŃelor serviciilor publice;
Punerea în practica a prevederilor legii 339/2008 care prevede acordarea unor
sporuri salariale pentru persoanele implicate în activităŃile ciclului managementului
de proiect.
3.2. Modernizarea bazei materiale şi informatice a administraŃiei publice locale
- Extinderea clădirii primăriei şi amenajarea unor noi spaŃii care să deservească
activitatea administrativă
- Dotarea instituŃiilor publice cu echipamente moderne, pachete software pentru
eficientizarea activitatii acestora (plata online a impozitelor şi taxelor,alte programe
pentru activitatea financiar-contabila, program de managementul documentelor,
sistem de înregistrare electronică pentru serviciul de stare civila, achiziŃionarea
unor staŃii de lucru de ultimă generaŃie şi altor echipamente performante etc)
- Implementarea unui sistem de management al proiectelor în sistemul informatic
(Primavera, MS Project) şi instruirea personalului implicat;
- SusŃinerea conectării unităŃilor şcolare la internet prin conexiuni broadband
- AchiziŃionarea de echipamente de informare şi comunicare pentru accesul larg al
cetăŃenilor la informaŃii de interes public, amenjarea unui Telecentru
- Creşterea interoperabilităŃii serviciilor publice electronice pentru cetăŃenii din oraşul
Mioveni prin implementarea unui sistem informatic integrat
Creşterea transparentei şi credibilitatii în faŃă cetăŃenilor
- Dezvoltarea activităŃii centrelor de informare a cetăŃenilor (CIC, CIE – dotarea cu
echipamente IT, mobilier modern, alte instrumente şi tehnici de comunicare)
- Organizarea unor dezbateri publice periodice, atât la sediul primăriei cât şi în
fiecare dintre cartierele oraşului
- Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării
şi reducerii barierelor administrative pentru cetăŃeni
- Actualizarea permanentă a paginii de internet a Primăriei şi mentinerea rubricii
„Parerea ta”;
- Semnalizarea prin panouri sau plăci informative a tuturor investiŃiilor realizate de
către administraŃia publica locală, dupa exemplul panourilor informative obligatorii
154

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
în cazurile proiectelor cu finanŃare externă nerambursabilă, care să conŃină
informaŃii despre valoarea investiŃiei, finanŃatorul proiectului, principalii
subcontractori;
- Comunicate de presa şi spoturi radio/tv prin care primăria să aducă la cunoştinŃa
comunităŃii toate investiŃiile majore realizate din surse proprii sau atrase, în acest fel
crescând sentimentul şi încrederea cetăŃenilor că fondurile sunt direcŃionate cu
prioritate către acŃiuni în interesul public.
Recomandări:
Implementarea acestei strategii locale de dezvoltare este condiŃionată în primul rând de
existenŃa capacităŃii administrative de a pune în practică măsurile propuse, de existenŃa
resurselor financiare suficiente, precum şi de implicarea reprezentanŃilor comunităŃii,
alaturi de cei ai administraŃiei publice locale, în procesul de monitorizare şi evaluare a
execuŃiei acestei strategii.
În acest sens, propunem următoarele măsuri:
1. Crearea unor structuri consultative şi respectiv executive, care să fie responsabilizate în
vederea implementării acestei strategii, şi în a caoror componenŃă să intre reprezentanŃi ai
anumitor categorii de actori locali (1-2 persoane din fiecare categorie, dupa caz) şi anume:
Crearea unui Grup Local de Monitorizare format din:
- Primar, în calitatea de coordonator, asistat în mod direct de către o persoană sau
doua din cadrul serviciului „Dezvoltare locală şi integrare europeana”
- ReprezentanŃi ai cetăŃenilor, respectiv persoane recunoscute ca lideri de opinie,
respectate şi care se bucura de aprecierea şi încrederea comunităŃii, fără să aiba
implicare politica (de ex. preotul dintr-un anumit cartier, un profesor, medicul etc)
- ReprezentanŃi ai sectorului non-guvernamental
- ReprezentanŃi ai sectorului privat (servicii, industrie uşoara, industria auto, comerŃ)
- ReprezentanŃi ai tinerilor
- ReprezentanŃi politici ai comunităŃii (consilier local, reprezentant în Parlament)
Crearea unui Grup Local Executiv, responsabil de punerea în practică a măsurilor
prevazute în această strategie, grup coordonat în mod direct de către seful serviciului
„Dezvoltare locală şi integrare europeana”. Primarul va desemna să intre în componenŃa
acestui grup persoane angajate în mai multe compartimente din cadrul aparatului de
155

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
specialitate cu atribuŃii specifice (urbanism, gospodărie comunală, economişti, experŃi în
achiziŃii publice etc) în implementarea proiectelor şi măsurilor, care sa fie permanent la
curent cu stadiul acestora.
Grupul Local Executiv va întocmi rapoarte trimestriale cu privire la stadiul implementării
strategiei locale de dezvoltare, şi va veni cu propuneri de completare a acesteia în cazuri
fundamentate: apariŃia unor noi surse de finanŃare, ca de exemplu recenta decizie a
Comisiei Europene de a acorda finanŃări suplimentare statelor membre în valoare de 200
mld euro, de care poate beneficia şi industria constructoare de maşini, în vederea traversării
perioadei de criză actuale; identificarea unor nevoi suplimentare ale comunităŃii etc.
Grupul Local de Monitorizare va prelua aceste rapoarte şi le va evalua, având rolul de a
se asigura că interesele tuturor categoriilor socio-profesionale sunt bine reprezentate,
aducând de asemenea propuneri de modificare a strategiei, în cazuri şi situatii
fundamentate.
Ca şi instrumente de lucru, propunem următoarele:
- organizarea unor dezbateri publice asupra proiectelor importante, atât la sediul
primăriei, cât şi în fiecare cartier, astfel încât cetăŃenii să îşi cunoasca reprezentanŃii
în Grupul Local de Monitorizare şi să poarte discuŃii directe cu reprezentantii
primăriei, astfel asigurându-se ca opiniile le vor fi luate în considerare;
- realizarea unor parteneriate cu cotidiene locale care să popularizeze permanent
stadiul implementării strategiei, acŃiunile executate şi să ofere cititorilor o rubrică în
care aceştia să îşi poata exprima opinia. Acest gen de rubrica va fi monitorizată
permanent de către o persoana din primărie.
Surse de finanŃare:
POS Creşterea Capacitatii Administrative axa 1,
Bugetul Local
POS Creşterea CompetitivităŃii Economice Axa 3
Programul de Cooperare Interregională Interreg IVC
Bugetul de stat, programe guvernamentale, programe naŃionale
Principalele rezultate:
un corp de functionari publici specializaŃi
o administraŃie publică locală modernizată
un grad crescut al transparenŃei şi încrederii cetăŃenilor în administraŃia publică.
156

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Capitolul 9. Planul de acŃiuni al oraşului Mioveni
DirecŃia de dezvoltare 1 - ÎMBUNĂTĂłIREA CONDIłIILOR DE VIAłĂ DIN LOCALITATE
1.1 ÎmbunătăŃirea accesibilităŃii localităŃii
Responsabil/
Proiectul/acŃiunea
Lărgirea cu doua benzi de câte 4 m a
străzii I.C. Brătianu (DC 82)*
ConstrucŃia unui pod peste râul
Argeşel, pe strada I.C. Brătianu (DC
82)*
Modernizare trotuare, alei pietonale
şi parcaje în oraşul Mioveni*
Construirea unui drum de centură a
oraşului Mioveni
Parteneri
oportuni
Consiliul Local
Mioveni
Consiliul Local
Mioveni
Consiliul Local
Mioveni
Consiliul Local
Mioveni
Surse de finanŃare
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
DMI: 1.1
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
DMI: 1.1
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
DMI: 1.1
POR 2007-2013
Axa prioritară 2
Perioada
2009 - 2011
2009 - 2011
2009 - 2011
2009-2012
Etape de urmat în vederea
implementării proiectului
- Includerea proiectelor în
Planul integrat de dezvoltare
urbană;
-AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
-ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- Elaborare Cerere de finanŃare
POR;
- Implementare
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
157

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
ÎntreŃinerea drumurilor în stare
bună
Modernizarea drumurilor pietruite şi
reabilitarea celor aflate în stare
tehnică mai puŃin bună
Construirea unor poduri peste râul
Argeşel
Consiliul Local
Mioveni
Consiliul Local
Mioveni
ADI
Consiliul Local
Mioveni
ADI
DMI: 2.1 HG 28/2008;
Buget local
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
DMI: 1.1
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
DMI: 1.1
Permanent
2009-2013
2011-2013
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- Realizarea analizei costbeneficiu;
- Elaborare Cerere de finanŃare
POR;
- Implementare
Etape specifice lucrărilor de
întreŃinere drumuri.
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
- Realizarea analizei costbeneficiu;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- Implementare
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
- Realizarea analizei cost-
158

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
beneficiu;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- Implementare
Realizarea unei semaforizări tip
„linie verde”
Consiliul Local
Mioveni
PoliŃia oraşului
Mioveni
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
DMI: 1.1
2009-2010
- Elaborare cerere de finanŃare;
- Implementare.
AchiziŃionarea unor mijloace de
transport în comun ecologice
Consiliul Local
Mioveni
Buget local 2009-2013
Realizarea procedurii de
achiziŃie conform OUG 34/2006,
cu modificările şi completările
ulterioare.
Modernizarea staŃiilor de autobuze şi
microbuze printr-un sistem tip de
semnalizare şi amenajare unitară, cu
creşterea numărului de trasee
interne şi externe
Consiliul Local
Mioveni
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
DMI: 1.1
Buget local
2009-2010
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
- Realizarea analizei costbeneficiu;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- Implementare
159

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Amenajarea parcărilor auto atât în
zonele rezidenŃiale, cît şi în cele
destinate activităŃilor economice
Consiliul Local
Mioveni
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
DMI: 1.1
2009-2011
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
Buget local
- Implementare
1.2 ProtecŃia mediului
Proiectul/acŃiunea
Responsabil/
Parteneri
oportuni
Surse de finanŃare
Perioada
Etape de urmat în vederea
implementării proiectului
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
Realizarea unei staŃii de alimentare
cu apă potabilă a oraşului, din puŃuri
forate
Consiliul Local
Mioveni
Fondul de Mediu 2009-2011
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv a
Fişei tehnice de Mediu
- Prezentarea activităŃii
desfăşurate în cadrul
proiectului;
- Implementare
160

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
Extinderea sistemului de alimentare
cu apă şi canalizare în zonele unde
aceste utilităŃi lipsesc
Consiliul Local
Mioveni
Fondul de Mediu
Bugetul local
2009-2011
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv a
Fişei tehnice de Mediu
- Prezentarea activităŃii
desfăşurate în cadrul
proiectului;
- Implementare
Campanii de conştientizare a
populaŃiei privind adaptarea la
schimbările climatice şi utilizarea
raŃională a apei
Consiliul Local
Mioveni
Parteneri din 3
state membre
PO SEE
Axa prioritară 2
Buget local
2011-2013
Identificare parteneri din cel
puŃin 3 state membre;
Completarea Expresiei de
Interes (EoI);
Elaborare Cerere de finanŃare;
Implementare
Campanii de informare şi
conştientizare a populaŃiei privind
depozitarea selectivă a deşeurilor
Consiliul Local
Mioveni
ONG-uri
AgenŃia
judeŃeană/
Fondul de Mediu
Buget local
Anual
- Prezentarea activităŃii
desfăşurate în cadrul
proiectului;
Elaborare materiale
informative.
Realizarea de emisiuni tematice
radio-tv.
Realizarea de spoturi radio-tv.
161

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
locală de
mediu
Caravane informative.
Dezbateri publice.
Exemple de bună practică.
Realizarea unor studii privind
ameliorarea riscurilor de poluare
determinate de activitatea industrială
intensă din localitate.
Consiliul Local
Mioveni
PO INTERREG
IV C
Axa prioritară 2
2010-2012
Identificare parteneri;
Elaborare Cerere de finanŃare;
Implementare
Identificare parteneri din cel
puŃin 3 state membre;
ÎmbunătăŃirea prevenirii riscurilor
tehnologice şi de mediu.
Consiliul Local
Mioveni
PO SEE
Axa prioritară 2
2012-2013
Completarea Expresiei de
Interes (EoI);
Elaborare Cerere de finanŃare;
Implementare
Măsuri de protecŃie împotriva
riscurilor generate de inundaŃii şi de
alunecările de teren.
Consiliul Local
Mioveni
Fondul de Mediu
Buget local
2009-2010
- Referat întocmit de AgenŃia
pentru ProtecŃia Mediului,
privitor la proiect;
- Prezentarea activităŃii
desfăşurate în cadrul
proiectului;
- Analiza SWOT
- Implementarea proiectului
162

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
1.3 Dezvoltarea altor utilităŃi şi spaŃii publice
Responsabil/
Proiectul/acŃiunea
Sistem de iluminat public pe strada
I.C. Brătianu, oraş Mioveni*
Parteneri
oportuni
Consiliul Local
Mioveni
Surse de finanŃare
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
DMI: 1.1
Perioada
2009 - 2011
Etape de urmat în vederea
implementării proiectului
- Includerea proiectelor în Planul
integrat de dezvoltare urbană;
-AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
Sistem de supraveghere video în
oraşul Mioveni*
Consiliul Local
Mioveni
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
DMI: 1.1
2009 - 2011
-ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- Elaborare Cerere de finanŃare
POR;
- Implementare
Extindere alimentare cu gaze
naturale şi branşarea tuturor
locuinŃelor şi instituŃiilor;
Consiliul Local
Mioveni
Buget local 2009-2011
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare;
- ExecuŃie lucrări
Reabilitarea şi extinderea
Consiliul Local
Mioveni
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
2009-2011
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
163

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
iluminatului public în toate zonele
oraşului.
DMI: 1.1
HG 28/2008;
- Realizarea analizei costbeneficiu;
Buget local
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- Implementare
Extindere reŃea de joasă tensiune în
zona Dealul Viilor
Consiliul Local
Mioveni
Buget local
2011
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare;
- ExecuŃie lucrări
Modernizarea şi centralizarea
punctelor de aprindere a
iluminatului public
Consiliul Local
Mioveni
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
DMI: 1.1
2009-2011
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
- Realizarea analizei costbeneficiu;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- Implementare
164

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Elaborarea unui studiu privind
modul în care oraşul poate utiliza
energia regenerabilă, prin toate cele
cinci domenii ale acesteia: energie
fotovoltaică, energie termică solară,
energie eoliană, energia solului
(pompe de căldură) şi biomasă
Implementarea unui program de
reabilitare termică a clădirilor
Consiliul Local
Mioveni
Parteneri din
cel puŃin 3
state membre
UE
Consiliul Local
Mioveni
AsociaŃiile
proprietari
de
PO URBACT II
Axa prioritară 2
Programul de
reabilitare termicã
a blocurilor de
locuinŃe (37%
alocaŃii de la
bugetul de stat,
30% alocaŃii de la
bugetul local şi 33
% din fondul de
reparaŃii al
asociaŃiei de
proprietari)
2011-2013
anual
Identificare parteneri din statele
membre UE;
Elaborare Cerere de finanŃare;
Implementare
- Solicitarea de includere în
program, completată de
asociaŃiile de proprietari
- Hotãrârea consiliului local de
includere a blocurilor de
locuinŃe-condominii în
programele anuale
- Contractarea expertizării şi
auditului energetic, a proiectării
şi execuŃiei lucrărilor pentru
reabilitarea termică a clădirilor
de locuit, conform proiectului
tip;
Implementare
Mansardarea blocurilor de locuinŃe
Consiliul Local
Mioveni
AsociaŃiile
locatari
de
Bugetul de stat,
programe
guvernamentale,
programe
naŃionale
Buget local
2009-2013
- Contractarea documentaŃiilor
tehnice necesare, precum şi a
execuŃiei lucrărilor;
- Implementare
165

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
AchiziŃionarea de mobilier urban de
calitate.
Consiliul Local
Mioveni
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
DMI: 1.1 /
Buget local
2010-2011
Derularea procedurilor de
achiziŃii conform OUG 34/2006,
cu modificările şi completările
ulterioare;
1.4 Dezvoltarea socio-culturală a localităŃii
Domeniul de intervenŃie: CULTURA
Responsabil/
Proiectul/acŃiunea
Restilizare platou Casa de Cultură
Parteneri
oportuni
Consiliul Local
Mioveni
Surse de finanŃare
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
DMI: 1.1
Perioada
2010-2011
Etape de urmat în vederea
implementării proiectului
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
- Realizarea analizei costbeneficiu;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- Implementare
Reabilitarea, modernizarea şi dotarea
Căminului Cultural RacoviŃa
Consiliul Local
Mioveni
Programul
prioritar naŃional
pentru
reabilitarea,
modernizarea
2008 - 2009
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
- Realizarea unui plan de
166

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
infrastructurii
culturale şi
dotarea
aşezămintelor
culturale din
mediul mic urban,
2008-2010
marketing;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- Elaborarea cererii de
finanŃare;
- Implementare
Construirea Centrului
MultifuncŃional „Liviu Rebreanu”
Consiliul Local
Mioveni, în
parteneriat cu
firme din
sectorul privat
Buget local
Fonduri private
Credite bancare
2011-2013
- Identificarea locaŃiei adecvate
şi concesionarea terenului pe
care va fi amplasat centrul, dacă
acesta se află în domeniul
public;
- Identificare parteneri din
mediul privat;
- Stabilirea şi semnarea
acordului de parteneriat;
- Demararea proiectului;
- Implementare
ÎnfiinŃarea unui club al copiilor
Consiliul Local
Mioveni
DirecŃia
judeŃeană
de
Buget local 2010-2011
Identificarea clădirii care să
aibă această destinaŃie.
Amenajarea şi dotarea
corespunzătoare a acesteia.
167

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
tineret
Consiliul
JudeŃean
Argeş
- Includerea proiectului în
Planul integrat de dezvoltare
urbană;
Punerea în valoare a monumentelor
istorice prin lucrări şi dotări pentru
asigurarea iluminatului interior şi
exterior, a iluminatului de siguranŃă
precum şi a celui decorativ;
Consiliul Local
Mioveni
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
DMI: 1.1
2011-2012
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
- Realizarea analizei costbeneficiu;
- Realizarea unui plan de
marketing;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- Implementare
Program de promovare pe plan
regional şi judeŃean a manifestărilor
şi evenimentelor cultural – artistice.
Consiliul Local
Mioveni
Casa de
cultură
InstituŃii de
Buget local
Alocări de la
bugetul judeŃului
Anual
- Stabilirea la începutul fiecărui
an a manifestărilor culturalartistice
- Programarea acestora
- Stabilirea principalelor direcŃii
de promovare şi punerea în
practică a acestora (promovare
168

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
cultură
ONG-uri din
domeniul
culturalartistic
prin intermediul mass media, a
afişelor, pliantelor, broşurilor,
organizarea de seminarii,
conferinŃe tematice etc.)
Consiliul
JudeŃean
Argeş
1.4 Dezvoltarea socio-culturală a localităŃii
Domeniul de intervenŃie: ASISTENłĂ SOCIALĂ ŞI EDUCAłIE
Responsabil/
Proiectul/acŃiunea
Construirea unei grădiniŃe cu
program prelungit.
Echipare cu gazon sintetic a
terenurilor de sport de la şcolile din
Parteneri
oportuni
Consiliul Local
Mioveni
Inspectoratul
Şcolar
JudeŃean
Surse de finanŃare
Perioada
Buget local 2010-2012
Consiliul Local Buget local 2009
Etape de urmat în vederea
implementării proiectului
- Identificarea terenului
disponibil
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008
- ExecuŃie lucrări
- RecepŃie
Etape specifice de amenajare
169

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
oraş.
Mioveni
UnităŃile
învăŃământ
de
Racordarea la reŃeaua de alimentare
cu gaze şi dotarea cu sistem central
de încălzire a Şcolii „Liviu
Rebreanu”.
Inspectoratul
Şcolar
JudeŃean
Consiliul Local
Mioveni
Şcoala Liviu
Rebreanu
POR 2007-2013
Axa 3
DMI 3.4
2010
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008, inclusiv a Auditului
energetic;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- Realizarea analizei costbeneficiu;
- Elaborare Cerere de finanŃare
- Implementare
Dotarea şcolilor din localitate cu
sisteme de protecŃie prin camere
video cu circuit închis, precum şi
înfiinŃarea unei staŃii radio care să
emită special pentru aceste şcoli.
Consiliul Local
Mioveni
POR 2007-2013
Axa 3
DMI 3.4
Buget local
2010-2012
- Elaborare Cerere de finanŃare
- Implementare
170

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Amenajarea curŃii interioare a Şcolii
„Marin Sorescu” şi împrejmuirea
acesteia.
Consiliul Local
Mioveni Buget local 2011-2012
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008,
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare,
- Implementare
Amenajarea unui bazin de înot
didactic şcolar.
Consiliul Local
Mioveni
Programul
"Bazine de înot" 2009-2011
- Elaborare Cerere de finanŃare
pentru proiectul tip
- Implementare
Constituirea de laboratoare IT cu
conexiune la internet în banda largă
în cadrul unităŃilor de învăŃământ,
acolo unde asemenea dotări sunt
deficitare.
Consiliul Local
Mioveni
POR 2007-2013
Axa 3
DMI 3.4
2009-2011
- Elaborare Cerere de finanŃare
- Implementare
ISJ Argeş
Dezvoltarea şi implementarea
sistemului de asigurare a calităŃii în
şcoli, inclusiv dezvoltarea/formarea
personalului şi acŃiuni inovative.
InstituŃii de
învăŃământ
ONG-uri
(fundaŃii şi
asociaŃii) care
acŃionează în
domeniul
educaŃiei şi
formării
POS DRU
Axa prioritară 1
DMI 1.1
„Şcoala pentru
toŃi”
2009-2011
- Completarea şi transmiterea
on-line a Cererii de finanŃare,
prin intermediul aplicaŃiei
ActionWeb.
171

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
profesionale
iniŃiale sau
conexe
InstituŃii
învăŃământ
de
POS DRU
Formarea iniŃială şi continuă a
cadrelor didactice şi a resurselor
umane din unităŃile de învăŃământ
din oraş.
Centre
/furnizori
publici şi
privaŃi
acreditaŃi
/autorizaŃi
pentru
formarea
profesorilor şi
a formatorilor
Axa prioritară 1
DMI 1.3 -
Dezvoltarea
resurselor umane
din educaŃie şi
formare –
„Carieră în
educaŃie şi
formare”
2009-2011
- Completarea şi transmiterea
on-line a Cererii de finanŃare,
prin intermediul aplicaŃiei
ActionWeb.
ISJ Argeş
POS DRU
Axa prioritară 1
Sprijin pentru debut şi dezvoltarea
carierei didactice pentru profesorii
din oraş.
InstituŃii
învăŃământ/
ISJ Argeş
de
DMI 1.3 -
Dezvoltarea
resurselor umane
din educaŃie şi
formare –
2009-2011
- Completarea şi transmiterea
on-line a Cererii de finanŃare,
prin intermediul aplicaŃiei
ActionWeb.
„Carieră în
educaŃie şi
172

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
formare”
Stimularea asociativităŃii în domeniul
sportiv la nivelul şcolilor.
ISJ Argeş
InstituŃii
învăŃământ
de
POS DRU
Axa prioritară 1
DMI 1.1
„Şcoala pentru
toŃi”
2010-2011
- Completarea şi transmiterea
on-line a Cererii de finanŃare,
prin intermediul aplicaŃiei
ActionWeb.
Promovarea educaŃiei non-formale –
prin dezvoltare personală,
voluntariat şi implicare civică.
Centrul de zi
pentru
prevenirea
abandonului
şcolar
ONG–uri ce
activează în
domeniul
educaŃiei,
incluziunii
sociale,
îmbunătăŃirii
situaŃiei
grupurilor
vulnerabile în
educaŃie şi
POS DRU
Axa prioritară 2
DMI 2.2
„Nu abandona
şcoala!”
2011-2013
- Completarea şi transmiterea
on-line a Cererii de finanŃare,
prin intermediul aplicaŃiei
ActionWeb.
173

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
conexe
Inspectoratul
Şcolar
JudeŃean
Argeş
Centrul de zi
pentru
prevenirea
abandonului
şcolar
Sprijinirea şi dezvoltarea de
programe pentru menŃinerea elevilor
în educaŃie şi prevenirea părăsirii
timpurii a şcolii (abandonul şcolar)
ONG–uri ce
activează în
domeniul
educaŃiei,
incluziunii
sociale,
îmbunătăŃirii
situaŃiei
grupurilor
vulnerabile în
educaŃie şi
conexe
POS DRU
Axa prioritară 2
DMI 2.2
„Nu abandona
şcoala!”
2009-2011
- Completarea şi transmiterea
on-line a Cererii de finanŃare,
prin intermediul aplicaŃiei
ActionWeb.
Inspectoratul
Scolar
JudeŃean
Argeş
174

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Construirea unor blocuri de locuinŃe
ANL.
Consiliul Local
Mioveni
Programul ANL
Buget local
2010-2013
- Punerea la dispoziŃia AgenŃiei
NaŃionale pentru LocuinŃe a
terenului de către Consiliul
local;
- Asigurarea viabilizării
terenului (utilităŃile) şi a
dotărilor edilitare ale căror
costuri sunt suportate din
bugetul local
- Identificare teren
- Realizare documentaŃii tehnice
conform HG 28/2008;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare;
Construirea de locuinŃe sociale
pentru tineri.
Consiliul Local
Mioveni
Buget local
Credite bancare
2010-2013
- Contractarea şi execuŃia
lucrărilor;
- Contractarea şi realizarea
supravegherii lucrărilor prin
diriginŃi de şantier;
- ExecuŃia lucrărilor;
- RecepŃia lucrărilor şi darea în
folosinŃă.
175

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Dezvoltarea serviciilor oferite de
către Centrul pentru sprijin la
domiciliu a persoanelor aflate în
dificultate
Consiliul Local
Mioveni
Centrul pentru
sprijin la
domiciliu a
persoanelor
aflate în
dificultate
POR
Axa 3
DMI 3.2
2012-2013
- Elaborare Cerere de finanŃare
care să cuprindă modernizarea
utilităŃilor generale şi specifice
ale centrului şi dotarea cu
echipamente adaptate nevoilor
beneficiarilor de servicii oferite
de centru, inclusiv echipamente
pentru persoane cu dizabilităŃi;
- Implementare
- Identificarea unei locaŃii
adecvate, care să fie
modernizată/extinsă pentru
înfiinŃarea căminului;
ÎnfiinŃarea unui cămin pentru
bătrâni.
Consiliul Local
Mioveni
POR
Axa 3
DMI 3.2
2009
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- Realizarea analizei costbeneficiu;
- Elaborare Cerere de finanŃare
POR;
- Implementare
176

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Implementarea unor politici de
sănătate - droguri ilicite şi licite,
igiena, sănătatea reproducerii,
sănătate mintală, accidente şi prim
ajutor, asistenŃă medicală.
Consiliul Local
Mioveni
DirecŃia
JudeŃeană
Sănătate
Publică
ONG-uri
de
Buget local
anual
- Organizarea de conferinŃe,
dezbateri şi seminarii tematice;
- Realizarea de campanii în şcoli
privind conştientizarea efectului
nociv al drogurilor şi al
dependenŃei;
- Organizarea de instruiri la
locul de muncă privind
comportarea în cazul producerii
de accidente, complementare
instructajului privind protecŃia
muncii
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
Renovarea şi / sau schimbarea
folosinŃei clădirilor existente deŃinute
de autorităŃile publice pentru
asigurarea unor locuinŃe sociale de
calitate.
Consiliul Local
Mioveni
POR
Axa prioritară 1
DMI 1.1
2010-2011
- Realizarea analizei costbeneficiu;
- Realizarea planului de
reutilizare;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- Implementare
177

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
ÎmbunătăŃirea cooperării între
administraŃia locală şi şcoli / spitale /
servicii de asistenŃă socială
descentralizate sau alte structuri
implicate în procesul de
descentralizare.
Consiliul Local
Mioveni
InstituŃii
învăŃământ
Spital
ONG-uri
de
Buget local
permanent
- Consultări permanente între
factorii interesaŃi privind noile
provocări cu care se confruntă şi
găsirea de soluŃii în comun
pentru rezolvarea acestora;
- Constituirea unor echipe mixte
de specialişti care să propună şi
să implementeze modele de bună
practică în ceea ce priveşte
cooperarea între administraŃia
locală, intituŃiile de învătămînt,
serviciile de asistenŃă socială;
- Dezvoltarea de proiecte în
comun
Sprijin pentru inŃiative locale intersectoriale
care se adresează nevoilor
grupurilor marginalizate/ excluse din
punct de vedere social.
Consiliul Local
Mioveni
ONG-uri
AJOFM Argeş
Buget local
permanent
- Sprijin în găsirea unui loc de
muncă;
- Implementarea de politici de
incluziune socială;
- Stimularea agenŃilor economici
care angajează persoane din
această categorie socială.
Identificarea persoanelor şi familiilor
aflate în situaŃii socio-economice şi
medicale deosebite în vederea
Consiliul Local
Buget local permanent - Realizarea de anchete sociale
178

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
acordării măsurilor de protecŃie
socială prevăzute de lege.
Mioveni
ONG-uri
1.4 Dezvoltarea socio-culturală a localităŃii
Domeniul de intervenŃie: AGREMENT ŞI SPORT
Responsabil/
Proiectul/acŃiunea
Parteneri
oportuni
Surse de finanŃare
Perioada
Etape de urmat în vederea
implementării proiectului
- Includerea proiectului în
Planul integrat de dezvoltare
urbană;
Creare parc zona blocuri H36 - H40 şi
amenajare spaŃii verzi existente în
oraşul Mioveni*
Consiliul Local
Mioveni
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
DMI: 1.1
2009 - 2011
-AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
-ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- Elaborare Cerere de finanŃare
POR;
- Implementare
179

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
- Identificarea terenului
disponibil
Amenajarea unei baze de agrement.
Consiliul Local
Mioveni
Parteneri din
mediul privat
Buget local;
Credite bancare:
Fonduri din
mediul privat
2011-2013
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
- Realizarea analizei costbeneficiu;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- ExecuŃie lucrări
Amenajarea parcurilor din oraş şi a
unor zone verzi noi, inclusiv cu locuri
special amenajate pentru copii.
Consiliul Local
Mioveni
Programul
naŃional de
îmbunătăŃire a
calităŃii mediului
prin realizarea de
spaŃii verzi în
localităŃi
2009-2010
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
-Realizare Cerere de finanŃare
- Implementare
Amenajarea unor piste pentru
biciclişti.
Consiliul Local
Mioveni
POR
Axa prioritară 1
DMI 1.1
2012-2013
- Includerea proiectului în
Planul integrat de dezvoltare
urbană;
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
180

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
HG 28/2008;
- Implementare
Amenajarea Bazei sportive Colibaşi.
Consiliul Local
Mioveni
Buget local
Credite bancare
2010-2012
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- ExecuŃie lucrări
Amenajare Baza sportiva Dealul lui
Duna - RacoviŃa.
Consiliul Local
Mioveni
Buget local
Credite bancare
2010-2012
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- ExecuŃie lucrări
181

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
DirecŃia de dezvoltare 2 – DEZVOLTAREA ECONOMIEI ŞI RESURSELOR UMANE
Proiectul/acŃiunea
Construirea unui complex comercial
Responsabil/
Parteneri
oportuni
Consiliul Local
Mioveni
Parteneri din
mediul privat
interesaŃi
Surse de finanŃare
Perioada
Fonduri private 2010-2013
Etape de urmat în vederea
implementării proiectului
- Identificarea locaŃiei adecvate şi
concesionarea terenului pe care
va fi amplasat centrul, daca
acesta se află în domeniul public;
- Identificare parteneri din
mediul privat;
- Stabilirea şi semnarea
acordului de parteneriat;
- Demararea proiectului;
- Implementare
Efectuarea unei evaluări şi
inventarieri a tuturor spaŃiilor
(clădiri dezafectate) şi terenurilor
care pot fi destinate investiŃiilor şi
crearea unei baze de date imobiliare
Consiliul Local
Mioveni
Parteneri din
statele membre
UE
Buget local
PO URBACT II
Axa prioritară 2
2011-2013
-Contractare şi realizare studiu
de evaluare/
- Identificare parteneri din
statele membre UE;
- Elaborare Cerere de finanŃare;
- Implementare
182

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
- (Includerea proiectului în
Planul integrat de dezvoltare
urbană);
Construirea / modernizarea /
extinderea de clădiri şi anexe
aferente, care vor fi utilizate de
operatorii economici, cu precădere
IMM-uri, pentru activităŃi de
producŃie şi/ sau servicii
Consiliul Local
Mioveni
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
DMI 1.1
Axa prioritară 4
DMI 4.1
2010-2012
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare, inclusiv
Fişa tehnică de mediu;
- Realizarea analizei costbeneficiu;
- Realizarea Planului de afaceri;
- Elaborare Cerere de finanŃare
POR;
- Implementare
Realizarea unui studiu al pieŃei
muncii locale care să evidenŃieze
cerinŃele vis-a-vis de oferta de muncă
şi specializarile acesteia
Consiliul Local
Mioveni
AJOFM Argeş
Buget local 2010
-Contractare şi realizare studiu
Recomandarea către toate persoanele
beneficiare ale Legii 416, privind
venitul minim garantat, de a urma
cursuri de calificare şi recalificare
Consiliul Local
Mioveni
AJOFM Argeş
Buget local permanent Realizare campanii de informare
183

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Consiliul Local
Mioveni
Încurajarea asocierii micilor
întreprinzători în structuri
reprezentative şi de cooperare.
Camera de
ComerŃ şi
Industrie
Buget local
permanent
Crearea de facilităŃi asociaŃilor
de mici întreprinzători
Mici
întreprinzători
Promovarea inovării şi economiei
cunoaşterii prin încurajarea formării
„clusterelor” (asocieri administraŃie /
instituŃii de cercetare / agenŃi
economici).
Consiliul Local
Mioveni
Parteneri din
statele membre
UE
PO URBACT II
Axa prioritară 1
2012-2013
- Identificare parteneri din
statele membre UE;
- Elaborare Cerere de finanŃare;
- Implementare
Dotarea cu echipamente a
structurilor de afaceri construite /
modernizate / extinse.
Consiliul Local
Mioveni
POR 2007-2013
Axa prioritară 1
DMI 1.1
2011-2012
- Realizarea analizei costbeneficiu;
- Realizarea Planului de afaceri;
- Elaborare Cerere de finanŃare
POR;
184

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Axa prioritară 4
- Implementare
DMI 4.1
Elaborarea unui program de
atragere a investiŃiilor – stabilirea şi
promovarea unor birouri de
consultanŃă în afaceri în colaborare
cu asociaŃii patronale.
Organizarea în parteneriat cu
sectorul non-guvernamental sau cu
AJOFM Argeş, a unor programe de
calificare şi recalificare a şomerilor şi
a tinerilor, în vederea inserŃiei pe
piaŃa muncii.
Consiliul Local
Mioveni
AsociaŃii
patronale
Camera
ComerŃ
Industrie
Argeş
de
şi
Consiliul Local
Mioveni
ONG-uri
AJOFM Argeş
Buget local
Fonduri private
POS DRU
Axa prioritară 5
DMI 5.1
„Fiiactiv pe piaŃa
muncii în
Regiunea Sud
Muntenia!”
2009-2010
2010-2011
-Acordarea de facilităŃi agenŃilor
economici de către consiliul local;
-Realizarea de birouri de
consultanŃă;
- Promovarea acestora
- Completarea şi transmiterea
on-line a Cererii de finanŃare,
prin intermediul aplicaŃiei
ActionWeb.
Crearea unor protocoale/
parteneriate între primărie, mediul
de afaceri, Grupul Şcolar din
Consiliul Local
Mioveni
InstituŃii
de
Buget local
anual
- Organizarea de seminarii şi
întâlniri tematice;
- Stabilirea în comun a formei şi
conŃinutului protocoalelor şi
185

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
localitate sau instituŃiile de
învăŃământ preuniversitar
profesional şi tehnic şi superior din
oraşe apropiate, în vederea
armonizării ofertei şi cererii de locuri
de muncă.
învăŃământ
Mediul
afaceri
de
parteneriatelor;
- Ratificarea acestora.
- Elaborarea mapelor de
prezentare, a pliantelor şi
broşurilor;
Organizarea, împreună cu Camera
de ComerŃ şi Industrie Argeş, a unor
seminarii de informare a mediului de
afaceri local privind accesul pe PiaŃa
Unică prin certificarea produselor
sau serviciilor conform cerinŃelor
europene.
Consiliul Local
Mioveni
Camera
ComerŃ
Industrie
Argeş
de
şi
Buget local
Fonduri din
bugetul camerei
de comerŃ
semestrial
- Transmiterea invitaŃiilor;
- Realizarea de anunŃuri,
articole şi comunicate de presă;
- Realizarea de conferinŃe de
presă, la începutul ficărui
seminar;
- Desfăşurare seminarii
PO SEE
Sprijinirea inovării şi
antreprenoriatului prin programe de
cooperare teritorială europeană.
Consiliul Local
Mioveni
Parteneri din
statele membre
Axa prioritară 1
PO
IV C
INTERREG
Axa prioritară 1
2009-2013
- Identificare parteneri din
statele membre UE;
- Elaborare Cerere de finanŃare;
- Implementare
186

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
PO URBACT II
Axa prioritară 1
DirecŃia de dezvoltare 3 - DEZVOLTAREA CAPACITĂłII ADMINISTRATIVE ŞI ÎMBUNĂTĂłIREA LEGĂTURII CU
CETĂłENII
3.1 Dezvoltarea resurselor umane în administraŃia locală
Responsabil/
Proiectul/acŃiunea
Parteneri
oportuni
Surse de finanŃare
POS DCA
Perioada
Etape de urmat în vederea
implementării proiectului
Axa prioritară 1
Organizarea de cursuri de
specializare a funcŃionarilor
implicaŃi în procesul de formulare şi
implementare a politicilor publice
Consiliul Local
Mioveni
ADI
DMI 1.3
OperaŃiunea:
Module de
pregătire în
domenii ca
achiziŃiile publice,
ECDL, limbi
străine, dezvoltarea
de proiecte,
2009-2011
- Elaborare Cerere de finanŃare
- Implementare
187

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
licitarea şi
managementul
proiectelor, etc
POS DCA
Axa prioritară 1
DMI 1.3
Module de pregătire în domenii
specifice
Consiliul Local
Mioveni
ADI
OperaŃiunea:
Module de
pregătire în
domenii ca
achiziŃiile publice,
ECDL, limbi
străine, dezvoltarea
de proiecte,
licitarea şi
managementul
proiectelor, etc
2009-2011
- Elaborare Cerere de finanŃare
- Implementare
Schimburi de experienŃă în
programe de twinning
Consiliul Local
Mioveni
ADI/
Parteneri din
state membre
UE
POS DCA
Axa prioritară 1
DMI 1.3
OperaŃiunea:
Revizuire de
structuri şi
implementare de
instrumente
2012-2013
- Elaborare Cerere de finanŃare
- Implementare
188

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
moderne
INTERREG IV C
Axa prioritară 1
POS DCA
Axa prioritară 1
DMI 1.3
Training pentru funcŃionarii publici
din administraŃia publică locală
inclusiv pentru reprezentanŃii
autorităŃilor locale în consiliile de
administraŃie ale şcolilor şi din
sectorul de sănătate pentru a
implementa eficient noile servicii
descentralizate
Consiliul Local
Mioveni
ADI
OperaŃiunea:
Module de
pregătire în
domenii ca
achiziŃiile publice,
ECDL, limbi
străine, dezvoltarea
de proiecte,
licitarea şi
managementul
proiectelor, etc
2011-2013
- Elaborare Cerere de finanŃare
- Implementare
Training în domeniul evaluării
performanŃelor serviciilor publice.
Consiliul Local
Mioveni
ADI
POS DCA
Axa prioritară 1
DMI 1.3
2012-2013
- Elaborare Cerere de finanŃare
- Implementare
189

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
OperaŃiunea:
Revizuire de
structuri şi
implementare de
instrumente
moderne
Punerea în practică a prevederilor
legii 339/2008, care prevede
acordarea unor sporuri salariale
pentru persoanele implicate în
activităŃile ciclului managementului
de proiect
Consiliul Local
Mioveni Buget local 2009
Emiterea unei DispoziŃii
/Hotărâri de punere în practică a
prevederilor legii 339/2008
3.2 Modernizarea bazei materiale şi informatice a administraŃiei publice locale
Responsabil/
Proiectul/acŃiunea
Parteneri
oportuni
Surse de finanŃare
Perioada
Etape de urmat în vederea
implementării proiectului
Extinderea clădirii primăriei şi
amenjarea unor noi spaŃii care să
deservească activitatea
Consiliul Local
Mioveni
Buget local
Credit bancar
2010-2011
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
- ObŃinerea avizelor şi
190

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
administrativă
acordurilor necesare;
- ExecuŃie lucrări
Dotarea instituŃiilor publice cu
echipamente moderne, pachete
software pentru eficientizarea
activităŃii acestora
Consiliul Local
Mioveni
InstituŃii
publice ce
funcŃionează la
nivel local
POS CCE
Axa prioritară 3
DMI: 3.2
OperaŃiunile 1 şi 2
2010-2011
- Elaborare Cerere de finanŃare
- Implementare
ADI
Implementarea unui sistem de
management al proiectelor în
sistemul informatic (Primavera, MS
Project) şi instruirea personalului
implicat
Consiliul Local
Mioveni
POS CCE
Axa prioritară 3
DMI: 3.2
OperaŃiunile 1 şi 2
2009-2010
- AchiziŃia şi elaborarea
documentaŃiei tehnice conform
HG 28/2008;
- ObŃinerea avizelor şi
acordurilor necesare;
- ExecuŃie lucrări
191

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
POS CCE
Axa prioritară 3
SusŃinerea conectării unităŃilor
şcolare la internet prin conexiuni
broadband
Ministerul
EducaŃiei,
Cercetării
Tineretului
şi
DMI: 3.1
OperaŃiunea 4:
„SusŃinerea
conectării
unităŃilor şcolare
la internet prin
conexiuni
broadband”
2009-2013
- Depunere proiect la nivel de
regiune;
- Implementare
AchiziŃionarea de echipamente de
informare şi comunicare pentru
accesul larg al cetăŃenilor la
informaŃii de interes public,
amenjarea unui Telecentru
Consiliul Local
Mioveni
Parteneri din
cel puŃin 3
state membre
UE
POS CCE
Axa prioritară 3
DMI: 3.2
OperaŃiunile 1 şi 2
2010-2012
- Identificare locaŃie Telecentru
- Elaborare Cerere de finanŃare
POS CCE;
- Implementare
Creşterea interoperabilităŃii
serviciilor publice electronice pentru
cetăŃenii din oraşul Mioveni prin
implementarea unui sistem informatic
integrat
Consiliul Local
Mioveni
POS CCE Axa
prioritară 3
DMI: 3.2 2008 - 2010
- Elaborare Cerere de finanŃare
POS CCE;
- Implementare
192

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
3.3 Creşterea transparenŃei şi credibilităŃii în faŃa cetăŃenilor
Responsabil/
Proiectul/acŃiunea
Parteneri
oportuni
Surse de finanŃare
Perioada
Etape de urmat în vederea
implementării proiectului
Dezvoltarea activităŃii centrelor de
informare a cetăŃenilor (CIC, CIE –
dotarea cu echipamente IT, mobilier
modern, alte instrumente şi tehnici
de comunicare)
Consiliul Local
Mioveni
Buget local
permanent
- Derularea procedurilor de
achiziŃii conform OUG 34/2006,
cu modificările Ńi completările
ulterioare
- Stabilirea unui program al
dezbaterilor, indicându-se data,
ora şi locul acestora;
Organizarea unor dezbateri publice
periodice, atât la sediul primăriei, cât
şi în fiecare dintre cartierele oraşului
Consiliul Local
Mioveni
Buget local
Periodic
- Aducerea la cunoştinŃa
cetăŃenilor a acestui program
prin intermediul paginii web a
primăriei, precum şi prin
intermediul mijloacelor mass
media;
- Convocarea factorilor
interesaŃi din comunităŃile locale
193

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
POS DCA
Axa prioritară 1
Analiza problemelor specifice
furnizării serviciilor publice în
vederea simplificării şi reducerii
barierelor administrative pentru
cetăŃeni
Consiliul Local
Mioveni
DMI 1.3
OperaŃiunea:
Revizuire de
structuri şi
implementare de
instrumente
moderne
2012-2013
- Elaborare Cerere de finanŃare
- Implementare
Actualizarea permanentă a paginii
de internet a Primăriei şi menŃinerea
rubricii „Părerea ta”
Consiliul Local
Mioveni
Buget local
Permanent
ÎmbunătăŃirea permanentă a
paginii web.
Semnalizarea prin panouri sau plăci
informative a tuturor investiŃiilor
realizate de către administraŃia
publică locală
Consiliul Local
Mioveni
Parteneri din
cel puŃin 3
state membre
UE
Buget local
Permanent
Contractare, realizare şi
montare panouri de vizibilitate
permanente
194

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Comunicate de presă şi spoturi
radio/tv prin care primăria să aducă
la cunoştinŃa comunităŃii toate
investiŃiile majore realizate din surse
proprii sau atrase
Consiliul Local
Mioveni Buget local periodic
Realizare comunicate de presă si
spoturi radio/tv.
195

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Capitolul 10. Surse de finanŃare disponibile
Programul OperaŃional Regional 2007-2013
Axa prioritară
Domeniul Major de IntervenŃie
1. Sprijinirea dezvoltării durabile a
oraşelor - poli urbani de creştere
1.1 Planuri integrate de dezvoltare
urbană - Sub-domeniul: Centre urbane
2.ÎmbunătăŃirea infrastructurii
regionale şi locale de transport
2.1 Reabilitarea şi modernizarea reŃelei
de drumuri judeŃene, străzi urbane –
inclusiv construcŃia/reabilitarea şoselelor
de centură
3.2 Reabilitarea, modernizarea,
dezvoltarea şi echiparea infrastructurii
serviciilor sociale
3. ÎmbunătăŃirea infrastructurii sociale
3.4 Reabilitarea, modernizarea,
dezvoltarea şi echiparea infrastructurii
educaŃionale
preuniversitare,
universitare şi a infrastructurii pentru
formare profesională continuă
4. Consolidarea mediului de afaceri
regional şi local
4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor
de sprijinire afacerilor de importanŃă
regională şi locală
196

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Programul OperaŃional Sectorial “Dezvoltarea CapacităŃii Administrative”
Axa prioritară
1. ÎmbunătăŃiri
de structură şi
proces ale
managementului
ciclului de
politici publice
Domeniul Major de
IntervenŃie
1.3: ÎmbunătăŃirea
eficacităŃii
organizaŃionale
OperaŃiunea:
OperaŃiunea
Module de pregătire în domenii ca
achiziŃiile publice, ECDL, limbi străine,
dezvoltarea de proiecte, licitarea şi
managementul proiectelor, etc
OperaŃiunea:
Revizuire de structuri şi implementare de
instrumente moderne
Programul OperaŃional Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane”
Axa prioritară Domeniul Major de IntervenŃie OperaŃiunea
1. EducaŃia şi formarea
profesională în sprijinul
creşterii economice şi
dezvoltării societăŃii bazate
1.1 EducaŃia şi formarea
profesională în sprijinul
creşterii economice şi
dezvoltării societăŃii bazate
pe cunoaştere
pe cunoaştere 1.3 „Dezvoltarea resurselor
umane din educaŃie şi formare”
„Şcoala pentru
toŃi”
„Carieră în
educaŃie şi
formare”
2. Corelarea învăŃării pe tot
parcursul vieŃii cu piaŃa
muncii
2.2 Prevenirea şi corectarea
părăsirii timpurii a şcolii;
„Nu
şcoala!”
abandona
197

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
5. „Promovarea măsurilor
active de ocupare”
5.1„Dezvoltarea şi
implementarea măsurilor
active de ocupare”
„Fiiactiv pe piaŃa
muncii în Regiunea
Sud Muntenia!”
Programul OperaŃional Sectorial „Creşterea CompetitivităŃii Economice”
Axa prioritară
3. „Tehnologia
InformaŃiei şi
ComunicaŃiilor
pentru sectoarele
privat şi public”
Domeniul Major de
IntervenŃie
3.1. SusŃinerea utilizării
tehnologiei informaŃiei
3.2 Dezvoltarea şi
creşterea eficienŃei
serviciilor publice
electronice
OperaŃiunea
OperaŃiunea 4: „SusŃinerea
conectării unităŃilor şcolare la
internet prin conexiuni
broadband”
OperaŃiunea 1:
„SusŃinerea implementării de
soluŃii de e-guvrnare şi asigurarea
conexiunii la broadband, acolo
unde este necesar”
OperaŃiunea 2:
„Implementarea de sisteme TIC în
scopul creşterii interoperabilităŃii
sistemelor informatice şi asigurarea
conexiunii la broadband, acolo
unde este necesar”
Fondul de Mediu
Fondul este gestionat prin intermediul AdminstraŃiei Fondului de Mediu –
Guvernul Românie şi finanŃează activităŃi precum:
a) prevenirea poluării;
b) reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului;
c) reducerea nivelurilor de zgomot;
d) utilizarea de tehnologii curate;
198

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
e) gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase
f) protecŃia resurselor de apă, staŃiile de tratare, staŃiile de epurare pentru comunităŃi locale;
g) gospodărirea integrată a zonei costiere;
h) conservarea biodiversităŃii;
i) administrarea ariilor naturale protejate;
j) educaŃia şi conştientizarea publicului privind protecŃia mediului;
k) creşterea producŃiei de energie din surse regenerabile;
l) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
m) reconstrucŃia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor;
n) împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite în
condiŃiile legii;
o) închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier;
p) lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de fenomenele
meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din
domeniul public al statului.
Programul naŃional de îmbunătăŃire a calităŃii mediului prin realizarea de spaŃii
verzi în localităŃi
Prin „Programul naŃional de îmbunătăŃire a calităŃii mediului prin realizarea de spaŃii
verzi în localităŃi”, se urmăreşte ca obiectivele generale de dezvoltare şi modernizare a
spaŃiilor verzi din localităŃi să se îndeplinească prin înfiinŃarea de noi parcuri, scuare şi
aliniamente plantate, precum şi reabilitarea celor existente.
Pin program se pot finanŃa următoarele activităŃi:
a) Nivelare şi terasare teren, inclusiv igienizarea terenului sau alte lucrări de modelare
geometrică a terenului;
b) Arături de plantare;
c) Scarificare;
d) Defrişări selective/înlăturare plante care prezintă pericol de contaminare cu boli sau
dăunători;
e) Tunderi de modelare şi întreŃinere, ancorări, palisări;
f) Replantări ale plantelor greşit amplasate sau degradate, completări, înlocuirea arborilor
existenŃi cu specii rezistente la condiŃii de mediu şi microclimat specific urban;
g) Înlocuirea pieselor distruse, îmbătrânite;
h) Amenajare lucrări;
i) Decopertări;
j) Săpare de gropi
199

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
k) Drenaje şi desecări (utilaje şi instalaŃii necesare);
l) Aport de material pământos (transport, fertilizare chimică, fertilizare organică);
m) IrigaŃii (utilaje şi instalaŃii necesare);
n) Fântâni arteziene şi cişmele, lacuri de agrement;
o) Plantări şi replantări pe perioada de implementare a proiectului pentru covor vegetal,
arbuşti, arbori;
p) AchiziŃii de puieŃi/seminŃe;
q) Tratamente fito-sanitare;
r) Amenajare locuri de joacă;
s) Realizarea de alei/scări/ronduri etc.;
t) Mobilier pentru locuri de joacă;
u) Împrejmuire;
v) Bănci, mese;
w) Recipiente pentru colectarea selectivă a deşeurilor, inclusiv platforme betonate pentru
colectarea deşeurilor;
x) Lucrări pentru execuŃia instalaŃiei de iluminat a parcului (instalaŃia);
y) WC-uri ecologice.
Programul Bazine de înot
Este derulat conform OMTCT nr. 674/2007 privind aprobarea Programului bazine de înot
si a HG nr. 414/2007 privind aprobarea normelor metodologice de derulare a
Programului.
Autoritatea de implementare: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuintelor,
prin intermediul Companiei Nationale de Investitii “CNI” SĂ.
Prin punerea în functiune a acestor bazine de înot, se va asigura desfăsurarea optimă a
activitătilor sportive, a pregătirii echipelor de performantă, a echipelor reprezentative si,
totodată, se va pune accent pe dezvoltarea armonioasă a tinerilor, prin practicarea acestui
sport.
Scop:
Realizarea de bazine de înot în mai multe localităti din tară.
Obiective:
Realizarea Programului prin promovarea a 3 tipuri de bazine de înot, adaptate cerineŃelor
mediului urban,dezvoltarea armonioasă si sănătoasă a tinerilor:
• bazine olimpice
• bazine de polo
• bazine didactic scolare
200

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuinŃe – condominii, conform
OUG nr. 174/2002, cu modificările si completările ulterioare
Creşterea performanŃei energetice a clădirilor este parte a aquis-ului comunitar, cerinŃă a
Directivei 91/2002/CE privind performanŃa energetică a clădirilor, transpusă în legislaŃia
română prin Legea nr. 372/2005.
Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuinŃe urmăreşte creşterea
performanŃei energetice a clădirilor, reducerea facturilor de energie termică si implicit
scăderea efortului valutar pentru importul de energie, îmbunătătirea conditiilor de viată
pentru părti importante din populatie, îmbunătătirea aspectului estetic al clădirilor si al
localitătilor.
Obiective:
Creşterea performanŃei energetice a unor blocuri de locuinŃe - condominii construite în
perioada 1950 - 1990, indiferent de sistemul de încălzire al acestora.
Surse de finanŃare a programului: prin OrdonanŃa de UrgenŃă nr. 180/2008, Guvernul
pune la dispoziŃie, prin Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuinte, resurse
financiare importante pentru investiŃii.
Prin realizarea unui singur audit si a unui singur proiect tehnic pentru toate blocurile
executate după acelasi tip de proiect, având în vedere faptul că în România blocurile au
fost construite după un număr limitat de proiecte, se obŃin economii importante de
fonduri şi timp la nivelul întregului program. Fondurile necesare pentru finanŃarea
cheltuielilor privind expertizarea tehnică a structurii de rezistenŃă a clădirilor şi a
auditului energetic, precum şi pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a
blocurilor de locuit-condominii se asigură din bugetele autoritătilor administratiei publice
locale, iar ministerul va prelua din contribuŃia acestora, la execuŃia lucrărilor de
reabilitare termică, trei procente pentru fiecare bloc de locuinŃe reabilitat. Astfel se face o
redistribuire a sarcinilor în cadrul programului între autoritatea locală si minister, dar
procentual, contribuŃia financiară rămâne aceeaşi atât pentru autoritatea locală cât şi
pentru minister.
Fondurile necesare pentru finanŃarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru
reabilitarea termică a clădirilor de locuit nominalizate în programele anuale se asigură
astfel: 37% alocaŃii de la bugetul de stat, 30% alocaŃii de la bugetele locale şi 33 % din
fondul de reparaŃii al asociaŃiei de proprietari.
Durata şi etapele de derulare: Programul de reabilitare termică a blocurilor de
locuinte este un program multianual si are următoarele etape de intervenŃie:
201

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Elaborate pe tip de sectiune /
proiect tip:
a) auditul energetic al clădirilor;
b) proiectare etapa I
- elaborarea studiului de fezabilitate
pe baza măsurilor specificate în auditul
energetic;
c) proiectare etapa a ÎI-a
- elaborarea proiectului tehnic si a detaliilor
de execuŃie;
d) obŃinerea autorizaŃiei de construire;
e) executarea şi recepŃia lucrărilor de reabilitare termică.
Contractarea expertizării şi auditului energetic, a proiectării şi execuŃiei lucrărilor pentru
reabilitarea termică a clădirilor de locuit nominalizate în programele anuale se face de
către coordonatorii locali ai programelor anuale (primarii municipiilor, oraşelor şi
comunelor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti), cu respectarea
prevederilor legale în vigoare privind achizitiile publice.
CondiŃiile de eligibilitate luate în considerare la stabilirea programelor anuale sunt
următoarele:
a) existenta hotărârii consiliilor locale ale municipiilor, oraselor si comunelor, respectiv
ale sectoarelor municipiului Bucuresti, de includere a blocurilor de locuinte-condominii
în programele anuale;
b) existenta conventiei încheiate de autoritatea administratiei publice locale cu asociatia
de proprietari, întocmită în conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgentă;
c) alte criterii stabilite prin normele metodologice de aplicare a OUG 174/2002;
d) alte conditii stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale.
Documente necesare Asociatiile de proprietari transmit coordonatorilor locali (primarii
municipiilor, oraselor si comunelor, respectiv primarii sectoarelor municipiului
Bucuresti) solicitarea de includere în program, conform anexei nr.2 a) din HG
1735/2006, însotită de:
a) fisa de identificare a clădirii, conform anexei nr.2b din HG 1735/2006; hotărârea
adoptată în adunarea generală, cu acordul majoritătii proprietarilor,
b) privind reabilitarea termică a clădirii în condiŃiile de finantare prevăzute de ordonanta
de urgentă si dovada constituirii fondului de reparatii al asociatiei de proprietari.
202

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Programul de Cooperare TransnaŃională Sud Estul Europei
Axa prioritară 1 - Sprijinirea inovării şi antreprenoriatului (dezvoltarea reŃelelor
tehnologice şi de inovare în domenii specifice; dezvoltarea unui mediu propice
antreprenoriatului inovativ; îmbunătăŃirea condiŃiilor cadru şi deschiderea drumului către
inovare).
Axa prioritară 2 - ProtecŃia şi îmbunătăŃirea mediului înconjurător (îmbunătăŃirea
managementului integrat al apelor şi prevenirea riscurilor de inundaŃii; îmbunătăŃirea
prevenirii riscurilor de tehnologice şi de mediu; promovarea cooperării în domeniul
managementului resurselor naturale şi al ariilor protejate; promovarea energiei
regenerabile şi eficientizarea resurselor).
Programul de Cooperare Interregională Interreg IVC
Axa prioritară 1 Inovare şi economia cunoaşterii ( Inovare, cercetare şi dezvoltare
tehnologica; Antreprenoriatul şi IMM-urile; Societatea informaŃională; Ocuparea forŃei
de munca, capitalul uman şi educaŃie)
Axa prioritara 2 Mediu şi prevenirea riscului (Riscuri naturale şi tehnologice;
Managementul apei; Managementul deşeurilor; Biodiversitatea şi conservarea
patrimoniului natural; Energia şi transportul public durabil; Patrimoniul cultural şi
peisajul)
Programul de Cooperare Interregională Urbact ÎI
Axa prioritară 1: Oraşe, promotoare ale creşterii economice şi ocupării forŃei de
muncă (Promovarea antreprenoriatului; ÎmbunătăŃirea Inovării şi Economiei Cunoaşterii;
– Ocuparea forŃei de muncă şi capitalul uman)
Axa prioritară 2: Oraşe Atractive şi Unite (Dezvoltarea integrată a zonelor degradate
sau în curs de degradare; Integrarea Socială; Aspectele legate de mediu.; GuvernanŃa şi
planificarea urbana).
203

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Capitolul 11. Parteneriate oportune
Parteneriatele implică o colaborare strânsă pe bază de dialog sistematic între diferiti
actori şi este relevant pentru gradul de descentralizare care caracterizează întreaga
politică de coeziune economică şi socială în Uniunea Europeana.
Parteneriatele presupun adeseori implicarea actorilor relevanŃi precum: autorităŃile
regionale, locale, urbane şi alte autorităŃi publice competente; parteneri economici şi
sociali; orice alt organism considerat a fi în măsură să reprezinte societatea civilă,
organizaŃiile civile şi organismele însărcinate cu promovarea egalităŃii dintre bărbaŃi şi
femei.
Acestea din urma îmbunătăŃesc gradul de coordonare a politicilor şi de adaptare la
condiŃiile specifice locale; conduc la o mai bună utilizare şi orientare a proiectelor şi
programelor; integrează preocupările societăŃii civile în exerciŃiile de planificare
strategică printr-o participare democratică mai mare şi mai extinsă geografic; stimulează
implicarea companiilor private în proiectele locale; promovează un grad mai mare de
satisfacŃie faŃă de politicile publice.
Parteneriatele comportă în general avantaje: o mai bună coordonare a activităŃilor,
transparenŃă în acŃiunile întreprinse, dezvoltarea unei mai bune capacităŃi instituŃionale la
nivel sectorial (este vorba despre activităŃi sau operaŃiuni dintr-un anumit
domeniu/sector) şi teritorial; o mai bună absorbŃie a resurselor prin îmbunătăŃirea
procesului de identificare a nevoilor, prioritizarea acestora la nivel regional, sectorial, de
domeniu şi identificarea de soluŃii adecvate finanŃabile din fonduri europene şi o mai
bună diseminare a informaŃiilor.
Parteneriatul la nivel local permite o mai bună identificare a problemelor comunităŃii,
găsirea de noi resurse şi parteneri; depăşirea obstacolelor datorate lipsei de comunicare; o
mai bună folosire a oportunităŃilor.
Având în vedere cele de mai sus, considerăm că una din soluŃiile de îmbunătăŃire a
activităŃii administraŃiei locale o reprezintă înfiinŃarea de parteneriate eficiente şi durabile
între autorităŃile locale şi societatea civilă, în vederea identificării şi soluŃionării
problemelor comunităŃilor, precum şi a implementării în comun a proiectelor şi
acŃiunilor identificate.
Pentru o bună absorbŃie a fondurilor puse la dispoziŃia României este nevoie de proiecte
multe, eligibile şi cu impact, administrate deschis şi transparent. Capacitatea de absorbŃie
a fondurilor este cu atât mai mare cu cât există mai mulŃi beneficiari bine pregătiŃi pentru
administrarea lor. Pentru aceasta, Ńările membre ale UE includ organizaŃiile
neguvernamentale în rândul beneficiarilor de fonduri europene (ca aplicanti sau
parteneri).
204

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
În acest sens, recomandăm identificarea unor organizaŃii non – guvernamentale, care să
activeze în domeniile de dezvoltare identificate, pentru derularea acŃiunilor comune cu
administraŃia publică locală.
În ceea ce priveşte asocierea cu alte autorităŃi ale administraŃiei publice locale, faptul
ca orasul Mioveni este membru al „AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară Argeş” si
al S.C APA ARGEŞ S.A reprezintă un avantaj important, în special în identificarea
soluŃiilor pentru reducerea costurilor consumatorilor casnici şi in identificarea surselor de
finnaŃare ale investiŃiilor încă necesare, precum şi în gestionarea pe mai departe a acestor
servicii publice în conditii de maximă eficienŃă.
Pentru implementarea cu success a proiectelor şi acŃiunilor identificate în cadrul
direcŃiilor de dezvoltare, propunem crearea de parteneriate, în special cu:
- Parteneriate sau solicitarea de asistenŃă Consiliului JudeŃean Argeş, instituŃie
care, în baza legii 215/2001 republicate, are competenta de a acorda consultanŃa în
domenii specifice, în condiŃiile legii, unităŃilor administrativ-teritoriale din judeŃ, la
cererea acestora.
- DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Drepturilor Copilului
Argeş, instituŃie în subordinea Consiliului JudeŃean, pentru activităŃi de asistenŃă socială.
- AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Argeş în vederea
derulării unor activităŃi legate de dezvoltarea resurselor umane, în calitate de furnizor
autorizat de cursuri de formare şi reconversie profesionala, care sunt gratuite pentru
persoanele care nu dispun de venituri.
- AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului – în vederea implementării cu success a
proiectelor de mediu, respectând legislaŃia de mediu în vigoare;
- Inspectoratul Şcolar JudeŃean Argeş, pentru acŃiunile din domeniul educaŃiei
şi reabilitării infratruscturii educaŃionale;
- Centrul de zi pentru prevenirea abandonului şcolar
- Casa de cultură şi instituŃiile de cultură din oraş, precum şi cele de la nivel
judeŃean, regional, naŃional şi internaŃional, pentru dezvoltarea în comun a proiectelor
cultural-artistice
- Centrul pentru sprijin la domiciliu a persoanelor aflate în dificultate
- Camera de ComerŃ şi Industrie, pentru proiectele de dezvoltare economică
- Centre sau furnizori acreditaŃi de formare
- AsociaŃiile de proprietari, în vederea implementării proiectelor de
reabilitare termică a blocurilor de locuinŃe
- parteneri din statele membre ale Uniunii Europene, din diferite domenii de
activitate, în funcŃie de specificul proiectelor de cooperare europeană teritorială
identificate.
205

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
În ceea ce priveşte parteneriatul public – privat (PPP), acest poate fi un ca mijloc de
realizare a obiectivelor şi proiectelor de infrastructură şi de administrare eficientă a
serviciilor de utilitate publică.
Această cooperare public-privat oferă o serie de avantaje cum ar fi:
Accelerarea realizării obiectivelor şi proiectelor de infrastructură programate
Conjugarea preluării responsabilităŃilor şi riscurilor sectorului privat cu
disponibilizarea serviciilor sectorului public şi efectuarea promptă a plăŃilor
Reducerea pe ansamblu a costurilor proiectelor
Stimularea îndeplinirii obligaŃiilor contractuale, asumate
ÎmbunătăŃirea calităŃii serviciilor de utilitate publică
Generarea unor venituri adiŃionale, de interes pentru sectorul privat
ÎmbunătăŃirea managementului sectorului public prin expunerea serviciilor la
rigorile concurenŃei.
La baza selectării partenerilor privaŃi şi a încheierii contractelor de PPP stau
următoarele principii: transparenŃa, tratamentul egal, nediscriminatoriu,
proporŃionalitatea, recunoaşterea mutuală, libera concurenŃă.
206

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Contacte utile
INSTITUłIA / ADRESA
Comisia Europeana
Parlamentul European
Reprezentanta Comisiei Europene In România
Consiliul Municipalitatilor şi Regiunilor Din
Europa
Guvernul României
Ministerul AdministraŃiei şi Internelor
Ministerul Afacerilor Externe
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării
Rurale
Ministerul Apărării NaŃionale
Ministerul ComunicaŃiilor şi SocietăŃii
InformaŃionale
Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului
NaŃional
Ministerul Dezvoltării Regionale şi LocuinŃei
Ministerul Economiei
Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Inovării
Ministerul FinanŃelor Publice
Ministerul Imm-Urilor, ComerŃului şi Mediului de
Afaceri
Ministerul JustiŃiei şi LibertăŃilor CetăŃeneşti
Ministerul Mediului
Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale
Ministerul SănătăŃii
Ministerul Tineretului şi Sportului
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
Ministerul Turismului
AdministraŃia Fondului de Mediu
Splaiul IndependenŃei nr. 294, Corp A, sector 6
Bucureşti
Tel/Fax: 021.317.02.87, 021.317.02.89,
021.319.48.49, 021.319.48.50
WEB / E-MAIL
www.europa.eu
www.europarl.europa.eu
www.infoeuropa.ro
www.ccre.org
www.gov.ro
www.mira.gov.ro
www.mae.ro
www.madr.ro
www.mapn.ro
www.mcti.ro
www.cultura.ro
www.mdlpl.ro
www.minind.ro
www.edu.ro
www.mfinante.ro
www.mimmctpl.ro
www.just.ro
www.mmediu.ro
www.mmuncii.ro
www.ms.ro
www.mts.ro
www.mt.ro
www.afm.ro
207

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
AgenŃia NaŃională a Întreprinderilor Mici şi
Mijlocii din România
Str. Poteraşi nr. 11, sector 4, Bucureşti
tel: 3362180, fax: 3361843
AgenŃia de PlăŃi şi IntervenŃii în Agricultură
Bulevardul Carol I nr. 17, sector 2, Bucureşti
Tel: 021/310.16.35; fax: 021/315.67.79
AgenŃia de PlăŃi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit
Str. Ştirbei Vodă, nr. 43, sector 1, Bucureşti
Tel:021.402.27.79
AgenŃia NaŃională de ConsultanŃă Agricolă
Tel: 021.312.46.20; 312.46.27, Fax: 021.312.46.43;
Uniunea NaŃională a Consiliilor JudeŃene din
România
Palatul Administrativ, Str. Dunării, nr. 178, cod
140047, Alexandria, judeŃul Teleorman
Telefon/Fax: 0247 316 077
Biroul European de Reprezentare – Bruxelles
Bruxelles, Rue Montoyer 24, B-1000, Belgia
Tel: +32 (0) 2 237 41 44, Fax: +32 (0) 2 237 41 99
AsociaŃia Municipiilor din România
Bucureşti, str. Academiei 3-5, etaj 1, cod 030011,
Tel./Fax: 021 312 2476, 021 311 3491, 021 312 3675,
0311 023 556, 311 023 572
Biroul de reprezentare AMR Bruxelles
1 Square de Meeus, 1000 – Bruxelles
Tel: +32 (0)2 213 82 30; Fax: +32 (0)2 213 82 39
AgenŃia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia
Str. 1 Decembrie 1918, nr. 1, Călăraşi
Tel: 0242.331.769; fax: 0242.313.167
www.animmc.ro
www.apia.org.ro
www.apdrp.ro
www.consultantaagricola.ro
www.uncjr.ro
office@uncjr.ro
www.uncjr.org
bruxelles@uncjr.org
www.amr.ro
amr@amr.ro
calin.chira@amrbruxelles.eu
www.adrmuntenia.ro
office@adrmuntenia.ro
Organismul Intermediar pentru POR
Str. 1 Decembrie 1918, nr. 1, Călăraşi
Tel: 0242.331.769; Fax: 0242.313.167
208

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Biroul judeŃean Argeş
Str. PiaŃa Victoriei, nr.1, etaj 2, camera 105, Piteşti,
judeŃul Argeş, România, Tel: 0248.222.250
AgenŃia Regională de ProtecŃia Mediului Piteşti
Strada EgalităŃii nr. 50 A, Piteşti, judeŃul Argeş
Telefon/Fax: 0248.213.099; tel: 0348.401.992;
0348.401.993
www.arpmsm3.ro
Garda de Mediu Argeş
Str. EgalităŃii nr. 50A, Piteşti
Telefoane: 0248-213.049; 0248-212.860
AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de
Muncă Argeş
B-dul Republicii nr.11, Piteşti, judeŃul Argeş
Tel/fax : 0248.222.415
www.arges.anofm.ro
Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi
Mijlocii şi CooperaŃie Piteşti
Str. Vasile Milea nr.1, Piteşti, judeŃul Argeş
Tel/Fax:0248.219.200
DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
Argeş
Str. Armand Călinescu, nr. 44, Piteşti, judeŃul
Argeş
Tel. 0248.633.692; fax: 0248.633.692
InstituŃia Prefectului - JudeŃul Argeş
Piteşti, PiaŃa Vasile Milea nr. 1, cod 110006
tel : 0248/217800, fax : 0248/216463
Inspectoratul Şcolar JudeŃean Argeş
B-dul Eroilor, nr. 4-6, Piteşti, Argeş
Tel. 0248/222905 Fax. 0248/211110
Camera de ComerŃ şi Industrie Argeş
PiaŃa Gen. Vasile Milea nr. 1, Piteşti
Telefon: 048/219200; 212650; 222850; 219200
Consiliul JudeŃean Argeş
www.prefecturaarges.ro
cabinet.prefect@prefectura
arges.ro;
www.isj.arges.ro
info@isj.arges.ro
www.cciarges.ro
ccia@geostar.ro
www.cjarges.ro
209

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Mioveni pentru perioada
de programare 2007 - 2013
Str. PiaŃa Victoriei, nr.1, Piteşti, judeŃul Argeş
Tel: 0248.210.056, Fax: 0248.220.137
Biblioteca JudeŃeană Argeş Dinicu Golescu
Str. Victoriei nr. 24, tel. 0248.223030; 0248.220 210;
0248.223 416
Teatrul Alexandru Davila Piteşti
Piteşti, Str. Victoriei, Nr. 19
Tel: 0248.219.108, 0248/266364 Fax: 0248.216.647,
0248/265.148,
www.bjarges.ro
www.davila.ro
Şcoala Populară de Arte şi Meserii
Piteşti, Bdul. Republicii, Nr. 60,
Tel/Fax: 0248.212.260
Centrul JudeŃean pentru Conservarea şi
Promovarea Culturii TradiŃionale Argeş
Piteşti, Bdul. Republicii, Nr. 52,
Tel/Fax: 0248.219.080
Centrul de cultură I.C. Brătianu
Ştefăneşti, jud. Argeş
Tel: 0248.266.703
Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii-Goleşti
Ştefăneşti, sat Goleşti, str. Radu Golescu, cod
poştal
117717, Tel. 0248/266364, fax 0248/265.148
http://www.ccbratianu.ro
www.muzeulgolesti.ro
cmngolesti@yahoo.com
DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia
Copilului Argeş
Piteşti, PiaŃa Vasile Milea, Nr. 1,
Tel/Fax: 0248.222.578
210