Compendiu-de-chirurgie-OMF-Prof-Bucur-Vol-II.pdf

decât vârsta medie de apariţie a adenomuluipleomorf. Clinic, apar semnele de malignizarediscutate la adenomul pleomorf - tumora creştebrusc în dimensiuni, devine boselată, areconsistenţă variabilă, neuniformă (zone deconsistenţă fermă alternând cu zone fluctuentedatorate necrozei tumorale), se fixează la planurileprofunde şi la tegument, ajungând în final să seulcereze şi suprainfecteze. Durerea, pareza facialăşi apariţia adenopatiei cervicale reprezintă semnesuplimentare de malignizare, acestea instalândusemult mai rapid în cazul transformării maligne arecidivelor adenomului pleomorf (Fig. 14. 35).Histopatologic, transformarea malignă va fiîn adenocarcinoame slab diferenţiate sau în carcinomnediferenţiat. Mai rar, componenta malignăeste de tip adenocarcinom polimorf bine diferenţiat,carcinom mucoepidermoid, carcinom cu celuleacinoase sau carcinom adenoid chistic. în contextulîn care histopatologic se evidenţiază doar un focarcentral de malignizare, care nu se extinde spremarginile tumorii, se descrie forma de carcinom exadenompleomorf in situ, cu un prognostic bun,comparabil cu cel al unei tumori benigne.Adenomul pleomorf malign reprezintă otumoră malignă per primam, în care atâtcomponenta epitelială, cât şi cea mezenchimalăau caracter malign încă de la apariţia tumorii.Din acest motiv, această formă este consideratăde tip carcinosarcom. Evoluţia tumorală esterapidă, agresivă, cu apariţia precoce ametastazelor loco-regionale şi la distanţă,tumora având un caracter evolutiv asemănătorunei tumori slab diferenţiate.Adenomul pleomorf metastazant este oformă rară de adenom pleomorf benign, care secaracterizează printr-un potenţial demetastazare în ganglionii loco-regionali sau ladistanţă (metastaze osoase, pulmonare,hepatice). în mod surprinzător, atât tumoraprimară, cât şi focarele metastatice au aspecthistopatologic de adenom pleomorf benign -fără a putea fi dovedită natura malignă a tumorii.Atât carcinomul ex-adenom pleomorf, câtşi carcinosarcomul necesită un tratamentagresiv chirurgical şi radiochimioterapeutic,având un prognostic rezervat. Deşi nu esteevidentă natura malignă a adenomului pleomorfmetastazant, totuşi rata de mortalitate în cazulmetastazelor la distanţă este de peste 20%.Adenocarcinomul polimorfbine diferenţiatA fost descris prima oară în 1983 subdenumirea de carcinom de duet terminal.Adenocarcinomul polimorf bine diferenţiat aparela nivelul glandelor salivare accesorii. Cazurilecu localizare la nivelul glandelor salivare marireprezintă uneori manifestarea carcinomului exadenompleomorf, fiind excepţionalădezvoltarea unei tumori de novo la acest nivel.Apare la vârsta a treia, ceva mai frecvent lasexul feminin. Clinic, apare o deformaţienedureroasă, cu creştere lentă, localizată cel maiadesea paramedian în fibromucoasă palatului dur,şi mai rar în grosimea buzei superioare sau pemucoasa jugală. în evoluţie, mucoasa acoperitoarese ulcerează, tumora putându-se suprainfecta. Caşi carcinomul adenoid chistic, se caracterizeazăprintr-un tropism perinervos accentuat.Histopatologic este o formă asemănătoarecarcinomului adenoid chistic, prezentând demulte ori în cadrul aceleiaşi leziuni toate cele treiforme histopatologice: cribriform, tubular şi solid.Rata de recidivă după extirpări complete(inclusiv osul subiacent) este relativ scăzută, iarpotenţialul metastazant loco-regional şi ladistanţă este redus.Tumori maligne secundare saumetastatice la nivelul glandelorsalivareFigura 14. 35. Tumoră mixtă malignizatăparotidiană - carcinom ex-adenom pleomorf.(cazuistica Prof. Dr. A. Bucui)Tumorile maligne secundare şi celemetastatice localizate la nivelul glandelorsalivare reprezintă entităţi cu caracter distinct.Acestea nu fac parte din clasificareastandardizată a tumorilor glandelor salivare,care cuprinde numai formele primare.