You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
CHIDDI D' 'A NICCHIA<br />
(pagina espressione della “Song Poetica Siciliana”, curata da Giuseppe Ingardia)<br />
iamo alla terza pagina “su tema”, in dialetto siciliano, dedicata alla Primavera, stagione che non ha mai mancato di essere importante fonte ispiratrice per<br />
Si nostri 'cantori dell'anima'. Anche se inev<strong>it</strong>abilmente ci sovviene il divin pennello del Botticelli che immortalò la sua 'Primavera' e dalle nostre parti<br />
(nelle Egadi in particolare) l'inizio della primavera coincide con la beneaugurante 'passata' dei signori 'tonni' dalle nostre acque - dopo l'estenuante vagare<br />
nel Med<strong>it</strong>erraneo - per poi depos<strong>it</strong>are le uova dalle quali nasceranno i loro 'pargoletti'. Stagione amatissima quindi che sà di risveglio, attaccamento alla v<strong>it</strong>a,<br />
nuovi stimoli per l'uomo, la natura, le cose. E così il 'melista' Criscenti celebra la “staciuni di l'amuri” e il suo “respiru duci cantu”. Barone osserva “lu mari 'n<br />
paci cu 'a scugghiera” e “ch'è beddu 'u celu, veni di cantari”. Scuderi cala un sonetto pregevole e canta di una primavera che nel '68 coincise con una delle<br />
pagine più nere della nostra storia contemporanea: il terremoto del Belice! Da Ingrassia un chiaro inv<strong>it</strong>o: “Gùstati 'sta stagiuni 'mprofumata e scòtula luntanu<br />
li to' vai!” Vultaggio corteggia il vento più o meno primaverile, confezionandogli un omaggio floreale variopinto incastonato di brillanti stelle, per<br />
recap<strong>it</strong>arlo a lu Signuri barattandolo amorevolmente con 'paci' e 'amuri'. Infine Ingardia cattura profumi e sapori primaverili attorno alla chiesetta di<br />
S.Crescenza, mentre San V<strong>it</strong>o si prepara ad una festa che dura un anno intero, 'ncucciannu scheggi di furmentu 'i paci.<br />
PRIMAVERA<br />
E quannu s'arruspigghia primavera Gustati 'sta stagiuni 'mprofumata<br />
mi pari un jocufocu di culura e scotula luntanu li to' vai!<br />
chi rallegranu la cilesti sfera, Ora cumincia la v<strong>it</strong>a biàta<br />
ma vinci ogni artificiu la natura di gor<strong>it</strong>illa 'un ti scurdari mai!<br />
e c'è nall'aria 'na malìa chi ddici Si spogghianu li beddi 'nna li spiaggi<br />
cu li ciuri, l'aceddi e la calura li longhi jammi affusolati e lisci.<br />
chi propriu s'avi ad essiri filici Vannu trippiannu li putri sarvaggi<br />
e chi veni l'estati 'un viri l'ura. e l'occhiu gori e 'u disidderiu crisci<br />
Pi j<strong>it</strong>tari luntanu la cuperta, ed a quarcunu cci arresta nne àrgi,<br />
pi nesc<strong>it</strong>inni di 'sti quattru mura ch'un su' cosi pi' vecchi si capisci;<br />
e goriri la v<strong>it</strong>a all'aria aperta! cuntintativi sulu di taliàri<br />
Russi li papparini mezz'all'ervi 'sta bedda giuvintù chi nni ciurisci<br />
e gianni e bianchi su' li margar<strong>it</strong>i; e siddu av<strong>it</strong>i li mugghieri lari<br />
ètta 'stù capputtazzu, a chi ti servi?<br />
Fineru i tempi di li purmun<strong>it</strong>i!<br />
annicchia fantasia vi l'abbillisci!<br />
Natura rinvirdisci e tu chi fai?<br />
Salvatore Ingrassia<br />
SAN VITU A PASQUA, MATINU D’‘U MUNNU...<br />
La primavera arrivàu allùra allùra! Attenti l'occhi d' 'u Cani San V<strong>it</strong>u,<br />
L'aria è tutta 'na grazia di Diu: criscinu a vista puru annu doppu annu<br />
tornànu arrè a cantàri l'acidduzzi, ddi palmi chi d'estàti sbintulìanu,<br />
tuttu pari ti dici amuri amuri, frisculiannu cu ci trova ripàru!<br />
mentri sbummicànu ciuri e culura San V<strong>it</strong>u grapi 'i vrazza o' munnu 'nteru,<br />
'ntornu a Santa Criscenza la fiuredda 'ncucciannu scheggi 'i furmentu di paci:<br />
di stu' paisi tistimunianza e vantu. pripara l'Aquiluna, li cuncerti,<br />
E' pi tutti 'u risvigghiu doppu misi l'artisti chiù baggiàni, musicanti,<br />
'npiciàti, chiuvùsi e svintuliàti. 'ncontri d'auturi sutta 'a buganville,<br />
Puru San V<strong>it</strong>u ora si vesti a festa, versi di granni eccillenzi taliàni.<br />
doppu stà Pasqua ricca di turisti Abbrazza 'u munnu 'nteru San V<strong>it</strong>uzzu,<br />
gnisi, tideschi e taliàni nurdisti sirvennu a tutti lu so' megghiu cuscusu.<br />
supra la rina a pigghiarisi 'u suli. San V<strong>it</strong>u accogghi 'n-famigghia e nun talìa<br />
S'abbrùcianu la peddi scutulànnu lu culuri d' 'a peddi chi tu porti:<br />
l'umidu e li dulura di lu 'mmernu! basta sulu chi parri cu lu cori,<br />
Tu voi o nun voi lu bagnu ti l'ha fari: chi sì travagghiaturi onestu e forti ,<br />
tantu t'attizza vogghia di stu' mari chi grapi la to' menti a lu sapìri<br />
bidduni, cristallinu, ciavurùsu,<br />
chi 'ntantu si v' 'annaculìa suvrànu<br />
dispunibili a stari sempri 'n-paci!<br />
supra la spiaggia d'oru supraffinu.<br />
Giuseppe Ingardia<br />
ASCUTAMI VENTU<br />
O ventu chi canusci tuttu 'u munnu…<br />
senti ccà a mia, ascutami un mumentu,<br />
picchì mi noci? Nun firriari 'n tunnu…<br />
nun viri chi caminu quasi a stentu?<br />
Nun pèrdiri 'u to' tempu, ccà, cu mia,<br />
apprezzu 'i to' carizzi, li to' curi,<br />
ma si ô me cori voi dari alligria…<br />
sentimi ventu, fammi stu favuri:<br />
mentri chi curri, pigghia 'i megghiu ciuri<br />
e fanni un mazzu, riccu di culura,<br />
di lu me suli pigghia lu caluri,<br />
poi 'nfascia tuttu ma…mettici cura;<br />
poi aggiungi spighi e a centru un beddu gigghiu,<br />
e fallu, poi, di zàgari assai chinu<br />
e pi ciauriàri megghiu, ti cunsigghiu,<br />
un mistu di limiuni e mannarinu;<br />
poi pigghi un nastru ch'àvi li culura,<br />
di quannu 'u suli sta…tra celu e mari<br />
e poi aspetta,ventu, quannu scura:<br />
servinu 'i stiddi…pi fallu brillari!<br />
E ora chi si prontu, vola ventu,<br />
vola dir<strong>it</strong>tu, versu lu “Signuri”,<br />
porta stu donu e dicci chi nun mentu,<br />
si a canciu ci addumannu “Paci” e “Amuri!”<br />
Giuseppe Vultaggio<br />
PRIMAVERA ‘68<br />
(Nella Valle del Belìce)<br />
redazione.epucanostra@alice.<strong>it</strong><br />
PRIMAVERA<br />
Quannu trasi 'a primavera<br />
si stracància la natura;<br />
ogni cosa è 'na p<strong>it</strong>tura,<br />
ogni vuci è 'na prijera!<br />
Tuttu è virdi, tuttu è un mantu<br />
di culura e d'armunìa;<br />
ogni sonu è 'na magìa,<br />
lu respiru è un duci cantu!<br />
Scurri l'acqua d' 'u torrenti<br />
versu 'u chianu, frisca e chiara;<br />
'nta lu celu, la “caciara”,<br />
di li rìnnini si senti!<br />
Vola l'api supra un ciuri,<br />
canta forti l'usignolu,<br />
l'ariu è nettu, 'u celu è azzolu:<br />
la staciuni è di l'amuri!<br />
Alberto Criscenti<br />
PRIMAVERA<br />
Ch'è beddu 'u tempu<br />
quannu è primavera,<br />
puru la v<strong>it</strong>a cancia di sapuri;<br />
ogni jardinu è 'n festa,<br />
ogni trazzera,<br />
tutti l'aceddi, tutti 'i prati 'n ciuri.<br />
Ch'è bedda la campagna,<br />
sta friscura,<br />
spiegàrivi, sap<strong>it</strong>i,<br />
‘un c'è manera:<br />
lu munti, li pineti, la chianura,<br />
lu mari chi ora è 'n paci<br />
cu 'a scugghiera.<br />
Ch'è beddu 'u celu,<br />
veni di cantari,<br />
cantassi sempri 'a sol<strong>it</strong>a canzuna:<br />
di quannu 'u suli<br />
juntu a lu calari,<br />
lassa lu postu so,<br />
lu lassa â luna.<br />
Nino Barone