TELE GR AM E
TELE GR AM E
TELE GR AM E
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ANUL IV No. 954<br />
NIJMERUL 15 BANI NUMERUL<br />
ABON<strong>AM</strong>EN<strong>TELE</strong><br />
NCEP LA I SI 16A FIE -CARET LUNI SI SEPLATESC<br />
TOT -D'A -UNA INAINTE<br />
In áuenreNCI: La casa Administratiunel.<br />
In Tara: Pria mandate postale.<br />
Pentru 1 an 40 lei, 6 lunl 20 lel, 3 lun! 10 lei.<br />
ln Streinetate: La toate officiels postale din<br />
Uniune, prin mandate postale.<br />
Pentru 1 an 50 leI, 6 lunl 25 tel.<br />
MANUSCRIP<strong>TELE</strong> NU SE INAPOIAZA<br />
REDACTIUNEA<br />
No. 3,Platza Episoopiei,No. 8<br />
LIBERALII<br />
SI<br />
PROPRIETATEA MIJLOCIE<br />
POLITICA DE CALOMNII<br />
IOARTEA ARHiDUCELUI RUDOLF<br />
LEGER BRESLELOR<br />
ALEGEREA GEN. BOULANGER<br />
LOGODITII<br />
LIBERALII<br />
SI<br />
PROPRIETATEA MIJLOGIE<br />
Am spus alalta-eri ca liberaliï<br />
s'aìi aratat necontenit partisani aï<br />
proprietatil mijlocil, si numaï de<br />
cand ministerul conservator de azi<br />
a presintat noua legea a vênzarit<br />
mosielor Statuluï to care sunt prevezute<br />
loturï de 10 si 25 hectare,<br />
el aìí Inceput a se preface ca ved<br />
tn infiintarea acestor loturt care<br />
represinta proprietatea mijlocie, o<br />
tendinta anti-e,_alitara si o pornire<br />
apre crearea unei aristocratil teranestï.<br />
Dovada despre aceasta sunt desbaterile<br />
urmate tri stnul parlamentulul<br />
cu ocazia diferitelor modificarl<br />
ce s'an tntrodus de vre-o 7<br />
ani tn legea vênzarit bunurilor Statulul.<br />
Prin legea din 1881 se creaza<br />
loturl, nu numat do 5, 10 si 25<br />
hectare, ca in legea ce se alla acum<br />
tn cercetarea soctiunelor Cameril,<br />
dar si loturl de 50,100<br />
150 hectare.<br />
D. Ion Ionescu (de la Brad) care<br />
cel putin acesta este, credem noi,<br />
un liberal autentic, find raportor<br />
al comitetulul delegatilor, se exprima<br />
ast-fel tn raportul sen :<br />
«Dupe ce s8 vor Indestula satenil cu<br />
p&méntul necesar subststenti' lor mo-<br />
$ulece s8 vor mai vinde se vorintrebuinta<br />
mai intâiü la constituirea proprietälii<br />
de mijloc, care va r8mânea opera guvernuluf<br />
si a cameril actuale. Pentru acest<br />
sf&rslt mosüle acestea se vor Imparti,<br />
In loturl de 25, 50, 100 si 150 hectare..<br />
In anul 1884, cu ocazia tntroduceril<br />
unor modificare tri legea din<br />
1881, se ivi tn Camera o lunga<br />
discutiune asupra meritelor proprietatil<br />
marl, midi si mijlocil.<br />
D. Ion Câmpineanu, atunci ministru<br />
al Domeniilor, rezuma parerea<br />
sa tn cuvintele urmatoare :<br />
«D -lor, d- voastre zicetl ce si proprietatea<br />
mare si cea mica da agriculture<br />
Jaune; eü,tnse cred ça agricultura cea<br />
mai buna o dä proprietatea de mijloc,<br />
caci acolo e si inteligenla si capitalul.»<br />
Aceiast parere fu exprimata de<br />
dd. N. Ionescu si N. Fleva, care<br />
credem cet, nu pot fi banuitt de a<br />
avea tendinte reactionare. $i nid<br />
un membru din parlamentul liberai<br />
nu protesta tri contra,, infinitarit<br />
proprietatiï mijlociï si nimenl<br />
nu acuza pe guvernul de atunci ça<br />
vrea se creeze un fol de aristocratie<br />
rurale prin puuerea III vönzare<br />
a unor loturl de 50, 100 si<br />
150 hectare.<br />
Pe atunci, d. Bibicescu care ar<br />
fi tratat azi de un reactionar cu<br />
totul ruginit, canta tn termenil urmatori,<br />
laudele proprietatit mijlocil<br />
:<br />
aProprietatea mijlocie care se va<br />
crea prin vênzarea domenielor In loturl<br />
de oltre 800 pogoane, este aceia care<br />
in adevèr are se aduce mari progrese<br />
in agricultura, ceci chiar daca un pro -<br />
prietar mijlocitl nu ar puna el Insust<br />
mâinele pe coarnele plugulu', totusi,<br />
el locuind de obiceiü la moria sa, va<br />
avea tot -d'a -una ochiul Sëü acolo<br />
Proprietarul cal de mijloc se va sili totd'a<br />
-una a 'si mari producerea ai dispunlnd<br />
d'un spatiü mic va fl salit a Introduce<br />
cultura intensiva, etc....»<br />
In anul 1886, cestiunea facu un<br />
pas mainte.<br />
Pretuindu -se insuficiente loturile<br />
de 100 si chiar 150 hectare, se<br />
ceru modificarea legiï din 1884,<br />
pentru a se tnfiinta pe larga cele -<br />
l'alte categoril de loturi si loturi<br />
de 400 hectare.<br />
Credem interesant a reproduce<br />
aci o parte din raportul d -lui Tacu,<br />
atunci raportor al comitetulul delegatilor<br />
, raport care conchide<br />
la infiintarea loturilor de 400 hectare.<br />
«Avênd In vedere, zice d. Tacu, c&<br />
crearea unei proprietet' mij loci" aläturea<br />
cu proprietatea mare, este recunoseute<br />
in stiinta economiei nationale ca<br />
un element puternic in desvoltarea progresulul<br />
agriculturei....; considerând cä<br />
proprietatea mijlocie Inlesneste si provoaca<br />
activarea unor capitaluri mici la<br />
exploatarea productiunelor agricole si<br />
In modul acesta creste tnsasi valoarea<br />
proprietatit ; cä proprietatea mijlocie<br />
este istorica si tradit'onal& In România..;<br />
considerând ca proprietatea mijlocie<br />
ca se poata produce o culture m'il<br />
buna si mai desvoltata, trebue se aibä<br />
o cätime suficientä de teren... se creaze<br />
loturl avênd o Intindere pânë la 400<br />
hectare.<br />
D. Iancu Câmpineanu sustinând<br />
dispositiunile din legea privitoare la<br />
proprietatea mijlocie, se exprima<br />
ast-fel :<br />
«Am datoria se me ocup si de alte<br />
clase ale societetii tot atât de puternice<br />
pentru economia writ ca si proprietatea<br />
mica, este proprietatea mijlocie, In<br />
care mai cu`seama seIntruneste munca,<br />
inteligenta si capitalul.»<br />
Precum se vede top oratorii liberali,<br />
s'ali aratat atat tn 1881<br />
cât si tn 1884 si 1886, favorahilï<br />
proprietatit mijlocil.<br />
$i nimenl n'a protestat. Niel<br />
glasul d -lui Pallade nict vocea d-lui<br />
Tache Ionescu, nu s'a radicat ln<br />
1886 .pentru a combate idea tnfiintarit<br />
proprietatiï mijlociï ca una<br />
ce isheste tn principiul egalitatiï.<br />
Cand dar ti vedem asta -zt combatând<br />
infiintarea loturilor de 10<br />
si 25 hectare, pe când eri d -lor<br />
aprobar venzarea bunurilor Statuluï<br />
in loturl de 150 si 400 hectare<br />
; când ti vedem asta -zi des -<br />
coperind atâtea peritole acolo unde<br />
erl nu vedeau de cât foloasa,<br />
trebue se presupunem ca numal<br />
preventiunile d -lor tn contra ministrilor<br />
conservatori ce ail presintat<br />
noua lege a instrainariï bunurilor<br />
Statuluï, an facut pe deputatit<br />
liberali se-si schimbe parerile<br />
lor.<br />
Credem tusa ca membrii majo -<br />
ritatit din Camera si din Senat,<br />
care nu pot avea asemenea preventiuni,<br />
vor admite cele treï categorit<br />
de loturl de 5, 10 si 25<br />
hectare si vor adaoga chiar o categorie<br />
de loturl de 50 hectare.<br />
<strong>TELE</strong> <strong>GR</strong> <strong>AM</strong> E<br />
A DOUA EDITIUNE<br />
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU<br />
MOARTEA ARII"DUCELUI RUDOLF<br />
POLITICA DE CALOMNII<br />
(Prin fir telegraflc, de la corespondentii<br />
nostri speciali si Agentia Havas"). Nimenl, negresit n'a uitat des -<br />
Cum sufera imperatul. Sanatatea<br />
sa. Autorisarea de a se publica<br />
pricina adeverata a mortei si d. Tisza.<br />
Regele si Regina Belgiei. Ca-<br />
baterile pasionate la care a dat<br />
loe proiectul de lege pentru retragerea<br />
celor 26 de milioane de<br />
bilete ipotecare.<br />
Mal multi membrii ai parla<br />
mentulut propusesera atunci ca<br />
guvernul se fie silit d'a contracta<br />
i tara tmprumutul de 26 mili -<br />
oane.<br />
D. ministru de farsante cera tasa<br />
se It se lase deplina latitudine, pentru<br />
a putea contracta acest Imprumut<br />
in conditiunile cele mai<br />
avantagioase.<br />
Atunci ne fu dat sé auzim indreptându<br />
-se in contra guvernulut<br />
acuzatiunile cele mai violente. Se<br />
zise tntre altele ca de oare -ce guvernul<br />
nu vrea se primeasca obligatiunea<br />
de a contracta tmprumutul<br />
In tara, tmprumutul trebue se<br />
fie deja contractat, si ca d. ministre<br />
de finarte trebue se fi luat deja<br />
angajamente cu bancheril din<br />
Berlin.<br />
Azt fesa, ln urma negociatiunelor<br />
urmate In privinta Imprumutului,<br />
s'a hotarat de a se contracta<br />
tn tara acest imprumut.<br />
Ast -fel dispare aceasta calomnie,<br />
ca Imprumutul era deja con<br />
tractat când a venit legea In discutiunea<br />
Camerit si ca angajamente<br />
existan cu hancherit din<br />
Berlin.<br />
Aceasta va fi, credem noi, o<br />
lectiuno pentru acel care cu atâta<br />
usurinta aruuca calomnit asupra<br />
oamenilor celor mai onorabili, si<br />
aceasta este disculparea d -lui Germani<br />
detnvinuirile nedrepte ce sis -<br />
rol Ludovic renunta -va la succesiunea<br />
tronului ? Iloliul cursi de<br />
Brunsvick. Coroana regelui Alüan.<br />
Camera maghiara. Transportarea<br />
corpului defunctului in biserica castelului<br />
Viena, 3 Februarie amiaza.<br />
«Fremdenblatt» zice, cet e foarte mdngdietor,<br />
se veza cum împëratul Fran<br />
Josef are puterea de a suferi catastro fa<br />
a cäreì victim& e dênsul. .Sänätatea'ì a<br />
remas excelente cu toate suferinlele fizice<br />
fi morale ce indura.<br />
Autorisalia imperials pentru publica -<br />
rea adevërateì cause a morteï arhiducelui<br />
Rudolf a Post data înainte de sosirea<br />
d -lui Tisza ; prin -armare zzu'ï adeveral<br />
ca d. Tisza este acela, care a hotärdt<br />
pe imperat se dea aceastä autorizarte.<br />
Regele si Regina Belgieì s'aü rugat<br />
azi dimineata in tata sicriuluì reposa -<br />
tuluì arhiduce. Tot dzzi diminearä ait<br />
primit visita împeratuluisi imperätesei<br />
Austro - Ungarieï.<br />
Viena, 3 Februarie 8 ore dim.<br />
In cercurile diplomatice, nu se cunoaste<br />
nimic din pretinsa intenliune a<br />
arhiduceluì Carol - Ludovic de a renunra<br />
la succesiunea tronuluiAustro- Ungarieï.<br />
Imperatul a prima era pe printul de<br />
Reuss, ambasadorul Germanieì si pe<br />
sir Paget, ambasadorul Anglieì.<br />
Brunswick, 4 Febr. 8 1/2 dim.<br />
Cu prilejztl mortei arhiduceluì Rudolf,<br />
curtea va liza doliul pentru 15<br />
zile.<br />
Belgrad, 4 Febr. 8 dim.<br />
Regele Milan a trimas ca sä se depuna<br />
pe cosciugzil ar.'ziducelui Rudolf o<br />
coroanä prelioasä.<br />
PeJ'Ca, 4 Febr. 9 dim.<br />
Camera a Prut o sedinre extraordinarä<br />
in care a numit o deputariune, ca<br />
sa o reprezinte la înmormentarea ar<br />
hiducelizï Rudolf si a'izsärciztat pe presedinte<br />
sä dispuzzd, irz semn de adincs<br />
durere, o coroana pe sicriul räposatului<br />
print.<br />
Viena, 4 Febr. 9 i/2 dim. tematic se aduc de unele persoa-<br />
CorpularhiduceluiRudolf a fost transportat<br />
eri searä la orele 9 1 /2, cu ceremonialul<br />
arätat de mai 'nubile, din apartamentul<br />
de functului in biserica Casteluluï<br />
imperial, unde va rùindne expus<br />
pänä 'n momentul înmormêntärei.<br />
ALEGEREA<br />
GENERALULUI BOULANGER<br />
(Prin fir telegrafie de la corespondenti nostri<br />
speciali)<br />
Generalul se odihneste. Scrutlnul<br />
de arondisment. Un duel<br />
Paris, 3 Februarie, 12 am.<br />
Generalul Boulanger s'a asezat la<br />
fard, ca se se odihnea.scä dupe oboselile<br />
perioadei elettorale.<br />
Volul de eri, pria care Camera a<br />
refuzat se acorde urgenja proiectulub<br />
privi'or la restabilirea scrutinulub de<br />
arondisment, e considerai ca o proba<br />
cä alegerile generale nu se vor face<br />
in Octombre. Paris, 3 Februarie, 4 seara.<br />
In ,sedinja de Job a Camereb s'a pro -<br />
dus un incident vid între d. Laguerre,<br />
deputat boulangist, si d. Sigismund<br />
Lacroix, deputat radical.<br />
Urmarea acestub incident a fost un<br />
duel.<br />
Intîlnirea s'a fäcut azi diminea jä<br />
cupistolul. S'aú schimbat doue gloanje<br />
fare rezultat.<br />
GERMANIA SI <strong>AM</strong>ERICA IN S<strong>AM</strong>OA<br />
(DepeV de la corespondentii noWi particularT<br />
§i serviciul «Havas »).<br />
New -York, 3 Februarie.<br />
Un incendiu considerabil a isbucnit<br />
la Buffalo. Paguba se arc& la 15 milioane<br />
dolar!. I<br />
(Prin fir telegrafie de la corespondenti nostri<br />
speciali)<br />
Washington, 3 Februarie, 2 noapte.<br />
Senatul a adoptai o hotärîre, prin<br />
care invita pe conzisiunea afacerilor<br />
streine se propue mésurile necesaril,<br />
ara ca st proteogä si se apere dreptu-<br />
rile americane in arhipelagul Samoa.<br />
Washington, 3 Februarie.<br />
Paris, 3 Februarie.<br />
Un accident de drum de fier s'a In- dolarì pentru a stabili un port, si un<br />
tâmplat la Boisfort, aproape de Bruxel- deposit de cärbunb la Go,gopago, in<br />
les. Se zice c& sunt vr'o 10 mortt. si vr'o insula Tutuila, din grupul insulelor<br />
30 de r &nitr.<br />
Samoa.<br />
j Camera a vocal un credit de 100000<br />
ne actualulut ministru de finarte,<br />
care incontestabil este eel mai bun<br />
si mai special ministru de finante<br />
pe care l'am avut de la caderea<br />
lui avrogheui.<br />
LEGEA BRESLELOR<br />
Cestia taraneasca a ocupat atâta timp pe<br />
oamenil nostri politici si mal cu seamä<br />
Corpurile legiuitoare, In cât nu se putea<br />
ca muncitoril agricoli sé nu tapete In sfârait<br />
o 'mbunatatire. Legea vinzarel mosiilor<br />
Statulul este Inceputul reformelor ce<br />
se vor face In acest sens.<br />
Dupa muncitoril agricoli vin ce) industriali.<br />
La noi, unde industria n'are niel a zecea<br />
parte din desvoltarea pe care o are in tarale<br />
din Apus, cestia Imbunatatiret soartel<br />
uvrierilor nu se impune tntr'un mod asa<br />
de serios ca acea a taranilor.<br />
Cu toate acestea, guvernul ne dorind<br />
ca se avem mat tntâiú prolitari si in urma<br />
se se gândeasca la reforme, a crezut<br />
ca e bine sé cugete Inca de pe acum la meseriasi.<br />
De acea d. P. Carp a redactat proectul<br />
de lege asupra breslelor, proect menit nu<br />
numal a'mbunatati vremelnic starea meseriasilor,<br />
dar sé dea o directie sanatoasa<br />
meseriilor.<br />
Pina când acest proect sa vie 'n discutia<br />
Camerilor, mal multi cetatenl aù gasit cu<br />
cale sé faca Intrunirl prealabile, la care<br />
se la parte toca maestria si lucratoril din<br />
Capitala.<br />
Aceste Intrunirl, care se tin In toate<br />
Duminicile la Ateneü, mal ali si scopul<br />
de a scapa pemuncitorl de sub jugul moral<br />
al socialistilor, care exploateazapasiunile<br />
lucratorilor propriú zis' si -i pun In<br />
cearta cu asa zisil patroni.<br />
Când proectul d -lui Carp va ti bine studiat<br />
si bine priceput, atunci se va vedea<br />
ca el are tocmai rolul de a armoniza interesele<br />
maestrilor eu ale calfelor.<br />
Acest stop o data atins, speram ca vom<br />
ti scutiti de a mai auzi de greve si de<br />
grevisti. cat pentru acei ce se numesc les<br />
meneurs, vor trebui sa -si caute aiurea un<br />
teren de exploatat.<br />
MAR'L'I 24 IANUARIE (5 FEBRUARIE) 1889<br />
NUMERUL 15 ,QA1I NUMERUL<br />
ANUì CIURILE<br />
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS-<br />
TRATIA ZIARULUI<br />
La Paris : Agence Havas, Place de la Bourse, á<br />
AnunciurI pe pag. iV, linia 30 banl; anunciurì<br />
si reclame po pag. Ili, 2 leT linia.<br />
LA PARiS: se; räsestejurnalul cu 15 cent.<br />
numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger<br />
main, No. 84.<br />
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI<br />
ADMINISTRATI UNEA<br />
No. 3.Platza Epüseopiel.No. 3.<br />
DINASTIA 1,111 BISN1RCK<br />
O carte de sensatie. Cine e autorul ? Intentiunile<br />
Principelui de Bismarck.<br />
Moartea Imparatului Frederic. Ura<br />
lui Bismarck In contra lui Fre-<br />
deric III. Casatoria lui Battenberg.<br />
Cancelarul si<br />
Imparateasa Frederic.<br />
Afacerea GNffken.<br />
Morier. Dinastia<br />
lui Bismarck.<br />
O carte de sensatie<br />
Cititoria nostri ali vezut negresit o<br />
depese a corespondectului nostru special<br />
dig Londra, care ne anunta aparitiunea<br />
In acel oral a une' cart" pur -<br />
tênd titlul «Dinastia lui Bismarck» si<br />
In care Cancelarul German si flu! sea<br />
surit atacati In mod violent.<br />
Ziarul oficios englez Standard publicä<br />
Inaintea de aparitiunea volumului<br />
In cestiune, cette -va extracte, pe<br />
cara le vom reproduce aci, din aceasta<br />
carte despra care un mare ziar din<br />
streinatate zice cä va fi ca un trasnet<br />
care va avea resunet In E.Tropa Intreaga<br />
si va modifica poate chiar relatiunile<br />
dintre Anglia sI Germania.<br />
Cine e autorul ?<br />
Gravitatea acestei cèrti vine de acolo<br />
ca se zice ce. autorul acestei certi, care<br />
pastreazä anonimul, este veduva réposatulut<br />
Impêrat Frederic III.<br />
Intentiunile Principelui de<br />
Bismarck<br />
Autorul carti' In cestiune rice cl<br />
principele de .Bismarck nu ara de cât<br />
un singer gând, acela de a Intemeia o<br />
dinastie bismarckiana.<br />
«Principele de Bismarck, care e nitscut<br />
la 1815, Imbetrâneste repede si este<br />
convins ca a venit momentul se se gândeasce<br />
a gasi un mostenitor al puteria<br />
sale. Dorinta de a asigura fiului sêü<br />
succesiunea sa la postul de cancelar al<br />
imperiulul, este cheia po'iticil principelui<br />
de Bismarck ».<br />
Pentru a'st ajunge scopul cancelarul<br />
german Intrebuinteaza fel de fel de<br />
mijloace pe care le reveleaza opera lu<br />
cestiune.<br />
Ietá uncle din aceste revelatiuni :<br />
Moartea împeratuluiFrederic<br />
Cand muri Imperatul Wilhelm 1,<br />
printul de Bismarck se temu foarte<br />
mult ca Frederic III, si mai ales socia<br />
lut, se nu fie o piedica pentru realisarea<br />
scopulu' sëü.<br />
De aceia Printul de Bismarck fácu<br />
tot ce 't crea prin putinta pentru ca<br />
coroana imperials se revine nepotului<br />
lut Wilhelm I, adicä actualului lmperat<br />
Wilhelm II.<br />
«Unii din adversaria lui Bismarck,<br />
afrma ce el a pl&nuit moartea Impèratulu'<br />
Frederic, pentru a putea rea<br />
liza scopurile sale. Ei afirma ca atuncl<br />
când cancelarul imperiulul sili pa Frederic<br />
III so vie de la San -Remo la Berlin,<br />
to mijlocul emit, el se bizuia pe<br />
faptul ca Imprejurarile puteali, to timpul<br />
drumului, grabi progresele beale'.<br />
Caci, zic ei, ce ait cuvênt putee se<br />
albe printul de Bismarck când declara<br />
ca nu va rëspunde de consecinte dsci<br />
nenorocitul Imperat au va trece Alpi! to<br />
mijlocul geruiui ernit? Din doue lucrurl<br />
uns: or Imperatul refuza d'a Intreprinde<br />
aceasta calstorie, tu care caz printul ar<br />
fi proclamat o regents ; or el se hotara,<br />
or -ce s'ar Intârnpla se vie la Berlin, si<br />
In acest caz, el putea muri pe drum ».<br />
Ura lui Bismarck in contra<br />
lui Frederic III<br />
Doue lucruri fäcusera se nasca in inima<br />
cancelarulu' aces ur& In contra<br />
Impêratului Frederic III.<br />
Ma' Intâiù influents Imper &tesil Victoria<br />
asupra sotulut el, influente cara<br />
erea ara de mare in cât obtinuse de la<br />
Imperat dreptul de a controla tonte actele<br />
d -lut de Bismarck.<br />
Al doilea, faptul c& Imperatul Frederie<br />
refuza In tot -d'a -una d'a convorbi<br />
despre afacerile Statului cu fin! can -<br />
celarului, contele Herbert, si hotarâse<br />
se nu admit& ca contele Herbert se &vie<br />
cancelar.<br />
Casatoria lui Battenberg<br />
Intre alte revelatiuni, aceast& .carte<br />
contine cette -va destainuiri foarte eur'oase<br />
relative la proectul de casi:torie<br />
a printulu' da Battenberg eu sera mos-<br />
tenitorului tronulul de atunci (azi Impêret<br />
al Germanie!):<br />
Nu din temere, zice autorul, d'a ofensa<br />
Rusia, se opuse printul de Bismarck<br />
la proectul de casatorie al priutesei<br />
Victoria cu printul Al. do Battenberg,<br />
ci numal «find -ca mostenitorul<br />
tronului (actualul Imperat) stipulale<br />
într'unul din articolele tractatuluì prin<br />
care el se angajase a susrine pe Bis -<br />
marck, c& si Cancelarul din parte -1 va<br />
Impiedica cas &toria sorci sale cu prin -<br />
tul Alexandrus.
Cancelarul si Imperateasa<br />
Frederic<br />
Frederi ' al III mnrind, printul de<br />
Bismarck triumfa. Triumful Insä nu<br />
erea sufficient pentru dánsul, Il trebuia<br />
$i resbunarea.<br />
«Cancelarul vroia cu or -ce pre! se<br />
pedepseasca pe acel care maI mull sais<br />
mal purin fuseserä asociatii unui suverau<br />
care Indrasnise se creazt ce. Germania<br />
va mai putea exista chier dacä<br />
Bismarck nu mal erea cancelar al imperiulul.<br />
In primul rand venea nenorocita<br />
femee care timp de 30 da ami, tmpartasise<br />
bucuriele si máhnirile réposatulul<br />
el sot si care rémasese Englezoaica<br />
de inima. Toate loviturele Indreptate<br />
In contra doctorulul Mackenzie,<br />
trebuiaü s'o stings pe dansa. Astfel<br />
acea femee, a carei positie triste,<br />
ar fi trebuit se atrage. simpatia universala,<br />
se vézu parasita de toti si chier<br />
insultata».<br />
Ateta nu area destul. Cancelarul Iai<br />
dete toate sitintele pentru a departa pe<br />
principele mostenitor (actualmente impérat)<br />
de parintii séf. Fiend copil, acest<br />
principe erea supus si plan de afectiune<br />
pentru pärintil sel.<br />
De is vársta de 16 ant, el Incepu a<br />
pierde acea afectiune sub influenta acelel<br />
«otrave morale» pe care Ii: o turna<br />
Cancelarul care deveni stepán pe spi<br />
ritul sad punêndu -I In cap fol de fel<br />
de idei extravagante de marire».<br />
Afacerea Gehken- Morier<br />
Un Intreg capitol este privitor la afacerea<br />
Geffken- Morier.<br />
Autorul arata ca lucrând la apropierea<br />
Engliterel si a Rusiel, sir Robert<br />
Morier a slabit sistemul aliantelor prin<br />
care d. de Bismarck vrea se asigure<br />
suprematia Germanici. «Pe catit vreme<br />
Anglia ai Rusia sunt desbinate, zice<br />
utorul, Europa dispare; nu mal exista<br />
de cat Germania si cancelarul imperiulul.<br />
Dar tndata ce Inteiegt're exista<br />
Intre Londra si Petesburg, Germania<br />
lai reia local natural de prima inter<br />
pares printre puterile europene ».<br />
Conclusiune : Sir Robert Morier este<br />
o piedicä pentru Bismarck ; el trebue<br />
discreditat tai departat de la Petersburg.<br />
Dinastia lui Bismarck<br />
Stêrtfind autorul se Intreab4, ce va<br />
deveni dinastia lui Bismarck: Fiul cancelarulul,<br />
contele Herbert nu are nie:<br />
prevederea nie! curagiul ptrintelui sea.<br />
«Azi contele Herbert de Bismarck e puternie,<br />
feind-ca atunci clad vorbeste,<br />
fie -care aude ecoul glasului tatalu! set).<br />
Dar, cánd cati -va stánjen! de peinant<br />
vor acopen rémaaitele puterniculul can -<br />
celar al imperiului , acei care azi se<br />
pleace Inaintea insolentir fluluí, or tolera<br />
el oare aroganta lui Bismarck II ?»<br />
CURIERUL PETRECERILOR<br />
Cat este de placut lucru se al o casa si pe<br />
d'asupra o mobile bung, mal multi servitori<br />
si... si mat cu seams ban! multi I...<br />
Atuncl, dupe Cate -va ceasurf de munch,<br />
dupe plictiseala zilei, poti din cand in cand<br />
set' aduni acasa bi.rbatit ce! mat ferchesl,<br />
femeile cele mat gentile si cu una cu alta<br />
poate sett tresca si de urat si de or -ce<br />
voestt...<br />
Dar cand n'ai toate acestea, cand de pilda<br />
esti un tînër, care tit cu chirle «o odae<br />
mobilath,» and esti deputat de la provincie<br />
sa stai la otel, and lnsfarsit n'af tot rostul<br />
si tot dichisul, ca se primedf a casa,atunct<br />
ce te fact ?<br />
Al exit de la slujba sa te -ai dus la birt.<br />
AI máncat prost si ai platit scump. Cana<br />
est, parca al nevoe seti descre`testt fruntea.<br />
Pe strada e frig, In cafenele te orbeste fumul,<br />
la birturt ai se auzt un lautar raguait<br />
cántandu tt raguait.<br />
«Nu pleca, rema cu mine,<br />
«In pieptul meli tu al un lac *tramas I...<br />
sali un viorist si un cobzar schimonosind<br />
marsul lui Boulanger.<br />
Cu toate astea nu vre! se te duc! acasa.<br />
Te Intelnesti cu un prieten, care tt1 vorbeste<br />
tot de plictiseala, de monotonia vierei, de<br />
lipsa localurilor de petrecere cum se cade.<br />
Te sucesti, te Invertenti si In sfarsit ei hotararea<br />
grava de a lua pe rand toate locurile<br />
unde se poate petrece.<br />
EI un birjar pacatos cu un cal schiop si<br />
unul beteag de un picior si pornestt la bal<br />
mascat la Dacia.<br />
La garderobä e o Invalmaseala stcasnica.<br />
Trei patru jidani te interpeleaza<br />
- He!, musiu, dat palton 1 Un franc 1<br />
Te supui, ca n'ai incotro. Ill la sosonii<br />
piani de zapad &, th Infasoara In palton, leaga<br />
vartos cu funia sil( da un bilet. Iatate -te<br />
scapat de o vama I<br />
Resufii.<br />
Cana intri in sala, de la use te isbeste un<br />
miros de chiftele cu sos de patlagele rosie ai<br />
de untura de peste...<br />
O masca te intervieveazh:<br />
- Mergi la boje!? Ea beao o bene I...<br />
Ca se scapi de onorabila, o tntrdie lute :<br />
-- Ce al gatit asta -zi madamo ? Sarmalute<br />
cu iaurt, or tocan& cu cartoft ?<br />
- Io nu sint bucatareasa 1 tri respunde<br />
onorabila.<br />
- Atunci ce ai spalat ?<br />
In sfársit fuge. Daca nu e bucatarease,<br />
de sigur e speletoreasa. Daca nu e nici<br />
spalatoreasa, atunci ce poste fi ? Ath mal<br />
$i scena asta se repeta cu multe, cu prea<br />
multe mesci.<br />
Mai stat purin, privesti la däntuitorl si te<br />
hoterestt sa pleci....<br />
ItI e; drumul spre Eforie.<br />
Aci ti se deschide usa, sosonii ti -! Invalete<br />
In hîrtie, care tot d'a -una este un exemplar<br />
din Democratia si intri... cu putru<br />
lei.<br />
De la use te izbeste un miros de violettes<br />
de Parma, New - Movn -Hay, Ylang- Ylang,<br />
Corilopsis ai... si Eau de Lubin, da,Eau de<br />
Lubin !<br />
Aici al se luptl mal grec cu interpelarile.<br />
Asa, dace esti deputat, te pomenesti cu<br />
o ttnara, care cu un ztmbet ce zarestl prin<br />
masca, te 'ntreabh.<br />
- De asta 'ti da tara diurna ? Ca se stai<br />
la bal mascat ? N'ar fi mal bine sa te duci,<br />
se studiezi chestia agrara ? In tate loturi<br />
se vend mosiile Statului P...<br />
Si n'ai ce raspunde.<br />
Dace esti gazetar, apoi te interpeleaza<br />
ast -fel :<br />
- Me rog, ce face cabinetul Floquet ?<br />
AI ve 'ut ce majoritate a avut Boulanger ?..<br />
'TI al scris articolul pe mîine ?...<br />
$i tot ala, cuvintele glumete curg, mascite<br />
nostime se 'ntrec. Nu se dantuieste<br />
aci, se vede ça n'ali vreme, Si 'n adever 'mi<br />
am facut reflectia, ça numal aceia pot se se<br />
'nverteasca prin salon, cari nu pot petrece<br />
alt- fel cite-va ceasurl...<br />
In sfirsit, dal peste o cunoscuta, saä te<br />
imprietenest1 cu o nutsculitä. Mergeti la<br />
bufet.<br />
- Ce let ?..<br />
- Un pahar de sampanie I respunde<br />
dumneaei cu rateala.<br />
Al stat, ai platit ma: multe pahare, far la<br />
plecare masca dreguta îÇI stringe mana spunindu't!<br />
;<br />
- Enchantée do vous boire 1<br />
Ametit, cu sangele aprins ìt! ei In sflrsit<br />
drumul spre casa. La Eforie sulla tre! ceasurf.<br />
Te gtndesti se intri si pe la Odet.<br />
Intri cu paltonul sa cu sosonif. Par'ca,<br />
ori -cita dorinta de studia a1 avea, nul! vine<br />
se te amesteci In bal. Te instalesi Intr'o<br />
loje.<br />
Dacia a rëmas pe jos. La Orfeo miroase<br />
a chiftele marinate, a untura de gîsca, de<br />
peste, de porc, de toate dobitoacele.<br />
Un sergent de jandarmi joaca cu o unguroaica<br />
voluminoasa, care 'n toc de mas -<br />
ca are o batista gaut-ita 'n dreptul ochilor sa<br />
al gurel.<br />
Se joaca serba, se sbiarA, se urla, se bea'<br />
vin, bere, cuita, se sare, se fac maimutarii,<br />
se ciupeste chiar, o, ho I ça la cazarma I..<br />
Pleci...<br />
Pe drum te gîndesti la drama viete! Irfásurate<br />
'n haina comediel celel mal cara -<br />
ghioase.<br />
A doua zi, Gand capul 'tt -e greü si ochil<br />
te ustura, al oare cel purin dreptul de a<br />
zice c'aI petrecut ?<br />
Balistu.<br />
ECOU RI LE ZILEI<br />
Este absolut neintemeiatà stirea<br />
cum cà amicul nostru d. Barozzi pre<br />
fectul judetului Tecuciü ar fi demisionat<br />
din acel post.<br />
x<br />
Episcopul de Roman si senatorele<br />
Simionescu Râmniceanu daruind<br />
scoale: profesionale de fete din Iasi,<br />
cet dintáiü 50 bilete din loteria Reuniunei<br />
fenzeilor române, tel de al<br />
doilea 60 bilete dira aceastà loterie.<br />
Comztetul Reuniuneï prin presedinta<br />
sa doamna, Elena Mârzescu, le<br />
exprima in public sincerile sale multumiri<br />
pentru generoasa aceastà<br />
fept&.<br />
- x-<br />
Raportul I. P. S. S. Mitropolitul Primat<br />
catre M. S. Regele.<br />
Se aprob&,<br />
CAROL.<br />
Sire,<br />
Prin Ineetarea din viatä a d-lui<br />
colonel Nieolae Bibescu, remânând<br />
vacant postul de al doilea epitrop al<br />
spitalului Brâncovenesc si sântei bis:<br />
rici Domnita Bàlasa, subsemnatul<br />
ca efor al acestor asezâminte, si<br />
conform dreptului ce'mi dá testarnentul<br />
de fondatiune, am convocat<br />
rudoie descendinte, spre a congl&sui<br />
asupra alegerei unu! noü epitrop,<br />
si rasultatul conglàsuirei a fost pronu<br />
etarea majoritiitei pentru principele<br />
Nicolae G. Bibescu.<br />
In urina acestora, vin cu respect<br />
a r:ducerugäminteMajestätei Vo>àstre<br />
ca coüforrn dispositiunilor tsstarr,entului<br />
ilustre! fondatoare Báneasa<br />
Salta Brâneovear_u, se bine-voiti a<br />
da lnalta Majest&tei VoastrH aprobare<br />
asupra numirei principelui Nicolae<br />
Bibescu, in calitate de epitrop<br />
al asezSmintelor BrA neovenesti,<br />
locul repausatului colonel N. Bibescu.<br />
Sunt al Maest&te! Voastre,<br />
tntru tot supus si plecat servitor si<br />
catre Dumnezeü smerit rugator,<br />
loset' lliitropolit Primat.<br />
20 Ianuarie, 1889.<br />
Y'NUtGA -- 24 IANUA1t1E<br />
Eri s'a f&eut alegerea de epitrop<br />
al bisericei Slobozia.<br />
D. C. B&rcánescu, eminentul diriginte<br />
al corului da la Domnit3 Bitlava,<br />
a fost ales cu 80 voturi In po<br />
triva a 26 date unui domn Bedraus.<br />
Lrnoriasii sunt Incântati de aceastà<br />
alegere, cea mai nemerita care se<br />
putea face. x<br />
D. Theodor Rosetti, presedintele<br />
consiliului de ministri a iucrat azi<br />
Cu M. S. Regele aproape o ord.<br />
x<br />
D. G. Mititelu, vézênd cà fondurile<br />
urbe! Odobesti sunt pe /und, a oferit<br />
comunei salarial ce i se va cuveni<br />
pe tot timpul cât va fi primar<br />
al acelui oras.<br />
Mai multi cetàteni Odobesteni,<br />
zice Fra fia din Foc,sani, ne roagà<br />
sé'í exprimám multumiri dinpartele.<br />
x<br />
Consiliul profesoral al Facult&tei<br />
de medicina e convocat pe mâine<br />
seari3c Marti pentru a discuta cestiunea<br />
demisiunei d-lui dr. Asaki.<br />
--x<br />
Eri la 2 ore Is o Intrunire a studentilor<br />
in medicin& s'a luat dispositiunea<br />
ca tot! studentii sé meargà<br />
azi la Cgmerà si sá depue o patitie,<br />
cerând ca Parlameritul s© acorde<br />
d-lui Aseki suma ceruts pentru laboratoriul<br />
d-sale. x<br />
M. S. Regele, insotit de adjutantul<br />
séü de serviciü, a mers eri de a<br />
vizitat lucrárile ce se fac la Cotroceni<br />
pentru schimbarea matcei Dâmbovita.<br />
- X-<br />
D. general Manu a lucrat eri cu<br />
M. S. Regele. x<br />
D. Colonel Carcaleteanu va represinta<br />
în curând d-lui ministru de<br />
resbel, ultimele lucràri fàcute de<br />
comisiile de stat-major pentru ridicarea<br />
hartei militare a Moldovei<br />
de sus.<br />
STIRI MARUNTE<br />
Marele duce de I -Iessa a sosit la St. -Petersburg<br />
ou fiul sea si cu flicasa mal mica,<br />
princesa Alisa, care, precum se zice cu<br />
toate desmintirele, trebue se fie logodita<br />
tn cur &lid cu tareviciul. Imperatul Rusiel<br />
trimisese la granite pe generalul Noerder<br />
ca se intimpene pe marele duce.<br />
- Regele Glande a esit cu totul din sta-<br />
'rea bolnavicioasa care tngrijise at&t pe<br />
dactorii set ; tt place din noü se se Inde -<br />
letniceasca Cu. antichit&tile lui si a che -<br />
mat eri la castel de Loo mal mullí negustori<br />
de curiositati spre a le cumpera<br />
deosebite lucruri. In acelasl timp reguleaz&<br />
trebile de stat ce ail remas in tnt &rziere<br />
de la boala lui.<br />
- Printul Alexandru de Batemberg e la<br />
Venecia. Va sta acolo pana la luna lui Martie.<br />
Atunci se va duce la Biarritz se se tnt&lneasca<br />
eu regina Angliel.<br />
- Dac& trebue se credem Standardul,<br />
sir Robert Morier ar ficerut lui lord Salis -<br />
vury autorizatia de a merge la Londra<br />
spre a da explicatif verbate asupra faimosului<br />
incident ce priveste rolul jucat<br />
de dinsul la 1870 de care a vorbit Gazeta<br />
de Colonia.<br />
-Prin un tractat a le carul articole nu se<br />
cunosc, St.- James - Gazette a devenit organul<br />
intereselor Germanie! In presa inglezA.<br />
D. Greenwood, fostul director afoel, a fost<br />
departat,fiind ca nu primeaaceasta politic&<br />
el va face un protes proprietarulul ziarului,<br />
cea ce va pricinui poate destainuiri<br />
curioase.<br />
- Ministrul resboiulul a hotArtt ca un<br />
concert militar se fie organitat la Expositie.<br />
Doué -zecl music! militare vor lua parte<br />
la el.<br />
- La concursul de frumusete ce a avut<br />
lot la Turin, d -loara Jenny Coopeer, din<br />
Viena, a obtinut premiul Intel. Cele - l'alte<br />
laureate n'aü fost clasHlcate.<br />
INTEMPLARILE ZILEI<br />
DIN CAPITALA<br />
Vremea. -De vre -o doue zile e un timp<br />
adrnirabil. Un soare stralucitor, un vtnt<br />
primavArtec, toate acestea ttl dati impresiunea<br />
c& s'a sfirsit cii iarna.<br />
AsearA se tnorase, dar mai tirziü vremea<br />
s'a 'mbun &t &lit din noie, ala cA de asta-z1<br />
actiunile paltoanelor aü tnceput se scada.<br />
Ars. - Un copil de la o bruti?rie, anume<br />
Tudorache Ion, voind se ia niste aga fiart&<br />
dintr'o cAldare, a cAzut tnauntru. Nenorocitul<br />
a fost dus la spital eu un picior si<br />
jumetate din ptntece arse.<br />
Contrabandisli.- Er! sear& o ceata de<br />
contrabandierl ali batut tntr'un mod bar -<br />
bar pe doua garzi comunali. Unul din el<br />
allume Ion Mustac, a fost ala de rea mal -<br />
tratat, tac &t a fost adus mat mort la spi -<br />
talul Coltea.<br />
DIN JUDETE<br />
Vârsat.-- Fratia este informata in mod<br />
positiv, c& to Focsani s'a ivit mal multe<br />
casurl de Variola. D. medic primar, Dr.<br />
Catulescu a facut cunoscut aceasta at &t<br />
primariel cat si dit'ectiet sanitare. De ase -<br />
mena all&m ca, at&t d. primar B &l &nescu<br />
c &t $i d. dr. Catulescu aú dispus fie -care<br />
In ce -1 priveste, luarea tutulor mesurilor<br />
posibile pentru combaterea acestel maladi!.<br />
Crimiinali prinsi. - Prefectura de Ialomita<br />
a trimis parchetului de Ilfov duo!<br />
indivizi prinsi de politie in C&lArasl si<br />
care dupé semnalmente, par a fi diatre<br />
aceia care aíí t &Ihirit pe d -nu Kohler.<br />
Incendiu. -In ziva de 20 Ianuarie ora<br />
1 p. m. a luat foc moara d -lor Dumitru<br />
Nieolescu si I. Dobrinescu de la marginea<br />
orasuluI C &l&rasi. Causa incendiului nu<br />
so tie inca. Localul s'a distrus eu deséversire<br />
tmpreunà eu mal toate lucrurile<br />
din n&untru. Paguba se urgà la suma de<br />
40,000 lei. Dar din fericire pentru proprietari,<br />
moara era asiguratá. Societatea cars<br />
va suporta paguba este «Dacia - Rom &nia ».<br />
Focul a fost alimentat, zice falomilianul<br />
de un vent favorabil si puternic ala ça<br />
actiunea pompieri!or remasese aproape<br />
zadarnica. Pompieri! se transportase imediat<br />
pe teatrul incendiului.<br />
DIN STREINATA'I'E<br />
Toastul principelui de coroana din<br />
Srbia.-Tenerul clironom al Serbie! Ale -<br />
xandru, care a tmbracat de curend uniforma<br />
de sub locotenent, a invitat In 25 1.<br />
c. pe diferitii ofìcerl al batalionulul seü la<br />
palat,ca se tnchineca el fr &teste un pahar<br />
de vin. Dupe ce s'aü cam e &rpit cu vinul,<br />
aü tnceput oficerii sé toasteze. Comandantul<br />
bataliunului a toastat pentru regele,<br />
altul pentru Serbia, altul pentru clironom,<br />
si in urm& ei aúltndemnat pe principe<br />
se zita si el ceva. Si principele s'a ridicat<br />
cu paharul in m&na,dar abia'si a Inceput<br />
vorba,cand oficeril aü tnceput a tngalbeni<br />
privind unii la alti!, caci principele a<br />
toastat pentru: «regina Natalia, iubita mea<br />
mama.» Oficerit s'aü recules tndata si '1 -aa<br />
taie cuventul, rug&ndu'I mal bine se bea<br />
de cal se toasteze. De sigur regele Milan,<br />
care nu era de fata, tai va fi tras a doua zi<br />
ìa dare de seam& feciorul si 'I va fi jucat<br />
epilogul «comedie! cu toastul.»<br />
Simpatia pentru Franta. - Citim In<br />
Independenta Belga :<br />
«De Duminica, deosebitele spectacole ce<br />
se data in teatrele din Bruxela si In care<br />
e vorba de Franta cet de put,in, aü tel mal<br />
deplin sumes. Ultimele evinimente din Paris<br />
an reinviat simpatiele publicului pentru<br />
Franta.<br />
Luna seara la Scala, s'a repetat de trel<br />
ori de a rindul Marseliesa In Françoise les<br />
bas bleus. La Fille du Tambour major la<br />
Burs& e de asemenea un spectacol de sen -<br />
satie. Intrarea francezilor in Milan ridica<br />
tunete de aplause.<br />
Manifestarile spectatorilor aU atins cul -<br />
mea la Aloazar in momentul trecerel umbrelor<br />
generalului Boulanger si ad -lui Jacques<br />
: Fluer &turi, aplause, traiasca Bou -<br />
langer, strigate ; toatA sala manifesta.<br />
Parca ar fi fost un meieting, mai purin oratorul<br />
si clopotul presedintelui.<br />
Moartea miserabila a unui milionar.-Un<br />
lyonez foarte cunoscut, de mal<br />
multe ori milionar, d. Rinck, plecase la 7<br />
Ianuarie dimineata, spre a observa starea<br />
ghetArilor pe elesteul Oullins , a carie<br />
concesiune o avea.<br />
Nu mal reaparu si toate cercetärile fur&<br />
zadarnice.<br />
Luni dimineata cadavrul lui fu scos din<br />
Sona unde plutea. Avea tnc& la degete o<br />
venga si inelul de cununie. Ciasornicul<br />
lipsea, dar lantul ramas In giletca arata<br />
c& 'i fusese smuls tn o lovitur& de vr'o<br />
st&nc&, pe c&nd cadavrul sé ducea In fundul<br />
apel.<br />
Or -ce ideie de omor e t :iléturat &.<br />
INFORMÂT IURI<br />
Aflhm cä un numér oare-care de<br />
proprietari din Ilfov aü hotàrât se<br />
creeze un cere agricol In Bucuresti<br />
si sé ïnfiinteze un ziar pentru a cornbote<br />
propaganda socialistá.<br />
Er! s'a f&cut la Târgoviste, alegerea<br />
unui senator "tantra colegiul<br />
intêiü.<br />
A fost ales d. Dimitrie Geani liberal<br />
multicolor cu7lvoturi In contra<br />
priritului Dim. Stirbei care a<br />
í.ntrunit 57 voturi.<br />
-s111-<br />
Er! M. S. Regele a primit delegatia<br />
dobrogeaná.<br />
M. S. a ascultat cu multà bunavointà<br />
cele ce i s'aü cerut de capul<br />
delegatii, promitând ci va sine seama<br />
de cerintile ]ocuitorilor Dobrogeni.<br />
s»-<br />
Relativ la instructia afacerei locotenentului<br />
Kiritescu affina cà raportul<br />
de dare in judecatk al comisarului<br />
special va fi terminat mï:ine.<br />
-<br />
Intrunireá de la Ateneu<br />
Eri la Ateneü s'a tinut o intrunire<br />
a meseriasilor din Capitala.<br />
D. I. Bràtescu vrând se ia cuvêntul<br />
vre o 50 de indivizi, aü inceput<br />
se strige : jos Brátescu t jos ciocoil!<br />
etc. A trebuit numai ràbdarea multimei<br />
de peste 500 de comercianti si<br />
meseriasi, pentru ca un scandal se<br />
nu se intêmple.<br />
Sé zico cà autorii scandalulu! ereaü<br />
trimisi de d. Nàdejde.<br />
Dupé o jumétate de orà de strigáte<br />
si incercàri de a provoca un<br />
scandal, ei s'aü retras strigând : La<br />
cercul muncitorilor.<br />
D. Brätescu, luând apoi cuvêntul,<br />
Incepe prin a aráta cil acesti pretinsi<br />
socialisti nu sunt de cut niste<br />
descreerati cari vor sé atragà poporul<br />
pe o cale de nenorocire si de<br />
destrebàlare.<br />
D. Bräteseu aratà care e scopul<br />
ce urmäresc socialistii.<br />
«Acesti ambitiosi, zice d.Br&tescu,<br />
diferá de socialistii din Francia,<br />
printr'o lipsä complectà de culturá;<br />
tot ce fac, o fac numai pentru interesul<br />
lor personal.»<br />
D. Brt'ttescu, terminà apoi propuind<br />
ca fie-care breaslá dé' meseriasi<br />
sé aleagà câte un delegat, care se<br />
mearga cu totii la guverii si sé 'i<br />
ardite cerintele lor.<br />
--<br />
Eri politia a expulsatpe d. Zeti,un<br />
anarhist sêrb, care precum s'a eonstatat,<br />
a introdus í.n Serbia mai multe<br />
sute de arme, de sigur pentru a<br />
provoca o revolutie In contra Statulut<br />
Sêrbesc.<br />
Impreunà Cu acesta, aü fost expulsati<br />
Inch trei anarhisti, tot de nationalitate<br />
serbi.<br />
-D7-<br />
Pentru mâine la :orele unu dupé<br />
aaiiazà sunt invitati á se Intruni la<br />
r iubul comercial de la NaFionala toti<br />
liroprietarii si arendasii din judet,<br />
sprea a lua din noü In discutie<br />
proectul de lege asupra tocmelilor<br />
agricole.<br />
La aceastà întrunire se va vota $i<br />
motiunea care va fi presintatà guvernulul.<br />
-1116-<br />
D. colonel Algiu, prefectul politiel<br />
capitalei, a prezintat d-lui ministru<br />
de interne un proect de reorganizare<br />
a diferitelor servicii ale prefecturei.<br />
st-<br />
Ni se spune ci mai multi societarl<br />
aü hotàrât se propue si sé sustie<br />
candidatura d-lui George I. Lahovari<br />
la alegerea de consilier al creditului<br />
urban.<br />
Nu putem de cât se aprob&m hotàrlrea<br />
luatà de Societari câci d. G.<br />
I. Lahovari care de 12 ani este consilier<br />
al inaltei Curti de compturi si<br />
a càru! capacitate In materie financiara<br />
e net>igàduità, mat are si nepretuitul<br />
dar dar a fi un lucràtor<br />
neobosit.<br />
- t®-<br />
Tinërul Vericeanu, numit acum doué<br />
zile supleant pe lângä tribunalul de<br />
Ilfv, îsi a dat demisia din ace! post<br />
pentru motivul ci n'a fost consultat<br />
Inainte ca sé fie numit.<br />
-®-<br />
Prea sfintitul Melchisedek al Romanului,<br />
Intru tot venerabilul decan<br />
al Episcopatului nostru, adânc miscat<br />
de minunata scàpare a moastelor<br />
Sf.-Paraschive din cel din urm&<br />
foc ce '! a topit sicriul, s'a folosit de<br />
vacantele Cràciunului spre a prelucra<br />
viata Sfintei, insotind'o cu o istorie<br />
a timpului privitoare la neamul<br />
românesc.<br />
Noua operà a eruditului prelatacademician,<br />
pe lângà cà va imbogßti<br />
literatura noastrà bisericeascá,<br />
este de o foarte mare Insemnàtate<br />
pentru istoria noastrá national&, Intru<br />
cât dà la luminà un precios document<br />
necunoscut pânà acum : O<br />
scrisoare a celui din urma patriarli<br />
bulgar, fericitul E/timie, are Vasile<br />
Vodá al Moldovei.<br />
Ne luám voie, cu acest prilej, a<br />
face o indiseretiune : mai multe<br />
dosmne venerabile din societatea<br />
înaltà a capitale!, cugetà a intreprinde<br />
in timpul marelu Ipost un<br />
pelerinagiü pios la Iasi spre a aduce<br />
inchinàciuni Ante! Paraschive, patroana<br />
Mol dovei .<br />
p 2' EDITIUNE<br />
..,._. ,.r:.--r®<br />
CORPURILE LEGIUITOARE<br />
S ENATUL<br />
,,edinla de la 23 lanuarie 1889<br />
Sedinta se deschide la 1/2 ore sub presedinta<br />
d -lui general Florescu.<br />
79 Senatortfat&.<br />
D. Hariton Racotta, foarte emotionat<br />
aduce la cunostinta Senatulut uneltirile<br />
perturbatoare st&rel attuale de lucrurl<br />
a propagande! socialiste, cum s'a<br />
constatat de un & -zl la Tirgoviste unde s'a<br />
vezut d. N&dejde provoc&nd f&tis dispretu<br />
poporului tmpotriva claselor dirigiate.<br />
Cere dati guvernulu! se garanj,eze linistea<br />
Orel si viata proprietaricor (aplause).<br />
D. T. Lerescu(Argesiu) provoacabanca<br />
ministeriale se se pronunce asupra comunicare!<br />
d -lut Racot&.<br />
D. prim Iilinistru declarA, cA e sur -<br />
prins de arétarea d -lui Racott& intru ctt<br />
priveste Dtmbovita si va cauta s& la informatil.<br />
In prlvinta agitatier socialiste guvernul<br />
a constatat deja la Camera existente e!.<br />
Insa, cu toa!& privighierea severa ce se eserciteaz&<br />
de autoritat1, nu s'aü putut<br />
surprinde agitatoril depAsisid marginile<br />
condicel penale, eu toate acestea, faptul<br />
semnalat de d. Racola ar cadea sub represiui.ea<br />
legiuirei tn vigoare; va dispune<br />
dar a se cerceta casul la fata leculul si va<br />
consulta Consiliul asupra mAsurilor de<br />
luat.<br />
Proectele de reforme ce a presintat guvernul<br />
actual sunt o garaittie tndestul & -<br />
toare de solicitudinea sa pentru popor;<br />
daca tns& agitatiuilea socialist& va urma<br />
a creste in ofensiva tmpotriva ordine! sociale,<br />
guvernul nu se va da tnapol, de la<br />
trista datone spre a cere corpurilor legiuitoare<br />
arme nuol $i puternice de represiune.<br />
(Aplause prelungite).<br />
D. loan Alexandrescu crede, cA ara -<br />
tarile d -lut Racotta sunt resultatul une!<br />
relatiuni exagerate.<br />
D. H. Racotta, mentine ou putere denunciarea<br />
s:i el se teme, ca mesurile de<br />
represiune fagáduite ile guvern se nu fie<br />
tardive; insista deci pentru o urmare lmediat&<br />
si sever&. (Aplause).<br />
Incidentrul se tnchide.<br />
D, loan Plesnila, da citire raportulut<br />
comitetulut delegatilor, pentru con -<br />
struirea une! finii ferate directe intre Beria('<br />
si Galati.<br />
d lu! - Pa l upar.<br />
Senatul decide a se trimite raportul<br />
D d& catire une! propunerl<br />
pentru rescumpérarea drepturilor de imbaticuri<br />
de la proprietatile particulare.<br />
Se voteaz& impáméntenirea d -lu! Store<br />
Anastasescu roman din Macedonia.<br />
Se la In desbatere proectul de lege prin<br />
care guvernul este autorisat a emite renta<br />
amortisabila 5 0/0 in suma de 2,000,000<br />
spre acoperirea sume! ce Statut a tmprumutat<br />
sAtenilor lipsit! de hran& sub forma<br />
de porumb tn virtutea lege! din 15<br />
Martie 1888.<br />
D. N. Fleva, se pronunt& contra lege!,<br />
intru cal suma in cestie la trebuinta ce a<br />
fost, s'a luat deja din suma de una sut&<br />
milioane puse la dispositia guvernulul<br />
pentru alte lucrara ; prin urinare nu fute.<br />
. %Villnlesniler a
lege pentru ce se se autoriseze o noue en<br />
istune de renta. Operatie ce n'ar avea<br />
alt scop de cal echilibrarea deflcitului ordinar<br />
al bugetulul general, pentru care<br />
cere respingere& lege!. In or -ce caz cere<br />
a se tnscri In buget, c& restituirea sumelor<br />
date teranitor se serve la amortizarea<br />
acestel rente, in care Inteles depune un amendament.<br />
D. M. Ghermani, declara ca proiectul<br />
in cestie a fast mai Int&iü infatisat din iniciativa<br />
Ministerulut de Interne, care tusé<br />
conving &ndu -se, ca Departamentul Finan -<br />
celor nu poate acoperi prin casa de Depuneri<br />
tntreaga suma, s'a decis a se cere<br />
pentru rest o emisiune de renta. Prin urmare<br />
nu poate fi vorba de niel o operatie<br />
financiara pentru acoperirea deficitulul<br />
bugetar. D'aitmintrelea se poate constata<br />
din situatia zilnic& a casel de Depunera imposibilitatea<br />
absoluta d'a avansa aceast&<br />
suma, far& a primejdui operatiunile sale<br />
zilnice de restituirl, pe care guvernul la<br />
caz de lipsà, e chiar dator a le Inlesni casel.<br />
Dar chiar cele d'fntâiü tre! milioane<br />
luate de la casa de Depuneri, aceasta n'a<br />
Post tn stare a le tnainta In numerar, ci a<br />
dat Ministerulul de Finance, recipise de<br />
depunerl pe care acesta le a depus la Banca<br />
National& spre a lua ban!.<br />
Intru cât dar, nu s'a putut lua barril la<br />
unde'l indica legea ce orânduia a lar clieltuial<br />
&, guvernul a trebuit se realiseze<br />
banii dintr'un tmprumut deja erais, pentru<br />
acoperirea tesaurulua, dect proectul<br />
de fat& nu Inf &tiseaz& niel unu din inconvenientele<br />
aretate de preopinent si cere a<br />
se priimi legea.<br />
Legea se la in consideratie si articolul<br />
unie se voteaz&.<br />
D. Fleva, propune un amendament ca<br />
al doilea aliniat din articol, prin care se<br />
prevede ca Incasarile sumelor datorite de<br />
téranl se serve la amortizarea sume! de<br />
renta ce se emite.<br />
Comitetul delegatilor tn majoritate ,<br />
dupe o prealabii& consultare, respinge amendamentu<br />
d -luI Fleva.<br />
D. Miner, sustine amendamentu Intru<br />
cal nu jicneste tntru nimic legea, din<br />
potriv& reguleaz& mal bine operatiunile<br />
bugetare, prevezend anume resursele de<br />
unde sé se acopere renta emis &.<br />
D. general Manu, ministru de rezboiü<br />
crede, ce discutia de fat& pare a fi o ceart&<br />
nemtiasca, tntru cat nimic nu justifica temerea,<br />
c& restituirea sumelor datorite de<br />
salent va alimenta resursele chieltuielelor<br />
budgetare ordinare. De asemenea nu e Intemeiat&<br />
asertiunea, c& suma Inscris& la<br />
veniturI din Incasarea acestel datori' de<br />
la satent, va fi tntrebuintat& la alta des<br />
tinatie, Intru cât partea afarent& inscris&<br />
pentru amortizarea rentes este mal mare.<br />
Prin urmare amendamentul d -lui Fleva i<br />
se pare de prisos.<br />
Amendamentu pus la vot se respinge,<br />
cu mare majoritate.<br />
Legea se voteaz& cu 43 voturl, contra 23.<br />
tedinta se ridic& la 5 ore,anunciandu -se<br />
cea viitoare pe mâine.<br />
C<strong>AM</strong>ERA<br />
tiSedznca de la 23 Ianuarie 1889<br />
Sedinta se deschide la orele 1 1/2 sub<br />
presedinta d-lui G. Gr&disteanu.<br />
105 deputatl prezenti.<br />
Se daü citire mal multar petitiunl tntre<br />
care una curioasa daca nu caraghioaz&<br />
un tinér din Ilusl a dat jalb& la Camer&<br />
ca sé 'I faca preot, aceea ce a determinat<br />
pe seful voiagtorilor deputatl sé exclame,<br />
c& 'I culmea aberatiunel...<br />
Sé d& citire de d. deputatSimuunul memoria<br />
prezentat de student! In medicina<br />
relativ la mentinerea d-rulul Assaki, care<br />
se si reconsand& de urgent& comisiunei de<br />
petitü.<br />
Se voteaz& 2 indigenate, a d-lor Reiniche<br />
si Droe 5aitan.<br />
Vreme perdutît<br />
D. presedinte aduce aminte Camerel ca<br />
trebue sé lucreze, legile nu sunt sfàrsite<br />
de studiat In sectil si avem $i 27 interpel&ri.<br />
D. Apostoleanu roaga pe d-niI interpelatorl<br />
sé si le amane spre a se sfarsi<br />
cu studiul legilor ;<br />
D. Th. Rosetticere tot aceasta spunênd<br />
ca d-nii ministri sunt gata sé stea si pan&<br />
la mezul noptil pentru desvoltarea interdar<br />
pan& la 5 ore se se sfârsasca<br />
Pel&rilor egea agricol& de studiat.<br />
si d. Kog&lniceanu e de aceasl parere.<br />
D. Paladi care are poft& de vorb& ca<br />
or-ce avocat ce e demn de acest nume, mal<br />
EOITA ZlARULUI «EPOCA»<br />
WALTER SCOT 1'<br />
(93)<br />
LOGODITI<br />
SAU<br />
CONETABILUL DE CHESTER<br />
XXIX<br />
(Urmare)<br />
Dar fie, e perduta pentru mine ; dea<br />
D -zeli sé fie fericit& 1 momentul de tul -<br />
burare ce al n &scut In spiritul mea va<br />
disparea, si vol gândi c& a facut cea ce<br />
In constiinta Si ca eel mai bun prieten<br />
al sñü, ar fi trebuit sé o sf &tuesc sé<br />
faca.<br />
Ispravind aceste cuvinte, fizionomia<br />
sa, spre marea mirare a celor dol tovareei<br />
al sé!, redeveni linistit& si hot&<br />
rite ca de obiceiü.<br />
Te felicitez, zise scuterul Ineet<br />
menestrelului ; vestile d -tale cele rete<br />
nu l'ad supérat pe cat credeat.<br />
Val ! réspunse Vidal, am si al tele,<br />
si mal refe Inca, sé va spun.<br />
Acest réspuns fu facut pe un ton<br />
strania, potrivit cu apucaturile lui ciudate.<br />
Evelina Berenger e dar maritata?<br />
zise conetabilul ; si, aide, sé glti-<br />
ales când e si opozant,ia Cameril mal malt<br />
time eu niste teoril ce le pot califica chiar<br />
voiajoare... Sfârseste prin a spune c8 nu<br />
se pot am&na interpelsrile.<br />
D. Blaramberg, tnsa, unul din iuterpe-<br />
1 &tort, consiente la amânare.<br />
Cele 27 .w<br />
D. presedinte consulta pe fie -care interpelator<br />
asupra amânarii ; d -nil Alexaudrescu,<br />
Deleanu, Ion Gr &disteanu, Ceaur<br />
Asian, Blaramberg,Nadejde, Ernest Sturza,<br />
Nucsoreanu, consimt tots la amânare si la<br />
3 far& un sfert se trece In sectii.<br />
Maine sedinta publica.<br />
Farfuride.<br />
ULTIME INFÜRMATIONI<br />
Comitetul delegatilor al legit tu<br />
contra cumululuï si -a sfêrsit lucrürile<br />
si a ales raportor pe d -nu<br />
Dim. Popescu.<br />
Camera a lucrat azi to sectiunl,<br />
pentru a se ocupa de legea toc<br />
melilor agricole.<br />
Maine se va tine sedinta publicü,<br />
la ordinea zileï find 27 de<br />
interpelari.<br />
D. Lascelles, Ministrul Angliei,<br />
obtinând un congedill, va parasi<br />
pentru tâte -va zile capitala spre a<br />
se duce la Londra.<br />
D. Ministru de justitie a terminat<br />
elaborarea unul proiect de lege<br />
privitor la reorganizarea corpurilor<br />
portareilor.<br />
n<br />
D. colonel de Torcy, atasatul<br />
militar al Franciei, va sosi la 2<br />
Februarie in capitala pentru a se<br />
presenta M. S. Regelui.<br />
D. Ministru de lucrüri publice<br />
va presenta zilele acestea Corpurilor<br />
legiuitoare un proiect de lege<br />
relativ la constructia unul pod pesto<br />
Bistrita.<br />
D. deputat socialist I. Nadejde<br />
a mers eri la Têrgoviste, unde se<br />
fäcea alegerea pentru colegiu tntâiú<br />
de senatori.<br />
D. Nüdejde, a invitat la d-sa la<br />
Hotel, mal multi sateni din Dâmbovita,<br />
pe cari 'i-a povétuit sé<br />
faca petitiuni la guvern pentru a<br />
cere pamânturi. Deputatul colegiulul<br />
al treilea de Iasï a scris<br />
cu propria sa mana mai multe petitiuni<br />
de felul acesta.<br />
Apoi d. Nadejde a sfatuit pe<br />
sateni sé-'si aleaga delegati cari<br />
sé fie in contact cu d-sa, daca<br />
vor avea trebuintü.<br />
Dupe aceasta d. Nadejde a anuntat<br />
satenilor tntruniti, care de<br />
alt-mintrelea nu eraú in mare numer,<br />
ca va mai veni la Têrgoviste<br />
pentril a vorbi cu el.<br />
St<br />
Aflam ca o triumfalä primire<br />
se pregateste d-lui deputat Nadejde,<br />
daca ar tndrásni se meargü<br />
cese nu s'a parasit familia, de si a<br />
p &r &sit pe unul din membrii sél; e Inca<br />
o De Lacy, ara 'I ? Ei bine, spirit<br />
m &rginit ce erti, nu ;mé Intelegi ?<br />
A lust pe Damian de Lacy, nepotul<br />
mea ?<br />
Si'ortarea ce conetabilul fu nevoit sé<br />
faca asupra'l spre a rosti aceste cuvinte<br />
care nu sé potrivea de loe eu zlmbetul<br />
silit care sé vedea pe buzele sale<br />
pe cand vorbea ast -fel.<br />
Nu, Milord, nu e märitatá, zise<br />
menestrelul apasand asupra acestui<br />
din urma cuvint eu un accent pe care<br />
conetabilul nu'! putu pricepe.<br />
Nu'í maritata 1 repeti el ; dar far&<br />
Indoial& logodit &. Pentru ce nu ? Prima<br />
lui logodn& nu o lega ; putea sé<br />
fac& o nous Invoeal &.<br />
N'am auzit spunandu -se ca lady<br />
Evelina si sir Damian de;Lacy s'ad logodit,<br />
zise Vidal.<br />
Acest réspuns f &cu pe conetabil sé<br />
peard& ori -ce r &bdare.<br />
Caine I cutezi sé glumestl cu<br />
mine ? striga el ; ai de gând sé mé torturezi,<br />
c &laü tic&los ce asti ? Vorbeste<br />
lamurit de indat &, spune-mi tot, sali<br />
te voi trimete sé canti la satana.<br />
Lady Evelina si sir Damian nu<br />
sunt niet logoditi nice insurati, Milord,<br />
réspunse Vidal linistit ; tr &esc ca amanti,<br />
In cea mai bun& intelegere.<br />
Caine ? put de câine I mint! 1 striga<br />
baronul mâniat apucând pe menestrel<br />
de piept si sguduindu -I din toate<br />
puterile. Dar or -cat de tare era cone -<br />
tabilul, Vidal, obisnuit;cu lupta, nu sl &bi,<br />
si corpul lui resista la st'ortlrile st &pânalui<br />
sea, precum sufietul sea Isi<br />
pastra tot singele réce in mijlocul acelei<br />
furtuni de mtnie.<br />
M &rturiseste c& ai mincit, adause co<br />
netabilul lasându'l in sfarsit.<br />
Chier daca o minciuna ar putea<br />
sé'mi réscumpere viata si chiar atea a<br />
EPOCk 24 IANUARIE<br />
la Arges, pantru a atâta pe !orant,<br />
in contra autoritatilor.<br />
Aceasta triumfalä primire i se<br />
pregateste chiar de satenilí judetulul<br />
Argos.<br />
Azi d. judecütor de instructie<br />
Tataranu a ascultat mai multi<br />
martori, de o gravitate ehceptionala,<br />
tu afacerea crimel dirt strada<br />
Soareluï.<br />
D. Enric Catargiu, procuror pe<br />
lângü tribunalul de Ilfov, a fost<br />
delegat sé asisto pe d. judecütor<br />
de instructie Tataranu tu cercetarile<br />
pe care le face tu afacerea<br />
crimel din strada Soareluï.<br />
D-sa a inceput sé studieze dosarul<br />
afacerel, destul de voluminos<br />
de altmintrelea.<br />
st<br />
Din T.- Severin ni se telegraf'az i,<br />
ca procesul falsificatorilor de moneda<br />
s'a amâuat din causa lipseï<br />
de martori.<br />
c<br />
D. judecator de instructie Statescu<br />
a fost insürcinat sé instruiasciï.<br />
afacerea tentativel de omor sévârsitü<br />
eri asupra unor garzi colnunall.<br />
st<br />
Acum 5 zite, toil satenil comune'<br />
Greci- Gradistea, cari fusesera<br />
dati judecatii ca refi al rescoalei<br />
din prima -vara trecuta, s'ali<br />
tntruuit tntr'o cârciumü, si dupa<br />
ce aú baut, ail batut pe prima -<br />
rul si pe notarul comunei.Aceasta<br />
find ca a tudrasnit sé le spue ca<br />
réú fac de voesc sa provoace turburari.<br />
Dupa aceasta s'ail pus sé fata<br />
petitiuni spre a cere guvernului<br />
pümênt.<br />
Tot de o data acestl sateni depuneaú<br />
fie -care suma de 1 franc,<br />
cane sé slujasca de cheltuiala acelora<br />
cari eraú sé se duca pentru<br />
a tnmâna aceste petitiuni.<br />
Apoi sítenii aú proferat mal<br />
multe ameninteri in contra autoritatilor<br />
si tu contra proprietarului,<br />
pe care capii rescoalel '1 acusaìí<br />
ca an fi adus pe soldati sé<br />
'i lmpuste.<br />
Putem adio ga ca acesti capi ai<br />
rescoalei calificaü de «Iuda» pe<br />
satenii cari nu s'ail rasculat.<br />
J O1RTEA ARDIDUCELITI RUDOLF<br />
(Prin fir telegrafie de la corespondentii<br />
nostri speciali)<br />
Misterul mortel. Telegrr ina Iinperatului<br />
catre Papa<br />
Londra, 4 Februarie 12 am.<br />
«Standard» prirneste din Londra urmätoarea<br />
telegrama :<br />
Papa este probabil singurul, afara<br />
de familia imperial& a Austro -Ungarieï,<br />
care cunoaste adevérul asupra<br />
mortel Arhiducelui Rudolf.<br />
intregului mea trib, zise menestrelul,<br />
n'o voi rosti -o ; dar sè d& numele de<br />
minciun& adevérului chiar când el nu<br />
sé'mpac& cu patimele.<br />
Ascultaa'l Filip Guarine, ascolta -1 I<br />
strig& Hugues de Lacy Intorcêndu -se<br />
cu vioiciune spre scutierul lui; Imilvorbeste<br />
de cea ce mé rusineaz &, de dezonoarca<br />
easel mele, de depravarea acelor<br />
pe care I -am subit mal mutt pe<br />
lume ; si 'mi vorbeste de toate aceste<br />
cu lineste, cu ochi" netulburatt, cu vocea<br />
obisnuit &. E firesc aceasta ? sé<br />
poate aceasta ? De Lacy a cazut oare<br />
atat de jos in cat un menestrel sé poata<br />
vorbi de desonoarea lui ça si cum ar<br />
fi un subiect de palai& ? Poate al de<br />
Band sé faci una ? adau se el aruncênd<br />
lui Vidal o privire furioas &.<br />
S'ar putea Milord. réspunse menestrelul,<br />
dac& n'as fi salit sé vorbesc<br />
In ea si de desonoareallui;Renault Vidal,<br />
care sluja un stapan ce nu era in stare<br />
nici sé rabde neajunsurile, nicl sé<br />
se résbune contra acelor care'! rusinace.<br />
Ai dreptate, zise conetabilul In<br />
prip &, da, ai dreptate ; resbunarea e<br />
tot ce'mi mal l'émane ; si cu toate aceste<br />
asupra cui trébue sé mé résbun<br />
Vorbind ast -fel, mergea cu pari marl.<br />
El sé opri de o data, t &cu, si 'si frinse<br />
manele cu cea mal vie pornire.<br />
T'am spas'o eli, vestige mele ad<br />
g &sit In sfdrsit o parte simtitoare, aise<br />
Vidal lui Guarine. Ti -aduci aminte de<br />
lupta de; taurl ce am vécut in Spania?<br />
Mil de sulite miel rtnise pe nobilul animal<br />
nainte ça lancia cavalerului maur<br />
sé'l dea lovitura fatale.<br />
0m, drac, s'ü ori -ce ai fl, st rigai<br />
Guarine, tu care poti privi eu singe<br />
rece ei vedea cu piacere nenoroc ires<br />
altora, te vestesc sé te p &zesti de mine .<br />
M'ai vécut ta mijlocul hamjiarelor,<br />
réspunse menestrelul, si or -ce ai<br />
gaudi de mine, trebue sé stil ça nu<br />
mé Ingrozese<br />
Indata dupé catastrojä, Impératul a<br />
adresal Papei o telegrama de 2000 cu -<br />
vinte, pria care expune faptele in<br />
toate aménuntele Tor.<br />
Intr'o adoua telegrana, impera -<br />
tul declara S. Sale, ça de acum nu<br />
mal poate gasi alinarea durerei sale,<br />
de cdt in mingdierile Capulul Bise -<br />
rice i.<br />
Exponerea corpul:i<br />
Viena, 4 Februarie 4 ore seara.<br />
Intrarea publicului in capela Curtes,<br />
unde e expus corpul arhiducelui<br />
Rudo!/, a inceput de la orele 8.<br />
Toala ziva mulfimea a foss imensä,<br />
ordinea n'a incetat ins& de a fi desavarsztä<br />
macar un moment.<br />
Regina Victoria, princesa de Galles<br />
si princesa Beatrice aú trimis se se<br />
depuna coroane pe scriü<br />
Agentia Havas ate comunicai urmétoarea<br />
informatie :<br />
o depese din streinatate ne face cunoscut<br />
c& biuroul telegrafie din Viena a oprit<br />
Sâmbäta trecuta o telegram& din Londra<br />
care ne era destinata, si care reproducea<br />
versiunea pe care «Daily -News» a dat'o to<br />
privinta tmprejur &rilor care ali pricinuit<br />
moartea principelul Rudolf.<br />
PRINTUL REGAL AL SERBIEI<br />
(Prin !Ir telegrafie de la corespondentii nostri<br />
speciali)<br />
Belgrad, 4 Februarie, amiaza.<br />
Ziarele aü /ami zilele trecute o dare<br />
de seamä a unuii bancleet presidat de<br />
princul regal si la care Attela sa,<br />
rugat sé ridice un toast, ar fi rostit<br />
urmätoarele: «Beaü in sanätatea prea<br />
iubitei mele mume !»<br />
Oficeriií s'aü gasit, ziceaü aceleasi<br />
ziare, parte incurcaft in faca acestor<br />
cuvinte si aü scapat din incurcaturä<br />
bind fie-care la rindul lor «in sänatatea<br />
mull iubitei mume», /ara însé<br />
a ï mentine ,si titlul de reginä.<br />
Toata aceasta istorie e jalsa. Prin<br />
cul a prezidat in adevér banchetul; el<br />
n'a rostit însé cuvintele ce i se atribue.<br />
ALEGEREA<br />
GENERALOLLI OOLLANGER<br />
Resultatul oticial<br />
Iat& cifrele egzacte obtinute de diferitii<br />
candidat'. in alegerea de la Paris :<br />
Inscris' 569.197<br />
Votant! 444.564<br />
Voturl exprimate 436.472<br />
Majoritate absoluta 218.237<br />
Aü obtinut :<br />
Generalul Boulanger 245.236<br />
Jacques 162.875<br />
Boule 17.039<br />
Hervé 783<br />
Pasteur 778<br />
Denys Cochin 450<br />
Ferdinand Duval 147<br />
Calla 132<br />
Maresalul Mac- Mahon 112<br />
Generalul Février 65<br />
Ducele d'Aumale 52<br />
de Lesseps 48<br />
Garrard 42<br />
Lamy 35<br />
Riant 33<br />
Lerolle 32<br />
Acestea sunt cifrele oficiale si care<br />
difer& foarte must de cifrele ar &tate<br />
pân'acum. Diferenta votantilor In total<br />
este de 8.704 voturï.<br />
Trecur& mai multe minute nainte ca<br />
conetabilul de Chester sè poeta redo -<br />
b&ndi linistea din afar& cu care Indurase<br />
toste supararile p &na3 atunci. lntorcându<br />
se acum spre menestrel, ii<br />
vorbi cu linistea obisnuit &.<br />
Ai dreptate, If zise el ; cea ce'mI<br />
al spus un minut in urma e drept, si<br />
'ti iert gluma ironica care Insota bunul<br />
tea sfat. Vorbeste dar, in numele cerului<br />
I vel vorbi unuï ora gata a indura<br />
Coate relele ce 'í. -ali placut lut D -zeli<br />
sé'i trimeata.<br />
Tonal cu care conetabilul rosti aceste<br />
cuvinte aduse o impresie deosebita<br />
In sufietul acelut catre care el vorbise.<br />
Menestrelul isi parasi Indrasneala<br />
cinica de pana atunci care parc&<br />
'al b &tuse jot de simtirele staatpanului<br />
sea, si el II spose vestile ce le eulese<br />
In timpul lipsei lui eu un respect<br />
care sé apropia de compatimire.<br />
Impotrivirea 3 lui lady Evelina Berenger<br />
de a nu primi In castelul sea<br />
pe Monthermer si trupele lui Intemeiase<br />
mai mutt delcatlor -cand calomniele<br />
ce sé tmpr &stiase asupra ei si a lui<br />
Damian, si f &ruse ca tori sè tread& In<br />
ele. Eras de altmintrelea multi oament<br />
care, pentru diferite cuvinte, eraú<br />
interesatt sé Impr &stie aceste sgomote<br />
false: O armie insemnat& fusese trimisa<br />
in acei tinut spre a répune pe<br />
teranii resculatf, si cavaleril si nobilil<br />
care venise cu ace! scop Isi résbunase<br />
asupra nenorocitilor teranI pentru sin -<br />
gele ce ei réspándi, e.<br />
Vasalii si soldati! nenorocitulul Wen -<br />
lock m &reali simtimintele vraajmase ce<br />
eel mai multi aveaü in privinta lui Damian<br />
de Lacy. Cand li sé b &nuie s &'sI<br />
p &r &sise cu miselie postul pe care'I puteali<br />
inca apara, ei sé indreptaü zicênd<br />
ca purtarea cavaleriel sale fuse pricina<br />
pred &reI for pripite.<br />
Aceste svoane b &rfitoare, rezémate<br />
pe niste m &rturil atat de interesate, sé<br />
ULTIMA ORA<br />
(DepesI dela corespondentii nostri particulari)<br />
si serviciul «Havas,'<br />
Dublin, 4 Februarie. Preotul Mac -<br />
fadden a fast arestat ieri la Gwedore<br />
pentru -ca incuragia liga national&<br />
dar inspectorul de polite care l'a arestat<br />
a fast ucis eu o piatr &.<br />
Sofia, 4 Februarie. Principesa<br />
Clementina, Insotit& de o domnisoar&<br />
de onoare si de maiorul Dobner a plecat<br />
la Viena pentru a asista la Inmormântarea<br />
archiducelui Rudolf. Principele<br />
a Insotit pe mama sa pané la granita.<br />
El se va intoarce la Sofia asta<br />
sear &.<br />
La gara, tori ministri! eraü presenti.<br />
Agentul diplomatic al Austro- Ungariei<br />
a venit sé salute pe principesa.<br />
Principele a ordonat ca Curtea se is<br />
un doliü de patru saptámanl.<br />
MARELE CIRC SIDOLI<br />
STRADA POL'. 'ï<br />
ASTA -SEARA LA ORELE 8 PRECIS<br />
BRILLiANTA REPRESENTATIUNE<br />
Cu program variat<br />
MARTI 24 IANUARIE<br />
REPRESENTATIE EXTRAORDINARA<br />
Iutêiul Debut al celebret familia spaniole<br />
«Lecusson» artiste, c &l &rete si g+imnastice<br />
de primul rang.<br />
PRIMA SOCIETATE<br />
nr:<br />
CREDIT FUNC. ROMAN DIN BUCURESTI<br />
Moria Peretu cu toate trupurile sale<br />
din judetul Teleorman, adjudecându-se<br />
provisorio asupra d -lui Sergiu Candiano,<br />
sé aduce la cunostinta publica,<br />
ea licitatiunea definitiva sé va face In<br />
zioa de 25 Ianuarie s. v. 1889, ora 12<br />
din zi. In acest interval si chiar In zioa<br />
de 25 Ianuarie sé primesc supra- oferte,<br />
care pe Muga garantir provisorie de lel<br />
84,200 trebue se fie lnsotite de si de suma<br />
de lei 85,000 adic& 5 0/0 din pretul de<br />
1,700,000 lei oferit de d -nul Sergiu Can -<br />
diano.<br />
Directiunea<br />
DE INCHIRIAT<br />
Cu incepere de la 23 Aprilie 1889, Casa<br />
far& mobile, fasta proprietate a reposatului<br />
Ion Oteteleseanu, situata in Calea Victoriel<br />
No. i9 talle Teatru National impreuna<br />
eu fior &ria si gradina cea mare, afara<br />
nuoral de cele doué miel floraril gradina<br />
de legume, grajdurile si soproanele cu dependintele<br />
lor cari se afl& ta fundul curtii<br />
si care se Inchiriaza deosebit.<br />
Doritoril de a tnchiria fie casa, fie grajdurile<br />
cu dependintele sont ruga!l a adresa<br />
ofertele lor sigilate la sub- semnatul<br />
pena tn ziva de 20 ale corentel lunl Ianuarie,<br />
care oferte se vor face separat atat<br />
pentru cas& cet si pentru grajdurl cu dependinte,<br />
r &mâind a se tnchiria mal Urzia<br />
cele doué miel flor&ril Impreuna eu<br />
gradina de legume si camerile ocupate<br />
asta -zt de d -1 Adolf.<br />
Inchirierea se face pentru cas& pe 5<br />
ana, iar pentru grajduri pe dol ani.<br />
Or! -ce informatiuni de care se va simti<br />
trebuinta se pot lua de la sub semnatul<br />
In toate zilele de la 11 -12 ore a. m. ear<br />
doritorit de a visita casete o pot face In<br />
toate zilele de la 10 ore a. m. pané la 4 ore<br />
p. m. adresandu -se la intendentul d -1 Iosif<br />
Cazin care locueste chiar Intr'énsele.<br />
Aceste imobile se pot preda persoanelor<br />
care le vor tnchiria chiar eu Incepere de<br />
la Martie 1889.<br />
Ion lialinderu<br />
Strada Renasterl No, 2<br />
1108<br />
<strong>GR</strong>IGORE <strong>GR</strong>ADISTEANU<br />
AVOCAT<br />
Consultatiunl de la 8-11 a. m., strada<br />
Sperantel No. 19. (i490)<br />
réspândir& departe in toat& tara ; un<br />
fapt de almintrelea nu sé putea tag&dui.<br />
Damian aflase un ad &post In castelul<br />
Pazei- Dureroase, care sé apéra atunci<br />
contra armate! regale : numerosit<br />
dusmani ai easel De Lacy sé invr&jbeaü<br />
mai mutt, ear vasali', prieteni acestel<br />
familil, sé aflaü in o crud& cum<br />
pana : trebuiaü ori sé'si calce credinta<br />
catre seniorul tor, or!, cea ce era si<br />
mai greü, cetre suveranul tor.<br />
In atei moment de nedomerire, sé<br />
auzi ca monarhuh Intelept si sirguitor<br />
ce domnia atunci In Anglia vene& In<br />
fruntea unor trupe numeroase, sé impresoare<br />
Paza- Dureroas& si sé linisteasca<br />
séscoala téranilor pe care Guy<br />
Monthermer mai o In &busise.<br />
Pe aces vreme and prietenil si vasalit<br />
easel de Lacy stiail abia ce sé faca,<br />
Randa!, ruda a conetabilulut, si moeteritorul<br />
sea dupe Damian, sé ariate de<br />
o data in mijlocul for cu o hârtie isc &lit&<br />
de rege, care'! Ins &reina sé se pue<br />
in capul vasalilor si prietenilor familial<br />
care nu voiaü sé fie amestecati In tra -<br />
darea presupus& a celui care Inlocuise<br />
pe conetabil.<br />
In timpurile de tulburare, sé nit&<br />
naravurile oamenilor, numai sé fie liarniet,<br />
curajost si desteptï, insusiri care<br />
sunt atunci cele mal trebuincioase.<br />
Sosirea lut Randal, care avea toate<br />
aceste Insusiri, fu privit& cu un bun augur<br />
de partisans case! sale. Et adunar&<br />
In grab& In jurul lui, primir& trupele<br />
In cet &tile tor, si spre a dovedi ca nu<br />
luaser& parte la crimele de care era<br />
invinuit Damian, se deosebir& sub ordinele<br />
lut Randal contra téranilor care<br />
sé luptaü Inca sad care sé ascundeaa<br />
prin munti.<br />
(Va urma)
; o<br />
+ -i<br />
zm<br />
',2<br />
U<br />
;7<br />
^,-.,w<br />
-l':<br />
Q m<br />
u<br />
di GS<br />
T4<br />
1-<br />
ó z<br />
No. 2, STRADA LIPSCANI, No. 2<br />
In facia Bacaniei d-lui N. loanid<br />
PANZARIE SI LINGERIE<br />
Ittl'ISTAITITIIIMEC7<br />
Recomandä bogatul séü Magasin cu tot relui de pdnzeturi.<br />
Olandä de Rumburg, Belgia, Irlanda, Servete, Mese, Prosoape,<br />
Madapolam de Austria, Franta si Englitera, Picheturi,<br />
Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lánä etc., precum<br />
si un mare asortiment de ruferie de Dame si B&rbati.<br />
Broderie, Dentelle etc., etc.<br />
ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI<br />
SE PRIMESTE ALBITURI PENTRU BRODÂT<br />
nt.<br />
No. 2, STRADA LIPSCANI, No. 2<br />
in facia Bacaniei d-lui N. loanid<br />
CASA DE SCHIMB Fila<br />
1.M.FERMO<br />
Strada Lipscani, No. 23<br />
Campera sivinde efecte publice si face<br />
or-ce schimb de monezi<br />
Cur sil 1 Bucuresti<br />
23 lanuarie 4889<br />
E 0/0 Renta amortisabila<br />
5 0/0 Renta perpetua<br />
d 0/0 Oblig. de Etat<br />
ì 0/0 Oblig. de st. drum de fer<br />
0/0 Scris. func. rurale<br />
E 0/0 Seri& func. rurale<br />
7 0/0 Strie. func. urbane<br />
d 0/0 Strie func. urbane<br />
010 Scris. fune. urbane<br />
Urbane 5 0/0 Iasi<br />
5 0/9 Imprumutul comunal<br />
bllg. Casei pens. (lei 10 dob.)<br />
l npprumutul cu premie<br />
nctiuni bancei nation.<br />
Actiuni Dacia- Romania.<br />
Nationala<br />
Constructiuni<br />
Argint contra aur<br />
Fiorini austriaci<br />
Tendinta suslinuta<br />
Cump.lVend.<br />
Lb 112 57<br />
96 1/2 97<br />
99 1001/4<br />
104 t 4 iO4 1/2<br />
b6 i/2 96 3 4<br />
iO4 iO4 i/2<br />
101 162<br />
94 1/4<br />
82 3/4<br />
86 3 4 87 1/2<br />
230 240<br />
50 60<br />
1030 1020<br />
250 260<br />
240 246<br />
140 143<br />
2 2 25<br />
210 211<br />
938<br />
z<br />
T<br />
R U y<br />
A<br />
g C7<br />
;:2<br />
^:r,<br />
a~+<br />
c b<br />
'n<br />
tz<br />
Gi. -I<br />
EPOCA 24 IANUARIE<br />
CATRE BOLNAVI<br />
Sunteli bolnavi de tuse, de asthm, laringite stingerea<br />
votai, durere de get, de ori -ce fel de catar<br />
sali bronchite si vreli sC ve vindecali sigur ,si<br />
repede?<br />
CumpCralt minunatele Hapuri de Catramina<br />
ale d doctor Bertelli, aprobate de guvernul italia<br />
cu decretele ministeriale din 28 August 1886<br />
si 2 Octombre 1887 i premiate la congresul medical<br />
din Pavia 1887, la congresul de igiene din<br />
Brescia 1888, unde intre toate specialitelile medicale<br />
expuse de catre farmacistit din toate Icrile<br />
a0 fost premiate numai hapurile de catramina<br />
Bertelli, precum si la exposilia internationale din<br />
Barcelona 1888, Sute de certificate de la celebritapie<br />
medicale ,si de la persoane vindecate chiar<br />
In tara, cari stan la dispositia onor. public la<br />
d -nu doctor M. Georgescu str. Brezoianu No. 19<br />
sunt o proba de calitalile minunate ale acestor<br />
hapuri.<br />
O cutie de adeverate hapuri de catramina<br />
costa lei 3.90 ;i se vinde numai si numal la d.<br />
dr. Mihail Georgescu, str. Brezoianu No. 19<br />
Bucure ?ti.<br />
La d. dr. Georgescu, representantul d- rului,<br />
Bertelli, se ale medicamente pentru urmëtoarele<br />
boale : boale lumesti, sifilis, scrofule, impotente<br />
barbatului ;i sterilitatea temeiei, reumatisme, i<br />
boale nervoase, epilepsia, ori -ce boale de ficat,<br />
stomac, inima ,si allele.<br />
IIII<br />
napoleoni in aur se gaseste cu imprumut la<br />
0 MIE d -nu M. Constantinescu Strada Putu cu apa<br />
rece No. 62, Bucuresti.<br />
ONEST Si MUNCiTOR cautä un<br />
UN TiNER post de Ingrijitor de mosie. A se<br />
adresa la d. Heinrich Taitsch, strada Buzestilor<br />
No. 64. 1109<br />
DE INCHIRIAT sele dinmstrada<br />
Polona No. 108 bis. A se adresa strada<br />
Pitar -Mosu No. 16.<br />
i<br />
Cea mai fruiiioasa<br />
e ^ Scop PIti1::r,-iÉ .<br />
i<br />
-M'.'-11122r1.-=-3c,.. M77.7" "L::ZF`_' 7.5= ,T`:<br />
TL5L<br />
FOST CARACAS<br />
BUCURESTI -- N. 4, STRADA SELARI, N. 4 -- BUCURESTI<br />
Restaurat si mobilat cu elegante din noli, situat In centrul Capitale si al Comerciului,<br />
precum Camera si Senat, Banca Nationala, Creditul Fonciar, Rural si Urban, Posta central&<br />
etc. Compus din 32 camere, eu preturi foarte moderate spre concurenta tuturor<br />
Iiotelurilor.<br />
In acest Hotel este si o splendida Cafenea si Restaurant comercial, aranjate din noü,<br />
Consumatiuni fine, i preturl moderate, mal multe Jurnale streine si locale, Muzica natio.ialá<br />
in toate serie. cond.ise de simpaticul artist Roman Tache Tomescu.<br />
Directiunea acestui Hotel'si Stahiliment s'a Inc edintat d -íní Tasse Georgiade fost director<br />
si casier al principalelor Hoteluri din Capitala, si care roage pe Onorab sa clientelä<br />
al reincura'a, asigurandu -le promtitudinea Serviciulul si curatenia Exemplars pe<br />
care a dat in tot-d'auua probele cele mai frumoase.<br />
1105<br />
Rëmaind eu toata stima T. G.<br />
VIENVELib: Socee<br />
Recomandam onorabilei noastre clientele pentra ieftinatate Nt soliditate urma-<br />
toarele noutatt :<br />
Rufarie pentru Doamne si Domni.<br />
Fete de masa, servete si prosoape de panza<br />
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.<br />
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile<br />
si latimile.<br />
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.<br />
Ciorapi,te Dame si Domnide Fil d'Ecoese,<br />
de bumbac, de lana si de matase.<br />
Flanele, cämäst gi ismene de lanä dupe<br />
sistemul profesor. Dr. G. Jaeger.<br />
Uulere si mansete de olanda ultimu fason.<br />
Mare asortiment de cravate ultimu fason.<br />
t;orsete frantzuzesti eu balene veritabile.<br />
'l'rusouri complecte pentru nauti.<br />
'l'rusouri pentru pensionate, oteluri<br />
si restauranturI.<br />
Avem onoare a informa pe clientele noasträ c& a aparut Catalocxu<br />
nostro ilustrat si va fi trimis ori -cui va face cerere.<br />
LA ORASUL VIENA<br />
, -M317<br />
tit_.<br />
Calea VIctoriei, Palalul «Dacie- ltontîtnta» vis -at -vis de Socec<br />
fi<br />
l.<br />
hv ` r<br />
si de vénzare mossa Drago -<br />
DE ARENDAT asti- pam6ntenî si Pirvulestl,<br />
districtul Dimbovita o ora de gara TIrgoviste<br />
400 pogoaue araturi, faneata si padure. A. se<br />
adresa la proprietar strada Polopa 77 bis. (1110)<br />
11111.1afiaaarLaiàrlkilZhil<br />
ECONOMIA DE (NCALZIRE<br />
se poate aduce prin fnchiderea ferestrelor<br />
si useior prin<br />
BURLETE SUEDE<br />
care le inchid heremetic, ast-fei de<br />
nu lasa se nitre Met aerul, niel<br />
lasa c&Idura si aü preferinta, c& se .:<br />
poate deschide ferestrele pentru aerisare.<br />
Aceste burlete se gasesc la<br />
MAGAZINUL DE TAPETE<br />
H. HONICH<br />
Ilulevardul Elisabeta-DoamnB<br />
(Baile Efortel)<br />
950<br />
DE S CH1MB 805<br />
MOSCU NACHMIAS<br />
No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika<br />
Sir.Lipscani, in facia noei cladir Bancei Nationale<br />
(Dacia-ROntdnia)<br />
BuOUresti<br />
Cursul pe ziva de 23 lanuarei 1888<br />
5 96 Renta amortisablla<br />
6 96 romana perpetua<br />
6 9 %6 Obligatiuni de stat [Conv.rur.]<br />
6 g. C.F.R.<br />
5 Municipale<br />
10 fr. . Casai pens. [300 L.]<br />
Scrisurtfuncfare rurale<br />
7 % 9<br />
7X966 ,, 91 urbane<br />
5 96 .. It<br />
5 9ç ,. lesi<br />
Acttuni Banca Nationala'<br />
3 96 Losuri oerDesti cn prime<br />
Losuri cu prime Emis. 1885<br />
Losuri crucea rosie Itàliana<br />
crucea rosie Austriaca cu prime<br />
crucea rosie Ungara eu prime<br />
Losuri Basilica Dombau<br />
Otomana cu prime<br />
lm. cu prime Suc. [20 lei]<br />
Aur contra argini san bilete<br />
Siorini Wal. Anstrinc<br />
Marci germane<br />
Bancnote francese<br />
9/ italiane<br />
Ruble bertie<br />
NB. Cursul este socotit in aur<br />
Cump. Vinde<br />
96% 96 3i4<br />
96 96%<br />
99V 100<br />
86%<br />
535<br />
104%<br />
11ÓÓ<br />
94<br />
82X<br />
990<br />
71<br />
13<br />
27<br />
40<br />
27<br />
19<br />
48<br />
55<br />
2<br />
310<br />
124<br />
100<br />
99<br />
965<br />
87%<br />
a45<br />
10E<br />
36 3/4<br />
104 3/4<br />
lot<br />
94%<br />
8i<br />
1000<br />
74<br />
15<br />
30<br />
21<br />
30<br />
21<br />
5.3<br />
60<br />
3%<br />
21a<br />
156<br />
100%<br />
100<br />
370<br />
r i "n'.f°s:FT..essv.r=.<br />
Casa fondata in anul 1837<br />
J. RESCH & FII<br />
Bijuterü si Joailleri Curtel M. R. Regelui Carol I<br />
REPRESENTANTUL MANUFACTUREI SI HORLOGERIE<br />
PATEK PHILIPPE & C -NIE DIN GENEVA<br />
i al manufacturai de argintärie<br />
CHRISTOFLE & C -NIE DIN PARIS<br />
No. 36, CALEA VICTORIEI, No. 36.<br />
9<br />
62;<br />
FONDAT IN ANUL 1852<br />
LA nENUmiTUL macnsi<br />
F.BRUZESSI<br />
55 CALEA VICTORIEI 55, BUCURESTI<br />
Se gasesc specialitati de vinuri<br />
fine, asemenea si un mare deposit<br />
de conserve alimentare etc.<br />
cu preturi foarte moderate. l0;8<br />
FONDAT IN ANUL 1852<br />
1069 k<br />
COMET<br />
FABRICA<br />