04.03.2013 Views

TELE GR AM E

TELE GR AM E

TELE GR AM E

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ANUL IV No. 954<br />

NIJMERUL 15 BANI NUMERUL<br />

ABON<strong>AM</strong>EN<strong>TELE</strong><br />

NCEP LA I SI 16A FIE -CARET LUNI SI SEPLATESC<br />

TOT -D'A -UNA INAINTE<br />

In áuenreNCI: La casa Administratiunel.<br />

In Tara: Pria mandate postale.<br />

Pentru 1 an 40 lei, 6 lunl 20 lel, 3 lun! 10 lei.<br />

ln Streinetate: La toate officiels postale din<br />

Uniune, prin mandate postale.<br />

Pentru 1 an 50 leI, 6 lunl 25 tel.<br />

MANUSCRIP<strong>TELE</strong> NU SE INAPOIAZA<br />

REDACTIUNEA<br />

No. 3,Platza Episoopiei,No. 8<br />

LIBERALII<br />

SI<br />

PROPRIETATEA MIJLOCIE<br />

POLITICA DE CALOMNII<br />

IOARTEA ARHiDUCELUI RUDOLF<br />

LEGER BRESLELOR<br />

ALEGEREA GEN. BOULANGER<br />

LOGODITII<br />

LIBERALII<br />

SI<br />

PROPRIETATEA MIJLOGIE<br />

Am spus alalta-eri ca liberaliï<br />

s'aìi aratat necontenit partisani aï<br />

proprietatil mijlocil, si numaï de<br />

cand ministerul conservator de azi<br />

a presintat noua legea a vênzarit<br />

mosielor Statuluï to care sunt prevezute<br />

loturï de 10 si 25 hectare,<br />

el aìí Inceput a se preface ca ved<br />

tn infiintarea acestor loturt care<br />

represinta proprietatea mijlocie, o<br />

tendinta anti-e,_alitara si o pornire<br />

apre crearea unei aristocratil teranestï.<br />

Dovada despre aceasta sunt desbaterile<br />

urmate tri stnul parlamentulul<br />

cu ocazia diferitelor modificarl<br />

ce s'an tntrodus de vre-o 7<br />

ani tn legea vênzarit bunurilor Statulul.<br />

Prin legea din 1881 se creaza<br />

loturl, nu numat do 5, 10 si 25<br />

hectare, ca in legea ce se alla acum<br />

tn cercetarea soctiunelor Cameril,<br />

dar si loturl de 50,100<br />

150 hectare.<br />

D. Ion Ionescu (de la Brad) care<br />

cel putin acesta este, credem noi,<br />

un liberal autentic, find raportor<br />

al comitetulul delegatilor, se exprima<br />

ast-fel tn raportul sen :<br />

«Dupe ce s8 vor Indestula satenil cu<br />

p&méntul necesar subststenti' lor mo-<br />

$ulece s8 vor mai vinde se vorintrebuinta<br />

mai intâiü la constituirea proprietälii<br />

de mijloc, care va r8mânea opera guvernuluf<br />

si a cameril actuale. Pentru acest<br />

sf&rslt mosüle acestea se vor Imparti,<br />

In loturl de 25, 50, 100 si 150 hectare..<br />

In anul 1884, cu ocazia tntroduceril<br />

unor modificare tri legea din<br />

1881, se ivi tn Camera o lunga<br />

discutiune asupra meritelor proprietatil<br />

marl, midi si mijlocil.<br />

D. Ion Câmpineanu, atunci ministru<br />

al Domeniilor, rezuma parerea<br />

sa tn cuvintele urmatoare :<br />

«D -lor, d- voastre zicetl ce si proprietatea<br />

mare si cea mica da agriculture<br />

Jaune; eü,tnse cred ça agricultura cea<br />

mai buna o dä proprietatea de mijloc,<br />

caci acolo e si inteligenla si capitalul.»<br />

Aceiast parere fu exprimata de<br />

dd. N. Ionescu si N. Fleva, care<br />

credem cet, nu pot fi banuitt de a<br />

avea tendinte reactionare. $i nid<br />

un membru din parlamentul liberai<br />

nu protesta tri contra,, infinitarit<br />

proprietatiï mijlociï si nimenl<br />

nu acuza pe guvernul de atunci ça<br />

vrea se creeze un fol de aristocratie<br />

rurale prin puuerea III vönzare<br />

a unor loturl de 50, 100 si<br />

150 hectare.<br />

Pe atunci, d. Bibicescu care ar<br />

fi tratat azi de un reactionar cu<br />

totul ruginit, canta tn termenil urmatori,<br />

laudele proprietatit mijlocil<br />

:<br />

aProprietatea mijlocie care se va<br />

crea prin vênzarea domenielor In loturl<br />

de oltre 800 pogoane, este aceia care<br />

in adevèr are se aduce mari progrese<br />

in agricultura, ceci chiar daca un pro -<br />

prietar mijlocitl nu ar puna el Insust<br />

mâinele pe coarnele plugulu', totusi,<br />

el locuind de obiceiü la moria sa, va<br />

avea tot -d'a -una ochiul Sëü acolo<br />

Proprietarul cal de mijloc se va sili totd'a<br />

-una a 'si mari producerea ai dispunlnd<br />

d'un spatiü mic va fl salit a Introduce<br />

cultura intensiva, etc....»<br />

In anul 1886, cestiunea facu un<br />

pas mainte.<br />

Pretuindu -se insuficiente loturile<br />

de 100 si chiar 150 hectare, se<br />

ceru modificarea legiï din 1884,<br />

pentru a se tnfiinta pe larga cele -<br />

l'alte categoril de loturi si loturi<br />

de 400 hectare.<br />

Credem interesant a reproduce<br />

aci o parte din raportul d -lui Tacu,<br />

atunci raportor al comitetulul delegatilor<br />

, raport care conchide<br />

la infiintarea loturilor de 400 hectare.<br />

«Avênd In vedere, zice d. Tacu, c&<br />

crearea unei proprietet' mij loci" aläturea<br />

cu proprietatea mare, este recunoseute<br />

in stiinta economiei nationale ca<br />

un element puternic in desvoltarea progresulul<br />

agriculturei....; considerând cä<br />

proprietatea mijlocie Inlesneste si provoaca<br />

activarea unor capitaluri mici la<br />

exploatarea productiunelor agricole si<br />

In modul acesta creste tnsasi valoarea<br />

proprietatit ; cä proprietatea mijlocie<br />

este istorica si tradit'onal& In România..;<br />

considerând ca proprietatea mijlocie<br />

ca se poata produce o culture m'il<br />

buna si mai desvoltata, trebue se aibä<br />

o cätime suficientä de teren... se creaze<br />

loturl avênd o Intindere pânë la 400<br />

hectare.<br />

D. Iancu Câmpineanu sustinând<br />

dispositiunile din legea privitoare la<br />

proprietatea mijlocie, se exprima<br />

ast-fel :<br />

«Am datoria se me ocup si de alte<br />

clase ale societetii tot atât de puternice<br />

pentru economia writ ca si proprietatea<br />

mica, este proprietatea mijlocie, In<br />

care mai cu`seama seIntruneste munca,<br />

inteligenta si capitalul.»<br />

Precum se vede top oratorii liberali,<br />

s'ali aratat atat tn 1881<br />

cât si tn 1884 si 1886, favorahilï<br />

proprietatit mijlocil.<br />

$i nimenl n'a protestat. Niel<br />

glasul d -lui Pallade nict vocea d-lui<br />

Tache Ionescu, nu s'a radicat ln<br />

1886 .pentru a combate idea tnfiintarit<br />

proprietatiï mijlociï ca una<br />

ce isheste tn principiul egalitatiï.<br />

Cand dar ti vedem asta -zt combatând<br />

infiintarea loturilor de 10<br />

si 25 hectare, pe când eri d -lor<br />

aprobar venzarea bunurilor Statuluï<br />

in loturl de 150 si 400 hectare<br />

; când ti vedem asta -zi des -<br />

coperind atâtea peritole acolo unde<br />

erl nu vedeau de cât foloasa,<br />

trebue se presupunem ca numal<br />

preventiunile d -lor tn contra ministrilor<br />

conservatori ce ail presintat<br />

noua lege a instrainariï bunurilor<br />

Statuluï, an facut pe deputatit<br />

liberali se-si schimbe parerile<br />

lor.<br />

Credem tusa ca membrii majo -<br />

ritatit din Camera si din Senat,<br />

care nu pot avea asemenea preventiuni,<br />

vor admite cele treï categorit<br />

de loturl de 5, 10 si 25<br />

hectare si vor adaoga chiar o categorie<br />

de loturl de 50 hectare.<br />

<strong>TELE</strong> <strong>GR</strong> <strong>AM</strong> E<br />

A DOUA EDITIUNE<br />

APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU<br />

MOARTEA ARII"DUCELUI RUDOLF<br />

POLITICA DE CALOMNII<br />

(Prin fir telegraflc, de la corespondentii<br />

nostri speciali si Agentia Havas"). Nimenl, negresit n'a uitat des -<br />

Cum sufera imperatul. Sanatatea<br />

sa. Autorisarea de a se publica<br />

pricina adeverata a mortei si d. Tisza.<br />

Regele si Regina Belgiei. Ca-<br />

baterile pasionate la care a dat<br />

loe proiectul de lege pentru retragerea<br />

celor 26 de milioane de<br />

bilete ipotecare.<br />

Mal multi membrii ai parla<br />

mentulut propusesera atunci ca<br />

guvernul se fie silit d'a contracta<br />

i tara tmprumutul de 26 mili -<br />

oane.<br />

D. ministru de farsante cera tasa<br />

se It se lase deplina latitudine, pentru<br />

a putea contracta acest Imprumut<br />

in conditiunile cele mai<br />

avantagioase.<br />

Atunci ne fu dat sé auzim indreptându<br />

-se in contra guvernulut<br />

acuzatiunile cele mai violente. Se<br />

zise tntre altele ca de oare -ce guvernul<br />

nu vrea se primeasca obligatiunea<br />

de a contracta tmprumutul<br />

In tara, tmprumutul trebue se<br />

fie deja contractat, si ca d. ministre<br />

de finarte trebue se fi luat deja<br />

angajamente cu bancheril din<br />

Berlin.<br />

Azt fesa, ln urma negociatiunelor<br />

urmate In privinta Imprumutului,<br />

s'a hotarat de a se contracta<br />

tn tara acest imprumut.<br />

Ast -fel dispare aceasta calomnie,<br />

ca Imprumutul era deja con<br />

tractat când a venit legea In discutiunea<br />

Camerit si ca angajamente<br />

existan cu hancherit din<br />

Berlin.<br />

Aceasta va fi, credem noi, o<br />

lectiuno pentru acel care cu atâta<br />

usurinta aruuca calomnit asupra<br />

oamenilor celor mai onorabili, si<br />

aceasta este disculparea d -lui Germani<br />

detnvinuirile nedrepte ce sis -<br />

rol Ludovic renunta -va la succesiunea<br />

tronului ? Iloliul cursi de<br />

Brunsvick. Coroana regelui Alüan.<br />

Camera maghiara. Transportarea<br />

corpului defunctului in biserica castelului<br />

Viena, 3 Februarie amiaza.<br />

«Fremdenblatt» zice, cet e foarte mdngdietor,<br />

se veza cum împëratul Fran<br />

Josef are puterea de a suferi catastro fa<br />

a cäreì victim& e dênsul. .Sänätatea'ì a<br />

remas excelente cu toate suferinlele fizice<br />

fi morale ce indura.<br />

Autorisalia imperials pentru publica -<br />

rea adevërateì cause a morteï arhiducelui<br />

Rudolf a Post data înainte de sosirea<br />

d -lui Tisza ; prin -armare zzu'ï adeveral<br />

ca d. Tisza este acela, care a hotärdt<br />

pe imperat se dea aceastä autorizarte.<br />

Regele si Regina Belgieì s'aü rugat<br />

azi dimineata in tata sicriuluì reposa -<br />

tuluì arhiduce. Tot dzzi diminearä ait<br />

primit visita împeratuluisi imperätesei<br />

Austro - Ungarieï.<br />

Viena, 3 Februarie 8 ore dim.<br />

In cercurile diplomatice, nu se cunoaste<br />

nimic din pretinsa intenliune a<br />

arhiduceluì Carol - Ludovic de a renunra<br />

la succesiunea tronuluiAustro- Ungarieï.<br />

Imperatul a prima era pe printul de<br />

Reuss, ambasadorul Germanieì si pe<br />

sir Paget, ambasadorul Anglieì.<br />

Brunswick, 4 Febr. 8 1/2 dim.<br />

Cu prilejztl mortei arhiduceluì Rudolf,<br />

curtea va liza doliul pentru 15<br />

zile.<br />

Belgrad, 4 Febr. 8 dim.<br />

Regele Milan a trimas ca sä se depuna<br />

pe cosciugzil ar.'ziducelui Rudolf o<br />

coroanä prelioasä.<br />

PeJ'Ca, 4 Febr. 9 dim.<br />

Camera a Prut o sedinre extraordinarä<br />

in care a numit o deputariune, ca<br />

sa o reprezinte la înmormentarea ar<br />

hiducelizï Rudolf si a'izsärciztat pe presedinte<br />

sä dispuzzd, irz semn de adincs<br />

durere, o coroana pe sicriul räposatului<br />

print.<br />

Viena, 4 Febr. 9 i/2 dim. tematic se aduc de unele persoa-<br />

CorpularhiduceluiRudolf a fost transportat<br />

eri searä la orele 9 1 /2, cu ceremonialul<br />

arätat de mai 'nubile, din apartamentul<br />

de functului in biserica Casteluluï<br />

imperial, unde va rùindne expus<br />

pänä 'n momentul înmormêntärei.<br />

ALEGEREA<br />

GENERALULUI BOULANGER<br />

(Prin fir telegrafie de la corespondenti nostri<br />

speciali)<br />

Generalul se odihneste. Scrutlnul<br />

de arondisment. Un duel<br />

Paris, 3 Februarie, 12 am.<br />

Generalul Boulanger s'a asezat la<br />

fard, ca se se odihnea.scä dupe oboselile<br />

perioadei elettorale.<br />

Volul de eri, pria care Camera a<br />

refuzat se acorde urgenja proiectulub<br />

privi'or la restabilirea scrutinulub de<br />

arondisment, e considerai ca o proba<br />

cä alegerile generale nu se vor face<br />

in Octombre. Paris, 3 Februarie, 4 seara.<br />

In ,sedinja de Job a Camereb s'a pro -<br />

dus un incident vid între d. Laguerre,<br />

deputat boulangist, si d. Sigismund<br />

Lacroix, deputat radical.<br />

Urmarea acestub incident a fost un<br />

duel.<br />

Intîlnirea s'a fäcut azi diminea jä<br />

cupistolul. S'aú schimbat doue gloanje<br />

fare rezultat.<br />

GERMANIA SI <strong>AM</strong>ERICA IN S<strong>AM</strong>OA<br />

(DepeV de la corespondentii noWi particularT<br />

§i serviciul «Havas »).<br />

New -York, 3 Februarie.<br />

Un incendiu considerabil a isbucnit<br />

la Buffalo. Paguba se arc& la 15 milioane<br />

dolar!. I<br />

(Prin fir telegrafie de la corespondenti nostri<br />

speciali)<br />

Washington, 3 Februarie, 2 noapte.<br />

Senatul a adoptai o hotärîre, prin<br />

care invita pe conzisiunea afacerilor<br />

streine se propue mésurile necesaril,<br />

ara ca st proteogä si se apere dreptu-<br />

rile americane in arhipelagul Samoa.<br />

Washington, 3 Februarie.<br />

Paris, 3 Februarie.<br />

Un accident de drum de fier s'a In- dolarì pentru a stabili un port, si un<br />

tâmplat la Boisfort, aproape de Bruxel- deposit de cärbunb la Go,gopago, in<br />

les. Se zice c& sunt vr'o 10 mortt. si vr'o insula Tutuila, din grupul insulelor<br />

30 de r &nitr.<br />

Samoa.<br />

j Camera a vocal un credit de 100000<br />

ne actualulut ministru de finarte,<br />

care incontestabil este eel mai bun<br />

si mai special ministru de finante<br />

pe care l'am avut de la caderea<br />

lui avrogheui.<br />

LEGEA BRESLELOR<br />

Cestia taraneasca a ocupat atâta timp pe<br />

oamenil nostri politici si mal cu seamä<br />

Corpurile legiuitoare, In cât nu se putea<br />

ca muncitoril agricoli sé nu tapete In sfârait<br />

o 'mbunatatire. Legea vinzarel mosiilor<br />

Statulul este Inceputul reformelor ce<br />

se vor face In acest sens.<br />

Dupa muncitoril agricoli vin ce) industriali.<br />

La noi, unde industria n'are niel a zecea<br />

parte din desvoltarea pe care o are in tarale<br />

din Apus, cestia Imbunatatiret soartel<br />

uvrierilor nu se impune tntr'un mod asa<br />

de serios ca acea a taranilor.<br />

Cu toate acestea, guvernul ne dorind<br />

ca se avem mat tntâiú prolitari si in urma<br />

se se gândeasca la reforme, a crezut<br />

ca e bine sé cugete Inca de pe acum la meseriasi.<br />

De acea d. P. Carp a redactat proectul<br />

de lege asupra breslelor, proect menit nu<br />

numal a'mbunatati vremelnic starea meseriasilor,<br />

dar sé dea o directie sanatoasa<br />

meseriilor.<br />

Pina când acest proect sa vie 'n discutia<br />

Camerilor, mal multi cetatenl aù gasit cu<br />

cale sé faca Intrunirl prealabile, la care<br />

se la parte toca maestria si lucratoril din<br />

Capitala.<br />

Aceste Intrunirl, care se tin In toate<br />

Duminicile la Ateneü, mal ali si scopul<br />

de a scapa pemuncitorl de sub jugul moral<br />

al socialistilor, care exploateazapasiunile<br />

lucratorilor propriú zis' si -i pun In<br />

cearta cu asa zisil patroni.<br />

Când proectul d -lui Carp va ti bine studiat<br />

si bine priceput, atunci se va vedea<br />

ca el are tocmai rolul de a armoniza interesele<br />

maestrilor eu ale calfelor.<br />

Acest stop o data atins, speram ca vom<br />

ti scutiti de a mai auzi de greve si de<br />

grevisti. cat pentru acei ce se numesc les<br />

meneurs, vor trebui sa -si caute aiurea un<br />

teren de exploatat.<br />

MAR'L'I 24 IANUARIE (5 FEBRUARIE) 1889<br />

NUMERUL 15 ,QA1I NUMERUL<br />

ANUì CIURILE<br />

DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS-<br />

TRATIA ZIARULUI<br />

La Paris : Agence Havas, Place de la Bourse, á<br />

AnunciurI pe pag. iV, linia 30 banl; anunciurì<br />

si reclame po pag. Ili, 2 leT linia.<br />

LA PARiS: se; räsestejurnalul cu 15 cent.<br />

numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger<br />

main, No. 84.<br />

50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI<br />

ADMINISTRATI UNEA<br />

No. 3.Platza Epüseopiel.No. 3.<br />

DINASTIA 1,111 BISN1RCK<br />

O carte de sensatie. Cine e autorul ? Intentiunile<br />

Principelui de Bismarck.<br />

Moartea Imparatului Frederic. Ura<br />

lui Bismarck In contra lui Fre-<br />

deric III. Casatoria lui Battenberg.<br />

Cancelarul si<br />

Imparateasa Frederic.<br />

Afacerea GNffken.<br />

Morier. Dinastia<br />

lui Bismarck.<br />

O carte de sensatie<br />

Cititoria nostri ali vezut negresit o<br />

depese a corespondectului nostru special<br />

dig Londra, care ne anunta aparitiunea<br />

In acel oral a une' cart" pur -<br />

tênd titlul «Dinastia lui Bismarck» si<br />

In care Cancelarul German si flu! sea<br />

surit atacati In mod violent.<br />

Ziarul oficios englez Standard publicä<br />

Inaintea de aparitiunea volumului<br />

In cestiune, cette -va extracte, pe<br />

cara le vom reproduce aci, din aceasta<br />

carte despra care un mare ziar din<br />

streinatate zice cä va fi ca un trasnet<br />

care va avea resunet In E.Tropa Intreaga<br />

si va modifica poate chiar relatiunile<br />

dintre Anglia sI Germania.<br />

Cine e autorul ?<br />

Gravitatea acestei cèrti vine de acolo<br />

ca se zice ce. autorul acestei certi, care<br />

pastreazä anonimul, este veduva réposatulut<br />

Impêrat Frederic III.<br />

Intentiunile Principelui de<br />

Bismarck<br />

Autorul carti' In cestiune rice cl<br />

principele de .Bismarck nu ara de cât<br />

un singer gând, acela de a Intemeia o<br />

dinastie bismarckiana.<br />

«Principele de Bismarck, care e nitscut<br />

la 1815, Imbetrâneste repede si este<br />

convins ca a venit momentul se se gândeasce<br />

a gasi un mostenitor al puteria<br />

sale. Dorinta de a asigura fiului sêü<br />

succesiunea sa la postul de cancelar al<br />

imperiulul, este cheia po'iticil principelui<br />

de Bismarck ».<br />

Pentru a'st ajunge scopul cancelarul<br />

german Intrebuinteaza fel de fel de<br />

mijloace pe care le reveleaza opera lu<br />

cestiune.<br />

Ietá uncle din aceste revelatiuni :<br />

Moartea împeratuluiFrederic<br />

Cand muri Imperatul Wilhelm 1,<br />

printul de Bismarck se temu foarte<br />

mult ca Frederic III, si mai ales socia<br />

lut, se nu fie o piedica pentru realisarea<br />

scopulu' sëü.<br />

De aceia Printul de Bismarck fácu<br />

tot ce 't crea prin putinta pentru ca<br />

coroana imperials se revine nepotului<br />

lut Wilhelm I, adicä actualului lmperat<br />

Wilhelm II.<br />

«Unii din adversaria lui Bismarck,<br />

afrma ce el a pl&nuit moartea Impèratulu'<br />

Frederic, pentru a putea rea<br />

liza scopurile sale. Ei afirma ca atuncl<br />

când cancelarul imperiulul sili pa Frederic<br />

III so vie de la San -Remo la Berlin,<br />

to mijlocul emit, el se bizuia pe<br />

faptul ca Imprejurarile puteali, to timpul<br />

drumului, grabi progresele beale'.<br />

Caci, zic ei, ce ait cuvênt putee se<br />

albe printul de Bismarck când declara<br />

ca nu va rëspunde de consecinte dsci<br />

nenorocitul Imperat au va trece Alpi! to<br />

mijlocul geruiui ernit? Din doue lucrurl<br />

uns: or Imperatul refuza d'a Intreprinde<br />

aceasta calstorie, tu care caz printul ar<br />

fi proclamat o regents ; or el se hotara,<br />

or -ce s'ar Intârnpla se vie la Berlin, si<br />

In acest caz, el putea muri pe drum ».<br />

Ura lui Bismarck in contra<br />

lui Frederic III<br />

Doue lucruri fäcusera se nasca in inima<br />

cancelarulu' aces ur& In contra<br />

Impêratului Frederic III.<br />

Ma' Intâiù influents Imper &tesil Victoria<br />

asupra sotulut el, influente cara<br />

erea ara de mare in cât obtinuse de la<br />

Imperat dreptul de a controla tonte actele<br />

d -lut de Bismarck.<br />

Al doilea, faptul c& Imperatul Frederie<br />

refuza In tot -d'a -una d'a convorbi<br />

despre afacerile Statului cu fin! can -<br />

celarului, contele Herbert, si hotarâse<br />

se nu admit& ca contele Herbert se &vie<br />

cancelar.<br />

Casatoria lui Battenberg<br />

Intre alte revelatiuni, aceast& .carte<br />

contine cette -va destainuiri foarte eur'oase<br />

relative la proectul de casi:torie<br />

a printulu' da Battenberg eu sera mos-<br />

tenitorului tronulul de atunci (azi Impêret<br />

al Germanie!):<br />

Nu din temere, zice autorul, d'a ofensa<br />

Rusia, se opuse printul de Bismarck<br />

la proectul de casatorie al priutesei<br />

Victoria cu printul Al. do Battenberg,<br />

ci numal «find -ca mostenitorul<br />

tronului (actualul Imperat) stipulale<br />

într'unul din articolele tractatuluì prin<br />

care el se angajase a susrine pe Bis -<br />

marck, c& si Cancelarul din parte -1 va<br />

Impiedica cas &toria sorci sale cu prin -<br />

tul Alexandrus.


Cancelarul si Imperateasa<br />

Frederic<br />

Frederi ' al III mnrind, printul de<br />

Bismarck triumfa. Triumful Insä nu<br />

erea sufficient pentru dánsul, Il trebuia<br />

$i resbunarea.<br />

«Cancelarul vroia cu or -ce pre! se<br />

pedepseasca pe acel care maI mull sais<br />

mal purin fuseserä asociatii unui suverau<br />

care Indrasnise se creazt ce. Germania<br />

va mai putea exista chier dacä<br />

Bismarck nu mal erea cancelar al imperiulul.<br />

In primul rand venea nenorocita<br />

femee care timp de 30 da ami, tmpartasise<br />

bucuriele si máhnirile réposatulul<br />

el sot si care rémasese Englezoaica<br />

de inima. Toate loviturele Indreptate<br />

In contra doctorulul Mackenzie,<br />

trebuiaü s'o stings pe dansa. Astfel<br />

acea femee, a carei positie triste,<br />

ar fi trebuit se atrage. simpatia universala,<br />

se vézu parasita de toti si chier<br />

insultata».<br />

Ateta nu area destul. Cancelarul Iai<br />

dete toate sitintele pentru a departa pe<br />

principele mostenitor (actualmente impérat)<br />

de parintii séf. Fiend copil, acest<br />

principe erea supus si plan de afectiune<br />

pentru pärintil sel.<br />

De is vársta de 16 ant, el Incepu a<br />

pierde acea afectiune sub influenta acelel<br />

«otrave morale» pe care Ii: o turna<br />

Cancelarul care deveni stepán pe spi<br />

ritul sad punêndu -I In cap fol de fel<br />

de idei extravagante de marire».<br />

Afacerea Gehken- Morier<br />

Un Intreg capitol este privitor la afacerea<br />

Geffken- Morier.<br />

Autorul arata ca lucrând la apropierea<br />

Engliterel si a Rusiel, sir Robert<br />

Morier a slabit sistemul aliantelor prin<br />

care d. de Bismarck vrea se asigure<br />

suprematia Germanici. «Pe catit vreme<br />

Anglia ai Rusia sunt desbinate, zice<br />

utorul, Europa dispare; nu mal exista<br />

de cat Germania si cancelarul imperiulul.<br />

Dar tndata ce Inteiegt're exista<br />

Intre Londra si Petesburg, Germania<br />

lai reia local natural de prima inter<br />

pares printre puterile europene ».<br />

Conclusiune : Sir Robert Morier este<br />

o piedicä pentru Bismarck ; el trebue<br />

discreditat tai departat de la Petersburg.<br />

Dinastia lui Bismarck<br />

Stêrtfind autorul se Intreab4, ce va<br />

deveni dinastia lui Bismarck: Fiul cancelarulul,<br />

contele Herbert nu are nie:<br />

prevederea nie! curagiul ptrintelui sea.<br />

«Azi contele Herbert de Bismarck e puternie,<br />

feind-ca atunci clad vorbeste,<br />

fie -care aude ecoul glasului tatalu! set).<br />

Dar, cánd cati -va stánjen! de peinant<br />

vor acopen rémaaitele puterniculul can -<br />

celar al imperiului , acei care azi se<br />

pleace Inaintea insolentir fluluí, or tolera<br />

el oare aroganta lui Bismarck II ?»<br />

CURIERUL PETRECERILOR<br />

Cat este de placut lucru se al o casa si pe<br />

d'asupra o mobile bung, mal multi servitori<br />

si... si mat cu seams ban! multi I...<br />

Atuncl, dupe Cate -va ceasurf de munch,<br />

dupe plictiseala zilei, poti din cand in cand<br />

set' aduni acasa bi.rbatit ce! mat ferchesl,<br />

femeile cele mat gentile si cu una cu alta<br />

poate sett tresca si de urat si de or -ce<br />

voestt...<br />

Dar cand n'ai toate acestea, cand de pilda<br />

esti un tînër, care tit cu chirle «o odae<br />

mobilath,» and esti deputat de la provincie<br />

sa stai la otel, and lnsfarsit n'af tot rostul<br />

si tot dichisul, ca se primedf a casa,atunct<br />

ce te fact ?<br />

Al exit de la slujba sa te -ai dus la birt.<br />

AI máncat prost si ai platit scump. Cana<br />

est, parca al nevoe seti descre`testt fruntea.<br />

Pe strada e frig, In cafenele te orbeste fumul,<br />

la birturt ai se auzt un lautar raguait<br />

cántandu tt raguait.<br />

«Nu pleca, rema cu mine,<br />

«In pieptul meli tu al un lac *tramas I...<br />

sali un viorist si un cobzar schimonosind<br />

marsul lui Boulanger.<br />

Cu toate astea nu vre! se te duc! acasa.<br />

Te Intelnesti cu un prieten, care tt1 vorbeste<br />

tot de plictiseala, de monotonia vierei, de<br />

lipsa localurilor de petrecere cum se cade.<br />

Te sucesti, te Invertenti si In sfarsit ei hotararea<br />

grava de a lua pe rand toate locurile<br />

unde se poate petrece.<br />

EI un birjar pacatos cu un cal schiop si<br />

unul beteag de un picior si pornestt la bal<br />

mascat la Dacia.<br />

La garderobä e o Invalmaseala stcasnica.<br />

Trei patru jidani te interpeleaza<br />

- He!, musiu, dat palton 1 Un franc 1<br />

Te supui, ca n'ai incotro. Ill la sosonii<br />

piani de zapad &, th Infasoara In palton, leaga<br />

vartos cu funia sil( da un bilet. Iatate -te<br />

scapat de o vama I<br />

Resufii.<br />

Cana intri in sala, de la use te isbeste un<br />

miros de chiftele cu sos de patlagele rosie ai<br />

de untura de peste...<br />

O masca te intervieveazh:<br />

- Mergi la boje!? Ea beao o bene I...<br />

Ca se scapi de onorabila, o tntrdie lute :<br />

-- Ce al gatit asta -zi madamo ? Sarmalute<br />

cu iaurt, or tocan& cu cartoft ?<br />

- Io nu sint bucatareasa 1 tri respunde<br />

onorabila.<br />

- Atunci ce ai spalat ?<br />

In sfársit fuge. Daca nu e bucatarease,<br />

de sigur e speletoreasa. Daca nu e nici<br />

spalatoreasa, atunci ce poste fi ? Ath mal<br />

$i scena asta se repeta cu multe, cu prea<br />

multe mesci.<br />

Mai stat purin, privesti la däntuitorl si te<br />

hoterestt sa pleci....<br />

ItI e; drumul spre Eforie.<br />

Aci ti se deschide usa, sosonii ti -! Invalete<br />

In hîrtie, care tot d'a -una este un exemplar<br />

din Democratia si intri... cu putru<br />

lei.<br />

De la use te izbeste un miros de violettes<br />

de Parma, New - Movn -Hay, Ylang- Ylang,<br />

Corilopsis ai... si Eau de Lubin, da,Eau de<br />

Lubin !<br />

Aici al se luptl mal grec cu interpelarile.<br />

Asa, dace esti deputat, te pomenesti cu<br />

o ttnara, care cu un ztmbet ce zarestl prin<br />

masca, te 'ntreabh.<br />

- De asta 'ti da tara diurna ? Ca se stai<br />

la bal mascat ? N'ar fi mal bine sa te duci,<br />

se studiezi chestia agrara ? In tate loturi<br />

se vend mosiile Statului P...<br />

Si n'ai ce raspunde.<br />

Dace esti gazetar, apoi te interpeleaza<br />

ast -fel :<br />

- Me rog, ce face cabinetul Floquet ?<br />

AI ve 'ut ce majoritate a avut Boulanger ?..<br />

'TI al scris articolul pe mîine ?...<br />

$i tot ala, cuvintele glumete curg, mascite<br />

nostime se 'ntrec. Nu se dantuieste<br />

aci, se vede ça n'ali vreme, Si 'n adever 'mi<br />

am facut reflectia, ça numal aceia pot se se<br />

'nverteasca prin salon, cari nu pot petrece<br />

alt- fel cite-va ceasurl...<br />

In sfirsit, dal peste o cunoscuta, saä te<br />

imprietenest1 cu o nutsculitä. Mergeti la<br />

bufet.<br />

- Ce let ?..<br />

- Un pahar de sampanie I respunde<br />

dumneaei cu rateala.<br />

Al stat, ai platit ma: multe pahare, far la<br />

plecare masca dreguta îÇI stringe mana spunindu't!<br />

;<br />

- Enchantée do vous boire 1<br />

Ametit, cu sangele aprins ìt! ei In sflrsit<br />

drumul spre casa. La Eforie sulla tre! ceasurf.<br />

Te gtndesti se intri si pe la Odet.<br />

Intri cu paltonul sa cu sosonif. Par'ca,<br />

ori -cita dorinta de studia a1 avea, nul! vine<br />

se te amesteci In bal. Te instalesi Intr'o<br />

loje.<br />

Dacia a rëmas pe jos. La Orfeo miroase<br />

a chiftele marinate, a untura de gîsca, de<br />

peste, de porc, de toate dobitoacele.<br />

Un sergent de jandarmi joaca cu o unguroaica<br />

voluminoasa, care 'n toc de mas -<br />

ca are o batista gaut-ita 'n dreptul ochilor sa<br />

al gurel.<br />

Se joaca serba, se sbiarA, se urla, se bea'<br />

vin, bere, cuita, se sare, se fac maimutarii,<br />

se ciupeste chiar, o, ho I ça la cazarma I..<br />

Pleci...<br />

Pe drum te gîndesti la drama viete! Irfásurate<br />

'n haina comediel celel mal cara -<br />

ghioase.<br />

A doua zi, Gand capul 'tt -e greü si ochil<br />

te ustura, al oare cel purin dreptul de a<br />

zice c'aI petrecut ?<br />

Balistu.<br />

ECOU RI LE ZILEI<br />

Este absolut neintemeiatà stirea<br />

cum cà amicul nostru d. Barozzi pre<br />

fectul judetului Tecuciü ar fi demisionat<br />

din acel post.<br />

x<br />

Episcopul de Roman si senatorele<br />

Simionescu Râmniceanu daruind<br />

scoale: profesionale de fete din Iasi,<br />

cet dintáiü 50 bilete din loteria Reuniunei<br />

fenzeilor române, tel de al<br />

doilea 60 bilete dira aceastà loterie.<br />

Comztetul Reuniuneï prin presedinta<br />

sa doamna, Elena Mârzescu, le<br />

exprima in public sincerile sale multumiri<br />

pentru generoasa aceastà<br />

fept&.<br />

- x-<br />

Raportul I. P. S. S. Mitropolitul Primat<br />

catre M. S. Regele.<br />

Se aprob&,<br />

CAROL.<br />

Sire,<br />

Prin Ineetarea din viatä a d-lui<br />

colonel Nieolae Bibescu, remânând<br />

vacant postul de al doilea epitrop al<br />

spitalului Brâncovenesc si sântei bis:<br />

rici Domnita Bàlasa, subsemnatul<br />

ca efor al acestor asezâminte, si<br />

conform dreptului ce'mi dá testarnentul<br />

de fondatiune, am convocat<br />

rudoie descendinte, spre a congl&sui<br />

asupra alegerei unu! noü epitrop,<br />

si rasultatul conglàsuirei a fost pronu<br />

etarea majoritiitei pentru principele<br />

Nicolae G. Bibescu.<br />

In urina acestora, vin cu respect<br />

a r:ducerugäminteMajestätei Vo>àstre<br />

ca coüforrn dispositiunilor tsstarr,entului<br />

ilustre! fondatoare Báneasa<br />

Salta Brâneovear_u, se bine-voiti a<br />

da lnalta Majest&tei VoastrH aprobare<br />

asupra numirei principelui Nicolae<br />

Bibescu, in calitate de epitrop<br />

al asezSmintelor BrA neovenesti,<br />

locul repausatului colonel N. Bibescu.<br />

Sunt al Maest&te! Voastre,<br />

tntru tot supus si plecat servitor si<br />

catre Dumnezeü smerit rugator,<br />

loset' lliitropolit Primat.<br />

20 Ianuarie, 1889.<br />

Y'NUtGA -- 24 IANUA1t1E<br />

Eri s'a f&eut alegerea de epitrop<br />

al bisericei Slobozia.<br />

D. C. B&rcánescu, eminentul diriginte<br />

al corului da la Domnit3 Bitlava,<br />

a fost ales cu 80 voturi In po<br />

triva a 26 date unui domn Bedraus.<br />

Lrnoriasii sunt Incântati de aceastà<br />

alegere, cea mai nemerita care se<br />

putea face. x<br />

D. Theodor Rosetti, presedintele<br />

consiliului de ministri a iucrat azi<br />

Cu M. S. Regele aproape o ord.<br />

x<br />

D. G. Mititelu, vézênd cà fondurile<br />

urbe! Odobesti sunt pe /und, a oferit<br />

comunei salarial ce i se va cuveni<br />

pe tot timpul cât va fi primar<br />

al acelui oras.<br />

Mai multi cetàteni Odobesteni,<br />

zice Fra fia din Foc,sani, ne roagà<br />

sé'í exprimám multumiri dinpartele.<br />

x<br />

Consiliul profesoral al Facult&tei<br />

de medicina e convocat pe mâine<br />

seari3c Marti pentru a discuta cestiunea<br />

demisiunei d-lui dr. Asaki.<br />

--x<br />

Eri la 2 ore Is o Intrunire a studentilor<br />

in medicin& s'a luat dispositiunea<br />

ca tot! studentii sé meargà<br />

azi la Cgmerà si sá depue o patitie,<br />

cerând ca Parlameritul s© acorde<br />

d-lui Aseki suma ceruts pentru laboratoriul<br />

d-sale. x<br />

M. S. Regele, insotit de adjutantul<br />

séü de serviciü, a mers eri de a<br />

vizitat lucrárile ce se fac la Cotroceni<br />

pentru schimbarea matcei Dâmbovita.<br />

- X-<br />

D. general Manu a lucrat eri cu<br />

M. S. Regele. x<br />

D. Colonel Carcaleteanu va represinta<br />

în curând d-lui ministru de<br />

resbel, ultimele lucràri fàcute de<br />

comisiile de stat-major pentru ridicarea<br />

hartei militare a Moldovei<br />

de sus.<br />

STIRI MARUNTE<br />

Marele duce de I -Iessa a sosit la St. -Petersburg<br />

ou fiul sea si cu flicasa mal mica,<br />

princesa Alisa, care, precum se zice cu<br />

toate desmintirele, trebue se fie logodita<br />

tn cur &lid cu tareviciul. Imperatul Rusiel<br />

trimisese la granite pe generalul Noerder<br />

ca se intimpene pe marele duce.<br />

- Regele Glande a esit cu totul din sta-<br />

'rea bolnavicioasa care tngrijise at&t pe<br />

dactorii set ; tt place din noü se se Inde -<br />

letniceasca Cu. antichit&tile lui si a che -<br />

mat eri la castel de Loo mal mullí negustori<br />

de curiositati spre a le cumpera<br />

deosebite lucruri. In acelasl timp reguleaz&<br />

trebile de stat ce ail remas in tnt &rziere<br />

de la boala lui.<br />

- Printul Alexandru de Batemberg e la<br />

Venecia. Va sta acolo pana la luna lui Martie.<br />

Atunci se va duce la Biarritz se se tnt&lneasca<br />

eu regina Angliel.<br />

- Dac& trebue se credem Standardul,<br />

sir Robert Morier ar ficerut lui lord Salis -<br />

vury autorizatia de a merge la Londra<br />

spre a da explicatif verbate asupra faimosului<br />

incident ce priveste rolul jucat<br />

de dinsul la 1870 de care a vorbit Gazeta<br />

de Colonia.<br />

-Prin un tractat a le carul articole nu se<br />

cunosc, St.- James - Gazette a devenit organul<br />

intereselor Germanie! In presa inglezA.<br />

D. Greenwood, fostul director afoel, a fost<br />

departat,fiind ca nu primeaaceasta politic&<br />

el va face un protes proprietarulul ziarului,<br />

cea ce va pricinui poate destainuiri<br />

curioase.<br />

- Ministrul resboiulul a hotArtt ca un<br />

concert militar se fie organitat la Expositie.<br />

Doué -zecl music! militare vor lua parte<br />

la el.<br />

- La concursul de frumusete ce a avut<br />

lot la Turin, d -loara Jenny Coopeer, din<br />

Viena, a obtinut premiul Intel. Cele - l'alte<br />

laureate n'aü fost clasHlcate.<br />

INTEMPLARILE ZILEI<br />

DIN CAPITALA<br />

Vremea. -De vre -o doue zile e un timp<br />

adrnirabil. Un soare stralucitor, un vtnt<br />

primavArtec, toate acestea ttl dati impresiunea<br />

c& s'a sfirsit cii iarna.<br />

AsearA se tnorase, dar mai tirziü vremea<br />

s'a 'mbun &t &lit din noie, ala cA de asta-z1<br />

actiunile paltoanelor aü tnceput se scada.<br />

Ars. - Un copil de la o bruti?rie, anume<br />

Tudorache Ion, voind se ia niste aga fiart&<br />

dintr'o cAldare, a cAzut tnauntru. Nenorocitul<br />

a fost dus la spital eu un picior si<br />

jumetate din ptntece arse.<br />

Contrabandisli.- Er! sear& o ceata de<br />

contrabandierl ali batut tntr'un mod bar -<br />

bar pe doua garzi comunali. Unul din el<br />

allume Ion Mustac, a fost ala de rea mal -<br />

tratat, tac &t a fost adus mat mort la spi -<br />

talul Coltea.<br />

DIN JUDETE<br />

Vârsat.-- Fratia este informata in mod<br />

positiv, c& to Focsani s'a ivit mal multe<br />

casurl de Variola. D. medic primar, Dr.<br />

Catulescu a facut cunoscut aceasta at &t<br />

primariel cat si dit'ectiet sanitare. De ase -<br />

mena all&m ca, at&t d. primar B &l &nescu<br />

c &t $i d. dr. Catulescu aú dispus fie -care<br />

In ce -1 priveste, luarea tutulor mesurilor<br />

posibile pentru combaterea acestel maladi!.<br />

Crimiinali prinsi. - Prefectura de Ialomita<br />

a trimis parchetului de Ilfov duo!<br />

indivizi prinsi de politie in C&lArasl si<br />

care dupé semnalmente, par a fi diatre<br />

aceia care aíí t &Ihirit pe d -nu Kohler.<br />

Incendiu. -In ziva de 20 Ianuarie ora<br />

1 p. m. a luat foc moara d -lor Dumitru<br />

Nieolescu si I. Dobrinescu de la marginea<br />

orasuluI C &l&rasi. Causa incendiului nu<br />

so tie inca. Localul s'a distrus eu deséversire<br />

tmpreunà eu mal toate lucrurile<br />

din n&untru. Paguba se urgà la suma de<br />

40,000 lei. Dar din fericire pentru proprietari,<br />

moara era asiguratá. Societatea cars<br />

va suporta paguba este «Dacia - Rom &nia ».<br />

Focul a fost alimentat, zice falomilianul<br />

de un vent favorabil si puternic ala ça<br />

actiunea pompieri!or remasese aproape<br />

zadarnica. Pompieri! se transportase imediat<br />

pe teatrul incendiului.<br />

DIN STREINATA'I'E<br />

Toastul principelui de coroana din<br />

Srbia.-Tenerul clironom al Serbie! Ale -<br />

xandru, care a tmbracat de curend uniforma<br />

de sub locotenent, a invitat In 25 1.<br />

c. pe diferitii ofìcerl al batalionulul seü la<br />

palat,ca se tnchineca el fr &teste un pahar<br />

de vin. Dupe ce s'aü cam e &rpit cu vinul,<br />

aü tnceput oficerii sé toasteze. Comandantul<br />

bataliunului a toastat pentru regele,<br />

altul pentru Serbia, altul pentru clironom,<br />

si in urm& ei aúltndemnat pe principe<br />

se zita si el ceva. Si principele s'a ridicat<br />

cu paharul in m&na,dar abia'si a Inceput<br />

vorba,cand oficeril aü tnceput a tngalbeni<br />

privind unii la alti!, caci principele a<br />

toastat pentru: «regina Natalia, iubita mea<br />

mama.» Oficerit s'aü recules tndata si '1 -aa<br />

taie cuventul, rug&ndu'I mal bine se bea<br />

de cal se toasteze. De sigur regele Milan,<br />

care nu era de fata, tai va fi tras a doua zi<br />

ìa dare de seam& feciorul si 'I va fi jucat<br />

epilogul «comedie! cu toastul.»<br />

Simpatia pentru Franta. - Citim In<br />

Independenta Belga :<br />

«De Duminica, deosebitele spectacole ce<br />

se data in teatrele din Bruxela si In care<br />

e vorba de Franta cet de put,in, aü tel mal<br />

deplin sumes. Ultimele evinimente din Paris<br />

an reinviat simpatiele publicului pentru<br />

Franta.<br />

Luna seara la Scala, s'a repetat de trel<br />

ori de a rindul Marseliesa In Françoise les<br />

bas bleus. La Fille du Tambour major la<br />

Burs& e de asemenea un spectacol de sen -<br />

satie. Intrarea francezilor in Milan ridica<br />

tunete de aplause.<br />

Manifestarile spectatorilor aU atins cul -<br />

mea la Aloazar in momentul trecerel umbrelor<br />

generalului Boulanger si ad -lui Jacques<br />

: Fluer &turi, aplause, traiasca Bou -<br />

langer, strigate ; toatA sala manifesta.<br />

Parca ar fi fost un meieting, mai purin oratorul<br />

si clopotul presedintelui.<br />

Moartea miserabila a unui milionar.-Un<br />

lyonez foarte cunoscut, de mal<br />

multe ori milionar, d. Rinck, plecase la 7<br />

Ianuarie dimineata, spre a observa starea<br />

ghetArilor pe elesteul Oullins , a carie<br />

concesiune o avea.<br />

Nu mal reaparu si toate cercetärile fur&<br />

zadarnice.<br />

Luni dimineata cadavrul lui fu scos din<br />

Sona unde plutea. Avea tnc& la degete o<br />

venga si inelul de cununie. Ciasornicul<br />

lipsea, dar lantul ramas In giletca arata<br />

c& 'i fusese smuls tn o lovitur& de vr'o<br />

st&nc&, pe c&nd cadavrul sé ducea In fundul<br />

apel.<br />

Or -ce ideie de omor e t :iléturat &.<br />

INFORMÂT IURI<br />

Aflhm cä un numér oare-care de<br />

proprietari din Ilfov aü hotàrât se<br />

creeze un cere agricol In Bucuresti<br />

si sé ïnfiinteze un ziar pentru a cornbote<br />

propaganda socialistá.<br />

Er! s'a f&cut la Târgoviste, alegerea<br />

unui senator "tantra colegiul<br />

intêiü.<br />

A fost ales d. Dimitrie Geani liberal<br />

multicolor cu7lvoturi In contra<br />

priritului Dim. Stirbei care a<br />

í.ntrunit 57 voturi.<br />

-s111-<br />

Er! M. S. Regele a primit delegatia<br />

dobrogeaná.<br />

M. S. a ascultat cu multà bunavointà<br />

cele ce i s'aü cerut de capul<br />

delegatii, promitând ci va sine seama<br />

de cerintile ]ocuitorilor Dobrogeni.<br />

s»-<br />

Relativ la instructia afacerei locotenentului<br />

Kiritescu affina cà raportul<br />

de dare in judecatk al comisarului<br />

special va fi terminat mï:ine.<br />

-<br />

Intrunireá de la Ateneu<br />

Eri la Ateneü s'a tinut o intrunire<br />

a meseriasilor din Capitala.<br />

D. I. Bràtescu vrând se ia cuvêntul<br />

vre o 50 de indivizi, aü inceput<br />

se strige : jos Brátescu t jos ciocoil!<br />

etc. A trebuit numai ràbdarea multimei<br />

de peste 500 de comercianti si<br />

meseriasi, pentru ca un scandal se<br />

nu se intêmple.<br />

Sé zico cà autorii scandalulu! ereaü<br />

trimisi de d. Nàdejde.<br />

Dupé o jumétate de orà de strigáte<br />

si incercàri de a provoca un<br />

scandal, ei s'aü retras strigând : La<br />

cercul muncitorilor.<br />

D. Brätescu, luând apoi cuvêntul,<br />

Incepe prin a aráta cil acesti pretinsi<br />

socialisti nu sunt de cut niste<br />

descreerati cari vor sé atragà poporul<br />

pe o cale de nenorocire si de<br />

destrebàlare.<br />

D. Bräteseu aratà care e scopul<br />

ce urmäresc socialistii.<br />

«Acesti ambitiosi, zice d.Br&tescu,<br />

diferá de socialistii din Francia,<br />

printr'o lipsä complectà de culturá;<br />

tot ce fac, o fac numai pentru interesul<br />

lor personal.»<br />

D. Brt'ttescu, terminà apoi propuind<br />

ca fie-care breaslá dé' meseriasi<br />

sé aleagà câte un delegat, care se<br />

mearga cu totii la guverii si sé 'i<br />

ardite cerintele lor.<br />

--<br />

Eri politia a expulsatpe d. Zeti,un<br />

anarhist sêrb, care precum s'a eonstatat,<br />

a introdus í.n Serbia mai multe<br />

sute de arme, de sigur pentru a<br />

provoca o revolutie In contra Statulut<br />

Sêrbesc.<br />

Impreunà Cu acesta, aü fost expulsati<br />

Inch trei anarhisti, tot de nationalitate<br />

serbi.<br />

-D7-<br />

Pentru mâine la :orele unu dupé<br />

aaiiazà sunt invitati á se Intruni la<br />

r iubul comercial de la NaFionala toti<br />

liroprietarii si arendasii din judet,<br />

sprea a lua din noü In discutie<br />

proectul de lege asupra tocmelilor<br />

agricole.<br />

La aceastà întrunire se va vota $i<br />

motiunea care va fi presintatà guvernulul.<br />

-1116-<br />

D. colonel Algiu, prefectul politiel<br />

capitalei, a prezintat d-lui ministru<br />

de interne un proect de reorganizare<br />

a diferitelor servicii ale prefecturei.<br />

st-<br />

Ni se spune ci mai multi societarl<br />

aü hotàrât se propue si sé sustie<br />

candidatura d-lui George I. Lahovari<br />

la alegerea de consilier al creditului<br />

urban.<br />

Nu putem de cât se aprob&m hotàrlrea<br />

luatà de Societari câci d. G.<br />

I. Lahovari care de 12 ani este consilier<br />

al inaltei Curti de compturi si<br />

a càru! capacitate In materie financiara<br />

e net>igàduità, mat are si nepretuitul<br />

dar dar a fi un lucràtor<br />

neobosit.<br />

- t®-<br />

Tinërul Vericeanu, numit acum doué<br />

zile supleant pe lângä tribunalul de<br />

Ilfv, îsi a dat demisia din ace! post<br />

pentru motivul ci n'a fost consultat<br />

Inainte ca sé fie numit.<br />

-®-<br />

Prea sfintitul Melchisedek al Romanului,<br />

Intru tot venerabilul decan<br />

al Episcopatului nostru, adânc miscat<br />

de minunata scàpare a moastelor<br />

Sf.-Paraschive din cel din urm&<br />

foc ce '! a topit sicriul, s'a folosit de<br />

vacantele Cràciunului spre a prelucra<br />

viata Sfintei, insotind'o cu o istorie<br />

a timpului privitoare la neamul<br />

românesc.<br />

Noua operà a eruditului prelatacademician,<br />

pe lângà cà va imbogßti<br />

literatura noastrà bisericeascá,<br />

este de o foarte mare Insemnàtate<br />

pentru istoria noastrá national&, Intru<br />

cât dà la luminà un precios document<br />

necunoscut pânà acum : O<br />

scrisoare a celui din urma patriarli<br />

bulgar, fericitul E/timie, are Vasile<br />

Vodá al Moldovei.<br />

Ne luám voie, cu acest prilej, a<br />

face o indiseretiune : mai multe<br />

dosmne venerabile din societatea<br />

înaltà a capitale!, cugetà a intreprinde<br />

in timpul marelu Ipost un<br />

pelerinagiü pios la Iasi spre a aduce<br />

inchinàciuni Ante! Paraschive, patroana<br />

Mol dovei .<br />

p 2' EDITIUNE<br />

..,._. ,.r:.--r®<br />

CORPURILE LEGIUITOARE<br />

S ENATUL<br />

,,edinla de la 23 lanuarie 1889<br />

Sedinta se deschide la 1/2 ore sub presedinta<br />

d -lui general Florescu.<br />

79 Senatortfat&.<br />

D. Hariton Racotta, foarte emotionat<br />

aduce la cunostinta Senatulut uneltirile<br />

perturbatoare st&rel attuale de lucrurl<br />

a propagande! socialiste, cum s'a<br />

constatat de un & -zl la Tirgoviste unde s'a<br />

vezut d. N&dejde provoc&nd f&tis dispretu<br />

poporului tmpotriva claselor dirigiate.<br />

Cere dati guvernulu! se garanj,eze linistea<br />

Orel si viata proprietaricor (aplause).<br />

D. T. Lerescu(Argesiu) provoacabanca<br />

ministeriale se se pronunce asupra comunicare!<br />

d -lut Racot&.<br />

D. prim Iilinistru declarA, cA e sur -<br />

prins de arétarea d -lui Racott& intru ctt<br />

priveste Dtmbovita si va cauta s& la informatil.<br />

In prlvinta agitatier socialiste guvernul<br />

a constatat deja la Camera existente e!.<br />

Insa, cu toa!& privighierea severa ce se eserciteaz&<br />

de autoritat1, nu s'aü putut<br />

surprinde agitatoril depAsisid marginile<br />

condicel penale, eu toate acestea, faptul<br />

semnalat de d. Racola ar cadea sub represiui.ea<br />

legiuirei tn vigoare; va dispune<br />

dar a se cerceta casul la fata leculul si va<br />

consulta Consiliul asupra mAsurilor de<br />

luat.<br />

Proectele de reforme ce a presintat guvernul<br />

actual sunt o garaittie tndestul & -<br />

toare de solicitudinea sa pentru popor;<br />

daca tns& agitatiuilea socialist& va urma<br />

a creste in ofensiva tmpotriva ordine! sociale,<br />

guvernul nu se va da tnapol, de la<br />

trista datone spre a cere corpurilor legiuitoare<br />

arme nuol $i puternice de represiune.<br />

(Aplause prelungite).<br />

D. loan Alexandrescu crede, cA ara -<br />

tarile d -lut Racotta sunt resultatul une!<br />

relatiuni exagerate.<br />

D. H. Racotta, mentine ou putere denunciarea<br />

s:i el se teme, ca mesurile de<br />

represiune fagáduite ile guvern se nu fie<br />

tardive; insista deci pentru o urmare lmediat&<br />

si sever&. (Aplause).<br />

Incidentrul se tnchide.<br />

D, loan Plesnila, da citire raportulut<br />

comitetulut delegatilor, pentru con -<br />

struirea une! finii ferate directe intre Beria('<br />

si Galati.<br />

d lu! - Pa l upar.<br />

Senatul decide a se trimite raportul<br />

D d& catire une! propunerl<br />

pentru rescumpérarea drepturilor de imbaticuri<br />

de la proprietatile particulare.<br />

Se voteaz& impáméntenirea d -lu! Store<br />

Anastasescu roman din Macedonia.<br />

Se la In desbatere proectul de lege prin<br />

care guvernul este autorisat a emite renta<br />

amortisabila 5 0/0 in suma de 2,000,000<br />

spre acoperirea sume! ce Statut a tmprumutat<br />

sAtenilor lipsit! de hran& sub forma<br />

de porumb tn virtutea lege! din 15<br />

Martie 1888.<br />

D. N. Fleva, se pronunt& contra lege!,<br />

intru cal suma in cestie la trebuinta ce a<br />

fost, s'a luat deja din suma de una sut&<br />

milioane puse la dispositia guvernulul<br />

pentru alte lucrara ; prin urinare nu fute.<br />

. %Villnlesniler a


lege pentru ce se se autoriseze o noue en<br />

istune de renta. Operatie ce n'ar avea<br />

alt scop de cal echilibrarea deflcitului ordinar<br />

al bugetulul general, pentru care<br />

cere respingere& lege!. In or -ce caz cere<br />

a se tnscri In buget, c& restituirea sumelor<br />

date teranitor se serve la amortizarea<br />

acestel rente, in care Inteles depune un amendament.<br />

D. M. Ghermani, declara ca proiectul<br />

in cestie a fast mai Int&iü infatisat din iniciativa<br />

Ministerulut de Interne, care tusé<br />

conving &ndu -se, ca Departamentul Finan -<br />

celor nu poate acoperi prin casa de Depuneri<br />

tntreaga suma, s'a decis a se cere<br />

pentru rest o emisiune de renta. Prin urmare<br />

nu poate fi vorba de niel o operatie<br />

financiara pentru acoperirea deficitulul<br />

bugetar. D'aitmintrelea se poate constata<br />

din situatia zilnic& a casel de Depunera imposibilitatea<br />

absoluta d'a avansa aceast&<br />

suma, far& a primejdui operatiunile sale<br />

zilnice de restituirl, pe care guvernul la<br />

caz de lipsà, e chiar dator a le Inlesni casel.<br />

Dar chiar cele d'fntâiü tre! milioane<br />

luate de la casa de Depuneri, aceasta n'a<br />

Post tn stare a le tnainta In numerar, ci a<br />

dat Ministerulul de Finance, recipise de<br />

depunerl pe care acesta le a depus la Banca<br />

National& spre a lua ban!.<br />

Intru cât dar, nu s'a putut lua barril la<br />

unde'l indica legea ce orânduia a lar clieltuial<br />

&, guvernul a trebuit se realiseze<br />

banii dintr'un tmprumut deja erais, pentru<br />

acoperirea tesaurulua, dect proectul<br />

de fat& nu Inf &tiseaz& niel unu din inconvenientele<br />

aretate de preopinent si cere a<br />

se priimi legea.<br />

Legea se la in consideratie si articolul<br />

unie se voteaz&.<br />

D. Fleva, propune un amendament ca<br />

al doilea aliniat din articol, prin care se<br />

prevede ca Incasarile sumelor datorite de<br />

téranl se serve la amortizarea sume! de<br />

renta ce se emite.<br />

Comitetul delegatilor tn majoritate ,<br />

dupe o prealabii& consultare, respinge amendamentu<br />

d -luI Fleva.<br />

D. Miner, sustine amendamentu Intru<br />

cal nu jicneste tntru nimic legea, din<br />

potriv& reguleaz& mal bine operatiunile<br />

bugetare, prevezend anume resursele de<br />

unde sé se acopere renta emis &.<br />

D. general Manu, ministru de rezboiü<br />

crede, ce discutia de fat& pare a fi o ceart&<br />

nemtiasca, tntru cat nimic nu justifica temerea,<br />

c& restituirea sumelor datorite de<br />

salent va alimenta resursele chieltuielelor<br />

budgetare ordinare. De asemenea nu e Intemeiat&<br />

asertiunea, c& suma Inscris& la<br />

veniturI din Incasarea acestel datori' de<br />

la satent, va fi tntrebuintat& la alta des<br />

tinatie, Intru cât partea afarent& inscris&<br />

pentru amortizarea rentes este mal mare.<br />

Prin urmare amendamentul d -lui Fleva i<br />

se pare de prisos.<br />

Amendamentu pus la vot se respinge,<br />

cu mare majoritate.<br />

Legea se voteaz& cu 43 voturl, contra 23.<br />

tedinta se ridic& la 5 ore,anunciandu -se<br />

cea viitoare pe mâine.<br />

C<strong>AM</strong>ERA<br />

tiSedznca de la 23 Ianuarie 1889<br />

Sedinta se deschide la orele 1 1/2 sub<br />

presedinta d-lui G. Gr&disteanu.<br />

105 deputatl prezenti.<br />

Se daü citire mal multar petitiunl tntre<br />

care una curioasa daca nu caraghioaz&<br />

un tinér din Ilusl a dat jalb& la Camer&<br />

ca sé 'I faca preot, aceea ce a determinat<br />

pe seful voiagtorilor deputatl sé exclame,<br />

c& 'I culmea aberatiunel...<br />

Sé d& citire de d. deputatSimuunul memoria<br />

prezentat de student! In medicina<br />

relativ la mentinerea d-rulul Assaki, care<br />

se si reconsand& de urgent& comisiunei de<br />

petitü.<br />

Se voteaz& 2 indigenate, a d-lor Reiniche<br />

si Droe 5aitan.<br />

Vreme perdutît<br />

D. presedinte aduce aminte Camerel ca<br />

trebue sé lucreze, legile nu sunt sfàrsite<br />

de studiat In sectil si avem $i 27 interpel&ri.<br />

D. Apostoleanu roaga pe d-niI interpelatorl<br />

sé si le amane spre a se sfarsi<br />

cu studiul legilor ;<br />

D. Th. Rosetticere tot aceasta spunênd<br />

ca d-nii ministri sunt gata sé stea si pan&<br />

la mezul noptil pentru desvoltarea interdar<br />

pan& la 5 ore se se sfârsasca<br />

Pel&rilor egea agricol& de studiat.<br />

si d. Kog&lniceanu e de aceasl parere.<br />

D. Paladi care are poft& de vorb& ca<br />

or-ce avocat ce e demn de acest nume, mal<br />

EOITA ZlARULUI «EPOCA»<br />

WALTER SCOT 1'<br />

(93)<br />

LOGODITI<br />

SAU<br />

CONETABILUL DE CHESTER<br />

XXIX<br />

(Urmare)<br />

Dar fie, e perduta pentru mine ; dea<br />

D -zeli sé fie fericit& 1 momentul de tul -<br />

burare ce al n &scut In spiritul mea va<br />

disparea, si vol gândi c& a facut cea ce<br />

In constiinta Si ca eel mai bun prieten<br />

al sñü, ar fi trebuit sé o sf &tuesc sé<br />

faca.<br />

Ispravind aceste cuvinte, fizionomia<br />

sa, spre marea mirare a celor dol tovareei<br />

al sé!, redeveni linistit& si hot&<br />

rite ca de obiceiü.<br />

Te felicitez, zise scuterul Ineet<br />

menestrelului ; vestile d -tale cele rete<br />

nu l'ad supérat pe cat credeat.<br />

Val ! réspunse Vidal, am si al tele,<br />

si mal refe Inca, sé va spun.<br />

Acest réspuns fu facut pe un ton<br />

strania, potrivit cu apucaturile lui ciudate.<br />

Evelina Berenger e dar maritata?<br />

zise conetabilul ; si, aide, sé glti-<br />

ales când e si opozant,ia Cameril mal malt<br />

time eu niste teoril ce le pot califica chiar<br />

voiajoare... Sfârseste prin a spune c8 nu<br />

se pot am&na interpelsrile.<br />

D. Blaramberg, tnsa, unul din iuterpe-<br />

1 &tort, consiente la amânare.<br />

Cele 27 .w<br />

D. presedinte consulta pe fie -care interpelator<br />

asupra amânarii ; d -nil Alexaudrescu,<br />

Deleanu, Ion Gr &disteanu, Ceaur<br />

Asian, Blaramberg,Nadejde, Ernest Sturza,<br />

Nucsoreanu, consimt tots la amânare si la<br />

3 far& un sfert se trece In sectii.<br />

Maine sedinta publica.<br />

Farfuride.<br />

ULTIME INFÜRMATIONI<br />

Comitetul delegatilor al legit tu<br />

contra cumululuï si -a sfêrsit lucrürile<br />

si a ales raportor pe d -nu<br />

Dim. Popescu.<br />

Camera a lucrat azi to sectiunl,<br />

pentru a se ocupa de legea toc<br />

melilor agricole.<br />

Maine se va tine sedinta publicü,<br />

la ordinea zileï find 27 de<br />

interpelari.<br />

D. Lascelles, Ministrul Angliei,<br />

obtinând un congedill, va parasi<br />

pentru tâte -va zile capitala spre a<br />

se duce la Londra.<br />

D. Ministru de justitie a terminat<br />

elaborarea unul proiect de lege<br />

privitor la reorganizarea corpurilor<br />

portareilor.<br />

n<br />

D. colonel de Torcy, atasatul<br />

militar al Franciei, va sosi la 2<br />

Februarie in capitala pentru a se<br />

presenta M. S. Regelui.<br />

D. Ministru de lucrüri publice<br />

va presenta zilele acestea Corpurilor<br />

legiuitoare un proiect de lege<br />

relativ la constructia unul pod pesto<br />

Bistrita.<br />

D. deputat socialist I. Nadejde<br />

a mers eri la Têrgoviste, unde se<br />

fäcea alegerea pentru colegiu tntâiú<br />

de senatori.<br />

D. Nüdejde, a invitat la d-sa la<br />

Hotel, mal multi sateni din Dâmbovita,<br />

pe cari 'i-a povétuit sé<br />

faca petitiuni la guvern pentru a<br />

cere pamânturi. Deputatul colegiulul<br />

al treilea de Iasï a scris<br />

cu propria sa mana mai multe petitiuni<br />

de felul acesta.<br />

Apoi d. Nadejde a sfatuit pe<br />

sateni sé-'si aleaga delegati cari<br />

sé fie in contact cu d-sa, daca<br />

vor avea trebuintü.<br />

Dupe aceasta d. Nadejde a anuntat<br />

satenilor tntruniti, care de<br />

alt-mintrelea nu eraú in mare numer,<br />

ca va mai veni la Têrgoviste<br />

pentril a vorbi cu el.<br />

St<br />

Aflam ca o triumfalä primire<br />

se pregateste d-lui deputat Nadejde,<br />

daca ar tndrásni se meargü<br />

cese nu s'a parasit familia, de si a<br />

p &r &sit pe unul din membrii sél; e Inca<br />

o De Lacy, ara 'I ? Ei bine, spirit<br />

m &rginit ce erti, nu ;mé Intelegi ?<br />

A lust pe Damian de Lacy, nepotul<br />

mea ?<br />

Si'ortarea ce conetabilul fu nevoit sé<br />

faca asupra'l spre a rosti aceste cuvinte<br />

care nu sé potrivea de loe eu zlmbetul<br />

silit care sé vedea pe buzele sale<br />

pe cand vorbea ast -fel.<br />

Nu, Milord, nu e märitatá, zise<br />

menestrelul apasand asupra acestui<br />

din urma cuvint eu un accent pe care<br />

conetabilul nu'! putu pricepe.<br />

Nu'í maritata 1 repeti el ; dar far&<br />

Indoial& logodit &. Pentru ce nu ? Prima<br />

lui logodn& nu o lega ; putea sé<br />

fac& o nous Invoeal &.<br />

N'am auzit spunandu -se ca lady<br />

Evelina si sir Damian de;Lacy s'ad logodit,<br />

zise Vidal.<br />

Acest réspuns f &cu pe conetabil sé<br />

peard& ori -ce r &bdare.<br />

Caine I cutezi sé glumestl cu<br />

mine ? striga el ; ai de gând sé mé torturezi,<br />

c &laü tic&los ce asti ? Vorbeste<br />

lamurit de indat &, spune-mi tot, sali<br />

te voi trimete sé canti la satana.<br />

Lady Evelina si sir Damian nu<br />

sunt niet logoditi nice insurati, Milord,<br />

réspunse Vidal linistit ; tr &esc ca amanti,<br />

In cea mai bun& intelegere.<br />

Caine ? put de câine I mint! 1 striga<br />

baronul mâniat apucând pe menestrel<br />

de piept si sguduindu -I din toate<br />

puterile. Dar or -cat de tare era cone -<br />

tabilul, Vidal, obisnuit;cu lupta, nu sl &bi,<br />

si corpul lui resista la st'ortlrile st &pânalui<br />

sea, precum sufietul sea Isi<br />

pastra tot singele réce in mijlocul acelei<br />

furtuni de mtnie.<br />

M &rturiseste c& ai mincit, adause co<br />

netabilul lasându'l in sfarsit.<br />

Chier daca o minciuna ar putea<br />

sé'mi réscumpere viata si chiar atea a<br />

EPOCk 24 IANUARIE<br />

la Arges, pantru a atâta pe !orant,<br />

in contra autoritatilor.<br />

Aceasta triumfalä primire i se<br />

pregateste chiar de satenilí judetulul<br />

Argos.<br />

Azi d. judecütor de instructie<br />

Tataranu a ascultat mai multi<br />

martori, de o gravitate ehceptionala,<br />

tu afacerea crimel dirt strada<br />

Soareluï.<br />

D. Enric Catargiu, procuror pe<br />

lângü tribunalul de Ilfov, a fost<br />

delegat sé asisto pe d. judecütor<br />

de instructie Tataranu tu cercetarile<br />

pe care le face tu afacerea<br />

crimel din strada Soareluï.<br />

D-sa a inceput sé studieze dosarul<br />

afacerel, destul de voluminos<br />

de altmintrelea.<br />

st<br />

Din T.- Severin ni se telegraf'az i,<br />

ca procesul falsificatorilor de moneda<br />

s'a amâuat din causa lipseï<br />

de martori.<br />

c<br />

D. judecator de instructie Statescu<br />

a fost insürcinat sé instruiasciï.<br />

afacerea tentativel de omor sévârsitü<br />

eri asupra unor garzi colnunall.<br />

st<br />

Acum 5 zite, toil satenil comune'<br />

Greci- Gradistea, cari fusesera<br />

dati judecatii ca refi al rescoalei<br />

din prima -vara trecuta, s'ali<br />

tntruuit tntr'o cârciumü, si dupa<br />

ce aú baut, ail batut pe prima -<br />

rul si pe notarul comunei.Aceasta<br />

find ca a tudrasnit sé le spue ca<br />

réú fac de voesc sa provoace turburari.<br />

Dupa aceasta s'ail pus sé fata<br />

petitiuni spre a cere guvernului<br />

pümênt.<br />

Tot de o data acestl sateni depuneaú<br />

fie -care suma de 1 franc,<br />

cane sé slujasca de cheltuiala acelora<br />

cari eraú sé se duca pentru<br />

a tnmâna aceste petitiuni.<br />

Apoi sítenii aú proferat mal<br />

multe ameninteri in contra autoritatilor<br />

si tu contra proprietarului,<br />

pe care capii rescoalel '1 acusaìí<br />

ca an fi adus pe soldati sé<br />

'i lmpuste.<br />

Putem adio ga ca acesti capi ai<br />

rescoalei calificaü de «Iuda» pe<br />

satenii cari nu s'ail rasculat.<br />

J O1RTEA ARDIDUCELITI RUDOLF<br />

(Prin fir telegrafie de la corespondentii<br />

nostri speciali)<br />

Misterul mortel. Telegrr ina Iinperatului<br />

catre Papa<br />

Londra, 4 Februarie 12 am.<br />

«Standard» prirneste din Londra urmätoarea<br />

telegrama :<br />

Papa este probabil singurul, afara<br />

de familia imperial& a Austro -Ungarieï,<br />

care cunoaste adevérul asupra<br />

mortel Arhiducelui Rudolf.<br />

intregului mea trib, zise menestrelul,<br />

n'o voi rosti -o ; dar sè d& numele de<br />

minciun& adevérului chiar când el nu<br />

sé'mpac& cu patimele.<br />

Ascultaa'l Filip Guarine, ascolta -1 I<br />

strig& Hugues de Lacy Intorcêndu -se<br />

cu vioiciune spre scutierul lui; Imilvorbeste<br />

de cea ce mé rusineaz &, de dezonoarca<br />

easel mele, de depravarea acelor<br />

pe care I -am subit mal mutt pe<br />

lume ; si 'mi vorbeste de toate aceste<br />

cu lineste, cu ochi" netulburatt, cu vocea<br />

obisnuit &. E firesc aceasta ? sé<br />

poate aceasta ? De Lacy a cazut oare<br />

atat de jos in cat un menestrel sé poata<br />

vorbi de desonoarea lui ça si cum ar<br />

fi un subiect de palai& ? Poate al de<br />

Band sé faci una ? adau se el aruncênd<br />

lui Vidal o privire furioas &.<br />

S'ar putea Milord. réspunse menestrelul,<br />

dac& n'as fi salit sé vorbesc<br />

In ea si de desonoareallui;Renault Vidal,<br />

care sluja un stapan ce nu era in stare<br />

nici sé rabde neajunsurile, nicl sé<br />

se résbune contra acelor care'! rusinace.<br />

Ai dreptate, zise conetabilul In<br />

prip &, da, ai dreptate ; resbunarea e<br />

tot ce'mi mal l'émane ; si cu toate aceste<br />

asupra cui trébue sé mé résbun<br />

Vorbind ast -fel, mergea cu pari marl.<br />

El sé opri de o data, t &cu, si 'si frinse<br />

manele cu cea mal vie pornire.<br />

T'am spas'o eli, vestige mele ad<br />

g &sit In sfdrsit o parte simtitoare, aise<br />

Vidal lui Guarine. Ti -aduci aminte de<br />

lupta de; taurl ce am vécut in Spania?<br />

Mil de sulite miel rtnise pe nobilul animal<br />

nainte ça lancia cavalerului maur<br />

sé'l dea lovitura fatale.<br />

0m, drac, s'ü ori -ce ai fl, st rigai<br />

Guarine, tu care poti privi eu singe<br />

rece ei vedea cu piacere nenoroc ires<br />

altora, te vestesc sé te p &zesti de mine .<br />

M'ai vécut ta mijlocul hamjiarelor,<br />

réspunse menestrelul, si or -ce ai<br />

gaudi de mine, trebue sé stil ça nu<br />

mé Ingrozese<br />

Indata dupé catastrojä, Impératul a<br />

adresal Papei o telegrama de 2000 cu -<br />

vinte, pria care expune faptele in<br />

toate aménuntele Tor.<br />

Intr'o adoua telegrana, impera -<br />

tul declara S. Sale, ça de acum nu<br />

mal poate gasi alinarea durerei sale,<br />

de cdt in mingdierile Capulul Bise -<br />

rice i.<br />

Exponerea corpul:i<br />

Viena, 4 Februarie 4 ore seara.<br />

Intrarea publicului in capela Curtes,<br />

unde e expus corpul arhiducelui<br />

Rudo!/, a inceput de la orele 8.<br />

Toala ziva mulfimea a foss imensä,<br />

ordinea n'a incetat ins& de a fi desavarsztä<br />

macar un moment.<br />

Regina Victoria, princesa de Galles<br />

si princesa Beatrice aú trimis se se<br />

depuna coroane pe scriü<br />

Agentia Havas ate comunicai urmétoarea<br />

informatie :<br />

o depese din streinatate ne face cunoscut<br />

c& biuroul telegrafie din Viena a oprit<br />

Sâmbäta trecuta o telegram& din Londra<br />

care ne era destinata, si care reproducea<br />

versiunea pe care «Daily -News» a dat'o to<br />

privinta tmprejur &rilor care ali pricinuit<br />

moartea principelul Rudolf.<br />

PRINTUL REGAL AL SERBIEI<br />

(Prin !Ir telegrafie de la corespondentii nostri<br />

speciali)<br />

Belgrad, 4 Februarie, amiaza.<br />

Ziarele aü /ami zilele trecute o dare<br />

de seamä a unuii bancleet presidat de<br />

princul regal si la care Attela sa,<br />

rugat sé ridice un toast, ar fi rostit<br />

urmätoarele: «Beaü in sanätatea prea<br />

iubitei mele mume !»<br />

Oficeriií s'aü gasit, ziceaü aceleasi<br />

ziare, parte incurcaft in faca acestor<br />

cuvinte si aü scapat din incurcaturä<br />

bind fie-care la rindul lor «in sänatatea<br />

mull iubitei mume», /ara însé<br />

a ï mentine ,si titlul de reginä.<br />

Toata aceasta istorie e jalsa. Prin<br />

cul a prezidat in adevér banchetul; el<br />

n'a rostit însé cuvintele ce i se atribue.<br />

ALEGEREA<br />

GENERALOLLI OOLLANGER<br />

Resultatul oticial<br />

Iat& cifrele egzacte obtinute de diferitii<br />

candidat'. in alegerea de la Paris :<br />

Inscris' 569.197<br />

Votant! 444.564<br />

Voturl exprimate 436.472<br />

Majoritate absoluta 218.237<br />

Aü obtinut :<br />

Generalul Boulanger 245.236<br />

Jacques 162.875<br />

Boule 17.039<br />

Hervé 783<br />

Pasteur 778<br />

Denys Cochin 450<br />

Ferdinand Duval 147<br />

Calla 132<br />

Maresalul Mac- Mahon 112<br />

Generalul Février 65<br />

Ducele d'Aumale 52<br />

de Lesseps 48<br />

Garrard 42<br />

Lamy 35<br />

Riant 33<br />

Lerolle 32<br />

Acestea sunt cifrele oficiale si care<br />

difer& foarte must de cifrele ar &tate<br />

pân'acum. Diferenta votantilor In total<br />

este de 8.704 voturï.<br />

Trecur& mai multe minute nainte ca<br />

conetabilul de Chester sè poeta redo -<br />

b&ndi linistea din afar& cu care Indurase<br />

toste supararile p &na3 atunci. lntorcându<br />

se acum spre menestrel, ii<br />

vorbi cu linistea obisnuit &.<br />

Ai dreptate, If zise el ; cea ce'mI<br />

al spus un minut in urma e drept, si<br />

'ti iert gluma ironica care Insota bunul<br />

tea sfat. Vorbeste dar, in numele cerului<br />

I vel vorbi unuï ora gata a indura<br />

Coate relele ce 'í. -ali placut lut D -zeli<br />

sé'i trimeata.<br />

Tonal cu care conetabilul rosti aceste<br />

cuvinte aduse o impresie deosebita<br />

In sufietul acelut catre care el vorbise.<br />

Menestrelul isi parasi Indrasneala<br />

cinica de pana atunci care parc&<br />

'al b &tuse jot de simtirele staatpanului<br />

sea, si el II spose vestile ce le eulese<br />

In timpul lipsei lui eu un respect<br />

care sé apropia de compatimire.<br />

Impotrivirea 3 lui lady Evelina Berenger<br />

de a nu primi In castelul sea<br />

pe Monthermer si trupele lui Intemeiase<br />

mai mutt delcatlor -cand calomniele<br />

ce sé tmpr &stiase asupra ei si a lui<br />

Damian, si f &ruse ca tori sè tread& In<br />

ele. Eras de altmintrelea multi oament<br />

care, pentru diferite cuvinte, eraú<br />

interesatt sé Impr &stie aceste sgomote<br />

false: O armie insemnat& fusese trimisa<br />

in acei tinut spre a répune pe<br />

teranii resculatf, si cavaleril si nobilil<br />

care venise cu ace! scop Isi résbunase<br />

asupra nenorocitilor teranI pentru sin -<br />

gele ce ei réspándi, e.<br />

Vasalii si soldati! nenorocitulul Wen -<br />

lock m &reali simtimintele vraajmase ce<br />

eel mai multi aveaü in privinta lui Damian<br />

de Lacy. Cand li sé b &nuie s &'sI<br />

p &r &sise cu miselie postul pe care'I puteali<br />

inca apara, ei sé indreptaü zicênd<br />

ca purtarea cavaleriel sale fuse pricina<br />

pred &reI for pripite.<br />

Aceste svoane b &rfitoare, rezémate<br />

pe niste m &rturil atat de interesate, sé<br />

ULTIMA ORA<br />

(DepesI dela corespondentii nostri particulari)<br />

si serviciul «Havas,'<br />

Dublin, 4 Februarie. Preotul Mac -<br />

fadden a fast arestat ieri la Gwedore<br />

pentru -ca incuragia liga national&<br />

dar inspectorul de polite care l'a arestat<br />

a fast ucis eu o piatr &.<br />

Sofia, 4 Februarie. Principesa<br />

Clementina, Insotit& de o domnisoar&<br />

de onoare si de maiorul Dobner a plecat<br />

la Viena pentru a asista la Inmormântarea<br />

archiducelui Rudolf. Principele<br />

a Insotit pe mama sa pané la granita.<br />

El se va intoarce la Sofia asta<br />

sear &.<br />

La gara, tori ministri! eraü presenti.<br />

Agentul diplomatic al Austro- Ungariei<br />

a venit sé salute pe principesa.<br />

Principele a ordonat ca Curtea se is<br />

un doliü de patru saptámanl.<br />

MARELE CIRC SIDOLI<br />

STRADA POL'. 'ï<br />

ASTA -SEARA LA ORELE 8 PRECIS<br />

BRILLiANTA REPRESENTATIUNE<br />

Cu program variat<br />

MARTI 24 IANUARIE<br />

REPRESENTATIE EXTRAORDINARA<br />

Iutêiul Debut al celebret familia spaniole<br />

«Lecusson» artiste, c &l &rete si g+imnastice<br />

de primul rang.<br />

PRIMA SOCIETATE<br />

nr:<br />

CREDIT FUNC. ROMAN DIN BUCURESTI<br />

Moria Peretu cu toate trupurile sale<br />

din judetul Teleorman, adjudecându-se<br />

provisorio asupra d -lui Sergiu Candiano,<br />

sé aduce la cunostinta publica,<br />

ea licitatiunea definitiva sé va face In<br />

zioa de 25 Ianuarie s. v. 1889, ora 12<br />

din zi. In acest interval si chiar In zioa<br />

de 25 Ianuarie sé primesc supra- oferte,<br />

care pe Muga garantir provisorie de lel<br />

84,200 trebue se fie lnsotite de si de suma<br />

de lei 85,000 adic& 5 0/0 din pretul de<br />

1,700,000 lei oferit de d -nul Sergiu Can -<br />

diano.<br />

Directiunea<br />

DE INCHIRIAT<br />

Cu incepere de la 23 Aprilie 1889, Casa<br />

far& mobile, fasta proprietate a reposatului<br />

Ion Oteteleseanu, situata in Calea Victoriel<br />

No. i9 talle Teatru National impreuna<br />

eu fior &ria si gradina cea mare, afara<br />

nuoral de cele doué miel floraril gradina<br />

de legume, grajdurile si soproanele cu dependintele<br />

lor cari se afl& ta fundul curtii<br />

si care se Inchiriaza deosebit.<br />

Doritoril de a tnchiria fie casa, fie grajdurile<br />

cu dependintele sont ruga!l a adresa<br />

ofertele lor sigilate la sub- semnatul<br />

pena tn ziva de 20 ale corentel lunl Ianuarie,<br />

care oferte se vor face separat atat<br />

pentru cas& cet si pentru grajdurl cu dependinte,<br />

r &mâind a se tnchiria mal Urzia<br />

cele doué miel flor&ril Impreuna eu<br />

gradina de legume si camerile ocupate<br />

asta -zt de d -1 Adolf.<br />

Inchirierea se face pentru cas& pe 5<br />

ana, iar pentru grajduri pe dol ani.<br />

Or! -ce informatiuni de care se va simti<br />

trebuinta se pot lua de la sub semnatul<br />

In toate zilele de la 11 -12 ore a. m. ear<br />

doritorit de a visita casete o pot face In<br />

toate zilele de la 10 ore a. m. pané la 4 ore<br />

p. m. adresandu -se la intendentul d -1 Iosif<br />

Cazin care locueste chiar Intr'énsele.<br />

Aceste imobile se pot preda persoanelor<br />

care le vor tnchiria chiar eu Incepere de<br />

la Martie 1889.<br />

Ion lialinderu<br />

Strada Renasterl No, 2<br />

1108<br />

<strong>GR</strong>IGORE <strong>GR</strong>ADISTEANU<br />

AVOCAT<br />

Consultatiunl de la 8-11 a. m., strada<br />

Sperantel No. 19. (i490)<br />

réspândir& departe in toat& tara ; un<br />

fapt de almintrelea nu sé putea tag&dui.<br />

Damian aflase un ad &post In castelul<br />

Pazei- Dureroase, care sé apéra atunci<br />

contra armate! regale : numerosit<br />

dusmani ai easel De Lacy sé invr&jbeaü<br />

mai mutt, ear vasali', prieteni acestel<br />

familil, sé aflaü in o crud& cum<br />

pana : trebuiaü ori sé'si calce credinta<br />

catre seniorul tor, or!, cea ce era si<br />

mai greü, cetre suveranul tor.<br />

In atei moment de nedomerire, sé<br />

auzi ca monarhuh Intelept si sirguitor<br />

ce domnia atunci In Anglia vene& In<br />

fruntea unor trupe numeroase, sé impresoare<br />

Paza- Dureroas& si sé linisteasca<br />

séscoala téranilor pe care Guy<br />

Monthermer mai o In &busise.<br />

Pe aces vreme and prietenil si vasalit<br />

easel de Lacy stiail abia ce sé faca,<br />

Randa!, ruda a conetabilulut, si moeteritorul<br />

sea dupe Damian, sé ariate de<br />

o data in mijlocul for cu o hârtie isc &lit&<br />

de rege, care'! Ins &reina sé se pue<br />

in capul vasalilor si prietenilor familial<br />

care nu voiaü sé fie amestecati In tra -<br />

darea presupus& a celui care Inlocuise<br />

pe conetabil.<br />

In timpurile de tulburare, sé nit&<br />

naravurile oamenilor, numai sé fie liarniet,<br />

curajost si desteptï, insusiri care<br />

sunt atunci cele mal trebuincioase.<br />

Sosirea lut Randal, care avea toate<br />

aceste Insusiri, fu privit& cu un bun augur<br />

de partisans case! sale. Et adunar&<br />

In grab& In jurul lui, primir& trupele<br />

In cet &tile tor, si spre a dovedi ca nu<br />

luaser& parte la crimele de care era<br />

invinuit Damian, se deosebir& sub ordinele<br />

lut Randal contra téranilor care<br />

sé luptaü Inca sad care sé ascundeaa<br />

prin munti.<br />

(Va urma)


; o<br />

+ -i<br />

zm<br />

',2<br />

U<br />

;7<br />

^,-.,w<br />

-l':<br />

Q m<br />

u<br />

di GS<br />

T4<br />

1-<br />

ó z<br />

No. 2, STRADA LIPSCANI, No. 2<br />

In facia Bacaniei d-lui N. loanid<br />

PANZARIE SI LINGERIE<br />

Ittl'ISTAITITIIIMEC7<br />

Recomandä bogatul séü Magasin cu tot relui de pdnzeturi.<br />

Olandä de Rumburg, Belgia, Irlanda, Servete, Mese, Prosoape,<br />

Madapolam de Austria, Franta si Englitera, Picheturi,<br />

Flanele, Melino, Indian, Perdele, Plapome de lánä etc., precum<br />

si un mare asortiment de ruferie de Dame si B&rbati.<br />

Broderie, Dentelle etc., etc.<br />

ATELIER SPECIAL PENTRU TRUSOURI<br />

SE PRIMESTE ALBITURI PENTRU BRODÂT<br />

nt.<br />

No. 2, STRADA LIPSCANI, No. 2<br />

in facia Bacaniei d-lui N. loanid<br />

CASA DE SCHIMB Fila<br />

1.M.FERMO<br />

Strada Lipscani, No. 23<br />

Campera sivinde efecte publice si face<br />

or-ce schimb de monezi<br />

Cur sil 1 Bucuresti<br />

23 lanuarie 4889<br />

E 0/0 Renta amortisabila<br />

5 0/0 Renta perpetua<br />

d 0/0 Oblig. de Etat<br />

ì 0/0 Oblig. de st. drum de fer<br />

0/0 Scris. func. rurale<br />

E 0/0 Seri& func. rurale<br />

7 0/0 Strie. func. urbane<br />

d 0/0 Strie func. urbane<br />

010 Scris. fune. urbane<br />

Urbane 5 0/0 Iasi<br />

5 0/9 Imprumutul comunal<br />

bllg. Casei pens. (lei 10 dob.)<br />

l npprumutul cu premie<br />

nctiuni bancei nation.<br />

Actiuni Dacia- Romania.<br />

Nationala<br />

Constructiuni<br />

Argint contra aur<br />

Fiorini austriaci<br />

Tendinta suslinuta<br />

Cump.lVend.<br />

Lb 112 57<br />

96 1/2 97<br />

99 1001/4<br />

104 t 4 iO4 1/2<br />

b6 i/2 96 3 4<br />

iO4 iO4 i/2<br />

101 162<br />

94 1/4<br />

82 3/4<br />

86 3 4 87 1/2<br />

230 240<br />

50 60<br />

1030 1020<br />

250 260<br />

240 246<br />

140 143<br />

2 2 25<br />

210 211<br />

938<br />

z<br />

T<br />

R U y<br />

A<br />

g C7<br />

;:2<br />

^:r,<br />

a~+<br />

c b<br />

'n<br />

tz<br />

Gi. -I<br />

EPOCA 24 IANUARIE<br />

CATRE BOLNAVI<br />

Sunteli bolnavi de tuse, de asthm, laringite stingerea<br />

votai, durere de get, de ori -ce fel de catar<br />

sali bronchite si vreli sC ve vindecali sigur ,si<br />

repede?<br />

CumpCralt minunatele Hapuri de Catramina<br />

ale d doctor Bertelli, aprobate de guvernul italia<br />

cu decretele ministeriale din 28 August 1886<br />

si 2 Octombre 1887 i premiate la congresul medical<br />

din Pavia 1887, la congresul de igiene din<br />

Brescia 1888, unde intre toate specialitelile medicale<br />

expuse de catre farmacistit din toate Icrile<br />

a0 fost premiate numai hapurile de catramina<br />

Bertelli, precum si la exposilia internationale din<br />

Barcelona 1888, Sute de certificate de la celebritapie<br />

medicale ,si de la persoane vindecate chiar<br />

In tara, cari stan la dispositia onor. public la<br />

d -nu doctor M. Georgescu str. Brezoianu No. 19<br />

sunt o proba de calitalile minunate ale acestor<br />

hapuri.<br />

O cutie de adeverate hapuri de catramina<br />

costa lei 3.90 ;i se vinde numai si numal la d.<br />

dr. Mihail Georgescu, str. Brezoianu No. 19<br />

Bucure ?ti.<br />

La d. dr. Georgescu, representantul d- rului,<br />

Bertelli, se ale medicamente pentru urmëtoarele<br />

boale : boale lumesti, sifilis, scrofule, impotente<br />

barbatului ;i sterilitatea temeiei, reumatisme, i<br />

boale nervoase, epilepsia, ori -ce boale de ficat,<br />

stomac, inima ,si allele.<br />

IIII<br />

napoleoni in aur se gaseste cu imprumut la<br />

0 MIE d -nu M. Constantinescu Strada Putu cu apa<br />

rece No. 62, Bucuresti.<br />

ONEST Si MUNCiTOR cautä un<br />

UN TiNER post de Ingrijitor de mosie. A se<br />

adresa la d. Heinrich Taitsch, strada Buzestilor<br />

No. 64. 1109<br />

DE INCHIRIAT sele dinmstrada<br />

Polona No. 108 bis. A se adresa strada<br />

Pitar -Mosu No. 16.<br />

i<br />

Cea mai fruiiioasa<br />

e ^ Scop PIti1::r,-iÉ .<br />

i<br />

-M'.'-11122r1.-=-3c,.. M77.7" "L::ZF`_' 7.5= ,T`:<br />

TL5L<br />

FOST CARACAS<br />

BUCURESTI -- N. 4, STRADA SELARI, N. 4 -- BUCURESTI<br />

Restaurat si mobilat cu elegante din noli, situat In centrul Capitale si al Comerciului,<br />

precum Camera si Senat, Banca Nationala, Creditul Fonciar, Rural si Urban, Posta central&<br />

etc. Compus din 32 camere, eu preturi foarte moderate spre concurenta tuturor<br />

Iiotelurilor.<br />

In acest Hotel este si o splendida Cafenea si Restaurant comercial, aranjate din noü,<br />

Consumatiuni fine, i preturl moderate, mal multe Jurnale streine si locale, Muzica natio.ialá<br />

in toate serie. cond.ise de simpaticul artist Roman Tache Tomescu.<br />

Directiunea acestui Hotel'si Stahiliment s'a Inc edintat d -íní Tasse Georgiade fost director<br />

si casier al principalelor Hoteluri din Capitala, si care roage pe Onorab sa clientelä<br />

al reincura'a, asigurandu -le promtitudinea Serviciulul si curatenia Exemplars pe<br />

care a dat in tot-d'auua probele cele mai frumoase.<br />

1105<br />

Rëmaind eu toata stima T. G.<br />

VIENVELib: Socee<br />

Recomandam onorabilei noastre clientele pentra ieftinatate Nt soliditate urma-<br />

toarele noutatt :<br />

Rufarie pentru Doamne si Domni.<br />

Fete de masa, servete si prosoape de panza<br />

Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.<br />

Madapolam frantzuzesc de toate calitatile<br />

si latimile.<br />

Batiste de olanda si de lino albe si colorate.<br />

Ciorapi,te Dame si Domnide Fil d'Ecoese,<br />

de bumbac, de lana si de matase.<br />

Flanele, cämäst gi ismene de lanä dupe<br />

sistemul profesor. Dr. G. Jaeger.<br />

Uulere si mansete de olanda ultimu fason.<br />

Mare asortiment de cravate ultimu fason.<br />

t;orsete frantzuzesti eu balene veritabile.<br />

'l'rusouri complecte pentru nauti.<br />

'l'rusouri pentru pensionate, oteluri<br />

si restauranturI.<br />

Avem onoare a informa pe clientele noasträ c& a aparut Catalocxu<br />

nostro ilustrat si va fi trimis ori -cui va face cerere.<br />

LA ORASUL VIENA<br />

, -M317<br />

tit_.<br />

Calea VIctoriei, Palalul «Dacie- ltontîtnta» vis -at -vis de Socec<br />

fi<br />

l.<br />

hv ` r<br />

si de vénzare mossa Drago -<br />

DE ARENDAT asti- pam6ntenî si Pirvulestl,<br />

districtul Dimbovita o ora de gara TIrgoviste<br />

400 pogoaue araturi, faneata si padure. A. se<br />

adresa la proprietar strada Polopa 77 bis. (1110)<br />

11111.1afiaaarLaiàrlkilZhil<br />

ECONOMIA DE (NCALZIRE<br />

se poate aduce prin fnchiderea ferestrelor<br />

si useior prin<br />

BURLETE SUEDE<br />

care le inchid heremetic, ast-fei de<br />

nu lasa se nitre Met aerul, niel<br />

lasa c&Idura si aü preferinta, c& se .:<br />

poate deschide ferestrele pentru aerisare.<br />

Aceste burlete se gasesc la<br />

MAGAZINUL DE TAPETE<br />

H. HONICH<br />

Ilulevardul Elisabeta-DoamnB<br />

(Baile Efortel)<br />

950<br />

DE S CH1MB 805<br />

MOSCU NACHMIAS<br />

No. 8, in palatul Principele Dimitrie Ghika<br />

Sir.Lipscani, in facia noei cladir Bancei Nationale<br />

(Dacia-ROntdnia)<br />

BuOUresti<br />

Cursul pe ziva de 23 lanuarei 1888<br />

5 96 Renta amortisablla<br />

6 96 romana perpetua<br />

6 9 %6 Obligatiuni de stat [Conv.rur.]<br />

6 g. C.F.R.<br />

5 Municipale<br />

10 fr. . Casai pens. [300 L.]<br />

Scrisurtfuncfare rurale<br />

7 % 9<br />

7X966 ,, 91 urbane<br />

5 96 .. It<br />

5 9ç ,. lesi<br />

Acttuni Banca Nationala'<br />

3 96 Losuri oerDesti cn prime<br />

Losuri cu prime Emis. 1885<br />

Losuri crucea rosie Itàliana<br />

crucea rosie Austriaca cu prime<br />

crucea rosie Ungara eu prime<br />

Losuri Basilica Dombau<br />

Otomana cu prime<br />

lm. cu prime Suc. [20 lei]<br />

Aur contra argini san bilete<br />

Siorini Wal. Anstrinc<br />

Marci germane<br />

Bancnote francese<br />

9/ italiane<br />

Ruble bertie<br />

NB. Cursul este socotit in aur<br />

Cump. Vinde<br />

96% 96 3i4<br />

96 96%<br />

99V 100<br />

86%<br />

535<br />

104%<br />

11ÓÓ<br />

94<br />

82X<br />

990<br />

71<br />

13<br />

27<br />

40<br />

27<br />

19<br />

48<br />

55<br />

2<br />

310<br />

124<br />

100<br />

99<br />

965<br />

87%<br />

a45<br />

10E<br />

36 3/4<br />

104 3/4<br />

lot<br />

94%<br />

8i<br />

1000<br />

74<br />

15<br />

30<br />

21<br />

30<br />

21<br />

5.3<br />

60<br />

3%<br />

21a<br />

156<br />

100%<br />

100<br />

370<br />

r i "n'.f°s:FT..essv.r=.<br />

Casa fondata in anul 1837<br />

J. RESCH & FII<br />

Bijuterü si Joailleri Curtel M. R. Regelui Carol I<br />

REPRESENTANTUL MANUFACTUREI SI HORLOGERIE<br />

PATEK PHILIPPE & C -NIE DIN GENEVA<br />

i al manufacturai de argintärie<br />

CHRISTOFLE & C -NIE DIN PARIS<br />

No. 36, CALEA VICTORIEI, No. 36.<br />

9<br />

62;<br />

FONDAT IN ANUL 1852<br />

LA nENUmiTUL macnsi<br />

F.BRUZESSI<br />

55 CALEA VICTORIEI 55, BUCURESTI<br />

Se gasesc specialitati de vinuri<br />

fine, asemenea si un mare deposit<br />

de conserve alimentare etc.<br />

cu preturi foarte moderate. l0;8<br />

FONDAT IN ANUL 1852<br />

1069 k<br />

COMET<br />

FABRICA<br />

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!