Views
5 years ago

TELE GR AM E

TELE GR AM E

TELE GR AM

ANUL IV No. 954 NIJMERUL 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16A FIE -CARET LUNI SI SEPLATESC TOT -D'A -UNA INAINTE In áuenreNCI: La casa Administratiunel. In Tara: Pria mandate postale. Pentru 1 an 40 lei, 6 lunl 20 lel, 3 lun! 10 lei. ln Streinetate: La toate officiels postale din Uniune, prin mandate postale. Pentru 1 an 50 leI, 6 lunl 25 tel. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACTIUNEA No. 3,Platza Episoopiei,No. 8 LIBERALII SI PROPRIETATEA MIJLOCIE POLITICA DE CALOMNII IOARTEA ARHiDUCELUI RUDOLF LEGER BRESLELOR ALEGEREA GEN. BOULANGER LOGODITII LIBERALII SI PROPRIETATEA MIJLOGIE Am spus alalta-eri ca liberaliï s'aìi aratat necontenit partisani aï proprietatil mijlocil, si numaï de cand ministerul conservator de azi a presintat noua legea a vênzarit mosielor Statuluï to care sunt prevezute loturï de 10 si 25 hectare, el aìí Inceput a se preface ca ved tn infiintarea acestor loturt care represinta proprietatea mijlocie, o tendinta anti-e,_alitara si o pornire apre crearea unei aristocratil teranestï. Dovada despre aceasta sunt desbaterile urmate tri stnul parlamentulul cu ocazia diferitelor modificarl ce s'an tntrodus de vre-o 7 ani tn legea vênzarit bunurilor Statulul. Prin legea din 1881 se creaza loturl, nu numat do 5, 10 si 25 hectare, ca in legea ce se alla acum tn cercetarea soctiunelor Cameril, dar si loturl de 50,100 150 hectare. D. Ion Ionescu (de la Brad) care cel putin acesta este, credem noi, un liberal autentic, find raportor al comitetulul delegatilor, se exprima ast-fel tn raportul sen : «Dupe ce s8 vor Indestula satenil cu p&méntul necesar subststenti' lor mo- $ulece s8 vor mai vinde se vorintrebuinta mai intâiü la constituirea proprietälii de mijloc, care va r8mânea opera guvernuluf si a cameril actuale. Pentru acest sf&rslt mosüle acestea se vor Imparti, In loturl de 25, 50, 100 si 150 hectare.. In anul 1884, cu ocazia tntroduceril unor modificare tri legea din 1881, se ivi tn Camera o lunga discutiune asupra meritelor proprietatil marl, midi si mijlocil. D. Ion Câmpineanu, atunci ministru al Domeniilor, rezuma parerea sa tn cuvintele urmatoare : «D -lor, d- voastre zicetl ce si proprietatea mare si cea mica da agriculture Jaune; eü,tnse cred ça agricultura cea mai buna o dä proprietatea de mijloc, caci acolo e si inteligenla si capitalul.» Aceiast parere fu exprimata de dd. N. Ionescu si N. Fleva, care credem cet, nu pot fi banuitt de a avea tendinte reactionare. $i nid un membru din parlamentul liberai nu protesta tri contra,, infinitarit proprietatiï mijlociï si nimenl nu acuza pe guvernul de atunci ça vrea se creeze un fol de aristocratie rurale prin puuerea III vönzare a unor loturl de 50, 100 si 150 hectare. Pe atunci, d. Bibicescu care ar fi tratat azi de un reactionar cu totul ruginit, canta tn termenil urmatori, laudele proprietatit mijlocil : aProprietatea mijlocie care se va crea prin vênzarea domenielor In loturl de oltre 800 pogoane, este aceia care in adevèr are se aduce mari progrese in agricultura, ceci chiar daca un pro - prietar mijlocitl nu ar puna el Insust mâinele pe coarnele plugulu', totusi, el locuind de obiceiü la moria sa, va avea tot -d'a -una ochiul Sëü acolo Proprietarul cal de mijloc se va sili totd'a -una a 'si mari producerea ai dispunlnd d'un spatiü mic va fl salit a Introduce cultura intensiva, etc....» In anul 1886, cestiunea facu un pas mainte. Pretuindu -se insuficiente loturile de 100 si chiar 150 hectare, se ceru modificarea legiï din 1884, pentru a se tnfiinta pe larga cele - l'alte categoril de loturi si loturi de 400 hectare. Credem interesant a reproduce aci o parte din raportul d -lui Tacu, atunci raportor al comitetulul delegatilor , raport care conchide la infiintarea loturilor de 400 hectare. «Avênd In vedere, zice d. Tacu, c& crearea unei proprietet' mij loci" aläturea cu proprietatea mare, este recunoseute in stiinta economiei nationale ca un element puternic in desvoltarea progresulul agriculturei....; considerând cä proprietatea mijlocie Inlesneste si provoaca activarea unor capitaluri mici la exploatarea productiunelor agricole si In modul acesta creste tnsasi valoarea proprietatit ; cä proprietatea mijlocie este istorica si tradit'onal& In România..; considerând ca proprietatea mijlocie ca se poata produce o culture m'il buna si mai desvoltata, trebue se aibä o cätime suficientä de teren... se creaze loturl avênd o Intindere pânë la 400 hectare. D. Iancu Câmpineanu sustinând dispositiunile din legea privitoare la proprietatea mijlocie, se exprima ast-fel : «Am datoria se me ocup si de alte clase ale societetii tot atât de puternice pentru economia writ ca si proprietatea mica, este proprietatea mijlocie, In care mai cu`seama seIntruneste munca, inteligenta si capitalul.» Precum se vede top oratorii liberali, s'ali aratat atat tn 1881 cât si tn 1884 si 1886, favorahilï proprietatit mijlocil. $i nimenl n'a protestat. Niel glasul d -lui Pallade nict vocea d-lui Tache Ionescu, nu s'a radicat ln 1886 .pentru a combate idea tnfiintarit proprietatiï mijlociï ca una ce isheste tn principiul egalitatiï. Cand dar ti vedem asta -zt combatând infiintarea loturilor de 10 si 25 hectare, pe când eri d -lor aprobar venzarea bunurilor Statuluï in loturl de 150 si 400 hectare ; când ti vedem asta -zi des - coperind atâtea peritole acolo unde erl nu vedeau de cât foloasa, trebue se presupunem ca numal preventiunile d -lor tn contra ministrilor conservatori ce ail presintat noua lege a instrainariï bunurilor Statuluï, an facut pe deputatit liberali se-si schimbe parerile lor. Credem tusa ca membrii majo - ritatit din Camera si din Senat, care nu pot avea asemenea preventiuni, vor admite cele treï categorit de loturl de 5, 10 si 25 hectare si vor adaoga chiar o categorie de loturl de 50 hectare. TELE GR AM E A DOUA EDITIUNE APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU MOARTEA ARII"DUCELUI RUDOLF POLITICA DE CALOMNII (Prin fir telegraflc, de la corespondentii nostri speciali si Agentia Havas"). Nimenl, negresit n'a uitat des - Cum sufera imperatul. Sanatatea sa. Autorisarea de a se publica pricina adeverata a mortei si d. Tisza. Regele si Regina Belgiei. Ca- baterile pasionate la care a dat loe proiectul de lege pentru retragerea celor 26 de milioane de bilete ipotecare. Mal multi membrii ai parla mentulut propusesera atunci ca guvernul se fie silit d'a contracta i tara tmprumutul de 26 mili - oane. D. ministru de farsante cera tasa se It se lase deplina latitudine, pentru a putea contracta acest Imprumut in conditiunile cele mai avantagioase. Atunci ne fu dat sé auzim indreptându -se in contra guvernulut acuzatiunile cele mai violente. Se zise tntre altele ca de oare -ce guvernul nu vrea se primeasca obligatiunea de a contracta tmprumutul In tara, tmprumutul trebue se fie deja contractat, si ca d. ministre de finarte trebue se fi luat deja angajamente cu bancheril din Berlin. Azt fesa, ln urma negociatiunelor urmate In privinta Imprumutului, s'a hotarat de a se contracta tn tara acest imprumut. Ast -fel dispare aceasta calomnie, ca Imprumutul era deja con tractat când a venit legea In discutiunea Camerit si ca angajamente existan cu hancherit din Berlin. Aceasta va fi, credem noi, o lectiuno pentru acel care cu atâta usurinta aruuca calomnit asupra oamenilor celor mai onorabili, si aceasta este disculparea d -lui Germani detnvinuirile nedrepte ce sis - rol Ludovic renunta -va la succesiunea tronului ? Iloliul cursi de Brunsvick. Coroana regelui Alüan. Camera maghiara. Transportarea corpului defunctului in biserica castelului Viena, 3 Februarie amiaza. «Fremdenblatt» zice, cet e foarte mdngdietor, se veza cum împëratul Fran Josef are puterea de a suferi catastro fa a cäreì victim& e dênsul. .Sänätatea'ì a remas excelente cu toate suferinlele fizice fi morale ce indura. Autorisalia imperials pentru publica - rea adevërateì cause a morteï arhiducelui Rudolf a Post data înainte de sosirea d -lui Tisza ; prin -armare zzu'ï adeveral ca d. Tisza este acela, care a hotärdt pe imperat se dea aceastä autorizarte. Regele si Regina Belgieì s'aü rugat azi dimineata in tata sicriuluì reposa - tuluì arhiduce. Tot dzzi diminearä ait primit visita împeratuluisi imperätesei Austro - Ungarieï. Viena, 3 Februarie 8 ore dim. In cercurile diplomatice, nu se cunoaste nimic din pretinsa intenliune a arhiduceluì Carol - Ludovic de a renunra la succesiunea tronuluiAustro- Ungarieï. Imperatul a prima era pe printul de Reuss, ambasadorul Germanieì si pe sir Paget, ambasadorul Anglieì. Brunswick, 4 Febr. 8 1/2 dim. Cu prilejztl mortei arhiduceluì Rudolf, curtea va liza doliul pentru 15 zile. Belgrad, 4 Febr. 8 dim. Regele Milan a trimas ca sä se depuna pe cosciugzil ar.'ziducelui Rudolf o coroanä prelioasä. PeJ'Ca, 4 Febr. 9 dim. Camera a Prut o sedinre extraordinarä in care a numit o deputariune, ca sa o reprezinte la înmormentarea ar hiducelizï Rudolf si a'izsärciztat pe presedinte sä dispuzzd, irz semn de adincs durere, o coroana pe sicriul räposatului print. Viena, 4 Febr. 9 i/2 dim. tematic se aduc de unele persoa- CorpularhiduceluiRudolf a fost transportat eri searä la orele 9 1 /2, cu ceremonialul arätat de mai 'nubile, din apartamentul de functului in biserica Casteluluï imperial, unde va rùindne expus pänä 'n momentul înmormêntärei. ALEGEREA GENERALULUI BOULANGER (Prin fir telegrafie de la corespondenti nostri speciali) Generalul se odihneste. Scrutlnul de arondisment. Un duel Paris, 3 Februarie, 12 am. Generalul Boulanger s'a asezat la fard, ca se se odihnea.scä dupe oboselile perioadei elettorale. Volul de eri, pria care Camera a refuzat se acorde urgenja proiectulub privi'or la restabilirea scrutinulub de arondisment, e considerai ca o proba cä alegerile generale nu se vor face in Octombre. Paris, 3 Februarie, 4 seara. In ,sedinja de Job a Camereb s'a pro - dus un incident vid între d. Laguerre, deputat boulangist, si d. Sigismund Lacroix, deputat radical. Urmarea acestub incident a fost un duel. Intîlnirea s'a fäcut azi diminea jä cupistolul. S'aú schimbat doue gloanje fare rezultat. GERMANIA SI AMERICA IN SAMOA (DepeV de la corespondentii noWi particularT §i serviciul «Havas »). New -York, 3 Februarie. Un incendiu considerabil a isbucnit la Buffalo. Paguba se arc& la 15 milioane dolar!. I (Prin fir telegrafie de la corespondenti nostri speciali) Washington, 3 Februarie, 2 noapte. Senatul a adoptai o hotärîre, prin care invita pe conzisiunea afacerilor streine se propue mésurile necesaril, ara ca st proteogä si se apere dreptu- rile americane in arhipelagul Samoa. Washington, 3 Februarie. Paris, 3 Februarie. Un accident de drum de fier s'a In- dolarì pentru a stabili un port, si un tâmplat la Boisfort, aproape de Bruxel- deposit de cärbunb la Go,gopago, in les. Se zice c& sunt vr'o 10 mortt. si vr'o insula Tutuila, din grupul insulelor 30 de r &nitr. Samoa. j Camera a vocal un credit de 100000 ne actualulut ministru de finarte, care incontestabil este eel mai bun si mai special ministru de finante pe care l'am avut de la caderea lui avrogheui. LEGEA BRESLELOR Cestia taraneasca a ocupat atâta timp pe oamenil nostri politici si mal cu seamä Corpurile legiuitoare, In cât nu se putea ca muncitoril agricoli sé nu tapete In sfârait o 'mbunatatire. Legea vinzarel mosiilor Statulul este Inceputul reformelor ce se vor face In acest sens. Dupa muncitoril agricoli vin ce) industriali. La noi, unde industria n'are niel a zecea parte din desvoltarea pe care o are in tarale din Apus, cestia Imbunatatiret soartel uvrierilor nu se impune tntr'un mod asa de serios ca acea a taranilor. Cu toate acestea, guvernul ne dorind ca se avem mat tntâiú prolitari si in urma se se gândeasca la reforme, a crezut ca e bine sé cugete Inca de pe acum la meseriasi. De acea d. P. Carp a redactat proectul de lege asupra breslelor, proect menit nu numal a'mbunatati vremelnic starea meseriasilor, dar sé dea o directie sanatoasa meseriilor. Pina când acest proect sa vie 'n discutia Camerilor, mal multi cetatenl aù gasit cu cale sé faca Intrunirl prealabile, la care se la parte toca maestria si lucratoril din Capitala. Aceste Intrunirl, care se tin In toate Duminicile la Ateneü, mal ali si scopul de a scapa pemuncitorl de sub jugul moral al socialistilor, care exploateazapasiunile lucratorilor propriú zis' si -i pun In cearta cu asa zisil patroni. Când proectul d -lui Carp va ti bine studiat si bine priceput, atunci se va vedea ca el are tocmai rolul de a armoniza interesele maestrilor eu ale calfelor. Acest stop o data atins, speram ca vom ti scutiti de a mai auzi de greve si de grevisti. cat pentru acei ce se numesc les meneurs, vor trebui sa -si caute aiurea un teren de exploatat. MAR'L'I 24 IANUARIE (5 FEBRUARIE) 1889 NUMERUL 15 ,QA1I NUMERUL ANUì CIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS- TRATIA ZIARULUI La Paris : Agence Havas, Place de la Bourse, á AnunciurI pe pag. iV, linia 30 banl; anunciurì si reclame po pag. Ili, 2 leT linia. LA PARiS: se; räsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger main, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRATI UNEA No. 3.Platza Epüseopiel.No. 3. DINASTIA 1,111 BISN1RCK O carte de sensatie. Cine e autorul ? Intentiunile Principelui de Bismarck. Moartea Imparatului Frederic. Ura lui Bismarck In contra lui Fre- deric III. Casatoria lui Battenberg. Cancelarul si Imparateasa Frederic. Afacerea GNffken. Morier. Dinastia lui Bismarck. O carte de sensatie Cititoria nostri ali vezut negresit o depese a corespondectului nostru special dig Londra, care ne anunta aparitiunea In acel oral a une' cart" pur - tênd titlul «Dinastia lui Bismarck» si In care Cancelarul German si flu! sea surit atacati In mod violent. Ziarul oficios englez Standard publicä Inaintea de aparitiunea volumului In cestiune, cette -va extracte, pe cara le vom reproduce aci, din aceasta carte despra care un mare ziar din streinatate zice cä va fi ca un trasnet care va avea resunet In E.Tropa Intreaga si va modifica poate chiar relatiunile dintre Anglia sI Germania. Cine e autorul ? Gravitatea acestei cèrti vine de acolo ca se zice ce. autorul acestei certi, care pastreazä anonimul, este veduva réposatulut Impêrat Frederic III. Intentiunile Principelui de Bismarck Autorul carti' In cestiune rice cl principele de .Bismarck nu ara de cât un singer gând, acela de a Intemeia o dinastie bismarckiana. «Principele de Bismarck, care e nitscut la 1815, Imbetrâneste repede si este convins ca a venit momentul se se gândeasce a gasi un mostenitor al puteria sale. Dorinta de a asigura fiului sêü succesiunea sa la postul de cancelar al imperiulul, este cheia po'iticil principelui de Bismarck ». Pentru a'st ajunge scopul cancelarul german Intrebuinteaza fel de fel de mijloace pe care le reveleaza opera lu cestiune. Ietá uncle din aceste revelatiuni : Moartea împeratuluiFrederic Cand muri Imperatul Wilhelm 1, printul de Bismarck se temu foarte mult ca Frederic III, si mai ales socia lut, se nu fie o piedica pentru realisarea scopulu' sëü. De aceia Printul de Bismarck fácu tot ce 't crea prin putinta pentru ca coroana imperials se revine nepotului lut Wilhelm I, adicä actualului lmperat Wilhelm II. «Unii din adversaria lui Bismarck, afrma ce el a pl&nuit moartea Impèratulu' Frederic, pentru a putea rea liza scopurile sale. Ei afirma ca atuncl când cancelarul imperiulul sili pa Frederic III so vie de la San -Remo la Berlin, to mijlocul emit, el se bizuia pe faptul ca Imprejurarile puteali, to timpul drumului, grabi progresele beale'. Caci, zic ei, ce ait cuvênt putee se albe printul de Bismarck când declara ca nu va rëspunde de consecinte dsci nenorocitul Imperat au va trece Alpi! to mijlocul geruiui ernit? Din doue lucrurl uns: or Imperatul refuza d'a Intreprinde aceasta calstorie, tu care caz printul ar fi proclamat o regents ; or el se hotara, or -ce s'ar Intârnpla se vie la Berlin, si In acest caz, el putea muri pe drum ». Ura lui Bismarck in contra lui Frederic III Doue lucruri fäcusera se nasca in inima cancelarulu' aces ur& In contra Impêratului Frederic III. Ma' Intâiù influents Imper &tesil Victoria asupra sotulut el, influente cara erea ara de mare in cât obtinuse de la Imperat dreptul de a controla tonte actele d -lut de Bismarck. Al doilea, faptul c& Imperatul Frederie refuza In tot -d'a -una d'a convorbi despre afacerile Statului cu fin! can - celarului, contele Herbert, si hotarâse se nu admit& ca contele Herbert se &vie cancelar. Casatoria lui Battenberg Intre alte revelatiuni, aceast& .carte contine cette -va destainuiri foarte eur'oase relative la proectul de casi:torie a printulu' da Battenberg eu sera mos- tenitorului tronulul de atunci (azi Impêret al Germanie!): Nu din temere, zice autorul, d'a ofensa Rusia, se opuse printul de Bismarck la proectul de casatorie al priutesei Victoria cu printul Al. do Battenberg, ci numal «find -ca mostenitorul tronului (actualul Imperat) stipulale într'unul din articolele tractatuluì prin care el se angajase a susrine pe Bis - marck, c& si Cancelarul din parte -1 va Impiedica cas &toria sorci sale cu prin - tul Alexandrus.

SE RB ĂR IL E TO AM NE I - Primaria Mizil
apare zilnic la 5 ore seara cu cele din urma §tiri §i telegrame ale zileě
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
10 rani numerul 10 rani numerul - upload.wikimedia....