13 - Colectionarul

Recommendations

Info

acum într-un stadiu avansat de degradare. În aceste condiţii peştera, care poartă acum numele Chauvet, al descoperitorului său, este prima de acest gen în care s-a început o cercetare sistematică şi cu cele mai avansate metode ale tehnicii moderne Iar rezultatele, date publicităţii întrec orice inchipuire. La prima vedere, cercetatorii au estimat că vechimea picturilor rupestre din peştera Chauvet ar putea fi între 18 000 şi 21 000 de ani. Iniţial s-a luat chiar în calcul acestă situaţie în timp şi deci posibilitatea de a face comparaţii şi similitudini cu frescele din Altamira şi Lascaux. Rezulatele cu radiocarbon au dat însa peste cap toate anticipările privind vechimea. Probele luate şi studiile la laboratoarele Gifsur - Yvette din Franţa au evidenţiat vârsta de 32 000 de ani. ” Nu poate fi posibil, nu pot să cred aşa ceva !”, a declarat Jean Clottes, expert în arta din epoca paleolitică. Imediat s-au luat probe microscopice care au fost trimise la laboratoarele 4 Universitaţii Berkeley, State le Unite, şi la Institutul Max Planck din Germania. Şi, în mod surprinzător, rezulatele analizelor au fost identificate, indicând aceeşi vârstă, 32 000 de ani. Abia atunci au inţeles cercetatorii că se aflau în faţa unei descoperiri unice , cea mai veche peşteră pictată din istoria omenirii. Dar cea mai veche peşteră este în acelaşi timp şi cea mai frumoasă, desenele, frescele şi basoreliefurile sunt de o maiestrie artistică ce nu au egal, care întrece cu mult operele de artă din cunoscutele Altamira şi Lascaux. Bizoni, antilope, cai sălbatici, mamuţi sau rinoceri lânoşi aflaţi în plină mişcare, pictaţi în culori vii, dau impresia unor realizări foarte recente şi nu vechi de 32 de milenii. În urmă cu aproximativ 32 000 de ani, pe teritoriul Europei existau nu două, aşa cum se credea anterior, ci trei specii umane. Pe langa mai cunoscutii oameni Homo Sapiens Modern (din care fac parte şi oamenii actuali) şi oamenii speciei de Neanderthal, mai existau şi asa numiţii oameni de Cro-Magnon Aceştia din urmă, dominau, se pare, din toate punctele de vedere, celelalte două specii umane, şi ei sunt de fapt autorii picturilor din peştera Chauvet. Dar cum au apărut ei pe scara evoluţiei omului şi cum s-a stins acestă superbă rasă umană constituie o enigmă greu de desluşit. O serie de cercetători au avansat ipoteza că omul de Cro- Magnon şi Homo Sapiens Modern ar avea un stramoş comun, însa studiul comparativ al fosilelor nu indică cu certitudine acest lucru. Dar ceea ce frapează este inteligenţa ieşită din comun a acestei rase umane. Capaciatea craniană a speciei de Cro -Magnon depaşeşte pe cea a omului actual, un lucru paradoxal care mareşte şi mai mult misterul acestei specii. Cum a putut să dispară o asemenea specie? Şi în ce condiţii? Care au fost duşmanii sai? Răspunsul este foarte dificil, dar echipa de cercetători din peştera Chauvet afirmă cu certitudine că specia de Cro-Magnon a pictat aceste uluitoare realizări artistice. Despre arta omului primitiv şi picturile rupestre s-au scris enorm de multe lucrări de specialitate şi nu are rost să intru în amănunte nesimnifictive. Intrebarea crucială este însa ce semnificaţie au aceste fresce pictate din peştera Chauvet? Aveau oare un rol precis pentru civilizaţia omului de Cro- Magnon? Se pare ca da, pentru prima oară, se dă o astfel de interpretare care pur şi simplu şochează la prima vedere. Cercetatorii care au studiat peştera timp de peste un an au constatat cu surprindere că nu există nici un fel de oseminte
umane, resturi de mâncare sau locuri care să fi fost folosite cu scopul de adăpost. Deci peştera nu era folosită ca locuinţă, ci avea o cu totul altă destinaţie. Lewis Wiliams, cercetător la Universitatea Berkeley, expert în antropologie, declara: ” De la început ne-a frapat o sală centrală din peşteră, unde există cele mai multe picturi. Am avut impresia ca mă aflu efectiv în altarul unui sanctuar religios secret, Şi nu a fost doar impresia mea, toată echipa care a lucrat a simţit acelaşi lucru. Primele impresii au fost ulterior confirmate de un studiu foarte laborios.” Studiul s-a numit ” Simbolismul Religios în Arta Rupestra” şi a fost elaborat de experţi în domeniul religiilor comparate, al istoriei, antropologiei şi arheologiei. Iar concluzia este una singură, şi anume că peştera Chauvet reprezintă prima catedrală, primul lacaş de cult secret din istoria omenirii. Cercetatorii nu fac nici o greseală cand afirmă că şi mai târziu, în istoria civilizaţiei umane, lacaşele de cult au fost în continuare pictate cu opere de artă. Chiar dacă bisericile de astăzi au ca principale reprezentări picturale scenele biblice, reprezentările similare din urmă cu 32 000 de ani aveau corespondent natural, animalele. Dar aceste animale erau personificate! Caii sălbatici, bizonii , mamuţii sau rinocerii lânoşi sunt zugră -viţi cu fizionomii ce exprimă uneori teama iar uneori furie, bucurie sau extaz. Dar aceste expresii sunt o caracteristică umană! In acel aşa numit altar, sala centrală din pesteră , se mai află cateva obiecte bizare, dar care, în opinia specialiştilor, aveau rolul unor obiecte de cult religios. Cateva cranii de urs de peşteră foarte bine şlefuite, şi câteva statuete înfaţişând fiinţe jumătate om şi jumătate animal erau folosite de preoţii din Era paleolitică ca obiecte sacre , cu o încarcatură mitică foarte bine stabilită. ” Am reuşit să găsim dovezi ale unei religii încă necunoscute, cea mai veche şi de fapt prima din istoria omenirii. Nu ştim încă cu exactitate divinităţile acestei religii, dar credem că personificarea animalelor ne poate da un raspuns. Probabil că zeitaţile omului de Cro-Magnon aveau o înfaţişare umană şi corp de animal, de fapt o simbioză între caracterele mai multor specii. Acest lucru este întâlnit şi mult mai târziu, de exemplu la civilizaţia egipteană. În peştera Chauvet au fost descoperite şi picturile unor animale ce nu se găseau în fauna Europei acelor vremuri, o bufniţa, o hienă şi o panteră. Indiscutabil este înca un mister pentru care deocamdată nu avem raspuns”, a declarat cercetatorul Lewis Wiliams. Pestera Chauvet, este prima dovadă a unei religii preistorice. 5
Page 1 and 2: Nr. 1/2010 www.colectionarul.info
Page 3: Peştera Chauvet, primul sanctuar s
Page 7 and 8: - maimuţa, intrând în istorie su
Page 9 and 10: Astronauţii Antichităţii Toate s
Page 11 and 12: Despre o stelă sumeriană aflată
Page 13 and 14: Secarea Mării Roşii (evenimentul
Page 15 and 16: „Când intra Moise în cortul în
Page 17 and 18: Patriarhul Enoh în vizită pe plan
Page 19 and 20: “Cât privește drumul Soarelui
Page 21 and 22: terului vesnic” (13 martie, 1956,
Page 23 and 24: Fosile enigmatice Acum aproape 450.
Page 25 and 26: Procesul lui Darwin Teoriile materi
Page 27 and 28: Biblia și planeta X În sute, chia
Page 29: Powerd by:

13 - Colectionarul

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?