Planul de Management al Bazinului Hidrografic al Fluviului Dunărea ...

mmediu.ro

Planul de Management al Bazinului Hidrografic al Fluviului Dunărea ...

Planul de Management al Bazinului

Hidrografic al Fluviului Dunãrea 2009–2015

Sumar - Un viitor durabil pentru apele Dunării


„În 1994 noi ne-am stabilit traseul cu privire

la respectul şi cooperarea internaţională.

Mai întâi noi a trebuit să determinăm unde

ne-am aflat la acel moment şi cum stăteau

lucrurile. Prin publicarea Planului de Management

al bazinului Dunărea în 2009, noi

acum ştim exact unde trebuie să mergem

şi cum să ajungem acolo. Acesta este un

moment important în parcursul nostru către

un Bazin al Dunării având o situaţie bună şi

durabilă.”

Mitja Bricely, Secretar al Ministerului Mediului şi Planificării Spaţiale al Republicii Slovenia şi

Preşedinte al ICPDR pentru anul 2010


Bazinul Fluviului Dunărea şi cei 15 parteneri semnatari ai Convenţiei pentru Protecţia Fluviului Dunărea – DRPC

European Union

European Commission, DG Environment

www.ec.europa.eu/environment/

Germany

Federal Ministry for the Environment,

Nature Conservation and Nuclear Safety

www.bmu.de/

Austria

Ministry for Agriculture,

Forestry, Environment

and Water Management

www.lebensministerium.at/

Bazinul Fluviului Dunărea este cel mai internaţional bazin hidrografic

din lume, acesta cuprinzând total sau parţial teritoriul a 19

ţări, unde trăiesc cca. 80 Mil. de oameni şi conţinând un mediu

înconjurător natural de o importanţă globală. Din aceste 19 ţări,

14 conţin marea majoritate a cursurilor de apă aferente bazinului

Dunării şi, prin aderarea la acestea 14 şi a Uniunii Europene

s-a creat şi semnat Convenţia pentru Protecţia Fluviului Dunărea

(1994). Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea

(ICPDR) este platforma de facilitare a dialogului şi cooperării între

cele 15 părţi contractante menţionate mai sus. Un asemenea

Donau

Slovenia

Ministry of the Environment

and Spatial Planning

www.mop.gov.si/

Czech Republic

Ministry of the Environment

www.env.cz/

Main-Donau

Kanal

Croatia

Ministry of Regional Development,

Forestry and Water Management

www.mrrsvg.hr/

Lech

Inn

Naab

Isar

Inn

Salzach

A d r i a t i c

S e a

Drau

Traun

Mur

Slovakia

Ministry of Environment

www.enviro.gov.sk/

Enns

Dyje

Thaya

Donau Dunaj Duna

Sava

Kolpa

Neusiedler

See / Ferto-tó

Raab

Rabnitz

Kupa

Répce

Una

Zala

Mura

Rábca

Drava

Bosnia and

Herzegovina

Ministry of Foreign Trade

and Economic Relations

www.mvteo.gov.ba/

Svratka

Una

March

Rába

Sana

Morava

Vrbas

Nitra

Balaton

Sava

Bosna

Sió

Ipel'

Ipoly

Zagyva

Slaná

Sajó

Kanal Dunav-

Tisa-Dunav

Tisa

Dunav

Montenegro

Ministry of Agriculture, Forestry

and Water Management

www.minpolj.gov.me/

Váh

Hron

Hungary

Ministry of

Environment and Water

www.kvvm.hu/

Drina

Drina

Hornád

Hernád

Tisza-tó

Lim

Hármas

Körös

Maros

Sava

Hortobágy-Berettyó

Laborec

Bodrog

Berettyó

Sebes-Körös

Kettos-Körös

Plovni Begej

Tamiš

Tisza Szamos

Zapadna Morava

Ibar

Velika Morava

Latorica

Barcau

Južna Morava

Tysa

Somes

Crisul Repede

Crisul Negru

Crisul Alb

Bega

Timis

Timok

Tisa

Somesul Mic

Nišava

Mures

Somesul Mare

Jiu

Ogosta

Nishava

Romania

Ministry of Environment and Forests

www.mmediu.ro/

Iskar

Prut

Mures

Tarnava

Ukraine

Ministry for

Environmental Protection

www.menr.gov.ua/

Olt

Siret

Vedea

Jijia

Moldova

Bistrita

Arges

Dunav

Olt

Trotus

Yantra

Kagul

Lacul

Razim

Lacul

Sinoie

sistem hidrografic complex a necesitat o analiză, poate cea mai

complexă şi cuprinzătoare care s-a efectuat vreodată având ca

scop evidenţierea şi creionarea unui viitor durabil pentru mediul

apei, o analiză care să servească atât nevoilor oamenilor şi ale naturii

din această regiune, şi care să servească prin rezultatele sale

la organizarea şi planificarea măsurilor necesare care să răspundă

cerinţelor Directivei Cadru a Apelor (DCA) agreată de ţările membre

ale UE. Planul reprezintă un pas uriaş efectuat pe parcursul stabilit

pentru salvgardarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu al apei.

Siret

Ialomita

Serbia

Ministry of Agriculture, Forestry

and Water Management

www.minpolj.gov.sr

Bârlad Prut

Buzau

Dunarea

Ialpug

Yalpug

Kugurlui

Canal Dunarea-

Marea Neagra

B l a c k

S e a

Moldova

Ministry of Environment

www.mediu.gov.md/

Bulgaria

Ministry of Environment

and Water

www.moew.government.bg/


Unul din cele mai comprehensive studii efectuate vreodată în lume ...

pentru cel mai internaţional bazin fluvial de pe glob:

Planul de Management al B.H. al fluviului Dunărea

Un plan ambiţios pentru un viitor ambiţios.

Nouă ani a durat efectuarea etapelor care au condus la PM al B.H. al Dunării

şi care s-a bazat pe una din cele mai detaliate analize referitoare la identificarea

şi stabilirea măsurilor şi opţiunilor de gospodărire pentru acest

sistem hidrografic complex din B.H. al Dunării. Prin implicarea a peste 200

de experţi din 14 ţări dunărene plus din partea UE, ca şi prin consultarea şi

contribuţiile directe a câtorva sute de oameni ce trăiesc în regiune, s-a urmarit

ca prin dezvoltarea planului sa se asigure un viitor durabil pentru generaţiile

următoare. Planul furnizează o prezentare detaliată a bazinului hidrografic şi

stabileşte un Program Comun de Măsuri, respectiv activităţi ajutătoare pentru

cei peste 25.117 km de apă incluse în reţeaua de râuri supusă investigaţiilor.

În cadrul analizei a fost utilizată abordarea „curs de apă – receptor” prin care

se urmăreşte dezvoltarea durabilă a resurselor de apă din b.h. Dunărea prin

prisma cerinţelor cheie ce decurg din DCA.

Planul a reprezentat o încercare serioasă din cauza caracteristicilor şi

diversităţii b.h. al râului Dunărea. Publicarea recentă a Planului reflectă efortul

major a celor 15 parteneri semnatari ai Convenţiei pentru Protecţia Fluviului

Dunărea (1994) şi a grupului coordonator ICPDR. Tările non-membre

UE au acceptat şi respectiv aplicat prevederile DCA, contribuind în acest fel

la implementarea obiectivelor complexe ale acestuia. Eforturi enorme au

fost făcute pentru aplicarea şi utilizarea noilor metode de recoltare şi a sistemelor

de clasificare unice. A fost un efort comun de cooperare necesar

pentru aplicarea unitară a obiectivelor agreate şi pentru atingerea scopurilor

transnaţionale ca şi a celor naţionale. În paralel şi în completarea Planului

de Management care cuprinde o strategie coordonată pentru întregul bazin,

ţările dunărene au întocmit de asemenea Planuri de Management Naţionale,

mai detaliate, întrucât fiecare şi toţi cei din bazin beneficiază de pe urma stării

îmbunătăţite a apelor, iar râurile din b.h. Dunărea reprezintă centrul vital economic,

social cât şi ecologic. Îndeplinirea obiectivelor şi atingerea scopului

DCA vor avea ca beneficii salvgardarea şi creşterea capacităţii mediului apei

de a suporta necesităţile crescute datorate dezvoltării economice în special

asigurarea apei pentru alimentările cu apă de băut şi de asemenea şi alte

folosinţe. Va proteja ecosistemele, va duce la creşterea stocului de peştii (inclusiv

al sturionilor), va contribui la un transport durabil, la protecţia împotriva

inundaţiilor şi la adaptarea noastră la schimbările climatice. Elaborarea Planului

de Management este parte a unui proces lung şi complex şi fără îndoială

cel mai important pas, întrucât acesta cuprinde definirea stării actuale, definirea

etapelor ce trebuie atinse şi a mijloacelor necesare. Evidenţiază acţiunile

necesare pentru atingerea obiectivelor cu efecte durabile.

Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea

ICPDR este platforma de facilitare a cooperării dintre cele 15 părţi contractante

semnatare ale Convenţiei DRPC. Este însărcinată cu coordonarea

acţiunilor de conservare, îmbunătăţire a stării şi utilizarea raţională a apelor

Dunării. În baza structurii şi a indicaţiilor ambiţioase trasate, este cea mai

mare formă de coordonare pentru managementul unui b.h. din Europa. Este

formată şi coordonată la vârf de delegaţiile ţărilor membre din ţările semnatare

ale Convenţiei Dunării şi UE, plus reprezentanţi ai unor organizaţii

ştiinţifice, tehnice, şi ai societăţii civile. Este responsabilă pentru coordonarea

activităţilor de implementare a prevederilor DCA la nivelul bazinului

Dunărea şi ca urmare a acestui fapt a coordonat etapele şi lucrările de

elaborare a Planului de Management al Bazinului Dunării. Lucrând împreună

cu reprezentanţii şi experţii ţărilor membre, ICPDR de asemenea s-a consultat

continu cu managerii şi utilizatori ai terenurilor agricole şi adiacente

resurselor de apă, cu reprezentanţi ai diferitelor activităţi economicespecifice,

cu reprezentanţi ai NGO, cu specialişti şi academicieni din grupurile interesate

de starea şi îmbunătăţirea stării mediului apei.

Plan as part of this. Working closely with contracting parties, the ICPDR has

consulted extensively with land managers and users, business representatives,

NGOs and other individuals with an interest in the water environment.

Adoptarea Planului de Management al B.H. al Dunării este un moment

istoric pentru toate aceste ţări şi reprezintă o contribuţie importantă şi

concretă la Strategia Regiunii Dunării aflată în dezvoltare de către UE

şi ţările dunărene

Philip Wuller – Secretar Executiv al ICPDR.


Directiva Cadru a Apelor în UE (2000)

Ca urmare a creşterii impacturilor destructive ale activităţilor umane asupra resurselor de apă în apele din Europa, UE a decis

ca protecţia apelor să devină o prioritate majoră în cadrul politicilor gestionate. DCA este cea mai substanţială şi complexă

prevedere legislativă în domeniul gestionării apelor care a fost elaborată de EC. Prin aceasta s-a stabilit pentru prima dată, un

cadru pentru protecţia tuturor resurselor de apă (râuri, lacuri, estuare, ape subterane şi ape costiere martine) şi în mod special

al ecosistemelor care depind de apele respective. Scopurile DCA sunt de protecţie şi îmbunătăţire a stării tuturor corpurilor de

apă1 la nivelul de „stare bună „(din punct de vedere ecologic, chimic, cantitativ, ultima referindu-se la apele subterane) până în

anul 2015.

Având ca unitate de acţiune bazinul hidrografic în întregime, acesta implică luarea în considerare a tuturor aspectelor privitoare la

managementul apelor şi care să aibă corespondentul într-un Plan de Management pentru respectivul Bazin Hidrografic (revizuit

şi adăugat la fiecare 6 ani) şi asociat acestuia, a unui Program de Măsuri, care se face în conformitate cu politicile prevăzute,

cu strategii şi acţiunile identificate şi propuse pentru îmbunătăţirea stării tuturor corpurilor de apă şi menţinerea acestei stări.

În mod corelat participarea publicului şi abordarea integrată cu activităţile economice şi strategiile de dezvoltare (continuare

a acestora) – DCA este principala forţă şi prevedere politică pentru realizarea unui management durabil al apelor din B.H.

Dunărea şi în întreg spaţiul european pentru mulţi ani care vor urma. Rezultatul concret va fi un mediu şi ape sănătoase şi care

permite asigurarea necesităţilor atât pentru ecosistemele proprii cât şi pentru activităţile economice şi sociale.

1 Un corp de apă este definit ca un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă, cum ar fi un sector distinct de râu, de apă costieră,

lac, acumulare sau un volum distinct de apă subterană din cadrul unui acvifer.


UndE SUntEM ACUM ?

Starea ecologică şi chimică a râurilor din Bazinul

Dunării

Cu toate că mai există încă multe lipsuri şi incertitudini, se poate

afirma că situaţia actuală este destul de corect estimată pentru

întregul Bazin al Dunării evaluare făcută în mod armonizat

pentru prima dată, pe baza datelor naţionale, pe baza datelor şi

rezultatelor produse în cadrul TNMN (începând din 1996) şi pe

baza datelor produse prin cele două expediţii complexe pentru

întregul curs al Dunării din 2001 şi 2007.

Râurile

Circa 39% (9835 km) din râurile din B.H. au fost desemnate ca

fiind puternic modificate, astfel încât pentru aceste sectoare de

râu nu a fost îndeplinită „starea ecologică bună”. Dintre sectoarele

Dunării desemnate în această stare sunt circa 56%.

Din totalul de 25117 km parte a reţelei de râuri investigate, în

B.H.Dunarea 22% (5494 km) sunt desemnate pe baza analizei

făcute ca fiind în „stare ecologică bună” ori „potenţial bună” şi

45% (11180 km) în „stare chimică bună” (în cazul în care un

anumit corp de apă a fost desemnat ca fiind „puternic modificat”

ca urmare a activităţilor umane şi care a făcut ca „starea

ecologică bună” să nu poată să fie atinsă, conform DCA s-au

determinat „stare potenţial bună” cca. 53% din corpurile de

apă evaluate fiind incluse în „starea ecologică moderată sau

mai rău” (ori potenţial) şi 27% sunt incluse în „starea chimică

bună”.

Lacuri şi ape costiere

Şase lacuri mari, conform criteriului agreeat si aplicat au fost

analizate (lacurile Balaton, Jalpuk, Razim şi Neusiedlersee)

şi din acestea trei sunt desemnate cu „stare ecologică bună” şi

două cu „stare chimică bună”. Nici un corp de apă din categoria

ape costiere (din RO şi Ucraina) nu au obţinut încadrarea în

„stare bună”.

Apele subterane

Din cele 11 corpuri de apă subterană analizate, 8 au fost desemnate

cu „stare chimică bună”. Unul a fost identificat şi desemnat

în „starea chimică bună” ca de altfel şi părţi semnificative din

celelalte două, toate datorită poluării cu azot. Nouă corpuri au

fost identificate cu nivele adecvate ale apei cu privire la nivelele

de extracţie şi consum – „stare cantitativă bună” şi părţi semnificative

din celelalte două au fost desemnate de asemenea

încadrate în această stare.


Starea ecologică şi potenţial ecologică pentru corpurile de apă din

bazinul Dunării încadrarea fiind făcută ca procente din total lungime (km)

şi relativ la lungimile corpurilor de apă

Starea chimică a corpurilor de apă din B.H. Dunărea indicată

în lungimi (km) şi relaţia procentuală faţă de totalul lungimii cor-

purilor de apă.

Good 11,180 rkm (45%)

Failing 6,815 rkm (27%)

No data EU Member States

1,116 rkm (4%)

No data Non EU Member

States 6,007 rkm (24%)

Clasificarea stării pentru fluviul Dunărea reprezentat ca bandă continuă divizată de graniţele traversate şi marcate cu culorile din

legendele ataşate pentru cele două tipuri de stări analizate, ecologică şi chimică

Ecological status,

Ecological potential

(Risk assessment for

Non EU Member States)

Chemical status

(Risk assessment for

Non EU Member States)

Ecological status:

High

Good

Moderate

Poor

Bad

rkm 2,857 2,600 2,400 2,200 2,000 1,800 1,600 1,400 1,200 1,000 800 600 400 200 0

Ecological potential:

Good or better

Moderate or worse

Ecological status good

or better 3,446 rkm (14%)

Ecological potential good

or better 2,048 rkm (8%)

Ecological status moderate

or worse 6,987 rkm (28%)

Ecological potential moderate

or worse 6,284 rkm (25%)

No data EU Member States

346 rkm (1%)

No data Non EU Member

States 6,006 rkm (24%)

non EU Member States (risk assessment, worst case

assessment based on 4 risk categories:

1. Organic, 2. Nutrient, 3. Hazardous substances,

4. Hydromorphological alterations):

Not at risk

Probably at risk

At risk

Chemical status:

Good

Failing

non EU Member States (risk assessment):

Not at risk

Probably at risk

At risk


Corpuri de apă puternic modificate (HMWB)

Corpuri de apă artificiale (AWB) şi corpuri de

apă din râuri naturale

indicată în lungimi (km) şi relaţia procentuală faţă de totalul

lungimii corpurilor de apă.

Natural 10,617 rkm (42%)

Provisional natural (Non EU

Member States) 1,285 rkm (5%)

HMWB 8,195 rkm (33%)

Provisional HMWB (Non EU

Member States) 1,640 rkm (7%)

AWB 1,071 (4%)

No designation (Non EU Member

States) 2,309 (9%)


Unde trebuie să mergem… împreună

Viziunile estimate şi utilizate pentru Planul de Management al b.h. Dunăre

DCA a Uniunii Europene cere ca toate categoriile de ape să atingă cel puţin „starea bună” până în

2011 (sau măcar cel mai târziu 2027). DRBMP este orientat pe principalele probleme transfrontieră,

denominate Chestiunii Semnificative de Management al Apelor (SWMI) şi care direct sau indirect

pot afecta calitatea râurilor, lacurilor şi corpurile de apă subterană transfrontieră, in principal poluarea

cu substanţe organice, poluarea cu nutrienţi, poluarea cu substanţe sintetice periculoase

(SP) şi modificările hidromorfologice. Pe baza datelor detaliate privind apele din B.H. al Dunării în

DRBMP au fost elaborate viziunile pentru fiecare din cele patru SWMI privitoare la atingerea unei

stări de îmbunătăţire durabilă a mediului apei.


Poluarea organică

Un exces de materie organică, rezultată din apele uzate netratate

de la comunităţile umane, de la industrie şi agricultură şi

care pot afecta negativ populaţia acvatică şi starea apei.

Viziunea:

Zero emisii de ape uzate netratate în râurile din bazin.

Poluarea cu nutrienţi

Nivele ridicate de nutrienţi (compuşii de Azot şi Fosfor) rezultate

din tratarea neadecvată a apelor uzate, din materiile

agricole necorespunzătoare, din industrie şi transport şi care

cauzează procesele de eutrofizare respectiv creşterea exagerată

de alge periculoase/ dăunătoare şi care produc „zone moarte” în

corpurile de apă afectate.

Viziunea:

Un management echilibrat al reducerii nutrienţilor şi

care nici pentru apele Bazinului Dunării nici pentru

apele Mării Negre nu vor mai conduce la producerea

fenomenelor de eutrofizare cu efectele sale negative.

Hazardous substances

Chimicale produse de mâna omului, metale, produse petroliere

şi compuşi derivaţi, pesticide şi produse farmaceutice rezultate

din industrie, din inundaţile produse de excesele de precipitaţii,

de practicile agricole, de operaţiile miniere şi poluările accidentale,

de cele mai multe ori periculoase prin persistenţa lor în

mediu şi chiar la concentraţii foarte mici.

Viziunea:

Eliminarea riscului afectării sănătăţii umane şi a ecosistemelor

acvatice.

Hydromorphological alterations

Schimbări în cursurile naturale ale râurilor care întrerup cursul

şi curgerea apei, ca şi continuitatea habitatelor, deconectarea

zonelor umede de la cursul normal de curgere a apei, schim-

barea regimului şi condiţiilor de curgere, a regimului de transfer

cantitativ al apei pe parcursul de curgere – cu serioase impacturi

pentru mediul apei din Dunăre, pentru calitatea apei, pentru

ihtiofaună, în prezent şi în viitor.

Viziunea pentru continuitatea râurilor şi habitatelor:

Managementul echilibrat al schimbărilor structurale

făcute de om astfel încât funcţiunile ecosistemelor

acvatice şi al diversităţii de specii native pentru cursurile

respective sunt reprezentate în totalitate.

Viziunea pentru zonele umede:

Reconectarea şi restaurarea zonelor umede la nivelul

întregului Bazin al Dunării.

Viziunea pentru dimensiunea cantitativă şi debitele

apelor:

Dezvoltarea naturală şi distribuţia în ecosistemele

acvatice nu sunt influenţate negativ de modificările

regimului cantitativ şi a condiţiilor de debite.

Viziunea pentru proiectele de infrastructură viitoare:

Proiectele sunt elaborate şi dezvoltate în mod transparent

şi utilizând cele mai bune practici respectiv

fără alterarea mediului ca şi cele mai bune tehnici.

Efectele negative transfrontieră sunt eliminate complet,

reduse la efecte nesemnificative şi / sau compensate.

Apele subterane

Sursa cea mai importantă, in alimentarea cu apă de băut, pentru cele

mai multe ţări dunărene şi care necesită atât practici contra poluării cât

şi supra exploatare.

Viziunea:

Emisiile şi descărcările de substanţe poluante sunt

reduse până la nivele de neafectare sau deteriorarea

calităţii apei subterane. Utilizarea cantitativă a apei

este făcută în mod echilibrat care nu depăşeşte realimentarea

resursei subterane.


Lucrând împreună:

Participarea Publicului şi Planul

de Management al b.h. al Dunării

Un management efectiv şi eficient al bazinului hidrografic al

unui râu poate avea loc numai atunci când oamenii care folosesc

resursa de apă respectivă sunt implicaţi activ în procesul

decizional privitor la aceasta. Prin DCA se solicită statelor

membre să încurajeze implicarea activă a tuturor părţilor

interesate, oferindu-le acestora oportunitatea de a participa şi

influenţa deciziile privind managementul privitor la apele pe

care şi ei le utilizează, această prevedere fiind înscrisă şi între

principiile ICPDR. ICPDR a utilizat o abordare strategică prin

care a permis ca participarea publicului să constituie un element

central în dezvoltarea Planului de Management.

Un proverb african Wehi utilizat de Ania Grobicki, Secretarul

Executiv al GWP în cuvântul de deschidere al Forumlui

Consultativ al ICPDR din iunie 2009 sintetizează perfect spiritul

procesului de consultare a publicului: „Dacă vrei să mergi

repede mergi singur, dar dacă vrei să mergi departe, mergi

împreună cu toţi ceilalţi.”

Ca urmare a publicării draftului Planului de Management al

B.H.D în mai 2009 a fost făcută imediat invitaţia către toţi

cei interesaţi, utilizatori, operatori, NGO-uri, societate civilă,

oricare doritor, să consulte Planul şi să transmită completări,

comentarii şi critici. Multiple canale de comunicare au fost deschise

şi prin acestea un Forum Consultativ organizat sub coordonarea

Preşedinţiei ICPDR 2009 deţinută de Slovacia, Forum

organizat la sfârşitul lui iulie 2009. Un nou web-site al ICPDR

denumit „Participate” a permis creşterea transferului pentru

toate rapoartele şi capitolele Planului de Management fiind disponibile

on-line, inclusiv chestionare de evaluare dimensională

a aprecierii pozitive sau negative a prevederilor Planului. Website–ul

a fost vizitat de mai mult de 3000 de persoane, aceste

vizite conducând la înscrierea a circa 300 noi chestiuni legate

de starea apei (cum ar fi, de exemplu poluarea cu hormoni

datorată activităţilor spitaliceşti, in alimente, în fecalele de

animale şi până la propunerea unor noi cerinţe realizabile prin

proiecte de infrastructură, propunerile fiind preluate /considerate

şi fiind incluse pentru investigaţile şi analizele ce se vor

face în ciclurile următoare de planificare din cadrul DCA.

spondents, Mulţi oameni au exprimat voinţa de a accepta măsuri

individuale şi peste 95% din aceştia exprimându-se pozitiv faţă

de solicitarea de a plăti ceva mai mult pentru taxele de consum

şi tratare a apei dacă acestea însă conduc la îmbunătăţirea stării

calitative a acestora. Fiecare chestiune din cele propuse au fost

ulterior discutate în cadrul grupelor de experţi ale ICPDR.

Ca urmare unele din propuneri au fost incluse imediat în actualul

Plan iar altele au fost incluse în listele de clarificare şi evaluare a

dimensiunilor acestor probleme printre acestea fiind şi detaliile

legate de schimbările climatice. Astfel completarile şi propunerile

făcute de public prin respondenţi la chestionare au ajutat

la balansarea priorităţilor legate de mediu, a celor economice

şi/sau sociale. Planul de Management al bazinului Dunărea a

fost şi este o oportunitate pentru toţi, de a lucra împreună, de a

îmbunătăţi calitatea fiecărui aspect legat de mediul complex al

apei şi urmărind crearea unui mediu al apei pe care să-l putem

în continuare utiliza, dar care să fie cât mai putin afectat şi care

în acest fel să ne permită a ne bucura de el atât noi cât şi urmaşii

noştrii .

Procesul încă mai este deschis şi cine doreşte poate să viziteze

site-ul ICPDR = www.icpdr.org.


Cum vom putea ajunge acolo ..... împreună

Gestiunea şi gospodărirea obiectivelor şi implementarea cerinţelor DCA

din mers până la obţinerea unui mediu funcţional şi durabil la nivelul

Dunării.


În vederea atingerii prevederilor incluse în viziunile

menţionate pentru B.H. al Dunării, Planul

Comun de Măsuri cuprinde acţiuni specifice şi

scenarii create la nivelul şi scara întregului bazin

precum şi estimările nivelelor de îndeplinire

a acestor viziuni ce ar putea fi atinse până

în 2015. Planul Comun de Măsuri la nivel de

Bazin (TPM) este ancorat puternic şi bazat pe

programele naţionale de măsuri ale fiecărei ţări

dunărene, şi care trebuie să fie implementate cel

mai târziu până în 2012, Mergând mai departe

în timp Planul TPM a estimat şi care dintre

măsuri sunt insuficiente în ceace priveşte atingerea

cerinţelor DCA, la nivelul şi scara întregului

bazin şi în consecinţă conţine şi propuneri

de acţiuni adiţionale. Sunt de asemenea ilustrate

unde sunt şi ce acţiuni sunt necesare şi de asemenea

unde sunt necesare eforturi suplimentare

de monitoring şi de ce natură. Sunt indicate

de asemenea căi de menţinere a „stării bune”

acolo unde aceasta a fost evidenţiată şi desigur

măsurile de îmbunătăţire a stării corpurilor de

apă care nu sunt în stare bună. DCA prevede şi

excepţii de la obiectivele generale, si care permite

extinderea termenelor dincolo de 2015, ori

obiective de mediu mai puţin stringente în cazul

implementării noilor proiecte dar în condiţiile în

care sunt incluse şi setul de condiţii pentru atingerea

ulterioară a obiectivelor respective.

Din totalul de 681 corpuri de apă de fluviu şi râuri din B.H.

Dunărea, asemenea excepţii sunt aplicate pentru 288 de

corpuri de apă riverane (circa 40%).


Poluarea organică

Măsurile agreate a fi aplicate până în 2015 vor avea ca rezultat reducerea considerabilă

a poluării organice dar cerinţele DCA nu vor fi îndeplinite până în 2015.

In prezentul Plan prin măsurile incluse se estimează că nu pot fi îndeplinite

cerinţele din motive atât economice, cât şi administrative şi tehnice. Eforturi

semnificative (identificate în Plan) vor trebui să fie făcute în următoarele cicluri

ale Planului Bazinal (2015 – 2021, 2021 – 2027). Implementarea tehnică a programelor

decurge din Directiva UE privitoare la Tratarea Apelor Uzate Orăşeneşti

(UWWD) ca şi din Directiva IPPC (Controlul şi Prevenirea Integrate ale Poluării)

precum şi sprijinirea atingerii unui nivel semnificativ egal al măsurilor în ţările care

nu sunt membre ale UE dar care vor contribui semnificativ la rezolvarea problemelor

datorate poluării organice. În general se poate menţiona că ţările din

amonte aproape şi-au îndeplinit cerinţele de tratare multiplă, dar în ţările

din centrul şi zonele de jos ale Dunării cerinţele sunt mai scăzute, însă

sunt în faze intensive de finalizare multiple lucrări. Implementarea

Directivei UE privitoare la nămolul rezultat din tratare va

cuprinde măsurile ce vor împiedica adăugarea acestui

nămol contaminat de poluarea organică ce

provine din agricultură.

Poluarea

cu nutrienţi

Măsurile propuse vor reduce considerabil emisiile

de azot şi de fosfor în apa din cursuri şi Dunăre, dar

încărcările la vărsarea în Marea Neagră vor rămâne încă destul

de mari faţă de nivelele din 1960, nivele care au fost agreate ca

obiective ţintă în special pentru sistemul destul de vulnerabil al mării, şi

crucială faţă de cerinţele DCA pentru 2015. Reducerea va fi sprijinită şi

de implementarea Directivei privind nitraţii şi prin care se impune extinderea

considerabilă a celor mai bune practici agricole(BAT) şi care conduce la reducerea

emisiilor din acest domeniu. Totuşi incertitudinile cu privire la nivelele

de dezvoltare economică şi din agricultură în ţările din centrul şi zona de jos

a Dunării fac ca şi impactul acestei dezvoltări încete să conducă la nivele

de reducere a acestei poluări greu de cuantificat. Reduceri semnificative

se vor înregistra prin implementarea Directivei privind Tratarea

Apelor Uzate Orăşeneşti (UWWD). Dar angajamentele privitoare

la introducerea unor măsuri adiţionale au fost prevăzute în

Plan, cum ar fi reducerea sau eliminarea detergenţilor

cu conţinut de Fosfor până în anul 2012

sau 2015 ca şi coordonarea cu

Managementul obiectivelor şi

atingerea prevederilor DCA

A p e l e

s u b t e r a n e

Constatările preliminare de până acum

arată că contaminarea cu nitraţi este obstacolul

principal în atingerea „stării chimice bune”.

Măsurile asociate în mod particular, Directiva Nitraţilor a UE

şi cea a UWWD vor reduce aportul de nitraţi dar în ce proporţii

este dificil de cuantificat. Acolo unde nu este implementat un

program de reglementare şi control acesta va trebui să fie creat

cât mai este timp, şi pus în operare la nivele naţionale, pentru

a asigura ca această formă de poluare este împiedicată să mai

pătrundă în apele subterane (inclusiv un monitoring intensiv pentru

a estima tendinţele şi efectele sistemului de control). Toate

acestea trebuiesc desigur combinate la fel de intens cu controlul

captărilor şi extragerilor din resurse ca şi cu măsurile de

îmbunătăţire a realimentării aqviferului prin eliminarea

îndiguirilor neeficiente cu privire la comunicarea dintre

resursele de suprafaţă cu cele subterane.

u n e l e

măsuri de reducere

a poluării cu azot provenit din depunerile

atmosferice si care vor contribui la

scăderea impactului din b.h. Dunărea la transferul

de nutrienţi către Marea Neagră.

Substanţele periculoase

Acţiunile propuse vor avea ca rezultat îmbunătăţiri semnificative

dar puţin probabil să fie suficiente pentru atingerea

cerinţelor WFD or obiectivele DRBMP până în 2015. Implementarea

Directivei Substanţelor Periculoase (SP), a Directivei IPPC, a Directivei

UWWD şi utilizarea mai intensă a celor mai bune practici (BAT) vor contribui

şi acestea dar nu vor rezolva problema SP. Măsuri suplimentare

ulterioare vor include tratarea corespunzătoare a substanţelor prioritare

din efluenţii industriali, întărirea măsurilor de prevenire şi siguranţă

a locurilor de stocare contaminate şi continua extindere/ întărire

a soluţiilor speciale de tratare a acestor substanţe în staţiile de

epurare. Lipsa de date, informaţii şi cunoştinţe împiedică de

asemenea evaluarea mai corectă a stării apelor faţă de

această poluare şi ca urmare un monitoring susţinut

şi specializat este esenţial a fi efectuat.


Modificările

hidromorfologice

Măsurile propuse ar trebui să

conducă la îmbunătăţirea continuităţii,

reconectarea zonelor inundabile şi controlul

impacturilor hidrologice, dar aşa cum s-a estimat

prin acestea, cerinţele DCA de „good ecological

status” sau „potenţial” nu vor putea fi atinse

până în 2015. . În multe din cazurile analizate şi

incluse în Planul Bazinal extinderea termenelor

peste ciclul 2015 va fi aplicate cu eforturi semnificative,

vor trebui făcute şi în ciclurile DCA

următoare.

Referitor la barierele existente în

traseele de migraţie a peştilor

din totalul de 932

d e

bariere, 108 vor fi

refăcute pentru a permite pasajul

peştilor până în 2015. Planul cuprinde

priorităţile pentru rezolvarea acestor pasaje

rămase de rezolvat, inclusiv situaţia de la Porţile de

Fier. Planul cuprinde acţiuni pentru reconectarea a 62300

de ha de zone umede până în 2015 şi cu creşteri substanţiale

ale acestei suprafeţe pentru perioadele următoare. Efectele

cumulative ale acestor acţiuni necesită analize suplimentare cu

privire la cantităţile de apă ce vor fi transportate ca şi cu privire la

debitele asigurate măsurile menţionate sunt desigur insuficiente

pentru a atinge cerinţele DCA. O serie de presiuni semnificative

vor fi reduse dar marea parte a problemelor vor rămâne

şi vor fi rezolvate prin măsurile avute în vedere pentru ciclurile

2021 şi 2027.

Cu privire la viitoarele proiecte de infrastructură,

91 din acestea sunt deja considerate ca fiind

cu impact negativ transfrontieră,

iar 87 sunt

Înţelegerea

Comună privitoare la Căile

Interne de Navigaţie şi Protecţia Mediului

în zonele unde Căile activează.

Căile de Navigaţie pot avea un impact negativ serios asupra

mediului apei şi pune în pericol îndeplinirea cerinţelor DCA

în tentativele de reabilitare a stării tehnice a acestor căi, care este

ştiut că este mai puţin destructiv asupra altor factori de mediu, aerul,

distrugerea stratului de ozon, şi efectele cunoscute asupra variabilităţii

climatice. Recunoscând acest conflict între DCA şi modificările climatice

potenţiale din împiedicarea navigaţiei, ICPDR, Comisia de Navigaţie a Dunării

şi Comisia râului Sava după mai multe runde de discuţii intense, implicând de

asemenea şi alte categorii de factori interesaţi, au elaborat Statementul Comun

privitor la Navigaţia Interioară şi Protecţia Mediului în BHD. Această înţelegere

conţine principalele principii şi criterii pentru navigaţia cu acţiune durabilă şi

minimă asupra mediului, inclusiv pentru operaţiile de întreţinere a şenalului

sau la crearea de noi căi navigabile. Aceasta cuprinde facilităţi de integrare

a dezvoltării economice cu respectarea standardelor de mediu şi cu

determinările unor relaţii „Win-win” pentru ambele tipuri de activitate.

ICPDR are în intenţie identificarea şi elaborarea în parteneriat a

unor instrumente similare şi pentru alte sectoare, exemplu

guideline-uri pentru cele mai bune proiecte în domeniul

generării energiei electrice prin mijloace de exploatare

a potenţialului apei.

c o n -

siderate ca având

deteriorări ale stării corpurilor

de apă unde sunt amplasate.

Planul Bazinal recomandă măsuri care

să readucă ori să prevină impacturile asupra

stării lor, potenţialelor ecologice solicitând utilizarea

BAT şi considerarea abordărilor integrate încă de la

fazele de proiectare şi analize de soluţii. ICPDR are

în plan dezvoltarea unor guidelines pentru asemenea

cazuri. Acest proces este deja început în sectorul

de reamenajare a căilor navigabile unde eforturile

semnificative de până acum pentru reducerea

impactului lor ca şi activităţile curente de

întreţinere a căilor navigabile respective

au condus la un progres serios.


Unde vom merge mai departe?


Lucrările de înţelegere a naturii complexe a Bazinului Dunării

sunt în desfăşurare în continuare, impactul măsurilor intreprinse

la nivel de bazin nu este încă clarificat în legătură cu

evaluarea stărilor corpurilor de apă şi de aceea activităţile

ulterioare vor încerca să clasifice prin investigare şi aceste

intercorelaţii. Studii suplimentare asupra altor medii de

investigaţie, sedimentelor solide, a specilor invazive, unele

aspecte nestudiate privind dinamica cantitativă a apei şi impactul

creat asupra acesteia de către schimbările climatice

sunt de asemenea cruciale, şi toate acestea direcţionează

următoarele adaptări în procesele generale şi specifice de

monitoring. Din punct de vedere al programului temporal

de lucru în implementarea DCA, următoarele etape sunt

orientate pe introducerea unor noi politici de tarife şi taxe, în

vederea stabilirii şi calculării costurilor reale ale apei utilizate.

2012 este anul când trebuie să fie încheiate implementarea

măsurilor din Planurile Comune de Măsuri urmate

în 2015 de momentul estimării dacă obiectivul de „stare

bună” a fost atins pentru toate corpurile de apă, aşa cum

are DCA a UE.

„Munca depusă la Planul de Management a b. h. Al Dunării

a dus la dezvoltarea unui plan de care toţi putem fi mândrii.

Acum este momentul să punem planul în acţiune”

Philip Weller, Secretar Executiv ICPDR

Următoarele etape de dezvoltare a DRBMP vor fi axate pe

alte dezvoltări noi de structuri la nivel de bazin ce vor fi implementate

în următoarele două decenii şi chiar şi după aceia.

Implementarea Planului Bazinal şi punerea măsurilor lor în

operare, sunt provocări pentru toţi cei implicaţi în managementul

apei si/sau a operatorilor din domeniul utilizării apei

din Bazinul Dunărea. Pentru guvernele naţionale şi locale,

Planul trebuie să fie pregătit şi sprijinit prin toate mijloacele

de implemntare atât în cadrul sectoarelor de activitate specifice

cât şi în cadrul activităţilor intersectoriale de la etapele

planificare şi până la adoptarea deciziilor de finantare şi

evaluare finală a rezultatelor.

Consultarea şi participarea publicului vor continua să fie

în permanenţă efectuate pentru toate fazele de evaluare,

implementare, analizare a rezultatelor şi la toate nivelele,

naţionale, bazinale – aceasta fiind o abordare esenţială

care garantează atingerea viziunilor menţionate pentru sistemele

complexe ale Dunării. Aşa cum este recomandat şi

în strategiile de implementare a Managementului Integrat al

Resurselor de Apă (IWRM) toţi actualii manageri de resurse

de apă, operatorii de tratare şi alimentare pentru diversele

folosinţe, instituţiile publice asociate, băncile şi finanţatorii

din domeniul apei, proprietarii de terenuri şi fermierii, NGO

şi voluntarii din domenii de activitate din domeniul apei sau

asociate / utilizatoare de apă, de la nivelele bazinale, regionale,

naţionale şi locale vor trebui să coopereze strâns în toate

etapele implicate de gestiunea şi gospodărirea apelor. În

cele mai multe cazuri când toţi „acţionarii / actorii” acţionează

sau lucrează împreună va conduce la găsirea mai uşoară,

mai rapidă şi uneori mai eficientă soluţie financiară („win-win

solution”) şi de care desigur beneficiază cu toţii imediat. În

alte cazuri, soluţiile şi deciziile sunt mai dificile, şi atunci când

acestea sunt luate utilizatorii de apă vor trebui să discute şi

să facă compromisuri, amânarea unor decizii şi/sau obiective

în aşa fel încât propunerilor făcute şi incluse în programele de

Planuri să fie transformate în realitate la nivelul de execuţie

şi operare. Dar întotdeauna rezultatele globale obţinute de

toţi prin abordările menţionate vor conduce la condiţii de viaţă

îmbunătăţite pentru toţi şi un mediu şi ape sănătoase pentru

toţi.

De secole, populaţiile din ţările dunărene s-au bazat pe

resursele de apă asigurate de fluviu şi de afluenţii acestuia.

În aceste zile această dependenţă a devenit din multiple motive

mai puternică decât oricând, râurile asigurând apa de

băut, alimentări cu apă pentru agricultură şi aproape toate

industriile, receptori pentru apele uzate evacuate, pentru producerea

energiei hidroelectrice, pentru navigaţie, turism, recreare

şi pescuit intensiv sau pentru amatori. Ecosistemele

şi mediul apei din Dunăre sunt şi au caractere multiple de

unicate, asigurând ca şi condiţii de viaţă pentru o mulţime de

plante şi animale. Prin implicarea noastră a tuturor, noi vom

putea asigura ca Dunărea şi afluenţii săi, celelalte resurse de

apă dependente (subterane, lacuri, delte, apele costiere) vor

fi în continuare surse, ca şi sprijin pentru oameni şi pentru

toate ecosistemele care se găsesc aici, pentru multe secole

care vor urma.


Contact:

ICPDR Secretariat

Vienna International Centre, D0412

PO Box 500, 1400 Vienna, Austria

Phone: +43 (1) 26060-5738, Fax: +43 (1) 26060-5895

Email: icpdr@unvienna.org

Text: Suzie Holt, suzie@wyldwooded.co.uk

Layout: Büro X Wien, www.buerox.at

Photographs: Milorad Drca, Gerfried Koch, János László, Victor

Mello, Mario Romulic, Milan Vogrin and ICPDR Photos

ICPDR doreşte să mulţumească organizaţiilor, fotografilor,

pentru donarea gratuită a fotografiilor.

Cuvânt de recunoaştere

Planul DRBM a fost elaborat pe baza datelor furnizate de Statele

Dunărene până la data de 14 septembrie 2009. Pentru situaţiile

în care unele date nu au fost furnizate de unele ţări s-a încercat

găsirea unor alte surse şi dacă acestea au fost identificate, iar

datele erau comparabile ca performanţă şi domeniu acestea au

fost folosite cu informarea ţărilor respective. Sursele utilizate

de date altele decât autorităţile competente au fost clar marcate

în Plan.

În planul bazinal nivelele de detaliu al datelor utilizate a fost mai

restrâns faţă de nivelele de detaliu în care au fost utilizate în

Planurile Naţionale de Management al Bazinelor aflate în statele

respective. Prin urmare DRBM Plan este recomandat de a fi lecturat

şi interpretat în conjuncţie cu Planurile Naţionale. Unde au

fost identificate anumite inconsistenţe între Planurile Bazinale

şi cele Naţionale acestea au fost explicitate.

Pentru datele care au fost raportate la ICPDR şi utilizate la elaborarea

DRBM – Plan, acestea au fost procesate şi prezentate

în raport la nivelul nostru cel mai superior de cunoaştere şi de

asemenea acceptat de reprezentanţii ţărilor din grupurile de

experţi care au participat proactiv la activităţile ICPDR legate

de PBM Planing. În acelaşi timp suntem conştienţi că ar fi putut

exista şi alte căi de procesare, raportare, poate mai performante

ori mai consistente, viitorul o va demonstra.

///////// Deutschland //// Österreich //// Cˇeská republika //// Slovensko //// Magyarország //// Slovenija //// Hrvatska //// Bosna i Hercegovina //// Србија //// Crna Gora //// România //// Å˙΄‡apple

More magazines by this user
Similar magazines