PROIECTE DIDACTICE CALENDARISTICE LA CHIMIE ... - Didactic.ro

<strong>PROIECTE</strong> <strong>DIDACTICE</strong> <strong>CALENDARISTICE</strong> <strong>LA</strong> <strong>CHIMIE</strong> PENTRU ŞCOA<strong>LA</strong> MEDIE DE CULTURĂ GENERALĂ 2006-2007 

Elaborate în baza Curriculumului liceal la chimie pentru profilul real, 2006 Autoare – Dr. Rita Godoroja 

C<strong>LA</strong>SA A XI-A 

CHIMIA ORGANICĂ 

Repartizarea orelor, 2 ore pe săptămână 

Total Din ele 

56 6 6 

Nr. temei Tema 

68 ore Predare-învăţare Lucrări practice Evaluare 

sumativă şi 

analiză 

1 Bazele teoretice ale chimiei organice 4 4 

2 Hidrocarburile saturate. Halogenoderivaţii alcanilor 7 5 1 1 

3 Hidrocarburile nesaturate (alchene, alchine, alcadiene) 11 9 1 1 

4 Hidrocarburile aromatice (arene) 3 3 

5 Sursele naturale de hidrocarburi şi prelucrarea lor. 2 2 

6 Compuşii hidroxilici (alcooli, fenoli ) 6 5 1 

7 Compuşii carbonilici (aldehide şi cetone) 3 3 

8 Acizii carboxilici 5 3 1 1 

9 Esterii. Grăsimile 4 3 1 

10 Hidraţii de carbon (zaharidele, glucidele) 5 4 1 

11 Aminele. Aminoacizii. Proteinele 4 4 

12 Compuşii macromoleculari sintetici 4 3 1 

13 Generalizarea cunoştinţelor la cursul de chimie organică şi 

anorganică 

10 8 1 1 

Notă: Rezolvarea problemelor va fi integrată sistematic în procesul de predare-învăţare. 

1



Nr. 

lec- 

ţiei 

Subiectele lecţiei On Obiective de referinţă 

Elevii vor fi capabili: 

1/1 Obiectul de studiu al 

chimiei organice 

2/2 Teoria structurii 

chimice a 

compuşilor organici 

şi importanţa ei. 

Izomeria. 

3/3 Natura electronică a 

legăturilor chimice 

în compuşii organici. 

Noţiune de 

hibridizare a 

orbitalilor atomici 

Caracteristicile 

legăturii covalente 

4/4 Tipurile de 

hidrocarburi şi 

clasele de compuşi 

organici. 

Diversitatea 

1 Bazele teoretice ale chimiei organice 

O1 Să definească noţiunile: chimie organică, substanţe 

organice, hidrocarburi, structură chimică, catene 

carbonice (liniare, ramificate, ciclice, aciclice), 

izomerie, izomeri, valenţă, formule moleculare şi 

de structură. 

O2 Să formuleze tezele principale ale Teoriei 

structurii chimice a compuşilor organici şi 

importanţa ei pentru dezvoltarea ulterioară a 

chimiei organice. 

O3 

O4 

O5 

O6 

O7 

Să reprezinte structura electronică a atomului de 

carbon, repartizarea electronilor pe niveluri în 

stare fundamentală şi excitată, formele norilor 

electronici s şi p şi aranjarea lor spaţială, formarea 

legăturilor covalente prin întrepătrunderea 

orbitalilor, valenţa atomului de carbon. 

Să explice fenomenul hibridizării orbitalilor 

electronici ai atomului de carbon. 

Să compare caracteristicile şi proprietăţile legăturii 

covalente, modul de scindare. 

Să deosebească tipurile de hidrocarburi şi clasele 

de compuşi organici. 

Să explice cauzele diversităţii compuşilor organici, 

principalele căi de obţinere a acestora, importanţa 

teoriei structurii chimice 

Strategiile didactice de 

predare-învăţare-evaluare 

Metode Mijloace Metode 

de 

didactice /instrumente 

predare-învăţare 

de evaluare 

Problematizarea 

Explicaţia 

Modelarea 

Comparaţia 


Modelarea 

Explicaţia 

Algoritmizarea 


Modelarea 

Explicaţia 

Arborele 

genealogic 

Comparaţia 

Modelarea 

Schemă de reper 

Portofoliul 

Proiectul de 

cercetare 

Comunicare 

verbală 

S 

S1 

Modele bilă/ax Interogare orală S1 

Modele bilă/ax Interogare orală S2 

Fişe de lucru Autoevaluare S2 

2



compuşilor organici 

2 Hidrocarburile saturate (alcanii şi cicloalcanii) 

Halogenoderivaţii alcanilor 

5/1 Alcanii: compoziţie, O8 Să descrie alcanii (parafinele), compoziţia lor 

serie omoloagă 

formulă generală. 

exprimată prin formula generală CnH2n+2, tipul 

legăturilor chimice, hibridizarea sp 

Structura metanului 

şi a omologilor lui. O9 

Izomeria şi 

nomenclatura 

alcanilor 

O10 

3 Problematizarea Modele bilă/ax Interogare orală S3 

şi structura 

Explicaţia 

Descrierea 

spaţială a metanului şi a omologilor lui. Exerciţiul 

Să explice prin exemple noţiunile de: omolog, 

serie omoloagă, diferenţă de omologie, izomer, 

izomerie, izomeri de catenă, atom de carbon 

primar, secundar, terţiar, cuaternar. 

Să utilizeze principiile nomenclaturii sistematice 

în alcătuirea: formulei de structură după denumire; 

a denumirii după formula de structură. 

6/2 Alcanii: proprietăţi O11 Să descrie răspândirea în natură şi obţinerea Modelarea Fişe de lucru Probă scrisă/ S3 

fizice şi chimice, alcanilor, proprietăţile lor fizice şi chimice: reacţii Algoritmizarea Modele bilă/ax diferenţiat 

răspândirea în 

de substituţie (clorurare); eliminare 

Explicaţia 

natură, obţinerea (dehidrogenare); scindare (cracare); oxidarea cu Instruirea reciprocă 

alcanilor, utilizarea. formare de acizi carboxilici şi arderea; utilizarea. 

7/3 Rezolvarea O12 Să determine formula brută şi formula moleculară Algoritmizarea Culegere de Autoevaluare S4 

problemelor de a compusului organic după: părţile de masă ale Rezolvarea probleme 

determinare a 

elementelor, densitatea relativă şi clasa de problemelor Fişe de lucru 

formulei moleculare 

a compusului 

organic 

compuşi, produşii de ardere. 

8/4 Halogenoderivaţii O13 Să descrie compuşii halogenaţi ai alcanilor, Problematizarea Fişe de lucru Interogare orală S4 

alcanilor. 

clasificarea (după numărul atomilor de halogen, Modelarea 

după natura atomilor de halogen), tipurile de Algoritmizarea 

O14 

izomerie ( de poziţie, de catenă), nomenclatura lor. Explicaţia 

Să descrie proprietăţile fizice şi chimice ale 

derivaţilor halogenaţi ai alcanilor (reacţii cu 

metalele active, apa, alcaliile), utilizarea lor. 

3



9/5 Lucrarea practică 

nr. 1: Determinarea 

calitativă a 

carbonului, 

hidrogenului şi a 

halogenilor în 

compuşii organici 

10/6 Cicloalcanii (penta-, 

hexaatomici). 

11/7 Evaluare 

sumativă nr.1 şi 

analiză 

O15 Să identifice experimental carbonul, hidrogenul şi 

clorul în compuşii organici. 

O16 Să explice compoziţia, structura, proprietăţile 

fizice şi chimice (reacţiile de substituţie şi de 

dehidrogenare), metodele de obţinere şi utilizarea 

cicloalcanilor (penta- şi hexaatomici). 

O1 

.... 

O16 

Să aplice cunoştinţele şi capacităţile formate în 

rezolvarea testului de evaluare. 

Lucrarea practică Vase de laborator 

reactive 


Modelarea 


Explicaţia 

Rezolvarea 

problemelor 

3 Hidrocarburi nesaturate. Alchene, alcadiene, 

alchine 

12/1 Alchenele: O17 Să descrie alchenele conform algoritmului: Problematizarea 

compoziţia, 

definiţia, compoziţia, formula generală, seria Modelarea 

structura, izomeria, omoloagă, structura, tipul de hibridizare. Algoritmizarea 

nomenclatura O18 Să deducă formulele de structură şi denumirile 

izomerilor alchenelor, conform nomenclaturii 

sistematice, tipurile de izomerie. 

13/2 Metodele de O20 Să coreleze ecuaţiile reacţiilor de obţinere a Problematizarea 

obţinere ale 

alchenelor: dehidrogenarea alcanilor, deshidratarea Explicaţia 

alchenelor. 

alcoolilor, tratarea derivaţilor monohalogenaţi cu Comparaţia 

KOH în soluţie alcoolică şi a derivaţilor 

dihalogenaţi vicinali cu Zn cu schemele 

legăturilor genetice corespunzătoare. 

Exerciţiul 

14/3 Proprietăţile fizice şi O19 Să explice prin exemple corelaţia dintre Problematizarea 

chimice ale 

proprietăţile fizice şi chimice ale alchenelor (adiţia Explicaţia 

Probă practică/ 

raport 

S5 

Fişe de lucru Interogare orală S5 

Test de evaluare 

Portofoliul de 

creaţie 

Fişe de lucru 

Modele bilă/ax 

Testare 

Autoevaluarea 

produselor 

creative 

Probă scrisă/ 

diferenţiat 

S6 

S6 


Fişe de lucru Probă scrisă/ 

diferenţiat 

S7 

4



alchenelor şi 

utilizarea lor. 


nr. 2: Obţinerea 

etenei şi studierea 

proprietăţilor ei. 

16/5 Alcadienele: 

compoziţia, 

structura, izomeria, 

nomenclatura, 

metodele de 

obţinere. 

17/6 Proprietăţile fizice şi 

chimice ale 

alcadienelor şi 


18/7 Cauciucul 

butadienic şi 

izoprenic 

19/8 Alchinele: 

compoziţia, 


nomenclatura, 

metodele de 

obţinere. 

la dubla legătură a H2, X2, HX, H2O; 

polimerizarea; arderea, oxidarea etenei cu soluţie 

de KMnO4) şi utilizarea lor; regula lui 

Markovnicov; noţiunile de monomer, polimer, 

polimerizare. 

O23 Să studieze proprietăţile fizice şi chimice ale 

etenei obţinute experimental prin deshidratarea 

etanolului. 

O17 

O18 

O20 

Să descrie alcadienele conform algoritmului: 

definiţia, compoziţia, formula generală, seria 

omoloagă, structura, tipul de hibridizare. 

Să deducă formulele de structură şi denumirile 

izomerilor alcadienelor, conform nomenclaturii 


Să coreleze ecuaţiile reacţiilor de obţinere a 

alcadienelor: dehidrogenarea alchenelor sau a 

alcanilor, metoda Lebedev cu schemele legăturilor 

genetice corespunzătoare. 

O19 Să explice prin exemple: corelaţia dintre 

proprietăţile fizice şi chimice ale alcadienelor 

(adiţia hidrogenului, bromului; arderea, 

polimerizarea butadienei şi a izoprenului) şi 


O21 Să explice structura cauciucului butadienic şi 

izoprenic, obţinerea, proprietăţile, utilizarea, 

O17 

O18 

importanţa procesului de vulcanizare. 

Să descrie alchinele conform algoritmului: 

definiţia, compoziţia, formula generală, seria 

omoloagă, structura, tipul de hibridizare. 


izomerilor alchinelor conform nomenclaturii 


Conversaţia 

euristică 

Analiza 


Reactive 


Modelarea 


Explicaţia 

Conversaţia 

euristică 

Descoperirea 

dirijată 


Descrierea 

Comparaţia 


Modelarea 



raport 

S8 



diferenţiat 

S9 

Comunicări Autoevaluare S9 


5




chimice ale 

alchinelor. 

Utilizarea. 

21/10 Legătura genetică 

dintre alcani, 

alchene, alchine. 

22/11 Evaluarea sumativă 

nr.2 şi analiza ei 

O20 

Să coreleze ecuaţiile reacţiilor de obţinere a 

alchinelor (pe exemplul CH≡CH: piroliza 

metanului, tratarea cu apă a carburii de calciu 

(CaC2)) cu schemele legăturilor genetice 

corespunzătoare. 

O19 Să explice prin exemple: corelaţia dintre 

proprietăţile fizice şi chimice ale alchinelor 

(reacţia de adiţie la legătură triplă a hidrogenului, 

halogenilor, apei, hidrohalogenurilor; reacţia de 

trimerizare; substituţia prin metale a hidrogenului 

acetilenic; oxidare totală (arderea)) şi utilizarea 

lor. 

O22 Să rezolve probleme pe baza legăturii genetice 

dintre clasele de substanţe organice cunoscute. 

Să rezolve exerciţii şi probleme, care solicită 

utilizarea cunoştinţelor despre structura, 

proprietăţile chimice, obţinerea şi utilizarea 

hidrocarburilor nesaturate. 

4 Hidrocarburile aromatice (arenele) 

23/1 Benzenul O24 Să descrie benzenul conform algoritmului: 

compoziţia, structura moleculei de benzen după 

Kekule, stabilitatea nucleului benzenic la acţiunea 

soluţiilor de Br2 şi KMnO4, proprietăţile fizice şi 

chimice (reacţiile de substituţie - nitrare, 

halogenare; de adiţie - hidrogenare, clorurare; 

arderea); surse naturale şi metode de obţinere, 

24/2 Omologii 

benzenului. 

utilizarea. 

O25 Să stabilească legături între: formula generală 

CnH2n-6, seria omoloagă a arenelor, formulele de 

structură ale toluenului, etilbenzenului şi 

izomerilor lui, denumirile substanţelor după 

Conversaţie 

euristică 

Exerciţiul 

Comparaţia 

Sinteza 


Generalizare 

comparaţie 

Rezolvarea 



Modelarea 


Fişe de lucru Probă 

scrisă/diferenţiat 

S10 




creaţie 

Testare 

Autoevaluarea 


creative 

S11 

S12 


6



25/3 Toluenul: reacţiile 

de nitrare, 

halogenare în 

nucleu. Influenţa 

reciprocă în 

molecula de toluen. 

nomenclatura sistematică şi istorică. 

O26 Să explice activitatea sporită a toluenului în 

reacţiile chimice comparativ cu cea a benzenului 

pe baza influenţei reciproce a grupelor CH3- şi 

C6H5-. 

Conversaţie 

euristică 

Exerciţiul 

Comparaţia 

Sinteza 

5 Sursele naturale de hidrocarburi şi prelucrarea 

lor 

26/1 Sursele naturale de O28 Să descrie sursele naturale de hidrocarburi (gaz Comunicare orală 

hidrocarburi 

natural, petrol, cărbune): răspândirea în natură, Descriere 

domeniile de utilizare, proprietăţile fizice, 

componenţii gazului natural şi petrolului. 

Explicaţie 

27/2 Petrolul 

O29 Să descrie fracţiile de distilare ale petrolului, Conversaţia 

Protecţia mediului conţinutul lor şi domeniile de utilizare; cifra euristică 

ambiant de 

octanică a benzinei. 

Explicaţia 

produsele petroliere O30 Să indice produşii obţinuţi prin cracarea petrolului. Descrierea 

O31 Să evidenţieze soluţii pentru protecţia mediului 

ambiant de produsele petroliere ca poluanţi. Proiect 

6 Alcoolii şi fenolii 

28/1 Alcoolili 

O32 Să descrie pentru alcoolili monohidroxilici Problematizarea 

monohidroxilici saturaţi: compoziţia, grupa funcţională, structura, Modelarea 

saturaţi: compoziţia, legătura chimică, clasificarea, seria omoloagă, Algoritmizarea 

structura, izomeria, formula generală. 

Explicaţia 

nomenclatura, O33 Să deducă izomerii alcoolilor monohidroxilici 

metodele de 

saturaţi şi denumirile lor. 

obţinere. 

O34 Să explice metodele de obţinere ale alcoolilor prin: 

1) reacţia de adiţie a apei la alchene; 2) tratarea cu 

alcalii a derivaţilor halogenaţi; 3) fermentarea 

glucozei.. 

29/2 Alcoolili 

O34 Să explice proprietăţile fizice şi chimice ale Problematizarea 

monohidroxilici alcoolilor (reacţiile cu metalele alcaline, Comparaţia 

Fişe de lucru Probă scrisă 

/diferenţiat 

S13 

Comunicări Interogare orală S13 

Colecţia 

„Petrolul şi 

produsele 

distilării lui”. 


creaţie 

Autoevaluare 

Evaluarea 


creative 

S14 



ddiferenţiat 

S15 

7



saturaţi: proprietăţi 

fizice şi chimice, 

utilizarea. 

30/3 Alcoolii 

polihidroxilici. 

O32 

O35 

31/4 Fenolul. O36 


dintre hidrocarburi 

şi compuşii 

hidroxilici 


nr. 3 şi analiza ei 

O37 

deshidratarea, esterificarea, oxidarea); corelaţia 

dintre structură, proprietăţi şi utilizare; importanţa 

unor alcooli, caracterul lor nociv pentru sănătate. 

Să descrie pentru alcoolii polihidroxilici saturaţi: 

compoziţia, grupa funcţională, structura, legătura 

chimică, clasificarea, seria omoloagă, formula 

generală. 

Să explice structura alcoolilor polihidroxilici, 

nomenclatură istorică şi sistematică, metodele de 

obţinere, proprietăţile lor fizice şi chimice; 

identificarea, corelaţia dintre structură, proprietăţi 

şi utilizare. 

Să descrie fenolul: compoziţia, structura, influenţa 

reciprocă a grupei OH şi nucleului benzenic în 

moleculă, obţinerea, proprietăţile fizice şi chimice 

((reacţii ale grupei OH (caracter de acid); 

interacţiunea cu metalele alcaline, NaOH, reacţia 

de culoare cu FeCl3 (proba de identificare); reacţii 

ale nucleului aromatic (substituţie în poziţiile 2, 4, 

6), nitrare, bromurare)), utilizarea. 

Să aprecieze domeniile de utilizare a compuşilor 

hidroxilici şi modalităţile de ocrotire a mediului 

ambiant de deşeurile industriale. 

O39 Să exemplifice legătura genetică dintre alcani, 

alchene şi alcooli, dintre arene şi fenol. 

O38 Să rezolve exerciţii şi probleme, care solicită 

utilizarea cunoştinţelor despre structura şi 

proprietăţile chimice ale compuşilor hidroxilici. 

7 Compuşii carbonilici (aldehidele şi cetonele) 

Joc didactic 


Modelarea 

Comparaţia 

Deducţia 


Modelarea 

Comparaţia 

Descrierea 

Demonstraţia 


Analiza 

Comparaţia 

Exerciţiul 

Rezolvarea 


Fişe de lucru Interogare orală 

Autoevaluare 


Vase de laborator 

reactive 

Culegere de 

probleme şi 

aplicaţii 


Portofolul de 

creaţie 


observarea 

S15 

S16 

Autoevaluare S16 

Testare 

Evaluarea 


creative 

S17 

8



34/1 Clasificarea, 

structura 

aldehidelor, 

nomenclatura, 

izomeria compuşilor 

carbonilici. 


chimice ale 

aldehidelor şi 

cetonelor 


dintre alcani, 

alchene, alcooli şi 

compuşi carbonilici. 

37/1 Acizi carboxilici: 

compoziţia, 


nomenclatura. 

38/2 Metode de obţinere, 

proprietăţile fizice 

şi chimice, 

utilizarea acizilor 

monocarboxilici 

(formic, acetic, 

stearic) 


nr. 3. Studierea 

proprietăţilor 

acidului acetic şi 

O40 Să descrie compuşii carbonilici, clasificarea, 

structura, grupa funcţională carbonil, formula 

generală şi seria omoloagă a aldehidelor saturate, 

omologia şi izomeria (de catenă şi funcţională), 

nomenclatura sistematică şi istorică. 

O41 Să explice proprietăţile fizice şi chimice, metodele 

de obţinere, principalele utilizări ale aldehidelor 

(formică şi acetică) şi cetonelor (pe exemplul 

acetonei). 

O43 Să exemplifice legătura genetică dintre alcani, 

alchene, alcooli, compuşi carbonilici. 

8 Acizii carboxilici 

O44 

O45 

O46 

O47 

Să explice noţiunea de acizi carboxilici, natura 

legăturilor chimice în grupa COOH, formula 

generală a acizilor monocarboxilici saturaţi. 

Să deducă după formula generală a acizilor 

monocarboxilici saturaţi primii 6 omologi ai seriei, 

izomerii şi denumirile lor istorice şi sistematice. 

Să explice metodele de obţinere a acizilor 

monocarboxilici saturaţi: oxidarea aldehidelor, 

alcoolilor şi hidrocarburilor, hidroliza esterilor. 

Să explice proprietăţile fizice şi chimice ale 

acizilor carboxilici saturaţi în comparaţie cu cele 

ale acizilor anorganici. 

O49 Să compare proprietăţile chimice ale acidului 

acetic cu ale acidului sulfuric pe baza experienţelor 

efectuate. 

Modelarea 


Exerciţiul 

Descrierea 


Explicaţia 

Conversaţia 

euristică 

Rezolvarea 




Modelarea 

Exerciţiul 

Explicţia 


Explicaţia 

Comparaţie 

Modelare 



diferenţiat 

S18 




Comunicare 

Lucrarea practică Vase de 

laborator 

Reactive 

Comunicare orală S19 


raport 

S20 

9



compararea lor cu 

ale acidului sulfuric. 

40/4 Rezolvarea 

problemelor şi 

exerciţiilor. 

Legătura genetică 

dintre hidrocarburi, 

alcooli, aldehide şi 

acizi. 


nr. 4 şi analiza ei 

O48 

O50 

Să rezolve unele exerciţii, scheme problematizate, 

probleme care solicită utilizarea cunoştinţelor ce 

ţin de omologia, izomeria, nomenclatura acizilor 

monocarboxilici saturaţi. 

Să deducă legătura genetică dintre hidrocarburi, 

alcooli, aldehide şi acizi. 

O38 Să rezolve exerciţii şi probleme, care solicită 

utilizarea cunoştinţelor despre structura şi 

proprietăţile chimice ale compuşilor carboxilici. 

9 Esterii. Grăsimile 

42/1 Esterii O51 Să deducă formulele de structură şi denumirile 

izomerilor esterilor. 

O52 Să explice prin diferite exemple reacţia de 

esterificare. 

O53 Să descrie răspândirea în natură şi utilizarea 

esterilor. 

43/2 Grăsimile O54 Să explice grăsimile conform algoritmului: 

definiţia, formula de structură, răspândirea în 

natură, obţinerea, proprietăţile fizice, proprietăţile 

chimice: hidroliza, oxidarea completă; rolul 

grăsimilor în organism. 

44/3 Noţiunea de O55 Să explice noţiunile de: săpun, detergenţi sintetici, 

săpunuri şi 

dependenţa acţiunii detergente de structură, 

detergenţi sintetici obţinerea săpunului, importanţa protecţiei naturii 

contra poluării cu detergenţi. 

45/4 Lucrarea practică O56 Să compare experimental proprietăţile săpunului şi 

nr. 4. Studierea 

proprietăţilor 

a detergenţilor sintetici. 

Rezolvarea 


Rezolvarea 


Modelarea 

Vizualizare 

creativă 

Descrierea 

Explicaţia 

Descrierea 

Comparaţia 


Explicaţie 

Descriere 


Portofolu de 

creaţie 


Portofolul de 

creaţie 

Testare 

Evaluarea 


creative 

Testare 

Evaluarea 


creative 

S20 

S21 

Fişe de lucru Comunicare orală S21 

Fişe de lucru Comunicare orală S22 

Mostre de 

săpunuri şi 

detergenţi 


reactivi 



raport 

S23 

10



săpunului şi a 

detergenţilor 

sintetici. 

46/1 Glucoza. Fructoza 

Experienţe de 

laborator: 

solubilitatea 

glucozei, reacţiile de 

identificare a 

glucozei. 

47/2 Zaharoza 

Experienţă de 

laborator: 

solubilitatea 

zaharozei. 

48/3 Amidonul. 

Experienţă de 

laborator: 

identificarea 

amidonului 

10 Hidraţii de carbon (zaharidele, glucidele) 

Să explice compoziţia, structura liniară a glucozei 

şi fructozei, formarea şi răspândirea glucozei în 

natură, proprietăţile ei fizice şi chimice (reacţii de 

oxidare, reducere, fermentare alcoolică), reacţiile 

de identificare, domeniile de utilizare şi importanţa 

fiziologică. 

Să studieze experimental solubilitatea glucozei, 

reacţiile de identificare a glucozei. 

Să descrie compoziţia zaharozei, răspândirea ei în 

natură, obţinerea, proprietăţile fizice şi chimice 

(hidroliza), utilizarea în industria alimentară. 

Să studieze solubilitatea zaharozei. 

Să descrie amidonul: răspândirea în natură, 

obţinerea, proprietăţile fizice şi chimice, utilizarea, 

importanţa industrială. 

Să studieze experimental reacţia de identificare a 

amidonului. 

49/4 Celuloza. Să descrie celuloza, răspândirea în natură, 

obţinerea lor, proprietăţile fizice şi chimice, 

utilizarea, importanţa industrială. 

50/5 Evaluare sumativă 

nr.5. 

Analiza lucrării. 

Să rezolve exerciţii şi probleme referitoare la 

compoziţia, proprietăţile fizice şi chimice, 

obţinerea şi utilizarea hidraţilor de carbon. 

11 Aminele. Aminoacizii. Proteinele 

Explicaţia 

Comparaţia 


Experimentul 

chimic 

Conversaţia 


Demonstraţia 

Conversaţia 



Expunerea 

Conversaţia 


Expunerea 

Rezolvare de 

exerciţii şi 

probleme 

Vase de laborator 

şi reactivi 

Interogare orală S23 

Vase de 

laborator, reactivi 


Vase de 




Teste de evaluare 


creaţie 

Testare 

Evaluarea 

lucrului creativ 

S25 

11



51/1 Compuşii organici 

cu azot. 

Aminele. 

52/2 

Anilina. 

Legătura genetică a 

aminelor cu alte 

clase de compuşi 

organici. 

Să definească noţiunile: amină, grupa funcţională 

amină, amine primare, secundare, terţiare; 

alchilamine, anilină, aminoacizi. 


izomerilor pentru alchilamine. 

Să compare structura electronică a amoniacului şi 

a aminelor organice, formarea legăturii donor- 

acceptor, proprietăţile lor chimice. 

Să descrie compoziţia anilinei, structura ei 

electronică, influenţa reciprocă a grupei amine şi a 

nucleului benzenic, proprietăţile bazice, sinteza 

anilinei, reacţiile anilinei cu HCl, Br2, utilizarea 

anilinei la producerea coloranţilor, preparatelor 

medicinale; legătura genetică a aminelor (pe 

exemplul anilinei) cu alte clase de compuşi 

organici. 

53/3 Aminoacizii Să explice structura aminoacizilor, denumirea, 

sinteza, proprietăţile fizice, proprietăţile chimice 

amfotere, policondensarea aminoacizilor, 

importanţa vitală şi tehnică a aminoacizilor. 

54/4 Proteinele Să explice compoziţia proteinelor, formarea 

proteinelor ca rezultat al reacţiei de sinteză a 

peptidelor, structura primară, secundară şi terţiară 

a proteinei, legătura dintre structura şi proprietăţile 

lor fizice şi chimice, transformarea proteinelor în 

55/1 Noţiuni generale 

despre compuşii 

macromoleculari. 

Structura 

polimerilor. 

organism. 

12 Compuşii macromoleculari sintetici 

Să definească noţiunile generale ale chimiei 

compuşilor macromoleculari: monomer, polimer, 

reacţie de polimerizare (pe exemplul etilenei), 

fragment structural, grad de polimerizare, masă 

moleculară medie. 



Modelarea 

Explicaţia 

Descoperirea 

dirijată 

algoritmizarea 

Conversaţia 

Compararea 


Descoperirea 

dirijată 

Explicaţia 

Conversaţia 


Conversaţie 

Problematizare 

Algoritmizare 

Demonstraţia 


Fişe pentru 

activitatea 

independentă 

Fişe cu scheme 

problematizate 

Probă 

scrisă/diferenţiat 

Probă scrisă 

/diferenţiat 

S26 

S27 


Mostre de 

compuşi 

macromoleculari 


12



Clasificarea 

compuşilor 

macromoleculari 

56/2 Masele plastice, 

fibrele sintetice şi 

naturale 

57/3 Cauciucul natural şi 

sintetic. Cauciucuri 

vulcanizate. 

58/4 Utilizarea 

polimerilor. 

Lucrarea practică 

nr. 5: Recunoaşterea 

materialelor formate 

din compuşi 

macromoleculari. 

59/1 Teoria structurii 

chimice 

Fenomenul şi 

tipurile izomeriei. 

60/2 Relaţia dintre 

structura şi 

proprietăţile 

compuşilor organici. 

61/3 Legăturile genetice 

dintre diverse clase 



nr.6 : Generalizarea 

Să explice structura liniară, ramificată şi spaţială a 

polimerilor în corelaţie cu proprietăţile mecanice. 

Să clasifice compuşii macromoleculari. 

Să descrie masele plastice, fibrele sintetice şi 

naturale: lâna (polipeptidă), bumbacul (celuloză). 

Să descrie proprietăţile cauciucului natural şi 

sintetic (butadienic), vulcanizarea cauciucului. 

Să enumere domeniile de utilizare a polimerilor. 

Să recunoască materialele formate din compuşi 

macromoleculari: mase plastice, fibre sintetice, 

artificiale şi naturale, cauciuc. 

13 Generalizarea cunoştinţelor la cursul de chimie 

organică şi anorganică 

Să exemplifice principiile de bază ale teoriei 

structurii chimice, tipurile de izomerie. 

Să explice relaţia cauză-efect dintre structură şi 

proprietăţi pe baza celor mai reprezentativi 

compuşi organici. 

Să deducă legăturile genetice dintre diverse clase 


Să rezolve probleme experimentale la chimia 

organică. 

Demonstrări de 

mostre. 

Conversaţia 


Expunerea 


Demonstraţia 

Conversaţia 

Deducţia 

Experiment chimic 


Modelarea 



Mostre de mase 

plastice şi de 

fibre 

Mostre de 

cauciucuri 

Vase de 

laborator, 

reactive 


Scheme 



Scheme 



Scheme 


Experiment chimic Vase de 




Lucrare practică 

/raport 


diferenţiat 


diferenţiat 


diferenţiat 

Lucrare practică 

/raport 

S29 

S30 

S30 

S31 

S31 

13



cunoştinţelor la 

chimia organică. 

63/5 Rezolvarea 

exerciţiilor şi 


64/6 Structura atomului, 

legea periodicităţii, 

legătura chimică în 

compuşii organici şi 

anorganici. 

65/7 Legături genetice 

dintre clasele de 

compuşi organici şi 

anorganici 

66/8 Evaluare sumativă 

nr.6. 

Analiza lucrării. 

67/9 Chimia anorganică, 

şi organică în 

creaţia liceenilor 

68/10 Rolul chimiei pentru 

progresul modern 

Să rezolve unele exerciţii, scheme problematizate, 

probleme care solicită utilizarea cunoştinţelor din 

cursul de chimie organică şi anorganică 

Să rezolvare probleme la tema: structura 

atomului, legătura chimică, legea periodicităţii şi 

sistemul periodic. 

Să scrie ecuaţiile reacţiilor conform legăturii 

genetice dintre clasele de compuşi organici şi 

anorganici. 

Să rezolve exerciţii şi probleme referitoare la 

compoziţia, proprietăţile fizice şi chimice, 

obţinerea şi utilizarea compuşilor anorganici şi 

organici. 

Să prezinte lucrări de tip creativ la chimie, în mod 

individual sau prin colaborare în grup. 

Să prezinte lucrări de tip creativ la chimia organică 

şi anorganică, elaborate în mod individual sau prin 

colaborare în grup. 




Rezolvare de 

exerciţii şi 


Rezolvare de 


Analiză 

Generalizare 


Scheme 



Scheme 



Scheme 


Teste de evaluare 


creaţie 


creaţie 


creaţie 


diferenţiat 


diferenţiat 


diferenţiat 

Testare 

Evaluarea 

lucrului creativ 

Autoevaluare 

Evaluare 

reciprocă 

Autoevaluare 

Evaluare 

reciprocă 

S32 

S32 

S33 

S33 

S34 

S34 

14

PROIECTE DIDACTICE CALENDARISTICE LA CHIMIE ... - Didactic.ro

Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!

Delete template?

Save as template ?