Grile licenta MD 2012 - Universitatea de Vest "Vasile Goldis" din Arad

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad
Facultatea de Medicină, Farmacie şi Medicină Dentară
Specializarea Medicină Dentară
TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ
Septembrie 2012
(in paranteze este precizat indexul bibliografic al temei)
1. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (9, [integral])
2. Rolul factorilor functionali în formarea aparatului dento-maxilar (10, [pag. 315-392, 405-417, 433-
445])
3. Semiologie dentara (4, [pag. 139-154])
4. Instrumente necesare prepararii cavitatilor si obturatiei coronare (4, [pag. 187-206])
5. Tratamentul cariei dentare (4, [pag. 167-185, 294-333, 339-346])
6. Tehnica prepararii cavitatilor (4, [pag. 207-234])
7. Etiopatogenia cariei dentare (4, [pag. 31-57])
8. Inflamatia pulpei dentare (5, [pag. 51-67])
9. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti (5, [pag. 68-93])
10. Necroza si gangrena pulpara (5, [pag. 94-102])
11. Parodontite apicale acute si cronice (5, [pag. 103-125])
12. Tratamentul inflamatiilor pulpare (5, [pag. 131-157])
13. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (5, [pag. 158-213])
14. Obturarea canalelor radiculare (5, [pag. 214-248])
15. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice (5, [pag. 249-260])
16. Morfologia parodontiului marginal (3, [pag. 16-57])
17. Etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice (3, [pag. 63-95])
18. Examinarea pacientului parodontopat (3, [pag. 100-118])
19. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (3, [pag. 119-123])
20. Gingivite si stomatite (3, [pag. 124-150])
21. Parodontite marginale (3, [pag. 151-161])
22. Manifestari gingivo-parodontale si orale în SIDA (3, [pag. 162-164])
23. Abcesul parodontal marginal, hiperstezia dentinara si alte complicatii ale bolilor parodontiului
marginal (3, [pag. 171-175])
24. Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice (profilactic, medicamentos al placii microbiene)
(3, [pag. 176-246])
25. Tratamentul de echilibrare ocluzala în parodontopatiile marginale cronice (3, [pag. 279-318])
26. Bioterapia de reactivare în bolile parodontiului marginal (3, [pag. 315-318])
27. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament în bolile parodontiului marginal (3, [pag. 318-
328])
28. Extractia dentara (2, [pag. 51-136])
29. Incidentele si accidentele eruptiei dentare (2, [pag. 51-136])
30. Leziuni traumatice ale partilor moi oro-faciale (2, [pag. 497-525])
31. Traumatismele dento-parodontale (2, [pag. 669-708])
32. Infectiile oro-maxilo-faciale (2, [pag. 293-362 - fara abcesul parodontal])
33. Sinuzita odotogena si comunicarea buco-sinusala (2, [pag. 366-379])
34. Chisturile de maxilar (2, [pag. 713-734])
35. Leziuni orale cu potential de malignizare (2, [pag. 815-842])
36. Metode chirurgicale ajutatoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontica) (2, [pag. 139-161])
37. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice (2, [pag. 175-196])
38. Chirurgia protetica (2, [pag. 197-219])
39. Incluzia dentara (2, [pag. 259-291])

40. Patologia articulatiei temporo-mandibulare (2, [pag. 1182-1211])
41. Fracturi ale mandibulei (2, [pag. 527-650])
42. Fracturile de masiv facial (2, [pag. 653-687])
43. Tumorile odontogene ale maxilarelor (2, [pag. 717-813])
44. Durerea în teritoriul oro-maxilo-facial (2, [pag. 429-496])
45. Inflamatiile glandelor salivare, litiazele salivare (2, [pag. 1124-1158])
46. Sialozele (2, [pag. 1155-1158])
47. Tumorile maligne ale maxilarelor; cancerul etajului mijlociu al fetei (2, [pag. 1039-1048])
48. Tumorile maligne ale mandibulei (2, [pag. 1070-1077])
49. Examenul clinic al edentatului partial (7, [pag. 43-86])
50. Etapele tratamentului edentatiei partiale (7, [pag. 87-140])
51. Tipuri de amprente în edentatia partiala (7, [pag. 343-372])
52. Elemente structurale ale protezelor partiale scheletate (7, [pag. 140-314])
53. Determinarea si înregistrarea relatiei intermaxilare în edentatia partiala tratata cu proteze scheletate (7,
[pag. 515-524])
54. Biodinamica protezelor scheletate în cavitatea bucala (7, [pag. 114-140])
55. Aplicarea protezelor scheletate în cavitatea bucala (7, [pag. 539-554])
56. Readaptarea protezelor partiale scheletate (7, [pag. 555-566])
57. Cinematica mandibulara (8, [pag. 27-140])
58. Fiziologia contactelor dento-dentare (ocluzia functionala) (8, [pag. 143-168])
59. Disfunctia mandibulo-craniana (8, [pag. 177-235])
60. Câmpul protetic edentat total (6, [pag. 19-43])
61. Examenul pacientului edentat total (6, [pag. 44-48])
62. Amprentarea câmpului protetic edentat total (6, [pag. 60-69, 94-129])
63. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total (6, [pag. 130-151])
64. Proba machetelor (6, [pag. 206-222])
65. Aplicarea si adaptarea protezelor totale (6, [pag. 223-235])
66. Reconditionarea protezelor totale (6, [pag. 240-248])
67. Stomatopatiile protetice la edentatul total (6, [pag. 275-282])
68. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare (1, [pag. 191-243])
69. Principiile prepararii dintilor în protezarea fixa (1, [pag. 545-618])
70. Planul de tratament în protezarea maselor edentate (1, [pag. 413-500])
71. Înregistrarea relatiilor intermaxilare în protezarea fixa (1, [pag. 142-162])
72. Adaptarea si fixarea protezelor fixe (1, [pag. 981-1009])
73. Elemente de anatomie (11, [pag. 14-87])
74. Examenul bolnavului (11, [pag. 88-105])
75. Durerea (11, [pag. 106-108])
76. Substante anestezice (11, [pag. 109-129])
77. Instrumentarul necesar pentru administrarea anesteziei (11. [pag. 130-138])
78. Utilizarea in stomatologie a anesteziei locale (11. [pag. 139 -140])
79. Clasificarea anesteziilor (11. [pag. 141-142])
80. Anestezia locala (11. [pag. 143-155])
81. Anestezia loco-regionala (11. [pag. 156-194])
82. Premedicatia in stomatologie (11. [pag. 200-206])
83. Alegerea anesteziei in raport cu starea bolnavului (11. [pag. 207-213])
84. Accidentele si complicatiile anesteziei loco-regionale (11. [pag. 214-220])
85. Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale (11. [pag. 221-224])
86. Conduita in cabinetul stomatologic fata de pacientul cu afectiuni asociate sau stari fiziologice speciale
(12. [pag. 14-160])
87. Urgente medicale in cabinetul stomatologic (12. [pag. 161-215])

BIBLIOGRAFIE
1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice si tehnice ale protezarii fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon,
Timisoara, 2001
2. C. Burlibasa - Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999.
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viata Medicala româneasca, Bucuresti, 1999.
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie si otodontoterapie restauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001.
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2002
6. E. Hutu, s.a. - Edentatia totala, Ed.III-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.
7. A.Ionescu - Clinica si tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucuresti, 1997.
8. S. Ionita, A. Petre - Ocluzia dentara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997.
9. Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei din santuri si fosete, Ed.Cerma, Bucuresti,
1997.
10. Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvoltare, Ed. medicala, Bucuresti, 1995.
11. V.Vasca-Anestezia in medicina dentara.Ed. Mirton, Timisoara, 2005.
12. A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed. Etna,
Bucuresti, 2004.

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad
Facultatea de Medicină Generală, Farmacie şi Medicină Dentară
SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE LICENTA LA SPECIALIZAREA
MEDICINĂ DENTARĂ
Septembrie 2012
1. Respiraţia orală influenţează dezvoltarea aparatului dento-maxilar prin următoarele mecanisme:
a. aerul inspirat pe gură are o acţiune directă asupra bolţii producând un palat înalt
b. apare compresiunea de maxilar
c. limba exercită o acţiune de apăsare pe pereţii laterali ai bolţii
d. tulburări de masticaţie
e. absenţa stimulilor naturali de creştere
R: a, b, d, e pag. 323
2. Alimentaţia artificială prezintă următoarele inconveniente:
a. lipsa mişcării de retropulsie
b. aerofagie
c. secreţie salivară abundentă
d. rahitism
e. influenţe de ordin general
R: b, d, e 332
3. Stereotipul vertical de masticaţie se caracterizează prin:
a. mişcări verticale de închidere şi deschidere
b. tip frecător
c. dinţi cu cuspizi abrazaţi
d. inocluzie verticală frontală
e. dezvoltare musculară mai redusă
R: a, e p. 334
4. Terapia anomaliilor dento-maxilare cu aparate funcţionale se bazează pe următoarele principii:
a. pentru a exercita forţa corectoare este necesar să se producă contracţii musculare
b. contracţiile musculare se declanşează reflex când apartul este în cavitatea bucală
c. aparatele descompun forţele orizontale în forţe verticale
d. normalizează funcţiile perturbate
e. produc recidive
R: a, b. d, 416
5. Sugerea policelui poate produce următoarele anomalii:
a. tonus labial crescut
b. incompetenţă labială
c. respiraţie orală
d. deglutiţie anormală

e. prodenţie
R: b, c, d, e
6. În cazul instalării anomaliei dento-maxilare, eficienţa masticatorie este micşorată prin
următoarele mecanisme:
a. reducerea suprafeţei de contact ocluzal
b. dificultatea în efectuarea unor mişcări masticatorii
c. accentuarea unor mişcări masticatorii
d. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist
e. lipsa unei suferinţe parodontale
R: a, b, d, 345
7. În timpul articulării fonetice anormale se poate observa:
a. sprijinul limbii pe suprafaţa palatinală a incisivilor superiori
b. interpoziţia limbii către incisivi
c. interpoziţia limbii către premolari
d. interpoziţia limbii către molari
e. sprijin al limbii pe faţa linguală a incisivilor inferiori
R: a, b, c, e 381
8. Care din următoarele tulburări ale dezvoltării aparatului dento-maxilar ar putea avea influenţe
asupra respiraţiei:
a. îngustarea maxilarului superior
b. prognatismul mandibular
c. retropoziţia mandibulei
d. ocluzia deschisă
e. îngustarea maxilarului inferior
R: a, c, d 326
9. Indicaţi vârsta de la care sugerea degetului încetează a mai fi o manifestare în cadrul normalului
şi devine obicei vicios:
a. vârsta de 1 an
b. vârsta de 2-3 ani
c. vârsta de 4-5 ani
d. vârsta de 6 ani
e. întreaga perioadă preşcolară
R: b 441
10. Deglutiţia cu arcadele în contact, caracteristic adultului, are loc în condiţiile ingerării:
a. alimente păstoase sau solide
b. când se beau lichide
c. alimente zemoase
d. lichide în cantităţi mici
e. deglutiţia de salivă

R: a, d, e 320
Subiecte licenţă prevenţie Rodica Luca
1. Proprietăţile ideale ale unui sigilant sunt:
a. timp de lucru mediu
b. timp de lucru îndelungat
c. penetranţă înaltă
d. expansiune termică redusă
e. timp de lucru scurt
R: a, c, d 16
2. Cimenturile ionomer de sticlă folosite pentru sigilarea şanţurilor şi fosetelor pot fi utilizate ca
alternativă în cazul:
a. condiţiilor de izolare perfectă
b. suprafeţei ocluzale acoperite parţial cu un capuşon de mucoasă
c. molarilor permanenţi parţial erupţi
d. condiţiilor de izolare precară
e. molarilor permanenţi erupţi în totalitate când se poate realiza o izolare corespunzătoare
R: b, c, d 34
3. Următoarele faze reprezintă timpi operatori ai sigilării cu răşini compozite:
a. controale periodice
b. prepararea materialului de sigilare
c. curăţirea suprafeţeor dentare cu pastă fluorurată
d. pregătirea suprafeţelor de smalţ prin demineralizare timp de 90 de secunde
e. izolarea
R: a, b, e 35
4. Morfologia şanţurilor ocluzale poate fi:
a. şanţuri largi în formă de „V”, cu diametrul mare şi puţin adânci
b. şanţuri înguste în formă de „M”, mai puţin adânci
c. şanţuri largi în formă de „W”, cu diametrul mare şi adânci
d. şanţuri în formă de „I”, adânci şi înguste
e. şanţuri în formă de „H”, adânci şi înguste
R: a, d 7
5. Cel mai bun mediu pentru dezvoltarea cariilor îl reprezintă următoarele tipuri de şanţuri:
a. şanţurile adânci şi cu diametrul mare
b. şanţurile largi şi adânci
c. şanţurile adânci şi înguste
d. şanţurile cu diametrul mare şi puţin adânci
e. şanţurile înguste şi cu o adâncime redusă
R: c 7

6. Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc interacţiunii următorilor factori:
a. capacităţii de retenţie în fostele şi şanţurile adânci ca într-o nişă retentivă
b. imposibilităţile realizării unei curăţiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat
c. concentraţiei prea mari a fluorului în smalţul ocluzal faţă de cel proximal
d. concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal faţă de cel proximal
e. grosimii reduse a startului de smalţ de la nivel ocuzal
R: a, b, d 8
7. Sigilarea este o mtodăde prevenie a cariei de pe următoarele suprafeţe:
a. de pe suprafeţele orale ale incisivilor inferiori
b. de pe suprafeţele orale ale incisivilor superiori
c. de pe suprafeţele ocluzale ale molarilor şi premolarilor
d. de pe suprafeţele vestibulare sau orale ale molarilor
e. de pe suprafeţele proximale ale incisivilor superiori
R: b, c, d 14
8. Sigilanţii au următoarle efecte importante:
a. uşurează manoperele de curăţire a şanţurilor şi fosetelor
b. umplu în mod mecanic fosetele şi şanţurile adânci cu o răşină acido-rezistentă
c. sunt rezistente la stresul ocluzal şi se menţin bine timp îndelungat
d. blochează „locusul” preferat al Streptococului mutans şi al altor microorganisme cariogene
e. este o manoperă simplă şi poate fi efectuată şi la domiciliu
R: a, b, d 15
9. Calităţile unui material de sigilare sunt următoarele:
a. fluiditate
b. aderenţă bună la suprafeţele gravate
c. văscozitate cât mai crescută pentru a putea fi îndesat uşor în şanţurile adânci
d. biocompatibilitate
e. priză lentă în condiţiile cavităţii bucale
R: a, b, d 15
10. Sigilanţii fotopolimerizabili prezintă următoarele avantaje faţă de cei autopolimerizabili:
a. materilalul se întăreşte în 40 de secunde
b. nu se încorporează bule de aer, deoarece materialul nu se pregăteşte prin amestecare
c. materialul îşi păstrează aceeaşi vâscozitate pe toată perioada manoperei
d. materialul face priză în 5 secunde când se produce fotoactivarea
e. din punct de vedere estetic şi mecanic sunt mult superiori sigilanţilor autopolimerizabili
R: b, c 19
11. Avantajele folosirii laserului în fotoactivarea sigilanţilor fotopolimerizabili sunt:
a. smalţul expus laserului are rezistenţă crescută la factorii cariogeni
b. creşterea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare
c. îmbunătăţeşte rezistenţa mecanică şi estetică a materialului
d. scăderea cantităţii de răşină rămasă nepolimerizată

e. reducerea timpului de priză
R: a, b, d, e 19
12. Materialele de sigilare transparente pot fi:
a. gri
b. albăstrui
c. calre
d. roz
e. gălbui
R: c, d, e 21
13. Materialele de sigilare opace pot fi:
a. portocalii
b. verzui
c. albe
d. de culoarea dintelui
e. argintii
R: c, d 21
14. Fluorul eliberat de către răşinile de sigilare cu eliberare de fluor este încorporat în smalţ astfel:
a. 3500 ppm de fluor la o adâncime de 10 microni
b. 5000 ppm de fluor la o adâncime de 10 microni
c. 1700 ppm de fluor la o adâncime de 6 microni
d. 2000 ppm de fluor la o adâncime de 6 microni
e. 6500 ppm de fluor la o adâncime de 6 microni
R: a, c 22
15. În cazul răşinilor de sigilare cu eliberare de fluor, cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează:
a. în primele 48 de ore
b. în primele 72 de ore
c. în primele 24 de ore
d. după 1 an de la aplicarea sigilantului
e. după 2 ani de la aplicarea sigilantului
R: c 23
16. Între proprietăţile Sigilar-ului, un material de sigilare produs în România amintim:
a. adeziune foarte bună
b. capacitate de etanşare
c. contracţie mică la polimerizare
d. hidrofilie crescută
e. timp de lucru şi priză convenabile
R: b, c, e 26
17. Cimenturile glass ionomer prezintă următoarele calităţi importante care le recomandă pentru a fi
folosite în stomatologia preventivă:

a. aplicare foarte uşoară
b. adeziune chimică la structurile dure dentare
c. capacitate continuă de a elibera ioni de fluor
d. timp de priză scurt
e. nu necesită finisare
R: b, c 28
18. Între dezavantajele cimenturilor glass ionomer convenţionale ca material de sigilare amintim:
a. rezistenţă scăzută în zonele supuse direct solicitărilor masticatorii
b. dezhidratare în timpul stadiului iniţial al reacţiei de priză
c. timp de priză prea scurt
d. sensibilitate în mediul umed
e. finisare slabă datorită rugozităţii superficiale
R: a, b, d, e 29
19. Cimenturile glass ionomer modificate cu răşină (glass ionomeri fotopolimerizabili), ca materiale
de sigilare prezintă următoarele caracteristici:
a. manevrare mai uşară
b. timp de priză mai lung
c. sensiblitate mai redusă în mediul umed
d. adaptare marginală mai bună
e. adeziune mai bună
R: a, c, d, e 30
20. În comparaţie cu răşinile compozite pentru sigilare, cimenturile glass ionomer prezintă:
a. rezistenţă mai mare la uzură
b. capacitate mai mare de a pătrunde în profunzimea şanţului
c. capacitate mai bună de a elibera ioni de fluor
d. protecţie anticarioasă şi după pierderea sigilării
e. cimenturile glass ionomer pot fi utilizaţi pentru sigilare în toate situaţiile
R: c, d 31
21. Fuji Ionmer Type III este un glass ionomer autopolimerizabil folosit în sigilarea şanţurilor şi
fostelor şi prezintă următoarele caracteristici:
a. închidere marginală excelentă
b. legătură puternică la structura dentară după o demineralizare prealabilă
c. biocompatibilitate foarte bună
d. priză rapidă
e. suprafaţă netedă cu modificări minime de culoare
R: a, c, d, e 32
22. Curăţirea suprafeţei de smalţ din cadrul tehnicii sigilării cu răşini compozite se face în felul
următor:
a. periaj profesional cu o perie profilactică şi o pastă formată din pulbere de piatră ponce, apă şi
fluor

. se curăţă suprfaţa de smalţ cu o perie de dinţi şi o pastă formată din pulbere de piatră ponce, apă
şi fluor
c. pasta rămasă în şanţuri se îndepărtează cu vârful unei sonde ascuţite
d. după curăţirea mecanică, suprafaţa de smalţ se spală atent cu apă
e. după curăţirea mecanică, pacientul este rugat să se clătească cu apă de gură cu fluor
R: c, d 33
23. Pregătirea suprafeţei de smalţ din cadrul tehnicii sigilării cu răşini compozite se face de obicei cu
acid ortofosforic cu o concentraţie de:
a. 30-50%
b. 10-30%
c. 50-70%
d. 37%
e. 67%
R: a, d 34
24. Timpul de demineralizare în cazul sigilării cu răşini compozite este de :
a. 60 de secunde pentru dinţii temporari
b. 120 de secunde pentru dinţii permanenţi
c. 120 de secunde indifernt de tipul dentiţiei
d. 120 de secunde pentru dinţii temporari
e. 60 de secunde pentru dinţii permanenţi
R: d, e 35
25. În cazul sigilării cu răşini compozite agentul demineralizant se aplică astfel:
a. agentul demineralizant se aplică strict până la marginea viitoarei sigilări
b. dacă agentul demineralizant este sub formă de soluţie, acesta se aplică obligatoriu prin frecare
pentru a creşte eficienţa soluţiei
c. indiferent dacă este gel sau soluţie, el trebuie aplicat pe pantele cuspidiene pe o suprafaţă de
aprox. 2 mm dincolo de marginile viitoarei sigilări
d. numai dacă este soluţie, agentul demineralizant trebuie aplicat pe pantele cuspidiene pe o
suprafaţă de aprox. 2 mm dincolo de marginile viitoarei sigilări
e. dacă este gel, agentul demineralizant se aplică strict până la marginea viitoarei sigilări
R: c 35
26. Tehnica de sigilare a şanţurilor şi fosetelor recomandată de EINWAG presupune:
a. curăţirea suprafeţei ocluzale cu o pastă cu fluor
b. înăspirea suprafeţei de smalţ pe o zonă de aprox. 1 mm lăţime cu o freză diamantată
c. înăspirea suprafeţei de smalţ pe o zonă de aprox. 4 mm lăţime cu o freză diamantată
d. nu este necesară demineralizarea, deoarece suprafaţa de smalţ a fost prelucrată cu freza
diamantată în prealabil
e. demineralizarea cu acid a suprafeţei smalţului
R: b, e 37
27. În cazul folsirii sigilanţilor autopolimerizabili trebuie să se cunoască următoarele:
a. timpul de lucru este limitat

. polimerizarea materialului începe la 20-40 de secunde după ce catalizatorul se adaugă la bază
c. amestecul celor două componente trebuie făcut rapid şi cu mişcări energice având în vedere că
timpul de lucru este limitat
d. temperatura ridicată a mediului ambiant modifică polimerizarea, micşorând perioada de lucru şi
priza
e. amestecul celor două componente trebuie făcut cu meticulozitate, fără mişcări energice
R: a, d, e 38
28. Aplicarea sigilantului când se folosesc răşimi compozite se face în felul următor:
a. se recomandă utilizarea unei cantităţi de material astfel încât să acopere toate şanţurile şi fosetele
ocluzale
b. materialul de sigilare trebuie să acopere şi aproximativ 1 mm din pantele cuspidiene
c. materialul de sigilare trebuie să acopere şi aproximativ 3 mm din pantele cuspidiene
d. după aplicarea materialului de sigilare se recomandă aplicarea imediată a sursei luminoase
e. după aplicarea materialului de sigilare se recomandă temporizarea aplicării sursei luminoase timp
de 5 până la 20 de secunde
R: a, e 40
29. Tehnica sigilării cu un ciment glass ionomer convenţional autopolimerizabil prezintă următorii
timpi operatori:
a. curăţarea suprafeţei dentare cu o perie conică sub jet de apă
b. lărgirea şanţurilor şi fosetelor cu o freză diamantată foarte fină
c. demineraliare acidă
d. aplicarea materialului
e. aplicarea unui lac protector
R: a, d, e 42
30. Enameloplastia ca tehnică de sigilare a şanţurilor şi fosetelor se recomandă în cazul:
a. şanţurile adânci şi cu diametrul mai mare care prezintă modificări de culoare
b. în cazul suprafeţelor ocluzale cu şanţuri adânci
c. şanţurile adânci şi cu diametrul mai mare care nu prezintă modificări de culoare
d. şanţurile adânci şi înguste care prezită modificări de culoare
e. şanţurile largi şi mai puţin adânci care nu prezintă modificări de culoare
R: b, d 43
31. În cazul folosirii materialelor pe bază de răşini compozite, sigilarea prin enameloplastie oferă
următoarele avantaje:
a. permite pătrunderea mai profundă a materialului, numai dacă acesta este negranular
b. asigură o adaptare mai bună la smalţ
c. creşte rezistenţa la uzură a materialului
d. permite pătrunderea mai profundă a materialului, numai dacă acesta este granular
e. aspectul estetic este net superior sigilării convenţionale
R: b, c 44
32. În legarea materialului de sigilare la suprafaţa de smalţ demineralizată acid au rol important
următorii factori:

a. grosimea stratului de smalţ
b. topografia suprafeţei de smalţ demineralizată
c. gradul de curăţenie şi de uscare a smalţului
d. concentraţia fluorului în smalţul demineralizat
e. agentul de demineralizare
R: b, c, e 45
33. Sigilarea se recomandă în următoarele situaţii clinice:
a. şanţuri în formă de „I”, amforă, picătură
b. şanţuri şi fosete adânci cu proastă coalescenţă
c. sonda „agaţă”, dar nu sunt alte semne de carie dentară
d. şanţurile şi fosetele la dinţii care nu au erupt de mai mult de 5 ani pe arcadă
e. dinţii sunt erupţi suficient pentru a se obţine o suprafaţă uscată
R: a, b, c, e 56
34. SIMONSEN recomandă ca perioade potrivite pentru sigilare:
a. vârsta de 3-4 ani pentru molarii temporari
b. vârsta de 8-9 ani pentru molarii primi permanenţi
c. vârsta 2-3 ani pentru molarii temporari
d. vărsta de 6-7 ani pentru molarii primi permanenţi
e. vârsta de 13-14 ani pentru molarii 2 permanenţi şi premolari
R: a, d 58
35. Şcoala scandinavă recomandă sigilarea în următoarele situaţii:
a. molarii unu şi doi predispuşi la carie
b. la pacienţii care consumă zilnic mari cantităţi de dulciuri
c. la pacienţii care prezintă multe leziuni aproximale
d. dinţii cu defecte de dezvoltare, de coalescenţă
e. pacienţii cu handicap general
R: a, d, e 59
36. SURMONT P şi colab. indică aplicarea sigilărilor la grupul persoanelor cu risc, care cuprinde:
a. pacienţi carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans
b. pacienţi care fumează mult şi consumă mari cantităţi de alcool
c. pacienţi care consumă zilnic mari cantităţi de dulciuri
d. pacienţi handicapaţi psihic sau fizic, cu igienă bucală precară
e. pacienţi cu numeroase leziuni aproximale
R. a, c, d 56
37. Criterii de selecţionare a dinţilor în vederea sigilării şanţurilor şi fosetelor:
a. nu se recomandă în mod normal sigilarea molarilor temporari
b. orice copil cu carie proximală ar trebui să beneficieze de sigilarea suprfeţei ocluzale la dintele
respectiv
c. cariile ocluzale la unul sau mai mulţi molari de 6 ani, necesită sigilarea molarilor de 12 ani
imediat după erupţie
d. orice colpil cu o carie ocluzală la un molar de 6 ani, necesită sigilarea molarilor de 6 ani sănătoşi

e. sigilarea se poate efectua la orice vârstă după erupţia dintelui pentru a asigura o uscare adecvată
R: a, c, d 60
38. Sigilarea accidentală a cariilor incipiente din şanţuri şi fosete se caracterizează prin:
a. microorganismele prezente sub materialul de sigilare îşi pierd viabilitatea, dar nu şi potenţialul de
demineralizare
b. microorganismele prezente sub materialul de sigilare îşi pierd viabilitatea şi potenţialul de
demineralizare
c. microorganismele prezente sub materialul de sigilare nu îşi pierd viabilitatea, dar le scade
potenţialul de demineralizare
d. la două săptămâni după sigilare viabilitatea microorganismelor scade de 3 ori
e. la două săptămâni după sigilare viabilitatea microorganismelor scade de 23 ori
R: b, e 53
39. În funcţie de extinderea şi adâncimea procesului carios depistate prin preperare exploratorie, se
deosebesc următoarele tipuri de obturaţii preventive cu răşină:
a. când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este minimă, cantonată numai în smalţ
b. când leziunea de carie a progresat în dentină, dar este încă mică
c. când leziunea are o extindere mai mare în dentină
d. când leziunea s-a extins mult în dentină şi a provocat hiperemie pulpară
e. când leziunea a deschis camera pulpară şi a provocat pulpită
R: a, b, c 63
40. Obturaţiile preventive cu glass ionomeri presupun următorii timpi operatori:
a. periaj profesional cu pastă de piatră ponce
b. pregătirea conservatoare a cavităţii
c. demineralizare prin gravaj acid
d. aplicarea glass ionomerului
e. aplicarea unui lac protector
R: a, b, d 67

1.Pe ce suprafete poate sa apara caria dentara:
a.pe suprafata ocluzala a dintilor ;
b.pe suprafata meziala a dintilor;
c.pe suprafata distala a dintilor;
d.pe suprafata linguala/palatinala a dintilor;
e.pe orice suprafata a dintelui.
Raspuns correct:E(4,pag 139)
2.Simptomatologia cariei dentare e determinata de aspectele morfologice,ce sunt in functie de:
a.localizarea cariei;
b.extinderea cariei ;
c.rata si viteza de evolutie a cariei
d.gradul de penetrare microbiana si tesuturile interesate;
e.nici un raspuns corect
Raspuns correct:A,B,C,D(4,pag.139)
3.Caria in santuri si fosete are urmatoarea localizare:
a.suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor;
b.gropitele vestibulare si orale ale incisivilor;
c.gropitele de pe fata orala ale frontalilor superiori;
d.fata vestibulara a dintilor frontali superiori;
e.nici un raspuns correct.
Raspuns correct:A,B,C(4,pag.139)
4.Caria suprafetelor netede are urmatoarele caracteristici:
a.apare acolo unde conturul dintilor impiedica autocuratirea/curatirea artificiala;
b.sunt frecvente pe fetele proximale ale molarilor,premolarilor,frontali;
c.pe suprafetele proximale ale frontalilor sunt situate la marginea fetei subminind/intrerupand creasta
marginala;
d.pe sectiune, leziunea carioasa are forma de U,cu o zona larga de deschidere si cu apexul in forma de V
spre JAD;
e.toate raspunsurile sunt corecte.
Raspuns correct:E(4,pag.140)
5.Caracteristicile cariei radiculare:
a.incepe la sau aproape de jonctiunea smalt-cement;
b.e mai frecventa o data cu inaintarea in varsta;
c.afecteaza cel mai frecvent suprafetele vestibulare;
d.cel mai afectati sunt molarii mandibulari,apoi caninii maxilari,incisivii mandibulari;
e.nu afecteaza smaltul de obicei.
Raspuns correct;A,B.C,D,E(4,pag.142)
6.Caria incipienta are urmatoarele caracteristici:
a.este reversibila;
b.apare ca o pata alba,opaca atunci cand dintele e uscat cu aerul;
c.suprafata dintelui apare intact si dur;
d.leziunea se poate remineraliza daca se iau imediat masurile profilactice nacesare;
e.este o leziune ireversibila.
Raspuns correct:A,B,C,D(4,pag.143)

7.Caria in functie de gradul de penetrare microbian poate fi:
a.carie superficiala;
b.carie medie;
c.carie profunda;
d.carie penetranta;
e.carie reversibila.
Raspubs corect:A,B,C,D(4,pag.143)
8. In functie de viteza de evolutie a cariei ,acestea pot fi:
a.carie acuta;
b.carie cronica cu evolutie lenta;
c.carie cronica stationara;
d.carie incipienta;
e.nici un raspuns correct.
Raspuns corect:A,B,C(4,pag.144)
9.Semnele subietive ale cariei dentare sunt:
a.sensibilitate la rece/cald;
b.sensibilitate la dulce/acru;
c.retentionarea de resturi alimentare;
d.eventuale modificari de volum si culoare ale papilelor interdentare;
e.tote raspunsurile sunt corecte.
Raspuns corect:E(4,pag.145)
10.Semnele obiective ale cariei dentare sunt:
a.modificarea de culoare pe suprafetele expuse vederii;
b.marmoratia santurilor,coloratia brun-maronie,aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase;
c.la palpare se observa dentina ramolita,detritus,gradul de sensibilitate a peretilor cavitatii;
d.percutia in axul dintelui este negativa;
e.nici un raspuns corect.
Raspuns correct:A,B,C,D(4,pag.145)
11.Examenele complementare ale cariei dentare sunt:
a.testarea vitalitatii dentare;
b.examenul radiologic;
c.diafanoscopia:
d.firul de matase;
e.starea mucoasei gingivale.
Raspuns correct:A,B,C,D,E(4,pag.146)
12.Leziunile cavitare sunt caracterizate prin:
a.sprafata smaltului intrerupta;
b.separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul
c.zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare;
d.exista radiotransparenta;
e.nici un raspuns correct.
Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag.149)
13.Leziunile dentare necarioase sunt:
a.abrazia;

.eroziunea ;
c.lacunele cuneiforme;
d.atritia;
e.fracturile;
Raspuns corect:A,B,C,D,E(4,pag.151)
14.Frezele sferice se folosesc la:
a.atacul primar al dintelui;
b.extensia prepararii;
c.pregatire retentiei;
d.indeparterea dentinei dure alterate;
e.slefuirea dintelui.
Raspuns corect :A,B,C.D(4,pag.188)
15.Tipuri de instrumente taietoare sunt:
a.dalta
b.sapita;
c.toporisca;
d.bizotator de prag gingival;
e.freze.
Raspuns corect: A,B,C,D(4,pag.191)
16.Sistemele de racire din timpul prepararii cavitatii sunt:
a.aerul;
b.apa;
c.spray-ul;
d.aerosolul;
e.nu avem nevoie de system de racire.
Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag.194)
17.Fazele tratamentului in caria dentara simpla:
a.faza de control;
b.faza de lucru;
c.faza definitiva;
d.faza de intretinere;
e.nici un raspuns corect
Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag.167)
18.Tratamentul profilactic se refera la:
a.remineralizarea leziunilor incipiente;
b.sigilarea fisurilor,santurilor si fosetelor;
c.modificarea dietei;
d.folosirea fluorurilor;
e.eradicarea cariilor acute prin terapie intensive.
Raspuns corect:A,B,C,D,E(4,pag.168)
19.Dupa numarul suprafetelor implicate cavitatile pot fi:
a.cavitati simple
b.cavitati compuse
c.cavitati complexe
d.cavitati distale;

e.cavitati linguale
Raspuns corect:A,B.C(4,pag.172)
20.Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte:
a.cavitatile de clasa rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare in toate fisurile si fosetele de pe
suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor ;
b. cavitatile de clasa rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare la nivelul suprafetei palatinale
ale dintilor frontali maxilari;
c. cavitatile de clasa rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare pe suprafetele proximale ale
molarilor si premolarilor;
d. cavitatile de clasa rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare pe suprafetele proximale ale
incisivilor si caninilor cu pastrarea unghiului incizal.
e. .cavitatile de clasa rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare doar in fisurile si fosetele de pe
molari .
Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag.173)
21.Care sunt timpii in terapia cariei simple:
a.timpul 1 sau etapa chirurgicala a terapiei cariei simple;
b.timpul 2 sau etapa medicamentoasa sau tratamentul plagii dentinare;
c.timpul 3 sau etapa ortopedica-etapa de restaurare a substantei pierdute;
d.nici un raspuns corect;
e. exista doar un singur timp;
Raspuns correct:A,B,C,(4,pag.172)
22.Obturatia are rolul de:
a.refacerea anatomiei dintelui;
b.a restabilii functiile masticatorii si fizionomice;
c.impiedica progresiunea leziunii carioase;
d.curativ si profilactic;
e.toate raspunurile corecte;
Raspuns corect E(4,pag.173)
23.Conditii care pot sa duca la sporirea extensiei sunt:
a.handicap psihic sau fizic;
b.varsta inaintata a pacientului;
c.restaurarea dintilor care pot devein stalpi de punte;
d.necesitatea de a ajusta conturul dintilor;
e.nici un raspuns correct.
Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag.176)
24.Principiile in obtinerea formei de rezistenta a cavitatilor sunt:
a.a se folosi cavitati cu baza plana;
b.reducerea extensiei peretilor cavitatii;
c.acoperirea sau includerea carespnzatoare a dintilor deistrusi in restaurare ca sa previna fracturarea lor
prim forte laterale;
d.sa furnizeze grosime materialului restaurativ pt a-i preveni fractura;
e.nici un raspuns corect.
Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag.177)
25.Avantaje ale lacurilor dentare sunt:
a.reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in placa dentinara

.confera o protectie mai buna a plagii
c.incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare a produsilor de coroziune ai amalgamului de argint
d.rezistente la mediul salivar,fiind insolubile in apa
e.aderenta de natura chimica la tesuturile dure dentare
Raspuns corect :A,B,C,D(4,pag 294)
26.Dezavantaje ale lacurilor dentare sunt:
a.aderenta de natura fizica
b.rezistenta mecanica slaba la solicitarile masticatorii din cauza grosimii reduse
c.izolarea termica necorespunzatoare
d.impiedica umectarea corespunzatoare a dentinei de catre rasini
e.indepartarea rapida prin uzura masticatorie
Raspuns corect A,B,C,D,E(4,pag 294)
27.Contraindicatii ale lacurilor dentare sunt:
a.sub coafajele indirecte
b.sub bazele cu CIS carora le impiedica adeziunea
c.sub linerii sau bazele cu efect terapeutic pulpodentinar
d.sub obturatiile din rasini acrilice sau compozite
e.nici un raspuns corect
Raspuns corect A,B,C,D(4,pag 295)
28.Indicatii ale lacurilor dentare sunt:
a.sigilarea canaliculilor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam
b.protectia bonturilor coronare la dintii vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de zinc
c.protectia temporara a uzurii masticatorii la obturatiile coronare
d.reducere hipersesibilitatii dentinare dupa obturatiile coronare recente
e.sub coafajele indirecte
Raspuns corect A,B,C,D (4,pag 295)
29.Avantaje ale linerilor sunt:
a.protectie chimica
b.formarea unei bariere de protectie a plagii dentinare
c.efect cariostatic la interfata plagii dentinare cu materialul de obturatie coronara
d.utilizarea in coafajul direct
e.toate raspunsurile corecte
Raspuns corect : E (4,pag 296)
30. Dezvantaje ale linerilor sunt:
a.solubilizarea si dezintegrarea in lichidele bucale
b.desprinderea de pe suparafata plagii dentinare,in cursul contractiei de priza a rasinilor acrilice sau
compozite
c.lipsa unei rezistente mecanice semnificative
d.izolarea termica necorespunzatoare
e.toate raspunsurile corecte
Raspuns corect:E (4,pag296)
31.Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:
a.alcalinitate crescuta care se pastreaza si dupa priza
b.se dizolva usor in mediul apos
c.efect bacteriostatic

d.stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara
e.rezistenta foarte slaba la compresiune
Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag 297)
32.Avantajele linerului din eugenat de zinc sunt:
a.ph in apropierea neutralitatii
b.neiritanti pulpari
c.efect sedative pulpar
d.inhiba polimerizarea rasinilor
e.nu adera de dentina
Raspuns corect: A,B,C(4,pag298)
33.Avantajele linerilor din CIS sunt:
a.biocompatibilitatea
b.adezivitatea la dentina care exclude prezenta bacteriilor
c.efect cariostatic
d.rezistenta la compresiunea masticatorie superioara celorlalti lineri
d.reducere microinfiltratie marginale sub obturatiile cu amalgam de argint
e.nici un raspuns corect
Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag299)
34.Proprietatile cimentului fosfat de zinc sunt:
a. rezistenta mecanica foarte mare
b. intr-o ora de la priza atinge 2/3 din valoarea finala
c. cel mai putin elastic din toate bazele propriu-zise
d.excelenta izolare termica
e.aderenta la plaga dentinara prin retentie micromecanica
Raspuns corect: A,B,C,D,E (4,pag304)
35.Proprietatiile cimentului de eugenolat de zinc sunt:
a.efect sedativ pulpar
b.solubilitate relativa mare
c.ph neutru
d.priza dureaza 3-10 min
e.nici un raspuns corect
Raspuns corect A,B,C,D (4,pag 307)
36.Proprietatiile cimentului policarboxilat de zinc sunt:
a.constituie o matrice ionica amorfa de poliacrilat de zinc
b.vascozitate ceva mai mare decat a cimentului fosfat de zinc in primele 2 min de la spatulare
c.tixotrop
d.adeziune chimica la smalt si dentina printr-o legatura ionica intre anionii cimentului si cationii de calciu
e.rezistenta mecanica la compresia masticatorie are valori similare eugenatului de zinc armat
Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag 309)
37.Proprietatiile CIS
a.suporta presiunea de condensare a amalgamului de argint
b.transluciditate
c.solubilitate
e.posibil efect bacteriostatic sau chiar bactericid prin eliminarea fluorului
Raspuns corect:A,B,C,D,E(4,pag 311)

38.Avantaje ale CIS cu mecanism dublu de priza comparative cu cele conventionale sunt:
a.pastrarea capacitatii de cuplare chimica prin chelare
b.priza mai rapida
c.eliberare mai marcata de fluor comparativ cu CIS
d.aciditate mai redusa
e.rezistenta mai mare la compresiune prin rezistenta rasinii
Raspuns corect:A,B,C,D,E(4, pag312)
39.Obiectivele coafajului indirect sunt:
a.blocarea activitatii bacteriilor pioniere si distrugerea lor
b.stimularea neodentinogenezei
c.creearea conditiilor optime de vindecare pulpara
d.imposibilitatea crearii conditiilor optime de vindecare pulpara
e.favorizarea inchiderii marginale optime a obturatiei coronare
Raspuns corect A,B,C,E(4,pag 314)
40.Calitatile materialului ideal in coafajul direct sunt:
a.biocompatibilitate pulpodentinara
b.sigilarea canaliculelor dentinare
c.stimularea neodentinogenezei
d.capacitatea termoizolanta
e.radioopacitatea
Raspuns corect A,B,C,D,E(4,pag 314)
41.Avantajele adezivilor dentinari sunt:
a.sigilarea canaliculelor dentinare superioare lacurilor
b.reducerea hipersensibilitatii dentinare
c.reducerea hiperesteziei dentinare
d.diluarea toxinelor de catre limfa dentinara\
e.detoxifierea pe calea circulatiei pulpare de intoarcere
Raspuns corect A,B,C,D,E (4,pag320)
42. Obiectivele glazurarii obturatiei coronare de compozit sunt:
a.eliminarea pigmentarii marginale
b.reducerea uzurii ocluzale prin masticatie sau parafunctii
c.pastrarea texturii de suprafata a obturatiei
d.nu se glazureaza obturatia de compozit
e.nici un raspuns corect
Raspuns corect:A,B,C(4,pag 324)
43.Rolul rasinii adezive este:
a.realizeaza hibridizarea plagii dentinare
b.sigileaza plaga dentinara
c.permite obturatii coronare adezive
d.amortizeaza solicitariile ocluzale masticatorii
e.nu se aplica in cazul incrustatiilor ceramice
Raspuns corectA,B,C,D(4,pag 330)
44.Viteza difuziunii rasinii adezive intr-un substrat depinde de:
a.masa moleculara

.concentratie
c.vascozitate
d.afinitatea pentru substrat
e.toate raspunsurile corecte
Raspuns corect E(4,pag 331)
45.Factorii care influenteaza eficienta hibridizarii sunt:
a.demineralizarea insuficienta a dentinei
b.demineralizarea excesiva a dentinei
c.polimerizarea incomplete a monomerului adeziv din cauza prezentei apei
d.reactia dureroasa generata de deplasarea centrifuga a limfei dentare la aplicarea conditionantilor acizi
e.valoarea mult prea scazuta a temperaturii corpului poate reduce grosimea stratului hibrid
Raspuns corectA,B,C,D(4,pag333)
46.Avantajele primerilor autogravanti sunt:
a.demineralizarea si infiltrarea simultanta cu monomeri adezivi a DDR si plagii dentinare subdiacente
reduce riscul de a lasa dentina demineralizata neimpregnata de rasina
b.scurtarea timpului de lucru ,eliminand etapele comune tehnicilor adezive conventionale cum ar fi
gravarea acida si lavajul
c.primerul adera direct pe stratul de DDR ce va fi pastrat in stratul hibrid fie partial demineralizat fie
nedemineralizat
d.eliminarea gravarii acide
e.toate raspunsurile corecte
Raspuns corect:E(4,pag 345)
47.Tipuri de tehnici de hibridizare sunt:
a.hibridizare cu timp de lucru efectuat succesiv sau simultan
b.hibridizare cu indepartarea DDR
c.hibridizarea dentinei uscate
d.hibridizare pe dentina umeda
e.hibridizare cu gravare acida
Raspuns corectA,B,C,D,E(4,pag 339)
48.Care din urmatoarele materiale sunt fizionomice:
a.cimenturile silicat
b.materialele compozite
c.FOZ
d.cimenturile silicofosfat
e.plastobturul
Raspuns corect A,B (4,pag348)
49.Care sunt materialele de obturatie provizorie:
a.cimenturile silicate
b.gutaperca
c.cimentul fosfat de zinc
d.cimentul FONCO
e.cimenturile compozite
Raspuns corect B,C,D(4,pag 348)
50.Caracteristici clinice ale EOZ sunt:
a.actiune antiseptica ,bactericida

.aderent la peretii cavitatii asigurand o inchidere etansa
c.impermeabil fata de acizi
d.culoarea lasa de dorit
e.se foloseste ca obturatie de baza in cavitatiile ce urmeaza a fi obturate cu materiale compozite
Raspuns corect A,B,C,D(4,pag 351)
51.Caracteristici ale cimentului FOZ sunt:
a.aderenta la suprafata dentinei
b.rau conducator de caldura si electricitate
c.transluciditatea lipseste
d.cimentarea lucrarilor protetice
e.acoperirea pastelor ce contin hidroxid de calciu
Raspuns corect A,B,C,D(4,pag 353)
52.Cimenturile silicat prezinta urmatoarele caracteristici:
a.nu sunt aderente de peretii cavitatii
b.prezinta transluciditate
c.sunt toxice pentru pulpa daca se aplica direct in cavitate
d.timpul de priza variaza intre 2-6 min
e.cu timpul se degradeaza in cavitatea bucala
Raspuns corect:A,B,C,D,E (4,pag354)
53.Defecte si accidente ale obturatiei fizionomice pot fi:
a.fisurarea sau fractura obturatiei
b.adapatarea incorecta in ocluzie a obturatiei
c.colorarea marginilor cavitatii in galben mat datorita urmelor de ciment zinc-fosfat
d.uscarea obturatiei cu aer cald pentru a accelera priza
e.incorporarea unei cantitati de pulbere prea mari sau prea mici
Raspuns corect A,B,C,D,E(4,pag 356)
54.Indicatiile CIS sunt:
a.restaurarea leziunilor milolitice fara prepararea de cavitati
b.sigilarea fosetelor si fisurilor
c.restaurarea dintilor temporari
d.tratament medicamentos intracanalar
e.fixarea provizorie a elementelor protetice
Raspuns corect A,B,C,(4,pag 359)
55.Cimentul de hidroxid de calciu are caracteristicile:
a.timp de priza 2-7 minute
b.stimuleaza formarea dentinei secundare de reparatie
c.neutralizeaza aciditatea din focar
d.reduce permeabilitatea dentinara
e.efect sedative de durata
Raspuns corect A,B,C,D,E (4,pag317)
56.Rolul cariopreventiv al lichidului bucal consta in:
a.diluarea acizilor oraganici produsi in placa bacteriana
b.tamponarea aciditatii bucale prin sistemele tampon salivare si substante alcaline
c.inhibarea adeziunii microbiene
d.remineralizarea carilor incipiente,necavitare

e.nici un raspuns corect
Raspuns corect A,B,C,D(4,pag43)
57.Diagnosticul cariei dentare se face prin:
a.semne subiective: rece ,dulce,acru
b.semne obiective obtinute prin inspectie, palpare, percutie
c.semne obiective obtiunute prin examenele complementare
d.percutia orizontala sau in ax a dintelui este negativ
e.nici un raspuns corect
Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag 145)
58.Examenele complementare in diagnosticul cariei dentare sunt:
a.testarea vitalitatii dentare
b.examenul radiologic
c.diafanoscopia
d.firul de matase
e.starea mucoasei gingivale
Raspuns corect A,B,C,D,E(4,pag146)
59.Forma cavitara a cariei dentare se manifesta prin
a.smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor
b.substanta dentinara moale la baza gropitelor
c.coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent
d.radiotransparenta sub smaltul ocluzal
e.nici un raspuns corect
Raspuns corect A,B,C,D(4,pag 148)
60.Leziunile cavitare sunt caracterizate prin :
a.suprafata smaltului intrerupta
b.separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul
c.zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare
d.exista radiotransparenta
e.nici un raspuns corect
Raspuns corect A,B,C,D(4,pag 149)
61.Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:
a.sensibilitate la agenti chimici
b.prezenta petelor cretoase si marmoratiilor santului
c.pierderea de substanta dura dentinara
d.prezenta dentinei alterate
e.integritatea camerei pulpare
Raspuns corect A,B,C,D,E (4,pag150)
62.Displaziile si hipoplaziile dentare sunt:
a.displazia cronica primara
b.hipoplazia amelara neereditara
c.amelogeneza imperfecta
d.dentinogeneza imperfecta
e.nici un raspuns corect
Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag 151)

63.Indicatiile sigilarii pot fi:
a.santuri si fisuri supuse autocuratirii
b.gropitele cu pante largi
c.dinti recenti neerupti de mai putin de 4 ani
d.fisurile santurile si gropitele retentive de la nivelul molarilor
e.pacienti cu multe leziuni proximale
Raspuns corect C,D (4,pagina 155)
64 Contraindicatiile sigilarii sunt:
a.dinti fara carii de peste 4 ani
b.premolarii exceptand pacientii carioactivi
c.gropitele cu pante largi
d.santuri si fisuri supuse autocuratirii
e.dintii tineri care prezinta tesut dentar ramolit sau opacitati in gropite si fisuri
Raspuns corect A,B,C,D(4,Pag 156)
65.Demineralizarea prealabila creste retentia materialelor prin
a.curatirea zonei ce urmeaza a fi sigilata
b.cresterea capacitatii de umectare a smaltului
c.cresterea ariei de contact dintre smalt si material
d.formarea de microretentii care sa faciliteze penetrarea materialului de sigilare sub forma de ramificatii
e.nici un raspuns corect
Raspuns corect A,B,C,D(4,pag 156)
66.Avantajele fluorizarii cu gelul aplicat in lingura sunt
a.in general bine acceptat de pacient
b.o actiune indelungata a agentului
c.controlul tuturor zonelor unde se aplica fluorul
d.timp redus de lucru
e.se pot trata ambele arcade simultan
Raspuns corect A,B,C,D,E(4,pag 161)
67.Proprietatiile fizice ale dentinei sunt
a.rezistenta mecanica scade prin prepararea si obturarea unei cavitati
b.microduritatea creste pe masura apropierii de pulpa din cauza reducerii duritatii dentinei
intercanaliculare
c.elasticitate neuniforma
d.permeabilitate
e.toate raspunsurile corecte
Raspuns corect E(4,pag 276)
68.Din punct de vedere histologic caria de pe suprafetele netede are urmatoarele zone
a.zona translucida
b.zona intunecata
c.corpul leziunii
d.zona de suprafata
e.toate raspunsurile sunt corecte
Raspuns corect E(4,pag 126-128)
69.Caria de cement prezinta:
a.cristale in forma de tablete de hidroxiapatita

.zone de epuizare marcata a cristalelor
c.invadarea cu bacterii se face mai rapid decat la caria in smalt
d.obstruarea canaliculilor dentinari
e.fara aparitia zonei de scleroza
Raspuns corect A,B,C,D(4,pag 133)
70.Ritmul depunerii dentinei de reactie depinde de
a.varsta dintelui
b.capacitatea biologica a dintelui
c.intensitatea excitantiilor
d.viteza de progresie a cariei
e.toate raspunsurile corecte
Raspuns corect E (4,pag 136)
71.Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu
a.leziunile dentare necarioase
b.displaziile si distrofiile dentare
c.complicatiile cariei dentare
d.abrazie si eroziune
e.atritia si fractura
Raspuns corect A,B,C,D,E (4,pag 151)
72.Reactia pulpei la instrumentele taietoare rotative va avea in vedere
a.mecanismul de protectie a pulpei
b.varsta pacientului
c.tipul de instrument active
d.modalitatea de activare
e.sistemul de racite
Raspuns corect A,B,C,D,E (4,pag 192)
73.avantajele digii sunt:
a.asigura o buna vizibilitate
b.asigura un camp operator curat si uscat
c.asigura retractia partilor moi
d.pastreaza concentratia optima a medicamentelor
e.este economica eliminand lavajele bucale frecvente si prelungite
Raspuns corectA,B,C,D,E (4,pag 203)
74.Indicatii pentru restaurarile cu rasini compozite sunt:
a.fracturi ale unghiurilor incizale
b.fracturi ale dintilor frontali
c.reconstituiri de bonturi coronare
d.restaurarea leziunilor faciale ale premolarilor
e. nici un raspuns corect
Raspuns corect A,B,C,D (4,pag 253)
75.Contraindicatiile restaurarilor cu rasini compozite sunt:
a.rasinile compozite nu au contraindicatii
b.restaurari posterioare de rutina
c.la pacientii cu inalta rata si redus control al cavitatii carioase
d.fracturi ale unghiurilor incizale

e.fracturi ale dintilor frontali
Raspuns corect B,C(4,pag203)

1. Clasificarea tehnicilor de utilizare a sistemelor adezive actuale se face după criteriile care stau la
baza hibridizării:
A. hibridizare cu timpi de lucru efectuaţi suceesiv sau simultan
B. hibridizare cu sau fără adeziv
C. hibridizare cu sau fără păstrarea DDR
D. hibridizare pe dentină umedă sau uscată
E. hibridizare imediată sau tardivă
corect:A,C,D (4, pag. 339)
2. Regulile generale ale hibridizării optime:
A. utilizarea preferenţială a gravării globale
B. aplicarea primerului timp de 30 secunde
C. sistemele adezive cu acetonă sunt eficiente pe dentină uscată
D. aplicarea răşinii adezive, preferabil cu umplutură, intr-un strat suficient de gros
E. polimerizarea concomitentă a răşinii adezive cu obturaţia coronară
corect:A,C (4, pag. 346)
3. Condiţiile care sunt luate în considerare când se utilizează amalgamul ca material de restaurare
pentru cavităţile de cls.I:
A. extinderea cariei în fosete şi fisuri
B. incidenţa cariei pe suprafeţele proximale
C. vârsta pacientului
D. esteticul
E. toate de mai sus
corect E (4, pag. 208)
4. Lăţimea ideală a istmului în cavităţile de cls I pentru amalgam la premplarii maxilari nu trebuie să
fie mai mare decât :
A. 1,00-1,25mm
B. 2,00-2,52mm
C. 1/4din distanţa dintre vârful cuspizilor
D. 1/2din distanţa dintre vârful cuspizilor
E. 1/3din distanţa dintre vârful cuspizilor
corect:A,C (4, pag. 209)
5. La pramolarii maxilari, pentru preperarea cavităţii de cls I, se preferă freza:
A. 245 sau 330
B. 258 sau 380
C. 425 sau 428
D. 325 sau 350
E. 320 sau 348
corect:A(4, pag. 209)
6. Aplicarea bazei, în cavităţile obţinute în urma preparării cariilor extinse:
A. se inseră un preparat moale de Ca(OH)2
B. grosimea stratului de ZOF va fi de 0,5-0,75 mm
C. grosimea stratului de Ca(OH)2 va fi de 0,5-0,75 mm
D. trebuie să acopere toate zonele expuse sau neexpuse
E. se inseră un preparat moale de ZOF

corect:A,C,D (4, pag.211)
7. Forma de rezistenţă, retenţie şi conturul marginal al cavităţii de cls I compuse în foseta distală şi
şanţul palatinal:
A. cavitatea preparată nu va fi mai lată decât este necesar
B. adesea este indicat să se sculpteze cavitatea în fosă
C. adesea este indicat să se sculpteze cavitatea în cuspidul disto-palatinal
D. se urmăreşte să se conserve suportul dentinar şi forţa dintelui
E. unghiul conturului marginal trebuie să fie cât mai aproape de 180
corect:A,B,D (4, pag. 212)
8. Forma de rezistenţă, retenţie şi conturul marginal al cavităţii de cls I compuse în foseta distală şi
şanţul palatinal:
A. pentru a prepara porţiunea palatinală, axul lung al frezei va fi paralel cu suprafaţa
palatinală
B. zonele de dentină cariată de pe podea nu se îndepărtează
C. adâncimea şanţurilor de retenţie pe podeaua gingivală este un offset
D. şanţurile de retenţie cresc în adâncime odată cu înaintarea spre suprafaţă
E. şanţurile de retenţie se termină la jumătatea drumului de-a lungul peretelui axial
corect:A, C,E (4, pag. 213)
9. Cavităţile de cls I pentru amalgam în foseta vestibulară a molarilor mandibulari:
A. defectul se află în fosetele vestibulare sau linguale ale molarilor mandibulari
B. în prepararea cavităţii se respectă principiul extensiei preventive
C. cavitatea se prepară cu fraza 245 sau 329
D. când defectul este mic, se foloseşte freza 169 L
E. pătrunderea în cavitete la 1,5 mm, va poziţiona peretele în smalţ
corect:C,D (4, pag. 214)
10. Cavităţile de cls I pentru amalgam în fosetele palatine ale frontalilor maxilari:
A. nu se pot restaura cu amalgam pentru că este afectat esteticul
B. se foloseşte freza 245 sau 330
C. conturul marginal al cavităţii este guvernat de principiul estetic
D. dacă este necesară retenţia, se foloseşte freze ¼
E. nici un răspuns nu este corect
corect:B, D ( 4, pag. 215)
11. Cavităţile de cls I pentru amalgam în fosele ocluzale ale primului premolar mandibular:
A. suprafaţa ocluzală are o înclinare de 45
B. mulţi premolari mandibulari nu prezintă şanţuri oclzale
C. peretele pulpar este iniţial înclinat cu 45 spre lingual
D. cornul pulpar vestibular trebuie protejat
E. freza se va ţine înclinată spre vestibular, pentru a cădea perpendicular pe suprafaţa
premolarului
corect:A,B,C,D (4, pag. 215)
12. Cavităţile de cls I pentru amalgam în fosele ocluzale ale premolarului secund mandibular:
A. premolarul secund mandibular poate prezenta 2 cuspizi linguali
B. unghiul diedru pulpar trebuie să fie la 2 mm
de suprafaţa linguală a coroanei dentare

C. cornul pulpar vestibular trebuie protejat
D. freza se va ţine înclinată spre vestibular, pentru a cădea perpendicular pe suprafaţa
premolarului
E. podeaua pulpară a extensiei linguale este adâncă de 1,5 mm
corect:A,B, E (4, pag. 216)
13. Restaurarea din amalgam, care reface una sau ambele feţe peoximale ale dintelui este de durată,
dacă:
A. cavitatea este preparată conservator
B. matricea este aplicată doar când este necesar
C. matricea este aplicată adecvat
D. este folosită diga
E. nu este folosită diga
corect:C, D (4, pag. 217)
14. Selectarea materialului restaurator pentru cls a -II-a depinde de:
A. incidenţa cariei
B. extinderea pe suprafaţa ocluzală a cariei
C. vârsta pacientului
D. esteticul
E. economicul
corect:A,C,D,E (4, pag. 218)
15. Finisarea casetei proximale şi a pereţilor de smalţ la cav de cls a-II-a pentru amalgam:
A. se face numai cu toporişca de smalţ
B. se face numai cu dalta biangulată
C. se face cu toporişca de smalţ sau dalta biangulată
D. se clivează smalţul subminat rămas
E. se indică la cavităţile de cls I
corect:C,D (4, pag. 220)
16. Îndepărtarea smalţului defect rămas şi a dentinei cariate reziduale în cav de cls a-II-a:
A. prezenţa cariei pe o porţiune limitată a peretelui pulpar, un necesită adâncirea întregului
perete
B. prezenţa cariei pe o porţiune limitată a peretelui pulpar, necesită adâncirea întregului
perete
C. dentina cariată reziduală se va îndepărta cu o freză con invers, potrivită ca mărime
D. dentina cariată reziduală se poate îndepărta cu un excavator discoidal
E. se întrerupe excavaţia când se constată că locul este dur şi de culoare normală
corect:A,D,E (4, pag. 221)
17. Îndepărtarea smalţului defect rămas şi a dentinei cariate reziduale în cav de cls a-II-a:
A. îndepărtarea smalţului defect rămas şi a dentinei colorate va influenţa forma de
rezistenţă
B. pereţii laterali se extind până în ţesut sănătos
C. când este dentină cariată pe peretele axial, nu se recomandă adâncirea întregului perete
axial spre pulpă
D. dentina cariată reziduală de pe peraţii axiali nu se îndepărtează
E. leziunea alb-cretoasă de pe peretele gingival, dictează extinderea unei părţi sau a
întregului perete până în structură dentară sănătoasă

corect:B,C,E, (4, pag. 221)
18. Primul molar maxilar superior-cav cla a-II-a pentru amalgam:
A. când creasta oblică de smalţ este neafectată, se va prepare o singură cavitate ocluzală
B. prepararea M-O în general, nu este complicată
C. prepararea M-O în general, este complicată
D. extensia pe creasta oblică de smalţ este nedorită
E. reconstituirea cuspidului disto-palatin este necesară pentru a realiza o formă de
rezistenţă bună
corect:B,D,E (4, pag. 224)
19. Prepararea în şanţ sau tunel a cav de cls a-II-a pentru amalgam:
A.se referă la cavităţile situate deasupra punctului de contact
B. .se referă la cavităţile situate sub punctul de contact
C. se efectuează la pacienţii în vârstă, cu recesiune gingivală
D. prepararea cavităţii se va aborda dinspre distal
E. peretele vestibular trebuie deschis suficient, să permită accesul şi vizibilitatea
corect:B,C,E (4, pag. 225)
20. Etapele preparării obturaţiilor MOD pentru amalgam:
A. aplicarea digăi
B. stabilirea conturului marginal al porţiunii ocluzale
C. prepararea cavităţii de colet
D. îndepărtarea dentinei cariate restante
E. finisarea marginilor de smalţ
corect:A,B,D,E (4, pag. 226)
21. Desfiinţarea crestei oblice a molarului 1 maxilar, în vederea preparării unei cavităţi MOD se face
când în urma îndepărtării dentinei alterate, rămâne un perete de dentină mai îngust de :
A. 0,7 mm
B. 0,9 mm
C. 1,00 mm
D. 0,5 mm
E. nu are importanţă
coerct:D (4, pag. 227)
22. Prepararea cavităţii de cls a-V-a pentru restaurarea cu amalgam pe caninul mandibular:
A. se face cu o freză globulară de mărime potrivită
B. se face cu o freză cilindro-conică de mărime potrivită
C. freza se menţine astfel încât toţi pereţii externi să fie perpendiculari pe suprafaţa externă
a dintelui
D. peretele axial este în dentină
E. peretele axial este în smalţ
corect:B,CD (4, pag. 233)
23. Prepararea cavităţii de cls a-VI-a pentru amalgam:
A. sunt necesare când atriţia a uzat smalţul şi a expus dentina subiacentă
B. sunt necesare în restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe vârful cuspifilor
C. se intră în zonă cu o freză cilindro-conică adecvată
D. o adâncime de 0,5 mm este suficientă pentru a oferi rezistenţă
E. retenţia se realizează printr-o uşoară subminare a pereţilor de-a lungul unghiului intern

corect:A,B,C,E (4, pag. 234)
24. Caria dentară:
A. este un proces distructiv cronic al ţesuturilor dure ale dintelui
B. are caracter inflamator
C. fără caracter inflamator
D. necroza ţesutului dur este urmat de cavitaţie
E. se dezvoltă şi pe dinţii incluşi
corect:A,C,D (4, pag. 31)
25. Caria dentară:
A. reprezintă un proces patologic cu analogie în restul organismului
B. este un proces dinamic desfăşurat la interfaţa dintre placa bacteriană şi dinte
C. leziunea iniţială necavitară este ireversibilă
D. este o boală multifactorială
E. nu este influenţată de microflora bucală cariogenă
corect:B,D (4, pag. 31)
26. Triada de factori etiologici (Keyes) ai cariei dentare sunt:
A. terenul
B. sexul
C. flora microbiană
D. zona geografică
E. alimentaţia
corect:A,C,E (4, pag. 31)
27. Perturbarea formării matricei organice a smalţului:
A. carenţa în vitamina A
B. carenţa în vitamina E
C. carenţa în vitamina C
D. carenţa în complexul B
E. carenţa în vitamina PP
corect:A,C (4, pag. 33)
28. Perturbarea mineralizării matricei smalţului:
A. carenţa de magneziu şi potasiu
B. raportul calciu-fosfst din alimentaţie
C. rolul fluorului
D. carenţa de vitamina A
E. dereglări hormonale
corect:B,C,E (4, pag. 34)
29. În maturarea preeruptivă a smalţului, perturbarea captării de minerale, poate fi consecinţa unor
dereglări hormonale:
A. hipofizectomia experimentală la şobolani
B. nanismul hipofizar
C. acţiunea hormonilor sexuali
D. hiperestrogenismul
E. hipoestrogenismul
corect:A,B,C (4, pag. 35)

30. Lichidul bucal conţine, pe lângă salivă:
A. transudat al mucoasei bucale
B. exudat al şanţurilor gingivale
C. transudat din pungile parodontale
D. mucus nazofaringian
E. lichide de pasaj
corect:A,D,E (4, pag. 35)
31. Funcţiile salivei:
A. sistem tampon
B. produce dezechilibru ecologic bucal
C. lubrafiantă
D. digestivă
E. dizolvă smalţul dentar
corect:A,C,D (4, pag. 36)
32. Volumul zilnic al secreţiei globale salivare este de:
A. 1-1,6 l
B. 1,2-1,8 l
C. 0,5-1,5 l
D. 0,7-2,5 l
E. 3-5 l
corect:C (4, pag. 36)
33. Sialometria:
A. constă în măsurarea ritmului secreţiei salivare
B. se exprimă în mg/oră
C. valoarea normală este 1-3 ml/min pentru secreţia salivară stimulată
D. valoarea normală este 10-30 ml/min pentru secreţia salivară stimulată
E. valoarea normală este 0,25-0,35 ml/min pentru secreţia salivară de repaus
corect:A,C,E (4, pag. 36)
34. Vâscozitatea salivei:
A. vâscozitatea relativă a salivei parotidiene este de 1,5
B. vâscozitatea relativă a salivei submandibulare este de 3,5
C. vâscozitatea relativă a salivei sublinguale este de 13,4
D. vâscozitatea relativă a salivei parotidiene este de 7,5
E. vâscozitatea relativă a salivei submandibulare este de 10
corect:A,B,C (4, pag. 37)
35. Fluorul:
A. fluorul din secreţia salivară reprezintă 20-60% din concentraţia sanguină
B. prin administrarea unei tablete de fluor de 0,25 mg se ajunge la o concentraţie de 800
ppm a fluorului în salivă
C. fluorul salivar blochează ionii bivalenţi decalciu şi magneziu
D. fluorura de calciu este solubilă la ph neutral
E. când ph-ul coboară sub 5, fluorul începe să se elibereze treptat
corect:C,E (4, pag. 39)

Inflamaţia pulpei dentare (5, [pag. 51-67])
20 grile- 8
1. Avantajele adăpostirii pulpei într-un spaţiu cu pereţi rigizi sunt:
A. presiunea dezvoltată pe arcada dentară în timpul actului masticator nu ajunge la pulpă
B. pereţii duri care acoperă pulpa sunt impermeabili la agenţii patogeni, când sunt integrii
C. pereţii duri, rigizi, permit prelucrarea prin şlefuire
D. creşterea presiunii intrapulpare peste valoarea normală, provoacă tulburări funcţionale, ce vor
amplifica gradul inflamaţiei
E. accesibilitatea la pulpă în scop terapeutic, se obţine numai prin trepanarea pereţilor
corect:A,B,C, (5,pag. 51)
2. Care din următoarele afirmaţii este corectă:
A. foramenul apical este calea principală a pulpei de comunicare cu exteriorul
B. sistemul arterial pulpar este de tip terminal
C. sistemul nervos slab reprezentat in pulpă, explică sensibilitatea complexă a pulpei
D. durerea dentinară este explicată prin teoria hidrostatică şi hemostatică
E. bogata inervaţie a pulpei face ca, în general timpul care trece de la impactul agentului cu
ţesutul pulpar, până la apariţia durerii să fie extrem de scurt
corect: A,B,E (5, pag. 52,53)
3. Presiunea medie exercitată pe arcada dentară în timpul actului masticator este :
A. 8-10 kg
B. 10-12 kg
C. 15-40 kg
D. 100-120 kg
E. 120-150 kg
coract:C (5,pag. 51 )
4. Fibrele mielinice parcurg un traiect liniar ascendent spre pulpa coronară şi se ramifică din ce în ce
mai mult spre periferie, în zona subodontoblastică, alcătuind un plex:
A. Brannstrom
B. Amielinic
C. Tomes
D. Raschov
E. Nu formează plex
corect: D (5, pag. 53)
5. Funcţiile organului pulpar sunt:
A. funcţia dentinogenetică
B. funcţia nutritivă
C. funcţia progresivă
D. funcţia senzitivă
E. funcţia regresivă
corect:A,B,D,E (5, pag. 54)
6. Care din următoarele afirmaţii sunt greşite:

A. pragul de percepere al durerii are şi un carecter individual, în raport cu tipul de sistem
nervos
B. în prima fază, durerea atrage atanţia asupra suferinţei pulpare, nedeclanşând mecanisme
complexe de apărare
C. în a doua fază, durerea, prin componenta ei afectivă, determină reacţii de apărare
D. se pare că, indiferent de calitatea lor, stimulii de intensitate redusă, acţionează pe fibrele
vegetative
E. durerea de tip vegetativ este cu caracter paroxistic, intermitent şi bine localizat
corect: A,D (5, pag. 54)
7. Dentina secundară:
A. este formată înainte de erupţia dintelui
B. după erupţia dintelui
C. se depune sub denuina primară
D. se depune peste dentina primară
E. nu se deosebeşte ca structură de dentina primară
corect:B,D (5, pag. 54)
8. Funcţia regresivă a pulpei este:
A. un proces de liză a ţesutului pulpar
B. un proces de îmbătrânire, ce se instalează cu vârsta
C. şi un proces de îmbătrânire precoce datorat unei abraziuni pronunţate, cariilor, unor
iritanţi postterapeutici
D. un ţesut conjunctiv fibros
E. toate răspunsurile sunt greşite
corect B,C (5, pag.55)
9. În cadrul funcţiei regresive a organului pulpar:
A. degenerescenţa organului pulpar evoluează progresiv, cu viteze foarte diferite şi
neprevăzute
B. dezechilibrului biologic al ţesutului face ca proceselor reactive adaptative să li se
substituie procese regresive
C. aspectul pulpei esteacela al unui ţesut îmbătrânit cu funcţii reduse şi capacitate
reacţională lentă
D. transformarea regresivă a pulpei cunoaşte şi fenomenul de degenerescenţă calcară
E. nici un răspuns nu este corect
corect:A,B,C,D (5, pag.55)
10. În fazele mai avansate de inflamaţie, ph-ul pulpar de 7,30-7,50:
A. tinde să crească crească la 10-10,20
B. rămâne constant
C. tinde să crească la 9,50-9,80
D. tinde să scsdă treptat până la valori situate sub 6
E. modificarea ph-ului nu are importanţă
corect: D (5, pag.57)
11. Menţinerea îndelungată a acidităţii are efecte negative asupra structurilor pulpare favorizând:
A. procese de liză celulară şi formarea puroiului
B. accelerarea proceselor de formare a dentinei de reacţie
C. instalarea hipoexcitabilităţii
D. creşterea diapedezei celulare

E. creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari
corect:A,D,E (5, pag. 57)
12. Agenţii patogeni externi pot fi:
A. fizici
B. chimici
C. animaţi
D. dismitabolici
E. avitaminoze
corect:A,B,C(5, pag 58)
13. Agenţii patogeni interni pot fi:
A. dismetabolisme
B. avitaminoze
C. boli de sistem
D. bacterii
E. intoxicaţii endogene
corect:A,B,C,E (5, pag. 58)
14. Secvenţele inflamaţiei pulpare cuprind:
A. reacţia biochimică
B. reacţia vasculară locală
C. reacţia metadolică celulară
D. formarea infiltratului seros
E. nici una de mai sus
corect:A,B,C,D (5, pag. 58)
15. Agenţii agresori termici asupra pulpei sunt consideraţi:
A. testarea vitalităţii pulpare cu clorură de etil
B. testarea electrică a vitalităţii pulpare
C. diatermia
D. şlefuiri de bonturi fără măsuri de protecţie a pulpei dentare
E. preparările de cavităţi cu răcire tip spray apă-aer
corect:A,CD (5, pag. 59)
16. Agenţii agresori ce actionează cu intensităţi mici şi repetate:
A. pot fi obturaţii metalice efectuate fără mijloace de protecţie a pulpei dentare
B. trecerea în cursul aceleiaşi mese, de la alimente cu temperaturi ridecate la alimente cu
temperaturi coborâte
C. modificările de temperatură duc la accelerarea ritmului metabolic şi alterarea ulterioară a
funcţiei celulei
D. la excitaţii termice brutale, are loc vasoconstricţie cu transudat
E. au loc fenomene de coagulare a lipidelor di celule
corect:A,B,C (5, pag. 59)
17. Agenţii traumatici de mică intensitate şi repetate pot fi:
A. obiceiuri peofesionale
B. lucrări protetice în supraocluzie
C. dezechilibre ocluzo-articulare primare şi secundare
D. manevre ortodontice necontrolate
E. toate de mai sus
corect:E (5, pag. 60)

18. În traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare se produc reacţii
inflamatorii intense şi imediate datorită:
A. lezării fibrelor şi receptorilor nervoşi
B. ruperea vaselor sanguine
C. distrugerea unor zone importante celulare
D. dezactivarea unor substanţe cu acţiune litică
E. infiltrarea camerei pulpare cu salivă sterilă
corect:A,B,C(5, pag. 61)
19. În inflamaţia supurată a pulpei:
A. ph-ul pulpar este în jur de 5
B. ph-ul pulpar este în jur de 3
C. presiunea intratisulară este de 5-6 ori mai mare decât normal
D. presiunea intratisulară este de 3-4 ori mai mare decât normal
E. ph-ul este mai scăzut decât în pulpita seroasă
corect:A,C (5, pag.67)
20. Hiperemia pulpară:
A. reprezintă debutul potenţial reversibil al unui ciclu inflamator
B. se reflectă clinic sub forma hipreamiei preinflamatoare a pulpitelor
C. este un proces ireversibil pulpar
D. nici un răspuns nu este corect
E. prin tratament adecvat, se poate ajunge la o vindecare prin reechilibrare funcţională
corect: A, B ,E (5, pag. 65)
9. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinţilor permanenţi
1. Finalul oricărui proces inflamator, asupra căruia nu se acţioneză terapeutic, este:
A. pulpita seroasă coronară;
B. pulpita seroasă totală;
C. pulpita purulentă parţială;
D. pulpita purulentă totală;
E. necroza pulpară;
Răspuns corect: E (5, pag. 69)
2. Care dintre pulpite este caracterizată pentru caracterul cumplit al suferinţei, sub denumirea de “
turbarea dinţilor”:
A. pulpita seroasă coronară;
B. pulpita seroasă totală;
C. pulpita purulentă parţială;
D. pulpita purulentă totală;
E. necroza pulpară;
Răspuns corect: B (5, pag. 75)
3. Care dintre pulpite prezintă o reducere a durerii la rece (pacientul ţine apă în gură în timpul crizei):
A. pulpita seroasă coronară;
B. pulpita seroasă totală;
C. pulpita purulentă parţială;
D. pulpita purulentă totală;

E. necroza pulpară;
Răspuns corect: C (5, pag. 79)
4. La care din afecţiunile următoare după deschiderea camerei pulpare durerea se reduce sau chiar
încetează:
A. pulpita seroasă coronară;
B. pulpita seroasă totală;
C. pulpita purulentă parţială;
D. pulpita purulentă totală;
E. necroza pulpară;
Răspuns corect: D (5, pag. 80)
5. Care din afecţiunile pulpare este cunoscută sub denumirea de boala “petelor roz”:
A. pulpita seroasă coronară;
B. pulpita seroasă totală;
C. pulpita purulentă parţială;
D. pulpita purulentă totală;
E. pulpita cronică închisă hiperplazică;
Răspuns corect: E (5, pag. 90)
9. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti
1. Diagnosticul pozitiv în hiperemia pre-inflamatorie constă în :
a. Persistenţa durerii câteva minute după îndepartarea excitantului
b. Test de vitalitate pozitiv
c. Persistenţa durerii câteva ore după îndepartarea excitantului
d. Existenţa procesului carios fără deschiderea camerei puplare
e. Existenţa procesului carios cu deschiderea camerei puplare
Răspuns corect : A,B şi D (5, pag 71)
2. Diagnosticul diferenţial al hiperemiei se face cu :
a. Parodontita apicală cronică
b. Hipersensibilitatea dentinară
c. Hiperestezia dentinară
d. Parodontita apicala acută
e. Pulpitele acute coronare
Răspuns corect B, C si E (5, pag 71)
3. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută seroasă parţială consta in :
a. Durere vie, spontană sau provocată ce poate dura pâna la câteva ore
b. Caracterul localizat al durerii
c. Teste de vitalitate pozitive
d. Existenta unui proces carios profund fără deschiderea camerei pulpare
e. Hipersensibilitate la atingerea fundului cavităţii

Răspuns corect : A, B, C, Dşi E (5, pag )
4. Diagnosticul diferenţial al pulpitei acute seroase parţiale se face cu :
a. Hiperemia pre-inflamatorie
b. Pulpita acută seroasă totală
c. Pulpita purulentă parţială
d. Pulpita purulentă totală
e. Necoza pulpară
Răspuns corect : A,B,C şi D(5, pag 74)
5. Tratamentul în pulpita seroasă partiala acută poate fi :
a. Coafaj direct
b. Amputaţie vitală
c. Extirpare vitală
d. Toate raspunsurile corecte
e. Nici un răspuns corect
Răspuns corect : D(5, pag74)
6. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută seroasă totală :
a. Durere continuă
b. Durere de intensitate crescuta
c. Sensibilitate la percuţie în ax
d. Hipersensibiliate la testele de vitalitate
e. Nici un răspuns corect
Răspuns corect : A,B,C si D (5, pag 76)
7. Diagnosticul diferenţial al pulpitei seroase acute totale se face cu :
a. Necroza pulpară
b. Gangrena pulpară
c. Pulpita acută seroasă parţială
d. Pulpita purulentă totală
e. Parodontita apicală acută seroasă
Răspuns corect : C, D şi E (5, pag 76)
8. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută purulentă parţială consta in :
a. Durere pulsatilă
b. Exacerbare la cald
c. Diminuare la rece
d. Prezenţa picăturii de puroi la deschiderea camerei pulpare
e. Testul de vitalitate dă răspuns pozitiv la intensitate mai mare decât cea obişnuită
Răspuns corect : A, B, C, D şi E (5, pag 79)

9. Diagnosticul diferenţial al pulpitei purulente acute parţiale se face cu :
a. Necroza pulpară
b. Gangrena pulpară
c. Pulpita seroasă coronară
d. Pulpita purulentă totală
e. Parodontita apicală acută seroasă
Răspuns corect : C (5, pag 79)
10. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută purulentă totala consta in:
a. Durere pulsatilă
b. Calmarea temporară prin lichide reci
c. Teste de vitalitate reduse
d. Sensibilitate la percuţie în ax
e. Apariţia picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare
Răspuns corect : A, B, C, D şi E (5, pag 80)
11. Diagnosticul diferenţial al pulpitei acute purulente totale se face cu :
a. Pulpita acută seroasă totală
b. Pulpita purulentă parţială
c. Parodontita apicală acută
d. Gangrena pulpară
e. Necroza pulpară
Răspuns corect : A, B şi C (5, pag 80)
12. Pulpite cronice deschise sunt :
a. Pulpita ulceroasă
b. Pulpita granulomatoasă
c. Pulpita polipoasă
d. Pulpita scleroatrofică
e. Pulpita hiperplazică
Răspuns corect : A, B (5, pag 80)
13. Pulpite cronice închise sunt :
a. Pulpita ulceroasă
b. Pulpita granulomatoasă
c. Granulomul intern Palazzi
d. Pulpita scleroatrofică
e. Pulpita hiperplazică
Răspuns corect : C, D şi E (5, pag 80)

14. Diagnosticul pozitiv în pulpita cronică deschisă ulceroasă :
a. Lipsa durerii
b. Existenţa cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare
c. Sângerarea la înţeparea pulpei cu sonda
d. Răspunsuri pozitive la teste de vitalitate doar la intensităţi crescute ale excitantului
e. Răspuns negativ la percuţia în ax
Răspuns corect : A, B, C, D, E (5, pag 85)
15. Diagnosticul diferenţial al pulpitei cronice deschise ulceroase se face cu :
a. Pulpita cronică deschisă polipoasă
b. Necroza pulpară
c. Parodontita apicală acută
d. Gangrena pulpară
e. Toate raspunsurile sunt corecte
Răspuns corect : A, B, D (5, pag 85)
16. Diagnosticul pozitiv în pulpita cronică deschisă granulomatoasă :
a. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare
b. Durere la cald
c. Formaţiune polipoasă în continuarea pulpei dentare
d. Sensibiliate la înţeparea în profunzime
e. Toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns corect : A, C, D (5, pag 87)
17. Diagnosticul diferenţial al pulpitei cronice deschise granulomatoase se face cu :
a. Polipul gingival
b. Necroza pulpară
c. Pulpita purulentă
d. Pulpita cronică deschisă ulceroasă
e. Pulpita seroasă
Răspuns corect : A, B, D (5, pag 87)
18. Diagnosticul diferenţial al pulpitei cronice inchise se face cu :
a. Pulpita cronică deschisă ulceroasă
b. Necroza pulpară
c. Pulpita crpnică închisă granulomatoasă
d. Gangrena pulpară
e. Pulpita acută purulentă totală

Răspuns corect : A, B, C, D (5, pag 90)
19. În granulomul intern Palazzi există următoarea simtomatologie :
a. Durere la rece
b. Vagă jenă la dintele respectiv
c. Prin transparenţa smalţului se observă pulpa de culoare roz
d. Durere la cald
e. Uneori fistulă in dreptul dintelui
Răspuns corect : B, C, E (5, pag 91)
20. Diagnosticul diferenţial al granulomului intern Palazzi se face cu :
a. Gangrena pulpară
b. Pulpita cronică închisă propriu-zisă
c. Necroza pulpară
d. Pulpita cronică ulceroasă
e. Pulpita cronică polipoasă
Răspuns corect :B şi C (5, pag 92)
10. Necroza si gangrena pulpara
21.Diagnosticul pozitiv în necroza pulpară constă în :
a. Modificarea de culoare a dintelui
b. Lipsa sensibilităţii la palparea cu sonda
c. Teste de vitalitate negative
d. Durere la rece
e. Insămânţare bacteriană negativă
Răspuns corect : A, B, C, E (5, pag 98)
22.Diagnosticul diferenţial al necrozei pulpare se face cu :
a. Gangrena pulpară simplă
b. Parodontita apicală cronică
c. Pulpita cronică deschisă
d. Pulpita cronică închisă propriu-zisă
e. Pulpita seroasă acută totală
Răspuns corect : A, B, C, D (5, pag 98)
23.Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară constă în :
a. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
b. Insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare
c. Fetiditate
d. Teste de vitaliate negative

e. Examen bacteriologic pozitiv
Răspuns corect : A, B, C, D, E (5, pag 101)
11. Parodontite apicale acute si cronice
24.Agenti etiologici în parodontita apicală acută hiperemică pot fi :
a. Traumatismele
b. Agenţii chimici
c. Agenţii microbieni
d. Nici una de mai sus
e. Toate de mai sus
Răspuns corect : E (5, pag 1044)
25.Diagnosticul pozitiv in parodontita apicală acută hiperemică constă în :
a. Dintele este sensibil la percuţia în ax
b. Uşoară congestie de mucoasa în dreptul apexului
c. Simptomatologie de pulpită totală
d. Toate de mai sus
e. Nici una de mai sus
Răspuns corect : D (5, pag 107)
26.Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu :
a. Pulpita acută seroasă totală
b. Pulpita acută purulentă totală
c. Parodontita apicala seroasă difuză
d. Parodontita apicală cronică recidivantă
e. Hiperemia pulpară
Răspuns corect : A, B, C, D (5, pag 107)
27.Parodontita apicală acută hiperemică poate evolua spre :
a. Parodontita apicală purulentă
b. Pulpită purulentă
c. Parodontită apicală seroasă
d. Pulpită acută seroasă totală
e. Parodontită cronică fibroasă
Răspuns corect : A, C, E (5, pag 107)
28.Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase constă în :
a. Durere cu caracter acut
b. Durere la percutie în ax
c. Tumefierea mucoasei şi tegumentelor
d. Lipsa oricaror semne de vitalitate dentară
e. Stare generală afectată

Răspuns corect : A, B, C, D, E (5, pag 109)
29.Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute seroase se face cu :
a. Pulpitele acute
b. Parodontita apicală acută supurată
c. Nevralgiile de trigemeni
d. Foliculita acută a dinţilor incluşi
e. Gangrena pulpară
Răspus corect : A, B, C, D (5, pag 109)
30.Stadiile evolutive ale parodontitei apicale acute purulente sunt :
a. Stadiul endoosos
b. Stadiul subperiostal
c. Stadiul exoosos
d. Stadiul supraperiostal
e. Stadiul submucos
Răspuns corect : A, B, E (5, pag 110)
31.Semne obiective în stadiul endostal al parodontitei apicale acute purulente sunt :
a. Zona respectivă dureroasă la presiune
b. Mucoasa roşietică
c. Mucoasa mai intens colorată
d. Mucoasa uşor tumefiată în dreptul regiunii apicale a dintelui bolnav
e. Toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns corect : E (5, pag 111)
32.Semnele subiective în parodontita apicală acută purulentă sunt :
a. Senzaţie de egresiune a dintelui
b. Durere spontană
c. Durere continuă foarte intensă
d. Durere cu caracter pulsatil
e. Durere la rece
Răspuns corect : A, B, C, D (5, pag 111)
33.Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală acută purulentă constă în :
a. Durere la atingerea dintelui
b. Durere la palpare
c. Modificare de culoare si tumefacţia mucoasei din dreptul apexului
d. Teste de vitalitate negative
e. Fistulizare cu eliminare de puroi
Răspuns corect : A, B, C, D, E (5, pag 112)

34.Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute purulente se face cu :
a. Pulpita seroasă totală
b. Abcesul parodontal marginal
c. Osteomielitele maxilare
d. Foliculita dintilor incluşi
e. Necroza pulpară
Răspuns corect : B, C, D (5, pag 113)
35.Parodontite apicale cronice cu imagine radiologica conturată sunt :
a. Parodontita apicală cronica fibroasă
b. Granulomul simplu conjunctiv
c. Granulomul epitelial
d. Granulomul chistic
e. Parodontita apicală cronică condensantă
Răspuns corect : A, B, C, D (5, pag 113)
36.Parodontite apicale cronice cu imagine radiologica neconturată sunt :
a. Parodontita apicală cronica fibroasă
b. Granulomul simplu conjunctiv
c. Granulomul epitelial
d. Parodintita apicală cronică difuză progresivă
e. Parodontita apicală cronică condensantă
Răspuns corect : D şi E (5, pag 113)
37.Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu :
a. Gangrena pulpară simplă
b. Pulpitele cronice
c. Pulpitele acute
d. Necroza pulpară
e. Alte forme de parodontite apicale cronice
Răspuns corect : A, B, E (5, pag 117)
38.Simtomatologia în granulomul chistic constă în :
a. Modificări de culoare a dintelui
b. Teste de vitalitate negative
c. Lipsa sensibilităţii şi sângerării pe canal
d. Consistenţă redusă cu os depresibil la palpare in dreptul apexului
e. Deformarea regiunii şi bombarea mucoasei
Răspuns corect : A, B, C, D, E (5, pag 119)

39.Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale cronice difuze progresive constă în :
a. Prezenţa fistulei la nivelul mucoasei
b. Prezenţa nodulilor conjunctivi pe suprafaţa mucoasei
c. Teste de vitalitate negative
d. Imagine radiologică caracteristică
e. Durere la rece
Răspuns corect : A, B, C, D (5, pag 124)
40.Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu :
a. Granulomul chistic
b. Pulpita acută purulentă
c. Ostemielita
d. Actinomicoza
e. Adenopatii supurate
Răspuns corect : A, C, D, E (5, pag 124)
41 . Complicaţii ale parodontitei apicale cronice difuze progresive pot fi :
a. Focar de infecţie
b. Supuraţii ale lojilor feţei
c. Osteomielita
d. Septicemie
e. Toate de mai sus
Răspuns corect : A, B, C (5, pag 124)
13. Necroza şi gangrena pulpară
1. Necroza pulpară este favorizată de următorii factori generali:
F. circulaţia pulpară de tip terminal;
G. spasmele hipoxiante din boli generale;
H. modificarea calităţii permeabilităţii pereţilor vaselor;
I. traumatismele;
J. factorii termici;
Răspuns corect: A, B, C (5, pag. 94)
2. Necroza pulpară este determinat de următorii factori locali:
A. mecanici;
B. chimico-toxici;
C. termici;
D. tulburarea permeabilităţii vasculare;
E. circulaţia pulpară de tip terminal;

Răspuns corect: A, B, C (5, pag. 95)
3. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se face pe baza următoarelor
simptome:
A. modificarea de culoare a dintelui;
B. examen bacteriologic pozitiv;
C. teste de vitalitate negative;
D. fetiditate;
E. lipsa sensibilităţii, la palpare cu sonda, atât în camera pulpară cât şi în canalul radicular;
Răspuns corect: A, C, E (5, pag. 98)
4. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se face pe baza următoarelor simptome:
A. modificarea de culoare a dintelui;
B. examen bacteriologic pozitiv;
C. teste de vitalitate negative;
D. fetiditate;
E. lipsa sensibilităţii, la palpare cu sonda, atât în camera pulpară cât şi în canalul radicular;
Răspuns corect: A,C,E (5, pag. 98)
5.Care din afecţiunile pulpare este cunoscută sub denumirea de boala “petelor roz”:
F. pulpita seroasă coronară;
G. pulpita seroasă totală;
H. pulpita purulentă parţială;
I. pulpita purulentă totală;
J. pulpita cronică închisă hiperplazică;
Răspuns corect: E (5, pag. 90)
18. Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice
1. Schema de tratament în parodontitele apicale acute exsudative purulente, în stadiul endoosos:
A. drenaj endodontic asociat cu analgetice;
B. incizie mucoperiostală;
C. incizia mucoasei;
D. drenaj alveolar prin extracţia dintelui;
E. drenaj combinat endodontic şi osteotomie transmaxilară;
Răspuns corect: A, D, E (5, pag. 257)
2. Schema de tratament în parodontitele apicale acute exsudative purulente, în stadiul subperiostal:
A. drenaj endodontic asociat cu analgetice;
B. incizie mucoperiostală;
C. incizia mucoasei;
D. drenaj alveolar prin extracţia dintelui;
E. drenaj combinat endodontic şi osteotomie transmaxilară;
Răspuns corect: B (5, pag. 257)
3. Schema de tratament în parodontitele apicale acute exsudative purulente, în stadiul submucos:
A. drenaj endodontic asociat cu analgetice;
B. incizie mucoperiostală;
C. incizia mucoasei;

D. drenaj alveolar prin extracţia dintelui;
E. drenaj combinat endodontic şi osteotomie transmaxilară;
Răspuns corect: A, C, D (5, pag. 257)
4. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secreţie moderată şi persistentă pe canal:
A. tratament cu antiseptice şi paste cu antibiotice;
B. obturaţie provizorie cu hidroxid de Ca;
C. obturaţie provizorie cu pastă iodoformată;
D. rezecţie apicală;
E. extracţie;
Răspuns corect: A, C (5, pag. 260)
5. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secreţie abundentă şi persistentă pe canal:
A. tratament cu antiseptice şi paste cu antibiotice;
B. obturaţie provizorie cu hidroxid de Ca;
C. obturaţie provizorie cu pastă iodoformată;
D. rezecţie apicală;
E. extracţie;
Răspuns corect: B, D, E (5, pag. 260)
14. Parodontite apicale acute şi cronice
1. Ca agent inflamator declanşator al parodontitei apicale acute hiperemice, pot acţiona;
A. bruxismul;
B. lucrările protetice defectuoase;
C. anomaliile dento-maxilare în care există blocajul mandibulei;
D. pansamente endodontice iritante;
E. flora microbiană;
Răspuns corect: A, B, D, E (5, pag. 104)
2. Dacă parodontita apicală difuză este o complicaţie a unei gangrene pulpare sunt prezente
următoarele semne:
A. răspuns pozitiv la testul de vitalitate;
B. durere la percuţie în ax;
C. prezenţa unei secreţii seroase pe canal;
D. sângerare în camera pulpară şi în canal;
E. lipsa sângerării în camera pulpară şi în canal;
Răspuns corect: B, C, E (5, pag. 109)
3. În care din stadiile parodontitei apicale acute purulente (circumscrise), durerea iradiază în tot
hemimaxilarul:
A. endoosos;
B. subperiostal;
C. submucos;
D. intraosos;

E. ligamentar;
Răspuns corect: A (5, pag. 111)
4. În care din stadiile parodontitei apicale acute purulente (circumscrise), pacientul localizează mai
uşor dintele:
A. endoosos;
B. subperiostal;
C. submucos;
D. intraosos;
E. ligamentar;
Răspuns corect: B (5, pag. 111)
5. În care din stadiile parodontitei apicale acute purulente (circumscrise), intensitatea durerilor este
mai redusă:
A. endoosos;
B. subperiostal;
C. submucos;
D. intraosos;
E. ligamentar;
Răspuns corect: C (5, pag. 111)
15. Tratamentul inflamaţiilor pulpare
1. Fazele de tratament ale hiperemiei pulpare sunt:
A. eliminarea ţesuturilor alterate;
B. tratarea plăgii dentinare;
C. protejarea pulpei prin obturaţii de bază;
D. obturaţia de durată;
E. pansament cu antibiotice;
Răspuns corect: A, B, C, D (5, pag. 132)
2. Tratamentul pulpitei seroase parţiale se poate face prin:
A. coafaj direct;
B. amputaţia vitală;
C. extirpare vitală;
D. extirpare devitală;
E. amputaţie devitală;
Răspuns corect:A, B, C, D, E (5, pag. 134)
3. Tratamentul pulpitelor cronice se poate face prin:
A. coafaj direct;
B. amputaţia vitală;
C. extirpare vitală;
D. extirpare devitală;

E. amputaţie devitală;
Răspuns corect: C, D (5, pag. 135)
4. Tratamentul pulpitei purulente totale se poate face prin:
A. coafaj direct;
B. amputaţia vitală;
C. extirpare vitală;
D. extirpare devitală;
E. amputaţie devitală;
Răspuns corect: C (5, pag. 135)
5. Tratamentul pulpitei purulente parţiale se poate face prin:
A. coafaj direct;
B. amputaţia vitală;
C. extirpare vitală;
D. extirpare devitală;
E. amputaţie devitală;
Răspuns corect: C, E (5, pag. 134)
12. Tratamentul inflamatiilor pulpare (5, [pag. 131-157])
1. Metodele de conservare partiala sau totala a pulpei vii sunt:
a. coafajul indirect
b. amputatia devitala
c. coafajul direct
d. amputatia vitala
e. pulpectomia vitala
(a c d , 5 pag 135)
2. Fazele tratamentului hiperemiei pulpare sunt:
a. eliminarea tesuturilor alterate
b. deschiderea camerei pulpare
c. tratamentul plagii dentinare
d. protejarea pulpei prin obturatie de baza cu eugenat de zinc
e. obturatia de durata
(a c d e, 5 pag132)
3. Protejarea pulpei in hiperemia pulpara se poate face cu:
a. ciment fosfat de zinc
b. eugenat de zinc

c. ciment ionomer de sttcla
d. preparate pe baza de hidroxid de calciu acoperite cu ZOE sau ZOF
e. cimenturi silicat
(d , 5 pag 133)
4. Metode de conservare partiala a pulpei vii sau mortificate sunt:
a. extirparea devitala (pulpectomia devitala)
b. coafajul direct
c. coafajul indirect
d. amputatia vitala (pulpotomia vitala)
e. amputatia devitala (pulpotomia devitala)
(d e , 5 pag 136)
16. Tratamentul necrozei şi gangrenei pulpare
1. Care situaţii nu beneficiază de tratament al necrozei şi gangrenei pulpare
A. dinţii cu malformaţii radiculare;
B. pacienţii sănătoşi clinic;
C. dinţii cu implantare deficitară;
D. pacienţii cu o formă uşoară de boală de focar;
E. dinţii cu căi false interradiculare şi radiculare;
Răspuns corect: A, C, E (5, pag. 158)
2. Permeabilizarea canalelor se face cu:
A. ace Kerr;
B. ace Gates;
C. ace Miller;
D. ace Peso;
E. ace Hedstrom;
Răspuns corect: A, C (5, pag. 162)
3. Care dinţi prezintă anomalii frecvente de canale:
A. incisivii superiori;
B. incisivii inferiori;
C. premolarul 2 inferior;
D. molarul prim inferior;
E. molarul prim superior;
Răspuns corect: B, C, E (5, pag. 162)
4. Care metodă de determinare a lungimii canalului radicular utilizează o singură radiografie:
A. metoda clinică;
B. metoda clinico-radiografică;
C. metoda electronică;
D. metoda radiografică;
E. metoda Dick;
Răspuns corect: E (5, pag. 164)

5. Care din metodele următoare utilizează mişcarea de rotaţie, de translaţie sau ambele mişcări
combinate:
A. metode manuale;
B. metode mecanice;
C. metode sonice;
D. metode ultrasonice;
E. metoda cu laser;
Răspuns corect: B (5, pag. 171)
17. Obturarea canalelor radiculare
1. Introducerea pastelor de obturat în canal se poate face prin mai multe procedee:
A. cu acele Lentullo;
B. cu ace Hawes-Neos;
C. cu conuri de gutapercă;
D. cu pluggere;
E. cu ace Miller;
Răspuns corect: A, B, C, D (5, pag. 214)
2. Indicaţiile Biocalexului sunt:
A. gangrena pulpară simplă;
B. parodontite apicale acute;
C. parodontite apicale cronice;
D. persistenţa pulpei vii în canal;
E. parodontite apicale cronice fistulizate;
Răspuns corect: A, C, E (5, pag. 218)
3. Contraindicaţiile Biocalexului sunt:
A. gangrena pulpară simplă;
B. parodontite apicale acute;
C. parodontite apicale cronice;
D. persistenţa pulpei vii în canal;
E. parodontite apicale cronice fistulizate;
Răspuns corect: B, D (5, pag. 218)
4. Avantajele tehnicii de condensare la rece a gutapercii sunt:
A. asigură o sigilare superioară obturaţiilor;
B. succes clinic considerabil în timp;
C. obturaţia neomogenă;
D. necesită mult timp;
E. reclamă o lărgire excesivă a canalului;
Răspuns corect: A, B (5, pag. 224)
5. Dezavantajele tehnicii de condensare la rece a gutapercii sunt:
A. asigură o sigilare superioară obturaţiilor;
B. succes clinic considerabil în timp;
C. obturaţia neomogenă;

D. necesită mult timp;
E. reclamă o lărgire excesivă a canalului;
Răspuns corect: C (5, pag. 224)
14. Obturarea canalelor radiculare
5. Obturatia segmentara de canal consta in:
a. obturatia canalului pe segmente
b. obturatia partiala a canalului doar in treimea coronara , pe o distanta de 2-3 mm
c. obturatia partiala a canalului doar in treimea terminala , pe o distanta de 3-4 mm de constrictia
apicala
d. obturatia partiala a canalului in treimea medie
e. lasa neobturata treimea medie si cea coronara a canalului
(c , 5 pag 238)
6. Condensarea laterala la rece a gutapercii:
a. conurile principale de gutaperca sunt nestandardizate
b. conurile principale de gutaperca au calibru standardizat confonm normelor ISO
c. se realizeaza cu pluggere
d. se realizeaza cu spreadere
e. conurile accesorii sunt standardizate conform normelor ISO
(b d , 5 pag 223)
7. Triopasta Gysi:
a. contine hidroxid de calciu
b. este utilizata in pulpotomia devitala
c. este pasta mumifianta
d. se utilizeaza in coafajul direct
e. contine formaldehida si fenol
(b c e , 5 pag 145, 180)
8. Eugenolul:
a. este antiseptic
b. este analgezic
c. citotoxic
d. nu este iritant tisular
e. toate de mai sus
(a b , 5 pag 175)
9.Solutia Walkhoff:
a. contine p-monoclorfenol si camfor
b. nu contine mentol

c. mentolul are actiune vasoconstrictoare
d. este antimicotic
e. este inactivat de singe , ser sau substante proteice
(a c d , 5 pag 177)
10. Hidroxidul de calciu:
a. este puternic bactericid
b. nu are actiune antitoxica
c. este iritanta in caz de depasire a foramenului apical
d. are ph intre 2-7
e. opreste secretia persistenta de canal
(a e , 5 pag 198)
11. Prognosticul tratamentului endodontic in gangrena pulpara a fost evaluat intre:
a. 75-78 % rezultate pozitive
b. 51-63 % rezultate negative
c. 86-95% rezultate pozitive
d. 86-95 % rezultate negative
e. nu a fost evaluat
(c , 5 pag 160)
12. Dupa indepartarea, in totalitate, a tavanului camerei pulpare, resturile pulpare se inlatura cu:
a. freze cilindrice cu piesa contraunghi
b. freze globulare cu turbina
c. lingurile Black
d. escavatoare
e. freze globulare la piesa contraunghi
(c d, 5 pag 161)
13. Substantele chimice de permealizare care se pot asocia tratamentului mecanic sunt:
a. acizi
b. baze
c. oxidanti
d. chelatori
e. toate de mai sus
(e,5 pag 162)
14. In cazul folosirii solutiei de EDTA pentru largirea canalelor, se poate lasa pe canal o mesa imbibata in
aceasta solutie timp de:
a. 48 de ore
b. O saptamana
c. 24 de ore
d. 48-75 de ore
e. Nu se poate lasa pe canal
(c, 5 pag 162)

Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
15. Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei de canal sunt:
a. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic
b. apex larg la copii si adolescenti
c. meşe impinse dincolo de apex
d. tratamente incepute imediat dupa stingerea unui proces acut de parodontita
e. traumatizarea tesutului de granulatie in timpul tratamentului mecanic
(a c e , 5 pag 258)
16. In tratamentul medicamentos general cu antibiotice a parodontitei apicale exudative seroase se pot
utiliza urmatoarele antibiotice:
a. Oxacilina capsule 500mg /4 pe zi
b. Penicilina in doze de 400.000 u.i. injectii i.m.la 6 ore /2-3 zile
c. Ampicilina- capsule operculate 0,250g/ 6 pe zi
d. Tetraciclina drajeuri a 0,250g/4 pe zi
e. Diclofenac-drajeuri a 0,250g/2 pe zi
(b c d, 5 pag 253)
17. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:
a. forma apexului radicular
b. starea parodontiului apical inainte de obturatie
c. volumul de substanta care a depasit apexul
d. numarul radacinilor
e. toate de mai sus
(b c, 5 pag 251)
18. Extirparea devitala (pulpectomia devitala) se efectueaza in:
a. 4 şedinţe
b. 3 şedinţe
c. 5 şedinţe
d. 6 şedinţe
e. O singura şedinţa
(c, 5 pag 155)
19. Pulpa dentare, dupa aplicarea pansamentului arsenical, se gaseste:
a. in insensibilitate totala coronara si radiculara
b. pulpa coronara insensibila si sensibilitate marcata a pulpei radiculare
c. pulpa coronara insensibila si pulpa radiculara purulenta
d. atat pulpa coronara cat si cea radiculara sunt purulente
e. atat pulpa coronara cat si cea radiculara sunt foarte sensibile, pulpa avand coloratie rosie vie
(a b e, 5pag 155)
20. Cauzele generale ale hemoragiei din canal in timpul extirparii vitale pot fi:

a. diateze hemoragice
b. căi false radiculare
c. hemofilie
d. apex larg deschis la copii si tineri
e. stari fiziologice congestive
(a c e, 5 pag 153)
GRILE ENDODONTIE
Intrebari cu complement simplu:
1. Subiectiv, in hiperemia preinflamatorie, apar:
a. proces carios care nu a deschis camera pulpara
b. durere provocata de excitatii termice sau agenti chimici
c. durere iradiata
d. probe de vitalitate pozitive
e. prezenta unei obturatii metalice realizate cu putin timp in urma
Raspuns: b (5.pag 71)
2. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa totala se stabileste pe:
a. caracterul continuu, de mare intensitate al durerii
b. caracterul pulsatil al durerii
c. teste de vitalitate negative
d. hipersensibilitate la percutie in ax
e. caracterul discontinuu, de mica intensitate al durerii
Raspuns: a (5.pag 76)
3. Diagnosticul diferential al pulpitei acute purulente partiale se face cu:
a. pulpita seroasa partiala
b. pulpita seroasa totala
c. parodontita apicala acuta seroasa (difuza)
d. hiperemia pulpara
e. pulpita cronica deschisa ulceroasa
Raspuns: a (5.pag 80)
4. In gangrena pulpara simpla:
a. testele de vitalitate sunt slab positive
b. poate aparea o sensibilitate la lichide fierbinti
c. sondarea canalelor este usor dureroasa
d. flora microbiana este absenta
e. apare o sangerare la deschiderea camerei pulpare
Raspuns: b (5.pag 101)
5. Abcesul Phoenix:
a. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
b. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
c. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
d. este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu
e. este parodontita apicala acuta seroasa
Raspuns: c (5.pag 98)
Intrebari tip complement multiplu:

1. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta totala se pune pe baza:
a. caracterului continuu al durerii
b. calmarii temporare prin lichide calde
c. testelor de vitalitate reduse
d. sensibilitatii la percutia in ax
e. aparitia picaturii de puroi
Raspuns: c,d,e (5.pag 80)
2. In pulpita acuta seroasa partiala , obiectiv se pun in evidenta:
a. dinte cu carie profunda, cu depozite bogate de dentina alterata
b. percutie in ax dureroasa
c. dureri vii localizate
d. percutie transversala nedureroasa
e. teste de vitalitate intens positive
Raspuns: a,d,e (5.pag 73)
3. Diagnosticul diferential al hiperemiei preinflamatorii se face cu:
a. pulpite acute coronare
b. hipersensibilitatea dentinara
c. hiperestezia dentinara
d. parodontite apicale acute
e. pulpita cronica inchisa propriu-zisa
Raspuns: a,b,c (5.pag 71)
4. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice deschise granulomatoase se face cu:
a. pulpita cronica deschisa ulceroasa
b. gangrene pulpara
c. necroza pulpara
d. polipul gingival
e. granulomul intern Palazzi
Raspuns: a,c,d (5.pag 87)
5. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza:
a. caracterului continuu al durerii
b. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termica
c. calmarii temporare prin lichide reci
d. sensibilitatii la percutia in ax
e. prezentei cavitatii carioase profunde
Raspuns: a,b,d (5.pag 76)
6. Factorii fizici care pot determina aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentati de:
a. traumatisme din timpul pregatirii cavitatilor
b. traumatisme din timpul slefuirii bonturilor
c. excitatii termice transmise prin obturatii metalice
d. substante medicamentoase utilizate in terapia cariei simple
e. exotoxinele bacteriilor
Raspuns: a,b,c (5.pag 70)
7. La inspectie, in pulpita cronica deschisa ulceroasa se constata:
a. prezenta unei cavitati carioase profunde, cu deschidere larga a camerei pulpare
b. peretii subtiri chiar fracturati ai cavitatii
c. palpare cu sonda nedureroasa superficial

d. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare
e. percutie in ax si transversala negative
Raspuns: a,b (5.pag 85)
8. Morfopatologic, in pulpita acuta seroasa partiala, apare:
a. vasodilatatie pe teritoriu pulpar intins
b. marginatie leucocitara intensa
c. la periferia procesului inflamator, semne de hiperfunctie
d. degenerescente celulare cu fragmentarea membranei celulare
e. vascozitate pulpara redusa
Raspuns: a,b,c (5.pag 72)
9. Granulomul intern al lui Palazzi:
a. este o pulpita cronica deschisa polipoasa
b. este o pulpita cronica inchisa propriu-zisa
c. este o pulpita cronica inchisa hiperplazica
d. poate fi localizata coronar si/sau radicular
e. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei
Raspuns: c,d,e (5.pag 90)
10. Percutia in ax este pozitiva in urmatoarele situatii:
a. hiperemie preinflamatorie
b. pulpite seroase partiale acute
c. pulpite seroase totale
d. pulpite purulente partiale acute
e. pulpite purulente totale
Raspuns: c,d (5.pag 76,80)
11. Indicatiile de tratament in hyperemia preinflamatorie sunt:
a. coafajul direct
b. coafajul direct intr-un timp
c. coafajul direct in doi timpi
d. amputatia vitala
e. extirparea vitala
Raspuns: a,c,d,e (5.pag 72)
12. Printre complicatiile gangrenei pulpare simple amintim:
a. parodontite apicale acute
b. fracturi corono-radiculare
c. papilita
d. endocardita
e. glomerulonefrite
Raspuns: a,b,d,e (5.pag 102)
13. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe seama:
a. modificarilor de culoare ale dintelui
b. testelor de vitalitate negative
c. percutiei in ax negative

d. mirosului fetid
e. insamantarii bacteriene negative
Raspuns: a,b,e (5,pag 98)
14. Radiografia dentara in gangrene pulpara arata:
a. transparent crescuta a canalului radicular
b. micsorarea lumenului radicular prin depozite de dentina
c. prezenta barierei dentinocementoide la nivelul apexului
d. exsitenta denticulilor
e. spatiile intertrabeculare marite de volum
Raspuns: a,b,c,d (5.pag 101)
15. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute purulente se face cu:
a. pulpita acuta seroasa totala
b. hiperemia pulpara
c. abcesul parodontal marginal
d. osteomielita maxilara
e. foliculita dintilor inclusi
Raspuns: c,d ,e (5.pag 113)
16. Edemul din parodontita apicala acuta seroasa:
a. intereseaza buza superioara pentru incisivii superiori
b. intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv
c. intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori
d. intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori
e. intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori
Raspuns: a,c,d (5,pag 108)
17. Care dintre urmatoarele cazuri nu beneficiaza de tratament endodontic:
a. dinti cu malformatii radiculare
b. dinti cu apex larg
c. dinti care au in canale corpi straini
d. dinti cu cai false interradiculare
e. dinti cu parodontita apicala cronica
Raspuns: a,c,d (5.pag 159)
18. Se instiuie un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii:
a. pulpite acute seroase totale
b. pulpite acute seroase partiale
c. pulpite cronice
d. pulpite acute purulente totale
e. pulpite acute purulente partiale
Raspuns: c,d,e (5.pag 170)
19. Utilizarea Biocalexului este indicata in urmatoarele situatii:
a. gangrene pulpara simpla
b. toate formele de pulpite
c. parodontite apicale acute

d. parodontite apicale cronice
e. parodontite apicale cronice fistulizate
Raspuns: a,d,e (5.pag 218)
20. In parodontita apicala hiperemica, consecutiva acutizarii unui process cronic preexistent , se
realizeaza:
a. tratament mecanic cu trepanarea apexului
b. tratament mecanic fara trepanarea apexului
c. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic (Walkhoff)
d. lasarea deschisa a dintelui cateva zile
e. obturatia de canal dupa incetarea secretiei
Raspuns: a,d,e (5.pag 255)

1. Parodontiul din invelis este alcatuit din:
A. ligamentele transeptale;
B. epiteliul gingival;
C. ligamentele desmodontale;
D. corionul gingival;
E. ligamentele supraalveolare.
Raspuns corect: b, d, e.
2.* Abcesul parodontal marginal situat intre cei doi incisivi centrali superiori poate simula:
A. chist infectat de maxilar;
B. edem Quincke;
C. foliculita a buzei superioare;
D. contuzia buzei superioare;
E. macrocheilia.
Raspuns corect: b.
3. gingivita de sarcina:
A. are uneori aspect tumoral si se numeste si tumora de sarcina;
B. are aspect hiperplazic;
C. prezinta mobilitate patologica frecvent de gradul 3;
D. se reduce in cursul luni a IX a;
E. obisnuit este insotita de dureri gingivale.
Raspuns corect: a, b, d.
4. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt:
A. la bolnavii hemofilici;
B. bolnavii cu boli infectioase;
C. in cazul hiperesteziei dentinare accentuate;
D. pentru detartrajul subgingival;
E. la pacientii cu reflex de voma accentuat.
Raspuns corect: b, c, e.
5. Hiperplazia gingivala idiopatica se mai numeste:
A. fibromatoza gingivala ereditara;
B. macrogingie congenitala;
C. macrogingie dobandita;
D. hiperplazie fibromatoasa;
E. elefantiazis gingival.
Raspuns corect: a, b, e.
6. Trauma ocluzala cronica se insoteste de:

A. cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologice;
B. subtierea laminei dura;
C. largirea spatiului dento-alveolar;
D. ingrosarea laminei dura;
E. aparitia de gingivita in afara placii bacteriene.
Raspuns corect: a, c, d.
7. Aspectul de gravura punctata apare:
A. dupa varsta de cinci ani;
B. mai evident pe versantii orali decat cei vestibulari;
C. in imbolnavirea gingivala;
D. dispare la batrani;
E. mai evident in zona dintilor frontali.
Raspuns corect: a, d, e.
8. Solutiile folosite in evidentierea placii bacteriene sunt:
A. albastru de metil 2%;
B. azotat de argint 10%;
C. violet de gentiana 1%;
D. orthochrome 30%;
E. lugol.
Raspuns corect: a, c, e.
9. Clorhexidina are actiune:
A. chelatoare;
B. bacteriostatica;
C. antifungica;
D. bactericida;
E. caustica.
Raspuns corect: b, d.
10. Rolul tartrului dentar in etiopatogenia bolii parodontale:
A. factor favorizant al inflamatiei parodontale.
B. rol mecanic in mentinerea placii bacteriene cu contact strans;
C. impiedica accesul mijloacelor de curatire artificiala;
D. factor determinant;
E. produce leziuni gingivale ce faciliteaza penetrarea bacteriana in tesuturi
Raspuns corect: a, b, c, e.

11. gingivitele si gingivostomatitele acute si subacute(dupa catedra Bucuresti) sunt:
A. gingivostomatita herpetica;
B. gingivostomatita ulcero-necrotica;
C. gingivostomatita herpetica idiopatica;
D. gingivitele descuamative;
E. aftele si gingivostomatitele aftoase recidivante.
Raspuns corect: a, b, e.
12. Factorii locali favorizanti ai parodontopatiilor marginale cronice sunt:
A. cariile dentare;
B. placa bacteriana;
C. tartrul dentar;
D. edentatiile;
E. parafunctiile.
Raspuns corect: a, c, d, e.
13. Mobilitatea fiziologica are valori de:
A. 0,20mm pentru monoradiculari;
B. 0,10mm pentru pluriradiculari;
C. 0,15mm pentru pluriradiculari;
D. 0,15mm pentru monoradiculari;
E. 0,25mm pentru monoradiculari.
Raspuns corect: b, d.
14.* In cadrul clasificarii formelor profunde de imbolnavire parodontala, parodontita distrofica mai este
determinata si:
A. parodontita juvenila;
B. parodontita marginala agresiva rapid progresiva;
C. parodontita prepubertara precoce;
D. parodontita marginala cronica mixta;
E. parodontita marginala profunda rebela la tratament.
Raspuns corect: d.
15. Forma si volumul papilei interdentare depinde de:
A. traumatismul produs de periajul excesiv;
B. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire;
C. incongruenta dento-alveolara cu spatiere;
D. gradul de keratinizare a epiteliului gingival;

E. varsta.
Raspuns corect: a, b, c, e.
16. In tratamentul parodontitelor marginale,tetraciclina are urmatoarele actiuni:
A. de inhibare a colagenazei;
B. de stimulare a resorbtiei osoase;
C. de inhibare a resorbtiei osaose;
D. de inhibare a reparatiei si regenerarii osoase;
E. eficienta fata de actinobacillus actinomycetemcomitans.
Raspuns corect: a, c, e.
17. Principalele componente ale parodontiului marginal profund sunt:
A. gingia fixa;
B. desmodontiul;
C. cementul radicular;
D. mucoasa mobila;
E. osul alveolar.
Raspuns corect: b, c, e.
18. Leziunea precoce in gingivite se caracterizeaza prin:
A. ulceratii;
B. congestie;
C. infiltrat limfoplasmocitar;
D. fragilitate capilara(meiopragie);
E. infiltrat leucocitar bogat in corion;
Raspuns corect: b, d, e.
19. Cele mai frecvente manifestari bucale la bolnavii cu Sid sunt:
A. infectii micotice;
B. leucoplazia viloasa;
C. histoplasmoza;
D. leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos;
E. angiomatoza bacilara.
Raspuns corect: a, b, d.
20. Hiperplazia gingivala prin antagonistii de calciu:
A. are caracter generalizat;
B. prezinta un sant la baza hiperplaziei;
C. are un volum variabil;
D. impune medicului dentist sa recomande bolnavilor renuntarea la utilizarea acestora;

E. se prezinta in general decolabila de coroana dintelui.
Raspuns corect: a, b, d.
21. Produsele imunobiologice folosite in terapia parodontala sunt:
A. Insadol;
B. vaccinul staphilococic;
C. Polidin;
D. Imudon;
E. Apilarnil-Prop.
Raspuns corect: b, c, d.
22.* In tesutul parodontal si lichidul santului gingival predomina anticorpii din clasa:
A. IgE;
B. IgG;
C. IgC;
D. IgM;
E. IgA.
Raspuns corect: b.
23. Dupa clasificarea catedrei din Bucuresti gingivitele simptomatice din cursul unor boli sistemice se
intalnesc in:
A. diabet;
B. hemopatii;
C. la menopauza;
D. carenta vitaminei C;
E. stari imune.
Raspuns corect: a, b, d, e.
24. Factorii favorizanti ai gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt:
A. trauma ocluzala acuta;
B. deficitul de vitamina C, B1, B2;
C. pericoronaritele;
D. traumatismul direct al gingiei de catre dintii antagonisti;
E. boli generale cronice casectizate(sifilis,tumori maligne);
Raspuns corect: b, c, d, e.
25. La nivelul gingiei leziunile in lichenul plan prezinta urmatoarele aspecte:

A. sub forma de macule confluente;
B. sub forma de placard;
C. leziuni hiperkeratozice(diskeratozice);
D. sub forma de pustule;
E. eroziuni si ulceratii care pot sangera cu usurinta la periaj si masticatie.
Raspuns corect: b, c, e.
26. Metoda Stillman modificata se indica:
A. pe suprafetele ocluzale dentare;
B. igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei;
C. pe suprafetele linguale dentare;
D. in retractia gingivala progresiva prin involutie;
E. in abcesul parodontal marginal.
Raspuns corect: b, d.
27. * Stimulatorul gingival se foloseste:
A. de 2 ori pe zi;
B. de 3 ori pe zi;
C. o data pe saptamana;
D. o data pe zi;
E. la 2 zile.
Raspuns corect: d.
28. Firul de matase se utilizeaza dupa urmatoarele reguli:
A. portiunea de fir se mentine intre degetul mare si aratator al fiecarei maini;
B. firul de matase se introduce cu firul lax;
C. distanta intre degete va fi scurta de 2-3cm;
D. distanta intre degete va fi scurte de 4-5cm;
E. firul de matase este tinut in tensiune si usor curbat pe suprafata meziala a dintelui distal.
Raspuns corect: a, c, e.
29.* ghiuretele de tip Gracey13/14 se utilizeaza pe suprafetele:
A. vestibulare a dintilor frontali;
B. orale a dintilor laterali;
C. distale a dintilor laterali;
D. orale ale premolarilor;
E. meziale a dintilor laterali.
Raspuns corect: c.
30. Pasta TM(catedra din Bucuresti) contine:

A. Neomicina;
B. Tetraciclina;
C. Vaselina;
D. Prednison;
E. Metronidazol.
Raspuns corect: b, c, e.
31.* La nivelul jonctiunii amelo-dentinare a dintilor permanenti smaltul vine in contact cu cementul in
proportie de:
A. 20%;
B. 40%;
C. 30%;
D. 10%;
E. 50%.
Raspuns corect: c.
32. fluorurile au un efect antibacterian(antiplaca) prin:
A. reducerea glicolizei;
B. inactivarea unor enzine bacteriene;
C. modificarea permeabilitatii de membrana;
D. stimularea imunitatii nespecifice;
E. stimularea imunitatii specifice.
Raspuns corect: a, b, c.
33. Periajul gingivo-dentar de dimineata:
A. se face dupa masa;
B. realizeaza masaj gingival;
C. nu stimuleaza tonusul;
D. stimuleaza vascularizatia gingivala;
E. asigura keratinizarea.
Raspuns corect: b, d, e.
34. Pastele de dinti cu actiune de curatire, lustruire si albire a suprafetelor dentare colorate se folosesc:
A. zilnic;
B. o data pe saptamana;
C. de doua ori pe saptamana;
D. lunar;
E. o data la 3 luni.
Raspuns corect: b, c.

35. Gingivostomatita ulceronecrotica se localizeaza:
A. la baza papilelor interdentare;
B. pe varful papilelor;
C. in zona retromolara;
D. in zona marginilor gingivale libere;
E. pe mucoasa jugala.
Raspuns corect: b, d, e.
36. * Anticorpii din lichidul santului gingival sunt sintetizati de celulele plasmocitare din tesutul
parodontal in proportie de:
A. 1%;
B. 2%;
C. 5%;
D. 10-20%;
E. 30-40%.
Raspuns corect: d
37. Candidozele bucale in Sida se pot manifesta sub forma de:
A. candidoza hipertrofica linguala;
B. leucoplazie viloasa;
C. cheilita angulara micotica;
D. eritem gingival linear;
E. candidoza eritematoasa.
Raspuns corect: a, c, e.
38. Semnele clinice obiective in abcesul parodontal marginal sunt:
A. dureri intense, iradiante;
B. tumefactie circumscrisa rotunda;
C. jena dureroasa la masticatie;
D. tumefactie circumscrisa circulara;
E. mucoasa acoperita este intinsa lucioasa.
Raspuns corect: b, d, e.
39*. Cea mai eficienta actiune a clorurii de zinc solutie 30% este:
A. hemostatica;
B. vasoconstrictoare;
C. de cauterizare a ulceratiilor peretelui moale a santului gingival;
D. bacteriostatica;
E. astringenta.
Raspuns corect: c.

40. Produsele care contin extrase vegetale folosite in tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale
cronice sunt:
A. ticiverol;
B. pyralvex;
C. romazulan;
D. apilarnil;
E. gingivital.
Raspuns corect: a, b, c, e.
41. Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii:
A. abcese parodontale merginale;
B. copii mici;
C. gingivostomatita ulceronecrotica;
D. persoane cu abilitate manuala redusa;
E. persoanele handicapate.
Raspuns corect: b, d, e.
42. Deplasarea varfului partii active in cadrul detartrajului cu ultrasunete se face:
A. semicircular;
B. inainte-inapoi;
C. circular;
D. in forma de triunghi;
E. in forma de opt.
Raspuns corect: b, c, e.
43. Efectul de curatire a dentifricelor sub forma de pasta sau pudra este datorat:
A. carbonatul de magneziu;
B. sulfatul de calciu;
C. oxid de siliciu si aluminiu;
D. silicatul de zirconiu;
E. carbonat de calciu.
Raspuns corect: a, c, d, e.
44*. Formarea placii dupa periaj incepe:
A. dupa 10 minute;
B. dupa 30 minute;
C. dupa 60 minute;
D. dupa 2 ore;
E. dupa 5 ore;

Raspuns corect: c.
45. Actinobacillus actinomycetemcomitans s-a dovedit a fi corelat cu:
A. parodontopatia juvenila;
B. gingivostomatita ulcero-necrotica;
C. parodontopatia rapid progresiva la adult;
D. gingivita cronica;
E. parodontita mixta.
Raspuns corect: a, c.
46*. Timpul de efectuare a periajului gingivodentar corespunzator este de:
A. 30 de minute;
B. 1 minut;
C. 3-5 minute;
D. 10 minute;
E. 6 minute.
Raspuns corect: c.
47. Mucoasa acoperitoare in abcesul parodontal este:
A. rosie;
B. cianotica;
C. intinsa;
D. mata;
E. uneori alb-galbuie in zna de bombare maxima.
Raspuns corect: a, c, e.
48. In gingivite este afectat:
A. epiteliul gingival;
B. sistemul ligamentului parodontal;
C. corionul;
D. osul alveolar;
E. cementul radicular.
Raspuns corect: a, c.
49. Tratamentul local cu tetraciclina in parodontitele marginale cronice se face prin:
A. aplicatii subgingivale cu spatula;
B. irigatii subgingivale;

C. tamponament;
D. microtubi de dializa;
E. mesa de vata sau acetat de vinil
Raspuns corect: a, b, d, e.
50. In formarea lacunelor cuneiforme un rol important se atribuie:
A. devitalizarii dintilor;
B. placii microbiene;
C. traumei ocluzale;
D. uzarea cementului si dentinei prin periaj excesiv;
E. eroziuni chimice acide.
Raspuns corect: c, d, e.
51. Adancimea santului gingival este in medie de:
A. 2,5mm;
B. 1,8mm;
C. 3mm;
D. 1,5mm;
E. 1mm.
Raspuns corect: B. 3(pag.34)
52. Mecanismele patogene directe implicate in patogenitatea bolii parodontale sunt:
A. eliberarea de enzime agresive;
B. invazia tesuturilor;
C. modificari ale raspunsului imunologic al gazdei;
D. elaborarea de metaboliti toxici;
E. producerea de endotoxine.
Raspuns corect: A, B, D, E. 3(pag.71)
53. Folosind criteriul gradului de manifestare a inflamatiei se disting forme in care aceasta este:
A. absenta;
B. manifesta;
C. cu caracter florid;
D. cu evolutie rapid progresiva;
E. cu evolutie lenta.
Raspuns corect: B, C, D, E.3(pag122)
54. Dupa Fermin Caranza gingivitele sunt:
A. cronice;
B. descuamative;
C. hiperplazice ca efect secundar al unor medicamente;

D. hiperplazice idiopatice;
E. acute ulcero necrotice.
Raspuns corect: A, B, C, E. 3(pag120)
55. Sangerarea in gingivite este:
A. spontana;
B. provocata;
C. in cantitate neglijabila;
D. usoara;
E. semn precoce a inflamatiei gingivale.
Raspuns corect: B, D, E. 3.(pag127)
56.Matricea placii bacteriene este formata din:
A. agregate bacteriene;
B. celule epiteliale descuoamate;
C. celule fagocitare;
D. substante anorganice;
E. proteine salivare si serice.
Raspuns corect: A, B, C, E. 3.(pag65)
57. Tabloul clinic in gingivita de sarcina pune in evidenta:
A. gingie tumefiata;
B. dureri gingivale spontane;
C. sangerare gingivala provocata;
D. hiperplazie gingivala;
E. gingie cu aspect lucios.
Raspuns corect: A, C, D, E. 3(pag130)
58. Complicatiile locale ale bolii parodontale:
A. sinuzita maxilara;
B. abces parodontal marginal;
C. celulita;
D. hiperplazie dentinara;
E. lacune cuneiforme.
Raspuns corect: B, D, E. 3(pag172)
59. Leziunile ulceroase in SIDA sunt:
A. de tip herpetic;
B. mai putin frecvente;

C. au tendinta de vindecare;
D. de tip aftos;
E. cu evolutie atipica.
Raspuns corect: A, D, E. 3(pag164)
60. Avantajele detartrajului cu ultrasunete sunt:
A. bine suportat de persoanele cu hiperplazie dentinara;
B. mijloc modern si eficient de detartraj;
C. bine suportat de copii mici;
D. posibilitatea de a fi utilizat in afectiuni gingivale acute;
E. indepartarea depozitelor pigmentate de pe suprafetele dentinare.
Raspuns corect: B, D, E. 3(pag216)
61. Caracteristicile bacteriilor din placa subgingivala asociata epiteliului santului gingival sunt:
A. flora gram negativa dominanta;
B. numar redus de bacterii flagelate;
C. numar crescut de spirochete;
D. nu prezinta matrice;
E. au o orientare specifica.
Raspuns corect: A, C, D. 3.(pag70)
62. * Chiuretele Gracey au suprafata faciala situata de axul longitudinal al primei parti pasive vecine la
unghi de:
A. 25 grade;
B. 45grade;
C. 70grade;
D. 15grade;
E. 90grade.
Raspuns corect: C. 3.(pag203)
63. Clorhexidina este indicata:
A. in hiperestezia dentinara;
B. pentru prevenirea depunerii placii microbiene;
C. in gingivita acuta;
D. in abces parodontal apical;
E. in gingivita cronica si parodontita marginala cronica.
Raspuns corect: B, C, E. 3.(pag193)
64. Produsul Preparodont contine:

A. extract de musetel;
B. extract de salvie;
C. glicerina;
D. propolis;
E. extract de cimbru.
Raspuns corect: A, B, D, E. 3. (pag242)
65. Manifestari locale gingivoparodontale la bolnavii SIDA sunt:
A. eritem gingival liniar;
B. infectii micotice;
C. angiomatoza bacilara;
D. parodontita marginala ulcero necrotice rapid progresiva;
E. leucoplazie viloasa.
Raspuns corect: A, D. 3(pag163)
66. Metronidazolul se poate manifesta in tratamentul parodontitelor marginale cronice si altor infectii
bucale sub forma de:
A. comprimate 0,250g;
B. unguent 3%;
C. gel 15%;
D. gel 25%;
E. gel 40%.
Raspuns corect: A, B, C, D. 3.(pag237)
67.* Cantitatea tartrului dentar scade in conditiile aportului crescut de:
A. glucide;
B. proteine;
C. vitamina C;
D. lipidre;
E. vitamina B6.
Raspuns corect: C. 3(pag89)
68.Terminologia ARPA este utila in special pentru identificarea:
A. formelor predominant inflamatorii;
B. gingivitelor;
C. parodontitelor marginale cronice superficiale;
D. parodontite distrofice;
E. parodontite marginale cronice profunde.
Raspuns corect: A, B, C, E. 3(pag 120)

69. Hiperestezia dentinara se instaleaza in special dupa urmatoarele interventii:
A. chiuretaj gingival;
B. chiuretaj subgingival;
C. detartraj;
D. gingivectomie;
E. planarea radacinilor.
Raspuns corect: C, D, E. 3(pag173)
70. Aderenta bacteriilor la pelicula placii gingivale este explicata prin mecanisme:
A.precipitare;
B. hidrofobe;
C. aglutinare;
D. elecrostatice;
E. prin structuri bacteriene specifice.
Raspuns corect: B, D, E. 3(pag67)
71.*Factorul cauzal al Sida afecteaza predominant:
A. macrofagele;
B. neuroni,celule gliale;
C. limfocite THmarcate antigenic CD4;
D. eritrocitele;
E. celulele Langherhans.
Raspuns corect: C. 3(pag163)
72.CResterea lichidului de lichid gingival se considera:
A. in cursul inflamatiei gingivale;
B. seara, dupa o zi de activitate;
C. dimineata;
D. in perioada de repaus masticator;
E. prin periaj.
Raspuns corect: A, C, E. 3(pag34)
73. Hiperestezia suprafetelor radiculare reprezinta senzatia dureroasa de intensitate redusa, medie sau
intensa ce apare:
A. spontan;
B. la contactul acestor suprafete cu agenti mecanici;
C. in absenta placii bacteriene;
D. in absenta fenomenelor de fermentare acida a detritusurilor organice;
E. la contactul acestor suprafete cu agenti termici sau chimici.

Raspuns corect: B, E. 3(pag173)
74.* Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu hidantoida:
A. gingivita alergica;
B. gingivita hiperplazica idiopatica;
C. gingivita hiperplazica descuoamativa;
D. gingivita hiperplazica;
E. gingivita iritativa sau de iritatie.
Raspuns corect D. 3.(pag122)
75. Periaju gingivodentinar urmareste:
A. indepartarea placii microbiene;
B. stimularea circulatiei gingivale;
C. dekeratinizarea gingiei;
D. stinularea vascularizatieigingivale;
E. indepartarea depozitelor moi.
Raspuns corect: A, B, D, E. 3(pag179)
76. In raspunsul umoral din boala parodontala:
A. inflamatia antigenica este preluata de limfocitele B;
B. limfocitele B se transforma in plasmocite;
C. nu s-a dovedit experimental producerea locala de anticorpi pentru antigenele provenind din
germenii gram-negativ;
D. valorile anticorpilor nu sunt proportionale cu gradul de lezare a tesuturilor parodontale;
E. manoperele chirurgicale genereaza o crester a titrului de anticorp.
Raspuns corect: A. B. E. 3(pag77)
77.Factorii din saliva care se opun formarii si maturarii placii bacteriene supragingivale sunt:
A. mucina;
B. lipaza;
C. lactoferina;
D. sistemul LPO;
E. sistemele tampon salivare;
Raspuns corect: C, D, E. 3(pag69)
78. Caracteristicile periilor de dinti din material sintetic sunt:
A. omogenitatea materialului;
B. flexibilitatea;
C. rezistenta mecanica;
D. retin apa si detritusurile organice;
E. uniformitatea dimensiunilor in lungime si diametru;

Raspuns corect: A, B, C, E. 3(pag180)
79. Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmaotarele roluri:
A. impiedica fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la nivel constant in timpul eruptiei active:
B. se opune tendintelor de retractie gingivala;
C. formeaza o bariera in calea agresiunii microbiene;
D. inlesneste proliferarea epiteliului jonctional si sulcular in desmodontiu;
E. asigura nutritia si regenerarea osului;
Raspuns corect: B, C. 3(pag55)
80.* Semnul clinic patognomonic in gingivostomatita ulcero necrorica este:
A. senzatia de gust metalic si alterat;
B. halena intensa;
C. papilele interdentare prezinta la varf o ulceratie (aspect decapitat) care se intinde si la marginea
gingivala;
D. trismusul;
E. accentuarea durerilor la contactul cu alimentele fierbinti, condimente.
Raspuns corect: C. 3(pag145)
81. Gingivita cronica(simpla,necomplicata) reprezinta o inflamatie cronica de cauza microbiana a:
A. spatiul desmodontal;
B. papile interdentare;
C. cementul radicular;
D. marginii gingivale libere;
E. a marginii gingivale libere si gingiei fixe
Raspuns corect: B, D, E. 3(pag126)
82. Dehiscenta si fenestratia:
A. sunt defecte prin resorbtie la nivelul corticalei externe a osului alveolar;
B. sunt defecte pein resorbtie la nivelul corticalei interne;
C. apar datorita vascularizatiei periostale sarace in zonele unde periostul si mucoasa sunt subtiri;
D. sunt de cauza traumatica;
E. se trateaza chirurgical prin acoperire cu lambou de vecinatate;
Raspuns corect: A, C, E. 3(pag47)
83. Indicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt:
A. tartrul supragingival;
B. hiperestezie dentinata accentuata;
C. la copii mici;
D. la bolnavii hemofilici;
E. in cursul interventiilor chirurgicale pentru dislocarea depozitelor tartrice foarte ederente;

Raspuns corect: A, D, E. 3(pag214)
84.* Gingivita alergica este denumita:
A. eritem gingival linear;
B. gingivita cu celule Langherhans;
C. gingivita imunodeficitara;
D. gingivita cu plasmocite;
E. gingivita falciforma;
Raspuns corect: D 3(pag140)
85. Metoda Bass de periaj urmareste in special indepartarea placii bacteriene:
A. de suprafete ocluzale dentare ;
B. de suprafete vestibulare dentare;
C. de pe marginea gingivala libera;
D. de pe suprafatele linguale dentare;
E. din santul lingual.
Raspuns corect: C, E. 3(pag182)
86.* In reactiade hiperestezie de tip I (anafilactic) asociata cu boala parodontala sunt implicate
imunoglobulinele:
A. Ig A;
B. Ig M;
C. Ig G;
D. Ig E;
E. Ig D.
Raspuns corect: D. 3(pag81)
B. 87. Apele de gura au actiune:
A. antiseptica;
B. antitermica;
C. aromatizanta;
D. antitoxica;
E. astringenta uneori.
Raspuns corect: A, C, E. 3(pag192)
88. Firul de matase folosit ca mijloc secundar de igienizare poate fi:
A. subtire;
B. gros;
C. cu suprafata cerata;
D. sub forma de benzi adezive;
E. fara suprafata cerata.
Raspuns corect: A, B,C, E. 3(pag188)

89. Periile de dinti noi sunt indicate in special:
A. pentru suprafetele ocluzale;
B. pentru santul gingival;
C. pentru suprafetele linguale;
D. in zonele aproximale interdentare accesibile;
E. pentru suprafetele vestibulare.
Raspuns corect: B, D. 3(pag180)
90. Gingivitele din cursul unor stri fiziologice seintalnesc la:
A. pubertate;
B. sarcina;
C. ciclu menstrual;
D. utilizarea de ciclosporine;
E. menopauza.
Raspuns corect: A. B. C. E. 3(pag122)
91. Sarcomul Kaposi:
A. este o tumora benigna;
B. este o tumora specifica infectiei HIV;
C. este o tumora maligna;
D. este o tumora nespecifica infectiei HIV;
E. imbraca aspect de hematom sau hemangiom;
Raspuns corect: C, D, E. 3(pag164)
92. In diabet gingivita prezinta:
A. frecvente ulceratii;
B. hiperplazia generalizata de tip polipoidal;
C. frecvent, pungi adevarate;
D. consistenta ferma a papilelor;
E. sangerari usoare la atingere.
Raspuns corect: A, B, E. 3(pag132)
93. Instrumenterul de detartraj cu ultrasunete cu partea activa in forma de spatula este indicata:
A. la inceputul detartrajului;
B. pentru chiuretaj radicular;
C. pentru indepartarea tartrului supragingival;
D. la sfarsitul detartrajului;

E. pentru indepartarea petelor colorate.
Raspuns corect: A, C, E. 3(213)
94. Propolisul are efect:
A. oxidant;
B. antimicotic;
C. caustic;
D. cicatrizant, epitelial;
E. anestezic de suprafata.
Raspuns corect: B, D, E. 3. (242)
95. Fumatul este un factor favorizant al imbolnavirii parodontale prin:
A.depunerea de nicotina, hidrocarburi pe suprafata dentara;
B.stimularea adeziunii placii bacteriene prin mecanism elecrtostatic;\
C.realizarea incorecta a periajului dentar;
D. ischemie in teritoriul vascular gingivo-parodontal;
E. leucoplazia care apare mai frecvent la fumatori.
Raspuns corect: A, D, E. 3(pag95)
96. Mesele gingivale au o lungime de:
A. 1cm;
B. 5 cm;
C. 0,5 cm;
D. 2 cm;
E. 3 cm.
Raspuns corect: A, D. 3(pag222)
97. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:
A. gingivostomatita herpetica;
B. sifilis;
C. leucemia acuta;
D. stomatita odontiazica;
E. candidoze acute.
Raspuns corect: A, B, C, E. 3(pag145-146)
98. Tamponamentul papilei gingivale se face :
A. printr-o miscare de rotatie la baza papilei;
B. printr-o apasare continua;
C. printr-o deplasare dinspre baza spre varful papilei;

D. prin aplicare si pe mucoasa mobila;
E. printr-o deplasare de la varful papilei spre baza.
Raspuns corect: A,C. 3(pag222)
99. Bolile sistemice:
A. joaca rol determinant in producerea bolii parodontale;
B. favorizeaza initierea bolii parodontale;
C. favorizeaza recidivele;
D. nu ingreuneaza eficienta tratamentului local;
E. grabesc evolutia bolii parodontale.
Raspuns corect: B, C, E. 3(pag96)
100. Avantajele detartrajului sonic:
A. aplicare si indepartare usoara;
B. nu necesita racire cu apa;
C. au o singura treapta de putere;
D. vibratiile sunt de 2000-6500 cicli pe secunda;
E. consum de energie scazut, este antrenat de jetul de aer.
Raspuns corect: A, B, E. 3(pag217)
101. Primul stadiu al eruptiei dentare pasive se caracterizeaza prin:
A. aparitia fenomenului de atritie
B. epiteliul jonctional este localizat in egala masurape smalt si pe cement
C. epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt
D. epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementului
E. baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement
Raspuns: C (pag 22)
102. Mobilitatea dentara fiziologica are valori cuprinse intre:
A. 0,05-0,1mm
B. 0,1-0,15mm
C. 0,15-0,2mm
D. 0,2-0,25mm
E. 0,25-0,3mm
Raspuns: B (pag 57)
103. Tartrul dentar contine:
A. proteine 8-10%

B. lipide 0,5%
C. carbohidrati 10-12%
D. fructoza
E. glucoza
Raspuns: E (pag 87)
104. Nivelul maxim de acumulare al tartrului se obtine la:
A. 1-2 luni de la initierea depunerii
B. 2-4 luni de la initierea depunerii
C. 3-4 luni de la initierea depunerii
D. 4-6 luni de la initierea depunerii
E. 6-8 luni de la initierea depunerii
Raspuns: D (pag 88)
105. Cele mai multe dintre conditiile de patogen parodontal le indeplineste:
A. Porphyromonas gingivalis
B. Veilonella
C. Prevotella intermedia
D. Actinobacillus actinomycetemcomitans
E. Bacteroides gracilis
Raspuns: D (pag 65)
106. Gingivita cronica (simpla, necomplicata)
A. este de cauza micotica
B. este de cauza microbiana
C. este de natura virala
D. apare in cadrul unor boli sistemice
E. apare in lichenul plan sau alte dermatoza
Raspuns: B (pag 122)
107. Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu : hidantoina ,
ciclosporina, antagonisti de calciu este:
A. o gingivita hiperplazica idiopatica
B. o gingivita alergica
C. o gingivita hiperplazica
D. o gingivita hipertrofica descuamativa
E. o gingivita iritativa sau de irirtatie
Raspuns: C (pag 122)

108. Care dintre urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica:
A. usor prurit gingival
B. dureri severe
C. senzatie de usturime
D. sangerari gingivale la periaj
E. sangerari gingivale la masticatie
Raspuns: B (pag 126)
109. Gingivostomatita herpetica:
A. apare mai ales la adulti si batrani
B. apare dupa o perioada de incubatie de 4-5 zile
C. este consecinta unei necroze de lichefiatie prin veziculatie intradermica
D. prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos
E. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani
Raspuns: E (pag 147)
110. Gingivita acuta ulceronecrotica este caracterizata prin:
A. prurit gingival
B. alterarea starii generale
C. absenta sangerarii la palpare cu sonda
D. consistenta ferma a papilelor
E. mobilitatea dentara
Raspuns: B (pag 144)
111. Gingivita din diabet prezinta:
A. hiperplazie gingivala localizata
B. culoare gingivala rosu deschis
C. consistenta ferma a papileor
D. pungi parodontale
E. frecvente ulceratii
Raspuns: E (pag 132)
112. Semnul patognomonica din gingivostomatita ulcero-necrotica este:
A. culoarea rosie a portiunii gingivale ulcrate
B. papailele interdentare prezinta la varf o ulceratie crateriforma (aspect decapitat)
C. gingivoragii la cele mai mici atingeri
D. adenopatie regionala
E. limitarea deschiderii gurii prin trismus
Raspuns: B (pag 145)

113. Gingivita alergica prezinta:
A. gingie de culoare rosu deschis de consistenta moale, friabila
B. gingie de culoare rosu intens dura la palpare
C. tumefactie gingivala cu aspect granular
D. gingia sangereaza foarte usor spontan
E. gingia are o culoare rosu intens doar la nivelul papilelor dentare
Raspuns: C (pag 140)
114. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal, in ordine este:
A. lingual, palatinal, vestibular
B. palatinal, vestibular, lingual
C. vestibular, palatinal, lingual
D. vestibular, lingual, palatinal
E. lingual vestibular, palatinal
Raspuns: D (pag 172)
115. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:
A. periaj
B. detartraj
C. badijonari cu ZnCl2
D. traumatisme dento-alveolare
E. indepartarea obturatiilor in exces
Raspuns: B (pag 173)
116. Mucoasa de captusire a cavitatii orale prezinta urmatoarele caracteristici:
A. este puternic keratinizata
B. prezinta o submucoasa formata din tesut conjuctiv lax
C. este specilizata in receptarea stimulilor care produc senzatii gustative
D. acopera bolta osoasa
E. este slab keratinizata
Raspuns: B, E (pag 24)
117. Care dintre urmatoarele tipuri de fibre gingivale se gasesc in structura
ligamentului supraalveolar
A. fibre semicirculare
B. fibre transseptale
C. fibre trasalveolare

D. fibre trasgingivale
E. fibre intergingivale
Raspuns: A,B,D,E (pag 38)
118. Eruptia dentara activa se caracterizeaza prin:
A. coroana anatomica este egala cu coroana clinica
B. radacina antomica este egala cu radacina clinica
C. apozitie de os alveolar
D. coroana clinica este mai mare decat coroana anatomica
E. deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional
Raspuns: A,B,C, E (pag 21-22)
119. Despre gingia fixa se poate spune ca:
A. lipseste la copii
B. are o inaltime cuprinsa intre 1 si 9 mm
C. nu se modofica cantitativ in timpul vietii
D. are o inaltime mai mare la maxilar decat la mandibula
E. constituie o zona de rezistenta impotriva retractiei determinate d eperiaj
Raspuns: B,D,E ( pag 26)
120. Forma papilei interdentare este de:
A. platou cand lipseste punctul de contact
B. sa la dintii cu puncte de contact stranse
C. cort cu o depresiune pe muchia superioara la dintii laterali posteriori
D. piramida la dintii laterali posteriori
E. piramida in regiunea frontala
Raspuns: A,C,E (pag 25)
121. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata :
A. seara
B. in cursul masticatiei
C. in sarcina
D. in inflamatia gingivala
E. prin periaj
Raspuns: B,C,D,E (pag 34)
122. Implantarea dentara depinde de:
A. latimea radacinilor
B. numarul radacinilor
C. densitatea cemetului radicular

D. suprafata radacinilor
E. alimentatia persoanei
Raspuns: B, D (pag 53)
123.Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:
A. cementul nu vine in contact cu smaltul cervical in 60-65% din cazuri
B. cementul acopera smaltul cervical in 30 % dintre cazuri
C. cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri
D. cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri
E. cementul nu vine in contact cu smaltul , lasand o mica portiune de dentina descoperita in 5-10% din
cazuri
Raspuns: C,D,E (pag 40)
124. Eruptia pasiva se clasifica in 4 stadii:
A. stadiul 1 – epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt
B. stadiul 2- epiteliul jonctional se afla pe smalt , baza santului gingival se proiecteaza pe smalt si
cement
C. stadiul 3- epiteliul jonctional este situat in intregime pe cement, baza santului D. gingival se situeaza la
nivelul jonctiunii smalt-cement
E. stadiul 4- epiteliul jonctional s-a retras spre apical, baza santului gingival se proiecteaza pe cement
Raspuns: A,C, D (pag 22)
125. Zonele cele mai bogate in os medular sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exeptia:
A. la nivelul molarilor inferiori
B. la nivelul premolarilor inferiori
C. la nivelul premolarilor superiori
D. la nivelul tuberozitatii maxilare
E. la nivelul molarilor superiori
Raspuns: C, E (pag 46)
126. Dehiscenta si fenestratia
A. sunt defecte prin resorbtia corticalei externe a osului alveolar
B. sunt defecte prin resorbtia corticalei interne a osului spongios
C. apar datorita vascularizatiei periostale sarace
D. apar in zonele unde mucoasa este laxa
E. concomitent, resorbtia osoasa de cauza inflamatorie bacteriana, se dezvolta in zonele aproximale ale
radacinilor
Raspuns: A,C,E (pag 47)
127. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:

A. sex
B. varsta
C. tipul constitutional
D. traumatisme directe
E. traumatisme indirecte
Raspuns:B,C,D,E (pag 28)
128. Tartrul supragingival se caracterizeaza prin:
A. culoare maroniu inchis spre negru
B. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera
C. localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori
D. se depune pe suprafata ocluzala a dintilor lipsiti de antagonisti
E. are consistenta fiabila moale
Raspuns: C,D,E ( pag 86)
129.Prin parodontometrie se apreciaza:
A. adancimea pungilor gingivale
B. prezenta tartrului subgingival
C. retractia gingivala
D. inflamatia gingivala
E. gradul de mobilitate dentara
Raspuns: A,C,E (pag 108)
130. Diagnosticul diferential al gingivo-stomatitei ulcero-necrotice se face cu:
A. boala Behcet
B. gingivita alergica
C. leucemia cronica
D. candidoza acuta
E. agranulocitoza
Raspuns: B, D,E (pag 145)
131. Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple sunt:
A. obturatii in exces, in contact sau in imediata apropiere a gingiei
B. tipul alimentatiei (bogata in lipide)
C. impact alimentar direct asupra papilei
D. carii recidivante
E. cavitati carioase aproximale
Raspuns: A, C, E (pag 127)
132. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari:
A. prurit gingival

B. sangerari gingivale
C. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice
D. hipersalivatie
E. senzatie de tensiune
Raspuns: B, C, E (pag 129)
134. In gingivita din diabet, gingia poate prezenta:
A. pungi adevarate
B. hipertrofie gingivala generalizata
C. sangerari usoare
D. usoara mobilitate patologica
E. ulceratii
Raspuns: C, D,E (pag 132)
135. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt:
A. gingivoragii precoce
B. senzatie de uscaciune a mucoasei
C. aparitia polipilor gingivali
D. hiperplazie gingivala
E. ulceratii
Raspuns: A, D, E (pag 134)
136.Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza:
A. usor prurit gingival
B. sangerari gingivale la periaj si masticatie
C. senzatie de usturime
D. tumefactie
E. halena
Raspuns: A,B,C (pag 126)
137. In gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C apare:
A. mobilitate patologica prin edem
B. hipertrofie linguala
C. sangerari gingivale
D. pungi false
E. halena
Raspuns: C,D,E (pag 133)

138. Conditiile favorizante de aparitie a gingivostomatitelor micotice sunt:
A. consumul excesiv de antibiotice
B. sarcina
C. varsta si sexul
D. SIDA
E. dibetul
Raspuns: A, B, D E (pag 148-149)
139. Gingivita la pubertate este caracterizata prin:
A. aparitia ei atat de fete cat si la baieti
B. este mai frecventa intre 10-12 ani
C. implicare mai frecventa a speciilor Capnocytophaga
D. aparitia ca semn a unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual
E. inflamatie gingivala rosu-violacee
Raspuns: A, C, E (pag 128)
140. Tumora de sarcina
A. prezinta o incidenta de 3-6% cazuri
B. prezinta o incidenta de 5-10%cazuri
C. apare dupa luna a 5-a de sarcina
D. din punct de vedere hisptopatologic este un angiogranulom
E. apare dupa luna a 3-a de sarcina
Raspuns: D,E (pag 130)
141.Parodontita marginala cronica profunda la copii apare ca:
A. parodontita prepuertara precoce
B. parodontita prejuvenila
C. parodontita agresiva rapid progresiva
D. parodontita distrofica
E. parodontita ulceronecrotica
Raspuns: A, E (pag 123)
142. Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in:
A. gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana
B. gingivita alergica
C. gingivita din cursul unor stari fiziologice
D. gingivita cronica
E. gingivita de iritatie

Raspuns: A, B, C,D (pag 122)
143.Parodontita marginala cronica profunda la adult prezinta urmatoarele forme:
A. parodontita marginala cronica profunda: localizata,extinsa, generalizata
B. parodontita ulceronecrotica
C. parodontita marginala rebela la tratament
D. parodontita marginala rapid progresiva precoce
E. parodontita distrofica
Raspuns: A, C, E (pag 123)
144. Urmatoarele gingivite se insotesc de pungi adevarate:
A. gingivita hiperplazica idiopatica
B. gingivita de sarcina
C. gingivita prin carenta vitaminei C
D. gingivite medicamentoase
E. gingivite micotice
Raspuns: B,C,D (pag 121)
145. Gingivitele si gingivostomatitele acute si subacute cuprind:
A. gingivostomatita ulceronecrotica
B. gingivostomatita herpetica
C. gingivostomatita aftoasa
D. gingivita alergica
E. gingivita hiperplazica idiopatica
Raspuns: A,B,C (pag 122)
146. Abcesul parodontal marginal:
A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice
B. este localizat cel mai frecvent palatinal
C. nu poate fi intalnit niciodata lingual
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale
E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare
Raspuns: A, D (pag 172)
147. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de:
A. adenite
B. abces parodontalmarginal
C. hiperestezie dentinara

D. sinusita maxilara
E septicemie
Raspuns: B,C (pag 172)
148. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:
A. retractii gingivale
B. prepararea unor cavitati proximale
C. detartraj
D. gingivectomie
E. gingivostomatita ulcero-necrotica
Raspuns: A, C,D (pag 173)
149. Lacunele cuneiforme apar:
A. la coletul dintilor
B. in zona incizala/ocluzala a dintilor
C. mai frecvent vestibular
D. mai frecvent oral
E. ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara
Raspuns: A, C, E (pag 174)
150. Abcesul parodontal marginal netratat se complica cu:
A. pulpite cronice
B. pulpite acute
C. parodontite apicale cronice
D. parodontite apicale acute retrograde
E. osteite
Raspuns: B, D, E (pag 173)
151. Candidozele bucale in SIDA:
A. nu apar niciodata
B. sunt consecinta agreiunii crescute a speciilor de Candida, mai ales Candida albicans
C. nu depind de nivelul de imunocompetenta al bolnavilor
D. se pot manifesta in diferite moduri
E. se pot manifesta si sub forma de cheilite angulare miocotice:
Raspuns: B,D,E (pag 164)

Tema 28.
Extracţia dentară.
1. Extracţia dinţilor permanenţi este indicată în următoarele situaţii:
a. dinţi cu fracturi orizontale în 1/3 apicală;
*b. dinţi cu tulburări severe de erupţie;
c. dinţi supranumerari;
d. dinţi cu distrucţii coronoradiculare întinse;
e. dinţi izolaţi situaţi pe arcada superioară.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 58).
2. Cauzele locale care favorizează apariţia alveolitei postextracţionale sunt:
*a. nerespectarea condiţiilor de asepsie în timpul actului operator;
*b. existenţa în alveola postextracţională a unor fragmente de os sau dinte;
c. clătirea gurii cu lichide nesterile, în cursul actului operator;
*d. extracţiile incomplete;
*e. îndesarea de meşe în cavitatea alveolară în scopul protejării osului.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 133)
3. Alveolotomia este indicată în următoarele cazuri:
*a. rădăcini deformate la apex prin procese de hipercementoză;
*b. rădăcini foarte recurbate care se fracturează foarte uşor;
*c. resturi radiculare profunde intraosoase;
d. rădăcini curbe şi aplatizate mezio-distal;
e. rădăcini ale dinţilor pluriradiculari, unite la nivelul apexului.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 104)
1) Inainte de perioada fiziologica de inlocuire , extractia dintilor temporari este indicata in urmatoarele
situatii:
* a) dinti cu carii complicate care nu pot fi conservati printr-un tratament adecvat si care intretin procese
septice locale sau generale
* b) dinti care au suferit leziuni traumatice
* c) dinti care produc deviatii sau malpozitii ale dintilor permanenti
d) in cazul ageneziei mugurelui dintelui permanent
* e) dinti care raman pe arcada dupa perioada de eruptie fiziologica a dintilor permanenti
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.52-53)
2) Tehnica extractiei dintilor temporari presupune:
* a) extractia dintilor cu rizaliza accentuata, se face cu clestele adecvat, printr-o simpla miscare de
basculare
b) se exploreaza alveola cu pensa sau chiureta, pentru a depista eventualele fragmente de radacini
restante
* c) este recomandabila evitarea sindesmotomiei, pentru a nu leza mugurii dintilor permanenti
d) se va incerca insinuarea elevatorului intre peretele alveolar si radacina
* e) la pluriradiculari,varful elevatoruluise va insinua intre radacini,luxatia facandu-seprin tractiune in
sensul axului de implantare a dintelui
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.54-55)
3) In cazul extractiei unui dinte temporar,tratamentul postextractional presupune:
a) extractia dintilor temporari inainte cu cel mult un an de perioada fiziologica de eruptie a dintilor
permanenti, necesita tratament deosebit
* b) in extractiile facute precoce,este necesara aplicarea dispozitivelor mentinatoare de spatiu
c) mentinatoarele de spatiu se aplica la 3-4 zile de la extractie

d) se renunta la mentinatorul de spatiu atunci cand radiografic, radacina dintelui permanent apare
mineralizata pe mai mult de ¼ din lungimea sa
* e) se renunta la mentinatorul de spatiu atunci cand radiografic, radacina dintelui permanent apare
mineralizata pe mai mult de ½ din lungimea sa
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.55-56)
4) Indicatiile extractiei dintilor permanenti, sunt:
a) dinti cu distructii coronoradiculare extinse,care pot fi reconstituiti prin mijloace protetice
* b) dinti cu gangrena complicata, la care nu se pot aplica tratamente conservatoare
c) dinti fracturati, racuperabili
* d) dinti supranumerari,care produc tulburari functionale
*e) dinti care intretin procese infectioase acute sau cronice
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.57-58)
5) Indicatiile extractiei dintilor permanenti, sunt:
a) dinti cu fracturi radiculare in 1/3 apicala
* b) dinti care se gasesc in zonele ce urmeaza a fi iradiate
* c) dinti care ganereaza tulburari severe de eruptie
d) dinti inclusi, care mai pot fi readusi pe arcada
* e) dinti care au provocat complicatii infectioase maxilare
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.57-58)
6) Printre masurile generale care asigura pregatirea bolnavului inaintea efectuarii extractiei dentare, se
numara si:
* a) bolnavii care prezinta tulburari care pot fi agravate prin extractie,este necesara tratarea prealabila a
acestor stari patologice
* b) la bolnavii cu psihic labil,la cei fricosi,la copii este indispensabila o premedicatie sedativa
c) pregatirea instrumentarului se face numai in prezenta bolnavului
d) se verifica instalarea anesteziei prin inteparea cu sonda a mucoasei gingivale,labiale sau linguale
* e) pacientii cu stari de debilitate accentuata, oboseala, surmenaj, vor fi pregatiti prin vitaminoterapie,
odihna si tonice generale
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.62-63)
7) Pregatirea cavitatii bucale in vederea realizarii extractiei, presupune urmatoarele masuri:
* a) indepartarea depozitelor moi de la nivelul dintilor si mucoaselor
* b) indepartarea depozitelor de tartru
* c) curatirea proceselor carioase, urmata de aplicarea pansamentelor provizorii
d) bolnavul isi va clati gura cu alcool
* e) bolnavul isi va clati gura cu hipermanganat de potasiu 1/10000
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.
8) Pozitia pacientului in timpul efectuarii extractiei este:
a) pentru extractia dintilor superiori, fotoliul va fi ridicat la nivelul articulatiei cotului medicului , cu
capul in hiperextensie
* b) pentru extractia dintilor superiori, fotoliul va i ridicat la nivelul umarului medicului, capul, gatul si
trunchiul fiind pe aceeasi linie
* c) pentru extractia dintilor inferoiri, fotoliul va fi coborat la nivelul articulatiei cotului medicului, planul
ocluzal fiind paralel cu podeaua
* d) pentru extractia dintilor inferiori, planul ocluzal va forma cu podeaua un unghi de cel mult 10 grade
* e) in cazul anesteziei generale, pacientii vor fi asezati in decubit dorsal pe masa de operatie
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg. 63)
9) Indicatiile extractiei cu clestele sunt:
* a) dinti a caror portiune coronara este integra sau partial distrusa
* b) radacini alveolare care prezinta o portiune extraalveolara suficient de proeminenta si rezistenta
* c) radacini dentare care se gasesc la limita peretelui alveolar, osul permitand crearea unui sant
periradicular unde pot fi insinuate falcile clestelui

d) dinti cu coroane conice
e) radacinile situate sub limita marginii procesului alveolar
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.72)
10) Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la extractia molarilor primi inferiori sunt adevarate:
* a) pentru extractia molarului din cadranul stang, mediusul operatorului va fi plasat lingual, indexul
vestibular, iar policele pe marginea bazilara a mandibulei
* b) pentru extractia molarului din cadranul drept, mana stanga a operatorului inconjoara capul
bolnavului, policele fiind plasat lingual, indexul vestibular, celelalte 3 degete fixand marginea bazilara a
mandibulei
* c) luxatia se face la inceput prin miscari lente vestibulo-linguale, de amplitudine redusa
d) se va insista luxatia spre vestibular, datorita grosimii mai reduse a acestei tablii osoase
* e) tabliile osoase sunt lafel de groase vestibular si lingual, insistandu-se in mod egal
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.
11) Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii:
* a) resturi radiculare situate sub punti dentare
* b) resturi radiculare profunde intraosoase, ramase dupa extractii vechi
* c) radacini “in limba de clopot”
* d) radacini situate in imediata vecinatate a podelei sinusale
e) dinti cu gangrena complicata
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.104)
12) Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii:
* a) radacini deformate prin procese tumorale
* b) radacini foarte recurbate
c) dinti cu procese parodontale marginale cronice
d) toate radacinile situate sub limita procesului alveolar
* e)anchiloze dentoalveolare
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.104)
13) Instrumentele necesare in cazul extractiei prin alveolotomie sunt:
* a) decolatoare fine
* b) departatoare Lagenbeck cu cioc fin
* c) freze sferice si cilindrice
d) clesti pentru extractia radacinilor
* e) elevatoare drepte si curbe cu lama fina
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.106)
14) Extractia alveoloplastica presupune:
*a) regularizarea minutioasa a marginilor osoase
b) grefarea osoasa
c) aplicarea unui pansament compresiv intraalveolar
* d) sutura marginilor gingivo-mucoase
* e) protezarea imediata sau precoce
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.110)
15) Evolutia si ingrijirile postoperatorii in alveoloplastia modelanta cu protezare imediata in extractiile
multiple, presupun:
a) bolnavului i se recomanda sa vorbeasca cat mai putin
b) bolnavul va purta proteza, in primele 10 zile, doar 5-10 minute pe zi
* c) alimentatia va fi lichida sau pastoasa
* d) firele de sutura se scot dupa 6-7 zile
* e) proteza va fi scoasa dupa 24 de ore de catre medic,care va verifica eventualele leziuni de decubit si
starea plagii postextractionale
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.113)

16) In cazul extractiilor obisnuite,necomplicate, atitudinea fata de plaga postextracionala va fi
urmatoarea:
* a) evacuarea sangelui si a tuturor secretiilor din cavitatea orala,cu ajutorul unor tampoane sterile
* b) netezirea tuturor proeminentelor osoase
* c) regularizarea marginilor gingivale
d) marginile alveolare sunt lasate departate
* e) marginile alveolare sunt stranse intre police si index,apropiind cat mai mult tablele osoase
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.115)
17) Dupa efectuarea extractiei,bolnavului i se dau urmatoarele indicatii:
* a) cel putin 12 ore nu isi vor clati gura
* b) nu isi vor suge plaga alveolara,pentru a nu declansa hemoragia
* c) timp de 24-48 de ore va evita alimntele tari, consistente
* d) fumatorii vor intrerupe fumatul timp de cel putin 24 de ore
e) vor clati gura cu solutie de bicarbonat, de cel putin 3 ori pe zi
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.116)
18) Postextractional, este posibil ca bolnavul sa prezinte:
* a) dureri la nivelul la care s-a facut punctia anestezica
* b) dureri la nivelul alveolei, care persista 3-6 zile, in cazul in care sunt excluse complicatiile de tipul
alveolitei
* c) edem al partilor moi perimaxilare,care pot fi prevenite prin aplicarea deprisnite usor compresive
* d) echimoze perimaxilare datorate difuzarii subcutanate a sangelui
e) trismusul,care se remite dupa 10 zile
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.116)
19) In cazul alveolotomiei cu lambou, se pot folosi urmatoarele tipuri de incizie:
a) incizia trapezoidala,baza mare a lamboului fiind situata la nivelul crestei alveolare
* b) incizia trapezoidala,baza mare a lamboului fiind situata la nivelul fundului de sac vestibular, pentru a
asigura o buna vascularizatie a acestuia
* c) incizia in L
d) incizia curba,cu convexitatea spre fundul de sac vestibular,efectuata in mucoasa fixa
e) incizia curba,cu convexitatea spre fundul de sac vestibular,efectuata in mucoasa mobila
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.106-107)
20) In timpul extractiei dentare se pot produce urmatoarele leziuni osoase:
* a) fractura procesului alveolar
b) fractura apofizei coronoide
* c) fractura tuberozitatii maxilare
d) fractura torusului mandibular
* e) fractura mandibulei
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.123-124)
21) Care sunt posibilitatile de a decela deschiderea accidentala a sinusului maxilar in timpul extractiei:
* a) se produce o sangerare ceva mai abundenta a alveolei respective,sangele avand uneori , un caracter
aerat
* b) la explorarea cu un stilet butonat,se constata ca fundul alveolei este complet disparut
c) in aceste cazuri,este absolut indispensabila manevra Valsalva
* d) in aceste cazuri,este contraindicata manevra Valsalva,care poate mari bresa mucoasa
e) se recurge la explorarea cu sonda a fundului alveolei
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.125)
22) Atitudinea terapeutica in cazul deschiderii accidentale a sinusului maxilar, este urmatoarea:
* a) se va face toaleta plagii,indepartand cu grija eventualele eschile osoase libere
* b) se va cauta ca alveola sa fie complet acoperita cu gingivo-mucoasa
c) este indicata introducerea de mese iodoformate in alveola

* d) se va urmari o aplicare cat mai intima a gingivomucoasei pe osul subiacent,prin aplicarea deasupra
alveolei a unui tampon iodoformat
* e) se recomanda pacientilor ca timp de 2 saptamani,sa nu-si sufle nasul
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.125-126)
23) Atitudinea terapeutica in cazul impingerii accidentale a unor resturi radiculare in cavitatea sinusala,
este urmatoarea:
a) se incearca extractia oarba prin irigari masive a sinusului
* b) este necesara precizarea sediului radacinii, prin radiografii cu film retroalveolar si radiografia
sinusului maxilar
* c) resturile radiculare impinse in plina cavitate sinusala vor fi extrase cat mai urgent, in maximum 48 de
ore de la producerea accidentului
* d) radacinile dentare impinse sub mucoasa sinusala se extrag pe cale alveolara largita, prin tehnica
descrisa de Wassmundt si V.Popescu
* e) alveola se sutureaza,pentru a favoriza vindecarea rapida
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.126-127)
24) Leziunile nervoase care pot aparea in timpul extractiei dentare pot interesa:
* a) nervul dentar inferior
* b) nervul mentonier
c) nervul hipoglos
d) nervul abducens
* e) nervul lingual
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.127-128)
25) Complicatiile extractiei prezinta urmatoarele caracteristici:
a) hemoragia si alveolita postextractionale sunt complicatii care apar tardiv
b) bridele cicactriciale si crestele alveolare cu exostoze impiedica protezarea ulterioara, dar nu
genereaza dezechilibre ocluzoarticulare secundare
c) bridele cicatriciale si crestele alveolare cu exostoze sunt complicatii precoce ale extractiei
* d) hemoragia si alveolita postextractionale sunt copmlicatii care apar precoce
* e) bridele cicatriciale si crestele alveolare cu exostoze sunt complicatii tardive
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.129)
26) Hemoragiile postextractionale sunt clasificate in functie de momentul producerii, astfel:
* a) imediata prelungita
* b) precoce, la cateva ore dupa extractie
* c) tardiva, la 3-4 zile dupa extractie
d) persistenta
e) in jet
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.130)
27) Dupa cantitatea de sange pierdut, hemoragiile postextractionale se clasifica astfel:
a) mici, cand se pierd pana la 350 ml de sange
* b) mijlocii,cand se pierd 150-300 ml de sange
* c) grave,cand pirderea de sange ajunge peste 30% din masa circulanta
d) mici, cand se pierd pana la 100 ml de sange
e) mijlocii, cand se pierd pana la 500 ml de sange
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.130)
28) Dupa tipul vasului lezat, hemoragiile postextractionale pot fi:
* a) arteriale in jet
b) arteriale in masa
c) venoase in jet
d) venoase in masa
* e) mixte
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.130)

29) Printre factorii locali incriminati in aparitia hemoragiilor postextractionale, se numara:
* a) vasodilatatia secundara (aparuta in urma administrarii substantelor vasoconstrictoare)
b) fracturi ale proceselor coronare
* c) plagi osoase intinse
* d) persistenta in alveola a unor procese patologice
* e) nerespectarea de catre pacient a indicatiilor privind ingrijirile postextractionale
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.130)
30) Printre cauzele locale care favorizeaza alveolitele postextractionale, se numara:
* a) extractiile laborioase si prelungite, cu zdrobiri ale mucoasei si peretilor ososi
* b) extractiile incomplete
* c) utilizarea nejudicioasa, la turatii mari a instrumentelor rotative, in vederea crearii accesului asupra
radacinii
d) consumul de alimente reci
* e) mesele indesate in alveola si tinute multa vreme
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.133-134)
31) In alveolita umeda, examenul locoregional, evidenteaza urmatoarele aspecte:
* a) gingivomucoasa care acopera osul alveolar este congestionata, tumefiata, cu marginile sfacelate
b) gingivomucoasa este palida, atona, fara tendinta de cicatrizare
* c) endoalveolar, este prezentun cheag murdar, acopeirt cu depozite purulente
d) alveola este goala, fara cheag
e) la explorarea cu sonda a peretelui alveolar, se desprind aschii osoase, fara ca sangerarea sa apara
imediat
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.134)
32) Care din urmatoarele situatii nu reprezinta indicatii ale extractiei dintilor permanenti:
a) dinti fracturati irecuperabili
* b) dinti cu procese parodontale marginale, cu mobilitate redusa
* c) dinti inclusi,daca mai pot fi readusi pe arcada
d) dintii care au provocat complicatii infectioase perimaxilare severe
e) dintii care au determinat osteomielite
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.56-58)
33) Contraindicatiile generale absolute ale extractiei dentare sunt:
* a) leucozele acute
b) cardiopatii ischemice
c) bolnavii carora urmeaza sa li se aplice proteze valvulare
d) leucozele cronice
e) diabet
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.59-60)
34) Contraindicatiile generale absolute ale extractiei dentare sunt:
* a) dinti aflati in regiuni expuse recent tratamentului radiant
* b) leucozele acute
c) graviditatea
d) alcoolism cronic
e) cardiopatii ischemice
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.60-61)
35) Pozitia medicului fata de pacient pentru extractia dintilor laterali superiori din cadranul drept, este:
* a) la dreapta si putin inaintea pacientului
b) la dreapta si putin posterior de pacient
c) la stanga si putin posterior de pacient
d) la stanga si putin inaintea pacientului
e) cat mai anterior de pacient
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.64)

36) Pozitia medicului fata de pacient pentru extractia dintilor laterali inferiori din cadranul drept, este:
a) la dreapta si putin inaintea pacientului
* b) la dreapta si posterior de pacient
c) la stanga si putin posterior de pacient
d) la stanga si putin inaintea pacientului
e) cat mai anterior de pacient
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.64)
37) Pozitia medicului fata de pacient pentru extractia dintilor frontali si laterali superiori precum si pentru
cei inferiori din cadranul stang, este:
a) la stanga si putin inaintea pacientului
b) la stanga si putin posterior de pacient
c) la dreapta si putin inaintea pacientului
d) la dreapta si posterior de pacient
* e) la dreapta si cat mai anterior de pacient
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.64)
38) Extractia dintelui:
* a) este momentul final al extractiei
b) este primul moment al extractiei
c) incepe cu luxatia
d) se termina cu luxatia
e) incepe cu sectionarea ligamentului alveolo-dentar
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg. 73-75)
39) Vindecarea fibroasa a plagii postextractionale prezinta urmatoarele aspecte:
* a) este o complicatie neobisnuita, datorata unei extractii traumatizante, cu sacrificarea unuia din peretii
alveolari
b) leziunea este foarte dureroasa
* c) leziunea este asimptomatica
* d) radiografic apare ca o zona de radiotransparenta, bine circumscrisa, localizata in dreptul unui dinte
extras
e) explorarea chirurgicala releva existenta unui tesut fibros, inflamat
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.136)
40) Tratamentul alveolitei postextractionale uscate, presupune:
a) este indicat chiuretajul alveolei
* b) irigatia bogata a alveolei cu solutii caldute slab antiseptice sau cu antibiotice
* c) aplicarea in alveola a meselor imbibate cu solutii analgezice
d) daca durerea capata un caracter nevralgic, se fac infiltratii cu solutii anestezice ale trunchiurilor
nervoase, cu vasoconstrictor
* e) pot fi aplicate in alveola conuri care contin antibiotice
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.136)
41) Procedeele prin care se diminueaza la maximum pericolul complicatiilor ulterioare, produse de
fractura peretilor alveolari, sunt urmatoarele:
* a) fragmentul alveolar complet detasat se inlatura
* b) se vor regulariza marginile osoase
* c) se va recurge la acoperirea osului cu mucoasa gingivala si la sutura
d) fragmentele osoase extinse,bine prinse de periost vor fi indepartate
* e) se vor urmari in timp vindecarea sau aparitia unor complicatii septice
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.123)
42) Vindecarea plagii postextractionale prezinta urmatoarele stadii:
* a) elementul primar prin care incepe procesul de vindecare, este cheagul endoalveolar
b) stadiul al doilea are loc in a doua si a treia saptamana de la interventie,caracterizandu-se prin
proliferarea de fibroblaste si celule endoteliale vasculare

* c) al treilea stadiu se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului de granulatie cu tesut conjunctiv imatur
* d) al patrulea stadiu se caracterizeaza prin umplerea alveolei cu tesut fibros tanar, continuand si
proliferarea de tesut osos imatur
* e) al cincilea stadiu este acela de remaniere secundara a tesutului osos alveolar
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.119)
43) Tratamentul plagii postextractionale zdrobite se face prin:
* a) indepartarea eschilelor osoase mici, detasate
* b) regularizarea crestei alveolare cu pensa ciupitoare de os si netezirea acesteia cu chiureta
* c) excizarea franjurilor mici gingivomucoase sfasiate si devitalizate
d) excizarea lambourilor gingivomucoase a caror vitalitate nu este compromisa
* e) suprafetele de os descoperite vor fi protejate prin aplicarea de mese iodoformate
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.118)
44) Extractia dentara poate determina urmatoarele tulburari:
* a) bacteriemie tranzitorie
b) ascensiuni termice de 2-4 grade
* c) modificari ale hemogramei
d) o scadere a VSH-ului cu 2-4 mm/h
* e) modificari in functionarea sistemului cardio-vascular
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.51)
45) Extractia incisivilor laterali superiori implica urmatoarea tehnica:
a) clestele se aplica mai intai cu falca vestibulara apoi cu cea palatinala urmarind sa se insinueze cat mai
profund subgingival
b) luxatia se face prin miscari vestibulo-palatinale de basculare, insistandu-se mai mult vestibular, unde
tabla soasa e mai subtire
* c) miscarile de rotatie in ax vor fi evitate,daca nu este infirmata radiografic curbura distala a apexului
* d) in absenta curburii, miscarile de rotatie, vor fi facute cu prudenta datorita formei eliptice pe sectiune
a radacinii
* e)dintele luxat, va fi extras printr-o miscare lenta de tractiune mezio-vestibulara
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999 pg.77)
46) Extractia molarilor de minte superiori implica urmatoarea tehnica:
a) gura pacientului va fi larg deschisa, pentru a facilita pozitionarea clestelui
* b) indexul si policele de la mana stanga a operatorului indeparteaza comisura bucala si obrazul, fixand
alveola
* c) ousl fiind spongis,se va avea grija ca elevatorul sa nu patrunda prea profund intraalveolar, existand
pericolul fracturii crestei alveolare
* d) se vor evita miscarile exagerate de basculare a dintelui spre inapoi cu elevatorul, pentru a nu fractura
tuberozitatea
e) amplitudinea luxatiei va fi mai mare spre palatinal
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti,1999 pg.82)
47) Timpii operatori ai extractiei, sunt:
* a) sindesmotomia
b) luxatia cu elevatorul Lecluse
* c) aplicarea clestelui
* d) luxatia dintelui
* e) extractia propriuzisa
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti,1999 pg.73-75)
48) Rezectia totala a peretelui alveolar vestibular, in timpul alveolotomiei, este indicata in urmatoarele
situatii:
* a) radacini deformate la apex prin procese de hipercementoza
b) radacini fracturate in portiunea apicala
* c) radacini sudate la osul alveolar prin procese de anchiloza dento-alveolara

d) radacini situate la nivelul marginii alveolare
* e) radacini fragile, cu procese carioase avansate, care se fractureaza foarte usor
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti,1999 pg.107)
49) Rezectia marginala partiala a tablei vestibulare, in timpul alveolotomiei, presupune urmatoarea
tehnica:
* a) se rezeca tabla osoasa vestibulara din aproape in aproape
* b) rezectia osoasa se face cu dalta si ciocanul, desprinzand aschii mici din peretele alveolar
c) pot fi utilizate freze in forma de flacara, carora li se va imprima o turatie mare si o presiune suficienta
pentru scurtarea timpului de lucru
* d) la nevoie, ferza sferica se poate insinua si pe fetele aproximale ale radacinii, pentru a permite
introducerea ulterioara a elevatorului
e) pentru a raci osul si a indeparta rumegusul rezultat din frezaj, se indica spalarea plagii cu alcool
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti,1999 pg.107)
50) Indicatiile alveolotomiei apicale, sunt urmatoarele:
* a) resturi radiculare mici, profunde, ramase dupa extractii vechi
* b) resturi situate sub punti dentare
c) radacini foarte recurbate
d) radacini deformate prin procese tumorale
e) radacini sudate la peretele alveolar
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti,1999 pg.108)
51) In timpul alveolotomiei cu lambou, luxatia radacinii implica urmatoarele aspecte:
* a) se urmareste formarea de santuri in jurul radacinilor, in care sa poata fi insinuat elevatorul
* b) luxatia se face cu elevatorul adecvat, introdus fie pe fetele laterale ale radacinii, fie sub radacina
c) la pluriradiculari nu este necesara rezectia partiala sau totala a septului interradicular
* d) in timpul manoperelor de trepanare si luxatie, se vor corobora situatia clinica cu imaginile obtinute
prin examenul radiografic
* e) plaga se spala cu solutie de ser fiziologic sau cu apa oxigenata
(C.Burlibasa-Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti,1999 pg.108-109)
Tema 29.
Incidentele şi accidentele erupţiei dentare.
1. Accidentele şi complicaţiile locale ale erupţiei dinţilor temporari sunt:
*a. gingivostomatita;
*b. pericoronarita congestivă;
c. congestie conjunctivală;
d. anorexia, vărsături;
*e. pruritul gingival.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 238, 239, 240).
2. Accidentele regionale ale erupţiei dinţilor temporari sunt:
a. incluzia dentară;
b. erupţia tardivă;
*c. sialoree, hidroree nazală;
*d. fotofobie;
e. chistul de erupţie.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 241).

3.Manifestările cutanate ale erupţiei dentare apar sub formă de:
a. erupţii cutanate la nivelul trunchiului sub formă de macule;
b. zona zoster;
c. erupţie cutanată sub formă de papule;
*d. erupţii cutanate sub formă de vezicule herpetice;
e. eriteme abdominale.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 241)
Tema 30.
Leziuni traumatice ale părţilor moi oro-faciale.
1. Escoriaţiile sunt leziuni ale pielii produse prin:
*a. mecanism de frecare a unui corp dur;
b. muşcătură;
c. armă de foc;
d. arme albe;
e. arsuri chimice.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 501).
2. Contuziile părţilor moi faciale :
*a. sunt leziuni traumatice în care tegumentele şi mucoasa rămân integre, fără soluţie de continuitate
ale tegumentului sau mucoasei;
b. sunt leziuni superficiale ale pielii, produse prin frecarea pe un plan dur;
c. au marginile nete, liniare sau neregulate, apropiate sau întredeschise întrerupând sau nu
continuitatea orificiilor feţei;
*d. se manifestă clinic prin echimoză, hematoame;
e. pot realiza un tatuaj traumatic.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 497).
3. Complicaţiile secundare locale ale plăgilor de părţi moi ale feţei sunt:
*a. infecţia plăgii;
b. blocări ale căilor aeriene superioare cu sânge;
c. tetanosul;
d. erizipelul;
e. gangrena gazoasă.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 523).
4. Tratamentul imediat al plăgilor la locul accidentului constă în:
*a. sumară şi rapidă curăţare mecanică a plăgii şi hemostază;
b. spălare cu apă şi săpun;
c. antiseptizarea plăgii;
d. aplicarea unui pansament steril;
e. spălare cu ser fiziologic.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 517).

Tema 32.
Infecţiile oro-maxilo-faciale.
1. Diagnosticul diferenţial al abcesului vestibular se face obligatoriu cu:
*a. furunculele feţei;
b. adenopatii faciale;
c. chiste sebacee;
*d. chiste maxilare;
e. tumori cutanate.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 301).
2. Incizia abcesului de lojă submandibulară necesită:
a. anestezie locală de contact;
b. anestezie generală prin intubaţie orotraheală;
*c. anestezie generală de scurtă durată;
*d. anestezie locală infiltrativă în straturi;
e. anestezie tronculară periferică.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 308).
3. Incizia abcesului lojei sublinguale trebuie să evite elemente anatomice importante ca:
a. artera facială;
*b. canalul Wharton;
c. nervul facial;
*d. nervul lingual;
*e. artera sublinguală.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 311).
4. Simptomatologia clincă a abcesului maseterin include:
*a. tumefacţie;
*b. dureri vii;
*c. trismus puternic;
d. ţesuturi indurate şi crepitaţii;
*e. stare septică.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 317).
5. Orbita poate fi sediul unor procese infecţioase care au ca punct de plecare:
*a. sinuzite acute;
*b. supuraţii ale fosei infratemporale;
c. abcese parodontale;
*d. supuraţiile obrazului;
e. adenite faciale.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 322).
Tema 33.
Sinuzita odontogenă şi comunicarea buco-sinusală.

1. Factorii favorizanţi ai sinuzitei maxilare de cauză dentară pot fi:
*a. modificări de tip alergic ale mucoasei sinusale;
*b. inflamaţia cronică a mucoasei nazosinusale;
*c. deviaţia de sept nazal;
d. pulpitele cronice ale dinţilor laterali maxilari superiori;
e. atrofia marcată a crestelor alveolare maxilare superioare.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 366).
2. Factori cauzali ai sinuzitei maxilare de cauză dentară pot fi:
a. rinita alergică;
b. deviaţia de sept nazal;
*c. osteita procesului alveolar;
*d. chisturi radiculare suprainfectate;
e. carcinomul maxilarului superior.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 367).
3. Empiemul sinusal reprezintă:
a. faza catarală a sinuzitei acute;
b. faza de cronicizare a unei sinuzite acute;
*c. retenţionarea secreţiilor în sinus prin închiderea orificiilor de drenaj;
d. durerea pulsatilă din faza purulentă a sinuzitei acute;
e. proliferarea de polipi în cavitatea sinusală.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 369).
4. Cauzele traumatice ale comunicării oro-sinuzale sunt reprezentate de:
a. fracturi ale arcadelor dentare;
b. implante endoosoase ce au determinat osteita crestei alveolare;
*c. extracţia dinţilor sinusali;
*d. traumatisme accidentale cu distrucţii întinse în regiunea premolarilor şi molarilor superiori;
*e. tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 375).
Tema 34.
Chisturile de maxilar.
1. Chistul rezidual se dezvoltă din:
a. resturile epiteliale ale lui Malassez;
b. celulele epiteliale ale periodontului;
*c. chisturi radiculare sau granuloame periapicale care nu au fost chiuretate;
d. modificarea chistică a organului smalţului;
e. iritaţie sau infecţie cronică a unui canal dentinar aberant sau a unei căi false.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 722).
2. Chistul folicular:
*a. este denumit şi chist pericoronar;
*b. se dezvoltă în legătură cu dinţii rămaşi în incluzie în grosimea maxilarelor;

*c. se întâlneşte îndeosebi la copii şi adolescenţi;
d. este denumit şi chist rezidual;
e. este denumit şi chist periodontal apical.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 716).
3. Chistul nazopalatin:
a. reprezintă 2,3% din totalul chisturilor de maxilar;
b. este situat interincisiv inferior;
*c. ia naştere din celulele epiteliale care se găsesc pe pereţii canalelor incisive;
*d. poate evolua la orice nivel al canalului nazo-palatin;
*e. se mai numeşte chist median anterior al maxilarului sau chistul canalului incisiv.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 719).
4. Chisturile neodontogene de dezvoltare sunt:
*a. chistul nazo-palatin (al canalului incisiv);
*b. chistul nazo-palatin (nazal alveolar);
*c. chistul globulo-maxilar;
d. chistul de erupţie;
e. chistul dentiger.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 714).
5. Chisturi odontogene de origine inflamatorie sunt:
*a. chistul radicular;
b. chistul de erupţie;
*c. chistul rezidual;
d. chistul dentiger;
e. chistul primordial.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 714).
Tema 35.
Leziuni orale cu potenţial de malignizare.
1. Diagnosticul diferenţial al leucoplaziei se face cu:
*a. leucoedemul;
b. eritroplazia;
c. stomatite infecţioase;
d. stomatite provocate de agenţi fizici;
e. stomatite protetice.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 820).
2. Diagnosticul diferenţial al eritroplaziei se face cu:
a. leucoedemul;
b. leucoplazia;
c. chieilita;
d. papilomatoza floridă;

*e. stomatite infecţioase.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 819).
3. Leziunea precanceroasă cu cel mai mare potenţial de malignizare este:
a. leucoplazia;
b. leucoedemul;
*c. eritroplazia;
d. cheilita;
e. lichenul plan oral.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 818).
4. Diagnosticul diferenţial al lichenului plan oral se face cu:
*a. lupusul eritematos oral;
b. leucoedemul;
c. leucoplazia păroasă orală;
d. keratozele actinice;
e. radiodermitele cronice.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 823).
5. Tratamentul lichenului plan oral se face cu:
*a. tetraciclina 1-2g/zi timp de 3-4 săptămâni;
b. hidroxoclorochin;
c. mepacrin;
d. atebrină;
e. clorochin.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 824).
Tema 36.
Metode chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontică).
1. Chiuretajul periapical are ca obiectiv:
*a. chiuretarea tuturor elementelor patologice sau materialelor de obturaţie care au depăşit apexul;
b. creearea unei comunicări vestibulare de drenaj;
c. extirparea apexului radicular şi a procesului patologic periapical;
d. chiuretarea unui focar acut principal;
e. îndepărtarea unor obstacole care împiedică tratamentul corect a canalelor.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 140).
2. Contraindicaţii ale rezecţiei apicale sunt :
a. în cazul lezării accidentale a apexului unui dinte vecin, în cursul unei intervenţii chirurgicale;
*b. în cazul unor procese apicale însemnate, care au distrus osul pe o mare întindere, reducând mult
implantarea rădăcinii;
c. în cazul unor leziuni periapicale;
d. în cazul unor căi false în apropierea apexului;
e. în cazul unor leziuni periapicale depăşind ½ din lungimea rădăcinii.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 145).

3. Rezecţia apicală este indicată în cazul:
a. fracturii radiculare plasate în 1/3 inferioară a rădăcinii;
b. leziunii coronoradiculare întinse care depăşeşte marginea alveolară şi rădăcina;
c. atrofiilor alveolare întinse, care au redus mult implantarea rădăcinii;
*d. lezării accidentale a apexului unui dinte vecin, în cursul unei intervenţii chirurgicale;
e. în primele 2 luni de sarcină.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 143).
4. Osteotomia trans-maxilară:
*a. poate duce la deschiderea sinusului maxilar sau a foselor nazale;
b. are indicaţia de bază în parodontita apicală cronică;
*c. se realizează la dinţii la care nu s-a obţinut un drenaj suficient al procesului periapical pe cale
transodontală;
*d. are indicaţia de bază în parodontita apicală acută în faza periapicală;
e. trepanaţia se realizează cu freze cilindrice nr. 4, 6;
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 139).
5. Amputaţia radiculară:
*a. constă în îndepărtarea completă a uneia dintre rădăcinile molarilor 1 şi 2 superiori şi 1 şi 2
inferiori;
*b. la molarii superiori metoda se poate adresa rădăcinilor, astfel încât spaţiul dintre apex şi baza
sinusului să fie suficient pentru a se evita deschiderea acestuia;
c. se indică în procese patologice apiale extinse;
*d. metoda se mai numeşte premolarizare;
*e. atât la molarii superiori cât şi inferiori este de preferat anestezia tronculară.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 159).
Tema 37.
Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice.
1. Metodele chirurgicale de tratament în parodontopatii urmăresc:
*a. eliminarea pungilor parodontale;
b. creearea unor margini gingivale groase;
c. creearea unei zone de gingie fixă keratinizată îngustă;
*d. stabilizarea evoluţiei procesului patologic al bolii parodontale;
*e. restaurarea ţesutului parodontal pierdut.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 175 - 176).
2. Pregătirile preoperatorii în chirurgia parodontală constă în:
a. chiuretajul gingival;
b. clătiri bucale cu soluţii antiseptice;
*c. obturarea corectă a cariilor de colet;
d. restaurări protetice ceramice definitive corecte;
e. clătiri bucale cu clorhexidină şi cu soluţii fluorate.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 177).
3. Pregătirile preoperatoreii în chirurgia parodontală constau în:
*a. detartraj minuţios cu ultrasunete şi cu instrumente manuale;
b. chiuretaj gingival;

*c. obţinerea corectă a cariilor de colet;
d. clătiri bucale cu soluţii antiseptice;
*e. reechilibrarea ocluziei.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 178).
4.Gingivoplastia:
*a. urmăreşte refacerea unei lăţimi şi a unui contur gingival aproximativ normal;
*b. se poate realiza cu lambou peticulat alunecat în sens lateral;
c. se poate efectua şi prin gingivectomie;
*d. se realizează şi prin operaţii cu deplasare apicală a lamboului;
*e. se poate efectua cu grefă de mucoasă liberă.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 190 - 191).
5.Gingivoplastia cu lambouri gingivo-mucoase:
*a. se realizează prin incizii de degajare;
*b. presupune o incizie orizontală de-a lungul festonului gingival;
c. presupune aducerea inserţiei muşchilor mimicii spre marginea gingivală;
*d. se efectuează sub anestezie loco-regională;
e. constă în osteotomie limitată.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 190).
Tema 38.
Chirurgia proprotetică.
1. Pentru a permite o protezare în condiţii optime, câmpul protetic trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
*a. crestele alveolare edentate să fie suficient de înalte, netede, acoperită de mucoasă keratinizată,
fără eroziuni;
b. crestele alveolare edentate să fie suficient de înalte, netede, acoperite de mucoasă keratinizată,
cu eroziuni;
*c. bolta palatină să fie suficient de mare, moderat de adâncă cu torus redus;
*d. limba să aibă un volum normal;
*e. găurile mentoniere să fie situate la distanţă de coama crestei alveolare.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 198).
2. Frenoplastia:
*a. este indicată în cazurile în care frenurile linguale sau labiale sunt deosebit de scurte;
b. este indicată în cazurile în care frenurile linguale sau labiale sunt lungi;
*c. este indicată anestezia loco-regională prin infiltraţie;
d. este indicată anestezia tronculară;
*e. este indicată când frenotomia simplă nu realizează o eliberare suficientă a buzei sau a limbii şi
nici adâncirea şanţurilor periosoase reespective.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 202).
3. Plastia şanţurilor periosoase:
*a. se mai numeşte metoda Kazanjian;
b. se mai numeşte metoda Traunner;

c. se mai numeşte metoda Obwegeser;
*d. este indicată în cazurile în care inserţia mucoasei mobile se face pe creasta alveolară, iar şanţurile
vestibulare sunt şterse;
*e. este indicată anestezia tronculară periferică.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 205).
4. Tehnica operatorie a crestei alveolare neregulate:
*a. prezintă IV timpi operatori;
b. prezintă III timpi operatori;
c. timpul III reprezintă sutura;
*d. timpul III reprezintă rezecţia ciocurilor osoase;
*e. anestezia tronculară periferică poate fi asociată cu o infiltraţie submucoasă în scopul diminuării
sângerării;
5. Tehnica operatorie a crestei alveolare subţiri:
*a. prezintă III timpi operatori;
b. prezintă IV timpi operatori;
*c. intervenţia constă în rezecţia porţiunii subţiate şi deplasate vestibular;
*d. poate prezenta devieri vestibulare, îndeosebi frontale, cunoscute sub denumirea de alveoloprotruzii;
*e. se face sub anestezie loco-regională.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 209-210).
Tema 39.
Incluzia dentară.
1. Anclavarea dentară reprezintă:
a. incluzia parţială a unui dinte;
b. incluzia superficială a unui dinte;
c. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical;
*d. se referă la un dinte a cărui coroană, parţial degajată de os, se află sub fibromucoasa gingivală şi
al cărui sac pericoronar comunică cu cavitatea orală, dar nu-şi poate desăvârşi erupţia datorită unui
ostacol mecanic;
e. situaţia în care se află un dinte după decapuşonare.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 259).
2. La dinţii permanenţi, în ordinea frecvenţei, incluzia constă în:
*a. molarii de minte inferiori;
*b. caninii superiori;
*c. molarii de minte superiori;
d. incisivii laterali;
*e. caninii inferiori.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 259).
3. Clasificarea incluziilor molarului de minte după Parant:
*a. în prima clasă sunt încadraţi molarii de minte a căror extracţie nu necesită nici un sacrificiu osos;
b. în prima clasă sunt încadraţi molarii de minte a căror extracţie necesită nici un sacrificiu osos;
*c. în clasa a III-a sunt grupaţi molarii pentru a căror extracţie se va recurge la trepanarea osoasă,
secţionarea la colet a molarului inclus şi separarea rădăcinilor;
d. în clasa a II-a sunt grupaţi molarii pentru a căror extracţie se va recurge la trepanarea osoasă,
secţionarea la colet a molarului inclus şi separarea rădăcinilor;

*e. în clasa a II-a sunt grupaţi molarii a căror extracţie se va recurge la trepanarea osoasă şi o
secţionare a molarului inclus.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 263).
4. Molarul de minte inferior poate fi dezinclus în următoarele condiţii:
*a. coroana şi rădăcinile sunt bine conformate;
b. direcţia coroanei este oblică;
*c. coroana se găseşte inclusă în regiunea procesului alveolar, acoperită complet sau parţial de un
strat osos foarte subţire, sau chiar submucos la o distanţă convenabilă;
*d. direcţia coroanei este verticală, uşor oblică putând fi paralelizată prin şlefuire;
e. părţile moi ale obrazului se inserează în imediata vecinătate a crestei alveolare, unde se găseşte
inclus molarul de minte.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 265).
5. În incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face diferite incizii:
*a. incizia în „T”;
*b. incizia curbă cu concavitatea în sus;
*c. incizia curbă cu concavitatea în jos;
d. incizia „în V”;
e. incizia curbă cu convexitatea în jos;
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 279).
Tema 40.
Patologia articulaţiei temporo-mandibulare.
1. Luxaţiile temporo-mandibulare anterioare sunt favorizate de:
*a. o adâncime redusă a cavităţii glenoide;
*b. prezenţa unui condil temporal cu o pantă ştearsă;
*c. laxitatea capsulei şi ligamentelor periarticulare;
*d. scăderea tonicităţii muşchilor temporali, maseterini şi pterigoidieni;
e. deschiderea exagerată agurii.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 1198).
2. Tratamentul luxaţiilor temporomandibulare:
a. este de regulă chirurgical;
b. urmăreşte reducerea şi imobilizarea fracturii;
*c. necesită infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicătoare a mandibulei;
d. se face prin coborârea condilului temporal şi trecerea sa pe sub condilul mandibular;
e. implică antibioterapie aplicată cât mai precoce şi în doze mari.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 1200).
3. Tratamentul chirurgical al luxaţiilor temporo-mandibulare:
a. este recomandat în luxaţiile recente;
*b. implică uneori rezecţia condililor;
c. este precedat de mecanoterapie;
d. se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari al unui rulou de comprese şi exercitarea unei
presiuni pe menton;
e. nu necesită imobilizare postoperatorie.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 1200).
4. Luxaţiile recidivante:

*a. se produc foarte uşor în timpul mişcărilor de deschidere a gurii, dacă acestea depăşesc o anumită
amplitudine;
*b. bolnavul, cunoscându-şi afecţiunea, îşi reduce singur luxaţia;
c. bolnavul nu poate să-şi reducă singur luxaţia;
*d. tratamentul urmăreşte limitarea mişcărilor mandibulare;
*e. cele mai obişnuite, se citează tulburările mioclonice postencefalice şi atrofia maseterului după
poliomielită.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 1202).
5. Tratamentul ortopedic constă:
*a. constă în reducerea luxaţiei şi imobilizarea temporară a mandibulei;
*b. reducerea luxaţiei se face prin coborârea condilului mandibular şi trecerea sa pe sub condilul
temporal, după care este repus în cavitatea glenoidă;
c. este nevoie de anestezie în cazul luxaţiilor recente;
d. în cazul luxaţiilor mai vechi se poate folosi anestezia tronculară;
*e. în cazul luxaţiilor mai vechi se poate folosi anestezia generală.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 1200).
Tema 41.
Fracturile de mandibulă.
1. Fracturile de mandibulă se pot produce prin:
a. apăsare;
b. elongare;
c. compresie;
d. dilacerare;
*e. flexiune, tasare sau smulgere.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 530).
2. Fracturile paramediane:
*a. sunt localizate între incisivii cantrali şi laterali sau între laterali şi canini;
b. reprezintă 15,5% din totalul fracturilor de mandibulă;
c. reprezintă 2,9% din totalul fracturilor de mandibulă;
d. sunt denumite şi medio-simfizare;
e. deplasările secundare sunt mai puţin accentuate la edentaţi.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 544).
3. Fracturile laterale ale corpului mandibular:
*a. localizate între canini şi molarii de minte;
b. reprezintă 25% după Rowe şi 20% (V. Popescu) din totalul fracturilor de mandibulă;
c. sunt denumite şi laterosimfizare;
d. reprezintă 10% (Archer) din totalul fracturilor de mandibulă;
e. prezintă fragmentul mic, distal, tras în jos şi înapoi.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 545).
4. Osteita şi osteomielita apar într-un focar de fractură mandibulară datorită:
a. vârstei pacientului;
b. reducerii şi imobilizării monomaxilare;
*c. întârzieri mari a reducerii şi imobilizării;
d. imobilizări după eliminare focarelor odontogene;

e. instituirii unui tratament antibiotic cu eritromicină
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 565).
5. Zonele de rezistenţă crescută ale mandibulei sunt:
a. apofiza coronoidiană;
b. apofiza condiliană;
c. unghiul mandibular;
*d. simfiza mentonieră;
e. foramenul mentonier.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 528).
Tema 42.
Fracturile de masiv facial.
1. Factorii etiologici ai fracturilor de masiv facial sunt:
a. traumatisme de intensitate redusă, repetate;
*b. accidentele de circulaţie;
c. accidentele de erupţie ale dinţilor permanenţi;
*d. agresiuni interumane;
*e. accidente de sport.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 653).
2. Fractura Le Fort I:
a. este o fractură mandibulară paramediană;
*b. traversează tuberozitatea;
c. traversează apofiza pterigoidă în treimea superioară;
d. constă în asocierea a două linii de fractură orizontale cu una verticală;
e. se mai numeşte şi fractură orizontală mijlocie.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 662).
3. Fractura Le Fort II:
a. este o fractură transversală joasă;
b. se mai numeşte „fractură de tip Guerin”;
*c. este o fractură transversală submalară;
d. linia de fractură traversează apofiza pterigoidă în treimea inferioară;
e. linia de fractură nu interesează planşeul orbitar.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 662).
4. Fractura Le Fort III:
a. se mai numeşte „fractură mută Duchange”;
b. se mai numeşte „fractură tip Wassmund II”;
c. se mai numeşte „fractură tip Wassmund I”;
*d. se numeşte şi disjuncţie intercraniomaxilară.
e. linia de fractură despică masivul facial în două jumătăţi cu deschidere anterioară.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 662).
5. Fractura de tip Walter:
a. asociază o linie de fractură tip Rowe cu o linie de fractură Le Fort;
b. asociază o linie de fractură orizontală unilaterală tip Guerin cu o linie de fractură Le Fort;
c. asociază fracturi cominutive închise cu dislocaţii cranio-orbito-nazo-maxilare;
d. combină o fractură de tip Le Fort I cu două fracturi verticale paramediane;

*e. asociază prin închidere, o linie de fractură orizontală bilaterală de tip Guerin sau Le Fort II cu
una mediosagitală şi cu câte un traiect vertical de o parte şi de alta a maxilarelor.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 664).
Tema 44.
Durerea în teritoriul oro-maxilo-facial.
1. Durerea:
*a. este un semnal de avertizare a organismului;
*b. influenţează nociceptorii;
*c. se transmite prin impulsuri la centrii înalţi de integrare;
*d. influenţează starea afectivă;
e. necesită întotdeauna tratament medicamentos.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 431).
2. În legătură cu localizarea durerii distingem:
a. durerea retransmisă;
*b. durerea transferată;
*c. durerea iradiată;
*d. durerea locală;
*e. durerea proiectată.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 430).
3. Durerile oro-faciale sunt grupate în funcţie de caracteristicile lor în:
a. dureri localizate;
*b. dureri somatice;
c. dureri proiectate;
d. dureri transferate;
e. dureri iradiate.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 431).
4. Durerile oro-faciale sunt grupate în funcţie de caracteristicile lor în:
*a. dureri neurogene;
b. dureri localizate;
c. dureri translate;
d. dureri proiectate;
e. dureri transmise.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 431).
5. Durerile oro-faciale sunt grupate în funcţie de caracteristicile lor în:
a. dureri proiectate;
b. dureri reflectate;
c. dureri iradiate;
d. dureri psihogene;
*e. dureri transmise.
(C. Burlibaşa – Chirurgie orală şi maxilofacială 1999, pag. 431).

1. Retentivităţile cele mai favorabile la nivelul dinţilor mandibulari sunt distribuite astfel:
A. la canini pe feţele vestibulare
B. la premolari pe feţele vestibulare
C. la molari pe feţele vestibulare
D. la premolari şi molari pe feţele linguale
E. la molari pe feţele linguale
Răspunsuri corecte: A, B, E Ionescu, pg. 48
2. *Zonele biostatice la mandibulă sunt reprezentate de:
A. tuberozităţile maxilare
B. zonele de sarcină primară
C. tuberculii piriformi
D. zonele de sarcină secundară
E. bolta palatină
Răspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 48
3. *Bolta palatină cea mai favorabilă protezării parţiale mobilizabile este:
A. plată, cu torus de mărime medie
B. plată, fără torus
C. ogivală, fără torus
D. ogivală, cu torus situat anterior
E. adâncă, fără torus
Răspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 48
4. Modelul de studiu şi diagnostic în edentaţia parţială serveşte la:
A. diagnosticul clinic al edentaţiei
B. stabilirea planului de tratament preprotetic
C. analiza dinţilor restanţi şi a crestelor alveolare
D. analiza la paralelograf
E. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei
Răspunsuri corecte: A, C, D, E Ionescu, pg. 58, 63, 64, 84
5. *În clasificarea edentaţiei parţiale după Kennedy absenţa tututor molarilor se încadrează în:
A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a III-a
D. clasa a IV-a
E. clasa a II-a cu o modificare
Răspunsuri corecte: A Ionescu, pg. 59
6. *În cadrul clasificării edentaţiei parţiale după Kennedy, edentaţia tuturor frontalilor se încadrează
clasei:
A. I -a
B. a II-a
C. a III-a
D. a IV-a
E. a VI-a

Răspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 60
7. *Edentaţia clasa a III-a după clasificarea Applegate este:
A. edentaţie distală unilaterală
B. edentaţie distală bilaterală
C. edentaţie anterioară
D. edentaţie laterală care se tratează adjunct
E. edentaţie laterală care se tratează conjunct
Răspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 61
8. *Componentele paralelografului Ney sunt:
A. soclul, masa, un braţ vertical, braţ orizontal dublu articulat, tijă verticală accesoriile
B. soclul, suportul de fixare al modelului, braţ vertical, braţ orizontal, tijă verticală, accesoriile
C. soclul, masa, un braţ vertical articulat, două braţe orizontale, tijă verticală, accesoriile
D. masa, un braţ vertical articulat, accesoriile şi soclul
E. un braţ vertical, unul orizontal articulat şi accesoriile
Răspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 64
9. Accesoriile paralelografului sunt:
A. tija detectoare
B. retenţiometre
C. spatule de ceară sau joje
D. dispozitivul Gysi
E. tija portmină de grafit
Răspunsuri corecte: A, B, E Ionescu, pg. 66, 68, 69
10. *Analiza modelului de studiu al edentatului parţial la paralelograf va parcurge, în ordine, următorii
timpi:
A. stabilirea planurilor de ghidare, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea
B. stabilirea axei de inserţie şi dezinserţie a protezei, trasarea ecuatorului protetic, stabilirea locului
de amplasare a vârfului braţului retentiv al croşetului, tripodarea
C. fixarea poziţiei modelului, stabilirea locului de amplasare a vârfului braţului retentiv al
croşetului, stabilirea zonelor de interferenţă muco–osoase
D. stabilirea planurilor de ghidare, stabilirea zonelor de aplicare a conectorilor secundari şi a
braţelor retentive ale croşetelor, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea
E. specifici fiecărei forme de edentaţie parţială
Răspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 75
11. Axa de inserţie a protezei parţiale scheletate este condiţionată de următorii factori:
A. trasarea ecuatorului protetic şi tripodare
B. planurile de ghidare, zonele retentive ale dinţilor stâlpi
C. zonele de interferenţă dentare şi muco–osoase
D. fizionomie
E. stabilirea locului unde se plasează vârful braţului retentiv al croşetului
Răspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 75

12. *Planurile de ghidare la edentatul parţial sunt reprezentate de:
A. zona cervicală a dinţilor stâlpi;
B. suprafele vestibulare şi orale ale tuturor dinţilor
C. suprafeţele proximale ale dinţilor stâlpi, vecine spaţiilor edentate
D. toate suprafeţele axiale ale dinţilor stâlpi
E. suprafele ocluzale ale dinţilor stâlpi
Răspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 75
13. Interferenţele muco–osoase mandibulare la edentatul parţial pot apare în:
A. zona linguală laterală
B. zona retromilohioidiană
C. zona retrotemporală
D. zona tuberculului piriform
E. zona torusului maxilar
Răspunsuri corecte: A, B Ionescu, pg. 78
14. *Pentru menţinerea protezelor scheletate cu ajutorul croşetelor turnate divizate Roach este necesară o
retenţie subecuatorială a dinţilor stâlpi de:
A. 0,25 mm
B. 0,30 mm
C. 0,50 mm
D. 0,75 mm
E. 1 mm
Răspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 77
15. *Zonele de interferenţă muco–osoase la maxilar pot apare în următoarele regiuni:
A. zona vestibulară sau distală a unor tuberozităţi foarte retentive
B. zonele vestibulare laterale şi zona Ah
C. punga lui Eisenring şi zonele Schröder
D. la nivelul bolţii palatine
E. în şanţurile pterigopalatine
Răspunsuri corecte: A Ionescu, pg. 78
16. Atitudinea faţă de interferenţele muco–osoase este:
A. se intervine chirurgical când interferenţele sunt exagerate
B. schimbarea axului de inserţia al protezei când interferenţele sunt mici
C. folierea corespunzătoare pentru zonele retentive vestibulare mici ale crestelor alveolare
D. scurtarea şeilor până la nivelul bombeului maxim al retentivităţilor pentru zonele retentive
vestibulare mici ale crestelor alveolare
E. se intervine chirurgical în toate cazurile
Răspunsuri corecte: A, C, D Ionescu, pg. 79
17. Cu ajutorul minei de grafit, la paralelograf, se trasează pe suprafaţa dinţilor stâlpi:
A. linia ghid, linia celui mai mare contur, la un plan orizontal al modelului
B. ecuatorul de malpoziţie secundară
C. axul de implantare
D. ecuatorul protetic
E. curbura arcadei

Răspunsuri corecte: A, D Ionescu, pg. 80
18. *Tripodarea mai poartă numele de:
A. fixarea braţului vertical în raport cu modelul de analizat
B. fixarea poziţiei modelului faţă de paralelograf
C. fixarea tijei de reperaj
D. fixarea poziţiei conectorului principal şi secundar
E. B + C
Răspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 82
19. Secvenţele preparării dinţilor stâlpi în cadrul tratamentului proprotetic al edentaţiei parţiale sunt:
A. realizarea planurilor de ghidare
B. remodelarea dinţilor stâlpi
C. echilibrarea ocluzală
D. prepararea lăcaşurilor pentru pinteni externi
E. realizarea lăcaşurilor pentru pinteni interni
Răspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 91-93
20. Lăcaşele supracingulare pentru aplicarea unor pinteni se pot prepara pe următorii dinţi:
A. canini superiori
B. incisivi centrali superiori
C. premolari superiori
D. canini inferiori
E. molari inferiori
Răspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 96
21. Zonele protetice pozitive la mandibulă sunt reprezentate de:
A. dinţii restanţi
B. torusurile mandibulare
C. crestele alveolare
D. tuberozităţi
E. tuberculii piriformi
Răspunsuri corecte: A, C, E Ionescu, pg. 111
22. Zonele protetice negative, care trebuie ocolite sau despovărate de proteza parţială scheletată maxilară
sunt:
A. mijlocul crestelor alveolare
B. bridele
C. parodonţiul marginal
D. torusul
E. mucoasa procesului alveolar lingual din dreptul conectorului principal
Răspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 113
23. Atitudinea faţă de papila incisivă, ca zonă protetică negativă, este de:
A. despovărare prin foliere 0,50 mm
B. ocolire
C. despovărare prin foliere 0,20-0,30 mm
D. gravare

E. despovărare prin foliere 2 mm
Răspunsuri corecte: B, C Ionesu, pg. 113
24. *Grosimea folierii mucoasei procesului alveolar în zona linguală, în dreptul conectorului principal,
este cuprinsă în următorul interval:
A. 0,10-0,20 mm
B. 0,30-0,40 mm
C. 0,30-2 mm
D. 1-2 mm
E. 1-5 mm
Răspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 113
25. *Numărul de croşete necesar pentru ancorarea şi stabilizarea unei proteze scheletate elaborată pentru
o edentaţie clasa a IV-a Kennedy, cu lipsa tuturor frontalilor, este de:
A. două
B. trei
C. patru
D. cinci
E. şase
Răspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 119
26. Mijloacele auxiliare de menţinere a protezelor parţiale scheletizate sunt:
A. retentivităţile anatomice
B. croşetele turnate
C. tonicitatea musculară
D. adeziunea dintre mucoasă şi baza protezei
E. B + D
Răspunsuri corecte: A, C, D Ionescu, pg. 120
27. *Toate elementele protetice care împiedică deplasările orizontale ale protezelor parţiale se numesc:
A. elemente de menţinere indirectă
B. elemente de menţinere directă
C. elemente de sprijin
D. elemente de stabilizare
E. elemente contrabasculante
Răspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 124
28. Bascularea prin desprinderea extremităţii distale a şeilor protezelor parţiale scheletate (în edentaţii
clasa I şi a II-a Kennedy) este cauzată de:
A. exostozele câmpului protetic
B. topografia şi întinderea edentaţiei
C. supraextinderea şeilor
D. actele reflexe
E. gravitaţie la mandibulă
Răspunsuri corecte: C, D Ionescu, pg. 125
29. Bascularea prin desprindere a protezelor parţiale scheletizate în edentaţiile clasa I şi a II-a Kennedy se
realizează după:

A. axa de rotaţie primară
B. linia care uneşte vârful braţelor retentive ale croşetelor plasate cel mai posterior
C. linia care uneşte marginea distală a şeilor
D. linia care uneşte vârful braţelor retentive ale croşetelor plasate cel mai anterior
E. linia fulcrum secundară
Răspunsuri corecte: B, E Ionescu, pg. 125
30. Menţinerea indirectă a protezelor parţiale scheletizate depinde de:
A. eficacitatea menţinerii directe
B. distanţa elementelor contrabasculante faţă de axa de basculare
C. numărul de elemente contrabasculante
D. rigiditatea conectorului secundar de care este legat
E. existenţa unui lăcaş special preparat
Răspunsuri corecte: A, B, D, E Ionescu, pg. 126
31. Elementele contrabasculante ale unei proteze parţiale scheletate pot fi:
A. pintenii ocluzali
B. pintenii supracingulari
C. croşetul continuu cu pinteni ocluzali sau gheruţe incizale la extremităţi
D. retentivităţile protezei
E. conectorii secundari
Răspunsuri corecte: A, B, C Ionescu, pg. 128
32. Elementele contrabasculante au următoarele funcţii auxiliare:
A. imobilizează dinţii frontali, refac punctele de contact
B. transmit forţele masticatorii şi pe dinţii stâlpi indirecţi
C. realizarea fricţiunii între dinţii stâlpi şi proteză în plan sagital
D. stabilizarea protezei;
E. rigidizează componentele croşetelor dentare turnate
Răspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 133
33. *Deplasările protezelor parţiale scheletizate care nu pot fi oprite de nici un element protetic sunt:
A. deplasările laterale
B. bascularea prin desprinderea extremităţii distale a şeilor
C. bascularea prin înfundarea extremităţii distale a şeilor
D. mezializarea protezelor
E. distalizarea protezelor
Răspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 134
34. *Axul de rotaţie după care se face bascularea prin înfundare a extremităţii distale a şeilor protezelor
parţiale scheletate trece prin:
A. vârful braţelor retentive ale croşetelor plasate cel mai posterior
B. vârful braţelor opozante ale croşetelor plasate cel mai posterior
C. pintenii cei mai meziali
D. printenii cei mai apropiaţi de edentaţie
E. extremităţile distale ale şeilor
Răspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 134

35. Diminuarea basculării prin înfundare a extremităţii distale a şeilor protezelor scheletate se poate
realiza prin următoarele metode:
A. amprente de compresiune, mai ales la mandibulă
B. căptuşirea şi rebazarea şeilor
C. plasarea unor elemente contrabasculante adiţionale
D. şei terminale extinse la maxim, dar în limite fiziologice
E. B + C
Răspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 136
36. Rotaţiile transversale ale protezelor parţiale care rezolvă edentaţiile parţiale de clasa II-a Kennedy
sunt cauzate de :
A. plasarea greşită a conectorilor secundari
B. montarea greşită a dinţilor artificiali
C. dinţilor artificiali mai laţi comparativ cu lăţimea crestelor
D. şeile protezei prea scurte
E. şeile protezei prea extinse
Răspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 138
37. Deplasările protezelor parţiale produc următoarele efecte asupra dinţilor stâlpi:
A. bruxism
B. afectarea parodonţiului profund al dinţilor stâlpi
C. efecte disortodontice
D. carii
E. inconfort pentru pacient
Răspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 140
38. *Elementele de legătură dintre şeile protezei scheletate sunt:
A. capsele
B. conectorii secundari
C. elementele de menţinere, sprijin şi stabilizare
D. croşetele
E. conectorii principali
Răspunsuri corecte: E Ionescu, pg. 141
39. Caracteristicile comune ale conectorilor principali ai protezelor scheletate sunt reprezentate de:
A. profilaxia ţesuturilor câmpului protetic
B. rigiditate
C. elasticitate
D. crează condiţii de confort pentru pacient
E. se distanţează de mucoasă
Răspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 141, 142
40. *Bara linguală se poate confecţiona când înălţimea procesului alveolar este de cel puţin:
A. 3 mm
B. 9 mm
C. 16 mm

D. 4 – 5 mm
E. 10 mm
Răspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 142
41. *Grosimea barei linguale a protezei scheletate mandibulare este de:
A. 5 mm
B. 1 cm
C. 3 mm la extremitatea superioară şi 7 mm la extremitatea inferioară
D. 1 mm la extremitatea superioară şi 3 mm la extremitatea inferioară
E. 4 mm la extremitatea superioară şi 6 mm la extremitatea inferioară
Răspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 144
42. Zonele de minimă rezistenţă ale barei linguale la proteza scheletată mandibulară sunt:
A. joncţiunea ei cu conectorul principal
B. mijlocul barei
C. joncţiunea ei cu conectorii secundari
D. unirea ei cu şeile
E. A + B
Răspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 144
43. Rolul croşetului continuu al protezei scheletate mandibulare este de:
A. a devia mandibula în poziţie excentrică
B. a rigidiza bara linguală
C. a solidariza dinţii restanţi
D. a avea efecte disortodontice
E. a lega şeile protezelor
Răspunsuri corecte: B, C Ionescu, pg. 146, 147
44. *Forma conectorilor principali maxilari cea mai confortabilă pentru pacient este de:
A. Plăcuţa mucozală dependentă de mărimea edentaţiei
B. croşet continuu
C. bare
D. conector principal dentar
E. A + B
Răspunsuri corecte: A Ionescu, pg. 150
45. *Lăţimea minimă a plăcuţei mucozale a protezei scheletate maxilare este:
A. 0,40 mm
B. 0,60 mm
C. egală cu mărimea spaţiului edentat
D. 1 mm
E. 2 mm
Răspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 150, 152
46. *Cel mai rigid conector principal maxilar este socotit:
A. plăcuţa mucozală cu lăţime redusă
B. plăcuţa mucozală cu lăţime mare
C. plăcuţa mucozală în formă de “U”

D. plăcuţa mucozală fenestrată
E. plăcuţa dentomucozală
Răspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 154
47. *Lăţimea plăcuţei posterioare a conectorului principal maxilar fenestrat este de:
A. 0,4-0,6 mm
B. 2 mm
C. 4-5 mm
D. 6-9 mm
E. 10 mm
Răspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 155
48. *Grosimea recomandată a plăcuţei mucozale în formă de „U” a protezei scheletate maxilare este:
A. 0,20 mm
B. 0,40 mm
C. 0,60 mm
D. 1 mm
E. 2 mm
Răspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 155
49. Funcţiile croşetelor dentare turnate utilizate în tratamentul edentaţiei parţiale cu proteze scheletate
sunt:
A. ancorarea
B. pasivitatea;
C. fricţiunea
D. menţinerea indirectă
E. desprinderea voluntară a protezei
Răspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 163
50. Retenţia protezei scheletate depinde de următorii factori:
A. sprijinul parodontal
B. mărimea retentivităţii subecuatoriale
C. numărul de croşete utilizate
D. tipul de croşet ales
E. poziţia pintenilor ocluzali
Răspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 163
51. *Traiectul liniei ecuatoriale tipice, după IONESCU este:
A. de la mijlocul distanţei cervico-ocluzale pe faţa proximală dinspre edentaţie trece în diagonală şi
se apropie de suprafaţă ocluzală spre faţa proximală opusă edentaţiei
B. de la mijlocul distanţei cervico-ocluzale pe faţa proximală dinspre edentaţie trece în diagonală şi
se apropie de colet spre faţa proximală opusă edentaţiei
C. de la mijlocul distanţei cervico-ocluzale pe faţa proximală opusă edentaţie trece în diagonală şi
se apropie de colet spre faţa proximală dinspre edentaţiei
D. din apropierea coletului pe faţa proximală dinspre edentaţie trece în diagonală şi se apropie de
suprafaţa ocluzală spre faţa proximală opusă edentaţiei
E. în apropierea feţei ocluzale, atât vestibular, cât şi oral
Răspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 167

52. *Elasticitatea braţului retentiv al croşetului turnat, a cărui diametru se subţiază uniform către vârf,
ajungând să fie jumătate din diametrul de la origine, este, comparativ cu cea a unuia nesubţiat:
A. egală
B. de două ori mai mică
C. de două ori mai mare
D. de patru ori mai mare
E. de opt ori mai mare
Răspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 169
53. Pintenii ocluzali externi principali prezintă următoarele caracteristici:
A. transmit forţele paralel cu axul lung al dinţilor
B. elasticitate
C. sunt plasaţi într-un lăcaş de formă hemisferică
D. sunt plasaţi într-un lăcaş în formă de coadă de rândunică
E. prezintă rigiditate absolută
Răspunsuri corecte: A, C, E Ionescu, pg. 172-174
54. Încercuirea (în protezarea parţială mobilizabilă) intervine cu rol secundar în:
A. Stabilizarea orizontală a protezei
B. sprijin
C. menţinere
D. reciprocitate
E. pasivitate
Răspunsuri corecte: A, B, C Ionescu, pg. 177
55. Reciprocitatea corectă a croşetelor se poate realiza prin următoarele metode:
A. utilizarea croşetului Ackers
B. utilizarea croşetului Ney I
C. utilizarea croşetului Ney II
D. utilizarea croşetului „Fehr”
E. utilizarea croşetului de sârmă
Răspunsuri corecte: B, C Ionescu, pg. 178, 179
56. Plasarea pintenului ocluzal, în edentaţiile terminale, în fosa mezială a dintelui stâlp determină:
A. ca proteza să acţioneze ca o pârghie de gradul I
B. ca proteza să acţioneze ca o pârghie de gradul al II-lea
C. micşorarea unghiului de înclinaţie sub care se face bascularea prin înfundare a şeilor
D. mărirea unghiului de înclinaţie sub care se face bascularea prin înfundare a şeilor
E. transmiterea mai uniformă a presiunilor pe crestele alveolare
Răspunsuri corecte: B, C, E Ionescu, pg. 183-184
57. Caracteristicile croşetelor circulare sunt:
A. braţul retentiv ajunge în zona retentivă subecuatorială dinspre ocluzal
B. porţiunea flexibilă a braţului retentiv acţionează prin tracţiune asupra retentivităţii dintelui stâlp
C. porţiunea flexibilă a braţului retentiv acţionează prin presiune asupra retentivităţii dintelui stâlp
D. dezinserţia protezelor este mai uşoară decât inserţia
E. inserţia protezelor este mai uşoară decât dezinserţia

Răspunsuri corecte: A, B, E Ionescu, pg. 185
58. Croşetul circular Ackers deschis anterior este indicat:
A. dacă zona de retenţie subecuatorială este maxim 0,25 mm
B. dacă zona de retenţie subecuatorială este maxim 0,50 mm
C. dacă retentivitatea favorabilă a dintelui stâlp este situată vestibulo-distal
D. dacă retentivitatea favorabilă a dintelui stâlp este situată vestibulo-mezial
E. în edentaţii clasa a III-a Kennedy
Răspunsuri corecte: A, D, E Ionescu, pg. 188
59. *Retentivitatea favorabilă a dintelui stâlp, pentru plasarea unui croşet circular Ackers deschis
posterior este dispusă:
A. vestibulo-distal
B. oro-mezial
C. mezial
D. distal
E. vestibulo-mezial
Răspunsuri corecte: A Ionescu, pg. 189
60. Retentivitatea favorabilă a dintelui stâlp, pentru plasarea unui croşet inelar sau cu 4 braţe, trebuie să
fie:
A. maxim 0,25 mm pe premolari
B. maxim 0,50 mm pe premolari
C. maxim 0,25 mm pe molari
D. maxim 0,50 mm pe molari
E. maxim 0,50 mm pe premolari şi molari
Răspunsuri corecte: A, D Ionescu, pg. 191
61. *Croşetul circular „în ac de păr” se aplică cel mai des pe următorii dinţi:
A. molari maxilari înclinaţi mezial
B. molari mandibulari înclinaţi mezial
C. premolari maxilari
D. premolari mandibulari
E. canini
Răspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 191
62. Croşetul Bonwill este foarte utilizat în următoarele situaţii:
A. edentaţii clasa I Kennedy
B. edentaţii clasa a II-a Kennedy
C. edentaţii clasa a III-a Kennedy
D. edentaţii clasa a IV-a Kennedy
E. A + B
Răspunsuri corecte: B, D Ionescu, pg. 191
63. *Braţul retentiv al croşetului turnat în „T” pleacă din:
A. conectorul principal
B. şaua scheletului metalic

C. pintenul ocluzal
D. croşetul continuu
E. corpul croşetului
Răspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 193
64. Utilizarea croşetului turnat în „T” este contraindicată în următoarele situaţii:
A. în edentaţii terminale, când zona retentivă a dintelui stâlp se află mezial
B. în edentaţii terminale, când dintele stâlp are un ecuator protetic înalt
C. edentaţii terminale, când zona retentivă a dintelui stâlp se află distal
D. când există o zonă retentivă muco-osoasă în dreptul conectorului secundar al braţului retentiv
E. când retentivitatea dintelui stâlp este mai mare de 0,50 mm
Răspunsuri corecte: A, B, D, E Ionescu, pg. 196-197
65. Croşetul Ney Nr.1 se aplică pe dinţii care au linia ecuatorială:
A. cu traiect tipic situat la mijlocul feţei proximale dinspre edentaţei, urcând oblic vestibular şi oral
spre ocluzal pe faţa proximală opusă edentaţiei
B. cu traseu tipic liniar în 1/3 ocluzală a dintelui stâlp
C. traseu tipic liniar în 1/3 cervicală a dintelui stâlp
D. cu traiect tipic situat la mijlocul feţei proximale dinspre edentaţei, coborând oblic vestibular şi
oral spre cervical pe faţa proximală opusă edentaţiei
E. numită „ecuator protetic Nr.1”
Răspunsuri corecte: A, E Ionescu, pg. 199
66. Din a doua grupă de croşete Ney fac parte următoarele croşete:
A. croşetul mixt biactiv
B. croşetul cu acţiune posterioară
C. croşetul cu acţiune posterioară inversă
D. croşetul unibar
E. croşetul inelar
Răspunsuri corecte: B, C, E Ionescu, pg. 201-203
67. *Croşetul R.P.I. utilizat în terapia edentaţiei parţiale cu proteze scheletate are următoarele
componente:
A. braţ retentiv divizat în formă de “T”, pinten ocluzal şi conector secundar
B. placă proximo–orală, braţ retentiv divizat în “I”, pinten ocluzal
C. braţ retentiv divizat în “I”, pinten ocluzal, placă linguală
D. braţ retentiv din sârmă, pinten ocluzal, placă palatinală
E. placă proximo–orală, braţ retentiv divizat în “I”, pinten ocluzal,conector principal
Răspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 203
68. *Croşetul mixt Ney (biactiv) este indicat pe dinţii care au linia ecuatorială:
A. tipică
B. în diagonală
C. numită „ecuator protetic Nr.2”
D. înaltă, unde retenţia este mare, aproape de ocluzal
E. coborâtă
Răspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 204

69. Avantajele croşetelor mixte utilizate în tehnologia protezelor scheletate sunt:
A. reparaţii uşoare
B. pot fi aplicate în zone de retenţie de 0,25 mm
C. contact liniar cu dintele stâlp
D. vizibilitate redusă
E. se dezactivează în timp
Răspunsuri corecte: A, C, D Ionescu, pg. 206
70. La sistemul de bare şi călăreţi Gilmore, barele au următoarea formă pe secţiune:
A. rotundă
B. pătrată
C. dreptunghiulară
D. ovală
E. semipiriformă
Răspunsuri corecte: A, C Ionescu, pg. 232
71. Din sistemele articulate de menţinere, sprijin şi stabilizare fac parte:
A. ruptorii de forţe
B. capsele
C. amortizorii de forţe
D. balamalele
E. culisele
Răspunsuri corecte: A, C, D Ionescu, pg. 245
72. Caracteristicile conectorilor secundari utilizaţi în tehnologia protezei scheletate sunt:
A. rigiditate
B. traiect vertical
C. joncţiune cu pintenii ocluzali într-un unghi de 90 de grade sau mai mic
D. traiect sinuos
E. utilizare rară
Răspunsuri corecte: A, B, C Ionescu, pg. 263
73. Tipurile de conectori secundari sunt:
A. monoactivi
B. proximali
C. interdentari
D. ai braţelor elastice ale croşetelor divizate
E. elastici
Răspunsuri corecte: B, C, D, E Ionescu, pg. 264, 266, 267, 268
74. Şaua protezei scheletate (şa metalică şi acrilică) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
A. rigiditate
B. elasticitate
C. conductibilitate termică redusă
D. adaptare intimă şi precisă la ţesuturile cu care vine în contact
E. să permită efectuarea căptuşirilor
Răspunsuri corecte: A, D, E Ionescu, pg. 268

75. La conceperea protezelor în edentaţia de clasa I Kennedy, unde retentivitatea subecuatorială este
plasată vestibulo-distal, sunt indicate următoarele croşete:
A. divizat în „T”
B. Ackers deschis edental
C. Ackers deschis dental
D. circular cu braţ întors
E. divizat în „semiT”
Răspunsuri corecte: A, B, D, E Ionescu, pg. 287
76. Caracteristicile conceperii protezelor în edentaţia clasa a II-a Kennedy sunt:
A. extinderea bazei protezei şi în zona hemiarcadei integre
B. elementul contrabasculant este unilateral
C. elementul contrabasculant nu este necesar
D. elementul contrabasculant este plasat pe partea opusă edentaţiei
E. elementul contrabasculant este plasat în vecinătatea şeii
Răspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 294
77. *Momentul amprentării preliminare în edentaţia parţială tratată cu proteze parţiale scheletizate este:
A. în prima şedinţă de prezentare a pacientului
B. după realizarea tratamentelor preprotetice
C. după realizarea tratamentelor proprotetice
D. înainte de orice fel de tratament
E. dependent de tipul de edentaţie
Răspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 344
78. *Amprenta preliminară în edentaţia parţială serveşte la confecţionarea:
A. modelului documentar
B. modelului funcţional
C. modelului de studiu şi diagnostic
D. modelului de lucru
E. modelului final
Răspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 344
79. Caracteristicile amprentei funcţionale în edentaţia parţială protezată mobilizabil sunt legate de:
A. tratamentele preprotetice
B. amprenta preliminară
C. clasa de edentaţie
D. tipul de sprijin al protezei
E. vechimea edentaţiei
Răspunsuri corecte: C, D Ionescu, pg. 345
80. Reproducerea anatomică perfectă a suportului dento-parodontal prin amprentele funcţionale, în
edentaţiile clasa I şi a II-a Kennedy are ca scop realizarea:
A. sprijinului parodontal
B. sprijinului muco-osos
C. menţinerii protezei
D. stabilizării protezei
E. protecţia ţesuturilor mucozale

Răspunsuri corecte: A, C, D, E Ionescu, pg. 345
81. Scopul amprentei funcţionale în edentaţiile clasa I şi a II-a Kennedy tratate cu proteze scheletate sunt:
A. reproducerea anatomică perfectă a dinţilor restanţi şi a ţesuturilor înconjurătoare
B. să redea forma anatomică a mucoasei crestelor alveolare
C. marginile amprentei să fie extinse la maxim, dar în limite fiziologice
D. să asigure modelarea marginală funcţională
E. să redea forma funcţională a mucoasei crestelor alveolare
Răspunsuri corecte: A, C, D, E Ionescu, pg. 345, 346
82. Amprenta funcţională necompresivă pentru realizarea protezelor scheletate este indicată în
următoarele cazuri:
A. clasa I Kennedy la maxilar
B. clasa I Kennedy la mandibulă, când se utilizează ruptori de forţe
C. clasa a II-a Kennedy la maxilar
D. clasa a III-a Kennedy la maxilar, când se utilizează ruptori de forţe
E. clasa a IV-a Kennedy la mandibulă
Răspunsuri corecte: A, B, C Ionescu, pg. 346
83. În edentaţiile clasa a III-a Kennedy, în care protezele scheletate au sprijin dento-parodontal, scopul
amprentei funcţionale este:
A. reproducerea anatomică perfectă a dinţilor restanţi
B. redarea formei anatomopatologice a mucoasei crestelor alveolare
C. redarea formei estetice a mucoasei crestelor alveolare
D. marginile amprentei nu trebuie modelate funcţional
E. marginile amprentei să fie modelate funcţional
Răspunsuri corecte: A, E Ionescu, pg. 351-352
84. Amprenta funcţională de spălare se utilizează pentru confecţionarea protezelor scheletate în
următoarele tipuri de edentaţii:
A. clasa I Kennedy la mandibulă
B. clasa a II-a Kennedy la mandibulă
C. clasa a III-a Kennedy la maxilar, unde şeile nu au versant vestibular
D. clasa a III-a Kennedy la mandibulă, unde şeile nu au versant vestibular
E. clasa a IV-a Kennedy la maxilar, unde şeile nu au versant vestibular
Răspunsuri corecte: C, E Ionescu, pg. 352
85. *Momentul turnării modelului într-o amprentă cu alginate este:
A. în maxim 1-2 minute
B. în maxim 15 minute
C. în maxim o oră
D. în maxim 24 de ore
E. dependent de tehnica de amprentare
Răspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 360
86. Impreciziile de suprafaţă ale amprentelor cu alginate pot fi:
A. bule de aer
B. lipsuri

C. desprinderea parţială a alginatului din lingură
D. imprecizii la nivelul bolţii palatine
E. imprecizii la nivelul dinţilor restanţi
Răspunsuri corecte: A, B, D, E Ionescu, pg. 361
87. Metodele de determinare şi înregistrare a relaţiei intermaximare în edentaţia parţială tratată cu proteze
scheletate sunt:
A. dependente de situaţia clinică
B. independente de situaţia clinică, obligatoriu cu şabloane de ocluzie
C. poziţionarea manuală a modelelor în imtercuspidare maximă
D. poziţionarea modelelor cu ajutorul materialelor de înregistrare a poziţiei de intercuspidare
maximă
E. cu ajutorul şabloanelor de ocluzie
Răspunsuri corecte: A, C, D, E Ionescu, pg. 516, 517, 519
88. *Poziţionarea manuală a modelelor în intercuspidare maximă, în vederea confecţionării unor proteze
scheletate se face în următoarele situaţii:
A. în orice situaţie
B. în nici o situaţie
C. când există cel puţin patru unităţi de masticaţie, repartizate câte două bilateral
D. în edentaţii reduse, cu ocluzie stabilă şi cu dimensiunea verticală de ocluzie păstrată sau redusă
E. în funcţie de vârsta pacientului
Răspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 516
89. Determinarea şi înregistrarea relaţiei intermaxilare în edentaţia parţială tratată cu proteze scheletate se
face cu şabloane de ocluzie în următoarele situaţii:
A. întotdeauna
B. în nici o situaţie
C. în edentaţiile de clasa I şi a II-a Kennedy, când nu mai sunt unităţi de masticaţie suficiente
D. în edentaţiile de clasa a IV-a Kennedy întinse sau extinse, cînd opus edentaţiei parţiale se află o
edentaţie parţială sau totală
E. când există cel puţin patru unităţi de masticaţie, repartizate câte două bilateral
Răspunsuri corecte: C, D Ionescu, pg. 519
90. *Determinarea funcţională a relaţiilor intermaxilare în edentaţia parţială tratată cu proteze scheletate
nu poate fi utilizată în următoarele situaţii:
A. edentaţii clasa I Kennedy
B. edentaţii clasa a II-a Kennedy
C. edentaţii clasa a III-a Kennedy
D. edentaţii clasa a IV-a Kennedy
E. în nici o situaţie
Răspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 522
91. După aplicarea protezelor parţiale scheletete în cavitatea bucală se verifică:
A. fizionomia
B. fonaţia
C. menţinerea şi stabilitatea protezelot
D. gradul de finisare al protezelor

E. ocluzia
Răspunsuri corecte: A, C, E Ionescu, pg. 539-543
92. Testul de rotaţie al protezei scheletate se referă la:
A. verificarea dacă proteza basculează prin înfundare
B. verificarea dacă proteza basculează prin desprindere
C. verificarea dacă proteza basculează vestibulo-oral
D. aplicarea de presiuni pe extremitatea distală a şeii şi pe elementele contrabasculante
E. aplicarea de tracţiuni verticale asupra protezei
Răspunsuri corecte: A, D Ionescu, pg. 540
93. *Verificarea menţinerii protezei scheletate se efectuează prin:
A. presiuni alternative pe dinţii stâlpi
B. presiuni alternative pe dinţii laterali artificiali şi pinteni
C. existenţa unei adaptări optime a pintenilor ocluzali în lăcaşurile special preparate
D. tracţiuni în axul de dezinserţie al protezei asupra porţiunilor flexibile ale braţelor retentive ale
croşetelor
E. testul de rotaţie al protezei
Răspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 541
94. După aplicarea protezelor parţiale scheletizate, durerea localizată numai la nivelul crestelor poate fi
cauzată de:
A. exostoze
B. conectori principali elastici
C. mucoasă subţire, atrofică lezată de marginile subţiri ale protezei
D. şei supraextinse
E. contacte premature şi interferenţe
Răspunsuri corecte: A, C, E Ionescu, pg. 547-548
95. Cauzele care determină muşcarea obrajilor la pacienţii purtători de proteze parţiale sunt:
A. tonusul scăzut al muşchiului buccinator
B. tonusul crescut al orbicularului buzelor
C. ocluzie laterală cap la cap
D. comportamentul propulsiv al limbii
E. nu există
Răspunsuri corecte: A, C Ionescu, pg. 549
96. Cauza ineficienţei masticatorii determinată de o proteză parţială pot fi:
A. lipsa de menţinere a protezei
B. dinţi artificiali abrazaţi
C. dureri
D. introducerea unor cantităţi prea mari de alimente în gură
E. ingestia unor fragmente mari de alimente nemestecate
Răspunsuri corecte: A, B, C, D Ionescu, pg. 551
97. Readaptarea prin căptuşire a protezelor parţiale scheletate se fac atunci când:
A. scheletul metalic este în stare bună şi perfect adaptat la dinţii restanţi
B. dinţii artificiali sunt în stare bună şi montaţi corect

C. croşetele turnate au fost înlocuite cu croşete de sârmă
D. extinderea şeilor este prea mare
E. ocluzia poate fi echilibrată prin mici şlefuiri
Răspunsuri corecte: A, B, E Ionescu, pg. 555
98. Necesitatea căptuşirii protezelor parţiale scheletate de clasa I şi a II-a Kennedy se apreciază prin:
A. inocluzia laterală
B. lipsa eficienţei masticatorii
C. aplicarea de presiuni digitale pe extremitatea distală a şeii şi pe elementele contrabasculante, la
care aceasta se mobilizează
D. testul de rotaţie al protezei este pozitiv
E. abrazia dinţilor artificiali
Răspunsuri corecte: C, D Ionescu, pg. 555-556
99. Rebazarea protezelor parţiale scheletate se poate face în următoarele condiţii:
A. dinţi artificiali abrazaţi
B. dinţi artificiali nedeterioraţi
C. schelet integru şi bine adaptat pe dinţi
D. ocluzia poate fi corectată prin mici şlefuiri şi echilibrare
E. scheletul nu se mai adaptează pe dinţii stâlpi
Răspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 562
100. Refacerea şeilor protezelor scheletate şi a arcadelor artificiale se va face când:
A. dinţii artificiali sunt nedeterioraţi
B. proteza scheletată a suferit mai multe căptuşiri
C. scheletul metalic nu se mai adaptează
D. dinţii artificiali s-au deteriorat sau abrazat
E. apar atrofii galopante de creastă alveolară
Răspunsuri corecte: B, D, E Ionescu, pg. 563

1. *Contactul vârf cuspid – fund fosetă prezintă ca avantaj major:
a) Permite o libertate a contactelor dento-dentare
b) Permite cea mai eficientă triturare a alimentelor
c) Permite abrazarea fiziologică mai rapidă a reliefului ocluzal
d) Permite modelara mai uşoară a reliefului ocluzal la refacerile protetice fixe
e) Permite adaptarea cu uşurinţă prin şlefuire selectivă a refacerilor proteice fixe
E
2. *Contactul vârf cuspid – vârf cuspid:
a) Este stabil
b) Are eficienţă masticatorie mare
c) Protejează mucoasa jugală de rănire
d) La cuspizii vestibulari mandibulari solicitările ocluzale date de un astfel de contact sunt
transmise în direcţia apexului
e) La cuspizii vestibulari maxilari solicitările ocluzale date de un astfel de contact sunt transmise
în direcţia apexului
D
3. Un contact dento-dentar este patogen prin faptul că determină:
a) Deraparea mandibulei faţă de maxilar
b) Transmiterea forţelor în afara axului lung al dinţilor
c) Abraziunea patologică
d) Migrări dentare
e) Apariţia pungilor parodontale
A, B, C, D
4. Cauza inocluziei sagitale (cu absenţa stopurilor ocluzale din grupul al II-lea) se referă la:
a) Abraziune ad pallatum
b) Înghesuirea incisivilor mandibulari (cu erupţie incompletă)
c) Înghesuirea incisivilor maxilari (cu erupţie incompletă)
d) Deglutiţie atipică
e) Particularităţi rasiale
B, C, D
5. Contactul dento-dentar în suprafaţă:
a) Este funcţional
b) Este nefuncţional
c) În cele mai multe cazuri este stabil
d) În cele mai multe cazuri este instabil
e) Favorizează suprasolicitarea ocluzală
B, C, E
6. *După Hellman în I.M. suprafeţele de contact sunt în număr de:
a) 118

) 128
c) 138
d) 148
e) 158
C
7. *După teoria gnatologică lateralitatea se face cu:
a) Ghidaj canin
b) Ghidaj antero-lateral
c) Ghidaj de grup lateral fără canin
d) Ghidaj de grup lateral cu canin
e) Fără contacte dentare, ghidajul fiind asigurat de bolul alimentar
A
8. După teoria funcţionalistă (PMS):
a) Toţi subiecţii prezintă point centric
b) Toţi subiecţii prezintă long centric
c) Lateralitatea se face cu ghidaj de grup lateral fără canin
d) Lateralitatea se face cu ghidaj de grup inclusiv caninul
e) Lateralitatea se face cu ghidaj canin
B, D
9. Stopurile ocluzale trebuie să fie multiple pentru asigurarea:
a) Stabilităţii ocluzale
b) Uzurii (abraziunii) uniforme a dinţilor
c) Transmiterii solicitărilor în axul lung al dinţilor
d) Repartizării uniforme a solicitărilor pentru fiecare dinte
e) Unei deglutiţii fiziologice
B, D
10. Interferenţele lucrătoare în lateralitate pot fi cauzate de morfologia ocluzală realizată
necorespunzător la refacerile protetice:
a) Înălţimea prea mare a cuspizilor linguali mandibulari
b) Înălţimea prea mare a cuspizilor vestibulari maxilari
c) Ghidaj canin prea deschis
d) Ghidaj canin prea abrupt (vertical)
e) Grosimea prea mare a versantului intern al cuspidului vestibular maxilar
A, B, C, E
11. Ariile de contact:
a) Dispersează forţele verticale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale
b) Dispersează forţele orizontale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale
c) Menţin continuitatea arcadelor dentare
d) Păstrează integritatea tisulară a gingiei interdentare
e) Permit mobilitatea fiziologică proprie fiecărui dinte

B, C, D, E
12. Ariile de contact la dinţii frontali se situează:
a) Treimea incizală
b) Treimea medie
c) Treimea cervicală
d) Treimea vestibulară
e) Treimea orală
A, D
13. Un overbite crescut se asociază cu:
a) Cuspizi aplatizaţi
b) Cuspizi bine reprezentaţi
c) Curba sagitală accentuată
d) Curba sagitală ştearsă
e) Curba transversală accentuată
B, C
14*Stopurile ocluzale din grupa a II-a sunt asigurate de:
a) Cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori
b) Cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferiori
c) Marginile incizale ale dinţilor frontali inferiori
d) Cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor superiori
e) Cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori
C
15. *Cel mai funcţional contact dento-dentar este:
a) Vârf cuspid-planşeu fosă
b) Tripodic
c) Vârf cuspid-vârf cuspid
d) Vârf cuspid-versant fosă
e) În suprafaţă
B
16. Fiecare dinte are contact cu doi antagonişti cu excepţia:
a) Incisivului central superior
b) Incisivului central inferior
c) Molarului 3 superior
d) Molarului 3 inferior
e) Caninului inferior
B, C
17.Următoarele contacte sunt funcţionale:
a) Tripodic
b) Vârf cuspid-planşeu fosă
c) Vârf cuspid-vârf cuspid

d) Vârf cuspid-versant fosă
e) În suprafaţă
A, B
18. Raportul psalidodont presupune:
a) Overbite de 1-3 mm
b) Overbite de 1/2-1/3 din faţa vestibulară a dinţilor frontali inferiori
c) Overbite mai mic de 1 mm
d) Overbite mai mare de 3 mm
e) Overjet 0
A, B

19. Particularitatile caninului :
a) Sensibilitate exteroceptiva deosebita
b) Pozitie privilegiata pe arcada
c) Participa la realizarea ghidajului anterior si lateral
d) Pe fata palatinala are o creasta de smalt mediana
e) Prezinta o densitate mare de termoreceptori.
Rãsp: B,C,D
20. Cuspizii de sprijin :
a) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M superiori
b) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M inferiori
c) Grupa a doua- marginile incizale ale frontalilor superiori
d) Grupa a treia- cuspizii palatinali ai PM,M superiori
e) Grupa a treia- cuspizii linguali ai PM, M inferiori.
Rãsp: B,D
21. Contactul tripodic :
a) Apare la cuspizi ascutiti
b) Apare la cuspizi rotunjiti
c) Este cel mai functional
d) Face contact cu planseul fosei
e) Cu efort minim da efect maxim.
Rãsp: B,C,E
22. Zonele receptoare antagoniste pentru cuspizii de sprijin sunt :
a) Fosele marginale
b) Fosele palatinale
c) Fosele centrale
d) Fosele vestibulare
e) Ambrazurile ocluzale.
Rãsp: A,C,E
23. Contacte ocluzale nefunctionale :
a) Varf cuspid- versant fosa
b) Versant cuspid- versant fosa
c) Varf cuspid- planseu fosa
d) Varf cuspid- varf cuspid
e) Contact in suprafata.
Rãsp: A,B,D,E

24 .Între elementele componente ale unui stop ocluzal se pot încadra:
a) cuspidul de sprijin
b) cuspidul de stabilizare sau ghidaj
c) marginea incizală
d) creasta marginală
e) fosa cu localizare ocluzală
Răspuns corect a,c,d,e
25. Contactul tripodic prezintă următoarele caracteristici:
a) apare la arcadele cu cuspizi rotunjiţi
b) volumul cuspidului este mai mare decît spaţiul oferit de fosă
c) vîrful cuspidului nu face contact cu fundul fosei
d) este un contact instabil
e) apare în cazul cuspizilor cu vîrfuri ascuţite
Răspuns corect a,b,c
26. Cuspidul de sprijin al primului premolar mandibular poate realiza în mod normal
contact cu:
a) fosa mezială a premolarului secund maxilar
b) fosa distală a premolarului secund maxilar
c) fosa mezială a primului premolar maxilar
d) ambrazura delimitată de crestele marginale ale caninului şi primului premolar maxilar
e) Ambrazura delimitată de crestele marginale ale primului şi celui de-al doilea premolar
maxilar
Răspuns corect c,d
27. Următorii cuspizi de sprijin angrenează, în mod normal, o fosetă centrală:
a) mezio-palatinal al primului molar maxilar
b) disto-palatinal al primului molar maxilar
c) mezio-palatinal al molarului secund maxilar
d) centro-vestibular al primului molar mandibular
e) mezio-vestibular al primului molar mandibular
Răspunsuri corecte a,c,d
28. Următorii cuspizi de sprijin pot contacta o fosă proximală:
a) vestibular a primului premolar mandibular
b) mezio-vestibular a primului molar mandibular
c) centro-vestibular a primului molar mandibular
d) mezio-palatinal al primului molar maxilar
e) mezio-palatinal al molarului secund maxilar
Răspunsuri corecte a,b

29. Transmiterea forţelor ocluzale în axul lung al dinţilor se face în următoarele
condiţii:
a) Când există contacte dentare de tip cuspid-creste marginale
b) Când există contacte dentare de tip cuspid-fosetă
c) Când există contact tripodic
d) Când există contact de tip cuspid fosetă proximală
e) Când există contact cuspid pe cuspid
Rãsp: B,C
30. Ocluzia habituală prezintă următoarele caracteristici:
a) a apărut în urma unui contact prematur ce a acţionat o lungă perioadă de timp
b) e diferită faţă de intercuspidarea maximă iniţială
c) linia mediană e în linie dreaptă
d) pacientul acuză disconfort
e) este ireversibilă
A,b,e,
31. Stopurile ocluzale :
a) Sunt contacte dento – dentare
b) Sunt importante în menţinerea DVO normale
c) Sunt indispensabile menţinerii dinţilor în poziţia corectă pe arcadă, împiedicând migrările
d) Sunt reprezentate întotdeauna de contactul unui cuspid de sprijin cu o fosetă centrală
antagonistă
e) Dacă sunt multiple şi corect plasate, realizează o uzură egală pe toţi dinţi
Rãsp: A,B,E
32. În ghidajul lateral, dezocluzia dinţilor laterali (cuspidaţi) trebuie să se facă în felul următor:
a) în ghidaj canin dezocluzia pe partea lucrătoare şi nelucrătoare
b) în ghidaj canin dezocluzia numai pe partea nelucrătoare
c) în ghidaj antero-lateral dezocluzia pe partea nelucrătoare şi pe partea lucrătoare
d) în ghidaj antero-lateral dezocluzia numai pe partea nelucrătoare
e) în ghidaj lateral de grup dezocluzia pe partea nelucrătoare
A,c,e,
33. Contactele ocluzale “în suprafaţă” :
a) Sunt stabile în majoritatea cazurilor
b) Sunt funcţionale
c) Sunt nefuncţionale
d) Sunt cel mai adesea iatrogene
e) Atrag un efort suplimentar (timp şi forţă) pentru o masticaţie satisfăcătoare
Rãsp: A,C,D,E

34. Criteriile ocluziei funcţionale după teoria gnatologică sunt:
a) Deglutiţia să se efectueze totdeauna în RC
b) Mişcarea de lateralitate să se realizeze cu ghidaj de grup lateral, inclusiv caninul
c) Toţi indivizii să prezinte point – centric
d) Dacă există long – centric, IM şi RC să se realizeze la aceeaşi dimensiune verticală
e) La nivelul stopurilor ocluzale din grupa I şi III să se realizeze contact tripodic
Rãsp: A,C,E
35. Criteriile ocluziei funcţionale conform teoriei funcţionaliste sunt :
a) În propulsie să nu existe contact între dinţii posteriori
b) Mişcarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canină
c) Intercuspidarea maximă (IM) este anterioară poziţiei de relaţie centrică (RC)
d) În mişcarea de lateralitate nu trebuie să existe contacte pe partea nelucrătoare
e) Să nu existe interferenţe pe parcursul long-centricului
Rãsp: A,C,D,E
36. Trauma ocluzală primară presupune :
a) Existenţa unui parodonţiu iniţial sănătos
b) Acţiunea unei forţe ocluzale de intensitate prea mare
c) Acţiunea forţei ocluzale un timp prea îndelungat
d) Acţiunea forţei ocluzale normale asupra unui parodonţiu afectat
e) Acţiunea forţei ocluzale în afara axului longitudinal al dinţilor
Rãsp: A,B,C,E
37. Şcoala românească consideră că o ocluzie funcţională trebuie să îndeplinească o
serie de criterii :
a) Coincidenţă între RC şi IM
b) Stopuri ocluzale multiple şi stabile în RC
c) Absenţa interferenţelor pe partea lucrătoare în mişcarea de lateralitate
d) Contacte ocluzale în suprafaţă între dinţi
e) Dezocluzia dinţilor cuspidaţi în mişcarea de propulsie
Rãsp: B,C,E
38. Neconcordanţa ghidajului anterior cu mişcările mandibulei poate apare :
a) Când un ghidaj anterior abrupt se asociază cu mişcări predominant verticale
b) Când există unele interferenţe la nivelul dinţilor cuspidaţi
c) Când există un ghidaj anterior mai deschis, asociat unei scheme de mişcări masticatorii
cu predominanţă orizontală
d) Când un ghidaj anterior abrupt se asociază cu mişcări mandibulare predominant
orizontale
e) Când ghidajul anterior iniţial corect, a fost modificat prin lucrări protetice
Rãsp: B,D,E (14, pag. 158-159)
39. În legătură cu tipurile de contacte ocluzale, contactul vârf cuspid – planşeu fosă:

a) apare la arcadele ce prezintă cuspizi cu vârfurile ascuţite;
b) apare la arcadele ce prezintă cuspizi mai rotunjiţi;
c) acest gen de conctat este strâns;
d) fosetele antagoniste în care se realizează aceste contacte sunt larg deschise;
e) este un contact uşor instabil.
Răspunsuri corecte: A, D, E.
40. În legătură cu cuspizii de ghidaj sunt corecte următoarele afirmaţii:
a) realizează contacte cu aria ocluzală;
b) nu realizează contacte cu aria ocluzală;
c) contactele se fac doar prin versantele lor interne;
d) contactele se fac doar prin versantele lor externe;
e) pot fi asemănaţi din punct de vedere al gradului de acoperire şi prezenţei treptei sagitale,
cu dinţii frontali.
Răspunsuri corecte: B, C, E
41. Cuspizii de sprijin sunt:
a) cuspizii vestibulari ai molarilor inferiori;
b) cuspizii linguali ai molarilor inferiori;
c) cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor superiori;
d) cuspizii linguali ai premolarilor inferiori;
e) cuspizii palatinali ai premolarilor superiori.
Răspunsuri corecte: A, E
42. In legătură cu prima grupă de cuspizi de sprijin sunt corecte următoarele afirmaţii:
a) este reprezentată de cuspizii vestibulari ai molarilor şi premolarilor inferiori;
b) este reprezentată de cuspizii palatinali ai molarilor şi premolarilor superiori;
c) este reprezentată de cuspizii linguali ai molarilor şi premolarilor inferiori;
d) este reprezentată de cuspizii vestibulari ai molarilor şi premolarilor superiori
e) în cazul unor relaţii interarcadice ortognate, cuspizii din această grupă oclud cu
versantele proximale ale crestelor marginale, cu fose centrale şi cu o fosă distală de la nivelul
dinţilor antagonişti.
Răspunsuri corecte: A, E
43. În cazul unei ocluzii funcţionale, contactele dintre cuspizii de sprijin şi zonele receptoare
antagoniste au loc în următoarele variante:
a) cuspizi – cuspizi;
b) cuspizi – fose centrale;
c) cuspizi – margini incizale;
d) cuspizi – fose marginale;
e) cuspizi – ambrazuri ocluzale.
Răspunsuri corecte: B, D, E
44. Contactele nefuncţionale sunt următoarele:
a) vârf cuspid – fund fosetă;

) versante cuspid – versante fosetă (tripodic);
c) versant cuspid – versant fosetă;
d) vârf cuspid – vârf cuspid;
e) contact în suprafaţă.
Răspunsuri corecte: C, D, E
45. Contactele în suprafaţă au următoarele caracteristici:
a) suprafeţele plane se potrivesc perfect;
b) sunt stabile;
c) sunt nefuncţionale;
d) sunt contacte funcţionale;
e) toate de mai sus.
Răspunsuri corecte: A, B, C
46. Caracteristicile contactului tripodic sunt:
a) se realizează în cel puţin trei puncte;
b) aceste tip de contact este cel mai funcţional;
c) este foarte greu de realizat la lucrările protetice fixe;
d) necesită existenţa long-centric;
e) toate de mai sus.
Răspunsuri corecte: A, B, C
47. Contactul vârf cuspid – fund fosetă:
a) permite alunecarea mandibulei în long-centric;
b) se realizează în cel puţin trei puncte;
c) este un contact nefuncţional;
d) este un contact funcţional;
e) nici una din afirmaţiile de mai sus nu este adevărată.
Răspunsuri corecte: A, D
48.* Teoria gnatologică afirmă următoarele criterii de ocluzie funcţională:
a) I.M. coincide cu R.C.;
b) contacte de tip tripodic;
c) deglutiţia se efectuează întotdeauna în relaţie centrică;
d) mişcarea de lateralitate se face întotdeauna cu conducere canină;
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte.
Răspunsuri corecte: E

49. Din faţa ocluzală fac parte următoarele versante:
a) intern al cuspidului vestibular mandibular
b) extern al cuspidului vestibular mandibular
c) intern al cuspidului palatinal maxilar
d) extern al cuspidului palatinal maxilar
e) toate versantele cuspizilor
A,c
50. Despre ocluzia funcţională, Şcoala românească afirmă următoarele:
a) stopuri ocluzale stabile, multiple şi simultane în R.C. şi I.M.;
b) dezocluzia tuturor dinţilor cuspidaţi când mandibula efectuează mişcarea de propulsie;
c) dezocluzia dinţilor cuspidaţi de pe partea nelucrătoare când mandibula face mişcare de
lateralitate;
d) contactele dentare să fie de tip cuspid - fosetă;
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte.
Răspunsuri corecte: A, B, C
51. Teoria lui Jankelson afirmă următoarele:
a) pentru triturarea alimentelor sunt folosite numai mişcări verticale;
b) stopurile ocluzale de gradul I şi III se fac de tip vârf cuspid – fund fosetă;
c) stopurile ocluzale de gradul I şi III se fac de tip versant cuspid – versant fosetă;
d) mişcarea de lateralitate se face fără contacte dento - dentare;
e) ocluzia miocentrică este anterioară R.C.
Răspunsuri corecte: A, B, D, E
52. Fenomenul Thielemann are următoarele caracteristici:
a) dintele anterior interesat se mobilizează, migrează spre vestibular şi spre planul de
ocluzie;
b) este o interferenţă în propulsie pe partea nelucrătoare;
c) este o interferenţă în lateralitate pe partea lucrătoare;
d) este un contact prematur în propulsie pe partea nelucrătoare;
e) este un contact prematur în propulsie pe partea lucrătoare.
Răspunsuri corecte: A, B
53. Curba lui Wilson în dentiţia permanentă este patologică:
a) Cu concavitate spre inferior
b) Cu concavitate spre superior
c) Orizontală
d) Răspunsurile a), b) sunt corecte
e) Răspunsurile b), c) sunt corecte
Răspuns corect: a), c)

54. Care dintre următoarele afirmaţii exprimă normalitatea:
a) Şanţul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articulează anterior de cuspidul
meziovestibular al omologului
b) Şanţul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articulează în dreptul cuspidului
meziovestibular al omologului
c) Şanţul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articulează posterior de cuspidul
meziovestibular al omologului
d) Caninul inferior articulează cu caninul superior
e) Caninul inferior articulează între caninul şi incisivul lateral superiori
Răspuns corect: b), e)
55. Dinţii care articulează în mod normal numai cu omologul său sunt:
a) Incisivul central inferior temporar
b) Incisivul central superior temporar
c) Molarul doi temporar superior
d) Molarul doi temporar inferior
e) Molarul de minte superior
Răspuns corect: a), c), e)
56. Forma normală a arcadei dentare maxilare este de:
a) elipsă
b) forma literei U
c) forma literei M
d) de parabolă
e) de hiperbolă
A,b
57. Ocluzia de necesitate prezintă următoarele caracteristici:
a) este reversibilă
b) este ireversibilă
c) produce abrazia asimetrică
d) e provocată de un contact prematur apărut recent
e) provoacă devierea mandibulei
A, d,e
58*. Cel mai sensibil muşchi la tulburările de ocluzie este:
a) maseterul
b) pterigoidianul intern (medial)
c) genio-hioid
d) milo-hioid
e) temporalul
e

59. Cuspizii de sprijin.
a) Se mai numesc cuspizii activi
b) Se mai numesc cuspizi de echilibru
c) se mai numesc cuspizi de ghidaj
d) sunt cei linguali inferiori
e) sunt cei palatinali
A, e
60. Creasta mezio-distală desparte:
a) faţa ocluzală de faţa vestibulară a dintelui
b) faţa ocluzală de faţa palatinală a dintelui
c) faţa ocluzală de faţa linguală a dintelui
d) faţa ocluzală de faţa mezială a dintelui
e) faţa ocluzală de faţa distală a dintelui
A,b,c
61. Teoria gnatologică clasică cu privire la ocluzie susţine următoarele:
a) Întotdeauna să existe point-centric
b) acceptă prezenţa long-centric-ului
c) acceptă prezenţa wide-centric-ului
d) mişcarea de lateralitate se face întotdeauna cu conducere canină
e) deglutiţia se face în relaţie centrică
a,d.e
62. Corelaţia între ghidajul anterior şi alte structuri:
a) cu panta tuberculului articular de la nivelul ATM
b) înălţimea cuspizilor
c) adâncimea curbei sagitale
d) adâncimea curbei transversale
e) forma arcadei
A,b,c
*63. Poziţia de cap la cap între un singur incisiv maxilar cu antagonistul său, depistată în
mişcarea de propulsie se numeşte:
a) ocluzie instabilă
b) interferenţă în propulsie pe partea lucrătoare
c) interferenţă în propulsie pe partea nelucrătoare
d) contact prematur în propulsie pe partea lucrătoare
e) contact prematur în propulsie pe partea nelucrătoare
D

64. Ambrazurile ocluzale:
a)sunt spaţii deschise spre ocluzal
b) sunt spaţii deschise spre vestibular
c) fac parte din faţa ocluzală anatomică a dintelui
d) fac parte din suprafaţa ocluzală triturantă
e) sunt elemente componente ale stopurilor ocluzale
A,d,e
65. Elementele componente ale stopurilor ocluzale sunt:
a) cuspizii vestibulari maxilari
b) cuspizii vestibulari mandibulari
c) cuspizii palatinali
d) cuspizii linguali inferiori
e) ambrazurile
B,c,e
66. Caracteristicile poziţiei de repaus a mandibulei:
a) este dependentă de musculatură
b) este o poziţie fundamentală
c) este indiferentă de prezenţa sau absenţa dinţilor
d) are aplicabilitate clinică
e) este utilă pentru determinarea relaţiei centrice
A,b,c,d
*67. Contactul ocluzal stabil dar nefuncţional este:
a) vârf cuspid- versant fosetă
b) versant cuspid-versant fosetă
c) contact cuspid pe cuspid
d) contact în suprafaţă
e) absenţa contactelor
D
68. Următoarele afirmaţii sunt corecte:
a) cuspizii palatinali fac parte din grupa a doua a cuspizilor de sprijin
b) cuspizii vestibulari mandibulari fac parte din grupa I a cuspizilor de sprijin
c) cuspizii de echilibru se mai numesc cuspizi activi
d) cuspizii de sprijin participă la masticaţie
e) primii molari mandibulari au câte 3 cuspizi vestibulari
B,d,e

69. Trauma ocluzală secundară:
a) acţionează asupra unui parodonţiu sănătos
b) acţionează asupra unui parodonţiu afectat
c) poate fi generată de forţe ocluzale de intensitate normală
d) este generată de forţe ocluzale cu durată prelungită în timp
e) este favorizată de forţe care se transmit în afara axului lung al dintelui.
B,c,d,e,
70. Aspectele normale ale ghidajului anterior sunt atunci când:
a) la ghidaj participă doi dinţi situaţi de aceeaşi parte a liniei mediane
b) la ghidaj participă doi dinţi situaţi de o parte şi de alta a liniei mediane
c) la ghidaj participă trei incisivi
d) în poziţia de cap la cap în propulsie contactul se face pe un singur incisiv
e) în zonale laterale se produce inocluzia
B,c,e,
71. Contactul tripodic:
a) e caracteristic morfologiei primare
b) e cel mai stabil contact
c) e cel mai eficient
d) se recomandă cu prioritate în realizarea protezelor parţiale fixe şi a coroanelor
e) permite realizarea long-centric-ului.
A,b,c,
72. Ocluzia habituală permite următoarele caracteristici:
a) prezintă abrazie simetrică
b) linia intermaxilară e deviată
c) a apărut în urma unui contact prematur instalat de scurt timp
d) este reversibilă
e) este tolerată de pacient
B,e,
*73. Cel mai recomandat contact dento-dentar în cazul realizării unei proteze parţiale fixe este:
a) tripodic
b) cuspid-fosetă
c) în suprafaţă
d) dipodic
e) cuspid-cuspid
B

74. Ocluzia de necesitate se caracterizează prin:
a) produce abrazie asimetrică
b) e provocată de un contact prematur recent
c) este reversibila
d) provoacă disconfort pacientului
e) este ireversibilă
B,c, d.
75. Din faţa ocluzală fac parte următoarele versante:
a) intern al cuspidului palatinal
b) extern al cuspidului palatinal
c) intern al crestei marginale
d) extern al crestei marginale
e) extern al cuspidului vestibular maxilar
A,c
76. Forma normală a arcadei mandibulare este:
a) parabolă
b) hiperbolă
c) elipsă
d) formă de U
e) formă de M
A,b
77. Curba sagitală:
a) se mai numeşte curba Wilson
b) se mai numeşte curba Spee
c) la nivelul mandibulei este orientată cu concavitatea în sus
d) la nivelul maxilarului este orientată cu convexitatea în jos
e) este linia care uneşte vârful cuspizilor linguali
B,c,d
78. Fascicolul superior al muşchiului pterigoidian lateral se inseră pe:
a) colul condilului
b) foseta pterigoidă
c) menisc
d) pe capsula articulară
e) apofiza coronoidă
C,d,
79. Ambrazura cervicală:
a) e deschisă spre cervical
b) se numeşte triunghi interdentar
c) are rol activ în masticaţie

d) asigură spaţiu pentru gingia interdentară
e) protejează gingia interdentară
a.b.d.e.
80. Cuspiziii vestibulari mandibulari:
a) sunt cuspizi de echilibru
b) sunt cuspizi de sprijin
c) sunt cei mai globuloşi
d) articulează cu vârful cuspizilor antagonişti
e) sunt foarte eficienţi în masticaţie
B,c,e
*81. Muşchiul care produce propulsia pură a mandibulei este:
a) fasciculul superior al muşchiului pterigoidian lateral
b) fasciculul inferior al muşchiului pterigoidian lateral
c) muşchiul pterigoidian intern
d) muşchiul temporal
e) maseterul.
A
82. Simptome şi semne clinice ale unui contact prematur recent apărut:
a) disconfort, senzaţia de dinte înalt
b) devierea mandibulei la închiderea gurii
c) modificări ale parodonţiului marginal
d) contact prematur în RC sau IM
e) creşterea DVO
A,b,d
83. Poziţia de IM prezintă următoarele caracteristici:
a) realizează contact maxim între dinţi
b) coincide întotdeauna cu poziţia de RC
c) poate fi determinată cu uşurinţă
d) poate fi înregistrată
e) e utilizată frecvent în construcţia protezelor parţiale fixe.
A,c,d,e,
84. În sindromul molarului de 6 ani apar următoarele semne:
a) absenţa molarului prim mandibular (extras)
b) egresiunea molarului prim maxilar
c) vestibularizarea incisivului lateral maxilar
d) mezio-linguo-versiunea molarului doi mandibular
e) egresiunea molarului trei mandibular
A,b,d
85. Teoria gnatologică cu privire la ocluzie susţine următoarele:
a) contactele ocluzale să fie de tip tripodic

) în propulsia mandibulei să existe contacte la nivelul molarilor de minte
c) deglutiţia se face în relaţie centrică
d) să existe long-centric
e) să existe wild-centric
A,c,
86. Spaţiul Christensen apare:
a) în poziţia de cap la cap în propulsie
b) în poziţia de repaus a mandibulei
c) în ocluzia deschisă frontală
d) în poziţia de cap la cap în lateralitate, la nivelul părţii nelucrătoare
e) în prezenţa unui contact prematur care nu permite contactul dinţilor în IM
A,d
*87. Cel mai stabil contact din grupa a treia a cuspizilor de sprijin este cel la nivelul:
a) primului premolar maxilar
b) premolarului doi maxilar
c) cuspizilor mezio-palatinali ai molarilor doi şi trei
d) cuspidului disto-palatinal al molarului prim
e) cuspidului disto-palatinal al molarului doi
C
88. Muşchiul temporal:
a) propulsează mandibula
b) ridică mandibula
c) retrudează mandibula
d) coboară mandibula
e) are trei fascicule
B,c,e
89. Pe faţa ocluzală a premolarului doi mandibular se află următoarele formaţiuni:
a) versantul intern al cuspidului vestibular
b) versantul extern al cuspidului vestibular
c) versantul intern al cuspidului lingual
d) versantul intern al crestei marginale
e) versantul extern al crestei marginale
A,c,d
*90. Contactul ocluzal care permite muşcarea obrazului este:
a) vârf cuspid-versant fosetă
b) versant cuspid-versant fosetă
c) contact dipodic
d) contact cuspid-fosetă
e) contact cuspid pe cuspid
e

91. Fenomenul Thielemann se caracterizează prin:
a) egresiunea molarului trei mandibular
b) interferenţă în lateralitate pe partea lucrătoare
c) interferenţă în lateralitate pe partea nelucrătoare
d) interferenţă în propulsie pe partea lucrătoare
e) interferenţă în propulsie pe partea nelucrătoare
A,e
92. Faţa ocluzală este delimitată anatomic de următoarele elemente:
a) creasta mezio-distală a cuspizilor vestibulari
b) creasta mezio-distală a cuspizilor orali
c) muchia longitudinală
d) coama crestei marginale meziale
e) coama crestei marginale distale
A,b,d,e,
93. Contactul cuspid fosetă:
a) este funcţional
b) este nefuncţional
c) permite realizarea long-centric-ului
d) permite realizarea wide-centric-ului
e) asigură freedom in centric
A,c,d,e,
94. Importanţa (rolul) stopurilor ocluzale:
a) realizează poziţia de IM
b) realizează abrazia dentară simetrică, egală
c) realizează triturarea alimentelor
d) menţin dimensiunea verticală de repaus
e) asigură stabilitatea ocluziei
A,b,c,e,
*95. Eficienţa masticatorie cea mai redusă apare atunci când există contacte ocluzale de tip:
a) contact cuspid-cuspid
b) vârf cuspid-versant fosetă
c) contact tripodic
d) contact cuspid-fosetă
e) contact în suprafaţă
E
96. Trauma ocluzală primară:
a) acţionează asupra unui parodonţiu sănătos
b) acţionează asupra unui parodonţiu afectat
c) este generată de forţe ocluzale cu intensitate mărită
d) este generată de forţe ocluzale cu intensitate normală
e) este generată de transmiterea forţelor în afara axului dintelui

A,c,e,
97. Muşchii ridicători ai mandibulei sunt:
a) pterigoidian lateral (extern)
b) pterigoidian intern
c) temporal
d) genio-hioid
e) maseter
B,c,e,
*98. Prin relaţie centrică înţelegem:
a) ocluzia în care se realizează contact maxim între dinţii celor două arcade
b) ocluzie în relaţie centrică (IM să coincidă cu RC)
c) ocluzia în care cuspizii de sprijin articulează în centrul feţei ocluzale a dinţilor antagonişti
d) intercuspidarea maximă cu contacte ocluzale în trei puncte
e) raportul dintre condil şi cavitatea glenoidă atunci când condilul ocupă poziţia cea mai
înaltă în cavitatea glenoidă
E
99. Articulaţia temporo-mandibulară este formată din următoarele componente:
a) întreaga suprafaţă a cavităţii glenoide
b) cele două treimi anterioare ale cavităţii glenoide
c) cele două treimi posterioare ale cavităţii glenoide
d) versantul mezial al tuberculului zigomatic anterior
e) versantul distal al tuberculului zigomatic anterior
B,e,
*100. Prin miloliză se înţelege:
a) carie dentară de colet
b) leziune cuneiformă localizată la colet, cu suprafaţă dură
c) carie mezială localizată în ambrazura ceervicală
d) carie incipientă ocluzală
e) distrofie dentară
B

1. *Contactul vârf cuspid – fund fosetă prezintă ca avantaj major:
a) Permite o libertate a contactelor dento-dentare
b) Permite cea mai eficientă triturare a alimentelor
c) Permite abrazarea fiziologică mai rapidă a reliefului ocluzal
d) Permite modelara mai uşoară a reliefului ocluzal la refacerile protetice fixe
e) Permite adaptarea cu uşurinţă prin şlefuire selectivă a refacerilor proteice fixe
E
2. *Contactul vârf cuspid – vârf cuspid:
a) Este stabil
b) Are eficienţă masticatorie mare
c) Protejează mucoasa jugală de rănire
d) La cuspizii vestibulari mandibulari solicitările ocluzale date de un astfel de contact sunt
transmise în direcţia apexului
e) La cuspizii vestibulari maxilari solicitările ocluzale date de un astfel de contact sunt transmise
în direcţia apexului
D
3. Un contact dento-dentar este patogen prin faptul că determină:
a) Deraparea mandibulei faţă de maxilar
b) Transmiterea forţelor în afara axului lung al dinţilor
c) Abraziunea patologică
d) Migrări dentare
e) Apariţia pungilor parodontale
A, B, C, D
4. Cauza inocluziei sagitale (cu absenţa stopurilor ocluzale din grupul al II-lea) se referă la:
a) Abraziune ad pallatum
b) Înghesuirea incisivilor mandibulari (cu erupţie incompletă)
c) Înghesuirea incisivilor maxilari (cu erupţie incompletă)
d) Deglutiţie atipică
e) Particularităţi rasiale
B, C, D
5. Contactul dento-dentar în suprafaţă:
a) Este funcţional
b) Este nefuncţional
c) În cele mai multe cazuri este stabil
d) În cele mai multe cazuri este instabil
e) Favorizează suprasolicitarea ocluzală
B, C, E

6. *După Hellman în I.M. suprafeţele de contact sunt în număr de:
f) 118
g) 128
h) 138
i) 148
j) 158
C
7. *După teoria gnatologică lateralitatea se face cu:
f) Ghidaj canin
g) Ghidaj antero-lateral
h) Ghidaj de grup lateral fără canin
i) Ghidaj de grup lateral cu canin
j) Fără contacte dentare, ghidajul fiind asigurat de bolul alimentar
A
8. După teoria funcţionalistă (PMS):
f) Toţi subiecţii prezintă point centric
g) Toţi subiecţii prezintă long centric
h) Lateralitatea se face cu ghidaj de grup lateral fără canin
i) Lateralitatea se face cu ghidaj de grup inclusiv caninul
j) Lateralitatea se face cu ghidaj canin
B, D
9. Stopurile ocluzale trebuie să fie multiple pentru asigurarea:
f) Stabilităţii ocluzale
g) Uzurii (abraziunii) uniforme a dinţilor
h) Transmiterii solicitărilor în axul lung al dinţilor
i) Repartizării uniforme a solicitărilor pentru fiecare dinte
j) Unei deglutiţii fiziologice
B, D
10. Interferenţele lucrătoare în lateralitate pot fi cauzate de morfologia ocluzală realizată
necorespunzător la refacerile protetice:
f) Înălţimea prea mare a cuspizilor linguali mandibulari
g) Înălţimea prea mare a cuspizilor vestibulari maxilari
h) Ghidaj canin prea deschis
i) Ghidaj canin prea abrupt (vertical)
j) Grosimea prea mare a versantului intern al cuspidului vestibular maxilar
A, B, C, E
11. Ariile de contact:
f) Dispersează forţele verticale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale
g) Dispersează forţele orizontale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale
h) Menţin continuitatea arcadelor dentare

i) Păstrează integritatea tisulară a gingiei interdentare
j) Permit mobilitatea fiziologică proprie fiecărui dinte
B, C, D, E
12. Ariile de contact la dinţii frontali se situează:
f) Treimea incizală
g) Treimea medie
h) Treimea cervicală
i) Treimea vestibulară
j) Treimea orală
A, D
13. Un overbite crescut se asociază cu:
f) Cuspizi aplatizaţi
g) Cuspizi bine reprezentaţi
h) Curba sagitală accentuată
i) Curba sagitală ştearsă
j) Curba transversală accentuată
B, C
14*Stopurile ocluzale din grupa a II-a sunt asigurate de:
f) Cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori
g) Cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferiori
h) Marginile incizale ale dinţilor frontali inferiori
i) Cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor superiori
j) Cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori
C
15. *Cel mai funcţional contact dento-dentar este:
f) Vârf cuspid-planşeu fosă
g) Tripodic
h) Vârf cuspid-vârf cuspid
i) Vârf cuspid-versant fosă
j) În suprafaţă
B
16. Fiecare dinte are contact cu doi antagonişti cu excepţia:
f) Incisivului central superior
g) Incisivului central inferior
h) Molarului 3 superior
i) Molarului 3 inferior
j) Caninului inferior
B, C
17.Următoarele contacte sunt funcţionale:
f) Tripodic

g) Vârf cuspid-planşeu fosă
h) Vârf cuspid-vârf cuspid
i) Vârf cuspid-versant fosă
j) În suprafaţă
A, B
18. Raportul psalidodont presupune:
f) Overbite de 1-3 mm
g) Overbite de 1/2-1/3 din faţa vestibulară a dinţilor frontali inferiori
h) Overbite mai mic de 1 mm
i) Overbite mai mare de 3 mm
j) Overjet 0
A, B

19. Particularitatile caninului :
a) Sensibilitate exteroceptiva deosebita
b) Pozitie privilegiata pe arcada
c) Participa la realizarea ghidajului anterior si lateral
d) Pe fata palatinala are o creasta de smalt mediana
e) Prezinta o densitate mare de termoreceptori.
Rãsp: B,C,D
20. Cuspizii de sprijin :
a) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M superiori
b) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M inferiori
c) Grupa a doua- marginile incizale ale frontalilor superiori
d) Grupa a treia- cuspizii palatinali ai PM,M superiori
e) Grupa a treia- cuspizii linguali ai PM, M inferiori.
Rãsp: B,D
21. Contactul tripodic :
a) Apare la cuspizi ascutiti
b) Apare la cuspizi rotunjiti
c) Este cel mai functional
d) Face contact cu planseul fosei
e) Cu efort minim da efect maxim.
Rãsp: B,C,E
22. Zonele receptoare antagoniste pentru cuspizii de sprijin sunt :
a) Fosele marginale
b) Fosele palatinale
c) Fosele centrale
d) Fosele vestibulare
e) Ambrazurile ocluzale.
Rãsp: A,C,E
23. Contacte ocluzale nefunctionale :
a) Varf cuspid- versant fosa
b) Versant cuspid- versant fosa
c) Varf cuspid- planseu fosa
d) Varf cuspid- varf cuspid
e) Contact in suprafata.
Rãsp: A,B,D,E

24 .Între elementele componente ale unui stop ocluzal se pot încadra:
f) cuspidul de sprijin
g) cuspidul de stabilizare sau ghidaj
h) marginea incizală
i) creasta marginală
j) fosa cu localizare ocluzală
Răspuns corect a,c,d,e
25. Contactul tripodic prezintă următoarele caracteristici:
a) apare la arcadele cu cuspizi rotunjiţi
b) volumul cuspidului este mai mare decît spaţiul oferit de fosă
c) vîrful cuspidului nu face contact cu fundul fosei
d) este un contact instabil
e) apare în cazul cuspizilor cu vîrfuri ascuţite
Răspuns corect a,b,c
26. Cuspidul de sprijin al primului premolar mandibular poate realiza în mod normal
contact cu:
f) fosa mezială a premolarului secund maxilar
g) fosa distală a premolarului secund maxilar
h) fosa mezială a primului premolar maxilar
i) ambrazura delimitată de crestele marginale ale caninului şi primului premolar maxilar
j) Ambrazura delimitată de crestele marginale ale primului şi celui de-al doilea premolar
maxilar
Răspuns corect c,d
27. Următorii cuspizi de sprijin angrenează, în mod normal, o fosetă centrală:
a) mezio-palatinal al primului molar maxilar
b) disto-palatinal al primului molar maxilar
c) mezio-palatinal al molarului secund maxilar
d) centro-vestibular al primului molar mandibular
e) mezio-vestibular al primului molar mandibular
Răspunsuri corecte a,c,d
28. Următorii cuspizi de sprijin pot contacta o fosă proximală:
a) vestibular a primului premolar mandibular
b) mezio-vestibular a primului molar mandibular
c) centro-vestibular a primului molar mandibular
d) mezio-palatinal al primului molar maxilar
e) mezio-palatinal al molarului secund maxilar
Răspunsuri corecte a,b

29. Transmiterea forţelor ocluzale în axul lung al dinţilor se face în următoarele
condiţii:
f) Când există contacte dentare de tip cuspid-creste marginale
g) Când există contacte dentare de tip cuspid-fosetă
h) Când există contact tripodic
i) Când există contact de tip cuspid fosetă proximală
j) Când există contact cuspid pe cuspid
Rãsp: B,C
30. Ocluzia habituală prezintă următoarele caracteristici:
f) a apărut în urma unui contact prematur ce a acţionat o lungă perioadă de timp
g) e diferită faţă de intercuspidarea maximă iniţială
h) linia mediană e în linie dreaptă
i) pacientul acuză disconfort
j) este ireversibilă
A,b,e,
31. Stopurile ocluzale :
f) Sunt contacte dento – dentare
g) Sunt importante în menţinerea DVO normale
h) Sunt indispensabile menţinerii dinţilor în poziţia corectă pe arcadă, împiedicând migrările
i) Sunt reprezentate întotdeauna de contactul unui cuspid de sprijin cu o fosetă centrală
antagonistă
j) Dacă sunt multiple şi corect plasate, realizează o uzură egală pe toţi dinţi
Rãsp: A,B,E
32. În ghidajul lateral, dezocluzia dinţilor laterali (cuspidaţi) trebuie să se facă în felul următor:
f) în ghidaj canin dezocluzia pe partea lucrătoare şi nelucrătoare
g) în ghidaj canin dezocluzia numai pe partea nelucrătoare
h) în ghidaj antero-lateral dezocluzia pe partea nelucrătoare şi pe partea lucrătoare
i) în ghidaj antero-lateral dezocluzia numai pe partea nelucrătoare
j) în ghidaj lateral de grup dezocluzia pe partea nelucrătoare
A,c,e,
33. Contactele ocluzale “în suprafaţă” :
f) Sunt stabile în majoritatea cazurilor
g) Sunt funcţionale
h) Sunt nefuncţionale
i) Sunt cel mai adesea iatrogene
j) Atrag un efort suplimentar (timp şi forţă) pentru o masticaţie satisfăcătoare
Rãsp: A,C,D,E

34. Criteriile ocluziei funcţionale după teoria gnatologică sunt:
f) Deglutiţia să se efectueze totdeauna în RC
g) Mişcarea de lateralitate să se realizeze cu ghidaj de grup lateral, inclusiv caninul
h) Toţi indivizii să prezinte point – centric
i) Dacă există long – centric, IM şi RC să se realizeze la aceeaşi dimensiune verticală
j) La nivelul stopurilor ocluzale din grupa I şi III să se realizeze contact tripodic
Rãsp: A,C,E
35. Criteriile ocluziei funcţionale conform teoriei funcţionaliste sunt :
f) În propulsie să nu existe contact între dinţii posteriori
g) Mişcarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canină
h) Intercuspidarea maximă (IM) este anterioară poziţiei de relaţie centrică (RC)
i) În mişcarea de lateralitate nu trebuie să existe contacte pe partea nelucrătoare
j) Să nu existe interferenţe pe parcursul long-centricului
Rãsp: A,C,D,E
36. Trauma ocluzală primară presupune :
f) Existenţa unui parodonţiu iniţial sănătos
g) Acţiunea unei forţe ocluzale de intensitate prea mare
h) Acţiunea forţei ocluzale un timp prea îndelungat
i) Acţiunea forţei ocluzale normale asupra unui parodonţiu afectat
j) Acţiunea forţei ocluzale în afara axului longitudinal al dinţilor
Rãsp: A,B,C,E
37. Şcoala românească consideră că o ocluzie funcţională trebuie să îndeplinească o
serie de criterii :
f) Coincidenţă între RC şi IM
g) Stopuri ocluzale multiple şi stabile în RC
h) Absenţa interferenţelor pe partea lucrătoare în mişcarea de lateralitate
i) Contacte ocluzale în suprafaţă între dinţi
j) Dezocluzia dinţilor cuspidaţi în mişcarea de propulsie
Rãsp: B,C,E
38. Neconcordanţa ghidajului anterior cu mişcările mandibulei poate apare :
f) Când un ghidaj anterior abrupt se asociază cu mişcări predominant verticale
g) Când există unele interferenţe la nivelul dinţilor cuspidaţi
h) Când există un ghidaj anterior mai deschis, asociat unei scheme de mişcări masticatorii
cu predominanţă orizontală
i) Când un ghidaj anterior abrupt se asociază cu mişcări mandibulare predominant
orizontale
j) Când ghidajul anterior iniţial corect, a fost modificat prin lucrări protetice
Rãsp: B,D,E (14, pag. 158-159)
39. În legătură cu tipurile de contacte ocluzale, contactul vârf cuspid – planşeu fosă:

f) apare la arcadele ce prezintă cuspizi cu vârfurile ascuţite;
g) apare la arcadele ce prezintă cuspizi mai rotunjiţi;
h) acest gen de conctat este strâns;
i) fosetele antagoniste în care se realizează aceste contacte sunt larg deschise;
j) este un contact uşor instabil.
Răspunsuri corecte: A, D, E.
40. În legătură cu cuspizii de ghidaj sunt corecte următoarele afirmaţii:
f) realizează contacte cu aria ocluzală;
g) nu realizează contacte cu aria ocluzală;
h) contactele se fac doar prin versantele lor interne;
i) contactele se fac doar prin versantele lor externe;
j) pot fi asemănaţi din punct de vedere al gradului de acoperire şi prezenţei treptei sagitale,
cu dinţii frontali.
Răspunsuri corecte: B, C, E
41. Cuspizii de sprijin sunt:
f) cuspizii vestibulari ai molarilor inferiori;
g) cuspizii linguali ai molarilor inferiori;
h) cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor superiori;
i) cuspizii linguali ai premolarilor inferiori;
j) cuspizii palatinali ai premolarilor superiori.
Răspunsuri corecte: A, E
42. In legătură cu prima grupă de cuspizi de sprijin sunt corecte următoarele afirmaţii:
f) este reprezentată de cuspizii vestibulari ai molarilor şi premolarilor inferiori;
g) este reprezentată de cuspizii palatinali ai molarilor şi premolarilor superiori;
h) este reprezentată de cuspizii linguali ai molarilor şi premolarilor inferiori;
i) este reprezentată de cuspizii vestibulari ai molarilor şi premolarilor superiori
j) în cazul unor relaţii interarcadice ortognate, cuspizii din această grupă oclud cu
versantele proximale ale crestelor marginale, cu fose centrale şi cu o fosă distală de la nivelul
dinţilor antagonişti.
Răspunsuri corecte: A, E
43. În cazul unei ocluzii funcţionale, contactele dintre cuspizii de sprijin şi zonele receptoare
antagoniste au loc în următoarele variante:
f) cuspizi – cuspizi;
g) cuspizi – fose centrale;
h) cuspizi – margini incizale;
i) cuspizi – fose marginale;
j) cuspizi – ambrazuri ocluzale.
Răspunsuri corecte: B, D, E
44. Contactele nefuncţionale sunt următoarele:
f) vârf cuspid – fund fosetă;

g) versante cuspid – versante fosetă (tripodic);
h) versant cuspid – versant fosetă;
i) vârf cuspid – vârf cuspid;
j) contact în suprafaţă.
Răspunsuri corecte: C, D, E
45. Contactele în suprafaţă au următoarele caracteristici:
f) suprafeţele plane se potrivesc perfect;
g) sunt stabile;
h) sunt nefuncţionale;
i) sunt contacte funcţionale;
j) toate de mai sus.
Răspunsuri corecte: A, B, C
46. Caracteristicile contactului tripodic sunt:
f) se realizează în cel puţin trei puncte;
g) aceste tip de contact este cel mai funcţional;
h) este foarte greu de realizat la lucrările protetice fixe;
i) necesită existenţa long-centric;
j) toate de mai sus.
Răspunsuri corecte: A, B, C
47. Contactul vârf cuspid – fund fosetă:
a) permite alunecarea mandibulei în long-centric;
b) se realizează în cel puţin trei puncte;
c) este un contact nefuncţional;
d) este un contact funcţional;
e) nici una din afirmaţiile de mai sus nu este adevărată.
Răspunsuri corecte: A, D
48.* Teoria gnatologică afirmă următoarele criterii de ocluzie funcţională:
a) I.M. coincide cu R.C.;
b) contacte de tip tripodic;
c) deglutiţia se efectuează întotdeauna în relaţie centrică;
d) mişcarea de lateralitate se face întotdeauna cu conducere canină;
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte.
Răspunsuri corecte: E

49. Din faţa ocluzală fac parte următoarele versante:
f) intern al cuspidului vestibular mandibular
g) extern al cuspidului vestibular mandibular
h) intern al cuspidului palatinal maxilar
i) extern al cuspidului palatinal maxilar
j) toate versantele cuspizilor
A,c
50. Despre ocluzia funcţională, Şcoala românească afirmă următoarele:
f) stopuri ocluzale stabile, multiple şi simultane în R.C. şi I.M.;
g) dezocluzia tuturor dinţilor cuspidaţi când mandibula efectuează mişcarea de propulsie;
h) dezocluzia dinţilor cuspidaţi de pe partea nelucrătoare când mandibula face mişcare de
lateralitate;
i) contactele dentare să fie de tip cuspid - fosetă;
j) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte.
Răspunsuri corecte: A, B, C
51. Teoria lui Jankelson afirmă următoarele:
f) pentru triturarea alimentelor sunt folosite numai mişcări verticale;
g) stopurile ocluzale de gradul I şi III se fac de tip vârf cuspid – fund fosetă;
h) stopurile ocluzale de gradul I şi III se fac de tip versant cuspid – versant fosetă;
i) mişcarea de lateralitate se face fără contacte dento - dentare;
j) ocluzia miocentrică este anterioară R.C.
Răspunsuri corecte: A, B, D, E
52. Fenomenul Thielemann are următoarele caracteristici:
f) dintele anterior interesat se mobilizează, migrează spre vestibular şi spre planul de
ocluzie;
g) este o interferenţă în propulsie pe partea nelucrătoare;
h) este o interferenţă în lateralitate pe partea lucrătoare;
i) este un contact prematur în propulsie pe partea nelucrătoare;
j) este un contact prematur în propulsie pe partea lucrătoare.
Răspunsuri corecte: A, B
53. Curba lui Wilson în dentiţia permanentă este patologică:
f) Cu concavitate spre inferior
g) Cu concavitate spre superior
h) Orizontală
i) Răspunsurile a), b) sunt corecte
j) Răspunsurile b), c) sunt corecte
Răspuns corect: a), c)

54. Care dintre următoarele afirmaţii exprimă normalitatea:
f) Şanţul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articulează anterior de cuspidul
meziovestibular al omologului
g) Şanţul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articulează în dreptul cuspidului
meziovestibular al omologului
h) Şanţul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articulează posterior de cuspidul
meziovestibular al omologului
i) Caninul inferior articulează cu caninul superior
j) Caninul inferior articulează între caninul şi incisivul lateral superiori
Răspuns corect: b), e)
55. Dinţii care articulează în mod normal numai cu omologul său sunt:
f) Incisivul central inferior temporar
g) Incisivul central superior temporar
h) Molarul doi temporar superior
i) Molarul doi temporar inferior
j) Molarul de minte superior
Răspuns corect: a), c), e)
56. Forma normală a arcadei dentare maxilare este de:
f) elipsă
g) forma literei U
h) forma literei M
i) de parabolă
j) de hiperbolă
A,b
57. Ocluzia de necesitate prezintă următoarele caracteristici:
f) este reversibilă
g) este ireversibilă
h) produce abrazia asimetrică
i) e provocată de un contact prematur apărut recent
j) provoacă devierea mandibulei
A, d,e
58*. Cel mai sensibil muşchi la tulburările de ocluzie este:
f) maseterul
g) pterigoidianul intern (medial)
h) genio-hioid
i) milo-hioid
j) temporalul
e

59. Cuspizii de sprijin.
f) Se mai numesc cuspizii activi
g) Se mai numesc cuspizi de echilibru
h) se mai numesc cuspizi de ghidaj
i) sunt cei linguali inferiori
j) sunt cei palatinali
A, e
60. Creasta mezio-distală desparte:
f) faţa ocluzală de faţa vestibulară a dintelui
g) faţa ocluzală de faţa palatinală a dintelui
h) faţa ocluzală de faţa linguală a dintelui
i) faţa ocluzală de faţa mezială a dintelui
j) faţa ocluzală de faţa distală a dintelui
A,b,c
61. Teoria gnatologică clasică cu privire la ocluzie susţine următoarele:
f) Întotdeauna să existe point-centric
g) acceptă prezenţa long-centric-ului
h) acceptă prezenţa wide-centric-ului
i) mişcarea de lateralitate se face întotdeauna cu conducere canină
j) deglutiţia se face în relaţie centrică
a,d.e
62. Corelaţia între ghidajul anterior şi alte structuri:
f) cu panta tuberculului articular de la nivelul ATM
g) înălţimea cuspizilor
h) adâncimea curbei sagitale
i) adâncimea curbei transversale
j) forma arcadei
A,b,c
*63. Poziţia de cap la cap între un singur incisiv maxilar cu antagonistul său, depistată în
mişcarea de propulsie se numeşte:
f) ocluzie instabilă
g) interferenţă în propulsie pe partea lucrătoare
h) interferenţă în propulsie pe partea nelucrătoare
i) contact prematur în propulsie pe partea lucrătoare
j) contact prematur în propulsie pe partea nelucrătoare
D

64. Ambrazurile ocluzale:
a)sunt spaţii deschise spre ocluzal
b) sunt spaţii deschise spre vestibular
c) fac parte din faţa ocluzală anatomică a dintelui
d) fac parte din suprafaţa ocluzală triturantă
e) sunt elemente componente ale stopurilor ocluzale
A,d,e
65. Elementele componente ale stopurilor ocluzale sunt:
a) cuspizii vestibulari maxilari
b) cuspizii vestibulari mandibulari
c) cuspizii palatinali
d) cuspizii linguali inferiori
e) ambrazurile
B,c,e
66. Caracteristicile poziţiei de repaus a mandibulei:
a) este dependentă de musculatură
b) este o poziţie fundamentală
c) este indiferentă de prezenţa sau absenţa dinţilor
d) are aplicabilitate clinică
e) este utilă pentru determinarea relaţiei centrice
A,b,c,d
*67. Contactul ocluzal stabil dar nefuncţional este:
a) vârf cuspid- versant fosetă
b) versant cuspid-versant fosetă
c) contact cuspid pe cuspid
d) contact în suprafaţă
e) absenţa contactelor
D
68. Următoarele afirmaţii sunt corecte:
a) cuspizii palatinali fac parte din grupa a doua a cuspizilor de sprijin
b) cuspizii vestibulari mandibulari fac parte din grupa I a cuspizilor de sprijin
c) cuspizii de echilibru se mai numesc cuspizi activi
d) cuspizii de sprijin participă la masticaţie
e) primii molari mandibulari au câte 3 cuspizi vestibulari
B,d,e

69. Trauma ocluzală secundară:
a) acţionează asupra unui parodonţiu sănătos
b) acţionează asupra unui parodonţiu afectat
c) poate fi generată de forţe ocluzale de intensitate normală
d) este generată de forţe ocluzale cu durată prelungită în timp
e) este favorizată de forţe care se transmit în afara axului lung al dintelui.
B,c,d,e,
70. Aspectele normale ale ghidajului anterior sunt atunci când:
a) la ghidaj participă doi dinţi situaţi de aceeaşi parte a liniei mediane
b) la ghidaj participă doi dinţi situaţi de o parte şi de alta a liniei mediane
c) la ghidaj participă trei incisivi
d) în poziţia de cap la cap în propulsie contactul se face pe un singur incisiv
e) în zonale laterale se produce inocluzia
B,c,e,
71. Contactul tripodic:
f) e caracteristic morfologiei primare
g) e cel mai stabil contact
h) e cel mai eficient
i) se recomandă cu prioritate în realizarea protezelor parţiale fixe şi a coroanelor
j) permite realizarea long-centric-ului.
A,b,c,
72. Ocluzia habituală permite următoarele caracteristici:
a) prezintă abrazie simetrică
b) linia intermaxilară e deviată
c) a apărut în urma unui contact prematur instalat de scurt timp
d) este reversibilă
e) este tolerată de pacient
B,e,
*73. Cel mai recomandat contact dento-dentar în cazul realizării unei proteze parţiale fixe este:
a) tripodic
b) cuspid-fosetă
c) în suprafaţă
d) dipodic
e) cuspid-cuspid
B

74. Ocluzia de necesitate se caracterizează prin:
a) produce abrazie asimetrică
b) e provocată de un contact prematur recent
c) este reversibila
d) provoacă disconfort pacientului
e) este ireversibilă
B,c, d.
75. Din faţa ocluzală fac parte următoarele versante:
a) intern al cuspidului palatinal
b) extern al cuspidului palatinal
c) intern al crestei marginale
d) extern al crestei marginale
e) extern al cuspidului vestibular maxilar
A,c
76. Forma normală a arcadei mandibulare este:
a) parabolă
b) hiperbolă
c) elipsă
d) formă de U
e) formă de M
A,b
77. Curba sagitală:
f) se mai numeşte curba Wilson
g) se mai numeşte curba Spee
h) la nivelul mandibulei este orientată cu concavitatea în sus
i) la nivelul maxilarului este orientată cu convexitatea în jos
j) este linia care uneşte vârful cuspizilor linguali
B,c,d
78. Fascicolul superior al muşchiului pterigoidian lateral se inseră pe:
f) colul condilului
g) foseta pterigoidă
h) menisc
i) pe capsula articulară
j) apofiza coronoidă
C,d,
79. Ambrazura cervicală:
f) e deschisă spre cervical
g) se numeşte triunghi interdentar
h) are rol activ în masticaţie

i) asigură spaţiu pentru gingia interdentară
j) protejează gingia interdentară
a.b.d.e.
80. Cuspiziii vestibulari mandibulari:
a) sunt cuspizi de echilibru
b) sunt cuspizi de sprijin
c) sunt cei mai globuloşi
d) articulează cu vârful cuspizilor antagonişti
e) sunt foarte eficienţi în masticaţie
B,c,e
*81. Muşchiul care produce propulsia pură a mandibulei este:
f) fasciculul superior al muşchiului pterigoidian lateral
g) fasciculul inferior al muşchiului pterigoidian lateral
h) muşchiul pterigoidian intern
i) muşchiul temporal
j) maseterul.
A
82. Simptome şi semne clinice ale unui contact prematur recent apărut:
f) disconfort, senzaţia de dinte înalt
g) devierea mandibulei la închiderea gurii
h) modificări ale parodonţiului marginal
i) contact prematur în RC sau IM
j) creşterea DVO
A,b,d
83. Poziţia de IM prezintă următoarele caracteristici:
f) realizează contact maxim între dinţi
g) coincide întotdeauna cu poziţia de RC
h) poate fi determinată cu uşurinţă
i) poate fi înregistrată
j) e utilizată frecvent în construcţia protezelor parţiale fixe.
A,c,d,e,
84. În sindromul molarului de 6 ani apar următoarele semne:
f) absenţa molarului prim mandibular (extras)
g) egresiunea molarului prim maxilar
h) vestibularizarea incisivului lateral maxilar
i) mezio-linguo-versiunea molarului doi mandibular
j) egresiunea molarului trei mandibular
A,b,d
85. Teoria gnatologică cu privire la ocluzie susţine următoarele:
f) contactele ocluzale să fie de tip tripodic

g) în propulsia mandibulei să existe contacte la nivelul molarilor de minte
h) deglutiţia se face în relaţie centrică
i) să existe long-centric
j) să existe wild-centric
A,c,
86. Spaţiul Christensen apare:
f) în poziţia de cap la cap în propulsie
g) în poziţia de repaus a mandibulei
h) în ocluzia deschisă frontală
i) în poziţia de cap la cap în lateralitate, la nivelul părţii nelucrătoare
j) în prezenţa unui contact prematur care nu permite contactul dinţilor în IM
A,d
*87. Cel mai stabil contact din grupa a treia a cuspizilor de sprijin este cel la nivelul:
f) primului premolar maxilar
g) premolarului doi maxilar
h) cuspizilor mezio-palatinali ai molarilor doi şi trei
i) cuspidului disto-palatinal al molarului prim
j) cuspidului disto-palatinal al molarului doi
C
88. Muşchiul temporal:
f) propulsează mandibula
g) ridică mandibula
h) retrudează mandibula
i) coboară mandibula
j) are trei fascicule
B,c,e
89. Pe faţa ocluzală a premolarului doi mandibular se află următoarele formaţiuni:
f) versantul intern al cuspidului vestibular
g) versantul extern al cuspidului vestibular
h) versantul intern al cuspidului lingual
i) versantul intern al crestei marginale
j) versantul extern al crestei marginale
A,c,d
*90. Contactul ocluzal care permite muşcarea obrazului este:
f) vârf cuspid-versant fosetă
g) versant cuspid-versant fosetă
h) contact dipodic
i) contact cuspid-fosetă
j) contact cuspid pe cuspid
e

91. Fenomenul Thielemann se caracterizează prin:
f) egresiunea molarului trei mandibular
g) interferenţă în lateralitate pe partea lucrătoare
h) interferenţă în lateralitate pe partea nelucrătoare
i) interferenţă în propulsie pe partea lucrătoare
j) interferenţă în propulsie pe partea nelucrătoare
A,e
92. Faţa ocluzală este delimitată anatomic de următoarele elemente:
a) creasta mezio-distală a cuspizilor vestibulari
b) creasta mezio-distală a cuspizilor orali
c) muchia longitudinală
d) coama crestei marginale meziale
e) coama crestei marginale distale
A,b,d,e,
93. Contactul cuspid fosetă:
a) este funcţional
b) este nefuncţional
c) permite realizarea long-centric-ului
d) permite realizarea wide-centric-ului
e) asigură freedom in centric
A,c,d,e,
94. Importanţa (rolul) stopurilor ocluzale:
a) realizează poziţia de IM
b) realizează abrazia dentară simetrică, egală
c) realizează triturarea alimentelor
d) menţin dimensiunea verticală de repaus
e) asigură stabilitatea ocluziei
A,b,c,e,
*95. Eficienţa masticatorie cea mai redusă apare atunci când există contacte ocluzale de tip:
f) contact cuspid-cuspid
g) vârf cuspid-versant fosetă
h) contact tripodic
i) contact cuspid-fosetă
j) contact în suprafaţă
E
96. Trauma ocluzală primară:
f) acţionează asupra unui parodonţiu sănătos
g) acţionează asupra unui parodonţiu afectat
h) este generată de forţe ocluzale cu intensitate mărită
i) este generată de forţe ocluzale cu intensitate normală
j) este generată de transmiterea forţelor în afara axului dintelui

A,c,e,
97. Muşchii ridicători ai mandibulei sunt:
f) pterigoidian lateral (extern)
g) pterigoidian intern
h) temporal
i) genio-hioid
j) maseter
B,c,e,
*98. Prin relaţie centrică înţelegem:
f) ocluzia în care se realizează contact maxim între dinţii celor două arcade
g) ocluzie în relaţie centrică (IM să coincidă cu RC)
h) ocluzia în care cuspizii de sprijin articulează în centrul feţei ocluzale a dinţilor antagonişti
i) intercuspidarea maximă cu contacte ocluzale în trei puncte
j) raportul dintre condil şi cavitatea glenoidă atunci când condilul ocupă poziţia cea mai
înaltă în cavitatea glenoidă
E
99. Articulaţia temporo-mandibulară este formată din următoarele componente:
f) întreaga suprafaţă a cavităţii glenoide
g) cele două treimi anterioare ale cavităţii glenoide
h) cele două treimi posterioare ale cavităţii glenoide
i) versantul mezial al tuberculului zigomatic anterior
j) versantul distal al tuberculului zigomatic anterior
B,e,
*100. Prin miloliză se înţelege:
f) carie dentară de colet
g) leziune cuneiformă localizată la colet, cu suprafaţă dură
h) carie mezială localizată în ambrazura ceervicală
i) carie incipientă ocluzală
j) distrofie dentară
B

1. Edentaţia totală provocată de parodontopatie prezintă următoarele caracteristici:
a. Baza osoasă este nefavorabilă;
b. Prezintă frecvent torus palatin;
c. Prognostic favorabil;
d. Prognostic rezervat;
e. Terapie dificilă.
ade
2. Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile standard Clan Tray sunt corecte?
a) au marginea linguala mai scurta spre distal
b) au marginea linguala mai lunga spre distal
c) au marginea linguala mai lunga spre mezial
d) au marginea linguala mai scurta spre mezial
e) alegerea lor se face cu ajutorul unui compass
R=a,c,e
3.In functie de cine se face alegerea unei linguri standard necesare amprentarii preliminare in
edentatia totala?
a) de etiologia edentatiei
b) de forma crestei aveolare
c) de inaltimea crestei edentale
d) de latimea crestei aveolare
e) de varsta pacientului
R=b,c,d
4.Amprenta preliminara cu gips la edentalul total are urmatoarele caracteristici:
a) lingura standard trebuie sa fie prevazuta cu sisteme de retentie
b) lingura standard nu trebuie sa fie prevazuta cu sisteme de retentie
c) lingura standard trebuie sa fie la distanta de campul protetic
d) lingura standard trebuie sa fie in contact cu suprafata campului protetic
e) amprenta poate fi reconstituita in caz de fractura
R=b,c,e
5.Amprenta preliminara cu alginate la edetentul total are urmatoarele caracteristici:
a) lingura trebuie sa aiba sistem de retentionare
b) lingura trebuie sa fie la 1 mm distanta de suprafata crestelor
c) se recomanda pe campuri retentive
d) modelul se toarna dupa minimum 80 min
e) alginatele performante permit o amprenta de spalare
R=a,c,e
6.Amprenta preliminara cu silicon la edentalul total are urmatoarele caracteristici:
a. se foloseste cand se urmareste o conditionare tisulara
b. se poate folosi ca amprenta finala in cazul unei protezări provizorii

c. lingura individuala confectionata dupa o asemenea amprenta necesita foarte multe procedee
de adaptare
d. lingura individuala confectionata dupa o asemenea amprenta necesita foarte putine procedee
de adaptare
e. necesita silicon de consistenta diferita
R=a,b,d,e
7.Amprenta preliminara cu mase termoplastice are urmatoarele caracteristici:
a)masa termoplastica se incalzeste la temperatura de 80-90 grade C
b) masa termoplastica se incalzeste la temperatura de 60-70 grade C
c) este o metoda de amprentare simpla
e) este o metoda de amprentare laborioasa
d) permite obtinerea unei bune inchideri marginale
R=b,d,e
8.Care sunt caracteristicile metodelor de amprentare mucodinamice in edentatia totala
a) necesita lingura individuala bine adaptata marginal
b) in timpul amprentarii se mobilizeaza prin miscari periferia campului protetic
c) se utilizeaza pentru amprentare doua tipuri de materiale cu consistenta diferita
d) protezele obtinute prin aceasta metoda au succiune deficitara
e) sunt cele mai utilizate metode
R=a,b,c,e
9.Care sunt caracteristicile amprentelor compresive in edentatia totala?
a) exercita o anumita presiune asupra mucoasei fixe
b) nu exercita presiune la nivelul mucoasei fixe
c) sunt indicate la campurile protetice cu mucoasa rezilienta
d) sunt indicate la campurile protetice tari
e) foloseste materiale cu vascozitate crescuta
R=a,d,e
10. Care sunt miscarile utilizate pentru amprentarea mucodinamica in edentatia totala?
a) numai miscari de inchidere, deschidere a gurii
b) miscari comandate de medic
c) numai miscari ale limbii
d) miscari efectuate de medic
e) miscari limita
R=b,d,e
11.Care sunt caracteristicile metodelor de amprentare cu gura inchisa la edentalul total?
a) necesita linguri individuale prevazute cu borduri de ocluzie
b) necesita determinarea in prelabil a dimensiunii verticale
c) presiunea de amprentare este exercitata de pacient
d) realizeaza proteze cu margini lungi
e) sunt amprente mucostatice
R=a,b,c,d

12. Metoda Devin de amprentare a campului protetic in edentatia totala are urmatoarele
caracteristici:
a) este o amprenta cu gura deschisa
b) este o amprenta cu gura inchisa
c) modificarea periferiei campului protetic se face prin fonalie
d) utilzeaza sabloane de ocluzie bine adaptate
e) necesita in prealabil stabilirea DVO
R=a,c,d,e
13.* Verificarea succiunii lingurii individuale maxilare la nivelul zonei distale se face astfel:
a) tractiunii vestibulare pe maner
b) tractiunii verticale pe maner
c) tractiunii oro-vestibulare pe maner
d) tractiunii din aproape in aproape pe marginea vestibulara a lingurii
e) inchiderea si deschiderea gurii
R=c
14.Zonele ,,cheie’’ mandibulare la nivelul carora se realizeaza inchiderea marginala sunt:
a) zona tuberculului piriform
b) zona linguala centrala
c) zona vestibulara frontala
d) zona linguala laterala
e) zona vestibulara laterala
R=a,b,c
15. *Testul 1 de succiune la lingura individuala mandibulara:
a)verifica succiunea la zona linguala centrala
b) verifica succiunea la nivelul tuberculului piriform
c) consta in presiuni pe maner in sens vertibulo-oral
d) lingura trebuie sa se desprinda cu usurinta
e) verifica inchiderea marginala totala
R=b
16.Testul 3 de succiune la lingura individuala mandibulara
a) verifica inchiderea in zona linguala frontala
b) verifica inchiderea la nivelul tuberculilor piriformi
c) verifica inchiderea marginala totala
d) lingura se desprinde cu usurinta
e) consta in presiuni pe maner in sens vestibulo-oral si tractiune verticala
R=c,e
17.*In primul timp al amprentei finale se urmareste
a) rectificarea sprijinului si aleziunii

) realizarea inchiderii marginale
c) rezolvarea problemelor de fonatie
d) rezolvarea problemelor de fizionomie
e) obtinerea tonicitatii musculare favorabile
R=a
18.Care sunt obiectivele ce trebuie sa le realizeze amprenta in edentatia totala
a) obtinerea unei corecte inaltimi marginale a protezei
b) extinderea maxim posibila a protezei
c) stabilirea nivelului planului de ocluzie
d) repartizarea de presiuni egale pe campul protetic
e) realizarea libertatii miscarilor musculare
R=a,b,d,e
19.Ce caracteristici prezinta metoda Schreinemackers de amprentare in edentatia totala?
a) utilizeaza pemtru amprentare linguri standard
b) pentru amprenta preliminara se foloseste alginalul
c) lingura individuala mandibulara se ingroasa in regiunea vestibulara centrala
d) lingura individuala mandibulara se ingroasa in regiunea linguala centrala
e) lingura individuala este prevazuta cu bordure de ocluzie
R=b,d,e
20.Amprenta functionala dupa tehnica Pedro Saizar prezinta o serie de caracteristici:
a) face parte din grupa amprentelor luate cu gura deschisa
b) se foloseste in amprentarea campurilor protetice dure
c) se foloseste in amprentarea campurilor moi
d) se prefera modelarea functionala facuta de pacient
e) este o metoda simpla
R=a,b,c,d
21. Tehnica de amprentare Y. Gilbert si M. Blandin are urmatoarele caracteristici :
a) foloseste ca material de amprentare alginatele
b) foloseste ca material de amprentare mase termoplastice
c) folosecca materiale de amprentare siliconi
d) reda cu fidelitate detaliile campului protetic
e) amprenta se deformeaza cu usurinta
R=c,d
22.Examenul clinic al substratului osos ne permite
a) aprecierea gradului de atrofie a campului protetic
b) aprecierea zonelor osoase care pot fi folosite pentru stabilizarea protezei
c) precizeaza limitele osoase ale bazei protezei
d) stabilirea zonelor ce urmeaza sa fie despovarate
e) alegerea metodei de amprentare
R=a,b,c,d

23.Analiza substratului mucos al campului protetic are rol deosebit in:
a) alegerea materialului de amprenta
b) alegerea metodei de amprenta
c) precizarea limitelor osoase ale zonei protetice
d) aprecierea gradului de atrofie al campului protetic
e) stabilirea unor zone ce trebuie modificate chirurgical
R=a,b
24.*Conform conceptiei Clinicii de Protetica din Bucuresti amprenta preliminara are urmatoarele
caracteristici:
a) lingura universala nu este prevazuta cu sistem de retentie
b) lingura standard trebuie sa preseze anumite zone ale campului protetic
c) lingura universala trebuie sa prezinte un spatiu de 3-5 mm intre peretii ei si versantele
crestelor edentale
d) lingura standard trebuie sa fie mai larga peste 5 mm
e) lingura universala trebuie sa adere strans la campul protetic
R=c
25.Testul 2 de succesiune la nivelul lingurii individuale mandibulare urmareste:
a) verifica inchiderea marginala la nivelul tuberculului piriform
b) verifica inchiderea marginala in zona vestibulara centrala
c) verifica inchiderea marginala in zona linguala centrala
d) se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens oro-vestibular
e) se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens vestibulo-oral
R=c,e
26.Adaptarea lingurii individuale urmareste;
a) marginile lingurii sa aiba un contact lejer cu mucoasa pasiv mobilă
b) rascroirea la nivelul frenurilor si a insertiilor tendinoase
c) realizarea unei grosimi a marginilor care sa corespunda lărgimii medii a fundului de sac
mucozal
d) marginile lingurii trebuie sa depaseasca lungimea fundului de sac mucozal
e) marginiile lingurii sa intre in contact cu mucoasa mobila
R=a,b,c
27.Amprenta mucostatica se caracterizeaza prin:
a) modelarea marginala este efectuata de medic
b) modelarea marginala se lasa pe seama fluiditatii materialului de amprenta
c) dupa confectionarea protezei aceasta necesita o lunga perioada de individualizare
marginala
d) dupa confectionarea protezei se adapteaza perfect
e) este o metoda larg utilizata
R=b,c
28.Amprentele de despovarare au urmatoarele caracteristici:
a) sunt indicate pe campurile protetice moi

) sunt indicate pe campurile protetice sensibile
c) lingura individuala este prevazuta cu orificii in dreptul zonelor sensibile
d) presiunea din timpul amprentarii influenteaza sprijinul
e) presiunea din timpul amprentarii nu influenteaza sprijinul
R=b,c,d
29.Miscarile comandate de medic sunt:
a) deschiderea moderata a gurii
b) deschiderea mare a gurii
c) balansarea mandibulei
d) miscarea in sens frontal
e) miscarea limbii
R=a,b,c,e
30. Modelarile automatizate ale marginilor amprentei presupun:
a) purtarea ei in cavitatea bucala
b) presupune existenta unor linguri foarte bine adaptate
c) lingurile de amprenta sunt prevazute cu borduri de ocluzie
d) folosesc materiale bucoplastice
e) folosesc materiale termoplastice
R= a,b,c,d
31*Următoarele operaţiuni clinice reprezintă etape ale determinărilor relaţiilor intermaxilare, CU
EXCEPŢIA:
A. verificarea şabloanelor de ocluzie
B. determinarea curburii vestibulare a şablonului superior
C. determinarea dimensiunii verticale a etajului superior al feţei
D. determinarea şi înregistrerea relaţiei centrice
E. stabilirea indicaţiilor necesare confecţionării machetelor
Răspuns: C
32.*Controlul intraoral al şabloanelor de ocluzie în edentaţia totală constă în:
A. începe prin verificarea menţinerii şi stabilităţii pe câmpul protetic a şablonului
inferior
B. se testează eventuala apariţie a mişcării de basculare în jurul unui ax median
exercitând presiuni oro-vestibulare în regiunea frontală
C. verificarea apariţiei mişcării de basculare în jurul unui ax median din cauza
eventualelor asperităţi de pe faţa interioară a şabloanelor
D. testarea apariţiei mişcării de basculare în jurul unui ax median, apăsând alternativ
pe suprafaţa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul molarilor
E. se verifică menţinerea şabloanelor pe câmpul protetic
Răspuns: E

33.*Etapele clinice ale determinării relaţiilor intermaxilare în edentaţia totală sunt enumerate
aleatoriu: 1. determinarea curburii vestibulare a şablonului superior; 2. determinarea şi
înregistrarea relaţiei centrice; 3. stabilirea indicaţiilor necesare confecţionării machetelor; 4.
verificarea şabloanelor de ocluzie; 5. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al
feţei; 6. stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie în regiunea frontală şi laterală.
Precizaţi ordinea lor corectă.
A. 6, 5, 4, 3, 2, 1
B. 2, 3, 6, 4, 1, 5
C. 4, 1, 6, 5, 2, 3
D. 3, 5, 1, 6, 2, 4
E. 4, 1, 6, 2, 5, 3
Răspuns: C
34*Modalităţile clinice de înregistrare a relaţiei centrice sunt:
A. tehnica descrisă de Neill
B. tehnica descrisă de Dawson
C. memoria tisulară
D. deglutiţia
E. memoria ocluzală
Răspuns: A
35,*Cum se numeşte unghiul utilizat la înregistrarea relaţiei centrice prin înscrierea grafică
intraorală:
A. Donders
B. Bonwill
C. Gotic
D. Brodie
E. Goniac
Răspuns: C
36*Situarea planului ocluzal la jumătatea fantei orale poate fi o indicaţie pentru o supraocluzie
frontală de:
A. 2 mm
B. 3 mm
C. 0,2 – 0,4 mm
D. 0,5 – 1,5 mm
E. 0,1 – 0,3 mm
Răspuns: D
37*Valoarea spaţiului minim de vorbire se poate măsura la pronunţia fonemei:
A. M
B. S
C. K
D. P
E. V

Răspuns: B
38. Determinarea relaţiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde următoarele operaţiuni
clinice:
A. determinarea şi înregistrarea poziţiei de intercuspidare maximă
B. verificarea stabilităţii machetelor
C. determinarea dimensiunii verticale al etajului inferior al feţei
D Stabilirea nivelului şi direcţiei planului Camper
E. stabilirea indicaţiilor necesare alegerii şi montării dinţilor artificiali
Răspuns: C, E
39. Care din următoarele afirmaţii despre şablonul de ocluzie sunt corecte.
A. baza şablonului de ocluzie este confecţionată din ceară roz
B. marginile bazei şablonului trebuie să pătrundă în fundul de sac
C. baza şablonului de ocluzie trebuie să fie perfect adaptată pe model
D. valul de ocluzie superior se opreşte la 1,5 mm posterior de tuberozităţi
E. valul de ocluzie inferior se opreşte la 1,5 mm anterior de tuberculul piriform
Răspuns: B, C
40. Bordura de ocluzie a şablonului de ocluzie superior în edentaţia totală trebuie să aibă
următoarele dimensiuni:
A. în regiunea frontală, grosimea de 5 mm
B. în regiunea frontală, înălţimea de 10 mm
C. în regiunea laterală, înălţimea de 8 mm şi lăţimea de 6 mm
D. la nivelul tuberozităţii, valul de ocluzie va avea o lăţime egală cu a tuberozităţii
E. bordurile de ocluzie se termină la 1,5 mm de linia Ah
Răspuns: A, B
41. Şablonul de ocluzie inferior în edentaţia totală prezintă următoarele caracteristici:
A. baza sa este realizată din ceară roz mai dură
B. valul de ocluzie va fi montat pe mijlocul crestei
C. nivelul feţei ocluzale depăşeşte marginea superioară a buzei inferioare
D. valul de ocluzie se opreşte la 1,5 mm de tuberozităţi
E. nivelul feţei ocluzale a valului de ocluzie va fi situat pe un plan orizontal ce
pleacă de la limita inferioară a treimii superioare a tuberculului piriform până la marginea
superioară a buzei inferioare
Răspuns: B, E
42. Care din următoarele afirmaţii privind şabloanele de ocluzie utilizate în terapia
edentaţiei totale sunt corecte:
a. servesc pentru determinarea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie
b. materializează schematic baza şi arcadele dentare ale viitoarelor proteze totale
c. cu ajutorul lor se obţin datele necesare alegerii şi montării dinţilor artificiali
d. se pot realiza numai din placă de bază

e. trebuie să fie perfect adaptate pe câmpul protetic
Răspuns: A, B, C, E
43. Care din următoarele afirmaţii despre nivelul planului de ocluzie în edentaţia totală sunt
corecte:
a. se defineşte ca fiind porţiunea vizibilă din valul de ocluzie la deschiderea uşoară a
gurii
b. acest nivel are o dimensiune egală pentru toţi pacienţii
c. în mod obişnuit se realizează un nivel de 1- 2mm, indiferent de situaţia clinică
d. se stabileşte în funcţie de vârstă
e. la şablonul inferior, nivelul planului de ocluzie nu trebuie să depăşească marginea
liberă a buzei inferioare
Răspuns: A, D, E
44. Orientarea planului de ocluzie în edentaţia totală:
a. în regiunea frontală trebuie să realizeze un paralelism cu linia tragio-palpebrală
b. în regiunea frontală trebuie să realizeze un paralelism cu linia bipupilară
c. în regiunea laterală este orientat în raport cu planul de referinţă al lui Frankfurt
d. în regiunea laterală este orientat în raport cu planul situat între spina nazală
anterioară şi centrul conductului auditiv extern
e. după Sears, planul de ocluzie este paralel cu curbura crestei inferioare
Răspuns: B, D
45. Se defineşte „nivel al planului de ocluzie”:
a. porţiunea vizibilă din valul de ocluzie la deschiderea largă a gurii
b. porţiunea vizibilă din valul de ocluzie la o fonaţie minimă
c. porţiunea vizibilă din valul de ocluzie la pronunţia fonemei „K”
d. porţiunea vizibilă din valul de ocluzie la deschiderea uşoară a gurii
e. porţiunea vizibilă din valul de ocluzie atunci când pacientul priveşte drept înainte
Răspuns: B, D
46. Prin ce metode se poate face determinarea relaţiei centrice la un edentat total:
a. metoda homotropismului linguo-mandibular
b. metoda Boianov
c. metoda reflexului molar
d. metoda Dawson
e. metoda înscrierii unghiului Benett
Răspuns: A, C, D
47. Poziţia de repaus a mandibulei se poate constata astfel:
a. antropometric

. fiziologic
c. funcţional
d. electromiografic
e. vizual
Răspuns: A, C D
48. Pentru determinarea D.V.R în activitatea curentă clinică este necesar să se îndeplinească
următoarele condiţii:
a. pacientul va sta în fotoliu drept, cu capul sprijinit de tetieră
b. pacientul va trebui să fie relaxat, liniştit
c. pacientul va purta vechile proteze
d. va fi combătută tendinţa de propulsie cu exerciţii care obosesc musculatura
e. determinarea D.V.R trebuie să se realizeze cu amândouă şabloanele de ocluzie în
gură
Răspuns: B, D
49. La edentatul total, poziţia de repaus a mandibulei se poate repera astfel:
a. după deglutiţie, mandibula vine la poziţia de repaus
b. pacientul va avea aspectul de individ stresat, preocupat
c. cu vechile proteze în gură
d. prin procedeul imaginat de Willis
e. prin utilizarea „numărului de aur” 4/5 Appenrodt
Răspuns: A, D
50. Care din următoarele afirmaţii privind planul de orientare protetică sunt corecte:
a. uneşte marginea liberă a incisivilor superiori cu cuspizii palatinali ai molarilor de
şase ani maxilari
b. de nivelul său de situare în zona frontală depinde gradul de vizibilitate al dinţilor
frontali
c. în zona anterioară este paralel cu linia surâsului
d. în zona laterală este paralel cu planul Camper
e. în zona anterioară este paralel cu planul Andersen
Răspuns: B, D
51. Erorile în înregistrarea relaţiei centrice la edentatul total au următoarele consecinţe:
A. proba spatulei pozitivă la proba machetei
B. diferenţe de câteva zecimi de mm între poziţia în care au fost solidarizate
şabloanele şi adevărata poziţie de relaţie centrică, provoacă la protezele finite frecvente momente
de instabilitate
C. instabilitatea protezelor finite care va provoca dureri şi oboseală musculară

D. modificarea engramei de masticaţie
E. proba spatulei negativă la proba machetei
Răspuns: A, B, C, D
52. Care sunt liniile ce se trasează pe valurile de ocluzie ale celor două şabloane pentru
verificarea determinării corecte a poziţiei de relaţie centrică:
A. linia mediană
B. linia Ophriacă
C. linia surâsului
D. linia orbitală
E. liniile caninilor
Răspuns: A, C, E
53. Planul lui Fox serveşte la:
a. orientarea planului de ocluzie paralel cu linia bipupilară
b. înregistrarea axei balama
c. determinarea D.V.O
d. precizarea orientării planului de ocluzie faţă de planul lui Camper
e. determinarea adâncimii pungilor lui Fisch
Răspuns: A, D
54. Supraevaluarea D.V.O are următoarele consecinţe:
a. traumatizarea continuă a mucoasei din zona de sprijin
b. accentuarea şanţurilor periorale
c. apariţia „zgomotului de castagnete”
d. vizibilitatea exagerată a dinţilor
e. oboseala permanentă a musculaturii
Răspuns: A, C, D, E
55. Subevaluarea D.V.O are următoarele consecinţe:
a. facies crispat
b. aspect îmbătrânit
c. apariţia perleche-ului la comisurile buzelor
d. vizibilitatea exagerată a dinţilor
e. vizibilitatea redusă a roşului buzelor
Răspuns: B, C, E
56. Care din următoarele afirmaţii despre spaţiul minim de vorbire sunt corecte:
a. a fost descris de Thomson
b. a fost descris de Silverman
c. pacientul trebuie să pronunţe cuvinte terminate în „s”

d. pacientul pronunţă: „pas cu pas”, „mai sus, mai jos”
e. este sinonim cu spaţiul liber de inocluzie fiziologică
Răspuns: B, C, D
57. Montările atipice care se pot cere pe fişa de laborator a pacientului edentat total:
a. torsionări
b. încălecări
c. treme
d. inocluzia sagitală
e. diasteme
Răspuns: A, B, C, E
58. Care sunt dezavantajele înregistrării grafice extraorale a relaţiei centrice la edentatul
total:
a. mişcările ample pe care la face pacientul diferă de cele efectuate în timpul
masticaţiei
b. destabilizarea şabloanelor
c. vârful unghiului gotic nu ar corespunde R.C, ci unei poziţii mai anterioare
d. vârful unghiului gotic nu ar corespunde R.C, ci unei poziţii mai posterioare
e. mişcările pe care le face pacientul nu diferă de cele efectuate în timpul masticaţiei
Răspuns: A, B, C
59. Supraevaluarea D.V.O se caracterizează prin:
a. aspect îmbătrânit, caracteristic edentatului total
b. pacientul strânge permanent dinţii
c. buzele nu reuşesc să acopere dinţii decât cu efort
d. apariţia zăbăluţei la comisurile buzelor
e. accentuarea şanţurilor periorale
Răspuns: B, C
60. Consecinţele subevaluării D.V.O sunt următoarele:
a. oboseală în masticaţie prin suprasolicitarea muşchilor coborâtori
b. oboseală în masticaţie prin suprasolicitarea muşchilor ridicători
c. aspect îmbătrânit
d. oboseala muşchilor maseter şi temporal
e. oboseala muşchiului milohioidian
Răspuns: B, C, D
61, *La proba machetei protezei totale, coridorul bucal se evidenţiază în timpul surâsului între:
A. linia surâsului şi planul de ocluzie

B. marginea liberă a dinţilor frontali
C. cele două comisuri bucale
D. feţele vestibulare ale premolarilor şi faţa mucozală a obrajilor
E. buza superioară şi cea inferioară
Răspuns: D
62, *Stabilitatea machetei protezei totale superioare se verifică prin:
A. presiuni oro-vestibulare pe dinţii frontali
B. proba spatulei
C. apăsări alternative dreapta-stânga pe feţele ocluzale ale premolarilor şi molarilor
D. tracţiuni pe marginile bazei de ceară
E. pronunţarea fonemei „S”
Răspuns: C
63. *La controlul fonetic al machetei protezei totale maxilare pronunţarea alterată a fonemei
„K” se datorează:
a. montării prea vestibulare a dinţilor frontali
b. macheta superioară este prea extinsă sau prea groasă în regiunea posterioară
c. marginile machetei în zona frontală sunt prea groase
d. dinţii laterali sunt montaţi în afara crestei
e. curba Spee este prea accentuată
Răspuns: B
64. *După Frush şi Frischner, care din următoarele recomandări privind montarea dinţilor
sunt corecte:
a. încălecarea incisivului central peste incisivul lateral conferă un aspect de
feminitatea
b. anomaliile în poziţionarea dinţilor trebuie reproduse simetric pe ambele
hemiarcade la femei
c. coborârea celor doi incisivi laterali imprimă o notă veselă, simpatică
d. diastemele şi tremele împietează asupra rezistenţei mecanice a protezei
e. anomaliile în poziţionarea dinţilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade
Răspuns: D
65. *La controlul componentei verticale a relaţiilor intermaxilare, dacă dimensiunea verticală
de ocluzie este mărită:
a. pacientul are un facies relaxat
b. dinţii nu sunt vizibili
c. buzele nu intră în contact sau intră în contact cu efort
d. roşul buzelor nu este vizibil
e. aspectul feţei este îmbătrânit
Răspuns: C

66. *La proba machetelor protezelor totale în cavitatea orală, care din următoarele situaţii
indică o dimensiune verticală de ocluzie micşorată:
a. vizibilitatea dinţilor este exagerată
b. aspectul feţei pacientului este întinerit
c. buzele nu intră în contact
d. şanţurile periorale sunt accentuate
e. apare „zgomotul de castagnete”
Răspuns: D
67. *Care din următoarele situaţii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor
totale aplicate în cavitatea orală:
a. fonema „V”are o emisie şuierată
b. fonema „S” are o emisie ca un zâzâit atunci când între vârful limbii şi regiunea
retroincisivă este un spaţiu prea mare
c. fonema „S” are o emisie ca un zâzâit atunci când frontalii superiori sunt prea
vestibularizaţi sau frontalii inferiori prea lingualizaţi
d. fonema „V” seamănă cu fonema „F” atunci când dinţii superiori sunt prea scurţi
e. fonema „V” seamănă cu fonema „F” atunci când dinţii superiori sunt prea lungi
Răspuns: D
68. *La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, când foneme „V” seamănă cu fonema
„F”:
a. dinţii superiori sunt prea scurţi
b. dinţii inferiori sunt prea scurţi
c. dinţii superiori sunt prea lungi
d. frontalii superiori sunt oralizaţi
e. macheta superioară este prea extinsă
Răspuns: A
69. Pentru etapa de probă a machetelor, medicul va primi din laborator:
a. machetele şi lingurile individuale
b. fişa de laborator
c. machetele aşezate pe modele funcţionale montate în ocluzor sau articulator
d. machetele aşezate pe modele de studiu montate în ocluzor sau articulator
e. şabloanele de ocluzie
Răspuns: B, C, E
70. Pe modelele care se realizează machetele viitoarelor proteze totale trebuie să fie trasate
următoarele linii de referinţă:
a. linia bipupilară
b. linia surâsului
c. linia suborbitală
d. linia caninilor

e. linia mediană
Răspuns: B, D,E
71. La controlul extraoral al machetei protezei totale se urmăreşte ca:
a. bazele din ceară să cuprindă şanţurile pterigomaxilare şi restul zonei de închidere
palatinală posterioară
b. bazele din ceară să acopere în întregime tuberculii piriformi
c. papilele interdentare să fie modelate concav
d. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate convex
e. versantul lingual al machetei inferioare să fie modelat convex
Răspuns: A, D
72. La controlul extraoral al machetelor protezei totale se urmăreşte ca:
a. dinţii să realizeze unităţi masticatorii de câte trei dinţi
b. înălţimea frontalilor să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului
c. cei şase dinţi frontali trebuie să ocupe spaţiul dintre cele două linii ale caninilor
d. dinţii laterali să nu respecte regula lui Pound
e. curbura incizală să fie cu concavitatea în jos
Răspuns: A, B, C
73. La controlul intraoral al machetei superioare a protezei totale urmărim ca:
a. la mişcările funcţionale ale obrajilor baza machetei să nu fie dislocată
b. la mişcările funcţionale ale buzelor baza machetei să nu fie dislocată
c. baza machetei superioare să ocolească zona de închidere palatină posterioară
d. să verificăm stabilitatea machetei superioare prin apăsări simultane dreapta -
stânga pe feţele ocluzale ale premolarilor şi molarilor
e. succiunea să fie optimă
Răspuns: A, B,
74. Ce criterii trebuie să respecte baza din ceară a machetelor protezelor totale:
a. să respecte limitele funcţionale ale câmpului protetic
b. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate convex
c. versantul lingual al machetei inferioare să fie modelat concav
d. ceara din care sunt confecţionate să aibă punct de înmuiere cât mai mic
e. papilele interdentare să fie modelate convex
Răspuns: A, B, C, E
75. Care din următoarele afirmaţii privind controlul machetei protezei totale inferioare sunt
corecte:
a. poziţia anterioară a limbii contribuie la menţinerea machetei mandibulare
b. controlul extinderii bazei machetei se execută cu gura întredeschisă

c. stabilitatea se verifică prin presiuni alternative la nivelul premolarilor
d. apariţia mişcării de basculare impune remontarea dinţilor laterali
e. gravitaţia nu favorizează menţinerea machetei inferioare
Răspuns: A, B, C, D
76. Care din următoarele afirmaţii despre controlul estetic al machetelor protezelor totale
sunt corecte:
a. examinarea aspectului facial al pacientului se face cu gura deschisă
b. examinarea aspectului facial al pacientului se face cu gura închisă şi cu gura
semideschisă
c. se observă aspectul facial al pacientului din faţă şi din profil
d. pacientul va fi solicitat să-şi exprime opinia, iar medicul va sta în faţa lui pentru a
observa mai uşor impresiile pacientului
e. pacientul nu va fi solicitat să-şi exprime opinia
Răspuns: B, C
77. La controlul estetic al machetei protezei totale când pacientul este examinat cu gura
închisă din profil se au în vedere următoarele aspecte:
a. buza superioară trebuie să fie ceva mai proeminentă decât buza inferioară la
pacienţii la care s-a realizat în zona frontală montare cap la cap
b. buza superioară trebuie să fie mai proeminentă când s-a realizat o montare inversă
frontală
c. marginea vestibulară a machetei superioare să nu bombeze prea mult sub pragul
narinar realizând o treaptă
d. dacă montarea dinţilor s-a făcut cap la cap, buzele trebuie să fie în acelaşi plan
e. buza superioară trebuie să fie ceva mai proeminentă decât buza inferioară la
pacienţii la care în regiunea frontală s-a realizat montarea cel mai des folosită – cap la cap
Răspuns: C, D
78. Controlul fonetic al machetelor protezelor totale urmăreşte ca:
a. să fie respectată libertatea mandibulei în lateropulsia de fonaţie
b. în timp ce pacientul numără de la 13 la 33, dinţii frontali inferiori să atingă faţa
palatinală a frontalilor superiori
c. supraocluzia frontală şi inocluzia sagitală să fie corelate corespunzător
d. prezenţa machetelor protezelor totale să nu împiedice fonaţia
e. în propulsia de fonaţie, muchiile incizale ale incisivilor inferiori să ajungă cel
mult cap la cap cu muchiile incizale ale incisivilor superiori
Răspuns: C, D, E
79. Care din următoarele situaţii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale
aplicate în cavitatea orală:

a. fonema „S” are o emisie şuierată atunci când frontalii superiori sunt prea oralizaţi
sau frontalii inferiori sunt prea vestibularizaţi
b. fonema „S” are o emisie şuierată atunci când între vârful limbii şi regiunea
retroincisivă este un spaţiu prea mare
c. pronunţarea lui „F” şi „V” este distinctă dacă lungimea dinţilor frontali superiori
şi plasarea lor în sens vestibulo-oral este corectă
d. în timpul pronunţiei fonemelor „F” şi „V” muchia incizală a frontalilor superiori
trebuie să atingă uşor buza inferioară
e. în timpul pronunţiei fonemelor „F” şi „V” muchia incizală a frontalilor inferiori
trebuie să atingă uşor vârful limbii
Răspuns: B, C, D
80. Următoarele afirmaţii privind controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevărate:
a. dacă fonema „D” se aude ca fonema „T”, dinţii superiori sunt vestibularizaţi
b. dacă fonema „D” se aude ca fonema „T”, macheta superioară este prea groasă în
regiunea posterioară
c. dacă fonema „D” se aude ca fonema „T”, macheta superioară este prea extinsă
d. dacă fonema „T” se aude ca fonema „D”, dinţii superiori sunt vestibularizaţi
e. dacă fonema „T” se aude ca fonema „D”, dinţii sunt oralizaţi
Răspuns: A, E
81. Care din următoarele situaţii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale
aplicată în cavitatea orală:
a. fonema „V” seamănă cu fonema „F” atunci când dinţii superiori sunt oralizaţi
b. fonema „V” seamănă cu fonema „F” atunci când dinţii superiori sunt prea scurţi
c. fonema „V” seamănă cu fonema „F” atunci când dinţii superiori sunt prea laţi
d. fonema „K” este alterată atunci când macheta superioară este prea groasă în
regiunea posterioară
e. fonema „K” este alterată atunci când macheta este prea groasă în zona rugilor
palatine
Răspuns: B, D
82. Dacă la proba fonetică a machetelor protezelor totale, fonema „S” are o emisie şuierată
înseamnă că:
a. frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi
b. frontalii superiori sunt prea oralizaţi
c. între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este un spaţiu prea mic
d. frontalii inferiori sunt prea lingualizaţi
e. dinţii superiori sunt prea scurţi
Răspuns: A, D

83. În care din situaţiile enumerate mai jos este necesară remontarea dinţilor artificiali:
a. concordanţă între linia interincisivă superioară şi linia mediană a feţei
b. alegerea neadecvată a culorii garniturii de dinţi artificiali
c. montarea frontalilor superiori în afara crestei
d. proba spatulei pozitivă bilateral
e. proba spatulei pozitivă unilateral
Răspuns: B, D, E
84. Pentru realizarea închiderii palatinale posterioare la proteza totală:
a. se realizează gravarea modelului de către tehnician
b. se realizează gravarea modelului de către medic
c. se reperează în cavitatea orală şanţurile pterigomaxilare
d. se desenează pe model zonele de despovărare
e. se decelează zonele retentive care pot crea probleme la inserţia protezei
Răspuns: B, C
85. Pentru realizarea închiderii palatinale posterioare la proteza totală:
a. profunzimea gravării trebuie să fie egală cu 2/3 din depresibilitatea ţesuturilor
b. profunzimea gravării trebuie să fie egală cu 1/3 din depresibilitatea ţesuturilor
c. profunzimea gravării variază şi în funcţie de înclinarea vălului
d. profunzimea gravării este mai mare pentru vălurile verticale
e. profunzimea gravării este mai mare pentru vălurile orizontale
Răspuns: A, C, D
86. Zonele de despovărare, unde baza protezei totale nu trebuie să vină în contact intim cu
mucoasa sunt:
a. torusul palatin
b. torusul mandibular
c. şanţurile pterigomaxilare
d. exostozele
e. gaura mentonieră
Răspuns: A, B, D, E
87. Care din următoarele afirmaţii privind folierea torusului palatin sunt corecte:
a. gradul de foliere trebuie corelat cu diferenţa dintre rezilienţa mucoasei de pe
crestele edentate şi rezilienţa mucoasei care acoperă torusul
b. dacă folierea pe torus este mică şi rezilienţa pe creste mare, proteza nu basculează
c. dacă folierea pe torus este mică şi rezilienţa pe creste mare, proteza basculează
d. folierea torusului palatin se realizează de către medic în cabinet
e. torusul palatin nu se foliază
Răspuns: A, C

88. După Grant şi Johnson, atitudinea faţă de retentivităţile osoase bilaterale sau multiple este
următoarea:
a. retentivitatea existentă se va desfiinţa complet pe model prin adăugarea de ghips
b. din retentivitatea existentă se va păstra 1 mm pentru a ajuta menţinerea protezei,
iar marginea protezei se va termina în fundul de sac
c. marginea protezei va fi extinsă numai până la limita unde retentivitatea este de 1
mm pe o parte, pe cealaltă parte extinderea fiind până la 3 mm de fundul de sac
d. marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din material
rezilient
e. niciuna din soluţiile propuse nu dă un rezultat ideal
Răspuns: B, D, E
89. Dacă la controlul intraoral al machetelor protezelor totale, între poziţia de IM şi poziţia
de RC este o diferenţă de 1 mm:
a. aceasta reprezintă situaţia ideală
b. perfectarea relaţiilor ocluzale nu se poate face pe proteze finite
c. se identifică obstacolele cu hârtie de articulaţie
d. perfectarea relaţiilor ocluzale se face la machete prin şlefuiri selective
e. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare
Răspuns: C, D
90. Care din următoarele afirmaţii privind zonele de despovărare ale câmpului protetic
edentat total sunt adevărate:
a. reprezintă zonele unde baza protezei totale trebuie să vină în contact intim cu
mucoasa câmpului protetic
b. localizarea lor va fi stabilită prin desenarea zonei respective pe model
c. grosimea zonei de despovărare variază între 0,25 mm şi 1 mm
d. papila incisivă nu necesită despovărare<