Full text

revista.geomasterturism.ro

Full text

STRATEGII DE DURABILIZARE A TURISMULUI ÎN STATIUNEA TURISTICĂ

DE INTERES LOCAL VĂLENII DE MUNTE

Ivaşcu Ştefania Data şi locul naşterii: 18.12.1986, Bucureşti

IVAŞCU ŞTEFANIA

Studii: Absolventă a Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii Bucureşti,

specializarea Geografia Turismului, cu tema de Licenţă: Studiu geografic privind

valorificarea resurselor turistice în orașul Vălenii de Munte; În prezent masterand

în cadrul Facultăţii de Geografie – Managementul resurselor şi activităţilor turistice.

Domenii de interes: Turismul prin prisma dezvoltarii durabile si promovarii in

spatiul romanesc.

Cuvinte cheie: staţiune turistică, dezvoltare durabilă, Nicolae Iorga, cultură, „drumul fructelor”, analiza SWOT

Abstract: Valenii de Munte has special qualities for inclusion in the national tour circuit and an appropriate

tourism planning.Through construction and tourism promotion, it has a real chance that in the future to become a

national famous tourist resort, not only locally and Who knows, maybe even international. But this will be

possible only in time, first in Romanian tourism all in need of a revival and an appropriate marketing policy, in

line with international market requirements. Gender projects, rehabilitation of Romanian tourism, sustainable

tourism development is already under way, resulting in a positive overall view, an incentive to promote

Romanian tourism, investment in this area.

Fenomenul turistic este un proces dinamic, datorită tendinţelor de expansiune/regresie, de

intensificare/atenuare ritmică pe care acesta le are de-a lungul traseului său evolutiv, care în plan

general nu afectează capacitatea de dezvoltare continuă a unei regiuni cu potenţial turistic şi care prin

natura lor generează schimbări şi transformări de bunuri şi valori individuale şi, nu în ultimul rând, de

modele culturale. Potenţialul turistic, reprezentat de resursele atractive şi infrastructură, este factorul

static al fenomenului analizat, motivând existenţa acestuia. Elementul dinamic al procesului este

asigurat de turist care valorifică însuşirile calitative ale resurselor şi apelează la serviciile

infrastructurii 1 .

În ceea ce priveşte strict oraşul Vălenii de Munte, în momentul de faţă, există varii direcţii prin

care se urmăreşte valorificarea resurselor turistice existente în oraş, precum şi identificarea unor

potenţiale resurse şi includerea acestora în activitatea turistică. Pentru realizarea strategiei de

amenajare şi dezvoltare a teritoriului voi prezenta cîteva măsuri care concură la fundamentarea

politicilor publice privind valorificarea durabilă şi protejarea resurselor naturale, dezvoltarea

armonioasă şi echilibrată a tuturor zonelor şi localităţilor, realizarea unei infrastructuri tehnice

moderne care să permită integrarea teritoriului studiat în structurile regionale, naţionale şi europene,

conservarea şi protecţia calităţii mediului. În acest sens au fost luate în considerare trei etape, scurtă,

medie, lungă: zonificarea teritoriului [Stimularea dezvoltării echilibrate şi durabile prin punerea în

valoare a resurselor capabile să producă diversificarea şi restructurarea economiei avându-se în vedere

valoarea şi gradul de valorifcare a potenţialului natural, economic, social şi probleme de reabilitare,

protecţie şi conservare a mediului:trecerea în categoria zonelor defavorizate/asistate a arealelor

afectate de restructurarea industriei în Vălenii de Munte (reconversia industriei de apărare,

diversificarea activităţilor industriale în zonele cu o structură economică fragilă, dependentă în special

de o singură întreprindere) ]; trecerea de la o politică exclusiv agricolă la cea de dezvoltare rurală. Aici

ma refer la iniţierea de programe de dezvoltare pe baza zonării producţiei agricole si a notelor de

bonitare pe categorii de folosinţă şi culturi în localitatea Vălenii de Munte alături de alte 10 localităţi);

armonizarea legislativă şi instituţională cu Uniunea Europeană în domeniul agricol; crearea cadrului

administrativ necesar îmbunătăţirii activităţii prin îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare cu celelalte

1 Cocean, P., Vlăsceanu, A., Negoescu, B. (2003), Geografia generală a turismului, Editura Meteor Press,

Bucureşti.


instituţii descentralizate, implicarea activă a specialiştilor de la centrele agricole în viaţa comunităţilor

rurale; promovarea gospodăririi şi conservării durabile a pădurilor; diversificarea ofertei turistice în

raport cu potenţialul turistic al zonei. La Vălenii de Munte vorbim despre promovarea formelor de

turism specifice ofertei pentru zona colinară şi anume promovarea turismului de odihnă şi recreere sub

mai multe forme cum ar fi: sejur, agrement şi sfârşit de săptămână. De asemena turismul de cicrculaţie

şi anume turismul de tranzit pe DN1A Ploieşti-Vălenii de Munte-Cheia; turismul itinerant cu valenţe

culturale pentru valorificare patrimoniului cultural prin includerea obiectivelor turistice în circuite la

nivelul întregii zone, care să pună în evidenţă peisajul cultural prahovean: Valea Teleajenului: Ploieşti-

Vălenii de Munte-Cheia; punerea în valoare a zonei subcarpatice acoperite cu livezi prin traseul

turistic „drumul fructelor” care include localităţile: Adunaţi-Breaza-Şotrile-Brebu-Aluniş-Ştefăneşti-

Slănic-Vălenii de Munte-Drajna-Poseştii Pământeni; modernizarea, reamenajarea şi extinderea

strucutrilor de cazare şi alimentaţie publică şi diversificarea dotărilor de agrement.

ANALIZA SWOT a staţiunii turistice de interes local Vălenii de Munte.

Puncte tari : oraş cu o reală tradiţie în ceea ce priveşte învăţământul ( în hrisovul din 1774 este

afirmată oficial înfiinţarea de şcoli de către Alexandru Ipsilanti chiar şi în Vălenii de Munte, pe atunci

capitală de judeţ ), fiind cunoscut şi sub denumirea de “ cetatea culturală” a judeţului Prahova, un rol

determinant avandu-o activitatea culturală a marelului cărturar Nicolae Iorga; infrastructura de acces

facilă : pe DN 1A, calea ferată Ploieşti- Maneciu- Ungureni, prin gara Vălenii de Munte, pe cale

aeriană prin aeroporturile de la Bucureşti, iar apoi alte mijloace de transport, precum cele de mai sus.

Foto 1. Dealuri din zona Vălenii de Munte Foto 2. Oraşul Vălenii de Munte

De asemenea, există autobuz de legătură de la Ploieşti spre Văleni, precum şi dinspre Maneciu,

Cheia spre Văleni; potenţial natural ridicat : râul Teleajen, munţii din împrejurimi, aşa cum este

masivul Ciucas, Muntele Roşu, etc. Clima blândă, de depresiune, de tip temperat continentală

moderată, potenţialul acesteia determinând statutul de staţiune climaterică a oraşului; potenţial

antropic ridicat (complexul muzeal «Nicolae Iorga», busturi, statui, edificii de cult, etc.); posibilitatea

practicării unor diverse tipuri de turism : turism curativ, climateric, turism de weekend, turism montan

în împrejurimi, turism sportiv (pescuit, alpinism tot în munţii din apropiere şi în râurile din judeţul

Prahova), turism de afaceri şi congrese; turism de tranzit, turism itinerant cu valenţe culturale, etc;

multiplele mijloace de recreere şi divertisment – restaurant, baruri, terase de vară,, masaj, biliard,în

cadrul celor 2 unităţi hoteliere etc. – precum şi posibilităţile de drumeţie şi excursii în staţiune şi pe

valea Teleajenului; manifestari permanente: 9 mai: ziua oraşului. Manifestare complexă: alocuţiuni,

depuneri de flori, versuri şi cântece patriotice, muzică de fanfară, spectacole, întreceri sportive,

simpozioane, expoziţii, dans etc; 13-18 august: cursurile de vară ale Universităţii Populare "Nicolae

Iorga". Manifestare complexă, cu participare naţională şi internaţională: prelegeri, dezbateri,

simpozioane, expoziţii de carte, cusături, ţesături, pictură, sculptură, fotografii artistice, meşteşuguri

tradiţionale, spectacole, excursii culturale, lansări de carte etc; 15 august: Stamaria Mare-festival

folcloric judeţean, cu participare naţională şi internaţională.; 27-29 octombrie: Serbările Toamnei la

Valenii de Munte. Manifestare cultural-artistică complexă, cu participare naţională, inclusiv din

Republică Moldova: târgul de toamnă al producatorilor de pe Valea Teleajenului, expoziţii, spectacole

folclorice, concursuri, muzică de fanfară, seri de dans etc.


Foto 3. Casa Memorială Nicolae Iorga Foto 4. Muzeul de Artă Religioasă "Nicolae Iorga”

Staţiunea dispune de locuri de cazare pentru toate categoriile sociale de turişti (peste 220 de

locuri) în hoteluri, pensiuni turistice, camere la localnici ; starea bună a căilor de acces către hoteluri,

pensiuni.;organizarea de excursii turistice ghidate, tabere şcolare ; reţea de telefonie fixă şi mobilă ;

prezenţa magazinelor, bazarelor, punctelor de alimentaţie publică, etc. apropierea de importante zone

turistice :Slanic Prahova, staţiunea Cheia, oraşul Ploieşti, Braşov, etc.

Puncte slabe: activitatea de promovare turistică este insuficienţa; gradul de ocupare a

capacităţii de cazare scăzut; lenta renovarea a clădirilor importante din punct de vedere arhitectural şi a

unităţilor de cazare cu profil balnear; slabele investiţii în valorificarea potenţialului turistic; migrarea

forţei de muncă tinere ; slaba amenajare a teritoriului din punctul de vedere al infrastructurii generale;

unităţi de cazare şi de alimentaţie insuficiente ; mijloace de divertisment, agrement puţine, etc.

Oportunităţi: accesibilitate pentru toate zonele României, oraşul făcând legătură dintre

Transilvania şi Muntenia, Moldova, Banat, Bucovina, etc. ; prezenţa căilor ferate şi a drumului

naţional 1A, a aeroporturilor din Bucureşti; creşterea fluxului turistic o dată cu realizarea autostrăzii

Bucureşti-Braşov; renovarea şi modernizarea unor unităţi de cazare; potenţial turistic ridicat şi

diversificat; prezenţa în apropiere a unor importante centre turistice; atragerea de investiţii străine în

domeniul industriei.

Riscuri: exploatarile forestiere, defrişările din apropierea staţiunii, ce au că efect intensificarea

proceselor gravitaţionale, cu precădere alunecările de teren; poluarea râului Teleajen, ca urmare a

depozitării resturilor menajere şi a deversarii apelor menajare; accesul facil la unele peşteri şi desele

vizitari de către turişti, ce conduc la distrugerea potenţialului natural (Grotă Miresei, la Muntele de

Sare, nu în cadrul oraşului);accesul facil la diversele obiective antropice, ceea ce determină

deteriorarea acestora ( aşa cum este complexul muzeal “Nicolae Iorga”, care este inclus în circuitele

turistice), acest lucru ar trebui să aducă în prim plan conceptul de durabilitate turistică, să determine

preocuparea persoanelor abilitate în domeniu de a găsi mijloace de desfăşurare a unor activităţi

turistice echilibrate,care să nu aducă prejudicii teritoriului şi obiectivelor turistice promovate; lipsa

promovării turistice şi invechirea unor unităţi de cazare duce la pierderea de turişti.

Aşadar, oraşul Vălenii de Munte deţine calităţi deosebite pentru includerea sa în circuitul turistic

naţional şi printr-o amenajare turistică adecvată, prin lucrări şi acţiuni de promovare turistică, are

şanse reale, ca în viitor să devină o staţiune turistică de renume naţional, nu doar local şi cine ştie,

poate chiar internaţional. Dar acest lucru va fi posibil doar în timp, mai întâi întreg turismul românesc

având nevoie de o revigorare şi de o politică de marketing adecvat, în concordanţă cu cerinţele de pe

piaţă internaţională. Proiecte de gen, de reabilitare a turismului românesc, se află deja în desfăşurare,

ceea ce determină o perspectivă de ansamblu pozitivă, o încurajare în promovarea turismului

românesc, de investiţii în acest domeniu.

BIBLIOGRAFIE

1. BOCIOACĂ I., 2004, Valenii de Munte, Editura ASA, Bucuresti;

2. MORUZI I., 1987Dictionar Geografic al judetului Prahova,Targoviste;

3. ¤ ¤ ¤ Autoritatea Naţională pentru Turism, România. Strategia de dezvoltare a turismului 2007-2013,

Bucureşti, mai 2006.

More magazines by this user
Similar magazines