Untitled

upload.wikimedia.org

Untitled

OAMENI CARI AU FOST


S'A TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE

HARTIE VIDALON VARGATA, CINCIZECI

DE EXEMPLARE NEPUSE TN COMERT,

NUMEROTATE DELA x LA so


N. IORGA

OAMENI CARI AU FOST

BUCURE$TX

FUNDATIA PENTRU LITERATURA I ARTA REGELE CAROL II "

39, Bulevardul Lamar Catar91, 39

i 9 3 9


1

UN BATRAN EROU: AXENTIE SE VER

In spitalul sasese din Brasov, foarte grac si cam uitat

de toatà lumea, a murit frumosul bätaln ce a fost Axentie

Sever, una din dip eteniile Românilor in miscarea dela 1848.

Ioan Axentie Sever era un fiu de Oran din FrAna.

A invalat la Blaj incepand a da Inca de pe bäncile scolii

dovezi de puternica-i simIire pentru neam .si de marea

lui energie in sprijinirea ideilor sentimentelor sale. In

# patruzeci si opt )> era un tfinär de douäzeci si sapte de

ani. La izbucnirea agitaciei revolu%ionare nu 'se afla in

Ardeal, ci in Ora', unde Treboniu Laurian il fdcuse profesor

de latida' si românà, la Colegiul Sf. Sava, cred.

Era de inainte castigat pentru cauza neatarnarii nalionale.

In imprejurimile Bucurestilor ca si in Oltenia el

merse prin sate propovaduind robilor noua evanghelie

de libertate pe care el o va fi Inteles altfel deck

domnisorii francuziIi dela Bucuresti.

Silit a se intoarce in Ardeal dupä neizbanda Republicii

de varà a României muntene, el s'a dovedit aici,


6 OAMENI CARI AU FOST

unde mediul era altul 0 se gaseau sateni cu inima tare

0 cugetul indraznec, om de fapta. A fost printre cei ce

s'au luptat in Muniii Apuseni. 8i, când valurile tulburate

se potolira, a fost iara0 printre aceia cari au raspins

orice rasplata personala din partea Imparatului, cerand

numai pentru to-0 ai sai, fralii de sAnge 0 osta0i sai

in lupta pentru drepturi 0 demnitate, o stare de lucruri

noua 0 despagubiri pentru toate cele indurate. Altfel,

0-a pastrat toata credirga cdtre Imparat, pe care, in

ace1a0 an 1852, il primi in Iara Moli1or, la muntele

Gaina, ca unul din reprezentanIii cei mai indrituiIi ai

poporului românesc.

Imprejurarile nea§teptate dela 1867 11 smulsera din

viata politica. De0 nu era Inca batran, el se dadu la o

parte, ciudos, amarit, neimpacat, zdrobinduli ultimele

nadejdi.

In jurul lui se organiza viqa culturala româneasca,

se dadeau lupte prin ziare pentru pasivismul de protestare

sau activismul de infruntare a dupnanului in

instituliile Statului celui nou ; pentru el toath aceasta

desbatere, toatà aceasta marunta munca roditoare nu

avea insemnatate. Era printre uria0i fulgeraIi cari nu

vreau sa se târasca in brânci dupa ce strabatusera biruitori

pe culmi. Ca o umbra alba trecea prin cararile

singuratece ale primblarilor batrânului Brasov chipul

Iui puternic, de invins al soartei care nu se da biruit

de oameni.

Pada ce la urma energicul corp eroic se culca pe perna

spitalului strain 0 boala trase lacatul odailei sale

de pomang. Rar, prieteni puteau patrunde ; pe lânga


IJN BATRAN EROU: AXENTIE SEVER 7-

(< sensacionahi * Romfini de dincoace, venea cate unul

de dincolo, un hätrAn de varsta lui, cu care se puteau

intinde sfaturi lungi despre lucrurile ce nu mai sunt si

nu vor putea sá mai fie niciodata. In viaIa prozaica a

galcevilor brasovene, se destepta totusi un fior cand

se auzea ca a venit cutare din cutare loc depArtat la

Axentie. Astfel a fost, and din Blajul pe care-1 Oilseste

asa de rar, alt Vatrfin alb din vremea viskorilor

si eroilor se desprinse pentrti a veni lânga patul dela

spitalul s'asesc din Brasov si, ochi in ochi, fàra lacrimi

de prisos faVa de aspra fatalitate a vielii, canonicul

loan Moldovan, alt neinduplecat si neimpacat, alt suflet

in zale de oIel, vorbi indelung cu bolnavul despre ce

numai ei amândoi stiau, si astazi stie unul singur.

Din Panteonul viu al hatrânilor celor mari, asa de

pulini, s'a mai desfàcut, In aceasth clipa, unul.

6 August 1906


H

UNUL DIN ULTIMII MARI BOIERI DE NEAM:

8TEFAN GRECIANU

Cu 8tefan Grecianu, mort la vrasta frumoasa de

optzeci §i patru de ani, dispare unul dintre cei mai

batrani in mijlocul batranilor, unul dintre cei din urma

reprezintaup ai acelei generatii Inca fericite din anii

1860, care amesteca totdeauna, cu orice slabiciuni omenqti,

dragostea cetitului, placerea pentru colecliile tiin-

Tifice, ravna de a scrie pentru a imbogali cuno9tinIile

despre trecutul nostru, simIirea pentru neam 0 Iara.

A fost un mare proprietar, qi poate nu unul dintre cei

mai milo0 0 gata la jertfe toata acea generalie de

tineri Romani din parlile muntene a fost interesata

0 doritoare de avere tot mai mare. Nu §tim cum va fi

fost ea Val-16r, dar la batraneIe se spunea pe urma lui

ca e prea mult legat cu sufletul de banul sail 0 de pamantul

Au: ospitalitatea lui Grecianu era totdeauna

zimbitoare, ca a unui boier adevarat, dar mult mai

pulin larga. Daca, mergand la Iara la dansul, mancgse0

bine de-acasa, era 9i mai bine deck altfel. Dar,


*TEFAN GRECIANU 9

cel pulin ce-ri dadea era din al lui, pe cand la ataiia

Sardanapali ai ospitalitàii orientale pranzesti din banii

lui Mochi Fiser si ai consorlilor sai.

A facut politica. Se poate sa nu faca politica In Romania

cineva care se bucura de mai multe milioane si

care, Inrudit cu scriitorii bisericesti i istorici din vremea

lui Voda-Brancoveanu, s'a mandrit totdeauna ch are

sange de-al Brancoveanului, ba chiar, mai departe In

genealogie, de-al lui Mihai Viteazul el insusi?

Politica lui insa nu Insemna mare lucru nici pentru el,

iar pentru alii si mai pulin.

Tanar Inca, abia intors dela studii, Grecianu a inceput

sa tipareasca. Fireste ca activitatea lui stiinIifica a fost

in legatura cu descendenIa-i boiereasca si domneasca.

Despre Radu Greceanu, cronicarul, despre Voda-Brancoveanul

se ocupa el inainte de oHce alte personagii

din istoria 01'1

Daunazi a dat o editie noua a scrierii oficiale a lui

Radu despre stapanirea Domnului stu.

Pentru aceste studii Stefan Grecianu a facut o culegere

de o foarte mare boghlie privitoare la multe din

neamurile maH ale Tarii-Romanesti, i, cu documentele,

copiile i notele sale, el putea fi privit ca neintrecut

In cunostinIa genealogiilor muntene. Aceste hartii vor

iamanea, dupa cat stiu, in stapanirea Academiei Romane,

care pentru aceste lucrari, facute staruitor i pe

ascuns de public, II alesese membru de onoare al ei.

Urmasul lui Brancoveanu si al lui Mihai Viteazul avea

in el o tarie de trup si de suflet care-i vadea sangele

cel bun. Te uimeai vázand pe acest octogenar cu


OAMENI CARI AU FOST

fala osoas i profilul de §oim, cu glasul incet, strAns,

zugrumat de astinfi, vorbinsd ceasuri intregi,

sigur multe lucruri mArunte, din veacul pe care-1

trAise in mare parte ci din cetirile sale, fAcAnd drumuri

lungi i rástindu-se rAzboinic la eine nu-i f Acea dupA

voie 9i rm-i umbla dupg poruncA.

Mai bun la suflet, mai pulin politicos, ce indelung

bli strAngea manile inainte de a-ti arunca sageata unei

notie rauvoitoare I

, mai darnic pentru 9tiirga àrii ci

mai pArintese pentru sâtenii sal cArora ctia totuci

sa Ii dea brana cuvenith in zilele lor cele grele, Grecianu

ar fi intrupat pe adevAratul boier de vi-VA, cu

spiritul hrAnit de traditiile sale familiare ci de o aleasA

culturA cApätatA in Apus, tip a cdrui dispariIie treptatà

n'o putem regreta in de ajuns.

8 August 1908


III

D. M. STURDZA

A murit la Dieppe Dimitrie M. Sturdza, al doilea fiu

al lui Mihai-Vodk Domn al Moldovei.

Reuse in -Liner* studii bune, impreuna cu fratele sau

Grigore i cu Mihai Kogalniceanu, la Lunéville, subt

conducerea abatelui Lhommê, un batran cleric de toata

bunatatea, fost preceptor al tatalui lor, i apoi la Berlin.

Din aceste studii Mihail Kogalniceanu a iesit un om

genial, eel mai mare conducator cultural si politic pe

care 1-au avut Romanii in epoca moderna ; Grigore

Sturdza, cel mai mare dintre beizadele, s'a intors ca un

iubitor de stiinfa, in problemele careia s'a cufundat si

in visarile careia s'a pierdut, i ca un indrazneT in politick

pe care o facea, neaparat, nefiind decât un om

distins, si nu unul superior, potrivit cu tradiçiile clasei

boieresti i cu interesele familiei, am zice: ale dinastiei sale.

Dimitrie Mihail Sturdza n'a fost cleat un gentleman

cu cresterea desavarsita i proprietarul unei mari, unei

foarte mari averi. Tana sail a murit intre straini fiindca

nu-i placea sa traiasca in Moldova, care voise sà-1


12 OAMENI CARI AU FOST

goneasca la 1848, care-I lasase sa piece la 1849 0 care n'a

voit sa i-1 aduca inapoi, domnqte, la 1859; el, fiul,

n'a simlit niciodata dorul de Iara 0 dragostea de neam.

Reprezintant tipic al acelei aristocraIii române care,

din dorinla unei vieli ware §i placute, din deprinderea

cu toate rafinarile moderne, din cunoa§terea perfecta a

limbii franceze, din inrudirea cautata cu nobilii Apusului,

coboritori din cruciali, s'a confundat cu totul

in categoria de nobili 0 bogata§i din toate neamurile

carili petrec viala intre Paris, Coasta de Azur 9i locurile

de bal. vestite 0 carili hranesc spiritul cu ziarul

francez cel mai scump 9i. cel mai nou roman parizian,

Dimitrie M. Sturdza, in strainatate: principele D. M.

Sturdza, a lasat in sama vechililor 0 arenda§ilor imensa-i

avere de mo0i, paduri 0 palate din Iara ci a trait, in

aier de mare cj inaintea valurilor, care nu-i vorbeau de

lupta fireasca pentru orice via-Va din lumea larga, mai

mult la Dieppe.

Acolo a murit. Avea nouazeci de ani. Cine ar fi

crezut? Numai anii de munca tree greu.

...Dar se cunowe ca au trecut!

24 August 1908


IV

GHEORGHE CHERNBAH

Moartea prefectului de Iasi Gh. Chernbah ni aminteste

ea in tinereIa el a facut versuri vioaie i spirituale,

pe care le iscalea # Gheorghe din Moldova >>. A colaborat

la > a lui Hasdeu, care-I prquia mult.

De un timp, lucra la foaia literara a lui Stere, pe care-1

reprezinta ca prefect. 0 sarcina de sigur nepotrivita cu

dansul, caruia-i placea o via-VA fara griji, ocupata cu

lectura.

Cand ramasese Inca om neatarnat, Chernbah era insa

un om de societate foarte placuta, un spirit liber 0

Indräzne i un bun prieten. Confiscat de politica de

partid, a disparut din lumea literara 0 a uitat cu totul

de vechile sale legaturi.

Acei cari au pastrat amintirea lor, regreta moartea lui

Innainte de vreme.

27 Septembre 1909


V

VICARIUL GHERASIM DOMIDE

Vicariul Gherasim Domide, care se duce dintre noi, a

fost unul din luptatorii In procesul Memorandului. Fire

deschisa i vesela, om popular, cu foarte multi prieteni,

el era tipul preoimii romane§ti din generaIia mai veche,

al (c popei roman )) care cu voie buna mergea §i la bucuria

§.1 la petrecerea altora i la slujba, la munca, la lupta,

la martiriul sau.

Pentru Bistriteni, parintele Domide a facut foarte mult.

Fara dansul ei n'ar avea, in locul vechii biserici de lemn,

frumoasa claclire de piatra de astazi, din care s'a scos

spiritul strain i puterea straina.

Multa vreme nimeni nu va putea privi zidurile ei

Inalte fara a se gandi la bunul parinte Domide: la vorba,

la gluma, la rasul, la isprava lui.

9 Decembre 1909


VI

EUGENIU VOINESCU

0 pierdere pentru arta romana.

Pictorul Eugeniu Voinescu, singurul care a dat picturii

romane§ti marine studiate 0 pline de intelegere, de

poesie, a murit in Bucure§ti, la o vrasta inaintata.

Voinescu era fiul consulului greo din Ia0. El insu0

a fost consul la Odesa, unde a cunoscut §i frumusela

mareaca a Marii Negre 0 dibacea ei infaIi§are in panzele

unui Aivasovschi.

Casatorit cu fiica poetului Gheorghe Sion, Voinescu era

o fire blanda, o natura aleasa, cu un fin sing pentru

frumuseca, un om de o societate plâcuta.

A-1 intalni era o placere pentru toIi acei cari ajunsesera

eumva in legatura cu viata izolata a acestui om

de o sanatate 9ubreda, cu sufletul jignit de nedreptaIi,

oficiale 0 particulare, care i s'ar fi putut crtga.

Tablourile lui surit risipite. 0 plaja, un val de mare,

o noapte de furtuna se afla la mine, 0 ele-mi vor aminti

pe omul amabil 0 bun care mi le-a daruit.

13 Mai 1909


VII

IOAN STRAVOLCA

Profesorul loan Stravolca de la Universitatea din

Iasi, Oltean de nastere, isi racuse studiile in Belgia.

Numit profesor de fizic5, el a ocupat postul sdu un lung

numar de ani, stiind sa pastreze, 0 dup'a incheiarea studiilor

fiecáruia, cele mai bune legAturi sociale cu elevii

sai, A fost 0 director al Scolii Normale Superioare, si

t'oli cei ce au petrecut anii lor de Universitate in aceastà

institulie 10 aduc aminte de felul plin de tact 0 de o

generoasa inIelegere a Insusirilor 0 defectelor tineretului

cu care el 10 indeplinia misiunea. Membru al partidului

liberal, el candida 0 dAunazi pentru locul de

senator al Universithiii din Iasi. Corect in infdTisare,

In graiu, In relaliile sale de tot felul, Stravolca era,

oricare ar fi fost valoarea lui stiinIifick dintre profesorii

cu chemare cari nu se inlocuiesc usor.

Februar 1910


VIII

NICOLAE BALMOS

0 veste tristá vine din Bucovina. Ajutorul de primar

N. Balmos, fratele Pdrintelui egumen dela Suceava, a

murit naprasnic.

Balmos, un om voinic si chipes, stia s5. Impace datoriile

de slujbas cu acelea pe care le avea faIrt de neamul

sau, de care nu s'a rusinat niciodatà. Era si un

om cu autoritate si un om popular.

Si mai avea o Insusire: nu era dintre cei cari au batjocura

pe buze.

Pentru toate aceste insusiri va fi regretat de Romtinii

bucovineni si de &Ali altii 1-au cunoscut.

1 Ianuar 1910

2


IX

GENERALUL C. 'I. BRATIANU

Generalul Bratianu, care s'a stins la Bucure§ti, catva

timp dupa' ie§irea la pensie, fusese unul dintre cei mai

culIi ofi/eri ai armatei noastre. Avea o culturd literaed

Intinsa 9i-i pl4cea citaliile.

Timp mai indelungat conducAtor al Institutului geografic,

el a lAsat mai multe lucrari de oarecare valoare.

Stáruia mult pentru ideia, a &aril realizare ar aduce

in adevAr, cu cheltuieli mari, i mai mari foloase, a

c adastrului.

Generalul avea simpatii i antipatii foarte accentuate

9i se arunca in polemici nedrepte farà a putea pastra

macar masura. Ele au fAcut mult fau reputa%iei sale.

Si lit de o boalà de urechi a parasi oastea, a pastrat 9i

mai departe toath iubirea pentru d'ansa.

11 Ianuar 1910


X

GRI GORE 'I'EFINESCU

Dintre membrii Academiei se mai duce unul, care

era barân numai In numarul anilor 73, zice necrologul,

dar altfel avea toatä puterea fizica, toatà barnicia,

toat a. pasiunea unui om mult mai tângr. In uprinca

cu care pleca la congrese 0 fâcea tára ostenealà

drumuri lungi, in regularitatea cu care venea la toate

pdinIele adunArii, dela Universitate plecase de mult,

In vioiciunea cu care urmarea toate manifestarile vie-Pi

publice , In Iunie el presida in Bucure9ti meetingul

# Ligei )) Impotriva silniciei din alegerile de peste munti,

In nervositatea cu care-9i manifesta simpatiile 9i antipatiile,

la care niciodatg n'a renuntat, se sin-ilea, dacfi nu

tinereta lui, miicar nebiruita tineretà a unei epoce fericite,

peste reprezentan-pi politici 9i culturali ai careia

batrâneta, socotitd, prudenta, practica, nu s'a putut

Instapani pe deplin niciodata.

Grigore tera'nescu are o lunga cariera de om de

¢tiinta, amestecat, ca mai toatii lumea Ia noi, din and

In and qi In Imprejurttrile politice. A oeupat multi ani

11*


20 OAMENI CARI AU POST

catedra de geologie la Universitatea din Bucure§ti, a

fost §i rector, 9i. un bun rector, cinstit, gospodar 0

parintesc kVA de studenti, a fâcut parte din Corpurile

Legiuitoare, 0 Ong in ultima zi a pgstrat grija unui

Muzeu de geologie pe care-1 atingeau adesea, spre marele

lui nacaz, care nu zabovea cu desminIirea cea mai aprinsd,

criticile tineretului. A scris mult, §i. manualul lui de

Geologie 1-au avut in mismi atfilia dintre §colarii inv'fi-

Vamântului nostru secundar, pAn4 ce 1-au inlocuit alte

cAni, mai apropiate de actualul nivel al cuno§timilor.

Nu i-a lipsit norocul in descoperiri pe care nici adversarii

lui nu i le taggiduiesc.

Ace9ti adversari aveau mai multá 9tiinta deck dânsul,

dar, and ei faceau sa reiasä deosebirea, uitau un lucru,

care trebuie a inrAureascA judecata oricui. Grigore

tefanescu fAcea parte dintre acei oameni cu nesfAr§it5.

iubire pentru culturk cu nobil entusiasm pentru specialitatea

kr, cu o in/elegere pentru nevoile intelectuale

ale unui neam ce trece peste marginile unei singure

9tiince, cari, intor§i din strAiratate, au adus cu dan§ii,

ei cei dintai, interesul pentru cuno§tinlile Mahe, pentru

explica-ciile superioare, pentru concepOile dominante ale

lumii. Nu s'au inchis in laboratorii, nici in biblioteci,

ci, pe toate caile, prin conferinle, prin cursuri, prin

convorbiri, prin cärci, manuale de §coalfi, reviste, ziare

au trezit societatea la o viafa potrività cu civilizalia

moderna. Ce greutaIi au intampinat, putern judeca

dupà acelea care astgzi Inca se intimpinfi. 4 Revista

stiinIificA a lui *tefänescu 0 Aurelian a luptat ani de

zile ea srt se poata mentinea intro nelnlelegatori, isi


GRIGORE $TEFANESCU 21

numai dupa cele mai mari jertfe de timp si de bani

redactorii ei au trebuit sa renunIe la o publicalie instructiva

si senina, de felul careia si astazi am dori sa

avem una. Numai cat dorinca de a folosi odor cu o

neindestulatoare cultura a slabit simlitor de atuncea,

si specialistii mai mult sau mai pulin bine instalaIi

stau prea sus pentru a vedea in ce necunostinIa traieste

inca poporul bor.

Aceste lucruri trebue amintite inainte de mice, de

cate ori unul din cei dintai luminatori stiinlifici ai .societalii

noastre romanesti ne paraseste.

1211


XI

PROFESORUL AGURA

Intre reprezentanIii strgirli cari se puteau astepta mai

puTin la serbArile din Iasi a fost de sigur acel al Universit4ii

din Sofia. Nu din vina noastra. Am dat Bulgarilor

pribegi pentru cauza culturii si libertàcii lor nalionale

un singur adapost: toate scolile noastre, ba chiar acele

locuri in funclii, mai de jos si mai de sus, care i-au ajutat

s'a traiascA pAn'a In clipa când au putut sà lupte fglis

pentru invierea patriei. De atunci mice progres al lor

ne-a bucurat, pentruca adesea era un rol al saminlei

aduse de pe aceste plaiuri care au dat totdeauna si hrand

pentru aliii. Aspiraciile lor nalionale de reintregire le-am

inIeles si le-am aprobat de atAtea ori, chiar când realizarea

lor putea fi in dauna siguranIei noastre. I-am incredin-cat

numai ea', dacá nu voim sà trecem peste hotarul

cucerit prin mii de vie-ci cazute intru apararea

demnitalii si drepturilor noastre, nu vom lasa pe nimeni

sä-1 incalce. Se pare cá nu era de ajuns.

Ce puteam face mai mult?


PROFESORUL AGURA 23

Oricat de nedrepli ar Ii fost vecinii norri de peste

Dunare, nu le pastram nicio c1u0nanie. Ne-am bucurat

deci sincer când am vazut intre noi pe reprezentantul

culturii lor mai tinere, qi cu atat mai mult, cu cat el

era pentru ataIia o veche i iubità cunorincd, care

se intoreea, batrfin, garbov de ani, ruinat de board,

ca sa aduca un prinos pe care niciunul din conalionalii

sai nu I-ar fi oferit dintr'un cuget w de deschis

cu o inima a§a de voioasa.

Agura a trait cu noi jumatate din viata sa, cea mai

vesela 0 mai placuta pentru clansul, daca nu 0 cea mai

de prel pentru aI%ii. Cand s'a dus in Bulgaria, pIeca

dela noi unul dintre ai norri, i noi suntem duio0 la

despartire. Acolo §i-a luat solie din neamul sau, §i in

mediu bulgaresc de familie, de societate, de cultura a

trait de acum inainte, ajuns profesor de Universitate gi

ministru, fostul pedagog, dascal de liceu i magistrat

din Romania. Dar de noi n'a uitat niciodata, cad prea

eram strâns legati de cei mai 1umino0 ani ai vietii lui.

Aceasta bung 0 credincioasa amintire §i-a dovedit-o §i

prin culegerea de documente slavo-romane pe care o

publica, acum aproape douazeci de ani, in a Sbornicub

din Sofia, cu colegul sau, invacatul filolog Miletici.

Cuvântarea lui festiva a fost ascultata intaiu cu oarecare

curiozitate i neineredere. Apoi, and a amintit

vechea datorie de imprumut a culturii europene, de darnicie

a ospitalitaIii, ceva s'a mirat in inimile noastre,

gi

sala a aplaudat calduros. Macar de un lucru eram

convin0: ea unul care cetere aceste randuri, scrise de

dAnsul, ne iubere, ne iubere cu adevarat.

gi


24 OAMENI CARI AU FOST

Dar cat de grea a fost pentru el marea dovada de iubire

ce ni-o daduse batranul inalt, alb, ro§u la feta, cu spinarda

adusa, cu mana u§or tremuratoare! Greu bolnav,

sigur de o moarte apropiata, el se pusese pe drum ca

sa vie la noi, la tinerela lui, la invalatura lui dela inceput,

la obar§ia sufletului &au. Se ridicase din pat ca

sa se infali§eze Regelui inaintea caruia, Domn tânär,

statuse el eclat-à, pentru merite, ca §colar silitor. Cetia

tare 0 iute, oprindu-se numai din &and in and ca sa

traga, printr'o ultima si1in0 a voinlii eroice care face

puterea poporului, sat', Inca o inghilitura de aier, de

viata, de yutere. Ispravi, primi strangerea de mâna a

Suveranului 0, tacut, se a§eza la locul sau, fara a mai

privi in jur. I§i Meuse datoria, i§i implinise jertfa.

era foarte bucuros de aceasta. Poate se gandia la ai lui

de acasa, solia, fetele, la baiatul plecat pentru studii,

la toamna rece a Balcanului.

Oricum, era in sfar§it la Ia§i, vazuse Universitatea,

vorbise; ii stransese mana nesigura un Rege care fusese

odata Domnul Bali. Peste cateva ceasuri, in clipa and

dela clansul ii venea darul


PROFESORUL AGURA 25

várà§ire de profesori ai Universitatii. Suntem multamiti

ea' am fdcut tot ce se putea a§tepta dela noi fa-Và de

prietenul pierdut.

Acum el lua cu dânsul la Sofia, 9i pAn a. In fundul pa-

mântului bulgdresc, in care a curs adânc sfinge de al

nostru, desrobitor, cele trei colori ale României. Cei cari

le vor vedea acolo, n'au de ce sa se supere: ele infa§ursa

un ultim omagiu fata de acela care n'a crezut ca pe ruinele

recunwintii se poate clädi cel mai bun patriotism.

Si

poate c macar atunci nu vor gfindi cu sete la ceasul

când ni-ar putea trimete colorile lor In steagul unei

o§tiri navglitoare. Spiritul aceluia care cu cateva ceasuri

inainte de moarte a rostit cu durere cuvintele: #

De ce

nu voiti sà ne fiti prieteni? >> ii va fi oprit dela aceasta.

1911


XII

GENERALUL GHEORGHE MANU

Generalul Gheorghe Manu lua parte, acum cateva sapidmani

numai la o sedinta a Academiei in care era vorba

de Imprejurari in care si parintele sau, Vornicul loan Manu,

fusese amestecat. Parea In cea mai deplina &Ana:tate.

In htetuielile

dintre cele doua cete de boieri si parveniIi

conservatori s, se puneau in el, si de o parte si de alta,

dar mai ales de aceia cari sunt sili/i au cauta priete-

niile in toate parcile, anume sperance. De fapt, raposatul

fost prim-ministru avea adereircii sal personali, mai ales

in Teleorman, unde era sediul ski politic.

Ar fi gresit sa se spuie ca nu facea politica' de o

bucata de vreme. 0 facea cu tot sufletul, urmarind, nu

numai cu luare aminte, dar cu pasiune, ceia ce se petrece

in tabara, unde odatà, scurtá vreme, §i el fusese comandant

suprem. i ce uitase mai pulin era acest lucru.

Prin prezidarea de dânsul a Consiliului de min4tri

intr'un anume moment al rivalitalilor personale care

formeazA ins4i istoria partidului conservator, el i0


GENERALUL GHEORGHE MANU 27

incheiase totodata cariera politicà. SA ramaie in aceasta

calitate-i era greu ; a se intoarca, imposibiI.

altfel, cu temperamentul sau, ii cadea foarte greu

sa aib un rol activ. De o parte era P. P. Carp, capetenia

junimi§tilor urali de dansul, care ajunsese, dupa §aptezeci

de ani, unde dorise sa fie o viaIa intreaga, de alta, Take

Ionescu, care doar pentru atata traia: ca sa fie, candva,

oricand, cu oricare, supt orice forma prim-ministru.

astfel, Una resignarea maiestoas i zimbitoare a altui

mazil, G. Gr. Cantacuzino, statea neimpacata retragere

posomorâta a generalului.

Din lunga lui activitate se va relinea rolul de odata

in reorganizarea armatei §i o absoluta integritate politica,

pe care n'o tirbea nicicand grija clientelei.

23 Mai 1911


XIII

GENERALUL BUD ISTEANU

A fost dus la mormânt trupul generalului C. Budisteanu,

unul din eroii R5zboiului, dela care avea o amintire

vie, am zice, in glontele care-i scormonea carnea,

innoind vechile dureri.

Generalul a fost In fruntea Ligii Culturale, eareia Ii

adusese gloria numelui sari i un bun suflet de imp5ciuire

i prietenie. Sa dea mai rnult nu putea din cauza

unei sarat5Ii totdeauna subrede.

Prin singura cercetare de dare dânsul a sedinlilor

sApt5mAnale aducea o mare jertfà.

Ofilerul Para fric5 a fost un cet4ean cinstit i corect,

mai presus de orice comparaIie. Prins si el In miscarea

unui partid de interese, el nu i-a cerut nimic i abia a

consimlit st primeasca onoruri care de obiceiu nu merg

atre cea mai perfect-a onoare. A presidat Senatul cu

Iinistea unui om pe Iânga care patimile cele mai furioase

apetiturile cele mai triviale tree far% s5-1 aprindá

9i 9i

far% s5-1 murdàreasca'. i va fi phrut dese ori curiOasti

de-asupra figurilor de petrec5tori obosiIi, de intrigarrci


GENERALUL BUD1$TEANU 29

cu ochii de lup, de irei cu clipociri de pàsari nocturne

0 de satui tronfind n sanatatea stupiditii lor mul-

V4mite, aceastà uscatUt i palida fafd de mucenic tticut

al durerii pentru Tarri.

A làsat banii inmormântarii sale. 0 mie de lei, 0

n'a vrut mai mult nici dela prietenie, nici dela recuno§tinca.

A cerut §i a trebuit s aibh carul cu care se duc

la groapà Taranii, i nicio floare, mai ales niciuna de

retorica.

N'a vrut cununi de flori fal§e acela care c4tigase

cu preIul vieii

o cunun'a trainica de lauri adevaraci.

Ptirerea de räu a tuturor oamenilor de bine 1-a 2ntoviirà0t

insá in cel urmii drum tacut pe simplul viteaz

care ne-a lAsat, ducfindu-se cu tristà solie atre aceia

ce au murit de mult lfinga el, in fala du0nanului.

29 Decemvrie 1911


XIV

GABRIEL MONOD

intr'o -cal% mare, cu vecie i stralucità culturA,

plink' de talente gi de glorii, moartea unui om mare prin

onestitatea lui e Ca o pierdere nationala".

astfel a privit multá lume din Franta trecerea din

viara a lui Gabriel Monod.

A fost un profesor bun la gcoala de Inalte Studii, unde

multi Romi s'au bucurat de InvKamântul lui ca ei

de afec/iunea lui distinsà. A scris studii patrunzatoare

asupra epocfi merovingiene. A condus ani de zile a Revue

Historique>> i a fost la S

Revue critique » unul dintre

cei dint'ai. A caracterizat n frumoase pagine de proz6

fruntagi ai cugetgrfi franceze ca Renan gi Taine. A ingrijit

cu pietate de memoria lui Michelet, marele poet

romantic al istoriei. A läsat despre fazboiul francogerman

pagini splendide, pline de durerea patriotului gi

de reprobatia omului cult impotriva unei colosale distrugeri

de civilizatie. A introdus la Francezi, in ciuda

resentimentelor Infrangerii, chiar metodele germane de

cercetare istoricri minulioasä gi sigura.


GABRIEL MONOD 31

, dela un rastimp, glasul acestui savant discret, cu

ochii obosici de vegheri, s'a auzit tare in mijlocul patimilor.

Nu pentru ambilia sa, de care era absolut incapabil,

ci pentru nobila i marea ambilie de a se repara,

a§a judeca el , o nedreptate ce i se párea Ca ar

putea atinge onoarea Franciei Inaintea umanitii. Cei

cari-1 cunoa§tem §i-1 serbatoriam acum cfiliva ani, Impotriva

modestiei sale, nu ne-am mirat de aceasta

(< ie9ire * a barAnului nostru profesor. Era in firea lui

Gabriel Monod, urma§ul protestantilor eroici gata ali

jertfi viata pentru credinp, era o corWiinIa färà fried,

9i aceastä con§tiin0 nu putea sa ramAie muta de ate ori

credea ca un adevár trebue m'Arturisit.

N'a avut notorietatea cea mare, dupà care nici nu

umbla. Chiar cele mai frumoase din paginile sale nu vor

gási de acum Inainte multi cititori. Ne vom indrepta

Insd spre ele de eke ori sufletul nostru, care a cunoscut

§i

admirat pe al lui, va simli nevoia imperioasà de a-0

reinoi ceea ce poate fi mai curat, mai uman §i mai in-

Ielept In cugetarea omeneasca.

1912


XV

D. GHICA

Traducatorul §i adnotatorul lui Herodot era cel mai

studios din fiii lui Ion Ghica. Reuse studii serioase

In Anglia. Avea cuno9tinIe intinse 0 adanci, pe care

le-a dovedit 0 prin lecliile facute anul trecut la Institutul

pentru studiul Europei sud-orientale. Amestecat

0 In vi4a politica, n'avea calitatile de energie 9i spontaneitate

care trebue pentru a se impune.

1914


XVI

TEMISTOCLE BOCANCEA

A murit fostul primar al Ru§ilor in Cernau0, Temistocle

Bocancea. Om ciudat, exagerat, bolnav, el a fost

totu0 un bun 0 credincios Roman.

1914

3


XVII

NICOLAE DOBRESCU

Soarta rea loveoe §i mai departe In puterile i speran-

'tele unei generalii intregi, eare de sigur ca mai are de

Indeplinit o misiune.

Primese, in momentul &and se tipareOe aceasta foaie,

prea tarziu Ca sa pot lua parte §i eu la punerea in pamant

a elevului mieu iubit §.1 colaboratorului mieu In

atfitea privinte, vestea inainte de patruzaci de ani, a

bunului, cinstitului i harnieului profesor de Universitate

Nicolae Dobrescu.

Fiu de Oran, numai el oia prin ate greutall a trebuit

sa treaca pentru Insu§i o mare cultura. Bursier al

Universita/ii din Bucureoi, a facut solide studii in Apus.

L-am facut, pe rand, profesor la Teologie, membru

corespondent al Academiei. Acuma II ingropam.

Saracul Dobrescu, care spunea, plangand, ca nu merita

atata suferinta, ca unul ce numai bine a facut tuturora I

La foaia aceasta 1 a lucrat In vacanIa din 1907, nand

toli ma parasisera, facand i bandele de expediIie

1 Neamul Ronaneee.


NICOLAE DOBRESCIJ 35

araturi de mine ; la eursurile de vará a alergat intre

cei dintfil.

Acum, s'a ispravit.

Daed este dupa moarte vre-o simIire, prietenul plecat

tânär dintre noi se va ruga, aiurea, pentru ddinuirea

puterilor noastre si pentru eresterea lor, càci, dupa

atAtea pierderi, am rämas asa de puIini !...

13 Iulie 1914

3*


XVIII

PIU AL X-lea

Piu al X-lea a murit.

Simplu preot de sat in Veneto, el a ajuns zimbind

in dreapta i in stânga, nu pentru a rnaguli si a cfistiga,

ci fiindca asa se deprinsese din practice simplilor säi

poporâni. i astfel fiul de vatd9e1, popa de sat a ajuns

Pontifex Maximus si s'a asezat in Vatican, care a väzut

in sacrele lui tain4e sfinli si criminali, asceIi si desfrAna-ci,

filosofi si nebuni ai politicii, dar pu/ini oameni

a§a de omenesti ca acest 0 piirinte )) de la Riese di Trevisano,

care veni la conducerea sufleteasa a lumii cato-

lice cu 4 Ave Maria #,

cu Toma de Aquino si cu stiirqa

mare de a purta practic conturi simple.

Când rázboiul fArà lege si Mid Dumnezeu a inceput

pentru triumful brutalità/ii in Europa, mul%i se vor fi

gAndit ca mine la un gest mare si simplu pe care-1 putea

face acest simplu din vremurile cand papalitatea nu

era un Stat si nici o idee de imperialism, intre atAtea altele,

pe aceastA lume care n'a fost creatà pentru niciun imperialism,

fie si al Iui Dumnezeu, direct ori prin


PIU AL X-LEA 37

urmasii Sfantului Petru, ci pentru munca, iubire si

bucurie.

Si A fi vazut de sus din (( loggia * binecuvantarilor

dela Vatican o man à ridicandu-se, blanda pentru cei

credinciosi si indignata, furioasa, purtatoare de fulgere

impotriva acelor cari cu sange rece osandesc sute de

mii de oameni pentru triumful teatralei lor trufii, si

imparlitoare de blastam, cu vedenia, Inca temuta, a

Iadurilor deschise, pentru toli aceia cari ar trage si

ar -Cala in folosul nedreptalii.

El putea s'o Lea : la Riese lumea traieste bine, si cine

omoara e dus la puscarie de jandarmi.

Si ce rasunet ar fi avut pe lumea aceasta intaia excomunicare

ce ar fi venit in adevar dela Dumnezeu!

Dar 4 parintele *, ajuns Preasfantul Parinte, poate nici

nu s'a &Ida la aceasta. Ci a simIit, ca mulli al-Pi, ca

nu mai e loc pe pamant pentru clan sul. Mild cale cine

stie carui Papa chiurasat si expert in melinita, el s'a dus

la ai sai si la Dumnezeu, pentru a-i aduce o veste : ca,

dupa atatea mii de ani ai luptei intre Bine si Rau, tot

Satan a invins !

10 August 1914


XIX

REGELE CAROL I

S'a ineemplat ceia ce tuturora li se pArea cu neputintA,

a9a de mult erau legate gandul 9i voinia regelui Carol,

linictitil i neinduplecata, de mice lucru se fAcea de aproape

cincizeci de ani in aceasta lará. Regele Carol 1, s'a stins pe

acest pAmânt al României de care-1 legase o misiune Ca-

reia-gi consacrase via-ca intreaga. Tarana noasträ va

acoperi pe Ace la care, potrivit cu credinlile sale nestràmutate,

a muncit ca muncitorul cel din urma, fàr'a crutare

falgt de sine 0 ftrá drept de odihnk, pentru inarirea,

inalIarea Ii

mândria noastrA. §i ea Ii va fi uparà, cum e

pentru aceia cari s'au straduit mult 0 au suferit

mult !

Caci, dacA via0 aceasta a cuprins atatea clipe mari,

ea a cuprins i o suferinVa, ascunsa cu ingrijire de oricine,

dar cu atfita mai puternia.

De ce sa amintim evenimente pe care de mult istoria

le-a sApat in paginile ei de amnia? Ar fi banalisarea acestui

ceas unic, plin de recuno9tin0 pentru trecut, de reculegere

pentru viitor. In jurul unor momente ca acesta,


REGELE CAROL I 39

cel mai primit semn de pietate e al lini§tii absolute,

sacre.

Dar pentru oameni, nu pentru aceia cari 'Ana

azi dimineata au fost supu§ii Sai, suferinta aceasta

nema'rturisita cleat Inaintea lui Dumnezeu va face

din Carol I-iu, rege al Romaniei, una din figurile tragice

ale istoriei.

A trait peste §aptezeci de ani fara aka tovara9ie,

fara alta comuniune de spirit deck a Datoriei. Zeul

sail pe pamânt §i ce zeu nobil, ce zeu teribil ! a

fost aceasta. In afara de &Lusa n'a cunoscut nimic. Din

vremuri foarte vechi ca ale Romei n'a existat om

care, in mijlocul vietii, sa se smulga mai deplin din tot

ce o alcatue9te, pentru a trai cu ochii reci fixati la

o singura stea care nu poate apune: Datoria Sa de

Suveran !

Si, odata, a simtit ca omul, pe care se torturase

sa-1 ucida, traieqte In el, ca are amintiri de tinereta,

vechi reminiscence de campuri de lupta, ca inima

bate inca pentru lucruri de care eroic voise sa se

desparta. Si lumea a simtit: furtunoasa a inceput, in

strigate de manie, sa-1 recheme la datoria lui pe

Dansul...

Duca a suferit? ... Cu atat mai mult, cu cat nu

putea altfel. 0 sfa§ietoare dualitate morala se trezise

In el. Nu poate fi mai cruda natura pentru un ern,

pentru un om bun gi nobil care a facut tot ce

omene§te se poate face ca sa atinga culmile ei morale.

Si nu poate fi Dumnezeu mai milos de cum a fost

pentru Dansul.


40 OAMENI CAM AU EOST

Regele Carol I se odihne9te. Pace amintirii Regelui Carol!

Pace, 0114 la ceasul Dreptalii care, induiqata,

se va pleca asupra mormântului celui d'intAiu Rege al

României, 9tiind tot cen ce nu §tim noi astazi 0 sim-

Ond ce:a ce nu tori pot simli In acest ceas al Soartei!

27 Septembrie 1914


XX

SAPTAMA.NA REGELUI CAROL I

Intr'o zi rece de toamna, cu fulgi de zfipada oprip in

verdele adânc al brazilor, Regele Carol I, care se trezise

pentru o nota zi de munch' vi de suferinO, la cei vaptezeci

P vase de ani ai sfii, vi-a plecat fruntea inaintea poruncii

neinduplecate a SorPi. Sufletul ski se ridicase ckre pfi.rinpi

s'al cari au fost vi numai trupul trecut prin primejdii

de fazboaie vi prin aspre .incercfiri ale viePi, in care

sangele curge inlauntru ffirfi ca o pickurfi din el sa se

vada, se odihnia in sffirvit, pentru acest ceas vi pentru

toate cele care vor veni dupa dânsul.

Am aflat tori vestea neavteptatà. Primise vi in zilele

din urm6 vi vorbise mai limpede vi mai hotärit deck totdeauna.


42 OAMENI CARI AU FORT

Soarta lovia, ea ridica de-asupra acestui mare suflet obosit

toata grija viitorului, tomb.* raspunderea hotaririlor,

toata sfasiarea vechilor legaturi si instincte. Muria Carol

I-iu, oprit brusc inaintea teribilei decisiuni. Si noi famaneam

nimi-ci, fara un cuvant, fara o lacrima. Ce sunt

aceste semne ale durerii omenesti cand trece, cu ochii

sai de ghia-ca, Destinul?

Am aim-Pt numai un gol. Caci, la'urma urmei, ce este

moartea decat aceasta? La inceput, un gol, care masoara

intaiasi data ce fusese acel care a plecat ; o tacere, o prabusfre,

un pustiu. Apoi alearga duioase amintirile, bune

si rele, unele aducand dupa dansele plansul cel mai duios,

altele zambetul ratacit din ceasurile fericite, tot ce ni-a

lasat cel care nu va mai veni inapoi niciodata ; il cream

din nou tot mai intreg, cat a fost pentru noi 0 cat stim

ca a fost pentru alIii, 11 cream din nou din tot ce ni-a

daruit si ceia ce sufletul nostru restitue pentru a-i da

din nou fiinla de care neaparat avem nevoie. Si golul

acesta II simtiam Intinzfindu-se prin aceasta zi trista de

la un capat al Iarii la altul. Steagurile negre iesiau la feresti

pretutindenea, fara nicio impunere. Macar atata

lucru putea aduce fiecare. Sa fi putut aduce mai mult !

Daca Bucurestii ar avea un suflet, s'ar vedea la ceasuri

de acestea. Si tot asa daca 1-ar avea toata aceasta

oficialitate pe care El a creat-o, ori macar El a ingaduit-o.

Dar sa trecem.

Orasul, cu tricoloruI cernit in largul stradelor sale de

chpetenie, asteapta azi pe Regele cel non. E un simbol

al Vrii, al neamului care nu moare, aceasta raza clara

si calda care trebue sa treaca In mijlocul batailor triste


REGELE CAROL I 43

ale miezului noptii. Se& fie intttiu ce:a ce se a§teaptà 0

apoi cu totii ne vom pleca asupra sicriului acelui care a

lost.

Deocamdatá se cântA la Mitropolie ve§nica pomenire

inaintea lui Dumnezeu pentru t adormitul robul sau

Carol I-iu Rege al Romfiniei >>. Dela un arhiereu la altul

trece tânguirea, 0 pentru intaia call acest nume care

se rostia cu adânc respect 0 mfindrie nationala stoarce

laciami; plang bArbati in toatá firea, lacril-ni de a celea

care nu curg pe obraji, ci sufletul le soarbe inapoi din

ochii umezi. Afara musica sffi0e aierul 0 clopotele ora-

§ului intreg vuiesc dela o zare la alta, pentru un suflet

de Rege care inainte de a merge in laca§ul eroilor flutura

in jurul nostru, plin de pareri de Am 0 de indemnuri

intelepte. # Ve§nica pomenire pentru Carol I-iu, Rege al

României *... Din veac in veac va rasuna acest strigat,

când vom fi mai multi, mai tari, mai mândri 0 urma0i

no§tri se vor gandi la Dfinsul. Tare va striga glasul nesupus

la banuial'a al Istoriei, care §-tie 0 cu ate a avut sá

lupte un om: 4 Regelui Carol ve§nica pomenire *.

In jetul regal stg Regele nou. Are privirea omului care

vede aiurea. A petrecut douAzeci de ani de ucenicie

avand in fard pe acela care acum nu mai e, §i simte c5. a

mo§teni inseamia o durere intaiu 0 apoi o faspundere.

Ráspunderea Neprevazutului, Incomensurabilului. Ce

va fi? Ce va putea? Cu ce-L va ajuta Dumnezeu 0 pe

Dansul? Ce se va mo§teni dupä El? Ce va gandi printre

lacrimi despre parintele säu copilandrul care cu ochii in

p4mânt deapAnä §i el acum in urm'a firul vremurilor?

0 cowiint5. a fost totdeauna Ferdinand al Romfiniei,


44 OAMENI CAM AU POST

dar acum ea se inalta, se largegte; ea se zguduie la atingerea

cea d'intai cu Viltorul care-i fasare plin de teribile

Intrebari ca Sfinxul in calea lui Edip. In jos, sunt

flori gi izvoare gi cantece gi locuri de odihna dulce, Rege

Ferdinand, gi uitare; In sus e Calvarul gi Crucea,

gi este Invierea gi InalIarea gi gloria vegnia pentru Tine

g'i pentru noi.

Acuma, faci Juramantul. Camera, Senat, arhierei,

tribune pline de mullime. De sigur a nu vezi pe nimeni

anume. Vezi Cartea veche a credinVi, vezi Crucea care

spune numai de Suferinra gi Sacrificiu, 0 vezi din noi

toli o singura icoana, mai sfanta deck, toate formele religiei

care ne unegte, mai mandra deck Coroana de ocel

spre care privegti, mai marea-p cleat regalitatea Ta care

incepe. Patria! Si de aceia-Ti tremura glasul gi cuvintele

Ti se rup din suflet, pe care de azi Inainte nu-1 mai ai

pentru Tine. Noi Ti 1-am luat, Intreg, pentru totdeauna.

Ni trebue noua gi copiilor nogtri, gi nu Ti-1 dam inapoi

cleat pentru ca sa se infaIigeze inaintea Dreptului Judecator

al tuturor faptelor. 0 inlelege Regina Maria, care,

uitand de acum inainte ca a fost mai presus de toate o

podoaba admirata a acestei Tani, are, chemata a fi astazi

mangaietoarea unui popor, o lacrima de regret In ocbi

and Igi acopere cu liana frumusqa felei.

Regele vorbegte. Regele, nu protocolul. Regele,

nu oficialitatea care va vorbi pe urma cum e datoria,

datina gi putinp. ei. Acesta nu e un discurs, e un strigat

de curagioasa sinceritate, o fagaduinca solemna, In care

un suflet se resuma. Incepe dela gratia lui Dumnezeu 9i

ca Inaintea lui Dumnezeu, smerit gi hotarit, vorbegte.


REGELR CAROL 1 45

Nu va uita pe Ace la care a dat regalitalii romane un

prestigiu moral care poate numai sa se ridice. In mo0enirea

inaintaplui a gasit o glorie de care acum nu vrea

sh vorbeasca ce este toata gloria inaintea lui Dumnezeu?

, dar a gasit iubire 0 credinIa. Cu e1e-0 va usura

sarcina cea grea ; le aminte0e, cerandu-le din toate puterile

sale. Sunt aplause, jos in incinth, sus in tribune,

dar sunt altele, inmiite, care nu se aud aici: acelea sunt

credinIa 0 dragostea cea tare pe care nu le zguduie interesele

0 nu le mineaza patimile. Aceia-Ti sunt prietenii

adevärati, cari nu vor sui niciodata treptele catre Tine,

dar cari singuri sunt in stare sh-Ti dea 0 sa-Ti sprijine

pe oamenii cu cari in adevar poli indeplini pe pamant

facerea de bine. E9ti 4 bun Roman #, o spui cutremurandu-Te

de mandrie nalionala, 0 aplause nesfar0te Ili

taie glasul ; o spui din nou, ca sa simli pentru Tine inch

odata dulceala acestor cuvinte, 0 noi toli, cari-Ti stain

gata pentru orice ajutor, plecaIi cu bucurie asupram uncii

noastre din care ai dreptul Ali iei, ca Suveran,birul de

prosperitate 0 de glorie, vom face a§a ca 4 bunul Roman D

sh fie la sfagitul zilelor sale 0 un # mare Roman #.

4 Trfiiasca Regina g., striga cineva, 0 tori doriam sh

fie cineva care A scoath acest strigat. Intre insuOrile care

impodobesc un suflet de femeie, mai presus cleat toate

talentele chiar, este sinceritatea. Si aceia se simte. De

mult am simIit-o cu toIii in Principesa Maria a Romaniei.

Si daca, Lida Doamna, se vor gasi atalia cari vor spune

ca omagiile se indreptau catre frumusela Voastra suverang,

indraznesc a cere unei femei sa nu-i creadh : se Indreptau

catre energia franca 0 dreapta, catre cavalerismul


46 OAMENI CAM AU FOST

zambitor, &are vitejia sincera. Parea ca. vedeam in

Voi pe una din acele Doamne ale vremilor batrane,

sfetnica sigura a solului ei, mama bung a copiilor ce-i

infloresc casa din bielpg, iubitoare adevarata, fara vorbe

a poporului care simte nevoia totdeauna ca lânga severitatea

mandra a Suveranului sau sa fie un zfimbet de

care o tara intreaga sa se poata incalzi 9i lumina, in ceasurile

grele, cand timpurile incearca.

A facut bine acel tanar de sus care a strigat 1 Traiasca

Printul Mo9tenitor *. Era pentru Alteta Ta Regalk Principe

Carol. Ai simtit de unde vine urarea, pe care ceilalti,

oficialF, au trebuit s'o aplaude. Acolo e toatan adejdea

Ta, 9i nu la tovara9ii de jocuri 9i de sporturi, cari nu-1i

vor da din prietenia lor decat amintiri triste 9i ispite rele.

Acolo, unde sunt bâieli saraci, cari muncesc pentru o

pane 9.1 n'o au totdeauna intreaga. Cand vei intra in lupte,

triumful Tau va trece printre trupurile tinere ale kr,

a9ternute In calea viitorului national. Cand greutati vor

rasari in calea Ta, manile kr viguroase Te vor sprijini

sa nu luneci pe covorul magulelilor menite sa Te tarasca

in prapastie. Si, cand vei purta insui Coroana regala 9i

Te vei mandri ca Domnia Ta va fi fost impodobita cu

superiorul prestigiu al 9tiintii 9.1 artelor, al poeziei 9i

moralitatii publice, frunta9ii in toate ramurile, stran9i

in jurul tronului Tau pentru a-I impodobi cu florile cele

mai alese din viata unui neam, nu vor fi din elegantii

tovara9i ai celor d'inthi petreceri, ci din tinerii palizi,

de muncd 9i veghere, cari Ti-au aruncat astazi, din toata

inima, acest strigat: Traiasca Mo9tenitorul !

*

4 4


REGELE CAROL I 47

.A.0eptam pe Regele Carol I la gara mica a Mogo§oaii,

Inaintea dumbr vilor care s'au imbracat In aur i purpura

pentru a-L primi, langa bisericula lui IenachiVa

Vacarescu, care, fiind smerita, a trait 0, de alta parte,

langa ruinele uriap ale palatului lui Bibescu-Voda, care,

flind trufa9e, s'au daramat, Inainte chiar de a fi ispravite.

Te a9teptam, caci eram siguri ca vei veni. Ni-a spus

doar acel nobil testament, care e ultima spovedanie a

unui suflet regal Inaintea lui Dumnezeu 0 a naliunii sale,

ca ai fost fericit Intre noi, iertand pe acei cari Te-au calomniat

i c ne-ai iubit: poporul nostru, legea noastra,

pe care ai respectat-o, cultura noastra, al carui ctitor

Te-ai fa cut, 0 acest Bucure0i care a ajuns prin Tine

Capita la regalei Independenle a Romanilor. Vii la noi,

unde ai fi voit sa fared pentru ca ochii no0ri sa se

opreasca o ultima data asupra Ta. Vii, i acuma nu-Ti

mai putem spune: Bine ai venit !

Sicriul se acopere cu doua steaguri, de-asupra carol'

re prinde purpura regala i cele doua semne ale rangului

suprem in cele doua mai man otiri in luptà astazi. E

idicat pe umerii generalilor i oficerilor Casei Regale

pentru a fi a§ezat pe afetul Imbracat cu negru al unui

tun. De o parte 0 de alta, pe and Regele i frunta0i otirii

saluta, se apleaca glorioasele rama0/e ale steagurilor

de la Grivila : un vultur, decoraIii, coroane ve§tede,

franturi de matasa ranite de gloanle. i pare ca toata

drama razboinica de acum aproape jumatate de veac

mai scanteie oclata In lumina soarelui care Invaluie toate

intr'un zambet Intarziat, inainte de a se cufunda in amurgul

marilor. Cad sunt aici cu tori: drapelele, crucile,


48 OAMENI CAM AU FOST

florile, eroul. i sunt cold, in umbra, ajutatorii cari au

ramas Inca: grupul raranesc al veteranilor palizi, cu

lungi plete albe, având pe zdrenTe tot asa de mare-0 ca

si ale steagurilor semnele vitejiei tinerelelor. Regelui i-a

fost drag de dansii totdeauna, i cu can mandrie primea

acum patru ani la Iasi defilarea camarazilor de la

GriviTa i SmArdan ! i cred ca in toata aceasta muliime :

de diplomaTi straini, cari discuta ultimele operalii ale

razboiului, de actuali i fosti minitri, cari cugeta la simpatiile

politice probabile ale noului Domnitor, de parlamentari

i magistrali, cari, in conversaIii banale, Ii tarasc

umbrelele dupa sicriul Regelui, daca i-au venitcuiva in

ochi lacrimi sincere,pentru biruinla pe care au astigat-o

impreuna, pentru batraneIele pe care impreuna le a propie

de gura mormantului , a fost la acesti saraci.

Prin nesParsita mul/ime, adesea serioasa, cuviincioasa

totdeauna, ce pare a simIi ca totusi aceasta nu e o petrecere,

trece convoiul urias, in frunte cu toate steagurile

ostirii,

vechi i noua, miscându-se in aceleasi valuri de

coloare si aur. Sus, sicriul luminat de soare, domina.

Palatul asteapta posomorit pe stapfinul sail., care,

acum patru luni, 1-a parasit eu bucuria cá s'au potolit

patimile trezite in jurul viitorului raranimii i cu marturisirea

ca nu vrea sa inchida ochii pana nu va rasa o

lara asigurata i fericita. Nu i-a fost ingaduit sa Earl

aceasta mulcamire din urnaa ; focul arde jur imprejurul

nostru i orice alta grija cleat a apararii i doritei noastre

intregiri a incetat.

Sicriul e asezat intre draperiile negre i luminile se

aprind in jurul catafalcului. Regele Carol I e aici. In umbra


REGELE CAROL I 49

bibliotecii aptuOte de carIi nu va mai rásäri chipul

sever cu.nelini9ti-cii ochi scrutatori cari cautau sh smulga

gandurile Inainte de a se rosti un cuvânt, graiul tiagknat,

care cAuta cuvintele 0 dadea fiecaruia dintre dânsele

un sens ce 'Area deosebit de acela din toate zilele, nu va

mai rtisuna, rostind sfaturi bune Indreptate atre iubirea

de Iarà 0 de neam, atre moralitate, munca 0 pace.

Numai aceia cari vor fi avut cinstea de a fi primiIi de

Dânsul, cari se vor fi Invrednicit a li se vorbi cu toatä

sinceritatea unui suflet mare 0 nobil, numai aceia vor

transmite urma0lor amintirea de ce a fost in adeveir, and

nu-I Incunjura pompa, când oficialitatea nu-1 impresura,

and sufletul lui nu era Imbracat in-purpura Regelui,

famânfind Insii regal 0 atuncea, pfint la cel mai neinsemnat

gest, Oa' la apäsarea glumeaca upafa a mânii pe

umerii unui tânàr, Carol I-iu.

*

* *

Pe catafalc intre lumfinarile inalte, strajuit de colonelii

nemi§caIi cu sAbiile trase, regele Carol I weapta pe

aceia cari pot §ti astazi crt au lost iubili de dfinsul, chiar

daca nu 1-au iubit, 0 mai ales dacä n'au qtiut prin ce

facuta 0 deplin4 jertffi a ostenelilor fiecAruia se iube9te

un Rege. MulIi trec cum nu trebue, ca infaIiqare 9i ca

suflet: toata aceastfi bogatil plebe a oraplor care s'a ridicat

In Domnia lui farà sa capete, pe langa lefi §i ca§tiguri,

0 putinti cre§tere. Dar atilia, dela veteranul care

aude fi9fiindu-i la urechi mAtasa steagurilor vechi In,

freamiltul nebun al luptelor purtate cu dânsul, ptmä la

fetila de §coal4 care Indrrizne9te a lasa peste florile cele-

4


60 OIMENI CARI AU FOST

lalte umila floare In care a cAzut o lacrima adevAratà,

atâia simt ce inseamnA desparlirea de acela inaintea

cAruia n'a mai fost In RomAnia o coroanA regalA.

Sicriul e pecetluit. In cerc Inchis, arbiepi§copul catolic

a binecuvAntat corpul. Con9tiinIa e satisfAcuth. Acuma

Incepe marea pompA funeral% a Bisericii Statului, fa-VA

de care a fost mai larg decât faVA de toate celelalte confesiuni,

i deci 0 a sa, Regele.

CfintArile rnorlilor rAsuna din gurile tuturor episcopilor

6i

un cor muzical foarte bun IntovArA9e§te slujba.

Dar poate, daca ar fi fost in vastul cuprins al sàhi de

marmurA ceva mai multa tacere 0 mai pulinA mi§care,

dacA numai cei chemaIi pentru rostul kr in armatA ei

Stat s'ar fi aflat de fa i dacA un suflet smerit de cAlugar

infiorat la fiecare atingere cu moartea de la care a9teaptA

mAngAiere i odihna s'ar fi &sit intre strAlucitoarele

cununi episcopale, ar fi fost bine s'a i se lase lui, numai

lui rostirea cuvintelor simple de care orice inimA

omeneascA se cutremurA. Sà fi auzit in bâtrAnu-i glas

tremurat plAngerea sufletului ce se desparte de lume,

ce pArAse§te pe ai sai Intre can i ieri se afla i Ii vorbea

ei

ieri. Bunul cre§tin smerit care era Regele Carol I 0 care

spunea In revarsArile de con9tiinIA de care avea nevoie

am ascultat i eu una, §i-mi aduc aminte, mi§cat, de ceasul

acela ca religia lui e mai presus de toate formele

0 de toate osebirile teologice, curatA i supusa inaintea

lui Dumnezeu, ar fi fost mulIAmit In lumea lui de aceasfa

chemare tremurata cAtre &An; ul.


REGELE CAROL I 61

Acuma, pe umerii generalilor 0 adiutanlilor sicriul

coboara sarile pe care de atatea ori le-a suit piciorul

sigur al Regelui. Incet, el strabate, legat de gura tunului,

drumul scurt pana la mul0mea nemarginita care-1

weapta afaa, unde de pe inaltele piramide negre tamaia

fumega. Si deodata aierul se sfarama, ca intr'o

furie razboinica, de trambili, de muzici, de clopote, pe

and departe tunurile bubuie. 00i1e-1 chemau ca pentru

un nou asalt contra unui nou dupnan secular al neamului,

dar, supt ochii InlacramaTi 0 ai celor mai tarii

sus de-asupra mullimilor el luneca spre mormant, Infaprat

in steaguri.

Treand printre Orurile episcopilor, printre diploma0

in toate uniformele lumii, cari se despart de aici, sicriul

e arzat intre coroanele de flori naturale pe care singure

le-a dorit acest om al adevaratului silit a trai In mijlocul

celei mai rafinate 0 mai mincinoase artificialitali, spre a

fi dus la mormantul ce 0-a hotarit la Arge, inainte ca

Bucure0ii, a/ci Bucure0i, in ceasul istoric al recuno-

9tinfii sin4ite de fiecare, sa-1 arze de veghe pe una

din culmile sale.

*

4 4

Acolo, in cetatea de Intemeiere a celui mai vechiu Voevodat

al nostru, la leaganul Tarii-Romane0i, In Scaunul

lui Seneslav, lui Tihomir 0 lui Basarab, in re9edinIa, patriarcala

Inca, a celui d'intaii episcop, acuma peste

9apte sute de ani, Weapt'a lumea stransa din toate col-

Virile Iarii. Primarii, puOntel in neoranduiala 0, adesea,

in vqminte de ora9 vechi 0 murdare,'marginesc drumul

4*


62 OAMENI CAR/ AU POST

cu lumanarile in mana. Iar, sus, nemi§caii stau pe 11161cu

miile, aranii, In haine de sarbatoare, foarte cuviincio9i.

Cand, inainte de 1300, Seneslav Voevod a fost

dus la mormant in bisericui a lui de lemn, de mult inlocuita

cu caramida, piatra §i marmora unor vremi mai maxi

0 mai bogate, tot a§a trebue sa fi fost. i, ca pentru aiçi

Domni batrani pe cari i-a luat toamna blanda odata cu

cele d'intai lacrimi ale ploilor pentru moartea apropiata

a anului, tot ap lunca Argeplui Ii scutura din mine de

copaci batrani aurul frunzelor moarte, a§ternandu-1

pcntru convoiul sapanitorului i samanandu-i sicriul,

pe cand In fund muntele sta aspru, mare% sub zapada

sa imaculata, icoana materiala a sufletului ce s'a dus

acum, p1M de melancolia sim-Prilor ce cad sub austera

infappre rece a Regalitapi 0 In a§teptarea primaverii,

a viepi noua ce va veni. E in aier o lini§te de biserica, nu

se mi§ca o ramura in plopii inalp ce cuprind intre ei drumul

la manastire; sunt nori ategia câi ii cere jalea i printre

o

atata albastru cat se deschid amintiri din ceasurile

man i ceasurile bune ale Regelui In sufletele tuturora.

Ne apropiem, sub calauzirea steagurilor care vin aici

unde pentru intaia oara pentru acest popor al nostru s'a

ridicat un steag. Langa noi fac salutul tunurile de munte.

Locul se deschide larg acuma, ci biserica pe care a

inoit-o Carol I-iu se inala sprintena, pe neacteptate, Inaintea

noastra, cu verdele, albastrul ei palid, cu aurul ei

ce se stinge. 0 unda de Wait rece trece asupra capetelor

descoperite. Sub baldachinul asupra caruia se plea ca

steagurile, ultimele rugaciuni se risipesc lin ca i fumul

ucor al tamaii de pe Inaltele piramide negre.


REGELE CAROL I 63

Ceasul a venit. Dupa suflet, trupul paraseste aceasta

lume. El se cufunda In marea usa inflorita cu sculpturi

a lui *erban Cantacuzino. El dispare in cuprinsul manastirii.

E, in urma, fruntea ingrijorata a noului Rege, cu

lacramile pe obraz, e o Regina cernitá, sunt chipuri triste

de priati, ministri, de azi si de ieri, cari-si intreaba constiiirta

despre ce au primit 0 ce au dat in schimb. Dar,

in faca, sunt nevazuli oaspelii mai vechi ai Argesului,

vechii ctitori amestecati in Ierna rfiscohta de razboaie si

de reparaIii, sfioase suflete eroice care biruesc frica de

aata aur nou pentru a-0 face datoria iesind inaintea

urmasului, a inalcatorului si indeplinitorului operei lor.

Esti tu, Radu-Voda dela AfumaIi, care ai eastigat in

vremea ta, prin lupte grele, necontenite, dureroase, crularea

Patriei de stapânirea turceasca ; calare pe calul tau

de razboiu, cu hlamida in vant, cu coroana pe fruntea

increlita, asa pare ca te ridici din umbra actancurilor

sfinte si drept stai inaintea Viteazului care in vremile

noastre a smuls si el aceluias dusman neatarnarea. Au

fost erai si inaintea lui, si el a stiut sa fie erou ca dansii.

in tristela cautaturii tale, Domn jertfit de patimile boierimii,

se cuprinde o mângfiiere pentru acela care nu

fara dureri de pe urma unor patimi ca acestea a siratit

zdrobindu-i-se in piept inima.

Razboiu in afara, dusmanie inauntru, zbucium neintrerupt,

silime fat% odihna, jertfe fat% mângAiere,

aceasta v'a fost amândurora, peste patru sute de ani dela

unul la altul, domneasca via-ca. Dar legea noastra cere

uitare intreaga, iertare intreaga, iertare desavarsita. Dacanu

Radu-Voda, Carol l-iu a stiut-o, in sentimentele sale


64 OAMENI CARI AU FOST

de o discret6, dar nesfar0t6 caritate. i de aceia el stA,

nu 1Ang6 acela a c6rui mân6 a incremenit pe sabia pedep.

sitoare a revoltei, ci PATIO seninul, Inoleptul filosof aomnese

Basarab-Vod6 Neagoe. Vechea scriptufa a Voevodului

9opte§te pare-ca la venirea tovaraplui de coroan6, fratelui

in con§tiinta despre zad6rnicia i totu§i despre superioara

sfincenie a vieii 1: < Ce este omul? 0 : slabiciune

i neputin16. Iar mila lui Dumnezeu vezi cat este

de mare, incAt s'a mirat Proorocul de lucrurile ce a fäcut

pentru dansul §i a zis: ce es-b omul de ai facut pentru

dansul atata mArire?

#.

Lespedea de marmura se a§eaz6 pe mormântul lui Carol

I-iu Rege al României. Iar, n fundul zrii, cea d'int6i

raz6 de soare in aceast6 zi de melancolie lini§tità se

opre9te o clipä pe alba zapadA a muntelui, atinge ca o

binecuvfintare u9ile mAnastirii 0

se cufund6.

I InvAtAturile lui Neagoe Basarab cAtre fiul sAu Teodosie.


XAI

CUVANTAREA DESPRE RE GELE CAROL I

(La Teatrul National din Bucurepi)

Aici se reprezinta drame pe care scriitorii le smulg

din valma§agul vieIii, strangand toata suferima i lupta

0 biruinia unui om, tot sufletul plin de patimi 0 de avant

al unei vremi in cinci acte, pentru cateva ceasuri. De la

bucuriile i durerile, de la grijile i sperancele voastre alerga/i

cu tofii aici, pentru ca sa privili i sa asculta/i pove§ti

care sunt adevarate pentru to-ci, tocmai fiindca pentru

nimeni nu sunt adevarate. Dar fiecare 9tie bine ca viaIa

care e adevarata, este pe atat mai mare, pe cat este mai

veche deceit inchipuirile noastre. Dela dansa imprumutam

9i ei voim sa-i folosim prin purificarea 9i InalIarea

sufletului, dar, n ve9nicia ei, arta pleaca smerit genunchii

inaintea trecatoarei vieli

omenqti, in care ranile

dau sange i lacrimile ard obrajii. Jocul nostru se opre§te

cancl marele dramaturg care e Soarta incheie ultimul act

al vieVii unui Rege.

0 inallatoare drama a fost cariera regala a lui Carol I,

asupra careia incet, sub ochii no§tri plini de lacrimi, s'a


56 OAMENI CARI AU FOST

%sat perdeaua de purpura. Aiurea 0 in alte timpuri, ea

s'a mai represintat, lasand nume de eroi pentru paginile

istoriei. Aici, pe acest pamânt ea nu s'a mai desfa9urat

dela Stefan-cel-Mare liana astazi, din vremile

and pentru mai multi du0nani aveam fier mai mult.

Puterile acestei drame au fost doua: de o parte umanitatea

luptatorului, suflet bun 0 iubitor, plin de asprime

pentru sine insu0 0 de larga, imparateasa iertare pentru

altii, de poesie intima, dorita de vechi castele, de

pa' duri batrane cu umbra deasa, de izvoare ascunse, de

thinuite plimbari pe poteci ne0iute de altul, de sete a

cuno9tinti1or ce se capata din lumea, -Vacua, 0 totu0

buna de sfaturi, a cartilor, de mulfamire cu via-ta de

familie in cercul ingust 0 binecuvantat al celor mai de

aproape. A fost shard de lume, a fost romantica pasiune

pentru natura salbateca, a fost ravnire dupii norocul unui

umil acoperi9, a fost pasiune pentru carte 0 multamire

de scriitor care-0 imbrac5 ideia in forma solemna a serisului,

au fost toate aceste elemente ale unei mai zambitoare

0 mai senine fericiri in sufletul aceluia care acum

patruzeci §i opt de ani desaleca pe pamantul unei tari,

cu viitorul areia, nedespartit, unia pe al s5u. Si, in

clipa and primea greaua misiune, pe care totdeauna 0-a

simtit-o pe umeri, de a colabora din toate puterile pe

care i le daduse natura la intarirea unui Stat 0 la inaltarea

unui neam, el se hothri sã renunte la ceia ce fusese

visul anilor sai tineri.

Dar cerintile unui suflet nu se aleg 0 ele nu se inlatura

nici de cea mai puternica vointa omeneasa. Ele raman

alaturi de misiunea pe care ti-au dat-o hotaririle desti-


REGELE CAROL I 67

nului neinduplecat 0 inaintea carora caracterele nobile

se plea* primindu-le ca 0 cum ele ar fi izvorit din cel

mai liber arbitru. Ele, acele cerinti fundamentale, care

via dela stramo0, dela parinti, dela locul de nWere,

traiesc une ori in umbra 0 resemnare, dar sunt momente

cand ele se ridica indurerate, rebele. Si atunci, intre severitatea

rationala a misiunii §i hare umanitatea chinuita

a celei dintai 0 adevarate naturi incepe lupta,

drama incepe. '

Cei mai multi se furipaza, cu mai multa sau mai putina

dibacie, de la imieplinirea necontenita a sarcinii

aspre, care nu aduce, de cele mai multe ori, alta rasplata

decat nemultumirea celor ce vreau altfel, banuiala celor

caH nu §tiu ce vor ei 0 nu pot sa 0.ie deci ce vor altii.

Acei conducatori de OH 0 de popoare vor fi din vointa

nationala, care nu poate fi sigura ca nu se in9ea1a, dar

mai poate reveni asupra alegerii sale, hash' din gratia lui

Dumnezeu nu sunt, nu sunt din acea sublima gratie, care

singura poate sa ajute pe un om, cat de energic 0 staruitor,

in biruinta grea asupra lui insu0. Si Carol I-iu a fost

Rege din gra-Pa lui Dumnezeu, pentruca biruinta lui a

fost deplina, pentru ochii tuturora deplina a fost.

In logica ei absoluta, drama noastra nu cunoa9te revenirea

pornirilor 0 nevoilor suflete9ti odata invinse. Sufletul

omenesc prime§te insa, multa vreme dupa cele mai

grele izbanzi ale sale, mustrari dureroase din partea simtirilor

osandite cu atata mila 0 care nu voiesc sa moara.

Trece un Rege, un Rege impunator 0 maret. Cu ochi de

vultur strabatatori 0 dominanti el cata in jurul lui la

aceia caH dupa intelepciunea-i regala trebue sa se indrepte.


68

OAMENI CARI AU FOST

Lfing6 el fAlf6e steaguri sffi0ate, cu crucea prins6

de vultur, cu vechi cununi Inc njurându-li sulila: sunt

semnele victoriei. Ware, in zile aspre de toamn6, in

cristaline zile de iarna a strabAtut câmpiile pustiirii §i.

ale morIii, a urmArit de la in'alIimea comandei inaierarile

din care, cu prq de sAnge, de furioas6 durere, pentru

unii iese biruinIa, iar pentru alIii infrfingerea ; a intrat

incununat cu laurii ostapilui, in cari roua stifiluce§te

ro0e, in Capitala I5rii sale, acuma liber6 prin dureri 0

sacrificii; femei in negru au aclamat pe Acela care dusese

la moarte pentru -WA pe fiii lor, §i orfani ai aror p6rinIi

zaceau in -c6rfina stfaina infaIi9au cu mânuAele lor

sfioase m6nunche de flori Domnului României independente.

Au trecut ani de atunci, dar ziva cea mare r6mfine

aceia in care s'au zdrobit lanlurile 0 steagurile s'au ridicat

; fierul osta0lor paze§te intregimea 0 mândria Patriei.

In zale st6 România, scormonind eu ochii nernmurirea,

viitorului, care ascunde poate primejdii §i. in care

stau sá fasar 6. poate idealuri nou'a. Regele 9tie, 0 inIelepciunea

Sa rabdatoare se sprijin6 pe mfinerul sàbiei ve9nic

ascuTite. Unii aclam6, alIii admirà, ate unul cârteW.

Intre soldaIi 0 steaguri, Regele trece, impunator 0

m6rel.

Dar cellilalt a§teapt6 acasà. Aceastà lupt6 il obose9te,

aceasta mdrelie 11 apasa, aceast6 nerecuno9tin16 11 doare.

S6rman suflet omenesc careli cere 9i el drepturile de

care se impart4e9te deplin, f6r6 mustari de cuget din

partea lui, fàfa imputari din partea altora, 0 cel din

urm6 dintre oameni! Un zilmbet de pe buze iubite, copii

veseli ce se strfing la lumina vetrei; copacii Vadurii


REGELE CAROL I 69

stravechi chiamO misterios sub ferevtile castelului cu turnurile

inalte ; un zvon de veselie clati a intreaga lume de

afarO. Un moment, toatá aceastä fericire, simpla vi mare,

pâtrunde in suflet 0-1 umple intreg. Dar, nu, Regele se

cere, Regele trebue, Regele apare. 0 nou6 sfortare a readus

sufletul la singura realitate ce-i este permisO de Soartà.

Nu e al lui, nu e al celor iubiti de astAzi, nu e al stramovilor,

nu e al locului de navtere, al poporului cu care sanana

vi al arui sAnge il are, nu e al graiului care-i vine pe buze

ava de dulce vi pe care nu se cuvine sh-1 vorbeasa, Indata

ce altii sunt de fatá vi and nu sunt altii? , nu

e racar al vrAstei 0 al suferintilor sale. E al datoriei.

Si la vaptezeci vi vase de ani ochiul e vioiu vi mândru,

pasul hotarit, vorbele sunO puternice ca decisiunea din

care pornesc. Ava e dator sa fie, ei bine va fi ava.

Ava este.

Orice dram5 lasa in suflet, peste ate chinuri cuprinde

impacarea, armonia, fericirea. i, in testamentul sau,

Regele Carol ivi marturisecte pentru intaia vi ultima data

lericirea. 0 fericire pe care putini o pot atinge, dupa cele

mai mari incordari vi jertfele supreme. Sublima fericire a

umanithtii complect biruite, definitiv rapuse, mAca:

pentru momentul acela ! E tot atata deosebire intre &Ansa

vi fericirea comuna ca 1ntre privelivtea pe care o cuprinzi,

larga, luminoasa, inseninata, in departarea-i imensa vi

absolut tacutà, de pe vArful muntelui pe care angerat

1-ai suit, 0 intre fericirea vAilor 0 cfimpiilor 1nflorite, pline

de antece, careia un lucru singur li lipsevte; mândria

bucuriei cá ti le-ai cucerit.


60

OAMENI CARI AU FOST

Dincolo de &Ansa este numai pacea. Zeii se dau in laturi.

Inca unul vrednic de tovar4ia kr a intrat. A fost

om ca noi, a fost erou, si acum Imparalia eternei linisti

s'a deschis pentru dansul. Drama s'a ispravit ; peste carnea

suferinIilor -pram s'a lasat miloasà. E ceasul apoteosei.

A meritat-o!.

3 Octomhre 1914


XXII

IN AMINTIREA LUI CAROL I: A TRECUT SOARTA

Era in Novembre trecut. Avusem incA odatà favoarea

unei audienIe la Castelul Pe les.

Regele prezida masa, ca de obiceiu vorbind mai mult,.

fiindca si mânca mai pulin. Sunetul muzical al glasului

sau domina conversaIiile rezervate ale celorlalp. Regina

era vesela de sangtatea solului Ei. Intovarasirea anecdotelor

spuse solemn, inteun bas profund, de Ka linderu

lipsea, dar niciodata nu vAzusem pe d-na Bengescu

mai vioaie, mai gata de intrebAri, mai plina de interes

pentru toate.

Eram la stânga princesei de Wied, care se informa

despre strámosii ei Cantacuzini din Moldova si ma invite

s'5. caut Mug& fratele ei, la mosia bunicii, Fântânelele,

acte noug privitoare la trecutul neamului ei românesc.

Principelui de Wied Regele Carol ma sfátuise sa-i dau,

impreun5 cu brosura mea suedeza despre Albania, si ce

la'muriri aveam la dispoziIie despre aceasta -WA in car 3

ma asigurase ca nepotul sail s'a hotárit sa meargà. Si,

la iesirea din Bard, ziceam principelui Wilhelm ca va avea

o Domnie fericita daca nu va cere supusilor sai viitori

doua lucruri: serviciul militar si impozitul. Uitasem al


62 OAMENI CARI AU FOST

treilea lucru intolerabil: ordinea. Iar el raspundea zambind:

sä speram ca se va putea 0 fail aceasta ...

Niciun an n'a trecut de atunci. Iara0 cad frunzele de

aur 0 rugina pe aleile singuratice ale Sinaii. Regele Carol I

doarme Insa MITA vechiul mormant al lui Neagoe Basarab.

In odaile regale dela Pele9 o vaduva va plange norocul

ei de patruzeci de ani. Kalinderu nu mai descre-

1We frunIile cu pretenlia lui naiva, iar spiritul zambitor

al d-nei Bengescu a ingheIat de mult. Prinlul dela Fan-

-allele zace sub Iarana unui camp de lupta din Apusul

departat. Wilhelm de Wied, sarac 0 umilit, se gateqte

sa lupte ca simplu maior in randurile armatei germane,

pe cand E§ad-Pa§a, prigonitul, e Domn In Albania. Iar

istea-ca, energica principesa Sofia va veni in curand sa

caute odihna acolo unde matu9a ei regala are nevoie de

mangaiere.

Pe la castelul Pe1e9 a trecut Soarta ...

Octombre 1914

\


XXIII

REGELE CAROL I IN PRESA BULGARA.

Intre glasurile din presa straina, cuprinzand sentimentele

altor ri i popoare fala de faposatul nostru

Rege, niciunul trebue s'o spunem lamurit nu a

mi§cat mai adanc decat al ziarelor bulgare.

In 1913 Carol I-iu a condus o acpune militara contra

Bulgariei: el a contribuit esenVal la pierderea unei glorii

cu nespuse silinfi i

sacrificii ca§tigata, el a luat din pamantul

Bulgariei o larga i lecunda parte, care poate

sa fie asiguratoare pentru hotare ameninIate pe nedrept,

dar nu cuprinde conalionali ai no9tri cleat n foarte

mica masura.

Se puteau auzi dela Sofia glasuri de ura ; sau macar

putea domni n judecarea marelui mort un ton de rezerva

amara. Ei bine, nu!, fara deosebire cununi de laur

ve9nic au fost Impletite de de acum un an.

In cuvinte adanc mi§catoare s'a vorbit de ocrotirea de

catre dansul a vechilor pribegi cari au pregatit cu sange

Patria bulgara, de rolul lui de colaborator fruntg la

intemeierea Statului bulgar de astazi, §i unul din ziare

afirma cu mandrie ca poporul pe care-1 reprezinta 9tie

sa uite rata 0 In ceasul solemn al morIii sa mulTameasca

pentru tot binele ce a primit.


64

OAMENI CARI AU FOST

Ma simt dator faIa de aceasta nobila atitudine cu o

amintire §i cu un indemn.

Era in Octombre 1912. Strada cerea ajutarea Turciei,

atacul Balcanicilor, fie §i l'anga Austro-Ungaria, care, prin

generalul de Hoetzendorf, verifica la Bucure§ti planurile

acTiunii comune. Na-cionali§tii linusera o Intrunire contra

acestei direclii. i Regele Carol I m'a primit pentru a-i

arata ce crede adevarata opinie publica. Imi aduc aminte

inse§i cuvintele pe care le-a rostit, dupa ce deplorase caderea

Turciei, la care se a§teptase, dar nu fiind el Inca

in viaIa. u Sentimentele d-tale sunt §i ale mele. N'am

luptat in tinerela pentru liberarea popoarelor de peste

Dunare ca A pornesc astazi, batran, impotriva lor. Imi

trebue numai doua lucruri, IAA razboiu: o graniIa sigura,

pe care ei sunt dispu§i sa mi-o dea, §i putinla unei legaturi

cu Marea Adriatica D.

*i indemnul e acesta.

Este la noi o bulgarofobie artificiala, raspunz'and unei

românofobii, pe care o cred tot artificiala, din partea

multor Bulgari. Ea a inspirat legea din toamna trecuta

pentru teritoriul anexat. Pastrez asupra oportunitaIii §i

dreptaIii ei parerile ce le-am exprimat atunci in Camera.

Regele Ferdinand va avea sa strabata mane pamantul

Varii Sale. Pretutindeni el va trebui sa duca o solie buna.

Este una care ar impaca atfitea suflete acolo departe la

Marea Neagra. Aceia ea, reprezentanli ai unui drept na-

Iional cuprins in limba, in a9ezaminte, noi vom §ti sa

respectam oriunde limba, a§ezamintele acelora pe cari o

soarta aspra i-a facut sa nu se mai afle sub steagul, iubit

de d'an§ii, al natiunii lor.


XXIV

ANDRE FAURE

Intre cei c4zuli la Ypres e i profesorul, foarte tânItrul

profesor André Faure.

Venit la noi dupa terminarea studiilor sale in patrie,

ca sa ocupe un loc la Liceul Militar din Ia 0, el a prins

draga aceasta Tara', 1mpart4ind idealele noastre cele

mai inalte i cele mai cinstite. Nimic din viMa noastrá

nu 1-a lasat indiferent, 9i glasul lui s'a auzit la intruniri

publice ie9ene intru glorificarea României.

Pe crucea ce-i acopere mormântul de modest i devotat

erou va trebui andva ca o mtinä româneasa sä

adauge un


XXV

AT. MARIENESCU

Din Sibiiu se anunia moarte'a foarte bdtranului membru

al Academiei Române At. Marienescu.

Raposatul s'a ocupat pe vremuri de literatura populark

cautând sa introduca in vechile balade elemente

de interpretaIie simbolica dupa doctrinele la moda Inca,

ale lui Kreuzer.

Era un spirit dogmatic 0 tenace, legat pe toata viala de

idei preconcepute pe care nu le-ar fi paräsit cu niciun prel.

Vremea noua ii era neinceleasa §i-1 impresiona antipatic.

Cariera politica n'a avut aproape de loc, dar a avut o

onorabila cariera de funclionar.

Cu slabiciunea extrema, cu parul foarte alb si d'arzul

semn de interpuncliune fizionomica a barbi§onului sail

napoleonian el era la §edin/ele Academiei o figura interesa

nta.

Rau nu va putea sa spuie nimeni despre dânsul ;

binele e legat de-o viata absolut corectri, dar care nu

s'a cheltuit pentru niciun scop mai inalt.

4915


XXVI

MITROPOLITUL IOAN METIANU

A murit Vladica din Sibiiu, Ioan MeIianu.

Pentru oficialitate era Mitropolit si ExcelenIa, era

.un factor politic de trad4ie moderata, de prudenVa rezervata,

bun de ales inaintea tuturora intr'un moment

de criza, pentru a intra prin el in legatura cu nebunul

de popor al (c Valahilor *. Pentru ai sai, cari nu erau totdeauna

mulcami0 de dansul, o, de Cate ori nu! , el

era mostenitorul lui aguna, dator a face si el, cat de

putin, ceea ce facuse marele sat' Inaintas, a ini/ia si a

conduce o lupta politica, a Intregi o mare si solid& fundatie.

Era pentru ei un sef politic, dator a se arate

totdeauna Voevod cuminte, dar viteaz.

De fapt insa loan Melianu n'a fost cleat o

Vladica *

romanesc, cel din urmk. aguna inlocuise acest simpatic

tip al tradiVei prin superioara sa maiestate de Patriarh

si de capetenie politica, de mare si mandru luptator.

Vremile nu Ingaduiau Insa ca astfel de oameni sa lase

urmasi. i, dupa omul cel mare, singur pentru dansul,

tipul clasic, istoric, s'a tutors din nou, pentru ultima

oara. j Românii ortodocsi din Ardeal au avut astfel,

5*


66 OAMENI CARI AU FOST

pentru mai multe decenii, ca Mitropolit pe pkintele

MeVanu.

Preot de lark* 0 protopop de provincie. Administrator

bun de parohie 0 de Tinut ; bun gospodar pentru el 0

pentru alIii. Biserican evlavios fara fanatism 0 exact

fara pedantism. Doritor de cladiri 0 de cumparaturi,

socotitor bun 0 de aproape a toate cele. Fara curteni 0

far& lingu0tori, simplu 0 plin de bun simt. In politica,

4 (land Chesarului ceia ce este al Chesarului D, mai ales

ca viala lui se desfa9urase alaturi cu a acestui Chesar.

Si totu0 la prilejuri mari desvaluia in batrinela lui

zdravana 0 vânjoasa pe §eful de Biserica, pe pastorul

de oameni, descoperea in sufletul sau un 1ini0it, dar

sigur izvor de in;elepciune biblica 0 de frumusefa populara.

Cine 1-a auzit vorbind la sfinIirea Catedralei din

Sibiiu, pe deplin la Inallimea situaliei sale 0 dominând

de fapt o mullime de mil de oameni, atkia din ei

mult mai invaIaIi deck clânsul, 0ie ce vreau sa zic.

Acesta insa e


XXVII

IOAN MOTET

De sigur, Mo %et a fost unul dintre prietenii cei dintili

i dintre neclintiTi. I-a ajuns saracia 0 cinstea lui. Ca

dânsul sunt pulini, 0 cu Induipre ne vom gAndi totdeauna

la acela care de acum inainte ne lipse9te 0 ell).

1916

1) Restul, cenzuratla acea datA.


XXVIII

TIBERIU POPESCU

Mi-a fost dat sà-i pomenesc §i lui jertfa §i sà-i plâng

plecarea prea de vreme dintre noi, impreuna cu aacia

dintre aceia cari cu sufletul mi-au fost mai aproape §i

cari, despgqindu-se de noi, impulineaz6 insg§i viala

noastrh morale'.

Ce profesor a fost olteanul Tiberiu Popescu, vor

putea spune sute de elevi ai sal.. Ce om, modest pfinà

la abnegaIie, o mOrturise§te un ora§ intreg. Ca tovara§

de luptd pentru ce e bun §i nobil, o §tim numai alive.

Vor mai fi pe lume §i de acuma inainte atâcia profesori

buni §i oameni de treabâ. Dar suflete unind sub

o mai simpatica Infali§are atata dor de munca, atAta

bucurie de a indatori pe toli, atAta pasiune de a face

binele, §i atata eroicA pornire spre jertfa, nu !

cei din urn& tali 1-ar putea uita am fi noi carora

din tot ce avea §i din tot ce putea acest viteaz tânär

nu ni-a refuzat nimic !

1916


XXIX

DOI OAMENI DIN VREMEA MAI VECHE

(GENERALUL BENGESCU-DABIJA 1

PROF. I. RALET)

A murit la Bucure§ti generalul la pensie, Bengescu-

Dabija. [And vestea, ziarele au adàugit §.1 note biografice

§i. bibliografice, care erau absolut de nevoie.

Minded lumea uitase ca faposatul oficer a Iinut pe

vremuri condeiul, ca a fost colaborator al # Convorbirilor

)), c6. a primit aplauzele teatrului §i. a a trecut cu

laude prin critica ziarelor.

Caci el a scris > 0 poveste clasica din Telemaque.

Didona lui Virgil, Tirul §i. Cartagenea, Orientul fail

Flaubert §i Salammbi3. 0 clasia randuiaI6 in aqiune,

un sever §i maestos vers dupâ Racine. 0 rece §i mândrä

morald.

Con§tiinla ca s'a fAcut greu un lucru trainic. Greutatea

era netagaduità; luni, poate ani trebue pentru

asemenea osteneli. Multä truda pentru o clip& de succes.

Onestitate §i. respect de arta. Stiin/a 0 con§tiinca.


72

OAMENI CARI AU FOST

§i a cum Teatrul National reprezinfa improvizaliile

aventurierilor artei a caror ignoranla e In stare a spurca

orice subiect §i lumea aplauda . ..

Un progres.

§i and a venit vestea morIii generalului, se Inmormfinta

la Ia§i profesorul I. Ralet. Un boier mare Mora mo9ii.

0 creqtere aleasg fgra nicio pretealie. Mari legaturi

sociale MA' nicio ambilie politica.

0 §tiinla §i un talent farg nicio reclamg.

§i fiindca a predat matematicile iubite lui, mi-I amintesc

spunand acum vreo treizeci de ani incapabilului

In materia sa care eram, cu aceste cuvinte parinte§ti :

Nu 9tii ? Nu §tiu nici eu... Sa incercam Impreuna ...

Deci bunatate in loc de pedagogie.

erau la Ingropare, Intre cei pulini, tot mai pulini

liana la mormant caci avea mull.' prieteni mo9ii

Fara boierie, pretenlii fat% cre§tere la oameni cari ie§eau

cu Iigara In gull Inaintea unui sicriu, amb4ii politice

fara nicio legatura sociala, reclamagii fara talent §i

§tiinTa 0 multi profesori cu stearpg pedagogie farà un

pic de bunatate.

aici un progres.

1916


XXX

PBOFESORUL STEFAN PETROVICI

Un bun 0 tanar prieten ne lasá, binecuvantand cu

sangele lui generos pamantul Ardealului dorit cu atata

caldura de dansul, pentru Intregirea Patriei.

Nu .punem negru in jurul acestor randuri §i. nu le

insemnam cu crucea odihnei cre§tine. El, tefan Petrovici,

harnicul baieIel, plin de o credin0 fiasca,k dela

foaia Kle ideal romanesc # Unirea # din Ia9i, a cazut ca

un viteaz dintre aceia a caror paveste mareara o cetea

in carli.

A cazut parca ar fi vrut sa sarute cu buzele lui sangerate,

pline de atata sete, acea sacra larana a neamului

nostru. i astfel el n'a plans asupra soartei sale §i, acolo

unde este, el cere sa nu-1 plangem; el nu se odihne§te,

ci toata puterea tinerqii lui cosite in floare o revarsa

ca un Indemn necontenit, neobosit asupra prietenilor

sai, asupra generaPei sale intregi. Iar trupul §i. 1-a cobark

subt brazda de yard ca s'o faca 9i el nedesparcita

de soarta viitoare a Romaniei.


74 OAMENI CARI AU FOST

Frumu§el 0 sfios, loial 0 statornic, apfirând pe prieteni

0 iertând pe du§mani, avfind vreme numai pentru

muncg onestg 0 condeiu numai pentru cele mai nobile

idei, advocatul de dougzeci de ani inspira de la cea

dintgiu vedere o simpatie pe care purtarea sa nu fgcea

cleat s'o intgreascg. Acolo, in Ia9u1 lui, vom simli

multg vreme lfingfi noi pasul u§or al celui pe care nu-1

vom mai vedea intovargOndu-ne oriunde era sgman-ca

bung de shmanat 0 de imbungtglit sufletul omenesc.

Iar numele lui va fi unit in mintea tuturora cu amintirea

zilei celei mai grele 0 celei mai sfinte a poporului sau.

7 Septembre 1916


XXXI

JOSE ECHE GARRAY

Spania a pierdut spre sftir§itul anului 1916 pe cel mai

mare poate dintre scriitorii ei, pe dramaturgul Jose Echegarray,

ale airui maxi drame moderne au aflat rAsunet departe

dincolo de hotarele patriei sale, aflând traduckori §i

la noi, unde s'a reprezintat Candva opera sa o Marele

Galeotto s.

o Inginer, profesor, om politic, tribun, economist § i

totodatà vestit publicist §i dramaturg s, aqa-1 infki-

9eazA un biograf al lui din Portugalia, caci pre§edintele

o Asocialiei spaniole pentru progresul 9tiinIi1or * era 0

membru al 0 Institutului * din Coimbra.

Era 0 un om de mari insuOri ale inimii.

Opera lui Intreaga a fost dedicatk de alminterea,

formkii acelor caractere sigure §i mândre pe care, mai

mult deck oricare alta, le cere epoca noasträ.

Din ce a scris-ear putea face la noi o alegere intr'un

volum, dar traducritorul va trebui s'a se adreseze originalului

spaniol, de o forma' delicatk iar nu, ca acel de

pa'n6 acum, versiunii germane.

1917


XXXII

GEOR GE S 0 HN ET

Cu Georges Ohnet, mort la adanci batrfinele, dispare

unul dintre cei mai populari scriitori ai Franciei.

A scris mult, a fost cetit mult.

I s'a imputat, 0 nu fara dreptate, ca opera lui

nu cuprinde realitate, nu se inalla 'Jana la adevarata

poesie 0 nu se infappaza intr'un stil personal.

0 suflare de idealism se desface hied din aceasta

opera care e, din punct de vedere artistic, -mediocra.

Si acei cari 1-au cetit n'au devenit mai rai prin aceasta.

Un merit care, astazi, nu e secundar.

I Mai 1918


XXXIII

I. C. FRIMU

Se anurga moartea qefului socialist I. C. Frimu.

Om statornic in vederile sale, camarad credincios al

celor cari au luptat alaturi de dansul, om de treaba,

iar, nu mai pulin, evolulionist convins, care aducea o

nota de calm in valma9agul revendicaIiilor sociale, el

merita stima adversarilor 1).

'1919

1) Restul, cenzurat la acea datA.


XXXIV

ERNST HAECKEL

Ernst Haeckel a murit.

Nu un tnvalat in stapânirea tuturor mijloacelor sale,

producator Inca de opere care se a§teaptd cu neräbdare

pentru lfimurirea mai departe a multelor lucruri necunoscute.

Nu unul care exista numai prin amintirea serviciilor

aduse unei §tiinIi speciale pe care n'o mai putea

servi.

Mu lt mai mult dealt atilta.

In anumite cercuri vestea morIii lui a rtisunat, cu

toed vfirsta foarte inaintatd a celui care se duce , ea,

fn mijlocul unei comuniaci de credincio§i, fulgerkoarea

vestire ca s'a dus patriarhul, revelatorul, profetul, dactt

nu quasi-zeul.

C.-del acest naturalist, acest savant de laboratoriu,

acest prelucrator # filosofic # al simplelor rezultate pe

care le dadea 9tiinla, fru% niciun amestec de metafizica,

socotea el, sau de fantasie , credeau mulIi, ajunsese

pentru un mare grup de intelectuali raspfindili

asupra lumii Intregi, din Provinciile Baltice pima la


ERNST HAECICEL 79

Bucure9ti 0 probabil 0 mai departe deck atata, un

descoperitor 0 statornicitor al unei nonä religii, singura

adevarata 0 mantuitoare, ca toate celelalte.

Facuse Intaiu, ca om de specialitate, foarte inteligent

0 staruitor, studii in care cauta sa sprijine cu argumente

noi 0 chiar sa duca mai departe opera lui Darwin. Se

deosebea insa de acesta supt atatea raporturi, dintre

care cel de capetenie era a 1nvaIatu1 englez, de loc

un t savant # de cariera 0 un profesor cu catedra!

pornea dela o societate cu lungi 0 a-tot-puternice tradilii,

dela o educalie religioasa ale carui urme adanci nu

se puteau inlatura prin nicio experienla asupra naturii,

inleleasa de el tot mai diving, cu cat ie9eau la lumina,

prin cercetare, mai multe, 0 mai multe din tainele ei,

0 Ca acest credincios membru al Bisericii anglicane se

intorcea dela victorioasele sale expediIii de fericit cercetator

tot la vechea credinta, care se purifica 0 se

inobila numai prin rezultatele nou dobandite. Chestie

de temperament, de mediu insa 0 de rasa tot a9a de

mult !

Haeckel, el, Ina era din Iara lui Bilchner, cu t Porta

0 Materie #. Era, tot a9a, 9i mai ales, din Ora lui Bismarck

0 a iuncarilor stapanitori. Era, oricare ar fi fost

locul sau de na9tere 0 supu9enia parinIilor &Ai, din Prusia,

din cc Prusia Mare * care se intinsese atata de cuprindea

acum Germania intreagd, trecand chiar, ca

autoritate, dincolo de hotarele na/iei.

Si astfel el incelese prusian, materialist, sistematic,

necruIator, disciplinat, ceea ce pentru Darwin, cu toatti

siguranIa omului de 9tiinIa 0 convingerea puternica a


80 OAMENI 'CART AU POST

marturisitorului, rAmânea ceva stabilit, fixat, dar dincolo

de care erau f i alte lucruri, asupra cdrora el nu-fi simpa

dreptul de a proiecta pur fi simplu rezultatul studiilor sale

in domeniul care e deschis acestora. Cu alte cuvinte, §i

unul §i altul se aflau pe un teren tritarit de dânsii si

la care, ca la orice se poate smulge nem'argenitelor

valuri ale necunoscutului, tineau din toata puterea sufletului

lor, dar Englezul, a carui religiozitate nu fusese

distrusa prin experieme si experiment6ri, vedea un orizont,

fiind Insu§i liber, pentru ca el sh nu famaie desperant

de gol, sa proiecteze pe dansul naivele pove9ti

mfingAietoare ale unei religii care s'a format acum

aproape douà mfi de ani. Germanului, din vitrsta de

fier a prusianismului, acest orizont nu-i trebuia ; el il

credea periculos si pentru alIii, si, cu hotArire, Igsa

asupr-a-i o perdea de fier si scrise larg, cu creta supus'a

a profesorului, un Verboten de cel mai categoric

imperativ.

Procedfind aca, el nu era a-at de original cum cred

ucenicii. Un profesor dela coala de Poduri din Paris,

Auguste Comte, 11 precedase cu dougzeci de ani, plecând

dela al-a stiin-p, unde nu descoperise nimic, fi aceasta

era o scuzd pentru clansul, cdci numai spiritele mediocre,

descoperind, nu-fi dau sama, cu respect, cu o adevdratd

groazd, de imensitatea insondabild din care s'a pescuit

acel nou punct de sigurangi f air/Niel

Comte venea, Inteo societate obosità de metafizica

originals, de eclectism postum, dintr'o stare moralá

inferioara a mediului IncuonjurAtor, aci e o inferioritate

moralhe §i aceea a spiritului care izgone9t e ipoteza


ERNST HAECICEL 81

si desprqueste poezia imanent'a tuturor realitalilor.

Venea, dup.-a atatea revolulii care se dovediserà sterpe,

si se gasea, destul de mullamit, intr'o ordine asigurath

de mijloacele, exterioare, ale zilei. Om al Imperiului al

doilea, el 1-a sprijinit cu filosofia lui 4 sociologicA 1), un

triumf care ascundea o abdicare, o afirmatie cladità

pe negalie.

Dar, cu sociologia sa de caracter religios si ea, mai

ales de caracter religios, Comte a pregatit FranIa pentru

catastrofa dela 1870 : i-a dat suflete care erau in stare

a i-o da, si mai ales a-i suferi privelistea.

Aeelasi lucru si cu Haeckel, ca pregátitor si spectator

stiinlific, cu adepIii impreun6, al anilor 1914 1919.

Cu o cleosebire, agravantà.

Comte a fost Francez numai prin fibrele ascunse ale

sufletului sat'. El n'a cerut lui Napoleon al III-lea cuceriri,

anexäri, hegemonii, tiranii de rasà. Haeckel, el

a dat credinciosilor sdi si un crez de neiertator germanism,

pornit pe sttivirea, # regeneratoare >>, a lumii Intregi.

Materialismul lui, de prost gust, a avut curajul de a

trage concluzii pe care Comte si le-a interzis.

In el, astfel, Germania pierde pe unul din oamenii

eari au pierdut-o.

1919

4


VASILE PODEANU

A Incetat din via-VA la mo0a lui din Prahova, pe valea

Teleajenului, dupa 4 0 scurta suferinVa*, Vasile Podeanu.

Podeanu a fficut versuri frumoase, de o dulce melancolie,

i unele din ele au aparut In revistele de Inaintea

razboiului.

Ele aratau un poet, ci dreptate se face celui disprtrut,

and banalul anunI funebru spune, mandru 0 poetul

Vasile Podeanu

Dar el a fost poet i prin viala pe care a ales-o. A avut

curajul sa se desparta de tot ce sainteie la orace ci,

retragandu-se la %ark sa traiasca acolo ca un om al

/ririi 0

)).

al frumuseIelor ei.

Acolo s'a stins, acolo i s'a facut loc In pamânt ,

acolo Ici vor aduce aminte mai mult de dansul.

21 Ianuar 1919

0


XXXVI

ERMETE NOVELLI

Se anunIa moartea, la Neapole, a marelui tragedian

Ermete Novel li, care era i unul dintre cei mai mari arti§ti

dramatici ai lumii.

Orick ar avea Italia puteri bogate in toate domeniile

artei, totu9i acest om nu va putea fi inlocuit.

Orick de multe ar fi talentele, acolo i aiurea, nimeni

nu va putea sä fie ce a fost el.

Pentru ca Ermete Novel li nu era un talent, ci

altceva.

Era un om, in toata energia, in toata varietatea, in

toata contra zicerea i in toate conflictele, dar mai ales

in toata sinceritatea aceluia care e om adevarat i, mullamindu-se

cu aqa de mult, nu vrea sa fie in modestia

lui deck atata.

Deosebirea intre dansul i intre ce§tialalli era numai

aceia ca, pe cand noi traim o singurd Placa, el traia

mai multe, foarte multe, pe rand, eke o viaItt pe seara,

in harnicia lui, avida de sensalii noi pentru el insuO,

care nu ingaduia at se piarda macar o picatura de timp

6*


84 OAMENI CARI AU FOST

ce putea sa fie, pentru el 0, deci, pentru ceilalli,

un strop de viaIa.

rolurile lui a§a luck pdrea cd el a creat Ins*

poesia pasionatei al ceirii interpret se feicea.

In jurul sau avea tovara§i pe cari de sigur §i-i alesese,

cu simtul marelui artist pentru necesitatea ansamblului

armonic, dar trebuia .sa se spuie, tot deauna, Ca ei nu

existau aproape, de mult ce traia el, capabil sa-i suplineasca

§i pe dansii, cdci 'in el treiia piesa intreagd,

traia drama toata, &ilia sensul ei, giindul ei inijial 0

tendinia pe care o urmeirea.

Ie0ai dela reprezintalie intrebfindu-te daca imprejuraffle

nu te-au pus cumva In contact cu o drama omenesca

reala, a§a de mult iIi vibra sufletul de vijelia

pe care el o aruncase asupra lui.

Un astfel de artist nu face f coalci in obi9nuitul inleles

al cuvantului, cad §coala inseamna §i maniera, procedeu,

artificialitate ralionata, atitudine pregatita.

El trezefte vocatii.

$i

astfel de vocaIii a trebuit sa trezeasca el oriunde a

trecut §i intre spectatori se gaseau de aceia cari in ei

in§i§i simteau demonul crealiunii.

La noi, Petru Liciu, care incepuse de la Manolescu,

acela un mare mqter, pasionat pana la jeftfirea de sine

pentru me§te§ugul sail, a ispravit prin egalarea, in naivitate

superba, in mandra abdicare de sine, a lui Novelli,

care, in drumurile sale triumfatoare, s'a abatut, nu o

singura data, §i aici.

trebuie sa spunem ca el, care nu pleca de nicairi

fara a duce in sufletul acela larg §i bogat o urma inde-


E METE NOVELLI 86

lebila a oamenilor Intre cari traise §i de viala incunjuraloare

a carora vibrase, cA el, marele latin, mArel,

prin calithlile rasei ca §i prin ale sale proprii, ne-a in-

Ieles §i ne-a iubit.

De aceia astrtzi, and arta italiana n'are destule cununi

pentru acest mormânt de revelator revolulionar

al ei, trimetem §i noi la doliul fraIilor unul din acele

gAnduri sincere care de sigur fac sa se infioare -Warm

morlilor.

2 Februar '1919


SPIRU C. HASNAS

Aflttm znoartea la Thrgu-Jiiului a lui Spiru C. Hasnas.

Acest tAnar ziarist, intrat §i. in inva/amânt, a inceput

a scrie la foaia noastrá 1 si nalionalismul i-a dat mentalitatea

cultural& pe care a pa' strat-o si dui:a ce o sl&biciune

de caracter 1-a facut sa treaa in andurile liberalilor.

Am apreciat totdeauna talentul lui, iubirea lui pentru

ideile de reformg, onestitatea lui personalä, si regretam

moartea lui mai mult cleat aceia cari au fácut, achisiIia

lui, eapind idealismului politic un luptkor dintre cei

mai de sama.

17 Mai 1919

1 Neamul Ramdneec.

XXXvIl


XXXVIII

VASILE DAMIAN

In Muniii Apuseni ai Ardealului s'a stins protopopul

Vasile Damian, fost, de mai multe ori, deputat in Parlanientul

din Pesta 0 unul dintre 9efii lungii 0 grelei lupte

de eliberare a fraIilor no9tri de peste mun/i.

Si, cfind a fost O. se vorbeasa de dinsul, care, astfizi,

n'avea niciun rost oficial, cei de acolo 0 eke unul de aici,

care mai are alt.& grijà decat a momentului precis cand

in duelul Ion Brfitianu-Take Ionescu, unul din 4 campioni

# va trfinti pe celdlalt, n'a gfisit biografia care se

adauge de obiceiu la veftedele flori ale panegiricelor

nesincere.

Cfici biografia aceia, in sensul in care se inIelege de

obiceiu, n'a avut-o protopopul dela Brad. N'a avut-o

din foarte multe motive, pe care le-ar putea arfita

4 talentele *, sä zicem chiar # geniile )), care 9i-o cauta,

dar §i pentru un motiv, pe care aceastA categorie de

K supraoameni* nu-1 poate 9ti, pentru ca nu-1 poate admite.

Anume pentru ca el n'a vrut sfi fie altceva deck slujba9u1

devotat 0 modest al neamului sfiu.


88 OAMENI CARI AU POST

Preot Intre preo%i, luptator intre luptatori, n ceasul

biruinii comune deputat impreunâ cu ceilal%i, land

parte acolo, In Pesta, la noua luptà pe care o dadeau

cu toll Pe urma, când nu s'a mai ales, intorcfindu-se

linistit la rostul s'au acasfi, färà niciuna din acele pareri

de rau care fac pe om incapabil de altceva cleat ce rayneste

ambiia lui. Daunrizi, cu pulin inaintea morcii,

cfind ateqia, si in parlile acelea, cautau sâ se distinga

# )),

el gusta suprema mângAiere de a jura pe cruce si evanghelie

ostasii ardeleni ai României Mari la mormântul

Insui ai lui Avram Iancu, i i se pgrea c un asemen,ea

ceas de mandra bucurie a nqiunii poate fi i un ceas

mare in viala sa.

Tot auzi zilnic cerfindu-se, de desorientarea care nu

se vede pe sine, ca si de grandomania care numai pe

sine se vede, oameni, adecA de aceia cari s'a nu fie

de o sama cu ceila10. Poate ca, de fapt, ce ni trebue

mai mult e tocmai acela care, Eland tot ce poate, nu

In-celege deceit a fi ca toli ceiIalji ci pentru top: ceilalci.

Cineva, de pild6, ca protopopul fàrà biografie Vasile

Damian: unul dintre ai sli.

28 Iunie 1919


XXX IX

SEPTIMIU ALBINI

In satul sAu ardelean, intre ai sai, s'a stins, dupâ o

lung6 zacare, de urmArile unei faceli prinse in cel d'intaiu

drum al &du spre casa de mult pariftsith pentru o lung6

pribegie, Septimiu Albini.

Unul din tinerii cari in procesul c Memorandului * au

aratat voinla de a trAi a neamului nostru, Albini avea

un frumos viitor inaintea sa, clack' ar fi putut rezista

ispitei de a trece # dincoace >>.

Aici, luptatorului politic, ziaristului i s'au inchis intr'un

birou de funccionar la Academia Roman-a perspectivele.

A lucrat cinstit 0 0-a isprAvit viaIa fdrà a fi trAit-o.

De aceia indoit ii plangem sfar9itul.

16 Novembre 1919


XL

MIRCEA CHRISTIAN

Din Roma vine trista §-tire a morcii prietenului nostru

Mircea Christian, ataqat comercial pe Iâng& Legalia

româng de acolo.

Om tfingr, frumos 0 bun, având cele mai nobile calitali,

el Meuse studii frumoase 0 publicase in foaia noastral

la Ia0 articole prin care se semnalase atenIiei.

Inteligent 0 plin de invalaturk el era In Italia sufletul

mi9carii de raspAndire a cuno0inIi1or despre România,

impreuna cu atAt de meritosul profesor Silvestri 0 cu

talentata soIie a acestuia.

Revista sa, Romania, care apare de doi ani, ni aducea

cele mai mari servicii.

Abia se intorsese dintr'o ctilatorie la Bucure0i, unde

o cried de rinichi 11 zguduise ; ostenelile drumului, facut

imediat, fará crulare pentru sine, 1-au rapus.

In mice prilej, era unul la care te puteai adresa pentru

o faptà bunk pentru o auciune folositoare. Va fi cu

neputin0 a-1 inlocui.

Nu gasim cuvinte pentru a mangilia pe nenorocita

lui solie.

19 Iunie 1921

1 Neamul Romdnesc.


XLI

DOI MARTIRI:

LASCAR LUTIA $1 VIRGINIA STOICESCU

Dumineca se fácea in Gara de Nord slujba religioasá

de imbarcare a riima9i/elor lui Lascar LuIia, voluntar

bucovinean Vazut in apArarea Bucurqtilor, chiar in

ajunul ocuparii Capitalei române§ti eatre care cu atilta

dor §i clevotament se adresase.

Am cunoscut pe Lulia prin scrisul lui.

In zilele cfind atatea persoane, in Bucovina lui, erau

tulburate 0 nu-§i dadeau samil nici de linta care trebuie

urmarità, nici de mijloacele care se impun, 0 intre

dânsele se aflau atatea -care azi se folosesc de existenIa

României Mari, pentru care nici mintea, nici trupul lor

nu s'au ostenit macar ., copilul acesta fierbea de nerabdarea

luptei pentru idealul românesc. In lunga epoca

de neutralitate, plina de amaraciune 9i deziluzii aici

chiar, de unde trebuiau sii plece osta§ii, el aqternea pe

hârtie, in frumoasa-i scrisoare lini§titg, vqti despre starea

de spirit din Igripara lui, §i, punându-se in primejdia

de viala, le strecura pe la Burdujeni ca A ajunga la


92

OAMENI CARI AU FOST

foaia mea, In care pe atunci se pregateau sufletele pentru

suprema Ineercare de unde el nu voia s'a lipseascg. Expunerea

ingrijita era intrecuta, in mullamirea pe care

mi-o produceau scrisorile bucovinene ischlite I. T. Lais,

prin stima pe care o aveam pentru tân'arul curagios caruia

nu-i impunea nicio consideralie de oportunitate, ba nici

macar de pruden0.

Apoi, and razboiul nostru a inceput, el n'a mai scris.

Nu se §tia unde este.

Ai lui de-acasa nu-i dadeau de um-à. Zvonul spunea

cifi e aici pe ciimpul de b'ataie, unde venise sä aduca

intAia solie ca tândra Bucoviná nu vrea sa mai ramaie

in stransa imbraIi§are a agoniei austriece. Alt zvon ii

anuffp dispari0a, poate moartea. i sora lui cea mare,

profesoara din Cernauli, o alta, studenth la Bucure§ti,

i§i frfingea mânile inaintea micului sicriu infa§urat In tricolor,

ieri,a cercat toate mijloacele ca sá descopere locul

odihnei lui. L-au gasit tarziu. Femeile din terdne§ti

culeseserà trupul celui cAzut, in patrulare, de glonvil

german, 0 a§ezaserà in mormânt pe, acela care n'avea

o mama, o sofa' sà-1 planga in clipa eroicului ski sacrificiu.

Cu o zi inainte, parinlii Indurerali duceau la mormfint

o fetiVa care fusese iubirea 0 cinstea casei kr.

Când Germanii, stapfini aroganti 0 tiranici ai Bucure-

§tilor ocupali, insultau ultimele sforidri ale apArgrii

noastre in Moldova 0 acopereau de grosolane calomnii

piirechea regalà care se devotase luptei pentru onoarea

na-cionala, o studentà dela tiini,i Naturale a scris cu

mfina ei o protestare vibrantk in care lua apararea


LASCAR LIMA SI VIRGINIA STOICESCU 93

Regelui, a Reginei, a ostirii, si prin truda ei rândurile

de rttsbunare si speraige ajungeau in mânile scolarilor ;

poliIia gem-lank servitá de elemente nemernice de la noi,

descoperea necontenit pe ziduri aceastti modestfi proclamaIie

a constiirrcii romtinesti adapostitä inteun suflet

de femeie.

I-au dat de cap-at. Aceia nu iertau, cum noi am iertat

apoi pe slugile lor.

Fata a fost târitti In inchisoare.

Acolo si-a istovit ea tinerela. Zdrobitil de suferinVii,

si-a thrit via/a cei trei ani de zile de la intoarcerea triumfald

a celor faVa de cari ea-si fâcuse datoria Bunei Vestiri.

Trei ani... Si, in valul de imoralitate si de materialism

care creste, cucerind tineretul, %i se pare ca de zece

ori atfita vreme a trecut din zilele când Lascar Lupa

si Virginia Stoicescu isi oferiau cu bucurie via/a pentru

Patrie si Neam.

30 Mart 1922


XLII

IOAN SCURTU

Si ieri am dus la mormant puteri din acelea pe care

o soarta rea nu le Ingaduie sa fie cheltuite pana la capat

pentru ce ni este mai scump astrizi: cultura poporului

nostru.

0 soarta tragica pare a fi urmarit Intreaga genera/ie

care, acum aproape doutizeci de ani, a Inoit in numele

ideii nalionale gi a iubirii pentru clasele populare literatura

romaneascfi. Dupa Garleanu, Chendi, Iosif, Anghel,

pamantul ni cere astazi pe Ioan Scurtu.

Ardelean din aceia pentru cari Romania era sara

fagaduin/ii, unde veneau et samene graul curat al idealismului,

el a aflat in Eminescu un profetic calauz al

propriilor lui silinli 0 opera incomparabilului poet nu

va putea fi niciodata scormonita far& a recurge la ostenelile

lui devotate.

Potrivit cu principiile trase din ea 0 care erau sacre

pentru dansul, Ioan Scurtu a fost, la a Samanatorul *,

criticul neinduplecat, informatorul curagios care statea

cu credinTa pe pragul ideii aparate de dansul.


IOAN SCURTU 95

0 lung6 mucenicie i-a fost viala In anii maturithlii,

cand ar fi putut da mai mult. Retras de lume, 0-a

purtat crucea cu discrelia sufletelor nobile care nu cer

lumii compatimirea ei.

Cu atat mai rnultä durere simlim astrai cei cari n'am

avut prilejul sa-i aducem mângfileri, cu care eram datori,

dar de care sufletul lui hotarit n'a sirript nevoie.

Acuma, când nesanatatea unei vremi de crizà a na-

Valk 0 cuprinsul literaturii, al culturii intregi, oricine

se duce dintre cei buni lasa un loc pe care nimeni nu

se va gefibi s'a-1 umple.

Locul pe care I-a avut 'lush Ioan Scurtu in inima

prietenilor va rAm'anea totdeauna al lui.

26 Iu lie 1922


XLIII

LORD NORTHCLIFFE

A murit, dupa un lung zbucium, cel mai mare din

ziaristii pe cari-i are lumea, acela care prin talentul si

energia sa, prin uriasa sa muncã de o viaVa, a putut

O. intre, printr'un fel de recompena na/ionalk in randul

lorzilor, lu'and kc araturi cu urmasii celor mai glorioase

familii, lordul Northcliffe.

Ici si colo in ziarele noastre s'a relevat aceasta dispari/ie,

care n'a emo/ionat numai Anglia. Ea va influen/a

asupra politicei curente, caci lordul Northcliffe era un

sprijinitor puternic si un dusman de temut, un creator

si un slaVanitor al curentelor de opinie public-a prin

care ast5zi se misca lumea.

Dar, gandindu-se cineva la aceastà lunga si glorioasa

cariera, glorioasa ca a unui biruitor comandant de wire,

el poate prinde si o lec/ie de morara.

Au mai fost intre ziaristii contemporani oameni cu

insusirile lui si atfilia cari aveau si mai multe cunostin/i.

Via/a zbuciumatà a sfatuitorilor zilnici ai publicului

de milioane nu cunoaste odihnä. Pricepere admi-


LORD NORTHCLIFFE 97

nistrativg posedh i a-CA-pa aiçi directori de gazeta, cari

realizeazii averi din cele mai impunatoare.

Pe dânsul ce 1-a ridicat, 1-a facut influent 0 puternic

era Ins& altceva: corwingerea absolutd cd serve§te o

cauzd dreaptd fi bund fi neclintita hotdrire de a o

urma plind la capdt.

Cetitorul poate fi nesigur. i capricios. Dar stima lui

nu va cAuta nicioclatà pe aceia cari se incovoaie, se

mládie, se schimbA dui:a nesiguranIele i capriciile lui.

# Invàfatorul # care i se infalipaz'a trebuie sâ aiba un

sincer crez.

i,

in timpul razboiului, ca 9i inainte, ca i dupa, lord

Northcliffe 1-a avut.

5 Septembre 1922

7


XL IV

DOCTORUL PETRU BUCAN

o Cuvântul poporului *, foaie din Sa li§te, publicä aceste

duioase rânduri:

. o MarIi dimineala telefonul ni-a adus sfa0etoarea

veste ca doctorul Petru Bucpn nu mai e intre cei viiso.

Adaogim ca acest tânar de cea mai inalta valoare

moralà a fost, nu numai un asculator devotat al cursurilor

dela Vfilenii-de-Munte, in anii când acolo se urzea

viitorul, dar 0 un curagios lupfator pentru ideia partidului

nostru, un apgrator alduros al pätrunderii ei in

Ardeal.

Ne aqteptam la aceasta pierdere, 0 totu0 ea ne zguduie

adânc.

De ar fi mulIi s'a-i semene !

17 Februar 1923


XLV

PIERRE LOTI

Moartea lui Pierre Loti, pe care inchipuirea noastra,

a celor cari am fost Incanta0 de tinerela lui visatoare,

pornita spre aventuri exotice, nu' 9i-1 putea Inchipui

batran, zdrobit de varsta, izolat, aduce aminte nu numai

o incantatoare literatura, plina de ceala orizonturilor

infinite de-asupra marii, ci §i o faza din desvoltarea literaturii

contemporane, pretutindeni, dar mai ales In

Fran Ia.

In leg-a-tufa cu fiosofia positivista, sigma in conturele-i

trase drept, 0 cu ordinea perfect& ierarhizata a

unui Imperiu conservator, o literatura se desemnase In

care nimic nu era lasat nelamuririi, gacirii 0 prevestirilor

misterioase ale sufletului omenesc. Epopeia masiva

a lui Zola domina scrisul timpului, §i poesia Ins& 9i,

cand nu suspina arii familiare cu Francois Coppée, urmaria

linia dreapta, precisa a templelor antice.

Atunci, un ofi/ei de marina, fail pregatirea profesionala,

far& legaturi In cereurile care stabilesc reputa/iile,

a ineercat, Inteun stil nou . prin libertatea lui,

7*


100 OAMENI CARI AU POST

de o u§urii4a care ascunde totu9i efecte maestrite, sã

vorbeasca unei lumi deprinse cu alta lectura despre

cele ve§nic incapabile de definilie din infinitul sufletului

omenesc.

Plutind cu crewciunile lui H intre vis i viat, , el 5t

vrajit inaintea unor ochi deprin§i cu viziuni dare, netede,

icoane in care Vari departate, rase necunoscute i nein-

Ielese, Oat la arhaicul mister psihologic al Bretaniei

sale inse§i, adaugeau farmecul cadrului i cuprinsului

lor pentru ca sa se intrevada figuri femeie§ti de o ispititoare

irealitate, chemand, mfingaind

o iluzie.

i disparand ca

Pe urma a venit alta generaçie. Ea a cautat, afara din

subiecte i afara din virtuositatea insa§i a stilului, prin

aruncarea indrazneala in anormal §i absurd, acea noutate

pe care el o gasise la un coil de zare straina, de unde

veneau razele palide ale unor stranii iubiri. N'a mai

fost inteles

acela care de fapt nu fusese intrecut.

El se duce astazi strain de literatura cea nona, dupa

ce strain de cea veche se ivise, impra§tietor de vedenii,

ca o protestare contra marior cladiri ale brutalitaIii

constructive.

17 Februar 1923


XLVI

DAMIAN DRA UNE SCU 1)

Acela care ne lasa astazi a fost un om la locul lui, §i.

el Insu§i s'ar supara pe noi dac 5. am trece, vorbind de

dânsul, dincolo de margenile acelei alese cuviinIi care

i-a insemnat viaIa.

Nu e cineva in acest mare ora92) care sa poatà spune

de Damian DrAggnescu ca a suferit o nedreptate de la

dfinsul sau ca el 1-a intampinat cu o vorba rea. AtAlia

sunt lush* gata a mfirturisi perfecta onestitate a marelui

negustor, iubirea marelui proprietar pentru Varanii sal,

devotamentul lui pentru tot ce pe aceastà lume unde e

§i bine 0 rriu i s'a pgrut ca se potrive9te cu sufletul lui

ales, rivna cu care, in zilele grele ale patriei, and s'au

indoit atAIia Cali In con§tiinta lor se pocaiesc astAzi,

el, cu buna lui solie, a fost ajutatorul neobosit al suferiniii

osta§ilor nIntri, §i acela care 0-a %cut casa frumoash

pentru a se adaposti tovarg§a zilelor sale a inceput

prin a face Meal lui Dumnezeu ea mukamita. ea. 1-a

ajutat In agonisita lui.

1) CuvAntare la morrnant.

1) Galata.


102 OAMENI CARI AU POST

Ca Iiva mai -tiu inert un lucru.

Intr'o societate unde nimic nu e mai obipuit deck

a face calcule personale, de vanitate §i de ca§tig, In legatura

cu direcIiile politice ale Iarii, el, legat de ideia

nalionala prin originea lui ardeleang 0 prin statornica

lui munca la Liga Culturala, 0-a ales locul unde era

jertfa mai multa 0 rasplata mai puTina, dar unde credea

el ta este mai multa dreptate. i deputatul de o clipa

n'a avut macar mangaierea de a trai pana la, biruinIa

de care, mai la urma, con9tiinlii sale curate fi pasa mai

pulin dealt de nobleIa luptei Inse§i a cauzei sale.

Acest lucru nu-1 vom uita, 0, and vom avea de dat

tineretului un exemplu de via-VA frumos traita, pana

la simplul eroism discret al ceasului din urma, vom

arAta viala ta, prietene.

22 Decembre 1923


XVLII

DUCELE DE LUYNES

Intre Francezii dari au Impar Tit cu noi calvariul din

Ia§i, era unul al carui mare nume, a carui nobila in-

faIi§are, a carui mare bunatate atrageau respectul

iubirea tuturora.

Duce le de Luynes venise la noi, primejduinduli viala,

pentru a da sprijinul sau de of4er unui popor prieten,

ajuns in nenorocire pentru apararea oce1eia0 cauze de

dreptate.

Ii vad Inca la Ia§i, sprinten, cu toata viirsta, In frumoasa-i

uniforma albastra, eland sfatul i incurajarea

celor cari aveau nevoie de amilndoua.

Odata, actualul pre§edinte al Consiliului 1, profitand

de demisia lui Take Ionescu, a voit sa faca un Ministeriu

pur liberal. Era in Iu lie 1917. ,Ducele de Luynes m'a

intOmpinat cu parerile lui de au ca, atunci &And In

toate Varile se cauta concentrarea nwlionala, noi ne

izolam Intre hotare de partid. Ma indemna sa adaug

pu%ina mea trecere pe lânga a celor cari voiau sa impiedece

gre§eala.

Ion I. Britianu.

gi


104 OAMENI CARI AU FOST

Am constiinIa cá am contribuit ca situatia, clack' nu

se poate imburataIi, sa ramAie macar aceiasi.

Azi, cand primim vestea mor%ii lui si o lacrima ni

vine in gene, sufletul lui nu d'a oare acelasi sfat ca atunci

In Iasii pribegiei, in mijlocul altor primejdii? Unire

intre cili se poate, bungt inlelegere intre toi.i.

24 Mart 1924


XLVIII

UN PRIETEN AL ROMANILOR : GEOR GES FAZY

PuIini au fost aceia eari, in timpurile cele mai grele

ale naliei, &and se putea pune intrebarea daca o Romanie

independenta va ie§i din Marele Razboiu, and umpluseram

lumea de fugari, utili sau ba propagandei in folosul

unui popor calcat in picioare, i-au primit in casa lor,

i-au incalzit la vatra lor, li-au In-Cara, cu vorba de

mangaiere, sufletul ranit.

Intre aceia chiar cari au aratat iubire Romanilor nu

oricine a gasit 0 mijloacele cele mai potrivite pentru a

ne ajuta §i mai ales a pus in serviciul cauzei romaneqti

o mare 0 necontestata autoritate.

Intre acqtia a fost, in acea Geneva unde se pregatea,

din atatea pani, in feluri a§a de deosebite, Europa viitoare,

acel nobil batran care, purtand cu dragoste, in casa

unde stapana era o Roman* scutul cu armele Romaniei,

§i-a inchis ochii in ajunul chiar al zilei &and Regele §i.

Regina noastra erau Ali faca intrarea in ora§ul sau.

Fazy era unul dintre oamenii cari nu se ilia chiar cand

n'ai avut de ce sa-i iube§ti, iar, and iubirea lui te-a


106 OAMNI CIRI IU YOST

legat de dansul, amintirea i se pastreaza neclintita In

adancul insu§i al inimii.

Dintr'o familia patriciana, frate al acelui Henry Fazy,

care a fost unul dintre teoreticianii vechii vie%i republicane

de acolo, acoperit de onoruri pe care le-a meritat, el era

ca o iCoana a acelor frunta§1 ora§ene§ti cari pareau a

continua tradicia senatorilor romani.

La cei d'intaiu pa9i in casa lui plink de amintiri i a§a

pregatita incat orice pasiune trebuia sa inceteze pe prag,

Intre vechile portrete i rafturile de carIi, te

Intrat in acea lume a InIelepciunii politice care se refugiaza

astazi doar In asemenea co4uri unde nu bat

furtunile marilor uri.

Foarte bolnav, abia traganduli suflarea, 1-am vazut

acuma dol.& luni. Dar a9a de puternic Ii era sufletul,

Inca el invia din insu§i focul ideilor care-i luminau ochii.

Era dintre cei ce mor tineri dupa ce au trait cu bàtrânesc

cumpat i cari reprezinta ceia ce umanitatea

poate avea mai perfect ca sim% politic.

25 Mai 1924

sinzteai


XL IX

IOAN PAPINIU

Ioan Papiniu, pe care-1 puneau In pamant ieri, a fost un

simpatic reprezentant-tip al diplomaIiei care dispare.

Fiul preotului de la Ploeti, om harnic i solid, pornit

pe studiu i capabil de munca grea, n'a plecat la o Legalie

nici din personalul unui club, nici din Incunjurimea

unui om politic. El nu s'a menlinut prin legaturi

personale i intriga n'a Intrat In combinaiile lui. Din

cei mai tineri ani pana and moartea a cules pe septuagenar

la lucru, el a fost un perfect funclionar i un muncitor

neobosit.

Astfel de oameni sunt In tradiie, o veche tradicie

a noastra, care-§i are originea in aspra i greaua veghe

a ageniilor pe langa Poarta, oameni mode§ti i economi,

cu ochii deschiO la toate primeidiile.

La Constantinopol, la Haga el era necontenit la masa

lui de lucru, pucin stralucitor de sigur, dar cu atata

mai util.

Lega/iile erau pe atunci laboratorii: rapoartele, care

nu se trimeteau la 9eful de partid acasa, o dovedesc.


108 OAMENI CAR/ AU FOST

Azi sunt alte vremi. Politica a cotropit 0 diplomalia,

cu acelea§i defecte. E un progres? Cine va pune fa-VA In

fala o diploma-tie 0 alta, va raspunde candva, cum fac

astazi eu: nu.

11 Decembre 1924


L

I. URSU

Profesorul I. Ursu dela Univprsitatea din Bucure9ti

a inceput cu un studiu ingrijit despre relaVile Moldovei

cu Po Ionia. Trimes in striiinatate, a publicat o tez& german&

despre Petru Rare§ 0 una franceth, plinA de informa-0e,

despre Politica oriental& a lui Francisc I-iu.

A editat 0 o cronic& venelianrt despre luptele lui Stefan

cel Mare. In timpul rraboiului ni-a apgrat drepturile

printr'o carte care a fost remarcath. De curfind ddduse

un o Petru Ramp) 9i un 0 Stefan cel Mare *, scrise cu

mult6 rfivnfi.

1925


L I

UN CUGETATOR ALES AL SASILOR DIN ARDEAL:

STEFAN LUDWIG ROTH

Un -anar profesor ardelean, d. Otto Folberth, a descoperi.t,

se poate zice, un adevarat 0 ales cugetgtor in

cineva care era cunoscut Ong acum mai curand prin

rolul sau politic 0 prin tragedia mortii sale, de glontul

revolulionarilor unguri, in Mai 1849, moarte care a fost

a unui nobil martir.

Cfiteva cuvinte despre acest om de credin0 0 voinlg,

care a fost, in mijlocul unei lumi de provincie, muncitoare,

econoamg 0 moralg, dar ingusta in orizont 0

fricoasa fatà de orice initiativg, un adevarat fenomen

de intelectualitate capabila de a adfinci intreaga via0

contemporang 0 de a o inglo pang la cele mai superioare

ideologii.

Fiu de cgrturar, de preot, crescut ffirg mama, elev

al modestelor 9coli ardelene de vechiu regim, dorul de

a 0i, dar mai ales de a se inoi 0 de a crea il mana in

Apus, pang la acel sat elvetian, Yverdun, unde aproape

octogenarul Pestalozzi, intre sarcasme 0 insulte, continuk

curate iluzie a regenerarii omenirii intregi printeo


STEFAN LUDWIG ROTH 111

pedagogie sentimentald. Scurtg iubire cu o femeie, o

tovarg§à de predicalie, care va mgrturisi mai tgrziu Ca

ea lucreazA pentru a fi bine platitg. La intors, vrea sa

introduca pe ai sgi in noua vialg a secolulni prin sistemul

a cárui aplicare, cu succes macar relativ, o

vazuse.

In Ardeal, 11 iau in batjocurg pe vizionar, care se alege

cu porecla de 0 Pestalozzi I. cu care se putea mândri.

La Viena, nimic din sprijinul ce a§tepta. Institulia planuità,

pregatita n'a funclionat niciodata. Revista menità

a revoluVona spiritele cade intr'o perfecta indifereacâ.

Se face profesor la Media§, mai tgrziu paroh de sat.

Doug' cgsgtorii terminate prin morIi premature. Cei doi

copii mai mari se stâng de oftica.

0 viaca amaritg, pe care o suporta credinIa adânca

in voinIa diving, care prin suferin0 ne conduce aiurea.

Tot ce e in jur 11 intereseaza i devine prilej de analizO,

de sistematizare, de orientalie moralà. Astfel, desfacerea

vechilor bresle, dincolo de care vedea, profetic, aglomeralia,

nesiguranta materiala i mizeria moralg a fabricii. Apoi

mgsurile de maghiarizare ale Ungurilor in plin mar§ de

cucerire a 0 mo§tenirii I

lor.

Anul 1848 aduce alte probleme.

Iar pe acestea cauta a le rezolvi, din parte-i, i altfel

decgt cu condeiul.

E credincios Imparatului. Puechner, reprezintantul acestuia,

Ii da sarcina de pacificare In cele trei districte

unde erau Sa§i in §erbia neme§ilor. Cu truda i riscul

sOu reu§e§te : fraIii pierd4 se aduc la atarnarea de Scaunele

na/ionale.


112 OAMENI CARI AU FOST

In ceasul rasplatirii .biruie revolulia maghiara.

Cavalerescul Bem, victoriosul, nu se atinge de acest

om al Ioiaiitaçii. Dar comisarul civil, Csányi, 41 aresteaza.

E dus in lovituri la Cluj. Doarme in temnip pe

deli

lenmul gol, raneyte coastele.

Actul de acuzare-1 prezinta ca pe un


LII

ABATELE CHARLES, PROFESORUL GHEORGHE

POPOVICI, PROFESORUL MIHAI R4CANU.

i

acest sffir9it de an e bogat in pierderi culturale,

dupa ce intregul an 1927 se va numara intre aceia cari

au rapit Iarii mai multe din puterile de care e atata

nevoie.

Abate le Charles, pe care cilliva prieteni 1-au dus la

mormânt ieri, era un om de o mare 9tiinta, de cuno9tinIa

adânca a limbii 0 literaturii Orli sale, un neobosit colecIionar

de 9tiri pe care n'a avut prilej A le intrebuinIeze

pentru a i se sinni adevarata valoare. Cutare opera capitala

de filologie franceza s'a folosit de munca lui discreta.

Agregatul Universitalii din Paris a venit Ia noi incidental

tji a ramas cu dragoste, cu acea ascunsa dragoste,

de o atett de discreta modestie, al carii secret 11

avea.

StudenIii nowi, cari nu §tiu adesea pe cine-1 au In

faTa lor, au fost trata-ci de dAnsul ca de un parinte.

Mi se pare ca era, In ceasurile lui de ragaz, 0 un me9ter

al versului.

a


114 OAMENt CAIII AU Post,

Cu protopopul Gheorghe Popovici din Lugoj pierdem

nu numai un cleric venerat, dar §i. un cercetator istoric

careli facuse probele.

Cartea lui despre Unirea cu Roma n'are numai o

valoare polemic-a. Scria limpede lucruri adanc gandite

9i simlite sincer. Can politica a facut, nu 1-a adus niciodata

in faIa prapastiei de azi, care ne deosebe9te atata

In momentele chiar cand ar trebui sa ne iubim mai mult.

Iar Inca tanarul profesor Mihai Rapanu, smuls pe

neweptate, ar fi putut sa ajunga, prin cat -tia 0 cat

dovedise ca poate, unul dintre cei mai chemali istorici ai

dreptului roman, ciiruia i-a dat pagine cari nu se vor uita.

Tineretul de azi sa se gandeasca serios ea, pe langa

lucruri de distrus, sunt In aceasta Iara goluri culturale

de umplut.

SO Decembre 1927


LIII

IOAN VIDU

Omul celor mai clulci cfintari românesti, acela ale

carui duioase melodii ni sura in ureche la singura pomenire

a numelui sat', BantlIeanul care, in mijlocul strigatelor

ragusite ale ambiliilor ce vor ministere si

milioane, a rämas in lumea sa de o inalta idealitate,

Loan Vidu, ne lasa.

Prin cântecul pe care 1-a cules, 1-a armonizat, 1-a

faspiindit in tot cuprinsul pamântului romtmesc, Vidu

a fost si un factor de unitate nalionalà si un educator.

Pe de o parte a facut pe tori Românii sà se recunoascd,

sub farmecul muzicii unitare, membri unui singur popor.

Pe de alta parte a strecurat in sufletele ispitite de

toate corumiile i de toate anarhiile ceia ce poate da

numai o arat ca a lui: simlul de ordine si instinctul

frumuseTei.

Fara teorie savanta i lipsit de orice fel de pretentie,

el s'a asezat in- fruntea tuturor acelor carL fax% a jertfi

nimic din regulele artei, au facut din ea un element de

viwp si un mijloc de inalpre pentru nalia noastra.

12 Februar 1931

8*


LIV

EP ISCOPUL IACOV ANTONOVICI

La Husi, in casa lui de carturar, s'a stins episcopul

Iacov Antonovici.

Figura asupra careia rare ori s'au apntit privirile.

Era un om ca din alte timpuri, un spopa* din vremea

veche, cu datoria lui de biserica si cu iubirea lui de carte,

4popfis imbracat popeste si traind asa cum veac de veac

preopmea noastra a trait pentru cinstea ei si pentru

binele neamului.

Mid avea timp liber, Vladica Iacov, ca si preotul de

mai ieri, nu cauta emolii politice si nu strangea banii

cari nu se coboara in mormant. Ci asa, dupa sfanta

randuiala a unei Biserici pe atat de nobile, pe cat de

smerite, scotea din tasulca de razesi hartiile pe care

diecii de odinioara insemnau in cea mai buna limba

romaneasca legaturile de tot felul ale unei societaIi

admirabile in armonia ei Para pretenIii.

Car 1i de folos au iesit din aceasta truda binecuvantata.

§i astfel niciodata amintirea acestui smerit culti-


EPISCOPUL IACOV ANTONOVICI 117

vator al istoriei neamului sau nu va disparea, ci fiecare

cercetator f9i va intoarce gAndul §i spre harnicul parin-cel

care iscodea izvoadele §i. cauta in ele taina vielii romanqti

care a fest.

3 Ianuar 1932


LV

CONSTANTIN HAMANGIU

In Constantin Hamangiu tara pierde pe unul dintre cei

mai invai,a0 jurisconsul0 0 dintre cei mai integri magistrati

ai ei.

In lungi ani de truda, fostul ministru de JustiIie a

adunat prelioasele materiale pe care, cu grele sacrificii

personale le-a publicat in monumentala colec0e a


LVI

CUVANTARE LA MOARTEA LUI CONSTANTIN

HAMAN GIU

Magistratura, al carii membru de frunte a fost intr'o

lunga via-0, Academia Romana, care a legat de &Ansa

pe un mare donatdr, cercetatorii dreptului, carora alcatuitorul

.4 Codurilor * si 4 Pandectelor Romane * li-a dat

asa de prelioase mijloace de lucru, vor pune in lumina,

la ceasul cand viala unui om se vede intreagfi, and

invidia tace si intriga nu mai are de ce se zbate, meritele

acelui care a fost Constantin Hamangiu.

Noi, colegii lui dintr'un guvern de necontenita munch*

neinIeleasa si pe nedrept dusmanita, trebuie sa spunem

ca in ministrul de Justilie am gasit la fiecare moment

ceia ce asteptam in momentul and m'am gandit sa-1

recomand prewirii Suveranului: un om de dreptate, de

munca si de modestie, un prieten deosebit de afectuos,

si, adaog, un colaborator gata de concesii si dispus a

primi indrumarile amicale venite de unde se asigura

unitatea unei acliuni ministeriale.

Opera pentru care se pregâtise o via-Va. Intreagd §i. a

carii indeplinire ii aducea Qarecare mangaiere pentru


120

OAMENI CARI AU FOST

zilnicele atacuri ale unei societaii obi§nuite a carti

famâne abia inseilatá. Urma9u1 lui va avea s'o continue.

Dar el §i. noi toli vom 'Astra amintirea migcatà a

omului care, niciodatk pe nimeni dintre noi nu ne-a

jignit cu un cuvint sau un gest 0 care, astfel, stapârt

pe stima tuturora, s'a apropiat str ins §i. de inimile

noastre.

12 Ianuar 1932


LVII

IACOB NEGRUZZI

La cateva saptamfini dupa ce i se facuse lauda la

Academia Romana, Jacob Negruzzi a trecut la prietenii

de cari atAta vreme fusese despagit.

Cine a putut cunowe de aproape, daca nu in casa

lui, de mult Inchisa printr'un doliu de care nu s'a putut

mfingâia niciodata, dar In relaVile academice, singurele

pe care adfinca lui batrfine-ca i le putea Ingadui, pe

supravietuitorul u Junimii*, pe conducatorul vechilor

# Convorbiri Literare * a putut sali dea seama de CAVA

vigoare pastra 'Ana la nougzeci de ani, In cugetarea

lui dark fiul lui Costachi.Negruzzi.

Literatura lui, destul de bogata, dar de mult incheiata,

era a unui om de§tept, de vaste cuno§tinci, de o cultura

general& c4tigata in Apusul german, de un sirac autocritic

care era la el o frumoasa tradilie de familie. Romantismul

din unele scrieri e azi cu totul ve§ted, alt

romantism, §i mai prost, stapanind generaIia actuala,

dar, când era vorba sa dovedeasca spiritul lui de Moldovean

qugubat, de bun& rasa raze§easca, el a lasat

documente durabile ale vremii sale.


122 OAMENI CARI Au FOST

Ce placea la dinsul, ce dadea un farmec minIii agere

cart se zbritea in trupul de mult istovit, era curiozitatea

lui de a qti, de a In/elege, pe care vrasta n'o atinsese

catu§i de pu-cin. Nu odat"6 acel care prezinta o comunicape

auzea dela Negruzzi, anume a9ezat Iâng4 dânsul,

o exclamatie de uimire pentru lucrul nou, care nu

putea sa-1 lase indiferent.

Cu cei nouzeci de ani ai lui Iacob Negruzzi, de la

Academia Roming, ultim 9i iubit refugiu al lui, pleaca

un suflet.

13 Ianuar 1932


LVIII

GENERALUL CERBACEV

A murit In exil generalul care a fost, luni intregi de

zile, comandantul In Moldova al #

frontului ruso-romfin*,

cerbacev.

Dintre aceia cari, In timpul suferinlilor noastre din

a doua perioada a rtizboiului, au fost trimesi de guvernul

rusesc ca sa. ajute dcsperatele noastre sforcari de rezistenVa,

niciunul n'a avut faVii de noi sentimentele acelui

care se stinge in strainatate, niciunul n'a respectat mai

mult suveranitatea noastra, niciunul n'a avut fa-VI de

regale României, comandant suprem, inaltul respect

care se cuvenia.

Dupgi acei cari, ca Zaiancicovschi, ne-au pargsit in

lupt i ne-au injosit in amintirile kr, a venit la noi

un militar onest §i. loial, care a fácut pentru pastrarea

unei Väri sincer abate tot ce era in mijloacele sale.

Din partea noasträ, and defec-ciunea i conspiraVa

au fost in jurul lui, am start sa-i aparAm panA In ultimul

moment al unei catastrofale prabu9iri via-ca i libertatea.


124 OAMENI CARI AU FOST

Vângtorii generalului Rasoviceanu au facut, la Copou,

sä eadá revolverele din mânile bandiIilor venili sà-1

ucida.

In cerbacev aducem un omagiu m4cat tuturor acelor

ofileri ru9i cari ni-au fost frali de arme, adevirtrali 0

one0i aparatori ai pAmfintului nostru.

23 Ianuar 1932


LIX

ARISTIDE BRIAND

Una din marile energii ale lumii a disiarut.

Aristide Briand nu era dintre acei oameni ai teoriei

cari I9i inchipuie ca o singua minte poate crea stari de

lucruri ffia stkile de spirit care nu sunt In puterea

nimanui atunci and vrea a le aila. Raarit din adiincurile

societglii franceze, el nu s'a rupt printr'un continuu

cult adus literei scripturilor din comunitatea moralg cu

acele adAncuri, ci, continuu aplecat asupra lor, el le-a

cerut zilnic sfat 0 inspiraVe.

A fost astfel om reprezentativ al naliei sale In adevaratul

inceles al cuvfintului.

Aceasta i-a Ingfiduit a Inceleaga §i alte popoare. Dar

nu In felul teoretic cum au fost InffiIi§ate marii sale intuiIii..

Ci direct, spontaneu, el I§i. &Idea samti oriand

de dreptul lor elementar.

De aceia noi, sprijinici mai ales pe elementarul nostru

drept, I-am avut prieten.

Peste toate aceste drepturi el vedea Ina o datorie:

aceia de a nu ne urt dela o nalie la alta.


126 OAMENI CARI AU POST

$i, astfel, subt scoarca de aparen0 asprã a omului

s'a desvoltat una din cele mai nobile sirnIiri pentru Inlelegerea

§i Infralirea popoarelor. In serviciul acestui

ideal 9i-a pus toata activitatea.

Pricat ca viala i se mtintuie In departatul vuiet al

instrumentelor de moarte pe care ar fi voit sä le suprime !

9 Mart 1932


L X

OTTOKAR CZERN IN

0 moarte naprasnicfi a prins Inca tâniir pe Ottokar

von Czernin, fostul ministru al Itii Francisc-Iosif la

Bucure9ti.

Nu un diplomat de profesie, precaut 0 cumpanit,

primind ordine 0 transmiVind 9tiri, ci un lArbat politic

modern, deprins cu lupta parlamentarg, un observator

excelent, aruia nu-i se-4a nimic, un caracter franc, deprins

a spune lamurit ce crede despre situaIii 0 despre oameni.

Pe IângA aceasta, un patriot austriac de sigur, dar 0

un inTelegAtor pentru alte sentimente nalionale 0 pentru

alte necesit4i de Stat.

A venit la noi cunoscut ca un intim al arhiducelui

mo9tenitor, Francisc-Ferdinand, 0 ca un adversar declarat

al preponderanTei maghiare in Monarhie. Aici a

cäutat fdrà zabava sa cunoasa oamenii fára deosebire

dug erau la guvern ori daa se aflau in opozilie. A ascultat

pe fiecare 0 i-a strabfitut in suflet. A indurat falsele

prietenii 0 a primit In faVa acuzaIii pe care le 9tia ade-

Vs:trate, de 0 el insu9i n'avea nicio via.


128 OAMENI CARI AU FOST

Si, dupA ce §i-a fAcut inspeclia, dupa ce 9i-a creat legâturile,

el a asigurat, cu o energie pe care nimic n'a

putut-o slAbi, &A RomAnia nu va merge inteun razboiu

viitor cu Austro-Ungaria, ci poate, urmAnd o poruncA

suprema a rasei, contra Statului dualist.

Azi, In CorespondenIa austriaca putem vedea toatA

tragedia unei aqiuni nenorocite, a &Aril soartA o simlise

el dela inceput. Intr'insa nu e nimic care sA scadA pe

omul, a§a de inteligent *i cu un a§a de frumos temperament,

nimic care sa coboare pe perfectul gentleman.

Inaintea mormAntului ski deschis inainte de vreme,

e bine ca aceasta sa se spuie de aici dela noi, din %am

care a Indeplinit profeIiile lui, a§a de dureroase pentru

dAnsul.

10 April 1932


LXI

PREgDINTELE DOUMER

Atentatul contra pre9edintelui Republicei franceze love9te

pe un om care, In orice situaIie ar fi fost, s'ar

numara printre inIeleplii 0 bunii vremii sale.

Doumer are inteadevar o biografie care poate trece

de-a dreptul In paginile unui Plutarh modern.

Inzestrat cu o bogata culturk cu un frumos talent

de orator 0 cu un siml politic la care se unia puterea

caracterului 0 cea mai aleasa discrelie, cea mai elegant&

polite-VA, el era printre barbaIii politici ai Franciei de

astazi in cel dintai rand.

Dar, daca o adanca stima 1-a incunjurat totdeauna,

un sentiment de mi§cata reverenp se indreapta dare

omul care 0-a trimes pe front fiii cari nu s'au mai intors

acasa. A ajuns astfel Intre pariniii a caror durere re-

Iinuta suggera toata jertfa eroica a patriei sale.

Bestia care a trimes gloanIele in trupul septuagenarului

§ef de stat pe care niciodata nimeni nu 1-a putut

uri, dovede§te cat de jos poate cobori o doctrina In

care stupiditatea se une§te cu cruzimea bestiala.

8 Mai 1932

9


LXII

ALBERT THOMAS

Orice s'ar fi intiimplat, mice ar fi fficut, oriat prin

aceasta s'ar fi impus recunoaqterii §i stimei lumii Intregi

ca unul dintre impaciuitorii prin cultul muncii organizate,

al oricgrii munci de la un capat al lumii la celalalt,

Albert Thomas, mort in plingt putere de crealiune, va

rAmânea pentru noi, Românii, omul de la Ia§i.

Pierdusem o campanie. Du§manul era in Capita la

noastr4. Trei §ferturi din parnântul Iarii era profanat

de cuceritori. Pupa cumplita iarna a bolilor celor mai

grozave, iarna de ciuma, de foamete, strângeam pe cei

rilmaqi pentru a face din ei mgmunchiul rgtzbunarii §i

intregirii.

Era o tinereIa plaptinda de convalescen/i in aierul

unei §ubrede primaveri moldovene§ti. Sgi credem, sii

nu credem ca vom putea reincepe razboiul pentru

drept? Si, in aceasta stare de spirit, a speraircelor mijinde,

ztunbitoare, dar cu un fond de triste/a care nu

poate uita, a rasarit acest Gal stufos, cu ochii dttrji subt

ochelari, §i, dintr'o cautaturrt, cliutlitura sufletului increderii

de acasgt, a creat o stare de spirit.


ALBERT THOMAS th

Frania insasi satea prin el 1ang6 regele Ferdinand.

Tar omul, asprul a muncitor », seful uzinelor de razboiu,

avea in ochi larimi de suferinIa noastrà, §i, and

vorbea, era o vibra/ie duioasa in glasul lui.

Pentru noi, a9a a ramas. i acum cAteva s'aptamâni

venise la noi o scrisoare a lui, si In ea sinrceai ca nici el

n'a uitat.

Cum pe dânsul, nici noi nu-1 vom uita.

13 Mai 1932

9.


LXIII

SFARSITUL ZBURATORULUI: IONEL GHIGA

A fost o uimire dureroasa moartea subita, eu voie,

fara voie,taina a dus-o cu dAnsul , a admirabilului

tanàr care a fost Ionel Ghica.

Ieri, se intorcea biruitor dela un drum pe care nimeni

nu-1 facuse ca dansul. Tarile-i treceau dedesubt la fiecare

ceas. Navigalia aeriana olandeza i se dovedise inferioara.

Mersese in excursie la Saigon ca inteo scurta calatorie

de placere. Unde nu-i putea Iinti gandul,.cutezátorul

gfind care-i (Muse o prima glorie?

Frumos §i voinic, posedand virtulile cavalere9ti, mo-

§tenirea de vitejie a raselor vechi din care venea, urma9ul

Ghicule§tilor n'avea in el nimic din ceia ce face antipatici

pe q eroii # cari paradeaza. Vorbea de ce a facut,

de ce a vazut, de ce pregate§te cu o minunata simplicitate.

Bâtranii se simIeau sfio9i inaintea graIiei 0 eleganlei

cu care povestea despre marile lui ispravi.

...Daca macar i s'ar fi dat norocul, tristul noroc de

a ispravi in lumea lui, acolo sus, trasnit de fulgerul

fatalitacii!

1 Iunie 1932


LXIV

REGELE ALEXANDRU AL TUGOSLAVIEI

S'a pierdut, nu pentru Tara sa numai 0 pentru prietenii

ei, dar pentru umanitatea de azi, ap de saraca

in ce prive§te personalitatile reprezentative, eroii, in

adevaratul, marele 0 simplul inceles al cuvantului,

un orn.

Alexandru al Iugoslaviei a fost acest om pentru felul

cum dela inceput a inceles ali face viaIa.

Fiu de pribeag, el a trait modest, ingustat chiar,

in acea Geneva, care e, din veac in veac pentru

oricine, de orice religie 0 de orice nacie, popose§te

pentru mai mult timp acolo, o invalatoare in ce

prive0e doua marl. 0 rare insuOri: Indeplinirea

exacta, plina de devotament, a datoriei, a§a cum o

predica asprul, neinduratul Calvin, 0 lipsa de orice

decor, de orice pompa 0 parada, in locul carora

apaza maiestatea clasica a simplicitalii absolute. Dar

in aceasta prima tinereVa studioasa ii treceau prin

minte, pe and ultimul Obrenovici aluneca spre grozava-i

tragedie, amintirea inainta0lor sai, oameni cu

firea tare, cu voinIa neinfrânta: Caragheorghe cel

vechiu, -Oranul luptator, trezind un popor intreg la

,


184 OAMENI CARI AU FORT

viala Fara sa vada Inaintea ochilor lineamentele unui

Stat, Alexandru, cel scos de intrigi din mo§tenirea sa

ci sortit sh moara pe pamânt strain, tatal, Petru, care,

pe frontul francez din 1870, ca ci pe acela al marii

rascoale bosniece din 1876, aratase cum inolegea a-ci

Indeplini datoria de mownitor Para tron. Dar de

sigur despre aceste riscuri toate nu spunea nimic

nimanui acela care, nefiind macar In primul rand al

ereditatii .unui tron ajuns la a1ii, trecea printre cei

de vrasta sa cu licarirea de inteligenIa In calzii ochi

catifelqi pe cari ochelarii de miop pareau men4i sa-i

ascunda cat mai mult i cu zambetul de bunavoinIa

§i de ironie In collul buzeIor fine.

De-odata schimbarea prapastioasa s'a produs. Pe

strazile Belgradului Petru exilatul trecea in mantie

regalà, Incunjurat de o armata peste care ultimele evenimente

aruncasera o umbra pe care numai soarele

victoriei dela Cumanovo putea s'o inlature.

Ce lupta grea cu dupnanii, din launtru ci din afara,

dar mai ales cu prietenii, cu nicte prieteni ap de

grei! Tanarul a fost scutit de sarcinile supt care nu

odata parintele sau s'a indoit: o pregatire militara serioasa

11 Wepta la Petrograd, unde indata dupa restituirea

vechii dinastii s'a dus fara sa ctie de ce mare

folos va fi invalatura ce va capata acolo.

Cand s'a intors, problema bosniaca statea sa deslanluiasca

razboiul cu Monarhia vecina, aca de puternica

in aparenVa, atunci. Apoi alianIa

balcanica s'a in-

truchipat, scoVand in faIa Turciei decazute frontul

cruciatei menite sa goneased din Europa pe vechii


RE GE LE ALE X AND KJ 135

uzurpatori. Atunci eroul ascuns in tânarul acesta

despre care nu se vorbise nimic s'a trezit. Legenda de Ia

Cosovo 1-a incunjurat §i strabgtut, mfinându-I la biruinSa

easpratitoare, deeavfir§itä.

Sunt oameni pe cari un anume eveniment, adesea

nea§teptat, ii transforma. A ramas in prinSul Alexandru

aufletul format in ferita izolare a Genevei, in aspra

discipling a §colii ruselti, dar un ideal se instapânise

pe dânsul §i el nu era, cu toatà acea ca1d4 privire

visAtoare a ochilor negri §i cu tot acel zâmbet atre

z5därnicia lucrurilor care tree, dealt actualizarea umanii

a acelui ideal. Era intr'finsul reintruparea eroului de

legenda. Marcu Criii§orul, faptura poesiei nasionale

In ceasurile de durere, se infali§a in acest tânar care

sinTSdi a are de acuma o opera de continuat.

A urmat calea trasa de o sable nevazuth In Marele

Rrtzboiu. 0 altà cale stropità cu sfinge de multe

veacuri ducea peste Vai pline de morSi, peste muacii

incremeniSi In ghiala lor, peste insule in care cimitirele

se intindeau phn5. departe in largul mArii. Calea

lui era In nedeslipita legatura cu pâmântul s'arbesc pe

care nenorocirea parea ca-1 intinde §i in vecinatiisile

ultimului refugiu lupator. i apoi un lumini§ se fficu

inaintea, lui. In lumina de aureola a triumfului muceniciei,

cei mari de pe vremuri ai neamului ski il

a§teptau acolo §i, farfi trufie, dar §i cu siguranSa

faptei indeplinite, el s'a a§ezat hingl ei.

Acuma Insa era vorba ca din Sara l'Argitrt de-alungul

Savei qi al Dunarii pana In Alpii sloveni, cat

Sine rasa, In provincii cu alt trecut, cu alte obiceiuri,


136 OAMENI CARI AU FOST

cu alte forme de organizare i chiar cu alt'd religie,

serial nu in chirilica Moscovei, ci in latina Romei, sà

se fac'd o Iara, una singuid.

Aceasta a voit-o el! Pentru un astfel de scop ce

inseamnä litera pactelor constitutionale, meritele de un

moment ale conducatorilor de partid, opinia public& a

reprezintanOlor principiilor dela 1789, interesul egoist

al zeilor colIi§orului kr regional §i regionalist! Princul

Alexandru de la Geneva n'ar fi thiat nodul gordian al

acestei teribile probleme. Noul Marcu Cidi§orul nu

s'a sfiit sä o fac'd. i contra tuturora, cu ochii lint& la

viitorul care neap-drat

,

trebuia s'd se infiinIeze, el a Pacut-o.

Dar, când era vorba de a mArturisi .§i a explica nu

de a scuza! cel careli lua toath faspunduea o

spunea fdrà fraze, atitudini i gesturi, cu acea incântatoare

simplicitate a educaliei sale.

Nu o data a arsatat Ca §tia ce-1 a§teapa. i, atunci,

daca buzele fine, faVa de brutala nedreptate a lumii,

vor fi sch4at un ultim suras, calda privire sigura a

ochilor ce stAteau s'd se inchidä a scaparat o ultima

aprobare a faptei indeplinite.

Octombre 1934


LXV

PAUL BOURGET

S'a rAspiindit multà laudd in jurul sicriului care cuprinclea

pe octogenarul scriitor Paul Bourget, dar desigur

ca ea a aflat pulin rasunet intr'o literatura de azi a aril

direclie e cu totul alta.

De altfel niciodatà acest normalian invalat §i 'dogmatic,

InIelegAtor al sufletelor omene§ti celor mai deosebite,

n'a fost primit deplin in literatura In care cu orice

pre% a vrut &à intre, sa rasbata, sa se impuie. i cei cari-1

considerau ca In afarà de breaslà, aveau dreptate.

In adevAr el n'a putut crea niciodatä oameni din

# psihologiile 9 pe care le analiza cu deamanuntul,

oameni de aceia cari s'à ramaie ca §i. cum In adevar ar

fi fost vii 0 pe cari In rândul celor vii .;1-i recuno§ti 0

sà le spui pe nume. Toate aceste figuri sunt fantome,

tarn, din lumea gAndurilor. Un primitiv cu un puternic

talent de &ire ar fi putut sa puie in picioare altfel

de f Apturi.

Forma ins60 se resimlea de invalatura, cu tot dresajul

ei. Ea nu zguduia §i nu fermeca printr'o noutate

pe care harnicul literator n'o avea in suflet.


138

OAMENI CAM AU POST

Din toate ce a saris ceva ing va rrimânea : t Incercari

de psihologie contemporang * prin scriitori, care au

deschis atfita orizont generaIiei mele.

14 Ianuar 1936


LXVI

UN CTITOR: TRANDAFIR DJUVAR A

Testamentul lui Trandafir Djuvara, omul cult, omul

onest i omul de bine, e o lecie pentru o societate in

care banul cA9tigat adesea cu o uimitoare uprinV: se

arunc6 pe ui i pe fere§ti in acea via0 a carii ru0ne

apare in cartea d-lui Paul Morand, introdus indiscret

in misterele ei, sau se lasá unor urma0 ca sti facri ei

acela0 lucru.

Dintr'o insemnatà avere acela care a facut in multe

locuri onoare diploma/iei române§ti lasA milioane Ministerului

i deosebitelor a9ezaminte de culturg, aratfind

cu grija la ce a se intrebuinleze venitul kr.

De mult nu s'a inregistrat o astfel de intrebuinlare

social-à a unei averi personale.

Au aphrut oameni cari au jucat un foarte mare rol,

pulintel i peste meritele kr, in societatea noastril. Din

ceea ce au lasat, nimic, absolut nimic n'a fost destinat

nevoilor culturale, a§a de mari, ale acestui popor.

E a§a de rrispindit acest obiceiu de a linea banii gi

din mormânt pentru scopuri egoiste, inclit familia care


140 OAMENI CARI AU FOST

rascole§te saltarele 0-0 imparte agonisita raposatului

se ru9ineaza a face sa se 9tie in afara cat s'a lasat 0 cui.

Fara a mai vorbi de cazurile cand familia nu gase9te

nimic, caci batranul care s'a dus avea amante de capatuit.

18 Ianuar 1936


LXVII

UN PROFESOR DE REGALITATE: GEORGE

AL V-LEA

Regele Angliei care se coboara in mormânt n'a fost

numai icoana insa§i a omului onest, laborios, discret,

indeplinindu-si datoria cu o nesfArsita gra-tie de devotement

si de sacrificii, ci, tocmai prin aceste insu§iri, un

mare profesor de regalitate.

E adevarat ea in tam sa stravechile traditii dau

milioane de oameni cari ajuta pe un Suveran sh fie

asa si, daca ar voi A fie altfel, 1-ar impiedeca printr'un

singur gest de desaprobare, care ajunge.

Dar George al V-lea avea in fondul sau personal

tot ceia ce trebuia pentru a pdstpa aceasta linie.

Venea dupa un tatà care a facut sa se auda numele

sau in fiecare clipa si a creat, cu vointa tare si nesfai-

Oa dibacie, o politica externa care a adus Orli sale

glorie si folos. Ce ispita sa faca altfel pentru a incerca

o schimbare de regim! Fiul s'a tinut strict pe pozitia

mwenita de dânsul.


142 OAMENI CAM AU FOST

In politica intern& niciodata un gest al lui n'a cautat

s5. afirme o personalitate, dar, in ordinea perfect& a succesiunilor

de regim, se stravedea cuminIenia lui.

Cu aierul unui simplu spectator, el a domnit.

28 Ianuar 1936


LXVIII

RUDYARD KIPLING

Rare ori moartea unui scriitor a fost incunjuratà de

o a§a de duioas4 pArere de rAu ea a Iui Rudyard

Kipling.

Parea a lumea care eete0e a pierdut un bun 0 vechiu

prieten, un vrajitor de ceasuri . bune. De0 el nu mai

fagáduia nimic din comoara unei inchipuiri minunate,

amintirea atettor lucruri spuse de dfinsul era a§a de vie,

bleat o pornire spontanee de recuno0in0 se indrepta

care acela eare-0 ducea, la rândul sau, lupta eu fatalitatea

dela capiitul vielilor noastre.

Kipling n'a autat niciodatá lucrul nou 0, seriitor

englez din secolul al XIX-lea, contemporan al

Irlandezului care-0 bate joc de tot ce e la noi

raliune 0 pietate, el a fost reprezentantul clasic

al mAsurii 0 bunului sin4. Din experienIa sa, din

puterea de a 06 a unei minli extraordinare el a facut

pove0i, dar nu pentru ele, ci pentru oamenii din Fauntrul

lor.


144 OAMENI CARI AU FORT

pentru ace§ti oameni, din toate locurile §i de toate

rangurile, creatorul, totdeauna el insu9i emolionat, a

avut o nesfAr9ith iubire §i o adâncä milfi.

Astfel de scriitori sunt binefácatori ai bietei noastre

umanitaIi.

29 Ianuar 4936


LXIX

K:

ROMAN CIOROGARU

Un om de o mare voinVa, tânar prin convingeri 9i

energie se coboará in mormiint la o vrAsta de patriarh,

Parintele Roman Ciorogaru a fost 0 pe Scaunul dela

Oradea ce a fost, in tinereIa 0 bärbälia sa, in mijlocul

unei lupte politice la care a participat, mulIi ani de

zile, cu putere 0 talent. Intre ierarhii ortodoc0 de

dincolo de munli era singurul care intrupa IndArjita luptä

pentru libertate a poporului sau, 0 de aici 0 marele

prestigiu de care se bucura acela pe care noile curente

contra pairiei 11 insemnaserA, In atentatul dela Senat,

ruptindu-i lams cea necontenit luptátoare.

Spiritul de razboiu nu 1-a pârasit niciodata. Nu mai

era In faffi dupnanul neamului?, 1-a gâsit In Biserica

riva16. Cfici a fost pana la cap-ft un militant al credinlii

ras'aritene.

Dar lupta la el insemna erealiune. La Oradea, unde

fusese doar protopopia lui Mangra, omul teadArii, n'a

gasit nimic. Tot ce e acolo: organizare, ads:lire, episcopia

ea Insä0 nu e dealt efluxul voin/ii lui nebiruite.

so


146

OAMENt CAM AU FOg'T

astfel Roman, intaiul episcop roman al Bisericii

ortodoxe In Oradea, s'a inscris Intre marii ctitori ai

neamului.

6 Februar 1936


LXX

EPISCOPUL NICOLAE IVAN

Vladica Nicolae dela Cluj se odihne9te In sfarPt de a

mune& fara preget, pe care a dus-o P de pe patul ultimelor

sale suferinli pana In clipa din urrna.

Stralucit reprezentant al celei mai adevarate rase

romanepi din Ardeal, neamestecata cu straini, necorchit'

cu nemeP, ramasa neschimbat Iaraneasca din cele

mai indepartate vremuri pana P in ziva de astazi. Solid

Injghebat, tare In incheieturi, iute In strabatatoarea

privire a marunPlor ochi negri neadormiP din zori §i

pana tarziu noaptea ; o energie de fier statea scrisa in

aspra feta mica, ro§covana, spank 9i ea se vadea In

oricare din gesturile, necesare, de necontenita afirmare

P porunca, zguduindu-1.

Era nascut domn de oameni acest fecior al voinicului

plugar P al femeii de o nobilii, de o princiara frumusga.

Trebuia neaparat sa oranduiasca, sa stea la carma, sa

ridice a§ezaminte P. sa inalle cladiri. Soarta i-a ingaduit

s'o faca pe Scaunul episcopal, pe and atapa alpi mor

cu durerea a n'au putut indeplini misiunea pentru care

fusesera chemaP.

ie.


148 OAMENI CARI AU FOST

Din casa care ajunsese palatul sau, episcopul din

miezul Ardealului putea privi la monumentul pe care

Intru slava lui Dumnezeu 11 Meuse, din neavere i strAnatorare,

ca sa se vada, peste paella urà a ceticii stráine,

câ nu numai este acolo steag românesc, ci ca sunteni

9i rarniinem.

de-a lungul anilor, sufletul lui va sta viu, strAjer

i,

acolo.

20 Februar 1936


LXXI

IN JURUL COMEMORARII LUI HASDEU

Din nou rasare inaintea prquirii noastre, cu prilejul

a o suta de ani de la naqterea lui, B. P. Hasdeu.

Ce se mai poate spune despre bogapa imensa a cuno-

§tinlilor lui, despre maestria cu care putea sa se foloseasca

de dansele, despre vigoarea unui talent poetic prea

pulin cheltuit?

Dar, fa-VA de aceste constatari, se poate pune intrebarea:

de ce a ramas a9a de pulin din opera lui 9tiinIificà

intru cat n'a fost o culegere de material, de ce din ce 'a

scris ca literatura aproape nimic nu supraviquie§te, de

ce de activitatea lui politica nu se leaga niciun act important

al vie-cii neamului?

Pentru ca era un fanatic al invingerii imposibilului

9i

un voluptuos al capriciului, caci a§a a fost?

De sigur 9i pentru aceea, dar i pentru altceva.

El nu era de fapt i deplin al nostru.

Ca sange, Hajdaii se incuscrisera cu multe neamuri,

bunica marelui scriitor i aprig nacionalist fiind o Evreica

botezata.


150 OAMENI CARI AU FOST

Ca mentalitate, era un produs al culturii ruse§ti i al

educaliei in mijlocul nobilimii de provincie a Rusiei.

Eroicele lui sforcari de a se romaniza au izbutit numai

in parte. Ele Ii fac lui onoare, dar n'au putut s dea

operei Inse§i armonie §i duratà.

28 Februar 1936


L XXI I

0 REGINA DE CATEVA LUNI: SOFIA

DE WIED

Din curtea cantacuzineasa dela Ffintânele au ridicat-o,

pentru a o duce in cara ei, pe o femeie care a avut mari

ambicii, s'a hrdnit cu inalte speran-Ce, s'a simtit doamnd

de -card §i, and soarta a inldturat-o in calea ei nemiloasà,

a venit la noi ca la vatra stramo§ilor dupd femei

§i s'a sinrCit bine in mijlocul acelor buni Omni cari,

amintinduli de iubirea gi InCelegerea ei pentru dân§ii

s'au plecat adfinc la trecerea ramgqicelor aceleia peste

care ninseserd numai cei d'intdiu fulgi ai iernii apropiate.

Am cunoscut §i eu pe princesa Sofia de Wied, pe vremea

and mdtu§a sqului ei, regina Elisabeta, ii pregdtise,

§i cu prestigiul lui Carol I-iu, un tron fn acea card

necunoscutd. Energia ei era indemn §i sprijin pentru

blândul print german, socul ei, care el insu§i 'Area mul-

Omit cu situacia pe care o avea in patria sa. germanA.

Cine §-tie dacd in aeeste aspiracii spre un ispititor Orient

nu era acel misterios impuls care ni vine dela Inainta§i

qi care la &Ansa era o influenta a imparäte§tilor stdpdnitori

din BizanI, din neamul ei cel românesc !


152

OAMENI CAM AU FOST

116posata noastrA regina n'o iubea numai pentru casatoria

care o legase de un reprezentant al familiei ei, ci

si pentru alese daruri suflete§ti, §i scrisorile pe care le-a

adresat acestei nepoate prin alianIa sunt de cea mai

deplina incredere §i de o preluire deosebità.

Taind departe de viaIa noasta publicà, princesa

Sofia n'a putut fi cunoscuta in de ajuns. 1Aceia de cari

s'a dpropiat intAmplator, fie gi numai un moment, nu

vor putea s'o uite.

1 mart 1936


1 XXIII

PIERRE DE NOLHAC

Cu Pierre de Nolhac se duce unul din spiritele cele

mai fine ale Franciei de ieri.

A fost un poet pe care 1-a furat invaVatura far& ca

insuOrile suflete0i ale celui lascut ca srt InIeleaga

misterul 0 sâ induiorze prin inima sa duioas'a pe allii,

mice ar spune 0 mice ar face, s'a fi disparut.

Tot ce a fost frumos 0 nobil 1-a atins, 1-a incalzit 0

s'a prefacut in cuvântul vibrant 0 comunicativ. A vorbit

astfel ca unul care a vtizut: despre Ronsard 0 vremea

lui, despre cbinuita regina frumoasä Maria-Antoinetta,

despre ce a fost odinioarà acel Versailles, caruia, ca

istoric 0 om de gust, i-a consacrat o iubire a§a de statornica

ci de InIelegatoare.

A murit la o vrAstà foarte inaintattt, onortind 0 astfel

noblela curagioasa a inteligenIei 0 inIelepciunii umane.

i-a incheiat ultimul manuscript de istoiie 01 a dictat

versuri asupra fatalitalii sfircitului nostru.

3 Mart 1936


LXXIV

MAREA DUCESA VICTORIA

Sora, care s'a stins inainte de vreme In Germania,

a reginei Maria, era pentru o Intreaga parte a societaIii

rusesti refugiate In strainatate e Imparateasa Rusiei *,

Marele Duce Chiril incercând sa ia asupra-si mostenirea,

care probabil nu va veni niciodata, a nenorocitului

Nicolae al II-lea.

Având acelasi temperament de voinla suverana, de

placere in a infrunta si a frânge piedecile, principesa Victoria

si-a croit si trait viala pe care a vroit-o, 0 de sigur cfi

ea nu are nicio parte in jalnica prabusire a unei dinastii

asa de numeroase, din care, afara de comandantul suprem,

relinut departe intre ostasi si privit cu banuiala de Tar

si incunjurimea lui, nu s'a gasit nimeni care sa cuteze

a sta In faIa vijeliei salbatece care se deslarguia.

A venit la noi in clipele cele mai grele, and nu se mai

deslusea aproape nimic In faIa ochilor, inspaimântaIi ai

unora, adfinc durerosi ai multor altora. A venit sa ne

ajute, aducând si ductind stiri despre lupta noastra

desnadajduita. Ajutoare din Rusia ne-au venit, se pare,


MARRA DUCESX VICTORIA 155

§i prin intervenlia personald a celei care n'a voit sa

lase färd mfingdiere §i indemn sora muh iubità. Am

vdzut intr'o seard land' Regina, In casa boiereasth a

Comdnduirii din Iasi, o doamnd obosith 0 tristh, cu frumuse/a

ve§tedd de necazuri, a thrii simplicitate desdvdr§ità

md impiedeca sd-i recunosc inaltul rang. Era,

mi s'a spus apoi cu un zimbet , Marea Duceth Victoria.

In apusul unei intregi lumi, nobild, mfindth, lacornd

de viath, inch' o umbth indurerath alunecift.

5 Mart 1936


LXXV

DE CE TREBUIE COMEMORATA REGINA

ELISABETA

ComemorAm de o bucatà de vreme §i noi, comemoram

academic, 9colar, in multe locuri 0 in multe feluri, dar

nu prea 9tim de ce.

Ba nici nu cercet'am de unde vine iniIiativa pentru

ca pe urma potopul de retoric k. nesincera fa se reverse.

Acesta e §i cazul cu comemorarea aceleia care a fost,

atfilia ani, neinieleasg sill gm inteleask regina Elisabeta.

Comemorarea ei de astAzi pleacâ dela catedra de

literaturà german6 a UniversitaIii din Bucurqti. Adeca:

a doua zi, dupà umilinOle, far& pareche in toath istoria

noastrk ale ocupaliei germane, trebue &à ne straduim

a Invedera ce a dat literaturii Idrii sale de origine regina

Elisabeta.

Nu era de nevoie.

Se unesc ins6 §i aliii, cari se gandesc la literatura

raposatei regine, literatura despre care s'a zis cd mult

bine, adesea ca pentru rangul ei, §i mult eau, foarte

adesea ori tarsi dreptate. Intr'o comunicalie la Aca-


DE CE TREBUIE COMEMORATA REGINA ELISABETA 167

demia Romana, ie0ta in limba franceza (Pour se

rappeler de la reine Elisabeth) am incercat o opera de

dreptate care intarziase.

Dar ce merita comemorarea cea adevarata, e altcepa.

Elisabeta de Wied a adus pe tronul care fusese onorat

de intelectualitatea distinsa a Doamnei Elena Cuza,

pe care n'a comemorat-o nimeni, un siml al intelectualitälii,

un respect al culturii, o religie a artei, un sacerdoliu

al poeziei, care au ina4at 0 Romania.

ea, ve§nic desorientata, miacita i exploatata, a

staruit intr'o iubire de oameni, de oamenii saraci si

bolnavi, care, in ciuda ironiilor, formeaza in jurul icoanei

sale o nemuritoare cumma.

De aceia, deosebi, fàrà retorica, farä focuri de artificii

i disertaIii de catedrà, comemoram i noi, acei

cari am in/eles aceasta.

7 Mart 1936


LXXVI

LA MOARTEA LUI VENIZELOS

Ace la care a fost candva eroul, organizator 0 cuceritor,

al Greciei, liberatorul Asiei Mici In numele nallei sale,

9eful de Stat 0 comandantul de oaste in vremea marelui

razboiu, rasturnator 0 Inlocuitor de regi, obiect de admiraIie

al unei lumi care yedea, In mijlocul mediocritriiii

unei epoce de cenu0e sub-intelectualitate, un geniu

creator, pentru ca apoi el A rupfi unitatea nalionalfi, sti

prefaa o armata In dot& tabere du§mane, a seduca o

flotfi 0 sh incerce, se pare, pin& 0 desfacerea micii sale

patrii de patria cea mare, pe care el Insu0 o crescuse

peste marginele puterilor ei, se odihne9te acuma de

lungul zbucium care i-a fost viaIa.

Din ce rasA venea acest om sprinten cu dulcii ochi

alba§tri, cu zâmbetul ispititor supt ochelari, acest vol.bitor

far& putere 0 fiira poezie, care insä trägea dupà

dilnsul printr'un fluid misterios mul%imile? Erau picaturi

de sange venelian In cel venit din insula care patru

secole a fost umbritä de steagul cu leul Sfântului Marcu?

0 mare fine-VI de spirit, o nesfar0tri putinVi de a pregâti


LA MOARTEA LIJI VENIZELOS 169

si de-a ascunde si-ar avea acolo izvorul, cum in individualismul

neinfranat cu care unea calda lui iubire de neam

era mostenirea Eladei totdeauna asemenea cu &Ansa

de-a lungul secolilor.

L-a cunoscut cineva in adevar, dincolo de franchela

aparenid, pecetluit6 cu un nelinistitor zfimbet rece?

S'a cunoscut el insusi pe sine? i-a dat samã de contrazicerile

care 1-au fâcut cu cfiteva zile inainte de moarte

s6 trimeatfi urari pentru regele imp6c6rii, din dinastia

pe care asa de crud a dusmanit-o ?

Misterul fiinIii sale va interesa pe mulIi caH vor recunoaste

ell nu-i pot da de cap6t, dar ce a dat din bogälia

sufletului au unui popor care fdrá el se läsa pradà

oportunismului politicianilor o vor recunoaste azi si

cei mai aprigi dintre adversarii pe caH nu obisnuia

sã-i crule.

20 Mart 1936


LXXVII

UN MODEST: ALEXANDRU CIURA

Si-a incheiat vi* de modest& muncA unul dintre

aceia cari, acum treizeci, patruzeci de ani, in Ardealul

vie-0i de provincie, preocupatfi de cil§tiguri de avocat,

de afaceri de banca 0 de indeplinirea onestfi, dar fAra

orizont, a datoriilor §colare, a crezut.

Alexandru Ciura era un scriitor de vocalie, dar niciodata

n'a visat crt ar putea cuteza sâ atace subiectele

mari 0 sa facri gesturile eroice. La o natie care de obiceiu

se avânta prea sus 0 nuli da mina de nepotrivirea

intre linta urmarita 0 puterile mult mai slabe, el s'a

§tiut opri, mArgeni 0 contro1a. Sim lea in el a trebue

sa scrie 0 n'avea nevoie de indemn pentru aceasta, dar

scrisul sau 1-a pastrat in hotarele pe care i le impunea

o serioasa autocritica 0 o de1icat6 sfiard de lume.

Pentru el va fi un loc in istoria am'anunlita a literaturii

ardelene, §i o antologie facutA cu gust va gäsi ce

sri aleaga din insemnarile lui trecktoare. El nu s'a &Ida,

de sigur, la nicio recunoWere 0 la nicio rasplata,


UN MODEST: ALEXANDRU CIURA 161

Profesorul clujean, legat strans de catedra lui, le-a

vrut cu atat mai pulin in clomeniul unei politice in care

au fost ridicaTi sus oameni cari nu se manifestasera ca

clansul sau cari chiar fusesera in tabara opus& aceleia

in care a luptat el.

Intre cei lasaIi la o parte §i cu multa nedreptate despreluiIi

numele lui nu trebue sa lipseasca.

31 Mart 1936

11


LXXVIII

UN ISTORIC DE ARTA: VIKTOR ROTH

La Sas-Sebe§, in täcere §i. p"afasire, aproape rail ca

inse§i ziarele natiei sale sri fi luat non de pierderea unei

astfel de valori spirituale, s'a stins pastorul silsesc,

doctorul Viktor Roth.

Cum intre noi §i Sqi, din lipsa noastra' de interes, care

nu e chiar a§a de vinovata, i din hotarirea lor de a nu

se rasa influen/a-ci in puritatea rasei germane de cfitre sta.prmitorii,

pe cari-i cred poate vremelnici, ai carii unde ei

locuiesc de veacuri, nu exist'a aproape de loc atingeri

spirituale, cum el Insu§i, scriind ce a scris, nu ne-a avut

In vedere mai de loc pe noi, e firesc ea nici In cel din

urma colt de gazetk a noastea §i In li tera cea mai m'aruntiert

sa nu se fi pomenit a ai lui 1-au pus In mormant,

cu mult Inainte de vreme, la 19 April.

Viktor Roth a fost un adfine cunoscAtor al artei poporului

gu, in toate manifestarile ei: arhitectur h. gotica,

fresce, dar mai ales acel lucru al metalelor pe care,

imprumutandu-1 dela vatra natiei lor, Sa§ii 1-au continuat

gi desvoltat, nu numai in ace1a9i stil, dar iii apro-


UN ISTORIC bE ARTA : VliCTOR ROTH 163

piindu-1, cu o uimitoare putinIa a adaptarii, de normele,

total deosebite, ale bizantinismului.

Acum c4iva ani, a ie§it o mare opera de sinteza a

acestei metalurgii artistice, 0 Germania-i ceruse daunazi

o lucrare de total, care merita toate laudele.

In afara de aceasta, el era cel mai calduros aparator

al monumentului istoric ; a dus, astf el, o eroica lupta

pentru pastrarea capelei din orapil pastoririi sale.

Dar a fost 0 unul dintre rarii Sa0 cari au vrut

inlelegerea in suflete cu noi. A vorbit, ani de zile, la

Valenii-de-Munte, 04 ajutam traducând o expunere

in care se unea 0iinla cu o adevarata elocvenla, energica

0 plina de nuanle.

Noua generaIie saseasca, prea des dominata de alte

enduri 0 influenIata de doctrine nenorocite, va putea

sa deie un lnlocuitor unui astfel de om?

25 April 1936

it.


LXXIX

G. M. MURGOCI

G. M. Murgoci, a carui amintire, zece ani dupa moarte,

a fost Incunjurata de simpatia statornica a geologilor,

n'a aparIinut numai acestei corpora-cii §tiincifice, careia,

fara sa fi cautat sa se impuie la locuri de conducere, i-a

facut atAta cinste prin munca-i statornica, prin adtmcile

cuno§tinii c4tigate, prin putinca sa de a descoperi,

Imbogalind 9tiinIa.

A fost Tiara ce 1-a doborit, Inca tibial', boala, ba chiar

peste lungile 0 nespusele suferin0 ale unui corp cu desavarOre

zguduit, care 'Area ca se desface in bucali, a fost

insu§i tipul Romilnului Intreg, doritor de a 9ti orice,

de a se deprinde cu orice imprejurari, de a primi pe

umerii sai zdraveni orice fel de sarcina 0 In stare a birui

greutatile de la inceput 0 a crea. Ani de zile, la 0 Sfirnanatorul

#, la Institutul Sud-Est european, In pribegia de

la Ia 0, la Intoarcere, a§a 1-am vazut §i 1-am cunoscut.

Era o Intrupare a vielii, a vielii care simte nevoia

sa se arlite, sa cucereasca, sil se bucure de biruinla

cgt9tigata. Si aceasta din prisosul energiilor, adunate,


G. M. MURGOCI 165

in ratacirile prin munli i de-a-lungul 9esurilor rii, al

rasei lui de pastori mocani, cu ochii la toate zarile gi

§tiind sa-si despice un drum spre dansele. Petrecea,

muncea, calatorea, cu acela0 avant.

In toate ducea sinceritate i simplitate. Era incredinIat

de tot ce spunea i incalzit de tot ce statea sa Lea'. Din

atata adevar ce era in el ajungea la infatiqari naive qi

copilare§ti 0 se rasa adeseori, la indoiala sau la boalà,

tratat aa ca un copil, mul/amind cu acel zimbet care

i-a ramas totdeauna tartar.

Avea un real talent literar 0 a lasat pagine de antologie.

Ca dar al vorbirii fireti, spontanee nu voiu uita minunata

povestire a drumurilor lui de cercetator prin Asia

Mica: erai acolo de fapt impreuna cu dansul. Dar ce-1

stapanea mai mult din tot ce §tia

parniintul.

i inIelegea era

Pamântul, cu straturile lui, a caror explicare la el

ajungea inleleasa i pentru un profan. Pamantul, cu

vlaga lui, din care cre9te panea. PamfintuI cu oamenii

lui, cu acei oameni pentru a caror improprietarire a

luptat. Pamantul, cu drepturile ce da unei rase, si de

aceia s'a straduit pentru unitatea Statului Roman.

Pamantul 13un, care 1-a iubit 0 el,

vreme la sine.

30 Mai 1936

i 1-a cerut de


LXXX

UN MARTURISITOR: MAXIM GORCHI

A murit intors acasA, nu in Apus, idesparIit de Rusia

sa, in a carii noua era sovietica a crezut, 9i n'a mai

crezut pe urma, pentru care a 9i plecat spre o mare 9i

stralucita lume, -din care nu 9tiu ce va fi in/eles, dar

nimic din fire9tile ei influen-ce n'a trecut intr'o opera

de un caracter permanent atat de deosebit, acela earuia

i-a placut sali zica: Maxim Gorchi.

Acest nume, peste cel umil, urit, 9ters pe care-I mo9tenise

dela bie.cii parir4i cu cari totu9i samana a9a de

mult, e singurul lucru neadevärat, neautentic, singura

artificialitate 9i' contrafacere din viala cui 9i-a digtigat

o a9a de larga reputalie, 9tiu eu cat de meritan?

spunand pe drum oricui ceva, orice i s'a Intamplat

lui sau a cules in cursul unei vieli incepute cu

meseria cea mai ru9inoasa ca sa continue in confortabile

adaposturi literare.

Marturisea. A9a fac mul-p din neamul lui, dar cu ce

rasunet interior, cu ce crize de con9tiinIa, ca sa ajunga

la ce formule finale! La dansul a9a ceva nu era de

nevoie: ajungea amintirea, imaginea, anecdota.


UN MARTURISITOR : MAXIM GORCIII 167

Simleai in ele ceva uman, ceva crud gi primitiv uneori.

Nicio poezie, nicio ideie. Si, fiindcil era in lume atfita

poezie gi atfita ideie de ealitate proast5, aceastà spovedanie

a unui barbar care nu putea fi deck barbar a

plácut rafinaplor Apusului.

Ce-o fi fost cu dânsul acasä, nu pot gti. De vreme ce

Sovietele au crezut cà trebue s5 se bath' cu dânsul,

trebue s fi fost ceva.

Dar in Europa care se inIelege, nu in cea menita sà

fie vegnic neinleleasg, Maxim Gorchi a fost aceasta,

ci atAta.

2 Iunie 1936


LXXXI

UN OM DIN CEI VECHI: PROTOPOPUL NICOLAE

BORZEA

S'a stins la PágAra9 un om din cei vechi ai Ardealului,

voinic 0 inimos, fràmântând viala pâng la optzeci de

ani, pe cari i-a Implinit, cald la prietenie, gata la faptg,

bucuros &à ajute oriunde: protopopul Nicolae Borzea.

GeneraIia aceasta care se duce cu totul a avut un

indescriptibil farmec, In care Intrau multe elemente pe

care le mai poli gasi unul ate unul, dar care, legate

la un loc, nu se vor mai intalni poate niciodata". Le

gaseai In aceastá fericit6 leggtura 0 la acela care s'a

dus acuma.

Intiiiu de toate, erau oamenii unui anume loe §i ai

unui anume rost. .

Locul acela II iubeau 04 ingrijeau, and un exemplu

de bunà gospodarie tuturora. La Vi9tea, In satul protopopului

Borzea, simleai pretutindeni st6panul. El era

sfatuitorul 0 conducàtorul, domnul oamenilor sdi. i era

bucuros and o Mgai de samg. In ospitalitatea lui,

de care m'am bucurat cand eram foarte tânar, sim-

Ieai 0 mfindria creatorului, a stfipanitorului.


PROTOPOPUL NICOLAE BORZEA 169

In acela§i timp, genera-Oa aceea minunatà tinea cu

toatà iubirea §i cu toatà puterea, §i o servea cu toatà

munca, la o profesiune. Daca era om al Bisericii, apoi fpopab

era. ePopri* in toate : In purtàri, In cuvinte, In acIiune.

Astfel asupra intregului Ardeal ace§ti 4 popi I, 4 popi *

adevaraIi, au faspAndit o intreaga atmosferà de randuialk

de bungtate §i de sfinlenie.

Sd nu uitam: §i un cult al caqii, pentru care din ce

in ce se afla mai pulini inchinâtori, §i o adânca pietate

a trecutului.

In loc, ne vin oamenii caH locuiesc in trenul Cluj-

Bucure§ti §i al caror singur gAnd e sA treac6 prin toate

profesiile pentru a ajunge prin politia .. ..

1 Iulie 1936


LXXXII

UN NTERPRET DE FRUMUSETA SI ARMON IE:

CESAR PAPACOSTEA

Nu se va putea spune niciodata in de ajuns ce minunat

prinos aduc in via-ta noastra nalionala fratii nostri

#

macedoneni 0, asa de putini la numar i asa de bogati

in fapte, poate si pentruca In ei e. mai multa adevarata

romanitate, si mai veche, cleat la noi.

Grecii moderni au dorit sa 9i-i e4tige. Ei bask urmaiii

unor pricepuIi negustori, au stiut ea' p6streze pentru

dânii castigul care era cunoasterea vechii limbi elenice,

cu putinIa de a patrunde in grelele ei taine, atat de

rasplatitoare, iar sufletul si 1-au pastrat pentru ei, si

pentru noi.

Astfel am e6p6tat talmAcitori In trei generatii ai modelelor

grecesti, Para care nu se poate o cultura complecta,

fiindca insasi cugetarea ce o avem de la ei vine.

Intre cei mai batrani Ioan Carageani, la mijloc d-1

Gheorghe Murnu, intre cei mai tineri, In frunte, Cesar

Papacostea.

Prin el, Platon, pe care-1 ceteau mai tori fran1uze0e,

a ajuns altfel inteligibil pentru cei ce vreau sa se apropie


CESAR PAPACOSTIA 171

de o cugetare care vine cea d'intEu dupa a zeilor din

Olirnp. Dar mai ales prin el, intr'o forma cu totul superioara,

am avut povestea de ratacire pe ape 0 de fericita,

de 0 atAt de tArzie, intoarcere acask a lui Odiseu,

opera care ea singura 1-ar putea pune pe acela a carui

pierdere a9a de timpurie o deplângem.astazi, in primele

randuri ale scriitorilor romfini.

Astazi pe alté ape, mai fara capat cleat ale lui Odiseu,

ratace9te ce a putut sa ramâle din el, 0 o tatelepciune

care intrece pe a noastra-1 va fi mtingaiat de tot ce a

lasat, a9a de iubit, aici pe lumea noastra, rapede trecatoare.

14 Iu lie 1936


LXXXIII

UN RAZES MOLDOVEAN:

GHEORGHE GHIBANESCU

Desi bolnav si tusind din greu, Gheorghe Ghibanescu

nu pArea gata sä ne pgraseasca.

Pentru ca in acest om era o voinfa de fier de a trgi

si de a lucra.

Pentru a o inlelege trebue s ni amintim, noi cei cari am

cunoscut astfel de oameni, din nenorocire gata

sa dis-

park interesantul tip al razesului moldovean, asa cum

el s'a format de-a lungul vremurilor, aducând o nottt

proprie in viaIa vechii Moldove.

Ghibanescu, din s neamul Ghiban s, cum ii placea s'o

spuie, reprezinta varietatea de pe malul Prutului, din

margenea chiar a Codrului Chigheciului. Pe acolo secoli

intregi s'a trait si vorbit in legatura cu pamantul,

mult iubit si cu libertate ingrijit, pastrat tot de sp4ele

din vechii arbori genealogici. i astfel era natural ca acel

nascut i crescut acolo ca la fie invillator si nimic pe

alâturea sa fi avut religia documentului.

Nu pentru a se folosi de dânsul ca istoric, ci pentru

a-1 avea necontenit inaintea sa, a-1

copia cu ingrijire,


tJN RAZES MOLDOVEAN: GHEORGHE GHIBANESC1J 173

a-I publica, a reveni asupra lui, a cauta In el intoraturi

de fraze, vechi obiceiuri, datini de drept iqite din uz,

o Intreagrt comoarà astazi risipita. Astfel Ghibtinescu,

orice s'ar mai fi prins de activitatea lui, a trait Empreund

cu documentul.

Tipfirea la sfir9it, In greii lui ani de suferinTe fizice,

o revistfi anume pentru ca si'i afirme aceastä legfitura

nedespailita. Ii zisese Teodor Codrescu, cu gfindul la

bätrfinul, Inca mai simplu 0 mai arhaic, de la care cfipfitase

indemnul 0 Indrumarea. i, de cite ori te vedea, el

scotea din buzunar aceasta dovadil a unei nesfilrOte

iubiri.

A§a de pulini sunt azi cei legali In adeviir de un lucru,

!neat merità o lacrimii aceia dintre dirqii cari se duc.

19 Iulie 1936


LXXXIV

UN INITIATOR: C. R. MIRCEA

N'a9 putea spune Ca prin dispariIia, la 9aptezeci de

ani, pe cari de loc nu-i ardta, a9a era de voinic i sigur

pe sine in toate privimile, a lui C. R. Mircea, economia

nalionala pierde ca ini0ativa i direclie, aci de mult

al/ii

dusesera lucrurile mai departe, dar fartt dânsul

atfitea lucruri nu s'ar fi inceput 0, mai tarziu, nimeni

n'ar fi putut reprezinta cu mai multä statornicie 9i

caldura interesele unei industrii Inca nelAmurite i foarte

incurcate de catre Stat, cleat dtmsul.

In crearea exploatarilor noastre de petrol el a fost descoperitor

i indemnator, alaturi de un Alimani9teanu,

a9a de ra'pede uitat. Bustul lui trebue sá se vada andva

la Moreni, unde a fost profet al boggliilor viitoare. Fla

la urma era pentru dtinsul o bucurie sa poatii vorbi de

ce fusese pasiunea tinerelelor sale.

De acolo a trecut la concep0i mai largi, despre care,

pfinâ la incheierea ultimei sesiuni, vorbea la Senat, cu

o deplina competenra i neintunecat de interesul particular

sau de prejudealile politicei de partid. Acest


UN INITIATOR: C. R. MIRCEA 175

dpitan de industrie #, cum ii da, in stil mult mai mare

America de Nord, lupta cu o frumoas4 incredere pentru

aceasta industrie pe care Statul s'o inleleaga, dar s'a n'o

siluiasc5 dupà formule de carte 0 interese de club.

A fost inginerul activ de care, in multe exemplare

tinere, avem nevoie azi, in vremile birocraIiei comode.

5 August 1936


LXXXV

MOARTEA UNUI INVATAT: PROFESORUL

ION BORCEA

Profesorul Ion Borcea a cazut in lupta pe care de

ani de zile o clucea pentru larnurirea tainelor naturii.

In aceasta lupta el inchisese InIelesul vie/ii sale intregi,

Indepartandu-se de o via/a politica la care fusese atras

fara succes acest mare suflet simplu, mai mult prin

instinctele lui de urma§ al zdravenei Iaranimi dela muntele

Moldovei.

Pe cand vacan/ele sunt pentru allii prilej de lenevie

§i de petrecere, din care se Intorc mai obosili deck la

plecare, pentru acest entusiast al descoperirii ele erau

prilejul cercetarilor sale rabdatoare In domeniul caruia-i

consacrase via/a.

Ajunsese a crea un capitol romanesc din cuno§tin/a

faunei maritime, ci prin rodul ostenelilor sale el se Imboga/ea

an de an.

Teoriile de Imprumut care se striga la Intruniri In

discursuri asudate §i asudante nu vor face fericirea

noastra §i nici lumea de aiurea nu-§i va cauta pe a sa


PROFESORUL ION BORCEA 177

in teoriile pe care, pe l'anga atatea altele, mai mult sau

mai pulin rasuflate, le-ar propune mentalitatea noastiii

politica'.

Dar vom fi mândri oni de ate ori se va insemna in

vre-o carte de tiirivà ce i-a dat entusiasmul gata de jertfá

al bunului profesor Borcea.

12 August 1936

12


LXXXV I

AU ISPASIT (ZINOVIEV SI CAMENEV)

Zinoviev 0 Camenev, pseudonime slave pentru doi

bie-ti Evrei, ambilio0 si revohgionari, simiindu-se in

stare sa rastoarne o lark sO omoare un milion de oameni

0 sä ajunga impreunä cu Leiba TroIchi din Basarabia,

chinuit de aceea0 infinctirime a ascensiunii, au fost

executaIi obscur, ar0 ne9tiuli 0 treculi posteritaIii ca

mari criminali cari au isp4it.

Acepti cona/ionali ai d-lui Litvinov ar fi vrut adecA,

nu fat% legaturi cu tovarapil care mai e ingaduit in

Norvegia, sh omoare pe stapânii de azi, nu numai pe

Rusul pur sang Stalin, de fapt un fiu de cizmar georgian,

dar 0 pe alt fiu al lui Israel ajuns sus pe scara

mfiririlor, cetaleanul Cohen, promovat Coganovici.

Si acuma cenu9a lor, care nu va fi pastratfi in nicio

urng, o impra9tie vântul de-asupra -cArii ai &aril domni

tirani au fost.

Din ea ate un fulg negru se va rasa §i asupra

mormintelor, a miilor de mii de morminte pe care milebunirea

lor de sine In0i le-au facut.


AU ISPI*IT (ZINOVIEV SI CAMENEV) 179

Istoria 10 are pedepsele.

ele n'au ajuns Inca pe toli.

A9teptarn....

29 August 1936

IP


LXXXVII

FIUL OMULUI (PRIMO DE RIVERA)

Va fi impu§cat la Madrid, pentru cti a izbucnit un foc

la Inchisoarea unde zac ataIia nevinovali, fiul lui Primo

de Riyera.

Urma vrednic al unui tatà care a dat Spaniel, ani

de zile Intregi, lini§te §i. a inzpstrat-o cu opere de gospodark

care nu pot sä piara, acest tanar viteaz era in

primele rânduri ,ale celor cari vreau o Spanie sigurd de

sine, credincioasd tradiVilor ei 0 dreapta pentru to-0

fiii naliei.

Intre aceia cari vor avea o lacrima pentru acest nou

martir al cauzei nalionale va fi 0 acel pribeag care a

fost regele aceleia0 Spanii.

El a avut la indemând pe tatfi, cu energia i popularitatea

lui, cu perfecta loialitate faIà de dânsul. '1,

intr'un moment de släbiciune, i-a dat drumul ca unei

slugi netrebnice.


FILM OMULUI (PRIMO DE RIVERA) 181

Lovit In inima de nemeritata disgralie, dictatorul a

murit intre strAini, tarind o mo§tenire pentru care, azi,

fiul va peri de gloaqe.

Ce grozav se plátesc gre§elile istorice, si de aceia

cari sunt cei mai pulin vinovali de dânsele!

I Septembre 1936


LXXXVIII

I. POP FLORENTIN

A murit un om care nu voia sa moara, care §i-a impus

sa nu moat% §i caruia-i lipseau numai trei ani ca sa

atinga suta.

S'ar fi crezut ca a murit printr'un accident, fiindca

o astfel de voinIa trebuie sa birue pant( §i acea

osanda stupida §i ridicola a morlii care ne a§teapta

pe toli.

A fost profesorul mieu de filosofie 0 ce filosofie !...

A 0 agentului con§tient *, pe care el 1-a pastrat, tare,

neinduplecat, sigur §i rece, 'Ana in pragul veacului pe

care a vrut sa-1 traiasca, clack' nu sa-1 intreaca. Profesor

bland, timid §i sec, care-1i permitea sa 9i cete§ti 4 la

lec-cie », din cartea sprijinita pe spinarea colegului din

faIa, 0 care nu se supgra, cand up desfacuta din laIani

cadea la atingerea manii sale delicate.

Nu-1 §-Liam cine e. Nu cetisem nuvelele din 0 Convorbiri

literare », care vadeau o inspiraIie personala §i. o deplina

stapanire a graiului din acel Ardeal unde se nascuse

§i din care venise foarte tartar. Nu-mi dadeam stud'


I. POP FLORENTIN 183

ce poarta subt acea larga frunte bomban unde nu era

numai 1 agentul con§tient n qi. 1 formula matematicA a

frumuse-cii ;), ci 0 uimitoare profeIii in domeniul descoperirilor,

ca aceia a telegrafiei figurilor §i scenelor, cu

care ma urmarea candva pe peronul g`arii din Cluj.

Un om neobi9nuit, dintr'o rasa' tare ca stânca, fie §i.

intr'un delicat trup, disciplinat pentru adânci batrânqi.

Un amestec de raVonalist pedant §i de visdtor mistic,

cu oarecare aplecari catre bizarerii copildreqti.

In fond, toatà generaVa Iui, and a avut originalitate,

era a§a.

4 Septembre 1936


LXXXIX

0 BUNA ROMANC.X BASARABEANCA

(DOMNICA DONIC I)

Cei caH au cetit in necroloage stirea ca s'a stins la

Chisinau d-na Domnica Donici, n'au stint ca e vorba

de buna batrana care a fost mama scriitorului Leon

Donici.

Sa-mi fie ingaduite cateva randuri care privesc nu

numai o via-ca de saracie chinuita la vrasta cand cine

a muncit are dreptul la pulina odihna asigurata, in loc

de a trebui sa faca apel la un sprijin care venea asa de

rar, dar fapta unei mame romance care a stiut sa pastreze

in fiul ei cu un strain ce trebuia ca sa nu-1 desparta

cu totul de neamul lui.

Fiul lui Dobronravov si-a inscris numele in primele

randuri ale noii literaturi rusesti. Il interesau cazuri

psihologice, probleme morale care nu se localizau in

%am lui de nastere. par, cand Basarabia a ajuns romaneasca,

el a venit spre noi, asa cum era, om ciudat si

fara legaturi cu lumea reala, si ni-a intins, fraleste,

mana,


0 BUNX ROMANCX BASARABEANCX (DOMNICA DONICI) 185

Fara o misiune platita, redus la ce-i putea da soarta

care a isprAvit ucigiindu-I, el a aparat la Paris, 'Ana la

moarte, drepturile României.

A§a-1 va fi inválat acaa Domnica Donici....

14 Octombre 1936


XC

IULIU VALAORI

Inc unul din Macedonenii caH au venit la noi ca

sa ne ajute i caH prin munca i cinstea lor s'au

a§ezat in primele riinduri ale societalii noastre, se

duce.

Valaori, al carui nume aminte§te pe al poetului grec

Valaoritis, de aceia§i origine, i pe atfilia aiçi balauri

1 a e

de rasa noastra, avea Inf6Ii§area fizia a sufletului sau

laborios, bun la orice i se ncredin%eaz i sigur in orice

indeplinire de datorie.

Filologul cu pregatire, care-§i capkase, §i nu prea

de vreme, i o catedra la Universitate, autorul unei

masive lucfari care va rAmânea, era Inainte de toate un

administrator, unul de un devotament Para pgreche

faVa de aceia pe cari se indatorise a-i servi i fafa de misiunea

care-i revenise.

Legat de partidul 8U cu aceeaqi statornicie i cu

acela§i fanatism, el a cripätat dela acesta, In ultimul

timp, o ridicare In rang pe care avea dreptul s'o a§tepte

de mult.


IULIU VALAO RI 187

In Ministerele noastre, unde 1neureg toIi improvizaIii,

pierderea ulna orn de stir-masa tradiIie trebue str fie

sinnita adfinc.

16 Octombre 1936


XCI

MEILLET

Fran Ia a pierdut pe cel mai mare dintre lingvi§tii ei,

pe omul cu scaparari geniale despre care se poate zice

ca §tia §i patrundea cu mintea toate limbile de mina

ale lumii.

Din aceasta imensa cuno§tinIa Meillet scotea principii

pe care pang atunci -nu le putuse fixa nimeni. Tot

ce era ca operaIie sufleteasca in formele cuvintelor il

atragea §i il pasiona. Gandirea lui puternica descoperea

operaIiile de o extrema finela prin care gandul, a§a

de greu de prins, devenea graiu §i, peste alte fenomene

ale minIii, graiul mergea mai departe.

Avea o infaii§are de preot oriental omul cu barba

lungk rasfirata, cu ochii obosili subt ochelari, cu discreta

infaillare atat de cucernic modesta. Dar, cand

Incepea sa deslu§easca teoriile sale, verva se ridica

simpatica 9i convingatoare din acel marunt trup obosit

de munch'.


MEILLET 189

Paralizia-1 lovise, 9i -cei ealiva ani din urmg n'au fost

decht un lung chin. Moartea a fost miloasd puind capât

acestei umilitoare suferinV.

25 Octombre 1936


XCII

UN VISATOR IN AFARA DE VREMEA LUI :

PAPANASTASIU

Se anunIa moartea subita, 0 a acestuia I , a fostului

pre9edinte de consiliu grec Papanastasiu.

Acest om bland 0 timid era cu totul in afar& de vremea

sa. Se vedea bine &Ind la ocazii solemne scotea

hfirtia cu discursul bine intenTionat 0 vag, 0 cetia,

cetia 0 and ascultatorii din jurul meselor de banchet

se ridicaserA Imprä9tiindu-se, iar el, In faTa a doua, trei

persoane devotate, continua lectura.

A crezut ca un fanatic In democralie 0 in republicli,

§i n'a bagat de sama ce zfidfirnicie schimblitoare, mai

ales In Tara sa, e cea dintili 0 ce juarie a pasiunilor

cea de a doua.

A crezut In pacea eternä a popoarelor 0 9i-a Inchipuit

ca la el acasfi Ii &à o bazfi nezguduitá prin Uniunea

balcanicä. A fost a§a de mullamit cand a vilzut ca 0

aceasta fantoma se mipà, umbra, ia infhti9area unei

fiinTe vii! Fiecare conferinTfi Ii era o intárire a creaTiunii


UN VISATOR IN APARA DE VREMEA LUI: PAPANASTASIU 191

sale, iar, cAnd va fi vazut ca vin la Bucure§ti §i §efii de

stat-major, dar cu zborul calor cinci avioane neinte0i

spre Sofia, va fi socotit ea marea sa opera e desavir9ita.

Aceasta-1 va fi mAngAiat de durerea profunda de a

vedea la Atena, nu numai monarhia, dar qi dictatura....

21 Novembre 1936


XCIII

UN MAG AL BANULUI: ZAHAROFF

A murit un om foarte puternic, de care atarnau situa-

-pile politice 0 soarta insa0 a razboiului, un tainic manuitor

de resorturi nevazute care puneau in m4care

cele mai formidabile ma9ini.

i toate acestea intr'o atitudine de aleasa discreVe.

Cel care putea orke a fost In acela0 timp marele invizibil

al celor nevazute. i aceasta Petra niciun fel de

ambilie, de trufie clibaciu ascunsa. Cu o perfectfi eleganla

el 10 manuia uneltele In dosul carora ii facea placere

sa dispara. Totul, panfi 0 o viaIa intima, ascunsa ochilor

tuturora, cu o femeie din primele randuri ale societtiIii,

a linut sfi-1 acopere cu acela0 nestrabatut zabranic.

Ar fi vrut poate sa nu vadeasca nici acea aristocratica

figura, de o t non§alanta * cochetti, pe care au surprins-o

foarte rar fotografii.

De obiceiu aqa fac oamenii de mare rasa. Dar rasa

lui era confuza 0 joasa. Un nume slay, care a fost interpretat

bulgare0e, o na9tere obscura la Constantinopol,


UN MAG AL BANULUI: ZAHAROFF 193

Inceputuri umile, o perioada de iniliare convenabilà,

0 de-odath fantastica ascensiune.

In ea e 0 vraja care nu se repeta 0 nu se copiazà.

E darul divin al unei inteligenle care prinde imediat

hofarirea ce trebue luata. Dar e 0 altceva: munca Indfirätnica,

rábdarea de fier 0 credinca fa0 de oameni.

Acest modest 0 colosal nabab # dinamic * le-a avut.

1 Decembre 1936

is


XCIV

SIMBOLUL DELA SATU-MARE

(VA SILE LUCACIU)

S'a desvelit la Satu-Mare, langa locul unde a fost

preot, monumentul lui Vasile Lucaciu.

E un simbol in legatura cu acela care a fost insu§i

un simbol, un mare §i glorificat simbol.

Se &idea lupta eroica pentru drepturile poporului

roman de subt coroana Sfantului Stefan, dar mai ales

de subt apasarea unei trufa§e clase de magnali §i a unei

caste de fungionari dresati savant pentru prigonire.

Erau In randurile osta§ilor 'la-Pei noastre avocati elocven-ci

Inaintea tribunalelor, subtili casu4ti juridici,

oratori parlamentari cari faceau onoare tribunei, erau

profesori cari 9tiau s'a predice de pe catedra §i scriitori

pentru cari limba romaneasca n'avea niciun secret. Dar

pentru mulIimile pe care se sprijina o astfel de aparare

n'ajungea acest manuncbiu de intelectuali. Trebuia

omul care sa intrupeze in fiinIa sa vazuta, In linuta

§i glasul sail, in atitudine 9i gest aceasta lupta. Si


SIMBOLUL DELA SATU-MARE; VASILE LUCACIU 195

chemarea sociala sa fie din acelea care ingadue, care

impun revelaIia agresiva a profetului.

Cu faIa lui de roman& frumuseIa severa, cu trupul de

atlet, cu glasul tunator, cu mi9carea poruncitoare a

braIului, cu haina de preot, ca o toga de tribun, Vasile

Lucaciii intrunea aceste insuliri. Razboiul nalional I9i

avea, peste capeteniile adevarate, icoana consacrata,

zeul dupa vedenia caruia alearga cetele credincio9i1or.

*i

pe urma, pe urrna nimic.

Era un om ca oricare 9i, mare dovada de inIelepciune,

nu 9i-a dat osteneala sa para.' a fi mai mult cleat era.

Astfel nu 9i-a stricat acel moment reprezentativ in

care a incremenit in mintea unui popor intreg inainte

de a se turna in bronz monumentul de astazi, in care,

din nou, intrupeaza, la un ceas de tagaduiri, rezistenla

nebiruita a neamului nostru.

16 Decembre 1936

IS*


XCV

PIRANDELLO

Italia a pierdut pe unul din cei mai de seama scriitori

ai ei, dar nu dintre aceia cari reprezinta mai bine spiritul

italian, in care traiesc insu§irile suflete§ti pe care

niciodata nu le-au pierdut, nici in cele mai rele vremuri,

urma§ii vechii Rome.

Caci Pirandello era inainte de toate un Sicilian, iar

neamul de acolo are in vinele sale elemente care yin

din vechea indoiala elenica, din obi§nuin%a sofistica a

jocului cu ideile, din aplecarea de a considera realitalile

drept iluzii mai mult decAt iluziile drept realitali §i, pe

Ifinga aceasta, tendinIa araba de a despica firul in patru

§i de a se pierde in lumea lucrurilor infinit de subtile.

De aici tot extraordinarul dintr'un teatru care nu

samana ce celelalte, ca unul care prezintä urmarirea

metodica a consecinlilor unei bizare inchipuiri sau calca

§i dincolo de hotarele comediei decente pentru a urmari

un caz interesant de psihologie.

S'ar zice: un tovara§ al lui Bernard Shaw. Dar Ir landezul,

Celtul acesta, cu ascutitul zambet de rautate §i


PIRANDELLO 197

de despret acest profanator 0 al mogilor pentru a face

sà scapere flactira albasta a satanismului sàu, apagine

altei rase, 0 mai ales nu are in el, in ce prive0e forma,

frau! de disciplina roman6 care n'a lipsit ItalianuIui.

Pe acesta il reg'asim frate cu buna noastrà msasurii

romana in altà lature, cea mai pulin cunoscutà, dar

mai durabil'a din opera lui: povestirile.

Acolo e un adevärat farmec de simplicitate bung 9i

uneori duioasä, ori clacâ e vorba de vfinzarea dureroas4

a livezii de raslini, ori daca o maimuca Ii zugruma

in somn stapAnul, ori dacã profesorul inchis in endurile

sale, de nu mai gtie mânca i dormi, iea palAriile plouate

de pe 14116 drept asculatorii inaintea carora peroreazä.

Cu acesta ne cunowem, i ne recunowem numai

in acesta..

1936/7


XCVI

UN OM CARE A MURIT DE DURERE:

UNAMUNO

Au ingropat in Spania, in partea din ea unde se mai

poate pune o cruce pe un mormant, pe Miguel de Unamuno,

profesor §i ganditor, dar mai presus de toate Spaniol.

E adevarat ca 44sh nu-i dea Dumnezeu omului cat

poate rabda #. Dar batranului filosof Dumnezeu.i-a dat de

sigur prea mult. Prea mult pentru mintea lui, pentru

§tiinca i gfindirea lui ; prea mult pentru vrasta lui, dar

mai ales prea mult pentru inima lui.

A dus in lume prin canile sale faima acestei Spanii pe

care o voia curata i glorioasa. Am vazut la Paris pe mo§negulul

slab i intunecat la fa-VA, cu aierul unui emir arab,

sfiit de lume i bucuros s nu-1 supere nimeni, caruia-i

tremura maim and ciocnea paharul ridicat de colegii lui

francezi in onoarea omului ce era el, dar 0 a Iarii de

unde venea.

Si acuma aceasta Tara o vedea ce este 9i vedea neamul

sau, satanic inclqtat V cea mai cumplita patima a urii,


UN OM CARE A MURIT DE DURERE : UNAMUNO 199

tragiea jucgrie arsa i sfingerata pentru experienlele sociale

ale Nemlilor i Muscalilor.

Spania lui Carol Imparatul, gpania lui Filip al II-lea...

ce voiIi sa

faca in asemenea zile un om de vrasta

lui? A cautat un col% subt pamfint, unde Inca nu s'a

oprit nicio bomba 0 nu s'a prelins nicio picatura de sfinge

fralesc.

Acolo, lui Miguel de Unamuno Ii este, astazi, mai

bine....

9 Ianuar 1937


XCVII

DOI BAIETI VITEJI: MOTA SI MARIN

Luptând pentru credinca lor cre§tina §i pentru cinstea

poporului lor, pentru ce este etern, seump §i curat in latinitatea

nebol§evizata, doi tineri Romani, doi b'aieli viteji,

Mota §i Marin, au cazut inaintea Madrid ului apärat

de Ro9ii.

Când, in zilele din urn* indepartam -tirile de o monotonie

d estivfir§ità, in ciuda mAcelului zilnic, cu privire

la ce se petrece, in miez de iarnfi, acolo, in nenorocita

Spanie, nu ne Ondeam câ intre aceia cari §i-au dat viaTa

luptfind pentru cauza cea bun& erau §i ace§ti doi Ili ai

Varii noastre.

Prin§i de un entusiasm care se cere condus 9i nu innbuOt,

pentruch altfel ramfine celalt entusiasm, contra

cdruia Statul nu poate lupta indeajuns §i mai ales singur,

incalzici de o idee efireia i se inehinasera intregi, ei

9i-au zis a e preferabil, decat a facã in Romfinia ins60

o agitaIie care nu-i aduce totdeauna bine, A mearga

acolo unde nu sunt discursuri 0 demonstraIii de stradà,


DOI BXIETI VITEJI: MOTA BI MARIN 201

ci omul stä in fiecare clip& in fala mortii pentru ce crede

el eft e sant §i mare. Si au cizut.

Cine §tie ce va ie§i din cumplita furtuni care s'a abatut

asupra departatului pamânt latin unde se versa singe

din toate ranile unui nobil neam I Dar, dactt vreodati

vom vedea Spania cum a fost, cum trebue si fie, se va

putea spune la noi, cu induiopti mfindrie, ca pentru

aceasta au curs citeva picituri din sfingele scump al tineretului

nostru.

19 Ianuar 1937


XCVIII

UN PREOT DIN VREMEA VECHE :

PROTOPOPUL CAMPEANU

Acuma chteva zile, am primit o ultima serisoare, iscalita

cu o tremuratoare mana, de octogenarul nostru prieten,

din Secuime, parintele Campeanu, si acuma el e in

pamantul rece al cimitirului din Targul Murasului.

Nu-1 vom uita usor pe acest vechiu si atat de bun prieten

care era insusi tipul preotului din vremea veche in

Ardealul stapanit de straini, dar frematând subt jug si

setos de ceasul liberarii.

Era in el tot ce osebia, ce osebeste inca, in c4iva supraviquitori,

pe acest superior exemplar de rasa, pe atat de

tare in suflet, pe cat de modesta-i era infaIisarea materiala:

figura taiata aspru ca de secure Iaraneasca in lemn

de tisa, ochi and stralucitori de vesela bunatate, and

umezi de lacrami, cand scaparatori de manic Impotriva

nedreptalii 0 asupririi. Unul din acele glasuri care parca

au In ele ingramadite dureri de lungi generalii carora

mana dusmana li-a stat pe tarele grumaz.


PROTOPOPUL CAMPEA.NU 203

, mai presus de orice, in saracia gi smerenia lui,

omul de cuvint gi omul de credin0.

Din gcoala durerii iegiau astfel de oameni.

27 Ianuar 1937


XCIX

UN CTITOR DE GOSPODARIE ROMANEASCA:

PARTENIE COSMA

Numele lui Partenie Cosma rasare din nou In mijlocul

unei vieli politice a carii invalmaralà, aproape de nedescurcat,

cuprinde o energie romaneasca a Ardealului de

care am avea nevoie In cu totul alte domenii, mai bine

cunoscute frunta01or de acolo.

Pe o vreme and al-0i framantau viala unei lumi apasate,

pentru a da lupta, zi de zi, contra strainului, el, om

de un calm nezguduit, de o perfecta masura, cu totul incapabil

de a fi vorbitorul intrunirilor 0 crainicul revendicaIiilor,

iar, pe de alta parte, hotarit sa nu intinda mana

adversarilor sai pentru eine 9tie ce combinaIii de oportunism,

s'a consacrat, intreg 0 pe toata viala, unei alte

sarcini.

Omul liber e acela care se poate sprijini pe ce este in

adevar al lui. Tot restul e formula 0 Inchipuire. Cu iobagii

se poate face o revoluIie, dar nu se poate injgheba

o alcatuire politica. A starni pe sarac e u§or, dar numai


UN CTITOR: PARTENIE COSMA 206

cu cel avut se poate face un lucru care sa se mencie 9i sa

se pat& desvolta.

, printr'o mhiastra organizacie de bfinci populare,

Partenie Cosma, in fruntea unei Intregi cete de luptritori

pentru nalionalismul economic, pe care dominaIia ungureascil

nu putea srt-1 impiedece, a pus Romailor panuint

subt picioare.

A fost o adevaratä Improprietárire. Din fericire fard

Stat, ci prin inse9i mijloacele omului muncitor, care a

ajuns astfel sd preluiascd fiecare brazdd stinlita cu ostenelile

sale.

Pe locul unde s'a facut, In jurul # Albinii *, aceastà

mare faptà, un modest monument ar trebui sil aminteasa.

§i celor ce nu cetesc numele prisâcarului.

19 Februar 1937


C

UNUL DINTRE CEI VECHI AI NOSTRI:

TIBERIU POPESCU

CAnd am vorbit, in Senat, despre jertfirea tineretului

de pe vremuri, prin care ni s'a intemeiat aceastà mare 0

frumoasa -Ora, a cgrii priveliste 1nsasi, cu primejdiile ce

o Incunjurà, ar ajunge pentru a impfica toate urile si a

potoli toate ambiIiile precoce, si am aratat cu ciità uitare

de sine s'au coborit aceia cu mfile subt « brazda

Instingeratil * pe care au sfinlit-o cu trupurile lor, mi-a

trecut inainte icoana unuia dintre cei mai modesti 0 mai

buni, dar 0 dintre cei mai senini viteji: neuitatul prieten

ce mi-a fost profesorul oltean Tiberiu Popescu.

Aproape in acelasi moment, pe nectiutele, scoala pe

care a condus-o la Tiirgul-Jiiului i-a onorat memoria, ridicandu-i

acolo unde a muncit cu atita discreta straduintà

bustul, si cei de aproape ai lui au crezut poate cgt ar fi din

partea lor sâ nu-1 fi inIeles pe dânsul strfingfind In jurul

acestei Infalisari si pe cei caTi liau stat mai aproape, iar

mai ales __

'-'-' -1"-1--.. c.; AB fost legaIi si politic de dfinsul.


UNUL DINTRE CEI YECHI: TIBERIU POPESCU 207

Tanar, frumos, inteligent, iubit de toIi, profesorul

gorjean a mers la lupta cu o antic& simplicitate lo indeplinirea

intreaga a datoriei sale, si cum, atunci, cadeau

zilnic ataIia, nici n'am stiut and, unde si cum i s'a pus

capat zilelor.

Dar, amintindu-1 si aici pe acest nobil reprezintant al

unei generalii care cu greu va putea fi vreodata ajunsa,

necum intrecuta, nu trebue sà uit si o alta dovada de

spirit roman din aceeasi familie.

I s'a propus tatalui, un batran preot, ca partidul liberal

din Gorj sa-1 treaca pe Tiberiu intr'un loc fail pericol.

Iar el, parintele, a raspuns asa: # el va merge la datoria

lui, orice ar fi sa se intample cu dansul *.

Tineri de azi, a caror grija apasa asa de greu asupra

inimilor noastre, Romania Mare s'a Mcut afa !

25 Februar 1937


CI

AMINTIREA LUI PETRU LICIU

Foarte rapede dispare amintirea, afar& de agile de

istorie a profesiunii lor, pentru aceia cari, ca mari artioi,

au complectat 0 Inal Iat prin interpretarea lor pe toli

poelii scenei.

Nu e ap pentru Liciu.

El n'a fost numai omul capabil sh deie viata sufletelor

.celor mai deosebite, prin scanteia animatoare care

era in sufletul sail insu0. Nicio profesiune 0 nicio chemare

n'ar fi putut cuprinde Intreg un om a§a de adanc

uman.

La el, cultura Ina lta, puterea dramatica, statornicia

de caracter, credinça fala de ideal, prietenia devotata,

dorin/a de a ajuta, nevoia de a iubi erau unite 0 cu cea

mai incantatoare modestie pentru a crea unul din acele

foarte rani tipuri morale care nu se pot uita.

Plecat aga de tanar dintre noi, stingher, afarrt de un

tata ap de batran, care 1-a plans par& la moarte, el se


AMINTIREA LUI PETRE SICIU 209

p6streaza induiosatei noastre memorii 0 cu tot farmecul

existenlelor prea nobile 0 prea curate ca sh le poata pastra

prea multá vreme pamiintul.

27 April 1937

14


CII

AMINTIREA LUI AL. VLAHUTA

Cat de actuala, de indreptatoare, dar si plina de mustrare

e comemorarea dela Ramnicul-Sarat a aceluia care

si-a inscris, peste toate curentele si modele, pentru totdeauna

numele in analele literaturii romanesti oneste si

insuflelite, Alexandru Vlahula!

Ani intregi dupa ispravirea acestei vie-0 sfinte, vrednick'

de a fi pusa alaturi de aceia a celor mai nobili reprezentanli

ai spiritului romanesc legat de Iara si de

neam, era o deprindere la un tineret crescut prea in fuga

si mai adesea lasat in sama propriilor sale inspiraIii sa

ia in desert numele aceluia din care cel mult se consimlea

a face un ucenic 0 un imitator al lui Eminescu.

Nu s'a bagat de sama ca bagatelizarea acestui scriitor

de o asa de aspra autocritica nu era deck inceputul

injosirii intregului trecut de claritate logica 0 bur& curviinIa.

Astazi, cand se cauta din nou sfatul cel bun in tradiVe,

a cest reprezintant al celei mai cumpanite intelepciuni


AMINTIREA LIM AL. VLAHUTA 211

moldovenqti se ridia din nou, fie 0 fa'rà o notai edilie

a unei aa de frumoase opere, cu adausul acelor inedite

care, contra voinIii lui, par a nu fi fost distruse.

Dar ceia ce peste orice schimbdri literare 11 pune in

iconostasul naliei e altceva: cultul fanatic, fara. exagerani

0 gre§eli de gust, rat% vorbe goale §i fraze moarte,

pe care 1-a Inchinat el poporului eau.

Azi, and nalionalismele se afirma in toate formele,

forma nalionalismului sau e o piatra de incercare 0 un

model.

1 Mai 1937

14*


CIII

POKLEWSKI-KOZIEL

A murit aici un om caruia i-a plOcut de noi, care s'a

obisnuit asa de mult in fara aceasta si intre acesti oameni

incAt n'a putut sa-i pOräseascO.

Spera poate Poklewski-Koziel ca ImpOrália pe care,

de si Polon de origine, o servise cu credinIO in zilele ei

mari si In zilele ei grele, va invia si ea' el isi va relua misiunea

pe care si cu incelegere si simpatie fafil de noi o

Indeplinise? A pastrat acest curaj si atunci &And prin

asprele necesitali ale vremurilor el a trebuit sa Oaseasca

acea locuinrd de modestá infOlisare, dar de impunator

trecut, unde lucrase pentru o lupta comuna al aril

rezultat 1-ar fi dorit altfel si and a vázut &kind zidurile

care cuprindeau in Oe atfitea taine?

In nenorocirea sa, diplomatul de carierá si omul de

societate a stiut sa-si pastreze acea masa zimbitoare

dincolo de care cu atfit mai mult se simfea tragedia incorporata

in acest om care a râmas acolo unde-1 adusese

vfintul vremilor si de unde nimic nu 1-a putut disloca.

8 Mai '1937


CIV

UN CAPITAN DE INDUSTRIE: ROMAN CAPATANA.

In sara unde materia prima e pe toate drumurile 0

se irose9te Para folos, ce rari sunt oamenii dintre noi cari

sa se &ideas& la ce s'ar putea face, spre binele lor 9i al

tuturora, dintr'insa!

Strainii 11100 cari sa vada mai mare sunt extrem de

rani. N'am avut noroc de aceia caH ne-ar fi inlocuit pe

noi in aceste rosturi imboga/itoare, de indrazneaVa iniliativa

intr'un orizont ramas ingust, de 0 indemnurile

naturii gfilghle la fiecare pas: am avut parte numai de

precupeIii, samsarii 0 bar4nicii pe caH in a9a de mare

masura ni i-a pus la indemfing rasa evreiasca, de obiceiu

incapabila de a da pe intreprinzatorii marilor creqiuni.

Si

iata ea' un fecior de -Oran a izbutit sa faca intr'un do-

meniu .mai restrans funcIiunea capitanului de industrie

a9a cum il iircelege 9i-1 intrupeaza America.

Roman Capa Vâna era o frumoasa figura de energie

romaneasca. Din cofetarul obi9nuit el a facut pe marele

9oco1atier, pe creatorul de sucursale, pe saditorul pomilor

din earili lua o materie prima aleasa.


214

OAMENI CARI AU FOST

norocul c'apatat cu atAta muncd, incredere §i sacrificiu

il indemna §i mai sus. Cu cateva zile Inainte de a

muri imi trimetea un intreg program de industrializare

a intregii producIii, vfinduta pe nimic, a livezilor Orli

lui iubite.

In cfirlile pentru §colile care trebue sa creeze industria§i

§i negustori biografia unui astfel de om ar fi o binefacere.

15 Mai 1937


CV

GENERALUL TEODOR TAUTU

Mare le ostas ale earui ram5si-te s'au inmormAntat la

Ploesti a inffilisat In zilele sale de grea si glorioas6

lupth un tip de condueator cum din nenorocire n'am prea

avut in mersul unui razboi de suprernA incercare nalionalà.

Au fost destui intre sefii armatei noastre, si o spun

cu durere, cari n'au stiut sa execute si au fost si de

aceia cari, neavând ordine de executat, n'au gasit o

direciie in ei insii. Cu astfel de oameni se pierde o campanie

si uneori si o armatà.

Moldoveanul de veche rasä care era colonelul l'Autu

s'a gAsit, la un moment, färA direc/ii, care nu mai puteau

veni nici prin siguranla gfindirii, nici prin posibilitalile

de legfitura. A ramas stApfin pe cateva mii de ostasi cari

atarnau de la viziunea si de la hotárirea lui. i atunci el

a yacht marile insusiri ale neamului nostru, care, cand e

curat, stie A lucreze 4 de capul lui b.

A§a a reusit el sa rámAie intre dusmani cari nu-1 putura

prinde saptamâni intregi, pe dânsul, uitatul §i


216 OAMENI CARI AU TOST

parhsitul. Loviturile lui se simIeau, fiinta lui era cu neputincd

de descoperit §i de capturat. Increderea pe care o

simIea intr'insul a trecut asupra celor cari pang la capht

qi-au dus epica impotrivire, sfidand soarta dela care §tiau

bine eh nu pot a§tepta nimic.

totu9i nu era un vorbitor, un om de gesturi, unul

dintre aceia cari pentru mulIi personifich o conducere militarfi.

Cei cari I-au cunoscut nu 1-au putut face niciodath

sh vorbeasch despre poesia lui ostà9easch. N'a scris un

rand despre dansa.

Astfel de oameni sunt rani oriunde. La noi mai mult

deck aiurea.

19 Iunie 1937


CVI

GASTON DO UMER GUE

In retragerea sa de inIelept s'a stins fostul presedinte

al Republicii franceze, Gaston Doumergue.

A fost fárá indoialli unul dintre cei mai alesi reprezenta4

ai acelei admirabile burghezii a Franciei care a intemeiat

s'i orânduit forma de Stat, pe care ea, cu munca

si economia ei, cu patriotismul ei capabil de cele mai

mari sacrificii, cu adâncul ei respect fala de tradilii, o

Iinea.

In aceste tradiiii inträ si iubirea pentru forma frumoasa

a vorbirii si scrisului. Doumergue a fost unul dintre cei mai

placuii oratori ai Parlamentului francez si iubirea lui

pentru culturk inlelegerea lui pentru idei erau exceplionale.

In mijlocul ocupaIiilor grele pe care i le impuneau

inaltele funcTiuni ce le-a ocupat, el n'a uitat niciodata

cartea, si disculiile de idei il pasionau. Cfindva el

se incalzea intr'o convorbire pe care mi-a acordat-o ca

presedinte al Senatului de rolul pe care 1-a avut in lume

poporul &au ca atare, in afara de formele de Stat, de


218 OAMENI CARI AU FOST

oamenii politici ci comandanIii de armate, prin influenta

unui spirit limpede 9i sigur de el Insuci.

Din odihna sa, aca de meritata, interese mari ale Iarii

sale 1-au chemat inapoi in arena politica. BatrAnul om

de Stat n'a fost niciodata mai tAnar deck in a cel moment

cAnd, fail a face fraze mari ci a rosti formule ca acelea

cu care se cA9tiga §i se imbata nalii cu alta mentalitate,

el a aratat, a dovedit Francezilor ca democralia

rezumata in voturi ci supusa intereselor de club, ambiliilor

de parvenire, poate fi un lucru bun atunci cAnd un popor

intreg se poate disciplina de sine, dar, cAnd rill e capabil

s'o faca, atunci disciplina trebuie impusa ci acela care

vrea s'o impuie se cere sa fie un om care, prin situaiia ce

a avut, prin vrAsta ci virtutea sa, n'are nimic de urmarit

pentru sine sau pentru partidul sail.

Atunci Gaston Doumergue a dat unei vieli politice

care nu merit& decat articole de jurnal o pagina din

Plutarh.

27 Italie 1937


CVII

LA SICRIUL UNUI GENIU ITALIAN: MARCONI

Marconi n'a murit ; el a incetat de a trfii. Sau mai curand

el s'a mutat in toti aceia cari servesc genialele lui

descoperiri si mai ales in aceia cari sunt meniti sa le duc6

mai departe.

A incetat de a trAi Marconi, aceasta inseamn6 numai

atata c'd Natura si-a rasbunat, prin exerci%iul legilor ei

de fier, pe acela care a cutezat a-i descoperi atAtea din

marile ei secrete. Si de acuma, pang se va mai ivi unul

ca dânsul, sirul acestor descoperiri s'a oprit. Drumul care

ducea la izvorul tainelor, pana la el nep5trunse, s'a inchis.

Era, cu toatä mama irlandeza, venità dintr'un popor

de sentiment si de mare imaginalie, care n'a dat niciun

mare inventator, un Italian in toata plenitudinea cuvântului.

Adecg, atunci cfind cineva este in adevar Italian,

un Roman.

Cu multi s'au luptat Romanii si au biruit, cu multe

neamuri pe care le-au distrus oH le-au prefacut. Dar,

inainte de toate, si ei, cei vechi, ca si acest dictator al


220 OAMENI CARI AU FOST

legilor firii, ca qi acest imperator al misterelor, n'au putut

suferi tirania brutalá a Naturii. Ci de la inceput au

infruntat-o qi au silit-o sa ingenunche.

Marconi era astfel din neamul acelora cari spgrgeau

munlii, cari deschideau drumurile in pustie, cari supuneau

raurile §i le strangeau in hotarele de piatrh peste

care n'aveau voie sä treaca.

Dominator prin acel ingenium al carui nume 1-a dat

limba lor romana §.1 oamenilor de geniu 9i inginerilor.

Fiindca i unii §i alIii, fii ai puterilOr lumii, 9tiu sa li

aräte ea §i-au Osit in sfar§it stdpiinul.

28 Iu lie 1937


CVIII

0 FEMEIE DE MARE ISPRAVA: LIDIA SISMANOV

D-na Lidia Si§manov a murit la Sofia.

Vechi amintiri de prietenie se leaga, pentru mine, de

a cest nume.

Fiica unui cercetator rus de mare faima, Dragomanov,

ea a venit In Bulgaria ca so-Via unui om de o neobi§nuita

inteligenta 0 mai ales de o orientare europeana care-i

dadea un fel de a gandi vioiu 0 simpatic, o deplina InIelegere

pentru lucrurile straine. Ivan Si§manov s'a inscris

printre cei mai buni dintre intelectualii vremii sale,

0 prin lucrari, dar mai ales prin felul de a intelege via-ca.

Ministru al Instructiei, el 0.-a cautat pretutindeni informatii.

A ajuns astfel 0 la noi, spunand gluma ca prefell

sali gaseasca modelele mai aproape, dar adaugind

cu mandrie nationala sa ne Iinem bine ca sa nu fim

intrecuti. Prin slavistul Ioan Bogdan am ajuns In legatura

cu dansul, care preluia ap de mult zelul mieu tineresc,

inch..., Incat ma Intreba daca sunt Roman adevarat.


222

OAMENI CARI AU FOST

Au venit apoi timpurile grele. D-na 'isrnanov nu mai

avea nicio legâtura cu Rusia. I-am ajutat, dupa cererea

ei, legaturile cu pärinIii.

Am urmarit din cand in and activitatea intelectuala

a aceleia care, scriind si sfatuind, a fost un factor important

al civilizaliei sociale in noua ei patrie. In toate

domeniile s'a simIit fericita ei inraurire. i tot asa in

pregAtirea fiului, vrednic de asemenea pgrinTi.

Cred câ astfel de amintiri comune pot ajuta sa apropie

popoarele.

26 August 1937


CIX

UN INTELEPT AL LUMII S'A ST INS: MASARYK

Prepdintele Masaryk s'a supus §i el cumplitei fatalitä/i

a vieIii omene0i, 0 un popor intreg plânge pe acela

care i-a fost predicator in vremile grele, arhanghel de liberare

in ceasul hotaritor 0 orânduitor cuminte in zilele

grele ale invierii unui Stat desfiinIat de aproape o jumatate

de mileniu.

Pentru nicio Tara n'a fost un astfel de ctitor ca dtmsul.

El 0-a indeplinit stralucita operk nu in avântul unui

patriot romantic, unui ostEq infierbantat al crezului

nalional. Ci totul, dela cea d'intai conceplie 'Anti la

ultimul articol al indeplinirii, a venit dela un gaud lini-

0it, sigur 0 senin, lucrând in viaIa oamenilor cu categoriile

logice ale gfindirii 0 cu necesitaIile unui ideal cleat

care nu mai poate sä fie altul.

N'a avut oamenii sdi §i n'a luptat contra oamenilor

altuia. Orice fiinlà omeneascA era pentru dfinsul menitä

sg vie dela sine la locul ei printr'o vointd mai presus cleat

cea omeneasa.


224 OAMENI CART AU FOST

De aceia n'a fost combatut, 0, daca ar fi fost, nu

i-ar fi pasat , dar nici linguqit, eeia ce ar fi fost de cea

mai desavar§ita inutilitate.

De aceia moartea lui, ceia ce numim noi cu acest urit

cuvant de moarte, nu poate avea nimic primantesc: e o

transfigurare 0 o inaltare suprema dincolo de ingustele

hotare ale vie-0i.

1 Septembre 1937


C X

LUPEANU-MELIN

Dupfi lungi chinuri 30 isprilve§te viala cu mult Inainte

de vreme unul dintre cei mai demni din ceia ce a fost

in momentul rázboiului tineretul idealist, muncitor, plin

de Incredere, al Românilor din Ardeal: profesorul 0

scriitorul Lupeanu-Melin.

Parea unul din acei oameni ai secolului XVIII-lea

cari in tihna chiliilor bldjene I0 Inchideau viaca in ne-

9tiuta truda culturalä din fiecare zi. Având grija comorilor

adunate de un Timotei Cipariu, a cärui mare amintire

a riisArit din nou in comemorarea din acest an, el pArea

Ca traie§te in misterioasa comunitate de spirit cu acest

mare strArno§ dup-a. suflet. Din bogalia ineditelor care

a§teapta acolo de atata vreme pe devotalii cerceatori cari

sa nu viseze la douazeci 9i unul de ani de un sub-secretariat

de Stat 0 de milionul recut In ciiIiva ani, el culegea din

când in când §tiri noug, pe care le furi§a modest in foaia

Bisericii unite, pe care o servea, servind printeinsa culture

romineasca ea insA0.


226 OAMENI CARI AU FOST

In mijlocul durerilor el isi aduna acum cateva luni ce

i se parea lui a e mai senin §i mai sfânt in acea viaVa a

locului de care se legase prin toate rosturile sale, 0 prin

nimeni n'a Inviat mai bine deck prin acela care era sd

pAraseascgt viaIa, toatâ acea atmosfera a unui admirabil

trecut pe care, neinle1egfindu-1, nu 1-am putut, nu numai

desvolta in condiIiile de astazi ale vieIii nwcionale, dar

nici macar respecta.

14 Octombre 1937


CXI

CEI TREI MUCENICI: HORIA, CLWA, CRION

Se ridica un monument care se va inaugura cu stralucire,

adunandu-se oarneni cari nu se pot vedea in ochi

9i cari ar fi bucuro9i sa arate ea aceia cari se glorifica au

fost inscri0 la 1784-5 in clubul lor, acelor trei mucenici

Tarani ai secularelor suferinIi romane9ti in Ardealul

obladuit 9i strivit de strAini, pe cari-i cunoa9tem. subt

numele-porecle de Horia, C10 9ca 9i Cri9an.

Monumente au in Romania 9i oameni caH n'au rabdat,

n'au indraznit 9i n'au patimit cat ace9tia. Cat de frumos

sa fie conceput 9i executat acesta, mai bucuroase ar fi

sufletele lor daca pe locul unde li s'au rupt oasele 9i li

s'a stiapuns inima s'ar ridica din recuno9tinta nalionala

un mare a9ezamant pentru urma9ii lor, caH 9i azi, subt

tricolorul Romaniei, chemaIi din and in cand sali

faca electorala datorie, trudesc tot in casuIele cu coperi9u1

mai mare deck zidul 9i cu zece stapani stralni pe grumazi.

Ei au facut o mi9care simpla 9i tacuta catre o libertate

pe care n'o puteau defini revolulionar. S'au cerut oameni

Is.


228 OAMENI CARI AU FOST

de capul lor, traind dupa datina lor. Ca mu4i a1ii s'au

luat dupa naluca g milostivului Imparat *. i ca to-ci

aceia 4 milostivul Imparat e,

&and a vazut ca' se Ingroa§a

glurna, care singur ii trebuia lui, i-a dat pe maim Calaului.

Intelectualii de atunci au trrceles cat au taceles la 1821

intelectualii din Romania libera din ridicarea de steag a

lui Tudor. Intelectualii aceoia 1ne1eg pe urma, cam la

un veac de distanta, and se deschid gurile pentru discursuri

O se Intind mesele pentru banchete.

31 Octombre 1937


CXII

S'A PIERDUT UN OM DE BINE: ARPAD BITAY

Acum ativa ani, la cursurile de vaia unde veneau

Unguri, ca sa Invete romineste in vederea examenelor

care-i asteptau, si numai pentru atita, s'a 1nf4isat,

recomandtmdu-se: Bitay Arpad, un om voinic si frumos,

care mi-a artutat dorinla de a vorbi ci el.

De a vorbi, fireste, in limba noastrri. Dar ceia ce nu

era firesc: despre subiecte din istoria literaturii maghiare

in legatura cu literatura noastrá Insttsi.

i a dovedit ea le staptmeste foarte bine pe amiindoug,

descoperind raporturi care nouà ni riimfiseserfi necunoscute.

Ar fi fost de folos ca aceste lecIii sfi fie scrise si tipârite.

Era Ins6 la el, cu toate indemnurile ce i se faceau,

un fond de discretie si de timiditate care-1 oprea s'o facii.

Abia ateva pagine i-au putut fi smulse pentru a se publica

in Revista mea Istorick.

Restul, o comoartt de informalie, s'a dus acuma cu

dânsul, trAsnit tântir in mijlocul modestei lui osteneli

de profesor.


230 OAMENI CARI AU ROST

Cu el s'a dus un om de bine, dar 0 unul dintre pucinii

Unguri cari ne-au in/eles si ne-au iubit.

iubirea lui pentru conlocuitorii romani, increderea

lui Intr'in9ii au fost a§a de mari, Incat Insasi fiica sa iubita

ni-a lost incredinlatä, un an de zile, la Valenii-de-Munte,

ingrijirilor noastre.

Exemplul lui 11 linem in faIa societaIii maghiare pe

care fatalitatea soartei a legat-o de Statul roman.

5 Decembre 1937


CXIII

IARO SLAV B IDLO

S'a stins la Praga, dupa o lungá boa15, unul dintre cei

mai ale§i reprezentanli ai studiilor istorice la Cehi, profesorul

Iaroslav Bidlo, i cu el dispare un competent

prquitor i iubitor al poporului românesc in -tam

aliatà.

Eminent slavist, care plecase dela studii filologice, el

ajunsese in domeniul istoric la vederi largi i la ipoteze

personale, care imbralipu multe din marile probleme ale

vieii popoarelor i ale legaturilor dintre ele. Bizaircul 11

interesa tot aa de mult ca i subiectele din lumea slava,

inceleasd in sensul eel mai deplin.

Care aceasta se intorcea firwe o cugetare vioaie care

pâná in ace§ti ani de biltrâne0 nU se obosea sà. ràscoleascil

materialele cele mai variate pentru a scoate din

ele noi elemente de inlelegere. Si in consideraliile de

istorie generala, cdtre aceasta familie a rasei sale

se duceau, uneori nu fdrã anume exagerdri, Incheierile

sale.


232

OAMENI CAM AU POST

Se cuvine ca gi aici la noi plecarea dintre cei vii a

acestui creator de inalte sinteze sa fie intovaragita cu un

sentiment de adânc regret gi de sincerà gratitudine.

9 Decembre 1937


CXT V

CORNELIU SUMULEANU

Rapede s'a deslipit din mijlocul nostru, in mari chinuri,

bArbate9te indurate, unul dintre cei mai cinstiIi 0 mai jertfitori

oameni ai Orli noastre, profesorul iepn Corneliu

Sumuleanu.

In viala noastra politic6 apariiia lui a fost rarà 9i

scurfa. Vicepre§edinte al Senatului la 1919, el a avut

cinstea de a ceti decretul de unire al tuturor farilor române§ti.

A mai apilrut odata in Parlament, pentru ca

pe urma avântul sail, tineresc 'Ana in timpul din urma,

crediina sa deplina intr'un nalionalisni aprig, neiertator,

dar sprijinit pe o discipling crud-a, sri-1 duck in primele randuri

ale mi9carii de dreapta, careia 0 in ultimele cuvinte

dictate de pe patul sau de suferinVa i-a aratat devota-

-e

mentul de care odinioara se impartg9isefa larg prieteni

mai in vfirsta, socotiIi apoi de dânsul ca §oVaitori sau intfirziali.

Dar a primit presidenlia secliei ie9ene a Ligii Culturale

0 a organczat stralucit, e aqa de pulin timp de

atunci !, congresul din Iunie.


234 OAMENI CARI AU FOST

Dar meritul cel mare al acestui om atat de drept 9i de

sigur sta in altceva: in felul cum 9i-a inteles misiunea

de profesor.

Nelipsit la cursul sau de chimie, incremenit la laboratoriu

oare intregi, de unde i s'a tras 9i boala, a9ezandu-se

intr'un co1/i9or, cu solia sa, dupa pierderea singurei

lor mangaieri, o admirabila copila, el a trait 9i a murit

la datorie, exemplu de neuitat pentru Cali vor veni pe

urma.

17 Decembre 1937


CXV

MOARTEA UNUI PAGAN: LUDENDORFF

Ludendorff n'a


236 OAMENI CARI AU FOST

vinovAtia aiurea 0 a descoperit ca Nita§ al nenorocirii

pe Mistignitul dela Golgota.

Asupra lui, sprijinit pe mitologia aricA a stramo01or, a

pornit el un razboiu pe care incetul pe incetul §i 1-a insu-

Ot mai fericitul rival, ajuns, el, 9ef al poporului german.

i azi paganul, care 0-a rAsbunat, merge sa due& solia

ultimei 0 marii sale biruinli contra divinit4ii semitice

zeilor Nordului cu mfinile ro9ii de sAnge 0 cu ochii de Infioiatoare

ghiarä.

22 Decembre 1937


CXVI

UN MARE ZIDITOR PA INCRUCIP.T MANILE:

TIBERIU EREMIA

Tiberiu Eremia nu mai este intre noi. L-a fulgerat

pe nea§teptate moartea, in plin avant de cladire qi

intemeiere.

Acest fiu de mo§ier, de origine ardeleana, acest coborItor

al harnicilor Mocani, raspanditori de neam §i creatori

de bogalie, elementul cel mai plin de initiativa al

neamului acestuia, nu s'a lasat atras de tot ceia ce

poate da politica §i viata insa§i unui om de pregatirea,

de averea §i de puterea lui de munca. Nimic nu 1-a putut

smulge dela ceia ce era pentru dansul ca o datorie

romana. Dela un capat al tarii la altul, el a cladit.

Intr'o lara unde industria zidirii e unul din mijloacele

cu care se imbogate§te, razanduli de noi, strainul,

venitul de ieri, care stria iremediabil, pe ruinele, acute

cu voluptate, ale unei stravechi tradiIii, perfect adaptate

mediului, el a vrut sa urmeze, solid, cuminte, cinstit,

tocmai dupa aceste prigonite tradilii, opera 4nainta§ilor.


238 OABIENI CARI AU FOST

Ii va fi crescut inima marelui inginer, legat de cei mai

inzestraIi dintre adevaralii arhitecIi, inteadevar ai

nwri, de câte ori, prin grija se personata de fiecare

amdnunt, cre§tea 0 infdli§area capitalei românWi, pe

care o dorea sa se poen' intrece cu cele mai mândre

0 mai bogate din centrele lumii.

A muncit pAria la capAt cu aceea0 suprem5. mulçamire

a lucrului trainic incleplinit.

Dar eu nu p6t sa uit un lucru pe care nu-1 §tie lumea.

Ctind, in Bucure§tii in sfAr9it liberaci de dupnan, se strigau

pe toate strAzile ziarele celor cari n'au suslinut lupta

noastra desperate', iar aceasa foaie, Neamul Romtinese,

agonize in mizerie, ameninlatá sâ disparà, douse luni

intregi, in mijlocul unei lumi 0 atunei neinIeleg-atoare,

Tiberiu Eremia iscätea discret cecuri a caror valoare

n'a cerut-o niciodatà inapoi 0 pe care le-a voit uitate.

11 Ianuar 1938


CXVII

FERDINAND BRUNOT

Stiinca franceza pierde pe unul dintre cei mai mari reprezentançi

ai ei.

Ferdinand Brunot mr era numai un filolog in obinuitul

in/eles al cuvântului. Pentru dansul


240

OAMENI CARI AU FOST

superioara putea sä-1 imbrali9eze 0 stt-1 domine. i astfel

s'a ridicat mareala construcIie care nu se vede de cine

0 de ce ar putea fi Inlocuità.

Era 9i. un vorbitor de o rail ciildura 0 coloare, de o

spiritualitate adâne impresionantà, fárà nimic din acea

pregatire, mergAnd pfin'a la debitarea discursurilor

Inv& ;ate pe de rost, pe care o au alIii. Cfind, cu multà

greutate, 1-am hotfirit sfi vie la Bucure9ti, cuvântarile

lui despre literatura franceza au fost, prin noutatea lor

absoluta, o impresionantà surprindere.

Era In el ceva din soliditatea claselor adânci ale

Franciei. Cine a cunoscut pe me9teru1 sculptor ce era el,

facând, cu aceea0 energie 9i. migala, admirabilele u0

ale casei sale, putea sa tnIeleaga 0 mai bine pe marele

om de 9tiin-p.

6 Februar 1938


CXVIII

UN AMERICAN FARA NOROC IN ROMANIA:

NICOLAE BASILESCU

Omul de aproape optzeci de ani, de 0 arata sà alba

cincizeci, care a plecat dintre noi urmarind pana la

capat dorinIa de a crea, a fost fàrä indoiala una dintre cele

mai rani §i mai nea0eptate infaIi§ari ale generaPei care

e aproape de fatala ispravire.

Era o lume de ideologi 0 de visatori, de sentimentali

0 de romantici, and nu o framantau frigurile unei

politici schimbatoare de pe o zi pe alta. Nicolae Basilescu,

ie9it din targu9orul sau Trahovean pentru ca sa

se impartapasca de teorie economic-à la Paris, era altfel

facut. Economia politica i-a dat o catedrada care a Iinut

cu o iubire invier9unata, luptandu-se cu legi i cu regulamente

numai sa ramaie in locul de care nu se putea

desparIi i unde aducea entusiasmul unei nesfar0te

tinereli i o netagaduita originalitate de temperament.

Dar atata nu-i ajungea, i nici polemicile in care a avut

§ansa rea de a intalni pe un A. C. Cuza, care atata

a§tepta.

ie


242 OAMENI CAM AU POST

A vrut in patriarhala Romanie sa ajunga mare fabricant,

creator de viaTa, intemeietor de crap, ca In acea

America al carii spirit 11 avec de sigur, cu toate câ niciodata

nu i-a calcat piciorul pe acolo. BucurWii Noi,

cu biserica lor, cu fabrica de vin, de 9ampanie, cu o lume

intreaga care trebuia sa se adune, sa-1 ajute, sa participe

la triumful final, cu a carui a9teptare, prelungita din

deceniu In deceniu, va .fi inchis ochii...

In izolarea tot mai completa, datoriile se ingramadeau.

Cu puterea lui neistovita, el se sim/ea In stare sa le biruie,

9i,

suflete9te, le-a biruit.

Iar tinereta lui in adevar uimitoare nu venea din

altceva deck din energia acestei necurmate lupte fara

noroc.

10 Mart 1938


CXIX

MATEI NICOLAU

Printr'o grozava nedreptate, care se savar§e9te atat

de adese ori impotriva oamenilor celor mai vrednici de

a trai pentru a fi folositori societaiii, atunci and atata

netrebnicie §i rautate face mai departe umbra pa/nailtului,

pleaca dintre noi In plina tinereVa §i fara a fi avut

prilejul sal.' arate deplin marea cultura §i deosebita patrundere,

unul dintre oamenii rani cari se nasc aici

mai mult pentru a li se pastra parerea de rail cleat

a ni educe tot folosul ce statea ascuns in ei.

Prin marii lui profesori din Paris, ca 0 prin preliosul

scris pe care 1-a tiparit, §tiam ce comoara de cuno§tinti

se ascundea, caci se aseundea In adevar la omul de

o ne mai tntalnita modestie i discrelie, care era

Matei Nieolau. Era cautat de dAnqii §i ea latinist, pentru

marile lucrari de lexicografie §i i s'a oferit A lie prelegeri

la Scoala de Inalte Studii de acolo.

Ceia ce-1 oprea de ali primi o situaiie In InvaIamant,

care de sigur ca 1-ar fi Incantat, era jalnica lui stare trupeasca,

produsa de o lips& dureroasa. Prin mijlocul iernii

16*


244 OAMENI CARI AU FOST

Intr'o baina supIire, el se istovea munchid, in patima

de a §ti 0 de a Inva la mai mult, fiind necontenit In

pragul morIii. Lipsit aproape cu totul de auz, palida

figura stinsd in ochii careia licArea flacfira vie a marii

inteligente, el se strecura printre oameni cu un zimbet

dureros, care pArea a cere iertare ca se gfise§te intre

aceia cdrora li s'a dat minunatul dar al sanattklii.

L-am vazut la Paris agonizAnd pe un pat de spital.

Nu mai putea fi lasat acolo. L-am adus acasä, al:Atfindu-i

un foarte modest loc de bibliotecar al Primariei,

alAturi de neuitatul miu prieten Gamber, menit 0 el

sa ispraveasca, dupg multri suferin0 moralk Intre ai

sai de origine. Acolo s'a fácut uitat, uitat cu totul.

Rare ori aparea la prieteni siguri fantoma zimbitoare.

, acuma, cu tot ce §tia el, cu 1ntreaga-i comoará nedesfacuta,

el s'a dus, poate cu un suspin de u§urare.

11 Mart 1938


CXX

UN VECHIU BUCOVINEAN:

C. ISOPESCU-GRECUL

Din vechea generwcie bucovineanii, de modest6 si devotatrt

indeplinire a datoriei, de corect biurocratism

austriac, dar si de o strânsa legAturA cu neamul lor,

fArà grija intereselor personale si dorinla de a se face

necontenit vazuti, mai pleaca unul.

C. Isopescu-Grecul a fost prins de moarte in cinstita

indeplinire a rostului shu de profesor la Universitatea

cernAuIeana, unde aducea stiinfa si credinp, onestitate

si devotament.

Se uitase de' mult vioiul scriitor din tinerele, care a

publicat si versuri, iscalite # C. Verde )), si a avut o participare

foarte activá, nu numai la micile foi ale Iarii

sale de origine, ci chiar la revistele de mona intaia

din Regat. Iar luciarile lui de drept s'au bucurat

numai de o notorietate scolarà foarte restrânsg.

In politica României unite, el nu putea lipsi. Fara s'a

alunece vre-odata, din tradi0e de familie ca si din inaltul

sãu sentiment de demnitate personalti, spre patimile


246

OAMENI CARI AU FOST

care au desonorat manifestarile atatora in Parlamentele

noastre mai noi, ci reprezentand totdeauna o sigura

nepartenire, el era 6nul dintre rarii oameni spre cari in

toate imprejurarile e bine sa priveiti. Dar, in timpurile

de lupte nalionale, imparta0rea lui la dansele a fost

totdeauna, nu numai a unui bun Roman, dar i a unuia

dintre aceia cari au linut sa aiba leg.aturi cu lara libera.

A cerut sfat regelui Carol, 0 mi-1 aduc aminte and,

in plina putere, venea de la Suveran eu indrumari inIelepte.

In Parlamentul vienez glasul lui a rasunat lirnpede

0 hotarit. Iar la desrobire el n'a lipsit dela locul

sau de chibzuita hotarire.

2 April 1938


CXXI

UN SUFLET DE LIRTA: OCTAVIAN GOGA

Cu mult Inainte de vreme, Octavian Goga parase§te

o via-VA pe care a trait-o cu o putere extraordinara,

mergand cu un fanatic avant "'Ana la distrugerea unui

trup care ca prin minune a putut sa reziste ci liana

acum acestui necruIator zbucium. S'a ars pe sine prin

flacara nestinsa ce ardea in el.

Nu s'ar fi banuit astfel de porniri la studentul micuI,

blond 0 cu flacari albastre in ochii cari au fost invka-ti

pe urma, intr'o figura stransa pentru a impune, sa rosteasca

provocarea §i. porunca. Intai le versuri, in care

sunt §i fulgere, dar ele veneau dela modelul strain care

i-a stat, un timp, inainte, erau inteo non de cluios

lirism: cel care cerea Oltului sa se mute ci el In aka Vara

aducea de sigur o alta nota deck a urmacilor lui Eminescu,

dar nu scanteiau acolo sabii ascu/ite,. gate sa taie.

Cum s'a facut prefacerea launtrica n'a stiut-o poate

el Insuci: de la sine? din afara? De-oda-a, 0 4n zilele

Inca nehotarite, deci nu In ce priveqte idealul insuci,


248 OAMENI CAR! AV POST

din neutralitate, a apkrut omul in zale, lovind necontenit,

cu o neobositd nevoie de râzboiu, pe plaselele

fierului. Sim %ea in el puterea ce trebuie pentru a revoluliona

imediat si complet o societate care-i pArea §ovkitoare

0 lâncedá. Literatura o raspingea acuma, poezia

trecutului, a unui in adevár mare poet, ii era o povark

qi-i párea o scädere: politica-1 domina 0 prin politick

voia sk domine, inèxorabil.

S'a distrus urmarind náluca. Semnul ei imbietor,

apoi imperios, il fkuse altul. In sfArsit a ajuns unde

voia. Si atunci, s'a vazut ea' subt platosa de zale era,

cum putea sá se prevadh, tot poetul.

Dar descoperirea 1-a doborit. Iar noi, cari n'am dorit

pe cel dintai, nu ne putem 111'4'1.101a ca si pe cel de-al

doilea 1-am pierdut.

10 Mai 1938


CXXII

DOI INAINTA$1: DELAVRANCEA $1 GOGA

Aceia cari dau literaturii românesti sensul ei adevárat

si care singur si sigur va birui isi indreapt& astazi privirile

umezite de lacrimi spre dela morminte: unul de

mult Orbit in Iasul tragicei pribegiiz iar celalt care

acuma se deschide, cu mult inainte de vreme.

Se adun& atatea amintiri cu privire la Delavrancea.

A fost dela cele d'intai manifesthri literare, afar& de

ale adolescentului, aproape copil, un inoitor. Unul fArà

teorie, fie% program, 0 f&ra voin0. Firea sa, care nu

era ca a altora, i-a cerut imperios s'a se manifeste cum

era. Asa-i porunceau inaintasli cari erau In el: grânarii

Iàrani stra6tAtori de viii si munTi, rAscolitori de zári,

adunatori de privelisti 0 tezaurizatori de impresii. Ei

toli, sf&tosi cum li era rostul 0 buni de toate povestile

culese in cale, 0-au dat drumul de-oclat& printr'insul.

Alta viziune, altá gAndire, peste obisnuita logicgt, alt

graiu, un alt fel de româneste, de munteneste, decfit

cum stiam noi pAn& atunci, dupä forma reaestru artificial&

a boierului savant Odobescu si a zelarului orâsean


250 OAMENI CARI AU FOST

Ispirescu. Neschimbat, in nuvela, n teatru, el a fost

aga: n'a luat dela nimeni i, chiar s fi vrut, n'a putut

lase nimanui nici acest dar, cu totul deosebit, al serisului

i nici dogoritoarea nAvalá a unei elocvenle capabile

sä ardrt convenlionalismul tuturor tribunelor §i

catedrelor. Un om de vedenii, cum insuO era, In padurea

parului cre-c de supt care privirile ie0au impungfitoare

ca douä fosforice flacari, o minunata oi

impresionanta

vedenie.

Nu a§a acela a carui pierdere pentru literatura o plfing

asfazi cei cari-i iartá ca a phrasit poesia pentru scopuri

zklarnice pe care ilusia lui ucigatoare le-a socotit imense

gi imperioase. Goga, care rasarise ca un nou lampadofor

poetic al milenarei lupte ardelene §i care de aceea a

fost Imbràiat ca un tank' fAt-frumos, purtator al

glasului smuls din durerile robiei, de Incelegatoarea

lume de boierie a anilor 1900, aducea cu dânsul, din

stramo§easca mo§tenire §i la el, tot ce trebuia pentrii

ca, dela uimitoarea vadire dela inceput a noului profet

din mila Dumnezeului tuturor rabdarilor, sa mearga

treptat, pe cane de 1nIelepciune ale anilor, spre §.1 mai

depline roade ale neobi9nuitei sale inzestrari. Dar lui,

dela o vreme, n urmarii.ea fugarelor satisfaqii ale pollticii,

indeletnicirea aceea careia-i inchinase primii ani, 11

pe care n'o putea tagadui, cu atât mai pulin distruge,

i s'a parut o efemer6 juarie, aproape compromiptoare,

a§a incAt nici nu-i placea ca ea sa-i fie amintitä. Corului

celor ale§i i-a preferat tunetele aclamaIiilor in care credincio0i

adev5rati nu se mai pot osebi de strigatul spre

triumf i prada al vulgului.


DOI INAINTA$I: DELAVRANCEA $1 GOGA 261

i., totu§i, pe cel care pafasise literatura ea I-a urmgrit,

dinteo iubire care nu putea sa moarã. I-a spus la ureche

cele mai frumoase taine ale ei, §i. vraja pe care o exercita

el nu venea dela idei, imprumutate, de aici sau de peste

granita, ci dela acele mistere ale ei. i ceea ce era in

adevar viu in el era aceasta obsesie a cuvântului nobil,

a comparaIiei plastice, a perioadei largi §i bogate.

Imhatrinit politice§te in neizbanda ce i se putea

profetisa, el ispr4ve§te tânär in suflet prin toate mijloacele

acestei minuni care, peste orice, ramâne poesia.

12 Mai 1938


CXXIII

UN LACOM DE A STI: D-RUL GHEORGHE

MARINE SCU

In putine ceasuri se poate vedea a9a de larnurit ce

zadarnic6 e osebirea, copilaroasà, intre batrani 0 tineri,

ca in acela al marelui inva-cat, al scormonitorului din

fiecare zi care a fost doctorul Gheorghe Marinescu,

intrat a9a de lini9tit in taina cea mare.

Din cele dintai -Liner* el a fost stapânit, imperios,

de nevoia de a 9ti. Oprindu-se asupra sistemului nervos,

ca sa ajungA en ceva, o, de fapt, a9a de pui,in!, la

cunoa9terea originilor misterioase ale g'andirii, care aceia

suntem noi, restul nefiind deal o serie de aparate me-tepigite

care o creiaza. pe &Ansa, el s'a aruncat cu pasiune

asupra marii probleme pe care a urmarit-o necurmat,

grisind in aceasta opera neintrerupta marea placere a

vie-0i.

§i

avea 0 necesitatea imparta9irii la cat de mulli a

fiecarui amanunt pe care straduinta lui exemplara il

smulsese necunoscutului. De aici conferinle, comunica/ii,


UN LACOM DE A 5TI: D-RUL GHEORGHE MARINESCU 253

calgtorii, toatà aceastA neobositg exteriorizare, care,

in loc s6-1 adânceasa in batrfinela fizick punea piedeca

procesului insu9i al imbatrânirii.

Ca nu era indeajuns ajutat de administraIia publick

aceasta-1 duret pe omul care 9i-a tot cerut, aproape cu

la crimi, marele spital modern, dar nu-1 descuraja. Trezind

in jurul sdu noi energii tinere9ti, el urma, astfel, cu o

legiune ve§nic improspàtatA, asaltul cel mare impotriva

misterului, de fapt, indescifrabil.

E astfel in viaIa lui o stralucità intrupare a ceia ce

toli vrem sâ cunotem 0 nu vom -ti niciodatà.

18 Mai 1938


CXXIV

UN NEADAPTABIL: OVID DENSUSIANU

Ovid Densusianu, care a plecat ca pe fur4 din viala

pe care n'a vrut s'o primeascâ a§a cum era 9i n'a putut

s'o domine Eqa cum el ar fi vrut, a fost, in societatea

româneasca preocupaa de attttea probleme 9i famân-

tatä de attttea patimi, un neaduptabil.

Aducea aplecarea crttre aceasta de la pArinlii s5i

1n0i,

oameni de mare discrelie, plini de inte1igent i chiar

de talent, dar, inainte de toate, feriIi de lume. Ce splendid

exemplar de romanitate ardeleanii, ci in eorp, in figurâ,

era -Mfg sau, Dacul eu parul i barba colilie, care a

fost neinduplecatul i cu toaa lumea inducmanitul,

nu din ura, ci dintr'o necesitate sufleteasa specialà,

Aron Densusianu! Ce calaret singuratec, imbatat de

vttntul culmilor propriei Inchipuiri, i-a fost unchiul,

Nicolae Densusianu, care gasise in Bucegi leaganul

zeilor elenici !

De o precocitate extraordinara, erudit inainte de dourtzeci

de ani, de o stftruir0 far& pitreche la lucrul metodic,


UN NEADAPTABIL: OVID DENSUBIANU 256

fiind nepotul acelora, 'Astra aierul de familie. 0 mare

voinla de a se afirma, de a crea si a schimba, fara nimic

din mijloacele, pe langa inteligenla pe care o avea din

bielsug, necesare pentru a se atinge scopul. Menirea

acestui nobil si tenace ambilios a fost sa fie necontenit

invins, si pentru aceasta i-a linut nacaz vieIii, indepartandu-se

de &Ansa, ca si cum subt niciun raport ea

n'ar fi fost vrednica de el.

Filolog, s'a vrut poet ; om de cabinet, a visat de un

amestec in viala politica ; si, necontenit, cu picatura de

sange a infrangerii, se Intorcea la el insusi.

0 opera senina langa un om torturat prin sentinIe

mat vechi deck insasi fiinIa sa I

17 Iunie 1938


UN SUFLET MARE S'A DUS: REGINA MARIA

Vestea de mult a§teptata, dar totu§i de necrezut, a

sosit. Romania s'a impulinat cu tot ce-i aducea ca prestigiu,

ca mandrie, ca inteligenIa §i voinIa, ca mari §i

neuitate amintiri, femeia de insu9iri exceplionale, care

cu greu se intalnesc in istorie, Regina Maria.

Toata viaIa ei a fost o taing, in care supranaturalul

aparea necontenit, uimind, dela frumuseTa anilor tineri

la imperiala mandrie, unita totu§i cu atata graIie, care

i s'a pastrat pana la sfarOt. i, printr'o tainica pornire

a sufletului care totdeauna a stat in legatura cu puterile

ascunse ale lumii, Ea, cea chinuita acum de toate mizeriile

legate de acest dureros corp al nostru, s'a cerut

sa ispraveasca in aierul -Orli pe care a§a de mult a iubit-o

fiindca a Inleles-o atat de deplin i de adanc.

Desparprea de Dansa, cea atat de indurerata in came

0 in spirit, este cu neputinIa pentru poporul romanesc.

Plecata aiurea, Ea ramane insil intre noi.

Ramane ca o pastratoare de suferinIi fara nume, cum

au fcist ale noastre in zilele mangaiate de Dansa, ca


Int SUPLET MARE SIA tin: REGINA IdARIA 57

amintitoarea necontenita de crunte baffilii 0 de sfiniite

izbanzi, pe care credinta Ei, cea tare peste orice inimg

omeneasca, le-a dominat.

20 Iulie 1938

17


CXXVI

UN SUFLET CUM NU VA MAI FI ALTUL:

REGINA MARIA

Maria Regina a Romaniei trimete de peste mormant

a cestui popor al ei, cu care marturise§te ca s'a simcit

una, astfel de cuvinte, de o sinceritate 9i o duio§ie fail

pareche, cum nicio femeie care a impodobit un Scaun

de stapanire nu a fost in stare sa le lase acelora in mijlocul

carora a trait.

Fericita fie rasa din care a putut sa se inalIe un astfel

de suflet, prin neinIelese legaturi care ajung sa dea ce

e mai inalt in gand §i mai nobil in fapta!

Regina nu ni spune, in aceste randuri care in adevar

par scrise cu sange din inima ei, nimica nou cleat doar

pentru aceia cari n'au cunbscut-o. Dar nitiodata nimanui

in deosebi ea nu i-a vorbit aqa cum o face acuma tuturor

acelora in amintirea carora cea atilt de cu dreptate

mandra de frumusela §i. de inteligenIa ei nu vrea sa

ramaie dealt ca u maica tuturora *.

Iubirea ei pentru ideie, pentru fapta, pentru ce e

frumos inainte de toate, :}i moralitatea nu e deck


UN SUFLET CUM NU VA MAI FI ALTUL REGINA MARIA 259

?

ramura cea bunã a frumuseIii, aceasta a dominat-o,

aceasta a pastrat-o, cu o a9a de nobilä Infali§are, mai

presus de furtunile vie-0i.

In aceste randuri duioase,ea pare a se plânge Ca' n'a

fost InIeles §i primit de noi dreptul celi atribuia de a

conduce aceasta %ark pe care credima ei viteaza a marit-o.

E bine ca a fost a9a. Opera de consolidare a României

avea nevoie numai de simbolul cuprins in ea §i de

binecuvtintarea pe care o putea raspiindi.

Ea plute§te astrai asupra ostenelilor noastre, 9i niciun

farmec nu poate inlfitura mai mult toate primejdiile

ce ni stau In cale.

30 mune '1938

17*


CXXVII

DOAMNA NOASTRA. MARIA IN MARTURISIRILE

SUFLETULUI EI

E greu, supt impresia atator amintiri care yin §i. care

nu se mai pot prinde de atotputernica viata care ni le-a

lasat pentru totdeauna Infipte in minte, pe and ea s'a

risipit clincolo de intelegerea noastra dureros de margenita,

e greu sil se vorbeasca de scrisul, care nici nu incape

in definitiile obi§nuite, al aceleia care §i. in acest camp

de predilectie al indeletnicirilor sale, neintrerupte 'Ana

in ultima clip6, a fost Regina Maria.

Când Elisabeta de Wied, ajunsa Doamna 0 Regina

a acestei tari, 10 scria versurile 0 povestirile, gandirile

sale despre rostul existentei 9i. actiunii omene§ti, ea

era altcineva decat in rostul ei regal. 0 poeta germana

din epoca romantica se formase departe, in tara origi-

Mlor pe care n,u le-a uitat niciodata, traducand §i natura

§i fiinta noastra in aceasta limba primordiala a sufletului

ei, §i. ea urma sa traiasca oriunde. Un sunet de ape

mari, un vuiet de padure britrank icoane fumurii ale


DOAMNA NOASTRA MARIA IN MARTTJRISIRILE SUFLETULUI EI 261

unei adolescenle staruitoare 'Ana la vrasta cununii de

par alb ca o aureola de sfanta, acesta era materialul

literar si aceasta interpretarea. Rana si inabusitul plans

de mama al celei care nu va mai putea sa sarute un alt

copil parea desfacut dintr'o existenla aerian departata.

De aceia la &Ansa, cea necontenit preocupata sa afle

o forma unor idei plutitoare si unor sentimente schilate

ca dintr'o carte in alta carte, necesitatea pseudonimului,

adeca, de fapt, a fiinlii celeilalte. A celei care ea traia

totusi mai mult cleat neceruta, aproape incomoda si

dureros stangacea intrupare regala.

Altfel la aceia care, si atunci &and se manifesta mai

hotarit femeia 0 and o nesfar0ta gralie nu putea fi

impiedecata de a ie0 la iveala pentru cativa alesi,

peste ce trebuia neaparat sa se afirme era o singura

stralucita entitate umang, de imparatesc sunet curat

si prelung la orice atingere intre aurul sau neprefacut

0 neamestecat si intre realitate.

Se puteau insela asupra acestui neschimbat fond

sufletesc oamenii din vremea mea, cari cu o deosebire

numai de caliva ani sunt si oarnenii vrastei sale, de 0

ceia ce ramane tanar in sufletele noastre care nu pot

fi jignite cu cuvantul de scadere al # batranelei* eras

la Dansa, si, prin alta biruintd, a voirqii superbe, un

decret domnesc de eterna frumusera. Puteau sa cada

in aceasta greseala cand priveau zglobiul chip de atfit

de mandra fata care in frageda inflorire a celor saptesprezece

ani ai ei era trimeasa de calculele politicii,

fara ca ea insa0 sa-si fi vazut drumul ales al vielii,

intio lara pe care o totala ignoranla, nespus de fericita,


262 OAMENI CARL AU ROST

o lasa A fie descoperita de ea insa0. Cu bereta a§ezata

qtrengare§te pe acel bogat par de aur viu care a lost

o minune a vremii, ea se uita cu clarii ochi de uirnire

bucuroasa asupra unei lumi in care s'ar fi zis ca va

aduce numai, ca atatea alte duios de palide princese,

supuse soartei lor, nevinovalie 0 supunere.

Aceia0 oameni ai generatiei pe care soarta o matura

inexorabil, dar cari, 0 in osteneli 0 in durere, inaintea

viziunii unei apropiate desfaceri de ceiace. sunt, nu

se dau biruiii 0, cu mandrie, sfideaza marea nevoie

umana, au trebuit, ca mine, sa fie miraIi cand, peste

abia trei-patru ani, in ace1ea0 vitrine ale ilustraliilor

mondiale, care nu Infali§au pe atunci chipurile abia

spalate 0 crispate Inca de surprinderea biruinlei smulse

prin revolulie ale stapfinitorilor fara legitimitatea

na0erii sau a inteligentii, un alt chip apeirea, la care nu

se puteau a9tepta: pe aceea0 blonda coama, potrività

pentru a se revarsa pe hlamida arhaicelor purpure,

apasa o coroana inflorita ca pe frescele infati0ind

Doamne ctitore ale Orientului dunarean 0 un ve§mant

imprumutat BizanIului, mort acasa, dar nemuritor

pe locurile departatei stramutari multiple, acoperea

admirabilul trup de proporiii elenice. Mirarea,

in care se amesteca 0 o oarecare nemultamire, caci

pe atunci se credea ca un ieratism necontenit controlat

de cerintele etichetei e neaparat pentru cine incorporeaza

suprema autoritate, nu era Irish' legitima. La

cei acum abia douazeci de ani infloriIi ai princesei

Mary de Marea Bretanie, fiica de Mare Duces& rusk

moltenitoare a sangelui celor mai nobile dinastii care


DOAMNA NOASTRX MARIA IN MXRTURISIRILE SUFLETULIn El 263

acuma era urma§a Mariei-Voichile din mlada frumosului

Radu 0 mAndrà solie a lui -tefan-cel-Mare, 0

a Despinei lui BAsarabA-Voda Neagoe, se desfacea deplin,

cAutAnd sä facA pe toli a inieIege ca aceasta este ea,

0 nu altfel, o atot stapAnitoare maiestate de na§tere,

Intarita de voinla ca totdeauna, 0 supt eel mai frumos

zimbet, care la &Ansa era al ochilor de nesfAr0ri marine

0 de in§elatoare seninataIi ale cerului, ea ssa se impuie.

Nu, cum se putea crede, jucAria cu formele cele mai

ispititoare, pasiunea pentru decorurile care subjuga,

urm-drirea teatralelor efecte, ci reflexul imediat, spontaneu

0 neapfirat al unui suflet n-ascut pentru Monarhie,

chiar daca sexul ei 0 imprejurarile vie-Pi 0 ale farii

celei noi li refuzau sceptrul purtat de ea Ins60 pe numele

0 pe raspunderea ei.

Astfel de suflete, in tot ce fac 0 In tot ce spun, nu

se pot ascunde. i, cAnd fac ceva, nu se pot supune

cerinçilor speciale ale lucrului pe care au ajuns a-1 face,

dar pe care-I pot schimba, 11 pot sfArma 0 raspinge,

11 pot bagateliza 0 desprelui pentru Ca, trecAnd aiurea,

cat de departe, In altä ocupwcie, sä fie Intocmai acelectfi.

Gaud se vedea treand domnila cu pletele din bosme

ca 0 lumina irealà a ochilor adAnci, nu s'ar fi putut

crede cá, ParA frAmAntarea noastrA cu viala, care din

durere da 0 margAritarele chemarilor literare, fara

experien-la care ne face ea singurA oameni, ci numai

dintr'un minunat instinct 0 dintr'o neinfranata misiune

inilialk aceasta icoanA Insa0 a frumuselii poetice va

fi creatoare de frumos altfel deck prin fiecare privire,

fiecare gest 0 fiecare cuvAnt pe care, In mai multe


264 OAMENI CARI AU FOST

limbi, care emu toate numai instrumente supuse in

loc de alte posibilitaIi de spontanee intruchipare, 11

rostea cu aceiasi siguranIa si cu acelasi inegalabil pitoresc

natural.

Stiau doar câiva, dar nu mul%i, si mai ales nu aceia cu

cari-i placea sa rada nebunatec in marea bucurie de a

se sinrci tanara i binecuvantata de toatd darurile raspandite

asupra ei, ca o chinueste in ceasurile de izolare,

and se simlea inteadevar ea insasi, nevoia de a face

ceva dela sine. *i iata c'a de-odata aparura, pentru a

merita falsele complimente ale figurilor artificiale dela

Curte, imagini de irealitate floralà, catand a birui

bogalia i avantul lor ceia ce dadea natura tnsäi in

gradinile pe care, de la Sinaia i Cotroceni la Balcic,

cu 4 Coasta de argint>> a visurilor vesnice, ea le-a

infaptuit si le-a iubit asa de mult, cerandu-le, de un

triumfator rosu de victorie i ncoronare, i langa patul

din urma al regalitalii sale. Jnaiçi crini fantastici, in

adancul carora zaceau capriciile neingaduite de forme

si aspiraliile

interzise de protocol. Era in de ceva din

filtrul suprauman din care se imbata sufletul care se

socotea ea este iobit de toate ispitele viecii ce i se inchinau

de fapt cu o ingenunchiere.

De aici, la scrisul de care nu s'au putut opri degetele

albe care stiau sa Iie fraul cailor salbateci, facandu-i

sa i se plece cu iubire, si la conducerea voinibor omenesti,

care nu odata si-au recunoscut-o stapana, nu era cleat

un pas.

L-a facut ca un lucru firese, Para stangacie si fara

p retenlie, fiind deja inceput ceia ce pana la capat

in


DOAMNA NOASTRX MARIA IN MXRTURISIRILE SUFLETULUI EI 265

trebuia sa fie : o miirturisitoare a nebiruitei sale sigurante

de sine fi indrepteitite nulndrii.

Nu putea fi vorba de o pregatire prin cultura literara

sistematica, de care a§a de larg s'a imparta§it

Inaintap regard, cu care nicio silinIa din partea sa nu

putea aduce o inlelegere, fie 0 printr'o dreapta echitate

§i printr'o compatimire de sigur datorita. Cetirea celei

plecate de acasa la primul contact real cu culture

Apusului ca sa ajunga, intr'un mediu de inganari

pasare9ti, pe frantuze§te, daca nu In a ei englezeasca, era

neindestulatoare, fiind §i nedirijata, intru cat, de altfel,

tanara princesa era dispusä, §i pe acest teren, a primi

o direclie. Avea, intre valorile secundare ale literaturii

mai noi din Anglia, preferinIile ei, §i, ferindu-se de

despotismul spiritelor mari, al sail, a§a de puternic,

se odihnea in lectura, adesea Intrerupta de nesfar*itele

vizite, in mare parte placute prin ce aducea ea insà§i

ori§icui, In frunzarirea acelor romane de nimic ale vechil

patrii, In care singura coloare e pe coperta. Iar ea,

deprinsa in toate a merge cu un pas sigur catre scop,

tanara Inca, imi cita intr'o dedicalie formula ca voinIa

sa nu-§i inceteze incordarea # pana nu se atinge scopul #,

nu admitea catu§i de pulin acea truda a revenirilor

§i refacerilor, a ingrijirilor de me§ter, a supunerii inspiraliei

faIa de cerinta abstracta §i. de impuneri meto dice

in care ata/ia mae§tri ai scrisului Inchid literatura.

A prinde momentul sufletesc in forma personal corespunzatoare,

a o 'Astra vibranta de viala §i amelitoare

de mireasma, i se parea alta placere §i aka valoare de

realizari expresive decat a cioplitorului de graiu care

0,


266 OAMENI CARI AU FOST

admirg, dar nu far& noug indoieli, ceia ce truda sa critica

a putut face din lupta cu materialul presupus totdeauna

rebel 0 aoeptfind pe ceara sa, totuO capabild de a se

inmuia, pecetea de foc a voinlii critice. Nu eu voiu fi

acela care sg nu dau dreptate scriitoarei ce se revela

astfel. .

Cu mâni upare de zing creatoare de lumi, care atarnti

numai de freamatul lor misterios, ea se apued sei depene

legenda.

0 lug de unde o Oiu Ca este oamenii obi§nuili, cari

o inchid numai acolo. Din istoria adeváratà oia prea

pulin §i nu s'a gasit, in vremea când sufletul e plastic,

cine sg i-o vriljeascg altfel. Pgstra de la &Ansa num ai

cultul mgreliilor Monarhiei in sine 0 adfincul respect,

cultul insu§i al chemgrii regale. Ori de era vorba de

ImparaIii poveoilor din care se hrgnesc §i cu care se

mfingfiie neamurile, oH de se deoepta amintirea puterii

armate a Angliei, aceia a arhaicului ceremonial bizantino-mongol

al Rusiei Tarilor, unde se simIea os din

osul dominatorilor de irciuni cu misticg misiune, ea

inIelegea a§a, pe aceasta linie, ceia ce pentru astfel de

spirite n'are, cu sine, cronologie, localizare O tabla de

materii. Dar, peste tot ce a fost O se poate i se deschidea

spagul nes/drfit al imaginagei.

In el a cglgtorit cu gAndul §i cu trupul. Un cal ngzdrgvan,

ca aceia cu caH lua in piept zgrile noastre,

§i astfel a ajuns a ne pre-cui §i iubi, era O la indemilna

gfindului ei indraznel. i, la capAt, avea o singura pgrere

de eau, reale'. §i adancg : aceia cei n'a putut merge incci

mai departe.


DOAMNA NOASTRA MARIA IN MARTURISIRILE SUFLETULUI El 267

De la regii i reginele unor fabule proprii, neimprumutate

de nicairi, infaligate In parfumuri de flori rare

scfinteieri de spade ucigage, ea a trecut la farmecul

Insugi al Varii in care fusese stràmutat i cfireia in atatea

domenii i s'a dfiruit intreagA, cerând-o gi Intreaga pentru

&Ansa. In viala obignuita de Oa. la 1916 Romania

era onesta rigiditate a regelui Carol, romanticele

distracIii ale Carmen-Sylvei, ridiculul minigtrilor sfatuitori

gi hazul tinerilor curteni mergfind, cu uniforma pe

dfingii, In patru picioare pe scumpele covoare pentru

a-i face plficere gi, mai departe, un cerc de lachei servili

gi o vagá muliime ffir4 nume din care se pot culege

doar, pentru tinere-ca gi eleganca lor, cfiteva prietene.

Acuma, &find mfindria ei de invinsfi in fireasca indeplinire

a datoriei sale se lovea cu mintea de graniIa

baionetelor Invinggtoare, lumea interzisä inviè la ea cu o

putere extraordinarà "in durerea pribegiei gi izolgrii

prin lagitate, nerecunogtinIfi i mizerie. i, in Tara Mea,

pecetluità cu o nespus fi. apasare de iubitoare voinVa,

fficfitoarea de vieli pe firul inchipuirii ere& eea mai

frumoasfi legend-a ce s'a facut din notele fundamentale,

adânc vibrante, ale Orii noastre gi poporului nostru.

0 mistia sacra se desfficea pentru &Ansa din dureroasele

amintiri gi din sperancele indaratnice. Esenla

ei o adusese de acas5. Crescutà Inteun protestantism

oficial farri care nu poate fi cineva membru al dinastiei

engleze, dar având Inainte ortodoxia slava a unei mame

care nu-gi Inchinase legea inaintea situatiei

celei nou'a,

ea avea de la Inceput o profunda religie proprie, In care-gi


268 OAMENI CARI AU FOST

cauta indemnurile cele mai puternice 0 mangaierile

cele mai mari. Pe langa 0' peste &Ansa durerea anilor

de incercare, pasiunea eroica a luptei duse 'Ana la

capat au adancit simbolul in care singur toate ale viegi

pot sci aiba' o impeicare fi sa: afle un inples.

Cu gandul spre dansul, aceia care, zi de zi, in neaparatele

ei insemnari, era obipuita a i se marturisi, cu

ce facea insa0 0 cu ce judeca din fapta altora, totdeauna

cu criteriu moral pentru a condamna 0 cu orizont

uman ca sa poata sa 0 ierte, a inchis ea ace§ti ochi

capabili sa prinda in mice clipa, elaborand-o in mistica

pricepere, o lume intreaga. i generaIiile ce vor veni,

acelea care, inlelegand deplin, vor fi capabile sa admire

mai mult, nu vor putea s'o vada altfel decat dupa

scrisul ei singur, cad viziunea magnifica nu vor fi

avut-o ca noi In vepnântul de purpurti §i aur al legendei,

iar, in ochii caH nu se pot uita, cu una din acele sclipiri

care, strangand lumina toata, lumineaza cu &Ansa zarile

imense ce se pierd in infinitul supremului mister.


CXXITIII

STANESCU

Un om ca oricare altul, dar ce admirabila pricepere

in afaceri, ce formidabila *putere de a crea! , a lasat,

de§i ramane pe urma sa o vaduva, desi are surori 0

nepoli, si, Inca o minune: niciunul dintre ei, priminduli

modesta parte, n'a avut nimic de intampinat

contra voimii celui iubit si respectat de dansii, a

lasat, zic, aproape un miliard pentru scopurile culturii

prin care, cum spune insu§i, se poate ridica a§a de sus

poporul.

Stanescu, intemeietorul 0 proprietarul atator oteluri

bucurestene, nu era nici purtatorul unui nume mare,

nici nu fusese acoperit In viaca cu astfel de ranguri t}i

situaIii de Bali simta datoria de a rasplati pentru binefacerile

primite.

A pornit dintre saracii acestui pamant §i a facut ca

d'an0i: a adâncit cat a putut mai mult brazda care-i

fusese data In sama. Si din aceste adancuri pe care

le-a despicat, iata ca a ie§it o comoara. 0 mare comoara

,

pentru poporul romanesc.


270 OAMENI CARI AU FOST

SA ne gAnclim la atfipa, mari Intre cei mari ai IAriii,

mini9tri 0 alli demnitari inalti, cari dispar i, dupä ce

au fost lAudali cu prisosinIA Inaintea sicriului lor §i

petreculi la morminte de wile romfinwi, nu se vorbegte

nimic despre lAsAmAntul kr, pentrucA in el nu

e un singur ban pentru vajnicele nevoi ale acestui popor.

Cu mAna lui asprA, feciorul de Oran StAnescu palmuiefte.

16 August 1938


CXXIX

GENERALUL MARDARESCU

Din strainAtate vine vestea incetarii din vial& a generalului

Mtird6rescu.

Ni vin in minte acele glorioase momente in care numele

acestui ofiler a fost legat de evenimente de capetenie

din istoria grelelor, sfintelor noastre lupte, la care

el a avut fericirea de a participa.

Istoria 1ns60 a ràzboiului va trebui 864 pomeneasat

adesea. Dar, pe urmd, &And a fost vorba de a ni apara

drèapta cucerire intregitoare, el a avut onoarea de a

comanda trupele romane9ti stapâne pe trufa9a Budapestà,

care era silità sà recunoasca in aceasta un act

de salvare socialà i culturald.

Cu simpatica sa infali§are, acela care era sift fie apoi

ministru de RAzboiu, a adus in fierberea cumplith a

patimilor o cinste absoluta, o cumpánire deplinfi a

cuviintului 0 a aqiunii, o culturà distins i o atitudine

de om de lume care, cu toate artelile cutarui observator

american, au impus 9i celor cari aveau sentimente mai

pulin prietenoase faIii de noi.


272 OAIIENI CARI AU POST

Pe urmä, el a avut, potrivit cu acelasi nobil caracter,

cea mai inalta cliscretie, ferindu-se de tot ce, in politica

zilnia, ar fi putut sä strice bnaginea sa asa cum o va

fastra intreaga si curath istoria.

13 Septembre 1938


LA PLECAREA MARESALULUI AVERESCU

Unul din marii domni de oaste pe cari i-a dat poporul

românesc s'a dus in lumea unde plutesc umbrele glorio9ilor

si 1nainta9i.

Alexandru Averescu nu era numai un mare strateg,

chibzuind incet, rece i sigur planuri in a &Aror executare

nu-1 putea tulbura nimic din ce agita sufletul camenilor

slabi. Nu mai trebuie amintità, inalta lui minte creatoare,

cAreia Ii datorim singura iniOativa din marele

rAzboiu i acea incredere in oastea noastrà, a9a de greu

lovità, prin care ne-am putut reface pentru a recA9tiga

mgcar onoarea. Dar era ceva mai presus de aceste a9a de

rare insu9iri pe care in acele zile de suprema incercare

nu le-a impärtit cu nimeni.

Era fibra eroicg din el 0 misterul din care venea

care inconjura orice actiune a lui.

El nu era un pregatitor de istorie, ci insg9i garantia ei.

Nimeni nu mai avea nevoiesa se intrebe: cu ce ; misterul

acela care-i strAlucea in ochi 0 care dadea o greutate

neobi9nuità fiecàrui cuvânt al lui, cuprindea in el toate

18

si


274

OAMENI CARI AU FOST

posibilitaiile. i prin el a facut acele minuni in sufletul

ostasilor care singure, peste orice pregatire tehnica,

asigura izbanda.

Sa mai vorbim de cursa ce i s'a Intins pentru a-I

prinde intr'o politica pe care el n'a voit-o de partid, dar

la &Ansa a trebuit sa ajunga? Acolo taina lui n'a mai

putut avea puterea ei magi* pentru ca ...

Pentru ca acolo nu era sufletul de soldat.

4 Octombre 1938


0 UMBRA A TRECUT (IUL IA HASDEU)

S'a amintit daunazi aceia care a fost fiica, inzestrata

cu cele mai inalte daruri, dar asupra soartei careia plutea

ameninIarea soartei neinduratoare, a lui B. P. Hasdeu.

Smulsa de acasa, ea a mers, in grija unei mame care

nu 0-a dat sama de cat poate rabda un trup §ubred,

cu toate infaliOrile sanataiii, cad slabiciunea fizica

a parintelui ei zacea intr'insa , 0, lasata sa se arunce

cu o necruIatoare pasiune asupra tuturor izvoarelor

0iinIii, ea a cazut fulgerata de cea mai nobila, dar 0

cea mai imprudenta ambiTie.

A lasat, la cei vre-o clougzeci de ani ai ei, se pare ca

Inca neimpliniti, un intreg saltar tainuit de ganduri 0

de simIiri. Gandurile, inalte 0 pline de o genial& originalitate,

simcirile, ca ale unei fete frumoase 0 bine

ce era. Iar, pe langa aceasta, scrisori.

Din aceste scrisori, lasate abia sa se intreviada inteun

ziar basarabean pwcin cetit, mo0enitorul lui Hasdeu,

d. Iuliu Dragomirescu, a tiparit atata cat sad rugam

a nu mai Iinea la o parte de public restul. E acolo un

18*


276

OAMENI CART AU FOST

prelios material, nu numai pentru &Ansa, dar ) entru

vremea ei, intr'o forma care, In ce prive§te judecata

oamenilor, e uimitor de matura.

Literatura ei, poezie 0 proza, tot in limba franceza,

odrasla marelui invälat roman fiind Ifisata in voia mediului

care a instrainat-o , e fall indoiala de o adevarata

valoare. InIe leg de o valoare literara, dar inainte

de toate de una educatoare.

In vremea noastra, strabatuta, peste aburii InabuOtori

ai unui materialism degradant, zbuciumat de

isteria petrecerilor fara masura , de curente de regenerare,

vrednice de toata simpatia, dar Inca intr'o faza

de imitalie naiva a lucrurilor de aiurea, ceea ce trebue

fetelor ce cresc 0 dela care atarna ce va fi neamul

mane, e o icoanci.

Una mai curata cleat a Iuliei Hasdeu nu se poate.

Ce e mai de pre% in aceste incereari franceze trebue

deci tradus §i infaIipt acelora care daca i-ar samana,

in suflet, ei I

21 Octombre 1938


CXXXII

UN UITAT: NERVA HODO

Dupa mu4i, multi ani se face, bisericeste, numai

bisericeste, pomenirea aceluia care a fost Nerva Hodos.

5i totusi, fara dansul n'am avea necontenit la ndemânà

acel admirabil mijloc de informaiie care e Bibliografia

romoineascci peche, stiinlifica si tot odata artistica

prezintare a acestei carli de odinioara care e una din

mandriile noastre. loan Bianu, care o iscaleste in primul

rand, s'a sprijinit exclusiv pe munca subordonatului

§i colaboratorului sail.

La multe alte lucruri asupra-i a cazut sarcina, cu

tiina sau fara stiinla publicului care se folosea de

bunavoima lui. Grele sarcini de familie I-au legat, frupiedecandu-I

de la lucrari personale, de tiparirea corespondenlei

diplomatice franceze, in care si-a inchis o

parte din viala, din acea chinuita viaia care I-a dus

atat de curand la prapastie.

Dar cu clispariçia lui s'a pierdut omid. Omul care era

acuma peste treizeci de ani unul din fruntasii tineretului.

Ace la care, cu sangele mostenit de la tan', de la


278 OAMENI CARI AU ROST

bunicul dupà mama, popa Balint de la 1848, era un

hotarit caracter 9i care, cu ingrijita sa cre9tere, impreuna

cu familia Davi lla, era un perfect cavaler.

In ultimele licáriri ale unei frumoase minli el saluta

idealul de unitate româneasa pentru a cárui infaptuire

porneau ostaqii.

...A fost dintre acei credinciqi cari n'au vazut Invierea.

1 Novembre 1938


C X XXIII

UN CREATOR DE TARA.: ATATURC

Puterea in ve§nica izbire cu orice greutaIi, energia

neistovitä care nu credea ca ar putea-o opri In loc orke

impotrivire omeneasca, firea uria§a careia-i placea tranta

cu orice protivnic 0 rival, a platit legii neindurate a

vielii omene§ti birul de care nimeni nu scapa. Imparatul

neincoronat al Turcimii §i-a dat sfar§itul, inteo ultima

sforIare de a inlatura moartea care de mult 10 aplecase

faIa spre dansul.

Osta§ de chemare 0 de meserie, rtimas ala in ciuda

amestecului in politica 0 cetirilor inghilite cu aceea§i

lacomie ca in orice voia a-§i insu§i, el n'a vazut dealt

linta, peste orice ar fi trebuit sa calce, 0 o singura cale,

dreapta 0, daca trebue, cruda, spre &Ansa. Mila era

straina de dansul, ori daca era vorba de oameni ori daca

inse0 puterile divine trebuiau tagaduite 0 izgonite din

suflete. A anulat o religie care domina de aproape o

mie de ani pe ai sai, a facut praf orice autoritate istorica

0, reprezintant fanatic al neamului sau, aka vreme

sprijin al unor idealuri straine: arabe, persane, romano-


280 OAMENI CARI AU FOST

bizantine, nu s'a gândit la trecut cleat pentru a ridica,

adânc convins, cfifa qtiinVa putuse avea, Oa la indepartalii

HitiIi.

Europei i-a luat formele de civilizaIie pentru un popor

care cu greu I9i va insu9i spiritul ei, cu totul deosebit,

dar nu s'a prezintat ca ucenicul bucuros c'd invald bine

lecIia, ci ca mai bàtran creator al principiilor acestei

civilizqii, pe care cu o grandioasa naivitate 9i-o anexa

In numele strdbunilor, reali sau InchipuiIi.

Astazi, In afar& de insà9i energia unei rase taxi, o

mare problerna se pune: creatura va putea ecr supravieçui

creatorului?

21 Novembre 1938


CXXXIV

JAMMES, VIRGILIUL FRANCEZ

S'a stins In collul sau de provincie un mare poet

francez care a avut curajul sa ramdie provincial, 0 de

aceea a fost un mare poet.

Acest Bearnez de sulit muntele care se ridica In spatele

cetalii de na§tere a lui Henric al IV-lea, 0 el, pang

la sfar0tul zilelor sale, un simplu i vesel Bearnez, s'a

simit acasd la dansul numai in aceste vai, al cdror

verde adanc nu samana cu acela al niciunei alte # pod-

gorii i>. Ce putea sa insemne pentru dânsul, chiar daca

acolo se creazd notorietalile 0 se glorifica celebritatea,

Parisul màre i haotic, plin de zgomot 0 de zarva,

in care pentru ca sa intunece albastrul cerului se lupta

ceata cu fumul i, manatà din urma de grijile-i grele,

fiina omeneasca are a§a de pulina vreme sa zambeascd !

Adevarat nou Moise dupa talmacirea lui Michel Angelo,

rasfiranduli barba de fluviu supt beretul base,

acest q

cm dela %ará> a InIeles pe vechiul Latin care

a cfintat viile i campul 0 a dat Invalaturi intemeiate

acelora cari ca j dansul Vor avea mo0oara i un suflet

capabil s'o Inleleaga i s'o iubeased.


282 OAMENI CARI AU FOST

Intr'o limba de o perfect& limpeziciune, fAra sforIare

pi fára pretenlie, l'asand sã curga domol un vers cu

sunetul ca al unui susur de pârau, el calla, ca n Ecloge,

une ori, alte ori ca in Georgice de ogor, lucruri care

sânt ale tuturora 0 de aceea intrec cu mult ceea ce;

prin cugetare rafinatä i mfindrà simlire, a ajuns sa fie

numai a chtorva. i dintr'un trecut care n'avea nimic

solemn au ie9it figuri care par coborite dintr'un dipfan

peisagiu al lui Puvis de Chavannes.

Nu e de mirare cà acela care a avut aria SA ingrulue

uneia din fiicele sale drumul manfistirii unde sã i se

hichidA tinereIa a crezut intr'un cer locuit de puterile

sfinte 9i Ii s'a inchinat cum faceau ai lui din mo0-stamo0,

aa Incat, pentru dânsul, sufletul impcat, astfel

se infali§a sfAr9itul care ne a9teapa:

Si,

cAnd voiu merge, Doamne, spre Tine-atAta cer:

SA fie serbätoare pe cAmp ca i pe cer.

Aceasta, i acolo, e singur dorul mieu.

Doresc atAt: Ca drumul sA fie cum 21 vreu:

Spre raiul unde stele se vAd

18 Noemvrie 1938

i ziva mare.


UN VREDNIC MARAMURX8EAN:

ALEXANDRU TIPLE

Acum, &and Romanii din Rutenia sub-carpatica se

cer alipiIi la Romania mai curand deck sa ramaie legqi,

intr'o forma sau alta, de protivnicii lor seculari, pe and

Budapesta oficiala 10 striga tare pofta de a se lega,

peste dan9ii, cu Polonia Inteo continuitate de hotare

careia, firqte, i-am refuzat concursul, pleaca dintre noi,

Inca tândr, unul dintre pulinii Maramurapni de-ai no9tri

cari, pe vremea ungureasca, au arkat un interes deosebit

pentru mica lor Tara, pentru trecutul 9i. poporul ei.

Dela Artemie Anderco, ale carui admirabile note de

student din anii 1870 le-am tiparit fara A se fi manifestat

vre-un interes pentru ele, nimeni n'a lucrat mai

mult ca scriitori preocupaIi de aceste locuri 0 de acqti

oameni deck Alexandru Tiple 0 loan Barlea, dintre

cari cel dintai ne pkasqte.

Pe and parintele Barlea a strans pretutindeni prin

biserici notele de viala romaneasca pe care ne putem

sprijini 0 astazi 0 le-a tiparit intr'un volum deosebit


284 OAMFNI CARI AU FOST

din o Studiile i documentele *

mele, celalt cleric, Tip le,

a inceput cu cercethri istorice tiparite ca tezd n ungure9te

§i a urmat cu o adunare bogatá de cfintece cäreia

cu ata/ia ani In urma i-am inchinat o cercetare plina

de recunoa§tere.

Pentru unul i pentru celalt, guvernele române§ti,

darnice i fatà de tràdâtori dovediçi, n'au argtat piinfi

astazi niciun semn de inlelegere

18 Noemvrie 19384

i de mulVamire.


FICADARU...

Comunicatul spune ca avocatul Fagadaru, impreuna

cu doi complici, incercand sa fuga de supt paza, a fost

impu§cat. Numele complicilor nu se dau, dar ce se spune

despre dansul se poate aplica §.1 celorlalli.

Fagadaru era un avocet, un intelectual roman, ridicat

din stratele adanci, permanent sanatoase, ale Romanilor

din Ardeal. Numele lui, dela Idgeiddu, care inseamnä,

acolo, carciuma, arata coborirea dintr'o famine de mici

negustori sate§ti, prin care s'a ridicat o oarecare burghezie

romaneasca, aqa de necesara naliei, pretutindeni.

Aqa sunt lucrurile acolo, in a cel vepic ameninlat

Ardeal, unde mai suntem 0 cu atatea alte neamuri,

incat nu e putere omeneasca, fie ea cat de mica, de care

sa nu avem nevoie. E un lucru scump orice suflet de

Roman. i, oricate parveniri le-am vedea zilnic, alaturi

de merite care raman nerasplatite, in de ob§te, in aceasta

%al% de adevarata democraIie muncind tot se poate

ajunge la ceva.


286 OAMENI CARI AU FOST

FAgAdaru a crezut ins& cA el, de care nu s'a auzit pang

acum, era menit sA nu se Incurce In umila muna de jos.

A voit, aa dintr'o data, sA guverneze. i, cum nu se

putea pe calea obi9nuitA, a recurs la revolulie. La forma

ei cea mai salbatecA: distrugerea in massa. In adevAr,

ce mare ideal: aruncarea In aier a Clujului prin nimicirea

cu bombe a Uzinei de gaz !

Cu atA greutate se %in astfel de a9ezAminte, i tot

din munca miilor de mii de 4( ffigAdari b! 5i cei cari puteau

sA piarA erau tot oameni ca deinsul, mulIi din ei RomAni

adevAraIi. i la gran4a, pentru o a potoli anarhia )),

soldatul ungur.

5i

mA intreb: cum s'a putut schimba mintea oamenilor

.pAnA intr'atAta, IncAt asemenea fapt sa fie cu

putinIA la un Roman, un bun Roman, un Roman cu

coalA romAneascA?

9 Decemvrie 1938


CXXXVII

TREI PRIETENI AI NOgRI

(HERTVIK JARNIK, PAUL COLLINET, GLIXELI)

Aproape in acela§i timp trei dintre cei mai buni prieteni

ai unei naIii, in general pulin cunoscute 0 adese ori

grosolan batjocurite, ne par5sesc f5rä ca in acelea0

locuri sA fi ràsgrit, din lumea mai noug, oameni capabili

s5-i urmeze pe aceasta linie.

Mai sânt la nOi de aceia careli mai amintesc, din cele

Cateva apariIii la noi, pentru conferin/e sau festivittili,

de bätranul Urban Jarnik. Masiv §.1 hirsut, cu ni§te ochi

de o nesfarlita blfindela in acea busnata faIrt rotunda,

filologul ceh, care, dinteo calátorie in Ardeal, uncle intalnise

pe Andrei Barseanu, legAndu-se intre ei o colaborare

pentru strângerea §i publicafea poeziei populare,

prinsese o trainica iubire de noi, n'a incetat pâna la

sffigitul vielii sale sa ni-o dovedeascfi prin tot fill/4dmintul

sail. Ca o tradiIie scumpa, el a lásat aceasta

grijA de tot ce e românesc fiului sau Hertvik.

Prof esor la Brno, acesta, care a introdus limba noastra

totdeauna in cursurile sale de filologie romanica §i,


288 OAMENI CARI AU FOST

pentru a strange legaturile intre cele douä neamuri, a

intemeiat si o societate de filoromâni, care-i va supravielui.

Nu 1-am mai vazut dela razboi incoace ca sa-i

afata'm c'd n'am fost nesimlitori la atata gand bun ce-1

simleam necontenit indreptat spre noi. Extrema lui

sfialk care-1 facea asa de simpatic pe fiul care n'avea

energia ofensiva a tatalui, 1-a impiedecat singurd de a

face acest drum.

Venit in Romania cu prilejul unui congres de bizantinologie,

juristul Paul Collinet, cercetator de o po triva

al dreptului roman si al sintezei juridice bizantine, istoricul

scolii de drept dela Beryt, s'a simlit de atunci

legat de noi. Studencii nostri &eau la el sfat si sprijin,

si nu era un profesor oaspete roman la Paris pe care

sfi nu-1 gfiseasca si sa nu-1 aducâ in casa lui primitoare,

impodobita cu atatea amintiri de arid. In ultimul timp

grele suferinli fizice indoiserà statura dreapth a acestui

voinic Gal cu barba rosie de druid, fara ca, intalnindu-1

la congresele de care nu se putea despgrIi, sii se fi putut

ba'nui un asa de apropiat si subit sffirsit.

Mai mult s'a stins in Polonia, unde, dupa un lung

exil, neexplicabil, pe care 1-a suportat cu greu, i s'a

ingkluit sa se intoarck profesorul Glixeli. De pe cand

nu era Inca decanul Universialii din Vilno, el se ariaase

bun prieten al nostru, venind si la Valenii-de-Munte,

pe o vara intreagk pentru a Iinea in limba franceza

acele dare lecTii de literaturà polona care au 0 fost

publicate in limba noastra. De aceea, cand a fost sd


HERTVIC JARNIK, PAUL COLLINET, GLIXELI 289

aleagA un adapost, a venit drept la noi. Cu o foarte

modest& Insarcinare la Universitatea din Bucure9ti, el

s'a consacrat a9a de mult studiilor române9ti, hick a

pregatit un studiu adâncit asupra 4 Invacaturilor lui

Neagoe Basarab *, promiland qi o ediVe a lor, mai lungsa

truda, care de sigur nu va ramtmea pierduta.

29 Decemvrie 1938

19


CXXXVIII

CORRADINI

Povestea lui Corradini, prieten al genera-Pei moldoveneoi

de la 1840, apoi dispArut, care a tiparit Les

chants du Danube, inteo frumoasA ediIie, a râmas si

pan& azi neispravità. Poeziile lui le cetiam, copil, in

casa parinteasca, dovada cA s'au rAspandit mult. Acum

aflu la anticvari Inca un exemplar, incomplet.

Versurile sunt frumoase. Ar face onoare oricaruia din

poeTii romantici francezi ai timpului. TanArul autor e

de sigur Francez, dacA nu de na9tere, cad Moldova-i

e patria (A la Moldavie), dar de educalie. InsA bucaii

ca acelea pe care le inchinA Romei:

Regarde ton forum, deserts silencieux:

Il semble regretter le culte de ses dieux.

Car il veut saluer des legions guerrieres:

11 veut voir des exploits et non pas des prieres...,

urmat de rfispunsul Romei, arata legaturi suflete§ti puternice

cu Italia strAbunilor, cu aceastà eternfi 0 sacra Roma

insa0. Aceasta, de0 Roma nouri, a preolilor, dovede0e


CORRADINI 291

elocvent ca 0 forma crwina, mfingfiietoare a suferintelor

omene§ti, Ii re rostul.

Corradini e un poet al iubirii. Iubirea pe care o antà

nu e de sub alte ceruri. Cand 19i chiama u iubita Zulnie

a, nume oriental, care nu e rar in societatea boiereasca

de atunci a Moldovei singure, aceasta aratfi unde

i s'au trezit cele mai dulci

sim/iri.

Obipuita filosofie de tristetà lamartinianA ii dominA

insg, 0 ea repetà cu monotonie condamnarea unei viei

reale care nu poate multumi un melancolic suflet de

Rene.

El n'are de ce se prinde. Când intituleaza o bucath

La patrie, e vorba de razboaie 0 de revoluIii de aiurea,

de undeva din Apus, 0 el apare ca un u exilat *. E vorba

probabil de un 1848 francez. Aiurea (p. 71 i urm.), el

apare ca o s

tângra victim-à a, lipsit de mama (Si j'avais

une mere), < departe de un frate iubit, departe de pragul

patern a, ducând o amintire de u mormânt a. Doar dacrt

soarta i-a facut favoarea de a a-1 arunca pe rarmuri mai

frumoase a, dar nu afra aici cleat o singurd prietenii,

acea Zulnie pe care .i-o rape§te moartea. 0 Stella insà,

in mijlocul petreceriIor, pe care le descrie, I-a cucerit

0-1 %ine. Ea-i aminte§te insk nu de Moldova, ci de aceea0

Italie, in care, la Venelia,


292 OAMENI CARI AU FOST

lucitoare o, 4 tristele manastiri cu cruci scanteietoare *,

4 dulcea suflare o. Nu lipse9te amintirea 4 marilor Voevozi*

biruitori peste Turci §i. Tatari, cu Moldovenii lor,

o in vinele carora curgea sangele vechilor Daci *, 0 tot

trecutul ei de Incercari §i suferin-ce de pe urma navalitorilor,

dupa dispariIia lui tefan-cel-Mare, 1i trece poetului

Inainte. Nimeni, nicio putere suzerana o n'a ocrolit

sora creqtina o. Dar iata ca vine noua vreme, cantata de

noii poqi. Cum prin razboiul din Orient, al Crimeii,

o un mare popor *, FranIa napoleoniana, anunlä un

viitor, o puii de vulturi lumino0 I9i vor lua zborul o.

Dar Indata e bucata prin care Corradinili ia ramas

bun dela aceia cari-i sunt o compatrioli *, caci el pleaca

In Fran/a, parasind tot ce era trecutul, rudele, eaci

# parents >> nu pot fi, dupa cele ce Insu§i a spus Inainte,

tatal 0 mama, sora o prea-iubita *, mormantul mamei,

care in Un nom, arata ca se chema Ecaterina,

o braIul mangaietor o. Iubirea pentru cealalta Iara 11

chiama acolo de unde-i vine gloria napoleoniana, trezitä

de aducerea rarna9ile1or Imparatului. Iubita e insa aici

alta, un sau o 4 M. J. C. D. B.*, punctul dupa

A e o gre§ala, de sigur , formula In care o D. B. o ar

putea fi un 0 de B(alche?).

Enigma ramane Irish% Fiul de Moldoveanca 0 de Italian

undeli va fi ispravit zilele? Probabil de board' in

acel Paris, unde-insuf}i prietenul Vasile Alecsandri, care-i

inchina o duioasa amintire, nu 1-a putut regasi niciodata.

12 Ianuarie 1939


C XIL

PIU AL XI-lea

Un dominator Pontifice, gata A infrunte, ca un Grigore

al VII-lea, toate furtunile, reluand o luptà ca a lui

Leon al XIII-lea, dar, in acéla timp, un setos de cunooinli

necontenit noi, pe care le cauta oriunde, 0 in

bietele mele reviste din Bucure0i, de la cari cerea numerele

lipsà, un bibliofil idea' pgreche, in care trfiia bibliotecarul

de la Milano 0, peste aceste 2nsu0ri de Imparat

aparnor al Bisericii sale romane 0 pacificator al lumii

invràjbite, de cArturar neobosit, un suflet de blând'a

poezie idilica, hranit din toate mizeriile 0 ináltat prin

toate idealurile omenirii careia ii intindea indemnul WI

0 mângaierea sa de bun pArinte in ceasurile cele mai

grele.

Acesta este biltrfinul cleric ale cârui rAm4iIe pAmilntelti

s'au coborit in cripta unde-1 a§teptau inainta0i.

Credinla in nemurire e suprema aspiraIie a sufletului,

in care ni-i ru0ne sa recunoa§tem acela0 joc de organe

ca al celor mai umile dobitoace. La unii e o iluzie aproape

disparentA, la al/ii o viziune de neintreruptà continuare


294 OAMENI CARI AU FOST

a unei personalitaIi pe care, vai, o §tim cum s'a format.

Dar 0 pentru cel mai hothrit negator nu se poate sa

nu apara andva in ceasul suferinTelor cele mai grele ale

omenirii fantasma nemuritoare a aceluia care a vrut

atfita bine 0 atata fericire tuturor.

19 Februarie 1939


CXL

BARONUL GUILLAUME

I-a fost dat vechiului §i atat de bunului prieten al

/arii noastre, baronul Guillaume, de atalia ani ministru

al Belgiei la Bucurqti, sali ispraveasca, a§a de rapede,

zilele aid, intre aceia pe cari, prin sangele mamei sale,

ii putea privi ca pe ai sai. 0 moarte aproape fulgeratoare

1-a smuls de langa solie 9i copii, rapind atator prieteni

tot ce era inteinsul ca nesfar§ita bunatate 0 capacitate

de a inIelege §i. de a chibzui mice.

Cand 1-au luat de pe catafalcul de la biserica Sfantului

Iosif, unde s'au spus inaintea sicriului duioase rugaciuni

franceze, ni s'a parut a unul dintre noi pleaca,

far& putirga de intoarcere, in strainatate...

Pentru ca nu numai se cobora dintr'o Roman* pe

care tatfil sau o cunoscuse ca domni§oara de onoare la

Curtea lui Carol I-iu, alcatuita dupa a Imperiului napoleonian,

cu atragerea mladicelor din cele mai nobile

familii. Dar aceasta Gradi§teanca venea dinteun neam

de frunta§i boieri de la Gradi§te, dintre cari unul, Badea,

a fost parcalab de Ffigara sub Mihai Viteazul, ca ajutator


296

OAMENI CARI AD FOST

§i el la liberarea Arclealului. Cum sa nu se fi sinrcit

stranepotul acasá la el in Romfinia intregite. I

A§a de strans legat a fost Guillaume tat-0 de mediul

romfinesc care-I cucerise cu totul, incfit in anii de petre:

cere in mijlocul acelei fine aristocralii, acuma distrusà,

s'a pus, cu un deosebit zel, sa alcatuiasc . o bibliografie

a istoriei Românilor, care §i asfazi se afla inedità la

Academia Romfinà.

, odatâ cu neuitatul nostru prieten, pleaa oarecum

de aici §i stramo§ii români, ale cgror frumoase portrete

Impodobeau palatul, astAzi trist de pustietate, al Legaliei

belgiene...

21 Februarie 1939


CXLI

INAINTEA UNUI MORMANT

(GHEORGHE TITEICA)

In marginea cimitirului plin de amintiri, langa rapa

careli a§teapta alte ram4iIe omenwi, a fost coborit

acum doua saptamani un om care nu va putea fi inlocuit.

Despre ce a fost profesorul Gheorghe l'ileica pot vorbi

speciali§tii in studiile matematice, §i cea -mai stralucita

dovada a valorii sale a fost, acum caliva ani, invitarea

la Sorbona pentru a da acolo lecIii intr'o ramura de

§tiinIa pentru care nu se afla nicairi unul mai competent.

De sentimentele ce se aveau pentru dansul in strainfitate

marturiseau legaturile, de stransa prietenie ce pastrau

cu dansul, vechiul elev roman al Scolii Normale

din Paris, cu u§ile inchise strainilor, fo§tii lui colegi. lar

/Ayala de flori revarsate asupra sicriului sail arata cat

de iubit era el in cercurile unde i se cheltuise ataIia ani

invalamantul.

Dar casa lui de om public era Academia Romdal.

Acolo, secretariatul fusese multi vreme al strictei gospodarii

create de hursuzenia lui Dimitrie Sturdza, om


298 OAMENI CARI AU FOST

grozav la socotelile marunte in toate domeniile. # Degetul

magic * cuprindea in el o intreaga corectitudine 0 o

disciplina cu fiori. Parvan, plin de mari planuri romantice,

s'a apzat in acel rost cu ganduri de transformari

revolutionare, intiparite de personalitatea lui navalitoare.

A trebuit l'iteica pentru ca secretariatul academic pe

cinci ani, menit a-i apartinea pe vieata, seili capete o

definitie care va rcimcinea.

Academia e o bogatd§a seapatata 0 pradata de Stat,

care-i face rnila din and in cand. Din ce-a avut i-au

ramas mai mult griji 0 indatoriri. 0 nesfar0ta staruinta

0 un simt al imprejurarilor se cere pentru a le stapani.

Firea de Oran rabdator 0 staruitor a lui Titeica

a putut s'o Lea.

Dar cum a gospodarit el acolo e nu numai o lectie

de finete, ci una de inalta morala.

22 Februarie 1939


CXLII

IMPARAT, PATRIARH 1 PAPA

(DUP.& MOARTEA LUI PIU AL XI-lea)

Cu disparitia b6tranu1ui de profundà cugetare de la

Vatican se simte in lume lipsa unei instal* internationale

pe care n'o pot inlocui ereqiuni recente §i artificiale ea

acelea de la Geneva sau de la Haga, care cu pre§edin-pi

lor schimbâtori, oratori §i juri9ti, n'au mAreata intrupare

umana care e de nevoie pentru a rosti sentin-cele

a§teptate de cei mull.' eari, ast5zi, sunt # Insetali de

dreptate *.

La acest rang inalt fatfi de toate popoarele, nu numai

faIa de catolicii obracluirii sale, s'a §tiut ridica Sfântul

Scaun roman.

Dintre toate instagele # a toatfi lumea * el s'a pAstrat

singur inteun rol care intrece pe cel religios.

In nevoia de a fi condusA, judecatà 0 macar mangfiiata

in durerile ei, omenirea a Incercat 0 cu alte puteri

capabile de a Indeplini o astfel de misiune.

A dat, In domeniul politic, Imperiul §i, in cel bisericesc,

in fala 0 Impotriva Romei pontificale, Scaunul nou, al


300 OAMENI CARI AU FOST

Patriarhului din Constantinopol, §i el 4 ecumenic , adic6

pentru toatà fala pAmântului *.

Dar gi Impgratul §i Patriarhul au alunecat dela chemarea

lor.

Cel dintai s'a lásat prins de mediul oriental grecesc,

apoi de cel grecese singur. i, Inchizfindu-se In margini

na-ponale, de fapt, n'a mai putut fi aceea§ putere de

drept. i Inca mai mult Patriarhul, devenit dela cucerirea

otomaná §eful na-cional al poporului grecesc.

Dar toTi Italienii cari au ajuns Pontifici au Inàbu§it

in ei glasul sangelui §i aceasta li-a menIinut un prestigiu

care nu cere astazi numai 'Jed t Papa neitalian.

2% Februarie 1939


CXLIII

PATRIARHUL MIRON

Departe de ai sai, intre straini, binecuvantat de un

preot ortodox care nu e al naçiei sale, s'a stins de pe

urma unor lungi osteneli, cu mult prea grele pentru un

trup care, cu toata infalisarea voinica, era subred, acela

caruia o soarta ca in pctvesti si ca pe vremea minunilor

i-a menit in casula de Orani din parlile Top liTei sa

ajunga episcop, Mitropolit Primat al unei Romanii Intregite

peste nadejdile cele mai nebune ale acelei generaIii

ardelene, care nu era revolulionara, rasturnatoare si creaware

prin jertfa, apoi primul Patriarh roman, Regent al

aceluias mare Stat si, in sfarsit, puterea duhovniceasca

sub a carii prestigiu moral s'a putut preface din temelii

asezarea noastra constitulionalá.

La toate aceste lucruri nu se gandea acum vreo patruzeci

de ani supIirelul, frumosul si elegantul asesor consistorial

Ilie Cristea. De o intelectualitate aleasa, vorbitor

de insusiri mari, unind simplicitatea formei cu nivelul

inalt al gandului, el era de sigur, atunci, la Sibiiu, figura

cea mai distinsa. De ate ori era vorba, intr'o biserica


302 OAMENI CARI AU FOST

far& ierarhi de o pregatire culturala deosebita, de la

Mitropolitul Metian la Vladica Pap de la Arad, Mangra

singur care era Insa vitios, facand o exceptie,

spre dansul se indreptau ochii 0 astfel, cu insuOrile

0 greplile ei de gust, marea zidire a Mitropoliei de la

Sibiiu sub calauzirea lui s'a Mout.

Ajuns episcop la Caransebq, el a gasit acolo o traditie

in care n'a putut intra de fapt niciodatfi. A dat

0 peste vremi grele, and oamenii Bisericii noastre erau

cu capul sub cutit 0, neavand fibra unui Inochentie Clain,

a facut ce putea face un om discret 0 bland.

La Bucure0i, unde venise ca sol al Unirii, 9tiu eu ca

n'a fost cu totul u§or a-i dobandi mitra lui Antim Ivireanul

0 a lui Grigorie dela Caldaru§ani. La ai no0ri,

cu vechi datine de calugarie, Ardeleanul aparea prea

laic. Dar el a biruit peste clevetirile spuse 9i scrise prin

nobleta infati§arii sale, prin adanca-i cumintenie 0 prin

putinta de reprezintare cu totul superioara a Bisericii.

Prin astfel de insuOri se poate zice ca, fara a conduce

Regenta, in care a 0iut sa se fereasca de orice imbatare

de sine, a salvat-o moral. i, adus de imprejurari

la un rol revolutionar, nu s'a dat inapoi dela nici o rdspundere,

dar n'a pretins sa impuna in domeniul politic

o autoritate care era de alta esenta.

Un fiu nobil al taranimii noastre, cu infatipre de

print din vechiu neam, se duce acolo unde-1 a9teapta

o judecata suprema de care nu are a se teme.

8 Martie 1939


CXLIV

CAZUL GASTER

Moartea octogenarului invalat dr. Moise Gaster aduce

inainte, pe langa amintirea unei opere care nu va putea

sa fie uitata, in cele doua domenii unde s'a intins, 0

amanuntele, desigur neobipuite, ale 4 cazului Gaster *,

adeca al raporturilor pe care raposatul, plecat senin la

vrasta patriarhilor evrei, cu cari samana 0 la infalipre 0

la mentalitate, le-a avut cu Romania 0 poporul romanese.

Ele merita sa fie rechemate In minte 0 formeaza

o invaratura, o mare invalatura de inIelepciune 0 noble-0

pentru coreligionarii 0 conalionalii sai.

Nascut aici In 1856, el a trait intreaga vreme a luptei

pentru organizarea Romaniei 0 capatarea independen-cei.

Studii serioase in Germania i-au ingaduit A se ocupe

in limba germana de subiecte de folklor, ca t Judecata

strugurelui*, povqtile noastre in comparmie cu ale altor

neamuri, t §olomonarii*, cateva de filologie chiar, adaugandu-se

sinteza, inchinata romane§te, a t literaturii populare

romane *, spre care era atras atunci 0 spiritul scotocitor

al lui Hasdeu. De pe urma unor asemenea


304 OAMENI CARI AU FOST

lucrfiri el ca9tigase stima 9i prietenia invaIaIilor

romani.

Iata insä ca, in a doua faza a guvernarii lui I. C.

Bratianu, and s'au expulzat pentru a face placere la

Budapesta 9i iredenti9ti ardeleni, legaturile lui Gaster,

care era 9i un ebraizant In ziarul Egalitatea, luptand

pentru impamantenirea in masa, a adus izgonirea lui,

alaturi de persoane care nu i se puteau pune, pe departe,

alaturi.

Scos din -Ora na9terii sale, a blastarnat-d el, a urmarit-o

cu ura ? A facut ca, mai tarziu, Lazar Saineanu,

care, plecand de buna voie, pentru ca. Urechig i-a stricat

impamântenirea, a rupt orice legatura cu %am a carii

limba pretindea Ca n'o mai cunoa9te?

De loc. Si-a dus in exil comoara de manuscrise, din

care a scos o vestita Crestomatie 0 materialul unei Istorii

a literaturii romane9ti, vanzand acele manuscrise, nu

Muzeului Britanic, ci Academiei Romane, a redactat pentru

Ministerul de Instruclie un raport despre invaIiimantul

in Anglia, a venit dupa razboiu ca sa indemne

pe ai sai la patriotism 9i a murit mergand sa faca la

Oxford o conferinIa despre scrisul nostru.

11 Martie 1939


CXLV

0 POMENIRE TRAINICA (PATRIARHUL MIRON)

Au inceput slujbele pentru acela care in via-ca mai

noua a poporului romfinesc a fost sortit printr'o mare

§i grea porunca de sus a indeplini sarcini ca acelea, in

clipele ginga§e ale Statului roman. Dar, dupa ce se vor

auzi cuvinte, care e de dorit sa fie vrednice de acela

langa al carui pat din urma se vor face §i dupa ce se va

pierde in acest posomorit vazduh de capricioasa primavara

miresmele odata cu cantarile pe care nu ne-am

priceput a le curali §i prescurta, ce va ramfinea?

Aceea§ intrebare mi-o puneam, fara folos, atunci cand

ne-a pärasit acea minune de inteligenfa §.1 voinVa, de

care nu s'a putut desparli pana in clipa din urma nici

darul unei a§a de nobile frumuseli, care a fost Regina

Unita Nalionale. Am propus unor oameni totdeauna

grabili

o alegere kqeleapta din intinsa ei opera, pentru

ca s'o aiba fiecare §colarila §i, in casa ei, fiecare fan.

Eu am spills, eu am auzit. Nu s'a facut nimic.

Aceea§ propunere o fac, azi, §i Ministerului de Culte §i

Sinodului, cu care Patriarhul Miron a §tiut sa umble

20


306

OAMENI CARI AU FOST

cu atilta blfinde-p, chiar cand era de rostit o voin1,6

hotarità. Rdposatul mare ierarh era un cuvântator de

adânc6 InIelepciune, pastrfind tot stilul bisericesc Ina%

tinat, dar aclaugind o mare cunoa9tere a vieIii 9i ce

putea sgt-i deie o culturg care nu era vasta 0 variata,

dar, ceea ce e foarte rar, perfect asimilata 0 topità In

personalitatea sa. L-am .auzit Iânga sicriul lui Mihai

Viteazul, 1-am auzit ca . Regent tratând probleme de

istorie §i politick 1-am auzit punind fali§, curagios chestiunea

cople§irii evree9ti. Pretutindeni era in adevar invrt-

Otorul de sus, cum fusese, ca tfinär, invalgtorul de jos.

Ar fi apárut un prim volum de discursuri. Nici eu

nu 1-am vdzut. El trebue reluat In alte condipi naIionale,

§i intregit cu alte cuvântdri, Ong la cal:JR.

Astfel el va vorbi multà vreme tuturora cu glasul de

InIelepciune de care acest popor are atAta nevoie.

14 Martie 1939


CXLVI

GRIGORE TABACARIU

Un ziar de provincie anunIA inmormantarea, undeva,

inteun sat McAllen, a profesorului Grigore TabAcariu.

De mulIi ani 1-am cunoscut pe acest pedagog zelos,

care era legat de 9coa1A nu prin consideraIii de carierà,

nici prin dorinla, a§a de ffispandita astazi, de a parveni,

ci printr'un sincer, cAlduros i statornic devotament.

A autat sa invedereze o chemare in acest domeniu,

unde avea i parerile sale proprii, printr'un lung §ir de

publica/ii, carIi, bropri i reviste, care s'a oprit numai

acum &alive ani. Le scria intre multe griji, neincurajat

0

aproape despreluit, 0 le tiparea cum putea in continua

lui grade.

Al 0i, mai pregatili cleat dansul, pot considera cu o

ingAduinra miloasA acest zbucium care a fost tragedia

omului bun §i harnic, care credea cã ar avea 0 el un

lucru de fecut pe lume. Cei cari au fost in atingere cu

dansul au inIeles cat de mult neajunsurile, care se pot

vedea u§or, se datorau unei viei nenorocite, a carii

soartA-i era parcä scrisA pe fard.

20*


308 OAMENI CARI AU POST

Acum in urma avea un rost in noile crealiuni. Era

Ma indoiala prea tarziu. i aceasta ne aduce la constatarea

marelui nostru defect: de a risipi puterile.

E enorm de multa nevoie a lucrului in aceasta Iara.

Nu trebue sa se Tina seama In valorificarea puterilor de

o superioritate sau de o rara distincIie a lor. Nu e om

cu bunavoirrp care sa nu poet& folosi In aceasta mare

si grea opera de a ridica pretutindeni, in orisice, nivelul,

Inca destul de scazut, al Orli. Prquite si bine asezate,

si for/ele mai slabe Inca se indeamna si dau ce nu se

spera dela ele.

E vremea acestei mobilithri generale a sufletelor.

19 Martie 1939


CXLVII

UN OM DE BINE: TEODOR COSTESCU

In aceste zile care au inceput cu grele ingrijorfiri 9i

au ajuns la o mare, nebiruit4 hotArire a naliunii Intregi,

cu Domnul Tara 0 cu äranii ei in frunte, pleach dintre

noi un dureros obosit care de multi ani cerea sn-i fie

iertate de soarta suferinlile desfivânitei plifasiri de singur

pe lume 0 ale bolii care-i rodea trupul.

Teodor Costescu a fost, intr'o epoca de fraze goale

de lupte zgomotoase §i zadarnice, un om de cuminli

realizfiri. Acest Oltean de veche rasa', solid Infipt in locul

muncii sale binefficfitoare, n'avea defecte care sunt unite

cu insuOrile, a§a de mari, ale rasei noastre in aceste

locuri deschise vfintului generos al mfirii calde. Era incapabil

de gest, de atitudine, i mintea lui limpede §i

cumpfinitil se ferea de ispita, u§oarfi, a cuvintelor mari.

$i

tfinar pfirea Inca impovfirat de ani, ca 0 cum pe

umerii lui ar fi fost toatfi apasarea nenorocirilor i rabdfirilor

noastre, i vorba lui parea a vine de la un intreg

neam cu pazfi in tot ce gfinde9te 0 face.

La dinsul, gAnd i faptfi erau tot una. Fapta In mijlocul

poporului, alt popor deck al intrunirilor publice

qi


310 OAMENI CARI AU FOST

0 pentru popor. Tinta lui era satul model, intilrit

0 luminat, care el poate face Statul asigurat pe deplin.

colile lui, a§ezramintele lui, aceasta-i era vieala 0, &And

famase fard tovarg§6, aceasta i-a fost marea mfingaiere.

Totu0 acest om de migala stgruitoare nu era deloc

lipsit de ambi-Oile mari, dar In acela9 camp al Inva-pturii

nalionale. i Séverinul se va mândri totdeauna

cu ce au putut ridica, din piaträ, carIi 0 end, neintreruptele

lui osteneli.

Oraple au nevoie de patroni nemuritori. Pentru acest

ora Teodor Costescu a ocupat locul.

28 Martie 1939


CXLVIII

NUMAI UN PROFESOR BATRAN:

GHEORGHE MATEESCU

Aflu din ziare ca, la 45 varsta foarte inaintata, a incetat

din viata profesorul valcean Gheorghe Mateescu.

M'am uimit afland ca trecuse de mult, In retragerea

sa de pensionar, de 9aptezeci de ani. Eu il vad ca

pe vremea .cand la Valenii-de-Munte mi-am Infiinlat

tiparniIa cu naiva credinla ea lumea are nevoie de carp

§i anume de car/i curate 0 bune, a§a bleat ma facusem,

pe lânga tipograful ce sunt 0 pana acuma, §i corector

, eclitorul unor lucrari de care m'au scapat numai

flacarile din 1916 ale ocupaliei nem-Mti, care mi-au

nimicit tot depozitul. Atunci a venit la mine un om

Inca tartar, inalt 0 voinic, cu un caiet de balade populare

din acele paili ale Oltului, In frunte cu o varianta

curioasa a legendei intemeierii Argeplui. Carticica a

aparut, ne9tiuta ca de obiceiu cu tipariturile de acolo,

de supt teascurile mere.

Va fi adunat 0 mai cleparte dascalul dela Ramnicul

Valcii astfel de vadiri frumoase ale sufletului popular?

Se poate. Dar mi se pare ea nu s'a mai Imbulzit la tipar.


312

OAMENI CARI AU FOST

Era un om cuminte, care 0-a dat samii de ce cere,

de ce se cumpara §i de ce se gusta.

Sunt mulIi oameni ca dansul cari Incep cu avant §i

ispravesc aqa pe tacute, in vreun colt de Ora, numai

ca n4te profesori batrani. Ceva mai greu e de cine persevereaza.

In aceasta privinfa, §tiu §.1 eu ceva.

17 Aprilie 1939


CIL

UN MARTIR AL STIINTII SI DATORIEI:

GHEORGHE LONGINESCU

Vechiul meu prieten Gheorghe Longinescu s'a dus la

Foc§anii na§terii sale ca sa se a§eze pe veci langa mormantul,

plans indelung de lacrimile sale, al fratelui, profesorul

de drept Stefan, de care-I lega, ca §i de ceilalli

fii ai negustorului foc§anean, admirabile sentimente de

familie care nu mai sunt din vremea noastra.

Nu s'a §tiut cleat de un cerc restrans ce a fost viala

acestui om de bine. 0 groaznica tragedie pe care el a primit-o

cu atitudinea unui erou care era in acela§ timp §i un

perfect ere§tin, impacat cu sarcina care cazuse asupra lui.

De tanar Inca, el orbise aproape cu totul. 0 iluzie de

vedere laterala. Un altul s'ar fi cufundat in intunericul

desperarii sale. El insa a luptat.

Chimist pasionat pentru studiile sale, el a facut, decenii

intregi, sa i se ceteasca din carlile §i articolele pe

care nu le putea petrece cu ochii. Si a dictat cercetari

proprii a caror tiparire n'o putea supraveghia.

Si a fost el oare pentru aceasta un om amarit §i aspru,

cautand sa-0 rasbune pe alIii ce patimea dela nemiloasa


314 OAMENI CARI AU FOST

soarta ? Din potriva, nimic nu i-a putut turbura seniniitatea.

Daca une ori setea de dreptate 11 Indrepta dare

oamenii violenIi, era de-ajuns un cuvemt de rechemare

al unui prieten ca s'a revie la desavarsitul echilibru al

unei vieli frumoase, care, In ciuda suferiaplor din urma,

se va fi incheiat cu un zimbet ca al oamenilor din antichitate,

pe urma carora cälca.

19 Aprilie 1939


CL

UNUL DIN VREMURILE BUNE:

ETTORE PAIS

Tarziu aflam, intr'o vreme and ce se aude e triumful

zilei de azi 0 ameninlarea zilei de mane, disparilia

marelui batran, vizionar al lumilor antice, cu tot ce

aduc cu dansele ca seninatate sufleteasca, Ettore Pais,

glorie a cugetarii poporului italian.

Pais nu era un istoric al Romei 0 al Italiei antice,

carora li-a inchinat o puternica opera inaintea careia

nu se Infalipaza ca invingatoare marea erudiIie Iinuta

la curent a lui de Sanctis 0 a lui Be loch. El era de f apt

un Roman.

Un Roman din cele mai bune vremuri. Un ganditor

din vremile Republicii, un orator din Forul liber, un

predicator de nobila filosofie ca a lui Marcu-Aureliu,

un legionar in lupta pentru adevar 0 dreptate. Aceasta-i

insuflele9te pagini care nu sunt nici archeologie, nici

inventariu, sec 0 sterp, de institulii.

Roma era Insa pentru el, nu un altar parasit pe care

A fi pus cununile florilor noi, ci un templu in care


316 OAMENI CARI AU FOST

se serve9te. far preotul firesc al cultului sacru era ins110

rasa lui.

In cAutarea ei, el a rds'arit la noi, cu faIa lui de preot

al trecutului, §i cu gestul larg de orator latin. i eine

nu-i iacelegea cuvintele, toate cuvintele, era stettbAtut

de un fior ascultându-1. Caci pentru noi toll, prin el

se refacea, pe acest pámfint al ei, Roma.

21 Aprilie 1939


CLI

DESPRE RE GELE CAROL I

Inaintea Palatului Regal, chuia i se deschide o largh

perspectivfi, cu toate imprejurdrile grele in care traim,

stä sa se a§eze, statuie vfajità. de cel mai priceput -COmaciu

sufletesc al psihologiilor umane prin arta sculpturii,

Sfirbul Mestrovici, chipul calare al Regelui

Carol I.

Aceastá comemoratie, care nu se poate m'firgini la

un simbol material 0 care nu poate cuprinde numai

manifestfiri verbale, oricAtà sinceritate s'ar gäsi in ele

§i oricfitg noutate in ce prive0e intrebuinlarea cuvintelor

ar sta la indemfina mwerilor graiului, trebue s'a

caute, când este vorba de un sapfinitor de larä, de un

domn de neam, un indoit sens: acela al sufletului sail

insu0 0 acela al misiunii adevArate 0 precise pe care

a indeplinit-o in conducerea unei societaci omene0i, in

partea largà pe care situalia sa i-a putut-o atribui in

aceasta croire 0 uruffirire de drum.

Ceteam, acum in urmä, intr'o conferinra a raposatului

I. G. Duca, in care el culegea din Memoriile sale, rfimase


318

OAMENI CARI AU POST

nepublicate pana acum, cu tot interesul pe care de sigur

trebue sa-1 cuprinda, ffind vorba de un factor atat de

amestecat in viala noastrà politica, o paging, in care

el 10 arata impresia pe care i-a produs-o Regele In momentul

cand, dui:4 plecarea lui Maiorescu, la capatul

zbuciumului, pe care istoria va sà-1 judece aspru,

al Romaniei in Razboiul Balcanic, partidul liberal, in

care Duca juca Inca de atunci un rol a§a de important,

fusese chemat la putere. El vorbe9te de felul rece in

care a fost primit noul Minister, de singura injoncIiune

facuta noilor sfatuitori ai Coroanei de a depune obi9nuitul

juramant, de cuvintele ironice, taioase chiar, care

au fost adresate unor mini0ri, cari i se pareau Suveranului

de atunci ca nu corespund intru totul, prin

vrasta, prin capacitate, prin moralitate, sarcinii cari li

s'a atribuit, unul ffind prea tartar, altul prea nou In

meseria de care se apuca, un al treilea prea amestecat

in rosturi de acelea care pot sa-1 faca banuit de urmarirea

ca ministru a unor interese personale.

Duca, foarte bucuros ca el a scapat de partea pe care

o a0epta din aceste critici, cu atat mai ferite in forma,

cu cat mai dureroase in fond, cauta cu acest prilej solemn

sh descopere ce era In fundul sufletului lui Carol I.

I s'a parut di are inaintea sa un fost militar prusian

care nu 0-a parasit niciodata apucaturile de odinioara,

care deci, de0 se ridicase dupa o boa% grea 0 era evident

slabit, cauta sa se inIepeneasca intr'o atitudine de

comanda 0 care avea In privire, In cuvinte, In felul chiar

de a se mira 0 de a merge ceva care reprezinta elementul

indelebil din intaia sa pregatire acolo la el, in Prusia.


DESPRE REGELE CAROL I 319

Duca nu spune dad( parerea aceasta despre Regele

Om, care a fost 0 Regele tinereTei oamenilor din generalia

mea, pulintel mai veche deck a tfinkului ministru,

a fost sau ba schimbata de Imprejurfiri.. Memoriile lui

ni vor spune poate ceva In aceastä privinTa. Acei cari

au cunoscut pe Carol I inainte de aceast6 sceng 0 acei

cari au avut onoarea, pe care n'o pot uita, de a se impárt60

nu odatà de momentele de vfiditä 0 adânca

sinceritate ale unui suflet care, Impotriva pgirerii acestui

martor, nu recurgea totdeauna la mijloace dibace de

a-0 ascunde cugetarea, intrebfind cum ni se spune in

acea paginä, despre lucruri pe care le 9tia, numai pentru

a vedea ce se gase0e ',n adevfir in sufletul aceluia pe

care-1 avea inainte, toli pot sfi aduca insa o mkturie

Impotrivg.

Militar? Da. Romanii ziceau: vivere est militare,

t viale este o ostä9ie *, 0 fiecare trebue sfi ni facem un

suflet de osta9, incerand sä atingem acel ideal suprem,

pe care 1-a realizat casta domnitoare in Iaponia 0 care

constitue Carla acestei naliuni: a primi datoria cu mice

prel, a o indeplini cu mice rise, a infibuqi sentimentele

umane care se revolta impotriva acestei porunci aspre,

a nu Infki9a nimfinui o bucurie 0 o durere care te privesc

pe tine insuIi, acesta este de sigur un inalt ideal, pe

care sufletele in adevfir nobile cauta sfi-1 indeplineasca.

In fiecare chi:4 Carol I se voia, se silea 0 izbutea a

fie astfel. Vorbe0e 0 Duca despre ochii aceia mici,

a1ba0ri, ai Beauharnaisilor, din care el venea dup4

mama, ochi cercetatori 0 cari puteau parea feci ca oIelul;


320 OAMENI CARI AU FOST

§i se poate vorbi §i de acel glas al sau, in care cauta

sa nu se manifeste pornirea inimii, dar, pe Panel cevede

cineva la un om §i asculta dela dansul, se desfac, pe cai

ne§tiute de ce numim noi §tiinta, manifestari suflete§ti

adânci §i secrete, pe care, in adancul sau propriu, prin

mijloace tot a§a de secrete, le intelege eine are intr'insul

omenie.

De sigur, ca prin disciplina pe care §i-o impusese, prin

acea cautare de prestigiu care este un sernn deosebitor

al tuturor Suveranilor din vremea sa, incunjurându-se

de acea pompa pe care Napoleon al III-lea a §tiut s'o

intrupeze mai bine §i s'o raspandeasca asupra tuturor


DESPRE REGELE CAROL I 321

A9a trebue sh se inIeleagh, socot eu, psihologia lui

Carol I. Plato§a era de ncel stralucitor: protivnicii nu

0iau unde este incheietura zalelor ; ea era ins& acolo,

0 anumite gesturi ale lui o vhdeau. La Ia0, child s'a

desvelit statuia lui Vodd-Cuza 0 eu, inch destul de thnhr,

plin de evlavie pentru curajul aceluia care riscase tot,

cad nu avea datoria de a intemeia o dinastie, ceea ce

fixeala o deosebire esenlialh intre IndrAznelile lui 0 lungile

indoeli 0 zhbave 0 grelele accepthri, contra chrora se

lupta toath con0iinIa sa, ale aceluia care a dat regalitatea

ereditarà, faceam lauda cuvenith Domnului care

timp de §apte ani a fost, pe un tron shpat de patimi

politice, mucenicul chemarii sale, Carol I nu s'a simlit

schzut prin aceasth glorificare 0 nici prin cuvintele mele

din urmh, child uram Regelui ca, atunci child nu va

mai fi intre noi, sh se poath zice despre dfinsul, in toath

sinceritatea, ceea ce in acest moment zic despre inaintapl

shu, ci mi-a trimes printr'un adiutant, pu/in capabil

de a indeplini aceastà misiune cu discrelie, asigurarea

eh acest discurs i-a plácut, ceea ce nu spusese de

discursurile celelalte, in care era numai lauda aceluia

care sthpanea in acel moment, 0, child, la urmh, am

simlit Ian& mine, duph defilarea luptatorilor dela 1877,

fiino, cu totul neweptath 0 surprinatoare, a Regelui,

care vroia personal sh-mi spund, ceva, el a mers phnh

acolo, incht, child, influenlat de atmosf era servilh a timppului,

am faspuns la cuvintele de prquire venite asupra

mea prin observalia eh:


322 OAMENI CARI AU FOST

N'a fost un caz izolat acesta, ci de atatea ori eu, care

nu i-am fost ministru gi care nu aveam nimic sa-i cer

gi caruia imi era gi atunci indiferenta orice ridicare

gi coborire in viala publica, 1-am auzit aratandu-gi

profundul desgust fa/a de neonestitatea gi imoralitatea

pe care era silit sa le tolereze acela care raspundea

intr'un moment lui Alexandru Badarau, care

ii prezinta o lista de numiri determinate de interese

ale politicii practice, atata: daca fiecare, luandu-i pe

rand, sunt oameni buni, pentru ca, la urma, printr'un

gest pe care nu gtiu daca Badarau 1-a inleles, sa agtearna

cea mai desprquitoare iscalitura pe care a dat-o vreodata

un Suveran. Erau momente gi de duiogie in legatura

cu dansul, ca atunci and atatea iegiri din ceremonial

gi din eticheta se produceau subit gi cuvintele

rasunau parintegte pentru acela care, cu tinerela lui,

statea inaintea Suveranului.

Aceasta pentru ce era Carol I in el insugi, aga cum

se infaligeaza gi in aga de frumosul testament, care ar

trebui sà fie inscris pe piedestalul marelei statui ce i

se ridica, fiindca acolo ca omul inaintea morcii igi exprima

gandul sat' cel adevarat, pe care, daca 1-ar fi

manifestat, erau destui cari a calce regalitatea in picioare.

Care a fost, acum sensul acestei Domnii?

I s'a spus de unii, cari vedeau numai aparenIa: Carol

Ingaduitorul. Nu era calificalia cea mai nedreapta de

care s'a impartagit el in via/a. Erau al-Pi cari, deprin0

cu risipa unei aristocraIii, care s'a ruinat prin aceasta,


DESPRE REGELE CAROL I 323

9i cu iubirea pentru rosturile din afara, carora li sacrificau

tot ce viala dinauntru trebue sa cuprinda, priveau

ironic la uniforma veche, Intoarsa pe dos, a aceluia, care,

in felul acesta, a dat o mare leciie de simplicitate oamenilor

generaliei sale, 9i, and, de pe urma crearii domeniilor

regale, care erau o necesitate 9i au devenit o adevarata

9coala pentru Iaranimea dimprejur, Regele a

Inceput acolo o gospodarie cum nu se vedea aiurea,

au gasit prilejul de a arunca gluma, pe atat de u9oara,

pe cat de necuviincioasa, a Regelui care 4 fabrica branza *.

Prin astfel de atitudine 9i-a creat popularitatea cineva,

de un darz egoism 9i de o raid brutalitate, care a fost

singurul sa nu fie iertat de indulgenla nemärgenita a

Suveranului ofensat 9i prin urmare fu osandit la o

Inchisoare pe care a evitat s'o faca, pentru a se intoarce

inapoi in %am sa 9i. a se a9eza in primul rand al candidaIilor

de Minister: Gheorghe Panu.

A se crede ca, nu 0 Carol Ingaduitorul*, ci 6 Carol

Rabdatorul #, cu ce dureri suflete9ti a 9tiut el singur

9i n'a spus nimanui, a trait ca un oportunist, pentru

a se bucura de strfilucirea qi de avantagiile materiale

ale regalitalii, a se crede &A, In momentul care i-a placut

mai mult din toata viala lui: acela cand s'a desfacut din

mijlocul oamenilor politici pentru ca sa se &eased nuniai

Intre osta9i qi sa faca a scanteia pe campiile Bulgariei

luciul stralucitor al sabiei romane9ti care de multa vreme

nu ie9ise din tea* el cauta numai pentru o glorie placuta

mice Suveran 9i el nu facea altceva decat a urmeze

spiritul epocii sale, este iara9i a nu-1 Inlelege. Domnia

aceasta a avut multele ei 9ovaieli 9i alunecari 9i reveniri,

21*


324

OAMENI CARI AU POST

pe care este liber cineva sa le interpreteze ca venind

din influence straine, dar cine crede, cum o face Duca,

atunci and spune a Regele care a voit totdeauna intinderea

granicilor României §i care in ultimul timp s'a

rostit cu toata hotarirea impotriva politicii austroungare

in Balcani, el care a mers pang la refuzul cel

mai neted opus rudei sale din Germania atunci and a

lost vorba de o participare la o agiune ofensiva pornita

din Viena 9i Budapesta, a fost sincer and in Consiliul

de Coroana a cerut sa se execute tratatul de alianIa

cu Centralii, ceea ce era pentru dansul o datorie de onoare,

dar numai o datorie de onoare, 91 a el ar fi avut

nevoie de lec-cia dela Mama pentru ca a vada a Germania

nu poate invinge 0 a a sarit in glitul lui Ion

Bratianu pentru a-i mulcami a i-a evitat o gre9ea1a,

lucrul cu totul strain de firea mandra a acestui Domn

de -Cara, nu vede un lucru, care acesta formeaza unitatea

intregii acestei Domnii.

A vrut o -car& mai bogata, mai luminata, mai respectata

de toata lumea, a vrut-o incununata de biruinca

pe ampul de lupta ; a patruns in el mandria

unui intreg trecut, pe care I-a cercetat, 1-a respectat

0 1-a iubit, dar linia unei aqiuni care a cuprins aproape

jumatate de veac, aceasta s'a desfacut din primul moment

In care a primit Coroana de vasalitate, fie §i numai

formala, pe care i-a oferit-o Cara prin Ion Bratianu §i

prin alcii, 0 din prima clip& and a pus piciorul pe pamantul

unei -cari care 10 avea steagul ei, armata ei,

legile ei, tradiciile ei, dar care totu§i era privita dela

Constantinopol ca


DESPRE REGELE CAROL I 325

mane*, de0 aceasta formula se acoperea In anume moment

de simulari oportuniste.

Pentru el n'a vrut Carol I legatura cu Constantinopolul

otoman? De sigur ca da. Ace la care se cobora

dintr'un neam de cavaleri straluciti ai evului mediu,

acela care era patruns de sentimentul de demnitate

al naliunii de unde venea, inteun moment de mare expansiune

a ei, dar pe cai care erau inteadevar de drept,

a simtit dureros orice amintire a unor legaturi pe care

le socotea ofensatoare pentru sufletul sau insu0. Dar

independenIa pe care o aveam de fapt 0 cu atat mai

greu o simIeam tagaduita de drept, independenIa aceasta

a voit-o el pentru -Ora Insa0, 0 aceasta independenIa

el i-a dat-o, In atatea momente el a aparat-o, 0, and

statea A porneascá marea furtuna care a prins lumea

Intreaga, zguduind-o din temelii, Ia 1914, 0 falä de

Rusia 0 fa/5. de Austro-Ungaria 0 faia de Germania

insa0 el a linut sii se 9tie cà aceasta este o lard care se

cdrmualte de sine ci independenla, c4tigata odata, trebue

aparata In fiecare clipa.

Ea se cere aparata 0 astazi, fqa de furtuni mai mari

deck. 0 acelea de atunci, 0 mai primejdioase pentru

via-ta libera a nqiunilor, pentru viaia demna a Statelor.

Intre marile taine ale istoriei omenecti este 0 aceea

ca oamenii cari au trait odinioara indeplinind o misiune

rasar din nou ca amintire tocmai atunci clind este vorba

de a se apara opera lor. Carol I vine la vreme pentru

a ne aminti lucruri pe care mulci le-au uitat, pentru a


326 OAMENI CARI AU FOST

impune cu simlul lui superior de demnitate, ceea ce

oameni cari n'au tot ce poate de rasa, stramo9ii, pe cani

el i-a avut, uita prea u9or: ca moartea moralti a unei

naliuni, prin parasirea neatarnarii sale, nu este deck

cel dintai pas pentru moartea ei materialà.

Mai 1.939


CLII

ULTIMA SOLIE A LUI GO GA

0 nobila solie de poezie o trimite peste rnormAnt 0.

Goga prin culegerea Din larg. 0 mfindrà afirmare a

rostului s'au in Profetul. AtAtea minunate versuri, dar,

pentru prima parte, nu venind din viala bag 9i, ci mai

mult plutind de-asupra ei.

Oratorul, prozatorul, abundent 0 furtunos, rupe inclqtarea

poetica a versului. In 'Ayala comparaciilor e

ceva care anuruca nelini§tea noiii poezii. Poemele sunt,

dupä uncle adnotgri, anterioare inc5. anului 1916. Se aflä

apoi 0 fasunete din durerile ci ingrijorárile Razboiului.

0 Hora * nu are Insd In ea sufletul acelor ceasuri: e un

Alecsandri cam vechiu. 0 satirà cu /inte apropiate 9i

marginite urmeazà.

In faIa ciocnirilor de vorbe 0 de forme ce limpede

se desfacur6 insa, Muck& pleacrt dinteo adevAratà §i caldfi

sin-I-Pre, desf4urându-se in largi valuri ritmice, bucata

Departe! Poate ci Din viarci, cu aluzie la propria fràmAntare

a poetului. Dar nu e aceea0 pornire vibrantà

gi In celglalt poem de iubire patima9ii, Sufletul. Tot aca.


828 OAMENI CARI AU FOST

de puPn in cele ce urmeazà, §i in falá se ridia eterna

rugaciune atre idealul femeesc din Eminescu. Dar, and

e vorba de a inchide inspiraPa in margenile aceleia§i

idei, ca o invalaturd rasare Ranzura intetrziata. Un sonet

puternic inchegat e Apus.

0 clip& de inseninare la 1929-30, sub ceruri striiine,

dà poeme din cele mai frumoase. E o odihnd de fericire,

care creiaza, poate mai mult deck patima furtunoasg,

poezii. Inspirà mai pupn caricatura ora§elor de

bal. Taina inspirdrii n'o pot vraji nici rarile intfilniri

cu satul.

ca o prevestire, # Cântecul morPi la fereasträ #.

11 Mai 1939


CLIII

ACEEA CARE A LIPSIT: REGINA MARIA

De la admirabila demonstraIie de putere ostarasca,

plina de sincer avant 0 de o adevarata veselie, care s'a

desfa§urat de inaintea noastra, urnplandu-ni

inirnile de incredere 0 de mandrie, a lipsit

Cineva.

Cineva a carii umbra o simIeai pretutindeni. In gradMa

Cotrocenilor, pe care ea a iubit-o ap de mult si

in care e, pentru totdeauna, a§a de prezenta, incat la

trecerea iute a trasurii, 1i se parea ea sta sa apara inalta

si

sprintena, cercetand toata zarea cu lurninoii ochi

alba§tri a§a de poruncitori. In acel palat, acum pustiu,

in al carui balcon mijea alba fantasrna a fiinIei sale

disparute. i, tot a§a, intre acei osta§i, de cari i-a fost

legata, ei, urma§a atator viteji i domni de oaste, sufletul

intreg i pe cari nu odata i-a invaluit cu privirea

ëi ocrotitoare, mandrii de ce au fAcut soTul i fiul ei ca

sä asigure printeinsii %am pe care atot de adânc a

iubit-o.


330 OAMENI CARI AU FOST

Cfind a trecut regimentul ei, cu cifra s Regina Maria #

intipAritri in semne, gAndul atfitora a mere recunoscfitor

dare &Ansa, 0 i-am facut 0 ei partea in ceea ce ni-a

dat voinla tare a acelora pe cari i-a iubit ca tovara0

de via0 0 ca mamti.

18 Mai 1939


CLIV

N. CONDIESCU

Generalul Nicolae Condiescu, care s'a despartit a9a

de brusc din mijlocul celor cari-1 preluiau pentru netagaduitul

lui talent 0-1 iubeau pentru inima lui neobi9nuit

de buna, era printre noi un tanar prin izvorul continuu

de dorinla a crealiunii 0 de necesitate a imparta9irii

suflete9ti.

Prieten al Regelui, prieten din zilele grele, cand pulini

# saruta buzele amare #, credincios fara afectatie 0 cu

despretul oricarui folos, model de caracter devotat 0 de

nobila francheta, fara nimic din bizantinismul 0 fanariotismul

a9a de obipuite In toate timpurile, el a fost

adevaratul om de sfat, cum rare ori ii afla Suveranii.

Notele lui de calatorie, scrise cu prilejul marii calatorii

in Asia a Printului de Coroana, uimesc 0 prin cultura

de care dau dovada 0 prin finela observatiilor, iar

romanele de mai tarziu arata o deosebita putere de

observaIie, cu directie totdeauna satirica.

El va rasa una din acele amintiri pentru care 0 foarte

tarziu Inca rasare de la sine lacrima.

18 Iunie 1939


CLV

EMIL SOCEC I BIBLIOTECA POPULARA

A BUCUREgILOR

De mult uitat intr'o societate vioaie, prinsa in prefaceri

iui, s'a stins, zile acestea, Emil Socec.

S'a 0iut spune despre dânsul trecatorul rol politic

pe care I-a jucat in 1931-3, subt intkiul guvern ffirá

caracter politic: pe and presidenlia Senatului se

incredinta d-lui Mihai Sadoveanu, care nu 9tie ce e u po-

litica # 0 a dovedit, In mai multe prilejuri, a nu ctie

nici dupa aceia, Socec a fost onorat cu vice-presiden-

-Oa aceleiaci Adunkri. Pe urmg, nemukamit de tovark0i

sfii de credinIi, ci tocmai pentru cà nici el nu ctia ce

este


EMIL SOCEC SI BIBLIOTECA POPULARA 333

mai ales el a condus, cu multa pricepere 0 iubire de frumosul

slovelor 0 alcatuirilor, tipografia.

El care fâcuse atatea carIi ale altora, a inIeles apoi

ce n'a mai Ince les apoi nimeni In aceastà a§a de mare

Capita la, In care nu se cete§te: ed e o onoare pentru un

astfel de ora§ mergAnd spre un milion de locuitori sa

aiha o biblioteed populara. El a intemeiat-o cu carci

intr'ales. Iar publicul a fost a§a de rar, Incat, cu un sentiment

de adânc 0 definitiv desgust, Emil Socec a lichidat-o

: volumele, jupuite de legaturi, s'au vândut apoi

la anticvari, de 0 le-ar fi putut cumpAra Prim Aria, continutind

ea aceastä biblioteca.

Ar fi fost o datorie pentru &Ansa. Ce s'a facut altfel,

e numai un a§a de modest Inceput. In stilul larg al

crea-ciunilor de astazi, opera lui Emil Socec trebue reluatà,

fárà a-I uita pe dfinsul.

6 Iunie 1939


TABLA DE MATERII

Pag.

I Un b5.tran erou: Axentie Sever 5

II Unul din ultimii mari boieri de neam: tefan

Grecianu 8

III D. M. Sturdza 11

IV Gheorghe Chernbah 13

V Vicariul Gherasim Domide 14

VI Eugeniu Voinescu 15

VII Ioan Stravolca 16

VIII Nicolae Balmo§ 17

IX Generalul C. I. Bratianu 18

X Grigore tefiinescu , 19

XI Profesorul Agura 22

XII Generalul Gheorghe Manu 26

XIII Generalul Bud4teanu ,. 28

XIV Gabriel Monod 30

XV D. Ghica 32

XVI Temistocle Bocancea 33

XVII Nicolae Dobrescu 34

XVIII Piu al X-lea 36

XIX Regele Carol I 38

XX SAptimâna Regelui Carol I 41

XXI Cuvantarea despre Regele Carol I 55

XXII In amintirea lui Carol I: A trecut soarta .

. 61

XXIII Regele Carol I In presa bulgara 63


336 OAMENI CARI AU POST

Pag.

XXIV André Rime 65

XXV At. Marienescu 66

XXVI Metropolitul Joan Metianu 67

XXVII Ioan Motet 69

XXVIII Tiberiu Popescu 70

XXIX Doi oameni din vremea mai veche (Generalul

Bengescu Dabija si Prof. I. Ralet) 71

XXX Profesorul $tefan Petrovici 73

XXXI Jose Echegarray 75

XXXII Georges Ohnet 76

XXXIII I. C. Frimu 77

XXXIV Ernest Haeckel 78

XXXV Vasile Podeanu 82

XXXVI Ermete Novel li 83

XXXVII Spiru C. Hasnas 86

XXXVIII Vasile Damian 87

XXXIX Septimiu Albini 89

XL Mircea Christian 90

XLI Doi martini: Lascar Lutia si Virginia Stoicescu 91

XLII Ioan Scurtu 94

XLIII Lord Northcliffe 96

XLIV Doctorul Petru Bucsan 98

XLV Pierre Loti 99

XLVI Damian Dnaganescu 101

XLVII Duce le de Luynes 103

XLVIII Un prieten al Romani lor: Georges Fazy 105

XLIX Ioan Papiniu 107

L I. Ursu 109

LI Un cugetator ales al Sasilor din Ardeal: *tefan

Ludwig Roth 110

LII Abate le Charles, profesorul Gheorghe Popovici,

profesorul Mihai Rfiscanu 113

LIII Than Vidu 115

LIV Episcopul Iacov Antonovici 116

LV Constantin Hamangiu 118


TABLA DE MATEMI 837

Pag.

LVI CuvAntare la moartea lui Constantin Hamangiu 119

LVII Iacob Negruzzi 121

LVIII Genera lul Scerbacev 123

LIX .Aristide Briand 125

LX Ottokar Czernin 127

LXI Presedintele Doumer 129

LXII Albert Thomas 130

LXIII SfArsitul zburAtorului Ionel Ghica 132

LXIV Regele .Alexandru al Iugoslaviei 133

LXV Paul Bourget 137

LXVI Un ctitor: Trandafir Djuvara 139

LXVII Un profesor de regalitate: George al V-lea . . 141

LXVIII Rudyard Kipling 143

LXIX Roman Ciorogariu 145

LXX Episcopul Nicolae Ivan 147

LXXI In jurul comemorArii lui Hasdeu 149

LXXII 0 regina de ateva luni: Sofia de Wied . . 151

LXXIII Pierre de Nolhac 153

LXXIV Marea DucesA Victoria 154

LXXV De ce trebue comemorata Regina Elisabeta .

156

LXXVI La moartea lui Venizelos 158

LXXVII Un modest: Alexandru Ciura 160

LXXVIII Un istoric de arta: Victor Roth 162

LXXIX G. M. Murgoci 164

LXXX Un mArturisitor: Maxim Gorki 166

LXXXI Un om din cei vechi: Protopopul Nicolae Borzea 168

LXXXII Un interpret de frumusetA si armonie: Cesar Papacostea

170

LXXXIII Un rázec moldovean: Gheorghe GhibAnescu . 172

LXXXIV Un initiator: C. R. Mircea 174

LXXXV Moartea unui Invatat: Profesorul Ion Borcea . 176

LXXXVI Au ispasit (Zinoviev i Camenev) 178

LXXXVII Fiul omului (Primo de Rivera) 180

LXXXVIII I. Pop Florentin 182

LXXXIX 0 bona Rom Ana basarabeana: Domnica Donici 184


338

OAMENI CAM AU FOST

Pag.

XC Iuliu Valaori 186

XCI Meillet 188

XCII Un visätor In afarä de vremea lui: Papanastasiu 190

XCII Un mag al banului: Zaharoff 192

XCIV Simbolul dela Satu-Mare (Vasile Lucaciu) . . 194

XCV Pirandello 196

XCVI Un om care a murit de durere: .Unamuno 198

XCVII Doi baieti viteji: Mot.a. si Marin 200

XCVIII Un preot din vremea veche: Protopopul Campeanu

202

XCIX Un ctitor de gospodarie romaneasca: Partenie

Cosma 204

C Unul dintre cei vechi ai noltri: Tiberiu Popescu 206

CI Amintirea lui Petru Liciu 208

CII Amintirea lui Al. VIAlprtfi 210

CIII Poklewski-Koziel 212

CIV Un capitan de industrie: Roman Capatana . . 213

CV Generalul Teodor Tautu 215

CVI Gaston Doumergue 217

CVII La sicriul unui geniu italian: Marconi 219

CVIII 0 femeie de mare isprava: Lidia Sismanov . 221

CIX Un intelept al lumii s'a stins: Masaryk . . . 223

CX Lupeanu-Melin 225

CXI Cei trei mucenici: Horia, Clofca, Crilan . . . 227

CXII S'a pierdut un om de bine: Arpad Bitay .

229

CXIII Iaroslav Bid lo 231

CXIV Corneliu Sumuleanu 233

CXV Moartea unui pagan: Ludendorff 235

CXVI Un mare ziditor §i-a' Incrucilat mainile : Tiberiu

Eremia 237

CXVII Ferdinand Brunot 239

CXVIII Un American fara noroc ln Romania: Nicolae

Basilescu 241

CXIX Matei Nicolau 243

CXX Un vechiu Bucovinean: C. Isopescu-Grecul . . 245


3

TABLA DE MATE RII 339

P ag.

CXXI Un suflet de lupta: Octavian Goga 247

CXXII Doi ftnaintagi: Delavrancea i Goga 249

CXXIII Un lacom de a gti: D-rul Gheorghe Marinescu 252

CXXIV Un neadaptabil: Ovid Densugianu 254

CXXV Un suflet mare s'a dus: Regina Maria . . . 256

CXXVI Un suflet cum nu va mai fi altul: ,Regina Maria 258

CXXVII Doamna noastra Maria In marturisirile sufletului

ei 260

CXXVIII Stanescu 269

CXXIX Generalul Mardarescu 271

CXXX La plecarea Maregalului Averescu 273

CXXXI 0 umbra a trecut (Iulia Hasdeu) 275

CXXXII Un uitat: Nerva Hodog 277

CXXXIII Un creator de tara: Atatiirk 279

CXXXIV Jammes, Virgiliul francez 281

CXXXV Un vrednic Maramuragean: Alexandru Tiple 283

CXXXVI Fiigadaru 285

CXXXVII Trei prieteni ai nogtri: (Hertvk Iarnik, Paul

Collinet, Glixeli) 287

CXXXVIII Corradini 290

CXXXIX Piu al XI-lea 293

CXL Baronul Guillaume 295

CXLI Inaintea unui mormint (Gheorghe Titeica) . . 297

CXLII Imparat, patriarh gi papa (dupa moartea lui

Piu al XI-lea) 299

CXLIII Patriarhul Miron 301

CXLIV Cazul Gaster 303

CXLV 0 pomenire trainica (Patriarhul Miron) . 305

CXLVI Grigore Tabacariu 307

CXLVII Un om de bine: Teodor Costescu 309

CXLVIII Numai un profesor batran (Gheorghe Mateescu) 311

CXLIX Un martir al gtiintei gi datoriei (Gheorghe Longinescu

313

CL Unul din vremurile bune: Ettore Pais 315

CLI Despre Regele Carol I 317

-5


840 OAMENI CARI AU FOST

Pag

CLII Ultima solie a lui Goga 327

CLIII Aceia care a lipsit: Regina Maria 329

CLIV N. Condiescu 333

CLV Emil Socec §i bliblioteca populará a Bucure§tilor

334


MONITORTJL OFWIAL SI

IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA NATIONALL

BUOURESTI-1939

More magazines by this user
Similar magazines