You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>ISTORIA</strong> UNIVERSALA<br />
SAU<br />
<strong>ISTORIA</strong> <strong>LUMII</strong><br />
După căderea Imperiului Roman de Apus _<br />
1.<br />
(476-1648)<br />
EDI1'IE îNTREGITĂ<br />
Cu ţin adaus de cronologie şi bibliografie<br />
.N. IORGA<br />
EDIŢIA A IV-a.<br />
V ĂLENII-DE-MUNTE<br />
NEAMUL ROMĂNESC Edit . ură, . Tipogrfi ·.<br />
_______<br />
Legatone de carţl.<br />
1912.
<strong>ISTORIA</strong> UNIVERSALA<br />
SAU<br />
<strong>ISTORIA</strong> <strong>LUMII</strong><br />
Dupa caderea Imperiului Roman de Apus<br />
I.<br />
(476-1648)<br />
EDITIE iNTREGITA.<br />
Cu un adaus de cronologie qi bibliografie<br />
DE<br />
N. IORGA<br />
EDITIA A IV-a.<br />
VALENII-DE-MUNTE<br />
NEAMUL ROMANESC Editura, Tipografie;<br />
Legatorie de carti-<br />
1912.
<strong>ISTORIA</strong> <strong>LUMII</strong>, I<br />
I.<br />
Barbarii ca dupnani qi ca ajutatori ai imparatiei romane.<br />
Germanii : firea si. obiceiurile lor.<br />
Evul mediu, a doua Impartire a istoriei lumii, se cuprinde<br />
Intre douti, fapte mari, care au schimbat infAisarea Europei<br />
in care trairn: navalirile sau mai bine stramutarile barbarilor<br />
si caderea orasului Imparatesc Constantinopol in mina<br />
'Turcilor.<br />
Hotarele evului mediu s'au statornicit ri altfel. Unii, cci mai multi,<br />
socot dela caderea Roinei. De fapt, vremea veche, evul antic pa,treaza<br />
Insusirile lui deosebitoare pana mai tarziu, cam trei-patru sute de ani<br />
dela caderea Romei. Aceasta cadere" nici reare o insemnatate atilt<br />
de hotaratoare. Un sef barbar, o capetenie de ostasi cu plata ai ImpAratului,<br />
a luat puterea In locul lui, dar n'a cutezat sa-si Insuseasca<br />
they turile Imparatesti. Numai clnd forma culturala a anticittitii, forma<br />
In care se cuprind: religie, literature, small, viata, de Stat, port, lo-<br />
cuinta, s. a., dispare si<br />
barbarii dau In loc alto formed, In care se afla<br />
elemente vechi, dar §i foarte matte noun, izvorate din sutletul oamenilor<br />
celor noi, numai atunci se poate zice ca ornenirea Intra in alts,<br />
N'arsta si istoria trebuie sa insemne o despartire noun.<br />
1. Pe la anul 350, Impa,rAia roman, era slabita. Ea avea<br />
Inca toate terile de pe malul Marii Mediterane, si din Europar<br />
si din Asia. si din Africa, si se Intindea, pana la margenile<br />
Tinuturilor acoperite cu nisip si plata sau cu paduri<br />
Testrabatute. In 'Europa ea merge, pana la raurile Rin si<br />
Dunare, in Africa pana in margenea Saharei, iar In Asia<br />
pana la marile rauri Tigru si Eufrat. Vecinii din Europa<br />
4arau, pe langa Celtii din parkile necucerite ale Insulelor Bri
-4<br />
tanice, Germanii. in Africa rataciau dincolo de raza cetatilor<br />
de paza romane neamurile pustiului, miscgtoare ca si<br />
nisipul. In Asia legiunile se luptau necontenit la hotar cu<br />
Persil.<br />
Germanii erau un popor din acelasi sange aric ea si popoarele<br />
din imparatia romana: Latini, Greci, Celti (In Galia,<br />
In Britania-Mare si Irlanda, in Italia de Nord si In Alpi),<br />
Iliri (in partile apusene ale Peninsulei Balcanice) si Traci<br />
(din Carpati pan/ In Arhipelag). Erau oameni maxi, puter-<br />
nici, albi, cu ochii albastri si pgrul<br />
balan,<br />
pe care-1 lasatt<br />
sg creasca in voie. Umblau Imbracati in piei de Earl sau.<br />
In tesaturi acute in casa de femeile germane, si vesmintelelor<br />
erau mult mai neindestulatoare decat ale Romanilor,<br />
carora acesti dusmani li se 'Area aproape goi.<br />
Aceste deosebiri privesc pe Germanii cari nu se aflau in zilnicA atingere<br />
cu Romanii. Cei cari veniau la bAlciurile de hotar, cum se fa,ceau<br />
$i la DunAre, In cetatile romane, cei ce capAtau ogor dela<br />
Imp Artqie pe pamantul ei, erau altfel. Iar cei carislujiau in oaste pA.sstrau<br />
vesm'antul barbar numai de trufie. In srarsit intocmai ca Romanii<br />
umblau acei Germani cari primisera dregAtorli dela Imparatul.<br />
2. Asezarea for era in sate foarte departate unele de<br />
altele si cu casele risipite, deci a§a cum sunt satele mai<br />
putin locuite dela noi. Fiecare gospodar Isi avea casa si<br />
curtea lui, dar 'ogoarele se schimbau in fiecare an, ca sä se<br />
crute pamantul, si fiecare align, cam aceiasi parte, dupa<br />
cum ii era de grea si casa. Helesteele, padurea, 'Apnea.<br />
erau ale tuturora, ale obstii, ca si la noi mai demult, si se.<br />
chemau Mark sau Margene.<br />
Noi n'am imprumutat acest fel de via dela Germani. Nu 1-am Imprumutat<br />
nici dela Slavi. El ni vine dela strAbunii nostri, Tracii. Dar<br />
popoarele au toate asemenea aseziminte Intr'o anume fazA a dezvol_<br />
taro<br />
lor.<br />
Tatgl de familie era domn peste toti ai sai: el se trichina<br />
pentru dansii stramosilor; el judeca si pedepsia; robii erath<br />
cu totul In mana lui, ca un lucru. .Adunarea tuturor gospodarilor<br />
carmuia satul, Impartind pamanturile de lucru si
-5<br />
luand hotararile mai mari. Mai multe sate care pornesc din<br />
aceiasi tulpina veche, alcatuesc un neam.<br />
Neamul se zice gens, ginta.<br />
Neamul are un fel de- boierie a oamenilor de obaxsie mai<br />
bunk, sau cari sunt_ mai bogati, mai viteji decat ceilalti;<br />
de- asupra tuturor este regele, ca Domnul la Romani. Regele<br />
43 socotit ca se coboara din zei, si cle aceia toti se plead,<br />
innaintea lui; daruri ii yin de pretutindeni. Dar el nu poate<br />
hotari nimic Insemnat fart, sa se fi Intrebat adunarea neamului;<br />
la razboiu el nu duce pe ostasi, cari-si aleg pe cel<br />
mai destoinic; In timp de pace, oricine are voie sa-si aleaga<br />
43 tapetenie de care-si uneste soarta. Mai multe neamuri la<br />
-un loc fac o natiune, un popor, asupra caruia se Intinde<br />
iputerea regelui celui mai mare. Astfel de nafiuni, cari n'au<br />
acelasi stramos, ci se inchiaga, numai pentru razboiu, au<br />
Post: a Suevilor, cu care s'a luptat August, a Quazilor §i<br />
Marcomanilor, cu care s'a batut Marc-Aureliu, iar In veacul<br />
al IV-lea, a Alamanilor, Intro Rinul-de-sus si obarsia Dunarii,<br />
a Francilor, in baltile dela gura Rinului, si, in Rasarit,<br />
a Vandalilor, dela Apusul Daciei, si a Gotilor din sesul rusesc<br />
si romanesc.<br />
Capeteniile alese pentru razboiu purtau numele de dud, Herz8ge.<br />
Ei nu mai aveau nici o putere dupl ispravirea rg.zboiului. Dar la alt<br />
prilej razboinic firesto ca lumea se Wanda Intliu la voinicul care mai<br />
cAstigase biruinta. Astfel se ajungea la oarecare statornicie a acestor<br />
cAlAuzi In luptl.<br />
3. Germanii aveau nevoie de pamanturi, caci cei mai multi<br />
nu 9rau pastori sau pescari, ci se indeletniciau cu lucrul<br />
ogoarelor: ale for nu Ii ajungeau, fiindca ei erau plugari<br />
rai, fiindca li plaza, sa, traiasca, in larg si fiindca, se razboiau<br />
necontenit intro dansii. In adevar, oamenii in toad;,<br />
urea traiau numai pentru razboiu, si grija campului o aveau<br />
mai mult robii, femeile si copiii germani.<br />
Asa fac si azi Pieile Rosii din America. Dar Germanii erau mai culti<br />
(lecat rasa bastinasa din Nordul Americei In clipa navalirii Europenilor.<br />
Indienii cu pielea rosie erau Inca v"andtori In padurile Americei Septentrionale,<br />
pe and foarte multi Germani aveau dragostea brazdei.
6<br />
Germanii cereau pamanturi dela Romani. Acestia i-au Wade<br />
mai multe ori, fara sari poata astampara. Pe prinsii din<br />
razboiu fi asezau apoi RomanIi In provincii mai putin locuite,<br />
dandu-i pe la proprietari ca muncitori. Pe altii fi<br />
primiau, de voie sau de nevoie, in alte Tinuturi ca<br />
acestea:<br />
fi lasau atunci sg, vie in orase, la targuri, ca sa-si faca si ei<br />
cumparaturile, li (Mean une on si ajutoare in bani, dar ii<br />
indatoriau sa apere granita.<br />
Astfel de Germani asezati cu Invoiala, cum se asezau °data colonistiii.<br />
oameni strain ", In sloboziile noastre, se chemau foederati, dela foedus,-<br />
Inv oialA.<br />
Pe altii iarasi fi luau ca ostasi pe langa legiuni si4<br />
intre-<br />
buintau impotriva dusmanilor Romei. Supt steagurile imparatesti<br />
sau in cuprinsul Imparatiei, ei isi pastrau regii<br />
lor, datinile lor, limbs lor si zeii lor. Acestia inchipuiau<br />
puteri ale naturii, si dintre ei cel mai mare era stapanitorul<br />
Cerului, Odin sau Votan, ce primia la ospetele de<br />
dupa moarte pe voinicii ucisi In lupta.<br />
Legea Germanilor n'o cunoastem bine. Abia cftteva randuri le ga.sim<br />
despre dansa la Tacit, marele istoric roman. Amintirea religiei Germanilor<br />
din Nord, a Scandinavilor, s'a pastrat insa in legendele culese<br />
tftrziu in evul mediu.<br />
4. Cu vremea, se face o apropiere Intro Germani si intre<br />
Romani. Germanii se deprinsera a tral In Imperiu; unii dintre<br />
dansii ajunsera sus de tot in treptele ostasesti sau in ale<br />
carmuirii civile. Cei mai buni generali ai Romei din veacul<br />
al IV-lea si din al V-lea: Aetiu, Stilicon, Rufin, sunt Germani.<br />
Aetiu erft, de prin partile noastre, Stilicon (Stilicho) un Vandal.<br />
Oastea e mai mult in manile lor; pe langa Imparat, dela<br />
moartea lui Teodosiu-cel-Mare (395), sta. un German ca ajutator<br />
si epitrop. Imparatia pastreaza alcatuirea ei cea<br />
veche, dar oamenii prin care se fac toate, ajung a fi altii.<br />
Pe rand provinciile se umplu cu barbari, can cer voia Imparatului,<br />
desI s'ar aseza si fara dansa. Viata romans incope<br />
sa se adune in cele doll& peninsule care cuprind Capitalele:<br />
Roma si Constantinopol.
7<br />
Dar, fiinda, schimbarile se fac lncet, puting, lume le bagg,<br />
in seama, §i cine se gande§te c& intr'o zi Impgratia intreagg.<br />
va fi In mama acelor Germani pe cari Romanul civilizat<br />
ii numWe cu un cuvant de despret: barbari? De cel mai<br />
mic cutremur care nu schimbA nimic, se Ingroze§te oricare,<br />
dar cine tine In seama mersul necontenit al apelor care<br />
surpg incetinel un munte ?<br />
II.<br />
Strainutarile barbarilor. Hunii mutes din loc pe Goti<br />
Alti barbari se revarsa in Apus.<br />
1. Germanii se mai mutaserg din be in be §i pang, la<br />
anul 370 dupes Hristos. Acuma Ins& ei Incep rgtacirile cele<br />
man, care li-au dat In maul, Irnpargtia romans.<br />
RAtAcirile Germanilor veniau din ciocniri intro ei, din molipbirea<br />
dcrului de duca", din prisosul de tineret care pornia In fume' dui:4<br />
norcc, dar $i din nevoia de a-si capAtA Campii de hranA si din felul<br />
for de lucru al. pAmantului, care cereh schimbarea deasa a ogorului.<br />
La RasArit de Goti trgiau In stepa ruseasca, gesul cel<br />
Intins pe care-1 acopgr primgvara balgrii intinse, Hunii. Ei<br />
se intindeau §i mai departe, pe .continentul Asiei: cetele for<br />
tulburau pacea §i la hotarul Chinezilor, cari li ziceau Hiongrull<br />
Hunii erau un popor foarte sglbatec. Fgcea parte<br />
din neamul uralo-altaic, adeca al popoarelor ce locuiesc prin<br />
terile ce se intind de la muntii Urali la muntii Altai si In<br />
vecingtatea lor. Erau oameni mgrunti si Indesati la trup,<br />
intunecati la fatg., cu parul rar, MIA barbg §i mustati; ochii<br />
le erau mici, nasul strivit, §i pgreau zbArciti si bgtrani cu<br />
totii, ca Tatarii, cari sunt rude cu dansii.<br />
Ei nu se schilodiau ca sA fie astfel, cum credeau unii Romani, ci<br />
asa Ii erh firea.<br />
Ca unii ce erau numai pgstori si hoti, manand hergheliile
-8<br />
de cai sau pandind clipa potrivitg ca sä se arunce asupra<br />
vecinului, Hunii n'aveau niciun fel de asezgri, ci rgtaciau pe<br />
sesuri Intr'una: odihna si-o gasiau tot pe cai sau In corturile<br />
de panzg ce tarau dupg dansii; familia it state& -In care,<br />
ca a Tiganilor drumeti. Femeile lor nu teseau ca ale Germanilor,<br />
asa !neat toata Imbracamintea Hunului era facutg<br />
din piei neargasite, pe care le cususera Impreung cu acul<br />
de os; din ele-si faceau cojocul, bernevicii si opincile; pe<br />
cap aveau caciuli de bland. Arma lor de capetenie era, 0,geata<br />
cu varful de os; si, ca sä capete robi, cari lucrau pe<br />
urrna pamantul pentru dansii, ei Invartiau in lupte streanguri,<br />
cu care prindeau oamenii de gat. Dela Germani, cu<br />
cari erau de multa vreme vecini, ei se deprinseserg a intrebuinta<br />
si sgbii de fier si a se Impodobi cu juvaiere de<br />
aur. Legea lor state& mai mult In farmece; aveau multi zei<br />
rgi,<br />
si nu se pricppeau sg li ciopleascg chipurile.<br />
2. Hunii cgzurg asupra Gocilor. Gotii dela Rgsgrit se aflau<br />
dincolo de Nistru: li zicea Ostrogoti. Dincoace de Nistru<br />
pang la Carpati stateau Visigo ii, ceia ce insemneaza Gotii<br />
de Apus, si laolalta cu ei Taifalii, iar ceva mai departe Gepizii,<br />
amandoa, popoare gotice. Gotii rasgriteni aveau un<br />
rege; peste ceilalti stapaniau mai multe capetenii. §i la unii<br />
si la altii, legea cresting ajunsese a se raspandi, si prin<br />
pgrtile noastre propovgduise cuvantul lui Dumjiezeu printre<br />
barbarii Wulfilas (ceia ce Insearang: Lupea), care el insusi<br />
era din neamul lor, gotic.<br />
Wulfilas a intors la crestinism pe multi Goti si a fost episcopul lor:<br />
se pAstreaza biblia gotic alcatuita de clausal pentru ai sai. A avut<br />
drept urmas pe Auxentiu dela Durostor sau Silistra de azi, careia innainte<br />
ii ziceau: Drastorul.<br />
Navglitorii sfaramarg pe rand pe Ostrogoti si pe Visigott<br />
Ei treceau raurile In noptile cu lung, pe la vaduri, si maturau<br />
orice dusman gasiau In cale, intocmai ca Tatarii cand<br />
veniau prin partile noastre. Gotii apuseni incercarg in zadar<br />
sa se apere, Intarind vechile santuri pe care be lasaserg<br />
Romanii. La urma se Imprgstiara ei: -o parte fug]. In
0<br />
Ardeal, uncle erau poate Inca de pe atunci Slavi, alt popor<br />
barbar ; ceilalti cerura dela Romani voia de a trece Dunarea.<br />
Dupa multe taraganiri, Ii se Invoi. trecerea, ceranclu-li-se<br />
numai a-si lasa, armele.<br />
CA erau de mult Slavi In Ardeal, el adecl de neam slav erau Sarmath<br />
pomeniti de izvoarele latine prin aceste pArti, aratA §i vechile<br />
nume slave din paqile ardelene.<br />
()data ajunsi pe pamantul sigur si bogat al Imparatiei,<br />
Gotii, cari erau mai ales dintre cei din Apus, mai razboinici,<br />
se pusera sa prade. Imparatul de Rasarit, Valens, se<br />
lupta pe atunci cu Persii. Gaud auzi de ispravile oaspetilor<br />
salbateci, se intoarse inapoi, dar cam tarziu. Gotii<br />
nu se sfiira sa se lupte cu dansul, Inteo campie de Tanga<br />
marelg oral Adrianopol : campia aceia se chema Salciile (In<br />
latineste: ad Salices). Barbarii se aruncara de pe o tnaltime<br />
asupra legiunilor: acestea erau prea greoaie ca sa izbuteasca<br />
a-i raspinge si imprastia. Marimea trupurilor goale, chiotele,<br />
cantecul de razboiu, care se inalta din scuturile puse la gura,<br />
speriara pe Romani. Ei luara, fuga si, in invalmaseala, Imparatul<br />
insusi nu gas' alt adapost decal o biata, coliba. Gotii<br />
Invingatori trecura pe MO, dansa, si, nestiind daca este<br />
cineva inauntru si cine este acel om, ii dadura foc. Astfel<br />
pen, de o moarte grozava, Imparatul Romanilor din Rasarit,<br />
Valens, care nu stiuse sa-si apere tara (378).<br />
3. Dupa aceasta venira vremi rele pentru locuitorii peninsulei<br />
Balcanului, dintre cari mai tarziu s'a alcatuit In parte<br />
poporul romanesc. Gotii ajunsera stapani pe toate vaile,<br />
pe toate drumurile ; numai orasele se mai tineau fiindca,<br />
Gotii n'aveau nici unelte de impresurare si nici rabdare<br />
sä stea, prea mult supt zidurile Tor.<br />
Norocul locuitorilor a fost ca Imparatul cel nou al kasaritului<br />
era un om matur si foarte destoinic. I s'a zis<br />
Teodosie-cel-Mare, si pentru biruintile lui, dar mai ales pentru<br />
Intelepciunea pe care a aratat-o. El n'a dat lupte mari<br />
.cu Gotii, ci i-a castigat pe incetul. Capeteniile for au primit
10<br />
sa slujeasca pe bani Imparatului. Cat a trait Teodosie, ei<br />
au stat In liniste.<br />
Teodosie murl la 395. In cei din urma, trei ani, el carrnuise<br />
si Imparatia de Apus, dupa ce Imparatul cel tartar<br />
de acolo, fiu al lui Valentinian I-iu, fusese ucis de un dregator<br />
al sau, barbar dintre Franci.<br />
4. Francii acestia se Intinsesera cate putin dela gurile Rinului,<br />
luand tot mai multe pamanturi spre Apus, unde era,<br />
provincia roman& Galia. Ei ajunsera astfel pan& la marel&<br />
rau Loira (ceteste : Loara). In curand alti barbari venira,<br />
sa se aseze langa dansii, In Galia aceasta; trecand pe urma,<br />
si peste munti, in Spania.<br />
Alaric, rege al Visigotilor, se rascula dupa moartea lui<br />
Teodosie, care lasase unuia dintre fiii sai nevarstnici Roma,<br />
iar celuilalt Constantinopolea.<br />
Arcadiu a stapanit in Orient dela 395 la 408. Nimic n'a facut dela<br />
dansul, ci a stat supt epitropia rninistrilor §i generalilor sai. Viata lui<br />
Honoriu, om trandav §i fricos de razboaie, lenevind fara rusine, s'a<br />
prelungit pans la 423: nici el n'a ajuns vrabta de 40 de ani. Fii cari<br />
si-i samene n'a avut Teodosie, Qi aceasta a fost o mare nenorocire<br />
pentru imparatie.<br />
Alaric yen] de patru on In Italia, Incunjura Roma de trei<br />
on face un Imparat aici si o prada la sfarsit grozay.<br />
Pradarea Romei de Alaric la 410 a ramas vestita. Ticalosul de Honoriu<br />
era, adapostit in loc sigur. Totusi Alaric fusese biruit odata de<br />
ostile cu plata ale Romanilor, la Pollen tie, in Liguria, de Stilicon. Dar<br />
aceat vrednic ostas fusese omorat din porunca lui Honoriu, om pizmataret,<br />
cu doi ani lnainte de jaful Romei milenare. Acelas an 410<br />
azu $i ingroparea lui Alaric, tot in Italia, Inteun mormant sapat in<br />
albia unui rau din Sudul peninsulei.<br />
Alti barbari venita din Svitera de astazi, cu Radagais,<br />
§i fura nimiciti.<br />
Acestia erau un amestec de semintii germanice mai marunte. Capetenia<br />
for iii pierdu capul dupa lupta cu Stilicon Tanga Florenta, la 405.<br />
In sfarsit, Suevii, Alanii si Vandalii, mirand din loc si<br />
pe Burgunzi, se revarsara la Inceputul veacului al V-lea<br />
asupra Galiei si Spaniei.
11<br />
Suevii nu erau vechea confederatie cu acest nume, ci una din fara.mele<br />
ei. Putini erau gi Alanii. Vandalii se ridicasera de curand: erau<br />
un neam- din ramura goticA. Burgunzii fuseserA gi ei prin pantile Dulath<br />
mijlocii, pAna-i luase valul rAtAcirilor.<br />
Odoacru i Teodoric ca regi barbari In Italia.<br />
1. Pe cand Imparatia romana de Apus pierdea Tinuturi<br />
intregi in mana barbarilor si Roma Insasi era calcata in<br />
picioare si despoiata, In Rasarit era acum ceva mai bine.<br />
De acolo pledara pentru totdeauna, la 410, Visigoth ; peste<br />
optzeci de ani §i Ostrogofii, cu Teodoric, regele lor, erau<br />
sa apuce spre Italia. Vandalii se dusesera Inca- de'naintea<br />
Visigotilor.<br />
Ramaneau numai H2inii : ei se asezara In sesul unguresc<br />
al Dunarii, .stapanincl din cetatea regal& a lui Attila, capetenia<br />
lor, pe vecinii dela Rasarit (si tarile noastre) si pe<br />
cei dela Apus, in mijlocul Germaniei de astazi.<br />
Cetatea regelui era alcatuith din corturi, casute gi<br />
unele clAdiri regale<br />
de piatrA, facute de mesteri romani robiti de Huni. and Attila.<br />
se Intorcea din vInAtori sau lupte, fete-I primiau cAntAndu-i isprAvile<br />
In timp de pace sosiau trimesii tuturor neamurilor, cu bani Qi alte<br />
daruri. Munca toata era a robilor, culesi din toate pArtile; natia stapAnitoare<br />
petrecea In ospete marsave.<br />
Attila, un Hun urat si gros, era temut, nu numai pentru<br />
puterea poporului sau, ci si pentru agerimea si vitejia lui.<br />
El sill pe Romanii din Rasarit sa-i dea bir si mai multe<br />
pamanturi; pradaciunile lui golisera de locuitori taxi intregi,<br />
ca Serbia de astazi, dar el era bucuros sa aduca la<br />
dansul, ca sa-i lucreze pamantul, pe Grecii si pe Romani."<br />
din Imparatie.<br />
Astfel mi.' de locuitori romanizati au lost adu.si de peste DunAre,<br />
ajutO.nd alcatuirea mai tarzie a neamului nostru.
12 --<br />
Nici Imparatul de Rasarit, Marcian, cel mai bun dintre<br />
-urmasii lui Teodosie in timp de peste un veac, nici acest<br />
Imparat care stiff, cum sa se lupte, n'a fost In stare sa-1<br />
Invinga. De doua on Attila apuca, spre Apus, unde credea,<br />
c e mai multi, bog ,tie si ca ea se poate dobandi mai<br />
lesne.<br />
In 451, el ajunse In Galia, si Romanii unira mai toate<br />
neamurile celelalte ca sa goneasca pe Hunul cel strasnic:<br />
dar el nu putA sa iea cet,tile si, dupg, o lupta inviersunata,<br />
la 116ry-sur-Seine, ill silit 0, se intoarca Indarat. In<br />
primavara urmatoare regele pleca spre Italia, unde priml<br />
sumo de rascumparare si dela orasul Roma, care era acum<br />
slabit de tot, supt Imparati farg, pricepere si taxa trainicie.<br />
La intors, 11 gasira mort dupa, o petrecere.<br />
Aici in Italia fugarii Ingroziti se adapostira, de furtuna barbarilor pe<br />
ostroavele care, pe urma, marite prin IngramVirea parnantului Intre<br />
-teruci cufundati, au alcatuit vestita Venetie. Papa, Inca numai episcop<br />
al Romei, -= atunci pastorik Leon I-ii se rug& de crutarea cetatii<br />
vecnice, pe care imparatul nu mai era, in stare s'o apere.<br />
Barbarii ceilalti se rasculara, si Hunii luara atunci inapoi<br />
drumul spre pustiul rusese si asiatic. /mparatia de Rasarit<br />
scapa va sa zica, si de aceasta primejdie, pe and Imparatil<br />
Ina, Marcian.<br />
2. In a doua jumatate a veacului al V-lea, Imparatia roman,<br />
de Apus se gaga., cu totul stapanita de Germani. Pe<br />
Incetul ei luasera o tara dupe, cealalta; cei mai multi din<br />
.ei se facusera crestini; casatorii se Incheiara, cu popoarele<br />
din Imparatie, care se deprinseserg, a vorbi limba Latina, si<br />
.astfel se Inchegara natiile cele noun, care traesc prin acele<br />
parti pana, in ziva de astazi. Ele vin toate din amestecul<br />
barbarilor cu supusii Romei apusene: si limbile pe care le<br />
vorbesc cele mai multe, vin din amestecul limbii cuceritorilor<br />
cu a cuceritilor.<br />
Pentru Intaia§i data limba vulgara, sau de obcte, limba poporului se<br />
Intrebuinteaza In Galia ocupata de Franci, In juramantul facut de os-<br />
-ta.lii lui Carol-cel-Ple§uv, rege franc, osta§ilor fratelui sau Ludovic, dupa
13<br />
azboiul dintre ei, la Incheiarea pacu in Stras5burg (842). JurAmantuL<br />
se aflk In cronicarul Nithard,scriitor de pe acea vreme. Mai tarziu se<br />
ivesc si probe tie graiu italian si spaniol. Graiul reto-roman are numai<br />
documente mai tArzii.<br />
3. SA vedem Intaiu ce soarta a avut Italia, de unde plecase<br />
mArirea Romei vechi. Italia era mai Insemnata decat<br />
toate celelalte teri, si pentru ca aici erau cele mai maxi si<br />
mai multe °rase, drumurile cele mai multe, Iocuitorii cei<br />
mai desi, cladirile cele mai frumoase, campiile cele mai<br />
bine lucrate, porturile cele mai cercetate si bogatia cea<br />
mai mare.<br />
Aceasta din cauza marii Intinderi a coastelor scaldate de Marea MediteranA.<br />
care, dupa ce mai ales pirateria vandals fu nimicita Ili flotelebizantine<br />
pazirA Marea, ajunse iardsi cel mai cercetat din drumurile<br />
de apA.<br />
De cand Alaric pradase Roma, Imparatii cei not obisnuiau<br />
sa stea si aiurea: precum la Milan, In Italia -de -sus, sau la.<br />
Ravena, pe margenea Marl Adriatice.<br />
De aici yin frumoasele rAmAsite de palate §i frumoasele biserici dui<br />
Ravena, care e unul din marile °rap de artd ale lutnii.<br />
La 455 se stanse neamul lui Teodosie cu Valentinian at<br />
III-lea, si de acum fnainte Imparatii fura pusi pe tron de<br />
capeteniile osta,silor barbari din straja lor, sau furl trimesi.<br />
de celalt Imparat, din Constantinopol. Putini dintre dansii<br />
avura ceva, destoinicie, toti fura fara noroc.<br />
Imparati al Apusului: Petroniu-Maxim, 455; Avitus, 455; Maioriart<br />
457; Libiu Sever, 461; Antemiu 467; Olibriu, 472; Gliceriu, 473; Iulia<br />
Nepos, 474. Unii au venit din Constantinopol, altii au fost alesi chiar<br />
In Roma, dintre Apuseni.<br />
Vandalii din Africa pradara si ei Roma, mai salbatec Irma<br />
decat Visigotii. La urma, generalul Oreste, care era din Panonia<br />
(la Dunarea mijlocie), fact' Imparat pe fiul sau, care<br />
era numai un baietas. Acesta lua numele lui Romul, supt<br />
care se credea ca se intemeiase Roma, si numele mare<br />
a lui August; dar Germanul Odoacru (Odovakar), care co-
14<br />
manda pe barbarii ce pgziau palatul si Capita la, 11 izgonl<br />
zise el xege. Odoacru stapani de acum Innainte Italia.<br />
0 asemenea fapta nu putea sa plaza Imparatului din<br />
. Constantinopol.<br />
Totusi Odoacru nu se Incumetit asi zice Imparat. Rgmase rege in<br />
Italia, rege al Hailed. Semnele ImparAtesti le trimese 1a Bizant.<br />
4. In Impargtia rgsgriteang train pe atunci Teodoric, regele<br />
Ostrogotilor. Acesti barbari statuserg Intaiu In locul Hunilor,<br />
In Panonia, apoi venisera, dincoace de Dungre; Teodoric a<br />
locuit o bucata de vreme la Sistov, in fata cu Zimnicea<br />
noastra. Multi din poporul sau 11 Incunjurau, fiindcg era<br />
dintr'o semintie mare. Dar pe langa aceasta el avert insusiri<br />
foarte insemnate: nimeni printre regii barbarilor nu era Inzestrat<br />
cu atata vitejie, -atata staruinta, si mai ales atata<br />
Intelepciune. Teodoric era crestin; si anume crestin- de legea<br />
lui Arie, care nu credea ca Isus e de aceiasi fiinta cu<br />
Dumnezeu-Tatal: aceasta erezie (eres) era foarte raspandita<br />
In Rasarit, si de aceia o primise si el. Teodoric fusese<br />
la Constantinopol, invatase latineste, cetise cgrti de-ale Ro-<br />
manilor si tinea, foarte mutt la oamenii nu<br />
Invataturg.<br />
Imparatul din Rasarit, Zenon, II Indemna sa goneasog pe<br />
Odoacru din Scaunul Romei, pe care-1 tinea pe nedrept.<br />
Teodoric pleca, luand cu dansul tot poporul sau; el vota,<br />
va sa zica, sa -1 stramute in Italia si sa stea in locul lui<br />
Odoacru. Se si bath cu acesta, invinse. Apoi cei doi<br />
regi se Impacara. Dar la sfarsit Teodoric omori pe Odoacru<br />
cu Insasi mana lui.<br />
5. Acum Italia-i ramasese numai, lui Teodoric. Fiind barbar,<br />
el nu cuteza sa se numeasca Imparat, lucru care ar<br />
fisupgrat si pe Imparatul din Constantinopol. Pang la sfarsit,<br />
el si-a zis tot: rege. Dar Intru adevar el a stapanit<br />
Impgra,teste, si in Italia, si chiar in terile vecine.<br />
Romanii italieni 1-au primit bucuros ca stapanitor; aceasta<br />
pentru ca, el li lgsase legile, dreggtorii si credinta. Numai<br />
la urma, cand In Rasarit Incepura sg fie prigoniti Arienii,<br />
el I i razbung prigonind, la randul lui, pe drept-creclinciosi.
15<br />
Atunci patimira pe urma lui §i doi fruntasi ai Romei, doi<br />
mari carturari: Boetiu (Boetius) i Simah (Symachus) ; ei<br />
furl, ucisi din porunca- regelui, dar Teodoric se cal toata<br />
viata lui pentru ce Meuse.<br />
Fig. 2. mormantul lui Teodoric la Ravena. E dada dupA datina cea veche maraud,<br />
ca mormantul (moles) ImpAratului Adrian (spot cetatea Foot' Angelo,<br />
de Mogi Vatican).<br />
Vgtb<br />
41,z.4 r 411' I J. *1
16<br />
Boetiu, care e $i unul din cei din urma scriitori filosofi ai Romei,<br />
a fost ucis la 524.<br />
6. Gotii ceilalti, Visigotii, nu mai erau de mult in Italia.<br />
Alaric murise dupa ce luase Roma, o pradase gi o parasise<br />
; ostasii lui 1-au ingropat In albia unui rau §i, dupa, ce<br />
el fu asezat In mormant, apele fury lasate sa curga Inainto<br />
peste ramasitele lui. Fratele lui Alaric duse pe Visigoti<br />
In Galia.<br />
Imparatul fu silit sa li ingaduie a se a§eza acolo, in unghiul<br />
dintre Ocean §i Pirinei. Regatul for avea drept Capitall<br />
ormul Toulouse (olosa), care e astazi unul din cele<br />
mai frumoase centre din Franta de Miazazi. De aici ei trecura<br />
apoi in Spania.<br />
Acolo ei gasira tara impartita intro barbarii cari navalisera<br />
cu cativa ani inainte. Suevii se acivasera In coltul de<br />
Apus, Alanii langa dan§ii, iar mai jos Vandalii, cari mer-:<br />
geau pans In fundul peninsulei iberice. Visigotii, fiind mai<br />
multi §i mai viteji, rapusera lesne pe ceilalti stapanitori ai<br />
Spaniei, care se faca astfel tara lor. Vandalii nu voira<br />
atunci sa ramaie lute° stare Injosita §i primejdioasa : Intro<br />
Spania §i Africa e numai o stramtoare Ingusta. Pe acolo<br />
ei trecura, §i Intemeiara un regat african, prin partile under<br />
fusese Catarginea. Iustinian, Imparatul Rasaritului, it sfarama<br />
cum vom vedea.<br />
Teodoric se Inrudia cu Alaric al II-lea, regale Visigotilor,<br />
care asculta de sfaturile lui. Dar el nu putil sa-1 ajute and<br />
Francii 11 batura 0-1 ucisera pe acesta (507). Teodoric Impiedeca<br />
Insa pe Franci de a Inainta §i spre hotarul Italiei,<br />
§i pentru aceasta el lua partile vecine din Galia, cu orasul<br />
Arles (Arelat). El mai tral Inca nouasprezece ani dupa<br />
aceasta ; moartea i s'a intamplat la anul 526. Povestile<br />
germane pomenesc cu mandrie de vestitul rege Teodoric<br />
din Verona" (Dietrich von Bern").<br />
Teodoric a fost farA IndoialA um. om mare. Fara dInsul nu s'ar fi<br />
putut ca Italia sa aibL liniste ci Inflorire atIta vrem e. Dar in politica<br />
lui precauta, care i-a ajutat a stapani, aproape fara niciun fel de razboiu,
17<br />
este o mare gresala. Peste cloud neamuri, cu doua culturi si douA<br />
legi cu greu se pate Intemeik un adevarat Stat, iar nu ca In Belgia,<br />
Svitera, America-de-Nord, In zilele noastre, o tovArAsie de interese<br />
materiale. Sau cele doul neamuri se pot contopl Teodoric n'a Incereal<br />
aceasta , sau unlit trebuie sA piarA Inaintea celuilalt. Asa s'a<br />
Intamplat cu Ostrogotii, sari, veniti ca strAini, strAini an /limas. Altrel<br />
a fost cu Francii In Galia, cum se va vedea din paYagraful urmAtor.<br />
IV.<br />
Francii si regale for Clovis (Clodkvig, Chlodowech).<br />
1. Francii au fost cel mai Insemnat dintre popoarele germane;<br />
ei s'au dovedit In stare sg Intemeieze Statul cel<br />
mai puternic si an ajuns la urmg sg cladeascg pentru dan§ii<br />
o noun Imparatie roman& de Apus.<br />
Tata cum s'au petrecut aceste lucruri.<br />
Noi §tim c& Francii al cgror nume Inseamng oameni<br />
fara stapan strain, neatarnati stateau Intaiu la gurile<br />
marelui rau Rinul. De aici ei s'au strgmutat spre Apus.<br />
Provincia roman& a Galiei a ramas atunci numai pang la<br />
apa Loirei. La Rasarit, In partea de jos a terii, unde raul<br />
Rh One se incovoaie intaiu In arc si tinte§te drept la Marea<br />
Mediterana, venisera Burgunzii, alt popor german, care se<br />
afla la Inceput mai Inlguntru In Gertnania. Astfel Svitera<br />
si partile margina§e cu dansa din Franta de astgzi se chemarl<br />
de acum Inainte regatul Burgunzilor. Am va,zut ca,<br />
tot In Sud, spre Ocean, se ivise §i alt regat, mai tare, al<br />
Visigotilor.<br />
Aqa Incat, pe Intinderea Galiei, erau trei stapaniri barbare<br />
si o ramg§ita, de domnie romana, cam la mijlocul lor.<br />
Cei cari aveau aceasta domnie stAteau la S issons, ci stApIniau par -<br />
iile IncunjurAtoare : an fost Egidiu (Aegidius) $i Siagriu (Syagrius).<br />
Felul for de a stApAn1 nu se va fi deosebit de al regilor barbari.<br />
Provincia ronrtaad era menitg, firestd, sa piara,<br />
pentru ca<br />
2
i8<br />
era mica, slabs, si ajutoare nu puteau sa-i vie de nicairi<br />
(cad la 476, ctim am vazut, cazuse Roma). Supt puterea regilor<br />
germani traiau barbarii for §i locuitorii vechi, cari<br />
4<br />
,-..---.- -..' - " , . ; ... ,.- ,I1 .., : .7. ......1.,.. 7- ",:X,..- -4 : r - ....M l*-- ...... ,.... I ',.''-. .*, . -. ..<br />
,<br />
4<br />
00<br />
STIPP<br />
011<br />
-01.11 is 0 '....-.., po<br />
zy .-<br />
tee<br />
0 4 4,7<br />
lw.1,<br />
. , fro<br />
AO v<br />
A,<br />
9<br />
44,,<br />
,<br />
...,<br />
-,..,<br />
PO<br />
4,.4.<br />
lil 0,<br />
-I -I -latli<br />
f,ill 4,<br />
PO<br />
li . Sv,)-----' 4<br />
P<br />
11,<br />
pal<br />
Not<br />
M.'<br />
114<br />
1<br />
li)<br />
01<br />
)441<br />
1<br />
11<br />
0119<br />
III<br />
1<br />
1011<br />
0<br />
*<br />
..1/s)<br />
,10<br />
#<br />
* v ,.,<br />
,<br />
(.,' ht(' ,...<br />
fi<br />
,.. ,<br />
f d<br />
10' ,_<br />
..<br />
0 . 0<br />
....:<br />
0,<br />
0,<br />
4<br />
P<br />
*<br />
,,<br />
P).<br />
0,<br />
2<br />
u<br />
1<br />
Al<br />
"AP<br />
*<br />
0<br />
..<br />
#<br />
, , qt,<br />
, 0, ,<br />
\ ) \<br />
i il6 \,<br />
\.,_t\<br />
tPei,<br />
GLOMS II.<br />
441<br />
0, o'<br />
Arf<br />
fr ?<br />
,a 1<br />
0<br />
ilirirocipoveyteptayisofiro -pools fnewirillit<br />
Fig. 3. Clovis, regale Francilor. E imbracat ca un Imparter roman, cut blamida<br />
pe Umeri, dar coroana de pe cap, &Lain', a ca la regii germani.<br />
vorbiau latineste §i erau cei mai multi de sange galic. Acesti<br />
regi nu incapeau Ins& unul de altul, i era vadit ca unul<br />
va trebui sa sfarame tronul celorlalti.<br />
#1'.<br />
're.<br />
i:<br />
r:<br />
Vii<br />
ili<br />
ILO<br />
111<br />
1.1<br />
A<br />
IA<br />
liIti<br />
11641(<br />
1<br />
It t,<br />
(1<br />
I f<br />
ie-....--s.--Ara.--...--....--.e.--..:--. 4w.z......--.4......../.<br />
\<br />
) ,<br />
it ,<br />
.,<br />
.<br />
#.<br />
/bi,<br />
t<br />
f<br />
Of<br />
.
19<br />
Ace la trebuia sa aiba, nu numai ostasii cei mai multi si<br />
anal inimosi, dar si iubirea supusilor romani. Acestia erau<br />
toti crestini, si anume drept-credinciosi, neatinsi de eresuri.<br />
Burgunzii si Visigotii venisera, in tara tot crestini, dar orestinatatea<br />
for era ca in Rasarit: erotica, ariana. De aceia<br />
Iocuitorilor li era scarba de dansii, ca de niste pangaritori<br />
.ai legii.<br />
Francii erau Inca pagani, si asa au fost pAna pe vremea<br />
regelui Clovis, sau, pe limba lor, Clodevig, care .Incepii sä<br />
domneasca la sfarsitul veacului al V-lea (481). Acesta lua<br />
botararea sa see boteze in Iegea credintii drepte.<br />
2. Cand Clovis a primit puterea, Francii erau 'Inca impartiti<br />
intr'o mu4ime de semintii : cei de langa, Rin se<br />
.chemau Ripuari (dela cuvantul latinesc ripa, mal, rapa),<br />
foarte puternici, erau cunoscuti supt numele de Salieni.<br />
In scurt timp, Clovis inlocul pe toti regii franci. Era<br />
un om fora sfiala si sangeros : pe ostasul care si-ar fi calcat<br />
datoria fata, de el, i se intampla, sa-1 cuTce la pamant cu o<br />
singura lovitura din sabia lui cea lata. Carte nu invatase.<br />
latineste abia va fi putut sa vorbeasCa ; era aspru in vorba,<br />
si la toti li era frica de dansul.<br />
Tot la Rasaritul Galiei, pe malul stang insa al Rinului,<br />
In Germania de astazi, isi aveau salasul Alamanii, popor<br />
german si ei. Alamanii erau tot o legatura de mai multe<br />
neamuri unite pentru razboiu.<br />
Incep sa apara astfel numai in veacul al IV-lea. Numele for in<br />
seamnA toti oamenii", ol4tea.<br />
Romanii au avut mult de lucru cu dansii in veacul al<br />
IV-lea, pe cand in partile noastre stapaniau Gotii. Dar, pe<br />
urma, Alamanii slabiserg: multi dintre dansii trecura in<br />
randurile Francilor si ale Burgunzilor. Lui Clovis nu-i fu<br />
grew sa li darame puterea intr'o singura lupta.<br />
Pe urroa el se rapezi asupra Regele acestora,<br />
.Alaric al II-lea, In omorat in lupta dela Vouille.<br />
Vrieina aderii Visigotilor a fost di<br />
molesirea for de civilizatie. Cand
20<br />
un popor nu primeste adanc ci adevirat cultura altuia, superior luir<br />
atunci spoiala cfi viciile civilizatiei mai inaintate fi otrAveste pe Incetul<br />
singele 0-1 omoara.<br />
Iar Galia se facii aproape pans In Pirinei tall, a Francilor;<br />
de aceia i-a ramas pang, astazi acest nume de Francia.<br />
Clovis se Insurase cu o principesa burgund6 Clotilda.<br />
Ea se Intamplase sa fie drept-credincioasa, catolica. StaruinOle<br />
ei si ale lui Rtmy (Remigiu), episcop de Rheims,<br />
facura pe Clovis sa primeasca botezul. El incercase Intaiu<br />
puterea legii crestine, chemand In ajutor pe Hristos !lite()<br />
lupta, care se hotarl pentru dansul. Toti Francii trebuira<br />
sa primeasca pe crestet picaturile de apa ale botezului asa<br />
cum se obisnuieste in Biserica Apusului.<br />
Numai pe Burgunzi nu Incerca, sapi supuie Clovis. Poate<br />
ca nici n'avu vreme, caci el murl la 511. Imparatul de<br />
Rasarit avuse legaturi cu dansul si-i<br />
daduse titlul de pa-<br />
triciu, unul din cele mai marl care se obisnuiau la Constantinopol,<br />
3. Clovis las& patru fii. Pe atunci Cara se Socotia ca este<br />
averea regelui, intocmai ca si caii si juvaierele lui. Ffindca<br />
erau patru mostenitori, Francia se Impar0 In patru<br />
bucgi.<br />
Fra0i acestia intinsera, Ins& gran4ele terii pe care o mos.<br />
tenisera. Ei facura, sg, piara, Burgundia. Ostile for trecura<br />
apa larga a Rinului si lovira pe Turingi, alti Germani,<br />
cari tulburau pe vecinii lor. ,Mai departe Ins& nu Inaintara<br />
Tara era foarte salbateca, MIA drumuri si acoperita In mare<br />
parte de paduri dese, foarte vechi ; locuitorii, cari isi ziceau<br />
Saxoni, erau niste pagani deosebit de puternici, de Ina.,<br />
ratnici si de crut4i. Trebuia un om mare, stapan peste<br />
to# Francii, ca sg, Incerce supunerea unor dusmani ca<br />
acestia.<br />
Saxonii vor fi uvut si ei mai multe triburi. Dar recunosteau o singuilt<br />
cApetenie $i aveau un singur altar national. Erau IndarAtnici<br />
pkftni, si luptau cu furie pentru vechea for lege.<br />
Dar din neamul lui Clovis nu se mai nascura oameni
)11<br />
.. -t..0 ..:* ..1;<br />
y 10<br />
(...,.\....,1.....,:...: . ,,,,. .<br />
'Ill, s<br />
4,<br />
, [1) c, , .3, ... , ,)<br />
tl. 4,,,,, ,;-, ,..4.1,, ,<br />
yr -; .' T.. I, (<br />
10 Vs1.(%-.....! '<br />
:1"": I,'") r<br />
'<br />
W<br />
Ild<br />
0ihq<br />
614<br />
tl)Ati<br />
0<br />
V<br />
1.<br />
..<br />
._. a ' c%ttz /....... (<br />
11,<br />
*<br />
1<br />
rill<br />
ri.<br />
Ifi<br />
A,<br />
4<br />
pa<br />
4<br />
i 1i I<br />
04<br />
MI<br />
* . s'<br />
il<br />
VI<br />
"-- a i 1 Si . 7, ore lirp".7.ft, "<br />
".1-C7 r: IBE.."-Zil .,,,,a . ." . . .1 g Kri<br />
:.<br />
0<br />
Ul<br />
9190.<br />
:le PO<br />
'9 1:<br />
.<br />
9 V<br />
.<br />
.9<br />
.3rotti % ill . .. iiit<br />
i A .<br />
.....<br />
ril<br />
o-<br />
,<br />
destoinici. Tara era, cand Impartita, cand stransa lute°<br />
singura. mama. Fiindca oricine avea dreptul sa-si mosteneasca<br />
fratele, unchiul sau ruda, luandu-i pamanturile, se<br />
faceau omoruri dese intre oarneni din aceiasi familie. Copiii<br />
21
22<br />
se otrasiau, se Injunghiau, se legau de cozile tailor, cari-i<br />
ucideau tarandu-i. Au ramas vestite nelegiuirile pe carele-au<br />
savarsit Francii din pric.na luptei intro doug regine:<br />
Fredegunda si Brunehilda; numele celei d'intgiu se pornoneste<br />
cu groazg. Legea cresting o aveau .numai pe buzer<br />
si nu In inimg. Tara se lua dupg dansii: episcopii, dregg-f<br />
torii erau oameni gata de ceartg si omoruri. Abia se Inseamna,<br />
un rege In adevar bun si cucernic fata de Dumnezeu:<br />
Dagobert.<br />
In acest timp !ma Francii lnaintau In cultura. Bogati negustori se<br />
iviau Intre ei. Arta aplicata la religie face5, Insemnate prop.asiri. Dagobert<br />
a dovedit si simtul de iubire pentru legea cea noua, catolicA,<br />
a unora dintre Franci, menii
23<br />
V.<br />
Iustinian imparatul rasitritului,<br />
Lupte in Apus cu Germanii qi lupte cu Avarii prin<br />
partile noastre.<br />
1. Dupa Marcian se suira Insa pe Scaunul Imparatesc<br />
din Constantinopol oameni de rand: odata ajunse chiar stapanitor<br />
un Isaurian, din poporul de pirgi ce se oplosia In<br />
muntii Asiei -Mici. Dar fire§te ca, ei cu totii trecusera Intaiu<br />
la obiceiurile romane, ma Inc"at numai dupa fa.ta qi felul<br />
graiului Ii puteau deosebl de lumea aleasa din Constantinopol.<br />
Acesti barbari can dAdeau Imparati Romei celei noua, nu erau deci<br />
asa de multi si tan ca sa poata pasta InfAtisarea for nationall. Ca<br />
Romani si crestini, ei se strecurau prin dregAtorli si ranguri militare<br />
pentru a-$i Incinge la urma tamplele cu cercul de our al Cezarilor.<br />
De aceia, aici, caracterul roman a relmas neschimbat in toate, Inca o<br />
mie de anti aproape.<br />
Un luptator cu noroc, Iustin, ajunse apoi sa iea mo§tenirea<br />
lui Teodosie-eel -Mare. Nepotul sau, Iustinian,li urma<br />
In Domnie ]a anul 527, §i el a fost unul din cei mai marl<br />
impar4 ce au trait pe lume.<br />
Iustin fusese un aspru soldat necarturar; Iustinian, creccut ca un<br />
print, era initiat in toate ramurile culturii greco-romane si ale stiintil de<br />
Stat.<br />
Iustinian era un om foarte iubitor de Invgatura; istoria<br />
vietii lui a fost scrisa, a§a cum dorise el, de vestitul istoric<br />
Procopie din Cesarea, In Palestina. Era un carmuitor bun gi<br />
un harnic legiuitor: o comisiune de cunoscatori ai dreptului<br />
a lost adunata de. el pentru a strange la un loc, intr'o<br />
condica (cod, latinWe: codex), toate legiuirile mai VI3chi §i<br />
mai noua: la dansele el adause legile pe care insusi le daduse.<br />
Popoarele lumii au cautat aice Indreptare pentru legile<br />
lor: culegerea se chiama Corpul (adeca adunarea Intreaga)<br />
a dreptului civil.<br />
Opera aceasta mare a fAcut-o, cu ajut rul unor harnic jurisconsult',<br />
Tribonian, o minte superioara. Codul, pentru partea veche, e redactat
Oa<br />
o - CD<br />
4.1 0 xe<br />
0. .4 0<br />
a) 34 ,ceC.)<br />
.....E.<br />
g<br />
CD ID 0 CD r...<br />
... 0<br />
C.) -',,, 1,'", 0 .,.. co ,-.., $::). 0<br />
.4<br />
0 -til rA g Ca<br />
-.<br />
CD "8. 0<br />
,<br />
,.., fa. El vs 0 La<br />
0 as p, 0 ...<br />
.- ,..- .- . -.-<br />
._ D C/0- 0<br />
!.-:.<br />
,4 a<br />
8<br />
ca 0<br />
Biserica 'g a) 0<br />
.,- In Iatineste; $i bucati grecesti, potrivite cu intinderea rostului<br />
In<br />
Lui ciclirile, petrecerile: pe<br />
vremea a -se In frumoasele cladiri<br />
pe le-a si la Ravena (in<br />
rn-4-. ri2<br />
Italia). dela Constantinopol (prefacuta<br />
Ow 73 M. ta, 01 .4.2<br />
de .....- 0 0<br />
.... la 0 u) a fost socotit6, ca o miuune<br />
ca- cD- ,7:1 .F.l 0 °<br />
-a-) -42. Rasaritului.<br />
I<br />
'04<br />
CV<br />
I<br />
0<br />
a) an ,01<br />
ce .10 c-e ce<br />
f.., vs 0. ..1 JD'<br />
= rn<br />
.....<br />
-,-. ,-1 g<br />
),e o i41 21<br />
to o 11Z) 1:3`<br />
.0- ic °<br />
,.... o 0<br />
-..- ci) 2<br />
Q .,<br />
0<br />
. cd cd cd<br />
0-m cD .. -i-' .. El<br />
0 ,14- C.) 01 -4, -4-.7<br />
xd 'WS<br />
cd 1-<br />
c'3 0<br />
ga. 0<br />
Ci) CO<br />
;_tt pi<br />
0 ig<br />
U 1 0<br />
4 (e . 0<br />
01 cd<br />
.<br />
ca<br />
c b<br />
in<br />
cd .7ti<br />
o . "<br />
c.) " 0 Ca CD ... 0 ce<br />
-. .... ci)<br />
-4o m<br />
.-.<br />
..-, or 0 r n<br />
0 0 U<br />
al E.3<br />
cp a) ca p-,<br />
0 kb a)<br />
ed -. *5 5<br />
-, 0 1 ° . `e E-,<br />
r-i CD<br />
1...<br />
0 -a. a) .5 CD<br />
O. .4 C. Pi I-1 '0<br />
24<br />
,nql<br />
11:<br />
.4:.<br />
Afir4Pitrigg:60b<br />
41..0<br />
Fig. 4. imparatul Iustinian at nevasta sa Teodora. Mewl. for aunt luate dintr'o<br />
bi erica, undo au fost lucrate In mosaic, adeca In bucatele de plata [aerate.<br />
Amindol au pe cao conuni de aur ai pietre scum, Iustinian tine In<br />
mina un mar de aur care lefatitteaza rotogolul pamantului.<br />
Ceia ce impune mai mutt la Sfanta Sole, e inaltimea cupolei IndrAznets,<br />
ce se bolteste sprijinitA pe pare/! cart IntAiu Watt dArarnat supt<br />
greutatea ei, apoi mare% cuprins de liniste Intro aceste ziduri uriase.<br />
Pons ce Turcii au asternut o paturA de var peste zugravelile care li<br />
se pareau profane, duel legea lor, biserica avea strAlucite mozaice-,<br />
lucrate din faxAme de Aida colorate, si avAnd de cele mai multe ori<br />
un fond orbitor de aur, Mormintele ImpArAtesti au fost si ele sfAra,mate.<br />
Iar Turcii an stricat gi<br />
proportiile, inlaturand clAdirile lateral.<br />
de sprijin, on adaugind grosolan paretii.
25<br />
Jocurile, care plAceau ma de mult Romanilor vechi, ramasesera,<br />
cat priveste unele ramuri, In cinste. Imparatului ii plateau<br />
asa, de mult, incat nu pregeta, sa iea de sotie pe o femeie<br />
de o mare desteptaciune, care jucase Inaintea poporului.<br />
Mu4imea din Constantinopol urma, cu patima luptele din circ,<br />
si o rascoala izbucnl din certele pentru biruinte ca acestea.<br />
Aceasta rgscoala se zice nika, rbiruieste , dup$ striglitul pe cared<br />
scoteau luptatorii. Amandoug partidele, verzii yi vinelii (albastrii), se<br />
uniserg Impotriva impgratului, care luase unele mgsuri nesocotite.<br />
Numele lui era batjocurit de toti. 0 ultimg Incercare a ostasilor creclinciosi<br />
pgstrg insa cununa lui Iustinian: Teodora 1-ar fi sfatuit sa nu<br />
no dea invins.<br />
Partidele acestea de circ aveau si o Insemnatate politicg, nu numai<br />
un rost In petrecerea cea mai iubitg de toti, $i de ele atArna pacea<br />
sau tulburarea cetatii Impargtesti.<br />
Iustinian a cautat sa, asigure hotarul dela Rasarit al Imparatiei<br />
sale. Pentru aceasta el s'a luptat ani Indelungati<br />
cu Per0i. La urma Insa a trebuit sä cumpere cu bani pacea<br />
din partea for si stapanirea asupra unor teri dezbatute.<br />
Impgratul a trebuit sa del Percilor pe fiecare an un dar de bani de<br />
aur, foarte pretuiti in toate terile, pentru cg nu erau stricati prin<br />
amestecuri.<br />
2. El a ajuns, oarecum, sa adune iarasi ImparAia de Apus<br />
cu cea din Rasarit. Inca dela 476, cum s'a sins, capetenia<br />
ostasilor barbari ai knoaratului din Roma, Odoacru (Odovakar),<br />
luase puterea pentru sine, zicandu-si numai, rege".<br />
Pe dansul 11 rapusese peste vre-o zece ani Teodoric, care<br />
intemeie regatul Ostrogotilor, In Italia. Pe vremea lui Iustinian,<br />
acest regat era, slabit prin luptele Intre urmasii lui<br />
Teodoric.<br />
Fata lui f'u inchisA gi<br />
omoratg In taing de sotul ei. Acesta, Teodat,<br />
alma multi ducmini. Pe urmg se ridicarg trei cgpetenii de rAzboiu,<br />
din vitejii cei mai Indlrjiti: Vitige, Totila si Teia. Dacg n'au putut<br />
Invinge, ei au avut cinstea de a-si spark Cara pang la cea din urmg<br />
suflare de viata.<br />
In 535, Iustinian Incepu Indelungatul razboiu pentru<br />
stapanirea Italiei, care tint vre-o nouasprezece ani de zile<br />
si se mantul cu o biruinta deplina.
26<br />
Genera lin care duse la biruinta °stile rasgritene, a fort Belisariu sau,<br />
cum i se zicea pe greceste, Velisarios, Yelisarie. El nu se lupta cu<br />
°stile TmpArAtiei, ci cu credinciosii pe cari-i avea el In jurul lui, sau<br />
cari, Increzdtori In norocul unei astfel de cdpetenii, alergau, pentru<br />
prada §i din dorinta de a vedea locuri noun, sub steagurile lui.<br />
Iustinian trimese la Roma un loctiitor, zis exarh. Cat<br />
tal el, Italia. ramase a lui, §i el fu astfel Impkatul Romei<br />
vechi ca §i al celei nou& (Constantinopolea).<br />
Astfel nu e drept sA se spuie el Iustinian si-a pus in minte sd fact<br />
la loc vechea impardtie unitard, ci el s'a gAsit prins, prin razboiul cu.<br />
Yandalii, cari tulburau orice negot, pe Marea Mediterang, hate() lupta<br />
pentru Sicilia, pe care o cereau i Visigoth.. 5/, dacd, n'ar fi avut pu-<br />
terea gata de rdzboiu a lui Belisariu, nu s'ar fi incumetat a face lu-<br />
cruri ass de marl.<br />
Belisariu a stat mult timp in Roma cuceritd de el. Aid InsA, ca si<br />
In alto orase, el n'a aflat prietenie din partea locuitorilor. Acestia erau<br />
mai multamiti cu Gotii, cari-i lasau a se administra ei in de ei, dupe<br />
norme romane, gi cu cari ei apucaserd a se deprinde, decat cu. acesti<br />
RAsAriteni, Greci, Armeni ci alti Asiatici, can li se pareau lenesi Ti<br />
fricosi. Greci", di, nu Romani", greceste Rhomaioi, `Pow.cdot<br />
se $i zicea de toata lumea.<br />
Exarhul states de obiceiu in Ravena pi tinea in toate locul tmpdratului.<br />
De el asculta oastea si se tinel flota; eI avea, vistieria lui deo-<br />
sebitg. Institutia e ceva mai tarzie, desl. putere de exarh a avut si<br />
bdtra-<br />
nul Curtean Narses, care adusese impAratiei marl servicii la sfarcitul<br />
rAzboiului. Cu un teritoriu tot mai restrans, exarhatul a tinut pang la ventrea,<br />
pests, cateva decenii, a Longobarzilor (v. mai departs). Din alcAtuirea<br />
lui au rAmas ducii, de obarcie bizantina, din Venetia $i Italia de MiazAzi.<br />
Iustinian cuceri qi coasta rasariteanA a Spaniel, in care se<br />
a§ezasera Visigoth, str6mutati in Apus de Alaric. In Africa<br />
de Nord, el sfAramase regatul Yandalilor, cari trecuser<br />
acolo, venind din Spania, cu vre-o sutb, de ani in urrna.<br />
Trecerea se fact]. IncA pe vremea cand mai erA. o Imparatie de Apus.<br />
Bonifaciu, guvernatorul Africei romane, indusmanit cu Aetiu, trAdg,<br />
chemdnd pe barbari, Asezati aid, in frumoase locuri. calde, cu bielsug<br />
fn toate, Vandalii se pAcAtosird jute, -ajungand un neam molecit ci<br />
fart vlagg, care puth fi Inlaturat rApede, Intrebuilitandu-se mai ales<br />
ci certurile pentru Domnie intre membrii familiei regale.<br />
De jur imprejurul Math. Mediterane, afar& de coasta de<br />
Miazazi a Franciei, erau tot dregAtori Imp6ratului<br />
Romei rasaritene.
27<br />
3. Dar Iustinian era Inca In via0. (-1.565), and poporul barbar<br />
al Avarilor se puse in mi§care. Pang atunci ei fuseserg atSr4<br />
natori de alte popoare, tot barbare, §1 din aceimi rasa, rasa<br />
Hunilor. Apoi scuturara, jugul §i, mandri de izbanda lor, se<br />
napustira spre Apus, pang ajunsera §1 ei In tara Dungrii<br />
mijlocii, pe unde e astazi miezul Ungariei. Capetenia lor,<br />
Haganul, se a§ezg acolo unde fuseserg sgla§ele lui Attila.<br />
Avarii erau unul din triburile uralo-altaice care se desfacuserA dupl<br />
sfAramarea imparAtiei de pradA a Hunilor. Asa, erA obiceiul la aceste<br />
neamuri : temeiui ostii gi puterii erau tot,' la un loc, dar numele se<br />
lua dui:A semintia ce ajungek In frunte.<br />
Inaintand spre ImpArAia romans, Avarii gasira In cale,<br />
la raurile Sava, Drava §i Dunare, care inchid aid o insulg,<br />
pe Gepizi. Longobarzii, popor german, din acelea§i pg4i,<br />
ajutara insg pe Avari Impotriva celorla4i Germani. Gepizii<br />
fury astfel zdrob4i. Locul lor it luarg Avarii, cari cgutau<br />
sg supuie pe Slavii ce veniau acum in Ora noastrg. Avarii<br />
prgdarg adesea §i ImpgrAia. Iar Longobarzii apucarg, supt<br />
tangrul lor Craiu viteaz, Alboin, spre Apus, urmand drumul<br />
obi§nuit al barbarilor. El duce& la Roma.<br />
AceastA Indreptare venia si din aceia cA Roma era mai rAu pi zitA<br />
ri provinciile ce atArnacerA de ea aveau mai putini locuitori, gi<br />
astfel<br />
mai multe locuri de ImpArtit.<br />
VI.<br />
Arabii. Mohammed, proorocul lor. Cuceririle ce fax ei,<br />
dupe ce ieau legea propoveduiti de dansul.<br />
1. Romanii cunoscusera ca vecini §i ca du§mani pe poporul<br />
Arabilor, cari locuiau In peninsula ce se chiamg<br />
Arabia §i se intindeau chiar mai sus de hotarele ei. Arabii<br />
sunt de rasa,. semitica, din care fac parte, dar nu farg mult<br />
amestec, si Evreii. Ei se infali§eazg ca oameni nal0, slabi,
28<br />
negriciosi la fats, cu trasaturile fetei foarte suptdri; cu ochii<br />
bulbucati si cu nasul coroietec. Arabii nu lucrau pamantul,<br />
ci se hraniau mai mult cu fructe, cu ierburi, cu came ;<br />
alto popoare-i luau in ras fiindca mancau si lacuste.<br />
Tara for se alcatuia dintr'un mare pustiu, incuniurat pe<br />
margenea Marii de Tinuturi mai roditoare ; prin intin(!erea<br />
cea mare de nisip erau samanate ca niste ostroave de verdeata<br />
dazele ; oaza Isi avea Inceputul dela un izvor care<br />
iesia din pamant, 'Aeon& vazduhul si facea sa, se poata inalta<br />
arbori mai mult palmieri, cu frunzele raschirate ca o<br />
urnbrela arborii acestia Impiedecau nisipul de a patrunde<br />
in vremea furtunilor ; asezarile omenesti se ip.ternelau<br />
pe urrna. Pe mal erau cateva orase cladite din pamant<br />
uscat, cu ulicioare Intortochiate, inguste si murdare,<br />
undo se facea negot cu Egiptul sau cu Siria. Prin oaze<br />
erau risipite sate.<br />
Incolo, ceilalti Arabi traiau ca Beduini, duc'and marfurile,<br />
pascandu-si turmele de of si pradand pe drumeti. Ei<br />
erau foarte intetiti la lupta si se razboiau necontenit intro<br />
fiecare ceata sau trib avand In fruntea sa un emir,<br />
din neamuri care se socotiau sfiate.<br />
Cei ce faceau parte dintr'un trib aveau aceia§i obar§ie. Tribul eamana,<br />
deci cu gintea germania.<br />
Arabii se Inchinau la idoli, pe cari si-i<br />
ciopliau din lemn<br />
sau din piatra; in centrul eel mare Meca era o veche cladire,,<br />
ce se zicea Caaba, in care se cuprindeau sute de chipuri<br />
dumnezeesti si o piatra neagra ce se credea ca este cazuta<br />
din cer. La 'serbatori si balciuri, poetii for cantau minunile<br />
firii, si cantecele care invingeau la Intrecere erau<br />
scrise pe stofe scumpe si atarnate in temple.<br />
Arabii din partea de sus stateau in legaturi cu Ilomanfi<br />
Intaiu, apoi cu Imparatia de Rasarit, zisa de Constantinopol<br />
sau bizantina, dupa numele eel vechiu at Constantinopolei,<br />
Bizantul. Ei facusera °data, In oaza Palmira, o Incercare<br />
de Imparatie, pe care o zdrobl Imparatul roman Aurelian.
29<br />
Atunci a stralucit ca solie a lui Odenat, regele" Palmirei, vestita<br />
Zenobie, care a facut mult rau Romanilor, pina, ce la urmA ea In adusa<br />
la Roma pentru a se tart Invinsa In alaiul dt biruintA al Imptratului.<br />
La. dansii se raspandise cunostinta legii crestine; aceasta<br />
lege mai strabatuse Ins& In Arabia si dela Miazazi, din<br />
Abisinia, tara ce vine In jos de Egipt. Ffind vecini si rude<br />
cu Evreii, Arabii stiau multe si despre legea lui Moise : si<br />
la ei se povestia despre patriarhul Avraam si despre cei-<br />
Ialti cari au venit dupa, dansul. 1.0.. Rasarit, Arabia se margenia<br />
cu Persia, si In felul acesta se raspandi si credinta<br />
In dumnezeirea focului, credinta care domnia In acea tara.<br />
Un popor ajunge mare, nu numai cand are multi oameni<br />
si o tarn bogatti, din care stie sa, traga folos. Pentru ca el<br />
sa, se lndemne la lucru, ii trebuie o credinta puternica.<br />
Credinta aceasta a dat-o Arabilor Mohammed, precum Moise<br />
daduse o credinta Evreilor.<br />
2. Mohammed (nascut pe la 570) era din neam bun dela<br />
Meca, dar tatal sail fusese un om sarac ; de timpuriu Mohammed<br />
ramasese orfan. El se facil caraus ; aceasta nu<br />
Insemna Ins& patin lucru la Arabi, caci nu erau multi<br />
oameni carora sa li se poata Incredinta o caravana cu<br />
marfuri duse pe camile ; carausul trebuia sä fie viteaz si<br />
de buna credinta. Peste catva timp el se Insura, luand pe<br />
0 vaduva bogata, anume Cadigia, care stiuse sa, pretuiasca<br />
marea lui agerime de minte.<br />
Mohammed era un om cu Inchipuirea aprinsa, care avea<br />
si vedenii, Incat i se pared c& se suie calare in ceruri, ca,<br />
face Intr'o singura noapte, .fara sa, se fi miscat din loc, drumul<br />
la Ierusalim, ca vorbeste cu arhanghelul Gavriil, care-i<br />
aduce solie dela Dumnezeu. El prinse a se gandi ca, neamul<br />
..a1.1 ar avea nevoie de o alta lege, care sa, Inlature<br />
idolii si sa hotarasca fiinta unui singur Dumnezeu ; lui<br />
Dumnezeu, zicea el, nu-i trebuie jertfe, ci pastrarea curata<br />
a trupului omenesc, rugaciunea si Impartirea de milostenii<br />
la saraci. El propovaduia legea cea noun philtre cei<br />
ce stateau mai aproape de dansul; II crezura nevasta-sa ci.
30<br />
un rob, An. Altii se aprinsera de manie asupra lui si cautara<br />
sa-1 prigoneasca, ba phiar sa-1 ucida, ca pe un calcator de<br />
lege. Atunci Mohammed fugl din. Meca si gasl un adapost<br />
1n alt centru al Arabiei, asezat ceva fnai jos pe coasta, la<br />
Iatreb. Orasul acestalsi schimba numele de acum inainte,<br />
chemandu-se Medinat (el-Nabl),. Medina, adeca Fuga (Proorocului).<br />
Dela acest an de -pribegie (622) incep a socoti<br />
anii credinciosii legii lui Mohammed, precum noi, crestinii,<br />
ii socotim dela Nasterea dui Hristos.<br />
Gel ce ascultara de sfaturile si de Invataturile lui Mohammed<br />
(care s'u strans mai tarziu si au alcatuit o carte<br />
ce se chiama Coranul §i e pentru dansii ceia ce este pentru<br />
noi Sfanta Scripture) s'au numit pe sine Credineio0i, Musulmanii:<br />
legea for se zits Islam, adeca Supunere lap de<br />
Dumnezeu.<br />
Coranul a fost dictat, fiindca Mohammed nu §ta sd scrie. Verseturile<br />
din care se alcatuieste au fost culese- yi randuite lute() formd ce nu<br />
se mai poabe schimbd.<br />
Mohammed li spusese alor sai ca este 9 alta lume,<br />
o viata viitoare, in care eel buni se invrednicese sa intro<br />
in Raiul pfin de toate bunata,tile pamantului ; ostasci caii<br />
muriau pentru lege, erau primiti sa so bucure. de dansele,<br />
oricate pacate ar fi facut inainte. Arabii erau, pe urma.<br />
deprinsi sa, so lupte pentru prada, si proorocul li-o ingaduia.<br />
Astfel ajunse Mohammed sa-si invinga, dusmanii din Meca,<br />
sa intro in acest oral, sa curete Caaba de idoli si sa faca<br />
pe toti Arabii a i se supune. El rnuri in anul 632.<br />
3. Iirmasii lui se chemara califs, adeca loctiitori. In ma-<br />
nile for ei aveau toata puteroa asupra poporului<br />
care-i<br />
alegea. Dupa cativa califi cars statuserX mai aproape de<br />
Mohammed, yen! Moavia, care intemei6 o ainastie ce tint<br />
nouazeci de ani.<br />
AbaUcr, col d'intaiu calif, a fost. prietenul §i toVarasul Proorocului.<br />
Omar era, un om simplu, care se multdmid cu viata unui Arab de rand.<br />
Dupd, Otman, al treilea calif, veni robut cred.ncios al lui Mohammed,<br />
All, care murl ucis. Tines pe feta fostului sdu stdpan, si multi 1'1 cred
31<br />
singurul urmas indrituit al acestuia. Astfel<br />
pe ceilalti COM pans la el, se zic ySiili,<br />
Suni f1.<br />
Pereil, earl nu recunosc<br />
iar Turcii Osman MI sant<br />
Reqedina noii dinastii ce se zice a Omeiazilor, dup5,<br />
strabunul lui Moavia era, Damascul, Intrio frumoas&<br />
oaz1 a Sirief. Siria o luasera Arabii dela impArAia bizantinA,<br />
care slabise mult dupa moartea lui Iustinian. La R5.sariff<br />
ei sf5Amar6. impardtia persand. far la Miazgzi patrun-<br />
Sera In Egipt, care ajudse o provincie a Califilor.<br />
Caderea Persiei nu se face fulgerator, §i n'ajunse b lupta hotara,toare<br />
(la Cadisia, 637) pentru ca o dinastie, totusi decazuta, a. Sassnizilor,<br />
sa piarda stapanirea. Cucerirea arabd In Persia nu aduse Insi<br />
ai<br />
o lnlaturare a elementului ce loon& Cara, ba nici macar a claselor<br />
orasenesti-, a carturarilor, a fruntasilor. Vechea rasa iranica, prieeputa,<br />
isteata, harnica, avand gust $i Indernanare In arta, ramose In aceiai;d<br />
stare ea mai irmainte. Arabii stapaniau mai mult de departs. Dar ei<br />
facura ca Vechea eredintli OE fie Inlitturata, di pana In eazele depar-<br />
tate ale Turchestanului se ridicarti moscheile Islamului. Cine nu is<br />
eerceta. era, pedepsit cu cea mai mare asprime. De aici Si In India a<br />
patruns legea -moult a lui Mohammed, ciesi aici ea Intalni Impotrivirea,<br />
energica a yechii legi bucliste, Cu mult $uperioare.<br />
Siria era nemuAamita din di:GA puncta de vedere de stapanirea<br />
bizantina: aceasta era apasatoare prin darile cele piari pe care le<br />
eerek, sit pe de ans parte, pentru ca rata de ortodoxia oficiala bitantina<br />
train Intro. Sirieni vechiul monofizitism, credinta eretica prin<br />
care se statornicia o singura fihiia (iar nu icele Cong, dumnezeiasca<br />
ai omeneasca) in Isus Eristos. Astfel °stile bizantine, nesprijinite de<br />
loeuit ri, au fost usor rdspinse dupa Infrangerea lor,langa rani Iarmue<br />
(636 , of<br />
ele nu s'au mai Intors.<br />
Multi Sirieni trecura la Islam, care se potrh IA cum n fizitismul<br />
lor. Crestinii ramasera numai In munti, unde Maronitil past Past pftna<br />
azi o Biserica, deosebita.<br />
Egptul fu. Supus intre 640 si 642. Imprejuranle an fost aeol ace,<br />
leasi ca $i In Persia, $i ele an dat aeeleasi rezultate.
32<br />
VIL<br />
Carol-eel-mare, imparatul eel nou al Romei, ridicat<br />
dintre barbari<br />
1. Pipin ctpatase sprijinul Papei, fiindca acesta avea nevoie<br />
de Franci. Papa fusese la fnceput numai episcop al<br />
Romei. Fiindca, state& Intr'un oral asa de Insemnat, el Incepuse<br />
a R privit de multi ca mai mare cleat ceilalti episcopi.<br />
Prin daniile.credinciosilor, Biserica lui se fact mai<br />
bogata decat oricare alta. Pe and eresurile tulburau crestinatatea,<br />
Papii avura, cumintia sa, se fereasea, de danselesi<br />
sa, ramaie totdeauna In dedinta cea dreapta.<br />
Dela 476 nu mai era si un Imparat In Roma, dar Papii<br />
ramasera, netulburati pe Jang5 regii barbari, Odoacru, Teodone<br />
si urma,sii acestuia, cu toate ca, acesti regi erau eretici<br />
arieni. tim a pe urma Iustinian a luat Italia: acuma<br />
Papii traira mai greu. Imparatul de Rg.sarit fi -Supraveghia<br />
de aproape, si el ca uta sa, ridice mai presus de Papi pe<br />
Patriarhul din Constantinopol. Ba dela o vreme Imparatul<br />
bizantin prinse a prigonl icoanele, pe care punea sa, le<br />
sfarme si sä, le arda,c el se face& astfel eretic, si Papii nu<br />
mai voira, sa stie de dansul.<br />
S'au vitzut Papi chemati la Constantinopol pentru a-si (lit searna, si<br />
chiar opriti acolo, in temnild. Astfel hotA area Papei intr'un sens on<br />
In altul ajunse a fi privity, ca statornicirea ortodoxiei.<br />
Inca, dela 568, Longobarzii, barbari germani, venira in<br />
Italia, gonind pe Bizantini aproape din toate stapanirile<br />
lor. Ei se facura crestini paste catva timp, dar Papa nu<br />
putea tral In pace cu regii lor, pentru ca ei voiau sa iea<br />
Roma. Insa Roma, lasata fara alt aparator, se deprinsese<br />
acuma sä asculte de Papa. Impotriva, Longobarzilor fft<br />
chemat Pipin. Acesta-i fnvinse, si dada Papei o mare bucata<br />
de pamant In jurul Romei, care bucata de pamant<br />
s'a chemat dania lui ,Pipin.
- 33 -<br />
illt1111111fi<br />
11;11151-f<br />
Fig. 5. Carol -cel-Mare, mai cum 1 -a zugravit un pictcr mare, mai non. Albert Darer.<br />
Are pe cap o cumuli de aur, e Imbricit Wean velmktt de s'ota manta<br />
cu stir, ca oda dine prootilor; nasturii au pe (lentil vulturul, sterna<br />
Roma tate° maul{ tine sable, In alta globul pamtintului.
34<br />
Papii nascociserA ci o mai veche danie, a lui Constantin-cel-Mare<br />
Aceasta e insi fah& Tot false aunt Ili demi:4001e lui Iaidor, care voiau<br />
sit arate ca Papa are drept la carmuirea monarhica a lumii.<br />
2. Pipin murl la anul 768, lasand doi fii : pe Carloman<br />
§i pe Carol. Dar Carloman se calugarl, aqa, !neat toata puterea<br />
ramose numai in manila lui Carol. Acestuia i s'a zis<br />
Carol-eel-Mare ; el s'a facut Imparat al Apusului. Lumea a<br />
ascultat de poruncile lui dela Oceanul Atlantic pana la Mediterana.<br />
In tot evul mediu n'a mai fost un om ca acesta.<br />
In toate partite el a Intins hotarele terii sale. El n'a facut<br />
Tina aceasta numai din mandrie, ca O. spuie ca nu mai<br />
este alt stapanitor ca dansul, ci ca sa, aduca pretutindeni<br />
buna randuiala si pace, ca sa raspandeasca legea cregtina,<br />
ca s5, tntemeieze iara0 o Imparatie statomica, de care<br />
Apusul era lipsit de trei sute de ani.<br />
Lui Ii trebuia sä faca razboaie la Rasarit, Impotriva Saxonilor<br />
pagani, cari erau a§ezati pe toata intinderea Germaniei<br />
de astazi. Pe urma alte razboaie la Miazazi, Impotriva<br />
Arabilor, cari se aqezasera de vre-o cincizeci de ani si in<br />
Spania, In locul Visigotilor, §i ar fi inaintat §i in Francia<br />
daca n'ar fi fost s'o apere Carol Martel, bunicul lui Caroleel-Mare.<br />
In sfar§it el avea sarcina de a sfarma regatul<br />
Longobarzilor si de a feri astfel pe Papa de orice primejdie<br />
din partea acestor dumani vechi.<br />
Carol Martel e cel d'intaiu dintre majordomi care aduce un serviciu<br />
esential neamului. In lupta dela Poitiers (732) el birui pe Arabii nAvAlitori.<br />
Dar plecarea for se datore§te unor imprejurAri de acasa la ei.<br />
Cel mai scurt qi mai putin insemnat dintre aceste razboaie<br />
a fost acel cu Arabii. El i-a batut qi a luat Cara<br />
pang la raul Ebru. Cantecele de mai tarziu pomenesc trecerea<br />
muntilor Pirinei de catre oastea lui Carol §i peirea<br />
prin tradare a lui Roland, nepotul regelui. Poporul credea<br />
ca o taietura adanca In stanca e facuta de sabia lui Roland,<br />
careli apara viata, luptandu-se. Dar pe urma Carol a stat<br />
In pace cu Arabii, cari erau un popor foarte harnic §i luminat,<br />
avand plugari foarte priceputi, me§teri vestiti In
35<br />
1ucrul metalelor si destui carturari. Ei luasera toate aceste<br />
cunostinte dela Romanii din Rasarit, adeca dela Bizantini,<br />
cu cari nu se puteau pune alaturi cei din Apus si barbarii<br />
amestecati cu dansii.<br />
Mai tarziu Insa aceste lupte cu Arabii au rAmas mai mult alipite de<br />
amintirea lui Carol. El ar fi mere la Constantinopol Qi<br />
ar fi luptat cu<br />
.Arabii din Palestina, cum a fost pe vremea cruciatelor.<br />
3. Cu Saxonii, luptele au fost grozav de grele si foarte<br />
Indelungate. Saxonii acestia nu voiau nici Intr'un chip sa-si<br />
lase legea si sa-si place capul. Carol a zidit biserici, a facut<br />
.episcopii; el a Inaltat cetati, a asezat capitani de margins<br />
(markgrafi In nemteste ; Francesii zic : marchizi). Dar r5,scoalele<br />
izbucniau necontenit. Carol, care era un om strasnic<br />
la mane, a varsat valuri de sange, ucigand cu raffle pe<br />
vinovati. La urma i-a ingrozit. Cel mai viteaz dintre capetenfile<br />
lor, Vituchind, a venit inaintea lui Carol si a lasat<br />
sa-1 boteze.<br />
Astfel tara lui Carol ajunsese pan5, la Dunare. Aici el<br />
gasl pe Avari. Dar nici acestia nu i se putura Impotrivi.<br />
Ei fura batuti rau, si nu se mai ridicara din aceasta Infrangere.<br />
Dregatori franci statura atunci pana prin Wenrile<br />
noastre.<br />
In acest chip se alcatul ,,provincia franca", pe care si Bizantinii, cu<br />
-earl acum Francii ajunseserA vecini de stapanire, o numiau Frankochorion.<br />
Asupra Longobarzilor Carol se duse Inca din 774. Ultimul<br />
rege al acestora fu prins.<br />
Acest ultim rege al Longobarzilor se chema Desideriu, §i stapanirea<br />
lui tinii dela 756 la 774. De mult Inca dinastia longobarda parasise<br />
erezia ariana pentru a trece la forma catolica a crestinismuhai (multAmita<br />
reginei Theodelinda). Ea Incercase adAugl la posesiuni Roma<br />
Ins* (supt Astolf), dar gasise In cale-i puterea lui Pipin (v. mai sus,<br />
p. 34). Desideriu-si maritase fata dupa Carol, dar acesta o trimese<br />
Inapoi $i lua masuri pentru a cucerl tara socrului sau, scapand astfel<br />
pe Papa, de care noua dinastie franca aye& a$ de mare nevoie, de o<br />
Tesnica amenintaxe.
36<br />
Carol li lug locul, ajungand astfel si rege al acestui regat<br />
italian, a carui Capitals era Pavia. Mai ramase numai stapanirea<br />
longobardg dela Miazazi ; dar ducii de acolo se Inchinara<br />
lui Carol si-1 ajutara In toate razboaiele lui.<br />
Acesti duci, numiti asa dupa obiceiul bizantin, nu se supuneau regelui<br />
for decat atunci and aveau interes la aceasta. De aici a venit<br />
gi slabirea regatului lui Desideriu. Acesta lasase un fiu, cat\ a timp<br />
neastamparat in Infrangere, Adalgis.<br />
De pe urma Longobarzilor n'a ramas nimic In ce priveste limba on<br />
cultura Italiei mai noun. Sangele barbarilor abia se simte in alcatuirea,<br />
neamului italian de astazi. Asa se Intarnpla cu acei cuceritori cari,<br />
neap and o cultura superioara, cu pot dovedi nici cu numarul.<br />
Mai sus de muntii Alpi, Carol desfiinta ducatul Bavariei,<br />
In fruntea cgruia statea Thassilo, un om foarte nesigur si<br />
uneltitor.<br />
Bavarezii erau putini la numar, si nu puteau alcatul un Stat deosebit.<br />
Ambitia lui Thassilo a fast nenorocirea lui, dar semintia german/<br />
supusa lui a folosit contopindu-se cu restul neamului. Thassilo se apucase<br />
la harts cu Francii ca ginere al lui Desideriu. El a fost cel d'u<br />
urma din dinastia lui Agilulf. Carol II osandi ca tradator, dar osan-<br />
dttul fu Inchis, ca gi Desideriu, Intr'o rnanastire.<br />
4. Atunci Papa se gandi a-i da lui Carol coroana de Imparat<br />
al Apusului : el isi lug acest drept ca unul ce avel<br />
In manile sale Roma si infatisa astfel poporul roman. Regele<br />
franc venise in serbatorile Craciunului qle anului 800,<br />
In ajunul unui veac nou, ca sa se inchine in vestita biserica<br />
a Sfantului Petru. Papa, pe care el It scosese din manile<br />
dusmanilor lui, puternicii din Roma, ii puse in mijlocul<br />
sfintei slujbe coroana pe cap. Multimea striga: traiasca,<br />
si biruiascg, Carol Augustul, Incununat de Dumnezeu,<br />
mare si pasnic Imparat al Romanilor".<br />
In Roma se alcatuise o oligarhie de nobili cu pamanturi gi castele,<br />
Inaintea carora tremura Papa. Ei hotarau alegerile gi<br />
izgonirile capilor<br />
Bisericii. Papa Leon al III-lea fugi la Franci pentru a cere ajutor Impotriva<br />
acestor dusmani ai sai. Ca judecator veni Carol deci la Roma,<br />
hotarit a parteni pe Papa. Rasplata i-a fost proclamarea ca imparat<br />
de plebea romans care tines, cu Papa, si recunoasterea de catie Leon.
37<br />
Imparatia Rasaritului nu 1-a recunoscut ca Imparat al<br />
Apusului, dar toti regii vecini, din Anglia, din Danemarca,<br />
stateau supt ocrotirea lui Carol. El a mai trait patrusprezece<br />
ani §i a murit foarte batran, incunjurat de glorie.<br />
;<br />
Imparatii rasariteni se apucasera de prigonirea icoanelor, asa Incat<br />
In aceasta privii41 se sapase Intre ei ei Papa o prapastie care nu se<br />
putuse umplea cu nimic. Cu privire la vestita cearta pentru icoane<br />
v. si mai departe.<br />
"<br />
.1°<br />
.<br />
° 7<br />
a
38<br />
5. Ca Tmparat, el a fost ceia ce fusese si ca rege aY<br />
Francilor. Traia, din mosiile sale si din cateva venituri.<br />
tnvataturile sale, asa-numitele Capita tare (cuvantul vine dela capituium,<br />
alineat, precum la noi mai de mult un edict domnesc on un<br />
tratat se ziceau ponturi, fiindca erau Impartite In paragrafe de acestea,<br />
In punete), cuprind qi Indemnuri catre dregatorii putini ai regatului<br />
si sfaturi, circulare", am zice, de gospodarie pe mope lui Carol. Ele<br />
arata bun simt, patriarhal, dar nicio cunostinta de drept roman.<br />
Pe toti supusii sai avea, dreptul sa-i theme oricand la oaste..<br />
Aceasta chemare se zieeb.: Bann, bannum.<br />
Dregatori la Curte avea, putini: in provincii tines comi(i si<br />
duci; pentru a le cerceta, puterea, el trimetea necontenit,<br />
oameni imparatesti".<br />
Duce vine din echiul Herzog : poate sä fie $i o inriurire bizantina<br />
venita prin Lombarzi. Comites sunt torararii de lupta ai regelui, prefact*<br />
acuma In carmuitori de Tinuturi.<br />
Acesti trimesi se ziceau (latineste: missi dominici), §i multi<br />
din ei erau episcopi.<br />
Episcopul pe atunci era si un pastor sufletesc, dar ci<br />
un comandant<br />
militar $i un agent administrativ. Cu episcopi ci misionari, din vestita<br />
scoall anglo-saxona, s'a ajutat Carol In greaua opera a cuceririi Germaniei<br />
pagine. Crucea a fost pentru el In timp de razboiii o arms, In<br />
timp de pace un sceptru. Botezul era un omagiu, un act de inchinare<br />
care el. Cruci puteau Insemna hotarul lui, cum la noi, In Moldova,<br />
hotarul domnesc era Insemnat cu bouri.<br />
Winfrith, zis Bonifaciu, el ajunse prin ravna sa viteaza, Srantul<br />
Bonifaciu a folosit Inaintacilor din veacul al VIII-lea ai lui Carol<br />
mai mult decat cel mai Infricocat general. Episcop $i arhiepiscop de<br />
Mainz (Moguntia), supus cu credinta Romei, ca un ostas unei capetenii<br />
de caste, el a pastrat credinta $i regilor franci. A murit ca un mucenie<br />
de mana Frisilor, Inca pagani, de la gura Rinului.<br />
Judeceita pe cea mai inalta treapta se face& inaintea Imparatului.<br />
Prada de razboiu o impartil cum void el.<br />
La Curtea lui, Carol chema oameni invatati, din Anglia,<br />
din Irlanda si din Italia. §coli se Intemeiara pe la mamastiri,<br />
unde calugarii traiau dupe, povetele Sf. Benedict, in
39<br />
Morn si In rugaciune. Scrisoarea cartilor si poruncilor s'a<br />
facut mai frumoasa pe vremea lui. Imparatul Insusi a scris<br />
si In nemteste si In latineste.<br />
Sf. Benedict dirt Nursia, In Umbria (t 543) e Intemeietorul vestitei<br />
manastiri de pe muntele Cassino In Italia-de-Sud. Prin numArul calugarilor,<br />
prin disciplina lor, prin averea ce li se alb, In mani, prin Intinsele<br />
for mosb, prin legaturile cu principii man gi mici, prin rolul<br />
politic ca di<br />
prin Insemnatatea culturala, Monte-Cassino poate fi asa-<br />
manat cu Sfantul Munte Atos, din Rasaritul nostru. Dar aici scopul<br />
calugariei nu era ca in Rasarit, unde, dupl schivnicii, eremitii (din<br />
greceste; pustnicii) din Tebaida egipteana, Sf. Vasile-cel-Mare (.1. 379)<br />
dAduse normele calugariei, In mAnastirea lui din Pont. Calugarii rasariteni<br />
cautau a se pierde prin rugaciune In Dumnezeu, despretuind<br />
lumea; ei tintiau la extazul ce adoarme simturile, desteptand sufletul<br />
aiurea; acestialalti, Apusenii, an fost muncitori, biruind pe Satana prin<br />
fapte folositoare $i rodnice, prin condeiul caligrafului, prin migAloasa<br />
munca in colori a miniaturistului, prin truda plinA de placeri a cetitului<br />
$i fie chiar numai prin Mama pAdurilor bAttane cu toporul, prin<br />
scormonirea paniantului pArAgenit cu sapa spre a face ogor dintr'Insul.<br />
PAna astazi lndreptarea deosebita a celor doua feluri de calugarie<br />
se pastreaza. Nu doar ca n'au fost caligrafi, miniaturisti, talcuitori,<br />
dascAli muncitori de camp la Rasariteni, on ascetici (asceza e pregatirea<br />
sufletului prin suferinta trupului) la Apuseni. Dar regula e cu<br />
totul deosebita, la unii si la ceilalti.<br />
VIII.<br />
Hotii de Mare ,din Miazinoapte sau Nortmanii si<br />
caderea Imparatiei lui Carol-eel-Mare.<br />
1. Daca ar fi tinut mai multa vreme, imparatia lui Carolcel-Mare<br />
ar fi fost o mare binefacere pentru popoarele asupra<br />
carora ea se Intindea. Ca si in Imparatia Arabilor din<br />
Asia si din Africa, era aici liniste: hotarele erau bine apa,<br />
rate, barbarii, cati nu fusesera supusi Inca, fusesera aruncati<br />
departe si traiau tinuti In frau de markgrafii Imparatesti.<br />
Drumurile ajunsesera sigure, munca oricui se putea savars1<br />
In pace, judecata se facea cu dreptate. Era mai bine sa fie
40<br />
cineva supus al lui Carol, Imparatul Apusului, decat sa tralase&<br />
In Imparatia de Rasarit a Bizantinilor.<br />
Dar Imparatia Intemeiata de Carol-cel-Mare n'a tinut<br />
multa vreme: razboaiele din launtru au inceput cam vre-o<br />
douazeci de ani dupa moarta puternicului Imparat; ele au<br />
adus Indata sfaramarea terii celei mari in mai multe teri<br />
mai mici; nici chiar in terile acestea marunte, n'a mai<br />
fost ascultare si siguranta. La urma, si neamul lui Carol<br />
s'a stins, si alte familii au inceput a domni, dupa multe<br />
greutAi, in franturile Imparatiei.<br />
Inca de pe vremea lui Carol se vedeau viind in porturile<br />
imparatesti niste barbari noi, cari calatoriau pe apa.<br />
Si ei erau Germani; fiindca veniau din Miazanoapte, li se<br />
zicea Nortmani, adeca oameni din Nord". Locuinta for<br />
era prin teri foarte reci, undo abia data se simte vre-o<br />
doua-trei luni pe an o vreme cum e aceia dela inceputul<br />
primaverii noastre. Aceste teri se alcatuiesc dintr'o limba de<br />
pamant suptire, care se desface din Germania, ca un . deget<br />
aratator (Iutlanda), apoi din insulele vecine si dintr'o mare<br />
peninsula care atarna greoiu din Marea Inghetata (Peninsula<br />
Scandinava . Astazi aceste pamanturi fac parte din<br />
regatele Danemarcei, Suediei si Norvegiei.<br />
Nortmanii erau si plugari, prin unele parti mai roditoare;<br />
altii so hraniau din pescuit, dar cei mai multi 4i<br />
cautau norocul strabatand Marea pe luntri grosolane, ca sa<br />
gaseasca o prada. Cetele for aveau in frunte capetenii care<br />
se chemau vichingi. Erau niste oameni cari nu simtiau<br />
nicio Inca inaintea valurilor inalte ale Marii manioase;<br />
de oameni prin urmare nu se puteau sfii. Luntrile for<br />
erau marunte, si ei puteau sa intre lesne prin gurile raurilor,<br />
asa bleat se suiau pang foarte departe Inlauntrul<br />
terilor. Pe vremea lui Carol -eel -Mare, Imparatia obisnuia<br />
sa tie corabii anume, care sa fie gata sa raspinga orieand<br />
pe acesti hoti de Mare. Pe urma Insa, n'a mai fost paza<br />
asa de buna. In Galia, in Italia, Nortmanii rasariau fara<br />
de veste Inaintea oraselor bogate si be pradau. S'a intam-
41<br />
-plat chiar ca ei sa le incunjum mai multa vreme. Qi Roma<br />
ava sä se team, de dan§ii. Ba in Anglia ei veniau in fiecare<br />
an, qi rAmaneau in tarn.<br />
Cea mai Indrazneata Incunjurare do cetate facuta de Notmani e a<br />
Parisului, care, dupa ce mai avuse a se teme din partea for de tree<br />
ori, fu asediat un an Intreg, la 885. Rinul era strabatut de luntrile for<br />
ueoare, qi ei dadura foc gi palatului (Pfalz) dela Aachen al lui Carol<br />
cel-Mare.<br />
Samana Nortmanii in toate rosturile 0i miecarile for cu adunatura<br />
de Cazaci care, prin Nipru, in veacul al XVIII-lea, strabatel In Mares,<br />
Neagra ei ardea satele de langa, Bosfor supt ochii Sultanului.<br />
Anglo-Saxonii, cari se a§ezaser5, mai d'inainte in Britania-Mare<br />
(insula engleza cea mai intinsa), venind din Danemarca<br />
§1 partile vecine, nu i-au putut goni. Mamie rege<br />
Alfred (Aelfred), cu toate straduintele ce facuse, fiz silit<br />
la 878 a li da, o parte mare din tam sa, care se numi<br />
Danelag, adeca a§ezarea Danilor, a Danezilor", aci Anglo-<br />
Saxonii ziceau Nortmanilor: Dani, Danezi.<br />
Alfred e cu adevarat until din cei mai mari stapanitori dela ince<br />
putul N eacului de mijloc. Inca 'de pe vremea Papei Grigorie-cel-Mare,<br />
Anglo-Saxonii incepusera a se face creatini, multamita iniauririi franca<br />
ei so irii unor misionari veniti de-a dreptul din Roma; ei o Inraurire<br />
greceasca se poate obserl a,. Lupte straenice se dadura Intro regatul<br />
creetin Kent §i col pagan litercia, al regelui Penda. La urma amandoua<br />
=este puternice regale, ca ei Wessex, E sex, Su iex (Slxonii de Apu.,<br />
de Rasarit ei de Sud), Northumberland (tara de la Nord de riul Humber<br />
si Estanalia se unira in credinta. Acest noa Tinut cretin dada mi-<br />
sionari indrazneti, mucenici pentru truce, dar scriitori do valoarea<br />
lui Bids Venerabilis (Inceputul veacului al XI- lei,).<br />
Cu vremea Wessexul ajunse col mai Insemnat dintre regatele aea<br />
zisei eptarhii anglo-saxone, si Egbert (Ecbert) a fost un vrednic prieten<br />
al lui Carol -col -Mare (el moare la 839. La 871 Alfred capita metenirea<br />
acestei teri. El o pierdit in curind fata de numarul ii vitejia<br />
navalitorilor. Tara pe care trebul sa li-o lase ei dupa biruintele sale,<br />
cuprindeb.: Mercia pe jumatate, Estanglia 5i<br />
Northumberlandul. Aea a<br />
ramas hotarul pans la moartea, in 901, a lui Alfred, care a fost it un<br />
sprijinitor al culturii latine yi germanice asemenea cu Carol -col -Mare.<br />
La inceputul veacului al X-lea alti Nortmani facurl o in
42<br />
Toiala cu regele Franciei, care-i laza stapani peste margenea<br />
de sus a terii sale, ce se chema de acum Inainte Normandia.<br />
Acel rege al Franciei care priml pe Normanzi era un biet slAbAnogr<br />
dnemAnit de ai sal, Carol-cel-Prost (Simplex). Normanzii lard In curAnd<br />
limba francezd, ci azi numai dupl voinicia locuitorilor roecovani ai<br />
provinciei, dupl stAruinta for in lucru, se cunoaste sangele germanic<br />
deosebit. Invoiala de aeezare s'a fAcut la 911, In satul Sf. Clara pe<br />
raul Epte.<br />
2. Imparatia lui Carol-cel-Mare n'a fost In stare 0, crute-<br />
*i<br />
lumea de focul si sabia acestor oameni grozavi. pe vremea<br />
lui Carol, carmuirea Intrebuinta, toarte putini dregatori<br />
si se amesteca in foarte putine lucruri numai. Mai<br />
mult era credinta fata de Imparat, care tined toate In buna.<br />
randuiala. Urmasii lui Carol an fost oameni slabanogi si<br />
fara intelepciune, si poruncile for nu mai erau ascultate.<br />
Pentru ca la Germani nu era, ca in Roma veche sau ca In<br />
terile din zilele noastre : sa fie legi, carora s& li se supuie<br />
oricine. §i nu erau legaturi neaparate, care raman trainice,<br />
on de cine ar fi vorba. Atunci totul era omul, si toate<br />
lucrurile mergeau dupa cum era el destoinic sau nepriceput.<br />
Carol-cel-Mare avuse mai multi copii, dar dintre blieti<br />
i-a trait numai unul, si tocmai cel mai slab de fire : Ludovic.<br />
Acestuia i s'a zis Cucernicul" (Pius), pentru ca era un om<br />
foarte bun si iubitor de Dumnezeu. El n'a qtiut ins& niciodata<br />
sa.-si stapaneasca familia: fiii sal,<br />
cari erau dela doua<br />
mame, s'au luat la cearta si an Indraznit chiar sa porneasca,<br />
Impotriva tatalui for cu oastea. Papa vent si el din<br />
Italia, si-i Inteti. °data Ludovic a fost silit sail lase drepturile<br />
§i sa se Inchida, intro manastire. Dar multi it iubiaa<br />
pentru blandeta lui, si pentru ca era un om asa de nenorocit.<br />
Astfel el a ramas Imparat pang., la sfar§it. A murit<br />
Ins& tot cu durerea In suflet : fiul sau Ludovic se rasculase<br />
asupra-i, §i batranul mergea sa-1 pedepseasca ; el s'a.,<br />
stins atunci In cale (840).<br />
Un rol intetitor a jucat in aceasta straenicA tragedie a luptei fiilor
43<br />
cu parintele a doua soiie a lui Ludovic, Iudita, care staruik necontenit<br />
sa se Imparts Cara Inca find Ludovic In viata §i sä se deft partea cea<br />
mai buns fiului ei, lui Carol-cel-Plesuv.<br />
Ludovic a fost odata depths<br />
pentru ca sä fie scos apoi din manastire qi adus jar* la carma. Din<br />
nou el fu Orbit de oaste, pe vestitul camp al Minciunii" (Lugenfeld,.<br />
langa Kolmar). Papa capatit prilej El se amestece, poruncind In numele<br />
lui Dumnezeu.<br />
3. Dupe, moartea tatalui lor, cei trei fii se incaierara<br />
intre dansii pentru mostenire. Ludovic si Carol putura bate<br />
pe Lotar, care isi luase titlul de Imparat. A fost atunci<br />
vestita, Mahe, la Fontanet (ceteste: Fontane; azi Fontenoy),<br />
in 841, vre-o treizeci de ani dupa ce Inchisese ochii Carol.<br />
In aceasta lupta, a fost invins Lotar. Abia dupa doi ani de<br />
zile, fratii se impacara intre ei. Au facut asa, numai fiindca.<br />
nu mai voiau sari mai ajute in razboiul for nelegiuit capeteniile<br />
de -teri cari atarnau de unul si de celalalt.<br />
Pacea pe care au facut-o ei, se zice pacea dela Verdun<br />
(843). Fiecare luat o parte din mostenirea parinteasca.<br />
Imparat a ramas !ma tot Lotar. Dar de acum Inainte nici-<br />
°data nu s'au mai strans la un loc statornic terile despartite.<br />
Franta a ramas de o parte, pamanturile de peste Rin,<br />
care se chiama, astazi Germania, de alta; iar Italia §i unele<br />
Tinuturi dela Rin, care s'au zis .ara lui Lotar, Lotaringia,<br />
an dus iarasi o viata deosebita.<br />
impartirea se fact pe temeiul dreptului de mo§tenire. Nu s'au capatat<br />
hotare fire§ti, ci s'a tinut seams de interese personale, ci nu<br />
numai de ale.regilor, ci §i de ale nobililor, orincipilor".<br />
4. La 887, Carol-eel-Gros, nepot de fiu al lui Ludovic (fiu<br />
al lui Ludovic Germanicul), fu silit de mai marii din Germania<br />
sa paraseasca coroana Imparateasca.<br />
Asa se rasplatiau pacatele grele de care se facuse vinovat<br />
de o bucata, de vreme acest neam. Urmasii lui Carol<br />
au mai stapanit dupa aceia numai In cats o tarn, pang, ce<br />
el se stinsera cu totul in cursul veacului al X-lea.<br />
5. Pe la 855, Carol stapania §i Franta de azi, afara de Burgundiade-jos,<br />
dar aceasta scurta stapanire, mai mult de nume decal In fapta,
44<br />
nu se poate privl ca o adevArata Intregire a Imperiului. Ea nici nu<br />
plecase dela un principiu, ci dela un hazard al mostenirii.<br />
5. In tustrele terile se ridica atunci puterea proprietarilor<br />
celor mari de pamant, cari cumparasera sau luasera cu de-a<br />
sila mosiile celor mici. Ei avusera, la inceput unele pamanturi<br />
daruite de veci de catre regi si altele care erau ca un<br />
fel de leafd pentru slujbele de ostasi ce ar fi facut.<br />
Unele erau alodii (la noi: ocine), celelalte beneficii (in Moldova,<br />
apoi : urice).<br />
Cu vremea insa, ei privira de o potriva unele mosli si<br />
celelalte si le lasara, de o potriva ca mostenire. In cuprinsul<br />
stapanirii lor, ei aveau toata puterea de rege si Imparat.<br />
§i dregatoriile ajunsera, de mostenire, si dregatorii cautara<br />
sa aiba, Impreuna cu autoritatea, si pamantul.<br />
Noii stapanitori purtau razboaiele lor, faceau sa umble<br />
banul lor si osandiau la moarte. De multe on regele on<br />
Imparatul daduse insusi scutire, imunitate pentru unele mosii<br />
daruite, mai ales Bisericii, invoindu-se deci ca dregatorii<br />
sa nu se amestece niciodata si nici intr'o privinta In ele.<br />
Biserica, dupa ce se incercase a 'Astra vechea stare de<br />
lucruri a unui singur Imparat ascultat de tc4i, isi blase si<br />
ea partea de prada. Episcopii si staretii de manastiri puteau<br />
primi si ei, ca oameni, feude ; ca sefi de eparhie on de<br />
manastire apoi, ei isi capatasera on insusisera aceleasi<br />
drepturi pe care be al ea si domnul de pamant laic (seniorul,<br />
-dela senior, mai batran; asa i se zicea si regelui).<br />
Tot,i se chemau feudali, adeca, stapanitori de feude, fiindca<br />
-I§i daruisera sau inchinasera pamanturile unul altuia, dupti,<br />
puterea fiecaruia, si un pamant primit in dar sau inchinat<br />
se chema, feud (franc. fief; germ.: Lehen). Tineai un pa-<br />
mant In feuda" dela acela care ti-1<br />
daduse si erai dator<br />
sa-1 intovarasesti la lupta, sa-1 rascumperi din robie, sa-i<br />
faci daruri la mari imprejurari de familie, sa vii la judecata<br />
lui ca ajutor sau impricinat.<br />
,/nchinarea se zicea omagiu, dela latinescul homagium. Prin<br />
e1 to faceai omul altuia, si nu mai aveai dreptul a fi cum<br />
woiai lust* sa fii. Erai vasalul lui.<br />
sai
45<br />
De stapanul terii lor feudalii nu voiau sä §tie ; In el<br />
vedeau doar pe eel mai vechiu stapanitor, dela care pornia<br />
autoritatea tuturora, dar care n'avea dreptul sa li-o mai iea<br />
Inapoi.<br />
Cei mai multi (erani oameni cari 10 pierdusera mo0a<br />
sau robi libera# erau §erbi la feudali §i faceau parte din<br />
averea, din gospodaria mosiei, ca §i vitele §i uneltele de<br />
munca, asa !neat nu se puteau stramuta din loc.<br />
Feudalii erau si mosieri §i domni pe pamantul lor, unde.<br />
tcqi erau Ingenunchiati inaintea lor.<br />
La randul lor, cei co aveau pamant pe care nu-I puteau lucra on<br />
supral eghea. ei cari aveau neN oie mai mult de ajutatori politici $i militari,<br />
dadeau pamant ca feoda. Cu vremea inmultindu-s3 legaturile<br />
dintre oameni si facandu-se mai felurite, legatura feodala a fost mai<br />
slabs si mai Incurcata, nesfarcite fire suptiri de vasalitate ci seniorie<br />
Intinzandu-se ca o mreaja asupra intregii societati. Tot asa se ajunse a<br />
se face ereditare ei<br />
toate situatiile de administratie, de dregatorie. Statul<br />
perind pe incetul si neputand sa apere pe locuitori, acectia cautau<br />
pretutindeni singura forma de iata cu putinta: unirea pe acelaci pamant<br />
a stapanirii cu autoritatea politica.<br />
IX.<br />
Prefacerile terilor desficute din imparatia lui<br />
Carol-cel-Mare.<br />
In anul cand Carol-cel-Gros a fost silit sl, se coboare<br />
de pe Scaunul sau 1mparatesc, din care nu §tiuse sa porunceasca<br />
cu vrednicie, starea tuturor terilor ce ascultasera<br />
cu §eptezeci de ani in urma, adeca numai cu o vista de<br />
om Inapoi, de Carol-cel-Mare, era foarte jalnica. Numai pe<br />
Incetul ele s'au putut Intrema §i au capatat iarasi pace §i<br />
sigurantA, macar ca nu atAta ca pe vremea ImparAilor,<br />
supt dinastii noun.<br />
1. In Franta-de-sus, pana, la Paris, pradau necurmat<br />
Normanzii ; In Germania era destula neoranduiala, adusa
Fig. '7. ' Castel vechiu, care s'a pastrat pang. astazi, la Ferrara, in<br />
Zidirea Are turnuri eU ferettl<br />
pe nude se Impute/1, putina lumina si ziduri foarte groase. De jur imprejur s'au spat tanturi, ti<br />
s'a alalltpt apa In ele. Are intrare npmat pe un pod, care se poate ridicit de cei din cetate.<br />
c.0
-47<br />
Incingeau cu ziduri; nu era alta, frumuseta In ele deal<br />
bisericile ; in porturi patrundeau niqte hoti de Mare din<br />
poporul pagan al Arabilor (de care am vorbit mai sus, ara,tand<br />
de uncle veniau §i care era legea lor).<br />
Li se zicea Saraeini, $i erau groaza tuturor coastelor italiene $i a<br />
insulelor vecine.<br />
Numai Papii, stand In Roma, care nu se mai supunea acum<br />
nimanuia, capatau tot mai multa trecere pe Wig/ cre§tinii din<br />
Apus. Nemu4amiti cu ImparaAii moi gi nepricep4, oamenii<br />
se deprindeau tot mai mult a se uita, pentru sfaturi §i ajutor,<br />
la Papa, in care vedeau vechilul lui Dumnezeu pe pamant.<br />
Atunci s'au nascocit ni§te legi biserice§ti, ni§te canoane,<br />
care spuneau cg, oricine trebuie sa, se supuie Intaiu Papei<br />
* pe urma Puterilor lume§ti, ca Papa este mai presus decat<br />
Imparatul. Pe atunci a trait Papa Nicolae I-iu, cel mai mare<br />
Papa dela Grigorie Mu, caruia i s'a zis cel Mare si Sfantul<br />
(Grigorie pastore§te dela anal 590). Bisericile din fiecare<br />
-ara, oranduite in chip de Mitropolii, se deprinsesera a<br />
-inea, in seams totdeauna poveOle venite din Roma.<br />
Grigorie era din aristocratic roma, bogata si deprinsa la lupta,<br />
$i nu un om de rand, cum au fost cei mai multi dintre Papi. Primise<br />
o culture, aleasa, care se vede $i din frumuseta scrisorilor $i altor opere<br />
ale lui (i se zice $i Grigorie Teologul, $i scrierile lui au fost traduce<br />
si in greceste, de Chesarie Daponte, Grec traind In pArtile noastre in<br />
veacul al XVIII-lea, $i acesta le-a Inchinat invatatului episcop Omnicean<br />
Chesarie). Calugar cu grija de curatia sufletului $i trupului sau,<br />
el a Mut mult pentru ra.spandirea regulei calugaresti benedictine.<br />
Partea lui In aducerea Longobarzilor $i Anglo-Saxonilor la legea CatolicA<br />
e foarte Insemnata.<br />
Grigorie n'avea, el nu putea se ail:A Inca un punt de vedere in<br />
relatiile dintre Biserica si Stat. Papii din veacul al VIII-lea au fost<br />
siliti de Imprejurari se-1 aibl. Ei au ajuns la proclamarea Imparateasca<br />
a regelui franc Carol.<br />
Urmacii Papei Adrian $i lui Leon al III-lea se amestecara,chemati ci<br />
nechemati, In afacerile de galceava $i duemanie ale urmasilor marellii<br />
Imparat. Putere aveau $i unii $i altii; oarecare dreptate educe& Ynainte<br />
fiecare. Toti simtiau Inca nevoie de un drept superior, si pe acesta,<br />
putea, se -1 arate Papa, care era robul robilor lui Dumnezeu", dar si<br />
acela prin care Dumnezeu gala oamenilor.
48<br />
Pe langa regii din sangele lui Carol, oameni slabi §i impovarati de<br />
dcate In viata for publics §i<br />
privata, cat de sus se inalta figura lui<br />
Nicolae Papa (858-67)! El se simte judecAtor al lumii, §i prin el trece<br />
once rostire a lui Dumnezeu cu privire la viata oamenilor.<br />
Hotare nu poate recunoaete pentru puterea lui ; ele sunt numai<br />
Qernne trecatoare pe care puterea cereasca be ingaduie. Nu vrea sa.<br />
tie nici de o imparatie rasAriteana deosebita, cu toate ca, ea a parash<br />
prigonirea nelegitima a icoanelor. El se lndreapta catre once putore<br />
lurneasca, poruncind, precum once putere Jumeasca, se poate inlrepta<br />
b dansul, rugandu-se. 0 clips, se parea ca, prin Indemnurile<br />
lui, Bulgarii crestinati vor intra in cuprinsul Bisericii Apusene, singura<br />
pe care un astfel de Papa putea s'o recunoasca.<br />
2. Asa de mult se destrabalasera Statele din mostenirea<br />
carolingiana (a lui Carol-cel-Mare), Meat fiecare loc se<br />
gandia numai la primejdia lui. Astazi o tarn incepe un<br />
razboiu pentru ca unuia sau mai multor cetateni ai ei ii<br />
s'a facut vre-o nedreptate undeva, si Statul de uncle a pornit<br />
nedreptatea nu vrea sa despagubeasca si sa impace<br />
ninstea jignita. Atunci oamenii -din fiecare Tinut aveau<br />
insa numai grija lor. Nu se cetiau carti decat de preoti<br />
si calugari ; nu erau scoli, scrisorile nu mergeau decat<br />
foarte rar si foarte greu dela unul la altul, functionari nu<br />
veniau, ca azi, dela Capitala terii in once unghiu de tarn.<br />
Cei can vedeau ca vorbesc aceiasi limbs, nu-si Weau<br />
sama ca fac parte din acelasi popor. Ei nu mai intelegeau<br />
acum ce e un Stat oranduit, cu legile si carmuirea lui, dupti,<br />
care din vremile cele. bune suspina toata lumea.<br />
Cand n'au mai fost Imparati, s'au ales regi, can aveau<br />
oarecare inrudire cu neamul lui Carol -eel -Mare, cad astfel<br />
nu li s'ar fi ingaduit sa iea o parte din mostenirea lui,<br />
Regii acestia n'aveau dead mijloacele pe care le avusera.<br />
Inainte de a se face regi, atunci cand erau si ei printre<br />
feudali, si aceste mijloace, de ostasi si de bani, nu erau in<br />
stare sä tie sarcina cea grea a unei stapaniri regale.<br />
Atunci se alcatuiesc de too doritorii de stapanire genealogii care4<br />
fac sa se coboare din marele imparat.<br />
3. In Franta, pans la raul Rin, a luat astfel puterea un
49<br />
feudal care se batuse vitejeste cu Normanzii, co navalisera<br />
pe pamanturile lui chiar: 11 chema contele Odo (conte, la-<br />
tineste: comes, era, cum s'a spus, unul din titlurile dregatorilor<br />
lui Carol-cel-Mare; mai sus decat contele era ducele, lati-<br />
4<br />
marmurd: cu ferestuici, statui. Ea este tot la Ferrara.<br />
v.
50<br />
ne§te: dux). Dar in partile din Rasarit era alt rege, in Burgundia,<br />
Rudolf. In aceleagi parti, dar mai jos, catre Mare, se<br />
ridica un al treilea rege, Boso, care tinea pe o principesa din<br />
neamul lui Carol-cel-Mare. Niciunul din aceqtia nu era rege<br />
al cutarii sau cutarii provincii. Ei i§i ziceau atata, ca sunt<br />
regi, §i hotarele regatulth for atarnau dela puterea cu care<br />
Invartiau sabia gi dela norocul lor: niciodata Insa, cum<br />
-tim acum, ei nu puteau sä supuie pe locuitori de-a<br />
drepeul fats de dansii. Domnia for insemna numai atata<br />
lucru: ca un numar de puternici, de feudali, se indatorau,<br />
prin jurdmdnt sau printr'o recunoaqtere .faret de juramant,<br />
sa-i qute Impotriva oricui. Ca sa, fie incurcatura §i mai<br />
mare §i povara §i mai grea pe umerii celor slabi §i saraci,<br />
cativo., feudali, in fruntea ca,rora stated chiar arhiepiscopul<br />
de Rheims (cete§te: Rens), care era. ca Mitropolitul Fran<br />
ciei, alesera de rege pe un fiu drept al celui din urma carolingian,<br />
care domnise numai asupra pamantului francez:<br />
Carol, caruia i s'a zis Prostul sau Slabul de Inger (Simplex).<br />
Carol acesta s'a razboit cu Odo, §i a fost batut, caci era<br />
cum ii spune §i porecla, un prost. El a avut insa norocul<br />
sa traiasca mai mult decat du§manul sau mai de§tept.<br />
Vreme de douazeci fii patru ani el a fost privit de toti ca<br />
singurul rege francez. In tot acest timp, el n'a putut face<br />
nimic, caci n'avea nici pamantnrile lui, nici Wire& lui, nici<br />
averea lui. Atata numai i-a ingaduit vremea nepriincioasa<br />
§i slabiciunea lui, ca a intarit un tratat (o invoiala Intro<br />
doua teri), prin care a stamparat pentru totdeauna pe Normanzi<br />
(912). 0 seamy dintre daqii (caci cei mai multi fusesera,<br />
a§ezati in Anglia) luara astfel partea de mijloc a<br />
coastei de Miazanoapte franceze, care se numi de acum<br />
inainte Normandia, cum se numeqte §i pana astazi.<br />
V. mai sus, p. 40.<br />
Ei aveau Infruntea for o capetenie, Rollo, caruia regele<br />
i-a dat titlul de duce. AcWi Normanzi din Franta facurti,<br />
pe urma, cloud regate.<br />
Adecg al Angliei noug si al celor Doug Sicilii,
51<br />
Zile le din urma ale lui Carol au fost amare. Feulalii ne-<br />
Inultamiti cu stapanirea lui slabs si ispititi de prostia lui,<br />
an ales la 922 un rege nou.<br />
Dar, ca sä se poata Intelege rostul acestuia, trebuie O.<br />
vedem Intaiu ce s'a Mout pan la 922 In celelalte parti<br />
ale Imparatiei de odinioara: in Italia §i Germania.<br />
X.<br />
Italia qi Germania pink la Otto-cel-Mare, impliratul eel nou.<br />
1. Dupa ie0rea din domnie cu de-a sila a lui Carol-cel-<br />
Gros, n'a mai fost Imparatie optzeci de ani In Apus (cat<br />
despre Rasarit, unde tot dainuia Imparatia romans, cu<br />
limbs greceasca acuma, o sä se vorbeasca mai departe).<br />
Carolcel-Gros a fost InlAturat ca nedestoinic de o diet& a puternicilor,<br />
a principilor,feudali liberi, cari judecau si hotarau toate dupg<br />
interesul lor.<br />
Am vazut ca., in Franta se ridicase un rege In mijlocul<br />
t,erii, altul la Rasarit §i cel de-al treilea tot la Rasarit,<br />
cake Mare; am mai vazut ca, pe urma a venit asupra for<br />
0 un carolingian. In Germania se alesese tot un urmaq de<br />
carolingian, Arnulf, care §i-a zis §i el rege, far sa Insemno<br />
rege asupra carii teri.<br />
Er'a de loc din Carintia $i fiu din flori al regelui Carloman. El trai<br />
putin $i fu abia ascultat de acei cari-I recunoscuserg. (i- 899). Scurta a<br />
fost si stApanirea fiului sau Ludovic.<br />
Arnulf lute lege& sa fie el mai mare peste toti regii ceilalti,<br />
fiindca, atunci cand a fost ales el, nu mai era printre<br />
regi nimeni care sä fie legat a§a de strans de neamul lui<br />
Carol-cel-Mare. Tinta lui era, fireqte, sä ajunga Imparat.<br />
Ca sa fie ins& Imparat, Ii trebuia sa cucereasca Italia, cad<br />
In aceasta, tarn, la Roma, se incoronau, de care Papa,<br />
imparatii.
52<br />
Insa si In Italia se ridicasera regi. Carol -eel -Mare pastrase<br />
aid impartirea in ducate pe care o obisnuiau Longobarzii.<br />
Ducii dela hotare au ajuns markgrafi si s'au facut foarte<br />
puternici cand Imparatii n'au mai putut stapani Italia. Astfel<br />
putura sere domnia markgraful din Spoleto (la 120 de<br />
chilometri la Nord do Roma), si acela din Friul, departe<br />
in Alpii rasariteni, de-asupra Venetiei. Arnulf veni peste<br />
putin si el, se incorona rege in Italia, dar trebul sa se intoarca<br />
in pripa. In urma lui incerca sä iea Cara si markgraful<br />
din Toscana. Cel din Ivrea, in Piemontva sä zica<br />
al patrulea, isi cerca si el norocul.<br />
In Spoleto era Guido, in Friul Berengariu (are si el un urmas).<br />
incoronarea lui Arnu lf se fact' la 896, dar in Roma, nu, ca a fostilor<br />
markgrafi, In Pavia. Markgrafi de Ivrea si Toscana au mai tarziu<br />
un rol.<br />
Si parca nu era destul atata. Regii francezi din Burgundia<br />
se napustira si ei asupra Italiei: intaiu cel dela<br />
Mare si pe urma si .cellalt (in 921). Unul isi pierdu ochii;<br />
niciunul nu izbuti sa ramaie in Italia, care ramase a lui<br />
Berengariu cre tvrea, care nu si-a zis decat rege.<br />
Berengariu fu rege doi ani (950-2) $i lask, drepturile sale fiului sau<br />
Adalbert. Vom veclek ea acela a fost scos de un rego german, venit<br />
de peste munti.<br />
2. Tara era pe acest timp asa de nenorocita, cum nu<br />
mai fusese. Orasele nu mai faceau negot; feudalii se deprin<br />
sesera cruzi si fara credinta. Roma se gasia in mama unor<br />
mici stapanitori din castelele vecine sau din oras chiar,<br />
oameni deosebit de ticalosi; Papii de acum nu mai samanau<br />
cu Papii cei marl, cari intarisera Biserica si facuser&<br />
ca intreaga lume apuseana sa se piece cu evlavie inaintea<br />
lor. Puternicii din castele romane ii alegeau dintre ai lor,<br />
prin dare de bani si prin groa za. Unul dintre dansii, Formosus,<br />
a fost scos din mormant, din porunca urmasului<br />
sau: mortul a fost trantit pe un scaun si s'a facut judecata<br />
lui pentru ca el ar fi luat far& drept carmuirea;<br />
judecatorii 1-au osandit, si, dupa ce i s'au taiat doutt de-
53<br />
gete, el a fost_ azvarlit In apele Tibrului, Asa ajunsesera a<br />
fi oamenii cari ziceau ca stau pe pamant In locul lui Isus<br />
Mantuitorul I Cel care savarsise aceasta ticalosie, Papa te-<br />
fan al VII-lea, pert strans de gat In temnita.<br />
Formosus partenise In lupta pentru coroana pe Arnulf, $i, acesta<br />
fiind Inlaturat, markgraful de Spoleto se rAzbuna, ajutat de nevrednicia<br />
unui urmas misel al Papei, asupra trupului celui ce-1 inlaturase.<br />
3. Hotarat ca era nevoie ca strainii sti, vie In Italia s'o<br />
curate de pacate si s'o Invete, stapanind-o. Dupa amestecul<br />
in Italia al regilor dela Miazazi si moartea lui Odo, tole<br />
mai multe drepturi de a cere coroana Imparateasca le avea<br />
Carol; dar acesta era prost. La 922, Robert, frate1e lui Odo,<br />
se ridica asupra lui: el era duce al Franciei din mijloc,<br />
deci al Franciei in cel mai adevarat Inteles.<br />
qi<br />
Robert avea asa-numita Ile-de-France. In eNul mediu insuld se zicea<br />
pamantul cuprins intro rauri. Aici raurile sant: Seina, Marna, Aisne-<br />
Oise, Ourcq.<br />
El pen in lupta. Ginerele mortului fu ales rege: II chema<br />
Radulf §i era si el duce, In Burgundia (ducatul acesta e<br />
deosebit de regatta burgund). Carol fu prins, si nu mai iesI<br />
dela Inchisoare. Dup. moartea lui Radulf insa, fiul lui Carol<br />
fu adus din Anglia si domni ca vai de capul lui; fiul<br />
acestuia a domnit tot asa de greu.<br />
Ludovic cel adus din Anglia se si zice de aceia ultranuainus, de<br />
peste Mare". Si el $i fiul ball au avut Domnie lunga. Necontenite certe<br />
cu regii, rudele lor, de peste Rin, cari cautau sa se amestece in afacerile<br />
franceze, ii ocupa far. fobs. Tara abia ii ajuta In aceste certe<br />
Cu Lotar, care muri foarte tanar, se stinse neamul lui<br />
Carol-cel-Mare (afara de un unchiu al mortului). Atunci fu<br />
ales ca rege, la 987, nepotul de fiu al rogelui Robert, Hugo,<br />
fiul lui Hugo-eel-Mare. I se zicea Capet, §i dinastia interneiata<br />
de dansul se chiama a Capetienilor.<br />
E cunoscut cuvantul unui nobil care, intrebat de Hugo cine 1-a fault<br />
-dregator al regatului, rAspunse: Si pe tine cine to -a Mut rege ?".<br />
Data aceasta n'a foat macar, ca la trecerea dela Merovingieni la Carolingieni,<br />
o intrebare a Papei Sf o hotarare formalA a 1pi In folosul<br />
dinastiei celei nonA. Acura feudalii hotarau de toate, ci ei schimbau<br />
.dupa voie firma regala.
54<br />
4. Cand Hugo I-iu Iua coroana franceza din bunatatea,<br />
feudalilor, era acuma, de douazeci de ani, si o noun 11130,ra...tie<br />
romans. 0 intemeiasera regii din Germania, can se.<br />
priviau ca mostenitori mai drep# ai lui Carol-cel-Mare.<br />
Dupa fiul lui Arnulf, urmara doi regi germani. Amandoi<br />
fusesera intaiu duci: unul in Franconia, altul in Saxonia..<br />
Acesta din urma fu Intemeietor de dinastie, cari dupa el<br />
stapanira urmasii sai. Cel d'intaiu dintre dansii se chema<br />
Otto. Era un om voinic, destept si indraznet, cum nu se.<br />
Mai vazuse dela Carol-cel-Mare.<br />
Conrad de Franconia (deci din partea apuseana a mosiei france) a,<br />
fost ales in dicta si de Suabi, Da\ arezi si Saxoni (911). In septe ani<br />
ai vietii hit ca rege, el n'a domnit, ci a prezidat o ordine politica deosebita,<br />
care din punctul de vedere roman on modern e anarhie. Alegerea<br />
lui Henric, duce de Saxonia, zis Pasararul, se facu de mai putini<br />
puternici ai Germaniei, Impartite intre duci si alti feudali. A fost re.<br />
cunoscut cu grew, mai ales In Lotaringia. El a stramutat puterea regal&<br />
I.,ermana pe baza ei teritoriala cea mai fireasca si mai solida. Fiul sat',<br />
Otto s'a folosit de stangerea familiilor ducale, $i, pastrand Franconia<br />
pentru sine, Impth1,1 celelalte ducate la rude. Acestea dadura. insa<br />
dinastii ducale tot asa de cerbicoase ca si cele vechi.<br />
Otto I-iu fncepfi sa domneasca in 936. Tatal sat', Henric,<br />
zis Pasararul, fiindca-i placea vanatul de pasari, deschisese<br />
pentru Otto drumul catre faptele maxi. Pe atunci neamur<br />
salbatec al Ungurilor speria toata lumea apuseana. Inruditi<br />
si cu Finii (din cari fac parte azi .eranii din Finlanda rusea<br />
s el si Laponii din Nordul Suediei) si cu Hunii, vanatori<br />
salbateci cari Intrebuint,au sageti cu earful de os, Ungurii<br />
se asezara in taxa dunareana, unde stau si pant', acum.<br />
De acolo ei se aruncau aproape In fiecare an asupra yecinilor.<br />
Pradaciunile for s'au intins, tocmai ca si ale Hunilor,<br />
asupra ImparMiei de Rasarit, asupra Europei de mijloc,<br />
asupra Franciei si asupra Italiei.<br />
Hotarat nu se poate spune cand au venit Ungurii. Atunci insa ei<br />
n'aveau cultura,si trupul for pastra Infatisarea urata a raselor hunice.<br />
Acezandu -se !ma lntre Slavi $i Romani, ei $i -au Infrumusetat si<br />
!nobilat<br />
alcatuirea $i, in acelasi timp, au Invatat viata plugarului si lotuitorului<br />
de orac.
55<br />
Aceasta insa mai tarziu numai. Abia In vremea regelui Stefan, care<br />
capatA Coroana Ungariei pe la anul 1000 In feuds dela Sfantul Scaun,<br />
ajungand rege apostolic" al Ungariei, Intra acest neam maghiar In<br />
faza de cultura. Pans atunci era asemenea Hunilor gi Avarilor, vesnic<br />
In ratacirea razboinica dupa prada.<br />
Datoria de a-i oprl pe Unguri o aveau regii germani, ai,<br />
silindu-se din rasputeri, Henric ii bgtii la Merseburg (iar<br />
Otto insusi ii rgpuse intr'o a doua luptg).<br />
Aceasta se Bete langa Aug burg, in August 955. De atunci Ungurii<br />
cad in sfera de Inraurire politica Zvi religioasel a Germanilor, dupa ce<br />
primisera Inraurirea culturala slavo-romaneasca, qi<br />
Inainte de a capata<br />
lela Papa /egitimarea stapanirii dinastiei for arpadiene, care pornia<br />
dela capetenia de nal afire, mai mult fabuloasa, Arpad.<br />
Otto still sg-si asigure hotarele de cgtre toti cei de prin<br />
prejur. In Franta-si mgrita doug surori, dupg regele Ludovic<br />
cel adus din Anglia si dupg Hugo-eel-Mare, fatal regelui<br />
Hugo; Intr'un rgzboiu cu Francezii, el birul. Ocrotirea<br />
lui poruncitoare se intinse asupra terilor slave ce se alcgtuiserg<br />
la Rgsgrit si la Miazgzi de Germania; Polonia sau<br />
Tara Leseascg, si Boenzia, Tara Cehilor. Danezii nu cutezarg<br />
sa -1 supere. Pgmantul Slavilor dela raul Elba se Mai<br />
al Germanilor, si aici se intemeie margenea" (Marta) Brandenburgului,<br />
dupg numele unei cetati. slave. El sfarmg 1mpotrivirea<br />
celorlaAi duci din Germania, si puse In loc rude<br />
de-ale sale.<br />
In Italia el veni intaiu in 951, si lug de nevastg pe vgduva<br />
unuia din regii italieni, umilind pe cei doi cari trgiau.<br />
Peste zece ani, se cobori din nou aici. Cei doi regi furl<br />
gon4i. Otto se incunund Imparat. In Roma desfranatg, flea<br />
liniste si puse Papi cinst4i si cu vial curatg.<br />
Principesa italiana se chema Adelaida. Casatoria ltli Otto (a doua)<br />
cu dansa se face la 951 in Pavia. Fusese chemat de cei ce se luptau<br />
pentru tron.<br />
Peste unsprezece ani abia se Intoarse din nou fu Incoronat la<br />
2 Februar 962, inlaturandu-se definitiv Berengariu, ultimul rege italic.<br />
Papa Ioan al MI-lea, din nobilimea romans. i-a pus coroana pe cap.<br />
De oare ce Inba el nu se arata. credincios noului stapan, fu depus
56<br />
din porunca acestuia. De mai multe on Otto infranse pe Romani, cari<br />
nu voiau sa pastreze on sa primeasca pe Papii lui.<br />
In sfarsit, Otto intra In legatura cu Imparatia de Rasarit,<br />
si dadA de nevasta fiului sau Otto al II-lea pe o principesa<br />
bizantina. Fiul acestuia a fost Otto al III-lea, care tral pana<br />
dupg, anul 1000.<br />
Fata de Imparat rasaritean, Theophano, nu-1 avii de socru pe Otto I-iu<br />
decat un an, caci el muri in 973.<br />
cat despre Otto-cel-Mare, el se stinsese abia zece ani<br />
dupa ce facuse iarasi sa fie o Imparatie apuseana.<br />
XI.<br />
imparatii din neamul lui Otto-eel-Mare.<br />
1. Imparatia pe care o Intemeiase din nou Otto la anul<br />
962 se chema Imparatie romana, si tinta Imparatilor celor<br />
not era sa stapaneasca tot atata cat si vechii Imparati ai<br />
Romei. Dar, ca sa-si atinga aceasta tinta, ar fi trebuit supunerea<br />
din partea regilor ce domniau in deosebitele teri.<br />
Mai trebuia, pe urma, ca Papa sa nu mai ceara dreptul de<br />
a calauzl si pedepsi pe orisicine.<br />
Dar regii si Papa s'au Impotrivit.<br />
Intaiu se cuvine sa se vada care au fost faptele regilor<br />
europeni pan& la 1050, adeca In eel d'intaiu veac al Imparatiei<br />
celei de-a doua din evul mediu.<br />
Cel mai puternic din regii Apusului era regele Franciei.<br />
E adevarat ca el nu-si avea, tara In mana, ci se razima<br />
numai pe ajutorul, dat de buna voie, al unora dintre feudalii<br />
francezt Dar, oricum, el gasia mai multi credinciosi<br />
printre acestia decal Imparatul in Germania lui, unde era<br />
si el rege : fiindca niciunul din urmasii lui Otto I-iu n'a<br />
putut stapanl asa de bine ducatele. Si apoi mai era ceva :<br />
nici ducii nu aveau la indemana toate puterile din
57<br />
Tinutul lor, ci si ei atarnau de feudalii mai mici, si chiar<br />
de cei mai midi. Stapanirea paste oameni era, cu totul sfaramata,<br />
in Germania, pe cand in Franta puterea toata se<br />
stransese numai in cateva mani de feudali puternici. De<br />
alminterea, cei d'intaiu Capetieni au avut rabdare si rk'au<br />
pripit lucrurile; ei s'au multamit sa Incheie legaturi de familie<br />
cu feudalii fruntasi si sa-si intinda mosiile, din care<br />
culegeau bani si oameni. Numai supt Ludovic al VI-lea,<br />
tocmai in veacul al XII-lea, regele din aceasta Cara, s'a pus<br />
In miscare ca sa-si castige tara pentru (Mitsui. Dar, asa cum<br />
era Franta, ea nu voia sa primeasca, epitropia germana, ci<br />
impotriva Imparatilor regele si feudalii erau totdeauna<br />
gata sa se uneasca. E totdeauna un lucru de laud& cand<br />
un popor uita toate dezbinarile sale inaintea strainului :<br />
poporul acela are un viitor mare. Asa sa fim si not<br />
2. In Peninsula Iberica se intemeiau iarasi regalitati neatarnate.<br />
Stim ca, dintre barbari, s'au asezat acolo Visigotii.<br />
Bizantinii, adeca Romanii de Rasarit ai lui Justinian, am<br />
vazut ca, nu i-au putut sfarma, cum au sfaramat pe Ostrogotii<br />
din Italia.-Dar peirea li-a venit peste un veac si jumatate<br />
dela Arabi. Arabii din Africa de Miazanoapte, ajutati<br />
de o Tnultime de lllauri, poporul smolit la fats care<br />
s'a alcaturt din amestecul negrilor localnici cu multe alte<br />
neamuri, au navalit in Spania. Ei savarsiau astfel ca o<br />
razbunare pentru trecerea Vandalilor din Spania in Africa.<br />
Generalul Taric a invins pe Visigoti la Xeres-de-la-Frontera<br />
(ceteste: Heres), In anul 711.<br />
Arabii au incercat sa, iea si Francia, dar am azut ca,<br />
maiordomul Carol Martel li-a iesit inainte. Carol-cel-Mare,<br />
nepotul de fiu al lui Martel, a gasit pe Musulmanii din<br />
Spania slabiti si a statornicit pe pamantul for una din marcile<br />
Imparatiei sale.<br />
Provincia carolingiana nu s'a intins mai departe dealt caul Ebru,<br />
ea era cuprinsa intre Pirinei §i Mare. Aceasta parte rasariteana a Sri<br />
niei, cu prelungirea ei peste Ebru, are un caracter deosebit de reAul<br />
Peninsulei. Mai ronvinit decat Tinuturile din launtru, carmicta apoi de<br />
!
58<br />
Bizantini $i, in dal*, de Franci, ea are si o poporatie deosebita, vorbind<br />
o limbs ce nu se potriveste cu celelalte dialecte spaniole atata<br />
cat se potrivesc ele intre sine. E dialectul catalan. Pans azi Catalania<br />
Igi<br />
cauta alts viata politica $i culturala decat provinciile spaniole pro-<br />
priu zise. In evul mediu comitii de Barcelona s'au ridicat mai presus<br />
de ceilalti feudali in manila carora ajunsese cu vremea fostul teritoriu<br />
franc. Numai in veacul al XII-lea, prin legatura dinastica, acest comitat<br />
a fost alipit la regatul Aragoniei, dela hotarul sau apusean.<br />
Pe atunci crestinii erau gramadi0 In munti, unde stapania<br />
asupra for un rege caruia i se zicea al Asturiilor. Pe cand.<br />
Arabii se bateau intre dan0i a§a cum face orice popor in<br />
putreziciune regatul acesta se tot intindea de-a lungur<br />
\Tailor. Capita la lui s'a scoborat la Oviedo, apoi la Leon..<br />
Tara se numia dupa numele Capita lei. Un alt regat se intemeie<br />
in Navara.<br />
0 feuds care se chema Castilla se face si ea stapanire<br />
deosebita inainte de anul 950: un comitat; ea ajunse apoi<br />
regatul cretin cel mai insemnat din Spania. Dupa 1030 se<br />
desfaca din regatele acestea, care se unisera supt ar.elasi<br />
om, ce a fost un Navarez, regatul de Aragonia, catre Mare._<br />
Razboiul cu paganii urma, necontenit, si pamanturile luate<br />
inapoi dela dan0i se inmultiau zi de zi.<br />
Luptatorii din munti impotriva Arabilor erau vechii locuitori ai peninsulei,<br />
mostenitorii pamantului, pe cari nimic nu-i poate Inlatura.<br />
Deci sangele for era fiber, ca al Bascilor de astazi. Poate ca Insa capeteniile<br />
au fost dintre Visigoti. Puterea alcatuita astfel a mers apoi<br />
la ,,recucerirea" pamantului.<br />
3. Pe la jumatatea veacului al XI-lea se Intemeiara Ins<br />
in Europa 0 regate noun. Doug, dintre ele le facura Slavii, jar<br />
alte doua, Normanzii din Franca.<br />
La Rasarit de ImparMie, Lehii dela Vistula avura astfel<br />
un regat le§esc al Poloniei.<br />
Vechii cronicari poloni Incepeau istoria terii for cu un sir de regi<br />
fabulosi. Pe la jumatatea veacului al IX-lea se ridicase Insa dintre<br />
Lehi un duce, dupa norma franca, Piast, $i urma§ul acestuia, Ziemovit,<br />
4apani aproape panel la sfarsitul veacului. Nici cu privire la ei /ma<br />
nu se gasesc adevarate etiri istorice. Puffin inainte de anul 1000 ducele<br />
Miesko se facb crestin, ci anume creetin catolic. Fib] sau a fost cel
59<br />
d'intaiu rege: Boles las I-iu. El Intinse Cara lui,oprita. In dezvoltarea,<br />
ei asupra Slavilor de la Apus prin germanizarea acestora, spre Sud-<br />
Ost. Aid locuiau semintii slave, de colorit rusesc Chievul, centrul<br />
Rusiei-Miei, dela Nipru, era polon, lefesc, pe la inceputul veacului aL<br />
XI-lea.<br />
Iar la Miazazi Boentia ajunsese §i ea un regat.<br />
Polonia §i Boemia se aflau amandoua in oarecare atarnare<br />
fats de Imparat.<br />
Boemia e Statul Cehilor. Ei socotiau ca incepator al dinastiei lor<br />
naponale pe Przemysl, a carui viata e Inaltata prin poezie qi incunjurata<br />
de negurile legendei Si aici stapanitorul se privia, intaiu ca un<br />
duce al Imparatiei france. Si<br />
aici, ajungand puternic, unul din ei vol<br />
titlul de rege; in veacul al XI-lea it capata Vratislay.<br />
Regii germani nu putura impiedeca aceasta alcatuire de regat la.<br />
hotarul for sud-ostic.<br />
Regatele Normanzilor sunt !ma mult mai Insemnate,<br />
fiindca Normanzii a§ezati pe pamantul francez erau un popor<br />
cu multe insu§iri: viteji, dar foarte cumpan41 §i cu<br />
multa prevedere, §tiind sa porunceasca §i sa se supuier<br />
dupa cum se cuvine, strangatori §i economi, foarte statornici<br />
In urmarirea planurilor lor. In ceia ce priveste Indrazneala<br />
unit& cu me0e§ugul carmuirii terilor, n'a mai<br />
fost In tot evul mediu un popor ca dansii.<br />
A. Ei supusera Intaiu Anglia. Acolo §tim ca Anglo-Sa-.<br />
xonii veniser& asupra Romanilor §i Ce4ilor. Ei facusera,<br />
§epte regate, care se contopira apoi intr'unul singur, supt<br />
regii din Wessex (adeca Sara de Apus a Saxonilmj. Mtn,<br />
acqti regi, a fost unul vestit, care a trait pe vremea lui<br />
Carol-cel-Mare §i a fost prieten cu Imparatul: Egbert. Regele<br />
se ajuta In carmuire cu sfatul unor frunta§i cari se<br />
ziceau 114eleMi", iar adunarea for se chema adunarea,<br />
inteleMilor".<br />
In limba anglo-saxona se zice witenagemot. Clasele erau ca si la ceilalti<br />
Germani, cu nume dialectale deosebite. Regatele se lmpartiau In<br />
camitate (shire, cet.: sair). Pentru alte lucruri privitoare la Anglo-<br />
Saxoni, v. qi mai sus.<br />
Anglo-Saxonii se facusera cre§tini Inca de pe vremea.<br />
lui Grigore I-iu Papa, care a trimes la ei clerici sä li strice
60<br />
idolii. Manastirile lor, ca si manastirile din Irlanda vecina,<br />
erau vestite pentru scrisoarea frumoasa st cunoasterea limbii<br />
latine. Apoi navalira, Nortmanii, car} pustiira grozav aceasta<br />
tars. Alfred, care a fost un rege mare (la sfarsitul veacului<br />
al IX-lea si inceputul celui al X-lea), n'a putut sa-i goneasea,<br />
ci-i Ingadul ca vecini. Dupa, moartea lui, ei Inaintara asa<br />
cle mult, !neat la 1015 regele Angliei era Nortmanul Kanut<br />
(Knud), zis eel Mare.<br />
Canut e una din cele mai marl figuri regale dela inceputul evului<br />
Mediu. Pe urma lui Alfred, fiul si nepotul sau urmasera lupta cu Danezii<br />
navalitori. Peste putin vechea ei noua semintie germana se amestecara<br />
vorbind In acelasi fel limba nationals. Concentrare regala, cultura,<br />
legatura cu dinastiile de pe continent deosebesc Domniile stapanitorilor<br />
din veacul al X-lea.<br />
0 noua coplesire daneza la sfarsitul acestui veac, supt slabul Aethelred,<br />
nu putil fi iniaturata printr'un sangeros macel al capeteniilor.<br />
Svend, rege danez pribeag, alorga .711 rtizbune pe ai sai, si Aethelred<br />
fugl in Normandia, de undo era sotia sa, Emma. Peste putin fiul lui<br />
Svend, Canut, ajunse rege.<br />
In curand capata prin mostenire (1018) si Danemarca, §i la 1028 el<br />
smulse si Norvegia. Era bun crestin si<br />
credincios asal pentru Papa.<br />
A stapanit, nu ca barbar, ci Imparateste.<br />
Dupa dansul insa dinastia cea veche se Intoarse. Dar un<br />
flu de conte lua, puterea fara drept, si atunci vent din<br />
Franta, fait sa alba, nici el mai mult drept, ducele Normandiei,<br />
Gulielm (frantuzeste : Guillaume, englezeste : William).<br />
Intro singura lupta mare; la Hastings, in 1066, el supuse Ora-<br />
In Anglia se Intemeie astfel 1111 regat nou. Regele vorbia<br />
frantuzeste si avea pamanturi in Franta. Ba Inca, atunci<br />
cand se sul pe Tron. Henric al II-lea, al carui tats era conte<br />
de Anjou, In Franta, pamanturile acestea se Inmultira, si<br />
mai mult. Feudalii fury mai toti Normanzi, si atarnau cu<br />
totii de rege, care li daduse mosiile for cele multe si mari.<br />
Numai pe Incetul s'a alcatuit limba engleza si poporul englez.<br />
Limba engleza cap= Intrebuintare oficiall nuurti in veacul' al X lV-lea.<br />
B. Cu vre-o treizeci de ani in urma, alti Normanzi mersera<br />
in Italia-de-jos, uncle dregatorii bizantini, Aram* de
-61<br />
po vremea lui Iustinian, se bateau cu Arabii. Ei furl tocmiti<br />
ca ostasi. Peste putin ins& cerura, tara pentru danqii;<br />
1 atura si pe Greci, si pe Papa, si pe Arabi. §i insula<br />
Sicilia ajunse a lor. Asa se intemeiO regatul normand al<br />
Siciliei : cel d'intaiu rege a fost Roger Liu, In 1130. Pan&<br />
atunci fusesera numai comiti si duci, intre cari se Imprastia<br />
puterea.<br />
XII.<br />
Lupta Papei cu imparatul pentru puterea cea mare<br />
asupra Lumii.<br />
1. Papii de pc vremea lui Otto I-iu fusesera niste oameni<br />
netrebnici, dar Imparatul pusese In locul for clerici<br />
curati, dintre Germani. Obiceiul de a se hotari de catre<br />
Imparat tine va fi Papa, s'a pastrat si pe urma. Papii numiti<br />
astfel au fost toti buni, dar felul for do alegere nu<br />
se potrivia cu legaturile bisericesti, cu canoanele adeca.<br />
Dupa canoane, episcopul unui oras trebuia, sa fie ales de<br />
oamenii din acel oras : Papa era episcop de Roma, deci<br />
trebuiau sa-1 aleaga Romanii, nu Imparatul roman. Se mai<br />
facuse datina ca la alegere sa iea parte intaiu clericii, si in<br />
fruntea clerului din Roma stateau preoti si diaconi, cari<br />
poarta si astazi titlul de cardinali (ei se imbraca, In haine<br />
rosii la serbatori si poarta o palarie rosie cu margenila<br />
foarte late si cu canafuri de aur).<br />
0 bucata de vreme, Papii au fost prea slabi ca sa, se<br />
planga de amestecul Imparatiei in lucruri care n'o priviau<br />
pe dansa. Dar mai pe urma o miscare mare so facti In<br />
sufletul unei parti din cler. Papa atunci fusesera episcopi<br />
si stareti cari mergeau calare la razboiu si taiau cu sabia;<br />
ei so gandiau numai la drega,toriile lumesti, la bogatie, la<br />
stapanirea de mosli si nu se deosebiau nici in haine si nici
62<br />
In purtari de nimeni ; episcopii I i luasera voie sa se Insoare<br />
: ei cautau sa lase episcopiile fiilor lor.<br />
2. Atunci unii dintre calugari se gandirg, ca Dumnezeu<br />
mu<br />
vrea o viata ca aceasta. In Flat*. se Intemeie manas-<br />
tirea Cluny (ceteste : Clluni), care ajunse o adevgrata scoala<br />
de calugarie luminata si Impodobita cu bune purtari. Tot<br />
mai multe mangstiri se Intemeiara si aiurea dupe chipul<br />
i asamanarea acesteia. Inalti clerici Impartasira pgrerile<br />
acestor calugari. Cei atinsi de duhul eel nou cereau o luptg.<br />
Inviersunata Impotriva orisicui, numai sg, se fad, din Bi-<br />
Berle& icoana lui Dumnezeu pe pamant.<br />
Manastirea Cluny a fost intemeiata de un mare feodal la inceputul<br />
-veacului al X-lea. $i viata de pustnicie lui In acest timp un nou avant.<br />
Inoitorii doreau urmatoarele lucruri, care atarng unele de<br />
altele : Episcopii si preotii sa nu mai aibg femei. Cei d'intaiu<br />
-sa nu mai fie pusi cu de-a sila de feudali, de regi si de<br />
Imparati, ci sa fie alesi dupg canoane de clerul si de poporul<br />
din orasul lor. Sa fie bla.stamat si scos din Scaun<br />
episcopul care va da,<br />
bani ca sa fie ales (un pacat care se<br />
-cherna, simonie, dupe Simon Magul, din Biblie). Papa sa fie<br />
ales de cardinali, si popor.ul din Roma sa, arate prin strigate<br />
de bucurie ca primeste si el. Biserica oranduita astfel<br />
din nou sa fie stapana lumii, si oricine sa asculte de dansa.<br />
Ea sa carmuiasca toate in pumele lui Isus si In al apostolului<br />
Petru care se socotia a fi fost cel d'intaiu episcop din<br />
Roma. Cine nu se va supune, sa fie excomunicat. Aceasta<br />
Insemna, ca el nu va putea sa Intro in biserica, nici sa se<br />
spoveduiasca si sä se Impartaseasca ; toti trebuiau sg, se<br />
departeze de el, ca si cum ar fi fost bolnav de ciumg, caci<br />
-altfel si ei cadeau supt aceiasi pedeapsa.<br />
In fruntea acestei miscari a stat caluggrul Hildebrand,<br />
care s'a numit ca Papa : Grigorie al VII -lea.<br />
Activitatea lui a fost pregatita, de a unui Grigorie al VI-lea, care<br />
fu Inlaturat de ImpAratul Henric al III-lea, de a unui Leon al IX-lea<br />
< 1054), Alsacian de natie germane, fost episcop in Franta, a unui<br />
Victor al II-lea, tot German, a unui Nicolae al II-lea, Italian din Sa
63<br />
-voia, care nu In zadar luase numele reprezintantului de odinioarl al<br />
pretentiilor papale asupra stApanirii lumii Intregi,<br />
Alexandra al II-lea.<br />
pi<br />
chiar a unui<br />
'.k''.*. ' : ip. '''' , '- ,'' ' ''.'&Cam' . ''''' :tte t 0 M4 1 r. . _ ' ' -.<br />
;iv.<br />
2<br />
gF....<br />
,,vii<br />
.1<br />
,$10<br />
91 0<br />
ar<br />
1s<br />
110<br />
ii,t<br />
Pliii<br />
A<br />
0<br />
id<br />
ki<br />
k'<br />
,N,<br />
:.4<br />
g<br />
ll/<br />
1 !'14'511<br />
iliA<br />
A<br />
p -.:...-<br />
_era<br />
'7,--,-,,<br />
,S-<br />
:T.-,-,.... ,<br />
* .<br />
.::: 'f-<br />
,,,, )) '<br />
if t,<br />
VI 4-<br />
,,, ...<br />
F.: .,<br />
I<br />
', .<br />
:<br />
. e M4 8 e k . .. .._""<br />
'a- - Ntres,<br />
11- 'a<br />
Or<br />
.4tia`.<br />
.6.<br />
,i<br />
Tr<br />
.o , is.,<br />
A<br />
4"' .<br />
..:<br />
,..<br />
.,<br />
4.<br />
,e<br />
0.-<br />
6,<br />
r<br />
:<br />
..<br />
la<br />
v<br />
.,.<br />
.44-.',.<br />
6,.<br />
_ f .,<br />
(.-^<br />
,<br />
0.<br />
.6<br />
I<br />
.. it.<br />
fr.<br />
g.<br />
@.<br />
....., ,,<br />
) \-e7<br />
ALEXANDRE<br />
VII.<br />
0,_..,ameximeakelmowyelpmemo<br />
tO t'a ..'. -o, .' "1- .. . ... .9.1 S .. A P '.Ze'......<br />
4 W . I I r-W. , , 1-* .. 7 . a . .1<br />
ii'<br />
d<br />
01<br />
.<br />
.<br />
° . r 4 ,7<br />
I 1.e37.---.' Tli U .<br />
§4p1<br />
lin<br />
ro<br />
Poi<br />
PO<br />
kit<br />
IA<br />
Ygli<br />
9<br />
'4i<br />
Fig. 9. Un Papa: Alexandra al VII-lea. A [oat la vreml mai noun, sese cute de<br />
ani dupA Grigore al VIE-lea, dar Imbracamintea veche era tot asi cum se<br />
vede foci. Papii cei vechi nu purtau barbs, ci umblau rani.<br />
Grigorie al VII -lea era de loc din Toscana. N'avea mare infaigare:<br />
era un om de mijloc, fara niciun fel de stralucire. Nu era<br />
\.]<br />
/-<br />
. ,<br />
.,.<br />
,..<br />
,a e .-..-<br />
Vii,°<br />
ARARA, ,. *<br />
. # 4"iv<br />
_ ............<br />
_<br />
/<br />
,<br />
s<br />
01<br />
..<br />
01<br />
111<br />
1111.<br />
0<br />
NI,<br />
Y i:<br />
i 1,<br />
1
64<br />
niciun mare mare invatat, niciun mare cuvantator. Dar avea.<br />
o minte indrazneat& si vointa, nestramutata.<br />
Cu toate ca, nu capatase nicio dregatorie mare, nefiind nici<br />
episcop, nici staret, nici om de Curte pe MO, Papa, el a<br />
facut sa, fie alesi mai multi Papi cari erau hotarati sa<br />
aduca la indeplinire dorintile aratate mai sus. S'au adunat<br />
la Roma multe soboare care au luat hotarari de curatire<br />
a Bisericii.<br />
Dar era greu ca aceste hotarari sa se prefaca In fapte..<br />
In Italia chiar, unii episcopi erau printre acei ce voiau sa<br />
nu se schimbe nimic. Arhiepiscopul din Milan vazuse totdeauna<br />
cu ochi rai cresterea puterii Papilor. In Germania,<br />
toti episcopii Insurati, toti episcopii functionari erau impotriva<br />
acestor m5.suri. Atunci Hildebrand s'a lasat sa, fie<br />
ales Papa ca sa duet el Insusi lupta cea primejdioasa (22<br />
April 1073). El gasl in fata sa fireste si pe Imparat.<br />
Acesta era Henric al IF-lea, fiul-lui Henric al III-lea, care<br />
fusese un stapanitor foarte puternic, dar murise Inainte de<br />
vreme si-si lasase fiul nevrastnic.<br />
Henric, care incercase a face cluniaci in moderat el Insu§i, pentru a<br />
nu-1 mai putel face clericii fanatici, se stin e Inca din 1062. -Ulm a<br />
lei, ap i epiQcopi, cu Anno de Col nia In frunte, carmuiau IrnpArAtia.<br />
Peste trei ani, Henric al IV-lea eri InQa major.<br />
Henric fu crescut cu totul neindestulator timp de cativa<br />
ani Germania clocotl de certe. Era un om pornit, care se<br />
trufia, peste fire intr'o zi si apoi se umilia, peste masura<br />
in ziva urmatoare. In legaturile cu oamenii, era nestatornic<br />
si jignia, adesea fara, cuvant, asa !neat nimeni nu 1-a iubit<br />
in adevar. Sot,,ia sa, Praxedes, o principesa din Rusia, 1-a<br />
parasit, fiii 'sad Conrad si Henric s'au sculat Impotriva lui.<br />
El n'avea, un stop lamurit pentru care sa, lupte, si nu gasia<br />
niciodata drumul eel drept ce duce la biruinta.<br />
Intra Indata in cearta cu Papa cel nou, care se alesese<br />
farti sa se fi facut vre-o intrebare in Germania. Henric<br />
nu state pe ganduri O. adune un sobor In Cara sa si<br />
sa-1 faca a hotari ca Grigore nu e vrednic sa mai stew, pe
65<br />
tronul Sfantului Petru. Dar el nu cuteza Inca sa-i dea un<br />
urmas. Grigorie excomunica atunci pe Heuric.<br />
Inca din 1075 Henric dadel lupta langa rani Unstrut Saxonilor, cari<br />
se rasculasera fata de tendintele de cotropire regala ale noului sta-<br />
'Janitor.<br />
Prilejul certei cu Grigorie a fost afurisireu arhiepiscopului de Milan<br />
de catre acesta, si<br />
Inlocuirea acestui prelat; Henric iii numl si el ar-<br />
hiepiscopul. Sinodul pentru scoaterea lui Grigorie, Papa incalcator al<br />
drepturilor Imparatesti, se tints la Worms, in 1076.<br />
Acesta se ga,sl prin aceasta masura in cea mai mare<br />
primejdie. Inca de mai inainte, Saxonii, adeca locuitorii<br />
ducatului Saxoniei (Henric era ins& din Casa ducala de<br />
Franconia), se rasculara impotriva lui. Episcopii si fruntasii<br />
fcudalilor germani se gandiau acum aleaga alt rege si<br />
pus6rai, lui Henric un nou soroc pa,na la care sa se impace<br />
cu Papa. El trebul sa alerge in mijlocul iernii in Italia, si<br />
Grigorie nu-I scoase de supt afurisenie decat dupa ce Irnparatul<br />
implinise in ger, afara, cu picioarele goale, ceremoniile<br />
de pocainta ce se cerdau ca sa se poata intoarce cineva<br />
in Biserica. Aceasta e intrevederea dela Canossa, in 1077.<br />
Dar o adunare germana alese totusi un alt rege, Rudolf<br />
de Suabia, cu care se lupta Henric mai multi ani de zile,<br />
pana ce dusmanul sau cazii o lupta.<br />
Lupta din 1080 fu pierduta de Rudolf si pentru ca el ajunsese a fi<br />
numai contra-imparatul Saxonilor singuri.<br />
Atunci se proclama iarasi un rege nou. Henric putu sa<br />
vie insa in Italia, sa pule in Roma un Papa ales de dansul<br />
si sa, faca pe Grigorie al VII-lea a se aseza la Normanzii<br />
din Sicilia, undo si murl.<br />
Germanul Wibert lua numele de Clement al III-lea. Grigorie nu cutcza<br />
a stain Roma, uncle venise sa-1 afle,dupa plecarea lui Henric, Incoronat<br />
de Papa Clement, Robert, ducele Normanzilor. Noul rege german<br />
era Herman de Luxemburg, din terisoara de langa Rin, intre Germania<br />
ri Franta de astazi. El pen Inteo lupta cu un dusman personal, la 1088.<br />
Sx
66<br />
Dar, cat despre aceasta, el nu era Inca biruitor. Papa cel<br />
nou, pus de dansul, n'a stapanit niciodata cu adevarat. Germania<br />
a slat tot ImparOta; fiii lui Henric s'au unit cu prigonitorii<br />
lui. El fugi la urma §i se stinse In saracie, la<br />
Liege (cete§te: Liej), In Belgia de astazi, ca §i cel mai nenorocit<br />
dintre oameni.<br />
Cu prile'ul celei de a doua calatorli italiene, impotriva Papei Urban<br />
al II-lea, Francez de nastere, se rg.sculA Conrad, fiul Imparatului. Papa<br />
ramase prin tceasta atotputernic. Rascoala celui de-al doilea fiu, Henric,<br />
sill pe Imparatul excomunicat sg, paraseasca tronul. Moartea fugarulut<br />
se Intampla la 1106.<br />
Abia la 1122 Incheie Henric al V-lea, fiul §i urmaqul lui<br />
Ilenric al IV-lea, Invoiala (concordatul) dela Worms, prin care<br />
dadea voe Papei ca el sa incredinOze episcopilor semnele<br />
puterii for asupra sufletelor : carja si<br />
inelul. Cu atata ins<br />
nu se puled mantul o lupta asa de mare.<br />
Henric al l' -lea aril in fata lui pe Papa Pascal al II-lea, Italian de<br />
alive. In 1111, dupa indelungate negocieri cu dansul, Imparatul it<br />
la in capth late. 1 a cal fu silit a lAsit Imparatului dreptul de InvestiturA<br />
cu car a si inelul, find astfel si episcopatul inainte de toate<br />
un benefit u, o feodet dela puterea lumeasca. Urmasul lui Paqcal fu<br />
izgonit In Fri 4a, si la moartea lui acolo se alese un Papa francez,<br />
Calixt al II-lea.<br />
Prin concordat, Imparatului i e recunoaste numai dreptul de a dk<br />
prin sceptru epi copilor legitimare pentru a fined in feodit pankint regal.<br />
Aceasta investiturd trebuia sa vie intlti, pentru a nu se putea, injobt<br />
prin nerecunoasterea ImpArateasca rostul slant al consacretrii.<br />
XIII.<br />
Cum s'au alcatuit cele trei culturi ale lumii: cultura<br />
latina, greceasca qi araba.<br />
In veacul al XI-lea, la care am ajuns acum, erau trei<br />
culturi sau trei civilizaisii pe lume. Culture, sau civilizaVe<br />
se chiama tot felul de a tral al oamenilor, atunci cand ei
67<br />
s'au ridicat mai presus de nevoile dobitocesti ale vietii,<br />
adeca de grija foamei, a setei si a adapostului. Deci cultura<br />
si civilizacie e, de o potriva : mestesugul de a clacII,<br />
acela de a lega sunetele In chip placut, adeca muzica,<br />
acela de a Infatisa natura, infrumusetand-o, In picture,<br />
acela de a ciop11 In piatra si lemn, sculpture. Priceperea<br />
de a vorbl frumos si de a scrie ales, aceia de a strabate<br />
tainele lumii, aceia de a supune puterile naturii, destoinicia<br />
de a se carmul bine si multamitor pentru o cat mai<br />
mare parte dintre locuitorii unei teri, si, nu numai atata,<br />
ci felul de lucru al Wamantului, negotul si mestesugurile,<br />
cladirea locuintei, eonstiinta felului de a se Imbraca mai<br />
cu gust, de a-si pregatl hrana intr'un chip mai sanatos si<br />
mai placut, acestea toate fac parte din cultura unui popor.<br />
Un adevarat popor civilizat sau cult are pe o scars, inalta<br />
toate aceste Inlesniri, care se castiga pe Incetul, cu munca<br />
grea a oamenilor.<br />
Cultura cea buns si folositoare trebuie sa fie totdeauna<br />
potrivita cu nevoile poporului ce o are. Altfel trebuie sa<br />
traiasca, locuitorul din gheturile Nordului si altfel acela care<br />
e ars de razele fierbinti ale soarelui la Ecvator. Altfel se cuvine<br />
sa-si Ingrijeasca de trebuinti si gusturi omul alb din<br />
Europa si altfel omul negru din Africa. Dar este in cultura<br />
si o parte care se imprumuta de-a dreptul dela un popor<br />
la altul si e potrivita pentru toti : ea arata cum se supune<br />
mai bine natura, ca sa slujeasca omului. Toate celelalte<br />
parti de cultura se ivesc deosebit, numai la unele popoare;<br />
celelalte le ieau dela acestea, dar le schimba asa<br />
cum li vine mai bine.<br />
In veacul al XI-lea erau trei culturi: cultura latina din<br />
Apus, cultura bizantina din Rasarit si cultura araba din<br />
aeelasi Rasarit. Ele raspundeau celor trei Imparatii: Ymparatia<br />
romana de Apus, a Germanilor, Imparatia romana de<br />
Ilasarit, a Grecilor, si Califatul, sau Imparatia Arabilor.<br />
Pentru fiecare, gasim si o religie deosebita<br />
1. Arabii erau urmatorii Invatatorilor si povetelor lui
68<br />
Mohammed. Cat despre celelalte doug, Imparatii, ele erau<br />
amandoua crestine, Dar Intelegeau legea cresting, altfel.<br />
Crestinismul se intinsese In Rgsarit si In Apus asupra<br />
unor neamuri deosebite, care aveau alte datine si alte aplecari.<br />
De aceia Inca dela inceput au fost oa'recare osebiri<br />
(afara de eresuri). Ele priviau mai ales felul de a se Imbrae&<br />
al preotilor (cari In Apus erau, ca si acuma, rani si<br />
tunsi, purtau palarii si altfel de vesminte), chipul cum se<br />
faces, slujba, si chiar cum se savarsia taina Impartgseniei<br />
(la Apuseni se da azima, si nu pane dospita). Erau si deosebiri<br />
de credinta: astfel Apusenii credeau cg, pe langa Tad<br />
si Raiu, mai este un adapost al sufletelor, Purgatoriul, In<br />
care ele se mai pot curgti de pacate prin rugaciunile si<br />
milosleniile celor ramasi pe pamant; pe urma ei erau Incredintati<br />
ca Duhul Sfant nu, purcede numai dela Dumnezeu-Tatal,<br />
ci si dela Dumnezeu-Fiul. Dar, chiar Intro Apuseni,<br />
nu era de la Inceput o Intelegere deplina In ceia ce<br />
priveste aceasta din urma credinta. Ceia ce a despartit<br />
cele doua, Biserici, a fost despartirea tot mai mare Intre<br />
cele doua Imparatii In care ele se aflau, si pe urma, pofta<br />
de a stapanl pe care o aveau si, Papa si Patriarhul grecesc<br />
din Constantinopol.<br />
Pe cand Imparatii din Rgsarit stricau icoanele, socotind<br />
ca e Inchinare de idoli sa se Inchine cineva lor, Roma a<br />
staruit in apararea icoanelor. 0 impg.caciune nu s'a statornicit<br />
decat foarte tarziu, cand, dup. multe sovairi, Rasaritenii<br />
s'au Tutors la primirea icoanelor in biserici.<br />
Mai pe urma, Papa a fost rugat de Imparatul de RAsarit<br />
sa aleaga Intre doi Patriarhi ce se luptau pentru,<br />
Scaunul din Constaptinopol. Unul din ei era un om vestit<br />
printre Greci pentru marea lui Invatatura si pentru tritelepciunea<br />
lui. II therm Photios (adeca Fotie), si dela dinsul<br />
au ramas multe scrieri. Cei doi pgstori mai marl ai Bisericii<br />
crestine s'ad afurisit unul pe altul, hotarand ca sunt<br />
nevrednici sa mai calauzeasca sufletele oamenilor (867-69).<br />
Fot e a fost until din oamenii cu cui se poate mandr1 cultura bi-
69<br />
zantinl In cele d'intAiu eacuri ale evului mediu. Neam de Imparat,<br />
desavIrsit outioscator al culturii timpului, compilator stiintific, poet,<br />
filosof, orator, el era mai potrivit deck oricine pentru Scaunul de<br />
Patriarh.<br />
Tanarul sef al Bisericii RAsAritului era, in ceartA cu Inaintasul sAu<br />
Ignatie, care fusese InlAturat In chip silnic. Papa fu chemat sA se<br />
amestece in aceastA cearta. Nicolae, era, cum s'a spus, un apArAtor al<br />
drepturilor Bisericii romane, Fotie un teolog fanatic, deprins a des,<br />
prqul §tiin0a<br />
putinA a Apusenilor. El li aduse Intftiu mustrarea cA au<br />
adaus la Crez cuvintele nfilioque", prin care se afirmA purcedarea Sf.<br />
Duh si dela Fiul. La o excomunicare pentru uzurpa0e si nesupunere<br />
se putti raspunde astfel cu o excomunicare, mult mai Indreptat,itA,<br />
pentru erezie.<br />
Fotie fu In Murat de ImpAratul Vasile Macedoneanul. El reveni<br />
totusi peste cativa ani in Scaunul patriarhal. Si asupra ruperii legAtu-<br />
Tilor cu Iechea RomA el nu se mai Intouse niciodata.<br />
De atunci Biserica Apusului nu mai mu prietenie fra-<br />
-teascg cu aceia din Rgsgrit. Mad Otto I-iu Intemeie o noun<br />
impgrgtie Apuseang, prgpastia se adAncl si mai mult. Mai<br />
vent pe urma si planul de schimbari In der pe vremea lui<br />
Grigorie al VII-lea : cu niciuna din cererile preschimbatoridor<br />
apuseni nu se puteg impgca si clerul rasaritean. Intfadmar,<br />
in lumea greceascg erau preoti cgsgtoriti, si partida<br />
lui Grigorie cerea, ca niciun slujbas al altarului sa n'aibg<br />
alte ganduri decat Inchinarea la Dumnezeu. Episcopii greci<br />
fsi cumpgrau Scaunele, si soboarele romane hotargsera Ca,<br />
acesta e cel mai mare pgcat ce se poate face de un cleric.<br />
Partidul de curatire a Bisericii apusene credeg ca orice putere<br />
de pe pamant trebuie sa se piece Inaintea Papei, care<br />
e cel mai desgvarsit chip al lui Dumnezeu pe pamant: cum<br />
putea Patriarhul din Constantinopol sa primeascl aceasta<br />
supunere, cand el se credeg mai mare cleat orice episcop,<br />
caci stated langa singurul Imparat roman adevarat ?<br />
Dar Inca din anul 1054 o solie din Roma yen]. la Constantinopol<br />
si Incerca sg, aduca pe Greci la dreapta credinta,<br />
asa cum o Intelegeg Papa. Patriarhul Mihail Kerullarios riu<br />
vol sa se Inteleagg, cu acesti trimesi, cari se purtau desprekuitor<br />
cu dansul. Ei plecarg, afurisind Biserica Rasaritului.
70<br />
De atunci cele doua Biserici au fost de fapt necontenit<br />
dezbin ate.<br />
Supt slabul Imparat Constantin Monomahul ,se Intimpla ca niete trim*<br />
cu scopuri politice ai Papei intrarA in discutie asupra dogmei<br />
cu Patriarhul, care era un millet ambitios ei se credeN mai presus<br />
chiar de TrnpAratul. Discutia ajunse la ceartA, si aceasta, se mantul cu<br />
obienuitele afurisenii. Ca ei Fotie, Patriarhul Mihail fu scos din Scaun<br />
de puterea lumeascd, ei el mIntui intro mftnastire. impAratii bizantini<br />
urmarA sa aibA legAturi cu Papa, ca unul ce al eii, putere In<br />
Apus, iar afuriseniile se adlugira la altele mai vechi, fara ca aceasta<br />
mare shismA" sa fi sfaeiat de fapt, in chip solemn, Biserica lui Hristos<br />
In douA.<br />
In adevelr unit& ea nu fusese niciodatA, ei din ce in ce mai mult<br />
Apusul si<br />
RAsaritul, pe care le despara, in atAtea privinti datina, se<br />
deprinserl a till deosebi.<br />
Papii cei mari au incercat sa uneasca pe Rasariteni §i<br />
i-au adus chiar s& faca fagaduieli de Unire, dar ele n'au<br />
Post Indeplinite. Pgna astazi catolicii din Apus §i ortodoxii,<br />
drept-credincio§ii din Rasarit, se privesc Intre sine ca rataciti.<br />
Biserica de Stat din Romania e Biserica ortodoxa, fara<br />
atarnare insa fata. de Patriarhul din Constantinopol. Cei mai<br />
multi Romani sunt ortodoxi. Insa multi dintre Romani din<br />
Ardeal si Ungaria s'au unit cu Roma la sfar§itul veacului<br />
al XVII-lea, si Unitii de azi au o Biserica deosebita, cu un<br />
Mitropolit unit, in Blaj.<br />
Deci pe la anul 1100 erau trei Imparati, trei legi deosebite<br />
si trei culturi. Afar& de dansele era, Imparatia chinezti,<br />
cu legea ei In cub, se contopiau taoismul, confuceismul<br />
si budismul) §i cu o cultura cu totul deosebita. Dar aceia<br />
n'avea legaturi stranse cu lumea, asa !neat nu se cuvine<br />
a se vorbi pe larg de dansa.
71<br />
XIV.<br />
Deosebirile Intre cele trei culturi.<br />
1. Cultura /atind se numeste asa dupa limba pe care o<br />
Intrebuinta. Aceasta era limba Latina, a poporului roman<br />
si a Imparatiei pe care o intemeiasera Romanii. Multi dintre<br />
barbari n'au Invatat niciodata latineste, iar In locurile unde<br />
ei s'au amestecat cu locuitorii romanizaii, adeca in Franta,<br />
In Spania, In ItaliQ In Retia (taxa din Alpi, ce se tine de<br />
Elvetia), ei au vorbit limba latineasca asa cum o stia poporul<br />
din acele parti (amestecata, deci, cu multe cuvinte<br />
celtice, iberice, s. a.). Astfel s'au Intruchipat limbile noun,<br />
care se vorbesc In acele teri: frantuzeste, srlanioleste, s. a.<br />
si care se vorbiau Inca din veacul al TX-lea. Dar regii au<br />
Intrebuintat totdeauna, In poruncile si In legile for date pe<br />
pamantul ce fusese roman, limba Latina, cautand s'o pastreze<br />
cat mai curata. Biserica Apusului a pastrat si ea pana<br />
In ziva de astazi, cat priveste actele solemne ale Scaunu-<br />
lui roman si slujba, limba<br />
latina,.<br />
In latineste au scris si poetii, in veacul al IV-lea si al<br />
V-lea, apoi dela Carol-cel-Mare Incoace; cronicile, adeca<br />
povestirea Intamplarilor, s'au alcatuit numai latineste pana<br />
dupa anul 1200.<br />
Veacul al 1V-lea $i al V-lea au dat l oet,i buni, ca adonius Apollinaris,<br />
din scrisul cdruia vedem viata in Galia cucerita de Franci, Claudian,<br />
care a antat ispravile razboinice si strIlucirile de Curte ale liasaritului.<br />
In Anunianus Marcellinus se mai gaseste un bun istoric al epocei<br />
navAlirilor.<br />
Apoi cronicele se prefac in scurte anale. aiteva randuri ajung acelor<br />
cari le scriu pentru a poN esti Inlaturarea ultimului ImpArat roman de<br />
Apus.<br />
Unii barbari ajung a db. cu timpul povestitori ai vietii neamului lor,<br />
Incepand dela cIntecele si legendele poporale. Astfel lordanes Insird<br />
faptele Gotilor $i Paul Diaconulr mai tarziu, ale Longobarzilor; viata<br />
lui Clovis si inceputurile monarhiei catolice a Francilor le stim din<br />
paginile naive, strabAtute de credintA, ale arhiepiscopului Grigorie<br />
din Tours. Trecutul anglo-saxon, euprins si in analele redactate In<br />
limba acestui neam, a glsit un bun pAstrator In Beda Venerabilis.
72<br />
Dela un timp literatura istoricA se mArgeneste la Viey de Sfinfi,<br />
unele foarte frumos scrise. L'ginhard §i altii vorbesc. In prozA Si chiar<br />
in versuri, de Carol-cel-Mare, de fiul sail cel bun si slab. Ultimii Carolingieni<br />
din Franta aflA In Richer/us (Richer) un scriitor al IncurcAturilor<br />
In care li-a fost prinsA viata.<br />
DecAderea urmeazA. Limba latina se face tot mai slab tesutA ca sintaxa,<br />
tot mai amestecatA cu vorbe germanice. Un ImpArat ca Otto<br />
I-iu, un Papa ca Grigorie al VII-lea n'au avut cronicari vrednici de<br />
ansii. Numai regii francezi din al XII-lea veac gAsesc biografi,si Super,<br />
abate (staret) la St.-Denis, locul de ingropare al dinastiei, a dat<br />
o bung Via a lui Ludovic al VI-lea.<br />
Limba poporului slujia doar pentru cantece sau snoave,<br />
care nici nu sc. scriau decat foarte putin. Predicile In biserica<br />
se tineau latine§te, macar ca nu intelegeau cei mai<br />
multi dintre credincio§i. Scolile toate erau pentru limba latina:<br />
§colile de pe langa, manastiri adeca, de oare ce nu<br />
era un Stat care sa tie §coli, ca astazi. Cand s'au intemeiat<br />
pe urma scoli marl, in care se invatau §tiintele Inalte, dar<br />
mai ales stiinta despre cele sfinte, adeca teologia, profesorii<br />
N orbiau tot latine§te.<br />
A rAmas lestita Scoala lui Carol-cel-Mare, zisa .S'coctla Palatului, cu<br />
profesori adusi din alto parti. Ea nu dainui mult. Peste cateva veacuri<br />
numai InvAtAtura inalta OA o Nat'l statornica In Universittly<br />
Univereitate InseaMnA, supt raportul rolitic ca si supt cel cultural,<br />
o ollte, o societate, dar una care se bucura de anumite prlvilegii care-i<br />
*gint autonomia, scutirea de amestecul puterii centrale. Profesori,<br />
cari N eniau liber §i erau ascultati liber, studenti, porniti din toate<br />
pArtile lumii, trAind frAteste ImpreunA, dar Impartiti In colegii nationals<br />
(ceva din aceastA le iata traieste $i azi In UniversitAtile engleze din<br />
Cambridge $i Oxford), alcatuiau o singura tovarAsie pentru stiintA; ei<br />
Isi aveau datinile, regulamentele, dregAtorfi, temnitele, rasplAtirile. In<br />
ele, oricat de mult ar fi fost ocupate la Inceput cu talcuirea, adevArurilor<br />
teologice si cu tAlmAcirea lumii in margenile stricte ale credintei,<br />
se zbAtea gandul omenesc istet, $i vioiu, menit sl prefacA toate.<br />
Universitatea din Paris are privilegiu dela 1200. Cea din Bologna e<br />
mai veche, dar n'a avut aceiasi situatie de autonomie.<br />
Deci tot scrisul a fost pentru putini oameni, §i de aceia<br />
s'a facut mai mult §tiinta. §i §tiinta aceia nu era prea<br />
buna, fiindca nu ajuta pe om la nimic, ci era numai si:<br />
lints zadarnica, pentru a intelege unele lucruri pe care nu
72<br />
le poate patrunde mintea omeneasca, ce se multameste In<br />
acestea si cu credinta.<br />
Aceasta se zice scolasticd, fiindba se face& Intro paretii<br />
§colii si In afar& de viata.<br />
Zugravii si sapgtorii, mesterii de cladiri lucrau mai mult<br />
la biserici. Tot Apusul Europei a fost acoperit de lacasuri<br />
de toatg frumuseta, care se ridicau mai ales In orase,<br />
pentru ca orasele se Imbogatiserg facand negot (mai ales<br />
orasele din Italia si cele de pe malul german al Rinului).<br />
BisericiI se faceau foarte Innalte, si piatra de pe dansele<br />
era minunat sapatg. De aceia, ca sa se poatg tine& paretii,<br />
ei se razimau pe piste proptele groase de piatrg. Acest<br />
stil se zice gotic.<br />
La bisericile gotice, cu podoaba nespus de mArunt lucratA f}i de o<br />
felurime, de o noutate f}i IndrAznealA uimitoare, biserici dintre care<br />
unele, ca aceia din Colonia, ca Notre-Dame din Paris, sunt mandria<br />
marilor ora§e de culturA, lucrau, cu gAndul $i la mantuirea sufletelor<br />
lor, sute do me§teri zeci de ani, si une on chiar veacuri. Multo<br />
au rAmas neisprAvite, sau abia astazi §i-au capatat intregirea.<br />
Imbrgcamintea s'a schimbat dese ori. Int&iu se purtau<br />
haine marl largi, ca pe vremea Romanilor, apoi s'a ajuns<br />
la pieptare si pantaloni; femeile purtau rochii stramte.<br />
Arme de foc nu se Intrebuintau, si luptatorii se acoperiau<br />
cat puteau mai Inuit cu placi de fier sau cu cgmasi tesute<br />
din vergi de metal. Ei aveau scuturi frumoase si steaguri<br />
eu sterna lor. Dupg fiecare feudal veniau oameni de ajutor<br />
(scutari) si de alaiu. Aceia eari faggduiau sg nu intrebuinteze<br />
sabia lor pentru scopuri rele se chemau cavaleri :<br />
luandu-se dupg clerici, cari se hirotonisesc unul pe altul, ei<br />
se faceau cavaleri dela unul la altul. In loc sg-si puie Ins&<br />
manile asupra capului, ca la preoti, ei se atingeau cu latul<br />
sabiei pe umar.<br />
Cavalerul erh un rAzboinic care se Indatorise a-§i IntrebuintA viata<br />
§i a.,si cheltul puterile pentru a indrepth prin vitejia lui ceia ce nu se<br />
puteb, Indrepa panic In ten care n'aveau legi, In care respectul de<br />
fiinta omeneascA era necunoscut §i abia dacti se sinntiA. in unele inimi<br />
mai nobile putina milk cre§tinA. El nu era Un vagabond Indraznet, on
74<br />
un anabitios neobosit, nici un om WI de rost cum a zugralit apoi,<br />
In veacul XVI-lea, pe cavalerul decazut marele povestitor spaniol Cer-<br />
1 anteg, ci un Indeplinitor de misiune sociall pi moral&<br />
Cu vremea Insa cavalerii ajunsera a aut.:). numai lupte, oriunde pi<br />
cu oricine, depl numai supt anumite steaguri. Vechii facatori de pace<br />
buna, ajunsera astfel a fi uneltitorii razboaielor rele. Aparura pi cava<br />
leri cari se gandiau numai la lupta de parada pi la petreceri.<br />
2. Imparatia greceand a pdstrat si ea ordnduirea roman.<br />
Limba latina n'a tinut ins& multi, vreme.<br />
Pe vremea lui Iustinian era Inca foarte obipnuita limba latina, Ea<br />
era tavorizata. In pcoli, mai ales In cele de drept. Comanda in oaste se<br />
dadea latinepte. Latina ramasese Inca limba tratatelor pi a legaturilor cu<br />
strainatatea. Dar alaturi cu aceasta veche limba a Statului se ridica<br />
limba greceasca. Ea afla dela un timp intrare pi in legi pi pe monede<br />
pi pe pecetile oficiale. In viata orapaneasca un rol pi mai mare II juca<br />
limba greceasca.<br />
De fapt aceasta limba nu patrundel pentru superioritatea ei asupra<br />
limbii latine, ci pentru el era limba vulgard, de obfte a poporului.<br />
Grecepte a inceput a se scrie In Imperiul roman de Rasarit pentru ca in<br />
Constantinopol pi In multe Tinuturi se vorbi4 grecepte. E acelapi fenomen<br />
ca intrarea ]imbilor itahana, franceza, germana, in locul limbii<br />
latine a popoarelor din Apus.<br />
Mult a contribuit la statornicirea caractorului grecesc al Impargiei<br />
pi faptul ca In Biserica ritsdriteand afara de Armeni limba greceasca<br />
se impusese Inca dela Inceput. Insa limba Bisericii, deci pi a<br />
culturii, era pe atunci limba Statului.<br />
Barbari not all navalit aici, cum vom vede &, si ei au dezlipit.<br />
de Constantinopol tocmai Tinuturile acelea unde se<br />
vorbia limba latineasca a poporului (acelea unde s'a ivit,<br />
poporul nostru).<br />
Aceste parti sunt ale Dalmatiei pi Meziei Apusene.<br />
Atunci au ramas in legatura cu Capitala numai Tinuturilegrecesti,<br />
ca Grecia, Asia-Mica, insulele, sau acelea care deprinseserd<br />
si limba Grecilor, ca Tracia, Armenia, Siria si<br />
Egiptul, adeca mostenirea lui Alexandru-cel-Mare. Inca de pa<br />
vremea lui Iustinian, limba greceasca incepuse a Inlocui pa<br />
cea latina. Mai pe urma, aceasta, a perit cu totul din viata.
75<br />
Imparatiei. Biserica rasariteana 1ntrebuinta de mult =mai<br />
lirnba greceasca. De aceia se si zice: Imperiu grecesc, Biserica<br />
greceasca si culture greceasca. Imperiul si cultura<br />
se mai zic bizantine, fiindca se in strans de Constantinopol,<br />
care se theme odata Bizant.<br />
Niciodata insa Imperiul nu s'a zis elfin, ei Grec era privit ca un cuvant<br />
de batjocura. Numai dupd 1260 s'a schimbat In vorba obicnuita<br />
numele Statului, dar eel nou era Rimming, deci tot tara romans ",<br />
cum am zice: Romania. Apusenii, italienii negustori au facut Romania,<br />
iar Turcii navalitori Rum-ili (iii e provincie: asa se zicea ci Asia-Mica<br />
romans).<br />
Fig. 10. --<br />
Aceasta e biserica St. Vital din Ravena, aratatit inituntrul ei.<br />
Se vede sus cupola, cu sfintit lucrati la mosaic si pietricele colorate, apol ate<br />
clout siruri de stain/ de-a lunge] cerdacelor unde credinciosii<br />
stau de privesc slujba.<br />
La Bizantini s'au facut deci poezii grecesti si cronici grecesti.<br />
Dela Procopiu, istoricul lui Justinian, nu mai inceteaza istoriografia<br />
bizantina. Valoarea ei scade insa de pe la 600 inainte. 0 mare parte<br />
din scrisele cronicarilor bizantini s'a pierdut prin urmarile hotararii<br />
imparatului Constantin Porfirogenetul, din veacul al X-lea, de a se<br />
alege din toata moctenirea literara a trecutului partea care putea folosi<br />
In zilele lui; s'au pastrat excerptele, dar originalele s'au pierdut.
-76<br />
Numai dupA ce stilul bun grecesc, cugetarea luminoas1 antics, vioiciunea<br />
de spirit si graiu au inviat Intru catva In veacul al XI-lea, la<br />
scoala ei supt Inaurirea lui fliihail Psellos, cronicile au mai mare Intindere,<br />
originalitate ei frumusetA. Dela Teofan on Teofilact, compilatori<br />
naivi, se trece la frumoasa biografie a Imparatului Alexie Cornnenul<br />
de fiica lui Ana, care scrie opera ei de istorie ca un poem,<br />
4landu-i ei<br />
titlul de Alexias, Alexiada".<br />
Fig: ii. Palatal rsgclui Teodoric din Ravine. E cladit In felul cum se Midi. pe<br />
atunci at palatele bizantine.<br />
Poezia noua greceascA, care, in locul cantitelfii antice, pune ca rost<br />
al versului ritmul, e In strAnsa legAturl cu liturghia. Un singur poet<br />
cu faima s'a ridicat dintre acesti autori de imnuri, Rhomanos (Romanus).<br />
Cuvamtarile In biserica, se -ineau greceste. Greceasca<br />
aceasta era, mult mai Ingrijita decat latineasca pe care o<br />
vorbiau si o scriau Apusenii. Numai de la o bucata de<br />
vreme, Armenii. din imparAie au talmacit cartile sfinte
-<br />
77<br />
grece§ti pe limba lor. colile erau la manastiri. UniversitAi<br />
ca in Apus nu s'au strans laolalta.<br />
Aceasta nu se putea si din cauza banuielii en care priviau inip5ratii<br />
orice incercare de a se intemeia o putere care sä nu vie dela di singuri-<br />
i aici pictorii §i sapatorii lucreaza mai mult pentru.<br />
biserici. Biserici Doug se cladesc, dar nu atat de multe ca<br />
la Latini. Ele se deosebesc foarte mult de biserici'e latine:<br />
nu sunt ao de inalte si de impodobite prin sapa' ea pie-<br />
mosetwe did Asia-de-mijloc,
78<br />
trei; legea rasariteana nu da voie sa, se sculpteze chipurile<br />
sfintilor. Turnurile sunt mai mici, i o cupola, ca o caldare<br />
rasturnata, acopere Intreaga biserica, sau parti dintrinsa<br />
stint acoperite cu cate o cupola.<br />
V. ca se spine mai suq, In cap. V, despre Sf. Sofia:<br />
Imbracarnintea se pastreaza larga, ca la preotii nostri ;<br />
arrnele sunt ca in Apus, dar aici se Intrebuinteaza mai<br />
mult sageata. Nu se pune atata fier pe trup ea dincolo.<br />
Oastea e mai mult calarirne usoara. Un asczamilnt ca. al<br />
Fig. *3.<br />
IarA T ruins de moSchee din Asia-de-mijloc.<br />
eavaleriei nu 1-au cunoscut Grecii. Obiceiurile ]a ei erau<br />
mai stricate: In orase oamenii sunt molai i traiesc pentru<br />
plAceri si podoabe.<br />
3. Arabii au luat cultura greceasca, pe care au gasit-o<br />
In Shia si In Egipt, i cultura persana, pe care au gasWo<br />
In Persia. Ei au adus pretutindeni cu dansii limba araba,<br />
care a fost limba Imparatiei, Bisericii i culturii lor. Au<br />
Imbogatit Insa forte mult aceasta limba.
7o<br />
Cultura lor a treat scoli foarte multe: mari si mici. Arabii<br />
au facut si cercetari despre om si viata ca si Grecii si<br />
Latinii Dar an fost mai ales oameni practici: noi avem<br />
dela ei cifrele de acum, chimia, multe cunostinti astronomice.<br />
Au avut vestiti filosofi, istorici, geografi si matematici,<br />
cari au trait din Spania si pana in Turchestanul Asiei.<br />
Se pricepeau la lucrul pamantului, aducand apa cu mestesug,<br />
la lucrul metalelor si al smalturilor.<br />
Istoria scrisA de Arabi are mai mult In r edere cronologia exacta s<br />
Insirarea legAturilor dinastice. De aceia nu se poate zice cd ei au pro<br />
dus vre-odatA un adeN drat istoric. Cunostintele ce lasd despre trecut<br />
scriitorii lor sunt amestecate cu poezie de rdu gust, mdcar pentru<br />
noi §i cu urate umfldturi retorice ri linguini pentru suverani.<br />
Negustori arabi cutreierau teat& lumea, $i de aceia se alcdtuiesc<br />
multe geografii-itinerarii, on manuale pentru drumeti, de catre scriitorii<br />
lor. Ele sunt pline Insa de ciudate Intortocheri i confuzii, din ewe<br />
abid poi deslusl ade\ drul.<br />
La Samarcanda mai ales, vestita cetate dirr Turchestan, dar $i aiurea,<br />
Atabii au ridicat observatorii estite. Cifrele arabe, care Ingdduie mult<br />
mai bine socotelile, dela ei le avem. Algebra se numeste cu un cup Ant<br />
arab, $i arabdi este obarsia. Yn geometrie au atins rezultate necu<br />
noscute Grecilor.<br />
Filosofia arabd nu ti ine dela cugetarea largl ci Indrazneatd a lu<br />
Platon, ci dela categornle, definithle §i formulele lui Aristotel. E o filosofie<br />
de imptIrfire a notiunilor, 8c grupare in sisteme, de teileuire a<br />
adevArurilor religioase. Scolasticii apuseni s'au inspirat dela Arabn<br />
din Spania.<br />
Arta arabd, are tradit'i siriene ei<br />
persane mai ales, dar qi multe<br />
bizantine. Plecand din Arabia, poporul de cardusi si de ho%i al Arabilor<br />
n'a putut aduce nicio traditde nationald.<br />
Bisericile lor, moscheile (v. fig. 12, 13), sunt facute dup.<br />
bisericile grecesti. Dar n'au nici zugraveala, nici sapaturi<br />
In chip de om, caci ii opreste legea. ci Inflorituri, ce se<br />
zic la ei arabescuri. Turnurile s'au suptiat la dansii : sunt<br />
minaretele, din cari crainicu chiama la rugaciune. Arcurile<br />
ferestrelor s'au schimbat, find rupte la mijloc (ogive).<br />
Podoaba moscheilor o alcdtuiesc sculpturile in lemn, on portelanele<br />
Inflorite cu arabescuri, care ajung de o strAlucitd frumusetl. Ele nu
80<br />
-se Intrilnesc numai InlAuntru, ci alcAtulesc une on hive lisul exterior<br />
al cupolelor.<br />
Imbracamintea Arabilor era ca a Turcilor de azi, In haine<br />
Infoiate. La razboiu si in petreceri se Infatisau tocmai car<br />
Grecii.<br />
XV.<br />
imparatia greceasc5, de dup5, Iustinian In lupt5, cu<br />
barbarii. Persil si Slavii.<br />
1. Imparatia de Rasarit era In stare destul de rea pe<br />
vremea la care ne-am oprit In istoria Apusului. §i ea avuse<br />
sa poarte lupte grele pentru legea crestina si pentru civilizatia<br />
pe care o 'Astra. Fuseserg. malts nenorociri si acolo,<br />
multe pierderi de vieti omenesti si de bogatie. Dar Rasaritenii<br />
castigasera si biruinti fasemnate asupra barbarilor<br />
cari stateau lacomi in jurul lor. Cativa Imparati destoinici<br />
s'au aratat vrednici de Inaintasul for Iustinian si de numele<br />
do Roman, care se pasta Inca la titlul Imparatiei.<br />
Neamul lui Iustinian a stapanit putin5, vreme. Dupa, marele<br />
Imparat a venit nepotul sau Tustin. Apoi un general,<br />
luand pe fata lui Tiberiu, ajunse Imparat dupit acesta, si<br />
fu omorat de un al treilea general. Acesta, Foca, a fost o<br />
fiara sangeroasa: ca sa-si asigure Domnia, asupra careia<br />
n'avea alt drept decat acela ca soldatii dintr'o ostire strigasera<br />
ca el sl, domneasca, ucise tot neamul Imparatesc,<br />
pans, si pe sotia aceluia pe care-1 inlocuia. La urma, lumea<br />
s'a desgustat de fara-do-legilc lui, si un nou Imparat a fost<br />
urcat In Scaun: era un orn tartar, foarte viteaz si indraznet,<br />
fin al exarhului din Africa, adecg, at dregatorului aproapo<br />
neatarnat (cum sunt astazi vice-regii din Egipt si din India,<br />
pentru Sultan si pentru regina Anglici, Imparateasa a In-
81<br />
diilor), care carmuia terile luate dela Vandali. Ii chemg,<br />
Eraclie (Heraklios, in greceste; Heraclius, latineste).<br />
Pe vremea lui, se purtarg crancene si indelungate rg,zboaie,<br />
ca supt Iustinian, si Bizantinii dovedirg cg pot Inca<br />
sg castige biruinte, ca in timpurile bune.<br />
2. Dusmanii Imparatiei erau de multe neamuri. Intaiu,<br />
numarand pe cei mai vechi si mai civilizati, Per. Acestia<br />
erau tot asa de stgruitori in lupta, si tara for nu scazuse.<br />
Dar ei suferiau de o grea boala pentru un popor: necredinta<br />
fata de domnul si regele lor. Necontenit regii erau<br />
schimbati, si puterea stateg, de multe on In mana capeteniilor<br />
de Tiniituri. Astfel putt sa-i bat& la urma Eraclie<br />
si sa li<br />
smulgg, Siria, in care se asezara. Pang si orasul<br />
slant, Ierusalimul, undo e mormantul Mantuitorului, statuse<br />
un timp In mana Persilor, cari erau pagani si se Inchinau<br />
Focului. Acum, la 628, Eraclie, care smulsese cuceririle<br />
acute de Persi, incheie cu regele for o pace, care-i lasa<br />
acele locuri, spre care se uitau cu cea mai mare evlavie<br />
toti crestinii. Astfel Eraclie fu privit de Biserica, Rgsgritului<br />
ca un om trimes de Dumnezeu ca sa crute de °earl<br />
Sfantul Mormant al lui Isus.<br />
Serbatoarea Ziva Crucii aminteste aceste biruintil ale lui Eraclie si<br />
ridicarea In Ierusalim chiar a simbolului, atata timp despr4uit, al legii<br />
crestine.<br />
Dar In acelasi timp Imparatia trebuig sg tie piept si la<br />
alto granite, asa incat, egad In locul Persilor se ivira ca<br />
poftitori ai Siriei Arabii, Eraclie nu mai avg destule puteri<br />
ca sa raspingg, pe acesti ostasi, cari erau multi la<br />
numar si pe cari-i aprindeg dorul de a capata, prin moartea<br />
In lupte raiul dorit de Mohammed. Mare le biruitor al Persilor<br />
trgl Inca destul ca sä vadg, pe Arabi asezati In Ierusalim<br />
si in celelalte °rase siriene.<br />
V, mai sus, p. 31.<br />
In sus, la Dungre, Inca supt Justinian se ivisera Slavii<br />
g.i Avarii. Ei sunt pentru Rasarit barbarii cei noi, asa cum<br />
au lost pentru Apus Nortmanii.<br />
6
82<br />
Slavii se gasiau mai de mult in dosul Germanilor, cari-i<br />
ascundeau ca o perdea. Romanii cei vechi n'au stiut multe<br />
despre Slavi: se pare insa ca Sarmatii cari, cand au nayalit<br />
Hunii, tineau in mans for Ardealul, nu erau Sciti, ca<br />
Sarmatii ce fusesera alta data, ci mai mult Slavi. Ei nu se<br />
pusera in miscare decat dupa ce Germanii se oplosira prin<br />
deosebitele provincii apusene si lasara Rasaritul In pace.<br />
Stim ca Ostrogotii au pornit spre Italia la sfarsitul veacului<br />
al V-lea. De atunci potopul Slavilor crescu tot mai<br />
mult, dar fara sa sperie pe Romani. In adevar, ei nu veneau<br />
ca niste ape furioase, care rup si stria, totul, ci tot<br />
incet, fara zgomot. Sclavini se chemau Sim ii dela Apus,<br />
Anti cei dela Rasarit: cel putin asa li ziceau Romanii.<br />
Nici unii, nici altii n'aveau regi. Toate le hotaria obstea.<br />
Numai pentru judecata si pentru calauzirea la razboiu<br />
alegeau ei unele capetenii mai mici. Ca si la Germanii cei<br />
vechi, fiecare sat avea acelasi stramos, si, la lupta ea si la<br />
stramutare, oamenii nu se risipiau, ci satul se desfacea Intreg<br />
dintr'un loc, ca sä ajunga in altul.<br />
Slavii aveau multi zei, dar nu se stie ca ei sa se fi inchinat<br />
stramosilor, cum obisnuiau in fiecare casa si Germanul<br />
si Romanul si Grecul. Lor li placed mult sa steie<br />
pe margenea apelor, a raurilor si a baltilor, si de aceia se<br />
inchinau mai mult zeilor din adancimile umede. Paul,<br />
astazi la popoarele care au pornit din Slavii cei vechi,<br />
poporul credo in stimele apelor", in rusalce" si cum Ii<br />
se mai zice altfel.<br />
Noi avem in limba noastra o sums de cuvinte slave care privesc<br />
agricultura. Aceasta nu inseamna ca am mat dela Slavi cuno§tinta<br />
plugariei, pe care o avusera ei<br />
Tracii, cei mai vechi §i adevarati stramoei<br />
ai no§tri, ei coloni§tii romani, ei de care sunt legate cantecele jai<br />
amintirile noastre poporale. Mai curand e de crezut ca prin not Slavii<br />
§i-au insucit aceste porniri agricole. Multi din ei, trecand la neamul<br />
nostru, ci -au putut 'Astra din limba for cuvinte privitoare la plugarie,<br />
pe care o puteau cunoaete, ca Germanii cei vechi, in forma ei cea<br />
mai primitive.<br />
Slavii nu erau vanatori ca alto popoare salbatece, aveau
83<br />
turme, dar nu herghelii de cai, ca ale Hunilor, ci numai<br />
cirezi de boi si vaci, turme de oi. Mai mult deal la orice;<br />
ei tineau MO, la lucrul pamantului, pe care-1 cunosteau<br />
foarte bine. Unde s'au asezat ei, grija for n'a fost sä prade,<br />
ci sa caute bogatda sigura pe care munca omului o scoate<br />
din ogoare.<br />
3. Slavii au ajuns rapede dela malurile neguroase ale<br />
raului Vistula si dela ostroavele Niprului pan, la Marea<br />
Adriatica si pang, fn Grecia chiar. Dalmatia au luat-o Intreaga,<br />
la sfarsit si orasele de pe malul Marii; Pi se facura,<br />
astfel pirati.<br />
In Dalmatia ei au luat, nu numai campul, ci si orasele si insulde<br />
de langa coaste, foarte multe si unele din ele deosebit de mad. Totusi<br />
era. aici o Imbielsugata poporatie vorbind o limbs coborata din latineste.<br />
Parte erau Iiiri romanizati, parte colonisti. Pang, mai ieri train<br />
o limbs ronianica dalmatina, care se poate urmArl si in italiana actelor<br />
Republicei Ragusa.<br />
Dar erau prea multi acesti locuitori mai vechi decat Slavii ca sa<br />
poata pen fail urmA. Din ei s'a alcatuit in mare carte ramura balcanica<br />
a neamului romanesc.<br />
In Grecia eche, SlaN ii au gasit multe Tinuturi pustii. Ei au deed.lecat<br />
ac lo si an dat iarasi culturii pustiul paraginilor. Destule sate<br />
din actualul regat trece c poarta nume slave. In partile Epirului, Albanezii,<br />
urmasi ai vechilor Bid, mai slab romanizati in munte decat<br />
fratii for de pe coaste, an ingaduit mai putin coplesirea slaty a. Dar<br />
partile interioare, ale Macedoniei de azi, au fo t ocupate de riAN alitori<br />
o semintie anume, in foarte mare numar. In Tracia ei au ajun<br />
si ramas pans la Marea-Neagra si Arhipelag. Numele de locuri (top -<br />
nimia) arata aceasta.<br />
Iustinian, care a Intarit cu o muKime de cetati granita<br />
Dunarii, n'a putut sa-i stoats pe Slavi. El li-a ingaduit, cum<br />
era obiceiul cu orice barbari, sa, stea in Imparatie, si anume<br />
In partite noastre, avand, ca loc de schimb pentru marfuri,<br />
cetatea Turnului" (Turnu-Magurele). Desl erau mai blanzi<br />
dechl alti barbari, Slavii nelinistiau totusi pe supusii Imparatesti<br />
din Serbia si Bulgaria de astazi; orice iricercare<br />
s'a facut Ins, ca sa-i Inlature, n'a izbutit. Ei au stat la not<br />
pane li s'a pierdut urma, prin veacul al optulea Inca.
84<br />
Sate le for nu erau multe : ele se aflau si prin locurile<br />
mai Inane, dar mai ales In ses, langa. ape.<br />
Slavii gasisera aici niste locuitori cari se coborau din<br />
Dacii vechi si din colonistii adusi de Traian din provinciile<br />
vecine; ei se salbatacisera intru catva Ina, in mijlocul bar -<br />
harilor. Mai mult decat ceilalti navalitori, Slavii se imp:<br />
car& cu acesti sateni, cari vorbiau o limba ce venia din<br />
limba Latina a poporului. Slavii s'au pierdut cu vremea In<br />
mijlocul acestora, cati n'au perit in multele lupte cu Bizantinii.<br />
Slavii sunt, va sg, zica, in alcatuirea poporului<br />
nostru mai puVn deal Francii pentru Francezi, dar mai<br />
mult decal Longobarzii pentru Italienii de supt Alpi. Caci<br />
not am luat dela Slavi (carora li ziceam gchei1) o multime<br />
de cuvinte, chiar si din cele insemnate, si destule datine.<br />
Aceasta pentru a dela Longobarzi n'a rAmas mai nimic, In ceia ce<br />
priveste rasa $i cultura. Francii, In schimb, au dat forma politica unitara<br />
Si defmitiva Galo-Romanilor. Cu strAmosii noetri, Slavii n'au Intemeiat,<br />
ridicAndu-se ei ca o clasa stApanitoare, un nou Stat, ci au con -<br />
ciefait cu locuitorii mai vechi, qi, de oare ce ei Mali erau mai pulini<br />
§i near rau Inzestrali, s'au contopit cu urmasii Tracilor ai colonistilor,<br />
lAsInd In limba acestora urme, multe, dar putin insemnate in ce prilest°<br />
circulatia, adesea nu cuvinte unice, ci dublete.<br />
XVI.<br />
Imparatia greceasc5, de dupa, Iustinian In lupta cu<br />
barbarii: Avarii $i Bulgarii.<br />
1. Imparatia bizantina a pierdut prin navalirea Slavilor<br />
un numar de provincii, adeca: Croatia, Serbia, Dalmatia,<br />
unele parti din Bulgaria de astazi si din Grecia. Dar ea:<br />
ava mai mult sa se teama din partea altor barbari. cart<br />
dnnsii.<br />
dela Scheiu a fche.auca (se IntAlneste si ca nume de botez).<br />
1 Si satele care se chiarnA .Fcheia Yi amintesc pe Femininut
85<br />
s'au asezat langa Slavi si eari.ti Intrebuintau toate silintele<br />
ca sa prade.<br />
Acestia erau Avarii. Neamul for era ca si al Hunilor. La<br />
dreptul vorbind, ei nu erau decat tot Huni, schitnbati de<br />
stapanire. Adeca din mijlocul popoarelor hunice care rataciau<br />
In sesul rusesc, s'a ridicat o semintde, pe care Grecii<br />
au numit-o a Avarilor. Haganul avar a supus pe celelalte<br />
capetenii ale poporului tor. Apoi el 1-a adus Inapoi In partite<br />
de undo fusese gonit dupa moartea lui Attila, adeca In asanumita<br />
Pan onie.<br />
Aiti Avarii s'au asezat statornic,intinzandu-se tot mai mutt<br />
In jos. Herulii plecara Inaintea tor, si In veacul al VI-lea<br />
Imparatia li-a dat paminturile acestora. La raurile Drava,<br />
Sava si Dunare, stateau Inca Gepizii. Ei au fost goniti de<br />
Avari, uniti cu Longobarzii. Apoi Longobarzii apucara spre<br />
Italia. Avarii singuri ramasera In aceste parti. Ei cautara<br />
sa supuie pe Slavi pentru ca acestia sa li de& dijma din<br />
samanaturi. Dela Bizantini cereau necontenit bani. Ei li-au<br />
si luat cateva cetati si au Incunjurat si Constantinopolul. Ce<br />
bucurosi ar fi fost Avarii de prada marii cetati Imparatesti!<br />
CetAlile Sirmium ei Singidunum pAziau la poarta prin care Avarii<br />
puteau rAzbate in Balcani, pe drumul cAtre Filipopol, Adrianopol, Constantinopol.<br />
Multi ani s'at luptat AN<br />
arii, cari nu stiau sA iefi cetAtile,<br />
Impotriva tor. Cand le-au luat, In sfarsit, ultimul zAgaz camse. Avarii<br />
se revArsau in voie pentru pradA. De cite on aN eau nevoie de daruri<br />
on rie bani dela Imparati, tot asa faceau.<br />
Dar stralucirea for n'a, tinut prea multa vreme. Slavii li<br />
s'au tot Intarit In cale. Pe urma a statut In fata for ca o<br />
stavila neamul cel nou al Bulgarilor.<br />
2. Bulgarii erau tot din acelasi sange ca si Avarii. Locuintile<br />
for tale vechi au fost la ram' Volga. Ei facura cum<br />
facuser& Avarii Inainte de da,nsii: scuturara jugul si plecara<br />
spre Roma cea noun din Rasarit, despre care se spuneau<br />
minuni printre barbari. Capetenia for era un anume Cubrat.<br />
Cea d'intaiu asezare o avura In pamantul ce s'a numit mai<br />
pe urma, Bugeacul, intro Dunarea-de-jos si partite dela guri
86<br />
ale Nistrului si Prutului: acest Tinut are multe lacuri si e<br />
foarte greu de cucerit.<br />
Dtipa moartea lui Cubrat, Bulgarii se impartira. Unii<br />
ajunsera departe in Apus, vanzandu-se ea ostasi; altii trectira<br />
in Dobrogea noastra, mergand si pang Ia Silistra, per<br />
care o cucerira (dupa 650).<br />
Lui A paruc (Isperic), fiul lui Cubrat, i se puce in scama aceastai<br />
strAmutare fericita.<br />
Si pe dansii cercara Bizantinii sa-i goneasca, dar n'q, fost<br />
cu putinta. Atunci li s'a dat invoirea de a sta in aceste<br />
parti, pe malul Mani Negre, pana la linia de munti a Balcanilor.<br />
Din vechea cetate a Marcianopolei ei isi facura<br />
Capita la. Ea se chema la venirea for Pres lay.<br />
Numele acesta fusese dat de Slavi, cari patrunsesera si<br />
aici. Pe acesti Slavi i-au supus Bulgarii. Dar, precum Francii<br />
din Galia s'au deprins a vorbi limba latina din aceasta taxa,<br />
an luau datinile locuitorilor si dela un timp, suet Clovis,<br />
si legea for crestina, asa s'a intamplat si cu Bulgarii. Poporul<br />
supus a luat si el acest nume al Bulgarilor, intocmai<br />
precum in Galia locuitorii vechi si stapanii cei not si-au<br />
zis de o potriva Franci. Ca si Ia Franci carmuitorii si regele<br />
au ramas din dinastia cea veche, barbara.<br />
Ce a fost p.ntru Franci Clovis, aceia a fost pentru Bulgari<br />
Boris, care s'a botezat numindu-se Mihail, si a silit si<br />
pe tovarasii sai sa, se boteze (864-5).<br />
Se vorbeste de nesiguranta lui Boris daca trebuie sa primeasca<br />
lege). noun In forma rasariteana on in cea apuseana. Ne indoim InA..<br />
dacl el era, sinter and negocia. cu Papa Nicolae. Apuseni fiind, In<br />
credintA, Bulgarii n'ar fi putut ravnl stApanirea peste supusii ortodoxi<br />
ai Imparatului, nici Inlocuirea acestora prin noii for Tali, In<br />
Constantinopol, Tarigradue Slavilor.<br />
Ca orice rege barbar trecut la legea crestina si fiind in apropierea<br />
Romei apusene sau a Romei rasaritene, Boris a trebuit<br />
sa se gandeasca la stapanirea imparateasca. Regii bulgari<br />
pagani incercasera, ca si paganii Avari, sa, iea Constantinopolul.<br />
Dar ei faceau aceasta numai ca pradatori, fiindca.
87<br />
stiau ca in Constantinopol este multi, bogatie. Acuma dupa,<br />
crestinare Irma, poftele asupra Constantinopolului erau de<br />
alt fel. Fiul lui Mihail, cel d'intaiu rege bu]gar botezat, Simian,<br />
§i-a zis Tar, adeca Cesar, Imparat. Tinta lui era sa,<br />
fie In Rasarit ceia ce se facuse In Apus, cu vre-o suta, de<br />
ani in urma, Carol-cel-Mare.<br />
Noi trebuie sa vedem insa ce s'a facut in imparatia Bizantului<br />
pana in vremea aceasta a lui Simion Tarul, care<br />
void sa, se taca Imparat In Constantinopol.<br />
3. Dupa Eraclie, care a murit de oboseala, Incredintat ca,<br />
nu poate face nimic Impotriva Arabilor, n'a mai fost un<br />
mare Imparat in Rasarit, cu toate ca ar fi trebuit sa fie<br />
unul, caci vremile erau grele. Stapanitorii din Constantinopol,<br />
In loc sa, se bats, cu barbarii, se bateau en icoanele!<br />
Aceasta ceartl a imparatilor iconoclafti (sfAramAtori de icoane) lei<br />
are insA lamurirea. Anume calugdrii ajunsesera a§a, de puternici, In barn,<br />
odoare, juvaiere, clddiri, moeli, toate scutite, meat impArAtia pArea a<br />
va murl de slabiciune. Ea aveA. insa mari nevoi baneeti pe urma IndArAtniciei<br />
razboinice §i uimitorului noroc al Arabilor. Si poate td Bizantinilor,<br />
iara§i, nu li venia bine and Arabii, monotei§ti, WA. chip<br />
cioplit on zugrAvit, ii fAceau a sunt inchinatori de idoli.<br />
Domniile acestor Impara# sunt destul de fungi, insa mai<br />
mutt goale. Arabii luau insulele din Marea Moditerana, cora,-<br />
Wile for veniau pans, supt zidurile Capita lei imparatesti.<br />
Aceasta putea sa, se impotriveasca, fiindca era asezata la be<br />
asa de sigur, incunjurata din doul par# de Mare: apoi se nascocise<br />
acum de Greci un fel de foc care ardea si in apa, si<br />
prapadia corabillor navalitorilor. El se chema: focul grecesc,<br />
si strainii nu stiau In ce chip se pregateste. Asa numai, si<br />
nu prin vitejia ostasilor, se tined Constantinopolul.<br />
In provincii ascultarea era patina. Certele pentru icoane<br />
samanasera, dezbinare pretutindeni. Cand Arabii au venit In<br />
Siria, locuitorii de acolo, cari erau eretici, i-au primit bucuros.<br />
Acum si in alte parti din ImparMie oamenii doriau<br />
stapanirea califilor. In unele Tinuturi, mai ales in Asia Mica,<br />
se Intemeiase un fel de feudalitate, care apasa greu asupra
88<br />
saracilor, §i nu void sa sprijine pe Imparati In luptele for<br />
cele grele.<br />
Aceasta class de magi proprietaii era gi o primejdie pentru Imperiu,<br />
pentru autoritatea Imparateasca. De fapt, ea n'a putut fi Inlaturata en<br />
totul niciodata. Dar rosturile acestor outernici" au fost micqorate.<br />
Altfel si Rasaritul §i-ar fi avut feodalitateaqi Inca fara elementul de<br />
vitejie gi onoare, de virtute razboinica ci destoinicie, care a rascumpant<br />
plicatele feudalitatii apuseue.<br />
Dupa dinastia isauriana nedestoinica a venit Dinastia<br />
frigiana (adeca armeneasca), §i ea nedestoinica: In cuprinsul<br />
ei un Imparat a fost poreclit Gangavul, iar altul Bativul.<br />
Imparatia mai avii o pierdere mare. Pang, atunci ea nadajduia,<br />
Inca sa intemeieze iara§i stapanirea cea Intinsa, a<br />
lui Iustinian, luand inapoi Italia, unde Longobarzii trageau<br />
de moarte. Insa la anul 800 Carol-cel-Mare se fact, precum<br />
§tim, Imparat al Apusului. Titlul acesta al lui n'a fost recunoscut<br />
in Constantinopol, dar de aici nu se putea incerca<br />
nimica impotriva lui, cats vreme Linea Inca, pe langgi, atatea<br />
primejdii, lupta pentru icoane. Ba Inca Imparatul eel nou,<br />
franc, trect §i in partile care se tinusera de Rasarit : el<br />
supuse Panonia, sfarara'and pentru totdeauna puterea Avarilor.<br />
Vechiul Tinut al Gepizilor s'a numit atunci pamantul<br />
Francilor. Numai dupa, cateva zeci de ani a incetat aceastg,<br />
Intindere a puterii apusene in paguba Constantinopolului.<br />
Intre noua Imparatie, pe care Cezarii bizantini n'o puteau recunoa0e,<br />
ci ace§tia, era un Indoit pretext de duqmanie. Francii voiau Dalmatia,<br />
care mult timp se tinuse de Apus, $i<br />
Bizantinii, cari aveau Inca In Venetia<br />
un duce nasal, se gandiau la exarhatul lor, care, smuls acuma<br />
dela uzurpatorii longobarzi, ar fi trebuit sa se Intoarea la ei.<br />
Dar, pe cand Carolingienii slabeau prin razboaie Intre<br />
dan§ii, Imparatia rasariteana cap= un Imparat viteaz.<br />
Vasile Liu Intemeie dinastia care s'a zis, dupa, Cara de<br />
unde venise el, dinastia macedoneana.
89<br />
XVII.<br />
imparatia greceasca de dupes Iustinian In lupti cu barbarii.<br />
Bulgarii, Ungurii. Dinastia macedoneana.<br />
1. Imparatul Vasile I -iu, Armeanul sau Macedoneanul,<br />
a luat puterea in timpuri grele. El a stiut Ins cum trebuie<br />
Infruntata primejdia, si dinastia lui a scapat Imparatia de<br />
o peire ce se pare& sigura.<br />
Am vazut ca. Bulgarii se facura crestini tocmai pe aceasta<br />
vreme. Boris a luat numele de Mihail, fiindca asa-1 chema<br />
pe Imparatul bizantin din vremea cand s'a facut botezui:<br />
Mihail al 1.11-lea, poreclit Bet,ivul. El scrisese Intaiu Papei<br />
Nicolae I-iu (care, cum §tim, a fost un om foarte destoinic<br />
.si. foarte Indraznet), ca sa-i arate gandul ce are, de a parasi<br />
pe zeii pagani; la urma Insa, Bizantinii au adus de<br />
partea for Biserica cea noun a Bulgarilor. Putea sa creada<br />
cineva ca, de acuma Inainte, Bulgarii, cari erau de aceiasi<br />
lege cu Imparatul si cu Grecii lui, se vor astampara, cautand<br />
de nevoile terii lor, ce traia Inca in cea mai mare<br />
salbatacie. Dar n'a fost asa, si iata de ce.<br />
Urmasul lui Boris, Simian, a vrut sa fie el Imparat. Pe<br />
atunci, In Rasarit temeiul era, legea, si, odata ce Bulgarii<br />
se facusera, drept-credinciosi, ei puteau sa se uite asa de<br />
sus si sa ravneasca, asa de mult. Multi dintre Greci chiar<br />
erau bucurosi de stapanirea bulgareasca, fiindca vazusera 6,<br />
°stile Imparatesti sunt mai slabe. Asa s'a inceput un raz,<br />
boiu Inviersunat, ce nu s'a curmat cat a trait Simion, care<br />
a fost tot Invingator In toate Incaierarile lui cu Bizantinii.<br />
El e cel mai mare om care a rasarit vre-odata din mijlocul<br />
Bulgarilor. La dansii el este cum e la not Stefan-<br />
.cel-Mare, cu toate ca Simion nu era, pe departe asa de<br />
cuminte, asa de bun si asa de iubitor de lucrurile frumoase<br />
cum a fost Stefan al nostru. Daces Bulgarii n'ar fi<br />
fost atat de stapaniti de dorinta jafurilor si daces In Con-
90<br />
stantinopol ar fi stat carmuitori mai slabi, pe urma dacl<br />
Bulgarii ar fi stiut mai bine sa Incunjure cetatile, atunci<br />
Simion ar fi fost un fel de Carol-eel-Mare al Rasaritului.<br />
Dar Imparatii din Casa inacedoneana s'au priceput sa -si<br />
apere Capita la. Nu doar di, ar fi fost toti niste ostasi vestiti;<br />
ba unii dintre ei, precum Leon si Constantin, mai<br />
mult an cetit carti, si le-au facut chiar. Insa pe atunci se<br />
luase si In Constantinopol deprinderea cea veche dela Roma<br />
de a se adaugi pe MO, Irnparati Cezari, can sa duca,<br />
ostile asupra dusmanului. Fires-to cei mai multi Cezari<br />
erau alesi pentru vitejia si priceperea for la razboaie, si<br />
de aceia mai totdeauna a fost cine sa tie sabia In mana<br />
pentru binele si cinstea Imparatiei.<br />
2. Apoi Bizantinii se pricepura si acum sa intrebuinteze<br />
pe unii dintre barbari ca un biciu impotriva altor barbari,<br />
ceia ce era o socoteala iscusita. Prfn campiile cele mart<br />
ale Rusiei, unde fusesera mai Inainte Avarii, se purtau<br />
acum Ungurii. Cum stim, acestia nu erau tocmai la fel<br />
cu Avarii, caci Ungurii aveau si sange finic, ca al Laponilor<br />
din partile de sus ale Suediei, ca al locuitorilor din<br />
satele Finlandei si al calor din Tinuturile Uralului. Ungurii<br />
se numiau pe dansii Maghiari, cum isi zic si acum..<br />
Erau oameni marunti si foarte urati: cu oasele dela obraji.<br />
scoase inainte si cu ochi foarte putin deschisi; erau galbeni-negrii<br />
la chip. Traiau ca vanatori mai mult si nemeriau<br />
bine cu sagetile lor, al caror varf era de os ; la razboiu<br />
erau foarte temuti, fiind galagiosi si cruati. Ei erau mai<br />
grozavi decat Bulgarii, fiindca acestia se mai amestecasera<br />
cu neamuri mai bune si traisera douti, sute de an in apropierea<br />
Imparatiei grecesti. La dansii nu erau regi ca la<br />
alti barbari, ci fiecare semintie isi aver, capetenia cu care<br />
merged la razboiu. De o bucata de vreme, alte semintii<br />
barbare Ii silisera a se aseza In Bugeac, de-asupra Dobrogii<br />
noastre.<br />
Pe acestia i-au chemat Bizantinii, supt Imparatul Vasile,<br />
ca sä Infranga pe Bulgari. Ei an venit bucurosi la leafy
91<br />
si s'au luptat cinstit ea vrajmasii Imparatiei. Dar Greed<br />
nu s'au mai gandit la dansii, cand au Incheiat pace, asa.<br />
incat Bulgarii si-au putut razbuna dupa plat. Ei trimesera<br />
deci la alt neam salbatec, Pecenegit, cart samanau. cu Turcii<br />
eel vechi (fiindca Turcii de acum sunt amestecati cu alte<br />
popoare, si de aceia-s mai trumosi), ei-i poftira sa prade<br />
impreuna cu dansii si pe Unguri. Maple acestora furs<br />
napadite Intr'un rand cand barbatii erau dusi la razboiu-<br />
Ele au fost nimicite cu totul. Iar, cand luptatorii se Intoarsera<br />
acasa, ei isi pierdura toata increderea vazand atata<br />
nenorocire. Tot neamul Ungurilor se ridica, din Bugeac, si<br />
apucand pe langa, Nistru, tredi mai sus de sirul Carpatilor,<br />
dincolo de Maramuras, de se revarsa ca un sivoiu salbatec<br />
asupra Panoniei.<br />
3. Aici Ungurii nu gasira pa nimeni care sa li poata, sta<br />
in tale. Avarii so strecurasera do mult, dupa ce-i Invinsese<br />
Carol-eel-Mare. Imparatia cea noun a lui Carol era si ea<br />
slaba. avand hotarul ei de Rasarit numai prea putin<br />
aparat. In locul ei se Inaltase in locurile acestea regatui<br />
numit ass dupa, raul Morava, care se varsa, in<br />
Dunare mai sus de Viena, Capita la Austriei. Moravii au<br />
avut capetenii vestite, cum a fost Sviatopluc, cam pe vremea<br />
lui Boris Bulgarul. Sviatopluc era crestin, ceia ce Insemna<br />
foarte mult la un popor barbar, de oare ce legea<br />
crestina, aducea neaparat dupa dansa si luminarea mintii.<br />
Dar eel d'intaiu stapanitor moray care s'a crestinat a fost,<br />
Inainte de -dansul, Rostislav, care a cerut dela Constantinopol<br />
preoti cart sa-i trivet° poporul.<br />
De acolo au venit Constantin, care, dupa ce s'a calugarit,.<br />
ei-a<br />
zis Chiril, si calugarul Metodie, vestiti propoveduitori.<br />
ai legit crestine, spit cart si astazi priveste cu recunostinta<br />
oricare Slav: si Boemul, si Slovacul, si Bulgarul, si Sarbul,<br />
si Croatul, si chiar Rusul. Ei n'au cautat sa slujeasca greceste<br />
Inaintea supusilor capeteniei morave (trebuie sa se<br />
bage de seams ca pe atunci se socotia, ca numai In latineste,<br />
greceste si evreieste se poate Invesmanta cuvantul lui Dum
92<br />
-nezeu), ci au talmacit In slavoneste cartile sfinte. Pentru<br />
ca in slavoneste sunt si sunete care lipsesc In greceste, ei<br />
au facut semne anume pentru dansele. De aici au iesit pe<br />
lima:<br />
un alfabet care s'a chemat glagalitic (dupa cuvantul<br />
glagol, care Inseamna, cuvant, sunet), si unul caruia i se<br />
zits chirilic (desl nu e adeva.rat, cum s'a crezut, ca. 1-a<br />
nascocit Cbiril). In slove chirilice am scris si noi pana<br />
dannazi, fiindca noi am luat cultura cea veche dela Bizantini<br />
prin Bulgari.<br />
Rostislav ceruse misionari dela Constantinopol, In dorinta de a scapa,<br />
.de supt apasarea carolingiana. Papa, care era Nicolae I-iu,-si episcopii<br />
germani luara aspre masuri pentru a inlatura aceasta concureitta rasariteana.<br />
Constantin-Chiril a murit la Roma. Ingaduit si mai departs,<br />
Metodie, caruia Scaunul papal Ii dadu un titlu de episcop si r entru<br />
Panonia, care Inca nu era ocupata de Unguri, se Impotrivi pana la<br />
sfarsit (t 885). Dar opera Intemeiata pe Iiturgliia slava tinii In aceste<br />
parti numai cat si viata lui. Ucenicii celor doi frati, mai ales St Climeat<br />
fura Invatatorii Bulgarilor: ei n'au mai avut nicio legatura eu<br />
Apusul.<br />
Situatia religioasa a crestinatorilor Moraviei corespunde situatiei politice<br />
a acestul Stat. Regatul, prins Intre douti influents dusmane, cazii<br />
iisor Inaintea unor navalitori noi. Atunci catolicismul roman lua In<br />
stapaiiire, supt ocrotirea armelor germane, o parte din teritoriul ramas<br />
fara stapan. Cealalta ajunse definitiv Latina prin Inchinarea Ungurilor<br />
.catre Srantul Scaun.<br />
Ungurii au sfaramat rapede Moravia si s'au napustit,<br />
cum am vazut, asupra Apusului. De acolo au fost goniti,<br />
dar In Panonia au ramas. Dupa vre-o suta de ani. ei<br />
au patruns si In Ardeal. Dar nu mai erau asa cum yenisera:<br />
cucerind satele de Slavi si Romani ce erau pe<br />
. ei se amestecasera cu aceste rase mai bune si se<br />
schimbasera; so facura nalti, mai albi, si sufletul for se<br />
preschimba: erau acum mai de omenie, mai deprinsi a<br />
1ucra, pamantul. Se Invatara si a asculta de regi, si unul<br />
dintre dansii, ,tefan, a facut ca $i Clovis, Boris si Rostislav;<br />
si-a cre§tinat neamul. §i a fost asa de bun, !neat i s'a zis<br />
4tefan-cel-Sfant.
93<br />
XVIII.<br />
imparatia bizantina in lupta cu Pecenegii, Rusii si Turcii<br />
1. Dupa ce au plecat Ungurii dela Dunarea-de-jos, In<br />
locul for au venit Pecenegii.<br />
Li se mai zice Pincenati si Biseni.<br />
Dar nu trebuie a-0 lnchipuie cineva ca Pecenegii si-ar fi.<br />
facut sate aici, caci n'aveau sate nicairi, ci rataciau asa, dela,<br />
un capat al sesului celui mare la celalalt, si-si culegeau<br />
dela supusi numai dajdile: nu atata in bani, cat in roadeale<br />
campului. Stapanirea aceasta slaba o aveau ei si la.<br />
Nipru si la Dunare si peste pamanturile care fac parte<br />
acum din tara noastra. Si in Ardeal ei se strecurau prin<br />
pasurile cele tnguste ale Carpati lor si jafuiau, silind la dijma.<br />
satele romanesti de acolo. Mud Ungurii au venit si ei In<br />
Ardeal, au facut cetati, incepand cu Balgradul (sau Cetatea-Alba<br />
In limba Slavilor, cari statusera pe aid), dar tot,<br />
n'au putut tinea In frau pe Pecenegi.<br />
Bizantinii erau bucurosi de dansii, fiindca-i puteau Intrebuinta<br />
ca unealta de pedepsire impotriva Bulgarilor. Dar<br />
li s'a parut ca acesti calareti n'ajung Inca. Ei s'au indreptat<br />
atunci la Ruli. Iata, tine erau Rusii, cari s'au facut pe<br />
um& un popor asa de mare si de puternic, de care not<br />
trebuie sa ne aparam bine, prin munca si cumintenie, ea,<br />
sa ma ne Inghita.<br />
2. La Rasarit de Nistru erau Intinderi mari de pamant<br />
cu totul ses, acoperit de buruiana salbateca; acolo-i placed<br />
Pecenegului sa-si frivarta, calul. Dar sesul era strabatut de<br />
ape late si incete, care faceau o sums de mlastini si cuprindeau<br />
ostroave mari; Imprejurimile erau potrivite si<br />
pentru plugarie, iar In ape se purtau pesti multi si feluriti:<br />
aici Ii placea Slavului. De aceia si erau multi Slavi, mai<br />
ales la Nipru. Erau multi, dar nu puteau folosl la nimic
94<br />
numai cu numarul, fiindca n'aveau legaturi stranse intro<br />
dansii, ci fiecare trail, in sine.<br />
Niste Nortmani au venit insa asa cum rataciau ei pe<br />
toate marile si au facut din lutul acesta fara chip care<br />
erau Slavii dela Nipru, un popor care stik ce este si avea<br />
fruntasi si capetenii. Precum 81avii de peste Dunare si-au<br />
zis Bulgari dupa cuceritorii lor, Bulgarii, asa si Slavii dela<br />
Nipru si-au zis Rusi dupa clasa stapanitoare a Rusilor do<br />
neam nortman.<br />
Acepti Varegi, Ros, veniqera din Scandinavia, pi era firese ca ra-<br />
-mura nordica a Germanilor, avand un term al Balticei, sa, se Intinda<br />
ai asupra celuilalt, Runic, capetenia for celelalte doua capetenii erau<br />
fratii lui , ajunse a lua §i cetatea Novgorodului, vestitA si pentru ne-<br />
go%ul cu departatii Arabi (dupa 860). Supt fiul sau numai, ajunse a 11<br />
cucerit de noua casta militara, din care faced parte pi dinastia, si<br />
Chievul, eel mai insemnat centru din partea teritoriului rusesc inraurita,<br />
de Bizant.<br />
InvAtati rupi, cari nu voiesc ca Rusia sA aiba straini la inceputul<br />
vietii de Stat pi al civilizatiei sale, tagaduiesc venirea fratilor scandinavi<br />
si cauta sa lamureasca intemeiarea celui d'intaiu principat din<br />
singurele elemente slave.<br />
Dintre Nortmani s'au tot urmat Voevozi si Mari-Voevozi.<br />
asupra acestor Slavi. Supt calauzirea acestor capetenii, ei<br />
se coborau pe luntri usoare, scobite dintr'un singur trunchin<br />
de copac, si strabateati Marea-Neagra In lung si in<br />
lat : se opriau unde era In apropiere vre-un eras bun de<br />
pradat si, aruncandu-se noaptea, dadeau foc, jafuiau si so<br />
tntorceau Incarcati cu lucruri de metal stump si cu vesminte<br />
frumoase. Vestea for a mers si la Constantinopol.<br />
unde era mare frica de dansii. Insa, puVn dupa anul 950,<br />
unii dintre Rusi s'au Mout crestini, mai ales dupa indemnul<br />
stapanitoarei for Olga.<br />
Olga fusese sotda lui Igor, nepotul de fiu al lui Runic intemeietorul;<br />
fiul ei, Sviatoslav, era minor, si ea avea grija terii.<br />
Bizantinii au socotit deci ca tot cunt mai buni Rusii<br />
decat *Bulgarii. Trimesera la Voevodul Sviatoslav, ca sa-1<br />
pofteasel<br />
sa vie la Dunare. El sosi acolo si invinse. Intaiu
93<br />
lua Silistra, de langa acest rau, si apoi pAna, si Capita la<br />
bulgareasca, Preslavul. Atunci vazura cei din Constantinopol<br />
ce gresala mare facusera aducand pe acesti oaspeti<br />
strasnici. E adevarat ca Bulgarii fusesera goniti dela Marea-<br />
Neagra; numai In Apus, prin prapastiile muntilor Macedoniei,<br />
undo petreceau cu turmele ciobanii aromdni (asa se<br />
chiama Romanii din acele parti), se mai tined ceva stapanire<br />
de-a Tor. Dar Rush stapanlau acuma pana la Balcani:<br />
Constantinopolul ii Indemna la cucerire, cum indemnase si<br />
pe Bulgari. Asa !neat ei nu voiau sa, plece.<br />
Nichifor Phokas e Imparatul care s'a gAndit sA intrebuinteze pe<br />
Rini Impotriva Bulgarilor.<br />
3. Pe Tanga primejdia ruseasca, mai venise acuma si alta.<br />
Califatul arab nu mai era de mult ce fusese odata: Califii<br />
din Bagdad ramasesera numai CUM suet Papii acuma, in<br />
zilele noastre, adeca n'aveau putere decat asupra sufletelor.<br />
In Egipt erau alti stapanitori, dest tot Musulmani;<br />
In Spania tot asa; si In Asia Tinuturile se deslipira si traiau<br />
deosebit.<br />
In Egipt stapAnian, Inca dela Inceputul veacului al X-lea, califi fatimiti.<br />
In Spania carmuiau si mai departe Omeiazii, de si la Bagdad luasea<br />
puterea Abasizii, urmasii lui Abbas, unchiul lui Mohammed (pe la 750).<br />
Abul-Abbas a fost numai un tiran salbatec, dar fratele lui, Al-Mansur,<br />
si urmasul acestuia, Harun-al-Raficl, he numara Intre marii stapanitori<br />
ai lumii, prin vitejie, simt politic si virtuti. Si Africa berbera se desfacil<br />
Insl de Abasizi (in aceste part' d mnesc Aglabitdi, alt1 dinastie).<br />
Aceste rascoale gi<br />
sfasieri erau firesti. Cu cat InaintA mai mult spre<br />
Mesopotamia si Persia, cu atata se desfacea, mai deplin califatul cel<br />
mare de traditiile cu care Arabii IncepuserA opera for de duceriri.<br />
Chiar In Bagdad, caroluirea' o aveau capetenii de barbari<br />
cari se asamanau cu capeteniile de barbari ce smulsesera<br />
carmuirea din mama, Imparatilor apuseni. Ei erau<br />
dintre Turd, popor din muntii Altai si stepele cele calde<br />
ale Asiei-de-mijloc. Turcii aveau patina pricepere la alto<br />
lucruri decat razboiul. Dar In aceasta nu-i Intrecea, nimeni:<br />
erau buni calareti, buni axcasi, si mai ales ascultau de
96<br />
capeteniile lor. Asa se tncepii din neamul Turcului Selgiva<br />
o dinastie care s'a zis a Selgiucizilor.<br />
Puterea Selgiucizilor statel mai mult In Asia-Mica, dar<br />
se Intindea 9i asupra partilor de sus din Siria. Ei smulsera<br />
pe Incetul, bucata cu bucata, pamanturile pe care be<br />
avuse pana atunci Imparatia bizantina. Cezarii din Constantinopol<br />
luptara acolo multa vreme, dar Para folos. Se Intampla<br />
odata cu un Cesar ceia ce se intamplase cu Imparatul<br />
Valerian, and s'a luptat cu Persii; Cezarul Rhomanos<br />
a fost batut si ucis In lupta. Dar aceasta a venit,<br />
mai tarziu numai.<br />
Selgiucizii se zic asa, deci, dupA Selgiuc, personagiu mai mult fabulos,<br />
care stA la, inceputul neamului lor. Cei mai strAluci0 razboinici din<br />
aceasta dinastie sunt Alp-Arslan, care birul la Mantichert 'pa InapAratul<br />
bizantin Rhomanos Digenes, venit pentru a apara provinciile rAsa,<br />
ritene, gi<br />
Malec-ah. Acesta din urma domni ca un ImpArat glorios.<br />
ProNinciile Incepura Insa chiar din vremea lui sa se osebeascA, ajungAnd<br />
in stapAnirea rudelor, generahldr sau dregAtonlor, iar cu vremea<br />
urmasii In Siria ai Selgiucizilor ramaserA cu mici posesiuni razlete (la<br />
Mosul In Mesopotamia stAtea ins in veacul al XI-lea un atabec, ice-<br />
tiitor al Califului, care dregAtor aveA putere r$i asupra Siriei). Asia-<br />
Mica se 'Astra in puterea unei noul Case stapanitoare, InruditA cu<br />
cea veche, dar ridicatA la doiamie numai prin vrednicie $i noroc.<br />
Pana ce li se ridica Insa drept de-asupra capului norul primejdiei<br />
turcesti, Bizantinii avur.1 trei Imparati puternici,<br />
cari au facut ca Dunarea s.1 fie iarasi granita de Miazanoapte<br />
a Bizantului. Acestia, au fost Nichifor Foca (Phokas)<br />
si loan Timische (Tzimiskes), apoi dupa, ei Vasile al II-lea,<br />
zis Bulgaroctonul, adeca ucigb.torui de Bulgari.<br />
Ei au luat Creta, apoi, in Asia, Tinuturile pierdute alta<br />
data fat& de Arabi: Ierusalimul n'au putut sa-1 dobandeasca,<br />
dar au capatat dreptul de a-1 ocroti. Apoi Rusii fura goniti<br />
pan& la Silistra; aica fura incunjurati si siliti s& piece. Sviatoslav<br />
pori la tutors, omorat de Pecenegi. Al doilea sau al treilea<br />
urmas al lui a avut cinstea, de a se casatorl cu o principesa<br />
din Bizant si se facil cpestin. El se chema, Vladimir.<br />
Flub lui Vladimir, care se .eAsAtoriee nu Ana., Rica hnpiratului bi
97<br />
zantin Romanos al II-lea a fost N estitul Iaroslav (f 1654), care stdpanl<br />
sigur pi pap' c, bucurindu-se de rodul ostenelilor §i jertfelor unui<br />
lung sir de inaintasi destoinici.<br />
Apoi Timische nu 'Astra in Scauri pe Tarul bulgaresc<br />
care era fugar la dansul. Vasile at II-lea, urma§ul lui,<br />
porni asupra lrii Samuil, capetenia Bulgarilor -din Macedonia,<br />
care-§i avea Capitala la Prespa, pe lacul Ohrida, §i.-1<br />
rapuse §i pe acesta. El varsa valuri de sange bulgaresc gi<br />
supuse toata tara. La anul 1000, dela Dunare in jos nu<br />
mai era un altL stapan decat Imparatul.<br />
Simuil era, unul din rdsculatii feciori de boier" (al lµi Sisman) din<br />
A pus, de lege bogomilicd (legea lui Bogomil se razimd pe Vechiul Testa<br />
ment; pure nume luate de acolo stdruie asupra posturilor; amestecd<br />
re Satana in toate rosturile lumii, ca dusman temut al lui Dumnezeu).<br />
Rdscoala se Meuse cu ajutorul Sarbilor gi Aromanilor din acele pdrti<br />
apusene. Pentru Indbusirea ei, Vasile Intrebuintd cele mai grozal e<br />
mijloace. Grecii furl asezati pretutindeni in dregAtorli, gi Biserica Bulgarilor<br />
fu grecizatd, dandu-i-se arhipAstori de neam strAin. Cu ei am<br />
avut qi not legdturi de ierarhie.<br />
Dar ImparAia cazu pe urma tot mai jos. Turcii luara<br />
Asia. Pecenegii pradara multa vreme, pan& fury In sfarsit<br />
rapusi cu totul. Femei fara h*legere pentru chemarea for<br />
ajunsera a stapani la Constantinopol.<br />
Fratelo lui Vasile, Constantin, a fost un bdtran netrebnic Fetele<br />
acestuia, Zoe si Teodora, mai ales cea d'intdiu, ajutard la Injosirea Im<br />
pdrAtiei; deli In vrdstd, Zoe a fost calduzitd de favoritii ei, pe cari-i<br />
ridicd langd dansa pe tron. Serbia se rdsculd sub Stefan Voi , al<br />
cdrui fiu pastrd partile de pe langd Nis. Cdpetenii bulgAresti cutezard<br />
sd ridice iardsi armele, in fruntea.Vlahilor romani si a Slavilor. Pretendenti<br />
se desfAcurd din randurile octirii. Ani de zile Pecenegii ocupart<br />
Tinuturi Intregi din Mezia 5i Tracia, dupd net lupte lduntrice ii<br />
scoaserd din padurile si vaile noastre. Francii Francezii, Italienii,<br />
Norvegienii din garda pi<br />
ostire capdtau un rost tot mai mare.<br />
Atunci un neam nou, care se chema al Comnenilor, inlocul<br />
dinastia cea veche, la 1081, qi iara i Impa,rMia fn<br />
scapata de risipa.<br />
'1
98<br />
Alexie Comnenul puth sa /nlature usor un Imparat care biruise si<br />
ucisese pe cel mai bun general din Imparatie, Nichifor Br7ennios (1-iu<br />
April 1081). Din neamul sau mai fusese de curand un Imparat, mort<br />
Inca Mar, fara urmasi, Isaac Comnenul.<br />
-xix.<br />
Ynceputul rizboaielor cruciate pentru mormitntul lui<br />
Isus Hristos.<br />
1. Impgratul Alexie Comnenul avea, sg, poarte o lupta<br />
grea cu Turcii. In fruntea acestora stated pe vremea lui<br />
Malec-ah, adecg, §ahul-Rege (fah" se numete In limbo,<br />
persana stapanitorul). Din dinastia Selgiucizilor n'a mai fost<br />
niciunul care sa aiba atatea Insuiri ce trebuie ca sa, stapaneasca<br />
cineva bine pe oameni. Cu cateva zeci de ani in<br />
urmg, Imparatul Romanos fusese batut i ucis In lupta<br />
dela MaNichert, i de atunci puhoiul turcesc inainta necontenit<br />
ca un Tau care ineaca holdele. Stapanirea turceascg<br />
ajunsese acum pang, aproape In fata Constantinopolului:<br />
Imparatia bizantina. nu mai avea. decat foarte putine<br />
locuri In Asia. Se intorsese, va sa zicg, pentru dansa<br />
primejdia din partea musulmanilor, ma cum fusese in vremurile<br />
tale bune ale Arabilor.<br />
Dar Alexie era. un om §iret §i, Inainte de a fi /mparat,<br />
el se deprinsese cu razboaiele. Cu dansul in frunte, tam, putea,<br />
Inca sa fie sigurg de viitor.<br />
2. Alexie secotl ca ar fi mai bine sa theme In ajutorul<br />
sau ci pe creqtinii apuseni. Piedeca cea mare pentru venirea<br />
for era deosebirea, de lege: catolicii, cari se tineau,<br />
bisericecte, de Papa din Roma, erau priv4i la Constantinopol<br />
ca ni§te ratac4i, §i Apusenii judecau i ei cam tot ma<br />
pe Greci. Pe urmg, Regii §i ImpgrAii din aceste par# aveau<br />
a]te griji decat aceia de a da sprijinul for cre§tinilor din Rasarit.<br />
In Franta era pe tron un rege slab, Filip, care se gandia<br />
mai mult la afacerile lui casnice. Regele din Anglia, fiul lui
- 99 -<br />
Gulielm, care cucerise tiara, era un vanator salbatec careii<br />
petrecea vremea numai prin paduri, cautand flare ce 4-<br />
Tranau la suflet cu dansul. In Spania, regatul de Leon se<br />
uhise cu regatul de Castilia, tar Aragonia, care ajunsese<br />
acuma qi ea. un regat, era unit& cu Navara. Aici urma, tot<br />
lupta cea veche cu paganii: mai in fiecare primavara o§tile<br />
cavalerilor Imbracati In zale de otel se duceau, supt steagul<br />
cu crucea pe dansul, sa, mai goneasca, pe musulmani_ din<br />
vre-un castel sau din vre-un oras. In locurile castigate se<br />
aduceau apoi locuitori din toate partile, tot a§a cum se<br />
strangeau oameni de pretutindeni in sloboziile noastre de<br />
alai de mult, pe care le deschideau pe pamanturile for Inca<br />
pustii Domnii qi boierii.<br />
Intro cei ce s'au luptat cu mai multa, tragere de inim&<br />
si<br />
cu mai mult noroc pentru crucea lui Hristos, a fost qi<br />
un cavaler anume Roderic (spaniole§te Rodrigo) Diaz din<br />
Jocul Bivar; lui i s'a zis Luptatorul §i Cidul fdupa cuva,ntul<br />
arab: sid, seid, care inseamna §i Damn, stapan). El a luat,<br />
dela dusmani frumosul oraq Valencia, aproape de Mare, pe<br />
care I-a stapanit apoi regale de Aragonia qi Navara. Can-<br />
-taco ale poporului pomenesc pana astazi la Spanioli isprai<br />
vile acestui om minunat, care n'a crutat nicio osfeneala<br />
ca s& fad, bine neamului sau, ceia ce este fapta cea mai<br />
frumoasa care se poate savarqi.<br />
Cel d'intftiu stapInitor In teara din nou Intemeiata a Portugaliei a<br />
lost Henric de Burgundia. Almoravizii (numele vine dintr'o pronunciare<br />
spaniola gre§ita; Moravizi, Morabi0 sunt: fanatici gata de jertfa.)<br />
Be wzasera In Maroc. Pe vremea cruciatelor emirul Iusuf filch a doua,<br />
debarcare arabd in Spania. El izbuti a lud, toatd, mo§tenirea vechilor<br />
califi separati§ti spanioli.<br />
Tot pe aceasta vreme ni§te cavaleri din Franta se coborax&<br />
din corabii acolo uncle astazi e regatul Portugaliei :<br />
ei ii intemeiara, dupa, ce batura pe musulmani. Izbanda<br />
cre§tinilor ar fi fost Ins& §i mai mare, dad, n'ar fi venit<br />
din Africa alti luptatori de legea lui Mohammed, pe care<br />
ei o facusera mai curata, anume Almoravizii.
-<br />
100<br />
3. Deci pe vremea aceasta se gasiau destui cre§tini car;<br />
sg creada, cg datoria for cea mai sfanta e sg s& lupte cu<br />
pgganii, cari nu credeati In dumnezeirea lui Hristos. Gri-<br />
rg. 12. Meat chip frumos al Maid' nomnulei I-a facut Hang Holboine<br />
pictor german din vdacul at XVI-lea.<br />
gorie al VII-lea se gandise a pune la cale un mare razboiu<br />
al Cre§iingtat,ii, pentru a scoate de supt_ staplinirea musulmanilor<br />
lopurile unde Mantuitorul se nascuse, propoveduise<br />
p rintr e oameni §i murise pe truce. Dar nici Papa nu
101<br />
putea Indeplini aceasta sarcina, desl I se cuvenia mai mutt<br />
lui cleat tuturor celorlalti, fiindca, el ajunsese a fi calauzul<br />
sufletesc al Apusului. Piedeca era pentru dansul lupta cu<br />
Imparatul.<br />
tin urmas al lui clrigorie, Urban al II-lea, state& mai<br />
bine In aceasta privinta: Imparatul Henric al IV-lea era,<br />
Invins si umilit acuma. Papa se 1ncumeta. deci 0, Indrepte<br />
puterile crestine asupra Rasaritului. Dou& soboare furs tinute<br />
pentru aceasta, adeca doul adunari marl ale clericilor:<br />
arhiepiscopi, episcopi si stareti, in jurul carora se<br />
strangea de obiceiu si o multime mare de norod, cu toate<br />
ca, aceasta n'avea dreptul sa iea parte la sfaturi si sä hota,ra<br />
sea.<br />
Cel d'intaiu s'a tinut la Piacenza. La soborul dela Cler-<br />
Inont, In Franta, vent lumea de pe lume, si cavaleri si<br />
principi si, mai ales, foarte multi oameni saraci, mai toti<br />
fireste, Francezi. Papa, care era, si el de acelasiriedm, vorbl<br />
catre dansii toarte duiog si aprins despre patimile Pomnului<br />
Hristos si despre. Tusinea ce 4rebuie s'o simta, orisicine, cand<br />
stie ca asemenea lucruri sfinitiq sunt pangarite de domnia<br />
pitganilor. Din toate partile incepura sa se auda strigate:<br />
Asa e voia lui Dumnezeu, asa e voia lui Dumnezeu".<br />
Adeca voia lui Dumnezeu era ca bogatii si saracii, puternicii<br />
si cei mai slabi sa mearga pentru a lua, Ierusalimul<br />
dela pagani. Ca sa, arate tuturor hotararea for si ca sä indemne<br />
si pe altii, ei isi cusura, pe haine bucati de postav<br />
rosu in chip de truce. De-acum inainte ei se socotiau ca,<br />
fac parte din oastea. lui Dumnezeu".<br />
4. Papa n'a mers cu dansii, ceia ce a lost o mare gresala.<br />
0 capetenie pentru toti nu era. Fiecare ceata a pornit<br />
deosebit. Intaiu au pornit oa,menii cei mai saraci, pe jos,<br />
calari si In earl, ducand cu dansii si, nevestele si copiii. Ei<br />
nu stiau uncle, e Ierusalimul si intrebau, cand vedeau cate<br />
un sat mai mare, Lc& nu e acolo cetatea sfanta. Apoi an<br />
plecat altii, cari aveau in frunte pe un calugar ce era<br />
socotit sfant si calaria pe un asin, ca Manfuitorul la
102<br />
Intrarea in Ierusalim. Ei pradau groaznic In cale, si, sosind<br />
in Asia, Turcii i-au ucis mai pe toti (1096).<br />
Conducatorul care i-a dus la moarte In Asia-Mica era Petru &el/Atli,<br />
care fusose la Locurile Shiite si Incalzise lumea de rand cu povestirile<br />
sale.<br />
Domnii cei mari au venit tocmai la sfarsit) pe apa tauliif<br />
iar altii pe uscat, la Constantinopol. Erau printre ei, nu<br />
numai Francezi, ci si Normanzi din regatul Siciliei, sl<br />
cativa Germani si Italieni, cari aveau corabiile.<br />
Era In oaste fratele regelui Angliei, Stefan de Blois, om cucernic ci<br />
bland, era Raimund, contele de Provence, cu o stralucita Curte, erau<br />
ambitiosii ci Inflacaratii ved normanzi Bohemund ci Tancred, dintra<br />
can eel din unna avuse un razboiu cu Imparatul Alexie, cautand sa-i<br />
iea partile de care Adriatica, dela Durazzo pant la Salonic. Ertl, Infati§and<br />
nobilimea lotaringiand, franceza de limba, dar facand parte<br />
din Imparatia Apusului, Godefrid de Bouillon.<br />
Bizantinii priviau cu neincredere ci frica pe aceste lacuste" strainer<br />
necuviinciome, lacome $i peste masura de zgornotoase. Cruciatii au<br />
avut multe ciccniri cu Pecenegii Imparatesti, multe certe cu dregtorii<br />
constantinopolitani pans furl trecuti In Asia. Numai Stefan de<br />
Blois 'Astra o amintire recunoscatoare despre politeta ci darnicia<br />
Imparatului.<br />
Ei nu s'au inteles bine cu Imparatul Alexie, si au fost chiar<br />
putin cuviinciosi cu dansul. Dupa ce an trecut in Asia, ei<br />
batura pe Turcii de acolQ, can se impartisera In stapanirl<br />
mai marunte. Dar tam era prea pustie, si ei nu stiau drumurile<br />
gi n'aveau hrana. Au suferit astfel grozav; s'au<br />
vazut calareti fudui mergand pe spinarea boilor, caci caii<br />
periserk Se lua totusi Antiohia, si apoi Ierusalimul. Aici<br />
crestinii varsara mult sange si pangarira cu el acest log<br />
Slant, unde se cuvenik sa vie cu blandeta, In suflet asa<br />
cum Invata Mantuitorul insusi.<br />
In Asia Mica, °stile cruciate ale printilor", contilor", Mara pa<br />
Sultanul selgiucid", Chiligi-Arslan, la Dorylaion, dupit ce luara Nicecf<br />
(1097). In Antiohia-i asedi6 atabecul,;egatul de care abil scapara. Legltul<br />
Papei, care trebuia sa aibit comanda suprema ei<br />
hotararea asupra cuceririlor,<br />
pen In cale.
103<br />
XX.<br />
Regatul cretin al Ierusalimului si alte cruciate.<br />
1. Crestinii din Apus, can cucerisera Ierusalimul, an intemeiat<br />
In partile acestea ale Siriei teri noun, Intocmai ca<br />
ale for de acasa. In Antiochia au facut un principat, In<br />
Tripoli, chiar pe malul Marii, un comitat (adeca aici capetenia<br />
feudal& se chema comite ori, cum zicem noi, dupa<br />
frantuzeste; conte); si Edesa era Capita la unui comitat al<br />
Armeniei-Mici, de catre Mare; In felurite cetati mai marunte au<br />
statut domni mai putin insemnati. La Ierusalim puterea s'a<br />
dat In manile tinui cavaler din partile Lotaringiei, langa apa<br />
Rinului, ducele Godefrid (sau frantuzeste Godefroy) de Bouillon<br />
(fiindca avuse si orasul Bouillon, In Lotaringia -do -sus): el<br />
s'a sfiit Ins& a-si zice rege; ca unul ce apara biserica Sfantului<br />
Mormant, s'a intitulat advocat al ei, adeca vechil In<br />
lucrurile lumesti. Dar dupa dansul au venit stapanitori tot<br />
din neamul lui, si acestora li s'a zis regi.<br />
2. Ei nu erau cu adevarat carmuitorii terii, ci fiecare<br />
dintre feudalii de aici traiau ca si cei din Apus, avand<br />
dreptul de a judeca, de a bate bani si de a Incepe razboiu.<br />
In porturi se asezara negustori veniti din orasele cele mari<br />
ale Italiei, care erau pe atunci foarte bogate: Pisa, In Toscana,<br />
Genova si Venetia. Ei puneau mare pret pe drepturile<br />
for de a sta In aceste parti, pentru ca In porturile<br />
Siriei veneau caravane cu marfuri din adancul Asiei, unde<br />
erau pietrele scumpe si unde cresteau bumbacul, scortisoara,<br />
nucsoara, piperul, sofranul, mirodeniile; tot de acolo sosiau<br />
si matasuri si stole foarte frumoase. Italienii umblau<br />
pe aici mai de demult, dar atunci trebuiau O. plateasca<br />
vami marl si sa sufere stoarceri de bani, Inchisori si batai<br />
de la pagani, pe cand acuma ei erau siguri .de ocrotirea feudalilor<br />
si a regelui crestin din Ierusalim.
- 104 -<br />
Fig. 15. Strad din Venetia, pe Caned eel mare. °rapt Venetia e clidit<br />
pe ()Weave de Mare si pe pima at pries pa ship!.
105<br />
In sfarsit, se Intemeiara si Ordine (sau asezAminte) de cavaleri<br />
cari erau calugari. Ei aveau sarcina sa Ingrijeasca<br />
de pelerini,hagiii sau calatorii ce veniau la Locurile Sfinte,<br />
sari gazduiasca, si sa-i Ingrijeasca la bolile lor. Dintre Francezi<br />
mai ales s'a facut astfel Ordinul Templierilor, indc5.<br />
stateau intr'o casa pe locul Templului lui Solomon, $i Ordinul<br />
Spitalului Sfantului ban (carora li s'a zis deci Hospitalieri,<br />
dela hospitale, In latineste spital, sau Ioaniti). Germanii<br />
au Intrat mai cu seam& In Ordinul Teutonic (adeca<br />
german, dup& numele cel vechiu al Germanilor : Teutoni)<br />
sau al Spitalului Sfintei Marii. Ei purtau toti haine lungi<br />
Cu<br />
crucea pe ele si umblau cu acme, fiindca mai aveau si<br />
sarcina de a se lupta necontenit cu paganii. La inceput<br />
si-au Indeplinit cinstit chemarea, dar mai pe urma au deprins<br />
naravuri rele, mai ales Ternplierii, cari pentru aceia<br />
au si fost desfiintati de Papa.<br />
Ei erau acum bogati negustori §i bancheri ai afacerilor dintre Apus<br />
i RAsarit.<br />
3. Regatul Ierusalimului era Ins& prea slab ca sa se tie<br />
numai cu puterile lui : deci se tot cereau ajutoare din<br />
Apus. Cete-cete de luptatori veniau aice sa-si rascumpere<br />
pacatele prin rugaciuni si prin infruntarea prirnejdiilor pentru<br />
Hristos. Pe urm& insa, dui)/ vre-o cincizeci de ani dela cel<br />
d'intaiu razboiu, s'a facut a doua cruciatd. Cruciath Inseamna<br />
o pornire de osti care e hotarata de Papa pentru<br />
ca sa scoata din robie sau sa ajute Locurile Sfinte; ea se<br />
chiama asa pentru ca ostasii poarta crucea pe haine. Cruciata<br />
a fost calauzita de doi stapanitori than ai Europei<br />
apusene: Conrad, regele Ronianilor (asa se chema Imparatul<br />
german pan& i, se punea In Roma cununa Imparateasca<br />
pe cap), si Ludovie at VH-lea, regele Franciei. Ea s'a Inceput<br />
cand ,Apusenii aflara ea Edesa, una din cetatile<br />
cele mai insemnate ale regatului de Ierusalim, a fost luata<br />
Inapoi de pagani. Cel ce a chemat pe crestini In lupta cea
106<br />
noun, a fost un vestit cuvantator, Sfingul Bernard, care<br />
traia, in Franta.<br />
Sf. re nand era din manastirea francezA Clairvanx.<br />
4. Conrad era dintr'o dinastie noul, asezata pe tron la<br />
alegerea lui: ea se chema dinastia de Suabia sau de Svabia,<br />
dupa partea din Germania (in jos, catre Alpi), de undo venise;<br />
i se mai zice qi dinastia de Hohenstaufen, dupg, numole<br />
cetatii, at castelului in care traise pans atunci neamul<br />
lui Conrad. Conrad era om foarte destoinic, §i Germania<br />
se deprinsese sa, asculte de dansul; ducii, cari stapaniau In<br />
deosebitele Tinuturi (In Bavaria, In Saxonia, in Lotaringia,<br />
In Austria, iar, in afar& de hotarele Germaniei, In Boemia),<br />
a-scultau de chemarea lui.<br />
Ludovic at WI-lea era fiul regelui Ludovic at VI-lea si<br />
nepotul de fiu al lui Filip, care traise pe vremea cruciatei<br />
d'intaiu. Tatal sau fusese un om foarte cuminte, care §tiuse<br />
sa infraneze pe multi feudali ce erau mai aproape de dansul.<br />
Acestalalt Ludovic Insa era mai slab de fire.<br />
Cei doi stapanitori plecara pe rand spre Constantinopol,<br />
undo era atunci Imparat lianuid, tot din neamul Cornnenilor,<br />
un om foarte mandru si IndrAznet: el a voit sai<br />
supuie pe Unguri, sA, cucerea,sca, Italia §i sa ca§tige §i Ra-<br />
saritul. Manuil nu lira pe catolici, ci ava<br />
qi legaturi de fa-<br />
milie cu danqii. Ca un om luminat, el a Inteles ca ura<br />
dintre crestini nu poate sa fie pe voia lui Dumnezeu, caruia<br />
nu-i place niciodata vrajma§ia dintre oameni. Dar Apusenii<br />
nu s'au Inteles cu el, precum cei ce venisera Inainte de<br />
dansii au fost intrat In galceava cu Imparatul Alexie.<br />
Manuil era fiul unei principese unguroaice, si se cunostea. aceasta<br />
obarsie dupit mama a lui. Era. focos, Indraznet, neastampArat. Tines.<br />
la caii de ritzboiu, Fe Imbata de lupte si punek onoarea lui ca om mai<br />
presus de binele %erii sale.<br />
In Asia, nici Conrad, nici Ludovic n'au Pacut nicio is
107<br />
prava. Foamea a chinuit si ostirile lor, care nu stiau drumurile:<br />
la urma, ei s'au intors cu umilinta si si-au cautat<br />
de aid Inainte de trebile. lor.<br />
Neizbanda se datoreste $i faptului a an mers deosebit, privindu-se<br />
cu dusmanie, si ca Imparatia, care trebuise, -tlnpA cruciata Intaiu, ce-i<br />
ajutase a lua parte din Asia-Mica Inapoi, sa poarte razboaie cu necredinO,<br />
Tacoma a Normanzilor, nu mai vol sa dea acum niciun ajutor.<br />
Conrad fusese batut chiar de ostasi de-ai lui Manuil, iar Ludovic umilit<br />
in`audienta lui la imparat, care nu privia pe acesti Apuseni ca fiind<br />
de o seams cu dansuL<br />
Manuil Inoerca mai tarziu sa se amestece el In Apus. Acuse lupte<br />
cu Ungurii, oi<br />
°stile lui ocupara un timp Ancona.<br />
Ludovic era, Insurat cu Eleonora, care-i adusese ca mostenire,<br />
fiind fata unui feudal puternic, toata partea de<br />
Sud-Vest a Franciei, careia i se zicea atunci Acvitania. El<br />
se certa ins& cu dansa pe vremea cruciater, si se despart1<br />
Indata.<br />
Eleonora se marita din nou cu Henric al II lea, regele<br />
Angliei. Acesta era fiul Matildei, singura mostenitoare a lui<br />
Gulielm Cuceritorul, si al unui senior din partea de Apus<br />
a Franciei, Gotfrid (Geoffroi), zis sillantagenetul, fiindca<br />
obisnuia a traplanta In palarie o creang& din copacul ce se<br />
zice drobiO, In romaneste, iar In franOzeste genet. Dela<br />
tatal sau el avu comitatul de Anjou, cu parole vecine; dela<br />
mama ii ramasese Normandia, de unde era neamul el,<br />
Eleonora fi aducea acum lui zestrea ei de pamanturi. ftegele<br />
Angliei avea astfel cam doua treimi din Franfa, ass<br />
incat regele Franciei trebuia sa vada in el cea mai stray -<br />
pica primejdie. De aceia s'au luptat adesea regii din aceste<br />
doua 'keri, cum vom vedea.
108<br />
XXI.<br />
Henric al II-lea, regele Angliei, si lupta cea nou'a<br />
dintre Papi qi impe.',rati.<br />
1. Henric at II-lea, regele Angliei, era un om hotarat si<br />
mandru; pang atunci in tara sa nu mai domnise altul ca<br />
dansul. Cum am vazut, el era foarte puternic, avand atatea<br />
pamanturi si In Franta. Apoi s'a eoborat si in Irlanda,<br />
undo pang atunci locuitorii cei vechi, Celtii, traiau neatathatOmpartiti<br />
find Intre mai multi stapanitori mici.<br />
Numai in Scotia el n'a patruns: aceasta tat* asezata In<br />
partea de Miazanoapte a insulei Britania-Mare, peste care<br />
se Intindea si regatul Angliei, avea regii ei deosebiti, cari se<br />
coborau dintr'un neam celtic foart6 vechiu, dar acesti regi,<br />
dupa o infrangere a puterii lor, se recunosteau vasali (adeca<br />
Inchinati prin juramant) regelui Angliei. Ceilalti, aproape<br />
curati, se mai gasiau si In partea de Sud-Vest a Britaniei-<br />
Mari, care pentru aceia se numeste pang astazi Tara Galilar<br />
; si acestia an trebuit sä recunoascg Insa drepturile<br />
lui Henric.<br />
Insa el a avut multe greutati cu rudele si cu supusii<br />
sai. Sotda_lui Eleonora si fiii lui au uneltit Impotriva-i si<br />
an atatat si rascoale; in privinta fiilor rai si fara recunostintg,<br />
Henric a avut aceiasi soarta ca si Ludovic, regele<br />
de odinioara al Francilor, dar n'a fost asa de slab _rata de<br />
acesti tineri fara, frau ca Ludovic, ci i-a stapanit la urma.<br />
El numise arhiepiscop de Canterbury (pronunta: Kenterblare),<br />
adeca, am puteai zice, Mitropolit al Angliei, pe un<br />
Curtean la care Linea mult: Toma Becket. Dar acesta i s'a<br />
aratat dusman, fiindca i el credea, ca mai toti clericii de<br />
pe acel timp, ca Biserica singura are dreptul de a judeca<br />
si pedepsi pe preotti si calugari. Cu Becket, Henric a avut<br />
sa se framante multa vreme, fiindca acest cleric era indraznet<br />
si Indaratnic. Odata i-a scapat din gura regelui
109<br />
vorba cg: oare nu se va ggsl nimeni sa-1 scape de acest om<br />
supgrator ? Niste cavaleri dela Curte au mers atunci de au<br />
ucis pe arhiepiscop, chiar In bisericg. Atunci toatg lumea<br />
s'a ridicat asupra lui Henric. El a trebuit sg se pocaiascg<br />
mergand ca un hagiu la mormantul lui Toma, tare era, socotit<br />
acuma ca sfant.<br />
2. Urmasul lui Henric a fost fiul sau cel de-al treilea,<br />
Ricard (cei doi mai mari muriserg), care era, foarte viteaz,<br />
ce e dreptul, dar nesocotit, lacom de bani si asa de pornit<br />
la cearta si la luptg cu oricine, !neat 'Area. aproape nebun.<br />
Porecla i-a rgmas Ininta-de-leu, dar nu i s'a cuvenit, pentru<br />
ca acela ce are in adevar inima de leu alege o tints mare<br />
si folositoare oamenilor pentru vitejia sa, iar nu so bate cu<br />
moiile de vant.<br />
Ricard era astfel cu mult mai pre jos decat tatgl sau.<br />
Din potriva, fiul lui ,Ludovic al VII -lea cel molau a intrecut<br />
cu mult pe acesta. Filip-August a fost unul dintro cei mai<br />
man regi ai Franciei, si in evul mediu nu se gAseste niciunul<br />
ca dansul In aceasta tarn. El era, Inainte de toate un<br />
om intelept si cu foarte multg socotealg; n'a dovedit vitejie<br />
si n'a Indrggit niciodatg razboaiele. Ii platea sa -si pandeascg<br />
Trajmasul, sg sara asupra lui atunci cand acesta era<br />
mai slab si sa -1 sileascg farg varsare de sange a-i implinl<br />
voile. Cu mgsura si istetimea lui, el a izbutit sg-si lase tar&<br />
de doug on mai mare de cum o primise.<br />
3. Urmasul lui Conrad In Germania a fost nepotul<br />
sax,<br />
Frederic, cgruia i s'a zis Barba-Rofie. Acesta a fost eel mai<br />
strglucitor si mai maret Imparat pe care 1-a dat poporuL<br />
german In evul mediu. Era, puternic si frumos; o barbg<br />
roscatO, deasg, i se rasfira, pe pieptul larg; pang la batra-<br />
DEO el a fost un luptgtor viteaz si neinfranat la ostenealg..<br />
Ducii din Germania, can facuserg zile amare atator imparati,<br />
nu cutezarg, a-i sta impotriva, ci ascultarg de dansul.<br />
Caci nici nu era, ca altii, d'inaintea lui, o fire asprg, poruncitoare,<br />
schimba.ndu -se dintr'o zi In alta, ci se infatisa<br />
ca un vrednic Imparat, senin si statornic, MIA trufie, far&
110<br />
toane si farad sireclic, matur in tinerete si vioiu in batranetele<br />
sale.<br />
El merse farad zabava in Italia. Aici avea, dreptul sa<br />
iea veniturile si sa, primeasca supunerea ce se cuvenia<br />
nnui-kapgrat; pe unng el cluta sa tie In frau- pe Papa, irr<br />
folosul caruia lucrase atunci and sfaramase in Roma o<br />
incercare de via neatarnata a orasenilor. Pentru domnia<br />
adevarata, si nu numai cu numele, in Italia, Frederic s'a<br />
luptat dougzeci de ani si mai bine si s'a coborat de sase<br />
on cu oastea in aceasta tarn.<br />
A Intampinat Ins& doua piedeci pentru planurile sale.<br />
Cea d'intaiu a fost hotararea oraselor din Lombardia de a<br />
nu asculta de dregatorii pusi de dansul. Ele se unira pentru<br />
aceasta Intro sine, cu toate ca, altfel se ureau, pentru c negotul<br />
fiecaruia nu se putea intinde in de ajuns din pricina<br />
negotului celuilalt. Legatura for se chiama liga (cuvantul<br />
italienesc si frantuzesc liga, ligue, insemna aceasta: legatura)<br />
lombarda. In fruntea ei state& vestitul oras Milan,<br />
foarte mare, bogat si mandru; Liga avea ostasi multi si<br />
1oarte priceputi si bani ca sa-i hraneasca. Cealalta piedeca<br />
a fost Papa; mai ales Papa Alexandra al III-lea. El void<br />
ca toatg Italia sa se adune in jurul lui, si el sa stapaneassa<br />
Italia. Frederic a fost invins °data de liga, in lupta cea<br />
mare dela Legnano, qi a trebuit sad se Impace cu Papa, la<br />
1177, in stralucitul oras Venetia. Dupa, aceasta, s'a facut<br />
pace si cu orasele lombarde. Italia a ramas de sine statatoare,<br />
fiecare oras traind deosebit, iar puterea Imparatului<br />
n'a inlocuit puterea Papei. Dar Frederic tot a ramas eel<br />
mai puternic dintre stapanitorii din vremea sa.<br />
Frederic erg, nepotul lui Conrad col nenorocit In cruciatA. Indata<br />
dupl alegere (1152) el se cobori In Italia, cum nu Muse Inaintasur<br />
tAu, care, formal, nici nu ea Imparat<br />
Credeb. sit afle In tale numai pe Papa si<br />
pe feudali, dar gAs1 orasele,<br />
doritoare de liniste $i saute de contributii. Impotriva for ei nu lupta<br />
numai Cu arma, ci ¢i Cu spiritul, Cu vechiul spirit al monarhiei ro-<br />
mane, Inviat de cur5,nd prin lectiile, din Roma $i Bologna, unde ra-<br />
Daises°, ale lui Wernerius, marele rAspanditor al dreptnlui roman. In
111<br />
orasul Papilor stApinia. acum In numele poporului Arnold din Brescia,<br />
un fel de presedinte al Republicei Romance, care silise pe Srantul PArinte<br />
a tral via sufleteasca asemenea cu a Apostolilor. In Iunie 1155<br />
Frederic se incorona Insa In Roma, parAsitA de Arnold (acesta fu apoi<br />
ars ca eretic_<br />
Des1 In Germania Frederic avea impotriv14 dusrainia statornicA a<br />
Casei Ghelfilor, reprezintati de ducele Henric Leul, pe care la urma -I<br />
izgoni, ImpArtindu-i, dupA interesele lui, ducatul, Frederic se gAndia. tot la<br />
Domnia lumii prim Italia fi pe baza dreptului roman. Ea negatia ideii<br />
lui Grigorie al VII-lea. Biseriea lui Dumnezeu nu mai era. In seama celui<br />
care II InfAtisa pe pAmAnt, ci in seama mostenitorului Imp &Adel roinane,<br />
sfintit de PapA dupd datoria acestuia. Opinik publicA a timpului,<br />
mai ales in Germania, era, pentru el. Astfel putii Frederic ss proclame<br />
in dieta dela Roncaglia (1158) intregimea dreptului sdu impdreltese.<br />
Oragele Ita liei nu voirl so-I<br />
recunoascl astfel, gi Papa, ca gi regale<br />
noratand din Sudul peninsulei, stateau gata de luptl. Frederic vol sa<br />
hotarasca in dieta intre cei doi Papi alegi la moartea Papei Adrian<br />
(de natie Englez) Milanul fu luat de dAnsul la 1162 gi dAra.mat. Alexandru<br />
al III-lea, Papa dugman scopurilor sale, trech. in Franca. Si<br />
toate State le apusene, ai ceiror regi nu voiau a fie vasalii unei impetrettii<br />
elective, luard partea lui.<br />
Oragele italiene se rAsculara gi chemarA pe Papa Alexandru din nou,<br />
dar Frederic Intra biruitor in Roma la 1167. Ciuma-l_scoase de acolo<br />
In srarsit la 1176 se dAdt o luptA hotAratoare, In a treia cellettorie<br />
romand a ImpAratului, lingl Legnano El fu biruit, gi planurile lui<br />
italiene cazurl. In Venetia Frederic se impacl In sfargit cu Papa, fArA<br />
a hotAri puncte de principii. Cu oragele se fAch pace la Constanta,<br />
abia In 1183: Frederic recunostea neatdrnarea for de fapt. 0 a gasea<br />
calltorie in Italia nu mai avil dugmani de Inlaturat. Printr'o cruciata<br />
void sl dovedescl acum bAtra'nul Imparat cA e, totugi, nielear in sensul<br />
feodal, data. Papa, regii gi oragele it Impiedecasera de a fi in sans<br />
roman, Domnul puterilor lumii.<br />
4. Pe atunci se afla cu durere ca Ierusalimul a cazut<br />
iarasi in mama paganilor. Il luase noul Sultan din Egipt<br />
{pans atunci fusesera aici califi rasculati impotriva celui din<br />
Bagdad), anume Saladin, a carui fire samana cu a celor<br />
mai alesi in puTtari dintre cavalerii Europei apusene. Ca<br />
sa castige iarasi cetatea slanta, se inarmara si Ricard si<br />
Filip- August si batranul ImpArat.<br />
Dar lupta for n'a fost cu noroc. Filip a stat numai putin<br />
timp in Rtisarit si s'a intors acasa, unde-1 astepta, grija
112<br />
maririi Franciei. Frederic merse o bucata de vreme ca un<br />
triumfator, dar iata ca Inteo zi de arsita el antra cu calul<br />
In apele reci ale unui ran din Asia-Mica. Indata cazt, Si<br />
fu scos mort din valuri. Din razboiul ce Incepuse, nu s'a<br />
ales nimic (MO). lar Ricard lug, insula Cipru, Mg& Asia,<br />
unde stapania un Grec rasculat, si da,dA frumoase lupte<br />
supt orasul Akkon (zis de Francezi Acre): el fu cucerit<br />
dupa strasniee silinti. Ierusalimul insa ramane al lui Saladin.<br />
XXIL<br />
imparittia Bizantina pe vremea ernciatelor.<br />
1. Frederic Barba-Rosie, mergand la Ierusalim, a trecut<br />
si pe la Constantinopol. Cu Bizantinii de aici el s'a Inteles<br />
tot asa do rail, din pricina deosebirii de lege, de neam si<br />
de obiceiuri, ca si toti ceilalti cruciati cari au mers pe<br />
acest drum, din Europa In Asia.<br />
Imparatia din Constantinopol nu era sa mai tie decat<br />
vre-o cincisprezeee ani, si erau s'o iea in stapanir6 atunci<br />
alti cruciati, acei din cruciata care se socoate a patra.<br />
NumArarea cruciatellor se face dupA expeditiile sale mari; intre el<br />
au fost insa si allele mai mici, totusi destul de insemnate, care nu<br />
Intl de obiceiu In socoteall<br />
Dar trebuie sa se lamureasca Intaia ce s'a Intamplat<br />
Bizantini dela Alexie Comnenul, de care a fost vorba la<br />
aratarea Imprejurarilor cruciatei celei d'intaiu, pang, la anul<br />
do peire 1204.<br />
Al doilea urmas al Impara,tului Alexie se chema.<br />
Dela Eraclie incoace, Rasaritul n'a maivazut un om ca da,nsul.<br />
Planurile lui erau dupa, masura cuceririlor lui Iustinian, adeca<br />
el void sa adune lumea crestina intreaga Intfo singura.<br />
Imparatie mare, care sa.-si alba, Capitala In ConstantinopoL<br />
la.<br />
M sail.
113<br />
Pentru aceasta a purtat el multe razboaie, in cei patruzeci<br />
de ani cati a domnit, cam in acelasi timp cand domnia In<br />
Apus Frederic Barba-Rosie, iar Anglia o avea Henric al It -lea.<br />
Dusmani avea destui la toate hotarele.<br />
Stapanirea lui Manuil Comnenul tine dela 1143 la 1180.<br />
2. Asa, din sus, dela Dunare veniau Ungurii; de cand,<br />
se crestinasera, acestia inaintasera foarte mult: la dansii<br />
patrunsesera cultura si obiceiurile Europei apusene, mai ales<br />
ale Germaniei, care era vecina si cu neamul regesc al cap<br />
reia se. Incuscrise dinastia ungureasca. Ungaria ar fi mers<br />
si mai iute inainte, data ea n'ar fi fost slabita catva timp<br />
de lupte inauntru, Intro principii din sangele Sfantului<br />
Stefan, can se bateau pentru Coroana. Cand asemenea<br />
lupte s'au potolit Insa, puterea ungureasca, s'a revarsat<br />
asupra terilor de dincolo de Dunare: Ungurii pareau ca<br />
doresc sa-si faca si ei o Impa'ratie rasariteana. Ei au ajuns<br />
pang la malul Mani Adriatice, si toata coasta care se<br />
chiama Dalmatia a atarnat de dansii. Regii unguri au fost<br />
si regi ai Croatiei, care e Cara de peste raul Sava, si, in<br />
puterea acestor drepturi vechi, Croatia se tine astazi de regatul<br />
cel nou al Ungariei. Regii cari an inaAat asa de mult<br />
puterea si faima teril for Inainte de anul 1150 se chiama<br />
Colman, si Bela al 11-lea.<br />
Stapanirea lui Coloman tine dela 1095 la 1114, a lui Bela dela 1131<br />
la 1141. Croatia fusese un regat osebit in veacul al VII -lea; apoi ascultase<br />
de Carolingieni. Inrauririi acestora u urma o scurta suprematie<br />
bizantina. Papa Grigorie al VII-lea Mouse din Svinimir un nou rege<br />
croat (asa Incercara. Papii a face si cu Sarbii, dand titlul regal marilorjupani<br />
cari stateau in fruntea lor). Dar aceasta noua neatarnare croata<br />
tin i pana la 1095 numai. Bosnia s'a prefacut Inteo provincie atarnatoare<br />
de noua Ungarie care se coborase In Balcani.<br />
De pela 1170, cand eel d'intaiu din dinastia Ne»tania lua puterea, Serbia<br />
rasciana (cap. Rasa, Novi-Bazar) scapa insa si de primejdia ungureasca<br />
si de cea bizantina, constituindu-se In hotare definitive.<br />
Fireste eh Manuil n'a putut sa Ingaduie Intinderea amenin-<br />
Woare a vecinilor sai dela Miazanoapte: el s'a batut deci mult,i.<br />
8
114 --<br />
ani cu Ungurii, §i ostasi bizantini au venit pentru aceasta<br />
§i in partile unde s'a intemeiat, peste doua veacuri dela<br />
aceste imprejurari, Cara Moldovei.<br />
Cu acest prilej, un izvor bizantin spune lamurit ca Imparatul a dat<br />
cu ochii de neamul nostru, care pans atunci nu era pomenit, pentru<br />
ca n'avea, a face cu vecinii sai puternici.<br />
In Rasarit, Manuil ar fi avut sarcina sa ca§tige Inapoi<br />
provinciile luate de musulmani; dar aici erau stapanirile<br />
§ubrede ale catolicilor din Apus (carora li se zicea In RAsarit:<br />
Franci, dupa numele Francezilor, §i Latini. pentru<br />
credinta lor, hotarata de Papa din Roma). Imparatul nu voi<br />
sg, se amestece prea mult In framantarile lor cu paganii,<br />
care s'au mantuit, cum §tim, cu pierderea Ierusalimului.<br />
Manuil a avut de lupta cu Antiohia, unde intra cu alaiul unui triumfator,<br />
ap i cu Armenii din Tarsus. Dorinta lui nu era insa a Inlatura,<br />
pe Latini, ci a-i sili numai sag recunoased drept sensor al lor. Astfel<br />
Manuil e acel Imparat bizant n ca a recunoaste gi foloseste noile le-<br />
gaturi feudale d'n Apu .<br />
Pe nand Frederic Barba-Ro§ie se lupta cu Papa, Bizantinii<br />
au gasit prilej sa se amestece si, in afacerile Italiei, §i<br />
orasul Ancona, a§ezat pe coasta rasariteana, mai jos de<br />
Venetia §i de Ravena, vechea re§edinta a exarhilor, a cazut<br />
In manile lui Manuil. Mai cleparte insa, el n'a putut merge.<br />
Manuil nu avea acea scarba pentru catolici pe care o<br />
avusera inaintasii sai. Din potriva, el s'a in cuscrit cu dttn0i,<br />
§i multi dintre fruntasii rasariteni au facut -de acum inainte<br />
tot ma. Astfel cele doug, parti ale 1 imii crestine au Inceput<br />
a se cunoaste §i a se pretni mai mult, ceia ce a fost un<br />
bine §i pentru inaintarea culturii.<br />
3. Imparatul Manuil n'a avut insa urmasi vrednici. Fiul<br />
sau era nevrastnic, si poporul din Constantinopol vedea cu<br />
manic, ca, trebile Imparatiei se afla in manile unei Franceze,<br />
vaduva lui Manuij. Atunci un ticalos din neamul imparatesc,<br />
Andronic, atata multimea. Negustorii italieni, cari se<br />
afiau in numar foarte mare la Constantinopol, furl macelariti,<br />
§1 Andronic ajunse el imparat.
115<br />
Andronic era, altfel, un om invatat, bun cuvantator, negotiator istet<br />
$i print foarte popular. Daca Latinii au fost ucisi In Constantinopol,<br />
aceasta nu i se datoreste numai lui, ci gi urii care se gramadice In<br />
sufletele Grecilor impotriva acestor Apuseni, cari izbutisera prin tot<br />
felul de mijloace a se face, baneste, stapanii lor.<br />
De mult nu se mai vazuse un om asa de crud §i de<br />
stra§nic Andronic Comnenul; nimeni nu mai era sigur de<br />
viata lui. Atunci un general, Isaac Anghelos, facft lui Andronic<br />
ceia ce §i el facuse tanarului fiu al lui Manuil: it rasturna,<br />
i, prinzandu-1 din fuga, 11 ucise in chinurile cele mai grozave.<br />
Isaac acesta era un fricos si un slabanog. El a pierdut,<br />
chiar in cei d'intaiu ani de domnie, aproape jumatate din<br />
stapanirile Imparatiei Intregi. §i iata cum:<br />
4. In muntii §i vaile Balcanilor §i Pindului traiau -niste<br />
pastori foarte voinici si indrazneti. cari erau din aceimi<br />
stramo§i cu noi, Romanii dela Dunare; Grecii si Bulgarii ii<br />
ziceau Vlahi, iar ei se numiau atunci ca si astazi Aromani<br />
(ceia oe e tot una cu Romani).<br />
Vlah e un cup ant slal , Intrebuintat pentru a numi pe acei sti a ni<br />
.car. nu cunt nici Nemfi, nici Po/orfi (uralo-alta ci)<br />
Vlahii" platiau o dare, o- dijma din turme, Imparatului.<br />
Gaud Isaac se insula a doua oars, el crescit aceasta dijma.<br />
Pastorii se plansera, dar fura batjocuriti. Atunci ei se rasculara,<br />
suet doi frati: Petru §i Asan. Urmasul ',or a fost un al<br />
treilea frate, Ioniti. Oastea pastorilor lua cetati §i orase, qi<br />
Bulgarii, cari tot nu iubiau pe Greci, li s'au supus foarte<br />
bucuro§i. Ionita, a Intemeiat din nou /mparatia Bulgarilor,<br />
§i §i-a zis Tar al Bulgarilor §i al Romanilor din Rasarit.<br />
Capitala lui era, Tarnova, chiar in margenea muntilor Balcani.<br />
0 imparatie a Romeinilor nu se putea Intemeia fiindca alts !mpg.ratio<br />
decal una romans, fie ea de once nat, e, in ceia ce pri este intemeietorii<br />
si<br />
aparatorii sai, nu se putea Inchipui. Dinastia fusese romaneascd<br />
de sange, supusii furl t t mai mult Bulgari, iar forma de<br />
Stat ramase in principiu romand. Ionia lua titlul imparatesc dela Papa<br />
Inocentiu al III-lea (1204), caruia fagadul sa-i supuie p porul sau. Ln
116<br />
cardinal ii puse pe cap acea coroana care fusese ceruta in zadar dela<br />
imparatul Frederic, in trecerea acestuia prin Balcani. Dar In chip<br />
fire.,c Bulgar a Inviata de Aromani ramase tot ortodoxa.<br />
°stile lui Ionita pradau pana la Adrianopol.<br />
Grecii fura foarte nemultamitI de pacatusenia Itnpazatului.<br />
Chiar fratele lui ii goni. Dar fiul lui Isaac alerga In<br />
Apus, unde avea rude, si ceru ajutor, care i se dachi. Tocmai<br />
atunci se purse la tale o cruciata noun ca sa libereze<br />
Ierusalimul.<br />
Dela 1187 lerusalimul era al lui Saladin.<br />
Francezi, mai ales din Flandra, si Italieni din Nord luasera<br />
crucea. Corabiile le dadura Venetienii, cari erau foarte<br />
puternici acuma. Cruciatii nu le putura plat, si astfel ei<br />
fura siliti a cuceri pentru Venetia orasul Zara in Dalmatia.<br />
Apoi ei mersera la Constantinopol si izbutira a face iarasi<br />
Imp drat pe Isaac.<br />
Dar acesta nu put). sa li raspunda banii ce fagaduise,<br />
si un alt razboiu se incepfi cu Grecii. Constantinopolul fu<br />
luat (1204). Contele de Flandra, Balduin, fu ales Imparat;<br />
se fach. un Patriarh catolic, iar luptatorii isi impartira tot<br />
cuprinsul Imperiului, afara de Asia, pe care n'o putura cuceri.<br />
Trei concurenti se InNisau pentru mostenirea tizanOlui invins: de<br />
o parte, baronii, mai milt francezi, de alta, Bonifaciu, marchizul de<br />
Montferrat, in pantile piemonteze ale Italiei, care era ruda cu imp&<br />
r4 z constantinopolitani, si apoi Venetienii. Balduin find ales ca stapanitor<br />
a1 Rasaritului, Venetienii dadura din mijlocul for pe noul Patrzarh<br />
latin de Constantinopol ri<br />
capatara insulele Arhipelagului gi<br />
Creta, o parte si jumatate" din prada; Bonifaciu fu rege la Salonic<br />
al an 1 phrtile ravnite de Normanzi. Nobili francezi iii impartira MorM.
117<br />
XXIII.<br />
imparalia latin5. din Constantinopol ai imparatul apusean<br />
Frederic al II-lea.<br />
1. Cei ce au luat Constantinopolul socotiau sa mearga<br />
de aici mai usor la Ierusalim. ca dela un oras care putea<br />
sa dea hrana si ostasi noi. Dar ei s'au inselat. imparatia<br />
latina a Rasaritului a fost amenintata totdeauna de cele<br />
mai marl primejdii si s'a dovedit mai slaba chiar decat<br />
Imparatia greceasca pe care o inlocuise ! Vasalii ei nu tineau<br />
de loc in sama pe Imparat.<br />
Imparatul se simtia totusi continuator al rosturilor bi,:antine Ar fi<br />
voit carmuirea centralizata si absoluta de pans atunci. Dar feudalii nu<br />
erau deprinsi cu aceasta viata politica. Astfel, in loc ca viata intreaga<br />
a imparatiet sa hraneasca puterea monarhului, bietul Imparat nou fu<br />
lasat cu mijloacele lui putine, ca un printisor sarac in mijlocul aria.<br />
sului<br />
Constantinopol pradat.<br />
Venetienii, ca .niste negustori ce erau, n'aveau alta grip,<br />
decat a intereselor Tor; ei luasera Pera Tanga, Constantinopol<br />
si o multime de insule, unde stapaniau cu totul neatarnat<br />
de imparatie. Ionita se arata si el dusman strasnic: cu<br />
toate ca se inchinase Papei si primise Coroana de la un<br />
trimes al acestuia (asemenea Trimesi se chemau, cu un<br />
cuvant latinesc: legati), el intra in lupta cu Latinii; imparatul<br />
Baldwin fu batut, prins si peri in inchisoare.<br />
Lupta se dada langa Adrianopol. Ionita inlaturase pe ducele latin<br />
din Filipopol, pe care nu-1 voiau locuitorii ortodoxi. $i dogele, batranul<br />
doge orb, era in oastea care alerga pentru a scapa. Tracia. Ionita avea<br />
cu dansul si multi calareti cumani, de dincoace de Dunare (de buna<br />
seams $i Romani), cari-i ajutara foarte mult biruinta.<br />
Ionita era sa puie mana si pe Salonic, oras foarte mare<br />
Si bogat. al doilea clapa Constantinopol, data n'ar fi perit<br />
supt zidurile lui.<br />
Intel) noun lupta biruitoare Ionita ucisese si pe regele Bonifaciu.
118<br />
Dar dupa Ionita vent nepotul sau -loan Asan, care se<br />
arata vrednic de un asemenea inaintas. El n'a fost asa de<br />
crud ca acesta, si razboaiele nu-i plateau inteatata, dar<br />
era mai cuminte si, data Ionita a luat cel d'intaiu numele<br />
de Imp ,rat, apoi se poate zice ca Imp ,rat in adevar a fost numai<br />
Ioan Asan. El avea si mare parte din Macedonia si inaintase<br />
pang, departe catre Marea Adriatic,. In tot cuprinsul<br />
terii lui Moil pace, si negustorii putura s'o strabata in<br />
voie. Dar a fost mai mult Bulgar, si Imparatia interneiata<br />
de ciobanii nostri a ajuns bulgareasca atunci and s'a<br />
razimat mai mult pe locuitorii din orase, cari erau Bulgari.<br />
2. Alt dusman erau Grecii din Asia. In fruntea for sta.teau<br />
fruntasii bizantini cari fugisera In 1204. Doua, familii<br />
isi luara titlul imparatesc, si la 1261 Imparatii din Niceia,.<br />
care nu era departe de Constantinopol, izbutira s cucereasca<br />
prin inselatorie acest oras, intrio zi cand aparatorii<br />
lui lipsiau din nautru.<br />
StApanitori greci dintre Comneni se a§ezarft, la Trapezunt, pe coasta<br />
de Sud a Marii-Negre; ei iii ziceau Mari Comneni" ci erau sprijiniti<br />
de printii Georgiei, cu can erau inruditi. Teodor Lascaris, care primise<br />
coroana ImparAteascA In Constantinopol chiar, ci care tines pe fata, lui<br />
Alexie al III-lea Anghelos, 14 aceaza Seaunul la Nicea. Aitii i§i cercara<br />
norocul aiurea, in legAturl cu printii selgiucizi in decAdere. Si Yawlratul<br />
Alexia se adApostise in Asia, unde fa silit a se face cAlugAr.<br />
Toti ace§ti ImpArati priviau sAl4luirea for in Asia numai ca un lucru<br />
trecAtor, ca o nenorocire vremelnica Ei n'aveau alt gand decal acela<br />
de a lua Inapoi Constantinopolul, ai cArui moctenitori legiuiti se credeau.<br />
3. Crestinii din Apus n'au ajutat decal foarte slab pe<br />
cei din Constantinopol. Ei au Mout mai multe silinti pentru<br />
Locurile Sfinte din Asia. Ca sa le capete inapoi, Regele<br />
Andreiu al II-lea al Ungariei vent peste vre-o douazeci de<br />
ani dela luarea Constantinopolului de catre Latini, impreuna<br />
cu alti doi stapanitori: ei se coborara de pe corabii in Egipt,<br />
dar, dupe, cativa ani de lupta, cruciata se marital fii,ra nici<br />
un<br />
folos.<br />
4. Pricina acestei slabiciuni sta in lupta cea noun care<br />
se deschisese intre Imparat si Papa. Aceasta lupta a fost
119<br />
o fapta rea si pentru Sfantul Mormint si pentru binele obstesc<br />
si propasirea oamenilor din acest timp.<br />
Dupa -moartea lui Frederic Barba-Rosie, fiul sau, Henric<br />
al VI-lea, a crezut -ca, poate sa stapaneasca lumea asa cum<br />
crezuse un Papa ca Grigore al VII-lea. El avea si regatul<br />
Siciliei, pentru ca luase in casatorie pe mostenitoarea regilor<br />
normanzi din aceasta tail.<br />
Scotia sa, Constanta, fiica lui Roger, muri in acelaei an cu sotul ei,<br />
lasand un flu, Frederic.<br />
Imparatilor din Constantinopol Henric li stria poruncitor<br />
ca unor supusi.<br />
Ei ii platiau chiar tribut, anume cules dela supusi, birul nemtese<br />
(alamanikon), pentru a fi Ingaduiti pe tron. Niciodata nu fusese Bizantul<br />
asa de straenic umilit.<br />
De Papa nici nu voia, sa stie, si el pusese singur la tale<br />
o cruciata. Dar moartea Inainte de vreme i-a zadarnicit<br />
gandurile. Henric a murit la 1198.<br />
Fiul lui, care se chema Frederic, dupa numele bunicului,<br />
a ramas nevrastnic. Papa era atunci Inocentiu al 111-lea,<br />
care, ca m'andrie a gandului si ca Indaratnicie In lupta,<br />
poate sta alaturi cu Grigore al VII-lea. El a voit sa aiba<br />
in mani toate terile si pe toti stapanitorii. In Germania<br />
avit sa aleaga intre cei ce urmariau Domnia, si pe unul<br />
dintre dInsii 1-a prigonit cu afurisenia; acesta a murit In<br />
mare restriste, caindu-se amar ca se Invrajbise cu Papa.<br />
lei doi candidati au fost Filip de $vabia (Suabia), fratele lui Henric.<br />
ei Otto de Braunschweig. In ei Invia dueminia dintre Hohenstaufenii<br />
ghibelini §i Ghelfii din Casa lui Honric Leul. al carui flu era Otto. Filip<br />
fu ucis mieeleete, pentru o duemanie privata, de puternicul Palatin<br />
(1208). Otto a luat In casatorie pe fiica mortului. El fu excomunicat<br />
de Inocentiu pentru ca void sa rdpeasca ei moetenire dupa mama a<br />
tanarului Frederic, caruia Papa-i era epitrop. In Intunerec tral Otto<br />
Inca opt ani.<br />
In Anglia Inocentiu a silit pe regele loan, zis F4rd-de-fara<br />
(fiindca nu i se daduse stapaniri la Impartirea averii 'Darin-
1<br />
0C\1<br />
.1<br />
1<br />
Fig. 16. Orasnl Genova.
-121<br />
testi), sa recunoasca un arhiepiscop pe care nu 1 voi, §i loan<br />
fu silit sa-si inchine tara Papei. n Bulgaria si in Serbia el<br />
aduse pe stapanitori, macar de forma. la credinta catol' ca<br />
si la ascultarea fata, de dansul.<br />
Cu ereticii, s'a aratat nei'mpdcat. Doud Ordine calu<br />
garesti noun, s'au Intemeiat atunci ca sa-I ajute in sta.panirea<br />
lor: Franciscanii, cari-si iau numele dela blandul<br />
&ant Francisc. si Dominicanii, al caror intemeietor a fost<br />
un aspru Spaniol, Dominic. Aceste Ordine se mai chemau<br />
si caltryirii cerOtori, fiindca n'aveau nici o avere, si ratacind<br />
necontenit. cu capul si cu picioarele goale, incinsi<br />
cu o funie, ei nu-si luau nici macar merinde pe drum,<br />
se tineau numai din pomana oamenilor milostivi. Dominicanilor<br />
li-a dat Papa grija de a cauta, pe eretici cercetarea<br />
se zice in latineste inquisitio, §i de aceia acest<br />
nou asezmant se chiamd Stanta Inchizirie. Ea a lasat numele<br />
eel mai rau, pentru ca a intrebuintat chinuri e si<br />
arderea pe rug impotriva unor oameni cari, data erau<br />
gresiti in credinta lor, nu putep.0 fi raspunzator dectit<br />
Inaintea lui Dumnezeu.<br />
Franciscanii lucrau cu duhul blandetei, urmand exemplul Interne etorului<br />
lor, Franciqc de Assisi (t 1226 , care era asa de bun, Inca dobitoacele<br />
silbatece se apropiau de dansul si pareau a se In hind. su<br />
fletului sAu fAra pacqte sf lipsit de dusmanie impotriva oricarii fApturi<br />
a lui Dumnezeu.<br />
5. Frederic al II-lea a fost intaiu ocrotitul Papei, in<br />
grija caruia el fusese lasat. Pe urma Insa, dupa moartea<br />
lui Inocentiu al III-lea. ajunse eel mai mare dusman al<br />
puterii Papilor. Intaiu el a zabovit plecarea sa in Rasarit.<br />
unde fagaduise sa se lupte pentru castigarea Ierusalimului;<br />
cand a pornit, a aratat ca e bolnav si s'a tutors<br />
indarat. Papa I -a afurisit. Atunci Frederic s'a dus cu adevdrat<br />
in Asia si a izbutit sa incheie cu Sultanul din<br />
Egipt un tratat care lasa, far& lupta, in puterea crestinilor<br />
lerusalimul. impreuna cu alto cateva locuri. Dar Papa n'a<br />
idicat afurisenia de asupra lui, si. cat a stat Fiederic In
122<br />
Ierusalim, al carui rege era prin mo§tenire, nici nu s'a<br />
facut slujba In biserici.<br />
Excomunicarea Impotriva lui Frederic o rosti batranul Papa Grigorie<br />
al IX-lea. Se poate sa nu fi avut dreptate si Imparatul sa fi fost In<br />
adevAr bolnav (1226). In toamna anului 1228 Frederic se afla la Locunle<br />
Sfinte, unde clerul nu vent sa-1 primeascA solemn. Tratatul cu<br />
Sudanul (Sultanul din Egipt) e dela Inceputul anului urmator, ai Frederic<br />
DA fact Intrarea cu alaiu In Cetatea Sfanta, unde se Incununa<br />
singur ca rege al Ierusalimului.<br />
In lipsa lui, trupele Papei, ajutat de Lombarzi, ocuparA o parte Insetnnata<br />
din teritoriul sicilian. Germania riimase totu§i credincioask<br />
si astfel, cand excomunicatul se intoarse, Papa trebui sa se Invoiasca<br />
la pacea din San-Germano (sau Ceperano). Ea n'are niciun adevarat<br />
cuprins, precum razboiul n'avuse niciun adevArat scop.<br />
Lupta cu Papa a inceput si s'a Intetit la alegerea lui Inocen(iu<br />
al IV-lea. Acesta a fugit din Roma §i s'a dus In °rapl<br />
sau de nastere Genova (v. fig. 16), apoi In Franta. Aici<br />
a strans el un sobor, care a osandit pe Imparat. Dar Frederic<br />
nu era om sä se lase cu atata. El s'a impotrivit pana<br />
la sfar§it: veniturile lui erau cu totul stoarse, multi dintre<br />
credinciosi II parasira; un fiu al lui zacea la inchisoare,<br />
dar el tot nu-§i pierduse nadejdea, ci purta razboiul pentru<br />
stapanirea Italiei. Muri Inca tanar, de multe silinti ce facuse<br />
§i de mult amar ce Inghitise, la 1250. Neamul lui,<br />
doi fii §i un nepot, au cercat In zadar sa iea innapoi Italia;<br />
cel din urma a murit de mana calaului.<br />
Inca din 1236 Frederic Incepuse lupta cu oraaele lombarde.<br />
In anul urmator el caatiga biruinta dela Cortenuoca, care putea face<br />
sa se site vechea Intrangere dela Legnano. Biruitorul nu sta pe gandun<br />
sa organizeze teritoriul pe care-1 prive§te ca dobandit, prin ofiterii<br />
sai (vicari, capitani . Pe un fiu al sal, Enzio, Ii facia rege al Sardiniei<br />
altul, Conrad, era rege in Germania).<br />
Noua excomunicare, din partea lui Grigorie al IX-lea Inca, e din<br />
1239. Urmara confiscari @i<br />
aliante. Razboiul se desfa§usa cu un noroc<br />
nesigur. Papa voia sa adune un sinod de prelati din terile latine, dar<br />
et furs prin§i de Pisani, aliatii Imparatului. Grigore muri atunci cand<br />
supt zidurile Romei erau °Vile lui Frederic.<br />
Al doilea urmaa al lui cel d'intaiu pi6tori foarte putin, Genovezul<br />
Inocentiu al IV-lea, cen sinod general, Intoarcerea teritoriilor
123<br />
confiscate si iertarea oraselor lombarde. Neputand strange soborul In<br />
Italia, el 10 tinti la Lyon, pe pamant care de drept era tot imperiat<br />
si nici macar de fapt Inca francez; 1245). Frederic numi un procurator<br />
ca sA-1 apere, dar sinodul Il osandi. Cri contra-Imparat, Henric, In ales<br />
Indata. Razienat pe Bavaria, regele Conrad puta sa se mentie insa.<br />
Henric murl peste cateva luni.<br />
Luptele urmara In Italia (pierderea si asediul Parmei), pe and dusmanii<br />
lui Frederic alegeau In Germania pe if ilhelm, conte de Wanda.-<br />
Imparatul nu era destul de tare pentru a Infrunta coalitia alcatuita In<br />
Italia Impotriva lui, si aceasta nu se gandia sa-i mai dea o lupta fatisa.<br />
Puterile se macinau in lupte midi, cand Frederic murl (Decembre 1250).<br />
Indata regele Conrad veni in Italia. Gandul cel d'intaiu trebul sa-i<br />
fie a ink in stapanire regatul celor Dona Sicilii. Din nenorocire pentru<br />
Hohenstaufeni, tanarul Imparat murl la patru ani dupa tatal sau, si<br />
peste cateva luni si Papa Inc centiu era coborat in mormant. Cu moartea<br />
lui Wilhelm de Glenda situatia se lamuri si mai mult (1256).<br />
Coroana de rege a Romanilor o cerura Ricard de Cornwallis, fratele<br />
lui Henric al III-lea din Anglia, si regele spaniol Alfons. Ei gasira<br />
amandoi alegatori, si Ricard veni chiar In tuff, pe scurta vreme.<br />
In Italia, Manfred, fiul lui Frederic, tined regatul de Neapole. Noul<br />
Papa Alexandru al IV-lea Intra In lupta cu el. Toscana se facii ghibeling.<br />
Un nou Papa chema atunci pe Carol de Anjou din Franta. In<br />
lupta dela Benevento, Carol isi castiga tronul : Manfred era Intre morti.<br />
In alts lupta cu biru(torul, la Tagliacozzo, fu prins Conradin, ultimul<br />
Hohenstaufen, fiul lui Conrad , pe care noul rege it dadii In judecata,<br />
11 osandl si puse sa-1 to e (1267).<br />
XXIV<br />
Regele german Rudolf de Habsburg. Negotul<br />
In aceste timpuri : Hansa.<br />
1. Impara0a nu mai putea sis Incerce de acum Inainte<br />
a stapanl toata lumea. In Germania, dupa, moartea lui Frederic<br />
§i stangerea neamului sau,<br />
Incept o vreme de stra§nice<br />
lupte Inlauntru. Un rege nou fu chemat din Anglia,<br />
altul din Spania (acesta era regele Castiliei). Nici unul, nici<br />
altul nu putura dainul, caci n'aveau nici prieteni, nici os
124<br />
tali §i nici bani. ci cerusera coroana mai mult pentru<br />
Inandrie §i o parasira, ca o pedeapsa. cu cea mai mare ru§ine.<br />
Intr'un tarziu, dupa ce trecusera mai bine de douazeci de<br />
ani dela moartea lui Frederic, se alese in sfar§it un rege<br />
care era din Germania chiar, §i a domnit in adevar. El pornise<br />
din Svabia, ca §i dinastia gonita a Hohenstaufenilor, si-1<br />
chema Rudolf de Habsburg, dupa numele castelulni in care<br />
statea de obiceiu. Era un om in vrasta. priceput in razboiu<br />
si mai ales foarte cuminte: intelepciunea lui se vede din<br />
Indreptarile ce a facut, macar ca era atat de sarac 'i ye-<br />
nise dintr'un loc destul de umil. Pana, la moartea lui Frederic<br />
puternicii din Germania fusesera Inca ducii, cu toate<br />
ea Hohenstaufenii ii infransera foarte mult, dar dupa, acestia<br />
fiecare om de neam mare, care area un castel §i un numar<br />
de ostasi, intelegea sa nu mai Intrebe pe nimenea. Nu "se<br />
mai tinea in seama nici pacea Imparatului. nici pacea lui<br />
Dumnezeu, pe care o impusese de multa vreme Biserica, in<br />
posturi §i in anumite imprejurari.<br />
2. Ormele au saracit, afar& de unele dintre dansele, care,<br />
ca sa se apere mai bine, s'au unit in cate-o legatura facuta,<br />
dupa, ohipul celei din Lombaidia. Astfel de legaturi se chemau<br />
bane (tovara§ii"): ele-§i aveau ostasii §i Vistieria. Cea mai<br />
vestita Hansa a fost aceia de pe coasta sudica a Marii Baltice.<br />
Ea a pornit dela ormele Brema, Lubeck, Hamburg.<br />
Scopul de capetenie al ei era sa, schimbe in pacer marfurile<br />
Europei de Miazanoapte. In toate porturile din aceste t,eri<br />
eali<br />
avea depozitele de marfuri si casele de schimb, intocmai<br />
cum. Italienii le aveau in Constantinopol, in Shia<br />
i In Egipt. Aceste asezari, carora not ii zicem dupa frau-<br />
-tuzeqte contoare (comptoirs), se intampina pana in Flandra,<br />
In Anglia (de pilda, la Londra), in Norvegia (la Bergen),<br />
In Danemarca, In Suedia (insula Wisby. azi pustie si plina<br />
de ruine), in Flandra (Bruges, Brugge), in sfar§it in Rusia<br />
chiar, la Novgorod. Hansa batea moneda si incheia tratate<br />
cu deosebitli regi sau frunta§i feudali. Ea a tinut multa<br />
vreme, si pana astazi sunt in Germania orme hanseatice
125<br />
(Hamburg, Brema, Lubeck), care, in toc de principi sau regi,<br />
au pe primarii si Sfatul lor, si bat pe moneda impArAtiei<br />
germane semnul lor deosebitor sau, sterna lor.<br />
Fig. 17. Casa de (Alan german, pdstrata pans. astazi in Nurnberg.<br />
La 1241 unirea Ltibeckului cu Hamburg pune temelia Hansei. Sfatui<br />
comun Ink hotarari care se ziceau recese. Un singur drept erg primit<br />
de toate ora§ele aliate.
lee, 7 1 ° ;;A,<br />
;e4.. 'z<br />
L-ii.74.4-<br />
Fig. 18. Niirabergul, oral in Germania de astA4i, care si-a pdstrat Tama sl colatea si casele cele de demult.
127<br />
3. Paul la anul 1300, regii Germaniel s'au ales din Casa<br />
de Habsburg §i din Casa de Nassau. Dreptul de mostenire<br />
nu se mai tined in sama. Niciunul din ei n'a mai mers in<br />
Italia pentru ca Papa sa-1 Incoroneze Imparat. Germania<br />
se Meuse acum o tara ca toate celelalte.<br />
Yn acest timp Ins Rudolf de Habsburg daduse impotriva puternicului<br />
rege boem Ottokar, care era gata sd fie stapanul slav al Germaniei<br />
cazute in anarhie, marea lupta hotaratoare dela Durnkrut (sau<br />
Kruterfeld), in care putinii ostasi germani biruird pe Cehi, cari aveau<br />
Si un puternic ajutor din, partea regelui Ungariet (0 Roma'nii sunt po<br />
meniti anume in aceste lupte). Ottokar perl in infrangere, ca In Italia<br />
Manfred (1278). Si Moravia fu cuceritd. Venceslas, fiul regelui mort,<br />
era un copil. Austria, ajunsa un ducal puternic, fu data lui Albert,<br />
fiul lui Rudolf, Impreund cu Stiria, Carintia, Carniola si ,margenea"<br />
vendica.<br />
Totu0 Germania era o tara mai slaba decat celelalte, fiindca<br />
avea mai putina randuiala si mai putina pace decat alte parti.<br />
Acuma se ridica in Apus ten europene, care avusera vreme sa<br />
se incbege mai trainic si sa se pregateasca mai bine.<br />
In Spania, regatele de Castilia si de Aragonia duc Inainte<br />
lupta cu paganii, smulgandu-li tot mai multe Omanturi.<br />
Castilia merge spre Miazazi; Aragonia castiga spre<br />
Rasarit gi pune mana pe frumoasele insule Baleare.<br />
4. In Anglia,<br />
regele loan feirei-de-'aril ridica pe nobili,<br />
clerul si orasele impotriva lui. Inca inainte de dansul, regii<br />
nu se tineau dupa cuviinta de obiceiurile parnantului: ei<br />
luau bani, inchideau. goniau din tara faro niciun drept si<br />
MIA niciun cuvant. Fiindca de Joan nu-i era frica nimanui,<br />
o rascoala izbucnl ca sä-1 faca a se purta de aid inainte<br />
asa cum cereau datinele cele bune. El a trebuit sa, se supuna,<br />
si a dat astfel la anul 1215 vestitul hrisov care se<br />
chiama Marele act de drepturi" (Magna charta libertatum).<br />
In ea se prevede ca oamenii cari au pamant (deci nu serbii),<br />
Biserica si unele orase nu vor mai fi suparati cu adausuri<br />
peste obiceiu.<br />
Magna Charta s'a dat la 15 Iunie 1215. Ea nu prevede tine etie ce<br />
2ibertdli intinse pentru toti. E numai o concesie smulsd de feudali
128<br />
regelui. Prin ea se deinesc drepturzle acestuue, in cuprinsul coneeppei<br />
feudale. De oarece regele Angliei fuese un cuceritor, de oare ce el<br />
confiscase o mare parte din panftntul anglo-saxon, de oare ce el linpartise<br />
acest pamant, cu ingrijire inventoriat, tovarasilor sAi de luptff,<br />
acestia, ajunsi fruntai ai nobilimii engleze, atarnau mai mult de el<br />
cleat orice alti fruntasi feudali de regele, seniorul lor. Actul din 1215<br />
tindea sä inlature aceaqta. deosebire.<br />
Joan jurase ca se va tinea de aceste indatoriri, si ca nu<br />
va starul pe langa nimeni ca sa-1 dezlege de juramant.<br />
Dar el si-a calcat cuvantul si a facut pe Papa sa-1 declare<br />
Tiber de orice fagaduieli. Atunci iarasi oastea nobililor vent<br />
asupra lui. Filip-August din Franta trimesese pe fiul sau<br />
ca sa, iea coroana engleza, la care avea si unele drepturi.<br />
Dar Ioan rriuri, si atunci tara priml cu bucurie pe fiul sau<br />
nevrastnic, Henric al HI- lea.<br />
Ful regelui Franciei se chemk Ludovic,. viitorul Ludovic al VIII-lea.<br />
Papa, Inocentiu al III-lea, 11 excomunica" pentru a-1 sill sa parabeascA<br />
Anglia. Joan muri la 1216, si mostenitorul sau a' ea nbmai nou ani<br />
Si acesta vol sä scape de lanturile din 1215. Dar nobilii<br />
se ridicara din nou, avand in fruntea for pe cutezatorul<br />
Simon de Montfort, conte de Leicester (un- Francez, care,<br />
avea feude si in Anglia). El invinse pe rege si-f sill sa<br />
primeasca de acum inainte supravegherea din partea uriui<br />
numar de nobili. De atunei incepura sä se adune din cand<br />
in cand parlamente (cuvantul vine dela parliare, care inseamna<br />
a vorbi, in limba latineasca stricata a evului mediu).<br />
In aceste adunari, la care luara parte in curand si<br />
trimesii din orase, pe langa nobilii man si rnici si pe langa<br />
unii clerici, se dezbateau nevoile de bani ale regelui si nemultamirile<br />
starnite de dregatorii si judecatorii lui. Regele<br />
izbuti sa invinga pe nemultamiti, si Simon de Montfort<br />
pen in lupta.<br />
La 1237 Henric e silit sa intdrelsca Magna Charta. Tndata I i calca "nsai"<br />
jurAmantul. Simon de Montfort impune la 1258 proviziunile dela O \ford,<br />
care kleau regelui un Sfat de 15 membri, supriveghiati de alti_ 24<br />
la fiecare trei ani era, a se ad me Parlamentul. Peste trei an', noug,
129<br />
excomunicare papala pentru a libera pe rege. Biruinta dela Lewes<br />
(1264) sill Insa pe acesta, care fu prins, a se tined. de cuvant. Montfort<br />
fu ajutat $i de oraseni, din cari chema care doi de fiecare localitate,<br />
la Parlament. El cazil lute° noua lupta peste un an, dar pests putin<br />
regimul Parlamentelor se impose. Scopul sau era sa fereascii Sara<br />
de biruri grele $i de abuzuri de putere. Von, subsidii, aducea. plangeri,<br />
park pe dregatorii regali. Dreptul de initiative Ii lipsia Insa cu<br />
totul in aceasta faza. Institutia nici nu era aca, de populara, $i multi<br />
cautau sa scape de cheltuiala ci primejdia reprezintatiei.<br />
Urmasui lui Henric al III-lea, Eduard Tiu, fu un rege<br />
mare. El supuse cu totul Tara Galilor, dar nu o uni cu<br />
Anglia, ci o dada in sama fiului sau, pang ce el mosteni<br />
coroana englezg. El se amesteca in afacerile Scofiei. Acolo<br />
se stansese dinastia cea veche. Eduard veni sa aleagg el<br />
un rege nou. Acesta se rasculg si fu silit sa se inchine.<br />
Dar in locul lui se riche& alt rege prin rgscoalg : Eduard it<br />
prinse, dupg multe silinti, si-1 ucise in chinuri. Un al treilea<br />
veni atunci la rand, si fu invins. Dar nici Eduard, nici fiul<br />
sau, Eduard al II-lea, nu-1 puturg desrgdacing din tarn.<br />
Scotia nu void sa aibg jug strain pe grumazi, si ea rgmase<br />
neatarnata Inca trei sute de ani.<br />
Eduard Mu murl la anul 1307.<br />
X.XV.<br />
intarirea regalitatii franceze : Filip-August si Ludovic<br />
al IX-lea cel &ant.<br />
1. Pe vremea lui Henric al DI-lea si a lui Eduard I-iu<br />
regii Angliei nu mai aveau In Franta decat o parte din ceia<br />
ce stgpanisera odinioarg aici. Regii Franciei au inteles cg<br />
puterea terii for nu se poate inchega atata timp cat strai-<br />
nii<br />
cunt asezati asa de primejdios in hotarele lor. Lucrul<br />
sate& asa: on ca Englezii aveau sa fie goniti din Franta,<br />
on ca Cara aceasta nu putea sa se Inalte la un loc de<br />
frunte intro celelalte. Nevoia de a-i scoate pe Englezi era<br />
9
130<br />
cu atata mai mare, cu cat stapanirea regelui Angliei Inchidea,<br />
Francezilor mai din toate partile drumul spre Mare.<br />
Ins& orice taxa are nevoie de Mare, pentru el pe apa se<br />
poarta legaturile cele mai Intinse intro popoare.<br />
Filip-August, ca un om cumhate ce era, a smuls lui Ionfara-de-Tara,<br />
tot ce acesta avea de mqtenire In Franta,<br />
afara de pamanturile dela Miazazi, §i aceasta far& sa, se<br />
verse sang°. Ioan Intrase In lupta cu nepotul sau de frate,<br />
Arthur, it prinsese, qi bietul tanar pert de atunci far& urrna:<br />
toata lumea a crezut ca I-a ucis unchiul sau, regele, ceia<br />
ce arata ce nume-§i facuse acesta printre oameni. Insa,<br />
dupa dania feudala, suzeranul (adeca feudalul care daduse<br />
pamant altui feudal sau primise macar Inchinarea Omantului<br />
dela acela) aye& dreptul sa, judece In unele imprejurani<br />
§i sa pedepseasca, pe vasal. A§a, a facut §i Filip-August<br />
cu Ioan, luandu-i Normandia §i feudele Casei de Anjou.<br />
Arthur aveft drepturi asupra posesiunilor lui Gotfrid Plantagenetul.<br />
Acestea, ca ei Normandia, nu dovedira nicio tragere de inima, pentru<br />
Ioan si, deci, pentru atftrnarea de Anglia. Luarea In stapftnire a tuturor<br />
acestor provincii de catre regele Franciei se facil dela 1204 la 1206.<br />
Ioan a cautat sä capete inapoi ceia ce pierduse, §i s'a<br />
unit pentru aceasta cu regele ghelf din Germania qi cri<br />
alti feudali din Franta. Germanii au vent pe la Nord-Ost,<br />
iar Englezii pe la Apus. S'a dat o mare lupta la satul Bouvines,<br />
langa, oraul Lille; regele Germaniei, Otto, s'a luptat<br />
stralucit, ca un adevarat cavaler, dar n'a putut sa castige<br />
biruinta.<br />
Data aceasta, Filip-August incercase a-ei Intre0 granita la Nord-Ost<br />
prin anexarea Flandrei, stapanita de un conte. Aceasta mare feuds era<br />
slabita ei prin marile jertfe pe care le facuse M<br />
trebuift Inca sa le facft<br />
pentru cucerirea pastrarea Constantinopolului, unde Balduin, contele<br />
acestei teri, ajunsese Imparat. Than patrunsese in provinciile franceze<br />
sudice, pe care nadajduca sa le poata lua. inapoi, Si astfel, la Bouvines,<br />
Filip-August avh Inaintea sa numai pe Germani $i pe feudalii de limbs<br />
franceza din partile Rinului-de-jos (27 Iu lid 1214), Pacea dela Chignon<br />
asigura regelui biruitor cuceririle sale, facute cu cea mai putina cheltuial-<br />
de oameni $i de bani.
131<br />
Peste un an dela aceasta, Ioan a intrat irt luptg, cu nobilii<br />
din Anglia, si n'a mai avut pace pang la sfassit. Englezii nu<br />
mai tineau acuma In Franta decat o parte din zestrea<br />
Eleonorei de Acvitania, mama regilor Ricard si loan. Numai<br />
dupg, vre-o cincizeci de ani regele Ludovic-ceI-SfAnt, care<br />
avea mustari de cuget, ca si cum ar stapg,n1 fg,r1, drept<br />
pamAnturi strgine, a dat Inapoi, prin pacea dela Paris, o<br />
parte din cuceririle lui Filip-August. Aceasta fapta dovedeste<br />
ce suflet curat avea Ludovic, dar ea nu e potrivita<br />
pentru un rege, care nu trebuie sa Instrgineze, fg,ra, cea<br />
mai grozavg, nevoie, nimic din cuprinsul terii sale.<br />
Prin pacea dela Paris, Intarita la Abbeville (1259), regele A ng Nei<br />
capata provinciile Perigord, Limousin, Quercy si parte din Saintonge<br />
Pe celelalte le pltrasia formal. Prin aceasta ins stapanirea de fapt a<br />
Francezilor se preface& intro stapanire de drept. $i, In evul mediu,<br />
eand dreptul hotara legaturile dintre oameni si dintre popoare, aceasta<br />
era totusi foarte mult.<br />
Putina, vreme dupg, smulgerea feudelor englezesti, regii<br />
Franciei au mai capg,tat o Intindere a stapgairii lor. In<br />
partile de Miazazi se raspandise un eres pe care-1 osandia<br />
Biserica romang,: cei mai multi dintre acesti eretici se aflau<br />
In orasul Albi. Feudalii din acele parti, In frunte cu contele<br />
de Tulusa (care avea deci acest oras, ce fusese Capitals<br />
Visigotilor), parteniau o asemenea rgtacire. Va sg, zica<br />
era, un prilej ca regele sg, puie mama si pe aceste frumoase<br />
Tinuturi, care sarrang, mai mult cu Italia si cu Spania.<br />
Papa hotari o cruciata Impotriva neasculatorilor cari se<br />
inchinau lui Dumnezeu intr'un chip neIngg.duit. Fiul lui<br />
Filip-August merse si el sa se lupte cu dansii. Contele de<br />
Tulusa Isi pierdi tara; la urmg, ea ajunse In parte 'n puterea<br />
regelui. tin flu al Iui Ludovic al VIII-lea, un nepot<br />
de flu deci al lui Filip-August, se Mal mostenitorul celeilalte<br />
pgrti, lugnd de sotie pe fata invinsului.<br />
$i conlii de Tulusa jertfisera molt pentru cruciata, ramaind slabiti<br />
pe urma ei. Poate ca tocmai prin cruciata. Intaiu s'a intarit aici erezia<br />
.albigenztl, care nu era altceva decat bogomilismul balcanic, patarenis-
132<br />
mu/ din Bosnia, care a $i ramas patarena panA la caderea ei supt<br />
Turci.<br />
Uciderea unui legat papal de un om al contelui Raimund al VI-lea<br />
aduse rAzboiul. Impotriva lui se predica o cruciatA. Simon de Montfort<br />
avil un mare rol Intr 'Ins& Raimund chemA In ajutor pe cumnatul<br />
sau, regele Aragoniei, $i era, firesc sA se amestece si acesta, kite°<br />
luptl care avea de stop a se hotAri soarta Sudului francez; regele<br />
Pedro al II-lea cazil luptandu-se.<br />
Raimund Isi putt pastra, Cara. Lupta urml insa Impotriva fiului sau.<br />
Noul rege al Franciei, Ludovic al VIE-lea, o conduced. Mica lui Raimund<br />
al VII-lea se mAritA cu Alfons, fiul biruitorului 'sat], si-i aduse<br />
Provincia ca zestre.<br />
2. Urmasul lui Ludovic al VIII-lea s'a chemat si el Luduvie<br />
: el vine deci al IX-lea In sirul regilor Franciei<br />
(printre cari se numara si regii franci), cari au purtat<br />
acest nume. E cunoscut Insa, In de obste, supt numele de<br />
Ludovic-cel-Sfant, pentru ca a fost un crestin foarte evlavios,<br />
un sprijinitor calduros al legii sale, un judecator<br />
drept care asculta pe orisicine si nu ratacia cu hotararea<br />
si,<br />
mai ales, omul care pe timpul sau a jertfit mai mult<br />
pentru cruciata. La dreptul vorbind, atata a Mout el: silinti<br />
ca sa, scape Mormantul Sfant din mana paganilor,<br />
fiindca, afar& de aceasta, el a Incheiat numai invoieli, asa<br />
cum i se pareau mai drepte, cu to# vecinii.<br />
Ludovic ajunsese rege la moartea inainte de vreme a<br />
tatalui sau: asupra cresterii lui a veghiat mama-sa Blanca,<br />
fata regelui din Castilla, o femeie foarte inteleapta, care<br />
dull si carmuirea terii. Tanarul rege crescA In frica lui<br />
Dumnezeu, si el se deprinse a pretaal toate lucrurile dupa<br />
datoriile lui de crestin. Inca de mult I se paruse lui ca<br />
nirnic nu cere mai multa graba decat lupta, cu paganii, si<br />
astfel el Ilia crucea. Pe acest timp, toata Europa avea griji<br />
de razboaie pentru putere sau pentru razbunare; nimeni<br />
nu s'a aratat, printre atat,ia regi si principi, bucuros de<br />
lupta pentru Hristos. Ludovic singur si-a<br />
strans rudele si<br />
cavalerii, si a plecat.<br />
El s'a dus in Egipt, §i a izbutit Intaiu sä Invinga pe<br />
dusmani. Dar acestia erau multi si cunosteau bine tam..
133<br />
In fruntea for stateau vitejii mameluci, robi cumparati<br />
anume pentru slujba ostaseasca: tocmai pe egad Ludovic<br />
se afla In Egipt, unul dintre dansii, Bibars, a luat puterea<br />
dela ultimul urma§ al marelui Saladin. La urma, Francezii<br />
au fost batuti §i Incunjurati din toate partile: pan , §i regele<br />
a cgzut in robie, §i a trebuit sa dea multi bani ca sg,<br />
se rascumpere. Dar el a mai ramas Inca, ani Intregi de<br />
zile, In Rasarit, fart, sg, poatg ispravl vre-un lucru de insemnatate.<br />
Dupg ce s'a tutors In Franta, Ludovic n'a pgrasit niciodata<br />
gandul de a mai porni odata asupra paganilor. Mag,<br />
vreme a fost Impiedecat Ins, de schimbarile mari ce se<br />
petreceau in toate partile.<br />
3. Franta ajunsese a fi acum cel d'intaiu regat din 'Europa.<br />
Dela o vreme se alegeau tot Papi francezi. Unul dintre<br />
ace§tia chema impotriva celor din urma Hohenstaufeni pe<br />
Carol, fratele lui Ludovic al IX-lea. Acesta primise dela<br />
tatal sau feuda sau apanagiul Anjou ; luand In ca.satorie<br />
pe mo§tenitoarea celui din urma conte de Provincia (frantuze§te:<br />
Provence), adica Tinutul dela cursul de jos al raului<br />
Rhone, el ajunsese §i conte al acestor mari feude. Carol de<br />
Anjou a cucerit rapede regatul Siciliei. El s'a amestecat In<br />
toate afacerile italiene §i a voit sa iea §i Constantinopolul.<br />
Dupg, sfatul lui, Ludovic a pornit Impotriva regatului<br />
maur din Tunis, In Africa de Nord. Aici el a murit de<br />
ciuma, pe un pat de cenusa, ca semn de pocainta, In 1270.<br />
Fiul §i urma§ul sau s'a Intors cu oastea, aducand cu sine<br />
rg,ma§itele pamante§ti a patru din rudele sale.
-134<br />
XXVI.<br />
Starea lumii pe la anul 1300.<br />
Se cuvine acuma sa vedem care era starea lumii in<br />
apropierea anului 1300, papa la care am ajuns. Asa vom<br />
vedea si cum stateau si alte teri, despre care n'a venit Inca<br />
prilejul sa se vorbeasca.<br />
Europa de Apus avea ca legatura credinta crestina catolie&<br />
(pagani nu mai erau decat in Spania de Miazazi), limba<br />
latina in Biserica- si in purtarea trebilor si a judecatilor,<br />
ascultarea In ceia ce priveste lucrurile sufletesti de Papa.<br />
dela Roma si o oarecare tragere de inima pentru Imparatie.<br />
Incepusera acuma sa fie adunate popoarele in cite o singura<br />
tail, al carii stapan cata O. fie regele: feudele cele<br />
mai marl erau slabite paste tot locul, afara de Germania.<br />
1. Anglia era alcatuita din Britania-Mare, afara de Scotia,<br />
care fusese supusa, dar se rasculase, si din coasta rasariteana<br />
a Irlandei. Normanzii, cari vorbisera frantuzeste, se<br />
amestecara, de catva timp cu Anglo-Saxonii si cu Danezii<br />
Nortmani, cari vorbiau nemteste: acuma incepea sa se intrebuinteze<br />
si limba cea noun, limba englezei, care e o limba,<br />
germanica, in care se afla insa foarte multe cuvinte frantuzesti<br />
(asa cum limba noastra e o linta romanica in<br />
care sunt foarte multe cuvinte slave).<br />
2. Franca se unise In cea mai mare parte supt puterea<br />
regelui. Dar unele parti se gasiau In manila rudelor acestuia,<br />
care carmuiau deosebit ceia ce li se daduse de Ludovic<br />
al VIII-lea (apanagiile) sau ce capatasera apoi, ca zestre.<br />
Flandra, la Nord-Ost, nu era Inca supusa. Tot asa Britania,<br />
peninsula dela Nord-Vest. In sfarsit, la Miazazi, In partile<br />
RhOnului, tot se mai pastrau unele drepturi Imparatesti,<br />
astfel asupra insemnatului oras Lyon, unde stated un<br />
arhiepiscop.<br />
3. In Spania, cele doua regate mari erau Castilla qi
135<br />
Aragonia. Aragonia pared chiar c5, este mai puternica,. Regele<br />
de acolo tined pe o nepoata de fiu a lui Frederic al<br />
a)<br />
0<br />
0<br />
7<br />
CJ<br />
7 n°<br />
U 11,<br />
s.<br />
s 0<br />
; 60<br />
a<br />
o0,-<br />
ez ,o<br />
g<br />
4',2?<br />
z<br />
a<br />
g g<br />
=1<br />
A O<br />
0 43.<br />
Ef f:<br />
II-lea: cared Sicilia, s'a rasculat, uciz'and pe Fancezii regelui<br />
Carol (ceia ce se chiama Vecerniile din Sicilia, fiindca<br />
.<br />
as<br />
cn<br />
z<br />
Cl<br />
a)<br />
O<br />
;<br />
1-2<br />
en<br />
fzW
136<br />
omorul s'a flout cu prilejul unei necuviinte savarsite de un<br />
Frances la vecemie In biserica,), un fiu al regelui Aragoniei<br />
a ajuns rege In insula Sicilia, pe cand urmasii lui Carol de<br />
Anjou au avut de aici Inainte numai regatul de Neapole.<br />
Cuvintul acesta de Vespere (Vecernii) siciliene nu s'a dat din<br />
capul locului miscarii populare care, supt Carol I-iu de Anjou, a scos<br />
pe Francezi din Sicilia. Aceasta provincie erk nemultAmitA Qi pentru<br />
cd Scaunul regal fusese mutat dela Palermo la Neapole qi pentru cA noul<br />
rege cautA sa introducA limba franceza. Aderenti ai Hohenstaufenilor<br />
si Aragonezii doritori de stapftnire atfttarti lumea la rascoalA: 0 repu-<br />
Med sicilianti tint' putin timp ; don Pedro de Aragonia fu chemat<br />
pentru ca, sit apere de rizbunarea angevinA pe rAsculati. Dupa un<br />
razboiu fericit, Casa de Aragonia pAstrA Sicilia. Si in Roma s'au facut<br />
atunci miscAri impotriva Francezilor.<br />
Navara, de rang& muntii Pirinei, care fusese °data Cara<br />
de capetenie In Spania, era acum foarte Ingustata gisllbita. Aici si In Aragonia au fost cure anul 1300 lupte<br />
pentru Domnie. Francezii s'au amestecat In ele, dar fara<br />
folos mare. Fiul lui Ludovic al IX-lea si-a Incheiat viata<br />
Inainte de vreme, luptandu-se In aceste parti.<br />
In Apus, regatul Portugaliei, pe care-1 Intemeiase, pe la<br />
1100, cum stim, un feudal din casa de Burgundia, Inainta,<br />
si el pe Incetul In paguba Maurilor; de dansul se stia Ins&<br />
numai putin, fiindca era mai, de-o parte si pe Oceanul<br />
Atlantic nu ,prea mergeau atunci corabiile.<br />
4. In Italia nu se afia alt regat, decal regatul Neapole si<br />
al Siciliei. Mai erau apoi stapanirile Papei, care taiau la<br />
mijloc peninsula, dar n'ajungeau Inca dela o Mare pana la<br />
cealalta: ele erau si foarte nesigure, si chiar in Roma avea<br />
puterea un senator, ales de oraseni. Supt Alpi erau cativa<br />
feudali mars, cei mai insemnati fiind contii de Savoia, din<br />
care se trage regele Italiei de astazi. !awl° erau orase de<br />
sine statatoare: infloriau mai mult tale din Lombardia, apoi<br />
Genova, Venetia, cladita, foarte frumos chiar in apa Marii<br />
si pe cateva ostroave mici, Pita, si, peste pAin, Florenta<br />
(orasele din regatul Siciliei erau supuse regelui, si mai<br />
sarace). Aceste coati faceau mare negot In Rasarit : in Gre
137<br />
cia, in Asia-Mica, In Siria, in Egipt si in Africa, avand<br />
prin toate -orarle contoare carmuite de consuli. Cu banii<br />
Fig. 20. Pa lat din Italia (epitalul cal mare din Milan,<br />
elidit prin veaourile al X V-lea il al XVIlea In arhitecturg polka).<br />
c4tigati acolo, se inalkau acasa zidiri minunate, se Wean
-138 --<br />
odoare scumpe si se platiau pictorii, cari zugraviau, sE<br />
sculptorii, cari sapau in piatra si turnau in bronz.<br />
5. Intro terile germanice, era intaiu inzparcicia. Ea parea<br />
foarte slabita acum. Feudele marl se intarisera din nou, dar<br />
schimbandu-si numele cele vechi. Astfel, nu mai era acuma o<br />
Suabie (Suabie), o Lotaringie, o Franconie, o Saxonie. In<br />
locul Saxoniei statea cu insemnatate Marca (sau Margenea),<br />
de Brandenburg (unde e Berlinul), pe un pamant smuls<br />
dela Slavi. In Rasarit ajunse la mare putere ducatul Austriei<br />
: Imparatul Rudolf it dada fiului sal). Boemia se facuse<br />
de mult regat, si Rudolf avu destul de lucru cu regele<br />
Ottocar, pe care abia putii sa -1 invinga, ucizandu-1 in<br />
acelasi timp. In mlastinile si padurile dela Rasaritul Mara<br />
Baltice, poporul pagan al Prusienilor, care prada pe to#<br />
vecinii, trecuse la legea crestina. Supunerea si botezarea,<br />
for s'a facut cu sabia, ca a vechilor Saxoni, In Livonia,<br />
mai sus de Prusia, s'a intamplat acelasi lucru; cei ce au<br />
frant cerbicea paganilor, au fost cavaleri din Ordinile xeligioase:<br />
Teutonii in Prusia, iar in Livonia cei ce se numiau<br />
Purteitori-de-sabie,<br />
6. In Europa de Rcisarit, Ungurii slabisera intaiu prin<br />
lupta cu Manuil Comnenul. Apoi ei se ridicara iarasi, dar<br />
Imparatia cea noun bulgareasca Ii puce stavila, In sfarsit,<br />
la 1241, Tatarii se repezira, viind din Asia, asupra lor,<br />
si -i invinsera amarnic. La 1301 s'a stins si dinastia cea<br />
veche.<br />
Tatarii pornirA din stepa for aziatica, supt calAuzirea celui mai mare<br />
stapanitor pe care 1-au avut ei, Ginghiz-Han. Acesta nu era, numai un<br />
razboinic neobosit 0 un om peste masura de crud, ci avea, inalte Insusiri<br />
de carmuitor. intreg neamul tatAresc s'a prefaicut prin el intr'o<br />
singura oaste nebiruitg, care ascult'a orbeste orice poruncA a lui.<br />
Biruitor asupra Chinezilor, el se rApezi asupra bogatelor orase din<br />
Turchestan, locuite in mare parte de Iranieni harnici, bogati si Pais-<br />
Ingrozitoare a fost prada poruncita de el in aceste parti. Tatarii<br />
nu jAfuiau la intamplare, dupA voia si norocul fiecAruia, ci tot ce se<br />
afla, in orasul cucerit, in Cara supusa, era insemnat cu cea mai stricta<br />
socoteala, confiscat dela proprietarii de pang. atunci 3<br />
Impdrtit. Selgiu
139<br />
cizii sl AVIV din Asia-Mica ajunsesera vasalii prea-plecati ai strasnicilor<br />
navalitori, traind de acum Inainte in umbra Imparatului mongol.<br />
Ciuci, fiul lui Ginghiz, urma stepa mai departe, patrunzand In partile<br />
rusesti. Toti prini
140<br />
Akkon (St. Jean d'Acre, Ptolemais) ad.' In Maiu 1291. Emirate le<br />
nouA, alcatuite de cApetenii viteze, purtau fiecare numele Intemeietorului<br />
lor. Aidin se chemA principatul de langA Miletul cel vechiu (Palacia)<br />
qi Efesul din acela§i timp (acum Alto logo, Aiasoluc); Sarucan, cel<br />
de la,ngit Magnesia (Manisa); Teche, de lAnga Smirna; In interior, Chermian<br />
cu Capita la Chiutaie, gi Caraman, avAnd drept reqedinta Conie<br />
(Konieh; vechiul Iconium). In Nord ere. emiratul lui Osman. Grecii<br />
aveau Nicea, Nicomedia, Philadelphia. Armenii de langA Mare interneiaserl<br />
un regat al Armeniei-Mici, cu dinastii indigene Ili apoi cu o dinastie<br />
latinA, ca ci aceia care, dupa cAderea Ierusalimului, stApAnib,<br />
numai In Cipru, dinastia de Lusignan.<br />
Pentru Siria se bateau Sultanii din Egipt cu Mongolii,<br />
cari stapaniau, dela Ginghiz-Han Incoace, Incepand dela<br />
hotarele Chinei. Celelalte parti din Asia, China, India, Iaponia,<br />
n'aveau legatura cu lumea.<br />
In Africa, erau, pe coasta de Nord, Sultanii (Sudanii")<br />
Egiptului gi deosebiti regi in Tunis gi In Maroc.<br />
Alte parti din lume nu se cunoqteau Inca,.<br />
Sudan, Soudan e un cuvant format de Francezi, din Sultan". Pentru<br />
deosebire de Sultanul Turcilor, e potriN it a se intrebuinta acest cuvAnt.<br />
XXVII.<br />
Terile din Apusul Europei dela 1300 pin& la ritzboiul<br />
de o sut& de ani".<br />
1. and s'a Inceput veacul al XIV-lea, rege in Anglia era,<br />
Eduard I-iu, iar in Franta Filip-cel-Frumos, nepotul de fiu<br />
al lui Ludovic-cel-Sfant.<br />
Ce fapte folositoare a facut Eduard, ittim acuma : el a<br />
fost cel mai cu socoteala dintre cati regi a avut Anglia, qi<br />
poporul sau I-a iubit cu adevasat. A lasat Cara mai putemica,<br />
de oare ce adaugise la dansa Tara Galilor §i<br />
slabise puterea Scofiei, pe care n'o putuse cucerl Insa. Fata.<br />
de Francezi, el n'a pierdut nimic ; supuquii sai nu s'au
'4<br />
141<br />
ridicat cii arms impotriva regelui lor: el a jurat s ,tie<br />
seam, de cuprinsul actului din 1215. Necontenit, Englezii<br />
se gAndiser& cu dor la un rege Eduard, din vremile Anglo-<br />
1%-a b- -....., .-- ..-'''',.- '.<br />
..- z i b . -- -._,- -- ..1 :..., ..- --... -..-- .-..... -- -.. .... -.. ,- : :-. ...- -. --- -. ._. - --.....'-'.c. -- 70<br />
4<br />
ii....,..._..._ _........ ....___-. ---.........,--____.,--...,...,...,<br />
v<br />
0<br />
e r .4<br />
.4i<br />
0<br />
0<br />
4iN.<br />
0<br />
ittl<br />
A<br />
0<br />
0#ytitil<br />
. e<br />
I.<br />
t At<br />
(Z.,..,4,fr 41' 1 9.<br />
* '-'4.)k- ik,<br />
F.<br />
4--- i.<br />
4e.<br />
.<br />
\<br />
..,<br />
...<br />
.... , e<br />
#<br />
a<br />
1<br />
._<br />
.<br />
a<br />
pt....,<br />
1<br />
f.<br />
0:<br />
....-- N i<br />
to<br />
')-1 %-..<br />
1- .,-,./......-.).--_-'1-4\ ::\-1..5-- ..12- ot. r<br />
._, -/\ 4,<br />
,0 j.-,' V. ,<br />
`00-j).- , Ns \ 2 A-Cs- aN ,,<br />
, is.."t Z.,<br />
Irek .' i /ilitiff.os<br />
..:' ,,<br />
"-.<br />
1,..Y .1, -) 4 0<br />
.... .. . ........ ,<br />
',At ---,,,......-, r 6 ? *<br />
F.<br />
: 1<br />
1n.<br />
A<br />
E,<br />
,<br />
. .<br />
...]<br />
ao:<br />
-.A... _A _01 !' L*-...<br />
. JEANNE DE<br />
F1<br />
F: NAVARRE.<br />
ana 11 Ir. 1011 , 1'4<br />
eOn<br />
0.5<br />
4 '<br />
,...,<br />
.<br />
.<br />
... .<br />
F.<br />
F. e<br />
kil<br />
IV<br />
h i<br />
Viii<br />
kill<br />
kil<br />
kil<br />
t t.4<br />
, A<br />
\ Ail<br />
1111<br />
kil<br />
N),<br />
AA<br />
A<br />
Al<br />
0<br />
Pi ii<br />
0 A,<br />
ktf)i<br />
sv,<br />
.<br />
:.<br />
4 A....pp". ae,,a-a...2 2)...e.e_eikeite.e.e..11, a :s<br />
.<br />
vitt<br />
NI<br />
n' i.<br />
,,...'" _ . --...--.....-.- .. -- , --... . . . . L.., : . . . . .. -. -- . e . .- -- = . &__- -.ft .- a %<br />
Fig. 21 Ioana, regini. a Franciel si Navarei din veacul al XIV-lea.<br />
E gotta lui Fillp-cel-Frumos.<br />
Saxonilor, care urmase cu sfint,enie datinile cele bune:<br />
acuma li se 'Area ca, au gasit iara§i pe Eduard acela.<br />
Dar Eduard I-iu n'a avut un urmas vrednic de dansul.<br />
W<br />
le<br />
.sI
- 142. -<br />
Fiul Au Eduard al 11-lea a carmuit rg,u, Incunjurandu-se<br />
de oameni fara tragere de inima pentru tall,. Mai multe<br />
tulburari au izbucnit atunci impotriva lui, si chiar una din<br />
rudele sale se rascula, dar pert. La urma, pan& §i sotia lui<br />
Eduard se uni cu du§manii lui. El fu prins §i silit sa lase<br />
Domnia; apoi 11 Inchisera Intro cetate, de undo fu scos<br />
mort peste patina vreme. Fiul sau, al treilea Eduard, fu<br />
multa vreme rege nevrastnic, a§a lncat toate trebile erau<br />
calauzite de altii.<br />
2. Pe atunci in Franta se afla un rege foarte destoinic,<br />
caruia i se datore§te intinderea §i Intarirea terii sale. El<br />
se numia Filip-eel-frumos (fiind un om foarte irumos §i<br />
zdravan). Era fiul lui Filip al III-lea §i nepotul de fiu al<br />
Sfantului Ludovic. Filip-cel-Frumos nu era bun §i bland, ci<br />
lacom de bani, neiertator §i chiar crud; dar el a §tiut sa-si<br />
aleaga sfetnicii, a chibzuit bine imprejurarile §i n'a cautat<br />
altceva decal Inaintarea regatului. Sotia sa ii adusese stapanirea<br />
asupra Navarei, din muntii Pirinei, §i asupra unui<br />
Intins Tinut din Franta. Prin fel de fel de Intelegeri, el a<br />
mai capatat ici §i colo bucati mai maxi sau mai mici din<br />
intinderea de pamant care se chiama astazi Franta. Gandul<br />
lui era sa puie mana §i pe Flandra, care cuprindea tot<br />
unghiul de Nord-Ost, de catre Rin.<br />
Flandra era un comitat, §i fusese foarte puternica, dar<br />
dela un timp ea slabise, intro altele §i pentru ca trebuise<br />
sa sprijine imparatia latina din Constantinopol, a carii Casa<br />
Imparateasca era de loc din Flandra. Contii de Flandra se<br />
tot schimbasera din mai multe familii. Filip-cel-Frumos a<br />
Inteles ce mare nevoie are regatul sau sä se Intinda §i<br />
asupra Flandrei. Cu contele de acolo i-a mers mai u§or,<br />
_si el putea sa creada acum ca Flandra e a lui, cand i se<br />
ridicara Impotriva ora§enii din cetatile terii. Ace§tia aveau<br />
multa bogatie, fiindca lucrau harnic la postavuri; ei erau<br />
§i oameni Indrazneti, gata de galceava. In cea d'intaiu<br />
upta cu dansii, nobilii calari ai regelui Franciei au fost<br />
stra§nic Infranti; nu se mai pomenise pang atunci ca o
143<br />
caste de cavaleri, al caror me§te§ug era razboiul, sa fie<br />
nimicita de alta In care se bateau postavari, panzari, macelari<br />
§i altii ca dan§ii.<br />
Filip Ina oraeele Lille ei Bruges, pentru a pedepsl pe contele de<br />
Flandra, care se unise cu Anglia Impotriva lui. Bruges se ridica Insa<br />
Impotriva regelui, mai ales pentru ca acesta, urmarind marl scopuri<br />
politice, cerek ajutoare grele dela supueii sai. Fara sa se poata liberh<br />
din prinsoarea for cei doi cot* de Flandra, se incepa rascoala. In Julie<br />
1302 Francezii furs batuti grozav la Courtray, Peste doi ani Filip<br />
razbuna Intru catva infrangerea, dar el trebul sa lase familiei Dampierre<br />
comitatul de Flandra.<br />
3. Atunci toata lumea a crezut ca zilele role vor vent necontenit<br />
asupra Franciei. Papa, care era pe atunci Bonifaciu<br />
al VIII-lea, pornl o dezbatere cu regele, cam a§a cum o<br />
avusera, inaintasii sai cu Imparatul. El ar fi vrut ca tot<br />
clerul din regat sa ata me de Mosul §i sa-i dea numai lui yenituri.<br />
Dar Filip nu Mc!). niciun pas Inapoi. Papa fu atacat,<br />
In Anagni, de niOe nobili italieni pe cari-i tocmise regele<br />
Franciei. Ei Yi spusera In fats cele mai mari batjocuri, si<br />
s'a crezut chiar ca ar fi cutezat sa-1 loveasca peste obraz,<br />
ceia ce ar fi fost o mare ticalosie, caci Bonifaciu era un<br />
om batran §i un arhiereu. Papa simt,1 a§a de grozav aceasta<br />
umilinta, !neat murl peste cateva zile.<br />
Prin vestita bull Aussulta fili (bulele se numesc dupa cuvintele cu<br />
care incep), Bonifaciu declara fatie ca regele e sup us Papei pi<br />
ell ar fi o<br />
nebunie sa se creadd altfel. Trecuse vremea unor asemenea programe.<br />
Papa lei repeta Insa marturisirea de credinta prin bula Unam Sanctam,<br />
care declara ca numai In Biserica poate afla once cretin mantuirea.<br />
Regele Franciei se hotarI sa depuie pe Papa printr',un Conciliu. Acesta<br />
murl la 1303.<br />
Al doilea urmas at sau fu un France; si el nu se Incumeta<br />
sa iasa din FranO.<br />
Lel d'intaiu urmae al lui Bonifaciu avit o foarte scurta pastorie. Papa<br />
care se stramuta la Avignon e Clement at V-lea. El se Incorona la<br />
Lyon; la 1308 se aeeza In Avignon.<br />
Scaunul cel nou al Papilor a fost de acum lnainte (pang, la
144<br />
1377) °rap' Avignon, mezat in Franta, dar atarnand de regele<br />
din Neapole, vasal al Papei (acest oras a fost cumparat,<br />
foarte tarziu, de Papa, care avea posesiuni in apropiere).<br />
Filip a fost In stare sa, sileasca pe Papa si la desfiintarea<br />
Ordinului Temp lierilor. Cei din Franta furl dati In<br />
judecata pentru placate care erau in cea mai mare parte<br />
nascocite; Regele trimese pe cativa dintre ei la rug, ca sa<br />
piara de moartea ereticilor; el li lug, averile.<br />
4. Filip-cel-Frumos batuse pe Flamanzi (adeca pe locuitorii<br />
din Flandra), qi incheie cu dansii o pace care se potrivia<br />
cu interesele sale. Regele Angliei Ii Meuse obisnuita<br />
inchinare pentru Tinuturile ce mai avea in Franta. Fratele<br />
lui Filip, Carol de Valois, se gandia sa, fie Imparat in Constantinopol.<br />
Ba Inca, unii dintre Germani ar fi fost aplecati<br />
sarl aleaga, pe Filip ca Imparat al lor.<br />
Aici, In Germania, lucrurile mergeau rau. Dupa moartea,<br />
lui Rudolf de Habsburg, urmase ca rege un principe din alt<br />
neam. Albert, flu' lui Rudolf, Wu si ucise pe acest principe,<br />
dar §i el pen de moarte silnica, fiind ucis de nepotul sau.<br />
De puterea regala nu se mai temea, nimeni. Dupa Albert se<br />
alese un mic stapanitor din terisoara Luxemburg (care alcatuieste<br />
astazi un ducat deosebit, intro Germania §i Belgia).<br />
Apoi §i dupa, acesta vent ducele Bavariei, Ludovic, care se<br />
arata, mai tare decht regii de pan& la dansul, fiindca avea<br />
supt mama sa o stapanire parinteasca mai intinsa. Dar nici<br />
n'ajunse sa fie recunoscut de totd, ci intampina, piedici necontenite<br />
din partea rudeniei regilor ce fusesera pang, la dansul.<br />
Acum regii din Germania nu mai erau totdeauna §i imparati.<br />
Mali nici n'au mers in Italia sa iea dela Papa coroana<br />
Imparateasca. Altul a facut drumul spre Roma, dar<br />
a murit in tale. Pe niciunul nu 1-a incoronat, dupa cuviinta<br />
§i dupa, dating,, un Papa. adevarat.<br />
In acest timp scapa Sroifera de supt stApanirea Casei-de Austria. Aici,.<br />
Intro Alpi, valea Ronului, Tirol §i lacurile Schwyz, Uri, Unterwalden,<br />
teranii titian o viaia politicd ImpArtitit pe TA care alcatuiau i o tovard§ie<br />
In lucrul pAniantului, ca In satele noastre. Unele Intrara, In deo-
145<br />
sebite conditii, supt puterea ImpArAteasa. Pretutindeni se recunosteau<br />
anumite drepturi superioare ale Impenului. Unele cantoane (asemenea<br />
Voevodatelor noastre) ajunsera in legAturA de supunere cu Casa de Austria.<br />
Totusi obiceiul de a se uni intre sine pentru apkare erg, de mult<br />
Inraddcinat; Sviterienii cautau sit scape de epitrop:a babsburgia pentru<br />
a pg.stra, doar numai ocrotirea Imparateasca Sprijiniti de imparatul<br />
Ludovic, ei Indraznira a da lupta cu ducele austriac Leopold, care fu<br />
invins la Morgarten, in 1313, intemeindu-se astfel libera unire a vailor<br />
sviteriene germane.<br />
Cine stie ce s'ar fi ales cu Franta, ihca In aceasta tar&<br />
ar fi fost tot regi hotarati, cuminti si binecuvantati cu o<br />
Downie lunga, precum fusese Filip-cel-Frumos! Acesta, murind<br />
In 1314, cateva saptgmani durA, ce perisera cei din<br />
urmg fruntasi ai Templierilor, lgsa trei fii. Toti trei domnira,<br />
si de niciunul din ei nu se poate zice ca a fost un<br />
carmuitor rgu, ci dela fiecare a ramas si cate ceva folositor.<br />
Dar unul domni abia doi ani, altul sese, cel de-al<br />
treilea tot atata vreme. Niciunul n'a lgsat un mostenitor<br />
care sa trgiasca.<br />
Atunci. Franta trebul sg aiba un rege din alta familie<br />
a semintiei capetiene. Aceasta aduse marele razboiu de no,<br />
suta de ani".<br />
XXVIII.<br />
MaAxdul de 0 suta de ani".<br />
1. and cel din urmg fiu al lui Filip-cel-Frumos Inceta<br />
din viata Inca tangr, la 1328, Eduard al III-lea, regele Angliei,<br />
era un copilandru de seisprezece ani. Eduard era<br />
fiul Isabelei, fata lui Filip-cel-Frumos, si deci sora regelui<br />
francez ce murise ; ca nepot al acestuia, tinarul rege<br />
al Angliei era mai aproape de tron decat oricine altul.<br />
Insa cu cativa ani in urma se hotarase, intr'o adunare a<br />
nobililor, clericilor si a orgsenilor din Franta, ea femeile<br />
10
146<br />
n'au dreptul sa. mo§teneasca Domnia (aceasta se Meuse<br />
pentru ca al doilea fiu al lui Filip-cel-Frumos sa poata<br />
domni legiuit In locul nepoatei lui de frate).<br />
S'a ales astfel ca rege fiul lui Carol, acel frate al lui Filipcel-Frumos,<br />
care, cum §tim, voise §i coroana Imparateasca<br />
din Rasarit qi aceia din Apus. Carol primise dela tatal sau<br />
ca apanagiu provincia Valois (In care se afla ora§ul Compiegne,<br />
la Nord-Ost de Paris), cu titlul de conte. Cel de-al<br />
doilea conte de Valois, Filip, ajunse astfel rege al Franciei.<br />
Regii acestei teri se zic deci de acuma Inainte Capetieni<br />
din Ramura de Valois (cete§te : Value).<br />
Intaiu Eduard al III-lea s'a inchinat lui Filip pentru Tinuturile<br />
sale din Franta, intocmai precum Eduard al II-lea<br />
se Inchinase lui Filipcel-Frumos. Dar Indata el lug, insusi<br />
puterea In Anglia. Era om tanar §i viteaz. Multi II chemau<br />
Impotriva noului rege Filip. A§a, ora§enii din Flandra, pe<br />
cari acesta-i silise sa se supuie contelui lor, n'aveau alt<br />
sprijin decat pe Eduard. 0 ruda de aproape a lui Filip, care<br />
fusese despoiata de mo§tenirea sa, alerga tot la ajutorul<br />
englezesc.<br />
E Indraznetul conte Robert de Artois.<br />
Pe de alta parte, regele Franciei sprijinia in Scotia pe<br />
un doritor de Domnie, Impotriva regelui de acolo, care se<br />
razima pe prietenia lui Eduard al III-lea.<br />
Regele Scotian era David Bruce, fiul regelui Robert, care capatase<br />
prin lupta neatamarea Scotiei. El fusese inlocuit de un pretendent<br />
sprijinit de Englezi ci fugise In Franta.<br />
Regele din Germania, Ludovic, era pornit Impotriva lui<br />
Filip, care se unise cu Papa ca sä-1 rastoarne §i sg, puie<br />
pe altul din Casa de Luxemburg, prieten cu Casa domnitoare<br />
din Franta. Toti feudalii de la Rasaritul Franciei erau<br />
cu Anglia: ba chiar seniorii din Normandia §i Bretania<br />
aveau Intelegeri cu dqmanul.<br />
In 1336 Incepit deci Eduard al III-lea lupta on Filip al<br />
VI-lea, ca sa fie el rege al Franciei In locul acestuia.
147<br />
2. Intaiu razboiul s'a facut mai mult prin pradaciuni. Dar<br />
In 1346 regele Angliei yen' el singur spre a calauzl pe<br />
jafuitori: ei ajunsera pang la Paris. Filip alerga dupa dangii,<br />
§i-i gas1 la Crecy (cete§te: Crest), nu prea departe de Mare.<br />
'Cavalerii francezi patira aici, cu toata vitejia lor, ceia ce<br />
patisera cu patruzeci de ani In urma, cand se lovisera cu<br />
-oralenii din Flandra. Nu li-a folosit nimic c In mijlocul<br />
for era regele Boemiei si fiul acestuia, Carol, care fusese<br />
ales, Impotriva lui Ludovic de Bavaria, ca rege al Romanilor<br />
(a§a incat ei aveau cu dan§ii trei regi). Infrangerea<br />
for a fost strasnica.<br />
Peste doll& luni, regina Angliei, pe care sotul ei o lasase<br />
In tara, batil tot ma de rau pe regele Scotiei, unit cu Filip,<br />
§i -1 prinse chiar ; prinsul stab). unsprezece ani In capa,t la<br />
inchisoare. In anul urmator, Englezii Inving §1 In Bretania<br />
tranceza. Ormul Calais (cete§te: Cale), in locul cel mai<br />
stramt din bratul de Mare ce desparte Anglia de Franta,<br />
fu cucerit.<br />
Supt urma§ul lui Filip, loan, zis cel Bun, care era §i. el<br />
un viteaz cavaler, lupta Incept). din nou. Joan era, altfel, un<br />
principe slab §i. nesocotit In faptele sale. In 1356, Franta<br />
fu prinsa din doua parti, de regele Angliei gi de fiul sau,<br />
earuia i se zicea Printul cel Negru, pentru ca obisnuia sai<br />
se acopere totdeauna cu zale §i alto arme de aparare de<br />
031 Inegrit. Ioan se arunca asupra acestuia din urma. Intalnirea<br />
osta§ilor se fact. MO ormul Poitiers (cete§te :<br />
PoatTe), adeca in Apusul terii. Regele Franciei n'avii mai<br />
mult noroc decat tatal sail ; ba Inca el fu prins, ceia ce<br />
nu i se Intamplase- niciunuia dintre Inainta§ii sat; decat<br />
Sfantului Ludovic in Egipt §i oprit In Inchisoare ca §i<br />
regele Scotiei, David.<br />
3. Pacea se face abia dupg, patru ani : panel atunci tanarul<br />
fin al lui Joan carmui tara. Erau vremi foarte nenorocite<br />
: se Meuse acum §i In Franta obiceiul ca regele A<br />
nu poata pune dari fart, voia supusilor sai. 0 adunare a<br />
stexilor" (nobili, cler, or5seni), dupa care se Impartiau aces-
148<br />
tia, vorbi amenintator. Locuitorii din Paris, cu prepozitul<br />
for (un fel de primar) In frunte, batjocurira cinstea ce se<br />
cuvine tronului qi ucisera chiar pe, unii sfetnici.<br />
Prepozitul se chema, Stefan Marcel. Parisul i-a ridicat o statuie. EL<br />
o merits prin iubirea lui de tail si energia cu care a luptat pentru<br />
introducerea in Franta a reg imului de control periodic, care functionk<br />
In Anglia. El izbutl a face sa se primeasca o comisiune de supraveghere,<br />
Bi capata In ea o hotaratoare Inraurire. La urma Insa, facta<br />
gresala de a se Intelege cu roan-eel-Rau, regble Navarei ajunsit neatarnata<br />
dupa moartea celui din urma fiu al lui Filip-cel-Frumos , si<br />
putini plansera moartea lui silnica din Indemnul mostenitorului de troll.<br />
Teranii pustiau, In cete hotesti, mai multe Tinuturi.<br />
Miscarea se zice Jacquerie; cuvantul pare sa vie dela haina (jaque,.<br />
cf. jaquette, iacheta) pe care o purtau rasculatii. Stilbatec s'au purtat<br />
teranii, dar si mai salbatec, In pedepsirea lor, nobilimea, care putea,<br />
sit aiba mai multa judecata si omenie decat niste bieti oameni deznadajduiti<br />
oi<br />
lipsiti de lumina.<br />
Osta§ii cu plata nu mai ascultau de nimeni.<br />
Bandele, cetele acestea se ziceau compagnies, grandes compagnies. Jafurile<br />
for nu erau mai mici decat ale celor mai nemilosi dintre teranii<br />
rasculati. Mai tarziu a trebuit sa se gaseasca mijloace pentru a le,<br />
nimici cu totul.<br />
Lupta se dada la Crecy, §i e una din cele mai vestite<br />
ale evului mediu. Aceasta lupta se mai Inseamna §i prin<br />
aceia ca Englezii aveau pusti cu mici gloante de fier. Du§mann<br />
nu cuno§teau Intrebuintarea in razboiu a prafului de<br />
pwa. Grecii, cari-i ziceau foc grecesc", Arabii, dela ace§tia<br />
Spaniolii, '11 cuno§teau, farg a-i da o mai larga Intrebuintare.<br />
De cunostinta prafului de pu§ca la Chinezi, nu e locul<br />
a se vorbl, fiindca, ace§tia au tinut toate cuceririle for §tiintifice<br />
pentru dansii.<br />
4. A fost un noroc moartea regelui Ioan.<br />
Fiul sau era bolnavicios §i nu se pricepea la rgzboaie.<br />
Elsa acestui nou rege, Carol, i se cuvine pe dreptate niimele<br />
de cel Cuminte", pe care i 1-au dat supusii sai. El<br />
lasg pe Englezi sg-i vie in Ora §i sä prade, fiindca gtia.
149<br />
bine ca ei nu pot sa ramaie intr'insa si ca foamea ii vat<br />
mimic" sau ii va goni inapoi peste hotar. De acuma Inainte<br />
Eduard al III -lea nu se mai puta lauds cu vre-o biruinta.<br />
Pe atunci terile erau sarace, oamenii putini: pagubele ce<br />
se puteau face In razboiu nu se potrivesc cu cele de astazi.<br />
Pe urma, osti permanente, care sa stea totdeauna pregatite<br />
si adunate, nu erau. Darile se strangeau cu greu. Deci<br />
numai pe acele vremi era bine ca un rege sg facg ma cum<br />
a facut Carol-cel-Cuminte.<br />
Fiul lui Eduard murise inainte de tatal sau. Nepotul de<br />
fiu a avut sa se lupte cu teranii ridicati Impotriva lui.<br />
Unchii sai aveau puterea.<br />
Miscarea teraneasca din Anglia, la farsitul ' eacului al XIV-lea, are<br />
si un caracter religios. Rasculatii ziceau, Intemeindu- e pe Biblie :<br />
Cand Adam saps $i Eva torcea, unde era, nobilul ?". Un mare Invatat,<br />
/oan Tr gcliffe ( \Viclif), predica viata apo tolica a clerului (cum faceau<br />
zi Franciscanii pe acelasi timp`, aruncarea autontatii upreme a Papei<br />
Si t tlnulcirea Scripturii pe Intelesul poporului in lintba lui. Ducele de<br />
Lanca ter, unchiul cel mai influent al re elui, II sprijinia. Intre cei<br />
saraci Si<br />
umili ideile sale starnira un entuziazm urias, si numele ace tui<br />
Indraznet om de bine se cuvine a fi pastrat cu recunoetinta de toti<br />
acei cari respects sufletul omenesc in lupta pre desrobire.<br />
Tot asa s'a intamplat si in Franta, cand Carol al V1-lea<br />
a venit in locul lui Carol al V-lea: si de o parte si de<br />
alta, erau regi copii on copilandri si cate trei unchi ca<br />
epitropi, cari carmuira destul de rau. Carol al VI-lea nebunl<br />
peste catva timp, si nu-si mai capata mintile inapoi: unchii<br />
sai si fratele sau se certara, pentru putere si ajunsera pan/<br />
la omor. Fiul unuia din cei omorati, duce al Burgundiei,<br />
se dada atunci de partea Englezilor.<br />
Ducele Burgundiei ucis a fost loan-WAde-Friel (sans Peur), care,<br />
fiind numai raostenitorul lui Filip-cel-Bun, lupta e la 1396 Impotriva<br />
Turcilor la Nicopol Moartea lui s'a intamplat la 1419, dupa ce Francezii<br />
fusesera din nou batuti de tanarul rege englez Henric al V-lea<br />
la Azincourt. El a fost razbunat. Impotriva intereselor patriei desi<br />
simtul de patrie nu se Intarise Inca, de fiul sau Filip-cel-Indraznet.<br />
La acestia, Ricard, regele cel -Omar, fusese inlocuit cu
--- 150<br />
varul sau Henric, care era duce de Lancaster. Fiul acestuia.<br />
s'a chemat tot Henric: de uncle, ca tanar, el avuse purtari<br />
foarte role, el se facia acum un urma§ vrednic al lui Eduard<br />
al III-lea.<br />
Henric al IV-lea a trait pagnic, pe cand Henric al V-lea a fost unu/<br />
dintre cei mai marl regi ai Angliei. Am vazut ca i se datoregte biruinta<br />
dela Azincourt, dupe care urma cucerirea Normandiei.<br />
Henric al V-lea bath pe Francezi §i sill pe Carol al VI-lea.<br />
sä-1 nurneasca mo§tenitorul sau.<br />
Tratatul acesta, care se poate zice ca. deigiinfig Franja, dandu-i ca<br />
regent (regele find nebun gi mostenitorul lui izgonit de hatarul Englezilor)<br />
pe acel care -ii voia mai mult peirea, s'a Incheiat la Troyes,<br />
In 1420.<br />
Dar murl Indata dupa aceasta, lasa,nd un fiu, a ca,rui<br />
mama era fata lui Carol: Henric al VI-lea, care n'avea.<br />
nici un an de vrasta.<br />
Cat a fost acesta nevrastnic, Francezii §i-au putut razbuna.<br />
Carol al VII -lea, fiul lui Carol al V-lea, gasi un sprijin<br />
nea§teptat Yn ciobanita Ioana d'Arc, care socotia ca<br />
vorbe§te cu sfintii Si ca Dumnezeu a trimes-o ca<br />
sa-si<br />
mantuie Ora. Ea scapa orme incunjurate, batii pe Englezi,<br />
§i, cand pen ars& de dInsii, cari o faceau ca este erotica<br />
§i stapanita de Satana, Fran0 era. libera.<br />
Ioan d'Arc a fost Inftitigata de catolici ca o sfanta. Dugmanii catolicismului<br />
gi ai politicei catolice cauta sa-i scads Insemnatatea. De fapt<br />
aceasta femeie, despre care se credeb, ca vorbecte cu puterile ceregti<br />
ci e In stare sa faca minuni, a Inflacarat la lupta pe ostai gi a putut<br />
astfel ajuta, foarte mult la mantuirea tern sale. Ea a curettit oastea regain<br />
de peleate g4i din talhari cruzi, betivi yi desfranati cum erau, a facut<br />
o oaste de credinciogi, can socotiau ca urmeaza, luptandu-se pentru.<br />
tare §i rege, porunca lui Dumnezeu.<br />
La pace, Carol al VII-lea a capatat §i Tinuturile de Miazazi,<br />
care se mai tineau de Anglia.
151<br />
XXIX.<br />
Frantz si Anglia dela rizboiul de o suti de ani"<br />
pini la 1500.<br />
1. Carol al VII-lea n'a fost un rege mare, des). a avutun<br />
noroc ca acesta, sa-si vada .ara scapata, de straini. Nu<br />
era viteaz, si niciodata el n'a castigat o biruinta. Nu era<br />
nici Intelept,si purtarea sa a fost destul de rea. Nici recunostinta<br />
nu pastry el acelor cari-1 ajutasera, si Carol a<br />
lasat sä mom& fata viteaza care-1 mantuise de dusmani si-i<br />
pusese coroana pe cap.<br />
Englezii au ars-o ca eretica, dupa ce ea Meuse ca regele Carol sa fie<br />
Incoronat. Toi
1:52<br />
ajunse In tnanile lui Ricard, dar regina stranse de mai<br />
multe on oaste impotriva acestuia. Margareta apara mostenirea<br />
fiului ei. Intr'o lupta din urma ea avii noroc : Ricard<br />
cazu mort, si fiul lui mare fu' gatuit dupa, biruint,a.<br />
Insa, nu trecu un an, si Eduard, cel de-al doilea fiu al ducelui<br />
ucis, se facil regele Eduard al IV-lea. Henric murl la<br />
inchisoare, fiul Margaietei pen si el, iar ea ratacl, ca o<br />
nenorocita, cate zile avit dupa, aceasta.<br />
3. Pe cand Eduard al IV-lea stapania Anglia, rege in<br />
Franta era fiul lui Carol al VII-lea, Ludovic al XI-lea. Eduard<br />
era un om molau si bland, pe care -1 ridicasera pe tron<br />
prietenii si sprijinitorii, si nu atata vointa lui chiar. Odata<br />
a venit si el cu armele impotriva regelui Franciei, dar fara,<br />
folos. Acest rege Ludovic nu samana de loc cu Ludoviccel-Sfant<br />
: era om urat, zgarcit, rau la inima, in stare sa<br />
nascoceasca orice chinuri pentru a-si pedepsi dusmanii, pe<br />
cari-i tinaa, in custi de fier, uncle nici nu puteau sa, se<br />
ridice In picioare ; dar avea multa istetime si staruinta. El<br />
si-a pus In minte sa uneasca toata tara in manile sale, si<br />
a izbutit.<br />
La inceput chiar Ludovic a avut in fata lui pe feudali, cari, uniti<br />
pentru apararea rarnAsitelor de privilegii ce mai aveau, pretindeau<br />
totusi ca au in vedere numai binele terii, si de aceia si au numit tovarasia<br />
de revoltA: Liga binelui public. LuptAtorii ei nu se do' edirA in<br />
stare a birui pe rege in lupta deia Montlhery, care a fost nehotarAta<br />
(1465 .<br />
Dar locuitorii din Paris, cari, dela Stefan Marcel incoace, se aratau<br />
foarte darji fats de regi si sprijinisera de curand pe Burgunzi si En-<br />
glezi (Criboche, un tabac sau pielar, avuse la 1410, cu partidul lui, stapanirea<br />
asupra marelui oral), nu se miscarA asa cum au fost nAdAiduit<br />
rasculatii. Ei incepeau a siniti cs viitorul munch nationale numai<br />
regele absolut poate sa -1 asigure.<br />
Ludovic mai gAsi impotrix a lui pe neintelegatorul lui frate: Carol,<br />
duce de Normandia 1i<br />
apoi de Guyenne, care se stanse peste cativa ani.<br />
Ludovic a avut mai ales mult de lucru cu Burgundia.<br />
Tara aceasta fusese luata de regii Franciei, dar Ioan-cel-<br />
Bun o daduse ca apanagiu unui fiu a] sau : din acest fiu<br />
se cobora Carol, care traia pe vremea lui Ludovic al XI-lea.
153<br />
Acest Carol se pomeneste cu numele de cel Cutezator,<br />
fiindca nu-i era frica de nimeni si se arunca orbeste asupra<br />
primejdiei. El avea si Flandra, pentru ca strabunul sau<br />
tinuse pe ultima coboratoare a neamului coutilor vechi de<br />
Flandra; o multime de Tinuturi vecine se adaugise cu<br />
vremeaf la acest comitat. Carol void sa mai iea Lotaringia,<br />
care forma un ducat deosebit, Alsacia, care era nu de mult<br />
timp a Casei de Austria, si Svitera, unde taranii se ras-<br />
culasera impotriva Austriacilor si-i batusera, de doul ori,<br />
In niste lupte vestite.<br />
Dar Ludovic i-a stat in cale ; nu doar ca, s'ar fi luptat<br />
singur, dar el a Indemnat pe toti dusmanii lui Carol, si<br />
i-a sfatuit. La urma, Carol a fost batut de cetele teranilor<br />
sviterieni, vacari si vanatori din munte. Luptandu-se apoi<br />
cu ducele Lotaringiei, el a fost gasit mort pe campul de<br />
lupta, cu ranile Inghetate de frigul unei zile de iarna.<br />
La Grand on, apoi la Morat (Murten) fu batut Carol de SA iteri, In<br />
acel an 1476, in care Stefan-cel-Mare cladea, Turcilor a doua lupta pentru<br />
pAstrarea erii sale. Lupta n astra pentru neam si lege e deci contemp<br />
rand cu aceia pentru libertate a Sviterilor. In iarna urmatoare, Bu<br />
gunzii a ediau Nancy, capitala Lotaringiei ducelui Ren6 de Vaudemont.<br />
Si aici alergard Sviterii pentru a-si gasi vechiul dusman, care pen In<br />
vAlmAsagul salbatec al infrangerii sale. Ambitia feudal/ francezd, trufia<br />
separatist/ a noilor oh arhi din range regal, inze tra0 cu apanaoii de<br />
un rege neprevAzAtor, se in ropy cu el.<br />
Ludovic ar fi vrut sa marite pe mostenitoarea lui Carol<br />
cu fiul sau, care se chema, tot Carol. Dar ea lua pe fiul<br />
Imparatului din Germania, care era Frederic de Austria.<br />
Din casatoria ei cu acest principe german, Maximilian, a<br />
pornit un lung sir de vestiti stapanitori. Tot asa Ludovic<br />
n'a putut lua Provincia, care era a regilor titulari de Neapole,<br />
urrnasii lui Carol de Anjou. Incolo, el putea muri linistit,<br />
caci I i atinsese tinta.<br />
Aici stdpanil, cu grill numai pentru poezie si artd, bdtranul rege<br />
Rene. El purta, acest titlu pentru regatul de Neapol. S'a si<br />
luptat ca<br />
sA-1 capete, dar In zAdar. Aici regina Ioana a II-a, dela mijlocul veacului<br />
al XV-lea, infiase pe Alfons de Aragonia. Acesta e luptA pentru mos
154<br />
tenirea cea noun cu at fiu adoptiv al reginei, Ludovic de Anjou, si-1<br />
birul (1435-58). Ioan de Calabria, fiul lui Rend, s'a framantat, la randul<br />
lui, mult timp cu Ferdinand, fiul lui Alfons, farA a-i putea smulge coroana<br />
angevinA.<br />
AceastA Casa de Neapole, care se lncheie cu Ioana a II-a, a dat cavaleri<br />
perfecti, ca regele Robert, ¢i o ocrotitoare a tuturor artelor,<br />
Ioana I-iu, casatorita cu Andrei, fratele lui Ludovic-cel-Mare, regele<br />
Ungariei (ea Ingadul sa se tmelteasca nroartea so1ului ei). Cavaleri francezi<br />
au stat totdeauna In preajma acestor regi din sangele CapeOenilor.<br />
4. La moartea lui, Eduard, regele Angliei, läsa, doi fii,<br />
de cari ramanea sa, se Ingrijeasca unchiul lor. Acest frate<br />
al regelui mort se chema, Ricard, §i nu s'a mai pomenit<br />
un ticalos ca acesta In istoria engleza. In loc 81-si<br />
apere<br />
nepotii §i sä sprijine Domnia celui mai mare dintre<br />
el se fad' insu§i rege, §i-i omori (dar si Eduard osandise<br />
la moarte pe un frate al lui, caci pe atunci oamenii aveau<br />
inima impietrita adese on qi uitau de orice datorie a lor).<br />
Suirea In Scaun a acestui rege patat de sangele neamului<br />
sau s'a facut tocmai in anul cand a murit Ludovic al<br />
XI-lea in 1483.<br />
Mai tarziu marele dramaturg Shakespeare a creat o figura nerhuritoare<br />
din acest urat, schilod, ambitios ei crud principe, pe care setea<br />
de Domnie fl facia criminal.<br />
Ricard n'a avut parte insa, multa vreme de stapanirea<br />
pe care o hrapise. El socotia ca, a scapat de oricine ar<br />
mai avea, drepturi asupra Angliei, dar nu era a§a. Un stranepot<br />
al lui Eduard al III-lea prin femei train in coltul<br />
acela din Regat care se chiama Tara Galilior: tatal sau<br />
era conte de Richmond (citeste: Richmond), si el purta,<br />
tot acest titlu. Numele acestui mostenitor al coroanei era,<br />
Henric. El stranse destula oaste ca sa, se poata lovi cu<br />
Ricard. In lupta dela Bosworth (cite§te: BOsuort), acesta<br />
fu Inv-ins §i ucis, abia dupa, un an de Domnie.<br />
Lupta ce a tinut dela rascoala ducelui de York pang la<br />
aceasta, bataie, se chiama, lupta dintre Casa de York gi Casa<br />
de Lancaster, sau, dupa semnele deosebitoare pe care le
155<br />
purtau In vileag luptatorii : lupta dintre trandafirul alb gi<br />
trandafirul ro§u, lupta dintre cei doi trandafiri.<br />
AceastA lupta, pe langa marile jertfe de sange cerute de dansa, are<br />
un mare folos pentru Anglia. in ea s'a macinat feudalitatea englezd,<br />
si Henric at VD-lea n'a avut nevoie de luptele, otravurile $i capcanele<br />
de fier ale lui Ludovic at XI-lea pentru a fi rege absolut.<br />
Henric §i-a zis al VII -lea, §i neamul sau a domnit mai<br />
bine de un veac asupra Angliei.<br />
XXX.<br />
Terile celelalte pins la anul 1500.<br />
In veacul al XIV-lea CL<br />
In al XV-lea, cea mai mare putore<br />
o au Anglia §i Franta. Regatele celelalte nu se pot<br />
asamana cu dansele.<br />
4. Asa, in Spania, terile crestine nu se pot intelege,<br />
macar ca, Maurii tot mai cearcg, une on sa capete ceia ce<br />
pierdusera: ei erau puternic intariti in regatul Grenadei,<br />
mezat tocmai in jos, in fata Africei. Regele Castiliei se<br />
bate une on cu al Aragoniei, alte on cu regele Portugaliei,<br />
unde in aceasta vreme se Intemeiaza o dinastie noun,<br />
zisg, dinastia de Avis (pentru ca, Incepatorul ei era, Mare-<br />
Maiestru, deci Mare-Capitan al unui ordin cavaleresc cu<br />
numele de Avis, dupa locul Avis). Kavara era pe la 1350<br />
a unui rege din sange francez, Carol-cel-Rdu, care a fost<br />
prieten cu Englezii.<br />
E acela care a avut legAturi cu Stefan Marcel $i nadljduia, sit capete<br />
Franta. El era, fiul lui Filip de Evreux si al Ioanei, film lui Ludovic<br />
at X-lea.<br />
Insulele Baleare au alcatuit catva timp un regat dosebit:<br />
al Maiorcei, dupa insula cu acest nume.
156<br />
Unul din acesti regi, lacob (Jaime) al II-lea, pe la jumatatea veacului<br />
al XIV-lea, alcAttu planul de a-si recapata cu ajutorul cavalerilor francezi,<br />
insulele, dar pen in luptl.<br />
Regii acestia erau desfranati, cruzi sau nevolnici adese<br />
ori. Se povesteste despre otraviri, despre lupte intre tata<br />
si fiu sau Intre frati, precum a fost aceia a lui Petru cu<br />
Henric de Castilia, dintre cari eel d'intaiu a fost omorat<br />
de cel din urma.<br />
Henric de Trasttmara era fratele lui Petru-cel-Crud. El luptA impotri\<br />
a fratelui Au cu Compannle-cele-magi" franceze, calAuzite de vestitul<br />
viteaz Bertrand the Guesclin. La urma, in 1369, Henric capad<br />
tronul. Cei doi trati se IncAierarA dupA despArtirea (*Hof, si Petru<br />
cazu ucis.<br />
2. In Nord, o femeie foarte hotarata si desteapta, Margareta,<br />
a unit, prim mostenirea coroanei sotalui ei, regatul<br />
Danemarcei cu al Norvegiel si puse mana apoi si pe Suedia.<br />
Ea factr sä se Incheie atuncY un act ale unire trainica intre<br />
aceste ten, asa-numita Unire dela Calmar, in 1397. Unirea<br />
a tinut Ins& numai supt nepotul de la nepoata si urmasuI<br />
ei, Eric. Dupg Eric, numai Danemarca si Norvegia at1 Minas<br />
supt aceiasi carmuii e.<br />
In Scotia, toata vremea e intrebuintata cu rascoale si<br />
lupte inauntru.<br />
In Italia erau doug regate. Regatul de Neapole pared, ca<br />
va creste asa de- mult, incat va, stapanl toata Italia. Robert,<br />
nepotul de fiu al lui Carol de Anjou, a fost, In adevar,<br />
eel mai puternic stapanitor in cuprinsul ei. El ocrotia o<br />
suma de orase si ajunsese cu cuceririle sale 'Ana la raul<br />
PO, in Tinutul care se chiama Lombardia. Dar dupa dansul<br />
venira la Domnie femei cu purtari rele, care primejduira<br />
regatul. Aproape o sutg, de ani au fost aici petreceri ne-<br />
Ingaduite, omoruri si razboaie. Asa s'a prapadit toata trecerea<br />
de care se bucurase regatul.<br />
In Sicilia a tot dornnit familia regala din Aragonia. Putin<br />
timp dupa anul 1400, Sicilia s'a unit chiar cu Aragonia<br />
In mana regelui Martin-cel-Bdtran, cg,ruia-i murise fiul.
157<br />
In Italia mai erau orase, apoi feuds si, in sfirsit, stapaniri<br />
noun, capatate cu puterea de unii oameni cu nproc.<br />
Mai vestite erau printre orasele italiene ramase libere<br />
acestea :<br />
Fig 22. Un stalp impodobit de la palatal dogilor din Venetia, din eirul<br />
do stalpi ce mArgenesc pAretele de dare Mare.<br />
Venetia. Ormul avea carmuirea sa veche, dar de la un<br />
timp se facusera unele schimbari intemsa. Numai neamurile<br />
vechi aveau drepturi sa iea parte la sfaturi.<br />
Aceasta se chiama inchiderea Mare lui Consiliu. Se 7.ceN Con iliubcel<br />
Mare (Consilium Malta, Consiglio Ma gior ) acea adunare care se<br />
strange), numu rare on, cuprin and re t tt v15, to c i barbati ai fami-
158<br />
'Iiilor nobile. De acuma tine se ridica. din popor nu pute& sit mai faca<br />
parte din acest Sfat.<br />
De fapt, nu Consiliul-cel-Mare conduced Venetia, ci Senatur, din mijlocul<br />
caruia se ridicau, ca un fel de delegatie permanents, aea-numitii<br />
Sapientes, Semi, dintre cari unii erau pentru afacerile de uscat, altii<br />
pentru cele de Mare. Doge le nu puted hotarl nimica fariz .Senat. Cercetarile<br />
le faceau inchizitorii de Stat, cari ajunsera apoi la o mare Insemnatate.<br />
La urma afacerile cele mai Insemnate erau in manile Consiliului<br />
de Zeee, care e cea mai desavareita forma a oligarhied venetiene.<br />
Un doge care, ei pentru motive personale (cad fusese jignit de nobili),<br />
Incerca, in legatura cu poporul de jos, sa Inlature pe oligarhi, fu dat<br />
In judecata gi<br />
decapitat public. Si pang. azi In eirul dogilor din strain-<br />
citul Palat Ducal se vede, In locul chipului acestui nenoropit principe,<br />
aceasta inscriptie: Aici e locul lui Marino Faliero, caruia pentru crime<br />
i s'a taiat capul".<br />
Doge le era, tot mai strans legat si mai de aproape supraveghiat<br />
de nobilii cei vechi dupa Marino Faliero, care intrase<br />
in Intelegere cu poporul de jos, fu osandit la naoarte, si<br />
caruia i se taiase capul (pe vremea regelui loan din Franta).<br />
Republica Venetiei castigase o sums de pamanturi in Italia,<br />
si ea se Intinse mai departe pe malul Marii Adriatice adeca,<br />
In Dalmatia si Albania si in insule.<br />
Ea awed Creta ; mai tarziu capatA, fiind lasata ca moetenitoare de<br />
Caterina Cornaro, o Venetiana, vaduva ultimului Lusfgnan, regele Iacob,<br />
Ciprul. lnsulele lonice ajunsera ale Republicei, care Intarl foarte mult<br />
cetatea din Corfu. In Morea, venetiene erau porturile Coron ivi Modon,<br />
la Sud; un timp ei Argos, Atena, cealalta parte din peninsula find<br />
a deosebitilor feudali, cari -ci transmiteau posesiunile prin casatorii,<br />
vanzari ei invoieli; ei atarnau mai mult cu numele de principii de<br />
Ahaia, cari s'au urmat din deosebite dinastii. Marea insula Negroponte<br />
o capatase tot Venetia. Insulele Arhipelagului alcatuiau ducatul de Naxos,<br />
supt familii venetiene (la urma, familia Crispo). In Albania se ocupaee<br />
Durazzo qi alte locuri. Trau, Sebenico, Spalato erau centrele Dalmatiei<br />
venetiene. Si republica Ragusa fu supusa catva timp.<br />
Genova. Mult timp, aceasta, cetate fusese carmuita de<br />
oameni imparatesti, cari se chemau potestaft, sau, italieneste,<br />
podesta (dela cuvantul latinesc potestas, putere).<br />
Apoi, dupa sfaramarea puterii Imparat,Bor in Italia, breslele<br />
mestesugarilor si negustorii alegeau capitani si cate
159<br />
un star4 (abbate), care se schimba pe fiecare an. Abia, pe<br />
la 1350 s'a ales de popor cel d'intaiu doge al Genovei.<br />
Aceasta, dupl datina venetiana.<br />
Genova cauta sg, iea Sardinia, marea insula vecina, si de<br />
aceia antra In lupta cu Aragonia. In aceastg lupta se amesteca<br />
si vechea dusmang. Venetia, cu care s'au purtat doug,<br />
razboaie mari In veacul al XIV-lea. Genova les' invinsg si<br />
se supuse pe rand puternicilor din vecinatate.<br />
0 luptA se poarta pentru Caffa, alta, la sfarsitul veacului, pentru<br />
insula Tenedos, langA<br />
coasta Asiei: se zice rAzboiul Chioggiei", fiindcA<br />
langa Chioggia, insulA din apropierea Venetiei, s'a dat lupta hotazatoare.<br />
Genova ajunse apoi, pe rand, supt ocrotirea Franciei, care-si exit un<br />
locotenent regal aici, a marchizului de Montferrat, a ducelui de Milan.<br />
Pisa era, foarte mult slabitg. In locul ei se ridica Flo -<br />
renfa. In fruntea orasului stateau stareti" (zisi aid. priori),<br />
alesi ca si la Genova de bresle si negustori, un stegar,<br />
caruia i se spunea gonfalonier, dupg, cuvantul italian gonfalone,<br />
steag. Florenta prinse a se ridica mai ales de pe<br />
vremea lui Carol de Anjou, si ea a tinut totdeauna cu<br />
Ghelfi, adecg, cu dusmanii pgrtenitorilor Imperiului, cafi,<br />
acestia purtau porecla de Ghibelini. Aici nu era, atata negot<br />
cu Rgsaritul ca in Venetia si Genova, dar se lucra mult<br />
de mestesugari,mai ales postavuri vestite In toatg lumea.<br />
In Florenta erau si bancheri cu foarte mare faima, si ei<br />
ajungeau asa de puternici prin banii lor, !mat nimic nu<br />
se face& in Republica fara stirea lor. Asa a fost fantilia de<br />
Medicis, a cgrii mgrire a Intemeiat -o in veacul al XIV-lea<br />
Cozma-cel-Batran.<br />
Familia Medicis s'a ridicat luptandu-se cu alt! bogatasi, Albizzi. In<br />
Florenta nu se schimbarl titlurile, dar familia predomnitoare ajunse<br />
a luet una ecite una toate dregitoriile.<br />
Aici era si o mare straduintg, pentru invataturg, si scrielea<br />
de lucruri frumoase. Florentin a fost marele poet<br />
_Dante Alighieri, mort la 1321, care a cantat fericirea Raiu
160<br />
lui si groaza Iadului; apoi, dup el, Petrarca, vestitul cantgret<br />
al iubirii, si Boccaccio, povestitor de istorioare. Fiinda<br />
Florenta a avut astfel de oameni, Italisnii, cari vorbesc<br />
deosebite dialecte, au primit limba de aici, din Toscana, ca,<br />
limba scrisului lor.<br />
Dante (1265-321) s'a inspirat dela obiceiul evului mediu de a infatisd<br />
lucrurile, problemele, interesele in forma de alegorii. Si el a cautat<br />
sa amestece elemente antice in canteen' lui (calauzul sau prin cercurile"<br />
altei lumi e Vergil, marele poet roman, pe care contemporanii<br />
sai it priviau ca pe un mare fermecator, ca maitre Merlin din ciclul<br />
de antece cu subiect breton al asa-numitelor chansons de geste, epopeia<br />
acelor timpuri). $i el e cu totul stapanit de credinta Zvi conceptiile Gregtine.<br />
Si el traieste In misticismul vremii sale, care intre lucrurile ce<br />
sunt si cad supt simturi yi Intre cele care, desl nu cad supt simturi,<br />
trebuie sa fie, nu faced nicio osebire. Patima politicei fi personalet II<br />
stdpaneste si pe el, si, opera sa Divina Commedia (numele vine dela<br />
comediile", misterile", reprezintatiile religioase cu subiecte In care<br />
se amestecd Iadul yi Raiul, sfintli yi Insusi Dumnezeu) e astfel yl o<br />
lupta Impotriva duOmanilor sal politici, yi o Incercare de tAlmAcire<br />
misted a faptelor yi oamenilor. E nemuritoare, nu prin subiectul sdu,<br />
ci impotriva Iui, prin energia cuprinzAtoare a unui vers care- se infd."tiseaza<br />
ca slove de bronz cufundate In marmura.<br />
Francisc Petrarca (1304-74) era, un om foarte invatat; stid yi stria<br />
latineste ca oamenii antichitAtii: a Incercat yi o epopeie a Iui Scipione<br />
Africanul, dupa modelul lui Vergil, yi scrisorile lui, in care imita.<br />
pe Cicerone si Pliniu-cel-tanar, sunt fard grey El trdieste Insd in admiratia<br />
oamenilor, nu atata prin aceste dovezi de cunostintd in and,<br />
limbs,<br />
ci prin versurile sale de iubire, in forma populard medievalk<br />
de canzoni (sing. canzone; franc. chanson) §i prin sonetele sale (sonetto,<br />
numite asa pentru sunetul armonios al acestei forme poetice crista-<br />
line). Ele sunt inchinate unei madonna Laura, unei doamne cu acest<br />
nume, _care a trait de fapt, dar poetul, dupd obiceiul de atunci, intelege<br />
de cele mai multe on alegoric ce spune, gdndindu-se la virtuti<br />
sau alte abstractii infdtisate In chip si supt nume de om.<br />
loan Boccaccio (1313-75), care e contemporanul lui Petrarca, e vestit<br />
prin Decameronul sau (numit asa, dup A limba greceascd, a carii cunostintd<br />
incepuse a se rdspdndi in Apus: e Impdrtit, In adevdr, in zece<br />
parti"A. E o culegere de nuvele (povestiri noun, necunoscute), gen de<br />
proza obisnuit in evul mediu, in care se povestesc lucruri mai adesea<br />
putin morale, de dragoste, de inselaciune, s. a. Prin aceasta carte, de o<br />
intindere mare, se poate zice ca s'a creat proza italiand- Boccaccio a<br />
gash multi imitatori, yi unii dintre acesti novellieri §i-au cdstigat un_<br />
nume Insemnat in literatura italiand.
161<br />
Feude erau mai multe supt munti : aici Qrau contii de<br />
Savoia, dtrora li s-'a dat apoi titlul de duci; din ei se trag<br />
regii Italiei din vremea noastra. Mai erau contii de Piemont,<br />
a dtror mostenire a luat-o Casa de Savoia, si doua Case<br />
de marchisi (marchisi vine dela lat. marca, germ. Mark,<br />
franc. marche, a Inararatiei carolingiene).<br />
Marchisii erau cei de Montferrat, de cari s'a mai vorbit, si de Saluzzo<br />
(franc. Salutes). Dintre acesti din urmg, unul, Toma al III-lea,<br />
a scris, pe vremea razboiului de 0 sutA de ani, romanul Le Chevalier<br />
errant (Cavalerul rgracitor").<br />
Contii de Geneva n'avurl viitor: orasul cu acelasi nume ajunse Tiber<br />
si se uni apoi la confederatia (Eidyenossenschaft) Sviterilor, la inceput<br />
numai terani si numai germani.<br />
Casa de Piemont a dat si pretendenti la principatul Ahaii.<br />
Tiranii se chemau stapanirile castigate, prin putere sau<br />
prin viclesug, de oameni fora drepturi. Le c&p&tau adesea<br />
luptatori cu plat& can aveau noroc. Asa s'a intemeiat in<br />
Milan puterea familiei Visconti, mai pe urmA conti si duci:<br />
atatea alte familii isi imp6rtiau Lombardia si paxtile vecine.<br />
Venetia mai ales a avut sä se lupte eu ele. Tiranii erau<br />
oameni luminati si darnici adese on, can in<au clacfiri<br />
frumoase, voiau sa fie laudati in cuvinte inflorite si se<br />
aratau cu priintA fata, de oamenii de rand: pe ceilalti ins&<br />
cautau sa-i stApaneasca prin once mijloace.<br />
Deci tiran nu inseamna un principe care stApitneste rara lege, crud,<br />
samavolnic, ci unul care, fara drept, distruge libertAtile unui oral sau<br />
uzurpa puterea intro republics. Dintre Visconti a fast unul, Gian-Ga-<br />
leazzo, care se pgrea, (pe la 1400)<br />
dupa: ce canaltase dela Imperiu<br />
titlul de duce ca va cgpata coroana Italiei. El a vrut sti se lupte,<br />
pentru acest ideal, cu regele Neapolei Ladislas, care a fost ri pretendent<br />
b tronul unguresc. Niciunul din doi n'a izbutit, si Italia a ramas<br />
o tail de Republice si<br />
tiranii.<br />
11
162<br />
XXXI.<br />
Papii qi impLratii din vremea rizboiului de o mita<br />
de ani".<br />
Pe and Anglia si Franta se luptau intre dansele ca sa<br />
se stie care din ele va avea cea mai mare Inraurire asupra<br />
terilor apusene la Inceputul vremii celei noug sau moderne,<br />
Papii si Imparatii se coborau tot mai jos si slabiau<br />
tot mai tare, ei cari se razboisera, asa de Inviersunat pentru<br />
stapanirea asupra lumii.<br />
Acuma nu se mai simtia nevoia unei sinyure stApiniri asupra lumii,<br />
asupra Bisericii<br />
,<br />
Jai Hristos, stapanire pe care au ravnit-o $t<br />
Papii si Imparatii. Cine area oaste §i bani mai ales acestia, cari puteau<br />
plata oastea acela avea $i puterea, fArA sa. -1 Intrebe nimeni de<br />
drept. DupA idealismul, une on nobil, alte on anarhic, al evului medal<br />
venik astfel acum o era. de realism, une on brutalA,<br />
totdeauna prielnica<br />
dezvoltArii elementelor materiale ale eivilizatiei.<br />
1. Dupa, Ludovie de Bavaria, familia de Luxenburg capata<br />
iarasi coroana regal& in Germania. Acel aruia i se puse<br />
pe cap, se chema Carol, §i Intro regii cu acest nume cari<br />
an domnit asupra Germaniei, el e al IV-lea. Carol s'a amestecat<br />
in multe de toate, fiind mandru si neastarnparat.Inainte<br />
de toate, el a fost rege al Boemiei. In aceasta tar&<br />
neamul vethilpr stapanitori se stansese, si nu i-a fost greu<br />
regelui Henric al Germaniei, bunicul lui Carol, sa faca a se<br />
alege fiul sau in Boemia. Acest fiu, _loan, a ratacit toata,<br />
viata sa prin lume, cautand in care loc se dau lupte mai<br />
frumoase, ca sa-si arate acolo vitejia. Carol nu era asa. El<br />
a fost un adevarat rege boem: Invatase limba locuitorilor<br />
celor mai multi si mai vechi, limba ceh?I (care e una din<br />
limbile slave). Nicairi nu statea. el mai bucuros decat in<br />
orasul Praga, Capitala Boemiei, undo Inalta si cladiri foarte<br />
frumoase. Cu voia Papei el facA aici si o Universitate, la<br />
care veniau studenti din toate terile vecine: din Saxonia<br />
si Bavaria, de o parte, iar, de alta, din Polonia si Silesia.
163<br />
Germania i-a opus, la inceputul veacului at XV-lea, Universitatea<br />
.(1 n Leipzig (Lipsca), foarte cercetati.<br />
Carol a facut calatmia In Italia, §i a luat coroana imeriala,<br />
degi nu din manile Papei. A mers l In Franta,<br />
undo cauta sa, invie vechile drepturi !mparateqti.<br />
Ca acelea asupra Lyonului $i a lntregului fost regat de Arelat (Arles .<br />
In Germania el e cel care printr'un hrisov: bula de am-<br />
4adeca un document a carui pecete e inchisa trite° cutiutA<br />
.de aur) a oranduit tine sa aleaga de acum tnainte pe regi.<br />
Alegatorii trebuiau sa fie cei trei arhiepiscopi dela Rin,<br />
cei doi dud, din Bavaria §i din Saxonia, markgraful din<br />
Brandenburg §i regele Boemiei.<br />
Inainte alegeau ducii, acuma insa ducatele erau sfaramate $i nu se<br />
dmiteau de cAtre top aceiasi urmasi ai autoritAtii ci privilegiilor duale.<br />
Bula de aur din 10 lanuar 1356 pune Boemia In fruntea elector<br />
ilor (din interese de familie). Se hotArAste $i cum sa se facl alegerea.<br />
be Biserica ei legaturile cu atm nu e vorba nici Intr'un chip.<br />
In Brandenburg, se stansese vita cea veche a markgrafilor,<br />
§i Ludovic de Bavaria daduse tara unui fiu al au.<br />
Carol lug, apoi Brandenburgul pentru familia de Luxenburg.<br />
La moartea sa el Impart,1 fiilor deosebitele teri ce ajunse-<br />
-s.era in mane, sa.<br />
Markgrafii cei vechi erau din linia ascaniand, care se stansese, spre<br />
marea durere a locuitorilor, cari pnmirl cu bucurie Qi pe un fals<br />
ii arkgraf, and se ivi apoi.<br />
Ca rege In Boemia §i in Germania i-a urmat lui Carol<br />
fiul cel mai mare, dar acesta era un om manios Qi<br />
supus<br />
patimii urate a betiei, care faced dintr'insul o fiara salbateca,<br />
in stare sa ucida, oameni.<br />
A4fel regele Venceslas (Wenzel) ajunse de batjocura tuturora.<br />
Alt rege german s'a ridicat impotriva lui. La urma mo§-<br />
-tenirea lui Carol al IV-lea treat asupra fiului celui de-al<br />
.doilea, Sigismund.<br />
Sigismund ajunse, prin casatorie, rege in Ungaria. Era pri-
164<br />
ceput, harnic, tot asa de mandru ca si Carol. El a avutnorocul<br />
sa domneasca douazeci si sapte de ani. A facutcalatorii<br />
in Italia si a purtat titlul de Imparat. A memprin<br />
toata crestinatatea, Rind primit cu multa cinste pretutindeni.<br />
A purtat lupte grele cu Turcii. Ca sa impace-<br />
Biserica Apusului, care, cum vom vedea, era sfasiata der<br />
catava vreme, el tints soboare de obste (concilii generale),<br />
Sigismund n'a fost numai un mare ambitios, ci oi un om harnic of<br />
Impodobit cu talente. Dar ,n'avea in Ungaria un sprijin destul de tare<br />
(acolo el era sup reginei Maria, Elea lui 'Ludovic -cel-Mare-, si a fost<br />
apoi mostenitorul ei), banii ii lipsiau: astfel a fost silit sa ceddze<br />
Brandenburgul, mostenit dela Wenzel si dela yarul lor, Iobst, lui Frederic<br />
de Hohenzollern, mic senior svab, care, stapanind Anspach si Bay<br />
reuth, ayea, cu titlu ereditar situatia de burggraf, de nparcalab", la<br />
Nurnberg_ unde mai traieste cetatea cea veche, incunjurata de sail.<br />
turi adanci. Burggraful Frederic al ATI-lea capata aceasta intinsa provincie<br />
in lulie 1411 ca vechil §i capitan (ca Elector in 1415-7), in<br />
schimbul unui ajutor banesc.<br />
Sigismund se credek dator, ca imparat,. A, se lupte cu Turcii $i say<br />
Impace Biserica, dar mijloacele nu-i ajungeau pentru aceasta. In Italia<br />
on in Conciliul din Constanta iii lua infatisare Imparateasca, dar indata<br />
se vedea ca, e un biet print fail mijloace ti<br />
fara, ascultare, care<br />
se strecura mai mult sau mai putin dibaciu printre greutati pe care<br />
nu le putea invinge.<br />
Ginerele si urmasul sau caci n'a avut tin flu erA,<br />
din Casa de Augtria, si dupa acesta a venit alt urmas al<br />
lui Rudolf de Habsburg, Frederic.<br />
Albert de Austria §i-a inchinat stapanirea- razboiului turcesc, in<br />
cursul caruia a si murit, de boala.<br />
Frederic al III-lea samana intru catva cu Ludovic al<br />
XI-lea: tot asa era siret, se imbraca In haine proaste, se<br />
facea smerit, si, cand venia clipa cea potrivita, el isi vadi<br />
ghiarele ascunse si se arunca asupra prazii. Dar era mai<br />
fricos, si njci n'avea mijloacele pe care le putea intrebuinO,<br />
un rege al Franciei. Ce .putea face cand el era slab si cei<br />
tari nu voiau sa-1 ajute ?<br />
Frederic a incercat a face din Carol-cel-Cutezator un rege §i a-1 legb,<br />
de interesele Imperiului si de ale Casei de Austria.
165<br />
2. Dad. Imparatii stgteau rgu, si mai rgu li merge& Papilor.<br />
La Avignon, ei traiserg supt ochii regelui Franciei.<br />
Au fost pxintre acesti Papi instrginati si oameni destoinici,<br />
dar n'au Indeplinit niciun lucru mare. Pe urmg, la 1$77,<br />
unul dintre ei se intoarse in Roma. El murl acolo, in anul<br />
urragtor.<br />
Acesta a fost bunul Papa Urban al V-lea, care a predicat cruciata si<br />
supt auspiciile caruia Petru I-is, regele Ciprului, a luat Alexandria<br />
Rgiptului (1365) -si Tripoli In Siria.<br />
Cand a fost sg se aleaga urmasul sgu, cardinalii aleggtori<br />
s'au impartit in doug: cardinalii francezi de-o parte, si<br />
ceilalti de alto,. Doi Papi au fost alesi astfel In doug locuri<br />
deosebite: unele teri au recunoscut pe unul, care s'a asezat<br />
In Roma, altele pe eel de-al doilea, care s'a Intors la Avignon<br />
; fiecare a avut urmasi in carmuirea sufletelor.<br />
In general, terile latine au fost pentru Papa din Avignon,. Clement<br />
al VII-lea, si urmasii sAi; celelalte pentru Urban al VI-lea $i cei ce an<br />
vent, la Roma, dupa el. Aici In Roma a,vuse cativa ani puterea, pina<br />
fu omorat intro rascoall. Cola di Rienzo, care Incercase a Invia yechile<br />
traditii republicane In Roma WA Papa.<br />
Aceastg stare de lucruri a tinut peste treizeci de ani.<br />
-4i alt& data se intAmplase o dezbinare, o schismei (cu un<br />
.cuvAnt grecesc) ca aceasta: anume cand Imparatii, In<br />
dusmgnia for cu un Papa, fgceau sg, se akagg altul. Dar<br />
atunci numai Imparatul care-1 numise recunosteg pe acest<br />
-Papa mincinos; pe cand acuma lumea states, in cloud tahere<br />
cu privire la leggturile cu Scaunul Sfantului Petru.<br />
_De aceia aceastg, dezbinare se chiamg schisma cea mare a<br />
Apusului.<br />
Ca sg, se mantuie odatg cu o asemenea rusine, multi oa-<br />
:meni invatati si co trecere in Bisericg sfltuiau sg, se adune<br />
in sinod al clerului intreg, care kg hotgrascg In sfarsit care<br />
M Papa eel adevarat.<br />
Astfel erau pentru Sinod insemnatul scriitor Philippe de Mezieres,<br />
cancelariu ai Ciprului, Pierre d'Ailly, apoi episcop, loan Gerson, ca..
166<br />
lig. 23. !do mull.. Er. Sebald, In ISiserica cea mare din Nurnberg, Wilt din<br />
bronz turnat de Petru Vischer, cel mai mare molter german<br />
din reacul al XV-lea.
107<br />
ruia i se atribuie Imitatio Christi, -43 minunata carte, in care sufletul<br />
crestinului se intoarce de-a dreptul, fara mijlocirea preotului, catre<br />
Dumnezeu.<br />
Dupa, multa silinti, acest sinod s'a putut strange in<br />
orasul Pisa din Italia, la 1409: amandoi Papii au fost<br />
judecati nevrednici, si s'a ales altul, dar cei doi de mai<br />
inainte tot au pastrat ascultare. Peste cativa ani Sigismund<br />
a .chemat alt sinod, la Constan(a, Tanga, lacul cu acest<br />
nume in Svitera.<br />
Aid s'a dezbatut si eresia lui Hus. Joan din Hussinetz,<br />
zis Hus, fusese duhovnicul reginei Boemiei. El era un om<br />
invatat, indraznet si viteaz in apararea crediatelor sale. Pe<br />
atunci umbla in toata lumea ca un vant de prefacere a<br />
legii. IVlii de oameni mergeau pa drumuri, biciuindu-se ca<br />
semn de pocainta. Un Englez, Wycliffe (ceteste: UaTclif),<br />
propm eduia c legea buna nu e a preotilor, ci a cartilor<br />
sfinte, care trebuie prefacute in limba poporulud. Hus credea<br />
si el asa, si mai avea si alte pareri osebitoare. Sinodul<br />
a pus sag arda, si el a murit cantand laudele lui Dumnezeu.<br />
Dar pe urma treizeci de-ani s'au batut Cehii pentru<br />
credinta lui Hus, si sangele a curs in valuri pentru aceasta..<br />
Sinodul din Constanta a ales pe Papa 111artio al V-1 ea,<br />
care a ramas singur. Dar acum se ajunsese la parerea ca<br />
soboarele sunt mai mari decat Papii si ca, legea trebuie cu.rata&<br />
prin soboare de obste. Pentru aceasta soborul din<br />
Basel In Svitera, care a stat adunat multa vreme, a intrat<br />
in lupta cu Papa Eugenio. Acesta a stians si 'un<br />
sobor si<br />
a cautat sa Impace pe Rasariteni cu Roma. Dar la_ urma<br />
a Invins tot Papa.<br />
Parintii din Basel, vorbird multi ani de zile de reforma Bisericii. In<br />
numele careia singuri ei puteau sa aiba un rost si sa indreptateasc<br />
prelungirea fara soroc a sedintelor Tor. Masuri folositoare n'au fos<br />
ins& in stare sa iea.<br />
and Papa Eugeniu al IV-lea lua hotararea de a chema pe Rasariteni<br />
la un sinod de-Unire, legand astfel pontificatul sau de al lui Inocentiu<br />
al IV-lea, care adusese la Lyon (1274) si arhierei greci Meuse a se invol<br />
la proclamarea unitatii dogmatice si ierarhice,si parintii trimesera
168<br />
delegatii for pentru a pofti, la alt sinod, pe prelatii orientali. Birui<br />
insA, In aceasta intrecere de stAruinti, Papa. Pe corAbiile lui si pe cele<br />
bizantine, se suirA Imparatul Manuil Paleologul, Patriarhul Iosif $i multi<br />
alti fruntasi ai Rasaritului. Ei tinura sobor cu Apusenii Int Aiu la Ferrara,<br />
apoi la norm/a, unde, la 1439, $i iscAlirA actele Unirii celei<br />
mug.<br />
Papa Eugeniu a stiut sft trezeascA $i ideia eruelatei, trimetInd corabii<br />
si ostaci latini ImpotriN a Turcilor, sari lucrau la sfArAmarea totalA<br />
a Imparatiei bizantine ci a State lor crestine din Balcani.<br />
XXXII.<br />
Ungurii 1.3 i Polonii In veacul al XVI-lea.<br />
1. Pe cand imparAia slabia necontenit, Ungaria ajungea<br />
,cea mai puternica 0,ra, din Rasarit. Cruciatele inceta,sera<br />
aproape cu totul, dar se ducea zi de zi lupta cea Brea<br />
cu paginii cei noi, Turcii, despre cari va venl vorba indata-<br />
Marirea Terii Unguresti in veacul al XIV-lea se dastoreste<br />
unei dinastii noun,, straine: dinastia de Anjou, iar in<br />
veacul al XV-lea Romanului loan Corvinul si fiului acestuia,<br />
Craiul Matias.<br />
Vechea dinastie, careia- i se zicea arpadiand, pentru ca<br />
se tragea dintr'o capetenie cu numele de Arpad, ce traise<br />
in vremurile de tot vechi 'si salbatece, aceasta dinastie se<br />
stansese. Fata celui din urina rege arpadian, care fusese<br />
adus din Italia caci de acolo era si mama si bunIca,lui,<br />
n'avea, drept sa urmeze in stapanire. Ungurii se gandira<br />
int'aiu a-si aduce ca rege pe regale Boemiei. Acesta se<br />
cobora din dour, princese unguresti, si fiul sau era logodit<br />
cu fata ultimului Arpadian; acest fin a si fost incoronat,<br />
dar n'a putut domni. Un alt doritor de coroana, ducele de<br />
Bavaria, n'a fost mai norocos: el a cazut chiar In robia<br />
Voevodului din Ardeal (care era eel mai malt dreg ,tor<br />
regal in aceasta .ara). Mostenirea Arpadienilor a capata,t-o
169<br />
Carol-Robert: el era nepotul din fiu al unui rege din Neapole,<br />
care tinuse pe fata unui rege unguresc.<br />
Carol-Robert a trebuit sa Intrebuinteze multa vreme<br />
pang, s'a simtit singur pe Scaunul sau de Domnie. El a fost<br />
mai mult pregatitorul stapanirii fiului Om Ludovic (care<br />
purta -deci numele Sfantului Ludovic, din neamul caruia<br />
faced parte).<br />
Ludovic a Meat mult zgomot In timpurile sale, a luptat<br />
In multe parti, a cucerit une ori, a pierdut alta, data, si ni<br />
se Infatiseaza ca un rege foarte puternic, dar mai ales<br />
foarte stralucitor. Odata s'a gandit sa fie Imparat din Apus<br />
si se Intelesese pentru aceasta cu Papa, care partenia<br />
necontenit aceasta, dinastie noun din Ungaria. Dar ceia ce<br />
a voit el mai mult, a fost s'a aiba In manile sale Rasaritul<br />
ce fusese odinioara bizantin. Pentru ca sa, atinga<br />
acest scop, el a cerut binecuvantarea Papilor si a pregatit<br />
regatul sat' pentru lupta, In orice clips ar fi fost nevoia:<br />
pe vremea lui, Ungaria a ajuns o Ora care avea tocmai<br />
aceiasi oranduiala ca si celelalte din Apus. Ludovic se simtia<br />
Francez, si el a schimbat dupa datina franceza toate<br />
lucrurile din Ungaria. A navalit In regatul Serbiei; alta<br />
data a luat dela Bulgari puternicul °rag Vidin, pe Dunare,<br />
In fata cu Calafatul nostru; Inaparatul bizantin, care era<br />
strans de dusmani din toate partile, a cautat adapost si<br />
ajutor la dansul.<br />
Acest impArat era loan al V-lea, fiul unei catolice de limb franceza,<br />
al Anei de Sa% oia. loan a stat cateva zile la Buda ; la Intoarcere, Bulgarii<br />
i-au tliat calea, ai atunci ruda sa, Amedeu al VI-lea de Saroia,<br />
lncepii o expeditie pentru liberarea. lui.<br />
Dar atata nu i-a ajuns Inca: Ludovic s'a luat la lupta cu<br />
Venetienii pentru Dalmatia, adeca pentru coasta balcanica<br />
a Mani Adriatice; lupta aceasta a tinut multa vreme si s'a<br />
Incheiat cu oarecare folos pentru Ludovic. El a mers si in<br />
regatul din Neapole, unde fratele sau, soul reginei, perise<br />
ucis si urmarit de ucigasi.
- 170<br />
-<br />
tatataarapTilb i ;<br />
-<br />
Fig. 21, tmparatul Sigismund. regret,. de Albert Darer. Are carmine, vepiant<br />
imparatesc (ea de episcop), sceptru si global lumii. Sterna ImpIrakiei<br />
si sterna de familie se viid lane( dansul (cea cu crucea<br />
e a Ungariei). De jur Imprejur se eerie<br />
despre dansul, to nemtelle.
171<br />
In sfarsit, Ludovic a ajuns §i rege in Polonia.<br />
Dar cele cloud teri §1 -au pastrat rosturile lor cu tota deosebite. In<br />
Polonia, Ludovic era reprezintat de mama lui, Elisaveta, -lata de rege<br />
polon.<br />
2. Tara aceasta fusese multa vreme Imbucatita. Niment<br />
nu Linea seamy de Poloni, cad un popor n'are pret la altele<br />
decat atunci cand e unit si gata sa se foloseasea intro<br />
anume clipa de toate puterile sale. Pe la -Inceputul veacului<br />
al XIV-lea Polonii 'se pacatosisera, asa de Inuit, incat<br />
au primit ca regele Boemiei sa stapaneasca si asupra lor.<br />
Dar, dupa moartea acestuia, ei au avut iarasi un singur<br />
rege, care era luat dintre dansii chiar: el e Vladislav Piticul.<br />
Pe timpul lui starea Poloniei era, foarte amenintata, si<br />
din afara, si din launtru. Ea n'avea drumul spre nicio Mare,<br />
si once tarn cu viitor trebuie salt poata trimete bogatiile<br />
papa la apele Marii, care le due apoi in toate pnrtile. Teu-<br />
tonii din Prusia impiedecau pe POloni de a merge la Marea<br />
Baltica; spre Marea Neagra li era inchisa calea de Tatari,<br />
can ramasesera Domnii sesului.<br />
Ordinul Teutonic nu mai aved, chiar cu mult inainte de caderea cetAtii<br />
Akkon, niciun rost in Palestina. El S8i cautd deci ,altul, potrivit<br />
cu organizarea lui militard §i caracterul religios al scopurilor lui, in<br />
terile, Inca pdgane on ran locuite, din Rasaritul Europei. La Inceputul<br />
veacului al XIII-lea, cavalerii se aflau In Tara Barsei, chemati de regele<br />
Ungariei, supt Hermann do Salza, Marele-Maiestru al lor, pentru<br />
a cuter" t3ritoriul ocupat de Cumani, adecd viitorul principat al Teriiliornanesti.<br />
In parte-si Indeplinird misiunea in vederea careia fuseerd,<br />
chemati, §i cetatile cu crucea" (Kreuzburg) se inaltara la Rasnov ca<br />
si la Campulung. La urma Insa, invidia regelui ii sill sa piece, nu<br />
fail a ldsd, Insa o nestearsa urrod de civilizatie.<br />
Impotriva paganilor Prufi ei furd chemati de ducele Mazoviei, care<br />
1a.'zuse ce folos au adus cavalerii Purtitori-de-spada in Livonia vecina<br />
1229). Orate se ridicara acum in umbra puternicelor castele, viata<br />
sateasca prim." o noun ordnduiald. Biserici, manastiri-frumoase ardtau<br />
cd Tinuturile acestea an parasit o lege rea, pentru una mai bund pi<br />
mai prielnica pentru civilizatie. Kulm, Thorn, Marienburg Inseamna<br />
Inaintarea lor rapede §1 sigurd, fdcutd cu ajutorul cavalerilor aventurieri<br />
§i al teranilor ce-si cautau ogoare 'mud. La sfarsitul veacului Pru-
172<br />
sia ajunsese plmant german, si Ordinul, strImutat acum statornic pe<br />
acest pAmant de colonizare gi noul civiliza ie, tineft. In strand atftr-<br />
-nare de Marele-Maiestru sate, manAstiri, cetati si orase. Impotriva regilor<br />
Poloniei, a printilor iitvani pagan, pe can nu-i putuse nimici,<br />
Impotriva Hansei, a nobilimii zburdalnice $i a tendintei spre libertate<br />
a oraselor, Ordinul rAmase, pia In veacul al XV-lea, stApanul terii.<br />
Numai dupA unirea Litvaniei crestinate cu Polonia, supt o dinastie<br />
litvand, si dupl lupta dela Tannenberg, cftstigatA de Poloni FA cu ajutor<br />
-moldovenesc (1410), Incepe decAderea Teutonilor din Prusia. La 1454<br />
se deschise un rAzboiu de treisprezece ani cu rAsculatii 51<br />
totdeodatA<br />
cu regele Poloniei, care la, prim pacea. dela Thorn, Prusia apuseand,<br />
cu cele mai vechi cetAti. Marele-Maiestru rAmanel un vasal regal pentru<br />
.celelalte provincii, i In aceastA Insusire el avail In Moldova cu reg<br />
ale Ioan-Albert (1497).<br />
Ormele polone erau In mama Germanilor. Nobilii nu ascultau<br />
de nimeni; Oranimea cazuse In gerbie si se istovia<br />
muncind fart, folos.<br />
Vladislav §i fiul sau, Casimir-cel-Mare, an schimbat ins&<br />
aceste Imprejurari. Casimir, a carui sora era maritata cu<br />
Carol-Robert, a pus mama pe Galifia, tars intinsa si roditoare<br />
ce se Intinde de-asupra Bucovinei.<br />
Rusia Mica, avand drept capitall Haliciu, se alcAtul deosebit In principat,<br />
apoi, supt Daniil, care priml coroana lui din Roma, In regat. Pa<br />
la 1340 stlpftnirea Galitiei nu o mai aye& Ins dinastia lui.<br />
Casimir a facut din Cracovia §i Lemberg orav vestite §i<br />
bogate si a luptat cu Tatarii. Neavand copii, nepotul sau<br />
Ludovic i-a luat moqtenirea.<br />
3. Ludovic a murit la 1382. El l,sd numai doul fete, si<br />
Intre ele i s'au impartit regatele. Cea din Ungaria, Maria,<br />
.a luat pe Sigismund, care a fost apoi, precum qtim, Imparat;<br />
cealalta, Hedviga, s'a maritat cu Iagello, printul Litvaniei.<br />
Litvania, care dobandise §i terile rusegti dela Apus, era<br />
pagans pana atunci : Iagello s'a botezat la nunta; el si-a<br />
zis de acum Vladislav, dupg, numele, iubit de popor, al lui<br />
Vladislav Piticul. El ajunse catolic ca si sotia sa, dar supu§ii<br />
sAi ru§i erau ortodoxi,pricina de dihonie pentru viitor.<br />
Sigismund aver, prea multe griji ca sa poata cauta de<br />
Ungaria. Aceasta era cu atata mai ran, cu cat Turcii se
173<br />
aruncau necontenit asupra terii. Cand a murit Sigismund,<br />
urmas i-a fost ginerele, care si el era Imparat : pentru Ungaria<br />
tot asa de putin noroc ! Pe urma a fost un rage copil,<br />
pe cand alti nobili chemasera pe fiul lui Vladislav din Po-<br />
Ionia. Vladislav-cel- Tan& pert la Varna, in 1444, luptand cu.<br />
Turcii.<br />
Regele copil, nascut dui:4 moartea tatalui sau, e Ladislas, zis Postuniul.<br />
Mama lui, Elisaveta, fiica lui Sigismund si vaduva lui Albert<br />
de Austria, duse rdzboiu grew cu candidatul polon. Era, ad fie silita a<br />
se marita cu el, cand moartea ei fact". pe Vladislav Iagello singur<br />
rege In Ungaria.<br />
4. Fericirea Ungariei a fost ca traia pe atunci un om ca<br />
Loan sau Iancu, caruia i s'a zis Corvinul, pentru ca purta<br />
sterna corbului sau vulturului, care era si sterna Terii-<br />
Romanesti, cu Domnii din care el se credea ruda. Iancu<br />
era din Inidora (ung. Hunyad, de aici numele lui de Hunyady,.<br />
supt care e cunoscut), fiul lui Voicu va sa zica Roman,.<br />
dintre aceia cu cari regii unguresti aparau granitele. In<br />
tinereta Iancu a slujit ca luptator la multi .domni ; apoi<br />
ajunse Ban, deci un fel de capitan, al Severinului (din Cara<br />
noastra) si Voevod In Ardeal. Turcii aveau o mare frica de<br />
dansul. El i-a batut In adevar, si in Tara-Romaneasca, si<br />
In Serbia, si in Bulgaria. In lupta cea mare dela Varna, el<br />
socotia ca-i va putea infrange cu total, dar norocul se<br />
schimba indata, si regele Vladislav-cel-Tanar Instsi pert.<br />
Crestinii Imprdstiard destul de usor pe Spahiii cald.ri ai Turcilor,<br />
dar nu putura sd rdzbeasca gardul de fier al Ienicerilor pedestri. Re.<br />
gele tanar se aruncd. furios asupra dusmanilor neclintiti, si In curdnd<br />
capul lui stated inteun varf de sulit,a, purtat pe sus spre Ingrozirea<br />
crestinilor. Si legatul Papei, cardinalul Iulian de Sant'Angelo, pert. Corabiile<br />
venetiene nu mai venial la Varna pentru a duce pe cruciati<br />
spre Constantinopol. 0 mica fiota burgundy (plAtita de Filip cel IndrAznet,<br />
ducele Burgundiei) vent Insd, pe Dundre la 1445, prddInd<br />
unele cetAti turcesti.<br />
Cat despre aceasta insa, Iancu nu-si pierda increderea,<br />
Ca un strajer ce nu stie de osteneala, a mai pazit el doisprezece<br />
ani la toate hotarele. Nobilii unguri II facusera,-
174<br />
capitan al terii for si carmuitor In numele regelui tanar.<br />
Cand Turcii yenta sa iea Beigradul, care era, al Ungurilor,<br />
Tanen dada lutite vestite, ca sa scape cetatea; cruciati din<br />
Apus chiar venisera sa-I ajute.<br />
Acesti cruciati, oameni fanatici, dar fara stitruinta ei necunoscatori<br />
ai rosturilor din Rasarit, fusesera adusi de un vestit calugar din par.<br />
tile napolitane, loan de Capistrano, care a fost Mut slant de Biserica<br />
Apusului si care a predicat si intro Romftnii din Ardeal Unirea cu catahcismul.<br />
Capistrano a fost, se zice, si In principatul muntean.<br />
Hunyady vazit In sfarsit pe dusman fugand, si peste cateva<br />
zile muri, cu multamirea in suflet (1456). Noi Ii zicem<br />
Iancu-Voda, si, macar ca, el a luptat pentru marirea. Terii<br />
Inguresti, not tot trebuie sa ne gandim cu drag la dansul,<br />
caci putini au fost asa de maxi. In tot 'neamul nostru.<br />
Prin nimic Insa n'a dovedit Iancu-Voda" tragere de inima pentru<br />
neatarnarea noastra. Visul lui era, ca, prin puterile romanesti de<br />
.amandoul latmila'Carpatilor, sä ajunga stapan al Rasaritului.<br />
XXXIII.<br />
Oranduirea Terii Ruseqti gi luptele ei cu Tatarii.<br />
1. La Rasarit de Polonia, de Litvania si de Prusia Cavalerilor<br />
Teutoni, se Intindea sesul cel mare al Rusiei, prin<br />
care curgeau apele late ale Niprului, Donului, Bugului,<br />
Volgei, Uralului, care se varsa, fie In Marea Neagra, fie In<br />
Marea de Azov, fie In Marea Caspica. Stim ca Slavii de pe<br />
acest nemargenit Tinut Intins ca o apa, ajunsesera supt<br />
mana unor Nortmani rataciti prin partile Rasaritului si ca<br />
asa se Intemeiase principatul Chievului. Am vazut iarasi<br />
cum principii, sau, ruseste, cnejii, de aici s'au crestinat si<br />
au crestinat si poporul lor. Rusilor, caci asa le zicea, li-ar<br />
fic mers si mai bine data, n'ar fi vent asupra for vijelia,<br />
cea strasnica a Tatarilor.
175<br />
2. Tatarii, navalind asupra Rusilor in 1241, i -au gasit tot<br />
asa de impartiti cum erau si Po lorni. Deci nici ei nu s'au<br />
putut impotrivi, caci desbinarea e tatdeauna la un popor.<br />
mama primejdiei si a peirii. Tatarii li-au pus deci jug pe<br />
gatlejuri.<br />
V. mai su., nAvalirea Tatarilor.<br />
In -fiecare an, cnejii sau trimesi de ai for au trebuit sa<br />
vie in lagarul tataresc, unde luptatord salbateci, asemenea<br />
cu Hunii, stateau supt corturile grosolane de 'Asia; In genunchi<br />
ca robii, ei au trebuit sa intinda pungile cu bani<br />
de our sau argint; data nu le-ar fi adus, puhoinl calaretilor<br />
din pustie ar fi prapadit tarinile si ar fi mistuit cu foc satele<br />
si targurile. Asa -au trait 1Rusii mai bine de o suta de<br />
ani, adeca tocmai atata vreme cat am stat si not supt puterea<br />
Tatarilor, caci acestia cereau bir dela toate asezarile,<br />
pana in zidul de piatra aI Muntdlor Carpati. Rusii dela Apus,<br />
.carora li se zice Rusneci, sau Ruteni, au putut<br />
sa-si pastreze, totusi, regatul ce-si intemeiasera in partile<br />
Galitiei : puterea regelui, care stated In orasul Halicz (Haliciu),<br />
intindea si asupra unor parti din Moldova noastra.<br />
Dar desbinarea a pus capat si aeestui regat, care a<br />
trecut in manila lui Casimir-cel-Mare, regale Poloniei.<br />
V. mai sus, p. 172.<br />
3. Rusia a scapat de stoarcerea din partea paganilor abia<br />
la sfksitul veacului al XIV-lea. Tatarii slabisera foarte mult.<br />
Imparatia for era Insa, foarte mare (caci se intindea din<br />
rnijlocul Asiei pana in muntii nostri, dela Himalaya pana<br />
la Carpati), dar nu mai era Intfinsa ascultarea si unirea<br />
din vremurile bune. In toate partile se ridicau stapanitori<br />
de Tinuturi, cari nu se supuneau, sau se supuneau numai pe<br />
jumatate, poruncilor Hanului. De aceia Rusii au prins inima<br />
sa se fupte cu Tatarii, Inaintea carora statusera Walla<br />
atunci smeriti si Infricosati.<br />
Mai inainte de venirea Tatarilor, cel mai insemnat oral<br />
rusesc era Chievul ; aici stateau cnejii cei mari ; puterea
176<br />
for se intindea asupra malurilor Niprului pana la Mare,<br />
Dupg, navalirea tatareasca, Chievul cazit in puterea Litvanilor,<br />
cari luara, mai toata Rusia cea, veche. Pe zi co mergea<br />
insa, crested Rusia cea noted, care se 1ntemeiase prin cucerirea<br />
dela locuitorii din Rasarit, Finii cei marunti cu armele<br />
de os. Aceasta parte a Rusiei este fatA, de cealalta ceia ca<br />
Brandenburgul era fata de Saxonia, sau ceia ce fusese<br />
Saxonia fata de regatul franc. Aici erau mai multi cneji in<br />
orase asezate pe apele care se varsa din spre Apus in apa,<br />
puternica a Volgei dintre dansii toti, s'au aratat mai sireti<br />
cnejii din Moscova. Ei au stat Intaiu in legaturi de supunere<br />
desavarsita cu Tatarii. Pe urma, cand s'au simtit<br />
intariti, s'au pregatit de lupta cu<br />
Cneazul muscal care a indraznit cel d'intaiu sa-si infrunte<br />
stapanii, a fost Dimitrie, zis Donscoi (dela Don). Hanul tataresc<br />
se Intelesese impotriva lui si cu Iagello, printul de<br />
Litvani-a, despre care a mai fost vorba. Ostile s'au ciocnit<br />
aproape de apa Donului, la satul Culicovo, In 1380, cn doi<br />
ani Inainte de moartea lui Ludovic, regele din Ungaria si<br />
Polonia. Crestinii au biruit, Ce-i drept, Tatarii s'au tutors<br />
Indarat si au nimicit orasul Moscova. Dar ei s'au dus, Moscova<br />
s'a ridicat din cenusa ei, si de atunci cneazul de acolo<br />
a fost socotit ca mai mare decat<br />
dansii.<br />
ceilalti.<br />
Dimitrie n'a stapanit nici zece ani dup5, biruinta lui. Urmasii<br />
lui au fost slabi. Tara era si mica si rau intemeiata<br />
Inca, locuitorii fiind saraci si salbateci; orase-de negot nu<br />
se aflau; cola din apropiere traiau de sine, ca Novgorodul,<br />
sau erau stapanite de Litvani. Taria cea adevarata a unei<br />
teri nu incepe decat atunci cand oamenii ajung sa fie luminati<br />
si harniei. In Moscova nu era asa.<br />
4. Cam tot pe acea vreme s'a ridicat apoi In Asia un om<br />
grozav, care samana ca pricepere si vitejie sAlbateca cu<br />
vestitul Ginghiz-Han, Intemeietorul puterii tataresti. Nu-<br />
.<br />
male sau era Timur; era schiop, si i se zicek Timur-cel-<br />
Schiop, Timur-lenc ; de aici Europenii s'au deprins a-i zice<br />
Tamerlan. El a cucerit miezul Asiei, Turchestanul, s'a
177<br />
batut cu China si a facut pe Tatari sa asculte de dansul.<br />
Nici Turcii nu an fost In stare sa i se 1mpotriveasca; el isi<br />
bated joc de slabiciunea Tor, si pe until dintre cei mai straluciti<br />
Sultani ai Turcilor, pe Baiezid, 1-a prins in lupta<br />
(1402), 1-a bagat Intr'o cusca si asa 1-a purtat dupa dansul<br />
!Ana ce a murit saracul de rusine si de durere. Nimeni nu<br />
mai cuteza sa infrunte pe Timur: cand un oras nu-si deschidea<br />
portfie inaintea lui, el 11 faced una cu pamantul si<br />
n'avea mild nici de fapturite cele mai nevinovate.<br />
Timur erg de nastere tot Turc, dar dintre cei liberi cari strabiteau<br />
pustia Asiei centrale. Un tint el petrecti viata ratacitoare a celor din<br />
sangele lui. La 1384, inainte de a supune partdle asiatice si de a naval).<br />
In Shia, unde prada ingrozitor marea cetate a Damasculni, Timur<br />
hotari tine va fi Han al ,,Hordei de Aur" in Rusia. Urrna cucerirea<br />
Persiei si a Turchestanului, a Armeniei muntene. Apoi Timur petrecti<br />
trei ani in Rusia. Expeditia cea mare din Siria zabovi ciocnirea-lui cu<br />
Turcii. -Statul acestora i se pared un biet principat atotputernicului Han,<br />
care avea toata Asia centrals, bogatii nemargenite gi<br />
o oaste ce se<br />
inoia necontenit<br />
5. Dar, dupa moartea lui, Tatarii au mers tot indarat.<br />
Din ImparAia lui se desfaceau numai peteci. Inainte, fusese<br />
un sigur Han; acuma Hani rasariau in toate partile, si<br />
fiecare se dusmania cu celalalt. Pe cursul raului Volga<br />
erau doi; In Siberia de astazi altul; al patrulea se acivase<br />
in peninsula Crimeii, intro Marea de Azov si Marea Neagra.<br />
Tatarii acestui Hari se numiau de Romani Crc?mleni, duptt<br />
numele romanesc cel vechiu al Crimeii: Cramul. Dose on<br />
am fost pradati not de acesti oameni fara mila, cari se<br />
-tineau numai din peschesuri si din jafuri, caci socotiau ca<br />
e o umilirrta sa lucreze pamintul !<br />
Hanatul Crimeii a fost infiintat de Ilagi-Ghirai. Danastia lui s'a zis<br />
a Ghiraizilor. Popoarele vecine dela Marea Neagra si din Caucaz se<br />
supusera. Dela Don la Nistru era pustiul unde pandiau Tatarii. Cei din<br />
Dobrogea se intalnesc abia dupa 1500, iar Nogaii din Bugeac (Basarabia-de-jos)<br />
se aseaza numai pe la 1600.<br />
Pe Tanga Han era un Ca lga, loctiitor, apoi, mai iarziu, un Nuredin,<br />
tot din sangele Ghiraizilor. Sultani si 1Vlarzaci aveau, supt acestia,<br />
comanda ostilor. Prada era pentru aceA popor, care nu lucra 'Daman<br />
12
178<br />
tut FA nu se cobora, la Indeletnicirea cu mestestigurile si negotul, o<br />
nectpdratet nevoie.<br />
Pe vremea dad Stefan-cel-Mare domnia in Moldova,<br />
Tarul din Moscova era Ivan al III-lea. Acesta nu era un<br />
viteaz, dar socotelile lui s'au dovedit buns. Dela dinsul<br />
inainte niciun Han tataresc n'a mai cerut haraciu (dajde)<br />
Rusilor. Ivan a nimicit stapanirea printilor celor mici din<br />
alte orase rusesti. In sfarsit el s'a luptat cu urmasii lui<br />
Casimir, regele Poloniei (frate cu Vladislav cel ucis la<br />
Varna) si li-a luat o parts din Litvania.<br />
Fiul lui a luat pe Elena, fiica lui $teTan-cel-Mare. Acesta se mira,<br />
cum poate Muscalul s6, ispraveasca numai prin viclenie lucruri -care<br />
pe el 1-ar fi tinut scumpe jertfe de sange.<br />
Ivan (1- 1505) a luat si Novgorodul, foasta republics libera,. El lucra<br />
cu dibaeie la sfaramarea 1Tordei celei Mari. Din rAmAsitele ei ici. supuse<br />
Cazanul. 0 casatorie cu una din urmacele Paleologilor dada stapanirii<br />
bale un prestigiu imparatesc.<br />
X XXIV.<br />
Despre aE;ezarea Turcilor in Europa.<br />
1. Turci se chiama, astazi un neam de oameni de legea<br />
lui Mohammed; can locuiesc intr'o parte din Turcia europeana<br />
(cu mutt tale mai multe stapaniri ale for slant insa.<br />
dupa ultimul for razboiu cu crestinii din Balcani, in Asia),<br />
In unele Tinuturi din Bulgaria si Grecia si in Dobrogea<br />
noastra. Turcii din popor au o imbracaminte deosebita, cu<br />
un fel de scurteica, bran si salvari; pe cap poarta un fes<br />
rosu, pe care-1 Infasura une on cu basmale si saluri colorate;<br />
In picioare, papuci de saftian. Turcii sunt In viata<br />
for de toate zilele un popor bun si omenos, care-si tine cu<br />
multa credinta cuvantul; la razboiu sunt foarte viteji, ariarandu-si<br />
legea si Sultanul cu orice jertfa: atunci sunt pradalnici<br />
si foarte cruzi. Pe crestini ii despretuiesc in inima<br />
lor, socotindu-i ca, sunt de o lege necurata.
179<br />
Numele de Turc se dadea locuitorilor ratacitori in Asia<br />
acolo unde dupa, dansii se numeste astazi o tara:<br />
Turchestanul. Dintre ei s'a ridicat, precum am vazut, neamul<br />
Selgiucizilor, care a intemeiat o Imparatie mare. Dar<br />
aceasta s'a sfaramat dela o vreme.<br />
P-rin navalirea Mongolilor 5i certe pentru Domnie s'a impartit 5i<br />
sfaramat pe la starsitul veacului al XIII-lea Sultanatul selgiucid.<br />
In Asia Mica au Tamas atunci stapanitori mai mici, cari<br />
se chemau emiri. Printre ei se ivi si unul cu numele de<br />
Osman, care avii indrazneala, si noroc. Turcii cari-1 urmau<br />
in razboiu si la prada s'au zis Osmanlc i, dupa, obiceiul<br />
turcese de a numi un popor ca si acela care i-a dat o<br />
viata deosebita (asa, Moldovenii erau numiti de Turci :<br />
Bogdanlai, dupa Bogdan, care a intemeiat Moldova). Osrnanlaii<br />
s'au intins rapede pe aceasta tara: spahiii lor, calareti<br />
cari primiau pamanturi pentru cap se luptau, §i ieni-<br />
cerii adeca oastea noua" ostasi pedestri, nu mai<br />
aveau pareche. Un Imparat din Constantinopol, loan Cantacuzinul,<br />
a luat cu plata un numar de Turd pentru a-1<br />
njuta impotriN a altor Greci, dusmani ai sai, ceia ce, dela<br />
un cretin ca el, era un mare pacat.<br />
Mihaal Paleoloqul a luat inapoi Constantinopolul din mffnile Latinilor<br />
peste maqura de slabi0 5i avand numai cetatea Imparateasca.<br />
a carmuit cu pricepere, Intrebuintand mijloacele dibaciei acolo unde-i<br />
lipsia puterea: s'a InN oit si la a Unire cu Roma.<br />
DupA c4iva ani de stapanire linistita a fiului sau Andronic (Andronic<br />
al II-lea), s'a inceput lupte Intre acesta 5i nepotul sau de fiu, numit<br />
tot asttel. si deci se mai pierdil Inca din puterile acestei biete tmpa<br />
rata cu hotarele Ingustate.<br />
Fiul celui de al treilea Andronic, loan al V-lea, era un c ipil, si epitropia<br />
o avea, mama-sa, o latina din Savoia. Cantacuzinul era cel mai<br />
do seama om dintre Bizantini; pe Incetul el luneca la rliscoala, sprijinindu-se<br />
ri pe puterile sarbesti.<br />
.Dintre Sarbi se ridica pe la jumatatea veacului al XIV-lea un rege<br />
mare, Stean Dugan, care $i capata recunoasterea Apusului pentru titlul<br />
sau cel nou, de Imparat at Romanilor gi Scirbilor. El antra In 'eggturi<br />
an Papa, Indrazni sa stea in fqa marelui rege unguresc Ludovic<br />
gi<br />
cuceri, folosind gale desbina'rile greceAi, cea mai mare parte din
180<br />
Macedonia, pana langa Salonic si raul Struma. Daca Sarbii ridica astaz<br />
pretentii asupra Macedoniei, ei se gandesc la marele for Imparat (t 1354)<br />
2. Asa s'au deprins Turcii a veni in Europa. Ei nu erau<br />
departe de &Ansa, caci ajunsesera acuma de stapaniau tot<br />
pamantul asiatic Ong, in fata cu Constantinopolul ei-si<br />
aveau<br />
Capitala in marele oras Brusa, care vine tocmai in acest<br />
Tinut; ei aveau si corabii, pe care vasliau supusii lor,<br />
Greci de pe coasta, mai ales.<br />
In cele d'intaiu decenii ale veacului al XIV-lea Nicea i Nicomedia,<br />
ajunsesera in map, Turcilor. Impotriva Osmanilor se intrebuinteaza<br />
Spanioli, din contpania cataland a lui Roger de Flor, dar acestia, mai<br />
mult pradara decat folosira, si une on ei dadura Turcilor ceia ce eratt<br />
chematd sa apere. Si asa-numitii Alani", adeca Romani din partjle<br />
noastre, au Post adusi pe plata in Asia-Mica innainte de 1300. Printul<br />
Andronic incerca a da navalitorilor o lupta deschisa, dar fu biruit In<br />
Philokrene.<br />
Deci ei strabatura pe incetul, si la 1354, aflandu-sa<br />
Tanga stramtoarea Dardanelelor, din jos de Constantinopol,<br />
ei izbutira sg, puna mana pe orasul Galipoli, port foarte<br />
Insemnat, asezat pe o limba de pamant ingusta, care cazu<br />
si ea in puterea Tor.<br />
Than al VI-lea Cantacuzino, care se Oa tot in lupta en loan al V-lea<br />
el fu rapus la urma de acesta Meuse o tabdrd permanenta de<br />
Turci sub printul Soliman. Tin caremur sfaramand zidurile oraselor<br />
barbarii patrunsera fara lupta in Galipoli.<br />
In zadar veni din Apus o rudg, almparatului din Constantinopol,<br />
contele de Savoia, Amedeu, si se lupta cu dansii,<br />
caci nu-i pun. scoate. Nu numai ca Turcii pgstrara Gallpolul,<br />
dar, inainte de venirea contelui, ei se Tidicasera in<br />
sus pe valea puternicului rau Marita si cucerisera Adria.<br />
nopolul, orasul cel mare pentru care se luptase Tonita cu<br />
Bizantinii.<br />
Acesta se intampla pela 1360. Turcii nu cuceriau din ambitie on din<br />
pofta de glorie, ci ca sd aibd drunturile de negot. De aceia intinderea<br />
for se face in doul directii: spre Filipopol si Adrianopol, apoi spre<br />
Nis si Sofia la Nord, iar la Apus sp,re Salonic, de o parte, de alta spre<br />
Macedonia (Chiustendil) si Marea Adriatica, unde era principatul sarb
181 --<br />
.catolic al dinastiei Bair, care In nimicit, pe cand printii macedonen<br />
,se supusera, platind tribut.<br />
Netrebnicul Imparat loan al V-lea nu era in stare decat<br />
a-si pl'anga nenorocirea. Nici el, nici urmasii lui n'au indraznit<br />
sa-si ceara indarat cu arma mostenirea stramoseascti,,<br />
ci s'au tot milogit pe langa Turci cu rugaminti si daruri<br />
3. Nenorocirea crestinilor a fost ca, nicio tarn din Orilla<br />
Balcanului nu era pregatita sa se impotriveasca. Bulgaria<br />
era sfaramata in trei: o capetenie care se chema Dobrotici<br />
stated pe la Varna; dela dansul Turcii au numit toata tam<br />
-de acolo-, prima in sus, la gurile Dunarii, Dobruge, ceia ce<br />
poi numim Dobrogea, din care stapanim, dela rAzboiu incoace,<br />
partea de Nord.<br />
Reeedinta acestor stapanitori, Impodobiti cu titlul de Despoti, cal e<br />
Be dadea, la Constantinopol, de obiceiu, rudelor imparatesti, era Kalilokra;<br />
din sus de Varna.<br />
Alt stapanitor, cu titlu de Tar, statea in Capitala cea<br />
veche, Tarnova: it chema Sisman. Un frate al Jul Linea<br />
Vidinul si toate locurile vecine.<br />
Acesta, Strasimir, era inrudit prin sotia sa ca Do-nnul munte<br />
.acel timp.<br />
d'n<br />
Sc rbii<br />
aveau, dap& moartea lui Stefan Dugan, cel mai<br />
mare stapanitor sarbesc sir singurul care si-a zis Imparat,<br />
ravnind Constantinopolul pe linga fiul acestuia, si un<br />
Crain, anume VucciOn, dar o multime de domni din cetati<br />
si orase, in Macedonia, nu-1 ascultau nici pe acesta.<br />
Toti acesti principi crestini se intelesera intro sine ca sa<br />
Incerce a gonl pe Turci; si Dontnul m'tntean Vladislav li<br />
.dadfr ajutor, dar ei fura batuti langa apele raului care uda<br />
pe urma si Adrianopolul.<br />
Lupta s'a dat la Cirmen, langa raul Marita, pe locul ce s'a zIs apoi<br />
,Prapadul Sarbilor", la 1371.<br />
Vucasin fu omorat pe cand fugia, si urmasul sal]. Lazar<br />
ici nu-si mai zise rege, ci numai cneaz, print. Turcii lua<br />
sera scum Macedonia sarbeasca, si Lazar., care domnia
-182<br />
numai In parOle de tang& Dunare si Mare, se hotari sa-si<br />
eerce norocul cu dansii.<br />
LazAr lei aver rosturile mai malt in asa.-numita Prinuirie dalma-<br />
ting, prin pirtile de unde periserA Ba lgiaii.<br />
El se uni cu regele din Bosnia, alta tart sarbeasca din<br />
apropiere, Interneiata de mai puOna vreme. ()data el invinser<br />
dar mai tarziu se dada o lupta In campia dela Cos000, careia<br />
i se mai zice si Campul Mierlelor: crestinii fury birui0<br />
acuma, Ins& dupa infrangerea for un Sarb patrunse, se<br />
zice, pans in cortul Sultanului, care era Murad cel d'intaiu,<br />
sparcul cu ctAitul.<br />
$i pang azi Sarbii pornenesc in cantece munele lui Miloe Ohilict<br />
care a ucis pe Sultanul Murad, in 1389. Murad era fiul lui Urcan ri<br />
acesta al lui Osman Intemeietorul.<br />
4. Fiul lui Murad, Baiezid, a fost poreclit Fulgerul",<br />
pentru ca era nespus de iute in toate miscarile lui de razboiu.<br />
El a facut pe Sarbi sa asculte de dansul si sari dear<br />
ajutor la caste.<br />
Astfel in luptele lui cu Mircea-cel-Batran, Domnal Terii-Romaneeti,<br />
ieau parte ei Constantin Dragaeevici dela Chiustendil ei chiar fiul lug<br />
Vucasiu, vestitul Marcu Craiforui al baladei s'arbeeti. Stefan, fiul Tut<br />
Lazar, care ei acesta inurise la Cosovo, Despot din mils. BizantiniLor<br />
cu can se Inrudise, mergeb, ei el obisnuit in rkboaiele Sultauilor.<br />
Tara Bulgarilor a pradat-o Baiezid de mai multe ofi. De<br />
frica lui, regele Ungariei, Sigismund, a chemat pe crestinii<br />
din Apus, si, ascultand de rugamintile regelui, venira mu4ime<br />
de cavaleri francezi, chiar si din neamul regelui Francieir<br />
precum si Germani, Intre can un strabun al regelui nostru.<br />
Ei Inbunjurara cetatea Nicopole, care se vede si astazi in_<br />
fata orasului Turnu-Magurele din -ara noastra.<br />
Dar Baiezid alerga, Intr'adevar ca fulgerul, batit prim,<br />
pedestrimea sa, caci Apusenii venisera numai cu calarime.<br />
Aceasta se Intampla la 1396: cu trei ani inainte, Sultanui<br />
luase Tarnova, Capitaia Bulgariei. Dupg, Nicopole el cuceri si<br />
Vidinul, unde, cu vre-o treizeci de ani mai Inainte, statusera<br />
si ostasi munteni, de-ai lui Vladislav-Voda. Abia se mai
183<br />
tineau unele parti din Serbia, si Tara-Romaneasca, supt<br />
Domnul ei Mircea, care bath -de doul on pe Turcii, comanda0<br />
chiar de Baiezid, ce-i navalisera In tarn.<br />
0 lupta se dAdit in partile Bareiganutui, alta la Ravine, in DO<br />
Dar Turcii tot Ii luara la sfarsit si lui, inainte si dupa,<br />
moartea lui Baiezid, Dobrogea, Silistra, cetate de peste Dunare,<br />
prin partile Calarasilor nostri, ba chiar si orase de<br />
pe malul sting al Dunarii, ca Giurgiul, §i poate Severinul.<br />
5. Cum am vazut Insa, Baiezid a fost batut si prins de<br />
Hanul eel strasnic, Timur. Fiii lui se framinta multi, vreme<br />
Intro dansii de la putere.<br />
Mircea dada ajutor unuia dintre acesti printi, Musa, ca qa iea tronul<br />
delatSo/iman. Cat stapanl Musa, Tara-Romfineacti mil pace Mohammed<br />
domnia pe atunci numai in Asia.<br />
La urma, invinse Mohammed. El nu carmul multa, vreme.<br />
S'a luptat mai cu seama, In Asia, cu emirul din Carman.<br />
Fiul sau, Murad al II- lea. a fost mai razboinic si mai<br />
fericit: orasul cel mare Salonicul el 1-a smuls de la Vene,<br />
tieni, carora li-1 vanduse Grecii. El a cucerit Albania si a<br />
trimes pra.datori pana in ArdeaL S'a batut cu Vlad Dracul,<br />
Domnul muntean9 si cu Joan Hunyady. Fiind ajuns la ba<br />
traneta, el a putut Inca, sa, striveasca pe crestini in vestita<br />
upta dela Varna (1444).<br />
Urmas i-a fost fiul sat" Mohammed al II -lea, eel mai mare<br />
Sultan turcesc din aceasta vreme. §i despre dansul se va<br />
qpune cand se va arata via-ta si ispravile marelui Domn<br />
moldovenesc Stefan -cel -Mare.
184<br />
XXXV.<br />
Teri le romitneqti pin& la moartea Domnului moldovenese<br />
tefan-eel-Mare.<br />
1 Tara Moldovei e mai noun, decat Tara- Romaneasct<br />
au Muntenia. Aceasta i§i are inceputurile inca din ce<br />
d'intaiu ani ai veacului al XIV-lea, cand s'au unit la un loc<br />
Voevodatele din munti, de dincoace 0 de dincolo de Olt<br />
upt un urma§ al lui Seneslav si al lui Iancu-Voda (Tihomir),<br />
anume Basarab4 on Basarab (care era, un name<br />
de botez). Basarab n'a mai vrut sa asculte de Unguri, cum<br />
Mouser/ unii din Inaintasii sai, §i a batut rau, in stramto<br />
rile muntilor, pe Craiul unguresc Carol Robert, care venise<br />
sa-lsupuie (1330). Fiul sau, Alexandru, a prins sa, intemeieze<br />
Cara. Fiul lui Alexandru, Vladislav (Vlaicu), a invins a doua<br />
ma pe Unguri §i a pus mana pentru catava vreme pe<br />
marea cetate bulgareasca a Vidinului (1369) ; si el s'a luptat<br />
cu Turcii, facanduli datoria de cre§tin, dar catre sfarsit<br />
a vazut ca trebuie sa se impace cu ei. Mircea i-a fost<br />
nepot 0, ca §i Inaintasii sai, el a §tiut sa apere neatirnarea<br />
terii.<br />
2. Moldova, numita asa dupa raul Moldova, langa care<br />
s'a alcatuit ea la inceput, a fost intemeiata pe la anul 1360.<br />
Atunci s'a coborat din Maramura§, tara muntoasa de de-aupra<br />
Ardealului, lin Bogdan Voevod, capetenie a Romanilor<br />
de acolo, supu§i Ungurilor. El a gonit pe Voevodu<br />
pus de Unguri in partile moldovene, urma§ al lui Sas<br />
(Sasul) §i Drago§, §i s'a intarit asa de nu 1-a putut stoats<br />
nimeni Fiul sau Latcu §i urma§ii acestuia, din alt neam,<br />
an inaintat necontenit, dela Baia, §i spre Rasarit §i spre<br />
Miazazi, supuind pe juzii satelor romane§ti neatarnate, pe<br />
Tatari, can stapanisera, pana mai daunazi, §i pe oricine<br />
gasiau in tale. Capitala Ion ajunse sa, fie Suceava (astazi.<br />
In Bucovina, chiar Mg& granita noastra dela Burdujeni),<br />
§i aici ei durara o puternica cetate.
185<br />
3. Dar Domnii stateau puting, vreme In Scaun, mai ales<br />
pentru vesnicele lupte dintre cei ce aveau drepturi, la<br />
Domnie, ca unii ce erau din acelasi sange. Norocul M<br />
dovei a fost ca la 1400 a ajuns sa aiba carmuirea tanarul<br />
Voevod Alexandru, care a ramas Domn toatg, viata sa<br />
papa In 1432, and batranetele-1 coborarg, in mormant. E<br />
scapa Cara de ataxnarea fata de Poloni dada ca hotar<br />
s! -i<br />
la Miazazi Dunarea si Marea. Dar fiii si nepotii sai de fi<br />
se Inclestarg, iarasi In lupte pentru stapanire, si Moldova<br />
scapa de zbucium numai cand birul si se aseza In Suceava<br />
alt mare Domn tanar, qtefan, fiul unui Bogdan-Voda ce<br />
fusese ucis miseleste si nepotul de fiu al lui Alexandru<br />
pe care urmasii 1-au cinstit cu numele de cel Bun".<br />
Parintele noStru Stefan-Voda a statut de treizeci si sese<br />
de ori fnaintea dusmanilor si a biruit de treizeci si patru<br />
de on pe campiile stropite de sange ale luptelor. Dar e<br />
n'a fost un om crunt, si nu i-a placut sa caute vrajba ntmanui,<br />
ci bucuria lui cea mare era sa stea linistit Intro ai<br />
sai, sa Imparts judecati drepte, sa aiba sfat cu oameni Intelepti,<br />
sa cladeasca biserici si mgnastiri si sg, Infrumuseteze<br />
cu pietre amintitoare mormintele strabunilor si rudelor<br />
sale, morti In timpuri grele. Dar, cind simtia cg, primejdia.<br />
se pregateste asupra terii sale, el se faces, ca un leu manios,<br />
care nu se mai odihneste cat ii mai sta, in fatg, ceva<br />
Asa un om fi trebuia neamului romanesc pentru ca el sa<br />
se tie pang, In ziva de astazi. Caci fara Stefan ne-ar fi Inghitit,<br />
de sigur, on Ungurii, on Polonii, on Turcii, si aic<br />
ar fi alts, Iimba, alts, lege decal ale noastre.<br />
Stefan a avut mult de lucru si en crestinii Ungurii<br />
aveau atunci In fruntea Ior pe Matia., Corvinul, feciorut<br />
lui Iancu-Voda Hunyady, om tanar si foarte trufas, care<br />
sg.mana, la suflet cu maica-sa, o Unguroaica, si nu cu tatal<br />
sat], care era om viteaz, dar nu lacom si nici de cum laudgros.<br />
Mafia§ tines, la dansul pe un Petru-Voda Aron, uci<br />
gasul tatalui lui Stefan, care Petru-Voda domnise In Mo<br />
dova Inainte de Stefan. Craiul navali in Moldova ca OA pule
-186- ----<br />
jug* pe acesta, si patrunse piing in targul Baia, nu. pre&<br />
departe de Suceava, dar Steran adung din toate partite<br />
Fig. 25.<br />
. , 1';<br />
t l7 . : -: .r° %<br />
.1.IP . ' Vi4,. :-i'":4C'-,.""'%.<br />
. :". % .<br />
.31."e,., ,,,Too,<br />
; %<br />
4e;,,.- '.. ,,. .<br />
li,,,... -<br />
...<br />
".... '1' '<br />
.<br />
.<br />
. p Erf-9<br />
1 .ro<br />
;<br />
.<br />
7 ' n ..<br />
° ic 5<br />
I''<br />
.2 SA<br />
O., %<br />
. ...<br />
,...,, k,:.....!..,.e.:"V ° eit,t; 1<br />
- r--'. "%,a eg .'t , "-.' *<br />
' . . ''''<br />
'"13 1. . ,<br />
1' ...a -`` "-<br />
L....v.,-<br />
Stefan-cel-illare.E1 stii. In putty., !neatest Maicei Domnului, cu cartea.<br />
stanti. In mane dreapti.<br />
pa teranii sai si, stsgnggnd cu foc si coplesind cu saget,i<br />
gwor'<br />
Lig<br />
: 1<br />
-^-1'.<br />
;'<br />
al
187<br />
pe Unguri, ii fugari din tiara unde nu mai cutezara, sa mar<br />
vie (1467). Apoi el goni pe rand din Tara-Romaneasca<br />
mai multi Domni, Jcari tineau cu Turcii: asa fact' el cu<br />
Radu-cel-Frumos, cu Basarab-cel-Batran §i cu 13asarab-cel.-<br />
Tamar. Dela vecinii sAi munteni el lila cetatea Chiliei, asezata<br />
astazi in Basarabia, drept de-asupra Dunarii. Pe Tatari<br />
i-a incoltit ()data in dumbrava de la Lipnie In Basarabia.<br />
Spre sfaritul Domniei lui a intampinat cu barbatie<br />
pe regele polon Loan- Albert, fiul lui Casimir, care yenia<br />
sa lea Moldova; regele n'a putut cucerI Suceava; Ia<br />
rotors, Stefan a cazut asupra lui in codru §i i -a prapadit<br />
frumoasa Wire. Pe urma a azbAtut dincolo de Bucovina,<br />
in Poeukia, §i a luat in mana sa cetatile care i se datoraa<br />
pentru un vechiu Imprumut neplatit.<br />
4. Dar fapta lui cea _mai mare a fost ca a putut tine&<br />
piept Turcilor.<br />
Sultanul Mohammed al II-lea se urcase pe tron hotarat<br />
sa indeplineasca izbande ca ale lui Alexandru-cel-Mare, pe<br />
care le stia din carti. El incunjura cetatea puternica a<br />
Constantinopolului, unde era imparat pe atunci Constantin at<br />
MI-lea, care a fost eel din urma stapanitor din neamut-<br />
Paleologilor. Orasul se impotrivi doua luni de zile, §tiind<br />
ce soarta-I a0eapta, dar la urma asaltul Turcilor dovedi<br />
vitejia Grecilor, cu atata mai mult, cu cat ajutoare nu yenisera<br />
de nicairi aproape.<br />
Intel-es sa apere Constantinopolul aveau Venelienk cari faceaa an<br />
Intins negot cu aceasta, cetate, apoi Genovezii, cari, dela asezarea Paleologilor<br />
pe Scaunul Imparatesc, stapaniau Pera, odinioara genoveza,<br />
el<br />
Marea Neagra, unde, pe langa Tana, in gura Donului, colonie Nenetiana,<br />
ei Intemeiasera, In Crimeia, pe loc daruit de Tatari, vestita cetate<br />
Wei. Si Papa avea, datoria de a ajuta pe Bizantini, Intaiu pentru oa<br />
erau ereftint: si apoi pentru ca, la Florenta, se aniserei en vechea Roma<br />
catolica. Nicolae at V-lea, Papa de atunci, a si trimeE3 pe Isidor, cardinalul<br />
rutean (rusesc), fost Mitropolit unit al Chievului. Dar cei mai<br />
multi dintre Constantinopolitani it primira cu ura, ca pe un spurcatto<br />
ce priveste legea; fiindca el pomenise la Sfanta Safe pe Papa, ei nici<br />
nu mai caleara in aceasta biserica, pare ca ar fi fost pangarita. Ziceau<br />
In gura mare a, dead Latinil, mai bine ea aiba asupra for 13e
188<br />
'Turd. Strasnica dorinti li s'a si Indeplinit! CorAbille papale venirl<br />
prea tarziu In ajutorul ImpAratului din Constantinopol, care ramose<br />
unit pAril la moartea lui in grAmada, la cucerirea orasului.<br />
La 29 ilfaiu 1453, ostasii lui Mohammed intrau Yii cetate<br />
si inecau In sange stradele, pietele si lespezile biseriailor<br />
Macelul n'a fost asa de grozav cum se spune. Turcii clutau robi, sr<br />
ei isi dAdeau seamA el un om viu are pret, si nu unul mort<br />
Trei zile Insa Constantinopolul fu cu desavarsire pradat. Apoi Sultanul<br />
calArl prin stradele pline de sange si vestl astfel ca, de acum Innainte<br />
Incepe randuiala ImpArAteasca cea noun, Peste cateva zile, Patriarhul<br />
find fugit mai de mult, Mohammed theme pe Invatatul caltgar,<br />
strict ortodox, Ghenadie Scholarios, si-1 fact Patriarh, in vechile forme.<br />
Lui ii supuse, si nu numai In cele sufletesti, cAci -Turcii erau bucurosi<br />
si; capete bani dela supusi, feird a-i administra, de-a dreptul,<br />
pe toti crestinii de legea greceascA. Acestia erau priviti ca o singurA<br />
natie religioaset, deosebita de acelea ale Armenilor si Latinilor catolici.<br />
Multi Greci, scriitori si oameni de Stat, au fost sprijiniti si daruiti de<br />
Mohammed, care nu li cerek macar sA-si schimbe legea, renegdnd, facandu-se<br />
renegati.<br />
Mohammed visa, acuma s iea pan, si Italia si sa fie<br />
imparat In Roma. Deocamdata Insa, el incunjura Be/grad/4/1<br />
la Dunarea sarbeasca, de unde-1 raspin,se, dupa sill* inviersunate,<br />
Ioan Hunyady.<br />
Belgradul era, cetate ungureasca de putinA vreme. Stefan Despotul,<br />
care si-a castigat mari merits pentru literature si arta, si care a stiut<br />
sA se strecoare prin toate primejdiile, avuse ca urmas pe al doilea<br />
Despot Barb, Gheorghe Brancovici. La venirea In domnie a lui Gheorghe<br />
Ungurii se asezara. In Belgrad, pe vremea regelui Sigismund.<br />
Gheorghe era un om cu multe mijloace, viclean si stAruitor, neinfrant<br />
In vointa lui. Viata i-a fost plina de lupte si nenorociri. Supt<br />
unul din fiii lui, Lazdr, Serbia decAzil rApede. La moartea acestuia, in<br />
1458, se iscara certe aprige pentru o mostenire asa de primejduita<br />
Pentru a doua oard ocupara Turcii cetatea Semendria, la DunAre, yesedinta,<br />
bine IntAritA, a reginei Elena, vAduva lui Lazar. incercarea de<br />
a unl Serbia cu Bosnia, unde domnia acum regele Stefan 7'oma (la<br />
sfarsitul veacului al XIV-lea Inca,, Banii unguresti ai Bosniei ajung liben<br />
si se IncoroneazA regi) nu izbutise.<br />
ilia din 1459, regina Elena fugi In Ungaria, si apoi la Roma, unde<br />
se cAlugarl dupA normele catolice.<br />
Bosnia nu mai till multa vreml,<br />
si nici Herfegovina ducelui Stipari
189<br />
(Hertegovina inseamna tara her(egului", Herzogului, ducelui, ri Stipan<br />
care mai Inainte era numai Voevod, capata,se acest titlu dela Imparatul<br />
Frederic). Ultimul rege bosniac, qtefan Tomarvici (dela 1461),<br />
pierdh tron si via in 1463, dupa caderea Jaicei, cetatea lui de Scaun:<br />
daunazi i s'a gasit mormantul, in care zacel de patru sute de ani<br />
aproape trupuj sau decapitat. Peste- putin orice urma de stapanire<br />
sarbeasca Inceta i, data regele Matias a putut 1ua Jaice si a prodsmat<br />
ca rege bosniac pe Nicolae Ujlaky, unul din nobilii sal, regalitatea<br />
acestuia nu s'a prefacut niciodata In adevar.<br />
De acolo, Mohammed merse In Mona, pe care o supuse..<br />
Aici cazura, pe urma galcevilor dintre ei, fratii ultimului imparat<br />
de Constantinopo], Dimitrie si Toma. Cel din urma fugi in Italia, iar<br />
cel d'intaiu till din mila Sultanului pe niste mosli in Tracia. t Venetia<br />
purta un razboiu pentru partea ei din Morea, dar incerca pierderea,<br />
pe rand, a Argosului si a insulei Negroponte (1470), dupa<br />
care urma indata (1488) pacea cu Republica. Ea paras1 si Scutari, in<br />
Albania,<br />
In anal urmator, se puse capat Imparatlei grece§ti din<br />
Trapezunt.<br />
Aici, dupa multe greseli si crime, pierdh domnia neamul Comnenilor.<br />
Ultimul imparat, David, fu dus §i el In Tracia, dar, descoperindu-se<br />
legaturile lui cu Persia, fu. ucis<br />
In 1462, Mohamed la, insula Lesbos In Archipelag (§tapanita,<br />
ca §i Aenos, pe coasta Traciei, de familia genoveza Gattilusio<br />
§i navall in Tara-Romaneasca, uncle- domnia un om crunt,<br />
dar inimos, Vlad, zis Tepey (pentru ca tragea in -eapa). flu].<br />
lui Vlad Dracul. Dar acesta nu se All sa-i intro noaptea<br />
In tabard si, la urma, 11 scoase din tars prin foame. Matias<br />
Corvinul nu putt' sa pastreze Bosnia, pe care o luase<br />
si Scanderbeg, viteazul aparator al Albaniei, se stanse, dupa<br />
multe biruin0.<br />
Scanderbeg, fin! lui Ioan, Domnul Croii si partilor vecine, fusese intaiu<br />
renegat. De aici ii vine numele, fiindca el se chema cu adevarat<br />
rheorghe Kastriota, dintr'un neam grecizat care se sarbise apoi cu total<br />
Albanez Insa era, prin sangele lui. Domnul Alexandru" (aceasta In-<br />
seamna Scanderbeg") avh de lupta cu Venetia, care void, sa-si Ca-<br />
pete toata Albania, dar numele i-a /limas vestit pentru multele lupte per<br />
care le-a dus cu Turcii. De douti on porni Sultanul Insusi impotriva lui si<br />
nu-1 putt]. rapune. Scanderbeg murl la inceputul anului 1467, cand<br />
4i
190<br />
se gAtik de o noun lupta Cu Turcii. Inca de atunci fetele din neamu<br />
511u obisnuiau a-i cants faptele de vitejie. Peste doi ani Croia era our<br />
pate de Venetian), si in curl nd Albania era a Sultanului.<br />
Mohammed se fact astfel sta.pan<br />
peste insula venetian& Negropontel<br />
Serbia, Bosnia erau ale lui,<br />
si In toata lumea el nu mai avea<br />
alt dusman decat pe $ahul Persiei.<br />
Si acesta, Uzun-Hasan (Hasan-cel,<br />
Lung"), era un Turc, dar din cei sal.<br />
--bated de prin step. Persia o cucerise<br />
ei avea legAturi cu familia Imp ArAteascA,<br />
d n Trapezunt. Mita a se face si<br />
aliatul<br />
lui Stefan-cel-Mare. Se pares cA se ri<br />
died un non Timur. Dar In lupta dela<br />
Halberd 1473) birui Mohammed<br />
Atunci Sultanul se incumeta sA<br />
rapuie pe Stefan, stiind c& va<br />
cAstigA, astfel si Moldova si Tara<br />
Romaneasca. Generalul sau din<br />
Europa (beglerbegul din Rum)<br />
vent pang, In padurile Vasluiului,<br />
-dar In batut strasnic, Intr'o dimineat&<br />
din lanuar 1475, la Podui-limit:<br />
In anul urmator, dupa<br />
ce cucerise domnia asupra Mara-<br />
Negro, Sultanul Insusi vent asupra<br />
lui Stefan. In lupta dela<br />
Rdzboieni sat Valea-Albd, in Muntii<br />
Neamtului, Turcii Invinsera, dar<br />
peste cateva saptamani ei treceau<br />
Dunarea lihniti de foame §i coplesiti<br />
de boli. Pans la moartea sa,<br />
Fig. 26. trnparateasa bizantina.<br />
In 1481, Mohammed se lupta, cu<br />
Venetienii, si lug, dela Napoletani Otranto, ca loc de
191<br />
debarcare cand ar vrea sa atace Italia : dar eI lasa. In pace<br />
Moldova.<br />
E adevarat ca, fiul sat Baiezid al II-lea rupse dela Mol-<br />
rig. 27, Sultanul turceec Mohammed al II-lea ca Ulna?. Pe cap are turban, care<br />
infitsura capul. Pe trup poartafermenea si bland ca batmen nostri.<br />
dova Chilia si Cetatea-AlbA, la limanul Nistrului (1484), si<br />
ca Stefan se invol a pluti bir, dar linistea ce cumpara<br />
astfel nu era amestecata cu si Stefan muri In<br />
1501 falnic ca un Irripa,rat batran.<br />
Baiezid a fost un Sultan panic. Silit, se lupta el cu Sudanul pentru
192<br />
granita dintre Asia-Mica gi Siria, §i tot silit pornl asupra Venetiei cOreia,<br />
In al treilea rdzboiu al ei cn Turcii (intaiul fusese numai pe-<br />
Mare, la inceputul veacului al XV-lea, ri Venetienii biruisera. Pang.<br />
Galipoli), el ii lua cetatile Lepanto, Coron yi Modon, In Morea (1300).<br />
XXXVL<br />
Gasirea p5,manturilor nou5, in Asia si America.<br />
1. Pe la sfarsitul veacului al XV-lea, pgmantul era Impgrtit-<br />
in mai multe lumi care nu se cunosteau fntre sine.<br />
Europenii aveau stiinta despre coasts de Nord a Africei,<br />
unde erau domnli arabe si unde veniau corabii de negot,<br />
din Venetia si Genova, ca sa, iea piper, bumbac si mirodenii<br />
(portul eel mai vestit era Alexandria, in Egipt, iar<br />
Tunisul, Algerul si orasele din Maroc n'aveau pe atunci<br />
nicio Insemngtate). Din Asia ei cunosIeau pgrtile apusene,<br />
eu porturile din Asia Mica si din Siria, apoi Locurile Sfinte,<br />
unde traise Mantuitorul, peninsula muntelui Sinai, unde<br />
veniau adesea hagii sau pelerini. Prin lupta Sahului Persiei<br />
cu Turcii, ei erau intru catva lamuriti asupra Per siei.<br />
Pentru celelalte pgrti, India, China, Iaponia, ei trebuian isa<br />
se multgmeascg cu stirile chIgtorilor din veacul al XIII-lea<br />
si al XIV-lea, mai ales ale lui Marco Polo, iar drumul de-a<br />
dreptul spre India, de unde sosiau marfurile terilor calde,<br />
nu-1 puteau nemeri.<br />
Marco Polo era un Venetian, care ajunse la Chitaia cea Mare, In<br />
terile tataresti si la hotarele Chinei. A lasat o descriere franceza, vestita<br />
a acelor locuri.<br />
Oceanul Atlantic, dela Apus, se parea atunci ca ajunge<br />
pgng la margenile lumii.<br />
2. Din partea lor, oamenii ce traiaa ta America socotiau<br />
cg nu mai sunt alte pArna,nturi. Acesti oameni, cari se deosebiau<br />
prin coloarea galbeng-rosiatia, a pelitei lor, prin.
193<br />
parul for negru, lucios §i tare, prin ochii for lungaretti §i<br />
deschigi Intr'un chip neindestulator, nu erau ni§te !albateci.<br />
Desi cei de rand se purtau mai mult goi, ei aveau<br />
cinggtori de bumbac si lama, cununi de pene de papagal,<br />
podoabe de margele §i de metale lucrate, ba Inca bogate<br />
gi frumoase scule de aur gi de argint. Ei locuiau in sate,<br />
cu casele facute din pgmant sau din piatra qi carg,midg,<br />
foarte tare §i acoperite cu stuf §i lenin. si ascultau de<br />
parinti, de batrani §i de capetenii alese. Pe coasta apuseang,<br />
care vine spre Asia (de care e departata ins& mai<br />
multe zile cu vaporul), se intemeiasera chiar State ca 0<br />
cele din Europa, Asia §i Africa: un stapanitor care-§i tragea<br />
neamul dela zei, ca §i regii Germanilor sau impgratii Chinei<br />
on ai Iaponiei, statea intr'un palat cu multe Incaperi §i paretii<br />
acoperiti cu piaci de aur; el avea dreggtori, paznici<br />
§i. oaste. Locuitorii acestia din Mexic (Azteci) si din Peri<br />
§tiau sa faca statul §i puteau zugravi; ei aveau un sistem<br />
al for de a 'Astra amintirea faptelor Insemnate, si cunogteau<br />
§i un fel de scrisoare (ieroglife in Mexic, noduri colorate In<br />
Peru). Pentru morti, pastrau dragoste §i veneratie, §i-i wzau<br />
cu Ingrijire in morminte de piatrA, dupg ce-i 1mbalsgmau,<br />
ca Egiptenii; mumiile Tor s'au ggsit stand ca pe scaune, cu<br />
capul plecat §i manile Incrucisate. Credeau In mai multi<br />
zei, carora li jertfiau §i oameni, si faceau In cinstea for<br />
serbari, cu lumini si cantece. Dumesnicisera multe animale,<br />
dar nu cunosteau caii. Aveau luntri ware, cu care mergeau<br />
de la o insula la alta, dar nu puteau face corgbii man,<br />
kli nu intrebuintau, ca Europenii, busola, acul magnetic,<br />
care, pus Intr'o cutie, arata totdeauna Nordul (busola era<br />
In man°. corgbierilor Inca din veacul al XIV-lea §i au gregit<br />
acei ce au spus ca ar fi descoperit-o Italianul Gioja Gioja<br />
din Amalfi). Aveau sabii, sulite §i improscau pe du§mani<br />
cu sageti, dar nu auzisera de arrnele de foc, pe care Europenii<br />
be aveau Inca din veacul al XIII-lea macar: detungtura<br />
pustilor,sranirea si uciderea din depgrtare, ca qi 'Ayala<br />
rape'le a calgretilor, Ii umpleau de groaza. Altfel, la dan§ii<br />
is
194 --<br />
gasiai drumuri, poduri (si poduri atarnate), hanuri, statete,<br />
spitale.<br />
3. Arabii din Africa au cunoscut de sigur insulele de<br />
langa coasta continentului for ; Europenii, un Normand,<br />
apoi Portughezii, au ajuns sa le cunoasca mai tarziu<br />
numai; un principe spaniol a cerut in veacul al. XIV-lea dela<br />
Papa titlul de rege al Insulelor Fericite (Canariile, Azorele).<br />
E Ludovic de Spania.<br />
Infantul, adeca principele regal, Henric, fiu al regelui<br />
Portugaliei Ioan I-iu, avu o grija deosebita pentru diatom<br />
riile de cercetare de-a lungul coastei africane, si el ajunse<br />
astfel 'Ana la linia Ecvatorului. Calatorii nu cautau Insa<br />
decat marfurile ce se gasesc pana astazi pe aceasta coasta:<br />
our si dinti de elefant, din cari se face fildesul. Terilor<br />
care dadeau aceste produse, li. se zicea: Indii, §i oamenii<br />
de atunci credeau ca Indiile acelea sunt o tara mare. care<br />
tine de pe langa Arabia pana prin aceste parti ale Africei.<br />
Corabierii portughezi, prinsi de furtuna, ajungeau si pe<br />
la capul prin care se mantuie Africa de Miazazi: ei ii<br />
ziceau Capul Furtunilor.<br />
Un om indraznet. Vartolomeiu Diaz, it atinse; altul, 'Vasco<br />
de Gama, vol sa, stie ce mai este dupa acest cap, si dela<br />
dansul pled, spre Rasarit. El pricepit atunci ca Africa s'a<br />
sfarsit acolo si ca incepe alta Mare, Marea careia-i zicem<br />
Oceanul Indian sau al Indiilor, de-a lungul coastei de Rasant<br />
a acestui continent. 0 bucata de vreme, el nu gasi<br />
decat insule si coaste mai mult pustii; dar incepit relatiile<br />
cu Sultanul negru al terii pe care o numi Mocambique<br />
(Mozambicul) si dadit nume unor locuri din aceste parti. Pe<br />
unna, el ajunse pe coasta de Apus a Indiei, si aici iarasi<br />
stapanitorii localnici, oameni foarte bogati, avand multi<br />
supusi dintr'o rasa din care s'au dezlipit Tiganii nostri<br />
(rasa buna Insa, care a dat omenirii poeme vestite Si o Tntelepciune<br />
deosebita), nu se putura, impotrivi strainilor. In<br />
portul Goa se aseza un guvernator-general al coloniilor portugheze<br />
din India.
195<br />
4. Cam pe acelasi timp, un Italian din Genova, Cristofor<br />
Columb (Colombo, In italieneste; Colon, In spanioleste), coxabier<br />
priceput, ajunse la parerea ca pe la Apusul Europei<br />
nu este numai drumul cel nou de-a dreptul la. India, ci si<br />
-49 mare lame noud. Multi carorar li vorbl despre aceasta parere<br />
a lui fi tinura de nebun. La urma, Isabela, regina din<br />
Castilia, se hotarl sä faca o Incercare. Cu trei corabioare<br />
numai, Columb pleca dintr'un port al Andalusiei, in anul<br />
1492, si, dupa multa ratacire si suferinti foarte grele, el<br />
ajunse la niste insule inzestrate cu toate frumusetile lumii<br />
si unde nu fuses° nimeni pang, la dansul. Pe cea d'intaiu<br />
o numl el Insula Mantuitorului (San-Salvador); ea se zing,<br />
In Anti le, Intro America de Nord si cea de Sud. In alte calatorli<br />
el mai descoperi Antilele Mari (Cuba, Haiti), si, coborandu-se<br />
tot spre Miazazi, cum faceau toti cercetatorii de<br />
atunci, el vOzii si coasta nordica a Americei-de-Sud.<br />
Columb a fost catva timp guvernator, dar nemultaml pe<br />
-unii si pe altii, asa Incat, pe urma parilor, ajunsese sa fie<br />
pus si in lanturi. Spaniolii intrebuintarti, continentul descoperit<br />
de el ca sa-si faca venituri mari. -Guvernatorii se<br />
purtara foarte salbatec cu locuitorii. pe cari-i socotiau mai<br />
putin decat pe robi. Fel de fel de vantura-tarn, ca Pizarro,<br />
Fernan Cortez, venira sa-si caute norocul aici, vanand aur:<br />
ei<br />
au supus Mexicul, Perul, dar au casunat strasnice neno-<br />
xociri pentru a-si Indestula lacomia. Dintre alte Puteri,<br />
Portugalia lua parte la descoperirea Lumii-Noua, si Portu<br />
ghezul Cabral a cunoscut eel d'intaiu Brazilia. In Americade-Nord,<br />
mai sus de Rio Grande s's patruns numai tarziu.<br />
La Inceput, aceste ten eran numite Indiile Occidentale; numele<br />
de America vine dela Italianul Amerigo Vespucci, care<br />
a dila' torit si el prin aceste locuri si a vrut chiar sa smulga<br />
lui Columb gloria ca le-a descoperit.
196<br />
XXXVII.<br />
intemeierea legii celei noua a lui Martin Luther (Reforma).<br />
in<br />
1. Am vazut ate tulburari se ivisera de timp in Biserica<br />
Apusului, pe and Biserica Rasaritului urma inainte<br />
drumul ei neschimbat. Oamenii de fruute printre clerici<br />
spusesera iii auzul tuturora a nu se mai cuvine sä fie o.<br />
preot,ime doritoare de bogatie si de cinstea lumii acesteia,<br />
nici ca toti credinciosii, can fac la un loc Biserica, sä asculte<br />
de orice poruna, a unui singur om, Papa, care poate<br />
si el sa greseasca. Ei mai ziceau ca Dumnezeu tine mai<br />
mult in seamy gandul bun al omului. sufletul curat si credincios,<br />
decat faptele, adeca milosteniile. Inchinaciunea, ingenunchiarea,<br />
posturile si alte Infatisari ale credintii. Mai<br />
erau de parere ca, pacatele nu se pot rascumpara prin<br />
bani, ci numai prin pocainta. In sfarsit ei spuneau ca inainte<br />
de orice alta Inatatura sau oranduire ce vine dela Parintii<br />
Bisericii, adeca dela oamenii cucernici can au scris mai<br />
tarziu despre cele sfinte, trebuie sa mearga SAinta Scripturd<br />
fuski.<br />
Va sa zica, se zguduise in destul Biserica catolica, asa<br />
cum ajunsese ea in cursul vremilor. Cei mai multi oameni,<br />
cu deosebire cei de rasa germana, cari se uita mai mult<br />
la wiez decat la coaja stralucitoare, asteptau o lege in<br />
adevar crestineasca, In locul legii stricate a Papei.<br />
2. Omul care s'a ivit ca sa dea aceasta, lege, se chema<br />
Martin Luther.<br />
Era un baiat sarac, fiul unui lucrator in roinele de fier<br />
din Saxonia. A invatat insa cu o staruinta neinvinsa si a<br />
ajuns astfel doctor in teologie, adecti pe deplin cunoscator<br />
at legii dumnezeiesti, si a fost Insarcinat sa, dea lectii la<br />
Universitatea, la scoala Ina it& din Wittenberg, tot in Saxonia.<br />
Acolo studentii ii iubiau pentru ca si el iubia, adevarul.<br />
Luther mersese °data, la Roma, si vazuse acolo cu dezgust<br />
cat de stricata era preotimea care incunjura pe Papa.
197<br />
Dar nu aceasta-1 fact' O. se rascoale impotriva autoritatilor papale.<br />
El Oa de inainte doar la ce se poate aqtepta<br />
Dupa Papa Nicolae al V-lea, un om foarte invatat§i de talent, §i pe<br />
linga aceasta avand o Intinsa experier4a diplomatica, Enea-Silviu de'<br />
Piccolomini, ca Papa: Pia al II-lea, 1§i pusese In gand sa conduca<br />
Insu§i o cruciata impotriva Tircilor; dar -muri la Ancona, atunci and<br />
ilota era data §i dogele Venetlei sosise pentru plecare. Urmagul sat],<br />
Calixt, a purtat si el grija cre§tinatatii napadite In Rasarit de pagani.<br />
Dar Spaniolul Borgia, care urma, ca Alexandrtt al VI-lea, blandului<br />
Inocentiu al VIII-lea, tral ca orice tit-an, cu grija la afacerile lume§ti,<br />
la politica de cotropire §i la petreceri. Lucruri grozave se povestesc<br />
despre fiul sau Cezar, un vanator de noroc cu orice mijloace. Pe el 1-a<br />
avut in ochi secretariul florentin Nicolae Macchiavelli, and, In cartea<br />
sa Principele", a prefacut in sistern stiintific<br />
felul de- a capita el<br />
frinea puterea, al oontemporanilor.<br />
Fate de un asemenea om, Leon al X-lea, din familia Medicis, om<br />
iubitor de literature qi arta, putea fi socotit ca un Papa-model.<br />
Dupa ce s'a intors din Roma, Luther se umpla de manic<br />
cand auzi pe un calugar dominican care fagaduia iertarea<br />
pacatelor oricui va da bani pentru a se ispravi biserica Sf.<br />
Petru din Roma si impartda si tidule de iertare, care se cheman:<br />
indulgente. Cu toate ca era si el calugar, Luther nu stata<br />
la indoiala sa se ridice impotriva negotului neiertat cu cele<br />
sfinte. Cum era pe atunci obiceiul, el incept). galceava cu vanzatorul<br />
de mantuirea sufletului lipind la use Universitatii lista<br />
parerilor sale cu privire la indulgente (teze) si poftind pe<br />
Trimesul Papei, Tetzel, sa stea la discutde cu el. Pe urma,<br />
el merse tot mai departe, cerand sa se schimbe multe lucruri<br />
in Biserica.<br />
Intaiu, aceasta galceava nu fu bagata in seama. Dar,<br />
dupa catva timp, sosi dela Roma un act pecetluit, o bithi<br />
ibulla = pecete), prin care se osandiau tezele, parerile lui<br />
Luther. Acesta avu atunci Indrazneala nemai pomenita de<br />
a arde Inaintea tuturora aceasta bull. Astfel el chemase la<br />
lupta Biserica veche. in locul careia voia sa intemeieze alta,<br />
rioua si curata.<br />
Nici Papa, nici catolicii din impatatie, nici chiar Imparatul<br />
nu putura face nimic impotriva lui Luther. Mai bine
198<br />
de jumatate din Germani se dadura de partea lui i crezura<br />
asa cum Invata el. Domnii cei mari si printii erau.<br />
bucurosi de Invatatura care li dadea voie sa smulga din<br />
7%,---r.... . .- = ._ .- -- -....-,.,.. -..- -_ . .. . ...* ., . .,7...,..- -- -,_. . ----.-1.-_,<br />
.- --. _ .- ...- . -. -- _ -. _- __ ._,,,, - 0<br />
..1)4,<br />
ql<br />
0<br />
Oil<br />
VI<br />
110<br />
110<br />
1?ii<br />
o'vg<br />
bid<br />
11<br />
11<br />
4<br />
4<br />
I'A,J<br />
'111<br />
1<br />
1<br />
1,1<br />
$<br />
1.1<br />
44,<br />
fIli<br />
....,.. ;,,,,, ......00, We Ivo<br />
..3... "ii 111;<br />
. de<br />
ii, 011, P<br />
.06<br />
0<br />
0 ., \<br />
JD 041,<br />
t<br />
.0- .t t<br />
0<br />
fit,<br />
.*<br />
0.<br />
'<br />
A t. ri,_ it,<br />
9<br />
ii )<br />
k ___, (,.<br />
_.<br />
A<br />
, .4,..A<br />
0,<br />
)<br />
1 V<br />
1 /<br />
"a<br />
1 e'<br />
le --- , ..,,<br />
e!<br />
,I,1<br />
Z \<br />
V:<br />
' ---,<br />
,-,' ,\ X s<br />
.... (<br />
-......_____.,.." \ \<br />
,<br />
\ \ ,<br />
\<br />
,<br />
/ 11\ ,<br />
, !<br />
* , 1 ) \<br />
I<br />
'0,<br />
A .:--<br />
1 ,<br />
\ ,<br />
R---<br />
\ ol'<br />
. -,. -,. . ' p<br />
tWIt<br />
-... . '' ,-.<br />
:<br />
,,, . ...<br />
;<br />
A; . pg. vic.P.Ikex.lorpxes....A.:<br />
w<br />
4-,<br />
1.40, , :I_ ..'" -''''...." . ."<br />
Ti , E ON X.<br />
''''. ..'-' . . . .._ '4* ,,,. . ,, : I* r 4 s.b' _ "Z g. 1 0 .7,-*_, . '.,_"' _ ATI q ..<br />
.- - , :<br />
Fig. 28. Papa ce era pe vremea lui Luther, Leon al X -Iea.<br />
mana clericilor pamanturile ce li ramasesera acestora din<br />
evul mediu: atitia clerici erau veseli ca scapa de epitropia<br />
episcopilor, fiindca Luther dovedia ca Dumnezeu nu se<br />
.<br />
.,.;<br />
..<br />
I'<br />
.<br />
..<br />
iw<br />
tv.<br />
...:<br />
i c<br />
1)<br />
9 i<br />
fr 1<br />
fr<br />
,<br />
IPI!<br />
1<br />
$? Ai<br />
Jill<br />
V 1141<br />
VII<br />
A<br />
0<br />
y<br />
41<br />
01<br />
IA<br />
Nr<br />
ql
199<br />
Infatiseaza prin slujbasi mai mari si slujbasi mai mici ; invatatilor<br />
li pared bine c5, vor putea, stt judece acuma asupra<br />
adevarurilor credintii. Dintre ceilalti, targovetii primiau cu<br />
Nrk.1-r-"''<br />
,4<br />
ri!<br />
0<br />
til<br />
0,...<br />
V<br />
11<br />
iiftii<br />
4<br />
ir<br />
V<br />
i'<br />
i:i<br />
PAI<br />
j<br />
M<br />
rojny aro<br />
,<br />
J<br />
vii:vo<br />
r<br />
,.........,.=...,<br />
,<br />
--_<br />
0<br />
s,<br />
oi<br />
r 0ii<br />
A.....-...._,....,.....,,..,..-...,,,,<br />
A,<br />
,_,,,,,,....,....,..,,.......,,_,..,...,........<br />
,c,-;<br />
,<br />
q'''' (;nr,<br />
,t '.\ \ \\: ti<br />
it: 44 .411<br />
.4' N '<br />
14 '<br />
. - -AA IFP.<br />
IF<br />
/ -'<br />
V<br />
: J., EI 0 7,,, It E IN<br />
'46!<br />
0.<br />
iv<br />
W. .-V, . .% --..- r -- 4. -- ..7. ''''"- -.1 e. -- - 4. -. . "--- 4 1 0'Ttb-<br />
.i.,<br />
g<br />
le iti7.1!<br />
.<br />
faal GP<br />
\`<br />
\<br />
-----;),<br />
_ .',,,..<br />
so<br />
I)<br />
,.-<br />
,,,,\<br />
-N,<br />
N<br />
1./<br />
.....0 ,<br />
/ ..--<br />
'<br />
iv I<br />
44'<br />
V_, .<br />
i<br />
.<br />
i<br />
,<br />
,<br />
'<br />
i<br />
l:<br />
10'<br />
'10:<br />
q;<br />
_,... ,,...:._.,_...<br />
Fig. 29. Pictorul eel mare din vremea lui Luther, Holbein<br />
(ceteste Holbain).<br />
placere vestea ca de acum inainte se va ceti Evanghelia<br />
si Biblia in nemteste, si nu in latineste (Luther a talma,cit<br />
insusi, foarte frumos, cartile sfinte), iar teranii socotira<br />
,<br />
7<br />
#-<br />
/<br />
#. #<br />
o<br />
e .<br />
clip<br />
110<br />
y<br />
1)0<br />
p<br />
'i<br />
t-141<br />
A<br />
Al<br />
Al<br />
A l<br />
011/<br />
IN<br />
VII<br />
1111{1<br />
4 i<br />
c.
200<br />
au vole de acuma sa iea pananturile dela stapanii for<br />
de aceia ei se rasculara, cu toate cri, Luther ii Indemna, sl<br />
se astampere.<br />
'iT<br />
4,1i<br />
,t0<br />
r<br />
V<br />
to<br />
If IT<br />
1<br />
061<br />
wi<br />
P<br />
( il<br />
1114<br />
rli.<br />
s<br />
v<br />
A<br />
1<br />
s<br />
4<br />
1<br />
c.<br />
ialr 1<br />
Av<br />
N ti<br />
I<br />
L<br />
II,<br />
Ov.<br />
.1<br />
.,,--p:,,,,,....,.-'-3_,,.'(=..,-----.Za-,._'"fs-",<br />
....:--......-. 11<br />
la<br />
. ""), 'WON" fa.<br />
jig' ,,<br />
V<br />
(.. To ,,',-0. ;'),. ,.', C,. *..<br />
.r.,-1-1. ')1'' 1,-. i.. ' )1 44.<br />
,: q'',..--;: .:"7 .. ,.., L, ..`-'<br />
10<br />
k''''' -(.7 ,,... 1..,_ ,<br />
0 A sl:<br />
0 (sc,'<br />
'N..s.<br />
'±.<br />
.<br />
-.<br />
4:4<br />
szt_<br />
,<br />
,<br />
-......<br />
....<br />
, , , ,<br />
_:__ J.._,,___,. ._.N,<br />
-psi<br />
ik<br />
i'<br />
r:.<br />
"<br />
f4-<br />
%it,<br />
'.:-,.......<br />
it--.<br />
\ i , 7 a r<br />
\<br />
'II 4/ ..... N.'<br />
. \ '''' ,....., 7 41.<br />
,OPe) , N:<br />
,, ,".. 1.1 ef,.<br />
."4:--$11.1s0.0-<br />
..,<br />
..._<br />
1111 .._..,<br />
_<br />
N<br />
, /'''-',<br />
/.1....Z, s<br />
._<br />
Ri. "../ Ill .<br />
4<br />
..<br />
.,<br />
4.:<br />
..<br />
1 s:<br />
Phl<br />
il '<br />
IPtit<br />
OV1<br />
PO<br />
A<br />
4<br />
0 4'0<br />
P<br />
1$11i<br />
0<br />
w<br />
iiikir.o.liyaloek. xer.trx...rovor ....co...c.. -rill A<br />
ft<br />
Fig. 30. }formic al V111-lea.<br />
Teranii germAni s'au rasculat In partile Cererile for oran<br />
a-emenea cu acelea pe care le infatiseaza, pe rand, ireranii din Ardeal,<br />
Romani si Unguri, rascula0 la 1437 si la inceputul veacului al XVI-lea,<br />
.sub (Theorghe Doja (Ddzsa), care a murit in .chinuri. Voiau, nu iesirea<br />
be suet staranirea domnilor de pamant, ci imblanzirea regimului de<br />
/:<br />
i .. , ,<br />
lei---47--'r 7:*7-11;r- _-'-'=":' -..7-.nzk*".---...- _.-..4.-.5--f----........ ,,_....-Iki<br />
.<br />
.<br />
0<br />
t<br />
1 .<br />
.
- 201 -<br />
aspnme 5 apasare la care erau supusi. Toma Mintzer era In fruntea<br />
cetelor, care sale arsira Impotriva celor marl ei bogati cam ceia ce sa<br />
varsisera Tn Franta luptatorii salbatici ai Jacquniei. La 1625 rascu<br />
141 furA striviti, pi<br />
pe urma putern'cii 1st ra4bunara asupra for cu a<br />
dezgubtatoare salbatacie.<br />
Fi . 31. Ana de Boule In (cetee.te: Buren), soifa a doua a lui<br />
Henric at VIII-lea.<br />
Luti er se declara impotri a teranilor, din slabiciune de fire. Altfel<br />
e Insusi ajunsesa a Inlatura, in predictle lut care popor, once alta au<br />
toritate decal, cea dumnezeiasca. Lovind in Papa, el ajunse a nu mat<br />
sunti nevota unui cler Malt, , trecand is ordinea lumeasca, se ri
202<br />
dica precum se ve'de din predica lui de cruciata dela 1538 si<br />
Impotriva Imparatului si a principilor.<br />
Cu rascoala tarAneasca e In legatura miscarea anabaptiftilor, cari<br />
cereau un al doilea botez dela cei ce voiau sa fie crestini cu adevarat.<br />
Ei ajunsera la teorii de impartire a averilor si de poligamie. La Munster<br />
dadura lupte impotriva episcopului. Fura biruiti cam la. zece ani<br />
dupa zdrobirea terunilor.<br />
Astfel Luther putil sa, vie slobod la adunarile imparatesti<br />
sau, cum li se zicea, la diete : Cand Imparatul Ii fugari, el gas].<br />
un adapost la unul dintre printi, si de aici scrise mai<br />
departe.<br />
Urmarea evenimentelor hotaritoare din viata lui Luther dupa ruperea<br />
legaturilor lui cu Scaunul roman e accasta:<br />
Reforma atingand interese generale germane, se sim0 ne' oia de a<br />
discutk intro dicta. Ea se aduna In Worms in 1520. Aici Luther nu<br />
mai avek sa .se explice din punctul de vedere religios, ci din eel r<br />
litic, ca rasculat Impotriva ftutoritatii lumesti, ca tulburator de ordine<br />
fr stricator de pace. I se cerir sa retracteze ce spusese pana atunci,<br />
el declara ca n are nimic de parasit din scrierile lui, care corespundeau<br />
credintelor ce i se lamurisera in suflet. Nu cutezard sa-1 osandeasca,<br />
si unul din ocrotitorii lui, bAtranul Elector de Saxonia, Frederic-cel-<br />
/ntelept, ii dada un adApost in castelul Wartburg, uncle cu evlavie<br />
intra pi astazi Germanii de confesie luterana, si nu numai ei, ci orice<br />
om poate intelege frumuseta luptei pentru adevar si dreptate si nobleta<br />
pe care o dau suferintele aceluia care e loch pentru marturisirea<br />
dreapta a cugetului sau. Acolo a tradus Luther Biblia, camaruta<br />
lui din castel este deci pi unul din locurile sfinte ale literaturii<br />
germane.<br />
Ideile lui Luther framantara insa in curand toata Germania. Scriitori<br />
Indraznet:, ca Ulrich de Hutten, profesori invatati ca Melanchthon<br />
dar nu si eel mai de frunte stilist latin al epocei, spiritualul Erasin<br />
din Rotterdam, suflet egoist si comod, luptara pentru raspandirea lor.<br />
La 1536 dieta din Spira (Speier) dadek orica'rui print deplina libertate<br />
de constiinta. Inca dela 1529 se intrebuintk acum cuvantul de pro<br />
testanfi, pentru ca Intr'o noun dieta printii cari primisera crezul lui<br />
Luther orotestara" impotriva unor propuneri ale Imparatului, din motive<br />
politice, dar pi<br />
religioase. La 1530, ei infatisau in dieta dela<br />
Augsburg Confesiunea, Marturisirea for de credinta.<br />
Cand Imparatul Carol Quintul vol sa restituie cu sila catolicismul,<br />
acesti principi unele °rape se unira. la Smalkalden, gata de lupta.<br />
In fruntea Ligei era, istetul, inimosul, dar putin chibzuitul Maurieiu de<br />
Saxonia, care voik sa ajunga duce. El trada causa protestanta. La Muhl
203<br />
berg tovarasii sai parasiti indraznira sa dea lupta Imparatului, ceva mat<br />
mult de un an dela moartea, in Februar 1546, a lui Luther. Acuma<br />
era, vorba insa numai de interesele materiale, si nu de credinta on de<br />
ideal bisericesc, Carol Quintul Lirul. Cand Insa mai tarzih Mauriciu se<br />
Intoarse Impotril a lui, Imparatul puth scapa numai cu greu inaintea<br />
acestuia. Dupa armistitiul dela Passau, Pacea dela Augsburg, din 1555,<br />
deldea luteranilor dreptul de au pdstra, nu nienzai credilqa, dar Lei pdmanturile<br />
bisericefti confiscate pcind la 1552 in numele ei.<br />
Pe acest temeiu s'a desfasurat apoi via%a religioasa a German<br />
Luther lepadase datina ca sa fie calugari si ca preotii sa<br />
nu se calugareasca; el insusi lasase haina calugareasca si<br />
se Insurase.<br />
El a trait 'Inca mai multa vreme dupa lupta d'intadu si<br />
a vazut cum Inving parerile sale: nu numai Germania, dar<br />
si Danemarca, Suedia, Norvegia primira legea prefacuta,<br />
Inoita, sau Reforma; cei trecuti la dansa s'au numit 1?eformart<br />
sau Luterani.<br />
Yn Sueclia protestantismul aria un sprijinitor in noel rege, ridicat impotriva<br />
stapanirii straine a Danemarcei Uniunea, netrainica, dela<br />
Calmar fusese de catva timp iardsi restabilita , Gustav Tr«sa (del,<br />
1523). Abesta dada tot ajutorul sau predicatorilor Reformei, fratii Petr .<br />
Ll al eh nevoie de doctrina lui Luther, fiindca ea-i cristi&,b. av erile B ar.<br />
rich. Printrinsa putei. Gustav sa fie si car etenia religioaba a poporulu.<br />
sau.<br />
Cristian al III -lea, din noua dinastie de Holstein, ajuns rege la 1533.<br />
Mit din Danemarca o Tara luterana. $1 aici o confiscare de al en ale<br />
episcopilor si manastihlor fu hotkata In dieta, in aplausele nobilui<br />
doritoare de pamanturi.<br />
3. Altii au dat alta infatisare invataturilor de reforma.<br />
Astfel s'a ridicat in Svitera preotul Ztvingli (ceteste: Tvingli),<br />
care a starnit razboiu Intro Sviterienii ce tineau de legea<br />
catolica, si acei ce se luau dupa dansul : insusi a murit<br />
intr'una din lupte. El nu era, un urmas al lui Luther, ci<br />
vorbise inainte de dansul impotriva pacatelor Bisericii celei<br />
vechi.<br />
Zwingli, pastor de sat si fiu de teran, fusese si el in Italia, ca sv<br />
Luther. Predicator la Zurich, si el ataca indulgentele, Inca de pe la<br />
1520. $i el prezinta teze, si biruieste aparandu-le. $i el cauta in Bibhe<br />
indreptarea 'n Coate privintile. Actiunea lui avea Insa mai mult cf la
204<br />
to 'ES politica. Zwingli e cel d'intaiu care a indemnat pe conationalii<br />
dt sd nu fie simbriari strdinilor, purtand pe plata razboaiele acestora<br />
Loan Calvin, sag, cu numele salt frantuzesc: Cauvin (cete§te:<br />
Coven), se indemna dupa Luther, dar merse mai<br />
cleparte decat dansul. Si el nu voia sa tie nici de sfinti,<br />
nici de episcopi; In Biserica noua trebuiau sg, fie numai<br />
preotii do rand, cari sg, se inchine, Impreuna cu credincio§ii,<br />
la Dumnezeu singur. Si el socotia cg, slujba liturghiei<br />
nu e de niciun folos §i ca scopul pentru care lain<br />
cre§tinii la biserica se cuvine a ti numai cantarea si ascultarea<br />
predicii. El propovadul In Franta, qi, cand i se<br />
adusera suparari acolo, trecfi la Geneva, in Svitera, uncle<br />
§i 'Dana acum stapaneste legea lui. Un ucenic al lui Calvin,<br />
Knox, duse aceasta lege, calvinismul, in Scotia, unde regina<br />
Maria Stuart (ceteste: Stivart) avu sd Indure multe din<br />
partea supu§ilor ei pentru cg, era, catolica.<br />
Capin (-1. 1564 n'a fost un sentimental, nici un om de act, une, c un<br />
teoretican, un filos f. Cartea saiAsezamantul crestinesc", in latineste<br />
Institutio religionis chri tianae") si in frantuzeste, e un sistem d<br />
doctrind. El se deo ebeste de Luther prin aceia ante adn,ite ca faptele<br />
'uranium sutletul, ci dd numai credinfei puterea de a mantui. Pentru el,<br />
alt el, Dumnezeu a hoti(rdt soarta sufletelor, §1 aceastil strasnica ii<br />
-<br />
`at turd a predestinatiei da un colorit intunecos si trist cabrinismulw<br />
iati leg i eiangehee<br />
In Ardeal, Sa0i, Germani veniti acolo dela Rin In veacurile<br />
al XII-lea si al XIII-lea, primisefa luteranismul: Ungurii insa<br />
trecura dupg, catai a vreme In calvinism §i cautara a face §<br />
pe Romani a trece la aceasta credinta. Din indemnul luteranilor<br />
si al calvinilor, Romanii ace§tia din Ardeal au capatat<br />
de supt tipar carti de slujba romanesti;dupa abelea ce fuseserg,<br />
traduse pe remea Husitilor, sau dupg, manuscripte noua.<br />
In sfar§it, regele Angliei henrie al VIII -lea, fiul lui<br />
IIenric al VII-lea, care incheiase razboiul celor doua Roze<br />
§i intemeiase dinastia Tudor, voia numai decat sg, se desparta<br />
de sotia sa, o principesg, Spaniola, Ecaterina de Aragonia.<br />
Dar Papa nu-i ol aceasta, Atunci el se facii protestant, Insa
205<br />
nu ca protestantii din Germania. Averile clerului trecura in<br />
mana regelui: el lua, titlul de capetenie a Bisericii din An<br />
glia sau anglicane. Aceasta Biserica-si pdstra episcopii<br />
toate formele inclatinate ale religiei catolice.<br />
Celelalte teri din Europa de Apus ramasera catolice.<br />
XXXVIII.<br />
Carol Quintal, imparatul eel mare din Apus.<br />
1. Pe cared Luther se lupta pentru legea, cea noun, Im<br />
pgrat in Germania era Carol al V-lea, caruia i se zice,<br />
dupa cuvantul ]atinesc pintas = al V-lea, Carol Quintul<br />
El era un stapanitor asa de puternic cum nu se pomenise<br />
altul Inca dela Carol-eel-Mare: in Imparatie avea numai<br />
tronul, cateva venituri imparatesti, dreptul de a tined, adunari<br />
sau diete §i de a strange osti din ce-i dadea fiecare<br />
principe ; dar pe langd, aceasta a lui era toata Spania, toate<br />
asa-numitele Teri-de-jos (adeca, Belgia, Olanda si undo<br />
parti din Franta de Nord-Ost), Italia de Sue, adeca regatul<br />
de Neapole ; el se lupta pentru stapanirea ducatului de<br />
Milan, In Italia, de Miazd.noapte, si mai avea toate bogatiile<br />
Lumii Noua ; in sfarsit gandul sau era sa iea si Africa<br />
Nordica, unde a facut o mare expeditie, de pe urma careia<br />
ins& n'a ramas nimic.<br />
De fapt, Carol Quintul a flcut doul expeditai In Africa Berber lor.<br />
Ca Imparat, el 1§i simtik datoria de a Invih ciuciatele, §i dintre pd<br />
gani I§i alesese pe acetstia Smulse Tunisul In 1535, dar la o a doua<br />
debarcare vazit stralucita lui flotA nitnicitA de furtunA. De altminterea<br />
aceste Tinuturi ajunserl In stApAnirea Turcilor, cari erau reprezintatt<br />
aici prin vice-regi Incunjurati de multi Ieniceri.<br />
Iat& cum se lamureste puterea aceasta asa de mare pa<br />
care o axed. Imparatul Carol al V-lea.<br />
El era fiullui Filip-cel-Frumos (fiu si el al lui Maximilian<br />
§i
206<br />
de Austria) si al Ioanei de Aragonia, si-i mostenise pe<br />
amandoi, caci, singurul frate pe care 1-a avut, Ferdinand,<br />
si a gasit rostul aiurea. Maximilian era fiul Tmpaxatului<br />
Frederic al Germaniei, si a fost si el Imparat, (adeca, asa<br />
cum se z-ic-a atunci Imparatilor cari nu putusera veni la<br />
Roma ca sa se incunune: rege al Romanilor); de aceia<br />
principii cari, dupa legea lui Carol al IV-lea, aveau dreptul<br />
sa aleaga un Imparat, s'au gandit la dansul. Sotia lui Maximilian<br />
era Maria de Burgundia, singura mostenitoare a lui<br />
Carol-cel-Cutezator. asa ineat ei i -ag<br />
ramas dela dansul<br />
tmile pomenite dela gura Rinului. Acolo a si fost crescut<br />
Carol, fiindca acolo stapanise -fatal sau. Iar Ioana, careia i<br />
s'a zis Nebuna, fiindca intfadevar a nebunit dupa moartea<br />
barbatului ei. era_ fata lui Ferdinand de Aragonia si a Isabelei<br />
de Castilia.<br />
Acesti doi regi _au fost so ti, asa Incat supt stapanirea<br />
amandurora stated toata Spania afarg de regatul Navarei,<br />
care n'avea mare Insemnatate. Ba Inca Ferdinand, caruia<br />
i s'a zis si Catoficul, pentru Mama iubire ce avea fata de<br />
legea sa. a stiut sä se foloseasoa de imprejurari si sa sea<br />
si partea din IN-avara care venia din jos de muntii Pirinei<br />
si se tinea astfel ale Spania. Nu numai atata, dar Ferdinand<br />
a Inceput iarasi lupta veche a Spaniolilor impotriva<br />
Maurilor, paganilor din Africa, ce se gasiau Inca In partea<br />
de lliazazi a terii: el a incunjurat cu osti, mars orasul Grenada,<br />
asezat intr'un ses frumos si avand o multime de<br />
mestesugari harnici, cari faceau sa.bii si stofe de matasa :<br />
eel din urma rege maur nu s'a putut Impotrivi multa, vreme,<br />
si cetatea a cazut in 1492 va sa zica In acelasi an cand<br />
Columb a plecat sa descopere America. Amandoi regii au<br />
fost Ingropati acolo.<br />
Tot de la Ferdinand a mostenit Carol stapanirea In Italia.<br />
In regatul de Neapole fusese, de pe la 1440, o dinastie din<br />
familia regilor de Aragonia, care avea, mai de mult Inca,<br />
si Sicilia. Regii nu se Intelegeau insa cu nobilii, cu baronii.<br />
Pe langg -aceasta, mai erau In Italia si alte nemultamiri :
207<br />
deosebitele cetati se certau intre ele. Florenta void sa scape<br />
de stApanirea familiei de bancheri Medicis, cardinalii nu<br />
puteau suferi pe Papa Alexandra al VI-lea, Borgia, care<br />
avea purtari proaste; o rude, a ducelui de Milan void sa<br />
zmulgA p iterea de la duce.<br />
Fig 32, Stole si arme arabe.<br />
Ruda aceasta e Ludovie, zis Mauna (Moro), pentru coloarea intu<br />
necati a fete' stile Era un om Bata ci de crime pentru servirea ambitiei<br />
sale. Face), parte din dinastia Sforza, care inlocuise pe la Jumatatea<br />
N eacului at XV-lea pe Visconti. Cel d'int'aiu duce din acest
--- 208<br />
neam, Francis; fusese numai tin fecior de Oran $i un cApitan norocos,<br />
dintre aces cari se ziceau condottiere. pentru el luau in condotta",<br />
leafs, ostali pentru toate razboaiele.<br />
Atunci au fost chemati in Ora, la 1494, doi ani chip&<br />
descoperirea Americei, Francezii, pe cari-i stapania ta.narul<br />
Carol at VIII -lea, fiul lui Ludovic al XI-lea.<br />
Carol nu sArnAnk de loc cu ta.tAl sdu, fiind un tanar cu planuri mar<br />
vora. coroa.na Ierusalimului $i a Constantinopolul, $i cu nujloace<br />
putine. A murit ciocnindu-se cu capul de o grinda pe care n'o v Azuse.<br />
Cucerirea a fost usoara, dar regale era prea tanar si<br />
Francezii prea nesocotiti. Ferdinand Spaniolul a luat apararea<br />
Italiei Ingenunchiate, dui:4 ce Carol fusese gonit si<br />
murise acasa. El s'a batut cu Ludovic al XII-lea, urmasul<br />
lui Carol, si a pastrat pentru dansul Neapolea, nai.dajduind<br />
sä aiba mai tarziit si Milanul.<br />
Pentru luarea Neapolei de cAtre Spanioll a luptat mult cel mai bun<br />
general pe care-1 avek atunci acest neam, vebtitul Gonz_alv de CordoN a.<br />
Dar, cu un an Inaintea mortii lui Ferdinand, noul rege<br />
francez Francisc I-iu izbutl sa bats pe Sviteri, can slujiau<br />
pe bath ducelui de Milan si sa iea aceasta taxa a Milanului._<br />
E lupta dela Marignano, din 1515.<br />
3. Mid Carol, rege al Spaniei, a fost ales Imparat in<br />
Spania el e0. Carol Liu, si numai In Imperiu venia al<br />
V-lea, in 1519, Luther Incepuse lupta pentru legea crestina<br />
curata. In Franta era rege Francisc I-iu, un om foarte<br />
vioiu si placut, caruia ii plateau razboiele si petrecerile si<br />
care era asa de fudul si de usuratec, incat nu si-a gasit<br />
astampar niciodata si se poate zice ca si-a<br />
nenorocit tars,<br />
numai ca sa-1 laude toti pentru vitejia ce avea. In Anglia<br />
stapania Henric al VIII -lea, care nu se las& mai pre jos<br />
decat Francisc in ceia ce priveste cheltuielile; dar nu avea,<br />
aplecari razboinice ca acesta; In schimb era, asa de pa.catos<br />
in viata lui casnica, Incat a schimbat sese femei, si la doua<br />
din ele a pus sa, li se taie gatul. Carol al V-lea a trait<br />
destul ca sa, mai vada pe urmasul lui Francisc, Henric al
209<br />
II-lea, care a petrecut si el ca si tatal sau si a perit de o<br />
loviturN In ochi, cand se lupta, din saga la o Intrecere cu<br />
armele, care se chema tournoi (ceteste turnua). Iar In Anglia<br />
a mai apucat pe singurul fiu al lui Henric, un copilas plapand<br />
(Eduard al VI-lea), si pe sora acestuia, Maria, care s'a<br />
maritat cu Filip, fiul lui Carol. In Rasarit era Sultan Soliman,<br />
Fig. 33, 0 curie cu atalpi de jur zmprejur, in mAnAstirea cea vestitA<br />
Sfintu lui Ambrosia din Milan.<br />
un om foarte Intelept, de care o sa se povesteasca Indata.<br />
Deci Intelegem acuma care a putut sa fie viata lui Carol.<br />
El a vrut doul lucruri: sit apere Imperiul de Turci la Rastait<br />
si de Francezi in Apus si, al doilea, sa pastreze legea<br />
veche catolica. jmpotriva Turcilor, el n'a putut sa porneasca<br />
niciodata cu folos, fiindca, n'avea destui bani si ostasi;<br />
ba Inca n'a putut sa ajute dupe cuviinta pe fratele sau<br />
Ferdinand, care avea drepturi asupra Ungariei, fiindca tinea<br />
pe sora celui din urma, rege (v. mai departe). Cu Francezii<br />
s'a zvarcolit multa vreme: li-a luat Genova, si-a<br />
asigurat<br />
Neapole, a prins °data, chiar pe regale Francisc, la Pavia.<br />
a<br />
14
-210 --<br />
Dar a pierdut la urma, trei caw dela Rin, stapamite de<br />
episcopi, Intre care cel mai insemnat a fost Metz. La urma,,<br />
dela 1535, a putut lua gi Milanul.<br />
Dupa lupta dela Mangnano ei luarea Milanului de Francezi, urma pests<br />
patru ani alegerea. lui Carol de Spania ca Imparat. Francisc I-it" putea sa<br />
fie sigur ca nu va fi ales el, dar biruinta vecinului sau Il jigni ei-1 fac<br />
sa se teams ca interesele esentiale ale dinastiei ei terii sale sa nu fie<br />
Ignite. Impotriva noului Imparat el cauta., de altminterea, ti hotarele<br />
firefti ale Franeiei la lidera.<br />
Indata Incepura luptele. Carol poruncl trupelor sale sit tre.aca granita<br />
franceza, de unde-i venisera duernani. Aliat cu Papa Leon, el iz-<br />
goni pe Francezi din Milan. Osti Imparateeti intrara $i In Provincia<br />
pe and Englezii lui Henric al VIII-lea patrundeau In Picardia, la<br />
Nord-Ostul regatului.<br />
Scotand pe strain din Ora sa, Francisc alerga sa-i pedepseasca in<br />
Italia chiar. Intr o zi din Februar 1525,, el li dadu lupta dela Pavia<br />
dar fu invins ti cazii in mantle biruitorului. Acesta-1 duse In Spama<br />
ei-1 sill sa iscaleasca tratatul din Madrid, prin care cat% Burgundia<br />
moetenirea dupa mama a lui Carol Quintul<br />
Pe acest time Italia era. in cea mai nenorocita stare. Un malt dre<br />
gator francez, rgsculat de catva timp Impotriva regelui, conetabaul de<br />
Bourbon, lua f}i pada Roma.<br />
.La 1529 se incheie intre cei doi man suverani ai Apusului paces<br />
dela Cambrai, care lath lui Carol Italia.<br />
Pupa cruciata dela Tunis, Francisc porneete, pentru Milan, un nou<br />
razboiu, ocupand Piemontul. Carol patrunde In Provincia, dar e shit<br />
de boll sa place. Un armistitiu se incheie acum, 5i Imparatului i se da<br />
voie sa treats prin Franta pentru a potoli rascoala oraeului (iand. Ne<br />
capatand Milanul, Francisc iea In stapanire provincia Roussillon, da<br />
e scos dintr'Insa. Cu ajutor tureese, el iea ducelui de Savoia, aliat a<br />
Imparatului, Nizza. Turcii lui Cairedin Barbarossa, vestitul pirat, ter<br />
neaza la Toulon, do uncle plecasera locuitorii.<br />
Cu succes (la Cerisole), dar ti cu pierderi, lupta urmeaza pang.<br />
aproape de moartea, in 1547, a regelui francez.<br />
Fiul acestuia, Henric al II-lea, se amesteca ei in afacerile religioase<br />
ale Germaniei. Astfel putts el O. capete oraeele Metz, Toul ei Verdun<br />
0552). Un armistitiu i le recunoscii. Dupa infrangerea franceza de la<br />
St.-Quentin ei luarea dela Englezi a oraeului, Calais, de oastea lu<br />
Henric al II-lea, tratatul dela Cateau-Canibrisis (April 1559) OA Fran<br />
cezilor oraeele dela Rin, dar ii fact" sa paraseasci Italia aproape cu<br />
total.<br />
Pe protestantA a fost Imparatul silitsa-i<br />
crute fiindca avea, ne-
211<br />
-voie de dansii ; ei si-au putut 'Astra deci legea cea noun, pentru<br />
.care erau In stare sa se lupte pang la moarte, cu oricine<br />
Dar atatea hartuieli slabisera pe Carol Quintul. El a lasat<br />
-deci Spania fiului sau Filip al II-lea, iar Imperiul fratelu<br />
sau Ferdinand, §i s'a adgpostit Intr'o manastire spaniola<br />
Sf. Just, unde a mai trait doi ani de zile, rugandu-se lut<br />
Dumnezeu sa-i ierte pacatele 05.38).<br />
XXXIX.<br />
Ungaria, Polonia ei Rusia dela 1500 la 1600<br />
1. Din povestirea luptelor lui tefan-cel-Mare stim tine<br />
tt fost lfateiat<br />
Corvinul, rege al Ungariei. Tatal OA era<br />
cum am mai spus, un Roman din Inidora, maica -sa o Un<br />
guroaica, din neamul nobil Silaghi (Szilggy). Dupa moartea<br />
parintelui sau, Mateias ramase supt ocrotirea unchiului, fratele<br />
mamei, si a fratelui sau mai mare, Ladislas. Acest Ladislas<br />
parea menit sa ajungg el rege, si multi tineau cu dansu<br />
dar la urma prin pari mincinoase it rapuserg, dusmanii, s<br />
regele de atunci, care avea acelasi nume de Ladislas (Pos<br />
tumul), puse sa i se taie caput, ceia ce dovedia multg, 'usuratate<br />
si mare nerecunostinta fata de batranul Iancu.<br />
Dar sprijinitorii lui Ladislas nu uitara neamul Huniadistilor<br />
si luptara acum ca sa lnalte tot mai sus pe Mateias<br />
Intamplandu-se peste putin moartea lui Ladislas, tanarul fu<br />
ales si, dupa multe framantari cu dusmanii, ramose singur<br />
stapa,nitor In Ungaria. Mateias era un om foarte harnic si cu<br />
scopuri Inalte, dar, pe langa aceste Insusiri" bune, avea, st<br />
marl cusururi : ii placed sa fie laudat, si pentru aceasta a<br />
tit platit scriitori, pe cari i-a adus din Italia, undo stiau<br />
mai bine. mestesugul lingqirii. Pe urma, n'avea, multi, sta.tornicie,<br />
ci las& lucrul Inceput ca sa alerge dupg tine stie<br />
ce ispita noun. Astfel a Indeplinit mult mai putin decat a
212<br />
fi fost Id stare, si a nemulOmit adesea pe supusii sai. Sash<br />
din Ardeal se ridicasera impotriva lui in anul cand a mers<br />
el apoi in Moldova ; alta data, Ungurii rasculat,i au chemat-<br />
Impotriva lui pe unul din fiii regelui Casimir din Polonia,<br />
care Casimir nu era bun de nimictt. Mateias s'a batut cu<br />
Sultanul Mohammed, luandu-i cetatea Sabatului, la Dunarea<br />
sarbeasca, precum si o parte din Bosnia, unde puse un<br />
carmuitor cu titlul de rege.<br />
A dus lung razboiu cu Imparatul Frederic si a luat si<br />
Viena, in care oral a si murit el, la 1490.<br />
2. Regele Mateias s'a sarguit multa vreme sa se faca<br />
stapan asupra Boemiei. Aici se ridicase, dupa moartea Imparatului<br />
Albert, regele -Gheorghe de Podiebrad, dintr'un<br />
neam de jos, dal' pe care Boemii sau C hii it iubiau fiindca<br />
era de legea lor, husit, si de riamuf lor. Dupa moartea<br />
lui Gheorghe, mai multi cercara sa-i iea motenirea. Acel<br />
care Invinse fu insa flnul din fiii regelui Casimir al Poloniei,<br />
Vladislay.<br />
Acest Vladislav era un om foarte molau, care, la once<br />
i se spunea, obisnuia sa dea din cap,, mormaind dobrze<br />
(ceteste : dobje), ceia ce inseamna in poloneste bine". La<br />
moartea lui Mateias, ramasese un flu al sau, in stare sa,<br />
due& Ungaria la marire ca si dansul, dar Ungurii socotira<br />
ca ar A mai bine sa, aleaga un om fara vointa si fara putere,<br />
pe care sa-1 poarte dupa cum vor vol ei. Astfel ajunse<br />
Vladislav, regele Boemiei, si rege unguresc in anul 1490.-<br />
El mai avea frAi. Dintre dansii, loan-Albert a fost rege<br />
In Polonia dupa moartea lui Casimir: era un om pornit si<br />
lacom de cuceriri, pentru care a primit o Nina pedeapsa,<br />
dela ,Stefan -cel-Mare at nostru, cand i-a sfaramat toata<br />
oastea in codrii Cosnanedui, pe cari i-au pomenit multa<br />
vreme Polonii museandu-si manile de durere. Alt frate,-<br />
Alexandra, a fost Intaiu print in Litvania si a luat coroana<br />
Poloniei And Ioan-Albert se stance tanari de nacaz pentru.<br />
atatea neizbftnde.
213<br />
Alexandru tinea pe fata Tarului Ivan al III-lea, dar s a<br />
Impgcat rau cu acesta, care i-a smuls unele Tinuturi dela<br />
Nipru. Stefan -cel -Mare<br />
'rate, Sigismund, a avut<br />
macar norocul ca<br />
a domnit multa vreme.<br />
luat si el Poeutia, Lin al treilea<br />
Incolo, ti<br />
Domnia lui<br />
fie Inseamng numai<br />
prin pierderi si nenorociri.<br />
Rusii, asupra<br />
-cgrora stapgnig<br />
flu( lui Ivan al III-lea, au<br />
cucerit de la el in-<br />
.semnata cetate Smolensc.<br />
Doi principi vasali.<br />
Marele Maiestru teu<br />
tonic, Albert de Brandenburg,<br />
din neamulllobenzollern,<br />
din care e.<br />
si Regele nostru, si Marele<br />
Maiestru al altor<br />
aluggri Inarmati, din<br />
Livonia, se despgrtirg<br />
de Polonia, ai caror va-<br />
Bali fuseserg. Albert<br />
lua tara caluggrilor<br />
pentru sine, trecand<br />
la luteranism, care nu<br />
Inggduie nici caluggria,<br />
nici stgpanirea de<br />
pamant a clericilor.<br />
Aceasta se Intamp/1 la<br />
1525. Polonia-1 recunoscii,<br />
bucuroasg, intr'un fel, ca<br />
Fig, 35 Boter rusesc, de pe la 1500, cu caciula,<br />
vespaut de brocard de fir de our ciemulite<br />
turc*Vi de piele galbena, cu carcuiu.<br />
Be stang once pretentii din partea Ordinului Teutonic asupra ter -<br />
toriului rapit dela el in veacul al XV-lea.<br />
Ducele Albert a Post un ocrotitor al oamenilor Despot<br />
InvAati. i
214<br />
uzurpatorul MoldoNe , a Mut parte din cereal ce incunjurli pe acest<br />
principe. I se datorete Is intemeiarea Universitatii din ICtinigsberg.<br />
Ducatal Prasiei a trout /Ana la 1618. clad, la stangerea dinastie<br />
Istemetetoare, treat la ma,cgraviatul de Brandenburg.<br />
De mai multe ori, 7'atarii din Crimeia si cei dela Volga<br />
patrunsera In Polonia, pradand-o strasnic; une ori ei raz.<br />
bateau Nina in Moldova, unde nu mai era un om ca Stefan-<br />
cel-Mare ca sari raspinga si<br />
sa-i pedepseasch pentru neome-<br />
mile lor. Petra Rare$, fiul lui Stefan, ajungand Domn in<br />
acea,sti, tara,, navali in Pocutia, si numai prin minima putura.<br />
castiga Polonii biruinO, dela Obertyn, care-i scapa p-entrtr<br />
scurta vreme de primejdia moldoveneasca.<br />
Lupta s'a dat la 1531. A cliatigat-o Than Tarnmschi. Polonii rAtnaserg<br />
s uguri uimiti de norocul ce t erase asupra lor, si au antat In toate<br />
chipurile biruinta lor, raspindind descriptiile Fit poemele in toati Europa<br />
Pe Rare Infringerea 1-a SlAbit InsA toarte putin, si el nu se re.cunoget<br />
Invins, ci pedepstt de Dumnezeu, pentru greselile lui.<br />
Fiul lui Sigismund I-iu, Sigismund-August, a fost cel din<br />
urma din neamul Tagelloniloz, si Polonii au trebuit sa chernedupl.<br />
dansul pa un print francez, care a fost Henric a<br />
III-lea in FranO.<br />
Acesta starui sit fie ales, doar din ambitie. Polonii 11 primira numai<br />
pentru a nu alege pe un arhiduce austnac ori pe Tar, vecini lacom<br />
pnmejdiosi. Henric a stilpanit cu fries ei, Indata ce se descliise n ostentrea<br />
lui in Franta, fugi acolo.<br />
3. Dar Ungaria era si mai nenorocita. Vladislav n a lacut<br />
nicio isprava cat a domnit. Supt fiul lui, Ludovic al'<br />
II-lea, Ungaria pierda intaiu Severinul i Belgradd, apoi,<br />
In lupta, dela Mohaci, (Mohacs), toata oastea ei i pe rege,<br />
care se Ineca (1526).<br />
Ungurii nu tineau la regele lor, si-i aduceau toate Ice role. Ludovicera<br />
un om ursuz si slab, care nu putelt, nici si. li plat* nici s li impute.<br />