13.04.2013 Views

ISTORIA LUMII

ISTORIA LUMII

ISTORIA LUMII

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

<strong>ISTORIA</strong> UNIVERSALA<br />

SAU<br />

<strong>ISTORIA</strong> <strong>LUMII</strong><br />

După căderea Imperiului Roman de Apus _<br />

1.<br />

(476-1648)<br />

EDI1'IE îNTREGITĂ<br />

Cu ţin adaus de cronologie şi bibliografie<br />

.N. IORGA<br />

EDIŢIA A IV-a.<br />

V ĂLENII-DE-MUNTE<br />

NEAMUL ROMĂNESC Edit . ură, . Tipogrfi ·.<br />

_______<br />

Legatone de carţl.<br />

1912.


<strong>ISTORIA</strong> UNIVERSALA<br />

SAU<br />

<strong>ISTORIA</strong> <strong>LUMII</strong><br />

Dupa caderea Imperiului Roman de Apus<br />

I.<br />

(476-1648)<br />

EDITIE iNTREGITA.<br />

Cu un adaus de cronologie qi bibliografie<br />

DE<br />

N. IORGA<br />

EDITIA A IV-a.<br />

VALENII-DE-MUNTE<br />

NEAMUL ROMANESC Editura, Tipografie;<br />

Legatorie de carti-<br />

1912.


<strong>ISTORIA</strong> <strong>LUMII</strong>, I<br />

I.<br />

Barbarii ca dupnani qi ca ajutatori ai imparatiei romane.<br />

Germanii : firea si. obiceiurile lor.<br />

Evul mediu, a doua Impartire a istoriei lumii, se cuprinde<br />

Intre douti, fapte mari, care au schimbat infAisarea Europei<br />

in care trairn: navalirile sau mai bine stramutarile barbarilor<br />

si caderea orasului Imparatesc Constantinopol in mina<br />

'Turcilor.<br />

Hotarele evului mediu s'au statornicit ri altfel. Unii, cci mai multi,<br />

socot dela caderea Roinei. De fapt, vremea veche, evul antic pa,treaza<br />

Insusirile lui deosebitoare pana mai tarziu, cam trei-patru sute de ani<br />

dela caderea Romei. Aceasta cadere" nici reare o insemnatate atilt<br />

de hotaratoare. Un sef barbar, o capetenie de ostasi cu plata ai ImpAratului,<br />

a luat puterea In locul lui, dar n'a cutezat sa-si Insuseasca<br />

they turile Imparatesti. Numai clnd forma culturala a anticittitii, forma<br />

In care se cuprind: religie, literature, small, viata, de Stat, port, lo-<br />

cuinta, s. a., dispare si<br />

barbarii dau In loc alto formed, In care se afla<br />

elemente vechi, dar §i foarte matte noun, izvorate din sutletul oamenilor<br />

celor noi, numai atunci se poate zice ca ornenirea Intra in alts,<br />

N'arsta si istoria trebuie sa insemne o despartire noun.<br />

1. Pe la anul 350, Impa,rAia roman, era slabita. Ea avea<br />

Inca toate terile de pe malul Marii Mediterane, si din Europar<br />

si din Asia. si din Africa, si se Intindea, pana la margenile<br />

Tinuturilor acoperite cu nisip si plata sau cu paduri<br />

Testrabatute. In 'Europa ea merge, pana la raurile Rin si<br />

Dunare, in Africa pana in margenea Saharei, iar In Asia<br />

pana la marile rauri Tigru si Eufrat. Vecinii din Europa<br />

4arau, pe langa Celtii din parkile necucerite ale Insulelor Bri


-4<br />

tanice, Germanii. in Africa rataciau dincolo de raza cetatilor<br />

de paza romane neamurile pustiului, miscgtoare ca si<br />

nisipul. In Asia legiunile se luptau necontenit la hotar cu<br />

Persil.<br />

Germanii erau un popor din acelasi sange aric ea si popoarele<br />

din imparatia romana: Latini, Greci, Celti (In Galia,<br />

In Britania-Mare si Irlanda, in Italia de Nord si In Alpi),<br />

Iliri (in partile apusene ale Peninsulei Balcanice) si Traci<br />

(din Carpati pan/ In Arhipelag). Erau oameni maxi, puter-<br />

nici, albi, cu ochii albastri si pgrul<br />

balan,<br />

pe care-1 lasatt<br />

sg creasca in voie. Umblau Imbracati in piei de Earl sau.<br />

In tesaturi acute in casa de femeile germane, si vesmintelelor<br />

erau mult mai neindestulatoare decat ale Romanilor,<br />

carora acesti dusmani li se 'Area aproape goi.<br />

Aceste deosebiri privesc pe Germanii cari nu se aflau in zilnicA atingere<br />

cu Romanii. Cei cari veniau la bAlciurile de hotar, cum se fa,ceau<br />

$i la DunAre, In cetatile romane, cei ce capAtau ogor dela<br />

Imp Artqie pe pamantul ei, erau altfel. Iar cei carislujiau in oaste pA.sstrau<br />

vesm'antul barbar numai de trufie. In srarsit intocmai ca Romanii<br />

umblau acei Germani cari primisera dregAtorli dela Imparatul.<br />

2. Asezarea for era in sate foarte departate unele de<br />

altele si cu casele risipite, deci a§a cum sunt satele mai<br />

putin locuite dela noi. Fiecare gospodar Isi avea casa si<br />

curtea lui, dar 'ogoarele se schimbau in fiecare an, ca sä se<br />

crute pamantul, si fiecare align, cam aceiasi parte, dupa<br />

cum ii era de grea si casa. Helesteele, padurea, 'Apnea.<br />

erau ale tuturora, ale obstii, ca si la noi mai demult, si se.<br />

chemau Mark sau Margene.<br />

Noi n'am imprumutat acest fel de via dela Germani. Nu 1-am Imprumutat<br />

nici dela Slavi. El ni vine dela strAbunii nostri, Tracii. Dar<br />

popoarele au toate asemenea aseziminte Intr'o anume fazA a dezvol_<br />

taro<br />

lor.<br />

Tatgl de familie era domn peste toti ai sai: el se trichina<br />

pentru dansii stramosilor; el judeca si pedepsia; robii erath<br />

cu totul In mana lui, ca un lucru. .Adunarea tuturor gospodarilor<br />

carmuia satul, Impartind pamanturile de lucru si


-5<br />

luand hotararile mai mari. Mai multe sate care pornesc din<br />

aceiasi tulpina veche, alcatuesc un neam.<br />

Neamul se zice gens, ginta.<br />

Neamul are un fel de- boierie a oamenilor de obaxsie mai<br />

bunk, sau cari sunt_ mai bogati, mai viteji decat ceilalti;<br />

de- asupra tuturor este regele, ca Domnul la Romani. Regele<br />

43 socotit ca se coboara din zei, si cle aceia toti se plead,<br />

innaintea lui; daruri ii yin de pretutindeni. Dar el nu poate<br />

hotari nimic Insemnat fart, sa se fi Intrebat adunarea neamului;<br />

la razboiu el nu duce pe ostasi, cari-si aleg pe cel<br />

mai destoinic; In timp de pace, oricine are voie sa-si aleaga<br />

43 tapetenie de care-si uneste soarta. Mai multe neamuri la<br />

-un loc fac o natiune, un popor, asupra caruia se Intinde<br />

iputerea regelui celui mai mare. Astfel de nafiuni, cari n'au<br />

acelasi stramos, ci se inchiaga, numai pentru razboiu, au<br />

Post: a Suevilor, cu care s'a luptat August, a Quazilor §i<br />

Marcomanilor, cu care s'a batut Marc-Aureliu, iar In veacul<br />

al IV-lea, a Alamanilor, Intro Rinul-de-sus si obarsia Dunarii,<br />

a Francilor, in baltile dela gura Rinului, si, in Rasarit,<br />

a Vandalilor, dela Apusul Daciei, si a Gotilor din sesul rusesc<br />

si romanesc.<br />

Capeteniile alese pentru razboiu purtau numele de dud, Herz8ge.<br />

Ei nu mai aveau nici o putere dupl ispravirea rg.zboiului. Dar la alt<br />

prilej razboinic firesto ca lumea se Wanda Intliu la voinicul care mai<br />

cAstigase biruinta. Astfel se ajungea la oarecare statornicie a acestor<br />

cAlAuzi In luptl.<br />

3. Germanii aveau nevoie de pamanturi, caci cei mai multi<br />

nu 9rau pastori sau pescari, ci se indeletniciau cu lucrul<br />

ogoarelor: ale for nu Ii ajungeau, fiindca ei erau plugari<br />

rai, fiindca li plaza, sa, traiasca, in larg si fiindca, se razboiau<br />

necontenit intro dansii. In adevar, oamenii in toad;,<br />

urea traiau numai pentru razboiu, si grija campului o aveau<br />

mai mult robii, femeile si copiii germani.<br />

Asa fac si azi Pieile Rosii din America. Dar Germanii erau mai culti<br />

(lecat rasa bastinasa din Nordul Americei In clipa navalirii Europenilor.<br />

Indienii cu pielea rosie erau Inca v"andtori In padurile Americei Septentrionale,<br />

pe and foarte multi Germani aveau dragostea brazdei.


6<br />

Germanii cereau pamanturi dela Romani. Acestia i-au Wade<br />

mai multe ori, fara sari poata astampara. Pe prinsii din<br />

razboiu fi asezau apoi RomanIi In provincii mai putin locuite,<br />

dandu-i pe la proprietari ca muncitori. Pe altii fi<br />

primiau, de voie sau de nevoie, in alte Tinuturi ca<br />

acestea:<br />

fi lasau atunci sg, vie in orase, la targuri, ca sa-si faca si ei<br />

cumparaturile, li (Mean une on si ajutoare in bani, dar ii<br />

indatoriau sa apere granita.<br />

Astfel de Germani asezati cu Invoiala, cum se asezau °data colonistiii.<br />

oameni strain ", In sloboziile noastre, se chemau foederati, dela foedus,-<br />

Inv oialA.<br />

Pe altii iarasi fi luau ca ostasi pe langa legiuni si4<br />

intre-<br />

buintau impotriva dusmanilor Romei. Supt steagurile imparatesti<br />

sau in cuprinsul Imparatiei, ei isi pastrau regii<br />

lor, datinile lor, limbs lor si zeii lor. Acestia inchipuiau<br />

puteri ale naturii, si dintre ei cel mai mare era stapanitorul<br />

Cerului, Odin sau Votan, ce primia la ospetele de<br />

dupa moarte pe voinicii ucisi In lupta.<br />

Legea Germanilor n'o cunoastem bine. Abia cftteva randuri le ga.sim<br />

despre dansa la Tacit, marele istoric roman. Amintirea religiei Germanilor<br />

din Nord, a Scandinavilor, s'a pastrat insa in legendele culese<br />

tftrziu in evul mediu.<br />

4. Cu vremea, se face o apropiere Intro Germani si intre<br />

Romani. Germanii se deprinsera a tral In Imperiu; unii dintre<br />

dansii ajunsera sus de tot in treptele ostasesti sau in ale<br />

carmuirii civile. Cei mai buni generali ai Romei din veacul<br />

al IV-lea si din al V-lea: Aetiu, Stilicon, Rufin, sunt Germani.<br />

Aetiu erft, de prin partile noastre, Stilicon (Stilicho) un Vandal.<br />

Oastea e mai mult in manile lor; pe langa Imparat, dela<br />

moartea lui Teodosiu-cel-Mare (395), sta. un German ca ajutator<br />

si epitrop. Imparatia pastreaza alcatuirea ei cea<br />

veche, dar oamenii prin care se fac toate, ajung a fi altii.<br />

Pe rand provinciile se umplu cu barbari, can cer voia Imparatului,<br />

desI s'ar aseza si fara dansa. Viata romans incope<br />

sa se adune in cele doll& peninsule care cuprind Capitalele:<br />

Roma si Constantinopol.


7<br />

Dar, fiinda, schimbarile se fac lncet, puting, lume le bagg,<br />

in seama, §i cine se gande§te c& intr'o zi Impgratia intreagg.<br />

va fi In mama acelor Germani pe cari Romanul civilizat<br />

ii numWe cu un cuvant de despret: barbari? De cel mai<br />

mic cutremur care nu schimbA nimic, se Ingroze§te oricare,<br />

dar cine tine In seama mersul necontenit al apelor care<br />

surpg incetinel un munte ?<br />

II.<br />

Strainutarile barbarilor. Hunii mutes din loc pe Goti<br />

Alti barbari se revarsa in Apus.<br />

1. Germanii se mai mutaserg din be in be §i pang, la<br />

anul 370 dupes Hristos. Acuma Ins& ei Incep rgtacirile cele<br />

man, care li-au dat In maul, Irnpargtia romans.<br />

RAtAcirile Germanilor veniau din ciocniri intro ei, din molipbirea<br />

dcrului de duca", din prisosul de tineret care pornia In fume' dui:4<br />

norcc, dar $i din nevoia de a-si capAtA Campii de hranA si din felul<br />

for de lucru al. pAmantului, care cereh schimbarea deasa a ogorului.<br />

La RasArit de Goti trgiau In stepa ruseasca, gesul cel<br />

Intins pe care-1 acopgr primgvara balgrii intinse, Hunii. Ei<br />

se intindeau §i mai departe, pe .continentul Asiei: cetele for<br />

tulburau pacea §i la hotarul Chinezilor, cari li ziceau Hiongrull<br />

Hunii erau un popor foarte sglbatec. Fgcea parte<br />

din neamul uralo-altaic, adeca al popoarelor ce locuiesc prin<br />

terile ce se intind de la muntii Urali la muntii Altai si In<br />

vecingtatea lor. Erau oameni mgrunti si Indesati la trup,<br />

intunecati la fatg., cu parul rar, MIA barbg §i mustati; ochii<br />

le erau mici, nasul strivit, §i pgreau zbArciti si bgtrani cu<br />

totii, ca Tatarii, cari sunt rude cu dansii.<br />

Ei nu se schilodiau ca sA fie astfel, cum credeau unii Romani, ci<br />

asa Ii erh firea.<br />

Ca unii ce erau numai pgstori si hoti, manand hergheliile


-8<br />

de cai sau pandind clipa potrivitg ca sä se arunce asupra<br />

vecinului, Hunii n'aveau niciun fel de asezgri, ci rgtaciau pe<br />

sesuri Intr'una: odihna si-o gasiau tot pe cai sau In corturile<br />

de panzg ce tarau dupg dansii; familia it state& -In care,<br />

ca a Tiganilor drumeti. Femeile lor nu teseau ca ale Germanilor,<br />

asa !neat toata Imbracamintea Hunului era facutg<br />

din piei neargasite, pe care le cususera Impreung cu acul<br />

de os; din ele-si faceau cojocul, bernevicii si opincile; pe<br />

cap aveau caciuli de bland. Arma lor de capetenie era, 0,geata<br />

cu varful de os; si, ca sä capete robi, cari lucrau pe<br />

urrna pamantul pentru dansii, ei Invartiau in lupte streanguri,<br />

cu care prindeau oamenii de gat. Dela Germani, cu<br />

cari erau de multa vreme vecini, ei se deprinseserg a intrebuinta<br />

si sgbii de fier si a se Impodobi cu juvaiere de<br />

aur. Legea lor state& mai mult In farmece; aveau multi zei<br />

rgi,<br />

si nu se pricppeau sg li ciopleascg chipurile.<br />

2. Hunii cgzurg asupra Gocilor. Gotii dela Rgsgrit se aflau<br />

dincolo de Nistru: li zicea Ostrogoti. Dincoace de Nistru<br />

pang la Carpati stateau Visigo ii, ceia ce insemneaza Gotii<br />

de Apus, si laolalta cu ei Taifalii, iar ceva mai departe Gepizii,<br />

amandoa, popoare gotice. Gotii rasgriteni aveau un<br />

rege; peste ceilalti stapaniau mai multe capetenii. §i la unii<br />

si la altii, legea cresting ajunsese a se raspandi, si prin<br />

pgrtile noastre propovgduise cuvantul lui Dumjiezeu printre<br />

barbarii Wulfilas (ceia ce Insearang: Lupea), care el insusi<br />

era din neamul lor, gotic.<br />

Wulfilas a intors la crestinism pe multi Goti si a fost episcopul lor:<br />

se pAstreaza biblia gotic alcatuita de clausal pentru ai sai. A avut<br />

drept urmas pe Auxentiu dela Durostor sau Silistra de azi, careia innainte<br />

ii ziceau: Drastorul.<br />

Navglitorii sfaramarg pe rand pe Ostrogoti si pe Visigott<br />

Ei treceau raurile In noptile cu lung, pe la vaduri, si maturau<br />

orice dusman gasiau In cale, intocmai ca Tatarii cand<br />

veniau prin partile noastre. Gotii apuseni incercarg in zadar<br />

sa se apere, Intarind vechile santuri pe care be lasaserg<br />

Romanii. La urma se Imprgstiara ei: -o parte fug]. In


0<br />

Ardeal, uncle erau poate Inca de pe atunci Slavi, alt popor<br />

barbar ; ceilalti cerura dela Romani voia de a trece Dunarea.<br />

Dupa multe taraganiri, Ii se Invoi. trecerea, ceranclu-li-se<br />

numai a-si lasa, armele.<br />

CA erau de mult Slavi In Ardeal, el adecl de neam slav erau Sarmath<br />

pomeniti de izvoarele latine prin aceste pArti, aratA §i vechile<br />

nume slave din paqile ardelene.<br />

()data ajunsi pe pamantul sigur si bogat al Imparatiei,<br />

Gotii, cari erau mai ales dintre cei din Apus, mai razboinici,<br />

se pusera sa prade. Imparatul de Rasarit, Valens, se<br />

lupta pe atunci cu Persii. Gaud auzi de ispravile oaspetilor<br />

salbateci, se intoarse inapoi, dar cam tarziu. Gotii<br />

nu se sfiira sa se lupte cu dansul, Inteo campie de Tanga<br />

marelg oral Adrianopol : campia aceia se chema Salciile (In<br />

latineste: ad Salices). Barbarii se aruncara de pe o tnaltime<br />

asupra legiunilor: acestea erau prea greoaie ca sa izbuteasca<br />

a-i raspinge si imprastia. Marimea trupurilor goale, chiotele,<br />

cantecul de razboiu, care se inalta din scuturile puse la gura,<br />

speriara pe Romani. Ei luara, fuga si, in invalmaseala, Imparatul<br />

insusi nu gas' alt adapost decal o biata, coliba. Gotii<br />

Invingatori trecura pe MO, dansa, si, nestiind daca este<br />

cineva inauntru si cine este acel om, ii dadura foc. Astfel<br />

pen, de o moarte grozava, Imparatul Romanilor din Rasarit,<br />

Valens, care nu stiuse sa-si apere tara (378).<br />

3. Dupa aceasta venira vremi rele pentru locuitorii peninsulei<br />

Balcanului, dintre cari mai tarziu s'a alcatuit In parte<br />

poporul romanesc. Gotii ajunsera stapani pe toate vaile,<br />

pe toate drumurile ; numai orasele se mai tineau fiindca,<br />

Gotii n'aveau nici unelte de impresurare si nici rabdare<br />

sä stea, prea mult supt zidurile Tor.<br />

Norocul locuitorilor a fost ca Imparatul cel nou al kasaritului<br />

era un om matur si foarte destoinic. I s'a zis<br />

Teodosie-cel-Mare, si pentru biruintile lui, dar mai ales pentru<br />

Intelepciunea pe care a aratat-o. El n'a dat lupte mari<br />

.cu Gotii, ci i-a castigat pe incetul. Capeteniile for au primit


10<br />

sa slujeasca pe bani Imparatului. Cat a trait Teodosie, ei<br />

au stat In liniste.<br />

Teodosie murl la 395. In cei din urma, trei ani, el carrnuise<br />

si Imparatia de Apus, dupa ce Imparatul cel tartar<br />

de acolo, fiu al lui Valentinian I-iu, fusese ucis de un dregator<br />

al sau, barbar dintre Franci.<br />

4. Francii acestia se Intinsesera cate putin dela gurile Rinului,<br />

luand tot mai multe pamanturi spre Apus, unde era,<br />

provincia roman& Galia. Ei ajunsera astfel pan& la marel&<br />

rau Loira (ceteste : Loara). In curand alti barbari venira,<br />

sa se aseze langa dansii, In Galia aceasta; trecand pe urma,<br />

si peste munti, in Spania.<br />

Alaric, rege al Visigotilor, se rascula dupa moartea lui<br />

Teodosie, care lasase unuia dintre fiii sai nevarstnici Roma,<br />

iar celuilalt Constantinopolea.<br />

Arcadiu a stapanit in Orient dela 395 la 408. Nimic n'a facut dela<br />

dansul, ci a stat supt epitropia rninistrilor §i generalilor sai. Viata lui<br />

Honoriu, om trandav §i fricos de razboaie, lenevind fara rusine, s'a<br />

prelungit pans la 423: nici el n'a ajuns vrabta de 40 de ani. Fii cari<br />

si-i samene n'a avut Teodosie, Qi aceasta a fost o mare nenorocire<br />

pentru imparatie.<br />

Alaric yen] de patru on In Italia, Incunjura Roma de trei<br />

on face un Imparat aici si o prada la sfarsit grozay.<br />

Pradarea Romei de Alaric la 410 a ramas vestita. Ticalosul de Honoriu<br />

era, adapostit in loc sigur. Totusi Alaric fusese biruit odata de<br />

ostile cu plata ale Romanilor, la Pollen tie, in Liguria, de Stilicon. Dar<br />

aceat vrednic ostas fusese omorat din porunca lui Honoriu, om pizmataret,<br />

cu doi ani lnainte de jaful Romei milenare. Acelas an 410<br />

azu $i ingroparea lui Alaric, tot in Italia, Inteun mormant sapat in<br />

albia unui rau din Sudul peninsulei.<br />

Alti barbari venita din Svitera de astazi, cu Radagais,<br />

§i fura nimiciti.<br />

Acestia erau un amestec de semintii germanice mai marunte. Capetenia<br />

for iii pierdu capul dupa lupta cu Stilicon Tanga Florenta, la 405.<br />

In sfarsit, Suevii, Alanii si Vandalii, mirand din loc si<br />

pe Burgunzi, se revarsara la Inceputul veacului al V-lea<br />

asupra Galiei si Spaniei.


11<br />

Suevii nu erau vechea confederatie cu acest nume, ci una din fara.mele<br />

ei. Putini erau gi Alanii. Vandalii se ridicasera de curand: erau<br />

un neam- din ramura goticA. Burgunzii fuseserA gi ei prin pantile Dulath<br />

mijlocii, pAna-i luase valul rAtAcirilor.<br />

Odoacru i Teodoric ca regi barbari In Italia.<br />

1. Pe cand Imparatia romana de Apus pierdea Tinuturi<br />

intregi in mana barbarilor si Roma Insasi era calcata in<br />

picioare si despoiata, In Rasarit era acum ceva mai bine.<br />

De acolo pledara pentru totdeauna, la 410, Visigoth ; peste<br />

optzeci de ani §i Ostrogofii, cu Teodoric, regele lor, erau<br />

sa apuce spre Italia. Vandalii se dusesera Inca- de'naintea<br />

Visigotilor.<br />

Ramaneau numai H2inii : ei se asezara In sesul unguresc<br />

al Dunarii, .stapanincl din cetatea regal& a lui Attila, capetenia<br />

lor, pe vecinii dela Rasarit (si tarile noastre) si pe<br />

cei dela Apus, in mijlocul Germaniei de astazi.<br />

Cetatea regelui era alcatuith din corturi, casute gi<br />

unele clAdiri regale<br />

de piatrA, facute de mesteri romani robiti de Huni. and Attila.<br />

se Intorcea din vInAtori sau lupte, fete-I primiau cAntAndu-i isprAvile<br />

In timp de pace sosiau trimesii tuturor neamurilor, cu bani Qi alte<br />

daruri. Munca toata era a robilor, culesi din toate pArtile; natia stapAnitoare<br />

petrecea In ospete marsave.<br />

Attila, un Hun urat si gros, era temut, nu numai pentru<br />

puterea poporului sau, ci si pentru agerimea si vitejia lui.<br />

El sill pe Romanii din Rasarit sa-i dea bir si mai multe<br />

pamanturi; pradaciunile lui golisera de locuitori taxi intregi,<br />

ca Serbia de astazi, dar el era bucuros sa aduca la<br />

dansul, ca sa-i lucreze pamantul, pe Grecii si pe Romani."<br />

din Imparatie.<br />

Astfel mi.' de locuitori romanizati au lost adu.si de peste DunAre,<br />

ajutO.nd alcatuirea mai tarzie a neamului nostru.


12 --<br />

Nici Imparatul de Rasarit, Marcian, cel mai bun dintre<br />

-urmasii lui Teodosie in timp de peste un veac, nici acest<br />

Imparat care stiff, cum sa se lupte, n'a fost In stare sa-1<br />

Invinga. De doua on Attila apuca, spre Apus, unde credea,<br />

c e mai multi, bog ,tie si ca ea se poate dobandi mai<br />

lesne.<br />

In 451, el ajunse In Galia, si Romanii unira mai toate<br />

neamurile celelalte ca sa goneasca pe Hunul cel strasnic:<br />

dar el nu putA sa iea cet,tile si, dupg, o lupta inviersunata,<br />

la 116ry-sur-Seine, ill silit 0, se intoarca Indarat. In<br />

primavara urmatoare regele pleca spre Italia, unde priml<br />

sumo de rascumparare si dela orasul Roma, care era acum<br />

slabit de tot, supt Imparati farg, pricepere si taxa trainicie.<br />

La intors, 11 gasira mort dupa, o petrecere.<br />

Aici in Italia fugarii Ingroziti se adapostira, de furtuna barbarilor pe<br />

ostroavele care, pe urma, marite prin IngramVirea parnantului Intre<br />

-teruci cufundati, au alcatuit vestita Venetie. Papa, Inca numai episcop<br />

al Romei, -= atunci pastorik Leon I-ii se rug& de crutarea cetatii<br />

vecnice, pe care imparatul nu mai era, in stare s'o apere.<br />

Barbarii ceilalti se rasculara, si Hunii luara atunci inapoi<br />

drumul spre pustiul rusese si asiatic. /mparatia de Rasarit<br />

scapa va sa zica, si de aceasta primejdie, pe and Imparatil<br />

Ina, Marcian.<br />

2. In a doua jumatate a veacului al V-lea, Imparatia roman,<br />

de Apus se gaga., cu totul stapanita de Germani. Pe<br />

Incetul ei luasera o tara dupe, cealalta; cei mai multi din<br />

.ei se facusera crestini; casatorii se Incheiara, cu popoarele<br />

din Imparatie, care se deprinseserg, a vorbi limba Latina, si<br />

.astfel se Inchegara natiile cele noun, care traesc prin acele<br />

parti pana, in ziva de astazi. Ele vin toate din amestecul<br />

barbarilor cu supusii Romei apusene: si limbile pe care le<br />

vorbesc cele mai multe, vin din amestecul limbii cuceritorilor<br />

cu a cuceritilor.<br />

Pentru Intaia§i data limba vulgara, sau de obcte, limba poporului se<br />

Intrebuinteaza In Galia ocupata de Franci, In juramantul facut de os-<br />

-ta.lii lui Carol-cel-Ple§uv, rege franc, osta§ilor fratelui sau Ludovic, dupa


13<br />

azboiul dintre ei, la Incheiarea pacu in Stras5burg (842). JurAmantuL<br />

se aflk In cronicarul Nithard,scriitor de pe acea vreme. Mai tarziu se<br />

ivesc si probe tie graiu italian si spaniol. Graiul reto-roman are numai<br />

documente mai tArzii.<br />

3. SA vedem Intaiu ce soarta a avut Italia, de unde plecase<br />

mArirea Romei vechi. Italia era mai Insemnata decat<br />

toate celelalte teri, si pentru ca aici erau cele mai maxi si<br />

mai multe °rase, drumurile cele mai multe, Iocuitorii cei<br />

mai desi, cladirile cele mai frumoase, campiile cele mai<br />

bine lucrate, porturile cele mai cercetate si bogatia cea<br />

mai mare.<br />

Aceasta din cauza marii Intinderi a coastelor scaldate de Marea MediteranA.<br />

care, dupa ce mai ales pirateria vandals fu nimicita Ili flotelebizantine<br />

pazirA Marea, ajunse iardsi cel mai cercetat din drumurile<br />

de apA.<br />

De cand Alaric pradase Roma, Imparatii cei not obisnuiau<br />

sa stea si aiurea: precum la Milan, In Italia -de -sus, sau la.<br />

Ravena, pe margenea Marl Adriatice.<br />

De aici yin frumoasele rAmAsite de palate §i frumoasele biserici dui<br />

Ravena, care e unul din marile °rap de artd ale lutnii.<br />

La 455 se stanse neamul lui Teodosie cu Valentinian at<br />

III-lea, si de acum fnainte Imparatii fura pusi pe tron de<br />

capeteniile osta,silor barbari din straja lor, sau furl trimesi.<br />

de celalt Imparat, din Constantinopol. Putini dintre dansii<br />

avura ceva, destoinicie, toti fura fara noroc.<br />

Imparati al Apusului: Petroniu-Maxim, 455; Avitus, 455; Maioriart<br />

457; Libiu Sever, 461; Antemiu 467; Olibriu, 472; Gliceriu, 473; Iulia<br />

Nepos, 474. Unii au venit din Constantinopol, altii au fost alesi chiar<br />

In Roma, dintre Apuseni.<br />

Vandalii din Africa pradara si ei Roma, mai salbatec Irma<br />

decat Visigotii. La urma, generalul Oreste, care era din Panonia<br />

(la Dunarea mijlocie), fact' Imparat pe fiul sau, care<br />

era numai un baietas. Acesta lua numele lui Romul, supt<br />

care se credea ca se intemeiase Roma, si numele mare<br />

a lui August; dar Germanul Odoacru (Odovakar), care co-


14<br />

manda pe barbarii ce pgziau palatul si Capita la, 11 izgonl<br />

zise el xege. Odoacru stapani de acum Innainte Italia.<br />

0 asemenea fapta nu putea sa plaza Imparatului din<br />

. Constantinopol.<br />

Totusi Odoacru nu se Incumetit asi zice Imparat. Rgmase rege in<br />

Italia, rege al Hailed. Semnele ImparAtesti le trimese 1a Bizant.<br />

4. In Impargtia rgsgriteang train pe atunci Teodoric, regele<br />

Ostrogotilor. Acesti barbari statuserg Intaiu In locul Hunilor,<br />

In Panonia, apoi venisera, dincoace de Dungre; Teodoric a<br />

locuit o bucata de vreme la Sistov, in fata cu Zimnicea<br />

noastra. Multi din poporul sau 11 Incunjurau, fiindcg era<br />

dintr'o semintie mare. Dar pe langa aceasta el avert insusiri<br />

foarte insemnate: nimeni printre regii barbarilor nu era Inzestrat<br />

cu atata vitejie, -atata staruinta, si mai ales atata<br />

Intelepciune. Teodoric era crestin; si anume crestin- de legea<br />

lui Arie, care nu credea ca Isus e de aceiasi fiinta cu<br />

Dumnezeu-Tatal: aceasta erezie (eres) era foarte raspandita<br />

In Rasarit, si de aceia o primise si el. Teodoric fusese<br />

la Constantinopol, invatase latineste, cetise cgrti de-ale Ro-<br />

manilor si tinea, foarte mutt la oamenii nu<br />

Invataturg.<br />

Imparatul din Rasarit, Zenon, II Indemna sa goneasog pe<br />

Odoacru din Scaunul Romei, pe care-1 tinea pe nedrept.<br />

Teodoric pleca, luand cu dansul tot poporul sau; el vota,<br />

va sa zica, sa -1 stramute in Italia si sa stea in locul lui<br />

Odoacru. Se si bath cu acesta, invinse. Apoi cei doi<br />

regi se Impacara. Dar la sfarsit Teodoric omori pe Odoacru<br />

cu Insasi mana lui.<br />

5. Acum Italia-i ramasese numai, lui Teodoric. Fiind barbar,<br />

el nu cuteza sa se numeasca Imparat, lucru care ar<br />

fisupgrat si pe Imparatul din Constantinopol. Pang la sfarsit,<br />

el si-a zis tot: rege. Dar Intru adevar el a stapanit<br />

Impgra,teste, si in Italia, si chiar in terile vecine.<br />

Romanii italieni 1-au primit bucuros ca stapanitor; aceasta<br />

pentru ca, el li lgsase legile, dreggtorii si credinta. Numai<br />

la urma, cand In Rasarit Incepura sg fie prigoniti Arienii,<br />

el I i razbung prigonind, la randul lui, pe drept-creclinciosi.


15<br />

Atunci patimira pe urma lui §i doi fruntasi ai Romei, doi<br />

mari carturari: Boetiu (Boetius) i Simah (Symachus) ; ei<br />

furl, ucisi din porunca- regelui, dar Teodoric se cal toata<br />

viata lui pentru ce Meuse.<br />

Fig. 2. mormantul lui Teodoric la Ravena. E dada dupA datina cea veche maraud,<br />

ca mormantul (moles) ImpAratului Adrian (spot cetatea Foot' Angelo,<br />

de Mogi Vatican).<br />

Vgtb<br />

41,z.4 r 411' I J. *1


16<br />

Boetiu, care e $i unul din cei din urma scriitori filosofi ai Romei,<br />

a fost ucis la 524.<br />

6. Gotii ceilalti, Visigotii, nu mai erau de mult in Italia.<br />

Alaric murise dupa ce luase Roma, o pradase gi o parasise<br />

; ostasii lui 1-au ingropat In albia unui rau §i, dupa, ce<br />

el fu asezat In mormant, apele fury lasate sa curga Inainto<br />

peste ramasitele lui. Fratele lui Alaric duse pe Visigoti<br />

In Galia.<br />

Imparatul fu silit sa li ingaduie a se a§eza acolo, in unghiul<br />

dintre Ocean §i Pirinei. Regatul for avea drept Capitall<br />

ormul Toulouse (olosa), care e astazi unul din cele<br />

mai frumoase centre din Franta de Miazazi. De aici ei trecura<br />

apoi in Spania.<br />

Acolo ei gasira tara impartita intro barbarii cari navalisera<br />

cu cativa ani inainte. Suevii se acivasera In coltul de<br />

Apus, Alanii langa dan§ii, iar mai jos Vandalii, cari mer-:<br />

geau pans In fundul peninsulei iberice. Visigotii, fiind mai<br />

multi §i mai viteji, rapusera lesne pe ceilalti stapanitori ai<br />

Spaniei, care se faca astfel tara lor. Vandalii nu voira<br />

atunci sa ramaie lute° stare Injosita §i primejdioasa : Intro<br />

Spania §i Africa e numai o stramtoare Ingusta. Pe acolo<br />

ei trecura, §i Intemeiara un regat african, prin partile under<br />

fusese Catarginea. Iustinian, Imparatul Rasaritului, it sfarama<br />

cum vom vedea.<br />

Teodoric se Inrudia cu Alaric al II-lea, regale Visigotilor,<br />

care asculta de sfaturile lui. Dar el nu putil sa-1 ajute and<br />

Francii 11 batura 0-1 ucisera pe acesta (507). Teodoric Impiedeca<br />

Insa pe Franci de a Inainta §i spre hotarul Italiei,<br />

§i pentru aceasta el lua partile vecine din Galia, cu orasul<br />

Arles (Arelat). El mai tral Inca nouasprezece ani dupa<br />

aceasta ; moartea i s'a intamplat la anul 526. Povestile<br />

germane pomenesc cu mandrie de vestitul rege Teodoric<br />

din Verona" (Dietrich von Bern").<br />

Teodoric a fost farA IndoialA um. om mare. Fara dInsul nu s'ar fi<br />

putut ca Italia sa aibL liniste ci Inflorire atIta vrem e. Dar in politica<br />

lui precauta, care i-a ajutat a stapani, aproape fara niciun fel de razboiu,


17<br />

este o mare gresala. Peste cloud neamuri, cu doua culturi si douA<br />

legi cu greu se pate Intemeik un adevarat Stat, iar nu ca In Belgia,<br />

Svitera, America-de-Nord, In zilele noastre, o tovArAsie de interese<br />

materiale. Sau cele doul neamuri se pot contopl Teodoric n'a Incereal<br />

aceasta , sau unlit trebuie sA piarA Inaintea celuilalt. Asa s'a<br />

Intamplat cu Ostrogotii, sari, veniti ca strAini, strAini an /limas. Altrel<br />

a fost cu Francii In Galia, cum se va vedea din paYagraful urmAtor.<br />

IV.<br />

Francii si regale for Clovis (Clodkvig, Chlodowech).<br />

1. Francii au fost cel mai Insemnat dintre popoarele germane;<br />

ei s'au dovedit In stare sg Intemeieze Statul cel<br />

mai puternic si an ajuns la urmg sg cladeascg pentru dan§ii<br />

o noun Imparatie roman& de Apus.<br />

Tata cum s'au petrecut aceste lucruri.<br />

Noi §tim c& Francii al cgror nume Inseamng oameni<br />

fara stapan strain, neatarnati stateau Intaiu la gurile<br />

marelui rau Rinul. De aici ei s'au strgmutat spre Apus.<br />

Provincia roman& a Galiei a ramas atunci numai pang la<br />

apa Loirei. La Rasarit, In partea de jos a terii, unde raul<br />

Rh One se incovoaie intaiu In arc si tinte§te drept la Marea<br />

Mediterana, venisera Burgunzii, alt popor german, care se<br />

afla la Inceput mai Inlguntru In Gertnania. Astfel Svitera<br />

si partile margina§e cu dansa din Franta de astgzi se chemarl<br />

de acum Inainte regatul Burgunzilor. Am va,zut ca,<br />

tot In Sud, spre Ocean, se ivise §i alt regat, mai tare, al<br />

Visigotilor.<br />

Aqa Incat, pe Intinderea Galiei, erau trei stapaniri barbare<br />

si o ramg§ita, de domnie romana, cam la mijlocul lor.<br />

Cei cari aveau aceasta domnie stAteau la S issons, ci stApIniau par -<br />

iile IncunjurAtoare : an fost Egidiu (Aegidius) $i Siagriu (Syagrius).<br />

Felul for de a stApAn1 nu se va fi deosebit de al regilor barbari.<br />

Provincia ronrtaad era menitg, firestd, sa piara,<br />

pentru ca<br />

2


i8<br />

era mica, slabs, si ajutoare nu puteau sa-i vie de nicairi<br />

(cad la 476, ctim am vazut, cazuse Roma). Supt puterea regilor<br />

germani traiau barbarii for §i locuitorii vechi, cari<br />

4<br />

,-..---.- -..' - " , . ; ... ,.- ,I1 .., : .7. ......1.,.. 7- ",:X,..- -4 : r - ....M l*-- ...... ,.... I ',.''-. .*, . -. ..<br />

,<br />

4<br />

00<br />

STIPP<br />

011<br />

-01.11 is 0 '....-.., po<br />

zy .-<br />

tee<br />

0 4 4,7<br />

lw.1,<br />

. , fro<br />

AO v<br />

A,<br />

9<br />

44,,<br />

,<br />

...,<br />

-,..,<br />

PO<br />

4,.4.<br />

lil 0,<br />

-I -I -latli<br />

f,ill 4,<br />

PO<br />

li . Sv,)-----' 4<br />

P<br />

11,<br />

pal<br />

Not<br />

M.'<br />

114<br />

1<br />

li)<br />

01<br />

)441<br />

1<br />

11<br />

0119<br />

III<br />

1<br />

1011<br />

0<br />

*<br />

..1/s)<br />

,10<br />

#<br />

* v ,.,<br />

,<br />

(.,' ht(' ,...<br />

fi<br />

,.. ,<br />

f d<br />

10' ,_<br />

..<br />

0 . 0<br />

....:<br />

0,<br />

0,<br />

4<br />

P<br />

*<br />

,,<br />

P).<br />

0,<br />

2<br />

u<br />

1<br />

Al<br />

"AP<br />

*<br />

0<br />

..<br />

#<br />

, , qt,<br />

, 0, ,<br />

\ ) \<br />

i il6 \,<br />

\.,_t\<br />

tPei,<br />

GLOMS II.<br />

441<br />

0, o'<br />

Arf<br />

fr ?<br />

,a 1<br />

0<br />

ilirirocipoveyteptayisofiro -pools fnewirillit<br />

Fig. 3. Clovis, regale Francilor. E imbracat ca un Imparter roman, cut blamida<br />

pe Umeri, dar coroana de pe cap, &Lain', a ca la regii germani.<br />

vorbiau latineste §i erau cei mai multi de sange galic. Acesti<br />

regi nu incapeau Ins& unul de altul, i era vadit ca unul<br />

va trebui sa sfarame tronul celorlalti.<br />

#1'.<br />

're.<br />

i:<br />

r:<br />

Vii<br />

ili<br />

ILO<br />

111<br />

1.1<br />

A<br />

IA<br />

liIti<br />

11641(<br />

1<br />

It t,<br />

(1<br />

I f<br />

ie-....--s.--Ara.--...--....--.e.--..:--. 4w.z......--.4......../.<br />

\<br />

) ,<br />

it ,<br />

.,<br />

.<br />

#.<br />

/bi,<br />

t<br />

f<br />

Of<br />

.


19<br />

Ace la trebuia sa aiba, nu numai ostasii cei mai multi si<br />

anal inimosi, dar si iubirea supusilor romani. Acestia erau<br />

toti crestini, si anume drept-credinciosi, neatinsi de eresuri.<br />

Burgunzii si Visigotii venisera, in tara tot crestini, dar orestinatatea<br />

for era ca in Rasarit: erotica, ariana. De aceia<br />

Iocuitorilor li era scarba de dansii, ca de niste pangaritori<br />

.ai legii.<br />

Francii erau Inca pagani, si asa au fost pAna pe vremea<br />

regelui Clovis, sau, pe limba lor, Clodevig, care .Incepii sä<br />

domneasca la sfarsitul veacului al V-lea (481). Acesta lua<br />

botararea sa see boteze in Iegea credintii drepte.<br />

2. Cand Clovis a primit puterea, Francii erau 'Inca impartiti<br />

intr'o mu4ime de semintii : cei de langa, Rin se<br />

.chemau Ripuari (dela cuvantul latinesc ripa, mal, rapa),<br />

foarte puternici, erau cunoscuti supt numele de Salieni.<br />

In scurt timp, Clovis inlocul pe toti regii franci. Era<br />

un om fora sfiala si sangeros : pe ostasul care si-ar fi calcat<br />

datoria fata, de el, i se intampla, sa-1 cuTce la pamant cu o<br />

singura lovitura din sabia lui cea lata. Carte nu invatase.<br />

latineste abia va fi putut sa vorbeasCa ; era aspru in vorba,<br />

si la toti li era frica de dansul.<br />

Tot la Rasaritul Galiei, pe malul stang insa al Rinului,<br />

In Germania de astazi, isi aveau salasul Alamanii, popor<br />

german si ei. Alamanii erau tot o legatura de mai multe<br />

neamuri unite pentru razboiu.<br />

Incep sa apara astfel numai in veacul al IV-lea. Numele for in<br />

seamnA toti oamenii", ol4tea.<br />

Romanii au avut mult de lucru cu dansii in veacul al<br />

IV-lea, pe cand in partile noastre stapaniau Gotii. Dar, pe<br />

urma, Alamanii slabiserg: multi dintre dansii trecura in<br />

randurile Francilor si ale Burgunzilor. Lui Clovis nu-i fu<br />

grew sa li darame puterea intr'o singura lupta.<br />

Pe urroa el se rapezi asupra Regele acestora,<br />

.Alaric al II-lea, In omorat in lupta dela Vouille.<br />

Vrieina aderii Visigotilor a fost di<br />

molesirea for de civilizatie. Cand


20<br />

un popor nu primeste adanc ci adevirat cultura altuia, superior luir<br />

atunci spoiala cfi viciile civilizatiei mai inaintate fi otrAveste pe Incetul<br />

singele 0-1 omoara.<br />

Iar Galia se facii aproape pans In Pirinei tall, a Francilor;<br />

de aceia i-a ramas pang, astazi acest nume de Francia.<br />

Clovis se Insurase cu o principesa burgund6 Clotilda.<br />

Ea se Intamplase sa fie drept-credincioasa, catolica. StaruinOle<br />

ei si ale lui Rtmy (Remigiu), episcop de Rheims,<br />

facura pe Clovis sa primeasca botezul. El incercase Intaiu<br />

puterea legii crestine, chemand In ajutor pe Hristos !lite()<br />

lupta, care se hotarl pentru dansul. Toti Francii trebuira<br />

sa primeasca pe crestet picaturile de apa ale botezului asa<br />

cum se obisnuieste in Biserica Apusului.<br />

Numai pe Burgunzi nu Incerca, sapi supuie Clovis. Poate<br />

ca nici n'avu vreme, caci el murl la 511. Imparatul de<br />

Rasarit avuse legaturi cu dansul si-i<br />

daduse titlul de pa-<br />

triciu, unul din cele mai marl care se obisnuiau la Constantinopol,<br />

3. Clovis las& patru fii. Pe atunci Cara se Socotia ca este<br />

averea regelui, intocmai ca si caii si juvaierele lui. Ffindca<br />

erau patru mostenitori, Francia se Impar0 In patru<br />

bucgi.<br />

Fra0i acestia intinsera, Ins& gran4ele terii pe care o mos.<br />

tenisera. Ei facura, sg, piara, Burgundia. Ostile for trecura<br />

apa larga a Rinului si lovira pe Turingi, alti Germani,<br />

cari tulburau pe vecinii lor. ,Mai departe Ins& nu Inaintara<br />

Tara era foarte salbateca, MIA drumuri si acoperita In mare<br />

parte de paduri dese, foarte vechi ; locuitorii, cari isi ziceau<br />

Saxoni, erau niste pagani deosebit de puternici, de Ina.,<br />

ratnici si de crut4i. Trebuia un om mare, stapan peste<br />

to# Francii, ca sg, Incerce supunerea unor dusmani ca<br />

acestia.<br />

Saxonii vor fi uvut si ei mai multe triburi. Dar recunosteau o singuilt<br />

cApetenie $i aveau un singur altar national. Erau IndarAtnici<br />

pkftni, si luptau cu furie pentru vechea for lege.<br />

Dar din neamul lui Clovis nu se mai nascura oameni


)11<br />

.. -t..0 ..:* ..1;<br />

y 10<br />

(...,.\....,1.....,:...: . ,,,,. .<br />

'Ill, s<br />

4,<br />

, [1) c, , .3, ... , ,)<br />

tl. 4,,,,, ,;-, ,..4.1,, ,<br />

yr -; .' T.. I, (<br />

10 Vs1.(%-.....! '<br />

:1"": I,'") r<br />

'<br />

W<br />

Ild<br />

0ihq<br />

614<br />

tl)Ati<br />

0<br />

V<br />

1.<br />

..<br />

._. a ' c%ttz /....... (<br />

11,<br />

*<br />

1<br />

rill<br />

ri.<br />

Ifi<br />

A,<br />

4<br />

pa<br />

4<br />

i 1i I<br />

04<br />

MI<br />

* . s'<br />

il<br />

VI<br />

"-- a i 1 Si . 7, ore lirp".7.ft, "<br />

".1-C7 r: IBE.."-Zil .,,,,a . ." . . .1 g Kri<br />

:.<br />

0<br />

Ul<br />

9190.<br />

:le PO<br />

'9 1:<br />

.<br />

9 V<br />

.<br />

.9<br />

.3rotti % ill . .. iiit<br />

i A .<br />

.....<br />

ril<br />

o-<br />

,<br />

destoinici. Tara era, cand Impartita, cand stransa lute°<br />

singura. mama. Fiindca oricine avea dreptul sa-si mosteneasca<br />

fratele, unchiul sau ruda, luandu-i pamanturile, se<br />

faceau omoruri dese intre oarneni din aceiasi familie. Copiii<br />

21


22<br />

se otrasiau, se Injunghiau, se legau de cozile tailor, cari-i<br />

ucideau tarandu-i. Au ramas vestite nelegiuirile pe carele-au<br />

savarsit Francii din pric.na luptei intro doug regine:<br />

Fredegunda si Brunehilda; numele celei d'intgiu se pornoneste<br />

cu groazg. Legea cresting o aveau .numai pe buzer<br />

si nu In inimg. Tara se lua dupg dansii: episcopii, dregg-f<br />

torii erau oameni gata de ceartg si omoruri. Abia se Inseamna,<br />

un rege In adevar bun si cucernic fata de Dumnezeu:<br />

Dagobert.<br />

In acest timp !ma Francii lnaintau In cultura. Bogati negustori se<br />

iviau Intre ei. Arta aplicata la religie face5, Insemnate prop.asiri. Dagobert<br />

a dovedit si simtul de iubire pentru legea cea noua, catolicA,<br />

a unora dintre Franci, menii


23<br />

V.<br />

Iustinian imparatul rasitritului,<br />

Lupte in Apus cu Germanii qi lupte cu Avarii prin<br />

partile noastre.<br />

1. Dupa Marcian se suira Insa pe Scaunul Imparatesc<br />

din Constantinopol oameni de rand: odata ajunse chiar stapanitor<br />

un Isaurian, din poporul de pirgi ce se oplosia In<br />

muntii Asiei -Mici. Dar fire§te ca, ei cu totii trecusera Intaiu<br />

la obiceiurile romane, ma Inc"at numai dupa fa.ta qi felul<br />

graiului Ii puteau deosebl de lumea aleasa din Constantinopol.<br />

Acesti barbari can dAdeau Imparati Romei celei noua, nu erau deci<br />

asa de multi si tan ca sa poata pasta InfAtisarea for nationall. Ca<br />

Romani si crestini, ei se strecurau prin dregAtorli si ranguri militare<br />

pentru a-$i Incinge la urma tamplele cu cercul de our al Cezarilor.<br />

De aceia, aici, caracterul roman a relmas neschimbat in toate, Inca o<br />

mie de anti aproape.<br />

Un luptator cu noroc, Iustin, ajunse apoi sa iea mo§tenirea<br />

lui Teodosie-eel -Mare. Nepotul sau, Iustinian,li urma<br />

In Domnie ]a anul 527, §i el a fost unul din cei mai marl<br />

impar4 ce au trait pe lume.<br />

Iustin fusese un aspru soldat necarturar; Iustinian, creccut ca un<br />

print, era initiat in toate ramurile culturii greco-romane si ale stiintil de<br />

Stat.<br />

Iustinian era un om foarte iubitor de Invgatura; istoria<br />

vietii lui a fost scrisa, a§a cum dorise el, de vestitul istoric<br />

Procopie din Cesarea, In Palestina. Era un carmuitor bun gi<br />

un harnic legiuitor: o comisiune de cunoscatori ai dreptului<br />

a lost adunata de. el pentru a strange la un loc, intr'o<br />

condica (cod, latinWe: codex), toate legiuirile mai VI3chi §i<br />

mai noua: la dansele el adause legile pe care insusi le daduse.<br />

Popoarele lumii au cautat aice Indreptare pentru legile<br />

lor: culegerea se chiama Corpul (adeca adunarea Intreaga)<br />

a dreptului civil.<br />

Opera aceasta mare a fAcut-o, cu ajut rul unor harnic jurisconsult',<br />

Tribonian, o minte superioara. Codul, pentru partea veche, e redactat


Oa<br />

o - CD<br />

4.1 0 xe<br />

0. .4 0<br />

a) 34 ,ceC.)<br />

.....E.<br />

g<br />

CD ID 0 CD r...<br />

... 0<br />

C.) -',,, 1,'", 0 .,.. co ,-.., $::). 0<br />

.4<br />

0 -til rA g Ca<br />

-.<br />

CD "8. 0<br />

,<br />

,.., fa. El vs 0 La<br />

0 as p, 0 ...<br />

.- ,..- .- . -.-<br />

._ D C/0- 0<br />

!.-:.<br />

,4 a<br />

8<br />

ca 0<br />

Biserica 'g a) 0<br />

.,- In Iatineste; $i bucati grecesti, potrivite cu intinderea rostului<br />

In<br />

Lui ciclirile, petrecerile: pe<br />

vremea a -se In frumoasele cladiri<br />

pe le-a si la Ravena (in<br />

rn-4-. ri2<br />

Italia). dela Constantinopol (prefacuta<br />

Ow 73 M. ta, 01 .4.2<br />

de .....- 0 0<br />

.... la 0 u) a fost socotit6, ca o miuune<br />

ca- cD- ,7:1 .F.l 0 °<br />

-a-) -42. Rasaritului.<br />

I<br />

'04<br />

CV<br />

I<br />

0<br />

a) an ,01<br />

ce .10 c-e ce<br />

f.., vs 0. ..1 JD'<br />

= rn<br />

.....<br />

-,-. ,-1 g<br />

),e o i41 21<br />

to o 11Z) 1:3`<br />

.0- ic °<br />

,.... o 0<br />

-..- ci) 2<br />

Q .,<br />

0<br />

. cd cd cd<br />

0-m cD .. -i-' .. El<br />

0 ,14- C.) 01 -4, -4-.7<br />

xd 'WS<br />

cd 1-<br />

c'3 0<br />

ga. 0<br />

Ci) CO<br />

;_tt pi<br />

0 ig<br />

U 1 0<br />

4 (e . 0<br />

01 cd<br />

.<br />

ca<br />

c b<br />

in<br />

cd .7ti<br />

o . "<br />

c.) " 0 Ca CD ... 0 ce<br />

-. .... ci)<br />

-4o m<br />

.-.<br />

..-, or 0 r n<br />

0 0 U<br />

al E.3<br />

cp a) ca p-,<br />

0 kb a)<br />

ed -. *5 5<br />

-, 0 1 ° . `e E-,<br />

r-i CD<br />

1...<br />

0 -a. a) .5 CD<br />

O. .4 C. Pi I-1 '0<br />

24<br />

,nql<br />

11:<br />

.4:.<br />

Afir4Pitrigg:60b<br />

41..0<br />

Fig. 4. imparatul Iustinian at nevasta sa Teodora. Mewl. for aunt luate dintr'o<br />

bi erica, undo au fost lucrate In mosaic, adeca In bucatele de plata [aerate.<br />

Amindol au pe cao conuni de aur ai pietre scum, Iustinian tine In<br />

mina un mar de aur care lefatitteaza rotogolul pamantului.<br />

Ceia ce impune mai mutt la Sfanta Sole, e inaltimea cupolei IndrAznets,<br />

ce se bolteste sprijinitA pe pare/! cart IntAiu Watt dArarnat supt<br />

greutatea ei, apoi mare% cuprins de liniste Intro aceste ziduri uriase.<br />

Pons ce Turcii au asternut o paturA de var peste zugravelile care li<br />

se pareau profane, duel legea lor, biserica avea strAlucite mozaice-,<br />

lucrate din faxAme de Aida colorate, si avAnd de cele mai multe ori<br />

un fond orbitor de aur, Mormintele ImpArAtesti au fost si ele sfAra,mate.<br />

Iar Turcii an stricat gi<br />

proportiile, inlaturand clAdirile lateral.<br />

de sprijin, on adaugind grosolan paretii.


25<br />

Jocurile, care plAceau ma de mult Romanilor vechi, ramasesera,<br />

cat priveste unele ramuri, In cinste. Imparatului ii plateau<br />

asa, de mult, incat nu pregeta, sa iea de sotie pe o femeie<br />

de o mare desteptaciune, care jucase Inaintea poporului.<br />

Mu4imea din Constantinopol urma, cu patima luptele din circ,<br />

si o rascoala izbucnl din certele pentru biruinte ca acestea.<br />

Aceasta rgscoala se zice nika, rbiruieste , dup$ striglitul pe cared<br />

scoteau luptatorii. Amandoug partidele, verzii yi vinelii (albastrii), se<br />

uniserg Impotriva impgratului, care luase unele mgsuri nesocotite.<br />

Numele lui era batjocurit de toti. 0 ultimg Incercare a ostasilor creclinciosi<br />

pgstrg insa cununa lui Iustinian: Teodora 1-ar fi sfatuit sa nu<br />

no dea invins.<br />

Partidele acestea de circ aveau si o Insemnatate politicg, nu numai<br />

un rost In petrecerea cea mai iubitg de toti, $i de ele atArna pacea<br />

sau tulburarea cetatii Impargtesti.<br />

Iustinian a cautat sa, asigure hotarul dela Rasarit al Imparatiei<br />

sale. Pentru aceasta el s'a luptat ani Indelungati<br />

cu Per0i. La urma Insa a trebuit sä cumpere cu bani pacea<br />

din partea for si stapanirea asupra unor teri dezbatute.<br />

Impgratul a trebuit sa del Percilor pe fiecare an un dar de bani de<br />

aur, foarte pretuiti in toate terile, pentru cg nu erau stricati prin<br />

amestecuri.<br />

2. El a ajuns, oarecum, sa adune iarasi ImparAia de Apus<br />

cu cea din Rasarit. Inca dela 476, cum s'a sins, capetenia<br />

ostasilor barbari ai knoaratului din Roma, Odoacru (Odovakar),<br />

luase puterea pentru sine, zicandu-si numai, rege".<br />

Pe dansul 11 rapusese peste vre-o zece ani Teodoric, care<br />

intemeie regatul Ostrogotilor, In Italia. Pe vremea lui Iustinian,<br />

acest regat era, slabit prin luptele Intre urmasii lui<br />

Teodoric.<br />

Fata lui f'u inchisA gi<br />

omoratg In taing de sotul ei. Acesta, Teodat,<br />

alma multi ducmini. Pe urmg se ridicarg trei cgpetenii de rAzboiu,<br />

din vitejii cei mai Indlrjiti: Vitige, Totila si Teia. Dacg n'au putut<br />

Invinge, ei au avut cinstea de a-si spark Cara pang la cea din urmg<br />

suflare de viata.<br />

In 535, Iustinian Incepu Indelungatul razboiu pentru<br />

stapanirea Italiei, care tint vre-o nouasprezece ani de zile<br />

si se mantul cu o biruinta deplina.


26<br />

Genera lin care duse la biruinta °stile rasgritene, a fort Belisariu sau,<br />

cum i se zicea pe greceste, Velisarios, Yelisarie. El nu se lupta cu<br />

°stile TmpArAtiei, ci cu credinciosii pe cari-i avea el In jurul lui, sau<br />

cari, Increzdtori In norocul unei astfel de cdpetenii, alergau, pentru<br />

prada §i din dorinta de a vedea locuri noun, sub steagurile lui.<br />

Iustinian trimese la Roma un loctiitor, zis exarh. Cat<br />

tal el, Italia. ramase a lui, §i el fu astfel Impkatul Romei<br />

vechi ca §i al celei nou& (Constantinopolea).<br />

Astfel nu e drept sA se spuie el Iustinian si-a pus in minte sd fact<br />

la loc vechea impardtie unitard, ci el s'a gAsit prins, prin razboiul cu.<br />

Yandalii, cari tulburau orice negot, pe Marea Mediterang, hate() lupta<br />

pentru Sicilia, pe care o cereau i Visigoth.. 5/, dacd, n'ar fi avut pu-<br />

terea gata de rdzboiu a lui Belisariu, nu s'ar fi incumetat a face lu-<br />

cruri ass de marl.<br />

Belisariu a stat mult timp in Roma cuceritd de el. Aid InsA, ca si<br />

In alto orase, el n'a aflat prietenie din partea locuitorilor. Acestia erau<br />

mai multamiti cu Gotii, cari-i lasau a se administra ei in de ei, dupe<br />

norme romane, gi cu cari ei apucaserd a se deprinde, decat cu. acesti<br />

RAsAriteni, Greci, Armeni ci alti Asiatici, can li se pareau lenesi Ti<br />

fricosi. Greci", di, nu Romani", greceste Rhomaioi, `Pow.cdot<br />

se $i zicea de toata lumea.<br />

Exarhul states de obiceiu in Ravena pi tinea in toate locul tmpdratului.<br />

De el asculta oastea si se tinel flota; eI avea, vistieria lui deo-<br />

sebitg. Institutia e ceva mai tarzie, desl. putere de exarh a avut si<br />

bdtra-<br />

nul Curtean Narses, care adusese impAratiei marl servicii la sfarcitul<br />

rAzboiului. Cu un teritoriu tot mai restrans, exarhatul a tinut pang la ventrea,<br />

pests, cateva decenii, a Longobarzilor (v. mai departs). Din alcAtuirea<br />

lui au rAmas ducii, de obarcie bizantina, din Venetia $i Italia de MiazAzi.<br />

Iustinian cuceri qi coasta rasariteanA a Spaniel, in care se<br />

a§ezasera Visigoth, str6mutati in Apus de Alaric. In Africa<br />

de Nord, el sfAramase regatul Yandalilor, cari trecuser<br />

acolo, venind din Spania, cu vre-o sutb, de ani in urrna.<br />

Trecerea se fact]. IncA pe vremea cand mai erA. o Imparatie de Apus.<br />

Bonifaciu, guvernatorul Africei romane, indusmanit cu Aetiu, trAdg,<br />

chemdnd pe barbari, Asezati aid, in frumoase locuri. calde, cu bielsug<br />

fn toate, Vandalii se pAcAtosird jute, -ajungand un neam molecit ci<br />

fart vlagg, care puth fi Inlaturat rApede, Intrebuilitandu-se mai ales<br />

ci certurile pentru Domnie intre membrii familiei regale.<br />

De jur imprejurul Math. Mediterane, afar& de coasta de<br />

Miazazi a Franciei, erau tot dregAtori Imp6ratului<br />

Romei rasaritene.


27<br />

3. Dar Iustinian era Inca In via0. (-1.565), and poporul barbar<br />

al Avarilor se puse in mi§care. Pang atunci ei fuseserg atSr4<br />

natori de alte popoare, tot barbare, §1 din aceimi rasa, rasa<br />

Hunilor. Apoi scuturara, jugul §i, mandri de izbanda lor, se<br />

napustira spre Apus, pang ajunsera §1 ei In tara Dungrii<br />

mijlocii, pe unde e astazi miezul Ungariei. Capetenia lor,<br />

Haganul, se a§ezg acolo unde fuseserg sgla§ele lui Attila.<br />

Avarii erau unul din triburile uralo-altaice care se desfacuserA dupl<br />

sfAramarea imparAtiei de pradA a Hunilor. Asa, erA obiceiul la aceste<br />

neamuri : temeiui ostii gi puterii erau tot,' la un loc, dar numele se<br />

lua dui:A semintia ce ajungek In frunte.<br />

Inaintand spre ImpArAia romans, Avarii gasira In cale,<br />

la raurile Sava, Drava §i Dunare, care inchid aid o insulg,<br />

pe Gepizi. Longobarzii, popor german, din acelea§i pg4i,<br />

ajutara insg pe Avari Impotriva celorla4i Germani. Gepizii<br />

fury astfel zdrob4i. Locul lor it luarg Avarii, cari cgutau<br />

sg supuie pe Slavii ce veniau acum in Ora noastrg. Avarii<br />

prgdarg adesea §i ImpgrAia. Iar Longobarzii apucarg, supt<br />

tangrul lor Craiu viteaz, Alboin, spre Apus, urmand drumul<br />

obi§nuit al barbarilor. El duce& la Roma.<br />

AceastA Indreptare venia si din aceia cA Roma era mai rAu pi zitA<br />

ri provinciile ce atArnacerA de ea aveau mai putini locuitori, gi<br />

astfel<br />

mai multe locuri de ImpArtit.<br />

VI.<br />

Arabii. Mohammed, proorocul lor. Cuceririle ce fax ei,<br />

dupe ce ieau legea propoveduiti de dansul.<br />

1. Romanii cunoscusera ca vecini §i ca du§mani pe poporul<br />

Arabilor, cari locuiau In peninsula ce se chiamg<br />

Arabia §i se intindeau chiar mai sus de hotarele ei. Arabii<br />

sunt de rasa,. semitica, din care fac parte, dar nu farg mult<br />

amestec, si Evreii. Ei se infali§eazg ca oameni nal0, slabi,


28<br />

negriciosi la fats, cu trasaturile fetei foarte suptdri; cu ochii<br />

bulbucati si cu nasul coroietec. Arabii nu lucrau pamantul,<br />

ci se hraniau mai mult cu fructe, cu ierburi, cu came ;<br />

alto popoare-i luau in ras fiindca mancau si lacuste.<br />

Tara for se alcatuia dintr'un mare pustiu, incuniurat pe<br />

margenea Marii de Tinuturi mai roditoare ; prin intin(!erea<br />

cea mare de nisip erau samanate ca niste ostroave de verdeata<br />

dazele ; oaza Isi avea Inceputul dela un izvor care<br />

iesia din pamant, 'Aeon& vazduhul si facea sa, se poata inalta<br />

arbori mai mult palmieri, cu frunzele raschirate ca o<br />

urnbrela arborii acestia Impiedecau nisipul de a patrunde<br />

in vremea furtunilor ; asezarile omenesti se ip.ternelau<br />

pe urrna. Pe mal erau cateva orase cladite din pamant<br />

uscat, cu ulicioare Intortochiate, inguste si murdare,<br />

undo se facea negot cu Egiptul sau cu Siria. Prin oaze<br />

erau risipite sate.<br />

Incolo, ceilalti Arabi traiau ca Beduini, duc'and marfurile,<br />

pascandu-si turmele de of si pradand pe drumeti. Ei<br />

erau foarte intetiti la lupta si se razboiau necontenit intro<br />

fiecare ceata sau trib avand In fruntea sa un emir,<br />

din neamuri care se socotiau sfiate.<br />

Cei ce faceau parte dintr'un trib aveau aceia§i obar§ie. Tribul eamana,<br />

deci cu gintea germania.<br />

Arabii se Inchinau la idoli, pe cari si-i<br />

ciopliau din lemn<br />

sau din piatra; in centrul eel mare Meca era o veche cladire,,<br />

ce se zicea Caaba, in care se cuprindeau sute de chipuri<br />

dumnezeesti si o piatra neagra ce se credea ca este cazuta<br />

din cer. La 'serbatori si balciuri, poetii for cantau minunile<br />

firii, si cantecele care invingeau la Intrecere erau<br />

scrise pe stofe scumpe si atarnate in temple.<br />

Arabii din partea de sus stateau in legaturi cu Ilomanfi<br />

Intaiu, apoi cu Imparatia de Rasarit, zisa de Constantinopol<br />

sau bizantina, dupa numele eel vechiu at Constantinopolei,<br />

Bizantul. Ei facusera °data, In oaza Palmira, o Incercare<br />

de Imparatie, pe care o zdrobl Imparatul roman Aurelian.


29<br />

Atunci a stralucit ca solie a lui Odenat, regele" Palmirei, vestita<br />

Zenobie, care a facut mult rau Romanilor, pina, ce la urmA ea In adusa<br />

la Roma pentru a se tart Invinsa In alaiul dt biruintA al Imptratului.<br />

La. dansii se raspandise cunostinta legii crestine; aceasta<br />

lege mai strabatuse Ins& In Arabia si dela Miazazi, din<br />

Abisinia, tara ce vine In jos de Egipt. Ffind vecini si rude<br />

cu Evreii, Arabii stiau multe si despre legea lui Moise : si<br />

la ei se povestia despre patriarhul Avraam si despre cei-<br />

Ialti cari au venit dupa, dansul. 1.0.. Rasarit, Arabia se margenia<br />

cu Persia, si In felul acesta se raspandi si credinta<br />

In dumnezeirea focului, credinta care domnia In acea tara.<br />

Un popor ajunge mare, nu numai cand are multi oameni<br />

si o tarn bogatti, din care stie sa, traga folos. Pentru ca el<br />

sa, se lndemne la lucru, ii trebuie o credinta puternica.<br />

Credinta aceasta a dat-o Arabilor Mohammed, precum Moise<br />

daduse o credinta Evreilor.<br />

2. Mohammed (nascut pe la 570) era din neam bun dela<br />

Meca, dar tatal sail fusese un om sarac ; de timpuriu Mohammed<br />

ramasese orfan. El se facil caraus ; aceasta nu<br />

Insemna Ins& patin lucru la Arabi, caci nu erau multi<br />

oameni carora sa li se poata Incredinta o caravana cu<br />

marfuri duse pe camile ; carausul trebuia sä fie viteaz si<br />

de buna credinta. Peste catva timp el se Insura, luand pe<br />

0 vaduva bogata, anume Cadigia, care stiuse sa, pretuiasca<br />

marea lui agerime de minte.<br />

Mohammed era un om cu Inchipuirea aprinsa, care avea<br />

si vedenii, Incat i se pared c& se suie calare in ceruri, ca,<br />

face Intr'o singura noapte, .fara sa, se fi miscat din loc, drumul<br />

la Ierusalim, ca vorbeste cu arhanghelul Gavriil, care-i<br />

aduce solie dela Dumnezeu. El prinse a se gandi ca, neamul<br />

..a1.1 ar avea nevoie de o alta lege, care sa, Inlature<br />

idolii si sa hotarasca fiinta unui singur Dumnezeu ; lui<br />

Dumnezeu, zicea el, nu-i trebuie jertfe, ci pastrarea curata<br />

a trupului omenesc, rugaciunea si Impartirea de milostenii<br />

la saraci. El propovaduia legea cea noun philtre cei<br />

ce stateau mai aproape de dansul; II crezura nevasta-sa ci.


30<br />

un rob, An. Altii se aprinsera de manie asupra lui si cautara<br />

sa-1 prigoneasca, ba phiar sa-1 ucida, ca pe un calcator de<br />

lege. Atunci Mohammed fugl din. Meca si gasl un adapost<br />

1n alt centru al Arabiei, asezat ceva fnai jos pe coasta, la<br />

Iatreb. Orasul acestalsi schimba numele de acum inainte,<br />

chemandu-se Medinat (el-Nabl),. Medina, adeca Fuga (Proorocului).<br />

Dela acest an de -pribegie (622) incep a socoti<br />

anii credinciosii legii lui Mohammed, precum noi, crestinii,<br />

ii socotim dela Nasterea dui Hristos.<br />

Gel ce ascultara de sfaturile si de Invataturile lui Mohammed<br />

(care s'u strans mai tarziu si au alcatuit o carte<br />

ce se chiama Coranul §i e pentru dansii ceia ce este pentru<br />

noi Sfanta Scripture) s'au numit pe sine Credineio0i, Musulmanii:<br />

legea for se zits Islam, adeca Supunere lap de<br />

Dumnezeu.<br />

Coranul a fost dictat, fiindca Mohammed nu §ta sd scrie. Verseturile<br />

din care se alcatuieste au fost culese- yi randuite lute() formd ce nu<br />

se mai poabe schimbd.<br />

Mohammed li spusese alor sai ca este 9 alta lume,<br />

o viata viitoare, in care eel buni se invrednicese sa intro<br />

in Raiul pfin de toate bunata,tile pamantului ; ostasci caii<br />

muriau pentru lege, erau primiti sa so bucure. de dansele,<br />

oricate pacate ar fi facut inainte. Arabii erau, pe urma.<br />

deprinsi sa, so lupte pentru prada, si proorocul li-o ingaduia.<br />

Astfel ajunse Mohammed sa-si invinga, dusmanii din Meca,<br />

sa intro in acest oral, sa curete Caaba de idoli si sa faca<br />

pe toti Arabii a i se supune. El rnuri in anul 632.<br />

3. Iirmasii lui se chemara califs, adeca loctiitori. In ma-<br />

nile for ei aveau toata puteroa asupra poporului<br />

care-i<br />

alegea. Dupa cativa califi cars statuserX mai aproape de<br />

Mohammed, yen! Moavia, care intemei6 o ainastie ce tint<br />

nouazeci de ani.<br />

AbaUcr, col d'intaiu calif, a fost. prietenul §i toVarasul Proorocului.<br />

Omar era, un om simplu, care se multdmid cu viata unui Arab de rand.<br />

Dupd, Otman, al treilea calif, veni robut cred.ncios al lui Mohammed,<br />

All, care murl ucis. Tines pe feta fostului sdu stdpan, si multi 1'1 cred


31<br />

singurul urmas indrituit al acestuia. Astfel<br />

pe ceilalti COM pans la el, se zic ySiili,<br />

Suni f1.<br />

Pereil, earl nu recunosc<br />

iar Turcii Osman MI sant<br />

Reqedina noii dinastii ce se zice a Omeiazilor, dup5,<br />

strabunul lui Moavia era, Damascul, Intrio frumoas&<br />

oaz1 a Sirief. Siria o luasera Arabii dela impArAia bizantinA,<br />

care slabise mult dupa moartea lui Iustinian. La R5.sariff<br />

ei sf5Amar6. impardtia persand. far la Miazgzi patrun-<br />

Sera In Egipt, care ajudse o provincie a Califilor.<br />

Caderea Persiei nu se face fulgerator, §i n'ajunse b lupta hotara,toare<br />

(la Cadisia, 637) pentru ca o dinastie, totusi decazuta, a. Sassnizilor,<br />

sa piarda stapanirea. Cucerirea arabd In Persia nu aduse Insi<br />

ai<br />

o lnlaturare a elementului ce loon& Cara, ba nici macar a claselor<br />

orasenesti-, a carturarilor, a fruntasilor. Vechea rasa iranica, prieeputa,<br />

isteata, harnica, avand gust $i Indernanare In arta, ramose In aceiai;d<br />

stare ea mai irmainte. Arabii stapaniau mai mult de departs. Dar ei<br />

facura ca Vechea eredintli OE fie Inlitturata, di pana In eazele depar-<br />

tate ale Turchestanului se ridicarti moscheile Islamului. Cine nu is<br />

eerceta. era, pedepsit cu cea mai mare asprime. De aici Si In India a<br />

patruns legea -moult a lui Mohammed, ciesi aici ea Intalni Impotrivirea,<br />

energica a yechii legi bucliste, Cu mult $uperioare.<br />

Siria era nemuAamita din di:GA puncta de vedere de stapanirea<br />

bizantina: aceasta era apasatoare prin darile cele piari pe care le<br />

eerek, sit pe de ans parte, pentru ca rata de ortodoxia oficiala bitantina<br />

train Intro. Sirieni vechiul monofizitism, credinta eretica prin<br />

care se statornicia o singura fihiia (iar nu icele Cong, dumnezeiasca<br />

ai omeneasca) in Isus Eristos. Astfel °stile bizantine, nesprijinite de<br />

loeuit ri, au fost usor rdspinse dupa Infrangerea lor,langa rani Iarmue<br />

(636 , of<br />

ele nu s'au mai Intors.<br />

Multi Sirieni trecura la Islam, care se potrh IA cum n fizitismul<br />

lor. Crestinii ramasera numai In munti, unde Maronitil past Past pftna<br />

azi o Biserica, deosebita.<br />

Egptul fu. Supus intre 640 si 642. Imprejuranle an fost aeol ace,<br />

leasi ca $i In Persia, $i ele an dat aeeleasi rezultate.


32<br />

VIL<br />

Carol-eel-mare, imparatul eel nou al Romei, ridicat<br />

dintre barbari<br />

1. Pipin ctpatase sprijinul Papei, fiindca acesta avea nevoie<br />

de Franci. Papa fusese la fnceput numai episcop al<br />

Romei. Fiindca, state& Intr'un oral asa de Insemnat, el Incepuse<br />

a R privit de multi ca mai mare cleat ceilalti episcopi.<br />

Prin daniile.credinciosilor, Biserica lui se fact mai<br />

bogata decat oricare alta. Pe and eresurile tulburau crestinatatea,<br />

Papii avura, cumintia sa, se fereasea, de danselesi<br />

sa, ramaie totdeauna In dedinta cea dreapta.<br />

Dela 476 nu mai era si un Imparat In Roma, dar Papii<br />

ramasera, netulburati pe Jang5 regii barbari, Odoacru, Teodone<br />

si urma,sii acestuia, cu toate ca, acesti regi erau eretici<br />

arieni. tim a pe urma Iustinian a luat Italia: acuma<br />

Papii traira mai greu. Imparatul de Rg.sarit fi -Supraveghia<br />

de aproape, si el ca uta sa, ridice mai presus de Papi pe<br />

Patriarhul din Constantinopol. Ba dela o vreme Imparatul<br />

bizantin prinse a prigonl icoanele, pe care punea sa, le<br />

sfarme si sä, le arda,c el se face& astfel eretic, si Papii nu<br />

mai voira, sa stie de dansul.<br />

S'au vitzut Papi chemati la Constantinopol pentru a-si (lit searna, si<br />

chiar opriti acolo, in temnild. Astfel hotA area Papei intr'un sens on<br />

In altul ajunse a fi privity, ca statornicirea ortodoxiei.<br />

Inca, dela 568, Longobarzii, barbari germani, venira in<br />

Italia, gonind pe Bizantini aproape din toate stapanirile<br />

lor. Ei se facura crestini paste catva timp, dar Papa nu<br />

putea tral In pace cu regii lor, pentru ca ei voiau sa iea<br />

Roma. Insa Roma, lasata fara alt aparator, se deprinsese<br />

acuma sä asculte de Papa. Impotriva, Longobarzilor fft<br />

chemat Pipin. Acesta-i fnvinse, si dada Papei o mare bucata<br />

de pamant In jurul Romei, care bucata de pamant<br />

s'a chemat dania lui ,Pipin.


- 33 -<br />

illt1111111fi<br />

11;11151-f<br />

Fig. 5. Carol -cel-Mare, mai cum 1 -a zugravit un pictcr mare, mai non. Albert Darer.<br />

Are pe cap o cumuli de aur, e Imbricit Wean velmktt de s'ota manta<br />

cu stir, ca oda dine prootilor; nasturii au pe (lentil vulturul, sterna<br />

Roma tate° maul{ tine sable, In alta globul pamtintului.


34<br />

Papii nascociserA ci o mai veche danie, a lui Constantin-cel-Mare<br />

Aceasta e insi fah& Tot false aunt Ili demi:4001e lui Iaidor, care voiau<br />

sit arate ca Papa are drept la carmuirea monarhica a lumii.<br />

2. Pipin murl la anul 768, lasand doi fii : pe Carloman<br />

§i pe Carol. Dar Carloman se calugarl, aqa, !neat toata puterea<br />

ramose numai in manila lui Carol. Acestuia i s'a zis<br />

Carol-eel-Mare ; el s'a facut Imparat al Apusului. Lumea a<br />

ascultat de poruncile lui dela Oceanul Atlantic pana la Mediterana.<br />

In tot evul mediu n'a mai fost un om ca acesta.<br />

In toate partite el a Intins hotarele terii sale. El n'a facut<br />

Tina aceasta numai din mandrie, ca O. spuie ca nu mai<br />

este alt stapanitor ca dansul, ci ca sa, aduca pretutindeni<br />

buna randuiala si pace, ca sa raspandeasca legea cregtina,<br />

ca s5, tntemeieze iara0 o Imparatie statomica, de care<br />

Apusul era lipsit de trei sute de ani.<br />

Lui Ii trebuia sä faca razboaie la Rasarit, Impotriva Saxonilor<br />

pagani, cari erau a§ezati pe toata intinderea Germaniei<br />

de astazi. Pe urma alte razboaie la Miazazi, Impotriva<br />

Arabilor, cari se aqezasera de vre-o cincizeci de ani si in<br />

Spania, In locul Visigotilor, §i ar fi inaintat §i in Francia<br />

daca n'ar fi fost s'o apere Carol Martel, bunicul lui Caroleel-Mare.<br />

In sfar§it el avea sarcina de a sfarma regatul<br />

Longobarzilor si de a feri astfel pe Papa de orice primejdie<br />

din partea acestor dumani vechi.<br />

Carol Martel e cel d'intaiu dintre majordomi care aduce un serviciu<br />

esential neamului. In lupta dela Poitiers (732) el birui pe Arabii nAvAlitori.<br />

Dar plecarea for se datore§te unor imprejurAri de acasa la ei.<br />

Cel mai scurt qi mai putin insemnat dintre aceste razboaie<br />

a fost acel cu Arabii. El i-a batut qi a luat Cara<br />

pang la raul Ebru. Cantecele de mai tarziu pomenesc trecerea<br />

muntilor Pirinei de catre oastea lui Carol §i peirea<br />

prin tradare a lui Roland, nepotul regelui. Poporul credea<br />

ca o taietura adanca In stanca e facuta de sabia lui Roland,<br />

careli apara viata, luptandu-se. Dar pe urma Carol a stat<br />

In pace cu Arabii, cari erau un popor foarte harnic §i luminat,<br />

avand plugari foarte priceputi, me§teri vestiti In


35<br />

1ucrul metalelor si destui carturari. Ei luasera toate aceste<br />

cunostinte dela Romanii din Rasarit, adeca dela Bizantini,<br />

cu cari nu se puteau pune alaturi cei din Apus si barbarii<br />

amestecati cu dansii.<br />

Mai tarziu Insa aceste lupte cu Arabii au rAmas mai mult alipite de<br />

amintirea lui Carol. El ar fi mere la Constantinopol Qi<br />

ar fi luptat cu<br />

.Arabii din Palestina, cum a fost pe vremea cruciatelor.<br />

3. Cu Saxonii, luptele au fost grozav de grele si foarte<br />

Indelungate. Saxonii acestia nu voiau nici Intr'un chip sa-si<br />

lase legea si sa-si place capul. Carol a zidit biserici, a facut<br />

.episcopii; el a Inaltat cetati, a asezat capitani de margins<br />

(markgrafi In nemteste ; Francesii zic : marchizi). Dar r5,scoalele<br />

izbucniau necontenit. Carol, care era un om strasnic<br />

la mane, a varsat valuri de sange, ucigand cu raffle pe<br />

vinovati. La urma i-a ingrozit. Cel mai viteaz dintre capetenfile<br />

lor, Vituchind, a venit inaintea lui Carol si a lasat<br />

sa-1 boteze.<br />

Astfel tara lui Carol ajunsese pan5, la Dunare. Aici el<br />

gasl pe Avari. Dar nici acestia nu i se putura Impotrivi.<br />

Ei fura batuti rau, si nu se mai ridicara din aceasta Infrangere.<br />

Dregatori franci statura atunci pana prin Wenrile<br />

noastre.<br />

In acest chip se alcatul ,,provincia franca", pe care si Bizantinii, cu<br />

-earl acum Francii ajunseserA vecini de stapanire, o numiau Frankochorion.<br />

Asupra Longobarzilor Carol se duse Inca din 774. Ultimul<br />

rege al acestora fu prins.<br />

Acest ultim rege al Longobarzilor se chema Desideriu, §i stapanirea<br />

lui tinii dela 756 la 774. De mult Inca dinastia longobarda parasise<br />

erezia ariana pentru a trece la forma catolica a crestinismuhai (multAmita<br />

reginei Theodelinda). Ea Incercase adAugl la posesiuni Roma<br />

Ins* (supt Astolf), dar gasise In cale-i puterea lui Pipin (v. mai sus,<br />

p. 34). Desideriu-si maritase fata dupa Carol, dar acesta o trimese<br />

Inapoi $i lua masuri pentru a cucerl tara socrului sau, scapand astfel<br />

pe Papa, de care noua dinastie franca aye& a$ de mare nevoie, de o<br />

Tesnica amenintaxe.


36<br />

Carol li lug locul, ajungand astfel si rege al acestui regat<br />

italian, a carui Capitals era Pavia. Mai ramase numai stapanirea<br />

longobardg dela Miazazi ; dar ducii de acolo se Inchinara<br />

lui Carol si-1 ajutara In toate razboaiele lui.<br />

Acesti duci, numiti asa dupa obiceiul bizantin, nu se supuneau regelui<br />

for decat atunci and aveau interes la aceasta. De aici a venit<br />

gi slabirea regatului lui Desideriu. Acesta lasase un fiu, cat\ a timp<br />

neastamparat in Infrangere, Adalgis.<br />

De pe urma Longobarzilor n'a ramas nimic In ce priveste limba on<br />

cultura Italiei mai noun. Sangele barbarilor abia se simte in alcatuirea,<br />

neamului italian de astazi. Asa se Intarnpla cu acei cuceritori cari,<br />

neap and o cultura superioara, cu pot dovedi nici cu numarul.<br />

Mai sus de muntii Alpi, Carol desfiinta ducatul Bavariei,<br />

In fruntea cgruia statea Thassilo, un om foarte nesigur si<br />

uneltitor.<br />

Bavarezii erau putini la numar, si nu puteau alcatul un Stat deosebit.<br />

Ambitia lui Thassilo a fast nenorocirea lui, dar semintia german/<br />

supusa lui a folosit contopindu-se cu restul neamului. Thassilo se apucase<br />

la harts cu Francii ca ginere al lui Desideriu. El a fost cel d'u<br />

urma din dinastia lui Agilulf. Carol II osandi ca tradator, dar osan-<br />

dttul fu Inchis, ca gi Desideriu, Intr'o rnanastire.<br />

4. Atunci Papa se gandi a-i da lui Carol coroana de Imparat<br />

al Apusului : el isi lug acest drept ca unul ce avel<br />

In manile sale Roma si infatisa astfel poporul roman. Regele<br />

franc venise in serbatorile Craciunului qle anului 800,<br />

In ajunul unui veac nou, ca sa se inchine in vestita biserica<br />

a Sfantului Petru. Papa, pe care el It scosese din manile<br />

dusmanilor lui, puternicii din Roma, ii puse in mijlocul<br />

sfintei slujbe coroana pe cap. Multimea striga: traiasca,<br />

si biruiascg, Carol Augustul, Incununat de Dumnezeu,<br />

mare si pasnic Imparat al Romanilor".<br />

In Roma se alcatuise o oligarhie de nobili cu pamanturi gi castele,<br />

Inaintea carora tremura Papa. Ei hotarau alegerile gi<br />

izgonirile capilor<br />

Bisericii. Papa Leon al III-lea fugi la Franci pentru a cere ajutor Impotriva<br />

acestor dusmani ai sai. Ca judecator veni Carol deci la Roma,<br />

hotarit a parteni pe Papa. Rasplata i-a fost proclamarea ca imparat<br />

de plebea romans care tines, cu Papa, si recunoasterea de catie Leon.


37<br />

Imparatia Rasaritului nu 1-a recunoscut ca Imparat al<br />

Apusului, dar toti regii vecini, din Anglia, din Danemarca,<br />

stateau supt ocrotirea lui Carol. El a mai trait patrusprezece<br />

ani §i a murit foarte batran, incunjurat de glorie.<br />

;<br />

Imparatii rasariteni se apucasera de prigonirea icoanelor, asa Incat<br />

In aceasta privii41 se sapase Intre ei ei Papa o prapastie care nu se<br />

putuse umplea cu nimic. Cu privire la vestita cearta pentru icoane<br />

v. si mai departe.<br />

"<br />

.1°<br />

.<br />

° 7<br />

a


38<br />

5. Ca Tmparat, el a fost ceia ce fusese si ca rege aY<br />

Francilor. Traia, din mosiile sale si din cateva venituri.<br />

tnvataturile sale, asa-numitele Capita tare (cuvantul vine dela capituium,<br />

alineat, precum la noi mai de mult un edict domnesc on un<br />

tratat se ziceau ponturi, fiindca erau Impartite In paragrafe de acestea,<br />

In punete), cuprind qi Indemnuri catre dregatorii putini ai regatului<br />

si sfaturi, circulare", am zice, de gospodarie pe mope lui Carol. Ele<br />

arata bun simt, patriarhal, dar nicio cunostinta de drept roman.<br />

Pe toti supusii sai avea, dreptul sa-i theme oricand la oaste..<br />

Aceasta chemare se zieeb.: Bann, bannum.<br />

Dregatori la Curte avea, putini: in provincii tines comi(i si<br />

duci; pentru a le cerceta, puterea, el trimetea necontenit,<br />

oameni imparatesti".<br />

Duce vine din echiul Herzog : poate sä fie $i o inriurire bizantina<br />

venita prin Lombarzi. Comites sunt torararii de lupta ai regelui, prefact*<br />

acuma In carmuitori de Tinuturi.<br />

Acesti trimesi se ziceau (latineste: missi dominici), §i multi<br />

din ei erau episcopi.<br />

Episcopul pe atunci era si un pastor sufletesc, dar ci<br />

un comandant<br />

militar $i un agent administrativ. Cu episcopi ci misionari, din vestita<br />

scoall anglo-saxona, s'a ajutat Carol In greaua opera a cuceririi Germaniei<br />

pagine. Crucea a fost pentru el In timp de razboiii o arms, In<br />

timp de pace un sceptru. Botezul era un omagiu, un act de inchinare<br />

care el. Cruci puteau Insemna hotarul lui, cum la noi, In Moldova,<br />

hotarul domnesc era Insemnat cu bouri.<br />

Winfrith, zis Bonifaciu, el ajunse prin ravna sa viteaza, Srantul<br />

Bonifaciu a folosit Inaintacilor din veacul al VIII-lea ai lui Carol<br />

mai mult decat cel mai Infricocat general. Episcop $i arhiepiscop de<br />

Mainz (Moguntia), supus cu credinta Romei, ca un ostas unei capetenii<br />

de caste, el a pastrat credinta $i regilor franci. A murit ca un mucenie<br />

de mana Frisilor, Inca pagani, de la gura Rinului.<br />

Judeceita pe cea mai inalta treapta se face& inaintea Imparatului.<br />

Prada de razboiu o impartil cum void el.<br />

La Curtea lui, Carol chema oameni invatati, din Anglia,<br />

din Irlanda si din Italia. §coli se Intemeiara pe la mamastiri,<br />

unde calugarii traiau dupe, povetele Sf. Benedict, in


39<br />

Morn si In rugaciune. Scrisoarea cartilor si poruncilor s'a<br />

facut mai frumoasa pe vremea lui. Imparatul Insusi a scris<br />

si In nemteste si In latineste.<br />

Sf. Benedict dirt Nursia, In Umbria (t 543) e Intemeietorul vestitei<br />

manastiri de pe muntele Cassino In Italia-de-Sud. Prin numArul calugarilor,<br />

prin disciplina lor, prin averea ce li se alb, In mani, prin Intinsele<br />

for mosb, prin legaturile cu principii man gi mici, prin rolul<br />

politic ca di<br />

prin Insemnatatea culturala, Monte-Cassino poate fi asa-<br />

manat cu Sfantul Munte Atos, din Rasaritul nostru. Dar aici scopul<br />

calugariei nu era ca in Rasarit, unde, dupl schivnicii, eremitii (din<br />

greceste; pustnicii) din Tebaida egipteana, Sf. Vasile-cel-Mare (.1. 379)<br />

dAduse normele calugariei, In mAnastirea lui din Pont. Calugarii rasariteni<br />

cautau a se pierde prin rugaciune In Dumnezeu, despretuind<br />

lumea; ei tintiau la extazul ce adoarme simturile, desteptand sufletul<br />

aiurea; acestialalti, Apusenii, an fost muncitori, biruind pe Satana prin<br />

fapte folositoare $i rodnice, prin condeiul caligrafului, prin migAloasa<br />

munca in colori a miniaturistului, prin truda plinA de placeri a cetitului<br />

$i fie chiar numai prin Mama pAdurilor bAttane cu toporul, prin<br />

scormonirea paniantului pArAgenit cu sapa spre a face ogor dintr'Insul.<br />

PAna astazi lndreptarea deosebita a celor doua feluri de calugarie<br />

se pastreaza. Nu doar ca n'au fost caligrafi, miniaturisti, talcuitori,<br />

dascAli muncitori de camp la Rasariteni, on ascetici (asceza e pregatirea<br />

sufletului prin suferinta trupului) la Apuseni. Dar regula e cu<br />

totul deosebita, la unii si la ceilalti.<br />

VIII.<br />

Hotii de Mare ,din Miazinoapte sau Nortmanii si<br />

caderea Imparatiei lui Carol-eel-Mare.<br />

1. Daca ar fi tinut mai multa vreme, imparatia lui Carolcel-Mare<br />

ar fi fost o mare binefacere pentru popoarele asupra<br />

carora ea se Intindea. Ca si in Imparatia Arabilor din<br />

Asia si din Africa, era aici liniste: hotarele erau bine apa,<br />

rate, barbarii, cati nu fusesera supusi Inca, fusesera aruncati<br />

departe si traiau tinuti In frau de markgrafii Imparatesti.<br />

Drumurile ajunsesera sigure, munca oricui se putea savars1<br />

In pace, judecata se facea cu dreptate. Era mai bine sa fie


40<br />

cineva supus al lui Carol, Imparatul Apusului, decat sa tralase&<br />

In Imparatia de Rasarit a Bizantinilor.<br />

Dar Imparatia Intemeiata de Carol-cel-Mare n'a tinut<br />

multa vreme: razboaiele din launtru au inceput cam vre-o<br />

douazeci de ani dupa moarta puternicului Imparat; ele au<br />

adus Indata sfaramarea terii celei mari in mai multe teri<br />

mai mici; nici chiar in terile acestea marunte, n'a mai<br />

fost ascultare si siguranta. La urma, si neamul lui Carol<br />

s'a stins, si alte familii au inceput a domni, dupa multe<br />

greutAi, in franturile Imparatiei.<br />

Inca de pe vremea lui Carol se vedeau viind in porturile<br />

imparatesti niste barbari noi, cari calatoriau pe apa.<br />

Si ei erau Germani; fiindca veniau din Miazanoapte, li se<br />

zicea Nortmani, adeca oameni din Nord". Locuinta for<br />

era prin teri foarte reci, undo abia data se simte vre-o<br />

doua-trei luni pe an o vreme cum e aceia dela inceputul<br />

primaverii noastre. Aceste teri se alcatuiesc dintr'o limba de<br />

pamant suptire, care se desface din Germania, ca un . deget<br />

aratator (Iutlanda), apoi din insulele vecine si dintr'o mare<br />

peninsula care atarna greoiu din Marea Inghetata (Peninsula<br />

Scandinava . Astazi aceste pamanturi fac parte din<br />

regatele Danemarcei, Suediei si Norvegiei.<br />

Nortmanii erau si plugari, prin unele parti mai roditoare;<br />

altii so hraniau din pescuit, dar cei mai multi 4i<br />

cautau norocul strabatand Marea pe luntri grosolane, ca sa<br />

gaseasca o prada. Cetele for aveau in frunte capetenii care<br />

se chemau vichingi. Erau niste oameni cari nu simtiau<br />

nicio Inca inaintea valurilor inalte ale Marii manioase;<br />

de oameni prin urmare nu se puteau sfii. Luntrile for<br />

erau marunte, si ei puteau sa intre lesne prin gurile raurilor,<br />

asa bleat se suiau pang foarte departe Inlauntrul<br />

terilor. Pe vremea lui Carol -eel -Mare, Imparatia obisnuia<br />

sa tie corabii anume, care sa fie gata sa raspinga orieand<br />

pe acesti hoti de Mare. Pe urma Insa, n'a mai fost paza<br />

asa de buna. In Galia, in Italia, Nortmanii rasariau fara<br />

de veste Inaintea oraselor bogate si be pradau. S'a intam-


41<br />

-plat chiar ca ei sa le incunjum mai multa vreme. Qi Roma<br />

ava sä se team, de dan§ii. Ba in Anglia ei veniau in fiecare<br />

an, qi rAmaneau in tarn.<br />

Cea mai Indrazneata Incunjurare do cetate facuta de Notmani e a<br />

Parisului, care, dupa ce mai avuse a se teme din partea for de tree<br />

ori, fu asediat un an Intreg, la 885. Rinul era strabatut de luntrile for<br />

ueoare, qi ei dadura foc gi palatului (Pfalz) dela Aachen al lui Carol<br />

cel-Mare.<br />

Samana Nortmanii in toate rosturile 0i miecarile for cu adunatura<br />

de Cazaci care, prin Nipru, in veacul al XVIII-lea, strabatel In Mares,<br />

Neagra ei ardea satele de langa, Bosfor supt ochii Sultanului.<br />

Anglo-Saxonii, cari se a§ezaser5, mai d'inainte in Britania-Mare<br />

(insula engleza cea mai intinsa), venind din Danemarca<br />

§1 partile vecine, nu i-au putut goni. Mamie rege<br />

Alfred (Aelfred), cu toate straduintele ce facuse, fiz silit<br />

la 878 a li da, o parte mare din tam sa, care se numi<br />

Danelag, adeca a§ezarea Danilor, a Danezilor", aci Anglo-<br />

Saxonii ziceau Nortmanilor: Dani, Danezi.<br />

Alfred e cu adevarat until din cei mai mari stapanitori dela ince<br />

putul N eacului de mijloc. Inca 'de pe vremea Papei Grigorie-cel-Mare,<br />

Anglo-Saxonii incepusera a se face creatini, multamita iniauririi franca<br />

ei so irii unor misionari veniti de-a dreptul din Roma; ei o Inraurire<br />

greceasca se poate obserl a,. Lupte straenice se dadura Intro regatul<br />

creetin Kent §i col pagan litercia, al regelui Penda. La urma amandoua<br />

=este puternice regale, ca ei Wessex, E sex, Su iex (Slxonii de Apu.,<br />

de Rasarit ei de Sud), Northumberland (tara de la Nord de riul Humber<br />

si Estanalia se unira in credinta. Acest noa Tinut cretin dada mi-<br />

sionari indrazneti, mucenici pentru truce, dar scriitori do valoarea<br />

lui Bids Venerabilis (Inceputul veacului al XI- lei,).<br />

Cu vremea Wessexul ajunse col mai Insemnat dintre regatele aea<br />

zisei eptarhii anglo-saxone, si Egbert (Ecbert) a fost un vrednic prieten<br />

al lui Carol -col -Mare (el moare la 839. La 871 Alfred capita metenirea<br />

acestei teri. El o pierdit in curind fata de numarul ii vitejia<br />

navalitorilor. Tara pe care trebul sa li-o lase ei dupa biruintele sale,<br />

cuprindeb.: Mercia pe jumatate, Estanglia 5i<br />

Northumberlandul. Aea a<br />

ramas hotarul pans la moartea, in 901, a lui Alfred, care a fost it un<br />

sprijinitor al culturii latine yi germanice asemenea cu Carol -col -Mare.<br />

La inceputul veacului al X-lea alti Nortmani facurl o in


42<br />

Toiala cu regele Franciei, care-i laza stapani peste margenea<br />

de sus a terii sale, ce se chema de acum Inainte Normandia.<br />

Acel rege al Franciei care priml pe Normanzi era un biet slAbAnogr<br />

dnemAnit de ai sal, Carol-cel-Prost (Simplex). Normanzii lard In curAnd<br />

limba francezd, ci azi numai dupl voinicia locuitorilor roecovani ai<br />

provinciei, dupl stAruinta for in lucru, se cunoaste sangele germanic<br />

deosebit. Invoiala de aeezare s'a fAcut la 911, In satul Sf. Clara pe<br />

raul Epte.<br />

2. Imparatia lui Carol-cel-Mare n'a fost In stare 0, crute-<br />

*i<br />

lumea de focul si sabia acestor oameni grozavi. pe vremea<br />

lui Carol, carmuirea Intrebuinta, toarte putini dregatori<br />

si se amesteca in foarte putine lucruri numai. Mai<br />

mult era credinta fata de Imparat, care tined toate In buna.<br />

randuiala. Urmasii lui Carol an fost oameni slabanogi si<br />

fara intelepciune, si poruncile for nu mai erau ascultate.<br />

Pentru ca la Germani nu era, ca in Roma veche sau ca In<br />

terile din zilele noastre : sa fie legi, carora s& li se supuie<br />

oricine. §i nu erau legaturi neaparate, care raman trainice,<br />

on de cine ar fi vorba. Atunci totul era omul, si toate<br />

lucrurile mergeau dupa cum era el destoinic sau nepriceput.<br />

Carol-cel-Mare avuse mai multi copii, dar dintre blieti<br />

i-a trait numai unul, si tocmai cel mai slab de fire : Ludovic.<br />

Acestuia i s'a zis Cucernicul" (Pius), pentru ca era un om<br />

foarte bun si iubitor de Dumnezeu. El n'a qtiut ins& niciodata<br />

sa.-si stapaneasca familia: fiii sal,<br />

cari erau dela doua<br />

mame, s'au luat la cearta si an Indraznit chiar sa porneasca,<br />

Impotriva tatalui for cu oastea. Papa vent si el din<br />

Italia, si-i Inteti. °data Ludovic a fost silit sail lase drepturile<br />

§i sa se Inchida, intro manastire. Dar multi it iubiaa<br />

pentru blandeta lui, si pentru ca era un om asa de nenorocit.<br />

Astfel el a ramas Imparat pang., la sfar§it. A murit<br />

Ins& tot cu durerea In suflet : fiul sau Ludovic se rasculase<br />

asupra-i, §i batranul mergea sa-1 pedepseasca ; el s'a.,<br />

stins atunci In cale (840).<br />

Un rol intetitor a jucat in aceasta straenicA tragedie a luptei fiilor


43<br />

cu parintele a doua soiie a lui Ludovic, Iudita, care staruik necontenit<br />

sa se Imparts Cara Inca find Ludovic In viata §i sä se deft partea cea<br />

mai buns fiului ei, lui Carol-cel-Plesuv.<br />

Ludovic a fost odata depths<br />

pentru ca sä fie scos apoi din manastire qi adus jar* la carma. Din<br />

nou el fu Orbit de oaste, pe vestitul camp al Minciunii" (Lugenfeld,.<br />

langa Kolmar). Papa capatit prilej El se amestece, poruncind In numele<br />

lui Dumnezeu.<br />

3. Dupe, moartea tatalui lor, cei trei fii se incaierara<br />

intre dansii pentru mostenire. Ludovic si Carol putura bate<br />

pe Lotar, care isi luase titlul de Imparat. A fost atunci<br />

vestita, Mahe, la Fontanet (ceteste: Fontane; azi Fontenoy),<br />

in 841, vre-o treizeci de ani dupa ce Inchisese ochii Carol.<br />

In aceasta lupta, a fost invins Lotar. Abia dupa doi ani de<br />

zile, fratii se impacara intre ei. Au facut asa, numai fiindca.<br />

nu mai voiau sari mai ajute in razboiul for nelegiuit capeteniile<br />

de -teri cari atarnau de unul si de celalalt.<br />

Pacea pe care au facut-o ei, se zice pacea dela Verdun<br />

(843). Fiecare luat o parte din mostenirea parinteasca.<br />

Imparat a ramas !ma tot Lotar. Dar de acum Inainte nici-<br />

°data nu s'au mai strans la un loc statornic terile despartite.<br />

Franta a ramas de o parte, pamanturile de peste Rin,<br />

care se chiama, astazi Germania, de alta; iar Italia §i unele<br />

Tinuturi dela Rin, care s'au zis .ara lui Lotar, Lotaringia,<br />

an dus iarasi o viata deosebita.<br />

impartirea se fact pe temeiul dreptului de mo§tenire. Nu s'au capatat<br />

hotare fire§ti, ci s'a tinut seams de interese personale, ci nu<br />

numai de ale.regilor, ci §i de ale nobililor, orincipilor".<br />

4. La 887, Carol-eel-Gros, nepot de fiu al lui Ludovic (fiu<br />

al lui Ludovic Germanicul), fu silit de mai marii din Germania<br />

sa paraseasca coroana Imparateasca.<br />

Asa se rasplatiau pacatele grele de care se facuse vinovat<br />

de o bucata, de vreme acest neam. Urmasii lui Carol<br />

au mai stapanit dupa aceia numai In cats o tarn, pang, ce<br />

el se stinsera cu totul in cursul veacului al X-lea.<br />

5. Pe la 855, Carol stapania §i Franta de azi, afara de Burgundiade-jos,<br />

dar aceasta scurta stapanire, mai mult de nume decal In fapta,


44<br />

nu se poate privl ca o adevArata Intregire a Imperiului. Ea nici nu<br />

plecase dela un principiu, ci dela un hazard al mostenirii.<br />

5. In tustrele terile se ridica atunci puterea proprietarilor<br />

celor mari de pamant, cari cumparasera sau luasera cu de-a<br />

sila mosiile celor mici. Ei avusera, la inceput unele pamanturi<br />

daruite de veci de catre regi si altele care erau ca un<br />

fel de leafd pentru slujbele de ostasi ce ar fi facut.<br />

Unele erau alodii (la noi: ocine), celelalte beneficii (in Moldova,<br />

apoi : urice).<br />

Cu vremea insa, ei privira de o potriva unele mosli si<br />

celelalte si le lasara, de o potriva ca mostenire. In cuprinsul<br />

stapanirii lor, ei aveau toata puterea de rege si Imparat.<br />

§i dregatoriile ajunsera, de mostenire, si dregatorii cautara<br />

sa aiba, Impreuna cu autoritatea, si pamantul.<br />

Noii stapanitori purtau razboaiele lor, faceau sa umble<br />

banul lor si osandiau la moarte. De multe on regele on<br />

Imparatul daduse insusi scutire, imunitate pentru unele mosii<br />

daruite, mai ales Bisericii, invoindu-se deci ca dregatorii<br />

sa nu se amestece niciodata si nici intr'o privinta In ele.<br />

Biserica, dupa ce se incercase a 'Astra vechea stare de<br />

lucruri a unui singur Imparat ascultat de tc4i, isi blase si<br />

ea partea de prada. Episcopii si staretii de manastiri puteau<br />

primi si ei, ca oameni, feude ; ca sefi de eparhie on de<br />

manastire apoi, ei isi capatasera on insusisera aceleasi<br />

drepturi pe care be al ea si domnul de pamant laic (seniorul,<br />

-dela senior, mai batran; asa i se zicea si regelui).<br />

Tot,i se chemau feudali, adeca, stapanitori de feude, fiindca<br />

-I§i daruisera sau inchinasera pamanturile unul altuia, dupti,<br />

puterea fiecaruia, si un pamant primit in dar sau inchinat<br />

se chema, feud (franc. fief; germ.: Lehen). Tineai un pa-<br />

mant In feuda" dela acela care ti-1<br />

daduse si erai dator<br />

sa-1 intovarasesti la lupta, sa-1 rascumperi din robie, sa-i<br />

faci daruri la mari imprejurari de familie, sa vii la judecata<br />

lui ca ajutor sau impricinat.<br />

,/nchinarea se zicea omagiu, dela latinescul homagium. Prin<br />

e1 to faceai omul altuia, si nu mai aveai dreptul a fi cum<br />

woiai lust* sa fii. Erai vasalul lui.<br />

sai


45<br />

De stapanul terii lor feudalii nu voiau sä §tie ; In el<br />

vedeau doar pe eel mai vechiu stapanitor, dela care pornia<br />

autoritatea tuturora, dar care n'avea dreptul sa li-o mai iea<br />

Inapoi.<br />

Cei mai multi (erani oameni cari 10 pierdusera mo0a<br />

sau robi libera# erau §erbi la feudali §i faceau parte din<br />

averea, din gospodaria mosiei, ca §i vitele §i uneltele de<br />

munca, asa !neat nu se puteau stramuta din loc.<br />

Feudalii erau si mosieri §i domni pe pamantul lor, unde.<br />

tcqi erau Ingenunchiati inaintea lor.<br />

La randul lor, cei co aveau pamant pe care nu-I puteau lucra on<br />

supral eghea. ei cari aveau neN oie mai mult de ajutatori politici $i militari,<br />

dadeau pamant ca feoda. Cu vremea inmultindu-s3 legaturile<br />

dintre oameni si facandu-se mai felurite, legatura feodala a fost mai<br />

slabs si mai Incurcata, nesfarcite fire suptiri de vasalitate ci seniorie<br />

Intinzandu-se ca o mreaja asupra intregii societati. Tot asa se ajunse a<br />

se face ereditare ei<br />

toate situatiile de administratie, de dregatorie. Statul<br />

perind pe incetul si neputand sa apere pe locuitori, acectia cautau<br />

pretutindeni singura forma de iata cu putinta: unirea pe acelaci pamant<br />

a stapanirii cu autoritatea politica.<br />

IX.<br />

Prefacerile terilor desficute din imparatia lui<br />

Carol-cel-Mare.<br />

In anul cand Carol-cel-Gros a fost silit sl, se coboare<br />

de pe Scaunul sau 1mparatesc, din care nu §tiuse sa porunceasca<br />

cu vrednicie, starea tuturor terilor ce ascultasera<br />

cu §eptezeci de ani in urma, adeca numai cu o vista de<br />

om Inapoi, de Carol-cel-Mare, era foarte jalnica. Numai pe<br />

Incetul ele s'au putut Intrema §i au capatat iarasi pace §i<br />

sigurantA, macar ca nu atAta ca pe vremea ImparAilor,<br />

supt dinastii noun.<br />

1. In Franta-de-sus, pana, la Paris, pradau necurmat<br />

Normanzii ; In Germania era destula neoranduiala, adusa


Fig. '7. ' Castel vechiu, care s'a pastrat pang. astazi, la Ferrara, in<br />

Zidirea Are turnuri eU ferettl<br />

pe nude se Impute/1, putina lumina si ziduri foarte groase. De jur imprejur s'au spat tanturi, ti<br />

s'a alalltpt apa In ele. Are intrare npmat pe un pod, care se poate ridicit de cei din cetate.<br />

c.0


-47<br />

Incingeau cu ziduri; nu era alta, frumuseta In ele deal<br />

bisericile ; in porturi patrundeau niqte hoti de Mare din<br />

poporul pagan al Arabilor (de care am vorbit mai sus, ara,tand<br />

de uncle veniau §i care era legea lor).<br />

Li se zicea Saraeini, $i erau groaza tuturor coastelor italiene $i a<br />

insulelor vecine.<br />

Numai Papii, stand In Roma, care nu se mai supunea acum<br />

nimanuia, capatau tot mai multa trecere pe Wig/ cre§tinii din<br />

Apus. Nemu4amiti cu ImparaAii moi gi nepricep4, oamenii<br />

se deprindeau tot mai mult a se uita, pentru sfaturi §i ajutor,<br />

la Papa, in care vedeau vechilul lui Dumnezeu pe pamant.<br />

Atunci s'au nascocit ni§te legi biserice§ti, ni§te canoane,<br />

care spuneau cg, oricine trebuie sa, se supuie Intaiu Papei<br />

* pe urma Puterilor lume§ti, ca Papa este mai presus decat<br />

Imparatul. Pe atunci a trait Papa Nicolae I-iu, cel mai mare<br />

Papa dela Grigorie Mu, caruia i s'a zis cel Mare si Sfantul<br />

(Grigorie pastore§te dela anal 590). Bisericile din fiecare<br />

-ara, oranduite in chip de Mitropolii, se deprinsesera a<br />

-inea, in seams totdeauna poveOle venite din Roma.<br />

Grigorie era din aristocratic roma, bogata si deprinsa la lupta,<br />

$i nu un om de rand, cum au fost cei mai multi dintre Papi. Primise<br />

o culture, aleasa, care se vede $i din frumuseta scrisorilor $i altor opere<br />

ale lui (i se zice $i Grigorie Teologul, $i scrierile lui au fost traduce<br />

si in greceste, de Chesarie Daponte, Grec traind In pArtile noastre in<br />

veacul al XVIII-lea, $i acesta le-a Inchinat invatatului episcop Omnicean<br />

Chesarie). Calugar cu grija de curatia sufletului $i trupului sau,<br />

el a Mut mult pentru ra.spandirea regulei calugaresti benedictine.<br />

Partea lui In aducerea Longobarzilor $i Anglo-Saxonilor la legea CatolicA<br />

e foarte Insemnata.<br />

Grigorie n'avea, el nu putea se ail:A Inca un punt de vedere in<br />

relatiile dintre Biserica si Stat. Papii din veacul al VIII-lea au fost<br />

siliti de Imprejurari se-1 aibl. Ei au ajuns la proclamarea Imparateasca<br />

a regelui franc Carol.<br />

Urmacii Papei Adrian $i lui Leon al III-lea se amestecara,chemati ci<br />

nechemati, In afacerile de galceava $i duemanie ale urmasilor marellii<br />

Imparat. Putere aveau $i unii $i altii; oarecare dreptate educe& Ynainte<br />

fiecare. Toti simtiau Inca nevoie de un drept superior, si pe acesta,<br />

putea, se -1 arate Papa, care era robul robilor lui Dumnezeu", dar si<br />

acela prin care Dumnezeu gala oamenilor.


48<br />

Pe langa regii din sangele lui Carol, oameni slabi §i impovarati de<br />

dcate In viata for publics §i<br />

privata, cat de sus se inalta figura lui<br />

Nicolae Papa (858-67)! El se simte judecAtor al lumii, §i prin el trece<br />

once rostire a lui Dumnezeu cu privire la viata oamenilor.<br />

Hotare nu poate recunoaete pentru puterea lui ; ele sunt numai<br />

Qernne trecatoare pe care puterea cereasca be ingaduie. Nu vrea sa.<br />

tie nici de o imparatie rasAriteana deosebita, cu toate ca, ea a parash<br />

prigonirea nelegitima a icoanelor. El se lndreapta catre once putore<br />

lurneasca, poruncind, precum once putere Jumeasca, se poate inlrepta<br />

b dansul, rugandu-se. 0 clips, se parea ca, prin Indemnurile<br />

lui, Bulgarii crestinati vor intra in cuprinsul Bisericii Apusene, singura<br />

pe care un astfel de Papa putea s'o recunoasca.<br />

2. Asa de mult se destrabalasera Statele din mostenirea<br />

carolingiana (a lui Carol-cel-Mare), Meat fiecare loc se<br />

gandia numai la primejdia lui. Astazi o tarn incepe un<br />

razboiu pentru ca unuia sau mai multor cetateni ai ei ii<br />

s'a facut vre-o nedreptate undeva, si Statul de uncle a pornit<br />

nedreptatea nu vrea sa despagubeasca si sa impace<br />

ninstea jignita. Atunci oamenii -din fiecare Tinut aveau<br />

insa numai grija lor. Nu se cetiau carti decat de preoti<br />

si calugari ; nu erau scoli, scrisorile nu mergeau decat<br />

foarte rar si foarte greu dela unul la altul, functionari nu<br />

veniau, ca azi, dela Capitala terii in once unghiu de tarn.<br />

Cei can vedeau ca vorbesc aceiasi limbs, nu-si Weau<br />

sama ca fac parte din acelasi popor. Ei nu mai intelegeau<br />

acum ce e un Stat oranduit, cu legile si carmuirea lui, dupti,<br />

care din vremile cele. bune suspina toata lumea.<br />

Cand n'au mai fost Imparati, s'au ales regi, can aveau<br />

oarecare inrudire cu neamul lui Carol -eel -Mare, cad astfel<br />

nu li s'ar fi ingaduit sa iea o parte din mostenirea lui,<br />

Regii acestia n'aveau dead mijloacele pe care le avusera.<br />

Inainte de a se face regi, atunci cand erau si ei printre<br />

feudali, si aceste mijloace, de ostasi si de bani, nu erau in<br />

stare sä tie sarcina cea grea a unei stapaniri regale.<br />

Atunci se alcatuiesc de too doritorii de stapanire genealogii care4<br />

fac sa se coboare din marele imparat.<br />

3. In Franta, pans la raul Rin, a luat astfel puterea un


49<br />

feudal care se batuse vitejeste cu Normanzii, co navalisera<br />

pe pamanturile lui chiar: 11 chema contele Odo (conte, la-<br />

tineste: comes, era, cum s'a spus, unul din titlurile dregatorilor<br />

lui Carol-cel-Mare; mai sus decat contele era ducele, lati-<br />

4<br />

marmurd: cu ferestuici, statui. Ea este tot la Ferrara.<br />

v.


50<br />

ne§te: dux). Dar in partile din Rasarit era alt rege, in Burgundia,<br />

Rudolf. In aceleagi parti, dar mai jos, catre Mare, se<br />

ridica un al treilea rege, Boso, care tinea pe o principesa din<br />

neamul lui Carol-cel-Mare. Niciunul din aceqtia nu era rege<br />

al cutarii sau cutarii provincii. Ei i§i ziceau atata, ca sunt<br />

regi, §i hotarele regatulth for atarnau dela puterea cu care<br />

Invartiau sabia gi dela norocul lor: niciodata Insa, cum<br />

-tim acum, ei nu puteau sä supuie pe locuitori de-a<br />

drepeul fats de dansii. Domnia for insemna numai atata<br />

lucru: ca un numar de puternici, de feudali, se indatorau,<br />

prin jurdmdnt sau printr'o recunoaqtere .faret de juramant,<br />

sa-i qute Impotriva oricui. Ca sa, fie incurcatura §i mai<br />

mare §i povara §i mai grea pe umerii celor slabi §i saraci,<br />

cativo., feudali, in fruntea ca,rora stated chiar arhiepiscopul<br />

de Rheims (cete§te: Rens), care era. ca Mitropolitul Fran<br />

ciei, alesera de rege pe un fiu drept al celui din urma carolingian,<br />

care domnise numai asupra pamantului francez:<br />

Carol, caruia i s'a zis Prostul sau Slabul de Inger (Simplex).<br />

Carol acesta s'a razboit cu Odo, §i a fost batut, caci era<br />

cum ii spune §i porecla, un prost. El a avut insa norocul<br />

sa traiasca mai mult decat du§manul sau mai de§tept.<br />

Vreme de douazeci fii patru ani el a fost privit de toti ca<br />

singurul rege francez. In tot acest timp, el n'a putut face<br />

nimic, caci n'avea nici pamantnrile lui, nici Wire& lui, nici<br />

averea lui. Atata numai i-a ingaduit vremea nepriincioasa<br />

§i slabiciunea lui, ca a intarit un tratat (o invoiala Intro<br />

doua teri), prin care a stamparat pentru totdeauna pe Normanzi<br />

(912). 0 seamy dintre daqii (caci cei mai multi fusesera,<br />

a§ezati in Anglia) luara astfel partea de mijloc a<br />

coastei de Miazanoapte franceze, care se numi de acum<br />

inainte Normandia, cum se numeqte §i pana astazi.<br />

V. mai sus, p. 40.<br />

Ei aveau Infruntea for o capetenie, Rollo, caruia regele<br />

i-a dat titlul de duce. AcWi Normanzi din Franta facurti,<br />

pe urma, cloud regate.<br />

Adecg al Angliei noug si al celor Doug Sicilii,


51<br />

Zile le din urma ale lui Carol au fost amare. Feulalii ne-<br />

Inultamiti cu stapanirea lui slabs si ispititi de prostia lui,<br />

an ales la 922 un rege nou.<br />

Dar, ca sä se poata Intelege rostul acestuia, trebuie O.<br />

vedem Intaiu ce s'a Mout pan la 922 In celelalte parti<br />

ale Imparatiei de odinioara: in Italia §i Germania.<br />

X.<br />

Italia qi Germania pink la Otto-cel-Mare, impliratul eel nou.<br />

1. Dupa ie0rea din domnie cu de-a sila a lui Carol-cel-<br />

Gros, n'a mai fost Imparatie optzeci de ani In Apus (cat<br />

despre Rasarit, unde tot dainuia Imparatia romans, cu<br />

limbs greceasca acuma, o sä se vorbeasca mai departe).<br />

Carolcel-Gros a fost InlAturat ca nedestoinic de o diet& a puternicilor,<br />

a principilor,feudali liberi, cari judecau si hotarau toate dupg<br />

interesul lor.<br />

Am vazut ca., in Franta se ridicase un rege In mijlocul<br />

t,erii, altul la Rasarit §i cel de-al treilea tot la Rasarit,<br />

cake Mare; am mai vazut ca, pe urma a venit asupra for<br />

0 un carolingian. In Germania se alesese tot un urmaq de<br />

carolingian, Arnulf, care §i-a zis §i el rege, far sa Insemno<br />

rege asupra carii teri.<br />

Er'a de loc din Carintia $i fiu din flori al regelui Carloman. El trai<br />

putin $i fu abia ascultat de acei cari-I recunoscuserg. (i- 899). Scurta a<br />

fost si stApanirea fiului sau Ludovic.<br />

Arnulf lute lege& sa fie el mai mare peste toti regii ceilalti,<br />

fiindca, atunci cand a fost ales el, nu mai era printre<br />

regi nimeni care sä fie legat a§a de strans de neamul lui<br />

Carol-cel-Mare. Tinta lui era, fireqte, sä ajunga Imparat.<br />

Ca sa fie ins& Imparat, Ii trebuia sa cucereasca Italia, cad<br />

In aceasta, tarn, la Roma, se incoronau, de care Papa,<br />

imparatii.


52<br />

Insa si In Italia se ridicasera regi. Carol -eel -Mare pastrase<br />

aid impartirea in ducate pe care o obisnuiau Longobarzii.<br />

Ducii dela hotare au ajuns markgrafi si s'au facut foarte<br />

puternici cand Imparatii n'au mai putut stapani Italia. Astfel<br />

putura sere domnia markgraful din Spoleto (la 120 de<br />

chilometri la Nord do Roma), si acela din Friul, departe<br />

in Alpii rasariteni, de-asupra Venetiei. Arnulf veni peste<br />

putin si el, se incorona rege in Italia, dar trebul sa se intoarca<br />

in pripa. In urma lui incerca sä iea Cara si markgraful<br />

din Toscana. Cel din Ivrea, in Piemontva sä zica<br />

al patrulea, isi cerca si el norocul.<br />

In Spoleto era Guido, in Friul Berengariu (are si el un urmas).<br />

incoronarea lui Arnu lf se fact' la 896, dar in Roma, nu, ca a fostilor<br />

markgrafi, In Pavia. Markgrafi de Ivrea si Toscana au mai tarziu<br />

un rol.<br />

Si parca nu era destul atata. Regii francezi din Burgundia<br />

se napustira si ei asupra Italiei: intaiu cel dela<br />

Mare si pe urma si .cellalt (in 921). Unul isi pierdu ochii;<br />

niciunul nu izbuti sa ramaie in Italia, care ramase a lui<br />

Berengariu cre tvrea, care nu si-a zis decat rege.<br />

Berengariu fu rege doi ani (950-2) $i lask, drepturile sale fiului sau<br />

Adalbert. Vom veclek ea acela a fost scos de un rego german, venit<br />

de peste munti.<br />

2. Tara era pe acest timp asa de nenorocita, cum nu<br />

mai fusese. Orasele nu mai faceau negot; feudalii se deprin<br />

sesera cruzi si fara credinta. Roma se gasia in mama unor<br />

mici stapanitori din castelele vecine sau din oras chiar,<br />

oameni deosebit de ticalosi; Papii de acum nu mai samanau<br />

cu Papii cei marl, cari intarisera Biserica si facuser&<br />

ca intreaga lume apuseana sa se piece cu evlavie inaintea<br />

lor. Puternicii din castele romane ii alegeau dintre ai lor,<br />

prin dare de bani si prin groa za. Unul dintre dansii, Formosus,<br />

a fost scos din mormant, din porunca urmasului<br />

sau: mortul a fost trantit pe un scaun si s'a facut judecata<br />

lui pentru ca el ar fi luat far& drept carmuirea;<br />

judecatorii 1-au osandit, si, dupa ce i s'au taiat doutt de-


53<br />

gete, el a fost_ azvarlit In apele Tibrului, Asa ajunsesera a<br />

fi oamenii cari ziceau ca stau pe pamant In locul lui Isus<br />

Mantuitorul I Cel care savarsise aceasta ticalosie, Papa te-<br />

fan al VII-lea, pert strans de gat In temnita.<br />

Formosus partenise In lupta pentru coroana pe Arnulf, $i, acesta<br />

fiind Inlaturat, markgraful de Spoleto se rAzbuna, ajutat de nevrednicia<br />

unui urmas misel al Papei, asupra trupului celui ce-1 inlaturase.<br />

3. Hotarat ca era nevoie ca strainii sti, vie In Italia s'o<br />

curate de pacate si s'o Invete, stapanind-o. Dupa amestecul<br />

in Italia al regilor dela Miazazi si moartea lui Odo, tole<br />

mai multe drepturi de a cere coroana Imparateasca le avea<br />

Carol; dar acesta era prost. La 922, Robert, frate1e lui Odo,<br />

se ridica asupra lui: el era duce al Franciei din mijloc,<br />

deci al Franciei in cel mai adevarat Inteles.<br />

qi<br />

Robert avea asa-numita Ile-de-France. In eNul mediu insuld se zicea<br />

pamantul cuprins intro rauri. Aici raurile sant: Seina, Marna, Aisne-<br />

Oise, Ourcq.<br />

El pen in lupta. Ginerele mortului fu ales rege: II chema<br />

Radulf §i era si el duce, In Burgundia (ducatul acesta e<br />

deosebit de regatta burgund). Carol fu prins, si nu mai iesI<br />

dela Inchisoare. Dup. moartea lui Radulf insa, fiul lui Carol<br />

fu adus din Anglia si domni ca vai de capul lui; fiul<br />

acestuia a domnit tot asa de greu.<br />

Ludovic cel adus din Anglia se si zice de aceia ultranuainus, de<br />

peste Mare". Si el $i fiul ball au avut Domnie lunga. Necontenite certe<br />

cu regii, rudele lor, de peste Rin, cari cautau sa se amestece in afacerile<br />

franceze, ii ocupa far. fobs. Tara abia ii ajuta In aceste certe<br />

Cu Lotar, care muri foarte tanar, se stinse neamul lui<br />

Carol-cel-Mare (afara de un unchiu al mortului). Atunci fu<br />

ales ca rege, la 987, nepotul de fiu al rogelui Robert, Hugo,<br />

fiul lui Hugo-eel-Mare. I se zicea Capet, §i dinastia interneiata<br />

de dansul se chiama a Capetienilor.<br />

E cunoscut cuvantul unui nobil care, intrebat de Hugo cine 1-a fault<br />

-dregator al regatului, rAspunse: Si pe tine cine to -a Mut rege ?".<br />

Data aceasta n'a foat macar, ca la trecerea dela Merovingieni la Carolingieni,<br />

o intrebare a Papei Sf o hotarare formalA a 1pi In folosul<br />

dinastiei celei nonA. Acura feudalii hotarau de toate, ci ei schimbau<br />

.dupa voie firma regala.


54<br />

4. Cand Hugo I-iu Iua coroana franceza din bunatatea,<br />

feudalilor, era acuma, de douazeci de ani, si o noun 11130,ra...tie<br />

romans. 0 intemeiasera regii din Germania, can se.<br />

priviau ca mostenitori mai drep# ai lui Carol-cel-Mare.<br />

Dupa fiul lui Arnulf, urmara doi regi germani. Amandoi<br />

fusesera intaiu duci: unul in Franconia, altul in Saxonia..<br />

Acesta din urma fu Intemeietor de dinastie, cari dupa el<br />

stapanira urmasii sai. Cel d'intaiu dintre dansii se chema<br />

Otto. Era un om voinic, destept si indraznet, cum nu se.<br />

Mai vazuse dela Carol-cel-Mare.<br />

Conrad de Franconia (deci din partea apuseana a mosiei france) a,<br />

fost ales in dicta si de Suabi, Da\ arezi si Saxoni (911). In septe ani<br />

ai vietii hit ca rege, el n'a domnit, ci a prezidat o ordine politica deosebita,<br />

care din punctul de vedere roman on modern e anarhie. Alegerea<br />

lui Henric, duce de Saxonia, zis Pasararul, se facu de mai putini<br />

puternici ai Germaniei, Impartite intre duci si alti feudali. A fost re.<br />

cunoscut cu grew, mai ales In Lotaringia. El a stramutat puterea regal&<br />

I.,ermana pe baza ei teritoriala cea mai fireasca si mai solida. Fiul sat',<br />

Otto s'a folosit de stangerea familiilor ducale, $i, pastrand Franconia<br />

pentru sine, Impth1,1 celelalte ducate la rude. Acestea dadura. insa<br />

dinastii ducale tot asa de cerbicoase ca si cele vechi.<br />

Otto I-iu fncepfi sa domneasca in 936. Tatal sat', Henric,<br />

zis Pasararul, fiindca-i placea vanatul de pasari, deschisese<br />

pentru Otto drumul catre faptele maxi. Pe atunci neamur<br />

salbatec al Ungurilor speria toata lumea apuseana. Inruditi<br />

si cu Finii (din cari fac parte azi .eranii din Finlanda rusea<br />

s el si Laponii din Nordul Suediei) si cu Hunii, vanatori<br />

salbateci cari Intrebuint,au sageti cu earful de os, Ungurii<br />

se asezara in taxa dunareana, unde stau si pant', acum.<br />

De acolo ei se aruncau aproape In fiecare an asupra yecinilor.<br />

Pradaciunile for s'au intins, tocmai ca si ale Hunilor,<br />

asupra ImparMiei de Rasarit, asupra Europei de mijloc,<br />

asupra Franciei si asupra Italiei.<br />

Hotarat nu se poate spune cand au venit Ungurii. Atunci insa ei<br />

n'aveau cultura,si trupul for pastra Infatisarea urata a raselor hunice.<br />

Acezandu -se !ma lntre Slavi $i Romani, ei $i -au Infrumusetat si<br />

!nobilat<br />

alcatuirea $i, in acelasi timp, au Invatat viata plugarului si lotuitorului<br />

de orac.


55<br />

Aceasta insa mai tarziu numai. Abia In vremea regelui Stefan, care<br />

capatA Coroana Ungariei pe la anul 1000 In feuds dela Sfantul Scaun,<br />

ajungand rege apostolic" al Ungariei, Intra acest neam maghiar In<br />

faza de cultura. Pans atunci era asemenea Hunilor gi Avarilor, vesnic<br />

In ratacirea razboinica dupa prada.<br />

Datoria de a-i oprl pe Unguri o aveau regii germani, ai,<br />

silindu-se din rasputeri, Henric ii bgtii la Merseburg (iar<br />

Otto insusi ii rgpuse intr'o a doua luptg).<br />

Aceasta se Bete langa Aug burg, in August 955. De atunci Ungurii<br />

cad in sfera de Inraurire politica Zvi religioasel a Germanilor, dupa ce<br />

primisera Inraurirea culturala slavo-romaneasca, qi<br />

Inainte de a capata<br />

lela Papa /egitimarea stapanirii dinastiei for arpadiene, care pornia<br />

dela capetenia de nal afire, mai mult fabuloasa, Arpad.<br />

Otto still sg-si asigure hotarele de cgtre toti cei de prin<br />

prejur. In Franta-si mgrita doug surori, dupg regele Ludovic<br />

cel adus din Anglia si dupg Hugo-eel-Mare, fatal regelui<br />

Hugo; Intr'un rgzboiu cu Francezii, el birul. Ocrotirea<br />

lui poruncitoare se intinse asupra terilor slave ce se alcgtuiserg<br />

la Rgsgrit si la Miazgzi de Germania; Polonia sau<br />

Tara Leseascg, si Boenzia, Tara Cehilor. Danezii nu cutezarg<br />

sa -1 supere. Pgmantul Slavilor dela raul Elba se Mai<br />

al Germanilor, si aici se intemeie margenea" (Marta) Brandenburgului,<br />

dupg numele unei cetati. slave. El sfarmg 1mpotrivirea<br />

celorlaAi duci din Germania, si puse In loc rude<br />

de-ale sale.<br />

In Italia el veni intaiu in 951, si lug de nevastg pe vgduva<br />

unuia din regii italieni, umilind pe cei doi cari trgiau.<br />

Peste zece ani, se cobori din nou aici. Cei doi regi furl<br />

gon4i. Otto se incunund Imparat. In Roma desfranatg, flea<br />

liniste si puse Papi cinst4i si cu vial curatg.<br />

Principesa italiana se chema Adelaida. Casatoria ltli Otto (a doua)<br />

cu dansa se face la 951 in Pavia. Fusese chemat de cei ce se luptau<br />

pentru tron.<br />

Peste unsprezece ani abia se Intoarse din nou fu Incoronat la<br />

2 Februar 962, inlaturandu-se definitiv Berengariu, ultimul rege italic.<br />

Papa Ioan al MI-lea, din nobilimea romans. i-a pus coroana pe cap.<br />

De oare ce Inba el nu se arata. credincios noului stapan, fu depus


56<br />

din porunca acestuia. De mai multe on Otto infranse pe Romani, cari<br />

nu voiau sa pastreze on sa primeasca pe Papii lui.<br />

In sfarsit, Otto intra In legatura cu Imparatia de Rasarit,<br />

si dadA de nevasta fiului sau Otto al II-lea pe o principesa<br />

bizantina. Fiul acestuia a fost Otto al III-lea, care tral pana<br />

dupg, anul 1000.<br />

Fata de Imparat rasaritean, Theophano, nu-1 avii de socru pe Otto I-iu<br />

decat un an, caci el muri in 973.<br />

cat despre Otto-cel-Mare, el se stinsese abia zece ani<br />

dupa ce facuse iarasi sa fie o Imparatie apuseana.<br />

XI.<br />

imparatii din neamul lui Otto-eel-Mare.<br />

1. Imparatia pe care o Intemeiase din nou Otto la anul<br />

962 se chema Imparatie romana, si tinta Imparatilor celor<br />

not era sa stapaneasca tot atata cat si vechii Imparati ai<br />

Romei. Dar, ca sa-si atinga aceasta tinta, ar fi trebuit supunerea<br />

din partea regilor ce domniau in deosebitele teri.<br />

Mai trebuia, pe urma, ca Papa sa nu mai ceara dreptul de<br />

a calauzl si pedepsi pe orisicine.<br />

Dar regii si Papa s'au Impotrivit.<br />

Intaiu se cuvine sa se vada care au fost faptele regilor<br />

europeni pan& la 1050, adeca In eel d'intaiu veac al Imparatiei<br />

celei de-a doua din evul mediu.<br />

Cel mai puternic din regii Apusului era regele Franciei.<br />

E adevarat ca el nu-si avea, tara In mana, ci se razima<br />

numai pe ajutorul, dat de buna voie, al unora dintre feudalii<br />

francezt Dar, oricum, el gasia mai multi credinciosi<br />

printre acestia decal Imparatul in Germania lui, unde era<br />

si el rege : fiindca niciunul din urmasii lui Otto I-iu n'a<br />

putut stapanl asa de bine ducatele. Si apoi mai era ceva :<br />

nici ducii nu aveau la indemana toate puterile din


57<br />

Tinutul lor, ci si ei atarnau de feudalii mai mici, si chiar<br />

de cei mai midi. Stapanirea paste oameni era, cu totul sfaramata,<br />

in Germania, pe cand in Franta puterea toata se<br />

stransese numai in cateva mani de feudali puternici. De<br />

alminterea, cei d'intaiu Capetieni au avut rabdare si rk'au<br />

pripit lucrurile; ei s'au multamit sa Incheie legaturi de familie<br />

cu feudalii fruntasi si sa-si intinda mosiile, din care<br />

culegeau bani si oameni. Numai supt Ludovic al VI-lea,<br />

tocmai in veacul al XII-lea, regele din aceasta Cara, s'a pus<br />

In miscare ca sa-si castige tara pentru (Mitsui. Dar, asa cum<br />

era Franta, ea nu voia sa primeasca, epitropia germana, ci<br />

impotriva Imparatilor regele si feudalii erau totdeauna<br />

gata sa se uneasca. E totdeauna un lucru de laud& cand<br />

un popor uita toate dezbinarile sale inaintea strainului :<br />

poporul acela are un viitor mare. Asa sa fim si not<br />

2. In Peninsula Iberica se intemeiau iarasi regalitati neatarnate.<br />

Stim ca, dintre barbari, s'au asezat acolo Visigotii.<br />

Bizantinii, adeca Romanii de Rasarit ai lui Justinian, am<br />

vazut ca, nu i-au putut sfarma, cum au sfaramat pe Ostrogotii<br />

din Italia.-Dar peirea li-a venit peste un veac si jumatate<br />

dela Arabi. Arabii din Africa de Miazanoapte, ajutati<br />

de o Tnultime de lllauri, poporul smolit la fats care<br />

s'a alcaturt din amestecul negrilor localnici cu multe alte<br />

neamuri, au navalit in Spania. Ei savarsiau astfel ca o<br />

razbunare pentru trecerea Vandalilor din Spania in Africa.<br />

Generalul Taric a invins pe Visigoti la Xeres-de-la-Frontera<br />

(ceteste: Heres), In anul 711.<br />

Arabii au incercat sa, iea si Francia, dar am azut ca,<br />

maiordomul Carol Martel li-a iesit inainte. Carol-cel-Mare,<br />

nepotul de fiu al lui Martel, a gasit pe Musulmanii din<br />

Spania slabiti si a statornicit pe pamantul for una din marcile<br />

Imparatiei sale.<br />

Provincia carolingiana nu s'a intins mai departe dealt caul Ebru,<br />

ea era cuprinsa intre Pirinei §i Mare. Aceasta parte rasariteana a Sri<br />

niei, cu prelungirea ei peste Ebru, are un caracter deosebit de reAul<br />

Peninsulei. Mai ronvinit decat Tinuturile din launtru, carmicta apoi de<br />

!


58<br />

Bizantini $i, in dal*, de Franci, ea are si o poporatie deosebita, vorbind<br />

o limbs ce nu se potriveste cu celelalte dialecte spaniole atata<br />

cat se potrivesc ele intre sine. E dialectul catalan. Pans azi Catalania<br />

Igi<br />

cauta alts viata politica $i culturala decat provinciile spaniole pro-<br />

priu zise. In evul mediu comitii de Barcelona s'au ridicat mai presus<br />

de ceilalti feudali in manila carora ajunsese cu vremea fostul teritoriu<br />

franc. Numai in veacul al XII-lea, prin legatura dinastica, acest comitat<br />

a fost alipit la regatul Aragoniei, dela hotarul sau apusean.<br />

Pe atunci crestinii erau gramadi0 In munti, unde stapania<br />

asupra for un rege caruia i se zicea al Asturiilor. Pe cand.<br />

Arabii se bateau intre dan0i a§a cum face orice popor in<br />

putreziciune regatul acesta se tot intindea de-a lungur<br />

\Tailor. Capita la lui s'a scoborat la Oviedo, apoi la Leon..<br />

Tara se numia dupa numele Capita lei. Un alt regat se intemeie<br />

in Navara.<br />

0 feuds care se chema Castilla se face si ea stapanire<br />

deosebita inainte de anul 950: un comitat; ea ajunse apoi<br />

regatul cretin cel mai insemnat din Spania. Dupa 1030 se<br />

desfaca din regatele acestea, care se unisera supt ar.elasi<br />

om, ce a fost un Navarez, regatul de Aragonia, catre Mare._<br />

Razboiul cu paganii urma, necontenit, si pamanturile luate<br />

inapoi dela dan0i se inmultiau zi de zi.<br />

Luptatorii din munti impotriva Arabilor erau vechii locuitori ai peninsulei,<br />

mostenitorii pamantului, pe cari nimic nu-i poate Inlatura.<br />

Deci sangele for era fiber, ca al Bascilor de astazi. Poate ca Insa capeteniile<br />

au fost dintre Visigoti. Puterea alcatuita astfel a mers apoi<br />

la ,,recucerirea" pamantului.<br />

3. Pe la jumatatea veacului al XI-lea se Intemeiara Ins<br />

in Europa 0 regate noun. Doug, dintre ele le facura Slavii, jar<br />

alte doua, Normanzii din Franca.<br />

La Rasarit de ImparMie, Lehii dela Vistula avura astfel<br />

un regat le§esc al Poloniei.<br />

Vechii cronicari poloni Incepeau istoria terii for cu un sir de regi<br />

fabulosi. Pe la jumatatea veacului al IX-lea se ridicase Insa dintre<br />

Lehi un duce, dupa norma franca, Piast, $i urma§ul acestuia, Ziemovit,<br />

4apani aproape panel la sfarsitul veacului. Nici cu privire la ei /ma<br />

nu se gasesc adevarate etiri istorice. Puffin inainte de anul 1000 ducele<br />

Miesko se facb crestin, ci anume creetin catolic. Fib] sau a fost cel


59<br />

d'intaiu rege: Boles las I-iu. El Intinse Cara lui,oprita. In dezvoltarea,<br />

ei asupra Slavilor de la Apus prin germanizarea acestora, spre Sud-<br />

Ost. Aid locuiau semintii slave, de colorit rusesc Chievul, centrul<br />

Rusiei-Miei, dela Nipru, era polon, lefesc, pe la inceputul veacului aL<br />

XI-lea.<br />

Iar la Miazazi Boentia ajunsese §i ea un regat.<br />

Polonia §i Boemia se aflau amandoua in oarecare atarnare<br />

fats de Imparat.<br />

Boemia e Statul Cehilor. Ei socotiau ca incepator al dinastiei lor<br />

naponale pe Przemysl, a carui viata e Inaltata prin poezie qi incunjurata<br />

de negurile legendei Si aici stapanitorul se privia, intaiu ca un<br />

duce al Imparatiei france. Si<br />

aici, ajungand puternic, unul din ei vol<br />

titlul de rege; in veacul al XI-lea it capata Vratislay.<br />

Regii germani nu putura impiedeca aceasta alcatuire de regat la.<br />

hotarul for sud-ostic.<br />

Regatele Normanzilor sunt !ma mult mai Insemnate,<br />

fiindca Normanzii a§ezati pe pamantul francez erau un popor<br />

cu multe insu§iri: viteji, dar foarte cumpan41 §i cu<br />

multa prevedere, §tiind sa porunceasca §i sa se supuier<br />

dupa cum se cuvine, strangatori §i economi, foarte statornici<br />

In urmarirea planurilor lor. In ceia ce priveste Indrazneala<br />

unit& cu me0e§ugul carmuirii terilor, n'a mai<br />

fost In tot evul mediu un popor ca dansii.<br />

A. Ei supusera Intaiu Anglia. Acolo §tim ca Anglo-Sa-.<br />

xonii veniser& asupra Romanilor §i Ce4ilor. Ei facusera,<br />

§epte regate, care se contopira apoi intr'unul singur, supt<br />

regii din Wessex (adeca Sara de Apus a Saxonilmj. Mtn,<br />

acqti regi, a fost unul vestit, care a trait pe vremea lui<br />

Carol-cel-Mare §i a fost prieten cu Imparatul: Egbert. Regele<br />

se ajuta In carmuire cu sfatul unor frunta§i cari se<br />

ziceau 114eleMi", iar adunarea for se chema adunarea,<br />

inteleMilor".<br />

In limba anglo-saxona se zice witenagemot. Clasele erau ca si la ceilalti<br />

Germani, cu nume dialectale deosebite. Regatele se lmpartiau In<br />

camitate (shire, cet.: sair). Pentru alte lucruri privitoare la Anglo-<br />

Saxoni, v. qi mai sus.<br />

Anglo-Saxonii se facusera cre§tini Inca de pe vremea.<br />

lui Grigore I-iu Papa, care a trimes la ei clerici sä li strice


60<br />

idolii. Manastirile lor, ca si manastirile din Irlanda vecina,<br />

erau vestite pentru scrisoarea frumoasa st cunoasterea limbii<br />

latine. Apoi navalira, Nortmanii, car} pustiira grozav aceasta<br />

tars. Alfred, care a fost un rege mare (la sfarsitul veacului<br />

al IX-lea si inceputul celui al X-lea), n'a putut sa-i goneasea,<br />

ci-i Ingadul ca vecini. Dupa, moartea lui, ei Inaintara asa<br />

cle mult, !neat la 1015 regele Angliei era Nortmanul Kanut<br />

(Knud), zis eel Mare.<br />

Canut e una din cele mai marl figuri regale dela inceputul evului<br />

Mediu. Pe urma lui Alfred, fiul si nepotul sau urmasera lupta cu Danezii<br />

navalitori. Peste putin vechea ei noua semintie germana se amestecara<br />

vorbind In acelasi fel limba nationals. Concentrare regala, cultura,<br />

legatura cu dinastiile de pe continent deosebesc Domniile stapanitorilor<br />

din veacul al X-lea.<br />

0 noua coplesire daneza la sfarsitul acestui veac, supt slabul Aethelred,<br />

nu putil fi iniaturata printr'un sangeros macel al capeteniilor.<br />

Svend, rege danez pribeag, alorga .711 rtizbune pe ai sai, si Aethelred<br />

fugl in Normandia, de undo era sotia sa, Emma. Peste putin fiul lui<br />

Svend, Canut, ajunse rege.<br />

In curand capata prin mostenire (1018) si Danemarca, §i la 1028 el<br />

smulse si Norvegia. Era bun crestin si<br />

credincios asal pentru Papa.<br />

A stapanit, nu ca barbar, ci Imparateste.<br />

Dupa dansul insa dinastia cea veche se Intoarse. Dar un<br />

flu de conte lua, puterea fara drept, si atunci vent din<br />

Franta, fait sa alba, nici el mai mult drept, ducele Normandiei,<br />

Gulielm (frantuzeste : Guillaume, englezeste : William).<br />

Intro singura lupta mare; la Hastings, in 1066, el supuse Ora-<br />

In Anglia se Intemeie astfel 1111 regat nou. Regele vorbia<br />

frantuzeste si avea pamanturi in Franta. Ba Inca, atunci<br />

cand se sul pe Tron. Henric al II-lea, al carui tats era conte<br />

de Anjou, In Franta, pamanturile acestea se Inmultira, si<br />

mai mult. Feudalii fury mai toti Normanzi, si atarnau cu<br />

totii de rege, care li daduse mosiile for cele multe si mari.<br />

Numai pe Incetul s'a alcatuit limba engleza si poporul englez.<br />

Limba engleza cap= Intrebuintare oficiall nuurti in veacul' al X lV-lea.<br />

B. Cu vre-o treizeci de ani in urma, alti Normanzi mersera<br />

in Italia-de-jos, uncle dregatorii bizantini, Aram* de


-61<br />

po vremea lui Iustinian, se bateau cu Arabii. Ei furl tocmiti<br />

ca ostasi. Peste putin ins& cerura, tara pentru danqii;<br />

1 atura si pe Greci, si pe Papa, si pe Arabi. §i insula<br />

Sicilia ajunse a lor. Asa se intemeiO regatul normand al<br />

Siciliei : cel d'intaiu rege a fost Roger Liu, In 1130. Pan&<br />

atunci fusesera numai comiti si duci, intre cari se Imprastia<br />

puterea.<br />

XII.<br />

Lupta Papei cu imparatul pentru puterea cea mare<br />

asupra Lumii.<br />

1. Papii de pc vremea lui Otto I-iu fusesera niste oameni<br />

netrebnici, dar Imparatul pusese In locul for clerici<br />

curati, dintre Germani. Obiceiul de a se hotari de catre<br />

Imparat tine va fi Papa, s'a pastrat si pe urma. Papii numiti<br />

astfel au fost toti buni, dar felul for do alegere nu<br />

se potrivia cu legaturile bisericesti, cu canoanele adeca.<br />

Dupa canoane, episcopul unui oras trebuia, sa fie ales de<br />

oamenii din acel oras : Papa era episcop de Roma, deci<br />

trebuiau sa-1 aleaga Romanii, nu Imparatul roman. Se mai<br />

facuse datina ca la alegere sa iea parte intaiu clericii, si in<br />

fruntea clerului din Roma stateau preoti si diaconi, cari<br />

poarta si astazi titlul de cardinali (ei se imbraca, In haine<br />

rosii la serbatori si poarta o palarie rosie cu margenila<br />

foarte late si cu canafuri de aur).<br />

0 bucata de vreme, Papii au fost prea slabi ca sa, se<br />

planga de amestecul Imparatiei in lucruri care n'o priviau<br />

pe dansa. Dar mai pe urma o miscare mare so facti In<br />

sufletul unei parti din cler. Papa atunci fusesera episcopi<br />

si stareti cari mergeau calare la razboiu si taiau cu sabia;<br />

ei so gandiau numai la drega,toriile lumesti, la bogatie, la<br />

stapanirea de mosli si nu se deosebiau nici in haine si nici


62<br />

In purtari de nimeni ; episcopii I i luasera voie sa se Insoare<br />

: ei cautau sa lase episcopiile fiilor lor.<br />

2. Atunci unii dintre calugari se gandirg, ca Dumnezeu<br />

mu<br />

vrea o viata ca aceasta. In Flat*. se Intemeie manas-<br />

tirea Cluny (ceteste : Clluni), care ajunse o adevgrata scoala<br />

de calugarie luminata si Impodobita cu bune purtari. Tot<br />

mai multe mangstiri se Intemeiara si aiurea dupe chipul<br />

i asamanarea acesteia. Inalti clerici Impartasira pgrerile<br />

acestor calugari. Cei atinsi de duhul eel nou cereau o luptg.<br />

Inviersunata Impotriva orisicui, numai sg, se fad, din Bi-<br />

Berle& icoana lui Dumnezeu pe pamant.<br />

Manastirea Cluny a fost intemeiata de un mare feodal la inceputul<br />

-veacului al X-lea. $i viata de pustnicie lui In acest timp un nou avant.<br />

Inoitorii doreau urmatoarele lucruri, care atarng unele de<br />

altele : Episcopii si preotii sa nu mai aibg femei. Cei d'intaiu<br />

-sa nu mai fie pusi cu de-a sila de feudali, de regi si de<br />

Imparati, ci sa fie alesi dupg canoane de clerul si de poporul<br />

din orasul lor. Sa fie bla.stamat si scos din Scaun<br />

episcopul care va da,<br />

bani ca sa fie ales (un pacat care se<br />

-cherna, simonie, dupe Simon Magul, din Biblie). Papa sa fie<br />

ales de cardinali, si popor.ul din Roma sa, arate prin strigate<br />

de bucurie ca primeste si el. Biserica oranduita astfel<br />

din nou sa fie stapana lumii, si oricine sa asculte de dansa.<br />

Ea sa carmuiasca toate in pumele lui Isus si In al apostolului<br />

Petru care se socotia a fi fost cel d'intaiu episcop din<br />

Roma. Cine nu se va supune, sa fie excomunicat. Aceasta<br />

Insemna, ca el nu va putea sa Intro in biserica, nici sa se<br />

spoveduiasca si sä se Impartaseasca ; toti trebuiau sg, se<br />

departeze de el, ca si cum ar fi fost bolnav de ciumg, caci<br />

-altfel si ei cadeau supt aceiasi pedeapsa.<br />

In fruntea acestei miscari a stat caluggrul Hildebrand,<br />

care s'a numit ca Papa : Grigorie al VII -lea.<br />

Activitatea lui a fost pregatita, de a unui Grigorie al VI-lea, care<br />

fu Inlaturat de ImpAratul Henric al III-lea, de a unui Leon al IX-lea<br />

< 1054), Alsacian de natie germane, fost episcop in Franta, a unui<br />

Victor al II-lea, tot German, a unui Nicolae al II-lea, Italian din Sa


63<br />

-voia, care nu In zadar luase numele reprezintantului de odinioarl al<br />

pretentiilor papale asupra stApanirii lumii Intregi,<br />

Alexandra al II-lea.<br />

pi<br />

chiar a unui<br />

'.k''.*. ' : ip. '''' , '- ,'' ' ''.'&Cam' . ''''' :tte t 0 M4 1 r. . _ ' ' -.<br />

;iv.<br />

2<br />

gF....<br />

,,vii<br />

.1<br />

,$10<br />

91 0<br />

ar<br />

1s<br />

110<br />

ii,t<br />

Pliii<br />

A<br />

0<br />

id<br />

ki<br />

k'<br />

,N,<br />

:.4<br />

g<br />

ll/<br />

1 !'14'511<br />

iliA<br />

A<br />

p -.:...-<br />

_era<br />

'7,--,-,,<br />

,S-<br />

:T.-,-,.... ,<br />

* .<br />

.::: 'f-<br />

,,,, )) '<br />

if t,<br />

VI 4-<br />

,,, ...<br />

F.: .,<br />

I<br />

', .<br />

:<br />

. e M4 8 e k . .. .._""<br />

'a- - Ntres,<br />

11- 'a<br />

Or<br />

.4tia`.<br />

.6.<br />

,i<br />

Tr<br />

.o , is.,<br />

A<br />

4"' .<br />

..:<br />

,..<br />

.,<br />

4.<br />

,e<br />

0.-<br />

6,<br />

r<br />

:<br />

..<br />

la<br />

v<br />

.,.<br />

.44-.',.<br />

6,.<br />

_ f .,<br />

(.-^<br />

,<br />

0.<br />

.6<br />

I<br />

.. it.<br />

fr.<br />

g.<br />

@.<br />

....., ,,<br />

) \-e7<br />

ALEXANDRE<br />

VII.<br />

0,_..,ameximeakelmowyelpmemo<br />

tO t'a ..'. -o, .' "1- .. . ... .9.1 S .. A P '.Ze'......<br />

4 W . I I r-W. , , 1-* .. 7 . a . .1<br />

ii'<br />

d<br />

01<br />

.<br />

.<br />

° . r 4 ,7<br />

I 1.e37.---.' Tli U .<br />

§4p1<br />

lin<br />

ro<br />

Poi<br />

PO<br />

kit<br />

IA<br />

Ygli<br />

9<br />

'4i<br />

Fig. 9. Un Papa: Alexandra al VII-lea. A [oat la vreml mai noun, sese cute de<br />

ani dupA Grigore al VIE-lea, dar Imbracamintea veche era tot asi cum se<br />

vede foci. Papii cei vechi nu purtau barbs, ci umblau rani.<br />

Grigorie al VII -lea era de loc din Toscana. N'avea mare infaigare:<br />

era un om de mijloc, fara niciun fel de stralucire. Nu era<br />

\.]<br />

/-<br />

. ,<br />

.,.<br />

,..<br />

,a e .-..-<br />

Vii,°<br />

ARARA, ,. *<br />

. # 4"iv<br />

_ ............<br />

_<br />

/<br />

,<br />

s<br />

01<br />

..<br />

01<br />

111<br />

1111.<br />

0<br />

NI,<br />

Y i:<br />

i 1,<br />

1


64<br />

niciun mare mare invatat, niciun mare cuvantator. Dar avea.<br />

o minte indrazneat& si vointa, nestramutata.<br />

Cu toate ca, nu capatase nicio dregatorie mare, nefiind nici<br />

episcop, nici staret, nici om de Curte pe MO, Papa, el a<br />

facut sa, fie alesi mai multi Papi cari erau hotarati sa<br />

aduca la indeplinire dorintile aratate mai sus. S'au adunat<br />

la Roma multe soboare care au luat hotarari de curatire<br />

a Bisericii.<br />

Dar era greu ca aceste hotarari sa se prefaca In fapte..<br />

In Italia chiar, unii episcopi erau printre acei ce voiau sa<br />

nu se schimbe nimic. Arhiepiscopul din Milan vazuse totdeauna<br />

cu ochi rai cresterea puterii Papilor. In Germania,<br />

toti episcopii Insurati, toti episcopii functionari erau impotriva<br />

acestor m5.suri. Atunci Hildebrand s'a lasat sa, fie<br />

ales Papa ca sa duet el Insusi lupta cea primejdioasa (22<br />

April 1073). El gasl in fata sa fireste si pe Imparat.<br />

Acesta era Henric al IF-lea, fiul-lui Henric al III-lea, care<br />

fusese un stapanitor foarte puternic, dar murise Inainte de<br />

vreme si-si lasase fiul nevrastnic.<br />

Henric, care incercase a face cluniaci in moderat el Insu§i, pentru a<br />

nu-1 mai putel face clericii fanatici, se stin e Inca din 1062. -Ulm a<br />

lei, ap i epiQcopi, cu Anno de Col nia In frunte, carmuiau IrnpArAtia.<br />

Peste trei ani, Henric al IV-lea eri InQa major.<br />

Henric fu crescut cu totul neindestulator timp de cativa<br />

ani Germania clocotl de certe. Era un om pornit, care se<br />

trufia, peste fire intr'o zi si apoi se umilia, peste masura<br />

in ziva urmatoare. In legaturile cu oamenii, era nestatornic<br />

si jignia, adesea fara, cuvant, asa !neat nimeni nu 1-a iubit<br />

in adevar. Sot,,ia sa, Praxedes, o principesa din Rusia, 1-a<br />

parasit, fiii 'sad Conrad si Henric s'au sculat Impotriva lui.<br />

El n'avea, un stop lamurit pentru care sa, lupte, si nu gasia<br />

niciodata drumul eel drept ce duce la biruinta.<br />

Intra Indata in cearta cu Papa cel nou, care se alesese<br />

farti sa se fi facut vre-o intrebare in Germania. Henric<br />

nu state pe ganduri O. adune un sobor In Cara sa si<br />

sa-1 faca a hotari ca Grigore nu e vrednic sa mai stew, pe


65<br />

tronul Sfantului Petru. Dar el nu cuteza Inca sa-i dea un<br />

urmas. Grigorie excomunica atunci pe Heuric.<br />

Inca din 1075 Henric dadel lupta langa rani Unstrut Saxonilor, cari<br />

se rasculasera fata de tendintele de cotropire regala ale noului sta-<br />

'Janitor.<br />

Prilejul certei cu Grigorie a fost afurisireu arhiepiscopului de Milan<br />

de catre acesta, si<br />

Inlocuirea acestui prelat; Henric iii numl si el ar-<br />

hiepiscopul. Sinodul pentru scoaterea lui Grigorie, Papa incalcator al<br />

drepturilor Imparatesti, se tints la Worms, in 1076.<br />

Acesta se ga,sl prin aceasta masura in cea mai mare<br />

primejdie. Inca de mai inainte, Saxonii, adeca locuitorii<br />

ducatului Saxoniei (Henric era ins& din Casa ducala de<br />

Franconia), se rasculara impotriva lui. Episcopii si fruntasii<br />

fcudalilor germani se gandiau acum aleaga alt rege si<br />

pus6rai, lui Henric un nou soroc pa,na la care sa se impace<br />

cu Papa. El trebul sa alerge in mijlocul iernii in Italia, si<br />

Grigorie nu-I scoase de supt afurisenie decat dupa ce Irnparatul<br />

implinise in ger, afara, cu picioarele goale, ceremoniile<br />

de pocainta ce se cerdau ca sa se poata intoarce cineva<br />

in Biserica. Aceasta e intrevederea dela Canossa, in 1077.<br />

Dar o adunare germana alese totusi un alt rege, Rudolf<br />

de Suabia, cu care se lupta Henric mai multi ani de zile,<br />

pana ce dusmanul sau cazii o lupta.<br />

Lupta din 1080 fu pierduta de Rudolf si pentru ca el ajunsese a fi<br />

numai contra-imparatul Saxonilor singuri.<br />

Atunci se proclama iarasi un rege nou. Henric putu sa<br />

vie insa in Italia, sa pule in Roma un Papa ales de dansul<br />

si sa, faca pe Grigorie al VII-lea a se aseza la Normanzii<br />

din Sicilia, undo si murl.<br />

Germanul Wibert lua numele de Clement al III-lea. Grigorie nu cutcza<br />

a stain Roma, uncle venise sa-1 afle,dupa plecarea lui Henric, Incoronat<br />

de Papa Clement, Robert, ducele Normanzilor. Noul rege german<br />

era Herman de Luxemburg, din terisoara de langa Rin, intre Germania<br />

ri Franta de astazi. El pen Inteo lupta cu un dusman personal, la 1088.<br />

Sx


66<br />

Dar, cat despre aceasta, el nu era Inca biruitor. Papa cel<br />

nou, pus de dansul, n'a stapanit niciodata cu adevarat. Germania<br />

a slat tot ImparOta; fiii lui Henric s'au unit cu prigonitorii<br />

lui. El fugi la urma §i se stinse In saracie, la<br />

Liege (cete§te: Liej), In Belgia de astazi, ca §i cel mai nenorocit<br />

dintre oameni.<br />

Cu prile'ul celei de a doua calatorli italiene, impotriva Papei Urban<br />

al II-lea, Francez de nastere, se rg.sculA Conrad, fiul Imparatului. Papa<br />

ramase prin tceasta atotputernic. Rascoala celui de-al doilea fiu, Henric,<br />

sill pe Imparatul excomunicat sg, paraseasca tronul. Moartea fugarulut<br />

se Intampla la 1106.<br />

Abia la 1122 Incheie Henric al V-lea, fiul §i urmaqul lui<br />

Ilenric al IV-lea, Invoiala (concordatul) dela Worms, prin care<br />

dadea voe Papei ca el sa incredinOze episcopilor semnele<br />

puterii for asupra sufletelor : carja si<br />

inelul. Cu atata ins<br />

nu se puled mantul o lupta asa de mare.<br />

Henric al l' -lea aril in fata lui pe Papa Pascal al II-lea, Italian de<br />

alive. In 1111, dupa indelungate negocieri cu dansul, Imparatul it<br />

la in capth late. 1 a cal fu silit a lAsit Imparatului dreptul de InvestiturA<br />

cu car a si inelul, find astfel si episcopatul inainte de toate<br />

un benefit u, o feodet dela puterea lumeasca. Urmasul lui Paqcal fu<br />

izgonit In Fri 4a, si la moartea lui acolo se alese un Papa francez,<br />

Calixt al II-lea.<br />

Prin concordat, Imparatului i e recunoaste numai dreptul de a dk<br />

prin sceptru epi copilor legitimare pentru a fined in feodit pankint regal.<br />

Aceasta investiturd trebuia sa vie intlti, pentru a nu se putea, injobt<br />

prin nerecunoasterea ImpArateasca rostul slant al consacretrii.<br />

XIII.<br />

Cum s'au alcatuit cele trei culturi ale lumii: cultura<br />

latina, greceasca qi araba.<br />

In veacul al XI-lea, la care am ajuns acum, erau trei<br />

culturi sau trei civilizaisii pe lume. Culture, sau civilizaVe<br />

se chiama tot felul de a tral al oamenilor, atunci cand ei


67<br />

s'au ridicat mai presus de nevoile dobitocesti ale vietii,<br />

adeca de grija foamei, a setei si a adapostului. Deci cultura<br />

si civilizacie e, de o potriva : mestesugul de a clacII,<br />

acela de a lega sunetele In chip placut, adeca muzica,<br />

acela de a Infatisa natura, infrumusetand-o, In picture,<br />

acela de a ciop11 In piatra si lemn, sculpture. Priceperea<br />

de a vorbl frumos si de a scrie ales, aceia de a strabate<br />

tainele lumii, aceia de a supune puterile naturii, destoinicia<br />

de a se carmul bine si multamitor pentru o cat mai<br />

mare parte dintre locuitorii unei teri, si, nu numai atata,<br />

ci felul de lucru al Wamantului, negotul si mestesugurile,<br />

cladirea locuintei, eonstiinta felului de a se Imbraca mai<br />

cu gust, de a-si pregatl hrana intr'un chip mai sanatos si<br />

mai placut, acestea toate fac parte din cultura unui popor.<br />

Un adevarat popor civilizat sau cult are pe o scars, inalta<br />

toate aceste Inlesniri, care se castiga pe Incetul, cu munca<br />

grea a oamenilor.<br />

Cultura cea buns si folositoare trebuie sa fie totdeauna<br />

potrivita cu nevoile poporului ce o are. Altfel trebuie sa<br />

traiasca, locuitorul din gheturile Nordului si altfel acela care<br />

e ars de razele fierbinti ale soarelui la Ecvator. Altfel se cuvine<br />

sa-si Ingrijeasca de trebuinti si gusturi omul alb din<br />

Europa si altfel omul negru din Africa. Dar este in cultura<br />

si o parte care se imprumuta de-a dreptul dela un popor<br />

la altul si e potrivita pentru toti : ea arata cum se supune<br />

mai bine natura, ca sa slujeasca omului. Toate celelalte<br />

parti de cultura se ivesc deosebit, numai la unele popoare;<br />

celelalte le ieau dela acestea, dar le schimba asa<br />

cum li vine mai bine.<br />

In veacul al XI-lea erau trei culturi: cultura latina din<br />

Apus, cultura bizantina din Rasarit si cultura araba din<br />

aeelasi Rasarit. Ele raspundeau celor trei Imparatii: Ymparatia<br />

romana de Apus, a Germanilor, Imparatia romana de<br />

Ilasarit, a Grecilor, si Califatul, sau Imparatia Arabilor.<br />

Pentru fiecare, gasim si o religie deosebita<br />

1. Arabii erau urmatorii Invatatorilor si povetelor lui


68<br />

Mohammed. Cat despre celelalte doug, Imparatii, ele erau<br />

amandoua crestine, Dar Intelegeau legea cresting, altfel.<br />

Crestinismul se intinsese In Rgsarit si In Apus asupra<br />

unor neamuri deosebite, care aveau alte datine si alte aplecari.<br />

De aceia Inca dela inceput au fost oa'recare osebiri<br />

(afara de eresuri). Ele priviau mai ales felul de a se Imbrae&<br />

al preotilor (cari In Apus erau, ca si acuma, rani si<br />

tunsi, purtau palarii si altfel de vesminte), chipul cum se<br />

faces, slujba, si chiar cum se savarsia taina Impartgseniei<br />

(la Apuseni se da azima, si nu pane dospita). Erau si deosebiri<br />

de credinta: astfel Apusenii credeau cg, pe langa Tad<br />

si Raiu, mai este un adapost al sufletelor, Purgatoriul, In<br />

care ele se mai pot curgti de pacate prin rugaciunile si<br />

milosleniile celor ramasi pe pamant; pe urma ei erau Incredintati<br />

ca Duhul Sfant nu, purcede numai dela Dumnezeu-Tatal,<br />

ci si dela Dumnezeu-Fiul. Dar, chiar Intro Apuseni,<br />

nu era de la Inceput o Intelegere deplina In ceia ce<br />

priveste aceasta din urma credinta. Ceia ce a despartit<br />

cele doua, Biserici, a fost despartirea tot mai mare Intre<br />

cele doua Imparatii In care ele se aflau, si pe urma, pofta<br />

de a stapanl pe care o aveau si, Papa si Patriarhul grecesc<br />

din Constantinopol.<br />

Pe cand Imparatii din Rgsarit stricau icoanele, socotind<br />

ca e Inchinare de idoli sa se Inchine cineva lor, Roma a<br />

staruit in apararea icoanelor. 0 impg.caciune nu s'a statornicit<br />

decat foarte tarziu, cand, dup. multe sovairi, Rasaritenii<br />

s'au Tutors la primirea icoanelor in biserici.<br />

Mai pe urma, Papa a fost rugat de Imparatul de RAsarit<br />

sa aleaga Intre doi Patriarhi ce se luptau pentru,<br />

Scaunul din Constaptinopol. Unul din ei era un om vestit<br />

printre Greci pentru marea lui Invatatura si pentru tritelepciunea<br />

lui. II therm Photios (adeca Fotie), si dela dinsul<br />

au ramas multe scrieri. Cei doi pgstori mai marl ai Bisericii<br />

crestine s'ad afurisit unul pe altul, hotarand ca sunt<br />

nevrednici sa mai calauzeasca sufletele oamenilor (867-69).<br />

Fot e a fost until din oamenii cu cui se poate mandr1 cultura bi-


69<br />

zantinl In cele d'intAiu eacuri ale evului mediu. Neam de Imparat,<br />

desavIrsit outioscator al culturii timpului, compilator stiintific, poet,<br />

filosof, orator, el era mai potrivit deck oricine pentru Scaunul de<br />

Patriarh.<br />

Tanarul sef al Bisericii RAsAritului era, in ceartA cu Inaintasul sAu<br />

Ignatie, care fusese InlAturat In chip silnic. Papa fu chemat sA se<br />

amestece in aceastA cearta. Nicolae, era, cum s'a spus, un apArAtor al<br />

drepturilor Bisericii romane, Fotie un teolog fanatic, deprins a des,<br />

prqul §tiin0a<br />

putinA a Apusenilor. El li aduse Intftiu mustrarea cA au<br />

adaus la Crez cuvintele nfilioque", prin care se afirmA purcedarea Sf.<br />

Duh si dela Fiul. La o excomunicare pentru uzurpa0e si nesupunere<br />

se putti raspunde astfel cu o excomunicare, mult mai Indreptat,itA,<br />

pentru erezie.<br />

Fotie fu In Murat de ImpAratul Vasile Macedoneanul. El reveni<br />

totusi peste cativa ani in Scaunul patriarhal. Si asupra ruperii legAtu-<br />

Tilor cu Iechea RomA el nu se mai Intouse niciodata.<br />

De atunci Biserica Apusului nu mai mu prietenie fra-<br />

-teascg cu aceia din Rgsgrit. Mad Otto I-iu Intemeie o noun<br />

impgrgtie Apuseang, prgpastia se adAncl si mai mult. Mai<br />

vent pe urma si planul de schimbari In der pe vremea lui<br />

Grigorie al VII-lea : cu niciuna din cererile preschimbatoridor<br />

apuseni nu se puteg impgca si clerul rasaritean. Intfadmar,<br />

in lumea greceascg erau preoti cgsgtoriti, si partida<br />

lui Grigorie cerea, ca niciun slujbas al altarului sa n'aibg<br />

alte ganduri decat Inchinarea la Dumnezeu. Episcopii greci<br />

fsi cumpgrau Scaunele, si soboarele romane hotargsera Ca,<br />

acesta e cel mai mare pgcat ce se poate face de un cleric.<br />

Partidul de curatire a Bisericii apusene credeg ca orice putere<br />

de pe pamant trebuie sa se piece Inaintea Papei, care<br />

e cel mai desgvarsit chip al lui Dumnezeu pe pamant: cum<br />

putea Patriarhul din Constantinopol sa primeascl aceasta<br />

supunere, cand el se credeg mai mare cleat orice episcop,<br />

caci stated langa singurul Imparat roman adevarat ?<br />

Dar Inca din anul 1054 o solie din Roma yen]. la Constantinopol<br />

si Incerca sg, aduca pe Greci la dreapta credinta,<br />

asa cum o Intelegeg Papa. Patriarhul Mihail Kerullarios riu<br />

vol sa se Inteleagg, cu acesti trimesi, cari se purtau desprekuitor<br />

cu dansul. Ei plecarg, afurisind Biserica Rasaritului.


70<br />

De atunci cele doua Biserici au fost de fapt necontenit<br />

dezbin ate.<br />

Supt slabul Imparat Constantin Monomahul ,se Intimpla ca niete trim*<br />

cu scopuri politice ai Papei intrarA in discutie asupra dogmei<br />

cu Patriarhul, care era un millet ambitios ei se credeN mai presus<br />

chiar de TrnpAratul. Discutia ajunse la ceartA, si aceasta, se mantul cu<br />

obienuitele afurisenii. Ca ei Fotie, Patriarhul Mihail fu scos din Scaun<br />

de puterea lumeascd, ei el mIntui intro mftnastire. impAratii bizantini<br />

urmarA sa aibA legAturi cu Papa, ca unul ce al eii, putere In<br />

Apus, iar afuriseniile se adlugira la altele mai vechi, fara ca aceasta<br />

mare shismA" sa fi sfaeiat de fapt, in chip solemn, Biserica lui Hristos<br />

In douA.<br />

In adevelr unit& ea nu fusese niciodatA, ei din ce in ce mai mult<br />

Apusul si<br />

RAsaritul, pe care le despara, in atAtea privinti datina, se<br />

deprinserl a till deosebi.<br />

Papii cei mari au incercat sa uneasca pe Rasariteni §i<br />

i-au adus chiar s& faca fagaduieli de Unire, dar ele n'au<br />

Post Indeplinite. Pgna astazi catolicii din Apus §i ortodoxii,<br />

drept-credincio§ii din Rasarit, se privesc Intre sine ca rataciti.<br />

Biserica de Stat din Romania e Biserica ortodoxa, fara<br />

atarnare insa fata. de Patriarhul din Constantinopol. Cei mai<br />

multi Romani sunt ortodoxi. Insa multi dintre Romani din<br />

Ardeal si Ungaria s'au unit cu Roma la sfar§itul veacului<br />

al XVII-lea, si Unitii de azi au o Biserica deosebita, cu un<br />

Mitropolit unit, in Blaj.<br />

Deci pe la anul 1100 erau trei Imparati, trei legi deosebite<br />

si trei culturi. Afar& de dansele era, Imparatia chinezti,<br />

cu legea ei In cub, se contopiau taoismul, confuceismul<br />

si budismul) §i cu o cultura cu totul deosebita. Dar aceia<br />

n'avea legaturi stranse cu lumea, asa !neat nu se cuvine<br />

a se vorbi pe larg de dansa.


71<br />

XIV.<br />

Deosebirile Intre cele trei culturi.<br />

1. Cultura /atind se numeste asa dupa limba pe care o<br />

Intrebuinta. Aceasta era limba Latina, a poporului roman<br />

si a Imparatiei pe care o intemeiasera Romanii. Multi dintre<br />

barbari n'au Invatat niciodata latineste, iar In locurile unde<br />

ei s'au amestecat cu locuitorii romanizaii, adeca in Franta,<br />

In Spania, In ItaliQ In Retia (taxa din Alpi, ce se tine de<br />

Elvetia), ei au vorbit limba latineasca asa cum o stia poporul<br />

din acele parti (amestecata, deci, cu multe cuvinte<br />

celtice, iberice, s. a.). Astfel s'au Intruchipat limbile noun,<br />

care se vorbesc In acele teri: frantuzeste, srlanioleste, s. a.<br />

si care se vorbiau Inca din veacul al TX-lea. Dar regii au<br />

Intrebuintat totdeauna, In poruncile si In legile for date pe<br />

pamantul ce fusese roman, limba Latina, cautand s'o pastreze<br />

cat mai curata. Biserica Apusului a pastrat si ea pana<br />

In ziva de astazi, cat priveste actele solemne ale Scaunu-<br />

lui roman si slujba, limba<br />

latina,.<br />

In latineste au scris si poetii, in veacul al IV-lea si al<br />

V-lea, apoi dela Carol-cel-Mare Incoace; cronicile, adeca<br />

povestirea Intamplarilor, s'au alcatuit numai latineste pana<br />

dupa anul 1200.<br />

Veacul al 1V-lea $i al V-lea au dat l oet,i buni, ca adonius Apollinaris,<br />

din scrisul cdruia vedem viata in Galia cucerita de Franci, Claudian,<br />

care a antat ispravile razboinice si strIlucirile de Curte ale liasaritului.<br />

In Anunianus Marcellinus se mai gaseste un bun istoric al epocei<br />

navAlirilor.<br />

Apoi cronicele se prefac in scurte anale. aiteva randuri ajung acelor<br />

cari le scriu pentru a poN esti Inlaturarea ultimului ImpArat roman de<br />

Apus.<br />

Unii barbari ajung a db. cu timpul povestitori ai vietii neamului lor,<br />

Incepand dela cIntecele si legendele poporale. Astfel lordanes Insird<br />

faptele Gotilor $i Paul Diaconulr mai tarziu, ale Longobarzilor; viata<br />

lui Clovis si inceputurile monarhiei catolice a Francilor le stim din<br />

paginile naive, strabAtute de credintA, ale arhiepiscopului Grigorie<br />

din Tours. Trecutul anglo-saxon, euprins si in analele redactate In<br />

limba acestui neam, a glsit un bun pAstrator In Beda Venerabilis.


72<br />

Dela un timp literatura istoricA se mArgeneste la Viey de Sfinfi,<br />

unele foarte frumos scrise. L'ginhard §i altii vorbesc. In prozA Si chiar<br />

in versuri, de Carol-cel-Mare, de fiul sail cel bun si slab. Ultimii Carolingieni<br />

din Franta aflA In Richer/us (Richer) un scriitor al IncurcAturilor<br />

In care li-a fost prinsA viata.<br />

DecAderea urmeazA. Limba latina se face tot mai slab tesutA ca sintaxa,<br />

tot mai amestecatA cu vorbe germanice. Un ImpArat ca Otto<br />

I-iu, un Papa ca Grigorie al VII-lea n'au avut cronicari vrednici de<br />

ansii. Numai regii francezi din al XII-lea veac gAsesc biografi,si Super,<br />

abate (staret) la St.-Denis, locul de ingropare al dinastiei, a dat<br />

o bung Via a lui Ludovic al VI-lea.<br />

Limba poporului slujia doar pentru cantece sau snoave,<br />

care nici nu sc. scriau decat foarte putin. Predicile In biserica<br />

se tineau latine§te, macar ca nu intelegeau cei mai<br />

multi dintre credincio§i. Scolile toate erau pentru limba latina:<br />

§colile de pe langa, manastiri adeca, de oare ce nu<br />

era un Stat care sa tie §coli, ca astazi. Cand s'au intemeiat<br />

pe urma scoli marl, in care se invatau §tiintele Inalte, dar<br />

mai ales stiinta despre cele sfinte, adeca teologia, profesorii<br />

N orbiau tot latine§te.<br />

A rAmas lestita Scoala lui Carol-cel-Mare, zisa .S'coctla Palatului, cu<br />

profesori adusi din alto parti. Ea nu dainui mult. Peste cateva veacuri<br />

numai InvAtAtura inalta OA o Nat'l statornica In Universittly<br />

Univereitate InseaMnA, supt raportul rolitic ca si supt cel cultural,<br />

o ollte, o societate, dar una care se bucura de anumite prlvilegii care-i<br />

*gint autonomia, scutirea de amestecul puterii centrale. Profesori,<br />

cari N eniau liber §i erau ascultati liber, studenti, porniti din toate<br />

pArtile lumii, trAind frAteste ImpreunA, dar Impartiti In colegii nationals<br />

(ceva din aceastA le iata traieste $i azi In UniversitAtile engleze din<br />

Cambridge $i Oxford), alcatuiau o singura tovarAsie pentru stiintA; ei<br />

Isi aveau datinile, regulamentele, dregAtorfi, temnitele, rasplAtirile. In<br />

ele, oricat de mult ar fi fost ocupate la Inceput cu talcuirea, adevArurilor<br />

teologice si cu tAlmAcirea lumii in margenile stricte ale credintei,<br />

se zbAtea gandul omenesc istet, $i vioiu, menit sl prefacA toate.<br />

Universitatea din Paris are privilegiu dela 1200. Cea din Bologna e<br />

mai veche, dar n'a avut aceiasi situatie de autonomie.<br />

Deci tot scrisul a fost pentru putini oameni, §i de aceia<br />

s'a facut mai mult §tiinta. §i §tiinta aceia nu era prea<br />

buna, fiindca nu ajuta pe om la nimic, ci era numai si:<br />

lints zadarnica, pentru a intelege unele lucruri pe care nu


72<br />

le poate patrunde mintea omeneasca, ce se multameste In<br />

acestea si cu credinta.<br />

Aceasta se zice scolasticd, fiindba se face& Intro paretii<br />

§colii si In afar& de viata.<br />

Zugravii si sapgtorii, mesterii de cladiri lucrau mai mult<br />

la biserici. Tot Apusul Europei a fost acoperit de lacasuri<br />

de toatg frumuseta, care se ridicau mai ales In orase,<br />

pentru ca orasele se Imbogatiserg facand negot (mai ales<br />

orasele din Italia si cele de pe malul german al Rinului).<br />

BisericiI se faceau foarte Innalte, si piatra de pe dansele<br />

era minunat sapatg. De aceia, ca sa se poatg tine& paretii,<br />

ei se razimau pe piste proptele groase de piatrg. Acest<br />

stil se zice gotic.<br />

La bisericile gotice, cu podoaba nespus de mArunt lucratA f}i de o<br />

felurime, de o noutate f}i IndrAznealA uimitoare, biserici dintre care<br />

unele, ca aceia din Colonia, ca Notre-Dame din Paris, sunt mandria<br />

marilor ora§e de culturA, lucrau, cu gAndul $i la mantuirea sufletelor<br />

lor, sute do me§teri zeci de ani, si une on chiar veacuri. Multo<br />

au rAmas neisprAvite, sau abia astazi §i-au capatat intregirea.<br />

Imbrgcamintea s'a schimbat dese ori. Int&iu se purtau<br />

haine marl largi, ca pe vremea Romanilor, apoi s'a ajuns<br />

la pieptare si pantaloni; femeile purtau rochii stramte.<br />

Arme de foc nu se Intrebuintau, si luptatorii se acoperiau<br />

cat puteau mai Inuit cu placi de fier sau cu cgmasi tesute<br />

din vergi de metal. Ei aveau scuturi frumoase si steaguri<br />

eu sterna lor. Dupg fiecare feudal veniau oameni de ajutor<br />

(scutari) si de alaiu. Aceia eari faggduiau sg nu intrebuinteze<br />

sabia lor pentru scopuri rele se chemau cavaleri :<br />

luandu-se dupg clerici, cari se hirotonisesc unul pe altul, ei<br />

se faceau cavaleri dela unul la altul. In loc sg-si puie Ins&<br />

manile asupra capului, ca la preoti, ei se atingeau cu latul<br />

sabiei pe umar.<br />

Cavalerul erh un rAzboinic care se Indatorise a-§i IntrebuintA viata<br />

§i a.,si cheltul puterile pentru a indrepth prin vitejia lui ceia ce nu se<br />

puteb, Indrepa panic In ten care n'aveau legi, In care respectul de<br />

fiinta omeneascA era necunoscut §i abia dacti se sinntiA. in unele inimi<br />

mai nobile putina milk cre§tinA. El nu era Un vagabond Indraznet, on


74<br />

un anabitios neobosit, nici un om WI de rost cum a zugralit apoi,<br />

In veacul XVI-lea, pe cavalerul decazut marele povestitor spaniol Cer-<br />

1 anteg, ci un Indeplinitor de misiune sociall pi moral&<br />

Cu vremea Insa cavalerii ajunsera a aut.:). numai lupte, oriunde pi<br />

cu oricine, depl numai supt anumite steaguri. Vechii facatori de pace<br />

buna, ajunsera astfel a fi uneltitorii razboaielor rele. Aparura pi cava<br />

leri cari se gandiau numai la lupta de parada pi la petreceri.<br />

2. Imparatia greceand a pdstrat si ea ordnduirea roman.<br />

Limba latina n'a tinut ins& multi, vreme.<br />

Pe vremea lui Iustinian era Inca foarte obipnuita limba latina, Ea<br />

era tavorizata. In pcoli, mai ales In cele de drept. Comanda in oaste se<br />

dadea latinepte. Latina ramasese Inca limba tratatelor pi a legaturilor cu<br />

strainatatea. Dar alaturi cu aceasta veche limba a Statului se ridica<br />

limba greceasca. Ea afla dela un timp intrare pi in legi pi pe monede<br />

pi pe pecetile oficiale. In viata orapaneasca un rol pi mai mare II juca<br />

limba greceasca.<br />

De fapt aceasta limba nu patrundel pentru superioritatea ei asupra<br />

limbii latine, ci pentru el era limba vulgard, de obfte a poporului.<br />

Grecepte a inceput a se scrie In Imperiul roman de Rasarit pentru ca in<br />

Constantinopol pi In multe Tinuturi se vorbi4 grecepte. E acelapi fenomen<br />

ca intrarea ]imbilor itahana, franceza, germana, in locul limbii<br />

latine a popoarelor din Apus.<br />

Mult a contribuit la statornicirea caractorului grecesc al Impargiei<br />

pi faptul ca In Biserica ritsdriteand afara de Armeni limba greceasca<br />

se impusese Inca dela Inceput. Insa limba Bisericii, deci pi a<br />

culturii, era pe atunci limba Statului.<br />

Barbari not all navalit aici, cum vom vede &, si ei au dezlipit.<br />

de Constantinopol tocmai Tinuturile acelea unde se<br />

vorbia limba latineasca a poporului (acelea unde s'a ivit,<br />

poporul nostru).<br />

Aceste parti sunt ale Dalmatiei pi Meziei Apusene.<br />

Atunci au ramas in legatura cu Capitala numai Tinuturilegrecesti,<br />

ca Grecia, Asia-Mica, insulele, sau acelea care deprinseserd<br />

si limba Grecilor, ca Tracia, Armenia, Siria si<br />

Egiptul, adeca mostenirea lui Alexandru-cel-Mare. Inca de pa<br />

vremea lui Iustinian, limba greceasca incepuse a Inlocui pa<br />

cea latina. Mai pe urma, aceasta, a perit cu totul din viata.


75<br />

Imparatiei. Biserica rasariteana 1ntrebuinta de mult =mai<br />

lirnba greceasca. De aceia se si zice: Imperiu grecesc, Biserica<br />

greceasca si culture greceasca. Imperiul si cultura<br />

se mai zic bizantine, fiindca se in strans de Constantinopol,<br />

care se theme odata Bizant.<br />

Niciodata insa Imperiul nu s'a zis elfin, ei Grec era privit ca un cuvant<br />

de batjocura. Numai dupd 1260 s'a schimbat In vorba obicnuita<br />

numele Statului, dar eel nou era Rimming, deci tot tara romans ",<br />

cum am zice: Romania. Apusenii, italienii negustori au facut Romania,<br />

iar Turcii navalitori Rum-ili (iii e provincie: asa se zicea ci Asia-Mica<br />

romans).<br />

Fig. 10. --<br />

Aceasta e biserica St. Vital din Ravena, aratatit inituntrul ei.<br />

Se vede sus cupola, cu sfintit lucrati la mosaic si pietricele colorate, apol ate<br />

clout siruri de stain/ de-a lunge] cerdacelor unde credinciosii<br />

stau de privesc slujba.<br />

La Bizantini s'au facut deci poezii grecesti si cronici grecesti.<br />

Dela Procopiu, istoricul lui Justinian, nu mai inceteaza istoriografia<br />

bizantina. Valoarea ei scade insa de pe la 600 inainte. 0 mare parte<br />

din scrisele cronicarilor bizantini s'a pierdut prin urmarile hotararii<br />

imparatului Constantin Porfirogenetul, din veacul al X-lea, de a se<br />

alege din toata moctenirea literara a trecutului partea care putea folosi<br />

In zilele lui; s'au pastrat excerptele, dar originalele s'au pierdut.


-76<br />

Numai dupA ce stilul bun grecesc, cugetarea luminoas1 antics, vioiciunea<br />

de spirit si graiu au inviat Intru catva In veacul al XI-lea, la<br />

scoala ei supt Inaurirea lui fliihail Psellos, cronicile au mai mare Intindere,<br />

originalitate ei frumusetA. Dela Teofan on Teofilact, compilatori<br />

naivi, se trece la frumoasa biografie a Imparatului Alexie Cornnenul<br />

de fiica lui Ana, care scrie opera ei de istorie ca un poem,<br />

4landu-i ei<br />

titlul de Alexias, Alexiada".<br />

Fig: ii. Palatal rsgclui Teodoric din Ravine. E cladit In felul cum se Midi. pe<br />

atunci at palatele bizantine.<br />

Poezia noua greceascA, care, in locul cantitelfii antice, pune ca rost<br />

al versului ritmul, e In strAnsa legAturl cu liturghia. Un singur poet<br />

cu faima s'a ridicat dintre acesti autori de imnuri, Rhomanos (Romanus).<br />

Cuvamtarile In biserica, se -ineau greceste. Greceasca<br />

aceasta era, mult mai Ingrijita decat latineasca pe care o<br />

vorbiau si o scriau Apusenii. Numai de la o bucata de<br />

vreme, Armenii. din imparAie au talmacit cartile sfinte


-<br />

77<br />

grece§ti pe limba lor. colile erau la manastiri. UniversitAi<br />

ca in Apus nu s'au strans laolalta.<br />

Aceasta nu se putea si din cauza banuielii en care priviau inip5ratii<br />

orice incercare de a se intemeia o putere care sä nu vie dela di singuri-<br />

i aici pictorii §i sapatorii lucreaza mai mult pentru.<br />

biserici. Biserici Doug se cladesc, dar nu atat de multe ca<br />

la Latini. Ele se deosebesc foarte mult de biserici'e latine:<br />

nu sunt ao de inalte si de impodobite prin sapa' ea pie-<br />

mosetwe did Asia-de-mijloc,


78<br />

trei; legea rasariteana nu da voie sa, se sculpteze chipurile<br />

sfintilor. Turnurile sunt mai mici, i o cupola, ca o caldare<br />

rasturnata, acopere Intreaga biserica, sau parti dintrinsa<br />

stint acoperite cu cate o cupola.<br />

V. ca se spine mai suq, In cap. V, despre Sf. Sofia:<br />

Imbracarnintea se pastreaza larga, ca la preotii nostri ;<br />

arrnele sunt ca in Apus, dar aici se Intrebuinteaza mai<br />

mult sageata. Nu se pune atata fier pe trup ea dincolo.<br />

Oastea e mai mult calarirne usoara. Un asczamilnt ca. al<br />

Fig. *3.<br />

IarA T ruins de moSchee din Asia-de-mijloc.<br />

eavaleriei nu 1-au cunoscut Grecii. Obiceiurile ]a ei erau<br />

mai stricate: In orase oamenii sunt molai i traiesc pentru<br />

plAceri si podoabe.<br />

3. Arabii au luat cultura greceasca, pe care au gasit-o<br />

In Shia si In Egipt, i cultura persana, pe care au gasWo<br />

In Persia. Ei au adus pretutindeni cu dansii limba araba,<br />

care a fost limba Imparatiei, Bisericii i culturii lor. Au<br />

Imbogatit Insa forte mult aceasta limba.


7o<br />

Cultura lor a treat scoli foarte multe: mari si mici. Arabii<br />

au facut si cercetari despre om si viata ca si Grecii si<br />

Latinii Dar an fost mai ales oameni practici: noi avem<br />

dela ei cifrele de acum, chimia, multe cunostinti astronomice.<br />

Au avut vestiti filosofi, istorici, geografi si matematici,<br />

cari au trait din Spania si pana in Turchestanul Asiei.<br />

Se pricepeau la lucrul pamantului, aducand apa cu mestesug,<br />

la lucrul metalelor si al smalturilor.<br />

Istoria scrisA de Arabi are mai mult In r edere cronologia exacta s<br />

Insirarea legAturilor dinastice. De aceia nu se poate zice cd ei au pro<br />

dus vre-odatA un adeN drat istoric. Cunostintele ce lasd despre trecut<br />

scriitorii lor sunt amestecate cu poezie de rdu gust, mdcar pentru<br />

noi §i cu urate umfldturi retorice ri linguini pentru suverani.<br />

Negustori arabi cutreierau teat& lumea, $i de aceia se alcdtuiesc<br />

multe geografii-itinerarii, on manuale pentru drumeti, de catre scriitorii<br />

lor. Ele sunt pline Insa de ciudate Intortocheri i confuzii, din ewe<br />

abid poi deslusl ade\ drul.<br />

La Samarcanda mai ales, vestita cetate dirr Turchestan, dar $i aiurea,<br />

Atabii au ridicat observatorii estite. Cifrele arabe, care Ingdduie mult<br />

mai bine socotelile, dela ei le avem. Algebra se numeste cu un cup Ant<br />

arab, $i arabdi este obarsia. Yn geometrie au atins rezultate necu<br />

noscute Grecilor.<br />

Filosofia arabd nu ti ine dela cugetarea largl ci Indrazneatd a lu<br />

Platon, ci dela categornle, definithle §i formulele lui Aristotel. E o filosofie<br />

de imptIrfire a notiunilor, 8c grupare in sisteme, de teileuire a<br />

adevArurilor religioase. Scolasticii apuseni s'au inspirat dela Arabn<br />

din Spania.<br />

Arta arabd, are tradit'i siriene ei<br />

persane mai ales, dar qi multe<br />

bizantine. Plecand din Arabia, poporul de cardusi si de ho%i al Arabilor<br />

n'a putut aduce nicio traditde nationald.<br />

Bisericile lor, moscheile (v. fig. 12, 13), sunt facute dup.<br />

bisericile grecesti. Dar n'au nici zugraveala, nici sapaturi<br />

In chip de om, caci ii opreste legea. ci Inflorituri, ce se<br />

zic la ei arabescuri. Turnurile s'au suptiat la dansii : sunt<br />

minaretele, din cari crainicu chiama la rugaciune. Arcurile<br />

ferestrelor s'au schimbat, find rupte la mijloc (ogive).<br />

Podoaba moscheilor o alcdtuiesc sculpturile in lemn, on portelanele<br />

Inflorite cu arabescuri, care ajung de o strAlucitd frumusetl. Ele nu


80<br />

-se Intrilnesc numai InlAuntru, ci alcAtulesc une on hive lisul exterior<br />

al cupolelor.<br />

Imbracamintea Arabilor era ca a Turcilor de azi, In haine<br />

Infoiate. La razboiu si in petreceri se Infatisau tocmai car<br />

Grecii.<br />

XV.<br />

imparatia greceasc5, de dup5, Iustinian In lupt5, cu<br />

barbarii. Persil si Slavii.<br />

1. Imparatia de Rasarit era In stare destul de rea pe<br />

vremea la care ne-am oprit In istoria Apusului. §i ea avuse<br />

sa poarte lupte grele pentru legea crestina si pentru civilizatia<br />

pe care o 'Astra. Fuseserg. malts nenorociri si acolo,<br />

multe pierderi de vieti omenesti si de bogatie. Dar Rasaritenii<br />

castigasera si biruinti fasemnate asupra barbarilor<br />

cari stateau lacomi in jurul lor. Cativa Imparati destoinici<br />

s'au aratat vrednici de Inaintasul for Iustinian si de numele<br />

do Roman, care se pasta Inca la titlul Imparatiei.<br />

Neamul lui Iustinian a stapanit putin5, vreme. Dupa, marele<br />

Imparat a venit nepotul sau Tustin. Apoi un general,<br />

luand pe fata lui Tiberiu, ajunse Imparat dupit acesta, si<br />

fu omorat de un al treilea general. Acesta, Foca, a fost o<br />

fiara sangeroasa: ca sa-si asigure Domnia, asupra careia<br />

n'avea alt drept decat acela ca soldatii dintr'o ostire strigasera<br />

ca el sl, domneasca, ucise tot neamul Imparatesc,<br />

pans, si pe sotia aceluia pe care-1 inlocuia. La urma, lumea<br />

s'a desgustat de fara-do-legilc lui, si un nou Imparat a fost<br />

urcat In Scaun: era un orn tartar, foarte viteaz si indraznet,<br />

fin al exarhului din Africa, adecg, at dregatorului aproapo<br />

neatarnat (cum sunt astazi vice-regii din Egipt si din India,<br />

pentru Sultan si pentru regina Anglici, Imparateasa a In-


81<br />

diilor), care carmuia terile luate dela Vandali. Ii chemg,<br />

Eraclie (Heraklios, in greceste; Heraclius, latineste).<br />

Pe vremea lui, se purtarg crancene si indelungate rg,zboaie,<br />

ca supt Iustinian, si Bizantinii dovedirg cg pot Inca<br />

sg castige biruinte, ca in timpurile bune.<br />

2. Dusmanii Imparatiei erau de multe neamuri. Intaiu,<br />

numarand pe cei mai vechi si mai civilizati, Per. Acestia<br />

erau tot asa de stgruitori in lupta, si tara for nu scazuse.<br />

Dar ei suferiau de o grea boala pentru un popor: necredinta<br />

fata de domnul si regele lor. Necontenit regii erau<br />

schimbati, si puterea stateg, de multe on In mana capeteniilor<br />

de Tiniituri. Astfel putt sa-i bat& la urma Eraclie<br />

si sa li<br />

smulgg, Siria, in care se asezara. Pang si orasul<br />

slant, Ierusalimul, undo e mormantul Mantuitorului, statuse<br />

un timp In mana Persilor, cari erau pagani si se Inchinau<br />

Focului. Acum, la 628, Eraclie, care smulsese cuceririle<br />

acute de Persi, incheie cu regele for o pace, care-i lasa<br />

acele locuri, spre care se uitau cu cea mai mare evlavie<br />

toti crestinii. Astfel Eraclie fu privit de Biserica, Rgsgritului<br />

ca un om trimes de Dumnezeu ca sa crute de °earl<br />

Sfantul Mormant al lui Isus.<br />

Serbatoarea Ziva Crucii aminteste aceste biruintil ale lui Eraclie si<br />

ridicarea In Ierusalim chiar a simbolului, atata timp despr4uit, al legii<br />

crestine.<br />

Dar In acelasi timp Imparatia trebuig sg tie piept si la<br />

alto granite, asa incat, egad In locul Persilor se ivira ca<br />

poftitori ai Siriei Arabii, Eraclie nu mai avg destule puteri<br />

ca sa raspingg, pe acesti ostasi, cari erau multi la<br />

numar si pe cari-i aprindeg dorul de a capata, prin moartea<br />

In lupte raiul dorit de Mohammed. Mare le biruitor al Persilor<br />

trgl Inca destul ca sä vadg, pe Arabi asezati In Ierusalim<br />

si in celelalte °rase siriene.<br />

V, mai sus, p. 31.<br />

In sus, la Dungre, Inca supt Justinian se ivisera Slavii<br />

g.i Avarii. Ei sunt pentru Rasarit barbarii cei noi, asa cum<br />

au lost pentru Apus Nortmanii.<br />

6


82<br />

Slavii se gasiau mai de mult in dosul Germanilor, cari-i<br />

ascundeau ca o perdea. Romanii cei vechi n'au stiut multe<br />

despre Slavi: se pare insa ca Sarmatii cari, cand au nayalit<br />

Hunii, tineau in mans for Ardealul, nu erau Sciti, ca<br />

Sarmatii ce fusesera alta data, ci mai mult Slavi. Ei nu se<br />

pusera in miscare decat dupa ce Germanii se oplosira prin<br />

deosebitele provincii apusene si lasara Rasaritul In pace.<br />

Stim ca Ostrogotii au pornit spre Italia la sfarsitul veacului<br />

al V-lea. De atunci potopul Slavilor crescu tot mai<br />

mult, dar fara sa sperie pe Romani. In adevar, ei nu veneau<br />

ca niste ape furioase, care rup si stria, totul, ci tot<br />

incet, fara zgomot. Sclavini se chemau Sim ii dela Apus,<br />

Anti cei dela Rasarit: cel putin asa li ziceau Romanii.<br />

Nici unii, nici altii n'aveau regi. Toate le hotaria obstea.<br />

Numai pentru judecata si pentru calauzirea la razboiu<br />

alegeau ei unele capetenii mai mici. Ca si la Germanii cei<br />

vechi, fiecare sat avea acelasi stramos, si, la lupta ea si la<br />

stramutare, oamenii nu se risipiau, ci satul se desfacea Intreg<br />

dintr'un loc, ca sä ajunga in altul.<br />

Slavii aveau multi zei, dar nu se stie ca ei sa se fi inchinat<br />

stramosilor, cum obisnuiau in fiecare casa si Germanul<br />

si Romanul si Grecul. Lor li placed mult sa steie<br />

pe margenea apelor, a raurilor si a baltilor, si de aceia se<br />

inchinau mai mult zeilor din adancimile umede. Paul,<br />

astazi la popoarele care au pornit din Slavii cei vechi,<br />

poporul credo in stimele apelor", in rusalce" si cum Ii<br />

se mai zice altfel.<br />

Noi avem in limba noastra o sums de cuvinte slave care privesc<br />

agricultura. Aceasta nu inseamna ca am mat dela Slavi cuno§tinta<br />

plugariei, pe care o avusera ei<br />

Tracii, cei mai vechi §i adevarati stramoei<br />

ai no§tri, ei coloni§tii romani, ei de care sunt legate cantecele jai<br />

amintirile noastre poporale. Mai curand e de crezut ca prin not Slavii<br />

§i-au insucit aceste porniri agricole. Multi din ei, trecand la neamul<br />

nostru, ci -au putut 'Astra din limba for cuvinte privitoare la plugarie,<br />

pe care o puteau cunoaete, ca Germanii cei vechi, in forma ei cea<br />

mai primitive.<br />

Slavii nu erau vanatori ca alto popoare salbatece, aveau


83<br />

turme, dar nu herghelii de cai, ca ale Hunilor, ci numai<br />

cirezi de boi si vaci, turme de oi. Mai mult deal la orice;<br />

ei tineau MO, la lucrul pamantului, pe care-1 cunosteau<br />

foarte bine. Unde s'au asezat ei, grija for n'a fost sä prade,<br />

ci sa caute bogatda sigura pe care munca omului o scoate<br />

din ogoare.<br />

3. Slavii au ajuns rapede dela malurile neguroase ale<br />

raului Vistula si dela ostroavele Niprului pan, la Marea<br />

Adriatica si pang, fn Grecia chiar. Dalmatia au luat-o Intreaga,<br />

la sfarsit si orasele de pe malul Marii; Pi se facura,<br />

astfel pirati.<br />

In Dalmatia ei au luat, nu numai campul, ci si orasele si insulde<br />

de langa coaste, foarte multe si unele din ele deosebit de mad. Totusi<br />

era. aici o Imbielsugata poporatie vorbind o limbs coborata din latineste.<br />

Parte erau Iiiri romanizati, parte colonisti. Pang, mai ieri train<br />

o limbs ronianica dalmatina, care se poate urmArl si in italiana actelor<br />

Republicei Ragusa.<br />

Dar erau prea multi acesti locuitori mai vechi decat Slavii ca sa<br />

poata pen fail urmA. Din ei s'a alcatuit in mare carte ramura balcanica<br />

a neamului romanesc.<br />

In Grecia eche, SlaN ii au gasit multe Tinuturi pustii. Ei au deed.lecat<br />

ac lo si an dat iarasi culturii pustiul paraginilor. Destule sate<br />

din actualul regat trece c poarta nume slave. In partile Epirului, Albanezii,<br />

urmasi ai vechilor Bid, mai slab romanizati in munte decat<br />

fratii for de pe coaste, an ingaduit mai putin coplesirea slaty a. Dar<br />

partile interioare, ale Macedoniei de azi, au fo t ocupate de riAN alitori<br />

o semintie anume, in foarte mare numar. In Tracia ei au ajun<br />

si ramas pans la Marea-Neagra si Arhipelag. Numele de locuri (top -<br />

nimia) arata aceasta.<br />

Iustinian, care a Intarit cu o muKime de cetati granita<br />

Dunarii, n'a putut sa-i stoats pe Slavi. El li-a ingaduit, cum<br />

era obiceiul cu orice barbari, sa, stea in Imparatie, si anume<br />

In partite noastre, avand, ca loc de schimb pentru marfuri,<br />

cetatea Turnului" (Turnu-Magurele). Desl erau mai blanzi<br />

dechl alti barbari, Slavii nelinistiau totusi pe supusii Imparatesti<br />

din Serbia si Bulgaria de astazi; orice iricercare<br />

s'a facut Ins, ca sa-i Inlature, n'a izbutit. Ei au stat la not<br />

pane li s'a pierdut urma, prin veacul al optulea Inca.


84<br />

Sate le for nu erau multe : ele se aflau si prin locurile<br />

mai Inane, dar mai ales In ses, langa. ape.<br />

Slavii gasisera aici niste locuitori cari se coborau din<br />

Dacii vechi si din colonistii adusi de Traian din provinciile<br />

vecine; ei se salbatacisera intru catva Ina, in mijlocul bar -<br />

harilor. Mai mult decat ceilalti navalitori, Slavii se imp:<br />

car& cu acesti sateni, cari vorbiau o limba ce venia din<br />

limba Latina a poporului. Slavii s'au pierdut cu vremea In<br />

mijlocul acestora, cati n'au perit in multele lupte cu Bizantinii.<br />

Slavii sunt, va sg, zica, in alcatuirea poporului<br />

nostru mai puVn deal Francii pentru Francezi, dar mai<br />

mult decal Longobarzii pentru Italienii de supt Alpi. Caci<br />

not am luat dela Slavi (carora li ziceam gchei1) o multime<br />

de cuvinte, chiar si din cele insemnate, si destule datine.<br />

Aceasta pentru a dela Longobarzi n'a rAmas mai nimic, In ceia ce<br />

priveste rasa $i cultura. Francii, In schimb, au dat forma politica unitara<br />

Si defmitiva Galo-Romanilor. Cu strAmosii noetri, Slavii n'au Intemeiat,<br />

ridicAndu-se ei ca o clasa stApanitoare, un nou Stat, ci au con -<br />

ciefait cu locuitorii mai vechi, qi, de oare ce ei Mali erau mai pulini<br />

§i near rau Inzestrali, s'au contopit cu urmasii Tracilor ai colonistilor,<br />

lAsInd In limba acestora urme, multe, dar putin insemnate in ce prilest°<br />

circulatia, adesea nu cuvinte unice, ci dublete.<br />

XVI.<br />

Imparatia greceasc5, de dupa, Iustinian In lupta cu<br />

barbarii: Avarii $i Bulgarii.<br />

1. Imparatia bizantina a pierdut prin navalirea Slavilor<br />

un numar de provincii, adeca: Croatia, Serbia, Dalmatia,<br />

unele parti din Bulgaria de astazi si din Grecia. Dar ea:<br />

ava mai mult sa se teama din partea altor barbari. cart<br />

dnnsii.<br />

dela Scheiu a fche.auca (se IntAlneste si ca nume de botez).<br />

1 Si satele care se chiarnA .Fcheia Yi amintesc pe Femininut


85<br />

s'au asezat langa Slavi si eari.ti Intrebuintau toate silintele<br />

ca sa prade.<br />

Acestia erau Avarii. Neamul for era ca si al Hunilor. La<br />

dreptul vorbind, ei nu erau decat tot Huni, schitnbati de<br />

stapanire. Adeca din mijlocul popoarelor hunice care rataciau<br />

In sesul rusesc, s'a ridicat o semintde, pe care Grecii<br />

au numit-o a Avarilor. Haganul avar a supus pe celelalte<br />

capetenii ale poporului tor. Apoi el 1-a adus Inapoi In partite<br />

de undo fusese gonit dupa moartea lui Attila, adeca In asanumita<br />

Pan onie.<br />

Aiti Avarii s'au asezat statornic,intinzandu-se tot mai mutt<br />

In jos. Herulii plecara Inaintea tor, si In veacul al VI-lea<br />

Imparatia li-a dat paminturile acestora. La raurile Drava,<br />

Sava si Dunare, stateau Inca Gepizii. Ei au fost goniti de<br />

Avari, uniti cu Longobarzii. Apoi Longobarzii apucara spre<br />

Italia. Avarii singuri ramasera In aceste parti. Ei cautara<br />

sa supuie pe Slavi pentru ca acestia sa li de& dijma din<br />

samanaturi. Dela Bizantini cereau necontenit bani. Ei li-au<br />

si luat cateva cetati si au Incunjurat si Constantinopolul. Ce<br />

bucurosi ar fi fost Avarii de prada marii cetati Imparatesti!<br />

CetAlile Sirmium ei Singidunum pAziau la poarta prin care Avarii<br />

puteau rAzbate in Balcani, pe drumul cAtre Filipopol, Adrianopol, Constantinopol.<br />

Multi ani s'at luptat AN<br />

arii, cari nu stiau sA iefi cetAtile,<br />

Impotriva tor. Cand le-au luat, In sfarsit, ultimul zAgaz camse. Avarii<br />

se revArsau in voie pentru pradA. De cite on aN eau nevoie de daruri<br />

on rie bani dela Imparati, tot asa faceau.<br />

Dar stralucirea for n'a, tinut prea multa vreme. Slavii li<br />

s'au tot Intarit In cale. Pe urma a statut In fata for ca o<br />

stavila neamul cel nou al Bulgarilor.<br />

2. Bulgarii erau tot din acelasi sange ca si Avarii. Locuintile<br />

for tale vechi au fost la ram' Volga. Ei facura cum<br />

facuser& Avarii Inainte de da,nsii: scuturara jugul si plecara<br />

spre Roma cea noun din Rasarit, despre care se spuneau<br />

minuni printre barbari. Capetenia for era un anume Cubrat.<br />

Cea d'intaiu asezare o avura In pamantul ce s'a numit mai<br />

pe urma, Bugeacul, intro Dunarea-de-jos si partite dela guri


86<br />

ale Nistrului si Prutului: acest Tinut are multe lacuri si e<br />

foarte greu de cucerit.<br />

Dtipa moartea lui Cubrat, Bulgarii se impartira. Unii<br />

ajunsera departe in Apus, vanzandu-se ea ostasi; altii trectira<br />

in Dobrogea noastra, mergand si pang Ia Silistra, per<br />

care o cucerira (dupa 650).<br />

Lui A paruc (Isperic), fiul lui Cubrat, i se puce in scama aceastai<br />

strAmutare fericita.<br />

Si pe dansii cercara Bizantinii sa-i goneasca, dar n'q, fost<br />

cu putinta. Atunci li s'a dat invoirea de a sta in aceste<br />

parti, pe malul Mani Negre, pana la linia de munti a Balcanilor.<br />

Din vechea cetate a Marcianopolei ei isi facura<br />

Capita la. Ea se chema la venirea for Pres lay.<br />

Numele acesta fusese dat de Slavi, cari patrunsesera si<br />

aici. Pe acesti Slavi i-au supus Bulgarii. Dar, precum Francii<br />

din Galia s'au deprins a vorbi limba latina din aceasta taxa,<br />

an luau datinile locuitorilor si dela un timp, suet Clovis,<br />

si legea for crestina, asa s'a intamplat si cu Bulgarii. Poporul<br />

supus a luat si el acest nume al Bulgarilor, intocmai<br />

precum in Galia locuitorii vechi si stapanii cei not si-au<br />

zis de o potriva Franci. Ca si Ia Franci carmuitorii si regele<br />

au ramas din dinastia cea veche, barbara.<br />

Ce a fost p.ntru Franci Clovis, aceia a fost pentru Bulgari<br />

Boris, care s'a botezat numindu-se Mihail, si a silit si<br />

pe tovarasii sai sa, se boteze (864-5).<br />

Se vorbeste de nesiguranta lui Boris daca trebuie sa primeasca<br />

lege). noun In forma rasariteana on in cea apuseana. Ne indoim InA..<br />

dacl el era, sinter and negocia. cu Papa Nicolae. Apuseni fiind, In<br />

credintA, Bulgarii n'ar fi putut ravnl stApanirea peste supusii ortodoxi<br />

ai Imparatului, nici Inlocuirea acestora prin noii for Tali, In<br />

Constantinopol, Tarigradue Slavilor.<br />

Ca orice rege barbar trecut la legea crestina si fiind in apropierea<br />

Romei apusene sau a Romei rasaritene, Boris a trebuit<br />

sa se gandeasca la stapanirea imparateasca. Regii bulgari<br />

pagani incercasera, ca si paganii Avari, sa, iea Constantinopolul.<br />

Dar ei faceau aceasta numai ca pradatori, fiindca.


87<br />

stiau ca in Constantinopol este multi, bogatie. Acuma dupa,<br />

crestinare Irma, poftele asupra Constantinopolului erau de<br />

alt fel. Fiul lui Mihail, cel d'intaiu rege bu]gar botezat, Simian,<br />

§i-a zis Tar, adeca Cesar, Imparat. Tinta lui era sa,<br />

fie In Rasarit ceia ce se facuse In Apus, cu vre-o suta, de<br />

ani in urma, Carol-cel-Mare.<br />

Noi trebuie sa vedem insa ce s'a facut in imparatia Bizantului<br />

pana in vremea aceasta a lui Simion Tarul, care<br />

void sa, se taca Imparat In Constantinopol.<br />

3. Dupa Eraclie, care a murit de oboseala, Incredintat ca,<br />

nu poate face nimic Impotriva Arabilor, n'a mai fost un<br />

mare Imparat in Rasarit, cu toate ca ar fi trebuit sa fie<br />

unul, caci vremile erau grele. Stapanitorii din Constantinopol,<br />

In loc sa, se bats, cu barbarii, se bateau en icoanele!<br />

Aceasta ceartl a imparatilor iconoclafti (sfAramAtori de icoane) lei<br />

are insA lamurirea. Anume calugdrii ajunsesera a§a, de puternici, In barn,<br />

odoare, juvaiere, clddiri, moeli, toate scutite, meat impArAtia pArea a<br />

va murl de slabiciune. Ea aveA. insa mari nevoi baneeti pe urma IndArAtniciei<br />

razboinice §i uimitorului noroc al Arabilor. Si poate td Bizantinilor,<br />

iara§i, nu li venia bine and Arabii, monotei§ti, WA. chip<br />

cioplit on zugrAvit, ii fAceau a sunt inchinatori de idoli.<br />

Domniile acestor Impara# sunt destul de fungi, insa mai<br />

mutt goale. Arabii luau insulele din Marea Moditerana, cora,-<br />

Wile for veniau pans, supt zidurile Capita lei imparatesti.<br />

Aceasta putea sa, se impotriveasca, fiindca era asezata la be<br />

asa de sigur, incunjurata din doul par# de Mare: apoi se nascocise<br />

acum de Greci un fel de foc care ardea si in apa, si<br />

prapadia corabillor navalitorilor. El se chema: focul grecesc,<br />

si strainii nu stiau In ce chip se pregateste. Asa numai, si<br />

nu prin vitejia ostasilor, se tined Constantinopolul.<br />

In provincii ascultarea era patina. Certele pentru icoane<br />

samanasera, dezbinare pretutindeni. Cand Arabii au venit In<br />

Siria, locuitorii de acolo, cari erau eretici, i-au primit bucuros.<br />

Acum si in alte parti din ImparMie oamenii doriau<br />

stapanirea califilor. In unele Tinuturi, mai ales in Asia Mica,<br />

se Intemeiase un fel de feudalitate, care apasa greu asupra


88<br />

saracilor, §i nu void sa sprijine pe Imparati In luptele for<br />

cele grele.<br />

Aceasta class de magi proprietaii era gi o primejdie pentru Imperiu,<br />

pentru autoritatea Imparateasca. De fapt, ea n'a putut fi Inlaturata en<br />

totul niciodata. Dar rosturile acestor outernici" au fost micqorate.<br />

Altfel si Rasaritul §i-ar fi avut feodalitateaqi Inca fara elementul de<br />

vitejie gi onoare, de virtute razboinica ci destoinicie, care a rascumpant<br />

plicatele feudalitatii apuseue.<br />

Dupa dinastia isauriana nedestoinica a venit Dinastia<br />

frigiana (adeca armeneasca), §i ea nedestoinica: In cuprinsul<br />

ei un Imparat a fost poreclit Gangavul, iar altul Bativul.<br />

Imparatia mai avii o pierdere mare. Pang, atunci ea nadajduia,<br />

Inca sa intemeieze iara§i stapanirea cea Intinsa, a<br />

lui Iustinian, luand inapoi Italia, unde Longobarzii trageau<br />

de moarte. Insa la anul 800 Carol-cel-Mare se fact, precum<br />

§tim, Imparat al Apusului. Titlul acesta al lui n'a fost recunoscut<br />

in Constantinopol, dar de aici nu se putea incerca<br />

nimica impotriva lui, cats vreme Linea Inca, pe langgi, atatea<br />

primejdii, lupta pentru icoane. Ba Inca Imparatul eel nou,<br />

franc, trect §i in partile care se tinusera de Rasarit : el<br />

supuse Panonia, sfarara'and pentru totdeauna puterea Avarilor.<br />

Vechiul Tinut al Gepizilor s'a numit atunci pamantul<br />

Francilor. Numai dupa, cateva zeci de ani a incetat aceastg,<br />

Intindere a puterii apusene in paguba Constantinopolului.<br />

Intre noua Imparatie, pe care Cezarii bizantini n'o puteau recunoa0e,<br />

ci ace§tia, era un Indoit pretext de duqmanie. Francii voiau Dalmatia,<br />

care mult timp se tinuse de Apus, $i<br />

Bizantinii, cari aveau Inca In Venetia<br />

un duce nasal, se gandiau la exarhatul lor, care, smuls acuma<br />

dela uzurpatorii longobarzi, ar fi trebuit sa se Intoarea la ei.<br />

Dar, pe cand Carolingienii slabeau prin razboaie Intre<br />

dan§ii, Imparatia rasariteana cap= un Imparat viteaz.<br />

Vasile Liu Intemeie dinastia care s'a zis, dupa, Cara de<br />

unde venise el, dinastia macedoneana.


89<br />

XVII.<br />

imparatia greceasca de dupes Iustinian In lupti cu barbarii.<br />

Bulgarii, Ungurii. Dinastia macedoneana.<br />

1. Imparatul Vasile I -iu, Armeanul sau Macedoneanul,<br />

a luat puterea in timpuri grele. El a stiut Ins cum trebuie<br />

Infruntata primejdia, si dinastia lui a scapat Imparatia de<br />

o peire ce se pare& sigura.<br />

Am vazut ca. Bulgarii se facura crestini tocmai pe aceasta<br />

vreme. Boris a luat numele de Mihail, fiindca asa-1 chema<br />

pe Imparatul bizantin din vremea cand s'a facut botezui:<br />

Mihail al 1.11-lea, poreclit Bet,ivul. El scrisese Intaiu Papei<br />

Nicolae I-iu (care, cum §tim, a fost un om foarte destoinic<br />

.si. foarte Indraznet), ca sa-i arate gandul ce are, de a parasi<br />

pe zeii pagani; la urma Insa, Bizantinii au adus de<br />

partea for Biserica cea noun a Bulgarilor. Putea sa creada<br />

cineva ca, de acuma Inainte, Bulgarii, cari erau de aceiasi<br />

lege cu Imparatul si cu Grecii lui, se vor astampara, cautand<br />

de nevoile terii lor, ce traia Inca in cea mai mare<br />

salbatacie. Dar n'a fost asa, si iata de ce.<br />

Urmasul lui Boris, Simian, a vrut sa fie el Imparat. Pe<br />

atunci, In Rasarit temeiul era, legea, si, odata ce Bulgarii<br />

se facusera, drept-credinciosi, ei puteau sa se uite asa de<br />

sus si sa ravneasca, asa de mult. Multi dintre Greci chiar<br />

erau bucurosi de stapanirea bulgareasca, fiindca vazusera 6,<br />

°stile Imparatesti sunt mai slabe. Asa s'a inceput un raz,<br />

boiu Inviersunat, ce nu s'a curmat cat a trait Simion, care<br />

a fost tot Invingator In toate Incaierarile lui cu Bizantinii.<br />

El e cel mai mare om care a rasarit vre-odata din mijlocul<br />

Bulgarilor. La dansii el este cum e la not Stefan-<br />

.cel-Mare, cu toate ca Simion nu era, pe departe asa de<br />

cuminte, asa de bun si asa de iubitor de lucrurile frumoase<br />

cum a fost Stefan al nostru. Daces Bulgarii n'ar fi<br />

fost atat de stapaniti de dorinta jafurilor si daces In Con-


90<br />

stantinopol ar fi stat carmuitori mai slabi, pe urma dacl<br />

Bulgarii ar fi stiut mai bine sa Incunjure cetatile, atunci<br />

Simion ar fi fost un fel de Carol-eel-Mare al Rasaritului.<br />

Dar Imparatii din Casa inacedoneana s'au priceput sa -si<br />

apere Capita la. Nu doar di, ar fi fost toti niste ostasi vestiti;<br />

ba unii dintre ei, precum Leon si Constantin, mai<br />

mult an cetit carti, si le-au facut chiar. Insa pe atunci se<br />

luase si In Constantinopol deprinderea cea veche dela Roma<br />

de a se adaugi pe MO, Irnparati Cezari, can sa duca,<br />

ostile asupra dusmanului. Fires-to cei mai multi Cezari<br />

erau alesi pentru vitejia si priceperea for la razboaie, si<br />

de aceia mai totdeauna a fost cine sa tie sabia In mana<br />

pentru binele si cinstea Imparatiei.<br />

2. Apoi Bizantinii se pricepura si acum sa intrebuinteze<br />

pe unii dintre barbari ca un biciu impotriva altor barbari,<br />

ceia ce era o socoteala iscusita. Prfn campiile cele mart<br />

ale Rusiei, unde fusesera mai Inainte Avarii, se purtau<br />

acum Ungurii. Cum stim, acestia nu erau tocmai la fel<br />

cu Avarii, caci Ungurii aveau si sange finic, ca al Laponilor<br />

din partile de sus ale Suediei, ca al locuitorilor din<br />

satele Finlandei si al calor din Tinuturile Uralului. Ungurii<br />

se numiau pe dansii Maghiari, cum isi zic si acum..<br />

Erau oameni marunti si foarte urati: cu oasele dela obraji.<br />

scoase inainte si cu ochi foarte putin deschisi; erau galbeni-negrii<br />

la chip. Traiau ca vanatori mai mult si nemeriau<br />

bine cu sagetile lor, al caror varf era de os ; la razboiu<br />

erau foarte temuti, fiind galagiosi si cruati. Ei erau mai<br />

grozavi decat Bulgarii, fiindca acestia se mai amestecasera<br />

cu neamuri mai bune si traisera douti, sute de an in apropierea<br />

Imparatiei grecesti. La dansii nu erau regi ca la<br />

alti barbari, ci fiecare semintie isi aver, capetenia cu care<br />

merged la razboiu. De o bucata de vreme, alte semintii<br />

barbare Ii silisera a se aseza In Bugeac, de-asupra Dobrogii<br />

noastre.<br />

Pe acestia i-au chemat Bizantinii, supt Imparatul Vasile,<br />

ca sä Infranga pe Bulgari. Ei an venit bucurosi la leafy


91<br />

si s'au luptat cinstit ea vrajmasii Imparatiei. Dar Greed<br />

nu s'au mai gandit la dansii, cand au Incheiat pace, asa.<br />

incat Bulgarii si-au putut razbuna dupa plat. Ei trimesera<br />

deci la alt neam salbatec, Pecenegit, cart samanau. cu Turcii<br />

eel vechi (fiindca Turcii de acum sunt amestecati cu alte<br />

popoare, si de aceia-s mai trumosi), ei-i poftira sa prade<br />

impreuna cu dansii si pe Unguri. Maple acestora furs<br />

napadite Intr'un rand cand barbatii erau dusi la razboiu-<br />

Ele au fost nimicite cu totul. Iar, cand luptatorii se Intoarsera<br />

acasa, ei isi pierdura toata increderea vazand atata<br />

nenorocire. Tot neamul Ungurilor se ridica, din Bugeac, si<br />

apucand pe langa, Nistru, tredi mai sus de sirul Carpatilor,<br />

dincolo de Maramuras, de se revarsa ca un sivoiu salbatec<br />

asupra Panoniei.<br />

3. Aici Ungurii nu gasira pa nimeni care sa li poata, sta<br />

in tale. Avarii so strecurasera do mult, dupa ce-i Invinsese<br />

Carol-eel-Mare. Imparatia cea noun a lui Carol era si ea<br />

slaba. avand hotarul ei de Rasarit numai prea putin<br />

aparat. In locul ei se Inaltase in locurile acestea regatui<br />

numit ass dupa, raul Morava, care se varsa, in<br />

Dunare mai sus de Viena, Capita la Austriei. Moravii au<br />

avut capetenii vestite, cum a fost Sviatopluc, cam pe vremea<br />

lui Boris Bulgarul. Sviatopluc era crestin, ceia ce Insemna<br />

foarte mult la un popor barbar, de oare ce legea<br />

crestina, aducea neaparat dupa dansa si luminarea mintii.<br />

Dar eel d'intaiu stapanitor moray care s'a crestinat a fost,<br />

Inainte de -dansul, Rostislav, care a cerut dela Constantinopol<br />

preoti cart sa-i trivet° poporul.<br />

De acolo au venit Constantin, care, dupa ce s'a calugarit,.<br />

ei-a<br />

zis Chiril, si calugarul Metodie, vestiti propoveduitori.<br />

ai legit crestine, spit cart si astazi priveste cu recunostinta<br />

oricare Slav: si Boemul, si Slovacul, si Bulgarul, si Sarbul,<br />

si Croatul, si chiar Rusul. Ei n'au cautat sa slujeasca greceste<br />

Inaintea supusilor capeteniei morave (trebuie sa se<br />

bage de seams ca pe atunci se socotia, ca numai In latineste,<br />

greceste si evreieste se poate Invesmanta cuvantul lui Dum


92<br />

-nezeu), ci au talmacit In slavoneste cartile sfinte. Pentru<br />

ca in slavoneste sunt si sunete care lipsesc In greceste, ei<br />

au facut semne anume pentru dansele. De aici au iesit pe<br />

lima:<br />

un alfabet care s'a chemat glagalitic (dupa cuvantul<br />

glagol, care Inseamna, cuvant, sunet), si unul caruia i se<br />

zits chirilic (desl nu e adeva.rat, cum s'a crezut, ca. 1-a<br />

nascocit Cbiril). In slove chirilice am scris si noi pana<br />

dannazi, fiindca noi am luat cultura cea veche dela Bizantini<br />

prin Bulgari.<br />

Rostislav ceruse misionari dela Constantinopol, In dorinta de a scapa,<br />

.de supt apasarea carolingiana. Papa, care era Nicolae I-iu,-si episcopii<br />

germani luara aspre masuri pentru a inlatura aceasta concureitta rasariteana.<br />

Constantin-Chiril a murit la Roma. Ingaduit si mai departs,<br />

Metodie, caruia Scaunul papal Ii dadu un titlu de episcop si r entru<br />

Panonia, care Inca nu era ocupata de Unguri, se Impotrivi pana la<br />

sfarsit (t 885). Dar opera Intemeiata pe Iiturgliia slava tinii In aceste<br />

parti numai cat si viata lui. Ucenicii celor doi frati, mai ales St Climeat<br />

fura Invatatorii Bulgarilor: ei n'au mai avut nicio legatura eu<br />

Apusul.<br />

Situatia religioasa a crestinatorilor Moraviei corespunde situatiei politice<br />

a acestul Stat. Regatul, prins Intre douti influents dusmane, cazii<br />

iisor Inaintea unor navalitori noi. Atunci catolicismul roman lua In<br />

stapaiiire, supt ocrotirea armelor germane, o parte din teritoriul ramas<br />

fara stapan. Cealalta ajunse definitiv Latina prin Inchinarea Ungurilor<br />

.catre Srantul Scaun.<br />

Ungurii au sfaramat rapede Moravia si s'au napustit,<br />

cum am vazut, asupra Apusului. De acolo au fost goniti,<br />

dar In Panonia au ramas. Dupa vre-o suta de ani. ei<br />

au patruns si In Ardeal. Dar nu mai erau asa cum yenisera:<br />

cucerind satele de Slavi si Romani ce erau pe<br />

. ei se amestecasera cu aceste rase mai bune si se<br />

schimbasera; so facura nalti, mai albi, si sufletul for se<br />

preschimba: erau acum mai de omenie, mai deprinsi a<br />

1ucra, pamantul. Se Invatara si a asculta de regi, si unul<br />

dintre dansii, ,tefan, a facut ca $i Clovis, Boris si Rostislav;<br />

si-a cre§tinat neamul. §i a fost asa de bun, !neat i s'a zis<br />

4tefan-cel-Sfant.


93<br />

XVIII.<br />

imparatia bizantina in lupta cu Pecenegii, Rusii si Turcii<br />

1. Dupa ce au plecat Ungurii dela Dunarea-de-jos, In<br />

locul for au venit Pecenegii.<br />

Li se mai zice Pincenati si Biseni.<br />

Dar nu trebuie a-0 lnchipuie cineva ca Pecenegii si-ar fi.<br />

facut sate aici, caci n'aveau sate nicairi, ci rataciau asa, dela,<br />

un capat al sesului celui mare la celalalt, si-si culegeau<br />

dela supusi numai dajdile: nu atata in bani, cat in roadeale<br />

campului. Stapanirea aceasta slaba o aveau ei si la.<br />

Nipru si la Dunare si peste pamanturile care fac parte<br />

acum din tara noastra. Si in Ardeal ei se strecurau prin<br />

pasurile cele tnguste ale Carpati lor si jafuiau, silind la dijma.<br />

satele romanesti de acolo. Mud Ungurii au venit si ei In<br />

Ardeal, au facut cetati, incepand cu Balgradul (sau Cetatea-Alba<br />

In limba Slavilor, cari statusera pe aid), dar tot,<br />

n'au putut tinea In frau pe Pecenegi.<br />

Bizantinii erau bucurosi de dansii, fiindca-i puteau Intrebuinta<br />

ca unealta de pedepsire impotriva Bulgarilor. Dar<br />

li s'a parut ca acesti calareti n'ajung Inca. Ei s'au indreptat<br />

atunci la Ruli. Iata, tine erau Rusii, cari s'au facut pe<br />

um& un popor asa de mare si de puternic, de care not<br />

trebuie sa ne aparam bine, prin munca si cumintenie, ea,<br />

sa ma ne Inghita.<br />

2. La Rasarit de Nistru erau Intinderi mari de pamant<br />

cu totul ses, acoperit de buruiana salbateca; acolo-i placed<br />

Pecenegului sa-si frivarta, calul. Dar sesul era strabatut de<br />

ape late si incete, care faceau o sums de mlastini si cuprindeau<br />

ostroave mari; Imprejurimile erau potrivite si<br />

pentru plugarie, iar In ape se purtau pesti multi si feluriti:<br />

aici Ii placea Slavului. De aceia si erau multi Slavi, mai<br />

ales la Nipru. Erau multi, dar nu puteau folosl la nimic


94<br />

numai cu numarul, fiindca n'aveau legaturi stranse intro<br />

dansii, ci fiecare trail, in sine.<br />

Niste Nortmani au venit insa asa cum rataciau ei pe<br />

toate marile si au facut din lutul acesta fara chip care<br />

erau Slavii dela Nipru, un popor care stik ce este si avea<br />

fruntasi si capetenii. Precum 81avii de peste Dunare si-au<br />

zis Bulgari dupa cuceritorii lor, Bulgarii, asa si Slavii dela<br />

Nipru si-au zis Rusi dupa clasa stapanitoare a Rusilor do<br />

neam nortman.<br />

Acepti Varegi, Ros, veniqera din Scandinavia, pi era firese ca ra-<br />

-mura nordica a Germanilor, avand un term al Balticei, sa, se Intinda<br />

ai asupra celuilalt, Runic, capetenia for celelalte doua capetenii erau<br />

fratii lui , ajunse a lua §i cetatea Novgorodului, vestitA si pentru ne-<br />

go%ul cu departatii Arabi (dupa 860). Supt fiul sau numai, ajunse a 11<br />

cucerit de noua casta militara, din care faced parte pi dinastia, si<br />

Chievul, eel mai insemnat centru din partea teritoriului rusesc inraurita,<br />

de Bizant.<br />

InvAtati rupi, cari nu voiesc ca Rusia sA aiba straini la inceputul<br />

vietii de Stat pi al civilizatiei sale, tagaduiesc venirea fratilor scandinavi<br />

si cauta sa lamureasca intemeiarea celui d'intaiu principat din<br />

singurele elemente slave.<br />

Dintre Nortmani s'au tot urmat Voevozi si Mari-Voevozi.<br />

asupra acestor Slavi. Supt calauzirea acestor capetenii, ei<br />

se coborau pe luntri usoare, scobite dintr'un singur trunchin<br />

de copac, si strabateati Marea-Neagra In lung si in<br />

lat : se opriau unde era In apropiere vre-un eras bun de<br />

pradat si, aruncandu-se noaptea, dadeau foc, jafuiau si so<br />

tntorceau Incarcati cu lucruri de metal stump si cu vesminte<br />

frumoase. Vestea for a mers si la Constantinopol.<br />

unde era mare frica de dansii. Insa, puVn dupa anul 950,<br />

unii dintre Rusi s'au Mout crestini, mai ales dupa indemnul<br />

stapanitoarei for Olga.<br />

Olga fusese sotda lui Igor, nepotul de fiu al lui Runic intemeietorul;<br />

fiul ei, Sviatoslav, era minor, si ea avea grija terii.<br />

Bizantinii au socotit deci ca tot cunt mai buni Rusii<br />

decat *Bulgarii. Trimesera la Voevodul Sviatoslav, ca sa-1<br />

pofteasel<br />

sa vie la Dunare. El sosi acolo si invinse. Intaiu


93<br />

lua Silistra, de langa acest rau, si apoi pAna, si Capita la<br />

bulgareasca, Preslavul. Atunci vazura cei din Constantinopol<br />

ce gresala mare facusera aducand pe acesti oaspeti<br />

strasnici. E adevarat ca Bulgarii fusesera goniti dela Marea-<br />

Neagra; numai In Apus, prin prapastiile muntilor Macedoniei,<br />

undo petreceau cu turmele ciobanii aromdni (asa se<br />

chiama Romanii din acele parti), se mai tined ceva stapanire<br />

de-a Tor. Dar Rush stapanlau acuma pana la Balcani:<br />

Constantinopolul ii Indemna la cucerire, cum indemnase si<br />

pe Bulgari. Asa !neat ei nu voiau sa, plece.<br />

Nichifor Phokas e Imparatul care s'a gAndit sA intrebuinteze pe<br />

Rini Impotriva Bulgarilor.<br />

3. Pe Tanga primejdia ruseasca, mai venise acuma si alta.<br />

Califatul arab nu mai era de mult ce fusese odata: Califii<br />

din Bagdad ramasesera numai CUM suet Papii acuma, in<br />

zilele noastre, adeca n'aveau putere decat asupra sufletelor.<br />

In Egipt erau alti stapanitori, dest tot Musulmani;<br />

In Spania tot asa; si In Asia Tinuturile se deslipira si traiau<br />

deosebit.<br />

In Egipt stapAnian, Inca dela Inceputul veacului al X-lea, califi fatimiti.<br />

In Spania carmuiau si mai departe Omeiazii, de si la Bagdad luasea<br />

puterea Abasizii, urmasii lui Abbas, unchiul lui Mohammed (pe la 750).<br />

Abul-Abbas a fost numai un tiran salbatec, dar fratele lui, Al-Mansur,<br />

si urmasul acestuia, Harun-al-Raficl, he numara Intre marii stapanitori<br />

ai lumii, prin vitejie, simt politic si virtuti. Si Africa berbera se desfacil<br />

Insl de Abasizi (in aceste part' d mnesc Aglabitdi, alt1 dinastie).<br />

Aceste rascoale gi<br />

sfasieri erau firesti. Cu cat InaintA mai mult spre<br />

Mesopotamia si Persia, cu atata se desfacea, mai deplin califatul cel<br />

mare de traditiile cu care Arabii IncepuserA opera for de duceriri.<br />

Chiar In Bagdad, caroluirea' o aveau capetenii de barbari<br />

cari se asamanau cu capeteniile de barbari ce smulsesera<br />

carmuirea din mama, Imparatilor apuseni. Ei erau<br />

dintre Turd, popor din muntii Altai si stepele cele calde<br />

ale Asiei-de-mijloc. Turcii aveau patina pricepere la alto<br />

lucruri decat razboiul. Dar In aceasta nu-i Intrecea, nimeni:<br />

erau buni calareti, buni axcasi, si mai ales ascultau de


96<br />

capeteniile lor. Asa se tncepii din neamul Turcului Selgiva<br />

o dinastie care s'a zis a Selgiucizilor.<br />

Puterea Selgiucizilor statel mai mult In Asia-Mica, dar<br />

se Intindea 9i asupra partilor de sus din Siria. Ei smulsera<br />

pe Incetul, bucata cu bucata, pamanturile pe care be<br />

avuse pana atunci Imparatia bizantina. Cezarii din Constantinopol<br />

luptara acolo multa vreme, dar Para folos. Se Intampla<br />

odata cu un Cesar ceia ce se intamplase cu Imparatul<br />

Valerian, and s'a luptat cu Persii; Cezarul Rhomanos<br />

a fost batut si ucis In lupta. Dar aceasta a venit,<br />

mai tarziu numai.<br />

Selgiucizii se zic asa, deci, dupA Selgiuc, personagiu mai mult fabulos,<br />

care stA la, inceputul neamului lor. Cei mai strAluci0 razboinici din<br />

aceasta dinastie sunt Alp-Arslan, care birul la Mantichert 'pa InapAratul<br />

bizantin Rhomanos Digenes, venit pentru a apara provinciile rAsa,<br />

ritene, gi<br />

Malec-ah. Acesta din urma domni ca un ImpArat glorios.<br />

ProNinciile Incepura Insa chiar din vremea lui sa se osebeascA, ajungAnd<br />

in stapAnirea rudelor, generahldr sau dregAtonlor, iar cu vremea<br />

urmasii In Siria ai Selgiucizilor ramaserA cu mici posesiuni razlete (la<br />

Mosul In Mesopotamia stAtea ins in veacul al XI-lea un atabec, ice-<br />

tiitor al Califului, care dregAtor aveA putere r$i asupra Siriei). Asia-<br />

Mica se 'Astra in puterea unei noul Case stapanitoare, InruditA cu<br />

cea veche, dar ridicatA la doiamie numai prin vrednicie $i noroc.<br />

Pana ce li se ridica Insa drept de-asupra capului norul primejdiei<br />

turcesti, Bizantinii avur.1 trei Imparati puternici,<br />

cari au facut ca Dunarea s.1 fie iarasi granita de Miazanoapte<br />

a Bizantului. Acestia, au fost Nichifor Foca (Phokas)<br />

si loan Timische (Tzimiskes), apoi dupa, ei Vasile al II-lea,<br />

zis Bulgaroctonul, adeca ucigb.torui de Bulgari.<br />

Ei au luat Creta, apoi, in Asia, Tinuturile pierdute alta<br />

data fat& de Arabi: Ierusalimul n'au putut sa-1 dobandeasca,<br />

dar au capatat dreptul de a-1 ocroti. Apoi Rusii fura goniti<br />

pan& la Silistra; aica fura incunjurati si siliti s& piece. Sviatoslav<br />

pori la tutors, omorat de Pecenegi. Al doilea sau al treilea<br />

urmas al lui a avut cinstea, de a se casatorl cu o principesa<br />

din Bizant si se facil cpestin. El se chema, Vladimir.<br />

Flub lui Vladimir, care se .eAsAtoriee nu Ana., Rica hnpiratului bi


97<br />

zantin Romanos al II-lea a fost N estitul Iaroslav (f 1654), care stdpanl<br />

sigur pi pap' c, bucurindu-se de rodul ostenelilor §i jertfelor unui<br />

lung sir de inaintasi destoinici.<br />

Apoi Timische nu 'Astra in Scauri pe Tarul bulgaresc<br />

care era fugar la dansul. Vasile at II-lea, urma§ul lui,<br />

porni asupra lrii Samuil, capetenia Bulgarilor -din Macedonia,<br />

care-§i avea Capitala la Prespa, pe lacul Ohrida, §i.-1<br />

rapuse §i pe acesta. El varsa valuri de sange bulgaresc gi<br />

supuse toata tara. La anul 1000, dela Dunare in jos nu<br />

mai era un altL stapan decat Imparatul.<br />

Simuil era, unul din rdsculatii feciori de boier" (al lµi Sisman) din<br />

A pus, de lege bogomilicd (legea lui Bogomil se razimd pe Vechiul Testa<br />

ment; pure nume luate de acolo stdruie asupra posturilor; amestecd<br />

re Satana in toate rosturile lumii, ca dusman temut al lui Dumnezeu).<br />

Rdscoala se Meuse cu ajutorul Sarbilor gi Aromanilor din acele pdrti<br />

apusene. Pentru Indbusirea ei, Vasile Intrebuintd cele mai grozal e<br />

mijloace. Grecii furl asezati pretutindeni in dregAtorli, gi Biserica Bulgarilor<br />

fu grecizatd, dandu-i-se arhipAstori de neam strAin. Cu ei am<br />

avut qi not legdturi de ierarhie.<br />

Dar ImparAia cazu pe urma tot mai jos. Turcii luara<br />

Asia. Pecenegii pradara multa vreme, pan& fury In sfarsit<br />

rapusi cu totul. Femei fara h*legere pentru chemarea for<br />

ajunsera a stapani la Constantinopol.<br />

Fratelo lui Vasile, Constantin, a fost un bdtran netrebnic Fetele<br />

acestuia, Zoe si Teodora, mai ales cea d'intdiu, ajutard la Injosirea Im<br />

pdrAtiei; deli In vrdstd, Zoe a fost calduzitd de favoritii ei, pe cari-i<br />

ridicd langd dansa pe tron. Serbia se rdsculd sub Stefan Voi , al<br />

cdrui fiu pastrd partile de pe langd Nis. Cdpetenii bulgAresti cutezard<br />

sd ridice iardsi armele, in fruntea.Vlahilor romani si a Slavilor. Pretendenti<br />

se desfAcurd din randurile octirii. Ani de zile Pecenegii ocupart<br />

Tinuturi Intregi din Mezia 5i Tracia, dupd net lupte lduntrice ii<br />

scoaserd din padurile si vaile noastre. Francii Francezii, Italienii,<br />

Norvegienii din garda pi<br />

ostire capdtau un rost tot mai mare.<br />

Atunci un neam nou, care se chema al Comnenilor, inlocul<br />

dinastia cea veche, la 1081, qi iara i Impa,rMia fn<br />

scapata de risipa.<br />

'1


98<br />

Alexie Comnenul puth sa /nlature usor un Imparat care biruise si<br />

ucisese pe cel mai bun general din Imparatie, Nichifor Br7ennios (1-iu<br />

April 1081). Din neamul sau mai fusese de curand un Imparat, mort<br />

Inca Mar, fara urmasi, Isaac Comnenul.<br />

-xix.<br />

Ynceputul rizboaielor cruciate pentru mormitntul lui<br />

Isus Hristos.<br />

1. Impgratul Alexie Comnenul avea, sg, poarte o lupta<br />

grea cu Turcii. In fruntea acestora stated pe vremea lui<br />

Malec-ah, adecg, §ahul-Rege (fah" se numete In limbo,<br />

persana stapanitorul). Din dinastia Selgiucizilor n'a mai fost<br />

niciunul care sa aiba atatea Insuiri ce trebuie ca sa, stapaneasca<br />

cineva bine pe oameni. Cu cateva zeci de ani in<br />

urmg, Imparatul Romanos fusese batut i ucis In lupta<br />

dela MaNichert, i de atunci puhoiul turcesc inainta necontenit<br />

ca un Tau care ineaca holdele. Stapanirea turceascg<br />

ajunsese acum pang, aproape In fata Constantinopolului:<br />

Imparatia bizantina. nu mai avea. decat foarte putine<br />

locuri In Asia. Se intorsese, va sa zicg, pentru dansa<br />

primejdia din partea musulmanilor, ma cum fusese in vremurile<br />

tale bune ale Arabilor.<br />

Dar Alexie era. un om §iret §i, Inainte de a fi /mparat,<br />

el se deprinsese cu razboaiele. Cu dansul in frunte, tam, putea,<br />

Inca sa fie sigurg de viitor.<br />

2. Alexie secotl ca ar fi mai bine sa theme In ajutorul<br />

sau ci pe creqtinii apuseni. Piedeca cea mare pentru venirea<br />

for era deosebirea, de lege: catolicii, cari se tineau,<br />

bisericecte, de Papa din Roma, erau priv4i la Constantinopol<br />

ca ni§te ratac4i, §i Apusenii judecau i ei cam tot ma<br />

pe Greci. Pe urmg, Regii §i ImpgrAii din aceste par# aveau<br />

a]te griji decat aceia de a da sprijinul for cre§tinilor din Rasarit.<br />

In Franta era pe tron un rege slab, Filip, care se gandia<br />

mai mult la afacerile lui casnice. Regele din Anglia, fiul lui


- 99 -<br />

Gulielm, care cucerise tiara, era un vanator salbatec careii<br />

petrecea vremea numai prin paduri, cautand flare ce 4-<br />

Tranau la suflet cu dansul. In Spania, regatul de Leon se<br />

uhise cu regatul de Castilia, tar Aragonia, care ajunsese<br />

acuma qi ea. un regat, era unit& cu Navara. Aici urma, tot<br />

lupta cea veche cu paganii: mai in fiecare primavara o§tile<br />

cavalerilor Imbracati In zale de otel se duceau, supt steagul<br />

cu crucea pe dansul, sa, mai goneasca, pe musulmani_ din<br />

vre-un castel sau din vre-un oras. In locurile castigate se<br />

aduceau apoi locuitori din toate partile, tot a§a cum se<br />

strangeau oameni de pretutindeni in sloboziile noastre de<br />

alai de mult, pe care le deschideau pe pamanturile for Inca<br />

pustii Domnii qi boierii.<br />

Intro cei ce s'au luptat cu mai multa, tragere de inim&<br />

si<br />

cu mai mult noroc pentru crucea lui Hristos, a fost qi<br />

un cavaler anume Roderic (spaniole§te Rodrigo) Diaz din<br />

Jocul Bivar; lui i s'a zis Luptatorul §i Cidul fdupa cuva,ntul<br />

arab: sid, seid, care inseamna §i Damn, stapan). El a luat,<br />

dela dusmani frumosul oraq Valencia, aproape de Mare, pe<br />

care I-a stapanit apoi regale de Aragonia qi Navara. Can-<br />

-taco ale poporului pomenesc pana astazi la Spanioli isprai<br />

vile acestui om minunat, care n'a crutat nicio osfeneala<br />

ca s& fad, bine neamului sau, ceia ce este fapta cea mai<br />

frumoasa care se poate savarqi.<br />

Cel d'intftiu stapInitor In teara din nou Intemeiata a Portugaliei a<br />

lost Henric de Burgundia. Almoravizii (numele vine dintr'o pronunciare<br />

spaniola gre§ita; Moravizi, Morabi0 sunt: fanatici gata de jertfa.)<br />

Be wzasera In Maroc. Pe vremea cruciatelor emirul Iusuf filch a doua,<br />

debarcare arabd in Spania. El izbuti a lud, toatd, mo§tenirea vechilor<br />

califi separati§ti spanioli.<br />

Tot pe aceasta vreme ni§te cavaleri din Franta se coborax&<br />

din corabii acolo uncle astazi e regatul Portugaliei :<br />

ei ii intemeiara, dupa, ce batura pe musulmani. Izbanda<br />

cre§tinilor ar fi fost Ins& §i mai mare, dad, n'ar fi venit<br />

din Africa alti luptatori de legea lui Mohammed, pe care<br />

ei o facusera mai curata, anume Almoravizii.


-<br />

100<br />

3. Deci pe vremea aceasta se gasiau destui cre§tini car;<br />

sg creada, cg datoria for cea mai sfanta e sg s& lupte cu<br />

pgganii, cari nu credeati In dumnezeirea lui Hristos. Gri-<br />

rg. 12. Meat chip frumos al Maid' nomnulei I-a facut Hang Holboine<br />

pictor german din vdacul at XVI-lea.<br />

gorie al VII-lea se gandise a pune la cale un mare razboiu<br />

al Cre§iingtat,ii, pentru a scoate de supt_ staplinirea musulmanilor<br />

lopurile unde Mantuitorul se nascuse, propoveduise<br />

p rintr e oameni §i murise pe truce. Dar nici Papa nu


101<br />

putea Indeplini aceasta sarcina, desl I se cuvenia mai mutt<br />

lui cleat tuturor celorlalti, fiindca, el ajunsese a fi calauzul<br />

sufletesc al Apusului. Piedeca era pentru dansul lupta cu<br />

Imparatul.<br />

tin urmas al lui clrigorie, Urban al II-lea, state& mai<br />

bine In aceasta privinta: Imparatul Henric al IV-lea era,<br />

Invins si umilit acuma. Papa se 1ncumeta. deci 0, Indrepte<br />

puterile crestine asupra Rasaritului. Dou& soboare furs tinute<br />

pentru aceasta, adeca doul adunari marl ale clericilor:<br />

arhiepiscopi, episcopi si stareti, in jurul carora se<br />

strangea de obiceiu si o multime mare de norod, cu toate<br />

ca, aceasta n'avea dreptul sa iea parte la sfaturi si sä hota,ra<br />

sea.<br />

Cel d'intaiu s'a tinut la Piacenza. La soborul dela Cler-<br />

Inont, In Franta, vent lumea de pe lume, si cavaleri si<br />

principi si, mai ales, foarte multi oameni saraci, mai toti<br />

fireste, Francezi. Papa, care era, si el de acelasiriedm, vorbl<br />

catre dansii toarte duiog si aprins despre patimile Pomnului<br />

Hristos si despre. Tusinea ce 4rebuie s'o simta, orisicine, cand<br />

stie ca asemenea lucruri sfinitiq sunt pangarite de domnia<br />

pitganilor. Din toate partile incepura sa se auda strigate:<br />

Asa e voia lui Dumnezeu, asa e voia lui Dumnezeu".<br />

Adeca voia lui Dumnezeu era ca bogatii si saracii, puternicii<br />

si cei mai slabi sa mearga pentru a lua, Ierusalimul<br />

dela pagani. Ca sa, arate tuturor hotararea for si ca sä indemne<br />

si pe altii, ei isi cusura, pe haine bucati de postav<br />

rosu in chip de truce. De-acum inainte ei se socotiau ca,<br />

fac parte din oastea. lui Dumnezeu".<br />

4. Papa n'a mers cu dansii, ceia ce a lost o mare gresala.<br />

0 capetenie pentru toti nu era. Fiecare ceata a pornit<br />

deosebit. Intaiu au pornit oa,menii cei mai saraci, pe jos,<br />

calari si In earl, ducand cu dansii si, nevestele si copiii. Ei<br />

nu stiau uncle, e Ierusalimul si intrebau, cand vedeau cate<br />

un sat mai mare, Lc& nu e acolo cetatea sfanta. Apoi an<br />

plecat altii, cari aveau in frunte pe un calugar ce era<br />

socotit sfant si calaria pe un asin, ca Manfuitorul la


102<br />

Intrarea in Ierusalim. Ei pradau groaznic In cale, si, sosind<br />

in Asia, Turcii i-au ucis mai pe toti (1096).<br />

Conducatorul care i-a dus la moarte In Asia-Mica era Petru &el/Atli,<br />

care fusose la Locurile Shiite si Incalzise lumea de rand cu povestirile<br />

sale.<br />

Domnii cei mari au venit tocmai la sfarsit) pe apa tauliif<br />

iar altii pe uscat, la Constantinopol. Erau printre ei, nu<br />

numai Francezi, ci si Normanzi din regatul Siciliei, sl<br />

cativa Germani si Italieni, cari aveau corabiile.<br />

Era In oaste fratele regelui Angliei, Stefan de Blois, om cucernic ci<br />

bland, era Raimund, contele de Provence, cu o stralucita Curte, erau<br />

ambitiosii ci Inflacaratii ved normanzi Bohemund ci Tancred, dintra<br />

can eel din unna avuse un razboiu cu Imparatul Alexie, cautand sa-i<br />

iea partile de care Adriatica, dela Durazzo pant la Salonic. Ertl, Infati§and<br />

nobilimea lotaringiand, franceza de limba, dar facand parte<br />

din Imparatia Apusului, Godefrid de Bouillon.<br />

Bizantinii priviau cu neincredere ci frica pe aceste lacuste" strainer<br />

necuviinciome, lacome $i peste masura de zgornotoase. Cruciatii au<br />

avut multe ciccniri cu Pecenegii Imparatesti, multe certe cu dregtorii<br />

constantinopolitani pans furl trecuti In Asia. Numai Stefan de<br />

Blois 'Astra o amintire recunoscatoare despre politeta ci darnicia<br />

Imparatului.<br />

Ei nu s'au inteles bine cu Imparatul Alexie, si au fost chiar<br />

putin cuviinciosi cu dansul. Dupa ce an trecut in Asia, ei<br />

batura pe Turcii de acolQ, can se impartisera In stapanirl<br />

mai marunte. Dar tam era prea pustie, si ei nu stiau drumurile<br />

gi n'aveau hrana. Au suferit astfel grozav; s'au<br />

vazut calareti fudui mergand pe spinarea boilor, caci caii<br />

periserk Se lua totusi Antiohia, si apoi Ierusalimul. Aici<br />

crestinii varsara mult sange si pangarira cu el acest log<br />

Slant, unde se cuvenik sa vie cu blandeta, In suflet asa<br />

cum Invata Mantuitorul insusi.<br />

In Asia Mica, °stile cruciate ale printilor", contilor", Mara pa<br />

Sultanul selgiucid", Chiligi-Arslan, la Dorylaion, dupit ce luara Nicecf<br />

(1097). In Antiohia-i asedi6 atabecul,;egatul de care abil scapara. Legltul<br />

Papei, care trebuia sa aibit comanda suprema ei<br />

hotararea asupra cuceririlor,<br />

pen In cale.


103<br />

XX.<br />

Regatul cretin al Ierusalimului si alte cruciate.<br />

1. Crestinii din Apus, can cucerisera Ierusalimul, an intemeiat<br />

In partile acestea ale Siriei teri noun, Intocmai ca<br />

ale for de acasa. In Antiochia au facut un principat, In<br />

Tripoli, chiar pe malul Marii, un comitat (adeca aici capetenia<br />

feudal& se chema comite ori, cum zicem noi, dupa<br />

frantuzeste; conte); si Edesa era Capita la unui comitat al<br />

Armeniei-Mici, de catre Mare; In felurite cetati mai marunte au<br />

statut domni mai putin insemnati. La Ierusalim puterea s'a<br />

dat In manile tinui cavaler din partile Lotaringiei, langa apa<br />

Rinului, ducele Godefrid (sau frantuzeste Godefroy) de Bouillon<br />

(fiindca avuse si orasul Bouillon, In Lotaringia -do -sus): el<br />

s'a sfiit Ins& a-si zice rege; ca unul ce apara biserica Sfantului<br />

Mormant, s'a intitulat advocat al ei, adeca vechil In<br />

lucrurile lumesti. Dar dupa dansul au venit stapanitori tot<br />

din neamul lui, si acestora li s'a zis regi.<br />

2. Ei nu erau cu adevarat carmuitorii terii, ci fiecare<br />

dintre feudalii de aici traiau ca si cei din Apus, avand<br />

dreptul de a judeca, de a bate bani si de a Incepe razboiu.<br />

In porturi se asezara negustori veniti din orasele cele mari<br />

ale Italiei, care erau pe atunci foarte bogate: Pisa, In Toscana,<br />

Genova si Venetia. Ei puneau mare pret pe drepturile<br />

for de a sta In aceste parti, pentru ca In porturile<br />

Siriei veneau caravane cu marfuri din adancul Asiei, unde<br />

erau pietrele scumpe si unde cresteau bumbacul, scortisoara,<br />

nucsoara, piperul, sofranul, mirodeniile; tot de acolo sosiau<br />

si matasuri si stole foarte frumoase. Italienii umblau<br />

pe aici mai de demult, dar atunci trebuiau O. plateasca<br />

vami marl si sa sufere stoarceri de bani, Inchisori si batai<br />

de la pagani, pe cand acuma ei erau siguri .de ocrotirea feudalilor<br />

si a regelui crestin din Ierusalim.


- 104 -<br />

Fig. 15. Strad din Venetia, pe Caned eel mare. °rapt Venetia e clidit<br />

pe ()Weave de Mare si pe pima at pries pa ship!.


105<br />

In sfarsit, se Intemeiara si Ordine (sau asezAminte) de cavaleri<br />

cari erau calugari. Ei aveau sarcina sa Ingrijeasca<br />

de pelerini,hagiii sau calatorii ce veniau la Locurile Sfinte,<br />

sari gazduiasca, si sa-i Ingrijeasca la bolile lor. Dintre Francezi<br />

mai ales s'a facut astfel Ordinul Templierilor, indc5.<br />

stateau intr'o casa pe locul Templului lui Solomon, $i Ordinul<br />

Spitalului Sfantului ban (carora li s'a zis deci Hospitalieri,<br />

dela hospitale, In latineste spital, sau Ioaniti). Germanii<br />

au Intrat mai cu seam& In Ordinul Teutonic (adeca<br />

german, dup& numele cel vechiu al Germanilor : Teutoni)<br />

sau al Spitalului Sfintei Marii. Ei purtau toti haine lungi<br />

Cu<br />

crucea pe ele si umblau cu acme, fiindca mai aveau si<br />

sarcina de a se lupta necontenit cu paganii. La inceput<br />

si-au Indeplinit cinstit chemarea, dar mai pe urma au deprins<br />

naravuri rele, mai ales Ternplierii, cari pentru aceia<br />

au si fost desfiintati de Papa.<br />

Ei erau acum bogati negustori §i bancheri ai afacerilor dintre Apus<br />

i RAsarit.<br />

3. Regatul Ierusalimului era Ins& prea slab ca sa se tie<br />

numai cu puterile lui : deci se tot cereau ajutoare din<br />

Apus. Cete-cete de luptatori veniau aice sa-si rascumpere<br />

pacatele prin rugaciuni si prin infruntarea prirnejdiilor pentru<br />

Hristos. Pe urm& insa, dui)/ vre-o cincizeci de ani dela cel<br />

d'intaiu razboiu, s'a facut a doua cruciatd. Cruciath Inseamna<br />

o pornire de osti care e hotarata de Papa pentru<br />

ca sa scoata din robie sau sa ajute Locurile Sfinte; ea se<br />

chiama asa pentru ca ostasii poarta crucea pe haine. Cruciata<br />

a fost calauzita de doi stapanitori than ai Europei<br />

apusene: Conrad, regele Ronianilor (asa se chema Imparatul<br />

german pan& i, se punea In Roma cununa Imparateasca<br />

pe cap), si Ludovie at VH-lea, regele Franciei. Ea s'a Inceput<br />

cand ,Apusenii aflara ea Edesa, una din cetatile<br />

cele mai insemnate ale regatului de Ierusalim, a fost luata<br />

Inapoi de pagani. Cel ce a chemat pe crestini In lupta cea


106<br />

noun, a fost un vestit cuvantator, Sfingul Bernard, care<br />

traia, in Franta.<br />

Sf. re nand era din manastirea francezA Clairvanx.<br />

4. Conrad era dintr'o dinastie noul, asezata pe tron la<br />

alegerea lui: ea se chema dinastia de Suabia sau de Svabia,<br />

dupa partea din Germania (in jos, catre Alpi), de undo venise;<br />

i se mai zice qi dinastia de Hohenstaufen, dupg, numole<br />

cetatii, at castelului in care traise pans atunci neamul<br />

lui Conrad. Conrad era om foarte destoinic, §i Germania<br />

se deprinsese sa, asculte de dansul; ducii, cari stapaniau In<br />

deosebitele Tinuturi (In Bavaria, In Saxonia, in Lotaringia,<br />

In Austria, iar, in afar& de hotarele Germaniei, In Boemia),<br />

a-scultau de chemarea lui.<br />

Ludovic at WI-lea era fiul regelui Ludovic at VI-lea si<br />

nepotul de fiu al lui Filip, care traise pe vremea cruciatei<br />

d'intaiu. Tatal sau fusese un om foarte cuminte, care §tiuse<br />

sa infraneze pe multi feudali ce erau mai aproape de dansul.<br />

Acestalalt Ludovic Insa era mai slab de fire.<br />

Cei doi stapanitori plecara pe rand spre Constantinopol,<br />

undo era atunci Imparat lianuid, tot din neamul Cornnenilor,<br />

un om foarte mandru si IndrAznet: el a voit sai<br />

supuie pe Unguri, sA, cucerea,sca, Italia §i sa ca§tige §i Ra-<br />

saritul. Manuil nu lira pe catolici, ci ava<br />

qi legaturi de fa-<br />

milie cu danqii. Ca un om luminat, el a Inteles ca ura<br />

dintre crestini nu poate sa fie pe voia lui Dumnezeu, caruia<br />

nu-i place niciodata vrajma§ia dintre oameni. Dar Apusenii<br />

nu s'au Inteles cu el, precum cei ce venisera Inainte de<br />

dansii au fost intrat In galceava cu Imparatul Alexie.<br />

Manuil era fiul unei principese unguroaice, si se cunostea. aceasta<br />

obarsie dupit mama a lui. Era. focos, Indraznet, neastampArat. Tines.<br />

la caii de ritzboiu, Fe Imbata de lupte si punek onoarea lui ca om mai<br />

presus de binele %erii sale.<br />

In Asia, nici Conrad, nici Ludovic n'au Pacut nicio is


107<br />

prava. Foamea a chinuit si ostirile lor, care nu stiau drumurile:<br />

la urma, ei s'au intors cu umilinta si si-au cautat<br />

de aid Inainte de trebile. lor.<br />

Neizbanda se datoreste $i faptului a an mers deosebit, privindu-se<br />

cu dusmanie, si ca Imparatia, care trebuise, -tlnpA cruciata Intaiu, ce-i<br />

ajutase a lua parte din Asia-Mica Inapoi, sa poarte razboaie cu necredinO,<br />

Tacoma a Normanzilor, nu mai vol sa dea acum niciun ajutor.<br />

Conrad fusese batut chiar de ostasi de-ai lui Manuil, iar Ludovic umilit<br />

in`audienta lui la imparat, care nu privia pe acesti Apuseni ca fiind<br />

de o seams cu dansuL<br />

Manuil Inoerca mai tarziu sa se amestece el In Apus. Acuse lupte<br />

cu Ungurii, oi<br />

°stile lui ocupara un timp Ancona.<br />

Ludovic era, Insurat cu Eleonora, care-i adusese ca mostenire,<br />

fiind fata unui feudal puternic, toata partea de<br />

Sud-Vest a Franciei, careia i se zicea atunci Acvitania. El<br />

se certa ins& cu dansa pe vremea cruciater, si se despart1<br />

Indata.<br />

Eleonora se marita din nou cu Henric al II lea, regele<br />

Angliei. Acesta era fiul Matildei, singura mostenitoare a lui<br />

Gulielm Cuceritorul, si al unui senior din partea de Apus<br />

a Franciei, Gotfrid (Geoffroi), zis sillantagenetul, fiindca<br />

obisnuia a traplanta In palarie o creang& din copacul ce se<br />

zice drobiO, In romaneste, iar In franOzeste genet. Dela<br />

tatal sau el avu comitatul de Anjou, cu parole vecine; dela<br />

mama ii ramasese Normandia, de unde era neamul el,<br />

Eleonora fi aducea acum lui zestrea ei de pamanturi. ftegele<br />

Angliei avea astfel cam doua treimi din Franfa, ass<br />

incat regele Franciei trebuia sa vada in el cea mai stray -<br />

pica primejdie. De aceia s'au luptat adesea regii din aceste<br />

doua 'keri, cum vom vedea.


108<br />

XXI.<br />

Henric al II-lea, regele Angliei, si lupta cea nou'a<br />

dintre Papi qi impe.',rati.<br />

1. Henric at II-lea, regele Angliei, era un om hotarat si<br />

mandru; pang atunci in tara sa nu mai domnise altul ca<br />

dansul. Cum am vazut, el era foarte puternic, avand atatea<br />

pamanturi si In Franta. Apoi s'a eoborat si in Irlanda,<br />

undo pang atunci locuitorii cei vechi, Celtii, traiau neatathatOmpartiti<br />

find Intre mai multi stapanitori mici.<br />

Numai in Scotia el n'a patruns: aceasta tat* asezata In<br />

partea de Miazanoapte a insulei Britania-Mare, peste care<br />

se Intindea si regatul Angliei, avea regii ei deosebiti, cari se<br />

coborau dintr'un neam celtic foart6 vechiu, dar acesti regi,<br />

dupa o infrangere a puterii lor, se recunosteau vasali (adeca<br />

Inchinati prin juramant) regelui Angliei. Ceilalti, aproape<br />

curati, se mai gasiau si In partea de Sud-Vest a Britaniei-<br />

Mari, care pentru aceia se numeste pang astazi Tara Galilar<br />

; si acestia an trebuit sä recunoascg Insa drepturile<br />

lui Henric.<br />

Insa el a avut multe greutati cu rudele si cu supusii<br />

sai. Sotda_lui Eleonora si fiii lui au uneltit Impotriva-i si<br />

an atatat si rascoale; in privinta fiilor rai si fara recunostintg,<br />

Henric a avut aceiasi soarta ca si Ludovic, regele<br />

de odinioara al Francilor, dar n'a fost asa de slab _rata de<br />

acesti tineri fara, frau ca Ludovic, ci i-a stapanit la urma.<br />

El numise arhiepiscop de Canterbury (pronunta: Kenterblare),<br />

adeca, am puteai zice, Mitropolit al Angliei, pe un<br />

Curtean la care Linea mult: Toma Becket. Dar acesta i s'a<br />

aratat dusman, fiindca i el credea, ca mai toti clericii de<br />

pe acel timp, ca Biserica singura are dreptul de a judeca<br />

si pedepsi pe preotti si calugari. Cu Becket, Henric a avut<br />

sa se framante multa vreme, fiindca acest cleric era indraznet<br />

si Indaratnic. Odata i-a scapat din gura regelui


109<br />

vorba cg: oare nu se va ggsl nimeni sa-1 scape de acest om<br />

supgrator ? Niste cavaleri dela Curte au mers atunci de au<br />

ucis pe arhiepiscop, chiar In bisericg. Atunci toatg lumea<br />

s'a ridicat asupra lui Henric. El a trebuit sg se pocaiascg<br />

mergand ca un hagiu la mormantul lui Toma, tare era, socotit<br />

acuma ca sfant.<br />

2. Urmasul lui Henric a fost fiul sau cel de-al treilea,<br />

Ricard (cei doi mai mari muriserg), care era, foarte viteaz,<br />

ce e dreptul, dar nesocotit, lacom de bani si asa de pornit<br />

la cearta si la luptg cu oricine, !neat 'Area. aproape nebun.<br />

Porecla i-a rgmas Ininta-de-leu, dar nu i s'a cuvenit, pentru<br />

ca acela ce are in adevar inima de leu alege o tints mare<br />

si folositoare oamenilor pentru vitejia sa, iar nu so bate cu<br />

moiile de vant.<br />

Ricard era astfel cu mult mai pre jos decat tatgl sau.<br />

Din potriva, fiul lui ,Ludovic al VII -lea cel molau a intrecut<br />

cu mult pe acesta. Filip-August a fost unul dintro cei mai<br />

man regi ai Franciei, si in evul mediu nu se gAseste niciunul<br />

ca dansul In aceasta tarn. El era, Inainte de toate un<br />

om intelept si cu foarte multg socotealg; n'a dovedit vitejie<br />

si n'a Indrggit niciodatg razboaiele. Ii platea sa -si pandeascg<br />

Trajmasul, sg sara asupra lui atunci cand acesta era<br />

mai slab si sa -1 sileascg farg varsare de sange a-i implinl<br />

voile. Cu mgsura si istetimea lui, el a izbutit sg-si lase tar&<br />

de doug on mai mare de cum o primise.<br />

3. Urmasul lui Conrad In Germania a fost nepotul<br />

sax,<br />

Frederic, cgruia i s'a zis Barba-Rofie. Acesta a fost eel mai<br />

strglucitor si mai maret Imparat pe care 1-a dat poporuL<br />

german In evul mediu. Era, puternic si frumos; o barbg<br />

roscatO, deasg, i se rasfira, pe pieptul larg; pang la batra-<br />

DEO el a fost un luptgtor viteaz si neinfranat la ostenealg..<br />

Ducii din Germania, can facuserg zile amare atator imparati,<br />

nu cutezarg, a-i sta impotriva, ci ascultarg de dansul.<br />

Caci nici nu era, ca altii, d'inaintea lui, o fire asprg, poruncitoare,<br />

schimba.ndu -se dintr'o zi In alta, ci se infatisa<br />

ca un vrednic Imparat, senin si statornic, MIA trufie, far&


110<br />

toane si farad sireclic, matur in tinerete si vioiu in batranetele<br />

sale.<br />

El merse farad zabava in Italia. Aici avea, dreptul sa<br />

iea veniturile si sa, primeasca supunerea ce se cuvenia<br />

nnui-kapgrat; pe unng el cluta sa tie In frau- pe Papa, irr<br />

folosul caruia lucrase atunci and sfaramase in Roma o<br />

incercare de via neatarnata a orasenilor. Pentru domnia<br />

adevarata, si nu numai cu numele, in Italia, Frederic s'a<br />

luptat dougzeci de ani si mai bine si s'a coborat de sase<br />

on cu oastea in aceasta tarn.<br />

A Intampinat Ins& doua piedeci pentru planurile sale.<br />

Cea d'intaiu a fost hotararea oraselor din Lombardia de a<br />

nu asculta de dregatorii pusi de dansul. Ele se unira pentru<br />

aceasta Intro sine, cu toate ca, altfel se ureau, pentru c negotul<br />

fiecaruia nu se putea intinde in de ajuns din pricina<br />

negotului celuilalt. Legatura for se chiama liga (cuvantul<br />

italienesc si frantuzesc liga, ligue, insemna aceasta: legatura)<br />

lombarda. In fruntea ei state& vestitul oras Milan,<br />

foarte mare, bogat si mandru; Liga avea ostasi multi si<br />

1oarte priceputi si bani ca sa-i hraneasca. Cealalta piedeca<br />

a fost Papa; mai ales Papa Alexandra al III-lea. El void<br />

ca toatg Italia sa se adune in jurul lui, si el sa stapaneassa<br />

Italia. Frederic a fost invins °data de liga, in lupta cea<br />

mare dela Legnano, qi a trebuit sad se Impace cu Papa, la<br />

1177, in stralucitul oras Venetia. Dupa, aceasta, s'a facut<br />

pace si cu orasele lombarde. Italia a ramas de sine statatoare,<br />

fiecare oras traind deosebit, iar puterea Imparatului<br />

n'a inlocuit puterea Papei. Dar Frederic tot a ramas eel<br />

mai puternic dintre stapanitorii din vremea sa.<br />

Frederic erg, nepotul lui Conrad col nenorocit In cruciatA. Indata<br />

dupl alegere (1152) el se cobori In Italia, cum nu Muse Inaintasur<br />

tAu, care, formal, nici nu ea Imparat<br />

Credeb. sit afle In tale numai pe Papa si<br />

pe feudali, dar gAs1 orasele,<br />

doritoare de liniste $i saute de contributii. Impotriva for ei nu lupta<br />

numai Cu arma, ci ¢i Cu spiritul, Cu vechiul spirit al monarhiei ro-<br />

mane, Inviat de cur5,nd prin lectiile, din Roma $i Bologna, unde ra-<br />

Daises°, ale lui Wernerius, marele rAspanditor al dreptnlui roman. In


111<br />

orasul Papilor stApinia. acum In numele poporului Arnold din Brescia,<br />

un fel de presedinte al Republicei Romance, care silise pe Srantul PArinte<br />

a tral via sufleteasca asemenea cu a Apostolilor. In Iunie 1155<br />

Frederic se incorona Insa In Roma, parAsitA de Arnold (acesta fu apoi<br />

ars ca eretic_<br />

Des1 In Germania Frederic avea impotriv14 dusrainia statornicA a<br />

Casei Ghelfilor, reprezintati de ducele Henric Leul, pe care la urma -I<br />

izgoni, ImpArtindu-i, dupA interesele lui, ducatul, Frederic se gAndia. tot la<br />

Domnia lumii prim Italia fi pe baza dreptului roman. Ea negatia ideii<br />

lui Grigorie al VII-lea. Biseriea lui Dumnezeu nu mai era. In seama celui<br />

care II InfAtisa pe pAmAnt, ci in seama mostenitorului Imp &Adel roinane,<br />

sfintit de PapA dupd datoria acestuia. Opinik publicA a timpului,<br />

mai ales in Germania, era, pentru el. Astfel putii Frederic ss proclame<br />

in dieta dela Roncaglia (1158) intregimea dreptului sdu impdreltese.<br />

Oragele Ita liei nu voirl so-I<br />

recunoascl astfel, gi Papa, ca gi regale<br />

noratand din Sudul peninsulei, stateau gata de luptl. Frederic vol sa<br />

hotarasca in dieta intre cei doi Papi alegi la moartea Papei Adrian<br />

(de natie Englez) Milanul fu luat de dAnsul la 1162 gi dAra.mat. Alexandru<br />

al III-lea, Papa dugman scopurilor sale, trech. in Franca. Si<br />

toate State le apusene, ai ceiror regi nu voiau a fie vasalii unei impetrettii<br />

elective, luard partea lui.<br />

Oragele italiene se rAsculara gi chemarA pe Papa Alexandru din nou,<br />

dar Frederic Intra biruitor in Roma la 1167. Ciuma-l_scoase de acolo<br />

In srarsit la 1176 se dAdt o luptA hotAratoare, In a treia cellettorie<br />

romand a ImpAratului, lingl Legnano El fu biruit, gi planurile lui<br />

italiene cazurl. In Venetia Frederic se impacl In sfargit cu Papa, fArA<br />

a hotAri puncte de principii. Cu oragele se fAch pace la Constanta,<br />

abia In 1183: Frederic recunostea neatdrnarea for de fapt. 0 a gasea<br />

calltorie in Italia nu mai avil dugmani de Inlaturat. Printr'o cruciata<br />

void sl dovedescl acum bAtra'nul Imparat cA e, totugi, nielear in sensul<br />

feodal, data. Papa, regii gi oragele it Impiedecasera de a fi in sans<br />

roman, Domnul puterilor lumii.<br />

4. Pe atunci se afla cu durere ca Ierusalimul a cazut<br />

iarasi in mama paganilor. Il luase noul Sultan din Egipt<br />

{pans atunci fusesera aici califi rasculati impotriva celui din<br />

Bagdad), anume Saladin, a carui fire samana cu a celor<br />

mai alesi in puTtari dintre cavalerii Europei apusene. Ca<br />

sa castige iarasi cetatea slanta, se inarmara si Ricard si<br />

Filip- August si batranul ImpArat.<br />

Dar lupta for n'a fost cu noroc. Filip a stat numai putin<br />

timp in Rtisarit si s'a intors acasa, unde-1 astepta, grija


112<br />

maririi Franciei. Frederic merse o bucata de vreme ca un<br />

triumfator, dar iata ca Inteo zi de arsita el antra cu calul<br />

In apele reci ale unui ran din Asia-Mica. Indata cazt, Si<br />

fu scos mort din valuri. Din razboiul ce Incepuse, nu s'a<br />

ales nimic (MO). lar Ricard lug, insula Cipru, Mg& Asia,<br />

unde stapania un Grec rasculat, si da,dA frumoase lupte<br />

supt orasul Akkon (zis de Francezi Acre): el fu cucerit<br />

dupa strasniee silinti. Ierusalimul insa ramane al lui Saladin.<br />

XXIL<br />

imparittia Bizantina pe vremea ernciatelor.<br />

1. Frederic Barba-Rosie, mergand la Ierusalim, a trecut<br />

si pe la Constantinopol. Cu Bizantinii de aici el s'a Inteles<br />

tot asa do rail, din pricina deosebirii de lege, de neam si<br />

de obiceiuri, ca si toti ceilalti cruciati cari au mers pe<br />

acest drum, din Europa In Asia.<br />

Imparatia din Constantinopol nu era sa mai tie decat<br />

vre-o cincisprezeee ani, si erau s'o iea in stapanir6 atunci<br />

alti cruciati, acei din cruciata care se socoate a patra.<br />

NumArarea cruciatellor se face dupA expeditiile sale mari; intre el<br />

au fost insa si allele mai mici, totusi destul de insemnate, care nu<br />

Intl de obiceiu In socoteall<br />

Dar trebuie sa se lamureasca Intaia ce s'a Intamplat<br />

Bizantini dela Alexie Comnenul, de care a fost vorba la<br />

aratarea Imprejurarilor cruciatei celei d'intaiu, pang, la anul<br />

do peire 1204.<br />

Al doilea urmas al Impara,tului Alexie se chema.<br />

Dela Eraclie incoace, Rasaritul n'a maivazut un om ca da,nsul.<br />

Planurile lui erau dupa, masura cuceririlor lui Iustinian, adeca<br />

el void sa adune lumea crestina intreaga Intfo singura.<br />

Imparatie mare, care sa.-si alba, Capitala In ConstantinopoL<br />

la.<br />

M sail.


113<br />

Pentru aceasta a purtat el multe razboaie, in cei patruzeci<br />

de ani cati a domnit, cam in acelasi timp cand domnia In<br />

Apus Frederic Barba-Rosie, iar Anglia o avea Henric al It -lea.<br />

Dusmani avea destui la toate hotarele.<br />

Stapanirea lui Manuil Comnenul tine dela 1143 la 1180.<br />

2. Asa, din sus, dela Dunare veniau Ungurii; de cand,<br />

se crestinasera, acestia inaintasera foarte mult: la dansii<br />

patrunsesera cultura si obiceiurile Europei apusene, mai ales<br />

ale Germaniei, care era vecina si cu neamul regesc al cap<br />

reia se. Incuscrise dinastia ungureasca. Ungaria ar fi mers<br />

si mai iute inainte, data ea n'ar fi fost slabita catva timp<br />

de lupte inauntru, Intro principii din sangele Sfantului<br />

Stefan, can se bateau pentru Coroana. Cand asemenea<br />

lupte s'au potolit Insa, puterea ungureasca, s'a revarsat<br />

asupra terilor de dincolo de Dunare: Ungurii pareau ca<br />

doresc sa-si faca si ei o Impa'ratie rasariteana. Ei au ajuns<br />

pang la malul Mani Adriatice, si toata coasta care se<br />

chiama Dalmatia a atarnat de dansii. Regii unguri au fost<br />

si regi ai Croatiei, care e Cara de peste raul Sava, si, in<br />

puterea acestor drepturi vechi, Croatia se tine astazi de regatul<br />

cel nou al Ungariei. Regii cari an inaAat asa de mult<br />

puterea si faima teril for Inainte de anul 1150 se chiama<br />

Colman, si Bela al 11-lea.<br />

Stapanirea lui Coloman tine dela 1095 la 1114, a lui Bela dela 1131<br />

la 1141. Croatia fusese un regat osebit in veacul al VII -lea; apoi ascultase<br />

de Carolingieni. Inrauririi acestora u urma o scurta suprematie<br />

bizantina. Papa Grigorie al VII-lea Mouse din Svinimir un nou rege<br />

croat (asa Incercara. Papii a face si cu Sarbii, dand titlul regal marilorjupani<br />

cari stateau in fruntea lor). Dar aceasta noua neatarnare croata<br />

tin i pana la 1095 numai. Bosnia s'a prefacut Inteo provincie atarnatoare<br />

de noua Ungarie care se coborase In Balcani.<br />

De pela 1170, cand eel d'intaiu din dinastia Ne»tania lua puterea, Serbia<br />

rasciana (cap. Rasa, Novi-Bazar) scapa insa si de primejdia ungureasca<br />

si de cea bizantina, constituindu-se In hotare definitive.<br />

Fireste eh Manuil n'a putut sa Ingaduie Intinderea amenin-<br />

Woare a vecinilor sai dela Miazanoapte: el s'a batut deci mult,i.<br />

8


114 --<br />

ani cu Ungurii, §i ostasi bizantini au venit pentru aceasta<br />

§i in partile unde s'a intemeiat, peste doua veacuri dela<br />

aceste imprejurari, Cara Moldovei.<br />

Cu acest prilej, un izvor bizantin spune lamurit ca Imparatul a dat<br />

cu ochii de neamul nostru, care pans atunci nu era pomenit, pentru<br />

ca n'avea, a face cu vecinii sai puternici.<br />

In Rasarit, Manuil ar fi avut sarcina sa ca§tige Inapoi<br />

provinciile luate de musulmani; dar aici erau stapanirile<br />

§ubrede ale catolicilor din Apus (carora li se zicea In RAsarit:<br />

Franci, dupa numele Francezilor, §i Latini. pentru<br />

credinta lor, hotarata de Papa din Roma). Imparatul nu voi<br />

sg, se amestece prea mult In framantarile lor cu paganii,<br />

care s'au mantuit, cum §tim, cu pierderea Ierusalimului.<br />

Manuil a avut de lupta cu Antiohia, unde intra cu alaiul unui triumfator,<br />

ap i cu Armenii din Tarsus. Dorinta lui nu era insa a Inlatura,<br />

pe Latini, ci a-i sili numai sag recunoased drept sensor al lor. Astfel<br />

Manuil e acel Imparat bizant n ca a recunoaste gi foloseste noile le-<br />

gaturi feudale d'n Apu .<br />

Pe nand Frederic Barba-Ro§ie se lupta cu Papa, Bizantinii<br />

au gasit prilej sa se amestece si, in afacerile Italiei, §i<br />

orasul Ancona, a§ezat pe coasta rasariteana, mai jos de<br />

Venetia §i de Ravena, vechea re§edinta a exarhilor, a cazut<br />

In manile lui Manuil. Mai cleparte insa, el n'a putut merge.<br />

Manuil nu avea acea scarba pentru catolici pe care o<br />

avusera inaintasii sai. Din potriva, el s'a in cuscrit cu dttn0i,<br />

§i multi dintre fruntasii rasariteni au facut -de acum inainte<br />

tot ma. Astfel cele doug, parti ale 1 imii crestine au Inceput<br />

a se cunoaste §i a se pretni mai mult, ceia ce a fost un<br />

bine §i pentru inaintarea culturii.<br />

3. Imparatul Manuil n'a avut insa urmasi vrednici. Fiul<br />

sau era nevrastnic, si poporul din Constantinopol vedea cu<br />

manic, ca, trebile Imparatiei se afla in manile unei Franceze,<br />

vaduva lui Manuij. Atunci un ticalos din neamul imparatesc,<br />

Andronic, atata multimea. Negustorii italieni, cari se<br />

afiau in numar foarte mare la Constantinopol, furl macelariti,<br />

§1 Andronic ajunse el imparat.


115<br />

Andronic era, altfel, un om invatat, bun cuvantator, negotiator istet<br />

$i print foarte popular. Daca Latinii au fost ucisi In Constantinopol,<br />

aceasta nu i se datoreste numai lui, ci gi urii care se gramadice In<br />

sufletele Grecilor impotriva acestor Apuseni, cari izbutisera prin tot<br />

felul de mijloace a se face, baneste, stapanii lor.<br />

De mult nu se mai vazuse un om asa de crud §i de<br />

stra§nic Andronic Comnenul; nimeni nu mai era sigur de<br />

viata lui. Atunci un general, Isaac Anghelos, facft lui Andronic<br />

ceia ce §i el facuse tanarului fiu al lui Manuil: it rasturna,<br />

i, prinzandu-1 din fuga, 11 ucise in chinurile cele mai grozave.<br />

Isaac acesta era un fricos si un slabanog. El a pierdut,<br />

chiar in cei d'intaiu ani de domnie, aproape jumatate din<br />

stapanirile Imparatiei Intregi. §i iata cum:<br />

4. In muntii §i vaile Balcanilor §i Pindului traiau -niste<br />

pastori foarte voinici si indrazneti. cari erau din aceimi<br />

stramo§i cu noi, Romanii dela Dunare; Grecii si Bulgarii ii<br />

ziceau Vlahi, iar ei se numiau atunci ca si astazi Aromani<br />

(ceia oe e tot una cu Romani).<br />

Vlah e un cup ant slal , Intrebuintat pentru a numi pe acei sti a ni<br />

.car. nu cunt nici Nemfi, nici Po/orfi (uralo-alta ci)<br />

Vlahii" platiau o dare, o- dijma din turme, Imparatului.<br />

Gaud Isaac se insula a doua oars, el crescit aceasta dijma.<br />

Pastorii se plansera, dar fura batjocuriti. Atunci ei se rasculara,<br />

suet doi frati: Petru §i Asan. Urmasul ',or a fost un al<br />

treilea frate, Ioniti. Oastea pastorilor lua cetati §i orase, qi<br />

Bulgarii, cari tot nu iubiau pe Greci, li s'au supus foarte<br />

bucuro§i. Ionita, a Intemeiat din nou /mparatia Bulgarilor,<br />

§i §i-a zis Tar al Bulgarilor §i al Romanilor din Rasarit.<br />

Capitala lui era, Tarnova, chiar in margenea muntilor Balcani.<br />

0 imparatie a Romeinilor nu se putea Intemeia fiindca alts !mpg.ratio<br />

decal una romans, fie ea de once nat, e, in ceia ce pri este intemeietorii<br />

si<br />

aparatorii sai, nu se putea Inchipui. Dinastia fusese romaneascd<br />

de sange, supusii furl t t mai mult Bulgari, iar forma de<br />

Stat ramase in principiu romand. Ionia lua titlul imparatesc dela Papa<br />

Inocentiu al III-lea (1204), caruia fagadul sa-i supuie p porul sau. Ln


116<br />

cardinal ii puse pe cap acea coroana care fusese ceruta in zadar dela<br />

imparatul Frederic, in trecerea acestuia prin Balcani. Dar In chip<br />

fire.,c Bulgar a Inviata de Aromani ramase tot ortodoxa.<br />

°stile lui Ionita pradau pana la Adrianopol.<br />

Grecii fura foarte nemultamitI de pacatusenia Itnpazatului.<br />

Chiar fratele lui ii goni. Dar fiul lui Isaac alerga In<br />

Apus, unde avea rude, si ceru ajutor, care i se dachi. Tocmai<br />

atunci se purse la tale o cruciata noun ca sa libereze<br />

Ierusalimul.<br />

Dela 1187 lerusalimul era al lui Saladin.<br />

Francezi, mai ales din Flandra, si Italieni din Nord luasera<br />

crucea. Corabiile le dadura Venetienii, cari erau foarte<br />

puternici acuma. Cruciatii nu le putura plat, si astfel ei<br />

fura siliti a cuceri pentru Venetia orasul Zara in Dalmatia.<br />

Apoi ei mersera la Constantinopol si izbutira a face iarasi<br />

Imp drat pe Isaac.<br />

Dar acesta nu put). sa li raspunda banii ce fagaduise,<br />

si un alt razboiu se incepfi cu Grecii. Constantinopolul fu<br />

luat (1204). Contele de Flandra, Balduin, fu ales Imparat;<br />

se fach. un Patriarh catolic, iar luptatorii isi impartira tot<br />

cuprinsul Imperiului, afara de Asia, pe care n'o putura cuceri.<br />

Trei concurenti se InNisau pentru mostenirea tizanOlui invins: de<br />

o parte, baronii, mai milt francezi, de alta, Bonifaciu, marchizul de<br />

Montferrat, in pantile piemonteze ale Italiei, care era ruda cu imp&<br />

r4 z constantinopolitani, si apoi Venetienii. Balduin find ales ca stapanitor<br />

a1 Rasaritului, Venetienii dadura din mijlocul for pe noul Patrzarh<br />

latin de Constantinopol ri<br />

capatara insulele Arhipelagului gi<br />

Creta, o parte si jumatate" din prada; Bonifaciu fu rege la Salonic<br />

al an 1 phrtile ravnite de Normanzi. Nobili francezi iii impartira MorM.


117<br />

XXIII.<br />

imparalia latin5. din Constantinopol ai imparatul apusean<br />

Frederic al II-lea.<br />

1. Cei ce au luat Constantinopolul socotiau sa mearga<br />

de aici mai usor la Ierusalim. ca dela un oras care putea<br />

sa dea hrana si ostasi noi. Dar ei s'au inselat. imparatia<br />

latina a Rasaritului a fost amenintata totdeauna de cele<br />

mai marl primejdii si s'a dovedit mai slaba chiar decat<br />

Imparatia greceasca pe care o inlocuise ! Vasalii ei nu tineau<br />

de loc in sama pe Imparat.<br />

Imparatul se simtia totusi continuator al rosturilor bi,:antine Ar fi<br />

voit carmuirea centralizata si absoluta de pans atunci. Dar feudalii nu<br />

erau deprinsi cu aceasta viata politica. Astfel, in loc ca viata intreaga<br />

a imparatiet sa hraneasca puterea monarhului, bietul Imparat nou fu<br />

lasat cu mijloacele lui putine, ca un printisor sarac in mijlocul aria.<br />

sului<br />

Constantinopol pradat.<br />

Venetienii, ca .niste negustori ce erau, n'aveau alta grip,<br />

decat a intereselor Tor; ei luasera Pera Tanga, Constantinopol<br />

si o multime de insule, unde stapaniau cu totul neatarnat<br />

de imparatie. Ionita se arata si el dusman strasnic: cu<br />

toate ca se inchinase Papei si primise Coroana de la un<br />

trimes al acestuia (asemenea Trimesi se chemau, cu un<br />

cuvant latinesc: legati), el intra in lupta cu Latinii; imparatul<br />

Baldwin fu batut, prins si peri in inchisoare.<br />

Lupta se dada langa Adrianopol. Ionita inlaturase pe ducele latin<br />

din Filipopol, pe care nu-1 voiau locuitorii ortodoxi. $i dogele, batranul<br />

doge orb, era in oastea care alerga pentru a scapa. Tracia. Ionita avea<br />

cu dansul si multi calareti cumani, de dincoace de Dunare (de buna<br />

seams $i Romani), cari-i ajutara foarte mult biruinta.<br />

Ionita era sa puie mana si pe Salonic, oras foarte mare<br />

Si bogat. al doilea clapa Constantinopol, data n'ar fi perit<br />

supt zidurile lui.<br />

Intel) noun lupta biruitoare Ionita ucisese si pe regele Bonifaciu.


118<br />

Dar dupa Ionita vent nepotul sau -loan Asan, care se<br />

arata vrednic de un asemenea inaintas. El n'a fost asa de<br />

crud ca acesta, si razboaiele nu-i plateau inteatata, dar<br />

era mai cuminte si, data Ionita a luat cel d'intaiu numele<br />

de Imp ,rat, apoi se poate zice ca Imp ,rat in adevar a fost numai<br />

Ioan Asan. El avea si mare parte din Macedonia si inaintase<br />

pang, departe catre Marea Adriatic,. In tot cuprinsul<br />

terii lui Moil pace, si negustorii putura s'o strabata in<br />

voie. Dar a fost mai mult Bulgar, si Imparatia interneiata<br />

de ciobanii nostri a ajuns bulgareasca atunci and s'a<br />

razimat mai mult pe locuitorii din orase, cari erau Bulgari.<br />

2. Alt dusman erau Grecii din Asia. In fruntea for sta.teau<br />

fruntasii bizantini cari fugisera In 1204. Doua, familii<br />

isi luara titlul imparatesc, si la 1261 Imparatii din Niceia,.<br />

care nu era departe de Constantinopol, izbutira s cucereasca<br />

prin inselatorie acest oras, intrio zi cand aparatorii<br />

lui lipsiau din nautru.<br />

StApanitori greci dintre Comneni se a§ezarft, la Trapezunt, pe coasta<br />

de Sud a Marii-Negre; ei iii ziceau Mari Comneni" ci erau sprijiniti<br />

de printii Georgiei, cu can erau inruditi. Teodor Lascaris, care primise<br />

coroana ImparAteascA In Constantinopol chiar, ci care tines pe fata, lui<br />

Alexie al III-lea Anghelos, 14 aceaza Seaunul la Nicea. Aitii i§i cercara<br />

norocul aiurea, in legAturl cu printii selgiucizi in decAdere. Si Yawlratul<br />

Alexia se adApostise in Asia, unde fa silit a se face cAlugAr.<br />

Toti ace§ti ImpArati priviau sAl4luirea for in Asia numai ca un lucru<br />

trecAtor, ca o nenorocire vremelnica Ei n'aveau alt gand decal acela<br />

de a lua Inapoi Constantinopolul, ai cArui moctenitori legiuiti se credeau.<br />

3. Crestinii din Apus n'au ajutat decal foarte slab pe<br />

cei din Constantinopol. Ei au Mout mai multe silinti pentru<br />

Locurile Sfinte din Asia. Ca sa le capete inapoi, Regele<br />

Andreiu al II-lea al Ungariei vent peste vre-o douazeci de<br />

ani dela luarea Constantinopolului de catre Latini, impreuna<br />

cu alti doi stapanitori: ei se coborara de pe corabii in Egipt,<br />

dar, dupe, cativa ani de lupta, cruciata se marital fii,ra nici<br />

un<br />

folos.<br />

4. Pricina acestei slabiciuni sta in lupta cea noun care<br />

se deschisese intre Imparat si Papa. Aceasta lupta a fost


119<br />

o fapta rea si pentru Sfantul Mormint si pentru binele obstesc<br />

si propasirea oamenilor din acest timp.<br />

Dupa -moartea lui Frederic Barba-Rosie, fiul sau, Henric<br />

al VI-lea, a crezut -ca, poate sa stapaneasca lumea asa cum<br />

crezuse un Papa ca Grigore al VII-lea. El avea si regatul<br />

Siciliei, pentru ca luase in casatorie pe mostenitoarea regilor<br />

normanzi din aceasta tail.<br />

Scotia sa, Constanta, fiica lui Roger, muri in acelaei an cu sotul ei,<br />

lasand un flu, Frederic.<br />

Imparatilor din Constantinopol Henric li stria poruncitor<br />

ca unor supusi.<br />

Ei ii platiau chiar tribut, anume cules dela supusi, birul nemtese<br />

(alamanikon), pentru a fi Ingaduiti pe tron. Niciodata nu fusese Bizantul<br />

asa de straenic umilit.<br />

De Papa nici nu voia, sa stie, si el pusese singur la tale<br />

o cruciata. Dar moartea Inainte de vreme i-a zadarnicit<br />

gandurile. Henric a murit la 1198.<br />

Fiul lui, care se chema Frederic, dupa numele bunicului,<br />

a ramas nevrastnic. Papa era atunci Inocentiu al 111-lea,<br />

care, ca m'andrie a gandului si ca Indaratnicie In lupta,<br />

poate sta alaturi cu Grigore al VII-lea. El a voit sa aiba<br />

in mani toate terile si pe toti stapanitorii. In Germania<br />

avit sa aleaga intre cei ce urmariau Domnia, si pe unul<br />

dintre dInsii 1-a prigonit cu afurisenia; acesta a murit In<br />

mare restriste, caindu-se amar ca se Invrajbise cu Papa.<br />

lei doi candidati au fost Filip de $vabia (Suabia), fratele lui Henric.<br />

ei Otto de Braunschweig. In ei Invia dueminia dintre Hohenstaufenii<br />

ghibelini §i Ghelfii din Casa lui Honric Leul. al carui flu era Otto. Filip<br />

fu ucis mieeleete, pentru o duemanie privata, de puternicul Palatin<br />

(1208). Otto a luat In casatorie pe fiica mortului. El fu excomunicat<br />

de Inocentiu pentru ca void sa rdpeasca ei moetenire dupa mama a<br />

tanarului Frederic, caruia Papa-i era epitrop. In Intunerec tral Otto<br />

Inca opt ani.<br />

In Anglia Inocentiu a silit pe regele loan, zis F4rd-de-fara<br />

(fiindca nu i se daduse stapaniri la Impartirea averii 'Darin-


1<br />

0C\1<br />

.1<br />

1<br />

Fig. 16. Orasnl Genova.


-121<br />

testi), sa recunoasca un arhiepiscop pe care nu 1 voi, §i loan<br />

fu silit sa-si inchine tara Papei. n Bulgaria si in Serbia el<br />

aduse pe stapanitori, macar de forma. la credinta catol' ca<br />

si la ascultarea fata, de dansul.<br />

Cu ereticii, s'a aratat nei'mpdcat. Doud Ordine calu<br />

garesti noun, s'au Intemeiat atunci ca sa-I ajute in sta.panirea<br />

lor: Franciscanii, cari-si iau numele dela blandul<br />

&ant Francisc. si Dominicanii, al caror intemeietor a fost<br />

un aspru Spaniol, Dominic. Aceste Ordine se mai chemau<br />

si caltryirii cerOtori, fiindca n'aveau nici o avere, si ratacind<br />

necontenit. cu capul si cu picioarele goale, incinsi<br />

cu o funie, ei nu-si luau nici macar merinde pe drum,<br />

se tineau numai din pomana oamenilor milostivi. Dominicanilor<br />

li-a dat Papa grija de a cauta, pe eretici cercetarea<br />

se zice in latineste inquisitio, §i de aceia acest<br />

nou asezmant se chiamd Stanta Inchizirie. Ea a lasat numele<br />

eel mai rau, pentru ca a intrebuintat chinuri e si<br />

arderea pe rug impotriva unor oameni cari, data erau<br />

gresiti in credinta lor, nu putep.0 fi raspunzator dectit<br />

Inaintea lui Dumnezeu.<br />

Franciscanii lucrau cu duhul blandetei, urmand exemplul Interne etorului<br />

lor, Franciqc de Assisi (t 1226 , care era asa de bun, Inca dobitoacele<br />

silbatece se apropiau de dansul si pareau a se In hind. su<br />

fletului sAu fAra pacqte sf lipsit de dusmanie impotriva oricarii fApturi<br />

a lui Dumnezeu.<br />

5. Frederic al II-lea a fost intaiu ocrotitul Papei, in<br />

grija caruia el fusese lasat. Pe urma Insa, dupa moartea<br />

lui Inocentiu al III-lea. ajunse eel mai mare dusman al<br />

puterii Papilor. Intaiu el a zabovit plecarea sa in Rasarit.<br />

unde fagaduise sa se lupte pentru castigarea Ierusalimului;<br />

cand a pornit, a aratat ca e bolnav si s'a tutors<br />

indarat. Papa I -a afurisit. Atunci Frederic s'a dus cu adevdrat<br />

in Asia si a izbutit sa incheie cu Sultanul din<br />

Egipt un tratat care lasa, far& lupta, in puterea crestinilor<br />

lerusalimul. impreuna cu alto cateva locuri. Dar Papa n'a<br />

idicat afurisenia de asupra lui, si. cat a stat Fiederic In


122<br />

Ierusalim, al carui rege era prin mo§tenire, nici nu s'a<br />

facut slujba In biserici.<br />

Excomunicarea Impotriva lui Frederic o rosti batranul Papa Grigorie<br />

al IX-lea. Se poate sa nu fi avut dreptate si Imparatul sa fi fost In<br />

adevAr bolnav (1226). In toamna anului 1228 Frederic se afla la Locunle<br />

Sfinte, unde clerul nu vent sa-1 primeascA solemn. Tratatul cu<br />

Sudanul (Sultanul din Egipt) e dela Inceputul anului urmator, ai Frederic<br />

DA fact Intrarea cu alaiu In Cetatea Sfanta, unde se Incununa<br />

singur ca rege al Ierusalimului.<br />

In lipsa lui, trupele Papei, ajutat de Lombarzi, ocuparA o parte Insetnnata<br />

din teritoriul sicilian. Germania riimase totu§i credincioask<br />

si astfel, cand excomunicatul se intoarse, Papa trebui sa se Invoiasca<br />

la pacea din San-Germano (sau Ceperano). Ea n'are niciun adevarat<br />

cuprins, precum razboiul n'avuse niciun adevArat scop.<br />

Lupta cu Papa a inceput si s'a Intetit la alegerea lui Inocen(iu<br />

al IV-lea. Acesta a fugit din Roma §i s'a dus In °rapl<br />

sau de nastere Genova (v. fig. 16), apoi In Franta. Aici<br />

a strans el un sobor, care a osandit pe Imparat. Dar Frederic<br />

nu era om sä se lase cu atata. El s'a impotrivit pana<br />

la sfar§it: veniturile lui erau cu totul stoarse, multi dintre<br />

credinciosi II parasira; un fiu al lui zacea la inchisoare,<br />

dar el tot nu-§i pierduse nadejdea, ci purta razboiul pentru<br />

stapanirea Italiei. Muri Inca tanar, de multe silinti ce facuse<br />

§i de mult amar ce Inghitise, la 1250. Neamul lui,<br />

doi fii §i un nepot, au cercat In zadar sa iea innapoi Italia;<br />

cel din urma a murit de mana calaului.<br />

Inca din 1236 Frederic Incepuse lupta cu oraaele lombarde.<br />

In anul urmator el caatiga biruinta dela Cortenuoca, care putea face<br />

sa se site vechea Intrangere dela Legnano. Biruitorul nu sta pe gandun<br />

sa organizeze teritoriul pe care-1 prive§te ca dobandit, prin ofiterii<br />

sai (vicari, capitani . Pe un fiu al sal, Enzio, Ii facia rege al Sardiniei<br />

altul, Conrad, era rege in Germania).<br />

Noua excomunicare, din partea lui Grigorie al IX-lea Inca, e din<br />

1239. Urmara confiscari @i<br />

aliante. Razboiul se desfa§usa cu un noroc<br />

nesigur. Papa voia sa adune un sinod de prelati din terile latine, dar<br />

et furs prin§i de Pisani, aliatii Imparatului. Grigore muri atunci cand<br />

supt zidurile Romei erau °Vile lui Frederic.<br />

Al doilea urmaa al lui cel d'intaiu pi6tori foarte putin, Genovezul<br />

Inocentiu al IV-lea, cen sinod general, Intoarcerea teritoriilor


123<br />

confiscate si iertarea oraselor lombarde. Neputand strange soborul In<br />

Italia, el 10 tinti la Lyon, pe pamant care de drept era tot imperiat<br />

si nici macar de fapt Inca francez; 1245). Frederic numi un procurator<br />

ca sA-1 apere, dar sinodul Il osandi. Cri contra-Imparat, Henric, In ales<br />

Indata. Razienat pe Bavaria, regele Conrad puta sa se mentie insa.<br />

Henric murl peste cateva luni.<br />

Luptele urmara In Italia (pierderea si asediul Parmei), pe and dusmanii<br />

lui Frederic alegeau In Germania pe if ilhelm, conte de Wanda.-<br />

Imparatul nu era destul de tare pentru a Infrunta coalitia alcatuita In<br />

Italia Impotriva lui, si aceasta nu se gandia sa-i mai dea o lupta fatisa.<br />

Puterile se macinau in lupte midi, cand Frederic murl (Decembre 1250).<br />

Indata regele Conrad veni in Italia. Gandul cel d'intaiu trebul sa-i<br />

fie a ink in stapanire regatul celor Dona Sicilii. Din nenorocire pentru<br />

Hohenstaufeni, tanarul Imparat murl la patru ani dupa tatal sau, si<br />

peste cateva luni si Papa Inc centiu era coborat in mormant. Cu moartea<br />

lui Wilhelm de Glenda situatia se lamuri si mai mult (1256).<br />

Coroana de rege a Romanilor o cerura Ricard de Cornwallis, fratele<br />

lui Henric al III-lea din Anglia, si regele spaniol Alfons. Ei gasira<br />

amandoi alegatori, si Ricard veni chiar In tuff, pe scurta vreme.<br />

In Italia, Manfred, fiul lui Frederic, tined regatul de Neapole. Noul<br />

Papa Alexandru al IV-lea Intra In lupta cu el. Toscana se facii ghibeling.<br />

Un nou Papa chema atunci pe Carol de Anjou din Franta. In<br />

lupta dela Benevento, Carol isi castiga tronul : Manfred era Intre morti.<br />

In alts lupta cu biru(torul, la Tagliacozzo, fu prins Conradin, ultimul<br />

Hohenstaufen, fiul lui Conrad , pe care noul rege it dadii In judecata,<br />

11 osandl si puse sa-1 to e (1267).<br />

XXIV<br />

Regele german Rudolf de Habsburg. Negotul<br />

In aceste timpuri : Hansa.<br />

1. Impara0a nu mai putea sis Incerce de acum Inainte<br />

a stapanl toata lumea. In Germania, dupa, moartea lui Frederic<br />

§i stangerea neamului sau,<br />

Incept o vreme de stra§nice<br />

lupte Inlauntru. Un rege nou fu chemat din Anglia,<br />

altul din Spania (acesta era regele Castiliei). Nici unul, nici<br />

altul nu putura dainul, caci n'aveau nici prieteni, nici os


124<br />

tali §i nici bani. ci cerusera coroana mai mult pentru<br />

Inandrie §i o parasira, ca o pedeapsa. cu cea mai mare ru§ine.<br />

Intr'un tarziu, dupa ce trecusera mai bine de douazeci de<br />

ani dela moartea lui Frederic, se alese in sfar§it un rege<br />

care era din Germania chiar, §i a domnit in adevar. El pornise<br />

din Svabia, ca §i dinastia gonita a Hohenstaufenilor, si-1<br />

chema Rudolf de Habsburg, dupa numele castelulni in care<br />

statea de obiceiu. Era un om in vrasta. priceput in razboiu<br />

si mai ales foarte cuminte: intelepciunea lui se vede din<br />

Indreptarile ce a facut, macar ca era atat de sarac 'i ye-<br />

nise dintr'un loc destul de umil. Pana, la moartea lui Frederic<br />

puternicii din Germania fusesera Inca ducii, cu toate<br />

ea Hohenstaufenii ii infransera foarte mult, dar dupa, acestia<br />

fiecare om de neam mare, care area un castel §i un numar<br />

de ostasi, intelegea sa nu mai Intrebe pe nimenea. Nu "se<br />

mai tinea in seama nici pacea Imparatului. nici pacea lui<br />

Dumnezeu, pe care o impusese de multa vreme Biserica, in<br />

posturi §i in anumite imprejurari.<br />

2. Ormele au saracit, afar& de unele dintre dansele, care,<br />

ca sa se apere mai bine, s'au unit in cate-o legatura facuta,<br />

dupa, ohipul celei din Lombaidia. Astfel de legaturi se chemau<br />

bane (tovara§ii"): ele-§i aveau ostasii §i Vistieria. Cea mai<br />

vestita Hansa a fost aceia de pe coasta sudica a Marii Baltice.<br />

Ea a pornit dela ormele Brema, Lubeck, Hamburg.<br />

Scopul de capetenie al ei era sa, schimbe in pacer marfurile<br />

Europei de Miazanoapte. In toate porturile din aceste t,eri<br />

eali<br />

avea depozitele de marfuri si casele de schimb, intocmai<br />

cum. Italienii le aveau in Constantinopol, in Shia<br />

i In Egipt. Aceste asezari, carora not ii zicem dupa frau-<br />

-tuzeqte contoare (comptoirs), se intampina pana in Flandra,<br />

In Anglia (de pilda, la Londra), in Norvegia (la Bergen),<br />

In Danemarca, In Suedia (insula Wisby. azi pustie si plina<br />

de ruine), in Flandra (Bruges, Brugge), in sfar§it in Rusia<br />

chiar, la Novgorod. Hansa batea moneda si incheia tratate<br />

cu deosebitli regi sau frunta§i feudali. Ea a tinut multa<br />

vreme, si pana astazi sunt in Germania orme hanseatice


125<br />

(Hamburg, Brema, Lubeck), care, in toc de principi sau regi,<br />

au pe primarii si Sfatul lor, si bat pe moneda impArAtiei<br />

germane semnul lor deosebitor sau, sterna lor.<br />

Fig. 17. Casa de (Alan german, pdstrata pans. astazi in Nurnberg.<br />

La 1241 unirea Ltibeckului cu Hamburg pune temelia Hansei. Sfatui<br />

comun Ink hotarari care se ziceau recese. Un singur drept erg primit<br />

de toate ora§ele aliate.


lee, 7 1 ° ;;A,<br />

;e4.. 'z<br />

L-ii.74.4-<br />

Fig. 18. Niirabergul, oral in Germania de astA4i, care si-a pdstrat Tama sl colatea si casele cele de demult.


127<br />

3. Paul la anul 1300, regii Germaniel s'au ales din Casa<br />

de Habsburg §i din Casa de Nassau. Dreptul de mostenire<br />

nu se mai tined in sama. Niciunul din ei n'a mai mers in<br />

Italia pentru ca Papa sa-1 Incoroneze Imparat. Germania<br />

se Meuse acum o tara ca toate celelalte.<br />

Yn acest timp Ins Rudolf de Habsburg daduse impotriva puternicului<br />

rege boem Ottokar, care era gata sd fie stapanul slav al Germaniei<br />

cazute in anarhie, marea lupta hotaratoare dela Durnkrut (sau<br />

Kruterfeld), in care putinii ostasi germani biruird pe Cehi, cari aveau<br />

Si un puternic ajutor din, partea regelui Ungariet (0 Roma'nii sunt po<br />

meniti anume in aceste lupte). Ottokar perl in infrangere, ca In Italia<br />

Manfred (1278). Si Moravia fu cuceritd. Venceslas, fiul regelui mort,<br />

era un copil. Austria, ajunsa un ducal puternic, fu data lui Albert,<br />

fiul lui Rudolf, Impreund cu Stiria, Carintia, Carniola si ,margenea"<br />

vendica.<br />

Totu0 Germania era o tara mai slaba decat celelalte, fiindca<br />

avea mai putina randuiala si mai putina pace decat alte parti.<br />

Acuma se ridica in Apus ten europene, care avusera vreme sa<br />

se incbege mai trainic si sa se pregateasca mai bine.<br />

In Spania, regatele de Castilia si de Aragonia duc Inainte<br />

lupta cu paganii, smulgandu-li tot mai multe Omanturi.<br />

Castilia merge spre Miazazi; Aragonia castiga spre<br />

Rasarit gi pune mana pe frumoasele insule Baleare.<br />

4. In Anglia,<br />

regele loan feirei-de-'aril ridica pe nobili,<br />

clerul si orasele impotriva lui. Inca inainte de dansul, regii<br />

nu se tineau dupa cuviinta de obiceiurile parnantului: ei<br />

luau bani, inchideau. goniau din tara faro niciun drept si<br />

MIA niciun cuvant. Fiindca de Joan nu-i era frica nimanui,<br />

o rascoala izbucnl ca sä-1 faca a se purta de aid inainte<br />

asa cum cereau datinele cele bune. El a trebuit sa, se supuna,<br />

si a dat astfel la anul 1215 vestitul hrisov care se<br />

chiama Marele act de drepturi" (Magna charta libertatum).<br />

In ea se prevede ca oamenii cari au pamant (deci nu serbii),<br />

Biserica si unele orase nu vor mai fi suparati cu adausuri<br />

peste obiceiu.<br />

Magna Charta s'a dat la 15 Iunie 1215. Ea nu prevede tine etie ce<br />

2ibertdli intinse pentru toti. E numai o concesie smulsd de feudali


128<br />

regelui. Prin ea se deinesc drepturzle acestuue, in cuprinsul coneeppei<br />

feudale. De oarece regele Angliei fuese un cuceritor, de oare ce el<br />

confiscase o mare parte din panftntul anglo-saxon, de oare ce el linpartise<br />

acest pamant, cu ingrijire inventoriat, tovarasilor sAi de luptff,<br />

acestia, ajunsi fruntai ai nobilimii engleze, atarnau mai mult de el<br />

cleat orice alti fruntasi feudali de regele, seniorul lor. Actul din 1215<br />

tindea sä inlature aceaqta. deosebire.<br />

Joan jurase ca se va tinea de aceste indatoriri, si ca nu<br />

va starul pe langa nimeni ca sa-1 dezlege de juramant.<br />

Dar el si-a calcat cuvantul si a facut pe Papa sa-1 declare<br />

Tiber de orice fagaduieli. Atunci iarasi oastea nobililor vent<br />

asupra lui. Filip-August din Franta trimesese pe fiul sau<br />

ca sa, iea coroana engleza, la care avea si unele drepturi.<br />

Dar Ioan rriuri, si atunci tara priml cu bucurie pe fiul sau<br />

nevrastnic, Henric al HI- lea.<br />

Ful regelui Franciei se chemk Ludovic,. viitorul Ludovic al VIII-lea.<br />

Papa, Inocentiu al III-lea, 11 excomunica" pentru a-1 sill sa parabeascA<br />

Anglia. Joan muri la 1216, si mostenitorul sau a' ea nbmai nou ani<br />

Si acesta vol sä scape de lanturile din 1215. Dar nobilii<br />

se ridicara din nou, avand in fruntea for pe cutezatorul<br />

Simon de Montfort, conte de Leicester (un- Francez, care,<br />

avea feude si in Anglia). El invinse pe rege si-f sill sa<br />

primeasca de acum inainte supravegherea din partea uriui<br />

numar de nobili. De atunei incepura sä se adune din cand<br />

in cand parlamente (cuvantul vine dela parliare, care inseamna<br />

a vorbi, in limba latineasca stricata a evului mediu).<br />

In aceste adunari, la care luara parte in curand si<br />

trimesii din orase, pe langa nobilii man si rnici si pe langa<br />

unii clerici, se dezbateau nevoile de bani ale regelui si nemultamirile<br />

starnite de dregatorii si judecatorii lui. Regele<br />

izbuti sa invinga pe nemultamiti, si Simon de Montfort<br />

pen in lupta.<br />

La 1237 Henric e silit sa intdrelsca Magna Charta. Tndata I i calca "nsai"<br />

jurAmantul. Simon de Montfort impune la 1258 proviziunile dela O \ford,<br />

care kleau regelui un Sfat de 15 membri, supriveghiati de alti_ 24<br />

la fiecare trei ani era, a se ad me Parlamentul. Peste trei an', noug,


129<br />

excomunicare papala pentru a libera pe rege. Biruinta dela Lewes<br />

(1264) sill Insa pe acesta, care fu prins, a se tined. de cuvant. Montfort<br />

fu ajutat $i de oraseni, din cari chema care doi de fiecare localitate,<br />

la Parlament. El cazil lute° noua lupta peste un an, dar pests putin<br />

regimul Parlamentelor se impose. Scopul sau era sa fereascii Sara<br />

de biruri grele $i de abuzuri de putere. Von, subsidii, aducea. plangeri,<br />

park pe dregatorii regali. Dreptul de initiative Ii lipsia Insa cu<br />

totul in aceasta faza. Institutia nici nu era aca, de populara, $i multi<br />

cautau sa scape de cheltuiala ci primejdia reprezintatiei.<br />

Urmasui lui Henric al III-lea, Eduard Tiu, fu un rege<br />

mare. El supuse cu totul Tara Galilor, dar nu o uni cu<br />

Anglia, ci o dada in sama fiului sau, pang ce el mosteni<br />

coroana englezg. El se amesteca in afacerile Scofiei. Acolo<br />

se stansese dinastia cea veche. Eduard veni sa aleagg el<br />

un rege nou. Acesta se rasculg si fu silit sa se inchine.<br />

Dar in locul lui se riche& alt rege prin rgscoalg : Eduard it<br />

prinse, dupg multe silinti, si-1 ucise in chinuri. Un al treilea<br />

veni atunci la rand, si fu invins. Dar nici Eduard, nici fiul<br />

sau, Eduard al II-lea, nu-1 puturg desrgdacing din tarn.<br />

Scotia nu void sa aibg jug strain pe grumazi, si ea rgmase<br />

neatarnata Inca trei sute de ani.<br />

Eduard Mu murl la anul 1307.<br />

X.XV.<br />

intarirea regalitatii franceze : Filip-August si Ludovic<br />

al IX-lea cel &ant.<br />

1. Pe vremea lui Henric al DI-lea si a lui Eduard I-iu<br />

regii Angliei nu mai aveau In Franta decat o parte din ceia<br />

ce stgpanisera odinioarg aici. Regii Franciei au inteles cg<br />

puterea terii for nu se poate inchega atata timp cat strai-<br />

nii<br />

cunt asezati asa de primejdios in hotarele lor. Lucrul<br />

sate& asa: on ca Englezii aveau sa fie goniti din Franta,<br />

on ca Cara aceasta nu putea sa se Inalte la un loc de<br />

frunte intro celelalte. Nevoia de a-i scoate pe Englezi era<br />

9


130<br />

cu atata mai mare, cu cat stapanirea regelui Angliei Inchidea,<br />

Francezilor mai din toate partile drumul spre Mare.<br />

Ins& orice taxa are nevoie de Mare, pentru el pe apa se<br />

poarta legaturile cele mai Intinse intro popoare.<br />

Filip-August, ca un om cumhate ce era, a smuls lui Ionfara-de-Tara,<br />

tot ce acesta avea de mqtenire In Franta,<br />

afara de pamanturile dela Miazazi, §i aceasta far& sa, se<br />

verse sang°. Ioan Intrase In lupta cu nepotul sau de frate,<br />

Arthur, it prinsese, qi bietul tanar pert de atunci far& urrna:<br />

toata lumea a crezut ca I-a ucis unchiul sau, regele, ceia<br />

ce arata ce nume-§i facuse acesta printre oameni. Insa,<br />

dupa dania feudala, suzeranul (adeca feudalul care daduse<br />

pamant altui feudal sau primise macar Inchinarea Omantului<br />

dela acela) aye& dreptul sa, judece In unele imprejurani<br />

§i sa pedepseasca, pe vasal. A§a, a facut §i Filip-August<br />

cu Ioan, luandu-i Normandia §i feudele Casei de Anjou.<br />

Arthur aveft drepturi asupra posesiunilor lui Gotfrid Plantagenetul.<br />

Acestea, ca ei Normandia, nu dovedira nicio tragere de inima, pentru<br />

Ioan si, deci, pentru atftrnarea de Anglia. Luarea In stapftnire a tuturor<br />

acestor provincii de catre regele Franciei se facil dela 1204 la 1206.<br />

Ioan a cautat sä capete inapoi ceia ce pierduse, §i s'a<br />

unit pentru aceasta cu regele ghelf din Germania qi cri<br />

alti feudali din Franta. Germanii au vent pe la Nord-Ost,<br />

iar Englezii pe la Apus. S'a dat o mare lupta la satul Bouvines,<br />

langa, oraul Lille; regele Germaniei, Otto, s'a luptat<br />

stralucit, ca un adevarat cavaler, dar n'a putut sa castige<br />

biruinta.<br />

Data aceasta, Filip-August incercase a-ei Intre0 granita la Nord-Ost<br />

prin anexarea Flandrei, stapanita de un conte. Aceasta mare feuds era<br />

slabita ei prin marile jertfe pe care le facuse M<br />

trebuift Inca sa le facft<br />

pentru cucerirea pastrarea Constantinopolului, unde Balduin, contele<br />

acestei teri, ajunsese Imparat. Than patrunsese in provinciile franceze<br />

sudice, pe care nadajduca sa le poata lua. inapoi, Si astfel, la Bouvines,<br />

Filip-August avh Inaintea sa numai pe Germani $i pe feudalii de limbs<br />

franceza din partile Rinului-de-jos (27 Iu lid 1214), Pacea dela Chignon<br />

asigura regelui biruitor cuceririle sale, facute cu cea mai putina cheltuial-<br />

de oameni $i de bani.


131<br />

Peste un an dela aceasta, Ioan a intrat irt luptg, cu nobilii<br />

din Anglia, si n'a mai avut pace pang la sfassit. Englezii nu<br />

mai tineau acuma In Franta decat o parte din zestrea<br />

Eleonorei de Acvitania, mama regilor Ricard si loan. Numai<br />

dupg, vre-o cincizeci de ani regele Ludovic-ceI-SfAnt, care<br />

avea mustari de cuget, ca si cum ar stapg,n1 fg,r1, drept<br />

pamAnturi strgine, a dat Inapoi, prin pacea dela Paris, o<br />

parte din cuceririle lui Filip-August. Aceasta fapta dovedeste<br />

ce suflet curat avea Ludovic, dar ea nu e potrivita<br />

pentru un rege, care nu trebuie sa Instrgineze, fg,ra, cea<br />

mai grozavg, nevoie, nimic din cuprinsul terii sale.<br />

Prin pacea dela Paris, Intarita la Abbeville (1259), regele A ng Nei<br />

capata provinciile Perigord, Limousin, Quercy si parte din Saintonge<br />

Pe celelalte le pltrasia formal. Prin aceasta ins stapanirea de fapt a<br />

Francezilor se preface& intro stapanire de drept. $i, In evul mediu,<br />

eand dreptul hotara legaturile dintre oameni si dintre popoare, aceasta<br />

era totusi foarte mult.<br />

Putina, vreme dupg, smulgerea feudelor englezesti, regii<br />

Franciei au mai capg,tat o Intindere a stapgairii lor. In<br />

partile de Miazazi se raspandise un eres pe care-1 osandia<br />

Biserica romang,: cei mai multi dintre acesti eretici se aflau<br />

In orasul Albi. Feudalii din acele parti, In frunte cu contele<br />

de Tulusa (care avea deci acest oras, ce fusese Capitals<br />

Visigotilor), parteniau o asemenea rgtacire. Va sg, zica<br />

era, un prilej ca regele sg, puie mama si pe aceste frumoase<br />

Tinuturi, care sarrang, mai mult cu Italia si cu Spania.<br />

Papa hotari o cruciata Impotriva neasculatorilor cari se<br />

inchinau lui Dumnezeu intr'un chip neIngg.duit. Fiul lui<br />

Filip-August merse si el sa se lupte cu dansii. Contele de<br />

Tulusa Isi pierdi tara; la urmg, ea ajunse In parte 'n puterea<br />

regelui. tin flu al Iui Ludovic al VIII-lea, un nepot<br />

de flu deci al lui Filip-August, se Mal mostenitorul celeilalte<br />

pgrti, lugnd de sotie pe fata invinsului.<br />

$i conlii de Tulusa jertfisera molt pentru cruciata, ramaind slabiti<br />

pe urma ei. Poate ca tocmai prin cruciata. Intaiu s'a intarit aici erezia<br />

.albigenztl, care nu era altceva decat bogomilismul balcanic, patarenis-


132<br />

mu/ din Bosnia, care a $i ramas patarena panA la caderea ei supt<br />

Turci.<br />

Uciderea unui legat papal de un om al contelui Raimund al VI-lea<br />

aduse rAzboiul. Impotriva lui se predica o cruciatA. Simon de Montfort<br />

avil un mare rol Intr 'Ins& Raimund chemA In ajutor pe cumnatul<br />

sau, regele Aragoniei, $i era, firesc sA se amestece si acesta, kite°<br />

luptl care avea de stop a se hotAri soarta Sudului francez; regele<br />

Pedro al II-lea cazil luptandu-se.<br />

Raimund Isi putt pastra, Cara. Lupta urml insa Impotriva fiului sau.<br />

Noul rege al Franciei, Ludovic al VIE-lea, o conduced. Mica lui Raimund<br />

al VII-lea se mAritA cu Alfons, fiul biruitorului 'sat], si-i aduse<br />

Provincia ca zestre.<br />

2. Urmasul lui Ludovic al VIII-lea s'a chemat si el Luduvie<br />

: el vine deci al IX-lea In sirul regilor Franciei<br />

(printre cari se numara si regii franci), cari au purtat<br />

acest nume. E cunoscut Insa, In de obste, supt numele de<br />

Ludovic-cel-Sfant, pentru ca a fost un crestin foarte evlavios,<br />

un sprijinitor calduros al legii sale, un judecator<br />

drept care asculta pe orisicine si nu ratacia cu hotararea<br />

si,<br />

mai ales, omul care pe timpul sau a jertfit mai mult<br />

pentru cruciata. La dreptul vorbind, atata a Mout el: silinti<br />

ca sa, scape Mormantul Sfant din mana paganilor,<br />

fiindca, afar& de aceasta, el a Incheiat numai invoieli, asa<br />

cum i se pareau mai drepte, cu to# vecinii.<br />

Ludovic ajunsese rege la moartea inainte de vreme a<br />

tatalui sau: asupra cresterii lui a veghiat mama-sa Blanca,<br />

fata regelui din Castilla, o femeie foarte inteleapta, care<br />

dull si carmuirea terii. Tanarul rege crescA In frica lui<br />

Dumnezeu, si el se deprinse a pretaal toate lucrurile dupa<br />

datoriile lui de crestin. Inca de mult I se paruse lui ca<br />

nirnic nu cere mai multa graba decat lupta, cu paganii, si<br />

astfel el Ilia crucea. Pe acest timp, toata Europa avea griji<br />

de razboaie pentru putere sau pentru razbunare; nimeni<br />

nu s'a aratat, printre atat,ia regi si principi, bucuros de<br />

lupta pentru Hristos. Ludovic singur si-a<br />

strans rudele si<br />

cavalerii, si a plecat.<br />

El s'a dus in Egipt, §i a izbutit Intaiu sä Invinga pe<br />

dusmani. Dar acestia erau multi si cunosteau bine tam..


133<br />

In fruntea for stateau vitejii mameluci, robi cumparati<br />

anume pentru slujba ostaseasca: tocmai pe egad Ludovic<br />

se afla In Egipt, unul dintre dansii, Bibars, a luat puterea<br />

dela ultimul urma§ al marelui Saladin. La urma, Francezii<br />

au fost batuti §i Incunjurati din toate partile: pan , §i regele<br />

a cgzut in robie, §i a trebuit sa dea multi bani ca sg,<br />

se rascumpere. Dar el a mai ramas Inca, ani Intregi de<br />

zile, In Rasarit, fart, sg, poatg ispravl vre-un lucru de insemnatate.<br />

Dupg ce s'a tutors In Franta, Ludovic n'a pgrasit niciodata<br />

gandul de a mai porni odata asupra paganilor. Mag,<br />

vreme a fost Impiedecat Ins, de schimbarile mari ce se<br />

petreceau in toate partile.<br />

3. Franta ajunsese a fi acum cel d'intaiu regat din 'Europa.<br />

Dela o vreme se alegeau tot Papi francezi. Unul dintre<br />

ace§tia chema impotriva celor din urma Hohenstaufeni pe<br />

Carol, fratele lui Ludovic al IX-lea. Acesta primise dela<br />

tatal sau feuda sau apanagiul Anjou ; luand In ca.satorie<br />

pe mo§tenitoarea celui din urma conte de Provincia (frantuze§te:<br />

Provence), adica Tinutul dela cursul de jos al raului<br />

Rhone, el ajunsese §i conte al acestor mari feude. Carol de<br />

Anjou a cucerit rapede regatul Siciliei. El s'a amestecat In<br />

toate afacerile italiene §i a voit sa iea §i Constantinopolul.<br />

Dupg, sfatul lui, Ludovic a pornit Impotriva regatului<br />

maur din Tunis, In Africa de Nord. Aici el a murit de<br />

ciuma, pe un pat de cenusa, ca semn de pocainta, In 1270.<br />

Fiul §i urma§ul sau s'a Intors cu oastea, aducand cu sine<br />

rg,ma§itele pamante§ti a patru din rudele sale.


-134<br />

XXVI.<br />

Starea lumii pe la anul 1300.<br />

Se cuvine acuma sa vedem care era starea lumii in<br />

apropierea anului 1300, papa la care am ajuns. Asa vom<br />

vedea si cum stateau si alte teri, despre care n'a venit Inca<br />

prilejul sa se vorbeasca.<br />

Europa de Apus avea ca legatura credinta crestina catolie&<br />

(pagani nu mai erau decat in Spania de Miazazi), limba<br />

latina in Biserica- si in purtarea trebilor si a judecatilor,<br />

ascultarea In ceia ce priveste lucrurile sufletesti de Papa.<br />

dela Roma si o oarecare tragere de inima pentru Imparatie.<br />

Incepusera acuma sa fie adunate popoarele in cite o singura<br />

tail, al carii stapan cata O. fie regele: feudele cele<br />

mai marl erau slabite paste tot locul, afara de Germania.<br />

1. Anglia era alcatuita din Britania-Mare, afara de Scotia,<br />

care fusese supusa, dar se rasculase, si din coasta rasariteana<br />

a Irlandei. Normanzii, cari vorbisera frantuzeste, se<br />

amestecara, de catva timp cu Anglo-Saxonii si cu Danezii<br />

Nortmani, cari vorbiau nemteste: acuma incepea sa se intrebuinteze<br />

si limba cea noun, limba englezei, care e o limba,<br />

germanica, in care se afla insa foarte multe cuvinte frantuzesti<br />

(asa cum limba noastra e o linta romanica in<br />

care sunt foarte multe cuvinte slave).<br />

2. Franca se unise In cea mai mare parte supt puterea<br />

regelui. Dar unele parti se gasiau In manila rudelor acestuia,<br />

care carmuiau deosebit ceia ce li se daduse de Ludovic<br />

al VIII-lea (apanagiile) sau ce capatasera apoi, ca zestre.<br />

Flandra, la Nord-Ost, nu era Inca supusa. Tot asa Britania,<br />

peninsula dela Nord-Vest. In sfarsit, la Miazazi, In partile<br />

RhOnului, tot se mai pastrau unele drepturi Imparatesti,<br />

astfel asupra insemnatului oras Lyon, unde stated un<br />

arhiepiscop.<br />

3. In Spania, cele doua regate mari erau Castilla qi


135<br />

Aragonia. Aragonia pared chiar c5, este mai puternica,. Regele<br />

de acolo tined pe o nepoata de fiu a lui Frederic al<br />

a)<br />

0<br />

0<br />

7<br />

CJ<br />

7 n°<br />

U 11,<br />

s.<br />

s 0<br />

; 60<br />

a<br />

o0,-<br />

ez ,o<br />

g<br />

4',2?<br />

z<br />

a<br />

g g<br />

=1<br />

A O<br />

0 43.<br />

Ef f:<br />

II-lea: cared Sicilia, s'a rasculat, uciz'and pe Fancezii regelui<br />

Carol (ceia ce se chiama Vecerniile din Sicilia, fiindca<br />

.<br />

as<br />

cn<br />

z<br />

Cl<br />

a)<br />

O<br />

;<br />

1-2<br />

en<br />

fzW


136<br />

omorul s'a flout cu prilejul unei necuviinte savarsite de un<br />

Frances la vecemie In biserica,), un fiu al regelui Aragoniei<br />

a ajuns rege In insula Sicilia, pe cand urmasii lui Carol de<br />

Anjou au avut de aici Inainte numai regatul de Neapole.<br />

Cuvintul acesta de Vespere (Vecernii) siciliene nu s'a dat din<br />

capul locului miscarii populare care, supt Carol I-iu de Anjou, a scos<br />

pe Francezi din Sicilia. Aceasta provincie erk nemultAmitA Qi pentru<br />

cd Scaunul regal fusese mutat dela Palermo la Neapole qi pentru cA noul<br />

rege cautA sa introducA limba franceza. Aderenti ai Hohenstaufenilor<br />

si Aragonezii doritori de stapftnire atfttarti lumea la rascoalA: 0 repu-<br />

Med sicilianti tint' putin timp ; don Pedro de Aragonia fu chemat<br />

pentru ca, sit apere de rizbunarea angevinA pe rAsculati. Dupa un<br />

razboiu fericit, Casa de Aragonia pAstrA Sicilia. Si in Roma s'au facut<br />

atunci miscAri impotriva Francezilor.<br />

Navara, de rang& muntii Pirinei, care fusese °data Cara<br />

de capetenie In Spania, era acum foarte Ingustata gisllbita. Aici si In Aragonia au fost cure anul 1300 lupte<br />

pentru Domnie. Francezii s'au amestecat In ele, dar fara<br />

folos mare. Fiul lui Ludovic al IX-lea si-a Incheiat viata<br />

Inainte de vreme, luptandu-se In aceste parti.<br />

In Apus, regatul Portugaliei, pe care-1 Intemeiase, pe la<br />

1100, cum stim, un feudal din casa de Burgundia, Inainta,<br />

si el pe Incetul In paguba Maurilor; de dansul se stia Ins&<br />

numai putin, fiindca era mai, de-o parte si pe Oceanul<br />

Atlantic nu ,prea mergeau atunci corabiile.<br />

4. In Italia nu se afia alt regat, decal regatul Neapole si<br />

al Siciliei. Mai erau apoi stapanirile Papei, care taiau la<br />

mijloc peninsula, dar n'ajungeau Inca dela o Mare pana la<br />

cealalta: ele erau si foarte nesigure, si chiar in Roma avea<br />

puterea un senator, ales de oraseni. Supt Alpi erau cativa<br />

feudali mars, cei mai insemnati fiind contii de Savoia, din<br />

care se trage regele Italiei de astazi. !awl° erau orase de<br />

sine statatoare: infloriau mai mult tale din Lombardia, apoi<br />

Genova, Venetia, cladita, foarte frumos chiar in apa Marii<br />

si pe cateva ostroave mici, Pita, si, peste pAin, Florenta<br />

(orasele din regatul Siciliei erau supuse regelui, si mai<br />

sarace). Aceste coati faceau mare negot In Rasarit : in Gre


137<br />

cia, in Asia-Mica, In Siria, in Egipt si in Africa, avand<br />

prin toate -orarle contoare carmuite de consuli. Cu banii<br />

Fig. 20. Pa lat din Italia (epitalul cal mare din Milan,<br />

elidit prin veaourile al X V-lea il al XVIlea In arhitecturg polka).<br />

c4tigati acolo, se inalkau acasa zidiri minunate, se Wean


-138 --<br />

odoare scumpe si se platiau pictorii, cari zugraviau, sE<br />

sculptorii, cari sapau in piatra si turnau in bronz.<br />

5. Intro terile germanice, era intaiu inzparcicia. Ea parea<br />

foarte slabita acum. Feudele marl se intarisera din nou, dar<br />

schimbandu-si numele cele vechi. Astfel, nu mai era acuma o<br />

Suabie (Suabie), o Lotaringie, o Franconie, o Saxonie. In<br />

locul Saxoniei statea cu insemnatate Marca (sau Margenea),<br />

de Brandenburg (unde e Berlinul), pe un pamant smuls<br />

dela Slavi. In Rasarit ajunse la mare putere ducatul Austriei<br />

: Imparatul Rudolf it dada fiului sal). Boemia se facuse<br />

de mult regat, si Rudolf avu destul de lucru cu regele<br />

Ottocar, pe care abia putii sa -1 invinga, ucizandu-1 in<br />

acelasi timp. In mlastinile si padurile dela Rasaritul Mara<br />

Baltice, poporul pagan al Prusienilor, care prada pe to#<br />

vecinii, trecuse la legea crestina. Supunerea si botezarea,<br />

for s'a facut cu sabia, ca a vechilor Saxoni, In Livonia,<br />

mai sus de Prusia, s'a intamplat acelasi lucru; cei ce au<br />

frant cerbicea paganilor, au fost cavaleri din Ordinile xeligioase:<br />

Teutonii in Prusia, iar in Livonia cei ce se numiau<br />

Purteitori-de-sabie,<br />

6. In Europa de Rcisarit, Ungurii slabisera intaiu prin<br />

lupta cu Manuil Comnenul. Apoi ei se ridicara iarasi, dar<br />

Imparatia cea noun bulgareasca Ii puce stavila, In sfarsit,<br />

la 1241, Tatarii se repezira, viind din Asia, asupra lor,<br />

si -i invinsera amarnic. La 1301 s'a stins si dinastia cea<br />

veche.<br />

Tatarii pornirA din stepa for aziatica, supt calAuzirea celui mai mare<br />

stapanitor pe care 1-au avut ei, Ginghiz-Han. Acesta nu era, numai un<br />

razboinic neobosit 0 un om peste masura de crud, ci avea, inalte Insusiri<br />

de carmuitor. intreg neamul tatAresc s'a prefaicut prin el intr'o<br />

singura oaste nebiruitg, care ascult'a orbeste orice poruncA a lui.<br />

Biruitor asupra Chinezilor, el se rApezi asupra bogatelor orase din<br />

Turchestan, locuite in mare parte de Iranieni harnici, bogati si Pais-<br />

Ingrozitoare a fost prada poruncita de el in aceste parti. Tatarii<br />

nu jAfuiau la intamplare, dupA voia si norocul fiecAruia, ci tot ce se<br />

afla, in orasul cucerit, in Cara supusa, era insemnat cu cea mai stricta<br />

socoteala, confiscat dela proprietarii de pang. atunci 3<br />

Impdrtit. Selgiu


139<br />

cizii sl AVIV din Asia-Mica ajunsesera vasalii prea-plecati ai strasnicilor<br />

navalitori, traind de acum Inainte in umbra Imparatului mongol.<br />

Ciuci, fiul lui Ginghiz, urma stepa mai departe, patrunzand In partile<br />

rusesti. Toti prini


140<br />

Akkon (St. Jean d'Acre, Ptolemais) ad.' In Maiu 1291. Emirate le<br />

nouA, alcatuite de cApetenii viteze, purtau fiecare numele Intemeietorului<br />

lor. Aidin se chemA principatul de langA Miletul cel vechiu (Palacia)<br />

qi Efesul din acela§i timp (acum Alto logo, Aiasoluc); Sarucan, cel<br />

de la,ngit Magnesia (Manisa); Teche, de lAnga Smirna; In interior, Chermian<br />

cu Capita la Chiutaie, gi Caraman, avAnd drept reqedinta Conie<br />

(Konieh; vechiul Iconium). In Nord ere. emiratul lui Osman. Grecii<br />

aveau Nicea, Nicomedia, Philadelphia. Armenii de langA Mare interneiaserl<br />

un regat al Armeniei-Mici, cu dinastii indigene Ili apoi cu o dinastie<br />

latinA, ca ci aceia care, dupa cAderea Ierusalimului, stApAnib,<br />

numai In Cipru, dinastia de Lusignan.<br />

Pentru Siria se bateau Sultanii din Egipt cu Mongolii,<br />

cari stapaniau, dela Ginghiz-Han Incoace, Incepand dela<br />

hotarele Chinei. Celelalte parti din Asia, China, India, Iaponia,<br />

n'aveau legatura cu lumea.<br />

In Africa, erau, pe coasta de Nord, Sultanii (Sudanii")<br />

Egiptului gi deosebiti regi in Tunis gi In Maroc.<br />

Alte parti din lume nu se cunoqteau Inca,.<br />

Sudan, Soudan e un cuvant format de Francezi, din Sultan". Pentru<br />

deosebire de Sultanul Turcilor, e potriN it a se intrebuinta acest cuvAnt.<br />

XXVII.<br />

Terile din Apusul Europei dela 1300 pin& la ritzboiul<br />

de o sut& de ani".<br />

1. and s'a Inceput veacul al XIV-lea, rege in Anglia era,<br />

Eduard I-iu, iar in Franta Filip-cel-Frumos, nepotul de fiu<br />

al lui Ludovic-cel-Sfant.<br />

Ce fapte folositoare a facut Eduard, ittim acuma : el a<br />

fost cel mai cu socoteala dintre cati regi a avut Anglia, qi<br />

poporul sau I-a iubit cu adevasat. A lasat Cara mai putemica,<br />

de oare ce adaugise la dansa Tara Galilor §i<br />

slabise puterea Scofiei, pe care n'o putuse cucerl Insa. Fata.<br />

de Francezi, el n'a pierdut nimic ; supuquii sai nu s'au


'4<br />

141<br />

ridicat cii arms impotriva regelui lor: el a jurat s ,tie<br />

seam, de cuprinsul actului din 1215. Necontenit, Englezii<br />

se gAndiser& cu dor la un rege Eduard, din vremile Anglo-<br />

1%-a b- -....., .-- ..-'''',.- '.<br />

..- z i b . -- -._,- -- ..1 :..., ..- --... -..-- .-..... -- -.. .... -.. ,- : :-. ...- -. --- -. ._. - --.....'-'.c. -- 70<br />

4<br />

ii....,..._..._ _........ ....___-. ---.........,--____.,--...,...,...,<br />

v<br />

0<br />

e r .4<br />

.4i<br />

0<br />

0<br />

4iN.<br />

0<br />

ittl<br />

A<br />

0<br />

0#ytitil<br />

. e<br />

I.<br />

t At<br />

(Z.,..,4,fr 41' 1 9.<br />

* '-'4.)k- ik,<br />

F.<br />

4--- i.<br />

4e.<br />

.<br />

\<br />

..,<br />

...<br />

.... , e<br />

#<br />

a<br />

1<br />

._<br />

.<br />

a<br />

pt....,<br />

1<br />

f.<br />

0:<br />

....-- N i<br />

to<br />

')-1 %-..<br />

1- .,-,./......-.).--_-'1-4\ ::\-1..5-- ..12- ot. r<br />

._, -/\ 4,<br />

,0 j.-,' V. ,<br />

`00-j).- , Ns \ 2 A-Cs- aN ,,<br />

, is.."t Z.,<br />

Irek .' i /ilitiff.os<br />

..:' ,,<br />

"-.<br />

1,..Y .1, -) 4 0<br />

.... .. . ........ ,<br />

',At ---,,,......-, r 6 ? *<br />

F.<br />

: 1<br />

1n.<br />

A<br />

E,<br />

,<br />

. .<br />

...]<br />

ao:<br />

-.A... _A _01 !' L*-...<br />

. JEANNE DE<br />

F1<br />

F: NAVARRE.<br />

ana 11 Ir. 1011 , 1'4<br />

eOn<br />

0.5<br />

4 '<br />

,...,<br />

.<br />

.<br />

... .<br />

F.<br />

F. e<br />

kil<br />

IV<br />

h i<br />

Viii<br />

kill<br />

kil<br />

kil<br />

t t.4<br />

, A<br />

\ Ail<br />

1111<br />

kil<br />

N),<br />

AA<br />

A<br />

Al<br />

0<br />

Pi ii<br />

0 A,<br />

ktf)i<br />

sv,<br />

.<br />

:.<br />

4 A....pp". ae,,a-a...2 2)...e.e_eikeite.e.e..11, a :s<br />

.<br />

vitt<br />

NI<br />

n' i.<br />

,,...'" _ . --...--.....-.- .. -- , --... . . . . L.., : . . . . .. -. -- . e . .- -- = . &__- -.ft .- a %<br />

Fig. 21 Ioana, regini. a Franciel si Navarei din veacul al XIV-lea.<br />

E gotta lui Fillp-cel-Frumos.<br />

Saxonilor, care urmase cu sfint,enie datinile cele bune:<br />

acuma li se 'Area ca, au gasit iara§i pe Eduard acela.<br />

Dar Eduard I-iu n'a avut un urmas vrednic de dansul.<br />

W<br />

le<br />

.sI


- 142. -<br />

Fiul Au Eduard al 11-lea a carmuit rg,u, Incunjurandu-se<br />

de oameni fara tragere de inima pentru tall,. Mai multe<br />

tulburari au izbucnit atunci impotriva lui, si chiar una din<br />

rudele sale se rascula, dar pert. La urma, pan& §i sotia lui<br />

Eduard se uni cu du§manii lui. El fu prins §i silit sa lase<br />

Domnia; apoi 11 Inchisera Intro cetate, de undo fu scos<br />

mort peste patina vreme. Fiul sau, al treilea Eduard, fu<br />

multa vreme rege nevrastnic, a§a lncat toate trebile erau<br />

calauzite de altii.<br />

2. Pe atunci in Franta se afla un rege foarte destoinic,<br />

caruia i se datore§te intinderea §i Intarirea terii sale. El<br />

se numia Filip-eel-frumos (fiind un om foarte irumos §i<br />

zdravan). Era fiul lui Filip al III-lea §i nepotul de fiu al<br />

Sfantului Ludovic. Filip-cel-Frumos nu era bun §i bland, ci<br />

lacom de bani, neiertator §i chiar crud; dar el a §tiut sa-si<br />

aleaga sfetnicii, a chibzuit bine imprejurarile §i n'a cautat<br />

altceva decal Inaintarea regatului. Sotia sa ii adusese stapanirea<br />

asupra Navarei, din muntii Pirinei, §i asupra unui<br />

Intins Tinut din Franta. Prin fel de fel de Intelegeri, el a<br />

mai capatat ici §i colo bucati mai maxi sau mai mici din<br />

intinderea de pamant care se chiama astazi Franta. Gandul<br />

lui era sa puie mana §i pe Flandra, care cuprindea tot<br />

unghiul de Nord-Ost, de catre Rin.<br />

Flandra era un comitat, §i fusese foarte puternica, dar<br />

dela un timp ea slabise, intro altele §i pentru ca trebuise<br />

sa sprijine imparatia latina din Constantinopol, a carii Casa<br />

Imparateasca era de loc din Flandra. Contii de Flandra se<br />

tot schimbasera din mai multe familii. Filip-cel-Frumos a<br />

Inteles ce mare nevoie are regatul sau sä se Intinda §i<br />

asupra Flandrei. Cu contele de acolo i-a mers mai u§or,<br />

_si el putea sa creada acum ca Flandra e a lui, cand i se<br />

ridicara Impotriva ora§enii din cetatile terii. Ace§tia aveau<br />

multa bogatie, fiindca lucrau harnic la postavuri; ei erau<br />

§i oameni Indrazneti, gata de galceava. In cea d'intaiu<br />

upta cu dansii, nobilii calari ai regelui Franciei au fost<br />

stra§nic Infranti; nu se mai pomenise pang atunci ca o


143<br />

caste de cavaleri, al caror me§te§ug era razboiul, sa fie<br />

nimicita de alta In care se bateau postavari, panzari, macelari<br />

§i altii ca dan§ii.<br />

Filip Ina oraeele Lille ei Bruges, pentru a pedepsl pe contele de<br />

Flandra, care se unise cu Anglia Impotriva lui. Bruges se ridica Insa<br />

Impotriva regelui, mai ales pentru ca acesta, urmarind marl scopuri<br />

politice, cerek ajutoare grele dela supueii sai. Fara sa se poata liberh<br />

din prinsoarea for cei doi cot* de Flandra, se incepa rascoala. In Julie<br />

1302 Francezii furs batuti grozav la Courtray, Peste doi ani Filip<br />

razbuna Intru catva infrangerea, dar el trebul sa lase familiei Dampierre<br />

comitatul de Flandra.<br />

3. Atunci toata lumea a crezut ca zilele role vor vent necontenit<br />

asupra Franciei. Papa, care era pe atunci Bonifaciu<br />

al VIII-lea, pornl o dezbatere cu regele, cam a§a cum o<br />

avusera, inaintasii sai cu Imparatul. El ar fi vrut ca tot<br />

clerul din regat sa ata me de Mosul §i sa-i dea numai lui yenituri.<br />

Dar Filip nu Mc!). niciun pas Inapoi. Papa fu atacat,<br />

In Anagni, de niOe nobili italieni pe cari-i tocmise regele<br />

Franciei. Ei Yi spusera In fats cele mai mari batjocuri, si<br />

s'a crezut chiar ca ar fi cutezat sa-1 loveasca peste obraz,<br />

ceia ce ar fi fost o mare ticalosie, caci Bonifaciu era un<br />

om batran §i un arhiereu. Papa simt,1 a§a de grozav aceasta<br />

umilinta, !neat murl peste cateva zile.<br />

Prin vestita bull Aussulta fili (bulele se numesc dupa cuvintele cu<br />

care incep), Bonifaciu declara fatie ca regele e sup us Papei pi<br />

ell ar fi o<br />

nebunie sa se creadd altfel. Trecuse vremea unor asemenea programe.<br />

Papa lei repeta Insa marturisirea de credinta prin bula Unam Sanctam,<br />

care declara ca numai In Biserica poate afla once cretin mantuirea.<br />

Regele Franciei se hotarI sa depuie pe Papa printr',un Conciliu. Acesta<br />

murl la 1303.<br />

Al doilea urmas at sau fu un France; si el nu se Incumeta<br />

sa iasa din FranO.<br />

Lel d'intaiu urmae al lui Bonifaciu avit o foarte scurta pastorie. Papa<br />

care se stramuta la Avignon e Clement at V-lea. El se Incorona la<br />

Lyon; la 1308 se aeeza In Avignon.<br />

Scaunul cel nou al Papilor a fost de acum lnainte (pang, la


144<br />

1377) °rap' Avignon, mezat in Franta, dar atarnand de regele<br />

din Neapole, vasal al Papei (acest oras a fost cumparat,<br />

foarte tarziu, de Papa, care avea posesiuni in apropiere).<br />

Filip a fost In stare sa, sileasca pe Papa si la desfiintarea<br />

Ordinului Temp lierilor. Cei din Franta furl dati In<br />

judecata pentru placate care erau in cea mai mare parte<br />

nascocite; Regele trimese pe cativa dintre ei la rug, ca sa<br />

piara de moartea ereticilor; el li lug, averile.<br />

4. Filip-cel-Frumos batuse pe Flamanzi (adeca pe locuitorii<br />

din Flandra), qi incheie cu dansii o pace care se potrivia<br />

cu interesele sale. Regele Angliei Ii Meuse obisnuita<br />

inchinare pentru Tinuturile ce mai avea in Franta. Fratele<br />

lui Filip, Carol de Valois, se gandia sa, fie Imparat in Constantinopol.<br />

Ba Inca, unii dintre Germani ar fi fost aplecati<br />

sarl aleaga, pe Filip ca Imparat al lor.<br />

Aici, In Germania, lucrurile mergeau rau. Dupa moartea,<br />

lui Rudolf de Habsburg, urmase ca rege un principe din alt<br />

neam. Albert, flu' lui Rudolf, Wu si ucise pe acest principe,<br />

dar §i el pen de moarte silnica, fiind ucis de nepotul sau.<br />

De puterea regala nu se mai temea, nimeni. Dupa Albert se<br />

alese un mic stapanitor din terisoara Luxemburg (care alcatuieste<br />

astazi un ducat deosebit, intro Germania §i Belgia).<br />

Apoi §i dupa, acesta vent ducele Bavariei, Ludovic, care se<br />

arata, mai tare decht regii de pan& la dansul, fiindca avea<br />

supt mama sa o stapanire parinteasca mai intinsa. Dar nici<br />

n'ajunse sa fie recunoscut de totd, ci intampina, piedici necontenite<br />

din partea rudeniei regilor ce fusesera pang, la dansul.<br />

Acum regii din Germania nu mai erau totdeauna §i imparati.<br />

Mali nici n'au mers in Italia sa iea dela Papa coroana<br />

Imparateasca. Altul a facut drumul spre Roma, dar<br />

a murit in tale. Pe niciunul nu 1-a incoronat, dupa cuviinta<br />

§i dupa, dating,, un Papa. adevarat.<br />

In acest timp scapa Sroifera de supt stApanirea Casei-de Austria. Aici,.<br />

Intro Alpi, valea Ronului, Tirol §i lacurile Schwyz, Uri, Unterwalden,<br />

teranii titian o viaia politicd ImpArtitit pe TA care alcatuiau i o tovard§ie<br />

In lucrul pAniantului, ca In satele noastre. Unele Intrara, In deo-


145<br />

sebite conditii, supt puterea ImpArAteasa. Pretutindeni se recunosteau<br />

anumite drepturi superioare ale Impenului. Unele cantoane (asemenea<br />

Voevodatelor noastre) ajunsera in legAturA de supunere cu Casa de Austria.<br />

Totusi obiceiul de a se uni intre sine pentru apkare erg, de mult<br />

Inraddcinat; Sviterienii cautau sit scape de epitrop:a babsburgia pentru<br />

a pg.stra, doar numai ocrotirea Imparateasca Sprijiniti de imparatul<br />

Ludovic, ei Indraznira a da lupta cu ducele austriac Leopold, care fu<br />

invins la Morgarten, in 1313, intemeindu-se astfel libera unire a vailor<br />

sviteriene germane.<br />

Cine stie ce s'ar fi ales cu Franta, ihca In aceasta tar&<br />

ar fi fost tot regi hotarati, cuminti si binecuvantati cu o<br />

Downie lunga, precum fusese Filip-cel-Frumos! Acesta, murind<br />

In 1314, cateva saptgmani durA, ce perisera cei din<br />

urmg fruntasi ai Templierilor, lgsa trei fii. Toti trei domnira,<br />

si de niciunul din ei nu se poate zice ca a fost un<br />

carmuitor rgu, ci dela fiecare a ramas si cate ceva folositor.<br />

Dar unul domni abia doi ani, altul sese, cel de-al<br />

treilea tot atata vreme. Niciunul n'a lgsat un mostenitor<br />

care sa trgiasca.<br />

Atunci. Franta trebul sg aiba un rege din alta familie<br />

a semintiei capetiene. Aceasta aduse marele razboiu de no,<br />

suta de ani".<br />

XXVIII.<br />

MaAxdul de 0 suta de ani".<br />

1. and cel din urmg fiu al lui Filip-cel-Frumos Inceta<br />

din viata Inca tangr, la 1328, Eduard al III-lea, regele Angliei,<br />

era un copilandru de seisprezece ani. Eduard era<br />

fiul Isabelei, fata lui Filip-cel-Frumos, si deci sora regelui<br />

francez ce murise ; ca nepot al acestuia, tinarul rege<br />

al Angliei era mai aproape de tron decat oricine altul.<br />

Insa cu cativa ani in urma se hotarase, intr'o adunare a<br />

nobililor, clericilor si a orgsenilor din Franta, ea femeile<br />

10


146<br />

n'au dreptul sa. mo§teneasca Domnia (aceasta se Meuse<br />

pentru ca al doilea fiu al lui Filip-cel-Frumos sa poata<br />

domni legiuit In locul nepoatei lui de frate).<br />

S'a ales astfel ca rege fiul lui Carol, acel frate al lui Filipcel-Frumos,<br />

care, cum §tim, voise §i coroana Imparateasca<br />

din Rasarit qi aceia din Apus. Carol primise dela tatal sau<br />

ca apanagiu provincia Valois (In care se afla ora§ul Compiegne,<br />

la Nord-Ost de Paris), cu titlul de conte. Cel de-al<br />

doilea conte de Valois, Filip, ajunse astfel rege al Franciei.<br />

Regii acestei teri se zic deci de acuma Inainte Capetieni<br />

din Ramura de Valois (cete§te : Value).<br />

Intaiu Eduard al III-lea s'a inchinat lui Filip pentru Tinuturile<br />

sale din Franta, intocmai precum Eduard al II-lea<br />

se Inchinase lui Filipcel-Frumos. Dar Indata el lug, insusi<br />

puterea In Anglia. Era om tanar §i viteaz. Multi II chemau<br />

Impotriva noului rege Filip. A§a, ora§enii din Flandra, pe<br />

cari acesta-i silise sa se supuie contelui lor, n'aveau alt<br />

sprijin decat pe Eduard. 0 ruda de aproape a lui Filip, care<br />

fusese despoiata de mo§tenirea sa, alerga tot la ajutorul<br />

englezesc.<br />

E Indraznetul conte Robert de Artois.<br />

Pe de alta parte, regele Franciei sprijinia in Scotia pe<br />

un doritor de Domnie, Impotriva regelui de acolo, care se<br />

razima pe prietenia lui Eduard al III-lea.<br />

Regele Scotian era David Bruce, fiul regelui Robert, care capatase<br />

prin lupta neatamarea Scotiei. El fusese inlocuit de un pretendent<br />

sprijinit de Englezi ci fugise In Franta.<br />

Regele din Germania, Ludovic, era pornit Impotriva lui<br />

Filip, care se unise cu Papa ca sä-1 rastoarne §i sg, puie<br />

pe altul din Casa de Luxemburg, prieten cu Casa domnitoare<br />

din Franta. Toti feudalii de la Rasaritul Franciei erau<br />

cu Anglia: ba chiar seniorii din Normandia §i Bretania<br />

aveau Intelegeri cu dqmanul.<br />

In 1336 Incepit deci Eduard al III-lea lupta on Filip al<br />

VI-lea, ca sa fie el rege al Franciei In locul acestuia.


147<br />

2. Intaiu razboiul s'a facut mai mult prin pradaciuni. Dar<br />

In 1346 regele Angliei yen' el singur spre a calauzl pe<br />

jafuitori: ei ajunsera pang la Paris. Filip alerga dupa dangii,<br />

§i-i gas1 la Crecy (cete§te: Crest), nu prea departe de Mare.<br />

'Cavalerii francezi patira aici, cu toata vitejia lor, ceia ce<br />

patisera cu patruzeci de ani In urma, cand se lovisera cu<br />

-oralenii din Flandra. Nu li-a folosit nimic c In mijlocul<br />

for era regele Boemiei si fiul acestuia, Carol, care fusese<br />

ales, Impotriva lui Ludovic de Bavaria, ca rege al Romanilor<br />

(a§a incat ei aveau cu dan§ii trei regi). Infrangerea<br />

for a fost strasnica.<br />

Peste doll& luni, regina Angliei, pe care sotul ei o lasase<br />

In tara, batil tot ma de rau pe regele Scotiei, unit cu Filip,<br />

§i -1 prinse chiar ; prinsul stab). unsprezece ani In capa,t la<br />

inchisoare. In anul urmator, Englezii Inving §1 In Bretania<br />

tranceza. Ormul Calais (cete§te: Cale), in locul cel mai<br />

stramt din bratul de Mare ce desparte Anglia de Franta,<br />

fu cucerit.<br />

Supt urma§ul lui Filip, loan, zis cel Bun, care era §i. el<br />

un viteaz cavaler, lupta Incept). din nou. Joan era, altfel, un<br />

principe slab §i. nesocotit In faptele sale. In 1356, Franta<br />

fu prinsa din doua parti, de regele Angliei gi de fiul sau,<br />

earuia i se zicea Printul cel Negru, pentru ca obisnuia sai<br />

se acopere totdeauna cu zale §i alto arme de aparare de<br />

031 Inegrit. Ioan se arunca asupra acestuia din urma. Intalnirea<br />

osta§ilor se fact. MO ormul Poitiers (cete§te :<br />

PoatTe), adeca in Apusul terii. Regele Franciei n'avii mai<br />

mult noroc decat tatal sail ; ba Inca el fu prins, ceia ce<br />

nu i se Intamplase- niciunuia dintre Inainta§ii sat; decat<br />

Sfantului Ludovic in Egipt §i oprit In Inchisoare ca §i<br />

regele Scotiei, David.<br />

3. Pacea se face abia dupg, patru ani : panel atunci tanarul<br />

fin al lui Joan carmui tara. Erau vremi foarte nenorocite<br />

: se Meuse acum §i In Franta obiceiul ca regele A<br />

nu poata pune dari fart, voia supusilor sai. 0 adunare a<br />

stexilor" (nobili, cler, or5seni), dupa care se Impartiau aces-


148<br />

tia, vorbi amenintator. Locuitorii din Paris, cu prepozitul<br />

for (un fel de primar) In frunte, batjocurira cinstea ce se<br />

cuvine tronului qi ucisera chiar pe, unii sfetnici.<br />

Prepozitul se chema, Stefan Marcel. Parisul i-a ridicat o statuie. EL<br />

o merits prin iubirea lui de tail si energia cu care a luptat pentru<br />

introducerea in Franta a reg imului de control periodic, care functionk<br />

In Anglia. El izbutl a face sa se primeasca o comisiune de supraveghere,<br />

Bi capata In ea o hotaratoare Inraurire. La urma Insa, facta<br />

gresala de a se Intelege cu roan-eel-Rau, regble Navarei ajunsit neatarnata<br />

dupa moartea celui din urma fiu al lui Filip-cel-Frumos , si<br />

putini plansera moartea lui silnica din Indemnul mostenitorului de troll.<br />

Teranii pustiau, In cete hotesti, mai multe Tinuturi.<br />

Miscarea se zice Jacquerie; cuvantul pare sa vie dela haina (jaque,.<br />

cf. jaquette, iacheta) pe care o purtau rasculatii. Stilbatec s'au purtat<br />

teranii, dar si mai salbatec, In pedepsirea lor, nobilimea, care putea,<br />

sit aiba mai multa judecata si omenie decat niste bieti oameni deznadajduiti<br />

oi<br />

lipsiti de lumina.<br />

Osta§ii cu plata nu mai ascultau de nimeni.<br />

Bandele, cetele acestea se ziceau compagnies, grandes compagnies. Jafurile<br />

for nu erau mai mici decat ale celor mai nemilosi dintre teranii<br />

rasculati. Mai tarziu a trebuit sa se gaseasca mijloace pentru a le,<br />

nimici cu totul.<br />

Lupta se dada la Crecy, §i e una din cele mai vestite<br />

ale evului mediu. Aceasta lupta se mai Inseamna §i prin<br />

aceia ca Englezii aveau pusti cu mici gloante de fier. Du§mann<br />

nu cuno§teau Intrebuintarea in razboiu a prafului de<br />

pwa. Grecii, cari-i ziceau foc grecesc", Arabii, dela ace§tia<br />

Spaniolii, '11 cuno§teau, farg a-i da o mai larga Intrebuintare.<br />

De cunostinta prafului de pu§ca la Chinezi, nu e locul<br />

a se vorbl, fiindca, ace§tia au tinut toate cuceririle for §tiintifice<br />

pentru dansii.<br />

4. A fost un noroc moartea regelui Ioan.<br />

Fiul sau era bolnavicios §i nu se pricepea la rgzboaie.<br />

Elsa acestui nou rege, Carol, i se cuvine pe dreptate niimele<br />

de cel Cuminte", pe care i 1-au dat supusii sai. El<br />

lasg pe Englezi sg-i vie in Ora §i sä prade, fiindca gtia.


149<br />

bine ca ei nu pot sa ramaie intr'insa si ca foamea ii vat<br />

mimic" sau ii va goni inapoi peste hotar. De acuma Inainte<br />

Eduard al III -lea nu se mai puta lauds cu vre-o biruinta.<br />

Pe atunci terile erau sarace, oamenii putini: pagubele ce<br />

se puteau face In razboiu nu se potrivesc cu cele de astazi.<br />

Pe urma, osti permanente, care sa stea totdeauna pregatite<br />

si adunate, nu erau. Darile se strangeau cu greu. Deci<br />

numai pe acele vremi era bine ca un rege sg facg ma cum<br />

a facut Carol-cel-Cuminte.<br />

Fiul lui Eduard murise inainte de tatal sau. Nepotul de<br />

fiu a avut sa se lupte cu teranii ridicati Impotriva lui.<br />

Unchii sai aveau puterea.<br />

Miscarea teraneasca din Anglia, la farsitul ' eacului al XIV-lea, are<br />

si un caracter religios. Rasculatii ziceau, Intemeindu- e pe Biblie :<br />

Cand Adam saps $i Eva torcea, unde era, nobilul ?". Un mare Invatat,<br />

/oan Tr gcliffe ( \Viclif), predica viata apo tolica a clerului (cum faceau<br />

zi Franciscanii pe acelasi timp`, aruncarea autontatii upreme a Papei<br />

Si t tlnulcirea Scripturii pe Intelesul poporului in lintba lui. Ducele de<br />

Lanca ter, unchiul cel mai influent al re elui, II sprijinia. Intre cei<br />

saraci Si<br />

umili ideile sale starnira un entuziazm urias, si numele ace tui<br />

Indraznet om de bine se cuvine a fi pastrat cu recunoetinta de toti<br />

acei cari respects sufletul omenesc in lupta pre desrobire.<br />

Tot asa s'a intamplat si in Franta, cand Carol al V1-lea<br />

a venit in locul lui Carol al V-lea: si de o parte si de<br />

alta, erau regi copii on copilandri si cate trei unchi ca<br />

epitropi, cari carmuira destul de rau. Carol al VI-lea nebunl<br />

peste catva timp, si nu-si mai capata mintile inapoi: unchii<br />

sai si fratele sau se certara, pentru putere si ajunsera pan/<br />

la omor. Fiul unuia din cei omorati, duce al Burgundiei,<br />

se dada atunci de partea Englezilor.<br />

Ducele Burgundiei ucis a fost loan-WAde-Friel (sans Peur), care,<br />

fiind numai raostenitorul lui Filip-cel-Bun, lupta e la 1396 Impotriva<br />

Turcilor la Nicopol Moartea lui s'a intamplat la 1419, dupa ce Francezii<br />

fusesera din nou batuti de tanarul rege englez Henric al V-lea<br />

la Azincourt. El a fost razbunat. Impotriva intereselor patriei desi<br />

simtul de patrie nu se Intarise Inca, de fiul sau Filip-cel-Indraznet.<br />

La acestia, Ricard, regele cel -Omar, fusese inlocuit cu


--- 150<br />

varul sau Henric, care era duce de Lancaster. Fiul acestuia.<br />

s'a chemat tot Henric: de uncle, ca tanar, el avuse purtari<br />

foarte role, el se facia acum un urma§ vrednic al lui Eduard<br />

al III-lea.<br />

Henric al IV-lea a trait pagnic, pe cand Henric al V-lea a fost unu/<br />

dintre cei mai marl regi ai Angliei. Am vazut ca i se datoregte biruinta<br />

dela Azincourt, dupe care urma cucerirea Normandiei.<br />

Henric al V-lea bath pe Francezi §i sill pe Carol al VI-lea.<br />

sä-1 nurneasca mo§tenitorul sau.<br />

Tratatul acesta, care se poate zice ca. deigiinfig Franja, dandu-i ca<br />

regent (regele find nebun gi mostenitorul lui izgonit de hatarul Englezilor)<br />

pe acel care -ii voia mai mult peirea, s'a Incheiat la Troyes,<br />

In 1420.<br />

Dar murl Indata dupa aceasta, lasa,nd un fiu, a ca,rui<br />

mama era fata lui Carol: Henric al VI-lea, care n'avea.<br />

nici un an de vrasta.<br />

Cat a fost acesta nevrastnic, Francezii §i-au putut razbuna.<br />

Carol al VII -lea, fiul lui Carol al V-lea, gasi un sprijin<br />

nea§teptat Yn ciobanita Ioana d'Arc, care socotia ca<br />

vorbe§te cu sfintii Si ca Dumnezeu a trimes-o ca<br />

sa-si<br />

mantuie Ora. Ea scapa orme incunjurate, batii pe Englezi,<br />

§i, cand pen ars& de dInsii, cari o faceau ca este erotica<br />

§i stapanita de Satana, Fran0 era. libera.<br />

Ioan d'Arc a fost Inftitigata de catolici ca o sfanta. Dugmanii catolicismului<br />

gi ai politicei catolice cauta sa-i scads Insemnatatea. De fapt<br />

aceasta femeie, despre care se credeb, ca vorbecte cu puterile ceregti<br />

ci e In stare sa faca minuni, a Inflacarat la lupta pe ostai gi a putut<br />

astfel ajuta, foarte mult la mantuirea tern sale. Ea a curettit oastea regain<br />

de peleate g4i din talhari cruzi, betivi yi desfranati cum erau, a facut<br />

o oaste de credinciogi, can socotiau ca urmeaza, luptandu-se pentru.<br />

tare §i rege, porunca lui Dumnezeu.<br />

La pace, Carol al VII-lea a capatat §i Tinuturile de Miazazi,<br />

care se mai tineau de Anglia.


151<br />

XXIX.<br />

Frantz si Anglia dela rizboiul de o suti de ani"<br />

pini la 1500.<br />

1. Carol al VII-lea n'a fost un rege mare, des). a avutun<br />

noroc ca acesta, sa-si vada .ara scapata, de straini. Nu<br />

era viteaz, si niciodata el n'a castigat o biruinta. Nu era<br />

nici Intelept,si purtarea sa a fost destul de rea. Nici recunostinta<br />

nu pastry el acelor cari-1 ajutasera, si Carol a<br />

lasat sä mom& fata viteaza care-1 mantuise de dusmani si-i<br />

pusese coroana pe cap.<br />

Englezii au ars-o ca eretica, dupa ce ea Meuse ca regele Carol sa fie<br />

Incoronat. Toi


1:52<br />

ajunse In tnanile lui Ricard, dar regina stranse de mai<br />

multe on oaste impotriva acestuia. Margareta apara mostenirea<br />

fiului ei. Intr'o lupta din urma ea avii noroc : Ricard<br />

cazu mort, si fiul lui mare fu' gatuit dupa, biruint,a.<br />

Insa, nu trecu un an, si Eduard, cel de-al doilea fiu al ducelui<br />

ucis, se facil regele Eduard al IV-lea. Henric murl la<br />

inchisoare, fiul Margaietei pen si el, iar ea ratacl, ca o<br />

nenorocita, cate zile avit dupa, aceasta.<br />

3. Pe cand Eduard al IV-lea stapania Anglia, rege in<br />

Franta era fiul lui Carol al VII-lea, Ludovic al XI-lea. Eduard<br />

era un om molau si bland, pe care -1 ridicasera pe tron<br />

prietenii si sprijinitorii, si nu atata vointa lui chiar. Odata<br />

a venit si el cu armele impotriva regelui Franciei, dar fara,<br />

folos. Acest rege Ludovic nu samana de loc cu Ludoviccel-Sfant<br />

: era om urat, zgarcit, rau la inima, in stare sa<br />

nascoceasca orice chinuri pentru a-si pedepsi dusmanii, pe<br />

cari-i tinaa, in custi de fier, uncle nici nu puteau sa, se<br />

ridice In picioare ; dar avea multa istetime si staruinta. El<br />

si-a pus In minte sa uneasca toata tara in manile sale, si<br />

a izbutit.<br />

La inceput chiar Ludovic a avut in fata lui pe feudali, cari, uniti<br />

pentru apararea rarnAsitelor de privilegii ce mai aveau, pretindeau<br />

totusi ca au in vedere numai binele terii, si de aceia si au numit tovarasia<br />

de revoltA: Liga binelui public. LuptAtorii ei nu se do' edirA in<br />

stare a birui pe rege in lupta deia Montlhery, care a fost nehotarAta<br />

(1465 .<br />

Dar locuitorii din Paris, cari, dela Stefan Marcel incoace, se aratau<br />

foarte darji fats de regi si sprijinisera de curand pe Burgunzi si En-<br />

glezi (Criboche, un tabac sau pielar, avuse la 1410, cu partidul lui, stapanirea<br />

asupra marelui oral), nu se miscarA asa cum au fost nAdAiduit<br />

rasculatii. Ei incepeau a siniti cs viitorul munch nationale numai<br />

regele absolut poate sa -1 asigure.<br />

Ludovic mai gAsi impotrix a lui pe neintelegatorul lui frate: Carol,<br />

duce de Normandia 1i<br />

apoi de Guyenne, care se stanse peste cativa ani.<br />

Ludovic a avut mai ales mult de lucru cu Burgundia.<br />

Tara aceasta fusese luata de regii Franciei, dar Ioan-cel-<br />

Bun o daduse ca apanagiu unui fiu a] sau : din acest fiu<br />

se cobora Carol, care traia pe vremea lui Ludovic al XI-lea.


153<br />

Acest Carol se pomeneste cu numele de cel Cutezator,<br />

fiindca nu-i era frica de nimeni si se arunca orbeste asupra<br />

primejdiei. El avea si Flandra, pentru ca strabunul sau<br />

tinuse pe ultima coboratoare a neamului coutilor vechi de<br />

Flandra; o multime de Tinuturi vecine se adaugise cu<br />

vremeaf la acest comitat. Carol void sa mai iea Lotaringia,<br />

care forma un ducat deosebit, Alsacia, care era nu de mult<br />

timp a Casei de Austria, si Svitera, unde taranii se ras-<br />

culasera impotriva Austriacilor si-i batusera, de doul ori,<br />

In niste lupte vestite.<br />

Dar Ludovic i-a stat in cale ; nu doar ca, s'ar fi luptat<br />

singur, dar el a Indemnat pe toti dusmanii lui Carol, si<br />

i-a sfatuit. La urma, Carol a fost batut de cetele teranilor<br />

sviterieni, vacari si vanatori din munte. Luptandu-se apoi<br />

cu ducele Lotaringiei, el a fost gasit mort pe campul de<br />

lupta, cu ranile Inghetate de frigul unei zile de iarna.<br />

La Grand on, apoi la Morat (Murten) fu batut Carol de SA iteri, In<br />

acel an 1476, in care Stefan-cel-Mare cladea, Turcilor a doua lupta pentru<br />

pAstrarea erii sale. Lupta n astra pentru neam si lege e deci contemp<br />

rand cu aceia pentru libertate a Sviterilor. In iarna urmatoare, Bu<br />

gunzii a ediau Nancy, capitala Lotaringiei ducelui Ren6 de Vaudemont.<br />

Si aici alergard Sviterii pentru a-si gasi vechiul dusman, care pen In<br />

vAlmAsagul salbatec al infrangerii sale. Ambitia feudal/ francezd, trufia<br />

separatist/ a noilor oh arhi din range regal, inze tra0 cu apanaoii de<br />

un rege neprevAzAtor, se in ropy cu el.<br />

Ludovic ar fi vrut sa marite pe mostenitoarea lui Carol<br />

cu fiul sau, care se chema, tot Carol. Dar ea lua pe fiul<br />

Imparatului din Germania, care era Frederic de Austria.<br />

Din casatoria ei cu acest principe german, Maximilian, a<br />

pornit un lung sir de vestiti stapanitori. Tot asa Ludovic<br />

n'a putut lua Provincia, care era a regilor titulari de Neapole,<br />

urrnasii lui Carol de Anjou. Incolo, el putea muri linistit,<br />

caci I i atinsese tinta.<br />

Aici stdpanil, cu grill numai pentru poezie si artd, bdtranul rege<br />

Rene. El purta, acest titlu pentru regatul de Neapol. S'a si<br />

luptat ca<br />

sA-1 capete, dar In zAdar. Aici regina Ioana a II-a, dela mijlocul veacului<br />

al XV-lea, infiase pe Alfons de Aragonia. Acesta e luptA pentru mos


154<br />

tenirea cea noun cu at fiu adoptiv al reginei, Ludovic de Anjou, si-1<br />

birul (1435-58). Ioan de Calabria, fiul lui Rend, s'a framantat, la randul<br />

lui, mult timp cu Ferdinand, fiul lui Alfons, farA a-i putea smulge coroana<br />

angevinA.<br />

AceastA Casa de Neapole, care se lncheie cu Ioana a II-a, a dat cavaleri<br />

perfecti, ca regele Robert, ¢i o ocrotitoare a tuturor artelor,<br />

Ioana I-iu, casatorita cu Andrei, fratele lui Ludovic-cel-Mare, regele<br />

Ungariei (ea Ingadul sa se tmelteasca nroartea so1ului ei). Cavaleri francezi<br />

au stat totdeauna In preajma acestor regi din sangele CapeOenilor.<br />

4. La moartea lui, Eduard, regele Angliei, läsa, doi fii,<br />

de cari ramanea sa, se Ingrijeasca unchiul lor. Acest frate<br />

al regelui mort se chema, Ricard, §i nu s'a mai pomenit<br />

un ticalos ca acesta In istoria engleza. In loc 81-si<br />

apere<br />

nepotii §i sä sprijine Domnia celui mai mare dintre<br />

el se fad' insu§i rege, §i-i omori (dar si Eduard osandise<br />

la moarte pe un frate al lui, caci pe atunci oamenii aveau<br />

inima impietrita adese on qi uitau de orice datorie a lor).<br />

Suirea In Scaun a acestui rege patat de sangele neamului<br />

sau s'a facut tocmai in anul cand a murit Ludovic al<br />

XI-lea in 1483.<br />

Mai tarziu marele dramaturg Shakespeare a creat o figura nerhuritoare<br />

din acest urat, schilod, ambitios ei crud principe, pe care setea<br />

de Domnie fl facia criminal.<br />

Ricard n'a avut parte insa, multa vreme de stapanirea<br />

pe care o hrapise. El socotia ca, a scapat de oricine ar<br />

mai avea, drepturi asupra Angliei, dar nu era a§a. Un stranepot<br />

al lui Eduard al III-lea prin femei train in coltul<br />

acela din Regat care se chiama Tara Galilior: tatal sau<br />

era conte de Richmond (citeste: Richmond), si el purta,<br />

tot acest titlu. Numele acestui mostenitor al coroanei era,<br />

Henric. El stranse destula oaste ca sa, se poata lovi cu<br />

Ricard. In lupta dela Bosworth (cite§te: BOsuort), acesta<br />

fu Inv-ins §i ucis, abia dupa, un an de Domnie.<br />

Lupta ce a tinut dela rascoala ducelui de York pang la<br />

aceasta, bataie, se chiama, lupta dintre Casa de York gi Casa<br />

de Lancaster, sau, dupa semnele deosebitoare pe care le


155<br />

purtau In vileag luptatorii : lupta dintre trandafirul alb gi<br />

trandafirul ro§u, lupta dintre cei doi trandafiri.<br />

AceastA lupta, pe langa marile jertfe de sange cerute de dansa, are<br />

un mare folos pentru Anglia. in ea s'a macinat feudalitatea englezd,<br />

si Henric at VD-lea n'a avut nevoie de luptele, otravurile $i capcanele<br />

de fier ale lui Ludovic at XI-lea pentru a fi rege absolut.<br />

Henric §i-a zis al VII -lea, §i neamul sau a domnit mai<br />

bine de un veac asupra Angliei.<br />

XXX.<br />

Terile celelalte pins la anul 1500.<br />

In veacul al XIV-lea CL<br />

In al XV-lea, cea mai mare putore<br />

o au Anglia §i Franta. Regatele celelalte nu se pot<br />

asamana cu dansele.<br />

4. Asa, in Spania, terile crestine nu se pot intelege,<br />

macar ca, Maurii tot mai cearcg, une on sa capete ceia ce<br />

pierdusera: ei erau puternic intariti in regatul Grenadei,<br />

mezat tocmai in jos, in fata Africei. Regele Castiliei se<br />

bate une on cu al Aragoniei, alte on cu regele Portugaliei,<br />

unde in aceasta vreme se Intemeiaza o dinastie noun,<br />

zisg, dinastia de Avis (pentru ca, Incepatorul ei era, Mare-<br />

Maiestru, deci Mare-Capitan al unui ordin cavaleresc cu<br />

numele de Avis, dupa locul Avis). Kavara era pe la 1350<br />

a unui rege din sange francez, Carol-cel-Rdu, care a fost<br />

prieten cu Englezii.<br />

E acela care a avut legAturi cu Stefan Marcel $i nadljduia, sit capete<br />

Franta. El era, fiul lui Filip de Evreux si al Ioanei, film lui Ludovic<br />

at X-lea.<br />

Insulele Baleare au alcatuit catva timp un regat dosebit:<br />

al Maiorcei, dupa insula cu acest nume.


156<br />

Unul din acesti regi, lacob (Jaime) al II-lea, pe la jumatatea veacului<br />

al XIV-lea, alcAttu planul de a-si recapata cu ajutorul cavalerilor francezi,<br />

insulele, dar pen in luptl.<br />

Regii acestia erau desfranati, cruzi sau nevolnici adese<br />

ori. Se povesteste despre otraviri, despre lupte intre tata<br />

si fiu sau Intre frati, precum a fost aceia a lui Petru cu<br />

Henric de Castilia, dintre cari eel d'intaiu a fost omorat<br />

de cel din urma.<br />

Henric de Trasttmara era fratele lui Petru-cel-Crud. El luptA impotri\<br />

a fratelui Au cu Compannle-cele-magi" franceze, calAuzite de vestitul<br />

viteaz Bertrand the Guesclin. La urma, in 1369, Henric capad<br />

tronul. Cei doi trati se IncAierarA dupA despArtirea (*Hof, si Petru<br />

cazu ucis.<br />

2. In Nord, o femeie foarte hotarata si desteapta, Margareta,<br />

a unit, prim mostenirea coroanei sotalui ei, regatul<br />

Danemarcei cu al Norvegiel si puse mana apoi si pe Suedia.<br />

Ea factr sä se Incheie atuncY un act ale unire trainica intre<br />

aceste ten, asa-numita Unire dela Calmar, in 1397. Unirea<br />

a tinut Ins& numai supt nepotul de la nepoata si urmasuI<br />

ei, Eric. Dupg Eric, numai Danemarca si Norvegia at1 Minas<br />

supt aceiasi carmuii e.<br />

In Scotia, toata vremea e intrebuintata cu rascoale si<br />

lupte inauntru.<br />

In Italia erau doug regate. Regatul de Neapole pared, ca<br />

va creste asa de- mult, incat va, stapanl toata Italia. Robert,<br />

nepotul de fiu al lui Carol de Anjou, a fost, In adevar,<br />

eel mai puternic stapanitor in cuprinsul ei. El ocrotia o<br />

suma de orase si ajunsese cu cuceririle sale 'Ana la raul<br />

PO, in Tinutul care se chiama Lombardia. Dar dupa dansul<br />

venira la Domnie femei cu purtari rele, care primejduira<br />

regatul. Aproape o sutg, de ani au fost aici petreceri ne-<br />

Ingaduite, omoruri si razboaie. Asa s'a prapadit toata trecerea<br />

de care se bucurase regatul.<br />

In Sicilia a tot dornnit familia regala din Aragonia. Putin<br />

timp dupa anul 1400, Sicilia s'a unit chiar cu Aragonia<br />

In mana regelui Martin-cel-Bdtran, cg,ruia-i murise fiul.


157<br />

In Italia mai erau orase, apoi feuds si, in sfirsit, stapaniri<br />

noun, capatate cu puterea de unii oameni cu nproc.<br />

Mai vestite erau printre orasele italiene ramase libere<br />

acestea :<br />

Fig 22. Un stalp impodobit de la palatal dogilor din Venetia, din eirul<br />

do stalpi ce mArgenesc pAretele de dare Mare.<br />

Venetia. Ormul avea carmuirea sa veche, dar de la un<br />

timp se facusera unele schimbari intemsa. Numai neamurile<br />

vechi aveau drepturi sa iea parte la sfaturi.<br />

Aceasta se chiama inchiderea Mare lui Consiliu. Se 7.ceN Con iliubcel<br />

Mare (Consilium Malta, Consiglio Ma gior ) acea adunare care se<br />

strange), numu rare on, cuprin and re t tt v15, to c i barbati ai fami-


158<br />

'Iiilor nobile. De acuma tine se ridica. din popor nu pute& sit mai faca<br />

parte din acest Sfat.<br />

De fapt, nu Consiliul-cel-Mare conduced Venetia, ci Senatur, din mijlocul<br />

caruia se ridicau, ca un fel de delegatie permanents, aea-numitii<br />

Sapientes, Semi, dintre cari unii erau pentru afacerile de uscat, altii<br />

pentru cele de Mare. Doge le nu puted hotarl nimica fariz .Senat. Cercetarile<br />

le faceau inchizitorii de Stat, cari ajunsera apoi la o mare Insemnatate.<br />

La urma afacerile cele mai Insemnate erau in manile Consiliului<br />

de Zeee, care e cea mai desavareita forma a oligarhied venetiene.<br />

Un doge care, ei pentru motive personale (cad fusese jignit de nobili),<br />

Incerca, in legatura cu poporul de jos, sa Inlature pe oligarhi, fu dat<br />

In judecata gi<br />

decapitat public. Si pang. azi In eirul dogilor din strain-<br />

citul Palat Ducal se vede, In locul chipului acestui nenoropit principe,<br />

aceasta inscriptie: Aici e locul lui Marino Faliero, caruia pentru crime<br />

i s'a taiat capul".<br />

Doge le era, tot mai strans legat si mai de aproape supraveghiat<br />

de nobilii cei vechi dupa Marino Faliero, care intrase<br />

in Intelegere cu poporul de jos, fu osandit la naoarte, si<br />

caruia i se taiase capul (pe vremea regelui loan din Franta).<br />

Republica Venetiei castigase o sums de pamanturi in Italia,<br />

si ea se Intinse mai departe pe malul Marii Adriatice adeca,<br />

In Dalmatia si Albania si in insule.<br />

Ea awed Creta ; mai tarziu capatA, fiind lasata ca moetenitoare de<br />

Caterina Cornaro, o Venetiana, vaduva ultimului Lusfgnan, regele Iacob,<br />

Ciprul. lnsulele lonice ajunsera ale Republicei, care Intarl foarte mult<br />

cetatea din Corfu. In Morea, venetiene erau porturile Coron ivi Modon,<br />

la Sud; un timp ei Argos, Atena, cealalta parte din peninsula find<br />

a deosebitilor feudali, cari -ci transmiteau posesiunile prin casatorii,<br />

vanzari ei invoieli; ei atarnau mai mult cu numele de principii de<br />

Ahaia, cari s'au urmat din deosebite dinastii. Marea insula Negroponte<br />

o capatase tot Venetia. Insulele Arhipelagului alcatuiau ducatul de Naxos,<br />

supt familii venetiene (la urma, familia Crispo). In Albania se ocupaee<br />

Durazzo qi alte locuri. Trau, Sebenico, Spalato erau centrele Dalmatiei<br />

venetiene. Si republica Ragusa fu supusa catva timp.<br />

Genova. Mult timp, aceasta, cetate fusese carmuita de<br />

oameni imparatesti, cari se chemau potestaft, sau, italieneste,<br />

podesta (dela cuvantul latinesc potestas, putere).<br />

Apoi, dupa sfaramarea puterii Imparat,Bor in Italia, breslele<br />

mestesugarilor si negustorii alegeau capitani si cate


159<br />

un star4 (abbate), care se schimba pe fiecare an. Abia, pe<br />

la 1350 s'a ales de popor cel d'intaiu doge al Genovei.<br />

Aceasta, dupl datina venetiana.<br />

Genova cauta sg, iea Sardinia, marea insula vecina, si de<br />

aceia antra In lupta cu Aragonia. In aceastg lupta se amesteca<br />

si vechea dusmang. Venetia, cu care s'au purtat doug,<br />

razboaie mari In veacul al XIV-lea. Genova les' invinsg si<br />

se supuse pe rand puternicilor din vecinatate.<br />

0 luptA se poarta pentru Caffa, alta, la sfarsitul veacului, pentru<br />

insula Tenedos, langA<br />

coasta Asiei: se zice rAzboiul Chioggiei", fiindcA<br />

langa Chioggia, insulA din apropierea Venetiei, s'a dat lupta hotazatoare.<br />

Genova ajunse apoi, pe rand, supt ocrotirea Franciei, care-si exit un<br />

locotenent regal aici, a marchizului de Montferrat, a ducelui de Milan.<br />

Pisa era, foarte mult slabitg. In locul ei se ridica Flo -<br />

renfa. In fruntea orasului stateau stareti" (zisi aid. priori),<br />

alesi ca si la Genova de bresle si negustori, un stegar,<br />

caruia i se spunea gonfalonier, dupg, cuvantul italian gonfalone,<br />

steag. Florenta prinse a se ridica mai ales de pe<br />

vremea lui Carol de Anjou, si ea a tinut totdeauna cu<br />

Ghelfi, adecg, cu dusmanii pgrtenitorilor Imperiului, cafi,<br />

acestia purtau porecla de Ghibelini. Aici nu era, atata negot<br />

cu Rgsaritul ca in Venetia si Genova, dar se lucra mult<br />

de mestesugari,mai ales postavuri vestite In toatg lumea.<br />

In Florenta erau si bancheri cu foarte mare faima, si ei<br />

ajungeau asa de puternici prin banii lor, !mat nimic nu<br />

se face& in Republica fara stirea lor. Asa a fost fantilia de<br />

Medicis, a cgrii mgrire a Intemeiat -o in veacul al XIV-lea<br />

Cozma-cel-Batran.<br />

Familia Medicis s'a ridicat luptandu-se cu alt! bogatasi, Albizzi. In<br />

Florenta nu se schimbarl titlurile, dar familia predomnitoare ajunse<br />

a luet una ecite una toate dregitoriile.<br />

Aici era si o mare straduintg, pentru invataturg, si scrielea<br />

de lucruri frumoase. Florentin a fost marele poet<br />

_Dante Alighieri, mort la 1321, care a cantat fericirea Raiu


160<br />

lui si groaza Iadului; apoi, dup el, Petrarca, vestitul cantgret<br />

al iubirii, si Boccaccio, povestitor de istorioare. Fiinda<br />

Florenta a avut astfel de oameni, Italisnii, cari vorbesc<br />

deosebite dialecte, au primit limba de aici, din Toscana, ca,<br />

limba scrisului lor.<br />

Dante (1265-321) s'a inspirat dela obiceiul evului mediu de a infatisd<br />

lucrurile, problemele, interesele in forma de alegorii. Si el a cautat<br />

sa amestece elemente antice in canteen' lui (calauzul sau prin cercurile"<br />

altei lumi e Vergil, marele poet roman, pe care contemporanii<br />

sai it priviau ca pe un mare fermecator, ca maitre Merlin din ciclul<br />

de antece cu subiect breton al asa-numitelor chansons de geste, epopeia<br />

acelor timpuri). $i el e cu totul stapanit de credinta Zvi conceptiile Gregtine.<br />

Si el traieste In misticismul vremii sale, care intre lucrurile ce<br />

sunt si cad supt simturi yi Intre cele care, desl nu cad supt simturi,<br />

trebuie sa fie, nu faced nicio osebire. Patima politicei fi personalet II<br />

stdpaneste si pe el, si, opera sa Divina Commedia (numele vine dela<br />

comediile", misterile", reprezintatiile religioase cu subiecte In care<br />

se amestecd Iadul yi Raiul, sfintli yi Insusi Dumnezeu) e astfel yl o<br />

lupta Impotriva duOmanilor sal politici, yi o Incercare de tAlmAcire<br />

misted a faptelor yi oamenilor. E nemuritoare, nu prin subiectul sdu,<br />

ci impotriva Iui, prin energia cuprinzAtoare a unui vers care- se infd."tiseaza<br />

ca slove de bronz cufundate In marmura.<br />

Francisc Petrarca (1304-74) era, un om foarte invatat; stid yi stria<br />

latineste ca oamenii antichitAtii: a Incercat yi o epopeie a Iui Scipione<br />

Africanul, dupa modelul lui Vergil, yi scrisorile lui, in care imita.<br />

pe Cicerone si Pliniu-cel-tanar, sunt fard grey El trdieste Insd in admiratia<br />

oamenilor, nu atata prin aceste dovezi de cunostintd in and,<br />

limbs,<br />

ci prin versurile sale de iubire, in forma populard medievalk<br />

de canzoni (sing. canzone; franc. chanson) §i prin sonetele sale (sonetto,<br />

numite asa pentru sunetul armonios al acestei forme poetice crista-<br />

line). Ele sunt inchinate unei madonna Laura, unei doamne cu acest<br />

nume, _care a trait de fapt, dar poetul, dupd obiceiul de atunci, intelege<br />

de cele mai multe on alegoric ce spune, gdndindu-se la virtuti<br />

sau alte abstractii infdtisate In chip si supt nume de om.<br />

loan Boccaccio (1313-75), care e contemporanul lui Petrarca, e vestit<br />

prin Decameronul sau (numit asa, dup A limba greceascd, a carii cunostintd<br />

incepuse a se rdspdndi in Apus: e Impdrtit, In adevdr, in zece<br />

parti"A. E o culegere de nuvele (povestiri noun, necunoscute), gen de<br />

proza obisnuit in evul mediu, in care se povestesc lucruri mai adesea<br />

putin morale, de dragoste, de inselaciune, s. a. Prin aceasta carte, de o<br />

intindere mare, se poate zice ca s'a creat proza italiand- Boccaccio a<br />

gash multi imitatori, yi unii dintre acesti novellieri §i-au cdstigat un_<br />

nume Insemnat in literatura italiand.


161<br />

Feude erau mai multe supt munti : aici Qrau contii de<br />

Savoia, dtrora li s-'a dat apoi titlul de duci; din ei se trag<br />

regii Italiei din vremea noastra. Mai erau contii de Piemont,<br />

a dtror mostenire a luat-o Casa de Savoia, si doua Case<br />

de marchisi (marchisi vine dela lat. marca, germ. Mark,<br />

franc. marche, a Inararatiei carolingiene).<br />

Marchisii erau cei de Montferrat, de cari s'a mai vorbit, si de Saluzzo<br />

(franc. Salutes). Dintre acesti din urmg, unul, Toma al III-lea,<br />

a scris, pe vremea razboiului de 0 sutA de ani, romanul Le Chevalier<br />

errant (Cavalerul rgracitor").<br />

Contii de Geneva n'avurl viitor: orasul cu acelasi nume ajunse Tiber<br />

si se uni apoi la confederatia (Eidyenossenschaft) Sviterilor, la inceput<br />

numai terani si numai germani.<br />

Casa de Piemont a dat si pretendenti la principatul Ahaii.<br />

Tiranii se chemau stapanirile castigate, prin putere sau<br />

prin viclesug, de oameni fora drepturi. Le c&p&tau adesea<br />

luptatori cu plat& can aveau noroc. Asa s'a intemeiat in<br />

Milan puterea familiei Visconti, mai pe urmA conti si duci:<br />

atatea alte familii isi imp6rtiau Lombardia si paxtile vecine.<br />

Venetia mai ales a avut sä se lupte eu ele. Tiranii erau<br />

oameni luminati si darnici adese on, can in&ltau clacfiri<br />

frumoase, voiau sa fie laudati in cuvinte inflorite si se<br />

aratau cu priintA fata, de oamenii de rand: pe ceilalti ins&<br />

cautau sa-i stApaneasca prin once mijloace.<br />

Deci tiran nu inseamna un principe care stApitneste rara lege, crud,<br />

samavolnic, ci unul care, fara drept, distruge libertAtile unui oral sau<br />

uzurpa puterea intro republics. Dintre Visconti a fast unul, Gian-Ga-<br />

leazzo, care se pgrea, (pe la 1400)<br />

dupa: ce canaltase dela Imperiu<br />

titlul de duce ca va cgpata coroana Italiei. El a vrut sti se lupte,<br />

pentru acest ideal, cu regele Neapolei Ladislas, care a fost ri pretendent<br />

b tronul unguresc. Niciunul din doi n'a izbutit, si Italia a ramas<br />

o tail de Republice si<br />

tiranii.<br />

11


162<br />

XXXI.<br />

Papii qi impLratii din vremea rizboiului de o mita<br />

de ani".<br />

Pe and Anglia si Franta se luptau intre dansele ca sa<br />

se stie care din ele va avea cea mai mare Inraurire asupra<br />

terilor apusene la Inceputul vremii celei noug sau moderne,<br />

Papii si Imparatii se coborau tot mai jos si slabiau<br />

tot mai tare, ei cari se razboisera, asa de Inviersunat pentru<br />

stapanirea asupra lumii.<br />

Acuma nu se mai simtia nevoia unei sinyure stApiniri asupra lumii,<br />

asupra Bisericii<br />

,<br />

Jai Hristos, stapanire pe care au ravnit-o $t<br />

Papii si Imparatii. Cine area oaste §i bani mai ales acestia, cari puteau<br />

plata oastea acela avea $i puterea, fArA sa. -1 Intrebe nimeni de<br />

drept. DupA idealismul, une on nobil, alte on anarhic, al evului medal<br />

venik astfel acum o era. de realism, une on brutalA,<br />

totdeauna prielnica<br />

dezvoltArii elementelor materiale ale eivilizatiei.<br />

1. Dupa, Ludovie de Bavaria, familia de Luxenburg capata<br />

iarasi coroana regal& in Germania. Acel aruia i se puse<br />

pe cap, se chema Carol, §i Intro regii cu acest nume cari<br />

an domnit asupra Germaniei, el e al IV-lea. Carol s'a amestecat<br />

in multe de toate, fiind mandru si neastarnparat.Inainte<br />

de toate, el a fost rege al Boemiei. In aceasta tar&<br />

neamul vethilpr stapanitori se stansese, si nu i-a fost greu<br />

regelui Henric al Germaniei, bunicul lui Carol, sa faca a se<br />

alege fiul sau in Boemia. Acest fiu, _loan, a ratacit toata,<br />

viata sa prin lume, cautand in care loc se dau lupte mai<br />

frumoase, ca sa-si arate acolo vitejia. Carol nu era asa. El<br />

a fost un adevarat rege boem: Invatase limba locuitorilor<br />

celor mai multi si mai vechi, limba ceh?I (care e una din<br />

limbile slave). Nicairi nu statea. el mai bucuros decat in<br />

orasul Praga, Capitala Boemiei, undo Inalta si cladiri foarte<br />

frumoase. Cu voia Papei el facA aici si o Universitate, la<br />

care veniau studenti din toate terile vecine: din Saxonia<br />

si Bavaria, de o parte, iar, de alta, din Polonia si Silesia.


163<br />

Germania i-a opus, la inceputul veacului at XV-lea, Universitatea<br />

.(1 n Leipzig (Lipsca), foarte cercetati.<br />

Carol a facut calatmia In Italia, §i a luat coroana imeriala,<br />

degi nu din manile Papei. A mers l In Franta,<br />

undo cauta sa, invie vechile drepturi !mparateqti.<br />

Ca acelea asupra Lyonului $i a lntregului fost regat de Arelat (Arles .<br />

In Germania el e cel care printr'un hrisov: bula de am-<br />

4adeca un document a carui pecete e inchisa trite° cutiutA<br />

.de aur) a oranduit tine sa aleaga de acum tnainte pe regi.<br />

Alegatorii trebuiau sa fie cei trei arhiepiscopi dela Rin,<br />

cei doi dud, din Bavaria §i din Saxonia, markgraful din<br />

Brandenburg §i regele Boemiei.<br />

Inainte alegeau ducii, acuma insa ducatele erau sfaramate $i nu se<br />

dmiteau de cAtre top aceiasi urmasi ai autoritAtii ci privilegiilor duale.<br />

Bula de aur din 10 lanuar 1356 pune Boemia In fruntea elector<br />

ilor (din interese de familie). Se hotArAste $i cum sa se facl alegerea.<br />

be Biserica ei legaturile cu atm nu e vorba nici Intr'un chip.<br />

In Brandenburg, se stansese vita cea veche a markgrafilor,<br />

§i Ludovic de Bavaria daduse tara unui fiu al au.<br />

Carol lug, apoi Brandenburgul pentru familia de Luxenburg.<br />

La moartea sa el Impart,1 fiilor deosebitele teri ce ajunse-<br />

-s.era in mane, sa.<br />

Markgrafii cei vechi erau din linia ascaniand, care se stansese, spre<br />

marea durere a locuitorilor, cari pnmirl cu bucurie Qi pe un fals<br />

ii arkgraf, and se ivi apoi.<br />

Ca rege In Boemia §i in Germania i-a urmat lui Carol<br />

fiul cel mai mare, dar acesta era un om manios Qi<br />

supus<br />

patimii urate a betiei, care faced dintr'insul o fiara salbateca,<br />

in stare sa ucida, oameni.<br />

A4fel regele Venceslas (Wenzel) ajunse de batjocura tuturora.<br />

Alt rege german s'a ridicat impotriva lui. La urma mo§-<br />

-tenirea lui Carol al IV-lea treat asupra fiului celui de-al<br />

.doilea, Sigismund.<br />

Sigismund ajunse, prin casatorie, rege in Ungaria. Era pri-


164<br />

ceput, harnic, tot asa de mandru ca si Carol. El a avutnorocul<br />

sa domneasca douazeci si sapte de ani. A facutcalatorii<br />

in Italia si a purtat titlul de Imparat. A memprin<br />

toata crestinatatea, Rind primit cu multa cinste pretutindeni.<br />

A purtat lupte grele cu Turcii. Ca sa impace-<br />

Biserica Apusului, care, cum vom vedea, era sfasiata der<br />

catava vreme, el tints soboare de obste (concilii generale),<br />

Sigismund n'a fost numai un mare ambitios, ci oi un om harnic of<br />

Impodobit cu talente. Dar ,n'avea in Ungaria un sprijin destul de tare<br />

(acolo el era sup reginei Maria, Elea lui 'Ludovic -cel-Mare-, si a fost<br />

apoi mostenitorul ei), banii ii lipsiau: astfel a fost silit sa ceddze<br />

Brandenburgul, mostenit dela Wenzel si dela yarul lor, Iobst, lui Frederic<br />

de Hohenzollern, mic senior svab, care, stapanind Anspach si Bay<br />

reuth, ayea, cu titlu ereditar situatia de burggraf, de nparcalab", la<br />

Nurnberg_ unde mai traieste cetatea cea veche, incunjurata de sail.<br />

turi adanci. Burggraful Frederic al ATI-lea capata aceasta intinsa provincie<br />

in lulie 1411 ca vechil §i capitan (ca Elector in 1415-7), in<br />

schimbul unui ajutor banesc.<br />

Sigismund se credek dator, ca imparat,. A, se lupte cu Turcii $i say<br />

Impace Biserica, dar mijloacele nu-i ajungeau pentru aceasta. In Italia<br />

on in Conciliul din Constanta iii lua infatisare Imparateasca, dar indata<br />

se vedea ca, e un biet print fail mijloace ti<br />

fara, ascultare, care<br />

se strecura mai mult sau mai putin dibaciu printre greutati pe care<br />

nu le putea invinge.<br />

Ginerele si urmasul sau caci n'a avut tin flu erA,<br />

din Casa de Augtria, si dupa acesta a venit alt urmas al<br />

lui Rudolf de Habsburg, Frederic.<br />

Albert de Austria §i-a inchinat stapanirea- razboiului turcesc, in<br />

cursul caruia a si murit, de boala.<br />

Frederic al III-lea samana intru catva cu Ludovic al<br />

XI-lea: tot asa era siret, se imbraca In haine proaste, se<br />

facea smerit, si, cand venia clipa cea potrivita, el isi vadi<br />

ghiarele ascunse si se arunca asupra prazii. Dar era mai<br />

fricos, si njci n'avea mijloacele pe care le putea intrebuinO,<br />

un rege al Franciei. Ce .putea face cand el era slab si cei<br />

tari nu voiau sa-1 ajute ?<br />

Frederic a incercat a face din Carol-cel-Cutezator un rege §i a-1 legb,<br />

de interesele Imperiului si de ale Casei de Austria.


165<br />

2. Dad. Imparatii stgteau rgu, si mai rgu li merge& Papilor.<br />

La Avignon, ei traiserg supt ochii regelui Franciei.<br />

Au fost pxintre acesti Papi instrginati si oameni destoinici,<br />

dar n'au Indeplinit niciun lucru mare. Pe urmg, la 1$77,<br />

unul dintre ei se intoarse in Roma. El murl acolo, in anul<br />

urragtor.<br />

Acesta a fost bunul Papa Urban al V-lea, care a predicat cruciata si<br />

supt auspiciile caruia Petru I-is, regele Ciprului, a luat Alexandria<br />

Rgiptului (1365) -si Tripoli In Siria.<br />

Cand a fost sg se aleaga urmasul sgu, cardinalii aleggtori<br />

s'au impartit in doug: cardinalii francezi de-o parte, si<br />

ceilalti de alto,. Doi Papi au fost alesi astfel In doug locuri<br />

deosebite: unele teri au recunoscut pe unul, care s'a asezat<br />

In Roma, altele pe eel de-al doilea, care s'a Intors la Avignon<br />

; fiecare a avut urmasi in carmuirea sufletelor.<br />

In general, terile latine au fost pentru Papa din Avignon,. Clement<br />

al VII-lea, si urmasii sAi; celelalte pentru Urban al VI-lea $i cei ce an<br />

vent, la Roma, dupa el. Aici In Roma a,vuse cativa ani puterea, pina<br />

fu omorat intro rascoall. Cola di Rienzo, care Incercase a Invia yechile<br />

traditii republicane In Roma WA Papa.<br />

Aceastg stare de lucruri a tinut peste treizeci de ani.<br />

-4i alt& data se intAmplase o dezbinare, o schismei (cu un<br />

.cuvAnt grecesc) ca aceasta: anume cand Imparatii, In<br />

dusmgnia for cu un Papa, fgceau sg, se akagg altul. Dar<br />

atunci numai Imparatul care-1 numise recunosteg pe acest<br />

-Papa mincinos; pe cand acuma lumea states, in cloud tahere<br />

cu privire la leggturile cu Scaunul Sfantului Petru.<br />

_De aceia aceastg, dezbinare se chiamg schisma cea mare a<br />

Apusului.<br />

Ca sg, se mantuie odatg cu o asemenea rusine, multi oa-<br />

:meni invatati si co trecere in Bisericg sfltuiau sg, se adune<br />

in sinod al clerului intreg, care kg hotgrascg In sfarsit care<br />

M Papa eel adevarat.<br />

Astfel erau pentru Sinod insemnatul scriitor Philippe de Mezieres,<br />

cancelariu ai Ciprului, Pierre d'Ailly, apoi episcop, loan Gerson, ca..


166<br />

lig. 23. !do mull.. Er. Sebald, In ISiserica cea mare din Nurnberg, Wilt din<br />

bronz turnat de Petru Vischer, cel mai mare molter german<br />

din reacul al XV-lea.


107<br />

ruia i se atribuie Imitatio Christi, -43 minunata carte, in care sufletul<br />

crestinului se intoarce de-a dreptul, fara mijlocirea preotului, catre<br />

Dumnezeu.<br />

Dupa, multa silinti, acest sinod s'a putut strange in<br />

orasul Pisa din Italia, la 1409: amandoi Papii au fost<br />

judecati nevrednici, si s'a ales altul, dar cei doi de mai<br />

inainte tot au pastrat ascultare. Peste cativa ani Sigismund<br />

a .chemat alt sinod, la Constan(a, Tanga, lacul cu acest<br />

nume in Svitera.<br />

Aid s'a dezbatut si eresia lui Hus. Joan din Hussinetz,<br />

zis Hus, fusese duhovnicul reginei Boemiei. El era un om<br />

invatat, indraznet si viteaz in apararea crediatelor sale. Pe<br />

atunci umbla in toata lumea ca un vant de prefacere a<br />

legii. IVlii de oameni mergeau pa drumuri, biciuindu-se ca<br />

semn de pocainta. Un Englez, Wycliffe (ceteste: UaTclif),<br />

propm eduia c legea buna nu e a preotilor, ci a cartilor<br />

sfinte, care trebuie prefacute in limba poporulud. Hus credea<br />

si el asa, si mai avea si alte pareri osebitoare. Sinodul<br />

a pus sag arda, si el a murit cantand laudele lui Dumnezeu.<br />

Dar pe urma treizeci de-ani s'au batut Cehii pentru<br />

credinta lui Hus, si sangele a curs in valuri pentru aceasta..<br />

Sinodul din Constanta a ales pe Papa 111artio al V-1 ea,<br />

care a ramas singur. Dar acum se ajunsese la parerea ca<br />

soboarele sunt mai mari decat Papii si ca, legea trebuie cu.rata&<br />

prin soboare de obste. Pentru aceasta soborul din<br />

Basel In Svitera, care a stat adunat multa vreme, a intrat<br />

in lupta cu Papa Eugenio. Acesta a stians si 'un<br />

sobor si<br />

a cautat sa Impace pe Rasariteni cu Roma. Dar la_ urma<br />

a Invins tot Papa.<br />

Parintii din Basel, vorbird multi ani de zile de reforma Bisericii. In<br />

numele careia singuri ei puteau sa aiba un rost si sa indreptateasc<br />

prelungirea fara soroc a sedintelor Tor. Masuri folositoare n'au fos<br />

ins& in stare sa iea.<br />

and Papa Eugeniu al IV-lea lua hotararea de a chema pe Rasariteni<br />

la un sinod de-Unire, legand astfel pontificatul sau de al lui Inocentiu<br />

al IV-lea, care adusese la Lyon (1274) si arhierei greci Meuse a se invol<br />

la proclamarea unitatii dogmatice si ierarhice,si parintii trimesera


168<br />

delegatii for pentru a pofti, la alt sinod, pe prelatii orientali. Birui<br />

insA, In aceasta intrecere de stAruinti, Papa. Pe corAbiile lui si pe cele<br />

bizantine, se suirA Imparatul Manuil Paleologul, Patriarhul Iosif $i multi<br />

alti fruntasi ai Rasaritului. Ei tinura sobor cu Apusenii Int Aiu la Ferrara,<br />

apoi la norm/a, unde, la 1439, $i iscAlirA actele Unirii celei<br />

mug.<br />

Papa Eugeniu a stiut sft trezeascA $i ideia eruelatei, trimetInd corabii<br />

si ostaci latini ImpotriN a Turcilor, sari lucrau la sfArAmarea totalA<br />

a Imparatiei bizantine ci a State lor crestine din Balcani.<br />

XXXII.<br />

Ungurii 1.3 i Polonii In veacul al XVI-lea.<br />

1. Pe cand imparAia slabia necontenit, Ungaria ajungea<br />

,cea mai puternica 0,ra, din Rasarit. Cruciatele inceta,sera<br />

aproape cu totul, dar se ducea zi de zi lupta cea Brea<br />

cu paginii cei noi, Turcii, despre cari va venl vorba indata-<br />

Marirea Terii Unguresti in veacul al XIV-lea se dastoreste<br />

unei dinastii noun,, straine: dinastia de Anjou, iar in<br />

veacul al XV-lea Romanului loan Corvinul si fiului acestuia,<br />

Craiul Matias.<br />

Vechea dinastie, careia- i se zicea arpadiand, pentru ca<br />

se tragea dintr'o capetenie cu numele de Arpad, ce traise<br />

in vremurile de tot vechi 'si salbatece, aceasta dinastie se<br />

stansese. Fata celui din urina rege arpadian, care fusese<br />

adus din Italia caci de acolo era si mama si bunIca,lui,<br />

n'avea, drept sa urmeze in stapanire. Ungurii se gandira<br />

int'aiu a-si aduce ca rege pe regale Boemiei. Acesta se<br />

cobora din dour, princese unguresti, si fiul sau era logodit<br />

cu fata ultimului Arpadian; acest fin a si fost incoronat,<br />

dar n'a putut domni. Un alt doritor de coroana, ducele de<br />

Bavaria, n'a fost mai norocos: el a cazut chiar In robia<br />

Voevodului din Ardeal (care era eel mai malt dreg ,tor<br />

regal in aceasta .ara). Mostenirea Arpadienilor a capata,t-o


169<br />

Carol-Robert: el era nepotul din fiu al unui rege din Neapole,<br />

care tinuse pe fata unui rege unguresc.<br />

Carol-Robert a trebuit sa Intrebuinteze multa vreme<br />

pang, s'a simtit singur pe Scaunul sau de Domnie. El a fost<br />

mai mult pregatitorul stapanirii fiului Om Ludovic (care<br />

purta -deci numele Sfantului Ludovic, din neamul caruia<br />

faced parte).<br />

Ludovic a Meat mult zgomot In timpurile sale, a luptat<br />

In multe parti, a cucerit une ori, a pierdut alta, data, si ni<br />

se Infatiseaza ca un rege foarte puternic, dar mai ales<br />

foarte stralucitor. Odata s'a gandit sa fie Imparat din Apus<br />

si se Intelesese pentru aceasta cu Papa, care partenia<br />

necontenit aceasta, dinastie noun din Ungaria. Dar ceia ce<br />

a voit el mai mult, a fost s'a aiba In manile sale Rasaritul<br />

ce fusese odinioara bizantin. Pentru ca sa, atinga<br />

acest scop, el a cerut binecuvantarea Papilor si a pregatit<br />

regatul sat' pentru lupta, In orice clips ar fi fost nevoia:<br />

pe vremea lui, Ungaria a ajuns o Ora care avea tocmai<br />

aceiasi oranduiala ca si celelalte din Apus. Ludovic se simtia<br />

Francez, si el a schimbat dupa datina franceza toate<br />

lucrurile din Ungaria. A navalit In regatul Serbiei; alta<br />

data a luat dela Bulgari puternicul °rag Vidin, pe Dunare,<br />

In fata cu Calafatul nostru; Inaparatul bizantin, care era<br />

strans de dusmani din toate partile, a cautat adapost si<br />

ajutor la dansul.<br />

Acest impArat era loan al V-lea, fiul unei catolice de limb franceza,<br />

al Anei de Sa% oia. loan a stat cateva zile la Buda ; la Intoarcere, Bulgarii<br />

i-au tliat calea, ai atunci ruda sa, Amedeu al VI-lea de Saroia,<br />

lncepii o expeditie pentru liberarea. lui.<br />

Dar atata nu i-a ajuns Inca: Ludovic s'a luat la lupta cu<br />

Venetienii pentru Dalmatia, adeca pentru coasta balcanica<br />

a Mani Adriatice; lupta aceasta a tinut multa vreme si s'a<br />

Incheiat cu oarecare folos pentru Ludovic. El a mers si in<br />

regatul din Neapole, unde fratele sau, soul reginei, perise<br />

ucis si urmarit de ucigasi.


- 170<br />

-<br />

tatataarapTilb i ;<br />

-<br />

Fig. 21, tmparatul Sigismund. regret,. de Albert Darer. Are carmine, vepiant<br />

imparatesc (ea de episcop), sceptru si global lumii. Sterna ImpIrakiei<br />

si sterna de familie se viid lane( dansul (cea cu crucea<br />

e a Ungariei). De jur Imprejur se eerie<br />

despre dansul, to nemtelle.


171<br />

In sfarsit, Ludovic a ajuns §i rege in Polonia.<br />

Dar cele cloud teri §1 -au pastrat rosturile lor cu tota deosebite. In<br />

Polonia, Ludovic era reprezintat de mama lui, Elisaveta, -lata de rege<br />

polon.<br />

2. Tara aceasta fusese multa vreme Imbucatita. Niment<br />

nu Linea seamy de Poloni, cad un popor n'are pret la altele<br />

decat atunci cand e unit si gata sa se foloseasea intro<br />

anume clipa de toate puterile sale. Pe la -Inceputul veacului<br />

al XIV-lea Polonii 'se pacatosisera, asa de Inuit, incat<br />

au primit ca regele Boemiei sa stapaneasca si asupra lor.<br />

Dar, dupa moartea acestuia, ei au avut iarasi un singur<br />

rege, care era luat dintre dansii chiar: el e Vladislav Piticul.<br />

Pe timpul lui starea Poloniei era, foarte amenintata, si<br />

din afara, si din launtru. Ea n'avea drumul spre nicio Mare,<br />

si once tarn cu viitor trebuie salt poata trimete bogatiile<br />

papa la apele Marii, care le due apoi in toate pnrtile. Teu-<br />

tonii din Prusia impiedecau pe POloni de a merge la Marea<br />

Baltica; spre Marea Neagra li era inchisa calea de Tatari,<br />

can ramasesera Domnii sesului.<br />

Ordinul Teutonic nu mai aved, chiar cu mult inainte de caderea cetAtii<br />

Akkon, niciun rost in Palestina. El S8i cautd deci ,altul, potrivit<br />

cu organizarea lui militard §i caracterul religios al scopurilor lui, in<br />

terile, Inca pdgane on ran locuite, din Rasaritul Europei. La Inceputul<br />

veacului al XIII-lea, cavalerii se aflau In Tara Barsei, chemati de regele<br />

Ungariei, supt Hermann do Salza, Marele-Maiestru al lor, pentru<br />

a cuter" t3ritoriul ocupat de Cumani, adecd viitorul principat al Teriiliornanesti.<br />

In parte-si Indeplinird misiunea in vederea careia fuseerd,<br />

chemati, §i cetatile cu crucea" (Kreuzburg) se inaltara la Rasnov ca<br />

si la Campulung. La urma Insa, invidia regelui ii sill sa piece, nu<br />

fail a ldsd, Insa o nestearsa urrod de civilizatie.<br />

Impotriva paganilor Prufi ei furd chemati de ducele Mazoviei, care<br />

1a.'zuse ce folos au adus cavalerii Purtitori-de-spada in Livonia vecina<br />

1229). Orate se ridicara acum in umbra puternicelor castele, viata<br />

sateasca prim." o noun ordnduiald. Biserici, manastiri-frumoase ardtau<br />

cd Tinuturile acestea an parasit o lege rea, pentru una mai bund pi<br />

mai prielnica pentru civilizatie. Kulm, Thorn, Marienburg Inseamna<br />

Inaintarea lor rapede §1 sigurd, fdcutd cu ajutorul cavalerilor aventurieri<br />

§i al teranilor ce-si cautau ogoare 'mud. La sfarsitul veacului Pru-


172<br />

sia ajunsese plmant german, si Ordinul, strImutat acum statornic pe<br />

acest pAmant de colonizare gi noul civiliza ie, tineft. In strand atftr-<br />

-nare de Marele-Maiestru sate, manAstiri, cetati si orase. Impotriva regilor<br />

Poloniei, a printilor iitvani pagan, pe can nu-i putuse nimici,<br />

Impotriva Hansei, a nobilimii zburdalnice $i a tendintei spre libertate<br />

a oraselor, Ordinul rAmase, pia In veacul al XV-lea, stApanul terii.<br />

Numai dupA unirea Litvaniei crestinate cu Polonia, supt o dinastie<br />

litvand, si dupl lupta dela Tannenberg, cftstigatA de Poloni FA cu ajutor<br />

-moldovenesc (1410), Incepe decAderea Teutonilor din Prusia. La 1454<br />

se deschise un rAzboiu de treisprezece ani cu rAsculatii 51<br />

totdeodatA<br />

cu regele Poloniei, care la, prim pacea. dela Thorn, Prusia apuseand,<br />

cu cele mai vechi cetAti. Marele-Maiestru rAmanel un vasal regal pentru<br />

.celelalte provincii, i In aceastA Insusire el avail In Moldova cu reg<br />

ale Ioan-Albert (1497).<br />

Ormele polone erau In mama Germanilor. Nobilii nu ascultau<br />

de nimeni; Oranimea cazuse In gerbie si se istovia<br />

muncind fart, folos.<br />

Vladislav §i fiul sau, Casimir-cel-Mare, an schimbat ins&<br />

aceste Imprejurari. Casimir, a carui sora era maritata cu<br />

Carol-Robert, a pus mama pe Galifia, tars intinsa si roditoare<br />

ce se Intinde de-asupra Bucovinei.<br />

Rusia Mica, avand drept capitall Haliciu, se alcAtul deosebit In principat,<br />

apoi, supt Daniil, care priml coroana lui din Roma, In regat. Pa<br />

la 1340 stlpftnirea Galitiei nu o mai aye& Ins dinastia lui.<br />

Casimir a facut din Cracovia §i Lemberg orav vestite §i<br />

bogate si a luptat cu Tatarii. Neavand copii, nepotul sau<br />

Ludovic i-a luat moqtenirea.<br />

3. Ludovic a murit la 1382. El l,sd numai doul fete, si<br />

Intre ele i s'au impartit regatele. Cea din Ungaria, Maria,<br />

.a luat pe Sigismund, care a fost apoi, precum qtim, Imparat;<br />

cealalta, Hedviga, s'a maritat cu Iagello, printul Litvaniei.<br />

Litvania, care dobandise §i terile rusegti dela Apus, era<br />

pagans pana atunci : Iagello s'a botezat la nunta; el si-a<br />

zis de acum Vladislav, dupg, numele, iubit de popor, al lui<br />

Vladislav Piticul. El ajunse catolic ca si sotia sa, dar supu§ii<br />

sAi ru§i erau ortodoxi,pricina de dihonie pentru viitor.<br />

Sigismund aver, prea multe griji ca sa poata cauta de<br />

Ungaria. Aceasta era cu atata mai ran, cu cat Turcii se


173<br />

aruncau necontenit asupra terii. Cand a murit Sigismund,<br />

urmas i-a fost ginerele, care si el era Imparat : pentru Ungaria<br />

tot asa de putin noroc ! Pe urma a fost un rage copil,<br />

pe cand alti nobili chemasera pe fiul lui Vladislav din Po-<br />

Ionia. Vladislav-cel- Tan& pert la Varna, in 1444, luptand cu.<br />

Turcii.<br />

Regele copil, nascut dui:4 moartea tatalui sau, e Ladislas, zis Postuniul.<br />

Mama lui, Elisaveta, fiica lui Sigismund si vaduva lui Albert<br />

de Austria, duse rdzboiu grew cu candidatul polon. Era, ad fie silita a<br />

se marita cu el, cand moartea ei fact". pe Vladislav Iagello singur<br />

rege In Ungaria.<br />

4. Fericirea Ungariei a fost ca traia pe atunci un om ca<br />

Loan sau Iancu, caruia i s'a zis Corvinul, pentru ca purta<br />

sterna corbului sau vulturului, care era si sterna Terii-<br />

Romanesti, cu Domnii din care el se credea ruda. Iancu<br />

era din Inidora (ung. Hunyad, de aici numele lui de Hunyady,.<br />

supt care e cunoscut), fiul lui Voicu va sa zica Roman,.<br />

dintre aceia cu cari regii unguresti aparau granitele. In<br />

tinereta Iancu a slujit ca luptator la multi .domni ; apoi<br />

ajunse Ban, deci un fel de capitan, al Severinului (din Cara<br />

noastra) si Voevod In Ardeal. Turcii aveau o mare frica de<br />

dansul. El i-a batut In adevar, si in Tara-Romaneasca, si<br />

In Serbia, si in Bulgaria. In lupta cea mare dela Varna, el<br />

socotia ca-i va putea infrange cu total, dar norocul se<br />

schimba indata, si regele Vladislav-cel-Tanar Instsi pert.<br />

Crestinii Imprdstiard destul de usor pe Spahiii cald.ri ai Turcilor,<br />

dar nu putura sd rdzbeasca gardul de fier al Ienicerilor pedestri. Re.<br />

gele tanar se aruncd. furios asupra dusmanilor neclintiti, si In curdnd<br />

capul lui stated inteun varf de sulit,a, purtat pe sus spre Ingrozirea<br />

crestinilor. Si legatul Papei, cardinalul Iulian de Sant'Angelo, pert. Corabiile<br />

venetiene nu mai venial la Varna pentru a duce pe cruciati<br />

spre Constantinopol. 0 mica fiota burgundy (plAtita de Filip cel IndrAznet,<br />

ducele Burgundiei) vent Insd, pe Dundre la 1445, prddInd<br />

unele cetAti turcesti.<br />

Cat despre aceasta insa, Iancu nu-si pierda increderea,<br />

Ca un strajer ce nu stie de osteneala, a mai pazit el doisprezece<br />

ani la toate hotarele. Nobilii unguri II facusera,-


174<br />

capitan al terii for si carmuitor In numele regelui tanar.<br />

Cand Turcii yenta sa iea Beigradul, care era, al Ungurilor,<br />

Tanen dada lutite vestite, ca sa scape cetatea; cruciati din<br />

Apus chiar venisera sa-I ajute.<br />

Acesti cruciati, oameni fanatici, dar fara stitruinta ei necunoscatori<br />

ai rosturilor din Rasarit, fusesera adusi de un vestit calugar din par.<br />

tile napolitane, loan de Capistrano, care a fost Mut slant de Biserica<br />

Apusului si care a predicat si intro Romftnii din Ardeal Unirea cu catahcismul.<br />

Capistrano a fost, se zice, si In principatul muntean.<br />

Hunyady vazit In sfarsit pe dusman fugand, si peste cateva<br />

zile muri, cu multamirea in suflet (1456). Noi Ii zicem<br />

Iancu-Voda, si, macar ca, el a luptat pentru marirea. Terii<br />

Inguresti, not tot trebuie sa ne gandim cu drag la dansul,<br />

caci putini au fost asa de maxi. In tot 'neamul nostru.<br />

Prin nimic Insa n'a dovedit Iancu-Voda" tragere de inima pentru<br />

neatarnarea noastra. Visul lui era, ca, prin puterile romanesti de<br />

.amandoul latmila'Carpatilor, sä ajunga stapan al Rasaritului.<br />

XXXIII.<br />

Oranduirea Terii Ruseqti gi luptele ei cu Tatarii.<br />

1. La Rasarit de Polonia, de Litvania si de Prusia Cavalerilor<br />

Teutoni, se Intindea sesul cel mare al Rusiei, prin<br />

care curgeau apele late ale Niprului, Donului, Bugului,<br />

Volgei, Uralului, care se varsa, fie In Marea Neagra, fie In<br />

Marea de Azov, fie In Marea Caspica. Stim ca Slavii de pe<br />

acest nemargenit Tinut Intins ca o apa, ajunsesera supt<br />

mana unor Nortmani rataciti prin partile Rasaritului si ca<br />

asa se Intemeiase principatul Chievului. Am vazut iarasi<br />

cum principii, sau, ruseste, cnejii, de aici s'au crestinat si<br />

au crestinat si poporul lor. Rusilor, caci asa le zicea, li-ar<br />

fic mers si mai bine data, n'ar fi vent asupra for vijelia,<br />

cea strasnica a Tatarilor.


175<br />

2. Tatarii, navalind asupra Rusilor in 1241, i -au gasit tot<br />

asa de impartiti cum erau si Po lorni. Deci nici ei nu s'au<br />

putut impotrivi, caci desbinarea e tatdeauna la un popor.<br />

mama primejdiei si a peirii. Tatarii li-au pus deci jug pe<br />

gatlejuri.<br />

V. mai su., nAvalirea Tatarilor.<br />

In -fiecare an, cnejii sau trimesi de ai for au trebuit sa<br />

vie in lagarul tataresc, unde luptatord salbateci, asemenea<br />

cu Hunii, stateau supt corturile grosolane de 'Asia; In genunchi<br />

ca robii, ei au trebuit sa intinda pungile cu bani<br />

de our sau argint; data nu le-ar fi adus, puhoinl calaretilor<br />

din pustie ar fi prapadit tarinile si ar fi mistuit cu foc satele<br />

si targurile. Asa -au trait 1Rusii mai bine de o suta de<br />

ani, adeca tocmai atata vreme cat am stat si not supt puterea<br />

Tatarilor, caci acestia cereau bir dela toate asezarile,<br />

pana in zidul de piatra aI Muntdlor Carpati. Rusii dela Apus,<br />

.carora li se zice Rusneci, sau Ruteni, au putut<br />

sa-si pastreze, totusi, regatul ce-si intemeiasera in partile<br />

Galitiei : puterea regelui, care stated In orasul Halicz (Haliciu),<br />

intindea si asupra unor parti din Moldova noastra.<br />

Dar desbinarea a pus capat si aeestui regat, care a<br />

trecut in manila lui Casimir-cel-Mare, regale Poloniei.<br />

V. mai sus, p. 172.<br />

3. Rusia a scapat de stoarcerea din partea paganilor abia<br />

la sfksitul veacului al XIV-lea. Tatarii slabisera foarte mult.<br />

Imparatia for era Insa, foarte mare (caci se intindea din<br />

rnijlocul Asiei pana in muntii nostri, dela Himalaya pana<br />

la Carpati), dar nu mai era Intfinsa ascultarea si unirea<br />

din vremurile bune. In toate partile se ridicau stapanitori<br />

de Tinuturi, cari nu se supuneau, sau se supuneau numai pe<br />

jumatate, poruncilor Hanului. De aceia Rusii au prins inima<br />

sa se fupte cu Tatarii, Inaintea carora statusera Walla<br />

atunci smeriti si Infricosati.<br />

Mai inainte de venirea Tatarilor, cel mai insemnat oral<br />

rusesc era Chievul ; aici stateau cnejii cei mari ; puterea


176<br />

for se intindea asupra malurilor Niprului pana la Mare,<br />

Dupg, navalirea tatareasca, Chievul cazit in puterea Litvanilor,<br />

cari luara, mai toata Rusia cea, veche. Pe zi co mergea<br />

insa, crested Rusia cea noted, care se 1ntemeiase prin cucerirea<br />

dela locuitorii din Rasarit, Finii cei marunti cu armele<br />

de os. Aceasta parte a Rusiei este fatA, de cealalta ceia ca<br />

Brandenburgul era fata de Saxonia, sau ceia ce fusese<br />

Saxonia fata de regatul franc. Aici erau mai multi cneji in<br />

orase asezate pe apele care se varsa din spre Apus in apa,<br />

puternica a Volgei dintre dansii toti, s'au aratat mai sireti<br />

cnejii din Moscova. Ei au stat Intaiu in legaturi de supunere<br />

desavarsita cu Tatarii. Pe urma, cand s'au simtit<br />

intariti, s'au pregatit de lupta cu<br />

Cneazul muscal care a indraznit cel d'intaiu sa-si infrunte<br />

stapanii, a fost Dimitrie, zis Donscoi (dela Don). Hanul tataresc<br />

se Intelesese impotriva lui si cu Iagello, printul de<br />

Litvani-a, despre care a mai fost vorba. Ostile s'au ciocnit<br />

aproape de apa Donului, la satul Culicovo, In 1380, cn doi<br />

ani Inainte de moartea lui Ludovic, regele din Ungaria si<br />

Polonia. Crestinii au biruit, Ce-i drept, Tatarii s'au tutors<br />

Indarat si au nimicit orasul Moscova. Dar ei s'au dus, Moscova<br />

s'a ridicat din cenusa ei, si de atunci cneazul de acolo<br />

a fost socotit ca mai mare decat<br />

dansii.<br />

ceilalti.<br />

Dimitrie n'a stapanit nici zece ani dup5, biruinta lui. Urmasii<br />

lui au fost slabi. Tara era si mica si rau intemeiata<br />

Inca, locuitorii fiind saraci si salbateci; orase-de negot nu<br />

se aflau; cola din apropiere traiau de sine, ca Novgorodul,<br />

sau erau stapanite de Litvani. Taria cea adevarata a unei<br />

teri nu incepe decat atunci cand oamenii ajung sa fie luminati<br />

si harniei. In Moscova nu era asa.<br />

4. Cam tot pe acea vreme s'a ridicat apoi In Asia un om<br />

grozav, care samana ca pricepere si vitejie sAlbateca cu<br />

vestitul Ginghiz-Han, Intemeietorul puterii tataresti. Nu-<br />

.<br />

male sau era Timur; era schiop, si i se zicek Timur-cel-<br />

Schiop, Timur-lenc ; de aici Europenii s'au deprins a-i zice<br />

Tamerlan. El a cucerit miezul Asiei, Turchestanul, s'a


177<br />

batut cu China si a facut pe Tatari sa asculte de dansul.<br />

Nici Turcii nu an fost In stare sa i se 1mpotriveasca; el isi<br />

bated joc de slabiciunea Tor, si pe until dintre cei mai straluciti<br />

Sultani ai Turcilor, pe Baiezid, 1-a prins in lupta<br />

(1402), 1-a bagat Intr'o cusca si asa 1-a purtat dupa dansul<br />

!Ana ce a murit saracul de rusine si de durere. Nimeni nu<br />

mai cuteza sa infrunte pe Timur: cand un oras nu-si deschidea<br />

portfie inaintea lui, el 11 faced una cu pamantul si<br />

n'avea mild nici de fapturite cele mai nevinovate.<br />

Timur erg de nastere tot Turc, dar dintre cei liberi cari strabiteau<br />

pustia Asiei centrale. Un tint el petrecti viata ratacitoare a celor din<br />

sangele lui. La 1384, inainte de a supune partdle asiatice si de a naval).<br />

In Shia, unde prada ingrozitor marea cetate a Damasculni, Timur<br />

hotari tine va fi Han al ,,Hordei de Aur" in Rusia. Urrna cucerirea<br />

Persiei si a Turchestanului, a Armeniei muntene. Apoi Timur petrecti<br />

trei ani in Rusia. Expeditia cea mare din Siria zabovi ciocnirea-lui cu<br />

Turcii. -Statul acestora i se pared un biet principat atotputernicului Han,<br />

care avea toata Asia centrals, bogatii nemargenite gi<br />

o oaste ce se<br />

inoia necontenit<br />

5. Dar, dupa moartea lui, Tatarii au mers tot indarat.<br />

Din ImparAia lui se desfaceau numai peteci. Inainte, fusese<br />

un sigur Han; acuma Hani rasariau in toate partile, si<br />

fiecare se dusmania cu celalalt. Pe cursul raului Volga<br />

erau doi; In Siberia de astazi altul; al patrulea se acivase<br />

in peninsula Crimeii, intro Marea de Azov si Marea Neagra.<br />

Tatarii acestui Hari se numiau de Romani Crc?mleni, duptt<br />

numele romanesc cel vechiu al Crimeii: Cramul. Dose on<br />

am fost pradati not de acesti oameni fara mila, cari se<br />

-tineau numai din peschesuri si din jafuri, caci socotiau ca<br />

e o umilirrta sa lucreze pamintul !<br />

Hanatul Crimeii a fost infiintat de Ilagi-Ghirai. Danastia lui s'a zis<br />

a Ghiraizilor. Popoarele vecine dela Marea Neagra si din Caucaz se<br />

supusera. Dela Don la Nistru era pustiul unde pandiau Tatarii. Cei din<br />

Dobrogea se intalnesc abia dupa 1500, iar Nogaii din Bugeac (Basarabia-de-jos)<br />

se aseaza numai pe la 1600.<br />

Pe Tanga Han era un Ca lga, loctiitor, apoi, mai iarziu, un Nuredin,<br />

tot din sangele Ghiraizilor. Sultani si 1Vlarzaci aveau, supt acestia,<br />

comanda ostilor. Prada era pentru aceA popor, care nu lucra 'Daman<br />

12


178<br />

tut FA nu se cobora, la Indeletnicirea cu mestestigurile si negotul, o<br />

nectpdratet nevoie.<br />

Pe vremea dad Stefan-cel-Mare domnia in Moldova,<br />

Tarul din Moscova era Ivan al III-lea. Acesta nu era un<br />

viteaz, dar socotelile lui s'au dovedit buns. Dela dinsul<br />

inainte niciun Han tataresc n'a mai cerut haraciu (dajde)<br />

Rusilor. Ivan a nimicit stapanirea printilor celor mici din<br />

alte orase rusesti. In sfarsit el s'a luptat cu urmasii lui<br />

Casimir, regele Poloniei (frate cu Vladislav cel ucis la<br />

Varna) si li-a luat o parts din Litvania.<br />

Fiul lui a luat pe Elena, fiica lui $teTan-cel-Mare. Acesta se mira,<br />

cum poate Muscalul s6, ispraveasca numai prin viclenie lucruri -care<br />

pe el 1-ar fi tinut scumpe jertfe de sange.<br />

Ivan (1- 1505) a luat si Novgorodul, foasta republics libera,. El lucra<br />

cu dibaeie la sfaramarea 1Tordei celei Mari. Din rAmAsitele ei ici. supuse<br />

Cazanul. 0 casatorie cu una din urmacele Paleologilor dada stapanirii<br />

bale un prestigiu imparatesc.<br />

X XXIV.<br />

Despre aE;ezarea Turcilor in Europa.<br />

1. Turci se chiama, astazi un neam de oameni de legea<br />

lui Mohammed; can locuiesc intr'o parte din Turcia europeana<br />

(cu mutt tale mai multe stapaniri ale for slant insa.<br />

dupa ultimul for razboiu cu crestinii din Balcani, in Asia),<br />

In unele Tinuturi din Bulgaria si Grecia si in Dobrogea<br />

noastra. Turcii din popor au o imbracaminte deosebita, cu<br />

un fel de scurteica, bran si salvari; pe cap poarta un fes<br />

rosu, pe care-1 Infasura une on cu basmale si saluri colorate;<br />

In picioare, papuci de saftian. Turcii sunt In viata<br />

for de toate zilele un popor bun si omenos, care-si tine cu<br />

multa credinta cuvantul; la razboiu sunt foarte viteji, ariarandu-si<br />

legea si Sultanul cu orice jertfa: atunci sunt pradalnici<br />

si foarte cruzi. Pe crestini ii despretuiesc in inima<br />

lor, socotindu-i ca, sunt de o lege necurata.


179<br />

Numele de Turc se dadea locuitorilor ratacitori in Asia<br />

acolo unde dupa, dansii se numeste astazi o tara:<br />

Turchestanul. Dintre ei s'a ridicat, precum am vazut, neamul<br />

Selgiucizilor, care a intemeiat o Imparatie mare. Dar<br />

aceasta s'a sfaramat dela o vreme.<br />

P-rin navalirea Mongolilor 5i certe pentru Domnie s'a impartit 5i<br />

sfaramat pe la starsitul veacului al XIII-lea Sultanatul selgiucid.<br />

In Asia Mica au Tamas atunci stapanitori mai mici, cari<br />

se chemau emiri. Printre ei se ivi si unul cu numele de<br />

Osman, care avii indrazneala, si noroc. Turcii cari-1 urmau<br />

in razboiu si la prada s'au zis Osmanlc i, dupa, obiceiul<br />

turcese de a numi un popor ca si acela care i-a dat o<br />

viata deosebita (asa, Moldovenii erau numiti de Turci :<br />

Bogdanlai, dupa Bogdan, care a intemeiat Moldova). Osrnanlaii<br />

s'au intins rapede pe aceasta tara: spahiii lor, calareti<br />

cari primiau pamanturi pentru cap se luptau, §i ieni-<br />

cerii adeca oastea noua" ostasi pedestri, nu mai<br />

aveau pareche. Un Imparat din Constantinopol, loan Cantacuzinul,<br />

a luat cu plata un numar de Turd pentru a-1<br />

njuta impotriN a altor Greci, dusmani ai sai, ceia ce, dela<br />

un cretin ca el, era un mare pacat.<br />

Mihaal Paleoloqul a luat inapoi Constantinopolul din mffnile Latinilor<br />

peste maqura de slabi0 5i avand numai cetatea Imparateasca.<br />

a carmuit cu pricepere, Intrebuintand mijloacele dibaciei acolo unde-i<br />

lipsia puterea: s'a InN oit si la a Unire cu Roma.<br />

DupA c4iva ani de stapanire linistita a fiului sau Andronic (Andronic<br />

al II-lea), s'a inceput lupte Intre acesta 5i nepotul sau de fiu, numit<br />

tot asttel. si deci se mai pierdil Inca din puterile acestei biete tmpa<br />

rata cu hotarele Ingustate.<br />

Fiul celui de al treilea Andronic, loan al V-lea, era un c ipil, si epitropia<br />

o avea, mama-sa, o latina din Savoia. Cantacuzinul era cel mai<br />

do seama om dintre Bizantini; pe Incetul el luneca la rliscoala, sprijinindu-se<br />

ri pe puterile sarbesti.<br />

.Dintre Sarbi se ridica pe la jumatatea veacului al XIV-lea un rege<br />

mare, Stean Dugan, care $i capata recunoasterea Apusului pentru titlul<br />

sau cel nou, de Imparat at Romanilor gi Scirbilor. El antra In 'eggturi<br />

an Papa, Indrazni sa stea in fqa marelui rege unguresc Ludovic<br />

gi<br />

cuceri, folosind gale desbina'rile greceAi, cea mai mare parte din


180<br />

Macedonia, pana langa Salonic si raul Struma. Daca Sarbii ridica astaz<br />

pretentii asupra Macedoniei, ei se gandesc la marele for Imparat (t 1354)<br />

2. Asa s'au deprins Turcii a veni in Europa. Ei nu erau<br />

departe de &Ansa, caci ajunsesera acuma de stapaniau tot<br />

pamantul asiatic Ong, in fata cu Constantinopolul ei-si<br />

aveau<br />

Capitala in marele oras Brusa, care vine tocmai in acest<br />

Tinut; ei aveau si corabii, pe care vasliau supusii lor,<br />

Greci de pe coasta, mai ales.<br />

In cele d'intaiu decenii ale veacului al XIV-lea Nicea i Nicomedia,<br />

ajunsesera in map, Turcilor. Impotriva Osmanilor se intrebuinteaza<br />

Spanioli, din contpania cataland a lui Roger de Flor, dar acestia, mai<br />

mult pradara decat folosira, si une on ei dadura Turcilor ceia ce eratt<br />

chematd sa apere. Si asa-numitii Alani", adeca Romani din partjle<br />

noastre, au Post adusi pe plata in Asia-Mica innainte de 1300. Printul<br />

Andronic incerca a da navalitorilor o lupta deschisa, dar fu biruit In<br />

Philokrene.<br />

Deci ei strabatura pe incetul, si la 1354, aflandu-sa<br />

Tanga stramtoarea Dardanelelor, din jos de Constantinopol,<br />

ei izbutira sg, puna mana pe orasul Galipoli, port foarte<br />

Insemnat, asezat pe o limba de pamant ingusta, care cazu<br />

si ea in puterea Tor.<br />

Than al VI-lea Cantacuzino, care se Oa tot in lupta en loan al V-lea<br />

el fu rapus la urma de acesta Meuse o tabdrd permanenta de<br />

Turci sub printul Soliman. Tin caremur sfaramand zidurile oraselor<br />

barbarii patrunsera fara lupta in Galipoli.<br />

In zadar veni din Apus o rudg, almparatului din Constantinopol,<br />

contele de Savoia, Amedeu, si se lupta cu dansii,<br />

caci nu-i pun. scoate. Nu numai ca Turcii pgstrara Gallpolul,<br />

dar, inainte de venirea contelui, ei se Tidicasera in<br />

sus pe valea puternicului rau Marita si cucerisera Adria.<br />

nopolul, orasul cel mare pentru care se luptase Tonita cu<br />

Bizantinii.<br />

Acesta se intampla pela 1360. Turcii nu cuceriau din ambitie on din<br />

pofta de glorie, ci ca sd aibd drunturile de negot. De aceia intinderea<br />

for se face in doul directii: spre Filipopol si Adrianopol, apoi spre<br />

Nis si Sofia la Nord, iar la Apus sp,re Salonic, de o parte, de alta spre<br />

Macedonia (Chiustendil) si Marea Adriatica, unde era principatul sarb


181 --<br />

.catolic al dinastiei Bair, care In nimicit, pe cand printii macedonen<br />

,se supusera, platind tribut.<br />

Netrebnicul Imparat loan al V-lea nu era in stare decat<br />

a-si pl'anga nenorocirea. Nici el, nici urmasii lui n'au indraznit<br />

sa-si ceara indarat cu arma mostenirea stramoseascti,,<br />

ci s'au tot milogit pe langa Turci cu rugaminti si daruri<br />

3. Nenorocirea crestinilor a fost ca, nicio tarn din Orilla<br />

Balcanului nu era pregatita sa se impotriveasca. Bulgaria<br />

era sfaramata in trei: o capetenie care se chema Dobrotici<br />

stated pe la Varna; dela dansul Turcii au numit toata tam<br />

-de acolo-, prima in sus, la gurile Dunarii, Dobruge, ceia ce<br />

poi numim Dobrogea, din care stapanim, dela rAzboiu incoace,<br />

partea de Nord.<br />

Reeedinta acestor stapanitori, Impodobiti cu titlul de Despoti, cal e<br />

Be dadea, la Constantinopol, de obiceiu, rudelor imparatesti, era Kalilokra;<br />

din sus de Varna.<br />

Alt stapanitor, cu titlu de Tar, statea in Capitala cea<br />

veche, Tarnova: it chema Sisman. Un frate al Jul Linea<br />

Vidinul si toate locurile vecine.<br />

Acesta, Strasimir, era inrudit prin sotia sa ca Do-nnul munte<br />

.acel timp.<br />

d'n<br />

Sc rbii<br />

aveau, dap& moartea lui Stefan Dugan, cel mai<br />

mare stapanitor sarbesc sir singurul care si-a zis Imparat,<br />

ravnind Constantinopolul pe linga fiul acestuia, si un<br />

Crain, anume VucciOn, dar o multime de domni din cetati<br />

si orase, in Macedonia, nu-1 ascultau nici pe acesta.<br />

Toti acesti principi crestini se intelesera intro sine ca sa<br />

Incerce a gonl pe Turci; si Dontnul m'tntean Vladislav li<br />

.dadfr ajutor, dar ei fura batuti langa apele raului care uda<br />

pe urma si Adrianopolul.<br />

Lupta s'a dat la Cirmen, langa raul Marita, pe locul ce s'a zIs apoi<br />

,Prapadul Sarbilor", la 1371.<br />

Vucasin fu omorat pe cand fugia, si urmasul sal]. Lazar<br />

ici nu-si mai zise rege, ci numai cneaz, print. Turcii lua<br />

sera scum Macedonia sarbeasca, si Lazar., care domnia


-182<br />

numai In parOle de tang& Dunare si Mare, se hotari sa-si<br />

eerce norocul cu dansii.<br />

LazAr lei aver rosturile mai malt in asa.-numita Prinuirie dalma-<br />

ting, prin pirtile de unde periserA Ba lgiaii.<br />

El se uni cu regele din Bosnia, alta tart sarbeasca din<br />

apropiere, Interneiata de mai puOna vreme. ()data el invinser<br />

dar mai tarziu se dada o lupta In campia dela Cos000, careia<br />

i se mai zice si Campul Mierlelor: crestinii fury birui0<br />

acuma, Ins& dupa infrangerea for un Sarb patrunse, se<br />

zice, pans in cortul Sultanului, care era Murad cel d'intaiu,<br />

sparcul cu ctAitul.<br />

$i pang azi Sarbii pornenesc in cantece munele lui Miloe Ohilict<br />

care a ucis pe Sultanul Murad, in 1389. Murad era fiul lui Urcan ri<br />

acesta al lui Osman Intemeietorul.<br />

4. Fiul lui Murad, Baiezid, a fost poreclit Fulgerul",<br />

pentru ca era nespus de iute in toate miscarile lui de razboiu.<br />

El a facut pe Sarbi sa asculte de dansul si sari dear<br />

ajutor la caste.<br />

Astfel in luptele lui cu Mircea-cel-Batran, Domnal Terii-Romaneeti,<br />

ieau parte ei Constantin Dragaeevici dela Chiustendil ei chiar fiul lug<br />

Vucasiu, vestitul Marcu Craiforui al baladei s'arbeeti. Stefan, fiul Tut<br />

Lazar, care ei acesta inurise la Cosovo, Despot din mils. BizantiniLor<br />

cu can se Inrudise, mergeb, ei el obisnuit in rkboaiele Sultauilor.<br />

Tara Bulgarilor a pradat-o Baiezid de mai multe ofi. De<br />

frica lui, regele Ungariei, Sigismund, a chemat pe crestinii<br />

din Apus, si, ascultand de rugamintile regelui, venira mu4ime<br />

de cavaleri francezi, chiar si din neamul regelui Francieir<br />

precum si Germani, Intre can un strabun al regelui nostru.<br />

Ei Inbunjurara cetatea Nicopole, care se vede si astazi in_<br />

fata orasului Turnu-Magurele din -ara noastra.<br />

Dar Baiezid alerga, Intr'adevar ca fulgerul, batit prim,<br />

pedestrimea sa, caci Apusenii venisera numai cu calarime.<br />

Aceasta se Intampla la 1396: cu trei ani inainte, Sultanui<br />

luase Tarnova, Capitaia Bulgariei. Dupg, Nicopole el cuceri si<br />

Vidinul, unde, cu vre-o treizeci de ani mai Inainte, statusera<br />

si ostasi munteni, de-ai lui Vladislav-Voda. Abia se mai


183<br />

tineau unele parti din Serbia, si Tara-Romaneasca, supt<br />

Domnul ei Mircea, care bath -de doul on pe Turcii, comanda0<br />

chiar de Baiezid, ce-i navalisera In tarn.<br />

0 lupta se dAdit in partile Bareiganutui, alta la Ravine, in DO<br />

Dar Turcii tot Ii luara la sfarsit si lui, inainte si dupa,<br />

moartea lui Baiezid, Dobrogea, Silistra, cetate de peste Dunare,<br />

prin partile Calarasilor nostri, ba chiar si orase de<br />

pe malul sting al Dunarii, ca Giurgiul, §i poate Severinul.<br />

5. Cum am vazut Insa, Baiezid a fost batut si prins de<br />

Hanul eel strasnic, Timur. Fiii lui se framinta multi, vreme<br />

Intro dansii de la putere.<br />

Mircea dada ajutor unuia dintre acesti printi, Musa, ca qa iea tronul<br />

delatSo/iman. Cat stapanl Musa, Tara-Romfineacti mil pace Mohammed<br />

domnia pe atunci numai in Asia.<br />

La urma, invinse Mohammed. El nu carmul multa, vreme.<br />

S'a luptat mai cu seama, In Asia, cu emirul din Carman.<br />

Fiul sau, Murad al II- lea. a fost mai razboinic si mai<br />

fericit: orasul cel mare Salonicul el 1-a smuls de la Vene,<br />

tieni, carora li-1 vanduse Grecii. El a cucerit Albania si a<br />

trimes pra.datori pana in ArdeaL S'a batut cu Vlad Dracul,<br />

Domnul muntean9 si cu Joan Hunyady. Fiind ajuns la ba<br />

traneta, el a putut Inca, sa, striveasca pe crestini in vestita<br />

upta dela Varna (1444).<br />

Urmas i-a fost fiul sat" Mohammed al II -lea, eel mai mare<br />

Sultan turcesc din aceasta vreme. §i despre dansul se va<br />

qpune cand se va arata via-ta si ispravile marelui Domn<br />

moldovenesc Stefan -cel -Mare.


184<br />

XXXV.<br />

Teri le romitneqti pin& la moartea Domnului moldovenese<br />

tefan-eel-Mare.<br />

1 Tara Moldovei e mai noun, decat Tara- Romaneasct<br />

au Muntenia. Aceasta i§i are inceputurile inca din ce<br />

d'intaiu ani ai veacului al XIV-lea, cand s'au unit la un loc<br />

Voevodatele din munti, de dincoace 0 de dincolo de Olt<br />

upt un urma§ al lui Seneslav si al lui Iancu-Voda (Tihomir),<br />

anume Basarab4 on Basarab (care era, un name<br />

de botez). Basarab n'a mai vrut sa asculte de Unguri, cum<br />

Mouser/ unii din Inaintasii sai, §i a batut rau, in stramto<br />

rile muntilor, pe Craiul unguresc Carol Robert, care venise<br />

sa-lsupuie (1330). Fiul sau, Alexandru, a prins sa, intemeieze<br />

Cara. Fiul lui Alexandru, Vladislav (Vlaicu), a invins a doua<br />

ma pe Unguri §i a pus mana pentru catava vreme pe<br />

marea cetate bulgareasca a Vidinului (1369) ; si el s'a luptat<br />

cu Turcii, facanduli datoria de cre§tin, dar catre sfarsit<br />

a vazut ca trebuie sa se impace cu ei. Mircea i-a fost<br />

nepot 0, ca §i Inaintasii sai, el a §tiut sa apere neatirnarea<br />

terii.<br />

2. Moldova, numita asa dupa raul Moldova, langa care<br />

s'a alcatuit ea la inceput, a fost intemeiata pe la anul 1360.<br />

Atunci s'a coborat din Maramura§, tara muntoasa de de-aupra<br />

Ardealului, lin Bogdan Voevod, capetenie a Romanilor<br />

de acolo, supu§i Ungurilor. El a gonit pe Voevodu<br />

pus de Unguri in partile moldovene, urma§ al lui Sas<br />

(Sasul) §i Drago§, §i s'a intarit asa de nu 1-a putut stoats<br />

nimeni Fiul sau Latcu §i urma§ii acestuia, din alt neam,<br />

an inaintat necontenit, dela Baia, §i spre Rasarit §i spre<br />

Miazazi, supuind pe juzii satelor romane§ti neatarnate, pe<br />

Tatari, can stapanisera, pana mai daunazi, §i pe oricine<br />

gasiau in tale. Capitala Ion ajunse sa, fie Suceava (astazi.<br />

In Bucovina, chiar Mg& granita noastra dela Burdujeni),<br />

§i aici ei durara o puternica cetate.


185<br />

3. Dar Domnii stateau puting, vreme In Scaun, mai ales<br />

pentru vesnicele lupte dintre cei ce aveau drepturi, la<br />

Domnie, ca unii ce erau din acelasi sange. Norocul M<br />

dovei a fost ca la 1400 a ajuns sa aiba carmuirea tanarul<br />

Voevod Alexandru, care a ramas Domn toatg, viata sa<br />

papa In 1432, and batranetele-1 coborarg, in mormant. E<br />

scapa Cara de ataxnarea fata de Poloni dada ca hotar<br />

s! -i<br />

la Miazazi Dunarea si Marea. Dar fiii si nepotii sai de fi<br />

se Inclestarg, iarasi In lupte pentru stapanire, si Moldova<br />

scapa de zbucium numai cand birul si se aseza In Suceava<br />

alt mare Domn tanar, qtefan, fiul unui Bogdan-Voda ce<br />

fusese ucis miseleste si nepotul de fiu al lui Alexandru<br />

pe care urmasii 1-au cinstit cu numele de cel Bun".<br />

Parintele noStru Stefan-Voda a statut de treizeci si sese<br />

de ori fnaintea dusmanilor si a biruit de treizeci si patru<br />

de on pe campiile stropite de sange ale luptelor. Dar e<br />

n'a fost un om crunt, si nu i-a placut sa caute vrajba ntmanui,<br />

ci bucuria lui cea mare era sa stea linistit Intro ai<br />

sai, sa Imparts judecati drepte, sa aiba sfat cu oameni Intelepti,<br />

sa cladeasca biserici si mgnastiri si sg, Infrumuseteze<br />

cu pietre amintitoare mormintele strabunilor si rudelor<br />

sale, morti In timpuri grele. Dar, cind simtia cg, primejdia.<br />

se pregateste asupra terii sale, el se faces, ca un leu manios,<br />

care nu se mai odihneste cat ii mai sta, in fatg, ceva<br />

Asa un om fi trebuia neamului romanesc pentru ca el sa<br />

se tie pang, In ziva de astazi. Caci fara Stefan ne-ar fi Inghitit,<br />

de sigur, on Ungurii, on Polonii, on Turcii, si aic<br />

ar fi alts, Iimba, alts, lege decal ale noastre.<br />

Stefan a avut mult de lucru si en crestinii Ungurii<br />

aveau atunci In fruntea Ior pe Matia., Corvinul, feciorut<br />

lui Iancu-Voda Hunyady, om tanar si foarte trufas, care<br />

sg.mana, la suflet cu maica-sa, o Unguroaica, si nu cu tatal<br />

sat], care era om viteaz, dar nu lacom si nici de cum laudgros.<br />

Mafia§ tines, la dansul pe un Petru-Voda Aron, uci<br />

gasul tatalui lui Stefan, care Petru-Voda domnise In Mo<br />

dova Inainte de Stefan. Craiul navali in Moldova ca OA pule


-186- ----<br />

jug* pe acesta, si patrunse piing in targul Baia, nu. pre&<br />

departe de Suceava, dar Steran adung din toate partite<br />

Fig. 25.<br />

. , 1';<br />

t l7 . : -: .r° %<br />

.1.IP . ' Vi4,. :-i'":4C'-,.""'%.<br />

. :". % .<br />

.31."e,., ,,,Too,<br />

; %<br />

4e;,,.- '.. ,,. .<br />

li,,,... -<br />

...<br />

".... '1' '<br />

.<br />

.<br />

. p Erf-9<br />

1 .ro<br />

;<br />

.<br />

7 ' n ..<br />

° ic 5<br />

I''<br />

.2 SA<br />

O., %<br />

. ...<br />

,...,, k,:.....!..,.e.:"V ° eit,t; 1<br />

- r--'. "%,a eg .'t , "-.' *<br />

' . . ''''<br />

'"13 1. . ,<br />

1' ...a -`` "-<br />

L....v.,-<br />

Stefan-cel-illare.E1 stii. In putty., !neatest Maicei Domnului, cu cartea.<br />

stanti. In mane dreapti.<br />

pa teranii sai si, stsgnggnd cu foc si coplesind cu saget,i<br />

gwor'<br />

Lig<br />

: 1<br />

-^-1'.<br />

;'<br />

al


187<br />

pe Unguri, ii fugari din tiara unde nu mai cutezara, sa mar<br />

vie (1467). Apoi el goni pe rand din Tara-Romaneasca<br />

mai multi Domni, Jcari tineau cu Turcii: asa fact' el cu<br />

Radu-cel-Frumos, cu Basarab-cel-Batran §i cu 13asarab-cel.-<br />

Tamar. Dela vecinii sAi munteni el lila cetatea Chiliei, asezata<br />

astazi in Basarabia, drept de-asupra Dunarii. Pe Tatari<br />

i-a incoltit ()data in dumbrava de la Lipnie In Basarabia.<br />

Spre sfaritul Domniei lui a intampinat cu barbatie<br />

pe regele polon Loan- Albert, fiul lui Casimir, care yenia<br />

sa lea Moldova; regele n'a putut cucerI Suceava; Ia<br />

rotors, Stefan a cazut asupra lui in codru §i i -a prapadit<br />

frumoasa Wire. Pe urma a azbAtut dincolo de Bucovina,<br />

in Poeukia, §i a luat in mana sa cetatile care i se datoraa<br />

pentru un vechiu Imprumut neplatit.<br />

4. Dar fapta lui cea _mai mare a fost ca a putut tine&<br />

piept Turcilor.<br />

Sultanul Mohammed al II-lea se urcase pe tron hotarat<br />

sa indeplineasca izbande ca ale lui Alexandru-cel-Mare, pe<br />

care le stia din carti. El incunjura cetatea puternica a<br />

Constantinopolului, unde era imparat pe atunci Constantin at<br />

MI-lea, care a fost eel din urma stapanitor din neamut-<br />

Paleologilor. Orasul se impotrivi doua luni de zile, §tiind<br />

ce soarta-I a0eapta, dar la urma asaltul Turcilor dovedi<br />

vitejia Grecilor, cu atata mai mult, cu cat ajutoare nu yenisera<br />

de nicairi aproape.<br />

Intel-es sa apere Constantinopolul aveau Venelienk cari faceaa an<br />

Intins negot cu aceasta, cetate, apoi Genovezii, cari, dela asezarea Paleologilor<br />

pe Scaunul Imparatesc, stapaniau Pera, odinioara genoveza,<br />

el<br />

Marea Neagra, unde, pe langa Tana, in gura Donului, colonie Nenetiana,<br />

ei Intemeiasera, In Crimeia, pe loc daruit de Tatari, vestita cetate<br />

Wei. Si Papa avea, datoria de a ajuta pe Bizantini, Intaiu pentru oa<br />

erau ereftint: si apoi pentru ca, la Florenta, se aniserei en vechea Roma<br />

catolica. Nicolae at V-lea, Papa de atunci, a si trimeE3 pe Isidor, cardinalul<br />

rutean (rusesc), fost Mitropolit unit al Chievului. Dar cei mai<br />

multi dintre Constantinopolitani it primira cu ura, ca pe un spurcatto<br />

ce priveste legea; fiindca el pomenise la Sfanta Safe pe Papa, ei nici<br />

nu mai caleara in aceasta biserica, pare ca ar fi fost pangarita. Ziceau<br />

In gura mare a, dead Latinil, mai bine ea aiba asupra for 13e


188<br />

'Turd. Strasnica dorinti li s'a si Indeplinit! CorAbille papale venirl<br />

prea tarziu In ajutorul ImpAratului din Constantinopol, care ramose<br />

unit pAril la moartea lui in grAmada, la cucerirea orasului.<br />

La 29 ilfaiu 1453, ostasii lui Mohammed intrau Yii cetate<br />

si inecau In sange stradele, pietele si lespezile biseriailor<br />

Macelul n'a fost asa de grozav cum se spune. Turcii clutau robi, sr<br />

ei isi dAdeau seamA el un om viu are pret, si nu unul mort<br />

Trei zile Insa Constantinopolul fu cu desavarsire pradat. Apoi Sultanul<br />

calArl prin stradele pline de sange si vestl astfel ca, de acum Innainte<br />

Incepe randuiala ImpArAteasca cea noun, Peste cateva zile, Patriarhul<br />

find fugit mai de mult, Mohammed theme pe Invatatul caltgar,<br />

strict ortodox, Ghenadie Scholarios, si-1 fact Patriarh, in vechile forme.<br />

Lui ii supuse, si nu numai In cele sufletesti, cAci -Turcii erau bucurosi<br />

si; capete bani dela supusi, feird a-i administra, de-a dreptul,<br />

pe toti crestinii de legea greceascA. Acestia erau priviti ca o singurA<br />

natie religioaset, deosebita de acelea ale Armenilor si Latinilor catolici.<br />

Multi Greci, scriitori si oameni de Stat, au fost sprijiniti si daruiti de<br />

Mohammed, care nu li cerek macar sA-si schimbe legea, renegdnd, facandu-se<br />

renegati.<br />

Mohammed visa, acuma s iea pan, si Italia si sa fie<br />

imparat In Roma. Deocamdata Insa, el incunjura Be/grad/4/1<br />

la Dunarea sarbeasca, de unde-1 raspin,se, dupa sill* inviersunate,<br />

Ioan Hunyady.<br />

Belgradul era, cetate ungureasca de putinA vreme. Stefan Despotul,<br />

care si-a castigat mari merits pentru literature si arta, si care a stiut<br />

sA se strecoare prin toate primejdiile, avuse ca urmas pe al doilea<br />

Despot Barb, Gheorghe Brancovici. La venirea In domnie a lui Gheorghe<br />

Ungurii se asezara. In Belgrad, pe vremea regelui Sigismund.<br />

Gheorghe era un om cu multe mijloace, viclean si stAruitor, neinfrant<br />

In vointa lui. Viata i-a fost plina de lupte si nenorociri. Supt<br />

unul din fiii lui, Lazdr, Serbia decAzil rApede. La moartea acestuia, in<br />

1458, se iscara certe aprige pentru o mostenire asa de primejduita<br />

Pentru a doua oard ocupara Turcii cetatea Semendria, la DunAre, yesedinta,<br />

bine IntAritA, a reginei Elena, vAduva lui Lazar. incercarea de<br />

a unl Serbia cu Bosnia, unde domnia acum regele Stefan 7'oma (la<br />

sfarsitul veacului al XIV-lea Inca,, Banii unguresti ai Bosniei ajung liben<br />

si se IncoroneazA regi) nu izbutise.<br />

ilia din 1459, regina Elena fugi In Ungaria, si apoi la Roma, unde<br />

se cAlugarl dupA normele catolice.<br />

Bosnia nu mai till multa vreml,<br />

si nici Herfegovina ducelui Stipari


189<br />

(Hertegovina inseamna tara her(egului", Herzogului, ducelui, ri Stipan<br />

care mai Inainte era numai Voevod, capata,se acest titlu dela Imparatul<br />

Frederic). Ultimul rege bosniac, qtefan Tomarvici (dela 1461),<br />

pierdh tron si via in 1463, dupa caderea Jaicei, cetatea lui de Scaun:<br />

daunazi i s'a gasit mormantul, in care zacel de patru sute de ani<br />

aproape trupuj sau decapitat. Peste- putin orice urma de stapanire<br />

sarbeasca Inceta i, data regele Matias a putut 1ua Jaice si a prodsmat<br />

ca rege bosniac pe Nicolae Ujlaky, unul din nobilii sal, regalitatea<br />

acestuia nu s'a prefacut niciodata In adevar.<br />

De acolo, Mohammed merse In Mona, pe care o supuse..<br />

Aici cazura, pe urma galcevilor dintre ei, fratii ultimului imparat<br />

de Constantinopo], Dimitrie si Toma. Cel din urma fugi in Italia, iar<br />

cel d'intaiu till din mila Sultanului pe niste mosli in Tracia. t Venetia<br />

purta un razboiu pentru partea ei din Morea, dar incerca pierderea,<br />

pe rand, a Argosului si a insulei Negroponte (1470), dupa<br />

care urma indata (1488) pacea cu Republica. Ea paras1 si Scutari, in<br />

Albania,<br />

In anal urmator, se puse capat Imparatlei grece§ti din<br />

Trapezunt.<br />

Aici, dupa multe greseli si crime, pierdh domnia neamul Comnenilor.<br />

Ultimul imparat, David, fu dus §i el In Tracia, dar, descoperindu-se<br />

legaturile lui cu Persia, fu. ucis<br />

In 1462, Mohamed la, insula Lesbos In Archipelag (§tapanita,<br />

ca §i Aenos, pe coasta Traciei, de familia genoveza Gattilusio<br />

§i navall in Tara-Romaneasca, uncle- domnia un om crunt,<br />

dar inimos, Vlad, zis Tepey (pentru ca tragea in -eapa). flu].<br />

lui Vlad Dracul. Dar acesta nu se All sa-i intro noaptea<br />

In tabard si, la urma, 11 scoase din tars prin foame. Matias<br />

Corvinul nu putt' sa pastreze Bosnia, pe care o luase<br />

si Scanderbeg, viteazul aparator al Albaniei, se stanse, dupa<br />

multe biruin0.<br />

Scanderbeg, fin! lui Ioan, Domnul Croii si partilor vecine, fusese intaiu<br />

renegat. De aici ii vine numele, fiindca el se chema cu adevarat<br />

rheorghe Kastriota, dintr'un neam grecizat care se sarbise apoi cu total<br />

Albanez Insa era, prin sangele lui. Domnul Alexandru" (aceasta In-<br />

seamna Scanderbeg") avh de lupta cu Venetia, care void, sa-si Ca-<br />

pete toata Albania, dar numele i-a /limas vestit pentru multele lupte per<br />

care le-a dus cu Turcii. De douti on porni Sultanul Insusi impotriva lui si<br />

nu-1 putt]. rapune. Scanderbeg murl la inceputul anului 1467, cand<br />

4i


190<br />

se gAtik de o noun lupta Cu Turcii. Inca de atunci fetele din neamu<br />

511u obisnuiau a-i cants faptele de vitejie. Peste doi ani Croia era our<br />

pate de Venetian), si in curl nd Albania era a Sultanului.<br />

Mohammed se fact astfel sta.pan<br />

peste insula venetian& Negropontel<br />

Serbia, Bosnia erau ale lui,<br />

si In toata lumea el nu mai avea<br />

alt dusman decat pe $ahul Persiei.<br />

Si acesta, Uzun-Hasan (Hasan-cel,<br />

Lung"), era un Turc, dar din cei sal.<br />

--bated de prin step. Persia o cucerise<br />

ei avea legAturi cu familia Imp ArAteascA,<br />

d n Trapezunt. Mita a se face si<br />

aliatul<br />

lui Stefan-cel-Mare. Se pares cA se ri<br />

died un non Timur. Dar In lupta dela<br />

Halberd 1473) birui Mohammed<br />

Atunci Sultanul se incumeta sA<br />

rapuie pe Stefan, stiind c& va<br />

cAstigA, astfel si Moldova si Tara<br />

Romaneasca. Generalul sau din<br />

Europa (beglerbegul din Rum)<br />

vent pang, In padurile Vasluiului,<br />

-dar In batut strasnic, Intr'o dimineat&<br />

din lanuar 1475, la Podui-limit:<br />

In anul urmator, dupa<br />

ce cucerise domnia asupra Mara-<br />

Negro, Sultanul Insusi vent asupra<br />

lui Stefan. In lupta dela<br />

Rdzboieni sat Valea-Albd, in Muntii<br />

Neamtului, Turcii Invinsera, dar<br />

peste cateva saptamani ei treceau<br />

Dunarea lihniti de foame §i coplesiti<br />

de boli. Pans la moartea sa,<br />

Fig. 26. trnparateasa bizantina.<br />

In 1481, Mohammed se lupta, cu<br />

Venetienii, si lug, dela Napoletani Otranto, ca loc de


191<br />

debarcare cand ar vrea sa atace Italia : dar eI lasa. In pace<br />

Moldova.<br />

E adevarat ca, fiul sat Baiezid al II-lea rupse dela Mol-<br />

rig. 27, Sultanul turceec Mohammed al II-lea ca Ulna?. Pe cap are turban, care<br />

infitsura capul. Pe trup poartafermenea si bland ca batmen nostri.<br />

dova Chilia si Cetatea-AlbA, la limanul Nistrului (1484), si<br />

ca Stefan se invol a pluti bir, dar linistea ce cumpara<br />

astfel nu era amestecata cu si Stefan muri In<br />

1501 falnic ca un Irripa,rat batran.<br />

Baiezid a fost un Sultan panic. Silit, se lupta el cu Sudanul pentru


192<br />

granita dintre Asia-Mica gi Siria, §i tot silit pornl asupra Venetiei cOreia,<br />

In al treilea rdzboiu al ei cn Turcii (intaiul fusese numai pe-<br />

Mare, la inceputul veacului al XV-lea, ri Venetienii biruisera. Pang.<br />

Galipoli), el ii lua cetatile Lepanto, Coron yi Modon, In Morea (1300).<br />

XXXVL<br />

Gasirea p5,manturilor nou5, in Asia si America.<br />

1. Pe la sfarsitul veacului al XV-lea, pgmantul era Impgrtit-<br />

in mai multe lumi care nu se cunosteau fntre sine.<br />

Europenii aveau stiinta despre coasts de Nord a Africei,<br />

unde erau domnli arabe si unde veniau corabii de negot,<br />

din Venetia si Genova, ca sa, iea piper, bumbac si mirodenii<br />

(portul eel mai vestit era Alexandria, in Egipt, iar<br />

Tunisul, Algerul si orasele din Maroc n'aveau pe atunci<br />

nicio Insemngtate). Din Asia ei cunosIeau pgrtile apusene,<br />

eu porturile din Asia Mica si din Siria, apoi Locurile Sfinte,<br />

unde traise Mantuitorul, peninsula muntelui Sinai, unde<br />

veniau adesea hagii sau pelerini. Prin lupta Sahului Persiei<br />

cu Turcii, ei erau intru catva lamuriti asupra Per siei.<br />

Pentru celelalte pgrti, India, China, Iaponia, ei trebuian isa<br />

se multgmeascg cu stirile chIgtorilor din veacul al XIII-lea<br />

si al XIV-lea, mai ales ale lui Marco Polo, iar drumul de-a<br />

dreptul spre India, de unde sosiau marfurile terilor calde,<br />

nu-1 puteau nemeri.<br />

Marco Polo era un Venetian, care ajunse la Chitaia cea Mare, In<br />

terile tataresti si la hotarele Chinei. A lasat o descriere franceza, vestita<br />

a acelor locuri.<br />

Oceanul Atlantic, dela Apus, se parea atunci ca ajunge<br />

pgng la margenile lumii.<br />

2. Din partea lor, oamenii ce traiaa ta America socotiau<br />

cg nu mai sunt alte pArna,nturi. Acesti oameni, cari se deosebiau<br />

prin coloarea galbeng-rosiatia, a pelitei lor, prin.


193<br />

parul for negru, lucios §i tare, prin ochii for lungaretti §i<br />

deschigi Intr'un chip neindestulator, nu erau ni§te !albateci.<br />

Desi cei de rand se purtau mai mult goi, ei aveau<br />

cinggtori de bumbac si lama, cununi de pene de papagal,<br />

podoabe de margele §i de metale lucrate, ba Inca bogate<br />

gi frumoase scule de aur gi de argint. Ei locuiau in sate,<br />

cu casele facute din pgmant sau din piatra qi carg,midg,<br />

foarte tare §i acoperite cu stuf §i lenin. si ascultau de<br />

parinti, de batrani §i de capetenii alese. Pe coasta apuseang,<br />

care vine spre Asia (de care e departata ins& mai<br />

multe zile cu vaporul), se intemeiasera chiar State ca 0<br />

cele din Europa, Asia §i Africa: un stapanitor care-§i tragea<br />

neamul dela zei, ca §i regii Germanilor sau impgratii Chinei<br />

on ai Iaponiei, statea intr'un palat cu multe Incaperi §i paretii<br />

acoperiti cu piaci de aur; el avea dreggtori, paznici<br />

§i. oaste. Locuitorii acestia din Mexic (Azteci) si din Peri<br />

§tiau sa faca statul §i puteau zugravi; ei aveau un sistem<br />

al for de a 'Astra amintirea faptelor Insemnate, si cunogteau<br />

§i un fel de scrisoare (ieroglife in Mexic, noduri colorate In<br />

Peru). Pentru morti, pastrau dragoste §i veneratie, §i-i wzau<br />

cu Ingrijire in morminte de piatrA, dupg ce-i 1mbalsgmau,<br />

ca Egiptenii; mumiile Tor s'au ggsit stand ca pe scaune, cu<br />

capul plecat §i manile Incrucisate. Credeau In mai multi<br />

zei, carora li jertfiau §i oameni, si faceau In cinstea for<br />

serbari, cu lumini si cantece. Dumesnicisera multe animale,<br />

dar nu cunosteau caii. Aveau luntri ware, cu care mergeau<br />

de la o insula la alta, dar nu puteau face corgbii man,<br />

kli nu intrebuintau, ca Europenii, busola, acul magnetic,<br />

care, pus Intr'o cutie, arata totdeauna Nordul (busola era<br />

In man°. corgbierilor Inca din veacul al XIV-lea §i au gregit<br />

acei ce au spus ca ar fi descoperit-o Italianul Gioja Gioja<br />

din Amalfi). Aveau sabii, sulite §i improscau pe du§mani<br />

cu sageti, dar nu auzisera de arrnele de foc, pe care Europenii<br />

be aveau Inca din veacul al XIII-lea macar: detungtura<br />

pustilor,sranirea si uciderea din depgrtare, ca qi 'Ayala<br />

rape'le a calgretilor, Ii umpleau de groaza. Altfel, la dan§ii<br />

is


194 --<br />

gasiai drumuri, poduri (si poduri atarnate), hanuri, statete,<br />

spitale.<br />

3. Arabii din Africa au cunoscut de sigur insulele de<br />

langa coasta continentului for ; Europenii, un Normand,<br />

apoi Portughezii, au ajuns sa le cunoasca mai tarziu<br />

numai; un principe spaniol a cerut in veacul al. XIV-lea dela<br />

Papa titlul de rege al Insulelor Fericite (Canariile, Azorele).<br />

E Ludovic de Spania.<br />

Infantul, adeca principele regal, Henric, fiu al regelui<br />

Portugaliei Ioan I-iu, avu o grija deosebita pentru diatom<br />

riile de cercetare de-a lungul coastei africane, si el ajunse<br />

astfel 'Ana la linia Ecvatorului. Calatorii nu cautau Insa<br />

decat marfurile ce se gasesc pana astazi pe aceasta coasta:<br />

our si dinti de elefant, din cari se face fildesul. Terilor<br />

care dadeau aceste produse, li. se zicea: Indii, §i oamenii<br />

de atunci credeau ca Indiile acelea sunt o tara mare. care<br />

tine de pe langa Arabia pana prin aceste parti ale Africei.<br />

Corabierii portughezi, prinsi de furtuna, ajungeau si pe<br />

la capul prin care se mantuie Africa de Miazazi: ei ii<br />

ziceau Capul Furtunilor.<br />

Un om indraznet. Vartolomeiu Diaz, it atinse; altul, 'Vasco<br />

de Gama, vol sa, stie ce mai este dupa acest cap, si dela<br />

dansul pled, spre Rasarit. El pricepit atunci ca Africa s'a<br />

sfarsit acolo si ca incepe alta Mare, Marea careia-i zicem<br />

Oceanul Indian sau al Indiilor, de-a lungul coastei de Rasant<br />

a acestui continent. 0 bucata de vreme, el nu gasi<br />

decat insule si coaste mai mult pustii; dar incepit relatiile<br />

cu Sultanul negru al terii pe care o numi Mocambique<br />

(Mozambicul) si dadit nume unor locuri din aceste parti. Pe<br />

unna, el ajunse pe coasta de Apus a Indiei, si aici iarasi<br />

stapanitorii localnici, oameni foarte bogati, avand multi<br />

supusi dintr'o rasa din care s'au dezlipit Tiganii nostri<br />

(rasa buna Insa, care a dat omenirii poeme vestite Si o Tntelepciune<br />

deosebita), nu se putura, impotrivi strainilor. In<br />

portul Goa se aseza un guvernator-general al coloniilor portugheze<br />

din India.


195<br />

4. Cam pe acelasi timp, un Italian din Genova, Cristofor<br />

Columb (Colombo, In italieneste; Colon, In spanioleste), coxabier<br />

priceput, ajunse la parerea ca pe la Apusul Europei<br />

nu este numai drumul cel nou de-a dreptul la. India, ci si<br />

-49 mare lame noud. Multi carorar li vorbl despre aceasta parere<br />

a lui fi tinura de nebun. La urma, Isabela, regina din<br />

Castilia, se hotarl sä faca o Incercare. Cu trei corabioare<br />

numai, Columb pleca dintr'un port al Andalusiei, in anul<br />

1492, si, dupa multa ratacire si suferinti foarte grele, el<br />

ajunse la niste insule inzestrate cu toate frumusetile lumii<br />

si unde nu fuses° nimeni pang, la dansul. Pe cea d'intaiu<br />

o numl el Insula Mantuitorului (San-Salvador); ea se zing,<br />

In Anti le, Intro America de Nord si cea de Sud. In alte calatorli<br />

el mai descoperi Antilele Mari (Cuba, Haiti), si, coborandu-se<br />

tot spre Miazazi, cum faceau toti cercetatorii de<br />

atunci, el vOzii si coasta nordica a Americei-de-Sud.<br />

Columb a fost catva timp guvernator, dar nemultaml pe<br />

-unii si pe altii, asa Incat, pe urma parilor, ajunsese sa fie<br />

pus si in lanturi. Spaniolii intrebuintarti, continentul descoperit<br />

de el ca sa-si faca venituri mari. -Guvernatorii se<br />

purtara foarte salbatec cu locuitorii. pe cari-i socotiau mai<br />

putin decat pe robi. Fel de fel de vantura-tarn, ca Pizarro,<br />

Fernan Cortez, venira sa-si caute norocul aici, vanand aur:<br />

ei<br />

au supus Mexicul, Perul, dar au casunat strasnice neno-<br />

xociri pentru a-si Indestula lacomia. Dintre alte Puteri,<br />

Portugalia lua parte la descoperirea Lumii-Noua, si Portu<br />

ghezul Cabral a cunoscut eel d'intaiu Brazilia. In Americade-Nord,<br />

mai sus de Rio Grande s's patruns numai tarziu.<br />

La Inceput, aceste ten eran numite Indiile Occidentale; numele<br />

de America vine dela Italianul Amerigo Vespucci, care<br />

a dila' torit si el prin aceste locuri si a vrut chiar sa smulga<br />

lui Columb gloria ca le-a descoperit.


196<br />

XXXVII.<br />

intemeierea legii celei noua a lui Martin Luther (Reforma).<br />

in<br />

1. Am vazut ate tulburari se ivisera de timp in Biserica<br />

Apusului, pe and Biserica Rasaritului urma inainte<br />

drumul ei neschimbat. Oamenii de fruute printre clerici<br />

spusesera iii auzul tuturora a nu se mai cuvine sä fie o.<br />

preot,ime doritoare de bogatie si de cinstea lumii acesteia,<br />

nici ca toti credinciosii, can fac la un loc Biserica, sä asculte<br />

de orice poruna, a unui singur om, Papa, care poate<br />

si el sa greseasca. Ei mai ziceau ca Dumnezeu tine mai<br />

mult in seamy gandul bun al omului. sufletul curat si credincios,<br />

decat faptele, adeca milosteniile. Inchinaciunea, ingenunchiarea,<br />

posturile si alte Infatisari ale credintii. Mai<br />

erau de parere ca, pacatele nu se pot rascumpara prin<br />

bani, ci numai prin pocainta. In sfarsit ei spuneau ca inainte<br />

de orice alta Inatatura sau oranduire ce vine dela Parintii<br />

Bisericii, adeca dela oamenii cucernici can au scris mai<br />

tarziu despre cele sfinte, trebuie sa mearga SAinta Scripturd<br />

fuski.<br />

Va sa zica, se zguduise in destul Biserica catolica, asa<br />

cum ajunsese ea in cursul vremilor. Cei mai multi oameni,<br />

cu deosebire cei de rasa germana, cari se uita mai mult<br />

la wiez decat la coaja stralucitoare, asteptau o lege in<br />

adevar crestineasca, In locul legii stricate a Papei.<br />

2. Omul care s'a ivit ca sa dea aceasta, lege, se chema<br />

Martin Luther.<br />

Era un baiat sarac, fiul unui lucrator in roinele de fier<br />

din Saxonia. A invatat insa cu o staruinta neinvinsa si a<br />

ajuns astfel doctor in teologie, adecti pe deplin cunoscator<br />

at legii dumnezeiesti, si a fost Insarcinat sa, dea lectii la<br />

Universitatea, la scoala Ina it& din Wittenberg, tot in Saxonia.<br />

Acolo studentii ii iubiau pentru ca si el iubia, adevarul.<br />

Luther mersese °data, la Roma, si vazuse acolo cu dezgust<br />

cat de stricata era preotimea care incunjura pe Papa.


197<br />

Dar nu aceasta-1 fact' O. se rascoale impotriva autoritatilor papale.<br />

El Oa de inainte doar la ce se poate aqtepta<br />

Dupa Papa Nicolae al V-lea, un om foarte invatat§i de talent, §i pe<br />

linga aceasta avand o Intinsa experier4a diplomatica, Enea-Silviu de'<br />

Piccolomini, ca Papa: Pia al II-lea, 1§i pusese In gand sa conduca<br />

Insu§i o cruciata impotriva Tircilor; dar -muri la Ancona, atunci and<br />

ilota era data §i dogele Venetlei sosise pentru plecare. Urmagul sat],<br />

Calixt, a purtat si el grija cre§tinatatii napadite In Rasarit de pagani.<br />

Dar Spaniolul Borgia, care urma, ca Alexandrtt al VI-lea, blandului<br />

Inocentiu al VIII-lea, tral ca orice tit-an, cu grija la afacerile lume§ti,<br />

la politica de cotropire §i la petreceri. Lucruri grozave se povestesc<br />

despre fiul sau Cezar, un vanator de noroc cu orice mijloace. Pe el 1-a<br />

avut in ochi secretariul florentin Nicolae Macchiavelli, and, In cartea<br />

sa Principele", a prefacut in sistern stiintific<br />

felul de- a capita el<br />

frinea puterea, al oontemporanilor.<br />

Fate de un asemenea om, Leon al X-lea, din familia Medicis, om<br />

iubitor de literature qi arta, putea fi socotit ca un Papa-model.<br />

Dupa ce s'a intors din Roma, Luther se umpla de manic<br />

cand auzi pe un calugar dominican care fagaduia iertarea<br />

pacatelor oricui va da bani pentru a se ispravi biserica Sf.<br />

Petru din Roma si impartda si tidule de iertare, care se cheman:<br />

indulgente. Cu toate ca era si el calugar, Luther nu stata<br />

la indoiala sa se ridice impotriva negotului neiertat cu cele<br />

sfinte. Cum era pe atunci obiceiul, el incept). galceava cu vanzatorul<br />

de mantuirea sufletului lipind la use Universitatii lista<br />

parerilor sale cu privire la indulgente (teze) si poftind pe<br />

Trimesul Papei, Tetzel, sa stea la discutde cu el. Pe urma,<br />

el merse tot mai departe, cerand sa se schimbe multe lucruri<br />

in Biserica.<br />

Intaiu, aceasta galceava nu fu bagata in seama. Dar,<br />

dupa catva timp, sosi dela Roma un act pecetluit, o bithi<br />

ibulla = pecete), prin care se osandiau tezele, parerile lui<br />

Luther. Acesta avu atunci Indrazneala nemai pomenita de<br />

a arde Inaintea tuturora aceasta bull. Astfel el chemase la<br />

lupta Biserica veche. in locul careia voia sa intemeieze alta,<br />

rioua si curata.<br />

Nici Papa, nici catolicii din impatatie, nici chiar Imparatul<br />

nu putura face nimic impotriva lui Luther. Mai bine


198<br />

de jumatate din Germani se dadura de partea lui i crezura<br />

asa cum Invata el. Domnii cei mari si printii erau.<br />

bucurosi de Invatatura care li dadea voie sa smulga din<br />

7%,---r.... . .- = ._ .- -- -....-,.,.. -..- -_ . .. . ...* ., . .,7...,..- -- -,_. . ----.-1.-_,<br />

.- --. _ .- ...- . -. -- _ -. _- __ ._,,,, - 0<br />

..1)4,<br />

ql<br />

0<br />

Oil<br />

VI<br />

110<br />

110<br />

1?ii<br />

o'vg<br />

bid<br />

11<br />

11<br />

4<br />

4<br />

I'A,J<br />

'111<br />

1<br />

1<br />

1,1<br />

$<br />

1.1<br />

44,<br />

fIli<br />

....,.. ;,,,,, ......00, We Ivo<br />

..3... "ii 111;<br />

. de<br />

ii, 011, P<br />

.06<br />

0<br />

0 ., \<br />

JD 041,<br />

t<br />

.0- .t t<br />

0<br />

fit,<br />

.*<br />

0.<br />

'<br />

A t. ri,_ it,<br />

9<br />

ii )<br />

k ___, (,.<br />

_.<br />

A<br />

, .4,..A<br />

0,<br />

)<br />

1 V<br />

1 /<br />

"a<br />

1 e'<br />

le --- , ..,,<br />

e!<br />

,I,1<br />

Z \<br />

V:<br />

' ---,<br />

,-,' ,\ X s<br />

.... (<br />

-......_____.,.." \ \<br />

,<br />

\ \ ,<br />

\<br />

,<br />

/ 11\ ,<br />

, !<br />

* , 1 ) \<br />

I<br />

'0,<br />

A .:--<br />

1 ,<br />

\ ,<br />

R---<br />

\ ol'<br />

. -,. -,. . ' p<br />

tWIt<br />

-... . '' ,-.<br />

:<br />

,,, . ...<br />

;<br />

A; . pg. vic.P.Ikex.lorpxes....A.:<br />

w<br />

4-,<br />

1.40, , :I_ ..'" -''''...." . ."<br />

Ti , E ON X.<br />

''''. ..'-' . . . .._ '4* ,,,. . ,, : I* r 4 s.b' _ "Z g. 1 0 .7,-*_, . '.,_"' _ ATI q ..<br />

.- - , :<br />

Fig. 28. Papa ce era pe vremea lui Luther, Leon al X -Iea.<br />

mana clericilor pamanturile ce li ramasesera acestora din<br />

evul mediu: atitia clerici erau veseli ca scapa de epitropia<br />

episcopilor, fiindca Luther dovedia ca Dumnezeu nu se<br />

.<br />

.,.;<br />

..<br />

I'<br />

.<br />

..<br />

iw<br />

tv.<br />

...:<br />

i c<br />

1)<br />

9 i<br />

fr 1<br />

fr<br />

,<br />

IPI!<br />

1<br />

$? Ai<br />

Jill<br />

V 1141<br />

VII<br />

A<br />

0<br />

y<br />

41<br />

01<br />

IA<br />

Nr<br />

ql


199<br />

Infatiseaza prin slujbasi mai mari si slujbasi mai mici ; invatatilor<br />

li pared bine c5, vor putea, stt judece acuma asupra<br />

adevarurilor credintii. Dintre ceilalti, targovetii primiau cu<br />

Nrk.1-r-"''<br />

,4<br />

ri!<br />

0<br />

til<br />

0,...<br />

V<br />

11<br />

iiftii<br />

4<br />

ir<br />

V<br />

i'<br />

i:i<br />

PAI<br />

j<br />

M<br />

rojny aro<br />

,<br />

J<br />

vii:vo<br />

r<br />

,.........,.=...,<br />

,<br />

--_<br />

0<br />

s,<br />

oi<br />

r 0ii<br />

A.....-...._,....,.....,,..,..-...,,,,<br />

A,<br />

,_,,,,,,....,....,..,,.......,,_,..,...,........<br />

,c,-;<br />

,<br />

q'''' (;nr,<br />

,t '.\ \ \\: ti<br />

it: 44 .411<br />

.4' N '<br />

14 '<br />

. - -AA IFP.<br />

IF<br />

/ -'<br />

V<br />

: J., EI 0 7,,, It E IN<br />

'46!<br />

0.<br />

iv<br />

W. .-V, . .% --..- r -- 4. -- ..7. ''''"- -.1 e. -- - 4. -. . "--- 4 1 0'Ttb-<br />

.i.,<br />

g<br />

le iti7.1!<br />

.<br />

faal GP<br />

\`<br />

\<br />

-----;),<br />

_ .',,,..<br />

so<br />

I)<br />

,.-<br />

,,,,\<br />

-N,<br />

N<br />

1./<br />

.....0 ,<br />

/ ..--<br />

'<br />

iv I<br />

44'<br />

V_, .<br />

i<br />

.<br />

i<br />

,<br />

,<br />

'<br />

i<br />

l:<br />

10'<br />

'10:<br />

q;<br />

_,... ,,...:._.,_...<br />

Fig. 29. Pictorul eel mare din vremea lui Luther, Holbein<br />

(ceteste Holbain).<br />

placere vestea ca de acum inainte se va ceti Evanghelia<br />

si Biblia in nemteste, si nu in latineste (Luther a talma,cit<br />

insusi, foarte frumos, cartile sfinte), iar teranii socotira<br />

,<br />

7<br />

#-<br />

/<br />

#. #<br />

o<br />

e .<br />

clip<br />

110<br />

y<br />

1)0<br />

p<br />

'i<br />

t-141<br />

A<br />

Al<br />

Al<br />

A l<br />

011/<br />

IN<br />

VII<br />

1111{1<br />

4 i<br />

c.


200<br />

au vole de acuma sa iea pananturile dela stapanii for<br />

de aceia ei se rasculara, cu toate cri, Luther ii Indemna, sl<br />

se astampere.<br />

'iT<br />

4,1i<br />

,t0<br />

r<br />

V<br />

to<br />

If IT<br />

1<br />

061<br />

wi<br />

P<br />

( il<br />

1114<br />

rli.<br />

s<br />

v<br />

A<br />

1<br />

s<br />

4<br />

1<br />

c.<br />

ialr 1<br />

Av<br />

N ti<br />

I<br />

L<br />

II,<br />

Ov.<br />

.1<br />

.,,--p:,,,,,....,.-'-3_,,.'(=..,-----.Za-,._'"fs-",<br />

....:--......-. 11<br />

la<br />

. ""), 'WON" fa.<br />

jig' ,,<br />

V<br />

(.. To ,,',-0. ;'),. ,.', C,. *..<br />

.r.,-1-1. ')1'' 1,-. i.. ' )1 44.<br />

,: q'',..--;: .:"7 .. ,.., L, ..`-'<br />

10<br />

k''''' -(.7 ,,... 1..,_ ,<br />

0 A sl:<br />

0 (sc,'<br />

'N..s.<br />

'±.<br />

.<br />

-.<br />

4:4<br />

szt_<br />

,<br />

,<br />

-......<br />

....<br />

, , , ,<br />

_:__ J.._,,___,. ._.N,<br />

-psi<br />

ik<br />

i'<br />

r:.<br />

"<br />

f4-<br />

%it,<br />

'.:-,.......<br />

it--.<br />

\ i , 7 a r<br />

\<br />

'II 4/ ..... N.'<br />

. \ '''' ,....., 7 41.<br />

,OPe) , N:<br />

,, ,".. 1.1 ef,.<br />

."4:--$11.1s0.0-<br />

..,<br />

..._<br />

1111 .._..,<br />

_<br />

N<br />

, /'''-',<br />

/.1....Z, s<br />

._<br />

Ri. "../ Ill .<br />

4<br />

..<br />

.,<br />

4.:<br />

..<br />

1 s:<br />

Phl<br />

il '<br />

IPtit<br />

OV1<br />

PO<br />

A<br />

4<br />

0 4'0<br />

P<br />

1$11i<br />

0<br />

w<br />

iiikir.o.liyaloek. xer.trx...rovor ....co...c.. -rill A<br />

ft<br />

Fig. 30. }formic al V111-lea.<br />

Teranii germAni s'au rasculat In partile Cererile for oran<br />

a-emenea cu acelea pe care le infatiseaza, pe rand, ireranii din Ardeal,<br />

Romani si Unguri, rascula0 la 1437 si la inceputul veacului al XVI-lea,<br />

.sub (Theorghe Doja (Ddzsa), care a murit in .chinuri. Voiau, nu iesirea<br />

be suet staranirea domnilor de pamant, ci imblanzirea regimului de<br />

/:<br />

i .. , ,<br />

lei---47--'r 7:*7-11;r- _-'-'=":' -..7-.nzk*".---...- _.-..4.-.5--f----........ ,,_....-Iki<br />

.<br />

.<br />

0<br />

t<br />

1 .<br />

.


- 201 -<br />

aspnme 5 apasare la care erau supusi. Toma Mintzer era In fruntea<br />

cetelor, care sale arsira Impotriva celor marl ei bogati cam ceia ce sa<br />

varsisera Tn Franta luptatorii salbatici ai Jacquniei. La 1625 rascu<br />

141 furA striviti, pi<br />

pe urma putern'cii 1st ra4bunara asupra for cu a<br />

dezgubtatoare salbatacie.<br />

Fi . 31. Ana de Boule In (cetee.te: Buren), soifa a doua a lui<br />

Henric at VIII-lea.<br />

Luti er se declara impotri a teranilor, din slabiciune de fire. Altfel<br />

e Insusi ajunsesa a Inlatura, in predictle lut care popor, once alta au<br />

toritate decal, cea dumnezeiasca. Lovind in Papa, el ajunse a nu mat<br />

sunti nevota unui cler Malt, , trecand is ordinea lumeasca, se ri


202<br />

dica precum se ve'de din predica lui de cruciata dela 1538 si<br />

Impotriva Imparatului si a principilor.<br />

Cu rascoala tarAneasca e In legatura miscarea anabaptiftilor, cari<br />

cereau un al doilea botez dela cei ce voiau sa fie crestini cu adevarat.<br />

Ei ajunsera la teorii de impartire a averilor si de poligamie. La Munster<br />

dadura lupte impotriva episcopului. Fura biruiti cam la. zece ani<br />

dupa zdrobirea terunilor.<br />

Astfel Luther putil sa, vie slobod la adunarile imparatesti<br />

sau, cum li se zicea, la diete : Cand Imparatul Ii fugari, el gas].<br />

un adapost la unul dintre printi, si de aici scrise mai<br />

departe.<br />

Urmarea evenimentelor hotaritoare din viata lui Luther dupa ruperea<br />

legaturilor lui cu Scaunul roman e accasta:<br />

Reforma atingand interese generale germane, se sim0 ne' oia de a<br />

discutk intro dicta. Ea se aduna In Worms in 1520. Aici Luther nu<br />

mai avek sa .se explice din punctul de vedere religios, ci din eel r<br />

litic, ca rasculat Impotriva ftutoritatii lumesti, ca tulburator de ordine<br />

fr stricator de pace. I se cerir sa retracteze ce spusese pana atunci,<br />

el declara ca n are nimic de parasit din scrierile lui, care corespundeau<br />

credintelor ce i se lamurisera in suflet. Nu cutezard sa-1 osandeasca,<br />

si unul din ocrotitorii lui, bAtranul Elector de Saxonia, Frederic-cel-<br />

/ntelept, ii dada un adApost in castelul Wartburg, uncle cu evlavie<br />

intra pi astazi Germanii de confesie luterana, si nu numai ei, ci orice<br />

om poate intelege frumuseta luptei pentru adevar si dreptate si nobleta<br />

pe care o dau suferintele aceluia care e loch pentru marturisirea<br />

dreapta a cugetului sau. Acolo a tradus Luther Biblia, camaruta<br />

lui din castel este deci pi unul din locurile sfinte ale literaturii<br />

germane.<br />

Ideile lui Luther framantara insa in curand toata Germania. Scriitori<br />

Indraznet:, ca Ulrich de Hutten, profesori invatati ca Melanchthon<br />

dar nu si eel mai de frunte stilist latin al epocei, spiritualul Erasin<br />

din Rotterdam, suflet egoist si comod, luptara pentru raspandirea lor.<br />

La 1536 dieta din Spira (Speier) dadek orica'rui print deplina libertate<br />

de constiinta. Inca dela 1529 se intrebuintk acum cuvantul de pro<br />

testanfi, pentru ca Intr'o noun dieta printii cari primisera crezul lui<br />

Luther orotestara" impotriva unor propuneri ale Imparatului, din motive<br />

politice, dar pi<br />

religioase. La 1530, ei infatisau in dieta dela<br />

Augsburg Confesiunea, Marturisirea for de credinta.<br />

Cand Imparatul Carol Quintul vol sa restituie cu sila catolicismul,<br />

acesti principi unele °rape se unira. la Smalkalden, gata de lupta.<br />

In fruntea Ligei era, istetul, inimosul, dar putin chibzuitul Maurieiu de<br />

Saxonia, care voik sa ajunga duce. El trada causa protestanta. La Muhl


203<br />

berg tovarasii sai parasiti indraznira sa dea lupta Imparatului, ceva mat<br />

mult de un an dela moartea, in Februar 1546, a lui Luther. Acuma<br />

era, vorba insa numai de interesele materiale, si nu de credinta on de<br />

ideal bisericesc, Carol Quintul Lirul. Cand Insa mai tarzih Mauriciu se<br />

Intoarse Impotril a lui, Imparatul puth scapa numai cu greu inaintea<br />

acestuia. Dupa armistitiul dela Passau, Pacea dela Augsburg, din 1555,<br />

deldea luteranilor dreptul de au pdstra, nu nienzai credilqa, dar Lei pdmanturile<br />

bisericefti confiscate pcind la 1552 in numele ei.<br />

Pe acest temeiu s'a desfasurat apoi via%a religioasa a German<br />

Luther lepadase datina ca sa fie calugari si ca preotii sa<br />

nu se calugareasca; el insusi lasase haina calugareasca si<br />

se Insurase.<br />

El a trait 'Inca mai multa vreme dupa lupta d'intadu si<br />

a vazut cum Inving parerile sale: nu numai Germania, dar<br />

si Danemarca, Suedia, Norvegia primira legea prefacuta,<br />

Inoita, sau Reforma; cei trecuti la dansa s'au numit 1?eformart<br />

sau Luterani.<br />

Yn Sueclia protestantismul aria un sprijinitor in noel rege, ridicat impotriva<br />

stapanirii straine a Danemarcei Uniunea, netrainica, dela<br />

Calmar fusese de catva timp iardsi restabilita , Gustav Tr«sa (del,<br />

1523). Abesta dada tot ajutorul sau predicatorilor Reformei, fratii Petr .<br />

Ll al eh nevoie de doctrina lui Luther, fiindca ea-i cristi&,b. av erile B ar.<br />

rich. Printrinsa putei. Gustav sa fie si car etenia religioaba a poporulu.<br />

sau.<br />

Cristian al III -lea, din noua dinastie de Holstein, ajuns rege la 1533.<br />

Mit din Danemarca o Tara luterana. $1 aici o confiscare de al en ale<br />

episcopilor si manastihlor fu hotkata In dieta, in aplausele nobilui<br />

doritoare de pamanturi.<br />

3. Altii au dat alta infatisare invataturilor de reforma.<br />

Astfel s'a ridicat in Svitera preotul Ztvingli (ceteste: Tvingli),<br />

care a starnit razboiu Intro Sviterienii ce tineau de legea<br />

catolica, si acei ce se luau dupa dansul : insusi a murit<br />

intr'una din lupte. El nu era, un urmas al lui Luther, ci<br />

vorbise inainte de dansul impotriva pacatelor Bisericii celei<br />

vechi.<br />

Zwingli, pastor de sat si fiu de teran, fusese si el in Italia, ca sv<br />

Luther. Predicator la Zurich, si el ataca indulgentele, Inca de pe la<br />

1520. $i el prezinta teze, si biruieste aparandu-le. $i el cauta in Bibhe<br />

indreptarea 'n Coate privintile. Actiunea lui avea Insa mai mult cf la


204<br />

to 'ES politica. Zwingli e cel d'intaiu care a indemnat pe conationalii<br />

dt sd nu fie simbriari strdinilor, purtand pe plata razboaiele acestora<br />

Loan Calvin, sag, cu numele salt frantuzesc: Cauvin (cete§te:<br />

Coven), se indemna dupa Luther, dar merse mai<br />

cleparte decat dansul. Si el nu voia sa tie nici de sfinti,<br />

nici de episcopi; In Biserica noua trebuiau sg, fie numai<br />

preotii do rand, cari sg, se inchine, Impreuna cu credincio§ii,<br />

la Dumnezeu singur. Si el socotia cg, slujba liturghiei<br />

nu e de niciun folos §i ca scopul pentru care lain<br />

cre§tinii la biserica se cuvine a ti numai cantarea si ascultarea<br />

predicii. El propovadul In Franta, qi, cand i se<br />

adusera suparari acolo, trecfi la Geneva, in Svitera, uncle<br />

§i 'Dana acum stapaneste legea lui. Un ucenic al lui Calvin,<br />

Knox, duse aceasta lege, calvinismul, in Scotia, unde regina<br />

Maria Stuart (ceteste: Stivart) avu sd Indure multe din<br />

partea supu§ilor ei pentru cg, era, catolica.<br />

Capin (-1. 1564 n'a fost un sentimental, nici un om de act, une, c un<br />

teoretican, un filos f. Cartea saiAsezamantul crestinesc", in latineste<br />

Institutio religionis chri tianae") si in frantuzeste, e un sistem d<br />

doctrind. El se deo ebeste de Luther prin aceia ante adn,ite ca faptele<br />

'uranium sutletul, ci dd numai credinfei puterea de a mantui. Pentru el,<br />

alt el, Dumnezeu a hoti(rdt soarta sufletelor, §1 aceastil strasnica ii<br />

-<br />

`at turd a predestinatiei da un colorit intunecos si trist cabrinismulw<br />

iati leg i eiangehee<br />

In Ardeal, Sa0i, Germani veniti acolo dela Rin In veacurile<br />

al XII-lea si al XIII-lea, primisefa luteranismul: Ungurii insa<br />

trecura dupg, catai a vreme In calvinism §i cautara a face §<br />

pe Romani a trece la aceasta credinta. Din indemnul luteranilor<br />

si al calvinilor, Romanii ace§tia din Ardeal au capatat<br />

de supt tipar carti de slujba romanesti;dupa abelea ce fuseserg,<br />

traduse pe remea Husitilor, sau dupg, manuscripte noua.<br />

In sfar§it, regele Angliei henrie al VIII -lea, fiul lui<br />

IIenric al VII-lea, care incheiase razboiul celor doua Roze<br />

§i intemeiase dinastia Tudor, voia numai decat sg, se desparta<br />

de sotia sa, o principesg, Spaniola, Ecaterina de Aragonia.<br />

Dar Papa nu-i ol aceasta, Atunci el se facii protestant, Insa


205<br />

nu ca protestantii din Germania. Averile clerului trecura in<br />

mana regelui: el lua, titlul de capetenie a Bisericii din An<br />

glia sau anglicane. Aceasta Biserica-si pdstra episcopii<br />

toate formele inclatinate ale religiei catolice.<br />

Celelalte teri din Europa de Apus ramasera catolice.<br />

XXXVIII.<br />

Carol Quintal, imparatul eel mare din Apus.<br />

1. Pe cared Luther se lupta pentru legea, cea noun, Im<br />

pgrat in Germania era Carol al V-lea, caruia i se zice,<br />

dupa cuvantul ]atinesc pintas = al V-lea, Carol Quintul<br />

El era un stapanitor asa de puternic cum nu se pomenise<br />

altul Inca dela Carol-eel-Mare: in Imparatie avea numai<br />

tronul, cateva venituri imparatesti, dreptul de a tined, adunari<br />

sau diete §i de a strange osti din ce-i dadea fiecare<br />

principe ; dar pe langd, aceasta a lui era toata Spania, toate<br />

asa-numitele Teri-de-jos (adeca, Belgia, Olanda si undo<br />

parti din Franta de Nord-Ost), Italia de Sue, adeca regatul<br />

de Neapole ; el se lupta pentru stapanirea ducatului de<br />

Milan, In Italia, de Miazd.noapte, si mai avea toate bogatiile<br />

Lumii Noua ; in sfarsit gandul sau era sa iea si Africa<br />

Nordica, unde a facut o mare expeditie, de pe urma careia<br />

ins& n'a ramas nimic.<br />

De fapt, Carol Quintul a flcut doul expeditai In Africa Berber lor.<br />

Ca Imparat, el 1§i simtik datoria de a Invih ciuciatele, §i dintre pd<br />

gani I§i alesese pe acetstia Smulse Tunisul In 1535, dar la o a doua<br />

debarcare vazit stralucita lui flotA nitnicitA de furtunA. De altminterea<br />

aceste Tinuturi ajunserl In stApAnirea Turcilor, cari erau reprezintatt<br />

aici prin vice-regi Incunjurati de multi Ieniceri.<br />

Iat& cum se lamureste puterea aceasta asa de mare pa<br />

care o axed. Imparatul Carol al V-lea.<br />

El era fiullui Filip-cel-Frumos (fiu si el al lui Maximilian<br />

§i


206<br />

de Austria) si al Ioanei de Aragonia, si-i mostenise pe<br />

amandoi, caci, singurul frate pe care 1-a avut, Ferdinand,<br />

si a gasit rostul aiurea. Maximilian era fiul Tmpaxatului<br />

Frederic al Germaniei, si a fost si el Imparat, (adeca, asa<br />

cum se z-ic-a atunci Imparatilor cari nu putusera veni la<br />

Roma ca sa se incunune: rege al Romanilor); de aceia<br />

principii cari, dupa legea lui Carol al IV-lea, aveau dreptul<br />

sa aleaga un Imparat, s'au gandit la dansul. Sotia lui Maximilian<br />

era Maria de Burgundia, singura mostenitoare a lui<br />

Carol-cel-Cutezator. asa ineat ei i -ag<br />

ramas dela dansul<br />

tmile pomenite dela gura Rinului. Acolo a si fost crescut<br />

Carol, fiindca acolo stapanise -fatal sau. Iar Ioana, careia i<br />

s'a zis Nebuna, fiindca intfadevar a nebunit dupa moartea<br />

barbatului ei. era_ fata lui Ferdinand de Aragonia si a Isabelei<br />

de Castilia.<br />

Acesti doi regi _au fost so ti, asa Incat supt stapanirea<br />

amandurora stated toata Spania afarg de regatul Navarei,<br />

care n'avea mare Insemnatate. Ba Inca Ferdinand, caruia<br />

i s'a zis si Catoficul, pentru Mama iubire ce avea fata de<br />

legea sa. a stiut sä se foloseasoa de imprejurari si sa sea<br />

si partea din IN-avara care venia din jos de muntii Pirinei<br />

si se tinea astfel ale Spania. Nu numai atata, dar Ferdinand<br />

a Inceput iarasi lupta veche a Spaniolilor impotriva<br />

Maurilor, paganilor din Africa, ce se gasiau Inca In partea<br />

de lliazazi a terii: el a incunjurat cu osti, mars orasul Grenada,<br />

asezat intr'un ses frumos si avand o multime de<br />

mestesugari harnici, cari faceau sa.bii si stofe de matasa :<br />

eel din urma rege maur nu s'a putut Impotrivi multa, vreme,<br />

si cetatea a cazut in 1492 va sa zica In acelasi an cand<br />

Columb a plecat sa descopere America. Amandoi regii au<br />

fost Ingropati acolo.<br />

Tot de la Ferdinand a mostenit Carol stapanirea In Italia.<br />

In regatul de Neapole fusese, de pe la 1440, o dinastie din<br />

familia regilor de Aragonia, care avea, mai de mult Inca,<br />

si Sicilia. Regii nu se Intelegeau insa cu nobilii, cu baronii.<br />

Pe langg -aceasta, mai erau In Italia si alte nemultamiri :


207<br />

deosebitele cetati se certau intre ele. Florenta void sa scape<br />

de stApanirea familiei de bancheri Medicis, cardinalii nu<br />

puteau suferi pe Papa Alexandra al VI-lea, Borgia, care<br />

avea purtari proaste; o rude, a ducelui de Milan void sa<br />

zmulgA p iterea de la duce.<br />

Fig 32, Stole si arme arabe.<br />

Ruda aceasta e Ludovie, zis Mauna (Moro), pentru coloarea intu<br />

necati a fete' stile Era un om Bata ci de crime pentru servirea ambitiei<br />

sale. Face), parte din dinastia Sforza, care inlocuise pe la Jumatatea<br />

N eacului at XV-lea pe Visconti. Cel d'int'aiu duce din acest


--- 208<br />

neam, Francis; fusese numai tin fecior de Oran $i un cApitan norocos,<br />

dintre aces cari se ziceau condottiere. pentru el luau in condotta",<br />

leafs, ostali pentru toate razboaiele.<br />

Atunci au fost chemati in Ora, la 1494, doi ani chip&<br />

descoperirea Americei, Francezii, pe cari-i stapania ta.narul<br />

Carol at VIII -lea, fiul lui Ludovic al XI-lea.<br />

Carol nu sArnAnk de loc cu ta.tAl sdu, fiind un tanar cu planuri mar<br />

vora. coroa.na Ierusalimului $i a Constantinopolul, $i cu nujloace<br />

putine. A murit ciocnindu-se cu capul de o grinda pe care n'o v Azuse.<br />

Cucerirea a fost usoara, dar regale era prea tanar si<br />

Francezii prea nesocotiti. Ferdinand Spaniolul a luat apararea<br />

Italiei Ingenunchiate, dui:4 ce Carol fusese gonit si<br />

murise acasa. El s'a batut cu Ludovic al XII-lea, urmasul<br />

lui Carol, si a pastrat pentru dansul Neapolea, nai.dajduind<br />

sä aiba mai tarziit si Milanul.<br />

Pentru luarea Neapolei de cAtre Spanioll a luptat mult cel mai bun<br />

general pe care-1 avek atunci acest neam, vebtitul Gonz_alv de CordoN a.<br />

Dar, cu un an Inaintea mortii lui Ferdinand, noul rege<br />

francez Francisc I-iu izbutl sa bats pe Sviteri, can slujiau<br />

pe bath ducelui de Milan si sa iea aceasta taxa a Milanului._<br />

E lupta dela Marignano, din 1515.<br />

3. Mid Carol, rege al Spaniei, a fost ales Imparat in<br />

Spania el e0. Carol Liu, si numai In Imperiu venia al<br />

V-lea, in 1519, Luther Incepuse lupta pentru legea crestina<br />

curata. In Franta era rege Francisc I-iu, un om foarte<br />

vioiu si placut, caruia ii plateau razboiele si petrecerile si<br />

care era asa de fudul si de usuratec, incat nu si-a gasit<br />

astampar niciodata si se poate zice ca si-a<br />

nenorocit tars,<br />

numai ca sa-1 laude toti pentru vitejia ce avea. In Anglia<br />

stapania Henric al VIII -lea, care nu se las& mai pre jos<br />

decat Francisc in ceia ce priveste cheltuielile; dar nu avea,<br />

aplecari razboinice ca acesta; In schimb era, asa de pa.catos<br />

in viata lui casnica, Incat a schimbat sese femei, si la doua<br />

din ele a pus sa, li se taie gatul. Carol al V-lea a trait<br />

destul ca sa, mai vada pe urmasul lui Francisc, Henric al


209<br />

II-lea, care a petrecut si el ca si tatal sau si a perit de o<br />

loviturN In ochi, cand se lupta, din saga la o Intrecere cu<br />

armele, care se chema tournoi (ceteste turnua). Iar In Anglia<br />

a mai apucat pe singurul fiu al lui Henric, un copilas plapand<br />

(Eduard al VI-lea), si pe sora acestuia, Maria, care s'a<br />

maritat cu Filip, fiul lui Carol. In Rasarit era Sultan Soliman,<br />

Fig. 33, 0 curie cu atalpi de jur zmprejur, in mAnAstirea cea vestitA<br />

Sfintu lui Ambrosia din Milan.<br />

un om foarte Intelept, de care o sa se povesteasca Indata.<br />

Deci Intelegem acuma care a putut sa fie viata lui Carol.<br />

El a vrut doul lucruri: sit apere Imperiul de Turci la Rastait<br />

si de Francezi in Apus si, al doilea, sa pastreze legea<br />

veche catolica. jmpotriva Turcilor, el n'a putut sa porneasca<br />

niciodata cu folos, fiindca, n'avea destui bani si ostasi;<br />

ba Inca n'a putut sa ajute dupe cuviinta pe fratele sau<br />

Ferdinand, care avea drepturi asupra Ungariei, fiindca tinea<br />

pe sora celui din urma, rege (v. mai departe). Cu Francezii<br />

s'a zvarcolit multa vreme: li-a luat Genova, si-a<br />

asigurat<br />

Neapole, a prins °data, chiar pe regale Francisc, la Pavia.<br />

a<br />

14


-210 --<br />

Dar a pierdut la urma, trei caw dela Rin, stapamite de<br />

episcopi, Intre care cel mai insemnat a fost Metz. La urma,,<br />

dela 1535, a putut lua gi Milanul.<br />

Dupa lupta dela Mangnano ei luarea Milanului de Francezi, urma pests<br />

patru ani alegerea. lui Carol de Spania ca Imparat. Francisc I-it" putea sa<br />

fie sigur ca nu va fi ales el, dar biruinta vecinului sau Il jigni ei-1 fac<br />

sa se teams ca interesele esentiale ale dinastiei ei terii sale sa nu fie<br />

Ignite. Impotriva noului Imparat el cauta., de altminterea, ti hotarele<br />

firefti ale Franeiei la lidera.<br />

Indata Incepura luptele. Carol poruncl trupelor sale sit tre.aca granita<br />

franceza, de unde-i venisera duernani. Aliat cu Papa Leon, el iz-<br />

goni pe Francezi din Milan. Osti Imparateeti intrara $i In Provincia<br />

pe and Englezii lui Henric al VIII-lea patrundeau In Picardia, la<br />

Nord-Ostul regatului.<br />

Scotand pe strain din Ora sa, Francisc alerga sa-i pedepseasca in<br />

Italia chiar. Intr o zi din Februar 1525,, el li dadu lupta dela Pavia<br />

dar fu invins ti cazii in mantle biruitorului. Acesta-1 duse In Spama<br />

ei-1 sill sa iscaleasca tratatul din Madrid, prin care cat% Burgundia<br />

moetenirea dupa mama a lui Carol Quintul<br />

Pe acest time Italia era. in cea mai nenorocita stare. Un malt dre<br />

gator francez, rgsculat de catva timp Impotriva regelui, conetabaul de<br />

Bourbon, lua f}i pada Roma.<br />

.La 1529 se incheie intre cei doi man suverani ai Apusului paces<br />

dela Cambrai, care lath lui Carol Italia.<br />

Pupa cruciata dela Tunis, Francisc porneete, pentru Milan, un nou<br />

razboiu, ocupand Piemontul. Carol patrunde In Provincia, dar e shit<br />

de boll sa place. Un armistitiu se incheie acum, 5i Imparatului i se da<br />

voie sa treats prin Franta pentru a potoli rascoala oraeului (iand. Ne<br />

capatand Milanul, Francisc iea In stapanire provincia Roussillon, da<br />

e scos dintr'Insa. Cu ajutor tureese, el iea ducelui de Savoia, aliat a<br />

Imparatului, Nizza. Turcii lui Cairedin Barbarossa, vestitul pirat, ter<br />

neaza la Toulon, do uncle plecasera locuitorii.<br />

Cu succes (la Cerisole), dar ti cu pierderi, lupta urmeaza pang.<br />

aproape de moartea, in 1547, a regelui francez.<br />

Fiul acestuia, Henric al II-lea, se amesteca ei in afacerile religioase<br />

ale Germaniei. Astfel putts el O. capete oraeele Metz, Toul ei Verdun<br />

0552). Un armistitiu i le recunoscii. Dupa infrangerea franceza de la<br />

St.-Quentin ei luarea dela Englezi a oraeului, Calais, de oastea lu<br />

Henric al II-lea, tratatul dela Cateau-Canibrisis (April 1559) OA Fran<br />

cezilor oraeele dela Rin, dar ii fact" sa paraseasci Italia aproape cu<br />

total.<br />

Pe protestantA a fost Imparatul silitsa-i<br />

crute fiindca avea, ne-


211<br />

-voie de dansii ; ei si-au putut 'Astra deci legea cea noun, pentru<br />

.care erau In stare sa se lupte pang la moarte, cu oricine<br />

Dar atatea hartuieli slabisera pe Carol Quintul. El a lasat<br />

-deci Spania fiului sau Filip al II-lea, iar Imperiul fratelu<br />

sau Ferdinand, §i s'a adgpostit Intr'o manastire spaniola<br />

Sf. Just, unde a mai trait doi ani de zile, rugandu-se lut<br />

Dumnezeu sa-i ierte pacatele 05.38).<br />

XXXIX.<br />

Ungaria, Polonia ei Rusia dela 1500 la 1600<br />

1. Din povestirea luptelor lui tefan-cel-Mare stim tine<br />

tt fost lfateiat<br />

Corvinul, rege al Ungariei. Tatal OA era<br />

cum am mai spus, un Roman din Inidora, maica -sa o Un<br />

guroaica, din neamul nobil Silaghi (Szilggy). Dupa moartea<br />

parintelui sau, Mateias ramase supt ocrotirea unchiului, fratele<br />

mamei, si a fratelui sau mai mare, Ladislas. Acest Ladislas<br />

parea menit sa ajungg el rege, si multi tineau cu dansu<br />

dar la urma prin pari mincinoase it rapuserg, dusmanii, s<br />

regele de atunci, care avea acelasi nume de Ladislas (Pos<br />

tumul), puse sa i se taie caput, ceia ce dovedia multg, 'usuratate<br />

si mare nerecunostinta fata de batranul Iancu.<br />

Dar sprijinitorii lui Ladislas nu uitara neamul Huniadistilor<br />

si luptara acum ca sa lnalte tot mai sus pe Mateias<br />

Intamplandu-se peste putin moartea lui Ladislas, tanarul fu<br />

ales si, dupa multe framantari cu dusmanii, ramose singur<br />

stapa,nitor In Ungaria. Mateias era un om foarte harnic si cu<br />

scopuri Inalte, dar, pe langa aceste Insusiri" bune, avea, st<br />

marl cusururi : ii placed sa fie laudat, si pentru aceasta a<br />

tit platit scriitori, pe cari i-a adus din Italia, undo stiau<br />

mai bine. mestesugul lingqirii. Pe urma, n'avea, multi, sta.tornicie,<br />

ci las& lucrul Inceput ca sa alerge dupg tine stie<br />

ce ispita noun. Astfel a Indeplinit mult mai putin decat a


212<br />

fi fost Id stare, si a nemulOmit adesea pe supusii sai. Sash<br />

din Ardeal se ridicasera impotriva lui in anul cand a mers<br />

el apoi in Moldova ; alta data, Ungurii rasculat,i au chemat-<br />

Impotriva lui pe unul din fiii regelui Casimir din Polonia,<br />

care Casimir nu era bun de nimictt. Mateias s'a batut cu<br />

Sultanul Mohammed, luandu-i cetatea Sabatului, la Dunarea<br />

sarbeasca, precum si o parte din Bosnia, unde puse un<br />

carmuitor cu titlul de rege.<br />

A dus lung razboiu cu Imparatul Frederic si a luat si<br />

Viena, in care oral a si murit el, la 1490.<br />

2. Regele Mateias s'a sarguit multa vreme sa se faca<br />

stapan asupra Boemiei. Aici se ridicase, dupa moartea Imparatului<br />

Albert, regele -Gheorghe de Podiebrad, dintr'un<br />

neam de jos, dal' pe care Boemii sau C hii it iubiau fiindca<br />

era de legea lor, husit, si de riamuf lor. Dupa moartea<br />

lui Gheorghe, mai multi cercara sa-i iea motenirea. Acel<br />

care Invinse fu insa flnul din fiii regelui Casimir al Poloniei,<br />

Vladislay.<br />

Acest Vladislav era un om foarte molau, care, la once<br />

i se spunea, obisnuia sa dea din cap,, mormaind dobrze<br />

(ceteste : dobje), ceia ce inseamna in poloneste bine". La<br />

moartea lui Mateias, ramasese un flu al sau, in stare sa,<br />

due& Ungaria la marire ca si dansul, dar Ungurii socotira<br />

ca ar A mai bine sa, aleaga un om fara vointa si fara putere,<br />

pe care sa-1 poarte dupa cum vor vol ei. Astfel ajunse<br />

Vladislav, regele Boemiei, si rege unguresc in anul 1490.-<br />

El mai avea frAi. Dintre dansii, loan-Albert a fost rege<br />

In Polonia dupa moartea lui Casimir: era un om pornit si<br />

lacom de cuceriri, pentru care a primit o Nina pedeapsa,<br />

dela ,Stefan -cel-Mare at nostru, cand i-a sfaramat toata<br />

oastea in codrii Cosnanedui, pe cari i-au pomenit multa<br />

vreme Polonii museandu-si manile de durere. Alt frate,-<br />

Alexandra, a fost Intaiu print in Litvania si a luat coroana<br />

Poloniei And Ioan-Albert se stance tanari de nacaz pentru.<br />

atatea neizbftnde.


213<br />

Alexandru tinea pe fata Tarului Ivan al III-lea, dar s a<br />

Impgcat rau cu acesta, care i-a smuls unele Tinuturi dela<br />

Nipru. Stefan -cel -Mare<br />

'rate, Sigismund, a avut<br />

macar norocul ca<br />

a domnit multa vreme.<br />

luat si el Poeutia, Lin al treilea<br />

Incolo, ti<br />

Domnia lui<br />

fie Inseamng numai<br />

prin pierderi si nenorociri.<br />

Rusii, asupra<br />

-cgrora stapgnig<br />

flu( lui Ivan al III-lea, au<br />

cucerit de la el in-<br />

.semnata cetate Smolensc.<br />

Doi principi vasali.<br />

Marele Maiestru teu<br />

tonic, Albert de Brandenburg,<br />

din neamulllobenzollern,<br />

din care e.<br />

si Regele nostru, si Marele<br />

Maiestru al altor<br />

aluggri Inarmati, din<br />

Livonia, se despgrtirg<br />

de Polonia, ai caror va-<br />

Bali fuseserg. Albert<br />

lua tara caluggrilor<br />

pentru sine, trecand<br />

la luteranism, care nu<br />

Inggduie nici caluggria,<br />

nici stgpanirea de<br />

pamant a clericilor.<br />

Aceasta se Intamp/1 la<br />

1525. Polonia-1 recunoscii,<br />

bucuroasg, intr'un fel, ca<br />

Fig, 35 Boter rusesc, de pe la 1500, cu caciula,<br />

vespaut de brocard de fir de our ciemulite<br />

turc*Vi de piele galbena, cu carcuiu.<br />

Be stang once pretentii din partea Ordinului Teutonic asupra ter -<br />

toriului rapit dela el in veacul al XV-lea.<br />

Ducele Albert a Post un ocrotitor al oamenilor Despot<br />

InvAati. i


214<br />

uzurpatorul MoldoNe , a Mut parte din cereal ce incunjurli pe acest<br />

principe. I se datorete Is intemeiarea Universitatii din ICtinigsberg.<br />

Ducatal Prasiei a trout /Ana la 1618. clad, la stangerea dinastie<br />

Istemetetoare, treat la ma,cgraviatul de Brandenburg.<br />

De mai multe ori, 7'atarii din Crimeia si cei dela Volga<br />

patrunsera In Polonia, pradand-o strasnic; une ori ei raz.<br />

bateau Nina in Moldova, unde nu mai era un om ca Stefan-<br />

cel-Mare ca sari raspinga si<br />

sa-i pedepseasch pentru neome-<br />

mile lor. Petra Rare$, fiul lui Stefan, ajungand Domn in<br />

acea,sti, tara,, navali in Pocutia, si numai prin minima putura.<br />

castiga Polonii biruinO, dela Obertyn, care-i scapa p-entrtr<br />

scurta vreme de primejdia moldoveneasca.<br />

Lupta s'a dat la 1531. A cliatigat-o Than Tarnmschi. Polonii rAtnaserg<br />

s uguri uimiti de norocul ce t erase asupra lor, si au antat In toate<br />

chipurile biruinta lor, raspindind descriptiile Fit poemele in toati Europa<br />

Pe Rare Infringerea 1-a SlAbit InsA toarte putin, si el nu se re.cunoget<br />

Invins, ci pedepstt de Dumnezeu, pentru greselile lui.<br />

Fiul lui Sigismund I-iu, Sigismund-August, a fost cel din<br />

urma din neamul Tagelloniloz, si Polonii au trebuit sa chernedupl.<br />

dansul pa un print francez, care a fost Henric a<br />

III-lea in FranO.<br />

Acesta starui sit fie ales, doar din ambitie. Polonii 11 primira numai<br />

pentru a nu alege pe un arhiduce austnac ori pe Tar, vecini lacom<br />

pnmejdiosi. Henric a stilpanit cu fries ei, Indata ce se descliise n ostentrea<br />

lui in Franta, fugi acolo.<br />

3. Dar Ungaria era si mai nenorocita. Vladislav n a lacut<br />

nicio isprava cat a domnit. Supt fiul lui, Ludovic al'<br />

II-lea, Ungaria pierda intaiu Severinul i Belgradd, apoi,<br />

In lupta, dela Mohaci, (Mohacs), toata oastea ei i pe rege,<br />

care se Ineca (1526).<br />

Ungurii nu tineau la regele lor, si-i aduceau toate Ice role. Ludovicera<br />

un om ursuz si slab, care nu putelt, nici si. li plat* nici s li impute.<br />