ISTORIA LUMII

ISTORIA UNIVERSALA
SAU
ISTORIA LUMII
După căderea Imperiului Roman de Apus _
1.
(476-1648)
EDI1'IE îNTREGITĂ
Cu ţin adaus de cronologie şi bibliografie
.N. IORGA
EDIŢIA A IV-a.
V ĂLENII-DE-MUNTE
NEAMUL ROMĂNESC Edit . ură, . Tipogrfi ·.
_______
Legatone de carţl.
1912.

ISTORIA UNIVERSALA
SAU
ISTORIA LUMII
Dupa caderea Imperiului Roman de Apus
I.
(476-1648)
EDITIE iNTREGITA.
Cu un adaus de cronologie qi bibliografie
DE
N. IORGA
EDITIA A IV-a.
VALENII-DE-MUNTE
NEAMUL ROMANESC Editura, Tipografie;
Legatorie de carti-
1912.

ISTORIA LUMII, I
I.
Barbarii ca dupnani qi ca ajutatori ai imparatiei romane.
Germanii : firea si. obiceiurile lor.
Evul mediu, a doua Impartire a istoriei lumii, se cuprinde
Intre douti, fapte mari, care au schimbat infAisarea Europei
in care trairn: navalirile sau mai bine stramutarile barbarilor
si caderea orasului Imparatesc Constantinopol in mina
'Turcilor.
Hotarele evului mediu s'au statornicit ri altfel. Unii, cci mai multi,
socot dela caderea Roinei. De fapt, vremea veche, evul antic pa,treaza
Insusirile lui deosebitoare pana mai tarziu, cam trei-patru sute de ani
dela caderea Romei. Aceasta cadere" nici reare o insemnatate atilt
de hotaratoare. Un sef barbar, o capetenie de ostasi cu plata ai ImpAratului,
a luat puterea In locul lui, dar n'a cutezat sa-si Insuseasca
they turile Imparatesti. Numai clnd forma culturala a anticittitii, forma
In care se cuprind: religie, literature, small, viata, de Stat, port, lo-
cuinta, s. a., dispare si
barbarii dau In loc alto formed, In care se afla
elemente vechi, dar §i foarte matte noun, izvorate din sutletul oamenilor
celor noi, numai atunci se poate zice ca ornenirea Intra in alts,
N'arsta si istoria trebuie sa insemne o despartire noun.
1. Pe la anul 350, Impa,rAia roman, era slabita. Ea avea
Inca toate terile de pe malul Marii Mediterane, si din Europar
si din Asia. si din Africa, si se Intindea, pana la margenile
Tinuturilor acoperite cu nisip si plata sau cu paduri
Testrabatute. In 'Europa ea merge, pana la raurile Rin si
Dunare, in Africa pana in margenea Saharei, iar In Asia
pana la marile rauri Tigru si Eufrat. Vecinii din Europa
4arau, pe langa Celtii din parkile necucerite ale Insulelor Bri

-4
tanice, Germanii. in Africa rataciau dincolo de raza cetatilor
de paza romane neamurile pustiului, miscgtoare ca si
nisipul. In Asia legiunile se luptau necontenit la hotar cu
Persil.
Germanii erau un popor din acelasi sange aric ea si popoarele
din imparatia romana: Latini, Greci, Celti (In Galia,
In Britania-Mare si Irlanda, in Italia de Nord si In Alpi),
Iliri (in partile apusene ale Peninsulei Balcanice) si Traci
(din Carpati pan/ In Arhipelag). Erau oameni maxi, puter-
nici, albi, cu ochii albastri si pgrul
balan,
pe care-1 lasatt
sg creasca in voie. Umblau Imbracati in piei de Earl sau.
In tesaturi acute in casa de femeile germane, si vesmintelelor
erau mult mai neindestulatoare decat ale Romanilor,
carora acesti dusmani li se 'Area aproape goi.
Aceste deosebiri privesc pe Germanii cari nu se aflau in zilnicA atingere
cu Romanii. Cei cari veniau la bAlciurile de hotar, cum se fa,ceau
$i la DunAre, In cetatile romane, cei ce capAtau ogor dela
Imp Artqie pe pamantul ei, erau altfel. Iar cei carislujiau in oaste pA.sstrau
vesm'antul barbar numai de trufie. In srarsit intocmai ca Romanii
umblau acei Germani cari primisera dregAtorli dela Imparatul.
2. Asezarea for era in sate foarte departate unele de
altele si cu casele risipite, deci a§a cum sunt satele mai
putin locuite dela noi. Fiecare gospodar Isi avea casa si
curtea lui, dar 'ogoarele se schimbau in fiecare an, ca sä se
crute pamantul, si fiecare align, cam aceiasi parte, dupa
cum ii era de grea si casa. Helesteele, padurea, 'Apnea.
erau ale tuturora, ale obstii, ca si la noi mai demult, si se.
chemau Mark sau Margene.
Noi n'am imprumutat acest fel de via dela Germani. Nu 1-am Imprumutat
nici dela Slavi. El ni vine dela strAbunii nostri, Tracii. Dar
popoarele au toate asemenea aseziminte Intr'o anume fazA a dezvol_
taro
lor.
Tatgl de familie era domn peste toti ai sai: el se trichina
pentru dansii stramosilor; el judeca si pedepsia; robii erath
cu totul In mana lui, ca un lucru. .Adunarea tuturor gospodarilor
carmuia satul, Impartind pamanturile de lucru si

-5
luand hotararile mai mari. Mai multe sate care pornesc din
aceiasi tulpina veche, alcatuesc un neam.
Neamul se zice gens, ginta.
Neamul are un fel de- boierie a oamenilor de obaxsie mai
bunk, sau cari sunt_ mai bogati, mai viteji decat ceilalti;
de- asupra tuturor este regele, ca Domnul la Romani. Regele
43 socotit ca se coboara din zei, si cle aceia toti se plead,
innaintea lui; daruri ii yin de pretutindeni. Dar el nu poate
hotari nimic Insemnat fart, sa se fi Intrebat adunarea neamului;
la razboiu el nu duce pe ostasi, cari-si aleg pe cel
mai destoinic; In timp de pace, oricine are voie sa-si aleaga
43 tapetenie de care-si uneste soarta. Mai multe neamuri la
-un loc fac o natiune, un popor, asupra caruia se Intinde
iputerea regelui celui mai mare. Astfel de nafiuni, cari n'au
acelasi stramos, ci se inchiaga, numai pentru razboiu, au
Post: a Suevilor, cu care s'a luptat August, a Quazilor §i
Marcomanilor, cu care s'a batut Marc-Aureliu, iar In veacul
al IV-lea, a Alamanilor, Intro Rinul-de-sus si obarsia Dunarii,
a Francilor, in baltile dela gura Rinului, si, in Rasarit,
a Vandalilor, dela Apusul Daciei, si a Gotilor din sesul rusesc
si romanesc.
Capeteniile alese pentru razboiu purtau numele de dud, Herz8ge.
Ei nu mai aveau nici o putere dupl ispravirea rg.zboiului. Dar la alt
prilej razboinic firesto ca lumea se Wanda Intliu la voinicul care mai
cAstigase biruinta. Astfel se ajungea la oarecare statornicie a acestor
cAlAuzi In luptl.
3. Germanii aveau nevoie de pamanturi, caci cei mai multi
nu 9rau pastori sau pescari, ci se indeletniciau cu lucrul
ogoarelor: ale for nu Ii ajungeau, fiindca ei erau plugari
rai, fiindca li plaza, sa, traiasca, in larg si fiindca, se razboiau
necontenit intro dansii. In adevar, oamenii in toad;,
urea traiau numai pentru razboiu, si grija campului o aveau
mai mult robii, femeile si copiii germani.
Asa fac si azi Pieile Rosii din America. Dar Germanii erau mai culti
(lecat rasa bastinasa din Nordul Americei In clipa navalirii Europenilor.
Indienii cu pielea rosie erau Inca v"andtori In padurile Americei Septentrionale,
pe and foarte multi Germani aveau dragostea brazdei.

6
Germanii cereau pamanturi dela Romani. Acestia i-au Wade
mai multe ori, fara sari poata astampara. Pe prinsii din
razboiu fi asezau apoi RomanIi In provincii mai putin locuite,
dandu-i pe la proprietari ca muncitori. Pe altii fi
primiau, de voie sau de nevoie, in alte Tinuturi ca
acestea:
fi lasau atunci sg, vie in orase, la targuri, ca sa-si faca si ei
cumparaturile, li (Mean une on si ajutoare in bani, dar ii
indatoriau sa apere granita.
Astfel de Germani asezati cu Invoiala, cum se asezau °data colonistiii.
oameni strain ", In sloboziile noastre, se chemau foederati, dela foedus,-
Inv oialA.
Pe altii iarasi fi luau ca ostasi pe langa legiuni si4
intre-
buintau impotriva dusmanilor Romei. Supt steagurile imparatesti
sau in cuprinsul Imparatiei, ei isi pastrau regii
lor, datinile lor, limbs lor si zeii lor. Acestia inchipuiau
puteri ale naturii, si dintre ei cel mai mare era stapanitorul
Cerului, Odin sau Votan, ce primia la ospetele de
dupa moarte pe voinicii ucisi In lupta.
Legea Germanilor n'o cunoastem bine. Abia cftteva randuri le ga.sim
despre dansa la Tacit, marele istoric roman. Amintirea religiei Germanilor
din Nord, a Scandinavilor, s'a pastrat insa in legendele culese
tftrziu in evul mediu.
4. Cu vremea, se face o apropiere Intro Germani si intre
Romani. Germanii se deprinsera a tral In Imperiu; unii dintre
dansii ajunsera sus de tot in treptele ostasesti sau in ale
carmuirii civile. Cei mai buni generali ai Romei din veacul
al IV-lea si din al V-lea: Aetiu, Stilicon, Rufin, sunt Germani.
Aetiu erft, de prin partile noastre, Stilicon (Stilicho) un Vandal.
Oastea e mai mult in manile lor; pe langa Imparat, dela
moartea lui Teodosiu-cel-Mare (395), sta. un German ca ajutator
si epitrop. Imparatia pastreaza alcatuirea ei cea
veche, dar oamenii prin care se fac toate, ajung a fi altii.
Pe rand provinciile se umplu cu barbari, can cer voia Imparatului,
desI s'ar aseza si fara dansa. Viata romans incope
sa se adune in cele doll& peninsule care cuprind Capitalele:
Roma si Constantinopol.

7
Dar, fiinda, schimbarile se fac lncet, puting, lume le bagg,
in seama, §i cine se gande§te c& intr'o zi Impgratia intreagg.
va fi In mama acelor Germani pe cari Romanul civilizat
ii numWe cu un cuvant de despret: barbari? De cel mai
mic cutremur care nu schimbA nimic, se Ingroze§te oricare,
dar cine tine In seama mersul necontenit al apelor care
surpg incetinel un munte ?
II.
Strainutarile barbarilor. Hunii mutes din loc pe Goti
Alti barbari se revarsa in Apus.
1. Germanii se mai mutaserg din be in be §i pang, la
anul 370 dupes Hristos. Acuma Ins& ei Incep rgtacirile cele
man, care li-au dat In maul, Irnpargtia romans.
RAtAcirile Germanilor veniau din ciocniri intro ei, din molipbirea
dcrului de duca", din prisosul de tineret care pornia In fume' dui:4
norcc, dar $i din nevoia de a-si capAtA Campii de hranA si din felul
for de lucru al. pAmantului, care cereh schimbarea deasa a ogorului.
La RasArit de Goti trgiau In stepa ruseasca, gesul cel
Intins pe care-1 acopgr primgvara balgrii intinse, Hunii. Ei
se intindeau §i mai departe, pe .continentul Asiei: cetele for
tulburau pacea §i la hotarul Chinezilor, cari li ziceau Hiongrull
Hunii erau un popor foarte sglbatec. Fgcea parte
din neamul uralo-altaic, adeca al popoarelor ce locuiesc prin
terile ce se intind de la muntii Urali la muntii Altai si In
vecingtatea lor. Erau oameni mgrunti si Indesati la trup,
intunecati la fatg., cu parul rar, MIA barbg §i mustati; ochii
le erau mici, nasul strivit, §i pgreau zbArciti si bgtrani cu
totii, ca Tatarii, cari sunt rude cu dansii.
Ei nu se schilodiau ca sA fie astfel, cum credeau unii Romani, ci
asa Ii erh firea.
Ca unii ce erau numai pgstori si hoti, manand hergheliile

-8
de cai sau pandind clipa potrivitg ca sä se arunce asupra
vecinului, Hunii n'aveau niciun fel de asezgri, ci rgtaciau pe
sesuri Intr'una: odihna si-o gasiau tot pe cai sau In corturile
de panzg ce tarau dupg dansii; familia it state& -In care,
ca a Tiganilor drumeti. Femeile lor nu teseau ca ale Germanilor,
asa !neat toata Imbracamintea Hunului era facutg
din piei neargasite, pe care le cususera Impreung cu acul
de os; din ele-si faceau cojocul, bernevicii si opincile; pe
cap aveau caciuli de bland. Arma lor de capetenie era, 0,geata
cu varful de os; si, ca sä capete robi, cari lucrau pe
urrna pamantul pentru dansii, ei Invartiau in lupte streanguri,
cu care prindeau oamenii de gat. Dela Germani, cu
cari erau de multa vreme vecini, ei se deprinseserg a intrebuinta
si sgbii de fier si a se Impodobi cu juvaiere de
aur. Legea lor state& mai mult In farmece; aveau multi zei
rgi,
si nu se pricppeau sg li ciopleascg chipurile.
2. Hunii cgzurg asupra Gocilor. Gotii dela Rgsgrit se aflau
dincolo de Nistru: li zicea Ostrogoti. Dincoace de Nistru
pang la Carpati stateau Visigo ii, ceia ce insemneaza Gotii
de Apus, si laolalta cu ei Taifalii, iar ceva mai departe Gepizii,
amandoa, popoare gotice. Gotii rasgriteni aveau un
rege; peste ceilalti stapaniau mai multe capetenii. §i la unii
si la altii, legea cresting ajunsese a se raspandi, si prin
pgrtile noastre propovgduise cuvantul lui Dumjiezeu printre
barbarii Wulfilas (ceia ce Insearang: Lupea), care el insusi
era din neamul lor, gotic.
Wulfilas a intors la crestinism pe multi Goti si a fost episcopul lor:
se pAstreaza biblia gotic alcatuita de clausal pentru ai sai. A avut
drept urmas pe Auxentiu dela Durostor sau Silistra de azi, careia innainte
ii ziceau: Drastorul.
Navglitorii sfaramarg pe rand pe Ostrogoti si pe Visigott
Ei treceau raurile In noptile cu lung, pe la vaduri, si maturau
orice dusman gasiau In cale, intocmai ca Tatarii cand
veniau prin partile noastre. Gotii apuseni incercarg in zadar
sa se apere, Intarind vechile santuri pe care be lasaserg
Romanii. La urma se Imprgstiara ei: -o parte fug]. In

0
Ardeal, uncle erau poate Inca de pe atunci Slavi, alt popor
barbar ; ceilalti cerura dela Romani voia de a trece Dunarea.
Dupa multe taraganiri, Ii se Invoi. trecerea, ceranclu-li-se
numai a-si lasa, armele.
CA erau de mult Slavi In Ardeal, el adecl de neam slav erau Sarmath
pomeniti de izvoarele latine prin aceste pArti, aratA §i vechile
nume slave din paqile ardelene.
()data ajunsi pe pamantul sigur si bogat al Imparatiei,
Gotii, cari erau mai ales dintre cei din Apus, mai razboinici,
se pusera sa prade. Imparatul de Rasarit, Valens, se
lupta pe atunci cu Persii. Gaud auzi de ispravile oaspetilor
salbateci, se intoarse inapoi, dar cam tarziu. Gotii
nu se sfiira sa se lupte cu dansul, Inteo campie de Tanga
marelg oral Adrianopol : campia aceia se chema Salciile (In
latineste: ad Salices). Barbarii se aruncara de pe o tnaltime
asupra legiunilor: acestea erau prea greoaie ca sa izbuteasca
a-i raspinge si imprastia. Marimea trupurilor goale, chiotele,
cantecul de razboiu, care se inalta din scuturile puse la gura,
speriara pe Romani. Ei luara, fuga si, in invalmaseala, Imparatul
insusi nu gas' alt adapost decal o biata, coliba. Gotii
Invingatori trecura pe MO, dansa, si, nestiind daca este
cineva inauntru si cine este acel om, ii dadura foc. Astfel
pen, de o moarte grozava, Imparatul Romanilor din Rasarit,
Valens, care nu stiuse sa-si apere tara (378).
3. Dupa aceasta venira vremi rele pentru locuitorii peninsulei
Balcanului, dintre cari mai tarziu s'a alcatuit In parte
poporul romanesc. Gotii ajunsera stapani pe toate vaile,
pe toate drumurile ; numai orasele se mai tineau fiindca,
Gotii n'aveau nici unelte de impresurare si nici rabdare
sä stea, prea mult supt zidurile Tor.
Norocul locuitorilor a fost ca Imparatul cel nou al kasaritului
era un om matur si foarte destoinic. I s'a zis
Teodosie-cel-Mare, si pentru biruintile lui, dar mai ales pentru
Intelepciunea pe care a aratat-o. El n'a dat lupte mari
.cu Gotii, ci i-a castigat pe incetul. Capeteniile for au primit

10
sa slujeasca pe bani Imparatului. Cat a trait Teodosie, ei
au stat In liniste.
Teodosie murl la 395. In cei din urma, trei ani, el carrnuise
si Imparatia de Apus, dupa ce Imparatul cel tartar
de acolo, fiu al lui Valentinian I-iu, fusese ucis de un dregator
al sau, barbar dintre Franci.
4. Francii acestia se Intinsesera cate putin dela gurile Rinului,
luand tot mai multe pamanturi spre Apus, unde era,
provincia roman& Galia. Ei ajunsera astfel pan& la marel&
rau Loira (ceteste : Loara). In curand alti barbari venira,
sa se aseze langa dansii, In Galia aceasta; trecand pe urma,
si peste munti, in Spania.
Alaric, rege al Visigotilor, se rascula dupa moartea lui
Teodosie, care lasase unuia dintre fiii sai nevarstnici Roma,
iar celuilalt Constantinopolea.
Arcadiu a stapanit in Orient dela 395 la 408. Nimic n'a facut dela
dansul, ci a stat supt epitropia rninistrilor §i generalilor sai. Viata lui
Honoriu, om trandav §i fricos de razboaie, lenevind fara rusine, s'a
prelungit pans la 423: nici el n'a ajuns vrabta de 40 de ani. Fii cari
si-i samene n'a avut Teodosie, Qi aceasta a fost o mare nenorocire
pentru imparatie.
Alaric yen] de patru on In Italia, Incunjura Roma de trei
on face un Imparat aici si o prada la sfarsit grozay.
Pradarea Romei de Alaric la 410 a ramas vestita. Ticalosul de Honoriu
era, adapostit in loc sigur. Totusi Alaric fusese biruit odata de
ostile cu plata ale Romanilor, la Pollen tie, in Liguria, de Stilicon. Dar
aceat vrednic ostas fusese omorat din porunca lui Honoriu, om pizmataret,
cu doi ani lnainte de jaful Romei milenare. Acelas an 410
azu $i ingroparea lui Alaric, tot in Italia, Inteun mormant sapat in
albia unui rau din Sudul peninsulei.
Alti barbari venita din Svitera de astazi, cu Radagais,
§i fura nimiciti.
Acestia erau un amestec de semintii germanice mai marunte. Capetenia
for iii pierdu capul dupa lupta cu Stilicon Tanga Florenta, la 405.
In sfarsit, Suevii, Alanii si Vandalii, mirand din loc si
pe Burgunzi, se revarsara la Inceputul veacului al V-lea
asupra Galiei si Spaniei.

11
Suevii nu erau vechea confederatie cu acest nume, ci una din fara.mele
ei. Putini erau gi Alanii. Vandalii se ridicasera de curand: erau
un neam- din ramura goticA. Burgunzii fuseserA gi ei prin pantile Dulath
mijlocii, pAna-i luase valul rAtAcirilor.
Odoacru i Teodoric ca regi barbari In Italia.
1. Pe cand Imparatia romana de Apus pierdea Tinuturi
intregi in mana barbarilor si Roma Insasi era calcata in
picioare si despoiata, In Rasarit era acum ceva mai bine.
De acolo pledara pentru totdeauna, la 410, Visigoth ; peste
optzeci de ani §i Ostrogofii, cu Teodoric, regele lor, erau
sa apuce spre Italia. Vandalii se dusesera Inca- de'naintea
Visigotilor.
Ramaneau numai H2inii : ei se asezara In sesul unguresc
al Dunarii, .stapanincl din cetatea regal& a lui Attila, capetenia
lor, pe vecinii dela Rasarit (si tarile noastre) si pe
cei dela Apus, in mijlocul Germaniei de astazi.
Cetatea regelui era alcatuith din corturi, casute gi
unele clAdiri regale
de piatrA, facute de mesteri romani robiti de Huni. and Attila.
se Intorcea din vInAtori sau lupte, fete-I primiau cAntAndu-i isprAvile
In timp de pace sosiau trimesii tuturor neamurilor, cu bani Qi alte
daruri. Munca toata era a robilor, culesi din toate pArtile; natia stapAnitoare
petrecea In ospete marsave.
Attila, un Hun urat si gros, era temut, nu numai pentru
puterea poporului sau, ci si pentru agerimea si vitejia lui.
El sill pe Romanii din Rasarit sa-i dea bir si mai multe
pamanturi; pradaciunile lui golisera de locuitori taxi intregi,
ca Serbia de astazi, dar el era bucuros sa aduca la
dansul, ca sa-i lucreze pamantul, pe Grecii si pe Romani."
din Imparatie.
Astfel mi.' de locuitori romanizati au lost adu.si de peste DunAre,
ajutO.nd alcatuirea mai tarzie a neamului nostru.

12 --
Nici Imparatul de Rasarit, Marcian, cel mai bun dintre
-urmasii lui Teodosie in timp de peste un veac, nici acest
Imparat care stiff, cum sa se lupte, n'a fost In stare sa-1
Invinga. De doua on Attila apuca, spre Apus, unde credea,
c e mai multi, bog ,tie si ca ea se poate dobandi mai
lesne.
In 451, el ajunse In Galia, si Romanii unira mai toate
neamurile celelalte ca sa goneasca pe Hunul cel strasnic:
dar el nu putA sa iea cet,tile si, dupg, o lupta inviersunata,
la 116ry-sur-Seine, ill silit 0, se intoarca Indarat. In
primavara urmatoare regele pleca spre Italia, unde priml
sumo de rascumparare si dela orasul Roma, care era acum
slabit de tot, supt Imparati farg, pricepere si taxa trainicie.
La intors, 11 gasira mort dupa, o petrecere.
Aici in Italia fugarii Ingroziti se adapostira, de furtuna barbarilor pe
ostroavele care, pe urma, marite prin IngramVirea parnantului Intre
-teruci cufundati, au alcatuit vestita Venetie. Papa, Inca numai episcop
al Romei, -= atunci pastorik Leon I-ii se rug& de crutarea cetatii
vecnice, pe care imparatul nu mai era, in stare s'o apere.
Barbarii ceilalti se rasculara, si Hunii luara atunci inapoi
drumul spre pustiul rusese si asiatic. /mparatia de Rasarit
scapa va sa zica, si de aceasta primejdie, pe and Imparatil
Ina, Marcian.
2. In a doua jumatate a veacului al V-lea, Imparatia roman,
de Apus se gaga., cu totul stapanita de Germani. Pe
Incetul ei luasera o tara dupe, cealalta; cei mai multi din
.ei se facusera crestini; casatorii se Incheiara, cu popoarele
din Imparatie, care se deprinseserg, a vorbi limba Latina, si
.astfel se Inchegara natiile cele noun, care traesc prin acele
parti pana, in ziva de astazi. Ele vin toate din amestecul
barbarilor cu supusii Romei apusene: si limbile pe care le
vorbesc cele mai multe, vin din amestecul limbii cuceritorilor
cu a cuceritilor.
Pentru Intaia§i data limba vulgara, sau de obcte, limba poporului se
Intrebuinteaza In Galia ocupata de Franci, In juramantul facut de os-
-ta.lii lui Carol-cel-Ple§uv, rege franc, osta§ilor fratelui sau Ludovic, dupa

13
azboiul dintre ei, la Incheiarea pacu in Stras5burg (842). JurAmantuL
se aflk In cronicarul Nithard,scriitor de pe acea vreme. Mai tarziu se
ivesc si probe tie graiu italian si spaniol. Graiul reto-roman are numai
documente mai tArzii.
3. SA vedem Intaiu ce soarta a avut Italia, de unde plecase
mArirea Romei vechi. Italia era mai Insemnata decat
toate celelalte teri, si pentru ca aici erau cele mai maxi si
mai multe °rase, drumurile cele mai multe, Iocuitorii cei
mai desi, cladirile cele mai frumoase, campiile cele mai
bine lucrate, porturile cele mai cercetate si bogatia cea
mai mare.
Aceasta din cauza marii Intinderi a coastelor scaldate de Marea MediteranA.
care, dupa ce mai ales pirateria vandals fu nimicita Ili flotelebizantine
pazirA Marea, ajunse iardsi cel mai cercetat din drumurile
de apA.
De cand Alaric pradase Roma, Imparatii cei not obisnuiau
sa stea si aiurea: precum la Milan, In Italia -de -sus, sau la.
Ravena, pe margenea Marl Adriatice.
De aici yin frumoasele rAmAsite de palate §i frumoasele biserici dui
Ravena, care e unul din marile °rap de artd ale lutnii.
La 455 se stanse neamul lui Teodosie cu Valentinian at
III-lea, si de acum fnainte Imparatii fura pusi pe tron de
capeteniile osta,silor barbari din straja lor, sau furl trimesi.
de celalt Imparat, din Constantinopol. Putini dintre dansii
avura ceva, destoinicie, toti fura fara noroc.
Imparati al Apusului: Petroniu-Maxim, 455; Avitus, 455; Maioriart
457; Libiu Sever, 461; Antemiu 467; Olibriu, 472; Gliceriu, 473; Iulia
Nepos, 474. Unii au venit din Constantinopol, altii au fost alesi chiar
In Roma, dintre Apuseni.
Vandalii din Africa pradara si ei Roma, mai salbatec Irma
decat Visigotii. La urma, generalul Oreste, care era din Panonia
(la Dunarea mijlocie), fact' Imparat pe fiul sau, care
era numai un baietas. Acesta lua numele lui Romul, supt
care se credea ca se intemeiase Roma, si numele mare
a lui August; dar Germanul Odoacru (Odovakar), care co-

14
manda pe barbarii ce pgziau palatul si Capita la, 11 izgonl
zise el xege. Odoacru stapani de acum Innainte Italia.
0 asemenea fapta nu putea sa plaza Imparatului din
. Constantinopol.
Totusi Odoacru nu se Incumetit asi zice Imparat. Rgmase rege in
Italia, rege al Hailed. Semnele ImparAtesti le trimese 1a Bizant.
4. In Impargtia rgsgriteang train pe atunci Teodoric, regele
Ostrogotilor. Acesti barbari statuserg Intaiu In locul Hunilor,
In Panonia, apoi venisera, dincoace de Dungre; Teodoric a
locuit o bucata de vreme la Sistov, in fata cu Zimnicea
noastra. Multi din poporul sau 11 Incunjurau, fiindcg era
dintr'o semintie mare. Dar pe langa aceasta el avert insusiri
foarte insemnate: nimeni printre regii barbarilor nu era Inzestrat
cu atata vitejie, -atata staruinta, si mai ales atata
Intelepciune. Teodoric era crestin; si anume crestin- de legea
lui Arie, care nu credea ca Isus e de aceiasi fiinta cu
Dumnezeu-Tatal: aceasta erezie (eres) era foarte raspandita
In Rasarit, si de aceia o primise si el. Teodoric fusese
la Constantinopol, invatase latineste, cetise cgrti de-ale Ro-
manilor si tinea, foarte mutt la oamenii nu
Invataturg.
Imparatul din Rasarit, Zenon, II Indemna sa goneasog pe
Odoacru din Scaunul Romei, pe care-1 tinea pe nedrept.
Teodoric pleca, luand cu dansul tot poporul sau; el vota,
va sa zica, sa -1 stramute in Italia si sa stea in locul lui
Odoacru. Se si bath cu acesta, invinse. Apoi cei doi
regi se Impacara. Dar la sfarsit Teodoric omori pe Odoacru
cu Insasi mana lui.
5. Acum Italia-i ramasese numai, lui Teodoric. Fiind barbar,
el nu cuteza sa se numeasca Imparat, lucru care ar
fisupgrat si pe Imparatul din Constantinopol. Pang la sfarsit,
el si-a zis tot: rege. Dar Intru adevar el a stapanit
Impgra,teste, si in Italia, si chiar in terile vecine.
Romanii italieni 1-au primit bucuros ca stapanitor; aceasta
pentru ca, el li lgsase legile, dreggtorii si credinta. Numai
la urma, cand In Rasarit Incepura sg fie prigoniti Arienii,
el I i razbung prigonind, la randul lui, pe drept-creclinciosi.

15
Atunci patimira pe urma lui §i doi fruntasi ai Romei, doi
mari carturari: Boetiu (Boetius) i Simah (Symachus) ; ei
furl, ucisi din porunca- regelui, dar Teodoric se cal toata
viata lui pentru ce Meuse.
Fig. 2. mormantul lui Teodoric la Ravena. E dada dupA datina cea veche maraud,
ca mormantul (moles) ImpAratului Adrian (spot cetatea Foot' Angelo,
de Mogi Vatican).
Vgtb
41,z.4 r 411' I J. *1

16
Boetiu, care e $i unul din cei din urma scriitori filosofi ai Romei,
a fost ucis la 524.
6. Gotii ceilalti, Visigotii, nu mai erau de mult in Italia.
Alaric murise dupa ce luase Roma, o pradase gi o parasise
; ostasii lui 1-au ingropat In albia unui rau §i, dupa, ce
el fu asezat In mormant, apele fury lasate sa curga Inainto
peste ramasitele lui. Fratele lui Alaric duse pe Visigoti
In Galia.
Imparatul fu silit sa li ingaduie a se a§eza acolo, in unghiul
dintre Ocean §i Pirinei. Regatul for avea drept Capitall
ormul Toulouse (olosa), care e astazi unul din cele
mai frumoase centre din Franta de Miazazi. De aici ei trecura
apoi in Spania.
Acolo ei gasira tara impartita intro barbarii cari navalisera
cu cativa ani inainte. Suevii se acivasera In coltul de
Apus, Alanii langa dan§ii, iar mai jos Vandalii, cari mer-:
geau pans In fundul peninsulei iberice. Visigotii, fiind mai
multi §i mai viteji, rapusera lesne pe ceilalti stapanitori ai
Spaniei, care se faca astfel tara lor. Vandalii nu voira
atunci sa ramaie lute° stare Injosita §i primejdioasa : Intro
Spania §i Africa e numai o stramtoare Ingusta. Pe acolo
ei trecura, §i Intemeiara un regat african, prin partile under
fusese Catarginea. Iustinian, Imparatul Rasaritului, it sfarama
cum vom vedea.
Teodoric se Inrudia cu Alaric al II-lea, regale Visigotilor,
care asculta de sfaturile lui. Dar el nu putil sa-1 ajute and
Francii 11 batura 0-1 ucisera pe acesta (507). Teodoric Impiedeca
Insa pe Franci de a Inainta §i spre hotarul Italiei,
§i pentru aceasta el lua partile vecine din Galia, cu orasul
Arles (Arelat). El mai tral Inca nouasprezece ani dupa
aceasta ; moartea i s'a intamplat la anul 526. Povestile
germane pomenesc cu mandrie de vestitul rege Teodoric
din Verona" (Dietrich von Bern").
Teodoric a fost farA IndoialA um. om mare. Fara dInsul nu s'ar fi
putut ca Italia sa aibL liniste ci Inflorire atIta vrem e. Dar in politica
lui precauta, care i-a ajutat a stapani, aproape fara niciun fel de razboiu,

17
este o mare gresala. Peste cloud neamuri, cu doua culturi si douA
legi cu greu se pate Intemeik un adevarat Stat, iar nu ca In Belgia,
Svitera, America-de-Nord, In zilele noastre, o tovArAsie de interese
materiale. Sau cele doul neamuri se pot contopl Teodoric n'a Incereal
aceasta , sau unlit trebuie sA piarA Inaintea celuilalt. Asa s'a
Intamplat cu Ostrogotii, sari, veniti ca strAini, strAini an /limas. Altrel
a fost cu Francii In Galia, cum se va vedea din paYagraful urmAtor.
IV.
Francii si regale for Clovis (Clodkvig, Chlodowech).
1. Francii au fost cel mai Insemnat dintre popoarele germane;
ei s'au dovedit In stare sg Intemeieze Statul cel
mai puternic si an ajuns la urmg sg cladeascg pentru dan§ii
o noun Imparatie roman& de Apus.
Tata cum s'au petrecut aceste lucruri.
Noi §tim c& Francii al cgror nume Inseamng oameni
fara stapan strain, neatarnati stateau Intaiu la gurile
marelui rau Rinul. De aici ei s'au strgmutat spre Apus.
Provincia roman& a Galiei a ramas atunci numai pang la
apa Loirei. La Rasarit, In partea de jos a terii, unde raul
Rh One se incovoaie intaiu In arc si tinte§te drept la Marea
Mediterana, venisera Burgunzii, alt popor german, care se
afla la Inceput mai Inlguntru In Gertnania. Astfel Svitera
si partile margina§e cu dansa din Franta de astgzi se chemarl
de acum Inainte regatul Burgunzilor. Am va,zut ca,
tot In Sud, spre Ocean, se ivise §i alt regat, mai tare, al
Visigotilor.
Aqa Incat, pe Intinderea Galiei, erau trei stapaniri barbare
si o ramg§ita, de domnie romana, cam la mijlocul lor.
Cei cari aveau aceasta domnie stAteau la S issons, ci stApIniau par -
iile IncunjurAtoare : an fost Egidiu (Aegidius) $i Siagriu (Syagrius).
Felul for de a stApAn1 nu se va fi deosebit de al regilor barbari.
Provincia ronrtaad era menitg, firestd, sa piara,
pentru ca
2

i8
era mica, slabs, si ajutoare nu puteau sa-i vie de nicairi
(cad la 476, ctim am vazut, cazuse Roma). Supt puterea regilor
germani traiau barbarii for §i locuitorii vechi, cari
4
,-..---.- -..' - " , . ; ... ,.- ,I1 .., : .7. ......1.,.. 7- ",:X,..- -4 : r - ....M l*-- ...... ,.... I ',.''-. .*, . -. ..
,
4
00
STIPP
011
-01.11 is 0 '....-.., po
zy .-
tee
0 4 4,7
lw.1,
. , fro
AO v
A,
9
44,,
,
...,
-,..,
PO
4,.4.
lil 0,
-I -I -latli
f,ill 4,
PO
li . Sv,)-----' 4
P
11,
pal
Not
M.'
114
1
li)
01
)441
1
11
0119
III
1
1011
0
*
..1/s)
,10
#
* v ,.,
,
(.,' ht(' ,...
fi
,.. ,
f d
10' ,_
..
0 . 0
....:
0,
0,
4
P
*
,,
P).
0,
2
u
1
Al
"AP
*
0
..
#
, , qt,
, 0, ,
\ ) \
i il6 \,
\.,_t\
tPei,
GLOMS II.
441
0, o'
Arf
fr ?
,a 1
0
ilirirocipoveyteptayisofiro -pools fnewirillit
Fig. 3. Clovis, regale Francilor. E imbracat ca un Imparter roman, cut blamida
pe Umeri, dar coroana de pe cap, &Lain', a ca la regii germani.
vorbiau latineste §i erau cei mai multi de sange galic. Acesti
regi nu incapeau Ins& unul de altul, i era vadit ca unul
va trebui sa sfarame tronul celorlalti.
#1'.
're.
i:
r:
Vii
ili
ILO
111
1.1
A
IA
liIti
11641(
1
It t,
(1
I f
ie-....--s.--Ara.--...--....--.e.--..:--. 4w.z......--.4......../.
\
) ,
it ,
.,
.
#.
/bi,
t
f
Of
.

19
Ace la trebuia sa aiba, nu numai ostasii cei mai multi si
anal inimosi, dar si iubirea supusilor romani. Acestia erau
toti crestini, si anume drept-credinciosi, neatinsi de eresuri.
Burgunzii si Visigotii venisera, in tara tot crestini, dar orestinatatea
for era ca in Rasarit: erotica, ariana. De aceia
Iocuitorilor li era scarba de dansii, ca de niste pangaritori
.ai legii.
Francii erau Inca pagani, si asa au fost pAna pe vremea
regelui Clovis, sau, pe limba lor, Clodevig, care .Incepii sä
domneasca la sfarsitul veacului al V-lea (481). Acesta lua
botararea sa see boteze in Iegea credintii drepte.
2. Cand Clovis a primit puterea, Francii erau 'Inca impartiti
intr'o mu4ime de semintii : cei de langa, Rin se
.chemau Ripuari (dela cuvantul latinesc ripa, mal, rapa),
foarte puternici, erau cunoscuti supt numele de Salieni.
In scurt timp, Clovis inlocul pe toti regii franci. Era
un om fora sfiala si sangeros : pe ostasul care si-ar fi calcat
datoria fata, de el, i se intampla, sa-1 cuTce la pamant cu o
singura lovitura din sabia lui cea lata. Carte nu invatase.
latineste abia va fi putut sa vorbeasCa ; era aspru in vorba,
si la toti li era frica de dansul.
Tot la Rasaritul Galiei, pe malul stang insa al Rinului,
In Germania de astazi, isi aveau salasul Alamanii, popor
german si ei. Alamanii erau tot o legatura de mai multe
neamuri unite pentru razboiu.
Incep sa apara astfel numai in veacul al IV-lea. Numele for in
seamnA toti oamenii", ol4tea.
Romanii au avut mult de lucru cu dansii in veacul al
IV-lea, pe cand in partile noastre stapaniau Gotii. Dar, pe
urma, Alamanii slabiserg: multi dintre dansii trecura in
randurile Francilor si ale Burgunzilor. Lui Clovis nu-i fu
grew sa li darame puterea intr'o singura lupta.
Pe urroa el se rapezi asupra Regele acestora,
.Alaric al II-lea, In omorat in lupta dela Vouille.
Vrieina aderii Visigotilor a fost di
molesirea for de civilizatie. Cand

20
un popor nu primeste adanc ci adevirat cultura altuia, superior luir
atunci spoiala cfi viciile civilizatiei mai inaintate fi otrAveste pe Incetul
singele 0-1 omoara.
Iar Galia se facii aproape pans In Pirinei tall, a Francilor;
de aceia i-a ramas pang, astazi acest nume de Francia.
Clovis se Insurase cu o principesa burgund6 Clotilda.
Ea se Intamplase sa fie drept-credincioasa, catolica. StaruinOle
ei si ale lui Rtmy (Remigiu), episcop de Rheims,
facura pe Clovis sa primeasca botezul. El incercase Intaiu
puterea legii crestine, chemand In ajutor pe Hristos !lite()
lupta, care se hotarl pentru dansul. Toti Francii trebuira
sa primeasca pe crestet picaturile de apa ale botezului asa
cum se obisnuieste in Biserica Apusului.
Numai pe Burgunzi nu Incerca, sapi supuie Clovis. Poate
ca nici n'avu vreme, caci el murl la 511. Imparatul de
Rasarit avuse legaturi cu dansul si-i
daduse titlul de pa-
triciu, unul din cele mai marl care se obisnuiau la Constantinopol,
3. Clovis las& patru fii. Pe atunci Cara se Socotia ca este
averea regelui, intocmai ca si caii si juvaierele lui. Ffindca
erau patru mostenitori, Francia se Impar0 In patru
bucgi.
Fra0i acestia intinsera, Ins& gran4ele terii pe care o mos.
tenisera. Ei facura, sg, piara, Burgundia. Ostile for trecura
apa larga a Rinului si lovira pe Turingi, alti Germani,
cari tulburau pe vecinii lor. ,Mai departe Ins& nu Inaintara
Tara era foarte salbateca, MIA drumuri si acoperita In mare
parte de paduri dese, foarte vechi ; locuitorii, cari isi ziceau
Saxoni, erau niste pagani deosebit de puternici, de Ina.,
ratnici si de crut4i. Trebuia un om mare, stapan peste
to# Francii, ca sg, Incerce supunerea unor dusmani ca
acestia.
Saxonii vor fi uvut si ei mai multe triburi. Dar recunosteau o singuilt
cApetenie $i aveau un singur altar national. Erau IndarAtnici
pkftni, si luptau cu furie pentru vechea for lege.
Dar din neamul lui Clovis nu se mai nascura oameni

)11
.. -t..0 ..:* ..1;
y 10
(...,.\....,1.....,:...: . ,,,,. .
'Ill, s
4,
, [1) c, , .3, ... , ,)
tl. 4,,,,, ,;-, ,..4.1,, ,
yr -; .' T.. I, (
10 Vs1.(%-.....! '
:1"": I,'") r
'
W
Ild
0ihq
614
tl)Ati
0
V
1.
..
._. a ' c%ttz /....... (
11,
*
1
rill
ri.
Ifi
A,
4
pa
4
i 1i I
04
MI
* . s'
il
VI
"-- a i 1 Si . 7, ore lirp".7.ft, "
".1-C7 r: IBE.."-Zil .,,,,a . ." . . .1 g Kri
:.
0
Ul
9190.
:le PO
'9 1:
.
9 V
.
.9
.3rotti % ill . .. iiit
i A .
.....
ril
o-
,
destoinici. Tara era, cand Impartita, cand stransa lute°
singura. mama. Fiindca oricine avea dreptul sa-si mosteneasca
fratele, unchiul sau ruda, luandu-i pamanturile, se
faceau omoruri dese intre oarneni din aceiasi familie. Copiii
21

22
se otrasiau, se Injunghiau, se legau de cozile tailor, cari-i
ucideau tarandu-i. Au ramas vestite nelegiuirile pe carele-au
savarsit Francii din pric.na luptei intro doug regine:
Fredegunda si Brunehilda; numele celei d'intgiu se pornoneste
cu groazg. Legea cresting o aveau .numai pe buzer
si nu In inimg. Tara se lua dupg dansii: episcopii, dregg-f
torii erau oameni gata de ceartg si omoruri. Abia se Inseamna,
un rege In adevar bun si cucernic fata de Dumnezeu:
Dagobert.
In acest timp !ma Francii lnaintau In cultura. Bogati negustori se
iviau Intre ei. Arta aplicata la religie face5, Insemnate prop.asiri. Dagobert
a dovedit si simtul de iubire pentru legea cea noua, catolicA,
a unora dintre Franci, menii

23
V.
Iustinian imparatul rasitritului,
Lupte in Apus cu Germanii qi lupte cu Avarii prin
partile noastre.
1. Dupa Marcian se suira Insa pe Scaunul Imparatesc
din Constantinopol oameni de rand: odata ajunse chiar stapanitor
un Isaurian, din poporul de pirgi ce se oplosia In
muntii Asiei -Mici. Dar fire§te ca, ei cu totii trecusera Intaiu
la obiceiurile romane, ma Inc"at numai dupa fa.ta qi felul
graiului Ii puteau deosebl de lumea aleasa din Constantinopol.
Acesti barbari can dAdeau Imparati Romei celei noua, nu erau deci
asa de multi si tan ca sa poata pasta InfAtisarea for nationall. Ca
Romani si crestini, ei se strecurau prin dregAtorli si ranguri militare
pentru a-$i Incinge la urma tamplele cu cercul de our al Cezarilor.
De aceia, aici, caracterul roman a relmas neschimbat in toate, Inca o
mie de anti aproape.
Un luptator cu noroc, Iustin, ajunse apoi sa iea mo§tenirea
lui Teodosie-eel -Mare. Nepotul sau, Iustinian,li urma
In Domnie ]a anul 527, §i el a fost unul din cei mai marl
impar4 ce au trait pe lume.
Iustin fusese un aspru soldat necarturar; Iustinian, creccut ca un
print, era initiat in toate ramurile culturii greco-romane si ale stiintil de
Stat.
Iustinian era un om foarte iubitor de Invgatura; istoria
vietii lui a fost scrisa, a§a cum dorise el, de vestitul istoric
Procopie din Cesarea, In Palestina. Era un carmuitor bun gi
un harnic legiuitor: o comisiune de cunoscatori ai dreptului
a lost adunata de. el pentru a strange la un loc, intr'o
condica (cod, latinWe: codex), toate legiuirile mai VI3chi §i
mai noua: la dansele el adause legile pe care insusi le daduse.
Popoarele lumii au cautat aice Indreptare pentru legile
lor: culegerea se chiama Corpul (adeca adunarea Intreaga)
a dreptului civil.
Opera aceasta mare a fAcut-o, cu ajut rul unor harnic jurisconsult',
Tribonian, o minte superioara. Codul, pentru partea veche, e redactat

Oa
o - CD
4.1 0 xe
0. .4 0
a) 34 ,ceC.)
.....E.
g
CD ID 0 CD r...
... 0
C.) -',,, 1,'", 0 .,.. co ,-.., $::). 0
.4
0 -til rA g Ca
-.
CD "8. 0
,
,.., fa. El vs 0 La
0 as p, 0 ...
.- ,..- .- . -.-
._ D C/0- 0
!.-:.
,4 a
8
ca 0
Biserica 'g a) 0
.,- In Iatineste; $i bucati grecesti, potrivite cu intinderea rostului
In
Lui ciclirile, petrecerile: pe
vremea a -se In frumoasele cladiri
pe le-a si la Ravena (in
rn-4-. ri2
Italia). dela Constantinopol (prefacuta
Ow 73 M. ta, 01 .4.2
de .....- 0 0
.... la 0 u) a fost socotit6, ca o miuune
ca- cD- ,7:1 .F.l 0 °
-a-) -42. Rasaritului.
I
'04
CV
I
0
a) an ,01
ce .10 c-e ce
f.., vs 0. ..1 JD'
= rn
.....
-,-. ,-1 g
),e o i41 21
to o 11Z) 1:3`
.0- ic °
,.... o 0
-..- ci) 2
Q .,
0
. cd cd cd
0-m cD .. -i-' .. El
0 ,14- C.) 01 -4, -4-.7
xd 'WS
cd 1-
c'3 0
ga. 0
Ci) CO
;_tt pi
0 ig
U 1 0
4 (e . 0
01 cd
.
ca
c b
in
cd .7ti
o . "
c.) " 0 Ca CD ... 0 ce
-. .... ci)
-4o m
.-.
..-, or 0 r n
0 0 U
al E.3
cp a) ca p-,
0 kb a)
ed -. *5 5
-, 0 1 ° . `e E-,
r-i CD
1...
0 -a. a) .5 CD
O. .4 C. Pi I-1 '0
24
,nql
11:
.4:.
Afir4Pitrigg:60b
41..0
Fig. 4. imparatul Iustinian at nevasta sa Teodora. Mewl. for aunt luate dintr'o
bi erica, undo au fost lucrate In mosaic, adeca In bucatele de plata [aerate.
Amindol au pe cao conuni de aur ai pietre scum, Iustinian tine In
mina un mar de aur care lefatitteaza rotogolul pamantului.
Ceia ce impune mai mutt la Sfanta Sole, e inaltimea cupolei IndrAznets,
ce se bolteste sprijinitA pe pare/! cart IntAiu Watt dArarnat supt
greutatea ei, apoi mare% cuprins de liniste Intro aceste ziduri uriase.
Pons ce Turcii au asternut o paturA de var peste zugravelile care li
se pareau profane, duel legea lor, biserica avea strAlucite mozaice-,
lucrate din faxAme de Aida colorate, si avAnd de cele mai multe ori
un fond orbitor de aur, Mormintele ImpArAtesti au fost si ele sfAra,mate.
Iar Turcii an stricat gi
proportiile, inlaturand clAdirile lateral.
de sprijin, on adaugind grosolan paretii.

25
Jocurile, care plAceau ma de mult Romanilor vechi, ramasesera,
cat priveste unele ramuri, In cinste. Imparatului ii plateau
asa, de mult, incat nu pregeta, sa iea de sotie pe o femeie
de o mare desteptaciune, care jucase Inaintea poporului.
Mu4imea din Constantinopol urma, cu patima luptele din circ,
si o rascoala izbucnl din certele pentru biruinte ca acestea.
Aceasta rgscoala se zice nika, rbiruieste , dup$ striglitul pe cared
scoteau luptatorii. Amandoug partidele, verzii yi vinelii (albastrii), se
uniserg Impotriva impgratului, care luase unele mgsuri nesocotite.
Numele lui era batjocurit de toti. 0 ultimg Incercare a ostasilor creclinciosi
pgstrg insa cununa lui Iustinian: Teodora 1-ar fi sfatuit sa nu
no dea invins.
Partidele acestea de circ aveau si o Insemnatate politicg, nu numai
un rost In petrecerea cea mai iubitg de toti, $i de ele atArna pacea
sau tulburarea cetatii Impargtesti.
Iustinian a cautat sa, asigure hotarul dela Rasarit al Imparatiei
sale. Pentru aceasta el s'a luptat ani Indelungati
cu Per0i. La urma Insa a trebuit sä cumpere cu bani pacea
din partea for si stapanirea asupra unor teri dezbatute.
Impgratul a trebuit sa del Percilor pe fiecare an un dar de bani de
aur, foarte pretuiti in toate terile, pentru cg nu erau stricati prin
amestecuri.
2. El a ajuns, oarecum, sa adune iarasi ImparAia de Apus
cu cea din Rasarit. Inca dela 476, cum s'a sins, capetenia
ostasilor barbari ai knoaratului din Roma, Odoacru (Odovakar),
luase puterea pentru sine, zicandu-si numai, rege".
Pe dansul 11 rapusese peste vre-o zece ani Teodoric, care
intemeie regatul Ostrogotilor, In Italia. Pe vremea lui Iustinian,
acest regat era, slabit prin luptele Intre urmasii lui
Teodoric.
Fata lui f'u inchisA gi
omoratg In taing de sotul ei. Acesta, Teodat,
alma multi ducmini. Pe urmg se ridicarg trei cgpetenii de rAzboiu,
din vitejii cei mai Indlrjiti: Vitige, Totila si Teia. Dacg n'au putut
Invinge, ei au avut cinstea de a-si spark Cara pang la cea din urmg
suflare de viata.
In 535, Iustinian Incepu Indelungatul razboiu pentru
stapanirea Italiei, care tint vre-o nouasprezece ani de zile
si se mantul cu o biruinta deplina.

26
Genera lin care duse la biruinta °stile rasgritene, a fort Belisariu sau,
cum i se zicea pe greceste, Velisarios, Yelisarie. El nu se lupta cu
°stile TmpArAtiei, ci cu credinciosii pe cari-i avea el In jurul lui, sau
cari, Increzdtori In norocul unei astfel de cdpetenii, alergau, pentru
prada §i din dorinta de a vedea locuri noun, sub steagurile lui.
Iustinian trimese la Roma un loctiitor, zis exarh. Cat
tal el, Italia. ramase a lui, §i el fu astfel Impkatul Romei
vechi ca §i al celei nou& (Constantinopolea).
Astfel nu e drept sA se spuie el Iustinian si-a pus in minte sd fact
la loc vechea impardtie unitard, ci el s'a gAsit prins, prin razboiul cu.
Yandalii, cari tulburau orice negot, pe Marea Mediterang, hate() lupta
pentru Sicilia, pe care o cereau i Visigoth.. 5/, dacd, n'ar fi avut pu-
terea gata de rdzboiu a lui Belisariu, nu s'ar fi incumetat a face lu-
cruri ass de marl.
Belisariu a stat mult timp in Roma cuceritd de el. Aid InsA, ca si
In alto orase, el n'a aflat prietenie din partea locuitorilor. Acestia erau
mai multamiti cu Gotii, cari-i lasau a se administra ei in de ei, dupe
norme romane, gi cu cari ei apucaserd a se deprinde, decat cu. acesti
RAsAriteni, Greci, Armeni ci alti Asiatici, can li se pareau lenesi Ti
fricosi. Greci", di, nu Romani", greceste Rhomaioi, `Pow.cdot
se $i zicea de toata lumea.
Exarhul states de obiceiu in Ravena pi tinea in toate locul tmpdratului.
De el asculta oastea si se tinel flota; eI avea, vistieria lui deo-
sebitg. Institutia e ceva mai tarzie, desl. putere de exarh a avut si
bdtra-
nul Curtean Narses, care adusese impAratiei marl servicii la sfarcitul
rAzboiului. Cu un teritoriu tot mai restrans, exarhatul a tinut pang la ventrea,
pests, cateva decenii, a Longobarzilor (v. mai departs). Din alcAtuirea
lui au rAmas ducii, de obarcie bizantina, din Venetia $i Italia de MiazAzi.
Iustinian cuceri qi coasta rasariteanA a Spaniel, in care se
a§ezasera Visigoth, str6mutati in Apus de Alaric. In Africa
de Nord, el sfAramase regatul Yandalilor, cari trecuser
acolo, venind din Spania, cu vre-o sutb, de ani in urrna.
Trecerea se fact]. IncA pe vremea cand mai erA. o Imparatie de Apus.
Bonifaciu, guvernatorul Africei romane, indusmanit cu Aetiu, trAdg,
chemdnd pe barbari, Asezati aid, in frumoase locuri. calde, cu bielsug
fn toate, Vandalii se pAcAtosird jute, -ajungand un neam molecit ci
fart vlagg, care puth fi Inlaturat rApede, Intrebuilitandu-se mai ales
ci certurile pentru Domnie intre membrii familiei regale.
De jur imprejurul Math. Mediterane, afar& de coasta de
Miazazi a Franciei, erau tot dregAtori Imp6ratului
Romei rasaritene.

27
3. Dar Iustinian era Inca In via0. (-1.565), and poporul barbar
al Avarilor se puse in mi§care. Pang atunci ei fuseserg atSr4
natori de alte popoare, tot barbare, §1 din aceimi rasa, rasa
Hunilor. Apoi scuturara, jugul §i, mandri de izbanda lor, se
napustira spre Apus, pang ajunsera §1 ei In tara Dungrii
mijlocii, pe unde e astazi miezul Ungariei. Capetenia lor,
Haganul, se a§ezg acolo unde fuseserg sgla§ele lui Attila.
Avarii erau unul din triburile uralo-altaice care se desfacuserA dupl
sfAramarea imparAtiei de pradA a Hunilor. Asa, erA obiceiul la aceste
neamuri : temeiui ostii gi puterii erau tot,' la un loc, dar numele se
lua dui:A semintia ce ajungek In frunte.
Inaintand spre ImpArAia romans, Avarii gasira In cale,
la raurile Sava, Drava §i Dunare, care inchid aid o insulg,
pe Gepizi. Longobarzii, popor german, din acelea§i pg4i,
ajutara insg pe Avari Impotriva celorla4i Germani. Gepizii
fury astfel zdrob4i. Locul lor it luarg Avarii, cari cgutau
sg supuie pe Slavii ce veniau acum in Ora noastrg. Avarii
prgdarg adesea §i ImpgrAia. Iar Longobarzii apucarg, supt
tangrul lor Craiu viteaz, Alboin, spre Apus, urmand drumul
obi§nuit al barbarilor. El duce& la Roma.
AceastA Indreptare venia si din aceia cA Roma era mai rAu pi zitA
ri provinciile ce atArnacerA de ea aveau mai putini locuitori, gi
astfel
mai multe locuri de ImpArtit.
VI.
Arabii. Mohammed, proorocul lor. Cuceririle ce fax ei,
dupe ce ieau legea propoveduiti de dansul.
1. Romanii cunoscusera ca vecini §i ca du§mani pe poporul
Arabilor, cari locuiau In peninsula ce se chiamg
Arabia §i se intindeau chiar mai sus de hotarele ei. Arabii
sunt de rasa,. semitica, din care fac parte, dar nu farg mult
amestec, si Evreii. Ei se infali§eazg ca oameni nal0, slabi,

28
negriciosi la fats, cu trasaturile fetei foarte suptdri; cu ochii
bulbucati si cu nasul coroietec. Arabii nu lucrau pamantul,
ci se hraniau mai mult cu fructe, cu ierburi, cu came ;
alto popoare-i luau in ras fiindca mancau si lacuste.
Tara for se alcatuia dintr'un mare pustiu, incuniurat pe
margenea Marii de Tinuturi mai roditoare ; prin intin(!erea
cea mare de nisip erau samanate ca niste ostroave de verdeata
dazele ; oaza Isi avea Inceputul dela un izvor care
iesia din pamant, 'Aeon& vazduhul si facea sa, se poata inalta
arbori mai mult palmieri, cu frunzele raschirate ca o
urnbrela arborii acestia Impiedecau nisipul de a patrunde
in vremea furtunilor ; asezarile omenesti se ip.ternelau
pe urrna. Pe mal erau cateva orase cladite din pamant
uscat, cu ulicioare Intortochiate, inguste si murdare,
undo se facea negot cu Egiptul sau cu Siria. Prin oaze
erau risipite sate.
Incolo, ceilalti Arabi traiau ca Beduini, duc'and marfurile,
pascandu-si turmele de of si pradand pe drumeti. Ei
erau foarte intetiti la lupta si se razboiau necontenit intro
fiecare ceata sau trib avand In fruntea sa un emir,
din neamuri care se socotiau sfiate.
Cei ce faceau parte dintr'un trib aveau aceia§i obar§ie. Tribul eamana,
deci cu gintea germania.
Arabii se Inchinau la idoli, pe cari si-i
ciopliau din lemn
sau din piatra; in centrul eel mare Meca era o veche cladire,,
ce se zicea Caaba, in care se cuprindeau sute de chipuri
dumnezeesti si o piatra neagra ce se credea ca este cazuta
din cer. La 'serbatori si balciuri, poetii for cantau minunile
firii, si cantecele care invingeau la Intrecere erau
scrise pe stofe scumpe si atarnate in temple.
Arabii din partea de sus stateau in legaturi cu Ilomanfi
Intaiu, apoi cu Imparatia de Rasarit, zisa de Constantinopol
sau bizantina, dupa numele eel vechiu at Constantinopolei,
Bizantul. Ei facusera °data, In oaza Palmira, o Incercare
de Imparatie, pe care o zdrobl Imparatul roman Aurelian.

29
Atunci a stralucit ca solie a lui Odenat, regele" Palmirei, vestita
Zenobie, care a facut mult rau Romanilor, pina, ce la urmA ea In adusa
la Roma pentru a se tart Invinsa In alaiul dt biruintA al Imptratului.
La. dansii se raspandise cunostinta legii crestine; aceasta
lege mai strabatuse Ins& In Arabia si dela Miazazi, din
Abisinia, tara ce vine In jos de Egipt. Ffind vecini si rude
cu Evreii, Arabii stiau multe si despre legea lui Moise : si
la ei se povestia despre patriarhul Avraam si despre cei-
Ialti cari au venit dupa, dansul. 1.0.. Rasarit, Arabia se margenia
cu Persia, si In felul acesta se raspandi si credinta
In dumnezeirea focului, credinta care domnia In acea tara.
Un popor ajunge mare, nu numai cand are multi oameni
si o tarn bogatti, din care stie sa, traga folos. Pentru ca el
sa, se lndemne la lucru, ii trebuie o credinta puternica.
Credinta aceasta a dat-o Arabilor Mohammed, precum Moise
daduse o credinta Evreilor.
2. Mohammed (nascut pe la 570) era din neam bun dela
Meca, dar tatal sail fusese un om sarac ; de timpuriu Mohammed
ramasese orfan. El se facil caraus ; aceasta nu
Insemna Ins& patin lucru la Arabi, caci nu erau multi
oameni carora sa li se poata Incredinta o caravana cu
marfuri duse pe camile ; carausul trebuia sä fie viteaz si
de buna credinta. Peste catva timp el se Insura, luand pe
0 vaduva bogata, anume Cadigia, care stiuse sa, pretuiasca
marea lui agerime de minte.
Mohammed era un om cu Inchipuirea aprinsa, care avea
si vedenii, Incat i se pared c& se suie calare in ceruri, ca,
face Intr'o singura noapte, .fara sa, se fi miscat din loc, drumul
la Ierusalim, ca vorbeste cu arhanghelul Gavriil, care-i
aduce solie dela Dumnezeu. El prinse a se gandi ca, neamul
..a1.1 ar avea nevoie de o alta lege, care sa, Inlature
idolii si sa hotarasca fiinta unui singur Dumnezeu ; lui
Dumnezeu, zicea el, nu-i trebuie jertfe, ci pastrarea curata
a trupului omenesc, rugaciunea si Impartirea de milostenii
la saraci. El propovaduia legea cea noun philtre cei
ce stateau mai aproape de dansul; II crezura nevasta-sa ci.

30
un rob, An. Altii se aprinsera de manie asupra lui si cautara
sa-1 prigoneasca, ba phiar sa-1 ucida, ca pe un calcator de
lege. Atunci Mohammed fugl din. Meca si gasl un adapost
1n alt centru al Arabiei, asezat ceva fnai jos pe coasta, la
Iatreb. Orasul acestalsi schimba numele de acum inainte,
chemandu-se Medinat (el-Nabl),. Medina, adeca Fuga (Proorocului).
Dela acest an de -pribegie (622) incep a socoti
anii credinciosii legii lui Mohammed, precum noi, crestinii,
ii socotim dela Nasterea dui Hristos.
Gel ce ascultara de sfaturile si de Invataturile lui Mohammed
(care s'u strans mai tarziu si au alcatuit o carte
ce se chiama Coranul §i e pentru dansii ceia ce este pentru
noi Sfanta Scripture) s'au numit pe sine Credineio0i, Musulmanii:
legea for se zits Islam, adeca Supunere lap de
Dumnezeu.
Coranul a fost dictat, fiindca Mohammed nu §ta sd scrie. Verseturile
din care se alcatuieste au fost culese- yi randuite lute() formd ce nu
se mai poabe schimbd.
Mohammed li spusese alor sai ca este 9 alta lume,
o viata viitoare, in care eel buni se invrednicese sa intro
in Raiul pfin de toate bunata,tile pamantului ; ostasci caii
muriau pentru lege, erau primiti sa so bucure. de dansele,
oricate pacate ar fi facut inainte. Arabii erau, pe urma.
deprinsi sa, so lupte pentru prada, si proorocul li-o ingaduia.
Astfel ajunse Mohammed sa-si invinga, dusmanii din Meca,
sa intro in acest oral, sa curete Caaba de idoli si sa faca
pe toti Arabii a i se supune. El rnuri in anul 632.
3. Iirmasii lui se chemara califs, adeca loctiitori. In ma-
nile for ei aveau toata puteroa asupra poporului
care-i
alegea. Dupa cativa califi cars statuserX mai aproape de
Mohammed, yen! Moavia, care intemei6 o ainastie ce tint
nouazeci de ani.
AbaUcr, col d'intaiu calif, a fost. prietenul §i toVarasul Proorocului.
Omar era, un om simplu, care se multdmid cu viata unui Arab de rand.
Dupd, Otman, al treilea calif, veni robut cred.ncios al lui Mohammed,
All, care murl ucis. Tines pe feta fostului sdu stdpan, si multi 1'1 cred

31
singurul urmas indrituit al acestuia. Astfel
pe ceilalti COM pans la el, se zic ySiili,
Suni f1.
Pereil, earl nu recunosc
iar Turcii Osman MI sant
Reqedina noii dinastii ce se zice a Omeiazilor, dup5,
strabunul lui Moavia era, Damascul, Intrio frumoas&
oaz1 a Sirief. Siria o luasera Arabii dela impArAia bizantinA,
care slabise mult dupa moartea lui Iustinian. La R5.sariff
ei sf5Amar6. impardtia persand. far la Miazgzi patrun-
Sera In Egipt, care ajudse o provincie a Califilor.
Caderea Persiei nu se face fulgerator, §i n'ajunse b lupta hotara,toare
(la Cadisia, 637) pentru ca o dinastie, totusi decazuta, a. Sassnizilor,
sa piarda stapanirea. Cucerirea arabd In Persia nu aduse Insi
ai
o lnlaturare a elementului ce loon& Cara, ba nici macar a claselor
orasenesti-, a carturarilor, a fruntasilor. Vechea rasa iranica, prieeputa,
isteata, harnica, avand gust $i Indernanare In arta, ramose In aceiai;d
stare ea mai irmainte. Arabii stapaniau mai mult de departs. Dar ei
facura ca Vechea eredintli OE fie Inlitturata, di pana In eazele depar-
tate ale Turchestanului se ridicarti moscheile Islamului. Cine nu is
eerceta. era, pedepsit cu cea mai mare asprime. De aici Si In India a
patruns legea -moult a lui Mohammed, ciesi aici ea Intalni Impotrivirea,
energica a yechii legi bucliste, Cu mult $uperioare.
Siria era nemuAamita din di:GA puncta de vedere de stapanirea
bizantina: aceasta era apasatoare prin darile cele piari pe care le
eerek, sit pe de ans parte, pentru ca rata de ortodoxia oficiala bitantina
train Intro. Sirieni vechiul monofizitism, credinta eretica prin
care se statornicia o singura fihiia (iar nu icele Cong, dumnezeiasca
ai omeneasca) in Isus Eristos. Astfel °stile bizantine, nesprijinite de
loeuit ri, au fost usor rdspinse dupa Infrangerea lor,langa rani Iarmue
(636 , of
ele nu s'au mai Intors.
Multi Sirieni trecura la Islam, care se potrh IA cum n fizitismul
lor. Crestinii ramasera numai In munti, unde Maronitil past Past pftna
azi o Biserica, deosebita.
Egptul fu. Supus intre 640 si 642. Imprejuranle an fost aeol ace,
leasi ca $i In Persia, $i ele an dat aeeleasi rezultate.

32
VIL
Carol-eel-mare, imparatul eel nou al Romei, ridicat
dintre barbari
1. Pipin ctpatase sprijinul Papei, fiindca acesta avea nevoie
de Franci. Papa fusese la fnceput numai episcop al
Romei. Fiindca, state& Intr'un oral asa de Insemnat, el Incepuse
a R privit de multi ca mai mare cleat ceilalti episcopi.
Prin daniile.credinciosilor, Biserica lui se fact mai
bogata decat oricare alta. Pe and eresurile tulburau crestinatatea,
Papii avura, cumintia sa, se fereasea, de danselesi
sa, ramaie totdeauna In dedinta cea dreapta.
Dela 476 nu mai era si un Imparat In Roma, dar Papii
ramasera, netulburati pe Jang5 regii barbari, Odoacru, Teodone
si urma,sii acestuia, cu toate ca, acesti regi erau eretici
arieni. tim a pe urma Iustinian a luat Italia: acuma
Papii traira mai greu. Imparatul de Rg.sarit fi -Supraveghia
de aproape, si el ca uta sa, ridice mai presus de Papi pe
Patriarhul din Constantinopol. Ba dela o vreme Imparatul
bizantin prinse a prigonl icoanele, pe care punea sa, le
sfarme si sä, le arda,c el se face& astfel eretic, si Papii nu
mai voira, sa stie de dansul.
S'au vitzut Papi chemati la Constantinopol pentru a-si (lit searna, si
chiar opriti acolo, in temnild. Astfel hotA area Papei intr'un sens on
In altul ajunse a fi privity, ca statornicirea ortodoxiei.
Inca, dela 568, Longobarzii, barbari germani, venira in
Italia, gonind pe Bizantini aproape din toate stapanirile
lor. Ei se facura crestini paste catva timp, dar Papa nu
putea tral In pace cu regii lor, pentru ca ei voiau sa iea
Roma. Insa Roma, lasata fara alt aparator, se deprinsese
acuma sä asculte de Papa. Impotriva, Longobarzilor fft
chemat Pipin. Acesta-i fnvinse, si dada Papei o mare bucata
de pamant In jurul Romei, care bucata de pamant
s'a chemat dania lui ,Pipin.

- 33 -
illt1111111fi
11;11151-f
Fig. 5. Carol -cel-Mare, mai cum 1 -a zugravit un pictcr mare, mai non. Albert Darer.
Are pe cap o cumuli de aur, e Imbricit Wean velmktt de s'ota manta
cu stir, ca oda dine prootilor; nasturii au pe (lentil vulturul, sterna
Roma tate° maul{ tine sable, In alta globul pamtintului.

34
Papii nascociserA ci o mai veche danie, a lui Constantin-cel-Mare
Aceasta e insi fah& Tot false aunt Ili demi:4001e lui Iaidor, care voiau
sit arate ca Papa are drept la carmuirea monarhica a lumii.
2. Pipin murl la anul 768, lasand doi fii : pe Carloman
§i pe Carol. Dar Carloman se calugarl, aqa, !neat toata puterea
ramose numai in manila lui Carol. Acestuia i s'a zis
Carol-eel-Mare ; el s'a facut Imparat al Apusului. Lumea a
ascultat de poruncile lui dela Oceanul Atlantic pana la Mediterana.
In tot evul mediu n'a mai fost un om ca acesta.
In toate partite el a Intins hotarele terii sale. El n'a facut
Tina aceasta numai din mandrie, ca O. spuie ca nu mai
este alt stapanitor ca dansul, ci ca sa, aduca pretutindeni
buna randuiala si pace, ca sa raspandeasca legea cregtina,
ca s5, tntemeieze iara0 o Imparatie statomica, de care
Apusul era lipsit de trei sute de ani.
Lui Ii trebuia sä faca razboaie la Rasarit, Impotriva Saxonilor
pagani, cari erau a§ezati pe toata intinderea Germaniei
de astazi. Pe urma alte razboaie la Miazazi, Impotriva
Arabilor, cari se aqezasera de vre-o cincizeci de ani si in
Spania, In locul Visigotilor, §i ar fi inaintat §i in Francia
daca n'ar fi fost s'o apere Carol Martel, bunicul lui Caroleel-Mare.
In sfar§it el avea sarcina de a sfarma regatul
Longobarzilor si de a feri astfel pe Papa de orice primejdie
din partea acestor dumani vechi.
Carol Martel e cel d'intaiu dintre majordomi care aduce un serviciu
esential neamului. In lupta dela Poitiers (732) el birui pe Arabii nAvAlitori.
Dar plecarea for se datore§te unor imprejurAri de acasa la ei.
Cel mai scurt qi mai putin insemnat dintre aceste razboaie
a fost acel cu Arabii. El i-a batut qi a luat Cara
pang la raul Ebru. Cantecele de mai tarziu pomenesc trecerea
muntilor Pirinei de catre oastea lui Carol §i peirea
prin tradare a lui Roland, nepotul regelui. Poporul credea
ca o taietura adanca In stanca e facuta de sabia lui Roland,
careli apara viata, luptandu-se. Dar pe urma Carol a stat
In pace cu Arabii, cari erau un popor foarte harnic §i luminat,
avand plugari foarte priceputi, me§teri vestiti In

35
1ucrul metalelor si destui carturari. Ei luasera toate aceste
cunostinte dela Romanii din Rasarit, adeca dela Bizantini,
cu cari nu se puteau pune alaturi cei din Apus si barbarii
amestecati cu dansii.
Mai tarziu Insa aceste lupte cu Arabii au rAmas mai mult alipite de
amintirea lui Carol. El ar fi mere la Constantinopol Qi
ar fi luptat cu
.Arabii din Palestina, cum a fost pe vremea cruciatelor.
3. Cu Saxonii, luptele au fost grozav de grele si foarte
Indelungate. Saxonii acestia nu voiau nici Intr'un chip sa-si
lase legea si sa-si place capul. Carol a zidit biserici, a facut
.episcopii; el a Inaltat cetati, a asezat capitani de margins
(markgrafi In nemteste ; Francesii zic : marchizi). Dar r5,scoalele
izbucniau necontenit. Carol, care era un om strasnic
la mane, a varsat valuri de sange, ucigand cu raffle pe
vinovati. La urma i-a ingrozit. Cel mai viteaz dintre capetenfile
lor, Vituchind, a venit inaintea lui Carol si a lasat
sa-1 boteze.
Astfel tara lui Carol ajunsese pan5, la Dunare. Aici el
gasl pe Avari. Dar nici acestia nu i se putura Impotrivi.
Ei fura batuti rau, si nu se mai ridicara din aceasta Infrangere.
Dregatori franci statura atunci pana prin Wenrile
noastre.
In acest chip se alcatul ,,provincia franca", pe care si Bizantinii, cu
-earl acum Francii ajunseserA vecini de stapanire, o numiau Frankochorion.
Asupra Longobarzilor Carol se duse Inca din 774. Ultimul
rege al acestora fu prins.
Acest ultim rege al Longobarzilor se chema Desideriu, §i stapanirea
lui tinii dela 756 la 774. De mult Inca dinastia longobarda parasise
erezia ariana pentru a trece la forma catolica a crestinismuhai (multAmita
reginei Theodelinda). Ea Incercase adAugl la posesiuni Roma
Ins* (supt Astolf), dar gasise In cale-i puterea lui Pipin (v. mai sus,
p. 34). Desideriu-si maritase fata dupa Carol, dar acesta o trimese
Inapoi $i lua masuri pentru a cucerl tara socrului sau, scapand astfel
pe Papa, de care noua dinastie franca aye& a$ de mare nevoie, de o
Tesnica amenintaxe.

36
Carol li lug locul, ajungand astfel si rege al acestui regat
italian, a carui Capitals era Pavia. Mai ramase numai stapanirea
longobardg dela Miazazi ; dar ducii de acolo se Inchinara
lui Carol si-1 ajutara In toate razboaiele lui.
Acesti duci, numiti asa dupa obiceiul bizantin, nu se supuneau regelui
for decat atunci and aveau interes la aceasta. De aici a venit
gi slabirea regatului lui Desideriu. Acesta lasase un fiu, cat\ a timp
neastamparat in Infrangere, Adalgis.
De pe urma Longobarzilor n'a ramas nimic In ce priveste limba on
cultura Italiei mai noun. Sangele barbarilor abia se simte in alcatuirea,
neamului italian de astazi. Asa se Intarnpla cu acei cuceritori cari,
neap and o cultura superioara, cu pot dovedi nici cu numarul.
Mai sus de muntii Alpi, Carol desfiinta ducatul Bavariei,
In fruntea cgruia statea Thassilo, un om foarte nesigur si
uneltitor.
Bavarezii erau putini la numar, si nu puteau alcatul un Stat deosebit.
Ambitia lui Thassilo a fast nenorocirea lui, dar semintia german/
supusa lui a folosit contopindu-se cu restul neamului. Thassilo se apucase
la harts cu Francii ca ginere al lui Desideriu. El a fost cel d'u
urma din dinastia lui Agilulf. Carol II osandi ca tradator, dar osan-
dttul fu Inchis, ca gi Desideriu, Intr'o rnanastire.
4. Atunci Papa se gandi a-i da lui Carol coroana de Imparat
al Apusului : el isi lug acest drept ca unul ce avel
In manile sale Roma si infatisa astfel poporul roman. Regele
franc venise in serbatorile Craciunului qle anului 800,
In ajunul unui veac nou, ca sa se inchine in vestita biserica
a Sfantului Petru. Papa, pe care el It scosese din manile
dusmanilor lui, puternicii din Roma, ii puse in mijlocul
sfintei slujbe coroana pe cap. Multimea striga: traiasca,
si biruiascg, Carol Augustul, Incununat de Dumnezeu,
mare si pasnic Imparat al Romanilor".
In Roma se alcatuise o oligarhie de nobili cu pamanturi gi castele,
Inaintea carora tremura Papa. Ei hotarau alegerile gi
izgonirile capilor
Bisericii. Papa Leon al III-lea fugi la Franci pentru a cere ajutor Impotriva
acestor dusmani ai sai. Ca judecator veni Carol deci la Roma,
hotarit a parteni pe Papa. Rasplata i-a fost proclamarea ca imparat
de plebea romans care tines, cu Papa, si recunoasterea de catie Leon.

37
Imparatia Rasaritului nu 1-a recunoscut ca Imparat al
Apusului, dar toti regii vecini, din Anglia, din Danemarca,
stateau supt ocrotirea lui Carol. El a mai trait patrusprezece
ani §i a murit foarte batran, incunjurat de glorie.
;
Imparatii rasariteni se apucasera de prigonirea icoanelor, asa Incat
In aceasta privii41 se sapase Intre ei ei Papa o prapastie care nu se
putuse umplea cu nimic. Cu privire la vestita cearta pentru icoane
v. si mai departe.
"
.1°
.
° 7
a

38
5. Ca Tmparat, el a fost ceia ce fusese si ca rege aY
Francilor. Traia, din mosiile sale si din cateva venituri.
tnvataturile sale, asa-numitele Capita tare (cuvantul vine dela capituium,
alineat, precum la noi mai de mult un edict domnesc on un
tratat se ziceau ponturi, fiindca erau Impartite In paragrafe de acestea,
In punete), cuprind qi Indemnuri catre dregatorii putini ai regatului
si sfaturi, circulare", am zice, de gospodarie pe mope lui Carol. Ele
arata bun simt, patriarhal, dar nicio cunostinta de drept roman.
Pe toti supusii sai avea, dreptul sa-i theme oricand la oaste..
Aceasta chemare se zieeb.: Bann, bannum.
Dregatori la Curte avea, putini: in provincii tines comi(i si
duci; pentru a le cerceta, puterea, el trimetea necontenit,
oameni imparatesti".
Duce vine din echiul Herzog : poate sä fie $i o inriurire bizantina
venita prin Lombarzi. Comites sunt torararii de lupta ai regelui, prefact*
acuma In carmuitori de Tinuturi.
Acesti trimesi se ziceau (latineste: missi dominici), §i multi
din ei erau episcopi.
Episcopul pe atunci era si un pastor sufletesc, dar ci
un comandant
militar $i un agent administrativ. Cu episcopi ci misionari, din vestita
scoall anglo-saxona, s'a ajutat Carol In greaua opera a cuceririi Germaniei
pagine. Crucea a fost pentru el In timp de razboiii o arms, In
timp de pace un sceptru. Botezul era un omagiu, un act de inchinare
care el. Cruci puteau Insemna hotarul lui, cum la noi, In Moldova,
hotarul domnesc era Insemnat cu bouri.
Winfrith, zis Bonifaciu, el ajunse prin ravna sa viteaza, Srantul
Bonifaciu a folosit Inaintacilor din veacul al VIII-lea ai lui Carol
mai mult decat cel mai Infricocat general. Episcop $i arhiepiscop de
Mainz (Moguntia), supus cu credinta Romei, ca un ostas unei capetenii
de caste, el a pastrat credinta $i regilor franci. A murit ca un mucenie
de mana Frisilor, Inca pagani, de la gura Rinului.
Judeceita pe cea mai inalta treapta se face& inaintea Imparatului.
Prada de razboiu o impartil cum void el.
La Curtea lui, Carol chema oameni invatati, din Anglia,
din Irlanda si din Italia. §coli se Intemeiara pe la mamastiri,
unde calugarii traiau dupe, povetele Sf. Benedict, in

39
Morn si In rugaciune. Scrisoarea cartilor si poruncilor s'a
facut mai frumoasa pe vremea lui. Imparatul Insusi a scris
si In nemteste si In latineste.
Sf. Benedict dirt Nursia, In Umbria (t 543) e Intemeietorul vestitei
manastiri de pe muntele Cassino In Italia-de-Sud. Prin numArul calugarilor,
prin disciplina lor, prin averea ce li se alb, In mani, prin Intinsele
for mosb, prin legaturile cu principii man gi mici, prin rolul
politic ca di
prin Insemnatatea culturala, Monte-Cassino poate fi asa-
manat cu Sfantul Munte Atos, din Rasaritul nostru. Dar aici scopul
calugariei nu era ca in Rasarit, unde, dupl schivnicii, eremitii (din
greceste; pustnicii) din Tebaida egipteana, Sf. Vasile-cel-Mare (.1. 379)
dAduse normele calugariei, In mAnastirea lui din Pont. Calugarii rasariteni
cautau a se pierde prin rugaciune In Dumnezeu, despretuind
lumea; ei tintiau la extazul ce adoarme simturile, desteptand sufletul
aiurea; acestialalti, Apusenii, an fost muncitori, biruind pe Satana prin
fapte folositoare $i rodnice, prin condeiul caligrafului, prin migAloasa
munca in colori a miniaturistului, prin truda plinA de placeri a cetitului
$i fie chiar numai prin Mama pAdurilor bAttane cu toporul, prin
scormonirea paniantului pArAgenit cu sapa spre a face ogor dintr'Insul.
PAna astazi lndreptarea deosebita a celor doua feluri de calugarie
se pastreaza. Nu doar ca n'au fost caligrafi, miniaturisti, talcuitori,
dascAli muncitori de camp la Rasariteni, on ascetici (asceza e pregatirea
sufletului prin suferinta trupului) la Apuseni. Dar regula e cu
totul deosebita, la unii si la ceilalti.
VIII.
Hotii de Mare ,din Miazinoapte sau Nortmanii si
caderea Imparatiei lui Carol-eel-Mare.
1. Daca ar fi tinut mai multa vreme, imparatia lui Carolcel-Mare
ar fi fost o mare binefacere pentru popoarele asupra
carora ea se Intindea. Ca si in Imparatia Arabilor din
Asia si din Africa, era aici liniste: hotarele erau bine apa,
rate, barbarii, cati nu fusesera supusi Inca, fusesera aruncati
departe si traiau tinuti In frau de markgrafii Imparatesti.
Drumurile ajunsesera sigure, munca oricui se putea savars1
In pace, judecata se facea cu dreptate. Era mai bine sa fie

40
cineva supus al lui Carol, Imparatul Apusului, decat sa tralase&
In Imparatia de Rasarit a Bizantinilor.
Dar Imparatia Intemeiata de Carol-cel-Mare n'a tinut
multa vreme: razboaiele din launtru au inceput cam vre-o
douazeci de ani dupa moarta puternicului Imparat; ele au
adus Indata sfaramarea terii celei mari in mai multe teri
mai mici; nici chiar in terile acestea marunte, n'a mai
fost ascultare si siguranta. La urma, si neamul lui Carol
s'a stins, si alte familii au inceput a domni, dupa multe
greutAi, in franturile Imparatiei.
Inca de pe vremea lui Carol se vedeau viind in porturile
imparatesti niste barbari noi, cari calatoriau pe apa.
Si ei erau Germani; fiindca veniau din Miazanoapte, li se
zicea Nortmani, adeca oameni din Nord". Locuinta for
era prin teri foarte reci, undo abia data se simte vre-o
doua-trei luni pe an o vreme cum e aceia dela inceputul
primaverii noastre. Aceste teri se alcatuiesc dintr'o limba de
pamant suptire, care se desface din Germania, ca un . deget
aratator (Iutlanda), apoi din insulele vecine si dintr'o mare
peninsula care atarna greoiu din Marea Inghetata (Peninsula
Scandinava . Astazi aceste pamanturi fac parte din
regatele Danemarcei, Suediei si Norvegiei.
Nortmanii erau si plugari, prin unele parti mai roditoare;
altii so hraniau din pescuit, dar cei mai multi 4i
cautau norocul strabatand Marea pe luntri grosolane, ca sa
gaseasca o prada. Cetele for aveau in frunte capetenii care
se chemau vichingi. Erau niste oameni cari nu simtiau
nicio Inca inaintea valurilor inalte ale Marii manioase;
de oameni prin urmare nu se puteau sfii. Luntrile for
erau marunte, si ei puteau sa intre lesne prin gurile raurilor,
asa bleat se suiau pang foarte departe Inlauntrul
terilor. Pe vremea lui Carol -eel -Mare, Imparatia obisnuia
sa tie corabii anume, care sa fie gata sa raspinga orieand
pe acesti hoti de Mare. Pe urma Insa, n'a mai fost paza
asa de buna. In Galia, in Italia, Nortmanii rasariau fara
de veste Inaintea oraselor bogate si be pradau. S'a intam-

41
-plat chiar ca ei sa le incunjum mai multa vreme. Qi Roma
ava sä se team, de dan§ii. Ba in Anglia ei veniau in fiecare
an, qi rAmaneau in tarn.
Cea mai Indrazneata Incunjurare do cetate facuta de Notmani e a
Parisului, care, dupa ce mai avuse a se teme din partea for de tree
ori, fu asediat un an Intreg, la 885. Rinul era strabatut de luntrile for
ueoare, qi ei dadura foc gi palatului (Pfalz) dela Aachen al lui Carol
cel-Mare.
Samana Nortmanii in toate rosturile 0i miecarile for cu adunatura
de Cazaci care, prin Nipru, in veacul al XVIII-lea, strabatel In Mares,
Neagra ei ardea satele de langa, Bosfor supt ochii Sultanului.
Anglo-Saxonii, cari se a§ezaser5, mai d'inainte in Britania-Mare
(insula engleza cea mai intinsa), venind din Danemarca
§1 partile vecine, nu i-au putut goni. Mamie rege
Alfred (Aelfred), cu toate straduintele ce facuse, fiz silit
la 878 a li da, o parte mare din tam sa, care se numi
Danelag, adeca a§ezarea Danilor, a Danezilor", aci Anglo-
Saxonii ziceau Nortmanilor: Dani, Danezi.
Alfred e cu adevarat until din cei mai mari stapanitori dela ince
putul N eacului de mijloc. Inca 'de pe vremea Papei Grigorie-cel-Mare,
Anglo-Saxonii incepusera a se face creatini, multamita iniauririi franca
ei so irii unor misionari veniti de-a dreptul din Roma; ei o Inraurire
greceasca se poate obserl a,. Lupte straenice se dadura Intro regatul
creetin Kent §i col pagan litercia, al regelui Penda. La urma amandoua
=este puternice regale, ca ei Wessex, E sex, Su iex (Slxonii de Apu.,
de Rasarit ei de Sud), Northumberland (tara de la Nord de riul Humber
si Estanalia se unira in credinta. Acest noa Tinut cretin dada mi-
sionari indrazneti, mucenici pentru truce, dar scriitori do valoarea
lui Bids Venerabilis (Inceputul veacului al XI- lei,).
Cu vremea Wessexul ajunse col mai Insemnat dintre regatele aea
zisei eptarhii anglo-saxone, si Egbert (Ecbert) a fost un vrednic prieten
al lui Carol -col -Mare (el moare la 839. La 871 Alfred capita metenirea
acestei teri. El o pierdit in curind fata de numarul ii vitejia
navalitorilor. Tara pe care trebul sa li-o lase ei dupa biruintele sale,
cuprindeb.: Mercia pe jumatate, Estanglia 5i
Northumberlandul. Aea a
ramas hotarul pans la moartea, in 901, a lui Alfred, care a fost it un
sprijinitor al culturii latine yi germanice asemenea cu Carol -col -Mare.
La inceputul veacului al X-lea alti Nortmani facurl o in

42
Toiala cu regele Franciei, care-i laza stapani peste margenea
de sus a terii sale, ce se chema de acum Inainte Normandia.
Acel rege al Franciei care priml pe Normanzi era un biet slAbAnogr
dnemAnit de ai sal, Carol-cel-Prost (Simplex). Normanzii lard In curAnd
limba francezd, ci azi numai dupl voinicia locuitorilor roecovani ai
provinciei, dupl stAruinta for in lucru, se cunoaste sangele germanic
deosebit. Invoiala de aeezare s'a fAcut la 911, In satul Sf. Clara pe
raul Epte.
2. Imparatia lui Carol-cel-Mare n'a fost In stare 0, crute-
*i
lumea de focul si sabia acestor oameni grozavi. pe vremea
lui Carol, carmuirea Intrebuinta, toarte putini dregatori
si se amesteca in foarte putine lucruri numai. Mai
mult era credinta fata de Imparat, care tined toate In buna.
randuiala. Urmasii lui Carol an fost oameni slabanogi si
fara intelepciune, si poruncile for nu mai erau ascultate.
Pentru ca la Germani nu era, ca in Roma veche sau ca In
terile din zilele noastre : sa fie legi, carora s& li se supuie
oricine. §i nu erau legaturi neaparate, care raman trainice,
on de cine ar fi vorba. Atunci totul era omul, si toate
lucrurile mergeau dupa cum era el destoinic sau nepriceput.
Carol-cel-Mare avuse mai multi copii, dar dintre blieti
i-a trait numai unul, si tocmai cel mai slab de fire : Ludovic.
Acestuia i s'a zis Cucernicul" (Pius), pentru ca era un om
foarte bun si iubitor de Dumnezeu. El n'a qtiut ins& niciodata
sa.-si stapaneasca familia: fiii sal,
cari erau dela doua
mame, s'au luat la cearta si an Indraznit chiar sa porneasca,
Impotriva tatalui for cu oastea. Papa vent si el din
Italia, si-i Inteti. °data Ludovic a fost silit sail lase drepturile
§i sa se Inchida, intro manastire. Dar multi it iubiaa
pentru blandeta lui, si pentru ca era un om asa de nenorocit.
Astfel el a ramas Imparat pang., la sfar§it. A murit
Ins& tot cu durerea In suflet : fiul sau Ludovic se rasculase
asupra-i, §i batranul mergea sa-1 pedepseasca ; el s'a.,
stins atunci In cale (840).
Un rol intetitor a jucat in aceasta straenicA tragedie a luptei fiilor

43
cu parintele a doua soiie a lui Ludovic, Iudita, care staruik necontenit
sa se Imparts Cara Inca find Ludovic In viata §i sä se deft partea cea
mai buns fiului ei, lui Carol-cel-Plesuv.
Ludovic a fost odata depths
pentru ca sä fie scos apoi din manastire qi adus jar* la carma. Din
nou el fu Orbit de oaste, pe vestitul camp al Minciunii" (Lugenfeld,.
langa Kolmar). Papa capatit prilej El se amestece, poruncind In numele
lui Dumnezeu.
3. Dupe, moartea tatalui lor, cei trei fii se incaierara
intre dansii pentru mostenire. Ludovic si Carol putura bate
pe Lotar, care isi luase titlul de Imparat. A fost atunci
vestita, Mahe, la Fontanet (ceteste: Fontane; azi Fontenoy),
in 841, vre-o treizeci de ani dupa ce Inchisese ochii Carol.
In aceasta lupta, a fost invins Lotar. Abia dupa doi ani de
zile, fratii se impacara intre ei. Au facut asa, numai fiindca.
nu mai voiau sari mai ajute in razboiul for nelegiuit capeteniile
de -teri cari atarnau de unul si de celalalt.
Pacea pe care au facut-o ei, se zice pacea dela Verdun
(843). Fiecare luat o parte din mostenirea parinteasca.
Imparat a ramas !ma tot Lotar. Dar de acum Inainte nici-
°data nu s'au mai strans la un loc statornic terile despartite.
Franta a ramas de o parte, pamanturile de peste Rin,
care se chiama, astazi Germania, de alta; iar Italia §i unele
Tinuturi dela Rin, care s'au zis .ara lui Lotar, Lotaringia,
an dus iarasi o viata deosebita.
impartirea se fact pe temeiul dreptului de mo§tenire. Nu s'au capatat
hotare fire§ti, ci s'a tinut seams de interese personale, ci nu
numai de ale.regilor, ci §i de ale nobililor, orincipilor".
4. La 887, Carol-eel-Gros, nepot de fiu al lui Ludovic (fiu
al lui Ludovic Germanicul), fu silit de mai marii din Germania
sa paraseasca coroana Imparateasca.
Asa se rasplatiau pacatele grele de care se facuse vinovat
de o bucata, de vreme acest neam. Urmasii lui Carol
au mai stapanit dupa aceia numai In cats o tarn, pang, ce
el se stinsera cu totul in cursul veacului al X-lea.
5. Pe la 855, Carol stapania §i Franta de azi, afara de Burgundiade-jos,
dar aceasta scurta stapanire, mai mult de nume decal In fapta,

44
nu se poate privl ca o adevArata Intregire a Imperiului. Ea nici nu
plecase dela un principiu, ci dela un hazard al mostenirii.
5. In tustrele terile se ridica atunci puterea proprietarilor
celor mari de pamant, cari cumparasera sau luasera cu de-a
sila mosiile celor mici. Ei avusera, la inceput unele pamanturi
daruite de veci de catre regi si altele care erau ca un
fel de leafd pentru slujbele de ostasi ce ar fi facut.
Unele erau alodii (la noi: ocine), celelalte beneficii (in Moldova,
apoi : urice).
Cu vremea insa, ei privira de o potriva unele mosli si
celelalte si le lasara, de o potriva ca mostenire. In cuprinsul
stapanirii lor, ei aveau toata puterea de rege si Imparat.
§i dregatoriile ajunsera, de mostenire, si dregatorii cautara
sa aiba, Impreuna cu autoritatea, si pamantul.
Noii stapanitori purtau razboaiele lor, faceau sa umble
banul lor si osandiau la moarte. De multe on regele on
Imparatul daduse insusi scutire, imunitate pentru unele mosii
daruite, mai ales Bisericii, invoindu-se deci ca dregatorii
sa nu se amestece niciodata si nici intr'o privinta In ele.
Biserica, dupa ce se incercase a 'Astra vechea stare de
lucruri a unui singur Imparat ascultat de tc4i, isi blase si
ea partea de prada. Episcopii si staretii de manastiri puteau
primi si ei, ca oameni, feude ; ca sefi de eparhie on de
manastire apoi, ei isi capatasera on insusisera aceleasi
drepturi pe care be al ea si domnul de pamant laic (seniorul,
-dela senior, mai batran; asa i se zicea si regelui).
Tot,i se chemau feudali, adeca, stapanitori de feude, fiindca
-I§i daruisera sau inchinasera pamanturile unul altuia, dupti,
puterea fiecaruia, si un pamant primit in dar sau inchinat
se chema, feud (franc. fief; germ.: Lehen). Tineai un pa-
mant In feuda" dela acela care ti-1
daduse si erai dator
sa-1 intovarasesti la lupta, sa-1 rascumperi din robie, sa-i
faci daruri la mari imprejurari de familie, sa vii la judecata
lui ca ajutor sau impricinat.
,/nchinarea se zicea omagiu, dela latinescul homagium. Prin
e1 to faceai omul altuia, si nu mai aveai dreptul a fi cum
woiai lust* sa fii. Erai vasalul lui.
sai

45
De stapanul terii lor feudalii nu voiau sä §tie ; In el
vedeau doar pe eel mai vechiu stapanitor, dela care pornia
autoritatea tuturora, dar care n'avea dreptul sa li-o mai iea
Inapoi.
Cei mai multi (erani oameni cari 10 pierdusera mo0a
sau robi libera# erau §erbi la feudali §i faceau parte din
averea, din gospodaria mosiei, ca §i vitele §i uneltele de
munca, asa !neat nu se puteau stramuta din loc.
Feudalii erau si mosieri §i domni pe pamantul lor, unde.
tcqi erau Ingenunchiati inaintea lor.
La randul lor, cei co aveau pamant pe care nu-I puteau lucra on
supral eghea. ei cari aveau neN oie mai mult de ajutatori politici $i militari,
dadeau pamant ca feoda. Cu vremea inmultindu-s3 legaturile
dintre oameni si facandu-se mai felurite, legatura feodala a fost mai
slabs si mai Incurcata, nesfarcite fire suptiri de vasalitate ci seniorie
Intinzandu-se ca o mreaja asupra intregii societati. Tot asa se ajunse a
se face ereditare ei
toate situatiile de administratie, de dregatorie. Statul
perind pe incetul si neputand sa apere pe locuitori, acectia cautau
pretutindeni singura forma de iata cu putinta: unirea pe acelaci pamant
a stapanirii cu autoritatea politica.
IX.
Prefacerile terilor desficute din imparatia lui
Carol-cel-Mare.
In anul cand Carol-cel-Gros a fost silit sl, se coboare
de pe Scaunul sau 1mparatesc, din care nu §tiuse sa porunceasca
cu vrednicie, starea tuturor terilor ce ascultasera
cu §eptezeci de ani in urma, adeca numai cu o vista de
om Inapoi, de Carol-cel-Mare, era foarte jalnica. Numai pe
Incetul ele s'au putut Intrema §i au capatat iarasi pace §i
sigurantA, macar ca nu atAta ca pe vremea ImparAilor,
supt dinastii noun.
1. In Franta-de-sus, pana, la Paris, pradau necurmat
Normanzii ; In Germania era destula neoranduiala, adusa

Fig. '7. ' Castel vechiu, care s'a pastrat pang. astazi, la Ferrara, in
Zidirea Are turnuri eU ferettl
pe nude se Impute/1, putina lumina si ziduri foarte groase. De jur imprejur s'au spat tanturi, ti
s'a alalltpt apa In ele. Are intrare npmat pe un pod, care se poate ridicit de cei din cetate.
c.0

-47
Incingeau cu ziduri; nu era alta, frumuseta In ele deal
bisericile ; in porturi patrundeau niqte hoti de Mare din
poporul pagan al Arabilor (de care am vorbit mai sus, ara,tand
de uncle veniau §i care era legea lor).
Li se zicea Saraeini, $i erau groaza tuturor coastelor italiene $i a
insulelor vecine.
Numai Papii, stand In Roma, care nu se mai supunea acum
nimanuia, capatau tot mai multa trecere pe Wig/ cre§tinii din
Apus. Nemu4amiti cu ImparaAii moi gi nepricep4, oamenii
se deprindeau tot mai mult a se uita, pentru sfaturi §i ajutor,
la Papa, in care vedeau vechilul lui Dumnezeu pe pamant.
Atunci s'au nascocit ni§te legi biserice§ti, ni§te canoane,
care spuneau cg, oricine trebuie sa, se supuie Intaiu Papei
* pe urma Puterilor lume§ti, ca Papa este mai presus decat
Imparatul. Pe atunci a trait Papa Nicolae I-iu, cel mai mare
Papa dela Grigorie Mu, caruia i s'a zis cel Mare si Sfantul
(Grigorie pastore§te dela anal 590). Bisericile din fiecare
-ara, oranduite in chip de Mitropolii, se deprinsesera a
-inea, in seams totdeauna poveOle venite din Roma.
Grigorie era din aristocratic roma, bogata si deprinsa la lupta,
$i nu un om de rand, cum au fost cei mai multi dintre Papi. Primise
o culture, aleasa, care se vede $i din frumuseta scrisorilor $i altor opere
ale lui (i se zice $i Grigorie Teologul, $i scrierile lui au fost traduce
si in greceste, de Chesarie Daponte, Grec traind In pArtile noastre in
veacul al XVIII-lea, $i acesta le-a Inchinat invatatului episcop Omnicean
Chesarie). Calugar cu grija de curatia sufletului $i trupului sau,
el a Mut mult pentru ra.spandirea regulei calugaresti benedictine.
Partea lui In aducerea Longobarzilor $i Anglo-Saxonilor la legea CatolicA
e foarte Insemnata.
Grigorie n'avea, el nu putea se ail:A Inca un punt de vedere in
relatiile dintre Biserica si Stat. Papii din veacul al VIII-lea au fost
siliti de Imprejurari se-1 aibl. Ei au ajuns la proclamarea Imparateasca
a regelui franc Carol.
Urmacii Papei Adrian $i lui Leon al III-lea se amestecara,chemati ci
nechemati, In afacerile de galceava $i duemanie ale urmasilor marellii
Imparat. Putere aveau $i unii $i altii; oarecare dreptate educe& Ynainte
fiecare. Toti simtiau Inca nevoie de un drept superior, si pe acesta,
putea, se -1 arate Papa, care era robul robilor lui Dumnezeu", dar si
acela prin care Dumnezeu gala oamenilor.

48
Pe langa regii din sangele lui Carol, oameni slabi §i impovarati de
dcate In viata for publics §i
privata, cat de sus se inalta figura lui
Nicolae Papa (858-67)! El se simte judecAtor al lumii, §i prin el trece
once rostire a lui Dumnezeu cu privire la viata oamenilor.
Hotare nu poate recunoaete pentru puterea lui ; ele sunt numai
Qernne trecatoare pe care puterea cereasca be ingaduie. Nu vrea sa.
tie nici de o imparatie rasAriteana deosebita, cu toate ca, ea a parash
prigonirea nelegitima a icoanelor. El se lndreapta catre once putore
lurneasca, poruncind, precum once putere Jumeasca, se poate inlrepta
b dansul, rugandu-se. 0 clips, se parea ca, prin Indemnurile
lui, Bulgarii crestinati vor intra in cuprinsul Bisericii Apusene, singura
pe care un astfel de Papa putea s'o recunoasca.
2. Asa de mult se destrabalasera Statele din mostenirea
carolingiana (a lui Carol-cel-Mare), Meat fiecare loc se
gandia numai la primejdia lui. Astazi o tarn incepe un
razboiu pentru ca unuia sau mai multor cetateni ai ei ii
s'a facut vre-o nedreptate undeva, si Statul de uncle a pornit
nedreptatea nu vrea sa despagubeasca si sa impace
ninstea jignita. Atunci oamenii -din fiecare Tinut aveau
insa numai grija lor. Nu se cetiau carti decat de preoti
si calugari ; nu erau scoli, scrisorile nu mergeau decat
foarte rar si foarte greu dela unul la altul, functionari nu
veniau, ca azi, dela Capitala terii in once unghiu de tarn.
Cei can vedeau ca vorbesc aceiasi limbs, nu-si Weau
sama ca fac parte din acelasi popor. Ei nu mai intelegeau
acum ce e un Stat oranduit, cu legile si carmuirea lui, dupti,
care din vremile cele. bune suspina toata lumea.
Cand n'au mai fost Imparati, s'au ales regi, can aveau
oarecare inrudire cu neamul lui Carol -eel -Mare, cad astfel
nu li s'ar fi ingaduit sa iea o parte din mostenirea lui,
Regii acestia n'aveau dead mijloacele pe care le avusera.
Inainte de a se face regi, atunci cand erau si ei printre
feudali, si aceste mijloace, de ostasi si de bani, nu erau in
stare sä tie sarcina cea grea a unei stapaniri regale.
Atunci se alcatuiesc de too doritorii de stapanire genealogii care4
fac sa se coboare din marele imparat.
3. In Franta, pans la raul Rin, a luat astfel puterea un

49
feudal care se batuse vitejeste cu Normanzii, co navalisera
pe pamanturile lui chiar: 11 chema contele Odo (conte, la-
tineste: comes, era, cum s'a spus, unul din titlurile dregatorilor
lui Carol-cel-Mare; mai sus decat contele era ducele, lati-
4
marmurd: cu ferestuici, statui. Ea este tot la Ferrara.
v.

50
ne§te: dux). Dar in partile din Rasarit era alt rege, in Burgundia,
Rudolf. In aceleagi parti, dar mai jos, catre Mare, se
ridica un al treilea rege, Boso, care tinea pe o principesa din
neamul lui Carol-cel-Mare. Niciunul din aceqtia nu era rege
al cutarii sau cutarii provincii. Ei i§i ziceau atata, ca sunt
regi, §i hotarele regatulth for atarnau dela puterea cu care
Invartiau sabia gi dela norocul lor: niciodata Insa, cum
-tim acum, ei nu puteau sä supuie pe locuitori de-a
drepeul fats de dansii. Domnia for insemna numai atata
lucru: ca un numar de puternici, de feudali, se indatorau,
prin jurdmdnt sau printr'o recunoaqtere .faret de juramant,
sa-i qute Impotriva oricui. Ca sa, fie incurcatura §i mai
mare §i povara §i mai grea pe umerii celor slabi §i saraci,
cativo., feudali, in fruntea ca,rora stated chiar arhiepiscopul
de Rheims (cete§te: Rens), care era. ca Mitropolitul Fran
ciei, alesera de rege pe un fiu drept al celui din urma carolingian,
care domnise numai asupra pamantului francez:
Carol, caruia i s'a zis Prostul sau Slabul de Inger (Simplex).
Carol acesta s'a razboit cu Odo, §i a fost batut, caci era
cum ii spune §i porecla, un prost. El a avut insa norocul
sa traiasca mai mult decat du§manul sau mai de§tept.
Vreme de douazeci fii patru ani el a fost privit de toti ca
singurul rege francez. In tot acest timp, el n'a putut face
nimic, caci n'avea nici pamantnrile lui, nici Wire& lui, nici
averea lui. Atata numai i-a ingaduit vremea nepriincioasa
§i slabiciunea lui, ca a intarit un tratat (o invoiala Intro
doua teri), prin care a stamparat pentru totdeauna pe Normanzi
(912). 0 seamy dintre daqii (caci cei mai multi fusesera,
a§ezati in Anglia) luara astfel partea de mijloc a
coastei de Miazanoapte franceze, care se numi de acum
inainte Normandia, cum se numeqte §i pana astazi.
V. mai sus, p. 40.
Ei aveau Infruntea for o capetenie, Rollo, caruia regele
i-a dat titlul de duce. AcWi Normanzi din Franta facurti,
pe urma, cloud regate.
Adecg al Angliei noug si al celor Doug Sicilii,

51
Zile le din urma ale lui Carol au fost amare. Feulalii ne-
Inultamiti cu stapanirea lui slabs si ispititi de prostia lui,
an ales la 922 un rege nou.
Dar, ca sä se poata Intelege rostul acestuia, trebuie O.
vedem Intaiu ce s'a Mout pan la 922 In celelalte parti
ale Imparatiei de odinioara: in Italia §i Germania.
X.
Italia qi Germania pink la Otto-cel-Mare, impliratul eel nou.
1. Dupa ie0rea din domnie cu de-a sila a lui Carol-cel-
Gros, n'a mai fost Imparatie optzeci de ani In Apus (cat
despre Rasarit, unde tot dainuia Imparatia romans, cu
limbs greceasca acuma, o sä se vorbeasca mai departe).
Carolcel-Gros a fost InlAturat ca nedestoinic de o diet& a puternicilor,
a principilor,feudali liberi, cari judecau si hotarau toate dupg
interesul lor.
Am vazut ca., in Franta se ridicase un rege In mijlocul
t,erii, altul la Rasarit §i cel de-al treilea tot la Rasarit,
cake Mare; am mai vazut ca, pe urma a venit asupra for
0 un carolingian. In Germania se alesese tot un urmaq de
carolingian, Arnulf, care §i-a zis §i el rege, far sa Insemno
rege asupra carii teri.
Er'a de loc din Carintia $i fiu din flori al regelui Carloman. El trai
putin $i fu abia ascultat de acei cari-I recunoscuserg. (i- 899). Scurta a
fost si stApanirea fiului sau Ludovic.
Arnulf lute lege& sa fie el mai mare peste toti regii ceilalti,
fiindca, atunci cand a fost ales el, nu mai era printre
regi nimeni care sä fie legat a§a de strans de neamul lui
Carol-cel-Mare. Tinta lui era, fireqte, sä ajunga Imparat.
Ca sa fie ins& Imparat, Ii trebuia sa cucereasca Italia, cad
In aceasta, tarn, la Roma, se incoronau, de care Papa,
imparatii.

52
Insa si In Italia se ridicasera regi. Carol -eel -Mare pastrase
aid impartirea in ducate pe care o obisnuiau Longobarzii.
Ducii dela hotare au ajuns markgrafi si s'au facut foarte
puternici cand Imparatii n'au mai putut stapani Italia. Astfel
putura sere domnia markgraful din Spoleto (la 120 de
chilometri la Nord do Roma), si acela din Friul, departe
in Alpii rasariteni, de-asupra Venetiei. Arnulf veni peste
putin si el, se incorona rege in Italia, dar trebul sa se intoarca
in pripa. In urma lui incerca sä iea Cara si markgraful
din Toscana. Cel din Ivrea, in Piemontva sä zica
al patrulea, isi cerca si el norocul.
In Spoleto era Guido, in Friul Berengariu (are si el un urmas).
incoronarea lui Arnu lf se fact' la 896, dar in Roma, nu, ca a fostilor
markgrafi, In Pavia. Markgrafi de Ivrea si Toscana au mai tarziu
un rol.
Si parca nu era destul atata. Regii francezi din Burgundia
se napustira si ei asupra Italiei: intaiu cel dela
Mare si pe urma si .cellalt (in 921). Unul isi pierdu ochii;
niciunul nu izbuti sa ramaie in Italia, care ramase a lui
Berengariu cre tvrea, care nu si-a zis decat rege.
Berengariu fu rege doi ani (950-2) $i lask, drepturile sale fiului sau
Adalbert. Vom veclek ea acela a fost scos de un rego german, venit
de peste munti.
2. Tara era pe acest timp asa de nenorocita, cum nu
mai fusese. Orasele nu mai faceau negot; feudalii se deprin
sesera cruzi si fara credinta. Roma se gasia in mama unor
mici stapanitori din castelele vecine sau din oras chiar,
oameni deosebit de ticalosi; Papii de acum nu mai samanau
cu Papii cei marl, cari intarisera Biserica si facuser&
ca intreaga lume apuseana sa se piece cu evlavie inaintea
lor. Puternicii din castele romane ii alegeau dintre ai lor,
prin dare de bani si prin groa za. Unul dintre dansii, Formosus,
a fost scos din mormant, din porunca urmasului
sau: mortul a fost trantit pe un scaun si s'a facut judecata
lui pentru ca el ar fi luat far& drept carmuirea;
judecatorii 1-au osandit, si, dupa ce i s'au taiat doutt de-

53
gete, el a fost_ azvarlit In apele Tibrului, Asa ajunsesera a
fi oamenii cari ziceau ca stau pe pamant In locul lui Isus
Mantuitorul I Cel care savarsise aceasta ticalosie, Papa te-
fan al VII-lea, pert strans de gat In temnita.
Formosus partenise In lupta pentru coroana pe Arnulf, $i, acesta
fiind Inlaturat, markgraful de Spoleto se rAzbuna, ajutat de nevrednicia
unui urmas misel al Papei, asupra trupului celui ce-1 inlaturase.
3. Hotarat ca era nevoie ca strainii sti, vie In Italia s'o
curate de pacate si s'o Invete, stapanind-o. Dupa amestecul
in Italia al regilor dela Miazazi si moartea lui Odo, tole
mai multe drepturi de a cere coroana Imparateasca le avea
Carol; dar acesta era prost. La 922, Robert, frate1e lui Odo,
se ridica asupra lui: el era duce al Franciei din mijloc,
deci al Franciei in cel mai adevarat Inteles.
qi
Robert avea asa-numita Ile-de-France. In eNul mediu insuld se zicea
pamantul cuprins intro rauri. Aici raurile sant: Seina, Marna, Aisne-
Oise, Ourcq.
El pen in lupta. Ginerele mortului fu ales rege: II chema
Radulf §i era si el duce, In Burgundia (ducatul acesta e
deosebit de regatta burgund). Carol fu prins, si nu mai iesI
dela Inchisoare. Dup. moartea lui Radulf insa, fiul lui Carol
fu adus din Anglia si domni ca vai de capul lui; fiul
acestuia a domnit tot asa de greu.
Ludovic cel adus din Anglia se si zice de aceia ultranuainus, de
peste Mare". Si el $i fiul ball au avut Domnie lunga. Necontenite certe
cu regii, rudele lor, de peste Rin, cari cautau sa se amestece in afacerile
franceze, ii ocupa far. fobs. Tara abia ii ajuta In aceste certe
Cu Lotar, care muri foarte tanar, se stinse neamul lui
Carol-cel-Mare (afara de un unchiu al mortului). Atunci fu
ales ca rege, la 987, nepotul de fiu al rogelui Robert, Hugo,
fiul lui Hugo-eel-Mare. I se zicea Capet, §i dinastia interneiata
de dansul se chiama a Capetienilor.
E cunoscut cuvantul unui nobil care, intrebat de Hugo cine 1-a fault
-dregator al regatului, rAspunse: Si pe tine cine to -a Mut rege ?".
Data aceasta n'a foat macar, ca la trecerea dela Merovingieni la Carolingieni,
o intrebare a Papei Sf o hotarare formalA a 1pi In folosul
dinastiei celei nonA. Acura feudalii hotarau de toate, ci ei schimbau
.dupa voie firma regala.

54
4. Cand Hugo I-iu Iua coroana franceza din bunatatea,
feudalilor, era acuma, de douazeci de ani, si o noun 11130,ra...tie
romans. 0 intemeiasera regii din Germania, can se.
priviau ca mostenitori mai drep# ai lui Carol-cel-Mare.
Dupa fiul lui Arnulf, urmara doi regi germani. Amandoi
fusesera intaiu duci: unul in Franconia, altul in Saxonia..
Acesta din urma fu Intemeietor de dinastie, cari dupa el
stapanira urmasii sai. Cel d'intaiu dintre dansii se chema
Otto. Era un om voinic, destept si indraznet, cum nu se.
Mai vazuse dela Carol-cel-Mare.
Conrad de Franconia (deci din partea apuseana a mosiei france) a,
fost ales in dicta si de Suabi, Da\ arezi si Saxoni (911). In septe ani
ai vietii hit ca rege, el n'a domnit, ci a prezidat o ordine politica deosebita,
care din punctul de vedere roman on modern e anarhie. Alegerea
lui Henric, duce de Saxonia, zis Pasararul, se facu de mai putini
puternici ai Germaniei, Impartite intre duci si alti feudali. A fost re.
cunoscut cu grew, mai ales In Lotaringia. El a stramutat puterea regal&
I.,ermana pe baza ei teritoriala cea mai fireasca si mai solida. Fiul sat',
Otto s'a folosit de stangerea familiilor ducale, $i, pastrand Franconia
pentru sine, Impth1,1 celelalte ducate la rude. Acestea dadura. insa
dinastii ducale tot asa de cerbicoase ca si cele vechi.
Otto I-iu fncepfi sa domneasca in 936. Tatal sat', Henric,
zis Pasararul, fiindca-i placea vanatul de pasari, deschisese
pentru Otto drumul catre faptele maxi. Pe atunci neamur
salbatec al Ungurilor speria toata lumea apuseana. Inruditi
si cu Finii (din cari fac parte azi .eranii din Finlanda rusea
s el si Laponii din Nordul Suediei) si cu Hunii, vanatori
salbateci cari Intrebuint,au sageti cu earful de os, Ungurii
se asezara in taxa dunareana, unde stau si pant', acum.
De acolo ei se aruncau aproape In fiecare an asupra yecinilor.
Pradaciunile for s'au intins, tocmai ca si ale Hunilor,
asupra ImparMiei de Rasarit, asupra Europei de mijloc,
asupra Franciei si asupra Italiei.
Hotarat nu se poate spune cand au venit Ungurii. Atunci insa ei
n'aveau cultura,si trupul for pastra Infatisarea urata a raselor hunice.
Acezandu -se !ma lntre Slavi $i Romani, ei $i -au Infrumusetat si
!nobilat
alcatuirea $i, in acelasi timp, au Invatat viata plugarului si lotuitorului
de orac.

55
Aceasta insa mai tarziu numai. Abia In vremea regelui Stefan, care
capatA Coroana Ungariei pe la anul 1000 In feuds dela Sfantul Scaun,
ajungand rege apostolic" al Ungariei, Intra acest neam maghiar In
faza de cultura. Pans atunci era asemenea Hunilor gi Avarilor, vesnic
In ratacirea razboinica dupa prada.
Datoria de a-i oprl pe Unguri o aveau regii germani, ai,
silindu-se din rasputeri, Henric ii bgtii la Merseburg (iar
Otto insusi ii rgpuse intr'o a doua luptg).
Aceasta se Bete langa Aug burg, in August 955. De atunci Ungurii
cad in sfera de Inraurire politica Zvi religioasel a Germanilor, dupa ce
primisera Inraurirea culturala slavo-romaneasca, qi
Inainte de a capata
lela Papa /egitimarea stapanirii dinastiei for arpadiene, care pornia
dela capetenia de nal afire, mai mult fabuloasa, Arpad.
Otto still sg-si asigure hotarele de cgtre toti cei de prin
prejur. In Franta-si mgrita doug surori, dupg regele Ludovic
cel adus din Anglia si dupg Hugo-eel-Mare, fatal regelui
Hugo; Intr'un rgzboiu cu Francezii, el birul. Ocrotirea
lui poruncitoare se intinse asupra terilor slave ce se alcgtuiserg
la Rgsgrit si la Miazgzi de Germania; Polonia sau
Tara Leseascg, si Boenzia, Tara Cehilor. Danezii nu cutezarg
sa -1 supere. Pgmantul Slavilor dela raul Elba se Mai
al Germanilor, si aici se intemeie margenea" (Marta) Brandenburgului,
dupg numele unei cetati. slave. El sfarmg 1mpotrivirea
celorlaAi duci din Germania, si puse In loc rude
de-ale sale.
In Italia el veni intaiu in 951, si lug de nevastg pe vgduva
unuia din regii italieni, umilind pe cei doi cari trgiau.
Peste zece ani, se cobori din nou aici. Cei doi regi furl
gon4i. Otto se incunund Imparat. In Roma desfranatg, flea
liniste si puse Papi cinst4i si cu vial curatg.
Principesa italiana se chema Adelaida. Casatoria ltli Otto (a doua)
cu dansa se face la 951 in Pavia. Fusese chemat de cei ce se luptau
pentru tron.
Peste unsprezece ani abia se Intoarse din nou fu Incoronat la
2 Februar 962, inlaturandu-se definitiv Berengariu, ultimul rege italic.
Papa Ioan al MI-lea, din nobilimea romans. i-a pus coroana pe cap.
De oare ce Inba el nu se arata. credincios noului stapan, fu depus

56
din porunca acestuia. De mai multe on Otto infranse pe Romani, cari
nu voiau sa pastreze on sa primeasca pe Papii lui.
In sfarsit, Otto intra In legatura cu Imparatia de Rasarit,
si dadA de nevasta fiului sau Otto al II-lea pe o principesa
bizantina. Fiul acestuia a fost Otto al III-lea, care tral pana
dupg, anul 1000.
Fata de Imparat rasaritean, Theophano, nu-1 avii de socru pe Otto I-iu
decat un an, caci el muri in 973.
cat despre Otto-cel-Mare, el se stinsese abia zece ani
dupa ce facuse iarasi sa fie o Imparatie apuseana.
XI.
imparatii din neamul lui Otto-eel-Mare.
1. Imparatia pe care o Intemeiase din nou Otto la anul
962 se chema Imparatie romana, si tinta Imparatilor celor
not era sa stapaneasca tot atata cat si vechii Imparati ai
Romei. Dar, ca sa-si atinga aceasta tinta, ar fi trebuit supunerea
din partea regilor ce domniau in deosebitele teri.
Mai trebuia, pe urma, ca Papa sa nu mai ceara dreptul de
a calauzl si pedepsi pe orisicine.
Dar regii si Papa s'au Impotrivit.
Intaiu se cuvine sa se vada care au fost faptele regilor
europeni pan& la 1050, adeca In eel d'intaiu veac al Imparatiei
celei de-a doua din evul mediu.
Cel mai puternic din regii Apusului era regele Franciei.
E adevarat ca el nu-si avea, tara In mana, ci se razima
numai pe ajutorul, dat de buna voie, al unora dintre feudalii
francezt Dar, oricum, el gasia mai multi credinciosi
printre acestia decal Imparatul in Germania lui, unde era
si el rege : fiindca niciunul din urmasii lui Otto I-iu n'a
putut stapanl asa de bine ducatele. Si apoi mai era ceva :
nici ducii nu aveau la indemana toate puterile din

57
Tinutul lor, ci si ei atarnau de feudalii mai mici, si chiar
de cei mai midi. Stapanirea paste oameni era, cu totul sfaramata,
in Germania, pe cand in Franta puterea toata se
stransese numai in cateva mani de feudali puternici. De
alminterea, cei d'intaiu Capetieni au avut rabdare si rk'au
pripit lucrurile; ei s'au multamit sa Incheie legaturi de familie
cu feudalii fruntasi si sa-si intinda mosiile, din care
culegeau bani si oameni. Numai supt Ludovic al VI-lea,
tocmai in veacul al XII-lea, regele din aceasta Cara, s'a pus
In miscare ca sa-si castige tara pentru (Mitsui. Dar, asa cum
era Franta, ea nu voia sa primeasca, epitropia germana, ci
impotriva Imparatilor regele si feudalii erau totdeauna
gata sa se uneasca. E totdeauna un lucru de laud& cand
un popor uita toate dezbinarile sale inaintea strainului :
poporul acela are un viitor mare. Asa sa fim si not
2. In Peninsula Iberica se intemeiau iarasi regalitati neatarnate.
Stim ca, dintre barbari, s'au asezat acolo Visigotii.
Bizantinii, adeca Romanii de Rasarit ai lui Justinian, am
vazut ca, nu i-au putut sfarma, cum au sfaramat pe Ostrogotii
din Italia.-Dar peirea li-a venit peste un veac si jumatate
dela Arabi. Arabii din Africa de Miazanoapte, ajutati
de o Tnultime de lllauri, poporul smolit la fats care
s'a alcaturt din amestecul negrilor localnici cu multe alte
neamuri, au navalit in Spania. Ei savarsiau astfel ca o
razbunare pentru trecerea Vandalilor din Spania in Africa.
Generalul Taric a invins pe Visigoti la Xeres-de-la-Frontera
(ceteste: Heres), In anul 711.
Arabii au incercat sa, iea si Francia, dar am azut ca,
maiordomul Carol Martel li-a iesit inainte. Carol-cel-Mare,
nepotul de fiu al lui Martel, a gasit pe Musulmanii din
Spania slabiti si a statornicit pe pamantul for una din marcile
Imparatiei sale.
Provincia carolingiana nu s'a intins mai departe dealt caul Ebru,
ea era cuprinsa intre Pirinei §i Mare. Aceasta parte rasariteana a Sri
niei, cu prelungirea ei peste Ebru, are un caracter deosebit de reAul
Peninsulei. Mai ronvinit decat Tinuturile din launtru, carmicta apoi de
!

58
Bizantini $i, in dal*, de Franci, ea are si o poporatie deosebita, vorbind
o limbs ce nu se potriveste cu celelalte dialecte spaniole atata
cat se potrivesc ele intre sine. E dialectul catalan. Pans azi Catalania
Igi
cauta alts viata politica $i culturala decat provinciile spaniole pro-
priu zise. In evul mediu comitii de Barcelona s'au ridicat mai presus
de ceilalti feudali in manila carora ajunsese cu vremea fostul teritoriu
franc. Numai in veacul al XII-lea, prin legatura dinastica, acest comitat
a fost alipit la regatul Aragoniei, dela hotarul sau apusean.
Pe atunci crestinii erau gramadi0 In munti, unde stapania
asupra for un rege caruia i se zicea al Asturiilor. Pe cand.
Arabii se bateau intre dan0i a§a cum face orice popor in
putreziciune regatul acesta se tot intindea de-a lungur
\Tailor. Capita la lui s'a scoborat la Oviedo, apoi la Leon..
Tara se numia dupa numele Capita lei. Un alt regat se intemeie
in Navara.
0 feuds care se chema Castilla se face si ea stapanire
deosebita inainte de anul 950: un comitat; ea ajunse apoi
regatul cretin cel mai insemnat din Spania. Dupa 1030 se
desfaca din regatele acestea, care se unisera supt ar.elasi
om, ce a fost un Navarez, regatul de Aragonia, catre Mare._
Razboiul cu paganii urma, necontenit, si pamanturile luate
inapoi dela dan0i se inmultiau zi de zi.
Luptatorii din munti impotriva Arabilor erau vechii locuitori ai peninsulei,
mostenitorii pamantului, pe cari nimic nu-i poate Inlatura.
Deci sangele for era fiber, ca al Bascilor de astazi. Poate ca Insa capeteniile
au fost dintre Visigoti. Puterea alcatuita astfel a mers apoi
la ,,recucerirea" pamantului.
3. Pe la jumatatea veacului al XI-lea se Intemeiara Ins
in Europa 0 regate noun. Doug, dintre ele le facura Slavii, jar
alte doua, Normanzii din Franca.
La Rasarit de ImparMie, Lehii dela Vistula avura astfel
un regat le§esc al Poloniei.
Vechii cronicari poloni Incepeau istoria terii for cu un sir de regi
fabulosi. Pe la jumatatea veacului al IX-lea se ridicase Insa dintre
Lehi un duce, dupa norma franca, Piast, $i urma§ul acestuia, Ziemovit,
4apani aproape panel la sfarsitul veacului. Nici cu privire la ei /ma
nu se gasesc adevarate etiri istorice. Puffin inainte de anul 1000 ducele
Miesko se facb crestin, ci anume creetin catolic. Fib] sau a fost cel

59
d'intaiu rege: Boles las I-iu. El Intinse Cara lui,oprita. In dezvoltarea,
ei asupra Slavilor de la Apus prin germanizarea acestora, spre Sud-
Ost. Aid locuiau semintii slave, de colorit rusesc Chievul, centrul
Rusiei-Miei, dela Nipru, era polon, lefesc, pe la inceputul veacului aL
XI-lea.
Iar la Miazazi Boentia ajunsese §i ea un regat.
Polonia §i Boemia se aflau amandoua in oarecare atarnare
fats de Imparat.
Boemia e Statul Cehilor. Ei socotiau ca incepator al dinastiei lor
naponale pe Przemysl, a carui viata e Inaltata prin poezie qi incunjurata
de negurile legendei Si aici stapanitorul se privia, intaiu ca un
duce al Imparatiei france. Si
aici, ajungand puternic, unul din ei vol
titlul de rege; in veacul al XI-lea it capata Vratislay.
Regii germani nu putura impiedeca aceasta alcatuire de regat la.
hotarul for sud-ostic.
Regatele Normanzilor sunt !ma mult mai Insemnate,
fiindca Normanzii a§ezati pe pamantul francez erau un popor
cu multe insu§iri: viteji, dar foarte cumpan41 §i cu
multa prevedere, §tiind sa porunceasca §i sa se supuier
dupa cum se cuvine, strangatori §i economi, foarte statornici
In urmarirea planurilor lor. In ceia ce priveste Indrazneala
unit& cu me0e§ugul carmuirii terilor, n'a mai
fost In tot evul mediu un popor ca dansii.
A. Ei supusera Intaiu Anglia. Acolo §tim ca Anglo-Sa-.
xonii veniser& asupra Romanilor §i Ce4ilor. Ei facusera,
§epte regate, care se contopira apoi intr'unul singur, supt
regii din Wessex (adeca Sara de Apus a Saxonilmj. Mtn,
acqti regi, a fost unul vestit, care a trait pe vremea lui
Carol-cel-Mare §i a fost prieten cu Imparatul: Egbert. Regele
se ajuta In carmuire cu sfatul unor frunta§i cari se
ziceau 114eleMi", iar adunarea for se chema adunarea,
inteleMilor".
In limba anglo-saxona se zice witenagemot. Clasele erau ca si la ceilalti
Germani, cu nume dialectale deosebite. Regatele se lmpartiau In
camitate (shire, cet.: sair). Pentru alte lucruri privitoare la Anglo-
Saxoni, v. qi mai sus.
Anglo-Saxonii se facusera cre§tini Inca de pe vremea.
lui Grigore I-iu Papa, care a trimes la ei clerici sä li strice

60
idolii. Manastirile lor, ca si manastirile din Irlanda vecina,
erau vestite pentru scrisoarea frumoasa st cunoasterea limbii
latine. Apoi navalira, Nortmanii, car} pustiira grozav aceasta
tars. Alfred, care a fost un rege mare (la sfarsitul veacului
al IX-lea si inceputul celui al X-lea), n'a putut sa-i goneasea,
ci-i Ingadul ca vecini. Dupa, moartea lui, ei Inaintara asa
cle mult, !neat la 1015 regele Angliei era Nortmanul Kanut
(Knud), zis eel Mare.
Canut e una din cele mai marl figuri regale dela inceputul evului
Mediu. Pe urma lui Alfred, fiul si nepotul sau urmasera lupta cu Danezii
navalitori. Peste putin vechea ei noua semintie germana se amestecara
vorbind In acelasi fel limba nationals. Concentrare regala, cultura,
legatura cu dinastiile de pe continent deosebesc Domniile stapanitorilor
din veacul al X-lea.
0 noua coplesire daneza la sfarsitul acestui veac, supt slabul Aethelred,
nu putil fi iniaturata printr'un sangeros macel al capeteniilor.
Svend, rege danez pribeag, alorga .711 rtizbune pe ai sai, si Aethelred
fugl in Normandia, de undo era sotia sa, Emma. Peste putin fiul lui
Svend, Canut, ajunse rege.
In curand capata prin mostenire (1018) si Danemarca, §i la 1028 el
smulse si Norvegia. Era bun crestin si
credincios asal pentru Papa.
A stapanit, nu ca barbar, ci Imparateste.
Dupa dansul insa dinastia cea veche se Intoarse. Dar un
flu de conte lua, puterea fara drept, si atunci vent din
Franta, fait sa alba, nici el mai mult drept, ducele Normandiei,
Gulielm (frantuzeste : Guillaume, englezeste : William).
Intro singura lupta mare; la Hastings, in 1066, el supuse Ora-
In Anglia se Intemeie astfel 1111 regat nou. Regele vorbia
frantuzeste si avea pamanturi in Franta. Ba Inca, atunci
cand se sul pe Tron. Henric al II-lea, al carui tats era conte
de Anjou, In Franta, pamanturile acestea se Inmultira, si
mai mult. Feudalii fury mai toti Normanzi, si atarnau cu
totii de rege, care li daduse mosiile for cele multe si mari.
Numai pe Incetul s'a alcatuit limba engleza si poporul englez.
Limba engleza cap= Intrebuintare oficiall nuurti in veacul' al X lV-lea.
B. Cu vre-o treizeci de ani in urma, alti Normanzi mersera
in Italia-de-jos, uncle dregatorii bizantini, Aram* de

-61
po vremea lui Iustinian, se bateau cu Arabii. Ei furl tocmiti
ca ostasi. Peste putin ins& cerura, tara pentru danqii;
1 atura si pe Greci, si pe Papa, si pe Arabi. §i insula
Sicilia ajunse a lor. Asa se intemeiO regatul normand al
Siciliei : cel d'intaiu rege a fost Roger Liu, In 1130. Pan&
atunci fusesera numai comiti si duci, intre cari se Imprastia
puterea.
XII.
Lupta Papei cu imparatul pentru puterea cea mare
asupra Lumii.
1. Papii de pc vremea lui Otto I-iu fusesera niste oameni
netrebnici, dar Imparatul pusese In locul for clerici
curati, dintre Germani. Obiceiul de a se hotari de catre
Imparat tine va fi Papa, s'a pastrat si pe urma. Papii numiti
astfel au fost toti buni, dar felul for do alegere nu
se potrivia cu legaturile bisericesti, cu canoanele adeca.
Dupa canoane, episcopul unui oras trebuia, sa fie ales de
oamenii din acel oras : Papa era episcop de Roma, deci
trebuiau sa-1 aleaga Romanii, nu Imparatul roman. Se mai
facuse datina ca la alegere sa iea parte intaiu clericii, si in
fruntea clerului din Roma stateau preoti si diaconi, cari
poarta si astazi titlul de cardinali (ei se imbraca, In haine
rosii la serbatori si poarta o palarie rosie cu margenila
foarte late si cu canafuri de aur).
0 bucata de vreme, Papii au fost prea slabi ca sa, se
planga de amestecul Imparatiei in lucruri care n'o priviau
pe dansa. Dar mai pe urma o miscare mare so facti In
sufletul unei parti din cler. Papa atunci fusesera episcopi
si stareti cari mergeau calare la razboiu si taiau cu sabia;
ei so gandiau numai la drega,toriile lumesti, la bogatie, la
stapanirea de mosli si nu se deosebiau nici in haine si nici

62
In purtari de nimeni ; episcopii I i luasera voie sa se Insoare
: ei cautau sa lase episcopiile fiilor lor.
2. Atunci unii dintre calugari se gandirg, ca Dumnezeu
mu
vrea o viata ca aceasta. In Flat*. se Intemeie manas-
tirea Cluny (ceteste : Clluni), care ajunse o adevgrata scoala
de calugarie luminata si Impodobita cu bune purtari. Tot
mai multe mangstiri se Intemeiara si aiurea dupe chipul
i asamanarea acesteia. Inalti clerici Impartasira pgrerile
acestor calugari. Cei atinsi de duhul eel nou cereau o luptg.
Inviersunata Impotriva orisicui, numai sg, se fad, din Bi-
Berle& icoana lui Dumnezeu pe pamant.
Manastirea Cluny a fost intemeiata de un mare feodal la inceputul
-veacului al X-lea. $i viata de pustnicie lui In acest timp un nou avant.
Inoitorii doreau urmatoarele lucruri, care atarng unele de
altele : Episcopii si preotii sa nu mai aibg femei. Cei d'intaiu
-sa nu mai fie pusi cu de-a sila de feudali, de regi si de
Imparati, ci sa fie alesi dupg canoane de clerul si de poporul
din orasul lor. Sa fie bla.stamat si scos din Scaun
episcopul care va da,
bani ca sa fie ales (un pacat care se
-cherna, simonie, dupe Simon Magul, din Biblie). Papa sa fie
ales de cardinali, si popor.ul din Roma sa, arate prin strigate
de bucurie ca primeste si el. Biserica oranduita astfel
din nou sa fie stapana lumii, si oricine sa asculte de dansa.
Ea sa carmuiasca toate in pumele lui Isus si In al apostolului
Petru care se socotia a fi fost cel d'intaiu episcop din
Roma. Cine nu se va supune, sa fie excomunicat. Aceasta
Insemna, ca el nu va putea sa Intro in biserica, nici sa se
spoveduiasca si sä se Impartaseasca ; toti trebuiau sg, se
departeze de el, ca si cum ar fi fost bolnav de ciumg, caci
-altfel si ei cadeau supt aceiasi pedeapsa.
In fruntea acestei miscari a stat caluggrul Hildebrand,
care s'a numit ca Papa : Grigorie al VII -lea.
Activitatea lui a fost pregatita, de a unui Grigorie al VI-lea, care
fu Inlaturat de ImpAratul Henric al III-lea, de a unui Leon al IX-lea
< 1054), Alsacian de natie germane, fost episcop in Franta, a unui
Victor al II-lea, tot German, a unui Nicolae al II-lea, Italian din Sa

63
-voia, care nu In zadar luase numele reprezintantului de odinioarl al
pretentiilor papale asupra stApanirii lumii Intregi,
Alexandra al II-lea.
pi
chiar a unui
'.k''.*. ' : ip. '''' , '- ,'' ' ''.'&Cam' . ''''' :tte t 0 M4 1 r. . _ ' ' -.
;iv.
2
gF....
,,vii
.1
,$10
91 0
ar
1s
110
ii,t
Pliii
A
0
id
ki
k'
,N,
:.4
g
ll/
1 !'14'511
iliA
A
p -.:...-
_era
'7,--,-,,
,S-
:T.-,-,.... ,
* .
.::: 'f-
,,,, )) '
if t,
VI 4-
,,, ...
F.: .,
I
', .
:
. e M4 8 e k . .. .._""
'a- - Ntres,
11- 'a
Or
.4tia`.
.6.
,i
Tr
.o , is.,
A
4"' .
..:
,..
.,
4.
,e
0.-
6,
r
:
..
la
v
.,.
.44-.',.
6,.
_ f .,
(.-^
,
0.
.6
I
.. it.
fr.
g.
@.
....., ,,
) \-e7
ALEXANDRE
VII.
0,_..,ameximeakelmowyelpmemo
tO t'a ..'. -o, .' "1- .. . ... .9.1 S .. A P '.Ze'......
4 W . I I r-W. , , 1-* .. 7 . a . .1
ii'
d
01
.
.
° . r 4 ,7
I 1.e37.---.' Tli U .
§4p1
lin
ro
Poi
PO
kit
IA
Ygli
9
'4i
Fig. 9. Un Papa: Alexandra al VII-lea. A [oat la vreml mai noun, sese cute de
ani dupA Grigore al VIE-lea, dar Imbracamintea veche era tot asi cum se
vede foci. Papii cei vechi nu purtau barbs, ci umblau rani.
Grigorie al VII -lea era de loc din Toscana. N'avea mare infaigare:
era un om de mijloc, fara niciun fel de stralucire. Nu era
\.]
/-
. ,
.,.
,..
,a e .-..-
Vii,°
ARARA, ,. *
. # 4"iv
_ ............
_
/
,
s
01
..
01
111
1111.
0
NI,
Y i:
i 1,
1

64
niciun mare mare invatat, niciun mare cuvantator. Dar avea.
o minte indrazneat& si vointa, nestramutata.
Cu toate ca, nu capatase nicio dregatorie mare, nefiind nici
episcop, nici staret, nici om de Curte pe MO, Papa, el a
facut sa, fie alesi mai multi Papi cari erau hotarati sa
aduca la indeplinire dorintile aratate mai sus. S'au adunat
la Roma multe soboare care au luat hotarari de curatire
a Bisericii.
Dar era greu ca aceste hotarari sa se prefaca In fapte..
In Italia chiar, unii episcopi erau printre acei ce voiau sa
nu se schimbe nimic. Arhiepiscopul din Milan vazuse totdeauna
cu ochi rai cresterea puterii Papilor. In Germania,
toti episcopii Insurati, toti episcopii functionari erau impotriva
acestor m5.suri. Atunci Hildebrand s'a lasat sa, fie
ales Papa ca sa duet el Insusi lupta cea primejdioasa (22
April 1073). El gasl in fata sa fireste si pe Imparat.
Acesta era Henric al IF-lea, fiul-lui Henric al III-lea, care
fusese un stapanitor foarte puternic, dar murise Inainte de
vreme si-si lasase fiul nevrastnic.
Henric, care incercase a face cluniaci in moderat el Insu§i, pentru a
nu-1 mai putel face clericii fanatici, se stin e Inca din 1062. -Ulm a
lei, ap i epiQcopi, cu Anno de Col nia In frunte, carmuiau IrnpArAtia.
Peste trei ani, Henric al IV-lea eri InQa major.
Henric fu crescut cu totul neindestulator timp de cativa
ani Germania clocotl de certe. Era un om pornit, care se
trufia, peste fire intr'o zi si apoi se umilia, peste masura
in ziva urmatoare. In legaturile cu oamenii, era nestatornic
si jignia, adesea fara, cuvant, asa !neat nimeni nu 1-a iubit
in adevar. Sot,,ia sa, Praxedes, o principesa din Rusia, 1-a
parasit, fiii 'sad Conrad si Henric s'au sculat Impotriva lui.
El n'avea, un stop lamurit pentru care sa, lupte, si nu gasia
niciodata drumul eel drept ce duce la biruinta.
Intra Indata in cearta cu Papa cel nou, care se alesese
farti sa se fi facut vre-o intrebare in Germania. Henric
nu state pe ganduri O. adune un sobor In Cara sa si
sa-1 faca a hotari ca Grigore nu e vrednic sa mai stew, pe

65
tronul Sfantului Petru. Dar el nu cuteza Inca sa-i dea un
urmas. Grigorie excomunica atunci pe Heuric.
Inca din 1075 Henric dadel lupta langa rani Unstrut Saxonilor, cari
se rasculasera fata de tendintele de cotropire regala ale noului sta-
'Janitor.
Prilejul certei cu Grigorie a fost afurisireu arhiepiscopului de Milan
de catre acesta, si
Inlocuirea acestui prelat; Henric iii numl si el ar-
hiepiscopul. Sinodul pentru scoaterea lui Grigorie, Papa incalcator al
drepturilor Imparatesti, se tints la Worms, in 1076.
Acesta se ga,sl prin aceasta masura in cea mai mare
primejdie. Inca de mai inainte, Saxonii, adeca locuitorii
ducatului Saxoniei (Henric era ins& din Casa ducala de
Franconia), se rasculara impotriva lui. Episcopii si fruntasii
fcudalilor germani se gandiau acum aleaga alt rege si
pus6rai, lui Henric un nou soroc pa,na la care sa se impace
cu Papa. El trebul sa alerge in mijlocul iernii in Italia, si
Grigorie nu-I scoase de supt afurisenie decat dupa ce Irnparatul
implinise in ger, afara, cu picioarele goale, ceremoniile
de pocainta ce se cerdau ca sa se poata intoarce cineva
in Biserica. Aceasta e intrevederea dela Canossa, in 1077.
Dar o adunare germana alese totusi un alt rege, Rudolf
de Suabia, cu care se lupta Henric mai multi ani de zile,
pana ce dusmanul sau cazii o lupta.
Lupta din 1080 fu pierduta de Rudolf si pentru ca el ajunsese a fi
numai contra-imparatul Saxonilor singuri.
Atunci se proclama iarasi un rege nou. Henric putu sa
vie insa in Italia, sa pule in Roma un Papa ales de dansul
si sa, faca pe Grigorie al VII-lea a se aseza la Normanzii
din Sicilia, undo si murl.
Germanul Wibert lua numele de Clement al III-lea. Grigorie nu cutcza
a stain Roma, uncle venise sa-1 afle,dupa plecarea lui Henric, Incoronat
de Papa Clement, Robert, ducele Normanzilor. Noul rege german
era Herman de Luxemburg, din terisoara de langa Rin, intre Germania
ri Franta de astazi. El pen Inteo lupta cu un dusman personal, la 1088.
Sx

66
Dar, cat despre aceasta, el nu era Inca biruitor. Papa cel
nou, pus de dansul, n'a stapanit niciodata cu adevarat. Germania
a slat tot ImparOta; fiii lui Henric s'au unit cu prigonitorii
lui. El fugi la urma §i se stinse In saracie, la
Liege (cete§te: Liej), In Belgia de astazi, ca §i cel mai nenorocit
dintre oameni.
Cu prile'ul celei de a doua calatorli italiene, impotriva Papei Urban
al II-lea, Francez de nastere, se rg.sculA Conrad, fiul Imparatului. Papa
ramase prin tceasta atotputernic. Rascoala celui de-al doilea fiu, Henric,
sill pe Imparatul excomunicat sg, paraseasca tronul. Moartea fugarulut
se Intampla la 1106.
Abia la 1122 Incheie Henric al V-lea, fiul §i urmaqul lui
Ilenric al IV-lea, Invoiala (concordatul) dela Worms, prin care
dadea voe Papei ca el sa incredinOze episcopilor semnele
puterii for asupra sufletelor : carja si
inelul. Cu atata ins
nu se puled mantul o lupta asa de mare.
Henric al l' -lea aril in fata lui pe Papa Pascal al II-lea, Italian de
alive. In 1111, dupa indelungate negocieri cu dansul, Imparatul it
la in capth late. 1 a cal fu silit a lAsit Imparatului dreptul de InvestiturA
cu car a si inelul, find astfel si episcopatul inainte de toate
un benefit u, o feodet dela puterea lumeasca. Urmasul lui Paqcal fu
izgonit In Fri 4a, si la moartea lui acolo se alese un Papa francez,
Calixt al II-lea.
Prin concordat, Imparatului i e recunoaste numai dreptul de a dk
prin sceptru epi copilor legitimare pentru a fined in feodit pankint regal.
Aceasta investiturd trebuia sa vie intlti, pentru a nu se putea, injobt
prin nerecunoasterea ImpArateasca rostul slant al consacretrii.
XIII.
Cum s'au alcatuit cele trei culturi ale lumii: cultura
latina, greceasca qi araba.
In veacul al XI-lea, la care am ajuns acum, erau trei
culturi sau trei civilizaisii pe lume. Culture, sau civilizaVe
se chiama tot felul de a tral al oamenilor, atunci cand ei

67
s'au ridicat mai presus de nevoile dobitocesti ale vietii,
adeca de grija foamei, a setei si a adapostului. Deci cultura
si civilizacie e, de o potriva : mestesugul de a clacII,
acela de a lega sunetele In chip placut, adeca muzica,
acela de a Infatisa natura, infrumusetand-o, In picture,
acela de a ciop11 In piatra si lemn, sculpture. Priceperea
de a vorbl frumos si de a scrie ales, aceia de a strabate
tainele lumii, aceia de a supune puterile naturii, destoinicia
de a se carmul bine si multamitor pentru o cat mai
mare parte dintre locuitorii unei teri, si, nu numai atata,
ci felul de lucru al Wamantului, negotul si mestesugurile,
cladirea locuintei, eonstiinta felului de a se Imbraca mai
cu gust, de a-si pregatl hrana intr'un chip mai sanatos si
mai placut, acestea toate fac parte din cultura unui popor.
Un adevarat popor civilizat sau cult are pe o scars, inalta
toate aceste Inlesniri, care se castiga pe Incetul, cu munca
grea a oamenilor.
Cultura cea buns si folositoare trebuie sa fie totdeauna
potrivita cu nevoile poporului ce o are. Altfel trebuie sa
traiasca, locuitorul din gheturile Nordului si altfel acela care
e ars de razele fierbinti ale soarelui la Ecvator. Altfel se cuvine
sa-si Ingrijeasca de trebuinti si gusturi omul alb din
Europa si altfel omul negru din Africa. Dar este in cultura
si o parte care se imprumuta de-a dreptul dela un popor
la altul si e potrivita pentru toti : ea arata cum se supune
mai bine natura, ca sa slujeasca omului. Toate celelalte
parti de cultura se ivesc deosebit, numai la unele popoare;
celelalte le ieau dela acestea, dar le schimba asa
cum li vine mai bine.
In veacul al XI-lea erau trei culturi: cultura latina din
Apus, cultura bizantina din Rasarit si cultura araba din
aeelasi Rasarit. Ele raspundeau celor trei Imparatii: Ymparatia
romana de Apus, a Germanilor, Imparatia romana de
Ilasarit, a Grecilor, si Califatul, sau Imparatia Arabilor.
Pentru fiecare, gasim si o religie deosebita
1. Arabii erau urmatorii Invatatorilor si povetelor lui

68
Mohammed. Cat despre celelalte doug, Imparatii, ele erau
amandoua crestine, Dar Intelegeau legea cresting, altfel.
Crestinismul se intinsese In Rgsarit si In Apus asupra
unor neamuri deosebite, care aveau alte datine si alte aplecari.
De aceia Inca dela inceput au fost oa'recare osebiri
(afara de eresuri). Ele priviau mai ales felul de a se Imbrae&
al preotilor (cari In Apus erau, ca si acuma, rani si
tunsi, purtau palarii si altfel de vesminte), chipul cum se
faces, slujba, si chiar cum se savarsia taina Impartgseniei
(la Apuseni se da azima, si nu pane dospita). Erau si deosebiri
de credinta: astfel Apusenii credeau cg, pe langa Tad
si Raiu, mai este un adapost al sufletelor, Purgatoriul, In
care ele se mai pot curgti de pacate prin rugaciunile si
milosleniile celor ramasi pe pamant; pe urma ei erau Incredintati
ca Duhul Sfant nu, purcede numai dela Dumnezeu-Tatal,
ci si dela Dumnezeu-Fiul. Dar, chiar Intro Apuseni,
nu era de la Inceput o Intelegere deplina In ceia ce
priveste aceasta din urma credinta. Ceia ce a despartit
cele doua, Biserici, a fost despartirea tot mai mare Intre
cele doua Imparatii In care ele se aflau, si pe urma, pofta
de a stapanl pe care o aveau si, Papa si Patriarhul grecesc
din Constantinopol.
Pe cand Imparatii din Rgsarit stricau icoanele, socotind
ca e Inchinare de idoli sa se Inchine cineva lor, Roma a
staruit in apararea icoanelor. 0 impg.caciune nu s'a statornicit
decat foarte tarziu, cand, dup. multe sovairi, Rasaritenii
s'au Tutors la primirea icoanelor in biserici.
Mai pe urma, Papa a fost rugat de Imparatul de RAsarit
sa aleaga Intre doi Patriarhi ce se luptau pentru,
Scaunul din Constaptinopol. Unul din ei era un om vestit
printre Greci pentru marea lui Invatatura si pentru tritelepciunea
lui. II therm Photios (adeca Fotie), si dela dinsul
au ramas multe scrieri. Cei doi pgstori mai marl ai Bisericii
crestine s'ad afurisit unul pe altul, hotarand ca sunt
nevrednici sa mai calauzeasca sufletele oamenilor (867-69).
Fot e a fost until din oamenii cu cui se poate mandr1 cultura bi-

69
zantinl In cele d'intAiu eacuri ale evului mediu. Neam de Imparat,
desavIrsit outioscator al culturii timpului, compilator stiintific, poet,
filosof, orator, el era mai potrivit deck oricine pentru Scaunul de
Patriarh.
Tanarul sef al Bisericii RAsAritului era, in ceartA cu Inaintasul sAu
Ignatie, care fusese InlAturat In chip silnic. Papa fu chemat sA se
amestece in aceastA cearta. Nicolae, era, cum s'a spus, un apArAtor al
drepturilor Bisericii romane, Fotie un teolog fanatic, deprins a des,
prqul §tiin0a
putinA a Apusenilor. El li aduse Intftiu mustrarea cA au
adaus la Crez cuvintele nfilioque", prin care se afirmA purcedarea Sf.
Duh si dela Fiul. La o excomunicare pentru uzurpa0e si nesupunere
se putti raspunde astfel cu o excomunicare, mult mai Indreptat,itA,
pentru erezie.
Fotie fu In Murat de ImpAratul Vasile Macedoneanul. El reveni
totusi peste cativa ani in Scaunul patriarhal. Si asupra ruperii legAtu-
Tilor cu Iechea RomA el nu se mai Intouse niciodata.
De atunci Biserica Apusului nu mai mu prietenie fra-
-teascg cu aceia din Rgsgrit. Mad Otto I-iu Intemeie o noun
impgrgtie Apuseang, prgpastia se adAncl si mai mult. Mai
vent pe urma si planul de schimbari In der pe vremea lui
Grigorie al VII-lea : cu niciuna din cererile preschimbatoridor
apuseni nu se puteg impgca si clerul rasaritean. Intfadmar,
in lumea greceascg erau preoti cgsgtoriti, si partida
lui Grigorie cerea, ca niciun slujbas al altarului sa n'aibg
alte ganduri decat Inchinarea la Dumnezeu. Episcopii greci
fsi cumpgrau Scaunele, si soboarele romane hotargsera Ca,
acesta e cel mai mare pgcat ce se poate face de un cleric.
Partidul de curatire a Bisericii apusene credeg ca orice putere
de pe pamant trebuie sa se piece Inaintea Papei, care
e cel mai desgvarsit chip al lui Dumnezeu pe pamant: cum
putea Patriarhul din Constantinopol sa primeascl aceasta
supunere, cand el se credeg mai mare cleat orice episcop,
caci stated langa singurul Imparat roman adevarat ?
Dar Inca din anul 1054 o solie din Roma yen]. la Constantinopol
si Incerca sg, aduca pe Greci la dreapta credinta,
asa cum o Intelegeg Papa. Patriarhul Mihail Kerullarios riu
vol sa se Inteleagg, cu acesti trimesi, cari se purtau desprekuitor
cu dansul. Ei plecarg, afurisind Biserica Rasaritului.

70
De atunci cele doua Biserici au fost de fapt necontenit
dezbin ate.
Supt slabul Imparat Constantin Monomahul ,se Intimpla ca niete trim*
cu scopuri politice ai Papei intrarA in discutie asupra dogmei
cu Patriarhul, care era un millet ambitios ei se credeN mai presus
chiar de TrnpAratul. Discutia ajunse la ceartA, si aceasta, se mantul cu
obienuitele afurisenii. Ca ei Fotie, Patriarhul Mihail fu scos din Scaun
de puterea lumeascd, ei el mIntui intro mftnastire. impAratii bizantini
urmarA sa aibA legAturi cu Papa, ca unul ce al eii, putere In
Apus, iar afuriseniile se adlugira la altele mai vechi, fara ca aceasta
mare shismA" sa fi sfaeiat de fapt, in chip solemn, Biserica lui Hristos
In douA.
In adevelr unit& ea nu fusese niciodatA, ei din ce in ce mai mult
Apusul si
RAsaritul, pe care le despara, in atAtea privinti datina, se
deprinserl a till deosebi.
Papii cei mari au incercat sa uneasca pe Rasariteni §i
i-au adus chiar s& faca fagaduieli de Unire, dar ele n'au
Post Indeplinite. Pgna astazi catolicii din Apus §i ortodoxii,
drept-credincio§ii din Rasarit, se privesc Intre sine ca rataciti.
Biserica de Stat din Romania e Biserica ortodoxa, fara
atarnare insa fata. de Patriarhul din Constantinopol. Cei mai
multi Romani sunt ortodoxi. Insa multi dintre Romani din
Ardeal si Ungaria s'au unit cu Roma la sfar§itul veacului
al XVII-lea, si Unitii de azi au o Biserica deosebita, cu un
Mitropolit unit, in Blaj.
Deci pe la anul 1100 erau trei Imparati, trei legi deosebite
si trei culturi. Afar& de dansele era, Imparatia chinezti,
cu legea ei In cub, se contopiau taoismul, confuceismul
si budismul) §i cu o cultura cu totul deosebita. Dar aceia
n'avea legaturi stranse cu lumea, asa !neat nu se cuvine
a se vorbi pe larg de dansa.

71
XIV.
Deosebirile Intre cele trei culturi.
1. Cultura /atind se numeste asa dupa limba pe care o
Intrebuinta. Aceasta era limba Latina, a poporului roman
si a Imparatiei pe care o intemeiasera Romanii. Multi dintre
barbari n'au Invatat niciodata latineste, iar In locurile unde
ei s'au amestecat cu locuitorii romanizaii, adeca in Franta,
In Spania, In ItaliQ In Retia (taxa din Alpi, ce se tine de
Elvetia), ei au vorbit limba latineasca asa cum o stia poporul
din acele parti (amestecata, deci, cu multe cuvinte
celtice, iberice, s. a.). Astfel s'au Intruchipat limbile noun,
care se vorbesc In acele teri: frantuzeste, srlanioleste, s. a.
si care se vorbiau Inca din veacul al TX-lea. Dar regii au
Intrebuintat totdeauna, In poruncile si In legile for date pe
pamantul ce fusese roman, limba Latina, cautand s'o pastreze
cat mai curata. Biserica Apusului a pastrat si ea pana
In ziva de astazi, cat priveste actele solemne ale Scaunu-
lui roman si slujba, limba
latina,.
In latineste au scris si poetii, in veacul al IV-lea si al
V-lea, apoi dela Carol-cel-Mare Incoace; cronicile, adeca
povestirea Intamplarilor, s'au alcatuit numai latineste pana
dupa anul 1200.
Veacul al 1V-lea $i al V-lea au dat l oet,i buni, ca adonius Apollinaris,
din scrisul cdruia vedem viata in Galia cucerita de Franci, Claudian,
care a antat ispravile razboinice si strIlucirile de Curte ale liasaritului.
In Anunianus Marcellinus se mai gaseste un bun istoric al epocei
navAlirilor.
Apoi cronicele se prefac in scurte anale. aiteva randuri ajung acelor
cari le scriu pentru a poN esti Inlaturarea ultimului ImpArat roman de
Apus.
Unii barbari ajung a db. cu timpul povestitori ai vietii neamului lor,
Incepand dela cIntecele si legendele poporale. Astfel lordanes Insird
faptele Gotilor $i Paul Diaconulr mai tarziu, ale Longobarzilor; viata
lui Clovis si inceputurile monarhiei catolice a Francilor le stim din
paginile naive, strabAtute de credintA, ale arhiepiscopului Grigorie
din Tours. Trecutul anglo-saxon, euprins si in analele redactate In
limba acestui neam, a glsit un bun pAstrator In Beda Venerabilis.

72
Dela un timp literatura istoricA se mArgeneste la Viey de Sfinfi,
unele foarte frumos scrise. L'ginhard §i altii vorbesc. In prozA Si chiar
in versuri, de Carol-cel-Mare, de fiul sail cel bun si slab. Ultimii Carolingieni
din Franta aflA In Richer/us (Richer) un scriitor al IncurcAturilor
In care li-a fost prinsA viata.
DecAderea urmeazA. Limba latina se face tot mai slab tesutA ca sintaxa,
tot mai amestecatA cu vorbe germanice. Un ImpArat ca Otto
I-iu, un Papa ca Grigorie al VII-lea n'au avut cronicari vrednici de
ansii. Numai regii francezi din al XII-lea veac gAsesc biografi,si Super,
abate (staret) la St.-Denis, locul de ingropare al dinastiei, a dat
o bung Via a lui Ludovic al VI-lea.
Limba poporului slujia doar pentru cantece sau snoave,
care nici nu sc. scriau decat foarte putin. Predicile In biserica
se tineau latine§te, macar ca nu intelegeau cei mai
multi dintre credincio§i. Scolile toate erau pentru limba latina:
§colile de pe langa, manastiri adeca, de oare ce nu
era un Stat care sa tie §coli, ca astazi. Cand s'au intemeiat
pe urma scoli marl, in care se invatau §tiintele Inalte, dar
mai ales stiinta despre cele sfinte, adeca teologia, profesorii
N orbiau tot latine§te.
A rAmas lestita Scoala lui Carol-cel-Mare, zisa .S'coctla Palatului, cu
profesori adusi din alto parti. Ea nu dainui mult. Peste cateva veacuri
numai InvAtAtura inalta OA o Nat'l statornica In Universittly
Univereitate InseaMnA, supt raportul rolitic ca si supt cel cultural,
o ollte, o societate, dar una care se bucura de anumite prlvilegii care-i
*gint autonomia, scutirea de amestecul puterii centrale. Profesori,
cari N eniau liber §i erau ascultati liber, studenti, porniti din toate
pArtile lumii, trAind frAteste ImpreunA, dar Impartiti In colegii nationals
(ceva din aceastA le iata traieste $i azi In UniversitAtile engleze din
Cambridge $i Oxford), alcatuiau o singura tovarAsie pentru stiintA; ei
Isi aveau datinile, regulamentele, dregAtorfi, temnitele, rasplAtirile. In
ele, oricat de mult ar fi fost ocupate la Inceput cu talcuirea, adevArurilor
teologice si cu tAlmAcirea lumii in margenile stricte ale credintei,
se zbAtea gandul omenesc istet, $i vioiu, menit sl prefacA toate.
Universitatea din Paris are privilegiu dela 1200. Cea din Bologna e
mai veche, dar n'a avut aceiasi situatie de autonomie.
Deci tot scrisul a fost pentru putini oameni, §i de aceia
s'a facut mai mult §tiinta. §i §tiinta aceia nu era prea
buna, fiindca nu ajuta pe om la nimic, ci era numai si:
lints zadarnica, pentru a intelege unele lucruri pe care nu

72
le poate patrunde mintea omeneasca, ce se multameste In
acestea si cu credinta.
Aceasta se zice scolasticd, fiindba se face& Intro paretii
§colii si In afar& de viata.
Zugravii si sapgtorii, mesterii de cladiri lucrau mai mult
la biserici. Tot Apusul Europei a fost acoperit de lacasuri
de toatg frumuseta, care se ridicau mai ales In orase,
pentru ca orasele se Imbogatiserg facand negot (mai ales
orasele din Italia si cele de pe malul german al Rinului).
BisericiI se faceau foarte Innalte, si piatra de pe dansele
era minunat sapatg. De aceia, ca sa se poatg tine& paretii,
ei se razimau pe piste proptele groase de piatrg. Acest
stil se zice gotic.
La bisericile gotice, cu podoaba nespus de mArunt lucratA f}i de o
felurime, de o noutate f}i IndrAznealA uimitoare, biserici dintre care
unele, ca aceia din Colonia, ca Notre-Dame din Paris, sunt mandria
marilor ora§e de culturA, lucrau, cu gAndul $i la mantuirea sufletelor
lor, sute do me§teri zeci de ani, si une on chiar veacuri. Multo
au rAmas neisprAvite, sau abia astazi §i-au capatat intregirea.
Imbrgcamintea s'a schimbat dese ori. Int&iu se purtau
haine marl largi, ca pe vremea Romanilor, apoi s'a ajuns
la pieptare si pantaloni; femeile purtau rochii stramte.
Arme de foc nu se Intrebuintau, si luptatorii se acoperiau
cat puteau mai Inuit cu placi de fier sau cu cgmasi tesute
din vergi de metal. Ei aveau scuturi frumoase si steaguri
eu sterna lor. Dupg fiecare feudal veniau oameni de ajutor
(scutari) si de alaiu. Aceia eari faggduiau sg nu intrebuinteze
sabia lor pentru scopuri rele se chemau cavaleri :
luandu-se dupg clerici, cari se hirotonisesc unul pe altul, ei
se faceau cavaleri dela unul la altul. In loc sg-si puie Ins&
manile asupra capului, ca la preoti, ei se atingeau cu latul
sabiei pe umar.
Cavalerul erh un rAzboinic care se Indatorise a-§i IntrebuintA viata
§i a.,si cheltul puterile pentru a indrepth prin vitejia lui ceia ce nu se
puteb, Indrepa panic In ten care n'aveau legi, In care respectul de
fiinta omeneascA era necunoscut §i abia dacti se sinntiA. in unele inimi
mai nobile putina milk cre§tinA. El nu era Un vagabond Indraznet, on

74
un anabitios neobosit, nici un om WI de rost cum a zugralit apoi,
In veacul XVI-lea, pe cavalerul decazut marele povestitor spaniol Cer-
1 anteg, ci un Indeplinitor de misiune sociall pi moral&
Cu vremea Insa cavalerii ajunsera a aut.:). numai lupte, oriunde pi
cu oricine, depl numai supt anumite steaguri. Vechii facatori de pace
buna, ajunsera astfel a fi uneltitorii razboaielor rele. Aparura pi cava
leri cari se gandiau numai la lupta de parada pi la petreceri.
2. Imparatia greceand a pdstrat si ea ordnduirea roman.
Limba latina n'a tinut ins& multi, vreme.
Pe vremea lui Iustinian era Inca foarte obipnuita limba latina, Ea
era tavorizata. In pcoli, mai ales In cele de drept. Comanda in oaste se
dadea latinepte. Latina ramasese Inca limba tratatelor pi a legaturilor cu
strainatatea. Dar alaturi cu aceasta veche limba a Statului se ridica
limba greceasca. Ea afla dela un timp intrare pi in legi pi pe monede
pi pe pecetile oficiale. In viata orapaneasca un rol pi mai mare II juca
limba greceasca.
De fapt aceasta limba nu patrundel pentru superioritatea ei asupra
limbii latine, ci pentru el era limba vulgard, de obfte a poporului.
Grecepte a inceput a se scrie In Imperiul roman de Rasarit pentru ca in
Constantinopol pi In multe Tinuturi se vorbi4 grecepte. E acelapi fenomen
ca intrarea ]imbilor itahana, franceza, germana, in locul limbii
latine a popoarelor din Apus.
Mult a contribuit la statornicirea caractorului grecesc al Impargiei
pi faptul ca In Biserica ritsdriteand afara de Armeni limba greceasca
se impusese Inca dela Inceput. Insa limba Bisericii, deci pi a
culturii, era pe atunci limba Statului.
Barbari not all navalit aici, cum vom vede &, si ei au dezlipit.
de Constantinopol tocmai Tinuturile acelea unde se
vorbia limba latineasca a poporului (acelea unde s'a ivit,
poporul nostru).
Aceste parti sunt ale Dalmatiei pi Meziei Apusene.
Atunci au ramas in legatura cu Capitala numai Tinuturilegrecesti,
ca Grecia, Asia-Mica, insulele, sau acelea care deprinseserd
si limba Grecilor, ca Tracia, Armenia, Siria si
Egiptul, adeca mostenirea lui Alexandru-cel-Mare. Inca de pa
vremea lui Iustinian, limba greceasca incepuse a Inlocui pa
cea latina. Mai pe urma, aceasta, a perit cu totul din viata.

75
Imparatiei. Biserica rasariteana 1ntrebuinta de mult =mai
lirnba greceasca. De aceia se si zice: Imperiu grecesc, Biserica
greceasca si culture greceasca. Imperiul si cultura
se mai zic bizantine, fiindca se in strans de Constantinopol,
care se theme odata Bizant.
Niciodata insa Imperiul nu s'a zis elfin, ei Grec era privit ca un cuvant
de batjocura. Numai dupd 1260 s'a schimbat In vorba obicnuita
numele Statului, dar eel nou era Rimming, deci tot tara romans ",
cum am zice: Romania. Apusenii, italienii negustori au facut Romania,
iar Turcii navalitori Rum-ili (iii e provincie: asa se zicea ci Asia-Mica
romans).
Fig. 10. --
Aceasta e biserica St. Vital din Ravena, aratatit inituntrul ei.
Se vede sus cupola, cu sfintit lucrati la mosaic si pietricele colorate, apol ate
clout siruri de stain/ de-a lunge] cerdacelor unde credinciosii
stau de privesc slujba.
La Bizantini s'au facut deci poezii grecesti si cronici grecesti.
Dela Procopiu, istoricul lui Justinian, nu mai inceteaza istoriografia
bizantina. Valoarea ei scade insa de pe la 600 inainte. 0 mare parte
din scrisele cronicarilor bizantini s'a pierdut prin urmarile hotararii
imparatului Constantin Porfirogenetul, din veacul al X-lea, de a se
alege din toata moctenirea literara a trecutului partea care putea folosi
In zilele lui; s'au pastrat excerptele, dar originalele s'au pierdut.

-76
Numai dupA ce stilul bun grecesc, cugetarea luminoas1 antics, vioiciunea
de spirit si graiu au inviat Intru catva In veacul al XI-lea, la
scoala ei supt Inaurirea lui fliihail Psellos, cronicile au mai mare Intindere,
originalitate ei frumusetA. Dela Teofan on Teofilact, compilatori
naivi, se trece la frumoasa biografie a Imparatului Alexie Cornnenul
de fiica lui Ana, care scrie opera ei de istorie ca un poem,
4landu-i ei
titlul de Alexias, Alexiada".
Fig: ii. Palatal rsgclui Teodoric din Ravine. E cladit In felul cum se Midi. pe
atunci at palatele bizantine.
Poezia noua greceascA, care, in locul cantitelfii antice, pune ca rost
al versului ritmul, e In strAnsa legAturl cu liturghia. Un singur poet
cu faima s'a ridicat dintre acesti autori de imnuri, Rhomanos (Romanus).
Cuvamtarile In biserica, se -ineau greceste. Greceasca
aceasta era, mult mai Ingrijita decat latineasca pe care o
vorbiau si o scriau Apusenii. Numai de la o bucata de
vreme, Armenii. din imparAie au talmacit cartile sfinte

-
77
grece§ti pe limba lor. colile erau la manastiri. UniversitAi
ca in Apus nu s'au strans laolalta.
Aceasta nu se putea si din cauza banuielii en care priviau inip5ratii
orice incercare de a se intemeia o putere care sä nu vie dela di singuri-
i aici pictorii §i sapatorii lucreaza mai mult pentru.
biserici. Biserici Doug se cladesc, dar nu atat de multe ca
la Latini. Ele se deosebesc foarte mult de biserici'e latine:
nu sunt ao de inalte si de impodobite prin sapa' ea pie-
mosetwe did Asia-de-mijloc,

78
trei; legea rasariteana nu da voie sa, se sculpteze chipurile
sfintilor. Turnurile sunt mai mici, i o cupola, ca o caldare
rasturnata, acopere Intreaga biserica, sau parti dintrinsa
stint acoperite cu cate o cupola.
V. ca se spine mai suq, In cap. V, despre Sf. Sofia:
Imbracarnintea se pastreaza larga, ca la preotii nostri ;
arrnele sunt ca in Apus, dar aici se Intrebuinteaza mai
mult sageata. Nu se pune atata fier pe trup ea dincolo.
Oastea e mai mult calarirne usoara. Un asczamilnt ca. al
Fig. *3.
IarA T ruins de moSchee din Asia-de-mijloc.
eavaleriei nu 1-au cunoscut Grecii. Obiceiurile ]a ei erau
mai stricate: In orase oamenii sunt molai i traiesc pentru
plAceri si podoabe.
3. Arabii au luat cultura greceasca, pe care au gasit-o
In Shia si In Egipt, i cultura persana, pe care au gasWo
In Persia. Ei au adus pretutindeni cu dansii limba araba,
care a fost limba Imparatiei, Bisericii i culturii lor. Au
Imbogatit Insa forte mult aceasta limba.

7o
Cultura lor a treat scoli foarte multe: mari si mici. Arabii
au facut si cercetari despre om si viata ca si Grecii si
Latinii Dar an fost mai ales oameni practici: noi avem
dela ei cifrele de acum, chimia, multe cunostinti astronomice.
Au avut vestiti filosofi, istorici, geografi si matematici,
cari au trait din Spania si pana in Turchestanul Asiei.
Se pricepeau la lucrul pamantului, aducand apa cu mestesug,
la lucrul metalelor si al smalturilor.
Istoria scrisA de Arabi are mai mult In r edere cronologia exacta s
Insirarea legAturilor dinastice. De aceia nu se poate zice cd ei au pro
dus vre-odatA un adeN drat istoric. Cunostintele ce lasd despre trecut
scriitorii lor sunt amestecate cu poezie de rdu gust, mdcar pentru
noi §i cu urate umfldturi retorice ri linguini pentru suverani.
Negustori arabi cutreierau teat& lumea, $i de aceia se alcdtuiesc
multe geografii-itinerarii, on manuale pentru drumeti, de catre scriitorii
lor. Ele sunt pline Insa de ciudate Intortocheri i confuzii, din ewe
abid poi deslusl ade\ drul.
La Samarcanda mai ales, vestita cetate dirr Turchestan, dar $i aiurea,
Atabii au ridicat observatorii estite. Cifrele arabe, care Ingdduie mult
mai bine socotelile, dela ei le avem. Algebra se numeste cu un cup Ant
arab, $i arabdi este obarsia. Yn geometrie au atins rezultate necu
noscute Grecilor.
Filosofia arabd nu ti ine dela cugetarea largl ci Indrazneatd a lu
Platon, ci dela categornle, definithle §i formulele lui Aristotel. E o filosofie
de imptIrfire a notiunilor, 8c grupare in sisteme, de teileuire a
adevArurilor religioase. Scolasticii apuseni s'au inspirat dela Arabn
din Spania.
Arta arabd, are tradit'i siriene ei
persane mai ales, dar qi multe
bizantine. Plecand din Arabia, poporul de cardusi si de ho%i al Arabilor
n'a putut aduce nicio traditde nationald.
Bisericile lor, moscheile (v. fig. 12, 13), sunt facute dup.
bisericile grecesti. Dar n'au nici zugraveala, nici sapaturi
In chip de om, caci ii opreste legea. ci Inflorituri, ce se
zic la ei arabescuri. Turnurile s'au suptiat la dansii : sunt
minaretele, din cari crainicu chiama la rugaciune. Arcurile
ferestrelor s'au schimbat, find rupte la mijloc (ogive).
Podoaba moscheilor o alcdtuiesc sculpturile in lemn, on portelanele
Inflorite cu arabescuri, care ajung de o strAlucitd frumusetl. Ele nu

80
-se Intrilnesc numai InlAuntru, ci alcAtulesc une on hive lisul exterior
al cupolelor.
Imbracamintea Arabilor era ca a Turcilor de azi, In haine
Infoiate. La razboiu si in petreceri se Infatisau tocmai car
Grecii.
XV.
imparatia greceasc5, de dup5, Iustinian In lupt5, cu
barbarii. Persil si Slavii.
1. Imparatia de Rasarit era In stare destul de rea pe
vremea la care ne-am oprit In istoria Apusului. §i ea avuse
sa poarte lupte grele pentru legea crestina si pentru civilizatia
pe care o 'Astra. Fuseserg. malts nenorociri si acolo,
multe pierderi de vieti omenesti si de bogatie. Dar Rasaritenii
castigasera si biruinti fasemnate asupra barbarilor
cari stateau lacomi in jurul lor. Cativa Imparati destoinici
s'au aratat vrednici de Inaintasul for Iustinian si de numele
do Roman, care se pasta Inca la titlul Imparatiei.
Neamul lui Iustinian a stapanit putin5, vreme. Dupa, marele
Imparat a venit nepotul sau Tustin. Apoi un general,
luand pe fata lui Tiberiu, ajunse Imparat dupit acesta, si
fu omorat de un al treilea general. Acesta, Foca, a fost o
fiara sangeroasa: ca sa-si asigure Domnia, asupra careia
n'avea alt drept decat acela ca soldatii dintr'o ostire strigasera
ca el sl, domneasca, ucise tot neamul Imparatesc,
pans, si pe sotia aceluia pe care-1 inlocuia. La urma, lumea
s'a desgustat de fara-do-legilc lui, si un nou Imparat a fost
urcat In Scaun: era un orn tartar, foarte viteaz si indraznet,
fin al exarhului din Africa, adecg, at dregatorului aproapo
neatarnat (cum sunt astazi vice-regii din Egipt si din India,
pentru Sultan si pentru regina Anglici, Imparateasa a In-

81
diilor), care carmuia terile luate dela Vandali. Ii chemg,
Eraclie (Heraklios, in greceste; Heraclius, latineste).
Pe vremea lui, se purtarg crancene si indelungate rg,zboaie,
ca supt Iustinian, si Bizantinii dovedirg cg pot Inca
sg castige biruinte, ca in timpurile bune.
2. Dusmanii Imparatiei erau de multe neamuri. Intaiu,
numarand pe cei mai vechi si mai civilizati, Per. Acestia
erau tot asa de stgruitori in lupta, si tara for nu scazuse.
Dar ei suferiau de o grea boala pentru un popor: necredinta
fata de domnul si regele lor. Necontenit regii erau
schimbati, si puterea stateg, de multe on In mana capeteniilor
de Tiniituri. Astfel putt sa-i bat& la urma Eraclie
si sa li
smulgg, Siria, in care se asezara. Pang si orasul
slant, Ierusalimul, undo e mormantul Mantuitorului, statuse
un timp In mana Persilor, cari erau pagani si se Inchinau
Focului. Acum, la 628, Eraclie, care smulsese cuceririle
acute de Persi, incheie cu regele for o pace, care-i lasa
acele locuri, spre care se uitau cu cea mai mare evlavie
toti crestinii. Astfel Eraclie fu privit de Biserica, Rgsgritului
ca un om trimes de Dumnezeu ca sa crute de °earl
Sfantul Mormant al lui Isus.
Serbatoarea Ziva Crucii aminteste aceste biruintil ale lui Eraclie si
ridicarea In Ierusalim chiar a simbolului, atata timp despr4uit, al legii
crestine.
Dar In acelasi timp Imparatia trebuig sg tie piept si la
alto granite, asa incat, egad In locul Persilor se ivira ca
poftitori ai Siriei Arabii, Eraclie nu mai avg destule puteri
ca sa raspingg, pe acesti ostasi, cari erau multi la
numar si pe cari-i aprindeg dorul de a capata, prin moartea
In lupte raiul dorit de Mohammed. Mare le biruitor al Persilor
trgl Inca destul ca sä vadg, pe Arabi asezati In Ierusalim
si in celelalte °rase siriene.
V, mai sus, p. 31.
In sus, la Dungre, Inca supt Justinian se ivisera Slavii
g.i Avarii. Ei sunt pentru Rasarit barbarii cei noi, asa cum
au lost pentru Apus Nortmanii.
6

82
Slavii se gasiau mai de mult in dosul Germanilor, cari-i
ascundeau ca o perdea. Romanii cei vechi n'au stiut multe
despre Slavi: se pare insa ca Sarmatii cari, cand au nayalit
Hunii, tineau in mans for Ardealul, nu erau Sciti, ca
Sarmatii ce fusesera alta data, ci mai mult Slavi. Ei nu se
pusera in miscare decat dupa ce Germanii se oplosira prin
deosebitele provincii apusene si lasara Rasaritul In pace.
Stim ca Ostrogotii au pornit spre Italia la sfarsitul veacului
al V-lea. De atunci potopul Slavilor crescu tot mai
mult, dar fara sa sperie pe Romani. In adevar, ei nu veneau
ca niste ape furioase, care rup si stria, totul, ci tot
incet, fara zgomot. Sclavini se chemau Sim ii dela Apus,
Anti cei dela Rasarit: cel putin asa li ziceau Romanii.
Nici unii, nici altii n'aveau regi. Toate le hotaria obstea.
Numai pentru judecata si pentru calauzirea la razboiu
alegeau ei unele capetenii mai mici. Ca si la Germanii cei
vechi, fiecare sat avea acelasi stramos, si, la lupta ea si la
stramutare, oamenii nu se risipiau, ci satul se desfacea Intreg
dintr'un loc, ca sä ajunga in altul.
Slavii aveau multi zei, dar nu se stie ca ei sa se fi inchinat
stramosilor, cum obisnuiau in fiecare casa si Germanul
si Romanul si Grecul. Lor li placed mult sa steie
pe margenea apelor, a raurilor si a baltilor, si de aceia se
inchinau mai mult zeilor din adancimile umede. Paul,
astazi la popoarele care au pornit din Slavii cei vechi,
poporul credo in stimele apelor", in rusalce" si cum Ii
se mai zice altfel.
Noi avem in limba noastra o sums de cuvinte slave care privesc
agricultura. Aceasta nu inseamna ca am mat dela Slavi cuno§tinta
plugariei, pe care o avusera ei
Tracii, cei mai vechi §i adevarati stramoei
ai no§tri, ei coloni§tii romani, ei de care sunt legate cantecele jai
amintirile noastre poporale. Mai curand e de crezut ca prin not Slavii
§i-au insucit aceste porniri agricole. Multi din ei, trecand la neamul
nostru, ci -au putut 'Astra din limba for cuvinte privitoare la plugarie,
pe care o puteau cunoaete, ca Germanii cei vechi, in forma ei cea
mai primitive.
Slavii nu erau vanatori ca alto popoare salbatece, aveau

83
turme, dar nu herghelii de cai, ca ale Hunilor, ci numai
cirezi de boi si vaci, turme de oi. Mai mult deal la orice;
ei tineau MO, la lucrul pamantului, pe care-1 cunosteau
foarte bine. Unde s'au asezat ei, grija for n'a fost sä prade,
ci sa caute bogatda sigura pe care munca omului o scoate
din ogoare.
3. Slavii au ajuns rapede dela malurile neguroase ale
raului Vistula si dela ostroavele Niprului pan, la Marea
Adriatica si pang, fn Grecia chiar. Dalmatia au luat-o Intreaga,
la sfarsit si orasele de pe malul Marii; Pi se facura,
astfel pirati.
In Dalmatia ei au luat, nu numai campul, ci si orasele si insulde
de langa coaste, foarte multe si unele din ele deosebit de mad. Totusi
era. aici o Imbielsugata poporatie vorbind o limbs coborata din latineste.
Parte erau Iiiri romanizati, parte colonisti. Pang, mai ieri train
o limbs ronianica dalmatina, care se poate urmArl si in italiana actelor
Republicei Ragusa.
Dar erau prea multi acesti locuitori mai vechi decat Slavii ca sa
poata pen fail urmA. Din ei s'a alcatuit in mare carte ramura balcanica
a neamului romanesc.
In Grecia eche, SlaN ii au gasit multe Tinuturi pustii. Ei au deed.lecat
ac lo si an dat iarasi culturii pustiul paraginilor. Destule sate
din actualul regat trece c poarta nume slave. In partile Epirului, Albanezii,
urmasi ai vechilor Bid, mai slab romanizati in munte decat
fratii for de pe coaste, an ingaduit mai putin coplesirea slaty a. Dar
partile interioare, ale Macedoniei de azi, au fo t ocupate de riAN alitori
o semintie anume, in foarte mare numar. In Tracia ei au ajun
si ramas pans la Marea-Neagra si Arhipelag. Numele de locuri (top -
nimia) arata aceasta.
Iustinian, care a Intarit cu o muKime de cetati granita
Dunarii, n'a putut sa-i stoats pe Slavi. El li-a ingaduit, cum
era obiceiul cu orice barbari, sa, stea in Imparatie, si anume
In partite noastre, avand, ca loc de schimb pentru marfuri,
cetatea Turnului" (Turnu-Magurele). Desl erau mai blanzi
dechl alti barbari, Slavii nelinistiau totusi pe supusii Imparatesti
din Serbia si Bulgaria de astazi; orice iricercare
s'a facut Ins, ca sa-i Inlature, n'a izbutit. Ei au stat la not
pane li s'a pierdut urma, prin veacul al optulea Inca.

84
Sate le for nu erau multe : ele se aflau si prin locurile
mai Inane, dar mai ales In ses, langa. ape.
Slavii gasisera aici niste locuitori cari se coborau din
Dacii vechi si din colonistii adusi de Traian din provinciile
vecine; ei se salbatacisera intru catva Ina, in mijlocul bar -
harilor. Mai mult decat ceilalti navalitori, Slavii se imp:
car& cu acesti sateni, cari vorbiau o limba ce venia din
limba Latina a poporului. Slavii s'au pierdut cu vremea In
mijlocul acestora, cati n'au perit in multele lupte cu Bizantinii.
Slavii sunt, va sg, zica, in alcatuirea poporului
nostru mai puVn deal Francii pentru Francezi, dar mai
mult decal Longobarzii pentru Italienii de supt Alpi. Caci
not am luat dela Slavi (carora li ziceam gchei1) o multime
de cuvinte, chiar si din cele insemnate, si destule datine.
Aceasta pentru a dela Longobarzi n'a rAmas mai nimic, In ceia ce
priveste rasa $i cultura. Francii, In schimb, au dat forma politica unitara
Si defmitiva Galo-Romanilor. Cu strAmosii noetri, Slavii n'au Intemeiat,
ridicAndu-se ei ca o clasa stApanitoare, un nou Stat, ci au con -
ciefait cu locuitorii mai vechi, qi, de oare ce ei Mali erau mai pulini
§i near rau Inzestrali, s'au contopit cu urmasii Tracilor ai colonistilor,
lAsInd In limba acestora urme, multe, dar putin insemnate in ce prilest°
circulatia, adesea nu cuvinte unice, ci dublete.
XVI.
Imparatia greceasc5, de dupa, Iustinian In lupta cu
barbarii: Avarii $i Bulgarii.
1. Imparatia bizantina a pierdut prin navalirea Slavilor
un numar de provincii, adeca: Croatia, Serbia, Dalmatia,
unele parti din Bulgaria de astazi si din Grecia. Dar ea:
ava mai mult sa se teama din partea altor barbari. cart
dnnsii.
dela Scheiu a fche.auca (se IntAlneste si ca nume de botez).
1 Si satele care se chiarnA .Fcheia Yi amintesc pe Femininut

85
s'au asezat langa Slavi si eari.ti Intrebuintau toate silintele
ca sa prade.
Acestia erau Avarii. Neamul for era ca si al Hunilor. La
dreptul vorbind, ei nu erau decat tot Huni, schitnbati de
stapanire. Adeca din mijlocul popoarelor hunice care rataciau
In sesul rusesc, s'a ridicat o semintde, pe care Grecii
au numit-o a Avarilor. Haganul avar a supus pe celelalte
capetenii ale poporului tor. Apoi el 1-a adus Inapoi In partite
de undo fusese gonit dupa moartea lui Attila, adeca In asanumita
Pan onie.
Aiti Avarii s'au asezat statornic,intinzandu-se tot mai mutt
In jos. Herulii plecara Inaintea tor, si In veacul al VI-lea
Imparatia li-a dat paminturile acestora. La raurile Drava,
Sava si Dunare, stateau Inca Gepizii. Ei au fost goniti de
Avari, uniti cu Longobarzii. Apoi Longobarzii apucara spre
Italia. Avarii singuri ramasera In aceste parti. Ei cautara
sa supuie pe Slavi pentru ca acestia sa li de& dijma din
samanaturi. Dela Bizantini cereau necontenit bani. Ei li-au
si luat cateva cetati si au Incunjurat si Constantinopolul. Ce
bucurosi ar fi fost Avarii de prada marii cetati Imparatesti!
CetAlile Sirmium ei Singidunum pAziau la poarta prin care Avarii
puteau rAzbate in Balcani, pe drumul cAtre Filipopol, Adrianopol, Constantinopol.
Multi ani s'at luptat AN
arii, cari nu stiau sA iefi cetAtile,
Impotriva tor. Cand le-au luat, In sfarsit, ultimul zAgaz camse. Avarii
se revArsau in voie pentru pradA. De cite on aN eau nevoie de daruri
on rie bani dela Imparati, tot asa faceau.
Dar stralucirea for n'a, tinut prea multa vreme. Slavii li
s'au tot Intarit In cale. Pe urma a statut In fata for ca o
stavila neamul cel nou al Bulgarilor.
2. Bulgarii erau tot din acelasi sange ca si Avarii. Locuintile
for tale vechi au fost la ram' Volga. Ei facura cum
facuser& Avarii Inainte de da,nsii: scuturara jugul si plecara
spre Roma cea noun din Rasarit, despre care se spuneau
minuni printre barbari. Capetenia for era un anume Cubrat.
Cea d'intaiu asezare o avura In pamantul ce s'a numit mai
pe urma, Bugeacul, intro Dunarea-de-jos si partite dela guri

86
ale Nistrului si Prutului: acest Tinut are multe lacuri si e
foarte greu de cucerit.
Dtipa moartea lui Cubrat, Bulgarii se impartira. Unii
ajunsera departe in Apus, vanzandu-se ea ostasi; altii trectira
in Dobrogea noastra, mergand si pang Ia Silistra, per
care o cucerira (dupa 650).
Lui A paruc (Isperic), fiul lui Cubrat, i se puce in scama aceastai
strAmutare fericita.
Si pe dansii cercara Bizantinii sa-i goneasca, dar n'q, fost
cu putinta. Atunci li s'a dat invoirea de a sta in aceste
parti, pe malul Mani Negre, pana la linia de munti a Balcanilor.
Din vechea cetate a Marcianopolei ei isi facura
Capita la. Ea se chema la venirea for Pres lay.
Numele acesta fusese dat de Slavi, cari patrunsesera si
aici. Pe acesti Slavi i-au supus Bulgarii. Dar, precum Francii
din Galia s'au deprins a vorbi limba latina din aceasta taxa,
an luau datinile locuitorilor si dela un timp, suet Clovis,
si legea for crestina, asa s'a intamplat si cu Bulgarii. Poporul
supus a luat si el acest nume al Bulgarilor, intocmai
precum in Galia locuitorii vechi si stapanii cei not si-au
zis de o potriva Franci. Ca si Ia Franci carmuitorii si regele
au ramas din dinastia cea veche, barbara.
Ce a fost p.ntru Franci Clovis, aceia a fost pentru Bulgari
Boris, care s'a botezat numindu-se Mihail, si a silit si
pe tovarasii sai sa, se boteze (864-5).
Se vorbeste de nesiguranta lui Boris daca trebuie sa primeasca
lege). noun In forma rasariteana on in cea apuseana. Ne indoim InA..
dacl el era, sinter and negocia. cu Papa Nicolae. Apuseni fiind, In
credintA, Bulgarii n'ar fi putut ravnl stApanirea peste supusii ortodoxi
ai Imparatului, nici Inlocuirea acestora prin noii for Tali, In
Constantinopol, Tarigradue Slavilor.
Ca orice rege barbar trecut la legea crestina si fiind in apropierea
Romei apusene sau a Romei rasaritene, Boris a trebuit
sa se gandeasca la stapanirea imparateasca. Regii bulgari
pagani incercasera, ca si paganii Avari, sa, iea Constantinopolul.
Dar ei faceau aceasta numai ca pradatori, fiindca.

87
stiau ca in Constantinopol este multi, bogatie. Acuma dupa,
crestinare Irma, poftele asupra Constantinopolului erau de
alt fel. Fiul lui Mihail, cel d'intaiu rege bu]gar botezat, Simian,
§i-a zis Tar, adeca Cesar, Imparat. Tinta lui era sa,
fie In Rasarit ceia ce se facuse In Apus, cu vre-o suta, de
ani in urma, Carol-cel-Mare.
Noi trebuie sa vedem insa ce s'a facut in imparatia Bizantului
pana in vremea aceasta a lui Simion Tarul, care
void sa, se taca Imparat In Constantinopol.
3. Dupa Eraclie, care a murit de oboseala, Incredintat ca,
nu poate face nimic Impotriva Arabilor, n'a mai fost un
mare Imparat in Rasarit, cu toate ca ar fi trebuit sa fie
unul, caci vremile erau grele. Stapanitorii din Constantinopol,
In loc sa, se bats, cu barbarii, se bateau en icoanele!
Aceasta ceartl a imparatilor iconoclafti (sfAramAtori de icoane) lei
are insA lamurirea. Anume calugdrii ajunsesera a§a, de puternici, In barn,
odoare, juvaiere, clddiri, moeli, toate scutite, meat impArAtia pArea a
va murl de slabiciune. Ea aveA. insa mari nevoi baneeti pe urma IndArAtniciei
razboinice §i uimitorului noroc al Arabilor. Si poate td Bizantinilor,
iara§i, nu li venia bine and Arabii, monotei§ti, WA. chip
cioplit on zugrAvit, ii fAceau a sunt inchinatori de idoli.
Domniile acestor Impara# sunt destul de fungi, insa mai
mutt goale. Arabii luau insulele din Marea Moditerana, cora,-
Wile for veniau pans, supt zidurile Capita lei imparatesti.
Aceasta putea sa, se impotriveasca, fiindca era asezata la be
asa de sigur, incunjurata din doul par# de Mare: apoi se nascocise
acum de Greci un fel de foc care ardea si in apa, si
prapadia corabillor navalitorilor. El se chema: focul grecesc,
si strainii nu stiau In ce chip se pregateste. Asa numai, si
nu prin vitejia ostasilor, se tined Constantinopolul.
In provincii ascultarea era patina. Certele pentru icoane
samanasera, dezbinare pretutindeni. Cand Arabii au venit In
Siria, locuitorii de acolo, cari erau eretici, i-au primit bucuros.
Acum si in alte parti din ImparMie oamenii doriau
stapanirea califilor. In unele Tinuturi, mai ales in Asia Mica,
se Intemeiase un fel de feudalitate, care apasa greu asupra

88
saracilor, §i nu void sa sprijine pe Imparati In luptele for
cele grele.
Aceasta class de magi proprietaii era gi o primejdie pentru Imperiu,
pentru autoritatea Imparateasca. De fapt, ea n'a putut fi Inlaturata en
totul niciodata. Dar rosturile acestor outernici" au fost micqorate.
Altfel si Rasaritul §i-ar fi avut feodalitateaqi Inca fara elementul de
vitejie gi onoare, de virtute razboinica ci destoinicie, care a rascumpant
plicatele feudalitatii apuseue.
Dupa dinastia isauriana nedestoinica a venit Dinastia
frigiana (adeca armeneasca), §i ea nedestoinica: In cuprinsul
ei un Imparat a fost poreclit Gangavul, iar altul Bativul.
Imparatia mai avii o pierdere mare. Pang, atunci ea nadajduia,
Inca sa intemeieze iara§i stapanirea cea Intinsa, a
lui Iustinian, luand inapoi Italia, unde Longobarzii trageau
de moarte. Insa la anul 800 Carol-cel-Mare se fact, precum
§tim, Imparat al Apusului. Titlul acesta al lui n'a fost recunoscut
in Constantinopol, dar de aici nu se putea incerca
nimica impotriva lui, cats vreme Linea Inca, pe langgi, atatea
primejdii, lupta pentru icoane. Ba Inca Imparatul eel nou,
franc, trect §i in partile care se tinusera de Rasarit : el
supuse Panonia, sfarara'and pentru totdeauna puterea Avarilor.
Vechiul Tinut al Gepizilor s'a numit atunci pamantul
Francilor. Numai dupa, cateva zeci de ani a incetat aceastg,
Intindere a puterii apusene in paguba Constantinopolului.
Intre noua Imparatie, pe care Cezarii bizantini n'o puteau recunoa0e,
ci ace§tia, era un Indoit pretext de duqmanie. Francii voiau Dalmatia,
care mult timp se tinuse de Apus, $i
Bizantinii, cari aveau Inca In Venetia
un duce nasal, se gandiau la exarhatul lor, care, smuls acuma
dela uzurpatorii longobarzi, ar fi trebuit sa se Intoarea la ei.
Dar, pe cand Carolingienii slabeau prin razboaie Intre
dan§ii, Imparatia rasariteana cap= un Imparat viteaz.
Vasile Liu Intemeie dinastia care s'a zis, dupa, Cara de
unde venise el, dinastia macedoneana.

89
XVII.
imparatia greceasca de dupes Iustinian In lupti cu barbarii.
Bulgarii, Ungurii. Dinastia macedoneana.
1. Imparatul Vasile I -iu, Armeanul sau Macedoneanul,
a luat puterea in timpuri grele. El a stiut Ins cum trebuie
Infruntata primejdia, si dinastia lui a scapat Imparatia de
o peire ce se pare& sigura.
Am vazut ca. Bulgarii se facura crestini tocmai pe aceasta
vreme. Boris a luat numele de Mihail, fiindca asa-1 chema
pe Imparatul bizantin din vremea cand s'a facut botezui:
Mihail al 1.11-lea, poreclit Bet,ivul. El scrisese Intaiu Papei
Nicolae I-iu (care, cum §tim, a fost un om foarte destoinic
.si. foarte Indraznet), ca sa-i arate gandul ce are, de a parasi
pe zeii pagani; la urma Insa, Bizantinii au adus de
partea for Biserica cea noun a Bulgarilor. Putea sa creada
cineva ca, de acuma Inainte, Bulgarii, cari erau de aceiasi
lege cu Imparatul si cu Grecii lui, se vor astampara, cautand
de nevoile terii lor, ce traia Inca in cea mai mare
salbatacie. Dar n'a fost asa, si iata de ce.
Urmasul lui Boris, Simian, a vrut sa fie el Imparat. Pe
atunci, In Rasarit temeiul era, legea, si, odata ce Bulgarii
se facusera, drept-credinciosi, ei puteau sa se uite asa de
sus si sa ravneasca, asa de mult. Multi dintre Greci chiar
erau bucurosi de stapanirea bulgareasca, fiindca vazusera 6,
°stile Imparatesti sunt mai slabe. Asa s'a inceput un raz,
boiu Inviersunat, ce nu s'a curmat cat a trait Simion, care
a fost tot Invingator In toate Incaierarile lui cu Bizantinii.
El e cel mai mare om care a rasarit vre-odata din mijlocul
Bulgarilor. La dansii el este cum e la not Stefan-
.cel-Mare, cu toate ca Simion nu era, pe departe asa de
cuminte, asa de bun si asa de iubitor de lucrurile frumoase
cum a fost Stefan al nostru. Daces Bulgarii n'ar fi
fost atat de stapaniti de dorinta jafurilor si daces In Con-

90
stantinopol ar fi stat carmuitori mai slabi, pe urma dacl
Bulgarii ar fi stiut mai bine sa Incunjure cetatile, atunci
Simion ar fi fost un fel de Carol-eel-Mare al Rasaritului.
Dar Imparatii din Casa inacedoneana s'au priceput sa -si
apere Capita la. Nu doar di, ar fi fost toti niste ostasi vestiti;
ba unii dintre ei, precum Leon si Constantin, mai
mult an cetit carti, si le-au facut chiar. Insa pe atunci se
luase si In Constantinopol deprinderea cea veche dela Roma
de a se adaugi pe MO, Irnparati Cezari, can sa duca,
ostile asupra dusmanului. Fires-to cei mai multi Cezari
erau alesi pentru vitejia si priceperea for la razboaie, si
de aceia mai totdeauna a fost cine sa tie sabia In mana
pentru binele si cinstea Imparatiei.
2. Apoi Bizantinii se pricepura si acum sa intrebuinteze
pe unii dintre barbari ca un biciu impotriva altor barbari,
ceia ce era o socoteala iscusita. Prfn campiile cele mart
ale Rusiei, unde fusesera mai Inainte Avarii, se purtau
acum Ungurii. Cum stim, acestia nu erau tocmai la fel
cu Avarii, caci Ungurii aveau si sange finic, ca al Laponilor
din partile de sus ale Suediei, ca al locuitorilor din
satele Finlandei si al calor din Tinuturile Uralului. Ungurii
se numiau pe dansii Maghiari, cum isi zic si acum..
Erau oameni marunti si foarte urati: cu oasele dela obraji.
scoase inainte si cu ochi foarte putin deschisi; erau galbeni-negrii
la chip. Traiau ca vanatori mai mult si nemeriau
bine cu sagetile lor, al caror varf era de os ; la razboiu
erau foarte temuti, fiind galagiosi si cruati. Ei erau mai
grozavi decat Bulgarii, fiindca acestia se mai amestecasera
cu neamuri mai bune si traisera douti, sute de an in apropierea
Imparatiei grecesti. La dansii nu erau regi ca la
alti barbari, ci fiecare semintie isi aver, capetenia cu care
merged la razboiu. De o bucata de vreme, alte semintii
barbare Ii silisera a se aseza In Bugeac, de-asupra Dobrogii
noastre.
Pe acestia i-au chemat Bizantinii, supt Imparatul Vasile,
ca sä Infranga pe Bulgari. Ei an venit bucurosi la leafy

91
si s'au luptat cinstit ea vrajmasii Imparatiei. Dar Greed
nu s'au mai gandit la dansii, cand au Incheiat pace, asa.
incat Bulgarii si-au putut razbuna dupa plat. Ei trimesera
deci la alt neam salbatec, Pecenegit, cart samanau. cu Turcii
eel vechi (fiindca Turcii de acum sunt amestecati cu alte
popoare, si de aceia-s mai trumosi), ei-i poftira sa prade
impreuna cu dansii si pe Unguri. Maple acestora furs
napadite Intr'un rand cand barbatii erau dusi la razboiu-
Ele au fost nimicite cu totul. Iar, cand luptatorii se Intoarsera
acasa, ei isi pierdura toata increderea vazand atata
nenorocire. Tot neamul Ungurilor se ridica, din Bugeac, si
apucand pe langa, Nistru, tredi mai sus de sirul Carpatilor,
dincolo de Maramuras, de se revarsa ca un sivoiu salbatec
asupra Panoniei.
3. Aici Ungurii nu gasira pa nimeni care sa li poata, sta
in tale. Avarii so strecurasera do mult, dupa ce-i Invinsese
Carol-eel-Mare. Imparatia cea noun a lui Carol era si ea
slaba. avand hotarul ei de Rasarit numai prea putin
aparat. In locul ei se Inaltase in locurile acestea regatui
numit ass dupa, raul Morava, care se varsa, in
Dunare mai sus de Viena, Capita la Austriei. Moravii au
avut capetenii vestite, cum a fost Sviatopluc, cam pe vremea
lui Boris Bulgarul. Sviatopluc era crestin, ceia ce Insemna
foarte mult la un popor barbar, de oare ce legea
crestina, aducea neaparat dupa dansa si luminarea mintii.
Dar eel d'intaiu stapanitor moray care s'a crestinat a fost,
Inainte de -dansul, Rostislav, care a cerut dela Constantinopol
preoti cart sa-i trivet° poporul.
De acolo au venit Constantin, care, dupa ce s'a calugarit,.
ei-a
zis Chiril, si calugarul Metodie, vestiti propoveduitori.
ai legit crestine, spit cart si astazi priveste cu recunostinta
oricare Slav: si Boemul, si Slovacul, si Bulgarul, si Sarbul,
si Croatul, si chiar Rusul. Ei n'au cautat sa slujeasca greceste
Inaintea supusilor capeteniei morave (trebuie sa se
bage de seams ca pe atunci se socotia, ca numai In latineste,
greceste si evreieste se poate Invesmanta cuvantul lui Dum

92
-nezeu), ci au talmacit In slavoneste cartile sfinte. Pentru
ca in slavoneste sunt si sunete care lipsesc In greceste, ei
au facut semne anume pentru dansele. De aici au iesit pe
lima:
un alfabet care s'a chemat glagalitic (dupa cuvantul
glagol, care Inseamna, cuvant, sunet), si unul caruia i se
zits chirilic (desl nu e adeva.rat, cum s'a crezut, ca. 1-a
nascocit Cbiril). In slove chirilice am scris si noi pana
dannazi, fiindca noi am luat cultura cea veche dela Bizantini
prin Bulgari.
Rostislav ceruse misionari dela Constantinopol, In dorinta de a scapa,
.de supt apasarea carolingiana. Papa, care era Nicolae I-iu,-si episcopii
germani luara aspre masuri pentru a inlatura aceasta concureitta rasariteana.
Constantin-Chiril a murit la Roma. Ingaduit si mai departs,
Metodie, caruia Scaunul papal Ii dadu un titlu de episcop si r entru
Panonia, care Inca nu era ocupata de Unguri, se Impotrivi pana la
sfarsit (t 885). Dar opera Intemeiata pe Iiturgliia slava tinii In aceste
parti numai cat si viata lui. Ucenicii celor doi frati, mai ales St Climeat
fura Invatatorii Bulgarilor: ei n'au mai avut nicio legatura eu
Apusul.
Situatia religioasa a crestinatorilor Moraviei corespunde situatiei politice
a acestul Stat. Regatul, prins Intre douti influents dusmane, cazii
iisor Inaintea unor navalitori noi. Atunci catolicismul roman lua In
stapaiiire, supt ocrotirea armelor germane, o parte din teritoriul ramas
fara stapan. Cealalta ajunse definitiv Latina prin Inchinarea Ungurilor
.catre Srantul Scaun.
Ungurii au sfaramat rapede Moravia si s'au napustit,
cum am vazut, asupra Apusului. De acolo au fost goniti,
dar In Panonia au ramas. Dupa vre-o suta de ani. ei
au patruns si In Ardeal. Dar nu mai erau asa cum yenisera:
cucerind satele de Slavi si Romani ce erau pe
. ei se amestecasera cu aceste rase mai bune si se
schimbasera; so facura nalti, mai albi, si sufletul for se
preschimba: erau acum mai de omenie, mai deprinsi a
1ucra, pamantul. Se Invatara si a asculta de regi, si unul
dintre dansii, ,tefan, a facut ca $i Clovis, Boris si Rostislav;
si-a cre§tinat neamul. §i a fost asa de bun, !neat i s'a zis
4tefan-cel-Sfant.

93
XVIII.
imparatia bizantina in lupta cu Pecenegii, Rusii si Turcii
1. Dupa ce au plecat Ungurii dela Dunarea-de-jos, In
locul for au venit Pecenegii.
Li se mai zice Pincenati si Biseni.
Dar nu trebuie a-0 lnchipuie cineva ca Pecenegii si-ar fi.
facut sate aici, caci n'aveau sate nicairi, ci rataciau asa, dela,
un capat al sesului celui mare la celalalt, si-si culegeau
dela supusi numai dajdile: nu atata in bani, cat in roadeale
campului. Stapanirea aceasta slaba o aveau ei si la.
Nipru si la Dunare si peste pamanturile care fac parte
acum din tara noastra. Si in Ardeal ei se strecurau prin
pasurile cele tnguste ale Carpati lor si jafuiau, silind la dijma.
satele romanesti de acolo. Mud Ungurii au venit si ei In
Ardeal, au facut cetati, incepand cu Balgradul (sau Cetatea-Alba
In limba Slavilor, cari statusera pe aid), dar tot,
n'au putut tinea In frau pe Pecenegi.
Bizantinii erau bucurosi de dansii, fiindca-i puteau Intrebuinta
ca unealta de pedepsire impotriva Bulgarilor. Dar
li s'a parut ca acesti calareti n'ajung Inca. Ei s'au indreptat
atunci la Ruli. Iata, tine erau Rusii, cari s'au facut pe
um& un popor asa de mare si de puternic, de care not
trebuie sa ne aparam bine, prin munca si cumintenie, ea,
sa ma ne Inghita.
2. La Rasarit de Nistru erau Intinderi mari de pamant
cu totul ses, acoperit de buruiana salbateca; acolo-i placed
Pecenegului sa-si frivarta, calul. Dar sesul era strabatut de
ape late si incete, care faceau o sums de mlastini si cuprindeau
ostroave mari; Imprejurimile erau potrivite si
pentru plugarie, iar In ape se purtau pesti multi si feluriti:
aici Ii placea Slavului. De aceia si erau multi Slavi, mai
ales la Nipru. Erau multi, dar nu puteau folosl la nimic

94
numai cu numarul, fiindca n'aveau legaturi stranse intro
dansii, ci fiecare trail, in sine.
Niste Nortmani au venit insa asa cum rataciau ei pe
toate marile si au facut din lutul acesta fara chip care
erau Slavii dela Nipru, un popor care stik ce este si avea
fruntasi si capetenii. Precum 81avii de peste Dunare si-au
zis Bulgari dupa cuceritorii lor, Bulgarii, asa si Slavii dela
Nipru si-au zis Rusi dupa clasa stapanitoare a Rusilor do
neam nortman.
Acepti Varegi, Ros, veniqera din Scandinavia, pi era firese ca ra-
-mura nordica a Germanilor, avand un term al Balticei, sa, se Intinda
ai asupra celuilalt, Runic, capetenia for celelalte doua capetenii erau
fratii lui , ajunse a lua §i cetatea Novgorodului, vestitA si pentru ne-
go%ul cu departatii Arabi (dupa 860). Supt fiul sau numai, ajunse a 11
cucerit de noua casta militara, din care faced parte pi dinastia, si
Chievul, eel mai insemnat centru din partea teritoriului rusesc inraurita,
de Bizant.
InvAtati rupi, cari nu voiesc ca Rusia sA aiba straini la inceputul
vietii de Stat pi al civilizatiei sale, tagaduiesc venirea fratilor scandinavi
si cauta sa lamureasca intemeiarea celui d'intaiu principat din
singurele elemente slave.
Dintre Nortmani s'au tot urmat Voevozi si Mari-Voevozi.
asupra acestor Slavi. Supt calauzirea acestor capetenii, ei
se coborau pe luntri usoare, scobite dintr'un singur trunchin
de copac, si strabateati Marea-Neagra In lung si in
lat : se opriau unde era In apropiere vre-un eras bun de
pradat si, aruncandu-se noaptea, dadeau foc, jafuiau si so
tntorceau Incarcati cu lucruri de metal stump si cu vesminte
frumoase. Vestea for a mers si la Constantinopol.
unde era mare frica de dansii. Insa, puVn dupa anul 950,
unii dintre Rusi s'au Mout crestini, mai ales dupa indemnul
stapanitoarei for Olga.
Olga fusese sotda lui Igor, nepotul de fiu al lui Runic intemeietorul;
fiul ei, Sviatoslav, era minor, si ea avea grija terii.
Bizantinii au socotit deci ca tot cunt mai buni Rusii
decat *Bulgarii. Trimesera la Voevodul Sviatoslav, ca sa-1
pofteasel
sa vie la Dunare. El sosi acolo si invinse. Intaiu

93
lua Silistra, de langa acest rau, si apoi pAna, si Capita la
bulgareasca, Preslavul. Atunci vazura cei din Constantinopol
ce gresala mare facusera aducand pe acesti oaspeti
strasnici. E adevarat ca Bulgarii fusesera goniti dela Marea-
Neagra; numai In Apus, prin prapastiile muntilor Macedoniei,
undo petreceau cu turmele ciobanii aromdni (asa se
chiama Romanii din acele parti), se mai tined ceva stapanire
de-a Tor. Dar Rush stapanlau acuma pana la Balcani:
Constantinopolul ii Indemna la cucerire, cum indemnase si
pe Bulgari. Asa !neat ei nu voiau sa, plece.
Nichifor Phokas e Imparatul care s'a gAndit sA intrebuinteze pe
Rini Impotriva Bulgarilor.
3. Pe Tanga primejdia ruseasca, mai venise acuma si alta.
Califatul arab nu mai era de mult ce fusese odata: Califii
din Bagdad ramasesera numai CUM suet Papii acuma, in
zilele noastre, adeca n'aveau putere decat asupra sufletelor.
In Egipt erau alti stapanitori, dest tot Musulmani;
In Spania tot asa; si In Asia Tinuturile se deslipira si traiau
deosebit.
In Egipt stapAnian, Inca dela Inceputul veacului al X-lea, califi fatimiti.
In Spania carmuiau si mai departe Omeiazii, de si la Bagdad luasea
puterea Abasizii, urmasii lui Abbas, unchiul lui Mohammed (pe la 750).
Abul-Abbas a fost numai un tiran salbatec, dar fratele lui, Al-Mansur,
si urmasul acestuia, Harun-al-Raficl, he numara Intre marii stapanitori
ai lumii, prin vitejie, simt politic si virtuti. Si Africa berbera se desfacil
Insl de Abasizi (in aceste part' d mnesc Aglabitdi, alt1 dinastie).
Aceste rascoale gi
sfasieri erau firesti. Cu cat InaintA mai mult spre
Mesopotamia si Persia, cu atata se desfacea, mai deplin califatul cel
mare de traditiile cu care Arabii IncepuserA opera for de duceriri.
Chiar In Bagdad, caroluirea' o aveau capetenii de barbari
cari se asamanau cu capeteniile de barbari ce smulsesera
carmuirea din mama, Imparatilor apuseni. Ei erau
dintre Turd, popor din muntii Altai si stepele cele calde
ale Asiei-de-mijloc. Turcii aveau patina pricepere la alto
lucruri decat razboiul. Dar In aceasta nu-i Intrecea, nimeni:
erau buni calareti, buni axcasi, si mai ales ascultau de

96
capeteniile lor. Asa se tncepii din neamul Turcului Selgiva
o dinastie care s'a zis a Selgiucizilor.
Puterea Selgiucizilor statel mai mult In Asia-Mica, dar
se Intindea 9i asupra partilor de sus din Siria. Ei smulsera
pe Incetul, bucata cu bucata, pamanturile pe care be
avuse pana atunci Imparatia bizantina. Cezarii din Constantinopol
luptara acolo multa vreme, dar Para folos. Se Intampla
odata cu un Cesar ceia ce se intamplase cu Imparatul
Valerian, and s'a luptat cu Persii; Cezarul Rhomanos
a fost batut si ucis In lupta. Dar aceasta a venit,
mai tarziu numai.
Selgiucizii se zic asa, deci, dupA Selgiuc, personagiu mai mult fabulos,
care stA la, inceputul neamului lor. Cei mai strAluci0 razboinici din
aceasta dinastie sunt Alp-Arslan, care birul la Mantichert 'pa InapAratul
bizantin Rhomanos Digenes, venit pentru a apara provinciile rAsa,
ritene, gi
Malec-ah. Acesta din urma domni ca un ImpArat glorios.
ProNinciile Incepura Insa chiar din vremea lui sa se osebeascA, ajungAnd
in stapAnirea rudelor, generahldr sau dregAtonlor, iar cu vremea
urmasii In Siria ai Selgiucizilor ramaserA cu mici posesiuni razlete (la
Mosul In Mesopotamia stAtea ins in veacul al XI-lea un atabec, ice-
tiitor al Califului, care dregAtor aveA putere r$i asupra Siriei). Asia-
Mica se 'Astra in puterea unei noul Case stapanitoare, InruditA cu
cea veche, dar ridicatA la doiamie numai prin vrednicie $i noroc.
Pana ce li se ridica Insa drept de-asupra capului norul primejdiei
turcesti, Bizantinii avur.1 trei Imparati puternici,
cari au facut ca Dunarea s.1 fie iarasi granita de Miazanoapte
a Bizantului. Acestia, au fost Nichifor Foca (Phokas)
si loan Timische (Tzimiskes), apoi dupa, ei Vasile al II-lea,
zis Bulgaroctonul, adeca ucigb.torui de Bulgari.
Ei au luat Creta, apoi, in Asia, Tinuturile pierdute alta
data fat& de Arabi: Ierusalimul n'au putut sa-1 dobandeasca,
dar au capatat dreptul de a-1 ocroti. Apoi Rusii fura goniti
pan& la Silistra; aica fura incunjurati si siliti s& piece. Sviatoslav
pori la tutors, omorat de Pecenegi. Al doilea sau al treilea
urmas al lui a avut cinstea, de a se casatorl cu o principesa
din Bizant si se facil cpestin. El se chema, Vladimir.
Flub lui Vladimir, care se .eAsAtoriee nu Ana., Rica hnpiratului bi

97
zantin Romanos al II-lea a fost N estitul Iaroslav (f 1654), care stdpanl
sigur pi pap' c, bucurindu-se de rodul ostenelilor §i jertfelor unui
lung sir de inaintasi destoinici.
Apoi Timische nu 'Astra in Scauri pe Tarul bulgaresc
care era fugar la dansul. Vasile at II-lea, urma§ul lui,
porni asupra lrii Samuil, capetenia Bulgarilor -din Macedonia,
care-§i avea Capitala la Prespa, pe lacul Ohrida, §i.-1
rapuse §i pe acesta. El varsa valuri de sange bulgaresc gi
supuse toata tara. La anul 1000, dela Dunare in jos nu
mai era un altL stapan decat Imparatul.
Simuil era, unul din rdsculatii feciori de boier" (al lµi Sisman) din
A pus, de lege bogomilicd (legea lui Bogomil se razimd pe Vechiul Testa
ment; pure nume luate de acolo stdruie asupra posturilor; amestecd
re Satana in toate rosturile lumii, ca dusman temut al lui Dumnezeu).
Rdscoala se Meuse cu ajutorul Sarbilor gi Aromanilor din acele pdrti
apusene. Pentru Indbusirea ei, Vasile Intrebuintd cele mai grozal e
mijloace. Grecii furl asezati pretutindeni in dregAtorli, gi Biserica Bulgarilor
fu grecizatd, dandu-i-se arhipAstori de neam strAin. Cu ei am
avut qi not legdturi de ierarhie.
Dar ImparAia cazu pe urma tot mai jos. Turcii luara
Asia. Pecenegii pradara multa vreme, pan& fury In sfarsit
rapusi cu totul. Femei fara h*legere pentru chemarea for
ajunsera a stapani la Constantinopol.
Fratelo lui Vasile, Constantin, a fost un bdtran netrebnic Fetele
acestuia, Zoe si Teodora, mai ales cea d'intdiu, ajutard la Injosirea Im
pdrAtiei; deli In vrdstd, Zoe a fost calduzitd de favoritii ei, pe cari-i
ridicd langd dansa pe tron. Serbia se rdsculd sub Stefan Voi , al
cdrui fiu pastrd partile de pe langd Nis. Cdpetenii bulgAresti cutezard
sd ridice iardsi armele, in fruntea.Vlahilor romani si a Slavilor. Pretendenti
se desfAcurd din randurile octirii. Ani de zile Pecenegii ocupart
Tinuturi Intregi din Mezia 5i Tracia, dupd net lupte lduntrice ii
scoaserd din padurile si vaile noastre. Francii Francezii, Italienii,
Norvegienii din garda pi
ostire capdtau un rost tot mai mare.
Atunci un neam nou, care se chema al Comnenilor, inlocul
dinastia cea veche, la 1081, qi iara i Impa,rMia fn
scapata de risipa.
'1

98
Alexie Comnenul puth sa /nlature usor un Imparat care biruise si
ucisese pe cel mai bun general din Imparatie, Nichifor Br7ennios (1-iu
April 1081). Din neamul sau mai fusese de curand un Imparat, mort
Inca Mar, fara urmasi, Isaac Comnenul.
-xix.
Ynceputul rizboaielor cruciate pentru mormitntul lui
Isus Hristos.
1. Impgratul Alexie Comnenul avea, sg, poarte o lupta
grea cu Turcii. In fruntea acestora stated pe vremea lui
Malec-ah, adecg, §ahul-Rege (fah" se numete In limbo,
persana stapanitorul). Din dinastia Selgiucizilor n'a mai fost
niciunul care sa aiba atatea Insuiri ce trebuie ca sa, stapaneasca
cineva bine pe oameni. Cu cateva zeci de ani in
urmg, Imparatul Romanos fusese batut i ucis In lupta
dela MaNichert, i de atunci puhoiul turcesc inainta necontenit
ca un Tau care ineaca holdele. Stapanirea turceascg
ajunsese acum pang, aproape In fata Constantinopolului:
Imparatia bizantina. nu mai avea. decat foarte putine
locuri In Asia. Se intorsese, va sa zicg, pentru dansa
primejdia din partea musulmanilor, ma cum fusese in vremurile
tale bune ale Arabilor.
Dar Alexie era. un om §iret §i, Inainte de a fi /mparat,
el se deprinsese cu razboaiele. Cu dansul in frunte, tam, putea,
Inca sa fie sigurg de viitor.
2. Alexie secotl ca ar fi mai bine sa theme In ajutorul
sau ci pe creqtinii apuseni. Piedeca cea mare pentru venirea
for era deosebirea, de lege: catolicii, cari se tineau,
bisericecte, de Papa din Roma, erau priv4i la Constantinopol
ca ni§te ratac4i, §i Apusenii judecau i ei cam tot ma
pe Greci. Pe urmg, Regii §i ImpgrAii din aceste par# aveau
a]te griji decat aceia de a da sprijinul for cre§tinilor din Rasarit.
In Franta era pe tron un rege slab, Filip, care se gandia
mai mult la afacerile lui casnice. Regele din Anglia, fiul lui

- 99 -
Gulielm, care cucerise tiara, era un vanator salbatec careii
petrecea vremea numai prin paduri, cautand flare ce 4-
Tranau la suflet cu dansul. In Spania, regatul de Leon se
uhise cu regatul de Castilia, tar Aragonia, care ajunsese
acuma qi ea. un regat, era unit& cu Navara. Aici urma, tot
lupta cea veche cu paganii: mai in fiecare primavara o§tile
cavalerilor Imbracati In zale de otel se duceau, supt steagul
cu crucea pe dansul, sa, mai goneasca, pe musulmani_ din
vre-un castel sau din vre-un oras. In locurile castigate se
aduceau apoi locuitori din toate partile, tot a§a cum se
strangeau oameni de pretutindeni in sloboziile noastre de
alai de mult, pe care le deschideau pe pamanturile for Inca
pustii Domnii qi boierii.
Intro cei ce s'au luptat cu mai multa, tragere de inim&
si
cu mai mult noroc pentru crucea lui Hristos, a fost qi
un cavaler anume Roderic (spaniole§te Rodrigo) Diaz din
Jocul Bivar; lui i s'a zis Luptatorul §i Cidul fdupa cuva,ntul
arab: sid, seid, care inseamna §i Damn, stapan). El a luat,
dela dusmani frumosul oraq Valencia, aproape de Mare, pe
care I-a stapanit apoi regale de Aragonia qi Navara. Can-
-taco ale poporului pomenesc pana astazi la Spanioli isprai
vile acestui om minunat, care n'a crutat nicio osfeneala
ca s& fad, bine neamului sau, ceia ce este fapta cea mai
frumoasa care se poate savarqi.
Cel d'intftiu stapInitor In teara din nou Intemeiata a Portugaliei a
lost Henric de Burgundia. Almoravizii (numele vine dintr'o pronunciare
spaniola gre§ita; Moravizi, Morabi0 sunt: fanatici gata de jertfa.)
Be wzasera In Maroc. Pe vremea cruciatelor emirul Iusuf filch a doua,
debarcare arabd in Spania. El izbuti a lud, toatd, mo§tenirea vechilor
califi separati§ti spanioli.
Tot pe aceasta vreme ni§te cavaleri din Franta se coborax&
din corabii acolo uncle astazi e regatul Portugaliei :
ei ii intemeiara, dupa, ce batura pe musulmani. Izbanda
cre§tinilor ar fi fost Ins& §i mai mare, dad, n'ar fi venit
din Africa alti luptatori de legea lui Mohammed, pe care
ei o facusera mai curata, anume Almoravizii.

-
100
3. Deci pe vremea aceasta se gasiau destui cre§tini car;
sg creada, cg datoria for cea mai sfanta e sg s& lupte cu
pgganii, cari nu credeati In dumnezeirea lui Hristos. Gri-
rg. 12. Meat chip frumos al Maid' nomnulei I-a facut Hang Holboine
pictor german din vdacul at XVI-lea.
gorie al VII-lea se gandise a pune la cale un mare razboiu
al Cre§iingtat,ii, pentru a scoate de supt_ staplinirea musulmanilor
lopurile unde Mantuitorul se nascuse, propoveduise
p rintr e oameni §i murise pe truce. Dar nici Papa nu

101
putea Indeplini aceasta sarcina, desl I se cuvenia mai mutt
lui cleat tuturor celorlalti, fiindca, el ajunsese a fi calauzul
sufletesc al Apusului. Piedeca era pentru dansul lupta cu
Imparatul.
tin urmas al lui clrigorie, Urban al II-lea, state& mai
bine In aceasta privinta: Imparatul Henric al IV-lea era,
Invins si umilit acuma. Papa se 1ncumeta. deci 0, Indrepte
puterile crestine asupra Rasaritului. Dou& soboare furs tinute
pentru aceasta, adeca doul adunari marl ale clericilor:
arhiepiscopi, episcopi si stareti, in jurul carora se
strangea de obiceiu si o multime mare de norod, cu toate
ca, aceasta n'avea dreptul sa iea parte la sfaturi si sä hota,ra
sea.
Cel d'intaiu s'a tinut la Piacenza. La soborul dela Cler-
Inont, In Franta, vent lumea de pe lume, si cavaleri si
principi si, mai ales, foarte multi oameni saraci, mai toti
fireste, Francezi. Papa, care era, si el de acelasiriedm, vorbl
catre dansii toarte duiog si aprins despre patimile Pomnului
Hristos si despre. Tusinea ce 4rebuie s'o simta, orisicine, cand
stie ca asemenea lucruri sfinitiq sunt pangarite de domnia
pitganilor. Din toate partile incepura sa se auda strigate:
Asa e voia lui Dumnezeu, asa e voia lui Dumnezeu".
Adeca voia lui Dumnezeu era ca bogatii si saracii, puternicii
si cei mai slabi sa mearga pentru a lua, Ierusalimul
dela pagani. Ca sa, arate tuturor hotararea for si ca sä indemne
si pe altii, ei isi cusura, pe haine bucati de postav
rosu in chip de truce. De-acum inainte ei se socotiau ca,
fac parte din oastea. lui Dumnezeu".
4. Papa n'a mers cu dansii, ceia ce a lost o mare gresala.
0 capetenie pentru toti nu era. Fiecare ceata a pornit
deosebit. Intaiu au pornit oa,menii cei mai saraci, pe jos,
calari si In earl, ducand cu dansii si, nevestele si copiii. Ei
nu stiau uncle, e Ierusalimul si intrebau, cand vedeau cate
un sat mai mare, Lc& nu e acolo cetatea sfanta. Apoi an
plecat altii, cari aveau in frunte pe un calugar ce era
socotit sfant si calaria pe un asin, ca Manfuitorul la

102
Intrarea in Ierusalim. Ei pradau groaznic In cale, si, sosind
in Asia, Turcii i-au ucis mai pe toti (1096).
Conducatorul care i-a dus la moarte In Asia-Mica era Petru &el/Atli,
care fusose la Locurile Shiite si Incalzise lumea de rand cu povestirile
sale.
Domnii cei mari au venit tocmai la sfarsit) pe apa tauliif
iar altii pe uscat, la Constantinopol. Erau printre ei, nu
numai Francezi, ci si Normanzi din regatul Siciliei, sl
cativa Germani si Italieni, cari aveau corabiile.
Era In oaste fratele regelui Angliei, Stefan de Blois, om cucernic ci
bland, era Raimund, contele de Provence, cu o stralucita Curte, erau
ambitiosii ci Inflacaratii ved normanzi Bohemund ci Tancred, dintra
can eel din unna avuse un razboiu cu Imparatul Alexie, cautand sa-i
iea partile de care Adriatica, dela Durazzo pant la Salonic. Ertl, Infati§and
nobilimea lotaringiand, franceza de limba, dar facand parte
din Imparatia Apusului, Godefrid de Bouillon.
Bizantinii priviau cu neincredere ci frica pe aceste lacuste" strainer
necuviinciome, lacome $i peste masura de zgornotoase. Cruciatii au
avut multe ciccniri cu Pecenegii Imparatesti, multe certe cu dregtorii
constantinopolitani pans furl trecuti In Asia. Numai Stefan de
Blois 'Astra o amintire recunoscatoare despre politeta ci darnicia
Imparatului.
Ei nu s'au inteles bine cu Imparatul Alexie, si au fost chiar
putin cuviinciosi cu dansul. Dupa ce an trecut in Asia, ei
batura pe Turcii de acolQ, can se impartisera In stapanirl
mai marunte. Dar tam era prea pustie, si ei nu stiau drumurile
gi n'aveau hrana. Au suferit astfel grozav; s'au
vazut calareti fudui mergand pe spinarea boilor, caci caii
periserk Se lua totusi Antiohia, si apoi Ierusalimul. Aici
crestinii varsara mult sange si pangarira cu el acest log
Slant, unde se cuvenik sa vie cu blandeta, In suflet asa
cum Invata Mantuitorul insusi.
In Asia Mica, °stile cruciate ale printilor", contilor", Mara pa
Sultanul selgiucid", Chiligi-Arslan, la Dorylaion, dupit ce luara Nicecf
(1097). In Antiohia-i asedi6 atabecul,;egatul de care abil scapara. Legltul
Papei, care trebuia sa aibit comanda suprema ei
hotararea asupra cuceririlor,
pen In cale.

103
XX.
Regatul cretin al Ierusalimului si alte cruciate.
1. Crestinii din Apus, can cucerisera Ierusalimul, an intemeiat
In partile acestea ale Siriei teri noun, Intocmai ca
ale for de acasa. In Antiochia au facut un principat, In
Tripoli, chiar pe malul Marii, un comitat (adeca aici capetenia
feudal& se chema comite ori, cum zicem noi, dupa
frantuzeste; conte); si Edesa era Capita la unui comitat al
Armeniei-Mici, de catre Mare; In felurite cetati mai marunte au
statut domni mai putin insemnati. La Ierusalim puterea s'a
dat In manile tinui cavaler din partile Lotaringiei, langa apa
Rinului, ducele Godefrid (sau frantuzeste Godefroy) de Bouillon
(fiindca avuse si orasul Bouillon, In Lotaringia -do -sus): el
s'a sfiit Ins& a-si zice rege; ca unul ce apara biserica Sfantului
Mormant, s'a intitulat advocat al ei, adeca vechil In
lucrurile lumesti. Dar dupa dansul au venit stapanitori tot
din neamul lui, si acestora li s'a zis regi.
2. Ei nu erau cu adevarat carmuitorii terii, ci fiecare
dintre feudalii de aici traiau ca si cei din Apus, avand
dreptul de a judeca, de a bate bani si de a Incepe razboiu.
In porturi se asezara negustori veniti din orasele cele mari
ale Italiei, care erau pe atunci foarte bogate: Pisa, In Toscana,
Genova si Venetia. Ei puneau mare pret pe drepturile
for de a sta In aceste parti, pentru ca In porturile
Siriei veneau caravane cu marfuri din adancul Asiei, unde
erau pietrele scumpe si unde cresteau bumbacul, scortisoara,
nucsoara, piperul, sofranul, mirodeniile; tot de acolo sosiau
si matasuri si stole foarte frumoase. Italienii umblau
pe aici mai de demult, dar atunci trebuiau O. plateasca
vami marl si sa sufere stoarceri de bani, Inchisori si batai
de la pagani, pe cand acuma ei erau siguri .de ocrotirea feudalilor
si a regelui crestin din Ierusalim.

- 104 -
Fig. 15. Strad din Venetia, pe Caned eel mare. °rapt Venetia e clidit
pe ()Weave de Mare si pe pima at pries pa ship!.

105
In sfarsit, se Intemeiara si Ordine (sau asezAminte) de cavaleri
cari erau calugari. Ei aveau sarcina sa Ingrijeasca
de pelerini,hagiii sau calatorii ce veniau la Locurile Sfinte,
sari gazduiasca, si sa-i Ingrijeasca la bolile lor. Dintre Francezi
mai ales s'a facut astfel Ordinul Templierilor, indc5.
stateau intr'o casa pe locul Templului lui Solomon, $i Ordinul
Spitalului Sfantului ban (carora li s'a zis deci Hospitalieri,
dela hospitale, In latineste spital, sau Ioaniti). Germanii
au Intrat mai cu seam& In Ordinul Teutonic (adeca
german, dup& numele cel vechiu al Germanilor : Teutoni)
sau al Spitalului Sfintei Marii. Ei purtau toti haine lungi
Cu
crucea pe ele si umblau cu acme, fiindca mai aveau si
sarcina de a se lupta necontenit cu paganii. La inceput
si-au Indeplinit cinstit chemarea, dar mai pe urma au deprins
naravuri rele, mai ales Ternplierii, cari pentru aceia
au si fost desfiintati de Papa.
Ei erau acum bogati negustori §i bancheri ai afacerilor dintre Apus
i RAsarit.
3. Regatul Ierusalimului era Ins& prea slab ca sa se tie
numai cu puterile lui : deci se tot cereau ajutoare din
Apus. Cete-cete de luptatori veniau aice sa-si rascumpere
pacatele prin rugaciuni si prin infruntarea prirnejdiilor pentru
Hristos. Pe urm& insa, dui)/ vre-o cincizeci de ani dela cel
d'intaiu razboiu, s'a facut a doua cruciatd. Cruciath Inseamna
o pornire de osti care e hotarata de Papa pentru
ca sa scoata din robie sau sa ajute Locurile Sfinte; ea se
chiama asa pentru ca ostasii poarta crucea pe haine. Cruciata
a fost calauzita de doi stapanitori than ai Europei
apusene: Conrad, regele Ronianilor (asa se chema Imparatul
german pan& i, se punea In Roma cununa Imparateasca
pe cap), si Ludovie at VH-lea, regele Franciei. Ea s'a Inceput
cand ,Apusenii aflara ea Edesa, una din cetatile
cele mai insemnate ale regatului de Ierusalim, a fost luata
Inapoi de pagani. Cel ce a chemat pe crestini In lupta cea

106
noun, a fost un vestit cuvantator, Sfingul Bernard, care
traia, in Franta.
Sf. re nand era din manastirea francezA Clairvanx.
4. Conrad era dintr'o dinastie noul, asezata pe tron la
alegerea lui: ea se chema dinastia de Suabia sau de Svabia,
dupa partea din Germania (in jos, catre Alpi), de undo venise;
i se mai zice qi dinastia de Hohenstaufen, dupg, numole
cetatii, at castelului in care traise pans atunci neamul
lui Conrad. Conrad era om foarte destoinic, §i Germania
se deprinsese sa, asculte de dansul; ducii, cari stapaniau In
deosebitele Tinuturi (In Bavaria, In Saxonia, in Lotaringia,
In Austria, iar, in afar& de hotarele Germaniei, In Boemia),
a-scultau de chemarea lui.
Ludovic at WI-lea era fiul regelui Ludovic at VI-lea si
nepotul de fiu al lui Filip, care traise pe vremea cruciatei
d'intaiu. Tatal sau fusese un om foarte cuminte, care §tiuse
sa infraneze pe multi feudali ce erau mai aproape de dansul.
Acestalalt Ludovic Insa era mai slab de fire.
Cei doi stapanitori plecara pe rand spre Constantinopol,
undo era atunci Imparat lianuid, tot din neamul Cornnenilor,
un om foarte mandru si IndrAznet: el a voit sai
supuie pe Unguri, sA, cucerea,sca, Italia §i sa ca§tige §i Ra-
saritul. Manuil nu lira pe catolici, ci ava
qi legaturi de fa-
milie cu danqii. Ca un om luminat, el a Inteles ca ura
dintre crestini nu poate sa fie pe voia lui Dumnezeu, caruia
nu-i place niciodata vrajma§ia dintre oameni. Dar Apusenii
nu s'au Inteles cu el, precum cei ce venisera Inainte de
dansii au fost intrat In galceava cu Imparatul Alexie.
Manuil era fiul unei principese unguroaice, si se cunostea. aceasta
obarsie dupit mama a lui. Era. focos, Indraznet, neastampArat. Tines.
la caii de ritzboiu, Fe Imbata de lupte si punek onoarea lui ca om mai
presus de binele %erii sale.
In Asia, nici Conrad, nici Ludovic n'au Pacut nicio is

107
prava. Foamea a chinuit si ostirile lor, care nu stiau drumurile:
la urma, ei s'au intors cu umilinta si si-au cautat
de aid Inainte de trebile. lor.
Neizbanda se datoreste $i faptului a an mers deosebit, privindu-se
cu dusmanie, si ca Imparatia, care trebuise, -tlnpA cruciata Intaiu, ce-i
ajutase a lua parte din Asia-Mica Inapoi, sa poarte razboaie cu necredinO,
Tacoma a Normanzilor, nu mai vol sa dea acum niciun ajutor.
Conrad fusese batut chiar de ostasi de-ai lui Manuil, iar Ludovic umilit
in`audienta lui la imparat, care nu privia pe acesti Apuseni ca fiind
de o seams cu dansuL
Manuil Inoerca mai tarziu sa se amestece el In Apus. Acuse lupte
cu Ungurii, oi
°stile lui ocupara un timp Ancona.
Ludovic era, Insurat cu Eleonora, care-i adusese ca mostenire,
fiind fata unui feudal puternic, toata partea de
Sud-Vest a Franciei, careia i se zicea atunci Acvitania. El
se certa ins& cu dansa pe vremea cruciater, si se despart1
Indata.
Eleonora se marita din nou cu Henric al II lea, regele
Angliei. Acesta era fiul Matildei, singura mostenitoare a lui
Gulielm Cuceritorul, si al unui senior din partea de Apus
a Franciei, Gotfrid (Geoffroi), zis sillantagenetul, fiindca
obisnuia a traplanta In palarie o creang& din copacul ce se
zice drobiO, In romaneste, iar In franOzeste genet. Dela
tatal sau el avu comitatul de Anjou, cu parole vecine; dela
mama ii ramasese Normandia, de unde era neamul el,
Eleonora fi aducea acum lui zestrea ei de pamanturi. ftegele
Angliei avea astfel cam doua treimi din Franfa, ass
incat regele Franciei trebuia sa vada in el cea mai stray -
pica primejdie. De aceia s'au luptat adesea regii din aceste
doua 'keri, cum vom vedea.

108
XXI.
Henric al II-lea, regele Angliei, si lupta cea nou'a
dintre Papi qi impe.',rati.
1. Henric at II-lea, regele Angliei, era un om hotarat si
mandru; pang atunci in tara sa nu mai domnise altul ca
dansul. Cum am vazut, el era foarte puternic, avand atatea
pamanturi si In Franta. Apoi s'a eoborat si in Irlanda,
undo pang atunci locuitorii cei vechi, Celtii, traiau neatathatOmpartiti
find Intre mai multi stapanitori mici.
Numai in Scotia el n'a patruns: aceasta tat* asezata In
partea de Miazanoapte a insulei Britania-Mare, peste care
se Intindea si regatul Angliei, avea regii ei deosebiti, cari se
coborau dintr'un neam celtic foart6 vechiu, dar acesti regi,
dupa o infrangere a puterii lor, se recunosteau vasali (adeca
Inchinati prin juramant) regelui Angliei. Ceilalti, aproape
curati, se mai gasiau si In partea de Sud-Vest a Britaniei-
Mari, care pentru aceia se numeste pang astazi Tara Galilar
; si acestia an trebuit sä recunoascg Insa drepturile
lui Henric.
Insa el a avut multe greutati cu rudele si cu supusii
sai. Sotda_lui Eleonora si fiii lui au uneltit Impotriva-i si
an atatat si rascoale; in privinta fiilor rai si fara recunostintg,
Henric a avut aceiasi soarta ca si Ludovic, regele
de odinioara al Francilor, dar n'a fost asa de slab _rata de
acesti tineri fara, frau ca Ludovic, ci i-a stapanit la urma.
El numise arhiepiscop de Canterbury (pronunta: Kenterblare),
adeca, am puteai zice, Mitropolit al Angliei, pe un
Curtean la care Linea mult: Toma Becket. Dar acesta i s'a
aratat dusman, fiindca i el credea, ca mai toti clericii de
pe acel timp, ca Biserica singura are dreptul de a judeca
si pedepsi pe preotti si calugari. Cu Becket, Henric a avut
sa se framante multa vreme, fiindca acest cleric era indraznet
si Indaratnic. Odata i-a scapat din gura regelui

109
vorba cg: oare nu se va ggsl nimeni sa-1 scape de acest om
supgrator ? Niste cavaleri dela Curte au mers atunci de au
ucis pe arhiepiscop, chiar In bisericg. Atunci toatg lumea
s'a ridicat asupra lui Henric. El a trebuit sg se pocaiascg
mergand ca un hagiu la mormantul lui Toma, tare era, socotit
acuma ca sfant.
2. Urmasul lui Henric a fost fiul sau cel de-al treilea,
Ricard (cei doi mai mari muriserg), care era, foarte viteaz,
ce e dreptul, dar nesocotit, lacom de bani si asa de pornit
la cearta si la luptg cu oricine, !neat 'Area. aproape nebun.
Porecla i-a rgmas Ininta-de-leu, dar nu i s'a cuvenit, pentru
ca acela ce are in adevar inima de leu alege o tints mare
si folositoare oamenilor pentru vitejia sa, iar nu so bate cu
moiile de vant.
Ricard era astfel cu mult mai pre jos decat tatgl sau.
Din potriva, fiul lui ,Ludovic al VII -lea cel molau a intrecut
cu mult pe acesta. Filip-August a fost unul dintro cei mai
man regi ai Franciei, si in evul mediu nu se gAseste niciunul
ca dansul In aceasta tarn. El era, Inainte de toate un
om intelept si cu foarte multg socotealg; n'a dovedit vitejie
si n'a Indrggit niciodatg razboaiele. Ii platea sa -si pandeascg
Trajmasul, sg sara asupra lui atunci cand acesta era
mai slab si sa -1 sileascg farg varsare de sange a-i implinl
voile. Cu mgsura si istetimea lui, el a izbutit sg-si lase tar&
de doug on mai mare de cum o primise.
3. Urmasul lui Conrad In Germania a fost nepotul
sax,
Frederic, cgruia i s'a zis Barba-Rofie. Acesta a fost eel mai
strglucitor si mai maret Imparat pe care 1-a dat poporuL
german In evul mediu. Era, puternic si frumos; o barbg
roscatO, deasg, i se rasfira, pe pieptul larg; pang la batra-
DEO el a fost un luptgtor viteaz si neinfranat la ostenealg..
Ducii din Germania, can facuserg zile amare atator imparati,
nu cutezarg, a-i sta impotriva, ci ascultarg de dansul.
Caci nici nu era, ca altii, d'inaintea lui, o fire asprg, poruncitoare,
schimba.ndu -se dintr'o zi In alta, ci se infatisa
ca un vrednic Imparat, senin si statornic, MIA trufie, far&

110
toane si farad sireclic, matur in tinerete si vioiu in batranetele
sale.
El merse farad zabava in Italia. Aici avea, dreptul sa
iea veniturile si sa, primeasca supunerea ce se cuvenia
nnui-kapgrat; pe unng el cluta sa tie In frau- pe Papa, irr
folosul caruia lucrase atunci and sfaramase in Roma o
incercare de via neatarnata a orasenilor. Pentru domnia
adevarata, si nu numai cu numele, in Italia, Frederic s'a
luptat dougzeci de ani si mai bine si s'a coborat de sase
on cu oastea in aceasta tarn.
A Intampinat Ins& doua piedeci pentru planurile sale.
Cea d'intaiu a fost hotararea oraselor din Lombardia de a
nu asculta de dregatorii pusi de dansul. Ele se unira pentru
aceasta Intro sine, cu toate ca, altfel se ureau, pentru c negotul
fiecaruia nu se putea intinde in de ajuns din pricina
negotului celuilalt. Legatura for se chiama liga (cuvantul
italienesc si frantuzesc liga, ligue, insemna aceasta: legatura)
lombarda. In fruntea ei state& vestitul oras Milan,
foarte mare, bogat si mandru; Liga avea ostasi multi si
1oarte priceputi si bani ca sa-i hraneasca. Cealalta piedeca
a fost Papa; mai ales Papa Alexandra al III-lea. El void
ca toatg Italia sa se adune in jurul lui, si el sa stapaneassa
Italia. Frederic a fost invins °data de liga, in lupta cea
mare dela Legnano, qi a trebuit sad se Impace cu Papa, la
1177, in stralucitul oras Venetia. Dupa, aceasta, s'a facut
pace si cu orasele lombarde. Italia a ramas de sine statatoare,
fiecare oras traind deosebit, iar puterea Imparatului
n'a inlocuit puterea Papei. Dar Frederic tot a ramas eel
mai puternic dintre stapanitorii din vremea sa.
Frederic erg, nepotul lui Conrad col nenorocit In cruciatA. Indata
dupl alegere (1152) el se cobori In Italia, cum nu Muse Inaintasur
tAu, care, formal, nici nu ea Imparat
Credeb. sit afle In tale numai pe Papa si
pe feudali, dar gAs1 orasele,
doritoare de liniste $i saute de contributii. Impotriva for ei nu lupta
numai Cu arma, ci ¢i Cu spiritul, Cu vechiul spirit al monarhiei ro-
mane, Inviat de cur5,nd prin lectiile, din Roma $i Bologna, unde ra-
Daises°, ale lui Wernerius, marele rAspanditor al dreptnlui roman. In

111
orasul Papilor stApinia. acum In numele poporului Arnold din Brescia,
un fel de presedinte al Republicei Romance, care silise pe Srantul PArinte
a tral via sufleteasca asemenea cu a Apostolilor. In Iunie 1155
Frederic se incorona Insa In Roma, parAsitA de Arnold (acesta fu apoi
ars ca eretic_
Des1 In Germania Frederic avea impotriv14 dusrainia statornicA a
Casei Ghelfilor, reprezintati de ducele Henric Leul, pe care la urma -I
izgoni, ImpArtindu-i, dupA interesele lui, ducatul, Frederic se gAndia. tot la
Domnia lumii prim Italia fi pe baza dreptului roman. Ea negatia ideii
lui Grigorie al VII-lea. Biseriea lui Dumnezeu nu mai era. In seama celui
care II InfAtisa pe pAmAnt, ci in seama mostenitorului Imp &Adel roinane,
sfintit de PapA dupd datoria acestuia. Opinik publicA a timpului,
mai ales in Germania, era, pentru el. Astfel putii Frederic ss proclame
in dieta dela Roncaglia (1158) intregimea dreptului sdu impdreltese.
Oragele Ita liei nu voirl so-I
recunoascl astfel, gi Papa, ca gi regale
noratand din Sudul peninsulei, stateau gata de luptl. Frederic vol sa
hotarasca in dieta intre cei doi Papi alegi la moartea Papei Adrian
(de natie Englez) Milanul fu luat de dAnsul la 1162 gi dAra.mat. Alexandru
al III-lea, Papa dugman scopurilor sale, trech. in Franca. Si
toate State le apusene, ai ceiror regi nu voiau a fie vasalii unei impetrettii
elective, luard partea lui.
Oragele italiene se rAsculara gi chemarA pe Papa Alexandru din nou,
dar Frederic Intra biruitor in Roma la 1167. Ciuma-l_scoase de acolo
In srarsit la 1176 se dAdt o luptA hotAratoare, In a treia cellettorie
romand a ImpAratului, lingl Legnano El fu biruit, gi planurile lui
italiene cazurl. In Venetia Frederic se impacl In sfargit cu Papa, fArA
a hotAri puncte de principii. Cu oragele se fAch pace la Constanta,
abia In 1183: Frederic recunostea neatdrnarea for de fapt. 0 a gasea
calltorie in Italia nu mai avil dugmani de Inlaturat. Printr'o cruciata
void sl dovedescl acum bAtra'nul Imparat cA e, totugi, nielear in sensul
feodal, data. Papa, regii gi oragele it Impiedecasera de a fi in sans
roman, Domnul puterilor lumii.
4. Pe atunci se afla cu durere ca Ierusalimul a cazut
iarasi in mama paganilor. Il luase noul Sultan din Egipt
{pans atunci fusesera aici califi rasculati impotriva celui din
Bagdad), anume Saladin, a carui fire samana cu a celor
mai alesi in puTtari dintre cavalerii Europei apusene. Ca
sa castige iarasi cetatea slanta, se inarmara si Ricard si
Filip- August si batranul ImpArat.
Dar lupta for n'a fost cu noroc. Filip a stat numai putin
timp in Rtisarit si s'a intors acasa, unde-1 astepta, grija

112
maririi Franciei. Frederic merse o bucata de vreme ca un
triumfator, dar iata ca Inteo zi de arsita el antra cu calul
In apele reci ale unui ran din Asia-Mica. Indata cazt, Si
fu scos mort din valuri. Din razboiul ce Incepuse, nu s'a
ales nimic (MO). lar Ricard lug, insula Cipru, Mg& Asia,
unde stapania un Grec rasculat, si da,dA frumoase lupte
supt orasul Akkon (zis de Francezi Acre): el fu cucerit
dupa strasniee silinti. Ierusalimul insa ramane al lui Saladin.
XXIL
imparittia Bizantina pe vremea ernciatelor.
1. Frederic Barba-Rosie, mergand la Ierusalim, a trecut
si pe la Constantinopol. Cu Bizantinii de aici el s'a Inteles
tot asa do rail, din pricina deosebirii de lege, de neam si
de obiceiuri, ca si toti ceilalti cruciati cari au mers pe
acest drum, din Europa In Asia.
Imparatia din Constantinopol nu era sa mai tie decat
vre-o cincisprezeee ani, si erau s'o iea in stapanir6 atunci
alti cruciati, acei din cruciata care se socoate a patra.
NumArarea cruciatellor se face dupA expeditiile sale mari; intre el
au fost insa si allele mai mici, totusi destul de insemnate, care nu
Intl de obiceiu In socoteall
Dar trebuie sa se lamureasca Intaia ce s'a Intamplat
Bizantini dela Alexie Comnenul, de care a fost vorba la
aratarea Imprejurarilor cruciatei celei d'intaiu, pang, la anul
do peire 1204.
Al doilea urmas al Impara,tului Alexie se chema.
Dela Eraclie incoace, Rasaritul n'a maivazut un om ca da,nsul.
Planurile lui erau dupa, masura cuceririlor lui Iustinian, adeca
el void sa adune lumea crestina intreaga Intfo singura.
Imparatie mare, care sa.-si alba, Capitala In ConstantinopoL
la.
M sail.

113
Pentru aceasta a purtat el multe razboaie, in cei patruzeci
de ani cati a domnit, cam in acelasi timp cand domnia In
Apus Frederic Barba-Rosie, iar Anglia o avea Henric al It -lea.
Dusmani avea destui la toate hotarele.
Stapanirea lui Manuil Comnenul tine dela 1143 la 1180.
2. Asa, din sus, dela Dunare veniau Ungurii; de cand,
se crestinasera, acestia inaintasera foarte mult: la dansii
patrunsesera cultura si obiceiurile Europei apusene, mai ales
ale Germaniei, care era vecina si cu neamul regesc al cap
reia se. Incuscrise dinastia ungureasca. Ungaria ar fi mers
si mai iute inainte, data ea n'ar fi fost slabita catva timp
de lupte inauntru, Intro principii din sangele Sfantului
Stefan, can se bateau pentru Coroana. Cand asemenea
lupte s'au potolit Insa, puterea ungureasca, s'a revarsat
asupra terilor de dincolo de Dunare: Ungurii pareau ca
doresc sa-si faca si ei o Impa'ratie rasariteana. Ei au ajuns
pang la malul Mani Adriatice, si toata coasta care se
chiama Dalmatia a atarnat de dansii. Regii unguri au fost
si regi ai Croatiei, care e Cara de peste raul Sava, si, in
puterea acestor drepturi vechi, Croatia se tine astazi de regatul
cel nou al Ungariei. Regii cari an inaAat asa de mult
puterea si faima teril for Inainte de anul 1150 se chiama
Colman, si Bela al 11-lea.
Stapanirea lui Coloman tine dela 1095 la 1114, a lui Bela dela 1131
la 1141. Croatia fusese un regat osebit in veacul al VII -lea; apoi ascultase
de Carolingieni. Inrauririi acestora u urma o scurta suprematie
bizantina. Papa Grigorie al VII-lea Mouse din Svinimir un nou rege
croat (asa Incercara. Papii a face si cu Sarbii, dand titlul regal marilorjupani
cari stateau in fruntea lor). Dar aceasta noua neatarnare croata
tin i pana la 1095 numai. Bosnia s'a prefacut Inteo provincie atarnatoare
de noua Ungarie care se coborase In Balcani.
De pela 1170, cand eel d'intaiu din dinastia Ne»tania lua puterea, Serbia
rasciana (cap. Rasa, Novi-Bazar) scapa insa si de primejdia ungureasca
si de cea bizantina, constituindu-se In hotare definitive.
Fireste eh Manuil n'a putut sa Ingaduie Intinderea amenin-
Woare a vecinilor sai dela Miazanoapte: el s'a batut deci mult,i.
8

114 --
ani cu Ungurii, §i ostasi bizantini au venit pentru aceasta
§i in partile unde s'a intemeiat, peste doua veacuri dela
aceste imprejurari, Cara Moldovei.
Cu acest prilej, un izvor bizantin spune lamurit ca Imparatul a dat
cu ochii de neamul nostru, care pans atunci nu era pomenit, pentru
ca n'avea, a face cu vecinii sai puternici.
In Rasarit, Manuil ar fi avut sarcina sa ca§tige Inapoi
provinciile luate de musulmani; dar aici erau stapanirile
§ubrede ale catolicilor din Apus (carora li se zicea In RAsarit:
Franci, dupa numele Francezilor, §i Latini. pentru
credinta lor, hotarata de Papa din Roma). Imparatul nu voi
sg, se amestece prea mult In framantarile lor cu paganii,
care s'au mantuit, cum §tim, cu pierderea Ierusalimului.
Manuil a avut de lupta cu Antiohia, unde intra cu alaiul unui triumfator,
ap i cu Armenii din Tarsus. Dorinta lui nu era insa a Inlatura,
pe Latini, ci a-i sili numai sag recunoased drept sensor al lor. Astfel
Manuil e acel Imparat bizant n ca a recunoaste gi foloseste noile le-
gaturi feudale d'n Apu .
Pe nand Frederic Barba-Ro§ie se lupta cu Papa, Bizantinii
au gasit prilej sa se amestece si, in afacerile Italiei, §i
orasul Ancona, a§ezat pe coasta rasariteana, mai jos de
Venetia §i de Ravena, vechea re§edinta a exarhilor, a cazut
In manile lui Manuil. Mai cleparte insa, el n'a putut merge.
Manuil nu avea acea scarba pentru catolici pe care o
avusera inaintasii sai. Din potriva, el s'a in cuscrit cu dttn0i,
§i multi dintre fruntasii rasariteni au facut -de acum inainte
tot ma. Astfel cele doug, parti ale 1 imii crestine au Inceput
a se cunoaste §i a se pretni mai mult, ceia ce a fost un
bine §i pentru inaintarea culturii.
3. Imparatul Manuil n'a avut insa urmasi vrednici. Fiul
sau era nevrastnic, si poporul din Constantinopol vedea cu
manic, ca, trebile Imparatiei se afla in manile unei Franceze,
vaduva lui Manuij. Atunci un ticalos din neamul imparatesc,
Andronic, atata multimea. Negustorii italieni, cari se
afiau in numar foarte mare la Constantinopol, furl macelariti,
§1 Andronic ajunse el imparat.

115
Andronic era, altfel, un om invatat, bun cuvantator, negotiator istet
$i print foarte popular. Daca Latinii au fost ucisi In Constantinopol,
aceasta nu i se datoreste numai lui, ci gi urii care se gramadice In
sufletele Grecilor impotriva acestor Apuseni, cari izbutisera prin tot
felul de mijloace a se face, baneste, stapanii lor.
De mult nu se mai vazuse un om asa de crud §i de
stra§nic Andronic Comnenul; nimeni nu mai era sigur de
viata lui. Atunci un general, Isaac Anghelos, facft lui Andronic
ceia ce §i el facuse tanarului fiu al lui Manuil: it rasturna,
i, prinzandu-1 din fuga, 11 ucise in chinurile cele mai grozave.
Isaac acesta era un fricos si un slabanog. El a pierdut,
chiar in cei d'intaiu ani de domnie, aproape jumatate din
stapanirile Imparatiei Intregi. §i iata cum:
4. In muntii §i vaile Balcanilor §i Pindului traiau -niste
pastori foarte voinici si indrazneti. cari erau din aceimi
stramo§i cu noi, Romanii dela Dunare; Grecii si Bulgarii ii
ziceau Vlahi, iar ei se numiau atunci ca si astazi Aromani
(ceia oe e tot una cu Romani).
Vlah e un cup ant slal , Intrebuintat pentru a numi pe acei sti a ni
.car. nu cunt nici Nemfi, nici Po/orfi (uralo-alta ci)
Vlahii" platiau o dare, o- dijma din turme, Imparatului.
Gaud Isaac se insula a doua oars, el crescit aceasta dijma.
Pastorii se plansera, dar fura batjocuriti. Atunci ei se rasculara,
suet doi frati: Petru §i Asan. Urmasul ',or a fost un al
treilea frate, Ioniti. Oastea pastorilor lua cetati §i orase, qi
Bulgarii, cari tot nu iubiau pe Greci, li s'au supus foarte
bucuro§i. Ionita, a Intemeiat din nou /mparatia Bulgarilor,
§i §i-a zis Tar al Bulgarilor §i al Romanilor din Rasarit.
Capitala lui era, Tarnova, chiar in margenea muntilor Balcani.
0 imparatie a Romeinilor nu se putea Intemeia fiindca alts !mpg.ratio
decal una romans, fie ea de once nat, e, in ceia ce pri este intemeietorii
si
aparatorii sai, nu se putea Inchipui. Dinastia fusese romaneascd
de sange, supusii furl t t mai mult Bulgari, iar forma de
Stat ramase in principiu romand. Ionia lua titlul imparatesc dela Papa
Inocentiu al III-lea (1204), caruia fagadul sa-i supuie p porul sau. Ln

116
cardinal ii puse pe cap acea coroana care fusese ceruta in zadar dela
imparatul Frederic, in trecerea acestuia prin Balcani. Dar In chip
fire.,c Bulgar a Inviata de Aromani ramase tot ortodoxa.
°stile lui Ionita pradau pana la Adrianopol.
Grecii fura foarte nemultamitI de pacatusenia Itnpazatului.
Chiar fratele lui ii goni. Dar fiul lui Isaac alerga In
Apus, unde avea rude, si ceru ajutor, care i se dachi. Tocmai
atunci se purse la tale o cruciata noun ca sa libereze
Ierusalimul.
Dela 1187 lerusalimul era al lui Saladin.
Francezi, mai ales din Flandra, si Italieni din Nord luasera
crucea. Corabiile le dadura Venetienii, cari erau foarte
puternici acuma. Cruciatii nu le putura plat, si astfel ei
fura siliti a cuceri pentru Venetia orasul Zara in Dalmatia.
Apoi ei mersera la Constantinopol si izbutira a face iarasi
Imp drat pe Isaac.
Dar acesta nu put). sa li raspunda banii ce fagaduise,
si un alt razboiu se incepfi cu Grecii. Constantinopolul fu
luat (1204). Contele de Flandra, Balduin, fu ales Imparat;
se fach. un Patriarh catolic, iar luptatorii isi impartira tot
cuprinsul Imperiului, afara de Asia, pe care n'o putura cuceri.
Trei concurenti se InNisau pentru mostenirea tizanOlui invins: de
o parte, baronii, mai milt francezi, de alta, Bonifaciu, marchizul de
Montferrat, in pantile piemonteze ale Italiei, care era ruda cu imp&
r4 z constantinopolitani, si apoi Venetienii. Balduin find ales ca stapanitor
a1 Rasaritului, Venetienii dadura din mijlocul for pe noul Patrzarh
latin de Constantinopol ri
capatara insulele Arhipelagului gi
Creta, o parte si jumatate" din prada; Bonifaciu fu rege la Salonic
al an 1 phrtile ravnite de Normanzi. Nobili francezi iii impartira MorM.

117
XXIII.
imparalia latin5. din Constantinopol ai imparatul apusean
Frederic al II-lea.
1. Cei ce au luat Constantinopolul socotiau sa mearga
de aici mai usor la Ierusalim. ca dela un oras care putea
sa dea hrana si ostasi noi. Dar ei s'au inselat. imparatia
latina a Rasaritului a fost amenintata totdeauna de cele
mai marl primejdii si s'a dovedit mai slaba chiar decat
Imparatia greceasca pe care o inlocuise ! Vasalii ei nu tineau
de loc in sama pe Imparat.
Imparatul se simtia totusi continuator al rosturilor bi,:antine Ar fi
voit carmuirea centralizata si absoluta de pans atunci. Dar feudalii nu
erau deprinsi cu aceasta viata politica. Astfel, in loc ca viata intreaga
a imparatiet sa hraneasca puterea monarhului, bietul Imparat nou fu
lasat cu mijloacele lui putine, ca un printisor sarac in mijlocul aria.
sului
Constantinopol pradat.
Venetienii, ca .niste negustori ce erau, n'aveau alta grip,
decat a intereselor Tor; ei luasera Pera Tanga, Constantinopol
si o multime de insule, unde stapaniau cu totul neatarnat
de imparatie. Ionita se arata si el dusman strasnic: cu
toate ca se inchinase Papei si primise Coroana de la un
trimes al acestuia (asemenea Trimesi se chemau, cu un
cuvant latinesc: legati), el intra in lupta cu Latinii; imparatul
Baldwin fu batut, prins si peri in inchisoare.
Lupta se dada langa Adrianopol. Ionita inlaturase pe ducele latin
din Filipopol, pe care nu-1 voiau locuitorii ortodoxi. $i dogele, batranul
doge orb, era in oastea care alerga pentru a scapa. Tracia. Ionita avea
cu dansul si multi calareti cumani, de dincoace de Dunare (de buna
seams $i Romani), cari-i ajutara foarte mult biruinta.
Ionita era sa puie mana si pe Salonic, oras foarte mare
Si bogat. al doilea clapa Constantinopol, data n'ar fi perit
supt zidurile lui.
Intel) noun lupta biruitoare Ionita ucisese si pe regele Bonifaciu.

118
Dar dupa Ionita vent nepotul sau -loan Asan, care se
arata vrednic de un asemenea inaintas. El n'a fost asa de
crud ca acesta, si razboaiele nu-i plateau inteatata, dar
era mai cuminte si, data Ionita a luat cel d'intaiu numele
de Imp ,rat, apoi se poate zice ca Imp ,rat in adevar a fost numai
Ioan Asan. El avea si mare parte din Macedonia si inaintase
pang, departe catre Marea Adriatic,. In tot cuprinsul
terii lui Moil pace, si negustorii putura s'o strabata in
voie. Dar a fost mai mult Bulgar, si Imparatia interneiata
de ciobanii nostri a ajuns bulgareasca atunci and s'a
razimat mai mult pe locuitorii din orase, cari erau Bulgari.
2. Alt dusman erau Grecii din Asia. In fruntea for sta.teau
fruntasii bizantini cari fugisera In 1204. Doua, familii
isi luara titlul imparatesc, si la 1261 Imparatii din Niceia,.
care nu era departe de Constantinopol, izbutira s cucereasca
prin inselatorie acest oras, intrio zi cand aparatorii
lui lipsiau din nautru.
StApanitori greci dintre Comneni se a§ezarft, la Trapezunt, pe coasta
de Sud a Marii-Negre; ei iii ziceau Mari Comneni" ci erau sprijiniti
de printii Georgiei, cu can erau inruditi. Teodor Lascaris, care primise
coroana ImparAteascA In Constantinopol chiar, ci care tines pe fata, lui
Alexie al III-lea Anghelos, 14 aceaza Seaunul la Nicea. Aitii i§i cercara
norocul aiurea, in legAturl cu printii selgiucizi in decAdere. Si Yawlratul
Alexia se adApostise in Asia, unde fa silit a se face cAlugAr.
Toti ace§ti ImpArati priviau sAl4luirea for in Asia numai ca un lucru
trecAtor, ca o nenorocire vremelnica Ei n'aveau alt gand decal acela
de a lua Inapoi Constantinopolul, ai cArui moctenitori legiuiti se credeau.
3. Crestinii din Apus n'au ajutat decal foarte slab pe
cei din Constantinopol. Ei au Mout mai multe silinti pentru
Locurile Sfinte din Asia. Ca sa le capete inapoi, Regele
Andreiu al II-lea al Ungariei vent peste vre-o douazeci de
ani dela luarea Constantinopolului de catre Latini, impreuna
cu alti doi stapanitori: ei se coborara de pe corabii in Egipt,
dar, dupe, cativa ani de lupta, cruciata se marital fii,ra nici
un
folos.
4. Pricina acestei slabiciuni sta in lupta cea noun care
se deschisese intre Imparat si Papa. Aceasta lupta a fost

119
o fapta rea si pentru Sfantul Mormint si pentru binele obstesc
si propasirea oamenilor din acest timp.
Dupa -moartea lui Frederic Barba-Rosie, fiul sau, Henric
al VI-lea, a crezut -ca, poate sa stapaneasca lumea asa cum
crezuse un Papa ca Grigore al VII-lea. El avea si regatul
Siciliei, pentru ca luase in casatorie pe mostenitoarea regilor
normanzi din aceasta tail.
Scotia sa, Constanta, fiica lui Roger, muri in acelaei an cu sotul ei,
lasand un flu, Frederic.
Imparatilor din Constantinopol Henric li stria poruncitor
ca unor supusi.
Ei ii platiau chiar tribut, anume cules dela supusi, birul nemtese
(alamanikon), pentru a fi Ingaduiti pe tron. Niciodata nu fusese Bizantul
asa de straenic umilit.
De Papa nici nu voia, sa stie, si el pusese singur la tale
o cruciata. Dar moartea Inainte de vreme i-a zadarnicit
gandurile. Henric a murit la 1198.
Fiul lui, care se chema Frederic, dupa numele bunicului,
a ramas nevrastnic. Papa era atunci Inocentiu al 111-lea,
care, ca m'andrie a gandului si ca Indaratnicie In lupta,
poate sta alaturi cu Grigore al VII-lea. El a voit sa aiba
in mani toate terile si pe toti stapanitorii. In Germania
avit sa aleaga intre cei ce urmariau Domnia, si pe unul
dintre dInsii 1-a prigonit cu afurisenia; acesta a murit In
mare restriste, caindu-se amar ca se Invrajbise cu Papa.
lei doi candidati au fost Filip de $vabia (Suabia), fratele lui Henric.
ei Otto de Braunschweig. In ei Invia dueminia dintre Hohenstaufenii
ghibelini §i Ghelfii din Casa lui Honric Leul. al carui flu era Otto. Filip
fu ucis mieeleete, pentru o duemanie privata, de puternicul Palatin
(1208). Otto a luat In casatorie pe fiica mortului. El fu excomunicat
de Inocentiu pentru ca void sa rdpeasca ei moetenire dupa mama a
tanarului Frederic, caruia Papa-i era epitrop. In Intunerec tral Otto
Inca opt ani.
In Anglia Inocentiu a silit pe regele loan, zis F4rd-de-fara
(fiindca nu i se daduse stapaniri la Impartirea averii 'Darin-

1
0C\1
.1
1
Fig. 16. Orasnl Genova.

-121
testi), sa recunoasca un arhiepiscop pe care nu 1 voi, §i loan
fu silit sa-si inchine tara Papei. n Bulgaria si in Serbia el
aduse pe stapanitori, macar de forma. la credinta catol' ca
si la ascultarea fata, de dansul.
Cu ereticii, s'a aratat nei'mpdcat. Doud Ordine calu
garesti noun, s'au Intemeiat atunci ca sa-I ajute in sta.panirea
lor: Franciscanii, cari-si iau numele dela blandul
&ant Francisc. si Dominicanii, al caror intemeietor a fost
un aspru Spaniol, Dominic. Aceste Ordine se mai chemau
si caltryirii cerOtori, fiindca n'aveau nici o avere, si ratacind
necontenit. cu capul si cu picioarele goale, incinsi
cu o funie, ei nu-si luau nici macar merinde pe drum,
se tineau numai din pomana oamenilor milostivi. Dominicanilor
li-a dat Papa grija de a cauta, pe eretici cercetarea
se zice in latineste inquisitio, §i de aceia acest
nou asezmant se chiamd Stanta Inchizirie. Ea a lasat numele
eel mai rau, pentru ca a intrebuintat chinuri e si
arderea pe rug impotriva unor oameni cari, data erau
gresiti in credinta lor, nu putep.0 fi raspunzator dectit
Inaintea lui Dumnezeu.
Franciscanii lucrau cu duhul blandetei, urmand exemplul Interne etorului
lor, Franciqc de Assisi (t 1226 , care era asa de bun, Inca dobitoacele
silbatece se apropiau de dansul si pareau a se In hind. su
fletului sAu fAra pacqte sf lipsit de dusmanie impotriva oricarii fApturi
a lui Dumnezeu.
5. Frederic al II-lea a fost intaiu ocrotitul Papei, in
grija caruia el fusese lasat. Pe urma Insa, dupa moartea
lui Inocentiu al III-lea. ajunse eel mai mare dusman al
puterii Papilor. Intaiu el a zabovit plecarea sa in Rasarit.
unde fagaduise sa se lupte pentru castigarea Ierusalimului;
cand a pornit, a aratat ca e bolnav si s'a tutors
indarat. Papa I -a afurisit. Atunci Frederic s'a dus cu adevdrat
in Asia si a izbutit sa incheie cu Sultanul din
Egipt un tratat care lasa, far& lupta, in puterea crestinilor
lerusalimul. impreuna cu alto cateva locuri. Dar Papa n'a
idicat afurisenia de asupra lui, si. cat a stat Fiederic In

122
Ierusalim, al carui rege era prin mo§tenire, nici nu s'a
facut slujba In biserici.
Excomunicarea Impotriva lui Frederic o rosti batranul Papa Grigorie
al IX-lea. Se poate sa nu fi avut dreptate si Imparatul sa fi fost In
adevAr bolnav (1226). In toamna anului 1228 Frederic se afla la Locunle
Sfinte, unde clerul nu vent sa-1 primeascA solemn. Tratatul cu
Sudanul (Sultanul din Egipt) e dela Inceputul anului urmator, ai Frederic
DA fact Intrarea cu alaiu In Cetatea Sfanta, unde se Incununa
singur ca rege al Ierusalimului.
In lipsa lui, trupele Papei, ajutat de Lombarzi, ocuparA o parte Insetnnata
din teritoriul sicilian. Germania riimase totu§i credincioask
si astfel, cand excomunicatul se intoarse, Papa trebui sa se Invoiasca
la pacea din San-Germano (sau Ceperano). Ea n'are niciun adevarat
cuprins, precum razboiul n'avuse niciun adevArat scop.
Lupta cu Papa a inceput si s'a Intetit la alegerea lui Inocen(iu
al IV-lea. Acesta a fugit din Roma §i s'a dus In °rapl
sau de nastere Genova (v. fig. 16), apoi In Franta. Aici
a strans el un sobor, care a osandit pe Imparat. Dar Frederic
nu era om sä se lase cu atata. El s'a impotrivit pana
la sfar§it: veniturile lui erau cu totul stoarse, multi dintre
credinciosi II parasira; un fiu al lui zacea la inchisoare,
dar el tot nu-§i pierduse nadejdea, ci purta razboiul pentru
stapanirea Italiei. Muri Inca tanar, de multe silinti ce facuse
§i de mult amar ce Inghitise, la 1250. Neamul lui,
doi fii §i un nepot, au cercat In zadar sa iea innapoi Italia;
cel din urma a murit de mana calaului.
Inca din 1236 Frederic Incepuse lupta cu oraaele lombarde.
In anul urmator el caatiga biruinta dela Cortenuoca, care putea face
sa se site vechea Intrangere dela Legnano. Biruitorul nu sta pe gandun
sa organizeze teritoriul pe care-1 prive§te ca dobandit, prin ofiterii
sai (vicari, capitani . Pe un fiu al sal, Enzio, Ii facia rege al Sardiniei
altul, Conrad, era rege in Germania).
Noua excomunicare, din partea lui Grigorie al IX-lea Inca, e din
1239. Urmara confiscari @i
aliante. Razboiul se desfa§usa cu un noroc
nesigur. Papa voia sa adune un sinod de prelati din terile latine, dar
et furs prin§i de Pisani, aliatii Imparatului. Grigore muri atunci cand
supt zidurile Romei erau °Vile lui Frederic.
Al doilea urmaa al lui cel d'intaiu pi6tori foarte putin, Genovezul
Inocentiu al IV-lea, cen sinod general, Intoarcerea teritoriilor

123
confiscate si iertarea oraselor lombarde. Neputand strange soborul In
Italia, el 10 tinti la Lyon, pe pamant care de drept era tot imperiat
si nici macar de fapt Inca francez; 1245). Frederic numi un procurator
ca sA-1 apere, dar sinodul Il osandi. Cri contra-Imparat, Henric, In ales
Indata. Razienat pe Bavaria, regele Conrad puta sa se mentie insa.
Henric murl peste cateva luni.
Luptele urmara In Italia (pierderea si asediul Parmei), pe and dusmanii
lui Frederic alegeau In Germania pe if ilhelm, conte de Wanda.-
Imparatul nu era destul de tare pentru a Infrunta coalitia alcatuita In
Italia Impotriva lui, si aceasta nu se gandia sa-i mai dea o lupta fatisa.
Puterile se macinau in lupte midi, cand Frederic murl (Decembre 1250).
Indata regele Conrad veni in Italia. Gandul cel d'intaiu trebul sa-i
fie a ink in stapanire regatul celor Dona Sicilii. Din nenorocire pentru
Hohenstaufeni, tanarul Imparat murl la patru ani dupa tatal sau, si
peste cateva luni si Papa Inc centiu era coborat in mormant. Cu moartea
lui Wilhelm de Glenda situatia se lamuri si mai mult (1256).
Coroana de rege a Romanilor o cerura Ricard de Cornwallis, fratele
lui Henric al III-lea din Anglia, si regele spaniol Alfons. Ei gasira
amandoi alegatori, si Ricard veni chiar In tuff, pe scurta vreme.
In Italia, Manfred, fiul lui Frederic, tined regatul de Neapole. Noul
Papa Alexandru al IV-lea Intra In lupta cu el. Toscana se facii ghibeling.
Un nou Papa chema atunci pe Carol de Anjou din Franta. In
lupta dela Benevento, Carol isi castiga tronul : Manfred era Intre morti.
In alts lupta cu biru(torul, la Tagliacozzo, fu prins Conradin, ultimul
Hohenstaufen, fiul lui Conrad , pe care noul rege it dadii In judecata,
11 osandl si puse sa-1 to e (1267).
XXIV
Regele german Rudolf de Habsburg. Negotul
In aceste timpuri : Hansa.
1. Impara0a nu mai putea sis Incerce de acum Inainte
a stapanl toata lumea. In Germania, dupa, moartea lui Frederic
§i stangerea neamului sau,
Incept o vreme de stra§nice
lupte Inlauntru. Un rege nou fu chemat din Anglia,
altul din Spania (acesta era regele Castiliei). Nici unul, nici
altul nu putura dainul, caci n'aveau nici prieteni, nici os

124
tali §i nici bani. ci cerusera coroana mai mult pentru
Inandrie §i o parasira, ca o pedeapsa. cu cea mai mare ru§ine.
Intr'un tarziu, dupa ce trecusera mai bine de douazeci de
ani dela moartea lui Frederic, se alese in sfar§it un rege
care era din Germania chiar, §i a domnit in adevar. El pornise
din Svabia, ca §i dinastia gonita a Hohenstaufenilor, si-1
chema Rudolf de Habsburg, dupa numele castelulni in care
statea de obiceiu. Era un om in vrasta. priceput in razboiu
si mai ales foarte cuminte: intelepciunea lui se vede din
Indreptarile ce a facut, macar ca era atat de sarac 'i ye-
nise dintr'un loc destul de umil. Pana, la moartea lui Frederic
puternicii din Germania fusesera Inca ducii, cu toate
ea Hohenstaufenii ii infransera foarte mult, dar dupa, acestia
fiecare om de neam mare, care area un castel §i un numar
de ostasi, intelegea sa nu mai Intrebe pe nimenea. Nu "se
mai tinea in seama nici pacea Imparatului. nici pacea lui
Dumnezeu, pe care o impusese de multa vreme Biserica, in
posturi §i in anumite imprejurari.
2. Ormele au saracit, afar& de unele dintre dansele, care,
ca sa se apere mai bine, s'au unit in cate-o legatura facuta,
dupa, ohipul celei din Lombaidia. Astfel de legaturi se chemau
bane (tovara§ii"): ele-§i aveau ostasii §i Vistieria. Cea mai
vestita Hansa a fost aceia de pe coasta sudica a Marii Baltice.
Ea a pornit dela ormele Brema, Lubeck, Hamburg.
Scopul de capetenie al ei era sa, schimbe in pacer marfurile
Europei de Miazanoapte. In toate porturile din aceste t,eri
eali
avea depozitele de marfuri si casele de schimb, intocmai
cum. Italienii le aveau in Constantinopol, in Shia
i In Egipt. Aceste asezari, carora not ii zicem dupa frau-
-tuzeqte contoare (comptoirs), se intampina pana in Flandra,
In Anglia (de pilda, la Londra), in Norvegia (la Bergen),
In Danemarca, In Suedia (insula Wisby. azi pustie si plina
de ruine), in Flandra (Bruges, Brugge), in sfar§it in Rusia
chiar, la Novgorod. Hansa batea moneda si incheia tratate
cu deosebitli regi sau frunta§i feudali. Ea a tinut multa
vreme, si pana astazi sunt in Germania orme hanseatice

125
(Hamburg, Brema, Lubeck), care, in toc de principi sau regi,
au pe primarii si Sfatul lor, si bat pe moneda impArAtiei
germane semnul lor deosebitor sau, sterna lor.
Fig. 17. Casa de (Alan german, pdstrata pans. astazi in Nurnberg.
La 1241 unirea Ltibeckului cu Hamburg pune temelia Hansei. Sfatui
comun Ink hotarari care se ziceau recese. Un singur drept erg primit
de toate ora§ele aliate.

lee, 7 1 ° ;;A,
;e4.. 'z
L-ii.74.4-
Fig. 18. Niirabergul, oral in Germania de astA4i, care si-a pdstrat Tama sl colatea si casele cele de demult.

127
3. Paul la anul 1300, regii Germaniel s'au ales din Casa
de Habsburg §i din Casa de Nassau. Dreptul de mostenire
nu se mai tined in sama. Niciunul din ei n'a mai mers in
Italia pentru ca Papa sa-1 Incoroneze Imparat. Germania
se Meuse acum o tara ca toate celelalte.
Yn acest timp Ins Rudolf de Habsburg daduse impotriva puternicului
rege boem Ottokar, care era gata sd fie stapanul slav al Germaniei
cazute in anarhie, marea lupta hotaratoare dela Durnkrut (sau
Kruterfeld), in care putinii ostasi germani biruird pe Cehi, cari aveau
Si un puternic ajutor din, partea regelui Ungariet (0 Roma'nii sunt po
meniti anume in aceste lupte). Ottokar perl in infrangere, ca In Italia
Manfred (1278). Si Moravia fu cuceritd. Venceslas, fiul regelui mort,
era un copil. Austria, ajunsa un ducal puternic, fu data lui Albert,
fiul lui Rudolf, Impreund cu Stiria, Carintia, Carniola si ,margenea"
vendica.
Totu0 Germania era o tara mai slaba decat celelalte, fiindca
avea mai putina randuiala si mai putina pace decat alte parti.
Acuma se ridica in Apus ten europene, care avusera vreme sa
se incbege mai trainic si sa se pregateasca mai bine.
In Spania, regatele de Castilia si de Aragonia duc Inainte
lupta cu paganii, smulgandu-li tot mai multe Omanturi.
Castilia merge spre Miazazi; Aragonia castiga spre
Rasarit gi pune mana pe frumoasele insule Baleare.
4. In Anglia,
regele loan feirei-de-'aril ridica pe nobili,
clerul si orasele impotriva lui. Inca inainte de dansul, regii
nu se tineau dupa cuviinta de obiceiurile parnantului: ei
luau bani, inchideau. goniau din tara faro niciun drept si
MIA niciun cuvant. Fiindca de Joan nu-i era frica nimanui,
o rascoala izbucnl ca sä-1 faca a se purta de aid inainte
asa cum cereau datinele cele bune. El a trebuit sa, se supuna,
si a dat astfel la anul 1215 vestitul hrisov care se
chiama Marele act de drepturi" (Magna charta libertatum).
In ea se prevede ca oamenii cari au pamant (deci nu serbii),
Biserica si unele orase nu vor mai fi suparati cu adausuri
peste obiceiu.
Magna Charta s'a dat la 15 Iunie 1215. Ea nu prevede tine etie ce
2ibertdli intinse pentru toti. E numai o concesie smulsd de feudali

128
regelui. Prin ea se deinesc drepturzle acestuue, in cuprinsul coneeppei
feudale. De oarece regele Angliei fuese un cuceritor, de oare ce el
confiscase o mare parte din panftntul anglo-saxon, de oare ce el linpartise
acest pamant, cu ingrijire inventoriat, tovarasilor sAi de luptff,
acestia, ajunsi fruntai ai nobilimii engleze, atarnau mai mult de el
cleat orice alti fruntasi feudali de regele, seniorul lor. Actul din 1215
tindea sä inlature aceaqta. deosebire.
Joan jurase ca se va tinea de aceste indatoriri, si ca nu
va starul pe langa nimeni ca sa-1 dezlege de juramant.
Dar el si-a calcat cuvantul si a facut pe Papa sa-1 declare
Tiber de orice fagaduieli. Atunci iarasi oastea nobililor vent
asupra lui. Filip-August din Franta trimesese pe fiul sau
ca sa, iea coroana engleza, la care avea si unele drepturi.
Dar Ioan rriuri, si atunci tara priml cu bucurie pe fiul sau
nevrastnic, Henric al HI- lea.
Ful regelui Franciei se chemk Ludovic,. viitorul Ludovic al VIII-lea.
Papa, Inocentiu al III-lea, 11 excomunica" pentru a-1 sill sa parabeascA
Anglia. Joan muri la 1216, si mostenitorul sau a' ea nbmai nou ani
Si acesta vol sä scape de lanturile din 1215. Dar nobilii
se ridicara din nou, avand in fruntea for pe cutezatorul
Simon de Montfort, conte de Leicester (un- Francez, care,
avea feude si in Anglia). El invinse pe rege si-f sill sa
primeasca de acum inainte supravegherea din partea uriui
numar de nobili. De atunei incepura sä se adune din cand
in cand parlamente (cuvantul vine dela parliare, care inseamna
a vorbi, in limba latineasca stricata a evului mediu).
In aceste adunari, la care luara parte in curand si
trimesii din orase, pe langa nobilii man si rnici si pe langa
unii clerici, se dezbateau nevoile de bani ale regelui si nemultamirile
starnite de dregatorii si judecatorii lui. Regele
izbuti sa invinga pe nemultamiti, si Simon de Montfort
pen in lupta.
La 1237 Henric e silit sa intdrelsca Magna Charta. Tndata I i calca "nsai"
jurAmantul. Simon de Montfort impune la 1258 proviziunile dela O \ford,
care kleau regelui un Sfat de 15 membri, supriveghiati de alti_ 24
la fiecare trei ani era, a se ad me Parlamentul. Peste trei an', noug,

129
excomunicare papala pentru a libera pe rege. Biruinta dela Lewes
(1264) sill Insa pe acesta, care fu prins, a se tined. de cuvant. Montfort
fu ajutat $i de oraseni, din cari chema care doi de fiecare localitate,
la Parlament. El cazil lute° noua lupta peste un an, dar pests putin
regimul Parlamentelor se impose. Scopul sau era sa fereascii Sara
de biruri grele $i de abuzuri de putere. Von, subsidii, aducea. plangeri,
park pe dregatorii regali. Dreptul de initiative Ii lipsia Insa cu
totul in aceasta faza. Institutia nici nu era aca, de populara, $i multi
cautau sa scape de cheltuiala ci primejdia reprezintatiei.
Urmasui lui Henric al III-lea, Eduard Tiu, fu un rege
mare. El supuse cu totul Tara Galilor, dar nu o uni cu
Anglia, ci o dada in sama fiului sau, pang ce el mosteni
coroana englezg. El se amesteca in afacerile Scofiei. Acolo
se stansese dinastia cea veche. Eduard veni sa aleagg el
un rege nou. Acesta se rasculg si fu silit sa se inchine.
Dar in locul lui se riche& alt rege prin rgscoalg : Eduard it
prinse, dupg multe silinti, si-1 ucise in chinuri. Un al treilea
veni atunci la rand, si fu invins. Dar nici Eduard, nici fiul
sau, Eduard al II-lea, nu-1 puturg desrgdacing din tarn.
Scotia nu void sa aibg jug strain pe grumazi, si ea rgmase
neatarnata Inca trei sute de ani.
Eduard Mu murl la anul 1307.
X.XV.
intarirea regalitatii franceze : Filip-August si Ludovic
al IX-lea cel &ant.
1. Pe vremea lui Henric al DI-lea si a lui Eduard I-iu
regii Angliei nu mai aveau In Franta decat o parte din ceia
ce stgpanisera odinioarg aici. Regii Franciei au inteles cg
puterea terii for nu se poate inchega atata timp cat strai-
nii
cunt asezati asa de primejdios in hotarele lor. Lucrul
sate& asa: on ca Englezii aveau sa fie goniti din Franta,
on ca Cara aceasta nu putea sa se Inalte la un loc de
frunte intro celelalte. Nevoia de a-i scoate pe Englezi era
9

130
cu atata mai mare, cu cat stapanirea regelui Angliei Inchidea,
Francezilor mai din toate partile drumul spre Mare.
Ins& orice taxa are nevoie de Mare, pentru el pe apa se
poarta legaturile cele mai Intinse intro popoare.
Filip-August, ca un om cumhate ce era, a smuls lui Ionfara-de-Tara,
tot ce acesta avea de mqtenire In Franta,
afara de pamanturile dela Miazazi, §i aceasta far& sa, se
verse sang°. Ioan Intrase In lupta cu nepotul sau de frate,
Arthur, it prinsese, qi bietul tanar pert de atunci far& urrna:
toata lumea a crezut ca I-a ucis unchiul sau, regele, ceia
ce arata ce nume-§i facuse acesta printre oameni. Insa,
dupa dania feudala, suzeranul (adeca feudalul care daduse
pamant altui feudal sau primise macar Inchinarea Omantului
dela acela) aye& dreptul sa, judece In unele imprejurani
§i sa pedepseasca, pe vasal. A§a, a facut §i Filip-August
cu Ioan, luandu-i Normandia §i feudele Casei de Anjou.
Arthur aveft drepturi asupra posesiunilor lui Gotfrid Plantagenetul.
Acestea, ca ei Normandia, nu dovedira nicio tragere de inima, pentru
Ioan si, deci, pentru atftrnarea de Anglia. Luarea In stapftnire a tuturor
acestor provincii de catre regele Franciei se facil dela 1204 la 1206.
Ioan a cautat sä capete inapoi ceia ce pierduse, §i s'a
unit pentru aceasta cu regele ghelf din Germania qi cri
alti feudali din Franta. Germanii au vent pe la Nord-Ost,
iar Englezii pe la Apus. S'a dat o mare lupta la satul Bouvines,
langa, oraul Lille; regele Germaniei, Otto, s'a luptat
stralucit, ca un adevarat cavaler, dar n'a putut sa castige
biruinta.
Data aceasta, Filip-August incercase a-ei Intre0 granita la Nord-Ost
prin anexarea Flandrei, stapanita de un conte. Aceasta mare feuds era
slabita ei prin marile jertfe pe care le facuse M
trebuift Inca sa le facft
pentru cucerirea pastrarea Constantinopolului, unde Balduin, contele
acestei teri, ajunsese Imparat. Than patrunsese in provinciile franceze
sudice, pe care nadajduca sa le poata lua. inapoi, Si astfel, la Bouvines,
Filip-August avh Inaintea sa numai pe Germani $i pe feudalii de limbs
franceza din partile Rinului-de-jos (27 Iu lid 1214), Pacea dela Chignon
asigura regelui biruitor cuceririle sale, facute cu cea mai putina cheltuial-
de oameni $i de bani.

131
Peste un an dela aceasta, Ioan a intrat irt luptg, cu nobilii
din Anglia, si n'a mai avut pace pang la sfassit. Englezii nu
mai tineau acuma In Franta decat o parte din zestrea
Eleonorei de Acvitania, mama regilor Ricard si loan. Numai
dupg, vre-o cincizeci de ani regele Ludovic-ceI-SfAnt, care
avea mustari de cuget, ca si cum ar stapg,n1 fg,r1, drept
pamAnturi strgine, a dat Inapoi, prin pacea dela Paris, o
parte din cuceririle lui Filip-August. Aceasta fapta dovedeste
ce suflet curat avea Ludovic, dar ea nu e potrivita
pentru un rege, care nu trebuie sa Instrgineze, fg,ra, cea
mai grozavg, nevoie, nimic din cuprinsul terii sale.
Prin pacea dela Paris, Intarita la Abbeville (1259), regele A ng Nei
capata provinciile Perigord, Limousin, Quercy si parte din Saintonge
Pe celelalte le pltrasia formal. Prin aceasta ins stapanirea de fapt a
Francezilor se preface& intro stapanire de drept. $i, In evul mediu,
eand dreptul hotara legaturile dintre oameni si dintre popoare, aceasta
era totusi foarte mult.
Putina, vreme dupg, smulgerea feudelor englezesti, regii
Franciei au mai capg,tat o Intindere a stapgairii lor. In
partile de Miazazi se raspandise un eres pe care-1 osandia
Biserica romang,: cei mai multi dintre acesti eretici se aflau
In orasul Albi. Feudalii din acele parti, In frunte cu contele
de Tulusa (care avea deci acest oras, ce fusese Capitals
Visigotilor), parteniau o asemenea rgtacire. Va sg, zica
era, un prilej ca regele sg, puie mama si pe aceste frumoase
Tinuturi, care sarrang, mai mult cu Italia si cu Spania.
Papa hotari o cruciata Impotriva neasculatorilor cari se
inchinau lui Dumnezeu intr'un chip neIngg.duit. Fiul lui
Filip-August merse si el sa se lupte cu dansii. Contele de
Tulusa Isi pierdi tara; la urmg, ea ajunse In parte 'n puterea
regelui. tin flu al Iui Ludovic al VIII-lea, un nepot
de flu deci al lui Filip-August, se Mal mostenitorul celeilalte
pgrti, lugnd de sotie pe fata invinsului.
$i conlii de Tulusa jertfisera molt pentru cruciata, ramaind slabiti
pe urma ei. Poate ca tocmai prin cruciata. Intaiu s'a intarit aici erezia
.albigenztl, care nu era altceva decat bogomilismul balcanic, patarenis-

132
mu/ din Bosnia, care a $i ramas patarena panA la caderea ei supt
Turci.
Uciderea unui legat papal de un om al contelui Raimund al VI-lea
aduse rAzboiul. Impotriva lui se predica o cruciatA. Simon de Montfort
avil un mare rol Intr 'Ins& Raimund chemA In ajutor pe cumnatul
sau, regele Aragoniei, $i era, firesc sA se amestece si acesta, kite°
luptl care avea de stop a se hotAri soarta Sudului francez; regele
Pedro al II-lea cazil luptandu-se.
Raimund Isi putt pastra, Cara. Lupta urml insa Impotriva fiului sau.
Noul rege al Franciei, Ludovic al VIE-lea, o conduced. Mica lui Raimund
al VII-lea se mAritA cu Alfons, fiul biruitorului 'sat], si-i aduse
Provincia ca zestre.
2. Urmasul lui Ludovic al VIII-lea s'a chemat si el Luduvie
: el vine deci al IX-lea In sirul regilor Franciei
(printre cari se numara si regii franci), cari au purtat
acest nume. E cunoscut Insa, In de obste, supt numele de
Ludovic-cel-Sfant, pentru ca a fost un crestin foarte evlavios,
un sprijinitor calduros al legii sale, un judecator
drept care asculta pe orisicine si nu ratacia cu hotararea
si,
mai ales, omul care pe timpul sau a jertfit mai mult
pentru cruciata. La dreptul vorbind, atata a Mout el: silinti
ca sa, scape Mormantul Sfant din mana paganilor,
fiindca, afar& de aceasta, el a Incheiat numai invoieli, asa
cum i se pareau mai drepte, cu to# vecinii.
Ludovic ajunsese rege la moartea inainte de vreme a
tatalui sau: asupra cresterii lui a veghiat mama-sa Blanca,
fata regelui din Castilla, o femeie foarte inteleapta, care
dull si carmuirea terii. Tanarul rege crescA In frica lui
Dumnezeu, si el se deprinse a pretaal toate lucrurile dupa
datoriile lui de crestin. Inca de mult I se paruse lui ca
nirnic nu cere mai multa graba decat lupta, cu paganii, si
astfel el Ilia crucea. Pe acest timp, toata Europa avea griji
de razboaie pentru putere sau pentru razbunare; nimeni
nu s'a aratat, printre atat,ia regi si principi, bucuros de
lupta pentru Hristos. Ludovic singur si-a
strans rudele si
cavalerii, si a plecat.
El s'a dus in Egipt, §i a izbutit Intaiu sä Invinga pe
dusmani. Dar acestia erau multi si cunosteau bine tam..

133
In fruntea for stateau vitejii mameluci, robi cumparati
anume pentru slujba ostaseasca: tocmai pe egad Ludovic
se afla In Egipt, unul dintre dansii, Bibars, a luat puterea
dela ultimul urma§ al marelui Saladin. La urma, Francezii
au fost batuti §i Incunjurati din toate partile: pan , §i regele
a cgzut in robie, §i a trebuit sa dea multi bani ca sg,
se rascumpere. Dar el a mai ramas Inca, ani Intregi de
zile, In Rasarit, fart, sg, poatg ispravl vre-un lucru de insemnatate.
Dupg ce s'a tutors In Franta, Ludovic n'a pgrasit niciodata
gandul de a mai porni odata asupra paganilor. Mag,
vreme a fost Impiedecat Ins, de schimbarile mari ce se
petreceau in toate partile.
3. Franta ajunsese a fi acum cel d'intaiu regat din 'Europa.
Dela o vreme se alegeau tot Papi francezi. Unul dintre
ace§tia chema impotriva celor din urma Hohenstaufeni pe
Carol, fratele lui Ludovic al IX-lea. Acesta primise dela
tatal sau feuda sau apanagiul Anjou ; luand In ca.satorie
pe mo§tenitoarea celui din urma conte de Provincia (frantuze§te:
Provence), adica Tinutul dela cursul de jos al raului
Rhone, el ajunsese §i conte al acestor mari feude. Carol de
Anjou a cucerit rapede regatul Siciliei. El s'a amestecat In
toate afacerile italiene §i a voit sa iea §i Constantinopolul.
Dupg, sfatul lui, Ludovic a pornit Impotriva regatului
maur din Tunis, In Africa de Nord. Aici el a murit de
ciuma, pe un pat de cenusa, ca semn de pocainta, In 1270.
Fiul §i urma§ul sau s'a Intors cu oastea, aducand cu sine
rg,ma§itele pamante§ti a patru din rudele sale.

-134
XXVI.
Starea lumii pe la anul 1300.
Se cuvine acuma sa vedem care era starea lumii in
apropierea anului 1300, papa la care am ajuns. Asa vom
vedea si cum stateau si alte teri, despre care n'a venit Inca
prilejul sa se vorbeasca.
Europa de Apus avea ca legatura credinta crestina catolie&
(pagani nu mai erau decat in Spania de Miazazi), limba
latina in Biserica- si in purtarea trebilor si a judecatilor,
ascultarea In ceia ce priveste lucrurile sufletesti de Papa.
dela Roma si o oarecare tragere de inima pentru Imparatie.
Incepusera acuma sa fie adunate popoarele in cite o singura
tail, al carii stapan cata O. fie regele: feudele cele
mai marl erau slabite paste tot locul, afara de Germania.
1. Anglia era alcatuita din Britania-Mare, afara de Scotia,
care fusese supusa, dar se rasculase, si din coasta rasariteana
a Irlandei. Normanzii, cari vorbisera frantuzeste, se
amestecara, de catva timp cu Anglo-Saxonii si cu Danezii
Nortmani, cari vorbiau nemteste: acuma incepea sa se intrebuinteze
si limba cea noun, limba englezei, care e o limba,
germanica, in care se afla insa foarte multe cuvinte frantuzesti
(asa cum limba noastra e o linta romanica in
care sunt foarte multe cuvinte slave).
2. Franca se unise In cea mai mare parte supt puterea
regelui. Dar unele parti se gasiau In manila rudelor acestuia,
care carmuiau deosebit ceia ce li se daduse de Ludovic
al VIII-lea (apanagiile) sau ce capatasera apoi, ca zestre.
Flandra, la Nord-Ost, nu era Inca supusa. Tot asa Britania,
peninsula dela Nord-Vest. In sfarsit, la Miazazi, In partile
RhOnului, tot se mai pastrau unele drepturi Imparatesti,
astfel asupra insemnatului oras Lyon, unde stated un
arhiepiscop.
3. In Spania, cele doua regate mari erau Castilla qi

135
Aragonia. Aragonia pared chiar c5, este mai puternica,. Regele
de acolo tined pe o nepoata de fiu a lui Frederic al
a)
0
0
7
CJ
7 n°
U 11,
s.
s 0
; 60
a
o0,-
ez ,o
g
4',2?
z
a
g g
=1
A O
0 43.
Ef f:
II-lea: cared Sicilia, s'a rasculat, uciz'and pe Fancezii regelui
Carol (ceia ce se chiama Vecerniile din Sicilia, fiindca
.
as
cn
z
Cl
a)
O
;
1-2
en
fzW

136
omorul s'a flout cu prilejul unei necuviinte savarsite de un
Frances la vecemie In biserica,), un fiu al regelui Aragoniei
a ajuns rege In insula Sicilia, pe cand urmasii lui Carol de
Anjou au avut de aici Inainte numai regatul de Neapole.
Cuvintul acesta de Vespere (Vecernii) siciliene nu s'a dat din
capul locului miscarii populare care, supt Carol I-iu de Anjou, a scos
pe Francezi din Sicilia. Aceasta provincie erk nemultAmitA Qi pentru
cd Scaunul regal fusese mutat dela Palermo la Neapole qi pentru cA noul
rege cautA sa introducA limba franceza. Aderenti ai Hohenstaufenilor
si Aragonezii doritori de stapftnire atfttarti lumea la rascoalA: 0 repu-
Med sicilianti tint' putin timp ; don Pedro de Aragonia fu chemat
pentru ca, sit apere de rizbunarea angevinA pe rAsculati. Dupa un
razboiu fericit, Casa de Aragonia pAstrA Sicilia. Si in Roma s'au facut
atunci miscAri impotriva Francezilor.
Navara, de rang& muntii Pirinei, care fusese °data Cara
de capetenie In Spania, era acum foarte Ingustata gisllbita. Aici si In Aragonia au fost cure anul 1300 lupte
pentru Domnie. Francezii s'au amestecat In ele, dar fara
folos mare. Fiul lui Ludovic al IX-lea si-a Incheiat viata
Inainte de vreme, luptandu-se In aceste parti.
In Apus, regatul Portugaliei, pe care-1 Intemeiase, pe la
1100, cum stim, un feudal din casa de Burgundia, Inainta,
si el pe Incetul In paguba Maurilor; de dansul se stia Ins&
numai putin, fiindca era mai, de-o parte si pe Oceanul
Atlantic nu ,prea mergeau atunci corabiile.
4. In Italia nu se afia alt regat, decal regatul Neapole si
al Siciliei. Mai erau apoi stapanirile Papei, care taiau la
mijloc peninsula, dar n'ajungeau Inca dela o Mare pana la
cealalta: ele erau si foarte nesigure, si chiar in Roma avea
puterea un senator, ales de oraseni. Supt Alpi erau cativa
feudali mars, cei mai insemnati fiind contii de Savoia, din
care se trage regele Italiei de astazi. !awl° erau orase de
sine statatoare: infloriau mai mult tale din Lombardia, apoi
Genova, Venetia, cladita, foarte frumos chiar in apa Marii
si pe cateva ostroave mici, Pita, si, peste pAin, Florenta
(orasele din regatul Siciliei erau supuse regelui, si mai
sarace). Aceste coati faceau mare negot In Rasarit : in Gre

137
cia, in Asia-Mica, In Siria, in Egipt si in Africa, avand
prin toate -orarle contoare carmuite de consuli. Cu banii
Fig. 20. Pa lat din Italia (epitalul cal mare din Milan,
elidit prin veaourile al X V-lea il al XVIlea In arhitecturg polka).
c4tigati acolo, se inalkau acasa zidiri minunate, se Wean

-138 --
odoare scumpe si se platiau pictorii, cari zugraviau, sE
sculptorii, cari sapau in piatra si turnau in bronz.
5. Intro terile germanice, era intaiu inzparcicia. Ea parea
foarte slabita acum. Feudele marl se intarisera din nou, dar
schimbandu-si numele cele vechi. Astfel, nu mai era acuma o
Suabie (Suabie), o Lotaringie, o Franconie, o Saxonie. In
locul Saxoniei statea cu insemnatate Marca (sau Margenea),
de Brandenburg (unde e Berlinul), pe un pamant smuls
dela Slavi. In Rasarit ajunse la mare putere ducatul Austriei
: Imparatul Rudolf it dada fiului sal). Boemia se facuse
de mult regat, si Rudolf avu destul de lucru cu regele
Ottocar, pe care abia putii sa -1 invinga, ucizandu-1 in
acelasi timp. In mlastinile si padurile dela Rasaritul Mara
Baltice, poporul pagan al Prusienilor, care prada pe to#
vecinii, trecuse la legea crestina. Supunerea si botezarea,
for s'a facut cu sabia, ca a vechilor Saxoni, In Livonia,
mai sus de Prusia, s'a intamplat acelasi lucru; cei ce au
frant cerbicea paganilor, au fost cavaleri din Ordinile xeligioase:
Teutonii in Prusia, iar in Livonia cei ce se numiau
Purteitori-de-sabie,
6. In Europa de Rcisarit, Ungurii slabisera intaiu prin
lupta cu Manuil Comnenul. Apoi ei se ridicara iarasi, dar
Imparatia cea noun bulgareasca Ii puce stavila, In sfarsit,
la 1241, Tatarii se repezira, viind din Asia, asupra lor,
si -i invinsera amarnic. La 1301 s'a stins si dinastia cea
veche.
Tatarii pornirA din stepa for aziatica, supt calAuzirea celui mai mare
stapanitor pe care 1-au avut ei, Ginghiz-Han. Acesta nu era, numai un
razboinic neobosit 0 un om peste masura de crud, ci avea, inalte Insusiri
de carmuitor. intreg neamul tatAresc s'a prefaicut prin el intr'o
singura oaste nebiruitg, care ascult'a orbeste orice poruncA a lui.
Biruitor asupra Chinezilor, el se rApezi asupra bogatelor orase din
Turchestan, locuite in mare parte de Iranieni harnici, bogati si Pais-
Ingrozitoare a fost prada poruncita de el in aceste parti. Tatarii
nu jAfuiau la intamplare, dupA voia si norocul fiecAruia, ci tot ce se
afla, in orasul cucerit, in Cara supusa, era insemnat cu cea mai stricta
socoteala, confiscat dela proprietarii de pang. atunci 3
Impdrtit. Selgiu

139
cizii sl AVIV din Asia-Mica ajunsesera vasalii prea-plecati ai strasnicilor
navalitori, traind de acum Inainte in umbra Imparatului mongol.
Ciuci, fiul lui Ginghiz, urma stepa mai departe, patrunzand In partile
rusesti. Toti prini

140
Akkon (St. Jean d'Acre, Ptolemais) ad.' In Maiu 1291. Emirate le
nouA, alcatuite de cApetenii viteze, purtau fiecare numele Intemeietorului
lor. Aidin se chemA principatul de langA Miletul cel vechiu (Palacia)
qi Efesul din acela§i timp (acum Alto logo, Aiasoluc); Sarucan, cel
de la,ngit Magnesia (Manisa); Teche, de lAnga Smirna; In interior, Chermian
cu Capita la Chiutaie, gi Caraman, avAnd drept reqedinta Conie
(Konieh; vechiul Iconium). In Nord ere. emiratul lui Osman. Grecii
aveau Nicea, Nicomedia, Philadelphia. Armenii de langA Mare interneiaserl
un regat al Armeniei-Mici, cu dinastii indigene Ili apoi cu o dinastie
latinA, ca ci aceia care, dupa cAderea Ierusalimului, stApAnib,
numai In Cipru, dinastia de Lusignan.
Pentru Siria se bateau Sultanii din Egipt cu Mongolii,
cari stapaniau, dela Ginghiz-Han Incoace, Incepand dela
hotarele Chinei. Celelalte parti din Asia, China, India, Iaponia,
n'aveau legatura cu lumea.
In Africa, erau, pe coasta de Nord, Sultanii (Sudanii")
Egiptului gi deosebiti regi in Tunis gi In Maroc.
Alte parti din lume nu se cunoqteau Inca,.
Sudan, Soudan e un cuvant format de Francezi, din Sultan". Pentru
deosebire de Sultanul Turcilor, e potriN it a se intrebuinta acest cuvAnt.
XXVII.
Terile din Apusul Europei dela 1300 pin& la ritzboiul
de o sut& de ani".
1. and s'a Inceput veacul al XIV-lea, rege in Anglia era,
Eduard I-iu, iar in Franta Filip-cel-Frumos, nepotul de fiu
al lui Ludovic-cel-Sfant.
Ce fapte folositoare a facut Eduard, ittim acuma : el a
fost cel mai cu socoteala dintre cati regi a avut Anglia, qi
poporul sau I-a iubit cu adevasat. A lasat Cara mai putemica,
de oare ce adaugise la dansa Tara Galilor §i
slabise puterea Scofiei, pe care n'o putuse cucerl Insa. Fata.
de Francezi, el n'a pierdut nimic ; supuquii sai nu s'au

'4
141
ridicat cii arms impotriva regelui lor: el a jurat s ,tie
seam, de cuprinsul actului din 1215. Necontenit, Englezii
se gAndiser& cu dor la un rege Eduard, din vremile Anglo-
1%-a b- -....., .-- ..-'''',.- '.
..- z i b . -- -._,- -- ..1 :..., ..- --... -..-- .-..... -- -.. .... -.. ,- : :-. ...- -. --- -. ._. - --.....'-'.c. -- 70
4
ii....,..._..._ _........ ....___-. ---.........,--____.,--...,...,...,
v
0
e r .4
.4i
0
0
4iN.
0
ittl
A
0
0#ytitil
. e
I.
t At
(Z.,..,4,fr 41' 1 9.
* '-'4.)k- ik,
F.
4--- i.
4e.
.
\
..,
...
.... , e
#
a
1
._
.
a
pt....,
1
f.
0:
....-- N i
to
')-1 %-..
1- .,-,./......-.).--_-'1-4\ ::\-1..5-- ..12- ot. r
._, -/\ 4,
,0 j.-,' V. ,
`00-j).- , Ns \ 2 A-Cs- aN ,,
, is.."t Z.,
Irek .' i /ilitiff.os
..:' ,,
"-.
1,..Y .1, -) 4 0
.... .. . ........ ,
',At ---,,,......-, r 6 ? *
F.
: 1
1n.
A
E,
,
. .
...]
ao:
-.A... _A _01 !' L*-...
. JEANNE DE
F1
F: NAVARRE.
ana 11 Ir. 1011 , 1'4
eOn
0.5
4 '
,...,
.
.
... .
F.
F. e
kil
IV
h i
Viii
kill
kil
kil
t t.4
, A
\ Ail
1111
kil
N),
AA
A
Al
0
Pi ii
0 A,
ktf)i
sv,
.
:.
4 A....pp". ae,,a-a...2 2)...e.e_eikeite.e.e..11, a :s
.
vitt
NI
n' i.
,,...'" _ . --...--.....-.- .. -- , --... . . . . L.., : . . . . .. -. -- . e . .- -- = . &__- -.ft .- a %
Fig. 21 Ioana, regini. a Franciel si Navarei din veacul al XIV-lea.
E gotta lui Fillp-cel-Frumos.
Saxonilor, care urmase cu sfint,enie datinile cele bune:
acuma li se 'Area ca, au gasit iara§i pe Eduard acela.
Dar Eduard I-iu n'a avut un urmas vrednic de dansul.
W
le
.sI

- 142. -
Fiul Au Eduard al 11-lea a carmuit rg,u, Incunjurandu-se
de oameni fara tragere de inima pentru tall,. Mai multe
tulburari au izbucnit atunci impotriva lui, si chiar una din
rudele sale se rascula, dar pert. La urma, pan& §i sotia lui
Eduard se uni cu du§manii lui. El fu prins §i silit sa lase
Domnia; apoi 11 Inchisera Intro cetate, de undo fu scos
mort peste patina vreme. Fiul sau, al treilea Eduard, fu
multa vreme rege nevrastnic, a§a lncat toate trebile erau
calauzite de altii.
2. Pe atunci in Franta se afla un rege foarte destoinic,
caruia i se datore§te intinderea §i Intarirea terii sale. El
se numia Filip-eel-frumos (fiind un om foarte irumos §i
zdravan). Era fiul lui Filip al III-lea §i nepotul de fiu al
Sfantului Ludovic. Filip-cel-Frumos nu era bun §i bland, ci
lacom de bani, neiertator §i chiar crud; dar el a §tiut sa-si
aleaga sfetnicii, a chibzuit bine imprejurarile §i n'a cautat
altceva decal Inaintarea regatului. Sotia sa ii adusese stapanirea
asupra Navarei, din muntii Pirinei, §i asupra unui
Intins Tinut din Franta. Prin fel de fel de Intelegeri, el a
mai capatat ici §i colo bucati mai maxi sau mai mici din
intinderea de pamant care se chiama astazi Franta. Gandul
lui era sa puie mana §i pe Flandra, care cuprindea tot
unghiul de Nord-Ost, de catre Rin.
Flandra era un comitat, §i fusese foarte puternica, dar
dela un timp ea slabise, intro altele §i pentru ca trebuise
sa sprijine imparatia latina din Constantinopol, a carii Casa
Imparateasca era de loc din Flandra. Contii de Flandra se
tot schimbasera din mai multe familii. Filip-cel-Frumos a
Inteles ce mare nevoie are regatul sau sä se Intinda §i
asupra Flandrei. Cu contele de acolo i-a mers mai u§or,
_si el putea sa creada acum ca Flandra e a lui, cand i se
ridicara Impotriva ora§enii din cetatile terii. Ace§tia aveau
multa bogatie, fiindca lucrau harnic la postavuri; ei erau
§i oameni Indrazneti, gata de galceava. In cea d'intaiu
upta cu dansii, nobilii calari ai regelui Franciei au fost
stra§nic Infranti; nu se mai pomenise pang atunci ca o

143
caste de cavaleri, al caror me§te§ug era razboiul, sa fie
nimicita de alta In care se bateau postavari, panzari, macelari
§i altii ca dan§ii.
Filip Ina oraeele Lille ei Bruges, pentru a pedepsl pe contele de
Flandra, care se unise cu Anglia Impotriva lui. Bruges se ridica Insa
Impotriva regelui, mai ales pentru ca acesta, urmarind marl scopuri
politice, cerek ajutoare grele dela supueii sai. Fara sa se poata liberh
din prinsoarea for cei doi cot* de Flandra, se incepa rascoala. In Julie
1302 Francezii furs batuti grozav la Courtray, Peste doi ani Filip
razbuna Intru catva infrangerea, dar el trebul sa lase familiei Dampierre
comitatul de Flandra.
3. Atunci toata lumea a crezut ca zilele role vor vent necontenit
asupra Franciei. Papa, care era pe atunci Bonifaciu
al VIII-lea, pornl o dezbatere cu regele, cam a§a cum o
avusera, inaintasii sai cu Imparatul. El ar fi vrut ca tot
clerul din regat sa ata me de Mosul §i sa-i dea numai lui yenituri.
Dar Filip nu Mc!). niciun pas Inapoi. Papa fu atacat,
In Anagni, de niOe nobili italieni pe cari-i tocmise regele
Franciei. Ei Yi spusera In fats cele mai mari batjocuri, si
s'a crezut chiar ca ar fi cutezat sa-1 loveasca peste obraz,
ceia ce ar fi fost o mare ticalosie, caci Bonifaciu era un
om batran §i un arhiereu. Papa simt,1 a§a de grozav aceasta
umilinta, !neat murl peste cateva zile.
Prin vestita bull Aussulta fili (bulele se numesc dupa cuvintele cu
care incep), Bonifaciu declara fatie ca regele e sup us Papei pi
ell ar fi o
nebunie sa se creadd altfel. Trecuse vremea unor asemenea programe.
Papa lei repeta Insa marturisirea de credinta prin bula Unam Sanctam,
care declara ca numai In Biserica poate afla once cretin mantuirea.
Regele Franciei se hotarI sa depuie pe Papa printr',un Conciliu. Acesta
murl la 1303.
Al doilea urmas at sau fu un France; si el nu se Incumeta
sa iasa din FranO.
Lel d'intaiu urmae al lui Bonifaciu avit o foarte scurta pastorie. Papa
care se stramuta la Avignon e Clement at V-lea. El se Incorona la
Lyon; la 1308 se aeeza In Avignon.
Scaunul cel nou al Papilor a fost de acum lnainte (pang, la

144
1377) °rap' Avignon, mezat in Franta, dar atarnand de regele
din Neapole, vasal al Papei (acest oras a fost cumparat,
foarte tarziu, de Papa, care avea posesiuni in apropiere).
Filip a fost In stare sa, sileasca pe Papa si la desfiintarea
Ordinului Temp lierilor. Cei din Franta furl dati In
judecata pentru placate care erau in cea mai mare parte
nascocite; Regele trimese pe cativa dintre ei la rug, ca sa
piara de moartea ereticilor; el li lug, averile.
4. Filip-cel-Frumos batuse pe Flamanzi (adeca pe locuitorii
din Flandra), qi incheie cu dansii o pace care se potrivia
cu interesele sale. Regele Angliei Ii Meuse obisnuita
inchinare pentru Tinuturile ce mai avea in Franta. Fratele
lui Filip, Carol de Valois, se gandia sa, fie Imparat in Constantinopol.
Ba Inca, unii dintre Germani ar fi fost aplecati
sarl aleaga, pe Filip ca Imparat al lor.
Aici, In Germania, lucrurile mergeau rau. Dupa moartea,
lui Rudolf de Habsburg, urmase ca rege un principe din alt
neam. Albert, flu' lui Rudolf, Wu si ucise pe acest principe,
dar §i el pen de moarte silnica, fiind ucis de nepotul sau.
De puterea regala nu se mai temea, nimeni. Dupa Albert se
alese un mic stapanitor din terisoara Luxemburg (care alcatuieste
astazi un ducat deosebit, intro Germania §i Belgia).
Apoi §i dupa, acesta vent ducele Bavariei, Ludovic, care se
arata, mai tare decht regii de pan& la dansul, fiindca avea
supt mama sa o stapanire parinteasca mai intinsa. Dar nici
n'ajunse sa fie recunoscut de totd, ci intampina, piedici necontenite
din partea rudeniei regilor ce fusesera pang, la dansul.
Acum regii din Germania nu mai erau totdeauna §i imparati.
Mali nici n'au mers in Italia sa iea dela Papa coroana
Imparateasca. Altul a facut drumul spre Roma, dar
a murit in tale. Pe niciunul nu 1-a incoronat, dupa cuviinta
§i dupa, dating,, un Papa. adevarat.
In acest timp scapa Sroifera de supt stApanirea Casei-de Austria. Aici,.
Intro Alpi, valea Ronului, Tirol §i lacurile Schwyz, Uri, Unterwalden,
teranii titian o viaia politicd ImpArtitit pe TA care alcatuiau i o tovard§ie
In lucrul pAniantului, ca In satele noastre. Unele Intrara, In deo-

145
sebite conditii, supt puterea ImpArAteasa. Pretutindeni se recunosteau
anumite drepturi superioare ale Impenului. Unele cantoane (asemenea
Voevodatelor noastre) ajunsera in legAturA de supunere cu Casa de Austria.
Totusi obiceiul de a se uni intre sine pentru apkare erg, de mult
Inraddcinat; Sviterienii cautau sit scape de epitrop:a babsburgia pentru
a pg.stra, doar numai ocrotirea Imparateasca Sprijiniti de imparatul
Ludovic, ei Indraznira a da lupta cu ducele austriac Leopold, care fu
invins la Morgarten, in 1313, intemeindu-se astfel libera unire a vailor
sviteriene germane.
Cine stie ce s'ar fi ales cu Franta, ihca In aceasta tar&
ar fi fost tot regi hotarati, cuminti si binecuvantati cu o
Downie lunga, precum fusese Filip-cel-Frumos! Acesta, murind
In 1314, cateva saptgmani durA, ce perisera cei din
urmg fruntasi ai Templierilor, lgsa trei fii. Toti trei domnira,
si de niciunul din ei nu se poate zice ca a fost un
carmuitor rgu, ci dela fiecare a ramas si cate ceva folositor.
Dar unul domni abia doi ani, altul sese, cel de-al
treilea tot atata vreme. Niciunul n'a lgsat un mostenitor
care sa trgiasca.
Atunci. Franta trebul sg aiba un rege din alta familie
a semintiei capetiene. Aceasta aduse marele razboiu de no,
suta de ani".
XXVIII.
MaAxdul de 0 suta de ani".
1. and cel din urmg fiu al lui Filip-cel-Frumos Inceta
din viata Inca tangr, la 1328, Eduard al III-lea, regele Angliei,
era un copilandru de seisprezece ani. Eduard era
fiul Isabelei, fata lui Filip-cel-Frumos, si deci sora regelui
francez ce murise ; ca nepot al acestuia, tinarul rege
al Angliei era mai aproape de tron decat oricine altul.
Insa cu cativa ani in urma se hotarase, intr'o adunare a
nobililor, clericilor si a orgsenilor din Franta, ea femeile
10

146
n'au dreptul sa. mo§teneasca Domnia (aceasta se Meuse
pentru ca al doilea fiu al lui Filip-cel-Frumos sa poata
domni legiuit In locul nepoatei lui de frate).
S'a ales astfel ca rege fiul lui Carol, acel frate al lui Filipcel-Frumos,
care, cum §tim, voise §i coroana Imparateasca
din Rasarit qi aceia din Apus. Carol primise dela tatal sau
ca apanagiu provincia Valois (In care se afla ora§ul Compiegne,
la Nord-Ost de Paris), cu titlul de conte. Cel de-al
doilea conte de Valois, Filip, ajunse astfel rege al Franciei.
Regii acestei teri se zic deci de acuma Inainte Capetieni
din Ramura de Valois (cete§te : Value).
Intaiu Eduard al III-lea s'a inchinat lui Filip pentru Tinuturile
sale din Franta, intocmai precum Eduard al II-lea
se Inchinase lui Filipcel-Frumos. Dar Indata el lug, insusi
puterea In Anglia. Era om tanar §i viteaz. Multi II chemau
Impotriva noului rege Filip. A§a, ora§enii din Flandra, pe
cari acesta-i silise sa se supuie contelui lor, n'aveau alt
sprijin decat pe Eduard. 0 ruda de aproape a lui Filip, care
fusese despoiata de mo§tenirea sa, alerga tot la ajutorul
englezesc.
E Indraznetul conte Robert de Artois.
Pe de alta parte, regele Franciei sprijinia in Scotia pe
un doritor de Domnie, Impotriva regelui de acolo, care se
razima pe prietenia lui Eduard al III-lea.
Regele Scotian era David Bruce, fiul regelui Robert, care capatase
prin lupta neatamarea Scotiei. El fusese inlocuit de un pretendent
sprijinit de Englezi ci fugise In Franta.
Regele din Germania, Ludovic, era pornit Impotriva lui
Filip, care se unise cu Papa ca sä-1 rastoarne §i sg, puie
pe altul din Casa de Luxemburg, prieten cu Casa domnitoare
din Franta. Toti feudalii de la Rasaritul Franciei erau
cu Anglia: ba chiar seniorii din Normandia §i Bretania
aveau Intelegeri cu dqmanul.
In 1336 Incepit deci Eduard al III-lea lupta on Filip al
VI-lea, ca sa fie el rege al Franciei In locul acestuia.

147
2. Intaiu razboiul s'a facut mai mult prin pradaciuni. Dar
In 1346 regele Angliei yen' el singur spre a calauzl pe
jafuitori: ei ajunsera pang la Paris. Filip alerga dupa dangii,
§i-i gas1 la Crecy (cete§te: Crest), nu prea departe de Mare.
'Cavalerii francezi patira aici, cu toata vitejia lor, ceia ce
patisera cu patruzeci de ani In urma, cand se lovisera cu
-oralenii din Flandra. Nu li-a folosit nimic c In mijlocul
for era regele Boemiei si fiul acestuia, Carol, care fusese
ales, Impotriva lui Ludovic de Bavaria, ca rege al Romanilor
(a§a incat ei aveau cu dan§ii trei regi). Infrangerea
for a fost strasnica.
Peste doll& luni, regina Angliei, pe care sotul ei o lasase
In tara, batil tot ma de rau pe regele Scotiei, unit cu Filip,
§i -1 prinse chiar ; prinsul stab). unsprezece ani In capa,t la
inchisoare. In anul urmator, Englezii Inving §1 In Bretania
tranceza. Ormul Calais (cete§te: Cale), in locul cel mai
stramt din bratul de Mare ce desparte Anglia de Franta,
fu cucerit.
Supt urma§ul lui Filip, loan, zis cel Bun, care era §i. el
un viteaz cavaler, lupta Incept). din nou. Joan era, altfel, un
principe slab §i. nesocotit In faptele sale. In 1356, Franta
fu prinsa din doua parti, de regele Angliei gi de fiul sau,
earuia i se zicea Printul cel Negru, pentru ca obisnuia sai
se acopere totdeauna cu zale §i alto arme de aparare de
031 Inegrit. Ioan se arunca asupra acestuia din urma. Intalnirea
osta§ilor se fact. MO ormul Poitiers (cete§te :
PoatTe), adeca in Apusul terii. Regele Franciei n'avii mai
mult noroc decat tatal sail ; ba Inca el fu prins, ceia ce
nu i se Intamplase- niciunuia dintre Inainta§ii sat; decat
Sfantului Ludovic in Egipt §i oprit In Inchisoare ca §i
regele Scotiei, David.
3. Pacea se face abia dupg, patru ani : panel atunci tanarul
fin al lui Joan carmui tara. Erau vremi foarte nenorocite
: se Meuse acum §i In Franta obiceiul ca regele A
nu poata pune dari fart, voia supusilor sai. 0 adunare a
stexilor" (nobili, cler, or5seni), dupa care se Impartiau aces-

148
tia, vorbi amenintator. Locuitorii din Paris, cu prepozitul
for (un fel de primar) In frunte, batjocurira cinstea ce se
cuvine tronului qi ucisera chiar pe, unii sfetnici.
Prepozitul se chema, Stefan Marcel. Parisul i-a ridicat o statuie. EL
o merits prin iubirea lui de tail si energia cu care a luptat pentru
introducerea in Franta a reg imului de control periodic, care functionk
In Anglia. El izbutl a face sa se primeasca o comisiune de supraveghere,
Bi capata In ea o hotaratoare Inraurire. La urma Insa, facta
gresala de a se Intelege cu roan-eel-Rau, regble Navarei ajunsit neatarnata
dupa moartea celui din urma fiu al lui Filip-cel-Frumos , si
putini plansera moartea lui silnica din Indemnul mostenitorului de troll.
Teranii pustiau, In cete hotesti, mai multe Tinuturi.
Miscarea se zice Jacquerie; cuvantul pare sa vie dela haina (jaque,.
cf. jaquette, iacheta) pe care o purtau rasculatii. Stilbatec s'au purtat
teranii, dar si mai salbatec, In pedepsirea lor, nobilimea, care putea,
sit aiba mai multa judecata si omenie decat niste bieti oameni deznadajduiti
oi
lipsiti de lumina.
Osta§ii cu plata nu mai ascultau de nimeni.
Bandele, cetele acestea se ziceau compagnies, grandes compagnies. Jafurile
for nu erau mai mici decat ale celor mai nemilosi dintre teranii
rasculati. Mai tarziu a trebuit sa se gaseasca mijloace pentru a le,
nimici cu totul.
Lupta se dada la Crecy, §i e una din cele mai vestite
ale evului mediu. Aceasta lupta se mai Inseamna §i prin
aceia ca Englezii aveau pusti cu mici gloante de fier. Du§mann
nu cuno§teau Intrebuintarea in razboiu a prafului de
pwa. Grecii, cari-i ziceau foc grecesc", Arabii, dela ace§tia
Spaniolii, '11 cuno§teau, farg a-i da o mai larga Intrebuintare.
De cunostinta prafului de pu§ca la Chinezi, nu e locul
a se vorbl, fiindca, ace§tia au tinut toate cuceririle for §tiintifice
pentru dansii.
4. A fost un noroc moartea regelui Ioan.
Fiul sau era bolnavicios §i nu se pricepea la rgzboaie.
Elsa acestui nou rege, Carol, i se cuvine pe dreptate niimele
de cel Cuminte", pe care i 1-au dat supusii sai. El
lasg pe Englezi sg-i vie in Ora §i sä prade, fiindca gtia.

149
bine ca ei nu pot sa ramaie intr'insa si ca foamea ii vat
mimic" sau ii va goni inapoi peste hotar. De acuma Inainte
Eduard al III -lea nu se mai puta lauds cu vre-o biruinta.
Pe atunci terile erau sarace, oamenii putini: pagubele ce
se puteau face In razboiu nu se potrivesc cu cele de astazi.
Pe urma, osti permanente, care sa stea totdeauna pregatite
si adunate, nu erau. Darile se strangeau cu greu. Deci
numai pe acele vremi era bine ca un rege sg facg ma cum
a facut Carol-cel-Cuminte.
Fiul lui Eduard murise inainte de tatal sau. Nepotul de
fiu a avut sa se lupte cu teranii ridicati Impotriva lui.
Unchii sai aveau puterea.
Miscarea teraneasca din Anglia, la farsitul ' eacului al XIV-lea, are
si un caracter religios. Rasculatii ziceau, Intemeindu- e pe Biblie :
Cand Adam saps $i Eva torcea, unde era, nobilul ?". Un mare Invatat,
/oan Tr gcliffe ( \Viclif), predica viata apo tolica a clerului (cum faceau
zi Franciscanii pe acelasi timp`, aruncarea autontatii upreme a Papei
Si t tlnulcirea Scripturii pe Intelesul poporului in lintba lui. Ducele de
Lanca ter, unchiul cel mai influent al re elui, II sprijinia. Intre cei
saraci Si
umili ideile sale starnira un entuziazm urias, si numele ace tui
Indraznet om de bine se cuvine a fi pastrat cu recunoetinta de toti
acei cari respects sufletul omenesc in lupta pre desrobire.
Tot asa s'a intamplat si in Franta, cand Carol al V1-lea
a venit in locul lui Carol al V-lea: si de o parte si de
alta, erau regi copii on copilandri si cate trei unchi ca
epitropi, cari carmuira destul de rau. Carol al VI-lea nebunl
peste catva timp, si nu-si mai capata mintile inapoi: unchii
sai si fratele sau se certara, pentru putere si ajunsera pan/
la omor. Fiul unuia din cei omorati, duce al Burgundiei,
se dada atunci de partea Englezilor.
Ducele Burgundiei ucis a fost loan-WAde-Friel (sans Peur), care,
fiind numai raostenitorul lui Filip-cel-Bun, lupta e la 1396 Impotriva
Turcilor la Nicopol Moartea lui s'a intamplat la 1419, dupa ce Francezii
fusesera din nou batuti de tanarul rege englez Henric al V-lea
la Azincourt. El a fost razbunat. Impotriva intereselor patriei desi
simtul de patrie nu se Intarise Inca, de fiul sau Filip-cel-Indraznet.
La acestia, Ricard, regele cel -Omar, fusese inlocuit cu

--- 150
varul sau Henric, care era duce de Lancaster. Fiul acestuia.
s'a chemat tot Henric: de uncle, ca tanar, el avuse purtari
foarte role, el se facia acum un urma§ vrednic al lui Eduard
al III-lea.
Henric al IV-lea a trait pagnic, pe cand Henric al V-lea a fost unu/
dintre cei mai marl regi ai Angliei. Am vazut ca i se datoregte biruinta
dela Azincourt, dupe care urma cucerirea Normandiei.
Henric al V-lea bath pe Francezi §i sill pe Carol al VI-lea.
sä-1 nurneasca mo§tenitorul sau.
Tratatul acesta, care se poate zice ca. deigiinfig Franja, dandu-i ca
regent (regele find nebun gi mostenitorul lui izgonit de hatarul Englezilor)
pe acel care -ii voia mai mult peirea, s'a Incheiat la Troyes,
In 1420.
Dar murl Indata dupa aceasta, lasa,nd un fiu, a ca,rui
mama era fata lui Carol: Henric al VI-lea, care n'avea.
nici un an de vrasta.
Cat a fost acesta nevrastnic, Francezii §i-au putut razbuna.
Carol al VII -lea, fiul lui Carol al V-lea, gasi un sprijin
nea§teptat Yn ciobanita Ioana d'Arc, care socotia ca
vorbe§te cu sfintii Si ca Dumnezeu a trimes-o ca
sa-si
mantuie Ora. Ea scapa orme incunjurate, batii pe Englezi,
§i, cand pen ars& de dInsii, cari o faceau ca este erotica
§i stapanita de Satana, Fran0 era. libera.
Ioan d'Arc a fost Inftitigata de catolici ca o sfanta. Dugmanii catolicismului
gi ai politicei catolice cauta sa-i scads Insemnatatea. De fapt
aceasta femeie, despre care se credeb, ca vorbecte cu puterile ceregti
ci e In stare sa faca minuni, a Inflacarat la lupta pe ostai gi a putut
astfel ajuta, foarte mult la mantuirea tern sale. Ea a curettit oastea regain
de peleate g4i din talhari cruzi, betivi yi desfranati cum erau, a facut
o oaste de credinciogi, can socotiau ca urmeaza, luptandu-se pentru.
tare §i rege, porunca lui Dumnezeu.
La pace, Carol al VII-lea a capatat §i Tinuturile de Miazazi,
care se mai tineau de Anglia.

151
XXIX.
Frantz si Anglia dela rizboiul de o suti de ani"
pini la 1500.
1. Carol al VII-lea n'a fost un rege mare, des). a avutun
noroc ca acesta, sa-si vada .ara scapata, de straini. Nu
era viteaz, si niciodata el n'a castigat o biruinta. Nu era
nici Intelept,si purtarea sa a fost destul de rea. Nici recunostinta
nu pastry el acelor cari-1 ajutasera, si Carol a
lasat sä mom& fata viteaza care-1 mantuise de dusmani si-i
pusese coroana pe cap.
Englezii au ars-o ca eretica, dupa ce ea Meuse ca regele Carol sa fie
Incoronat. Toi

1:52
ajunse In tnanile lui Ricard, dar regina stranse de mai
multe on oaste impotriva acestuia. Margareta apara mostenirea
fiului ei. Intr'o lupta din urma ea avii noroc : Ricard
cazu mort, si fiul lui mare fu' gatuit dupa, biruint,a.
Insa, nu trecu un an, si Eduard, cel de-al doilea fiu al ducelui
ucis, se facil regele Eduard al IV-lea. Henric murl la
inchisoare, fiul Margaietei pen si el, iar ea ratacl, ca o
nenorocita, cate zile avit dupa, aceasta.
3. Pe cand Eduard al IV-lea stapania Anglia, rege in
Franta era fiul lui Carol al VII-lea, Ludovic al XI-lea. Eduard
era un om molau si bland, pe care -1 ridicasera pe tron
prietenii si sprijinitorii, si nu atata vointa lui chiar. Odata
a venit si el cu armele impotriva regelui Franciei, dar fara,
folos. Acest rege Ludovic nu samana de loc cu Ludoviccel-Sfant
: era om urat, zgarcit, rau la inima, in stare sa
nascoceasca orice chinuri pentru a-si pedepsi dusmanii, pe
cari-i tinaa, in custi de fier, uncle nici nu puteau sa, se
ridice In picioare ; dar avea multa istetime si staruinta. El
si-a pus In minte sa uneasca toata tara in manile sale, si
a izbutit.
La inceput chiar Ludovic a avut in fata lui pe feudali, cari, uniti
pentru apararea rarnAsitelor de privilegii ce mai aveau, pretindeau
totusi ca au in vedere numai binele terii, si de aceia si au numit tovarasia
de revoltA: Liga binelui public. LuptAtorii ei nu se do' edirA in
stare a birui pe rege in lupta deia Montlhery, care a fost nehotarAta
(1465 .
Dar locuitorii din Paris, cari, dela Stefan Marcel incoace, se aratau
foarte darji fats de regi si sprijinisera de curand pe Burgunzi si En-
glezi (Criboche, un tabac sau pielar, avuse la 1410, cu partidul lui, stapanirea
asupra marelui oral), nu se miscarA asa cum au fost nAdAiduit
rasculatii. Ei incepeau a siniti cs viitorul munch nationale numai
regele absolut poate sa -1 asigure.
Ludovic mai gAsi impotrix a lui pe neintelegatorul lui frate: Carol,
duce de Normandia 1i
apoi de Guyenne, care se stanse peste cativa ani.
Ludovic a avut mai ales mult de lucru cu Burgundia.
Tara aceasta fusese luata de regii Franciei, dar Ioan-cel-
Bun o daduse ca apanagiu unui fiu a] sau : din acest fiu
se cobora Carol, care traia pe vremea lui Ludovic al XI-lea.

153
Acest Carol se pomeneste cu numele de cel Cutezator,
fiindca nu-i era frica de nimeni si se arunca orbeste asupra
primejdiei. El avea si Flandra, pentru ca strabunul sau
tinuse pe ultima coboratoare a neamului coutilor vechi de
Flandra; o multime de Tinuturi vecine se adaugise cu
vremeaf la acest comitat. Carol void sa mai iea Lotaringia,
care forma un ducat deosebit, Alsacia, care era nu de mult
timp a Casei de Austria, si Svitera, unde taranii se ras-
culasera impotriva Austriacilor si-i batusera, de doul ori,
In niste lupte vestite.
Dar Ludovic i-a stat in cale ; nu doar ca, s'ar fi luptat
singur, dar el a Indemnat pe toti dusmanii lui Carol, si
i-a sfatuit. La urma, Carol a fost batut de cetele teranilor
sviterieni, vacari si vanatori din munte. Luptandu-se apoi
cu ducele Lotaringiei, el a fost gasit mort pe campul de
lupta, cu ranile Inghetate de frigul unei zile de iarna.
La Grand on, apoi la Morat (Murten) fu batut Carol de SA iteri, In
acel an 1476, in care Stefan-cel-Mare cladea, Turcilor a doua lupta pentru
pAstrarea erii sale. Lupta n astra pentru neam si lege e deci contemp
rand cu aceia pentru libertate a Sviterilor. In iarna urmatoare, Bu
gunzii a ediau Nancy, capitala Lotaringiei ducelui Ren6 de Vaudemont.
Si aici alergard Sviterii pentru a-si gasi vechiul dusman, care pen In
vAlmAsagul salbatec al infrangerii sale. Ambitia feudal/ francezd, trufia
separatist/ a noilor oh arhi din range regal, inze tra0 cu apanaoii de
un rege neprevAzAtor, se in ropy cu el.
Ludovic ar fi vrut sa marite pe mostenitoarea lui Carol
cu fiul sau, care se chema, tot Carol. Dar ea lua pe fiul
Imparatului din Germania, care era Frederic de Austria.
Din casatoria ei cu acest principe german, Maximilian, a
pornit un lung sir de vestiti stapanitori. Tot asa Ludovic
n'a putut lua Provincia, care era a regilor titulari de Neapole,
urrnasii lui Carol de Anjou. Incolo, el putea muri linistit,
caci I i atinsese tinta.
Aici stdpanil, cu grill numai pentru poezie si artd, bdtranul rege
Rene. El purta, acest titlu pentru regatul de Neapol. S'a si
luptat ca
sA-1 capete, dar In zAdar. Aici regina Ioana a II-a, dela mijlocul veacului
al XV-lea, infiase pe Alfons de Aragonia. Acesta e luptA pentru mos

154
tenirea cea noun cu at fiu adoptiv al reginei, Ludovic de Anjou, si-1
birul (1435-58). Ioan de Calabria, fiul lui Rend, s'a framantat, la randul
lui, mult timp cu Ferdinand, fiul lui Alfons, farA a-i putea smulge coroana
angevinA.
AceastA Casa de Neapole, care se lncheie cu Ioana a II-a, a dat cavaleri
perfecti, ca regele Robert, ¢i o ocrotitoare a tuturor artelor,
Ioana I-iu, casatorita cu Andrei, fratele lui Ludovic-cel-Mare, regele
Ungariei (ea Ingadul sa se tmelteasca nroartea so1ului ei). Cavaleri francezi
au stat totdeauna In preajma acestor regi din sangele CapeOenilor.
4. La moartea lui, Eduard, regele Angliei, läsa, doi fii,
de cari ramanea sa, se Ingrijeasca unchiul lor. Acest frate
al regelui mort se chema, Ricard, §i nu s'a mai pomenit
un ticalos ca acesta In istoria engleza. In loc 81-si
apere
nepotii §i sä sprijine Domnia celui mai mare dintre
el se fad' insu§i rege, §i-i omori (dar si Eduard osandise
la moarte pe un frate al lui, caci pe atunci oamenii aveau
inima impietrita adese on qi uitau de orice datorie a lor).
Suirea In Scaun a acestui rege patat de sangele neamului
sau s'a facut tocmai in anul cand a murit Ludovic al
XI-lea in 1483.
Mai tarziu marele dramaturg Shakespeare a creat o figura nerhuritoare
din acest urat, schilod, ambitios ei crud principe, pe care setea
de Domnie fl facia criminal.
Ricard n'a avut parte insa, multa vreme de stapanirea
pe care o hrapise. El socotia ca, a scapat de oricine ar
mai avea, drepturi asupra Angliei, dar nu era a§a. Un stranepot
al lui Eduard al III-lea prin femei train in coltul
acela din Regat care se chiama Tara Galilior: tatal sau
era conte de Richmond (citeste: Richmond), si el purta,
tot acest titlu. Numele acestui mostenitor al coroanei era,
Henric. El stranse destula oaste ca sa, se poata lovi cu
Ricard. In lupta dela Bosworth (cite§te: BOsuort), acesta
fu Inv-ins §i ucis, abia dupa, un an de Domnie.
Lupta ce a tinut dela rascoala ducelui de York pang la
aceasta, bataie, se chiama, lupta dintre Casa de York gi Casa
de Lancaster, sau, dupa semnele deosebitoare pe care le

155
purtau In vileag luptatorii : lupta dintre trandafirul alb gi
trandafirul ro§u, lupta dintre cei doi trandafiri.
AceastA lupta, pe langa marile jertfe de sange cerute de dansa, are
un mare folos pentru Anglia. in ea s'a macinat feudalitatea englezd,
si Henric at VD-lea n'a avut nevoie de luptele, otravurile $i capcanele
de fier ale lui Ludovic at XI-lea pentru a fi rege absolut.
Henric §i-a zis al VII -lea, §i neamul sau a domnit mai
bine de un veac asupra Angliei.
XXX.
Terile celelalte pins la anul 1500.
In veacul al XIV-lea CL
In al XV-lea, cea mai mare putore
o au Anglia §i Franta. Regatele celelalte nu se pot
asamana cu dansele.
4. Asa, in Spania, terile crestine nu se pot intelege,
macar ca, Maurii tot mai cearcg, une on sa capete ceia ce
pierdusera: ei erau puternic intariti in regatul Grenadei,
mezat tocmai in jos, in fata Africei. Regele Castiliei se
bate une on cu al Aragoniei, alte on cu regele Portugaliei,
unde in aceasta vreme se Intemeiaza o dinastie noun,
zisg, dinastia de Avis (pentru ca, Incepatorul ei era, Mare-
Maiestru, deci Mare-Capitan al unui ordin cavaleresc cu
numele de Avis, dupa locul Avis). Kavara era pe la 1350
a unui rege din sange francez, Carol-cel-Rdu, care a fost
prieten cu Englezii.
E acela care a avut legAturi cu Stefan Marcel $i nadljduia, sit capete
Franta. El era, fiul lui Filip de Evreux si al Ioanei, film lui Ludovic
at X-lea.
Insulele Baleare au alcatuit catva timp un regat dosebit:
al Maiorcei, dupa insula cu acest nume.

156
Unul din acesti regi, lacob (Jaime) al II-lea, pe la jumatatea veacului
al XIV-lea, alcAttu planul de a-si recapata cu ajutorul cavalerilor francezi,
insulele, dar pen in luptl.
Regii acestia erau desfranati, cruzi sau nevolnici adese
ori. Se povesteste despre otraviri, despre lupte intre tata
si fiu sau Intre frati, precum a fost aceia a lui Petru cu
Henric de Castilia, dintre cari eel d'intaiu a fost omorat
de cel din urma.
Henric de Trasttmara era fratele lui Petru-cel-Crud. El luptA impotri\
a fratelui Au cu Compannle-cele-magi" franceze, calAuzite de vestitul
viteaz Bertrand the Guesclin. La urma, in 1369, Henric capad
tronul. Cei doi trati se IncAierarA dupA despArtirea (*Hof, si Petru
cazu ucis.
2. In Nord, o femeie foarte hotarata si desteapta, Margareta,
a unit, prim mostenirea coroanei sotalui ei, regatul
Danemarcei cu al Norvegiel si puse mana apoi si pe Suedia.
Ea factr sä se Incheie atuncY un act ale unire trainica intre
aceste ten, asa-numita Unire dela Calmar, in 1397. Unirea
a tinut Ins& numai supt nepotul de la nepoata si urmasuI
ei, Eric. Dupg Eric, numai Danemarca si Norvegia at1 Minas
supt aceiasi carmuii e.
In Scotia, toata vremea e intrebuintata cu rascoale si
lupte inauntru.
In Italia erau doug regate. Regatul de Neapole pared, ca
va creste asa de- mult, incat va, stapanl toata Italia. Robert,
nepotul de fiu al lui Carol de Anjou, a fost, In adevar,
eel mai puternic stapanitor in cuprinsul ei. El ocrotia o
suma de orase si ajunsese cu cuceririle sale 'Ana la raul
PO, in Tinutul care se chiama Lombardia. Dar dupa dansul
venira la Domnie femei cu purtari rele, care primejduira
regatul. Aproape o sutg, de ani au fost aici petreceri ne-
Ingaduite, omoruri si razboaie. Asa s'a prapadit toata trecerea
de care se bucurase regatul.
In Sicilia a tot dornnit familia regala din Aragonia. Putin
timp dupa anul 1400, Sicilia s'a unit chiar cu Aragonia
In mana regelui Martin-cel-Bdtran, cg,ruia-i murise fiul.

157
In Italia mai erau orase, apoi feuds si, in sfirsit, stapaniri
noun, capatate cu puterea de unii oameni cu nproc.
Mai vestite erau printre orasele italiene ramase libere
acestea :
Fig 22. Un stalp impodobit de la palatal dogilor din Venetia, din eirul
do stalpi ce mArgenesc pAretele de dare Mare.
Venetia. Ormul avea carmuirea sa veche, dar de la un
timp se facusera unele schimbari intemsa. Numai neamurile
vechi aveau drepturi sa iea parte la sfaturi.
Aceasta se chiama inchiderea Mare lui Consiliu. Se 7.ceN Con iliubcel
Mare (Consilium Malta, Consiglio Ma gior ) acea adunare care se
strange), numu rare on, cuprin and re t tt v15, to c i barbati ai fami-

158
'Iiilor nobile. De acuma tine se ridica. din popor nu pute& sit mai faca
parte din acest Sfat.
De fapt, nu Consiliul-cel-Mare conduced Venetia, ci Senatur, din mijlocul
caruia se ridicau, ca un fel de delegatie permanents, aea-numitii
Sapientes, Semi, dintre cari unii erau pentru afacerile de uscat, altii
pentru cele de Mare. Doge le nu puted hotarl nimica fariz .Senat. Cercetarile
le faceau inchizitorii de Stat, cari ajunsera apoi la o mare Insemnatate.
La urma afacerile cele mai Insemnate erau in manile Consiliului
de Zeee, care e cea mai desavareita forma a oligarhied venetiene.
Un doge care, ei pentru motive personale (cad fusese jignit de nobili),
Incerca, in legatura cu poporul de jos, sa Inlature pe oligarhi, fu dat
In judecata gi
decapitat public. Si pang. azi In eirul dogilor din strain-
citul Palat Ducal se vede, In locul chipului acestui nenoropit principe,
aceasta inscriptie: Aici e locul lui Marino Faliero, caruia pentru crime
i s'a taiat capul".
Doge le era, tot mai strans legat si mai de aproape supraveghiat
de nobilii cei vechi dupa Marino Faliero, care intrase
in Intelegere cu poporul de jos, fu osandit la naoarte, si
caruia i se taiase capul (pe vremea regelui loan din Franta).
Republica Venetiei castigase o sums de pamanturi in Italia,
si ea se Intinse mai departe pe malul Marii Adriatice adeca,
In Dalmatia si Albania si in insule.
Ea awed Creta ; mai tarziu capatA, fiind lasata ca moetenitoare de
Caterina Cornaro, o Venetiana, vaduva ultimului Lusfgnan, regele Iacob,
Ciprul. lnsulele lonice ajunsera ale Republicei, care Intarl foarte mult
cetatea din Corfu. In Morea, venetiene erau porturile Coron ivi Modon,
la Sud; un timp ei Argos, Atena, cealalta parte din peninsula find
a deosebitilor feudali, cari -ci transmiteau posesiunile prin casatorii,
vanzari ei invoieli; ei atarnau mai mult cu numele de principii de
Ahaia, cari s'au urmat din deosebite dinastii. Marea insula Negroponte
o capatase tot Venetia. Insulele Arhipelagului alcatuiau ducatul de Naxos,
supt familii venetiene (la urma, familia Crispo). In Albania se ocupaee
Durazzo qi alte locuri. Trau, Sebenico, Spalato erau centrele Dalmatiei
venetiene. Si republica Ragusa fu supusa catva timp.
Genova. Mult timp, aceasta, cetate fusese carmuita de
oameni imparatesti, cari se chemau potestaft, sau, italieneste,
podesta (dela cuvantul latinesc potestas, putere).
Apoi, dupa sfaramarea puterii Imparat,Bor in Italia, breslele
mestesugarilor si negustorii alegeau capitani si cate

159
un star4 (abbate), care se schimba pe fiecare an. Abia, pe
la 1350 s'a ales de popor cel d'intaiu doge al Genovei.
Aceasta, dupl datina venetiana.
Genova cauta sg, iea Sardinia, marea insula vecina, si de
aceia antra In lupta cu Aragonia. In aceastg lupta se amesteca
si vechea dusmang. Venetia, cu care s'au purtat doug,
razboaie mari In veacul al XIV-lea. Genova les' invinsg si
se supuse pe rand puternicilor din vecinatate.
0 luptA se poarta pentru Caffa, alta, la sfarsitul veacului, pentru
insula Tenedos, langA
coasta Asiei: se zice rAzboiul Chioggiei", fiindcA
langa Chioggia, insulA din apropierea Venetiei, s'a dat lupta hotazatoare.
Genova ajunse apoi, pe rand, supt ocrotirea Franciei, care-si exit un
locotenent regal aici, a marchizului de Montferrat, a ducelui de Milan.
Pisa era, foarte mult slabitg. In locul ei se ridica Flo -
renfa. In fruntea orasului stateau stareti" (zisi aid. priori),
alesi ca si la Genova de bresle si negustori, un stegar,
caruia i se spunea gonfalonier, dupg, cuvantul italian gonfalone,
steag. Florenta prinse a se ridica mai ales de pe
vremea lui Carol de Anjou, si ea a tinut totdeauna cu
Ghelfi, adecg, cu dusmanii pgrtenitorilor Imperiului, cafi,
acestia purtau porecla de Ghibelini. Aici nu era, atata negot
cu Rgsaritul ca in Venetia si Genova, dar se lucra mult
de mestesugari,mai ales postavuri vestite In toatg lumea.
In Florenta erau si bancheri cu foarte mare faima, si ei
ajungeau asa de puternici prin banii lor, !mat nimic nu
se face& in Republica fara stirea lor. Asa a fost fantilia de
Medicis, a cgrii mgrire a Intemeiat -o in veacul al XIV-lea
Cozma-cel-Batran.
Familia Medicis s'a ridicat luptandu-se cu alt! bogatasi, Albizzi. In
Florenta nu se schimbarl titlurile, dar familia predomnitoare ajunse
a luet una ecite una toate dregitoriile.
Aici era si o mare straduintg, pentru invataturg, si scrielea
de lucruri frumoase. Florentin a fost marele poet
_Dante Alighieri, mort la 1321, care a cantat fericirea Raiu

160
lui si groaza Iadului; apoi, dup el, Petrarca, vestitul cantgret
al iubirii, si Boccaccio, povestitor de istorioare. Fiinda
Florenta a avut astfel de oameni, Italisnii, cari vorbesc
deosebite dialecte, au primit limba de aici, din Toscana, ca,
limba scrisului lor.
Dante (1265-321) s'a inspirat dela obiceiul evului mediu de a infatisd
lucrurile, problemele, interesele in forma de alegorii. Si el a cautat
sa amestece elemente antice in canteen' lui (calauzul sau prin cercurile"
altei lumi e Vergil, marele poet roman, pe care contemporanii
sai it priviau ca pe un mare fermecator, ca maitre Merlin din ciclul
de antece cu subiect breton al asa-numitelor chansons de geste, epopeia
acelor timpuri). $i el e cu totul stapanit de credinta Zvi conceptiile Gregtine.
Si el traieste In misticismul vremii sale, care intre lucrurile ce
sunt si cad supt simturi yi Intre cele care, desl nu cad supt simturi,
trebuie sa fie, nu faced nicio osebire. Patima politicei fi personalet II
stdpaneste si pe el, si, opera sa Divina Commedia (numele vine dela
comediile", misterile", reprezintatiile religioase cu subiecte In care
se amestecd Iadul yi Raiul, sfintli yi Insusi Dumnezeu) e astfel yl o
lupta Impotriva duOmanilor sal politici, yi o Incercare de tAlmAcire
misted a faptelor yi oamenilor. E nemuritoare, nu prin subiectul sdu,
ci impotriva Iui, prin energia cuprinzAtoare a unui vers care- se infd."tiseaza
ca slove de bronz cufundate In marmura.
Francisc Petrarca (1304-74) era, un om foarte invatat; stid yi stria
latineste ca oamenii antichitAtii: a Incercat yi o epopeie a Iui Scipione
Africanul, dupa modelul lui Vergil, yi scrisorile lui, in care imita.
pe Cicerone si Pliniu-cel-tanar, sunt fard grey El trdieste Insd in admiratia
oamenilor, nu atata prin aceste dovezi de cunostintd in and,
limbs,
ci prin versurile sale de iubire, in forma populard medievalk
de canzoni (sing. canzone; franc. chanson) §i prin sonetele sale (sonetto,
numite asa pentru sunetul armonios al acestei forme poetice crista-
line). Ele sunt inchinate unei madonna Laura, unei doamne cu acest
nume, _care a trait de fapt, dar poetul, dupd obiceiul de atunci, intelege
de cele mai multe on alegoric ce spune, gdndindu-se la virtuti
sau alte abstractii infdtisate In chip si supt nume de om.
loan Boccaccio (1313-75), care e contemporanul lui Petrarca, e vestit
prin Decameronul sau (numit asa, dup A limba greceascd, a carii cunostintd
incepuse a se rdspdndi in Apus: e Impdrtit, In adevdr, in zece
parti"A. E o culegere de nuvele (povestiri noun, necunoscute), gen de
proza obisnuit in evul mediu, in care se povestesc lucruri mai adesea
putin morale, de dragoste, de inselaciune, s. a. Prin aceasta carte, de o
intindere mare, se poate zice ca s'a creat proza italiand- Boccaccio a
gash multi imitatori, yi unii dintre acesti novellieri §i-au cdstigat un_
nume Insemnat in literatura italiand.

161
Feude erau mai multe supt munti : aici Qrau contii de
Savoia, dtrora li s-'a dat apoi titlul de duci; din ei se trag
regii Italiei din vremea noastra. Mai erau contii de Piemont,
a dtror mostenire a luat-o Casa de Savoia, si doua Case
de marchisi (marchisi vine dela lat. marca, germ. Mark,
franc. marche, a Inararatiei carolingiene).
Marchisii erau cei de Montferrat, de cari s'a mai vorbit, si de Saluzzo
(franc. Salutes). Dintre acesti din urmg, unul, Toma al III-lea,
a scris, pe vremea razboiului de 0 sutA de ani, romanul Le Chevalier
errant (Cavalerul rgracitor").
Contii de Geneva n'avurl viitor: orasul cu acelasi nume ajunse Tiber
si se uni apoi la confederatia (Eidyenossenschaft) Sviterilor, la inceput
numai terani si numai germani.
Casa de Piemont a dat si pretendenti la principatul Ahaii.
Tiranii se chemau stapanirile castigate, prin putere sau
prin viclesug, de oameni fora drepturi. Le c&p&tau adesea
luptatori cu plat& can aveau noroc. Asa s'a intemeiat in
Milan puterea familiei Visconti, mai pe urmA conti si duci:
atatea alte familii isi imp6rtiau Lombardia si paxtile vecine.
Venetia mai ales a avut sä se lupte eu ele. Tiranii erau
oameni luminati si darnici adese on, can in&ltau clacfiri
frumoase, voiau sa fie laudati in cuvinte inflorite si se
aratau cu priintA fata, de oamenii de rand: pe ceilalti ins&
cautau sa-i stApaneasca prin once mijloace.
Deci tiran nu inseamna un principe care stApitneste rara lege, crud,
samavolnic, ci unul care, fara drept, distruge libertAtile unui oral sau
uzurpa puterea intro republics. Dintre Visconti a fast unul, Gian-Ga-
leazzo, care se pgrea, (pe la 1400)
dupa: ce canaltase dela Imperiu
titlul de duce ca va cgpata coroana Italiei. El a vrut sti se lupte,
pentru acest ideal, cu regele Neapolei Ladislas, care a fost ri pretendent
b tronul unguresc. Niciunul din doi n'a izbutit, si Italia a ramas
o tail de Republice si
tiranii.
11

162
XXXI.
Papii qi impLratii din vremea rizboiului de o mita
de ani".
Pe and Anglia si Franta se luptau intre dansele ca sa
se stie care din ele va avea cea mai mare Inraurire asupra
terilor apusene la Inceputul vremii celei noug sau moderne,
Papii si Imparatii se coborau tot mai jos si slabiau
tot mai tare, ei cari se razboisera, asa de Inviersunat pentru
stapanirea asupra lumii.
Acuma nu se mai simtia nevoia unei sinyure stApiniri asupra lumii,
asupra Bisericii
,
Jai Hristos, stapanire pe care au ravnit-o $t
Papii si Imparatii. Cine area oaste §i bani mai ales acestia, cari puteau
plata oastea acela avea $i puterea, fArA sa. -1 Intrebe nimeni de
drept. DupA idealismul, une on nobil, alte on anarhic, al evului medal
venik astfel acum o era. de realism, une on brutalA,
totdeauna prielnica
dezvoltArii elementelor materiale ale eivilizatiei.
1. Dupa, Ludovie de Bavaria, familia de Luxenburg capata
iarasi coroana regal& in Germania. Acel aruia i se puse
pe cap, se chema Carol, §i Intro regii cu acest nume cari
an domnit asupra Germaniei, el e al IV-lea. Carol s'a amestecat
in multe de toate, fiind mandru si neastarnparat.Inainte
de toate, el a fost rege al Boemiei. In aceasta tar&
neamul vethilpr stapanitori se stansese, si nu i-a fost greu
regelui Henric al Germaniei, bunicul lui Carol, sa faca a se
alege fiul sau in Boemia. Acest fiu, _loan, a ratacit toata,
viata sa prin lume, cautand in care loc se dau lupte mai
frumoase, ca sa-si arate acolo vitejia. Carol nu era asa. El
a fost un adevarat rege boem: Invatase limba locuitorilor
celor mai multi si mai vechi, limba ceh?I (care e una din
limbile slave). Nicairi nu statea. el mai bucuros decat in
orasul Praga, Capitala Boemiei, undo Inalta si cladiri foarte
frumoase. Cu voia Papei el facA aici si o Universitate, la
care veniau studenti din toate terile vecine: din Saxonia
si Bavaria, de o parte, iar, de alta, din Polonia si Silesia.

163
Germania i-a opus, la inceputul veacului at XV-lea, Universitatea
.(1 n Leipzig (Lipsca), foarte cercetati.
Carol a facut calatmia In Italia, §i a luat coroana imeriala,
degi nu din manile Papei. A mers l In Franta,
undo cauta sa, invie vechile drepturi !mparateqti.
Ca acelea asupra Lyonului $i a lntregului fost regat de Arelat (Arles .
In Germania el e cel care printr'un hrisov: bula de am-
4adeca un document a carui pecete e inchisa trite° cutiutA
.de aur) a oranduit tine sa aleaga de acum tnainte pe regi.
Alegatorii trebuiau sa fie cei trei arhiepiscopi dela Rin,
cei doi dud, din Bavaria §i din Saxonia, markgraful din
Brandenburg §i regele Boemiei.
Inainte alegeau ducii, acuma insa ducatele erau sfaramate $i nu se
dmiteau de cAtre top aceiasi urmasi ai autoritAtii ci privilegiilor duale.
Bula de aur din 10 lanuar 1356 pune Boemia In fruntea elector
ilor (din interese de familie). Se hotArAste $i cum sa se facl alegerea.
be Biserica ei legaturile cu atm nu e vorba nici Intr'un chip.
In Brandenburg, se stansese vita cea veche a markgrafilor,
§i Ludovic de Bavaria daduse tara unui fiu al au.
Carol lug, apoi Brandenburgul pentru familia de Luxenburg.
La moartea sa el Impart,1 fiilor deosebitele teri ce ajunse-
-s.era in mane, sa.
Markgrafii cei vechi erau din linia ascaniand, care se stansese, spre
marea durere a locuitorilor, cari pnmirl cu bucurie Qi pe un fals
ii arkgraf, and se ivi apoi.
Ca rege In Boemia §i in Germania i-a urmat lui Carol
fiul cel mai mare, dar acesta era un om manios Qi
supus
patimii urate a betiei, care faced dintr'insul o fiara salbateca,
in stare sa ucida, oameni.
A4fel regele Venceslas (Wenzel) ajunse de batjocura tuturora.
Alt rege german s'a ridicat impotriva lui. La urma mo§-
-tenirea lui Carol al IV-lea treat asupra fiului celui de-al
.doilea, Sigismund.
Sigismund ajunse, prin casatorie, rege in Ungaria. Era pri-

164
ceput, harnic, tot asa de mandru ca si Carol. El a avutnorocul
sa domneasca douazeci si sapte de ani. A facutcalatorii
in Italia si a purtat titlul de Imparat. A memprin
toata crestinatatea, Rind primit cu multa cinste pretutindeni.
A purtat lupte grele cu Turcii. Ca sa impace-
Biserica Apusului, care, cum vom vedea, era sfasiata der
catava vreme, el tints soboare de obste (concilii generale),
Sigismund n'a fost numai un mare ambitios, ci oi un om harnic of
Impodobit cu talente. Dar ,n'avea in Ungaria un sprijin destul de tare
(acolo el era sup reginei Maria, Elea lui 'Ludovic -cel-Mare-, si a fost
apoi mostenitorul ei), banii ii lipsiau: astfel a fost silit sa ceddze
Brandenburgul, mostenit dela Wenzel si dela yarul lor, Iobst, lui Frederic
de Hohenzollern, mic senior svab, care, stapanind Anspach si Bay
reuth, ayea, cu titlu ereditar situatia de burggraf, de nparcalab", la
Nurnberg_ unde mai traieste cetatea cea veche, incunjurata de sail.
turi adanci. Burggraful Frederic al ATI-lea capata aceasta intinsa provincie
in lulie 1411 ca vechil §i capitan (ca Elector in 1415-7), in
schimbul unui ajutor banesc.
Sigismund se credek dator, ca imparat,. A, se lupte cu Turcii $i say
Impace Biserica, dar mijloacele nu-i ajungeau pentru aceasta. In Italia
on in Conciliul din Constanta iii lua infatisare Imparateasca, dar indata
se vedea ca, e un biet print fail mijloace ti
fara, ascultare, care
se strecura mai mult sau mai putin dibaciu printre greutati pe care
nu le putea invinge.
Ginerele si urmasul sau caci n'a avut tin flu erA,
din Casa de Augtria, si dupa acesta a venit alt urmas al
lui Rudolf de Habsburg, Frederic.
Albert de Austria §i-a inchinat stapanirea- razboiului turcesc, in
cursul caruia a si murit, de boala.
Frederic al III-lea samana intru catva cu Ludovic al
XI-lea: tot asa era siret, se imbraca In haine proaste, se
facea smerit, si, cand venia clipa cea potrivita, el isi vadi
ghiarele ascunse si se arunca asupra prazii. Dar era mai
fricos, si njci n'avea mijloacele pe care le putea intrebuinO,
un rege al Franciei. Ce .putea face cand el era slab si cei
tari nu voiau sa-1 ajute ?
Frederic a incercat a face din Carol-cel-Cutezator un rege §i a-1 legb,
de interesele Imperiului si de ale Casei de Austria.

165
2. Dad. Imparatii stgteau rgu, si mai rgu li merge& Papilor.
La Avignon, ei traiserg supt ochii regelui Franciei.
Au fost pxintre acesti Papi instrginati si oameni destoinici,
dar n'au Indeplinit niciun lucru mare. Pe urmg, la 1$77,
unul dintre ei se intoarse in Roma. El murl acolo, in anul
urragtor.
Acesta a fost bunul Papa Urban al V-lea, care a predicat cruciata si
supt auspiciile caruia Petru I-is, regele Ciprului, a luat Alexandria
Rgiptului (1365) -si Tripoli In Siria.
Cand a fost sg se aleaga urmasul sgu, cardinalii aleggtori
s'au impartit in doug: cardinalii francezi de-o parte, si
ceilalti de alto,. Doi Papi au fost alesi astfel In doug locuri
deosebite: unele teri au recunoscut pe unul, care s'a asezat
In Roma, altele pe eel de-al doilea, care s'a Intors la Avignon
; fiecare a avut urmasi in carmuirea sufletelor.
In general, terile latine au fost pentru Papa din Avignon,. Clement
al VII-lea, si urmasii sAi; celelalte pentru Urban al VI-lea $i cei ce an
vent, la Roma, dupa el. Aici In Roma a,vuse cativa ani puterea, pina
fu omorat intro rascoall. Cola di Rienzo, care Incercase a Invia yechile
traditii republicane In Roma WA Papa.
Aceastg stare de lucruri a tinut peste treizeci de ani.
-4i alt& data se intAmplase o dezbinare, o schismei (cu un
.cuvAnt grecesc) ca aceasta: anume cand Imparatii, In
dusmgnia for cu un Papa, fgceau sg, se akagg altul. Dar
atunci numai Imparatul care-1 numise recunosteg pe acest
-Papa mincinos; pe cand acuma lumea states, in cloud tahere
cu privire la leggturile cu Scaunul Sfantului Petru.
_De aceia aceastg, dezbinare se chiamg schisma cea mare a
Apusului.
Ca sg, se mantuie odatg cu o asemenea rusine, multi oa-
:meni invatati si co trecere in Bisericg sfltuiau sg, se adune
in sinod al clerului intreg, care kg hotgrascg In sfarsit care
M Papa eel adevarat.
Astfel erau pentru Sinod insemnatul scriitor Philippe de Mezieres,
cancelariu ai Ciprului, Pierre d'Ailly, apoi episcop, loan Gerson, ca..

166
lig. 23. !do mull.. Er. Sebald, In ISiserica cea mare din Nurnberg, Wilt din
bronz turnat de Petru Vischer, cel mai mare molter german
din reacul al XV-lea.

107
ruia i se atribuie Imitatio Christi, -43 minunata carte, in care sufletul
crestinului se intoarce de-a dreptul, fara mijlocirea preotului, catre
Dumnezeu.
Dupa, multa silinti, acest sinod s'a putut strange in
orasul Pisa din Italia, la 1409: amandoi Papii au fost
judecati nevrednici, si s'a ales altul, dar cei doi de mai
inainte tot au pastrat ascultare. Peste cativa ani Sigismund
a .chemat alt sinod, la Constan(a, Tanga, lacul cu acest
nume in Svitera.
Aid s'a dezbatut si eresia lui Hus. Joan din Hussinetz,
zis Hus, fusese duhovnicul reginei Boemiei. El era un om
invatat, indraznet si viteaz in apararea crediatelor sale. Pe
atunci umbla in toata lumea ca un vant de prefacere a
legii. IVlii de oameni mergeau pa drumuri, biciuindu-se ca
semn de pocainta. Un Englez, Wycliffe (ceteste: UaTclif),
propm eduia c legea buna nu e a preotilor, ci a cartilor
sfinte, care trebuie prefacute in limba poporulud. Hus credea
si el asa, si mai avea si alte pareri osebitoare. Sinodul
a pus sag arda, si el a murit cantand laudele lui Dumnezeu.
Dar pe urma treizeci de-ani s'au batut Cehii pentru
credinta lui Hus, si sangele a curs in valuri pentru aceasta..
Sinodul din Constanta a ales pe Papa 111artio al V-1 ea,
care a ramas singur. Dar acum se ajunsese la parerea ca
soboarele sunt mai mari decat Papii si ca, legea trebuie cu.rata&
prin soboare de obste. Pentru aceasta soborul din
Basel In Svitera, care a stat adunat multa vreme, a intrat
in lupta cu Papa Eugenio. Acesta a stians si 'un
sobor si
a cautat sa Impace pe Rasariteni cu Roma. Dar la_ urma
a Invins tot Papa.
Parintii din Basel, vorbird multi ani de zile de reforma Bisericii. In
numele careia singuri ei puteau sa aiba un rost si sa indreptateasc
prelungirea fara soroc a sedintelor Tor. Masuri folositoare n'au fos
ins& in stare sa iea.
and Papa Eugeniu al IV-lea lua hotararea de a chema pe Rasariteni
la un sinod de-Unire, legand astfel pontificatul sau de al lui Inocentiu
al IV-lea, care adusese la Lyon (1274) si arhierei greci Meuse a se invol
la proclamarea unitatii dogmatice si ierarhice,si parintii trimesera

168
delegatii for pentru a pofti, la alt sinod, pe prelatii orientali. Birui
insA, In aceasta intrecere de stAruinti, Papa. Pe corAbiile lui si pe cele
bizantine, se suirA Imparatul Manuil Paleologul, Patriarhul Iosif $i multi
alti fruntasi ai Rasaritului. Ei tinura sobor cu Apusenii Int Aiu la Ferrara,
apoi la norm/a, unde, la 1439, $i iscAlirA actele Unirii celei
mug.
Papa Eugeniu a stiut sft trezeascA $i ideia eruelatei, trimetInd corabii
si ostaci latini ImpotriN a Turcilor, sari lucrau la sfArAmarea totalA
a Imparatiei bizantine ci a State lor crestine din Balcani.
XXXII.
Ungurii 1.3 i Polonii In veacul al XVI-lea.
1. Pe cand imparAia slabia necontenit, Ungaria ajungea
,cea mai puternica 0,ra, din Rasarit. Cruciatele inceta,sera
aproape cu totul, dar se ducea zi de zi lupta cea Brea
cu paginii cei noi, Turcii, despre cari va venl vorba indata-
Marirea Terii Unguresti in veacul al XIV-lea se dastoreste
unei dinastii noun,, straine: dinastia de Anjou, iar in
veacul al XV-lea Romanului loan Corvinul si fiului acestuia,
Craiul Matias.
Vechea dinastie, careia- i se zicea arpadiand, pentru ca
se tragea dintr'o capetenie cu numele de Arpad, ce traise
in vremurile de tot vechi 'si salbatece, aceasta dinastie se
stansese. Fata celui din urina rege arpadian, care fusese
adus din Italia caci de acolo era si mama si bunIca,lui,
n'avea, drept sa urmeze in stapanire. Ungurii se gandira
int'aiu a-si aduce ca rege pe regale Boemiei. Acesta se
cobora din dour, princese unguresti, si fiul sau era logodit
cu fata ultimului Arpadian; acest fin a si fost incoronat,
dar n'a putut domni. Un alt doritor de coroana, ducele de
Bavaria, n'a fost mai norocos: el a cazut chiar In robia
Voevodului din Ardeal (care era eel mai malt dreg ,tor
regal in aceasta .ara). Mostenirea Arpadienilor a capata,t-o

169
Carol-Robert: el era nepotul din fiu al unui rege din Neapole,
care tinuse pe fata unui rege unguresc.
Carol-Robert a trebuit sa Intrebuinteze multa vreme
pang, s'a simtit singur pe Scaunul sau de Domnie. El a fost
mai mult pregatitorul stapanirii fiului Om Ludovic (care
purta -deci numele Sfantului Ludovic, din neamul caruia
faced parte).
Ludovic a Meat mult zgomot In timpurile sale, a luptat
In multe parti, a cucerit une ori, a pierdut alta, data, si ni
se Infatiseaza ca un rege foarte puternic, dar mai ales
foarte stralucitor. Odata s'a gandit sa fie Imparat din Apus
si se Intelesese pentru aceasta cu Papa, care partenia
necontenit aceasta, dinastie noun din Ungaria. Dar ceia ce
a voit el mai mult, a fost s'a aiba In manile sale Rasaritul
ce fusese odinioara bizantin. Pentru ca sa, atinga
acest scop, el a cerut binecuvantarea Papilor si a pregatit
regatul sat' pentru lupta, In orice clips ar fi fost nevoia:
pe vremea lui, Ungaria a ajuns o Ora care avea tocmai
aceiasi oranduiala ca si celelalte din Apus. Ludovic se simtia
Francez, si el a schimbat dupa datina franceza toate
lucrurile din Ungaria. A navalit In regatul Serbiei; alta
data a luat dela Bulgari puternicul °rag Vidin, pe Dunare,
In fata cu Calafatul nostru; Inaparatul bizantin, care era
strans de dusmani din toate partile, a cautat adapost si
ajutor la dansul.
Acest impArat era loan al V-lea, fiul unei catolice de limb franceza,
al Anei de Sa% oia. loan a stat cateva zile la Buda ; la Intoarcere, Bulgarii
i-au tliat calea, ai atunci ruda sa, Amedeu al VI-lea de Saroia,
lncepii o expeditie pentru liberarea. lui.
Dar atata nu i-a ajuns Inca: Ludovic s'a luat la lupta cu
Venetienii pentru Dalmatia, adeca pentru coasta balcanica
a Mani Adriatice; lupta aceasta a tinut multa vreme si s'a
Incheiat cu oarecare folos pentru Ludovic. El a mers si in
regatul din Neapole, unde fratele sau, soul reginei, perise
ucis si urmarit de ucigasi.

- 170
-
tatataarapTilb i ;
-
Fig. 21, tmparatul Sigismund. regret,. de Albert Darer. Are carmine, vepiant
imparatesc (ea de episcop), sceptru si global lumii. Sterna ImpIrakiei
si sterna de familie se viid lane( dansul (cea cu crucea
e a Ungariei). De jur Imprejur se eerie
despre dansul, to nemtelle.

171
In sfarsit, Ludovic a ajuns §i rege in Polonia.
Dar cele cloud teri §1 -au pastrat rosturile lor cu tota deosebite. In
Polonia, Ludovic era reprezintat de mama lui, Elisaveta, -lata de rege
polon.
2. Tara aceasta fusese multa vreme Imbucatita. Niment
nu Linea seamy de Poloni, cad un popor n'are pret la altele
decat atunci cand e unit si gata sa se foloseasea intro
anume clipa de toate puterile sale. Pe la -Inceputul veacului
al XIV-lea Polonii 'se pacatosisera, asa de Inuit, incat
au primit ca regele Boemiei sa stapaneasca si asupra lor.
Dar, dupa moartea acestuia, ei au avut iarasi un singur
rege, care era luat dintre dansii chiar: el e Vladislav Piticul.
Pe timpul lui starea Poloniei era, foarte amenintata, si
din afara, si din launtru. Ea n'avea drumul spre nicio Mare,
si once tarn cu viitor trebuie salt poata trimete bogatiile
papa la apele Marii, care le due apoi in toate pnrtile. Teu-
tonii din Prusia impiedecau pe POloni de a merge la Marea
Baltica; spre Marea Neagra li era inchisa calea de Tatari,
can ramasesera Domnii sesului.
Ordinul Teutonic nu mai aved, chiar cu mult inainte de caderea cetAtii
Akkon, niciun rost in Palestina. El S8i cautd deci ,altul, potrivit
cu organizarea lui militard §i caracterul religios al scopurilor lui, in
terile, Inca pdgane on ran locuite, din Rasaritul Europei. La Inceputul
veacului al XIII-lea, cavalerii se aflau In Tara Barsei, chemati de regele
Ungariei, supt Hermann do Salza, Marele-Maiestru al lor, pentru
a cuter" t3ritoriul ocupat de Cumani, adecd viitorul principat al Teriiliornanesti.
In parte-si Indeplinird misiunea in vederea careia fuseerd,
chemati, §i cetatile cu crucea" (Kreuzburg) se inaltara la Rasnov ca
si la Campulung. La urma Insa, invidia regelui ii sill sa piece, nu
fail a ldsd, Insa o nestearsa urrod de civilizatie.
Impotriva paganilor Prufi ei furd chemati de ducele Mazoviei, care
1a.'zuse ce folos au adus cavalerii Purtitori-de-spada in Livonia vecina
1229). Orate se ridicara acum in umbra puternicelor castele, viata
sateasca prim." o noun ordnduiald. Biserici, manastiri-frumoase ardtau
cd Tinuturile acestea an parasit o lege rea, pentru una mai bund pi
mai prielnica pentru civilizatie. Kulm, Thorn, Marienburg Inseamna
Inaintarea lor rapede §1 sigurd, fdcutd cu ajutorul cavalerilor aventurieri
§i al teranilor ce-si cautau ogoare 'mud. La sfarsitul veacului Pru-

172
sia ajunsese plmant german, si Ordinul, strImutat acum statornic pe
acest pAmant de colonizare gi noul civiliza ie, tineft. In strand atftr-
-nare de Marele-Maiestru sate, manAstiri, cetati si orase. Impotriva regilor
Poloniei, a printilor iitvani pagan, pe can nu-i putuse nimici,
Impotriva Hansei, a nobilimii zburdalnice $i a tendintei spre libertate
a oraselor, Ordinul rAmase, pia In veacul al XV-lea, stApanul terii.
Numai dupA unirea Litvaniei crestinate cu Polonia, supt o dinastie
litvand, si dupl lupta dela Tannenberg, cftstigatA de Poloni FA cu ajutor
-moldovenesc (1410), Incepe decAderea Teutonilor din Prusia. La 1454
se deschise un rAzboiu de treisprezece ani cu rAsculatii 51
totdeodatA
cu regele Poloniei, care la, prim pacea. dela Thorn, Prusia apuseand,
cu cele mai vechi cetAti. Marele-Maiestru rAmanel un vasal regal pentru
.celelalte provincii, i In aceastA Insusire el avail In Moldova cu reg
ale Ioan-Albert (1497).
Ormele polone erau In mama Germanilor. Nobilii nu ascultau
de nimeni; Oranimea cazuse In gerbie si se istovia
muncind fart, folos.
Vladislav §i fiul sau, Casimir-cel-Mare, an schimbat ins&
aceste Imprejurari. Casimir, a carui sora era maritata cu
Carol-Robert, a pus mama pe Galifia, tars intinsa si roditoare
ce se Intinde de-asupra Bucovinei.
Rusia Mica, avand drept capitall Haliciu, se alcAtul deosebit In principat,
apoi, supt Daniil, care priml coroana lui din Roma, In regat. Pa
la 1340 stlpftnirea Galitiei nu o mai aye& Ins dinastia lui.
Casimir a facut din Cracovia §i Lemberg orav vestite §i
bogate si a luptat cu Tatarii. Neavand copii, nepotul sau
Ludovic i-a luat moqtenirea.
3. Ludovic a murit la 1382. El l,sd numai doul fete, si
Intre ele i s'au impartit regatele. Cea din Ungaria, Maria,
.a luat pe Sigismund, care a fost apoi, precum qtim, Imparat;
cealalta, Hedviga, s'a maritat cu Iagello, printul Litvaniei.
Litvania, care dobandise §i terile rusegti dela Apus, era
pagans pana atunci : Iagello s'a botezat la nunta; el si-a
zis de acum Vladislav, dupg, numele, iubit de popor, al lui
Vladislav Piticul. El ajunse catolic ca si sotia sa, dar supu§ii
sAi ru§i erau ortodoxi,pricina de dihonie pentru viitor.
Sigismund aver, prea multe griji ca sa poata cauta de
Ungaria. Aceasta era cu atata mai ran, cu cat Turcii se

173
aruncau necontenit asupra terii. Cand a murit Sigismund,
urmas i-a fost ginerele, care si el era Imparat : pentru Ungaria
tot asa de putin noroc ! Pe urma a fost un rage copil,
pe cand alti nobili chemasera pe fiul lui Vladislav din Po-
Ionia. Vladislav-cel- Tan& pert la Varna, in 1444, luptand cu.
Turcii.
Regele copil, nascut dui:4 moartea tatalui sau, e Ladislas, zis Postuniul.
Mama lui, Elisaveta, fiica lui Sigismund si vaduva lui Albert
de Austria, duse rdzboiu grew cu candidatul polon. Era, ad fie silita a
se marita cu el, cand moartea ei fact". pe Vladislav Iagello singur
rege In Ungaria.
4. Fericirea Ungariei a fost ca traia pe atunci un om ca
Loan sau Iancu, caruia i s'a zis Corvinul, pentru ca purta
sterna corbului sau vulturului, care era si sterna Terii-
Romanesti, cu Domnii din care el se credea ruda. Iancu
era din Inidora (ung. Hunyad, de aici numele lui de Hunyady,.
supt care e cunoscut), fiul lui Voicu va sa zica Roman,.
dintre aceia cu cari regii unguresti aparau granitele. In
tinereta Iancu a slujit ca luptator la multi .domni ; apoi
ajunse Ban, deci un fel de capitan, al Severinului (din Cara
noastra) si Voevod In Ardeal. Turcii aveau o mare frica de
dansul. El i-a batut In adevar, si in Tara-Romaneasca, si
In Serbia, si in Bulgaria. In lupta cea mare dela Varna, el
socotia ca-i va putea infrange cu total, dar norocul se
schimba indata, si regele Vladislav-cel-Tanar Instsi pert.
Crestinii Imprdstiard destul de usor pe Spahiii cald.ri ai Turcilor,
dar nu putura sd rdzbeasca gardul de fier al Ienicerilor pedestri. Re.
gele tanar se aruncd. furios asupra dusmanilor neclintiti, si In curdnd
capul lui stated inteun varf de sulit,a, purtat pe sus spre Ingrozirea
crestinilor. Si legatul Papei, cardinalul Iulian de Sant'Angelo, pert. Corabiile
venetiene nu mai venial la Varna pentru a duce pe cruciati
spre Constantinopol. 0 mica fiota burgundy (plAtita de Filip cel IndrAznet,
ducele Burgundiei) vent Insd, pe Dundre la 1445, prddInd
unele cetAti turcesti.
Cat despre aceasta insa, Iancu nu-si pierda increderea,
Ca un strajer ce nu stie de osteneala, a mai pazit el doisprezece
ani la toate hotarele. Nobilii unguri II facusera,-

174
capitan al terii for si carmuitor In numele regelui tanar.
Cand Turcii yenta sa iea Beigradul, care era, al Ungurilor,
Tanen dada lutite vestite, ca sa scape cetatea; cruciati din
Apus chiar venisera sa-I ajute.
Acesti cruciati, oameni fanatici, dar fara stitruinta ei necunoscatori
ai rosturilor din Rasarit, fusesera adusi de un vestit calugar din par.
tile napolitane, loan de Capistrano, care a fost Mut slant de Biserica
Apusului si care a predicat si intro Romftnii din Ardeal Unirea cu catahcismul.
Capistrano a fost, se zice, si In principatul muntean.
Hunyady vazit In sfarsit pe dusman fugand, si peste cateva
zile muri, cu multamirea in suflet (1456). Noi Ii zicem
Iancu-Voda, si, macar ca, el a luptat pentru marirea. Terii
Inguresti, not tot trebuie sa ne gandim cu drag la dansul,
caci putini au fost asa de maxi. In tot 'neamul nostru.
Prin nimic Insa n'a dovedit Iancu-Voda" tragere de inima pentru
neatarnarea noastra. Visul lui era, ca, prin puterile romanesti de
.amandoul latmila'Carpatilor, sä ajunga stapan al Rasaritului.
XXXIII.
Oranduirea Terii Ruseqti gi luptele ei cu Tatarii.
1. La Rasarit de Polonia, de Litvania si de Prusia Cavalerilor
Teutoni, se Intindea sesul cel mare al Rusiei, prin
care curgeau apele late ale Niprului, Donului, Bugului,
Volgei, Uralului, care se varsa, fie In Marea Neagra, fie In
Marea de Azov, fie In Marea Caspica. Stim ca Slavii de pe
acest nemargenit Tinut Intins ca o apa, ajunsesera supt
mana unor Nortmani rataciti prin partile Rasaritului si ca
asa se Intemeiase principatul Chievului. Am vazut iarasi
cum principii, sau, ruseste, cnejii, de aici s'au crestinat si
au crestinat si poporul lor. Rusilor, caci asa le zicea, li-ar
fic mers si mai bine data, n'ar fi vent asupra for vijelia,
cea strasnica a Tatarilor.

175
2. Tatarii, navalind asupra Rusilor in 1241, i -au gasit tot
asa de impartiti cum erau si Po lorni. Deci nici ei nu s'au
putut impotrivi, caci desbinarea e tatdeauna la un popor.
mama primejdiei si a peirii. Tatarii li-au pus deci jug pe
gatlejuri.
V. mai su., nAvalirea Tatarilor.
In -fiecare an, cnejii sau trimesi de ai for au trebuit sa
vie in lagarul tataresc, unde luptatord salbateci, asemenea
cu Hunii, stateau supt corturile grosolane de 'Asia; In genunchi
ca robii, ei au trebuit sa intinda pungile cu bani
de our sau argint; data nu le-ar fi adus, puhoinl calaretilor
din pustie ar fi prapadit tarinile si ar fi mistuit cu foc satele
si targurile. Asa -au trait 1Rusii mai bine de o suta de
ani, adeca tocmai atata vreme cat am stat si not supt puterea
Tatarilor, caci acestia cereau bir dela toate asezarile,
pana in zidul de piatra aI Muntdlor Carpati. Rusii dela Apus,
.carora li se zice Rusneci, sau Ruteni, au putut
sa-si pastreze, totusi, regatul ce-si intemeiasera in partile
Galitiei : puterea regelui, care stated In orasul Halicz (Haliciu),
intindea si asupra unor parti din Moldova noastra.
Dar desbinarea a pus capat si aeestui regat, care a
trecut in manila lui Casimir-cel-Mare, regale Poloniei.
V. mai sus, p. 172.
3. Rusia a scapat de stoarcerea din partea paganilor abia
la sfksitul veacului al XIV-lea. Tatarii slabisera foarte mult.
Imparatia for era Insa, foarte mare (caci se intindea din
rnijlocul Asiei pana in muntii nostri, dela Himalaya pana
la Carpati), dar nu mai era Intfinsa ascultarea si unirea
din vremurile bune. In toate partile se ridicau stapanitori
de Tinuturi, cari nu se supuneau, sau se supuneau numai pe
jumatate, poruncilor Hanului. De aceia Rusii au prins inima
sa se fupte cu Tatarii, Inaintea carora statusera Walla
atunci smeriti si Infricosati.
Mai inainte de venirea Tatarilor, cel mai insemnat oral
rusesc era Chievul ; aici stateau cnejii cei mari ; puterea

176
for se intindea asupra malurilor Niprului pana la Mare,
Dupg, navalirea tatareasca, Chievul cazit in puterea Litvanilor,
cari luara, mai toata Rusia cea, veche. Pe zi co mergea
insa, crested Rusia cea noted, care se 1ntemeiase prin cucerirea
dela locuitorii din Rasarit, Finii cei marunti cu armele
de os. Aceasta parte a Rusiei este fatA, de cealalta ceia ca
Brandenburgul era fata de Saxonia, sau ceia ce fusese
Saxonia fata de regatul franc. Aici erau mai multi cneji in
orase asezate pe apele care se varsa din spre Apus in apa,
puternica a Volgei dintre dansii toti, s'au aratat mai sireti
cnejii din Moscova. Ei au stat Intaiu in legaturi de supunere
desavarsita cu Tatarii. Pe urma, cand s'au simtit
intariti, s'au pregatit de lupta cu
Cneazul muscal care a indraznit cel d'intaiu sa-si infrunte
stapanii, a fost Dimitrie, zis Donscoi (dela Don). Hanul tataresc
se Intelesese impotriva lui si cu Iagello, printul de
Litvani-a, despre care a mai fost vorba. Ostile s'au ciocnit
aproape de apa Donului, la satul Culicovo, In 1380, cn doi
ani Inainte de moartea lui Ludovic, regele din Ungaria si
Polonia. Crestinii au biruit, Ce-i drept, Tatarii s'au tutors
Indarat si au nimicit orasul Moscova. Dar ei s'au dus, Moscova
s'a ridicat din cenusa ei, si de atunci cneazul de acolo
a fost socotit ca mai mare decat
dansii.
ceilalti.
Dimitrie n'a stapanit nici zece ani dup5, biruinta lui. Urmasii
lui au fost slabi. Tara era si mica si rau intemeiata
Inca, locuitorii fiind saraci si salbateci; orase-de negot nu
se aflau; cola din apropiere traiau de sine, ca Novgorodul,
sau erau stapanite de Litvani. Taria cea adevarata a unei
teri nu incepe decat atunci cand oamenii ajung sa fie luminati
si harniei. In Moscova nu era asa.
4. Cam tot pe acea vreme s'a ridicat apoi In Asia un om
grozav, care samana ca pricepere si vitejie sAlbateca cu
vestitul Ginghiz-Han, Intemeietorul puterii tataresti. Nu-
.
male sau era Timur; era schiop, si i se zicek Timur-cel-
Schiop, Timur-lenc ; de aici Europenii s'au deprins a-i zice
Tamerlan. El a cucerit miezul Asiei, Turchestanul, s'a

177
batut cu China si a facut pe Tatari sa asculte de dansul.
Nici Turcii nu an fost In stare sa i se 1mpotriveasca; el isi
bated joc de slabiciunea Tor, si pe until dintre cei mai straluciti
Sultani ai Turcilor, pe Baiezid, 1-a prins in lupta
(1402), 1-a bagat Intr'o cusca si asa 1-a purtat dupa dansul
!Ana ce a murit saracul de rusine si de durere. Nimeni nu
mai cuteza sa infrunte pe Timur: cand un oras nu-si deschidea
portfie inaintea lui, el 11 faced una cu pamantul si
n'avea mild nici de fapturite cele mai nevinovate.
Timur erg de nastere tot Turc, dar dintre cei liberi cari strabiteau
pustia Asiei centrale. Un tint el petrecti viata ratacitoare a celor din
sangele lui. La 1384, inainte de a supune partdle asiatice si de a naval).
In Shia, unde prada ingrozitor marea cetate a Damasculni, Timur
hotari tine va fi Han al ,,Hordei de Aur" in Rusia. Urrna cucerirea
Persiei si a Turchestanului, a Armeniei muntene. Apoi Timur petrecti
trei ani in Rusia. Expeditia cea mare din Siria zabovi ciocnirea-lui cu
Turcii. -Statul acestora i se pared un biet principat atotputernicului Han,
care avea toata Asia centrals, bogatii nemargenite gi
o oaste ce se
inoia necontenit
5. Dar, dupa moartea lui, Tatarii au mers tot indarat.
Din ImparAia lui se desfaceau numai peteci. Inainte, fusese
un sigur Han; acuma Hani rasariau in toate partile, si
fiecare se dusmania cu celalalt. Pe cursul raului Volga
erau doi; In Siberia de astazi altul; al patrulea se acivase
in peninsula Crimeii, intro Marea de Azov si Marea Neagra.
Tatarii acestui Hari se numiau de Romani Crc?mleni, duptt
numele romanesc cel vechiu al Crimeii: Cramul. Dose on
am fost pradati not de acesti oameni fara mila, cari se
-tineau numai din peschesuri si din jafuri, caci socotiau ca
e o umilirrta sa lucreze pamintul !
Hanatul Crimeii a fost infiintat de Ilagi-Ghirai. Danastia lui s'a zis
a Ghiraizilor. Popoarele vecine dela Marea Neagra si din Caucaz se
supusera. Dela Don la Nistru era pustiul unde pandiau Tatarii. Cei din
Dobrogea se intalnesc abia dupa 1500, iar Nogaii din Bugeac (Basarabia-de-jos)
se aseaza numai pe la 1600.
Pe Tanga Han era un Ca lga, loctiitor, apoi, mai iarziu, un Nuredin,
tot din sangele Ghiraizilor. Sultani si 1Vlarzaci aveau, supt acestia,
comanda ostilor. Prada era pentru aceA popor, care nu lucra 'Daman
12

178
tut FA nu se cobora, la Indeletnicirea cu mestestigurile si negotul, o
nectpdratet nevoie.
Pe vremea dad Stefan-cel-Mare domnia in Moldova,
Tarul din Moscova era Ivan al III-lea. Acesta nu era un
viteaz, dar socotelile lui s'au dovedit buns. Dela dinsul
inainte niciun Han tataresc n'a mai cerut haraciu (dajde)
Rusilor. Ivan a nimicit stapanirea printilor celor mici din
alte orase rusesti. In sfarsit el s'a luptat cu urmasii lui
Casimir, regele Poloniei (frate cu Vladislav cel ucis la
Varna) si li-a luat o parts din Litvania.
Fiul lui a luat pe Elena, fiica lui $teTan-cel-Mare. Acesta se mira,
cum poate Muscalul s6, ispraveasca numai prin viclenie lucruri -care
pe el 1-ar fi tinut scumpe jertfe de sange.
Ivan (1- 1505) a luat si Novgorodul, foasta republics libera,. El lucra
cu dibaeie la sfaramarea 1Tordei celei Mari. Din rAmAsitele ei ici. supuse
Cazanul. 0 casatorie cu una din urmacele Paleologilor dada stapanirii
bale un prestigiu imparatesc.
X XXIV.
Despre aE;ezarea Turcilor in Europa.
1. Turci se chiama, astazi un neam de oameni de legea
lui Mohammed; can locuiesc intr'o parte din Turcia europeana
(cu mutt tale mai multe stapaniri ale for slant insa.
dupa ultimul for razboiu cu crestinii din Balcani, in Asia),
In unele Tinuturi din Bulgaria si Grecia si in Dobrogea
noastra. Turcii din popor au o imbracaminte deosebita, cu
un fel de scurteica, bran si salvari; pe cap poarta un fes
rosu, pe care-1 Infasura une on cu basmale si saluri colorate;
In picioare, papuci de saftian. Turcii sunt In viata
for de toate zilele un popor bun si omenos, care-si tine cu
multa credinta cuvantul; la razboiu sunt foarte viteji, ariarandu-si
legea si Sultanul cu orice jertfa: atunci sunt pradalnici
si foarte cruzi. Pe crestini ii despretuiesc in inima
lor, socotindu-i ca, sunt de o lege necurata.

179
Numele de Turc se dadea locuitorilor ratacitori in Asia
acolo unde dupa, dansii se numeste astazi o tara:
Turchestanul. Dintre ei s'a ridicat, precum am vazut, neamul
Selgiucizilor, care a intemeiat o Imparatie mare. Dar
aceasta s'a sfaramat dela o vreme.
P-rin navalirea Mongolilor 5i certe pentru Domnie s'a impartit 5i
sfaramat pe la starsitul veacului al XIII-lea Sultanatul selgiucid.
In Asia Mica au Tamas atunci stapanitori mai mici, cari
se chemau emiri. Printre ei se ivi si unul cu numele de
Osman, care avii indrazneala, si noroc. Turcii cari-1 urmau
in razboiu si la prada s'au zis Osmanlc i, dupa, obiceiul
turcese de a numi un popor ca si acela care i-a dat o
viata deosebita (asa, Moldovenii erau numiti de Turci :
Bogdanlai, dupa Bogdan, care a intemeiat Moldova). Osrnanlaii
s'au intins rapede pe aceasta tara: spahiii lor, calareti
cari primiau pamanturi pentru cap se luptau, §i ieni-
cerii adeca oastea noua" ostasi pedestri, nu mai
aveau pareche. Un Imparat din Constantinopol, loan Cantacuzinul,
a luat cu plata un numar de Turd pentru a-1
njuta impotriN a altor Greci, dusmani ai sai, ceia ce, dela
un cretin ca el, era un mare pacat.
Mihaal Paleoloqul a luat inapoi Constantinopolul din mffnile Latinilor
peste maqura de slabi0 5i avand numai cetatea Imparateasca.
a carmuit cu pricepere, Intrebuintand mijloacele dibaciei acolo unde-i
lipsia puterea: s'a InN oit si la a Unire cu Roma.
DupA c4iva ani de stapanire linistita a fiului sau Andronic (Andronic
al II-lea), s'a inceput lupte Intre acesta 5i nepotul sau de fiu, numit
tot asttel. si deci se mai pierdil Inca din puterile acestei biete tmpa
rata cu hotarele Ingustate.
Fiul celui de al treilea Andronic, loan al V-lea, era un c ipil, si epitropia
o avea, mama-sa, o latina din Savoia. Cantacuzinul era cel mai
do seama om dintre Bizantini; pe Incetul el luneca la rliscoala, sprijinindu-se
ri pe puterile sarbesti.
.Dintre Sarbi se ridica pe la jumatatea veacului al XIV-lea un rege
mare, Stean Dugan, care $i capata recunoasterea Apusului pentru titlul
sau cel nou, de Imparat at Romanilor gi Scirbilor. El antra In 'eggturi
an Papa, Indrazni sa stea in fqa marelui rege unguresc Ludovic
gi
cuceri, folosind gale desbina'rile greceAi, cea mai mare parte din

180
Macedonia, pana langa Salonic si raul Struma. Daca Sarbii ridica astaz
pretentii asupra Macedoniei, ei se gandesc la marele for Imparat (t 1354)
2. Asa s'au deprins Turcii a veni in Europa. Ei nu erau
departe de &Ansa, caci ajunsesera acuma de stapaniau tot
pamantul asiatic Ong, in fata cu Constantinopolul ei-si
aveau
Capitala in marele oras Brusa, care vine tocmai in acest
Tinut; ei aveau si corabii, pe care vasliau supusii lor,
Greci de pe coasta, mai ales.
In cele d'intaiu decenii ale veacului al XIV-lea Nicea i Nicomedia,
ajunsesera in map, Turcilor. Impotriva Osmanilor se intrebuinteaza
Spanioli, din contpania cataland a lui Roger de Flor, dar acestia, mai
mult pradara decat folosira, si une on ei dadura Turcilor ceia ce eratt
chematd sa apere. Si asa-numitii Alani", adeca Romani din partjle
noastre, au Post adusi pe plata in Asia-Mica innainte de 1300. Printul
Andronic incerca a da navalitorilor o lupta deschisa, dar fu biruit In
Philokrene.
Deci ei strabatura pe incetul, si la 1354, aflandu-sa
Tanga stramtoarea Dardanelelor, din jos de Constantinopol,
ei izbutira sg, puna mana pe orasul Galipoli, port foarte
Insemnat, asezat pe o limba de pamant ingusta, care cazu
si ea in puterea Tor.
Than al VI-lea Cantacuzino, care se Oa tot in lupta en loan al V-lea
el fu rapus la urma de acesta Meuse o tabdrd permanenta de
Turci sub printul Soliman. Tin caremur sfaramand zidurile oraselor
barbarii patrunsera fara lupta in Galipoli.
In zadar veni din Apus o rudg, almparatului din Constantinopol,
contele de Savoia, Amedeu, si se lupta cu dansii,
caci nu-i pun. scoate. Nu numai ca Turcii pgstrara Gallpolul,
dar, inainte de venirea contelui, ei se Tidicasera in
sus pe valea puternicului rau Marita si cucerisera Adria.
nopolul, orasul cel mare pentru care se luptase Tonita cu
Bizantinii.
Acesta se intampla pela 1360. Turcii nu cuceriau din ambitie on din
pofta de glorie, ci ca sd aibd drunturile de negot. De aceia intinderea
for se face in doul directii: spre Filipopol si Adrianopol, apoi spre
Nis si Sofia la Nord, iar la Apus sp,re Salonic, de o parte, de alta spre
Macedonia (Chiustendil) si Marea Adriatica, unde era principatul sarb

181 --
.catolic al dinastiei Bair, care In nimicit, pe cand printii macedonen
,se supusera, platind tribut.
Netrebnicul Imparat loan al V-lea nu era in stare decat
a-si pl'anga nenorocirea. Nici el, nici urmasii lui n'au indraznit
sa-si ceara indarat cu arma mostenirea stramoseascti,,
ci s'au tot milogit pe langa Turci cu rugaminti si daruri
3. Nenorocirea crestinilor a fost ca, nicio tarn din Orilla
Balcanului nu era pregatita sa se impotriveasca. Bulgaria
era sfaramata in trei: o capetenie care se chema Dobrotici
stated pe la Varna; dela dansul Turcii au numit toata tam
-de acolo-, prima in sus, la gurile Dunarii, Dobruge, ceia ce
poi numim Dobrogea, din care stapanim, dela rAzboiu incoace,
partea de Nord.
Reeedinta acestor stapanitori, Impodobiti cu titlul de Despoti, cal e
Be dadea, la Constantinopol, de obiceiu, rudelor imparatesti, era Kalilokra;
din sus de Varna.
Alt stapanitor, cu titlu de Tar, statea in Capitala cea
veche, Tarnova: it chema Sisman. Un frate al Jul Linea
Vidinul si toate locurile vecine.
Acesta, Strasimir, era inrudit prin sotia sa ca Do-nnul munte
.acel timp.
d'n
Sc rbii
aveau, dap& moartea lui Stefan Dugan, cel mai
mare stapanitor sarbesc sir singurul care si-a zis Imparat,
ravnind Constantinopolul pe linga fiul acestuia, si un
Crain, anume VucciOn, dar o multime de domni din cetati
si orase, in Macedonia, nu-1 ascultau nici pe acesta.
Toti acesti principi crestini se intelesera intro sine ca sa
Incerce a gonl pe Turci; si Dontnul m'tntean Vladislav li
.dadfr ajutor, dar ei fura batuti langa apele raului care uda
pe urma si Adrianopolul.
Lupta s'a dat la Cirmen, langa raul Marita, pe locul ce s'a zIs apoi
,Prapadul Sarbilor", la 1371.
Vucasin fu omorat pe cand fugia, si urmasul sal]. Lazar
ici nu-si mai zise rege, ci numai cneaz, print. Turcii lua
sera scum Macedonia sarbeasca, si Lazar., care domnia

-182
numai In parOle de tang& Dunare si Mare, se hotari sa-si
eerce norocul cu dansii.
LazAr lei aver rosturile mai malt in asa.-numita Prinuirie dalma-
ting, prin pirtile de unde periserA Ba lgiaii.
El se uni cu regele din Bosnia, alta tart sarbeasca din
apropiere, Interneiata de mai puOna vreme. ()data el invinser
dar mai tarziu se dada o lupta In campia dela Cos000, careia
i se mai zice si Campul Mierlelor: crestinii fury birui0
acuma, Ins& dupa infrangerea for un Sarb patrunse, se
zice, pans in cortul Sultanului, care era Murad cel d'intaiu,
sparcul cu ctAitul.
$i pang azi Sarbii pornenesc in cantece munele lui Miloe Ohilict
care a ucis pe Sultanul Murad, in 1389. Murad era fiul lui Urcan ri
acesta al lui Osman Intemeietorul.
4. Fiul lui Murad, Baiezid, a fost poreclit Fulgerul",
pentru ca era nespus de iute in toate miscarile lui de razboiu.
El a facut pe Sarbi sa asculte de dansul si sari dear
ajutor la caste.
Astfel in luptele lui cu Mircea-cel-Batran, Domnal Terii-Romaneeti,
ieau parte ei Constantin Dragaeevici dela Chiustendil ei chiar fiul lug
Vucasiu, vestitul Marcu Craiforui al baladei s'arbeeti. Stefan, fiul Tut
Lazar, care ei acesta inurise la Cosovo, Despot din mils. BizantiniLor
cu can se Inrudise, mergeb, ei el obisnuit in rkboaiele Sultauilor.
Tara Bulgarilor a pradat-o Baiezid de mai multe ofi. De
frica lui, regele Ungariei, Sigismund, a chemat pe crestinii
din Apus, si, ascultand de rugamintile regelui, venira mu4ime
de cavaleri francezi, chiar si din neamul regelui Francieir
precum si Germani, Intre can un strabun al regelui nostru.
Ei Inbunjurara cetatea Nicopole, care se vede si astazi in_
fata orasului Turnu-Magurele din -ara noastra.
Dar Baiezid alerga, Intr'adevar ca fulgerul, batit prim,
pedestrimea sa, caci Apusenii venisera numai cu calarime.
Aceasta se Intampla la 1396: cu trei ani inainte, Sultanui
luase Tarnova, Capitaia Bulgariei. Dupg, Nicopole el cuceri si
Vidinul, unde, cu vre-o treizeci de ani mai Inainte, statusera
si ostasi munteni, de-ai lui Vladislav-Voda. Abia se mai

183
tineau unele parti din Serbia, si Tara-Romaneasca, supt
Domnul ei Mircea, care bath -de doul on pe Turcii, comanda0
chiar de Baiezid, ce-i navalisera In tarn.
0 lupta se dAdit in partile Bareiganutui, alta la Ravine, in DO
Dar Turcii tot Ii luara la sfarsit si lui, inainte si dupa,
moartea lui Baiezid, Dobrogea, Silistra, cetate de peste Dunare,
prin partile Calarasilor nostri, ba chiar si orase de
pe malul sting al Dunarii, ca Giurgiul, §i poate Severinul.
5. Cum am vazut Insa, Baiezid a fost batut si prins de
Hanul eel strasnic, Timur. Fiii lui se framinta multi, vreme
Intro dansii de la putere.
Mircea dada ajutor unuia dintre acesti printi, Musa, ca qa iea tronul
delatSo/iman. Cat stapanl Musa, Tara-Romfineacti mil pace Mohammed
domnia pe atunci numai in Asia.
La urma, invinse Mohammed. El nu carmul multa, vreme.
S'a luptat mai cu seama, In Asia, cu emirul din Carman.
Fiul sau, Murad al II- lea. a fost mai razboinic si mai
fericit: orasul cel mare Salonicul el 1-a smuls de la Vene,
tieni, carora li-1 vanduse Grecii. El a cucerit Albania si a
trimes pra.datori pana in ArdeaL S'a batut cu Vlad Dracul,
Domnul muntean9 si cu Joan Hunyady. Fiind ajuns la ba
traneta, el a putut Inca, sa, striveasca pe crestini in vestita
upta dela Varna (1444).
Urmas i-a fost fiul sat" Mohammed al II -lea, eel mai mare
Sultan turcesc din aceasta vreme. §i despre dansul se va
qpune cand se va arata via-ta si ispravile marelui Domn
moldovenesc Stefan -cel -Mare.

184
XXXV.
Teri le romitneqti pin& la moartea Domnului moldovenese
tefan-eel-Mare.
1 Tara Moldovei e mai noun, decat Tara- Romaneasct
au Muntenia. Aceasta i§i are inceputurile inca din ce
d'intaiu ani ai veacului al XIV-lea, cand s'au unit la un loc
Voevodatele din munti, de dincoace 0 de dincolo de Olt
upt un urma§ al lui Seneslav si al lui Iancu-Voda (Tihomir),
anume Basarab4 on Basarab (care era, un name
de botez). Basarab n'a mai vrut sa asculte de Unguri, cum
Mouser/ unii din Inaintasii sai, §i a batut rau, in stramto
rile muntilor, pe Craiul unguresc Carol Robert, care venise
sa-lsupuie (1330). Fiul sau, Alexandru, a prins sa, intemeieze
Cara. Fiul lui Alexandru, Vladislav (Vlaicu), a invins a doua
ma pe Unguri §i a pus mana pentru catava vreme pe
marea cetate bulgareasca a Vidinului (1369) ; si el s'a luptat
cu Turcii, facanduli datoria de cre§tin, dar catre sfarsit
a vazut ca trebuie sa se impace cu ei. Mircea i-a fost
nepot 0, ca §i Inaintasii sai, el a §tiut sa apere neatirnarea
terii.
2. Moldova, numita asa dupa raul Moldova, langa care
s'a alcatuit ea la inceput, a fost intemeiata pe la anul 1360.
Atunci s'a coborat din Maramura§, tara muntoasa de de-aupra
Ardealului, lin Bogdan Voevod, capetenie a Romanilor
de acolo, supu§i Ungurilor. El a gonit pe Voevodu
pus de Unguri in partile moldovene, urma§ al lui Sas
(Sasul) §i Drago§, §i s'a intarit asa de nu 1-a putut stoats
nimeni Fiul sau Latcu §i urma§ii acestuia, din alt neam,
an inaintat necontenit, dela Baia, §i spre Rasarit §i spre
Miazazi, supuind pe juzii satelor romane§ti neatarnate, pe
Tatari, can stapanisera, pana mai daunazi, §i pe oricine
gasiau in tale. Capitala Ion ajunse sa, fie Suceava (astazi.
In Bucovina, chiar Mg& granita noastra dela Burdujeni),
§i aici ei durara o puternica cetate.

185
3. Dar Domnii stateau puting, vreme In Scaun, mai ales
pentru vesnicele lupte dintre cei ce aveau drepturi, la
Domnie, ca unii ce erau din acelasi sange. Norocul M
dovei a fost ca la 1400 a ajuns sa aiba carmuirea tanarul
Voevod Alexandru, care a ramas Domn toatg, viata sa
papa In 1432, and batranetele-1 coborarg, in mormant. E
scapa Cara de ataxnarea fata de Poloni dada ca hotar
s! -i
la Miazazi Dunarea si Marea. Dar fiii si nepotii sai de fi
se Inclestarg, iarasi In lupte pentru stapanire, si Moldova
scapa de zbucium numai cand birul si se aseza In Suceava
alt mare Domn tanar, qtefan, fiul unui Bogdan-Voda ce
fusese ucis miseleste si nepotul de fiu al lui Alexandru
pe care urmasii 1-au cinstit cu numele de cel Bun".
Parintele noStru Stefan-Voda a statut de treizeci si sese
de ori fnaintea dusmanilor si a biruit de treizeci si patru
de on pe campiile stropite de sange ale luptelor. Dar e
n'a fost un om crunt, si nu i-a placut sa caute vrajba ntmanui,
ci bucuria lui cea mare era sa stea linistit Intro ai
sai, sa Imparts judecati drepte, sa aiba sfat cu oameni Intelepti,
sa cladeasca biserici si mgnastiri si sg, Infrumuseteze
cu pietre amintitoare mormintele strabunilor si rudelor
sale, morti In timpuri grele. Dar, cind simtia cg, primejdia.
se pregateste asupra terii sale, el se faces, ca un leu manios,
care nu se mai odihneste cat ii mai sta, in fatg, ceva
Asa un om fi trebuia neamului romanesc pentru ca el sa
se tie pang, In ziva de astazi. Caci fara Stefan ne-ar fi Inghitit,
de sigur, on Ungurii, on Polonii, on Turcii, si aic
ar fi alts, Iimba, alts, lege decal ale noastre.
Stefan a avut mult de lucru si en crestinii Ungurii
aveau atunci In fruntea Ior pe Matia., Corvinul, feciorut
lui Iancu-Voda Hunyady, om tanar si foarte trufas, care
sg.mana, la suflet cu maica-sa, o Unguroaica, si nu cu tatal
sat], care era om viteaz, dar nu lacom si nici de cum laudgros.
Mafia§ tines, la dansul pe un Petru-Voda Aron, uci
gasul tatalui lui Stefan, care Petru-Voda domnise In Mo
dova Inainte de Stefan. Craiul navali in Moldova ca OA pule

-186- ----
jug* pe acesta, si patrunse piing in targul Baia, nu. pre&
departe de Suceava, dar Steran adung din toate partite
Fig. 25.
. , 1';
t l7 . : -: .r° %
.1.IP . ' Vi4,. :-i'":4C'-,.""'%.
. :". % .
.31."e,., ,,,Too,
; %
4e;,,.- '.. ,,. .
li,,,... -
...
".... '1' '
.
.
. p Erf-9
1 .ro
;
.
7 ' n ..
° ic 5
I''
.2 SA
O., %
. ...
,...,, k,:.....!..,.e.:"V ° eit,t; 1
- r--'. "%,a eg .'t , "-.' *
' . . ''''
'"13 1. . ,
1' ...a -`` "-
L....v.,-
Stefan-cel-illare.E1 stii. In putty., !neatest Maicei Domnului, cu cartea.
stanti. In mane dreapti.
pa teranii sai si, stsgnggnd cu foc si coplesind cu saget,i
gwor'
Lig
: 1
-^-1'.
;'
al

187
pe Unguri, ii fugari din tiara unde nu mai cutezara, sa mar
vie (1467). Apoi el goni pe rand din Tara-Romaneasca
mai multi Domni, Jcari tineau cu Turcii: asa fact' el cu
Radu-cel-Frumos, cu Basarab-cel-Batran §i cu 13asarab-cel.-
Tamar. Dela vecinii sAi munteni el lila cetatea Chiliei, asezata
astazi in Basarabia, drept de-asupra Dunarii. Pe Tatari
i-a incoltit ()data in dumbrava de la Lipnie In Basarabia.
Spre sfaritul Domniei lui a intampinat cu barbatie
pe regele polon Loan- Albert, fiul lui Casimir, care yenia
sa lea Moldova; regele n'a putut cucerI Suceava; Ia
rotors, Stefan a cazut asupra lui in codru §i i -a prapadit
frumoasa Wire. Pe urma a azbAtut dincolo de Bucovina,
in Poeukia, §i a luat in mana sa cetatile care i se datoraa
pentru un vechiu Imprumut neplatit.
4. Dar fapta lui cea _mai mare a fost ca a putut tine&
piept Turcilor.
Sultanul Mohammed al II-lea se urcase pe tron hotarat
sa indeplineasca izbande ca ale lui Alexandru-cel-Mare, pe
care le stia din carti. El incunjura cetatea puternica a
Constantinopolului, unde era imparat pe atunci Constantin at
MI-lea, care a fost eel din urma stapanitor din neamut-
Paleologilor. Orasul se impotrivi doua luni de zile, §tiind
ce soarta-I a0eapta, dar la urma asaltul Turcilor dovedi
vitejia Grecilor, cu atata mai mult, cu cat ajutoare nu yenisera
de nicairi aproape.
Intel-es sa apere Constantinopolul aveau Venelienk cari faceaa an
Intins negot cu aceasta, cetate, apoi Genovezii, cari, dela asezarea Paleologilor
pe Scaunul Imparatesc, stapaniau Pera, odinioara genoveza,
el
Marea Neagra, unde, pe langa Tana, in gura Donului, colonie Nenetiana,
ei Intemeiasera, In Crimeia, pe loc daruit de Tatari, vestita cetate
Wei. Si Papa avea, datoria de a ajuta pe Bizantini, Intaiu pentru oa
erau ereftint: si apoi pentru ca, la Florenta, se aniserei en vechea Roma
catolica. Nicolae at V-lea, Papa de atunci, a si trimeE3 pe Isidor, cardinalul
rutean (rusesc), fost Mitropolit unit al Chievului. Dar cei mai
multi dintre Constantinopolitani it primira cu ura, ca pe un spurcatto
ce priveste legea; fiindca el pomenise la Sfanta Safe pe Papa, ei nici
nu mai caleara in aceasta biserica, pare ca ar fi fost pangarita. Ziceau
In gura mare a, dead Latinil, mai bine ea aiba asupra for 13e

188
'Turd. Strasnica dorinti li s'a si Indeplinit! CorAbille papale venirl
prea tarziu In ajutorul ImpAratului din Constantinopol, care ramose
unit pAril la moartea lui in grAmada, la cucerirea orasului.
La 29 ilfaiu 1453, ostasii lui Mohammed intrau Yii cetate
si inecau In sange stradele, pietele si lespezile biseriailor
Macelul n'a fost asa de grozav cum se spune. Turcii clutau robi, sr
ei isi dAdeau seamA el un om viu are pret, si nu unul mort
Trei zile Insa Constantinopolul fu cu desavarsire pradat. Apoi Sultanul
calArl prin stradele pline de sange si vestl astfel ca, de acum Innainte
Incepe randuiala ImpArAteasca cea noun, Peste cateva zile, Patriarhul
find fugit mai de mult, Mohammed theme pe Invatatul caltgar,
strict ortodox, Ghenadie Scholarios, si-1 fact Patriarh, in vechile forme.
Lui ii supuse, si nu numai In cele sufletesti, cAci -Turcii erau bucurosi
si; capete bani dela supusi, feird a-i administra, de-a dreptul,
pe toti crestinii de legea greceascA. Acestia erau priviti ca o singurA
natie religioaset, deosebita de acelea ale Armenilor si Latinilor catolici.
Multi Greci, scriitori si oameni de Stat, au fost sprijiniti si daruiti de
Mohammed, care nu li cerek macar sA-si schimbe legea, renegdnd, facandu-se
renegati.
Mohammed visa, acuma s iea pan, si Italia si sa fie
imparat In Roma. Deocamdata Insa, el incunjura Be/grad/4/1
la Dunarea sarbeasca, de unde-1 raspin,se, dupa sill* inviersunate,
Ioan Hunyady.
Belgradul era, cetate ungureasca de putinA vreme. Stefan Despotul,
care si-a castigat mari merits pentru literature si arta, si care a stiut
sA se strecoare prin toate primejdiile, avuse ca urmas pe al doilea
Despot Barb, Gheorghe Brancovici. La venirea In domnie a lui Gheorghe
Ungurii se asezara. In Belgrad, pe vremea regelui Sigismund.
Gheorghe era un om cu multe mijloace, viclean si stAruitor, neinfrant
In vointa lui. Viata i-a fost plina de lupte si nenorociri. Supt
unul din fiii lui, Lazdr, Serbia decAzil rApede. La moartea acestuia, in
1458, se iscara certe aprige pentru o mostenire asa de primejduita
Pentru a doua oard ocupara Turcii cetatea Semendria, la DunAre, yesedinta,
bine IntAritA, a reginei Elena, vAduva lui Lazar. incercarea de
a unl Serbia cu Bosnia, unde domnia acum regele Stefan 7'oma (la
sfarsitul veacului al XIV-lea Inca,, Banii unguresti ai Bosniei ajung liben
si se IncoroneazA regi) nu izbutise.
ilia din 1459, regina Elena fugi In Ungaria, si apoi la Roma, unde
se cAlugarl dupA normele catolice.
Bosnia nu mai till multa vreml,
si nici Herfegovina ducelui Stipari

189
(Hertegovina inseamna tara her(egului", Herzogului, ducelui, ri Stipan
care mai Inainte era numai Voevod, capata,se acest titlu dela Imparatul
Frederic). Ultimul rege bosniac, qtefan Tomarvici (dela 1461),
pierdh tron si via in 1463, dupa caderea Jaicei, cetatea lui de Scaun:
daunazi i s'a gasit mormantul, in care zacel de patru sute de ani
aproape trupuj sau decapitat. Peste- putin orice urma de stapanire
sarbeasca Inceta i, data regele Matias a putut 1ua Jaice si a prodsmat
ca rege bosniac pe Nicolae Ujlaky, unul din nobilii sal, regalitatea
acestuia nu s'a prefacut niciodata In adevar.
De acolo, Mohammed merse In Mona, pe care o supuse..
Aici cazura, pe urma galcevilor dintre ei, fratii ultimului imparat
de Constantinopo], Dimitrie si Toma. Cel din urma fugi in Italia, iar
cel d'intaiu till din mila Sultanului pe niste mosli in Tracia. t Venetia
purta un razboiu pentru partea ei din Morea, dar incerca pierderea,
pe rand, a Argosului si a insulei Negroponte (1470), dupa
care urma indata (1488) pacea cu Republica. Ea paras1 si Scutari, in
Albania,
In anal urmator, se puse capat Imparatlei grece§ti din
Trapezunt.
Aici, dupa multe greseli si crime, pierdh domnia neamul Comnenilor.
Ultimul imparat, David, fu dus §i el In Tracia, dar, descoperindu-se
legaturile lui cu Persia, fu. ucis
In 1462, Mohamed la, insula Lesbos In Archipelag (§tapanita,
ca §i Aenos, pe coasta Traciei, de familia genoveza Gattilusio
§i navall in Tara-Romaneasca, uncle- domnia un om crunt,
dar inimos, Vlad, zis Tepey (pentru ca tragea in -eapa). flu].
lui Vlad Dracul. Dar acesta nu se All sa-i intro noaptea
In tabard si, la urma, 11 scoase din tars prin foame. Matias
Corvinul nu putt' sa pastreze Bosnia, pe care o luase
si Scanderbeg, viteazul aparator al Albaniei, se stanse, dupa
multe biruin0.
Scanderbeg, fin! lui Ioan, Domnul Croii si partilor vecine, fusese intaiu
renegat. De aici ii vine numele, fiindca el se chema cu adevarat
rheorghe Kastriota, dintr'un neam grecizat care se sarbise apoi cu total
Albanez Insa era, prin sangele lui. Domnul Alexandru" (aceasta In-
seamna Scanderbeg") avh de lupta cu Venetia, care void, sa-si Ca-
pete toata Albania, dar numele i-a /limas vestit pentru multele lupte per
care le-a dus cu Turcii. De douti on porni Sultanul Insusi impotriva lui si
nu-1 putt]. rapune. Scanderbeg murl la inceputul anului 1467, cand
4i

190
se gAtik de o noun lupta Cu Turcii. Inca de atunci fetele din neamu
511u obisnuiau a-i cants faptele de vitejie. Peste doi ani Croia era our
pate de Venetian), si in curl nd Albania era a Sultanului.
Mohammed se fact astfel sta.pan
peste insula venetian& Negropontel
Serbia, Bosnia erau ale lui,
si In toata lumea el nu mai avea
alt dusman decat pe $ahul Persiei.
Si acesta, Uzun-Hasan (Hasan-cel,
Lung"), era un Turc, dar din cei sal.
--bated de prin step. Persia o cucerise
ei avea legAturi cu familia Imp ArAteascA,
d n Trapezunt. Mita a se face si
aliatul
lui Stefan-cel-Mare. Se pares cA se ri
died un non Timur. Dar In lupta dela
Halberd 1473) birui Mohammed
Atunci Sultanul se incumeta sA
rapuie pe Stefan, stiind c& va
cAstigA, astfel si Moldova si Tara
Romaneasca. Generalul sau din
Europa (beglerbegul din Rum)
vent pang, In padurile Vasluiului,
-dar In batut strasnic, Intr'o dimineat&
din lanuar 1475, la Podui-limit:
In anul urmator, dupa
ce cucerise domnia asupra Mara-
Negro, Sultanul Insusi vent asupra
lui Stefan. In lupta dela
Rdzboieni sat Valea-Albd, in Muntii
Neamtului, Turcii Invinsera, dar
peste cateva saptamani ei treceau
Dunarea lihniti de foame §i coplesiti
de boli. Pans la moartea sa,
Fig. 26. trnparateasa bizantina.
In 1481, Mohammed se lupta, cu
Venetienii, si lug, dela Napoletani Otranto, ca loc de

191
debarcare cand ar vrea sa atace Italia : dar eI lasa. In pace
Moldova.
E adevarat ca, fiul sat Baiezid al II-lea rupse dela Mol-
rig. 27, Sultanul turceec Mohammed al II-lea ca Ulna?. Pe cap are turban, care
infitsura capul. Pe trup poartafermenea si bland ca batmen nostri.
dova Chilia si Cetatea-AlbA, la limanul Nistrului (1484), si
ca Stefan se invol a pluti bir, dar linistea ce cumpara
astfel nu era amestecata cu si Stefan muri In
1501 falnic ca un Irripa,rat batran.
Baiezid a fost un Sultan panic. Silit, se lupta el cu Sudanul pentru

192
granita dintre Asia-Mica gi Siria, §i tot silit pornl asupra Venetiei cOreia,
In al treilea rdzboiu al ei cn Turcii (intaiul fusese numai pe-
Mare, la inceputul veacului al XV-lea, ri Venetienii biruisera. Pang.
Galipoli), el ii lua cetatile Lepanto, Coron yi Modon, In Morea (1300).
XXXVL
Gasirea p5,manturilor nou5, in Asia si America.
1. Pe la sfarsitul veacului al XV-lea, pgmantul era Impgrtit-
in mai multe lumi care nu se cunosteau fntre sine.
Europenii aveau stiinta despre coasts de Nord a Africei,
unde erau domnli arabe si unde veniau corabii de negot,
din Venetia si Genova, ca sa, iea piper, bumbac si mirodenii
(portul eel mai vestit era Alexandria, in Egipt, iar
Tunisul, Algerul si orasele din Maroc n'aveau pe atunci
nicio Insemngtate). Din Asia ei cunosIeau pgrtile apusene,
eu porturile din Asia Mica si din Siria, apoi Locurile Sfinte,
unde traise Mantuitorul, peninsula muntelui Sinai, unde
veniau adesea hagii sau pelerini. Prin lupta Sahului Persiei
cu Turcii, ei erau intru catva lamuriti asupra Per siei.
Pentru celelalte pgrti, India, China, Iaponia, ei trebuian isa
se multgmeascg cu stirile chIgtorilor din veacul al XIII-lea
si al XIV-lea, mai ales ale lui Marco Polo, iar drumul de-a
dreptul spre India, de unde sosiau marfurile terilor calde,
nu-1 puteau nemeri.
Marco Polo era un Venetian, care ajunse la Chitaia cea Mare, In
terile tataresti si la hotarele Chinei. A lasat o descriere franceza, vestita
a acelor locuri.
Oceanul Atlantic, dela Apus, se parea atunci ca ajunge
pgng la margenile lumii.
2. Din partea lor, oamenii ce traiaa ta America socotiau
cg nu mai sunt alte pArna,nturi. Acesti oameni, cari se deosebiau
prin coloarea galbeng-rosiatia, a pelitei lor, prin.

193
parul for negru, lucios §i tare, prin ochii for lungaretti §i
deschigi Intr'un chip neindestulator, nu erau ni§te !albateci.
Desi cei de rand se purtau mai mult goi, ei aveau
cinggtori de bumbac si lama, cununi de pene de papagal,
podoabe de margele §i de metale lucrate, ba Inca bogate
gi frumoase scule de aur gi de argint. Ei locuiau in sate,
cu casele facute din pgmant sau din piatra qi carg,midg,
foarte tare §i acoperite cu stuf §i lenin. si ascultau de
parinti, de batrani §i de capetenii alese. Pe coasta apuseang,
care vine spre Asia (de care e departata ins& mai
multe zile cu vaporul), se intemeiasera chiar State ca 0
cele din Europa, Asia §i Africa: un stapanitor care-§i tragea
neamul dela zei, ca §i regii Germanilor sau impgratii Chinei
on ai Iaponiei, statea intr'un palat cu multe Incaperi §i paretii
acoperiti cu piaci de aur; el avea dreggtori, paznici
§i. oaste. Locuitorii acestia din Mexic (Azteci) si din Peri
§tiau sa faca statul §i puteau zugravi; ei aveau un sistem
al for de a 'Astra amintirea faptelor Insemnate, si cunogteau
§i un fel de scrisoare (ieroglife in Mexic, noduri colorate In
Peru). Pentru morti, pastrau dragoste §i veneratie, §i-i wzau
cu Ingrijire in morminte de piatrA, dupg ce-i 1mbalsgmau,
ca Egiptenii; mumiile Tor s'au ggsit stand ca pe scaune, cu
capul plecat §i manile Incrucisate. Credeau In mai multi
zei, carora li jertfiau §i oameni, si faceau In cinstea for
serbari, cu lumini si cantece. Dumesnicisera multe animale,
dar nu cunosteau caii. Aveau luntri ware, cu care mergeau
de la o insula la alta, dar nu puteau face corgbii man,
kli nu intrebuintau, ca Europenii, busola, acul magnetic,
care, pus Intr'o cutie, arata totdeauna Nordul (busola era
In man°. corgbierilor Inca din veacul al XIV-lea §i au gregit
acei ce au spus ca ar fi descoperit-o Italianul Gioja Gioja
din Amalfi). Aveau sabii, sulite §i improscau pe du§mani
cu sageti, dar nu auzisera de arrnele de foc, pe care Europenii
be aveau Inca din veacul al XIII-lea macar: detungtura
pustilor,sranirea si uciderea din depgrtare, ca qi 'Ayala
rape'le a calgretilor, Ii umpleau de groaza. Altfel, la dan§ii
is

194 --
gasiai drumuri, poduri (si poduri atarnate), hanuri, statete,
spitale.
3. Arabii din Africa au cunoscut de sigur insulele de
langa coasta continentului for ; Europenii, un Normand,
apoi Portughezii, au ajuns sa le cunoasca mai tarziu
numai; un principe spaniol a cerut in veacul al. XIV-lea dela
Papa titlul de rege al Insulelor Fericite (Canariile, Azorele).
E Ludovic de Spania.
Infantul, adeca principele regal, Henric, fiu al regelui
Portugaliei Ioan I-iu, avu o grija deosebita pentru diatom
riile de cercetare de-a lungul coastei africane, si el ajunse
astfel 'Ana la linia Ecvatorului. Calatorii nu cautau Insa
decat marfurile ce se gasesc pana astazi pe aceasta coasta:
our si dinti de elefant, din cari se face fildesul. Terilor
care dadeau aceste produse, li. se zicea: Indii, §i oamenii
de atunci credeau ca Indiile acelea sunt o tara mare. care
tine de pe langa Arabia pana prin aceste parti ale Africei.
Corabierii portughezi, prinsi de furtuna, ajungeau si pe
la capul prin care se mantuie Africa de Miazazi: ei ii
ziceau Capul Furtunilor.
Un om indraznet. Vartolomeiu Diaz, it atinse; altul, 'Vasco
de Gama, vol sa, stie ce mai este dupa acest cap, si dela
dansul pled, spre Rasarit. El pricepit atunci ca Africa s'a
sfarsit acolo si ca incepe alta Mare, Marea careia-i zicem
Oceanul Indian sau al Indiilor, de-a lungul coastei de Rasant
a acestui continent. 0 bucata de vreme, el nu gasi
decat insule si coaste mai mult pustii; dar incepit relatiile
cu Sultanul negru al terii pe care o numi Mocambique
(Mozambicul) si dadit nume unor locuri din aceste parti. Pe
unna, el ajunse pe coasta de Apus a Indiei, si aici iarasi
stapanitorii localnici, oameni foarte bogati, avand multi
supusi dintr'o rasa din care s'au dezlipit Tiganii nostri
(rasa buna Insa, care a dat omenirii poeme vestite Si o Tntelepciune
deosebita), nu se putura, impotrivi strainilor. In
portul Goa se aseza un guvernator-general al coloniilor portugheze
din India.

195
4. Cam pe acelasi timp, un Italian din Genova, Cristofor
Columb (Colombo, In italieneste; Colon, In spanioleste), coxabier
priceput, ajunse la parerea ca pe la Apusul Europei
nu este numai drumul cel nou de-a dreptul la. India, ci si
-49 mare lame noud. Multi carorar li vorbl despre aceasta parere
a lui fi tinura de nebun. La urma, Isabela, regina din
Castilia, se hotarl sä faca o Incercare. Cu trei corabioare
numai, Columb pleca dintr'un port al Andalusiei, in anul
1492, si, dupa multa ratacire si suferinti foarte grele, el
ajunse la niste insule inzestrate cu toate frumusetile lumii
si unde nu fuses° nimeni pang, la dansul. Pe cea d'intaiu
o numl el Insula Mantuitorului (San-Salvador); ea se zing,
In Anti le, Intro America de Nord si cea de Sud. In alte calatorli
el mai descoperi Antilele Mari (Cuba, Haiti), si, coborandu-se
tot spre Miazazi, cum faceau toti cercetatorii de
atunci, el vOzii si coasta nordica a Americei-de-Sud.
Columb a fost catva timp guvernator, dar nemultaml pe
-unii si pe altii, asa Incat, pe urma parilor, ajunsese sa fie
pus si in lanturi. Spaniolii intrebuintarti, continentul descoperit
de el ca sa-si faca venituri mari. -Guvernatorii se
purtara foarte salbatec cu locuitorii. pe cari-i socotiau mai
putin decat pe robi. Fel de fel de vantura-tarn, ca Pizarro,
Fernan Cortez, venira sa-si caute norocul aici, vanand aur:
ei
au supus Mexicul, Perul, dar au casunat strasnice neno-
xociri pentru a-si Indestula lacomia. Dintre alte Puteri,
Portugalia lua parte la descoperirea Lumii-Noua, si Portu
ghezul Cabral a cunoscut eel d'intaiu Brazilia. In Americade-Nord,
mai sus de Rio Grande s's patruns numai tarziu.
La Inceput, aceste ten eran numite Indiile Occidentale; numele
de America vine dela Italianul Amerigo Vespucci, care
a dila' torit si el prin aceste locuri si a vrut chiar sa smulga
lui Columb gloria ca le-a descoperit.

196
XXXVII.
intemeierea legii celei noua a lui Martin Luther (Reforma).
in
1. Am vazut ate tulburari se ivisera de timp in Biserica
Apusului, pe and Biserica Rasaritului urma inainte
drumul ei neschimbat. Oamenii de fruute printre clerici
spusesera iii auzul tuturora a nu se mai cuvine sä fie o.
preot,ime doritoare de bogatie si de cinstea lumii acesteia,
nici ca toti credinciosii, can fac la un loc Biserica, sä asculte
de orice poruna, a unui singur om, Papa, care poate
si el sa greseasca. Ei mai ziceau ca Dumnezeu tine mai
mult in seamy gandul bun al omului. sufletul curat si credincios,
decat faptele, adeca milosteniile. Inchinaciunea, ingenunchiarea,
posturile si alte Infatisari ale credintii. Mai
erau de parere ca, pacatele nu se pot rascumpara prin
bani, ci numai prin pocainta. In sfarsit ei spuneau ca inainte
de orice alta Inatatura sau oranduire ce vine dela Parintii
Bisericii, adeca dela oamenii cucernici can au scris mai
tarziu despre cele sfinte, trebuie sa mearga SAinta Scripturd
fuski.
Va sa zica, se zguduise in destul Biserica catolica, asa
cum ajunsese ea in cursul vremilor. Cei mai multi oameni,
cu deosebire cei de rasa germana, cari se uita mai mult
la wiez decat la coaja stralucitoare, asteptau o lege in
adevar crestineasca, In locul legii stricate a Papei.
2. Omul care s'a ivit ca sa dea aceasta, lege, se chema
Martin Luther.
Era un baiat sarac, fiul unui lucrator in roinele de fier
din Saxonia. A invatat insa cu o staruinta neinvinsa si a
ajuns astfel doctor in teologie, adecti pe deplin cunoscator
at legii dumnezeiesti, si a fost Insarcinat sa, dea lectii la
Universitatea, la scoala Ina it& din Wittenberg, tot in Saxonia.
Acolo studentii ii iubiau pentru ca si el iubia, adevarul.
Luther mersese °data, la Roma, si vazuse acolo cu dezgust
cat de stricata era preotimea care incunjura pe Papa.

197
Dar nu aceasta-1 fact' O. se rascoale impotriva autoritatilor papale.
El Oa de inainte doar la ce se poate aqtepta
Dupa Papa Nicolae al V-lea, un om foarte invatat§i de talent, §i pe
linga aceasta avand o Intinsa experier4a diplomatica, Enea-Silviu de'
Piccolomini, ca Papa: Pia al II-lea, 1§i pusese In gand sa conduca
Insu§i o cruciata impotriva Tircilor; dar -muri la Ancona, atunci and
ilota era data §i dogele Venetlei sosise pentru plecare. Urmagul sat],
Calixt, a purtat si el grija cre§tinatatii napadite In Rasarit de pagani.
Dar Spaniolul Borgia, care urma, ca Alexandrtt al VI-lea, blandului
Inocentiu al VIII-lea, tral ca orice tit-an, cu grija la afacerile lume§ti,
la politica de cotropire §i la petreceri. Lucruri grozave se povestesc
despre fiul sau Cezar, un vanator de noroc cu orice mijloace. Pe el 1-a
avut in ochi secretariul florentin Nicolae Macchiavelli, and, In cartea
sa Principele", a prefacut in sistern stiintific
felul de- a capita el
frinea puterea, al oontemporanilor.
Fate de un asemenea om, Leon al X-lea, din familia Medicis, om
iubitor de literature qi arta, putea fi socotit ca un Papa-model.
Dupa ce s'a intors din Roma, Luther se umpla de manic
cand auzi pe un calugar dominican care fagaduia iertarea
pacatelor oricui va da bani pentru a se ispravi biserica Sf.
Petru din Roma si impartda si tidule de iertare, care se cheman:
indulgente. Cu toate ca era si el calugar, Luther nu stata
la indoiala sa se ridice impotriva negotului neiertat cu cele
sfinte. Cum era pe atunci obiceiul, el incept). galceava cu vanzatorul
de mantuirea sufletului lipind la use Universitatii lista
parerilor sale cu privire la indulgente (teze) si poftind pe
Trimesul Papei, Tetzel, sa stea la discutde cu el. Pe urma,
el merse tot mai departe, cerand sa se schimbe multe lucruri
in Biserica.
Intaiu, aceasta galceava nu fu bagata in seama. Dar,
dupa catva timp, sosi dela Roma un act pecetluit, o bithi
ibulla = pecete), prin care se osandiau tezele, parerile lui
Luther. Acesta avu atunci Indrazneala nemai pomenita de
a arde Inaintea tuturora aceasta bull. Astfel el chemase la
lupta Biserica veche. in locul careia voia sa intemeieze alta,
rioua si curata.
Nici Papa, nici catolicii din impatatie, nici chiar Imparatul
nu putura face nimic impotriva lui Luther. Mai bine

198
de jumatate din Germani se dadura de partea lui i crezura
asa cum Invata el. Domnii cei mari si printii erau.
bucurosi de Invatatura care li dadea voie sa smulga din
7%,---r.... . .- = ._ .- -- -....-,.,.. -..- -_ . .. . ...* ., . .,7...,..- -- -,_. . ----.-1.-_,
.- --. _ .- ...- . -. -- _ -. _- __ ._,,,, - 0
..1)4,
ql
0
Oil
VI
110
110
1?ii
o'vg
bid
11
11
4
4
I'A,J
'111
1
1
1,1
$
1.1
44,
fIli
....,.. ;,,,,, ......00, We Ivo
..3... "ii 111;
. de
ii, 011, P
.06
0
0 ., \
JD 041,
t
.0- .t t
0
fit,
.*
0.
'
A t. ri,_ it,
9
ii )
k ___, (,.
_.
A
, .4,..A
0,
)
1 V
1 /
"a
1 e'
le --- , ..,,
e!
,I,1
Z \
V:
' ---,
,-,' ,\ X s
.... (
-......_____.,.." \ \
,
\ \ ,
\
,
/ 11\ ,
, !
* , 1 ) \
I
'0,
A .:--
1 ,
\ ,
R---
\ ol'
. -,. -,. . ' p
tWIt
-... . '' ,-.
:
,,, . ...
;
A; . pg. vic.P.Ikex.lorpxes....A.:
w
4-,
1.40, , :I_ ..'" -''''...." . ."
Ti , E ON X.
''''. ..'-' . . . .._ '4* ,,,. . ,, : I* r 4 s.b' _ "Z g. 1 0 .7,-*_, . '.,_"' _ ATI q ..
.- - , :
Fig. 28. Papa ce era pe vremea lui Luther, Leon al X -Iea.
mana clericilor pamanturile ce li ramasesera acestora din
evul mediu: atitia clerici erau veseli ca scapa de epitropia
episcopilor, fiindca Luther dovedia ca Dumnezeu nu se
.
.,.;
..
I'
.
..
iw
tv.
...:
i c
1)
9 i
fr 1
fr
,
IPI!
1
$? Ai
Jill
V 1141
VII
A
0
y
41
01
IA
Nr
ql

199
Infatiseaza prin slujbasi mai mari si slujbasi mai mici ; invatatilor
li pared bine c5, vor putea, stt judece acuma asupra
adevarurilor credintii. Dintre ceilalti, targovetii primiau cu
Nrk.1-r-"''
,4
ri!
0
til
0,...
V
11
iiftii
4
ir
V
i'
i:i
PAI
j
M
rojny aro
,
J
vii:vo
r
,.........,.=...,
,
--_
0
s,
oi
r 0ii
A.....-...._,....,.....,,..,..-...,,,,
A,
,_,,,,,,....,....,..,,.......,,_,..,...,........
,c,-;
,
q'''' (;nr,
,t '.\ \ \\: ti
it: 44 .411
.4' N '
14 '
. - -AA IFP.
IF
/ -'
V
: J., EI 0 7,,, It E IN
'46!
0.
iv
W. .-V, . .% --..- r -- 4. -- ..7. ''''"- -.1 e. -- - 4. -. . "--- 4 1 0'Ttb-
.i.,
g
le iti7.1!
.
faal GP
\`
\
-----;),
_ .',,,..
so
I)
,.-
,,,,\
-N,
N
1./
.....0 ,
/ ..--
'
iv I
44'
V_, .
i
.
i
,
,
'
i
l:
10'
'10:
q;
_,... ,,...:._.,_...
Fig. 29. Pictorul eel mare din vremea lui Luther, Holbein
(ceteste Holbain).
placere vestea ca de acum inainte se va ceti Evanghelia
si Biblia in nemteste, si nu in latineste (Luther a talma,cit
insusi, foarte frumos, cartile sfinte), iar teranii socotira
,
7
#-
/
#. #
o
e .
clip
110
y
1)0
p
'i
t-141
A
Al
Al
A l
011/
IN
VII
1111{1
4 i
c.

200
au vole de acuma sa iea pananturile dela stapanii for
de aceia ei se rasculara, cu toate cri, Luther ii Indemna, sl
se astampere.
'iT
4,1i
,t0
r
V
to
If IT
1
061
wi
P
( il
1114
rli.
s
v
A
1
s
4
1
c.
ialr 1
Av
N ti
I
L
II,
Ov.
.1
.,,--p:,,,,,....,.-'-3_,,.'(=..,-----.Za-,._'"fs-",
....:--......-. 11
la
. ""), 'WON" fa.
jig' ,,
V
(.. To ,,',-0. ;'),. ,.', C,. *..
.r.,-1-1. ')1'' 1,-. i.. ' )1 44.
,: q'',..--;: .:"7 .. ,.., L, ..`-'
10
k''''' -(.7 ,,... 1..,_ ,
0 A sl:
0 (sc,'
'N..s.
'±.
.
-.
4:4
szt_
,
,
-......
....
, , , ,
_:__ J.._,,___,. ._.N,
-psi
ik
i'
r:.
"
f4-
%it,
'.:-,.......
it--.
\ i , 7 a r
\
'II 4/ ..... N.'
. \ '''' ,....., 7 41.
,OPe) , N:
,, ,".. 1.1 ef,.
."4:--$11.1s0.0-
..,
..._
1111 .._..,
_
N
, /'''-',
/.1....Z, s
._
Ri. "../ Ill .
4
..
.,
4.:
..
1 s:
Phl
il '
IPtit
OV1
PO
A
4
0 4'0
P
1$11i
0
w
iiikir.o.liyaloek. xer.trx...rovor ....co...c.. -rill A
ft
Fig. 30. }formic al V111-lea.
Teranii germAni s'au rasculat In partile Cererile for oran
a-emenea cu acelea pe care le infatiseaza, pe rand, ireranii din Ardeal,
Romani si Unguri, rascula0 la 1437 si la inceputul veacului al XVI-lea,
.sub (Theorghe Doja (Ddzsa), care a murit in .chinuri. Voiau, nu iesirea
be suet staranirea domnilor de pamant, ci imblanzirea regimului de
/:
i .. , ,
lei---47--'r 7:*7-11;r- _-'-'=":' -..7-.nzk*".---...- _.-..4.-.5--f----........ ,,_....-Iki
.
.
0
t
1 .
.

- 201 -
aspnme 5 apasare la care erau supusi. Toma Mintzer era In fruntea
cetelor, care sale arsira Impotriva celor marl ei bogati cam ceia ce sa
varsisera Tn Franta luptatorii salbatici ai Jacquniei. La 1625 rascu
141 furA striviti, pi
pe urma putern'cii 1st ra4bunara asupra for cu a
dezgubtatoare salbatacie.
Fi . 31. Ana de Boule In (cetee.te: Buren), soifa a doua a lui
Henric at VIII-lea.
Luti er se declara impotri a teranilor, din slabiciune de fire. Altfel
e Insusi ajunsesa a Inlatura, in predictle lut care popor, once alta au
toritate decal, cea dumnezeiasca. Lovind in Papa, el ajunse a nu mat
sunti nevota unui cler Malt, , trecand is ordinea lumeasca, se ri

202
dica precum se ve'de din predica lui de cruciata dela 1538 si
Impotriva Imparatului si a principilor.
Cu rascoala tarAneasca e In legatura miscarea anabaptiftilor, cari
cereau un al doilea botez dela cei ce voiau sa fie crestini cu adevarat.
Ei ajunsera la teorii de impartire a averilor si de poligamie. La Munster
dadura lupte impotriva episcopului. Fura biruiti cam la. zece ani
dupa zdrobirea terunilor.
Astfel Luther putil sa, vie slobod la adunarile imparatesti
sau, cum li se zicea, la diete : Cand Imparatul Ii fugari, el gas].
un adapost la unul dintre printi, si de aici scrise mai
departe.
Urmarea evenimentelor hotaritoare din viata lui Luther dupa ruperea
legaturilor lui cu Scaunul roman e accasta:
Reforma atingand interese generale germane, se sim0 ne' oia de a
discutk intro dicta. Ea se aduna In Worms in 1520. Aici Luther nu
mai avek sa .se explice din punctul de vedere religios, ci din eel r
litic, ca rasculat Impotriva ftutoritatii lumesti, ca tulburator de ordine
fr stricator de pace. I se cerir sa retracteze ce spusese pana atunci,
el declara ca n are nimic de parasit din scrierile lui, care corespundeau
credintelor ce i se lamurisera in suflet. Nu cutezard sa-1 osandeasca,
si unul din ocrotitorii lui, bAtranul Elector de Saxonia, Frederic-cel-
/ntelept, ii dada un adApost in castelul Wartburg, uncle cu evlavie
intra pi astazi Germanii de confesie luterana, si nu numai ei, ci orice
om poate intelege frumuseta luptei pentru adevar si dreptate si nobleta
pe care o dau suferintele aceluia care e loch pentru marturisirea
dreapta a cugetului sau. Acolo a tradus Luther Biblia, camaruta
lui din castel este deci pi unul din locurile sfinte ale literaturii
germane.
Ideile lui Luther framantara insa in curand toata Germania. Scriitori
Indraznet:, ca Ulrich de Hutten, profesori invatati ca Melanchthon
dar nu si eel mai de frunte stilist latin al epocei, spiritualul Erasin
din Rotterdam, suflet egoist si comod, luptara pentru raspandirea lor.
La 1536 dieta din Spira (Speier) dadek orica'rui print deplina libertate
de constiinta. Inca dela 1529 se intrebuintk acum cuvantul de pro
testanfi, pentru ca Intr'o noun dieta printii cari primisera crezul lui
Luther orotestara" impotriva unor propuneri ale Imparatului, din motive
politice, dar pi
religioase. La 1530, ei infatisau in dieta dela
Augsburg Confesiunea, Marturisirea for de credinta.
Cand Imparatul Carol Quintul vol sa restituie cu sila catolicismul,
acesti principi unele °rape se unira. la Smalkalden, gata de lupta.
In fruntea Ligei era, istetul, inimosul, dar putin chibzuitul Maurieiu de
Saxonia, care voik sa ajunga duce. El trada causa protestanta. La Muhl

203
berg tovarasii sai parasiti indraznira sa dea lupta Imparatului, ceva mat
mult de un an dela moartea, in Februar 1546, a lui Luther. Acuma
era, vorba insa numai de interesele materiale, si nu de credinta on de
ideal bisericesc, Carol Quintul Lirul. Cand Insa mai tarzih Mauriciu se
Intoarse Impotril a lui, Imparatul puth scapa numai cu greu inaintea
acestuia. Dupa armistitiul dela Passau, Pacea dela Augsburg, din 1555,
deldea luteranilor dreptul de au pdstra, nu nienzai credilqa, dar Lei pdmanturile
bisericefti confiscate pcind la 1552 in numele ei.
Pe acest temeiu s'a desfasurat apoi via%a religioasa a German
Luther lepadase datina ca sa fie calugari si ca preotii sa
nu se calugareasca; el insusi lasase haina calugareasca si
se Insurase.
El a trait 'Inca mai multa vreme dupa lupta d'intadu si
a vazut cum Inving parerile sale: nu numai Germania, dar
si Danemarca, Suedia, Norvegia primira legea prefacuta,
Inoita, sau Reforma; cei trecuti la dansa s'au numit 1?eformart
sau Luterani.
Yn Sueclia protestantismul aria un sprijinitor in noel rege, ridicat impotriva
stapanirii straine a Danemarcei Uniunea, netrainica, dela
Calmar fusese de catva timp iardsi restabilita , Gustav Tr«sa (del,
1523). Abesta dada tot ajutorul sau predicatorilor Reformei, fratii Petr .
Ll al eh nevoie de doctrina lui Luther, fiindca ea-i cristi&,b. av erile B ar.
rich. Printrinsa putei. Gustav sa fie si car etenia religioaba a poporulu.
sau.
Cristian al III -lea, din noua dinastie de Holstein, ajuns rege la 1533.
Mit din Danemarca o Tara luterana. $1 aici o confiscare de al en ale
episcopilor si manastihlor fu hotkata In dieta, in aplausele nobilui
doritoare de pamanturi.
3. Altii au dat alta infatisare invataturilor de reforma.
Astfel s'a ridicat in Svitera preotul Ztvingli (ceteste: Tvingli),
care a starnit razboiu Intro Sviterienii ce tineau de legea
catolica, si acei ce se luau dupa dansul : insusi a murit
intr'una din lupte. El nu era, un urmas al lui Luther, ci
vorbise inainte de dansul impotriva pacatelor Bisericii celei
vechi.
Zwingli, pastor de sat si fiu de teran, fusese si el in Italia, ca sv
Luther. Predicator la Zurich, si el ataca indulgentele, Inca de pe la
1520. $i el prezinta teze, si biruieste aparandu-le. $i el cauta in Bibhe
indreptarea 'n Coate privintile. Actiunea lui avea Insa mai mult cf la

204
to 'ES politica. Zwingli e cel d'intaiu care a indemnat pe conationalii
dt sd nu fie simbriari strdinilor, purtand pe plata razboaiele acestora
Loan Calvin, sag, cu numele salt frantuzesc: Cauvin (cete§te:
Coven), se indemna dupa Luther, dar merse mai
cleparte decat dansul. Si el nu voia sa tie nici de sfinti,
nici de episcopi; In Biserica noua trebuiau sg, fie numai
preotii do rand, cari sg, se inchine, Impreuna cu credincio§ii,
la Dumnezeu singur. Si el socotia cg, slujba liturghiei
nu e de niciun folos §i ca scopul pentru care lain
cre§tinii la biserica se cuvine a ti numai cantarea si ascultarea
predicii. El propovadul In Franta, qi, cand i se
adusera suparari acolo, trecfi la Geneva, in Svitera, uncle
§i 'Dana acum stapaneste legea lui. Un ucenic al lui Calvin,
Knox, duse aceasta lege, calvinismul, in Scotia, unde regina
Maria Stuart (ceteste: Stivart) avu sd Indure multe din
partea supu§ilor ei pentru cg, era, catolica.
Capin (-1. 1564 n'a fost un sentimental, nici un om de act, une, c un
teoretican, un filos f. Cartea saiAsezamantul crestinesc", in latineste
Institutio religionis chri tianae") si in frantuzeste, e un sistem d
doctrind. El se deo ebeste de Luther prin aceia ante adn,ite ca faptele
'uranium sutletul, ci dd numai credinfei puterea de a mantui. Pentru el,
alt el, Dumnezeu a hoti(rdt soarta sufletelor, §1 aceastil strasnica ii
-
`at turd a predestinatiei da un colorit intunecos si trist cabrinismulw
iati leg i eiangehee
In Ardeal, Sa0i, Germani veniti acolo dela Rin In veacurile
al XII-lea si al XIII-lea, primisefa luteranismul: Ungurii insa
trecura dupg, catai a vreme In calvinism §i cautara a face §
pe Romani a trece la aceasta credinta. Din indemnul luteranilor
si al calvinilor, Romanii ace§tia din Ardeal au capatat
de supt tipar carti de slujba romanesti;dupa abelea ce fuseserg,
traduse pe remea Husitilor, sau dupg, manuscripte noua.
In sfar§it, regele Angliei henrie al VIII -lea, fiul lui
IIenric al VII-lea, care incheiase razboiul celor doua Roze
§i intemeiase dinastia Tudor, voia numai decat sg, se desparta
de sotia sa, o principesg, Spaniola, Ecaterina de Aragonia.
Dar Papa nu-i ol aceasta, Atunci el se facii protestant, Insa

205
nu ca protestantii din Germania. Averile clerului trecura in
mana regelui: el lua, titlul de capetenie a Bisericii din An
glia sau anglicane. Aceasta Biserica-si pdstra episcopii
toate formele inclatinate ale religiei catolice.
Celelalte teri din Europa de Apus ramasera catolice.
XXXVIII.
Carol Quintal, imparatul eel mare din Apus.
1. Pe cared Luther se lupta pentru legea, cea noun, Im
pgrat in Germania era Carol al V-lea, caruia i se zice,
dupa cuvantul ]atinesc pintas = al V-lea, Carol Quintul
El era un stapanitor asa de puternic cum nu se pomenise
altul Inca dela Carol-eel-Mare: in Imparatie avea numai
tronul, cateva venituri imparatesti, dreptul de a tined, adunari
sau diete §i de a strange osti din ce-i dadea fiecare
principe ; dar pe langd, aceasta a lui era toata Spania, toate
asa-numitele Teri-de-jos (adeca, Belgia, Olanda si undo
parti din Franta de Nord-Ost), Italia de Sue, adeca regatul
de Neapole ; el se lupta pentru stapanirea ducatului de
Milan, In Italia, de Miazd.noapte, si mai avea toate bogatiile
Lumii Noua ; in sfarsit gandul sau era sa iea si Africa
Nordica, unde a facut o mare expeditie, de pe urma careia
ins& n'a ramas nimic.
De fapt, Carol Quintul a flcut doul expeditai In Africa Berber lor.
Ca Imparat, el 1§i simtik datoria de a Invih ciuciatele, §i dintre pd
gani I§i alesese pe acetstia Smulse Tunisul In 1535, dar la o a doua
debarcare vazit stralucita lui flotA nitnicitA de furtunA. De altminterea
aceste Tinuturi ajunserl In stApAnirea Turcilor, cari erau reprezintatt
aici prin vice-regi Incunjurati de multi Ieniceri.
Iat& cum se lamureste puterea aceasta asa de mare pa
care o axed. Imparatul Carol al V-lea.
El era fiullui Filip-cel-Frumos (fiu si el al lui Maximilian
§i

206
de Austria) si al Ioanei de Aragonia, si-i mostenise pe
amandoi, caci, singurul frate pe care 1-a avut, Ferdinand,
si a gasit rostul aiurea. Maximilian era fiul Tmpaxatului
Frederic al Germaniei, si a fost si el Imparat, (adeca, asa
cum se z-ic-a atunci Imparatilor cari nu putusera veni la
Roma ca sa se incunune: rege al Romanilor); de aceia
principii cari, dupa legea lui Carol al IV-lea, aveau dreptul
sa aleaga un Imparat, s'au gandit la dansul. Sotia lui Maximilian
era Maria de Burgundia, singura mostenitoare a lui
Carol-cel-Cutezator. asa ineat ei i -ag
ramas dela dansul
tmile pomenite dela gura Rinului. Acolo a si fost crescut
Carol, fiindca acolo stapanise -fatal sau. Iar Ioana, careia i
s'a zis Nebuna, fiindca intfadevar a nebunit dupa moartea
barbatului ei. era_ fata lui Ferdinand de Aragonia si a Isabelei
de Castilia.
Acesti doi regi _au fost so ti, asa Incat supt stapanirea
amandurora stated toata Spania afarg de regatul Navarei,
care n'avea mare Insemnatate. Ba Inca Ferdinand, caruia
i s'a zis si Catoficul, pentru Mama iubire ce avea fata de
legea sa. a stiut sä se foloseasoa de imprejurari si sa sea
si partea din IN-avara care venia din jos de muntii Pirinei
si se tinea astfel ale Spania. Nu numai atata, dar Ferdinand
a Inceput iarasi lupta veche a Spaniolilor impotriva
Maurilor, paganilor din Africa, ce se gasiau Inca In partea
de lliazazi a terii: el a incunjurat cu osti, mars orasul Grenada,
asezat intr'un ses frumos si avand o multime de
mestesugari harnici, cari faceau sa.bii si stofe de matasa :
eel din urma rege maur nu s'a putut Impotrivi multa, vreme,
si cetatea a cazut in 1492 va sa zica In acelasi an cand
Columb a plecat sa descopere America. Amandoi regii au
fost Ingropati acolo.
Tot de la Ferdinand a mostenit Carol stapanirea In Italia.
In regatul de Neapole fusese, de pe la 1440, o dinastie din
familia regilor de Aragonia, care avea, mai de mult Inca,
si Sicilia. Regii nu se Intelegeau insa cu nobilii, cu baronii.
Pe langg -aceasta, mai erau In Italia si alte nemultamiri :

207
deosebitele cetati se certau intre ele. Florenta void sa scape
de stApanirea familiei de bancheri Medicis, cardinalii nu
puteau suferi pe Papa Alexandra al VI-lea, Borgia, care
avea purtari proaste; o rude, a ducelui de Milan void sa
zmulgA p iterea de la duce.
Fig 32, Stole si arme arabe.
Ruda aceasta e Ludovie, zis Mauna (Moro), pentru coloarea intu
necati a fete' stile Era un om Bata ci de crime pentru servirea ambitiei
sale. Face), parte din dinastia Sforza, care inlocuise pe la Jumatatea
N eacului at XV-lea pe Visconti. Cel d'int'aiu duce din acest

--- 208
neam, Francis; fusese numai tin fecior de Oran $i un cApitan norocos,
dintre aces cari se ziceau condottiere. pentru el luau in condotta",
leafs, ostali pentru toate razboaiele.
Atunci au fost chemati in Ora, la 1494, doi ani chip&
descoperirea Americei, Francezii, pe cari-i stapania ta.narul
Carol at VIII -lea, fiul lui Ludovic al XI-lea.
Carol nu sArnAnk de loc cu ta.tAl sdu, fiind un tanar cu planuri mar
vora. coroa.na Ierusalimului $i a Constantinopolul, $i cu nujloace
putine. A murit ciocnindu-se cu capul de o grinda pe care n'o v Azuse.
Cucerirea a fost usoara, dar regale era prea tanar si
Francezii prea nesocotiti. Ferdinand Spaniolul a luat apararea
Italiei Ingenunchiate, dui:4 ce Carol fusese gonit si
murise acasa. El s'a batut cu Ludovic al XII-lea, urmasul
lui Carol, si a pastrat pentru dansul Neapolea, nai.dajduind
sä aiba mai tarziit si Milanul.
Pentru luarea Neapolei de cAtre Spanioll a luptat mult cel mai bun
general pe care-1 avek atunci acest neam, vebtitul Gonz_alv de CordoN a.
Dar, cu un an Inaintea mortii lui Ferdinand, noul rege
francez Francisc I-iu izbutl sa bats pe Sviteri, can slujiau
pe bath ducelui de Milan si sa iea aceasta taxa a Milanului._
E lupta dela Marignano, din 1515.
3. Mid Carol, rege al Spaniei, a fost ales Imparat in
Spania el e0. Carol Liu, si numai In Imperiu venia al
V-lea, in 1519, Luther Incepuse lupta pentru legea crestina
curata. In Franta era rege Francisc I-iu, un om foarte
vioiu si placut, caruia ii plateau razboiele si petrecerile si
care era asa de fudul si de usuratec, incat nu si-a gasit
astampar niciodata si se poate zice ca si-a
nenorocit tars,
numai ca sa-1 laude toti pentru vitejia ce avea. In Anglia
stapania Henric al VIII -lea, care nu se las& mai pre jos
decat Francisc in ceia ce priveste cheltuielile; dar nu avea,
aplecari razboinice ca acesta; In schimb era, asa de pa.catos
in viata lui casnica, Incat a schimbat sese femei, si la doua
din ele a pus sa, li se taie gatul. Carol al V-lea a trait
destul ca sa, mai vada pe urmasul lui Francisc, Henric al

209
II-lea, care a petrecut si el ca si tatal sau si a perit de o
loviturN In ochi, cand se lupta, din saga la o Intrecere cu
armele, care se chema tournoi (ceteste turnua). Iar In Anglia
a mai apucat pe singurul fiu al lui Henric, un copilas plapand
(Eduard al VI-lea), si pe sora acestuia, Maria, care s'a
maritat cu Filip, fiul lui Carol. In Rasarit era Sultan Soliman,
Fig. 33, 0 curie cu atalpi de jur zmprejur, in mAnAstirea cea vestitA
Sfintu lui Ambrosia din Milan.
un om foarte Intelept, de care o sa se povesteasca Indata.
Deci Intelegem acuma care a putut sa fie viata lui Carol.
El a vrut doul lucruri: sit apere Imperiul de Turci la Rastait
si de Francezi in Apus si, al doilea, sa pastreze legea
veche catolica. jmpotriva Turcilor, el n'a putut sa porneasca
niciodata cu folos, fiindca, n'avea destui bani si ostasi;
ba Inca n'a putut sa ajute dupe cuviinta pe fratele sau
Ferdinand, care avea drepturi asupra Ungariei, fiindca tinea
pe sora celui din urma, rege (v. mai departe). Cu Francezii
s'a zvarcolit multa vreme: li-a luat Genova, si-a
asigurat
Neapole, a prins °data, chiar pe regale Francisc, la Pavia.
a
14

-210 --
Dar a pierdut la urma, trei caw dela Rin, stapamite de
episcopi, Intre care cel mai insemnat a fost Metz. La urma,,
dela 1535, a putut lua gi Milanul.
Dupa lupta dela Mangnano ei luarea Milanului de Francezi, urma pests
patru ani alegerea. lui Carol de Spania ca Imparat. Francisc I-it" putea sa
fie sigur ca nu va fi ales el, dar biruinta vecinului sau Il jigni ei-1 fac
sa se teams ca interesele esentiale ale dinastiei ei terii sale sa nu fie
Ignite. Impotriva noului Imparat el cauta., de altminterea, ti hotarele
firefti ale Franeiei la lidera.
Indata Incepura luptele. Carol poruncl trupelor sale sit tre.aca granita
franceza, de unde-i venisera duernani. Aliat cu Papa Leon, el iz-
goni pe Francezi din Milan. Osti Imparateeti intrara $i In Provincia
pe and Englezii lui Henric al VIII-lea patrundeau In Picardia, la
Nord-Ostul regatului.
Scotand pe strain din Ora sa, Francisc alerga sa-i pedepseasca in
Italia chiar. Intr o zi din Februar 1525,, el li dadu lupta dela Pavia
dar fu invins ti cazii in mantle biruitorului. Acesta-1 duse In Spama
ei-1 sill sa iscaleasca tratatul din Madrid, prin care cat% Burgundia
moetenirea dupa mama a lui Carol Quintul
Pe acest time Italia era. in cea mai nenorocita stare. Un malt dre
gator francez, rgsculat de catva timp Impotriva regelui, conetabaul de
Bourbon, lua f}i pada Roma.
.La 1529 se incheie intre cei doi man suverani ai Apusului paces
dela Cambrai, care lath lui Carol Italia.
Pupa cruciata dela Tunis, Francisc porneete, pentru Milan, un nou
razboiu, ocupand Piemontul. Carol patrunde In Provincia, dar e shit
de boll sa place. Un armistitiu se incheie acum, 5i Imparatului i se da
voie sa treats prin Franta pentru a potoli rascoala oraeului (iand. Ne
capatand Milanul, Francisc iea In stapanire provincia Roussillon, da
e scos dintr'Insa. Cu ajutor tureese, el iea ducelui de Savoia, aliat a
Imparatului, Nizza. Turcii lui Cairedin Barbarossa, vestitul pirat, ter
neaza la Toulon, do uncle plecasera locuitorii.
Cu succes (la Cerisole), dar ti cu pierderi, lupta urmeaza pang.
aproape de moartea, in 1547, a regelui francez.
Fiul acestuia, Henric al II-lea, se amesteca ei in afacerile religioase
ale Germaniei. Astfel putts el O. capete oraeele Metz, Toul ei Verdun
0552). Un armistitiu i le recunoscii. Dupa infrangerea franceza de la
St.-Quentin ei luarea dela Englezi a oraeului, Calais, de oastea lu
Henric al II-lea, tratatul dela Cateau-Canibrisis (April 1559) OA Fran
cezilor oraeele dela Rin, dar ii fact" sa paraseasci Italia aproape cu
total.
Pe protestantA a fost Imparatul silitsa-i
crute fiindca avea, ne-

211
-voie de dansii ; ei si-au putut 'Astra deci legea cea noun, pentru
.care erau In stare sa se lupte pang la moarte, cu oricine
Dar atatea hartuieli slabisera pe Carol Quintul. El a lasat
-deci Spania fiului sau Filip al II-lea, iar Imperiul fratelu
sau Ferdinand, §i s'a adgpostit Intr'o manastire spaniola
Sf. Just, unde a mai trait doi ani de zile, rugandu-se lut
Dumnezeu sa-i ierte pacatele 05.38).
XXXIX.
Ungaria, Polonia ei Rusia dela 1500 la 1600
1. Din povestirea luptelor lui tefan-cel-Mare stim tine
tt fost lfateiat
Corvinul, rege al Ungariei. Tatal OA era
cum am mai spus, un Roman din Inidora, maica -sa o Un
guroaica, din neamul nobil Silaghi (Szilggy). Dupa moartea
parintelui sau, Mateias ramase supt ocrotirea unchiului, fratele
mamei, si a fratelui sau mai mare, Ladislas. Acest Ladislas
parea menit sa ajungg el rege, si multi tineau cu dansu
dar la urma prin pari mincinoase it rapuserg, dusmanii, s
regele de atunci, care avea acelasi nume de Ladislas (Pos
tumul), puse sa i se taie caput, ceia ce dovedia multg, 'usuratate
si mare nerecunostinta fata de batranul Iancu.
Dar sprijinitorii lui Ladislas nu uitara neamul Huniadistilor
si luptara acum ca sa lnalte tot mai sus pe Mateias
Intamplandu-se peste putin moartea lui Ladislas, tanarul fu
ales si, dupa multe framantari cu dusmanii, ramose singur
stapa,nitor In Ungaria. Mateias era un om foarte harnic si cu
scopuri Inalte, dar, pe langa aceste Insusiri" bune, avea, st
marl cusururi : ii placed sa fie laudat, si pentru aceasta a
tit platit scriitori, pe cari i-a adus din Italia, undo stiau
mai bine. mestesugul lingqirii. Pe urma, n'avea, multi, sta.tornicie,
ci las& lucrul Inceput ca sa alerge dupg tine stie
ce ispita noun. Astfel a Indeplinit mult mai putin decat a

212
fi fost Id stare, si a nemulOmit adesea pe supusii sai. Sash
din Ardeal se ridicasera impotriva lui in anul cand a mers
el apoi in Moldova ; alta data, Ungurii rasculat,i au chemat-
Impotriva lui pe unul din fiii regelui Casimir din Polonia,
care Casimir nu era bun de nimictt. Mateias s'a batut cu
Sultanul Mohammed, luandu-i cetatea Sabatului, la Dunarea
sarbeasca, precum si o parte din Bosnia, unde puse un
carmuitor cu titlul de rege.
A dus lung razboiu cu Imparatul Frederic si a luat si
Viena, in care oral a si murit el, la 1490.
2. Regele Mateias s'a sarguit multa vreme sa se faca
stapan asupra Boemiei. Aici se ridicase, dupa moartea Imparatului
Albert, regele -Gheorghe de Podiebrad, dintr'un
neam de jos, dal' pe care Boemii sau C hii it iubiau fiindca
era de legea lor, husit, si de riamuf lor. Dupa moartea
lui Gheorghe, mai multi cercara sa-i iea motenirea. Acel
care Invinse fu insa flnul din fiii regelui Casimir al Poloniei,
Vladislay.
Acest Vladislav era un om foarte molau, care, la once
i se spunea, obisnuia sa dea din cap,, mormaind dobrze
(ceteste : dobje), ceia ce inseamna in poloneste bine". La
moartea lui Mateias, ramasese un flu al sau, in stare sa,
due& Ungaria la marire ca si dansul, dar Ungurii socotira
ca ar A mai bine sa, aleaga un om fara vointa si fara putere,
pe care sa-1 poarte dupa cum vor vol ei. Astfel ajunse
Vladislav, regele Boemiei, si rege unguresc in anul 1490.-
El mai avea frAi. Dintre dansii, loan-Albert a fost rege
In Polonia dupa moartea lui Casimir: era un om pornit si
lacom de cuceriri, pentru care a primit o Nina pedeapsa,
dela ,Stefan -cel-Mare at nostru, cand i-a sfaramat toata
oastea in codrii Cosnanedui, pe cari i-au pomenit multa
vreme Polonii museandu-si manile de durere. Alt frate,-
Alexandra, a fost Intaiu print in Litvania si a luat coroana
Poloniei And Ioan-Albert se stance tanari de nacaz pentru.
atatea neizbftnde.

213
Alexandru tinea pe fata Tarului Ivan al III-lea, dar s a
Impgcat rau cu acesta, care i-a smuls unele Tinuturi dela
Nipru. Stefan -cel -Mare
'rate, Sigismund, a avut
macar norocul ca
a domnit multa vreme.
luat si el Poeutia, Lin al treilea
Incolo, ti
Domnia lui
fie Inseamng numai
prin pierderi si nenorociri.
Rusii, asupra
-cgrora stapgnig
flu( lui Ivan al III-lea, au
cucerit de la el in-
.semnata cetate Smolensc.
Doi principi vasali.
Marele Maiestru teu
tonic, Albert de Brandenburg,
din neamulllobenzollern,
din care e.
si Regele nostru, si Marele
Maiestru al altor
aluggri Inarmati, din
Livonia, se despgrtirg
de Polonia, ai caror va-
Bali fuseserg. Albert
lua tara caluggrilor
pentru sine, trecand
la luteranism, care nu
Inggduie nici caluggria,
nici stgpanirea de
pamant a clericilor.
Aceasta se Intamp/1 la
1525. Polonia-1 recunoscii,
bucuroasg, intr'un fel, ca
Fig, 35 Boter rusesc, de pe la 1500, cu caciula,
vespaut de brocard de fir de our ciemulite
turc*Vi de piele galbena, cu carcuiu.
Be stang once pretentii din partea Ordinului Teutonic asupra ter -
toriului rapit dela el in veacul al XV-lea.
Ducele Albert a Post un ocrotitor al oamenilor Despot
InvAati. i

214
uzurpatorul MoldoNe , a Mut parte din cereal ce incunjurli pe acest
principe. I se datorete Is intemeiarea Universitatii din ICtinigsberg.
Ducatal Prasiei a trout /Ana la 1618. clad, la stangerea dinastie
Istemetetoare, treat la ma,cgraviatul de Brandenburg.
De mai multe ori, 7'atarii din Crimeia si cei dela Volga
patrunsera In Polonia, pradand-o strasnic; une ori ei raz.
bateau Nina in Moldova, unde nu mai era un om ca Stefan-
cel-Mare ca sari raspinga si
sa-i pedepseasch pentru neome-
mile lor. Petra Rare$, fiul lui Stefan, ajungand Domn in
acea,sti, tara,, navali in Pocutia, si numai prin minima putura.
castiga Polonii biruinO, dela Obertyn, care-i scapa p-entrtr
scurta vreme de primejdia moldoveneasca.
Lupta s'a dat la 1531. A cliatigat-o Than Tarnmschi. Polonii rAtnaserg
s uguri uimiti de norocul ce t erase asupra lor, si au antat In toate
chipurile biruinta lor, raspindind descriptiile Fit poemele in toati Europa
Pe Rare Infringerea 1-a SlAbit InsA toarte putin, si el nu se re.cunoget
Invins, ci pedepstt de Dumnezeu, pentru greselile lui.
Fiul lui Sigismund I-iu, Sigismund-August, a fost cel din
urma din neamul Tagelloniloz, si Polonii au trebuit sa chernedupl.
dansul pa un print francez, care a fost Henric a
III-lea in FranO.
Acesta starui sit fie ales, doar din ambitie. Polonii 11 primira numai
pentru a nu alege pe un arhiduce austnac ori pe Tar, vecini lacom
pnmejdiosi. Henric a stilpanit cu fries ei, Indata ce se descliise n ostentrea
lui in Franta, fugi acolo.
3. Dar Ungaria era si mai nenorocita. Vladislav n a lacut
nicio isprava cat a domnit. Supt fiul lui, Ludovic al'
II-lea, Ungaria pierda intaiu Severinul i Belgradd, apoi,
In lupta, dela Mohaci, (Mohacs), toata oastea ei i pe rege,
care se Ineca (1526).
Ungurii nu tineau la regele lor, si-i aduceau toate Ice role. Ludovicera
un om ursuz si slab, care nu putelt, nici si. li plat* nici s li impute.
Cand Turcii navilint In Ungaria, cu Sultanul Soliman in frunte
mut dintre magnati pornint ca la nuntl. Ardelenii nu se miscarl
oprita do 'Voevodul lor loan ZApolya, care umbla dupes coroana. camnmea
ataea neprevilzator pe dusmanii ascunsi dupi un fald at tereaulal.
Impro§cata de tunuri, Ierucerii o cosird ca pe o lath& inaltt. Re

21i5
gele Ludovic, parasit dela inceput Inca, fu gasit Inecat Inteo mlas-
*fink nespusa §i nestearsa rusine pentru ostirea gi poporul lui.
Atunci Cara se impart,1 in doua, : partea, de Nord si de
Apus, pe care o 1ua Ferdinand, fratele 1ui Carol Quintul, si
Ardealul, de unde stapania un nobil ungur, Loan Zcipolya.
Ferdinand, a carui soil Maria luase pe Ludovic, era sotul sunlit
acestuia. Un pact de fatnilie pentru Inoftenire reciprocll se Incheia%e
Intre Habsburgi Cl Iagelonii din Ungaria ri Boemia. Astfel Ferdinand
troth drepturi asupra Ungariei. Dar nobilii 11 urau ea strain. Numat
S'afii din Ardeal tineau la regale german.
Soliman veni pana, la Buda xi priori ontagiul lui Ianos Craiul" (Zdpolya).
Ca pedeapsa pentru Carol-Quintul, el ataca Viena la 1529, dar
n o putt luk. 0 alts expeditie impotriva imparatului se opiri la o ce
tate din Stiria, Gans, din cauza oboselii si vremii tarzii.
Dupa moartea acestuia, fiul sail a fost scos din Buda de
care Sultan, care a asezat acolo un Pasa, si astfel s'a facut
si o a treia Ungarie, a Turcilor.
Al doilea Zapolya a ramas numai domn in Ardeal.
Aceasta se intampla in 1541. Soliman veni a doua oars. la Buda, care
era amenintata de Ferdinandisti. Copilul rege Ioan-Sigistraind ii fu
adus In lagar. Peste cateva zile, pe cand Ieniceri, un beglerbeg ei un
cadiu se asezau in cetatea Budei, regina Isabela, vaduva celui d'intaut
Zdpolya, fu silil a sa piece in Ardeal. Aceasta tara, cu partite Yecine,
crisene ci maramurasene ncomitatele exterioare" , a fost darttita
mostenitorului, pe care Turcii ii numiau Craiul Stefan", Ioan-Sigimund
mama-sa furl siliti apoi de Vistiernicul tor, episcopul de
Oradea-Mare, Gheorghe Martinuzzi, sa piece in Polonia. Dar Turcii It
adusera innapoi cu ajutorul Domnilor nostri, Petrascu-cel-Bun, Muntea
nub, si
Moldoveanul Alexandru Lapusneanu. Luptand cu Imperialii,
tar dela o vreme Impacat cu ei, eel de-al doilea Zdpolya, arum i s a
sis tot rege, stapani pans la moartea lui Inainte de vreme (1571). Ii
"Irma dinastia ardeleana cea noul, Bdthory.
4. Dintre terile crestine din Rasarit, numai Rusiei is
merge& bine. Dupa, moartea Tarului Vasile, lua mostenirea
fiul sau nevrastnic, Ivan al IV-lea. Cnd acesta putt sa-si
crate Insusirile, el se dovedl un tiran viteaz, ca Vlad Tepes
at nostru. Nu se pot scrie mortile si chinurile ce a Meld
el fart, nicio indreptatire printre supusii sai, dar a biruit
--

216
necontenit pe Poloni si a Mout acea fapta mare ca a scos
pe Tatari din cele din urma Hanii ale lor, pe margenea
Asiei : Cazanul si Asitrahanul, unind aceste pamanturi foarte
intinse cu ale sale.
Supt Ivan aI III-lea, Tarul Vasile luta ora,sul liber Pscov §i purtA lupte
cu Litvania, anexind Smolenscul. Cazanul eri, numai supus Tarulut
asa, trebuie inteles ce s'a spus mai sus) : Ivan al IV-lea desfiinla cu
totul Ilanatul.
XL.
impiratia turceasca dela moartea lui Mohammed al
II-lea pana, la pa,catoOrea ei.
1. Pe cand Ungaria se farama si Polonia ducea zile grele,
jar Rusia era Inca departe de hotarele noastre, tocmai in
fundul Rasaritului, ImparAia turceasca parea manita sa Inlocuiasca
vethiul Imperiu roman al Orientului, ba chiar i-a
si atins hotarele pentru 'tatava vreme.
Baiezld al ]I -lea, acela care a luat dela Moldova Chilia
si Cetatea-Alba, n'a fost un Sultan mare. El a imbatranit
rapede, si nimic nu-i cadea mai greu decat sa se miste
din palatul sau si sa se oboseasca in calatorli razboinice.
Altfel a fost $elir,r, fiul Iui Baiezid. La Inceput, cat traia
tatal sau, el statea pe la granitele noastre, ca unul ce era,
si ginerele Hanului Tatarilor din Crimeia, si nu-si gasia
astamparul ; Domnii nostri si regale Poloniei i-au dus frica
rnulta vreme. El a cutezat chiar sa se ridice impotriva
tatalui sau, sa-i iea tronul si, ca sa se asigure ca nu-1 va turbura
nimeni, el puse sa se ucida fratii si nepotii sai.
LTciderea fratilor unui Sultan care se suii pe tron era, o masuri
neomeneasci, dar a aril explicare se giseste In aceia, ci la Turcia n'a
lost niciodati o norma recunoscuti de urmare la tron. Orice print
din singele, lui Osman avei dreptul si domneasca peste Osmanli'.
Ienicerii, Spalid,
plebea, din Constantinopol strigau la once nemultimire

217
Tillage& Mostenitorul!". Baiezid avuse multe greutati din cauza fratelui
sau Gem, care cauta intain sd-i zmulgi Domnia si apoi trech la
Rodos, tar de aid la Ospitalierii din Franta si mai pe urrna la Papa.
Numai cand Gem, pe care multi 11 voiau Sultan, fu otravit, numai
atunci B'aiezid puth si risufle slobod.
Selim a fost banuit si a a otravit pe tatAl sau, care muri putine
zile dupd infrangerea si abdicarea lui snits.
Astfel el s'a aratat ca un mare ticglos, fgrg inimg in el;
dar ca rgzboinic a fatut lucruri maxi. El intra In luptg on
puternicul ,?ah al Persiei si-i lug mai multe cetati insemnate.
Sahul silt (nu sunit Ca Turcii, cart credeau pe ringd Coran si in
Sunna) se bucura de simpatiile multor musulmani din Asia Mica.
El era dintr'o dinastie noun, a 'aril Intemeiare se datoreste entuziasmului
religios starnit in masele poporului de jos, dinastia Sulti/or,
care incepe cu Sah-Cull, predicator popular, al carui nume inqeamnd
robul ltd Dumnezeu". Unnasul sau Ismail incepilif dupa Timur si
Uzun-Hasan, lupta Persiei impotriva Apu'ului, terii romane", Ruin.
In lupta hotAratoare dela Cialdiran (1514), cavaleria lui usoard fu hi-
ruitd de Ienicerii si tunurile lui Selim. Acesta Mai apoi si o a doua
expeditie asiatick
Dar Persil nu se puteau birni cu totul. Sahului i se inchinau toti
ca unui zeu, oricare i-ar fi fost purtarea. Nobilii, can di puneau de
Tinuttui intregi, nu cautau detest rizboiul. Intre OsmanIda si Iran era
un Intins pustiu primejdios, pe care cei d'intaiu nu -1 puteau strabate
fara strasnice pierderi. Yn sfarsit locuitorii Caucazului, Georgieni, Mingreli,
Abcazi, tineau mai muit cu vecinul mai slab, a cdrui stapanire
ii apd.sil mai putin greu
Apoi Mini se duse cu o oaste puternicg asupra Sultanului
sau Sudanului, care avefi Siria cu porturile ei si cu Locurile
Sfinte ale crestinilor, si tot Egiptul. El birul, pgstra
pentru dgnsul aceste teri, intinse si bogate, si de atunci
fu privit ca urmas al Califilor, ca o capetenie a legii mu-
sulmane, si acest drept trecit si asupra celorlalti Sultani
din Constantinopol, asa incest si cel de astazi e tot calif
si capetenie a Islamului.
Expeditia impotriva Siriei Inceph in primdvara anului 1516, fard
certe on provocdri. Cansh-al-Gauri, ultimul Sudan, nu se astepta hi
atac. Selim fusese deslegat de muftiu, preotul -suprem la, Turd, de
datoriile nnui stapanitor musulman fatd, de altul. La mormantul lu
David", lang,d Alep, el bail pe Sirieni §i Mameluci. Sudanul cazu. Ur

218
rnasul salt, proclamat, o 4,10, 'Annan, fu atacat langA Cairo, unde
tar* btruira tunurile C,apitala Sutlanilor fu luatA cu multA greutate
dtn fiecare cash se Impusca asupra Turcilor. In srarsit, Taman fu pries
purtat In batjocurA pe stradele Cairului, apoi aria,
Cat'va ani se mai itirA tulburAri. Pe urmA Insa Egiptul, ca si
Siria,
se poi oil. Mamelucii rarnasera, dar Sultanul In reprezintat printr un
PaRA, care striIngea veniturile provincici.
Domnia lui Salim a fost scurta, si, data s'ar fi Intamplat
ea fiul sau &Alum, care i-a urmat foarte tang", a n'aiba
pricepere si barbatie, ar fi fost rau pentru Imparatia turcease&
§i cu greu s'ar fi putut ea apara. Impotriva unui
imparat tre§tin tufa -de puternic cum a fost Carol al V-lea.
Dar norocul Turcilor vol ca urmasul lui Selim sa, fie un
stapanitor cum numai rare on se invrednicesc popoarele
sa alba.
2. Incepand dela 1520, el a domnit patruzeci §i sese de
ani, §i In fiecare primavara Turcii se intrebau incotro porne§te
Sultanul cu oastea, caci odihna, nu era pentru, dansul
nici la adanci batranete, nici in anul morVi, fiindca el s'a
stans pe cand Wile sale incunjurau cetatea ungureasca
Sighetul, tinuta de Nemti.
La inceput s'a Indreptat asupra Ungariti, si am vazut
cum a pus capat regatului celui vechiu. Fata, de dinastia
cea, noun, austriaca, adeca de regele Ferdinand §i de fiul
acestuia, regele Maximilian, el s'a aratat mai totdeauna
netmpacat; din pricina drepturilor pe care Casa imparateasel
le avea asupra Ungariei, el s'a aruncat §f asupra.
Imperiului, incunjurand chiar si cetatea Vienei, dar f'aza folds.
V. mai sus, p. 215.
Loan Zapolya §1 fiul acestuia au trait mai mult din mila
Turcilor si In hotarele acelea pe care le-a Ingaduit Solintan;
amandoi au platit dajde Turcilor, ha chiar Imparatiir
fiind §i regi ai Ungariei, an trebuit sa dea peqche§uri
tanului spre a fi lasati in pace.
Ardealul dit 90.000, apoi 15.000 de galbeni pe an; tributul, darul,.
I nparatulnl german era de trei on mai mare.

219
Soliman a pus un Pasa In Buda §i altul In Tinlifoara
din Banat.
Pa$alacul din Timiipara e mai tarziu, din vremile lui Martinuzzi.
Polonia nu stia, cum sa maguleasca mai mult prin scrisori
si prin solli pe pnternicul Sultan, si ea platia haraciu Tatarilor,
can stateau cu desavarsire In maw, lui Soliman. Persil
i-au stint de &lc& Insula Rodos, uncle statusera pan& atunci
eavalerii Sfantului Joan, a fost cucerita de dansul.
Cetatea. Rodos a fost luata, dupti un vestit asediu, In 1522. Sultanul
era de fatd. Turcii Incheiarti o capitulatie cu Villiers de l'Isle-Adam,
Marele-Maiestru al Ordinului. Sultanul zise, cand 11 vazh adus Inainte-u
mila de bietul batranul adesta, pe care-1 gonim din casa lui*.
Ioanitii se stramutara In Malta, pe care, la srarsitul Domniel lui Soliman,
Turcii o atacara far, folos
Domnii munteni au fost siliti sa lase Turcilor Braila si tot
malul Dunarii, undo pana la 1829 au fost tot cetati turcesti,
care ne tineau In frau. Petru Raref, Domnul Moldovei, i s'a
parut lui Soliman prea Sndraznet si primejdios, si de aceia et
porn1 Insusi asupra lui In 1538: boierii parasira, de ciudal,
pe Domnul lor, care fugl In Ardeal, si, cand Petru se tmpaca
en Sultanul, acesta luase dela Moldova cetatea Tighineb,
careia i-a zis Bender, si toata, Basarabia-clejos; Domnii
nostri au trebuit sa primeasca si o straja do Turd.
Soliman, caruia i s'a zis cal Maxet, a facut si moschei
frumoase, cum facusera, de alminterea, si alti Sultani marl
Inaintea lui.
Moscheia lui Soliman din Constantinopol %trace pa. acea, din Adrianopol
a lui Salim. Soliman a ridicat $i o moscheie In amintirea fiului
sAu celui mai mare, mort In floarea vrastei. Si Vizirii lui au fost ctitori
de lacasuri de Inchinare. Trei dintre &LILO, Ibrahim, Rustem $i
Mohammed Socoli, se numara printre cei mai marl oameni de Stat
ai Turcilor.
Dat el a dat si legi, care sa slujoasca, Turcilor pe langa,
cartea sfa,nta a Coranului, In care judecatorii lor, cadiii,
cant& deslegari la once Imprejurare: acestor legi li-a zis
Canun-Name, deci: cartea legilor, a canoanelor.

220
Soliman s'a luptat i de mai multe on In Asia, Impotriva Sahului
Thamasp. A fost Indemnat la razboaie apa de grele pi de zadarnice
cti acestea de temerile unei revolte din partea ftilor sai Mustafa EA
Ba ezid, cari furl ucici pe rand.
liazboiul a lost pornit din nou, dupa moartea lui, supt Murad at
III-lea. Nu odata Turcii an fost Invingi. Ienicerii ei Spahiii nu erau
bucuropi sit aiba a face cu alti musulmani, pe cari n'aveau voie sa-i
prade Caucazienii, cari erau strapaniti de principi deosebiti, n'aveau
statornicie, si Pa.sii trimesi de Murad Indurara multe Inpelaciuni din
partea ion La urma, care sfarpitul veacului, Sultanul cacti pace cu
Sahel, unul_din urmapii sla'bi ai lui Thamasp, capatand provincia 4?irvan,
care costase mult sange,
3. Ins Se lint, care a venit dupg Soliman, nu i-a sgmgnat, §i
ca Sam a lost si urmasul lui, Murad.
Tot* supt Mini au luat Turcii insula Cipru, pant( atunci a Venetiel,
care o carmuia rat; Mind pe cei mai multi dintre locuitori, de neam
grecesc, in robie gi prigonind Biserica for ortodoxa. Vizirul Mustafa
kit insula, eucerind pe rand Capita la ei, Nicosia, pi cel mai insemnat
p rt, Famagusta
Aceasta aduse, pentru a doua oara,alcituirea unei Lige Intre Papa.
Venetia cf Spania. Se stranse o flota puternica, In care se aflit fratele
bastard a lui Filip at II-lea, regele spaniol : loan de Austria (don
Juan). Ace to Intalnl pe Turci langa portul Lepanto, pi izbutl sa-i bail
m i ales prin mitrimea gi
rezistenta corabiilor sale.
Bucuria a fost mare in Crectinatate. Dar aliatii se luara la cearta
Intre ei, pi nu mai ispravirit nimic. Marele-Vizir Mohammed Socoli
cult ajutorul marilor dregatori pi at bogatapilor Imperiului, precum si
al provinciilori si in curand Sultanul avek hal* aproape 300 de co.
rabii. Venetia intelese_ t remile si facia o pace prin care pierdea Ciprul.
Supt Soliman Inca se anexasera cele din urmit insule din Arhipelag
ramase independente, franturi ale ducatului de Naxos. Selim face
duce pe un fallorit evreu at lui, venit din Portugalia, Iosif.
Supt Selim al II-lea §iMurad al III-lea s'a pacalosit rgpede
ImpgrAia turceascg. i iatA de ce anume:
ImpArgtia ,paggng erg oranduita. tocmai ca ImpgrAia cresting
a BizanOlui, fn locul cgreia venise. Toate porniau de
la Sultan: dad, el erg bun, erau bune toate, si toate se
fa.ceau rele cand el se face& rat. Inca a fost o mare fericire
pentru Impgigie cg pe urma lui Soliman a ramas
un dreggtor mare, un Vizir, mang dreaptg a Sultanului,

221
Mohammed Socoli, crestin din Bosnia, trecut la legea tur-ceasca
in copilarie, care Invatase dela marele Imparat cum
se carmuieste o 'tars. Cad. Selim Insusi era betiv, iar Murad
asa de lacom de bani, Incat ii 'vars6. In pamant Intr'o
fantang, din odaia lui si, cand nu se uita la dansii, donnia.
de-asupra lor.
Atunci toti dregatorii se deprinsera a prim1 peschesuri
sit mita, une on ca sa faca alte lucruri decat aceleas care
puteau folosi Imparatiei.
Vechiul pesches nu era imoral. El insemnk un dar Mut din toata
inima si un semn de cinstire a celui caruia i se aducek. Si pe urma,
cand totul ajunse de vanzare aproape In acelasi timp -se dAdek pe
bani aceiasi provincie la doi dregatori deosebiti, si nimic nu mai avea
trainicie , era la Turci mult mai puOna tradare de cum li placek
crestinilor sa. creada.
Vizirii se facusera, mai lacomi supt lacomul Murad al III-lea. Cei
lechi stiau ca la moarte Sultanul li iea mostenireg. Acestia mai not
erau adese on sotii unor fete de Sultan, si ei stiau a vor putek sa
lase astfel mostenire o parte macar din avutul lor. Sultanele erau atot
rutemice si purtau dupA placul lor toate cele.
Deprinderea de a tr51 bine se Intinsese tot mai mult,
si oamenii nu se mai siliau decat pentru mancare, bautura,
si petreceri, coborandu-se astfel In randul dobitoacelor.
Oastea nu mai era bucuroasa de razboaie, de cand
Sultanii nu se clintiau de acasa. Spahiii fsi cautau de mo§li
si nu alergau Inarmati cand Ii chemau Impotriva dusmanului;
ba Inca se dadeau pamanturi de spahii la batrani,
la neputinciosi, la femei. Ienicerii nu mai erau, ca In vremea
teche, numai copii de crestini luati de prin sate, tinuti In
casele turcesti si In scoala Imparateasca, papa uitau de undo
au venit si nu se gandiau decat la razboiu; acum erau
adesea Turci de prin Constantinopol, cari stateau pe la rude
si prin casme si nu erau bucurosi sa plece cu tabara.
Asa se pregatiau vremi grele pentru Turcii moleOti.
In aceiasi mAsura in care slabiau Turcii se ridicau neamurile su.
pose. Errrti ajunsera a stria, precupetind lana si
alto mirfuri, tot
negoiul Venetienilor ; femei de ale lor erau favoritele femeilor in

222
Seraiu. Iosif de Naxos era, informatorul Sultanului Selim. Mai IndrAzneti,
Greeii tulburara tot prin. patima lor de intrigA. Mihail Cantavarano,
zis Saitano,lu, adeci ,,puia de drac, rAzimat pe Vizirul Socoli,
schimbl dupA vole Patriarhi, episcopi si Domn, pe bani. Dupa ce fu
gituit.,. ca unul ce pregAtise, prin aceastA gospodArie de mituire si
schimbari, rAscoale in Moldova nApAditA de Cazacii dela Nipru, strAnsurd,
prAdalnicA de neamuri (1578), se gAsirA allii cari se ImbogAtiau
din negot ii arenda Teniturilor Statului (pescArii, sare, Tin), din hnprunuttarea
cu camete grozave a Domnilor nostri, pentru a juca, apoi
mari roluri politico. In acelasi timp, acesti lingusitori ai Turcilor st-Ateau
In legAturA cu Tarul, cu Papa, cu Austria, eu Spania, gi clerical
greci atatau la revolta general& a tuturor ereftinilor din imp&ralie
pentru aceasta a lucrat mull Dionisie Rail, Mitropolit de Tfuova,
nepotul de sorA al lui Saitanoglu).
XLI.
lAuptele Turcilor mole§iti cu Ungttrii, cu imparaiul
td.
cu Domnii roman.
1. Slabirea aceasta a Turcilor ar fi dat Incredere cresti-
-nilor a se ridice asupra lor. pentru a-i goni din Europa si
a chema, la viata neatarnatl atatea popoare ce zAceau in
robia lor. Dar terile cele mari aveau alto greutati si nu
puteau Incepe o lupta, asa de grea.
Intriadevar, dela plecarea lui Carol al V-lea incoace, ImpAratia
nu mai gasise un sapanitor vrednic. Fratele lui
Carol (Ferdinand), fiul acestui frate (Maximilian al II-lea),
si apoi nepotul de fiu, Rudolf al II-lea, erau oameni fara
pricepere, hgrnicie si Indr6zneala.
Pe lfingl aceasta, Rudolf nu era In toate mintile. IQi Inchipuil el
dusmanii II pandesc din toate pArtile, $i -i cautkcu sabia In manA prig
dosnl perdelelor. Imperiul era, condus, deci, mai mutt de fratii lub
Matthias $i Maximilian,
Pe lang5, aceasta, mostenitorii nu .mai aveau atatea Omanturi,
atatia ostasi si atatia bani cati ii avuse Carol, pentru ca,

-223
acum Imparatul nu mai era 4i rege in Spania ui domn al Teri lor-
-de-jos, dela Rin: pe acestea Carol le lasase, nu fratelui
care, a fost Imparat, ci fiului, Filip al II-lea, regele Spaniel
imparatul n'avea deci alte puteri decal ale Imp&ratiei,
aici 4tim Ins& ca erau atatia principi cari cautau numai
de nevoile gi de interesele lor. Pe langa aceasta, protestanfii
se tpeau de-o parte totdeauna: supt Carol ei facuser& o liga
de aparare, in fruntea careia statea Electorul (adeca ducele
cu drept de a alege /mparati) de Saxonia, 4i se luptaser&
chiar cu Carol; in adunarile dela Augsburg 4i dela Passau
li se invoise numai pentru catva timp poata tined legea,
pe urma, la 1555, se daduse o Invoire statornica numat
celor ce stateau in tara unui stapanitor protestant; in sfar4it
.caltfinii nu puteau sa se bucure de acest drept. A4a !neat
eel ce primiser& legea nouft aveau a se teme de prigoniri.
'2. In Polonia, dupa ce plecase regele francez, fusese ales
Domnul cel nou al Ardealului. ,tejan. Acesta a fost un om
vestit de Intelept 4i mare meter in razboaie: gandul lui
era s& porneasca odata odata Impotriva Turcilor, dar it
tineau in loc alto griji. El stated in razboiu cu Tarul rusese
pentru unele Tinuturi din Litvania (acum de cativo,
ani principatul Litvaniei nu mai era osebit, ci se unise cu
Polonia).
Aceastd unire e cea mai mare faptd. , poate sing,ura din Domma
lui Sig,ismund-August, cel din urma Piast.
Atata putea face deocamdata, ca las& pe Cazaci, cari
erau o stransura de oameni din toate neamurile, oplo4ita,
In ostroavele stufoase dela gura Niprului, sa se lupte cu
Tatarii si
sa, navaleasca asupra cetatilor turce4ti, pang la
Nistru, la Dunare 4i la Marea- Neagra, pe care le ardeau,
ucigand sau ducand in rohie pe locuitori.
Cazacii furl adusi In randwald de regele Stefan, la 1576. Et all eau
In fruntea for un Hatman (acept titlu l-au imprunutat Moldovenii dela
(Wish). Se coborau pe seiei pftna la Constantinopol, arzand satele. Alto
on loviau pe Tatari. Tureii cladird Impotrival for eetatea. Oceacooulus.
Dela rascoala din 1574 a Domnului Moldovei Loan-Vociti-cel-Cionpht,

224
care nu voise sA dea un bir crescut, ei se deprinserA a vein si dincoace
de Nistru: cu dansii se luptlIoan Impotiva Muntenilor $i Turcilor, la
Jiliste, la Bender si la Cetatea-Albti, ei multi perira dupA ce el se dadfi
prins, la Roscani, i fu rupt de canine. Petra Scliiopul, Domnul Mol-
do\ ei, nu mai avia rA,gaz de Cazaci, sari aduceau impotriva lui &miff*
domnicori viteji, ca Loan - Vocia-Potcoovii. Precum Sigissnund- August
ucisese de hatftrul, adecA de frice, Turcilor, pe fugarul Domn moldovean
Stefan Tomca, astfel Stefan Bathory porund si fie tAiat Potcoava,
care murk ea un erou, glumind cu calAul, si apoi pe lancu-Voda Sasul,
care, mazilit, fugise la ,dansul.
De cele mai multe on Polonii, cart stiau sA intrebuinteze pe Cazaci
cand li vena la socatealg, se indrepta.-tiau apoi fats de Turci cA nu
sunt In stare a stApArn o gloata- asa de sAlbatecA si neastamparata ca
aceia, mai ales cA locuia si in locuri pusti
3. Persia singura nu era, in stare sa rapuna pe Turci,
cu toate ca li facea, o multime de neajunsuri. Dar Cara era
impartita intfo multime de dorruni ale satrapilort si se facets
numai ceia ce voiau ei. Pe urma, un *al asa de mare cum
s'ar fi cazut pentru astfel de lupta, nu I-au avut Persii.
Turcii erau slabitd, !ma ei nu-si dadeau seamy de aceasta,
,fiindca nu se Incercasera de mutt& vreme impotriva unui
dusman puternic. Ba Inca, in anii din urma, el putusera sa
lea insula cea mare a Ciprului, care se intinde 'Ana Tanga
coasta Asiei Mici si care fusese parr& atunci a Venetiei.
Astfel Marele-Vizir Sinan, care era, an Albanez, turcit, om
foarte viteaz, dar badaran, luator de mita, crunt si foarte
pornit asupra crestinilor, indrazni. sa, Inceapa un nou razboiu
cu Germanii, tncredintat ea va putea sa4 bats si sa
li iea poate si Viena, cum li se luase Buda, capitala Ungariei.
El porn]. insusi pe drurnul eel mare al Belgradului.
4. Turcii cerura cele de trebnin0, pe.nttu hrana ostasilor
dela Domnii birnici ai ler. Acestia stapaniau Ardealul, Tara-
Romaneasca (sau Muntenia) si Moldova, In Ardeal era, pe
atunci un baletandru cu numele de Sigismund Bdthory (ce,
taste Batori), nopot de (rate al regelui Stefan din Polonia.
Sigismund nu-i samana Insa, find nestatornic si foarte usuratec,
astazi ou Uri gaud, mane eu altul si schimbandu-si
foarte raped° prietenit si dusmanii, asa %cat nimeni n'avea.

225
ineredere In el si multi II luau chiar In batjocura. In Moldova
nu mai fusese niciun Domn ca Petru Rares; dintre
urmasii lui, unul singur a avut inima sa se bat& cu Turcii,
sand ei i-.au cerut un bir prea mare si apoi au volt
sa-1 scoata din Domnie. Ace la a fost Loan-rodeicel Cumplit;
el a Mut dese on pe Turci, dar la urm& a fost prins si,
legandu-i-se trupul de niste camile, a lost rupt In bucati
de dansele. Acuma, In 1393, era Domn Aron-Voda, om fricos
si lacom de bani. Tara-Romaneasca statea si mai rau.
Aproape o suta de ani fuseser& la Bucuresti si la Targo
viste, cele doua Scaune de Domnie, oameni supusi Turcilor,
si nu se stia ce se va alege din Domnul ce luase abia,
atunci tronul: 1[ihai, fiul lui Patrascu-cel-Bun.
Fata de Germani, Turcii au avut, cand biruinte, cand
Infrangeri; lupta era mai mult pentru stapanirea unor cetati
puternice dela granita.
Acuma, dupa ce Turcii luasera supt Soliman celelalte eettiti, ei didean
lupta, pentru cele din Croatia (SiQec) si de la Dural ea m jlocie,
Raabul mai ales, care Ca7i1 in 1594. In 1596 Sultanul Mohammed at
III-lea insusi N eni en oastea, dar nu putit capAta o adevAratI biruinta.
4. incepand noul razboiu, Turcii nu credeau ca, vor avea
in fats, aite trupe decat cele betive, neascultatoare si tarand
dupa ele mii de femei, ale Imperiahlor. Afar& insa de faptul
ca aceste trupe aveau acuma platose, sulite lungi, archebuse,
a pe lang& cavaleria usoara erau acuma corpuri de calari
Imbracati In fier, ceia ce aduse adesea Infrangerea Osmanlailor,
se mil Intampina si aplecarea Europei catolice de-a
ajuta de Germani.
Pe cand protestantii nu se puteau strange laolalta, alcatuind
o singur& putere politic& si militara, Papii, dupa ce va,zura
el ereticii nu se mai pot aduce inapoi la Biserica romana,
deschisbra o mare actiune catolica de contra-reforma. Ei
statornicira credinta, In marele Sinod din Trident (nemteste:
Trient, italieneste: Trento). Un nou Ordin calugaresc se
alcatui pentru a raspandi credinta crestina In forma cato-
10

220
lid, prin cele mai departate ten pagane, dar si pentru a
supraveghia credinta crestinilor din Europa apuseana.
Ignatiu de Loyola, un nobil spaniol, forma Ordinul Iesui-
(ilor, al calugarilor lui Isus. Ei erau tinuti sa Indeplineasca
orbeste tot ce li porunceste generalul" lor, care primia,
si el poruncile dela Papa. Iesuitii au dat, prin Iaponia, China
America, multi mucenici ai legii crestiner si, in acelasi timp,
multi predicatori, scriitori si oameni de seama.
Iesuitii se aseaza si In Polonia. Aici lucrau, ca de obiceiu,
si prin scoli, cantand sa aduca prin mijlocul for pe
tineri la catolicism (astfel au facut catolic si pe un fiu de
Domn roman, al lui Petru Schiopul, care fiu, StefanNoda, e ingropat
la Innsbruck, In Tirol, uncle a murit foarte tanar .
In Ardeal ei capatara mare trecere. Vestitul Possevino a
predicat la Muscali, si propaganda catolioa a patruns in
Moldova supt Petru §chiopul si In Tara-Romaneasca supt
Alexandru-Voda Mircea. Domnii nostri se faceau Insa a
priml catolicismul doar ca sa castige ocrotitori In ambasadorii
dela Constantinopol ai Puterilor catolice.
5. Dar Sigismund se dada de partea crestinilor si arunca,
In temnita sau UCi843 pe aceia dintre sfetnicii s'ai can ar
fi voit sa-1 Impiedece de a trada pe Turci. El se Inteles
apoi cu Domnii nostri, Mihai si Aron, si ei macelarira pe
Tamil can stateau In, tara, pentru a strange datoriile ce
aveau fata de Domni. In acest chip sangeros se fncepea,
pe atunci o rascoala.
Apoi Mihai se puse In fruntea calaretilor sai, Intre cari
erau multi Cazaci si Ardeleni, si prada, iarna, tot lungul
Dunarii. Peste cateva luni, Sinan Insusi porni asupra lui,
treca Dunarea si el venia asupra Bucurestilor, dar Mihai ti
bath oastea la Criluglireni (August 1595). Apoi, unindu-se
cu Sigismund, goni pe Marele-Vizir si Ina cetatea Giurgiului.
El mai avu si alte lupte cu Turcii, dar dela 1598 Ii
lasa In pace.
Sigismund daduse Mara sa Imparatului, apoi si-o lease
inapoi. Mihai se Intelese deci cu Germanii si naval' In Ardeal,

227
pe care -1 cuceri dintr'o singura luptg, langa Sibiiu (la *climber).
Apoi, In primavara anului 1600, el lug, si Moldova,
uncle Polonii puseserA, fool din 1595, pe un om de paie a
le, boierul Ierernia Manila. Dar nu i-a fost dat sa tie multi,
ir
:'!13:
:rek.
.. iii§::
-'5'
til Ig :
4.. .4-.4.4
1.P .
;e' .'
[(7.. ) .
--V,
l j p .'s
. .
.1 .
,1- 1
.. tr'...k? co 5
if' ;;04,-urn nut
° r 4 ';
}lg. 36. Mihai ',Wand, la vr4 to de 43 tali,
vreme, precum ar fi fost spre binele nostru, aceste trei feri
Amite de Romani. El ft gonit din Ardeal, de Unguri si de
Nemti (dar fart, voia Imparatului; lupta dela Mirisldu),
i Sigismund iii loft laza* tara indarat. Mihai pornl asupra
: ..
....."tkii;1611;f0;rdr.ole..---
I
7
..
^ I
1 ,
7.u: N-
.!!"5,1,:46",2".

228
lui supt steagul Imparatesc si-1 bath la Goroslds, dar,
indata dupa aceasta, el fh ucis miseleste, din porunca
unui general al Imparatului, care-1 pizmuia de mult (1601)
i urmasul lui Mihai, Radu-Voda $erban, a batut (1603)
pe un rasculat ungur care luase pentru el Ardealul, §1 a dart
Cara In mama Imparatului.
Acesta, Moise Szekely (Secuiul), era un Wan ostas fdrd pricepere
politica. Radu 1-a batut gi ucis ldnga Brasov. El isi Inchipuia, ca si
Mihai Viteazul si multi boieri munteni, a in Germani e mdntuirea, si
tot asa credeau multi Moldin eni despre Poloni. Dar se inselau, si
newt& Inselare s'a plait cu. multe suferinte de terile noastre. Clei
mintuirea imui neam poate veni numai dela el Insusi.
!ma pe urma Romanii nu se mai amesteca In razboiu,
care a mai tinut catva timp, dar slab. La sfarsit, Turcii
si Germanii au rams mai tot in hotareie vBchi, iar In
Ardeal au stapanit Domni unguri birnici Turcilor, Intre
cari mai vestit a fost Gheorghe I-ta R(ilcoczy (ceteste RAcoti;
Romanii din Ardeal Ii siceam Racoltea).
Ungurii din Ungaria Superioard, unde Camict era resedinta unui
general linparatesc, Ca gi, mai ales, acei din Ardeal, nu puteau suferi
pe Nemti, la cari doar de tineau.Sasii, fratii for de sdnge. Astfel.-dupd
nioartea lui Mihai Viteazul, and Ghecovhe Basta, ucigasul marelui
nostru Domn, rAmasese stapfin in numele linpAratului la Cluj, nobilii
re tAsculard, ajutati si de Secuii din unghiul sud-ostic al Ardealului
(I eche poporatie de grdniceri unguri, cu privilegii), chemard Inapoi
pe netrebnieul Sigismund Bdthory. Acesta, nu putii dainul, si din nou
1pi vandia Imparatului Cara, pentru niste mosii in Boemia Oa Lobkortitz r
unde a $i murit mai tarziu.Rilscoala lui Moise Szekely, cum AZUrarn,
niasit durata,
Acuma rascoala izbucni Intre magnatii din Ungaria Superioard, cari
al eau $i moth e religioase pentru a nu vol stapftnirea Casei de Austria,
cdci Noia, restabilirea catolicismului st adusese in Ardeal un nou episcop
catolic. §'tefas Boeskai (cetecte: BbcIcaI), ales de dansii, stapfini m
Ardealul si pArtile unguresti de sus, ca un rege. Murind prea curand
pentru neamul stiu (1606), el avti ca urmas, un an de zile, pe alt bd-tran
aproape de moarte, Sigismund Rakoczy.
Dupa el se Intoarserii Bathorestii. Printul Gavril (Gabriel) a fost pe
jumatate nebun. Visa de o stapdnire panel la Dundre, avandu-si Scaunul

229
de Domnie Ip Sibiiu, uncle stricase privilegiile Sasi lor, asezandu-se ca
In orice alt oral fari libertati. Patrunse in Tara-Romaneasea asupra
Craciunului In anul 1610, $i izgoni pe Radu Serban, care nu-1 jignise
cu nimic. Acesta trent In Moldova, la tanarul Constantin-Vocla Movila,
fiul lui Ierernia., si, Intorcandu-se de acolo cu oaste naimita, patrunse
In Ardeal. La 9 Belie st. n. 1611, o alts data, mare pentru istoria noastra,
9
el bath tot langa Brasov puse in primejdie de. moarte pe Bathory.
Turcii, vazandu-I slabit, adusera Impotriva-i pe Gavril Beth len: cellalt
print Gavril fugi la Oradea, unde doua capetenii de haiduci (oaste pe
plats asemenea cu Cazacii) ii facura sfarsitul.
Beth len avit o stapanire Indelungata si deosebit de cuminte. Stara
in cele mai bune relatii cu Domnii nostri, mai ales cu bogatul si istetul
Radu Mihnea. care avea multe legaturi la Poarta. Heil politica
europeana, intrand in legaturi cu protestantii din Boemia, can luptau
cu Casa de Austria. Ca Matias Corvinul pe vremuri, Beth len, care si
el purta, titlul de rege (ai nostri an zis totdeauna principilor ardeleni:
Crai), porni biruitor pe drumul Vienei, §i numai Infrangerea aliatilor
lui din Germania II oral. Dupa o scurta odihna, Intr'un al doilea razboiu
el still:4th pang. in Silesia, mai mult ca sef protestant decal ca
domn ungur. Al treilea razboiu Impotriva Imparatului Ferdinand fit
mai putin norocos, §i Bethlen muria in 4629. Vaduva sa, fiica Electorului
de Brandenburg, nu putts sa-i iea mostenirea, si astfel la 1630
se alese Gheorghe Palkoczy, care fit In toate urmasul lui Beth len, adeca:
In ce priveste prietenia cu Domnii nostri, Mat eiu Basarab si Vasile
Lupu, tragerea de inima pentru cauza protestanta si dusmania Impo-
tri-va Imperiului (la 1645 atack Briinn In Moravia, ca aliat al Suediei
si al Franciei).
Dar Turcii au mers tot mai jos in decaderea lor. Adevarat
ca s'au batut bine cu Polonii la Nistru qi ca au avut
isbanzi asupra Persi lor pe la jumatatea veacului celut nou,
al XVII-lea, dar ei n'au mai ajuns nici cand ceia ce fusesera
°data, si aceasta fiindca erau molesiti si lenesi.
Razboiul cu Polonii eta, sa Inceapa Inainte de aceasta. Beglerbegul
,Rumeliei, comandantul tuturor puterilor militare din Europa, patrunse
In 1589 Ora in Galitia. Pacea Insa nu fu socotitita ca rupta. A
doua (Ara, In toamna anului 1593, istetul si energicul Cancelariu $i
Hatman polon loan Zanioyski nu vol sa ingaduie ca un sangeac tatiresc
sa, fie asezat In Moldova rasculata irnpotriva Sultanului si, In Semi
dela Nora, sill pe acesta sa place.
Acuma Polonia era slabita de mares revolts din timpul lui Sigismunct
.itl Ill-lea (,,rocosul°). La Constantinopol, catva timp dupg moartea hu

230
Mohammed al III-lea, al carui razboiu cu Casa de Austria se prelungl.
fira mare folos pang, la pacea din Zsitvatorok (1606), ajunse Sultan urg
tank* doritor de vitejii, Osman. Pe vremea lui, un Croat, Intrebuinpt
In negocierile cu Tmperialii, Gamar Gratiani, lug, ca rasplata Moldova,
intelegandu-se cu Polonii, el se rasculd si chernii pe noul Hatmaii Zol--
11..ewski in Cara. La Ti4ora se dadura iarasi lupte. Polonii se retrasera.
In Imprejurari dezastroase, fi chiar capetenia for cazit.
Atunci Sultanul Osman veni Insusi sa pedepseasca pe acesti rai N e-
ci
cini. Facil tabara la Hotin avit ciocniri cu Polonii. Rada Mihnear
acum Domn al Moldovei, mijlocI pacea din 1621.
it- el inainte de aceasta se Inbepuse, pentru Tebriz marele si vecl iuI
oras de negot, lupta Intre Turci si Persi, Murada al IV-lea, Sultan destoinic,
dar foarte crud, o porni din nou. Turcii atacara Bagdadul.
Moartea marelui fah Abas, biruitor al Mongolilor, usura lupta din
partea Turcilor. Ea se poarta in Armenia §i Impiedeca pe Murad (t 1640)
de a se gandl la lucrurile ebropene. Grija Dunarii fa lasata unui Pasa
cu puteri intinse, care aved in seama lui de o potrivd Silistra, Dobrogea
fi Oceeteovul. Aceste imprejurari prielnice ajutara pe Rakdczy
I-iu, pe Mateiu Basarab, ales de boieri, impus de biruin0 oi
primit de
Turci, si pe Vasile Lupu, care-i urma exemplul, sa duca, o viata Inns-
tatA, spre folosul si inflotirea tailor lor.
XLII.
Prefacerea gindului popoarelor din Apus : Renasterea.-
1. Slarsitul veacului al XV-lea si tot veacul al XVI-leaf
in care s'au intimplat atatea prefaceri §i atatea lupte, au.
totusi o 1nsemratate si mai mare prin ceirtile ce eau sonsr
prin panzele ce s'au zugravit §i statuile ce s'aa sculptat
on s'au vaxsat atunci. Pentru ca un razboiu se poate IndreptIti
numai cand un neam se apara pe sine, f§i apara
limba, neatarnarea, linistea, boggia, de un vecin rau, car&
vrea sa, le rapeasca, sau cand isi apara cinstea jignita grosolan
de un popor salbatec, iar altfel e o varsare de sange,'
zAdarnica, si acei can o poruncesc, grAmadesc o mare raspundere
asupra sufletelor for §i sunt multa, vreme blasta-

231
mati de cati au suferit fara, nevoie pe urma lor, !D.A, car -
tile cele mai bune invatal, pe oamefli a fi lute lepti si a se
iubi Intre sine, iar lucrurile frumoase facute de mana mesterilor
Insenineaza randuri de oarneni si ajuta la multamirea
si la fericirea lor.
i mai inainte se scrisese, se zugravise si se sculptase
mult de oamenii cu pricepere din nastere, cari deprinseserl
la maiestri si la 1nvatatori regulele mestesugului lor. Dar
ei nu izbutisera niciodata, sa ajungg pe Grecii sau pe RoA
manii vechi, catre cari ei nu cautau cu eviavia cuvenita,
Ei ramaseserg mai pre jos din multe pricini: In scris,
pentru ca ei nu intrebuintau limba lor, ci o limba veche,
pe care n'o mai vorbia nimeni, limba Latina, si Inca ei nu
cetiau destul cartile frumoase cp s'au 5criS in aceasta limba,
pentru a se deprinde si ei s'o scrie cum trebuie.
Diare operele scriitoriior vechi erau mai cetite catre sfarpitul eralui
mediu Metantorfoseie lui Ovidiu pi unele WO de istorie pe scurt
(Valeniu -Maxim 01 Vegetiu), ba chiar Tit-Livia (toti trei acesti scriitori
au fott tradusi in frantuzepte in veacurile X1X-XV) ; dintre Greet
Aristo el, cunoscut intalu prim Arabi, era. tradus (Problemele, Politicele,
Eficele, talmacite de poetul Nicole. Oresme, cu un ajutator). Cum
se -redo, Area putin, pi Inca, oamenii de atunci nu infelegeau lumen,
veche, ci 0i-o
infatipau cam ca fimpurile lor.
In scalptura, cei de pang, acum nu vazusera statuile acelea
cum nuse poate mai frumoase si mai linistite pe care be faceau
Grecii 4, dupg, dansii, Romanii, ci se caznisera, singuri sa, se invete
a adatio trupul omenesc, ceia ce e lucru foarte greu. Tar,
In zugaveala, ei erau Inca la inceput si nu se puteau Indrepta
dupa pictura veche, din care s'au gasit urme tiumai
In zilele noastre: asfel ei faceau, pe pranze, in vapseli cu
uleiu (si Inca pictura cu vapseli facute cu uleiu e foarte noun,
abia de prin veacul al XV-lea), sau pe pareti, In vapseli cu
apa. chipuri schiloade si uscate si nu stiau sa le aseze asa
Inc t sa, intelegi tine e mai aproape si tine e mai depart()
(m§tesugul acesta de a arata departarea prin marimea in care
zugtavesti pe fiecare, se chiama perspective), ci toti oamenii

232
fact* pe tablou stateau ca intr'un singur §ir, !neat noun
astazi ni vine sa, radem de dansii.
Insa prin veacul al XV-lea au Jnceput sa, se cunoasca
Fir. 37. Palatul Dogilor din Venetia, care a lost pref &cut dese on li
are acum liniile st podoahele ce as obisnuiau pe rrernea
Dena. %tern, dupe. eel yacht.
lucrarile de tot felul ale oamenilor din lumea veche. Greet
fugari veniau din Rasarit in Italia, care era, mai aproar e
ae dan§ii §i cu care ei aveau foarte dese legaturi, §i aiuceau
cu dan§ii carti greceqti: apoi ei dadeau §i lectii de

233
.greceste, asa mat dela o vreme multi oameni Snvatati
.stiau aceasta limb/ puteau da seem/ cat de frumoase
suntcartile scrise Intr'insa.
Pobesiunile Venetiei In R11.eArit, legAturile strAnse de negot ale-Re
publicelor italiene cu Imperiul bizantin, luarea acestuia In stApanire
pe o jumAtate de veac de cAtre Latini, Statele intemeiate de ei In
EAsArit, toate acestea trebuiau sa duel la unirea color douA Mythzatii,
latinA ci
greaci. Inca dela srarsitul veacului al XI V-lea Manual
Chrysoloras era plata de orasul Florenta pentru let ii de gramatici
greceasci, dar Inainte de el Petxarca, nu era necunoscAtor al literaturii
eline clasice.
Se mai gasiau pe urm. In manastiri sau si in tine stie
ce ascunzatoare cal-0 latinelti, din care se putea invata
itrasi cum se poate scrie deslusit si spre placerea tuturora.
§coll asa multe nu erau, si mai ales nu erau scoli pentru
copiii orisicui,
dar oamenii invatau unii dela altii. Sapan-
du-se in pamant, pe undo mai de mutt fusesera piete, bai
si altele ale Romanilor, se gasiau tot mai multe statui, si
se vedea astfel mestesugul color vechi In Inchipuirea trupului
omenesc. Se vedea cu WI, maiestrie cumpatata fa-
ceau ei casele si templele lor.
S'a mai Intamplat, iarasi, el priucipii si oamenii bogati
nu mai gasiau placere numai In lupte, In petreceri si betii,
ca OM data, si iarasi nu mai socotiau ca acela care se
chinuieste mai mult cu postul, cu nesomnul si cu batala
se face mai vrednic,inaintea lui Dumnezeu. Li placeau acuma
vorbele oataenilor intelepti, scrise frumos, fie In latineste,
fie In limbs neamului lor, cantecele, tablourile si sculptarile.
Ei erau gala sa le plateasca oricat de stump si se
Intreceau Intro dansii care s/ pat& ispitI la Curtea lui pe
un mare scriitor, pe un mare pictor sau pe un sculptor
_mare (acestea sunt lucruri care fac cinste unui om puternic
si bogat, si atatia din zilele noastre ar trebul sa lea
pilda dela acei din veacul al XV-lea si al XVI-lea). Ducii
de Milan, din familia Visconti §i din familia Sforza, Alfcmscel-Marinintos,
regele Xeapolei, familia de bancheri Medicis

234
din Floren(a, atgia alti stapanitori mai mici din Italia,.
regele Franciei, Francisc I -iu, Carol al V-lea, imparatul Germaniei,
an fost printre ocrotitorii cei mai mail. ai Invatia-
Wor, scriitorilor si artistilor sau mesterilor in picture si
sculpture din vremea lor si au imbogatit cu lucrari de yederea
carora nu se mai poate satura lumea de patru sute
de ani, bibliotecile, muzeele si palatele lor. Ei au facut si
scoli marl de greceste, de latineste si chiar de evreieste-
(limba evreiasca era de trebuinta si ea, pentru ca cine o
stia, putea ceti Biblia de-a. dreptul, si nu prin talraaciri).
In evreieste n'a Incercat nimeni sa scrie din nou. In greceste era o
mandrie sa poata alcatui cineva o scrisoare elegantg, Intrand In corespondenta
cu Grecii noi, la cari nu disparuse gustul pentru stilul
eel bun al anticitatif. Latineste stria cineva cu gandut la cutare autor,
§i astfel era ciceronian acela care nu intrebu.nta in operele sale nirnie
care sa nu aminteascg pe marele orator al Romei.
Mai vestit a fost Colegitil Francez din Paris, al lui Francisc
I-iu.
In Franta a lucrat marele Invatat Henri Estienne (Henricus Stephanus),
care a pus bazele lexicografiei grecesti prin vestitul sau Tezaur".
Si veditul scriitor de farse cam grosolane, Rabelais, alaturi de
trivialitatile sale, cautit sa dea dovada ca are cultura clasica a Renasterii.
Poetii din acest timp, cu Ronsard in frunte, asa-zisa Pleiadd,
venind dupg. simplul Clement Marot, cauta sa schimbe graiul literar,
amestecand cat mai multe cuvinte latine pang si In poezie, care nu
poate Intrebuinta cleat cuvinte de obste, ce trezesc un adanc rasunet,
In sufletele tuturora. Cel mai Insemnat istoric francez de la 1600, de
Thou (Thuanus), un magistrat, scrie numai latineste.
2. Miscarea aceasta spre InvAaturA si frumoase mestesuguri
se chiama Rena0erea, pentru ca omenirea parea ea
s'a nascut din nou, mai luminata, si untanism, pentru ca
toate aceste stiinti si mestesuguri flout', priviau pe ont,
folosul si frumuseta lui.
Incepatori ai miscarii se socot trei scriitori si un pictor,_
cart au fost to0. Italieni si au facut o mare cinste terii lor.
Dante Alighieri a cantat in versuri chinurile Iadului si
bucuriile Raiului, facandu-se ca ar fi mers prin locurile

235
acelea unde se strong oamenii dupg moarte ; Petrarca a
proslavit in scrierile sale o femeie nobill si bunk, pe care
Fig. 38. Vila Rotondo din Vicenza (Vicente), Metal de marele arbitect
Palladio, dupg modelul templelor grecesti.
o iubiA, si a Ingltat patria sa, Italia ; iar Boccaccio a scris
povestiri usoare, dintre care unele glumqe.
Fig. 30, Tut. Rotonda, a.a cum ar It Baca s'ar tali Welt' de sus In jus,
ca si se vada cum via °dale si alte !caper'.
In sfIrsit, dela Giotto mai ales s'au Inv ,teat a zugravl dupg
adevgr, nu dupg canoane, sau pe de-a rostul, pictorii cei noi.

---
236
Giotto n'a rupt ins tradifia, care era in legAturA cu cea bizantina.
LucrArile sale pAstrate suet putine, yi abia se deslueeste din ele Ince.
putul unei arte nouA, care sA respects frumusela cam este, in toati
armenia p1 bogatia ei.
; v. r -... I s g . ---. a a -.. a i r. a w. _ . -. ar . -. a'me 1-A-..-_,..- w q i . . ..- w it... I.- . ci....4. f re
tA
or
1
Vg MI
IA,
il
01
lift
11
,
N
1
6/11
,
t c
...,..._, , \
7 (,(gc).
AN
it'-',.,-
l
fst
RV. PACIPIPAPPPAPAlr,P.P.F.Plefitill*
Fig. 90. Pietorul Rafael.
Apoi an fost scriitori multi, iar54i mai ales din Italia, qi
ei au lasat lungi povestiri in versuri, pe care pang, §i poporul
de acolo le Intelege §i le ascult1 cu bucurie (Ariosto
qi ?lasso).
k N
'\
? sic..
11APH AE L.
sli!
0
1;00
PO
Pii
ki
itile
141
A
A
Otri
IN
14
Oil
VI;
44
-4 F7.4 IW; 'te4
0 (1
.Z'lli.`-d'-1
).
e

- - 237
Ariosto a cules subiectul sau din vechile legende ale evului mediur
despre cavalerii ratacitori, frumoase ascunse in locuri departate on.
0'1
°
. &,
4
0-4 !i r ri4
9
-1"/-11 .. °
Fig. 41. Acest tablou, de Rafael, tufa tileazil pe Sf. Cecilia emit
invaFii cintarea dela ingeri.
plzite in strasnice cetati, despre tradatori earl sunt pedepsiti si umiliti
qi despre vrAjitori negri la suflet, can tulburA dragostile. Pceraul sate
2
6

238 --
Orlando furioso (Roland Curios ") e in legaturs cu eroul din vremea
lui Carol-cel-Mare, cAzut de sabie pagana in Tail° Pirineilor.
Torquato Tasso, care a trait la Curtea Ferrarei, favorit un timp al
ducelui, apof prigoriit si infatisat ca nebun, s'a inspirat dirt cruciate
scriind poemul lui Godefroy de Bold llon, Gerusalemme liberata (Liberarea
Ierusalimului), Si el Intrebtrinteasit mijloace poetice care In
parte sant luate din operele anticitatii latine, in parte din legenda me-
.dievalA.
Un om eu puteri nemargenite, care a fost si aihitect
dupe nevoile cele noun ale clgdirii, Si poet, si pictor, si
sculptor, Michel-Angelo Buonarotti, a intrecut pe oricine In
bogAia si marirnea lucrarilor sale.
Sonetele lui Michel-Angelo se cetesc si azi cu placere. Unele opere
de sculpture, ale sale, ca acelea dela mormantul iliedicilor vestitul Moise
on uriasul sau David, n'au pareche, nici ca proportii lndraznete, nici
ca expresie energica, nici ca adanca stiinta a trupului otnenesc, Infatisat
§i in cea mai mica incordare a raukchdor. In plafondul. Capelel
Sixtine el a. asternut, cu o munca vrednica de geniul sau, fresco biblice
care uimesc
Yi placeau figurile Vechiului Testament rentru asprimea mareata a
lor, care se potrivid cu spiritul sever al maiestrului
Iar Rafael, care a murit Inca tanar, s'a dovedit cel mai
mare pictor prin maestria neintrecuta cu care-si IncondeiA
Madonele sau chipurile senine ale Maicii Domnului tinand
fn brae pe pruncul Isus.
Rafael Sanzio, ucenic al blandului, zambitorului Perugino, sta, mult
mai presus decat acesta prin unirea gratiei cu o perfecta armon'e
sestina. In loggiile dela Vatican, ca $i In panzele lui rasplindite ast azi
prin toate muzeele Europei, el a dat, nu numai chipuri si trupuri edam
studiate, dar prin expresia figurilbr de sfinti si sfinte a treat, ee poate
zice, o noun conceptie a sfinteniei luminoase gt
zambitoare.
Urrnasii lui, Intro cari Giulio Romano, alcatuiesc scoala romans. In
Milan, lucr4, ca om de stiinta si ca artist, puternica inteligenta si
minunata mdiestrie a lui Lionardo da Vinci, vestit grin farmecul Gioeonciei
sale si prin adancul Inteles al fetelor din a sa Unit de taina
fresca dintr'o manastire de calugari. In Bologna, Andrea del Sarto se
deosebeste printr'o picture nobila si trista. In Italia Centrals dragall
*ia Ingerilor ce zboara In slava, incunjurati de lumina, In grupuri Ca
-manunchele de flori, e dusa la desavarsire de dulcele CorrepOo. In Ve
necia, Paolo Cagliari, xis Veronese, zugraveste largi tablouri supt ce

239
ruri albastre, in lumini auxii, cu o grupare superioarl ; Tintoretto da
portrete sobre, cam triste, iar Tiziano Vecellio, alt suflet de conc
entrare si mister, (IA In portret ca si In scene religioase un fior de
-taingi, de sfintenie aprigA. Napoletanii inruditi cu Spaniolii (un Ribera,
Spaniol de origine, Tanga Spaniolii de sange $i de patrie Murillo ill
Veksquezicel din urma pictor, de eurte si de razboaie)--infAtiseaza
figuri fart zambet, tragice une ori, pang la cruzime, alte on vulgare,
iar, in cele mai marl inaltgri ale sufletului artistului, senine, cu o nota
de discreta inspiratie laluntrica.
Celelalte popoare numai pe departe se apropiau de Italieni.
Cu vremea, insa, prin harnicie, ele i-au ajuns si i-au
si introcut In unele privinti.
XLIII.
Starea Europei de Apus la Inceputul veacului al XVII-lea.
La inceputul veacului al XVII-lea, starea Europei apusene
era aceasta:
1. In Franca, dupa, moartea re gelui Henric al II-lea, Incepuse
o vreme foarte tulburata si foarte nenorocita. Si
in aceasta tarn patrunsese legea cea noun, si Francezii cari
lasasera catolicismul se tineau de invataturite lui Calvin
ei nu erau atata terani, cat locuitori din orase, sau, cum
li se zice In frantuzeste, bourgeois, burghezi (dela . cuvantul
Bourg, care inseamna targ); ba chiar si unii nobili se facusera
calvini, precum s'a intamplat cu o ramura a famillei
domnitoare, Bourbonii, cari capatasera prin casatorie regatul
Navarei, in Pirinei, si cu principele de Conde, un om foarte
viteaz. Pe lInga aceasta erau foarte multi calvini si in par-
ile
muntilor Alpi, In provincia Vaud (citeste: Vo), dupa
care lik s'a zis Vaudois sau Yaldenzi, si unii dintre dansii
patrunsera si In Franta de Miazazi. Francise I -iu a prigonit
pe calvini, dat numarul for nu s'a Imputinat din
aceasta pricing,, ci, din potriva, s'a Mout tot mai mare. Fiind

240
a Henric al II-lea a lasat tot copii nevrasnici, calvinii au
prins Indrazneala, §i se zice ca pusesera la cale chiar o
rascoall.
La urma, s'a ajuns la un razboiu Intro dan§ii §i intre
ostaqii ..regelui, _ajutati de nobilimea catolica: insa supt acWi
regi tineri Carmuirea era slabs, asa incat calvinii n'au putut
sa fie rapuqi pe aceasta cale. Atunci vaduva lui Henric al
II-lea, o Florentine (din Florenta, in Italia), Ecatcrina de
Medicis, sfatuindu-se cu regele ',Spaniel, Filip al II-lea, se
hotara sa macelareasca intro noapte pe calvini, cari nu se
asteptau la o lovitura tradatoare ca aceasta. Uciderea for
s'a §i intamplat in noaptea Sfantului Vartolomeiu din anul
1574 (cand Ioan-Vod5, cel Cumplit at nostru a fosl rupt de
camile). Niciodata de cand se pomene0e, nu s'a mai Intamplat
ca un rege sa se puie in fruntea ceteler de ucigmi
ca sa omoare mu dintre supusii sai cinstiti si credinciosi,
cari n'aveau alta vina decat c5, se inchinau lui Dumnezeu
altfel decat dansul. Se zice ea regele insusi, Carol al IX-lea,
a tras de pe o fereastgi, a palatului sat' in hietii calvini
cari fugiau. Peste putin a murit *i el de oftica, si, nu mai
putin, de mustrari de cuget.
Fratele lui Carol, care i-a luat moOenirea, se chema
Henric ca §i parintele sau; deci i s'a zis Henric al III-lea.
El fusese §i rege in Polonia, §i era om stricat, Para ru§ine,
pentru care oricine nu putea sa aiba cleat despret §i clezgust.
Mama -sa murise, §i el a dus lucrurile §i mai rau:
iara§i s'au deschis lupte intre calvini si intre catolici. Regele
nu mai area nicio putere. Toti credea.0 ca o sa moara
§i el In curand, §i ruda cea mai de aproape a lui era Henric
de Bourbon, din Navara, care era cabin. Atunci catolicii
s'au tnteles cu regele Spaniei Filip al II lea, si an uitat
asa de mult datoriile for catre tardy !neat au adus ostasi
spanioli in Paris. Dar, cat despre aceia, tot n'au izbutit
nimic, qi nlegature lor, Liga, a ajuns de rasul tuturor. Totu§i
Henric de Navara n'a putut antra in Paris, dup5, moartea
regelui, decat lepad&ndu-gi eredinta calvina.

241
Razboaiele acestea, des Intrerupte de paci subrede, n'au multa ser
ozitate. Calvini se facuera multi nobili din mad, si astfel nu-i Indemng
la lupta Nre-o patima religioasa sincera. Si femei se amestecau
In aceste afaceri, care-si luau dela religie doer numele.
Ecaterina de Medicis a introdus Insa o nota italiana in luptele de
religiunea. Renasterea rupsese zagazurile religioase, si societatea se salbatacise.
Cum se vede din memoriile marelut artist, sculptorul Ben -
venuto Cellini si din manualul politic al lui Macchiavelli, a ucidc, a otrav
era socotit ca un mijloc oarecare pentru a-si ajunge cineva scopul,
c ne biruig, dovedig, ca are virtute' (virtu), orient de imoral ar fi
lucrat.
Reginei-mame i se datoreste astfel si noaptea Sf. Vartolomeiu,
traditiilor create de- dansa uciderea puternicului, temutului duce de
Guise, din Casa de Lotaringia, care umblg dupa tron (la moartea lug
catolicii an proclamat pe fratele ucisului, cardinalul de Lotaringia,
supt numele de Carol al X-lea). Parisul, vesnic- neastamparat sk darz
a sprijinit un timp Liga catolica, pang si-a ras de ea prin Vestita Saida
menipee" (dupa Menip din Dialogurile mortilor" ale lui Lucian)
2. Atunci toti Francezii s'au supuS lui Henric si Spaniolii au
iesit din tarn (1589, cu patru ani Inainte de suirea pe tron a
Jul Mihai Viteazul). Regele cel nou a avut razboiu cu Filip,
dar acesta nu i-a putut face niciun rau si a fost bucuros
de pace. Henric, caruia i s'a zis al IV-lea, a fast pentru
Francezi un stpanitor cum numai rare on se gaseste.
Tratatul din Vet -vies scoate pe Spanioli din Franta fara ca amestecut
or ba li fi folosit ceva.
Henric era vioiu si vesel, avand o vorba bung pentru fiecine ;
mila lui se Intindea asupra oricaruia dintre supusii sai, si
el obisnuig a zice ca atunci ar fi el mai bucuros cand toti
supusii sai ar avea hrana din destul. Era foarte viteaz
Indraznet, dar toate hotararile lui si le lua dupa o socotealg
bung si Indelungata. Francezii au avut multa vreme
norocul sa-1 vadg in fruntea lor, dar, dupa ce domnise
douazeci si unul de ani, un smintit, pus la tale de calugarii
catolici, cari tot it banuiau pe Henric ca e eretic, ii
tail cu un cutit, pe cand treceg pe stradele Parisului. El
se ettia tocmai atunci de un razboiu care sa dea Europei
o oranduire mai bung. Fiul sau, Ludovic al VIII -lea, era,
10

242
copil, si Franta ayn sd indure multe Vara ce el ajunse in
stare BA domneascti si-si alese ministru neschimbat pe yestitul
cardinal de- Richelieu.
,...---,-,............--.......74
, 9,
)0
si
?Ail
1
Itlkit
iLI
po
III
1
kli
1
pr
:,
.
0
,. 1
.
t.,
s, , t'. il
\\ ' ,,..) - , ) i
.'"--
-_,_1,-(i','ee
,
P 101'4 ,
, \ 0 t
I,
/I
,,,,_---s
..,,,
..
,-/
IIENRI
1
1
, ,
.
.
'
,
W.
% [X\
*xis": ii-p...000.mgyfirpoieroxpop-piei
' ' _4 IA -_",'''--"..-4 ; a I ." -',.-''''._..-.'`.--*'...1,Y",. a i!....7. v. Me Er, ".
<
L.
,
R
t
t
v
0
4 I
.0.4
1
0 0
0°0
A
A
A
AIt/
10'i
A
0
441
. e.-..,' ". .V,
Fig. 42. Henrie al TV-lea, regele eel bun al Franciei.
8. Pe atunci Italia era Impartita in trei feluri de teri:
pamanturi ale regelui Spaniel, pamanturi ale Papei si
principate
sau cetati de sine statatoare. Regele Spaniel avea
Milanul, si Neapolea, care faceau la un loc mai mult decat
o
*VOA
-I;
410 ___.,
*. -
,
yi
4
0 i
rfr$
POI
IN

243
Jumatate din toata Italia. at vicerege carmuia aceste Ttnuturi
intinse, si el era incunjurat de o oaste pUternicg.
De acuma tnainte, in aceste parti, nic,i scrisul, nici arta
n'au mai pastrat, avantul ce luaserg, precum se Intamplg toteauna
cand un popor ajunge a fi stapanit de straini. Papa
area, pe Mug& Roma, Bologna, Ferrara, Ostia si alto locurl,
care-i alcgtuiau la un loc principatul. destul de mare, pe
care Papa Alexandra Borgia si rudele lui cautasera sa -1 facg
*i mai intins. In luptele dintre Carol al V-lea si Francisc I-iu
-pentru domnia Italiei, Papii s'au dat, cand de partea
undia, cand de a celuilalt, cum lac cei slabi earl nu, vor
sa fie airob4i. M nu- trblau cum s'ar fi cuvenit unor ca-
lugari si
unor urmasi ai apostolilor, ba Inca Alexandra
Borgia a ingrozit lumea prin faradelegile ce s'au petrecut
in casa sa. Dar ei ocrotiau pe scriitori si pe artisti, cgutau,
cu jertfe marl. de bani, sa, aibg carti si statui, si unul dintre
dansii, Leon al X-lea, si el din familia Medicis, a rams vestit
pentru iubiroa si priceperea, ce avea in lucrurile acestea,
inalte. bintre orase, Genova atarna cand de Fran a, cand
de Imparatul, cu toate ca inlauntru-si pgstrase carmuirea
deosebita; Venetia pierduse mult dela o bucata de vreme:
ducii de Milan, Papa, cautaserg, sa-i smulga pamanturite ce
aN
ea In Italia; apoi Tamil o despciiasera mai de toate stg-
panirile ei din Grecia i Albania, lasandu-i nurnai Dalmatia,
adecg partea de sus a coastei rasgritene a Mani Adriatice
Pe urma, drumul eel you de-a dreptul la Indii erg o mare
pagubg pentru dansa, care fusese stgpang pe drumul eel
vechiu, pr-in $iria si Egipt.
Pe pe la 1500 decad porturile, asa, de mult cercetate ()data, din Siria
si Egipt: Tripoli, Alexandria ajung =r
alba o foarte mica InQerni
tate. Ciprul, Dodos, Candia saracesc pe incetul. De Caffa- si de porturile
enesti Chilia si Cetatea-Alba abia daca se xnai aude. La
aceasta a contribuit molt si intinderea stapanirii turcesti, pe urma.
careia Grecii si Evreii an nimicit infloritorul negot al Apusenilor.
LISA Venetia raragsese orasul unde petrecerile erau mai strg-,
tacit& (cum este asfgzi Parisul) si avea Inca arhitecti, sculptor

't'
4e)
,
1
py,
) o
Ilir
A
A
A
.
1.
,-
-y
7
/
k rI) '
,..,
,
,
. ,,
, !,
(0_,
,),,
m.,
,,,,
\-,/)"
A/4/
itAil
6
til
./.41
r07: ,gt
oil
y
IV
0
gr
4i
.4 0,c
im
(.64 i
// .
AI II
_i
.-,,,w.-
.4. Nirc.,
ll:
.
----_--_
-----,,.,
ri
A
tio
re
si pictori vestit1 (Intre acestia din urma, Ti ian, Tiziano)
Dintre principi, numai ducele de Savoia avea,Insemnalate..
dar el era, strans de Imperiali asa de tare, inca,t abia se
putoa. misca.
244

245
mai in fiecare zi. De un timp se simtia mai neinultamita,
dintre terile ce erau de-a dreptul ale Imparatului, Boemia,
sip de aici era sa, inceapa, razboiul cel nenorocit de treizeci
de ani4.
XLIV.
Rasaritul european dela 1600 la 1700.
1. Pe cand Mihai Viteazul se lupta impotriva Turcilor.
spre marirea si spre nenorocirea lui, in Polonia nu mai
era regele ytefan: el murise plans de toti oamenii destoinici,
viteji, cuminfi si iubitori de tarn din regatul sau.
N'avea copii, si nepotii sai de frati, SigismulA principele
Ardealului, si Andrei cardinalul (care a ajuns si el, in 1599,
principe al Ardealului, a fost invins de Mihai Viteazul si
ucis, de ai sai, patina vreme .dupa infrangere), erau prea
-tineri ca sa poata fi alesi. Fratele Imparatului Rudolf, Maimilian,
a, cercat sa, capete-Polonia si a gasit si unii spriinsa
cei mai multi se temeau sa-1 primeasca, de
care ce banuiau ca familia de Austria ar vrea sa cucereasca
Polonia, si, intr'un fel, aveau dreptate, caci aceasta l'amilie
uase, cu vre-o cincizeci de ani inainte, Ungaria si Boemia,
si. la urma, intr'un tarziu, cand s'a impartit Polonia, Austria
-a rupt din ea Galitia. Deci regble nou a fost altul :
. Sigismund al HI-lea, principe suedez, a carui mama era
din sangele vechii -dinastii a Iagellonilor.
Totil§i tin partid polon alese pe Maximilian. and incera sA N ie in
tai A, Cancelartul Zamoyski-1 intAmpinA, it bath 01-1
prinse. Prin tra-
-tutu] dela Bendzin, arhiducele pArasi apoi drepturile lui asupra C,oroanei
pclone.
Acest al treilea Sigismund samana cu ceilalti doi, fiind
ea §i dansii molau si fricos. Dar s'a gasit un altul ca,sa,
calauzeasca Polonia pe cAnd el putrezia pe tron. Acela a
Past Hatmanul sau Generalul cel Mare Alan Zamoyski. El

246
era un om foarte luminat, care invatase in Italia, stia bine
latineste, avea multe carti si intemeiase si o scoala. Toate
silintile lui le cheltuia ca< sa creasca stapanirea si cinstea
Poloniei. De aceia a gonit si prins pe Maximilian, care nitvalise
in tars. a patruns in Moldova, mai mult farce vela-
regelui, si a pus Domn pe Ieremia Movila. Gaud_ Mihai a
luat Moldova pentru dansul, Zamoyski a starts osti pater
nice, a izbutit sa aduca, inapoi pe Ieremia-Voda si a. cautat
sa puie In Tara-Romaneascit pe Simion-Vada, fratele Teremiei.
El nadajduia sa vada odata si razboiul cel mare impotriva
Turcilor, dar nu tral pana atuncea.
2. Turcii nu se mai batusera cu Polonii Inca din zilel&
lui Ioan-Albert. Cand s'au hotarat sa-i Ioveasca, pricina
era Moldova. Tara aceasta platia bir Sultanului ca si ma
"nainte, dar, din vremea lui Zamoysld Po lonii se deprinsesera
a pune Domni pe cine voiau ei, si anume din neamul
cu credinta fata de dansii al Movilestilor. Aceasta nu
puteau s'o indure Turcii. Astfel ca, an pus la Dunare un
Pasa puternic, care stapaniit si in Dobrogea si pana in apa
Niprului : el trebuia sa aiha grija Polonilor. ()data acestia
s'au inteles cu Domnul Moldoirei, numit dupa ce se gonisera
acuma Jv1ovilestii, cu GcrIpar-Votla (un Croat de nastere),
si an trecut Nistrul in tara noastra, dar li-a mers
foarte rau si s'au prapadit multi, de frig si de foame. la
Intorsul acasa, pierzandu-si si capetenia lor, iar Gaspar a
Post omorat de boieri. Dupa aceia, Sultanul insusi a venit
pana la Nistru, dar nici Turcii, din partea, lor, nu mai eran
in stare, cum vazuram, sa Indeplineasca lucruri maxi. Para
si prin anti 1630 se mai framantau din cand In cand cele
doua popoare in preajma noastra si spre paguba noastra_
can trebuia sa dam Turcilor hrana si ostasi.
3. Dar pe urma, Sultanul cel crunt si strasnic. Jlurad al
IV-lea, se incurca intr'un razboiu foarte lung si greu cu.
Persil,
si de atunci lasa in pace pe crestinii din partil
dunarene. Urmasul lui Sigismund, Vladislav, avit ragaz sa.
se lupte cu Cazacii, can se, rasculasera acum. supt vestitu

247
Bogdan. Hmiluirchi, se unisera cu Musealii si pradau strasnic
parnAnturile regelui.
Acesti Camel aveau alt rost decal Atechii hoti vitcji dela Nipru. Ei
amngeau sg infatiseze tot mai mutt trei hicrurk legea ortodoxg, apgsat6
de Po brill catolici, lege- pe care o mantuise de cuand Petra Movilg,
fiul lui Simion-Vodg, cgnd ajunse Mitropolit de Chiev, unde internee
scoall ri tipografie of aduse astfel foloase incalculablieneamului rusesc;
ape' acest neam al Rusilor, In primejdie sa piarg de pe urma Polonilor
$i, in sfarsit, sufmintile teranilor, pe carii apg.Cau nobilii poloni
of
orgndarii evrei pusi de di-lush prin toate satele.
In Ardeal, Gheorghe Ralakey, de care am mai vorbit, putft
sa iea domnia in ciuda Turcilor, cari nu furs in stare sa-1
goneasca; el se -tint} mandru, timp de vre-o dougzeci de
ani, si fats de Turci, si fats de-- Germani. Tot multamita
razboiului cu Persii se putura Intemeia foarte bine si terile
noastre, care pgna atunci erau date pe bani la tot felul de
oameni, ce se schimbau foarte rapede. Domn la Munteni
static dougzeci si doi de ani Matei-Voda Basarab, un om
pe care-1 iubeau toti boierii si toattt tam, carora li-a fost.
ca parinte bun. Moldova a fost stapanita nouasprezece ani
ce Vetsile Luptt, fecior de Grec si poate de Romanca, foarte
trufas si lacom, care s'a batut de mai multe on cu Matei
ca sa-i iea tara, pang, ce acesta 1-a gonit pe el (1653), dar
si Vasile era un carmuitor fritelept, si multa vreme au pomenit
Moldovenii bielsugul din zilele lui.
4. Pe atunci Rusia suferia pe urma schimbgrii neamului
stapanitorilor. Intaiu Tarii cucerisera tot pamantul pang la
hotarele Asiei; si Hanul din Bibb-, dincolo de aceste hotare,
trefoil' sa se supuie Tarului. Cazacii dela Dom intrasera
supt ascultarea lui, si unul dintre dansii, Iermac, s'a
dus prin campiiie acoperite mai tot anul cu ghiagt si a
prins a cucer1 Siberia. Putin Inca, si Rusia ar fi ajuns pang,
unda incepea_ tars marelui Imparat al Chinei, care se gasia
in fruntea unei multimi nenumarate de oameni harnici si
destul de luminati, ce-1 ascultau ca pe parintele lor.
Cea d'intgiu cercetare, pentru Rusi, a acestor teri a fgcut-o un Mol
Aovean, NicGlae Mile'cu Spgtarul, c-eva mai kirziu.

248
In Apus, Cazacii dela Nipru, fiind de lege ortodoxa, (ca
a noastra), ar fi primit mai bu.curos ca ocrotitor al for pe
Tarul decat pe regele catolic al Poloniei,
Mai pe urm6, dupa moartea lui Bogdan Hmilnitchi, uciderea fiului
saki Timus, cazut cand apdra. la Suceava Domma lui Vasile-VodA, socrul
q6.u, precum prin Inlaturarea celuilalt fiu, Gheorghe, o mare
parte din Camel, supt Dorosenco, se atilt Turcilor.
Si in terile Litvaniei, unde locuitorii erau mai mult Rust
si ortodoxi, s'ar fi bucurat multi de cucerirea Tarului.
One stie cat de rapede ar fi inaintat Rusia si intr'o
parte si intr'alta, data nu s'ar fi Intamplat sa se stanga
dinastia celor doi Jvani si a lui Vasile! Un boier, Boris
Gudunov, lua el puterea; acest Boris erg, Tar cand Mihai
Viteazul se lupta cu Turcii, si el i-a si fagaduit ca-1 'va
ajuta, ca pe un crestin. El .n'a domnit multa vreme; dupd
fiul sau, si, dupa un incalcator de Domnie, a fost ales ca
Tar alt boier, Mihail Romanov. Mihail acesta e intemeietorul
dinastiei Romanovilor, care a stapanit catva timp Rusia si
care e inrudita, si cu Tariff din timpurile noastre. Fireste
ca el n'a putut sa 'fie ceia ce fusesera inaintasii sai, cad',
atunci cand un popor e dezbinat, toti vecinii dusmani se
sta-rnesc la hotare si smulg ce li vine la socoteala asa
Mihail Romanov a trebuit sa lase in mdnele Suedezilor si
Polonilor pamanturi pe care pang atunci Rusii le socotisera
ca sunt ale lor. Nici Alexe, fiul lui Mihail. n'a at ut mai
mult noroc decat dansul, si zilele bune erau sa se intoarca
pentru Rusia numai odata cu snirea pe tron a lui Petrucel-Mare,
nepotul de fiu al lui Mihail Romanov.

249
XLV.
Teri le din Nordul Europei pina la 1600.
1, La Nord de Germania e peninsula Iutlanda, o foarte
frumoasa tars, acoperita astazi de dumbravi, pajisti si sate
curate; apoi vine un sir de insule, tot asa de Infl9ritoare
si de bine locuite. De-asupra Iutlandei se 'Ischia in doua
ramuri o alta peninsula, foarte mare, peninsula scandinava,
pe care o desparte in doua, de-a lungul, un sir de munti,
partea de spre Rusia se chiama Suedia (odata Tinuturile
mai din jos erau deosebite de Suedia si aveau numele de
Gana), cea de spre Ocean e Norvegia campiile inghetate
dela Miazanoapte an locuitori cari nu sunt Germania Laponli,
oameni mici, cari intrebuinteaza pentru caraturi si
pentru lapte cerbii piticl, renii.
Noi stim ca din peninsula scandinava si din Danemarca
au_ pornit in fiecare an cete-cete, pe luntri usoare. aces
vestiti hoti de mare, Nartninnii, cari dela o vreme s'au
brdmparat si au Intemeiat atatea State de la Nordul pans la
Sudul Europei. Dar destui Nortmani an ramas acasa. Si
acestia-si aveau regi: in Suedia, in Norvegia si in Danemarca.
0 bucata de vreme, supt Cana-eel-Mare, Danemarca
a fost unita cu Anglia, unde sedea regele, dar pe urma s'a
deslipit si a trait tot de -o parte. Prin apropierea anului
1000, calugarii veniti din Germania an adus In aceste teri
nordice, care erau Inca foarte salbatece si -sangeroase, ere-.
dinfa
eraytinii, care a mai Imblanzit putin pe oamenii strasmei
din ele. Imperiul German a incercat In zaelar sä supuie
Danemarca. Numai unele orase bogate, ca Bergen din Norregia,
se unira cu Hansa din Germania si avura o purtare
neatarnata tatia de regi.
2. In tustrele aceste regate, puterea regelui era mare,
clerul, bogat, ave& o deosebita trecere. amestecandu-se si
In trebile carmuirii, iar teranii, afar& de unele parti ale

250 ---
Danemarcei, aveau stapanirea pamantului for si puteau sa,
se stramute unde voiau; deci nu erau scriii,
ca in multeparti
ale Europei. Razboaie cu strainii nu se prea pomeniau
in aceste- ten, care traiau razlete de lumea cealalta.
Nu numai ca ele n'au vazut pe dusrnan pustiind ogoarele
si arzand orasele, dar, pentru ca aveau la. Rasarit vecini
stabi, au putut sa, se Tulin( la, astipra lor: astfel, Danemarca
a fost catva timp stapana pe Livonia, tara asezata pe malul
rasaritean al Marii Baltice si unde mai tarziu au stat cavalerii
Purtatori-de-Spadd, inlocuitorii deci ai Danezilor
Suedia a luat si malul din fata al Balticei, landa sat'
tara Finilor, cari ei avusera tara papa. atunci : acolo se
stramutara o multime de nobili si de negustori suedezi. asa
bleat astazi, cand Finlanda, ester a Rusilor. poporul de jos
e finez, pe cand o mare parte dintre oamenii bogati si
dintre fruntasii terii sunt Suedezi, ce poarta nume snedeze
si 'orbesc limba suedeza, care e o limba germanica si foarte
deosebita de limba Finilor (aceasta. samana intru catva eu.
a TJngurilor). Danemarca a cucerit odata, parte din Estonia_
alta, provincie de pe acest mal al Balticei.
Cand, la 'inceputul veacului at XVII-lea, Rusii cautau
sa-si intemeieze o dinastie noun, stim ca Suedezii au pus
mina pe alte doua Tinuturi ale Balticei rasaritene, Ingrid
si Carelia (Petersburgul, Capitala de astazi a Rusiei, e in
Ingria). Astfel ei duceau mai departe intinderea for din
evul mediu. La Baltica, aveau aceiasi putere ca Venetienii
a Marea Adriatica (caci stim ca Venetienii stapaniau si
malul din fats, Dalmatia), numai cat ei n'aveau aceiasr
pricepere pentru negot : in mijlocul -Marii se afla insula
Gottland (sau tara -Gotilor), si aici a stralucit multa vrerne
marele port Wisby, din care astazi au ramas mai mult daramaturi.
Numai Narvegia n'avea putinta de a se mai marl, ea i
coasta ei apuseana era batuta de oceanul pustiu, pe uncle
si corabii mergeau putine atunci (negatuf cel mare se face,1
pe Marea Mediterana). De aceia si era ea mai saraca, mai

251
salbateca si mai putin locuita decat cele doua teri S1 IrOli.
Dar de dansa se tinea, de pe la jumatatea veacului a
XIII-lea, marea insula islandar al carii nume insearnna
Ora de ghiata" (caci si era sus de tot, la Apus, aproape
de America) ; de altminterea, cei ce se aseaza, intaiu, dintre
Germani, in aceasta insula, fusesera tot Norvegieni.
Astazi, cand Suedia, Norvegia si Danemarca sunt, amemntate
de vecini ,(mai ales cele doul d'intaiu de Rusi, dela
Rasarit), eel mai folositor lucre ar fi fost ca si. Danemarca
sa fie unity cu terile scandinave, si ca Suedia si Norvegia,
care, vre-o suta de ani, an avut aceiasi dinastie, sa fi trait
In buna intelegere; ceia ce n'au facut, ba chiar s'au, des.
partit si ele, de cu-and.
In timpurile departate de- care vorbim aici, insa, nicio
primejdie nu ameninta cele trei regate, asa incat ele puteau
tral sigure si deosebit. Numai intamplarea, legaturile de
inrudire dintre familiile- for regale au adus In teacul al
XIV-lea (pe vremea razboihlui de o suta de ani") Intaiu
unirea Danimarcei cu. Norvegia si apoi alipirea la ele si a
Suediei. 0 reging care mostenise pe tatal si pe barbatul ei.
Daneza Jlaryareta, a facut chiar sa se incheieprecum s'a
vazut un act scris, la 1397, prin care cele trei teri, se
invoiau sa aleaga totdeauna un singur stapanitor, din neamul
Margaretei si sa aiba numai tustrele la un loc legaturi cu
strainatatea. Alargareta a murit peste cincisprezece ani, si
Uniunea aceasta dela Calmar, numita asa dupa orasul din
Suedia de jos (Gotia) unde .0.a
incheiat, n'a tinut multi
vreme dupa, moartea Inteleptei regine a Miaza noptii.
3. Dupa- ce s'a strecurat pe tron un nepot si o ruder mai
de departe a Margaretei, Uniunea a fost rupta, la moartea,
acestuia din urma: ea a tinut ceva mai mult de cincizeci
de ani. Apoi s'a mai incercat peste putin carpeli, care nici
acelea n'au fost trainice. Perna si lar inceputul veacului al
XVI-lea s'a mai straduit regale Cristian al II-lea sa invie
Uniunea, Ins& ferry folos, macar ca s'a varsat mult singe
de catre acest Cristian, care era un om pornit Si salbatec

252
si a adus multe nenorociri in Suedia: Dar, la urma, Gustav
Vasa chemg, pe terafnii suedezi in jurul lui si scapg, tara
de robia Danezilor (1523); de atunci a domnit in Suedia
neamul sg,u, Casa de Vasa. Cristian a fost scos si din Danemarca,
dar urmasii sg.i pastrarg unirea cu Norvegia.
Vasa a domnit vre-o patruzeci de ani: el a carmuit cu
pricepere si cu putere si a primit legea cea noun a lui
Luther in Suedia. Danemarca ,si Norvegia impreung, ajunseserg,
mai slabe decat Suedia singura, care avek insa up
astfel de rege. Dar nenorocirea Suedezilor a vrut ca fiiI
lui Gustav Vasa sg, se dusmaneascA pentru Domnie, incur-
4.11ndu-se -in multe greutati si suferinte. Suedia s'a bg,tut
si cu Polonia, pentru ca regele polon Sigismund, venit din
Suedia, voia, sg, pastreze si aceastg. tars. Cu Gustav-Adolf
fug incepft o vreme de strAlueire pentru Suedia, in razboiul
de treizeci de ani
XLVI.
Spania la Inceputul rizboiului de treizeci de ani.
Sg, vedem acum in ce fel se infat,isau alte doug, teri,
Anglia si Spania. la Inceputul rgzboiului de treizeci de ani.care
a cuprins pe Incetul toatA Europa si a fault s1 se
-vadg, tine e mai tare dedit cellalt.
Astfel de incercAri eran de nevoie din tali) in tin:1p spre a se corectit
echilibrul european, stricat de marirea on de intarirea uneia sae
atteia dintre Jeri.
1. Henric at VIII-1-ea, regele Angliei, fusese un stapanito
lenes, stricat si crud, care a pus sg, se tale cu toporul oamenii,
oricat de vestiti si de iubiti, cari nu voiau sa primeasa.
Reforma legii, asg, cum o schimbase el, numai in
folosuk lui. Nimanui nu i-a parut r.0 dupg, dansul cand a

-253
murit. Supt fiul sau, Eduard at VI-lea, un baietas bolngvicios,
a carui moarte se Wept& din lung, In lung, protestantii
cei adevarati s'au intarit si an facut pe rege, care
cum stim, era si capul Bisericii anglicane (se zice: poporul
englez dar Biserica anglicana), sa iscitleasca patruzeci st
don& de articole sau puncte, care apropiau pe Anglicans
de Luteranii din Germania. Sora lui (dela alts mama, s
anume dela Ecaterina, matusa lui Carol al V-lea Imparatul),
Maria, a fost catolica, precum fusese si mama-sa
Ea a vrut sa intoarca Inapoi pe 1nglezi la credinta cato-
ica, lucru care era cu neputinta. Pentru a-di atinge aceasta
tints, e a a prigonit.precum prigonise tatal ei, Henric al
VIII-lea, pe aceia ce nu voiau sa se lase de catolicism
Maria a trimes Ia moarte pang si pe Cranmer, care fusese
a hiepiscop de Canterbury si primat al Angliei.
Maria, care era o femeie uiata si imbatranita, se marttase
cu tanarul si frumosul rege al Spaniei, Filip al II-lea,
fiu si urmas al Imparatului Carol al V-lea (cu care Maria
venia vary primara ; sotii nu traiau Impreuna Insa, ci fiecare
in regatul sau, si Filip nu putea suferl pe Maria).
Filip al II-lea era o fire inchisa, tacuta, intunecata, indarittnica
si nemilostiva. Tatal sau nu fusese tine stie ce
catolic fanatic, ci se potrivise dupa Imprejurari: el Insa.
Filip, s'a juruit sa cheltuiasca toate puterile sale, toti ostasii
cei buni ai Spaniei, cum nu mai erau altii In Europa
toate °stile europene s'au lust dupa cea spaniola, si numele
gradelor de ofiteri ce se intrebuinteaza pana astazi
sunt luate dela &Lisa), toate comorile, care-i veniau iiecon-
tenit, in corabii maxi si
grele, ce se chemau galioane, ale
Americei, numai sa, rapuie pe protestantii din toate terile
si sa aducl iarasi singura lege pe care o socotia el buns
atolicismul.
2. Dar erau destui protestanti si in terile lui Filip: nu
Insa in Spania chiar, ci In Terile-de-jos, unde patrunsese
si luteranismul, dat mai ales calvinismul, dela Francezi. Ca
rol mai ingaduia pe ereticii din aceste parti, uncle-si pe

154
trecuse copilaria si la care tine' foarte mult. Altfel s'a
purtat Filip, care fusese crescut in Spania, de Spanioli
lintre aceia cari pan& mai tarziu n'aveau alta grija, mai mare
li) is
tillA
fitil
;$
yi
W
if
Od
it
1
Al
ti
it(t
tii
. Al.10
a.
:
Lc
m,... ;
. .
,..0
11
.
g
ti
Al
.i
1 ( , ,,
,,.
-
,,....5.._ ,
,, ,-;_;_.
_ ,
,
,: -/
L.
.:._-,-.\ ib.
.
-
..,
,
( .
L.r
_,
.4, . ....,..... , ..,.,_
...... ALL-
.
si
I
il
0.
ID
co
1r
110,_e_o_s, ssjvh_s_s *Awe iree AI e lisp*"
0...,......
, yr... .. Se
-ki ..-.
(
,-.) ',',1; ,', i x)
.,..... , .....,.._ .., ...
.....
M. A . IR UY TER.
,..,.,,,,..,_,...
.
__... .
.
, ......
.... _
.,......
Ire
Fig. 41. Amiralul olandez Ruyter, din veucul al XVII -Iea.
S'a Utut si cu Spaniolii,
decat sa se sileasca prin sabie si prin amenintare cu arderea
de viu pe oricine a crede in Dumnezeu ca dansii. El a
ntemeiat in Tarile-de-jos episcopli noun si le-a dat pe mana
...
*
..
I
ri
r'4,
. ,,
ii
1441
1)
1
kct
4
0
41
#11
144
1411
th
6
A

255 --
calugarilor noi, Iesuitii (dela Mesa, numele latinesc al lui
Isus flristos). cari se intemeiasera, numai pentru a supra-
veghifi credir4a oamenilor §i a-i Linea in catolicism, intre-
ig.
rfrt.
'to
V
1
2
'110
'14A
011
oti
A
ti.
oi
Oi;
f
oi I
i
Od
,
1
0i,
- ..--- 7 --'
ft fir
r.F
,
0
4
A
A
A
*
*
:.
v
,,
TP
IS
0:
,.
S,
. s'
.,
.4
/ ,*,
, i
I
. ,
1
sltL.**;
l'ik
%,---i-N ...)),L., .4.
e-- _1/4.7"-:"..):)) SP* i
,- ...'11
tr
i ,i) )., 1 4.,
7 _ ., \ Z;
,''..,_-.e. ,,-.>',,,
. ,AIt'
4,,,). ,i) .. , (..e\ I ,
? ( 0
.`,,.. -0".. 'I j -- -:---4
q ,
'="-------'',.7 116 -----_, S
3.... ,/ ) ,,
,r--::
.-.
.
-41
-,e
DE
PI \ I)
\-- ;.. .
- A
1 III
S) i. 'C'Cib
,
\\ 3 1
CEIWANTES
... M.
t..,'
W
is
6
*
Or
:e.i-S3_,:e1S.P.01...113kACIIPACCOPP:CIZIECIECi.
45. Pe vremea lui Filip al II-lea trills poetul Cervantes, care a scris intaraplArile
lui Don Chisot (Quixote), in care iea in ras pe oamenii cart n'au alto.
freaba deca canto de Inept cu morile de vant, deci cu luckier( zidarnice.
sill
buintand pentru aceasta once mijloc, chiar §i cele rele,
caci ei socotiau ca scopul sfince.?te mijloacele (ceia ce nu e
adevarat). Trebuie sa ne mai gandim ca locuitorii acestia
0
#
..
___
is
-
, , St
S'
ti to
o'
?
IP
fir
..,,
_---
, ,
11.'
V
IF
..
S
!IS
'IS
,,.
,,..
. .
) 0 ii
A
1 (i'
Vv
i 4
0ff
4
1/4
N
A
01
Iii.
H
011
A
Iiii
A
1
1 1
(1
Nil
w....-_,..- -- -- ft.:.-- rm eye -.._---,...ft:- - as

256
lin Terile-de-jos, asezati mai mult in orase foarte man
foarte bogate si apropiate unele de altele, erau deprinsi de
mult cum am vazut in luptele regelui Franciei cu dansii
sa, nu li se calce drepturile, caci altfel se rgsculau, fiind
uti la fire, nesupusi din obiceiu si foarte viteji. Astfel
s'au rasculat si impotriva masurilor lui Filip al II-lea, pe
care ei le. judecau, si cu temeiu, cg sunt nedfepte. Filip
trufas cum era, n'a dat intaiu nicio insemngtate miscan
or: unul dintre rninistrii matusei regelui, Margareta, car
carmuia Terile-de-jos, a spus chiar cu despret ca acei can
veniserg cu plangeri, sunt niste calici, iar nemultamitii au
uat aceasta batjocura ca un nume de cinste, si si-au zis
,calicii".
Astfel li se zicea rasculatilor: gueux.
!Lisa rascoala s'a intins din oral in oral, mai ales in parted.
de Rasgrit, catre Germania: multimea navalia in biserici sL
We& jos sfintii, nimicia. moastele si curatia astfel tlacasul
lui Dumnezeu de ce socotia ea ea, este injosire pentru
dansul. Nobili foarte insemnati, cum era princul de Orani6
francez: Orange), contele de Egmont, un mare general, contele
Horn, se unirg cu rascottla. Filip al II-lea trimese atunci
in Terile-de-jos pe cel mai neinduplecat dintre sfetnicii
pe batranul duce de diva, care nu credea decat in foc si
"n sabie, ca singurele mijlOace prin care se potolesc of -
menii neaseultatori. A fost atunci in aceasta frumoasa taxa,
bogatg o jale nespusa: un ,tribunal al tulburgrilor", egruie
lumea i-a zis tribunalul de seinge, a inceput sg judece pe
toti cei can erau banuiti ca au facut pgcate impotriva legii
vechi. Cu niste judecatori ca aceia, tine putea sä scape ?
Egmont si Horn au pent, si mu de oameni impreung cu
dansii. Dar cu aceste, grozavii nu se facea mai bung ispravg
decat aceia pe care ai face-o zvarlind untdelemn
peste foc: oamenii pot gres1 (dar la acestia nici nu era o
gresala atat de mare!), insa cei mai intelepti trebuie sa
stie a-i aduce cu bl'andatg la calea cea dreapta. Cu toate
eL

257
ca ducele de Alva a trebuit sa se duct si Filip a trimes
sin be pe viteazul said frate, loan de Austria, provinciile rgsaritene
ale Terilor-de-jos nu s'au potolit niciodata, ci din
anume cetati rasculatii s'au impotrivit intfuna pang la razboiul
de treizeci de ani.
3. Filip nu si-a schimbat totusi gandul de a face ca lumea
sg he catolicg. Sotia sa Maria se stansese farg sa lase
mostenitori, urma sora ei dusmang, Elisaveta, care a
fost cea mai mare regina, ba chiar cel mai mare stapanitor
ce 1-a avut Anglia. Elisaveta era protestantg: ea intat
cele treizeci si noug, de articole mai cumpgtate decat
credinta luterana, care sunt si acum crezul Bisericii anglicane;
in afarg, ea a sprijinit pe rasculatii din Terile-dejos,
cari se alcatuira ca republicg supt un administrator
(stathouder, ceteste: stathaudgr). Deocamdatg Filip aveg de
lucru cu Portvaiia, pe care a cucerit-o, ca ruda a regilor
celor vechi, si cu Turcii, pe cari frate-sgu i-a bgtut la,
Lepanto in Grecia, pe vremea lui Ioan-Voda cel Cumplit.
Dar el intetig in ascuns pe catolicii englezi, cari ar fi vrut
sa alba de regina pe frumoasa Maria Stuart (ceteste: Stuart),
raging a Scotiei si vaduva de rege franca, care fugise din
tara ei pentru purtgri rele si nesocotinta, si era tinutg in
prinsoare, cu cruzime, de Elisaveta.
Maria Stuart, dui:A, mama din familia de Lotaringia, fusese soda u
Francisc al lr-lea, flul lui Henri(' al II-lea. Sotul ei muri tang. s1 atui c
vaduva se intoarse acasa, unde gAsi autoritatea cocArsitoare a lui
Knox. A avut o pnrtare care i-a fnstrAinat In curAnd inimile supusilor.
A fost in stare sa, unelteascA 51 moartea noului ei sot, fiintIcA ucise'e
pe un muzicant italian pe care ea-1 tinea, la Curte. Astfel a fAcut
nenorocirea ei si a poporului ei.
Aceasta nu se sfil sä puie a se taia capul dusmanei sale.
CAt a stat inchisa 'n Anglia, Maria Stuart a stat In egatura cu nobilii
englezi catolici pentru a-i atata la rAscoala. Ea era, in adesar,
si mostenitoarea tronului englez, cAci Elisaveta rAmAsese nemaritat.A.
Daca astfel de rAscoale ar fi izbutit, Anglia se intorcea a zilele Mar ei
Tudor, aparatoarea cu orice pret a catolicismului.
In anul urmator, Filip trimese o flota mare asupra An-
17
g'

258
gliei, cu care erg in razboiu, dar vantul i-o ImprastiO si
i-o Inecg.
Flota apucass pe la Nordul Scoiei. In mandria lui, Filip I zice%
nelminse (invincible terntada). In curand
jalnice.
111Sa-i vazit rdmasitele
Pe atunci Englezii se deprinserg si ei cu Marea. si incepurg
a-si
face asezari in America de Nord. Filip se tncurci%
de acum. In razboiul cu Franta, si urmasu) sau, care avea
acelasi nume, fir un om slab, care stapanl o targ stoarsa
de puteri. Pe cand Elisaveta lasg in 1603 lui Iacot Tiu,
regele Scotiei, fiul Mariei Stuart, o targ infloritoare. mandrg
si supusg. Caci nu puterea, ci cumintenia hotgraste lucrurile
omenesti.
XLVII.
115.zboiul de treizeci de ani.
I. Precum Filip al II-lea calcase drepturile asigurate
prin acte scrise ale locuitorilor calvini din Teri le-fle-jos,
astfel nepotul impgratului Mathias ( Mathias), Ferdinand,
rege al Boemiei, cgIca drepturile, asigurate tot prin acte
scrise, ale locuitorilor protestanti din aceasta, targ, unde cu
doug veacuri in urma fusese o asa de strasnicg rgscoalg
pentru lege, a Husitilor. Cehii se rgscularg si ei, si, ngvglind
in palatul guvernatorului din Praga, zvarlira pe feresti
pe cgtiva ministri, ranindu-i (1618).
Ei nu oereau doar ceva nou, ci respectarea, pri\ilegiilor care li fuse
era date de Casa de Ilabsburg. Aruncarea pe feresti a ministrilo
can n'au murit era, un vechiu obiceiu boem In caz de nemultumire.
Dar rgsculatii fury sprijiniti numai foarte slab de cei de o lege
cu dansil, pe cand regele Ferdinand ajungea indatg Imparat,
la moartea unchiului sat]. Abia cgteva cete de Germani
alergarg sag ajut,e, supt o cgpetenie de lefegii, seniorul de

259
liansfeld. Dintre marii principi ai Imperiului, singur Electorul
dela Rin, caruia i se zicea Electorut Palatin, Ina, both.rat
partea rasculatilor, si ei 11 aleser& rege al Mr; Electoru
Frederic primia, bani dela noul rege al Angliei, Iacob, al
caruia ginere era. Dar oamenii Imparatului, cu care era
unit ducele de Bavaria, un catolic tot asa de cotropitor ca
si Filip al al II-lea, invinsera In lupta dela Muntcle-Alb. Principele
unguresc al Ardealului, Gavril Bethlen, care era calvin,
se amestecase si el in lupta, ba inaintase si pan& la Viena,
Insa fara un folos trainic, pentru ca, la urma si el trebul
sa se impace cu Imparatul. Acesta cucerl tara Electorului
Palatin.
Fiindca principii protestanti germani mai puternici, cum
erau Electorli de Brandenburg si de Saxonia, nu voiau sä
se tniste, Invinsii chemara pe regele Cristian at Danernarcti.
§tim ins& In ce stare se afla aceasta tara si ce slabi sta
panitori avea, dela Margareta incoace, adeca de peste doua
sute de ani; stapani In aceasta tara erau mai mult nobilii,
c &ii ingenunchiasera, foarte mult pe terani. Oricum, Cristian
tot ar fi fost batut; dar el mai avA si lipsa de noroc ca
gasi in fate, lui pe cel mai bun general din vremea aceia,
capetenia de lefegii Waldstein sau Wallenstein (ceteste
Valdstain, Valenstain), care Intrase In lupta Imparatului.
Foarte rapede, si el trebul sa se piece la pace.
2. Atunci tmparatul Ferdinand socotl c& s'a mantuit en
dusmanii lni : el cuteza sa iea o masura strasnica, dupa,
care protestantii erau datori sa dea inapoi tot ce luasera
din aN erea bisericeasca dela 1555 incoace. Iarasi principi
protestanti mai puternici nu se pusera In buza tunulu
temandu-se mai ales de Wallenstein, care stranse, cu plat&
mare si cu vole de jaf, pe mai toti oamenii din Germania
cpri n'aveau altceva de facut decat O. se bata pentru cel
ce li plateste. Protestantii strigara acuma catre alt ocrotitor
strain, catre regele Suediei, Gustav-Adolf
Acesta era si un mare viteaz si un foarte istet °randuitor
al ostilor ; pe rang& aceasta, el putea sä aduca, altfel
de oaste decat a lui Wallenstein: nu tineri fara capataiu)

260 -----
vagabonzi, fugari, Orani saracit,i, mesteri fara lucru, nobih.
doritori de castig nelegiuit sau de nume mare, ci terani
de-ai lui, crestini buni, gospodari harnici, cari stiau ca se
lupt ,au ca sa Indeplineasca voia lui Dumnezeu si sa scape
legea lui cea curatA din ghiarele dusmanilor. Cand regale
Suediei se coborf In Germania, ajutat fiind cu bani de Richelieu,
ministrul francez, Electorii de Brandenburg si de
Saxonia se ridicara si ei asupra Imparatului, care voia
sa-1
despoaie. Gustav-Adolf nu putir sa Impiedece de a se pierde
marele oral Magdeburg, pe raul Elba, dar el bath pe Imperiali
la Lipsea. Trecii spre Rin, pradand, si venia acum.
Impotriva Bavariei ; el intra chiar in Capitala acestei teri
Atunci Imparatul, care daduse clrumul lui Wallenstein, 11
cherna inapoi, si, ca sa scoata pe rege din Bavaria, Imperialii
navalira In Saxonia. Gustav-Adolf alerga iarasi arci
si dadii o a doua lupta, langa Lipsca (la Liitzen), dar nenorocirea
lui voi ca el sa piara In mijlocul biruintii ce castigase
:
cea mai frumoasa gi, tot odata, mai duioasa soarta
pentru un viteaz.
Lupta s'a dat in Nol embre 4632 Un monument ridicat e piotes
tan0 germani aratA unde a cAzut eroul.
Suedezii se luptara si dupa aceasta, ani intregi, si Walleristein
pen, ucis de catre niste oameni trimesi chiar de
Imparatul, doi ani dupa moartea lui Gustav-Adolf. Insa
acuma se amesteca,sera in razboitl. Francezii si Spaniolii,
cele doua popoare care se uriau de mult Intro ele.
3. .Richelieu a fost acela care a facut pe Ludovic al XIII-lea
sa Inceapa razboiu cu Imparatul. El era un nobil care se
Meuse cleric si, ajungind sfatuitor al reginei-mame, fusese
Inaintat cardinal. Ca ministru al lui Ludovic al XIII-lea,
el nu s'a plecat inaintea nimanui si nu s'a temut de nimeni.
Cu toate ca nu era aplecat spre manie si nu era
razbunator, el n'a lasat nicio uneltire Impotriva lui fara.
rasplata : nobilii neastamparati cari pregateau turburari,
au fost pedepsiti foarte aspru, si el a fost in stare sa !nature
pentru totdeauna dela Curte Ora si pe mama re

N..,Ir
1
-
/0
/le
/1
/
/ (
II
*
;
i
,\
\
.
/ I \
gr
OP,
,I
A
IN:
f
YYY
14 / ))
-
...
...
I.
As
w
fr
h
,. R
A
Awl
p
ft
.0-,.:.- ......-..-,,,
'V
k
IV, wr
a o r a ial is...,..-... a i P".4 PX4 . . -
7. 7.:4 -- I I I Ii., ..
.-
# e
gelui si pe fratele acestuia, cari aveau scopurile for deo
sebite, de petrecere si stapanire, si nu-1 lasau pe dansul,
ornnl cel mai priceput din regat, sa 1ndrepte fucrurile asa
cum cereau nevoile celc mari si adevarate ale' tern.
261

262
protestantilor, Anglia stated In manile unui rege ca heal)
I-iu, care fusese bine crescut si avea destula invatAtura, dar
nu se pricepea cu adevarat sa Infatiseze in ochii lumii otara
mai mare, iar, in Rasarit, Turcii ajunsesera cum stim
El a judecat bine ca o tara care vrea sa, calauzeasca ea
pe celelalte, nu trebuie sa fie Insasi dezb.inata. Henric al
IV-lea daduse vale calvinilor, prin porunca (edictul; franc
edit) dela Nantes (ceteste: Nant), sa-si aiba pe coasta Oceanului,
lane, Anglia (tocmai acolo 1), cetatile lor, cu ostasii
lor si administratia lor. Richelieu n'a stat pe ginduri sa, le
iea inapoi.
Francezii si Spaniolii nu s'au incaierat Inca nici intfo,
lupta mare, cat a trait Ludovic al XIII-lea, dar Richelieu
a platit pe Suedezi ca sä iea dela Imparatul provincia Alsacia,
la Rin, de care avea nevoie Franta, si a rascumparat-o
dela dansii. Dupa suirea pe tron a copilului Ludovic
al XIV-Iea, Francezii au raspins pe Spaniolii ce navalisera
in tam lor si, trecand Rinul cu care prilej au,
pradat asa, incat se pomeneste si 'Ana astazi ei au luat
si cetatea Maienta. Si Gheorghe IMA.4ezy din Ardeal fusese
adus sa loveasca pe Imperiali dela Rasarit.
Dupa, treizeci de ani dela tulburarile din Praga, la 1649,
se Mon In sfarsit pacea (dar Fraricezii rarnasera _Inca in.
lupta cu Spaniolii); ea fit incheiata in doua orase din pro-
vincia Vestfalia (laN.-V. Germaniei), Munster si Osnabruck,
si de aceia se chiama pacea din Vatican«. Printrinsa si luteranii
si calvinii capatara, aceleasi drepturi ca si catolicii.
Frusia Ilia Pomerania de Rasarit, iar Suedia pe cea de
Apus; Franciei ii ra'mase Alsaci6, afara de- Strassburg, oral.
fiber; ducele de Bavaria fu pastrat ca Elector, dar si fiul
Electorului Palatin isi capata -tara si cinstea Indarat.

263
XLVIII.
Starea Anglia in veacul al XVII-lea.
Pe vremea cand se framantau, an dupa an. nstile atator
neamuri in Germania si aceasta tarn nenorocita, platia tuturora
cu holdele ei nimicite si cu cetat,ile ei arse si daramate,
schimbari foarte Insemnate se petreceau in cele
doua, teri mari apusene ale Europei : Anglia si Spania.
1. Ce isprava, a facut Iacob I-iu, eel d'intaiu rege englez
din dinastia Stuart, am cam vazut: in tara nici catolicii,
nici anglicanii si protestantii curati n'au fost mult,amiti de
dansul, cu toate ca el, fiul catolicei Maria Stuart, se dadea,
totdeauna drept un anglican nestramutat in credinta. §i el
a avut un om de incredere, ca sj Ludovic al XIII-lea din
Franta, dar al lui nu era de seama lui Richelieu, ci ui n
obraznic si usuratec, ducele de Buckingham, care a intuit
ucis ca IIenric al IV-lea. In afara, el a lasat sa se sfara,me
autonomia (dreptul de a -so cannui singuri) calvinilor din
Franta, pe cari n'a putut sa-i sprijine cum trebuia; ginere-
sau a fost gonit din Palatipat fara ca el sa -se sargui
prea mutt pentru a-1 cruta de atata paguba si rusine. in
sfarsit din razboiul de treizeci de ani, In care Franta a
castigat asa de mutt, el s'a ales cu manile goale.
Dar nenotociri man erau sa cada asupra fiului salt
Carol I-iu.
In domnia lui Iacob I-iu, la 1616, a murit, in vrasta de
52 de ani, cel mai mare scriitor care s'a ivit duna ai anticitatii,
dramaturgul Wiliam Shakespeare (ecspir). El era
numai un actor sarac si a scris, mai mutt pentra a se tinea
lintfo zi pe alta, piese, cu subiecte din viata terii sale, din
viata veche sau de inchipuire. Pana acum nimeni n'a zguduit
mai tare sutletele oamenilor prin scrisele sale decat acest om
mare, pe care vremea lui nu 1-a Inteles insa indestul.
kW= timp and teatrul englez era la inceputurile .sale socotit thud
bil
et

264
ea o distractie de rand, acest om ridicat din mijloc.ul burgheziei ei
lipsit de o cultura mai Ina lta, silit sa tradasca din scrisul sau si din
darurile marilor seniori englezi, a dat, inspirandu.se din cronici ei
din nuvele, In dramele sale povestea sufletului omenesc, cu toate bucuriile,
durerile, visurile, gandurile ei idealurile sale. E atat de mare
prin intinderea ei Inaltimea lui, lncat orice caracterizare e zadarnica.
E cu neputinta a se adancl mai- malt cugetul tulburat de greutatea
unei datorii morale si de farmecul unei iubiri curate decal In Hamlet;
nicairi durerea unui tea care nu poate aft adapost la copiii sai sIi
care rataceste pribeag in noaptea si salbatacia naturii si a nebuniei
sale, tarand in nenorocirea lui pe singura copila a lui cared iubeste,
nu afla o mai adevarata ei zguduitoare icoana decat in Regele Lear;
cea mai ideala Infatisare a iubirii tinere o dg, el In Romeo Julieta;
o gelozie furioasa, care distruge tot si man& la crime, se desface din
Othelo; Evreul lacom de bani pang, la nimicirea oricarii simtirl mai
inalte se iveste In Negustorul de Venetia; o groaznica mustrare de
cuget, pe care nimic n'o poate adormi, e Macbeth; Vista unei taopti
de vard vrajeste toate duhurile usoare pe care Inchipuirea le pure in
aierul ]impede, fn padurile adormite, intre florile deschise. Dintre piesole
lui istorice, cu subiecte entice (hail; Cesar, Antonia fi Cleopatra)
on engleze (dela Razboiul de o suta de ani pang, la Henric al V1.11-lea ,
_Ricard al III-lea cuprinde chinurile unui ambitios criminal, a caruia
c roan& e stropita de un sange ce nu se poate sterge.
Contemporan cu Shakespeare a fost cancelariul englez Francisc Bacon
(1561-1626), unul din cei mai mari cugetatori a luinii. In Noeum
Orjatzutn, opera lui de capetenie, el a pus temeliile doctrinei inductin,
care, plecand dela fapte, dela realitati, se pared, si pe dreptate
meni a s4 prefacll ftiinta intreagd.
2. Carol era, un om frumos, mandru, viteaz, cum numai
rare on Impodobeste darul lui Dumnezeu pe un rege; tined
cu adevarat la Ora lui, §i. in cele mai grele clipe din viata,
n'a cerut ajutorul strainului. Sotia sa, o- fate a lui Henric
al IV-lea din Franta, era bung,, vioaie si placuta. Viata regelui
in casa sa, cu copiii ski, doi baieti §i o fats, putea
sa fie o pilda pentru orice Englez.
Ceia ce 1-a pierdut pe acest rege nenorocit au fost Intaiu
sfaturile rele. A ascultat de ministrul sau Strafford, de regina
gi de altii, cand trebuia sa aleaga altfel de sfatuitori.
Apoi s'a indaratnicit sa ramaie pe voia lui, fare sa, caute
,claca nu cumva el insusI gre§ise.

265
Carol a ridicat pe Englezi Impotriva lui din doua
pricini. Intaiu ca ei nu mai aveau incredere In statornicia
Jul fatA de legea protestanta, ci it credeau trecut in ascuns
la catolicism : aceasta era pentru dansii cel mai mare pacat,
cad mult se mai luptasera si suferisera ei ca sa scape de
veohea iege catolica! Apoi el primise a carmul fara sa intrebe
Parlamentul asupra ()tailor ce punea. Noi stim insa
ca in Anglia, din timpurile lui Eduard al III-lea Inca, nicio
dajde nu e legiuita 'Ana n'a votat-o Parlamentul, si nu e
alt popor care sä tie mai mult ca oricine sa umble dupa
lege si dupa dating ca Englezii, ceia ce e un lucru foarte
frumos si de lauda pentru dansii. Din pricina razboiului
cu Spania dar razboiul acesta ardea supt cent's& si nu
duc,ea la nicio lupta si nu aducea niciun folos regele a
pus o dare pentru corabii". Multi n'au voit s'o plateasca,
pentru ca era poruncitd numai, si nu votatd. Ca sa fie siguri
ca nu li se va atinge legea, si nu li se vor calca dreptuiile
ramase dela stramosi, sumedenie de Englezi si-au
lasat tara si, luptandu-se cu primejdia Marii, s'au dus tocmai
in America-de-Nord, unde an intemeiat colonii (si din
aceasta pricina si din alt6le, pe care le N om vedea pe
urma, in America-de-Nord sunt mai multi Englezi decat
alti Europeni, si limba Statului in republica Statelor-Unite
e limba engleza).
Dela o reme regele vazii ca trebuie sa theme un Parlament.
Acesta voi sa-i smulga Insa puterea din mana si
clad'i in judecata pe Stratford, care pert de mana calaului.
Sco(ia era rasculata de mai multa vreme, cad nu voia sa
primeascit liturghia cea noun si oranduirea bisericeasca
hotarata de arhiepiscopul lui Carol 1-iu. Foarte multi Englezi
erau de o parere cu Scotienii si nu se invoiau sa
aiba in Biserica for episcopi, ci numai preoti : pentru aceia
ei se numiau presbiteriani (dela cuvantul latinesc presbyter =
preot). Ba altii nu voiau sa stie nici de carmuirea vre unui
rege, ci doriau sa traiasca numai dupa Biblie, avand in
frunte,a for un ales at lui Dumnezeu: acestia Isi ziceau

266
ritani, adeca aparMori ai legii curate. Printre ei avea mare
trecere un fiu de berar, Oliver Cromwell : era un sufiet,
ascuns si siret, foarte doritor de a stapanl, fara frica si
:
A
rq
Po
0
rii
RI
A
kit
ti
ii
t
Yet
V
INz I 1 .--..._.,... .. ... .--_1_. . ..
.-
il
IIIIII'
w,,,A.
Fig.
M. !PA ...S ... Pro ...
...X.sI "C "_11., : "::. -.
v... ...
;r .44,06....7 ',..--..::-1": , .
.4 a.
() 1,--;21 .0... ai.
Vg...
ID,
,4 1 4Pr
0
.1/
fro-,./7A
--(4 --;; /
.4, ( 1 \
V a'
400;
Al
4,
lif
..' 1
,)
IP'
No 4 7
Is
4 i
....
4
St
t:
c,
Pr
el
t a CROMWEL.
41'
'Ph.
It
!s:sjs:o. A 6 M04vcsowsx.m-riolppicAp
0%.--....."---..'. 7. -- wl -. .''
..._. nWO
47.--Oliver Cromwell, care si-a zis ocrotitora at Angiiei,
si a stapanit aceasta tarA.
neinduplecat in botararile sale. Ceia ce-i dadea o tarie si
mai mare era siguranta lui ca e omql dumnezeesc, care a
venit ca sa pedepseasca pe strica# si pe mincinosi si sa
aduca la indeplinire viata cea bung, si curata.
,
ill
..,,
a'
lo
i'
.
to.
t
:k
4
Is:
140
I
po
r.
fil
/4
01
Oil
1)441
11141
IN
101
ill
i
Alk
4 ", "7.- I I w 7 -4 tki4
0

267
3. Regele fugi din Londra, stranse pe credinciosii sai si
se lupta timp de mai multe luni de zile cu rasculatii, dar
nu-i put invinge. Atunci, vazand ca hi-a
pierdut toata
oastea, el alerga in tabara Scotienilor, cari si ei stateau
supt arme. Nadejdea lui era .ca, orice s'ar fi petrecut intro
dansii si dansul, ei tot 11 vor aclapostl, ca pe unul ce era
si el Scotian, coborator din regii cei vechi ai terii lor. Dar
se gasira acolo in tabard vanzatori, cari-1 dadura pe miina
lui Cromwell. Acesta avu indrazneala sa dea in judecatl
pe stapanul si regele sau, si judecatorii fara lege it osandira
la moarte. Regele se purta pans la sfarsit ca un viteaz.
el nu vol sa dea niciun raspuns acelora cari, MIA niciun
drept, ii puneau intrebari ca unui vinovat de rand, si qe
Muse la moarte fara nicio sovaiala, tocmai asa cum se
dusese, desi era numai o fe'meie, viteaza lui bunica, frnmoasa
retina Maria.
Cromwell intra indata in intelegere cu presbiterianii. cari
erau prea cumpatati pentru dansul. El, care invinuise p
rege ca n'a chemat Parlamentul, it imprastie, batiocurindu-1.
si puse de inchiriat" pe usa salei undo se adunau membrii.
Armata ajunse stapana peste toate,, si ea trecii toate
puterile ei asupra lui Cromwell Insusi, care-si zise ocroti.torul"
terii (lord protector"), dar de fapt a fost mai stapan
decat un Sultan turcesc. In afara, ins el a inaltat foarte
mult Anglia. Intro alte Inasuri intelepte, a luat si aceia ca
nicio corabie strains, sa nu poata aduce in Anglia a temarfuri
decat cele crescute sau acute in tara de and
vine corabia aceia. Masura lovia mai ales pe Olandezi. a
caror tarn da toarte putin si cari se in mai mult din nogotul
de narfuri straine.
4. Republica engleza a tinut dela 1649 la 1653. Unul din
ministrii lui Cromwell a fost marele poet Loan Milton
(1608-74), care a cantat intr'o intinsa poems col d'inthiu
pacat al omenirii. Paradisul pierdut" al lui se numara_
printre cele mai stralucite opere epice. Pe 'Amiga, frumuseta

268
versului si noutatea icoanelor, poemul lui Milton se deosebaste
printr'o adeincei sinceritate de inspiracie.
Dupa moartea lui Cromwell, fiul sau ramase ocrotitor",
precum dupa un rep fiu-sau ra-mane rege. Dar acest om,
care era de o fire slaba, trecit puterea lui Carol al II-lea,
iul xegelui ucis.
5. Anglia se ridicase, iar Spania cadea tot mai jos. Hrmasii
lui Filip al II-lea erau si slabi de trup si slabi de
minte, qi-i duceau de nas lingusitorii. Singura for Insusire
era evlavia. 0 parte din Teri le-de-jos era dela 1648 Republica,
neatarnata a Olandei ; Italia era sacatuita, in America
fusese o carmuire asa de rea, !neat, dupa ce contenise
aurul din pamant, nu venia mai niciun folos pentru Spania.
Spania insasi ajunsese a fi o tara de calugari trandavi
cle ciobani saraci : gonirea Evreilor si a Maurilor ce mai
ramasesera, a fost pe placul calugarilor, dar a saracit si
mai mutt regatul.
Yn aceasta vreme da rapede §i adanca decadere s'a vazut stingan-
.du-se, In aeelasi an cu Shakespeare, marele poi eatitor Cervantes (nas-
,cut la 1547) Pe vremea lui nu mai ramasese nimic din cavalerismul
el adevarat ai nobil, si nici macar din cel zgomotos gi
strAlucitor, ale
carui isprAvi le Insemna. Inca, la inceputul veacului al XV-lea, marele
cronicar francez al RAzboiului de o suta de ani, Froissart. Multi Insa
iii Wean. Infatisarea de cavaleri, fara ca viata for sa aka un rost. Cer-
vantes si-a ras de astfel de oameni in nemuritorul sau roman Don
Quixote (ceteste: don Chihote ; not zicem, (1110 frantuzeste: don Chisot),
care Infatiseaza pe un smintit lunatec, ce vede in fiecare moara- de
-ant un dusman, In fiecare femeie un Inger si in fiecare cocioaba o cetate.
La 1601 se nasckeel mai mare dramaturg. spaniol, Calderon de is
Barra, ale carui Piese n'au numar. Scrise cu multa usurinta, pline de
Tioiciune $i de verva, .putin Ingrijite ca tesatura gi stil dar dovedind
o neabositA inqpiratie, ele ne Infatiseaza toatll viata Spaniel din acel
-si

269
XLIX.
Cum triiiit Franta dupa razboiul de treizeci de ani.
1. Dna Anglia ar fi fost stApanita cincizeci d9 ani de
Cromwell si dace fiu-sail
i-ar fi samanat, nu se stie de
ar mai fi ramas Franta. in randul Intaiu printre 'celelalteteri.
Cu atata mai mult se poate pune la Indoiall acesta, cu
cat, dupa moartea lui Ludovic al XIII-lea, au inceput tulburari
si mai maxi decat acelea de dupa uciderea lui Henric
al IV-lea.
Richelieu nu mai era in viata, card s'a stins Ludovic,
si el nu lasase un ucenic care sa-i poata urma cu deplina
vrednicie. Cand mama copilului Ludovic al XIV-lea, care
era o principesa- spaniola, Ana de Austria, fata lui Filip
al III-lea, si-a ales ca ministru de capetenie pe cardinalul
A[azarini (Francezii i-au zis: Mazarin), un Italian din popor
care lucrase Insa cu Richelieu si fusese Inaltat de dansul
multi au putut crede ca acest om fricos si siret nu va putea
duce pe umerii sai a stare de lucruri foarte Brea, cum o
lasasera Ludovic al XIII lea si Richelieu.
Pe de o parte era razboiul din Germania, In care Franta
avea sa apere interese asa de maxi, pe de alta era razboiul
cu Spaniolii, care punea In primejdie o parte din graniteleterii.
Spaniolii si-au si crescut indrazneala cum au vazut
ca se schimba lucrurile In Franta, si atunci au navalit ei
In aceasta tara.
Pe urma, totd aceia pe cari Richelieu Ii stapanise cu
o many de fier, rude de ale regelui, femei dela Curte, no
bili, si chiar nobilii cari biruisera pe campii de lupta Impotriva
strainului (principele de Cond6), toti doriau pensii
petreceri si putere. Razboiul tinea bath si adusese dari mai
grele decat de obiceiu, asa !neat locuitorii din Paris, multi
si foarte neascultatori si rai, erau gata sa se ridice Oricand

270
asupra Carmuirii. In sfarsit, atunci incepuse lupta Englezilor
cu regele lor, si Francezii socotiau ca, dacg au si ei
Par ament, care Ins/ la dansii era numai un tribunal,
o Curte de judecata , pot sa 1ndrazneasca, la randul lor,
Lela ce Indrazniserg vecinii lor.
Asa incepura tulburarile care se chiamg Honda. Numele
acesta, /rode, in frantuzeste, inseamng prastie". Copiii se
'ucau cu astfel de prastii, si toatg rascoala s'a cuvenit sa
primeascg un astfel de nume, fiindcg n'a fost decat un joc
copilaresc, pe care sä 1 fi jucat insa oamenii marl. Rasculatii
nu se pricepeau ce sa ceara, si socotiau cg au spus
male lucru dacg, se plangeau impotriva lui Mazarin, care
ar fi fost un despoietor al terii.
Der Alin saga aceasta rautacioasa a unor nobili usurateci
si lacomi de cinste si de bani au iesit apoi nenorociri adevgrate,
care au tinut nu mai putin decat cinci ani de zile
si au facut sa se piardg siguranta si ascultarea ce se castigaserg
prin masurile strasnice ale lui Richelieu. Astfel, regina
si fiul ei, un copil care n'avea nici zece ani, au tre-
bu't sa fugg, din Paris. In acest oral sail scos pietrele de
sl sat
pe strade facut piedeci impotriva inaintarii solda-
tilor Francezii numesc aceste ziduri grosola.ne: bariaide,
si pang astazi ei sar de fac baricade" cand au ceva de
descurcat cu Carmuirea). Doi generali cari fusesera pang
atunci mandria Franciei, Conde si Turenne (ceteste: Tiur6n),
au indreptat unul impotriva celuila1.t, comandand fiecare
cate o ostire. In mai multe provincii, nobilii nu voiau sa
mai stie de rege. S'a mers pang acolo, incat Cond6 a intrat
in 1 gaturg cu strginii, cu Spaniolii, si indata el, care-i batuce,
aparandu-si tara, a trecut ca un tradator in partea lor.
Dar Fronda n'a putut izbuti. Sul:A*11e acelea care aduc
prefacerile cele maxi sunt supgrarile multimilor care n'au
pane sau dreptate. Nobilii si coconitele se pot supara si
pot face mare zgomot, dar tara-si urmeaza inainte rostul eir
Park sä se cutremure pentru cg sunt nemultumiti oamenii
usurateci. Mazarin era un om. folpsitor Franciei, si el a

271
-trebuit s). se Intoarca la putere. El Incheiase, tocmai in
anul cand se ridicasera atatia cerand gonirea lui, pacea,
foarte bun5, si priincioasg, din Vestfalia. Cardinalul se uni
.
tiN
111 11
1,041
Vi
iv
l
tli
4
Viiil
i
101
14
Afe,
bAii
ril
Pt
pri
61
An
:
,71...r
,'
t
l
1lI1
f
v
,
:
's
.,
t
..,-,.
P
I (
.4...7..e.
MADAME DE
S IgVIGN
. .. .
DP:e )0111:Co,216,03, xike_:xsp,*
Fig. 48. Doamna de S6vignd, una din femeile cele mai agere dela
Curtea lui Ludovic al XIV-lea- si care a lasat scrisnri frumoase.
cu. Cromwell, care trimesese totausi la moarte pe strAunchiu
regelui Ludovic al XIV-lea, si ajuta pe Englezi s6, neliniteasel
pe Spanioli in Antilele Americii. Englezii s'au luptat
4.
,.. .
.
- ( W , .
\
:IP ''i
I
r
'
g .
t
,
:
:
[V
Pii
Nij
p
0
10
Ve
4
t 6
kifi
Ai
ii.
111
oii
01
it ii
[111
rail
1
ki
11k1 ii, 1
A

272
alaturi cu Francezii in lupta dela Dunkerque (ceteste .
Dluncherc), pe malul Marii Nordului, In care Spaniolii, cari
venisera din Terile-de-jos, au fost cu totul batuti. Flandra,
pe care Franta ar fi voit s'o aiba Intreaga, ill plerdutai
atunci pentru Spanioli.
2. Duple aceasta si Spaniolii, cari se arktasera, foarte-
Indaratnici, fazura, pace. Ei dadura lui Ludovic al ..XIV-lea
douk terisoare de-asupra muntilor Pirinei, care aveau Insemnatate
mai ales prin aceia a de acum Inainte acesti
munti erau sa fie dela un capat pank la celalalt hotarul
dintre cele doua teri. Aceste terisoare sent Cerdagne si
Roussillon.
Se mai hotara a Ludovic va lua de sotie pe Maria-Teresa,
fiica regelui spaniol Filip al IV-lea : pentru zestrea ei erau
sa bat& ceva mai tarziu iarasi cele doua, popoare. and s'a
iscalit si aceasta pace, trecusera unsprezece ani dela paces.
din Vestfalia. Doi ani duple aceasta, murl Mazarin, si tot
In anul acela regele 1ncepea, stt carmuiasa singur, desi
sfatuit Inca multa vreme de mama-sa.
3. Pe and Franta se Malta astfel in ceia ce priveste
Insemnatatea ei military si politica, ea ajungea si tara care
dadea cei mai vestiti scriitori si artisti. Stim ca, in Italia,
de cand cu asezarea stapanirii spaniole si saracirea oraselor
ca Venetia si Genova, era mai putin prilej pentru
ca sa, se scrie lucruri insemnate sau sa se zugraveasca, si
sk se sculpteze tablouri si statui frumoase, Din potriva, in
Franta era acum acest prilej : din ce in ce mai mult no
bilimea se strangea la Curtea regelui 7
ea Iocuia chiar. nu
la mosie, -ci In Paris (peste putin Ludovic al XIV-lea va
intemeia stralucita lui locuinta la tark din Versailles; ceteste
: Versal), si nu doria nimic mai tare decat sa straluceasca
la primirile si la petrecerile regelui, care era astfel
mai toata, ziva in mijlocul nobililor ski. La Curte se vorbia,
se dantuia si se jucau fel de fel de jocuri, dar dela,
un timp, curtenii gasiau o placere mai aleasa In reprezintatiile
de teatru.

273
La 1606 se 'Ascii in Normandia Petru Corneille (ceteste
Cornei), care a fost cel d'intaiu scriitor mare al Franciei.
El a cetit pa scriitorii spanioli si s'a luat dupg, dansii,
dand insa lucrgri si mai desgvarsite, din viata eroilor Romei,
ai Gxeciei si chiar din viata vestitului Cid. Versurile
sale sunt frumos-sunatoare si puternice.
Eroii sai sunt mai mari decat obisnuita mgsurg omeneascl;
mai mult cleat patimile for irnpresioneazg ins&
mindria care-i deosebeste.
L.
Itas5.ritul Europei in veacul al XVII-lea.
1. WA, acuma si oe p 'refaceri se facuserg pe acest timp
in Rgsgritul Europei,
Despre Ru§i, §tina ca ei se intemeiau abia supt dinastia
cea noug a Romanovilor, si Tara* stim ca Turcii erau in
scgdere necontenitg, cu toate el peste puting vreme ei cal:la-tar&
un Mare-Vizir asa de destoinic cum a fost Chiupru,
liul cel bdtran, un Arnaut dill satul Chiopri, care poate sta
algturi cu vestitul Vizir Mohammod Socoli. Atunci ei se
Incumetarg sä atace insula Creta, cea mai mare din that&
Mediterana, care era pang atunci a Venetiei (Chiupruliul a
luat Venetianilor si o altg insulg mare, asezatg langg coasta
Asiei : Lemnos).
2. Dar cel mai insemnat lucru ce s'a petrecut in aceste
parti a fost lupta pentru impartirea Poloniei.
Aceastg tarn ajunsese rgu de tot. Cazacii o pradau in
voie. Tatarii, cari au fost ajuns sg se uneasca cu acesti vechi
dusmani ai lor, o amenintau necontenit cu o alto pada,
ciune, tot asa de grozavg. Dar toate relele veniau d'inguntru
mai Intaiu. Regele era, cum am vgzut, ales de nobili, si de
t ei marl si de cei mici, cari trimeteau un numar de de-
18

L1
putati din fiecare Palatinat (provincie, Tiuut : §i terile
noastre erau numite de Poloni, and vroiau sa, spuie ea
ele atAmau de dansii: Palatinate); cand se strangeg, o diets,
de alegere In cate un crag mai mic, toate campiile d'imprejur
se umpleau de corturi, unde, saptamani Intregi une
ori, se manca si se bea din bapii celor ce voiau 0, fie alesi.
Se mai tntampla ca, regele muria Mr& copii sau WA, sa fi
avut vreme sg faca a se alege fiul sau, on ca pgrasia Ora
(ca Henric); Austria si Tarul se strAduiau din rg,sputeri la
astfel de prilejuri O.
tragg corolana Poloniei la dansii. Daca
era sg se porneascg un razboiu, nobilii, stransi la dietg,
cu clericii cei marl, cu unii oraseni si cu sfetnicii regelui
hotgrau dad. vor ies1 la luptg ei singuri sau vor plati lefegii
ca sg, se lupte (lefegiii se bat insa mai totdeauna
Tau, fiindcg, ei n'au nicio tragere de inima pentru tars, si,
dad, ea se pierde, gases° de lucru si aiurea); atunci tot
nobilii hotgrau de uncle se vor lua banii, adecg ce dari se
von pune, si asupra cui.
De aceia cat° un Domn al Moldovei, deli avea stapanire
mult mai mica, gasia tot ragazul sg prade prin Pocutia
dincolo de Nistru, pang, ce ajungeau Polonii, du$ multe
certe (caci fiecare stare de oameni cauta sa scape mai
usor), sa, se Inteleagg asupra mg,surilor ce trebuie sa se iea.
Chiar atuncea, fiecare nobil, cat de sarac si de netrebnic,
aye& dreptul sg, se ridice In adunare si sa spuie ca el nu
se Invoieste cu aces masurg, si deci el nu va merge la
caste qi nu va platl niciun ban; nimeni nu-1 putea sill, si acest
obiceiu talcs (cu care, de alminterea, Polonii se landau
foarte mult, ca si cum libertatea ar fi fost una cu neascultarea
si destrabalarea), acest liberum veto, sau drept
de a oprl o masura", a fost una din pricinile de capetenie
pentru care s'a prIpadit Polonia. Vinovatii au fost deci
numai si numai nobilii, can, pe Mg& neastAmpgrul care-i
tot zbuciuma., fsi. cautau foarte Tau de mosli, unde teranii
erau serbii lor, si ei se vindeau Evreilor, can li dadeau bani ca
sa petreaca. Asa se putft pierde si o Ora dt viteji ca Polonia

275
Familia, domnitoare, de Vasa (din Suedia), se argta, tot
ask de moale ca si la inceput. Vladislav al VU-lea venise
la Iron ceva mai tarziu decat Mateiu Basarab al nostru gli
putin inainte de Vasile Lupu ; el a murit ins& pang a
nu se incheik Domnia lui Vasile-Voda chiar. Pe vremea lui
s'a desbatut si Itazboiul de treizeci de ani, in care s'ar fi
putut amesteck si Polonia, culegand foloase pentru amestecul
ei ; dar cu un astfel de rege si cu o astfel de oranduiala,
ce se putea facer Fiul lui Vladislav, loan-Casimir,
era qi mai netrebnic ; tot °data el era, prea iubitor de
petreceri si prea evlavios, asa !neat la urma, s'a dus in
Franta, unde a petrecut intaiu foarte bine si apoi s'a facut
caingar ; de alminterea, el fusese la inceput, Inainte de a
domni, lezuit si inaintase pan& la rangul de cardinal.
3. Sigismund al III-lea incercase odata sa iea si Suedia,
find fiu regelui de acolo si nepotul de fiu al lui Gustav
Vasa. Acum regale Suediei se gandi ca ar putea sa iea el
Polonia, impiedecand-o astfel de a cadea, in mama altor vecini
cari o pandiau. Gustav-Adolf lasase numai o fats, Cristina ;
aceasta a capatat un flume mare pentru invatatura ei si
ocrotirea carturarilor, dar ea avea purtari care nu se potrivesc
cu o raging si nu-i placea de loc sa, carmuiasca, ci
mai mult sa, stea in calatorli, prin Franta si prin Italia. Ea
treca astfel coroana unei rude a sale, Carol-Gustay.
Regina Cristina a fost totusi o vestita ocrotitoare a culturii. Biblioteca
Vaticanului are un mare fond de manuscripte dAruite de clInsa.
Clici, asezindu-se la Roma, ea -$i pArgsl legea protestanta si se fAcil
catolica.
Carol-Gustav ineepit razboiu cu Polonia, care, dintru
intaiu, i-a mers foarte bine. Ioan-Casimir fugi ca un paaltos.
Suedezii capatara sprijinitori puternici, caci acuma
toti se atineau sa smulga ceva dela bietii Poloni, afar& de
Turci, can stateau de-o parte si se uitau cu jind si du
durere, ca si cum ei ar fi prevazut ca pests vre-o cincizeci
de ani toata lumea o sa vorbeasca si de impartirea Imperiului
lor. Tarul void sa cucerea,sca ce mai ramasese din

276
Litvania inainteze astfel hotarul apusean pans in
apa Niprului, ajungand aproape vecin cu noi. Inca de pe
atunci Muscalii se gandiau sa, se foloseasca de faptul ca
In parVle Dunarii sunt tot cre§tini ortodoc§i ca §i dan§ii,
ca sari momeasca cu vorbe frumoase si la urma sa-i Inghita.
Ba chiar atunci au trimes Muses, pentru Intaiasi data soli
la noi ca sa ne inteteasca. asupra Tureilor. Inlocuitorul lui
Vasile Lupu a facut o legatura cu dansii, dar Matei-Voda,
care era un batran asa de cuminte, nici n'a voit sa auda,
minciunile lor, ba nici macar nu i-a primit.
Inca dela sfarsitul veacului al XVI-lea oamenii de Stat mai preva..
zatori se gandiau la putinta unui amestec at 'farului in afacerile rasAritene.
Dela Moscova veniau ajutoare la Ierusalim si Muntele-Sinai.
Patriarhul de Constantinopol Ieremia merse in Rusia muscAleasca si
dadh aid o noun oranduire Bisericii rusesti, care ajunse a cincea Patriarhie
din RasArit. 0 intrecea InsA ca strAlucire Biserica din Chiev, Inal-
tatA prin Petru MovilA 5i
constituita de Patriarhul Teofan de Ierusalim,
care calatorl panA acolo. Mai tarziu Insa, mai ales dupa 1650, _Patrihia
de Moscova se ridica in fruntea ortodoxiei rusesti.
Un alt dusman al Poloniei era Electorul de Brandenburg,
pe atunci Frederic-Wilhelm, caruia i s'a zis Mare le-Elector,
fiindca a intre'buintat cu dibacie razboiul de treizeci de ani,
fiindca a stiut sa-si apere interesele si fata de vechii sai
aliati, Franta si Suedia (precum vom vedea), si pentru ca,
a rupt legaturile umilitoare ce avea cu Polonia. Anume, el
capatase ca mostenire Prusia, ce fusese a Teutonilor si
trecuse la ruda sa Albert, care p secularizase (averile manastiresti
cand se ieau de Stat, se zice ca se secularizeazil,
se mirenesc") ; acum Electorul nu mai voia Ins/ sa fie
vasalul Polonilor pentru Prusia.
Marele-Elector e vestit, nu atilt prin usoara lui hiruinta asupra Sue-dezilor
la Fehrbellin, cat prin dibacia cu care Intrebuinta in folosul
lui si a1 Casei lui toate imprejurarile din Europa.
In sfarsit, si al doilea Gheorghe licikoczy, Domnul Ardealului,
nadajduia, sa capete vre-o faramatura din Polonia, si
pentru aceia el a navalit in aceasta Cara, luand si ajutoare

277
Bela Domnul Moldovei §i dela Domnul muntean cel not,
Constantin 4erban.
Gheorghe RalOczy al II-lea, ambitios, nestatornic, pripit al trufa4, nu
avek deci cumpatul celui d'intaiu. Era, Insti de o mare vitejie de ca-
Naler, care-I Mb iibit de pop or, ui de Romanii din Ardeal.
trite() lupta de trei zile, in Iulie 1656, Polonii furg batuti
chiar langa Capitala lor, care ft cucerita. !ma, Indata dupg
aceasta, Electorul si Tarul incheiarg pace cu Polonia, care
li dadt ceia ce voiau (Tarul primi Inapoi tot ceia ce se
lease Rusiei dela 1600 Incoace). Regele Suediei, rgmas
singur, nu mai putt inainta. Rakoczy, care se visa acum
rege al Poloniei, fil bgtut rgu de Tatari, cari-i prinserg mai
that& oastea.
In acea oaste se atia Joan Kenyan,', prieten al Domnilor no§tri u
Niitor print ardelean, dupa caderea lei Acafin Barcsai.
Turcii luarg §i ei partea lui Ioan-Casimir : ei mazilirg
(adecg scoasera din Domnie) pe amandoi Domnii noqtri qi
se batura Cu Rakoczy pang la moartea lui, puind In Ardeal
oameni supu§i lor. Astfel Polonia ramase, cu toate ca fusese
ciuntita, iar Turcii ajunsera mult mai tari la Dungre,
mulOmitg Intelepciunii Chiupruliului.
LI.
Descoperirea de paminturi noui, In Asia,
Africa si America.
1. Tot °data, Europenii ajungeat sti, cunoasca mai bine
lumea §i se ImbogAiau tot mai mult din negotul cu Tinuturile
depgrtate, pe care Inainte nu be cuno§teau de loc,
sae abia data aveau stiin0 de dansele.
Columb ajunsese pe coasta de sus a Americei-de Miazazi:
peste pOn, Spaniolii cApatarg toatg stapanirea asupra ace -
tei coaste, si inantarg chiar de-a lungul coastei apusene.

278
Portughezul Magelan facti feel, de America ceia ce facuse
Gama fats de Africa : el merse cu corablile pang la capatul
acestui continent si se tntoarse apoi pe Mug& coasts
rasariteana, care priveste catre Europa. Dupa ce Cabral
descoperi Brasilia, unde se gasira Intinse paduri de lemn
bun. aceasta, tarp, care e mai mult decat a treia parte din
America-de-Sud, ajunse a regelui Portugaliei.
Card Filip al II-lea mosten1 Portugalia, el ava deci toata
aceasta America-de-Sud, si luptele lui cele maxi, grele si
aproape necontenite s'au tinut cu ostasii Spaniei, dar cu
aurul Americei, care-i sosia pe galioane (Englezii Ina, le
urmariau si cautau sa, le prinda). Antilele erau tot ale
Spaniei, pang ce Englezii au putut sa iea insula Jamaica,
vestita in zilele noastre pentru rumul cel bun care se aduce
de acolo. Si In Mexic tot el era stapan, si, de oare co aye&
si peninsula Florida, care Inchide golful de Mexico, tpt
acest golf era spaniol. In 1640, cand loan de Braganta a
scapat Portugalia de robia spaniola si a intemeiat o dinastie
noun, America-de-Sud s'a Impartit, fireste, iarasi In : stapanirea
Spaniolilor, de o parte, si a Portughezilor, de alta.
2. Pe cand Columb si Vespucci cutreierau Oceanul, cauland
pamanturi noul, si altii se luara dupa urmele lor. Mai
intaiu au pornit tot Italieni, Venetieni : precum Columb se
Indreptase pentru cheltuieli la regii Spaniei, asa ei Intrara
in slujba regelui Angliei sau a regelui Franciei. Gaboto,
caruia i s'a zis Cabot, a calatorit pentru Henric al VII-lea,
si a luat in numele Angliei stapanirea asupra marii peninsule
Labrador (numita asa de Spanioli, cari au venit
pe urma,), In Nordul continentului de sus al Americei. Verazzani
(ceteste : Veratani) a calatorit pentru Francisc I-iu.
Apoi un Francez chiar, Jacob Chartier (ceteste : Sartre),
a patruns, la Sudul acestei peninsule, In largul rau al
Sfantului Laurentiu, §i a ridicat steagul francez pe Omantul
foarte Intins al Canadei, care face astazi (fiind in
manila Englezilor Insa) mai bine de jumatate din toata
America-de-Nord. In luptele cu Spaniolii, Englezii an venit,

279
in apele Arnericei, si eel mai indraznet; dintre corabierii
lor, Drake (ceteste: (Drec), a pus mana pe Intinsa peninsula
California, care atarna de-a lungul coastei apusene a
Mexicului, ce era atunci spaniol. Locuitorii nu erau insa
nici de partea Francezilor, nici de partea Englezilor, si
acestia nu intemeiasera, macar vre-un contoar, vre-un loc
de schimb pentru marfuri, precum aveau Portughezii in
India. Colonii franceze s'au statornicit In Canada mai mult
prin veacul al XVIII-lea, iar Englezii au trecut in deosebite
puncte ale Americei-de-Nord (uncle sunt astazi State le-
Unite) In urma tulburarilor religioase si politice din veacul
al XVII-lea.
3. Negotul cu Asia nu se mai putea face asa de lesne
si de bine pe drumul eel vechiu al Marl Mediterane, de
cand Turcii erau stapani pe coastele Asiei Mici, ale Siriei
si Egiptului, precum tot ei aveau coastele peninsulei balcanice,
ale Greciei si insulele. Dintre Europeni, numai
Francezii, cari, de pe vremea lui Francisc I-iu, au fost mai
totdeauna prieteni cu Turcii (ca unii ce luptau de o potriva
contra Casei de Austria), numai ei puteau neguO, lini§t4i
In aceste plAi ale Rasaritului pe care Italienii le
numiau Cu un singur cuvant: Levantul (Levante"Rasarit).
Invoiala de comert a Francezilor, Incheiata pe vremea lui Francise
I-in, se chiama capittilafii (dupe capitulele" din care se alcatuia). Soliman
le acordase lui Francisc Liu ca unui aliat ci ea acelui Suveran
creatin pe care-I socotil ca mai mare decal toti ceilalli, ca impa
ratului Francilor" (Franc, Frenghl, e pentru Turc once Apusean). Dar
Francezii de atunci n'aveau nici puterea, nici aplecarea sa traga lobos
din acest tratat de comert.
Venetienii si Spaniolii erau, din potriva, foarte dese
opr4i sa-si caute de afaceri in apele Sultanului, fiindca to
rile for erau in razboiu cu Turcii.
oYi
Cu Anglia se Incep legaturi pe la sfaraitul veacului. Precum Potru
Cercel, Domnul muntean, fratele lui Mihai Viteazul. a fost numit pnn
staruintele Trimisultii francez, astfel agentul englez starul pentru Dom
nul moldth can Aron. Acest agent a mijlocit pu,cea. din 1597 a lui
Mihai Viteazul cu Tared Statele Unite ale Olandei Incepura a vi :urea

280
reprezintanti de pe la 1600: si ei se amestecargi in afacerile Dommlor
nostri, sprijinind pe unii dintre Movilesti.
In India patrunserg cei d'intgiu Portughezii, si ei au si
ramas multi, vreme singuri negustori acolo, avand contoarele
for pe coasta de Apus, si chiar pe coasta de RAsgrit
a peninsulei, precum dovedesc si numele porturilor,
care sunt In cea mai mare parte portugheze. Ei gasiserg
aici foarte multi locuitori, orase mari, mestesugari dibaci
in saparea fildesului, In lucrul metalelor, in clgdirea ternplelor,
regi (In limba indiana, care vine din vechea ariana
precum limba italiang vine din limba lating : rajah) foarte
straluciti, incarcati cu podoabe si stropiti cu pietre scumpe
asa de mari, cum nu se mai vazuserg. Indienii primiserg
de la Chinezi cunostinta prafului de puscg; ei aveau sabii
bune si sage-ti otravite (caci prin tufisurile cele maxi de
Mg& raurile for baltoase crest sumedenie de frumoase
buruieni otrgvitoare). Pe de altg parte, Portughezii n'avea
puteri ea ale Spaniolilor. Deci ei n'au luat in many carmuirea
chiar a terii, ci s'au multamit s. -si aiba porturi Intarite
pentru schimbul mgrfurilor.
4. Ei au strgbatut si pe coasta Chinei. Aici un popor
fara de numar, foarte harnic, ascultator si cu trebuinte
putine, aveg toata cultura care-i erg de nevoie; niciuna
din descoperirile cele marl ale Europenilor nu erg necunoscutg
Chinezilor: ba Inca, ei stiau lucrurile acestea de foarte
multa vreme. Imparatul Chinei era privit ca un tata, din
cuvantul caruia nimeni n'are voie sa iasg; el se zicea coborator
al zeilor, si tine se Inching la zei, se Inching neapgrat
si la dgnsul. Unii dintre Chinezi erau budi0i, dar
cei mai multi se -,ineau de legea lui Confucius, care e mai
mult o lege a Statului decgt o lege dumnezeiascg. De Impgratul
Chinei asculta Imparatul Coreii, o peninsula dela
Nord, si ImparaVi din Indochina,' peninsula dela Sud, la
Rasaritul Indiei. In zilele Iui Ginghizhan, Chinezii au capatat
o dinastie mongolet, iar pe vremea razboiului de trei_
zeci de ani (care for li s'ar fi parut o nimica toata, asa

281
erau de multi Intr'o tara, asa de mare !), ei capatara o dinastie
tatareasca, din Manciuria. ins& dinastiile acestea
luau Indata toate obiceiurile Chinei.
Aici Portughezii nu puteau sa se poarte ca in Indii, ei
se rugara umilit sa li se dea voie a-si
avea pravalii In
portul Macao. Mud, dupa, liberarea for de Spanioli, Olandezii
se avantara si ei spre negot, gasira in India pe
Portughezi, iar in insulele Filipine, la S.-0. Indochinei pe
Spanioli, acivati Inca In Inainte de 1570. Ei se asezara, la
randul for in insulele Sondei, la Sudul Indochinei. De aici,
cum. ajunsesera Portughezii In China, asa ajunsera, ei in
Iaponia.
Aceasta era o Cara de insule, cu Anglia in Europa, dar
de insole vulcanice si putin roditoare. Iaponezii, popor de
rasa galbena, dar amestecata, mai suptiri, mai mici si mai
destepti decal; Chinezii, primisera toata cultura acestora.
Dar fiul zeilor" dela dansii, Mead°, nu era ascultat cum
trebuie, ci nobilii aveau puterea, el r5.maind mai mult ca
un fel de Papa. Acesti nobili erau de o vitejie fara pareche,
si urau mult pe straini. Olandezii se multamira, In
portul Nagasachi, cu ceia ce aveau mai de mult Portughezii
la Macao.

LISTE DE DOMNITORP).
1 Se dau anii cand Incep domniile.
*

TABLA CAPITOLELOR
Pag.
..... . 3
I. Barbarii ca dupmani ci ca ajutatori ai Imparatiei romane.
Germanii: firea ci obiceiurile for . . ,
II. Stramutarile barbarilor. Hunii muta din loc pe Goti. Alti
barbari se revarsa In Apus . . . . . . . . . . 7
III. Odoacru ci Teodoric ca regi barbari In Italia
11
IV. Francii ci regele Clovis (Chlodevig, Clodowech) . . . . 17
V. Iustinian Imparatul Rasaritului. Lupte In Apus cu Germanii
ci lupte cu Avarii prin pArtile noastre - . . 23
VI. Arabii. Mohammed, proorocul lor. Cuceririle ce fac ei, dupd
ce ieau legea propoveduita de clausal . . . . . . 27
VII. Carol-cel-mare, Imparatul cel nou al Romei, ridicat dintre
barbari
32
VIII. Hotii de Mare din Miazanoapte sau Nortmanii ci caderea
Imparatiei lui Carol-cel-Mare ...... . . . 39
IX. Prefacerile terilor desfacute din Imparatia lui Carol-eel-Mare 45
X. Italia pi Germania pans la Otto-cel-Mare., Imparatul cel nou 51
XI. Irnparatii din neamul lui Otto-eel-Mare
. ..........
. . . . . . 56
XII. Lupta Papei cu Imparatul pentru purerea cea mare asupra
Lumii . . , . . . . 61
MIL Cum s'au alcatuit cele trei culturi ale lumii: cultura latina
greceasca ci araba 66
XIV. Deosebirite Intro cele trei culturi . . . . . . . . 71
XV. Imparatia greceasca de dupa Iustinian In luptii cu barbarii :
Perch ci Slavii ..... . . . 80
XVI. Imparatia greceasca de dupa Iustinian In lupta cu barbarii :
Avarii ci Bulgarii
84
XVII. Imparatia greceasca de dupa Iustinian In lupta cu barbarii:
Bulgarii, Ungurii Dinastia macedoneana . . . . 89
XVIII. Imparatia bizantina In lupta cu Pecenegii, Rani ei Turcii 93
XIX. Inceputul razboaielor cruciate pentru mormftntul lui Isus
Hristos
96
XX. Regatul creptin al Ierusalimului ci alte cruciate . . . . 103
XXI. Henric al II-lea, regele Angliei, ci lupta cea noug. dintre
Papi ci Imparati 108
XXII Imparatia bizantina pe vremea cruciatelor . . . . . 112
XXIII. Imparatia latina, din Constantinopol pi Imparatul apusean
Frederic al II-lea 117
XXIV. Regale german Rudolf de Habsburg. Negotul In aceste timpuri
: Hansa 123
XXV. /ntarirea regalitatii franceze Filip-August ci Ludovic al
IX-lea cel &ant 129
XXVI. Starea lumii pe la anul 1200 . . . . . . . .
134
.)1XVII Terile din Apusul Europei dela 1300 Villa la razboiul de no
suta de ani" -
140

- 284
XXVIII. Razboiul de o suta de ani" . . . . . . . . . 145
XXIX. Franta ei Anglia dela razboiul de no mita de ani" Oa
la 1500 151
XXX. Terile celelalte pana la anul 1600 . . . . . . 155
XXXI. Papii $i Imparatii din vremea razboiului de o seta de ani" 162
XXXII. Ungurii ci Polonii In veacul al X V1-lea . . 168
........
XXXIII. Oranduirea Terii Rusecti $i luptele- ei cu Tatarii . . . 174
XXXIV. Despre acezarea Turcilor in Europa 178
XXX V. Terile romanesti pana la moartea Domnului moIdovenesc
Stefan -cel -Mare ... , 184
XXXVI. Gasirea pamanturilor noun In Asia $i America .. . 192
XXX VII. Intemeierea legii celei Ilona a lui Martin Luther (Reforma) 196
XXXVIII. Carol Quintul, Imparatul cel mare din Apus . . . . 205
XX XIX. Ungaria, Polonia ci Rusia dela 1400 la 1500 . . . . 211
XL. Imparat,ia turceasca de la moartea lui Mohammed al 11-lea.
pana la pacatosirea ei . . . . , . . 216
XLI. Luptele Turcilor molesiti cu UnguL, cu Imparatul ci cu
Domnii roman . 222
XLII. Prefacerea gandului popoarelor din Apus : Renasterea 230
X LIII. Starea Europei de Apus la inceputul veacului al X V 11-lea 239
XLIV. Rasaritul european dela 1600 la 1700 . . . . . 245
XLV. Terile din Nordul Europei pana la 1600 249
UV!. Spania la inceputul razboiului de treizeci de ani 252
XLVII. Razboiul de treizeci de ani . . . . . 258
...
Pa K.
XL VIII. Starea Angliei In veacul al X V11-lea . . . . 263
XLIX. Cum train, Franta dupa razboiul de treizeci ani . 269
L Rasaritul Europei in veacul al X v11-lea . . . 273
LI. Descoperirea de pamanturi noun, in Asia, Africa ci
America 277
LISTE DE DOMNITORI.
Imparati Romani de Apus 285
Imparati de Raharit; 'ultanii 288
C alifi 291
Papi 292
Regi at Franciei . 295
Regi ai Angliei 297
Regi ai "cotiei ..... 299
Regi ai parilei 300
Regi ai Portugaliei . , :.01
Regi at Neapolei si celor doua Sicilii 303
Marcgrafi de Brandenburg (Prusia) , . 304
Re6i ai Danen arcei 305
Regi at Norvegiei. . .
o06
Re I ai Suediei 3u7
Dud ci regi -Li Boemiei . . . 308
Regi ai Unganei ... .. . . , 309
Regi ai Poloniei 310
Pr ncipi ai Ardealului. . .. .. 311
Domni Romani . . . . , 312
Jupani, Crai si Tan garbesti . 314
Capetemi el Tan in Bulgaria . , . 315
Regi" si ahi ai Per ei . . 316
Imparati de Trapezunt 318
H-tni ai Tatanlor d'n Crimeia . . 319

IMPARATII ROMANI DE APUS.
Teodosie-cel-Mare (§i in RAsg.rit),
392-95.
Honoriu, fiul lui Teodosie,
395.
[loan secretariul, .uzurpator,
423-5.)
Valentinian III, vArul lui
Honoriu, 424.
Petroniu Maxim, senator,
455.
Avitus, 455.
Maiorian, 457.
Libiu Sever, 461.
Antemiu, 467.
Olibriu, 472.
Gliceriu, 473.
Iulius Nepos, 474.
Romulus Augustulus, fiul
lui Oreste, 475
Sfa4tul imperiului din Apus,
476.
Regi barbari :
Odoacru, .t rege al Italiei,
476.
Ostrogoti :
Teodoric, 493.
Amalasunta i Teodat,
534.
Vitige, 536.
[Hildebald, 540.
Erario, 541
Totila, 541.
Teias, 552 (-553).
Longobarzi :
Alboin, 568.
Clef, 573.
Autaris, 584.
A gilulf, 59r.
Adaloald, 615.
Ariovald, 625.
Rotaris, 636.
Rodoald, 652.
Aribert, 653.
Gondibert, 661.
Pertarit, 662.
Grimoald, 661-2.
Garibald, 671.
Pertarit (a doua oar.4).
671.
Cunibert, 686.
Luitpert, 700.
Ragimbert, 701.
Aribert II, 701.
Ansprand, 712.
Luitprand, 712.
Ratchis, 744.
Astolf, 749.
Desideriu, 756.
Carolingieni :
Carol-cel-Mare, 774-800.
[Loctiitori In Italia 1
Pepin, fiu, 781.

- 286
Bernard, nepot de fiu,
810.
Ludovic Piosul, 814.
Lotar, 840.
Ludovic Germanicul,
(rege german), 843.
Ludovic II, 855,
Carol P1 111T111, 875.
Ludovic III, 8764 regi
Carloman 876. 1 learn-i
Carol-ce'-Gros, (rege german
din 876), 88o (-887).
Regi italieni :
Case de marcgrafi :
Guido de Spoleto, 888.
Berengariu de Friul,
888.
Lamprecht (Lambert),
fiul lui Guido, 891.
Regi germani :
A rnulf, 896'(rege dela 887).
Ludovic IV, Copilul
(rege german), 899.
Ludovic de Provincia
(rege in Italia), 899.
Conrad I (rege german),
911.
Casa de Saxonia :
Henric I Pasfirarul,
(rege german, 919.
Regi italieni (urmare):
Rudolf, rege de Burgundia,
transiurand,
921.
Hugo, comite de Arelat
(Arles), 926.
Lotar, fiul sAu, 97.
Beren gariu, marcgraf
de Ivrea §i fiul, Adalbert,
950.
Otto 1 (rege german dela
90), 962.
Otto 11, 973.
Otto 111, 983.
Henric 11, SfAntul, 1002.
Casa de Franconia :
Conrad 11, 1024.
Henric ill, 1039.
Henric 1V, Io56.
Doi anti-Imparati: Rudolf,
Herman.
Henric V, no6.
Casa de Suabia
Conrad 111, 1138.
Frederic 1 Barbarosa, 1152.
Henric V1, I190.
Filip de Suabia, 1198.
Otto 1V de Braunschweig,
1198-1218.
Frederic 11 de Suabia, 1218-
1250.
[Henric Raspo,
rat.]
anti-impl-
Gulielm de Olanda, 1247-
1256.
Ricard de Cornwallis, 1257-
1272.
Alfons de Castilia, 1257-
1273._
Casa de Habsburg :
Rudolf I de Habsburg, 1273.
Adolf de Nassau, 1291,
Albert I-iu de Austria, fiul
lui Rudolf, 1298.
Case amestecate :
Henric VII de Luxemburg,
1308.
Ludovic V de Bavaria, 1314.
Frederic-cel-frumos,
de Austria, 1314 -
1330 (pretendent).

Carol IV, de Luxemburg,
rege In Boemia, 1347;
Wenceslas (Wenzel), 1378 -
140o.
Ruprecht de Bavaria 140o-
10.
Jobst de Luxemburg, din
Moravia, 1410-1411.
Sigismund, fratele lui Wenceslas,
1411 (t 1437)
Casa de Austria din nou :
Albert II, 1438 (t 1439).
287
Frederic III (V), 1440.
Maximilian I, 1493.
Carol Quintul, 1519.
Ferdinand I, 1556.
Maximilian )I, 1564.
Rudolf II, 1576.,
Matthias, 1612.
Ferdinand II, 1619.
Ferdinand III, 1637.
Leopold I, 1658.

IMPARATII DE RASARIT ; SULTANII.
I. IMPARATII DE RAS kRIT (BIZANTINI).
Arcadiu, 395.
Teodosie II, 4ob.
Marcian, 450.
Leon I, 457.
Leon II, 474.
Zenon Isaurianul, 474.
Anastasie, 491.
Iustin I, 518.
Iustinian I, 527.
Iustin II, 565.
Tiberiu, 578.
Mauriciu, 582.
Foca, 602.
Eraclie, 61o.
Constantin III, 641.
Heracleonas, 641.
Constant, 642.
Constantin IV Pogonatul,
(Barbosul), 668.
Iustinian II Rinotmetul,
(cm nasul tgiat,), 685-
695 ; 705-711.
Ieontie, (uzurpator), 695-
698.
Tiberiu III (uzurpator), 698-
705.
Philippikos (u z u r pator),
711-713.
Anastasie.II (uzurpator)
713-716.
Tepdosie III (uzurpator),
716-717.
Leon III Iconoclastul, 717.
Constantin V Copronimul,
741.
Leon IV Cazarul, 775.
Constantin VI, 780.
Irina, mama sa, 797.
Nichifor, 802.
Staurakios, 811.
Mihail Rhangabes, 81 I.
Leon V Armeanul, 813.
Mihail II Balbaitul, 820.
Teofil, 829.
Mihail III Betivul, 842.
Vasile I, 867.
Leon VI Filosoful, 886.
Alexandru, 886-912.
Constantin VII Porfirogenetul,
912.
Roman I Lecapen, 920 -59.
Constantin VII Porfirogenetul,
fiunui Leon, 912-59.
Roman II cel Maar, 959.
Nichifor Foca, 963.
loan Zimiskes, 969.

Vasile II Bulgaroctonul,
976.
Constantin VIII, 1025.
Roman III Argyros (sotul
Zoii, fiica lui Constantin),
1028.
Mihail IV (Paflagonianul ;
alt sot al Zoii), 1034.
Mihail V Kalaphates, 1041.
Constantin IX Monomachos
(sot al Zoii), 1042.
Teodora (sora Zoii), 1054.
Mihail VI Stratiotikos,
1056.
Isaac Comnenul, 1057.
Constantin X Dukas, 1059.
Eudochia, sotia sa (casatorita
cu Romanos Digenes),
1067.
Mihail Parapinakes, fiul
Constantin Dukas, 1071.
Nichifor Botoniatul, 1078.
Alexie I Comnenul, lo 8i.
loan Comnenul, '118.
Manuil Comnenul, 1143.
Alexie 11 Comnenul, 1180.
Andronic II Comnenul,
1183.
Isaac II Angelos, 1185.
Alexie III, fratele sau, 1195.
Isaac (restabilit), 1203-1204.
Alexie IV, fiul lui Isaac,
1203.1204.
Alexie V Dukas Murtzuphlos,
uzurpator, 1204.
imp eirati latini :
Balduin I, 1204.
Osman, t 1326.
Urkhan, 1326.
Murad I, 1360.
- 289
SULTANI.
Henric de Flandra
1206.
Petru de Courtenay
qi Iolanta, 1217.
Robert, 122 I .
Balduin II, fratele lui
Robert, 1228-1261.
loan de Brienne, rege
titular de Ierusalim;
regent, 1229-1237
(§i alti doi regenti).
Imparati in Nicea :
Teodor I Laskaris, 1204.
loan Duca Vatatzes, 1222.
Teodor II Laskaris, 1254.
loan Laskaris, 1258.
Paleologi :
Mihail (la Nicea din 1259),
1261.
Andronic al II-lea, 1282.
Andronic al III-lea, 1328.
Ioan V, 1341.
loan VI Cantacuzinul,
uzurpator, 1341-1354.
loan V (a doua oara), 1354-
1376, 1379-1391.
Andronic IV (uzurpator),
1376-9.
loan VII (uzurpator), 139P.
Manuil II, 1391.
loan VIII, 1425.
Constantin al XII-lea, fratele
sau, 1448 (-53).
BaiezidIIldirim,1389.
Soliman I, 1403.
Musa, 1410.

Mohammed I, 1413.
Murad II, 1421.
Mohammed II, 1451 (1453
in Constantinopol).
Baiezid II, 1481.
Salim I, 1512.
Soliman 11, 152o.
Salim If, 1566.
Murad III, 1574.
NO
Mohammed III, 1595.
Ahmed I, 1603.
Mustafa I, 1617.
Osman II, 1618.
Mustafa I (a doua oarA),
1622.
Murad 1V, 1623.
Ibrahim, 1640.

Abubecr, 632.
Omar, 634.
Otman, 644.
Ali, 656.
Hasan, 66i.
De Damasc (Omeiazi):
Moavia, 66i.
Iezid I, 680.
Moavia II. 683.
Mervan I, 684.
Abdelmalec, 685.
Valid I, 705.
Soliman, 715.
Omar II, 717.
Iezid H, 720.
Hat3ani, 724.
Valid II, 743.
Iezid III, 744.
Ibrahim, 744.
Mervan H, 744
De Bagdad (Abasizi):
Abul-Abbas, 750.
Abu-Giafar-Almansor, 754.
Mohammed-Mandi, 775.
Hadi, 785.
Hariln-al-Raqid, 786.
Amin, 809.
Al-Mamnn, 813.
CAL IF I.
Motasem, 833.
Vatec-Billah, 842.
Motavakkel, 847.
Mostanser, 861.
Mostain-Billah, 862.
Motaz, 866.
Motammed-Billah, 870.
Motaded-Billah, 892.
Moctafi-Billah, 902.
Moctader-Billah, 908.
Caher, 932.
Rhadi-Billah, 934.
Motachi, 940.
Mostacfi, 944.
Mothi, 946.
Tai, 974.
Cader-Billah, 991.
Caiem, 1031.
Moctadi, 1075.
Mostadher, 1094.
Mostarqed, 1118.
Raved, 1135.
Moctafi, 1136.
Mostanged, 1160.
Mosthadi, 1170.
Naser, 1180,
Daher, 1225.
Montanser, 1226.
Mostazem, 1243-1258.
2

Sf. Simpliciu, 468.
Sf, Felix III, 483.
Sf. Ghelasie, 492.
Sf. Anastase II, 496.
Simah, 498.
Hormisdas, 514.
S. Ioan I, 523.
Felix IV, 526.
Bonifaciu 11, 53o.
loan 11, 533.
Agapet, 535.
Silver, 536.
Vigiliu, 538.
Pelagiu 1, 555.
Ioan 111, 56o.
Benedict sau Bonosiu,
Pelagiu 1, 578.
Sf. Grigorie-cel-Mare,
Sabinian, 604.
Bonifaciu 111, 607.
Bonifaciu 1V, 6o8.
Sf. Deusdedit, 6r5.
Bonifaciu V, 618.
Honoriu 1, 625.
Severin, 64o.
Than IV, 64o.
Teodor, 642.
Sf. Martin I, 649.
Sf. Eugeniu I, 654.
Vitalian, 657.
Adeodat, 672.
Domnus 1, 676.
P A P I.
574.
590.
Agathon, 678.
Sf. Leon II, 682.
Benedict II, 684.
Ioan V, 685.
Conon, 686.
Sergiu 1, 687.
loan VI, 701.
Ioan VII, 705.
Sisiniu, 708.
Constantin, 708.
Sf. Grigorie II, 715
Grigorie III, 731.
Zaharia, 741.
Stefan II, 752.
Sf. Pavel I, 757.
Stefan HI, 768.
Adrian 1, 772.
Sf. Leon III, 795.
Stefan IV, 816.
Sf. Pascal I, 817.
Eugeniu II, 824.
Valentin, 827.
Grigorie IV, 827.
Sergiu II, 844.
Sf. Leon IV, 847.
Benedict III, 855.
Sf. Nicolae 1, 858.
Adrian II, 867.
Ioan VIII, 872.
Martin II, 882.
Adrian III, 884.
Stefan V, 885.

Formos, 891.
Bonifaciu VI, 896.
Stefan VI, 896.
Roman, 897.
Teodor II, 898.
Ioan 1X, 898.
Benedict IV, goo.
Leon V, 903.
Cristofor, 903.
Sergiu III, 904.
Anastasie III, 911.
Lando, 913.
loan X, 914.
Leon VI, 928.
Stefan VII, 929.
Man XI, 931.
Leon VII, 936.
Stefan VIII, 939.
Martin III, 942.
Agapet II, 946.
Ioan X11, 956.
Leon Viii, 963.
Benedict V, 964.
Ioan X111, 965.
Benedict V1, 972.
Domnus 11, 974.
Benedict VII, 975.
loan X1V, 983.
loan XV, 985.
Ioan XVI, 986.
Grigorie V, 996.
Silvestru 11, 999.
Ioan XVII, 1003.
Than XVIII, 1003.
Sergiu 1V, 1009.
Benedict VIII, 1012.
Ioan IX, 1024.
Benedict 1X, 1033.
Grigorie VI, 1044.
Ioan XX, 1045.
Climent 11, 1046.
Damasiu 11, 1048.
Leon IX, 1049.
- 293 -
Victor II, 1055.
Stefan IX, 1057.
Nicolae II, 1058.
Alexandru H, .1o6i.
Grigorie VII, 1073.
Victor III, io86.
Urban II, 1o88.
Pascal II, 1099.
Ghelasie II, 1118.
Calixt II, 1119.
Honoriu II, 1122.
Inocentiu II, 113o.
Anaclet, antipapa, 1130-
1139 (apoi Victor).
Celestin 11, 1143.
Luciu II, 1144..
Eugeniu III, 1145.
Anastasie IV, /153.
Adrian IV, 1154.
Alexandru III, 1159.
Luciu III, 1181.
Urban III, 1185.
Grigorie VIII, 1187.
Climent III, 1187.
Celestin III, 1191.
Inocentiu III, 1198.
Honoriu III, 1216.
Grigorie IX, 1227.
Celestin IV, 1241.
Inocentiu IV, 1243.
Alexandru IV, 1254.
Urban IV, 1261.
Climent IV, 1265.
Grigorie X, 1271.
Inocentiu V, 1276.
Adrian V, 1276.
Ioan XXI, 1276.
Nicolae III, 1277.
Martin IV, 1281.
Honoriu IV, 1285.
Nicolae IV, 1288.
Celestin V, 1294.
Bonifaciu VIII, 1294.

Benedict X, 1303.
Climent V, 1305.
Ioan XXII, 1316.
Benedict XII, 1334.
Climent VI, 1342.
Inocentiu VI, 1352.
Urban V, 1362.
Grigorie IX, 137o.
Urban VI, 1378.
Climent VII, (in Avignon),
1378-1394.
Bonifaciu IX, (in Roma),
1389.
Benedict XIII, (in Avignon),
1394: t 1424.
Inocentiu Vii, (in Roma),
1404.
Grigorie XII, 1406-1409.
Alexandru V, 1409.
loan XX111, 1410-1415. .
Martin V, 1417.
Eugeniu IV, 1431.
Felix V, 1439-1449.
Nicolae V, 1449.
Calixt 111, 1455.
Pin II, 1458.
- 294 -
Pavel 11, 1464.
Sixt 1V, 1471.
Inocentiu V111, 1484.
Alexandru VI, 1492.
Piu III, 1503.
Iuliu 11, 1503.
Leon X, 1513.
Adrian VI, 1522.
Climent Vii, 1525.
Pavel III, 1534.
Iuliu 111, 1550,
Marcel II, 1552.
Pavel IV, 1555.
Piu IV, 1559.
Piu V, 1565.
Grigorie X111, 1572.
Sixt V, 1585.
Urban V11, 159o.
Grigorie X1V, 159o.
Inocentiu 1X, 1591.
Climent VIII, 1592.
Leon XI, 16o5.
Pavel V, 1605.
Grigorie XV, 1621.
Urban V111, 1623.
Inocentiu X, 1644.

Clovis, 481.
Teodorip I, la Metz, 511-
34: fiul Teodobert, 534-
48 ; Teodebald, 548-55.
Clodomir, la Orleans, 511-
24.
Childebert, la Paris, 511-28.
Clotar I, la Soissons, 511-
58.
Clotar I, singur, 558-561.
[Fiii :] Sigebert I, in Austrasia,
561-575.
Caribert II, la Paris, 561-67.
Guntram, la Orleans si in
Burgundia, 561-593.
Chilperic I, la Soissons, 561-
84.
Childebert, fiul lui Sigebert ;
In Austrasia, la 375 ; in
Burgundia, la 593 ; t 596.
[Fiiil Teodebert II, in Austrasia,
596-612.
Teodoric II, in Orleans si
in Burgundia, 596-613.
Clotar II, fiul lui Chilperic,
in Neustria, 584-613.
Clotar II, singur, 613-628.
[Fiji :1 Dagobert, 622-38.
Caribert II, in Acvitania,
628-31.
Sigebert II, in Austrasia,
638-56.
REGI AI FRANCIEI
Clovis 11, in Neustria si in
Burgundia, 638-56.
Fiii lui Clovis II: Clotar
Ill (Neustria), 656-70. Childeric
11, (Austrasia), 656-
70 ; singur, 670 -73. Teodoric
111 (Neustria), 6*79.; singur,
679-91.
Dagobert 11, 674-679.
Clovis 111, 691.95.
Childebert 111, 695-711.
Dagobert 111, 711-15.
Clotar IV, 717-19.
Chilperic 11, 715-20.
Teodoric IV, 720 -37.
Childeric 111, 742-52.
Carolingieni :
Pipin cel Scurt, 752.
Carloman §i Carol-eel-Mare
fii lui Pipin, 768.
Carol-cel-Mare, 771.
Ludovic Piosul, 814.
Carol Plesuvul, 840.
Ludovic 11 Gingavul, 877.
[Fiii 1 Ludovic 111 si Carloman,
879 (Ludovic t
882 ; Carloman j 884).
Carol 11 cel Gros, 884-887.
Odo, 887.
Carol 111 eel Simplu, 892.
Robert, 922.
Radulf, 923-36.

Carol-cel-Simplu, (a doua
oara), 929.
Ludovic IV Ultramarinus,
936.
Lotar, fiul lu1 Ludovic IV,
954.
Ludovic V, fiul lui Lotar,
986.
Capetieni :
Hugo Capet, 987.
Robert II cel Sfitnt, 996.
Henric 1, to 3i
Filip 1, io6o.
Ludovic IV cel Gros, 1108.
LudoviO VII, 1137.
Filip 11 August, 1180.
LAdovic VIII, 1223.
Ludovic 1X Sffintul Ludovie,
1226.
Filip Ill cel indraznet 1270.
Filip 1Vicel Frumos, 1285.
[Fiii :] Ludovic X, 1314.
(Ioan 1, fiul lui Ludovic X,
1316.)
- 296 -
Filip V cel Lung, 1316.
Carol IV cel Frumos, 1322.
Ramura de Valois :
Filip VI, 1328.
loan 11 cel Bun, 1350.
Carol V cel intelept, 1364.
Caral VI, 1380.
Carol VI1, 1422.
Ludovic XI. 1461.
Carol VIII, 1483.
Ramura de Orleans:
Ludovic XII, 1498.
Ramura de Angouleme :
Francisc 1, 1515.
Henric 11, 1547.
Francisc 11, 1559.
Carol IX, 1560.
Henric 1], 1574; f 1589.
Ramura de Bourbon :
Henric 1V, 1589.
Ludovic XIII, 1610.
Ludovic XIV, 1643.

Anglo-Saxoni :
Egbert, 827.
Ethelwulf, 836.
Ethelbald, 857-8.
Ethelbert, 86o.
Ethelred, 866.
Alfred-cel-Mare, 871.
Eduard cel Vechiu, 900-1.
Athelstan, 925.
Edmund 1, 941.
Edred, 946.
Edwy, 955.
Edgar, 957.
Eduard 11, Martirul, 975.
Ethelred 11, 978.
Danezi:
Suenon, 1013.
Ethelred 11, 1014-15.
Canut-cel-Mare, 1016.
Edmund11, fiul lui Ethelred.
Io16-17.
Harold, 1036.
Hard-Canut, 1039.
Anglo-Saxoni iar4i :
Eduard Marturisitorul,
1041-2.
Harold, fiul lui Godwin,
To66.
Normanz. :
Gulielm Cuceritorul, 1066.
REGI AI ANGLIEI
Gulielm 11 Ruffus, 1087.
Henric 1, Hoo.
Stefan de Blois, 1135.
Plantageneti:
Henric 11, 1154.
Ricard 1189.
Ioan firi-de-Tark 1199.
Henric III, 1216.
Eduard I, 1272.
Eduard 1, 1307.
Eduard 111, 1327.
Ricard 11, 1377-1399 ; t
1400.
Ramura Lancaster :
Henric IV, 1399.
Henric V, 1413.
Henric VI, 1422-1461; t
1471.
1?amura York:
Eduard IV, 146r.
.Eduard V, 1483.
Ricard 111, 1483.
Tudori :
Henric VII, 1485.
Henric Val, 1509.
Eduard VI, 1547.
Maria, 1553.
loana Grey, 1553,
Elisaveta, 1558.

Stuarti :
limb 1, (in Scotia, de la
1567), 1603.
Carol 1, 1625-1640.
- 298 -
I
Republics 1649-1660. Protectoratul
lui Oliver
Cromwel, 1652-1658, al lui
Rioard Cromwel, 1658-
59.

Malcolm 111, 1047; t 1093.
Donald 1V, (VIII), 1 093.
Duncan II, 1093.
Donald VI (VIII), 1095.
Edgard, 1098.
Alexandru 1, 1107.
David 1, 1124.
Malcolm 1V, 1153.
Gulielm, I 165.
Alexandru II 1214.
Alexandru 111, 1249.
Margareta, 1286. )-4-
Than Balliol, 1291-1296.
Robert 1 Bruce, 1306.
David 11 Bruce, 1329.
Eduard Balliol, 1332.
REGI AI SCOTIEI
(De la amestecul In istoria lumii).
David 11, 1324-56.
Casa Stuart:
Robert 11, 1370 -1.
Than zis Robert ill, 1390.
Iacob 1, 1406.
Iacob 11, 1437.
Iacob 111, 1460.
Iacob 1V, 1513.
Maria Stuart, 1542-1567 ;
1587.
Henric Stuart Darnley,
1565.
Iacob V1, fiul lor, 1567.
(Iacob I rege al Angliei,
16o6).
* 3

I. Castilia.
Ferdinand I, fiul regelui de
Navara, 1034.
Sancho 1 1065.
Alfons VI, 1072.
Alfons VII, 1109.
Alfons VIII, 1126.
Sancho 111 §i Ferdinand II,
"57.
Alfons IX, 1158.
Henric I, 1214.
Ferdinand III, 1217.
Alfons X, 1252.
Sancho IV, 1284.
Ferdinand IV, 1295.
Alfons XI, 1312.
Petru-cel-Crud, 1350.
I enric II, 1369,
o-in I, 1379.
Henric III, 139o.
Ioa 1 , 1406.
Henric IV 454.
Isabela I. 1474.
Ioana Nebuna, fi..ca Isabelei
si a lui Ferdinand Catolicul,
1504.
Filip -cel -Bun, 1504.
II. Aragonict.
Ramiro I, 1035.
Sancho-Ramiro I, 1063.
Petru I, 1094.
Alfons I, 1104.
Ramiro II, 1134.
REGI AI SPANIEI.
Casa de Barcelona :
Raymund-Reronger, I137.
Alfons II, 1162.
Petru II, 1196.
Iacob sau Jayme I, 1213.
Petru 111, 1276.
Alfons 111, 1285.
Iacob (Jayme) 11, 1291.
Alfons 1V, 1327.
Petru 1V, 1336,
Ioan , 1387.
Martin, 1395-1409.
Casa de Castilia :
Ferdinand , 1411-2.
Alfons V, 1416.
Ioan 11, 1458.
Ferdinand 11 Catolicul,
1479 ; rege al Castiliei in
15o6.
III. Spania unity
Ferdinand Catolicul, rege
aL Aragoniei, 1479 ; ca
Ferdinand V. In Castilia,
dupd 1506; t 1516.
Casa .de Habsburg :
Carol I, fiul Ioanei Nebunei
1516; ca Imparat (Caro'
V), 1519-1556; t 1558.
Filip 11, 1556.
Filip 111, 1598.
Filip 1V, 1621.
Caroll 11, 1665.

Casa de Burgundia :
Henric, 1095.
Alfons 1, 1112 (rege, 1139).
Sancho 1, 1185.
Alfons 11, 1211.
Sancho 11, 1323.
Alfons 111, 1218.
Dionisie, 1279.
Alfons ,V, 1325.
Petru 1357.
Ferdinand, 1367.
REG1 AI PORTUGALIEI.
Ramura de Avis :
loan I cel Mare, 1385.
Eduard, 1433.
Alfons V, 1438.
Ioan 11, 1481.
Mandl, 1495
o n 111, 1521.
S astian, 1557.
I en c, cardinal, 1578.
[Dinastia spaniolg :I
Casa de Braganza :
Joan IV, 040.
Al ons V1, 1656.

REGI AI NEAPOLEI $I CELOR DOHA SICILII.
Normanzi :
Roger, 1130.
Gulielm 1 cel Rau, 1154.
Gulielm 11 cel Bun, 1166
Casa de Suabia:
Constants §i Henric in,
1189.
Frederic 11, 1197.
Conrad, 1250.
Conradin, 1254-68.
Manfred, 1258-66.
Casa de Anjou :
Carol 1, 1266 (-82 §i in Sicilia).
Carol 11, 1285.
Petru de Aragonia,
Iacob, 1285.
Frederic 1, 1296.
Petru 11, 1337.
Ludovic, 1342.
Frederic ll, 1355.
Casa Visconti :
Gian-Galeazzo, 1395
Gian-Maria, 1402.
Filippo-Maria, 1412.
REGI AI SICILIEI
Robert, 1309.
Ioana 1, 1343.
Casa Anjou-Durazzo :
Carol 111, 1382.
Ladislas, 1386.
Ioana 11, 1414.
Casa de Aragonia
Alfons 1, 1416-1435.
Ferdinand 1, fiul sau, 1458.
Alfons 11, 1494.
Ferdinand 11, 1495.
Frederic 11, 1496.
Ferdinand Catolicul, 1504.
(Apoi regii Spaniel).
(dela 1282).
1282. Maria, 1377.
Martin 1, 1391.
Martin 11, 1409.
Ferdinand 1, 1410.
Alfons !, 1416.
DUCI DE MILAN.
Casa Sforza :
Francisc 1, 145o.
Galeazzo-Maria, 1466.
Gian-Galeazzo, 1476.

Ludovic Maurul, 1494-1500.
Maximilian, 1512-1515.
Amadeu VIII, duce de la
Ludovic, 1451.
Amadeu, 1X, 1465.
Filibert I, 1472.
Carol 1, 1482.
Carol 11, 1489.
Flip 11, 1496.
Filibert 11, 1497.
303
I
DUCI AI SARDINIEI.
Francisc-Maria, 1521-1535.
(Apoi regii Spaniel.)
Carol 111, 1504.
Emanuil-Filibert, 1553.
Carol Eroanuil 1 cel Mare,
1580.
Victor Amadeu 1, 1630.
Francisc-Iacint, 1637.
Carol-Emanuil 11, 1638.
DUCI SI MARI-DUCI DE TOSCANA.
Alexandru, 1531.
Cosma, Duce, 1557: Mare -
Duce, 1569.
Francise- Maria, 1574.
I
Ferdinand 1, 1587.
Cosma 11, 1609.
Ferdinand 11, 1621.
Cosma Ill, 1670.

MARCGRAFI DE BRANDENBURG (Prusia).
Frederic 1, 1417
loan, fiul s'iu, 1440.
Frederic 11, fratele lui kali,
1464.
Albert Achile, 1470.
Ioan Cicerone, 1486.
Ioachim I. Nestor, 1499.
Guli ]m de Orange, 1559.
Mauriciu, fiul lui Gulielm,
1584.
Ioachim 11, 15,34.
Ioan-Gheorghe, 157'.
Ioachim-Frederic, 1598.
Ioan-Sigismund, 16o8 (in
Prusia, 1618.)
Gheorghe-Gulielm. 1619.
Frederic-Gulielm, 1640.
STATHOUDERI AI OLANDEI.
Henric-Frederic, fratele lui
Mauriciu, 1625.
Gulielm 11, fiul lui Frederic.
1647-1650.

ICronologie indoielnica:]
Harald Hildetand. 735.
Sigurd, 803.
Godfrid f 8ro.
Hemming,
Karald Klak, 826.
Gorm-cel-Vechiu, 855-936.
Harald Blaatand, (cDintealbastru)),
936.
Suenon I, 985.
Canut cel-Mare, 1014.
Hard-Canut, 1036.
Magnus cel Bun de Norve
gia 1042.
Casa Estrithizilor:
Suenon, 1047.
Harald, 1077.
Canut IV cel &Ant, io 80.
Olaf, io86.
Eric Ill cel Bun, 1095 ; t
1103.
Interregn.
Nicolae, 1105.
Eric IV, 1134.
Eric V, 1137.
Suenon Emundson, 1147.
Canut V, t 1156.
Suenon 111, t 1157.
REGI AI DANEMARCEI.
Valdemar I, zis cel Mare,
1157.
Canut V1, '182,
Valdemar 11 cel Victorios,
1202.
[Fiii :] Eric V1 Plogbenning,
1241.
Avel, 1250.
Cristofor, 1252.
Eric Vii Glipping, 1259.
Eric V111, 1286.
Cristofor 11, 1320 ; t 1334.
Valdemar 111, 1340 ; t 1375.
Olaf, 1376.
Margareta, 1387 ; t 1412.
Eric IX Pomeranianu',
1412.
Cristofor 111 Bavarezul,
1440.
Casa de Oldenburg:
Cristian 1, 1448.
loan, 1481.
Cristian 11, 1513.
Ramura de Holstein :
Frederic 1, 1523.
Cristian 111, 1534.
Frederic 1, 1559.
Cristian 1V, 1588.
Frederic 111, 1648.

Harald Harfager, 863.
Eric, 933.
Hakon-cel-Bun, 936.
Harald 11 Graaf eld, 96o.
Hakon Iarl, 96o.
Olaf Tryggveson, 995.
Suenon, regele Danemarce,
1000-1014.
Olaf-cel-Sf ant, 1015 ; f 1030.
Suenon, fiul lui Canut-cel-
M are, 1030.
Magnus, fiul lui Olaf, 1034
t 1047.
Harlad Hardrada, 1948.
Magnus 11, 1066.
[Fiii :] Olaf, 1066-1116.
Eystein, -1122.
Sigurd, -113o.
[Magnus IV ; Harlald IV ;
I I ingo ; Sigurd II: Eystein
II ; Magnus V ; Ha-
REGI AI NORVEGIEI.
kon III ; Sigurd III ; Magnus
VI.]
Sverre, 1187
Hakon IV, 1102.
Guttorm. 1204.
Hingo II, 1205.
Hakon V, §i al VI-lea, 1217.
[Ben, Sigurd IV, Hakon VI.]
Magnus Lagaboeter, fiu al
lui Hakon V, 1263.
Eric 11, fiul lui Magnus, 1280.
Hakon. V11, fratele lui Eric,
1200 ; t 1319.
Print! suedezi :
Magnus Smeck (VIII, in
Norvegia), 1350.
Olaf, fiul lui Hakon, 1380.
Dominatia danez1 :
Margareta, mama lui Olaf,
1387.

Around Iacob, 1024.
Emund Slemme, 1051.
Stenkill, Io56 : Eric VII §i
Eric VIII; Hakon I ; Halstall
si Inge I; Filip §1
Inge II ; Sverker.
Eric IX, 115o.
Carol VII Sverkelson, 1162-
1167.
Kanut Ericson, 1168.
Sverker II, 1194.
Eric X Kanutson, 1210.
loan, 1216.
Eric XI Gangavul, 1250.
Birger, regent, 1251-1256.
Valdemar I, 1276.
Magnus Ladulas, 1279.
Birger II, 1296.
Magnus II, Seek sau Afe-
meiatul, 1319.
Eric XII, coregent,
1359.
Hakon, fiul lui Magnus,
1362.
Albert de Mecklenburg,
1365. .
Margareta, regina Danemarcei,
1380.
Rail AI SUEDIEI.
1354>
Eric XIII, 1412.
Cristofor Bavarezul, 1440.
Desfacerea unirii, 1448.
Carol VII Canutson, rege,
1448-1457 ; 1463-1465 ;
1467-1470.
Stenon I Sture, administrator,
1471.
Ioan, rege in Danemarca,
in Suedia, 1497.
Stenon Sture I, din nou,
1501.
Swante-Nilson-Sture, administrator,
1504.
Stenon II, administrator,
1512.
Cristian I, rege al Danemarcei,
in Suedia 1520.
Gustav I, 1523.
[Fiii :] Eric XIV, 1560'.
loan III, 1568.
Sigismund, fiul lui Ioan,
1592.
Carol lX, tratele lui Joan,
1604.
Gustav II Adolf, 1611.
Cristina, 1632.
4 *

Borziwog, 894.
Spitignev, apoi Vratislav,
C. 913.
Sf. Venceslas, 925.
Boles las I, 936.
Boles las II, 967.
Boles las III, 999-1002
Iaromir, 1003.
Udalric, 1012.
Brzetislas I, 1037.
Spitignev, 1055.
Vratislas II, 1061, (rege)
1086.
Conrad I, 1092.
Brzetislas II, 1093.
Borziwog, I too.
Sviatoplue, 1107.
Vladislav, I, 1109.
Sobieslav, 1125.
Vladislav II, 1140 -1173.
Sobieslav II, 1174.
Frederic, 1173, 1178.
Conrad II, 1189.
Venceslas II, 1191.
Brzetis as Henrie, 1193.
Vladislav III, abdica in 1197.
Premislav Ottokar, 1192
(rege) 1198.
DUCI .51 EEGI AI BOEM1EI.
Venceslas III (I, ca rege),
1230.
Premislav Ottokar Ii, 1253.
Venceslas IV, 1268 ; rege
al Poloniei, 130o.
Venceslas V, rege al Ungari4i
§i al Poloniei, 1305.
Rudolf de Austria, 1306.
Henric de Carintia, 1307.
Casa de Luxemburg :
Ioan Orbul, 1310.
Carol, 1346; Imprat, 1347
Venceslas VI, 1378 ; Imps.
rat, 1378-1400.
Sigismund (ImpArat de la
1410), 1419.
Albert de Austria, 1437.
Ladislas I sau Vladislav
VII, 1440.
Gheorghe Podiebrad, 1458.
Ladislas II sau Vladislav
VIII, polonez, 1471.
Ludovic, 1516.
Ferdinand 1, de Austria,
(526-1558,
( A poi impiirafii.)

Stefan-cel-Sfant, I000.
Petru, 1038.
Samuil, 1041.
Petru, din nou, 1044.
Andreiu I, 1046.
Bela I, io6r.
Solomon, 1063.
Geisa I, 1074.
Ladislas I cel &int, 1077.
Coloman, 1095.
Stefan II, I I 14.
Bela II, ii3i.
Geisa II, 1141.
Stefan III, I161.
Ladis'as II, 1161.
Stefan IV, 1162.
Stefan III, din nou, 1163.
Bela III, 1173.
Emeric, 1196.
Ladislas III, 1204.
Andreiu II, 1205.
Bela IV, 1235.
Stefan V, 1270.
Ladislas IV, 1272.
Andreiu III, zis Venetianul,
1290.
REGI AI UNGARIEI.
Venceslas, de Boemia, 1301.
Otto, de Bavaria, 1305.
Carobert (Carol - Robert,
1308.
Ludovic I, 1342 ; rege al
Poloniei, 1370.
Maria, fiica lui Ludovic I,
1382.
Sigismund de Luxemberg,
1395.
Albert de Aust-ia, 1438.
Elisabeta, Wduva lui Albert,
1438.
Vladislav I, rege al Poloniei,
1440.
Ladislas V Postumul, 445.
Mateias Corvinul, fiul lui
loan Hunyady, 1458.
Vladislav II, regele Boemiei,
1490.
Ludovic II, fiul lui Vladislav,
1516 ; t 1526.
Ferdinand I, fratele lui Corol
V, 1526-1558.
[Apoi imparacii.]

Miecislas, 962.
Boles las I, Chrobri, 962.
Miecislas II, rege, 1025.
Anarhie, 1032-1041
Casimir I, 1041.
Boles las II, 1058.
Vladislav II, fratele sau,
I081.
Bo'eslas III, 1102.
Zbignev, 1107.
Vladislav II, 1138.
Boles las IV, 1146.
Miecislas III, 1173.
Casimir II cel Drept, 1177.
Lech V, 1194.
Miecislas III, din nou, 1199.
Vladislav III, 1202.
Boles las V, 1227.
Lech VI, 1279.
Interregn 1289-1295.
Przemilas II, 1295.
Vladislav V Lokietek, 1296.
REGI AI POLONIEI.
Venceslas IV, rege al Boemiei,
1300.
Vladislav, a doua oar5, 1305.
Casimir III, 1333.
Ludovic, 1370.
Hedviga, fiica lui Ludovic,
1382
Jagello, cre§tinat ca V adislav
V, 1386.
Vladislav VI, 1434.
Casimir IV, 1445.
loan I Albert, 1492.
Alexandru I, 1501.
Sigismund I, 1506.
Sigismund II August, 1548.
Henric, de Franta, 1573.
Stefan Bathory, Voevod al
Ardealului, 1587.
Sigismund III, dz. Suedia,
1587.
Vladislav VII, fiul sat', 1632.
Ioan-Casimir, fratele lui
Vladislav, 1648.

loan Zapolya (cu title de
rege), 1526.
Ioan-Sigismund, zis de
Turci Stefan, 1540.
Stefan Bithory, 1571.
Cristofor Bithory, 1581-
1598, 1598-1599, 16o1-
1601.
Andrei Bathory, cardinal,
1599.
Mihai Viteazul, Domn roman,
1599-1600.
PRINCIPI AI ARDEALULUI.
Moise Szekely, 1603.
Intre ei, §i odata cu ei, comisari
imperiali sau guvernatori.
Stefan Bo cskai, 1604-1606.
Sigismung RakOczy, 1607.
Gavril Bathory, 16o8.
Beth len Gabor, 1613-1629.
Gheorghe I Rakoczy, 163o.
Gheorghe II Rakdczy, 1648.

MUNTENIA
Seneslav, 1247.
Ivanco, Iancu Tahomir
(Tocomerius) 12 . . .
Basarab 1, ca. 133o.
Nicol ae Alexandru, ca. 1340
Vladislav, Vlaicu sau Laicu,
1364.
Radu I, 138. .
Dan I, 138. .
Mircea-cel-batran, 1386.
Vlad I, 1394
Mihail 1, 1418.
Dan 11, 1420.
Radu 11, Plesuvul, 1422.
Basarab 11, Laiota, 1431.
Alexandru 1, 143 r.
Vlad 11 Dracul (DAeulea),
1435.
Dare 111, sau Danciul, 1446.
Vladislav 11, 1447.
Vlad 111 Tepee, 1456.
Radu 111, eel Frumos, 1462.
Basarab 11 Laiota, 1473.
Basarab II, cel Mir, 1477.
Mireee, 11, 1481.
Vlad 1V, Calugarul, 1482.
Radu 1V, eel Mare, 1495.
Mihnea 1, eel Rau, 1508
(-1. isio).
Vlad V, sau Vladut, 1510.
Basarab 1V, Neagoe, 1512.
DOMNI ROMANI.
Teodosie, 1521.
Iliad V1, Dragomir, 1512.
MOLDOVA.
Dragon, ca. 1352.
Sas, ca. 136o.
Bogdan, 136o.
Latcu, ca. 1364.
Iurii (Iuga) Cariatovici, ca.
1372.
Stefan 1, 1377, 1378.
Petru 1, ca. 1378.
Roman I, C8.. 1393.
Stefan 1, (sau II), 1394.
Iuga, 1399.
Alexandru', eel Bun, 140o.
Ilie sau Ilia 1432.
Stefan 1 , 1434.
Ilie cu Stefan II, 1435
Stefan II, 1443.
Roman 11, 1447.
Alexandru I', 1448.
Petru 11, 1444, pretendent;
1448.
Alexandru 1), 1449.
Bogdan 11, 1449.
Petru 111, Aron, 1451.
Alexandru 1), 1451.
Stefan III, eel Mare, 1457.
Bogdan 111 (Orbul), 1504.
Stefan IV, eel Mar, ($tefani(a),
1517.
Petru 1V, Raree, 1527.

Stefan V, Liteusa, 1538.
Alexandru 111, Cornea, 1540.
Petru IV, Rare', 1541.
Ilia sau Iliac 1, 1546.
Radu V, Mica, 1521.
Radu VI, de]a Afumati, 1521.
Vladisldv 111, 1523.
Moise, 1529.
Vlad Vii, hnecatul, 153o.
Vlad Viii, Vintilk 1532.
Radu VD, Paisie, 1535.
Mircea Ill, Ciobanul, 1545.
Petra 1, sau Petrascu-cel-
Bun, 1553.
Mircea 111, Ciobanul, 1558.
Petru 11, Schiopul, 1559.
Alexandru 11, 1568.
Vintilfi, 1574.
Mihnea 11, Turcitul, 1577.
Petru Cereal, 1583.
Mihnea D, 1585.
Ilie, 1591.
Radu V1, 1591.
Stefan Surdul, 1591.
Alexandru-cel-Rau, 1592.
Mihai Viteazul, 1593.
Nicolae 11, Petrascu, 1599.
Simion Movila, i600.
Radu Mihnea, 16o1-2 ;
1611-6.
Radu Serban, 16021 I.
Gavril Movilk 1616.
Alexandru Inas, 1616.
Gavril Movilk 1618.
Radii Mihnea, 162o.
Alexandru Coconul, 1623.
Alexandru Ilias, 1627.
Leon, 1629.
Radu, 1632.
Matei Basarab, 1632.
Stefan V1, Rares, 1551.
Ioan 3. Jo Idea, 1552.
- 31g -
Alexandra I V, Li pusneantt
1552.
loan 11, Vasilie, Despot,
156r.
Stefan Vii Tomsa, 1563.
Alexandru 1V, Liipureanu
1564.
Bogdan 1V, 1568.
Ioan 111, cel Cumplit, (Armeanul),
1571.
Petru V (Schiopul), 1574.
Ioan IV, Potcoavk 1577.
Petru V (5chiopul), 1578.
Iancu Sasul, 1579.
Petru V ($chiopul), 1582.
Aron Tiranul, 1591.
Alexandru-cel-Rau, 1592.
Petru VI, Cazacul, 1592.
Aron Tiranul, 1592.
$tefan VIII, Rfizvan, 1595.
Ieremia Movila (Moghila),
1595.
Simion Movila, 16o6.
Mihail (Mihai la§), Movila,
16o7.
Constantin Movilk 1607.
Stefan iX, Tomsa, 1611.
Alexandru V, Movilk 1615.
Radu Mihnea, 1616.
Gaspar Gratiani, 1619.
AleXandru VI,
Ilias, 162o.
Stefan IX, Tomsa, 1621.
Radu Mihrrea, 1623.
Miron Barnovechi Movilk
1626.
Alexandru V 1, Coconul,
1629.
Moise Movila, 163o.
Alexandru V , Iliac, 1631.
Miron Barnovschi, 1633
Moise Movilk Ilias, 1633.
Vasile Lupu, 1634.

JUPAN1, CRAI *I- TART SARBETI.
Vlastimir, 836.
Mutimir, 843.
Pribislav, 89o.
Petru, 891.
Pavel Brancovici, 917-20.
Ceslav, 927.
Interregn 949-1040.
tefan Voislav, 1040.
Mihail, 1051.
Rados lav, io8i.
Constantin Bodin, 1082.
Dobroslab, ii 06.
Vladimir, xio6.
Gheorghe, 1115.
Dinastia Nemania :
[Wean, 1089- 1122.]
tefan Urok3Neman I, 1122.
Tihomir, 1136.
tefan (Simion)"Neman II,
I 15 I._
$tefan fncununatul, 1195.
Radoslav, 1228.
Vladislav, 1234.
tefan Uroq I, 1240.
tefan Dragutin, 1272.
tefan Uroq II, 'Milutin,
1281.
tefan Uroq III, Decianschi,
1321.
tefan Duqan Uros IV, 1321.
tefan Uroq V, 1355.
[Vucaqin, 1366].
Dinastia Lazarevici :
Lazar I, 1372.
tef an Lazarevici, 1389.
Dinastia Brancovici :
Gheorghe I Brancovici,
1427.
Lazar Brancovici, 1456.
tefan Brancovici, 1457.
Cucerirea turceasca, 1459.
Vac Brancovici, (pretendent),
1471.
Gheorghe II Brancovici,
(pretend ent), 1485.
loan Brancovici, (pretendent),
1496.

CAPETENII SI TART IN BULGARIA.
Cubrat I, 644.
Asparuc, 641.
Terbel, 702.
Cormisots, 753.
Telet, 760.
Sabin, -.
Baian, - .
Toctit,
Telerig, (Cerig), 777
Cardam, 777.
Crum, 802.
Coc (Ducum), -
Diceng, -.
Omortag (Mortagon), 829.
Malomir (Presiam ?), 829 ?
Boris I (Mihail) 852 (t 907).
Vladimir, 888.
Simion, 893.
Petru, 927.
Boris II, 969.
Samuil, 976.
Gavril Romano s, 1014.
loan Vladislav, 1015.
I
Petru Delianos, 1080.
Tihomir, 1040.
Alusianos, 1040.
Constantin. Bodin, 10731
Petru i Asan, 1186.
Ionita (Kaloioannes), 1197.
Boris III, (Borila), 1207.
loan Aslan II, 1218.
Caliman I 1241.
Mihail I Asan, 1246.
Caliman II, 1257.
Mrce (la Marea-Neagra),
1258.
Constantin Asan Tah, 1258.
Mihail II, 1277.
Lachanas, (Brdocba), 1277.
Than Asan III, 1277.
Gheorghe I Terteres, 1280.
Smiltzes, 1292.
Tzachas, 1293.
Teodor Svetislav, 1295.
Gheorghe II Terteres, 1322.
Boesilav, 1322.
Mihail (Si§man I), 1323,
Stefan (Si§man II), 1330.
Alexandru, 1331.
-Strasimir, 1365.
Siciman III, 1365-93.
(Apoi Sultani.)
5

REGI" SI SAHI AI PERSIEI.
ArdeSir I (Artaxerxes), 226.
Sapur (Sapores) I, 242.
Hormizdas I, 273.
Bahram (Varan) I, 274.
Bahram II, 277.
Bahram III, 294.
Narses, 294.
Hormizdas II, 303.
Sapur II, 385.
Ardesir II, 379.
Sapur III, 385.
Bahram IV, 389.
Iezdegerd I, 399.
Bahram V, 42o.
Iezdegerd 11, 439.
Hormizdas III, 457.
Perozes, 458.
Batas (Balaskes, Vologeses),
484.
Cobad I, 488.
Khosroes (Khozrev) I, cel
Mare, 531.
Hormizdas IV, 579.
Khosroes II Parvez, 59o.
Bahram VI, 59o.
Kavadh (Cobad) II Seroe,
628.
Ardesir III, 629.
Iezdegerd III, 632-42.
Califi, apoi Selgiucizi :
Togrill-Beg, 1063.
Alp-Arslan, 1063.
Malec-ah I, 1072.
Mahmud I, 1092.
Barchiarok, 1092.
Malec-Sah II, 1104.
Mohammed -Sah. 1105.
Mahmud II, ill&
Singiar, 1'18.
Soliman-Sah, 1157
Arslan-Sah, ii6o.
Togrul III, 1175.
[SfAramare sub dinastii turcesti
de provincii].
Sah-Ismail, 1501.
Thamasp, 1523.
Ismail II, 1575.
Abbas-cel-Mare, 1585.
Soafi, 1629.
Abbas II, 1642.
Selgiuci in Asia-Mica.
Soliman - ben - Cutul
mis, 1075.
Chiligi - Arsian I, 1092.
Malec-ah (Saisan),
1107.
Masud I, 1116.
Aseddin Chiligi-Arslan
II, 1156.
Chaiseddin Caichosrev
I, 1193 (- 1211).
Rukneddin Soliman,
1193.
Aseddin Chiligi-Ars-
Ian III, 1202.

Aseddin Caicaus I,
1211.
Alaeddin Caicobad,
1220.
Ghaiaseddin Caichosrev
II, 1237.
Rukneddin Chiligi-
Ars lan IV, 1247.
317
Ghaiasseddin Caichosrev
III, 1267.
Masud II, 1289.
Alaeddin, 1297.
Aseddin Caicaus II,
1427.

IMPARATI DE TRAPEZUNT.
Alexie I Comnenul, 1204.
Andronic I, 1222.
Ioannes I Axuchos, 1235.
Manuil I, 1238.
Andronic II, 1263.
Gheorghe I, 1266.
loan 11, 1280.
Alexie 11, 1297.
Andronic 111, 1330.
Manuil 111, 1332.
Vasile I, 1333.
Irina, 1340.
Ana, 1341.
Mihail, 1341.
Ioan 111, 1342.
Ioan Alexie 111, 1350.
Manuil 111, 1390.
Vasile Alexie IV, 1412.-
Kaloiannes, 1447 (?)
David, 1458.

HANI AI TATARILOR CRIMEII.
Hagi-Ghirai, 144.
Mengli-Ghirai, t 1514.
Mohammed -Ghirai, 1514.
Seadet-Ghirai, 1523.
Sahib-Ghirai, 1531.
Devlet-Ghirai, 1553.
Mohammed- Ghirai, 1577.
Islam-Ghirai, 1584.
Gazi-Ghirai, 1588.
reth-Ghirai, 1596.
Gazi-Ghirai, 1596.
Selamet-Ghirai, 16o8.
Gianibec-Ghirai, i6io.
Mohammed-Ghirai, 1623.
Gianibec-Ghirai, 1628.
Inaiet-Ghirai, 1633.
Behadir-Ghirai, 1634.
Mohammed-Ghirai, 1641.
Islam-Ghirai 1644.

LNDREPTARI
PENTRU CETIREA STUDENTILOR I PUBLICULUI.
I.
Dela Schlozer, din veacul al XVIII-lea 1, s'au scris multe
istorii universale. Unele, ca a lui Rotteck sau a lui Schlosser.
au avut pe vremea for o larga raspandire.
Toate aceste povestiri mai vechi ale Istoriei Omenirii
sunt scrise din punct de vedere pragmatic, adeca al insirarii
faptelor. Ele nu oglindesc o conceptie, nu urmaresc
inlantuirea evenimentelor si starilor de lucruri printr'o mai
puternica legatura ; multe, usoare de cetit altfel, n'au nicio
valoare literara.
Vestita istorie universals a scriitortilui italian Cesare
Cantal, pans la moartea sa director al Arhivelor de Stat
din Milan, se deosebeste de cele d'inaintea sa prin aceia
ca autorul avea o inalta ideie despre valoarea si chemarea
culturii si, in al doilea rand, ca fiind si inzestrat cu o neobisnuita
putere de lucru, capabil deci de o larga orientare
in mijlocul faptelor fara numar care alcatuiesc traditia istorica
a omenirii, Cantu era si cunoscator prin sine, prin cercetari
proprii, al unor intinse parti din evul mediu, a caror
infatisare capata asfel un pret de originalitate. Imensa carte
are si fel de fel de adausuri, de cronologie, bibliografie,
istorie culturala, etc.
Prin o buns impartire a materiei, un deosebit talent de
concentrare, prin exactitate se deosebeste Istoria Lumii a
Germanului Weber. Ca si istoria, redactata in italieneste,
Asupra lui fi
celor d'intadu autori de Istoni universale, v. brosura
mea ,,Generalit?lti, cu privire la studiile istorice", Valenii-( e-Munte,
Neamul Romane c", 1911

322
a lui Cantu, aceasta a avut o traducere franceza, mult cetita
la not acum douazeci de ani.
Un loc cu totul exceptional it are intre incercarile de a
infati§a Istoria Lumii privirea asupra. ei pe care ni-a dat-o
marele istoric german Ranke' Fara un sistem fixat, procedand
mai mult prin divinatie, aceasta minunata lucrare
pune in lumina atatea aspecte din Istoria Universals §i face
sa se simta pe fiecare paging. ce este mai inaltator in desfa§urarea
faptelor omene§ti, solidaritatea ultima a tuturor
raselor §i generatiilor umane.
0 carte de §coala datorita unui extraordinar colorist al
stilului, care era insa §i un cugetator, in stare de a prinde
relatiile intime ale faptelor §i a be intrebuintaa, pentru deschiderea
cailor celor mari in prezintarea activitatii omene§ti,
e Précis de l'histoire moderne al lui Michelet 2.
In traditiile lui Ranke e profesorul Th. Lindner, cand, in
a sa Weltgeschichte (Stuttgart §1 Berlin ; dela 1901), menita
sä trateze in noun volume cele petrecute dela navalirile
barbarilor pang. azi, da, pe baza lectiilor sale, o Istorie a
Lumii medievale §i moderne in care e mai multa intuitie
fericita decat constructie solida. Cartea se inseamna §i prin
aceia ca se da un loc foarte 1ntins popoarelor rasaritene ;
civilizatiei bizantine §i arabe, unul poate exagerat civilisatiei
Extremului Orient.
Din vechiul punct de vedere pragmatic, razimg.ndu-se
Ins pe cea mai noul informatie §i dand biblidgrafii ingrijite,
ba chiar, la erata, adaus la bibliografii, e alcatuita
Geschichte des spiders?' Mittelalters de profesorul. J. Loserth
din Graz (Munchen §i Berlin, 1903). Ea incepe cu anul
1197 §i e un foarte bun manual pentru studenti. Nu exists
o carte care sa. li poata aduce acelea§i servicii pentru partea
pe care Loserth n'o trateaza.
Colaborarii multor invatati, unii de frunte, se datore§te
cartea, mai curand culegerea de c Allgemeine Geschichte
in Einzeldarstellungen, a lui Onckeii.
In ultimele decenii, o librarie pariziana, prin colaborarea
mai multor invatati, dintre cari unii speciali§ti recunoscuti
on popularizatori de talent, a incercat, supt conducerea
d-lor Lavisse §i. Rambaud, eel d'intaiu, profesor de istorie
la Sorbona, cellalt, cunoscut prin frumoase studii asupra
' Se glseete In Operele lui.
2 Mai multe ed4ii: in ultimul timp, din nenorocire, n'a mai fost reeditat
a.

323
Orientului bizantin si mai ales rusesc, a da publicului celui
mare o noun, c Histoire Generale', dela caderea Romei pang
astazi, Valoarea $i caracterul capitolelor atarna dela autorul
lor, jar o legatura de idei, o incercare de sistematizare,
un spirit comun sunt, fireste, excluse. Mici bibliografii, de
cele mai multe on bine alcatuite, se gasesc dupa fiecare
capitol.
Mare zvon si multg discutie a produs cartea, de o asa
de noug infltisare, pe care au dat-o mai multi invatati
germani supt conducerea d-lui Helmolt. S'a incercat prig
aceastg voluminoasg lucrare a se inlAtura privilegiul natiunilor
de cultura, fgcandu-se, in cadrele largi ale unei istorii
a intregii civiliza(ii omene0i, un loc intins §i culturilor nation
ale razlete. Pe langg ca multiplicitatea colaboratorilor
intre cari am intrat si eu, pentru editia a IIa
introduce dezordine in judecatg $i rupe legaturile mai intinse,
t Weltgeschichte, a lui Helmolt, cu volumele sale
despre civilizatiile vechi americane, §i cu capitolele sale
geografice, calca in picioare principiul care trebuie sl stgpaneasca
in orice adevarat'd istorie universals: ca adecg
orice civilizatie are drept la atentie potrivit cu noutatea
ei, dar mai ales potrivit cu fnraurirea pe care a exercitato
asupra mersului civilizatiei universale, a dezvoltarii culturale
a omenirii care dezvoltare e obiectul de capetenie al
istoriei universale.
0 istorie a evului media, privit in margenile lui firesti,
lipseste tot asa de mult ca §i istoria anibor 1435-1648,
epoca pe care am putea-o numi a stabilirii principiului dominant
de echilibriu european in legaturile dintre State.
II.
Venim la istoriile nacionale.
I. Istoria Angliei a scris-o din punct de vedere pragmatic
Lingard, putin intrebuintat azi. cIstoria poporului englers
a lui J. R. Green se deosebeste prin patrundere si scurtime,
prin preponderan %a elementului cultural '. In marea colectie
germang Heeren. §i Uckert, istoria englezg an dat-o Lappenberg,
Pauli §i Brosch. Gneist a publicat o t Verfassungsgeschichte
, a Angliei si Stubbs o admirabill 'Constitutional
Hist9ry of England,.
2-3. Istoria Spaniei §i a Portugaliei n'a gasit pang acuma,
' Este si traducere francezA, de Monod.

324
in afara de scriitorii indigeni, un prezentator de talent. In
colectia Heeren si Uckert, Portugalia are ca istoric pe
Henric Schaffer ', iar Spania pe Lembke, pe acelasi Schaffer
§i pe Schirrmacher ; partea dela 1516 Incoace incepe a o
trata Konrad Habler (1-1556).
4. 0 adevarata istorie nationals, dela a lui $ismondi
(-1789) si a lui Henri Martin, foarte popuIara pe vremea
ei, n'o are Franta. Deosebite intreprinderi de librarie n'o
pot inlocui. Se mai pot intrebuinta : Dareste, cHis toire
de France, (1868-73), buna mai ales pentru vremile
mai noua, si compilatia lui Theophile Lavallee (1864-73,
7 vol.) Cartea lui Michelet, Histoire de Prance, are insa o
mare valoare pentru insusirile de intuitie si stilul stralucit
al genialului ei autor. Tratarea germana a istoriei Franciei,
in colectia Heeren si Uckert, de Ernst Alexander Schmidt,
de Wilhelm Wachsmuth §i Karl Hillebrand ( 1848) n'a
castigat vre-o faima mare.
5. Istoria Italiei, ca total, o avem doar din manile unor
entuziasti ai epocei silintelor catre crearea

325
0 bung. istorie a regatului de Neapole e Inc de dorit. In
italieneste este cea veche, a lui Sorrente si o alta, cu pretentii
4filozofice,, in sensul veacului al XVIII-lea, adea.
dand un rol mai insemnat si institutiilor, de Gianonne.
Vechiul Guichenon §i, in intaia jumatate a veacului trecut,
Cibrario au tratat istoria familiei ei dinastiei de Savoia. 0
istorie a stApAnirii Arabilor in Sicilia o avem dela Orientalistul
Amari.
6. Pentru istoria Teri lor-de-Jos sunt a se intrebuinta.
(-1648) cele doug volume ale lui K. Th. Wenzelburger,
in colectia Heeren §i Uckert. Pentru a Belgiei, Pirenne
(in cHeeren §i Uckert,).
7. NumArul istoriilor generale ale Germaniei e foarte
mare. cVremea ImpAratilor, a tratat-o Giesebrecht (Geschichte
der deutschen Kaiserzeit) la 1855 §i in anii urmatori
(si editii noua). Monografii ale deosebitilor Imparati le tipareste,
supt titlul de : cjahrbiicher der deutschen Geschichte,,
comisiunea istoria a' Academiei din Miinchen, de
la 1862. Se laudA Istoria poporului german panel la pacea
din Augsburg, de K. W. Nitzsch (a doua edi(ie, 1892).
Pentru partea veche, Die lanige der Germanen a lui Felix
Dahn (ed. a 6-a 1861-71) Si Pallmann. Die Geschichte der
Volkerwanderung (1863-4). E frumos §1 nou scrisl

326
§i a terilor noastre), de Alf. Huber (-1648 ; se continua,
dupl moartea lui, de Redlich).
13. Cea mai buns istorie a Ungariei e de Fess ler, prelucrata
4 Klein (altele de Majlath, Szalay, in limba germanA
; de Sayous in limba franceza).
14. Istoria Poloniei de Roepell si Caro, in colectia (Heeren
i Uckert, e cea mai bung (-15o6).
15. Pentru Ordinul Teutonic, cartea mai veche a lui
Voigt, (Geschichte Preussen).
16. Cea mai Intinsa istorie a Rusiei e a lui Soloviev
(numai in ruseste). Cea, de tot veche, a lui Caramzin e
tradusa in limbile franceza i germana. Sunt Inca unele
capitole utilizabile in a lui Ustrilalov, tradusa i In limba
germana. Un bun rezumat da Rambaud in colectia fran-
ceza Duruy (unde ai istoria Austriei de Leger, a Suediei
-de Geffroy, etc.). in cHeeren §i Uckert, o buna istorie a
Rusiei de Strahl §i Hermann, alta de Bruckner.
17. Pentru terile noastre, Iorga, (Geschischte des rumanischen
Volkes', in colectia citata.
18-9. Pentru Bulgaria, Jiredek, Geschichte der Bulgaren ;
papa la iesirea in tHeeren §i Uckert', a cartii corespunzatoare
a lui Jiredek, cle8pre Sirbi, se intrebuinta Kallay,
Gesch.der Serben,, bun mai ales pentru vremea mai noun.
20. Pentru Imperiul bizantin, pe langa cartea vestita a
lui Gibbon, despre tdecaderea caderea Irnperiului roman'
(multe editii ; ultima revazuta de bizantinistul Bury), rezumatul,
plin de noutate si de idei, pe care Gelzer 11 adauga
la o a doua editie din Geschichte der byzantinischen Litteratur,
de K. Krumbacher. Cartea franceza a lui Hesseling
(traducere din olandeza, 1907), are mai mult idei adesea
-personale, si punctul de vedere al filologului. Expunere
bibliografie, in The byzantine Empire, de N. Iorga, In
colectia (Temple primers, a librarului Dent din Londra.
21. Pentru Imperiul otoman, Hammer, c Geschichte des
osmanischen Reiches', un rezumat fara ordine stil al
al cronicelor orientale ; Zinkeisen, (Geschichte des osmanischen
Reiches in Europa', o serie de studii, cam disparate,
si foarte disproportionate, pe baza izvoarelor apusene,
ai Iorga (Geschichte des osmanischen Reiches), 5 vol.
In tHeeren i Uckert P.
22. Pentru %erile grece$i in evul mediu, Hertzberg, in
aceiasi colectie ( 1878). De acelasi, Imperiul bizantin ai
9i
ai
gi

327
turcesc panl la moartea lui Soliman-cel-Mare, in colectia
de istorie universalA condusa de Oncken.
23. Pentru Tatari, 4 Geschichte der Krim', de Hammer
(el a scris §i despre Ilcanii din Persia : iar despre Turan=
Turchestan, Vambery, (Geschichte Bocharas oder Transoxaniens).
Bibliografiii nationale : Franca, Monod ; Germania, Dahlmann
§i Waitz; Belgia, Pirenne.

PRETUL: LEI 3.75
PRETUL: LEI 3.75