Raport Anual 2009 - Volksbank AG

4.2 Riscul de cRedit
4.2.1 Gestionarea riscului de credit
Grupul este expus la riscul de credit atat prin activitatile sale de tranzactionare, creditare si investitie cat si prin situatiile in care
actioneaza ca intermediar in numele clientilor sau a tertelor parti sau in calitatea sa de emitent de garantii. Riscul de credit asociat
activitatilor de tranzactionare si investitie este gestionat prin intermediul proceselor de management al riscului de piata ale Grupului.
Riscul este diminuat prin selectarea unor parteneri cu performante financiare solide, prin monitorizarea activitatii acestora, prin folosirea
de limite de expunere si, acolo unde este necesar, prin solicitarea de garantii.
Expunerea cea mai mare a Grupului la riscul de credit ia nastere din acordarea de credite si avansuri clientilor. In acest caz,
expunerea este reprezenta de valoarea contabila a activelor din pozitia financiara. Grupul este expus la riscul de credit pe diferite
alte active financiare, incluzand instrumente derivate si de datorie, expunerea in cazul acestor instrumente fiind egala cu valoarea
contabila a acestora prezentata in bilant. Pe langa cele mentionate mai sus, Grupul este expus la riscul de credit extrabilantier, din
angajamentele de finantare si emiterea de garantii (vezi nota 31).
Pentru a minimiza riscul, Grupul are anumite proceduri menite sa evalueze clientii inaintea acordarii creditelor, sa monitorizeze
capacitatea acestora de a rambursa principalul si dobanzile aferente pe perioada derularii imprumuturilor si sa stabileasca limite
de expunere.
Comitetul Director a delegat responsabilitatea managementului riscurilor de credit catre Comitetul de Credit - o divizie distincta de
Risc, care raporteaza Vicepresedintelui de Risc este responsabila cu supravegherea riscului de credit al Grupului, incluzand:
a) formularea politicilor de credit prin acoperirea cerintelor pentru garantii, evaluarea creditului, clasificarea si raportarea riscului,
proceduri legale si de documentare, si conformitatea cu cerintele statutare regulatorii.
b) stabilirea structurii de autorizare a aprobarii si reinnoirii facilitatilor de credit. Limitele de autorizare sunt alocate pe nivele ale
comitetului de credit. Facilitatile de credit de valori mai mari necesita aprobarea celui mai inalt nivel al Comitetului de Credit.
c) Revizuirea si evaluarea riscului de credit. Comitetul de Credit evalueaza toate expunerile de credit mai mari de limitele stabilite,
inainte ca facilitatile sa fie aprobate sau supuse spre aprobare de catre Directorat sau acordate clientilor. Reinnoirea si revizuirea
facilitatilor se supune aceluiasi proces de evaluare.
d) limitarea concentrarii expunerii pe terti, arii geografice si industrii (pentru credite si avansuri acordate clientilor), pe emitent
si pe rating.
72