Omul secolului XXI - un potenţial pericol pentru ... - Direcţia de Mediu

PRIMĂRIA TIMIŞOARA
DIRECŢIA DE MEDIU
WORKSHOP 29-30 NOIEMBRIE 2007
OMUL SECOLULUI XXI - UN
POTENŢIAL PERICOL PENTRU
NATURĂ

Niciodată mai îndreptăţit decât astăzi,
oamenii nu şi-au pus problema viitorului
lor
Viaţa si sănătatea omului sunt
dependente de întreaga atmosfera,
hidrosferă, litosferă si biosferă, ca şi de
acţiunile societăţii din care fac parte
civilizaţia tehnică, economică, culturala,
arta, etc.
Aplicarea ştiinţei în domeniul producţiei
economice are menirea să aducă o buna
stare materială pe care se bazează
confortul completată cu o bună stare
spirituală de care să se bucure întreaga
societate
Interdependenţa om-natură se referă nu
numai la mediul natural, ci şi la cel
artificial, în care se includ pe lângă
factorii fizico-chimici si biologici si cei
psiho-somatici, economici, culturali,
mentali care condiţionează sănătatea şi
buna stare a omului
Apare evident că ecologia actuală
trebuie să devina o ecologie umană, în
care omul este subiect si obiect al
echilibrului iar ecosistemele trebuie sa
fie dirijate de raţiunea şi voinţa
oamenilor, in scopul unui trai mai uşor
şi sănătos

FACTORI IMPORTANŢI AI HABITATULUI UMAN
Suprafaţa globului cu suprafaţa
agricolă în continuă reciclare şi
suportul său complexul
biogeochimic, solul propriuzis
Apa utilă, apa dulce - procent infim
(sub1%) al apei planetare care
ocupa 2/3 din suprafaţa globului
Stratul subadiacent care oferă
mineralele necesare vieţii, ca şi
energia fosilă care a permis
progresul tehnologic
Gazele vieţii:
-O 2 necesar în mod direct şi
permanent tuturor vieţuitoarelor
-CO 2 substanţa care se integrează
vieţii prin fotosinteză
Energia solară -care direct prin
radiaţiile sale, indirect prin
fotosinteză – asigură energia şi
hrana oamenilor

RESURSELE NATURALE
Prin “resurse naturale” se înţelege:
totalitatea elementelor naturale ale mediului
înconjurător ce pot fi folosite în activitatea
umană
resurse neregenerabile – minerale şi
combustibili fosili;
resurse regenerabile – apă, aer, sol,
floră, faună sălbatică;
resurse permanente – energie solară,
eoliană, geotermală şi a valurilor.

DIMINUAREA RESURSELOR REGENERABILE
ALE TERREI
Până nu demult resursele naturale
regenerabile ale Terrei erau suficiente
pentru nevoile omenirii. În prezent, ca
urmare a exploziei demografice şi a
dezvoltării fără precedent a tuturor
ramurilor de activitate, necesarul de materie
primă şi energie pentru producţia de bunuri
a crescut mult, iar exploatarea intensă a
resurselor pământului relevă, tot mai
evident, un dezechilibru ecologic.

PÂNĂ ÎN SECOLUL AL XVII-LEA
EXISTAU CIVILIZAŢIILE AGRICOLE
În toate civilizaţiile care s-au dezvoltat până
în secolul al XVII-lea, de natură predominant
agricolă,”pământul era baza economiei, vieţii,
culturii, structurii familiei şi politicii”, viaţa era
organizată în jurul satului, economia era
descentralizată, astfel că fiecare comunitate
producea aproape tot ce îi era necesar.
Energia cheltuită corespundea în esenţă
lucrului forţei musculare, umană sau animală,
rezervelor de energie solară înmagazinată în
păduri, utilizării forţei hidrauliuce a râurilor
sau mareelor, forţei eoliene.
Natura reuşea până la urmă să refacă pădurile
tăiate, vântul care umfla velele, râurile care
puneau în mişcare roţile, deci sursele de
energie utilizate de civilizaţiile
agricole erau regenerabile.

DUPA SECOLUL AL XVII-LEA
APAR CIVILIZATIILE INDUSTRIALE
Odată cu sporirea populaţiei
globului, ce a decurs paralel cu
perfecţionarea organizării
sociale şi, în special odată cu
dezvoltarea industriei,
a transporturilor
mecanizate din ultimele
două secole, încercarea omului
de a domina în lupta aspră cu
natura, de a-i smulge lacom
bogăţiile ascunse, începe să
aibă tot mai mult succes. Peste
un miliard şi jumătate din
populaţia actuală a Terrei
aparţine civilizaţiei
industriale.

Industrialismul a fost
mai mult decât coşuri de
fabrică şi linii de
asamblare. A fost un
sistem social multilateral
şi bogat care a influenţat
fiecare aspect al vieţii
omeneşti. Creşterea
economică, enorm
accelerată, se bazează
în majoritate nu pe
surse regenerabile de
energie, ci pe energia
cheltuită prin folosirea
combustibililor fosili,
neregenerabili:
cărbuni, ţiţei, gaze
naturale.
DESPRE INDUSTRIALISM

INDUSTRIALIZAREA – INFLUENŢA ASUPRA
OMULUI
Constituie elementul cel mai definitoriu al
societăţii moderne pentru că a creat un nou
tip de activitate umană si un nou mediu: cel
industrial
A adus importante restructurări ale
ambianţei fizice si vieţii sociale
Mediul industrial prezintă o problematică
specifică si determină o creştere a frecvenţei
îmbolnăvirilor psihice

IMPACTUL INDUSTRIALIZĂRII ASUPRA
ORGANISMULUI UMAN
Conform OMS, pe primul plan este
poluarea fizică si chimică, modificările de
orar, ritmul accelerat, mecanizarea
Ca elemente comune se reţin:
Solicitări adaptative determinate de
ambianţa industrială(zgomot, spaţiu, orar,
ritm)
Problematica integrării intr-un colectiv de
muncă
Solicitările specifice ale anumitor
profesiuni
Sentimentul dezrădăcinării populaţiei
datorită migrării din mediul rural în mediul
urban

URBANIZAREA – ASPECTE POZITIVE
Creşterea şi diversificarea mijloacelor
necesare desfăşurării activităţii de la
locul de muncă
Ridicarea nivelului tehnic necesar
muncii; transportului şi mijloacelor de
comunicare între oameni
Creşterea nivelului de educaţie şi
cultură

URBANIZAREA – ASPECTE NEGATIVE
Aglomeraţia datorită concentrării
populaţiei, a clădirilor, a instalaţiilor şi
a mijloacelor de trai
Existenţa industriilor generatoare
de poluanţi ai atmosferei, apei,
solului
Poluarea sonoră
Existenţa mijloacelor de transport
(poluarea atmosferei+mari accidente)
Expunerea populaţiei la factori
artificiali care sunt improprii naturii
umane
Poluarea emoţională - solicitarea
excesivă, stresul psihosocial cu
diminuarea posibilităţilor de relaxare,
odihnă, refacere
Reducerea activităţii fizice –
sedentarism

CAUZELE DETERIORĂRII MEDIULUI
• Necesităţi Necesită i crescânde ale unei populaţii popula ii aflate în n stare de explozie demografică
1,6 miliarde de oameni la inceputul secolului
5,2 miliarde de oameni la inceputul anilor
’90
8,2 miliarde de oameni este proiecţia
demografică până în 2025
Existenţa marilor aglomerări urbane
Existenţa prea multor fabrici care
funcţionează după tehnologii vechi poluante,
mari consumatoare de materii prime, apă şi
energie
Existenţa prea multor automobile, avioane
cu reacţie şi nave de mare tonaj
anul
1,6
5,2
8,2
2040
2020
2000
1980
1960
1940
1920
1900
1880
1860
1840
1820

NECESITATEA PROTECŢIEI MEDIULUI
Realităţile zilelor noastre arată că secolul XX este perioada celor mai
mari descoperiri şi transformări ale civilizaţiei omeneşti, dar şi
celor mai complexe şi uneori nebănuite efecte asupra vieţii.
Mediul înconjurător reprezintă un element esenţial al existenţei
umane şi reprezintă rezultatul interferenţelor unor
elemente naturale – sol, aer, apa, climă, biosferă – cu
elemente create prin activitatea umană.
Mediul înconjurător are caracter dinamic si apare ca o realitate
pluridimensională care include nu numai mediul natural, dar şi
activitatea şi creaţiile omului, acesta ocupând o dublă poziţie: de
“component” al mediului şi de “consumator”, de beneficiar al
mediului.
Protecţia mediului înconjurător constă în păstrarea echilibrului
ecologic, menţinerea şi ameliorarea factorilor naturali,
prevenirea si combaterea poluării, dezvoltarea valorilor
naturale, asigurarea condiţiilor pentru viaţa si munca
pentru generaţiile prezente si viitoare.

MODALITĂŢI DE PROTECŢIE A MEDIULUI
Sistem legislativ adecvat şi eficientcare să garanteze respectarea
legilor în vigoare
Luarea de decizii politice unitare şi realiste privitoare la protejarea
mediului.
Dezvoltare economico-tehnologică în conformitate cu
conceptul de dezvoltare durabilă.
Activităţi de protecţie a mediului prin care intreaga societate
umană este participantă şi responsabilă
Cooperarea internaţională în actiunile de protectie a mediului pe
plan local, zonal, mondial.Conferinţa mondială de la Rio de Janeiro 1992(la
care nu au aderat SUA Japonia şi China)
Evaluarea costurilor acţiunilor de protejare a mediului şi identificarea
surselor de suportare a acestora
Elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan naţional
şi internaţional referitor la protejarea mediului
Fondurile (structurale, de mediu) alocate protejării mediului diferă de la o
ţară la alta în funcţie de nivelul de dezvoltare al fiecareia (Fondul
European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune). Programele
pentru protejarea mediului, presupun identificarea zonelor, evaluarea
costurilor necesare şi stabilirea responsabilităţilor pentru derularea
proiectelor

1. POLUAREA ATMOSFEREI
Atmosfera este învelişul gazos care
înconjoară pamântul. În atmosferă aerul
ocupa 96% din volum, restul de 4%
revenind vaporilor de apă. Aerul uscat este
un amestec format din : 78% azot, 21%
oxigen si cantităţi mici de bioxid de carbon
(0,03% in aerul normal) si gaze rare
(argon, neon, heliu)care asigură viaţa pe
pământ şi ne protejează de razele
dăunătoare ale soarelui
Poluarea atmosferei este
determinată de deversarea şi acumularea
în aer a unor substanţe străine care
afectează în masură mai mare sau mai
mică compoziţia acestuia determinând
variaţii ale proprietaţilor atmosferei.
Prezenţa unor astfel de substanţe este
nocivă deoarece afectează si poate
chiar distruge echilibrele
ecologice şi implicit viaţa şi
sănatatea omului.

SURSE DE POLUARE ALE AERULUI
SURSE
NATURALE:
- vulcani, vânturi, uragane,
taifune
- descompunerea substanţelor
organice
-incendiispontaneale
pădurilor
ARTIFICIALE SAU
ANTROPICE: datorate
activităţilor umane
- procesele de combustie
- procesele industriale
- transporturile

FACTORII METEOROLOGICI CARE
INFLUENTEAZA DISPERSIA POLUANŢILOR
Vântul
Calmul
atmosferic
Temperatura
aerului
Relatia emisie - imisie

APORTUL PRINCIPALELOR RAMURI ALE ECONOMIEI
LA POLUAREA AERULUI CU DIVERSE NOXE
GAZOASE SPECIFICE
MONOXIDUL DE CARBON (CO)
65% arderea în motoarele
autovehiculelor
20 – 21% sectorul casnic
12 – 14% industria
BIOXIDUL DE SULF (SO2)
60 – 65% sectorul termoenergetic
25% sectorul industrial
9 – 10% sectorul casnic
3 – 4% mijloace de transport
PRAF
55 - 60% industria
20 -22% producerea energiei
9% autovehicule si sectorul casnic
OXIZI DE AZOT (NO)
50 – 55% arderea în motoarele
autovehiculelor
28% producerea de energie
14% industria
4% sectorul casnic
HIDROCARBURI ALIFATICE SI
AROMATICE
32 – 39% combustii în mijloacele
de transpost şi sectorul casnic
28% industria
70
60
50
40
30
20
10
0
TRAN IND CASNIC TERMO
CO
SO2
praf
NOX
HDC

EFECTELE POLUĂRII ATMOSFERICE
O PROBLEMĂ MAJORĂ !
1. Efectul de seră
2. Ploile acide
3. Distrugerea
stratului de ozon

CONTRIBUŢIA LA ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ

10 MODALITĂŢI DE ÎNCETINIRE A ÎNCĂLZIRII
GLOBALE
1) Schimbaţi becurile incandescente cu cele fluorescente
2) Cumpăraţi aparate sau dispozitive electrice cu consum
redus de energie
3) Nu folosiţi aerul condiţionat în camerele goale
4) Scoateţi din priză încărcătoarele sau alte aparate electrice
atunci când nu le folosiţi
5) Optaţi pentru energie ‘verde’ atuncicândalegeti
furnizorul dvs. de energie
6) Umblaţi pe jos sau folosiţi transportul in comun
7) Reciclaţi sticla, metalul, hârtia si masele plastice
Duceţi hainele uzate la depozitele de haine (pentru a fi
refolosite)
9) Folosiţi produse de curaţire ‘verzi’ (ecologice)
10) Optaţi să efectuaţi plăti on-line sau electronic, fără a
folosi ordine de plată tipărite

2. POLUAREA SOLURILOR
Poluarea solului înseamnă, în
concepţie ecologică modernă, orice acţiune
care produce dereglarea funcţionării
normale a solului ca suport şi mediu de
viaţă
Tipuri de dereglări
Dereglări fizice (Compactare,
Destructurare, Detexturare)
Dereglări chimice (Poluare cu metale
grele, Poluare cu îngrăşăminte chimice şi
pesticide, modificarea pH soluţiei solului)
Dereglări biologice (Poluare cu germeni
de boli transmisibile la plante şi animale)
Dereglări radioactive (Poluare radioactivă
transmisă direct la plante, animale şi om)

Principalele tipuri de poluare, după natura şi sursa
poluantului
Simbolul Denumirea
Pa Poluare prin lucrări de excavare la zi (exploatări la zi ,balastiere,cariere etc.)
Pb Poluare prin acoperirea solului cu deponii, halde,iazuri de decantare,depozite
de steril de la flotare,depozite de gunoaie etc.
Pc Poluare cu deşeuri şi reziduuri anorganice (minerale,materii
anorganice,inclusiv metale,săruri, acizi, baze) de la industrie(inclusiv
industria extractivă)
Pd Poluare cu substanţe purtate de aer (hidrocarburi, etilenă, amoniac, bioxid
de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.)
Pe Poluare cu materii radioactive
Pf Poluare cu deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară şi uşoară
Pg Poluare cu deşeuri şi reziduuri vegetale agricole si forestiere
Ph Poluare cu dejecţii animale
Pi Poluare cu dejecţii umane
Pj Poluare prin eroziune şi alunecare
Pk Poluare prin sărăturare
Pl Poluare prin acidifiere
Pm Poluare prin exces de apă
Pn Poluare prin exces sau carenţe de elemente nutritive
Po Poluare prin compactare, inclusiv formare de crustă
Pp Poluare prin acoperirea solului cu sedimente produse prin eroziune
Pq Poluare cu pesticide
Pr Poluare cu agenţi patogeni contaminaţi(agenţi infecţioşi,toxine,alergenţi etc.)

EFECTE DIRECTE ŞI INDIRECTE ALE POLUĂRII
SOLULUI
1. Poluare prin escavare –
afectează suprafete de patru ori
mai mare –”pustiuri industriale”
2. Poluarea solului cu halde ,
depozite, iazuri –alunecarea
haldelor-accidente
–poluarea
atmosferei(pulberi,bacterii,
mirosuri,COV,
–poluarea chimică poate afecta
mulţi ani proprietăţile fertile ale
acestuia
–poluarea apelor subterane prin
migrarea si antrenarea de
substanţe poluante
–accentuarea poluării difuze prin
migrarea apelor de suprafaţă

3. Poluarea solului
prin intermediul
atmosferei
Surse naturale
(vulcani, praf cosmic
etc)
Surse antropice
(industrie,
transporturi, asezări
umane, agricultură)

Substanţele toxice
din atmosferă cad
pe sol o dată cu
precipitaţiile
încărcând solul
Ploile acide au ca
efect asupra solului:
Spălarea de
elemente nutritive
Reducerea pH-ului
Afectarea
solubilităţii
elementelor
nutritive
Afectarea vieţii
bacteriene din sol

3. POLUAREA APEI
Poluarea afectează toate
formele apei în natură.
Există căi de pătrundere a
unor substanţe poluante în
apa atmosferică, apa
scursă la suprafaţa solului,
apa mărilor si oceanelor şi
apa subterană.
Nivelul poluării a crescut
mult în ultimele decenii, în
special în zonele în care
populaţia si industria s-au
dezvoltat rapid.

SURSE DE POLUARE A APEI - CLASIFICARE
SURSE
ORGANIZATE
NEORGANIZATE
DUPĂ ACTIUNEA IN TIMP
DUPĂ MODUL DE GENERARE AL POLUĂRII
SURSE PERMANENTE
SURSE NEPERMANENTE
SURSE ACCIDENTALE
NATURALE
ARTIFICIALE
APE UZATE DESEURI

EFECTE ALE POLUĂRII APELOR
Un efect al poluării apelor, deosebit de
grav, este eutrofizarea lacurilor, numită
si 'moartea lacurilor', ca urmare a
cresterii fertilitătii acestora prin aport de
elemente nutritive, mai ales fosfaţi si
nitraţi, care favorizează proliferarea
fitoplanctonului si a plantelor acvatice.
Puţin câte puţin, lacul se colmatează, se
ingustează si dispare.
Poluarea chimică a apelor afectează
fitoplanctonul si macrofitele în mod
diferit, după natura agentului contaminat.
Astfel, sărurile de cupru si cromaţii sunt
toxice pentru alge. Fitoplanctonul este
puternic afectat de numeroase pesticide,
mai ales erbicide. De exemplu, erbicidele
din grupa ureelor blochează cresterea
fitoflagelatelor. Detergenţii sintetici, pe
de alta parte, sunt foarte toxici pentru
flora microbiană a apelor. Peştii pot muri
din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar
majoritatea cazurilor mortale sunt
provocate de lipsa oxigenului dizolvat în
apă si datorită pesticidelor si a
reziduurilor toxice.

• Se înţelege elege de la sine că c
produsele produsele
petroliere petroliere
sunt
duşmanii du manii crescătorilor
cresc torilor de stridii si
al pescarilor, pescarilor,
deoarece ei poate
face ca peştii pe tii şi i crustaceele crustaceele
să
devină devin necomestibile.
necomestibile.
În n toate
cazurile curăţarea cur area ţărmurilor rmurilor este
foarte costisitoare.
costisitoare
Nu întotdeauna ntotdeauna activităţile activită ile
antropice cu caracter industrial
sunt “prietenoase
prietenoase”pentru pentru mediu
(episod de poluare accidentală
cu hidrocarburi- hidrocarburi Balta Azur oct
2007)
Nu

4. POLUAREA CU DEŞEURI SOLIDE
Managementul
modern pune accent pe
tratarea şi eliminarea
deşeurilor ce nu pot fi
reciclate
• Tehnici de tratare a deşeurilor
1. Arderea deşeurilor cu sau fără folosirea energiei termice rezultate
2. Compostarea
3. Producţia de biogaz pentru producerea căldurii
4. Platforme de depozitare sanitare cu şi fără utilizarea gazului

TIPURI DE DEŞEURI Deşeuri menajere
Deşeuri stradale
Deşeuri asimilabile
cu deşeuri
menajere-din mica
industrie
Deşeuri
voluminoase
Deşeuri din
construcţii
Deşeuri periculoase
Deşeuri agricole
Deşeuri industriale

EFECTUL DEŞEURILOR ASUPRA CALITĂŢII
FACTORILOR DE MEDIU
Pot fi factori importanţi în răspândirea infecţiilor
Pot conduce la crearea unor condiţii favorabile pentru
înmulţirea insectelor si rozătoarelor-pot fi purtătoare si
răspânditoare de boli infecţioase
Poluarea solurilor, a apelor de suprafaţă şi apelor
freatice
Poluarea atmosferei prin descompunerea reziduurilor
cu conţinut de substanţe organice si produşi de ardere
Deprecierea estetică a cadrului natural

ŞTIAŢI CĂ…
Pentru fabricarea unei tone de hârtie obisnuite se
folosesc între 2 si 3,5 tone de lemn, adică sunt
tăiaţi aproximativ 20 de copaci. Prin reciclarea a
unei tone de hârtie sunt salvati 17 copaci
O tona de chips-uri din cartofi alcatuieste 12 000 de
pungi de chips-uri, ceea ce inseamna 12 000 de
pungi goale de aruncat la gunoi ?
Poluarea atmosferica este redusa cu 75% pentru
fiecare tona de hartie produsa din hartie reciclabila
si nu din lemn ?
1 tonă de pet-uri = 800 kg petrol
1 tonă de carton= 17 arbori maturi salvaţi
1 tonă de sticlă = 200 tone nisip si siliciu

Viaţa lungă a deşeurilor:
ţigară fără filtru - 3 luni
filtru de ţigară 1-2 ani
deşeuri de hârtie - 3 luni
cotor de măr 3-6 luni
ziare 3-12 luni
chibrituri - 6 luni
guma de mestecat -5 ani
cutii de aluminiu 10-100 ani
brichete de plastic - 100 de ani
sticle de plastic 100-1000 ani
pungi de plastic 100-1000 ani
polistiren - 1000 ani
cărţi de credit din plastic - 1000 ani
recipiente de sticlă - 4000 ani
ŞTIAŢI CĂ…

PROVOCĂRI ALE DEZVOLTĂRII DURABILE
Probleme cu care se confruntă omenirea:
1. Mediul înconjurător global este în suferinţă
2. Biodiversitatea este în continuă pierdere
3. Modelul nedurabil de consum duce la
epuizarea resurselor
4. Reducerea suprafeţelor de pământ fertil
5. Schimbările climatice au efecte adverse deja
vizibile
6. Dezastrele sunt mai frecvente şi mai
devastatoare
7. Poluarea aerului, apei, poluarea marină au
efecte asupra nivelului de trai

CE PUTEM FACE PENTRU A AJUNGE LA O
VIAŢĂ CURATĂ ŞI MAI BUNA ?
Acţionând pentru eradicarea sărăciei
Promovând dialogul şi cooperarea
Lucrând în comun pentru creşterea rapidă a
accesului la cerinţele de bază privind apa
curată, igiena, locuinţe adecvate, energie,
îngrijire sănătate, securitate alimentară şi
protecţia biodiversităţii
Acţionând pentru parteneriate stabile
Participând la realizarea programelor de
dezvoltare durabilă a Romaniei

TERMENUL NOOSFERA
NOOSFERA este un termen creat de
TEILHARD DE CHARDIN pentru a indica
învelişul
omenire.
spiritual al Terrei, format de
subliniază rolul activităţii raţionale şi
afective în organizarea mediului în care
trăieşte omul.
VERNADSKYI completează definiţia aratând
că noosfera reprezintă sfera
transformărilor şi ameliorărilor
biosferei prin inteligenţa umană.

NOOSFERA – DESPRE CONŞTIINŢA UMANĂ
Civilizaţia noosferică reprezintă o situaţie calitativ nouă a
societăţii în care modificările intensive al sociumanului
vor duce la o evoluţie adecvată a celui din urmă cu natura
Studiile şi experimentele asupra conştiinţei umane au
condus la ideea că la anumite nivele subtile există o
comunicare interplanetară mai profundă şi că intenţiile
noastre pot reverbera în cele mai neaşteptate puncte
geografice, dincolo de barierele spaţiului fizic şi de
separările impuse de acesta. O pietricică aruncată în apă dă
naştere unor cercuri concentrice din ce în ce mai largi,
făcând să vibreze până la urmă întregul lac. În acelaşi fel,
conştiinţa umană generează un fel de câmp nonlocal
de informaţie semnificativă.

NOOSFERA - REZULTATUL ACTIVITĂŢII OMULUI
Prin activitatea sa economică, societatea umană exercită un
control asupra interacţiunilor din biosferă, având drept
rezultate:
- Perturbarea ciclurilor biogeochimice
- Schimbarea compoziţiei chimice a biosferei, apariţia unor
căi noi de migraţie a atomilor sau cresterea vitezei lor de
migratie
- Înlocuirea sistemelor naturale de interacţiune prin
sisteme determinate de activitatea uman social-economica
- Înlocuirea componentelor naturale ale biosferei prin
componente artificiale (ex. înlocuirea ecosistemelor naturale
prin ecosisteme antropice: agricole, urbane)

STĂ ÎN PUTEREA NOASTRĂ SĂ LĂSĂM
COPIILOR NOŞTRII O PLANETĂ
ALBASTRĂ ŞI CURATĂ !