1.7_Relatii_de_ nedereminare.pdf

BAZELE EXPERIMENTALE ŞI ISTORICE ALE TEORIEI CUANTICE 89
Concluziile 46 care pot fi formulate până în acest moment sunt că :
1. Pentru particulele clasice relaţia de nedeterminare nu funcţionează.
2. Noţiunea de traiectorie pentru particule cuantice este lipsită de sens.
3. Procedeul de măsură la scară microscopică perturbă starea iniţială
("observatorul, prin actul de observare, provoacă manifestarea ondulatorie sau
corpusculară a fenomenelor").
4. Relaţiile de nedeterminare se manifestă numai la măsurarea simultană a
celor două mărimi conjugate.
5. Relaţiile de nedeterminare au un caracter principial, reflectând dublul
caracter ondulatoriu şi corpuscular al microparticulelor.
Problemă rezolvată. Un atom emite un foton cu λ = 5000 Å cândva, în
intervalul de timp de τ = 10 -8 s. Cu ce precizie poate fi localizat fotonul pe direcţia
sa de mişcare ? Care este imprecizia în evaluarea lungimii de undă ?
Rezolvare
Imprecizia în localizarea fotonului este dependentă de imprecizia în ceea ce
priveşte momentul emiterii acestuia :
Δ x = c ⋅ Δτ
= 3 m
In ceea ce priveşte lungimea de undă, se foloseşte relaţia lui Heisenberg :
h
Δ x ⋅ Δp
≥ h ⇒ Δp
≥
Δx
dar :
h
p =
λ
de unde rezultă :
de unde Δp
=
2
λ
−4
Δ λ = = 8,
3 ⋅10
Å
Δx
h
λ
2
⋅ Δλ
46 In 1928 Heisenberg, Bohr şi Max Born au elaborat "Interpretarea de la
Copenhaga", care înglobează atât ideea de complementaritate, de semnificaţie a funcţiei de
undă, de formalism specific matematic, de nedeterminare, cât şi enunţarea unor principii de
înţelegere a lumii cuantice pe baze nu numai fizice, matematice ci si profund legate de o altă
structură a teoriei cunoaşterii. Astfel, tezele acestei interpretări, aşa cum au fost formulate ele de
către Primas, au fost :
"1. Teoria se ocupă de obiecte individuale.
2. Probabilităţile sunt esenţiale.
3. Frontiera care separă obiectul observat şi metodele de observaţie este lăsată la
alegerea observatorului.
4. Metodele observaţionale trebuie descrise în termenii fizicii clasice.
5. Actul de observaţie este ireversibil şi crează un document.
6. Saltul cuantic ce are loc la efectuarea unei măsurători este o tranziţie de la
potenţialitate la actualitate.
7. Proprietăţile complementare nu pot fi observate simultan.
8. Numai rezultatele unei măsurători pot fi considerate adevărate.
9. Stările cuantice pure sunt obiective, dar nu reale." (vezi [6] , pag. 90)