Views
5 years ago

TA:LHÁRII - upload.wikimedia....

TA:LHÁRII - upload.wikimedia....

TA:LHÁRII -

ANUL III No. 764 NUMERUL 95 BI\i NUMERUL ABOXAiIIEXTELE INCIP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATESC TOT-D'A-UNA INAINTE In Bueurevci : La casa Administratiunel. In Tara : Prin mandate postale. Pentru t an 40 lei, 6 lunl 20 lei, 3 luna 10 lel. In Streinetate : La toate oilleiele postale din Uniune, prin mandate postale. Pentru i an 50 let, 6 lunl 25 let. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACTIUNEA No. 3,Piatza Episcopiei,No. 3 STII II'ITI SI WHIT' PA NU-P EPTILA TALHAßII COLECTIVISTE ----- DIN C01TftADiCTIILE D-LUI G. PANU TICALOSIA COLECTIVISTA ORDINUL DE ZI AL IMPERATULUI DRAMELE PADUREI STRII ITI SI INHERIT' Colectivistii ad fost striviti In ale - gerile comunale. In toate partile pe unde ad fost alegeri, ei n'ali reusit se strecoare nici mâcar unul din aï lor in consiliile comunale, cu toate ça ad luptat mai peste tot locul cu o inviersunare desperat&. Acest lucru este far& precedent. Nu s'a mai pomenit inca, nici chiar la noi In farà, ça un partid, luptind Yn alegeri, trei luni dupe câderea sa de la putere, sê nu reuseascä a strecura câti -va membrii de ai sél eel purin, In corpurile pentru care se fácea alegerea. Era reservatk colectivistilor si aceasta supremi rugine. Niel o comune, niel un colegiü, nici un ales n'ali reusit se aib &, si cu toate astea, lumea tot se mira ça ad reusit sé intruneasea, pe ici pe colo, tâte un numêr de voturi pe jumètate mai mie de cât al adversarilor triumfatori. Lumea se mira, caci atât sunt de discreditati, atât sunt de unti, In cât fie -care Yï inchipueste lucruri eu neputintá ça acesta : ch un partid care a guvernat 12 ani tara, sé nu aib& niel mäcar tâte -va voturi trei luni dupe ce a cäzut de la putere. Pe noi ceca ce ne mira, nu sunt tele tâte -va voturi ce ad avut; pe noi ne mir& tocmai contrariul, ne mir& ch n'ali putut reusi pe nicäeri, luptând cum ali luptat si bucurtindu se iii modul cal mai larg de libertätile si garantiile constitutionals. Alegerile comunale ail fost paras - tasul pe care alegétorii l'ali fácut colectivititei chzute si sfìrsite. Gea mai grea pedeapsä a fost data ins& colectivistilor de catre alegêtorii colegiului II din Capitala. Cel trei mil de alegëtori care ad votat lista opositiunei- unite, contra celor patru sute care ad votat lista colectivistilor sustinuth de maiorul Fànutä, sunt cetàtenii Bucuresteni loviti, Watt si Ympuscati la 14 si 15 Martie, care veneaü fata In fat& cu bat &unii Br &tienisti, cu fostii sub -comisari si epistati, eu atei ce comandase sad secondasti jandarmiï si sergentil in atele zile de sângeroasi amintire. Ei bine, résbunarea popo- Sé vii fat& In fath eu aceia care te-ad torturat si Ympuscat, sè'i vezi obrasnici si alergând dupe triumfuri eleetorale pe care de la tine le cer, si sê'(i pàstrezi Angele rece, sé respecti dreptul si libertatea chiar In persoana lor, aceasta a fost lovitura cea mai strasnicá ce a primit pâniii acum colectivitatea. La adâpostul legni, de o potrivá proteètoare pentru toti, cet&tenii loviti si Ynsângerati la 14 si 15 Martie, ad infierat eu votul si cu dispretul lor pe së:baticii erol ai acestor triste zile. In alegerile comunale, colect.ivistiï ali fast striviti si intierati pentru tot-d'a- una. X. X. TE LE GR AM E AGENTIA HAVAS Postdam, 18 Iunie. Inmorm$intarea imperatulut Frederic s'a rhnduit tn ordinea urmatoare: Imperatul, regele Saxel, printul de Galles, printii Case imperiale. Feld Maresalul de Moltke mergea In capul trupelor. In biserica, s'a celr b:*at un simplu servicia divin; nu s'a rostit predica. In timpul oficiului, tunurile aü dat saluturile obisnuite. Ceremonia s'a sflrsit la unu. Sofia, 18 Iunie. Azi dimineata s'a facut un serviciü funebru solemn In catedrala bulgara fn amintirea imperatulul Frederic. Asistaü la aceasta ceremonie printul Ferdinand, cu suita sa civila si rnilitara, principesa Clementina, ministrii si numerosi oficerl si functionari. Curtea a luat un doliu de trel septamaul. Berlin, 18 Iunie. IiI proclamatiunea adresata poporului sea, Imperatul Wilhelm II zice : «Chiemat la tronul strámosilor mel, iaü posesiunea lui, tnaltand privirea mea catre D-zeü si aur, dupa exemplul stramosilor mel, ca voiü fi un print drept, voiü cata pacea, voiü spori prosperitatea WO, voifi ajuta pe sarmanil si nenorocitil si ca voiü fi pazitor credincios al dreptulul.» Imperatul In proclamtiunea Sa, accentueaza fnerederea Lui ln credinta Incercata a poporulul prusian. Et gaseste in convingered acestel iubirl mutuale tntre Regele si poporul asigurarea ca D-zefi '1 va da puterea s tntelepciunea. Paris, 18 Iunie. Proclamatiunea Imperatulut Wilhelm II adresata poporulul german a produs o impresie favorabila. PANU -REPTIL Cititoril nostri îsi aduc aminte, din o polemica ce am avut cu Lupta, c& d. Panu a avut nerusinarea së ne acuze cà sustinem din interes guvernul actual, frind -câ càti -va amici de ai nostri ali primit de a ocupa functiuni sub acest guvern. La acuzatiunile Luplei am vrut mai irithiü sê dam un réspuns serios, am vrut sé réspundem cu argumente, si se vede c& réspunsul nostru a fast asa de categoric, In cât n'amai cutezat d. Panu sê revie asupra'í. Acest lucru fácut,së ne per - mitem sé vedem cine e d. Panu,care permite aere atât de arogante si se '1 punem si noi o dató pe acest om la rezan, cum zice d. Panu. La 13 Noembrie 1880, d. Vasile Conta, atunci ministru al iilstructitlnei publice sub d. Ion Bràtianu, rului care venea fata in fati eu a- t numit si amid putred de d. Panu, cela care il mäcelärise, a lost teribilá, nu atât prin numérul sdrobitor al voturilor, cât mai eu seamy prin tntelepciunea cu care s'ali purtat cetàtenii. trimetea actual ului directoral Luptel o scrisoare datata din Bucuresti,din care extragem urmâtoarele rinduri : «Till la dilspozitiai'oastra suma ce v'am promis ea autor pentru jtn'nal. Nu --'nIl vine irosa so v'o A DOUA EDITIUNE APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU trimit prin posta in numele met]. Astept pe Gheorghian, ca se i-o dau Jul, si apoi el se v'o trimeata voue, ca se figureze la posta numele lui, etc.» Explicatia acestor rênduri este aceasta : Gazeta In cestiune e Liberalul de la la,i ; fendurile de care e vorba eraü fonduri secrete , si d. Panu fácea pur si simplu po reptila la Iasi, In folosul d-lui Ion Brâtianu. Pentru a dovedi si mai bine relalatiunile d-lui Panu eu fondurile secrete In timpul infamei domnii colectiviste, cum cualificâ Insusi d. Panu, regimul Brl,tianu, vom aminti cate-va inciderrte dintr'o sedint& a Cameril deputatilor. La 2 Martie 1882 d. Ion Bràtianu a presintat Camerii: un proiect de lege prin care se deschidea un credit de 20,000 de franci ca fonduri secrete pentru mentinerea ordinei in timpul serbärilor încoronäriï Regeluï. N. Nicolae Ionescu a combätut acest proiect, In termenii urmàtori : «Aceste cheltuell sunt nu numal nej ustificate, dar sunt si o nerusinata delapidare a fondurilor publice. Chiar In momentul de fata se fac cheltuell pentru deplasart de votanti, care cheltuell nu se fac din averea membrilor partidulul.» «Apoi, cum vedett, când se petrec asemenea fapte nerusinate, nu ve putem da banl pe cuvént, si când adeverul e ea ati eapatuit niste miserabili partisani care avenu nevoe d'a ti capatuitl.» La aceastäacuzatiune, rêspunzând min?strul justifiai, d. Nicolaeloneseu II intrerupe ast-fel : D. Nicolae lonescn. Uitati scrisoarea d-lui Cona prin care se dovedeste ca s'au dat 10,000 de franci l Ministrul nu réspunde nimic la aceasta, si d. Nicolae Ionescu,luând cuvêntul pantru a doua oaré, zice : «Am zis ca ministrul dedese din aceste fondurl anormale nenumerate tncuragiarl agentilor partidulul, si de la locul mea am cutezat a tntrerupe pe onor. d. ministru al justitiel, aducándu-1 aminte faimoasa scrisoare a unul alt ministru predecesor al sea, care printr'o scrisoare data. publicitatii, spunea ca pune la dispozltiunea partidulul dominant de la Iasi 10,000 lei. Acest ministru, prin portofoliul ce avea si prin positiunea sa personala nu putea se dispuna de aceasta suma, fiind-ca insusi a spus ca era om serac. «Apol and un om sarac ajuns la minister poate se dispuna de 10 mil lei dintr'o trasurA de condeiü, pentru ca se incurajeze un jurnal de partid din cutare localitate,puteti se ve tnchipuiti, ca asemenea lucrurl care nu ajung prin indiscretiune la notorietatea publica, cQt de marl trebue se fie la realitate ? Si in adever acest lucru exista, de oare-ce perpetratorul acestui lucru l'a marturisit inscris catre amicii sei. «Alta proba : mai este d. Panu, fost cap al cabinetului In ministerul de interne, care pima mai de-una-zi marturisea lucru r i de asemenea natura. Eü n'as ti voit se aduc aminte cu aceasta ocasiune asemenea fapte, daca d. ministru al justitiel nu dedea o desmintire la «nerusinata» mea acuzare. Dar când mi-a dat desmintirea ea II opunearn marturisirea habemus reum confitentem; va se zica avem un reus, un culpabil, un acuzat, condamnat prin chiar marturisirea sa». Amintim inch odatä c& eel care rostea aceste cuvinte erea d. Nicolae lonescu, despre care d-nu Panu zicea, acum câte-va sëptämâni, la Ploesti , sustinêndu-i candidatura intr'o Yntrunire public& : «Uitati-vë la soare : Sunt pete in soare? Nu sunt. Uitati-vë si la Nico!ae Ionescu: Puteti g&si pete la dânsul ? Nu puteti gasi». Ce e dept acum 6 ani, in urma discursuluï rostit In Camera de d. N. Ionescu, d. Panu l'a injurat in Liberalul In modul eel mai infam. In numérul viitor vom vedea ce fácea d. Panu In schimbul banilor ce-i primea din fondurile secrete. TA:LHÁRII HOTU PUNGA SII CiUPiTLaI COLECTIVISTE D. Ton Brâtianu, capul bandei colectiviste, care in curs de 12 ani a umilit si a conrupt o tar?). Yntreagà, nemultumit pe atâtea succese str&lucite, viseaz& noi lauri. D sa care cât a fost In capul têrei, petrecea 5 zile pe sáptámân& la Florica, acum îsi petrece tot timpul Yn Bucuresti, cabalind si intrigând ea eel de pe urmä demagog; nu are nici demnitatea fostei sale po.sifiuni. D. Bràtianu vázênd moderafia actttalului guvern, ca sá nu zic slabiciunea, rldicà capul si are nerusinata Yndràsneala së revindece iaràsi puterea. Spre a Infiera odatâ pentru tot d'a- una colectivitatea impreun& cu capul bandei, ne propunem a ecsamina In acest ziar, toate tâlhàriile, hr,tiile, pungásiile si cinpiturile sëvêrsite de aceastá onorabilcï banda, in curs de 12 ani,In întreaga tara,si a cere de la guvernul actual sò numeascà o comisiune ad-hoc, nu Insê curtea de compturi In care n'avem incredere, ci o comisiune compus& din bàrbati cinstiti si harniei, càreia se i se ataseze si un procuror de curte, nu Insé procurorul curtei de compturi. Aceast& comisiune sè cerceteze toate hotiile denuntate de noi si sé publics resultatul lueràrilor sale In «Monitorul ofrcial»;dupè care fie-care ministru In resortul sëü sh urmàrease& Inaintea justitii ordinare pe acesti pungasi, ca ast-fel fie-care së'si ia resplata faptelor sale, si se purificám odatá atmosfera de pestilenta acestor stirvuri, care vor sé învieze ca strigoii. Inc& o mica observatie Ynainte de a trece la eesaminarea hotiilor. Ne avênd acte oficiale In mâna si neulind descoperite aceste tâlhärii de cât din intêmplare, lista noastrà va fi foarte incornplect&; de aceea rugâm pe toti cetàtenii iubitori de adevér si de binele public sé ne ajute in misiunea noastrá denuntând toate hotiile ce le cunosc;Ynsë numai fapte positive si care sê se poatà urmàri. Asemenea cifrele date de noï nu pot fi strict ecsacte,si rámâ-le ca comisiunea, In vederea actelor ofrciale, së stabileasc& aceasta pentru fie-care sumé. Acestea zise trecem la fapte : 1. Când aft intrat Rusii la 1877 In tara, aü fácut guvernuluï de atunci un avans de 4 milioane lei. Aceast& sumä Irish nu s'a trecut in compturi de cat peste 5 ani. Unde ad stat acesti Bani atâta vreme si cine s'a folosit de dobânda acestor milioane Yu curs de 4-5 ani ? 2. Când s'aü rescumpérat drumurile de fier Strusberg, s'a retinut o sum& de mai multe milioane pentru niste procese pendinte, pentru facerea garei centrale, etc.Sé se cearä compt de acesti bani si sé se vazá modul cum s'ilü intrebuintat. 3. Sé se cpará comptul exproprierilor fácute cu asa numita gara centralä si sé se tragä la rëspundere risipitorii banilor publici. 4. Cu confectionarea bileteloripotecare, in valoare de 27 milioane, s'aü cheltuit peste 400,000 lei, in mare parte diurne, si transporturi la Paris a d-lor Eug. Carada, Emil Costinescu si altii (vezi scrisorile d-lui Costineseu din acea epocá publicate In «l'Indép. Roumaine» de acum vre-o câte-va luni). Sé se oblige aceati domni sè inapoieze banii luati farà nici un drept. 5. A se cere socotealh d-lui Carada de rescumpérarea rentei perpetue, l'acuta de d-sa la Paris in anii 1883 si urmatoril. Sé nu se trimeatà Ynsá la Curtea de compturi, chcl am declaret deja cä n'avem Incredere in lucràrile acestel Curti. G. D. locot.-colonel Candiano-Po- MERCURI 8 (20) IUNIE 1888. NUMERUL 13 Rim NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS- TRATIA ZIARULUI La Paris : Agence Havas, Place de la n6urSe, 8 Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani; anunciuri si reclame pe prig. Ili, 2 lei linia. LA PARIS: se güsestejurnalul cu 15 cent. numerul, la hioscul din Bulevardul St. Germain, No. Si. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI AD.iriINISTRATI UNEA No. 3.Piatza Episcopiei.No pescu pe timpul résboiului 1877-78 a primit ca advocat (?) de la orasul Turnu-Severin o suma de 9000 lei, sub pretext ca sé sustie comuna in procesul cu chile ferate pentru exproprieri. Cum vedenl, d. Candiano pe când lua Plevna, lua si Severinenilor 9000 lei. 7. Só se ia do comisiune socotelile cheltuelilor diplomatice pe anii 1876 si 1877. Pe atunci bietii colectivisti eraü dar sé nu se mire comisiunea când va giisi e& d. Brätianu Ion a luat 1.2.000 lei numal pentru drumul sèü la Sibiü, undo s'a ntâlnitcu Imperatul Frant losef. (Vazá-se registru M. de Fin. pe luna Sept. 1876). Tot atunci o personalitate politic& ridicase de la Visterie 11.000 lei. iar B-iul de Samos o suma de 8.000 lei. Stirn c& se va invoca prescriptiatoti tâlharii o invoaca asth-zidar eel putin va rëmâne fierul opiniunei publice pe fruntea acestor vulgari pehlivani (Va urma). Un contribuabil. DIN CONTRADICTIILE D-LUI G. PANU REFORMA AGRARA. CULTURA INTENSIVA Pana acum am arátat contradictil de ale d -lui Panu asupra cestiunilor de principii abstracte ori de persoane. Asta -zI vorn arata ca d nu Panu se schimba ca o sftrleaza chiar si in ces - tiunea taranilor, care este, dupé cum zice domnia sa chiar, punctul fundamental al programulul séu. Luam pentru asta -zi cultura intensivi. Se stie ca noi, dupé ce sustinusem ca trebuesc vêndute mosiile statului la térani si ca le trebueste pus si capital la dispositie prin intermediul Creditelor agricole, puse pe alte baze, sustineam ca aceste Imbunatatiri n'ar 8 nimic, daca nu se va introduce cultura intensiva pentru mica proprietate taraneasca, si pentru acest sfirsit propuneam fermele model. Cam de aceiasi parere a fost si d. Aurelian. laca acum cum judeca «Lupta» de la 28 Aprilie 1888 propunerea d -lui Aure - lian si prin urmare si pe a noastra Cliestia Inca nu e aicl. Ea este aiurea, lucru care pare ca d. Aurelian nu'l stie. Iat'o . Este un lucru tot asa de vedit ca cultura intensiva nu poate fi practicata intr'un moment dat in or ce izara si ca sunt tzeri cart fatal sunt destinate, in anume imprejurari, a face cultura extensiva, a avea izlazuri etc, macar ca superiotatea altorculturi este constatata in stitntza si practicara aiurea. Este Intrebarea : crede d -saca taranoastra, tri momentele acestea poate introduce cultura intensiva? Trebue sa fe cine -va ignorant de conditiele culturei irjtensive pentru a respunde afirmativ. Ori cúnd vom putea doved, aceasta. Cine sunt utopicii ? Acel ce propun reforme imposibil de realizat din cauza resistentes Imprejurarilor si situatiet economice a terel, cali atei ce propun reforme grea de realizat din causa resistente) Iegiuitorului, din causa dusmaniel celar interesati la starea actuaba d3 lucrurl ? Negresit ca In urma acestor randuri, cititorii nostri vor vedea eu mirare ca anul trecut d. Panu era de alta opinie, si cd nu numai caz era cu totul de pärerea noastra., adicä ca a da ritmai pa.mênt si bani la lärani nu este de ajuns, ci ca. trebue introdusä cultura intensivi, dar inca. d. Panu propunea ca statul sa. constrdngd pe färani prin funcionaria sea ca sed faca cultura bund. Iacis ce zicea d. Panu In Lupta de la 15 Octombre 1887 In articolul de fond : Efi stili, ca ori si care altul, ca pentru a face buna cultura, pentru ca mica proprie - tate se dea roadele do' ile, nu se cere numai de a avea pamênt si instrumente de munca. Se mai cere ca se stil curo se culti - veaza pamêntul, cuna se'l fngrijesti, fn ce directie se 'ti aplici munca. Prin urmare, recunosc ca chiar daca toate masuri'e si dispositiele insirate tn cele opt articole precedente s'ar realisa, inca ar remânea o chestie serioasa care atinge In particular mica'proprietate,ches- tia stiintei de a cultiva dupe bane metode pamê. -tul. Ace e sta ehestieacarei Insemnata-' teo recunosc, nu este insvi nici poste fi un obstacol invincibili pentru rea - lisarea ref;,rmei altrare. In adever,etiteevidentca téranul nostru nu stie se cultivez-' paméntul dupe meto - dele nouet stiinte agronomice. De cat niminea nu poate pretinde ca el nu stie se cultiveze pamóntul. EI are aceasta stunta, el este mal de graba un rutinar, far mal de loe un tncepator... In contra acestui pacai, a acestel indaratnicir invechite trebue deciea socletatea, legea se la inesuri... Decf In interesul reformai de care me

10 rani numerul 10 rani numerul - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILET.E - upload.wikimedia....
15 rani numerul apare in toa te zilele de lucru - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
INA IN DELEGATIA AUSTRIACA - upload.wikimedia....