Ministere - Fundatia Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai
Ministere - Fundatia Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai
Ministere - Fundatia Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Anul III, nr. 40 (129)<br />
10 -16 octombrie 2003<br />
Rubrici<br />
Rela¡ii<br />
externe<br />
PSD<br />
Sediul central<br />
Palatul<br />
Parlamentului<br />
Palatul<br />
Victoria<br />
<strong>Ministere</strong><br />
Curier<br />
jude¡ean<br />
Buletin<br />
såptåmânal PSD<br />
Newsletter<br />
Realizat de <strong>Institutul</strong> <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> „<strong>Ovidiu</strong> ªincai“<br />
¿i Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD<br />
Sumar<br />
„Expanding the European Investment Frontier“<br />
(Bucure¿ti, 14-15 octombrie 2003) ................................................... 2<br />
Discurs al primului ministru al României, domnul Adrian Nåstase,<br />
la summitul “Extinderea frontierei europene a investi¡iilor –<br />
Investi¡iile est europene (14-15 octombrie 2003, Bucure¿ti, Hotel Marriot) ......... 3<br />
Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase,<br />
prim-ministru al României, dupå summit-ul Expanding<br />
the European Investment Frontier (Bucure¿ti, Hotel Mariott, 15 octombrie 2003) .... 6<br />
Vizita primului ministru al României, domnul Adrian Nåstase, la Bruxelles .... 7<br />
Conferin¡å de preså a domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României<br />
(Bruxelles, 16 octombrie 2003) ....................................................... 7<br />
Interviul acordat de cåtre domnul Adrian Nåstase, prim-ministru al României,<br />
postului de televiziune România 1 (Bruxelles, 16 octombrie 2003) ................ 11<br />
<strong>Institutul</strong> <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> „<strong>Ovidiu</strong> ªincai“ ..................................... 14<br />
Din presa interna¡ionalå ....................................................... 15<br />
Kalonzo Musyoka, ministrul afacerilor externe din Kenya .................... 17<br />
Adnan Terzic, pre¿edintele Consiliului de Mini¿tri din Bosnia-Her¡egovina .... 17<br />
Declara¡ii de preså ale primului ministru, Adrian Nåstase, cu ocazia vizitårii<br />
ansamblului de locuin¡e pentru tineri ,,Constantin Brâncu¿i“<br />
din zona Drumul Taberei (Bucure¿ti, 10 octombrie 2003) .......................... 18<br />
Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României,<br />
cu ocazia vizitei la lucrårile de refacere a drumului de centurå al Capitalei<br />
(Bucure¿ti, 10 octombrie 2003) ...................................................... 19<br />
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României,<br />
la sesiunea plenarå a Business Advisory Council ................................... 21<br />
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României,<br />
la inaugurarea Casei ONU (13 octombrie 2003) ................................... 13<br />
Conferin¡a de preså comunå a domnilor Ion Iliescu, pre¿edintele României,<br />
Adrian Nåstase, primul-ministru al României ¿i Malloch Brown,<br />
reprezentantul ONU cu ocazia deschiderii Casei ONU<br />
(Bucure¿ti, Casa ONU, 13 octombrie 2003) ......................................... 24<br />
Declara¡ii de preså acordate de cåtre domnul prim-ministru Adrian Nåstase<br />
înainte de spectacolul Sangre Ardiente II Sala Mare a Teatrului Na¡ional<br />
(Bucure¿ti 13 octombrie 2003) ...................................................... 26<br />
Declara¡ii de preså acordate de cåtre domnul prim-ministru Adrian Nåstase<br />
dupå vizionarea spectacolului Sangre Ardiente II, Sala Mare a Teatrului Na¡ional<br />
(Bucure¿ti 13 octombrie 2003) ...................................................... 26<br />
Brifing sus¡inut de domnii vicepre¿edinte Miron Mitrea ¿i Bogdan Niculescu<br />
Duvåz, purtåtor de cuvânt, dupå ¿edin¡a Delega¡iei permanente a PSD ........... 27<br />
Cålin Popescu Tåriceanu ¡ine mai mult la fondurile de partid<br />
decât la interesul na¡ional ........................................................... 29<br />
Traian Båsescu î¿i face campanie electoralå cu ajutorul referendumului ..... 32<br />
România voteazå o nouå Constitu¡ie .......................................... 33<br />
PNL ¿i PD încearcå så politizeze referendumul asupra Constitu¡iei ........... 33<br />
ªedin¡a de Guvern din 9 octombrie 2003 ..................................... 34<br />
Videoconferin¡a cu prefec¡ii ¿i pre¿edin¡ii consiliilor jude¡ene administrative<br />
(Bucure¿ti, Palatul Victoria, 10 octombrie 2003) ................................... 37<br />
Videoconferin¡a cu prefec¡ii ¿i autoritå¡ile administra¡iei publice locale<br />
(Palatul Victoria, 16 octombrie 2003) .............................................. 44<br />
<strong>Ministere</strong> ........................................................................ 47<br />
Curier jude¡ean ................................................................. 76<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 1
2<br />
„Expanding the European Investment Frontier“<br />
Bucure¿ti, 14 octombrie 2003. Douåzeci ¿i trei de ¿efi de<br />
guvern ¿i mini¿tri ai finan¡elor, ai economiei, transporturilor<br />
¿i comunica¡iilor din Europa Centralå ¿i de Est, zona Balcanilor<br />
¿i Comunitatea Statelor Intependente (CIS), precum<br />
¿i importan¡i oameni de afaceri ¿i înal¡i reprezentan¡i ai institu¡iilor<br />
financiare interna¡ionale s-au întâlnit mar¡i, 14 ¿i<br />
miercuri, 15 octombrie 2003, la Bucure¿ti pentru primul<br />
Summit de investi¡ii din regiune, organizat de Guvernul României,<br />
International Herald Tribune ¿i Programul Na¡iunilor<br />
Unite pentru Dezvoltare.<br />
¥ntâlnirea, inauguratå de alocu¡iunea domnului Ion<br />
Iliescu, pre¿edintele României, reprezintå un eveniment fårå<br />
precedent - niciodatå, pânå în prezent, nu s-au mai întâlnit<br />
atât de mul¡i reprezentan¡i la nivel înalt ai ¡årilor din regiune<br />
pentru a împårtå¿i succesul procesului de tranzi¡ie, pentru a<br />
evalua situa¡ia investi¡iilor stråine directe (ISD), ¿i pentru a<br />
analiza progresul fåcut, precum ¿i restul problemelor dezvoltårii<br />
economice ale regiunii.<br />
„Lista ¡årilor participante ne då o imagine a unui spa¡iu<br />
geografic, economic ¿i cultural complex, care este denumit,<br />
arbitrar, «Estul Europei»“, a spus domnul Ion Iliescu, pre¿edintele<br />
României, în discursul såu introductiv.<br />
Summitul coincide cu un moment de importan¡å majorå<br />
pentru dezvoltarea regiunii. Cu câteva luni înainte de extinderea<br />
NATO ¿i a UE, Europa de Est este una dintre cele mai<br />
promi¡åtoare destina¡ii pentru investi¡ii din lume. De asemenea,<br />
¡årile care vor deveni, foarte curând, vecinii imedia¡i ai<br />
Uniunii Europene pot profita de oportunitå¡ile pe care le<br />
aduce aceastå proximitate.<br />
„Pentru ¡årile «noii frontiere» a Uniunii Europene, proximitatea<br />
poate oferi, uneori, mai multe oportunitå¡i decât includerea,<br />
deoarece includerea poate însemna cå o ¡arå î¿i<br />
pierde structura de cost competitiv“, a spus dl. Marc Malloch<br />
Brown, Administratorul Programului Na¡iunilor Unite pentru<br />
Dezvoltare ¿i pre¿edintele Grupului pentru Dezvoltare al<br />
Na¡iunilor Unite - a treia pozi¡ie în ierarhia Organiza¡iei Na-<br />
¡iunilor Unite, în discursul de deschidere.<br />
¥ntr-o amplå interven¡ie, ministrul afacerilor externe<br />
român, domnul Mircea Geoanå a expus, pe larg, ra¡iunile de<br />
ordin economic ¿i politic pentru care zona Europei de Est<br />
trebuie så constituie o destina¡ie prioritarå a investi¡iilor<br />
stråine directe.<br />
Eveniment<br />
(Bucure¿ti, 14-15 octombrie 2003)<br />
Aceastå regiune are deja un record impresionant al investi¡iilor<br />
stråine directe. ¥n timp ce fluxurile de investi¡ii<br />
globale au scåzut de la 1.4 miliarde USD în 2000, la 650 milioane<br />
USD în 2002, ¿i investi¡iile stråine directe nete în ¡årile<br />
în dezvoltare au scåzut, de asemenea, dramatic în 2002,<br />
la un total estimat de 143 milioane USD în compara¡ie cu<br />
172 milioane USD în anul precedent, Europa Centralå ¿i de<br />
Est a reu¿it så evite tendin¡a globalå. Conform Raportului<br />
Mondial al Investi¡iilor publicat de UNCTAD în 2003, între<br />
1997 ¿i 2001, fluxul total al ISD în Europa Centralå ¿i de Sud<br />
Est ¿i statele baltice a crescut în total cu 51%, de la 19 milioane<br />
USD la 28,7 milioane USD. Cehia, Polonia ¿i Slovacia<br />
au fost printre primele 30 de ¡åri ca volum al investi¡iilor<br />
stråine directe anul trecut.<br />
Conform ultimului indice al încrederii în investi¡iile<br />
stråine directe, bazat pe sondaje anuale printre directorii<br />
celor mai mari companii din lume, realizat de A. T. Kearney<br />
în 2002, pentru prima data Rusia a ocupat locul 8 printre cele<br />
mai atractive 10 destina¡ii de investi¡ii din lume, în urcare<br />
fa¡å de locul 17 anul trecut. De asemenea, Polonia a ajuns<br />
pentru prima datå pe locul record 4 în topul celor mai preferate<br />
destina¡ii de investi¡ii din lume.<br />
Statisticile pozitive ISD nu se limiteazå la ¡årile candidate<br />
la Uniunea Europeanå sau Rusia. ºårile balcanice, care<br />
au înregistrat cre¿teri puternice ale ISD în 2001-2002, continuå<br />
så fie atractive pentru investitorii stråini. Numai Serbia<br />
a atras aproximativ 1,1 miliarde USD în ISD anul acesta, în<br />
vreme ce România ¿i Bulgaria au atras un alt miliard în<br />
prima jumåtate a anului 2003 - o cre¿tere de 36% în compara¡ie<br />
cu aceea¿i perioadå a anului trecut.<br />
Totu¿i, continuå så existe diferen¡e între ¡åri în termenii<br />
alocårii ISD. Polonia, Cehia, Ungaria ¿i Slovacia primesc<br />
60% din fluxurile cumulate ISD din regiune, în timp ce<br />
România ¿i Bulgaria, de exemplu, au atras mai putin de 10%<br />
din ISD în timpul perioadei de tranzi¡ie.<br />
„Abordarea acestei situa¡ii pe douå niveluri în alocarea<br />
ISD în regiune este un motiv cheie pentru care ne aflåm cu<br />
to¡ii aici: comunitatea de afaceri ¿i ea universitarå, comunitatea<br />
interna¡ionalå de dezvoltare ¿i al¡ii, care doresc så vadå<br />
succesele dovedite de unele ¡åri în ISD extinzându-se cåtre<br />
toate ¡årile, nu mai pu¡in la ¡årile din Europa de Sud Est ¿i<br />
CSI“, a adåugat dl. Mark Malloch Brown în discursul såu.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
Eveniment<br />
Discurs al primului ministru al României, domnul Adrian Nåstase,<br />
la summitul “Extinderea frontierei europene a investi¡iilor –<br />
Investi¡iile est europene<br />
Voi face unele comentarii în afara discursului pe care îl<br />
am în fa¡å, voi încerca så vå fac o prezentare asupra unor<br />
lucruri care au fost afirmate despre nivelul de cre¿tere economicå,<br />
despre reducerea infla¡iei de fapt datoria mea este så<br />
vå conving cå România este o ¡intå pentru investi¡ii în viitor.<br />
Sunt încântat cå investi¡iile stråine directe ¿i mesajul meu<br />
converg aståzi.<br />
Excelen¡e,<br />
Distinså audien¡å,<br />
Doamnelor ¿i domnilor<br />
Este o mare plåcere ¿i o mare onoare så vå urez bun venit<br />
tuturor la acest summit de investi¡ii interna¡ional. Recuno¿tin¡a<br />
noastrå se îndreaptå cåtre co-organizatori, International<br />
Herald Tribune ¿i Programul de Dezvoltare al Na¡iunilor<br />
Unite cu care Guvernul României a colaborat pentru a pune<br />
în practicå aceastå ini¡iativå generoaså.<br />
Am intrat în a doua zi de dezbateri pe marginea unei<br />
agende consistente ¿i timpul nu putea så nu treacå mai repede.<br />
Frontiera sub a cårei auspicii se desfå¿oarå acest summit<br />
s-a extins mult, având o nouå semnifica¡ie ¿i ridicând<br />
miza chiar mai sus. Universul lårgit astfel creat este deasupra<br />
sugestiei.<br />
Permite¡i-mi totu¿i så fac pauzå pentru un moment ¿i så<br />
încadrez bine imaginea acestui univers dinamic, care uneori<br />
î¡i ia respira¡ia ¿i pe care îl avem de înfruntat to¡i.<br />
Unde ne situåm acum în privin¡a politicii externe ¿i<br />
obiectivelor strategice social economice ale României?<br />
România se gåse¿te într-o situa¡ie foarte specialå în acest<br />
moment, pregåtind ultima etapå a perioadei post tranzi¡ie ¿i<br />
întrând în etapa de pre-aderare. Am intrat de altfel în ultima<br />
etapå a aderårii la NATO ¿i în etapa avansatå a integrårii în<br />
Uniunea Europeanå. Obiectivul încheierii negocierilor cu<br />
Uniunea Europeanå în decursul anului 2004 ar trebui så<br />
pregåteascå drumul pentru semnarea Tratatului de aderare<br />
nu mai târziu de 2005 pentru ca România så devinå membrå<br />
cu drepturi depline a Uniunii Europene în 2007 ¿i så fie<br />
pregåtitå så adopte moneda euro la sfâr¿itul decadei curente.<br />
România despre care vorbim în acest context nu este în<br />
mod necesar una particular restrictivå dar un mediu deschis,<br />
predominant economic în care ¡årile regiunii se pot recunoa¿te<br />
ele însele sub parametrii strategici similari.<br />
Printr-un dialog extins cu reprezentan¡ii comunitå¡ii de<br />
afaceri, ai mediului academic, ai organiza¡iilor neguvernamentale<br />
implicate în dezbaterea politicilor publice, am putut<br />
identifica trei mari obiective necesare pentru a asigura o<br />
cre¿tere economicå sus¡inutå care ne-ar reprezenta pe termen<br />
scurt ¿i mediu:<br />
(14-15 octombrie 2003, Bucure¿ti, Hotel Marriot)<br />
1. asigurarea unui rol consolidat al sectorului privat, atât<br />
la nivel local cât ¿i extern în investi¡ii ¿i crearea de locuri de<br />
muncå.<br />
2. un management mai bun al resurselor financiare disponibile.<br />
3. accelerarea restructurårii sectorului energetic ca motor<br />
al dezvoltårii economice.<br />
Indicatorii macroeconomici au aråtat cå în ultimii ani<br />
economia româneascå a cunoscut niveluri de cre¿tere<br />
sporite, neîntâlnite mai înainte. Cu rate de cre¿tere de 4.8%<br />
¿i 5.4% în 2001 ¿i în 2002 - dintre care 70% se datoreazå<br />
dezvoltårii sectorului privat - dorim doar så men¡inem constant<br />
acest nivel. Ieri searå am aprobat proiectul de buget<br />
pentru 2004 ¿i din nefericire nu am putut trece 6 procente ca<br />
nivel de cre¿tere dar totu¿i a¿teptåm un procent de 5, 5 procente<br />
pentru anul viitor care va însemna o cre¿tere economicå<br />
de aproximativ 5 procente pentru cel de-al patrulea an<br />
consecutiv. Aceasta este încå o dovadå clarå cå avem o<br />
cre¿tere economicå durabilå, nu o cre¿tere economicå care se<br />
datoreazå mediului sau diferitelor tipuri de factori. Rata<br />
infla¡iei a scåzut sistematic, întrezårindu-se speran¡a ca<br />
prima oarå dupå 1990 så atingå nivelul de o singurå cifrå, de<br />
8% în 2004. Mai mult, deficitul bugetar va reprezenta în<br />
acest an 2.7% din PIB, în timp ce datoria publicå råmâne<br />
constantå în jurul a 30% din PIB.<br />
Comer¡ul exterior, unul dintre factorii no¿tri majori de<br />
cre¿tere a depå¿it 31 de miliarde de dolari în 2002, din care<br />
exporturile au însumat aproape 14 de miliarde. Tendin¡ele<br />
recente din structura exporturilor noastre reflectå schimbåri<br />
în structura economiei: numårul de ma¿ini, echipament electric<br />
¿i produse chimice au crescut în mod constant, diminuând<br />
importan¡a produselor cu valoare scåzutå. Investi¡iile<br />
directe stråine au însumat doar 9 miliarde de dolari la<br />
sfâr¿itul anului 2002 dar trebuie så abordez acest lucru mai<br />
târziu în decursul interven¡iei mele.<br />
Toate acestea sunt doar câ¡iva indicatori care demonstreazå<br />
fårå îndoialå o economie dinamicå într-un cadru<br />
legal, modern, care trebuie så ne facå mândri de eforturile<br />
noastre ¿i pe investitorii stråini care opereazå la nivel mondial<br />
încrezåtori în rezultate.<br />
Înainte de a ajunge la ceea ce a¿ dori în mod deosebit så<br />
subliniez în decursul urmåtoarelor mele observa¡ii, permite¡i-mi<br />
mai întâi så plasez lucrurile în adevårata lor perspectivå<br />
¿i så lårgesc pu¡in contextul regional. Situa¡ia în<br />
care suntem acum demonstreazå nu numai o realitate par¡ialå<br />
cu privire la evolu¡iile române¿ti, ci ¿i de asemenea la nivelul<br />
european, de vreme ce evolu¡ia Uniunii înså¿i cunoa¿te un<br />
ritm mai alert corespunzåtor cu viziunea pårin¡ilor fondatori.<br />
Cum va aråta Uniunea Europeanå cu 27 de membri din<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 3
care vom fi parte în 2007?<br />
- Se va teme Uniunea celor 27 de aspectele socio-economice<br />
pe care le va aduce o popula¡ie îmbåtrânitå, de<br />
schimbårile în procesul tehnologic, de globalizare.<br />
- Uniunea va fi preocupatå de cre¿terea economicå, stabilitate<br />
¿i coeziune socialå<br />
- Uniunea se va angaja în implementarea Agendei de la<br />
Lisabona lansatå în 2000 cu scopul de a face Europa : „cea<br />
mai competitivå ¿i dinamicå economie, bazatå pe<br />
cunoa¿tere, cu o cre¿tere economicå sus¡inutå ¿i o mai mare<br />
coeziune“<br />
- Uniunea care a realizat „ O agendå pentru dezvoltarea<br />
Europei“, o agendå care eviden¡iazå ¿ase obiective mari:<br />
a) Realizarea unei pie¡e unice mai dinamice<br />
b) Încurajarea investi¡iilor în cercetare<br />
c) Îmbunåtå¡irea cadrului politicii macroeconomice în<br />
perspectiva realizårii Pie¡ei Unice<br />
d) Reconfigurarea politicilor pentru convergen¡å ¿i<br />
restructurare e) Realizarea eficien¡ei în luarea deciziilor ¿i în<br />
dispozi¡iile legale<br />
f) Regândirea bugetului Uniunii Europene.<br />
În vederea realizårii acestor lucruri, pregåtirile interne<br />
pentru viitoarea aderare la Uniunea Europeanå au o foarte<br />
importantå dimensiune economicå. De aceea, pregåtirile de<br />
pre-aderare au ¿i vor continua så aibå un impact pozitiv<br />
asupra consolidårii economiei de pia¡å func¡ionalå care va<br />
permite României så facå fa¡å cu succes presiunilor venite<br />
din partea pie¡ei interne a Uniunii Europene. Voi pleca în<br />
dupå amiaza aceasta la Bruxelles ¿i voi participa la dezbaterile<br />
care se vor desfå¿ura în cadrul Conferin¡ei Interguvernamentale.<br />
Existå o dezbatere amplå nu numai în regiunea<br />
noastrå, nu numai în ¡årile noastre, este o dezbatere importantå<br />
la nivelul Uniunii Europene asupra viitorului såu care<br />
este ¿i viitorul nostru, de aceea va trebui så participåm la<br />
aceastå dezbatere ¿i este foarte important pentru noi så<br />
împårtå¿im opiniile noastre cu colegii no¿tri. În 2007, în<br />
2010 vom apar¡ine cu to¡ii unei Europe reunite. De aceea<br />
este foarte important pentru noi, så avem ¿i så subliniem o<br />
viziune care ne va face parteneri. Sunt mândru cå vå pot<br />
împårtå¿i câteva din aceste idei ¿i sunt bucuros cå a¡i acceptat<br />
så veni¡i aici så ne face¡i cunoscute opiniile dumneavoastrå<br />
cu privire la rolul regiunii noastre într-o Europå globalizatå,<br />
o Europå care încearcå så devinå un actor global.<br />
Care este ac¡iunea pe care am demarat-o în vederea atingerii<br />
obiectivelor noastre, urmând experien¡a ¡årilor dezvoltate<br />
¿i în acela¿i timp, împårtå¿ind expertiza noastrå cu ¡årile<br />
din regiune ¿i din afara ei? Acela¿i angajament al actualului<br />
guvern în vederea îndeplinirii obliga¡iile sale ¿i a transformårii<br />
României într-o destina¡ie atractivå pentru capitalul<br />
stråin este ilustrat în documentele oficiale din ultimii câ¡iva<br />
ani. Primul acord Stand-By cu Fondul Monetar Interna¡ional<br />
realizat de Guvernul român dupå 1989 este un exemplu clar<br />
în acest caz. Sper cå în seara aceasta vom avea ve¿ti bune de<br />
la Washington, din partea FMI deoarece conducerea trebuie<br />
så evalueze Acordul Stand By cu România ¿i så facå o declara¡ie<br />
legatå de acest lucru târziu în seara aceasta. De<br />
4<br />
Eveniment<br />
aceea, vå invit så lua¡i în considera¡ie urmåtoarele måsuri<br />
luate pentru îmbunåtå¡irea climatului de afaceri, mai ales a<br />
investi¡iilor stråine vizând sprijinirea ini¡iativei economice:<br />
- Proceduri administrative simplificate pentru înregistrarea<br />
companiilor.<br />
În 2002, Guvernul a adoptat un plan de ac¡iune pentru<br />
eliminarea barierelor administrative din calea mediului de<br />
afaceri ¿i aceste måsuri au fost îndeplinite aproape în totalitate<br />
pânå în prezent. Este important så ¿ti¡i cå Guvernul a<br />
adoptat o lege specialå pentru evitarea întârzierii acordårii<br />
aprobårilor la nivel local în administra¡ie. Este un nou mod<br />
de a constrânge func¡ionarii publici så respecte legea. Este<br />
pu¡in extravagantå existen¡a acestei legi, dar de fapt, un<br />
func¡ionar public trebuie så-¿i dea acordul într-o anumitå<br />
perioadå de timp, 15 sau 30 de zile, dacå la sfâr¿itul acestui<br />
termen el nu då un råspuns, se considerå cå råspunsul este<br />
afirmativ. Este un mod de a exercita presiune asupra birocra¡iei,<br />
am fåcut o evaluare a situa¡iei ¿i am våzut cå aproape<br />
în toate cele 87000 de cazuri din ultimele douå luni, administra¡ia<br />
a råspuns solicitårilor la termen. Aceastå lege a<br />
func¡ionat ca un instrument de presiune ¿i a avut succes. Dar,<br />
fire¿te, am primit råspunsurile din partea administra¡iei deci<br />
a trebuit ca func¡ionarii så fie de asemenea aten¡i la ceea ce<br />
cred cetå¡enii privitor la func¡ionarea acestor proceduri, în<br />
consecin¡å am deschis o linie telefonicå directå la care oamenii<br />
pot apela ¿i ne pot furniza zilnic informa¡ii despre<br />
func¡ionarea sistemului.<br />
Cred cå acordând o mai mare aten¡ie transparen¡ei, simplificårii<br />
procedurilor, implementårii måsurilor de eradicare<br />
a corup¡iei vom convinge mai mul¡i oameni de afaceri så<br />
vinå aici. A fost foarte important pentru noi så devenim<br />
membri ai comunitå¡ii euro-atlantice, ai NATO, deoarece<br />
pentru unii dintre investitori - aceia care sunt interesa¡i în<br />
investi¡ii pe termen lung nu a fost foarte clar dacå România<br />
apar¡ine sau nu familiei euro-atlantice, dacå numai grupul de<br />
la Visegrad era important pentru Occident sau dacå existå un<br />
fel de cordon sanitar între Est ¿i Vest din care România putea<br />
face parte. Decizia adoptatå la Praga de extindere a NATO,<br />
incluzând România a fost extrem de importantå nu numai<br />
pentru noi, nu numai în termeni strategici dar de asemenea în<br />
termeni economici. Este acum datoria noastrå så creåm un<br />
mediu de afaceri favorabil ¿i så încercåm så subliniem mai<br />
mult avantajele comparabile pe care le avem nu numai în termeni<br />
geografici, în termeni economici dar de asemenea în<br />
calitatea noastrå de partener important într-o regiune care a<br />
început så fie mai pa¿nicå, mai eficientå. Din acest motiv,<br />
interesul nostru nu este så punem accentul pe avantajele<br />
noastre individuale ca ¡åri ale acestei regiuni ci pe valoarea<br />
adåugatå a unei pie¡e subregionale care se poate baza mai<br />
mult pe acorduri de liber schimb între ¡årile noastre, asupra<br />
unei mai bune infrastructuri în regiune. De aceea, mesajul<br />
meu este cå nu putem ac¡iona individual la nivelul economiei<br />
române¿ti sau la nivelul celei globale ci trebuie så ne unim<br />
eforturile pentru a conferi o valoare adåugatå economiilor<br />
noastre. Permite¡i-mi så continuåm cu alte måsuri pe care leam<br />
adoptat.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
- Ghi¿eul unic pentru acces pe pia¡å.<br />
Acesta înseamnå 20 de zile mai pu¡in din cele care erau<br />
cerute pentru cei interesa¡i så porneascå o afacere.<br />
- Adoptarea unei serii de måsuri vizând stabilirea unui<br />
cadru legal cu privire la faliment, transparen¡å crescutå în<br />
administra¡ia publicå ¿i în procedurile administrative, reducerea<br />
birocra¡iei ¿i eradicarea corup¡iei.<br />
Permite¡i-mi så må opresc un minut asupra acestui subiect.<br />
Cred cå una dintre problemele reale existente în România<br />
dar ¿i în alte ¡åri în timpul perioadei de tranzi¡ie este<br />
faptul cå lucrurile evolueazå foarte repede în domeniul statutului<br />
proprietå¡ii. Privatizårile, toate aceste lucruri i-au favorizat<br />
oamenii corup¡i care au încercat så ob¡inå avantaje personale<br />
în aceastå perioadå de timp. Ceea ce cred cå este cu<br />
adevårat important este întoarcerea la normalitate cât mai<br />
curând posibil prin finalizarea procesului de restituire a proprietå¡ilor<br />
¿i a procesului de privatizare. Un statut clar al proprietå¡ii<br />
private va constitui un instrument excelent pentru<br />
prevenirea corup¡iei. Trebuie så eliminåm pe cât posibil rådåcinile<br />
corup¡iei. Transparen¡a este un alt mod de abordare<br />
a acestui fenomen ¿i în România toate achizi¡iile publice au<br />
început så fie fåcute prin Internet ¿i prin mijloace electronice.<br />
În multe domenii am våzut cå pre¡urile au scåzut cu 20,<br />
30 chiar ¿i 50 de procente în unele cazuri.<br />
Sigur cå nu este u¿or, în unele cazuri am våzut cå diferite<br />
tipuri de cartele tind så înlocuiascå mijloacele electronice .Se<br />
pare cå existå probleme ¿i în ultima ¿edin¡å de cabinet, cea<br />
de såptåmâna trecutå, am decis så continuåm ceea ce am<br />
început cu legea anticorup¡ie, care a trecut în aceastå primåvarå<br />
prin Parlament unde s-a cerut un vot de încredere.<br />
Aceastå lege a fost foarte importantå alåturi de alte måsuri<br />
dar ceea ce este mai important acum este implementarea ei.<br />
Am descoperit cå în locuri diferite, la nivel central sau local,<br />
mai sunt de fåcut multe lucruri. Implementarea råmâne un<br />
subiect de interes pentru noi în domeniul luptei anticorup¡ie.<br />
Permite¡i-mi så continui spunând cå am încercat modernizarea<br />
unor legi în domeniul fiscal, al muncii ¿i al competi¡iei.<br />
Legea de promovare a investi¡iilor stråine directe asigurå<br />
repatrierea totalå a profitului ¿i a capitalului în valutå forte ¿i<br />
acordå reduceri de taxe pentru investi¡iile care depå¿esc 1<br />
milion de dolari.<br />
În afarå acestor demersuri normative, a¿ dori så accentuez<br />
importan¡a acordatå de Guvernul român Referendumului<br />
na¡ional care va avea loc pe 18-19 octombrie privitor<br />
la revizuirea Constitu¡iei. Legea fundamentalå va garanta<br />
proprietatea privatå, asigurând separarea ¿i echilibrul puterilor<br />
în stat. Toate aceste chestiuni vor fi confirmate ¿i mai<br />
bine formulate. Aceste schimbåri, precum ¿i Strategia de reformare<br />
a sistemului juridic asigurå o bazå potrivitå pentru<br />
un sistem juridic independent. ªtim cå unul dintre motivele<br />
principale de îngrijorare pentru investitori råmâne modul<br />
cum sunt trata¡i de sistemul judiciar. Uneori se simt discrimina¡i<br />
datoritå unor rela¡ii personale pe care le au diferi¡i<br />
judecåtori, deciziile judecåtore¿ti nu sunt întotdeauna drepte.<br />
Domeniul major de cooperare cu Uniunea Europeanå este<br />
Eveniment<br />
reprezentat de reforma sistemului juridic. Colaboråm cu un<br />
expert francez ¿i cu Uniunea Europeanå pentru a afla care<br />
este cea mai bunå solu¡ie pentru accelerarea procesului de<br />
reformå judiciarå. Aceste schimbåri vor conta –speråm în<br />
viitor. Mai mult, noua Constitu¡ie asigurå un climat de afaceri<br />
favorabil.<br />
România este o ¡arå care apar¡ine familiei euro-atlantice.<br />
Faptul cå acum românii pot cålåtori liber în Europa, faptul cå<br />
facem parte din familia nord-atlanticå ¿i suntem gata så ne<br />
integråm în Uniunea Europeanå, toate acestea contribuie la<br />
consolidarea unui statut regional al României. De aceea, credem<br />
cå ¡ara noastrå joacå un rol foarte important în regiune<br />
¿i în afara ei, doar dacå vom folosi pe deplin avantajele conferite<br />
de cadrul natural, ie¿irea la Marea Neagrå ¿i apropierea<br />
de Orientul Mijlociu ¿i de Comunitatea Statelor Independente.<br />
România considerå ca o prioritate decisivå consolidarea<br />
competitivitå¡ii în sud-estul Europei. Dezvoltarea coridoarelor<br />
de transport ¿i a re¡elelor de energie ¿i legåtura lor<br />
cu Europa sunt o condi¡ie majorå a refacerii economice ¿i a<br />
integrårii regiunii sud-est europene. Mai mult, ca o ¡arå de<br />
tranzit aflatå între Marea Neagrå ¿i Uniunea Europeanå,<br />
având o pozi¡ie crucialå în viitorul coridor nord-sud al Europei,<br />
România sus¡ine consolidarea parteneriatului pentru<br />
implementarea strategiei europene de dezvoltare a infrastructurii,<br />
doar ca så exemplific unul din proiectele în care<br />
România s-a angajat.<br />
În privin¡a legåturii dintre abordarea regionalå ¿i problemele<br />
de dezvoltare este de remarcat sprijinul continuu care<br />
prin Acordul pentru Investi¡ii al Pactului de Stabilitate din<br />
Balcani, beneficiind de finan¡are interna¡ionalå a fost acordat<br />
regiunii, punând bazele influxului de capital privat.<br />
Pre¿edin¡ia Procesului de cooperare sud-est european pe care<br />
România o va asigura la începutul anului viitor implicå asumarea<br />
responsabilitå¡ilor subliniate pânå acum.<br />
Premiul Nobel pentru economie a fost acordat unor doi<br />
distin¿i universitari din domeniul econometriei. Modul în<br />
care oamenii folosesc economic bogå¡iile lor este acum eviden¡iat<br />
de descoperirile celor doi distin¿i laurea¡i prin conceptul<br />
de co-integrare, cuvânt cheie care trebuie re¡inut ¿i de<br />
nou veni¡i.<br />
Cercetarea ¿i dezvoltarea pie¡elor financiare se va baza<br />
mai mult pe impactul statisticii asupra previziunilor pie¡ei. ªi<br />
aici a¿ putea încerca så fac eu însumi o previziune. 22 de milioane<br />
de consumatori români nu fac excep¡ie de la aceasta.<br />
O sporire a bogå¡iei na¡ionale ar trebui så fie o provocare<br />
pentru to¡i. Pentru mine, prezen¡a dv. aici, aståzi, este o dovadå<br />
a interesului dv. pentru oportunitå¡ile de afaceri pe care<br />
România le poate oferi. A¿a cum am men¡ionat mai înainte,<br />
poten¡ialul pentru cooperarea economicå este imens ¿i tocmai<br />
a fost abordat par¡ial. ACUM este momentul så facem<br />
urmåtorul pas. Totu¿i, acest pas trebuie fåcut de comunitatea<br />
de afaceri ¿i, de altfel, eu încurajez companiile så profite de<br />
aceastå ocazie ¿i de eforturile pe care le-am depus aici ¿i<br />
împreunå cu dv. så transformåm teoria ¿i cifrele în realitate.<br />
Viitorul ne a¿teaptå.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 5
6<br />
Eveniment<br />
Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României,<br />
dupå summit-ul Expanding the European Investment Frontier<br />
Reporter: Vorbea¡i mai devreme despre corup¡ie<br />
înåuntru. Dacå ne pute¡i spune ultimul caz reprezintå un<br />
caz singular sau dacå, dimpotrivå, reprezintå un semnal<br />
de alarmå ceea ce s-a scris în preså?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Este foarte greu, deocamdatå, så<br />
comentez. Poate så fie ¿i un semnal de alarmå, dar a¿ vrea så<br />
vedem cu foarte mare aten¡ie. Am cerut ¿i Autoritå¡ii de<br />
Control ¿i Corpului de Control al Guvernului så verifice în<br />
detaliu. Sper ca în urmåtoarele ore, în urmåtoarele zile så<br />
avem un råspuns foarte clar. Am în¡eles cå ¿i pre¿edintele<br />
Consiliului Jude¡ean Prahova a fåcut o conferin¡å de preså ¿i<br />
a explicat proiectul ca atare. În ceea ce prive¿te aspectele<br />
semnalate ieri în preså, ele sunt preocupante dacå sunt adevårate.<br />
De aceea, am dat instruc¡iuni så se facå o analizå<br />
foarte, foarte serioaså.<br />
Este foarte important pentru noi så putem så råspundem<br />
la nivelul autoritå¡ilor care trebuie så verifice astfel de aspecte<br />
foarte curând, în a¿a fel încât, dacå existå o responsabilitate<br />
atunci så se ia måsurile absolut necesare, legale întrun<br />
astfel de caz.<br />
Reporter: Ve¡i cere demisia consilierului respectiv,<br />
demisia de onoare?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Am încercat ieri så aflu mai multe<br />
lucruri despre persoana respectivå pe care nu o ¿tiu. Am<br />
în¡eles cå nu a fost de gåsit ieri ¿i a¿tept så vedem aståzi<br />
despre ce este vorba, care sunt reac¡iile sale, dacå considerå<br />
cå aceste acuza¡ii sunt neîntemeiate ¿i dacå va face el însu¿i<br />
o ac¡iune împotriva celui care a fåcut aceste afirma¡ii sau<br />
dacå î¿i va asuma responsabilitatea pentru ac¡iunea respectivå.<br />
(Bucure¿ti, Hotel Mariott, 15 octombrie 2003)<br />
Reporter: A¡i discutat cu domnul Mihåilescu, având<br />
în vedere cå este al doilea caz care se întâmplå în ograda<br />
dânsului?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Am în¡eles cå nu este consilier al<br />
domnului ministru Mihåilescu, cå este vorba de unul dintre<br />
func¡ionarii publici care are rang de consilier, cum sunt ¿i<br />
al¡ii, dar evident, aceste chestiuni urmeazå så le discut cu<br />
dânsul. Dânsul nu a fost la birou în aceste zile, a avut o problemå<br />
de sånåtate. Cred cå aståzi, în cursul dimine¡ii, voi<br />
putea discuta cu dânsul.<br />
Reporter: Existå ¿i o tentå politicå în acest scandal?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Da¡i-mi voie så comentez mai mult<br />
în momentul în care o så am mai multe elemente. Deocamdatå,<br />
sunt convins cå v-a interesat foarte mult subiectul<br />
pentru care am venit împreunå aici - investi¡iile care se fac în<br />
acest moment în România, felul în care încercåm så atragem<br />
cât mai mul¡i investitori în România. Cadrul acesta, pe care<br />
noi îl oferim investitorilor stråini, este tot mai bun. Este<br />
important så rezolvåm problemele pe care le avem, dar, în<br />
acela¿i timp, este important så subliniem elementele macroeconomice<br />
pozitive, faptul cå existå o percep¡ie tot mai bunå,<br />
a¿a cum se aråta chiar ¿i aståzi aici. Chiar ¿i elementele care<br />
au apårut aståzi în comentariile din Financial Times ne aratå<br />
foarte clar cå România, din punct de vedere economic, este<br />
pe o direc¡ie foarte bunå ¿i eforturile noastre trebuie så fie de<br />
a låsa la o parte, de a elimina gre¿elile care uneori se fac ¿i<br />
de a ne concentra asupra elementelor pozitive care, iatå, apar<br />
tot mai puternic dupå trei ani de guvernare.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
Eveniment<br />
Vizita primului ministru al României, domnul Adrian Nåstase, la Bruxelles<br />
Primul ministru al României, domnul Adrian Nåstase, a<br />
participat la ac¡iunile organizate în marja Consiliului European<br />
de la Bruxelles în perioada 15-17 octombrie 2003,<br />
iar în ziua de 16 octombrie la reuniunea de vârf a ¿efilor de<br />
stat ¿i de guvern a Conferin¡ei Interguvernamentale de<br />
revizuire a Tratatelor UE.<br />
În cadrul reuniunii au fost reluate negocierile lansate la<br />
Roma, în 4 octombrie 2003, asupra aspectelor institu¡ionale<br />
din Proiectul de Tratat Constitu¡ional. ªefii de stat sau de<br />
guvern din statele membre, în curs de aderare ¿i candidate<br />
la UE au purtat discu¡ii pe problematica institu¡ionalå. România<br />
participå cu statut de observator, în calitatea sa de<br />
stat candidat aflat în proces de negociere a aderårii. Discu¡iile<br />
în cadrul Conferin¡ei s-au purtat în baza Proiectului<br />
de Tratat Constitu¡ional, elaborat de Conven¡ia Europeanå.<br />
În seara zilei de 15 octombrie, domnul Adrian Nåstase,<br />
prim-ministru al României, a participat la o întâlnire a liderilor<br />
sociali¿ti europeni participan¡i la Consiliul European.<br />
Partidele socialiste sunt la guvernare în 6 din cele 15 state<br />
membre UE.<br />
În marja lucrårilor Consiliului European, domnul<br />
Adrian Nåstase a participat la o reuniune de lucru organizatå<br />
de Pre¿edin¡ia italianå a UE pentru statele candidate,<br />
în cadrul cåreia au fost prezentate Concluziile Summitului.<br />
Consiliul European de toamnå a abordat teme legate de relansarea<br />
economiei europene, de consolidarea spa¡iului<br />
Conferin¡å de preså a domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României<br />
Dl. Adrian Nåstase:<br />
Doamnelor ¿i domnilor,<br />
În primul rând, da¡i-mi voie så fac un comentariu aici, la<br />
Bruxelles, în legåturå cu o decizie care a fost luatå la<br />
Washington. Consider cå este una dintre cele mai bune ve¿ti<br />
pe care le-am avut în ultima vreme. Finalizarea Acordului cu<br />
Fondul Monetar Interna¡ional reprezintå un succes extraordinar<br />
pentru Guvernul României. Este pentru prima datå,<br />
dupå 25 de ani, când un acord cu Fondul Monetar este dus<br />
pânå la capåt. Asearå, în unanimitate, reprezentan¡ii în<br />
Boardul Fondului Monetar au considerat cå acest aranjament,<br />
acest acord stand-by cu România a fost finalizat. Nu a<br />
fost foarte simplu. Am avut nenumårate negocieri. Deseori,<br />
a trebuit så acceptåm o rigoare mai mare decât, poate în anumite<br />
cazuri, am fi dorit noi. Alteori, a trebuit så îi convingem<br />
pe partenerii no¿tri cå este nevoie de o mai mare flexibilitate<br />
în ceea ce prive¿te îngemånarea programelor sociale cu cele<br />
economice.<br />
Dar, iatå, rezultatul final - nu este neapårat o declara¡ie<br />
festivistå în legåturå cu acest acord, ci chiar macrostabilitatea<br />
economicå, sånåtatea economicå a României, determi-<br />
(Bruxelles, 16 octombrie 2003)<br />
european de libertate, securitate ¿i justi¡ie, precum ¿i din<br />
domeniul rela¡iilor externe. În domeniul economic, Consiliul<br />
a decis asupra unor demersuri care vizeazå ini¡iativa<br />
de cre¿tere economicå, precum ¿i investi¡ii în proiecte<br />
cheie, în special în re¡ele de transporturi transeuropene, de<br />
energie, ¿i în capitalul uman. S-a pus accent asupra unor<br />
måsuri care så genereze condi¡ii favorabile pentru cre¿terea<br />
economicå în paralel cu cre¿terea competitivitå¡ii economiei<br />
europene.<br />
În ce prive¿te spa¡iul european de libertate, securitate ¿i<br />
justi¡ie, principalele puncte de pe agendå au vizat managementul<br />
frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv crearea<br />
unei Agen¡ii Europene de Management al Frontierelor,<br />
controlul fluxurilor migratoare, domeniul azilului ¿i, nu în<br />
ultimul rând, elemente de cooperare judiciarå.<br />
În domeniul rela¡iilor externe, Consiliul European s-a<br />
concentrat asupra unor subiecte de interes constant, precum<br />
Orientul Mijlociu, Irak, Iran.<br />
Vizita la Bruxelles a domnului prim-ministru Adrian<br />
Nåstase a constituit un bun prilej pentru prezentarea<br />
pozi¡iei României fa¡å de temele Consiliului European ¿i,<br />
de asemenea, o ocazie pentru reiterarea, în contactele cu<br />
înal¡i oficiali europeni, a obiectivului fundamental al României<br />
de încheiere a negocierilor de aderare la UE în 2004<br />
¿i de aderare propriu-ziså în 2007.<br />
natå ¿i observabilå, de fapt, prin cifre concludente: cre¿terea<br />
economicå de aproximativ 5% constantå pentru trei ani,<br />
diminuarea infla¡iei la un nivel care, în momentul de fa¡å, ne<br />
då speran¡e cå putem så ajungem în câteva luni la o infla¡ie<br />
sub 10%. Toate aceste elemente, la care se pot adåuga<br />
cre¿terile substan¡iale în ceea ce prive¿te exporturile, comer¡ul<br />
exterior în general, elementele legate de soliditatea<br />
depozitelor Båncii Na¡ionale, cifrele legate de contul curent<br />
¿i a¿a mai departe, toate aceste elemente au fost posibile<br />
datoritå unui dialog permanent între noi ¿i Fondul Monetar<br />
Interna¡ional.<br />
ªti¡i foarte bine cå nu întotdeauna am avut acelea¿i påreri<br />
în legåturå cu anumite solu¡ii. Cred cå este normal, pentru cå<br />
ne-am dorit så începem cât mai rapid un proces de dezvoltare,<br />
un proces care så însemne pentru noi to¡i nu numai<br />
punerea în acord a economiei noastre cu criteriile macroeconomice,<br />
ci, mai ales, demararea unui proces mai puternic de<br />
investi¡ii care så asigure resurse mai mari la buget pentru a<br />
permite inclusiv programe sociale mai ambi¡ioase.<br />
Nu am så insist foarte mult asupra acestui subiect, dar nu<br />
puteam så nu îl comentez, pentru cå el ne aratå într-un fel,<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 7
din afarå, faptul cå România merge pe un drum care înseamnå<br />
stabilitate politicå, dar ¿i rezultate economice ¿i, de asemenea,<br />
rezultate sociale, pentru cå a¿ vrea så adaug aici o<br />
altå evaluare interna¡ionalå în legåturå cu România, un<br />
Raport al Båncii Mondiale care aratå cå pentru perioada<br />
2001-2002, nivelul de såråcie în România a scåzut de la 35%<br />
la 28%. Ne-am pus adeseori problema dacå ceea ce facem<br />
noi în plan economic produce ¿i rezultate la nivel social.<br />
Datele pe care uneori le avem în plan intern sunt contestate<br />
pentru diverse ra¡iuni ¿i, de aceea, nu am vrut så mai<br />
comentez foarte multe date ob¡inute din interior, dar iatå,<br />
Banca Mondialå vine cu aceste cifre care sunt extrem de<br />
importante ¿i ele ne aratå o evolu¡ie nu numai în planul<br />
macroeconomic, dar ¿i o evolu¡ie în plan social.<br />
Acum, a¿ dori så spun câteva cuvinte despre ceea ce s-a<br />
întâmplat aståzi la Bruxelles ¿i am så fac din nou un comentariu<br />
care, de asemenea, este legat de ceea ce s-a întâmplat<br />
mai curând în altå parte, la Consiliul de Securitate, pentru cå,<br />
probabil, ¿tirea zilei este în acest moment felul în care Rusia,<br />
Fran¡a ¿i Germania s-au pus de acord pentru a sus¡ine<br />
rezolu¡ia ini¡iatå de Statele Unite, Spania ¿i Marea Britanie<br />
în legåturå cu situa¡ia din Irak.<br />
Nu vreau så comentez pe larg aceste aspecte, dar vreau,<br />
totu¿i, så men¡ionez cå este vorba de o evolu¡ie extrem de<br />
pozitivå ¿i de promi¡åtoare ¿i nu a¿ fi fåcut acest lucru dacå<br />
în timpul dejunului la care am participat cu câteva minute în<br />
urmå nu s-ar fi fåcut comentarii ample pe aceastå temå. Atât<br />
pre¿edintele Chirac, cât ¿i cancelarul Gerhard Schröder au<br />
men¡ionat discu¡iile pe care le-au avut cu pre¿edintele Putin,<br />
care se aflå la Kuala Lumpur ¿i felul în care s-au pus de<br />
acord asupra acestei rezolu¡ii care, prin aceastå formå de dialog,<br />
iatå, då o anumitå speran¡å ¿i care permite ¿i o altå abordare<br />
la Madrid la Conferin¡a donatorilor pentru reconstruc¡ia<br />
Irakului.<br />
Acum, în sfâr¿it, am så trec la ceea ce a fost ordinea de zi<br />
propriu-ziså a reuniunii de aståzi, a Conferin¡ei Interguvernamentale.<br />
În esen¡å, problemele de aståzi, pentru cå, evident,<br />
vor mai fi discu¡ii, au vizat problematica institu¡ionalå,<br />
felul în care institu¡iile europene pot sau ar trebui så evolueze<br />
pentru a reflecta voin¡a de modificare ¿i de întårire a identitå¡ii<br />
politice a Uniunii Europene. Punctele de vedere sunt<br />
încå destul de depårtate, atât în ceea ce prive¿te pre¿edin¡ia -<br />
poate mai pu¡in – cât ¿i în ceea ce prive¿te Comisia. Nu atât<br />
de mari ar fi aici diferen¡ele, mai ales cå existå numeroase<br />
alternative ¿i, oricum, principiul egalitå¡ii este unul care va fi<br />
acceptat într-o formå sau alta, cât mai ales în legåturå cu<br />
reprezentarea ¿i ceea ce se nume¿te dubla majoritate.<br />
Punctele de vedere, mai ales în legåturå cu ultimul subiect,<br />
au råmas încå depårtate. Ceea ce, înså, este important este<br />
faptul cå, în acest moment, existå o modalitate de lucru care<br />
va permite identificarea direc¡iei în care trebuie så lucråm<br />
pentru a realiza un consens.<br />
Pre¿edin¡ia italianå a notat toate punctele de vedere ¿i va<br />
încerca, într-o perioadå foarte scurtå, så identifice zonele de<br />
dezacord, dar mai ales så vadå, din punct de vedere cantitativ,<br />
a¿ spune, zona sau formula predominantå, astfel încât så<br />
8<br />
Eveniment<br />
se încerce realizarea unor formule de compromis mai<br />
aproape de formula majoritarå. Va fi o muncå extraordinar<br />
de dificilå. Cel mai puternic împotriva formulei dublei majoritå¡i,<br />
mai bine spus, a formulei din Tratatul Constitu¡ional,<br />
se pronun¡å Polonia ¿i, într-o anumitå måsurå, destul de mare<br />
totu¿i, Spania. Sunt ¿i alte pozi¡ii exprimate, care nu sus¡in<br />
neapårat aceastå variantå diferitå de cea con¡inutå în Tratatul<br />
de la Nisa. Este, înså, clar cå este nevoie de mai multå eficien¡å<br />
¿i, de pe acum, de trebuie så privim spre viitor.<br />
În discursul pe care l-am rostit ¿i care a fost par¡ial difuzat,<br />
fåcut ¿i câteva comentarii generale. În afarå de chestiunile<br />
foarte concrete legate de problemele în discu¡ie, este<br />
evident pentru noi cå o uniune politicå realå, o Uniune<br />
Europeanå politicå realå are nevoie de un sistem institu¡ional<br />
care så fie puternic ¿i de un mecanism de luare a deciziilor<br />
care så fie eficient. Riscul, înså, este ca aceste elemente de<br />
evaluare obiectivå, în condi¡iile în care Uniunea Europeanå<br />
î¿i propune så devinå un actor global ¿i så aibå influen¡å realå<br />
în lume, toate aceste elemente presupun ¿i un anumit risc, iar<br />
acest risc este ca solu¡ia ce se va fixa în tratatul privitor la<br />
Constitu¡ia Europeanå så fie departe de ceea ce este percep¡ia<br />
la nivelul opiniei publice sau la nivelul parlamentelor<br />
na¡ionale.<br />
De aceea, am vorbit despre o avangardå care construie¿te<br />
concepte ¿i formule de viitor, dar care riscå sau ar putea risca<br />
så nu fie acceptate de cåtre opinia publicå. ªi de aceea eu am<br />
considerat cå trebuie så dåm dovadå de un curaj moderat ¿i<br />
så acceptåm perioade de tranzi¡ie dupå ce lansåm anumite<br />
concepte ¿i anumite formule care sunt, pânå la urmå, de bun<br />
sim¡, în måsura în care vrem ca Uniunea Europeanå så se<br />
dezvolte nu doar pe orizontalå, dar ¿i în profunzime. ªi, din<br />
acest punct de vedere, am insistat ¿i asupra necesitå¡ii de a<br />
spune foarte clar de pe acum cå Tratatul Constitu¡ional, pe de<br />
o parte, trebuie så fixeze ceea ce este la acest moment realizabil<br />
¿i, în acela¿i timp, ce poate så fie dezirabil pentru momente<br />
ulterioare: 2009, spre exemplu, sau faze ulterioare.<br />
Problema este de a accepta formulele pe care suveranitatea<br />
na¡ionalå le impune la acest moment, dar ¿i de a sugera<br />
cå pentru viitor o formulå agregatå, europeanå, bazatå pe o<br />
uniune politicå substan¡ialå va necesita alte solu¡ii. Sub acest<br />
aspect, am vorbit despre nevoia de a se introduce în actualul<br />
proiect clauze de revizuire a Constitu¡iei, în a¿a fel încât<br />
opinia publicå så nu aibå cumva impresia cå formulele care<br />
sunt acum negociate vor råmâne pentru totdeauna ¿i cå o<br />
eventualå aprobare a lor la nivel na¡ional înseamnå så råmâi<br />
cu mâinile legate în fa¡a unor eventualitå¡i care pot så<br />
deschidå, eventual, alte solu¡ii. De altfel, acest punct de vedere<br />
a fost preluat ¿i de cåtre primul ministru belgian, Guy<br />
Verhofstadt, care, de altfel, a avut un foarte interesant discurs.<br />
Nu am så vorbesc foarte mult despre celelalte elemente<br />
pe care le-am prezentat, chestiunile tehnice. Ele sunt cunoscute,<br />
vor fi, de altfel, cuprinse ¿i în comunicatul de preså care<br />
va fi difuzat. A¿ spune cå am men¡ionat, de asemenea, ¿i<br />
miza europeanå a aprobårii Constitu¡iei României la sfâr¿itul<br />
acestei såptåmâni, în acela¿i context al modificårilor fire¿ti<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
care sunt necesare, pentru cå nu existå text juridic perfect<br />
sau, altfel spus, nu existå un text juridic care så råmânå valabil<br />
pentru totdeauna. Din acest punct de vedere, eu cred cå<br />
discu¡ia de aståzi a fost foarte interesantå. Ea va fi continuatå<br />
la nivelul mini¿trilor de externe ¿i speråm cå la mijlocul<br />
lunii noiembrie va exista deja un text pus la punct, care så<br />
sugereze zonele de confluen¡å, zonele consensuale care så ne<br />
permitå în luna noiembrie ¿i dupå aceea în luna decembrie<br />
noi întâlniri, astfel încât agenda Pre¿edin¡iei italiene, astfel<br />
cum a fost ea fixatå, de a încheia negocierile pânå la sfâr¿itul<br />
lunii decembrie, så poatå så fie realizatå.<br />
În afarå de aceste chestiuni generale, pot så vå mai spun<br />
cå am avut, a¿a cum se întâmplå de obicei la aceste întâlniri,<br />
foarte multe întâlniri bilaterale. Sigur, nu în forma clasicå,<br />
a¿ezatå, cu cei care iau noti¡e ¿i care, dupå aceea, le introduc<br />
în dosarul de referin¡å de spa¡iu, au fost, înså, foarte multe<br />
discu¡ii care ne-au permis, cred, så explicåm unele dintre<br />
lucrurile importante din punct de vedere al României în rela¡iile<br />
cu aceste ¡åri sau cu organiza¡ii interna¡ionale. În mod<br />
evident, nu puteam pierde ocazia de a discuta cu premierul<br />
britanic, pentru a-i mul¡umi ¿i pentru mesajul pe care mi l-a<br />
trimis recent, cu cancelarul Schröder, cu premierul spaniol,<br />
cu premierul Belgiei, cu premierul Luxemburgului, ¡åri în<br />
care am fost de curând, cu pre¿edintele Chirac, care ne-a<br />
asigurat în continuare de sprijinul ¡årii sale în procesul de<br />
integrare europeanå, cu foarte mul¡i din ceilal¡i colegi. Ar<br />
trebui så må refer aproape la to¡i. Premierul Turciei, premierul<br />
Greciei, premierul Suediei, premierul Austriei, premierul<br />
Ungariei, premierul Poloniei.<br />
Aici, poate într-o parantezå, a¿ vrea så spun cå a fost<br />
foarte interesantå întâlnirea pe care am avut-o asearå cu liderii<br />
sociali¿ti din cadrul Partidului <strong>Social</strong>i¿tilor Europeni, în<br />
pregåtirea reuniunii de aståzi, pentru o consultare pe problemele<br />
legate inclusiv de Conferin¡a Interguvernamentalå,<br />
dar ¿i alte teme, cum ar fi campania de anul viitor pentru alegerile<br />
în Parlamentul European, agenda Consiliului European,<br />
care începe dupå amiazå aici la Bruxelles ¿i continuå<br />
mâine, iar România, Bulgaria ¿i Turcia vor participa la un<br />
briefing în legåturå cu ceea ce se va decide în cadrul acestui<br />
Consiliu European. Toate aceste lucruri fac parte dintr-un<br />
mecanism - de acum de dialog permanent - un dialog multilateral<br />
¿i bilateral, în acela¿i timp, care ne aduce mai aproape<br />
de inima Europei, ne aduce mai aproape de locul unde se iau<br />
decizii ¿i unde pot fi transmise informa¡ii.<br />
Acestea sunt lucrurile pe care am dorit eu så vi le spun.<br />
Pentru cå în acest moment eu consider cå încep så aparå<br />
rezultatele eforturilor noastre din cei trei ani care au trecut ¿i<br />
aceste rezultate trebuie så avem responsabilitatea de a le<br />
amplifica prin ¿i mai multå muncå, prin ¿i mai multå responsabilitate.<br />
Poate domnul ministru Mircea Geoanå mai are ceva de<br />
adåugat.<br />
Dl. Mircea Geoanå:<br />
Doar un comentariu, apropo de metodå. Pânå acum, la<br />
întâlnirile mini¿trilor de externe ¿i pentru liderii no¿tri, meto-<br />
Eveniment<br />
da practicatå de Pre¿edin¡ia italianå a fost aceea a unui chestionar<br />
circulat între toate delega¡iile, pe baza unor întrebåri,<br />
în general în jurul unor probleme mai delicate, la care fiecare<br />
¡arå råspundea ¿i în baza cårora Pre¿edin¡ia italianå încerca<br />
så modeleze scena ¿i så mijloceascå un eventual compromis.<br />
Domnul Berlusconi, dupå amiazå, probabil ¿i dupå experien¡a<br />
discu¡iilor destul de animate în jurul mesei în cursul<br />
dimine¡ii, a decis, a¿a cum spunea ¿i premierul, ca pentru<br />
reuniunea urmåtoare Pre¿edin¡ia italianå så primeascå un<br />
text integral al Tratatului Constitu¡ional, plecând de la ce s-a<br />
discutat la Conven¡ie, ce a fost la Nisa, încercând så for¡eze,<br />
så încurajeze de o manierå mai acceleratå gåsirea acestui<br />
compromis, nu numai pe teme individuale, dar pe ansamblul<br />
textului Tratatului Constitu¡ional ¿i credem cå este o idee<br />
bunå, pentru cå, a¿a cum ¿ti¡i, ¿i cum a spus ¿i premierul în<br />
interven¡ia sa de aståzi, interesul nostru este så vedem<br />
încheiate cât mai curând cu putin¡å lucrårile Conferin¡ei<br />
Interguvernamentale.<br />
Pe partea de politicå externå a¿ sublinia doar interven¡ia<br />
lui Javier Solana, Înaltul Reprezentant pentru Politicå<br />
Externå ¿i Securitate Comunå, care, dincolo de comentariile<br />
pe Irak fåcute de to¡i liderii europeni, a fåcut o prezentare<br />
extrem de interesantå ¿i de actualå a discu¡iilor pe care le-a<br />
avut cu liderii palestinieni ¿i israelieni, în condi¡iile foarte<br />
grave care existå în aceste zile, în special dupå atentatul fårå<br />
precedent împotriva unei misiuni de monitorizare interna-<br />
¡ionalå pe care actori încå neidentifica¡i palestinieni l-au<br />
fåcut ¿i, bineîn¡eles, în urma atmosferei în general destul de<br />
incendiare din zona Orientului Mijlociu. ªi prezentarea lui<br />
Javier Solana cred cå a stârnit interes în jurul mesei deciden¡ilor<br />
europeni de azi.<br />
Dl. Adrian Nåstase:<br />
A fost totu¿i o nuan¡å, Mircea. Nu ¿tiu dacå am în¡eles eu<br />
gre¿it, s-ar pårea cå autorii acestui atentat s-ar fi dorit så nu<br />
fie palestienieni, chestiunea fiind, cumva, mai complexå,<br />
mai complicatå. Dacå acest lucru se va verifica, înseamnå cå<br />
unele dintre acuza¡iile generale din zonå s-ar putea verifica<br />
chiar prin aceastå ac¡iune care, evident, a fost foarte bine<br />
coordonatå, pentru cå cel care a detonat explozibilul a ¿tiut<br />
exact ce ma¿inå trece deasupra bombei respective. De aceea<br />
este o chestiune destul de gravå, înså foarte interesantå, întradevår,<br />
prezentarea lui Solana.<br />
Dl. Mircea Geoanå:<br />
Cu Arafat, cu liderii israelieni, foarte interesantå.<br />
Dl. Adrian Nåstase:<br />
Aceste informåri pentru noi sunt foarte interesante, pentru<br />
cå ele ne aduc informa¡ii de primå mânå ¿i, mai ales, evaluåri<br />
de primå mânå. Da, întrebåri vå rog?<br />
Întrebare: Domnule prim-ministru, finalizarea<br />
Acordului cu Fondul Monetar Interna¡ional va fi un argument<br />
în plus pentru liderii europeni care dispun<br />
asupra statutului de economie de pia¡å func¡ionalå al<br />
României?<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 9
Dl. Adrian Nåstase: În mod evident, noi creåm legende<br />
pe care le îndrågim sau le respingem cu foarte mare u¿urin¡å.<br />
La fel, tema aceasta a economiei func¡ionale de pia¡å, pentru<br />
cå noi am tot abordat-o, pare cå a devenit problema cea mai<br />
importantå a României. Cred cå exageråm u¿or cu aceastå<br />
chestiune, pentru cå, în definitiv, important este ca în anul<br />
2007 România så fie membru al Uniunii Europene, ceea ce<br />
este important este - ¿i uneori chiar mai dificil - så finalizåm<br />
negocierile pe unele capitole care sunt realmente foarte dificile<br />
pentru noi. Începem så facem din nou un fel de competi¡ie<br />
de orgoliu cu Bulgaria. Mai mult de aici a pornit toatå<br />
povestea aceasta. Sigur, ¿tim cu to¡ii cå economie de pia¡å<br />
func¡ionalå, dincolo de câteva criterii de bazå, înseamnå, în<br />
mare måsurå, o percep¡ie ¿i o anumitå capacitate de lobby.<br />
Noi facem, sigur, ceea ce depinde de noi. Sigur cå rezultatele<br />
comunicate de cåtre Fondul Monetar, comunicatul pe<br />
care ei l-au dat, evaluårile pe care le-au fåcut vor ajuta foarte<br />
mult, cå nu po¡i så iei în seamå o astfel de evaluare superprofesionistå,<br />
fåcutå în urma unei monitorizåri de doi ani a<br />
economiei române¿ti, dar, sigur, depinde, la un moment, ce<br />
anume desemnåm prin economie de pia¡å func¡ionalå ¿i la ce<br />
procente så fie func¡ionalå, 100%, 98% func¡ionalå, 70%<br />
func¡ionalå. Este ca ¿i cu dubla majoritate, 50%, 60%, 70%.<br />
Este o chestiune oarecum relativå ¿i care ¡ine în mare måsurå,<br />
repet, de percep¡ie. De aceea, noi am încercat så mutåm<br />
discu¡ia de pe o chestiune foarte ambiguå pe ni¿te chestiuni<br />
foarte concrete. Vå aduce¡i aminte lista pe care i-am låsat-o<br />
domnului Prodi la ultima vizitå la Bruxelles. Acum vrem så<br />
identificåm încå douå, trei sau patru ac¡iuni suplimentare<br />
care vor aråta ritmul deosebit al deciziilor noastre economice<br />
¿i care, adåugate la ceea ce este deja evaluarea fåcutå de<br />
Fondul Monetar Interna¡ional, ar trebui totu¿i så fie destul de<br />
convingåtoare.<br />
Eu cred - ¿i din discu¡iile pe care le-am avut cu mul¡i dintre<br />
liderii de care am vorbit – cå, la nivel politic, chestiunea<br />
este foarte clarå. Acuma råmâne de våzut în ce måsurå aceste<br />
evaluåri politice sunt admisibile în aceste condi¡ii.<br />
10<br />
Întrebare: /.../<br />
Dl. Adrian Nåstase: Ajung la nivelul deciziei tehnice ¿i<br />
mai ales la nivelul comisiei, pentru cå, pânå la urmå, raportul<br />
este al Comisiei ¿i nu este al ¡årilor membre. De aceea,<br />
sigur, aici este o altå temå pe care va trebui så o vedem cu<br />
aten¡ie pentru perioada urmåtoare. Eu cred, înså cå, în mare<br />
måsurå, raportul va fi pozitiv. Acest lucru ne intereseazå, cå<br />
va exista o formulå în legåturå cu economia de pia¡å func-<br />
¡ionalå. Sunt destul de optimist în legåturå cu aceastå problemå.<br />
Sunt mai preocupat de capitolele de negociere pe care le<br />
avem în fa¡å, unele dintre ele foarte dure ¿i care înseamnå<br />
nevoia de a trata cu maximå seriozitate problema arieratelor,<br />
reforma în sistemul energetic. Sunt lucruri foarte serioase pe<br />
care le avem de fåcut în continuare ¿i aici, sigur, da¡i-mi voie<br />
så fac o parantezå. Am apreciat foarte mult mar¿ul prin<br />
Bucure¿ti autorizat de cåtre primarul general Båsescu ¿i<br />
Eveniment<br />
poate cå ar trebui så le spunem bucure¿tenilor care au înjurat<br />
toatå ziua, circula¡ia fiind blocatå în Bucure¿ti, cå cel care a<br />
dat aprobarea pentru traseul respectiv a fost primarul<br />
Bucure¿tiului.<br />
În ceea ce prive¿te mesajele lor, trebuie så în¡elegem<br />
foarte bine, pe de o parte, cå suntem o ¡arå care are deja 6,5<br />
milioane de pensionari la 4 milioane ¿i ceva de salaria¡i care<br />
contribuie la bugetul de stat, în timp ce, în Germania, de<br />
exemplu, sunt 4 salaria¡i la un pensionar ¿i ei tot considerå<br />
cå sunt într-o crizå a sistemului de pensii. În aceste condi¡ii,<br />
a reduce cu doi ani de zile vârsta de pensionare mi se pare<br />
aproape o glumå, iar chestiunea utilitå¡ii, scåderii pre¡ului la<br />
gazul metan pentru anumite domenii din industrie, de asemenea,<br />
este foarte dificil så o rezolvåm la Bucure¿ti, pentru cå<br />
pre¡ul la gaze cre¿te la Moscova. De aceea, poate data viitoare,<br />
primarul Båsescu le då aprobare så meargå la Moscova<br />
så facå un mar¿ acolo, pentru cå o cre¿tere a pre¡ului<br />
gazului metan de la 100 de dolari mia de metri cubi la aproximativ<br />
150 de dolari mia de metri cubi evident cå implicå<br />
cre¿teri de costuri. În acest caz existå douå variante, ori plåte¿te<br />
întregul popor pentru cei care, dupå aceea exportå produse<br />
petrochimice ¿i care mul¡i sunt de alte na¡ionalitå¡i ori<br />
pre¡urile sunt preluate în cadrul economiei de pia¡å ca intråri<br />
în ceea ce prive¿te construc¡ia pre¡ului de cost.<br />
În legåturå - ¿i cu asta închei - salariul minim garantat,<br />
noi va trebui så spunem foarte clar de la un anumit moment<br />
- nu ¿tiu dacå aståzi sau de mâine sau peste o såptåmânå - cå<br />
nu statul stabile¿te salariile în întreprinderile private. Salariul<br />
trebuie stabilit între salaria¡i ¿i patroni prin contractul de<br />
muncå. Nu poate statul så vinå så spunå: „în fabrica de textile<br />
de la Suceava salariul minim este de 300 de euro”, pentru<br />
cå, în mod evident, salariul acesta reprezintå o parte<br />
componentå din felul în care se formeazå pre¡ul final ¿i, în<br />
mod evident, firma respectivå de textile sau de confec¡ii,<br />
care este în competi¡ie pe pia¡a europeanå cu produse de o<br />
jumåtate de dolar care vin din China sau din Asia, o så dea<br />
faliment ¿i degeaba punem noi pre¡ul minim cum vrea<br />
Bogdan Hosu sau nu ¿tiu mai cine.<br />
Apropo, mi s-a pårut foarte amuzantå formula: nu vå mai<br />
votåm. Eu ¿tiam cå Bogdan Hosu este cre¿tin-democrat, cå<br />
l-a votat pe Victor Ciorbea. Chiar a¿ vrea så nu ne voteze,<br />
pentru cå iatå ce s-a întâmplat cu cei pe care i-a votat el, deci<br />
cred cå e bine så nu ne voteze Bogdan Hosu.<br />
Dar repet, salariul minim garantat trebuie construit în<br />
func¡ie de muncå ¿i de productivitatea muncii în fiecare fabricå.<br />
Cei de la regii nu vin så cearå salariu minim garantat,<br />
pentru cå ei deja au trecut într-o altå zonå, sunt la alt etaj.<br />
Sunt probleme, într-adevår, în anumite zone, dar ¿i acolo trebuie<br />
så vedem cum procedåm.<br />
Noi am avut anul acesta o cre¿tere a salariilor de aproximativ<br />
9%, fa¡å de o cre¿tere economicå de 4,8%. Aceste<br />
cre¿teri salariale trec în infla¡ie. Am fåcut acest comentariu<br />
pentru cå, pânå la urmå, reforma economicå pe care încercåm<br />
så o realizåm este legatå, în mare måsurå, ¿i de felul în<br />
care reu¿im så comunicåm cu popula¡ia ¿i cu sindicatele.<br />
S-au realizat foarte multe lucruri bune, dar nu putem så<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
ezolvåm în trei ani tot ce s-a distrus pe vremea când sindicatele<br />
de centru-dreapta, cre¿tin-democrate ¿i altele au fost<br />
împreunå sau au sprijinit o politicå falimentarå care ne-a<br />
adus într-o situa¡ie mult mai grea decât a altor ¡åri candidate<br />
la Uniunea Europeanå ¿i care ne-au blocat evolu¡iile ¿i dezvoltarea<br />
economicå.<br />
Întrebare: A¡i vorbit ¿i la Roma, acum douå såptåmâni,<br />
de aceste trei-patru ac¡iuni suplimentare pe care<br />
le ve¡i ini¡ia. Care sunt ele ¿i vorbind de legenda economiei<br />
de pia¡å func¡ionale, România recunoa¿te cå nu<br />
poate încheia negocierile cu Uniunea Europeanå fårå så<br />
fie recunoscut ca atare acest statut?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Vå råspund imediat la a doua întrebare.<br />
În mod evident, aceasta este ¿i afirma¡ia celor cu care<br />
discutåm la Comisia Europeanå ¿i ei ne întreabå de ce ne<br />
intereseazå atât de tare acest subiect, când el poate så fie<br />
rezolvat ¿i anul viitor, în måsura în care doar la sfâr¿itul anului<br />
viitor va trebui ca aceste lucruri så fie puse într-un pachet,<br />
care så însemne ¿i încheierea negocierilor ¿i acordarea statutului<br />
de economie de pia¡å func¡ionalå. Pårerea mea este cå,<br />
totu¿i, o astfel de ¿tampilå la acest moment va avea un anumit<br />
rol, a¿a cum are ¿i decizia FMI, în ceea ce prive¿te ritmul<br />
negocierilor. ªi cred, din acest punct de vedere, cå o astfel de<br />
decizie va u¿ura negocierile noastre.<br />
Cealaltå temå era cu cele patru-cinci måsuri. Nu a¿ vrea<br />
så må refer la toate elementele pe care le discutåm acum.<br />
Una dintre teme, înså, este cea a arieratelor. ªi în aceste zile<br />
au loc discu¡ii intense în special între mini¿trii Mihai Tånåsescu<br />
¿i Dan Ioan Popescu pentru a vedea situa¡ia arieratelor<br />
pentru fiecare din regiile importante alte statului.<br />
Întrebare: Domnule prim-ministru, a¡i men¡ionat de<br />
posibilitatea organizarea unui nou summit în noiembrie?<br />
Dl. Adrian Nåstase: La nivelul mini¿trilor de externe,<br />
aceasta a fost modalitatea de lucru ¿i probabil cå ea va continua<br />
în acest fel, dar, la un moment dat, dacå Pre¿edin¡ia<br />
Reporter: Bunå seara domnule prim-ministru, era¡i<br />
la Bruxelles când a¡i primit vestea cå Fondul Monetar<br />
Interna¡ional a aprobat acordul stand-by cu România.<br />
Ce înseamnå aceasta pentru ¡ara noastrå care, acum, î¿i<br />
negociazå aderarea la Uniunea Europeanå?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Este o veste excep¡ionalå, dupå<br />
patru e¿ecuri consecutive România a reu¿it, a¿ spune, så<br />
treacå examenul de bacalaureat, este un examen important<br />
Eveniment<br />
italianå va vedea cå sunt încå puncte în divergen¡å destul de<br />
puternice, pentru a asigura condi¡iile de finalizare a negocierilor<br />
pânå la sfâr¿itul Pre¿edin¡iei italiene, va fi nevoie de<br />
o astfel de întâlnire. De aceea eu cred cå ea nu a fost puså în<br />
termeni foarte clari, pentru cå este nevoie de o anumitå evaluare,<br />
pornind de la pozi¡ii individuale, care vor fi exprimate<br />
în rela¡ia directå cu Pre¿edin¡ia italianå în urmåtoarele såptåmâni.<br />
Întrebare: Crede¡i cå ar exista o în¡elegere între<br />
Prodi ¿i Berlusconi în privin¡a asta?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Nu, de asta am zâmbit. Nu ¿tiu, este<br />
destul de complicat, pentru cå, în primul rând, Comisia aici<br />
nu are un rol esen¡ial în finalizarea textului, ei sunt beneficiari<br />
eventual, au puncte de vedere fa¡å de rolul care li se<br />
atribuie într-un astfel de Tratat, dar nu ei sunt cei care vor<br />
participa la desemnarea unei formule de compromis ¿i nu<br />
punctul lor de vedere va fi determinant, repet.<br />
Întrebare: /.../<br />
Dl. Adrian Nåstase: Acum când am plecat din salon,<br />
fiindcå la ora patru începe reuniunea Consiliului European,<br />
mi-am råmas bun de la Gerhard Schröder ¿i de la Wolfgang<br />
Schuser, care ståteau de vorbå ¿i le-am spus cå noi mergem<br />
la o conferin¡å de preså, iar Wolfgang Schuser m-a întrebat:<br />
dar nu råmâne¡i? I-am spus: dacå ne invita¡i, råmânem.<br />
Deocamdatå, statutul nostru de observator nu ne permite så<br />
participåm la aceste lucråri, a¿a cå, formatul acceptat pentru<br />
noi este acela al unui briefing sub forma unui dejun plåtit de<br />
domnul Berlusconi, care ne-a anun¡at deja cå dânsul va oferi<br />
mâine un dejun pentru noi ¿i vom afla acolo ce decizii s-au<br />
luat. Sigur, temele le cunoa¿tem. Solu¡iile cred cå nici dân¿ii<br />
nu le ¿tiu în acest moment, a¿a cå, în func¡ie de aceste hotårâri<br />
pe care noi le vom afla mâine, vom putea så vå transmitem<br />
ceea ce efectiv s-a decis pe aceste teme - problematica<br />
economicå ¿i, sigur, ¿i probleme legate de migra¡ie, care<br />
au început så reprezinte, cu adevårat, teme delicate.<br />
Interviul acordat de cåtre domnul Adrian Nåstase,<br />
prim-ministru al României, postului de televiziune România 1<br />
(Bruxelles, 16 octombrie 2003)<br />
din punctul de vedere al stabilitå¡ii macroeconomice, este un<br />
examen pe care l-am trecut cu succes ¿i care va avea o foarte<br />
mare importan¡å pentru judecarea economiei române¿ti din<br />
punctul de vedere al integrårii europene. Din acest punct de<br />
vedere consider cå aceastå veste vine la un moment potrivit<br />
de¿i au fost doi ani de muncå, doi ani de tensiuni må bucur<br />
foarte mult în acest moment acest acord reprezintå pentru noi<br />
o perspectivå, ¿i nu numai finalul unui drum foarte greu, o<br />
perspectivå pentru cå vom putea så construim, de pe acum,<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 11
la unison cu ¡årile europene mediu dezvoltate o strategie de<br />
dezvoltare nu numai una de cre¿tere economicå.<br />
Reporter: Domnule prim-ministru România se aflå<br />
acum în plinå ofensivå diplomaticå pentru a ob¡ine calendarul<br />
aderårii pe care ¿i-l dore¿te, cum folosi¡i ocazia<br />
de a fi acum la Bruxelles pentru acest lobby?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Da, este o ocazie excep¡ionalå, este<br />
o ocazie deosebitå pe care am încercat så o folosesc împreunå<br />
cu Mircea Geoanå, ministrul de externe, pentru a transmite<br />
mesajele noastre, pentru a încerca så explicåm cå o anumitå<br />
iritare care existå în momentul de fa¡å, în mod categoric,<br />
inclusiv în ceea ce prive¿te proiectul de Constitu¡ie<br />
Europeanå, nu ar trebui în nici un fel så afecteze calendarul<br />
de negocieri pentru România ¿i Bulgaria în 2004. Depindem<br />
foarte mult de finalizarea negocierilor în ceea ce prive¿te<br />
proiectul noii Constitu¡ii dar ¿i de starea de spirit, existå în<br />
acest moment, fårå îndoialå, o anumitå nervozitate ¿i în ¡årile<br />
candidate, a¡i men¡ionat Polonia, în ¡årile care de curând sunt<br />
membre ¿i în ¡årile care trebuie så primeascå 10 noi membri<br />
¿i atât la nivelul opiniei publice cât ¿i în parlamentele na-<br />
¡ionale aceastå nervozitate se poate traduce printr-o tenta¡ie<br />
de a încetinii ritmul negocierilor cu România.<br />
Este important pentru noi så aråtåm cå din punct de<br />
vedere politic, decizia de la Copenhaga, a fost o decizie care<br />
viza 12 ¡åri ¿i noi acum nu facem decât så ne concentram<br />
asupra finalizårii negocierilor tehnice, toate aceste lucruri<br />
trebuie spuse de fiecare datå, repetate, trebuie discutat cu liderii<br />
politici în a¿a fel încât mesajul politic så ajungå la<br />
echipele de negociere, acesta a fost unul dintre punctele<br />
reu¿ite în aceastå deplasare ca ¿i în cele anterioare, pentru cå<br />
Bruxelles-ul devine un fel de circumscrip¡ie electoralå pentru<br />
oamenii politici din România, aici trebuie så venim foarte<br />
des pentru a explica care sunt interesele noastre, pentru a<br />
încerca så ne punem în valoare reu¿itele dar în acela¿i timp<br />
så reu¿im în ceea ce prive¿te proiectele de integrare europeanå.<br />
Am vorbit aici ¿i despre ceea ce se va întâmpla în<br />
România, la sfâr¿itul acestei såptåmâni, referendumul pentru<br />
noua Constitu¡ie, toatå lumea se uitå cu o anumitå curiozitate<br />
la felul în care românii vor ie¿i la vot pentru ceea ce<br />
este considerat un proiect european, este vorba despre o<br />
Constitu¡ie europeanå a României, ¿i sunt cei cu care discutåm<br />
aici cårora le spunem cå România vrea så devinå cât<br />
mai curând membru al Uniunii Europene, så beneficieze la<br />
fel ca Spania, Grecia de condi¡ii pentru ridicarea nivelului de<br />
trai, standardului de via¡å ¿i ei ne spun, bun o så ne uitåm la<br />
sfâr¿itul såptåmânii så vedem dacå românii chiar vor lucrul<br />
asta, dacå vor ie¿i la vot, dacå vor dori så voteze o Constitu¡ie<br />
europeanå.<br />
Reporter: Corespondentul nostru la Bruxelles ne-a<br />
informat cå una dintre principale teme ale summitului<br />
UE este combaterea imigra¡iei clandestine. Cum va<br />
ac¡iona România la acest capitol, având în vedre cå la<br />
12<br />
Eveniment<br />
momentul aderårii România va reprezenta un segment<br />
considerabil al frontierei externe a Uniunii Europene?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Sunt douå probleme distincte, pe de<br />
o parte datoria noastrå de a ne concentra pe organizarea acestui<br />
mare proiect ¿i extrem de scump din punct de vedere<br />
financiar, securizarea frontierei externe, frontiera noastrå de<br />
råsårit, care devine o frontierå exterioarå a Uniunii Europene<br />
în perspectiva anului 2007. Pe de altå parte este o problemå<br />
de imigra¡ie clandestinå care în ultima perioadå a început så<br />
creeze probleme ¿i în Spania ¿i în Austria, în Fran¡a ¿i de aici<br />
datoria noastrå ca exercitând un drept pe care l-am dobândit<br />
în urma unor negocieri foarte dure, ¿i anume dreptul de a<br />
cålåtori fårå vize în spa¡iul Schengen, så nu abuzåm de acest<br />
drept si så nu creåm probleme prietenilor no¿tri, statelor<br />
membre, care au acceptat så ridice aceastå barierå în calea<br />
cetå¡enilor români. Din acest punct de vedere, ¿i aici am discutat<br />
cu unii dintre colegii mei, inclusiv cu Cancelarul austriac,<br />
felul în care prin contactele între ministerele de interne,<br />
prin trimiterea unor ofi¡eri de legåturå, de poli¡ie, putem så<br />
evitåm astfel de situa¡ii neplåcute care afecteazå opinia publicå<br />
în ¡årile respective ¿i apoi creeazå o anumitå presiune<br />
asupra guvernelor respective, care sigur ¿i ele la un moment<br />
dat, trebuie så punå aceastå problemå pe agenda discu¡iilor<br />
bilaterale. Cred înså cå lucrurile sunt sub control în acest<br />
moment, cerem înså, cetå¡enilor no¿tri foarte multå re¡inere<br />
în ceea ce prive¿te conduita lor în afara frontierelor ¡årii.<br />
Reporter: Domnule prim-ministru vorbind despre<br />
mesajul cu care România a venit la conferin¡a interguvernamentalå,<br />
ne intereseazå care este pozi¡ia noastrå<br />
fa¡å de viitoarea Constitu¡ie europeanå, fa¡å de problemele<br />
în dezbatere din viitoarea Constitu¡ie?<br />
Dl. Adrian Nåstase: În primul rând este un lucru<br />
deosebit faptul cå participåm la dezbaterile viitoarei<br />
Constitu¡ii, nu suntem încå membrii ai Uniunii europene,<br />
vom fii în câ¡iva ani, dar viitorul uniunii Europene va însemna<br />
¿i viitorul României în câ¡iva ani, de aceea este important<br />
cå participåm la aceastå dezbatere, participåm cu ideile noastre,<br />
dar exprimând interesele noastre. Am participat asearå la<br />
o întâlnire a liderilor sociali¿ti ¿i social-democra¡i care participå<br />
la aceastå conferin¡å interguvernamentalå ¿i acolo am<br />
pus acelea¿i probleme legate de interesele noastre ¿i aståzi,<br />
de asemene, în interven¡ia pe care am avut-o, pentru cå dincolo<br />
de problemele care au fost men¡ionate mai devreme în<br />
reportajul pe care l-a¡i prezentat, ¿i care ¡in efectiv de mecanismul<br />
institu¡ional, sunt câteva probleme care pe noi ne<br />
intereseazå în mod deosebit, spre exemplu faptul cå în textul<br />
viitoarei constitu¡ii ar trebui så existe un interval de timp,<br />
foarte clar, pentru ratificarea în statele membre a textului<br />
Constitu¡iei, aceastå problemå este importantå pentru noi,<br />
pentru cå altfel negocierile noastre ¿i acordul de aderare al<br />
României ar putea så råmânå între douå sisteme normative<br />
constitu¡ionale europene, cel de la Nisa ¿i actualul text de<br />
constitu¡ie. Sunt ¿i alte probleme pe care le-am ridicat, de<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
exemplu una dintre probleme este cea legatå de clauzele de<br />
revizuire, sunt poate unele probleme mai tehnice, dar din<br />
punctul de vedere al intereselor române¿ti lucrurile acestea<br />
au un anumit sens pentru cå noi avem un anumit statut în<br />
momentul de fa¡å vom avea un anumit tip de reprezentare în<br />
perioada urmåtoare ¿i trebuie så avem garan¡iile necesare cå<br />
atunci când lucrurile vor evolua într-un anumit sens textul<br />
constitu¡iei europene nu va fii un text båtut în cuie ci vor<br />
Eveniment<br />
exista mecanismele de revizuire, cum se întâmplå ¿i cu<br />
Constitu¡ia României ¿i cu orice text de constitu¡ie care så<br />
permitå astfel de modificåri. Am prezentat, aståzi, într-un<br />
discurs, care a avut ¿i o dimensiune politicå ¿i o dimensiune<br />
tehnicå ¿i un anumit punct de vedere în ceea ce prive¿te<br />
nevoia de a crea mecanisme eficiente nu doar de a dezvolta<br />
pe orizontalå o institu¡ie care devine tot mai mult o institu¡ie<br />
politicå nu numai una economicå.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 13
14<br />
<strong>Institutul</strong> <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> „<strong>Ovidiu</strong> ªincai“<br />
Reprezentan¡i ai partidelor politice, ai organiza¡iilor nonguvernamentale,<br />
ai factorilor de decizie, oameni de ¿tiin¡å ¿i<br />
diferite institu¡ii din Europa au participat la o conferin¡å care<br />
s-a desfå¿urat la Bucure¿ti în perioada 10-12 octombrie,<br />
organizatå de Forumul european pentru democra¡ie ¿i solidaritate,<br />
cu sprjin din partea Programului pentru o extindere<br />
de succes (Grupul Partidului <strong>Social</strong>i¿tilor europeni din Parlamentul<br />
european) ¿i beneficiind de cooperarea activå a<br />
organiza¡iei gazdå, <strong>Institutul</strong> <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> „<strong>Ovidiu</strong><br />
ªincai“.<br />
Conferin¡a a fost organizatå în scopul creårii unei mai<br />
bune în¡elegeri a situa¡iei comunitå¡ii de etnie rromå, mai<br />
ales în lumina viitoarei aderåri a României la Uniunea Europeanå<br />
¿i al discutårii unor solu¡ii practice care pot fi adoptate,<br />
ele bazîndu-se pe valorile social democrate de îmbunåtå¡ire<br />
a standardelor de via¡å ale persoanelor defavorizate, de<br />
pomovare ¿i asigurare a solidaritå¡ii între toate grupurile sociale<br />
¿i etnice în cadrul societå¡ii în vederea sprijinirii popula¡iei<br />
de etnie rromå atât în România cât ¿i în alte ¡åri candidate.<br />
Participan¡ii din Europa Centralå ¿i de est i-au îndrumat<br />
pe cei din Europa de vest så încurajeze aplicarea actualei legisla¡ii<br />
îndreptate împotriva rasismului în vederea prevenirii<br />
unei reflectåri negative a popula¡iei de etnie rromå în mass<br />
media ocidentalå. Aceste ac¡iuni ar conduce la o îmbunåtå-<br />
¡ire a condi¡iilor de via¡å a popula¡iei de etnie rromå.<br />
În cadrul Conferin¡ei s-au discutat politicile ¡årilor occidentale<br />
legate de vizå. S-a convenit asupra realizårii unui<br />
echilibru între serviciul ce conferå libertate de mi¿care ¿i<br />
necesitatea unei abordåri realiste a temerilor cetå¡enilor legate<br />
de lipsa de securitate. Un asemenea echilibru între politici<br />
ar trebui så ducå la o schimbare în percep¡ia cetå¡enilor<br />
obi¿nui¡i din Europa de vest ¿i de est care cred cå actualul<br />
sistem nu fun¡ioneazå.<br />
În cadrul conferin¡ei s-a luat cuno¿tin¡å de fapul cå<br />
Guvernul României a adoptat numeroase måsuri în vederea<br />
îmbunåtå¡irii condi¡iilor comunitå¡ii de etnie rromå în plan<br />
social, economic ¿i politic, înregistrându-se un real succces<br />
în multe domenii. De asemenea s-a eviden¡iat cå situa¡ia<br />
actualå a comunitå¡ii de etnie rromå nu este în nici un fel caracteristicå<br />
numai României dar este în multe privin¡e comunå<br />
multor ¡åri europene, inclusiv actualelor ¡åri membre<br />
ale Uniunii Europene, ¡årilor candidate ¿i ¡årilor ne-membre<br />
ale Uniunii Europene.<br />
S-a eviden¡iat, de asemenea, în cadrul Conferin¡ei faptul<br />
cå membrii comunitå¡ii de etnie rromå tråiesc în condi¡ii sociale<br />
mai grele decât cele în care tråie¿te marea majoritate a<br />
românilor, cå membri acestei comunitå¡i continuå så fie victime<br />
ale discriminårii ¿i prejudecå¡ilor ¿i cå situa¡ia lor trebuie<br />
îmbunåtå¡itå semnificativ pentru ca România så poatå<br />
så adere cu succes la Uniunea Europeanå.O responsabilitate<br />
majorå planeazå ¿i asupra comunitå¡ii rrome înså¿i, reprezentatå<br />
de diferitele sale organiza¡ii ¿i purtåtori de cuvânt<br />
la nivel local, na¡ional ¿i interna¡ional. Participan¡ii la conferin¡å<br />
¿i-au declarat disponibilitatea în prezen¡a acestor<br />
grupuri, afirmând cå social democra¡ii europeni î¿i vor da<br />
silin¡a pentru a ajuta aceastå comunitate în lupta ei pentru o<br />
via¡å mai bunå ¿i pentru dreptate socialå.<br />
Participan¡ii au fost de pårere cå partidele social democrate<br />
¿i guvernele lor trebuie så dezvolte o politicå coerentå<br />
care så asocieze integrarea socialå a popula¡iei de etnie<br />
rromå de påstrarea identitå¡ii sale, recunoscându-se în ace-<br />
la¿i timp cå aceasta este o chestiune europeanå care cere solidaritate<br />
la nivel european.<br />
S-a subliniat importan¡a educa¡iei ¿i a programelor de<br />
eradicare a såråciei necesare îmbunåtå¡irii condi¡iilor sociale<br />
¿i economice ale popula¡iei de etnie rromå, accordându-i<br />
acesteia ¿anse egale. S-a sprijinit mai ales folosirea discriminårii<br />
pozitive pentru a se realiza o deplinå integrare socialå<br />
a popula¡iei de etnie rromå în toate aspectele societå¡ii.<br />
Aceste måsuri vor contribui de asemenea la formarea unei<br />
noi genera¡ii de lideri ai comunitå¡ii de etnie rromå.<br />
Participan¡ii au apreciat cå ar fi benefic pentru Uniunea<br />
Europeanå så acorde aten¡ia cuvenitå creårii unui Centru<br />
european pentru problemele comunitå¡ii de etnie rromå care<br />
ar putea:<br />
I. Ini¡ia ¿i coordona politici coerente cu privire la problemele<br />
etniei rrome.;<br />
II. Realiza proiecte legislative ¿i/ sau un cadru legislativ<br />
pentru subiectele legate de etnia rromå;<br />
III. Monitoriza ¿i evalua programele ¿i politicile legate de<br />
problemele etniei rrome;<br />
IV. Identifica ¿i mobiliza sponsori în vederea sprijinirii<br />
programelor actuale ¿i viitoare la nivel local ¿i regional pentru<br />
comunitå¡ile de etnie rromå.<br />
Participan¡ii au cerut Partidului <strong>Social</strong>i¿tilor europeni ¿i<br />
membrilor såi så confere un cadru mai larg luptei împotriva<br />
discriminårii popula¡iei de etnie rromå, ca parte a unor campanii<br />
lårgite împotriva rasismului ¿i xenofobiei. Au cerut ca<br />
aceastå chestiune så fie abordatå de Partidul <strong>Social</strong>i¿tilor<br />
europeni la alegerile europene din 2004.<br />
Foumul european pentru democra¡ie ¿i solidaritate, o organiza¡ie<br />
umbrelå a multor partide social democrate care<br />
sunt membre ale Partidului <strong>Social</strong>i¿tilor europeni, a declarat<br />
cå este deschis colaborårii cu comunitatea de etnie rromå<br />
dacå cererea va viza domeniul såu de expertizå: orice aspect<br />
al know-how –ului politic prin intermediul unor programe de<br />
pregåtire ¿i de educare, seminarii ¿i conferin¡e.<br />
În plus, <strong>Institutul</strong> <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> “<strong>Ovidiu</strong> ªincai”,<br />
think-thank-ul Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> din Romania, a<br />
declarat cå va fi gata så continue så abordeze problemele<br />
popula¡iei de etnie rromå, în vederea îmbunåtå¡irii situa¡iei<br />
acestei etnii în România prin intermediul diverselor programe<br />
educa¡ionale ¿i de alt gen.<br />
Forumul european pentru democra¡ie ¿i solidaritate ¿i <strong>Institutul</strong><br />
<strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> “<strong>Ovidiu</strong> ªincai” au declarat de altfel<br />
cå vor continua cooperarea lor pentru a realiza obiectivele<br />
conferin¡ei, anume un viitor comun în Europa pentru to¡i,<br />
mai ales pentru popula¡ia de etnie rromå. Este timpul så se<br />
discute ¿i så se coopereze cu comunitatea de etnie rromå în<br />
loc de a se discuta „chestiunea rromå“ între noi.<br />
Bucure¿ti, 12 octombrie 2003<br />
Din partea Forumului european pentru democra¡ie<br />
¿i solidaritate:<br />
Jan Marinus Wiersma,<br />
membru al Parlamentului european,<br />
Vicepre¿edinte al Partidului <strong>Social</strong>i¿tilor Europeni,<br />
Trerozier al Forumului<br />
Din partea <strong>Institutul</strong>ui <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong><br />
“<strong>Ovidiu</strong> ªincai”<br />
Adrian Severin<br />
Director coordonator al <strong>Institutul</strong>ui<br />
Membru al Consiliului Partidului <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong><br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
FINANCIAL TIMES<br />
România -<br />
14 octombrie 2003<br />
FT.com, 14 octombrie<br />
2003. Stabilitatea politicå a<br />
prins rådåcini în ultimii trei<br />
ani, sub conducerea pre¿edintelui<br />
Ion Iliescu ¿i a premierului<br />
Adrian Nåstase. O<br />
datå cu stabilitatea a venit ¿i<br />
mult amânata cre¿tere economicå,<br />
situatå în medie la<br />
5% pe an, una din cele mai<br />
rapide rate din Europa.<br />
AFP<br />
Românii sus¡in<br />
viitoarea Constitu¡ie<br />
a ¡årii (sondaj)<br />
AFP (Fran¡a), 13 octombrie<br />
2003. Aproape ¿apte<br />
români din zece vor vota în<br />
favoarea noii Constitu¡ii,<br />
conformå cu legisla¡ia comunitarå,<br />
în cursul unui referendum<br />
care va avea loc<br />
între 18 ¿i 19 octombrie,<br />
conform unui sondaj dat<br />
publicitå¡ii luni. Potrivit<br />
acestui sondaj, 70% dintre<br />
români vor participa la<br />
scrutin. Pentru a fi validat,<br />
scrutinul trebuie så înregistreze<br />
o ratå de participare de<br />
minimum 50% din cei 16,7<br />
milioane de alegåtori înscri¿i.<br />
În timp ce mass-media<br />
vorbe¿te despre o slabå mobilizare<br />
a românilor pentru<br />
acest referendum, guvernul<br />
a decis så organizeze aceastå<br />
consultare timp de douå zile,<br />
sâmbåtå 18 ¿i duminicå 19<br />
octombrie.<br />
Aceastå decizie a intervenit,<br />
de asemenea, ca urmare<br />
a apelului la boicot fåcut<br />
de partidul de extremå<br />
dreapta România Mare, care<br />
a ob¡inut aproximativ 21%<br />
din sufragii în cursul ulti-<br />
Din presa interna¡ionalå<br />
melor alegeri legislative din<br />
2000. Conform responsabililor<br />
acestui partid, adoptarea<br />
noii Constitu¡ii ar reprezenta<br />
„un pericol pentru<br />
statul na¡ional român“.<br />
Noua Constitu¡ie prevede<br />
pentru prima datå dreptul<br />
cetå¡enilor români de a fi<br />
ale¿i în Parlamentul European,<br />
ca ¿i dreptul europenilor<br />
de a ocupa func¡ii publice<br />
eligibile în România ¿i<br />
de a cumpåra terenuri, dupå<br />
integrarea ¡årii în Uniunea<br />
Europeanå, prevåzutå în<br />
2007. Acest sondaj a fost<br />
realizat telefonic de <strong>Institutul</strong><br />
Metro Media Transilvania,<br />
între 10 ¿i 12 octombrie,<br />
pe un e¿antion reprezentativ<br />
de 1707 persoane.<br />
AFP<br />
Românii chema¡i la<br />
urne pentru a spune<br />
„da“ pentru noua lor<br />
Constitu¡ie<br />
AFP (Fran¡a), 16<br />
octombrie 2003. Românii<br />
sunt chema¡i la urne sâmbåtå<br />
¿i duminicå pentru a se pronun¡a<br />
referitor la noua<br />
Constitu¡ie a ¡årii, în cursul<br />
unui referendum considerat<br />
un test al voin¡ei de ancorare<br />
în vest a acestei ¡åri candidate<br />
la intrarea în Uniunea<br />
Europeanå, în 2007.<br />
„Europa a¿teaptå de la<br />
noi un vot în favoarea Constitu¡iei.<br />
Un e¿ec al acestei<br />
consultåri ar putea întârzia<br />
cu mai mul¡i ani integrarea<br />
României în Uniunea Europeanå“,<br />
a declarat primul<br />
ministru Adrian Nåstase.<br />
Conform acestuia, românii<br />
trebuie „så dovedeascå<br />
faptul cå sunt capabili så<br />
se mobilizeze în favoarea<br />
unui proiect na¡ional“ participând<br />
în numår mare la<br />
acest scrutin organizat sub<br />
deviza „Da pentru Europa“.<br />
Noua lege fundamentalå,<br />
armonizatå cu legisla¡ia comunitarå,<br />
prevede mai ales,<br />
pentru prima datå, dreptul<br />
cetå¡enilor români så fie<br />
ale¿i în Parlamentul European,<br />
ca ¿i dreptul europenilor<br />
de a ocupa func¡ii eligibile<br />
în administra¡ia din România<br />
¿i de a cumpåra terenuri,<br />
dupå 2007.<br />
Un capitol special, intitulat<br />
„Integrarea euroatlanticå“<br />
este consacrat „aderårii<br />
României la Uniunea Europeanå<br />
¿i la Tratatul Atlanticului<br />
de Nord“ ¿i stabile¿te<br />
„primatul legilor comunitare<br />
asupra legilor române“. În<br />
timp ce aproape toate forma-<br />
¡iunile politice, cu excep¡ia<br />
notabilå a partidului de extremå<br />
dreapta România<br />
Mare, au fåcut un apel de a<br />
se vota în favoarea acestui<br />
text, singura necunoscutå<br />
råmâne rata de participare,<br />
care trebuie så depå¿eascå<br />
50% din cei 16,7 milioane<br />
de electori înscri¿i pentru ca<br />
referendumul så fie validat.<br />
Nelini¿tit de riscul unei<br />
absenteism masiv, guvernul<br />
a lansat o campanie de mobilizare<br />
de o amploare fårå<br />
precedent, mai ales printr-o<br />
mul¡ime de pancarte publicitare,<br />
de clipuri video ¿i de<br />
mesaje trimise pe telefoanele<br />
mobile, ca ¿i printr-o loterie<br />
„specialå“ organizatå<br />
duminicå, la care doar românii<br />
care ¿i-au îndeplinit<br />
obliga¡ia civicå vor putea<br />
participa. O sumå de 2 milioane<br />
de euro ¿i 300 de automobile<br />
Dacia sunt puse în<br />
joc.<br />
Miercuri, ¿eful Bisericii<br />
Ortodoxe, venerabilul patriarh<br />
Teoctist, s-a alåturat<br />
campaniei în favoarea lui<br />
„da“, fåcând un apel la<br />
„responsabilitatea cre¿tinå“<br />
a românilor.<br />
Cu toate acestea, massmedia<br />
au denun¡at în<br />
ultimele zile un exces de zel<br />
din partea autoritå¡ilor<br />
locale, cum ar fi acela al<br />
unui prefect care a ordonat<br />
profesorilor din jude¡ul såu<br />
så-¿i alinieze elevii mai mari<br />
de 18 ani pentru a merge så<br />
voteze „în grupuri organizate“<br />
sau pe acela al unui<br />
comisar de poli¡ie care a<br />
angajat o urmårire penalå<br />
împotriva a trei membri ai<br />
PRM care fåceau campanie<br />
pentru „nu“ la Cluj.<br />
Pre¿edintele PRM, senatorul<br />
Corneliu Vadim Tudor,<br />
a chemat la boicotul referendumului,<br />
afirmând cå prin<br />
autorizarea stråinilor de a<br />
cumpåra terenuri în<br />
România ¿i prin faptul cå<br />
minoritå¡ile au permisiunea<br />
så utilizeze limba maternå în<br />
administra¡ie, noua lege<br />
„reprezintå un pericol pentru<br />
statul na¡ional unitar ¿i chiar<br />
pentru viitorul ¡årii“.<br />
Conform anali¿tilor, o<br />
ratå slabå de participare nu<br />
va putea fi imputatå PRM,<br />
chiar dacå acest partid se<br />
bucurå încå de o cotå de<br />
popularitate de aproximativ<br />
16-18%, ci „descurajårii“<br />
românilor, preocupa¡i mai<br />
mult de såråcie ¿i de ¿omaj<br />
decât de perspectiva unei<br />
integråri europene încå îndepårtate.<br />
„Acest referendum<br />
va reprezenta un indicator<br />
mai exact decât sondajele de<br />
opinie în privin¡a ratei de<br />
încredere a Partidului <strong>Social</strong>-<strong>Democrat</strong>,<br />
la un an de<br />
scaden¡a electoralå, a estimat<br />
sociologul Cristian Pârvulescu.<br />
„Un e¿ec cauzat de<br />
absenteism ar reprezenta o<br />
råsturnare usturåtoare pentru<br />
aceastå forma¡iune“.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 15
16<br />
AFP<br />
FMI deblocheazå 158<br />
de milioane de dolari<br />
în favoarea României<br />
AFP (Fran¡a), 15 octombrie<br />
2003. Fondul Monetar<br />
Interna¡ional (FMI) a<br />
deblocat miercuri 158 de milioane<br />
de dolari, ultima<br />
tran¿å a unei linii de credit<br />
acordate în 2001 României,<br />
conform unui comunicat al<br />
Din presa interna¡ionalå<br />
FMI.<br />
Suma totalå a acestui<br />
credit, acordat Bucure¿tiului<br />
pentru 18 luni, se ridicå la<br />
431 de milioane de dolari,<br />
noteazå Fondul. Guvernul<br />
român a beneficiat deja pânå<br />
acum de aproximativ 273 de<br />
milioane de dolari.<br />
Consiliul de Administra¡ie<br />
al Fondului a „felicitat<br />
autoritå¡ile române pentru<br />
punerea în practicå, în majoritate<br />
satisfåcåtor, a programului<br />
såu economic (le-<br />
gat de creditul FMI). Politici<br />
macroeconomice sånåtoase<br />
¿i progrese în reformele<br />
structurale au contribuit la o<br />
reducere continuå a infla¡iei<br />
¿i la o cre¿tere economicå<br />
robustå, în ciuda slåbiciunii<br />
economice a principalilor<br />
parteneri comerciali ai României“,<br />
a subliniat Anne<br />
Krueger, director-general<br />
adjunct al FMI, care a prezidat<br />
aceastå reuniune a Consiliului<br />
de Administra¡ie.<br />
Totu¿i, administratorii au<br />
notat cå deficitul balan¡ei de<br />
conturi curente s-a agravat<br />
„reflectând o expansiune a<br />
creditului în sectorul privat“.<br />
Pentru viitor, ei sfåtuiesc så<br />
„men¡inå în anumite limite<br />
puternica cre¿tere a cererii<br />
interne, incluzând måsuri de<br />
control a salariilor în întreprinderile<br />
de stat ¿i evitând o<br />
nouå cre¿tere a salariului minim<br />
statutar în 2004“, conform<br />
comunicatului.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
Premierul Adrian Nåstase l-a primit luni, 13 octombrie<br />
2003, la Palatul Victoria, pe domnul Kalonzo Musyoka, ministrul<br />
afacerilor externe din Kenya. Dupå urårile protocolare<br />
de bun venit, primul ministru a declarat cå Guvernul<br />
României este interesat de dezvoltarea rela¡iilor politico-diplomatice<br />
¿i economice cu Kenya. În contextul revigorårii<br />
rela¡iilor din România ¿i continentul african, aceasta este o<br />
¿anså excelentå pentru pozi¡ionarea legåturilor cu Kenya<br />
Rela¡ii externe<br />
Kalonzo Musyoka, ministrul afacerilor externe din Kenya<br />
într-un parteneriat semnificativ. Transmi¡ând salutårile pre-<br />
¿edintelui såu, ¿eful diploma¡iei kenyene a adresat premierului<br />
român invita¡ia de a vizita ¡ara sa, prilej de încurajare a<br />
cooperårii economice între cele douå state. Considerând cå<br />
acesta este secolul care va aduce prosperitatea ¿i speran¡a în<br />
Africa, domnul Kolonzo Mosyoka a mårturisit interesul ¡årii<br />
sale pentru un parteneriat economic cu România, în contextul<br />
dezvoltårii economice a Kenyei.<br />
Adnan Terzic, pre¿edintele Consiliului de Mini¿tri din Bosnia-Her¡egovina<br />
Premierul Adrian Nåstase a avut o întrevedere, în cursul<br />
zilei de miercuri, 15 octombrie, cu domnul Adnan Terzic,<br />
pre¿edintele Consiliului de Mini¿tri din Bosnia-Her¡egovina,<br />
în salonul Ia¿i al Hotelului Marriot, în marja summit-ului<br />
interna¡ional desfå¿urat în acest interval la Bucure¿ti.<br />
Felicitându-l pe premierul român pentru reu¿ita organizårii<br />
acestei manifeståri, înaltul oaspete a sugerat repetarea<br />
unor astfel de ini¡iative, gåzduite de ¡åri din regiune, prilej de<br />
promovare a imaginii. În cadrul discu¡iilor purtate, premierul<br />
Republicii Bosnia-Her¡egovina a solicitat sprijinul României<br />
care poate oferi consultan¡å, în perspectiva negocierilor cu<br />
Uniunea Europeanå pe care ¡ara sa le are în vedere. Bosnia-<br />
Her¡egovina traverseazå o perioadå dificilå a reformelor<br />
structurale post-råzboi, dar sperå cå, în viitor, prin implementarea<br />
standardelor europene, så armonizeze atât tendin¡ele<br />
politice variate, cât ¿i så atingå un standard de pros-<br />
peritate ridicat, a afirmat oaspetele. Pentru intensificarea dialogului<br />
bilateral diplomatic, Bosnia-Her¡egovina va deschide<br />
în viitorul apropiat o ambasadå la Bucure¿ti.<br />
Premierul Adrian Nåstase ¿i-a manifestat întreaga<br />
disponibilitate de intensificare a rela¡iilor bilaterale, oferind<br />
sprijinul Guvernului României pentru etapa de tranzi¡ie pe<br />
care o parcurge Bosnia-Her¡egovina. Astfel, o delega¡ie de<br />
exper¡i guvernamentali conduså de unul din consilierii primului<br />
ministru se va deplasa în intervalul urmåtor la Sarajevo<br />
pentru a oferi consultan¡å în domeniile solicitate.<br />
De asemenea, intensificarea dialogului la nivel de mini¿tri,<br />
precum ¿i între comunitå¡ile oamenilor de afaceri<br />
poate contribui la evolu¡ia cooperårii economice între cele<br />
douå ¡åri. Valoarea schimburilor comerciale între România<br />
¿i Bosnia-Her¡egovina se cifreazå actualmente la 10 milioane<br />
USD, mult sub poten¡ialul celor douå ¡åri.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 17
Dl. Adrian Nåstase:<br />
Mi se pare extraordinar de important acest program. Må<br />
bucur så fiu din nou aici, în acest ¿antier, ansamblul<br />
,,Brâncu¿i“ din zona Drumul Taberei. Vor fi în final peste<br />
5000 de locuin¡e, dar iatå, primele 1000-1100 sunt deja ridicate,<br />
au ie¿it din påmânt, urmând ca în primåvara viitoare<br />
noroco¿ii tineri bucure¿teni care se vor putea muta aici så<br />
vinå så locuiascå în aceste apartamente noi.<br />
A¡i våzut foarte bine, structura de beton este solidå, construc¡ia<br />
este fåcutå cu foarte mare grijå. Nu este vorba de<br />
lucruri de mântuialå, sunt lucråri care ¡in seama de toate<br />
condi¡iile seismice ¿i, în acela¿i timp, urbanistice necesare<br />
pentru Bucure¿ti.<br />
Vreau så felicit ministerul ¿i pe domnul ministru Mitrea<br />
pentru eforturile continue de a investi în locuin¡e pentru<br />
tineret. Este o politicå foarte clarå a guvernului nostru ¿i<br />
chiar dacå avem, cum este ¿i firesc, probleme de finan¡are<br />
pentru a duce la capåt ansamblul investi¡iilor în acest domeniu,<br />
ne batem de fiecare datå când punem în lucru bugetele<br />
noastre ¿i când cåutåm finan¡åri externe pentru a gåsi sursele<br />
financiare necesare pentru a realiza cât mai multe locuin¡e<br />
sociale pentru tineri ¿i pentru cei care sunt într-o situa¡ie mai<br />
dificilå ¿i care au nevoie de apartamente în care så locuiascå<br />
cu chirie pânå când vor avea, speråm, banii necesari pentru<br />
a-¿i face singuri o caså cu credit ipotecar.<br />
Aceasta este ideea. De altfel, aceasta este zona pentru<br />
apartamentele sociale. De cealaltå parte a drumului, vor fi<br />
casele, apartamentele cu credit ipotecar, cu un standard mai<br />
ridicat, bineîn¡eles, ¿i care vor putea fi cumpårate în sistemul<br />
deja cunoscut al creditului ipotecar pentru locuin¡e de acest<br />
tip.<br />
Reporter: Sunte¡i mul¡umit de ritmul lucrårilor ¿i<br />
despre reparti¡ii?<br />
Dl. Miron Mitrea: A¿a cum ¿ti¡i, aici am fost cu domnul<br />
prim-ministru când a început ¿antierul, a¡i fost cu noi, acum<br />
douå luni. ªantierul este în grafic ¿i asta este important. Pânå<br />
la sfâr¿itul anului se va turna ultima placå ¿i se va trece la<br />
¿arpantå. Reparti¡iile vor fi fåcute de cåtre primårii. Noi,<br />
Guvernul, transmitem aceste locuin¡e primåriilor, cårora leam<br />
transmis anumite sfaturi referitor la modul în care så facå<br />
reparti¡iile. Sigur, conform legii, tineri sub 35 de ani, de preferin¡å<br />
cåsåtori¡i, cu copii, ca så poatå så plåteascå între¡inerea<br />
în aceste blocuri, care va fi foarte micå. ªti¡i cå în general<br />
chiria este foarte micå, în jur de 100-200 de mii de lei.<br />
Reporter: ªi så în¡elegem cå în primåvarå se vor<br />
muta aici primii tineri sau când se vor muta?<br />
18<br />
Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />
Declara¡ii de preså ale primului ministru, Adrian Nåstase,<br />
cu ocazia vizitårii ansamblului de locuin¡e pentru tineri<br />
,,Constantin Brâncu¿i“ din zona Drumul Taberei<br />
(Bucure¿ti, 10 octombrie 2003)<br />
Dl. Adrian Nåstase: Vom încerca så acceleråm lucrårile<br />
pe cât se poate. Dacå ultimul plan¿eu va fi turnat înainte så<br />
cadå zåpada sau, în orice caz, pânå în luna decembrie, så se<br />
poate face lucrårile interioare în perioada urmåtoare. Trebuie<br />
så clarificåm pe deplin problemele de utilitå¡i ¿i acestea nu<br />
sunt foarte u¿or de rezolvat. Consider cå în primul semestru<br />
al anului viitor lucrårile vor putea fi încheiate.<br />
Reporter Jurnalul na¡ional: Domnule ministru, câte<br />
locuin¡e pentru tineret în regim de închiriere con¡ine<br />
programul pe care ministerul dv. îl deruleazå?<br />
Dl. Miron Mitrea: Noi avem la ora actualå aproximativ<br />
18 mii în execu¡ie ... În acest an am predat un numår de<br />
aproximativ 4000 - pânå acum - ¿i vom preda pânå la<br />
sfâr¿itul anului peste 7000 de unitå¡i locative; vor råmâne în<br />
execu¡ie 12000, pentru cå este un proces continuu, unele<br />
intrå … ¿i aici unde suntem vor mai începe încå 1100 de<br />
locuin¡e în aceastå toamnå.<br />
Reporterul a pus o întrebare legatå de referendum.<br />
Dl. Adrian Nåstase: Speråm så îi convingem pe cât mai<br />
mul¡i români så vinå la referendum. Am oferit o ¿anså mai<br />
bunå pentru cei care poate cå au alte programe duminicå ¿i<br />
am urmat modele celebre deja în Europa ¿i am extins durata<br />
de prezentare la vot, astfel încât ¿i sâmbåtå, 18 octombrie,<br />
cei care doresc se pot prezenta pentru a vota Constitu¡ia.<br />
Reporter: A¡i fåcut vreun sondaj pe chestia asta?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Am fåcut mai multe sondaje, dar nu<br />
cred cå sunt relevante din acest punct de vedere, pentru cå<br />
ele în acest moment nu fac decât så måsoare campania de<br />
mobilizare pe care am declan¿at-o, într-un stadiu care este,<br />
deocamdatå, incipient. Noi am pus foarte mult accent, cu<br />
sprijinul mass media - ¿i vreau så vå mul¡umesc foarte mult<br />
pentru acest lucru - pe nevoia de participare la vot în ziua de<br />
19, acum, iatå, ¿i ziua de 18 octombrie, astfel încât acest<br />
drept esen¡ial pentru fiecare locuitor, acela de a se pronun¡a<br />
în legåturå cu un reper esen¡ial în ceea ce prive¿te via¡a publicå<br />
româneascå ¿i mai ales viitorul societå¡ii române¿ti, så se<br />
poatå realiza în condi¡ii cât mai bune.<br />
Reporter: Dar pânå la urmå cu cât se suplimenteazå<br />
bugetul pentru organizare?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Mi-e greu så vå spun. Deocamdatå,<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
facem calcule, pentru cå decizia am luat-o asearå, cum ¿ti¡i,<br />
noi nu am avut vreme så facem calcule exacte. Ceea ce pot<br />
så spun este cå nu vor fi cheltuieli suplimentare sub aspectul<br />
cheltuielilor pentru activitå¡ile de promovare, dar este evident<br />
cå va trebui så plåtim mai mult pentru cei care vor sta<br />
în sec¡iile de vot ¿i, din acest punct de vedere, fiind vorba de<br />
douå zile, aceste categorii de cheltuieli sigur cå se vor dubla,<br />
dar facem acum în cadrul Comisiei tehnice calculele necesare<br />
¿i vom clarifica acest lucru din punct de vedere financiar<br />
în zilele urmåtoare ¿i vom valida printr-o hotårâre de<br />
guvern, probabil såptåmâna viitoare, mar¡i sau joi, aceastå<br />
problemå.<br />
Reporter: Domnule prim-ministru, eu am o emisiune<br />
despre tinerii cåsåtori¡i. Vå rog så-mi spune¡i ce programe<br />
are Guvernul României pentru a-i încuraja pe<br />
ace¿ti tineri cåsåtori¡i?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Dorim, în primul rând, så îi ajutåm<br />
cu ceea ce îi intereseazå cel mai mult în acest moment. Este<br />
vorba de locuin¡e ¿i ¿antierul pe care suntem acum ne ajutå<br />
din acest punct de vedere så clarificåm o problemå sau så<br />
sprijinim rezolvarea unei probleme pentru cât mai mul¡i dintre<br />
tinerii cåsåtori¡i care nu au încå venituri suficiente. Acest<br />
tip de ¿antier existå peste tot în ¡arå ¿i må bucur cå acest program<br />
merge înainte, må bucur cå acest program are deja un<br />
succes remarcabil. Domnul ministru vorbea despre cele 18<br />
mii de locuin¡e care sunt în curs de realizare.<br />
Pe de altå parte, încercåm så îi ajutåm cât mai mult cu<br />
locuri de muncå, pentru cå eu cred cå acesta este un al doilea<br />
Declara¡ii de preså ale domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României,<br />
cu ocazia vizitei la lucrårile de refacere a drumului de centurå al Capitalei<br />
Dl. Adrian Nåstase:<br />
Am reu¿it în acest an, practic, så modernizåm jumåtate<br />
din centura Bucure¿tiului, drumul de centurå care ¿ti¡i foarte<br />
bine, era în condi¡ii absolut mizerabile. Ne-am propus ca<br />
anul viitor så reparåm, så modernizåm ¿i cel de-al doilea segment<br />
¿i, în acela¿i timp, så pornim lucrårile de lårgire pe<br />
patru benzi a drumului de centurå. În perspectivå, dorim så<br />
mai facem încå un inel de centurå cu regim de autostradå, dar<br />
aceastå lucrare va fi o lucrare care sigur cå va dura ¿i va<br />
necesita sume foarte mari de bani.<br />
Deocamdatå, dupå cum a¡i våzut, ne-am ¡inut de cuvânt,<br />
suntem în grafic cu lucrårile de repara¡ii. Råmâne în continuare<br />
o problemå pe care vrem så o rezolvåm, ¿i anume stråpungerea<br />
¿i pe ultimul segment de câ¡iva kilometri pe zona<br />
de la Chitila, în a¿a fel încât inelul de centurå så se închidå<br />
perfect, dar acolo lucrårile trebuie fåcute în condi¡ii mai dificile,<br />
este o zonå mai mlå¿tinoaså. În plus, vrem så moder-<br />
Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />
(Bucure¿ti, 10 octombrie 2003)<br />
domeniu în care tinerii trebuie ajuta¡i. Ei depind în mare<br />
måsurå de veniturile pe care le ob¡in, tineri fiind, pentru a-¿i<br />
consolida familia. Mi se pare, din acest punct de vedere, cå<br />
facilitå¡ile pe care le-am acordat întreprinderilor pentru<br />
angajarea unor tineri reprezintå un alt argument pentru o<br />
politicå responsabilå în acest domeniu.<br />
Sigur, sunt ¿i alte aspecte legate de educa¡ie, legate de<br />
condi¡iile în care, spre exemplu, tinerele familii sau tinerii<br />
care sunt cåsåtori¡i fac studii în universitå¡i. Au nevoie de un<br />
anumit sprijin în mod deosebit, de un anumit nivel al<br />
burselor, anumite condi¡ii de via¡å în cåmine. Sunt foarte<br />
multe lucruri de fåcut în continuare. Dorim så sprijinim aceste<br />
eforturi.<br />
Reporter: Ultima întrebare. A¡i considera cå românii<br />
sunt familiariza¡i cu modificårile Constitu¡iei?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Nu cred cå acest lucru este realizat<br />
pe deplin. De altfel, Constitu¡ia este un text foarte complex.<br />
Adeseori, am våzut colegi de-ai no¿tri care sunt în politicå ¿i<br />
uneori chiar ¿i parlamentari care nu au fost foarte aten¡i la<br />
modificårile care s-au operat. Cred, înså, cå este foarte<br />
important ca elementele de bazå så fie bine în¡elese, modificårile<br />
esen¡iale care au fost aduse. ªi de aceea ¿i campania<br />
noastrå de mobilizare la vot, campania de promovare pune<br />
accentul pe cele câteva elemente esen¡iale care se adaugå la<br />
ceea ce a însemnat pânå acum con¡inutul Constitu¡iei<br />
române¿ti.<br />
nizåm, så pornim lucrårile de modernizare pe DN1, în a¿a fel<br />
încât acest drum så poatå så fie parcurs mai u¿or. Este o<br />
lucrare ceva mai complicatå la Otopeni, ie¿irea de la aeroport,<br />
în a¿a fel încât så nu mai fie nevoie de o intersec¡ie care<br />
så fie controlatå prin semafoare. Este o lucrare destul de<br />
complicatå spuneam, dar ea va porni împreunå cu lårgirea<br />
drumului prin Otopeni, probabil de anul viitor. Proiectul este<br />
deja realizat ¿i vom încerca så-l pornim cât mai curând.<br />
Pânå acum, s-au cheltuit cam 400 de miliarde pentru<br />
acest tronson, iar anul viitor probabil cå vom cheltui cam 700<br />
de miliarde pentru a finaliza aceste lucråri. Ceea ce este<br />
important din punctul meu de vedere, în afarå de lucrarea în<br />
sine care, dupå cum vede¡i, a fluidizat în mai mare måsurå<br />
traficul, de¿i sigur cå pe douå benzi, mai ales cu ma¿ini de<br />
gabarit foarte mare, va fi în continuare foarte greu, dar ceea<br />
ce este extraordinar de important, vå rog så privi¡i la stânga<br />
¿i la dreapta drumului, så vede¡i numårul de investi¡ii directe,<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 19
numårul de investi¡ii noi care au apårut, hale de produc¡ie<br />
foarte multe, care de fapt se realizeazå datoritå efortului pe<br />
care noi îl facem de modernizare a infrastructurii ¿i de fapt<br />
aceasta este filozofia noastrå de lucru în ultima vreme. Noi<br />
vrem så ne ocupåm de infrastructurå ¿i de condi¡iile care så<br />
permitå în continuare investi¡ii, så låsåm ini¡iativei particulare<br />
posibilitatea de a cåuta ni¿e de investi¡ii care så poatå så<br />
creeze locuri de muncå.<br />
Acestea sunt elementele cele mai importante ¿i care eu<br />
am dorit så vi le prezint ¿i, sigur, domnul ministru Mitrea o<br />
så adauge ¿i alte elemente în legåturå cu aceste proiecte.<br />
Reporter: Ave¡i bani destui pentru realizarea acestor<br />
lucråri?<br />
Dl. Miron Mitrea: A spus dl. prim-ministru cå de aceea<br />
a venit ¿i ministrul finan¡elor. Este un efort foarte mare pe<br />
care Guvernul îl face pentru Bucure¿ti. Anul acesta, cum<br />
spunea premierul, am fåcut jumåtate din centurå ¿i vom face<br />
cealaltå jumåtate anul viitor. Anul viitor vom da în folosin¡å<br />
¿i prima bucatå de autostradå, 60 de kilometri de autostradå<br />
cel pu¡in între Bucure¿ti ¿i Constan¡a. Anul viitor începem<br />
DN1 pe Otopeni, de la Otopeni pânå la Ploie¿ti. Existå foarte<br />
multe investi¡ii anul viitor în Bucure¿ti în infrastructurå ¿i în<br />
case. Am våzut aståzi un cartier din cele trei care se vor construi<br />
în Bucure¿ti. Efortul financiar pe care îl face Guvernul<br />
pentru Bucure¿ti este mare.<br />
Reporter: Domnule prim-ministru, proiectele de anul<br />
viitor includ ¿i sumele necesare exproprierilor pentru<br />
despågubiri?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Nu, aceasta este o problemå pu¡in<br />
mai complicatå. Noi vrem så rezolvåm aceastå chestiune<br />
printr-un act legislativ pe care så-l trimitem la parlament.<br />
Vom avea de acum înainte tot mai mult probleme legate de<br />
exproprieri pentru cauzå de utilitate publicå. Problema noastrå<br />
este urmåtoarea, cå adeseori, chiar dacå sumele de bani se<br />
pot stabili prin instan¡e, prin evaluåri independente, uneori,<br />
avem dificultå¡i de a gåsi ¿i de a discuta cu proprietarii, pentru<br />
cå uneori ei sunt în instan¡å, procesele dureazå ani de zile.<br />
Nu putem så råmânem bloca¡i cu aceste proiecte datoritå<br />
acestor eventuale procese. În alte ¡åri - ¿i vrem så urmåm<br />
acest model - practic, terenul se expropriazå pentru cauzå de<br />
utilitate publicå, exemplu pentru lårgirea unui drum na¡ional<br />
sau pentru autostradå. Banii stabili¡i printr-o expertizå independentå<br />
se consemneazå într-un cont ¿i dupå aceea, la sfâr-<br />
¿itul procesului între eventualii proprietari sau cei care se<br />
20<br />
Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />
considerå proprietari se acordå celui care ob¡ine hotårârea<br />
respectivå de stabilire a proprietå¡ii în cadrul instan¡ei. Este<br />
un efort pe care îl facem pentru a clarifica ¿i pentru a facilita<br />
modalitatea de lucru din punctul nostru de vedere pentru<br />
lucråri de infrastructurå în ceea ce prive¿te drumurile ¿i alte<br />
investi¡ii de interes public.<br />
Reporter: Domnule prim-ministru, la sfâr¿itul lui<br />
septembrie Guvernul a aprobat Ordonan¡a 81 privind<br />
dreptul autoritå¡ilor publice locale de a liberaliza pre¡ul<br />
de referin¡å la energie. Care este explica¡ia pentru<br />
aceastå ordonan¡å?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Am våzut unele comentarii în legåturå<br />
cu aceastå chestiune. Interesul nostru este, înså, de a<br />
men¡ine pre¡ul gigacaloriei. Sunt câteva situa¡ii de excep¡ie<br />
care probabil sunt avute în vedere. Dorin¡a noastrå este, înså,<br />
de a men¡ine pre¡ul gigacaloriei la nivelul de 800 mii de lei.<br />
Reporter: Care sunt aceste excep¡ii?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Deocamdatå nu vreau så discutåm<br />
despre ele, pentru cå avem o comisie care lucreazå în mai<br />
multe localitå¡i. Noi am transferat la nivel local unele dintre<br />
centrale. Unele dintre ele au reu¿it så se modernizeze, au<br />
reu¿it så facå investi¡ii, altele o duc încå foarte greu. Facem,<br />
înså, o examinare acum împreunå cu ele ¿i vrem så vedem<br />
care este pre¡ul real de producere a gigacaloriei nu în sistemul<br />
nostru centralizat, la nivel na¡ional, ci în sisteme care<br />
sunt strict locale ¿i unde, sigur, în func¡ie de investi¡iile care<br />
s-au fåcut pre¡ul de cost pentru gigacalorie poate så varieze.<br />
Ceea ce pot så vå spun este cå noi, la nivel central, dorim<br />
prin intermediul ajutoarelor de încålzire så rezolvåm problemele<br />
pentru cei care ar avea dificultå¡i majore în ceea ce<br />
prive¿te plata între¡inerii.<br />
Reporter: Da, dar autoritå¡ile oferå … fårå nici un fel<br />
de problemå.<br />
Dl. Adrian Nåstase: Eu am så vå rog pe aceastå chestiune<br />
så-i mai întreba¡i ¿i pe colegii mei, primarii, pre¿edin¡ii<br />
consiliilor jude¡ene care, sigur, vor avea responsabilitatea în<br />
a gåsi solu¡ii. În ceea ce ne prive¿te, noi cåutåm cele mai<br />
bune formule de sprijin din partea Guvernului. De aceea vå<br />
spuneam, am discutat ¿i ieri la Guvern în legåturå cu ajutoarele<br />
pentru încålzire pe care dorim så le stabilim. ªi vå<br />
mul¡umesc pentru aceastå întrebare.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase,<br />
prim-ministru al României, la sesiunea plenarå a Business Advisory Council<br />
Stimate domnule Dr. Erhard Busek,<br />
Stimate domnule Rahmi Koc,<br />
Doamnelor ¿i domnilor,<br />
Må bucurå reîntâlnirea cu Dumneavoastrå aici, la<br />
Bucure¿ti, cu ocazia reuniunii Consiliului Consultativ al<br />
Oamenilor de Afaceri (Business Advisory Council). Fårå<br />
îndoialå, ini¡iativa coordonatorului special al Pactului, dr.<br />
Busek, de a conjuga cele douå consilii de afaceri – al Pactului<br />
¿i al SECI – pentru a da astfel mai multå greutate interesului<br />
investi¡ional în sud-estul european a fost o idee foarte<br />
bunå ¿i ea este foarte potrivitå cu a¿teptårile noastre. Ea a<br />
venit în întâmpinarea proiectelor de dezvoltare economicå,<br />
de reabilitare a pozi¡iei noastre în geografia intereselor<br />
europene. La fel ca ¿i dumneavoastrå, noi credem în valoarea<br />
adåugatå a investi¡iei stråine, în sistemele economice din regiune<br />
¿i suntem convin¿i cå prilejuri de cunoa¿tere ¿i recunoa¿tere<br />
partenerialå, cum este ¿i cea de aståzi, aduc numeroase<br />
rezultate pozitive. Mi-a fåcut plåcere så må întâlnesc<br />
cu unii dintre dumneavoastrå la o altå întâlnire, la Salzburg,<br />
atunci a fost o discu¡ie restrânså, dar am putut så evaluåm<br />
împreunå unele dintre problemele ¿i mai ales så gândim,<br />
unele dintre solu¡iile pentru viitor. Este clar cå ideea ini¡ialå<br />
a unui plan Marshall pentru Balcani, pentru Europa de sudest<br />
s-a diluat cu timpul, o datå cu apari¡ia unor focare de conflict<br />
în lume, iar entuziasmul unora dintre cei care au lansat<br />
asemenea idei în perioade de conflict s-a erodat o datå cu trecerea<br />
timpului. Noi, cei care tråim în aceastå zonå, înså, nu<br />
avem dreptul la aceastå idee generoaså, care este aceea a<br />
unei coordonåri economice la nivel regional ¿i subregional,<br />
fiind nevoi¡i så cåutåm prin eforturile noastre conjugate så<br />
aducem cât mai multe capitaluri pentru proiecte care, adeseori,<br />
depå¿esc frontierele teritoriilor noastre.<br />
Doamnelor ¿i domnilor,<br />
Una dintre primele întrebåri care mi-au fost adresate la<br />
preluarea func¡iei de prim-ministru privea capacitatea noului<br />
Executiv de a modifica – în sens pozitiv – calitatea mediului<br />
investi¡ional local. Datele de pornire ne dezavantajau: sistemul<br />
economic românesc, grevat de erori manageriale sistematice,<br />
tributar unei pseudoculturi a dezinteresului fa¡å de<br />
competi¡ia onestå ¿i uneori influen¡at de interesul nejustificat<br />
al politicului, uneori chiar subversiv, acest sistem nu fåcea<br />
fa¡å provocårii europene. Avem în continuare datoria de a<br />
elimina perturba¡iile care existå încå, disfunc¡iile care existå<br />
încå, suntem interesa¡i så aflåm de la dumneavoastrå felul în<br />
care este perceput sistemul de reguli ¿i de institu¡ii pe care,<br />
în limitele unui sistem democratic bazat pe economie de<br />
pia¡å, bazat pe regulile economiei de pia¡å, Guvernul ¿i Parlamentul<br />
României le pot îndrepta. Ce putea oferi România<br />
în urmå cu câ¡iva ani era, într-o måsurå apreciabilå, un amalgam<br />
de proiecte de reconstruc¡ie a economiei na¡ionale, mai<br />
curând era vorba de o suitå de ipoteze, dar ne-am confruntat<br />
de-a lungul acestor ani, în mare måsurå, cu o lipså de credibilitate<br />
care venea din faptul cå responsabilii nu erau clar<br />
identifica¡i, termenele, adeseori, nu erau respectate. Puteam<br />
prezenta vitrina, dar nu ¿i magazinul. Aveam, în schimb, o<br />
bunå rezervå de cuvinte frumoase, care, cu timpul, s-au erodat<br />
¿i au scåzut interesul pentru România în timp ce alte<br />
zone, în special din Europa Centralå, grupul Vi¿egrad de<br />
exemplu, cåpåtau mai multå aten¡ie.<br />
Despre ce Românie vorbim înså aståzi? Sigur nu vreau så<br />
crede¡i cå prezint într-un mod exclusiv laudativ ceea ce se<br />
întâmplå, ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani. Dar este datoria<br />
mea så subliniez, måcar o parte din lucrurile pe care noi<br />
credem cå am reu¿it så le corectåm ¿i, pornind de la unele<br />
rezultate certe, så vedem împreunå zonele în care ar trebui så<br />
intervenim pentru a face noi modificåri.<br />
România ultimilor trei ani a avut o cre¿tere constantå de<br />
aproximativ 5%. De la o ratå a infla¡iei de 40-45% în 2000<br />
am scåzut în acest an la 14% ¿i speråm ca anul viitor infla¡ia<br />
României så fie sub 10%. Rata ¿omajului a scåzut de la peste<br />
10% în 2000 la aproximativ 7% în acest moment. Nu vreau<br />
så insist asupra datelor macroeconomice ¿i ¿tiu cå mai ales<br />
atunci când citåm date interne credibilitatea acestora este<br />
puså la îndoialå. Dar am så vå spun, în schimb, un rezultat<br />
recent difuzat de Banca Mondialå ¿i care aratå cå în anii<br />
2001 ¿i 2002 pe fundalul de cre¿tere economicå despre care<br />
am vorbit, nivelul såråciei a scåzut în România de la 35% la<br />
29%.<br />
Deci, iatå, 6 puncte procentuale în numai 2 ani ceea ce<br />
aratå, ¿i repet, cå este vorba de cifrele avansate de Banca<br />
Mondialå, aratå cå reformele economice au avut ¿i efecte,<br />
ecouri în plan social. Evident, dacå vom întreba pe stradå<br />
oamenii, vor spune cå sunt nemul¡umi¡i, unii foarte tare, al¡ii<br />
mai pu¡in, dar este clar cå existå o dinamicå puternicå economicå,<br />
în mare måsurå stimulatå de eliminarea vizelor pentru<br />
români care au putut cålåtori în Occident, în mare måsurå<br />
realizatå în baza unor investi¡ii green field, aspecte la care<br />
må voi referi. România are, ca mårime, a doua, pia¡å internå<br />
din Europa Centralå (dupå Polonia) ¿i, datoritå amplasårii,<br />
asigurå accesul la peste 200 de milioane de poten¡iali consumatori<br />
pe o razå de 1000 de kilometri în jur. Trei mari coridoare<br />
de transport (4, 7 ¿i 9) se intersecteazå aici, legând<br />
Berlinul de Constan¡a ¿i Istanbul, valea Rinului de valea Dunårii,<br />
nordul baltic (Helsinki) de sudul mediteranean (Alexandroupoulis).<br />
Constan¡a reprezintå cel mai mare port de la<br />
Marea Neagrå, iar de la Constan¡a la Marea Nordului se<br />
poate circula exclusiv pe apå.<br />
Investitorii stråini, cei care sunt preocupa¡i de succesul<br />
propriilor afaceri în România, se plângeau de comunicarea<br />
defectuoaså cu institu¡iile de resort, de vulnerabilitatea moralå<br />
a partenerilor români, de enorme complica¡ii birocratice.<br />
A investi, a descoperi tovarå¿i de drum loiali ¿i dedica¡i reprezentå,<br />
metaforic, o întreprindere curajoaså, care cerea<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 21
cantitå¡i apreciabile de råbdare ¿i de în¡elegere. Evident, nu<br />
este suficient så recurgi tot timpul la citarea inventarului<br />
„pasiv” al României: ¡arå bogatå în resurse, cu for¡å de<br />
muncå ieftinå, bine a¿ezatå în regiune, confortabil legatå de<br />
marile destina¡ii europene, cu destin continental sigur<br />
¿.a.m.d.<br />
Toate acestea sunt elementele din care se alcåtuie¿te circumstan¡a<br />
investi¡ionalå, piesele care compun mediul investi¡ional.<br />
Înså rezultanta de interes, motiva¡ia implicårii<br />
economice într-o ¡arå aflatå la un capåt al diametrului<br />
Bruxelles – Bucure¿ti are altå origine: atitudinea activå a<br />
Executivului fa¡å de transformarea pozitivå, europeanå a<br />
mediului investi¡ional, jalonând interesele strategice ale economiei<br />
na¡ionale, configurând oferta României, propunândo<br />
insistent, livrând ocaziile cåtre posibilii investitori. Altfel<br />
spus, trebuia schimbatå o atitudine, un reflex de raportare la<br />
mediul economic; defensiva, pasivitatea se transformå azi<br />
treptat în ofensivå. Era necesar, totodatå, så acoperim un<br />
deficit de comunicare ¿i så câ¿tigåm pariul reformei administrative<br />
în acest sector. Mesajele noastre – „investi¡i, este<br />
momentul!” – erau bruiate uneori, iar alteori spuse de prea<br />
multe voci. Erau prea multe oficii cu preocupåri similare,<br />
prea multe birouri, prea multe avize.<br />
Solu¡ia a fost simplå: înfiin¡area Agen¡iei Române pentru<br />
Investi¡iile Stråine în iunie 2002. Func¡ioneazå operativ ¿i<br />
demonstreazå, prin rezultate bune, interesul nostru accentuat<br />
pentru atragerea investi¡iei majore din exterior, pentru efectul<br />
infuziei consistente de capital, de tehnologie, de management<br />
modern. ARIS råspunde oricårei preten¡ii investi¡ionale:<br />
este un interlocutor unic ¿i influent. Comunicarea nemijlocitå<br />
cu investitorii stråini, cartografierea intereselor acestora,<br />
acomodarea lor cu oferta ¿i posibilitå¡ile locale creeazå,<br />
de asemenea, energia necesarå modificårii regimului legislativ,<br />
a simplificårii sale, iar reconfigurarea cadrului juridic,<br />
stabilizarea sa determinå, în mod natural, transparen¡å în<br />
rela¡ia cu partenerii stråini, dezarmând tentativele de corup-<br />
¡ie. În plus am creat la nivelul ARIS un Consiliu strategic<br />
care este format din nume sonore ale industria¿ilor sau ale<br />
oamenilor de bancå din Europa ¿i din SUA. În felul acesta,<br />
am încercat så dåm un impuls suplimentar ¿i så gåsim garan¡i<br />
ai voin¡ei Guvernului care, în calitatea lor de interfe¡e cu<br />
mediul de afaceri din stråinåtate så dea credibilitatea necesarå<br />
pentru ac¡iunea noastrå constantå. Cum aratå aståzi investi¡ia<br />
stråinå în România?<br />
Iatå: capitalul olandez, în valoare de 1,551 miliarde USD,<br />
se regåse¿te în 1675 de companii, cel francez, în valoare de<br />
22<br />
Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />
1, 005 miliarde USD, în 2996 de firme, cel german, în valoare<br />
de 861 milioane USD, în 10624 de firme, cel american, în<br />
valoare de 682 milioane USD, în 3682 de companii, cel austriac,<br />
în valoare de 580 milioane USD, în 2668 de firme, iar<br />
cel italian, în valoare de 580 milioane USD, în 13381 de<br />
firme. În ciuda aparen¡elor, dinamica evolu¡iei volumului de<br />
capital stråin investit în România are un pas ascendent ¿i<br />
constant pozitiv; în iulie 2003, volumul total atinsese cifra<br />
record de 9,592 miliarde USD. În ultimii trei ani, caracteristica<br />
de continuitate a procesului investi¡ional a creat României<br />
o pozi¡ie extrem de interesantå în sud-estul Europei: este<br />
singura ¡arå cu aflux constant de investi¡ie stråinå, fårå varia¡ii<br />
bru¿te sau critice, ceea ce denotå faptul cå interesul investi¡ional<br />
nu este conjunctural sau temporar. La acest rezultat<br />
concurå impactul apreciabil al legisla¡iei adoptate în ultimii<br />
trei ani. Am urmårit simplificarea procedurilor de inser¡ie<br />
a investi¡iei stråine în mediul economic românesc, proceduri<br />
care så premieze investi¡ia consistentå. Cadrul juridic<br />
este dinamic ¿i flexibil, se adapteazå u¿or la cerin¡ele pie¡ei<br />
¿i la nevoile acute ale mediului de afaceri. Rostul såu este de<br />
a stimula dezvoltarea economicå, dând credibilitate atât ofertei<br />
române¿ti, cât ¿i interlocutorilor români. Legea 332/2001,<br />
referitoare la promovarea investi¡iilor directe cu efect economic<br />
semnificativ, a generat un aport de capital fårå precedent.<br />
Nu existå sector al economiei na¡ionale care så nu permitå<br />
accesul investi¡iei stråine. Nu existå nici o ingerin¡å a<br />
administra¡iei de stat în managementul companiilor cu capital<br />
majoritar stråin. Nu existå nici o piedicå în calea repatrierii<br />
complete a capitalurilor ¿i a profiturilor. Investi¡ia este<br />
integral protejatå împotriva exproprierii ¿i a na¡ionalizårii;<br />
noua Constitu¡ie, care urmeazå så fie puså în discu¡ia electoratului<br />
la sfâr¿itul acestei såptåmâni, profund modernå ¿i<br />
dedicat europeanå în fond ¿i formå, cimenteazå toate aceste<br />
drepturi fire¿ti ale partenerului nostru din stråinåtate.<br />
Am, de aceea, doamnelor ¿i domnilor, motive serioase så<br />
cred, nu doar în reu¿ita investi¡iei stråine în România, cât în<br />
însånåto¿irea economiei na¡ionale, pe baze sigure ¿i definitive.<br />
Cred cå avem puterea så depå¿im greutå¡ile, priva¡iunile<br />
fire¿ti ale unei perioade de mari transformåri ¿i så demonstråm<br />
for¡a realå a unei ¡åri cu destin european, cum este<br />
România.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
Domnule pre¿edinte,<br />
Domnule administrator,<br />
Doamnelor ¿i domnilor,<br />
Îmi face o deosebitå plåcere så må aflu aståzi aici, alåturi<br />
de dumneavoastrå, pentru a marca o etapå nouå, consolidatå,<br />
de cooperare, începutå în urmå cu aproape o jumåtate de<br />
secol, dintre România ¿i Organiza¡ia Na¡iunilor Unite.<br />
Doresc så salut, la rândul meu, prezen¡a la Bucure¿ti, cu<br />
aceastå ocazie, a înaltului reprezentant ONU, domnul Mark<br />
Malloch Brown, administratorul Programului Na¡iunilor<br />
Unite pentru Dezvoltare ¿i a celorlal¡i oficiali din sistemul<br />
ONU. Inaugurarea “Casei ONU” nu reprezintå doar reunirea<br />
fizicå într-un singur local, în acest generos spa¡iu, a unor<br />
agen¡ii ale Na¡iunilor Unite, ci ¿i o reconfirmare a interesului<br />
României de a aprofunda dialogul cu Organiza¡ia. În<br />
aceastå perioadå marcatå de procese majore de schimbare în<br />
lume, ONU î¿i demonstreazå în continuare viabilitatea, ca<br />
forum universal al dialogului între state, un creuzet al<br />
în¡elegerii, al respectului pentru drepturile omului ¿i un loc<br />
în care putem cu to¡ii så exersåm un reper de bazå al diploma¡iei<br />
multilaterale, un loc în care cu to¡ii am învå¡at, de-a<br />
lungul deceniilor, felul în care pot fi mai bine gestionate<br />
situa¡iile de crizå. Sigur, dupå 1989, dupå 1991, s-au schimbat<br />
foarte multe lucruri în lume. Acest nou echilibru pe plan<br />
mondial, fårå îndoialå, a influen¡at ¿i organizarea Na¡iunilor<br />
Unite.<br />
A¿ vrea så spun un cuvânt despre aceastå zonå în care ne<br />
aflåm, zonå în care, în urmå cu 14 ani, acesta era un simbol<br />
mai curând al excluziunii, al privilegiilor. Iatå, în acest moment,<br />
în aceastå clådire, aceastå zonå devine un loc al deschiderii<br />
cåtre ceilal¡i, un loc al deschiderii cåtre lume ¿i mi<br />
se pare cå vecinåtatea cu ceea ce era aici deja o bazå a Americii<br />
Latine, Casa Americii Latine, sau o bazå NATO, Casa<br />
NATO, care este alåturi, iatå, avem o nouå loca¡ie interna-<br />
¡ionalå, o antenå cåtre lume, iar acest lucru mi se pare extrem<br />
de pozitiv. Acum mai bine de o lunå, avea loc atacul<br />
barbar asupra reprezentan¡ei ONU din Irak, în care ¿i-au<br />
pierdut via¡a Sergio Vieira de Mello ¿i colaboratori ai såi<br />
extrem de apropia¡i ¿i a¿ vrea ca inaugurarea de aståzi så<br />
ofere o replicå în timp pentru cei care gândesc cå problemele<br />
lumii pot fi rezolvate prin violen¡å. Noi credem cå este un<br />
Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase,<br />
prim-ministru al României, la inaugurarea Casei ONU<br />
(13 octombrie 2003)<br />
semnal pe care noi îl dåm aståzi aici, acela cå putem så<br />
opunem distrugerii construc¡ia, cå putem så dezvoltåm<br />
într-un spa¡iu de dialog puncte de vedere diferite, pentru a<br />
cåuta concertarea. Suntem pregåti¡i pentru o discu¡ie foarte<br />
strânså cu secretarul general al ONU, cu comunitatea interna¡ionalå.<br />
Vrem ca perioada urmåtoare så ne ofere posibilitatea<br />
de a trece de la macrostabilizare economicå la dezvoltare<br />
durabilå, bazatå pe un parteneriat ¿i mai accentuat cu<br />
institu¡iile ONU. Nu am så trec în revistå zonele de colaborare<br />
posibile sau zonele în care deja avem o ac¡iune foarte<br />
intenså. A¿ vrea doar så spun doar cå rela¡ia noastrå cu<br />
Na¡iunile Unite va cåpåta o dimensiune nouå începând de<br />
anul viitor, în måsura în care zilele viitoare se va accepta<br />
candidatura noastrå pentru un post de membru nepermanent,<br />
deocamdatå, în Consiliul de Securitate al Na¡iunilor Unite.<br />
Am avut de exercitat o func¡ie importantå ¿i, dacå vå aduce¡i<br />
aminte, în 1990 - au trecut mul¡i ani de atunci - România a<br />
fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate, în<br />
luna august 1990 am avut chiar pre¿edin¡ia Consiliului întro<br />
perioadå de grave crize ¿i de tensiuni, România a avut un<br />
rol moderator ¿i, în acela¿i timp, constructiv, în abordarea<br />
crizelor respective.<br />
Sunt convins cå ¿i în viitor la fel va fi cazul, ca România<br />
så participe, alåturi de ceilal¡i membri ai Consiliului de<br />
Securitate, la realizarea unei ambian¡e interna¡ionale pa¿nice.<br />
Sunt convins cå aceastå caså, doamnelor ¿i domnilor,<br />
va constitui un instrument privilegiat pentru excelenta cooperare<br />
a României cu agen¡iile ONU. Guvernul va încerca<br />
så asigure condi¡iile logistice necesare, cum s-a stråduit ¿i<br />
pânå acum. Nu a fost foarte simplu, dar iatå, putem så marcåm<br />
acum cu bucurie un moment pozitiv ¿i, sigur, în colaborare<br />
strânså cu ambasadele statelor dumneavoastrå la Bucure¿ti,<br />
cu reprezentan¡ii diplomatici, cu ¿efii tuturor agen¡iilor,<br />
sub coordonarea Pre¿edintelui României, vom încerca så<br />
realizåm împreunå ceea ce poate så fie de acum înainte o<br />
dimensiune mai activå a României în planul rela¡iilor externe.<br />
Vå mul¡umim foarte mult ¿i, la rândul meu, vreau så<br />
spun încå o datå: ne bucuråm extrem de mult de faptul cå<br />
domnul Malloch Brown a putut veni la Bucure¿ti cu aceastå<br />
ocazie.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 23
Reporter: Întrebarea mea în legåturå cu o ini¡iativå<br />
extraordinarå a Na¡iunilor Unite: în anul 2000 s-a lansat<br />
ceea ce se cheamå Mileniu. Aceastå ini¡iativå extraordinarå<br />
a lansat 8 obiective precise, care se potrivesc - ¿i<br />
acum este o întrebare retoricå - nu crede¡i dumneavoastrå<br />
cå aceste 8 obiective precise se potrivesc ¿i României?<br />
Între care sunt educa¡ia, eradicarea såråciei, copiii,<br />
mediul …<br />
Întrebarea este retoricå, pentru cå am impresia cå<br />
s-a gândit prea pu¡in în România - ce spunea domnul<br />
prim-ministru aici - nu se cunoa¿te tot ce se face în cadrul<br />
Na¡iunilor Unite, nu s-a vorbit prea mult în România<br />
despre aceastå declara¡ie a mileniului ¿i dacå nu ar trebui<br />
så ne axåm pe aceste opt obiective ¿i în România?<br />
Întrebarea este atât pentru domnul pre¿edinte, dacå s-a<br />
avansat ¿i pentru dumneavoastrå.<br />
Dl. Maloch Brown: Permite¡i-mi så spun cå este o întrebare<br />
retoricå normalå. România ¿i-a pregåtit primul ei<br />
Raport anual asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului,<br />
dorim un raport din partea fiecårei ¡åri deoarece fiecare<br />
¡arå are probleme legate de såråcie, sau de sånåtate, sau<br />
de situa¡ia copiilor care nu primesc o educa¡ie adecvatå.<br />
Chiar ¿i în România sunt multe asemenea lucruri, ¡ara confruntându-se<br />
cu probleme serioase legate de såråcie, care<br />
acum este în faza de eradicare. Speråm cå România va încerca<br />
atât pe plan intern så-¿i îndeplineascå obiectivele, o vom<br />
ajuta în aceastå privin¡å, dar va contribui în cadrul unei campanii<br />
globale de îndeplinire a acestor obiective. Sper cå ve¡i<br />
auzi mai multe despre Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului.<br />
Dl. Adrian Nåstase: Eu nu pot så adaug, din partea<br />
Guvernului, decât cå am fi ferici¡i så realizåm cât mai curând<br />
aceste opt mari obiective. Din påcate, ele sunt obiective pe<br />
termen lung. Cred cå nici o ¡arå nu va putea så le realizeze<br />
pe deplin pe toate, cu atât mai mult cu cât este nevoie de o<br />
cooperare interna¡ionalå pentru ca ele så se poatå realiza pe<br />
suprafe¡e mari, iar obiectivele legate de mediu, în mod evident,<br />
necesitå o colaborare interna¡ionalå foarte strânså.<br />
În ceea ce prive¿te România, pot doar så vå spun cå ne<br />
bucuråm în mod deosebit de concluziile preliminarii ale<br />
Båncii Mondiale, care au aråtat cå în 2001 ¿i 2002, nivelul<br />
de såråcie în România a scåzut de la 35% la 29%, ceea ce<br />
înseamnå 6 puncte procentuale într-o perioadå de doi ani,<br />
ceea ce este un lucru pozitiv, dar sigur, altfel privit, iatå, mai<br />
sunt încå 29 de puncte procentuale care vor trebui rezolvate<br />
în perioada urmåtoare. Cât timp ne-ar trebui, depinde de<br />
capacitatea noastrå de a munci ¿i de a inventa solu¡ii.<br />
24<br />
Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />
Conferin¡a de preså comunå a domnilor Ion Iliescu, pre¿edintele României,<br />
Adrian Nåstase, primul-ministru al României ¿i Malloch Brown,<br />
reprezentantul ONU cu ocazia deschiderii Casei ONU<br />
(Bucure¿ti, Casa ONU, 13 octombrie 2003)<br />
Dl. Ion Iliescu: A¿ adåuga câteva lucruri. Pe lângå<br />
Declara¡ia Mileniului, care este un document strategic al<br />
Organiza¡iei Na¡iunilor Unite, au fost douå mari reuniuni pe<br />
care le-am men¡ionat: Monterey ¿i Yohanesburg. Monterey,<br />
consacratå finan¡årii programelor de dezvoltare în sprijinul<br />
¡årilor slab dezvoltate ¿i Yohanesburg pentru dezvoltarea<br />
durabilå, concepând dezvoltarea durabilå prin trei componente,<br />
trei criterii: dezvoltare economicå durabilå, dezvoltare<br />
socialå durabilå ¿i dezvoltare ecologicå durabilå.<br />
Pornind de la aceste componente ¿i vizând perspectiva<br />
dezvoltårii României, dincolo de problemele curente cu care<br />
ne confruntåm an de an, probleme care formeazå obiectele<br />
programelor politice de partid, programelor guvernamentale<br />
pe termen scurt, patru ani cât este un mandat, am lansat anul<br />
acesta o ac¡iune amplå na¡ionalå - Programul Na¡ional de<br />
Dezvoltare Durabilå a României pentru urmåtorii 20-25 de<br />
ani, în care pornim de la toate aceste criterii de care vorbea¡i.<br />
Dezvoltare economicå ca så asiguråm cre¿tere durabilå, sustenabilå<br />
pe termen lung, så reducem såråcia, så dezvoltåm<br />
mai ales capacitatea creativå a popula¡iei, a tineretului, care<br />
este ¿ansa noastrå în urmåtorii 20-25 de ani, så ne cuplåm la<br />
ceea ce este dominant în dezvoltarea contemporanå: societatea<br />
informa¡ionalå, societatea cunoa¿terii, deci dezvoltare<br />
pe bazå de cuno¿tin¡e, de inteligen¡å ¿i în acest sens så realizåm<br />
obiectivul major - reducerea decalajelor care ne despart<br />
azi de ¡årile dezvoltate europene. Este un obiectiv care<br />
råspunde tocmai acestei declara¡ii Mileniului.<br />
Reporter (Mihai Cetinå): A¿ vrea så îi întreb pe domnul<br />
pre¿edinte Iliescu ¿i pe domnul Adrian Nåstase care<br />
va fi în gândirea dumneavoastrå conota¡ia simbolicå,<br />
simbolismul acestei Case ONU pe care a¡i inaugurat-o<br />
aståzi ¿i cum va ajuta aceastå institu¡ie la îmbunåtå¡irea<br />
imaginii României pe plan interna¡ional?<br />
Dl. Ion Iliescu: Eu cred cå prezen¡a înså¿i a Casei ONU<br />
este un simbol. Altminteri, eram dispersa¡i de aceste organiza¡ii,<br />
precum vede¡i, deseori prezente în activitatea noastrå.<br />
Dar adunate într-un sediu al ONU, aceasta va face publicului<br />
accesul mai u¿or la ele ¿i prezen¡a acestor organiza¡ii,<br />
acestor institu¡ii ale ONU va fi mai vizibilå.<br />
Se adunå într-o clådire reprezentativå institu¡iile prezente<br />
aståzi în România ¿i care sunt destul de active, dar activitatea<br />
lor va fi mult mai pregnantå. De asemenea, institu¡ii române¿ti<br />
vor avea prilejul så fie mult mai direct conectate la<br />
aceastå activitate ¿i ceea ce spunea premierul adineauri, la<br />
parter este un centru deschis publicului, deci publicul are<br />
acces la un centru de informare, unde poate cåpåta informa¡ii<br />
utile, inclusiv prin mijloace electronice, asupra activitå¡ii<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
Organiza¡iei Na¡iunilor Unite, a institu¡iilor sale, i se pune<br />
oricui la dispozi¡ie documenta¡ia necesarå ¿i în scris ¿i pe<br />
suport electronic, poate så påtrundå în baza de date pentru a<br />
colecta informa¡ii cât mai multe, a¿a cå, fårå îndoialå, va permite<br />
¿i o mai bunå cunoa¿tere a României prin intermediul<br />
acestui Centru al ONU la Bucure¿ti.<br />
Dl. Adrian Nåstase: Eu pot så vå dau deja un exemplu<br />
despre felul în care func¡ioneazå Casa ONU. Acum 10<br />
minute, comentam despre faptul cå secretarul general ONU<br />
este depozitarul tratatelor interna¡ionale ¿i orice tratat a cårui<br />
valoare fa¡å de ter¡i sau opozabilitatea fa¡å de ter¡i se<br />
încearcå a fi ob¡inutå trebuie så fie depus la secretarul general<br />
al ONU. Ca atare, ONU, de foarte multå vreme, publicå<br />
ni¿te volume, ¿i pânå acum sunt aproximativ 1500 de<br />
volume, dacå vå pute¡i imagina, fiecare cu 300-400 de pagini<br />
cu textele tratatelor respective. Acum, toate aceste tratate<br />
sunt pe aceastå dischetå, pe acest CD-ROM ¿i pe care l-am<br />
ob¡inut prin amabilitatea colegilor no¿tri de aici.<br />
Dar aceste date trebuie så înceapå så circule în zona<br />
¿tiin¡ificå, în zona intelectualå ¿i, de acum înainte, în mod<br />
evident, Casa ONU va juca un rol mult mai important, de<br />
activare a reflec¡iei ¿i a solu¡iilor pe care le cåutåm, de modernizare.<br />
În ceea ce prive¿te rolul în exterior, ca imagine, sigur,<br />
când vom avea oaspe¡i din stråinåtate este un lucru så vinå<br />
aici, în aceastå caså, sau så îi plimbåm prin tot ora¿ul, så<br />
meargå la diferite sedii ale agen¡iilor, cum se întâmpla pânå<br />
acum. Este vorba de o anumitå evolu¡ie în ceea ce prive¿te<br />
func¡ionarea institu¡iei interna¡ionale, iar eu sper cå va trebui<br />
cândva så avem o problemå mult mai serioaså, aceea de a<br />
cåuta un sediu pentru o organiza¡ie din sistemul ONU care så<br />
fie bazatå la Bucure¿ti ¿i care så func¡ioneze pentru o zonå<br />
mult mai largå, deci nu o antenå pur ¿i simplu, ci un sediu,<br />
a¿a cum sunt sediile de la Geneva, sediile de la Viena, sediile<br />
de la New York. Descentralizarea trebuie så func¡ioneze<br />
nu numai în plan intern, dar bånuiesc cå ¿i în plan interna¡ional,<br />
a¿a cå a¿teptåm cu interes acest proces de descentralizare,<br />
astfel încât România så poatå så gåzduiascå ¿i un<br />
sediu al uneia dintre agen¡iile Na¡iunilor Unite.<br />
Reporter: Sunt Diana Nicol, de la Televiziunea România<br />
de Mâine. Domnule pre¿edinte, am o întrebare<br />
pentru dumneavoastrå: având în vedere cå mai devreme<br />
a¡i vorbit despre tineri. Care crede¡i cå va fi destinul tinerilor<br />
din România dupå aderarea la Uniunea Europeanå?<br />
Dl. Ion Iliescu: Sper så fie mai bun, pentru cå integrarea<br />
noastrå în Uniunea Europeanå alimenteazå, nu întâmplåtor,<br />
anumite speran¡e. Speran¡a principalå este legatå de depå¿irea<br />
såråciei în care ne aflåm încå aståzi.<br />
Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />
Sunt ni¿te tendin¡e pozitive în ultimii trei ani de zile, dar<br />
vreau så reamintesc cå noi încå nu am depå¿it nivelul anului<br />
1989. ‘89 nu a fost un an de fericire în România. Nu întâmplåtor<br />
Revolu¡ia românå din decembrie 1989 a avut caracterul<br />
cel mai violent. A fost o explozie socialå generatå de<br />
starea acumulatå de tensiuni, conflicte, nemul¡umiri ale<br />
popula¡iei.<br />
Pråbu¿irea unui sistem, înså, înseamnå dereglåri pe toate<br />
planurile ¿i am avut o cådere, plus dezvoltare aceasta aleatorie<br />
în zig-zag a vie¡ii noastre economice, sociale, politice,<br />
ceea ce face ca ¿i aståzi încå så nu fi recuperat ce am pierdut<br />
prin demolarea unei structuri, a unui sistem economic, dar<br />
tendin¡ele sunt bune. Vrem så men¡inem aceste tendin¡e pe<br />
termen cât mai lung, så recuperåm în timp cât mai scurt posibil,<br />
istorice¿te cât mai scurt posibil, decalajele foarte mari<br />
care ne despart de ¡årile dezvoltate.<br />
Aceastå speran¡å este alimentatå ¿i de anumite exemple<br />
dinaintea noastrå. Ultimele ¡åri care au intrat în Uniunea<br />
Europeanå: Grecia, Spania, Portugalia, cândva, erau surse de<br />
for¡å de muncå ce migra spre ¡årile bogate ale Europei.<br />
Aståzi, ele au devenit receptoare de for¡å de muncå din alte<br />
¡åri, inclusiv din România.<br />
Oamenii au aceastå speran¡å, intrarea în Uniunea<br />
Europeanå så ne ajute så valorificåm mai bine poten¡ialul<br />
¡årii, poten¡ialul economic, material ¿i, mai ales, poten¡ialul<br />
de crea¡ie al oamenilor no¿tri iar tinerii, în primul rând, trebuie<br />
så fie ¿i beneficiarii ¿i propulsorii, vectorii care så asigure<br />
aceastå cre¿tere. Tinerii care pleacå aståzi dupå locuri<br />
mai bine plåtite ¿i unde så-¿i valorice mai bine cuno¿tin¡ele,<br />
sunt convins, vor reveni cu o experien¡å câ¿tigatå, cu cuno¿tin¡e<br />
noi ¿i så fie factorii de progres pe mai departe al României.<br />
Ei sunt speran¡a ¡årii ¿i sunt convins cå vor da<br />
måsura acestui poten¡ial pe care îl reprezintå.<br />
Reporter (Cronica Românå): Prin înfiin¡area Casei<br />
NATO, presa are facilitå¡i suplimentare de informare …<br />
Dl. Ion Iliescu: Aici suntem la Casa ONU. Este ¿i Casa<br />
NATO alåturi. Så nu facem confuzie.<br />
Dl. Malloch Brown: Centrul de informare al Na¡iunilor<br />
Unite este aici, publicul såu este format mai ales din reprezentan¡ii<br />
mass -media care astfel pot så furnizeze informa¡ii<br />
asupra activitå¡ii Na¡iunilor Unite în lume. În plus rezidentul<br />
coordonator aici este dispus de asemenea så discute cu massmedia<br />
chestiuni legate de ONU. Cred cå fiecare dintre agen-<br />
¡iile de aici pot face acela¿i lucru, am vizitat birourile<br />
UNICEF, m-am întâlnit cu o doamnå reprezentantå a presei<br />
pentru UNICEF, cred cå sunt mul¡i ziari¿ti în aceastå clådire<br />
la dispozi¡ia dumneavoastrå.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 25
26<br />
Declara¡ii, discursuri, mesaje<br />
Declara¡ii de preså acordate de cåtre domnul prim-ministru Adrian Nåstase<br />
înainte de spectacolul Sangre Ardiente II Sala Mare a Teatrului Na¡ional<br />
Reporter: De ce a¡i venit la spectacol?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Mi se pare important så respectåm<br />
angajamentele pe care ni le luåm. Mi se pare important så<br />
încurajåm o formå de expresie care este specificå fiecårei<br />
minoritå¡i, ¿i ea meritå så fie într-un fel påstratå ¿i men¡inutå<br />
în dimensiunile sale cele mai frumoase. Cred, pe de altå<br />
parte, cå este un semnal pe care îl dåm popula¡iei rrome din<br />
România, popula¡ie care a¿teaptå semnale de încurajare, de<br />
socializare, a¿teaptå semnale de includere, ¿i nu de excludere.<br />
Pe termen lung cred cå aceste gesturi conteazå, pentru<br />
cå noi to¡i trebuie så fim con¿tien¡i de faptul cå, dacå acum<br />
nu vom avea grijå de aceste lucruri, cândva, mai târziu, va fi<br />
mult mai greu så le rezolvåm.<br />
Reporter: Mai ales cå vine dupå scandalul cu regele<br />
Cioabå...<br />
Dl. Adrian Nåstase: Este o problemå pe care, tot a¿a,<br />
trebuie så o vedem cu în¡elepciune. Am acceptat aceste obiceiuri<br />
perioade foarte lungi, noi, sau societatea româneascå,<br />
sau vecinii sau prietenii sau locuitorii ora¿elor sau satelor<br />
respective.... Dar a¿a cum ne schimbåm cu to¡ii, cred cå<br />
putem så avem puterea de a-i schimba ¿i pe cei din jurul nostru<br />
în mod treptat, pentru a le aråta cå pânå la urmå, o socie-<br />
Reporter: Cum vi s-a pårut spectacolul?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Mi s-a pårut un spectacol absolut<br />
superb ¿i må bucur tare mult cå am avut ocazia så vin în<br />
aceastå searå aici. Muzica ¡igåneascå, dansul ¡iganilor peste<br />
tot în Europa a avut valoare ¿i are valoare. Trebuie så-i gåsim<br />
valen¡ele frumoase ¿i trebuie så le scoatem dintr-o zonå de<br />
kitch - ca ¿i muzica sau dansul românesc - så le scoatem,<br />
dintr-o zonå de derizoriu în care adeseori apar adeseori<br />
datoritå unor exageråri. Trebuie så påstråm ceea ce este frumos,<br />
ceea ce este veritabil. Aici a¿ folosi un cuvânt poate<br />
mai pu¡in direct, poate ceva mai sofisticat. A fost quintesen¡a,<br />
a fost partea superbå, partea care råmâne de fapt, cultura<br />
¡årilor ¿i a popoarelor în care ¡iganii au tråit. ªi mi s-a<br />
pårut o metaforå superbå aceea în care båtrânul împarte câte<br />
un pumn de påmânt fiecåruia dintre ¡iganii care råtåcesc<br />
dupå aceea în lume cåutându-¿i destinul. Probabil fiecare<br />
(Bucure¿ti 13 octombrie 2003)<br />
tate modernå presupune un alt mod de a trata partenerul de<br />
via¡å.<br />
Sigur, se cumpårå cai, se cumpårå câini, dar trebuie så<br />
începem så consideråm într-un alt mod rela¡ia de cåsåtorie.<br />
Din acest punct de vedere, eu cred cå nu ar trebui så avem fel<br />
de dificultå¡i de a vorbi foarte deschis despre aceste lucruri,<br />
chiar dacå este vorba de ni¿te obiceiuri foarte vechi. Pe de<br />
altå parte, nici så nu ne închipuim cå putem peste noapte så<br />
le schimbåm.<br />
Reporter: Tocmai. În spectacol chiar va fi o scenå în<br />
care ...<br />
Dl. Adrian Nåstase: Dumneavoastrå a¡i våzut spectacolul,<br />
a¡i fost înaintea mea. Eu nu am cum så vå spun ce va<br />
fi în spectacol. Pot så fac foarte multe lucruri, dar încå nu am<br />
ajuns så prezic viitorul. Pot så vå spun ceva despre<br />
Constitu¡ie ¿i referendum dacå vå intereseazå.<br />
Reporter: Dar dvs. aprecia¡i muzica ¡igåneascå? Vå<br />
place?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Mie îmi place muzica ¡igåneascå.<br />
Declara¡ii de preså acordate de cåtre domnul prim-ministru Adrian Nåstase<br />
dupå vizionarea spectacolului Sangre Ardiente II,<br />
Sala Mare a Teatrului Na¡ional<br />
(Bucure¿ti 13 octombrie 2003)<br />
dintre noi trebuie så ne gândim cå într-un fel avem o responsabilitate<br />
¿i pentru ¡iganii care tråiesc aici la noi.<br />
Reporter: Cum vi s-au pårut costumele, fetele ?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Superbe, superbe.<br />
Reporter: I-a¡i cumpåra doamnei Nåstase?<br />
Dl. Adrian Nåstase: Eu da. Costumele mi s-au pårut<br />
absolut senza¡ionale, ¿i de fapt ¿i aranjamentul muzical, ¿i<br />
selec¡ia a¿a cum a fost fåcutå de elemente specifice coexisten¡ei<br />
dintre cultura ¡iganilor ¿i cultura specialå ¡årilor unde<br />
ei tråiesc. ªi pentru Rusia, ¿i pentru Serbia, ¿i pentru Spania;<br />
se våd nuan¡e diferite, dar cred cå este un spectacol pe care<br />
este bine så-l vadå cât mai mul¡i români pentru cå vom<br />
în¡elege ce trebuie så facem pe viitor.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
Brifing sus¡inut de domnii vicepre¿edinte Miron Mitrea ¿i Bogdan Niculescu<br />
Duvåz, purtåtor de cuvânt, dupå ¿edin¡a Delega¡iei permanente a PSD<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Voi începe cu unele subiecte<br />
mult mediatizate în ultimul timp. În ¿edin¡a noastrå de aståzi<br />
am luat notå de faptul cå Uniunea Europeanå a declarat public<br />
faptul cå în cazul doamnei Puwak nu este vorba de un conflict<br />
de interese. Referitor la modul în care banii din program au<br />
fost utiliza¡i se a¿teaptå rezultatul anchetelor în desfå¿urare ca<br />
så ne putem spune un punct de vedere bazat pe rezultatul acestor<br />
anchete.<br />
Referitor la domnul ministru Beuran, am discutat ¿i cazul<br />
domniei sale, aståzi, în Delega¡ia permanentå. S-a tras concluzia<br />
de cåtre întreaga delega¡ie cå atacul este un atac politic,<br />
pornit datoritå conflictelor care existå în sånåtate ¿i pe care le<br />
cunoa¿te¡i la fel de bine ca ¿i noi, domnul Beuran, având o eficien¡å<br />
deosebitå în lupta pe care o are cu mafia din sånåtate.<br />
Sigur, în ceea ce prive¿te problema domniei sale în cariera<br />
universitarå, privind lucrårile care sunt incriminate, nu este<br />
problema noastrå så decidem, a¿teptåm ca Senatul UMF-ului<br />
¿i Justi¡ia så se pronun¡e în acest caz.<br />
Cred cå am trecut, a¿a repede, peste principalele subiecte<br />
care au fost discutate, aståzi ¿i sunt la dispozi¡ia dumneavoastrå<br />
pentru întrebåri.<br />
Reporter (Evenimentul Zilei): Domnule Mitrea, vreau<br />
så ¿tiu ce anume a fost întrebat în ¿edin¡a Delega¡iei permanente<br />
domnul ministru Athanasiu, vizavi de ancheta pe<br />
care Ministerul Educa¡iei a desfå¿urat-o în cazul doamnei<br />
Puwak.<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: A fost întrebat dacå s-a ajuns<br />
la un rezultat ¿i a spus cå nu, ancheta continuå.<br />
Reporter (Evenimentul Zilei): Bun, dar domnul ministru<br />
a luat ni¿te decizii.<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Vå rog så-l întreba¡i dumneavoastrå<br />
pe domnul ministru. Dumneavoastrå m-a¡i întrebat ce<br />
a spus domnul ministru. Eu v-am spus exact ce a spus domnul<br />
ministru.<br />
Reporter (Evenimentul Zilei): Påi, l-am întrebat pe<br />
domnul ministru ¿i dânsul nu vrea så ne dea låmuriri, a¿a<br />
cå a¿teptåm låmuriri de la dumneavoastrå.<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu, nu pot så vå vorbesc eu în<br />
numele… Dumneavoastrå m-a¡i întrebat ¿i v-am spus ce a<br />
spus domnul ministru.<br />
N-am cum så ¿tiu ce a gândit ¿i ce spune Athanasiu. A fost<br />
întrebat care este situa¡ia ¿i a spus cå ancheta continuå. A¿teptåm<br />
rezultatele oficiale ale anchetei.<br />
Reporter (Evenimentul Zilei): Dar nu l-a¡i întrebat ¿i<br />
pe baza cåror argumente a luat cele douå decizii privitoare<br />
la doamna Puwak?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu.<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />
Reporter (Evenimentul Zilei): Nu a¡i fost curio¿i?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu.<br />
Reporter (E Z): Dar nu este o problemå cazul doamnei<br />
Puwak?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Ba este, de aceea am ¿i discutat-o.<br />
Vre¡i så vå mai spun încå o datå care au fost concluziile?<br />
Vi le spun cu toatå plåcerea.<br />
Am luat din nou act de decizia Uniunii Europene, care a<br />
spus cå în cazul familiei doamnei Puwak nu este vorba de conflict<br />
de interese, iar în ceea ce prive¿te modul în care sumele<br />
de bani, proiectele au fost luate de cåtre familia Puwak sunt,<br />
dupå câte ¿tiu eu, mai multe anchete care sunt aståzi în<br />
desfå¿urare ¿i a¿teptåm rezultatul acestor anchete.<br />
Reporter (E.Z.): Dar doamna ministru Puwak nu-¿i va<br />
dat demisia, având în vedere…?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Pute¡i s-o întreba¡i pe doamna<br />
Puwak, aståzi nu a fost aici, dar sunt convins cå pute¡i s-o<br />
întreba¡i.<br />
Repoerter (E.Z.): Dar a¡i vorbit despre eventualitatea<br />
demisiei doamnei Puwak?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu am vorbit despre aceastå<br />
eventualitate. Demisia este un act unilateral de voin¡å, nu putem<br />
noi så discutåm despre faptul cå-¿i va da sau nu demisia.<br />
Nu am discutat despre acest lucru, n-am auzit-o pe doamna<br />
Puwak.<br />
Reporter (E.Z.): Retrage¡i sprijinul politic?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu, deocamdatå nu, trebuie så<br />
a¿teptåm rezultatul anchetelor despre care am vorbit.<br />
Reporter (România Liberå, Ada Mese¿an): Domnule<br />
ministru, despre doamna Puwak am cam în¡eles. Despre<br />
domnul ministru Beuran, a¡i discutat totu¿i demiterea<br />
domnului ministru Beuran, ca urmare a solicitårilor venite<br />
¿i din partea societå¡ii civile?<br />
A doua întrebare, referitoare la Constitu¡ie, au apårut<br />
foarte multe situa¡ii în care membrii dumneavoastrå de<br />
partid au profitat de campania fåcutå Constitu¡iei ¿i ¿i-au<br />
afi¿at portretele, siglele partidului ¿i a¿a mai departe. Au<br />
fost chiar aici, în Bucure¿ti, situa¡ii concrete, semnalate de<br />
preså. A¡i discutat punctual aceste cazuri, sunt ¿i în jude¡e<br />
fire¿te, dar mai ales în Bucure¿ti? L-a¡i avut pe domnul<br />
Tåråcilå, care este din Cålåra¿i, au fost primele cazuri de<br />
acest gen, la Suceava. A¡i discutat aceste cazuri ¿i ce sanc-<br />
¡iuni ve¡i prevedea pentru colegii dumneavoastrå?<br />
ªi ultima întrebare, dumneavoastrå ne-a¡i vorbit<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 27
despre raportul Båncii Mondiale. A¡i discutat cumva ¿i<br />
despre celelalte cazuri prezentate de asocia¡iile oamenilor<br />
de afaceri din România privind datoria externå a României,<br />
care a ajuns, dupå indica¡iile speciali¿tilor, la 35 de<br />
miliarde de dolari ¿i despre blocajul financiar de 4 milioane<br />
de euro? În cazul acesta, dumneavoastrå ca ministru,<br />
vå explica¡i, existå cre¿tere economicå ¿i este posibilå ridicarea<br />
nivelului de trai?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Încep cu ultima întrebare.<br />
Cre¿terea economicå din România, ca ¿i to¡i indicatorii macro<br />
economici, dupå cum foarte bine ¿ti¡i, sunt oficial anun¡a¡i,<br />
dupå ce ei sunt pu¿i de acord cu toate organismele europene ¿i<br />
cele ale Fondului Monetar Interna¡ional.<br />
Deci, în momentul în care un indicator macro economic<br />
este pe pia¡å, sigur cå el este dupå ce a fost pus de acord cu<br />
aceste organisme interna¡ionale. ªti¡i foarte bine cå Fondul<br />
Monetar Interna¡ional a monitorizat România ¿i în 15 octombrie<br />
va fi discutatå în bord tocmai situa¡ia din românia ¿i suntem<br />
foarte optimi¿ti privind închiderea primului acord stand<br />
by pe care România l-a reu¿it de la Revolu¡ie încoace. Deci,<br />
orice indicator macro economic este totdeauna verificat ¿i<br />
supervizat de cåtre organismele interna¡ionale ¿i cred cå ¿tim<br />
dupå atâ¡ia ani cu to¡ii acest lucru. Nu cunosc acea organiza¡ie<br />
a oamenilor de afaceri ¿i care este baza pe care î¿i face ea calculul.<br />
Nu ¿tiu, eu cunosc aceste… nu ¿tiu de blocaj economic<br />
de 4 milioane… nu cunosc aceste date, sunt ni¿te date…<br />
28<br />
Reporter (R.L.): Este grav.<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu, este grav pentru ei, eu vå<br />
spun cu amabilitate cå nu le cunosc, ca så nu spun cå sunt ni¿te<br />
prostii ce spun ei.<br />
Reporter: (nu se aude)<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: 4 milioane blocaj economic?<br />
Sunte¡i sigur? Nu cunosc aceste cifre, cele pe care dumneavoastrå<br />
le-a¡i spus, mai ales cå la ora actualå, în cadrul institu¡iilor<br />
care au girul unor verificåri, ale institu¡iilor interna¡ionale<br />
existå ¿i aceste organiza¡ii ale oamenilor de afaceri.<br />
Fiecare are punctul såu de vedere ¿i este dreptul lui så ¿i-l<br />
apere.<br />
Da, Constitu¡ia a fost folositå ¿i ca moment electoral de<br />
multå lume, toate partidele politice au intervenit în Constitu¡ie,<br />
sprijinind Constitu¡ia sau votând împotriva Constitu¡iei<br />
sau manifestându-se împotriva Constitu¡iei. Este un lucru<br />
care, în general, se întâmplå în toate referendumurile din lume<br />
¿i nu este un lucru anormal cå s-a întâmplat ¿i în România.<br />
S-a discutat despre domnul Beuran, despre eventuala demisie<br />
sau demitere care ar putea så aparå. Noi suntem de pårere<br />
cå domnul Beuran trebuie så-¿i continue activitatea de<br />
ministru al sånåtå¡ii. A¿a cum spuneam, privind cariera dânsului<br />
universitarå, este o problemå între dânsul ¿i Senatul Universitå¡ii,<br />
în care Guvernul nu se amestecå.<br />
Dl. Bogdan Niculescu-Duvåz: În ceea ce prive¿te<br />
chestiunea flutura¿ilor sau materialelor de propagandå cu<br />
alurå de partid, vreau så vå fac douå sublinieri cu permisiunea<br />
dumneavoastrå, domnule vicepre¿edinte.<br />
Întâi, este vorba de articolul din Legea referendumului<br />
pentru Constitu¡ie, art. 30, care prevede clar cå persoanele fizice,<br />
organiza¡iile, partidele politice ¿i a¿a mai departe pot<br />
så-¿i facå campanie în aceastå perioadå, în a indica dorin¡a lor<br />
ca actul constitu¡ional så fie votat într-un fel sau în altul. Deci,<br />
toatå lumea este în limita legii, inclusiv cei care ¿i-au fåcut<br />
aceste pliante. De altfel este echivalent cu apari¡ia la televizor<br />
a unui politician care spune ,, vå rog så vota¡i Constitu¡ia” ¿i<br />
echivalent ¿i cu acest flutura¿, care este un flutura¿ PNL, dacå<br />
este nevoie pentru observa¡ia dumneavoastrå ¿i care cere,<br />
onorabil de altfel, så se voteze Constitu¡ia. Onorabil în sensul<br />
coerent cu ceea ce PNL a votat în Parlament.<br />
Reporter: Probabil cå n-au votat nici unii parlamentari.<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Uita¡i-vå la mine…<br />
Dl. Bogdan Niculescu-Duvåz: Probabil cå existå ¿i cu<br />
fe¡ele noastre, nu asta este problema, nu este vorba de fe¡e sau<br />
de ne-fe¡e, este vorba de prezen¡a oamenilor politici, a oamenilor<br />
pur ¿i simplu care au o notorietate publicå, care pot face<br />
propagandå în sensul åsta. De altfel, nu våd nici o diferen¡å<br />
între a face un pliant cu chipul cuiva ¿i a spune ,,vå rog så vota¡i<br />
Constitu¡ia” ¿i a ie¿i la televizor ¿i a spune ,,vå rog så vota¡i<br />
Constitu¡ia”. Este un alt…<br />
Reporter (Adevårul, Drågotescu): Domnule vicepre-<br />
¿edinte Mitrea, am o neclaritate. Vå rog frumos så ne<br />
spune¡i ce anume a intervenit nou în cazul Puwak, ce a<br />
anume v-a determinat ca aståzi så discuta¡i din nou despre<br />
doamna Puwak, câtå vreme ¿i acum trei såptåmâni ¿i<br />
acum o lunå se a¿tepta acela¿i råspuns din partea organelor<br />
abilitate ¿i, dacå pute¡i, så ne detalia¡i acest element<br />
nou care v-a fåcut så…?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu este vorba de nici un element<br />
nou. Este un caz care se discutå, este evident ¿i normal<br />
ca Delega¡ia permanentå a partidului så ia în discu¡ie cazul,<br />
chiar dacå n-a apårut nici un element nou, a¿a cum vå<br />
spuneam.<br />
Reporter: Deci, a¡i discutat acela¿i lucru pe care l-a¡i<br />
discutat ¿i în urmå cu o lunå de zile?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu, nu, pentru cå aceste anchete<br />
au pornit mai târziu decât acum o lunå de zile, acum<br />
douå såptåmâni o parte dintre ele. Da, am discutat så vedem<br />
dacå existå elemente noi, nu existå elemente noi, deci råmânem<br />
pe aceea¿i pozi¡ie.<br />
Reporter: Acum o întrebare legatå de Constitu¡ie.<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Elemente noi în sensul la ce<br />
spunea dânsa… Låsa¡i-må så råspund la fiecare în parte. Dupå<br />
aceea, dacå vre¡i, discutåm despre ce subiect dori¡i foarte mult<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />
înså så påstråm regula de la o conferin¡a de preså, întrebare,<br />
råspuns, întrebare, råspuns ¿i dupå aceea vå stau la dispozi¡ie<br />
cu plåcere.<br />
Reporter: A¿ dori så ¿tiu, legat de Constitu¡ie, dacå<br />
partidul dumneavoastrå are o strategie post e¿ec referendum?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu, pentru cå nu luåm în calcul<br />
a¿a ceva.<br />
Reporter: ªi tot legat de Referendum, ce se va întâmpla<br />
în noaptea dintre 18 ¿i 19? Câteva chestiuni tehnice,<br />
cine påze¿te urnele, partidele råmân în sediul de votare?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Conform deciziei pe care<br />
Biroul electoral a luat-o ieri ¿i a trimis-o în teritoriu, în<br />
noaptea de sâmbåtå spre duminicå, la orele 22,00 urnele vor fi<br />
sigilate. Se vor sigila ¿i centrele de vot, care vor urma så fie<br />
påzite de armatå sau de jandarmi pânå diminea¡å la ora 8,00,<br />
când ele vor fi predate celor care sunt în sec¡iile de vot, må<br />
refer la pre¿edintele sec¡iei de vot ¿i membrii…<br />
Dl. Bogdan Niculescu-Duvåz: Comisia.<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Comisia sec¡iei de vot. Deci<br />
sec¡iile de vot ¿i urnele vor fi sigilate între orele 22,00 sâmbåtå<br />
¿i ora 8,00 duminicå diminea¡a.<br />
Nu avem asemenea strategie, nu luåm în calcul o asemenea<br />
posibilitate.<br />
Dl. Bogdan Niculescu-Duvåz: Vå rog så-mi permite¡i så<br />
fac ¿i eu o foarte scurtå completare fa¡å de specula¡iile care sau<br />
fåcut. Referendumuri au existat ¿i unul recent în Suedia,<br />
care nu a dat råspunsul propus de Guvern, din påcate, a fåcut<br />
¿i victime, în Suedia, dupå cum bine ¿tim pregåtirea referendumului<br />
¿i recomandarea votårii referendumului. ªi referen-<br />
dumul pur ¿i simplu… S-a întâmplat ¿i în Irlanda ¿i a¿a mai<br />
departe, lucrurile merg înainte. Referendumul este o consultare<br />
popularå ¿i legarea sau alipirea referendumului de o anumitå<br />
dimensiune politizatå ¿i partizanå este complet incorectå,<br />
mai ales, aståzi în România, când este pentru prima datå ¿i-mi<br />
pare råu stima¡i colegi cå nu se consemneazå asta. O repet,<br />
poate cå de data asta o parte dintre dumneavoastrå ve¡i reu¿i<br />
så spune¡i, este pentru prima datå când Constitu¡ia româneascå<br />
este votatå ¿i de opozi¡ie. Dintre toate constitu¡iile democratice,<br />
începând cu 1866, toate celelalte au fost votate de majoritatea<br />
parlamentarå, nicidecum nu au fost cu o consultare<br />
popularå ob¡inutå. Cea din 1991 a fost votatå tot de o majoritate,<br />
într-adevår, confirmatå de o consultare popularå pentru<br />
prima oarå.<br />
De data asta, în România, avem o Constitu¡ie votatå de<br />
toate partidele cu excep¡ia Partidului România Mare, în Parlament.<br />
Fac aceastå men¡iune pentru a nu da o dimensiune<br />
politicå, inten¡ionat… Sigur cå este un act politic, dar nu partizan.<br />
Reporter (Corina Radu de la Radio Total): Vroiam så<br />
vå întreb dacå ne pute¡i da detalii despre numårul pensionarilor<br />
care vor beneficia de måsura aceea pe care a¡i<br />
anun¡at-o cu pensiile?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: 21 de mii de pensionari sunt la<br />
ora actualå în situa¡ia pe care am men¡ionat-o, valoarea totalå<br />
calculatå era de 37,6 miliarde. O secundå, så nu gre¿esc, så-mi<br />
spune¡i dupå aceea… 37,6 miliarde. Nu este, înså, terminatå<br />
toatå ac¡iunea, s-ar putea så mai aparå, de aceea, decizia a fost<br />
luatå ¿i o datå cu recalcularea pensiilor, cu reverificarea pensiilor,<br />
dacå mai apar asemenea cazuri, unde ele sunt în plus n-o<br />
så se dea banii înapoi, deci n-o så luåm banii înapoi la pensionari,<br />
ci vor trece la datoria publicå.<br />
Reporter: Dar vor fi sanc¡iona¡i cei care au fåcut<br />
gre¿elile?<br />
Cålin Popescu Tåriceanu ¡ine mai mult la fondurile de partid<br />
decât la interesul na¡ional<br />
Purtåtorul de cuvânt al Alian¡ei PNL-PD, domnul Cålin<br />
Popescu Tåriceanu, a dovedit ieri necesitatea armisti¡iului<br />
politic propus de pre¿edintele PSD, domnul Adrian Nåstase,<br />
pânå la referendumul asupra revizuirii Constitu¡iei.<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> considerå cå prin declara¡iile<br />
sale, domnul Tåriceanu încearcå så politizeze votul asupra<br />
Constitu¡iei, neîn¡elegând probabil cå revizuirea Legii fundamentale<br />
este în interesul cetå¡enilor, ¿i nu al unui partid<br />
sau altul.<br />
În ceea ce prive¿te acuza¡iile de fraudare a rezultatelor<br />
referendumului, Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> îi aminte¿te liderului<br />
liberal cå toate partidele, precum ¿i reprezentan¡i ai<br />
societå¡ii civile, vor avea reprezentan¡i în sec¡iile de votare,<br />
Birourile Electorale Jude¡ene ¿i în Biroul Electoral Central.<br />
Iatå de ce acuzele domnului Cålin Popescu Tåriceanu sunt<br />
lipsite de con¡inut, demonstrând reflexe de pe vremea<br />
celuilalt CDR.<br />
Propunerea secretarului general al PSD, domnul Dan<br />
Matei-Agathon, vizând posibilitatea ca partidele så foloseascå<br />
fonduri proprii pentru editarea de materiale informative<br />
privind modificårile aduse Constitu¡iei, nu a fost<br />
în¡eleaså de cåtre liderul PNL. Domnul Dan Matei-Agathon<br />
a avut aceastå ini¡iativå în cadrul Biroului Electoral<br />
Central, deoarece interesul României de a avea o Lege fundamentalå<br />
modernå ¿i europeanå este mai presus de cel de<br />
partid. Probabil cå Alian¡a PNL-PD nu este capabilå så<br />
facå diferen¡a între interesul na¡ional ¿i cheltuirea unor<br />
fonduri de partid.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 29
30<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Bineîn¡eles.<br />
Reporter: La ce fel de sanc¡iuni vå referi¡i?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Må refer la sanc¡iunile administrative,<br />
cum ¿ti¡i foarte bine, cei care au gre¿it ¿i sunt<br />
func¡ionari publici, acolo existå o lege foarte clarå, vor fi<br />
sanc¡iona¡i.<br />
Reporter: A¡i spus cå în cazul Beuran s-a vorbit despre<br />
demisie, demitere. A¡i încercat vreun vot în care membrii<br />
delega¡ii permanente så se pronun¡e?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: În unanimitate am fost de pårere,<br />
membrii delega¡iei permanente, cu ceea ce v-am prezentat<br />
aståzi, în toate subiectele. Noi nu votåm în delega¡ia permanentå,<br />
noi discutåm pânå când ajungem la un punct de vedere<br />
comun, pe care ni-l asumåm cu to¡ii.<br />
Reporter (Sonia Bejan de la Na¡ional TV): Întrebarea<br />
mea este dacå mai sunte¡i încå convin¿i cå toate partidele<br />
politice voteazå pentru Constitu¡ie, având în vedere cå<br />
existå o parte a comunitå¡ii maghiare ce face campanie împotriva<br />
Constitu¡iei? ªi dacå pute¡i så spune¡i dacå existå<br />
o analizå a partidului de guvernåmânt în ceea ce prive¿te<br />
protocolul cu UDMR în urma unei asemenea campanii?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Da, vor continua discu¡iile cu<br />
UDMR-ul privind defec¡iunea care a avut loc în ultima perioadå,<br />
chiar ¿i în aceastå dupå amiazå.<br />
Reporter: ªi la nivel de partid, care este mandatul cu<br />
care domnul vicepre¿edinte Hrebenciuc merge…?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: O så-l întreba¡i pe domnul<br />
Hrebenciuc. O så fie o discu¡ie pe acelea¿i mandate pe care vi<br />
le-am spus mai devreme, nu intrå în discu¡ie problema, nici nu<br />
va fi discutatå cererea celor din ¡inutul secuiesc cei care vorbesc<br />
de autonomie teritorialå pe criterii etnice. Deci nu intrå în<br />
discu¡ie, nu putem vorbi de un mandat dacå noi nu discutåm<br />
acest lucru, pentru cå este normal så fim europeni.<br />
Reporter: Aici a¿ fi dorit o precizare, bånuiesc cå a¡i<br />
våzut declara¡iile fåcute de domnul pre¿edinte Marko<br />
Bello la ¿edin¡a CRU, au fost destul de dure la adresa<br />
colaborårii cu partidul dumneavoastrå. În condi¡iile acestea<br />
vå schimba¡i strategia fa¡å de UDMR sau încerca¡i så<br />
remedia¡i problemele exprimate de domnia sa?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Sigur cå una dintre metodele de<br />
colaborare politicå este gre¿itå, aceasta la care face¡i referin¡å,<br />
se fac declara¡ii, dar totdeauna lucrurile se rezolvå la masa negocierilor.<br />
Dacå vorbi¡i de celelalte probleme care au fost ridicate<br />
le discutåm, ele au fost discutate pe comisiile obi¿nuite<br />
între noi ¿i UDMR. Dacå vre¡i, din nou, så mergem la discu¡ia<br />
anterioarå, repet, punctul de vedere al partidului când este<br />
vorba de autonomie teritorialå pe criterii etnice nu discutåm<br />
acest subiect. Restul mai vedem, discutåm în continuare în co-<br />
misiile care au loc, sigur discutåm cu UDMR-ul care sunt reprezentan¡ii<br />
etniei maghiare, care sunt cunoscu¡i în România<br />
în cadrul acordului pe care-l avem cu dân¿ii.<br />
Reporter: ªi a doua întrebare, vizavi de doamna<br />
Puwak, care a fost nota discu¡iilor din cadrul delega¡iei<br />
permanente, s-a manifestat îngrijorare fa¡å de acest caz,<br />
dacå a¡i apreciat cå acest caz aduce atingere imaginii partidului<br />
de guvernåmânt, dacå vå îngrijoreazå faptul cå<br />
doamna Puwak este pe prima paginå a ziarelor de mai<br />
bine de o lunå ¿i jumåtate?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Sigur cå ne îngrijoreazå faptul<br />
cå acest caz este discutat de atâta vreme ¿i sigur cå suntem<br />
preocupa¡i de pierderea de imagine pe care un asemenea caz<br />
poate så ni-l aducå ¿i în acela¿i timp trebuie så luåm acele måsuri<br />
care så fie apropiate, care så corespundå cu realitatea nu<br />
cu dorin¡a unora sau altora.<br />
De aceea, repet, ¡inând seama de faptul cå Uniunea Europeanå,<br />
în mod oficial, a declarat cå în cazul doamnei Puwak<br />
nu este vorba de incompatibilitate, am luat måsura, am luat<br />
notå de acest lucru mai de mult, iar la ora actualå, a¿teptåm în<br />
continuare, a¿a cum am spus, comisia de anchetå så ne spunå<br />
cum vor merge lucrurile mai departe. Era normal ca sumele de<br />
bani în derulare så fie blocate, era o chestiune absolut normalå,<br />
ca så råspund la, o întrebare anterioarå, era o måsurå pe<br />
care orice om de bun sim¡ ar fi luat-o în momentul în care<br />
vedea cå apar discu¡ii, ¿i cå discu¡iile capåtå o anumitå<br />
amploare.<br />
Reporter (B1 TV): Domnule vicepre¿edinte, din informa¡iile<br />
oficiale, pe care noi le avem, presa, pentru organizarea<br />
referendumului, pentru campania de informare ¿i<br />
persuasiune, cum a numit-o domnul ministru Dâncu, s-au<br />
alocat fonduri aproape exclusiv de la bugetul de stat. A¿<br />
vrea så vå întreb pentru cå ¿i dumneavoastrå ¿i domnul<br />
Duvåz spunea¡i mai devreme cå nu este nici o ilegalitate în<br />
a-¡i pune fotografia pe una dintre fe¡ele acelor flutura¿i,<br />
dacå ave¡i informa¡ii cå unii lideri ai PSD locali au alocat<br />
fonduri personale în aceastå campanie, pentru cå indiferent<br />
de unde ar fi, chiar de la consilii jude¡ene, tot din<br />
banul public ar fi ¿i acei bani.<br />
Dl. Bogdan Niculescu-Duvåz: Sunt douå locuri, ierta¡imå<br />
domnule vicepre¿edinte, sunt douå locuri care pot fi finan¡ate<br />
astfel de la partid, ei fiind liderii acestui partid, fiind<br />
sigla partidului, fåcând o propagandå în favoarea ideilor partidului<br />
sau pur ¿i simplu, ca persoane fizice, de acaså, lucru pe<br />
care legea-l permite, ca så fiu foarte exact. Dacå sunt alte fonduri<br />
decât cele publice? Asta este important ¿i noi vå spunem,<br />
cå sunt altele decât publice. Este mai interesant înså så studia¡i<br />
chestiunea, dacå vå preocupå, totu¿i, la primåria din Cluj,<br />
unde existå un apel lung ¿i mincinos, semnat de domnul<br />
Gheorghe Funar, este adevårat cå nu ¿i-a pus poza pe acesta<br />
dar are semnåturå olografå ¿i care a fost distribuit prin func-<br />
¡ionarii primåriei, deci råmâne de våzut dacå func¡ionarii primåriei<br />
sunt într-adevår îndrågosti¡i de ideile PRM sau pur ¿i<br />
simplu obliga¡i de primar så facå asta. Cred cå este un subiect<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
care pe dumneavoastrå ar trebui så vå preocupe tocmai pentru<br />
a deslu¿i unde este dreptatea ¿i unde este nedreptatea.<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: N-am avut nici un fel de semnalare,<br />
nici în acest caz, care este cel mai elocvent, nici aici<br />
func¡ionarii n-au declarat cå au fost pu¿i s-o facå. Nu avem<br />
nici un fel de informa¡ii cå un demnitar, indiferent de partidul<br />
politic ar fi folosit bani publici pentru campanie, de¿i sigur, în<br />
acest caz, care este cel mai apropiat de o asemenea posibilitate<br />
ne uitåm cu aten¡ie, dar nici aici nu existå nici o reclama¡ie. ªi<br />
dacå nu sunt reclama¡ii, atunci, putem pleca pe ideea cå to¡i<br />
func¡ionarii au fåcut-o de bunå voie.<br />
Reporter (BBC): Nici în cazul domnului Tåråcilå?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Eu nu pot så cred, eu am så-l<br />
întreb, pute¡i så-l întreba¡i ¿i dumneavoastrå ¿i el o så råspundå.<br />
Sunt convins cå n-a fåcut gre¿eala så foloseascå bani<br />
de unde nu trebuie.<br />
Dl. Bogdan Niculescu-Duvåz: Deci vå garantåm cå nu<br />
sunt bani publici.<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Haide¡i, suntem de mul¡i ani în<br />
politicå, nu cred cå cineva a fåcut o asemenea gre¿ealå, ar fi o<br />
gre¿ealå de neiertat.<br />
Reporter: Dar flutura¿ii?<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: A, nu, dacå au apårut la jude¡ul<br />
cutare flutura¿ii, pute¡i întreba ¿i sigur conform unei rela¡ii<br />
elementare cu presa, trebuie så arate o facturå pe baza cåreia<br />
au plåtit flutura¿ii. ªi dumneavoastrå ¿ti¡i sigur så afla¡i unde<br />
au fost tipåri¡i flutura¿ii mai bine decât mine ¿i cine a plåtit la<br />
tipografie. Dacå era vreun caz sunt sigur cå ¿tia¡i asta.<br />
Reporter (BBC): A¿ vrea så vå întreb, la partid, câ¡i<br />
bani a¡i cheltuit pentru…?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu ¿tiu, o så vå råspundå<br />
Octav Cozmâncå.<br />
Reporter (BBC): Dacå din fondurile publice a¡i acordat<br />
bani PNL-ului pentru afi¿ele acelea, pentru flutura¿ii<br />
galbeni pe care ni i-a aråtat domnul Duvåz?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Ei, nu, sigur cå nu.<br />
Reporter de la BBC: Domnule Mitrea, pentru cå a¡i<br />
avut amabilitatea så ne spune¡i, pentru prima datå, cå s-a<br />
discutat în Delega¡ia permanentå ¿i despre cazul Puwak ¿i<br />
despre domnul Beuran, ne pare råu, bine nu am pretinde<br />
cu dialog, am fi vrut mai multe amånunte. De pildå, poate<br />
pute¡i så ne spune¡i cine a adus în context sau în ce context<br />
s-a vorbit despre posibilitatea demisiei Beuran? ªi a¿ vrea<br />
så vå întreb pe dumneavoastrå, dacå tot vorbim de domnul<br />
Beuran…<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: S-a vorbit despre imposibilitatea<br />
demisiei.<br />
Reporter: Dar så ¿ti¡i cå am un clip mai devreme, eu<br />
må gândeam pe åla så-l folosesc, în care a¡i spus cå în Delega¡ia<br />
permanentå s-a vorbit de posibilitatea demisiei.<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: S-a discutat despre demisie, nu<br />
despre posibilitatea demisiei. Deci este foarte important, am<br />
primit o întrebare dacå s-a discutat sau nu despre posibilitatea<br />
demisiei sau demiterii. Am spus cå da, s-a discutat acest subiect<br />
¿i s-a decis cå nu, nu va fi demis domnul Beuran, din<br />
contrå, va primi sprijin politic în continuare din partea partidului.<br />
Deci, în acest sens s-a discutat cå va fi sprijinit în continuare.<br />
Reporter: A¿ vrea så vå întreb pe dumneavoastrå, a¿<br />
vrea o opinie personalå, dacå dumneavoastrå crede¡i cå un<br />
om care este acuzat de plagiat de cåtre breasla din care<br />
provine de cåtre medicii din Universitatea de Medicinå din<br />
Bucure¿ti ar putea så fie îndreptå¡it acum så facå controale<br />
prin spitale… deci, PSD-ul nu este îngrijorat cå un<br />
om acuzat de imposturå ar putea, totu¿i, eventual, så falsifice<br />
datele acelor controale?<br />
ªi în privin¡a doamnei Hildegard Puwak a¿ vrea så vå<br />
întreb dacå se va dovedi cå banii aceia au fost cheltui¡i în<br />
familie în mod nejustificat ve¡i accepta demiterea dumneaei?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu, n-am puncte de vedere personale,<br />
aici nu este conferin¡a de preså a lui Miron Mitrea în<br />
care så-¿i spunå punctul de vedere. Briefingul Delega¡iei permanente<br />
va transmite exact care este punctul de vedere al Delega¡iei<br />
permanente pe foarte multe subiecte, pe cele care mi<br />
s-au pårut mie importante. Så ¿ti¡i cå cel care vine la briefing<br />
nu are o în¡elegere: asta o så spunå la briefing. Fiecare î¿i stabile¿te<br />
care sunt subiectele care i se par importante ¿i vine ¿i<br />
le prezintå. Eu am crezut cå este important så subliniem ¿i<br />
aceste subiecte, care au fost discutate. Trebuie så recunosc cå<br />
pre¿edintele partidului chiar m-a rugat så ating toate problemele<br />
care au fost importante ¿i sunt convins cå se referea ¿i<br />
la acestea. Nu am luat bucatå cu bucatå…<br />
Punctele de vedere personale ale lui Miron Mitrea putem<br />
så le discutåm mai târziu.<br />
Referitor la modul în care a¡i pus întrebarea aratå tocmai<br />
ceea ce ne re¡ine pe noi, må refer la întrebarea cu domnul<br />
Beuran, în aceastå poveste a banilor. Deci, în momentul în<br />
care s-a fåcut pentru prima oarå o ordine în banii spitalului, în<br />
momentul urmåtor a apårut o chestiune care se cuno¿tea de<br />
opt ani. Va decide UMF-ul dacå este råu, dacå este foarte råu,<br />
ce trebuie så facå cu cariera universitarå a domnului…<br />
Domnul Beuran are dreptul så meargå la justi¡ie, justi¡ia va<br />
decide dacå UMF-ul a decis bine, nu eu. ªi, ¿ti¡i cå ne cunoa¿tem<br />
de mult cå nu vorbesc în locul justi¡iei. Deci, are cele<br />
douå etape ¿i presa va vedea cum stau lucrurile acolo. Noi am<br />
decis ca el så continue activitatea pe care o are în minister ¿i a<br />
primit în cadrul delega¡iei permanente un sprijin cvasiunanim<br />
referitor… spun cvasiunanim cå lipseau doi colegi, ca så nu<br />
vorbesc în numele celor care lipseau, referitor la lupta pe care<br />
o duce pentru curå¡enia în spitale ¿i ¿ti¡i foarte bine cå ne<br />
referim la banii care, de-a lungul timpului, au luat tot felul de<br />
direc¡ii.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 31
32<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />
Dacå se va dovedi cå au fost neregularitå¡i privind programele<br />
de care vorbim, sunt convins cå se va aplica legea.<br />
Aici nu mai este vorba de ce dori¡i dumneavoastrå, ce doresc<br />
eu sau altcineva, aici este vorba de lege. Cå este familia doamnei<br />
Puwak, a domnului Popescu, Mitrea sau Bogdan Duvåz,<br />
aici este vorba de lege. Aici se cautå, se ancheteazå dacå legea<br />
a fost respectatå. Dacå a fost respectatå, toatå lumea va fi<br />
mul¡umitå, dacå nu, se va aplica litera legii.<br />
Reporter: Dacå nu a fost respectatå legea, ve¡i cere så<br />
fie revocatå din func¡ie doamna Puwak?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Asta este grija tuturor, în ce<br />
condi¡ii o dåm afarå pe Hilde Puwak. Ei, haide¡i så fim serio¿i.<br />
Deci, în condi¡iile în care s-ar dovedi cå doamna Puwak a<br />
încålcat ea legea, sigur cå lucrurile ar putea fi foarte grave. Eu<br />
am convingerea înså cå doamna Puwak n-a încålcat legea, a¿a<br />
cum Uniunea Europeanå a prezentat. Restul, frate, sorå, tatå,<br />
mamå, vom vedea ce spun anchetele juridice, nu eu ¿i nu dumneavoastrå…<br />
Stimatå domni¿oarå, dacå fratele sau sora dumneavoastrå<br />
încalcå legea nu råspunde¡i dumneavoastrå, råspund ei. Deci,<br />
dacå ea a încålcat legea råspunde ea, dacå a încålcat altcineva<br />
legea, chiar cineva foarte apropiat din familie este normal så<br />
råspundå cel care a încålcat legea. Închid acest subiect, pentru<br />
mine acest subiect este închis.<br />
Cu Beuran nu mai a¿teptåm nimic, am decis.<br />
Reporter: Care este problema moralitå¡ii? Nici la doamna<br />
Puwak, nici la domnul Beuran, problema moralei… nu este<br />
luatå în calcul.<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Dupå pårerea noastrå este luatå<br />
în calcul. Sigur cå dumneavoastrå a¿a cum a¡i fåcut, acum, în<br />
fa¡a mea, demonstra¡ia, ave¡i dreptul s-o face¡i la radio ¿i o<br />
ve¡i face. Mi-a¡i mai pus o întrebare, eu v-am dat un råspuns,<br />
råmân pe råspunsul pe care vi l-am dat. O.K.? Am spus cå ne<br />
intereseazå, înså nu întotdeauna cum le vede¡i, unghiurile pe<br />
care le propune¡i dumneavoastrå sunt cele pe care le acceptåm<br />
¿i noi.<br />
Reporter: Referitor la preluarea la datoria publicå a<br />
acelor bani, care au fost da¡i pensionarilor, au mai fost astfel<br />
de cazuri ¿i anterior ¿i acei oameni au fost nevoi¡i så<br />
scoatå din buzunar banii. De ce acum nu lua¡i aceastå<br />
måsurå ¿i de ce înainte nu i-a¡i ajutat în acela¿i fel?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Ei, asta-i bunå. N-am så råspund<br />
de ce înainte nu ¿tiu cine nu a fåcut acela¿i lucru.<br />
Reporter: Nu înainte, acum un an de zile.<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu ¿tiu la ce vå referi¡i, nu<br />
cunosc spe¡a. Eu cunosc spe¡a de aståzi. Datoritå ultimelor<br />
måsuri care au fost luate privind recorelarea pensiilor, în anumite<br />
cazuri s-au fåcut gre¿eli ¿i au fost plåti¡i bani în plus.<br />
Existau douå solu¡ii så fie da¡i banii înapoi de la pensionari<br />
sau så se treacå la datoria publicå. ºinând seama de nivelul<br />
cåzut al pensiilor în România ¿i a celor care sunt afecta¡i de<br />
acest lucru, am decis ca banii så fie trecu¡i la datoria publicå.<br />
Este o måsurå socialå pe care am luat-o vizavi de pensionari.<br />
Dl. Bogdan Niculescu-Duvåz: Cu permisiunea dumneavoastrå,<br />
se pune problema ¿i în parametrii morali, cå se vorbea<br />
aici de moralå, în sensul cå nu pensionarii români au gre¿it<br />
calculul, ci cei care au calculat au gre¿it, probabil majoritatea<br />
pensionarilor nici nu ¿tiau cå le-au fost gre¿ite pensiile.<br />
Reporter (Silviu Sergiu, Jurnalul Na¡ional): Domnule<br />
ministru, a¡i spus mai devreme cå domnul Beuran este o<br />
Traian Båsescu î¿i face campanie electoralå cu ajutorul referendumului<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> apreciazå cå insisten¡a cu<br />
care liderul PD, Traian Båsescu, vorbe¿te despre posibilitatea<br />
fraudårii rezultatelor referendumului asupra Constitu¡iei<br />
reprezintå, în fapt, o încercare obsesivå de politizare<br />
a scrutinului. Domnul Båsescu pare a nu fi în¡eles<br />
miza europeanå a votårii noi Constitu¡ii, ¿i încearcå så î¿i<br />
facå cu ajutorul acesteia campanie electoralå.<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> îi aminte¿te pre¿edintelui PD<br />
cå peste 20.000 de poli¡i¿ti ¿i peste 10.000 de jandarmi,<br />
precum ¿i cadre ale MApN, vor asigura la nivel na¡ional<br />
buna desfå¿urare a referendumului în condi¡ii de totalå corectitudine<br />
¿i transparen¡å.<br />
În plus, toate partidele, precum ¿i organiza¡ii neguvernamentale,<br />
au reprezentan¡i în sec¡iile de votare, Birourile<br />
Electorale Jude¡ene ¿i în Biroul Electoral Central, iar în<br />
sec¡iile de votare vor putea fi acredita¡i ziari¿ti ¿i observatori<br />
independen¡i din punct de vedere politic.<br />
Credem cå domnul Traian Båsescu ar trebui så se consulte,<br />
înainte de a face declara¡ii, cu reprezentantul PD în<br />
Biroul Electoral Central, unde toate aceste lucruri au fost<br />
deja discutate. Poate cå în acest fel domnia sa va fi mai<br />
bine informat.<br />
În aceste condi¡ii, Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> considerå cå<br />
declara¡iile liderului PD au un evident caracter electoral.<br />
Tocmai pentru a evita situa¡ii de acest gen, pre¿edintele<br />
PSD, domnul Adrian Nåstase, a propus un armisti¡iu politic,<br />
pânå la încheierea referendumului, pe care PD l-a refuzat.<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> nu este deranjat de faptul cå<br />
PD, alåturi de partenerii såi politici, dore¿te o centralizare<br />
paralelå a rezultatului scrutinului, aceasta fiind o practicå<br />
uzualå pe care, de altfel, o vom aplica ¿i noi. Înså, modul<br />
în care PD în¡elege så se foloseascå de votarea Constitu¡iei<br />
pentru ob¡inerea unor avantaje electorale este lipsit de<br />
corectitudine ¿i moralitate.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> - Sediul Central<br />
victimå a mafiilor din sånåtate. În cazul doamnei Puwak<br />
este ¿i doamna ministru o victimå a cuiva, poate a cuiva<br />
din interiorul partidului, poate a cuiva din afara partidului,<br />
a¡i ajuns la…?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Nu, nu råspund la o asemenea<br />
întrebare, îmi permit så nu råspund la o asemenea întrebare.<br />
Reporter (Ziarul Financiar): Vroiam så vå întreb când<br />
PNL ¿i PD încearcå så politizeze referendumul asupra Constitu¡iei<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> a luat act cu surprindere de<br />
declara¡iile domnului Radu Berceanu privind organizarea<br />
referendumului asupra Constitu¡iei. Dacå domnul Berceanu<br />
s-ar fi consultat cu colegul såu Ioan Onisei, reprezentant al<br />
PD în Biroul Electoral Central, ar fi putut avea råspuns la<br />
toate întrebårile despre paza urnelor cu voturi în noapte de<br />
18 spre 19 octombrie sau despre modalitatea de întocmire a<br />
proceselor verbale.<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> îl informeazå pe vicepre¿edintele<br />
PD cå toate aceste lucruri au fost discutate în cadrul<br />
Biroului Electoral Central, din care face parte ¿i Ioan Onisei,<br />
iar acesta a fost de acord cu toate hotårârile adoptate.<br />
În ceea ce prive¿te acuza¡iile de politizare a votului<br />
asupra Constitu¡iei, fåcute de domnul Cålin Popescu Tåriceanu,<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> îi aminte¿te distinsului liberal<br />
faptul cå organiza¡ia PNL Arad distribuie zilele acestea<br />
flutura¿i cu însemnele Partidului Na¡ional Liberal, prin care<br />
îndeamnå cetå¡enii så meargå la referendum. Acest fapt dovede¿te<br />
cå PNL a fost de acord tacit cu propunerea secre-<br />
ajunge bugetul în Parlament ¿i cum ve¡i finan¡a deficitul?<br />
Dl. Miron Tudor Mitrea: Bugetul va fi adoptat de cåtre<br />
Guvern mâine, este ¿edin¡a Guvernului specialå pentru buget.<br />
Principalele probleme legate de buget au fost rezolvate. Sigur,<br />
totdeauna bugetul înseamnå muncå foarte dificilå, ¿ti¡i foarte<br />
bine. Finan¡area neinfla¡ionistå, deficitul bugetar nu este o<br />
problemå, el este, cum spunea¡i, un deficit mic, probabil cå ea<br />
va fi fåcut. Bugetul este negociat.<br />
tarului general al PSD, domnul Dan Matei-Agathon, ca partidele<br />
så foloseascå fonduri proprii pentru editarea de materiale<br />
informative privind modificårile aduse Constitu¡iei.<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> considerå cå prin afirma¡iile<br />
sale, domnul Tåriceanu a dovedit din nou necesitatea armisti¡iului<br />
politic propus de pre¿edintele PSD, domnul Adrian<br />
Nåstase, pânå la referendum.<br />
În privin¡a acuza¡iilor de fraudare a rezultatelor referendumului,<br />
Partidul <strong>Social</strong> <strong>Democrat</strong> îi aminte¿te liderului liberal<br />
cå toate partidele, inclusiv PNL, precum ¿i organiza¡ii<br />
neguvernamentale au reprezentan¡i în sec¡iile de votare, Birourile<br />
Electorale Jude¡ene, Biroul Electoral Central ¿i în<br />
Comisia pentru informare publicå ¿i transparen¡å. În plus, în<br />
sec¡iile de votare vor putea fi acredita¡i ziari¿ti ¿i observatori<br />
independen¡i din punct de vedere politic. În aceste condi¡ii,<br />
oare cum se mai poate vorbi de fraudarea referendumului?<br />
În fapt, prin declara¡iile sale, domnul Tåriceanu încearcå<br />
så politizeze referendumul, atrågând cât mai mult aten¡ia<br />
asupra CDR 2003, respectiv, Alian¡ei PNL-PD.<br />
¥n preajma referendumului pentru o nouå Constitu¡ie, vicepre¿edinta Parlamentului Federal German ¿i Pre¿edinta<br />
Grupului Parlamentar Germano-Român, doamna Susanne Kastner a dat publicitatii aståzi urmåtoarea declara¡ie:<br />
„Parlamentarii germani ¿i social-democra¡ia germanå<br />
urmåresc cu interes ¿i simpatie procesul politic, economic<br />
¿i social de transformare din România. Dezvoltarea democraticå<br />
¿i pluralistå a societå¡ii române¿ti este un factor<br />
important pentru realizarea normelor ¿i valorilor europene.<br />
¥n anii preceden¡i au fost introduse ¿i îmbunåtå¡ite standardele<br />
europene importante cum ar fi economia de pia¡å<br />
socialå, sistemul statului de drept, drepturile omului ¿i<br />
drepturile minoritå¡ilor.Aceste progrese au fost integrate în<br />
proiectul de Constitu¡ie ce urmeazå a fi supus unui referendum<br />
na¡ional.<br />
România voteazå o nouå Constitu¡ie<br />
Adoptarea unei Constitu¡ii noi prin referendumul din<br />
perioada 18-19 octombrie 2003, cu câ¡iva ani înainte<br />
aderårii României la Uniunea Europeanå va sublinia progresul<br />
în dezvoltarea democra¡iei române¿ti ¿i va juca rolul<br />
unui “pa¿aport european” pentru integrarea României în<br />
Uniunea Eoropeanå.<br />
Prin participarea la referendum ¿i printr-un vot pozitiv<br />
-“DA”- cetå¡enii României vor da glas convingerii ¿i voin-<br />
¡ei lor de a adera la valorile europene, ¿i totodatå va legitima<br />
progresul modernizarii societå¡ii române¿ti.”<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 33
Au mai fost discutate<br />
¿i aprobate urmåtoarele<br />
puncte aflate<br />
pe ordinea de zi:<br />
7. Guvernul a aprobat Ordonan¡å<br />
de Urgen¡å pentru exprimarea<br />
votului prin mijloace electronice la<br />
referendumul pentru revizuirea<br />
Constitu¡iei<br />
Prevederile Ordonan¡ei privesc participarea<br />
la referendumul pentru revizuirea<br />
Constitu¡iei ¿i exprimarea votului<br />
prin mijloace electronice numai de<br />
cåtre personalul militar aflat în misiuni<br />
oficiale în Afganistan, Bosnia-Her¡egovina,<br />
Irak ¿i Kosovo.<br />
În cadrul comandamentelor de pe<br />
teritoriul ¡årii unde se desfå¿oarå misiunile<br />
oficiale men¡ionate vor fi organizate<br />
sec¡ii de votare, potrivit prevederilor<br />
Ordonan¡ei ¿i Legii nr. 3/2000 privind<br />
organizarea ¿i desfå¿urarea referendumului.<br />
Aceste sec¡ii vor apar¡ine<br />
de circumscrip¡ia electoralå a municipiului<br />
Bucure¿ti. Personalul militar<br />
care, în ziua referendumului, se aflå în<br />
afara grani¡elor ¡årii, în cadrul unei<br />
misiuni oficiale, poate så î¿i exercite<br />
dreptul la vot prin mijloace electronice,<br />
la aceste sec¡ii de votare.<br />
Biroul Electoral Central va adopta,<br />
în termen de 3 zile de la data intrårii în<br />
vigoare a Ordonan¡ei, procedura de<br />
participare a militarilor din misiunile<br />
oficiale ¿i exprimarea votului prin mijloace<br />
electronice.<br />
În termen de 3 zile de la intrarea în<br />
vigoare a Ordonan¡ei, Inspectoratul<br />
General pentru Comunica¡ii ¿i Tehnologia<br />
Informa¡iei va implementa, sub<br />
supravegherea Biroului Electoral Central,<br />
Sistemul de Vot Electronic.<br />
Comunicarea dintre Sistemul de<br />
Vot Electronic ¿i calculatoarele aflate<br />
în sec¡iile de votare se va face exclusiv<br />
pe baza certificatelor digitale, emise în<br />
acest scop de Sistem, în vederea asigurårii<br />
securitå¡ii ¿i integritå¡ii acestei comunicåri.<br />
Participan¡ii la vot vor primi,<br />
în vederea votårii, un plic sigilat, con-<br />
¡inând datele de accesare (de tip utiliza-<br />
34<br />
Palatul Victoria<br />
ªedin¡a de Guvern din 9 octombrie 2003<br />
tor ¿i parolå), cu ajutorul cårora, prin<br />
conectare la Sistemul de Vot Electronic,<br />
se va realiza opera¡iunea de votare.<br />
Datele de accesare vor fi generate, prin<br />
intermediul unui algoritm specific , de<br />
cåtre Inspectoratul General pentru Comunica¡ii<br />
¿i Tehnologia Informa¡iei ¿i<br />
vor fi tipårite în condi¡ii stabilite de<br />
Biroul Electoral Central, care så asigure<br />
deplina confiden¡ialitate a acestora.<br />
Constituie contraven¡ii ¿i se sanc¡ioneazå<br />
cu închisoare contraven¡ionalå<br />
de la o lunå la 6 luni sau cu amendå de<br />
la 300.000 la 1.200.000 lei urmåtoarele<br />
fapte:<br />
Refuzul nejustitificat de a înmâna<br />
plicul sigilat con¡inând datele de acces<br />
persoanei înscrise în listå ¿i care prezintå<br />
acte de identitate, precum ¿i înmânarea<br />
unui plic sigilat continând datele<br />
de acces unei persoane care nu<br />
prezintå acest act:<br />
Desigilarea fårå drept a plicului<br />
con¡inând datele de acces.<br />
Tipårirea ¿i utilizarea de date de<br />
accces false, accesarea frauduloaså a<br />
Sistemului de Vot Electronic sau falsificarea<br />
prin orice mijloace a buletinelor<br />
de vot în format electronic se pedepsesc<br />
cu închisoare de la 2 la 7 ani.<br />
8. Hotårâre privind alocarea unei<br />
sume din Fondul de rezervå buge-<br />
tarå la dispozi¡ia Guvernului pe anul<br />
2003, pentru finan¡area unor lucråri<br />
în vederea finalizårii obiectivului<br />
“Sala de Sport Leonard Doroftei”-<br />
Ploie¿ti, jude¡ul Prahova<br />
Guvernul a aprobat alocarea de la<br />
bugetul de stat a sumei de 1,5 miliarde<br />
lei, pentru finan¡area unor lucråri în<br />
vederea finalizårii obiectivului “Sala<br />
de Sport Leonard Doroftei” - Ploie¿ti,<br />
jude¡ul Prahova. Cu suma men¡ionatå<br />
se suplimenteazå bugetul Ministerului<br />
Educa¡iei, Cercetårii ¿i Tineretului,<br />
pentru Clubul Sportiv ¿colar Ploie¿ti,<br />
jude¡ul Prahova, din Fondul de rezervå<br />
bugetarå la dispozi¡ia Guvernului pe<br />
anul 2003. Ministerul Educa¡iei, Cercetårii<br />
¿i Tineretului ¿i alte organe abilitate<br />
vor controla modul de utilizare a<br />
sumei, în conformitate cu prevederile<br />
legale.<br />
9. Ordonan¡å de Urgen¡å pentru<br />
modificarea ¿i completarea unor reglementåri<br />
referitoare la organizarea<br />
¿i desfå¿urarea referendumului<br />
Guvernul a decis ca Referendumul<br />
pentru adoptarea Legii de revizuire a<br />
Constitu¡iei så se desfå¿oare în zilele de<br />
18 ¿i 19 octombrie 2003, dupå cum<br />
urmeazå:<br />
Sâmbåtå, 18 octombrie 2003,<br />
între orele 8.00 ¿i 22.00<br />
Duminicå, 19 octombrie 2003,<br />
între orele 8.00 ¿i 20.00<br />
La închiderea votårii din ziua de 18<br />
octombrie 2003, pre¿edintele biroului<br />
electoral al sec¡iei de votare, în prezen¡a<br />
celorlal¡i membri ai biroului, dispune<br />
måsurile necesare pentru ca<br />
urnele de votare, ¿tampilele, buletinele<br />
de vot nefolosite ¿i toate celelalte<br />
lucråri ale biroului central så råmânå<br />
sub pazå. Fanta existentå pe capacul<br />
urnei, folositå pentru introducerea buletinului<br />
de vot, va fi acoperitå ¿i sigilatå.<br />
Pre¿edintele va aplica sigiliu pe<br />
geamurile biroului sec¡iei de votare,<br />
precum ¿i pe u¿a acestuia, care va fi<br />
încuiatå. De asemenea, va fi încheiat un<br />
proces verbal, în care se va preciza<br />
numårul buletinelor neutilizate, precum<br />
¿i numårul persoanelor care au<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
participat la vot în prima zi. Procesul<br />
verbal va fi semnat de to¡i membrii<br />
biroului electoral al sec¡iei de votare. În<br />
fa¡a u¿ii de la intrarea în biroul sec¡iei<br />
de votare ¿i în fa¡a geamurilor acestuia<br />
se vor fixa posturi de pazå. În ziua de<br />
duminicå, 19 octombrie 2003, ridicarea<br />
sigiliilor se va face la ora 7.00, în<br />
prezen¡a celorlal¡i membri ai biroului,<br />
numai dupå ce s-a verificat integritatea<br />
acestora ¿i existen¡a buletinelor de vot<br />
neutilizate. Totodatå, a fost modificat<br />
alin. 1 al art. 30 din Legea nr. 3/2000<br />
privind organizarea ¿i desfå¿urarea referendumului<br />
se modificå ¿i va avea<br />
urmåtorul cuprins: “Campania pentru<br />
referendum începe la data aducerii la<br />
cuno¿tin¡å publicå a datei referendumului”.<br />
Pe data intrårii în vigoare a Ordonan¡ei,<br />
se abrogå HG nr. 1.100/2003<br />
¿i se modificå în mod corespunzåtor<br />
H.G. nr. 1.101/2003, H.G. nr. 1.102/<br />
2003, H.G. nr. 1.103/2003, H.G. nr.<br />
1.104/2003.<br />
10. Guvernul a adoptat Hotårârea<br />
pentru aprobarea finan¡årii<br />
proiectului „Concertul Extraordinar<br />
al Filarmonicii George Enescu cu<br />
ocazia vizitei oficiale a pre¿edintelui<br />
României în Portugalia” din fondurile<br />
pentru promovarea imaginii<br />
externe a României<br />
Astfel, bugetul Ministerului Culturii<br />
¿i Cultelor a fost suplimentat cu<br />
suma de 790 milioane lei, iar bugetul<br />
Secretariatului General al Guvernului<br />
pe anul 2003 a fost diminuat corespunzåtor<br />
acestei sume. Concertul Extraordinar<br />
al Filarmonicii George Enescu<br />
va fi sus¡inut în data de 31 octombrie<br />
2003, la Sala Oglinzilor din Palatul<br />
Queluz (Portugalia).<br />
11. Hotårâre pentru aprobarea<br />
finan¡årii proiectului „Nicolae Titulescu.<br />
Opera politico-diplomaticå<br />
(vol. I ¿i II) ¿i Istoria politicii externe<br />
române¿ti în date” din fondurile<br />
pentru promovarea imaginii externe<br />
a României<br />
Finan¡area proiectului se asigurå<br />
din bugetul Secretariatului General al<br />
Guvernului pe anul 2003, în limita<br />
sumei de 610 milioane lei. Finan¡area<br />
se face pe bazå de contract de finan¡are<br />
Palatul Victoria<br />
încheiat între Secretariatul general al<br />
Guvernului ¿i Funda¡ia Europeanå<br />
„Titulescu”, cu plata în avans, în cuantum<br />
de 30 la sutå, pentru realizarea<br />
proiectului.<br />
Funda¡ia Europeanå „Titulescu”,<br />
înfiin¡atå în martie 2002, are drept scop<br />
promovarea personalitå¡ii ¿i operei<br />
ilustrului om politic ¿i diplomat român<br />
Nicolae Titulescu, viziunii sale europene,<br />
a cårei modernitate ¿i actualitate<br />
se impune contemporaneitå¡ii.<br />
Anul 2002 a fost declarat „Anul<br />
Titulescu”. Împlinirea a 120 de ani de<br />
la na¿terea lui Nicolae Titulescu coincide<br />
cu realuarea activitå¡ii Funda¡iei<br />
Europene „Titulescu”. Aceasta a fost<br />
declaratå ca fiind de utilitate publicå<br />
prin Hotårârea Guvernului nr. 602/<br />
2002.<br />
Funda¡ia Europeanå „Titulescu”<br />
dore¿te så valorifice mo¿tenirea låsatå<br />
de marele diplomat, în acest sens, propunându-¿i<br />
editarea ¿i promovarea în<br />
¡arå ¿i în stråinåtate a unor lucråri fundamentale<br />
privind gândirea ¿i opera<br />
politico-diplomaticå a lui Nicolae<br />
Titulescu.<br />
Scopul proiectului îl reprezintå<br />
tipårirea ¿i difuzarea a douå lucråri:<br />
Nicolae Titulescu, Opera politico-diplomaticå<br />
(vol.I ¿i II) consacratå<br />
personalitå¡ii ¿i operei marelui om<br />
politic, menitå a releva permanen¡a,<br />
actualitatea ¿i modernitatea conceptelor<br />
¿i demersurilor acestuia. Publicarea<br />
lucrårii Nicolae Titulescu. Opera<br />
politico-diplomaticå (vol.I ¿i II) acoperå<br />
integral perioada iulie 1927-iulie<br />
1928, atunci când Nicolae Titulescu a<br />
îndeplinit, pentru prima datå, func¡ia de<br />
ministru al afacerilor stråine. Volumele,<br />
prin concep¡ie ¿i realizare întrunesc<br />
toate premisele unui eveniment politic,<br />
cultural, editorial de excep¡ie.<br />
Istoria politicii externe române¿ti<br />
în date oferå repere fundamentale ale<br />
evolu¡iei politicii externe ¿i diploma¡iei<br />
române¿ti. Istoria politicii externe<br />
române¿ti în date reprezintå o sintezå<br />
realizatå de un colectiv de istorici,<br />
diploma¡i ¿i juri¿ti, coordona¡i de prof.<br />
univ. Dr. Ion Calafeteanu.<br />
12. Guvernul a aprobat Hotårârea<br />
privind aprobarea finan¡årii<br />
unor cheltuieli aferente organizårii ¿i<br />
desfå¿urårii, în perioada 3-6 noiembrie<br />
2003, a Concursului interna¡ional<br />
de canto Eugenia Moldoveanu,<br />
edi¡ia a III-a, din fondurile pentru<br />
promovarea imaginii externe a<br />
României<br />
Finan¡area, în valoare de 250 milioane<br />
lei, se asigurå prin suplimentarea<br />
bugetului Ministerului Culturii ¿i<br />
Cultelor.<br />
13. Guvernul a adoptat în ¿edin¡a<br />
de joi, 9 octombrie 2003, Hotårârea<br />
privind finan¡area proiectului<br />
“SPORTRIO II” din fondurile pentru<br />
promovarea imaginii externe a<br />
României<br />
Finan¡area, în limita sumei de 1,52<br />
miliarde lei, se va asigura par¡ial, în<br />
anul 2003, cu suma de 0,76 miliarde<br />
lei, din bugetul Secretariatului General<br />
al Guvernului, prin Agen¡ia Na¡ionalå<br />
pentru Sport.<br />
În contexul declarårii anului 2003<br />
„Anul european al persoanelor cu handicap”<br />
¿i a anului 2004 „Anul educa¡iei<br />
prin sport” a fost aprobatå participarea<br />
României la programul SPORTRIO II,<br />
aflat la cea de-a doua edi¡ie, ¿i în<br />
acela¿i timp, prima care include ¿i ¡åri<br />
candidate så adere la Uniunea Europeanå.<br />
Obiectul principal al programului<br />
SPORTRIO II îl constituie crearea<br />
unei educa¡ii informa¡ionale care så<br />
priveascå sportul ca instrument de integrare<br />
¿i acceptare a persoanelor cu<br />
handicap în general ¿i a tinerilor cu<br />
handicap în special, precum ¿i acceptarea<br />
acestora în comunitatea în<br />
care tråiesc. România va fi consideratå<br />
partener principal, alåturi de Finlanda,<br />
Italia ¿i Spania.<br />
14. Ordonan¡å de Urgen¡å privind<br />
protec¡ia maternitå¡ii la locurile<br />
de muncå<br />
Ordonan¡a de Urgen¡å completeazå<br />
cadrul legislativ cu måsuri specifice de<br />
protec¡ie a sånåtå¡ii salariatelor gravide<br />
¿i mame, låuze sau care alåpteazå,<br />
care au locuri de muncå în medii susceptibile<br />
så prezinte risc specific de expunere<br />
la agen¡i, procedee ¿i condi¡ii de<br />
muncå periculoase. Beneficiazå de<br />
prevederile Ordonan¡ei de Urgen¡å<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 35
mamele care au cetå¡enie românå (sau<br />
a unui stat membru al Uniunii Europene<br />
¿i din Spa¡iul Economic European),<br />
dar ¿i mame care sunt cetå¡eni ai<br />
altor state ¿i apatrizi care au, conform<br />
legii, domiciliul sau re¿edin¡a în<br />
România, dacå fac parte din categoriile<br />
de salariate men¡ionate. Reglementårile<br />
Ordonan¡ei de Urgen¡å sunt în concordan¡å<br />
cu legisla¡ia europeanå în<br />
domeniul protec¡iei sociale ¿i cu reglementårile<br />
Organiza¡iei Interna¡ionale a<br />
Muncii. Actul normativ prevede:<br />
acordarea dreptului la dispenså<br />
pentru consulta¡ii prenatale salariatei<br />
gravide pe durata programului såu de<br />
lucru (dispensa reprezintå un numår de<br />
ore libere plåtite salariatei de cåtre<br />
angajator, pe durata programului normal<br />
de lucru, pentru efectuarea consulta¡iilor<br />
¿i examenelor prenatale) ;<br />
instituirea dreptului la concediu ¿i<br />
indemniza¡ie de risc maternal pentru<br />
salariatele gravide sau mame cårora, în<br />
anumite condi¡ii, angajatorii nu pot så<br />
le schimbe locul de muncå;<br />
instituirea concediului postnatal<br />
obligatoriu de 42 de zile, în condi¡iile<br />
Legii 19/2002 ;<br />
precizarea obliga¡iilor reciproce<br />
ale angajatorului ¿i ale salariatei care<br />
solicitå måsuri de protec¡ie a sånåtå¡ii<br />
sale, a fåtului sau a copilului såu;<br />
stabilirea de sanc¡iuni pentru persoanele<br />
vinovate de încålcarea prevederilor<br />
actului normativ.<br />
Astfel, angajatorii au obliga¡ia så<br />
adopte måsurile necesare astfel încât så<br />
previnå expunerea salariatelor la riscuri<br />
ce le pot afecta sånåtatea ¿i securitatea.<br />
De asemenea, salariatele care intrå în<br />
categoria men¡ionatå în act nu pot fi<br />
constrânse så efectueze o muncå dåunåtoare<br />
sånåtå¡ii lor ¿i/sau copilului lor.<br />
Pentru toate activitå¡ile susceptibile<br />
så prezinte un risc specific de expunere<br />
la agen¡i, procedee ¿i condi¡ii de muncå<br />
deosebite, angajatorul este obligat så<br />
evalueze anual natura, gradul ¿i durata<br />
expunerii salariatelor, în scopul determinårii<br />
oricårui risc pentru securitatea<br />
sau sånåtatea lor ¿i oricårei repercusiuni<br />
asupra sarcinii sau alåptårii. În termen<br />
de zece zile lucråtoare de la data la<br />
care angajatorul a fost anun¡at, în scris,<br />
de cåtre o salariatå, cå este gravidå, a<br />
36<br />
Palatul Victoria<br />
nåscut recent sau alåpteazå, acesta are<br />
obliga¡ia så în¿tiin¡eze medicul de medicina<br />
muncii precum ¿i inspectoratul<br />
teritorial de muncå pe raza cåruia î¿i<br />
desfå¿oarå activitatea. De la data primirii<br />
în¿tiin¡årii, medicul de medicina<br />
muncii ¿i inspectoratul teritorial de<br />
muncå vor verifica condi¡iile de muncå<br />
ale salariatei, la termenele ¿i în condi¡iile<br />
stabilite prin normele de aplicare<br />
ale prezentei ordonan¡e. Angajatorul<br />
are obliga¡ia så påstreze confiden¡ialitatea<br />
asupra stårii de graviditate a salariatei<br />
¿i nu va anun¡a al¡i angaja¡i decât<br />
cu acordul scris al acesteia ¿i doar în<br />
interesul bunei desfå¿uråri a procesului<br />
de muncå. În cazul în care angajatorul<br />
nu poate så asigure condi¡iile prevåzute<br />
de lege, salariatele gravide, care au nåscut<br />
recent sau care alåpteazå beneficiazå<br />
de concediu de risc maternal. Acesta<br />
poate fi acordat în întregime sau<br />
frac¡ionat, pe o perioadå ce nu poate<br />
depå¿i 120 de zile, de cåtre medicul de<br />
familie sau medicul specialist, care va<br />
elibera un certificat medical. Concediul<br />
de risc maternal nu poate fi acordat<br />
simultan cu alte concedii prevåzute de<br />
legisla¡ia privind sistemul public de<br />
pensii ¿i alte drepturi de asiguråri<br />
sociale. Pe durata concediului de risc<br />
maternal salariata are dreptul la indemniza¡ie<br />
de risc maternal, care se suportå<br />
din bugetul asigurårilor sociale de stat.<br />
Cuantumul indemniza¡iei este egal cu<br />
75% din media drepturilor salariale<br />
realizate timp de 10 luni anterioare<br />
solicitårii, pentru care s-a achitat contribu¡ia<br />
de asiguråri sociale de stat.<br />
Pentru indemniza¡ia de risc maternal<br />
nu se datoreazå contribu¡ia de asiguråri<br />
sociale de stat. Durata concediului de<br />
risc maternal reprezintå perioadå asimilatå<br />
stagiului de cotizare.<br />
În baza recomandårii medicului de<br />
familie, salariata gravidå care nu poate<br />
îndeplini durata normalå de muncå, din<br />
motive de sånåtate, a sa sau a fåtului<br />
såu, are dreptul la reducerea cu 1/4 a<br />
duratei normale de muncå, cu men¡inerea<br />
veniturilor salariale, suportate integral<br />
din fondul de salarii al angajatorului,<br />
potrivit reglementårilor legale<br />
privind sistemul public de pensii ¿i alte<br />
drepturi de asiguråri sociale. Angajatorii<br />
sunt obliga¡i så acorde salariatelor<br />
care alåpteazå, în cursul programului<br />
de lucru, 2 pauze pentru alåptare de<br />
câte 1 orå fiecare. În aceste pauze se<br />
include ¿i timpul necesar deplasårii dus<br />
întors de la locul în care se gåse¿te<br />
copilul. La cererea mamei, pauzele<br />
pentru alåptare vor fi înlocuite cu reducerea<br />
duratei normale a timpului såu<br />
de muncå cu 2 ore zilnic. În cazul în<br />
care angajatorul asigurå, în cadrul<br />
unitå¡ii, încåperi speciale pentru alåptat,<br />
acestea vor îndeplini condi¡iile de<br />
igienå corespunzåtoare normelor sanitare<br />
în vigoare. Salariatele men¡ionate<br />
nu pot fi obligate så desfå¿oare muncå<br />
de noapte, sau cu caracter caracter insalubru<br />
sau penibil. Este interzis angajatorului<br />
så dispunå încetarea raporturilor<br />
de muncå sau de serviciu în cazul:<br />
a) salariatei gravide, care a nåscut<br />
recent, sau care alåpteazå din motive<br />
care au legåturå directå cu starea sa;<br />
b) salariatei care se aflå în timpul<br />
concediului de risc maternal;<br />
c) salariatei care se aflå în timpul<br />
concediului de maternitate;<br />
d) salariatei sau salariatului care se<br />
aflå în timpul concediului pentru cre¿terea<br />
copilului în vârstå de pânå la 2 ani<br />
sau, în cazul copilului cu handicap, în<br />
vârstå de pânå la 3 ani;<br />
e) salariatei sau salariatului care se<br />
aflå în timpul concediului pentru îngrijirea<br />
copilului bolnav în vârstå de pânå<br />
la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap,<br />
în vârstå de pânå la 18 ani. Interdic¡ia<br />
men¡ionatå se extinde, o singurå<br />
datå, cu pânå la 6 luni dupå revenirea<br />
salariatei în unitate.<br />
Aceastå dispozi¡ie nu se aplicå în<br />
cazul concedierilor pe motive economice<br />
ce rezultå din desfiin¡area postului<br />
ocupat de salariatå, ca urmare a dificultå¡ilor<br />
economice, a transformårilor<br />
tehnologice sau a reorganizårii angajatorului,<br />
în condi¡iile legii. Nerespectarea<br />
obliga¡iilor stipulate în acest act<br />
normativ constituie contraven¡ie ¿i se<br />
pedepse¿te cu amendå cuprinså între 50<br />
000 000 de lei ¿i 100 000 000 de lei.<br />
Ordonan¡a de Urgen¡å se aplicå la 90<br />
de zile de la data publicårii sale în Monitorul<br />
Oficial. În termen de 90 de zile<br />
de la publicare MMSSF elaboreazå<br />
normele de aplicare ale actului normativ.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
Palatul Victoria<br />
Videoconferin¡a domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României,<br />
cu prefec¡ii ¿i pre¿edin¡ii consiliilor jude¡ene administrative<br />
Bunå diminea¡a, stima¡i colegi.<br />
A¿ vrea så încep cu o temå care reprezintå pentru noi o<br />
prioritate absolutå în aceste zile, ¿i anume organizarea ¿i<br />
desfå¿urarea referendumului Na¡ional pentru aprobarea noii<br />
Constitu¡ii.<br />
Încep cu unele anun¡uri, cu unele explica¡ii privind anumite<br />
decizii pe care le-am luat ieri în ¿edin¡a de Guvern în<br />
legåturå cu desfå¿urarea Referendumului. Aceste decizii<br />
sunt de naturå så faciliteze exprimarea votului popular<br />
asupra Constitu¡iei revizuite.<br />
Guvernul a hotårât printr-o Ordonan¡å de urgen¡å, ieri,<br />
cå cetå¡enii României vor fi chema¡i så-¿i exprime voin¡a,<br />
prin vot în cadrul Referendumului na¡ional în legåturå cu revizuirea<br />
Constitu¡iei, în zilele de 18 ¿i 19 octombrie 2003,<br />
dupå cum urmeazå: sâmbåtå, 18 octombrie 2003, între orele<br />
8,00 ¿i 22,00 ¿i duminicå, 19 octombrie 2003, între orele<br />
8,00 ¿i 20,00. Am pornit de la o constatare generatå de o<br />
anumitå practicå în anumite ¡åri europene. Iatå un ultim<br />
exemplu Polonia. ªi în discu¡iile de ieri cu pre¿edintele<br />
Poloniei, domnul Kwasniewski ne-a întårit în aceastå convingere,<br />
cå este important så oferim condi¡iile cele mai bune<br />
pentru exprimarea votului ¿i så organizåm Referendumul pe<br />
parcursul a douå zile. Înainte de aceastå decizie, ne-am consultat<br />
cu partidele parlamentare care sprijinå aceastå revizuire<br />
a Constitu¡iei. Må refer la UDMR, PNL, PD ¿i PUR<br />
¿i avem acordul lor pentru aceastå modificare. Am dorit så<br />
facem acest lucru, så facem aceastå consultare tocmai pentru<br />
cå era o schimbare destul de importantå în ceea ce prive¿te<br />
desfå¿urarea acestui referendum, care are o semnifica¡ie<br />
cu totul aparte ¿i am considerat cå este în interesul ¡årii<br />
noastre, ca ¿i în interesul cetå¡enilor României, ca referendumul<br />
så se poatå desfå¿ura în cele mai bune condi¡ii. În<br />
acela¿i spirit, Guvernul a adoptat ¿i Ordonan¡a de urgen¡å<br />
pentru exprimarea votului prin mijloace electronice la Referendumul<br />
pentru revizuirea Constitu¡iei, în anumite situa¡ii<br />
speciale. Prevederile acesteia se aplicå doar în ceea ce<br />
prive¿te personalul militar aflat în misiuni oficiale în afara<br />
grani¡elor ¿i care nu se poate deplasa la sediul misiunii diplomatice<br />
acreditate. Este o solu¡ie nouå, practicatå în ¡årile<br />
dezvoltate, cred cå ea va avea succes. Deocamdatå, noi nu<br />
am extins aceastå procedurå de vot, a¿a cum se inten¡ioneazå<br />
så se întâmple la nivelul ¡årilor europene pentru întreaga<br />
popula¡ie. Va fi nevoie de eforturi deosebite de ordin logistic<br />
¿i probabil cå va fi nevoie de mai multe experimente ¿i<br />
de stabilirea foarte clarå a regulilor. Totu¿i, pentru cele câteva<br />
sute de militari ¿i poli¡i¿ti români care se aflå în diferite<br />
zone ale lumii ¿i unde, în mod evident, ar fi foarte greu så<br />
trimitem buletine de vot, så organizåm în mod clasic procedura<br />
de vot, am considerat cå putem, fiind vorba ¿i de un<br />
numår limitat de voturi, så pornim aceastå procedurå care,<br />
repet, func¡ioneazå în anumite ¡åri - în Statele Unite în anumite<br />
condi¡ii ¿i în unele ¡åri europene ¿i care se va genera-<br />
(Bucure¿ti, Palatul Victoria, 10 octombrie 2003)<br />
liza, de altfel, începând din 2004, la nivelul Uniunii Europene.<br />
Trebuie så ne pregåtim pentru acel moment. Deocamdatå,<br />
am ales så realizåm sub aceastå formå experimentalå<br />
exprimarea votului prin mijloace electronice pentru acest referendum<br />
doar pentru solda¡ii ¿i poli¡i¿tii care se aflå în misiune<br />
în stråinåtate. Referitor la moratoriul cu privire la declara¡iile<br />
politice, pozi¡ia noastrå este fermå. Noi respectåm<br />
moratoriul, chiar dacå ceilal¡i nu îl respectå sau nu îl vor respecta.<br />
Consideråm cå este de datoria noastrå så ne concentråm<br />
în aceastå perioadå pe mesaje legate, în principal, de<br />
con¡inutul textului de modificare a Constitu¡iei ¿i semnifica¡iei<br />
adoptårii noii Constitu¡ii.<br />
Va trebui, înså, så în¡elegem cu to¡ii ¿i så explicåm altora<br />
cå revizuirea Constitu¡iei nu înseamnå doar modificarea<br />
celei mai importante legi din ¡ara noastrå. Constitu¡ia reprezintå<br />
un document politico-juridic extrem de complex, care<br />
are o semnifica¡ie politicå deosebitå în contextul istoric<br />
actual al României: aderarea la NATO ¿i integrarea în Uniunea<br />
Europeanå.<br />
Practic, acest nou text constitu¡ional aduce legea de bazå<br />
a ¡årii la nivelul contextului actual în care România func¡ioneazå<br />
în Europa ¿i în lume. Noi, practic, modernizåm Constitu¡ia,<br />
o aducem la zi ¿i acest lucru trebuie foarte bine explicat.<br />
Pe de altå parte, trebuie så dåm o replicå foarte puternicå,<br />
forte clarå, fermå celor care afirmå cå modificarea<br />
Constitu¡iei nu este în acest moment o prioritate pentru<br />
cetå¡eni ¿i cå aceastå revizuire putea fi fåcutå ¿i în 2007, o<br />
datå cu integrarea în Uniunea Europeanå. Aderarea la<br />
NATO, spre exemplu, face ca în acest moment siguran¡a<br />
na¡ionalå a României så nu mai reprezinte o problemå, cu<br />
toate fråmântårile care au loc în vecinåtatea noastrå, mai<br />
apropiatå sau mai îndepårtatå, iar pentru a consfin¡i aceastå<br />
aderare la NATO este nevoie de un nou cadru constitu¡ional<br />
care så permitå ratificarea documentelor respective ¿i introducerea<br />
în ordinea juridicå internå. Înså, aderarea la NATO,<br />
spuneam, urmeazå så aibå loc în martie 2004, iar Titlul V1<br />
din Constitu¡ia revizuitå (numit „Integrarea euroatlanticå”)<br />
nu se referå numai la Uniunea Europeanå, ci ¿i la NATO. În<br />
felul acesta, este foarte clar cå vom putea realiza ¿i din punct<br />
de vedere constitu¡ional ceea ce din punct de vedere politic<br />
este aproape ob¡inut. Pe de altå parte, mesajul nostru este<br />
foarte clar: Aceastå Constitu¡ie reprezintå Constitu¡ia aderårii<br />
României la Uniunea Europeanå. Este adevårat cå aderarea<br />
urmeazå så se producå în 2007, înså procesul de negociere<br />
se va finaliza în 2004. Constitu¡ia revizuitå cuprinde<br />
tocmai bazele acestei integråri. De exemplu, prin Constitu¡ie<br />
am prevåzut cå, în condi¡iile aderårii României la Uniunea<br />
Europeanå, cetå¡enii români au dreptul de a alege ¿i de a fi<br />
ale¿i în Parlamentul European; cetå¡enii europeni care îndeplinesc<br />
condi¡iile legii organice au dreptul de a alege ¿i de<br />
a fi ale¿i în func¡ii de autoritate în administra¡ia publicå<br />
localå.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 37
Reamintesc faptul cå acesta este unul din drepturile conferite<br />
de cetå¡enia europeanå ¿i consfin¡it atât prin Tratatul<br />
de la Maastricht, cât ¿i prin Carta drepturilor fundamentale<br />
adoptatå la Nisa în decembrie 2000 - drepturile resortisan-<br />
¡ilor europeni în alegerile locale fac parte din acquis-ul comunitar<br />
obligatoriu pentru statele candidate care doresc så<br />
adere la Uniunea Europeanå. Vreau så vå reamintesc faptul<br />
cå noi, în momentul de fa¡å, suntem angaja¡i în negocierea<br />
unor capitole importante pentru finalizarea raporturilor<br />
noastre ¿i a tratatului de aderare cu Uniunea Europeanå. Am<br />
încheiat pânå acum negocierile la 19 capitole. Restul capitolelor,<br />
pânå la 31 de capitole, vor fi discutate pe perioada<br />
pre¿edin¡iilor italianå, în al doilea semestru al acestui an,<br />
pre¿edin¡iei irlandeze, în prima parte a anului viitor ¿i<br />
pre¿edin¡iei olandeze, în a doua parte a anului viitor, dar<br />
aceste negocieri presupun angajamente ale noastre privind<br />
modificåri legislative, inclusiv constitu¡ionale, fårå de care<br />
nu pot fi închise capitolele respective ¿i fårå de care nu poate<br />
fi semnat Tratatul cu Uniunea Europeanå, speråm, la începutul<br />
anului 2005.<br />
De aceea este atât de importantå aceastå lege de modificare<br />
a Constitu¡iei, care ¡ine seama de ceea ce trebuie så<br />
includem de fapt în con¡inutul negocierilor cu Uniunea<br />
Europeanå, pentru a aduce la nivel constitu¡ional modificårile<br />
prevåzute de acquis-ul comunitar. Nu putem så a¿teptåm<br />
pânå în 2007. Cei care spun acest lucru ori nu ¿tiu, ori<br />
nu vor så în¡eleagå mecanismele negocierilor cu Uniunea<br />
Europeanå sau sunt cei care, de fapt, nu doresc ca România<br />
så intre în Uniunea Europeanå ¿i poate cå aceastå explica¡ie<br />
este mai corectå. Prin lege organicå se poate recunoa¿te circula¡ia<br />
¿i înlocuirea monedei na¡ionale cu cea a Uniunii<br />
Europene. Iatå o altå obliga¡ie care decurge din procesul integrårii<br />
europene ¿i care este consfin¡itå prin Constitu¡ie.<br />
Aceasta, împreunå cu celelalte modificåri, repete, va permite<br />
aplicarea efectivå a celor patru libertå¡i fundamentale<br />
ale Uniunii Europene: libertatea de circula¡ie a persoanelor,<br />
a bunurilor, a serviciilor ¿i a capitalurilor. Sunt numai unele<br />
dintre prevederile constitu¡ionale prin care ne asiguråm cå<br />
România nu va pierde startul în cadrul noilor dimensiuni ale<br />
integrårii europene. Aceste noi dimensiuni - må refer chiar<br />
la Constitu¡ia Europei - se contureazå din acest moment la<br />
nivelul Uniunii Europene, ¿i acest lucru am putut så-l observ<br />
chiar cu ocazia vizitei pe care am efectuat-o de curând la<br />
Roma, cu ocazia lansårii negocierilor la nivel interguvernamental<br />
în legåturå cu Constitu¡ia Europei, dupå ce a fost<br />
realizat un proiect de Constitu¡ie în cadrul unei Conven¡ii la<br />
care au participat mari personalitå¡i, reprezentan¡i ai parlamentelor,<br />
reprezentan¡i ai societå¡ii civile din Uniunea<br />
Europeanå. Interesul nostru na¡ional este så fim parte din<br />
acest proces. Interesul nostru este ca de pe acum så lucråm<br />
la ceea ce va fi viitoarea Constitu¡ie Europeanå ¿i så nu ne<br />
închipuim cå putem, vreun moment, la nivel na¡ional sau la<br />
nivel european, så fixåm pentru totdeauna un text constitu¡ional.<br />
Dinamica realitå¡ilor impune, din când în când, astfel<br />
de adaptåri pentru a reflecta într-un text constitu¡ional<br />
schimbårile din via¡a de fiecare zi. S-a insistat în ultima<br />
vreme pe aspectele legate de cheltuielile pe care le implicå<br />
acest Referendum. Este evident, totu¿i, cå aceste cheltuieli<br />
38<br />
Palatul Victoria<br />
specifice legate de organizare sunt inevitabile. Totu¿i, s-au<br />
fåcut economii substan¡iale prin selectarea celor mai bune<br />
oferte, din punctul de vedere al pre¡ului, iar în ceea ce prive¿te<br />
celelalte cheltuieli legate de informarea ¿i promovarea<br />
votului pentru Constitu¡ie, ele reprezintå, de fapt, suportul<br />
uneia dintre cele mai importante campanii de educare civicå<br />
derulate în ultimii ani în România.<br />
Una dintre solicitårile Uniunii Europene pentru noi a fost<br />
întotdeauna aceea de a explica cetå¡enilor României func-<br />
¡ionarea Uniunii Europene, drepturile care decurg, dar ¿i<br />
responsabilitå¡ile care apar o datå cu ob¡inerea statutului de<br />
membru al Uniunii Europene. Avem ocazia în jurul acestui<br />
Referendum, cu ocazia acestui Referendum, så facem<br />
aceastå dezbatere internå masivå în legåturå cu istoria,<br />
prezentul, viitorul Uniunii Europene, modul de func¡ionare,<br />
så prezentåm institu¡iile Uniunii Europene. Sunt încå foarte<br />
mul¡i cei care au doar o idee vagå despre ce înseamnå<br />
aceastå institu¡ie foarte complexå, fårå så cunoascå foarte<br />
bine interferen¡ele dintre dimensiunea parlamentarå, dimensiunea<br />
guvernamentalå, sistemul judiciar, componente extrem<br />
de importante ¿i care de acum încolo vor însemna ¿i<br />
pentru noi modificåri importante de abordare. Faptul cå<br />
mini¿trii români merg mai des la Bruxelles decât în teritoriu<br />
- ¿i asta e råu, ar trebui så meargå ¿i în teritoriu mai des - ne<br />
aratå cå Bruxelles devine în mod evident una dintre zonele<br />
principale de interes politic, iar cooperarea noastrå trebuie<br />
så porneascå ¿i de la ideea cå în curând dreptul na¡ional va<br />
fi acoperit, în mare måsurå, de reglementåri comunitare care<br />
nu sunt foarte bine cunoscute nici la nivelul administra¡iei,<br />
nici la nivelul instan¡elor. Tot mai mult, acquisul comunitar,<br />
ca så spun a¿a, regulile comunitare vor începe så fie invocate<br />
¿i ele trebuie så fie cunoscute. Procesul acesta de educa¡ie<br />
civicå va presupune un efort de lungå duratå ¿i iatå, am<br />
început foarte puternic acest proces de dezbatere, chiar prin<br />
dezbaterea privind Referendumul ¿i dezbaterea noastrå, în<br />
afarå de celelalte modificåri aduse la Constitu¡ie, între cele<br />
mai importante sunt acestea care vizeazå Uniunea Europeanå.<br />
Sunt convins cå un mesaj clar asupra modului în care<br />
Constitu¡ia revizuitå va influen¡a în bine via¡a oamenilor va<br />
trebui transmis ¿i de la nivelul autoritå¡ilor locale. Va trebui<br />
spus cå, în orice caz, va trebui explicat faptul cå costul nerealizårii<br />
Referendumului ar fi mult mai mare, deoarece ar fi<br />
¿i un semnal negativ pentru evaluatorii procesului de integrare<br />
a României în Uniunea Europeanå. Dar, pe de altå<br />
parte, proiectul de modificare, a¿a cum este el acum, este<br />
rezultatul conlucrårii dintre clasa politicå ¿i cetå¡eni ¿i<br />
cuprinde multe dintre propunerile venite din partea societå¡ii<br />
civile ¿i ele vor influen¡a în mod direct via¡a oamenilor. Este<br />
vorba de garantarea proprietå¡ii, de limitarea imunitå¡ii parlamentare,<br />
eliminarea obligativitå¡ii stagiului militar, gratuitatea<br />
educa¡iei ¿i multe altele. Iar strategiile de comunicare,<br />
inclusiv la nivel local, ar trebui så însemne ¿i faptul cå reprezentan¡ii<br />
Inspectoratelor ¿colare jude¡ene, spre exemplu,<br />
så vorbeascå despre accesul egal la educa¡ie prin gratuitatea<br />
învå¡åmântului ¿i bursele pentru elevii din familiile nevoia¿e,<br />
care sunt stabilite în textul Constitu¡iei revizuite, iar reprezentan¡ii<br />
Direc¡iilor agricole vor putea vorbi, spre exemplu,<br />
despre garantarea proprietå¡ii, mesajul lor putând avea<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
un ecou mai puternic în mediul rural. Principalul pericol<br />
pentru reu¿ita referendumului este, sau ar putea så fie,<br />
absenteismul. Se poate spune cå votarea Constitu¡iei va reprezenta<br />
un test democratic pentru ¡ara noastrå, cu o semnifica¡ie<br />
asemånåtoare unora dintre deciziile foarte mari pe<br />
care noi le-am luat de-a lungul anilor, inclusiv adoptarea<br />
primei Constitu¡ii de dupå revolu¡ii - Constitu¡ia tranzi¡iei,<br />
cum o numesc eu adeseori, Constitu¡ia din 1991, cea care a<br />
pus bazele sistemului democratic în României dupå 1989.<br />
Acum este vorba, înså, de o nouå Constitu¡ie, o Constitu¡ie<br />
care consemneazå încheierea procesului de tranzi¡ie în România,<br />
o Constitu¡ie care fixeazå statutul de ¡arå candidatå a<br />
României la Uniunea Europeanå ¿i va fi probabil cunoscutå<br />
în istorie ca fiind Constitu¡ia integrårii României în Uniunea<br />
Europeanå - Constitu¡ia Europeanå a României. Va fi, fårå<br />
îndoialå, unul dintre reperele cele mai importante de modernizare<br />
la 12 ani dupå adoptarea primului text fundamental.<br />
Se poate spune, de asemenea, cå acest nou text constitu¡ional<br />
va reprezenta ¿i o garan¡ie pentru cetå¡enii României<br />
cå evolu¡iile pozitive din ace¿ti ani sunt ireversibile.<br />
Acest nou text de Constitu¡ie fixeazå în mod categoric<br />
câ¿tigurile ob¡inute în plus fa¡å de ceea ce au fost reglementårile<br />
anterioare ¿i Constitu¡ia va consolida aceste câ¿tiguri<br />
democratice în planul unui text de bazå.<br />
Va trebui så folosim cele mai eficiente cåi de a convinge<br />
oamenii så voteze. Pentru cå mai este doar o såptåmânå pânå<br />
când românii vor merge la vot, autoritå¡ile administra¡iei publice<br />
locale vor trebui så se mobilizeze exemplar, vor trebui<br />
så organizeze întâlniri în fiecare jude¡ cu reprezentan¡ii societå¡ii<br />
civile ¿i ai presei. În aceastå perioadå, la nivel local<br />
vor sosi ¿i parlamentarii partidelor care sus¡in modificarea<br />
Constitu¡iei. Ar fi util ca toate ac¡iunile organizate, pe de o<br />
parte, de autoritå¡ile locale, iar, pe de altå parte, de parlamentari,<br />
så fie conjugate, så fie armonizate, astfel încât eficien¡a<br />
promovårii noii Constitu¡ii så fie maximå. Va trebui<br />
så spunem clar oamenilor ¿i ce se întâmplå dacå s-ar invalida<br />
Referendumul datoritå absenteismului. Referendumul<br />
nu are un al doilea tur de scrutin, el poate fi eventual, repetat,<br />
dar, sigur, la un anumit interval de timp. Anul electoral<br />
care vine ar putea så ne împiedice så facem acest lucru,<br />
iar integrarea noastrå europeanå ar putea fi amânatå cu câ-<br />
¡iva ani sau chiar compromiså - nu vreau så exagerez, dar<br />
poate este mult spus ar fi compromiså, dar oricum, ar fi în<br />
mod evident amânatå. Ar însemna cå, încå odatå, nu am dus<br />
pânå la capåt un proiect na¡ional ¿i ar fi påcat pentru eforturile<br />
derulate în aceastå direc¡ie în ultimii ani. Pe de altå<br />
parte, så ne fie foarte clar, Europa, Uniunea Europeanå a¿teaptå<br />
acest vot de la noi. Toate personalitå¡ile europene<br />
care au trecut în ultimele såptåmâni pe aici, cei cu care<br />
ne-am întâlnit în stråinåtate au spus acest lucru în public.<br />
Votul de la Referendum va aråta faptul cå suntem hotårâ¡i så<br />
facem ceva în mod efectiv pentru integrare, nu doar så a¿teptåm<br />
fiecare acaså la el så vinå integrarea peste el cu beneficii<br />
¿i cu avantaje economice.<br />
Invalidarea ar putea avea consecin¡e mai profunde decât<br />
ne închipuim în acest moment. Libera circula¡ie a românilor<br />
în spa¡iul Schengen este o mare realizare a autoritå¡ilor, dar<br />
¿i un cec în alb pe care l-am primit de la partenerii no¿tri<br />
Palatul Victoria<br />
europeni. Este normal så spunem tuturor cetå¡enilor României<br />
cå prezen¡a la urne este o datorie. Fårå aceasta, democra¡ia<br />
nu func¡ioneazå, iar fårå votul cetå¡enilor nu are<br />
rost så vorbim despre democra¡ie ¿i de libertate. Unii poate<br />
vor fi împotrivå, dar este normal så se prezinte la vot ¿i så<br />
voteze conform con¿tiin¡ei lor. Numai a¿a clasa politicå va<br />
putea så vadå exact care este voin¡a realå a na¡iunii ¿i så procedeze<br />
în viitor în consecin¡å.<br />
În aceste zile, s-a pus în mi¿care o uria¿å opera¡iune de<br />
manipulare ¿i de inducere în eroare a popula¡iei. Îmi pare<br />
råu cå trebuie så spun, dar Partidul România Mare a lansat o<br />
campanie de îndepårtare a oamenilor de la ideea de integrare<br />
europeanå ¿i a încercat ¿i încearcå ceea ce a¿ numi, practic,<br />
opera¡iunea de terfelire a Constitu¡iei.<br />
Acestui proiect i-a contrapus o campanie plinå de minciuni,<br />
menite så sperie popula¡ia, så redeschidå råni ale istoriei,<br />
så readucå fantome ale trecutului de care tocmai ne-am<br />
lepådat. Publicarea unei hår¡i ciuntite, a unei Românii fårå<br />
Transilvania ¿i Banat este o barbarie ¿i oamenii ar trebui så<br />
sanc¡ioneze aceastå minciunå peremistå. Oricine poate citi<br />
chiar din Capitolul 1 al Constitu¡iei cå: „România este stat<br />
na¡ional, suveran ¿i independent, unitar ¿i indivizibil”. La<br />
art. 3 se spune foarte clar, de asemenea: „Teritoriul României<br />
este inalienabil”. Atunci de ce aceastå minciunå, de ce<br />
aceastå opera¡iune de intoxicare? De ce minciunile privind<br />
limba oficialå, când în art.13 se stipuleazå foarte clar: „În<br />
România, limba oficialå este limba românå”. Culmea este cå<br />
se atacå chiar ¿i principiul garantårii proprietå¡ii, pe motiv<br />
cå unii au acumulat averi pe cåi necinstite. Constitu¡ia nu<br />
anuleazå datoria autoritå¡ilor competente de a cerceta ¿i<br />
judeca eventualele fraude sau abuzuri ¿i nu putem periclita<br />
situa¡ia proprietå¡ii tuturor cetå¡enilor români doar pentru cå<br />
unii, eventual, au furat. Constitu¡ia obligå la moralitate ¿i la<br />
respectarea legii atunci când precizeazå cå „nimeni nu e mai<br />
presus de lege”. Eu am încredere, la fel ca ¿i colegii mei din<br />
Guvern, cå atât cetå¡enii României, cât ¿i autoritå¡ile publice<br />
implicate în acest proces au în¡eles implica¡iile acestui<br />
moment ¿i comportamentul nostru, al tuturor, va fi pe måsura<br />
importan¡ei lui. Vom beneficia de sprijinul massmedia,<br />
iar ac¡iunile din aceste ultime 10 zile înainte de referendum<br />
ne dau siguran¡a cå aceastå Constitu¡ie va fi aprobatå.<br />
Nu avem o altå variantå.<br />
Stima¡i colegi,<br />
Am så încerc acum, pe cât pot de succint, så vå prezint<br />
mai multe teme. Nu ne-am våzut de mult, s-au acumulat<br />
foarte multe chestiuni care sunt importante. Sunt unele prioritå¡i<br />
în afarå de cea absolutå, care este organizarea Referendumului<br />
¿i care trebuie så ne ¡inå în prizå ¿i så ne facå så<br />
rezolvåm în mod eficient unele probleme specifice acestui<br />
sezon, acestui anotimp. O så încep aceastå a doua parte a<br />
prezentårii mele cu câteva comentarii în legåturå cu anumite<br />
discu¡ii pe care le-am avut în ultima såptåmânå cu ¿efi de<br />
state sau de guverne din statele membre ale Uniunii Europene<br />
¿i cårora le-am prezentat rezultatele noastre în procesul<br />
de integrare ¿i le-am solicitat sprijinul pentru încheierea<br />
negocierilor de aderare a României în anul 2004. În 4<br />
octombrie, am participat la Roma la sesiunea inauguralå a<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 39
Conferin¡ei Interguvernamentale de revizuire a Tratatelor<br />
Uniunii Europene. Este un moment cu semnifica¡ii cruciale<br />
pentru viitorul Uniunii Europene.<br />
Am exprimat speran¡a, în interven¡ia pe care am prezentat-o<br />
în numele României, cå textul elaborat de Conven¡ia<br />
Europeanå va fi validat fårå modificåri majore ¿i cå lucrårile<br />
Conferin¡ei se vor încheia conform propunerii Pre¿edin¡iei<br />
italiene, înainte de sfâr¿itul anului.<br />
Nu voi intra în amånunte în legåturå cu aceste discu¡ii.<br />
Ele vor continua în lunile urmåtoare. Sunt unele puncte de<br />
vedere divergente, sunt atitudini divergente. România a fost,<br />
înså, apreciatå pentru modul echilibrat în care ¿i-a prezentat<br />
interesele ¿i pozi¡iile ¿i acest lucru a reie¿it ¿i din discu¡iile<br />
pe care le-am avut la Roma, dar ¿i din discu¡iile din alte capitale,<br />
spre exemplu, în Belgia sau în Luxemburg.<br />
În Belgia, am avut o întrevedere foarte bunå, foarte cålduroaså,<br />
a¿ putea spune, cu domnul Guy Verhofstadt, primul<br />
ministru belgian, care urmeazå, de altfel, så vinå într-o vizitå<br />
oficialå în România la începutul anului viitor. Ceea ce este<br />
interesant este faptul cå premierul belgian ne-a anun¡at cå<br />
Guvernul såu a decis ca pentru perioada 2004-2006, Belgia<br />
så lanseze un proiect de parteneriat intensiv cu trei ¡åri pe<br />
care ei le considerå importante, ¿i anume Canada, Rusia ¿i<br />
România. Este vorba de un proiect deosebit.<br />
Sigur, interesul pentru România porne¿te ¿i de la o experien¡å<br />
deosebitå, înfrå¡irile care au avut loc, peste 300 de<br />
înfrå¡iri între localitå¡i din România ¿i localitå¡i din Belgia,<br />
opera¡iunile legate de satele române¿ti, de asemenea, foarte<br />
cunoscute, latinitatea, care reprezintå, într-o anumitå måsurå,<br />
o legåturå între componentele popula¡iei din România<br />
¿i din Belgia, toate acestea au determinat lansarea acestui<br />
proiect, care este deosebit de important ¿i din punct de vedere<br />
al rela¡iilor diplomatice, al rela¡iilor economice pentru<br />
perioada urmåtoare. Vizita în Luxemburg a permis o reconfirmare<br />
a sprijinului ferm, neechivoc pe care Luxemburgul,<br />
¿i în special premierul Jean Claude Junker, le acordå obiectivelor<br />
de integrare în Uniunea Europeanå pentru România,<br />
alåturårii ¡årii noastre la familia europeanå.<br />
Discu¡iile pe care le-am avut, extrem de interesante, mai<br />
ales în legåturå cu dosarul european pe care noi, în momentul<br />
de fa¡å, îl privim cu foarte mare aten¡ie, pornind de la<br />
Raportul de ¡arå al Comisiei Europene, care va fi adoptat, va<br />
fi lansat pe 5 noiembrie, dar ¿i agenda negocierilor pentru<br />
diversele capitole de care vorbeam mai devreme, stabilirea<br />
principiilor dupå care så se desfå¿oare negocierea capitolelor<br />
financiare în anul viitor, angajamentul ferm la nivelul<br />
celor 25 - nu numai la nivelul celor 15 vechi membri ai Uniunii<br />
Europene - pentru un calendar echilibrat, care så ducå la<br />
integrarea României în Uniunea Europeanå în 2007, iatå<br />
foarte multe elemente care au nevoie de un sprijin larg la<br />
nivel politic, nu numai la nivel tehnic, la Bruxelles. ªi de<br />
aceea am început o campanie, împreunå cu to¡i colegii mei,<br />
prin care încercåm, la nivelul mini¿trilor, primilor mini¿tri,<br />
¿efilor de state så transferåm spre centrele de decizii importante<br />
mesajele pe care noi le consideråm esen¡iale din acest<br />
punct de vedere. În orice caz, premierul luxemburghez ¿i-a<br />
exprimat convingerea cå negocierile de aderare vor fi închise<br />
în anul 2004, ceea ce va permite semnarea Tratatului<br />
40<br />
Palatul Victoria<br />
de aderare. România a fost invitatå ca partener al Luxemburgului<br />
la seria de manifeståri grupate sub genericul „Luxemburgul<br />
¿i Marea Regiune – capitala europeanå a culturii<br />
în 2007” - anul integrårii României în Uniunea Europeanå“.<br />
În Luxemburg, înså, am continuat dialogul direct cu<br />
institu¡ii comunitare de primå importan¡å: Curtea Europeanå<br />
de Justi¡ie. Am fost primul interlocutor al noului pre¿edinte<br />
al Cur¡ii Europene de Justi¡ie, domnul Vasilios Skouris, care<br />
fusese desemnat ca pre¿edinte al CEJ doar cu o zi înaintea<br />
sosirii noastre în Luxemburg. ªi, de asemenea, ne-am întâlnit<br />
cu pre¿edintele Båncii Europene de Investi¡ii. Am discutat<br />
despre proiectele în curs. Ele au valoarea de aproape 3<br />
miliarde de euro ¿i am discutat despre proiecte noi, care însumeazå<br />
cam 1,5 miliarde de euro. Banca Europeanå de<br />
Investi¡ii este în momentul de fa¡å unul dintre cei mai importan¡i<br />
parteneri pentru noi în domeniul investi¡iilor, unul dintre<br />
cei mai mari investitori în România. A fost o discu¡ie<br />
deosebit de bunå ¿i, sigur, ne intereseazå foarte mult så continuåm<br />
rela¡iile cu aceastå bancå ¿i datoritå faptului cå este<br />
vorba de o componentå comunitarå, ca så spun a¿a, dar ¿i<br />
datoritå condi¡iilor foarte bune în care se pot ob¡ine banii,<br />
condi¡iile de finan¡are, costurile împrumutului, care sunt<br />
deosebit de convenabile. Doresc så fac unele comentarii<br />
acum în legåturå cu anumi¡i indicatori macroeconomici pe<br />
anul 2003, dupå ce au trecut 8 luni din acest an. Obiectivele,<br />
¡intele ¿i prioritå¡ile stabilite prin Programul macroeconomic<br />
pentru anul 2003 au vizat men¡inerea cre¿terii economice<br />
sus¡inute de exporturi ¿i investi¡ii, continuarea procesului<br />
de dezinfla¡ie. Bun, au trecut mai mult de opt luni. Datele pe<br />
care le am eu sunt pe primele opt luni. Statistica nu poate så<br />
ne punå la dispozi¡ie atât de rapid, så proceseze toate elementele<br />
¿i informa¡iile care så permitå în timp real cunoa¿terea<br />
unor elemente care, sigur, sunt foarte semnificative.<br />
Totu¿i, pentru primele opt luni, datele pe care le avem noi<br />
sunt pozitive. Produc¡ia industrialå a crescut pe aceastå perioadå<br />
cu 3,6%, comparativ cu perioada similarå a anului<br />
trecut. Sporul de produc¡ie s-a realizat prin contribu¡ia echilibratå<br />
a cererii pentru export ¿i investi¡ii. În aceea¿i perioadå,<br />
exporturile au însumat aproape 10,3 miliarde euro,<br />
valoarea acestora fiind superioarå cu 7,5% fa¡å de cea înregistratå<br />
în aceea¿i perioadå a anului 2002. Am constatat o<br />
reducere sensibilå a exporturilor de materii prime ¿i a produselor<br />
cu un grad inferior de prelucrare. ªi în domeniul mediului<br />
de afaceri, prin ac¡iunile întreprinse în ultimul timp,<br />
am reu¿it så generåm un climat favorabil, în beneficiul investitorilor<br />
autohtoni ¿i stråini. Citeam aståzi în preså, în<br />
ziarul Adevårul un comentariu în legåturå cu un raport care<br />
a apårut în Institutional Investors în legåturå cu o compara¡ie<br />
realizatå între diferitele ¡åri din lume, un clasament privind<br />
condi¡iile pentru investi¡ii ¿i nivelul de investi¡ii ¿i comentariul<br />
pe care l-am citit ¿i care mi se pare pozitiv este acela<br />
cå România, în ultimul an, a crescut cu 7,5 puncte fa¡å de<br />
Ungaria, care a scåzut cu un punct sau Polonia, care a crescut<br />
cu un punct ¿i comentariul era - ¿i va trebui så vedem<br />
toate aceste date - cå România face parte dintre cele mai dinamice<br />
trei ¡åri din lume în ceea ce prive¿te crearea condi¡iilor<br />
pentru investi¡ii. Sigur, înså, sunt multe de fåcut, po-<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
zi¡ia noastrå încå trebuie amelioratå din acest punct de vedere<br />
¿i condi¡iile trebuie îmbunåtå¡ite prin continuarea unor<br />
reforme pe care ¿tim cå trebuie så le realizåm în perioada<br />
care vine. Volumul cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate<br />
principalå de comer¡ cu ridicata ¿i cu amånuntul - ca<br />
så dau doar un singur exemplu - a fost cu peste 14% mai<br />
mare fa¡å de perioada corespunzåtoare a anului trecut. Sigur,<br />
unii vor putea spune cå de aici se poate observa ¿i o cre¿tere<br />
a nivelului de trai, consumul reprezintå, în mare måsurå, o<br />
componentå care exprimå puterea de cumpårare. Al¡ii vor<br />
spune cå aceastå putere de cumpårare nu este echilibrat repartizatå.<br />
ªi acest argument este adevårat. Totu¿i, este foarte<br />
clar cå sunt foarte multe lucruri importante care s-au realizat<br />
în aceastå perioadå. În agriculturå, se remarcå faptul cå efectivele<br />
de animale existente în luna septembrie erau superioare<br />
celor înregistrate anul trecut (sporul înregistrat: 8,3%<br />
la porcine, 1,6% la ovine ¿i caprine, 0,6% la bovine). Evolu¡ia<br />
procesului infla¡ionist se încadreazå, în linii generale,<br />
în limitele prognozate – aproximativ 14%, ceea ce demonstreazå<br />
cå obiectivul evolu¡iei descrescåtoare a infla¡iei,<br />
conform programului de ac¡iune stabilit, este o certitudine.<br />
În ultima perioadå, rata infla¡iei a fost la cel mai scåzut nivel<br />
din ultimii ani, având o medie lunarå de 0,9%, comparativ<br />
cu 1,3%, cât s-a înregistrat în perioada similarå a anului trecut.<br />
Guvernul a continuat promovarea unor måsuri menite så<br />
amelioreze condi¡iile de via¡å ale popula¡iei, în concordan¡å,<br />
înså, cu resursele de care dispunem. Nivelul ¿omajului a<br />
scåzut, numårul ¿omerilor a fost mai mic cu aproape 200 mii<br />
persoane, rata ¿omajului fiind de 6,6% - cel mai mic nivel<br />
din ultimele 12 luni. Sigur, înså, ¿tim cå sunt alte tipuri de<br />
probleme care trebuie rezolvate. Poate cu un alt prilej o så<br />
discutåm despre evolu¡ia for¡ei de muncå, despre probleme<br />
de ¿omaj, problemele legate de dezvoltarea ruralå ¿i problemele<br />
din agriculturå. În ¿edin¡a de ieri, am adoptat o Ordonan¡å<br />
de Urgen¡å privind protec¡ia maternitå¡ii la locurile<br />
de muncå, prin care am stabilit unele måsuri în acord cu legisla¡ia<br />
comunitarå: instituirea dreptului la concediu ¿i indemniza¡ie<br />
de risc maternal în cuantum de 75% din media<br />
veniturilor lunare realizate în cele 10 luni anterioare solicitårii<br />
concediului; stabilirea obliga¡iei ce revine angajatorului<br />
de a acorda salariatelor posibilitatea efectuårii consulta¡iilor<br />
prenatale, fårå diminuarea drepturilor salariale; instituirea<br />
concediului post natal obligatoriu de 42 de zile; stabilirea cu<br />
claritate a obliga¡iilor reciproce ce revin angajatorului ¿i salariatei<br />
care solicitå måsuri de protec¡ie a sånåtå¡ii sale, a fåtului<br />
sau a copilului såu.<br />
Evaluarea obiectivå a acestor rezultate valideazå efortul<br />
nostru ¿i impune în continuare implementarea cu fermitate a<br />
måsurilor ce vizeazå accelerarea reformelor economice ¿i<br />
sociale în ¡ara noastrå.<br />
Stima¡i colegi,<br />
Am så încerc acum så vå spun câteva cuvinte despre o<br />
zonå care este tot mai importantå ¿i care ne va permite så<br />
construim o strategie adecvatå pentru for¡a de muncå, pentru<br />
dezvoltarea României în context european. Este vorba de<br />
sistemul de învå¡åmânt. Am dorit så facem o analizå mai<br />
largå pe acest domeniu ¿i mai ales så vedem pentru viitor ce<br />
Palatul Victoria<br />
avem de fåcut. În perioada 2001-2003, pentru finan¡area sistemului<br />
învå¡åmântului de stat, a fost alocat echivalentul în<br />
lei al circa 5,3 miliarde dolari. Fa¡å de perioada 1997-1999<br />
(am luat trei ani din guvernarea noastrå ¿i trei ani din guvernarea<br />
de dinainte). Atunci, învå¡åmântul de stat a dispus<br />
de la buget de 3,8 miliarde dolari, deci fondurile alocate<br />
acestui sector în actuala guvernare sunt cu aproape 40% mai<br />
mari. Am încercat så vedem, practic, din punctul de vedere<br />
al fondurilor alocate, dacå lucrurile stau mai bine sau mai<br />
råu. Iatå, acestea sunt cifrele care au fost puse la dispozi¡ie<br />
¿i rezultå din analiza pe care am fåcut-o cå aceste fonduri au<br />
crescut de la an la an: 1,4 miliarde dolari în anul 2001; 1,6<br />
miliarde dolari în anul 2002; 2,3 miliarde dolari în acest an.<br />
Cea mai mare parte a cheltuielilor de învå¡åmânt - 85% - a<br />
fost suportatå de la bugetul de stat ¿i din bugetele locale.<br />
Trebuie subliniat cå, în contextul descentralizårii finan¡årii<br />
învå¡åmântului preuniversitar de stat, fondurile alocate de<br />
autoritå¡ile locale pentru aceastå ac¡iune au avut ca surså<br />
principalå sumele defalcate din unele venituri ale bugetului<br />
de stat, în principal, din taxa pe valoare adåugatå. Din aceste<br />
sume s-au acoperit cheltuielile de personal, bursele elevilor,<br />
cheltuielile cu materialul didactic, finan¡area învå¡åmântului<br />
pentru copii cu deficien¡e. Dacå în perioada 1997-<br />
1999 finan¡area învå¡åmântului s-a limitat, în principal, la<br />
asigurarea cheltuielilor de func¡ionare a unitå¡ilor de învå-<br />
¡åmânt, în perioada 2001-2003 Guvernul a avut în vedere<br />
atât îmbunåtå¡irea condi¡iilor de desfå¿urare a procesului<br />
instructiv-educativ, cât ¿i stimularea cadrelor didactice.<br />
Cheltuielile de personal au crescut cu 20%, de la 2244 milioane<br />
dolari la 2708 milioane dolari. Cheltuielile de capital<br />
au crescut ¿i ele cu peste 62%, de la 227 milioane dolari la<br />
366 milioane dolari. În acela¿i timp, în perioada 2001-2003,<br />
o aten¡ie deosebitå s-a acordat realizårii unor programe ale<br />
Guvernului atât în domeniul educa¡ional, cât ¿i în domeniul<br />
social. Îmbunåtå¡irea accesului la procesul de învå¡åmânt al<br />
copiilor din zone defavorizate prin crearea unei re¡ele de<br />
transport ¿colar: S-au alocat 2,7 milioane dolari în anul<br />
2001; 3,6 milioane dolari în anul 2002 ¿i 5,2 milioane dolari<br />
în anul 2003. De acest program au beneficiat, în medie,<br />
8000 de elevi anual.<br />
Extinderea duratei învå¡åmântului obligatoriu ¿i acordarea<br />
de manuale gratuite, din acest an, ¿i elevilor din clasa<br />
a IX-a. Modernizarea procesului instructiv-educativ, prin<br />
dotarea ¿colilor din învå¡åmântul preuniversitar cu calculatoare<br />
¿i soft-uri educa¡ionale: s-au alocat 5,6 milioane dolari<br />
în anul 2001; 7 milioane dolari în anul 2002 ¿i 18 milioane<br />
dolari în acest an. Au fost dotate la standarde superioare<br />
12800 unitå¡i ¿colare. Sprijinirea unitå¡ilor de învå¡åmânt<br />
prin alocarea de fonduri de la buget pentru dotarea cu mobilier<br />
¿colar. Acordarea de rechizite ¿colare elevilor din învå¡åmântul<br />
primar ¿i gimnazial, care provin din familii cu<br />
venituri reduse: S-au alocat 7,1 milioane dolari în anul 2001;<br />
6,1 milioane dolari în anul 2002; 5,5 milioane dolari în anul<br />
în curs. Au beneficiat de acest program, în medie, 945.000<br />
de copii anual. Acordarea de produse lactate ¿i de panifica¡ie<br />
pentru copiii ¿i elevii din învå¡åmântul pre¿colar ¿i primar:<br />
s-au alocat 10,2 milioane dolari în anul 2002 ¿i 42,7 milioane<br />
dolari în acest an. Alåturi de alocarea directå a unor<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 41
sume din fonduri bugetare, s-a creat ¿i posibilitatea contractårii<br />
directe de cåtre universitå¡i a unor credite externe, cu<br />
garan¡ia statului, pentru finan¡area unor proiecte proprii.<br />
Pânå în prezent cinci universitå¡i au solicitat ¿i li s-a aprobat<br />
prin hotårâri ale Guvernului, garantarea de împrumuturi externe<br />
pentru crearea de parcuri industriale ¿i tehnologice,<br />
centre de transfer tehnologic, re¡ele de cercetare tehnologicå,<br />
care însumeazå 49 de milioane dolari.<br />
Nu în ultimul rând, vreau så remarc întårirea autonomiei<br />
financiare a unitå¡ilor de învå¡åmânt preuniversitar ¿i universitar,<br />
cât ¿i managementul din ce în ce mai performant la<br />
nivelul acestora. Aceste unitå¡i au realizat ¿i utilizat venituri<br />
proprii în continuå cre¿tere, care în anul 2003 sunt de aproximativ<br />
trei ori mai mari fa¡å de anul 1999, respectiv la<br />
nivelul a 267,9 milioane dolari fa¡å de 92,8 milioane dolari<br />
în 1999. Am stabilit în ¿edin¡a de Guvern de ieri ca, pentru<br />
cele 3 mari programe cu finan¡are externå de peste 300 milioane<br />
dolari, ministrul Educa¡iei så se întâlneascå cu fiecare<br />
pre¿edinte de Consiliu jude¡ean ¿i så stabileascå de comun<br />
acord lista unitå¡ilor ¿colare care vor beneficia de fondurile<br />
externe. Nu mai accept ca fiecare Inspectorat ¿colar så stabileascå,<br />
fårå transparen¡å, cine va beneficia de programele<br />
guvernamentale. Decizia trebuie så fie a comunitå¡ii locale<br />
¿i så nu fie influen¡atå de interese subiective. Guvernul este<br />
hotårât så ia måsuri pentru o îmbunåtå¡ire vizibilå în acest<br />
domeniu.<br />
Vrem så finalizåm modernizårile la toate unitå¡ile ¿colare,<br />
så terminåm, dacå mai este cazul, anumite construc¡ii<br />
începute, så descentralizåm taberele, cåminele, så sprijinim<br />
învå¡åmântul privat de toate gradele ¿i vrem så înglobåm<br />
realizårile din învå¡åmântul privat în raportul general<br />
privind România sistemul de învå¡åmânt din România. Deocamdatå,<br />
noi nu am încorporat în inventarul nostru investi¡ii<br />
importante care s-au realizat de cåtre universitå¡i particulare.<br />
Am fost de curând la inaugurarea noului campus al Universitå¡ii<br />
Româno-Americane, o investi¡ie de aproape 8 milioane<br />
de dolari, realizatå de cåtre universitate fårå o garan¡ie<br />
a statului ¿i bånuiesc cå sunt astfel de investi¡ii în multe zone<br />
din ¡arå. Toate acestea se adaugå la cifrele pe care vi le-am<br />
prezentat ¿i care reprezintå doar contribu¡ia bugetului de<br />
stat.<br />
Este adevårat cå universitå¡ile particulare, practic, folosesc<br />
sume atrase prin taxele pe care le percep ¿i care înseamnå<br />
pe un anumit segment utilizarea unor fonduri ale contribuabililor,<br />
ale pårin¡ilor studen¡ilor respectivi sau ale studen¡ilor<br />
pentru realizarea unor proiecte de acest gen, dar nu<br />
e mai pu¡in important cå ace¿ti bani înseamnå sau pot duce<br />
la realizarea unor proiecte deosebite, inclusiv în ceea ce prive¿te<br />
modernizarea unor cåmine. Aici este o problemå pe<br />
care încå nu am reu¿it så o rezolvåm suficient de bine. Va fi<br />
nevoie ca universitå¡ile de stat ¿i cele particulare så apeleze<br />
la sprijinul Guvernului pentru a ob¡ine condi¡iile necesare în<br />
care så se împrumute pentru a finan¡a astfel de construc¡ii de<br />
interes imediat. Domnul Mihai Tånåsescu, care este lângå<br />
mine ¿i cu care am discutat despre aceste subiecte ¿i la Ia¿i,<br />
dar ¿i în cadrul Guvernului, vå stå la dispozi¡ie pentru a vå<br />
sprijini pentru realizarea acestor proiecte. Un alt subiect pe<br />
care vreau så-l ating foarte rapid aståzi este cel al campaniei<br />
42<br />
Palatul Victoria<br />
agricole de toamnå. Aceastå campanie constituie baza pentru<br />
anul agricol 2003-2004. Rezultatele din 2004 vor depinde<br />
de felul în care lucråm acum, de felul în care ¿tim så<br />
folosim perioadele optime pentru diversele activitå¡i care se<br />
desfå¿oarå pe câmp.<br />
Am så vå prezint principalele probleme privind campania<br />
agricolå ¿i anumite aspecte din domeniul zootehniei.<br />
Cu privire la campania agricolå de toamnå, iatå câteva<br />
precizåri. Ac¡iunile aflate în plinå desfå¿urare - recoltarea<br />
produselor ¿i finalizarea aråturilor ¿i semånatul culturilor de<br />
toamnå - necesitå în aceste zile un volum mare de muncå,<br />
mobilizarea speciali¿tilor agricoli ¿i a autoritå¡ilor administra¡iei<br />
publice locale. Este nevoie ¿i de foarte multå aten¡ie,<br />
flexibilitate, mobilizare în momentele optime. Ploile reprezintå<br />
¿i un factor pozitiv, dar ¿i un factor de îngreunare a<br />
unora dintre lucråri ¿i de aceea este foarte important så vedem<br />
pentru fiecare zonå a ¡årii care este momentul cel mai<br />
bun pentru desfå¿urarea diferitelor lucråri pe care le avem de<br />
realizat. La aceastå datå, recoltatul se executå pe ultimele<br />
suprafe¡e la culturile de floarea soarelui ¿i porumb ¿i se aflå<br />
în plinå desfå¿urare la soia ¿i sfeclå de zahår, sigur, ¡inând<br />
seama ¿i de condi¡iile de vreme. La floarea soarelui, recoltatul<br />
s-a încheiat în 23 de jude¡e, restul jude¡elor urmând så<br />
finalizeze aceastå lucrare în câteva zile. La porumb, recoltatul<br />
s-a încheiat în 5 jude¡e: Dolj, Olt, Giurgiu, Timi¿, Mehedin¡i.<br />
La soia, în 5 jude¡e: Mehedin¡i, Vaslui, Sålaj, Alba<br />
¿i Sibiu. Produc¡iile ob¡inute la culturile recoltate în aceastå<br />
toamnå sunt superioare celor din anul trecut: La floarea<br />
soarelui produc¡ia, de peste 1,4 milioane tone, este mai mare<br />
cu 500 mii tone fa¡å de cea prognozatå, ceea ce asigurå consumul<br />
intern, precum ¿i disponibilitå¡i pentru export.<br />
La porumb, acolo unde cultura a fost irigatå, s-au ob-<br />
¡inut produc¡ii între 8 ¿i 10 tone la hectar, aceasta justificând<br />
eforturile fåcute cu reabilitarea sistemelor de iriga¡ii. Sunt<br />
peste 700 mii tone în plus fa¡å de anul 2002 pânå la acest<br />
moment. Probabil cå la momentul în care se vor încheia<br />
lucrårile vor fi aproape 800 de mii de tone în plus, ceea ce<br />
reprezintå un mare câ¿tig ¿i fa¡å de unele dintre ¡årile din<br />
jurul nostru care au avut mari probleme la culturile de porumb.<br />
Vom avea o foarte bunå bazå de furajare pentru hrana<br />
animalelor în special ¿i bineîn¡eles ¿i condi¡ii pentru un<br />
eventual export, dacå va fi cazul.<br />
În condi¡iile dificile ale acestui an, totu¿i, produc¡ia<br />
ob¡inutå la cultura cartofului, de 3,3 milioane tone, asigurå<br />
necesarul de consum al popula¡iei. Deficitul la grâu ¿i secarå<br />
se va acoperi din import, fårå taxe vamale. Am simplificat<br />
serios sistemul de licen¡e. Consideråm cå nu vor mai fi probleme.<br />
De fapt, am eliminat sistemul de licen¡e tocmai pentru<br />
a elimina birocra¡ia, trecerea pe la Vamå, eliberarea licen¡elor<br />
pe bazå de prietenii ¿i a¿a mai departe. Practic, am<br />
stabilit anumite reguli foarte clare, o datå limitå pentru aceste<br />
importuri ¿i bineîn¡eles, sistemul va func¡iona pe sistemul<br />
mult mai simplu: primul venit - primul servit, din punct de<br />
vedere al procedurilor ¿i consumårii administrative a acestor<br />
proceduri. De asemenea, în sectorul legumicol ¿i pomicol<br />
produc¡iile au fost superioare anului 2002, înregistrându-se<br />
cre¿teri ale calitå¡ii, ceea ce permite aprovizionarea ritmicå<br />
¿i la pre¡uri accesibile a popula¡iei. Este adevårat, înså, cå<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
noi nu am reu¿it încå så modernizåm sistemul nostru de<br />
export de legume ¿i de fructe ¿i probabil cå în cadrul programelor<br />
Sapard, sistemul, calitatea, în primul rând, a produselor<br />
ob¡inute, sistemul de colectare ¿i sistemul de export<br />
foarte rapid în condi¡ii care så asigure protejarea consumatorului,<br />
toate acestea vor trebui så fie avute în vedere în perioada<br />
care va urma ¿i sunt aproape 450 de programe Sapard<br />
care în anul acesta ¿i mai ales anul viitor se vor concentra pe<br />
proiecte de infrastructurå; în perioada urmåtoare va trebui så<br />
gåsim pentru fiecare localitate sau pentru fiecare zonå din<br />
¡arå condi¡iile ¿i mecanismele prin care så valorificåm poten¡ialul<br />
existent, inclusiv în ceea ce prive¿te legumele ¿i<br />
fructele ¿i capacitatea de export, bineîn¡eles. O aten¡ie deosebitå<br />
trebuie acordatå, înså, realizårii la timp ¿i în bune<br />
condi¡ii a aråturilor ¿i însåmân¡årii culturilor de toamnå.<br />
Pânå la aceastå datå s-au executat aråturi pe 82% din suprafa¡a<br />
prevåzutå a se însåmân¡a. Jude¡ele Timi¿, Cålåra¿i,<br />
Alba ¿i Sibiu au încheiat aceastå importantå lucrare.<br />
Pentru subven¡ionarea semin¡ei au fost alocate peste<br />
1.300 miliarde lei. Pânå în prezent au fost semånate 826 mii<br />
hectare, cu 14% mai mult decât în anul 2002 în aceastå perioadå.<br />
Precipita¡iile din ultima vreme au întrerupt lucrårile în<br />
unele jude¡e. Este necesarå, înså, folosirea ferestrelor de<br />
timp bune de lucru pentru a încheia aceastå importantå lucrare<br />
în perioada optimå. Pentru sus¡inerea producåtorilor<br />
agricoli în vederea înfiin¡årii culturilor de toamnå, a fost<br />
alocatå suma de 1600 miliarde lei ca primå etapå a sprijinului<br />
de 2 milioane lei la hectar. Pânå la aceastå datå a fost<br />
viratå cåtre jude¡e suma de 1077 miliarde lei, urmând ca în<br />
aceste zile, banii så ajungå la producåtorii agricoli. Solicit,<br />
înså, autoritå¡ilor agricole jude¡ene ¿i primåriilor så ac¡ioneze<br />
cu operativitate pentru distribuirea sumelor primite. În<br />
ceea ce prive¿te activitatea din zootehnie, realizårile în acest<br />
domeniu sunt superioare acelea¿i perioade a anului trecut,<br />
atât la efective, cât ¿i la produc¡ia animalå. Efectivele au<br />
crescut la toate speciile. Produc¡ia de lapte de vacå este mai<br />
mare cu 6%, iar cea de carne cu 21%. S-au creat exploata¡ii<br />
moderne, comparabile cu cele din Uniunea Europeanå.<br />
Acestea s-au datorat, în primul rând, efortului bugetar pentru<br />
zootehnie, care este de zece ori mai mare fa¡å de anul<br />
2000.<br />
Stima¡i colegi,<br />
Acum am så må refer, pe cât pot de scurt, la rela¡ia cu<br />
autoritå¡ile locale ¿i la situa¡ia din anumite jude¡e. În ultima<br />
perioadå, Guvernul a analizat problemele prioritare existente<br />
la nivelul mai multor jude¡e: Alba, Arad, Bistri¡a-Nåsåud,<br />
Cara¿-Severin, Cålåra¿i, Constan¡a, Dâmbovi¡a, Dolj, Gorj,<br />
Ia¿i, Mehedin¡i, Prahova, Satu Mare, Suceava, Tulcea,<br />
Vaslui, Vâlcea ¿i Municipiul Bucure¿ti. Din cele prezentate<br />
a rezultat clar cå la nivelul jude¡elor sunt probleme care ar<br />
putea fi solu¡ionate mai bine, unele chiar la nivel local. Cele<br />
mai multe probleme se referå la sprijinul financiar pentru<br />
finalizarea unor lucråri de investi¡ii de importan¡å deosebitå,<br />
reabilitarea centralelor termice ¿i a unor obiective din domeniul<br />
social - ¿coli, cåmine pentru persoane vârstnice.<br />
Acordarea unor ajutoare financiare popula¡iei din zone cu o<br />
ratå a ¿omajului crescutå, ca urmare a disponibilizårilor din<br />
Palatul Victoria<br />
industrie. Iatå, spre exemplu, la O¡elu-Ro¿u. Acordarea unor<br />
ajutoare financiare pentru realizarea unor lucråri urgente de<br />
refacere a obiectivelor afectate de calamitå¡ile naturale, cele<br />
care au avut loc în acest an, în aproape toate jude¡ele ¡årii.<br />
Asigurarea unor ajutoare umanitare de la rezervele de stat,<br />
constând în materiale de construc¡ii ¿i reparat case, pentru<br />
popula¡ia care a avut de suferit în urma fenomenelor meteorologice<br />
periculoase. Acordarea unor ajutoare de urgen¡å<br />
pentru persoanele aflate în situa¡ii de necesitate.<br />
Consolidarea domeniului public ¿i privat al unitå¡ilor<br />
administrativ-teritoriale prin transmiterea unor active cu<br />
caracter social, în domeniul public al unitå¡ilor administrativ-teritoriale.<br />
Trecerea unor imobile din domeniul public ¿i<br />
privat al statului, în domeniul public al unor jude¡e. ªi vå<br />
rog, dacå ave¡i propuneri interesante în acest sens, vå rog så<br />
le trimite¡i la Secretariatul General al Guvernului, le vom<br />
analiza cu toatå aten¡ia. Vrem så vedem, så facem un efort,<br />
în primul rând, pentru a închide acele investi¡ii care mai au<br />
nevoie de sume mici de bani. Sunt investi¡ii care stau de ani<br />
de zile nefinalizate. Trebuie så vedem dacå putem så intervenim,<br />
dar trebuie så stabilim foarte clar prioritå¡ile. Nu se<br />
poate så porneascå o mul¡ime de proiecte ¿i dupå aceea, pentru<br />
cå lucrårile nu sunt închise, så primim o mul¡ime de<br />
solicitåri. Iatå, am constatat, spre exemplu, în teritoriu faptul<br />
cå în ultimii ani s-au construit - ¿i lucrul acesta este foarte<br />
util - peste 2000-3000 de biserici - dar în momentul de fa¡å<br />
sunt în construc¡ie încå sute, poate mii de biserici ¿i de catedrale.<br />
Este foarte bine, dar, practic, neavând posibilitatea så<br />
urmårim ¿i la nivel central ¿i la nivel local, nu putem så<br />
råspundem tuturor solicitårilor de sprijin pentru finalizarea<br />
acestor lucråri ¿i atunci sunt multe dintre aceste biserici care<br />
råmân ani de zile în construc¡ie, nu pot fi finalizate din cauza<br />
lipsei fondurilor. Avem nevoie de o mai bunå planificare,<br />
stabilirea unor prioritå¡i în a¿a fel încât lucrårile så se poatå<br />
desfå¿ura mai rapid. Sunt pe urmå multe investi¡ii care sunt<br />
pornite de ani de zile ¿i realizarea lor în ritmul actual ar mai<br />
necesita încå 40-50 de ani. Spre exemplu la Mediu ¿i la Ape<br />
sunt sute de astfel de investi¡ii pornite ¿i ele nu au nici o<br />
¿anså så fie realizate într-un timp foarte scurt. De aceea, am<br />
cerut colegilor de la toate ministerele så stabileascå o listå<br />
scurtå de prioritå¡i, så punem banii acolo unde existå o ¿anså<br />
ca aceste lucråri så fie finalizate. Nu putem în fiecare an så<br />
dåm bani pentru organizåri de ¿antier ¿i pe urmå så constatåm<br />
cå la sfâr¿itul anului cå investi¡ia råmâne la acela¿i<br />
stadiu. Este necesar, înså, ca fiecare jude¡ så identifice principalele<br />
probleme cu care se confruntå, så stabileascå prioritå¡ile,<br />
modul concret de solu¡ionare, cu antrenarea tuturor<br />
for¡elor ¿i mijloacelor materiale ¿i financiare locale ¿i apoi<br />
så solicite sprijinul Guvernului. Va trebui så în¡elegem cå<br />
Guvernul nu are un al doilea buget de rezervå cu care så rezolve<br />
aceste probleme suplimentare sau så finan¡eze lucrårile<br />
care nu au fost prinse în buget.<br />
Sigur, la nivel local existå ¿i o altå modalitate, aceea ca<br />
anumite proiecte locale så fie cumva sus¡inute printr-un<br />
proiect na¡ional. Existå un jude¡, pentru care am o mare admira¡ie<br />
pentru colegii de acolo, care au mårit pre¡urile ¿i valoarea<br />
investi¡iei la ni¿te såli de sport din jude¡ul respectiv,<br />
pentru cå firma de construc¡ie respectivå mai are de terminat<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 43
¿i un hotel ¿i, încå, o altå construc¡ie în jude¡ul respectiv. ªi,<br />
atunci, probabil, cå se echilibreazå cumva costurile. Vreau<br />
så vå spun cå pentru proiectele guvernamentale suntem cu<br />
ochii pe dumneavoastrå, så nu vå face¡i iluzii. Nu în felul<br />
acesta ve¡i rezolva problemele locale. Dacå putem så vå<br />
ajutåm, sigur cå facem acest lucru cu mare bucurie. Sunt<br />
unele probleme care sunt deosebit de delicate ¿i pe care trebuie<br />
så le vedem. Ieri, am stabilit ca domnul ministru Oprea<br />
så meargå, spre exemplu, la Tulcea ¿i la Boto¿ani pentru a<br />
examina situa¡ia sistemului de încålzire termicå pentru cele<br />
douå localitå¡i. Sunt ¿i alte pe care o så le discutåm, dar am<br />
aprobat ¿i acest lucru vroiam så vå spun constituirea Comitetului<br />
Interministerial pentru rela¡ia cu administra¡ia<br />
publicå. Am decis înfiin¡area acestui Comitet Interministerial<br />
pentru a realiza: o analizå cât mai clarå a situa¡iei existente;<br />
de a identifica problemele cu care se confruntå administra¡ia<br />
publicå; stabilirea prioritå¡ilor ce trebuie avute în<br />
vedere în rezolvarea acestora; identificarea resurselor<br />
disponibile. Prin activitatea sa, Comitetul va realiza gestionarea<br />
¿i armonizarea rela¡iilor dintre autoritå¡ile administra¡iei<br />
publice centrale ¿i autoritå¡ile administra¡iei publice<br />
locale. Comitetul este condus de Primul Ministru ¿i este format<br />
din reprezentan¡ii principalelor ministere. La lucrårile<br />
Comitetului Interministerial participå:<br />
Cinci reprezentan¡i ai Uniunii Na¡ionale a Consiliilor<br />
Jude¡ene din România.<br />
Reprezentan¡i ai Camerei Deputa¡ilor, Senatului,<br />
Federa¡iei Autoritå¡ilor Locale din România.<br />
Sigur, pentru reprezentan¡ii Parlamentului noi vom face<br />
aceastå invita¡ie ¿i dân¿ii vor hotårî dacå vor sau nu så participe<br />
la aceste activitå¡i. Îmi exprim convingerea cå prin<br />
aceastå måsurå se va putea acoperi mai bine o zonå de mare<br />
interes pentru evolu¡ia viitoare a societå¡ii române¿ti.<br />
Un subiect important asupra cåruia vreau så insist aståzi<br />
¿i îmi cer scuze cå aståzi am så vå re¡in mai mult cu comentariile<br />
mele dar s-au adunat foarte multe teme, un alt domeniu<br />
extrem de important este cel al combaterii faptelor de<br />
corup¡ie. Dincolo de ceea ce poate fi considerat uneori o<br />
luptå politicå, politizarea subiectului, supermediatizarea,<br />
este clar cå existå o problemå ¿i aceastå problemå va trebui<br />
så o vedem cu responsabilitate. Este nevoie så ne concentråm<br />
eforturile prioritare în domeniile: justi¡ie, administra¡ie<br />
publicå, mediul de afaceri ¿i promovarea transparen¡ei. Sigur,<br />
unii vor spune cå îmbunåtå¡irea notei noastre de cåtre<br />
Transparency International de la 2,6 la 2,8 reprezintå un<br />
semnal pozitiv. Dar sigur, nu este un element care så fie<br />
suficient de important pentru a fi marcat din acest punct de<br />
vedere. Pe de altå parte, la stabilirea indicelui de percep¡ie a<br />
corup¡iei în anul 2003, a¿a cum am fost informa¡i de cåtre<br />
Ministerul Justi¡iei, care cunoa¿te procedura respectivå ¿i<br />
fundamentul pe care se construie¿te acest indice, nu au fost<br />
luate decât elementele de bazå pânå la sfâr¿itul anului 2002.<br />
Deci, anul 2003 nu a intrat în evaluårile respective, asta<br />
poate så fie bine sau poate så fie råu. Vor spune cå este råu<br />
cei care considerå cå pachetul anticorup¡ie din acest an, cel<br />
care a fost adoptat în urma angajårii råspunderii noastre în<br />
Parlament, reprezintå un pas important înainte. A¿a consider<br />
¿i eu dar este vorba acum de a trece la o nouå fazå, aceea în<br />
44<br />
Palatul Victoria<br />
care ne concentråm pe punerea în aplicare a unor standarde<br />
normative, a unor standarde juridice deja existente.<br />
Este de aceea important så vå spun cå ieri, în ¿edin¡a de<br />
guvern, am stabilit un plan de måsuri ¿i de ac¡iuni. El va fi<br />
transmis ¿i la jude¡e. Unul dintre punctele noastre slabe îl<br />
reprezintå dificultatea institu¡iilor publice de a comunica ¿i<br />
de a explica måsurile ¿i ac¡iunile anticorup¡ie ¿i, adeseori,<br />
chiar indecizia noastrå în legåturå cu luarea unor måsuri. Se<br />
întâmplå diverse disfunc¡ii så spunem la nivelul unor regii,<br />
la nivelul administra¡iei, amânåm o interven¡ie a noastrå ¿i<br />
acest lucru este în detrimentul cetå¡enilor. Am våzut comentariile<br />
în legåturå cu ceea ce s-a întâmplat la Primåria<br />
Bucure¿ti ¿i arestarea sau în orice caz flagrantul sau ce s-a<br />
întâmplat cu cel de la Primåria Bucure¿ti, de la direc¡ia<br />
juridicå a fost considerat cå încalcå legea ¿i cå sunt întrunite<br />
elementele pentru fapte de corup¡ie care så justifice trimiterea<br />
în instan¡å.<br />
Toate aceste lucruri ar putea så fie într-o anumitå måsurå<br />
depistate la nivelul administra¡iei locale de cåtre cei care au<br />
datoria så verifice aceste lucruri în permanen¡å. Noi am<br />
început ¿i la nivelul Guvernului aceastå ac¡iune. Am cerut<br />
mini¿trilor så verifice la nivelul fiecårui minister elementele<br />
care ¡in de transparen¡å ¿i de corectitudinea ac¡iunii guvernamentale.<br />
În ceea ce prive¿te ¿edin¡a de ieri ¿i planul de<br />
måsuri pe care am så vi-l prezint poate cu altå ocazie mai pe<br />
larg - de altfel, pânå såptåmâna viitoare aceste måsuri vor fi<br />
amplificate, vor fi clarificate ¿i din punct de vedere strict<br />
institu¡ional, din punctul de vedere al ac¡iunilor concrete -<br />
dar vi-l anun¡ deocamdatå: opera¡ionalizarea mecanismelor<br />
de control prevåzute de Pachetul legislativ anticorup¡ie;<br />
revederea procedurilor interne ale ministerelor în domeniul<br />
achizi¡iilor publice ¿i eliminarea posibilitå¡ilor de fraudå sau<br />
de favorizare a unora dintre ofertan¡i; în privin¡a transparen¡ei<br />
în administra¡ia publicå, intensificarea procesului de<br />
aplicare la toate nivelurile a Legii privind transparen¡a decizionalå<br />
în administra¡ia publicå, a¿a-numita sunshine law.<br />
Toate autoritå¡ile ¿i institu¡iile publice vor trebui så aducå la<br />
cuno¿tin¡å publicå elementele de buget, precum ¿i execu¡ia<br />
detaliatå a fondurilor alocate pentru pregåtirea, organizarea<br />
¿i desfå¿urarea ac¡iunilor semnificative - un exemplu gråitor<br />
îl reprezintå Comisia de Transparen¡å pentru cheltuielile<br />
legate de referendum. Din prima zi, am cerut membrilor<br />
comisiei ca toate alocårile de sume în cadrul pregåtirii referendumului<br />
så se facå în mod transparent ¿i så existe o comisie<br />
în care så fie invita¡i ¿i reprezentan¡i ai mass media, ai<br />
Clubului Român de Preså, care så aibå acces la aceste date.<br />
Sigur, desfå¿urarea întregii activitå¡i pe un interval de timp<br />
foarte scurt, de mai pu¡in de 30 de zile, a presupus anumite<br />
constrângeri în ceea ce prive¿te derularea opera¡iunilor ca<br />
atare, înså cu atât mai mult transparen¡a deciziei ¿i consensualizarea<br />
hotårârilor reprezentau elemente de bazå. ªtiu cå<br />
au fost anumite critici. La nivel central, cred cå de acum lucrurile<br />
sunt foarte clare. Problema este, înså, ¿i la nivel local,<br />
cheltuirea banilor så se facå la modul cel mai judicios, iar<br />
prezentarea cheltuielilor så se facå într-un mod transparent<br />
în toate jude¡ele. Comisia centralå va veghea la acest lucru.<br />
A¿a cå vå rog foarte mult foarte multå responsabilitate în<br />
ceea ce prive¿te cheltuirea banilor care sunt aloca¡i pentru<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
eferendum. În domeniul privatizårii: analiza tuturor ac¡iunilor<br />
de privatizare ¿i aducerea la cuno¿tin¡å publicå a datelor<br />
esen¡iale cu privire la derularea procedurilor de privatizare.<br />
În domeniul justi¡iei: analiza aspectelor care sunt de<br />
naturå a pune sub semnul îndoielii calitatea actului de justi¡ie<br />
¿i, pe cale de consecin¡å, îmbunåtå¡irea imaginii justi¡iei<br />
în ochii cetå¡eanului; clarificarea situa¡iilor juridice relevate<br />
de derularea practicå a procedurilor administrative de restituire<br />
a imobilelor; aplicarea riguroaså a sistemului sanc¡ionator,<br />
în vederea eliminårii abuzurilor constatate în procesul<br />
de punere în aplicare a reglementårilor în domeniul restituirii<br />
proprietå¡ilor. În domeniul sånåtå¡ii: stabilirea unor<br />
standarde ¿i criterii clare ¿i obiective aplicabile achizi¡iilor<br />
efectuate pentru dotarea unitå¡ilor sanitare, precum ¿i a celor<br />
aplicabile conducerii spitalelor. În domeniul fiscal: promovarea<br />
måsurilor necesare pentru introducerea procedurilor<br />
electronice în activitatea de colectare a veniturilor cuvenite<br />
bugetului statului cu titlu de redeven¡å sau chirie pentru<br />
bunurile concesionate sau închiriate; demararea procedurilor<br />
în vederea încetårii raporturilor contractuale cu beneficiarii<br />
contractelor de concesiune sau închiriere care înregistreazå<br />
întârzieri în îndeplinirea obliga¡iilor fa¡å de bugetul<br />
de stat ¿i aducerea la cuno¿tin¡å publicå a listei acestor<br />
datornici; introducerea procedurii electronice pentru transmiterea<br />
documentelor necesare ¿i pentru realizarea procedurilor<br />
vamale. Un prim pas a fost fåcut de Autoritatea Na-<br />
¡ionalå de Control care, în prima lunå a campaniei pentru<br />
combaterea marilor acte de evaziune ¿i fraudå fiscalå, a înaintat<br />
autoritå¡ilor competente - Poli¡ie, Parchet - o serie de<br />
cazuri grave, cum ar fi în domeniul fiscal: såvâr¿irea unor<br />
infrac¡iuni de evaziune fiscalå, constatate în jude¡ele Arge¿,<br />
Suceava, Satu Mare ¿i Bra¿ov sau rambursarea ilegalå a<br />
TVA, fapte de acest gen fiind constatate în jude¡ele Arge¿ ¿i<br />
Suceava. În domeniul producerii ¿i comercializårii båuturilor<br />
alcoolice - în jude¡ele Constan¡a, Cara¿-Severin, Cluj,<br />
Harghita ¿i în municipiul Bucure¿ti. În domeniul producerii<br />
¿i comercializårii produselor petroliere - în jude¡ele Buzåu,<br />
Constan¡a, Bihor, Baia Mare, Bra¿ov, Bacåu ¿i în municipiul<br />
Bucure¿ti sau în domeniul mårfurilor diverse, al colectårii<br />
de¿eurilor metalice, astfel de fapte fiind constatate în multe<br />
din controalele inopinate efectuate. În domeniul vamal au<br />
fost constatate fapte constând în subevaluare sau nedeclarare<br />
a bunurilor, încadrare tarifarå eronatå, infrac¡iuni de<br />
fals. Consider cå aceste ac¡iuni de control demarate de Autoritatea<br />
Na¡ionalå de Control reprezintå doar un început. În<br />
perioada urmåtoare, pe måsurå ce vom avea informa¡ii concrete,<br />
vom pune la dispozi¡ia publicului toate datele necesare<br />
cu privire la faptele de corup¡ie constatate ¿i dovedite.<br />
În altå ordine de idei, doresc så pun accentul pe rolul important<br />
care ar trebui så revinå în acest domeniu Oficiului Na-<br />
¡ional de Prevenire ¿i Combatere a Spålårii Banilor. Aceastå<br />
institu¡ie este un pion important în luptå. Din datele furnizate<br />
institu¡iilor competente rezultå cå au fost implica¡i în<br />
ac¡iuni de spålare a banilor peste 300 de cetå¡eni stråini ¿i<br />
români, valoarea sumelor ridicându-se la peste 100 milioane<br />
euro. Numai în perioada august-septembrie 2003, Oficiul a<br />
aplicat amenzi în valoare de peste 1,5 miliarde lei. S-a constatat<br />
cå ac¡iuni de spålare a banilor sunt såvâr¿ite prin tran-<br />
Palatul Victoria<br />
zac¡ii imobiliare sau substituirea produselor petroliere. De¿i<br />
în ultima perioadå Oficiul a fost mai pu¡in vizibil pentru<br />
public, îmi exprim speran¡a cå, în scurt timp, se va implica<br />
mai eficient în activitatea de constatare ¿i combatere a unor<br />
fapte ilicite. Tot în scopul combaterii fenomenului de corup¡ie,<br />
am luat unele decizii importante în ceea ce prive¿te<br />
douå dintre institu¡iile care sunt instrumente fundamentale<br />
de impunere a unei discipline financiare, fiscale ¿i vamale,<br />
respectiv, Garda Financiarå a fost reorganizatå ca institu¡ie<br />
cu personalitate juridicå, ceea ce îi va conferi mai multå<br />
independen¡å, autonomie ¿i autoritate; a fost sporitå råspunderea<br />
comisarilor; au fost stabilite måsuri de asigurare a<br />
incoruptibilitå¡ii comisarilor, ceea ce va conduce la eficientizarea<br />
activitå¡ii. Direc¡ia Generalå a Våmilor a primit un<br />
statut mult mai important, fiind ridicatå la rangul de autoritate<br />
na¡ionalå. A fost întåritå pozi¡ia Våmii ca surså esen¡ialå<br />
pentru constituirea veniturilor bugetare. Un element de noutate<br />
pe care l-am introdus este cå, de acum înainte, func¡ionarul<br />
vamal este obligat så repare prejudiciile aduse în activitatea<br />
de control ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii<br />
necorespunzåtoare a atribu¡iilor de control. Se va pune accent<br />
pe inspec¡ia vamalå, iar controlul vamal ulterior va fi<br />
diversificat ¿i detaliat. Vå asigur cå aceste måsuri nu vor<br />
råmâne doar pe hârtie, vom proceda la punerea lor în aplicare<br />
cu fermitate.<br />
Consider cå a trecut un timp suficient de la intrarea în<br />
vigoare a prevederilor Ordonan¡ei de Urgen¡å a Guvernului<br />
nr. 27/2003 ¿i în ceea ce prive¿te un alt domeniu, care, de<br />
asemenea, este important pentru a asigura o rela¡ie mai<br />
bunå, mai clar, mai eficientå între autoritå¡i ¿i cetå¡ean. Este<br />
vorba de aprobarea tacitå ¿i de aceea am så vå prezint foarte<br />
pe scurt rezultatele unei analize pe care am dispus-o pentru<br />
a vedea felul în care a func¡ionat aceastå ordonan¡å în perioada<br />
care a trecut. Situa¡ia statisticå a solicitårilor primite<br />
de la cetå¡eni aratå cå ace¿tia au în¡eles ¿i folosesc aceastå<br />
modalitate puså la dispozi¡ia lor. Eu a¿ spune cå mai curând<br />
autoritå¡ile au în¡eles acest lucru, pentru cå, practic, numårul<br />
total al solicitårilor adresate autoritå¡ilor administra¡iei publice,<br />
din numårul total de 86.295, numårul råspunsurilor<br />
formulate în termenul legal a fost de 86.065, ce ne aratå cå<br />
aceastå ordonan¡å a creat o foarte mare presiune asupra administra¡iei<br />
locale pentru respectarea termenelor prevåzute<br />
în lege pentru acordarea unor avize, autoriza¡ii. Numårul<br />
solicitårilor la care nu s-a råspuns în termenul legal este de<br />
230, adicå 0,3% din numårul total al solicitårilor. Sigur cå<br />
aceste date noi le-am primit de la administra¡ia localå ¿i de<br />
aceea am deschis o linie verde la Guvern, unde am rugat cetå¡enii<br />
så ne transmitå situa¡iile în care aceste autoriza¡ii nu<br />
au fost acordate în intervalul de timp stabilit de lege. Cele<br />
mai frecvente solicitåri au fost adresate primåriilor municipiilor<br />
re¿edin¡å de jude¡ – 17.912, inspectoratelor teritoriale<br />
de muncå – 16.152, Oficiilor jude¡ene de cadastru, geodezie<br />
¿i cartografie – 12.606, Inspectoratelor jude¡ene de<br />
poli¡ie – 12.228. ªi, Iatå, aici s-a råspuns 100% la solicitåri,<br />
deci integral. Felicitåri! Este o situa¡ie cu totul deosebitå ¿i<br />
un lucru special. Sunt convins cå lucrurile chiar a¿a stau.<br />
Direc¡iilor jude¡ene de sånåtate publicå – 11.965. Sunt, înså,<br />
¿i disfunc¡ionalitå¡i. Unele autoritå¡i ale administra¡iei pub-<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 45
lice nu au afi¿at la sediu sau nu au publicat pe Internet formularul<br />
cererii ce trebuie completat de cåtre solicitant, lista<br />
cu documentele necesare pentru eliberarea sau reînnoirea<br />
autoriza¡iei ¿i modul de completare. Nu toate autoritå¡ile administra¡iei<br />
publice au analizat condi¡iile pentru emiterea/<br />
reînnoirea autoriza¡iilor, în scopul identificårii acelora care<br />
nu sunt absolut necesare, pentru eliminarea sau înlocuirea<br />
lor cu declara¡ii pe propria råspundere. De aceea, eu vreau<br />
så vå rog, stima¡i colegi, så acorda¡i în continuare foarte<br />
multå aten¡ie acestor reglementåri care vor ajuta cetå¡eanul<br />
în rela¡ia cu administra¡ia<br />
Am så spun totu¿i câteva cuvinte despre Codul fiscal,<br />
pentru cå sunt mul¡i colegi de la alte partide care vorbesc<br />
despre Codul fiscal, ne dau foarte multe sfaturi, dar se<br />
vorbe¿te despre acest Cod fiscal de aproape zece ani. Nici<br />
un alt partid, înså, nu a reu¿it så punå împreunå reglementårile<br />
respective ¿i så transfere la Parlament un text de o<br />
asemenea importan¡å. De aceea, eu vreau så salut eforturile<br />
Ministerului de Finan¡e, care ¿i-a realizat angajamentul de a<br />
pregåti ¿i de a transmite la Parlament un document foarte<br />
important. Acest proiect de Cod fiscal, armonizat cu legisla¡ia<br />
fiscalå a Uniunii Europene ¿i cu acordurile fiscale interna¡ionale<br />
la care noi suntem parte va asigura un cadru unitar,<br />
coerent, stabil ¿i clar în domeniu.<br />
Toate legile speciale privind impozitele directe, impozitele<br />
indirecte ¿i impozitele nereziden¡ilor au fost introduse<br />
în Codul fiscal. În felul acesta, cele 60-70 de legi în<br />
acest domeniu au fost topite într-un singur text juridic -<br />
codul fiscal - iar cel care va dori så-¿i cunoascå obliga¡iile<br />
fa¡å de stat, fa¡å de comunitatea localå va putea så consulte<br />
aceste document unic. Unic sub aspectul acoperirii problematicii<br />
fiscale. Este un lucru cu totul deosebit, este o<br />
realizare pe care doresc så o salut.<br />
Modificårile în viitor nu se vor mai face la o lege specialå<br />
pe care doar unii o vor putea consulta sau doar unii vor<br />
afla despre ea, modificårile se vor face strict la acest cod fiscal<br />
¿i oricine va putea så vadå ultima formå, ultimele prevederi<br />
sau chiar modificåri care pot så intervinå pe acest domeniu.<br />
Domnul ministru Tånåsescu a explicat, în foarte mare<br />
måsurå, care este miza, care sunt problemele, care sunt<br />
solu¡iile. O så revenim, de altfel, ¿i o så mai discutåm despre<br />
aceste teme. Eu nu vreau så insist foarte mult asupra acestei<br />
chestiuni. Doar så spun ceva despre cota unicå de impozitare.<br />
Urmåresc la fel, cu foarte multå admira¡ie, pe cei care<br />
întotdeauna ¿tiu mai bine decât noi cum s-ar fi putut face<br />
când dân¿ii au fost la putere. Nu ¿tiu, întrebarea foarte simplå<br />
este: ¿tiau atât de bine, dacå lucrurile le erau atât de clare<br />
de ce atunci când au fost la putere, când au fost la guvernare,<br />
nu au introdus reglementårile respective? Problema cotei<br />
unice trebuie examinatå cu foarte multå aten¡ie ¿i noi ne<br />
propunem så examinåm, în cursul lunilor urmåtoare, întregul<br />
sistem, deci un sistem îmbunåtå¡it. Obiectivul nostru<br />
este scåderea fiscalitå¡ii, ca så fie foarte clar, ¿i acest lucru îl<br />
facem. ªi dacå ve¡i lua contribu¡ia socialå, ve¡i vedea cå de<br />
la 61-62%, am scåzut, practic, la 39%.<br />
46<br />
Dl. Mihai Tånåsescu:<br />
12 procente.<br />
Palatul Victoria<br />
Dl. Adrian Nåstase:<br />
12 procente în ace¿ti trei ani, deci numai pentru cheltuielile<br />
cu for¡a de muncå, contribu¡ia socialå, dar sunt ¿i alte<br />
zone în care ac¡ionåm în acela¿i fel, facem unele reduceri în<br />
ceea ce prive¿te TVA. Sigur, am fi dorit så facem mai multe<br />
reduceri, nu numai pentru medicamente ¿i pentru turism, ar<br />
trebui så în¡elege¡i cå principala surså a bugetului este de<br />
fapt TVA ¿i, din acest punct de vedere, nu putem så fim extrem<br />
de genero¿i în a reduce nivelul TVA la anumite produse,<br />
pentru cå în felul åsta ar trebui så renun¡åm la anumite<br />
cheltuieli în special pe domeniul social în perioada urmåtoare.<br />
Dar vreau så fie foarte clar, tot guvernul nostru, dupå<br />
alegerile din 2004 va pune în aplicare cota unicå. Unii vor så<br />
vinå ei så punå în aplicare cota unicå. Nu, o punem noi în<br />
aplicare ¿i o s-o punem în aplicare nu la nivelul de 23%,<br />
atunci sper så putem ajunge la un sistem mai scåzut, o cotå<br />
unicå care så fie de 20%.<br />
Am discutat recent cu premierul Slovaciei, care îmi<br />
spunea cå introduc acum un sistem foarte interesant, prin<br />
care reduc la 19% ¿i taxa pe impozit ¿i TVA va fi redus ¿i<br />
taxa pe profit tot la 19%, deci vor introduce o taxå unicå de<br />
19% pentru toate aceste trei domenii. Bun, o så vedem probabil<br />
anul viitor cum func¡ioneazå acest sistem în Slovacia.<br />
Ei î¿i pot permite, pentru cå au un produs intern brut mai<br />
ridicat decât al nostru, au condi¡ii de colectare probabil mai<br />
bune decât ale noastre. Sunt alte ¡åri unde la fel, discu¡iile<br />
continuå. În Polonia spre exemplu ¿i în Cehia discu¡iile continuå<br />
în legåturå cu acest lucru. Pentru ¡åri cu o economie<br />
mai restrânså - unele dintre ¡årile Baltice - a fost mai simplu<br />
så ia aceste decizii. Pentru ¡åri care aveau un alt mecanism<br />
de func¡ionare ¿i unde economia subteranå este foarte mare<br />
¿i unde s-a încercat ¿i oprirea unei hemoragii a profitului<br />
cåtre stråinåtate, cum a fost Rusia în urmå cu câ¡iva ani, au<br />
existat anumite condi¡ii care au justificat introducerea cotei<br />
unice.<br />
Eu cred în continuare cå aceastå solu¡ie este interesantå,<br />
este utilå ¿i cå ea poate pentru acest moment de dezvoltare a<br />
economiei så ne aducå avantaje. Pe de altå parte, noi trebuie<br />
så avem grijå cå o astfel de temå, o astfel de decizie, dacå nu<br />
este bine armonizatå cu toate måsurile de protec¡ie socialå,<br />
poate så accentueze, poate så realizeze, eventual, o cre¿tere<br />
economicå, o cre¿tere a sumelor colectate la buget, dar så<br />
måreascå polarizarea socialå ¿i, din acest punct de vedere,<br />
trebuie så gåsim mecanismul de acompaniere din punctul de<br />
vedere al måsurilor suplimentare, care så vinå alåturi de<br />
måsura centralå, ¿i anume cota unicå. Eram dator cu aceste<br />
explica¡ii, pentru cå poate cå unii nu au în¡eles exact sensul<br />
unei decizii pe care am luat-o, de a transfera aceastå måsurå<br />
¿i aceastå decizie pentru începutul anului 2005. Nu ne putem<br />
permite întâi så tåiem ¿i pe urmå så måsuråm. Vrem întâi så<br />
måsuråm ¿i pe urmå så tåiem. Acesta era comentariul meu<br />
în legåturå cu Codul fiscal. În legåturå cu proiectul Bugetului<br />
general consolidat pentru anul 2004, vrem din nou så<br />
respectåm legea, ceea ce, sigur, o så fie din nou surprinzåtor<br />
pentru cei care înaintea noastrå, la guvernare, trimiteau<br />
proiectul de buget cam în perioada de primåvarå a anului<br />
respectiv, în martie-aprilie. Bun, deci este pentru a treia oarå<br />
când Guvernul trimite la Parlament bugetul, în a¿a fel încât<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
el så poatå så fie adoptat înaintea anului bugetar urmåtor,<br />
astfel încât cheltuielile sumele disponibile så fie cunoscute<br />
dinainte, cheltuielile så poatå fi realizate încå de la începutul<br />
anului pe o bazå predictibilå foarte clarå. ªi noi vom finaliza<br />
proiectul de buget mar¡ea viitoare. Sunt probleme, dar când<br />
nu au fost probleme cu bugetul! Ar trebui så avem poate de<br />
douå sau de trei ori mai mul¡i bani în buget ca så putem så<br />
acoperim solicitårile respective. Din påcate, noi nu facem<br />
decât så administråm ni¿te bani care vin în urma unor activitå¡i<br />
economice ¿i care se desfå¿oarå la nivelul de aståzi al<br />
productivitå¡ii ¿i al economiei române¿ti ¿i nu facem decât<br />
så împår¡im ace¿ti bani cât mai bine sau så încercåm så îi<br />
împår¡im cât mai bine. De aceea, sigur, discu¡iile noastre au<br />
fost destul de dificile. Mai avem douå sau trei probleme pe<br />
care sper så le rezolvåm la sfâr¿itul acesta de såptåmânå ¿i<br />
în felul aceasta, mar¡i, så avem o discu¡ie. A¿ vrea så-l rog<br />
pe domnul ministru så facå o discu¡ie în continuare cu<br />
reprezentan¡ii. Au avut loc aceste discu¡ii deja. A¿ vrea, de<br />
asemenea, cu autoritå¡ile locale. Vor avea loc discu¡ii aståzi,<br />
am stabilit acest lucru tocmai pentru ca proiectele concrete<br />
care sunt considerate esen¡iale de cåtre colegii de la nivel<br />
local så fie fixate ca atare în proiectul de buget, så nu punem<br />
alte lucruri, alte prioritå¡i, dv. så considera¡i cå existå o altå<br />
scalå de prioritå¡i. Nu intru în amånunte în legåturå cu datele<br />
de bazå ale bugetului. Poate doar så spun cå ne fixåm ca<br />
obiectiv continuarea unei cre¿teri durabile, o cre¿tere de<br />
5,5%. Ar fi al patrulea an în care cre¿terea economicå a României<br />
va fi fost de aproximativ 5% ¿i sigur cå acest element,<br />
dacå se va întâmpla, va consolida credibilitatea noastrå<br />
în plan extern. De altfel, såptåmâna viitoare, speråm ca<br />
Boardul Fondului Monetar Interna¡ional så evalueze stadiul<br />
final al acordului stand-by cu România.<br />
Un ultim comentariu legat de problemele legate de<br />
încålzire ¿i de factura la încålzire pe timpul iernii. Am discutat<br />
ieri destul de mult. Vrem så facem în a¿a fel încât sistemul<br />
så func¡ioneze mai bine decât în al¡i ani. Nu este<br />
foarte simplu, pentru cå existå mai multe categorii de interese,<br />
ca så spun a¿a, în ghilimele. Pe de o parte, Ministerul<br />
Muncii, care se ocupå mai ales de reducerea cât mai mare<br />
posibil a cuantumului total al facturii printr-o deducere care<br />
så fie de 10-40%, func¡ie de nivelul veniturilor. Sigur, am<br />
dat cifre aleatorii, dar, practic, ideea este de a reduce cât mai<br />
mult aceastå facturå. Pe de altå parte, Ministerul Industriilor,<br />
care dore¿te pentru societå¡ile sale na¡ionale så-¿i recupereze<br />
banii pentru cheltuiala cu gazele cu electricitatea ¿i<br />
care nu mai poate så a¿tepte luni de zile pânå când, eventual<br />
vor fi transmi¿i de la autoritå¡ile locale sau de la consumatori<br />
individuali,... Ministerul de Finan¡e, care trebuie så<br />
închidå acest circuit ¿i, sigur, autoritå¡ile locale, acolo unde<br />
primarii, pentru a realiza acest mecanism de identificare a<br />
celor care au nevoie cu adevårat de sprijin din partea statu-<br />
Palatul Victoria<br />
lui. Este un sistem destul de complicat. Ieri au fost aprobate<br />
normele metodologice. Am intervenit din nou în aceste<br />
norme, tocmai pentru cå în måsura în care sistemul ar func-<br />
¡iona a¿a cum a fost el prevåzut, practic, banii ar ajunge de<br />
la Ministerul de Finan¡e, respectiv Ministerul Administra¡iei<br />
¿i Internelor, respectiv direc¡iile jude¡ene, la Ministerul Industriei<br />
sau la regiile de încålzire de-abia în ianuarie sau în<br />
februarie, ceea ce este inadmisibil. De aceea, probabil cå<br />
vom merge pe un sistem mult mai flexibil, cu o primå alocare,<br />
pe baza unor estimåri ¿i o regularizare finalå în baza<br />
datelor care vor fi certificate de cåtre primårii ¿i asocia¡iile<br />
de bloc. Este o ac¡iune foarte complexå. Miza cea mai<br />
importantå pentru perioada urmåtoare în rela¡ia cu cetå¡enii<br />
va fi felul în care administråm acest sistem. Banii existå,<br />
sunt pu¿i în buget. Problema este cum facem så reducem<br />
factura în mod sensibil, så nu ne batem joc de cetå¡eni plimbând<br />
banii å¿tia nu ¿tiu cât, så nu ne batem joc nici de regii,<br />
care au nevoie de bani ca så-¿i poatå cumpåra resursa energeticå<br />
pe care o pun la dispozi¡ia localitå¡ilor.<br />
De aceea, a¿ vrea såptåmâna viitoare din nou så se organizeze<br />
o discu¡ie între cei responsabili pe aceastå temå, în<br />
a¿a fel încât sistemul så fie fluid, transferurile acestea de<br />
bani så se facå rapid, iar cetå¡eanul, consumatorul final så<br />
vadå cå din suma care îi revine - am dat la un moment dat<br />
un exemplu cu 300 de mii de lei ¿i am dat un exemplu, cå<br />
puteam så pun 1.456.322, dar am luat un exemplu ca så<br />
explic o anumitå idee; cineva spunea cå nu am idee despre<br />
cât înseamnå între¡inerea la un apartament, un distins ziarist,<br />
dar sigur cå tråim în România ¿i sim¡ul umorului trebuie cultivat<br />
cât mai mult - dar repet, este foarte important ca cel<br />
care va vedea factura så constate foarte clar suma totalå care<br />
ar fi datoratå pentru cåldurå ¿i suma care este reduså datoritå<br />
subven¡iei, ajutorului acordat de stat, iar el så plåteascå doar<br />
diferen¡a, deci ¿tie suma care s-ar datora în mod normal ¿i<br />
vede o reducere procentualå, suma respectivå care reprezintå<br />
de fapt ceea ce se deconteazå pânå la urmå direct, de¿i<br />
prin Ministerului Muncii, între bugetul statului ¿i regii. Åsta<br />
este sistemul pe care vrem så-l facem ¿i normele metodologice<br />
ar trebui så facå så func¡ioneze acest sistem începând cu<br />
luna noiembrie. În încheiere, stima¡i colegi, vreau så vå reamintesc<br />
primul punct - revenim pentru o clipå la importan¡a<br />
referendumului. Sigur, înså, cå în aceastå perioadå nu putem<br />
så suspendåm toate celelalte activitå¡i. Toate sunt importante,<br />
dar avem o prioritate absolutå. Vå rog så ¡ine¡i seama<br />
de ceea ce comisia centralå a stabilit, så lua¡i måsurile convenite<br />
¿i så asiguråm condi¡iile necesare, astfel încât alegåtorii<br />
så-¿i poatå exprima op¡iunea pentru Constitu¡ia<br />
Europeanå a României. ªi nu trebuie så ne ferim de cuvinte<br />
mari. Pânå la urmå, eu cred cå trebuie så fim mândri, în definitiv,<br />
cå luåm parte în mod efectiv la un moment de istorie<br />
a ¡årii noastre.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 47
Dl. Ioan Rus:<br />
Ne aflåm în etapa finalå de pregåtire a Referendumului<br />
na¡ional privind revizuirea Constitu¡iei, care se va desfå¿ura<br />
în zilele de 18 ¿i 19 octombrie 2003. Câteva lucruri<br />
am dorit så comunicåm în aceastå fazå semifinalå de<br />
pregåtire, atât din partea Comisiei tehnice de organizare,<br />
cât ¿i din partea Biroului Electoral Central.<br />
Måsurile luate de Comitetul Na¡ional de Coordonare ¿i<br />
de Comisia Tehnicå Centralå s-au materializat în realizarea<br />
ac¡iunilor la termenele prevåzute în programul calendaristic,<br />
cu modificårile aduse acestuia prin Ordonan¡a de Urgen¡å<br />
nr. 92/2003. Guvernul a adoptat o hotårâre prin care<br />
fondurile puse la dispozi¡ia Ministerului Administra¡iei ¿i<br />
Internelor, implicit a prefecturilor, au fost suplimentate cu<br />
66 de miliarde pentru acoperirea cheltuielilor determinate<br />
de cre¿terea numårului sec¡iilor de votare cu peste 330 fa¡å<br />
de cel din anul 2000, acordarea indemniza¡iilor pentru<br />
membrii birourilor electorale pentru cel mult patru zile,<br />
asigurarea cheltuielilor de protocol pentru ziua a doua a<br />
referendumului, necesitatea intensificårii ¿i diversificårii<br />
activitå¡ii de informare a popula¡iei prin multiple mijloace<br />
¿i prin utilizarea unor suporturi diversificate.<br />
În ziua de 14 octombrie s-a desfå¿urat a doua ¿edin¡å a<br />
Comisiei pentru Informare Publicå ¿i Transparen¡å, iar cu<br />
acest prilej s-a prezentat, conform celor solicitate, informa¡ii<br />
detaliate privind cheltuielile efectuate de cåtre Ministerul<br />
Administra¡iei ¿i Internelor, inclusiv pentru Biroul<br />
Electoral Central de cåtre prefecturi, precum ¿i de cåtre<br />
Agen¡ia pentru Strategii Guvernamentale. Ministerul Administra¡iei<br />
¿i Internelor ¿i Ministerul Apårårii Na¡ionale<br />
au definitivat Protocolul privind asigurarea pazei Biroului<br />
Electoral Central, a birourilor electorale de circumscrip¡ii<br />
¿i a sec¡iilor de votare, a buletinelor de vot, precum ¿i ordinea<br />
publicå în zona tuturor sec¡iilor de votare pe timpul<br />
desfå¿urårii referendumului pentru revizuirea Constitu¡iei<br />
României.<br />
La 14 octombrie au fost finalizate listele permanente,<br />
care au fost transmise pe bazå de proces verbal primåriilor<br />
¿i judecåtoriilor. Serviciile de eviden¡å informatizatå a persoanei<br />
¿i unitå¡ile de poli¡ie continuå activitatea de eliberare<br />
¿i distribuire a actelor de identitate ¿i a cår¡ilor de<br />
alegåtor, urmând så realizeze aceste opera¡iuni inclusiv în<br />
zilele de 18 ¿i 19 octombrie 2003. Persoanele care nu au<br />
intrat în posesia cår¡ilor de alegåtor î¿i pot exercita dreptul<br />
la vot pe baza actelor de identitate: carte sau buletin de<br />
identitate, pa¿aport. Cererile cetå¡enilor privind eliberarea<br />
actelor de identitate primite în zilele premergåtoare referendumului<br />
vor fi solu¡ionate operativ, astfel încât ace¿tia<br />
så-¿i poatå exercita dreptul la vot.<br />
În ziua de 15 octombrie s-a încheiat tipårirea bule-<br />
48<br />
Palatul Victoria<br />
Videoconferin¡a cu prefec¡ii ¿i autoritå¡ile administra¡iei publice locale<br />
(Palatul Victoria, 16 octombrie 2003)<br />
tinelor de vot ¿i distribuirea la jude¡e a ¿tampilelor cu men-<br />
¡iunea ,,VOTAT“, precum ¿i a timbrelor autocolante pentru<br />
cår¡ile de identitate.<br />
Prin Ordin al Ministrului Educa¡iei, Cercetårii ¿i Tineretului<br />
s-a stabilit cå în institu¡iile de învå¡åmânt în care<br />
se organizeazå sec¡ii de votare cursurile se vor încheia în<br />
ziua de 17 octombrie la ora 14,00, astfel încât pânå la ora<br />
18,00 så fie pregåtite spa¡iile în vederea procesului de<br />
votare ¿i så fie predate pre¿edin¡ilor de sec¡ii de votare pentru<br />
a fi puse sub pazå.<br />
Biroul Electoral Central a transmis birourilor electorale<br />
de circumscrip¡ie precizåri cu privire la modul de ac¡iune<br />
în cazul indisponibilitå¡ii unor membri ai sec¡iilor de<br />
votare în zilele votårii.<br />
Solicit ca la predarea materialelor necesare votårii cåtre<br />
pre¿edin¡ii birourilor electorale ale sec¡iilor de votare så se<br />
verifice încå o datå dotarea ¿i amenajarea sec¡iilor pentru<br />
ca acestea så dispunå de un numår suficient de cabine,<br />
urne, ¿tampile de vot ¿i cantitatea corespunzåtoare de tu¿,<br />
luminå corespunzåtoare în cabinele de votare ¿i asigurarea<br />
surselor alternative pentru iluminat, în scopul evitårii întreruperii<br />
activitå¡ii de votare în caz de oprire accidentalå a<br />
furnizårii energiei electrice. Un numår suficient de formulare<br />
ale listelor electorale suplimentare, pentru ca persoanele<br />
cu drept de vot din alte localitå¡i så poatå så-¿i exprime<br />
dreptul de vot.<br />
Îndeplinirea în mod corespunzåtor a atribu¡iilor ce<br />
revin structurilor specializate pentru asigurarea unui climat<br />
de normalitate civicå premergåtor Referendumului na¡ional,<br />
în timpul ¿i ulterior acestuia impune luarea urmåtoarelor<br />
måsuri:<br />
- Constituirea dispozitivelor de pazå ¿i pentru men-<br />
¡inerea ordinii publice la birourile electorale de circumscrip¡ie<br />
în ziua de 16 octombrie 2003, iar la sec¡iile de<br />
votare în ziua de 17 octombrie 2003, începând cu ora stabilitå<br />
de comun acord cu pre¿edin¡ii birourilor electorale<br />
ale sec¡iilor de votare, pe måsura preluårii ¿tampilelor, buletinelor<br />
de vot, proceselor verbale ¿i a celorlalte materiale.<br />
- Personalul care asigurå paza sec¡iilor de votare va fi<br />
echipa corespunzåtor ordinelor transmise. În ziua de 18<br />
octombrie 2003, orele 22,00, la închidere primei zile de<br />
votare, activitatea de predare-preluare în pazå a sec¡iilor de<br />
votare se va efectua pe bazå de proces verbal de cåtre<br />
pre¿edintele biroului electoral al sec¡iei de votare ¿i ¿eful<br />
dispozitivului de pazå, în prezen¡a membrilor biroului<br />
electoral.<br />
Cu acest prilej, ferestrele sec¡iilor de votare se vor sigila<br />
prin interior, iar u¿ile de acces pe exterior, folosinduse<br />
sfoarå, cearå, sigiliu sau bandå de hârtie ¿tampilatå. În<br />
cursul nop¡ii de 18 octombrie, se va interzice intrarea ori-<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
cårei persoane în sec¡ia de votare. Eventualele persoane<br />
care încearcå så påtrundå în zona restric¡ionatå vor fi re-<br />
¡inute ¿i predate unitå¡ii de poli¡ie teritoriale pentru aplicarea<br />
måsurilor prevåzute de lege.<br />
În ziua de 19 octombrie 2003, ora 7,00, deschiderea<br />
sec¡iilor de votare se va realiza de pre¿edin¡ii birourilor<br />
electorale ale sec¡iilor de votare, pe bazå de proces verbal,<br />
numai în prezen¡a membrilor birourilor electorale.<br />
Orice problemå deosebitå referitoare la predarea-primirea<br />
sec¡iei de votare sau la executarea serviciului va fi<br />
comunicatå imediat la Punctul de monitorizare a situa¡iei<br />
operative a Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor, împreunå<br />
cu måsurile luate. Men¡inerea ordinii publice în<br />
zona tuturor sec¡iilor de votare va fi asiguratå de unitå¡i de<br />
Poli¡ie, Jandarmi, Poli¡ie de Frontierå, conform repartizårii<br />
stabilite de comun acord, prin includerea acestora în dispozitivul<br />
general de ordine ¿i siguran¡å publicå. O aten¡ie<br />
deosebitå se va acorda realizårii unui sistem de legåturi eficient,<br />
care så permitå interven¡ia imediatå în orice situa¡ie<br />
deosebitå. În perioada 17-19 octombrie, ¿efii unitå¡ilor care<br />
asigurå paza sec¡iilor de votare ¿i ordinea publicå în zonele<br />
limitrofe acestora vor planifica ¿i efectua controale în dispozitivele<br />
proprii, în mod deosebit în timpul nop¡ii de 18<br />
spre 19 octombrie, între orele 22,00 ¿i 7 diminea¡a. În situa¡iile<br />
în care la unele sec¡ii de votare, din motive temeinice<br />
se suspendå procesul votårii, pe durata suspendårii,<br />
urnele de votare, ¿tampilele, buletinele de vot, celelalte<br />
documente ¿i materiale ale biroului electoral vor råmâne<br />
sub pazå permanentå, iar membrii biroului nu vor putea<br />
påråsi sala de votare to¡i în acela¿i timp. Paza documentelor<br />
cu rezultatele votårii pe timpul transportului de la sec-<br />
¡ia de votare la birourile electorale de circumscrip¡ii se va<br />
executa de cåtre efectivele care au asigurat paza ¿i ordinea<br />
publicå la sec¡iile de votare date în responsabilitate. Pe timpul<br />
cât se gåsesc la birourile electorale de circumscrip¡ie,<br />
cât ¿i pe timpul transportului la Biroul Electoral Central,<br />
paza documentelor cu rezultatele votårii se va asigura de<br />
efectivele unitå¡ilor de jandarmi. Dupå primirea documentelor<br />
de votare la Biroul Electoral Central ¿i pânå la anun-<br />
¡area oficialå a rezultatelor, cu acordul pre¿edintelui Biroului<br />
Electoral Central, paza se va asigura cu efective de jandarmi.<br />
Poli¡ia de Frontierå va sprijini cu mijloace de transport<br />
din dotare pe cetå¡enii din localitå¡ile izolate situate în<br />
Delta Dunårii pentru a ajunge la sec¡iile de votare. În zilele<br />
Referendumului, toate structurile teritoriale vor sprijini cu<br />
mijloace de transport disponibile activitatea de votare pentru<br />
cetå¡enii din zonele izolate, pentru transportul urnelor<br />
volante sau orice altå situa¡ie de urgen¡å. ªefii ¿i comandan¡ii<br />
de unitå¡i vor crea condi¡iile necesare exercitårii<br />
dreptului de vot de cåtre personalul propriu în prima zi a<br />
referendumului, dar vor avea în vedere ¿i asigurarea efectivelor<br />
necesare pentru misiunile repartizate. Structurile<br />
care nu desfå¿oarå activitå¡i operative vor sprijini cu mijloace<br />
materiale, tehnice ¿i auto ac¡iunile unitå¡ilor implica-<br />
Palatul Victoria<br />
te direct pe perioada referendumului. Începând cu data de<br />
16 octombrie, la nivelul Ministerului Administra¡iei ¿i<br />
Internelor s-a instituit Grupa de lucru la Centrul opera-<br />
¡ional pentru situa¡ii de crizå, cu scopul de a gestiona toate<br />
activitå¡ile desfå¿urate de structurile de ordine ¿i siguran¡å<br />
publicå în aceastå perioadå. Având în vedere dispozi¡iile<br />
Ordonan¡ei de Urgen¡å nr.92/2003, campania de mediatizare<br />
în presa localå ¿i la posturile de radio ¿i televiziune<br />
locale a Referendumului na¡ional vizând revizuirea Constitu¡iei<br />
poate continua ¿i în perioada urmåtoare. Doresc så<br />
mul¡umesc tuturor celor care au ac¡ionat în a¿a fel încât<br />
måsurile cuprinse în programul calendaristic så fie realizate<br />
în termen. Solicit prefec¡ilor, primarilor municipiilor,<br />
ora¿elor ¿i comunelor, comandan¡ilor så asigure condi¡ii<br />
optime în continuare pentru desfå¿urarea referendumului<br />
na¡ional privind revizuirea Constitu¡iei, pentru participarea<br />
cetå¡enilor la vot.<br />
Am så-l invit pe domnul Furtunå så facå precizårile pe<br />
care le considerå necesare din partea Biroului Electoral<br />
Central.<br />
Dl. Furtunå:<br />
A¿ vrea så vå precizez cå prezen¡a mea aici ¡ine loc de<br />
dorin¡a colegilor ca în activitatea de supraveghere generalå<br />
a modului în care se desfå¿oarå pregåtirea ¿i organizarea<br />
Referendumului, deci a colegilor din Biroul Electoral Central,<br />
så prezentåm ceea ce am fåcut, ceea ce a fost în acest<br />
parcurs de rezolvat. Cele mai multe sunt prinse în materialul<br />
prezentat de domnul ministru.<br />
Am så încerc, înså, trei sau patru precizåri ¿i vå rog så<br />
fi¡i de acord cu ele, pentru a nu mai fi discu¡ii. La sec¡iile<br />
de votare, sâmbåtå seara nu råmâne decât paza, care este<br />
asiguratå de Poli¡ie, Jandarmi sau de Armatå, cum existå<br />
efectivele împår¡ite, cå nu putem så avem numai armatå<br />
sau numai poli¡ie, nu sunt atâ¡ia oameni. În sec¡ia de votare<br />
nu råmâne nimeni. Sec¡ia de votare se va închide, se va sigila.<br />
Urna ¿i celelalte documente se închid de pre¿edintele<br />
sec¡iei de votare, se sigileazå ¿i geamurile ¿i u¿a ¿i nu<br />
påtrunde nimeni în aceastå sec¡ie de votare decât a doua zi<br />
diminea¡a, pre¿edintele sec¡iei de votare cu to¡i membrii,<br />
ca så înlåturåm orice discu¡ie cå vrea nu ¿tiu de unde cu o<br />
ini¡iativå så-l lase pe pre¿edintele sec¡iei de votare så facå<br />
de pazå acolo noaptea, så doarmå. Este o glumå asta.<br />
Respectåm legea.<br />
În legåturå cu campania electoralå, legea modificatå,<br />
Legea 3 prevede cå aceastå campanie trebuie desfå¿uratå<br />
fårå a se încålca ordinea publicå - deci aten¡ie - ¿i data când<br />
începe. Asta înseamnå cå cei care doresc så se exprime în<br />
legåturå cu acest Referendum pot så o facå ¿i sâmbåtå dacå<br />
au timp, pot s-o facå ¿i duminicå, dacå mai au timp, dar în<br />
limitele stricte ale dispozi¡iilor pe care pre¿edintele sec¡iei<br />
de votare le va da. Legea spune cå pânå la 500 de metri de<br />
sec¡ia de votare, pre¿edintele va dispune måsuri care så<br />
permitå desfå¿urarea în limite normale a activitå¡ii de vot.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 49
Pre¿edintele sec¡iei de votare, dacå nu permite la 100 de<br />
metri sau la 400 de metri o anumitå manifestare pentru<br />
campanie, cel care o face trebuie så în¡eleagå ¿i så-¿i retragå<br />
activitatea peste perimetrul care intrå în dispozi¡ia<br />
pre¿edintelui sec¡iei de votare.<br />
De asemenea, v-a¿ ruga så solicita¡i celor de la Statisticå<br />
så fie foarte bine documenta¡i, dar så îi ¿i sprijini¡i în<br />
ob¡inerea datelor pe care ei le solicitå. La sec¡iile de votare<br />
v-a¿ ruga så fie asigurate ce a spus domnul ministru - telefon,<br />
luminå, pazå, så aibå posibilitatea ¿i de un mijloc de<br />
comunica¡ie rapid, un telefon, pentru cå este posibil så aibå<br />
nevoie ¿i de aceastå tehnicå modernå pe care trebuie så o<br />
aibå cât mai aproape, dacå nu în sec¡ia de votare.<br />
Aten¡ie, pentru cå noi am solicitat pre¿edin¡ilor de tribunale,<br />
dar ¿i pre¿edin¡ilor sec¡iilor de votare så fie în for¡å,<br />
în plenitudinea for¡elor fizice sâmbåtå ¿i duminicå. Existå,<br />
înså - a¿a e via¡a - ¿i posibilitatea ca unii dintre ei så nu<br />
poatå veni din motive obiective. Pre¿edintele tribunalului<br />
jude¡ean va desemna, în aceea¿i procedurå în care l-a desemnat<br />
prima datå pe pre¿edintele sec¡iei de votare, un înlocuitor.<br />
Legea actualå nu prevede så aibå un înlocuitor, de<br />
la început så fie denumit, ¿i atunci, dacå apare aceastå<br />
situa¡ie, dupå procedura de desemnare a primului, va fi<br />
desemnat ¿i acest înlocuitor.<br />
De asemenea, am în¡eles cå nu mai existå o problemå,<br />
sec¡iile de votare în care så fie pu¡ini membri în ele, så<br />
avem posibilitatea så fie 3, 4, 5, 6, câ¡i reprezentan¡i au<br />
putut så-¿i desemneze partidele parlamentare în ele.<br />
Pentru dv. este mai pu¡in important, dar probabil cå<br />
pentru pre¿edin¡ii birourilor electorale jude¡ene, care sunt<br />
¿i dân¿ii în salå, v-a¿ ruga mare aten¡ie, în lini¿te, cu calm,<br />
pentru cå este timpul necesar så fie întocmite procesele<br />
verbale corect, så nu mai avem motive de revedere, de<br />
discu¡ii sau de contesta¡ii. Nu vå zore¿te nimeni, ave¡i timpul<br />
necesar, nu ave¡i sute de mii de buletine, nu ave¡i alte<br />
lucruri de numårat decât un buletin, cu op¡iunea care este<br />
fåcutå pe acest buletin. Deci cu calm. Procesul verbal este<br />
tipizat. Îl analiza¡i, scrie¡i ¿i så comunica¡i în termen aces-<br />
50<br />
Palatul Victoria<br />
te documente.<br />
În rest, suntem în grafic, a¿a cum am în¡eles de la to¡i<br />
domnii prefec¡i, nu sunt probleme. Dacå apar, încercåm så<br />
le rezolvåm ¿i så gåsim solu¡ii.<br />
Dl. Ioan Rus:<br />
Mul¡umim domnului pre¿edinte. Practic, din ceea ce<br />
am în¡eles de la dv., în fiecare jude¡ lucrurile sunt clare sau<br />
clarificate în legåturå cu ceea ce avem de fåcut.<br />
Atrag aten¡ia, încå o datå, votul pentru revizuirea Constitu¡iei<br />
se då sâmbåtå, de la 8,00 la 22,00 ¿i duminicå de<br />
la 8,00 la 20,00. Eu cred cå prin modul în care ne-am mobilizat<br />
¿i în care am reu¿it så informåm popula¡ia, numårul<br />
cetå¡enilor care vor dori så-¿i exprime votul va fi în måsurå<br />
suficientå pentru a valida aceastå schimbare.<br />
Atrag aten¡ia, înså, cå existå partide politice ¿i cetå¡eni<br />
care probabil au avut ¿i vor putea så aibå altå atitudine, vor<br />
încerca så discrediteze acest vot ¿i în perioada exercitårii<br />
lui sau în timpul nop¡ii. În România, votul privind revizuirea<br />
Constitu¡iei se då sâmbåtå de la orele 8,00 la 22,00<br />
¿i duminicå de la 8,00 la 20,00. În celelalte intervale de<br />
timp, structurile specializate ale Ministerului Administra¡iei<br />
¿i Internelor vor veghea. Indiferent cine - român, maghiar,<br />
german, slab, gras, membru de partid sau nemembru<br />
de partid, indiferent de vârstå, sex, religie, op¡iune religioaså,<br />
credin¡å religioaså sau op¡iune filozoficå vom lua<br />
måsuri extrem de dure împotriva tuturor. Nu avem nevoie<br />
cumva, chiar dacå e pesedist sau un membru într-un alt<br />
partid parlamentar care a votat Constitu¡ia, nu avem nevoie<br />
de nimic în afara regulilor extrem de clare ale jocului ¿i în<br />
afara deplinei legalitå¡i. Acesta este un avertisment pe care<br />
îl fac tuturor celor - ¿i så-l transmite¡i - tuturor celor care,<br />
eventual, gândesc sau au un gând ascuns legat de incorectitudini<br />
pe perioada desfå¿urårii acestui vot.<br />
Eu vå mul¡umesc pentru ceea ce a¡i fåcut pânå acum.<br />
Vå ståm la dispozi¡ie ¿i, în continuare, în aceste zile, nonstop,<br />
pentru a rezolva probleme care, eventual, apar ¿i vå<br />
doresc tuturor succes în aceste zile.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
Ministerul Administra¡iei<br />
¿i Internelor<br />
Depunerea legåmântului de credin¡å<br />
Vineri, 10 octombrie, la ¿coala de Agen¡i de Poli¡ie<br />
“Vasile Lascår” - Câmpina a avut loc ceremonialul depunerii<br />
legåmântului de credin¡å de cåtre cea mai tânårå promo¡ie<br />
de elevi.<br />
La manifestare au participat membri ai Parlamentului,<br />
consilieri de preaderare din Spania, reprezentan¡i ai Direc-<br />
¡ilor Centrale din cadrul Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor<br />
¿i Inspectoratului General al Poli¡iei Române, oficialitå¡i<br />
locale. Din partea Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor<br />
au fost prezent domnul chestor ¿ef-adjunct Toma Zaharia,<br />
secretar de stat în MAI, ¿ef al Departamentului Ordine ¿i<br />
Siguran¡å Publicå, iar din partea Inspectoratului General al<br />
Poli¡iei Române, domnul chestor principal de poli¡ie, prof.<br />
univ. dr. Florin Sandu, inspector general al Poli¡iei Române.<br />
ªcoala de Agen¡i de Poli¡ie din Câmpina este printre cele<br />
mai valoroase institu¡ii care pregåtesc speciali¿ti în domeniu,<br />
aceastå pozi¡ie fiind argumentatå ¿i de concuren¡a deosebit<br />
de strânså manifestatå în ultimii ani la examenul de admitere.<br />
Anul acesta, spre exemplu, pentru cele 500 de locuri<br />
båie¡i, arma Poli¡ie, s-au înregistrat 6,5 candida¡i pe loc, pentru<br />
cele 200 de locuri fete, arma Poli¡ie, s-au înregistrat 9,7<br />
candida¡i pe loc, iar pentru cele 20 de locuri la Eviden¡a<br />
informatizatå a persoanei, s-au înregistrat 1,8 candida¡i pe<br />
loc. Admi¿ii anului 2003, au înregistrat, de altfel, ¿i punctaje<br />
foarte apropiate de maximum, respectiv 83 puncte la arma<br />
Poli¡ie (fete) ¿i 82 de puncte la aceea¿i armå, båie¡i.<br />
Agen¡ii de Poli¡ie care aståzi au depus legåmântul de<br />
credin¡å vor fi, alåturi de colegii lor, principalii vectori de<br />
imagine ai Poli¡iei, mesagerii acestei institu¡ii în rela¡ia cu<br />
comunitatea.<br />
Prin legåmântul de credin¡å depus aståzi, viitorii poli¡i¿ti<br />
s-au angajat så respecte principiile statului de drept ¿i så<br />
apere valorile democra¡iei, så-¿i perfec¡ioneze continuu<br />
nivelul de instruire profesionalå ¿i generalå, så dovedeascå<br />
probitate profesionalå ¿i moralå în întreaga lor activitate.<br />
Vizitå în jude¡ul Bra¿ov<br />
Ministrul delegat pentru Administra¡ia Publicå Gabriel<br />
Oprea a efectuat, vineri 10 octombrie 2003, o deplasare în<br />
jude¡ul Bra¿ov. Ministrul delegat a verificat stadiul îndeplinirii<br />
de cåtre Prefecturå a activitå¡ilor prevåzute în Programul<br />
calendaristic privind organizarea ¿i desfå¿urarea Referendumului<br />
Na¡ional pentru revizuirea Constitu¡iei.<br />
La sediul Prefecturii a fost convocatå o ¿edin¡å la care au<br />
participat membrii Comisiei tehnice jude¡ene ¿i ai Biroului<br />
Electoral al Circumscrip¡iei Electorale Jude¡ene Bra¿ov.<br />
Pânå la aceastå datå în jude¡ul Bra¿ov au fost distribuite<br />
peste 10.000 de afi¿e, pliante, bro¿uri cuprinzând informa¡ii<br />
<strong>Ministere</strong><br />
privind desfå¿urarea referendumului pentru fiecare din cele<br />
411 sec¡ii de votare din jude¡ ¿i vor fi confec¡ionate 200 de<br />
bannere. Primarii au luat måsuri pentru aducerea la cuno¿tin¡å<br />
publicå a sec¡iilor de votare ¿i indicarea locului unde<br />
se va desfå¿ura votarea.<br />
De asemenea, s-au efectuat verificåri în localitå¡ile jude¡ului,<br />
constatându-se cå fiecare sec¡ie de votare are în dotare<br />
un numår suficient de urne mobile pentru a råspunde<br />
operativ solicitårilor cetå¡enilor. În aceastå såptåmânå a fost<br />
finalizatå licita¡ia pentru editarea celor 1.100 de publica¡ii cu<br />
numårul, delimitarea ¿i sediile sec¡iilor de votare organizate.<br />
Buletinele de vot vor fi tipårite într-un tiraj de 550.000<br />
exemplare.<br />
Prefectul jude¡ului Bra¿ov a avut întâlniri cu reprezentan¡ii<br />
sindicatelor ¿i patronatelor, cu liderii organiza¡iilor<br />
pensionarilor, cu reprezentan¡ii Partidei Rromilor, ai organiza¡iilor<br />
neguvernamentale ¿i ai societå¡ii civile. Sub conducerea<br />
membrilor Comisiei tehnice în localitå¡ile jude¡ului<br />
Bra¿ov au fost organizate zilnic Caravane electorale.<br />
Concluziile ¿edin¡ei au aråtat cå, pânå la aceastå datå,<br />
Prefectura jude¡ului Bra¿ov se aflå în grafic cu ac¡iunile de<br />
organizare a referendumului. Ministrul delegat Gabriel<br />
Oprea a solicitat prefectului jude¡ului Bra¿ov så monitorizeze<br />
în continuare realizarea activitå¡ilor în termenele prevåzute<br />
de Programul calendaristic ¿i så informeze, zilnic,<br />
Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor asupra desfå¿urårii<br />
activitå¡ilor de organizare a Referendumului Na¡ional pentru<br />
revizuirea Constitu¡iei.<br />
Activitatea în domeniul ordinii ¿i siguran¡ei<br />
publice în ultima såptåmânå<br />
În perioada 6 – 12 octombrie a. c., ac¡ionând pentru executarea<br />
misiunilor ce decurg din Programele Prioritare de<br />
Ac¡iune ale MAI pe anul 2003, lucråtorii Ministerului Administra¡iei<br />
¿i Internelor au înregistrat, în domeniul ordinii ¿i<br />
siguran¡ei publice, 1.099 evenimente. Pentru combaterea fenomenului<br />
infrac¡ional, în ac¡iunile ¿i controalele specifice<br />
organizate, unitå¡ile de poli¡ie au descoperit 253 autori ai<br />
unor fapte antisociale, dintre care 43 urmåri¡i general. De<br />
asemenea, au aplicat aproximativ 40.693 sanc¡iuni contraven¡ionale,<br />
amenzile totalizând peste 19,3 miliarde lei.<br />
În intervalul de referin¡å, poli¡i¿tii au constatat 200 fapte<br />
de naturå judiciarå ¿i 112 infrac¡iuni contra patrimoniului.<br />
Totodatå, s-au înregistrat 152 accidente de circula¡ie, soldate<br />
cu 44 mor¡i ¿i 134 råni¡i.<br />
Zilnic, în medie 960 jandarmi au asigurat paza conductelor<br />
de transport produse petroliere, pe o distan¡å de<br />
peste 1.220 km. Aproximativ 8.870 jandarmi, au executat,<br />
zilnic, misiuni de asigurare ¿i men¡inere a ordinii publice. De<br />
asemenea, paza unor institu¡ii ¿i sedii de importan¡å deosebitå<br />
a fost asiguratå, permanent, de circa 10.000 jandarmi.<br />
Poli¡ia de Frontierå a aplicat 2.466 sanc¡iuni contraven¡ionale,<br />
¿i a ridicat în vederea confiscårii bunuri în valoare de<br />
peste 2,4 miliarde lei. Totodatå, unui numår de 56.048 cetå¡eni<br />
români nu li s-a permis ie¿irea din ¡arå, iar în baza<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 51
acordurilor de readmisie, 516 cetå¡eni români au fost returna¡i.<br />
Pompierii militari au intervenit la 353 evenimente, dintre<br />
care 133 au fost incendii.<br />
52<br />
Exerci¡iul „Dacia 2003“ la final<br />
Vineri, 10 octombrie 2003, a avut loc, în prezen¡a domnului<br />
Nicolae Våcåroiu, pre¿edintele Senatului României,<br />
domnului chestor ¿ef adjunct Nicolae Berechet, secretar de<br />
stat în M.A.I., a domnului Stephen Orosz, reprezentantul Comitetului<br />
Superior pentru Planificarea Urgen¡elor Civile din<br />
NATO (SCEPC), a prefectului jude¡ului Arge¿, domnul<br />
Constantin Tamaga, a altor oficialitå¡i, festivitatea oficialå<br />
de închidere a Exerci¡iului interna¡ional de protec¡ie civilå<br />
,,Dacia 2003”, organizat de Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor,<br />
în colaborare cu Centrul Euro-Atlantic de Coordonare<br />
a Råspunsului la Dezastre din cadrul NATO, ¿i desfå¿urat,<br />
în perioada 6-10 octombrie a.c., în Municipiul<br />
Pite¿ti.<br />
Organizat în cadrul Programului ,,Parteneriat pentru<br />
pace” (PfP), exerci¡iul s-a desfå¿urat pe scenariul de simulare<br />
a unui atac terorist cu folosirea muni¡iei de dispersie radiologicå,<br />
cunoscutå sub denumirea de ,,bombå murdarå”.<br />
Exerci¡iul – primul de acest gen organizat sub egida<br />
NATO – s-a axat pe înlåturarea consecin¡elor ¿i pe råspunsul<br />
la o urgen¡å radiologicå, precum ¿i pe reducerea impactului<br />
psihologic al unui astfel de atac.<br />
La exerci¡iu au participat peste 2.000 de speciali¿ti din<br />
România ¿i circa 320 exper¡i din 32 de state. Scopul activitå-<br />
¡ilor desfå¿urate în acest interval - care au fost monitorizate<br />
de înal¡i oficiali ai NATO ¿i observatori din 30 de ¡åri - l-a<br />
reprezentat testarea capacitå¡ii structurilor na¡ionale ¿i interna¡ionale<br />
de a integra misiunile militare ¿i umanitare la nivelul<br />
standardelor NATO ¿i de a asigura un sprijin eficient ¿i<br />
oportun din punct de vedere politic în cazul unui astfel de<br />
dezastru. Principalele obiective urmårite pe parcursul derulårii<br />
exerci¡iului au fost: desfå¿urarea råspunsului militar sau<br />
civil în regiunea afectatå; acordarea de prim-ajutor, îngrijire<br />
medicalå ¿i evacuarea popula¡iei; instruirea în detectare,<br />
decontaminare ¿i opera¡iunile de curå¡are a terenului contaminat;<br />
primirea ¿i suportul ¡årii-gazdå (România) pentru elementele<br />
de råspuns civil sau militar la un dezastru; coordonarea<br />
¿i comunica¡ia dintre Autoritatea Localå de<br />
Managementul Urgen¡ei (LEMA) ¿i elementele na¡ionale ¿i<br />
interna¡ionale; cooperarea dintre elementele de asisten¡å<br />
interna¡ionalå ¿i cele române¿ti; suportul logistic na¡ional ¿i<br />
cel interna¡ional în timpul opera¡iunilor; interoperabilitatea<br />
echipamentelor de comunica¡ii; cooperarea regionalå dintre<br />
¡årile vecine; cooperarea cu organiza¡iile interna¡ionale. Festivitatea<br />
de închidere a Exerci¡iului „Dacia 2003” a fost precedatå<br />
de un exerci¡iu demonstrativ desfå¿urat în Poligonul<br />
Glambocu, din comuna Bascov, la care au participat echipele<br />
tuturor ¡årilor prezente la Pite¿ti.<br />
În cadrul conferin¡ei de preså care a avut loc la încheierea<br />
exerci¡iului, domnul chestor ¿ef adjunct Nicolae Berechet,<br />
<strong>Ministere</strong><br />
secretar de stat în MAI, a declarat: „ Sunt convins cå presta¡ia<br />
speciali¿tilor români la acest exerci¡iu în sistem integrat<br />
a fost de bun augur pentru prima participare a României la o<br />
activitate de acest gen. Vom re¡ine ¿i ne vom bucura de toate<br />
realizårile ¿i aprecierile care s-au formulat la adresa noastrå,<br />
vom responsabiliza, de asemenea, observa¡iile pe care le-am<br />
primit, dar ceea ce pot så vå garantez în acest moment este<br />
faptul cå perfec¡ionarea sistemului de protec¡ie civilå în România<br />
reprezintå un obiectiv prioritar al Ministerului<br />
Administra¡iei ¿i Internelor”.<br />
La rândul såu, domnul Stephen Orosz, reprezentantul<br />
Comitetului Superior pentru Planificarea Urgen¡elor Civile<br />
din NATO (SCEPC), a declarat: „ Lec¡iile învå¡ate ¿i concluziile<br />
rezultate din acest exerci¡iu vor sta la baza dezvoltårii,<br />
în continuare, a poten¡ialului råspuns în cazul unui atac<br />
radiologic. În ce ne prive¿te, suntem foarte mul¡umi¡i de modul<br />
în care s-a desfå¿urat exerci¡iul ¿i de contribu¡ia României<br />
la Programul de Parteneriat pentru anul 2003”.<br />
39% din totalul cetå¡enilor români care<br />
inten¡ionau så ajungå în Spa¡iul Schengen<br />
nu îndeplineau condi¡iile legale<br />
Pentru contracararea emigrårii ilegale a cetå¡enilor români<br />
în Occident, care prin comportamentul lor, aduc atingere<br />
imaginii României în stråinatate, Ministerul Administra¡iei<br />
¿i Internelor întreprinde måsuri ferme în toate zonele<br />
de competen¡å, îndeosebi pe linia verificårii modului de<br />
îndeplinire a condi¡iilor prevåzute de legisla¡ia în vigoare.<br />
Ca urmare a måsurilor întreprinse (deta¿area ofi¡erilor<br />
din cadrul Inspectoratului General al Poli¡iei de Frontierå<br />
în scopul verificårii modului de executare a transportului<br />
interna¡ional de persoane de cåtre tour-operatorii români ¿i<br />
stråini, ac¡iuni comune cu reprezentan¡ii Autoritatea Rutierå<br />
Românå, ¿i, nu în ultimul rând, intensificarea cooperårii<br />
cu institu¡iile similare din Spa¡iul Schengen) în perioada<br />
26.09. – 12.10.2003, politi¿tii de frontierå nu au permis<br />
ie¿irea din ¡arå unui numår de 131.111 cetå¡eni români care<br />
inten¡ionau så cålåtoreascå în Spa¡iul Schengen fårå a<br />
îndeplini condi¡iile prevåzute de legisla¡ia românå ¿i, implicit,<br />
de cea a statelor în care doreau så cålåtoreascå.<br />
Astfel, din cei 332.364 cetå¡eni români care s-au prezentat<br />
în punctele de control trecere a frontierei în vederea efectuårii<br />
formalitå¡ilor de ie¿ire din România, la aproximativ<br />
39% dintre ace¿tia nu li s-a permis continuarea cålåtoriei<br />
cåtre ¡åri din Spa¡iul Schengen, ca urmare a faptului cå au<br />
încercat så inducå în eroare autoritå¡ile prin încålcarea legisla¡iei<br />
¿i declararea altui scop al cålåtoriei decât cel real.<br />
Din acest punct de vedere, putem spune cå, în continuare,<br />
Vestul ¡årii råmâne cea mai “încercatå” frontierå, unde din<br />
totalul celor care s-au prezentat pentru a ie¿i din ¡arå, unui<br />
numår de 116.586 cetå¡eni români nu li s-a permis ie¿irea.<br />
Reprezentative în acest sens råmân punctele de frontierå<br />
Bor¿ ¿i Petea, la nivelul cårora au fost depistate 56.365,<br />
respectiv 22.617 persoane, care încercau så iaså din ¡arå<br />
fårå a îndeplini condi¡iile prevåzute de lege. Din analiza<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
evenimentelor de frontierå înregistrate în perioada de referin¡å,<br />
s-a constatat cå cea mai mare parte a persoanelor ce<br />
inten¡ionau så ajungå ilegal în Spa¡iul Schengen, continuå<br />
så apeleaze la sprijinul tour-operatorilor care, pentru a nu<br />
î¿i pierde clien¡ii, fie continuå så-i împrumute cu sume în<br />
valuta, fie chiar oferå diverse sume de bani politi¿tilor de<br />
frontierå pentru a le permite ie¿irea din ¡arå a pasagerilor,<br />
de¿i ace¿tia nu îndeplinesc condi¡iile. Måsurile ferme întreprinse<br />
la frontierå, în ultima perioadå de timp, ¿i-au dovedit<br />
eficien¡a, din discu¡iile purtate, cu partenerii europeni<br />
(austrieci, italieni, spanioli etc.) rezultând cå, în prezent, la<br />
frontierele Schengen, nu au mai fost înregistrate cazuri de<br />
înapoieri masive de mijloace de transport cu care cålåtoreau<br />
cetå¡eni români ce aveau alte scopuri decât turismul, iar<br />
numårul faptelor anti-sociale såvâr¿ite de cei afla¡i în Occident<br />
a scåzut considerabil.<br />
Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor va continua så-¿i<br />
îndeplineascå atribu¡iile cu aceea¿i rigurozitate, prin ac-<br />
¡iunile derulate pânå în prezent pe linia alinierii la standardele<br />
europene (adaptarea legisla¡iei, reorganizarea institu-<br />
¡iei, profesionalizarea lucråtorilor, dotarea performantå<br />
etc.) apreciind cå standardele crescute ¿i eficien¡a structurii,<br />
permit buna gestionare a fenomenelor infrac¡ionale<br />
transfrontaliere (inclusiv emigrarea ilegalå a românilor) ¿i<br />
pot astfel conduce la crearea unei imagini pozitive a României<br />
în stråinåtate.<br />
Vizita domnului Gerald Lynch,<br />
pre¿edintele Colegiului „John Jay”<br />
Mar¡i, 14 octombrie a.c., o delega¡ie a Colegiului de Justi¡ie<br />
Penalå „John Jay” din cadrul Universitå¡ii New York,<br />
conduså de domnul Gerald Lynch, pre¿edintele Colegiului, a<br />
fost primitå, la sediul Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor,<br />
de domnul Alexandru Fårca¿, secretar de stat în MAI.<br />
Scopul vizitei în ¡ara noastrå a domnului Gerald Lynch este<br />
de a stabili cu oficialii români detaliile referitoare la organizarea<br />
celei de-a ¿aptea Conferin¡e Anuale a Colegiului de<br />
Justi¡ie Penalå „John Jay” care urmeazå så se desfå¿oare la<br />
Bucure¿ti, în luna iunie 2004, sub înaltul patronaj al domnului<br />
Adrian Nåstase, prim-ministru al Guvernului României.<br />
Cu prilejul prezen¡ei sale la Bucure¿ti, domnul Gerald<br />
Lynch se va întâlni ¿i cu reprezentan¡i ai conducerii Direc¡iei<br />
Generale de Combatere a Crimei Organizate ¿i Antidrog.<br />
Delega¡ie a Biroului Interpol la Bucure¿ti<br />
Miercuri, 15 octombrie a.c., la sediul institu¡iei noastre,<br />
domnul chestor ¿ef adjunct Zaharia Toma, secretar de stat în<br />
Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor, a primit o delega¡ie<br />
din partea Biroului Interpol. Obiectivul acestei vizite l-a constituit<br />
evaluarea, de cåtre Comisia din partea Secretariatului<br />
General al Organiza¡iei Interna¡ionale a Poli¡iei Criminale<br />
(O.I.P.C.) – Interpol a modului în care au fost îndeplinite<br />
obiectivele pe linia cooperårii interna¡ionale a institu¡iilor de<br />
profil din ¡ara noastrå. La discu¡ii au mai participat, din<br />
partea Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor, domnii<br />
<strong>Ministere</strong><br />
chestor de poli¡ie Nelu Pop, adjunct al inspectorului general<br />
al Poli¡iei Române ¿i comisar-¿ef Ion Zamfir, ¿eful Biroului<br />
Interpol din România. Reprezentan¡ii Comisiei Secretariatului<br />
General al O.I.P.C. – Interpol au sugerat oficialilor<br />
români ca toate structurile cu atribu¡ii în domeniul cooperårii<br />
interna¡ionale så se uneascå într-un singur organism<br />
având acela¿i sediu. Programul delega¡iei O.I.P.C. – Interpol<br />
cuprinde, de asemenea, ¿i vizitarea Centrului SECI.<br />
Simpozion interna¡ional privind managementul<br />
integrat al Frontierei de stat<br />
În perioada 16-17 octombrie a.c., la sediul Academiei de<br />
Poli¡ie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucure¿ti, s-a desfå¿urat<br />
simpozionul interna¡ional cu tema „Politici ¿i strategii pentru<br />
managementul integrat al frontierei de stat”.<br />
În deschiderea simpozionului au luat cuvântul domnii<br />
Ioan Rus, ministrul administra¡iei ¿i internelor, Walter Sperner,<br />
consilier al ministrului ¿i Jonathan Scheele, ¿eful delega¡iei<br />
Comisiei Europene la Bucure¿ti.<br />
Din partea institu¡iei noastre au sus¡inut prezentåri domnii<br />
chestor-¿ef Zaharia Toma, secretar de stat, comisar-¿ef<br />
Eugen Corciu, directorul Punctului Na¡ional Focal, ¿i comisar-¿ef<br />
Nicolae Dinu, director adjunct al Direc¡iei Generale<br />
de Eviden¡å Informatizatå a Persoanei.<br />
Lucrårile simpozionului au continuat cu sus¡inerea urmåtoarelor<br />
teme de interes: „Sprijinul comunitar în securizarea<br />
integratå a frontierei”; „Contribu¡ia structurilor Ministerului<br />
Apårårii Na¡ionale la managementul integrat al frontierei de<br />
stat”; „Contribu¡ia Autoritå¡ii Na¡ionale a Våmilor la securizarea<br />
frontierei de stat a României”; Importan¡a colaborårii<br />
intersectoriale în domeniul supravegherii bolilor transmisibile<br />
la nivelul frontierei de stat – management integrat”; Circula¡ia<br />
for¡ei de muncå în context european ¿i interna¡ional”;<br />
„Managementul integrat al frontierei – cadru de desfå¿urare<br />
neîngråditå a activitå¡ii economice, concomitent cu måsurile<br />
de securizare specifice frontierelor terestre, maritime ¿i aeroportuare”.<br />
În finalul primei zile a acestei manifeståri, domnul<br />
Vladimir Palko, ministrul de interne slovac, aflat în vizitå<br />
oficialå în România, la invita¡ia domnului Ioan Rus, ministrul<br />
administra¡iei ¿i internelor, a fost prezent la lucrårile<br />
Simpozionului, unde a sus¡inut o alocu¡iune având ca temå<br />
experien¡a ¡årii sale în domeniul securizårii frontierei de stat.<br />
Acord de cooperare româno-slovac<br />
Joi,16 octombrie a.c., la sediul Ministerului Administra-<br />
¡iei ¿i Internelor s-a desfå¿urat ceremonialul semnårii oficiale<br />
a Acordului dintre Guvernul României ¿i Guvernul Republicii<br />
Slovace privind cooperarea în combaterea criminalitå¡ii<br />
organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substan¡e<br />
psihotrope ¿i precursori, a terorismului ¿i a altor infrac¡iuni<br />
grave.<br />
Documentul a fost semnat de domnul Ioan Rus, ministrul<br />
administra¡iei ¿i internelor ¿i de domnul Vladimir Palko, ministrul<br />
de interne al Republicii Slovacia.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 53
Ministerul Agriculturii, Pådurilor,<br />
Apelor ¿i Mediului<br />
Prima de export la animalele din specia bovinå<br />
Conform unui ordin emis de cåtre Ministerul Agriculturii,<br />
Pådurilor, Apelor ¿i Mediului, a fost aprobatå o primå<br />
de export de 4000 lei/kg pentru carne de bovinå în viu.<br />
Aceastå primå se acordå pentru marfa livratå ¿i încasatå pânå<br />
la data de 31 decembrie 2003 inclusiv, în limita cantitå¡ii de<br />
6.000 de tone, în ordinea cronologicå a înregistrårii cererilor<br />
pentru acordarea primei de export la Biroul Unic al Ministerului<br />
Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului.<br />
Beneficiarii primei de export sunt crescåtorii de bovine,<br />
persoane fizice sau juridice, membri ai unei asocia¡ii locale<br />
de crescåtori cu reprezentare jude¡eanå, asocia¡ie care livreazå<br />
la export bovine prin intermediul societå¡ilor comerciale<br />
autorizate så efectueze export de animale vii. Exportul<br />
bovinelor se realizeazå de cåtre societå¡ile comerciale, la<br />
care asocia¡ia este ac¡ionar unic sau majoritar, sau de cåtre<br />
al¡i agen¡i economici, în condi¡iile prevåzute de Hotårârea<br />
Guvernului nr. 463/2002 pentru aprobarea procedurii privind<br />
exportul de animale vii. Animalele care fac obiectul<br />
primei la export trebuie så poarte numår matricol, care va fi<br />
aplicat de cåtre asocia¡ie.<br />
54<br />
Exportul de caviar<br />
Conform permiselor CITES eliberate pentru exportul de<br />
caviar, pânå la aceastå datå, ¡ara noastrå a exportat 1150, 05<br />
kg icre de morun, 97 kg icre de nisetru ¿i 219,175 kg icre de<br />
påstrugå.<br />
Defalcat, cotele de capturå pentru anul 2003 se prezintå<br />
astfel:<br />
Zonå/specie Morun Nisetru Påstrugå Obs.<br />
RBDD 16250 kg carne 6700 kg carne 8000 kg carne Cca.57%<br />
1385 kg icre 570 kg icre 680 kg icre -<br />
Dunåre 12250 kg carne 5000 kg carne 6000 kg carne Cca.43%<br />
1045 kg icre 430kg icre 510 kg icre -<br />
Total 28500 kg carne 11700 kg carne 14000 kg carne<br />
Total 100% 2430 kg icre 2430 kg icre 1190 kg icre -<br />
Cotele de export pe 2003 au fost:<br />
Zonå/specie Morun Nisetru Påstrugå Obs.<br />
RBDD 7980kg carne 2850 kg 1140 kg carne -<br />
1282,5 kg icre 513 kg icre 627 kg icre -<br />
Dunåre 6020 kg carne 2150 kg carne 860 kg carne -<br />
967,5 kg icre 387 kg icre 473 kg icre -<br />
Total 14000 kg carne 5000 kg carne 2000 kg carne -<br />
2250 kg icre 2250 kg icre 1100 kg icre -<br />
¥n conformitate cu prevederile Legii nr.69/1994 pentru<br />
aderarea României la Conven¡ia privind comer¡ul interna¡ional<br />
cu specii sålbatice de faunå ¿i florå pe cale de dispari¡ie,<br />
adoptatå la Washington la 3 martie 1973 (CITES), ¿i<br />
a Ordinelor ministrului apelor ¿i protec¡iei mediului nr.<br />
647/2001 ¿i O.M. nr.117/2003 pentru aprobarea procedurii<br />
<strong>Ministere</strong><br />
de autorizare a activitå¡ilor de recoltare, capturare ¿i/sau<br />
achizi¡ie ¿i comercializare pe pia¡a internå sau la export a<br />
plantelor ¿i animalelor din flora ¿i fauna sålbaticå, precum ¿i<br />
a importului acestora, Ministerul Agriculturii, Pådurilor,<br />
Apelor ¿i Mediului, în calitate de punct focal na¡ional al<br />
Conven¡iei (Autoritatea de Management CITES din România),<br />
elibereazå permise pentru exportul, importul ¿i reexportul<br />
pår¡ilor ¿i produselor apar¡inând speciilor listate în<br />
anexele CITES. Din analiza situa¡iilor privind permisele<br />
CITES eliberate în cursul anilor 2001 ¿i 2002 se pot<br />
desprinde urmåtoarele aspecte:<br />
¥n anul 2001:<br />
- un numår de 10 societå¡i comerciale au primit permise<br />
pentru exportul a 4670 kg caviar (2325 kg icre morun,<br />
960,447 kg icre nisetru ¿i 1384,972 kg icre påstrugå) ¿i a 580<br />
kg carne de sturion ( 290 kg carne morun, 40 kg carne nisetru<br />
¿i 250 kg carne påstrugå) din totalul cotelor de export de<br />
5175 kg caviar (2325 kg icre morun, 1312,5 kg icre nisetru<br />
¿i 1537,5 kg icre påstrugå), 56250 kg carne (26250 kg carne<br />
morun, 14250 kg carne nisetru ¿i 15750 kg carne påstrugå);<br />
- cota de export la icre ¿i carne de sturioni nu s-a realizat<br />
în totalitate, råmânând o cantitate de 505 kg caviar (352,053<br />
kg icre nisetru ¿i 152,528 kg icre påstrugå) ¿i 55670 kg carne<br />
(15710 kg carne nisetru ¿i 14000kg carne påstrugå);<br />
- men¡ionåm cå Centrului de Cercetare ¿i Industrializare<br />
a Pe¿telui din Gala¡i i s-a eliberat un permis pentru exportul<br />
în Germania a 3,05 kg icre embrionate (2,2 kg specia nisetru<br />
¿i 0,850 kg din specia påstrugå) din totalul cotei de export de<br />
200 kg icre embrionate (100 kg din specia morun, 50 kg din<br />
specia nisetru ¿i 50 kg din specia påstrugå).<br />
Pentru anul 2002 situa¡ia s-a prezentat astfel:<br />
- un numår de 11 societå¡i comerciale au primit permise<br />
pentru exportul a 3265,425 kg caviar (2003,298 kg icre<br />
morun, 378,905 kg icre nisetru ¿i 883,222 kg icre påstrugå)<br />
¿i a 11,5 kg icre embrionate (men¡ionåm cå icrele embrionate<br />
nu au mai putut fi ob¡inute ¿i exportul nu s-a realizat);<br />
- cota de export la icre, de 4850 kg (2180 kg icre morun,<br />
1200 kg icre nisetru ¿i 1470 kg icre påstrugå) ¿i 23.000 kg<br />
carne de sturioni, nu s-a realizat în totalitate, råmânând nerealizatå<br />
o cantitate de 1604,575 kg caviar (196,702 kg icre<br />
morun 821,095 kg icre nisetru ¿i 586,778 kg icre påstrugå) ¿i<br />
de 23.000 kg carne;<br />
- au fost eliberate premise ¿i pentru exportul a 265.000<br />
larve, 2,5 kg icre embrionate ¿i 25.000 pui predezvolta¡i de<br />
Polyodon spathula (specie de sturion nord-american aclimatizat<br />
în România la Sta¡iunea de Cercetåri pentru Piscicultura<br />
NUCET).<br />
Cotele de capturå pentru anul 2004 vor fi negociate în<br />
cadrul Grupului de Lucru privind Managementul Sturionilor<br />
din Marea Neagrå, cu celelalte ¡åri din bazinul Mårii Negre,<br />
vor fi transmise la Secretariatul Conven¡iei CITES pânå la<br />
finele anului 2003, urmând a fi publicate pe site-ul conven-<br />
¡iei în primul trimestru al anului 2004.<br />
Recomandårile Secretariatului CITES sunt ca propunerile<br />
de cote de capturå ¿i de export så fie la nivelul anului<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
anterior celui pentru care se fac propunerile, dar nu mai mari<br />
decât acestea.<br />
Recoltå de castane comestibile<br />
¥n cursul anului 2003, în jude¡ul Gorj a fost recoltatå o<br />
cantitate de aproximativ 40 de tone de castane comestibile,<br />
al cåror pre¡ de valorificare este de 20.000 lei/kg. ¥n cursul<br />
anilor anteriori, singurul beneficiar al castanelor recoltate de<br />
cåtre Direc¡ia Silvicå Gorj a fost societatea Oltchim Râureni,<br />
care le utiliza pentru producerea piureului de castane. Pre¡ul<br />
unui borcan de piure de castane, care este considerat un produs<br />
de lux, era situat intre 50.000-60.000 de lei.<br />
Zonele de unde este recoltatå cea mai importantå cantitate<br />
de castane sunt Tismana ¿i Baia Mare. ¥n prezent, nu<br />
existå beneficiari pentru castanele comestibile recoltate. Au<br />
fost contactate mai multe societå¡i din Bucure¿ti, înså acestea<br />
au refuzat så achizi¡ioneze castane, pre¡ul solicitat fiind<br />
de 20.000 de lei/kg. De asemenea, în prezent au loc discu¡ii<br />
cu parteneri externi, înså ace¿tia solicitå castane mult mai<br />
mari, 60-80 buca¡i/kg, în timp ce în jude¡ul Gorj într-un kilogram<br />
intrå între 130 ¿i 150 de castane comestibile.<br />
Recoltarea castanelor comestibile este o activitate<br />
tradi¡ionalå în jude¡ul Gorj, care reu¿e¿te så strângå anual o<br />
cantitate de aproximativ 100 de tone.<br />
¥ntre castanul comun ¿i castanul cu fructe comestibile nu<br />
existå nici o asemanare, cel din urmå fiind un arbore specific<br />
zonelor mai calde. Castanele comestibile pot fi consumate<br />
coapte sau fierte.<br />
Inaugurarea<br />
Departamentului de Integrare Europeanå<br />
Ministerul Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului a<br />
inaugurat vineri, 10 octombrie 2003, la ora 15.00, Departamentul<br />
de Integrare Europeanå.<br />
La inaugurare au participat ministrul agriculturii, pådurilor,<br />
apelor ¿i mediului, Ilie Sârbu, ¿i ¿eful Comisiei Europene,<br />
Jonathan Sheele. De asemenea, au participat Petre<br />
Daea, secretar de stat pe probleme de agriculturå,Valeriu<br />
Steriu, secretar de stat pe probleme de integrare, Adam Cråciunescu,<br />
secretar de stat pe probleme de silviculturå.<br />
Acest departament de integrare reprezintå „funda¡ia implementårii<br />
måsurilor europene, cel mai important pas în<br />
acest moment”, a declarat Jonathan Sheele, ¿eful Comisiei<br />
Europene, cu ocazia inaugurårii.<br />
„Condi¡iile au fost create, acum a¿teptåm ca ¿i rezultatele<br />
så fie pe måsura efortului pe care noi l-am fåcut din punct de<br />
vedere financiar”, a afirmat ministrul agriculturii, pådurilor,<br />
apelor ¿i mediului, Ilie Sârbu.<br />
Prin colaborarea cu exper¡ii în agriculturå din Ministerul<br />
Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului, euroconsilierii<br />
din cadrul Departamentului de Integrare Europeanå joacå un<br />
rol important în vederea îndeplinirii condi¡iilor pentru integrarea<br />
României în Uniunea Europeanå.<br />
Consilierii de integrare (euroconsilierii) trebuie så<br />
îmbunåtå¡eascå, la nivelul administra¡iei centrale, manage-<br />
<strong>Ministere</strong><br />
mentul implementårii programelor ¿i a reformelor necesare<br />
în procesul de aderare.<br />
„Politica agricolå a fiecårui stat membru al Uniunii este<br />
direct implicatå la nivel european, a declarat Jonathan<br />
Sheele. Nu po¡i så vorbe¿ti de o politicå agricolå na¡ionalå<br />
fårå ca aceasta så nu fie coerentå cu politica ¿i regulamentele<br />
europene.”<br />
Euroconsilierii se ocupå de îndeplinirea angajamentelor<br />
din documentele de pozi¡ie privind condi¡iile stipulate în<br />
capitolul 7 (Agricultura), în capitolul 8 (Piscicultura) ¿i capitolul<br />
22 (Mediu) cuprinse în acquis-ului comunitar.<br />
„Pentru agricultori (consilierii de integrare) înseamnå<br />
mai multå siguran¡å, în sensul în care o echipå de elitå a ministerului<br />
lucreazå pentru integrarea producåtorilor agricoli<br />
în Uniunea Europeanå”, a subliniat ministrul Ilie Sârbu.<br />
Informa¡ii suplimentare<br />
Prin OUG 19 din 2.04.2003 a fost aprobatå formarea corpului<br />
de consilieri pentru integrare, la nivelul Ministerului<br />
Integrårii Europene.<br />
Numårul total de euroconsilieri aprobat este de 500, pentru<br />
Ministerul Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului<br />
fiind aprobate 60 de posturi.<br />
La nivelul Ministerului Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i<br />
Mediului existå 25 de consilieri de integrare, angaja¡i în<br />
urma concursului din iunie – iulie. Dintre ace¿tia, 15 sunt<br />
specializa¡i pe agriculturå iar 10 se ocupå de problemele de<br />
mediu. În departamentul de euroconsilieri vor fi încadra¡i<br />
încå 35 de consilieri de integrare, dupå ce se va organiza<br />
concursul de anagajare din 13 octombrie 2003.<br />
Condi¡iile pe care trebuie så le îndeplineascå viitorii<br />
euroconsilieri sunt: absolvent al unei universitå¡i de prestigiu<br />
din ¡ara ¿i/sau stråinåtate, experien¡å ¿i specializåri postuniverstare<br />
¿i/sau titlu ¿tiin¡ific de doctor, cuno¿tiin¡e de limba<br />
englezå ¿i francezå, participant la stagii de pregåtire sau<br />
experien¡å de lucru cu institu¡ii europene, bune cuno¿tiin¡e<br />
de operare PC (Microsoft Office ¿i navigare internet). De<br />
asemenea, sunt obligatorii ¿i cuno¿tin¡e de specialitate în<br />
domeniul agriculturii ¿i calificare contabilå recunoscutå<br />
interna¡ional.<br />
Principala atribu¡ie a consilierilor pentru integrare este<br />
formularea propunerilor de strategie privind conformarea la<br />
cerin¡ele Uniunii Europene. La fel de importantå este sarcina<br />
de adaptare legislativå ¿i institu¡ionalå la prevederile legisla¡iei<br />
comunitare. Euroconsilierii au obliga¡ia de a participa<br />
la elaborarea proiectelor de acte normative pentru armonizarea<br />
cu legisla¡ia Uniunii Europene, la implementarea sistemelor<br />
solicitate de acquis-ului comunitar. De asemenea,<br />
asigurå consultan¡å la elaborarea programelor derulate de<br />
minister pe probleme de integrare.<br />
Simpozion na¡ional<br />
¥n perioada 9-11 octombrie 2003, la Constan¡a s-au desfå¿urat<br />
lucrårile Simpozionului Na¡ional “Protec¡ia ¿i gestionarea<br />
durabilå a ecosistemului Mårii Negre, imperativ al<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 55
mileniului trei”, cu participare interna¡ionalå. Manifestarea,<br />
organizatå de <strong>Institutul</strong> Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare<br />
Marinå “Grigore Antipa”, sub patronajul Ministerului Agriculturii,<br />
Pådurilor, Apelor ¿i Mediului ¿i al Ministerului Educa¡iei,<br />
Cercetårii ¿i Tineretului, a cuprins 48 de comunicåri<br />
¿tiin¡ifice privind rezultatele cercetårii oceanologice na¡ionale<br />
¿i ac¡iunile de protec¡ie-reabilitare a mediului marin,<br />
desfå¿urate în România anilor 1990-2003. La eveniment au<br />
participat reprezentan¡i ai Programului de Mediu pentru<br />
Marea Neagrå GEF/UNDP - Istanbul, speciali¿ti în domeniu<br />
din Bulgaria, Grecia, Moldova, Spania, Suedia ¿i Japonia,<br />
delega¡ii organismelor administra¡iei centrale ¿i locale, speciali¿ti<br />
din cercetare/învå¡åmânt superior, din institutele de<br />
explorare-exploatare a mediului marin, din organismele ¿i<br />
organiza¡iile na¡ionale, profesionale ¿i non-guvernamentale.<br />
¥n cadrul Simpozionului au fost subliniate rezultatele<br />
cooperårilor regionale ¿i interna¡ionale la care România a<br />
participat ¿i participå în calitate de stat maritim, semnatar al<br />
unor importante conven¡ii, acorduri ¿i în¡elegeri, ¡arå europeanå<br />
antrenatå în procesul de integrare comunitarå. Lucrårile<br />
înscrise pentru cele patru sec¡iuni ale sesiunii ¿tiin¡ifice<br />
au reunit contribu¡iile unor importante colective de cercetåtori<br />
din institutul constån¡ean, organizator al manifestårii,<br />
dar ¿i din alte 17 institu¡ii de cercetare-dezvoltare ¿i de<br />
învå¡åmânt superior din ¡arå, la care s-au adåugat o serie de<br />
comunicåri sus¡inute de speciali¿ti din Grecia ¿i Bulgaria.<br />
Lucrårile, care au un caracter ¿tiin¡ific, s-au încheiat cu o<br />
aplica¡ie de teren, care a dat posibilitatea invita¡ilor din ¡arå<br />
¿i din stråinåtate så cunoascå mai bine litoralul românesc ¿i<br />
efortul României de a-l conserva.<br />
56<br />
Ac¡iune de control<br />
¥n cadrul unei recente ac¡iuni de control au fost depistate<br />
209 depozite pentru de¿euri menajere nou înfiin¡ate, având<br />
un volum de 4.000 mc.<br />
Respectivul control s-a desfå¿urat în cadrul Programului<br />
România Curatå ¿i a fost organizat de cåtre Inspec¡ia de Stat<br />
a Apelor din cadrul Departamentului Apelor al Ministerului<br />
Agriculturii, Pådurilor, Apelor, în colaborare cu Administra¡ia<br />
Na¡ionalå “Apele Române” ¿i Garda Na¡ionalå de<br />
Mediu.<br />
Inspectorii au stabilit måsuri clare pentru desfiin¡area<br />
acestor depozite ¿i au aplicat 13 amenzi contraven¡ionale în<br />
valoare de 85,9 milioane de lei. ¥n plus, în vederea gestionårii<br />
controlate a de¿eurilor, au fost luate urmåtoarele måsuri:<br />
- întocmirea unui inventar al loca¡iilor de depozitare<br />
necontrolatå a de¿eurilor, care så råmânå în continuare în<br />
monitorizarea institu¡iilor abilitate;<br />
- sistematizarea ¿i îngrådirea unor rampe de gunoi existente<br />
în localitå¡i, în vederea depozitårii necontrolate a<br />
de¿eurilor;<br />
- organizarea serviciilor de salubrizarea (preluare, transport<br />
¿i depozitare) la nivelul comunelor;<br />
- restric¡ionarea eliberårii autoriza¡iilor pentru societå¡ile<br />
<strong>Ministere</strong><br />
noi care au ca obiect de activitate exploatarea ¿i prelucrarea<br />
lemnului.<br />
Activitatea de control a avut ca scop prevenirea poluårii<br />
cauzate de depozitarea necontrolatå a de¿eurilor în albiile<br />
cursurilor de apå, depistarea depozitelor amplasate în vecinåtatea<br />
cursurilor de apå, precum ¿i verificarea agen¡ilor<br />
sanc¡iona¡i cu ocazia altor ac¡iuni de control.<br />
Ac¡iunea de control, igienizare ¿i salubrizare a cursurilor<br />
¿i malurilor râurilor este în curs de desfå¿urare.<br />
Desfå¿urarea campaniei agricole de toamnå<br />
Pânå la data de 9 octombrie 2003, recoltatul se executa pe<br />
ultimele suprafe¡e la culturile de floarea soarelui, porumb<br />
boabe ¿i se aflå în plinå desfå¿urare la culturile de soia ¿i sfeclå<br />
de zahår. Perioada optimå de încheiere a lucrårilor este în<br />
jurul datei de 25 octombrie. Precipita¡iile cåzute în ultimile<br />
zile în majoritatea jude¡elor au întrerupt temporar lucrårile.<br />
• la floarea soarelui, a fost încheiat recoltatul în 23 de<br />
jude¡e ¿i se preconizeazå cå întreaga lucare så fie finalizatå<br />
în maxim 3-4 zile în toatå ¡ara;<br />
• la porumb boabe, au încheiat recoltarea jude¡ele: Dolj,<br />
Olt, Giurgiu, Bucure¿ti, Timi¿ ¿i Mehedin¡i ¿i se preconizeazå<br />
finalizarea în 6-8 zile de lucru în toatå ¡ara;<br />
• la soia boabe au încheiat recoltatul jude¡ele: Mehedin¡i,<br />
Vaslui, Sålaj, Alba, Sibiu.<br />
Produc¡iile ob¡inute în aceastå toamnå sunt mai mari cu<br />
48 % la floarea-soarelui ¿i cu peste 1 milion de tone la porumb<br />
boabe. ¥n zonele irigate, la acestå culturå s-a ob¡inut<br />
produc¡ii de peste 8.000 kg/ha.<br />
¥n prezent, prioritatea este realizarea în perioada optimå<br />
a aråturilor ¿i însåmân¡årilor de toamnå. Pânå la aceastå datå<br />
a fost aratå 82 % din suprafa¡a programatå a se însåmân¡a, iar<br />
jude¡ele care au încheiat aceastå lucrare sunt: Timi¿, Calåra¿i,<br />
Alba, Sibiu.<br />
Anul acesta lucrårile sunt avansate cu 60 % fa¡å de anii<br />
anteriori ¿i se vor finaliza în urmåtoarele 3-4 zile.<br />
Pânå în prezent, au fost semånate 826 mii ha reprezentând<br />
38 % din suprafa¡a programatå. Fa¡å de aceea¿i perioadå<br />
a anilor anteriori, a fost însåmân¡atå o suprafa¡å mai mare<br />
cu 14%.<br />
- la grâul ¿i orzoaica de toamnå, a fost însåmân¡atå, pânå<br />
la aceastå data, 35 % din suprafa¡a programatå. Fa¡å de aceea¿i<br />
perioadå a anilor anteriori a fost însåmân¡atå o suprafa¡å<br />
mai mare cu 12 %.<br />
- la orz ¿i rapi¡å, a fost însåmân¡atå la aceastå datå 62 %<br />
din suprafa¡a programatå. Comparativ cu aceea¿i perioadå a<br />
anilor anteriori, a fost însåmân¡at o suprafa¡å mai mare cu<br />
18%. Mai multe jude¡e au încheiat lucrarea: Teleorman,<br />
Bihor, Gorj, Vâlcea, Cluj, Alba, Covasna, Bra¿ov.<br />
Pentru asigurarea såmân¡ei necesare în aceastå campanie,<br />
au fost transferate cantitå¡i însemnate de grâu în zonele în<br />
care produc¡ia la aceastå culturå a fost compromiså total sau<br />
par¡ial în anul 2003.<br />
Precizåm cå, în prezent, în majoritatea jude¡elor lucrårile<br />
de arat ¿i semånat se realizeazå în condi¡ii agrotehnice ridi-<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
cate datoritå refacerii rezervei de apå în sol, permi¡ând un<br />
ritm ridicat în executarea acestora.<br />
Vizita Misiunii Food Veterinary Office<br />
¥n perioada 6-10.10.2003, s-a desfå¿urat în România<br />
vizita Misiunii Food Veterinary Office - Direc¡ia Generalå<br />
de Sånåtate Animalå ¿i Protec¡ia Consumatorului (FVO-DG<br />
SANCO), cu nr.9184. Scopul acestei misiuni a fost acela de<br />
a evalua progresele ob¡inute în domeniul legisla¡iei sanitare<br />
veterinare, modul de implementare a acesteia, precum ¿i remedierea<br />
deficien¡elor constatate cu ocazia vizitelor anterioare.<br />
¥n urma evaluårilor efectuate, concluziile preliminare au<br />
confirmat progresele realizate în domeniul sånåtå¡ii animalelor.<br />
S-a constatat cå sunt respectate måsurile dispuse de<br />
Agen¡ia Na¡ionalå Sanitar Veterinarå în ceea ce prive¿te<br />
identificarea ovinelor ¿i cå garan¡iile asumate de Agen¡ia<br />
Na¡ionalå Sanitarå Veterinarå privind exportul de ovine au<br />
fost reale ¿i îndeplinite.<br />
De asemenea, a fost foarte bine apreciatå ac¡iunea de<br />
identificare prin microcipare a cåilor, România putând astfel<br />
garanta atât exportul de cai, cât ¿i programul de eradicare<br />
rapidå a anemiei infec¡ioase ecvine.<br />
¥n domeniile sånåtå¡ii publice au fost constatate progrese<br />
dar ¿i unele deficien¡e:<br />
- unitå¡i de prelucrare a produselor de origine animalå<br />
care nu au prezentat programe de restructurare ¿i modernizare<br />
fezabile sau unitå¡i care nu au respectat termenele stabilite<br />
ini¡ial ¿i care au fost declasate;<br />
- unitå¡i unde s-au constatat deficien¡e referitoare la nerespectarea<br />
normelor sanitare veterinare de igienå privind depozitarea<br />
produselor de origine animalå. Având în vedere<br />
cele constatate în unitå¡ile verificate, conducerile Direc¡iilor<br />
Sanitar Veterinare jude¡ene au stabilit comisii pentru demararea<br />
în regim de urgen¡a a reevaluårii unita¡ilor, precum ¿i<br />
a reactualizårii planurilor de restructurare. ¥n acest sens,<br />
Agen¡ia Na¡ionalå Sanitar Veterinarå, ¡inând cont de concluziile<br />
preliminare, a dispus Direc¡iilor Sanitare Veterinare<br />
o serie de måsuri pentru remedierea urgentå a deficien¡elor<br />
constatate.<br />
Misiunea a apreciat faptul cå, în contextul sarcinilor care<br />
revin sectorului veterinar pentru aplicarea måsurilor cuprinse<br />
în Programul na¡ional de aderare, precum ¿i în Documentul<br />
de pozi¡ie, Agen¡ia Na¡ionalå Sanitar Veterinarå a<br />
adoptat ¿i transpus în legisla¡ia na¡ionalå Directivele comunitare<br />
cu privire la sånatatea animalå, sånatatea publicå ¿i<br />
inspec¡iile ¿i controalele veterinare.<br />
Reciclarea de¿eurilor<br />
¥n anul 2002, rata aproximativå de reciclare a de¿eurilor<br />
de ambalaje provenite din consum intern a fost de 20%.<br />
Cantitå¡ile reciclate provin, în principal, de la agen¡ii<br />
economici ¿i într-o mai micå måsurå, de la popula¡ia care<br />
prime¿te bani în schimbul materialelor predate unitå¡ilor spe-<br />
<strong>Ministere</strong><br />
cializate.<br />
Capacitå¡ile actuale de reciclare a de¿eurilor de ambalaje<br />
de hârtie ¿i carton sunt evaluate de cåtre Patronatul Industriei<br />
de Celulozå ¿i Hârtie la 170 kt. Pentru de¿eurile din plastic,<br />
în anul 2002 au fost reciclate de cåtre societå¡i autorizate,<br />
9.000 t de de¿euri de ambalaje, din care 7.000 t fiind ambalaje<br />
post-consum colectate din România, iar restul de 2.000 t<br />
fiind de¿euri tehnologice. Tot în aceastå perioadå, în România<br />
au fost reciclate de cele douå societå¡i principale autorizate<br />
(SC. SITROM S.A. Bucure¿ti ¿i S.C. SITMET S.A. Sighi¿oara),<br />
25.000 t de de¿euri de sticlå colectate. ¥n 2002, a<br />
fost reciclatå o cantitate mai mare de 4.000.000 t de metale<br />
feroase ¿i neferoase. O mare parte din aceastå cantitate a fost<br />
strânså de cåtre achizitorii ambulan¡i.<br />
Agen¡ia Na¡ionalå pentru<br />
Ocuparea For¡ei de Muncå<br />
ANOFM a intervenit cu finan¡åri semnificative<br />
pentru încadrarea în muncå a persoanelor care<br />
locuiesc în localitå¡i puternic afectate de ¿omaj<br />
¥n cadrul Programelor na¡ionale de ocupare ¿i de formare<br />
profesionalå a persoanelor în cåutarea unui loc de muncå,<br />
elaborate ¿i implementate de Agen¡ia Na¡ionalå pentru Ocuparea<br />
For¡ei de Muncå, o componentå de bazå o constituie<br />
programele speciale pentru zone ¿i localitå¡i puternic afectate<br />
de ¿omaj, în care economia localå se redreseazå cu dificultate<br />
¿i alternativele pentru ocupare sunt limitate.<br />
Programe speciale<br />
pentru 200 de localitå¡i ¿i Valea Jiului<br />
Programul na¡ional de ocupare pe anul 2003 are în componen¡a<br />
programe speciale pentru Valea Jiului, pentru 150<br />
de localitå¡i situate în zone defavorizate din 21 de jude¡e,<br />
precum ¿i pentru 50 de localitå¡i cu rate înalte ale ¿omajului<br />
din 27 de jude¡e.<br />
Pe lista celor 150 de localitå¡i se gåsesc a¿ezåri urbane<br />
mici ¿i mijlocii, monoindustriale, cu acces dificil la re¡elele<br />
na¡ionale de cåi de comunica¡ie ¿i situate în jude¡e în care ¿i<br />
marile ora¿e sunt afectate de restructuråri ¿i disponibilizåri.<br />
Astfel de localitå¡i se regåsesc în numår mare în jude¡ele<br />
Alba (13 localitå¡i), Cara¿ Severin (17), Hunedoara (25),<br />
Gorj (19), Suceava (18), Salaj (12).<br />
Programele speciale de ocupare sunt sus¡inute printr-un<br />
complex de måsuri active de stimulare a ocupårii, finan¡ate<br />
în mod corespunzåtor din bugetul asigurårilor pentru ¿omaj,<br />
astfel încât så se realizeze o distribuire a eforturilor ¿i a<br />
resurselor financiare în favoarea acelor colectivitå¡i ¿i persoane<br />
care sunt, în cel mai înalt grad, supuse riscului ¿omajului.<br />
Pentru sus¡inerea financiarå a programelor de ocupare în<br />
zone ¿i localitå¡i defavorizate, s-au adoptat måsuri speciale<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 57
în cadrul Programului <strong>Social</strong> al Guvernului României cum ar<br />
fi acordarea de credite cu dobândå avantajoaså, diferen¡iatå<br />
în func¡ie de nivelul ratei ¿omajului, precum ¿i subven¡ionarea<br />
mai consistentå în lunile de iarnå a cheltuielilor pentru<br />
ocuparea temporarå a for¡ei de muncå în lucråri de interes<br />
comunitar. Astfel, pentru creditele acordate din bugetul asigurårilor<br />
pentru ¿omaj dobânda este de 25% din dobânda de<br />
referin¡å a Båncii Na¡ionale a României în jude¡ele cu rata a<br />
¿omajului mai mare decât media pe ¡arå ¿i de 50% în celelalte<br />
judete. ¥n ce prive¿te finan¡area cheltuielilor pentru ocuparea<br />
for¡ei de muncå, în perioada 1 noiembrie - 31 martie,<br />
aceasta acoperå, pentru fiecare persoanå încadratå, salariul<br />
minim brut pe ¡arå ¿i contribu¡iile sociale.<br />
58<br />
920 miliarde lei pentru acordarea de credite<br />
în 25 de jude¡e cu rata ¿omajului mai mare<br />
decât media pe ¡arå<br />
ºinând seama de aceste prevederi ale Programului <strong>Social</strong><br />
¿i de prioritatea care se acordå în programele de ocupare<br />
localitå¡ilor ¿i zonelor defavorizate, din bugetul asigurårilor<br />
pentru ¿omaj, au fost alocate fonduri corespunzåtoare. La<br />
nivel na¡ional sumele prevåzute în buget pentru finan¡area<br />
måsurilor active se ridicå, în acest an, la 3.851 miliarde lei,<br />
reprezentând 22,3% din totalul cheltuielilor bugetare. Din<br />
aceste sume, au fost alocate 85,8 miliarde lei jude¡ului Cara¿<br />
Severin, 170, 8 miliarde lei la Hunedoara, 275,3 miliarde lei<br />
la Prahova, 125,3 miliarde lei la Vaslui, 118,4 miliarde lei la<br />
Buzåu , 75,7 miliarde lei la Gorj.<br />
Fondurile destinate, în acest an, acordårii de credite întreprinderilor<br />
mici ¿i mijlocii, care creazå locuri de muncå pentru<br />
¿omeri, totalizeazå 1.250 miliarde lei pentru crearea a<br />
12.500 de noi locuri de muncå. Aceste sume au fost, de asemenea,<br />
orientate cu precådere cåtre jude¡ele cu rate înalte ale<br />
¿omajului: Hunedoara - 70 de miliarde lei, Prahova - 60 miliarde<br />
lei, Neam¡ - 55 miliarde lei, Boto¿ani ¿i Bra¿ov - 45<br />
miliarde lei. Suma alocatå celor 25 de jude¡e cu rata ¿omajului<br />
mai mare decât media pe ¡arå este, în anul 2003, de 920<br />
miliarde lei, respective 73,6% din totalul fondurilor destinate<br />
creditårii. ¥n baza creditelor acordate, în primele opt luni ale<br />
anului, în localitå¡ile cuprinse în program s-au creat circa<br />
1.200 de locuri de muncå, din care 596 au fost ocupate de<br />
¿omeri.<br />
57.230 ¿omeri încadra¡i în lucråri de interes<br />
comunitar, în lunile iernii 2002 - 2003<br />
¥n primele opt luni ale anului, s-au cheltuit pentru finan-<br />
¡area måsurilor active de stimulare a ocupårii 1584,2 miliarde<br />
lei. Din aceastå sumå, 665,6 miliarde lei s-au alocat în<br />
15 jude¡e care grupeazå majoritatea localitå¡ilor cuprinse în<br />
programul special destinat combaterii ¿omajului în localitå¡i<br />
puternic afectate de ¿omaj.<br />
Având în vedere efectul imediat asupra ocupårii for¡ei de<br />
muncå pe care îl au programele de ocupare temporarå în<br />
primele opt luni s-au cheltuit 530 miliarde lei pentru finan-<br />
¡area acestor programe. ªi în acest caz sumele au fost dirijate<br />
<strong>Ministere</strong><br />
cu prioritate cåtre jude¡ele ¿i localitå¡ile cu rate înalte ale ¿omajului.<br />
Astfel, s-au cheltuit 47 miliarde lei în jude¡ul<br />
Buzåu, 35,4 miliarde lei în jude¡ul Vaslui, 28,8 miliarde lei<br />
în jude¡ul Hunedoara, 26,2 miliarde lei în jude¡ul Gala¡i, 25,2<br />
miliarde lei în jude¡ul Prahova, 21 miliarde lei în jude¡ul<br />
Bra¿ov, 20 miliarde lei în jude¡ul Cara¿ Severin.<br />
Demn de precizat este faptul cå la nivelul întregii ¡åri au<br />
fost încadrate în muncå, temporar, 57.230 în lunile iernii<br />
2002 - 2003.<br />
Program de acompaniament social<br />
pentru jude¡ele cu disponibilizåri colective<br />
O aten¡ie deosebitå s-a acordat jude¡elor în care au avut<br />
loc disponibilizåri de personal ca urmare a restructurårii ¿i<br />
privatizåri unor mari unitå¡i economice. ¥n jude¡ele Bra¿ov,<br />
Ia¿i, Hunedoara ¿i Prahova au fost disponibilizate peste<br />
22.000 de persoane, care au beneficiat de måsuri de protec¡ie<br />
speciale reglementate prin Ordonan¡a de Urgen¡å a Guvernului<br />
nr. 8/2003, cu modificårile ¿i completårile ulterioare.<br />
Prin acordarea unor venituri de completare la nivelul salariului<br />
mediu net pe economie timp de 20 - 24 de luni, se oferå<br />
rågazul necesar pentru a gåsi alternative de ocupare a persoanelor<br />
disponibilizate.<br />
ºinând seama de aceastå situa¡ie intervenitå în cursul<br />
anului 2003, ANOFM a adoptat måsuri speciale: a redistribuit<br />
resursele financiare suplimentând sumele acordate pentru<br />
måsuri active de stimulare a acuparii, a organizat burse<br />
speciale ale locurilor de muncå în cele patru jude¡e ¿i a<br />
ini¡iat, cu asisten¡a tehnicå francezå, un Program de Acompaniament<br />
<strong>Social</strong> (Programul AS) prin care se urmåre¿te ca,<br />
pe lângå eforturile proprii de implementare a måsurilor pentru<br />
stimularea ocupårii for¡ei de muncå, så activeze resursele<br />
locale în vederea valorificårii oportunitå¡ilor de dezvoltare<br />
economicå localå prin care så se asigure reintegrarea pe pia¡a<br />
muncii a persoanelor disponibilizate. Un program special a<br />
fost elaborat la mijlocul acestui an pentru sus¡inerea måsurilor<br />
de acompaniament social în localitatea Plopeni, jude¡ul<br />
Prahova, puternic afectatå de restructurarea industriei de<br />
apårare care constituia principala activitate economicå a<br />
acestei localitå¡i.<br />
Rezultatul tuturor acestor eforturi a fost încadrarea în<br />
muncå a unui numår de 67.200 de persoane în cele 200 de<br />
localitå¡i cuprinse în programele speciale, din care 31.235 au<br />
fost încadra¡i cu contracte de muncå pe perioadå nedeterminatå.<br />
La acestea, se adaugå 7.467 persoane încadrate în cele<br />
7 localitå¡i cuprinse în Programul Valea Jiului.<br />
De asemenea, conform datelor Inspec¡iei Muncii, în luna<br />
septembrie a anului 2003, în jude¡ele Bra¿ov, Hunedoara ¿i<br />
Prahova, s-a înregistrat o cre¿tere a societå¡ilor comerciale<br />
cu capital privat ¿i a numårului contractelor individuale de<br />
muncå, în compara¡ie cu aceea¿i lunå a anului trecut.<br />
Astfel, dacå în luna septembrie 2002, în jude¡ul Bra¿ov<br />
erau înregistrate la inspectoratele teritoriale de muncå<br />
23.124 de societå¡i comerciale ¿i 118.643 de contracte individuale<br />
de muncå, în septembrie 2003, numårul societå¡ilor<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
înregistrate a fost 25.263, iar cel al contractelor a fost de<br />
123.275. ¥n jude¡ul Hunedoara, în luna septembrie 2002,<br />
erau înregistrate 12.040 de societå¡i ¿i 75.226 de contracte<br />
individuale de muncå, iar în septembrie 2003, numårul societå¡ilor<br />
înregistrate a fost de 12.783, iar cel al contractelor<br />
a fost de 80.821. ªi în jude¡ul Prahova s-a înregistrat aceea¿i<br />
tendin¡å crescåtoare, astfel cå, dacå în luna septembrie 2002,<br />
erau înregistrate 18.279 de societå¡i comerciale ¿i 143.527 de<br />
contracte individuale de muncå, în septembrie 2003, numårul<br />
societå¡ilor înregistrate a fost de 20.132, iar cel al contractelor<br />
a fost de 174.842.<br />
¥n anul 2004, programe speciale<br />
pentru 215 localitå¡i, pentru Valea Jiului ¿i,<br />
în premierå, pentru Delta Dunårii<br />
¥n anul 2004, strategia Agen¡iei Na¡ionale pentru<br />
Ocuparea For¡ei de Muncå pentru zonele afectate mai puternic<br />
de ¿omaj va continua. ¥n proiectul Programului na¡ional<br />
de ocupare pentru anul 2004, sunt prevåzute programe speciale<br />
pentru 215 localitå¡i, un program pentru Valea Jiului,<br />
precum ¿i, în premierå, un program special pentru Delta<br />
Dunårii. ¥n baza acestor programe, se prevede ocuparea unui<br />
numår de peste 53.000 de persoane, din care 7.125 persoane<br />
în Valea Jiului ¿i 230 în Delta Dunårii.<br />
5.013,3 miliarde lei, fonduri alocate<br />
pentru måsuri active în anul 2004<br />
Programele de ocupare au sus¡inere financiarå în proiectul<br />
bugetului asigurårilor pentru ¿omaj, pe anul 2004 fiind<br />
prevåzutå suma de 5.013,3 miliarde lei, respectiv 28,1% din<br />
totalul cheltuielilor bugetare pentru fina¡area måsurilor active<br />
de stimulare a ocupårii for¡ei de muncå. ¥n cadrul acestei<br />
sume sunt prevåzute resurse financiare inclusiv pentru noile<br />
måsuri prevåzute în proiectul legii de modificare ¿i completare<br />
a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurårilor pentru<br />
¿omaj ¿i stimularea ocupårii for¡ei de muncå.<br />
Sunt prevåzute sume suplimentare pentru stimularea încadrårii<br />
în muncå a absolven¡ilor, respectiv 687,7 miliarde<br />
lei având în vedere cå subven¡ia acordatå angajatorilor se<br />
diferen¡iazå în func¡ie de nivelul studiilor; 648,5 miliarde lei<br />
pentru stimularea încadrårii persoanelor peste 45 de ani<br />
întrucât noul priect de lege prevede stimulente mai consistente<br />
pentru încadrarea persoanelor care mai au 3 ani pânå la<br />
îndeplinirea condi¡iilor de pensionare; 802,7 miliarde lei<br />
sunt prevåzute pentru finan¡area måsurilor de ocupare temporarå<br />
a for¡ei de muncå; iar pentru acordarea de credite s-au<br />
prevåzut 1.500 miliarde lei, din care circa o treime va fi destinatå<br />
acordårii de credite nerambursabile în localitå¡i confruntate<br />
cu fenomene de såråcie ¿i excluziune socialå din<br />
cauza nivelului ridicat al ¿omajului, care vor fi stabilite prin<br />
hotårare a Guvernului.<br />
Måsurile adoptate în anul 2003 ¿i continuate în 2004, pe<br />
fondul unei tendin¡e evidente de cre¿tere economicå, creazå<br />
condi¡ii pentru continuarea proceselor de restructurare, abso-<br />
<strong>Ministere</strong><br />
lut necesare, într-un climat de securitate socialå, prin oferirea<br />
unor alternative de ocupare a for¡ei de muncå.<br />
secretar de stat,<br />
Pre¿edintele ANOFM<br />
Ioan Cindrea<br />
Informa¡ii de la ANOFM<br />
1. Una dintre prioritå¡ile procesului de integrare a României<br />
în Uniunea Europeanå o constituie armonizarea politicilor<br />
în domeniul ocupårii for¡ei de muncå ¿i cre¿terea ratei<br />
de ocupare. ¥n octombrie 2002, a fost semnat, de ministrul<br />
muncii ¿i solidaritå¡ii sociale ¿i de comisarul european pentru<br />
ocupare ¿i afaceri sociale, Documentul Comun de Evaluare<br />
a prioritå¡ilor în domeniul politicii de ocupare a for¡ei<br />
de muncå în România (JAP – Joint Assessment Paper), care<br />
consemneazå în Capitolul 2 “Situa¡ia pie¡ei muncii”,<br />
Subcapitolul 2.2 “Ocuparea for¡ei de muncå” faptul cå “rata<br />
ocupårii pentru grupa 15 - 64 de ani a atins 63,6% în 1994 ¿i<br />
a crescut la 67,7% în 1996. De atunci a fost în scådere ¿i în<br />
2001 a ajuns iar la nivelul din 1994, u¿or sub media UE de<br />
64%”.<br />
Potrivit aceluia¿i document rata ocupårii masculine era în<br />
anul 2001 de 68,9%, cu 4 procente sub media UE de 73%,<br />
iar rata ocupårii femeilor, de 58,2%, este semnificativ sub<br />
cea a bårba¡ilor dar deasupra mediei UE de 54,9%.<br />
Plecând de la aceastå situa¡ie, România ¿i-a propus så<br />
creascå rata ocupårii, astfel încât pânå în anul 2010 så ajungå<br />
la nivelul din Uniunea Europeanå, respectiv de 70%, din care<br />
pentru femei la peste 60%.<br />
¥n anul 2002, Guvernul României a aprobat primul Plan<br />
Na¡ional de Ac¡iune pentru Ocuparea For¡ei de Muncå<br />
(PNAO) prin Hotårârea de Guvern nr. 759/2002. Elaborarea<br />
Planului Na¡ional de Ac¡iune pentru Ocuparea For¡ei de<br />
Muncå a reprezentat un obiectiv prioritar al alinierii la Strategia<br />
Europeanå de Ocupare în contextul pregåtirii României<br />
pentru aderarea la Uniunea Europeanå. Toate statele membre<br />
UE au obliga¡ia de a realiza un astfel de plan, iar România<br />
a fost printre primele ¡åri candidate care l-au elaborat.<br />
Prin acest document oficial s-a recunoscut, cu realism, existen¡a<br />
unui deficit de ocupare a for¡ei de muncå în compara¡ie<br />
cu statele membre ale UE, în Capitolul 1, care analizeazå<br />
contextul economic ¿i social.<br />
Estimåm cå dacå ritmul actual de cre¿tere economicå se<br />
men¡ine ¿i în urmåtorii ani, conform prognozelor de dezvoltare<br />
economicå a României, existå ¿ansele, ca în 2010,<br />
rata de ocupare så ajungå la media pe care ¿i-o propune Uniunea<br />
Europeanå. ªi aceasta, cu atât mai mult cu cât în alte<br />
state membre sau candidate, care vor adera în primul val,<br />
rata de ocupare este mai scåzutå. Astfel, în anul 2002, în<br />
Grecia gradul de ocupare era de 56,9%, în Italia 55,4%, în<br />
Spania 58,9%, în Ungaria 56,5%, în Polonia 51,7%.<br />
Viitorul Plan Na¡ional de Ac¡iune pentru Ocuparea For¡ei<br />
de Muncå, a cårui elaborare a început, împreunå cu ministerele<br />
economice, î¿i propune armonizarea politicii de ocupare<br />
în concordan¡å cu liniile directoare ale Strategiei Euro-<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 59
pene de Ocupare a for¡ei de muncå, adoptate anual de cåtre<br />
Consiliul Uniunii Europene ¿i Documentul Comun de Evaluare.<br />
2. Pentru a elimina orice îndoialå în privin¡a numårului<br />
¿omerilor înregistra¡i la agen¡iile pentru ocuparea for¡ei<br />
de muncå, precizåm cå este evident cå numårul acestora este<br />
mai mic decât numårul persoanelor cu vechime în muncå<br />
neocupate deoarece existå persoane cu vechime în muncå<br />
aflate în procesul de pregåtire precum elevii ¿i studentii,<br />
existå tineri care î¿i satisfac stagiul militar, existå persoane<br />
care desfå¿oara activitå¡i în gospodårii individuale din mediul<br />
rural, precum ¿i persoane neocupate care nu î¿i cautå loc<br />
de muncå, spre exemplu femeile casnice. ªomajul înregistrat<br />
prin agen¡iile de ocupare a for¡ei de muncå se bazeazå pe<br />
cifre certe ¿i reale, referindu-se la ¿omerii, indemniza¡i ¿i<br />
neindemniza¡i, afla¡i în eviden¡ele acestora. Cea de-a doua<br />
metodå de calcul a ratei ¿omajului, potrivit defini¡iei Biroului<br />
Interna¡ional al Muncii, se întemeiazå pe anchete de<br />
tip AMIGO care presupun efectuarea unor sondaje trimestriale<br />
prin intervievarea unui numår de persoane pe e¿antioane<br />
reprezentative ¿i extrapolarea rezultatelor la nivelul întregii<br />
¡åri. Ratele ¿omajului calculate dupå aceastå metodå confirmå<br />
evolu¡iile ratelor ¿omajului înregistrat. Demn de precizat<br />
este faptul cå cele douå metode de calcul al ratei ¿omajului<br />
sunt practicate ¿i în ¡årile membre UE. 3. Politica de protec¡ie<br />
socialå activå în sensul stimulårii ocupårii persoanelor<br />
cu acces mai greu pe pia¡a muncii va fi continuatå ¿i prin<br />
introducerea de noi måsuri prevåzute în proiectul de modificare<br />
a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurårilor pentru<br />
¿omaj ¿i stimularea ocupårii for¡ei de muncå.<br />
Astfel, noile måsuri care vor fi promovate prin modificarea<br />
Legii nr. 76/2002 contribuie la stimularea mai puternicå<br />
a ocupårii tinerilor absolven¡i întrucât se vor acorda angajatorilor<br />
care încadreazå absolven¡i subven¡ii diferen¡iate<br />
în func¡ie de nivelul studiilor. ¥n vederea prelungirii vie¡ii<br />
active, vor fi stimula¡i angajatorii care încadreazå în muncå<br />
persoane care mai au 3 ani pânå la vârsta de pensionare.<br />
¥n ce prive¿te acordarea de credite în condi¡ii avantajoase<br />
întreprinderilor mici ¿i mijlocii se prevede, pentru prima<br />
datå, acordarea ¿i de credite nerambursabile în vederea<br />
creårii de locuri de muncå ¿i stimularea încadrårii ¿omerilor<br />
în localitå¡i ¿i zone puternic afectate de ¿omaj ca urmare a<br />
proceselor de restructurare economicå.<br />
Pentru diminuarea riscului de ¿omaj ¿i pentru men¡inerea<br />
în activitate a persoanelor care au avut raporturile de muncå<br />
suspendate pentru efectuarea concediului pentru cre¿terea<br />
copilului ¿i satisfacerea stagiului militar, precum ¿i a persoanelor<br />
care au revenit în activitate dupå pensionarea pentru<br />
invaliditate, ne propunem, prin proiectul de modificare a<br />
Legii nr. 76/2002, finan¡area cheltuielilor de formare profesionalå<br />
astfel încåt aceste persoane så se poatå adapta noilor<br />
cerin¡e de la locul de muncå.<br />
ºinând cont ca 45% din popula¡ia ocupatå tråie¿te în<br />
mediul rural, din care 28% lucreazå în agriculturå, conform<br />
ultimului recensåmânt, modificårile ce vor fi aduse legii<br />
60<br />
<strong>Ministere</strong><br />
creazå cadrul legal pentru subven¡ionarea din fondul bugetului<br />
asigurårilor pentru ¿omaj a cheltuielilor pentru formarea<br />
profesionalå a persoanelor cu domiciliul în mediul rural ¿i<br />
care realizeazå venituri lunare mai mici decât indemniza¡ia<br />
de ¿omaj. Obiectivul este calificarea ¿i perfec¡ionarea acestora<br />
în meserii agricole, dar ¿i în meserii din domeniul prelucrårii<br />
produselor agroalimentare ¿i servicii, de exemplu<br />
agroturism. Aceste måsuri vor conduce la cre¿terea gradului<br />
de ocupare din mediul rural.<br />
Un pas important în cre¿terea nivelului de pregåtire a<br />
for¡ei de muncå îl constituie aprobarea Ordonan¡ei Guvernului<br />
nr. 129/2000 privind formarea profesionalå a adul¡ilor,<br />
prin Legea nr. 375 din data de 11 iunie 2002. Prin intrarea în<br />
vigoare a Ordonan¡ei Guvernului nr. 129/2000, “furnizorii<br />
de formare profesionalå autoriza¡i sunt scuti¡i de platå TVA<br />
pentru opera¡iunile de formare profesionalå”. De asemenea,<br />
“cheltuielile cu pregåtirea profesionalå a salaria¡ilor, efectuate<br />
de cåtre societå¡ile comerciale companiile ¿i societå¡ile<br />
na¡ionale, unitå¡ile cooperatiste, regiile autonome ¿i alte institu¡ii,<br />
precum ¿i de cåtre persoanele fizice autorizate så<br />
desfå¿oare activitå¡i independente, înregistrate în contabilitatea<br />
proprie, sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului<br />
impozabil, respectiv al venitului impozabil.” Acest cadru legislativ<br />
va avea ca efect cre¿terea competen¡elor resurselor<br />
umane ¿i adaptarea programelor de formare profesionalå la<br />
nevoile reale de pe pia¡a muncii.<br />
4. Måsurile din Planul Na¡ional de Ac¡iune pentru<br />
Ocuparea For¡ei de muncå pentru anul 2003 ca ¿i cele din<br />
viitorul plan na¡ional, aplicate în contextual consolidårii<br />
cre¿terii economice, vor constitui un pas important pentru<br />
apropierea ratei de ocupare din România de nivelul ratei<br />
medii a ocupårii din Uniunea Europeanå.<br />
Ministerul Muncii,<br />
Solidaritå¡ii <strong>Social</strong>e ¿i Familiei<br />
Negocieri cu sindicatele<br />
Vineri, 10 octombrie, la sediul Ministerului Muncii, Solidaritå¡ii<br />
<strong>Social</strong>e ¿i Familiei domnul Marian Sârbu, ministru<br />
delegat pentru rela¡iile cu partenerii sociali, a continuat negocierile<br />
pe marginea listei de revendicåri a CNS “Cartel<br />
Alfa”, Blocul Na¡ional Sindical ¿i CSDR.<br />
Dupå analiza operativå a stadiului negocierilor desfå-<br />
¿urate la Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului ¿i Ministerul<br />
Finan¡elor Publice, s-a procedat la detalierea ¿i precizarea<br />
unora dintre revendicåri ¿i s-a convenit selectarea problemelor<br />
ce urmeazå a fi abordate prioritar în vederea unor<br />
rezolvåri pe termen scurt. Pentru unele probleme de mare<br />
complexitate cum ar fi elaborarea legisla¡iei salarizårii bugetarilor,<br />
domnul ministru a propus constituirea unei echipe de<br />
lucru cu participare tripartitå.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
Vizita directorului administrator<br />
al Båncii Mondiale la Ministerul Muncii<br />
Ministrul Muncii, Solidaritå¡ii <strong>Social</strong>e ¿i Familiei, doamna<br />
Elena Dumitru a avut aståzi, 14 octombrie, o întrevedere<br />
cu directorul administrator al Båncii Mondiale, doamna<br />
Mamphela Ramphele ¿i cu ¿eful Biroului BM în România,<br />
domnul Owaise Saadat.<br />
Doamna Elena Dumitru s-a referit la colaborarea pe care<br />
Ministerul Muncii o are cu partenerii sociali ¿i a men¡ionat<br />
eforturile pentru implicarea deopotrivå a sindicatelor ¿i organiza¡iilor<br />
patronale în dezvoltarea politicilor sociale ¿i în<br />
via¡a comunitå¡ii.<br />
Reprezentan¡ii Båncii Mondiale au apreciat prioritå¡ile<br />
formulate de Guvernul României, la Conferin¡a de la Budapesta<br />
din luna iulie a acestui an, privind incluziunea socialå<br />
a comunitå¡ii rrome. Un alt domeniu social de interes, în care<br />
Banca Mondialå dore¿te så se implice, vizeazå restructurarea<br />
din sectorul minier. Acest proces de restructurare cuprinde,<br />
pe lângå componenta socialå, aspecte economice ¿i de protec¡ie<br />
a mediului pe care institu¡ia financiarå interna¡ionalå le<br />
are în vedere.<br />
Ministerul Comunica¡iilor<br />
¿i Tehnologiei Informa¡iei<br />
Vot electronic pentru Constitu¡ie<br />
¥n ¿edin¡a de Guvern de joi, 9 octombrie 2003, a fost<br />
aprobatå Ordonan¡a de Urgen¡å privind exprimarea votului<br />
prin mijloace electronice la referendumul pentru revizuirea<br />
Constitu¡iei. Prevederile ordonan¡ei privesc participarea la<br />
referendumul pentru revizuirea Constitu¡iei din 19 octombrie<br />
2003 ¿i exprimarea votului prin mijloace electronice<br />
numai de cåtre personalul militar ¿i politi¿tii care se aflå în<br />
misiuni oficiale în Irak, Afganistan, Bosnia-Her¡egovina ¿i<br />
Kosovo.<br />
¥n termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a Ordonan¡ei,<br />
Inspectoratul General pentru Comunica¡ii ¿i Tehnologia<br />
Informa¡iei (IGCTI), institu¡ie care func¡ioneazå în subordinea<br />
Ministerului Comunica¡iilor ¿i Tehnologiei Informa-<br />
¡iei, va implementa, sub supravegherea Biroului Electoral<br />
Central, Sistemul de Vot Electronic. Comunicarea dintre<br />
Sistemul de Vot Electronic ¿i calculatoarele aflate în sec¡iile<br />
de votare se va face exclusiv pe baza certificatelor digitale,<br />
emise în vederea asigurårii securitå¡ii ¿i integritå¡ii acestei<br />
comunicåri. Fiecare dintre calculatoarele utilizate pentru votare<br />
va avea instalat un certificat digital pentru comunicarea<br />
cu Sistemul de Vot Electronic.<br />
„Noua procedurå asigurå confiden¡ialitatea ¿i secretul<br />
votului, simplificând opera¡iunea de votare pentru personalul<br />
aflat în misiuni oficiale în afara grani¡elor“, a declarat Dan<br />
Nica, ministrul comunica¡iilor ¿i tehnologiei informa¡iei.<br />
<strong>Ministere</strong><br />
Participan¡ii la vot vor prezenta biroului electoral al sec¡iei<br />
de votare actul de identitate, pe baza cåruia vor primi un plic<br />
sigilat cu datele necesare (de tip nume utilizator ¿i parola) cu<br />
ajutorul cårora va putea realiza opera¡iunea electronicå de<br />
votare. Datele respective sunt reprezentate de în¿iruiri de<br />
caractere, fårå nici o legåturå cu numele, denumirea unitå¡ii<br />
sau orice alte informa¡ii de identificare ale persoanelor care<br />
voteazå. Votarea se va realiza prin bifarea de cåtre participant,<br />
cu ajutorul mouse-ului, în interiorul unuia dintre cele<br />
douå påtrate corespunzåtoare råspunsurilor „DA“ ¿i „NU“.<br />
Bifarea va determina apari¡ia automatå a textului „VOTAT“<br />
în interiorul påtratului respectiv.<br />
Constitu¡ia se poate vota ¿i electronic<br />
„Guvernul a luat såptåmâna trecutå decizia de a crea posibilitatea<br />
exercitårii votului la referendumul pentru Constitu¡ie<br />
prin mijloace electronice, pentru militarii ¿i poli¡i¿tii<br />
români care se afla în misiuni în afara grani¡elor ¡årii. Este<br />
vorba de 1382 de persoane din Irak, Afganistan, Bosnia-<br />
Hertegovina ¿i Kosovo. Având în vedere cå nu existau alte<br />
posibilitå¡i, datoritå condi¡iilor speciale în care î¿i desfå¿oarå<br />
ace¿tia activitatea, s-a hotårât introducerea procedurii de vot<br />
electronic, care så respecte confiden¡ialitatea, secretul votului<br />
¿i care så poatå så fie exercitatå cu u¿urin¡å în toate<br />
locurile unde existå personal român. Procedura de vot este<br />
simplå, securizatå ¿i permite exercitarea votului în cele mai<br />
bune condi¡ii“, a declarat Dan Nica, ministrul Comunica¡iilor<br />
¿i Tehnologiei Informa¡iei, în cadrul conferin¡ei de preså<br />
organizate mar¡i, 14 octombrie 2003.<br />
Conferin¡a de preså a fost precedatå de o întâlnire în<br />
cadrul cåreia a fost prezentat sistemul electronic privind<br />
votul la referendumul pentru revizuirea Constitu¡iei din 19<br />
octombrie 2003, la care au participat Dan Nica, ministrul<br />
Comunica¡iilor ¿i Tehnologiei Informa¡iei, Ioan Rus, ministrul<br />
Administra¡iei ¿i Internelor, Varujan Pambuccian, pre-<br />
¿edintele Comisiei pentru tehnologia informa¿iei ¿i comunica¡ii<br />
din Camera Deputa¡ilor, Sorin Encu¡escu, secretar de<br />
stat în Ministerul Apårårii Na¡ionale ¿i membri ai Biroului<br />
Electoral Central.<br />
Ministerul Economiei<br />
¿i Comer¡ului<br />
„O afacere pentru comunitatea de afaceri” -<br />
re¡eta UE pentru o politicå industrialå modernå<br />
La ora actualå, România are un sistem de elaborare ¿i<br />
aplicare a politicii industriale ca urmare a proiectului de<br />
înfrå¡ire institu¡ionalå între Ministerul Economiei ¿i Comer-<br />
¡ului (MEC) din România, Departamentul pentru Industrie ¿i<br />
Comer¡ din Marea Britanie ¿i Ministerul pentru Economie,<br />
Industrie ¿i Finan¡e din Fran¡a. Aceasta a fost concluzia exprimatå<br />
cu ocazia seminarului de închidere al proiectului,<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 61
desfå¿urat vineri, 10 octombrie 2003, la sediul Ministerului<br />
Economiei ¿i Comer¡ului.<br />
Politica industrialå este un instrument care ajutå guvernele<br />
så promoveze competitivitatea mediului industrial prin<br />
mecanisme orizontale (fårå a privilegia sectoare, dar luând în<br />
considerare specificul acestora) ¿i så îmbunåtå¡eascå perspectiva<br />
economicå a ¡årii prin crearea unui cadru care så<br />
permitå afacerilor så se dezvolte ¿i så creeze bunåstare”.<br />
Aceastå abordare a fost definitå de echipa de proiect în<br />
urmåtorul mod: ”o afacere pentru comunitatea de afaceri”.<br />
Dl. Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei ¿i Comer-<br />
¡ului, a declarat: ”Proiectul de twinning pe care l-am derulat<br />
cu Departamentul pentru Comer¡ ¿i Industrie din Marea Britanie<br />
a reprezentat pentru ministerul nostru o ocazie excelentå<br />
de a cunoa¿te în profunzime practica europeanå de elaborare<br />
¿i punere în practicå a politicii industriale. Totodatå,<br />
cu sprijinul partenerilor no¿tri britanici, am reu¿it så îmbunåtå¡im<br />
pregåtirea profesionalå a unui numår mare de speciali¿ti<br />
din MEC ¿i din alte ministere. Din aceste ra¡iuni, dar<br />
¿i luând în considerare schimbarea mentalitå¡ii func¡ionarilor<br />
no¿tri, apreciez cå acest proiect a fost un succes”.<br />
Cu aceea¿i ocazie, Dl. Jonathan Scheele, ¿eful Delega¡iei<br />
Comisiei Europene în România, a adåugat: „MEC, în calitatea<br />
sa de coordonator în acest domeniu, are o responsabilitate<br />
foarte mare. Va fi important ca structura pentru o politicå<br />
industrialå, existentå acum în România, så fie consolidatå,<br />
iar capacitatea administrativå a celor implica¡i, îmbunåtå¡itå<br />
în mod constant”.<br />
Dr. Bob Dobbie, liderul de proiect din Marea Britanie, a<br />
declarat: „Am remarcat progrese în politica industrialå în<br />
cursul acestui proiect, iar România ¿i-a sporit ¿ansele de a<br />
deveni un membru viabil al Uniunii. Ne-a bucurat foarte<br />
mult colaborarea noastrå cu Ministerul ¿i partea britanicå ar<br />
dori så ureze succes dezvoltårii pe viitor a României”.<br />
Obiectivul principal al proiectului a fost de a oferi consultan¡å<br />
cu privire la structura necesarå în cadrul MEC pentru<br />
a aplica o politicå industrialå modernå ¿i pentru a asigura<br />
coordonarea necesarå între to¡i partenerii implica¡i în<br />
politica industrialå (alte autoritå¡i publice, comunitatea de<br />
afaceri, consumatorii etc.). Au fost, de asemenea identificate<br />
instrumente de supraveghere a politicii industriale în România,<br />
aplicate în Marea Britanie, Fran¡a sau alte State<br />
Membre (SM). ¥n etapa finalå, proiectul a acoperit ¿i aspecte<br />
legate de rela¡iile pe care Ministerul le stabile¿te cu mediul<br />
de afaceri ¿i modul în care acesta promoveazå mecanisme de<br />
stimulare a întreprinderilor bazate pe inova¡ie ¿i face cunoscute<br />
bunele practici din domeniu. Trei sectoare (textile, electrotehnice<br />
¿i industria de automobile) au fost selectate pentru<br />
o analizå mai aprofundatå. La un nivel mai concret, pe lângå<br />
numeroase publica¡ii ¿i bro¿uri despre competitivitate, politicå<br />
industrialå ¿i bune practici, precum ¿i un web-site<br />
despre politica industrialå (www.minind.ro), rezultatul cel<br />
mai important îl reprezintå Manualul de Politicå Industrialå.<br />
Un numår substan¡ial de sesiuni de formare profesionalå au<br />
fost organizate de exper¡i britanici ¿i din alte SM, majoritatea<br />
62<br />
<strong>Ministere</strong><br />
deschise pentru func¡ionari publici, reprezentan¡i ai mediului<br />
de afaceri ¿i consumatori pentru în¡elegerea aprofundatå a<br />
politicii industriale.<br />
Declara¡ie a domnului Dan Ioan Popescu<br />
Biroul de preså al Ministerului Economiei ¿i Comer¡ului<br />
este împuternicit så dea publicitå¡ii urmåtoarea declara¡ie a<br />
domnului Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei ¿i<br />
Comer¡ului: Dreptul de preem¡iune al ac¡ionarilor minoritari<br />
de la SNP Petrom trebuie respectat.<br />
„În opinia mea, ac¡ionarul majoritar la SNP Petrom SA<br />
este statul, care de¡ine un pachet de 92,2% din totalul<br />
ac¡iunilor.<br />
În cazul privatizårii SNP Petrom SA, legisla¡ia în vigoare<br />
stabile¿te cå Adunarea Generalå a Ac¡ionarilor aprobå exercitarea<br />
dreptului de preem¡iune privind majorarea capitalului<br />
social pentru ac¡ionarii minoritari.<br />
Doresc så precizez faptul cå, în respectul dreptului<br />
ac¡ionarilor minoritari, din care fac parte ¿i salaria¡ii societå¡ii,<br />
vom mandata reprezentan¡ii Ministerului Economiei ¿i<br />
Comer¡ului în Adunarea Generalå a Ac¡ionarilor så voteze<br />
ca, în cazul unei majoråri de capital realizate prin procesul de<br />
privatizare, så fie respectat dreptul de preem¡iune al ac¡ionarilor<br />
minoritari, deci inclusiv al salaria¡ilor, de a participa la<br />
aceastå majorare care le asigurå men¡inerea ponderii ini¡iale<br />
în totalul de ac¡iuni al societå¡ii”.<br />
*<br />
Vineri, 10 octombrie 2003, dl. Dan Ioan Popescu, ministrul<br />
Economiei ¿i Comer¡ului, s-a întâlnit cu un grup de<br />
studen¡i ai Universitå¡ii de Petrol ¿i Gaze din Ploie¿ti, pe care<br />
SNP Petrom i-a invitat så viziteze TIB 2003.<br />
În cadrul discu¡iei ce a avut loc dl. Dan Ioan Popescu a<br />
¡inut så se refere la evolu¡ia complexå a pie¡ei energiei la<br />
nivel global, precum ¿i la noile tendin¡e ce se înregistreazå<br />
pe pia¡a for¡ei de muncå în domeniul petrochimiei. În acest<br />
context, domnia sa a mai precizat cå se constatå o cre¿tere a<br />
cererii de ingineri bine califica¡i, care så aibå o competen¡å<br />
complexå, în care trebuie incluså componenta managerialå ¿i<br />
nu în cele din urmå componenta culturalå ¿i cea informaticå.<br />
Deja cunoscuta tendin¡å a deplasårii for¡ei de muncå pe diverse<br />
axe ale pie¡ei presupune ¿i un alt tip de pregåtire permanentå<br />
¿i de proiec¡ie a carierei.<br />
Cei 10 studen¡i prezen¡i la întâlnire ¿i-au exprimat dorin¡a<br />
de a avea ¿ansa så lucreze sau, cel pu¡in, så poatå vizita<br />
modernele laboratoare ale Rafinåriei Petrobrazi ¿i så afle mai<br />
multe lucruri în ceea ce prive¿te perspectivele dezvoltårii<br />
industriei petrochimice în România.<br />
¥ntâlniri ale ministrului Dan Ioan Popescu<br />
Mar¡i, 14 ocombrie 2003, dl. Dan Ioan Popescu, ministrul<br />
economiei ¿i comer¡ului, s-a întâlnit cu dl. Philip Merrill,<br />
pre¿edintele Ex-Im Bank SUA, prilej cu care au fost analizate<br />
proiecte importante din domeniul infrastructurii din<br />
România ¿i din regiune.<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
Dl. Philip Merrill ¿i-a aråtat disponibilitatea de a avea o<br />
prezen¡å semnificativå în România ¿i de a sus¡ine proiecte<br />
regionale cum ar fi conducta de petrol Constan¡a-Omisalj ¿i<br />
conducta de gaze care va traversa Turcia, Bulgaria, România,<br />
Ungaria, Austria.<br />
Cu aceastå ocazie, dl. Philip Merrill a apreciat cå progresele<br />
fåcute de România sunt încurajatoare atât pentru investitorii<br />
stråini, cât ¿i pentru lårgirea cooperårii româno-americane,<br />
ce va fi sus¡inutå mai intens de cåtre Ex-Im Bank prin<br />
instrumente specifice de finan¡are a exporturilor ¿i investi¡iilor.<br />
S-a apreciat, de asemenea, cå aceste rela¡ii se desfå¿oarå<br />
în contextul climatului deosebit de favorabil existent între<br />
România ¿i SUA.<br />
Dl. Dan Ioan Popescu a apreciat cå de la întâlnirea avutå<br />
în cursul verii la Washington ¿i pânå în prezent, Ex-Im Bank<br />
a ini¡iat ¿i sus¡inut proiecte importante, inclusiv pentru sectorul<br />
energetic.<br />
S-a convenit continuarea acestui dialog periodic, precum<br />
¿i un schimb activ de informa¡ii la nivel de exper¡i.<br />
Mar¡i, 14 octombrie 2003, dl. Dan Ioan Popescu, ministrul<br />
eonomiei ¿i cmer¡ului,a avut o întâlnire cu dl. Assaad<br />
Jabre, vicepre¿edintele IFC, prilej cu care a fost reiterat interesul<br />
de a sus¡ine procesul de privatizare a utilitå¡ilor publice<br />
din domeniile energie, petrol ¿i gaze naturale prin coparticipare<br />
atât ca investitor, cât ¿i prin asigurarea de credite<br />
necesare structurilor private dupå procesele de privatizare.<br />
Au fost primite cu interes scrisorile de inten¡ie din partea<br />
IFC pentru co-participarea la proiectele de privatizare în<br />
domeniile distribu¡iei de gaze naturale, industriei petrolului<br />
¿i produc¡iei de energie electricå, ce vor fi prezentate de<br />
Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului investitorilor strategici.<br />
A fost totodatå analizatå disponibilitatea pentru sus¡inerea<br />
implementårii mecanismelor de pia¡å în domeniul energiei<br />
¿i a unor programe de consultan¡å pentru definirea politicilor<br />
de reindustrializare a României ¿i implementare a<br />
acestora.<br />
Mar¡i, 14 octombrie 2003, dl. Dan Ioan Popescu, ministrul<br />
Economiei ¿i Comer¡ului s-a întâlnit cu dl. Ainars<br />
Slesers, adjunctul primului ministru din Lituania.<br />
Cu aceastå ocazie a fost reiteratå rela¡ia deosebitå existentå<br />
între România ¿i Lituania, precum ¿i sus¡inerea pe care<br />
Lituania o acordå României ¿i Bulgariei în efortul de încheiere<br />
a negocierilor ¿i accedere în Uniunea Europeanå.<br />
S-a apreciat nevoia de stimulare a schimburilor ¿i cooperårii<br />
economice bilaterale care trebuie så devinå mai semnificativå<br />
decât în prezent prin valorificarea complementaritå¡ilor<br />
de care cele douå economii dispun în domenii ca industria<br />
lemnului, a mobilei, industria textilå, industria petrochimicå<br />
¿i industria bunurilor de consum.<br />
Au fost convenite måsuri de promovare ¿i de cunoa¿tere<br />
a pie¡elor ¿i poten¡ialului celor douå ¡åri, precum ¿i de intensificare<br />
a vizitelor la nivel guvernamental.<br />
La încheierea întrevederii, dl. Dan Ioan Popescu a acceptat<br />
cu plåcere invita¡ia dlui Ainars Slesers, adjunctul primu-<br />
<strong>Ministere</strong><br />
lui ministru lituanian de efectua o vizitå în Lituania.<br />
Miercuri, 15 octombrie 2003, dl. Dan Ioan Popescu,<br />
ministrul Economiei ¿i Comer¡ului, l-a primit pe dl. Milko<br />
Kovacev, ministrul Energiei din Bulgaria.<br />
Cu acest prilej, cei doi oficiali ¿i-au exprimat interesul<br />
pentru cre¿terea gradului de colaborare dintre cele douå ¡åri<br />
pe baza premiselor ce au fost create pînå acum. Cei doi mini¿tri<br />
au examinat o listå de probleme de interes pentru<br />
ambele pår¡i, cum ar fi:<br />
• dezvoltarea unor politici regionale în domeniul energetic<br />
în concordan¡å cu interesele statelor din zonå;<br />
• evolu¡ia proiectului Nabuco, dedicat construc¡iei unei<br />
conducte de gaze Turcia-Bulgaria-România-Ungaria-<br />
Austria;<br />
• evolu¡ia proceselor de privatizare ¿i atragere de<br />
investi¡ii în domeniul energetic în ambele ¡åri;<br />
• stadiul procesului de modernizare din domeniile energetice<br />
din cele douå ¡åri;<br />
• solu¡ii pentru cre¿terea poten¡ialului energetic al zonei<br />
¿i contribu¡ia celor douå ¡åri la aceastå cre¿tere;<br />
• un proiect bilateral privind schimbul de gaze naturale;<br />
• asigurarea sprijinului României pentru crearea unui<br />
centru de politici energetice la Sofia, precum ¿i asigurarea<br />
sprijinului Bulgariei pentru crearea bursei de energie la<br />
Bucure¿ti;<br />
• crearea unui mecanism bilateral cu privire la dezvoltarea<br />
sistemelor energetice din cele douå ¡åri; echipe de exper¡i<br />
au fost desemnate så lucreze la definitivarea acestui<br />
proiect, ce va fi rediscutat cu prilejul apropiatei vizite a dlui<br />
Dan Ioan Popescu, Ministrul Economiei ¿i Comer¡ului, la<br />
Sofia;<br />
• implicarea în procesele de privatizare din cele douå ¡åri<br />
a companiilor din România ¿i Bulgaria;<br />
• identificarea celor mai performante companii specializate<br />
în producerea ¿i reabilitarea de echipamente energetice,<br />
care så participe la modernizarea sistemelor energetice din<br />
ambele ¡åri.<br />
“Summitul Investitorilor Est Europeni”<br />
În perioada 14-15 octombrie 2003, a avut loc la Grand<br />
Hotel Mariott din Bucure¿ti “Summitul Investitorilor Est<br />
Europeni”. Prezent la acest eveniment în cadrul programului<br />
“Energie”, dl. Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei ¿i Comer¡ului,<br />
a declarat, printe altele:<br />
“Dacå mi s-ar cere så numesc cele mai importante aspecte<br />
cu care se confruntå România aståzi, a¿ men¡iona printre<br />
primele energia. Privatizarea din domeniile generårii ¿i distribu¡iei<br />
de energie, petrol ¿i gaze naturale ¿i atragerea de<br />
capital nou cåtre aceste sectoare sunt absolut necesare pentru<br />
atingerea obiectivelor noastre strategice de a deveni o economie<br />
competitivå pe pia¡a interna¡ionalå. De aceea, aducem<br />
pe pia¡å “oportunitå¡i reale” în domeniul generårii ¿i producerii<br />
de energie, petrol ¿i gaze naturale. Consider cå existå o<br />
incompatibilitate între pre¡ ¿i gradul de risc, care îl favorizeazå<br />
pe investitor ¿i ve¡i gåsi în România ¿i în sectorul<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 63
energetic românesc o valoare strategicå realå. Aståzi ne<br />
aflåm aici nu în cåutare de “cumpåråtori”, ci de “parteneri<br />
strategici” – sunt mult mai interesat de valoarea investi¡iei<br />
decât de pre¡ul ei.”<br />
64<br />
¥ntîlniri cu lideri ai confedera¡iilor sindicale<br />
Cartel Alfa, CSDR ¿i BNS<br />
Joi, 16 octombrie 2003, la sediul Ministerului Economiei<br />
¿i Comer¡ului din Calea Victoriei 152, reprezentan¡i ai Ministerului<br />
Finan¡elor Publice ¿i ai Ministerului Economiei ¿i<br />
Comer¡ului s-au întîlnit cu lideri ai confedera¡iilor sindicale<br />
Cartel Alfa, CSDR ¿i BNS pentru a discuta anumite aspecte<br />
legate de BVC pentru anul 2004, precum ¿i måsuri de naturå<br />
economicå ¿i socialå, avînd în vedere viitoarea evolu¡ie a<br />
pre¡ului utilitå¡ilor publice. Din partea MEC a participat dl.<br />
Iulian Iancu, secretar de stat în cadrul ministerului, iar din<br />
partea MFP – dna Maria Manolescu, secretar de stat.<br />
Sindicatele au fost reprezentate de dl. Romulus Ni¡å,<br />
vicepre¿edinte Cartel Alfa, dl. Achile Du¡u, pre¿edinte<br />
FSLCP, dl. Vasile Gherghina, vicepre¿edinte CSDR, dl. Ion<br />
Pisc, secretar general BNS. La aceastå întâlnire, au fost prezen¡i<br />
¿i reprezentan¡i ai Autoritå¡ilor Na¡ionale din domeniile<br />
energiei ¿i gazelor naturale, precum ¿i al¡i speciali¿ti din<br />
cele douå ministere.<br />
Departamentul pentru<br />
Rela¡ia cu Parlamentul<br />
Interpretare eronatå a dispozi¡iilor constitu¡ionale<br />
Domnul profesor Lucian Mihai, fost pre¿edinte al Cur¡ii<br />
Constitu¡ionale, sus¡ine, într-o declara¡ie apårutå în preså, cå<br />
„Legea de revizuire a Constitu¡iei României trebuia promulgatå,<br />
iar nerespectarea acestei proceduri încalcå Legea fundamentalå<br />
a ¡årii”.<br />
Domnul profesor sus¡ine cå „procedura promulgårii constituie<br />
o formå de control, inclusiv asupra constitu¡ionalitå¡ii<br />
legii; se poate întâmpla ca pre¿edintele så retrimitå legea la<br />
Parlament pentru motive de neconstitu¡ionalitate”, se aratå în<br />
declara¡ia men¡ionatå. Într-adevår, dispozi¡iile art.77 alin. (1)<br />
din Constitu¡ie prevåd, ca regulå generalå, cå „legea se trimite,<br />
spre promulgare, Pre¿edintelui României”.<br />
De la aceastå regulå generalå se derogå, înså, dupå cum<br />
am mai aråtat, prin procedura specialå prevåzutå de art.147<br />
din Constitu¡ie, referitor la „procedura de revizuire”. Astfel,<br />
art.147 precizeazå în mod strict etapele procedurii de<br />
revizuire, care sunt: dezbaterea ¿i adoptarea proiectului de<br />
revizuire de cåtre Camera Deputa¡ilor ¿i de cåtre Senat, cu o<br />
majoritate de cel pu¡in douå treimi din numårul membrilor<br />
fiecårei Camere; eventuala procedurå de mediere, iar dacå<br />
prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera<br />
Deputa¡ilor ¿i Senatul, în ¿edin¡å comunå, hotåråsc cu votul<br />
a cel pu¡in trei påtrimi din numårul deputa¡ilor ¿i senatorilor;<br />
<strong>Ministere</strong><br />
definitivarea revizuirii prin referendum, organizat în cel mult<br />
30 de zile de la data adoptårii proiectului sau a propunerii de<br />
revizuire. Revizuirea este definitivå dupå aprobarea ei prin<br />
referendum. Dupå cum se poate observa, aceastå procedurå<br />
specialå nu cuprinde ¿i „promulgarea legii”. Dacå legiuitorul<br />
ar fi dorit ca ¿i legea de revizuire så fie promulgatå de Pre-<br />
¿edinte, ar fi prevåzut cå referendumul se organizeazå în 30<br />
de zile de la promulgarea legii, iar nu de la adoptarea acesteia.<br />
De altfel, în condi¡iile în care corpul electoral a fost sesizat<br />
pentru a se pronun¡a prin referendum, nici o altå autoritate<br />
de stat nu se mai poate pronun¡a nici înainte, nici dupå<br />
ce voin¡a popularå a fost exprimatå. În concluzie, dacå legile<br />
organice ¿i ordinare sunt „definitive” prin promulgare, legea<br />
de revizuire devine „definitivå” prin aprobare referendarå,<br />
care înlocuie¿te promulgarea.<br />
În ceea ce prive¿te „forma de control al constitu¡ionalitå¡ii”,<br />
la care se referå domnul profesor Lucian Mihai,<br />
aråtåm cå, în condi¡iile art.144 alin.(1) lit. a) din Constitu¡ie,<br />
Curtea Constitu¡ionalå se pronun¡å din oficiu asupra ini-<br />
¡iativelor de revizuire a Constitu¡iei. Faptul cå ini¡iativa de<br />
revizuire a fost supuså controlului din oficiu „a priori” sesizårii<br />
Parlamentului exclude posibilitatea ca aceasta så fie<br />
controlatå din nou „a priori”, adicå dupå adoptarea de cåtre<br />
Parlament. Totodatå, în legåturå cu publicarea Legii de revizuire<br />
a Constitu¡iei în Monitorul Oficial, subliniem cå<br />
aceasta s-a fåcut în conformitate cu art.1 alin.(2) din Legea<br />
nr. 375/2003 pentru organizarea ¿i desfå¿urarea referendumului<br />
na¡ional privind revizuirea Constitu¡iei, articol potrivit<br />
cåruia „data referendumului na¡ional se aduce la cuno¿tin¡å<br />
publicå de cåtre Guvern, în cel mult 3 zile de la intrarea în<br />
vigoare a prezentei legi, prin Monitorul Oficial al României,<br />
Partea I, ¿i prin preså, radio ¿i televiziune”.<br />
Precizare<br />
În legåturå cu demersul Partidului România Mare de a<br />
ataca la Curtea Constitu¡ionalå Ordonan¡a de urgen¡å a Guvernului<br />
pentru modificarea ¿i completarea unor reglementåri<br />
referitoare la organizarea ¿i desfå¿urarea referendumului,<br />
dorim så facem urmåtoarele precizåri:<br />
În primul rând, demersul men¡ionat nu are acoperire în<br />
actuala Constitu¡ie.<br />
Astfel, potrivit art.144 lit. a) din Constitu¡ia României,<br />
Curtea Constitu¡ionalå „se pronun¡å asupra constitu¡ionalitå¡ii<br />
legilor (s.n.), înainte de promulgarea acestora, la sesizarea<br />
pre¿edintelui României, a unuia dintre pre¿edin¡ii<br />
celor douå Camere, a Guvernului, a Cur¡ii Supreme de Justi¡ie,<br />
a unui numår de cel pu¡in 50 de deputa¡i sau de cel pu¡in<br />
25 de senatori, precum ¿i, din oficiu, asupra ini¡iativelor de<br />
revizuire a Constitu¡iei“;<br />
Totodatå, potrivit art. 144 lit. c), Curtea Constitu¡ionalå<br />
„hotårå¿te asupra excep¡iilor ridicate în fa¡a instan¡elor judecåtore¿ti<br />
privind neconstitu¡ionalitatea legilor ¿i a ordonan-<br />
¡elor” (s.n.).<br />
În acest sens, sunt ¿i dispozi¡iile Legii nr. 47/1992 pri-<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
vind organizarea ¿i func¡ionarea Cur¡ii Constitu¡ionale.<br />
Dupå cum se poate observa, Constitu¡ia nu prevede în competen¡a<br />
Cur¡ii Constitu¡ionale un control „a priori” asupra<br />
ordonan¡elor Guvernului (înainte ca acestea så intre în dezbaterea<br />
Parlamentului pentru a fi aprobate sau respinse printr-o<br />
lege). Numai legea de aprobare sau de respingere a ordonan¡ei<br />
poate fi atacatå la Curtea Constitu¡ionalå „înainte de<br />
promulgarea acesteia”. Curtea Constitu¡ionalå se poate înså<br />
pronun¡a asupra excep¡iilor ridicate în fa¡a instan¡elor judecåtore¿ti<br />
privind neconstitu¡ionalitatea ordonan¡elor respective.<br />
În concluzie, sesizarea Cur¡ii Constitu¡ionale de cåtre<br />
PRM, în temeiul art.144 alin.(1) lit. a), nu este admisibilå. În<br />
legåturå cu argumentele invocate de PRM, potrivit cårora<br />
ordonan¡a de urgen¡å în discu¡ie modificå o lege cu caracter<br />
organic, atragem aten¡ia cå interdic¡ia prevåzutå de art. 114<br />
alin.(1) din Constitu¡ie se referå numai la ordonan¡ele emise<br />
în baza legii de abilitare.<br />
Dacå dispozi¡iile constitu¡ionale men¡ionate prevåd cå,<br />
prin ordonan¡e emise în baza legii de abilitare, nu pot fi<br />
reglementate domenii care fac obiectul legilor organice, art.<br />
114 alin.(4) care se referå la ordonan¡ele de urgen¡å nu face<br />
aceastå men¡iune. Prin urmare, deducem, aplicând principiul<br />
de drept - „unde legea nu distinge, nici noi nu distingem”<br />
(„ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”)principiu<br />
pe care juri¿tii din PRM ar fi trebuit så îl ¿tie - cå<br />
interdic¡ia reglementårii prin ordonan¡å, în domenii rezervate<br />
legii organice, nu este aplicabilå ordonan¡ei de urgen¡å,<br />
fapt statuat, în numeroase rânduri, ¿i de Curtea Constitu¡ionalå.<br />
În ceea ce prive¿te afirma¡ia potrivit cåreia ordonan¡a<br />
de urgen¡å încalcå, pe lângå alte acte normative, ¿i „prevederile<br />
Constitu¡iei revizuite”, îmi exprim aprecierea pentru<br />
schimbarea de opticå a Partidului România Mare, care anun-<br />
¡ase cå nu va vota Legea de revizuire a Constitu¡iei, dar care,<br />
iatå, invocå acest act normativ chiar înainte ca acesta så intre<br />
în vigoare. De¿i din punct de vedere juridic este o eroare så<br />
invoci ca temei legal un act normativ care încå nu produce<br />
efecte, apreciem cå gestul PRM este un pas înainte, care trebuie<br />
în¡eles ca atare de sus¡inåtorii acestui partid.<br />
PD ¿i PNL se tem fårå motiv - posibilitatea<br />
de fraudå la referendum este excluså<br />
Domnul deputat Radu Berceanu a fåcut presei, în numele<br />
PD ¿i PNL, o serie de declara¡ii din care rezultå cå, în urma<br />
emiterii de cåtre Guvern a Ordonan¡ei de urgen¡å nr. 92/2003<br />
pentru modificarea ¿i completarea unor reglementåri referitoare<br />
la organizarea ¿i desfå¿urarea referendumului, ar exista<br />
posibilitatea adoptårii Legii de revizuire a Constitu¡iei prin<br />
fraudå. Domnul Berceanu î¿i întemeiazå suspiciunile pe faptul<br />
cå, în noul act normativ, nu ar exista prevederi referitoare<br />
la modalitatea de întocmire a proceselor verbale privind<br />
votul, sau despre paza urnelor. Îl informåm pe domnul deputat<br />
cå, în conformitate cu ordonan¡a de urgen¡å pe care o criticå,<br />
„la închiderea votårii din ziua de 18 octombrie 2003,<br />
pre¿edintele biroului electoral al sec¡iei de votare, în pre-<br />
<strong>Ministere</strong><br />
zen¡a celorlal¡i membri ai biroului electoral, dispune måsurile<br />
necesare pentru ca urnele de votare, ¿tampilele, buletinele<br />
de vot nefolosite ¿i toate celelalte lucråri ale biroului<br />
electoral så råmânå sub pazå permanentå” (s.n.). [Art. 11. -<br />
(1)].<br />
Potrivit alin. (2) al aceluia¿i articol, „fanta existentå pe<br />
capacul urnei, folositå pentru introducerea buletinului de vot,<br />
va fi acoperitå ¿i sigilatå (s.n.) de pre¿edintele biroului electoral<br />
al sec¡iei de votare, în prezen¡a celorlal¡i membri”, iar<br />
potrivit alin. (3), „pre¿edintele sigileazå ferestrele biroului<br />
sec¡iei de votare, precum ¿i u¿a acestuia, care trebuie så fie<br />
încuiatå” (s.n.).<br />
Ordonan¡a men¡ionatå prevede ¿i cå „se va încheia proces-verbal,<br />
în care se vor preciza numårul buletinelor neutilizate,<br />
precum ¿i numårul persoanelor care au participat la<br />
vot în prima zi. Procesul-verbal se semneazå de to¡i membrii<br />
biroului electoral al sec¡iei de votare”, iar „în fa¡a u¿ii de la<br />
intrarea în biroul sec¡iei de votare ¿i în fa¡a ferestrelor acestuia<br />
se vor fixa posturi de pazå”(s.n.). Totodatå, „în ziua de<br />
duminicå, 19 octombrie 2003, ridicarea sigiliilor se va face<br />
la ora 7,00, de cåtre pre¿edintele biroului electoral al sec¡iei<br />
de votare, în prezen¡a celorlal¡i membri ai biroului, numai<br />
dupå ce s-a verificat integritatea acestora ¿i existen¡a tuturor<br />
buletinelor de vot neutilizate.“<br />
Apreciem cå toarte aceste måsuri prevåzute de Guvern,<br />
prin ordonan¡å de urgen¡å, fac imposibilå comiterea unei<br />
fraude, prin urmare domnul Berceanu nu are motive så se<br />
teamå. În ceea ce prive¿te campania pentru referendum, Ordonan¡a<br />
de urgen¡å nr. 92/2003 cuprinde prevederea potrivit<br />
cåreia „campania pentru referendum începe la data aducerii<br />
la cuno¿tin¡å publicå a datei referendumului.“ (s-a modificat<br />
astfel, alineatul 1 al articolului 30 din Legea nr. 3/2000 privind<br />
organizarea ¿i desfå¿urarea referendumului). În concluzie,<br />
campania pentru referendum se va încheia, duminicå,<br />
19 octombrie 2003, la ora 20.00, odatå cu referendumul.<br />
Este greu de în¡eles de ce PNL ¿i PD se opun noilor reglementåri<br />
care permit desfå¿urarea campaniei ¿i în zilele<br />
votului, câtå vreme declarå cå sus¡in Legea de revizuire a<br />
Constitu¡iei României.<br />
Agen¡ia Na¡ionalå<br />
pentru ¥ntreprinderi Mici<br />
¿i Mijlocii ¿i Coopera¡ie<br />
Comitetul Consultativ pentru<br />
Dezvoltarea Întreprinderilor Mici ¿i Mijlocii<br />
a început så lucreze<br />
Vineri, 10 octombrie 2003, a avut loc prima reuniune a<br />
Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Întreprinderilor<br />
Mici ¿i Mijlocii.<br />
În cadrul celei dintâi reuniuni a Comitetul Consultativ<br />
pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici ¿i Mijlocii (CCD-<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 65
IMM) au fost dezbåtute proiectul Strategiei de dezvoltare a<br />
sectorului IMM ¿i cel al Planului de ac¡iuni pentru implementarea<br />
Cartei Europene pentru Întreprinderile Mici<br />
(CEIM).<br />
Înfiin¡at la ini¡iativa Agen¡iei Na¡ionale pentru Întreprinderi<br />
Mici ¿i Mijlocii ¿i Coopera¡ie (ANIMMC), CCD-<br />
IMM are rolul de a dezbate ¿i elabora recomandårile în vederea<br />
fundamentårii ¿i aplicårii strategiilor ¿i programelor<br />
pentru stimularea înfiin¡årii ¿i dezvoltårii IMM ¿i pentru îmbunåtå¡irea<br />
cadrului legislativ ¿i administrativ, în urma unei<br />
analize integrate a problemelor specifice ale sectorului.<br />
CCD-IMM este un organism cu largå reprezentativitate,<br />
membrii såi fiind desemna¡i de cåtre toate institu¡iile ¿i organiza¡iile<br />
implicate ¿i interesate în sprijinirea progresului întreprinderilor<br />
mici ¿i mijlocii, de la ministere, organiza¡ii patronale<br />
¿i camere de comer¡, asocia¡ii profesionale ¿i pânå la<br />
institu¡ii specializate cum sunt agen¡iile de dezvoltare<br />
regionalå, Oficiul de Stat pentru Inven¡ii ¿i Mårci, Asocia¡ia<br />
de Standardizare din România ¿i Asocia¡ia Båncilor din<br />
România. (Mai multe detalii despre atribu¡iile, regulamentul<br />
de func¡ionare ¿i componen¡a CCD-IMM în Ordinul ministrului<br />
pentru întreprinderile mici ¿i mijlocii ¿i coopera¡ie nr.<br />
132/6 iunie 2003, din fi¿ierul anexat, „Ordin nr. 132 CCD<br />
IMM.doc„)<br />
În deschiderea lucrårilor Comitetului, domnul Eugen<br />
<strong>Ovidiu</strong> Chirovici, pre¿edintele ANIMMC a subliniat faptul<br />
cå „Radiografia situa¡iei sectorului IMM oferå imaginea<br />
exactå a stårii de sånåtate a întregii economii, pentru cå la<br />
nivelul întreprinderilor mici ¿i mijlocii se colecteazå tensiunile<br />
din domeniul fiscal, al infrastructurii sau al politicii<br />
bancare. IMM sunt primele care resimt atât injec¡iile cu<br />
adrenalinå ale unei dezvoltåri sånåtoase, dar ¿i primele<br />
care plåtesc pre¡ul recesiunii, a¿a cum s-a våzut, din påcate,<br />
în perioada 1997 – 2000, când sute de mii de întreprinderi<br />
¿i-au încetat existen¡a.”<br />
„O strategie coerentå de dezvoltare a sectorului, cuprinzând<br />
måsurile necesare creårii unui ecosistem economic<br />
favorabil dezvoltårii durabile a ini¡iativei poate asigura<br />
canalizarea în mod inteligent a resurselor financiare pe<br />
care Guvernul României ¿i finan¡atorii externi le oferå în<br />
sprijinul întreprinzåtorilor prin diferite programe” – a mai<br />
adåugat pre¿edintele ANIMMC.<br />
To¡i participan¡ii au felicitat ANIMMC pentru ini¡iativa<br />
înfiin¡årii acestui organism. S-a relevat faptul cå, în ciuda<br />
oricåror aparen¡e, datoritå reprezentativitå¡ii sale excep¡ionale,<br />
CCD – IMM este o structurå care va contribui prin<br />
modul de lucru ¿i prin concluziile dezbaterilor sale la reducerea<br />
drasticå a iner¡iei birocratice a demersurilor administrative.<br />
Încå de la reuniunea inauguralå dezbaterile s-au desfå-<br />
¿urat într-un spirit pragmatic, apropiat problemelor sectorului<br />
IMM. Interven¡iile participan¡ilor au relevat atât punctele<br />
tari ale Strategiei cât ¿i îmbunåtå¡irile care pot fi aduse acesteia,<br />
CCD – IMM dovedindu-se deja un instrument eficace<br />
de comunicare, care poate contribui la eliminarea redundan-<br />
66<br />
<strong>Ministere</strong><br />
¡elor din planurile de ac¡iune ale diferitelor institu¡ii ale statului<br />
¿i la mai buna coordonare a acestora.<br />
Pentru a da doar douå exemple, reprezentan¡ii patronatelor<br />
au apreciat cå programele derulate de ANIMMC sunt<br />
foarte bine concepute ¿i implementate dar au bugete relativ<br />
mici. În cadrul lucrårilor a început deja analiza unor cåi de<br />
cre¿tere a bugetelor acestor programe, dar ¿i, de asemenea, a<br />
cåilor prin care neconcordan¡ele legate de regimul bancar ¿i<br />
cel fiscal privitoare la garan¡iile cerute la creditele acordate<br />
IMM.<br />
Dezbaterile ANIMMC<br />
privind accesul IMM la finan¡are<br />
Cu ocazia unei reuniunii de lucru a bancherilor ¿i<br />
reprezentan¡ilor IMM, desfå¿uratå recent, domnul Eugen<br />
<strong>Ovidiu</strong> Chirovici, pre¿edintele ANIMMC, a atras aten¡ia<br />
asupra imperativelor „orientårii mai accentuate a sistemului<br />
bancar cåtre micii întreprinzåtori, ace¿tia constituind în viitor<br />
pionii necesari revigorårii economiei române¿ti”. De asemenea<br />
pre¿edintele ANIMMC a mai subliniat ¿i „beneficiile<br />
unei mai mari transparen¡e bancare, menitå så stimuleze<br />
ini¡iativa privatå.”<br />
De altfel, accesul IMM la finan¡are a fost principala temå<br />
de dezbateri a reuniunii, având în vedere cå, potrivit oficialilor<br />
UE, este necesarå dezvoltarea unui plan de ac¡iuni<br />
adecvat pentru îmbunåtå¡irea accesului IMM la creditare,<br />
apreciat ca fiind de câteva ori mai dificil în România decât<br />
în UE.<br />
Au mai fost prezentate ¿i preocupårile diferitelor institu¡ii<br />
din ¡arå ¿i stråinåtate privind:<br />
- Practicile ¿i instrumentele folosite de diverse asocia¡ii<br />
patronale ¿i profesionale în realizarea de finan¡åri (mai ales<br />
prin microcredite), de acordare de consultan¡å în special<br />
pentru persoanele defavorizate (¿omeri, femei) – instrumente<br />
care au dat rezultate deosebite, reu¿ind så absoarbå o bunå<br />
parte din popula¡ia neocupatå din ¡årile în care au fost aplicate,<br />
chiar în condi¡ii de recesiune economicå.<br />
- Oferta de creditare ¿i de capital ¿i accesul la acestea.<br />
- Tehnicile de garantare a creditelor.<br />
Dintre propunerile ¿i concluziile reuniunii se remarcå<br />
proiectul sus¡inut de Asocia¡ia Romanå a Båncilor privind:<br />
crearea unor sisteme electronice de plå¡i, care vor conduce<br />
la efectuarea ordinelor de platå într-un råstimp de la 3,5 zile<br />
în prezent la 1,15 zile; realizarea unor fonduri de garantare a<br />
depozitelor în sistemul bancar.<br />
- Crearea Grupului de Ini¡iativå pentru Dezvoltarea Mijloacelor<br />
de Finan¡are, menit så accelereze dezvoltarea pie¡ei<br />
capitalurilor de risc (investi¡ii de capital în IMM-uri).<br />
- Dificultå¡ile legate de reglementårile BNR care obligå<br />
båncile så constituie provizioane pentru garan¡iile acordate<br />
de fondurile de specialitate la creditele pentru IMM.<br />
- Necesitatea cre¿terii cu peste 15% a aportului de capital<br />
public pentru promovarea de join - venture în cadrul incubatoarelor<br />
de afaceri.<br />
- Participarea României la componenta „Instrumente Fi-<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
nanciare” a Programului multianual al UE pentru întreprinderi<br />
¿i spirit antreprenorial, în particular pentru întreprinderi<br />
mici ¿i mijlocii (IMM), 2001-2005.<br />
La lucrårile reuniunii au participat reprezentan¡i ai mediului<br />
bancar, ai fondurilor de garantare ¿i ai IMM atât din<br />
¡arå ¿i din stråinåtate, dintre care amintim: Albrecht Mulfinger<br />
– ¿eful Departamentului «Acces la finana¡are» din Direc¡ia<br />
generalå Întreprinderi a Comisiei Europene, Jim Redman<br />
- Forumul de Afaceri din Marea Britanie, Göran Ekström<br />
- pre¿edintele Asocia¡iei Europene a Agen¡iilor de<br />
Dezvoltare (EURADA), Mihai Ilie - vicepre¿edinte al BCR,<br />
Cindy Fökehrer - Eurochambers, Radu Ghe¡ea - pre¿edintele<br />
Asocia¡iei Române a Båncilor, Cornelia Rotaru – director<br />
general al Departamentului pentru dezvoltarea afecerii din<br />
CCIRB.<br />
Autoritatea pentru Privatizare<br />
¿i Administrarea<br />
Participa¡iilor Statului<br />
Situa¡ia de la Republica a fost solu¡ionatå<br />
În ultimele trei zile, vicepre¿edintele APAPS pe probleme<br />
de administrarea participa¡iilor statului, Stan Popa, a<br />
mediat la sediul institu¡iei, o serie de întâlniri între liderii<br />
sindicatului Malaxa din cadrul SC Republica SA Bucure¿ti<br />
¿i reprezentan¡ii cumpåråtorului societå¡ii, SC Moody -<br />
ROM Trading SRL România, Moody Interna¡ional Trading<br />
Inc. SUA, OOO Temerso - Rusia, ZAO Compania Temerso<br />
– Rusia.<br />
În decursul acestor întrevederi au fost abordate probleme<br />
legate de opera¡ionalizarea unor clauze contractuale, precum<br />
¿i de clauzele sociale. Discu¡iile s-au finalizat cu acceptarea<br />
de cåtre cumpåråtor a solicitårii sindicatului de a plåti angaja¡ilor<br />
75% din salariu pânå la reluarea activitå¡ii societå¡ii.<br />
Întâlnire APAPS-APVRT<br />
Luni, 13 octombrie, la sediul Autoritå¡ii pentru Privatizare<br />
¿i Administrarea Participa¡iilor Statului a avut loc o<br />
întâlnire între reprezentan¡ii APAPS, condu¿i de pre¿edintele<br />
<strong>Ovidiu</strong> Mu¿etescu ¿i o delega¡ie a Societå¡ii de Privatizare ¿i<br />
de Administrare a Patrimoniului Statului din Ungaria<br />
(APVRT), conduså de István Vásárhelyi, vicepre¿edinte.<br />
APVRT reprezintå institu¡ia similarå Autoritå¡ii pentru<br />
Privatizare din Republica Ungarå, fiind singurul organism<br />
din ¡ara vecinå cu atribu¡ii în domeniul privatizårii. La întâlnire<br />
au participat ¿i membrii comunitå¡ilor de afaceri din<br />
România ¿i Ungaria, reuni¡i în Consiliul de Afaceri Româno-<br />
Ungar. Pår¡ile au convenit cå schimbul de informa¡ii între<br />
cele douå institu¡ii se dovede¿te extrem de util, datå fiind<br />
experien¡a specificå a fiecårui stat în domeniul privatizårii.<br />
Ungaria a încheiat deja procesul de privatizare, iar APVRT<br />
este constituitå în prezent sub forma unui fond de investi¡ii<br />
închis, care administreazå participa¡iile statului, gestioneazå<br />
<strong>Ministere</strong><br />
privatizarea societå¡ilor råmase în portofoliul propriu ¿i<br />
asistå Agen¡ia de Promovare a Comer¡ului ¿i Investi¡iilor din<br />
Ungaria (ITD) în identificarea ¿i promovarea de noi oportunitå¡i<br />
de afaceri în exterior. Avându-se în vedere discu¡iile de<br />
pânå acum, precum ¿i numårul mare de proiecte prospective<br />
sau în desfå¿urare, pår¡ile au concluzionat cå atât Ungaria cât<br />
¿i România prezintå o atractivitate deosebitå pentru investitorii<br />
români, respectiv cei maghiari. Societå¡ile române manifestå<br />
un interes deosebit în a-¿i amplifica prezen¡a pe pia¡a<br />
maghiarå, iar aceastå tendin¡å va fi încurajatå de Consiliul de<br />
Afaceri Româno-Ungar. În cadrul aceleia¿i întâlniri au fost<br />
subliniate oportunitå¡ile de afaceri din cele douå state, inclusiv<br />
în ceea ce prive¿te investi¡iile de capital. În acest context,<br />
reprezentan¡ii APAPS au prezentat oferta româneascå de privatizare,<br />
precum ¿i prioritå¡ile institu¡iei pentru acest sfâr¿it<br />
de an. Cu ocazia acestui eveniment, pre¿edintele APAPS,<br />
<strong>Ovidiu</strong> Mu¿etescu, a declarat: „Aceastå ini¡iativå reprezintå<br />
un semn al normalitå¡ii ¿i încrederii dintre cele douå state, un<br />
semn cå rela¡iile politice care au un nivel extrem de ridicat,<br />
sunt acum secondate de rela¡iile economice, aflate în acest<br />
moment în ascensiune, în beneficiul ambelor ¡åri.”<br />
Ministerul Afacerilor Externe<br />
M.A.E. respinge cu fermitate comunicatul<br />
Ministerului de Externe al Republicii Moldova<br />
Ministerul Afacerilor Externe î¿i exprimå surprinderea<br />
fa¡å de comunicatul Ministerului de Externe al Republicii<br />
Moldova ¿i respinge cu fermitate afirma¡iile total nefondate<br />
formulate în text.<br />
MAE apreciazå cå pozi¡ia exprimatå de autoritå¡ile de la<br />
Chi¿inåu în comunicatul cu privire la interven¡ia reprezentantului<br />
permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei<br />
sunt lipsite de suport real ¿i nu corespund spiritului<br />
european pe care România dore¿te så îl imprime rela¡iei<br />
bilaterale.<br />
Acuza¡iile referitoare la probleme care ar afecta dialogul<br />
bilateral ¿i „existen¡a statului moldovenesc” sunt anacronice<br />
¿i contravin pozi¡iei extrem de clare a României care recunoa¿te,<br />
respectå ¿i sprijinå statalitatea Republicii Moldova.<br />
România î¿i reafirmå încrederea în destinul european comun<br />
al ¡årilor noastre independente ¿i suverane.<br />
Consideråm cå schimbarea bruscå de limbaj politic al reprezentan¡ilor<br />
Republicii Moldova este expresia dificultå-<br />
¡ilor persistente în gestionarea unor aspecte complexe de naturå<br />
identitarå ¿i politicå. Solu¡ionarea acestora, ¿i nu încercårile<br />
de deturnare a aten¡iei cåtre false probleme externe<br />
reprezintå singura cale pentru a deschide o nouå etapå în dialogul<br />
cu organismele europene.<br />
Cu atât mai mult ne exprimåm surprinderea în legåturå cu<br />
punerea în discu¡ie, într-un for multilateral, a unor aspecte pe<br />
care Republica Moldova nu le-a ridicat în cursul ultimelor<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 67
întâlniri bilaterale la nivel înalt. În acest context, solicitarea<br />
de medierea adresatå Consiliul Europei este o încercare de<br />
eludare a cåilor normale de discutare a problemelor.<br />
Referirea la “influen¡ele negative a perspectivelor integrårii<br />
europene“ a Republicii Moldova este lipsitå de temei,<br />
în condi¡iile în care România a propus autoritå¡ilor Republicii<br />
Moldova, în aprilie 2003, semnarea unei Declara¡ii de<br />
parteneriat privilegiat european la nivelul mini¿trilor afacerilor<br />
externe ai celor douå ¡åri. Ulterior, autoritå¡ile de la<br />
Chi¿inåu au avansat ideea semnårii acestei declara¡ii la nivel<br />
de pre¿edin¡i ai celor douå state.<br />
MAE reaminte¿te consecven¡a cu care România a sus¡inut<br />
demersurile Republicii Moldova de accedere în structuri<br />
¿i proiecte regionale importante, ca Pactul de Stabilitate ¿i<br />
Procesul de Cooperare în Sud-Estul Europei (SEECP). România<br />
a avut o atitudine similarå ¿i în sprijinirea pentru ocuparea<br />
pozi¡iei actuale de pre¿edinte în exerci¡iu al Consiliului<br />
Mini¿trilor a Consiliului Europei.<br />
Ne exprimåm speran¡a cå autoritå¡ile de la Chi¿inåu î¿i<br />
vor reconsidera atitudinea ¿i vor face dovada disponibilitå¡ii<br />
pentru a înscrie rela¡iile bilaterale cu România pe coordonate<br />
europene.<br />
România a fost, este ¿i va råmâne acela¿i sprijinitor al<br />
apropierii accelerate a Republicii Moldova de familia democra¡iilor<br />
europene.<br />
68<br />
¥ncheierea lucrårilor celei de-a 9-a reuniuni<br />
a Echipei de Proiect - Pactul pentru Investi¡ii<br />
Lucrårile celei de a 9-a reuniuni a Echipei de Proiect-<br />
Pactul pentru Investi¡ii din cadrul Pactului de Stabilitate pentru<br />
Europa de Sud-Est, s-au încheiat, luni, 13 octombrie la<br />
Bucure¿ti. Reuniunea a fost organizatå de România, Austria<br />
¿i Organiza¡ia pentru Cooperare ¿i Dezvoltare Economicå<br />
(OCDE) în calitate de co-pre¿edin¡i. Lucrårile Reuniunii au<br />
fost coordonate de secretarul de stat în MAE, Cristian Diaconescu,<br />
co-pre¿edinte pentru România al Pactului pentru<br />
Investi¡ii.<br />
În cadrul discu¡iilor au fost abordate aspecte privind inaugurarea<br />
pânå la sfâr¿itul anului 2003 a Centrului de Informare<br />
¿i Documentare al OCDE de la Bucure¿ti- singurul<br />
Centru care va func¡iona într-o ¡arå nemembrå a OCDEconstituirea<br />
oficialå a re¡elei Consiliilor Investitorilor Stråini<br />
din Europa de Sud-Est, problematica politicilor fiscale în regiune,<br />
cooperarea în domeniul combaterii corup¡iei, viitoarea<br />
Pre¿edin¡ie comunå a Pactului de Investi¡ii pentru Europa<br />
de Sud-Est precum ¿i desfå¿urarea la Bucure¿ti a unei Conferin¡e<br />
la nivel de mini¿tri de finan¡e, în perioada 4 - 5<br />
decembrie 2003, destinatå discutårii politicilor na¡ionale de<br />
taxare.<br />
La cea de a 9-a Reuniune a Echipei de Proiect - Pactul<br />
pentru Investi¡ii pentru Europa de Sud-Est au participat reprezentan¡i<br />
din numeroase state ¿i organiza¡ii interna¡ionale:<br />
Albania, Bosnia – Herzegovina, Bulgaria, Croa¡ia, Fran¡a,<br />
Germania, Italia, Republica Moldova, Norvegia, Elve¡ia,<br />
Statele Unite ale Americii, Comisia Europeanå ¿i Serviciul<br />
<strong>Ministere</strong><br />
de Consultan¡å pentru Investi¡ii Stråine (FIAS).<br />
Pactul pentru Investi¡ii în Europa de Sud - Est (Investment<br />
Compact) reprezintå o componentå esen¡ialå a Pactului<br />
de Stabilitate ¿i este parte a Mesei de Lucru II „Reconstruc-<br />
¡ie, Dezvoltare ¿i Cooperare Economicå”. Scopul strategic al<br />
Mesei de Lucru II este de a promova prosperitatea în regiune<br />
¿i de a contribui la dezvoltarea ¿i integrarea progresivå a<br />
¡årilor din regiune în economia europeanå ¿i globalå.<br />
Pozi¡ia României<br />
prezentatå la Consiliul Europei<br />
Reprezentantul României la Consiliul Europei, ambasadorul<br />
Gheorghe Magheru, a prezentat în ¿edin¡a de miercuri,<br />
15 octombrie, a Comitetului de Mini¿tri a Consiliului Europei,<br />
pozi¡ia României ca råspuns la aspectele ridicate de reprezentatul<br />
Republicii Moldova la Consiliul Europei în declara¡ia<br />
din 9 octombrie.<br />
Reprezentan¡ii permanen¡i participan¡i la reuniune au<br />
apreciat elementele oferite de ambasadorul român referitoare<br />
la tematica generalå a rela¡iilor bilaterale în contextul integrårii<br />
europene a ambelor state.<br />
În cursul reuniunii reprezentan¡ii s-au pronun¡at pentru<br />
continuarea dialogului dintre România ¿i Republica Moldova<br />
în cadru bilateral ¿i au salutat disponibilitatea cåtre dialog<br />
a celor douå state.<br />
Vizita de lucru a ministrului<br />
afacerilor externe în Olanda<br />
Ministrul afacerilor externe, Mircea Geoanå, a efectuat,<br />
în zilele de 14 ¿i 15 octombrie, o vizitå de lucru în Regatul<br />
¡årilor de Jos, în cadrul demersurilor bilaterale pentru promovarea<br />
obiectivelor României de încheiere a negocierilor<br />
de aderare la Uniunea Europeanå în 2004 ¿i aderare în 2007.<br />
Programul a cuprins convorbiri cu omologul olandez<br />
Jaap de Hoop Scheffer, prim-viceprim-ministrul ¿i ministrul<br />
de finan¡e Gerrit Zalm, ministrul afacerilor europene, Atzo<br />
Nicolai.<br />
Au avut loc ¿i întâlniri cu conducerea ¿i membrii<br />
Comisiilor de Rela¡ii Interna¡ionale ¿i Afaceri Europene ale<br />
Parlamentului.<br />
Ministrul afacerilor externe a ¡inut ¿i o prelegere pe teme<br />
europene la prestigiosul institut olandez de rela¡ii interna-<br />
¡ionale - Clingendael – în cadrul unui eveniment organizat<br />
sub auspiciile institutului, Asocia¡iei olandeze pentru Afaceri<br />
Interna¡ionale ¿i Mi¿cårii pentru Europa.<br />
Calendarul aderarii României la UE, progresele înregistrate<br />
în procesul de integrare în structurile comunitare ¿i<br />
importan¡a finalizårii negocierilor României cu actuala<br />
Comisie Europeanå au fost analizate cu prioritate în convorbirile<br />
cu ministrul de externe Jaap de Hoop Scheffer. Acesta<br />
a transmis un mesaj de sus¡inere a obiectivelor încheierii<br />
negocierilor în 2004 ¿i integrårii României în UE în 2007, în<br />
strânså legåturå cu îndeplinirea angajamentelor asumate de<br />
partea românå.<br />
Demnitarul olandez a reafirmat decizia ¡årii sale de a<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
continua ¿i extinde asisten¡å de pre-aderare acordatå României<br />
¿i de a intensifica dialogul pe teme specifice legate de<br />
pregåtirea acesteia pentru integrarea europeanå, în special în<br />
domeniile financiar, agricol ¿i competi¡ie.<br />
Convorbirile de la Ministerul Afacerilor Externe au inclus,<br />
de asemenea, pe lângå analizarea stadiului rela¡iilor bilaterale,<br />
¿i aspecte legate de abordårile celor douå pår¡i în domenii<br />
de maxim interes ale actualei agende interna¡ionale:<br />
Orientul Mijlociu, dezbaterile în cadrul Na¡iunilor Unite, viitoarea<br />
prezen¡å româneascå în Consiliul de Securitate.<br />
Aceste subiecte au fost abordate ¿i din perspectiva preluårii<br />
de cåtre Regatul ºårilor de Jos a pre¿edin¡iei UE, în cea<br />
de-a doua jumåtate a anului 2004, a pre¿edin¡iei Comitetului<br />
de Mini¿tri al Consiliului Europei, în noiembrie 2003, dar ¿i<br />
de¡inerii pre¿edin¡iei în exerci¡iu a OSCE ¿i preluårii de cåtre<br />
actualul ministru de externe, Jaap De Hoop Scheffer, din ianuarie<br />
anul viitor, a mandatului de secretar general NATO.<br />
A fost reliefatå, de cåtre ambele pår¡i, identitatea de abordare<br />
¿i ac¡iune în dezbaterile din cadrul CIG ¿i în ceea ce prive¿te<br />
structura ¿i rolul noii Europe dupå extinderea cu cele 12<br />
state, precum ¿i privitor la necesitatea consolidårii rela¡iei<br />
trans-atlantice în procesul de afirmare a identitå¡ii europene<br />
ca actor cu valen¡e globale.<br />
Jaap De Hoop Scheffer a acceptat invita¡ia de a vizita<br />
România în noua sa func¡ie de secretar general NATO.<br />
Convorbirile cu prim-viceprim-ministrul ¿i ministrul de<br />
finan¡e, Gerrit Zalm, ¿i ministrul afacerilor europene, Atzo<br />
Nicolai, au prilejuit abordarea unor elemente legate de<br />
evolu¡iile înregistrate de România în plan economic, inclusiv<br />
în contextul intrårii într-o nouå etapå calitativå a rela¡iilor<br />
României cu organiza¡iile financiare interna¡ionale.<br />
Prezen¡a economicå olandezå remarcabilå în România,<br />
reflectatå prin pozi¡ia de principal investitor stråin ¿i perspectiva<br />
depå¿irii barierii de 1 miliard de euro în schimburile<br />
economice bilaterale, existen¡a unor programe extinse de<br />
înfrå¡ire la nivelul comunitå¡ilor locale ¿i societå¡ii civile din<br />
cele douå ¡åri, precum ¿i preocuparea ambelor pår¡i pentru<br />
reflectarea acestor realitå¡i în nivelul sprijinului politic olandez<br />
acordat României, au reprezentat principalele subiecte al<br />
mesei rotunde organizate de Ambasada României la Haga ¿i<br />
banca ABN AMRO, la care au fost prezen¡i reprezentan¡i ai<br />
conducerilor unor mari companii ¿i institu¡ii financiar-bancare<br />
olandeze.<br />
Cu ocazia vizitei, a fost, de asemenea, vernisatå o expozi¡ie<br />
de arta româneascå, organizatå cu sprijinul Muzeului<br />
Na¡ional de Arta Contemporanå, la sediul Organiza¡iei Interna¡ionale<br />
împotriva Armelor Chimice. Acest moment a prilejuit<br />
¿i o întâlnire cu directorul general al organiza¡iei, Rogelio<br />
Pfirter, unde au fost reliefate experien¡a ¿i contribu¡ia<br />
României ca furnizor de asisten¡å în domeniul dezarmårii ¿i<br />
controlului armamentelor cåtre statele din regiune.<br />
<strong>Ministere</strong><br />
Ministerul Transporturilor,<br />
Construc¡iilor ¿i Turismului<br />
Verificarea stadiului lucrårilor<br />
la cartierul de locuin¡e pentru tineri „Brâncu¿i”<br />
Vineri, 10 octombrie 2003, primul ministru al Guvernului<br />
României, Adrian Nåstase, ministrul Finan¡elor Publice,<br />
Mihai Tånåsescu, ministrul delegat pentru Secretariatul General<br />
al Guvernului, ªerban Mihåilescu ¿i ministrul Transporturilor,<br />
Construc¡iilor ¿i Turismului, Miron Mitrea au verificat<br />
stadiul lucrårilor la cartierul de locuin¡e pentru tineri<br />
„Brâncu¿i” din Bucure¿ti, situat în zona Valea Oltului-<br />
Drumul Taberei. Cartierul „Brâncu¿i” se întinde pe o suprafa¡å<br />
de 63,7 ha, pe care se vor construi un numår de 4.695<br />
locuin¡e pentru tineret destinate închirierii, în regim de<br />
înål¡ime P+4E. Este cel mai mare cartier de locuin¡e pentru<br />
tineri din ¡arå ¿i primul de acest fel din Bucure¿ti. Valoarea<br />
totalå a investi¡iei pentru construirea acestui cartier se ridicå<br />
la suma de 134 milioane EUR, dintre care 105 milioane EUR<br />
pentru construc¡ia de locuin¡e ¿i 29 milioane EUR pentru<br />
lucråri edilitare. Cartierul este împår¡it în zone, prima zonå la<br />
care au început lucrårile fiind zona A, care va însuma în final<br />
1.180 u.l. ªi la care lucrårile vor dura între 12 ¿i 18 luni. Întregul<br />
cartier de locuin¡e pentru tineri destinate închirierii va<br />
fi finalizat în anul 2005. “Vreau så felicit ministerul ¿i pe<br />
domnul ministru Mitrea pentru eforturile continue de a investi<br />
în locuin¡e pentru tineret. Este o politicå foarte clarå a<br />
guvernului nostru, chiar dacå avem, cum este ¿i firesc, probleme<br />
de finan¡are pentru a duce la capåt ansamblul investi-<br />
¡iilor din acest domeniu. Ne batem ca de fiecare datå cand<br />
propunem bugetele ¿i când cåutam finan¡åri externe så gåsim<br />
sursele financiare necesare pentru a face cât mai multe<br />
locuin¡e sociale pentru tineri ¿i pentru cei care sunt într-o<br />
situa¡ie mai dificilå, care au nevoie de apartamente unde så<br />
locuiascå cu chirie pânå când vor avea banii necesari pentru<br />
a-¿i face o caså cu credit ipotecar.<br />
Dupå cum vede¡i, primele 1.000-1.100 de locuin¡e sunt<br />
deja ridicate, iar structura de beton este extrem de solidå.<br />
Construc¡ia este fåcutå cu extrem de multå grijå, nu este<br />
vorba de lucru de mântuialå, sunt lucråri care ¡in seama de<br />
toate condi¡iile seismice ¿i, în acela¿i timp, urbanistice necesare<br />
pentru Bucure¿ti. Vom încerca så acceleråm lucrårile pe<br />
cât se poate. Dacå ultimul plan¿eu va fi turnat înainte så cadå<br />
zåpada, pânå în luna decembrie se vor putea face lucrårile<br />
din perioada urmåtoare. Trebuie så clarificåm pe deplin problemele<br />
de utilitå¡i ¿i acestea nu sunt foarte u¿or de rezolvat.<br />
Eu consider cå în primul semestru al anului viitor lucrårile<br />
vor putea fi încheiate, urmând ca în primåvara anului viitor<br />
noroco¿ii tineri bucure¿teni care se vor muta aici så vina så<br />
locuiascå deja în aceste apartamente”, a declarat domnul<br />
Adrian Nåstase, primul ministru al Guvernului României.<br />
„A¡i fost cu noi ¿i acum douå luni ¿i vede¡i acum cå ¿antierul<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003 69
este în grafic, ¿i asta este important. Pânå la sfâr¿itul anului<br />
se va turna ultima placå ¿i se va trece la ¿arpantå. Reparti¡iile<br />
vor fi fåcute de cåtre primårii, pentru cå guvernul transmite<br />
aceste locuin¡e primåriilor. Noi le-am dat anumite sfaturi<br />
primåriilor referitor la modul în care trebuie så se facå reparti¡iile,<br />
¿i anume numai conform legii, tinerilor sub 35 de ani,<br />
de preferin¡å cåsåtori¡i cu copii. Ace¿tia trebuie så poatå så<br />
plåteascå între¡inerea în aceste blocuri, care va fi foarte micå,<br />
iar chiria în general va fi de 100-200 de mii de lei. Noi avem<br />
la ora actualå 18.000 de locuin¡e pentru tineri în execu¡ie sau<br />
predate în toatå ¡ara. În acest an am predat un numår de<br />
aproximativ 4.000 pânå acum ¿i vom preda pânå peste 7.000<br />
de unitå¡i locative în acest an. Vor råmâne în execu¡ie în jur<br />
de 12.000 de locuin¡e, pentru cå este un proces continuu,<br />
unele intrå în lucru, altele sunt predate beneficiarilor. ªi aici<br />
unde suntem acum vom mai începe execu¡ia a încå 1.100 de<br />
locuin¡e în aceastå toamnå”, a declarat Miron Mitrea, ministrul<br />
Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului. Reprezentan¡ii<br />
Guvernului au fost prezen¡i în continuare pe centura<br />
municipiului Bucure¿ti, pentru a verifica modul în care au<br />
fost reabilita¡i cei 6,5 kilometri de drum de pe tronsonul<br />
cuprins între autostrada Bucure¿ti ¿i Bragadiru (DN6).<br />
De la preluarea ¿oselei de centurå, AND a reabilitat tronsoanele<br />
cuprinse între DN 1A (Mogo¿oaia) - DN 1 (Otopeni),<br />
Otopeni - Gara Otopeni ¿i Pasajul Chiajna. În prezent<br />
se lucreazå pe sectoarele de drum dintre Pasajul Chiajna ¿i<br />
autostrada Bucure¿ti-Pite¿ti ¿i Bragadiru (DN6) - Jilava<br />
(DN5).<br />
„Am reu¿it în acest an practic så modernizåm jumåtate<br />
din centura Bucure¿tiului, drumul de centurå care ¿ti¡i foarte<br />
bine cå se prezenta în condi¡ii absolut mizerabile.<br />
Ne-am propus ca anul viitor så reparåm ¿i så modernizåm<br />
¿i cel de-al doilea segment ¿i så pornim lucrårile de lårgire la<br />
4 benzi a drumului de centurå. În perspectivå dorim så mai<br />
facem un inel de centurå cu regim de autostradå, dar aceastå<br />
lucrare sigur cå va dura ¿i va necesita sume foarte mari de<br />
bani. Deocamdatå, dupå cum a¡i våzut, ne-am ¡inut de cuvânt,<br />
suntem în grafic cu lucrårile de repara¡ii. Råmâne în<br />
continuare o problemå pe care vrem så o rezolvåm: stråpungerea<br />
pe ultimul segment de câ¡iva kilometri pe zona de la<br />
Chitila, a¿a încât inelul de centurå så se închidå perfect, dar<br />
acolo lucrårile trebuie fåcute în condi¡ii mai dificile, deoarece<br />
este o zonå mlå¿tinoaså. Pânå acum s-au cheltuit cam<br />
400 de miliarde pentru acest tronson, iar anul viitor probabil<br />
cå vom cheltui cam 700 de miliarde pentru a finaliza aceste<br />
lucråri. Ceea ce este important din punctul meu de vedere<br />
reprezintå numårul de investi¡ii directe, numårul de investi¡ii<br />
noi care au apårut, halele de produc¡ie, care se realizeazå de<br />
fapt ¿i datoritå efortului pe care îl facem de modernizare a<br />
infrastructurii. De fapt, aceasta este filozofia noastrå de lucru<br />
în ultima vreme, vrem så ne ocupåm de infrastructurå ¿i de<br />
condi¡iile care så permitå în continuare investi¡iile ¿i så<br />
låsåm ini¡iativei particulare posibilitatea de a cåuta ni¿e de<br />
investi¡ii care så creeze locuri de muncå“, a declarat domnul<br />
Adrian Nåstase, primul ministru al Guvernului României.<br />
70<br />
<strong>Ministere</strong><br />
„Este un efort mare pe care Guvernul îl face pentru<br />
Bucure¿ti. Anul acesta am reabilitat jumåtate de centurå,<br />
cealaltå o vom face anul viitor. Anul viitor vom da în folosin¡å<br />
¿i prima bucatå de autostradå, 60 de kilometri cel pu¡in,<br />
între Bucure¿ti ¿i Constan¡a. Tot anul viitor începem fluidizarea<br />
DN1 pe Otopeni ¿i pe DN1 de la Otopeni pânå la<br />
Ploie¿ti. Existå foarte multe investi¡ii anul viitor în infrastructurå<br />
¿i case. Am våzut acum cum se prezintå un cartier<br />
din cele trei care se vor construi în Bucure¿ti, deci efortul pe<br />
care îl face guvernul pentru Bucure¿ti este mare“,» a declarat<br />
Miron Mitrea, ministrul transporturilor, construc¡iilor ¿i turismului.<br />
Vizite în teritoriu<br />
Miercuri, 15 octombrie 2003, în exercitarea atribu¡iilor<br />
func¡iilor ce le revin, secretarii de stat din Ministerul Transporturilor,<br />
Construc¡iilor ¿i Turismului au efectuat vizite în<br />
teritoriu.<br />
Astfel, domnul Traian Panait a vizitat municipiul Urziceni<br />
din jude¡ul Ialomi¡a, unde a prezentat în cadrul unei<br />
conferin¡e de preså strategiile ministerului în domeniul transporturilor.<br />
Domnul secretar de stat Sergiu Sechelariu a efectuat<br />
o vizitå în municipiul Bråila, unde a participat la o conferin¡å<br />
de preså în cursul cåreia a expus stadiul realizårii<br />
celor mai importante proiecte de infrastructurå din jude¡ul<br />
Bråila în domeniul construc¡iei de locuin¡e ¿i al reabilitårii<br />
drumurilor na¡ionale de pe teritoriul jude¡ului. Doamna<br />
Ileana Tureanu a fost prezentå în municipiul Giurgiu, unde a<br />
participat la o serie de întâlniri cu oficialitå¡i locale ¿i a insistat<br />
asupra proiectelor specifice domeniului de activitate pe<br />
care îl coordoneazå derulate în prezent în jude¡ul Giurgiu.<br />
Domnul secretar de stat Sorin <strong>Ovidiu</strong> Bota a fost prezent în<br />
municipiul Constan¡a, unde a purtat discu¡ii cu factori responsabili<br />
la nivel local ¿i a vizitat apoi C.N. Administra¡ia<br />
Porturilor Maritime Constan¡a. Secretarul de stat Nicu Rådulescu<br />
a fåcut o vizitå în jude¡ul Covasna, pe traseul Vâlcele-Malna¿-Covasna-Sf.<br />
Gheorghe, prezentând în cadrul<br />
conferin¡ei de preså organizate în municipiul Sf. Gheorghe<br />
principalele programe derulate de minister în domeniul turistic,<br />
cu referire specialå la cele dezvoltate pe teritoriul<br />
jude¡ului Covasna. În cursul conferin¡elor de preså organizate<br />
cu ocazia vizitelor, Secretarii de Stat au purtat o serie de<br />
discu¡ii cu cei prezen¡i pe marginea revizuirii Constitu¡iei ¿i<br />
a importan¡ei deosebite a noilor prevederi ale acestui act normativ<br />
fundamental.<br />
Vizitå în jude¡ul Arge¿<br />
Ministrul Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului,<br />
Miron Mitrea a efectuat joi, 16 octombrie a.c., o vizitå în<br />
municipiul Pite¿ti din jude¡ul Arge¿. Ministrul Mitrea s-a<br />
deplasat în centrul municipiului Pite¿ti, unde a fost identificat<br />
un amplasament în suprafa¡å de 15.000 m.p pe care se<br />
vor construi de cåtre ANL blocuri de locuin¡e pentru tineret<br />
destinate închirierii, în regim de înål¡ime P+3E+M.<br />
Blocurile de locuin¡e vor însuma 300 de apartamente cu 1<br />
Newsletter – PSD, nr. 40 (129), 10-16 octombrie 2003
camerå ¿i cu douå camere. În continuare, Ministrul Transporturilor,<br />
Construc¡iilor ¿i Turismului a vizitat sala de sport<br />
a ªcolii Generale nr. 16 din Pite¿ti, dupå care a participat la<br />
o întâlnire cu oficialitå¡ile locale în cursul cåreia i-a fost<br />
prezentat stadiul realizårii investi¡iei la centura municipiului<br />
Pite¿ti.<br />
De la Pite¿ti, Miron Mitrea s-a deplasat în localitatea<br />
Curtea de Arge¿, unde a vizitat sala de sport de la ¿coala nr.<br />
5 ¿i amplasamentele ANL pe care se construiesc locuin¡e ce<br />
vor fi închiriate tinerilor pânå în 35 de ani. Ministrul Transporturilor,<br />
Construc¡iilor ¿i Turismului a înmânat viitorilor<br />
locatari cheile unui bloc cu 15 apartamente din str. 1 Decembrie,<br />
în regim de înål¡ime P+2E+M. Valoarea investi¡iei<br />
pentru acest bloc a fost de 10 miliarde lei. În continuare,<br />
Miron Mitrea a verificat stadiul lucrårilor de execu¡ie la<br />
¿antierul din str. Unirii, unde se aflå în construc¡ie 75 apartamente<br />
pentru tineri destinate închirierii în regim de înål¡ime<br />
P+2E+M, valoarea totalå a investi¡iei fiind de 47 miliarde<br />
lei.<br />
Prezen¡å în teritoriu<br />
Joi, 16 octombrie 2003, în exercitarea atribu¡iilor<br />
func¡iilor ce le revin, secretarii de stat din Ministerul Transporturilor,<br />
Construc¡iilor ¿i Turismului au efectuat vizite în<br />
teritoriu.<br />
Astfel, domnul Traian Panait a vizitat municipiul Cålåra¿i<br />
din jude¡ul Cålåra¿i, unde a prezentat în cadrul unei<br />
conferin¡e de preså strategiile ministerului în domeniul transporturilor.<br />
Domnul Secretar de Stat Sergiu Sechelariu a efectuat<br />
aståzi o vizitå în jude¡ul Bistri¡a Nåsåud, unde a participat<br />
la o conferin¡å de preså în cursul cåreia a expus stadiul<br />
realizårii celor mai importante proiecte de infrastructurå din<br />
acest jude¡ în domeniul construc¡iei de locuin¡e ¿i al reabilitårii<br />
drumurilor na¡ionale de pe teritoriul jude¡ului. Doamna<br />
Ileana Tureanu a fost prezentå în municipiul Buzåu, unde<br />
a participat la o serie de întâlniri cu oficialitå¡i locale ¿i a<br />
insistat asupra proiectelor specifice domeniului de activitate<br />
pe care îl coordoneazå derulate în prezent în jude¡ul Buzåu.<br />
În cursul conferin¡elor de preså organizate cu ocazia vizitelor,<br />
secretarii de stat au purtat discu¡ii cu cei prezen¡i pe marginea<br />
revizuirii Constitu¡iei ¿i a importan¡ei deosebite a<br />
noilor prevederi ale acestui act normativ fundamental, au<br />
råspuns la întrebåri adresate ¿i au prezentat punctele de vedere<br />
ale conducerii Ministerului Transporturilor, Construc-<br />
¡iilor ¿i Turismului cu privire la problemele aduse în discu¡ie.<br />
Joi, 16 octombrie 2003, Sergiu Sechelariu, secretar de<br />
stat în Ministerul Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului<br />
a efectuat o vizitå în jude¡ul Bistri¡a-Nåsåud. Cu<br />
aceastå ocazie, Secretarul de Stat a participat la recep¡ia festivå<br />
a lucrårilor pentru un numår de 62 de unitå¡i locative din<br />
blocurile de locuin¡e aflate în Str. Budiceanu nr. 2. Blocurile<br />
au fost construite în regim de înål¡ime P+2E+M, respectiv<br />
P+3E+M, iar valoarea totalå a investi¡iei s-a ridicat la 48 miliarde<br />
lei. Tot în Bistri¡a, Sergiu Sechelariu a fåcut recep¡ia<br />
unui numår de 30 apartamente din blocul de locuin¡e pentru<br />
<strong>Ministere</strong><br />
tineri destinate închirierii din Str. Zefirului nr. 1, construit în<br />
regim de înål¡ime P+4E. Lucrårile au început în luna aprilie<br />
2002 ¿i au costat 12 miliarde lei. În municipiul Bistri¡a,<br />
Sergiu Sechelariu a mai vizitat ¿i amplasamentul din zona<br />
Subcetate 1, unde autoritå¡ile locale au pus la dispozi¡ie terenul<br />
pentru construirea unui numår de 138 de unitå¡i locative<br />
destinate închirierii, în regim de înål¡ime S+P+3E+M. Lucrårile<br />
vor începe în luna octombrie a.c., iar valoarea investi¡iei<br />
va fi de 122 miliarde lei.<br />
În continuare, secretarul de stat în MTCT a verificat stadiul<br />
lucrårilor de execu¡ie la blocul de locuin¡e pentru tineri<br />
în regim de înål¡ime P+3E+M din localitatea Nåsåud, Str.<br />
Lalelelor, cu 18 unitå¡i locative, pentru construirea cåruia<br />
este necesarå o investi¡ie de 13 miliarde lei. Lucrårile la acest<br />
bloc au început în august a.c. ¿i se preconizeazå så fie<br />
încheiate în august-septembrie 2004.<br />
„Am recep¡ionat aståzi aproape 100 de apartamente pentru<br />
tineri, care au fost deja predate beneficiarilor. Totodatå<br />
am verificat mersul lucrårilor la încå douå amplasamente pe<br />
care sunt în curs de execu¡ie blocuri de locuin¡e pentru tineri<br />
în acest jude¡, în municipiul Bistri¡a ¿i în Nåsåud. Din ce-am<br />
våzut aici pot så spun cå suntem mul¡umi¡i de calitatea<br />
lucrårilor ¿i a finisajelor la blocurile care au fost date în<br />
folosin¡å, iar la amplasamentele pe care le-am vizitat am<br />
våzut cå se lucreazå, chiar ¿i pe vremea asta mai pu¡in favorabilå,<br />
¿i se lucreazå bine” a declarat Sergiu Sechelariu, secretar<br />
de stat în Ministerul Transporturilor, Construc¡iilor ¿i<br />
Turismului.<br />
Autoritatea Na¡ionalå de Control<br />
Cerere respinså de cåtre Tribunalul Bucure¿ti<br />
Practica judecåtoreascå a ultimilor doi ani a devenit constantå<br />
¿i unitarå în solu¡ionarea litigiilor având ca obiect preten¡ii<br />
în legåturå cu Contractul de fidejusiune/cau¡iune încheiat<br />
de Camenco Petrovici (fostul pre¿edinte al CEC - SA)<br />
cu FNI ¿i SOV INVEST S.A. Astfel, cele mai multe instante<br />
judecåtore¿ti au dispus suspendarea judecå¡ii acestor litigii<br />
pânå la solu¡ionarea dosarului penal nr.18518/2000 în care<br />
au fost trimise în judecatå persoanele din conducerea FNI,<br />
SOV INVEST, CEC - SA, pentru såvâr¿irea unor infrac¡iuni<br />