Info Electronica 3

Info Electronica 3
2
Cuprins
www.infoelectronica.ro
Noua structura 3
Analizator de energie electrica FLUKE 435 4
Contactoare Statice De Curent Alternativ 10
Spice 12
Perii Electrice 14
Competenta Si Performanta Informationala In
Organizarea Functionala A Creierului Uman 16
Sursa De Putere Cu Invertor 17
Modulator Optic La Frecvente De Ordinul
Terahertilor 18
Semnale Cuaziperiodice 19
Semnale Neperiodice, Tranzitorii 20
Semnale Aleatoare 21
Teleghidarea rachetelor 22

Info Electronica 3
3
Noua structura
Incepand cu acest numar revista va fi
prezentata in alta forma.
Pe siteul revistei InfoElectronica ar-
ticolele se vor introduse periodic.
Acest mod permite citirea unui arti-
col odata la cateva zile.
Zece articole formeaz un numar.
Acestea se vor putea descarca in for-
mat pdf.
Aparitia unui material nou se anunta-
ta prin newsletter trimis abonatilor.
Timpul pentru aparitia celor zece ar-
ticole ramane o luna.
Continuam explicarea montajelor
simple pentru cei care inca nu au experienta.
Asteptam din partea dumneavoastra
sa cereti teme care sa fie prezentate in
www.infoelectronica.ro
revista. Trimiteti email portalului Info-
Electronica in care specificati ce doriti
sa prezinte numerele urmatoare.
Pretul modulelor electronice a scazut
suficient de mult incat realizarea
lor de catre electronist sa devina neprofitabila.
Acesta este pricipalul motiv pentru
care nu vom intra foarte mult in detalii
tehnic...vom prezenta numai modul de
functionare, datele tehnice si sursa de
unde se pot achizitiona.
Asteptam intrebari.
Adrian Geana
Infoelectronica
adriangeana@gmail.com

Info Electronica 3
Analizator de energie electrica FLUKE 435
4
In industrie, in medicina, in automa-
tizari, practic in orice domeniu unde se
utilizeaza dispozitive electrice si electronice
este necesar un echipament care
sa depisteze disfunctionalitatile acestor
dispozitive cauzate de calitatea energiei
electrice. De ce este nevoie de un aparat
de tipul FLUKE 435? Pentru ca se intalnesc
tot mai multe sarcini neliniare,
pentru ca sunt tot mai multe surse de
perturbatii, foarte multe echipamente
introduc armonici in reteaua electrica si
nu in ultimul rand, aparatura de ultima
generatie este foarte sensibila. Ganditiva
la ce efecte poate avea alimentarea
defectuoasa a unei instalatii de cobaltoterapie
- dispozitiv extrem de costisitor
utilizat in medicina pentru care precizia
este decisiva in tratarea bolnavilor
- chiar in cazul utilizarii unui UPS!
Analizorul portabil de energie electrica
trifazata FLUKE 435 vine in completarea
mai vechiului model, FLUKE 434, cu
cateva functii si facilitati care intrunesc
www.infoelectronica.ro
cerintele de ultima ora ale pietei energiei
electrice. FLUKE 435 este un analizor
portabil de energie electrica care
pe langa faptul ca ne ajuta sa depistam
rapid, pe loc, perturbatiile electrice,
dispune si de facilitatea de logger (inregistrator
pe termen lung), foarte util la
memorarea evenimentelor care se produc
la intervale nesimetrice de timp.
Iata cele mai importante caracteristici
ale analizorului FLUKE 435:
• masurarea in sistem trifazic a tuturor
parametrilor de retea electrica:
tensiuni (5), curenti (4), puteri, energii,
factor de putere, armonici, interarmonici,
flicker, dezechilibre etc.

Info Electronica 3
5
• inregistrarea evenimentelor de du-
rata foarte scurta din reteaua electrica:
goluri si intreruperi de tensiune, tranzitii
rapide, modificări ale tensiunii si ale
frecventei de retea
• masurare conform IEC 61000-4-30
clasa A (standardul care include algoritmii
pentru toti parametrii specifici retelelor
electrice), cu respectarea clasei
de acuratetei de 0.1% pentru tensiune
• functie de logger performant (include
software special de transfer date
la calculator si analiza date inregistrate);
pentru aceasta dispune de o memorie
suficienta pentru inregistrarea a
400 de parametri (cate 100 de parametri
pentru fiecare faza simultan) cu re-
www.infoelectronica.ro
zolutie programabila si captura pana la
10000 de evenimente cu marca de timp
si limite programabile (afisare grafica a
maxim 40 de evenimente tranzitorii); in
afara functiei de logger Fluke 435 are
posibilitatea de memorare a maxim 50
de ecrane
• functie unica „auto-trend" (modificarea
in timp a parametrilor) - memorarea
automata a valorilor statistice (min,
max, med)
• masurarea si inregistrarea puterilor
si a consumurilor de energie electrica;
identificarea punctului de incarcare
maxima (foarte util pentru optimizarea
retelei)

Info Electronica 3
6
• posibilitate de analiza online direct
pe ecranul aparatului, utilizand
cursoarele si functia „zoom" sau offline
pe inregistrari care pot fi de asemenea
transferate pe un calculator (aparatul
se livreaza atat cu software-ul aferent)
www.infoelectronica.ro
• identificarea armonicilor pana la
ord. 50 si a interarmonicilor conform
IEC 61000-4-7; inregistrarea distorsiunilor
armonice totale conform standardului
EN 50160;
• masurarea flicker-ului conform IEC
61000-4-15; acesta este fenomenul de
"palpaire" sesizat la obiectele de iluminat,
cauzat de variatiile de tensiune;
conform standardului, este calculat nivelul
flicker-ului instantaneu (PF5), nivelul
flicker-ului pe termen scurt (PSt la
1 si 10 minute - valoare medie) si nivelul
flicker-ului pe termen lung (PLt la 2 ore
- valoare medie); afisarea este tabelara
sau grafica

Info Electronica 3
7
• masurarea tensiunilor de semnali-
zare cu praguri, limite si durata programabile
pentru doua frecvente
• masurarea curentului de pornire
la motoare; convertorul ultrarapid utilizat
de Fluke 435 (200kS/s) permite
echipamentului sa inregistreze acest
parametru
www.infoelectronica.ro
• afisaj digital color de inalta rezolu-
tie (320 x 240 pixeli), cu moduri de afi-
sare grafica cu scalare automata: forme
de unda (oscilo-scop) si armonici - pentru
identificarea distorsiunilor de tensiune
si curent cauzate de sarcini neliniare
(surse de c.c, dimmere, convertizoare
de frecventa etc), diagrame Fresnel
(vectorscop) pentru evidentierea dezechilibrelor,
vizulizare evenimente) sau
tabelara (pentru toti parametrii masurati,
respectiv toate evenimentele inregistrate
cu marca de timp)

Info Electronica 3
8
www.infoelectronica.ro
• analiza calitatii energiei electrice
conform standardului general valabil
EN 50160 (software de analiza inclus);
acest standard cuprinde toate valorile
limita pentru principalii parametri ai
retelelor electrice (tensiune RMS, armonici,
flicker, evenimente de tensiune
- goluri, intreruperi, modificari rapide,
dezechilibru intre faze, frecventa)

Info Electronica 3
9
• posibilitate de sincronizare GPS
• conectare rapida in circuit, alegerea schemei de masura direct de pe ecranul aparatului,
scalarea traductoarelor.
Mai multe informatii la www.ArcBrasov.ro
Ing. Gabriel Ghioca
ARC Brasov S.R.L.
arc@arc.ro
www.infoelectronica.ro

Info Electronica 3
Contactoare Statice De Curent Alternativ
10
Schema principala de realizare a unui
contactor static de curent alternativ este
arătata in figura 1.1. a. Contactorul cuprinde
doua tiristoare montate in antiparalel,
comandate de un dispozitiv de comanda
capabil sa asigure impulsuri de comanda
corespunzătoare ca faza si amplitudine.
Fig. 1.1a
In figura 1.1 b. sunt arătate oscilogra-
mele corespunzătoare funcţionarii acestui
contactor in cazul cand impedanta
de sarcina este o rezistenta. Fiecare din
tiristoare conduce cite o semiperioada,
stingerea realizandu-se automat la trecerea
prin zero a curentului.
www.infoelectronica.ro
In figura 1.2. este arătata schema
de principiu a unui contactor de curent
alternativ care utilizează un singur tiristor.
Fata de schema anterioara, tiristorul
utilizat in aceasta schema suporta
întreg curentul de sarcina, circulaţia
curentului in ambele sensuri fiind asigurata
de puntea de diode. Comanda tiristorului
este asigurata de un dispozitiv
de comanda care asigura cate un impuls
de comanda la fiecare semiperioada.
Schema completa a unui contactor
de curent alternativ la care este arătat
si modul de comanda al tiristoarelor,
este arătata in figura 1.3
Fig. 1.1b Fig. 1.2 Fig. 1.3
Presupunând polaritatea tensiunii
cea marcata pe figura (+) (-) si k închis,
aprinderea tiristorului TI este asigurata
prin dioda Dl si rezistenta Rl (care are
rolul de a limita curentul de comanda);
la schimbarea polarităţii tensiunii (+)
(-), tiristorul T2 fiind polarizat direct
este aprins prin dioda D2 si Rl. Ca urmare,
prin rezistenta de sarcina va circula

Info Electronica 3
11
curentul de sarcina Is , atâta timp cat K
este închis.
In figura 1.4. este prezentata schema
unui contactor static de curent alternativ
cu comanda desubordonare. Aceasta
schema funcţionează in felul următor:
in momentul in care polaritatea sursei
de alimentare devine (+) (-) / pe electrodul
de comanda al tiristorului TI se
aplica un impuls de comanda, acesta
intrând in conductie si permiţând trecerea
curentului de sarcina prin Rs. Prin
circuitul format de D , Rl , TI , condensatorul
C se încarcă la polaritatea indicata
pe figura. Cand tensiunea sursei
obţine polaritatea (+) (-), tensiunea
condensatorului C asigura ancorarea
tiristorului T2, curentul de sarcina pe
aceasta semialternanta fiind preluat de
acest tiristor.
Comanda tiristorului TI este asigurata
de un generator de impulsuri care
asigura cate un impuls la fiecare perioada.
Fig. 1.4
www.infoelectronica.ro
Rezistenta Rl limitează curentul de
încărcare al condensatorului C, iar rezistenta
R2 limiteaza curentul de comanda
al tiristorului T2.
Schema de realizare a unui contactor
static de curent alternativ utilizând
un triac (tiristor care permite trecerea
curentului in ambele sensuri) este
arătata in figura 4.45 a. Comanda de
conductie a triacului se da prin închiderea
întrerupătorului k, care asigura
aplicarea tensiunii Ua a sursei auxiliare
de comanda cu minusul la electrodul de
comanda (pentru asigurarea unei sensibilităţi
mai mari).
In figura 4.45 b este prezentata o alta
schema la care comanda triacului se realizează
din sursa de alimentare. Transformatorul
Tr prezentând o impedanta
mare a înfăşurării primare, daca intreruptorul
k este deschis (impedanta de
mers in gol), triacul este ne comandat
si ca urmare circuitul de sarcina este
întrerupt. Închizând intreruptorul k, la
bornele primarului se vede impedanta
de scutcircuit, de valoare mica, care
asigura comanda triacului prin apariţia
unei tensiuni pe Rl de valoare mare, si
deci închiderea contactorului.

Info Electronica 3
12
O schema completa a unui contactor
static utilizând un triac care permite si
modificarea curentului prin sarcina, esteprezentata
in fig. 4.46. Schema poate
fi utilizata pentru modificarea iluminării,
a temperaturii, etc.
Schema utilizează un disc, notat pe
figura cu Dc, care are proprietatea de a
intra in conductie numai daca tensiunea
care ii este aplicata depăşeşte o anumi-
Spice
Fig. 4.45a
Fig. 4.45b
De mulţi ani electronistii amatori si
firmele de profil utilizează programe de
simulare si testare, pentru verificarea caracteristicilor
funcţionale a unui proiect.
Utilizarea programelor a devenit o
necesitate datorita creşterii complexităţii
circuitelor electronice.
www.infoelectronica.ro
ta valoare de prag. Modificând rezisten-
ta variabila Rl se modifica constanta de
timp de încărcare a condensatorului C2,
deci se modifica momentul (din cadrul
semiperioadei) cand este atinsa tensiunea
de prag a discului, adica momentul
intrării in conductie a triacului. Se vede
ca elementele Rl, C2 si Dc servesc la
modificarea unghiului de aprindere al
triacului.
Elementele LI, CI au rol de deparazitare
a radioreceptiei R4 si C4 îmbunătăţesc
comportarea la deconectare
in cazul in care sarcina are caracter inductiv,
iar elementul R3 si C3 sunt elemente
de protecţie.
Prof. Dr. Ing. Petrica Iulius
Fig. 1.7
Este incomparabil mai eficient sa
foloseşti o masa virtuala de lucru sau
chiar laborator decât sa efectuez teste
fizic. Magazia de componente este preluata
de biblioteca softului, aparatele
au cu totul alt pret, si nu necesita verificări
metrologice, consumul de energie

Info Electronica 3
13
electrica se reduce, dispare riscul de a
strica orice piesa sau aparat.
Cele mai utilizate programe de simulare
sunt din familia SPICE.
începutul a fost făcut la mijlocul anilor
'70 la universitatea Berkeley (California)
care a dezvoltat programul.
Programul a fost conceput pentru simularea
circuitelor integrate, iar denumirea,
SPICE este acronim de la Simulation
Program with Intergrated Circuit
Emphasis.
Primul simulator din familia SPICE con-
ceput pentru a putea fi utilizat pe staţii
IBM-PC a fost programul PSpice. PSpice
lucrează cu acelaşi algoritm ca SPICE2.
Matematic, se rezolva prin metoda grafurilor,
se formează un sistem de ecuaţii,
sistemul ecuaţii diferă de tipul analizei.
Pentru calculul punctului static de
funcţionare si la analiza de curent continuu
se utilizează un sistem de ecuaţii algebrice
neliniare. Acestea se rezolva prin
metodele de triunghiularizare a matricii
sistemului.
www.infoelectronica.ro
Pentru analiza in domeniu frecventa,
elementele neliniare sunt iniarizate, circuitul
devine liniar. O rezolvare eficienta
este cu ajutorul algoritmilor iterativi.
Daca se calculează circuitul in regim
tranzitoriu se utilizează un sistem de ecuaţii
diferenţiale neliniare. Aceste sisteme
de ecuaţii se rezolva prin diverse metode
de integrare numerica.
Dupa selectarea bibliotecii specifice
PSpice si realizarea montajului, respectând
condiţiile topologice
• orice nod al circuitului sa aiba conectate
minim doua componente
• continua la masa
• din surse de curent si/sau condensatoare
poate fi simulata funcţionarea montajului
prin una din analizele standard:
1) calculul punctului static de func-
ţionare (PSF)
2) analiza in curent continuu (DC)
3) analiza răspunsului in frecventa
(AC)
4) analiza in regim tranzitoriu (timo)
(TRAN)

Info Electronica 3
Perii Electrice
14
5) analiza de zgomot (NOISE)
6) calculul componentelor spectrale
(FOUR)
7) calculul transferului de semnal
mic in curent continuu (TF)
8) calculul senzitivitatii (SENS)
1) Sunt calculate tensiunile din no-
duri, curenţii si parametrii de semnal a
dispozitivelor si surselor neliniare. Calcularea
punctului static (PSF) permite
continuarea celorlalte analize.
2) Calculul in curent continuu (DC)
este o repetare de n ori a punctului static
de funcţionare, funcţie de variaţia,
intr-un interval ales, a sursei sau a unui
parametru din circuit.
3) Prin aceasta analiza se determina
răspunsul in frecventa al montajului (circuitului).
Prezentare generala:
• Periile electrice sunt parti componente
ale maşinilor electrice rotative.
Rolul lor in buna functioare a maşinilor
electrice este de a sigura regimul normal
de funcţionare la parametrii nominali
- viteza, temperatura, putere, vibraţii
dar si unele cazuri speciale care
intervin in mod accidental in cursul
funcţionarii.
In modul cel mai simplu o perie electrica
poate fi reprezentata astfel:
www.infoelectronica.ro
4) Analiza in regim tranzitoriu este,
poate, cea mai utilizata.
Prin aceasta analiza se simulează funcţionarea
circuitului in domeniul timp.
Pasul de timp cat si limitele, startul si
perioada cat sa dureze simularea, sunt introduse
de utilizator.
Unde distingem:
1. corpul periei, 2. conductor de conexiune,
3. papuc electric

Info Electronica 3
15
Sunt foarte multe forme si dimen-
siuni ale corpului periei, in funcţie de
tipul maşinilor electrice, unde sunt
montate.
Condiţiile de funcţionare - pot funcţiona
in condiţiile speciale pentru care
au fost realizate - condiţii de mediu
ambiant:
• Altitudine
• Temperatura
• Conditii speciale: aviatie, feroviar
Condiţii tehnice:
• suprasarcina accidentala sau de
durata
• timp de raspuns in a asigura regimul
de functionare la reversibilitatea
sensului de rotaţie
• fiabilitate - asigurand in acest mod
direct si siguranta in funcţionare a întreg
ansamblului unde sunt montate -
ceea ce duce la eficientizarea producţiei
- si ca urmare obţinerea unui profit
comercial necesar.
Pentru a putea fi utilizate in mod eficient
si corect pentru fiecare destinaţie,
periile electrice trebuie identificate.
Modul de identificare este următorul:
• EG-R - electrografit
• BG-R - bachelitografit
• MG - R - metalgrafit
• CD - R - carbon dur
• AG - argint grafit
www.infoelectronica.ro
Fiecare marca de perii se utilizează
domeniu al maşinilor electrice rotati-
ve.
MARCA
• EG - R - sunt perii electrice destinate
motoarelor - generatoarelor din
sectorul industrial
• tractiune - motoarele folosite in
transportul urban - tranvaie, troleibuze
• generatoare - hidrocentrale sau
termocentrale
• diverse alte domenii, inclusiv aparatele
din sectorul casnic - aspiratoare,
flexuri, maşini de găurit
Marca EG-R - se caracterizează prin
densitate de curent medie si viteza de
rotaţie mare - funcţionează in condiţii
de comutaţie electrica
• MG - R - sunt periile electrice destinate
motoarelor si generatoarelor care
funcţionează fara comutaţie electrica
• densitate mare de curent
• viteza redusa
Se utilizează in construcţia demaroarelor,
alternatoarelor, motoraşe de stergatoare
de parbriz, domeniul auto... Se
mai utilizează si in domeniul feroviar
la perii de nul - asigurând protecţia la
electrocutări; la tensiuni pana la 400
Vc.c. - macarale, poduri rulante.
• AG - R - perii electrice cu destinatii
speciale. Avand o cădere foarte mica
de tensiune in contactul de alunecare,
se foloseşte in instalaţii de precizie
mare si de măsura - taho-generatoare,

Info Electronica 3
16
motoare electrice cu regimuri speciale
de funcţionare in domeniul instalaţiilor
aviatice, etc.
• BG - R - perii electrice cu un domeniu
restrâns de utilizare - aspiratoare si
www.infoelectronica.ro
Competenta Si Performanta Informationala In Organizarea
Functionala A Creierului Uman
De la început
sa subliniem
ca una din
consecinţele
metodologice
cele mai notabile
ale pătrunderii modelului cibernetic
de analiza in neurofiziologie a fost
înlocuirea viziunii anatomic - reactive
asupra creierului cu cea activ informationala.
In lumina acesteia, creierul inceteaza
a mai fi un conglomerat de centre
in sine statice care se comporta pur re-
in regimuri de funcţionare particulari-
zate. Se caracterizează prin densitate
de curent mica si viteza de rotaţie foarte
mare.
• CD - R - posibilitati foarte mici de
utilizare - mai mult in domeniul auto -
in sistemul de transmisie al bobinei de
inducţie.
Pentru buna funcţionare in locul de
utilizare, periile electrice sunt verificate
conform unei metodologii specifice
ce include:
• metoda de verificare
• aparatura necesara
• personal de verificare
Ing. Dumitru Ion
activ, dand răspunsuri reflexe automate
la acţiunea diverşilor stimuli externi; el
devine un sistem activ - informaţional,
care funcţionează pe baza unor complexe
scheme logico - operaţionale. Neuronii
nu sunt doar nişte simpli acumulatori
si emiţători de energie, ci, vorbind in
limbajul tehnicii de calcul, ei reprezintă
miniprocesoare, adică aparate logice
microscopice care efectuează, in conformitate
cu anumite reguli, principii,
etc, prelucrarea, integrarea, stocarea
si utilizarea informaţiilor extrase din
mediul intern si extern al organismului

Info Electronica 3
Sursa De Putere Cu Invertor
17
pentru comanda si controlul comparti-
mentului. Influxul nervos nu mai consti-
tuie, cum se credea in neurofiziologia
tradiţionala, conţinutul activităţii sistemului
nervos, ci doar suportul fizic de
codificare si transmitere a mesajelor
informaţionale, care ca atare sunt lipsite
de proprietăţi substanţial - energetice
perceptibile.
Influxul nervos nu mai constituie,
cum se credea in neurofiziologia tradi-
Sursa de putere cu invertor face par-
te din familia redresoarelor de sudare
comandate indirect. Un ele ment component
comun tuturor redresoarelor pentru
sudare cu arc electric este transformatorul
de adaptare a parametrilor puterii
electrice (tensiune, curent) la valori
necesare amorsării si întreţinerii arcului
electric de sudare. Transformatorul are,
de asemenea rolul de separare galvanica
a circuitului de sudare de cel al re ţelei,
pentru asigurarea electrosecuritatii operatorului.
Prin gabarit de masa, transformatorul
deţine ponderea in gabaritul si
masa ansamblului sursei de putere pentru
sudare de tip redresor.
Principiul sursei de putere cu invertor
exploatează fenomenul comutaţiei
la înalta frecventa, insa spre deosebire
de sursa de timp chopper (cu comutaţie
secundara), in acest caz blocul de comutatie
(invertorul) este conectat in circuitul
primar al tran sformatorului de adap-
www.infoelectronica.ro
ţionala, conţinutul activităţii sistemului
nervos, ci doar suportul fizic de codificare
si transmitere a mesajelor informaţionale,
care ca atare sunt lipsite
de proprietăţi substanţial - energetice
perceptibile.
Academician Constantin Arseni
Articol din : "Inteligenta Artificiala si
Robotica" de Mihai Draganescu
tare / separare. Frecventa de comutaţie
(de functionnare) a blocului invertor era
la primele surse de circa 5 kHz (invertoare
cu tiristoare rapide, dezvoltate la sfârşitul
anilor 70). La ora actuala, frecventa de
funcţionare este de 20 - 100 kHz. Astfel
cuplajul cu circuitul de sudare se realizează
prin camp electromagnetic de înalta
frecventa, ceea ce duce la reducerea
considerabila a dimensiunilor de gabarit
ale trasformatorului, in con formitate cu
relaţia de dimensionare de baza, valabila
la tensiune si curent sinusoidale, si in
ipoteza neglijarii efectelor pelicular si de
proximitate.
Unde :
AFe - este aria secţiunii transversale a
mie zului feromagnetic (mp)
Ab - aria secţiunii transversale totale a
bobinajului (primar si secundar), (mmp);

Info Electronica 3
18
Si = U1I1 - puterea aparenta a
transforma torului, (VA), (U1I1 - tensiu-
nea, curentul pri mar);
KCu - factor de umplere al abobinajului
(va lori uzuale = 0,6 ...0,8);
J - densitatea de curent in înfăşurări
(uzual, 2...5 ( A/mmp)
Bm - amplitudinea inducţiei magneti-
ce in miez (uzual 0,15 ...0,2 (T), pentru
ferite);
f- frecventa tensiunii de alimentare,
(Hz). Aceasta ecuaţie corelează dimensiunile
caracteristice ale miezului feromagnetic,
expri mate prin produsul ariilor
disponibile din punct de vedre constructiv,
cu valorile mărimilor de distribuţie
locala ale câmpului electromagnetic in
www.infoelectronica.ro
mediile de confinare (miez si înfăşurări),
pa rametrizate prin frecventa de variaţie
a câmpului, prin transferul unei puteri
date.
Relaţia (3.1) evidenţiază efectul frecventei
de funcţionare a transformatorului
asu pra dimensiunilor sale caracteristice.
Acest efect se poate constata si in fig.
3.1 in care s-a reprezntat variaţia procentuala
a volumului unui transformator in
funcţie de frecventa, ra portat la volumul
unui transformator la frec venta de 50 Hz,
in condiţia menţinerii con stante a puterii
nominale.
Se observa ca pentru un transformator
cu puterea de 20 kw, volumul se reduce
de circa 12 ori, respectiv masa de circa 17
ori la frecventa de 50 kHz, fata de frecventa
de 50 Hz. Pierderile de putere se
reduc de aproxi mativ 25 de ori. De asemenea
se reduce consi derabil numărul de
spire respectiv lungimea înfăşurărilor.
Prof. Dr. Ing. Sora Ion
Modulator Optic La Frecvente De Ordinul Terahertilor
Prin utilizarea undelor electromag-
netice in locul curentului electric pen-
tru a realiza comutaţia, cercetătorii
au reuşit sa creeze un modulator optic
care lucrează la frecvente de ordinul
terahertilor - o realizare care ar putea
înlesni in viitor transmisia de date cu
viteze de trilioane de biti pe secunda.
Aceasta reuşita reprezintă un important
pas înainte către o noua generaţie
de sisteme optice de comunicaţii de o
suta de ori mai rapide in comparaţie cu
tehnologia actuala, deschizând posibi-

Info Electronica 3
19
lităţi pentru noi aplicaţii precum telemedicina
in timp real si filme la cerere.
In timpul lucrului cu modulatorul de ordinul
terahertilor, echipa de cercetare
a observat un efect care este binecunoscut
in fizica atomica, dar care nu a
putut fi pus in evidenta pana in prezent
Semnale Cuaziperiodice
S-a observat la semnalele periodice
oarecare ca frecventa unei linii spectrale
este un mul tiplu al frecventei fundamentale
1, de unde rezulta ca raportul frecventelor
a doua linii spectrale oarecare n
/ m reprezintă un număr raţional. Pornind
in sens invers, o suma de semnale armonice
individuale, la care raportul frecventelor
a doua semnale luate arbitrar este un
număr raţional, poate reprezenta o funcţie
periodica. Altfel spus se obţine sinteza
semna lului din componentele sale.
Un semnal realizat dintr-o suma de
funcţii armonice, la care condiţia ca raportul
dintre doua frecvente oarecare sa
constituie un nu măr raţional nu este îndeplinita,
nu formează prin sinteza un semnal
periodic. Pentru moti vul ca este com-
www.infoelectronica.ro
in materialele semiconductoarele a
modulatorului.
Articol preluat de pe siteul:
http://gtresearchnews.gatech.edu/
newsreleas
pus din semnale armonice, acest semnal
se numeşte cvasiperiodic. In acest caz:
Este evident ca in acest caz nu se
poate determina o frecventa fundamentala
1 in fun cţie de care sa se exprime
celelalte frecvente k.
Fig. 1.1
Functia spectru a unui semnal cuasiperiodic

Info Electronica 3
Semnale Neperiodice, Tranzitorii
20
In aceasta categorie sunt incluse sem-
nalele care nu se încadrează in clasa
semnalelor pe riodice sau cvasiperiodice,
evoluţia lor desfasurandu-se dupa o lege
oarecare in funcţie de timp. Exemple de
funcţii tranzitorii, indicate in figura 1.2:
a) Funcţia exponenţiala, obţinută la
descărcarea unui condendsator:
b) Semnalul impuls Dirac, definit in
funcţie de timp:
Semnalele tranzitorii se mai numesc si
singulare in baza faptului ca se pot considera
periodice, dar la care perioada T.
Ca urmare si aceste funcţii se pot exprima
printr-o suma de funcţii armonice,
lacare limitele spectrale devin atat deapropiate
incat rezoluţia 0. Se obţine un
spectru continuu F(u) a cărei valoare se
determina din f(t) prin relaţia:
www.infoelectronica.ro
si in plus satisface la conditia:
c) Semnalul tranzitoriu 0 oscilator
amortizat: f (t) = Me x cos(bt), care
apare la sistemele de ordinul 2 pentru
care ecuaţia caracteristica are rădăcini
complex conjugate.
d) Semnalul dreptunghiular:
Fig. 1.2
Semnale tranzitorii
si functiile spectru
aferente
care constituie transformata Fourier.
In figura 1.5 sunt indicate funcţiile spec-
tru Fourier pentru funcţiile semnal date.
Astfel caracteristica semnalelor tranzitorii
sau singulare o constituie funcţia
spectru cu variaţie continua si deci cu
rezoluţie nula a liniilor spectrale.

Info Electronica 3
Semnale Aleatoare
21
Prin mărime aleatoare se înţelege
o mărime care poate capata o valoare
sau alta, fara sa se poată sti dinainte ce
valoare va lua, valoarea obţinută fiind
re zultatul unui experiment.
Mărimile aleatoare sunt continue
daca valorile obţi nute sunt conţinute
intr-un anumit interval si discon tinue
cand pot obţine un număr finit de valori
dis tincte. Un proces aleator sau stohastic
este definit ca o funcţie aleatoare
care poate îmbracă in decursul unor experimente,
realiza te in condiţii similare,
di ferite forme concrete fara sa se
cunoască dinainte ce evoluţie se va obţine
in urma fiecărui experiment.
Denumirea de proces a leator sau
stohastic se uti lizează mai intii pentru
a desemna fenomene fizice care variază
de maniera aleatoare in funcţie
de timp. In al doilea rand se foloseşte
pentru a desem na funcţii aleatoare de
o variabila netemporala (un ghi, spaţiu
sau un para metru fizic oarecare) care in
ultima instanţa se poate asocia cu variabila
tempo rala t. In aceste condiţii se
poate afirma ca in ultima analiza pro-
cesele aleatoare sunt funcţii de timp.
Expe rimentele realizate asupra unui
proces aleator sunt puse in evidenta
prin înregistrări, o înregistrare constituind
o rea lizare a procesului aleator.
Valoarea procesului aleator depinde
de variabila t si de o variabila Z ce
www.infoelectronica.ro
evidenţiază caracterul probabilistic al
procesului exami nat. Z reprezintă experimentul
la momentul ti si pentru un
proces aparţine unei mulţimi de evenimente
cu caracter aleator, in exemplu
dat reprezentând mulţimea numerelor
obţinute prin intersectarea cu ordonata
ti. De aceea procesul aleator se reprezintă
prin simbolul X(t, Z) cu realizările
x(1) (t), x(2) (t) etc. Pentru un rezultat
dat Z> funcţia aleatoare X(t, Z) reprezintă
o simpla funcţie de timp, iar la un
timp dat t, X(£) reprezintă o variabila
aleatoare. Procesele aleatoare se împart
in doua clase: staţionare si nestationare.
La rândul lor cele staţionare pot
fi ergodice sau neergodige (3), (4), (7).
Prof. Dr. Ing. Stefan Garlasu
Fig. 1.3
Grafic cu mai multe realizari ale unui proces
aleator. Valorile procesului aleator
la momentul t1, pornind de la Graficul 1
Fig. 1.4
Clasificarea semnalelor aleatoare Fig. 1.5

Info Electronica 3
Teleghidarea rachetelor
22
Controlul după linia de vedere (CLOS
-command-to-line-of-sight) a ghidării
rachete lor de apărare (misile) se efectuează
în sco pul minimizării distanţei
dintre ea şi linia imaginară care leagă
staţia de lansare şi ţinta, care poate fi
un obiect aerian inamic. În această manieră
racheta va fi obligată să se situeze
pe linia de vedere şi să nu o pără sească
până la impactul cu ţinta. La staţia de la
sol există un sistem de control, care ia
în consideraţie informaţiile de urmărire,
privind poziţia rachetei, poziţia ţintei,
viteza unghiu lară şi acceleraţia liniei de
vedere, pentru a realiza acceleraţia necesară
a rachetei. Aceste date se transmit
rachetei pe calea radio.
În aceste condiţii este necesară utilizarea
strategiei „viraj cu răsucire", (BTT
- bank-to-turn). Racheta utilizează mai
întâi eleroanele pentru a o roti în direcţia
dorită, figura 7.7, apoi se utilizează
profundorul pentru a ac celera racheta
pe linia de vedere. în practică ambele
sisteme. Eleroanele şi profundorul (elevatorul)
sunt acţionate simultan, reali-
www.infoelectronica.ro
zân-du-se un cuplaj neliniar. În cazul în
care se utilizează abordarea convenţională
a con trolului, din cauza acestui cuplaj
neliniar, apar dificultăţi în reactualizarea
axelor prin operaţii de transformare complicate.
Pentru a evita aceste dificultăţi
se apelează la conducerea cu controlere
bazate pe reţele neuronale artifi ciale în
figura 7.8 sunt indicate axele rachetei
cu sensurile de rotire aferente. Axa de-a
lun gul rachetei Xm are unghiul de rotire.
(roii), axa Ym este orizontala ce trece
prin centrul de greutate, cu deviaţia q,
(pitch) şi axa Zm este verticala prin centrul
de masă a rachetei, cu sensul înspre
pământ, (yaw) cu rata de rotire r. în cadrul
sistemului „viraj cu unghiul de atac
(dintre axa rachetei şi planul orizontal), z
componenta vitezei pe verticală şi z cota
rachetei. O buclă separată s-a prevăzut
pentru unghiul de rotire d, în care este
montat un filtru F(s), pentru a asigura o
margine de fază de 48° şi o margine de
modul de 6,8 decibeli. Răspunsul la semnal
treaptă a acestui controler este indicat
în figura 7.10
Fig. 7.7
Teleghidarea pe linia
de vedere cu virare
si rasucire

Info Electronica 3
23
Ecuatiile pentru rotirea pe axa ori-
zontala (pitch) si a filtrului F(s) au expresiile:
Fig. 7.9
Controlerul RNA pentru unghiul
Fig. 7.10
Raspunsul indicial al controlerului
www.infoelectronica.ro
Fig. 7.8
Sistemul de axe ale rachetei
cu sensurile aferente
Schema generala, cu structura pentru
controlul in spatiul 3D, este indicata in
figura 7.11, iar schema completa a legii
de control este indicata in figura 7.12,
care cuprinde un model de referinta,
Gref(s), controlerul din figura 7.9, asociat
cu un bloc de instruire neural si un
dispozitiv de ajustare a ponderilor.
In schema controlerului RNA, din figura
7.9. si 7.12 este prevazuta o functie
de activare sigmoidala, pentru limitarea
superioara. Pentru evitarea efectului rezonant
provocat de rafalele de vant este
introdus pe linia directa a schemei de
conducere un nou filtru ( ) N s Functiile
de transfer ale acestuia şi a modelului
de proces sunt:

Info Electronica 3
24
Elementul de comparaţie E determi-
na eroarea e=z-zref si in baza criteriului
de cost J(k) sau cel cumulat Jc(k)
Această structură se încadrează în
categoria sistemelor de conducere
adaptivă cu model de referinţă utilizând
Fig. 7.12
Structura generala a
sistemului de teleghidare
a rachetelor
(Lightbody, Irwin 1995)
www.infoelectronica.ro
reţele neuronale artificiale. Această
structură a dat satisfacţie în sensul că
racheta este condusă pe linia de vedere,
fără erori semnificative.
Prof. Dr. Ing. Stefan Garlasu
Fig. 7.11
Structura controlului
in spatiul 3D