CA 292p..pdf

Cariect ae ,Tur
jff lur
filexandru jlfacedonski
--,-,....0'M
BUCURESTI
Stabilimentul graphyc Albert Baer
Strwla Numa-Pompiliu, 7- -9.
1902.

CARTEA DE AUR

DESPRE ALEXANDRU MACEDONSKI
- NOTE BIOGRAPHICE $1 CRITICE -
Alexandru Macedonski, este nascut la 1854, Marte in
14, si este fill al generalulul Alex. D. Macedonski, fost
ministru de resboiii si general sef a tóta puterea armath'
din Romania si Moldova. Manta sea, care odinióra,
prin frumusete, intelligenta si instructiune a fost
una din reginele societatei mad bucurestene, este rillscuta
Fisenta, o vechie si straluciti familie de peste Olt,
asta-di stinsa, care a dat lui Matheiii Basarab un mare
vornic vestit prin intelepciune. Mihail Fisema, strabunul
poetului, a servit in Rusia in garda imperiala sub
numele de Fisenski si a priimit titlul de conte de la
Imperatésa Catherina Il-a.
Prin tata, neintrecutul poet cobóri din o familie polonä
care a domnit in Lithuania si care isi tragea origina
din familia princiara de Biberstein, una dintre celle
mai puternice de pe Rhin. In familia poetului, se afla in
acesta privinta, documente doveditóre, si elle ense-le sunt
sprijinite de celle coprinse in Eraldica Poloniel din bibliotheca
imperiala din Vienna. De altminteri, armada familiei
Macedonski, nume ce in limba polona se scrie
Maczedonski, attesta aastã obirsie, fiind armaria 13iberstein-Rogala,

6
Despre Alexandru Macedonski
Der nu e aci locul a se face istoricul complect al
originel unui om de geniu ale cdrui titluri de nobleta
celle mai marl sunt viata sea plina de vitejie i virtute,
scrierile selle i inaltimea caracterului sell. In fond,
densul, cu tote ca prin tata este din o clasi sociala innaltà,
I cu tOte cä prin mama este rudi de sange cu
Brailoii, cu Urdäreni si cu alte némuri boeresci fruntase,
nici nu s'a reclamat de o alta nobleta de cat de cea la
care ii da dreptul intellectualitatea sea uriasa i adanca
eruditiune ce transpirl din fie-ce rand pe care il aseda
pe hartie.
Modest discipol al acestui apostol al litteraturel romane,
o alti sarcini mi-am impus attunci cand s'a hotarat
ca aceste pagini se appari sub ingrijirea mea. Pentru
a mi-o indeplini voiu incepe prin a resuma, pe cat de
scurt imi va fi putincios, viata: sea, operile sale, suffletul
seti, directiunea sea litterara, tot ce este de natura
se puna in plina i sincera lumina, pe om si pe
poet...
Macedonski, in lyceul din Craiova, era o natura con-
centrata i seriOsa, Si
cu tOte ci nu era intre premianti,
avusese darul Ancé de attunci, se inspire sympathii ce
i-au remas credincióse. Expansiv si tot de o data sfios,
viata lw, se schiteaza de attunci chiar, ca o lupta cu
sine...
Acesta lupta a fost mare si pOte cä dureaza :ince in
poet care nu o data spune intimilor cat reti i-a facut
si ii face sinceritatea i timiditatea... 'Si 'I pOte inchypui
ori-cine ce era pe bancile scólel, in acest oras al
Craiovei pe care 'l'a iubit atat... Der, pentru ca ori-cine
se pOta avea o idee deplina despre ce era Macedonski
copil, se va da aci un portret pe care i'l face un fost
camarad al set de lyceu, d. Ernest Arno ldt, director al
Institutului de baieti «Arno ldt» din capitala Olteniei. Acest
portret, nu e de cat o scrisOre; der are o insemnatate,
ce, cu timpul va merge crescend. Nimic nu este

Note Biographice 7
in adever mal greil de cat se fii om mare pentru cei
cu cad ai stat intr'o brick i magistrul prea iubit, mi-a
marturisit nu odata, a nu este ornmagiu care sel fi
fost mai precios de cat cell pe care i'l a addus Arno ldt,
set cle cat cell al poetului G. 0. Garbea, profesor la
gymnasiul Cantemir, un alt camarad al seil care, de pe
tribuna Atheneului, proclama in o sera memorabila, gloria
radiósä a lui Macedonski.
Että acea scriseire:
lubite mice ci fost conscolar,
«Mi-al facut o deosebita placere prin amintirea-ti de
«acum 30 de ani ; tablouri ultate, acoperite de paejeni-
«sul si de mucigaiul timpului, de odata s'at infacisat
«lucitiSre, in vechia lor splendöre, mernoriei mele, si
«am vedut intre altele, pe acella al unui tener inalt, palid,
«blond, cu perul lung, buclat, care 'mi arEta la scOla
«portretele iubitelor selle rude si me onora cu confi-
«dentele sale. Sciu ci sympathisam mult cu acell caomarad,
caci avea gestul bland, vocea dulce i fugea
»de cel sburdalnici dintre condiscipoli sèl. Nu m'ain
«mirat and am audit ca acell tener este poetdin cei
«mai gustati asta-cli ;era natural,avea firea idealistä.
«Multumesc amicului de odinióra de bunul sCU suvenir
esi 'I rog se crécla ca acest suvenir este absolut reciproc.
aTe rog spune poetului acest lucru i ca me inchin
«inaintea geniului seu,
«Tie, draga Alexandre, un Shake hand din anima».
Al tEu
ERNEST ARNOLDT.
Craiova, 14 Febr., 98.
Cand Macedonski parasi din clasa V-a lyceul din Craiova
i plea in strainétate pentru a'si depune bacalaureatul
in Geneva, el, de si abia copil, era, prin energie,

8
bespre Alexandru Macedonski
aprOpe om la o etate and alti se Oa cu srneul, si era
aprópe savant prin cunnoscintele ce 'si ensusise singur
prin citirea bibliothecei tatalui seu, intre trei i patru
mit volume. Cu tote aceste, tenerul inalt, palid, blond,
cu perul lung si buclat, remase cu gestul bland, cu vocea
dulce, sfios ca o feta,dercontrast isbitor,incepura
se se affirme la acea epoca i indrasneli ce attingeat
une ori temeritatea. Cam de la 14 ani, Macedonski,
calletori singur, se conduse singur, si, nu abusä
de libertatea sea. Pe rand, studia in Vienna, in Geneva,
la Universitatea din Pisa si Neapol, locui in Florenta,
in Roma, in Turin, visiti Parisul, Marsilia, Nizza, Lyon,
petrecu cat-va in Munchen, colinda Tyrolul, Styria, Karinthia,
Bohemia, isi amplu ochi de privelisti colorate,
de aer albastru, de sOre luminos.
Macedonski al acellor timpuri, e infacisat de cei cari
Pat cunnoscut ca un pharmecator. Incanta pe ori-cine ai
facea pe ori-cine se se mire.
Enthusiasmul Si vioiciunea sea, puterea sea de rationnament,
bunitatea i temeinicia prieteniei selle, resar
din tote scrisorile ce i sunt adresate...
De alta-parte, omul physic, attrage de o potriva. Ochi
set adanci hypnotiseaza. Pe strade, multe capete se intorc
se '1 privesca, er in Italia, nu i se mai dice de cat:
afrumosul Circasian».
Reintors in terra in 1873, temperamentul sea cornbativ
II arunck in politica. Inträ in partidul liberal si fu
unul dintre membri fondatori ai acestui club in prima
sea formatiune. In publicistica, debuta din 1870 arid publica
in Telegraful Roman din Sibiu, o poesie. George
Baritiu, marele patriot si litterat ardelen, il compara cu
Schiller in antetele luT manifestatiuni. In 1872 dete la
lumina un mic volum de versuri : Prima-Verba ce fu
intempinat de presa politica si litterara cu termeni de
tot magulitort. Der corentul politic, in 1873, se tacu

Note Biographice 9
vijelios. Poetul se schimba in cliarist i intemeil in
Bucuresti çliarul «Oltul». Domnitorul, astä-di rege, era
attacat cu violenti de mai tote diarele si de mai toti
Omeni de stat din oppositiune. La o asemenea scOld,
Orneni maturi n'aU resistat... Poetul, aluneca pe un povirnis
primejdios. Popularitatea II inbeta. Nu vedu aby-
sul sub rose. Versurile selle politice, pamphlete
satyre muscatOre,ii purtara numele pene in satele celle
mai departate. Diarele nu mai erau citite de cat acä
coprindeau versuri de densul.
In 1875, guvernul se insdrcineaza sail dea o stralucire
si mai mare arestandu'l i detinendu'l in preven-
tiune in temnita de la Vacaresci timp de trei luni
jumetate. A fost aperat la curtea de jurati de douedeci
si trei de advocati, cei mai celebri ai baroului, Si
achittat.
Pugin in urma, purtat pe brate de popor, vorbi in
meetingul de la Mazar-Pasa.
. . . . . . .
........ . .
In 1876, inprejurarile se schimbd Liberali iaU puterea.
Der mama lui a perdut averea, e ruinata. Cu
multa greutate obtinu a fi numit prefect cu titlu provisoriu
al judetului Bolgrad. Trel luni, Si demisionna.
Cu illusiunile perdute, remase in oppositiune, nevoit
firesce, se se allature de dusmani de erL Corentul anti-dynastic
incepu se fie nutrit attunci de dynastici din
ajun. Annul 1877. Resboiul. Un diar cotidian
apparu, Vestea, cell antéia cliar ce s'a vendut in
Bucuresti cu dud centime. E aiarul poetului. Lupta e
mare la Plevna, der lupta e tot atat de mare in Bucuresti.
Inchiaiarea pacel adduse o liniste, un fel de infratire
intre partide. Poetul e numit loc-tiitor de prefect
in Dobrogia, administrator al gurilor Dunärei, si la urma,
Inspector general financiar si Inspector al monumentelor
si
si

10
Despre AlexandnI Macedonski
istorice, er mai 'nainte decorat cu Bene Merenli clasa I-a.
Acesta, e ultima lui functiune. In total : opl-spre-rlece
luni de serviau public.
In annul 188o, el fondeaza

Rote Biographice 44
Opera sea de capetenie nu este o poema set o bucata
de prosa : Acesta opera este ensesi limba rornâna
careia, el, i-a imprimat sigiliul definitiv al plasticitatei
si al colOrel. Noptile Selle, Psaltni, poema sea dramatica
Vodd-CuKa, Formele, Un beneficiu, Ocnele, Steppa, intregul
volum Excelsior,--volumul sëu frances 'Bronzes, tragedia
Saul,operile selle ne-imprimate ance,peste opt volume
de scrieri alese,totul, il face neintrecut.
Nu exista nici prosator nici poet roman al cärui nume
se pOta fi allaturat de al set.
Remane singur i ne-immitabil dupe cum in viata s'a
aflat isolat si mendru.
Carlea De Aur ce se publica asta-cli, este pictura Si
viata.
Stylul si limba sunt orchestrari ce vor respandi
o vecinica glorie asupra lui i o vecinica rusine asupra
epocei ce l'a batjocorit, i dispretuit.
Fie cd s'ar citi Pe Drum De Postd,acest virtej al unel
galopari de cal in timp de opt-spre-clece ore, in care
suffletul poetului si al mamel selle este schitat, fie ca
s'ar citi pi De August, set ori-ce alte pagini din acest
volum, nu va fi om, afara de natang si de pizmasiu care
se nu recunnösca in acesta carte un monument fail semen
ridicat in onOrea litteraturel si terrel romane.
Pe langa acesta, Nalucile Din Vechime, vort dovedi
fie-carui cä deck' Macedonski a evoluat spre o limba
litterara sciintifica, n'a facut acesta din ne-putinta de a
scrie in cea vechie...
Ncilucile Din Vechime, sunt, precum at i fost nummite
attunci cand,cu multi ani in urma aü fost publicate
reslete i lard semnatura prin (Pare, margaritare unice
in litteratura romand.
Ce supera ense pe forte multi, e orthographia. Acésta
e firesc. lgnoranta nu se inpaca de cat cu ignoranta.
Der litteraturd farä orthographie nu se face in nici
o terra. Orthographia sea coprinde in sine istoricul fiecärui
cuvent si este innobilarea limbel romane. Mace-
-

12
bespre Alecxandru Macedonski
donski, ca si Ion Helliade Rddulescu, a carui orthographic
a adoptat'o apthpe in general,lasand la o parte numai
supprimarea semnelor de pe vocale, i pe q intrebuintat
de Heliade in loc de c, la : acest §i la altele,duplica
consónnele, attunci cand trebuie se le duplice, si la scrierea
cuventului, reurca la origina lui,la cea latina den
el se afla in limba din vechirne set' la cea elina, si la
cea francesa deca ne-a venit pe acesta calle. Cunnöscerea
acestei orthographil este litteratura realä, i pentru
acesta, buchieri o reproba. Lor le place se zIãie si fug
de armonie si de sbor inalt fiind-ca sciti bine a n'ati
asemeni vocatiuni.
Der marele poet, n'a ajuns negresit dintr'o data, nici
la acesta orthographie, nici la culmea pe care se afla.
Cand a inceput se scrie, se cugete i se simta, nu exista
o limbä litterara propriu disa. Admirabila limbd a lui
Helliade era prea specialla pentru a putea se ajunga
limba litterara a intregului rornanism. De alta parte,
scOla lui Barnutiu exagerase. Bolintineanu incetase de a
scrie. Helliade i Alexandri tacusera. Principele Rogala,
un savant orientalist, consangen al poetului, descrie
admirabil in Revue Iuternationale din Paris acesta
miscare in litteratura romana si ivirea lul Macedonski
in No. de la 31 Dec. 1892. Treptat, materialul addunat
de Helliade, de Barnutiu, de Alexandri, de Aug. Treb.
Laurian, de Baritiu, de Dimitrie Aug. Laurian, de Odobescu,
de Ion Ghika, de Grig. Alexandrescu, de Bolintineanu,
de Grandea si de alti luptatori at lirnbel
litteraturei, se limpedi si se coordonna sub condeiul lui,
si
treptat de asemeni, adduse el énsusi, contributiuni
la lirnba si la scrierea rornana, ce nu sunt cell mai mic
titlu de glorie pentru el. Forma, il rapi dilnic mai mult,
statornicind cã fondul nu póte se fie altul de cat ce 'I
face forma se appara. Dusman hotarit al d-lui Maiorescu,
tinu pept acestel invadari a provincialismului in
cetatea santi a litterelor. Versificarea i prosa lui Ma

Note Biographice 43
cedonski, ii ridica i II von1 mantinea in toti timpi mal
presus de toti. El, este un legiuitor, ale carui legi esthetice,
aU fost adoptate de chiar dusmani sei. Cat despre
fond, cugetare mai inalta si simtiri mai delicate nu
s'ad
produs. Faptul Ca, adesea 'si-a desbracat versurile
de forma traduandu-le in prosa francesa si ca a stirnit
cu tote aceste admiratiunea tutulor, dovedesce acésta
cu prisos. Trei-cleci i unu de ani de viéta de
publicist, Pau dus la acest apogeu. A scris in tOte ge.
nurile litterare. A dat nascere la o miscare tot asa puternica
ca cea a lui Helliade. Munca sa ea fost de Titan
si cine II cunn6sce de aprOpe i ii scie munti de manuscripte
se pOte mira ca abia la etatea de 48 ani, activitatea
sea a realisat asernenia minuni. Cand i-a ajuns
lui timpul pentru acksta ? A scris in t6te cliarele romane.
A avut el énsusi vre-o doue-cleci de cliare proprii.
A scris in numerOse dim straine. A publicat sute
de studil politice i sociale. A fost nuvelist, conferentiar,
dramaturg, critic, poet, philosoph...A fost er, om
de societate, tata de familie, Soc...
A stat in relatiuni cu cei mai marl Omeni al térrel si
cu cei maT fruntasi litterati francesi... C. A. Rosetti,
IOn Bratianu, Kogalniceanu, V. Boerescu, Manolaki Kostaki
Epureanu, P. Ghika, Nicolae Blaremberg, Bosianu,
IOn Câmpineanu, N. Cretulescu, C. Campineanu, V. A.
Urechia, G. Vernescu, Alexandri, Gr. Alexandrescu, Sion,
Ion Ghica, Hasdeil, cunnoscut, i uni l'ay
admirat,
alti i-aft fost prieteni, ér toti aU veclut in el un om de
inalta valOre. In Paris, a stat in legaturi intime cu Leconte
de Lisle, cu Alph. Daudet si cu tOtà pleiada
strilucita a Francel. Cei esiti din miscarea aLitteratoruluio
sunt numerosT i uni illustri. Ast-fel, Duiliu Zarnphirescu,
frati Alexandru i Trandaphyr Djuvara, Mircea
Dimitriade, Traian Demetrescu, Cincinat Pavelescu, Scarlat
Orescu, Constantin si Anton Bacalbasa, D. Teleor,
Dumitru Stancescu, i o intrega serie de mult talentall

14
Despre Alexandru Macedonski
scriitori mai tineri sett mai in virsta, appartin aceste!
miscari, séU, ca Traian Demetrescu si olti, sunt cu totul
zamisliti de ea.
Tows!, in acésta viétä, e si o umbra, si eti am zarit'o
neincetat. Acest om de geniu care s'a ridicat asa
sus prin scrierile sélle, a trait Fara sE 'si dea sema de
marimea providentialla ì augusta ce a veghiat asupra
destinelor Romaniei. Terrat [kite de pasiunea sea proprie,
indrumat pike de exemplele timpului sett de pasiunile
politice in midilocul caror s'a aflat, ori retacit
de sufferintele amare ce a avut se indure, pe cand cei
mai multi au recunnoscut ca luasera o calle gresita ;
pine er, inrait de situatiunea in care a fost lasat cand
de uni cand de alti, interesati,cine scie ?se aibi tot
d'auna la indemand o forta suffletesca si un talent de o
energie selbatica, el a reams, adversar al regelui si al
dynastiel. Este adeverat ci acesta a facut'o sincer
a luptat leal si facis,cu peptul descoperit,punendu-si
in joc viéta i viitorul i chiar viitorul copiilor se!. Macedonski
ense, in acesta privinta, a fost nedrept
crud. Este de credut Ca, la inceput, regele, 'si-a regretat
patria, c n'a putut, de la descalecathrea sea chiar,
s6 se asemuiasa cu romani. Dér cu cAt a trecut, cu
atilt regele 'si-a iubit misiunea i patria de adoptiune.
Acest cap coronnat, attacat cum a fost, a trebuit sè aiba"
o rebdare de Dumnedeti spre a nu 's1 lua lumea in cap si
spre a nu unâ si dispretui pe cei cari i-at
aruncat no-
roiti.
i ca
Der acesta rebdare, regele a avut'o, i tocmal a-
cesta il face mare.
Condus de asemenea idei, cjilnic am cautat se fac se
strabatta lumina in suffletul genialului poet. Der aU fost
timpuri in cari, dusmania ce 'I isbea thalasuri dupe thalasuri
precum i greutatile cumplite ale vietei selle de tata
a cinci copii, fárä avere,nu puteau firesce se 'I dispona
se me asculte. In o di, in 1900, aflandu-me in Paris,
la o scrithre a mea, priimiiu respunsul pe care sunt au

Note Biographice 15
all
torisat asta-di de el ensusi communic cititorilor scrierilor
sale. Ca tot ce ese din mintea si anima lui, acesta
scrisOre este cavalerésca, miscatóre si sincera.
BucurqtT ice," Augubt in 20.
. . . . . . . .
....«In sfirsit pot se'ti spun ci al dreptate i cä sunt
«umilit faca cu mine. Ai dreptate. Am trecut prin epoca
«mea fait se fiu isbit de o glorie ne-marginit de mare.
«Der ce voiesci se fac ? Déca asin spune asta- di ce cu-
«get, dusmani ar sari se me lovescá si mal mult. Ei
«ar dice Ca voiesc se lingusesc, ca 'mi desmint viata,
«caracterul meU Si celle-l-alte. Cel cari me cunnosc, ti
«sunt leali, sciu negresit cd nu m'am plecat nici-odata
«interesului. Am luptat din convingere contra regelul.
«Top aü luptat contra liii, l'au urat i pOte ii urasc
«aria la adapostul facarniciel ingenuchiarilor i tamiiesrilor.
Eram tear si educatiunea mea suffletésca a fost
«indreptata in acest sens. 'a profitat de lipsa mea de
«experienta, si fara se'mi dau sema, am servit de u-
«néltä multor cari aü facut de attunei incoa pe dynas-
«tici servill. Inteun cuvent, scumpul men, greséla mea
«cea mare e ca am intrat in politica. Poeti, trebuie së
«se marginesca se remana poeti. Cu tote aceste, au fost
«momente cand ochi mi se deschideati. La proclama-
«rea regatului, enthusiasmat, am scris versuri pentru
«regele ; de asemeni, in alte occasiuni, l'am intrevedut
«mare, mal roman de cat romani, intellept cum n'a rost
«altul, marinimos si ertator. Der sOpte venite cand din
«o parte cand din alta, m'an fAcut se re-cad in erOre.
«Erau socotesc, forte numerosi cei interesatl se nu es
«din ratiicire nicl-o-data. Asta-di imi intorc ochi in-
«prejur cu jale i me cutremur vedend ca sunt una din
acausele inaltarei atator Omen! re! si midi la suffiet, a-
«tator nulitati i atator pecatosi din ori-ce punct de
«vedere. Uni aü ajuns Omen! politic! cu vécla, alti lit-
«terati marl, i nu pucinI aU fost intre densi si de cei

15
Despre Alexandru Macedonsla
cad at ajuns ministri. El at sciut se attace pe rege
anumal cat timp nu li s'a satisfacut interesele. Ea, am
amers ca nauci inainte si nu mi-am dat sema intre cine
«traiesc. Imi merit si itni prea merit pedepsele de tot
felul ce indur. Puteam ense, se fac alt-fel ? Era In cacracterul
met se mirral la timp si se ling mana la timp ?.
((Der jalea mea e mare mai alles pentru alt cuvent*Ochi
emi s'at deschis pentru tot d'auna, si sunt sdrobit de
«durerea de a fi dus o lupta ne-drepta a card violenta,
«cu atat maI mult nu mi-o pot erta. Sermanul rege Ca-
«rol. Cat de ranit si de scarbit trebuie se fi fost el at-
«tunci cand lovirile nu'l crutat. Dintr'o terra selbatica
«a facut un mit.. Din o gramadire de omen! a fäcut
«aprOpe un popor. A reinviat prestigiul militaresc al
«Romaniel. A cucerit prin vitejie si minte, independenta
«si regatul. Bucuresti sunt acjl o capitala Occidentala.
«Intre Dunare i Carpati, industria, e pe calle de a se
«desvolta. Deja, mi mai suntem robi Occidentulul pentru
«o multime de obiecte : Zaharul, hartia, franc-cafeaua,
«mobilele, oglin4ile, sticlaria, farfuriile, chibriturile, sto-
«fele pentru vestminte, covOrele, panzaria, cravatele,
acuiele, gratarele de sirmi pentru gradini, feraria, tra-
«surile, pene si plugurile, cat si o multime de alte o-
«biecte, ce telte se adduceat odinien1 de peste granita,
ase fabrica acum la no!. In acest sens maI cu seml,
«regele, dupe resboiul peutru independenta, 'si-a indreptat
aactivitatea, i ast-fel am incetat aprOpe de a fi tributari
«strainilor. Acesti opera este pOte tot asa mare si naa
tionala ca resboitil. Este opera romanésci i adauga la
egloria regelui. Regina, ea care il este tovarasa sträalucita,
lucreaza de alta-parte la indulcirea moravurilor,
ala inaltarea suffletelor... Tot ce era romanesc, la venirea
«el in terra, era dispretuit. Ea nu statu In cumpena.
aGustul el fin isI dete séma de avutia si maiestatea
«costumulul terränesc. Inbracii zevelca, puse vilnicul de
«borangic si se fact] din*. a Pelesula Donnnele- din aris-

Note Biographice 17
etocratie resistari cat-va, der in sfirsit o immitara... Cosetumul
romanesc este asta-cli cunnoscut si admirat la tote
«curtile europeane . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . .
«Si nu este opera mare la care regele sal regina së
«nu se asocieze. Regina, Principesa de corOnna, princi-
(Tele, augustul rege viitor, se intrec a se pune in
«fruntea orl-carui avent national.
«Oh ! de ce, cu anl inainte, scumpul men, nu m'am
oprit pe povirnisul fatal ?... SOrta mea, ar fi remas proebabil
aceiasl,cacl ce ar fi putut regele pentru mine
«intr'un mediu social ca al nostru ? der ce irnporta
«sOrta unul om faca cu adeverul ? Cell pucin mi-asin
«fi crutat mustrarile de cuget. Ense, cand esti sub munte
«nu'i poti vedea marimea. Asa mi s'a intemplat i mie.
«Omenilor in micll-locul carora am trait, temperamenatului
meU, inprejurarilor mele de familie, détoresc cea-
«l-alta parte a retacirein.
ScrisOrea, mai are pagini multe der reserv publicarea
el in intregime in fruntea Operilor complecte ale poetului,
cad e de creclut cä o subscriere publica sal un roman
de anima avut, va contribui intr'o di la inaltarea
acestul altar al frurnosulul. Prea iubitul meu magistru,
dandu-mi voie se daU publicitätei aceste randuri ale
sale, tine ense a se sci cä n'a facut nici un sacrificit,
cà n'a avut de sustinut nici-o lupta cu sine pentru a
face pe public partas acestor intimitati suffletesci ale
selle. De altminterl, o data ce lumina s'a facut in
simtirile selle,_ el tinea ca aceste simtiri se nu fie ascunse.
Un sufflet mare ca al seu, nici nu putea se fie
oprit de consideratiuni personnalle intru a nu'si marturisi
o vina i o gresela. Viata sea intréga, sta chiczasa
a desevirsiteT sélie desinteresarI, et- gloria regelui,
se affirma si mal stralucita.
Puteati lingusitori si pot se ample volume cu glorificarea
regelul, Un singur rand al unui dusman ca

18
Despre Alexandru Macedonski
Macedonski are mai multi valóre de cat tot ce s'a scris
de officialli i officiosi in tot cursul augustei Dornnii.
Cat despre miscarea culturala germani pe care poetul
a combatut-o, ea n'a pornit nici- o data de la rege. Regele,
inainte de ori-ce, este roman, si déca. El este stranepotul
lui Frederic cell mare, El este tot inteo vreme
Si stranepotul lui Napoleon cell mare.
Der, pentru ca cititori sé 's1 dea cu desevirsire séma
despre inaitimea poetului prea iubit pe care il serbatoresc
aceste randuri, este bine a se sci ca, poesii de ale
sélle aU fost traduse in limba germana, englesa, italiana,
francesa, gréca i chiar in limba ebraica. Nizzet, un iilustru
litterat belgian ii dedica poesii i ii nummesce mare
ti
neperitor poet Ana din 1877. Bruto Amante si contele
de Gubernatis, scriü despre el cu caldura in Italia.
Marco Antonio Canini, ii citéza in cursurile selle la
Venezzia. Franceschini, Bossi, tin conferinte in cari Ii
glorifica. Paul Marieton, Charles Fuster, Doctorul Janvier,
d. du Cleuziou, Gabriel Sarrazin, Riehepin, Mme
Juliette Adam, ii adresezi scrisori, ii iubesc sill admira.
Nici-un roman, n'a dus mai departe Si mai sus numele
térrei sélle. Scrierile sélle se infflnesc in paginele
differitelor diare si reviste francese la cari collaboreaza...
Ast-fel, numele seü schinteiaza pe rand in Revue Contemporaine
(colloboratori : Zola, Richepin, Lotti, Alph.
Daudet si alti) Ana din 1884 ; in Nouvelle Revue, in Journal
Des Dthals, in Revue Francaise, in Revue Internationale,
in Walonie, cjiar din care a esit intrega miscare
symbolista, in Echo De La Semaine, in Revue Bleue, in
L'Independance Litteraire, in Pesther Lloyd, in Journal De
Florence, in To Paron (Athena), in Express-Orient si asa
mai departe.
El e asemuit aci cu Victor Hugo, aci cu Byron, aci
cu Leconte de Lisle séti cu Baudelaire...
L'Echo De La Semaine, revista parisianni la care collaboreaza
L4o Claretie, Abel Hermant, Jean Richepin, Hec

Note Biographice 49
tor Ma lot, Drumont , Paul Marguerite, Paul Bourget,
Octave Mirbeau Si alti scriitori straluciti, publicand in
No. seu 397 din to Mail."' 1896 un Sonnet al lui Alexandru
Macedonski, se exprima in urmatori termeni:
«D. Macedonski, marele poet roman, ne da anteie-
«tatea unui sonnet ce va figura in fruntea preciosului
«seu volum de versuri francese ce va apparea in curand.
«Suntem fericip ccl putem offeri cititorilor nostri cari
«ii vor precui cugetarea nu mai pucin ca forma».
Despre Alexandra Macedonski, s'a vorbit in lunaea
intrega. Geniul set a fost consantit de cei mai illustri
litterat straini. In carp cu privire la litteratura, e pus
de francesi allaturi cu cei mai mari poeti europeni, er
Pierre Lotti, intr'o scrithre pe care i-o trimite din Paris
si
ce se afla in posesiunea poetului, ii dice intre altele :
«Versurile d-telle sunt adanci i stranii, le iubesc, Si ip
«strang mina in tôta syrnpathia».
De alta parte, eta tot cu privire la marele poet in
ce mod a fost priimit volumul seU Bronzes in cercurile
intellectualle din Paris :
La `7\Louvelle Revue Internationale, cunnoscuta revista
a carei directöre era Principesa Maria Letizia Bonaparte,
in darea de sema din numerul de la i Fevruarie, spune:
«Etta un volum de versuri francese, scrise, i acesta
nu este de loc banal, de un roman de poetul vo-
lumului Prima
Verba si al volumului Excelsior, poet
care a fost nummit Victor Hugo al Romaniel.
Aci, Revue Internationale reproduce sonnetul Avatar si
poesiile Halte Dans Tarass Boulba i Haine.
D. Albert Mockel, fostul director al revistei La Wallonie,
ce a dat nastere unei intregi miscari litterare
la care au colaborat Werhaeren, Maeterlinck, Stuart Mend/
etc., si actuall cOTaborator la marea revista din Paris
Mercure de France intr'o scrisöre adresata d-lui Maredonski
ii spune intre altele:
eVe-ati familiarisat inteadever cu limba nóstra atat

20
Despre Mexandru Macedonski
de mult, in cAt cea mai mare parte din poemele d-vöstra
par scrise aici i admir cä cunnelcett a§a, bine
secretele versulut frances, cad trebuie un instinct
sigur de artist pentru ca se pott gasi inteo limba
sträina, oil cat de perfect III ar fi cunnoscuta,
subtilitatile rythmulul, gradatiunile stralucireT,
tot ce face colórea adeveratelor versurl.
'Mi-a placut cu osebire Or J'Entendis, in scurtirnea
ei de poesie inadins scrisä ast-fel :
Imi place forte mult Avatar si mica poema Verlaineanä:
Leurre. Acesta din urma e usOra, melodica, o
niusicá frumOsa der nu si zadarnica.
Der temperamentul d-télle, se desvdluie mai ales in genul
liric, in Le Steppe seu in Halle Dans Taras Boulba...
In Mai de aserneni, sunt versuri superbe si de cell
mai bun metal.
Personnalitatea d-telle se aréta, chiar si in limba Irancesa,
fOrte puternica. Déca, te presintI ca artist sub
a.ngustul vestment frances, ce artist, cu mult mai
nobil §i mat liber trebuie se fit sub larga qi magnifica
stofd a frumOsel limbi romane§cb..
Le Journal de Dibats dice :
aSemnalam attentiunei litteratilor o carte de versuri
francese, BroRes, editati la Bucuresti.
Acesta carte este dedicata Franciei, singura patrie a
intellectuallilor. Autorul, d. Alexandru Macedonski, este
deja cunnoscut cititorilor nostri; noi am publicat traductiunea
utieia dintre paginile selle celle mai graciOse:
Cassa cu No. so din strada Traian.
Negresit, versurile francese ale d-lui Macedonski, nu
ajung la inalta perfectiune a versurilorilor selle române;
elle sunt totusi cu totul remarcabile si unele dintre bucatile
sélle, sonnetul ,Avatar de exemplu, ad relieful
i puritatea de linit a unet medalit Syracusiace».
In alt numdr acellas diar dice ci Macedonski fduresce

Note Biographice 21
versul frances pe o nicovall de aur i cl scOla parnasianna
pOte se recunnósca in el pe un maestru.
De la directorul lui Efitneris .Acropolis, cell mai principal
cliar din Athena, d. Macedonski a priimit urmatOrea
scrithre :
«E o adeverata placere, forte fina si fOrte delicata,
«pe care ati avut extrema graciositate se mi-o procu-
«rap tramitendu-'mi preciOsa d-vOstra opera: Bronzes.
«Am citit-o si am recitit-o de mai multe on si sen-
«timentul mea ii voia traduce, de si fOrte imperfect,
«inteo dare de semi pe care voiii avea placerea se ve-o
«trimit».
In fine, din partea lui Josephin Madan, d. Macecedonski
a priimit urmatOrea scrisOre :
«Multumesc de o mie de ori pentru volumul Bronzes,
e domnule i scumpe poete; de cum voia avea un prim
«morn en t de recullegere, II voiu citi, cad sunt acum cu
«totul rapit de fOrte caldurbsä priimire ce mi se face aicL
aTotusi, pot cell pucin se ye spun in graba cat sunt de
«magulit de onbrea pe care 'mi-ati facut- o si de place-
«rea pe care 'mi-a procurat-o scriscirea d-vOstra.
«Cu tOta sympatia.
PELADAN..
Romdnul, sub rubrica Rdvase, adreseaza neperitorului
maestru, urmatOrele randuri attingetOre. No. 323. 1 2
Febr. 1986.
D-lui .Al. Macedonski.
«Sermane Confrate, Nici nu ni
poti inchypui cata
uimire m'a coprins cand am citit, dilele trecute, intr'un
diar din capitala al carei proprietar e unul dintre dãrâniãtori
tel, aceste randuri :
Citim urmatOrele in revista parisianna L'Echo de la
Semaine, relativ la noul volum de versuri al d-lui Alex.
Macedonski.

22 Oespre lexandru Macedonski
«Priirnim din Bucuresti, un volurn tie versuri rorniine
«intitulat : Excelsior, Autorul sEU, d. Macedonski, nu este
gun necunnoscut pentru cititori francesi. Journal Des De-
«bales, i-a addus de curand ellogiile cele mai magulitore.
«El collaboreza la Revue Conlemporaine, la Revue francaise,
«la Nouvelle Revue, la allouveile Revue Internationale,
«etc. Este de origina polona si a priimit o educatiune
«cu totul francesa. In Romania, represinta cu stralucire
«litteratura nóstra nationala. Versurile selle romane ati o
«forma inpecabila ; inspiratia sa e pe rand suava si de
«sbor inalt, er limba in care scrie este de o energie
«de o avutie asa mare, in cat cu drept cuvent a fost
enummit de uni Lordul Byron roman.»
Drept e ci al platit forte scump, prea scump chiar,
aceste laude trecEtOre. Der tot e bine cá incep i cel mai
neinpacall vrajmasi sa'ti recunnOsca talentul teU puternic,
fie macar reproducend laudele adduse de confrati de peste
none marl si terri.
Pentru terra nOstra, acesta e un progres nemEsurat cad
nici odata «intellectualli» nostri n'aii fost alt-fel de cat
pitici de sufflet i uriasi de patimi.
SE nu le cerl, deci, mai mult. si nici se pretindi patriotilor
nostri se 'tlarunce o framitura de pane in schimbul
muncel telle,pentru gloria talentului tai, din darpurile
pe cari 'si le inpart intre densi.
0, nu !- Nu cere stupidilor i tuturor pungasilor sE te
«inalte» penE la densi !
Multurnesce-te cu sympathiile modestilor necunnoscull,
cari te intelleg. SERMANUL DIONIS.
Revista «To Paron» din Athena in ultimul ei numer
se occupa despre litteratura romana.
Reproducend o bucata de prosa a poetului Macedonski
«Pomul de Craciun», publicata in «Romanul» Si (Litteratorul»,
acea revista &ink scrie despre densul urmathrele
:
si

Note Biographice 23
«Alexandru Macedonski s'a nascut pe la 1854 si este
«fit al generalului si fostului ministru Macedonski. El
«s'a distins ince de mic copil in cunnOscerea limbei si
«ca poet in deosebi. Dupe mórtea lui Alexandri, tine,
«incontestabil, cel d'anteiti loc intre poeti din terra ro-
«mana. Poemele lui Macedonski se disting prin ori-
«ginalitatea creatiunei, tonul si frumusetea sculpturala a
«ideilor, diversitatea forme, mladierea si dulceta ei.
«Alexandru Macedonski a intrecut pe tot] poeti din
«naintea lui. Pe cand se afla la Paris, a fost redactor
«la mai multe reviste ale Francei si Belgiel. Operile selle
«erati priimite cu multe elogii si mult appreciate. Intor-
«cendu-se la Bucuresti, mai de curand a luat directiunea
«revistel «Litteratorul», ridicand stindardul reactiunei in
«potriva cellor cari at introdus in linnba provincialismele
«si luptand puternic pentru frumusetea limbei si inteemeiarea
ortographiel romane.
«Pentru rodnicele selle lupte pe terramul litterar n'a
aculles lauri ce i se cuveneau ci a fost resplatit cu in-
«gratitudine si amaracium. Din chiar cantarile poetultn
«se intrevede acesta.
«Pe timpul cand Vasile A. Urechia era ministru al cul-
«telor, attunci abia, a fost decorat cu Bene-Merenti de
«I clasä.»
[Extras din .12.6sboiul.]
«Mercure de France», marea revistä litterara din Paris,
fondata la 1672, si la care collaboreaza Maurice Barres,
Henri de Regnier, Remy de Gourmont, Strindberg, Albert
Mockel, Pierre Quillard, Stuart Merill etc. etc., in
No. tot tomul XXVI, fascicula pe Maiti 1898, pag, 540
coprinde urmatOrea appreciare asupra volumului de versurf
«Bronzes» al d-lui Alexandru Macedonski. Articolul
este al unuia dintre critici cei mai severi, d. Pierre
Quillard. D. Macedonski, a repurtat cu «Bronzes» un
triumph ce va remanea o glorie vecinica pentru Romania.
Criticul frances, merge in adever One a da ca mo-

24
Despre Alexandu Macedonski
del pe marele nostru poet, pentru ensesi limba i technica
francesk cellei mai mart Orli a poetilor francesi contimporani,
er intru cat privesce fondul, regreta numal, si
acésta o face cu o delicatetä extrema, cl poetul e
prea occidental, cu alte cuvinte ca nu e destul de barbar.
Etta articolul in cestiune:
«Bronzes. D. Alexandru Macedonski traiesce la Bucuresti
si a scris in rornanesce poeme de o mare fru-.
musete, «Nôpiea de Mai» de exemplu, al caret singur
defect e de a nu fi fost conceputa intr'o limba vorbita
de cinci-cleci milieme omen!, asa precum spune intr'o
excellenta prefaca la volumul Bronzes, d. Alex. Bogdan-
Pitesci. D. Bogdan, adauga pucin mai departe: Inteuna
din clile a voit se scrie in francusesce dér nu se scrie,
nu se cugeta, nu se simte de cat intr'o singura limba.
Acésta carte este un adeverat «lour de force».
«De sigur,urmeaza criticul frances, este un destin
singular de tragic cell al unui inalt poet condamnat
la o glorie restransa, la o inriurire mediocra asupra cugetarei
timpului set din causa ca idiomul sal natal este
abia fixat sett intrebuintat de un numer mic de guri
omenesci».
«Multatuli nu ne este cunnoscut de cat de prea pucin
timp i ince in mod imperfect fiind-ca a scris in limba
olandesa ; si totusi, not ghicim ca in el se ascunde un
geniu ce ne este frate, mai apropiat mult de not de cat
cugetarea cutarui set cutarui frances din Franca. In aclever,
D. Alex. Macedonski de si familiar cu limba
nOstra ca cea mai mare parte dintre compatrioti set
instruiti si culti, a tentat cea mai periculOsa aventurd
cautand pentru cugetarea sea, exprimata in limba francesä,
un public infinit mai numeros de cat celle opt
milieme de moldo-romani, risipiti in Romania propriu
disk in Transilvania, in Basarabia si in Macedonia».
alntr'o dedicatie extrem de attingetOre, iT consacra
cartea sea : aFranvi, singura patrie a intellectuallilorn,

Despre Alexandru Macedonski
((INCA asi indräsni se 'mi permit o critica faca cu un
om a cárui limbi si a carui technica sant irreprosabile
si ce ar putea se servésca ca exemplu cellei mai mari
Orli a asa cjisilor poeti francesi contimporani, ar fi cea
cä s'a suppus in mod prea docil influentel domnithre a
lui Leconte de Lisle si a lui Baudelaire si cä nu a lasat
se transpard mai des, in limba francesà, suffletul ginlei
sale, sufflet enigmatic, resemnat si violent, esitand
intre orientul mongol si slay, si intre occidentul latin,
sufflet de servituti si de crudimi ce s'a exprimat in
«Doinele», in illorele» si in gCanturile Haiducesci» ale
Folklorului, sufflet necunnoscetor de ori-ce notiune morala,
si in care, voluptatea se exaspera pêna la sange,
One la mórten.
In Faune 9,
Lais Vierge si in Crépuscule Romain, Dom-
nul Alex. Macedonski, conservandu-si maestria maréta,
a dat totusi drumul acellei furtuni simtualle si. brutale,
si ar fi de dorit se bine-voiasci mai tardiii, i intr'o
forma tot asa de perfecta, se consimta cu o mai pucina
reserva influentelor ereditare».
Nu-mi mai remane de dis nimic. Asupra nemuritorului
poet lumina e facuta. AIi, vor contribui in viitor
s'o faci mai mare. Acest volum pôte sa fie acum deschis
si citit. Cartea de aur a lui ,Alexandru Macedonski,
va straluci in tote limbile si in tOte timpurile.
UN DISCIPOL.
11 Acest cap de operl, mind a fost tiptrit in românesce a Cost batjocorit
de gazetgria roman& i in special de d. Caragiale.

QI DE AUGUST
DOrnnel Smaranda colonel Mateescu,
ngscutil Bupn, castelana de
la Parepa, autorul inchiná cu veneratiune.

pI DE AUGUST
Departe de Bucuresti, intre doug &Hurl: de cari
se agata satele ca nisce rOndurele de strasinele
caselor, se deschide gura frumósel val. cu apa Plavita
pe midlloc, rift limpede ce isvoresce tocmaI din
muntele Crestat §i. ce se duce printre un zavoia
de plute si de salcii argintil. Ea ingOna sOpte
vesele 0116 la loud unde face un cot spre mé4a-4i
spre a intra intre zagazurile de la móra pitaruluI
Stämbulache.
Apa, patrunde attunci sub o Ms& de salcil ce se
inpreuna cu totul pe de-asupra el, ér strOns& intre
zagazuri, dênsa, se addâncesce, si tot de o data,
pare a se immobilisa ; faça el, TO perde nuancele
str&lucite pe cari sórele le fulgera peste undele
gongonitóre... 0 liniste tainica strabattuta de fióre
r6corOse se latesce sub frunde, si o melancolie
maiestuósa domnesce neturburata. Pucin mai la
valle, se afla móra. Dinaintea el, dont' t6ranI in-

30
Alexandru Macedonski
covoiati de greutatea sacilor ce descara dintr'un
car, se oppintesc en injurátuil de cruel pe buze
ei
cu credint5, nestrAmutatá in sufflete. Morarul,
ridicá in sfarsit stAvilarele. Apa mult timp contenitA,
se reppede intre jghiaburile vet* de mucigait,
apol, de la in'altimea kr, se sparge pe roti
cu sgomotul surp6rel, se maccin5., se preface intr'o
spum5, alha ca a laptelul i reia ce-va mai
jos cursul el linistit.
Mallurile acestel ape ce, pe unele locuri, se schimbOn
t'ermuri cu nesip alb si m6nunt amestecat cu
tepligi de aur i argint, pajistele ce se desasdr5,
dincolo de rift 0116 in pelele dellulul din drepta,
conturele depArtate ale acestui deli, casele s'atesci
ce se záresc pe cestele iu, eoperisele de tinichia
de la cate-va clopotnite, liaritóre sub cerul albastru
al unel dile de August, er dincoa de P15,vita,
in pelele dellului din stinga, biserica communel
Sta,mbulesci, stolurile de porumbiel alM, ce
dad ocol ingurluindu-se turnului el de scanduri
innegrite de pleie i vreme, se topesc intr'o armonie
desg,varsita. Tete la un loc,r,cu multiplele
kr nuance, triste set mai vesele, bAttätere la och1
sett mai dukl, intocmesc un fel de raiti pámentese
ce schinteiazg pe acest petec de natua sängtós&
en verdéta i cerul neminjite anc6 de fumul nicinnel
locomotive.

pi de August 34
Cu priveliste pe acést& valle phArmeatóre, colt
de idyllA antica, albesce la jum6tatea dellulul din
stinga, casa cu foisor de zid a pitarului St6mbulache.
Pe cesta in sus, ure& spre dênsa, ulmi
uriasl cu frundetua mënanta si desa, pruni cälug6resel
cu póme galbene, pruni communi ce se
incoveie sub redele lor albastre seri roseate, dudi
prguiti, nud cu fol late si umbra mirositóre. Amestecatit
in acel1as1 asalt pe care natura ajutata
de om pare ca. '1 da, dellului, cati-va corcodusl,
doui WA trel visini, isl ridicä fruntile eat pot ca
AV facA, loc la sore printre summa de copaci truphasl.
Acesti pom'i isT inflg rAdacinele clestese in
pämentul povirnit der bogat si rsar din baläril
sub forma de trunchiurl si creel nodurese de sub
a c6ror eej5, plesnita, mustul unei vieti prisoselnice
se scurge dilnic.
Jos de tot, sub cestä, licsaresce oglinda de argint
a unui iaz sniältuit pe locurl de verdéta lumei
de frunde ce'l privesce din dell, sangerat pe
altele de moturile purpuriI ale trestiilor, pestritat
pe margin): si chiar pe mid:floc cu flori de apsa,
trandaphyri plutitori, uni cu petale albe, alti cu
petale galbene, ce se rotundesc ca nisce ciftburl
si se mice& in voia cellel mai usere adierl.
Printre aceste flori, boul-balteI, insectá dadata
cu cantee monoton der r6sunna'tor, tistesce

32
Alexandru Macedonski
de un sfert de stinjen in sus séA descrie in faca
apei cu o iutélá ne-pomenith semi-cercuri orizontale
ce se incruciséea in differite puncte.
Odath en vegetatiuea uriasa, a copacilor, a
pomilor i bláriilor ce asaltéz5, curtea boierésck
suie dilnic spre densa, si mai sus de curte
spre piscul déllului, cantecul tainic al frundelor
si
suspinul firelor de érbg. Cu elle inpreuná vi-
breazá Vita poema de glasuri exalath de vietuitórele
ce misuiesc printre stufurile de leustén, de
ismb, i cimbru inflorit, printre lumea alba si galben&
a musAcelului, printre grupele de liliac, ale
moturilor de curcan, ale laptelui de cue cu nasturi
de aur, ale garofitelor mohorale ea sangele sétt
pembe ca roséta unei fete marl, flori de camp
ce nasc i mor, cu aceiasi aspiratiune : De-a
urea, de a se inmulti, de-a cuceri generatie cu
generatie déllul intreg, culmea radiós5..
Acésth aplecare obstésa amenintg, din ce in ce
mai malt gardul culla Dênsul sov6iesce sub presiunile
cotropitOre. Cfiti-va dintre pArmaci aft adut
deja sub muscAturile rädácinilor. Un numër dintre
cel-l-altt, Ouriti de insecte, apësati de trunchiuri,
stet s6 each., i, décá pitarul n'ar pune
sa
i se drég 6. inprejmuirea in fie-ce an, tóth vegetatiunea
de pe cóste, vallea intrég6, ar náväli inauntru,
ar âmplea eurtea cu orgia ei de frunde, de

Vi de August 33
arbori, de for): i rädacini, ar urea pe zidurT, ar
facea se dispare, casa cu aceias1 inlesnire ca gardul
i s'ar uni en prunaria din dos ce 'si desiasOre,
mersul el urcator, tot in sus,mere t. in sus.
Stembulache ênse, nu este om se ingaduiasca o
asemenea violare de domicilit fie ea cat de poetica
: Asa a mostenit el, casa si mosia de la pa.rin%i
lui, asa vrea se le lase fiului sea, er de
acesta parere este firesce si gresulia cueóna Paraschiva,
respectabila sea socie.
Pentru acest cuvênt, cu tote c6, amenduoi betrani
eciti ert, flul lor Costica, care de vre-o done
septemani 's1 a sfarsit studiile luandu-sT licenta
in drept, are se se intOrca peste cate-va cOsurI,
densi, II ved de treburile obicinuite ca si cum
anima nu le-ar tresari de bucurie, ea si cum singurul
copil ce le-a däruit Dumneclea pe vreme de
batranete n'ar fi asteptat cu cell maT mare neastampar.
Cu tote aceste, din vreme, in vreme, pitarul pa-
'Isere pruneria din dosul easel in midilocul careia,
flacra si fete scutura pomi, gramadesc prunele
intocmind cu elle movile albastre sOti brumarit
In nelinistea ce'l coprinde attunci. Stambulache,
se urea repede in foisor, ia ochianul si se uita
lung spre drumul cell mare. CucOna Paraschiva,
din cuhnia uncle priveghia báttutul putineilor l'a
2

34
Alexandru Macedonski
vèdut cu coda ochiului, si, mica 0 grasa cum este,
gifaind, a urcat scara dupe el.
«Par'ea vM ceva, ingana, dAnsa tragendu-si rësufflarea
cu greutate, der tocmai cok, departe,
de la dell de mOra Sérbului, in dreptul plopilor
din hotarul Virteseilon.
Stambulache, cu o batisiá v6rgata, 10 sterge
sudOrea de pe frunte, de pe capul ski plesuv, neted
si
lucios ea un pepene verde, Ii apropie din nott
de ochian ochi cuprii de-asupra carora nu se mai
afla de eat vre-o cate-va fire abbe ce se sbirlesc
in drepta si in stinga, si se uita de la dell de mOra
SArbului, in dreptul hotarului din Vertesci.
Pe drumul cell mare nu se plimba Anse, de cat
praful ridicat de un vent baltaret praf ce se incolacesce
in spirale i o pled], de-a lungul drumului
in vArteje albe ce allerga unele dupe altele ca
be-tele unei rèschitori in miscare.
Stambulache, Il lasa ochianul, if sterge sudOrea
de pe frunte, cucóna Paraschiva cobOra, in argea
cu
s6 veda &ea s'a 'naintat cu tesutul scOrtelor,
si el, se intOrce in ograda'.
Fetele, in lipsa lui se lasará de culles pentru a
se zbegui cu bàiei earl le imbranceat ori le punéti
cu de-a sila pe genuchi, in vreme ce alti scuturaii
din creel o pl6ie rapanit6re de prune. Si rOdele
gogonete alunecaa intre camasile desfacute, se du

pi
de August 35
cea-ri de-a lungul pepturilor pirlite, se opreaa intre
sinurile petrOse, cu gideláturi nebunatici, cu siretlicuri
idyllice, dali nascere la mid tipete ce coloral
si mai mult vorbele virile ale flacailor cu sange
ars de s6re si cu musculature, incordata.
La vederea pitarului al carui halat de stamba
galbena cu vergi samanii filfaia umfiat de vent,
toti se pusere, de izmiva pe lucru... Flacaii reincepura
se scuture pomi sett se se catere printr'ensi,
fetele isi reluara copaile, se apucara se le ample
er, se le descarce grabit peste movilele ce se marear"
ca prin pharmec, cu tote ca, pe sub earnest, o
nadusela potopitOre le prididea de la subtiori in
jos si le scalda One a calcaie in sudórea intrematOre
a muncei.
Si pe cand pitarul, trecea de la o grupe la alta,
prunele urmali se rapaneasca... Paserile speriate 41
paraseart cuiburile ascunse in ulmi ce inbetraneati
de mai bine de o suta ani in fundul ogradei,
er véntul baltaret plutea pe de-asupra pomilor ducênd
catre padure miasmele aquatice, germeni
fermentarei trestielor cadute si ai plantelor mórte.
In vremea acesta, Trana a Stanchei, feta de
trel-spre-liece ani, scutura Lin prun ce crescea mai
la o parte. Der fiind-ca rOdele ne-cOpte bine nu
cadeaa destul de iute, ea, sglobie si vesela, se urea
intre crecile lui macar ca yenta' if luase pe de

36
Alexandru Macedonski
desub camasa si fusta r6sfrangendu-i-1e in sus de
i se vedeaii pulpele si genuchi.
Sub prun, Nita al dascaluki, voinic de optspre-4ece
ani care se facuse calaras cu schimbul
de pofta, pasa-mi-te ca'i pusese gandul, ca.'1 toca
vercri si. uscate, IT spunea c'a dovedit intr'unul din
ulmi un puitt de merla alb... Trana, frumusiea de
pica, cu gropite la colturile gurel. (Mr cu trasurile
anc6 de copil, se uita pe furis la el, II arunca cate
o eamtatura dogoritóre in care se amesteca umbra
unei temeri nedeslusite, if respundea ca nu'l crede,
ridea, il lovea cu prune in cap, ii: asverlea prune
in sin, läsa cate Tina WI pice drept in gura, k
el, o prindea din sbor, o crapa sub presiunea alba
a dintilor ski o strangea intre buzele MI rosii cu
mustatI mijitóre 0116 ce o desumfla ea pe o Nib&
de strugure de tag, zéma coprinsä in voluptuOsa
ei carnatiune.
Acest joc tinu cat Om, dér fiind crt densi yedeaa
ea toti pruni dinprejur s'a-a culles si el r6masesera
singuri, orl fiind a se simteaa inbrancit1
unul spre altul, se pomenirä mergend allaturi printre
urcusurile si. coborisurile ogradet Si. unde le
era-ni mintile numaI ei scin cg, in loc 0 se indrepte
catre partile de unde veneaft glasuri, se duceal,
póte pe ne-gandite, catre ulmi seculari printre

Vi de August 37
cari mAcesi si stufurile de porumbe se insira b. ca
un gard vit.'.
Trana a Stanchei, fetica de trei-spre-dece ani,
ar cam fi vrut ce este drept sA se intOra 'napoi.
Ense Nita al dascAlului il trecuse bratul pe dupe
midiloc, 41 apropia obrazul ardAtor de al ei, II
soptea in urechiA despre malte si se jura pe lege
cA puiul de mera nu este nAscocire, a are glas
de privighiAtOre, cA este alb ca zApada, c5, trebuie
sA fie vre-o ursitOre care s'a schimbat in pasere si
.a 41 are cuibul intr'o crécA a ulmului Al mare.
Trana, pe de-o parte da din cap, pe de alta,
credea,cu tote cä, de ce se apropia de mAces1 si
de ulmul cell mare, Anima incepea sël svicnéscA
si un fel de fria, frig si cAldurA, o nApadea
de tOte pArtile ; Anse glasul lui Nita se facuse
dulce-dulce, bratul lui o strangea tot mai tare,
buzele il sufflati pe obraii o dogorél5, nespusA si
macesi erail aprOpe, ulmi vijaiati sub vent, ér
intr'Ansi, suiera o merlA, si cants., o privighiAtOre.
Si cAnd amênduol se fAcurA nev6dutl, crecile
ghimpOse, date o clippá la o parte, isi reluarA
locul obicinuit. De-asupra lor, rAgaci reincepurA
sA sbOre si A sbirnaie, martori ferici ti. ai tainel
ce se inplinea, al shrutaxilor sëlbatice ce pun
vineteli pe grumaji, al furtunei ard6tOre cu descArcArI
electrice si cu svircoliri sdrobitOre.

38
Alexandra Macedonski
In celle-l-alte pálti ale prunAriel, aceiasi r6pkiall
si acelleasi glume rèsáreati dintre pomi sg6.cinati,
dér de ast5,-datä, Sthmbulachie nu mai
vedea ce se petrece. Flacrtii i fetele ar fi putut
s6 se lase de culles cg, el nici nu le-ar fi bägat
de sém6,. Ce ? SOrele cobora... Cinci césuri, -- si
Costic6, nu mai sosea, m'acar cá 'I trimesese postalionul
la oras!
CucOna Paraschiva, in odaia cea mare, unde
intinsese mesa, audise de malt bâttênd chindia
in tOca de fer, a doua i fiind Dumineck si era
tot asa de ingrijita,: Val de ea si de ea! S'o fi
bolnávit, i s'o fi intemplat ceva, l'o fi r6stur-
nat träsura; pr5,pastii peste peapastii ii veneaii
in minte, o friceati WI tremure mhnile i së risipeascä
piperul pe mesA,, de-asupra càruia presara
sare, ca s nu &a, vre-o cht:a.
Si de dile ori se deschidea usa i intra FlOrea,
un fel de Via de sufflet, 1èrranc5, pe care o crescuse
de la vérsta de cinci ani, Anima incepea s6-1
batt5, iute :
Tot nimic, FlCreo ?
Apoi, far5, së astepte rëspunsul :
Pune tava cu curcan mai la midiloc".Si trecênd
de la una la alta : Tichslosul de Tudorache
s'o fi inb6tat, o fi acut vre-o pozn5,...
S6 bagi
de sém s nu cum-va, s6 dea ciorba in foc. Uncle

Pi de August 39
e urda ? Azyma s'o arunci la cuptor numal când
s'o zgri trAsura.
FlOrea, fath de opt-spre-4ece ani, frumósh ca o
clink in zevelch t6rrhn6sch, dér cu cismulite de
brunel, âmbla prin cash, esea, intra, adducea thvi
en póme, farfuril cu mezeluri. Pe faca mesel,
albh, cu dungi de borangic, se grAmhdea ast-fel
tit& inbelsugarea domestich : smântânurile, laptele
cu orez de-asupra cu scortisórh, curcanul aurift,
pestisori Plvie, rnënun1 i prhjiti in unt
prósp6t, limbile de pore thiate i ase4ate pe ta-
lere felii-felil,
curmalele de terg, merele domnesci,
perele i prunele, brânzeturile de tot felul, se
amestecatt printre clondirele en vin de Orodel de
la un cap al mesel la cell-l-alt ca si cum ospëtul
ar fi fost preghtit pentru dou6-4eci séit trel-cleci
de insi.
Cncoana Paraschiva, cu Mtä grija ce o turbura
nu 'si putea sthptini mendria si se oprea adesea
in faca mesa', arunchnd peste intinderea el o cutätur
blajin i infhsurhtóre.
Paraschivo ! Paraschivo !" se au4i de-odath din
foisor.
Era vocea Jul Stämbulache care, in neastampèrul
lui, se reurcase i luase ochianul.
Nu mai inchpea Indoial c trebuie sh fie Costick
: Träsura II appáruse la inceput ca un punct

40
Alexandru Macedonski
negru ce aluneca cu iutel& in mictllocul unul nor
de praf. Der punctul se apropiase, se marise, se
f&euse trasura cu patru cal la rOt& qi cu duel inainta§1.
Apol, ajunsese la priporul unde trebuia se
se abatt& de pe drumul cell mare, pe vallea Fibvitei
in jos.
Nedomirirea nicl nu tinu mult, cad pe cand
cucoana Paraschiva eqea afar& cu Flerea, tr&sura
o cAxtnea drept c&tre sat, oppintindu-se spre PMvita
printre hopurile ce duc la podul de birne.
Stambulache cobori scara, cate duce trepte deoda*
er betrana, remasa in fo4or, lua la randul
ei ochianul si ne-mal putendu-se induoi 41
ralfaia batista in vent ca si cum Costic& ar fi
putut s'o zaresc&.
Din prunarie, flac&ii ce'sl dessumeteati manecile
patrundea t. in curte in grupe de chte trel
patru, fiind-ca ispravnicelul oprise cullesul din porunca
pitarului. Fete le ii urmat, se amestecati cu
densi, se insiraii de-a iungul jignitel, ori se mega&
pe sub patule. Glumele i risetele âmpleaq
curtea incruc4ându-se cu un sgomot urcator printre
care intellesul vorbelor se perdea. Abia cale
odatä, nota mai ascutita a unel voci, t&nd&rirea
isbucnitere a cAte unui ris, obuz vesel ce se spargea
in tete partile, spinteca uetul furtunos ridicamdu-se
de-asupra lui. Der butia sees& in girli-

Vi de August 41
giul pivnitei de argati earl o desfundaii facu ca
sgomotul se scada ; cei mai multi se apropiatt unul
cate unul, priveaii cu jind la ea. Apoi, zarind la
01.t . duoi lautari esiti ca din 'lament, cinghinele
earl in antereio sdrent6se sdranganeail cardele
de la o cobza si de la o viOra, i datL cu cotul,
strigati: se traiasca cuconu Stambulache".
Cand träsura sosi la pOrtd, sórele santea dupe
&Hurl, Olele cu yin trecusera din mana in maul,
firele din sprancenele pitarulul, se sbirlisera, si se
desbirlissera de bucurie. FlOrea aruncase azyma
la coptor, cuc6na Paraschiva se hotarise se intempine
pe fiul sea tocmal la Crucile din vane",
si
läutarul cu viOra, dupe poruncile kiefuite ale
lui Stambulache,
«Trage ci6ra
«Din viOra
«Se s'auda pen'la mOra
canta de rupea pamentul; cobzarul ii tinea ison,
flacaii i fetele battusera curtea sub un inceput
de bora.
Costica, teller de doue-4eci i cinci ani, cu
flacari rescolitOre in ochl, inalt si subtire ca o
féta, natura, nervOsa der puternica, sari jos in
micjilocul strigatelor de buna venire. El Ii ascunse
capul pe sinul mama sélle, II saruta mainile, se
,

42
Alexandra Macedonski
atirna de gitul ei, trecea la tat'-s6ii, multumea
t6rrani1or, se rosea cand venea cate-o féta s6'i
duck mama la gal% si la frunte, i ca s scape
din incurcatura, intreba de mégi.
Mama sea, se repel:lea attunci pe scara. Stambulache,
Costica si preotul satului o urmati. Parvu
it intempina in usa cii un clondir de tuica pe o
tava cu pane si cu sare. Singura FlOrea nu esea
din nauntru, cauta sIll faca tróbk Ii baga ca-
pul prin dulapurI. .116trana, prea uimit ca s se
uite inprejur, schimba apa de prin paharele cu
verbine, cu busuioc si rosmarin, en ochiu-boului
pi
cu alto flori de Ora, 41 stergea ochi licari-
torI de lacrymi vesele, tusea, 41 suffla nasul cu
sgomot.
Ministru! s6 te vM ministru!" se audea glasul
lul Sthmbulache din foisor, si pitarul mai da
cate-o tuica peste cap.... Santia sea, Ii neteclea
barba, bea cu smerenie, Ii lingea buzele, mai bea
ate nicel, se oprea, parea muncit de gandul de
a rosti un logos. Dér Parvu, care lasase tava en
rachiti pe un scaun de paie, se urea pe scara cu
ciorba, un castron alb cu margini albastre.
Fhirea, child Costica intr.& in casa, vru sel s6rute
mama. Ense el 'si-o smuci inapoi : Cum ? Nu'i
era rusine ? Nu copilarise inpreunk n'allergasera
Ora dupe cuiburi, nu se duel% de-a dura pe costa

pi de August 43
in valle printre buruieni si mArgcini, nu se ca.teraserá
prin dudi si nuci de se intorceaii cu
buzele rosii si cu mânile negre? Dér moriscele
ce le fitceatt pe nesip inprejurul cluturel pe coperisul
eäreia crescea leusteanul, innecat de p&lAmid6,
si urdici ? Dér socul cell mare din care
Wail creel si le fIceaA puscOce ? Apoi, crede
dumnéia cá copilhria se Ilia ma lesne, ca' décg.
a fost la Bucurestl, nu s'a mal. &Ida la nimeni?
Ce sunt attunci trandaphyri de matase, pe foi cut
roll& de sticl5, pisatã pe caH i-a cumpe'rat anume
pentru ea si ce se aflá asedati frumos de-asupra
cellor-l-alte lucruri din ladk intr'o cutie cu meld'
de tote fecele ?
Si stärui së sédá la mas6.
FlOrea care se fhcuse rosie ca sfecla, vru sè
éssa afarg. DOI. Costia sari de pe scaun, o apucä
de amAndou 'e. milnile, o"aseda, lang6, el, si in midilocul
hazului pe care '1 facea cuc6na Paraschiva,
pitarul si popa ClocArlie, o ameninta c6. de se va
scula, o va Aruta Par5, altg, vorbg..
Dupe cum se intemplA tot-d'auna la mese de
felul acelleia, clorba de potrOce fu 1ip6itit in sgomotul
buzelor si lingurilor, 6r pe barba si pe
mustAtile netede ale preotului, zéma galbenA, se
agAta cu stropi mail ce, când nu readeatL in taler
se perdeati in Oduratice adâncimi. Când veni

44
Alexandru Mazedonski
randul mezelurilor, child se âmp1ur i se golirl
paharele de mal multe orl, cand se adduse claponul
cu hrean si mal alles cand Sth,mbulachle se
apuce, se despice curcanul cu guse, grase, si came
rumene, vorbele ce la inceput se tirrati cu greutate
pe de-asupra mesel, sburali si se incracisait,
se amestecat. una intealta, ne-16,sand s domneasce
de cat sfarmaurl de phrase,. Vinul de
Orodel deslegase tote limbile, Ministru! se te
\red ministru" se audea ca un refren de cate ori
betranul is1 ridica paharul. In vremea acesta, Costick,
vorbea despre Bucuresti, Flerea, despre Avoid
de la mere, betrana, despre vremea ce apucase,
popa despre patrafirul ce i se rupsese...
Bucuresti ! Ce oras! Ce lume ! Der si cât
ticalosie...
Da, in vremee mea, boeri...
Si tete, lumea, cucOne, Paraschivo, tete, lumea
era credinciesa.
Mal ii minte, Domnule Costice, cum era se
ne 'nece,m in Plevita ? Ne dusesere,m la mere,
Stambulachie ênse, ridica paharul :
Ministru! se te ved Ministru!" striga el din
noA, cu glasul pe,iejenat, cu capul pe spate.
Cand se sfarsi mesa si esith cu toti in foisor,
se innoptase bine. Der ispravnicelul ingrijise de un

Vi de August 45
pecT1 si ce facea ca intunecimea de prin prejur se
pará mal (Msg. Chypurile apprinse earl resareat.
Para veste din umbra, energia formelor, varietatea
inbracamintei, infloriturile albastre i rosiT ale
camasilor, fluturi de pe cate-o zevelch, fustele de
stamba, eibreci stremtl ai cator-va baleti, gat-
0.114 de-a lungul cusaturilor, cclulile negre
puse intr'o urechie seui indesate pe-o sprancene.,
strigatele, chiotele, hora ce se ducea de colo-colo,
i se pareati ml Costica lueruri noul, castigatt in
ochi hit o insemnatate. De alta parte, dincolo
de intnnericul bicinit de sfircul flacarilor trosnitore,
nOptea, se popula cu taine poetice, en pharmece
nespuse. Dellurile din face., padurile i satele,
ghicite mai mult de cat intrevedute, cate nfl
foe ce licarea, sesul despartit in done de zavoiul
Plavitel , biserica innabusita sub intunerecul
snrpat pe densa, II navaleaa in privirT, in
sufflet, II readduceati copilaria, jocurile i fericirile
eT, pe Flórea gait& de densul, macanitul
de rate, mugetul melancolic al vacilor chiamandu'sT
vieii, allergarile ca se descopere cuibarele
gainilor si gascelor...
Ense hora ce la inceput se träganea, se facuse
vijeliOsa. Ea allerga acum printre intunerec
lumina en tépene MUM din picibre si en sariturT
ce sgnduiat. prtmentul. Lautari, luati la mictiloc,
di

46
Alexandru Macedonski
41 zdrang6nea t. cobza si. viOra en fiaari rosii pe
obraz. Ni% 5. al dascOului, cu boneta de easarma
pe CM., cu cisme en pinteni, in pantaloni de
uniforma ce'l trosneaA pe picióre, in turiic A. de
dril deschieiath la pept, Area cat dece :
Uite-asa!
Si asa !
Si 'ncë-asa!
Trana a Stauchei, la o parte, 41 ascundea vinetelile
de pe git, ochi battuti, buzele pirlite ; de
abia se tinea... Piciórele i se inpleticeatt ea si cum
ar fi fost beatA, ; vrea s6 nu se maI uite la Nita
dér privirile i se duceaii tot eatre el, cad el ii
furase ochi si gura, o furase terta ea oehi lui
de jaratic, en buzele lui la colturi cu must641.
mijitóre, cu p6rul lui scurt ce scapAra la lumina
foculu i. schinte1 roseate.
Si cum se uita la el, hora se invêrtea tot mai
repede, battaile din picióre si sariturile se faceat.
tot mai tail:. Era un virtej ne-pomenit de chypuri,
de picióre musculóse, de pepturi bine legate, de
r6suffiarl apprinse, de fuste si zevelei, din care,
printre ariturI si sgomot, sapa din cand in cand,
glasuri innâbusite, syllabe abia inganate :
Tot asa!
Si asa!
S'ne6-asa!
Hel 1 Hei!

pi de August 47
Si hora se micsora sét se marea, dupe inprejurari
: F15,0,1 si fete se desprindeat dintr'ensa pe
rand. Uni se odihneal. Alti, o luatt cu altele prin
prunarie, de unde apol, r6sufflati sgomote ciudate...
Hora, in mid,Alocul curtel, da pe brand., sarea in
sus, se strangea si se largea, se lenevea soil se
iutea, ajungea Or vêrtej, zguduia battatura, cutremura
d011ul.
Uite-asa!
Si asa!
S'nc6-asa!
Hel! Hei !
Nita, care se desprinsese la randul sat, se apropia,
de Trana ; dOnsul, cu buzele intredeschise
suiera peste un fir de Orb& pe care '1 Onea in
dintl...
Feta, se da intr'o parte, se ruga incetinel
s'o lase... El o tot inbrancea, I allatura obrazul
de al el, o departa de hora. Intunerecul se latea
inprejurul kr, prunaria ii coprindea din noil in
immensitatea el, r6sufflarea hi se scurta, cercuia,
micillocul Tranel cu bratele, o ap6sa Cu peptul,
&auto, a1 asvêrle pedicl en piciorul. Ea se sbatea
cu denadinsul ; nu mai vrea : Nita, Nita" ;
gura el fugea de a lu, se ap6ra cu manile, eu
unghiile, cu dinti;
ênse un cutremur o sguduia
de-odata : Nita" Nita".

48
Alexandra Macedonski
Si de la mute, printre sgomote si rApMeli surde,
urea in syllabe inn6busite, aprOpe stinse :
ITite-asa!
Si asa!
Si
'nc6-asa !
Hei ! Hel !
Er cand se ridicA, luna, din bora ce se sparsese,
nu mai eimäsese de cat focul ce se stingea...
Foisorul era pustill, o 1inite fericita se lasa asupra
easel, i r6cAneii cu rythm6ri1e kr monotone,
inpreuna, cu cate-o hant6 de cane, lua t. in stäpanire
wiptea ce se facea albastra., ce se inmuia
in argint si in schinteieri de saphyr.

SORE SI GRAU
Sos6ua se ducea inainte, panglica práfuita,
se ducea in albastrimea 4 ilei, se ducea in aurul
sórelui ce fulgera holdele si le infasura intr'o
lumina% calda. In urma, departe, verdéta intunecOsa
a unei paduri, posomora campul taiandu-1
de-a curmezi§ul si prelungindu-se cu nuante coboratOre,
din ce in ce mal sterse, catre amêndou6
capetele orizonului. Inainte spre Bucuresti, precum
si in drépta si in stinga aid', sesul monoton
dér schinteiator de sore si de marea nesfarsita
a thalasurilor de spice galbene, nu era aceidentat
de nimie. El se largea si se lungea ca o steppa
vesela, topindu-se in marginile cerulul, si numai
pe unde buruienile si Orba nu fusesera navalite
de gral, florile albastre ale cicOrel, 41 mestecaa
frage4imea cu garofe de camp, pembe si

50
Alexandru Mace donski
rosii, cu romanite albe, cu aglice lucióse i liliachil.
Träsura cu patru cal se oprise in drum, in
dreptul unei sire de graa de curand secerat, si
pe cand vizitiul i un om de térra se oppinteail
WI ridice osia de la o rótá rupta, pe un par aflat
in santurile soselei, stapani, spre a se adaposti
de arsita, se apropiasera de sill, intrall in umbra
ei si's1 aprindeaa tigarile. Coprinsi apoi de lenea
4ilel, se lungeail pe paiele ariei de-alldturi.
Dér de si campul era pustia, ca prin pharmec, si
cum se intêmpla in basme, din drépta si din
stinga, dinainte si din urma, rèsarira far& veste
copil de tóta, mama. Printre ei eratl i cati-va baietandri
cu puiluiril negre de pisla i cu flori de
macesi la elle. Si el erail multi, Fite vre-o trei-
4eci, mai midi, mai mari, Ochesl, balani, cu
ochi negri sat cu ochi turburi ca un cer furtunos,
cu camasi desfacute pe pept, cu pepturile
pirlite, bronz si amniui anti* idyll& de-ale lui
Theocrit sail bucholica Virgiliana. Si veneali mititeii,
veneait asa cum eraii, cari cu cuiciulile infundate
pe ochi, cari cu päluiriile la o parte ori
pe céfa, naivi i b1âni, errani ne-conventionali,
animi de aur prin graul de aur, in miVocul aurului
ilel, el Ansi-le aur i flori de cicóre, romanite
i garófe de camp. Si cum rideat.! i cata
bucurie n'adduceaA cu ei Si cum pereat. umbrele

Sore i Grirt 51
grijel de pe fruntile drumetilor ! Si cum era de
uitat orasul ! Si cum ar fi dorit el s rëman6
acolo, mult, mult de tot, césuri lungl, dile
intregi, luni i anl, tot-d'auna.
Dér sórele coborise. Rustici adduseser 6. drumetilor
ap5., de b6ut de la un put ascuns sub o poticnire
a sesului, si rota de la tr6surá, cu chiti
cu val, fu ridicat5, pe parul ce avea s'o proptease&
p6n6 la satul vecin.
CAlëtori intrará ithuntru. Mici térranl, precum
si mai m6riceil, tot): cati 16,sasera, in minte nestérsa
lor intyp6rire, Or puyin in urmk chiar
sesul cu holdele lui, graul i diva veselk se intunecar5,,
perirä din ochi ph6rmecati al acellor
fericitl de-o cIip, i trAsura, terrils-grápis, Ii duse
0116 la han unde innoptark pe cand luna ce se
ridica Si cani cari MtraA sub sérä, inchia,Cat diva,
stirseati visul.
1896 Bucure,d, lunie

PE DRUM DE PO*TA

PE DRUM DE POSTA
MAMEI
In careta inhamata cu doui-spre-clece cal de
posta, manata de trei surugii, pe capra cu un
soldat, se afla o dOmna a card frumusete era anc6
stralucitóre cu tote c inplinise séia inplinea treIdeci
i cinci ani, §i un ten6r, aprOpe un copil, fáptur
delicata ce trecea pragul cellor cinci-spre-clece
ani al s61 cu o sän6tate sovaitOre.
DOrana, mama acellul produs bolnavicios a
carui nervositate era extrema, ênse ce era inzestrat
cu simtire si intelligenta superiOra verstei
sélle, antithesa bizara in care germeni r6u1ui si
binelui se ciocneati cu desfaprari de puteri egale,
scotea de la un moment la altul patratul de
hartie cocolosita, pe care se aflati lipite benti orizontale
cu littere de typar stampate in albastru,
depesa priimita cMar in acea 4i de la o ruda a

56
Alexandru Macedonski
soçului ei, a carui bóla se facuse grava, mortal&
póte.
Pled, si nu mai astepta" clisese din departare
gandul i condeiul cellui care chibzuise telegramma,
plea si nu mai astepta" transmisese fulgerarea
electrica ce sguduie sirma intinsa intre Bucuresti
Craiova.
Aceste cuvinte, terribile in laconismul si in albastrimea
lor, resareati de pe fundul alb al imprimatului
telegrapho-postal i treceatt pe dinaintea
vederel soyiei-mame -pentru a doue-clecea-Ora. Si
pentru a doue-clecea-Ora, litterile fatale II ampleaui
ochi cu schinteieri rosii printre carl, marca terrei
typaritä in negru, punea doliul ei. In acellas timp,
dintre fie-ce cuvent, famfare funebre se ridical
Un dric, pompuos i nalucitor de aurarie pe sub
zabranicul ce '1 invelea, apparea esind de la Se,rindaru.
Mu de soldati, ostirea tótá, Ii urma,
pusti aplecate spre pament, sabil trase, musici,
in capul, in miclilocul, in coda cortegiului....,
spaliere de soldatl, soldati inainte, soldaci inapoi,
trasura Domnesca, ministri i ambasadori, incarcati
cu decoratii, pe jos set. in trasuri, tunuri,
stéguri, popor, lume din lume. Ce ? Se fie cu putinta
? Socul ei, omul cu care a trait doue-cleci
ant,
cu care a inpartit bune si rele, se fi murit
in adever ? Ce ? Ea n'are se'l revada de cat sub

Pe drum de Pula 57
formá de cadavru, cu chypul desfigurat, cu pete
vinete i rosii pe densul, cu përul capului si al
mustAtilor cAdut, ultime indicil ale ma pe care
a banuit'o din momentul priimirel acellei vesti
fatale si de care acum, de ce cuget g. mai mult,
pare sigura ? Ce ?,.. Ce ?... i tót6 viata el, covisele
i illusiunile el de fet 5. unia la
Orinti bogatl, logodna el, el, allesul, frumos,
tank,
cu talie de fetti, in fracul de praporgic, ro-
chia el de mire* rochie de p5.pusä, atilt era de
mic5, la pal-spre-dece ani, se inatail incet din
adâncimile trecutulul, se oglindeaii cu vioiciune
pe g4murile aburite ale caretel in midllocul inse-
rarei
noróse ale unel dile de pe sfârsitul lu Sep-
temvrie. Venea in urm 5. tóth lAntuirea de lupte,
de sperante, de deceptiunl : Cariera lui, cuceria
grad cu grad, strämuthrile miliarescI dintr'un
colt al térrei la cell-l-alt, revolta companiel de la
Ocnele-mari, ea asvêrlindu-se desplgtitg, intre cei
cari '1 inconjuraserg., coperindu'l cu corpul, ocrotindu'l
cu Anima, sc4ându'1 cu eroismul, socie care
striga soldatilor rèsvatiti : tragetl" i dinaintea
cáreia, fruntile se pléca, genuchi se incovóie,
puscile scap6 din math' I Pasiunea cu care densul
o iubea, slabiciunile lui de voluptuos ce'l fäceati
së '1
dea rivale, desnAdejdea ei, violentele i certurile,
citintele i inpAcAciunile I Ce ? Ce ? i acest

58
Alexandru Macedonski
om, pe care '1 iubise cu calitile i defectele lui,
pentru care se devotase dou6-cleei ani, pentru care
fusese geniul cell bun, stéua cea luminósrt, pe care
'1 petrecuse 0116 la culme" ca tovaräsa credinciós6,
acest om së fi murit ? De acest om s6 se
despart6 ea inainte de timp ? i inserarea ce se
rasa peste naturá pAlrundea in Anima, ei, lacrymile
o podideati, chdea n. cu pichturi largi pe hartia ce
tinea in miln6, ér careta sträb'attea campiile ca un
virtej, fugea, allerga, sbura pe drumuri aprópe neâmblate,
se strecura printre hopuri, printre r6sturnisuri,
trecea pêrriurile i riurile, cobora väille ski
urea déllurile, din aceiasi fug6, din acellasi sbor.
Soldatul de pe caprA, euegia, sè pleea motrator
in drepta, in stinga, visa cu maw, pe puscA, la Tita
In dragostea c6rei rësbise tocmal in 4iva plecárei.
Surugii, desculti, cOdari pe deselate, cu ismene de
panz5, ce li se ridica ti. de-asupre pulpelor armii
bhnhnhiai l. din piciOre de jos in sus si de sus in
jos, isbeaA roibi cu alcadele, injurati de ceara
mgsel.", hrtiab., mânaü, scuipau, clopotele MangAneati,
chte-o mit5, de cal Ulega drumul alburiu,
sfircul biciului Ii plesnea si singurä sbirlirea
p6rului trh. da sbircitura pelel, arsura durerei.
Dar cu ciit se innopta, virtejul mersului in loc
55
se domolescá se ducea mai repede ; se ajungea
la jum6ta4ile de post6, pe ne-resuflate, se asvirlea

Pe drum de Potttk 59
la oistie a1l cal can i. asteptati din porunca de la
Bucuresti cu hamurile pe el... ln urrna cu felinarele
apprinse cad nóptea inainta i intunericul ce se
asternea peste deal si peste valle se facea besna,
cu cal próspeti intre piciOre ce bagel pe dracu
'n ei, troscaielile bicelor isbucneati din noti, ha-
irile reincepeati, spargeati atmosphera posomorata a
noptei cu sëlbaticia lor cutremuratóre ori se prelangeati
cu sfasieri durerUse i duioil nespuse.
Rutile sfirräiati, careta scotea gemete din tote incheieturile
ei, se apleca peste roti, indeplinea salturi
mortale, parea corabia primejduita pe care
fie-ce vall este gata s'o inghita si
ce se ridica
deasupra fie-caruia.
Inauntru, copilul, v6d6nd ea mama-sa atipesce
cu o parte a obrazului infundata in matasea captuselei,
Il lipea fruntea de geam, se uita in intunericul
nabusitor brasdat langa portita de fulgerarile
galbene si rosil ale unuia dintre felinare,
cerca se ghiceasca privelistele. Unde era valle credca
C e deal, i se 'Area ca vede ape marl Rnse
trasura se apropia de locuri padurOse. G-rupe de
copaci defilaa ca nisce naluci negre, povesti de huti
Ii ampleati. mintea.... Cell mai mic porn, stuful cell
mai neinsemnat, i se oglindea in priviri cu proportiuni
gygantice. Crecile noduroase se schimban
in pusci, trunchiurile luati forme hotarate, se fa

60
Alexandru Macedonski
ceatt bmenI, haiduci 141 in spete, cu cäciulile pe
sprancene, cu ochil schinteietori...
Chte-o suieratura de surugitt, scurta sétt ascutita,
urmata de vorbe inganate de-a 'n calare, Ii
intAreati i mat mult in credinta ca nu se inséla,
ca
s6
acelle suieratur1 sunt semnale, cá n'aveati
scape din acea nópte.... Ingrozit, dênsul se
tragea attunci de la geam, se ghiernuia in coltul
sti cu urechile vijeietOre, cu ochi dilatati de
intunericul pe care ar fi vrut 0'1 patrunda... Contractari
nervóse 11 scuturati i voMd së se faca
viteaz, s se amagésca singur, se infäsura in salul
mamei séle, sal scotian cu dungi albastre pe fund
rosu, punénd fióre i scuturari pe séma until: frig
inchypuit.
Cu tote aceste, minutele adduceatt cu elle sferturile
si jumètátile de cOs. Careta iI urma mersul,
Or fiind-c 5. era ajun de tirg, siruri de care incepeati
s6 se zaresca, treceati ca printr'o lanterna
magic& in scurtul spaciu de lamina' cucerit de felinare.
Strigatele Orranilor ce le abatteatt, scartaitul
rotilor, injuraturile surugiilor, se indeseatt.
Ense o data cu téma de hati ce disparea, frica
rësturnisurilor se ridica dintre déllurile ce se in-
multeali,
napadea dintre prapastiile vil1or ce se
deschideatt. copilul, desteptase pe mama-sea. Soldatul
ce se detese jos de pe capra i inpedecase

Pe drum de Bpi 61
rotile, grabla pe langg portitg. Surugii o lasaserg
la pas, ér careta, in bglgneanirile clopotelor ce
se domoliserg, cobora pe mama i pe copil, cu
doul-spre-dece cal in sir, cgtre adâncimi necunnoscute,
care funduri innecate de intunerec.
Wrsatul diorilor apucg pe drumetl departe de
Pitesti cu dou6 poste. Ense somnul ce amortise
pe baiat mal dinainte, urma s6 faca pe sub pleopele
lul plumburil aceiasl besna inasuratOre ce
allerga din tote colturile campulul, ce se tinea de
träsura fulgerata de acelleasl licarirl scurte ale
felinarelor cu lumina galbeng Copaci
de pe culmi, reincepeatt ast-fel, s6 se desire pe
sub ochi lui, nalucl negre, cu forme hotarite...
Der densi, in loc sa se schimbe in Omeni, in haiduel
latl in spete, cu caciulile infundate pe sprancene,
se aceat de asta-data, procesiunl de ea-
1ug6r1 cu glugile in cap ce calareart intunecimea
de pe langa caretg... Apol, ca in balada lui }Huger
din albumul illustrat ce i se daruise de anul
noti, unele glugi cgdeaA, vêntul le filfaia prelungindu-le
printre negurele scaparatOre, ochi calu-
&nor se roseait ca nisce arbuni, fecele lor galbene
li se albgstreati ség li se inverdeati ca flacarile
ce jOca pe ate un mormênt, degetele si piciórele
li se lungeati, li se ascuteaA... Densi luati
infacisarI de demoni, se tineatt virtejurl grozave

62
Alexandru Macedonski
ce se ajungea1t si se intreceaa, ce appareati and
la un geam cand la cell-l'alt, ce ampleati tot drumul,
inainte, in urma, la drepta, la stinga, spre
r6sarit, spre meda-nOpte, ce se revërsaa peste
camp si peste valle, ce se urcali pe délluri i o
luati de-alungul muchielor huhuind cu risete spaimantatOre,
ducéndu-se cu fIirl fiorOse, cu rinjete
i scrijniri, cu urlete si latraturi ! Si in midilocul
visului s6a, pe cand sud6rea ce-i deschidea
pori, II lipea de temple Oral ondulat si mole,
un OVA, strigat de disperare nemarginita, cerca
se-I deschida, buzele, dér se oprea intre gitlejul
ce se Augusta, murea fart, sunnet intre flcile ce
se inclestat., ér prin vijelia uetului de rotl, dintre
demoni, se napusteail duoi, patrundeaii inauntru,
'i se aruncati de grumaji, 11 coprindeati cu
brate de flacarl, ii pironeat sub ei, se asedati
grecesce pe peptul lui. Unghiile lor ii sfasiati
carnurile, scotoceaii pe sub cOste. Ghiare de fer
ii apucail anima, sangele curgea... Destul ! Destul
!" Nu, nu e destul" Ii sufflaa attunci anfenduoi
: i acelleasi ghiare, i se infigeati in raruchi,
se urcati spre plámani...
Mama sea care se desteptase audindu-T
resufflarea
aci grea i lunga, aci suieratOre i scurta, voise
se'l scOle in mai multe randuri, dér ne-isbutind,
lasase jos gémul. Aerul tomnatic l unel dimi

Pe drum de Popl 63
neti ragusite sub un cer incetat patrundea 0116
la el, II r6corea fruntea. Battai le neoranduite ale
inimei i se lini§teati, sangele 41 relua cursul regulat,
i de-odata, cel duoi demoni ale caror chypuri
devenisera confuse, se prävMeatt sfarmati
de pe peptul WI, sub taiusul unei sabil muiata
in schinteierl de briliante si in foc de rubine...
Opaluri ce se desirati de pe cordele de fir riura:tt
inprejurul copilului, II dimbeatt cu irisrl Haritore.
El se simtea invelit de sus p6n6 jos intr'o
haina de lumina. Corpul i se facuse strav646tor.
Aripl 11 luau i. in sus. Se ridica intr'o splendóre
gloriosa, plutea de-asupra v64duhurilor ciochr-
bet, i
vocea sea, coborându-se de la inaltimile
ametitOre, infäsura Vrra, se impunea viitorimeI cu
modulari de o dulceata nespusa si cu rinjetele
sarcasmele intrupate In armonia larga a desmadejdei
finale.
Dénsul, deschise ochi toemai pe cand träsura
se afla la jum6tatea unui deal. SOrele isbutise s6
sparga ceata sub care statuse cenusat. Rai:fele
liii repalite ca nisce sagetl de aur, redatt naturei
colori i veselie. In stinga drumului, copaci
se urcati din fundul väiei cu frurniatura ance"
dOsä, ênse roscata de arsurile sufferite in timpul
verel si galbenit,a de attingerile phtisieI atmospherice.
In jos de tot, la o adAncime, de peste

64
Alexandru Macedonski
cinci-deci metre, se desfasurati One la marginile
orizonului camping ondulate ca vallurile marei,
valcele si dellusoare, dintre earl', turnuri de biserid
resareati, semnalarI de porturI supreme, aceste
singure limane de scapare suffietésca in furtuna
vie0i omenesci.
*i. caii urcaa merea. S'ar fi cregut acum, ca el
se duc drept in cer, atat de inalt era deallul si
atat de departe culmea.
Disha, vrênd Dumnalett, vom fi in Bucuresti"
gicea mama. In urma, scotea din bisactea iconita
Maicel-Precistel pe care o purta cu densa de cate
ori pleca la drum, il scutura cu batista corana
de rade tintuita inprejurul fruntel, il seruta argintul
poleit, si n'o punea inderet 0116 ce nul
descurca sirurile de margaritare menunte ca 136bele
de linte, salba de rubiele cu care o inpodobise
de feta,. Anima el, reincepea attunci, se se
ample de nadejde: Nu, era cu neputinta ca
densul se plece ast-fel, se nu's1 ia adio de la femeia
pe care o 16,sa veduva, de la copii pe earl
i-ar lása orphani. Ce? Craiova, era la o mie de
poste ? Déca cu adeverat ar fi fost gra bolnav,
n'ar fi vestit'o din vreme? Ar fi asteptat cell din
urma ces ? Afara de acésta, nu'l lasase sanetos
in lagerul din care nu plecase de cat de o
luna.... Si '1 revedea, inconjurat de un stat-major

Pe drum de Po It& 65
stralucit. Trêmbitele r6sunnaa, tobele bätteaa, soldati
presintatt armele. El, crunt si aspru cu eel
mari, tin'endu'i paralysatl sub priviri, palpitatori
ca vrabiile in ghiarele ulTulul, trecea pe dinaintea
frontulut Prestigiul 11 in* ura. Respectul
sbura inaintea lul. Se imbunea cu grackle inferióre,
intemeia pe elle, nadejdea militarésca a
t6rrel.
DOca,, déca ênse va fi murit ? Déa ii
vor
fi omorat ?
Si la acésta, cugetare, un trecut de erl de-alalta-eri
fl re-adducea marsul militar commandat de socul
el, cati-va soldati intailiandu-se prin porumbi,
sutimele de mortl cu cari, organele oppositiunei,
semenatt campurile, ampleati vaille i déllurile,
santurile si colOnnele lor. Er pentru antêia data,
Il da séma cu lamurire despre ce ar fi sOrta el
si a copiilor dupe mórtea ml. Dusmänii neinpacate,
ingratitudini ascunse, asteptati Ore alt-ceva
de cat momentul priincios ? i ei, i se va erta
Ure, frumusetea, positiunea sociala, epoca triumphald,
dispretele pentru aristocratia de nascere neinsocita
de cea suffletésca, sangele boeresc ce-i
curgea in vine curatit de scrofurile prejudecarilor
?...
Da. Va r6manea cu ore-care avere,zestre parintesca,va
putea s lupte cat-va timp. In tot.
a

66
Alexandru Macedonski
casul, I va cresce copii... Ense, dupe acésta,
intunerec, nópte a viitorului ne-patrunsa de ochl
omenesa cat despre sprijin Domnesc, ,cu insemnari
pe catastife", cum putea s prevada ce avea
sg
fie ? Ce scia, ce simtea, este ca o data cu
mórtea lui, déca' va avea nenorocirea s6 r6mana
in térril, va intra intr'un necunnoscut prapastios.
Si attunci, vindea din gand, case, mosii, tot,
pleca in Franca ; se stabilea acolo cu copii, nu
se mai intorcea nici odata. Aci, isl cump6ra din
gand, o ferma in Normandia, pe liinga Dieppe ski
Etretat, se induiosa la gandul de a ingriji de
gaini, de a face yin de mere, de a priveghia mulsul
vacilor, se vedea cu boneta alba pe cap, punea
sort albastru, tiaia cu liuite i inbelsugare.
Aci ér, adducendu-si aminte de copil, isI schimba
planul, se statornicea in Paris, baga pe cell mai
mare in ostirea francesa, lasa pe cell mictilocill st
'si urmeze vocatiunea, sè scrie romane, piese de
theatru, poesii, ce i-o placea. Cat despre cell
mai mic, zapirstea, Ba-be-bi-bo-bii" A !
de
densul nu se despartea, 11 tinea langa maman",
II lua profesori in casa, ér mai tarcliii, v64end
si facênd".
In vremea acésta, trtisura se apropia de Pi.
testi. Copilului i se facea %me. Cosul cu ou6 r6scópte,
cu un curcan fript, cu salamurl i branze

Pe drum de Po 9ti 67
turi, era ridicat pe genuchi. Se scotea si se intindea
un servet alb ca laptele. Se spargea ti. si se curata
a. ouele de coji. Gusa i peptul curcanului
se *earl nev6clute. Vinul de Bordeaux scadea in
sticlk
roseti caldurOse urcail pe amenduoe obra-
zurile, ochi battuti de ne- odihna, se insuffleteati,
viitorul apparea mai pucin nuoros. Nu, nu se putea
ca el se fi murit ast-fel", ér copilul, incepea
s6 cróda si el ca., nu se putea" i r6manea ganditor.
Pentru el, tatal OA era un fel de spaimale.
Nu'i vorbise mai nici odata de cat cu restéla.
Ii silea pe el si pe frati sè s Irina in tote 4ilele
ca set diet
: Bon-jour pa-pa, Bon-soir pa-pa". La
mesa, le poruncea s éda pe scaune, smirna,
drepti ca soldati, s se uite in ochi lui cand le
vorbesce. Se sperial de ate ori se supèra pe buattar.
1 se parea c aude âncë andaririle de
farfurii si trentiturile de scaune.
Cu tOte aceste, dênsul, l'ar fi plans mai mult
de cat orl-care. Dér in acelle momente, o lupta
ciudata se petrecea in consciinta lui. Se simtea
coprins de betia emei pe care o dail caii ce inintrasera
in sosea, aspira catre libertate. Virilitatea
ml prematura se revolta contra jugului de
tot minutul. Ce era bun in el era nävalit de ce
e rti. Cerca se"§I. analyseze simtirile si nu isbu

68
Alexandru Macedonski
tea. Ar fi vrut s5:1 innece lacrymi si se'l sguduie
hohote pentru a's1 dovedi 1111 singur ca ar regreta
pe tat'set,
déca in adever ar muri.
Der o laie de tiganl asedat a. la marginea orasului
incaleca soseaua cu tabararea el. Densa,
dupe ce se intocmise cu addunaturi din felurite
parti ale térrei ce amestecasera inpreuna rudari,
netotl i läietl, se statornicise mall din vreme ca
de obiceiti, i campul se arnpluse nurnal in ateva
dile de cosarele lipite cu pament galben si de
bordeiele ce pareati a fi acolo de cand lurnea.
Porci, gáin, leote de danciuci in pelea ea. Iletote
ce se certati la sOre pe gramedile de baligi
uscate ce addunasera de cu véra, sgomotul cujnitelor,
costorirea cator-va tingiri nauntrul chror
gasperite arduie invirteati otrepele ghemuite sub
piclOre, inpetecarile de tote fecele ce le inbráca,
rnargelele rosil séti albastre ce le tacanea la gituri,
carpele i sdrentele murdare agatate de maracinl
ori purtate in paranga de crecile ate
unui porn, grohairile scrOfelor, sisarile gascelor,
Or mal presus de orl-ce, hairtlairile guturale ale
certurilor, apucal careta in haosul kr.
Cali, Ii iuteatt mersul fara se mai fie napustiti
de surugit.. TJni, speriati, asverleati cu piciOrele.
Ense, cel mal multi, puneatt capetele in
pept i fugeati cat puteat., ridicatt nouri de praf,

Pe drum de Popi 69
furtuna de aer in miscare ce insan6tosa in drumul
el atmosphera inputita de lulele i de duhorl
otravitOre.,Copilul, ultandu-sl posomorarea, scotea
capul pe feréstra i ridea de balaOnele ce ocaraii
en mascari séa ce 'si
puneaa pOlek in cap ca s6
's1 batta dosnrile la surugii ce le arsesera cu sfircul
biciului. In aceiasI vreme, dintre cosare si
cocine, se repecleaa danciucl. El se tineal drOie
de gOna cailor, si, gol-pusca, se det tumba pe
lang6 santurile soseleI cand nu cadeati claie peste
grämada de-asupra craitarului sburat intre dênsi,
luandu-se la battaie, rostogolindu-se prin Orranii,
morman aramiii de spinarI calárite, de burtl
stranse intre piclOre, de obrazurl turtite sub secluturi,
de sgaibe in sus, de manI inclestate pe
tot ce putusera se' apuce.
Rutile
trasurel sguduira in sfarsit caldaramul
Pitestilor. Bice le, chiotele, scoteati in usl pe pravaliasi
din ulita cea mare. Trecatori se opreal in
loc. Ense, cu eat se inainta catre bariera Bucurestilor,
se producea un fel de inbulzéla.... Trasurile
se inmulteaa. TJlita se amplea de lume, ér
din departare, se inalta o rapaiala monotona ce
se apropia mereti i ce se urma cu o cadentit staruitOre.
S'ar fi cre4ut a este o mare in reflux,
ea un cataclysm indeplinit fara veste a sfarmat
stavilarele pe earl vécurile lea pus la gurile

70
Alexandru Mecedonski
Dunarel, ca apele salci1 in cari densa se vérsa,
s'ati ridicat de-asupra nivelulul obicinuit, si ca,
reintra umflate si spumOse in matca kr preistorica
dintre Carpati si Balcani. Cu tote aceste,
vijelia rythmica lua proportiuni deslusitOre. Sforairi
MITI, ca celle pe earl le-ar produce cate-va
mil de fOle in miscare, se inpreunait intr'o resuflare
gygantica ce se propaga prin ondularile
symetrice ale atmospherel odata cu fanfare argetOre
de trembite, cu battal in toba cea mare si cu
uruiri de tunuri.
Si drum-drum-drum, dururum-drum- drum", capete
de colOnne appareatt. Soldati inaintaii cu pasuri
mesurate dupe toba, recucereatt orasul ulit6 cu.
ulita.... Abia apuca se' treca uni ca alti le lua locul.
Cornisti din fruntea companiilor isi inbucart instrumentele
cu incretirl de barbill albastrite de perdafurile
bricelor. Stegurile se desfAsurati de-asupra
luminisuld de spangi cu fliscuri si cu sumete
de aript Oficeri dintre plutOne sett de pe marginile
kr, se duceaft cu sabiile trase si cu epolete
de aur pe umeri, fie-care catre sOrta lui ; cafe unul
care zarea ordonanta de pe capra, siluia cu priviri
cercetatóre penumbra din careta ce se oprise si
recunnoscend chypul ostenit al dOmnel dinauntru
trecea salutiind militaresce fulgerat de coborarile
si ridicarile oyelulut cavaleresc. Numele persOn-

Pe drum de PopA 71
nei salutate. soptit din oficer in oficer, ajungea
ense, One la seful divisiunei, un colonel ance
ten6r care '0 punea calul in galop...
Adeverul, voiesc s5 sciti adev6ru1...
Dér densul, cu chipiul tinut cu o largä curtenire
in maim drépta, cu cea sting5, pe frene, se
apleca inainte, o re-asigura pe gémul läsat : nu
scia nimic, se re-intorcea de-a dreptul din lager,
nu se oprise in Bucuresti de eat o ji, timpul trebuincios
pentru a '0
odihni divisiunea ce reintra
in circonscriptia ei. Nrea mirat ca' o 'ntelnesce.
Déca ar fi fost ceva gray, lucrul i-ar fi ajuns la
aucl in trecerea lul prin capitalk. C era bolnav,
nu inc5,pea indoiala... ense... dér..,
,Si Drum-drum-drum , dururum-drum-drum" ,
vorbele lui intunecate de rtipirea brutara a tobelor
prtreati di, se cojesc de poleia15,, nu mai 0AI-uncleat
inauntru de cat sub forma unei sbirnhiri
surde, Ii perdeati elocenta convingaóre. Soldati
de differite arme se scurgeati ca apa. TJruirile tunurilor
si ale ambulantelor mn1ocuia musica disciplinar5,
a pasurilor, ulita se libera, colonelul se
inclina pe cal cu o ultirn salutare, surugii plesneati
din bice, clopotele se scuturati, rade se inverteati,
Pitesti r'emâneatt in urnià, gema II rehia
physionomia ci selbatia. De ast5,-dat5,, soséua n'ayea
s sfarsésca de cat in Bucuresci, dênsa era

72
Alexandru Macedonski
neteda, cii petrisul bine battut, vM, dé1lur, eran
pucine,
Adeverul, nu voia se scie de cat adeverul."
Ense, cu cat se nainta, iuéla mersului inpreunata
cu ostenéla drumului luat, ii strangea templele
cu cercuri angustatere. Testa i se golea de
idei, ochi i se tintean pe cuiele poleite ce prindean
perdelele, miscarile i se faceati automatice,
uita de unde vine si unde se duce, isi stergea
pleepele umflate cu apa de trandaphyr dintr'o sticluta,
sett, hypnotisata, se läsa pe spate cu singura
aspirare de-a sosi, de a'si infunda capul intre
paint moul, de-asi trage plapuma pe obraz.
Copilul, sub aceias nimiccire, simtea c privirile
i se paiejeneaza. Careta, locornotiva de mica
viteza, nu mai punea de la o posta la alta de cat
doug cesuri ; se ajungea la Gaiesti cu sgomotul
unel pravaliri. Prunariile din acesta localitate se
desfasuran de amendoue paqile soselei. Case albe,
cu stilpi si pridvOre vechi, cuiburi de fericire ascunse
intre frundis, fugeati printre desisul rarit, ca
nisce scurte licariri. Se esea dintre live4ile roditere:
Campuri monotone si nesfarsite ampleatt
orizonul, erati lasate in urma, se iveani din non.
Serele, ce deja incepea s6 cada de la zenith, aureolisa
globul in aphelie. Miryade de schintei orbitere
se inparlean in aer. Pulverea drumului se

Pe drum de PeTtA 73
schimba in praf de aur. Scaieti i mgrOcini se poleiati.
Perul surugiilor se incendia. Excitarea gonel
le vilvora obrazurile cu flacArl, le suffla in
corpurI viri1it4i aprige. Sdrentuirile cgrasilor
dispAreati. Frumuseti supra-omenesci II inbrIca.
Tepenia muschilor vorbea de drOgostiri nebune cu
restignirI pironitere si exala pharmecul aphrodisiac
al manifestArilor fortei.
Der ochi pAiejenati al copilului se inchideaii
pe jumnate. Clopotele cailor II sunna t. in cap, ostenela
f'Acea s6'i tree& pe dinainte sirurI de bobite
galbene sat albe ce se ridicat si se coborail la
ie-ce miscare a pleOpelor. Dênsul, urma'rea phenomenul
cu o curiesitate crescenda : acelle mOrgeluse
rait atat de frumese, se insiratt cu o diversitate
le moduli asa de extra-ordinarg, in cat il duceati
a clOdirI de theoril, la conceperi de idel bizare :
Da, pentru ce ochi n'ar castiga in momente de
upra-excitare pOtrunderl ce le lipsese in stare
wrmal5, ? Luml cu totul ne-materialle nu puteart
re se existe si s6 populeze spayiul ne sfarsit?
Lumina bune-Orá, este ea materiallO? Si dccea, este,
pentru ce de cum inchicII oblenele unel od61 se
ace intunerec ? Pentru ce nu pot): s'o primp: si
'o ii arestatá inauntru ?... Apol, inmultea dedu-
'erile, ajpngea la sufflet, se convingea de exisenta
lul, Dumnecleti cobora peste densul cu teta.

74
Alexandru Macedonski
poema immensitatel. Deslusea hyeroglyphele cernrilor,
se cufunda in albastrimile adand... Timpul
si local dispareati. Stellele i se grupail inprejur,
ii
sopteati ca elle, inpreuna cu tot ce este materie,
triliesc de o viata proprie. 0 ! Sufferintele i bucuriile
gygantice desp.re cari ii vorbeet, voluptAile
transcendente ce '1 spuneaa ca resimt sub insementarile
sguduitere ale cate unui sere, sfasierile
durerese ce '1 faceall s'e" pricépa ca indura pe
fie-ce minut al voluptatei sett rodniciei lor !
0 ! Pantecele bor cutremurate sub strapungerea
desflorarilor, spintecate sub silnicia nascerilor !
0 ! Isvorerile de ape printre crepaturile mamelelor
! 0 ! Ethopeele cu earl âmplea spaciurile :
adernenirile i tradärile, plansetele si surisurile,
prelungirile misunathe de viéta ale infinitului, desfrenarile
sorilor, infectiunile Venerice, phtysiele
lunare, luptele pentru existent& ale astrelor, battaliile
titanice, pravalirile unor intregi systheme,
cerul plin cu tabere permanente, cu ostasl colosali
!
Der serele ce cadea sub orizon, disparea ; brasdele
lui mohorcite, nuanc.ate in descrescere cu
portocaliul i galbenul topazului sO cu cernéla liliachie
a amethystulul limpede, se stergeatt repede
inneeate de nori opaci. NOptea ajungea caii din
urma ; la marginile extreme ale intensitatei ra

Pe drum de Po 7t5 75
ilelor visualle, acolo unde cerul se inpreunä cu
pamentul, inserarea brum4rie, zitbranic de un albastru
mai anteiii deschis i anc6 strav64etor, se
ridica, coprindea grad cu grad pereti interior): al'
clopotului immensitititeil, topea colorile i1e expirate
intr'o singurit nuan0 universalhi, indigo preschimbat
inteun negru des'avêrsit de lichririle stellelor
ce 'I punctuau. Careta, cu felinare re-apprinse se
cufunda din noiti in intunerec. 0 infinitate de licuria
ce pAreall c'a se mut6 dintr'o parte intr'alta,
se araatt in facu soselei, iimpleatt pe momente
campul... Soldatul se apleca spre g6m, bratea intr'ensul
: Bucuresti, cuconitil !" Anima mamel
tresArea, o pornea iute de tot, furtuna cailor sosea
in dreptul Minesel, aluneca pe dinaintea el, se
nApustea in rondul ântifl Mmpile de petrol roscaii
pe rand intunerecul, copilul scotea capul si se uita
inaintea cailor, nu scia ce simtea, d6r era coprins
de tremuräri nerv6se, rondul al douilea se trecea
cu ocolire pe dupe havuz, surugii opreati in scurt,
'andarmi cálAri si mai multe tritsuri. ocoleall ca-
.eta :
Nu, n'a murit, dér...
lute attunci ! Lite !
rotile duruiril pe podul Mogosóie; elle sea_
parafl scbintel din petre, g6murile sbIrniatt intre
pervazuri, se trecea de biserica Sa'rindarului cu

76
A lexandru Macedonski
portile si t6t6, inprejmuirea in negru f6rit ca
cei dinauntru se bage de shag., se cotea pe o
ulita, se lua pe alta, se intra in sfiirsit pe o pórtA.,
se oprea la o scarg, portita se deschidea, mama
si copilul great!. jos : Cum II e ? Cuin ii e?"Slugile
thceail, o femeie in negru se areta in capul
sc&rel, se arunca de gitul nouel sosite :
Ah! ma tante, ma chere tante!

MORA PE DUNARE
D-lia Ed. Dall'Orso, ommagiu.
In migilocul apei albastre ce curge cu soliti de
aur si de smarald, cu pilpairi de sore de-asupra
fie-carui vall, in firul ei i dincolo de Nicopol, acolo
unde scapära rubine si se rostogole topaze,
este ancorat un pod-amblator. Scandurile din cari
e facut nici nu se vëd. Peste pod, a fost carat si
risipit pamênt vegetal; ploile, vêntul, sórele, Pan
battut, i frageta Anc6, érba '1 copere pe locuri.
Dusumeaua, chiar la margini, dispare sub malluri
neregalate din earl at r6sarit maracinisuri vercli.
Privit de departe, acell petec de terren artificial
are infacisarea unei insule. 0 baraca de brad, adapostesce
petrele morel, ér afar6, intr'o scobitura
a podului, din dosul baracei, rOta invêrtita de curgerea
Dunarei la valle, macina apa monoton, o
prguiesce ea pe o zapada viscolita, i Dunarea
se duce, se duce nici mai iute nici mai domOla,
nepasatOre ca vremea, apriga ca viata.

78
Alexandru Macedonski
Turci stapanesc duce termul pittoresc. Pe crescetele
dalurilor, minarete subtiri se inalta numenise
si albe in zarea azurie.
Au morarul, s'a dus din cliva trecuta la tirg.
Ostrovul plutitor e pustiu. Rota dinapol macink
apa in sec. Numal o pisica galbena cu ochi de
jeratic, ii rotungesce spatele in sore, ér printre
larga dira de faint'', cursa de la usa baracei
One in marginile podului, urme de sóreci se incruciséza
In felurite directiuni , dati de faca
trandavia dusmanei lor seii prea marea lor multime.
Der o panza alba se lamuresce de-o-data, in penumbra
stancilor departate ale termului. Pisica
se aplOca peste apa ea si cum ar zari-o. Panza voltha
in vent, descrie zig-zaguri, se maresce si conturul
el se affirm& neted. Luntrea ese dintre brasdele
vallurilor. Saci cari o incarca ar putea se fie
zariti de pe ostrov, i treptat, barba alba a morarului,
cealmaua lui, sangerata de rosul violent
al fesului ce '1 formeaza fundul, se deslusese. Cateva
clipe Alice si graul aural va fi desearcat, móra
va reincepe Se macine...
Si in adever, éta a Ali a si prins podul cu
carligul canget Luntrea e acum legata ca de obiceia
de te'rrulul vechiui. 1.1-nul dupe altul, saci
s'atl
gramadit la usa baracel. Cell din urma, mai

MOrri pe Dunke 79
grea, face ense pe b6trAn s6 soväiasca. Cu un picior
in luntre i cu altul pe pod, se oppintesce. Dér
fringhia, r6a. infasurata pe dupe lemn, se desface
fara veste, i luntrea e furata de un vall. In caderea
1u, zadarnic morarul cérca a se agata de
pod. CArceie '1 paralyseaza si se duce afund, infra
de desub, nu se mai vede.
Pisica, ai &Axel' ochi de j6ratic sclipesc mai tare,
ca §i cum ar sei ce s'a intémplat, Ii ridica coda,
isi rotungesce spinarea si se aplOca peste apa...
ér Dunarea curge la valle.
1896 lunie Bucure0.

POM DE CRACIUN
Fiilor Iiicet mele: Alexandru,
Nikita, Pavel, Constantin 0 Anna
Macedonski.
Zapada Craciunului, zapada copilariel mele,
par'ca era mai alba. Fulgi el, par'ca eraa mai
marl. Si clind viscolea, ce viscol ! Fluturi de érna,
abi fluturi al lui Decemvrie i Ianuarie, se duceati
de cok-colo.
Oh ! fericite i bine-cuventate timpuri cand primaria
nu se grabea s noroiasca podurile, se morfolésca
stratul de argint al stradel ; ciind nu eraii
legl communale s silésca pe proprietari caselor cu
coperisurl trilingbiulare, pe boeri cu imomele de
chiblibar al copilariel mele, se dea jos ninsUrea
de pe coperisurl ; când tuturOiele de ghiatA aveati
voie se aterne in libertate, s licarésca la sore,
së albastrésca la 1un i une ori se sparg i capuI
cilte unul mojic...
In acelle vremuri, par'c i criv6tul musca mai
tare, par'ca i poleiul era mai sclipitor ; par'ca,

Porn de Crriciun 81
gi
jucariile mai frumOse, der par'c i Omeni eraa
mai. avuti.
Acesta copilárie despre care'ml place s6 vorbesc
asta-di, mi-am petrecut'o intr'o casa. vechik
ceva ca un castel. Ea era in midilocul unel curti
marl, cu spatele la o gradina in care te perdeai,
er jur-in-prejurul curtei, stilpi de caramida netencuitk
stachiete verdi intre densi. Pórta, se arcuia
intr'un zid inalt si monumental, era mai
mult arc de triumph de cat simpla intrare a und
inprejmuiri.
Der ce 'mi-a rëmas cu osebire in minte, nu e
nici casa cu coridOrele ei intunecOse, nici salonul
cell mare in fie-ce parte a lui cu cate o sob&
uriask nici glasul crivelului ce se vaita la gemuff.,
nici primavera cu trandaphyri ei de dulcdta
inflorict ce ureat p6n6 la ferestre ; ce mi-a r6mas
in minte, este nOptea Craciunului, sunt hainele
mele celle noul, catifeaua i dantella lor ; greutatea
cu care puteam r6sbi cu tata si mama pën6
la biserica mahalalei, caii gifaitori prin zapada,
careta amenintata s6 se r6stórne, dascalul din
strana din stinga, preotul muiat in aurul odajdielor,
thmiia i smyrna cadelnitata sub bolti. 'Mia
mai rëmas in minte si intórcerea acasa : mesa
intinsä, limbile afumate, suncile, cartabosul,tot
ce era divin si tot ce e prophan.

82
Alexandru Macedonsld
Etta-m6 ense in anul al trei-ded si séselea al
vietei ; Ufa pe tathl mai disparut de mult ; étta
pe mama gata së dispara ; in sfarsit, la randul
meA, etta-ma si pe mine tata.
Dér cu tote ca nu se asOrne'na Craciunul meti
de asta-d1 cu Craciunul mai de attunci, mi-am pus
in gand së nu'mI para fell de cell vechiti, ci 0
m6 inpac cu cell nofi.
Prin urmare, am oil: n'am bani, voiti face ce nu
se facea attunci, porn de Craciun,si acésta, pentru
voi, scumpi mei, pentru tine Alexandre al tatet
pentru tine dragalasul met. Nikita. Deci bagati
bine de sOma : deschide01 ochi vostri marl-mart
P6ru1 vostru cell de aur, privirile vOstre celle negre,
fiinta vOstra t0ta, este ce voifi s6 v6d ca
schinteiaza ca flacara cellor trel-decl si sése luminari
de eh& apprinse in bradul verde din midilocul
odaIel.
Uitati-v6 ênse, copilasi mei, uitati-v6 pe ramurile
acestui brad si vedeti cum stralucesce resfirath
betéla cu care mama vOstra 'si-a legat la
Sarindar sOrta ei cu a mea ; printre acéstä beta&
sunt agatate si jucariile ce am cump'clrat pentru
voi, jucariile ! aceste schintel, aceste singure
schintel de fericire omenésca.
Pentru tine, Alexandre dragul tatel, pentru tine
fiul meti mai mare, etta un cal, dOr ce cal! E

Porn de CrAciun 83
roib cum Il place tie, si nu te uita c éua mut
e de baxtie, pentru c en clic en e de catifea.
nu te uita cli acesta sea nu e cusutn, cu fireturi
pentru cä en i1l spun cn sunt fireturi pe &Ansa
0 et
e muiatn in aur.
Vel incnleca intr'o di, dragul tatel, vel incnleca
tu pe un cal adev'erat der de o cam-datn, multumesce-te
s te uitl la acesta, on s. te joci cu
el. Ense, in 4iva cand vel fi chinmat së incaleci
pe un cal adev6rat, tine minte, Alexandre dragul
tatel, s6 nu cum-va s. te pëcalesci se incaleci pe
unul cu numele Pegas, cn cea mai p'ecntósn, martegn
tot te va duce mai departe de cat calul cu
numele Pegas. Ia '1 acum inpreunn cu aceste bornbone
si inpreunn cu acest drum de-fer, cu care,
déc'o fi sè pled intr'o di, sè te duel unde te va
duce el, numal de terra tea së nu'ti uiti, pentru
en, coltal de pnment pe care am sufferit e, trebuie
s fie sant pentru tine, pentru vol amendoul,
dragi mei, copilasi mei prea iubiti.
Apropie-te anse i tu, mititelule : numal, bagn
de semn s6 nu casli c abia te tin piciarele. Uite!
Pentru tine am o mince : cu cat dal eu ea de pnmerit,
cu atat sare mai sus. In luptele vietel sé
fil si tu ca dênsa : de cate off te-o arunca norocul
mai jos, de atate, së te ridicl mai sus.
DCr tot de-o data, baiatul men, éttá si o carte

84
Alexandru Macedonski
din care a invetat fratele tea se dea gologani la
serad. Se 't1 spuna el ce este nauntru Si se te
invetY din vreme se fil si tu milostiv. Ca ve4I, in
ea este povestea unel mid vengetóre de chibriturl.
Zugraveala ti-o areta cu picierele gOle prin
zapada i sdrenta'rósa ca vai de ea... S'ar interce
acasä, der tatal el e un betiv Si ar battea-o de
nu i-ar adduce destul gologanl. si biata fetita, in
coltul unde s'a pitit, apprinde unul cãte unul chibriturile
de cera din micile el cutil cregend seisi
incahlesca manusitele vinete, degetele el rebegite
de frig. Si fulgi de ninsóre ce cad merea, i s'atern&
de gene, il infloresc Oral cell blond, o
coper binisor-binisor, er lumea ce trece pe langa
densa n'o bag& 'n sell* grabita cum e lumea in
nóptea de Craciun. Tu, baiatul meti, cand vel fi
mare, se nu fad ca lumea. Se nu fad' ca lumea,
ci
Dumnezea se ye bine-cuvinteze pe amendoui,
precum i pe ce1-1-alt1 copil de pe faca pamentuluI
ce serbeza sétt ce nu serbeaza Craciunul.
Zapada a copilarieI mele, Craciun al copilárieI
mele, reit nu'ml mal pare c'atl trecut.
Se mi se adduce, un pahar cu yin ; voiti se'l
ciocnesc cu al dumnevestra, cititori, si fie se '1
golim cu toti intr'un ces bun, amin.

TRECEREA OLTETULUI
Ditif Gr. N. Mann, ommagift.
Un sir de cal la o trhsurh en zonturi, vremea
vechih, nepte i marginea Oltetului. Pe mallul din
potrivh, printre copaci, printre pomi roditori desformati
de intunerec, satul Bals. Ceva mai sus,
pe dell, un turn de biserich, din, care sunnetele desnhdejduite
ale clopotulul alleargh vijeliese peste
lunch. prrani toti sunt pe mallul riului ce s'a
versat din dell in dell. Focuri se apprind sub riph,
de-a-lungul. Trhsura a stat cal-va oprith. Cei dinnauntru,
ait coboritt gemurile, si printre vent si
plOIe, art vorbit cu surugii. Chte trei diceah a nu
pot se trech, c merg la merte sigurá, der chlletorul,
fire seméth i asprá, le-a Agaduit bani, '1-a amenintat,
i '1-a silit se intre in aph. Doul chlhreti,
cari urmatt trhsura att dat vestea in sat. Cu mid
cn marl, aft esit attunci toti terrani, in frunte
cu popa, si la biserich, clopotul balanghnesce vijelios,
sunnh i resunnh de url5, dellul. Caii, aprópe

86
Alexandru Mac edonski
de cum s'ati b6gat in Oltet, ati dat in not. Tre.sura,
luata de ape,, e terrat6. Surugii, lupt'a cu
mórtea, plesnesc din bice, scot chiote lungi. De
pe malluri, alte chiote le respund... Cai innótk
träsura plutesce, plUla se versA cu galeta. Apa
a intrat de mult innauntru. 13Arbatul incepe a fi
ingrijit si a se cai de ce a filcut. Socia lul, 'ti-a
ridicat copii pe genuchl, Ii mangäle, cautA se-I
reasigure, der din cand in cand, se lilt& pe gem
afark i spelmentatá de curgerea turbure, de bolborosi
spumosi, isi perde cumpetul. Der ea, nu
dice nimic, si se rOge, lul Dumnedett ealduros, stirute,
mereti o iconitn" de aur. Chiotele surugiilor,
plesnirile de bice, se indesesc, si de pe mall, alte
plesniri i alte chiote, aceste mai dese, mai
jalnice si mai taxi, amplu ved.duhul, inputernicesc
pe cal, inbilrbAtezã animile. Cu tote astea.
luate, dinapol de apA, trásura tot se duce la valle
ei
caii tot innotk resuffie, greti pe nexi, miscá urechile,
el oppintindu-se intr'o parte, pe cand, vechia
he,enbaie ce pare a se l'asa mai greti, trage
intealta. Patru inaintasl, slábesc cu totul, sunt
gata se se innece. Surugiul care se aflá pe unul,
Il face semnul crucel, tale sleaurile de la calul
seii cat si de la eel-I-alp' trel, i elite patru, en
el cinci, se duc in jos pe Oltet, spre a mai esi la
mall off spre a nu mai esi, Dumnedeti scie. In

Tree erea Olteiu lui 87
vremea asta, t6rrani allérg'a pe sub rip5., clopotul
suniaa, tot mai tare, popa 'si-a pus odAjdiile. Dér
tocmai cand se arét6 ca nu mai e sapare, 1.6-tele
incep s6 ésrt din ap5., caii nu mai innótá, urc5.
dintr'o unhurt oppintire pe un prundis, si zapciul
care auclise si el de primejdie si astepta pe mall
isi frécA. mAnile de multumire... Vel-clucerul, clucerésa
si copii se dat attunci jos, er el le uréed.
bun& sosire.

CAII NEGRI
Lui Manoi31 Satineanu.
Lume din lume la sosea. Vodg-Cuza trece cu
trAsura pe sub teii infloriti. Cuckele sunt in num6r
mare. E Maii si sunt in rochi subtiri. Ale unora
sunt de tarlatan cu volane mid mgrginite cu panglicute
veil): séii albastre ; ale altora sunt de gaz
de matase pe transparente colorate, oH de grenading
négrg cu corsagiul inveselit de purpura
apprinsg, a cate unel rose... Pálgriile le sunt incgrcate
cu viorele, cu micsunele, en boboci de trandaphyri.
Se sehimbg cjimbete si salutaxl. Trgsurile
merg incet ség iute, d6r tOte sunt luxu6se i pe
tOte le infgs6rg nuorul de veselie si de orgolig al
Domniei pgmêntene. Pe sub alee, salami i teii
ning zgpadg infloritg. Fustele scrobite, se aflá cucone
earl' pOrtg pe sub rochi dite dou6-spre-clece,
fitseie, le denuncg attentiund. Consuli toti, demnitari
Statulni, se intrec in lux, appar in faitOne,

CaiT Negri 89
in carete, si dispar fulgerati de schinteierile fireturilor,cari
singurl, cari cu sociile...
Der etta o trasura si mai stralucita de cat cellel-alte.
Este a ministrului de rhboiii. Vizitiul si feciorul
pert& livrele aprOpe ca celle Domnesci: Frac verde
galonnat cu argint, jiletca rosie cunasturi de bronz,
pantaloni de catifea rosie, scurti,ghetre galbene
inchelate cu sidefuri. Caii stint iutl si zabalele kr
de argint zanganesc musical. Capetele 'sl le -tin
in parnênt si fug. Trapul le este reppede COmele
le flutura luciese ca 'Dena corbului. Miele 'si le
terrasc aprOpe in pulverea drumului. Copitele kr
lustruite si vácsuite art reflexe metalice. Si de
sus Oa jos sfmt negri. N'ati nici o pata alba.
El par nisce cal al intunericului,silnt tocmai precum
il cautase commandantul ostirel si al marelui
Stab Domnesc. Taki ii admirá.
Cand trasura se opresce la rondul al duoilea,
chiar Voda tramite un adjutant se-I intrebe de
la eine i-a luat si cat i-a plata. Cinci-sute de galbenl,
attunci, treceall de la o mana la alta cu usurinta.
Pe atat ii cumperase.
Der cat se trudise pene se-I aiba. Grasise cu dou6
luni inainte, la acellas gembas, nisce cal la fel cu
aceia, de o mësura cu el, tot asa frumosi si tineri,
mai eftini chiar cu o suta galbeni. Der ce foks ?

90
Alexandru Macedonski
Nu-i pacea6 fiind-ca erati roibi. Ce auta, ce
vrea, emit cal negri ca abanosul.
Gembasul, intellesese acesta de la Anteia vorb6
f6r6, se staruiasa de prisos se-si tréce, roibi,
ii rugase se mai astepte : o septemana, done, trei...
Si asa, trecusefa doug luni. Ciind ense nerOdarea
mustereului sett ajunsese la culme,caii fura descoperiti
la moment. Si el erati negri cum il dorea,
tineri i iuti cum il inchypuise. Ba ce este mai
mult : nu erati pestritati cu un singur fir de
per alb. SC-1 fi c'autat cu luminarea nu-1 Oseai.
Erati adeverati copii al intunericulul. Besna de pe
el era ca a Tadului si luck's& ca o oglindà. Cum
era se mai stea la cnmp6,na commandantul marelui
Stab Domnesc si al Ostel, ministrul trebilor de
la resboiti ? De mult II dorise, i acurn Ii vedea In
per si in tise dinaintea ochilor. Pe langa acesta,
ce insemnatt cinci sute de galbeni ? Nu vênduse
el, abia trel septemfini trecusefa de attunci,
o pildure de pe una din mosiile selle zestrale
gece mill de gAlbenasi nu-I climbeaA, cal41 si prospeti,
ferecatl i zimtuiti, de cilte on Ii deschidea
sertarele de mahon ale scrinului ? E drept ct fagaduise
sociel sélle se ia cu (16110 o casti. Ense,
tot stricase din el vre-o done sute.
Adica de te n'ar mai lua cinci site ? Cu ce-1
remânea, tot era se scota casa pentru a Carel
gi

Cali Negri 91
cumpgratOre intrase in vorba. Ance nici nu-1. trebuia
atat. Caii fur& cump'erati. Dér el tot nu
scOse bani se-1 dea One' ce nu inchina mai an-
URI remrtsita, jurandu-se pe crud si Dumneclei
cit
n'o s'o mai attinga, vorba st,> fie. II cer-
case mai anteta la cabrioleta. Officerul ski de
ordonanca, capitanul Lizu, Ii cautase dupe dinti, II
inspectase la unghiile piciórelor, la cOda.In sfarsit,
esisera buni, buni de tot, si acum, stapanul
lor, mai ales ca i lui Vod Ii detesera in ochi,
era cu dreptul mendru de ei.
Der Ott& ca, de unde era di cu sore, un nuor
coprinse o parte a cerului, ivit nu se scie de unde,
nuor de véra, i acest nuor se sparse intr'o
phite repede. In clipa, cosurile de la trasuri se
ridicara, burdufele se pusera, si fuga incepu.
Calésca ministrului fugea ca si ale cellor-l-alti
muritori. Ce s vecli ense ? Caii de la densa se
osebeail de al tutulor. Be unde fusesera negri
corb, acum erail portocalii, albastri, de tote fecele,
numal negri nu mai era-a. De pe densi
curgeatt nisce zOie cumplite. Lumea, cat ii vedea,
ridea cu hohot ; Voda chiar, Ii bag& de séma si
bufni.
Commandantul marelui Stab Domnesc, seful ostirei,
fu singurul care se' nu rid'A. Se ghemuise
in fundul träsurei si cand ajunse acasä, si cand

92
Alexandru Macedonski
41 dete serna si mal bine de adev6r cánéla se
stersese si caii r6m6seser6 roIbl... erail tot cel pe
cari II vkluse cu douë lunt inainte. Dupe ce
sparse chte-va gémurl si dupe ce tranti cate-va
usi de se sgudui casa din temelie, porunci caraulelor
de prin curte s6-1 adduc6 pe gémbas pe
sus. Der el era din Odesa si o tulise din ajun.
Mal tardit, rise si commandantul marelui Stab
Domnesc.

DIN CARNETUL UNUI DESERTOR
26 Auguzt, 7 '
2 ore a . m. A1a1t6eri diminéta
am trecut Dunärea. Smuls dintre ai mei,
a trebuit se merg de nevoie. Convoiul din care fac
parte, se indrépth in directiunea Plevnei. Soldati,
cu pasi mecanici, cu ochi morti, se apropie dobitocesce
de primejdie. Printre oficeri, cel tineri
de tot se areta, mai enthusiasti. Ei par a crede
di a muri pentru terr5, este détorie i glorie.
9 ore qi 1 a. m. Lark'rile salvelor de pusci,
ale focurilor de plutOne, incep se se auda,. Bubuirile
tunurilor isi incrucisezä sunnetele. Câti-va
locuitori ce intelnim, ne spun präpastii. Credinta
lor, este O. Turci vor fi biruitori. Unul din oficeri
vèdendu-I coprinsi de grOA, voiesce se.-1 unbarbitteze,
cum s'ar dice se le ridice moralul.
Ce, nu v6 e rusine se fugiti ? N'o se murim
toti odata?

94
Alexandru Macedonski
Apoi de, Domnule, asa o fi, respunde un
mosnég, scárpinendu-se in cap, der de ce se murim
cu dile ?
Si terrani Il urmeaze drumul spre Dungre.
Acest de ce se murim cu dile", al mosnégului,
n'a miscat pe nimeni, ense pe mine me pune
pe ggnduri.
12 ore. Lovirile de tun nu se mai aud cu
tOte c ne apropiem de Plevna. Prise, cum ne oprim
isbucnesce dintr'un nuor de praf o rapgire de cal
ce alldrgg cgtre noi i sosesce val-vârtej, inpreung
cu cgrutele Crucei Roeit".
DOmne, Dumnezeule.De sub coviltirile lor nu
se ridicg de cat gemete sfasietOre. Ciind träsurile
tree pe dinaintea nOstrg, presintäm armele ca
un singur om. Intr'una din elle, zgrim lungit pe
pe un logiat ca de vre-o 22 de ani. El e galben
ca mOrtea si are done decoratil pe pept.
Unde-i remit, intrébe, cApitanul nostru.
Se trgiti, domnule cgpitan, un obuz i-a luat
amendoue piciOrele.
Si trgsura cu bgiatul färg amendoue piciOrele
si
cu done decoratii pe pept, trece.
27 August, 8 ore sera. Detasamentul nostru
a sosit de eri, i generalul, dupe ce ne-a trecut
in inspectie, ne-a spus chte-va cuvinte forte bine
simtite, er la urnig, inconjurat de statul sett ma-

131n carnetul until dezertor 95
jor, a reintrat in baraca de scanduri in care si-a
stabilit cuartierul. Peste un sfert de orl, et% si
un alt soldat, am fost tramist së schimbam sentinelele
de la usa baracet
Generalul pranzea inconjurat de statul sti
major.
Pe la trel ore, sentinele noul aA venit s6 ne
inlocuésca, ér pe la patru, colonelul, ne-a scos in
front si ne-a cetit o poesie r6sboinica pe care d.
Alexandri a scris'o la mosia sea Mircesti. Cuvintele
de dor si sand,
amplut audurile in timp de
cate-va minute.
29 August, 10 ore a. m.-- Tot ce am vëdut
erl nu se póte spune. Vail le, déllurile, albia apelor,
sunt pestritate de cadavre. Membre sburate de
gbiulele zac peste tot, colea cate-un picior, din-
Nice o mama.
Londra, 20 Octomvrie. In diva de 30 August,
colonelul, ne-a addunat o-data cu Orsatul
diorilor i ne-a spus ca césul hotrtrator a sunnat,
ca trebuie së murim pentru -Ora pe'n6 la cell
din urma roman. (Dér attunci ?...) Ca, déca vom
sci sé murim, numele nostru nu va fi ultat, ct
ne astópta gloria si c. s6 ne facem demni de
Mihaift Vitézul si Stefan cell mare.
Preda, un soldat voinic, a esit din front si a
spus colonelulut cä s6 traiascrt, dér ca are copii

96
Alexandru Macedonski
acasa, §i ca eine o se ingrijesca de &Ansi deca o
muri el.
Va se dica cntezi se 'ml spul c5. esti an las,
a fost respunsul coloneluhil. Apoi, a poruncit se '1
pun& la asalt in celle anteiti randuri.
Si
printre domni ofiyeri, nu se mai audea de cat
terrra", glorie", on6re militara".
Preda Anse, me intreba ca ce este las? Er (led,
'i-am spas ca las va se (Ilea fricos, a stat de s'a
gandit ce s'a gandit.
Apoi, ce se die, 'i-a fost respunsal, de frica,,
mi-e frica, a de mOrte cum se nu ti se faca Oral
maciuca ?
Mirat, nu '1-am mai dis nimic, der el tot nu
m'a lasat in pace :
Der bine, domnule, da' de batut, de ce ne
battem ?
Intrebarea lui 'mi-a
dat de funk cu tete astea
m'am cercat se-1 lamuresc treburile.
Tera", Onerea militara", Gloria".
Preda Anse, s'a dus miscand din cap, si cand
s'a dat semnalul attaculai, ia-ne, pe Preda i pe
mine, de unde nu eram.
Cum s'a intemplat lucrul e complicat. Tot ce
ini-adduc aminte, este ea, cu cat se apropia cesul
hotarat, cu atat me simteam coprins de o neliniste
mai mare. 0 tremurare nerves& me sca-

in carnetul unuT dezertor o
turti, in sfarsit din crescet in thlpi. 0 sud6re rece
me trecu. Anima incepu se'mi batta in asa chyp
in cat credeam ce, ea are se-mi sara din pept. Templele
imi svicneart. Revedeam copilgria mea, pe
mama si pe tata. Imi reinfayisam str6dania pe care
o pusesem pentru a studia : ducerile la lycet, pe
ger, pe pl6ie, pe zaduf : clasele pe earl le cucerisem
ora cu orl si di cu di : examenul de bacalaureat,
acésta culme la care ajunsesem conjugelid
pe tipto, tiptis, tipti, tiptomen, tiptete, tiptusi"
: sperantele mele, aspirarile mele, tot ce
fusese in mine via si nrducitor. Si ideea de a me
jertfi pentru terra, nu me incaldea. OnOrea militall",
me lása rece. Gloria de a face parte dintr'o
hecatomb& cat de colosalk fie chiar pentru a
inzestra Europa cu un regat not., imi marmurea
pici6rele, iml lega bratele, imi paralysa limba.
Mintea mea ênse remanea liberk inprejurarile o
ridicart : o clipire imi fu de ajuns, ca se'ml dal
séma despre intréga falsificare a educatiei omenesci,
indreptath cum este in potriva simtirilor
naturale.
EI da : Imi era frica si nu-mi era rusine ca
imi e frica. Ceva mai mult : Chiar asta-di, cand
me aflu la adepostul distantei ce am pus intre
mine si lauri campuluI de battaie, vitejia conscienth
a soldatului ce se duce se m6ra, mi se pare

g8
Alexandru Mace donski
un sentiment de dementa, folositor guvernelor si
thronurilor, dér ingrijitor pentru starea intellectualla
a omenirel, cas de hysteric eroica, ce ar
trebui së attraga asupra-I -EU& bagarea de séma
a specialistilor.
S6 ne inchypuim in adev6r, di toti soldati unui
stat attacat ar face ca mine. S'ar intempla alt
ceva, de cat ca statul navalitor si-ar intinde granitele
? Si apoi ?... TJn thron, un guvern si o firma
mai puyin. Deca voia lärgi acum cadrul, hypotesei,
Europa, ér mai la urma lumea intréga ar
ajunge sé nu mai intocmeasca de cat o singura
natiune.
Si déca tot se tine la Imperil", care altul ar
fi mai frumos de cat cell al Omenirel" ?
Paginele din carnet se sfarsesc aci.

INTRE COTETE

INTRE COTETE
Casa lilt Pandele Vergea, nu era despärtitl de
centrul orasului de cat prin cinci-spre-clece minute
de amblet. Cu tote aceste, isolath, de sgomot
prin tAcerea uliteI coboratOre in culmea c6reia
domnea, prin locurile virane ce se deselaA la
valle de-a drepta si de-a stinga aiet cenusaa
de praf, prin nemeti de verdéVt al Cismegiulut,
tihna terrgnésc5, ce o infilsura it era turburata
rar. Cradire vechi6, cu pridvor de samdurt sprijinit
pe stalpi de lemn, cu coperis de sindria a
cärul strasing, a adtipostea pridvorul si ferestrele,
dènsa, '1st da usile de perete inainte de a se crepa
de dila.
Curtea, dim* in midIlocul orasului, ca
la un semnal asteptat, incepea "attunct se" cutcuruzésck
mIcamea, girAia, lua amlurile, intr'un cuvent,
insuffletea inprejurimea cu sute de glasuri.
Pandele, sculat cu nOptea in cap, urma dupe pucin,

102
Alexandru Macedonski
si, de pe scaunul pe care se asecla in pridvor, gurea
negura potopita ancë de-asupra curtei cu ochiul
rosiu al tigarei sélle, aspira cu simturile dilatate
monotonia ce '1 ocolea, intunecimea de pe pament,
zarea nehotarita ce incepea s6 spalaceasca un petec
de cer. Ca si cum ar fi voit s grabésca sosirea
i1ei, cocosi turcesci, intovaräsea ti. esirea afara
a lui Pandele cu bättal din aripi. Trimbitarile lor
rapciugóse spargeat. atmosphera. Erail famfare
triumphale in cari, diezuri si bemolur i. se ameste-
call precipitat,
ere.% carcairi de gaini galcevitore,
cloncianiri de closcl nevrosate pe oua ind6rètnice,
glasuri posomorate, sunnete limpei, babylonie !
Der Vergea n'apuca sa bea cafeaua ce i se
adducea de Marghiola, dadaca, pe al card maul
crescuse , de se facuse om de 35 ani, ea' petecul
de cer spalacit se schimba in brazda galbuie inseilaud
in tóta intinderea kr vOduhurile orientale,
largindu-se si inprumutand diorilor roséta kr
delicata, de trandaphyri anemici.
Sub dell, orasul, innecat de intunnerec, se la-
'Arta desirlindu-se printre incrucisarile lui de fe-
1 inare, suia catre inälimi1e piee1 theatrului, se
cocota pe déllul Spirel, pe urcusurile Mitropoliei,
ondula de la apus la r6sarit cu aceiasi navala,
uriasä. Casa cu casa, i ubi cu ulita, Bucuresti,
parcel ca se inbrancesc inainte pentru a intra ma

Intre Cotete 103
grabnic in fasia de lumina orizontala a dilei. Cla-
dirile, cu anghiurile sterse, cu coperisurile valmasite,
luatt apparente bizare i allergal ctitre deprthrica
nisce marl thalase de besna. De-asupra
lor, theatrul intr'o directiune, spitalul militar intr'alta,
pluteatt cu proportiunl de vapOre nemësurate.
Ultimele becuri de gaz ce se inchideatt scurtatt
in sfarsit departarea dintre naluca i naluca si,
inpreunandu-le inteun singur corp de negura convulsionnata,
Ii culca la urma, inform si colosal,
peste déllurile i vtdlle nivelate, peste Bucuresti
mistuiti din faca p6mêntului.
Cu tote aceste, dimin6ta luand in stkpanire marginea
de capital& ce i se afla in drum, piclea albiciósa
a evapor6ri1or pamêntesci, strapunsa pe
locurli de tumuli' i clopotnite, se inpingea deasupra
intunerecului. rrit. Opacitatea condensa-
rel
aburóse se subtia, formele se re-intoemeati, in
cer pornea sè curga o Dunare alba cu 1tdirI netermurite
; ce fusese umbra se facea lumin& ; colórea
asvarlea peste tot insuffletirea el, tivea rè-
s&ritul cu visiniü, teagea de-a lungul norilor dungi
rosii si inflAcarand adancimele eclipticei solare, le
paiejena cu poleiell.
Catre fundurile curtei, rthuasita de spoiegela
innecaciOsa ce ap'esa invelisurile trianghiulare ale
unei seril de cotetc, se punea in miscare, se lasa

404
Alexandru Macedonski
tot mai jos si sdrentuindu-se de ghimpi scaietilor,
se inghesuia de a lungul gardului cu ondulatiuni
mol. Acea ultima ragusela a oxigenului, maturata
in sfarsit de pretutindeni, se absorbea evaporata
in albeta diminetel i aerul Il recastiga limpediciunea
albastra. Dintre gémurile easel, celle earl
priveati spre rharit, se sangeraa, er in cer, un
incendia de rositi ardetor si de galben cald,
urea, isbucnea larg i triumphator. Nori, polichromi,
se tigheleaii cu pembe. se rostogolea t. catre
bizari in conture i colorari, seri
si
cate-o-data antropomorphi, vergati cu aur pe
funduri liliachil. Uni, mai vecini cu stacojelile
ce se versati in spayiti, se innecatt in elle si vilvorati
; der cei cart urcati catre zenith si coborail
de acolo catre apus, harseati regiunile superiore
ale atmospherei cu albeti nernaculate.
Pandele, in midilocul cotetelor selle semenate
in curte cam din intemplare, apparea attunci, in
deplina lumina a dilel, spelb si slab, cu picierele
lungi, cu bustul cocarjat, cu gitul inpins inainte.
Intardiat de somn, manifestarile sgomotese cu
caH paserimea sea domestic 11 prilmi intr'o asemenea
dimineta, se schimbara, la deschiderea cotetelor,
in adeverate ovatiuni. Vergea nu se simtise
nici o-data atat de fericit... Puici albe, pestrite,
galbene, porumbate, ii inconjuratt. Ginl, motate,

In tre Cotete 105
intre cari, cate-va negre ca péna corbului der cu
creste rosii ca sangele, napädeati afar6. Cocosi
commun i turcesci, acestia incUtati i fa1os1;
gâci lätóse, cu ciocul de colórea morcovului, cu
pene carliontate ; curci negre-verqi si curd aprópe
albe ; curcani, cu rAtoieli in gusA, manic* pc nosul
ce da foc cerulni; claponi, pAunatil cu verde
inchis, cu auritt, cu faca schimbAciós6 a guseI de
porumb ; rate de casá si rate lesesci, se n6pusteaA
din tote Oxtile, se inghesuial Girrsairile i cutcurezärile,
mAanirile i cârcäielile, cutcudaciurile
nesfarsite ale g5.inilor sculate de pe cuibare, turburet
vecintitatea. Vergea, inconjurat de curcani
ri
cocosi, general, in mictilocul statului s6ti ma-
jor, sub inviorarea adierilor, inmagazina pnin
toti pori, fericirea din rusticitatea vieteT sélle.
Der ovatiunile galinacee, in loc s6 scad5., ii
inPasurati. Elle se ridicati ascutite i spartigose,
sett, risipite si confuse, turburati aerul cu note
stinse. Platoul intreg cadut sub imperiul valutasiei
de sunnete, se ciimpenea. Curtea se prefacea
in camp de Wittaie. Asaltatt de gaini, de giisci,
de rate, curcani i cocosi perdeatt terrenul. Dênsi,
o
Inbocuii treptat inprejurul stttpitnului de stratele
inferiOre ale lag6rului permanent, protestatt. Pandele,
sufferea attunci o na,vala Parg, sém6n si, nemai
putend s'o pridideasa, naufragia in mictilo

106
Alexandra Macedonski
cul gascelor ce-1 apucat de pantaloni, in vreme
ce puicele, i se aga ii. de haine, Ii cioc6,neati verful
ghetelor.
Cu gaini pe umeri, cu gasci pe spinare, omul,
nu mai scia uncle s6-si dea capul... Ar fi vrut s6
intre in pament numal s6 se faca nevMut, atat
era de isbit in faç i inapol de vallurile mereil
innouite ale dragostel domestice de paseri grase.
Ense llIarghióla, urmata de closci cu pul abia
es4I din ghióce, dichisita i cu baris conabiti la
cap, incepea s6 adduca taInul obicinuit. Thibe le
portocalii de porumb, si grauntele auril ale meiului,
asverlite cu maul pline rapaiati i erraiati
ca o plOie cu sore.
Nins de fulgi ce i se agatati pe haina, bustul lui
Vergea re-apparea attunci de-asupra legiunilor de
capete dér pentru a se re-apleca si a se re-inalta...
Banitele, adduse una dupe alta, se goleati... 0
parte din battatura curtei, galbenita sub bObe,
centralisa ciocniniie pripite. Giscele, sIsäiatt ca
si
depArteze de elle pe curcant Cu tote aceste,
in pofida belsugului, dOnsi zoreati WO' ample gusile
cu fonduri de reservä si se apropiati de merticul
cellor-l-alte pascri. Bibilicele, esite din cotete
tocrnal la urma, ampleati de géba curtea cu
strigatele lor de : «p6cat ! pecat ! p6cat !» Cine
era mai tare ii facea si de acea data partea cea

Intre Cotete 407
larga. Puii, pirpiril i goTai, calcatl in picióre,
scapati cum puteati. Cloncanirile desnadejduite ale
closcelor r6sunnati In directiuni oppuse. Cocosi se
apucail de cu diminéta s incotopenésca puicile
prin balaril. Una, tên6ra de tot, luata la scrivell
de cell mat craidon. se refusa. Calcarea fecundatore,
in s6versirea eI silnica, revolta cu asprimea
el, sexualitatea feclorelnica, ér glasul puicei, sub
vijelia simtualla, se facea gutural...
In vremea acesta, sOrele ce resárea, schimba
cerul intr'o balta de aur fusionnat. Coperisurile de
tinichia ale caselor, ingalbeneati, scaparail liedriel
vesele, isl tramiteati, unele altora, sageti nälucitóre.
Atmosphera, präfuia de-asupra Bucurestilor,
pulveri diamantate. Cruel le de pe biserici
fulgeral Gémurile de la sute de ferestre se prefaceati
in placI de topaz. Colorile morte inviati in
aer, pe ziduri i pe fruncle. Deja, in apropiere,
penumbra tremuratOre a pomilor pata cu sdrentuIelI
cenusil galbenul jigarit al cladirilor, ski indulcea
albeta dna prOspëtá a varului. Din pórta
easel, ulita, clesmoriamtata cu desëvarsire de sub
intunerec, se repeclea printre destrabalarile gardurilor
ce o margineati, rustica Si colorata in verdOta
blonda a Cismegiului. De-a drépta el, celle
dou6-treI carcIuml in paiente, zidite cam intr'un
pes, se desteptait Btei, cu p6ru1 stnf, cu ()chi

408
Alexandra Macedonski
palejenati, se intindean in prag, baie luata in albastrimea
atmospherel ce avea sCI fac flcáI tepent:
apol, re-incingend sortul verde, elates:a litrele
coclite, gilgaian cAte o cincjeca de tuica, se
captusean cu eãte un basamac pentru a se re-apuca
de treba, meremetisiti, noul.
Der un trasnet de aur isbi coperisul unei dopotnite
vecine, o infnsura intr'o incolacire glorksa,
aluneca pe coperisurile caselor din valle
si apprinse gémurile ferestrelor si ale felinarelor
cu scitnteieri de mica". Bucuresti, attitia cat)." se
zäreati de acolo, se re-intregean ulita cu
Asudarea päinêntului se tot retrasese, er sórele,
arhi-finger al spayiurilor ce facuse qiurt peste eras
cu un singur dimbet din lumina sea Dumnecleiasca,
rësarea gygantic intre spartura dellurilor.
Paserile, sfarsiseth WO: maniince merticurile,
ampleati, cirduri-eirduri, curtea cu portile inchise.
Parte din elle, grase, se toltinean sub cativo,
duji, pe lAnga cotete, peste tot pe unde scion
cá vor fi ajunse de umbra; der cea-l-alta parte,
in pisma ingrijirilor si dragostel 1u Vergea pentru
elle, se arka nemultumita. Curtea nu le mai
inc4ea. Se siratean la stremtul lor, isi qiceart
oh
sunt intemnitate. Putean ore, addunate la un
kc in asa num'er si de atOtea némuri, sè se simta
fericite ? Apoi, tin cum-va, gogeamite roi, gos

Intre Cotete 109
gogea curcani, p6uni protipendari, galce capitoline,
claponi superfini, toti coconi si cocOne de bun
nem, eraii s6 suffere vecinic umilirea de a'si da
cotul cu mojici i mojice, cu gAini de tirg
cu cocosi. de sate, nagode i pocituri cari le fAceati
(Tile fripte i cari se inmulteat inprejurul lor adi
cu una, mane cu clece?
De ! De ! 0 gandi ce-o pofti Musili Vergea, der
lucrul nu mai putea s6 merg5.... Nu e vorba, dumnélui
s'o fi asteptat si la recunnoscint5, pentru ale
cilte-va bóbe de porumb ce le asverlea, ense,
slobod ! voia la dumnélui... è TArz. si «clone»,
«cut-cut» si «car-car», asa cugetail seti 'Area lui
Pandele c cuget& naltele straturi ale aripatei
sale domesticiati... De intristat, dênsul, se intrista,
(Mr tot de-odata., le da i dreptate Cu
tote aceste, el, Pandele, in ce era de vin6 ? Nu
se rugase de Nichiforescu, prietenul i advocatul
lui, iincë de o sëpte'man6,, MI mai gaseasc5, ceva
bani ? In sfârit, ce este si mai mult, nu se ho-
Varase vendti p'enë i petecul de movie p6.rintka,
ce'l mai rèmg,sese ? Si, o-datä mosia yendutA,
nu'si pusese in Wind cumpere locul de
din valle al lui NAstsa'sachie carciumarul, nfl
ticAlos ce se apucase de po1itic5,! i së l6rgesc6
curtea cu el ? Ho ! ho! Ce summä de co-
I
tete noai avea s6 mi'ti triintCscA . Si cat de in

410
Alexandru Macedonski
larg si de multumite it vor fi paseruicele liii,
dregutele lui de gâsculite i mendruti lui de paunasi
? Ho ! Ho ! DOr cocoseii lui, gainusele i puiculitele
? Bibilicele si curcanasi ? Toti si tete
ea, vedi ! asa era el, la adica, scia se fac jertfe
der se pazea se se addune cu desmetici. Se'l feresca,
Dumnedet de una ca asta. Audi! Omem
cari ii tóca averea cu cri1e, cu birjele, cu lde
furile, cu nesdravaniile din fundaturile pasagiului,
de la Putu-Spatarului... «Nu, zeti!D Cuminte se
nascuse 1 cu minte avea se mOra, in casa lui, in
patul lui, intre gascele i puicele lui, ca un om
cinstit, ca un om cum se cade, de isprava Vita
viata,de isprava One la sfarsit.
Serele ce se tot urcase domnea acum in crescetul
cerului.
Musculite, rnuiate in veselul aer al primaverei,
dali ocol unul dud. Era o hora intinsa printre fire
de betéla. Aripi, stravedetere si azuril se amestecati
cu aripi opace. Captusela apendicelor sbu
ratere inpartea hicLriri, ochi musculitelor ce se
menail en 01116E1 tencuite cu rosu stins, când se
urmareati in ocolire, se infocaii, i tete, sbirnaiati
zizaiab., se domoleati la umbra, se agittail la sOre.
Vergea, care mdnase de amiadi, isl ispravise
mainaliga i feluritele zarzavaturi cu cari se lira
nea i incredintandu-se c prietenul SI1 Nichifo

Intre Coteie 111
rescu n'are s6 se ivesca, se hotarase s6 ést, prin
tirg dew de o da de densul. II cam ghiorlaia pantecele,
dér came n'ar fi mancat s6'1 tai. Ou6 si
lapte, mancase cata-va vreme, cand intr'o di,
41 detese sema ca laptele e trebuincios viteilor;
cat despre ou6, atatea gaini perdute cate
ou6 mancate.
Vergea, pleca de acast, ingrijit, aprOpe posomo
oil
rat... At era s6's1 lase paserile móra de fOme ?
Si cu pasuri largi, scurta drumul dintre Schitu-
Magureanu i piata Theatrului. Din nenorocire,
cu cat inainta, se indesea i multimea. Fie ca
era Dumineca si di de prima-véra, fie ea era altceva,
chypuri ce se ve'd rare-ori pe podul Mogosóiel,
mitoca'xiime, femel, barbati, térrani chiar,
misunaii.
Cand fu s6 apuce in Lipscani, nu mai putu
s6 strabatta. Pantaloni creti 11 inpingeat inainte,
alti II dat napoi; appucat .intre pepturi, r6sufflarea
i se scurta, nu mai scia ce st faca. Isbit
de vijelia populara, cu obrazul vapaiat de dogorelile
multimel, battea apa 'n piva, pe loc, set, fulg
luat de corrent, se lasa in voia lul, mergea fart.
6 scie unde, i aprOpe inconscient de primejdie,
iutea pasurile.
De o-data, din am6ndou6 capetele ulitei, o v.este,
mu de strigate ce se inpreunará intr'unul : Ar

112
Alexandru Macedonski
mata! Armata" se ridicark trecura stridente si
ascutite pe de-asupra palariilor si caciulilor, er
jobenat cum se afla, Pandele, se pomeni fugind
in mi4llobu1 poporului suveran sabiat de uniformatl
calarl... Grangurile, pivnitele, podurile caselor
chiar, se amplura intr'o clipa de call putura
sè nemerésca aceste adaposturI. Cel-l-altl, calcaf
sub copitele cailor, se risipeart ca puii de potirnichie...
Vergea, care appucase s6 strabatta' intr'o
curte, se pitise dupe o Firth . si nu'sI parasi ascunPtórea
de cat pe la césurile trel dupe dolt&
spre-tiece. Cu tote aceste, avu piaza buna së dea
ochi cu Nichiforescu. Advocatul, se pregatea tocmai
0 vinâ la densul, chef, clicea el, Vergea
nu trebuia sè scape prilejul ce'l gasise de
a's1 vinde mosia cu prey. Tref mil de galbeni
pentru patru sute de pogOne in Ilfov, nu i se parura
lul Pandele ban): puyini, si and, peste o
sept6menk se intOrse de la tribunal cu tréba
ticluita, cu vendarea scrisa si r6scrisa in peste
opt condice ; nand lefter de mosiOra lui parintésca
Ur cu trel miisOre de galbenasl impkatescI la
pungk isl zavori usa, 41 prinse in ace perdelele
de cit de la ferestre si incepu WO' numere sgriptori
Kesaro-KraiescI, bucuria lui trecu de hotare.
Ho ! Ho ! Va putea in sfarsit së cumpere locul
lui Nastasachie, WO inmultésca cotetele dupe

Imre Cote te 413
plac, së se tavalésca in puful fulgilor, s6 nu mai
lase s se pérd ott neclocit, s nu'si mai manance
vremea cu allergär1 dupe banI.
Ho ! Ho ! i nu va mai fi incotopenire de puica,
scremet de gäina pe ouare, esire de puiii din &ilea,
care s scape nevMute de el. TJn singur lucru
mahnea... Cocos, de ce nu'l facuse Dumne(leti cows,
ca n'ar fi r6mas puica nici gaina necalcata ;
ba chiar, largindu-si cadrul theoriei, nu s'ar fi
sfiit s mérga cat de departe Gainele i puicele
in orl-ce numër, nu l'ar fi indestulat; gascele,
curcile, ratele, bibilicele, l'ar fi ispitit de-o
potriva ; ar fi dat nascere la incrucisari de rase,
la noul feluri de vietuitóre. Catiri erail ei altceva
de cat produsele inperechiarilor ne-firescl
dintre armásari i magarite ?
Ho ! Ho ! Si Vergea, 41 alegea din gand, ochi
rotuncli, rubine in cercuri de chihlibar galben,
crésta sangerie, cOdá cu pene albe i rosii, se incalta
cu fulgi cenusii, se pregatea s6 fat& experiente.
S'ar fi dat cu preferenta pe 1ang6 curca
motata ski pe 1ang6 gasca latósa, alba peste tot
si carliontata de '0 era drag% lumea, numai cä
'i-era téma, fiind-ca le scia cam slab*, s nu le
nemerésa sterpe. Vorba era s brodósca cate-va,
trel-patru, cari WI
ouë ; la urma, din ou6, ésä
ce-ar esi... Cine scie ? n'ar fi tocmai de mirare

114
Alexandru Macedonski
ca sgriptori la cari se uita, momificatl acum pe
aural galbenilor, sè fi fost in vechime, realithti
de came si ose. Adica de ce nu ? Pentru ce
acesti sgriptorl së nu fi existat nici-o-dat& ? Faptul
ca att dou6 capete nu dovedesce nimic; de
asemeni, does& asta-41. li s'a perdut ruda, este
pote, din pricina ca., de sus ce aft sburat, se vor
fi cufundat in cer. Tot ast-fel, phenixi. aceste alte
paseri minunate despre cari citise multe, cu eioc
pembe, cu chyp aprope omenesc, cu argint, cu
aur si carmin pe aripi ; pe git, cu feeele curcubeului
; cu viete de sute de annl, cu renasceri
din cenusa lor, nu puteati së fie simple inchypuiri.
Si, déca erati mai mult de atata, ce lucru
asa afar& din calle ar fi fost ca, intr'o bun& diminéta,
A se re-ivésca unul-doui, phenixi set
sgriptori dintr'o curcire ori dintealta :?
tr, tot num6rand si tot resfirandu's1 galbeni,
Vergea, apucat de nOpte, nu mai esi din casa.
Mai fericit ca de obicell, somnul, il fura repede.
Ense, cu cat inainta in cea-l-alta lume,--in térra
visurilor,aiurarile mintei,la inceput confuse,
se precisat.... I se parea ca reincepe viéta, a era
tot d'Onsul, si cu tote aceste, ca nu mai este acellas.
Simtea ca i se intempla ceva ciudat, aprope
nefiresc, der nu intellegea ce... Tot ce scia, era
ea, hainele i se subtie pe corp, 41 da séma ca

hare Cotete 115
se sdrentuiesc, se vedea r6mânênd in pelea gOlg...
Un fel de picoteli porneati attunci s6'1 intepe...
Ho ! Ho !" Pricepea in sfarsit ce se petrece, si
rada durerea, o bine cuvêntea chiar. Erati fulgi,
fulgi ce aveati delicateta catifelei : fulgi galbeni
si cenusil ce't cresceati., ce se inmulteatt, ce'l copereati
piciOrele, ce I se urcati pe pept, ce'll IAvaleati
spatele, bratele, gitul, si ce sfirseatt prin a'T
coprinde obrazul, prin a'l cuceri intreg... DOI.... Dér...
0 cugetare il nelinistea si rgsufflarea i se ingreuna
: Se va face el, g1inA ski cocos ? cure& sétt
curcan ? erati intrebaxI la earl nu putea 0 rgspunch,-
cell pucin de-o-cam-datL
Si, fulgi i se scuturatt, erai inlocuiti cu pene,
der cu pene stralucite : de aur, de argint, cu pene
cum nu s'ati mal vklut... Ochi i se rotundeatt...
gura i se ascutea, se schimba in cioc... peptul si
spatele sëi1 luau altä forma : se pomenea c5, d'a
din aripi, ér la urnA de tot, tocmai când se desnAdejduia,
sexul i se hothra, attribute extra-ordinare
inlocuiatt pe celle. vecht
Cocos, se simtea cocos din WO in crescet, cocos
cu totul si cu totul de aur, inpintenat si indiltat,
cu voce de trambit1, ocolit de puict de gAint de
bibilice, de curd si de gasce... Ho ! Ho ! Si tote
i se suppuneat, i se puneat sub piciOre, il cereati,
11 chibi,mati, se uitatt la el cu jind.

116
Alexandru Mac edonski
Sufferinta trupésca, pe care le-o pricinuia cu neprasnicia
liii aspra, i-o rebdati... De la dênsul, ar
fi vrut se indure de dece off mai mult : se le
sfasie, se le rupa, se le faca WO dea suffietul
intr'un spasm genesic. Ho! Ho! Si el luandu-le
pe rand, una-cate-una, le acoperea pe tote cu aripile,
se rafina, ciocamea gainele pêne le sangera,
le facea se'si pérda moturile, se repalea printre
curd' si printre gasce, siluia pe unele, &aka pe
altele, ademenea cu sosele cu momele pe celle necalcate,
si cand le incoltea, vedeaii pe dracu, nu
scapail cu una cu done.
Energice battal in 110, intovarasite de vorbele
Marghicilei, sunnete inganate : «Cu-cOne ! CucOne
! ard chiliile bisericei» scapara pe o puica,
alba de cocosire... Tocmai o inhatase si o prididea
dupe 4ile de tircOle... Vergea, trebui se se
destepte. DOr cand se desmetici bine, cand se
uita pe dênsul si vedu ea nu e cocos, cand se incredint,a
ca MarghiOla nu e puica cea alba, si cand
luandu'si scurteica pe umeri esi in pridvor, focul
apucase se scufunde o parte din coperisul until
patrulater de case.
Elle de mai mult de un véc, luasera la midiloc
biserica de pe dellul vecin, si aeum, in loc
s'o ocrotOsca, o infasurail intr'un vêrtej de foc.
Flacarile, la inceput domOle, se multumisera se

Intre Cotete 117
linga lemnaria. Une-ori chiar, se innecafi in fum
§i se arelail ca se sting. Asa, la sosirea pompierilor,
incendiul nu parea menit së aiba urmari.
Ense, de si Dambovita curgea in valle, la o battaie
de pus* apa lipsea. Din susul si din josul
ulitei, sacalele, se iveail &le.
Pompieri, se pusesera pe lucru, sparsesera usile,
se"repeclisera inauntru, si printre fum, têrraisera
peste focar pucina apa ce'si putusera procura.
Tulumbuirea, in asemeni conditiuni, re'mase far&
effect; in curand, flachrile, atitate de corentele
de aer ce se deschisesera, se ridicará rosii. lintde-lemnul,
luminararia de céra, reserve ale
santelor slujbe, contribuira la desastru. Gratiile
tavanului , grincjile , usile , ferestrele, ardeal..
Dusumeaua, se povirni in pivnita, coperisul
fumega nimiccit de jur-inprejnrul bisericei.
In urma, intr'o clipa, fu o surpare sgomotosa in
miclilocul unui foc de artificil : stelle albastre
si rachiete stacojil printre palpitarile scinteielor
ce se incrucisati sub intuneric ca nisce insecte
de aur.
Biserica,attunci cand nu era mascata de fum,
re-apparea neclintita printre panza miscatóre a
flacarilor. Crucea ei, superba in vêrful frontalulul
trianghiular al amvonului, nu era apropiata de
foc de cat pentru a fi transfigurata.

118
si
e
Alexandru Macedonski
0 intréga spuzéra de petre scumpe, brilliante
saphyre, se misca de la amendouë extremitatile
catre centru.
0 parte din copaci Cismegiulul, i casele de pe
ulitele din valle. se scaldati intr'o aurora sangerOsa,
séii, dupe cum battea vêntul, reintratt in nópte
recuceritl de intunerec. Pompieri cari, cata-va
vreme, se mantinusera pe crescetul zidurilor so
vaitOre, le parasiserä centralisandull actiunea tu
lumbelor pe biserica. Apa, sosea acum, inbelsugata
si
linistitOre. Strigatele sacagiilor, ale sergentilor
de uliti, ordine date brusc, sgomotul multmel tinuta
la distanta, noul surparl ale coperisului
palpairi de artificiarI noul, se incrucisall intre cello
doug povirnisuri ale déllulul. Gainäria lul Vergea,
creciênd ca se luminéza de 4iva, se desteptase ;
cocosi batteati din aripi, gainile se piguleati ; apol,
care girraind, care cutcurezhnd, inchideati si re
deschideati ochi.
Jos in ulita, capete, se intorceail de acea parte.
Dintre multime, uni, pOte 's1 adduceatt aminte, de
traiul de térra, de vremea copilariel, de frumOsele
idylle campenescl ce adesea r6mAn nesterse din
cugetare chiar dupe anni de oräsenire, chiar dupe
ce s'a indurat grozavele necazurl ale vietel pamêntescl,
viata blesternata. Cu tote aceste, nu

Intre Cotete 419
e p`arinte cu dare de mâna së nu's1 introduca copilul
intr'ensa cu tobe si lautari.
Inprejurul bisericei, focul invins, rourea intre
p6reti scrumiti ai chihelor. Pompieri, eseati din
intunerec mai rar ; cei mai multi, cu fecele anc6
vApaiate, dintr'un salt, se asvarleati pe furgeone.
Strengari de mahala, baietandri de la trel-spredece
la cinci-spre-dece anni, probabil in dorinta
de a se initia din vreme in traiul si in moravurile
de casarma, se foloseati de faptul Ca ajutasera
la pompe pentru a fi priimitl pe capra cate unuia.
La urma, in fuga cailor lasati in voie, prematuri
derbedei, isi puneati ciupercile de Warn' pe
o urechia, suerati printre dinti, se soldateati din
puteri. Locasul sant, intre chiliile lui incendiate,
r6manea ast-fel in urma, dér, cati venisera si cati
plecail, se duceati urmAriti de ochi de jeratic clipitor
ai ocolitorului sir de ferestre.
Mita, reintra cu incetul in lime. Marghiola care
multumea lui Dumnedeti ca scapase biserica neattinsa,
se hotara A mai tragA un pui de somn,
fie-care isi re-integra domiciliul, si paserile, inauntrul
cotetelor, re-cadeati in piroteala. G-ardisti,
pentru a's1 tine de urat, reincepeaA sa fluiere.
Nisce fugari de scOla, ingamfati fiind-c 5. gasisera,
adapost pe la differite gazette politice ale timpului,
credêndu-se deja barbati de Stat ski poeti saty-

120
Alexandru Macedonski
rid)." de frunte, primejdii pentru guvern, luail fluerile
politienesci drept semnale, se credeati urmariti,
ridicati gulerele de la haine.
Vergea, re-intrase i densul in casa, Gr in acea
nópte, nu mai putu sè inchida ochi.
Visurile ce '1 turburaserk bucuria ca detese de
bani, starea liii de nevrosare urcatóre, se inpreunail
s6'l arunce intr'o neliniste hysterica.
Fara indoialk nu anteia Ora, se pasionase el
pentru o causa mare. De copil, iubise natura in
multiplele ei manifestari vii. Si, acósta dragoste
a sea, o tradusese in fapt anc6 de la doui-spre-
Ciece anni. .Dér, pe attunci, parinti
lul traiaa.
Tatal sèIt, pe care un profesor isbutise s6'1 scOta
din minti, abia tarcliti, se induplecase s6'l Inst-
$néscä peste o odaie spre a se indeletnici acolo
cu asa numitele IAA studil dupe natura", cell
pucin, acesta era titlul cu care, dascaliciul, botezase
aplecarile bäiatului. Pandele, fara se" se turbure
de ne-ajunsuri, facu cell anteirt pas pe callea
sciintei prin crescerea i inmultirea furnicilor. In
timp de peste doul anni, odaia lui, schimbata in
furnicar, inflori i prospera. Furnici cu aripi,
negre,castanii,roscate, umplurä casa, curtea,
gradina, nu mai lasara loc pe care s6 nu'l negresca
cu miile. MusurOie, r6sareau1 pe unde cu
gandul nu gandeai : in rëzórele cu zambile, langit

Intre Cotete 121
put, in pragul usilor. Prin odhi, furnicile, eseah
din scandurI cu miile. De geba, pe dusumele, se
turna gaz. Insectele, farh ca b6tranu1 Vergea s6
scie de uncle s'a potopit peste el plaga, se tineah
dirh. In diva in care bëtranul afth, adev6rul, mania,
stacojie i ven6th, 11 stranse de gat inairite de-a
apnea s 4ic un cuvént.
Pandele, chit, dér tot intr'o vreme bucuros, pe
de o parte jertfi furnicile memoriei tataluI
pe de alta, inchlech, cu hothrire pe Ducipalul nouel
sale pasiunl. Gandaci de matase succedarh furnicilor.
Infectiunea molipsi aerul easel. Paturile
de scandurI suprapuse, se ridicat. One' la tavanul
odhilor. Din nenorocire, furnicile, ne-stirpite bine,
se re-intorceah. Frundele de dud, uhe-or1 crude,
alte on bättute de chiciurh, m'areah calamitatea.
In ate cinci odile, vermusi mureah. Pucini isbutirh
s6 urce pe tufe, s6 se inchidh in gogosi.
&Ind Pandele inplini dou6-cleci i doul anni,
epoch la care mama sea apusese la rêndul ei,
densul, Ii terminase seria de studil.
Trecuse la brOsce, la soparle, la pesdi, i, ance
de attuncl, se preghtea s vêndh una din celle
trel mosii agonisite de munca phrintésch.
Asocihrile de ideI ce'l sileah in acea nOpte
stti,
re-urce corentul viete1, Ii facurh s se relied& copil.
41 retrhi cés cu cés, cjilele scurse. Tath, mama,
së

122
Alexandru Macedonski
rude, camaradI din anni si blondi, pareati, in
midilocul reactiunei ce '1 misca, re-intregiti, de
faca... «Nu, de sigur : felul sea de viata nu fusese
al unui om in tOta firea». Ce '1 mira, era faptul
ca nu '11 detese séma din vreme despre .adever.
Cu cartea ce invetase, n'ar fi putut si el se in-
semne in lume ce-va, se 's1
faca un rost ca
ori-care ? Flecarescu, desmeticul din gymnas, odinióra
intr'o clasä cu dênsul, nota 3 in cursul
annului, ér la examen, cea trecetOre de milk
n'ajunsese deputat ? Se mai vorbea prin gazette
de cat de el ? Nu se spunea chiar, ca are se fie
chiamat la minister ?
Deputat ?... Ministru ?... Se se OA de mofturi,
asta-di cu rosi, mane cu albi, poimane... independent",
dupe poimane, en rosu, apoi din no t. alb.
ba cu Voda, ha contra Ell Voda, nu 4eti. ! se 'I
fie de bine lui Flecarescu, dér lui unuia, asemeni
lucrurl nu 'i-ar fi placut. Cu tote aceste,si asta
vedi asa e,cine '1 ar fi oprit se se insOre, se
aléga o nevestica,scii inumal bung... s ajunga
om cu greutate, tata de familie, caci,drept vorbind,
de ce n'ar fi prasit mai bine copii de cat
gaini ? Si cum '1 ar fi iubit mititeii de ei ! n'ar
fi fost jucarie pe care se nu le-o cumpere, prajitura
s nu le-o adduca, catifea cu care se nu'l
inbrace... Der el nu s'ar fi multumit cu unul-doui...
's1

Intre Cotete 123
'I-ar fi trebuit sése, dece, doul-spre-clece,un battalion,
curtea i s'ar fi báttätorit de dênsi ca in
palmh, s'ar fi jucat de-a mama-gaia", de-a ascunsele.
Cate-odat6, vera, le-ar fi fácut smee: el Tar fi
inconjurat : tata", tat6,", Ii inconjurati deja,
ett6-1: dchiesi, pavitl, mai marl, mai mici,
patru, cinci, opt, si Anc6 patru, i Anc6 duol...
tat6 ! tate,esind de prin odal, de sub lilieci,
de dupe jicni0.
Ce te faci ênse, cand se apropie érna ? Trebuiesc
haine, ghete, cril. Profesori si doctori dai
hires easel, pedagogi, a1terneaz6, cu clystirul,
cicaleli, strigsate, z6p6célà... Dädacele '01 iat lumea
in cap, doica nu mai este de tinut, copii se hainese
unul, la sc616,, se addunä cu baietl striati,
se da, la deprinderi relic ; altul se bolnAvesce greti,
more.
Nu cferi. ! Scia el ce e insurAtOrea ce sunt
copii.
Cutcurez6rile cocosilor vesteati. intOrcerea Pei.
Un fel de zare apparea intre perdelele de cit.
Gemurile se alb6streati. Intunecimea Il perdea
clensitatea: Inbuc6turit'a, se retragea in celle patru
co4uri alle odhiei. lllintea lui Vergea se repopula
cu ganduri normale. Nu; de clece oil.' nu;
Mai bine cu cocoseii i cu Oinusele lui. Pentru

124
Alexandru Nacedonski
ce s'ar descalueri? Pentru necazurile, desamagirile
i desgustul ce Tar astepta in lume. E
adeverat ca nu cunnoscea viéta sociala de cat din
audite. Cu tote aceste, buna-Ora el, n'ar fi un negbiob
deca nu s'ar folosi si de experienta altora ?
Fluturi, stralucirl de o clipa, se afia destui earl
'si ard aripele in flacara ticaloiilor pamentesci...
Afara, era 4iuä alba. Voios, se scula, se inbraca,
desprinse perdelele din ace, si o luna dupe
acea nOpte, locul lui Nastasachie carciumarul, cumperat,
inmultea cotetele, largea curtea i o facea
se cobóre déllul de catre partea apusului; singun
sgriptori imp6ratesci de pe galbeni ce'l r6masesera
se inpucinati. Intretinerea unei prasile
ce 'si
sporea num'erul cu cate cincl-sése capete pe
ces, nu putea s dea alt resultat.
Hypotecarea immobilului domiciliar, cuib al némului
s6ti. din tata in fiti, abia isbuti se inpinga
lucrurile pene la inceputul lunei Octomvrie. De
la acea data, pravalirea, aluneca pe povarnisul
ce duce la prapastie cu iutéla unui troian de zapada
din vérful muntelui blondit de sere.
Scaun cu scaun, Pandele, Il desmobila interiorul
pentru a '01 hrani paserimea. INIarghiela, ca
reia i-se supprirnase cbiar taInul de pane, se suppusese
la regimul mamaligel, der, intr'o Dumineca,
Isl ridica lada de cu nOptea, o arunca pe capra

Intre Cotete 425
unei birje si se duse. In acea di, Vergea I astepta
zadarnic caféua. Cercetari, in buctitarie, in
odal, Il convinsera despre adev6r. La nou6, amarat,
ventura dinaintea pridvorului fundul unei banite,
rèmasita de bObe descoperita din intémplare,
re-urca treptele scarel cu capul gol de ganduri.
Dupe el, usile rëmanênd deschise, casa, lu g. infacisarea
unel locuinte in care cine-va a murit
de curand.
Dér in curtece de asta-data era coperita in
lung si larg cu carduri domestice de paseri
glásuirile pantecelor flaminde inpräsciati manii ;
fulgi de nisóre, fluturatori de o jum6tate de cés,
indesiti i micsorati, picural en intepari usturatore.
Cotetele nu mai incapeati inpopularea ; frigul,
rebegea ; gtinile i gascele, II ascundeati in pene,
nand un picior nand cel-l-alt ; ptuni, cobeati a s'eracie
si a pustietate ; curcani, revolutionari si
rëstiti, umblati de colo-colo. Infoiati, cu cOdele
rotunclite, el se addunati, intocmeati battalióne
pareet munciti de o idee ne-stramutata. Din cand
in cand, dintre randurile lor pestrite, nate unul,
trupe i mutat, se deslipea, allerga catre tab6ra
gascelor, le Apia ordine i lozinci.
Alti,
repediti printre gaini i puici, luati intel
legere cu cocosi, fraternisati cu bibilicele, cu pauni,
organisert resmerita, hotarati césul. Conson-
oi

426
Alexandru Macedonski
nantele asiatice ale commandantilor se multiplicat.
Rhbdarea, trecuse peste margini ; propaganda,
guturalh sét. vocalisanth, punea communitatea
in miscare. Gasce, cocosi, curcani, gEni, rate,
claponi, pn i puii ne-scuturati '6=6 de puf, se
uneal in principit.. «Da Vergea, trebuia exterminat
: cell mai puyin, scos din cash i dat afar&
pe pOrth. ChldurOse i inchp6tOre, opt odhi, appartineati
mai cu drept unel obste de cat unul
om. Afara de acésta, déch nu se scia volnic s le
hrhnésch, de ce le addunase, le prhsise si le inv4ase
cu binele ?
Intocmith pe nesimtite, ordinea de lahttaie fu
cea care se obicinuia in mischrile offensive. Corpal
principal al armatei, patru divisiuni de gh-
ini, formati centrul. Cocosi de terrh, bibilicele si
curcile, regimentati in cadrele cavaleriei, se repro-teat'
pe amendouë flancurile. Battalionul sacru,
cell chruia i se dhruia gloria de a phtrunde in
cetate in urma gascelor, compus din rate si rhtoi,
mhchnea de ne-rhbdare, mascat de gascele
desfasurate in tiraliori pe tot frontul armatei,
gi
ce, la un moment dat, avea instructiunea de a
se concentra pentru a constitui anteiele scadrOne
de attac.
Curcani, phuni, un num6r Ore.care de cocosi
tnrcesci, toti commandant): supremi, ca oficerl ce

Intre Cotete 127
fiinta b. marele stat-major, se pregatexa së domine
si s6 conduca lupta de la adapostul unui
cotet, isbanda sei1 peirea unel cause aternand de
densi, si capeteniile, fiind détere a nu se expune.
Ast-fel, commandanti, inpreuna cu reserva, o brigada
de closcl si doug regimente de claponi, nu
'si vor muta cartierul general pentru a occupa
locul cucerit, de cat attunci cand va fi statornic
ce
dusmanul a fost expulsat.
Neptea se lása cetósa. Sirurile de felinare se
apprindean. De pe dell, elle se incrucisail de-asupra
Bucurestilor, 11 presareati cu meteore rosil,
galbene,cu figuri geometrice orizontale si, uneori,
aprOpe perpendiculare ; elle in, departari, se
grupaii in hyeroglyphe de flacari. Sub intunerec,
zäpada de pe trotuare, se nuanca cu albastru. Cea
de pe micTilocul ulitelor, morfolita de trasuri, terra
printre casele capitalei dira ei cafenie.
Statul-major ce, la adapostul unul cotet departat,
chibzuia in permanentä, gasi cu calle s6 astepte
ca uliele se intre in stapanirea gardistilor.
Un curcan, tantos der caclut de betranete era cell
care indemnase mai mult la o actiune immediatg.,
Scia Ca, cu politia, nu e de glumit, c vera la
opt, §i érna la cinci, Bucuresti sunt al gardistilor.
Despartirile commisariale ii erat. cunnoscute din
tinerete calla abia scapase ciont din mana unul

428
Alexandra Mac e don ski
epistat care afar 6. din pOrta cur%ei, 11 prinsese in
flagrant delict cu o curck
Insistenta invalidului reduse oppositiunea ce i
se facea de minoritatea consiliului de r6sboitt.
Elpciugos, de si r6suntAtor, glasul cocosului
turcesc ce urmh s6 dea semnalul suprem, cutcurez&
: o-datk de-douè, de-trei-ori.
Gascele, ce copereati armata cu desasurarea
lor semi-circonferentiallk inaintaser'a de la cea anteitt
famfar5.. Una, cea care occupa centrul jum6tht,ei
de cerc, se aventurl Ode' la treptele de
scanduri ce urcatt in pridvor si se crAcgmi peste
fie-care in midilocul linistel amenintWre ce inlasura
casa.
Faptul eroic, indeplinit sub ochi battalionului sacru,
puse pe rát,o1 in miscare. Flancat de cavalerie,
grosul armatel, se sbuciumg, la moment, ér la
cincI-cleci de pasuri de pridvor, se rândui in co-
Mune de asalt. Dintre officeri, uni, ar fi vrut së
domolescrt aventul. Dupe judecata lor, enthusiasmul,
se cuvenea se' fie pästrat pentru mai tarcliti.
Corentul, prea mare, terra pe tog.
Companiile din frunte, apucate intre zidurile
easel si soldAgmea ce le sosea in spate, c`a4ur6.
Piuirile rupeati anima. Desordinea se generalisa...
Statul-major care asista la catastrophk cauta de
géba Wel
dea séma de causa ce o produsese. De

intre Ntete 120
dupe cotetul unde se afla, ingrozit, si credend ca.
dusmanul a operat o esire, cg, a repurtat victoria
cuteuriga, semnaluri de retragere. SituaOunea lui
era critic& Reserva il pargsi de la inceputul actiunei.
Cu cilte-va caprarii de gg,ini ce raliase,
statul-major dete in sfarsit din aripi, miscg, din
piciOre, o rgsni la fugg, si se val-verteji de valle.
Desastrul, dinaintea pridvorului, se mg,rea. Soldati,
nu mai recunnosceatt pe sefi. Cereal sg scape
din inbuldélg, si nu'sl puteati croi drum. Gg,inile
chdea4 peste cocosl, rg,toii, peste gasce. Luptg,tori,
farg, osebire de sex, se inhatag.. Fulgi penelor
sburaa. Neschiloditl seaparg, pucini si mai
mult de o vietg, illustrg, se curing, acolo.
Cu tote aceste, un numgr Ore-care dintre gds.cele
ce attacaser6 la inceput, atoi, grvini, jumetatea
until batalion de curd, cate-va plutOne de
bibilici, cinci-cfeci de cocosi, strAbratuserá in pridvor.
Elle, dupe ce pe rand, occupaserg, sala, salonul
si sofrageria, din odaie in odaie, pg,trunseserg,
in étac. In momentul anteitt, Vergea, addâncit
in ganduri, nici nu's1 ridicase capul. Päinentul, se
invertise sub el de dimin40, il simtise al fuge
de sub piciOre, si acum se beatifica inlenmit in
prodromele estatice ale sfaxsitalui. Attunci, in odaia
amplutg, de bestii, se petrecu un lucru nepomenit.
Escaladat de gasce ce i se inclestart de panta-

430
Alexandru Mecedonski
loni, in miTilocul bibilicelor, al curcilor si al cocosilor
ce i se aruncati in cap, orbit de unul, cu
urechia spintecata de altul, Pandele voi s6 se
scOle. Caqu, se 1115,10, re-ca4u. Cu obraji siruitori
de sange, instinctul animalitatei ii repunea pe
piciOre. Turbarea, 11 reintrema. Vedea rosu si era
cutremurat de ris. Inprejurul s611, puicl tronaneat.
repeclite de scanduri ; gasce i curei, eraui
date cu capul de peretl p6n6 li se sleiaii creeri.
Striviti de cisme, ratoii i bibilicele, cari mortl,
earl cu cotóiele rupte, se insirail de la pat la
usa. Battälia parea perduta. Navalitori goleati odaia.
De Pandele nu se mai agata de cat un mic
num6r de curci. Un cocos turcesc, rosu, de o statura
neobicinuita, proclet ce, pëne aci, nu participase
la lupta, i se napusti ênse in obraz, i un
racnet de durere sfasirt, miptea.
Coperindu-si cu o mina, ochiul, pe care cocosul
i-1 cr6pase dintr'o lovitura de cioc, en cea-l-alta,
ap6randu-se cum putea, Vergea, esi in pridvor,
ér de acolo, attacat de multimea ce se desmeticise,
cobora spre pOrta , i o tuli afara, condus si
petrecut in ulita, de alaiul triumphal al curcilor
de sishitul gascelor, de cutcurezarile monstrase
ale cocosilor.
Cocos ! m'am facut cocos ! r6spundea el a
doua-4i vecinilor cari ii g6seati lungit pe una din

Intre Cotqe 131
lavitele chrciumei ce, de asth-data se ducea de-a
berbeléca cu ulita cu tot, catre Cismegiul mocirlit,
care desolatiunea far& margini a crecilor fará
frunde si a cercéfuluil de zapada intins peste faca
gradinel ca peste un catafalc.
Er One ce prietenul s6i1 Nichiforescu, caret
luase curatela, gasi un mustereil pentru cask
densa, cu intellegere deplina, fu stapanita de bunele
paseri, de gasce si de curci, de ratoii din
batalionul sacru, de bibiice, de claponi, de gaini,
si
maI ales, de cocosul rosu din acestä poveste.

0 NOPTE IN SULINA
Lul Wilhelm Goldenberg, poetulu
i amicului adev6rat.
Dobrogia abia fusese luat& in stäpanire.
Noul administrator al gurilor Dun&rei, pe o di
de primavéra, 23 Aprile, cobora din vapor in luntre
spre a debarca in Sulina. Vêntul ridicat din spre
mare, suffia in r6sp6r apa albasträ a gyganticului
fluviu i o da rèsvr6titg inapol. Cerul era curat
ca un cristal i sOrele Ii amplea cu veselie. 0rasul
incOeca bratul Dun6rei cu case albe, cu
minarete subtiri. Pe unele coperisuri, grAdini atêrnate,
leandri Infloril i lmã, primav6ran.
atmosphera. Nuance rose si verdI se fldancat. Un
sbor de libelule,nor azuriA,a1b6strea de-asupra
Deltei cu depärtäri pe earl trestia si papura
tênèrá le fragedea. Administratorul, 26 ani i ochi
addanci de viator, furat de rèsvrátirea vallurilor,
ametea, era coprins de fiorI pe cari nu-I simtise

0 mipte In Sulina 433
vre-odath. Marea, inpinsn de vent, era,pene la
Ore-care distantn, mânath in susul Dunnrel.,
un sgomot de battälie isbucnea.. De-asupra apeI,
pe spaciurile unde sórele curgea torential, bnttean
ca nisce late aril)); de aur ale unor paseri: colosale.
Când termul fu appropiat, sunnetele de argint
ale clopotelor bisericei triumphara.
ei
In cathedrala orasului, locuit ma mult de greci
maltesi, se celebra un Te-Deum pentru onomas-
tica regelui George. De cum luntrea se opri, representantul
guvernulut intempinat de primar,
intrA in haosul administrativ, ascultit plangeri, fku
si priimi visite infásurat de atmosphera inghiatatn
a banalithtel dimbetului official pe care '4i-I
stereotypase
pe buze.
Une-orf, intrernpea convorbirile prin cale o adesiune,
prin cale o exclamare sen prin câte o
intrebare, fragmente de phrase calculate se dovedescä
marele sëü interes, pentru cãte i se spun.
In realitate, ganclul sen sbura pe marea de azur
luminos ce se znrea de pe ferestrele unor case,
sbura pe luciul Dun6rei ce, muiat in aur, palpita
sub altele, sen se rethcea prin rogozul i printre
papura verde a Deltei. ce stnpanea orizonul entre
o alth parte a orasului. Der sera venea si putu
se respire. De pe terrasa easel unde fusese gAzduit,
Sulina, cjIn. nudA One la bra, i se desthirmi cu

134
Alexandru Macedonski
deplinitate in midilocul pharmecului de ape. Largi
brasde de sange mohorati apusul cu dungi orizontale
pe a c'aror violent'a brutalk celle doug pharuri
ale portului, minareta gémiel si turla bisericei, se
conturaA exaltate de aceeasi. aphoteos'a.
Pe mare, pe Dun'are i prin trestil vibrati schinteierile
roi, albastre, aurii i violete ca ale prismei
unei enorme rev6rsari de petre scumpe. Vapore,
cu miscarea matrozilor pe punti, insuffieteati
portul priutr'un exotism de forme, de chypuri,
de color): si costume. Spre larg, in directiunea
insulei Serpilor, un vas-pilot, fulgerat de sOrele
ce se innecase pe trei sferturi, se misca in gloria
suprem6, a unei agonii de incendiii. In drépta portului,
palatul commisiunel europene, edificiu ca
cell al Universith.tei din Bucuresti, in micillocul
cuartierului de vale al inpiega0.lor s61, privea
marea cu intreitul lui sir de ferestre supra-puse,
ca si cum el, de sus pön6 jos, ar fi fost vestmentat
de-o luminatiune phantastic5.. S'ar fi creclut
cil, in fie-ce camera', electricitatea i gazul se intree
pe policandre i tor-tare de bronz, pe girandole
de cristal, se" serbeze o cununie de imp6rat
tenër i frumos, gata s6 calce pragul thalamului.
DOr pe nesimpte, nuanva viorie de pe valluri se
catifelA cu intunearile lila ale mini indigo ce se
posomora neincetat.

0 nOpte in Sulina 135
Rose le murir 5. in cer i pe ap. Crini de argint
expirarl la apus. Ferestrele palatului se
stinserá i c'ascar5, guri de besn5, asupra clarobscurului.
Apusul singur mai r6mase albastru.
Ense i acell azur se domoli, 41 perdu vioiciunea
spre a se preface la urmä in verdele sters al peruzelelor
ce inbetritnesc. Secera de argint a lu-
nei II oprise scinteieerea, i odat& cu inoptarea
cerului si a mgrei, o melancolie dulce se lati.
Din spre stationarul de rësboiii engles, un cantec
tragrtnat de voci tinere, ce amesteca suavitatea
unor sonoritati blande, Alba de depgrtare,
susurua inpäciuitor. Aspiranti tinereVi albe ca
un lapte in carl ar fi cklut foi de rosa, urcatl
in funii, agMati de catarge, II mangaiati
exilul cu duiosia rythmului. D6r pe stradele orasului,
o multime inpOiriath, se imbuhlea se' A,suffle
r6cUrea.
Acea multime, spre a sap, de tintari, neobosia,
agitta batiste. In acellasi scop, uni dintre
locuitori, fAceati focuri in drum. Fumul retr5,mitea
pe óspeti mid i rësboinici in stuhaxia
bIeL Chypurile lumei in miscare, când ajun_
geati in lumina flac6ri1or, licäreati o clipä in
apotheosa unei frumusql vigurOse. Fo4a sca-
Ora din colóre si forme. Femeile päreah minuni
ale unel Grecii antice re-constituite, tineri, Al-

436
Alexandru Macedonski
kibiadi, cu nuorI creti de per pe frunte, cu fulgere
in oda', set. Antinousi molatici, energii si abandon
suav, ducealt gandul la propylee, spre
timpi socratici. Ense aerul se récorise. Ventul
se ascutea. Nuori allergaii. Inteun moment, stradele
remaserA pustil. Vaiete jalnice. symphonii fiorose,
watt din funiile vaselor ancorate. Marea
si Dunärea detunnati.
La medul noptei, urgia din cer si de pe apà,
innAbusea orasul. Gernurile vibratu
Bombardarea furtunel cutremura aerul.
Si Sulina, in midilocul stridentei, se mormênta
sub intuneric.
1896.

PADUREA ULMILOR .
Lul Gr. G. Tocilescu, illustrul
istoric, 0 archeolog.
Calarasul o luase spre Tergoviste, ca, 'sI ispra,
vise schimbul si venise randul slujbei. Era disde
diminé0,. I?iorile abia se iveati si r6cOrea il
infiora pe sub pinza tunicei. Vioiciunea aerului
II brobonase pelea pe pept si pe brace. 41 puse
calul in trap. WI' un gaud il r6pi, si un climbet
truphas ce i se agWa de vêrfurile mid ale mustrttilor
ii miji pe buze. Nu'I mai era frig. 0 flacar&
il infasa ca o manta. Obraji la vilvorarä.
Tineretea, sanelatea si puterea ce eraii intr'ênsul
ii sufflará in anima o vijelie. Gandul ce'l furase
era al feta de la bordeiul din PAdurea Ulmilor,
p6dure pe unde avea s6 tréc5, curand ; acest gand
era al clinel codrului cu cosit6 galbenA. Si nu o-data
o vëduse el. Ca, de mai multe orl, chypul alb, midi,
locul tras prin anel, 11 sclipisera, prin minte. Féta
de frumósa, era frumOs6,frumós6 cat nu se mai

138 Alexandni Macedonski
putea, i n'aveai ce dice. Dér vedi ca nici papaza,
nici cucul nu-o spurcase, fiind-ca se ferea,
siréta! s6 ésa afara pe nemancate. Acum ênse,
tot a vechie nu o s6 mal fie, ca, cucul canta inprejurul
lui i inaintea liii, ér ël Thaati nu i-a
audit 0116 aci glasul asa de cu n6ptea. D6r-d6r
de-o insemna asta ceva. D6r de-o fi esit Ruxandra
din bordeia eu anima gOla, si ce o fi fost
scris, déca o fi fost, de randul Asta "Kite
s'o intempla.
Si tot asa gandindu-se voinicul isT infigea pinteni
in cal, sabia Ii zornaia pe cóps i calul o
lii
lua la fuga, Il marea trapul, schimba in
góna, ridica nuori de praf pe earl s6rele ce fe'sárea
II suffla cu aur. Padurea IJImilor, la urma,
se arëta si ea, vestita padure a ciocoiului
din Bucuresti, cea care se intinde in drumul
Tergovistei pe o lungime de o jum6tate de posta,
cea in care canta merla si cinflorul, in care
curg pêrrurile albe ca laptele, 6r unde érba e de
smarald i frumlele de matostat. Cu tote astea,
verde, tainica, mingaiOsa ca un basm, cu bordeiul
el din raristea cea mare, cu faa el cu cosita
galbena, ea nu este crescuta pe locul unde se
afla pentru ciocoiul din Bucuresti, care de bogat
ce este, nicI n'o scie, nici n'a vMut-o...
Calarasul, cand o ajunse, Il domoli carlanul

Pldurea Ulmior 139
inpAciuit de linistea ce-1 ocolea. Susurarea frundelor,
sóptele apelor, cAntecul de paseri, n kc
s'o turbure pArea cA o mAresc. Copaci nu eraA
grosl, dér desl, ér pe sub el nu se zArea de cat
o addAncime albastrA si verde. Frunclele de ann,
eadute i mOrte, cu faca samanie, ruginite, asterneati
pe sub creel un covor fremA,Utor. Ici-colo,
erburl i flori, lstar i rAdäcini Ii spArgeaA, 41
faceati loc printeensul cAtre lumina primAverel.
GAndaci sbirnAia6 §i sburat.. Osti de furl:deli-11411nel
grabite, addunati din vreme hrana pentru érnA,
bani eel albi pentru iie1e celle negre. Boii lui
Durnnedeil pe trunchiurile mai vechi urcati printre
muschiti, i cAnd se opreati unul lângt altul, se
insirat ca nisce bObe de rnArgean rosu. Fl haul
se &idea attunci la dile nu i le-ar adduce dinel
lui, décA,..., decA asa Si altminterea, si Anima
incepea s6-1 battA Ir, dogoréla s6-1 apprindä
obraji i calul se: se pornéscA pe fugA cu pinteni
infiptl "in el si de-alungul cóstelor cu neastAm-
Oral pulppelor vinjóse ce-1 grhbeati §i ce-1 isbeati,
mereii mai nemilostive, mal n6praznice. Copaci
se nAluceati repede pe dinaintea ochilor eAlAretulul,
calul gIfaia, se poticnise de dou6 orl,
ameninta se' nu-1 mai dud,. Dér éttA cA raristea
se deschidea, i bordeiu1,mare i inalt, lung de
mai bine de trel stanjeni.esea dintre frunde, pe

140
Alexandru Macedonski
pajistea lui verde,ca nit boreit l. din vremea de
de-mult, bordeitt dintre celle la earl veneatt se
poposescá venátori domnesci dragi ca nisce fetifrumosi.
De obiceid, patru-decicinci-deci de care, injugate
ori desjugate, 11 inconjuratt, c acolo se opreati
terrani, si el de mergeatt la Targoviste i 61 de se
intorceart. Der acum, prejma lui era pustie. Glib-
rasul descaled, si intrrt innauntru. Unchiasul si
matusa, pe semne c asa fusese scris,se dusesera.
se vede la sat dupe merinde, a nu se z6reati
niaieri. Feta, prinsa, de friguri, atipise pe nisce
velinte. Sinurile ei petrese, mici ca douë portocale,
se miscah sub camasa de borangic subtire.
Aiurb, din somn. I se párea a de cu neptea, o
spurcase pup6zá i c un sme n chyp de om o
inclestase in brate, o manca cu buzele. Si. in visul
ei se lupta cu neuca. Chinul nimiccitor crescea.
De-odata, deschise ochi, der chinul il era in faya.,
buze pe buzele ei, i acestui chin nu i se mai
inpotrivea, il strangea la pept, se topea in el.
Inprejur, ulmi antet o doin5, duiesA; isma créta.
si leustenul de pe fôntana 1an0 care credea a
se aflá, cimbrul inflorit, o inbètaui de miresme...,
er serutárile Ii cantati pe buze i pe ochi, Ii
cantatt canteeu ]. priveghia,tórei din pádurea ulmilor...

Pldurea Ulmilor 14i
Er nand c6,16rasul esi din bordeiti, era in de
amecli. Dimbetul ce i se agáta de mustAti era par'a,
mai truphas, Ur o du1ceat5. nespus6, ii inneca ochi.
Inc6 1ea, si se duse.

MASCA
Admirabilului cantaret al suffletului
roman, 110 Jules Brun.
Casa, in fundul curtei coprins6 intre ziduri,
se desfasura maiestuUstl in tihna intunerecului.
Si cu tote c orele noptei nu erau 1-tnc6 addâncI,
strada, dosnica, i troiánit 5. de ztipada, era pustie,
Porti le curtei, inchise, zAvoreati cu strAjnicie, odihna
boerésa a inprejurimei. Dér Andrei Licescu,
mostenitor de curand al unel insemnate avery,
se pregátea, tênër i frumos in midllocul elipsei
de aur a oglindei, s6 sfarsésc5, annul vechit intre
butelcile de sampanie ale unel petreceri de prieteril.
Mustatile sélle, umbre blonde, cutezatt, ascutite
pe transparenta chypului de mascul prospet,
cutezati atre asalturi de volupthti mortale;
leg`atura, albá inprejurul gulerului stralucitor,
domolea nAlucirea schinteietOre a peptarului c6,-
Easel cu nuanya innocent& a muselinei perfide.

Masca 143
Etta ense, ea orele un-spre-clece sunnatt la pendula
de abanos cu vibräri de o solemnitate antica.
Licescu, se grabi se inbrace redengota, adduna
pe mesa o risipá de aur, Il amplu cu ea posunarele.
Der un sgomot ciudat turbura linistea ingrijitore
a casei.
Pareati loviril nabusite, cu tete aceste, stäruitore,
ér une-ori, loviri ce aveafi tonalitatile brutale ale
unei spargeri de list Licescu, care din nevrosa
modern& nu cunno§cea de cat pe a petrecerilor
usere, nevrosa din spuma de sampanie si din petale
de trandaphyri, nu era spiritist. Indata, II
dete séma de inprejurare. Nu puteat se fie de cat
facetori de rele. Pe servitori II concedlase de cu
sera; ferestrele, mormêntate fiind sub transparente
de matase gresa, facada easel, urma neaperat se
se arete stinsa de lumina. Curtea i casa, puteat
se park pustii.
In timpul acesta, sgomotul, ne-hoterat la inceput,
castiga temeiti, patrundea in odaie cu affirmarile
brutale alle unor sfarmari de scanduri, stridenta
voce a lemnului violat in echilibrul afinitatel lui
molleculare. Nu mai incapea indoiala : emit hoti.
Si in adever, usa ce da in gradina, cacluse deja
despicata sub mojica tepenie a brutalitAtei flamande,

144
Alexandra Macedonski
Si deja prin coridOrele depArtate, se lungeat
pasuri de bestii ne-cunnoscute.
HaV ! Si usi dupe usi se deschideat trântite
de perete. Din sala de mâncare, surp6x1 de argintaxii
se fespdndeti cu sunnetele sithstre alle tócei
de fer in timp de incendiu. Cke-va secunde anc6,
si tenérul, descoperit in odaia sea, avea A pla.tescA
cu viéta osebirea socialà r6slA4ita intre Omeni.
Licescu, dinaintea oglindel, 'Area ens6 märmurit
intr'o nep6sare bizar6. Usórä, o Paliditate, vestea
singur, miscäri suffletesci mai repecli. Er in momentul
cand usa unel cameri vecine, fortath si
sdrobit6, detunna intr'o cAdere nimiccitóre, blondul
-Leder päsi tot ne-turburat c6tre un scaun pe care
se afla desfáprarea mátAsós6 de domino rosu si
masca oribilá de Satana cu caH la balul din ajun,
asverlise in Iadul voinicesc al verstel rose mai mult
de un anger anostit de seraphyce symphonii. Si
pe child in camera l'aturalnica., scrinuri si dulapuri,
deschise silnic, v6rsail pe covóre tainele avute
ale coprinsurilor. el,blondul tAn6r,inbr6ca mantia
cea rosie de demon cu aceiasi liniste ca si cum ar
fi fost A re-plece la balul din ajun, si cu masca
pusä pe obraz,Satan'a cu ochi ellectrici §i cu rinjire
ingrozitóre,appärea,vedenie págAna, !In
pragul usei pe care o desz'avora cu sgomot.
Trei strig'ate si pasuri de bestil ce se lungeat.

Masca 145
intr'o fug& rappaitóre rësunnará prin coridOre §i
marira innabu§ite in zapada albastrie ce troianea
curtea...
Este ca, in lume totul nu aterna de cat de masca.

NICU DEREANU
LuT G. 0. GArbea, Profesor la gymnasiul
Cantemir, poetului, fostului con-
9colar 0 amiculut

NICU DEREANU
Lul G. 0. Gfirbea, poetul, fostului
concolar §i amiculta.
Nicu Dereanu se n6scuse in Ploesci. El era nepotul
unui fost ministru. Isi Pacuse studiile lyceale
in Bucuresti uncle luase bacalaureatul, fusese numit
copist la un minister prin staruinta uncbiului
s6tt, i
acum, urma la drept,cand urma. Cu tOte
aceste, Nicu, cunnoscea de minune edificiul de peste
drum de statua lul Mihait.-Vitézul alare pe un
cal mic cu cOdá mare, ér in mama sting& cu un
topor cat tote dilele cu care ameninfa de child
se afl6 in acést5, positiune, in general, Universitatea,
in deosebi, sálile facult4eI de drept i pe
profesori cari yin la curs, child yin. Mal ales
séra, Ii pracea lul Nicu së se arde pe banca
verde din turn6toria Lemaltre ce se afla tocmal
in faca frontispiciului coronnat cu un vultur de
ciment de Portland, refractar la igrasie. i pe
and, sub lumina gazului ce indulcea verdele inchis

150
Alexandra Macedonski
al teilor, trotuarele de asphalt gemeati sub pasuri
dese, tineri cu ghiete englezesci, cu tocuri scurte,
cu pantalonl stremtl ce fac s6 rësara, reliefuri,
cu sacouri ce abia tree de talie, se amestecati cu
bètranl ciudati 1a'inf4isare, sovaitori sub un erotism
senil, urmareati cardurile de femel cu rochi
umflate pe la spate intr'un mod exagerat, treceati
in sus si in jos, lase' in urma kr cascadele de
note false ale risetelor insolehte ce isbucneati, ale
vorbelor triviale ce sburati din gura in gura ca
nisce mind asverlite in aer, prinse in sbor de
maul dibace si retrecute mai departe. Nicu, in
midilocul acellui sgomot, isbutea sg 'si isoleze
mintea, vederile, de tot ce se petrece. Cu ochi
marl' si negri, cu obrazul Oches, cu buze frematande
de roséta san6tatei, cam slab, cu Or de
inspirat, mole si ondulator, cu privirea tintita in
timp de ore asupra aripelor plouate ale vulturului,
el 41 petrecea multe din noptile de véra, fara A
scie nici cine trece pe dinaintea lui, nici eine '1
sunt tovarasi de banca. Este drept ea', privelistea
ce '1 pharmeca cu osebire, era Eliade inclinat pe
pedestalul de marmora, ense un Eliade gygantic,
uitandu-se de sus la Palatul Sutu si chiar la ceremonia
trecerei in revista a trupelor din garnisOna...
Eliade ! Pentru ce n'ar fi si el un Eliade, ca

Nicu Dereanu
151
sa aiba, si el o statue, alba cum este curatenia
ce 'I arippéza, snffletul, o statue,gygantica in
forul public,- gygantica in anima fie-carui roman.
E adev6rat ca nu este de cat un simplu copist.
Ense, ce face acésta ? Bolintinénu n'a fost si el
copist ?... Bolintinénu ! pentru ce n'ar ajunge si el
poet mare, n'ar muri si el in desolatiune ca nici
el s6 n'aiba, statue, caci, ce alta glorie mai mare
de cat s'o meriti si s6 n'o aibi ?
Si
visurile ce '1 ademeneati, se coboraa stoluri,
se aseqati pe fruntea lui ca nisce porumbei albi,
de o albéta mai stravaptóre ca lumina clilei, séli
ca nisce privighiatori cu mil de cantece. In acelle
momente, i se 'Area c stellele se apléca asuprä'i
si '1 infasóra, intr'o substanta, lactee, cum este
pe cer lumina nebulóselor, ma in cat, se simtea
ridicat de la pament, p6n6 ce '§i lua singur avéntul,
i sbura mai departe, in lumea viselor, in
splendórea gloriei vecinice. i cat de mare ajungea
: cel ant6iti. dintre Omeni ! Poet, legist, orator,
militar, inventator! Adica de ce nu? Poet? Asta-di
fie-care scolar are ate o dragoste in anima, cate o
presimtire funest cá 43data cu caderea frun4elor...
ér fie-care scolar, tine s6 communice tote
aceste simirI, rrei, lumel intregi. Legist ? Dér
ce ? Nu se proclama, in principiti c cetaténul e
considerat ca avénd deplina cunnoscinta a legiui

152
Alexandru Macedonski
rilor existente ? Orator ?... Sa i se arate lui
Nicu un singur advocat de la judecatoria de ocol
care s6 nu posede in fond arta de a vorbi ?
In cat despre nobila cariera a armelor, ce coprinde
in sine afArarea patriei, cu alte cuvinte,
ap6rarea budgetului i legilor, legi votate pretutindent
pentru trebuintele cellor tar)", fie-care cetatean,
dupe noua organisatiune,nasce soldat,
ér fie-care soldat are in rani:0,, in lipsa bastonului
de maresal, galonul unui general divisionar.
RAmane cestiunea descoperirilor mart Dér Nicu
scia forte bine ca déca nici una nu s'a effectuat
p'en6 acum, causa este ca pucini romani
applicat facultatile intelectualle in acésta directiune.
i apoi, tot exista descoperirea facuta de
un fecior de popa care a gasit micplocul sA fabrice
un vapor ce se pOte cufunda, i tOth lumea
cunnOsce, c experiente numerOse a demonstrat
p6n6 la evident& posibilitatea de a cufunda un
vapor si de a'l tine sub apa ori-cat va voi inventatorul,
ér acésta, multumit& cellor clece mil de
lei ce s'ati accordat de Camerl in scopul
'll-ati
4is
El Anse, Nicu Dereanu, n'are de cat sa
voiesca spre a da o lovitura de tun pe senin, una
dintre acelle loviturl al carei fAsunnet së se auda
in tOta Europa. Ce '1-a preoccupat tot-dauna ati
fost mai ales cestiunile commerciale ; in acésta

Nicu Dereanu 453
ramura trebuie se se fad, cercetari, ad in epoca
actualla, ori-ce descoperire, fie ea cat de mare,
este condamnath se remaná embrionara déca applicarea
el nu este practic séi déca este prea
costisitóre. De-o-cam-data, pentru ca se nu vor-
Use& de alt-ceva, numai el scie ate (Tile, ate
nopti nu '01 a Mtut capul ca se ajunga la traducerea
in fapt a acestui principit : Obtinerea
migdrei prin miqeare. Carbuni, electricitatea,
aerul conprimat, trebuiesc repudiate : Elle, pe
langa faptul c dai nascere la cheltuieli neproportionate
cu resultatul obtinut, produc o summa
de intemplari nenorocite. De all& parte, fumul de
carbuni, mai este de natura se prapadésca sanetatea
cellor expusi la absorbirea lui. Cu totul altfel
ar merge lucrurile déca el, necunnoscutul de
ad, dér póte omul celebru de mane, ar gasi pe
cine-va se intelléga marele principit pe care '1-a
scos din neant i pe care '1-a formulat intr'un'
mod atat de 16,murit ! De sigur c6, la inceput, i s'a
obiectat de multi cat si de intelligenta lui superiOra,
c un principiiI cat de intemeiat, nu
este indestulator se -dual, la realisarea lui. In
asemeni materii, se cer probe. Nicu, mai mult
de cat ori-cine, simtise valórea acestor obiectiunt.
Las& c adesea, practicarea unei theorii nu
correspunde cu adeverurile demonstrate theoretic,

45-4
Alexandru Niacedonski
6nse chiar deca inventatori nu s'ar insela nici-odatkei
cari merg pe dibuite,caci acolo unde inventiunea
incepe sciinta sfarsesce, cum era se'
prefaca Dereanu lumea, ér mai ales pe conpatrioti
lui cari nu admit a un roman etc.
Si in sfarsit, istoria differitelor progrese obtinute
pe tkrramul sciintific nu este destul de conchiplóre ?
Fulton, propune lui Napoleon I intrebuintarea aburului
ca micliloc de locomotiune si marele imperat
da din umeri : Fulton ? lin nebun!
Daguerre, presinta Academiei de sciinte din
Paris, un raport amënurrtit al descoperirel ce 'sl
attribuia, ér secretarul inv6tatului corp, demonstréza
mathematic printr'un raport rémas celebru
c5, affirmarile in cestiune intra in domenul utopiei.
Firesce dér, ea totul pov6tuia pe Nicu s6
tréca cat mai curand, de la principiti la applicarea
lui, asa ca, pe banca verde din faca Universitätei,
41 intocmea adesea masina ce inchypuise.
Si nu era mecanism care sil nu functioneze de minune
: ca acestá locomotiva' nouii se va misca, ba
;ince cu o iutéla superiOra aburului, nu se mai
putea tagadui. Nicu, o vedea deja, la gara, aseclata
pe sine, si 'n ochi lui de halucinat, vagónele,
se intindeaa in urma el intr'un sir lung.
Peronul era negru de lume. Toti Bucuresti sunt
in picióre. Delegati presel cauta s6 'si faca loc

Nicu Dereanu 155
prin midilocul multimel. D6r inbuldéla este ne
pomenith,. Mai multe &mine gasesc oportun s6
lesine. Incurcatura se maresce. Publicul schimba
ghionturi cu gardisti. Prefectul politiei se repede
inauntrul statiei telegraphice ca s6 reclame
sosirea pompelor. Semnalul de plecare este gata
s'e" se dea . . . Nu se mai astépta de cat regele...
In acest timp, Nicu, inbracat in negru,
cu simplitate, asista de pe platforma locomotivei
la tot ce se petrece far& ca pe faca lui s'e" appara
cea mai mica nuanyä de neliniste. Din potriva,
un usor dimbet de triumph se schiteza la coltul
buzelor lui, ca si cum densul, ar voi se aréte
multimei cat de sigur este de inventiunea pe care
tóta lumea o va constata in curand.
Enthusiasmul trece attunci peste o parte a publicului,
il face se'si ridice palariile in sus, së salute
cu marl* strigate, pe cand alth parte, ca spicele
unei holde de gra il. battuta de vent, aréta
semne v6dite de neincredere.
Dér nerabdarea cellor earl se afla pe peron
sfarsesce prin a 's1 attige culmea. Dinaintea garel,
in curte, trasura regelui se strecóra printre multimea
care face un gol inprejurul ei. Cei din trasura,,
un adiutant si o &Mina de onore, cael
curtea e in doliii si 11I.M. L.L. s'ait abtinut de a
void, said& cat pot, inpart 4imbete inAlte, Vi,

156
Alexandru Macedonski
Attu],
rosu si gras sub livreaua regala, intórce
si opresce drept laugh' scara. Multimea un moment
intredeschisa, se re-'nchide inprejurul cailor
cu sgomotul mare): in reflux. Sub geamlicul ce adapostesce
vagemele la earl se afla inhamata faimOsa
locomotiva, o fluieratura scurta r6sunna,
semnalul. Aprópe in acellas moment, trenul, resimte
in tóta lungimea o sguduire puternica, dupe
care, se pune in miscare, la inceput incet de tot,
apol, din ce in ce tot mai iute, pe'n6 ce in sfar§it,
proportiunele lui se micsoreaza, se perd in departare.
Asisten-ki, scot tocmai attunci un lung
strigat, unificat de si compus din mii de voci. Acest
strigat se ridica in sus gygantic, se lovesce de coperisul
de sticla, cobora marit ancë de ecoii, isbucnesce
vijelios afar& i o pornesce pe urmele trenului
extra-ordinar din care nu se mal vede de cat stégul
cu colorile nationale ce falfaesce in fruntea lul.
pe cand strigatele de enthusiasm se repeta
in gara, locomotiva pe care se afla Dereanu, il
sporesce iutéla la fie-ce secunda. Vagónele incep
se sara pe sine intr'un mod ingrijitor. Dér densul,
in picióre, cu manele inclestate de pereti
platformei, suride, se transfigureaza, se simte
aprope Dumnecjea. éttal stapan peste
sórta lui, peste acesta sOrta, ce n'a fost pentru
ei uo cat o mama vitrega, ense pe care, de asta

Nicu Dereanu 157
data, a isbutit s'o invinga, s'o tina, strivitä sub
talpi ! «Mai iute ! Mai iute !» sunt cuvintele ce'l
ratacesc pe buze, pe and gesturile cu cart taie
vêntul ce-1 isbesce in pept si'i suer& la urechi
se fac violente. Cc ? Lumea intrega nu este de
asta-41 a lut? Numele lui n'are se cutreere tot
pamentul trembitat din terra in terra de sutimi
de mit de voci ? Averea,o avere ce nu se póte
calcula, n'are WI riure inprejur o pleie de aur
ce nu va inceta se cada ? Si One la mOrte, nimic
de cat fort, de cat cer senin, de cat viciurile ce
simte deja ai musca, de 'anima, satisfaeute, schimbate
de lume in virtutl, sé t. cell mult in mici
gresell nedespartite de ori-ce naturi superiere...
Aur ! glorie ! zeitati ce ridicati pe om de-asupra
omenirei, de-asupra legilor conventionnalle. de-asupra
moralei naturale chiar, ette-ve in stapanirea
mea, in stapanirea unui Nicu Dereanu !..
Si trenul ce aluneca repede, necontenit mat repede,
cu iutéla ventului, se intrecea cu sborul
trianghiular al berzelor, se pravalea ca o furtuna
peste valle. In departare, un oras, apparea
cu clopotnit1 aurite, cn cruel muiate in splendOrea
unei sore de Iulie, cu plopt argintii si vercli
ce'sI miscaa umbra de-a lungul unlit riA cu mallurt
neSipOse. Cu cat ense, distanta dintre tren
si oras se micsora, cu atat se incrunta si figura

158
Alexandra Macedonski
lui Dereanu. Orgoliul ce adineauri anc6 il infasura
tóta fiinta intr'o atmosphera, luminósa, parea
a'l fi paxasit cu desavarsire. Milne lui inclestate
asupra manivelei freului de oprire, o Inverteail
cu o sèlb`aticie crescenda.
Dèr trenul isi urma mersul ingrozitor. Locomotiva
si vagénele trecusera de mult ca nisce
naluci uimitóre pe dinaintea statiunei unde trebuia
s6 se opresca.
Magazine de pe linie, statiunea, oraseni ce asteptail
nernd'atori, turnurile de biserici, plopi
argintii si verdi, riul cu mallurile nesipóse, fulgerasera
numai un moment pe dinaintea ochilor
lui Dereanu si disparuserá.
Dér acum, in faca si in urma lul, nu se mai
vedea de cat panglica albä a soselei cu celle dou6
sine ale ei, ce se intindeati formand dou6 paralele
nesfarsite in midilocul monotoniei campului
de-a drépta si de-a stinga caiei ferate.
Ense, tocmai in momentul cand desn'adejdea
hi era mai mare, eh' ci locomotiva 41 ajunsese
acell macsim de i*15, dincolo de a c6ru1 granit5,
catastropha informá, haos de vagOne rupte, urcate
unul peste altul, asteptA sdrobitóre, densul,
audi, set credu a aude, sunnetul metalic al
unui orologiA ce se repetal de patru ori si se pre-

Nicu Dereanu 159
lungi funebru in nOptea ce i se facuse clinaintea
vederei.
Eral in adev6r patru ore de dimineta and
Nicu se desmetici din visul bizar ce-1 infasurase
in tesaturile lui precum inftsda o 'Ariz& de paiajen
pe prada destinata cOläului ascuns in intunecirnea
panda
Cand studentul se ridia de pe band., luna
albea, aprOpe stérsa in petecul de cer din stinga
turnului Co ltei. Celle-l-alte constelatiuni, trOsesera
peste elle perdéna albastra a diminetel princlend'o
cu briliantul colosal al lucélarului.
Doui gardistl addormeall pe treptele intarei
Museului, si din and in and, ate un pantalon
cret al unui ajutor de mAcelar, spatos si cu brate
musculóse sub maned pe jum6tate summese, flaair
pe care nu se afla dole& s6 nu-1- urmeze cu
ochi lungi, apparea pe strada Co1el spre a se grabi
cu pasurl rèsunnatóre in directiunea pietei mici.
Nicu, se intase acasa incet; bratek si tart, spinarea
II erau intepenite de umecléla noptei.
Piciaele i se inpleticeati. Abia mai puteati se'l
dua. Cati-va camara41 din facultate earl il intenirri,
in dosul pasagiului, credend c ese de la
vre-o petrecere, voiaIl en ori-ce prec si-'1
silésa
a'i insoyi la Pisica alba" pentru a se drege. El
se smulse din miclilocul kr si se grabi së se de

160
Alexandru Macedonski
parteze, in urma'l ea risetele si cu glumele triviale
ale unora ce-1 ajungeatt ca nisce glonte.
Realitatea il relua dér in stapanire far% transitie.
Etta'1 din not, cadut din inaltimea visurilor
ca o pasere cu aripa rupta de alica vênatoruluI,
din inaltimea cerulul luminos; éttal din noli biet student
s6rac farä alte midllóce de cat celle pe carI
i le da functiunea, vera cu pantaloni de erna si
galosl, &ma fart, palton si cu ghetele caseate la
OrfurI prin noroiul cleios al ulitei.
Cu tote aceste, frigurile ce'l trentira la pat,
il silira së nu se intOrca la cancelarie de cat a
treia qi. Cand re-apparu, mustrarile ce-1 asteptaa
isbucnira furtunOse. Cum ? Dumnélul isl inchypuia
et, affacerile de stat pot sè stea pe loc fiind-ct,
1-a venit gust s6 se bolnavésci ?.... De sigur a
lucrurile nu pot s6 mérga ast-fel...
Déca, e bolnavicios, coconas, së fact. bine WO
dea demisiunea.
Sunt cinci-spre-dece candidat1 cari astOpta,
si totI cu bacalaureat ! 0 functiune cu viitor !...
Nou6-tlec1 si cati-va lei pe luna, de-o cam-data,
pentru catl-va anni, Or la urma, coronnarea carierei
cu inaintarea la gradul de sub-sef de binro4
! Dér perspectiva pensie ? Ce fel? Puyin lucru
este së scil ca. déca vei servi treI-decl de ani si
vei attinge vhsta de 60, vel avea dreptul s6 staI

Nicu Dereanu 161
pe saltea, set1 odihnesci betranetele, s fil pensionar,
se vii regulat la Fialkowski si se beI
ate o cafea négre.. Apoi, Dereanu, maT avea
perspectiva se ajunga advocat.
Si cand functiunea ce occupa IT inlesnea acesta,
dumnnélui, in loc se fie recunnoscetor sefilor cari.
'1 tineati in pane, in loc se 'el
fac e. détoriile, se
prescrie circuI.ri1e, ordinele, Ii permitea se strengarésca,
se face, pe bolnavul. Se bage ênse de
séme., de astä-data i se trece, der la cea antairi
occasiune, se scie c va fi inlocuit.
Nicu, £1 pled, fruntea sub mustrari, I1 re-lua
locul obicinuit pe scaunul de paie ce '1 subtia
fundul patalonilor, si, aplecandu-se asupra mesei
pe care zacea un vraf de hartiI, incepu se se punä
in corentul lucrarilor de 4i, conceptiuni ce, de obiceiA,
se apropie mult de modelul urmator :
Domnule Prefect,
Vi se pune in vedere a in cestiunea pe care
suppus'o in raportul cu No. 150, suntetI cu
onóre invitat se ye conformatI intocmai cu spiritul
si littera legei.
Priimiti etc.
.Ministru LEGALICESCU.
Ordine de asa fel mint in adever de mare insemnatate
de vreme ce dal loc la urmatórea lucrare
in cancelaria prefecturd dare care sunt indreptate:

462
Alexandru Macedonski
Domnule subprefect,
Vi se pune in vedere a in cestiimea pe care
ne-ati suppus'o in raportul d-v cu No. 640, cerêndu-nedeslegare
despre modul cum trebuie s6 urmati,
sunteti invitat (cu onóre se supprim'a de ore-ce un
prefect nu póte sé vorb4sa subalternului sthl cu
omire), sunteti invitat s6 v6 confor map intocmai
cu spiritul si littera legei (aici se adaug6), curt_
noscend di la din contra ye VOIR face direct
respund6tor.
.Prefect, PIRJOLESCU.
Sefi, se aretark at-va timp multumiti, caci, pe
cand uni dintre collegi lui, fumak igrl, vorbeat .
despre viitórea feta pe care aveatt de gaud s'o punk
la mânk, sal despre amktari arora le trkseserk
chiulu, i pe and alti, mincet pe sub mese struguri
addusl de afark infksurati in gazette, el singur,
re'mânea neclintit, tot-d'auna ca peptul inainte, cu
spinarea incovoiatä asupra lucrkrilor ce avea de
facut.
I)ilele, trecea4 acum pentru deusul, monotone
si regulate ; venea la cancelarie la opt diminéta,
se aseda linistit in apparen ta. dinaintea calimarilor
de pkment ars, si,masink de copiatscuipa
litterk cu litterk, bine-fgatOrele dispositiunl ministerialle
intocmal cu spiritul i littera legei. Dér
déck renuncase la visurile lui de sub cer liber,

Nicu Dereanu 163
décl téma de a remânea pe drumuri il silise
s6 nu mai fac& séra pre amblári al caror resultat
ii: fusese catbegoric pus in vedere, el nu renuncase
si la voluptatea de a'si rasa condeiul sa, allerge
pe cola alb& inteun mod aprOpe mecanic. Si cu
cat trecea, cu ata acesta dispositiune psychologic&
particular& se pronanca, lua proportiunile
unei bole, nevros& ce '1 facea s6 träiésca dou6
viet1,una automatic& si tempitOre,alta, plin&
de visuri bizare, creatiuni ce, and nu fac s'e"
sovaiasc& echilibrul facultätilor intelectualle, is,i
iai avéntul aripate de geniii.
In acelle momente, ca si pe banca verde, Dereanu,
uita tot, nu mai scia unde se ailk nu mai
aullea nimic. De cate oH, nu se vMuse,vis intre
alte visuri ale lui,bune Or& la granitk pe marginele
unei ape, pe o câmpie intinsk intre mit de
soldati, cu b&t&lia inceputk ad r'esboiul se declarase
si inamicul inaintase cu iutOla.
Nicu care, prin imaginatiune intrase ca voluntar,
sosise tocmai attunci cu alti studenti, si,
in mixplocul detunnarilor si al confusiunei, nu
scia la eine s6 se adreseze... A 'si lua rândul si
a merge inainte era tot ce avea de facut. Asa
si urm6. Camaraiii. 11 immitar&.
Fumul il inconjOrg deja. GrlOntele intunecg aerul
cernute ca de tin ciur gygantic. Obuzele sbOrk

164
Alexandru Macedonski
vijaie, cad, crépa, se tandaresc la drépta si la
stinga lui. Salve de 'nisei Mira cand mai aprOpe,
cand mai departe. Peste tot, flacare, baionete,
plumb topit, merte i racnete. Dintre romani, generalul
care conduce lupta, isbit in 'anima, cade
jos de pe cal, un armasar negru ce face spume
in zabale. Un strigat de gróza se ridica dintre
sirurile nestre... Un alt strigat, der acesta de
bucurie, II respunde : Inamici ai vedut cáderea
generalului roman... Rosiori se asvirl de geba
nainte. Ostea se indupleca, se da in4oi. Batalia
e perduta. Ense el, Nicu Dereanu, 'si-a dat
sema de primejdie. Dintr'un salt se afla calare,
ia comanda armatei.
Pe cap, a pus chypiul divisionarului, i cu spada
in man& se arunca... Din fericire pentru terra,
actiunile lui n'aa scapat din vederea soldatilor,
si de unde stafi gata se fuga, o mare parte se
repede pe urmele lui ca un troian ce se surpa
de pe cestele unui munte intr'o prapastie. Hura!
lures! Cei d'anteiti soldati cad ; cad randurile ce
urmeaza. Der Dereanu appare printre fum, ridicandu-se
in scari, cu statura inalta, cu gestul
magnetic. Asaltul ce se da redutelor inamice este
hotarator. Armata romana merge perte catre o peire
sigura, ense, in tot casul, o astepta o glorie
vecinica. Cate-va regimente iati in acell moment

Nicu Dereanu 165
redutele in cOsta... Dereanu inplanta cell anteiii,
stégul românesc pe una din elle. Inamici sdrobiti
de Urfa artileria nóstra bat in retragere, gema
ce li se &á e pentru densi atht de desastruOsa in
cal soldati nostri abia pot se mormenteze cadavrele
armatel de invasiune...
0 ! triumph ! 0 ! glorie ! In sunnetul clopotelor,
pe calul ski negru, printre multimea de popor
care 'I striga hura, Dereanu, reintra in capitala
de unde plecase simplu soldat. Si child ajunge pe
bulevard, suride cu mendrie, trece incet pe dinnaintea
bailee): vercli, pe cend, gloriosul seti armasar,
slabit de ranile priimite, ol,Taiesce sub greutatea
corónnelor adduse de o populatiune in delir...
Te-am prevestit de maI multe orl, domnule
Derene, el al' s'o pati, fura cuvintele ce '1 rësunnara
in and intr'una din gilele de la finele lui Septemvrie,
tocmal pe când densul urmarea una din
aceste stralucitOre himere.
Si i se communica destituirea. G-reselile ce i se
strecurail in transcrieri. erail in adever de nesufferit.
De trei oil: i se intemplase ca in loc de intocmal
cu spiritul si littera legei" se' puna intocmai
cu legea si spiritul ei".
Alta-data en, isi permisese en precugetare, se
modifice unele formule. De citte orl nu i se spu-

166
Alexandru Macedonski
sese se nu mai pung : Am onOre se ve invit, etc."
ci cu onóre ye invit, etc.". Apol, unde am ajunge
déc cel cart indrasnesc a se attinge de santenia
formulelor administrative n'ar fi cu asprime pedepsiti
? Dumnélui, n'a gasit de cat ce a cautat.
Audi ! Bine '1 séde, teller cum este, ance pe bancile
scólel, se indrasnésca, se correcteze pe Omeni
cu experientg, vechi in biroucratie, i cart, in tot
casul, i sant sefi directi.
Nicu, audea aceste cuvinte ce patrundeatt una
cate una in urechile lui ca atatea bucati de plumb
topit. Dér sunnetele Thr, se amestecati pentru densul
in ne-oranduialg, cu vibratiuni surde ca celle
produse de un glas ce ar résunna intr'o pivnitg
de unde ar navali printre crepaturile usel,desformate
de angustimea locurilor prin caH ai trecut,
pe garligiti in sus si de acolo afarg. In
timp de un moment, o idee rosie II injectg ochi.
I se pgrea c cine-va '1-a asverlit de vitt intr'un
cuptor inflacgrat, c limbile serpuithre ale grozavului
element i se urcati de la teApi la crescet,
al muscati chinuindu'l cu dureri selbatice,
eVl
infasurail si ca nu mai avea alt midiloc de a's1
scapa faca, de cat, se inchida ochi, se cadg la
pament, cu manele pe obraz, in convulsiunile din
urmg ce misdi epileptic corpurile insuffletite cand

Nicu Dereanu 167
pei re-nasc6tóre. Dér cand era së savi.rsésca faptul,
privirile lui intelnira scandurile murdare, cu
urme de norola pe elle, cu saliväri spumOse ce
se rotuncleat aburii, celle mai multe cu proportiuni
modeste, ca si cum ar fi cadut pe locurile unde
se aflat cu un fel de sfialk sét, ca si cum s'ar
fi simtit onorate de a figura allaturi cu ate-va
allele, mai marl, tolanite in largul lor, ca ale dornnului
archivar si ca ale ate unui senator in fayore,
care, une-ori, consimtea sè fact', sè r6sunne
tusea lui respectabila la auclul copistilor One'
ce i se da not t. despre numérul hartiei ce urn-Area.
Un sentiment de scarba, unit cu al amorului
proprit ce renascea intr'ensul, scapa pe Dereanu
de rusinea de a se da In stambk ér, pe cand
urechile lui tipati anc6isi desprinse pillaria din
cuier i esi far% s6 clica un cuvent.
Afara, o phiie de thnna, monotona si patrun0tOre,
se cernea din inaltimea posacá a vMduhului.
Ea spala petrele din curtea ministerului, in care,
birjari puternicilor 4ilei, infasurati in giubele rosii
si
albastre, Il infundat cciubile pe ochl. Pe uliti,
cu cat ploua mai mult, noroiul se facea mai lipiclos,
se agata de tocul si de verful ghietelor, se
pleostea in stropi galbeni pe pantaloni trecko

168
Alexandru Macedonski
rilor si IAA pe gemurile dintr'o bucata de la
pravaliile marl.
Nicu, in haina LA négra, lustruita de prea
multa purtare, cu umbrela in man& pe care n'o
deschidea, ambla sub plOie cu pasul me'surat, cu
cgesturi moi. El se lovea de ate Ull om de la
care apoi 41 cerea scuse, o lua pe o ulitä, revenea
asupra pasurilor facute, o pleca din no-a, si tote
aceste, fára sé '0' dea séma despre ce face, fara
ca ideia destituirel cbiar, sé vorbeasca, intr'ênsul,
s6 '1 redea notiunea exacta a inprejurarilor, a
timpului §i locului, sét, cell puyin, a existentei lui.
In molliciunea ploiOsa a 4illei, un fel de amortea
generala il coprinsese, II destinsese nervi
incordatl. Singura sensatiune, de care putea se'
's1 dea sérna, era un fel de liniste desavarsith,
odihna ca cea pe care o resimte un om cand,
dupe ce a priimit o lovitura pe cap, se redestepta
din lesin, intr'un asternut prOspe't cu rage pe4ise
ce se furiséza in odaie printre laturile transparentului
lasat.
Fara indoiala ca durerea are sa nasca dupe
un moment sét douë, si ea, are se fie cu atat
mal nemilostiva cu cat 'si-a suspendat cursul mai
mult timp.
Cu tOte aceste, clilele, trecura pentru Dereanu,
precum tree pentru MU lumea, cel puyin in appa-

Nicu Dereanu 169
renta, caci face, nu i se schimbase mult,deca, se
schimbase cum-va, de si acum, era in ajunul Craciunului
si n'avea unde locui de mai bine de o
Ina,. Unchiul s6tt, care se afla la Nizza, l'ar fi
putut ajuta, der el, gasise cu calle sa pastreze
o tacqre elocuenta.
La inceput,dupe ce stapana easel il dete afara
nefiind destul de batrana spre a gazdui degéba
pe studenti s'eraci, Dereanu, intra prin cafenele,
cerea cu vocea stinsa un pahar cu apa, astepta
sosirea cate unui prieten care sa '1 poftésca la o
cafea, vorbea cu vocea tare inpotriva guvernului,
a societatei intregi, facea proces Dumnecleirei, il
tägaduia existenta en gesturi scurte, cu 4imbete
convulsive, se simtea devenind rel, incepea s6 intelléga,
theoriile socialiste, se perdea la urma in
elle, trecea la comunism, organisa lumea pe alte
baze. Si la cea mai mica observatiune, vinele gitului
i se umflati, albul ochilor i se congestionna,
infasura omenirea intréga in aceiasiura. Visul petrolului,
cu case ar(Tênd ca nisce masalale, cu sur-
OA detunnätóre, ii urla in creeri epopea unei destructiuni
obstesci. Obicinuiti cafenelei, stalpi,
faceati cerc, il intarêtaii printr'o vorba batjocoritóre.
Alti, mai neghiobi, se prefaceab. ca '1 inpartasesc
vederile, pentru a'l excita si a face la

470
Alexandru Macedonski
urma haz ca nisce Omeni de duh ce erat.. Altedati,
allerga de diminéta 1360 sera, intre gradina
Episcopiei si piata Constantin-Voda pentru
a véna un franc, obtinut sub forma de inprumut
de pe la cunoscuti ce avea, de pe la studenti
mai cu dare de mana, si chiar de la Omeni cari
mucecleail odinióra prin salile ministerului tot asteptand
A intre in pamenturile fagaduintei al unei
slujbusOre. Dar pentru el, problema cea mare, cestiunea
de viéta sell de mOrte pe care trebuia s'o
deslege de trei-cleci de ori pe hula, se resuma mai
cu sema in cuvintele ; Unde am sa dorm la nópte?"
Si cand se apropia de un-spre-clece césuri, cand
lumea se facea mai rara prin cafenele, lua in revisie
birturile, se allatura de chiolhanagii, i se
turna in pahar mai mult de cat putea s'e bea,
era silit s6'1 intovaräseasca pe la Pu0 Spatarului,
in localuri patentate, fericit de* vre-unul, trasnit
de yin, il invita s6 '1 insoceasca la densul si '1 offerea
un pat, o dormesa, mai pucin de atat, un scaun.
Inteo cti, intêmplarea il facu 0 intelnesca pe un
teller cu care fusese in clasele primare. Era in
dreptul birtului la Purcel". Nu se vMusera de
vre-o cinci anni, der se recunnoscura.
Tên6ru1, "Am incantat ca revede pe Dereanu.
Cum te-ai schimbat ! Ense,... de sigur ca... in

Nicu Direanu 471
bine. Numal, dupe infacisare, nu pari in fonduri".
Ei da! M'am schimbat ; cat despre fonduri,
n'am fost nici-odata bogat ; apoi, sunt si Para
functiune : Der tu, ce te-ai frtcut de cand nu te-arn
veclut ?
Pe unde credi ca n'am amblat ? Noue terri
si noue marl' ; cu tete aceste, 'ml-a mers binisor...
Cu commeryiul ajunge cine-va departe.
Si din aceste momente, prietenul lui Dereanu, se
areta nedespartit de el, il ajuta, ii puse odaia la
dispositiune, dormeaa inpreuna, faceati chefuri pe
tacute, cand, intr'o séra,Ospele luiNicubeuse mai
mult ca de obiceiii,cate-va cuvinte suierate in mod
inganat il alunecara pe buze in miclilocul unei discutiuni.
Era inganfarea omului cu miclilece ce
triumpha de prietenie. Dereanu, voi se respunda,
respunse chiar, ense, un potop de insulte II talara
vorba... Pucin in urma, odaia caldurósa, cu perdelele
lasate, resunna lung de sgomotul unei usi
ce se deschide si se reinchide trantita pe titinele et
Si acum, in miptea ajunului, sub un vent ascutit
ce allerga tipand de-a lungul ulitilor, Nicu,
in biata lui haina lustruita de prea multa purtare,
fárá galosl, cu ghietele aprópe caseate la
verf, cu palariOra pe care a desprins-o din cuierul
ministerului fail, se (Tica un cuvent, amblä pe

472
Alexandru Macedonski
podul MogosOie cu pasuri m6surate, tot ca in diva
destituirei, se lovesce de die un om, Il cere scuse,
se opresce dinaintea gemului de la cate o pravalie,
se uita la bronzurile, la obiectele de arte
ce schinteiaza la lumina gazului, dér fara së le
véda. Lumea, grabitk Ii d cu cOtele, Il incruciséza
umbrele ce se lungese de-a curmezisul trotuarului
i pén6 pe micIllocul ulitei printre rótele
trasurilor ce scot vuiete metalice din caldaramul
inghiätat.
Cu tote aceste, intre r6sunnetu1 usei trantitä pe
titinele ei i intre momentul actual, ail trecut
trel dile, -Erg dile de nemancare si de nedormire
pentru el. Cu cel cinci-deci haul pe earl 'i-a gasit
rataciti in captuséla posunarului de la jiletca,
's1-a
cump6rat o jimbla, din care 'i-a mai r6mas
o bucata ce rinjesce Sub bratul s6i1 printr'o spartura,
a gazette ce-o infasóra.
In acest timp, la Capsa, la Broft, gelatinele
cu fao, galbenä ca a chillibarului limpedit, tremura
pe talere de argint peste tocaturile de
cgrnuri ce all luat forma typarului; pe tavi, purcei
gata pentru a fi fripti, inpodobiti cu zulufi de
hartie, cu parunjel verde in dinti, ér, alti,
fripti gata, cu oriciit poleit de fiacari, se uita la
trec6tori, allaturi cu lisite, cu fasani umpluti si
re-inbracati cu podOba lor naturalk printre spar-

Nicu Dereanu 173
turi de bombOne ce se topesc in gura, printre
prajituri monumentale ce urea in sus- si astupa
o parte din privelistea interiOra a pravaliel.
Dereanu, a âmblat in sus, a arablat in jos. In
sfarsit, s'a hotarit së intre in cafeneaua din piata
Thétrului, cunnoscuta de paraponisiti tutulor guvernelor
earl, inauntrul ei; ai aflat tot-d'a-una
adapost i pahare ca apa.
Aci, ati-va negutatori falitl, sedeati dinaintea
meselor de marmora pe canapelele rosii din celle
dou6 colturl situate in faya usei. In mictilocul
fumului de tigärl, lásat de multimea consumatorilor,
gazul becurilor, ardea inconjurat de cercuri
rosii, precum se aréta ate o-data luna in noptile
cetOse ale tOmnei. Nicu, se ase4a si el pe plusul
zgait, ceru un pahar cu apa, ce i se adduse
far& observatiune, si se apuca s6 astepte...
Ce ? nu scia nici el, nascerea mantuitorului,
sórta lui póte ? Privirile lui r'etacira mult timp,
inprejurul pervazurilor de la oglimp, despoleite
pe unele locuri, innegrite pe aliele, de-a-lungul
capetelor de alama galbena de la cuiele ce prind
inbracamintea canapelelor, gü pe fa:ca luciósa a
cellor dug oleographii din peretele din drépta, cu
o presuppusa mOnastire Tismana intr'una, si intr'alta,
cu 0 confusiune de colorl.

74 Alexandru Macedonaki
Ense, gémurile de la usa, se albastreati de
aburi.
Felinarul din piata, pus tocmal In dreptul intrarei
laterale a theatrului, abia se mai zarea
prin elle.
Mara, incepuse s6 ning6,ningea de mai bine
de un cés. Vêntul, se oprise un moment, fulgi cacfusera
marl, se agatasera mai antaii de felinare,
se prinsesera de crecile ate unui pom ca nisce
fluturi albi, se asternusera la urma pe trotuare,
albisera coperisurile caselor, i acum, nu se mai
vedea peste tot de cat acellas strat gros si uniform.
Cete de baiet,11 cu Bunä dimineata la mos
ajun" se balàba,neati printr'ênsul, troianiti p'enë
la glesne, Iui perdeati galosi, se isbeati in spate
cu bulgäri de zapada si se indreptah, uni riOnd,
alti injurandu-se, pe ulita povärnith, de valle ce
formeaza ca un al douilea fund de scena theatrului
nostru national. Nicu, esi cell din urma din
caffenea, II stranse haina la pept, Il infunda
piciórele in zapada, i o lu inainte, pe trotaarele
pustii, mergênd allaturat de case, in umbra
lor culcata peste uli, séi pe sub gazul ce-o
intrerupea din loc in altul cu angustele lui fasii
de lumina paiejenata. Ninsórea ce urma s6 cada,
i se gramädea repede pe marginile pálarii. Ea
se urea in sus inprejurul gatului, II albea spa-

Nicu Dereand 175
tele, manecile si pulpana hainei, II pudra p6rul
si sprancenile si'l prefacea, din tên6r de dou6-4eci
anni, in mosneag ne mai asteptalor de bunuri
pamentesci.
Pasurile lu, firesce, se faceati meret mai gräbite.
Parea coprins de frigurile unei puteri supra-omenesci.
Nu era öre détor s insemne in acea
nOpte urmele lui, urmele negre ale miseriei, peste
tot corpul Bucurestilor ?
Da, acésta era menirea lui... El si-o ir4ellegea
acum... Se mira numai, cum de nu s'a gandit mai
din vreme s6 's1-o inplinésck si mergea, mergea..
Inainte ! tot inainte ! ere." cuvintele ce se ridicati
in gandul lui ca un refren, facendu-1 WO
misce
buzele si s le articuleze cu vibratiuni surde.
Caci, ce va (lice Capitala, cand se va scula a
doua-4i si nu va ga,si partia ei Acuta, gata ?
Si in delirul ce-1 coprindea, bättea sub picióre
zapada ce incepuse s6 inghiate i ce trosnea
ca zaharul pisat, facea partie, partie larga
ca s incap& pe toti inpaltonati Cr6ciunului. Cu
incetul, vèntul se ascutea, se prefacea in viscol, ii
asverlea in obraz virtejuri de ninsOre amestecata,
cu maz6rica, i se vaita 1a urechi cu sunnete desnadèjduite,
ii silea s se oprésa, s6 se rézime
de ziduri, gifaind, ne-mai sii4ndu-si piciórele, cu
dinki clanOnitori,

176
Alexandru Macedonski
De-o-datk, cum se afla in largul bulevardului
spre care o putere ne-invinsk 11 re-adducea, cate-va
tadeturl Iii scuturark pantecele in convulsiunl grozave...
Voi se le sthpanésck, dér fOmea I ridicase
glasul in el si porunca el era mal mare de cat
vointa 1u. Mal fkcu doul trel pasi i piciórele
refusark se '1 mal duck.
Se apleck attunci, rupse tremurand gazetta in
care se afla ultima lui bucatk de pane,un codru
uscat si tare ca petra, o smulse din hkrtie, o
muirt in zapada, luä zkpad 5. in maul i o free&
cu dênsa cat putu, apol, duse codrul la gurk, Ii
infipse dinti in el, cu selbkticie, cu un fel de furie.
Inprejurul lui, pomi inarcat i. de ninsOre se
incovoiati sub greutatea multimei de florl albe,
fackneati sub viscol ca nisce bucktl de sticlä puse
pe foc. Sirurile de felinare se intindeati printre
densi, pe doue pártl, cu gemurile inbrkcate in
alb, cu gMetóie aternate de elle ca nisce stalactite
cu forme bizare.
Celle done statue, Eliade i Mihaii, sfredeleati
atmosphera, appilreafi printre fulgl, cu umbre si
lumini pe densi,Omenl si semi-deI.
Dereanu, pe brand', ajutandu-se cu manele, se
terra acum mai mult de cat ambla, ca un cane
isbit de mórte dér tot credincios stkpanulul seri,
catre banca verde, dare culbul lui de visurl de odi

Nicu Dereanu 177
niórA, cand luna albea aprOpe stérsA, in petecul
de cer din stinga turnului Coltea, cand diminéta
tragea perdéua ei albastr& peste celle-l-alte constelatiuni
i o prindea cu brilliantul colosal al lucéfërului.
Si
cand ajunse la ea, cand m&turä cu pulpana
hainel stratul alb si mólle ce i-o, ascundea, se las&
de-alungul de-asupra ei, I puse o man& sub cap
alta pe pept, inchise ochi pe jum6tate.
NinsOrea, punea fulgi rotundi pe genele ml crete.
EI se topeati la contactul pleópelor, inghataii
din no t. la sufflarea crivëtului, si se schimbati in
mid bObe schinteietOre. Dér cu cat viscolul t'ipa
mai tare, visul lui era mai dulce, corpul lull mai
usor. Voci confuse II sufflal in urechi melodii räpitOre
ce p&reaii a se cobór& din nAltimea cerului
anume pentru el. Dou6 vedenil albe, cu ochi
blanch i addanci, fatal si mama lui pOte, se
inclinatt peste dênsul, II intindeati bratele... 0 lumin&
uimitOre, II n&lucea vederile. Aripi! Aripi !
Sim-tea cum ii cresc aripi, la umeri,la brate,
la picióre.
In acest timp, césurile cinci din nOpte sunnati
la Cáluerite". Vibrärile orologiului slábite de
distant& fur& cu tote aceste audite de o cétA de
tineri plecati dupe covrigi i glume. Dênsi, ajungelid
in dreptul palatului Sutu, se despgrtir6 spre

Alexandru Macedonski
a se intórce pe la casele lor. Câti-va, o apacará pe
bulevard, v6clurá un om intins pe o banc6, il cre-
Ora, beat §i '1 strigar5, aprópe in urecha un resunn&tor:
Bun6 diminêta la mo§ ajun".
Si. thcerea re-näscu, zd,pada urm6, s6 cada., viscolul
s6 suiere, pomi s6 se incovóie sub greutatea
multimel de flori albe.

COMETA LUI ODORESCU
Odorescu era un Mat bun. Scurt, cu dispositiuni
Napoleoniane ale pantecului, si cu tote aceste,
poet, poet in puterea cuvAntulul. Locuia
la o mgtusk inprejurul bulevardului cell nok
bulevard ce se va numi al Coltel, când va duce
de la sosea la spital. El era in clasa IV gymnasialk
dér, de si citea pe capeteromane, poesil,
sell*, vulgarisatk buná-Org, pe Jules Verne
si pe Flamarion, rém6sese corrigent. Publicase
si vre-o cale-va versuri intr'un 4iar cotidian, Anse
acésta nu enthusiasmase pe respectabila lul matus6.,
sasOica de origink si. rea, rea foc. «Invétk
ticalosule !», II striga ea de ate ori 11 prindea
cu vre-una din acelle cartI in man& Si i le
rupea, i le baga in soba. In sfârsit, baiatul se
disperase, parasise domiciliul mAtusel, si, de mal
bine de sése dile, dormea la un prieten care poseda

180
Alexandru Macedonski
un intreg stock de carti de-ale lui Flamarion. Astfel,
se inplinea aprópe sëptëmana de cand Odorescu
sburase in lumi transcendentale. Pentru
stelle, pentru infinit, renuncase chiar la scrierea
de versuri. Ce incepuse se-1 trudesca, acum, era o
alt& Hotárat, tot astronomia n'are
representanti extra-ordinari in Romania, si asa
fiind, de ce nu s'ar deda el la un asemenea studill.
Si de child se apucase së citésca, pe Flamarion,
ce-1 turbura mai mult, era problema cometelor...
A ! de ce nu da Dumnaleta, cell puyin së
véd 5. si el .una ? Cat ar fi de incantat ! Cum ar
observa-o ! Cum ar cAuta s6-1 deslusésca mersul !
scie ?.... póte... 0 ! dér acésta ar fi o
glorie prea mare L.Fite a se va ajunge intr'o
4i a se. (Tice : «Cometa 1u Odorescu», dupe cum
se (lice : «Conzeta lul Biela».
BEetandrul, fire enthusiast& si nobilk se simtea
attunci mai presus de ticálósele inprejurari
ale traiului ce'l inconjura. Ochi i se ampleati de o
luming aprOpe tot asa de apprinsa, ca a sêmburilor
de comete, si beat de bucurie... gloria ! gloria
! nu se gandea décä a mancat séi nu, asa
c. cesarismul pantecului sëti se democratisa pe
4i ce trecea. 1115.tusa sea, odiósa burghesV
pandea de milt sosirea acestui moment psychologic,
sio tradare I
! pus& in corent de amicul la

Cometa luT Odorescu 181
care nepotul seti dormea, i tinu callea intr'o
sér 5. tocrnai pe bulevard, pe largul fluviI de
asphalt si granit, ce curge de la margini spre
anirna Bucurestilor, i pe care, lui Ii plAcea se-1
str6bata in tótA, lgrgimea, se-1 mesOre n tótA.
lungimea, cu ochi vecinic tint6 pe stelle, pe lunA,
pe celle patru colturi ale orizonului, thir-dór
de s'o ivi cometa mult a§teptatá, evenimentul ce
avea se hothrasa despre ce va fi vieta lui,
superiórA seA... grózá a grózelor si bles-
tern al blestemelor ! sell ce este viata tutulor
Icarilor earl cad din ceruri la p6ment:
....ccu aripa sdrobith de-a lumeT perfidie
....cu vise, cu-amor, cu poesie... ,
Vocea formidabilA a onoratei mätuse, se Intellege
ca, in acea sCrä mai cu serna, 11 surprinse
intr'un mod cu totul neplacut... Tocrnai i se paruse,
oil: era Fite i realitate, ca zaresce pe cer
o lurnin5, ne-obicinuita, bizark rosie, bättênd pucin
in albastru i chiar intru cat-va in galben,
afará numai dCca, nu se va fi inselat...
Invectivele mátusei curgeat.. Vocabularul arneninta
se nu sfarsCscl... «Hai! pecätosule ! d'aia
emi-am pus ett nadejdea'n tine ! ca se ajungi o
«hairnana ?... Da' stall ca,-'t1
arta eli. Acum ti s'a
einfundat... 0 se vedi cu eine ai aface... Déca.
«vrei se numeri petrele, nun-1611-1e dCr nu cu

182
Alexandra Macedonski
«hainele pe earl ti le-am cumperat et._ i ghie-
«tele ?. Ale telle sunt, ori tot eli i le-am luat ?.).>
Si onorabila m&tus&, energica nu glum&, il
si inhätase pe bgiat de guler,... 11 desbrAcase de
o manec&... El se sb&ttea, nu e vorba, ense n'ar
fi fost mirare ca m6,tup, se reman& cu victoria,
adia cu haina.
Cum si ce fel se facu, Dumne4A scie. Destul
c& in acelle momente de grea cumpänà, Odorescu
ridic& ochi in sus... Asa se intempl& tot-d'a-una
cand esti in primejdie. Ridic& ochi in sus,ense
minune a minunelor ! veclu, vedu, si nu era IAluck
veclu o comet6, o comet& adeverata, o gosgogea
comet&. cu sêmburele rosu de te bAga in
recori, i cu un fel de códá, scurt& e adeverat,
dér a arei scurtime era rescumparata de faptul
c& era cylindric& si tricolor&... Acestá comet& era
portocalie, rosie i albastra'. si b4&ia.
Ori-cine ar fi veclut'o, nu putea de cat se
simt& perul sbarlindu-i-se pe cap... Baiatul, abia
avu puterea s'o arete matusei selle si se gafaie :
Co-me-ta!" Si in adever, era de sigur o cometh,
era cometa ce-I venea in ajutor, cometa ce seapase
de tote ochianele astronomilor din New-York,
Londra, Paris, Petersburg si Berlin, spre a nu i
se dest&inui de cat 1u, spre gloria 1u cea mare,

Cometa luT Odorescu 183
er, la drept vorbind, si spre mântuirea jachetei
lui de ghiarele hräpitOre...
Ace lle ghiare de si ghiare de malus6, in
faca cometei, se slaMnogirá, se desclestará si alunecarä
cu brace cu tot de-a lungul rochiei.
Cometa ! Sarsitul lumei ! val de mine si de
mine ! Hai. Iancule, se ne inpAcem" fur5, vorbele
eel. sbirnAir5, desn6dejduit pe buze, si, podidita,
de lacrymi, se arunc6, de gâtul nepotului pe care
il innábusi cu serutári.
Negresit ea" Odorescu, cti tot5, inpäcáciunea, nu
perdu vremea. Din acea sér& chiar, dete sfórá in
Bucuresti despre marele eveniment... Nu prea o
vMuse nimeni, dece, cum-va o velluse cine-vit,
afar'a,' de directorul observatorului meteorologic
care, de cum il sosise svonul, nu numai ce, o veduse,
der ii si determinase directiunea. Ea se misca
de la West spre Nord-West, inclina spre päment,
avea o densitate amenintAtóre asupra cáreia nu
se putea insela cu o iot5,, si (ma a doua cli sera
nu se va areta, era o dovadä c5, se apropie de
pament cu iutéra. In adever, in astronomie, este
ceva elementar ca attunci cand cometele sunt destinate
se se depárteze, se nu se ciocnéscá cu pe.mântul,
reman, nOptea, din ce in ce mai mult pe
cer, ureá spre zenith.
In puyin& vreme, Bucuresti full in miseare. A.

184
Al exan dru Macedonski
doua 4i Ara, lume din lume, uni cu binocluri,
ali cu ochiane, se gramadise pe bulevard, navalea
spre sosea, astepta ar&tarea ratacitorului
§i infricosatului astru. Odorescu innota in glorie
ca in elementul luL.. Trecea de la o grupa la
alta... 0 vMuse intre orele 10 si 10 jum6tate...
Trebuia s6 se ivésca,
Si era cu cOda ?
Firesce c cu cOda : rosie, galbena si al-
bastr.
Cu tote aceste, medul nop1ei sunna, sunna
ora unu, Or cometa nu se ivi. 0 parte din lume
pled, acasa deceptionnata... Alta parte,cea p6n6
la care theoria apropierei de pament a cometelor
ajunsese, era cu totul ingrijata... Uni, attribuiail
ivirea cometei Si sfarsitul lumei, dethronarei
mitropolitului-primat Pagani 6nse, i cati nu
sunt pagani in diva de adi ?nu credeat... pe cand,
oboreni, puneat cometa in socotéla intrarei in .Bucuresti
a imp6ratului Austriel,sosire ce,e ei
drept a se constata, nu s'a putut intempla de
cat dupe indeplinirea unei eclipse de luna...
Ori-cum ar fi fost, Odorescu, de la o cji la alta,
ii IrMuse visul cu ochi. In Bucuresti, nu se mai
vorbea de cat despre cometä !... Cometa lui Odorescu
!"
Cu incetul, totul reintra in liniste. Trecusera
ei

Cometa lta Odorescu '185
doug septemâni... Gloriile,chiar celle mai marl,
in unele terri sunt ephemere.Odorescu scapase cu
succes de corrigenta... Póte a profesori, in urma
evenimentului, eraii si interesati s6 nu faca alt-fel.
Pe el Anse, il astepta in curand o mica, deceptiune...
Intr'o séra, funesta nOpte ! se afla la
amicul sett, la cell cu carti de-ale lui Flamma-
Hon... Cometa appAru... Era ea, nu incapea nicio
indoiala,. Mergea de' la West la Nord-West. Inclina
vMit spre pament. Coda ei, scurta, der compensate',
prin faptul a era grósa si cylindrica, acea
faimOsa códa, rosie, galbena si albastra, se misca
nabAdaios immita cate o-data legènarea pendulului,
alta data, se da peste cap de trei ori...
SAmburele el era rosu ca para. Odorescu si amicul
se'ti n'avura vrenie se 'si schimbe parerile.
Cometa se apropia repede, vijaka de lua lumea in
cap, der o-data cu densa,ce lua infacisarea unui
lampion venetianse zarea si un patrat sumbru,
colosal smeti de hârtie vAnka al unor copii de
peste drum ce aternasera de sfOra cometa lui
Odorescu.

PALATUL PHARMECAT
DomuuluT N. Xanto, ommagiii.
FrumOsele dile s'ati dus, dér étt&-m6 avut,
avut cum n'a fost altul, si ca së 'mi tréc& de
urkt am pus 0 'mi zidésc a. un palat. Facada luI
se intinde pe lungime de un chilometru si e de
marmor& alba. E ca unul din acelle palate din
Indii sa din basme. Portl monumentale, galerii
suspendate, ferestre incadrate in chenare de matostat,
de lapis-lazuli, de bronz, balcOne aurite,
arabescuri de petre in nuance sterse, il infloresc.
Si pe coperisurile de aur si argint, turnuri, cupole,
svelteti de minarete, se armoniseazá pentru a intocmi
poema phantasiei §i a banului. La scara lui
principal& se ajunge pe o alee al arei nesip este
din par& de alabastru sf&rmath. Acésa alee este
marginita de o parte si alta, de statui, de sphinxi,
de tripede pe caH ard parfume. Copaci de tote
esentele, inc&rcatI cu florI si pOme, plante gygan-

Palatul PhArmecat 187
tice, partere de corole si petale delicate ca aripile
de libelule, il inconjóra, il incadréza. Apa,
tijnesce din fontani, alba ca cristalul ; se präfuiesce
din havaze, rola prismatic& ; se praválesce
din cascade ca o spurn& de lapte; serpuesce,
argint curat, pe smaraldul pajistelor ; se schimba
in azur si amethyst in cupele de Onix ale basinelor
; soptesce, canta.Canta si paserile,
paserile de tote colorile, de tOte némurile, din
tOte tOrrile. Inauntru, sute de camerI, de salóne,
de salt Pereti coridórelor dispar sub covOre de
Persia. Argintul si aurul se jóc5, pe ziduri. Parchete
de aventurina licaresc. Tavanul unei all',
e de cristal si nu e de cat fundul unui gygantic
aquariu. Pescit albastri si trandaphyrii,
schinteiaza, ca fulgere magice. Catifeaua, matasea,
peile de animale selbatice, brocartul, dantella,
statuele, obiectele de arta, penele scumpe,
amplu galeriile... osti de servitor): si curteni, de
parasiti si bufoni, sunt aci in o miscare ne-incetata.
In aripa sting& a immensului patrulater,
siruri de cameri si de sali reinviaza epoca roman&
a decadentel. Sclav): si sclave, inpletesc
ghirlante de rose, se coronneaz6, cu crini. Danturi
de nuditati graciOse flutura, in penumbra sgilor.
Aripa drépta, inpreuna, cu fundul ce complecteaza
palatul si da, asupra parcului, n'at fost nici-o-

188
Alexandru Macedonski
data strabattute de pasuri prophane. In aceste
párti ale eclificiului se afla o sala de o suta
metre lungime ai care): pereti si al carel tavan
sunt de cristal ce a fost turnat pe Mc pentru a
nu forma de tote partile de cat una si aceiasi
oglinda. Mad se intra in acésta sala, se remane
marmurit. Infinitul se addancesce fara intrerupere,
in drepta, in stinga, in sus, in jos... In o alta,
salä, sunt ferestre la spatele caror, circula neincetat,
chiar si nóptea, o panza colosala,
panorama succesiva a cellor mai frumOse privelisti
si orase de pe faca pamentului.
Allaturi, in sala nummita a bibliothecei,
pe o mesa de aur masiv, se afla o singura carte...
Acesta carte, este legata in petre scumpe si
pOrta titlul de : Cartea Carti bor.
Paginile ei, nu sunt in adever alt-ceva de cat
titluri de renta ale tutulor statelor din lume.
In vestibulul acestei bibliotheci, o pendula de
marmora négra. De ate ori sunna la ea sferturile,
jumetatile si orele, un anger appare si rupe
cate o hartie moneta de o mie lei_
NOptea, tot palatul e un vis. Lumina este emisa
de obiecte, de flori, de lampadare, de pereti si
ziduri, de apa, de nesipul alleelor. Color): vii se
jOca pe covOrele de erba, catifeleaza frundele,
seruta florile.

Palatul Plarmecat 189
Si totI se inching. banului, ingenuchiazg, dinaintea
banului, ridia osanale aurului...
Dér cand es din palatul meti pha,rmecat, din
acest palat ce m'a costat dou6 sute miliOne,
scot port-tabacul, si cu mirare v 6d c5, nu e ilia'
de aur nici de diamante. Si in urm5,, cand voiti
së 'mi fac o tigare, in fundul lui, n'o gasesc nici
pe aceea.

DRAMA BANALA

DRAMA BANALA
Lul Constant Cantilli, credinciosul men
discipol, poetul simtitor iu delicat.
Serdarul Calomphyr, bkranul taica mosu",
cum ii cjiceati mici se nepoti, era bolnav de-o selp-
Vimanä. Densi, plecaserA, lunea la pension cu anima
sburatti. Si, odatil. in Mild, intristarea ii
intuneca i mai mult. Ochi le alunecail pe carp.
Citeail fäth s6 pricépä ce citesc. IsI aminteau grija
de acasá. Mereit se gandeati la taica-mosu". Nu
'am
dali bine sema despre ce putea së se intern-
ple, dér stall cu ochi perduti in gol. S'ar fi cregut
ca, astépt6 ceva. Acest «taica-rnosu», era apol,
asa de iubitor. El era cell care Ii lua, in (Tilde
de serbätori, si care ii ducea pe sub grit la cofetArie.
Si tot el era cell care le tinea parte in
orl-ce inprejufari.
Inprejurul lor, bgietl, se jucaii cu
mincea, en arsicele. Der de geba. El nu se ames-

194
Alexandru Macedonski
tecaii in jocuri. Fiinta lor suffletéscä tóte, era
acasri, in sala strelAttute la plecare in verful piciórelor...
Re-autleati gifeirea si resuffiarea grea a
betrrtnului,intrevedeatt pe o use, erepatä, mesa
incarcate, cu doctorii. Sticlutele de tote märimile,
cu etichete m'arginite cu chenare poleite, gatite
cu scufite verCri, roi, albastre i galbene, le remäsesera
in minte, le schinteiati dinaintea ochilor.
Chelia fulgeretOre a doctorului Axelmann, be,rbierul
cu lipitoH, cu prthrtrele pentru ventuse,
citte-o slujnic e. ascumlend sub stamba vergatä a
sortului rotuncjimi de vase, sóptele de prin colturi
ale familiei neIinitite, feciori, intrând i esind,
strecurtandu-se de-a lungul peretilor ca nisce umbre,
er odattt afarrt, allergand, care pe jos, care cu
birja, la spiterie, la doctori, era' lucruri
ce intocmeatt greme,dindu-se bataliOne de imagini
a crtror nrtvale, turbufatóre le asalta mintile. Lumina
phosphorice a fulgerelor intellectualle II fAcea
attunci se intrevedri cate un petec din abysul vietei
omenesci. Ce emit in adever, multimile de chypuri
galbene ce le appárusere, de attttea or, rinjitóre
de-asupra carurilor pompuOse der negre, (lea nu
tot Omeni cari patimiserá tocmall ca bietul lor
talca-mosu i cari, se duceaii la urm e. intre popi
si ciocli ? i va se clic& : intr'o 4i toti se vor duce
asa ? Si uncle? Si pentru ce ? midlloeul

Drama Dana la 195
acestor intrebari, copii se perdeaA, dér la urma, mintea
lor le lasa la o parte. Privelisti mai vesele Ii inviora.
Se gandea t. la prieteni ce aveatt in curtea Casa
de peste drum cu patule de porumbiei. Re-vedeati
foisorul locuintei parintesci innecat de trandaphyri
de dulcéta ce urca-a pen6 la stilpi... 0 ! si crini din
gradinita de sub ferestre si din 'nprejurul foisorului,
cat erati de argintil si cum inbalsaman. Dér
gradina de din valle, cat era ea de frumOsa !...
Verdéta ei straveclie sub pliiia sórelui, pomi e de
argint in mi41-locul poleielei universalle a prima.verei,
tot ce le facea copilaria vesela si tot ce
avea së le-o faca ne-uitata, le ridea in anima.
Ense, vremea ce trecea, II re-asverlea in realitate.
Clopotul ce incepea se sunne pentru clasa,
recreatiunea inchialata, amesteca glasul pedagogilor,
aspru §i ragusit, cu risete argintii, cu certuri
pe capre, pe miele, pe ichiuri. Strigate, dati
ocol curtei. Mai in fund, dupe o magazie, intre
o parte de elevi, se schimba pumnuiri. 0 alta
parte, din care numai cati-va cu tunica de uniforma
si pantaloni seri, re-intra.
Se insirail ast-fel, i defi1at, copii de tote virstele
si de tote staturele. Uni, ere.' plaviti, cu
pelita obrazului ca flOrea de zarzar ; alti ere'.
Ochiesi,tigani cu ochi de flacari. Perul unora,

196
Alexandru Macedonski
fuior de aur. Al altora, scurt si cret, sapha
lumini de bronz, sett, negru ca abanosul, arip6 de
corb, se nuanca usor cu albastru. Cat de frumosi
copil sunt cei ai Olteniel, der cat de iuti, cat de
prematuri ! Cei de la doul-spre-gece anni in sus,
aveati deja ochi bAttuti, vine-tell symptomatice,
desflorg,r1 ale atmospherei pensiOnelor, ale
moralitAtel dormiterelor... Cei-l-alti, eratt din
fericire mid angerl, schintei sc6pate din addancimile
cerului, picaturi de lapte si fulgi de z5,pada.
Pavel si Grigore, nepoti serdarului Calomphyr,
n'apucasera bine së intre in clask cand, un faiton,
calescá a mamel lor care venea WI ia, se
opri la perta.
Acea demnti, de o frumusete rápitere der plarisA,'
pe sub vual si cu obraji apprinsi, vorbi un moment
cu directorul. Taica-mosu trebuia de sigur
A fie mai I'M, cugetatt copii chiamati la trAsurg.
Cu tOte aceste, ei, pe loc ce urcar6 nauntru, flub',
terrati in virtejul aerului vitt al libertatel. Sgomotul
cu care fusese till-160, portita faitonului,
traphtul cailor ce treceati de foisorul de foc si
eseail in podul cell mare al Craiovel, faimesa
calle a Unirei" ce incepe cu Vallea V16icei" si
sfarsesce en Fiintana cu Tépit", totul, ii interesa.
In dreptul cofeeariel lui Struhala, caii fm.6. si-

Drama Dana la 197
litT se 'si domolesca mersul, caci lumea ce misuna
de-alungul pravalielor napadea pe midl-locul podului...
Parea cá se petrece ceva neobicinuit : stéguri
falfaia ti. de-asnpra firmelor, o music& canta in
rescruciul cell mic. La casin, in spayiul ce desparte
cladirea de ulita, o mesa coperita cu postav
rosu, cu calimari si cu tot ce trebnie de scris,
se impunea trecetorilor si adduna multimea inprejur,
trembita, cu nota el stacojie, marele eveniment,
realisarea aspiratiunilor generatiunei de
la 1848 : Domn strain si dynastie din o casa
suverana a Europel. Craioveniboieri, negutatori
sea meserias1,in parte inbracag ance cu paltenele
de erna, iscaleati pe capete, si, flocosi ca
nisce ursi, mormaiati scotendu-si focul pe Domnia
pamentena sett proorocind fericiri viitere. Mai jos
de Casin, inapoi spre casa lui Barba-rasa", magazinul
de mode al lui Madame Caty Riedl", se
incarca pe din afara pentru luminatia ce avea se
se faca sera, cu felinare de härtie si candele
multicolore: Croitorul Stanghelmann, expunea la
ferestra, jiletcl Bismarck", cu faya ca a nautului
prajit... Acest nume de Bismarck, nu era destinat
énse se remana ca firma a unel jiletci. El reserva
Europel o surprisa: Avea sá fie scuipat in curand
peste lumea latina de tunurile Krupp...

1.98
Alexandru Macedonaki
Don Juani graclinei lyceului, se opreatt dinaintea
vitrinei lui Stanghelmann, eraa rapiti de colórea
jiletcelor expuse, proieetati. së 'si commande
cat mai grabnic una, i apoi, se departati lasand
in urma kr scart6irea ghietelor de «Hula» ce's1
pastran'. caracterul distinctiv cu tófà rapaiala
multimei.
Plebiscitul de sub aer liber isi urma ense cursul
sub mitralia de aur a sOrelui i lua une-ori proportiunile
unui cyclon de capete ce se miscaa
vijelios.
Mai ales la casin, in faça mesei asternuta cu
postav rosu. sgomotul se facea asurgitor : Un boier
giubeliu care nu vrusese sO, 's1 dea iscalitura in
favOrea fill Domn i unei Dynastii straine, battea
in retragere cocosat sub phlia de lamal si portocale
ce i se asverleati, i addunand pe celle mai
bune, 1T amplea cu elle posunarele urmarit de
bohote generale.
Une-ori, si tocmai child bacchanala populara
parea gata s '01 dea suffletal, un num'er de cuvinte
repeclite ca rachetele, se deslipean din coprinsul
pbraselor, urcatt cu sforairi largi. Printre
aceste, numele cl" Hohenzollern inpreunat cu Sig-
Maringen, se repeta bitindu-se, desfundit atnturile
gi
inprumuta rësunnete de famfara...
Der clasele de jos, peste cari vihrarile triumphale

Drama Banala 199
plouaa in syllabe desformate, le schimba la rândul
lor, i stranepotul lui Frederic, viitorul suveran
la Dunarea de jos, se incetatea in orasul Banilor
sub numele de Sic-Marine."
In vremea acesta, odaia nude se afia expus cadavrul
serdarului, re-intra in tacerea si seninatatea
el turburata un moment de re-intercerea
fete i nepotilor lui.
Preotul, care citise tOt dimineta, se repedise
acas& de mai bine de un ces. Sere le, intrand pe
ferestrele deschise, se reversa in liniste peste ospetul
ce, inainte de a fi dat pamentului, intepenea
pe mesa pus& in midi-Ice, cu verful ghietelor in
sus si cu capul intre perini. 0 cenusa de aur
palpita in aerul odiei. Poleieli calde curgeati
de-a lluigul cercefului de olanda ale carui albeti
se faceaa diatonice, i spalaa cu laptele nematerial
al luminel, albastrelile cu usere posomorari dintre
cutele ce se prelungeaü cand intr'o parte a sea
cand intr'alta.
Odaia I perdea infacisarea funebra : Aurul
pervazurilor, cu tete c innegrit de zabranie, fulgera
eliptic inprejurul marilor oglindi Venetiane.
Una, reproducea in luminisul el, addâncit ance de
tonurl generale ce pareaa ca '1 aburesc, effigia
stersa, trasurile departate ale serdarulul.
Der largile buchete de trandaphyrl sanguinl

200
Alexandru Macedonski
striviti de stampa. pe campul.negru al jeturilor
de damascá, asonante si vocalisari de rosucardinal,
I rythmati poema mo1ecu1ar5. de co-
ion ard6tóre si vilvora1i intre arsenicul verde al
frundelor crestate la margin): de rugina Omentului
de Sienna.
Cu tOte aceste, mortul, pe frunte cu o pecetie
din ce In ce mai enigmaticA, inainta sub pórta
cea larga a veciniciei inconjurat de fkliile ce'i
solemnisaii remtisitele : De coltul buzelor sélle
angustate, se ag5tatt severitä i dimbete ciudate
de ale or adea asupra kr splendorea insuffletitóre
a radelor. Spectral set radios, chypul
se aurolisa de taing,. Ce s'a facut cugetarea, ce
s'a facut simtirea, ce s'a facut viCta", era-6 for-
mulele abstracte ce populat intrebatóre midilocul
ambiant, Cr in loc de respunsurl, abysul mortei
addancea cadavrul in ocnele lui, caldura $mêntCsc
Ii inb&ia in sudorile descompunerilor, microzoarele
lumilor nev64ute Ii glureati sub infigerT,
lichide se desertati in cavitatile abdominale,
pelea obrazului se scofalcea, firele barbel re-appareel,
sangele roses, cu mid pete bumbacul cu care
i se astupasera, narile i muschi destinsl 11 lungeati...
DCr in salonul din stinga sad, rudele i prieteni
mortului incepend se se addune, canapelele

Drama Banall 901
si jeturile monumentale se inpodobeai de cucóne
si demOselle ale calsor malacerve se ridicati necontenit
ca si cum le-ar fi amenintat s6 le dea
fustele peste cap. Barbati, cu ghieroce caH le
treceatt de genuchi cu dou6 laturi de mama, se
inghiesuiat. printre ferestre facendu-si vent cu
cate una din acelle immense pal'ariI de Panama ce
par destinate s6 se transmita, din tata in fiu, sCt
cu câte an cylindru de castor neteclit cu dosul
manecel. Fratele mortului, en guler i manisca,
négra, lacrymà cuviincios uitându-se la césornicul
de aur de care se asigurase indata dupe
mórtea serdarului. Si fiind-ca usa se deschidea
meret., asa c salonul ajungea s6 nu mai incapa,
lumea, cucóna Catinca, cumnata 1u i vkluv6, a
reposatulni, se hoUra s6 ésa, din odaia de allatuff...
Casa, intra attunci in chaosul de jale sgomotósá
a vremel vechi : Usile se deschideatt si se
trantead. TropairI allergat. pe coridóre. Aprópe
la fie-ce minut, tr&sur i. se oprealt la scara. Tipetele
se indeseatt Elle isbucneati din salonul cell
mare intru intempinarea nouilor sositt Cate un:
v64uati cum m6 cAla focal cucOne Stefane séta.
cucóne Iordache»,dupe cum era si numele cellui
care intra, intovárasea de obiceit vaietele v6duve1,
frangerile e de mani. i mocairile din

202
Alexandru Macedonski
cap cu earl isi' legëna corpul de facea se trosnesca
jetul din inchieieturi. Mangaierile curgeat :
Din pament am esit, in pament ne ducem".
;1741 o se murim", Fie-care la randul nostru,
cucóna Catinco", si asa mai departe. Prietenele
serdaresei, Ose insirate pe sufflet, meste ce, stropite
cu yin si unse eu myr, s'ar fi desmucigait, o inconjure,"
aplecandu-si peste densa chypurile stafidite
si o scoteau din lesinurl cu o graba domOla.
Bela de care zacuse mortul era re-luata attunci
de-a capul : Cine, eine, vai de ea si de ea !
s'ar fi gandit la una ea asta ? Tocmai isi cumperase
haine de Pasci... II clisese dénsa, nu e
vorba, se se astémpere, se nu Csa in acea qi, mai
ales ca tragea un vent ce fura pe la spate, ense,
care barbat asculta de vorbele femeilor, ne-cum
de-ale nevestei. . .
Par'ea era se se mute casinul Macescului din
loc... De ! Bine era acum ? Se 'si lase matusa
singura la vreme de betranete! Der fetuica lui
vatuiul" cum ii (Ticea adese, ce se va face
fara el ? Der copilasi, mititeii mamei-mari ! Apoi,
finul, eine '1 va strange de pe camp c'o se putreqesca
acolo ? Der rapita ? G-raul? Porumbul?
i betrana, cälugerita sub zabranice negre, 41
versa focul : Cine, cine avea s'o mai ingrijésca ?
Traisera patru-cleci de anni inpreuna si nu mai

Dramri Ban ala 203
intocmeau de cat un sufflet. Armasari, el II cumperase,
la balurile lui Iancu Bibescu el o dusese
in finer*. détoriile ce frtcea pe borbotele la
marfagii cu tolba, el i le plUtea, casa el i-o zidise,
pe fiice-sea, el o mrtritase de ajunsese ministres6.
Si bóla serclarului defila : Se intorsese pe sub
sera... Ense, in loc se 'al scUta hainele, se le
chitésel si se le asede binisor in sertarul serinului,
se trAntise in pat inbräcat cum se aftii. CucOna
Catinca. b'agase firesce de semrt Ca ce era nu
era bine. Der ce se'l fad ? Unde cli
scoti vorbA
cu sir din gura ?... Ba cá a vedut pe o muiere
infasurata de sus One jos intr'un cercef alb si
crt densa i s'a luat in urmrt din curtea bisericei
Petri-Boj, ba et dupe ce a ajuns acasrt stafia s'a
pitit pe dupe stilpi portel.
Ce-e-e se-ti spun, cu-u-u-cone Nicule, m-mórtea,
mOrtea !".
Preoti Anse, iimpluserg, curtea : Erau mai mult
de trei-deci i toti in odajdii cu flori de argint
si aur pe fundurile stacojii ale mrttrtsrtriilor sat
pe verdele si pe albastrul catifelelor. Potcapurile
negre, corOnne imperatesci pe cari asth,-di
uni preoti battuti de Dumnedert le asvirl dupe
usrt si le inlocuiesc cu papistasismul palrtriilor
snuruite, affirmati mai milt strOucirea patrafi

204
Alexandru Macedonski
relor, bogatia maiestuOsA a vechiel religiuni orthodoxe.
Vladica, cu o adev6rath corOnn5, pe cap, se da
jos din caretä i urca scara profilandu-se in sore,
venerabil ca Dumnafeti sub schinteierea aurAriei
si
brilliantelor; dricul, carmea in curte inhamat
cu sése cat ca capetele inpènate si mascate, cu
trupurile inbr6cate in valtrapuri negre gaitanate
cu fir. Ciocli caH IT tineati de derlogl, Ii duceatt
la subtiOr& slapele de maresali ai mortei i inaintati
cu pasur'l m6surate. Angeri dricului, poleiti,
se incendiati in sOre. MonnairI allergati intre
pOrt i grädiná 16rgindu-se peste curte i chiar
peste o parte a mahalalei. Musica militara, sosea.
Ea se grupa in stinga scgrei. Convoiul se organisa,
nu se mai astepta de cat cosciugul cu
mortul.
Ense aldura smulgea blesteme inpotriva cOsului.
Dintre ciocli, cati-va 10 stergea6 sudorile.
zoreat. pe Omeni easel, strigand in gura mare.
Unul, mai tene'r, se dase la o parte, i, baiat
sprinten, IT facea vorb5, cu o féta, din corul de
music& vocala care, cu simturile gadelate de vorbe
apprinse si de brutalitatea glumelor, se deda cu
posomorarea uniformArei lul si se erotisa sub in5,sdiet.
Allauri, sub porn, sbirn6iri de musce 1.6sculate
ztzaiat. Elle, tra,snite de sOre, se napus

Drama Banala 205
teail una peste alta, i inperechiandu-se din sbor,
cadeati pe cate o frun4 ski pe eate-o créca.
Der alaiul se randuia. Preoti, iu mall cu faclii,
coprindeal ulita. Dricul, cu cosciugul sub oranise,
se punea in miscare. Lesinurile inpedecati explosiile
durerei, i curtea ce rOmanea In urma, se
cufunda pustie de insuffletire in grópa tacerei.
Tipetele cueóneI Catinchei, nu se reclesteptara
de cat printre gramadirea plebiseitara' a podului
cell mare al Craiovei. Dênsa, cu capul scos pe
gémul caretei, parea ca voiesce së intovarasCsca
musica. Der instrumentele de alama galbena Ii
copereati vocea. Trêmbitl si trombone, vOrsail in
au4uri torentele cadentate ale unui mars funebru
ce cate-o-data se linistea prefOcut intr'o symphonie
de vibra'ri lungt si grave, si ce, alte orl, precipitandu-se,
recadeati sfarmate in schintel metalice
ce strabatteati animile.
Lumea, dandu-se intr'o parte se descoperea en
lin respect mOsurat dupe auraria alainlul ce'I lua
vkl,ul, dupe num6rul de trasurI de casa si dupe
durerea manifesta, a v6duvel si a unel WO' de
rude cari aveati acum ca marturie a ne-manga-
ierel lor orasul intreg.
Cand dricul se opri in rëscruciul de pesce,
mu-
sica tacu si preoti 41 incepurä rugaciunile inghiesuiti
de glOtele dinprejur.

206
Al exan dru Mac edonski
ITn vent subtire, larga sufflare a incrucisarel
de uliti, apucase fasiile de zabranic albastru innodate
la bratele angerilor cu aripi sufflate cu aur
si le insuffletea cu falfairi. Ciocli cari, duceati
capacul cosciugului, 11 pusesera jos cu palaria
mortului de-asupra, i catifeaua lui liliachie, mar-
ginita de ceprazuri cu ciucuri de fir, parea ca
mai indulceFe o téna colérea duiosa sub resfranguile
mangâióse ale serelui. Inganarea rugaciunilor,
graiti rythmat al cellor d'anteiti parinti al
bisericel, se facea ense cu totul addanca i castiga
pe buzele cucernice puterl convingetóre,
Dumnaleire ce se schimba in cuvent pentru a se
intrupa in omenire.
Corul de musica vocala. intona in sfarsit cantarea
lui inalta. Vocea preotilor expira i dricul
se re-punea in miscare cu sgomotul rotilor innäbusit
de sunnetele limpel ce pareall ea ridica pa-
mental in sus, ca'l apropie de cer i ca'l
prava-
lesc in nisce regiuni stellare printre Carl, viéta
materialla, schimbata in fluid trandaphy.riii, in
esenta vecinica, tot intr'o vreme cantec seraphic
si lumina orbitere, se face principiul aprepe abstract
al corporalitatel de odiniOra.
Si p6n6 la biserica Santul Nicolae-beli-vaca,
unde avea a se face slujba, lipta dintre vocile
senine ale corului Si dintre sunnetele instrumen-
's1

Drama Banall 207
tale, 41 desfasura poema musicalace coprindea in
magia el lacrymi ne-v6rsate And de ochi omenesci.
Vëduva, obosita, isi lasa capul pe spate
si nu se mai destepta din jum'elatea el de lesin
de cat in curtea bisericei, dinaintea cosciugului
inauntrul caruia, mortul disparea sub o surpare
de florl.
Preotimea, care intocmea un semi-cerc inprejurul
lui, parea ca'l ia deja in striphnire pentru
a'l transmite pmêntului.
Clopotele bisericei puse in miscare de mai bine
de un sfert de ces 41 alinaA prelungirile balanganitóre
i pogribania vecinicei pomeniri se urea
pe urmele fumului de tamilie cadelnitat ce se addâncea
in limpedimea albastra a cerului. Yosglaseniile",
inlocuiati psalmi" i era]. inlocuite de
ectenii".
Finalele de cuvinte, torse de dascall, se sfilrseati
in sunnete subtiri...
Dómne
§i
monotonia inpaciuitóre a slujbei, se ducea
printre troparii", inprumuta aripele de flacari ale
credintel, sbura la Dumnedeil pe ci tainice, clinta
lauda Tatalui" si a Fiului", amintea zadarniciile
lumescl, se ruga petru ertarea greselilor
mortului, pentru celle cu voie i pentru celle
fAra voie", pentru celle intru, fiinta" i pentru

208
Alexandru Macedonski
celle intru ne-fiinta", pentru celle intru sciintA,"
si pentru celle intru ne-sciinta", trecêndui-le
iubitorul de Omeni pe tote si ase4andu'1 ca un
bun in curtile sine...
Demme mi-lu-iesee."
Ca adev6rat desert6ciune stint tote si vieta
acésta umbra, si vis, ca in desert se turbura, tot
Virnent6nul eaci precum a 4is seriptura : Cand dolAndim
lumea attunci in grOpa ne sdä1uim undo
inpreuna, sunt imp'erati i graci.
Dér féta mortului, domna de lumea none' care
nu 'si da durerea in stamba si ce plansese pën
attunci cu lacrymi trtcute, sfa,' aerul cu o isbucnire
si rudele earl se grribea t. in jurul ei, o spri-
jineati Para s cuteze sé turbure taina Dumnegeeasea
cu mangaierile kr...
Slava tie DOmne, slavä tie."
$i slujba re-destepta pe momente trag6nirea
jalnicrt a clopotelor, porumbiei bisericei, goniti de
furtuna sunnetului, ocoleat. turnurile largindu-'41
spiralele urcatóre, fádliuie ce incepea b. s6 fumege
posomorail glasul preotilor, i pogribania lua un
caracter de pripa : Vladica, sprijinit de duoi diaconi,
se apleca peste cosciug, myruia mortul, ii
inchina peptul cu un larg semn de cruce.
Slava tie DOmne, slava, tie."
cea, tu singur esti fiira imirte cell care af fa

Drama Banali 209
«cut si ai zidit pre om (1) ér pamênteni, din pa-
«mênt suntem si in pament vom merge precum
«al poruncit cell care ne-ati zidit i a jis: Ca
Ipament esti si in pament vel merge facend tan-
Iguire cea de-asupra grópei cantare ;
Aliluia.»
Elise s6racimea, inpingendu-se printre asisistenti,
se vira cu obrasnicia ne-averei p6n6 la cosurile
cu luminäri. Testemelele cu flon i. rosii se smulgeati.
Fratele mortului, silit de multime, se da la
o parte si deslega la gura sacul cu sfantuici, cu
firfirici de dou6-cleci-si-dou6 si de trei-spre-dece...
lnpartéla ne-drépta incepea : Sëracilor inbracati
mai bine li se punea in mama, mai mult. Cellor
goi, mai puyin. Vkluvele, se alegeati abia cu cate-o
luminare. Teleleicele, plecati cu cate trei testemele.
Orphani, I stricaii gura de géba... ca scris
este la carte : c cellui care are së i se mai dea,
ér cellui care n'are s i se mai ia. . .
«. . Domnului s ne ruga-a-am..
Si
rugaciunile, syllabe inbrancite unele intr'altele,
acopereat astfel ne-dreptatile .
«Domnului s6 ne ruga-a-am...»
(t) Textul exact este urmatorul :
.Ca tu dnau-ti et Diet de mórte cella-ce a! zidit pre ennenT pamenteni
din patnEnt suntem zidiff 9i in pament vom merge precum ne-afi porun-
.cit celia-ce ne-ati zidit i aS 4is : CS pamént epT i in parnSnt vont merge,
.unde mergem toT pamenteni, Maud tanguirea cea de-asupra grope!
Icantare.0

210
Alexandru Macedonski
meret mai grAbite, aceste rugciun I1 repecleatt
scadrónele cgre asaltul cerului, grabeati
sosirea momentului de suprem cris relighisa
cand, pe urmele cant6rilor incetate, vocea de argint
a unnl singur preot, rèsunna in animi cu
melancolia until solo de flaut :
«Venitl, venitl fratilor la grópa së vedem tër-
«rana din care ne-am zidit. Uncle mergem acum ?
Si ce ne-am facut ? Cine este s6racul sét. boga-
«tul? Cine este stApanul ? Ski eine este slobodul ?
«At nu slint toti. cenus'a ? Frumusetea chypulul
«alt putreclit i tat, flOrea tineretilor o alt ves-
«tedit mórtea.»
Ingenuchiat 5. pe pamentul gol, v6duva mortului
se lovea cu capul de cosciug i coprinst, de astadaft.
de o desnklejde adevgrata, Il infigea unghiile
in p&ment... Nu, nu", si mallcerea rtgaz de o
elipe... It
amintea viéta el tóta, 11 revedea printre
perdeaua lacrymilor, ten'er, frumos... Nop-
tilealbastre, in frunte cu Constantinatul de aur
al lunel, re-coborat peste densa... Re-urca in trecut,
vMuvá la cinci-spre-qece anni de antêiul
el bárbat i re-máritatrt la sópte-spre-4ece... Repunea
malotéua de catifea cusuta, cu fir pe care
i-o daruise unchiul el, Banul G6n6,... Se vedea
re-inbrkand-o si privindu-se in oglindt.... Si cat
II sta de bine, havale cum era si cusuta in mar

Drama Banala 241
garitare... Apoi, ca si cum vremea n'ar fi trecut,
butca tregea la scark redvane multe o urmati Inpreun
en tineri feciori de boieri calk!, cu pistóle
si cutite in brat... Calomphyr, o ducea ast-fel la
cununie... Biserica se amplea de lume, luminarile
de céra ardeall cu sfirrairi vesele. Candele albastre
i rosii presarati prin colturi câte-o nestemata
luciesa, Isea dtintuiesce era cantat, mesa
ocolita. Nasa, o daruia cu o fulie de diamante pe
care i-o prindea in per... Pe rochia ei de sarasir,
clipeati saphyre, pilpgiag rubine, dimbeati margaritare...0
! Nu, nu !" i er mai cerea regaz de-o
clipa, se asverlea peste cadavru, ii coperea chypul
cu serutari, II netedea perul, Ii vorbea incet, cu
blandetea unei ape pe-o pajiste infloritá, il coprindea
in brate... 0 ! ar fi vrut se '1 rapesca
de acolo ii s fuga cu el, departe, departe,
unde ?... nu scia nici ea, der se vedea ducendu-se,
allergand in sere-apune... Si un colt de
padure i se areta... Bradi o inconjurati, urcat. One
la cer, negura se indesea, nu mai vedea nimic, nu
mai audea nimic, nu mai simtea nimic, 1i
cu tote
aceste era fericitk battaile ânimei i se linisteat.,
templele nu'l mai svicneatt, o recOre o inbrayisa
Ara veste,ventul batistelor ce se miscat de-asupra
ei, er fiica sea, inpreuna cu cite-va rude, is

212
Alexandru Macedonski
buteaa s'o ridice de jos, s'o duct, p6n6 la trasura,...
Ca ochi at apus, piciórele, s'art legat. manile
ail incetat, si awful cu dênsele, limba cu tacere
s'ail ingradit si grOpei se da, ca adev6rat desertaciune
sunt tote.'
Si vecinica pomenire peeetlui slubjba, risipi
alaiul, er cosciugul pus intr'o caruta spre a fi
dus la terra, apuca, urmat de patru-cinci trasuri
spre bariera Amaradiel pe sub care, tota acesta
drama banala disparu in fuga cailor ne-mai lasand
peste puyin alta urma de cat un nor de prat
alburiu.

BARIERA SIMNICULUI
LuI Mircea Dimitriade, peetul cu malta
concepiie a artel 9i amicului bun.
Eratt trel copil §i bunica. Mama copiilor plecase
la Paris unde se ducea in tote verile. Avea
acolo o féth in pension. Acea feta' ; era un fel
de OgN,ncusä, carnk cu närile umflate de bube
cu faca ca fundul unel tingirl ne-costorite ; dér
cum era cum nu era, maia-sea o crescea cu multä
ingrijire, cá asa stint mamele : Povestea pupezei
sett a bufnitei ce tratase a1ian0 cu vulturul
acuse invoial1 cu paserea de pradA ca densa sè
nu se attingA nici-odat6 de puii el. In acest scop,
an
vulturul Ii ceruse spun5., cum fli stint puii spre
a sci,la inprejurare,g-i crute. Si ea detese
acelle semnalmente : Toti puii el erati frumos1,
rupti din sOre. coconasi, care mai de care mai
ar6tos, cu totul i en totul de aur. Vulturul,
intr'o di, dete de un cuib : era al aliatel sélle,
Ur nu scia. La drept vorbind, nici nu putea s6-1
si

214
Alexandru Macedonski
dea prin gand una ca asta. Puii cel zugraviti asa
de gingas, errail grozav de urati, purdalnici! Pitigaiati,
cu casul pe cioc, nisce schilodi i nisce
ciume,der de! tot bunt de mai:ware, i uliul Ii
inghiti pe rand. Mad se 1V si cumatra a1iat, fu
foc si córta mare. Cu tOte astea, dreptatea era de
partea uhului. Ense, pas de frt pe o mama s6 pipaie
adeverul cu degetul, cand e vorba de odraslele el.
Mame le sunt tOte la fel : Pe totl copii lor, ele
'1 vgd cu sterna in frunte. Ba une-ori pe eel mai
uriti ori pe cel mai netrebniel, Ii iubesc mai mult.
Asa era si mama care plecase la Paris s6-si
veda, cioróica, prasila de bufnita ivita, nu se scie
cum, in cuibul de porumbica, i sraca de ea de
mama ! toemal pe acea lighiOna, o dorea mai mult,
o re'sf4a mai mutt, de '01 lasase ea pe séma bu-
nicel pe cei trel dragalasl de baieti ce avea.
Nu e vorba ca nici bunica nu era muiere rea,
nici de rand, dér era cucOna cam cu tone si intr'o
di, macar cá scia c Tudorache vizitiul e beat, II
porunci s6, pima, caii si pace, a asa II asunase
cucOnel s6 plece nepristant la tOra. Ce era se (Tica
al Tudorache ? Se tinea cat putea si tacu, diehisi
trasura ,spilc, o spala, asvirli caii la oiste, si
etta-1 gata,tras cu ea la scara.
Copii i bunica se asedara inauntru,b6trana
dand in séma slugilor, gascile, curcile si
gAinile

Bariera imniculuT 215
de prin curte, ér copii tinend cu mare grip, in
brate, cateo gosgogea icOna de argint,a cucóna
far& icOne nu se misca afar& din oras, s'o fi picat
cu cdra, s'o fi ars de vie.
Cand trasura ajunse la bariera imnicu1ui, pe
unde se appuca drumul spre Valea-Viei, Tudorache
se clatina reit pe caprä. Caii, nisce telegari
rusesci, galbeni la per si iuti, sinatind ca maim
ce'i duce e nevoiask cand se urce costa, ba sareaa,
ba puneaii zapor. Géba ii ustura Tudorache cu biciul,
e aruncati cu pickrele dinapoi se faca praf
rOtele si mai multe nu ; betrana tipa sub cosul
ridicat, copii strangewa icónele la pept...
Ce era se se intemple de cat ce se intempla ?
Telegari o framer& inderät in cOst i detera
faitonul peste cap.
Unul din baieti se alese cu piciorul rupt, bunica
Il sdreli trel cOste, cei-l-alti copiicu -bite
c. fusesera jucati de copite, scapara numal cu
cate-va venetai, i cand se desteptara din lesin,
se pomenira cu icónele neclintite din bratele kr.
Betivul de Tudorache se trezi, incaleca pe an
cal, merse la oras de inhana armasari M negri
la careta i veni se addune de pe camp pe b-
trân i pe copii.
De attunci all trecut aunt Baieti s'aA
facut
marl, dOr si astä-c1.1 II aduc aminte de bariera

2W Alexandru Macedonski
Simnicului, de costa povarnit6 in stinga drumului,
dare o fOntan5, intre doug sOcii, cu siinti rosii
si albastri zugrgviVi pe ea, de Tudorache, de telegari
rusesci, galbenf si iuti, si de b6trana lor
bunia, care isi dOrme somnul de veci in inprejmuirea
bisericutei din lavoiul Bircaciulut

SCRISOREA DE LA DUMNEI)EU
Iubitei mele socii.
Copii, cate trei intre sépte si doui-spre-clece
anni, ciripeati, ciripeatt.
Si ciripirile micilor insemnaa acésta:
Spune-ne, tath, o poveste din vieta tea.
Am A v6 spun una, r6spundea tathl, atträgend
pe cell mai mare lang6 dênsul, in vreme ce, de
jetul in care lucra mama, se agMad cel-l-alti doui.
Si pe cand sub lumina veserg, a lampei, ceaiul
era turnat si fumega in cesci de poqelan, tathl
41 incepea povestea ast-fel:
Voi §citi, copii mei, ce este o gazet5, c5,ci
a'ti crescut cu elle inprejurul vostru...
Cum s6 nu scim ? Cfite smee n'am fácut cu
celle pe cari le-al scos tu! intrerupea cell mai
mare.
Asa dér, fiind-ca, sciti ce este o gazetth, 6tt6,
ce se intêmp15, une-orl cellor cari scot gazettele...
Bine tat6, dér povestea ?

218
Alexandni Macedon 91ci
«E scurta : Acum cati-va anni, vol erati
mid i. de tot, reutatea omenesca ne asverlise
intr'o mare Oracle. Furam nevoiti, et i mama
vOstra, se vindem canapele, scaune, tote lucrurile
de prec ce le avem si se ne mutiim inteo casciera
de mahala.
«Eratt patru odaite sub un invelis de vremea
vechie, in micillocul unel curt): marl.
«Mosul,caci era betran proprietarul de la care
luasem casciera cu chink, locuia in aceiasl
curte i ne ingaduia de plata chiriel asa ca, ter-
ras-grapis,
o duceam cum o duceam ; Der intr'o
bunä dimineta, prinseram de veste ea nu mai are
se merga. Gazetta pe care o scoteam attunci nu
prindea. Abia apucam s'o tramit ca 'mi era Inapoiata
grad-nada.
«In acea cli, dragi copilasi, era un viscol de zapada
de nu vedeal inaintea ochilor, Or lemnele
se sfarsisera si parade n'aveam lascaie. Biata
mama vOstra, nu scia incotro s apuce si se inbraca
in odaia de allaturi. Vol dormeati. Et me
desteptasem cu neptea 'n cap, der nu me dam
jos din pat.
«MC gandeam la ce miCtilOce se allerg pentru a
ve scete la liman, i inainte de ori-ce, pentru a
gasi indate, bani trebuinciosi spre a cumpera came
si pane.

Scrisórea de la Dumnezeil 219
«Dumnedeti, care nici odath nu m6 pArAsise, 0,rea
cá s'a obosit chiar el de a'mi veni in ajutor.
«Ense, p6n6 a nu apuca s6 m6 indoiesc de bunatatea
lui, curierul postal, deschise usa Adei si
aruna inauntru un ténc de gazette ce mi se 'napoiati.
«SArill din pat, luall cu sup6rare pachetul de
jurnale si le trantiiti prin odaie risipindu-le prin
tote colturile. Le alcaiti apoi sub piciOre, O.r
multe dintre elle, le scuturam, si le sasiam ca
un nebun.
«De odatg, din una din gazettele urgisite astfel,
o scrisOre alunech" afar6, si r6mase intinsä pe
scandurl cu &ca pe care se afla timbrul in sus.
0 ridicaitt uimit. De cum puseiti mâna pe ea,
imi deteitt séma a se strecurase din gresOla intre
foile jurnalului; si in adevér, ea nici nu'mi
era adresath,.
«Ant6iu1 met' gand fu s6 trämit s'o asvêrle intr'o
cutie postaa spre a fi pornitä la destinatie,
un oras din Ungaria.
«Dér pe loc, un alt gand m6 opri. Ceva 'mi
spunea c acea scrisOre nu se strecurase fAra
scop inauntrul jurnalului meti. i cu mdna tremuratore,
o dvschiseitt. Dou6 hartil., de cilte dece
florin" una. scapara din plicul rupt inpreunrt cu
o fOie scriel in nemtesce ; prin ea, o femee ves-

220
Alexandru Macedonski
tea pe o prieten c inprejurAri neprev6dute o
silisera 0 intardie a'sl plati acea mica détorie.
cChiamairi pe mama vOsträ. Nu v6 ma i. spun
bucuria ce simtiram...
tEa se inbraca repede, pleca in piata, schimb6
la un zaraf fiorini. Ast-fel a'ti bèut in acea di
cafeaua vOstra cu lapte, copiii mei.
eScrisörea fusese de la Dumnedei-i».
Tatál tacu. Copii, cei mai mid earl nu Intellesesera
II reluara jocul, dér cell mai mare,
sub vesela lumina a lampei, rémase mult timp
ganditor.
La urma, se aruncá de gitul tatálui s6a.

CASA CU No. 10 *)
D-luT Pierre Quillard, ontmagiii.
Era ascunsa sub verdé ta. asa precum se ascunde
vioreaua sub ërba, casa din strada Nerva-Traian.
Pe zidurile cu stachiete ce o inprejmuiatt, vita
amestecata cu coda rOndunelei 1 cu lemn &these,
ale carui flori sunt albe, o lua in sus, festonand
stachietele desvopsite i zidul cu tencuiala
CA-
(luta,. Era un haos de frunde cuteattOre ce rideatt
verde de sub pulberea alburie, pe care o rèscolea
cette-o trasura, i o arunca asupra kr.
Curtea era plina de stufurl de trandaphyri, de
liliac alb, albastru i roscat. P6n6 si porumbe
vinete i cOrne rosii cresceatt in acea curte, allãturI
cu sirurt de macesi, cu bozul ce 'Arta un bogat
rod de ciorchine din bObe marunte i negre, i cu
'1')
Acest6 nuvelli: a fost tradus i publicata in Hiram frances4 in jurnalul
4Des De bats. din Paris in No. de la aa Pen. 1895, care a insogit'o
cu marl elogil.

222
Alexandru Macedonski
feluri de alti pomisori, de florl, de erburl si de
balaril. Salba mole, acésta varietate a salciei,
cu florl galbene inbalsamatOre, salcamul alb si
salcamul rosu, castanul sèlbatic, nucul cu largi
frumi.e, al caror miros inbéta, plopul cu mladinsa
lui cOma de un verde argintiu, pareatt caisi detesera
vorba a se intelni in acell locas si a'si
amesteca frunclele, ramurile sa. florile. Inteun
cuvênt, rodul campulul si rodul gradinel amplea
curtea far& nici o symetrie, mascand casa ase-
(Tata in fund ce nici nu se zarea din fruncle.
Child ajungeal la scara el, fie pe cararea ce
pleca de la porta in stinga, fie pe cea care cotea
catre drOpta, r6maneai cu desaversire surprins
si mirat.
Era si ciudata infacisarea acellei locuinte pe
care nu s'ar fi putut astepta nimeni s'o afle in
Bucuresti de asta-41.
Varuita pe din afara din nal, si alba, ca laptele
peste tot, ea amintea, de sub coperisul el
de sindrila, pe una din acelle vechi case boeresci
ce mai obicinuit se aflati aseclate la tOrra ski prin
orasele mai mid de prin judete.
DOI., cat de vesela era sub vechiul el' coperis
de sindrila innegrita, in susul el' cu un cer albastru
muiat in sore ca un smalt de aceiasi faca
peste care s'ar trece un strat subtire de aur topit.

Ca 9a co No. jo 223
Cu douë caturi, randul de jos era intocmit din
beciuri, cam umede, cam intunecOse, dér curate.
Jos, nu avea de cat o singura us& de intrare,
in drepta: FOrte grOsa, ea era lucrata din mai
multe randuri de scanduri de stejar, asa in cat
elle format pe din afar& o serie de patrate vopsite
pe margini cu albastru si in micliloc cu rosu.
Acea usa singura, era o poem& a trecutului, un
cantec bëtranesc, o doina, miscatóre facuta din
cate-va scanduri de stejar si din pucina vopsea.
In stinga, mai era alta u, ênse ea era durata
din ochiulete de lemn si dovedea ca ascunde
dupe d'ensa garligiul pivni-tei.
Déca intrai in beciuri, dal tot de trecut: Intr'unul.
din elle se afla un r6sboiti, in care se teseat.
chilimuri si scOrte. In celle-lalte eraa ase4ate
re'sbUiele pentru panzeturi de in sea bumbac.
Cate asemenea trambe de panza nu 41 vMut
póte, in copilárie, intinse la terra pe maracini si
albind pe verdeIa campului, battute si spalate
cum fusesera, in jghiaburile fiintanei.
Urcandu-te sus, scara nu te ducea de-a dreptul
in octal, ci intr'un pridvor de zid deschis asupra
curtei si lung cat tOta largimea easel. Stilpi lui
erant tot de zid, pe cand tavanul, era din birne
si din scanduri carora timpul le detese o faca
cafenie. Der ce era frumos intre acelle birne nu

224
Alexandru Macedonski
eratt scândurile cafenii, ci cuiburile ce rOndunelele
'si fäcuser6 acolo.
Si ate cuiburi, Dómne! Der rOndunele, citite
mai erah! Si cum mai ciovicgiati, ciovic-ciovic,
adducênd puilor golasi ate o rim5, sett
ate un gandac in cioc.
AgAat6 de un stilp al pridvorului, se mai
afla o colivie in care era o privighiatere, er pe
o scat% ce ducea la usa podului, sta lungit6 la
sOre o pisic6 alba cu ochi strälucitori ca nisce
diamante galbene.
Décá intral in cast, dai de patru odgi cate
patru inbr6cate pe jos cu see* cu fel de flori,
in fel de feye.
i pe ziduri erati scerte ! 0 poema de covóre
cu feyele celle mai vii si cu florile celle mai felurite
intre elle. Paturi turcesci, largi si scunde
asternute tot in covOre; inprejur, firide si dulapurl
pline cu carti sett alte lucruri.
Cáitile sunt tote pámêntene: ,,
Vestitorul Vr-
rei Romdneri", gazetta lui Carcalechi, se aflä
deschis pe o mesciórit de chiparos cu sidefuri ce
este asedatá pe una din sofale : Curierul de
ambe Sexe" al lui Heliade, Alexandria, Povestea
Vorbel, se aret6 mai alláturi pe pat.
Peschire, frumos lucrate cu borangic si cu flori
de matase in feye, atêrnate in pirOne, dart ocol

Casa cu No. to 225
odailor ; perdelele de la fie-ce feréstra sunt de
tibet cu o parte albastr i cu alta conabie séi
rosie, marea moclA de pe la 1816 p6n6 la 1830.
Er pe mescióra lucrat . in sidefurI, aIlturi cu
Vestitorul ferret romlinesei", se mai afI5, pe o
ONO verde inf4isand in poleiel1 si in feye, ducerea
la giamie a Sultanului Mahmud, o mica
ceascá intr'un zarf de argint din care ese aromaticul
abur al unel cafele pe care rar o maI
putem bea asta-41.
Si
rezemat de mescióra, traditionalul ciubuc de
iasomie, terminat la partea superiórá printr'o colosalá
imomea de chihlibar legath in aur si inconjurata
cu peruzele i saphyre, astépth., aprope
stins, buzele menite s6 '1 re-insuffleteasca,
si
së ample odaia cu nuori albastri.
a

THALASSA

THALASSA
NOPTEA DE AR GINT1
D-luT Albert Mockel, promotorul
mai-el miscArl litterare de la
revista .Wallonies.
Fluture cu aripi albe, luntrea, intre cerul albastru
si colórea addanca a marei, apropia cóstele
lustruite de thalasuri. Insula, pisc de munte Orsat
de gehenna plutoniana a transformgrilor pamentesci,
sangera la expansiunile solare ultime.
Suprafaya qesa a ei, larga cat o batthtura de
curte, innecath de erburi gygantice fis&ite de
serpl, privea apotheosath, de stralucirile apusului,
immensitatea c;rculara. Pharul din centrul
alb intre cladiri mici, casarmarT de odinióra
ale garnisOnel musulmane, resfrangea in len-
41 A se vedea notele de la finele volumuluT

230
Alexandru Macedonski
tila ochiulul Aft de cyclop, discul de aur fulgerator
ce se precipita in mare. Der luntrea, clantuitere
pe vallurT, scurte, zig-zaga cu ,,volte in
vent" repetate. 0 ultimá manopera de matroz
dibaciti, o repedi pe crescetul until' vall si o avecilia
tefera de stand,. Na luca, scap6ra attunci de-a
lungul potecei urcatere, bronzul until Or scurt si
cret, marmora penthelica a unui git Apollonian si
un pharmec levantin de epheb puber, er marea,
macinata intre gherdapuri insolente, urma 0
plesnesscä in scaliul detun.nator.
Adolescentul, prepus noti al Commisiunel europene
pentru ingrijirea pharului, ajuns in culmea
insulei, se opri : Era a lui insula Serpilor ! Si el,
isl umfla plarnani, lua in posesiune aerul vivace,
juca érba sub piciere. Der puyin ate puyin, exaraffle
lesinatere ale verdetei strivite se ridicati
si '1 infasurail cu o bland* dulcéga de chloroform.
0 molliciune il sovaia. Solul, il fura tocmai
ca pe un om beat. i pa,r6 A vrea, abandonna erburilor
moi, lasitudinea plastica a corpului set]. de
Spartiat. Atmosphera, condensa asupra'i o abstragere
de timp si loc. Cu cate cinci simturile intr'o
tacere apr6pe desaversita, cugetärile i se
aboleali, se afunda in inconscienta voluptuósa a
existentei.
Cu tete aceste, printre exuberanta invisibila a

Thalassa 231
vibrgrilor de plante, mentha, artificia, deja cu
mid explodgef de tonalitgtl pimentate. Animalul
omenesc, supprimat o clipk rengscea ast-fel, superb.
De sigur, bolta craniang, nerluminath glic de ochi,
apësa peste acellas intuneric, dér bestia, dilata
deja, ngrI sensualle. De alth-parte, amurgul, lgrgea
sufftarea mgrel, si si ce, saling si aprigk III âmplea
peptul. Misearl lenevóse incepeatt a se affirma ; tensiuni
musculare supra-veneati si se resolvau sguduitore.
Sexul, violent si preponderant, se redestepta
nainte chiar ca omul psychic A fi fost
redat normalithtel selle. Dér acest phenomen, adducea
cu sine notiunea anesthesiath a contactului.
Si aprOpe indatg, syncopa, resultat partial al unel
prea marl radigrl de fluid nervos, intra in perioda
terminalg. Epiderma, resensibilisath, tresgrea
sub vioiciunea serel, pori, priimeatt inpresiunea cu
un fel de plkere ce'l asprea. Auclul, ce i se reâmplea
de vocea mgrei., definitivh reactiunea. Deschise
ochi : Cerul stins de clarul diurn, plana stellar
in maiestatea sphinxicel selle vecinicii. Luciul
apel, intenebrat, se misca sgpat de valluri dese.
Suffletul puternic al noptel, le ridica resvrgtite,
Si negre, se repedeatt legiunt
Ense pharul, schinteigtor prin grija vechiului
paznic, le trgsnea din ingltime. Si din dou6 di-

232
Alexandru Macedonski
rectiuni de-odatá, zona rosie a lumineI sinistre,
le sangera.
Re-dat realitätei, tèn6rul, contemplA privelistea
melancholisat de sentimentul solemn al pustietätel.
Crescut in voia intempl6rel, poesia asiatica
a plinului Orient, in unele momente, il covarsea.
Aed primitiv, de copil, cantase serele, luna si stellele.
Mal tardiii, cand preotul venerabil, singura
figura persistentA peste abisul copilariel sale hasarduese,
il inv64ase scrierea si citirea, bucuria
lui nu era in jocuri. 116tacitor pe stradele Smyrnei,
ce'l attr6gea, era privelistea vallurilor.
Si acolo, in faca lor, cu pulpele si peptul gol,
se lungea pe nesipul cald. Camaracji s61 de sertA,
Boll.' ca si dênsul presarate de tulpini necunnoscute,
déca, voiatt WI afle, sciat unde s6 allerge. Dér ei
ma i. des, se ar6tatt zadarnic. Petrecerile nu-1 -Orrail
de cat déa obosea s6 desciffreze in fa smulse
barbariel scholaresci, trunchiari din Iliad.a sal
Syracusiacele drago§ti ale bacilor lul Theocrit,
er une-ori, Ansa.s1 istorice povestiri. «Thalassa !
Thalassak strigal isbucnit din celle clece mil pepturi
ale illustreI rëm6site condusa de Xenophon,
canta in mintea ancë copila ea o harpa. sacra. Si sub
sdrentele sélle, pittoresc transfigurate de magia solark
41 simtea crescêndu'l o anim& attia. Un verb
de care era ancë inconseit., i se urea, pe buze PAT.&

Thalassa 233
so pOt& deborda. De ELI sOi 11 surprinser& in mai
multe randuri cu bratul intins peste luciul albastru.
In acelle.momente, ochi sOl hypnotisati pe
amethystul liquid al orizonului marin, se eatifelat,
morti pentru notiunea realului ; de-a lungul
systemului sOti nervos, o super-activitate inprástia
cAtre extremitAti, infior6ri : corpul, nu '1i-1 mai
simtea. i pe cand unda lenesk ineendiat6 de
sore, i se prelingea pe eleganta sculptural& a
glesnei, forte ne-materialle, ii fulgeraii suffietul,
departe, in o zare confusk plin& cu palpit&ri de
html ne-definite. Era ceva ca expansiunile unui
parfum de vieti mai traite. Ense, de cum voia
Wel
dea séma, sO schinteieze peste intuneree cu
amintiri precise, tenebre inctp&tOre de secole, ii
invadat, re-despärteau presentul de trecut, i sdrobit,
il re-aruncat. pgmentului.
Thalassa! Thalassa ! celebre cuvinte syllabisite
in istoricul str&bun, coincidat en inceputurile de
crisk A.ceste sunnete, surprinse in emiterea lor,
ajunser& in scurt timp subieetul glumet al risurilor
copil&rOse. Cu vremea, nici nu i se mai clise altfel,
Or mai Varcliii, e&nd marea 11 smulse tOrmului natal,
porecla, sta.rui intre Asia si Europa, 0116 ce,
intr'o 4i, rOsunnt, cu proportiunile definitive alle
unui nume, maiestuos i ondulator ea vallul.
Faptul eg, sinul perfid II legOn& trecerea de la

234
Alexandru Macedonski
copi15,rie la etatea adulta., fu pentru Thalassa,
o inprejurare norocósk
Delicateta bolnav e. a nervilor, cede, intemperiilor,
biciuirel unel atmosphere saturate, cu principil
potasice, urarel in verful catargelor, oboselilor
differite. Pe transparenta epidermel, incepua
se curge, tonurile viguróse ale bronzulul; muschi,
i se accentuaa, se Acua apoi, inpetriri ca ale
Discobolului antic. Mad la septe-spre-clece annil,
corabia pe care servea, il debarcá pentru o gresere,
disciplinare, la gurile Dunrtrei, pharmecul
masculinitäteI sale, il strecurg, multumita unel
sympathil anonyme de femee influentk intre impiegati
inferior): al Commisiunel. Si un ann deplin
ochi AI lungi, coperitl de palpith.rile negre ale
genelor, desvoltarea larga a thoracelui, brinul rosu
cu care 's1 cingea micillocul, intregul aphrodisiac
radiat de organismul seti exultant de viétk
pubertatea cam melancholia a fruntei intunecóse,
tOte aceste miel amenunte ale frumusetel si puterel,
se unirá se turbure simtirile feminine ale
orasului, se violeze chiar, castitatea alb& a viselor
virginale de fiice avute. Cu tete aceste, el,
in Sulina ca si in Constantinopol, ca si in Odesa,
remânea acellas. Timiditáti ne-invinse il separal
de femee, il punea b. pe animá anesthesiarea unel
ghiate. Cereal cu templele svicuitOre, se immite

Thalassa 235
pe eel de potriva lul. Cauta sa se amagésca, singur
prin vorbe i gesturI impudice. Der odata coprins
intre peretl de lupanar, odata intrat intre angustirnea
mucigiliósa, a odaiei, cynismul rece al tristeI
prostitutiuni, 11 re-asvêrlea in ulita intact. Igno-
ranta lui de femee 2
11
intorcea care satisfacerile
citirei. Si in orele sélle libere, clasici, vechi luI
prieteni pe earl, acum, Ii deslusea cu inlesnire,
inconjurati triumphatori. Nóptea, cuvinte mysteriose
i se armonisaa pe buze. El, 'sI le declama
cu intovarasirl de gesturi marl. Sonorität1 de rime,
suavitatl rythmice, se incrucisatt in aerul odaiei.
Inprejurarea c obtinu sa fie nummit paznic al
pharului, Ii isbi anima ca o trêmbitare de fantail,
victoriOsa. i fara, s astepte vaporul CommisiuneI
poruncit sa libereze insula de vechiul imcpiegat
i së duck provisiunile trilunare ale noului,
incredinta vallurilor, pe o luntre de inprumut,
aspirarea sea catre pacea senina, a isolarnentului.
Der luna, enorma, isbucnea de-asupra orizonului,
rosie i monstruOsa, ca o figura de arama,
rinjitóre, i Thalassa, se hotara sa se apropie de
cldirile pharului.
Un sentiment de lumina placida, tradat de gCmurile
unel ferestre, 11 callauzi catre localul ingrijitorului.
Batrenul Mahometan, Il pregatea dinaintea

36
Mexandru Macedonski
vetrel, cina : Apa, elocotitOre intre pantecele unei
caldari, tresarea spasmotic, bolborosindu-si deja sub
invertirea facaletului i presiunea condensatóre a
fainel de porumb, agonia transformaret
Alláturi,
intr'o ó1 battuta de flacari repedi, stacojeaa carapace
delicate de pagitri, ale caror abdomene,
fusesera silite anc6 de mult, s '01 lepede in fund
scoicile protectOre. Septuagenarul, cu obraji apprinsi
de dogoreala luminOsa, cu barb& de argint inblondita,
se apleca asupra vetrel, diligent.
Bratele sélle, venjOse sub largi maneci de an-
tereil verde, se miscall implaeabile
; cleios deja,
malaiul, fusionna cu apa intr'o combinare de pasta
a carei vioiciune galbena bustea aburi gustuosl, pe
cand, mirosul de rad' al pagurilor, incepea së
ample aerul cu o incontinent& irritanta de s&ruri.
La strecurarea lui Thalassa nauntru, linistea
sfasiath, de scartairea use., detunna in audul be-
&amnia cu vocea tumultuOsa a unlit eveniment.
Se scia, i fusese, singurul locuitor al insulei
din diva in care, brutalitatea stupid& a tunurilor,
protocolase in campiile balkanice sOrta viitOre a
Imperialei caducitati.
Cu tote aceste, capul, 'si-1 intOrse far& graba.
JD& indata ce noul sosit se explica, bucuria schinteia
solara in fundul clar al pupillelor dilatate.
Cxci ce vedea i audea, se affirma cu sensatiunile

Tha lassa 237
desavarsite ale realitätei. Si tangral, frumos ca
un archanghel, il adducea in adev6r, liberarea atat
de lung solicitata.
Bratele selle de patriarch, se ridicara, in sfarsit,
larg deschise. Si intr'un moment, in mica odaie,
nu mai. fu Mahometan, nu mai fu crestin : Nu se
mai aflará nici chiar doui ce se vedea6 pentru
antga data. Erica aprepe un tat& si un fin, sufflete
cari, regasindu-se pe ne-asteptate, innécit intr'o
profusiune veseht de vorbe, anni patimiti, durerile
traite.
Der mesa, intre paturi asternute cu rogojini,
se incarca cu bucate. Bètranul, depunea pe rand,
tóta, avutia remasitei selle de provisiuni sub lumina
tihnita a lampel.
Efflorescenta ventusösa a unei parti de caraca-
CO ferta in vin, si apol zacuta, in unt-de-lemn,
apprinse pofta. Orribilul Octopus cu came ingrasata
de sange palpitant, disparu intr'o clip& lasand
in urmal farfuria neteda si o satisfacere
onctuesa de Vane domolita.
Mamaliga si paguri, inpreuna cu bucati de nisetru
argintiu, marinate sub frunde de daphin si bObe
de piper, napustira reversarea torentialla a sorelui
liquid intemnitat in damigena paiejenata pe
care, buuul paznic, o destainuise ancë de la inceputul
cinei. Si cand nu mai fu nici de mancat

238
Alexandru Macedonski
nicl de bAut, cand limbile legate nu mai putura
sé produca de cat sunnete confuse, lampa, sufflata
prävali odaia intr'un intuneric schinteiator.
Somnul Anse, cerca zadarnic së pecetluiascl
pleopele cu odilma linistitóre. Scandurile paturilor,
gemeati in midllocol neastempArului de misearl.
Baranul, vibrator de supra-excitare, devanth
timpul : se revedea deja in orasul natal,
sub un cer de aur, pe t,ermi unel marl de azur
si argint. Departarile lila ale orizonului, II ampleat.
ochi. Si pe rand, sycomori ce inconjurati cu
melancholia kr maiestuOsa gémiile cunnoscute, se
succedati predomnitl de svelteta dimbitóre a minaretelor
abbe. El, intinerit, se plimba in umbra
rhoritóre, recunnoscea chypuri. Apol, stapanit de
sensatiuni uitate, recapitula url si certurl. in
vreme-ce, affectiunl pe earl le creduse mormAntate,
il reinbratisati. Sora sea, frumósa Fatma, i se arAta
mal cu sema. Si o vedea, in vechiul pridvor
al easel, inconjurata ch copil. Ea, de cum il zarea,
cobora scara in pripa, i se arunca de Sit. A !
dulcile sArutari, ér de alta parte, blondi prunci
ca o cli de Maiti ce i se agatati de vestminte !
Si, ,,Ce ne adducl unchiule, ce 7"
eratt vor-
bele ce frematati argintil pe buzele rumene ale
dragalasilor. El Anse, al.% sA rAspunda, isl deschidea
chimirul. El da 1 le adducea ceva frumosilor

Thalassa 239
Angell : §i dintre cele dou6-sute lire impëatesci,
aur agonisit cu strAdania unei vieI, rësáreau cerceii
stellati cu diamante, peruzelatele ace de cap,
argintul brAtg,rilor, i la urmä, nasturi de m'argean
rosu, cjece la num6r, ce aveat se sangerezein
pizma vecinatatei dupaanOsecepkenul
de catifea havaiie al micului Mehmet. Ce n'adducea
Anse, bunul ambit ? i lAtranul, invertindu-se
pe patul de scanduri, Ii pip5ia
se incredinta de trAinicia curelei, jura se indeplinAsc6,
celle visate. Dér realitatea, cel patrudeci
anni strecurati de la plecarea sea,re-ngscea
posomorata : dintre ai sI, cel mai tineri, trebuiari
sA fie acum, cell puyin in culmea vietei. Cat despre
frumOsa Fatma, sor& mai mica cu duoi anni, ea,
décil tr6ia anc6, frant5, in dou6 si cu obrazul terciuit,
póte se terra abia intre pridvor §i pOrt6,.
Patul, gemea attunci din not., dér de acea data,
plang6tor §i trist ca un suspin omenesc.
Thalassa, dênsul, cu auclul plin de sgomotul
marel, cu simturile anormalisate de oboséta, in
sAnge cu vijelia de flacari a libatiunei prea ample,
nici nu cauta s6 dórmá. Ochi sëi. cascati pe
intunerec, se fortaui s6'1 strabatta.
Une ori chiar, din incordarea psychica, resultati
fulgere repali ce serpuiaii o secund6 tenebrele.
Ense immediat, o reactiune intervenea, si vallurile

240
Alexandru Macedonski
innect.ciOse innlbuseat din not. vidualitatea. In Thalassa,
n&scea un sentiment de suffocatiune. Obscuritatea,
11 ap6sa cu dynamia contractiunel sufferia
de atmospher& de cate ori lumina 41 retrage
dintr'ênsa suffletul dilatator.
Si de-asupra acellei obscurit541, sub curgerea
meret innouit& a nemetilor de negurk o Were de
idel plana. Cu tote aceste, exaltarea activit&tei
ochilor, reducea incet neantul.
Nemeti oppresivi, urmat s6 curg& tot desi, dér
printre el, alunecai . n&lucl informe ce se
osebeat prin o apparent& luminOsa. Pete Olbuie
se 14ea i pereati cu iuel phantasmagorice.
Er mai in apropiere de ochi mormentati sub
besnk alti, proiectatl pOte de-asupra intunerecului,
de 6ris60 ochi ten6ru1ui, rès&reat. El 'Area chiar,
c6:1. recunnOsce. i acel ochi, nici nu erat de cat
aI
lui,-8nse ingrozitori, umpluti de liarirl demoniace,
verdi si rosil,vedenie ce, déc& dispArea,
era inlocuit& de chypurl hidOse ce frëmêntat obscuritatea
cu populatiunea lor orribill.
Septuagenarul, mai puyin impresionabil, se linistise.
Dér in momentul de a se preda somnulni,
o desfidere fl inclestase mans, pe chimir.
Acést& miscare cu totul involuntar& nu avusese
alte urmrol.
Somnul sët, r6masese calm. Si acum, functiunea

Thalassa 241
respirarei, ne-turburata, se effectua intovarasita
de rythmul sonor al unel odihne fericite. Mama
singura, biciuia din cand in cand aerul cu cate
un racnet glbatic ce domina haulirea proprie
miscarilor sélle obicinuite. Suierarea Ontului ce
urma detunnarel, aluneca pe pantecele stancei en
o urgie de vaiete symphonice. Parea o confusiune
de glasari omenesci ce plang cu sfásierile dispe-
Axel absolute pe sórta planete1 kr distrusa. Ne mai
putend s6 invinga nervo 3itatea, Thalassa, se scar&
in sfarsit si deschise oblOnele ferestrel. Luna ce imp6ra4ea
in culmea cerulul, curse de-o-data in odaie
o sleiala de argint. Si fu o transfigurare.
Pere0 albi, poleiti de seninatatea spectra16., tresárira.
Spaimele intunericului, se napustia catre
colturi, se pitira sub paturi, cu o desordine de armata
in desastrul frangerel. Scandarile, mesa, rogojinele,
appitrura ninse. Umbrele inaltelor erburi pe
cari vêntul le culca seli le ridica in picióre strecurar
a. inauntru mobilitatea kr phantastica ce
allerga de-a lungul peretilor, uór i graciósa.
Thalassa, la feréstr Ii lipea frantea de gemurile
reel. Privirile sale, rapite de magia noptel,
se duceati peste insula. Erba, sfircuita de zapada
selenara, ondula IAA in marginea stalled cu o
vijelie de fremate ascuOte, VegetAiunile mai

242
Alexandru Macedonski
robuste, asternêndu-se galopuluI suier6tor, scoteaui
adev6rate strig`ate.
peste tótá acea suprafac5, miscátóre, diffusionnarea
race a unel strAluciri metalice de aluminium
dintr'un cer 'nalt i clar, coborà o feerie
alb5, cu reflexe de un albastru vag.
Dincolo de insulk marea, precipita valluri de
argint.
Elle, vii, se succedati i pereaui absorbite de
nivelarea lactata a departarilor. Celle earl Incapeat
in regiunea directa a serenitatei lunare armonisati
peste monochromia oglinditóre, usóre tonalitati
rose. Ici-cok, artificial jocurl de schinteieri
hyaline. Erat i valluri ce prtreaA troianite sub
secerisuri de zambile vinete. Altele, limped): ca
azurul, allergati cu cre§cetul inflorit de ghiocei.
Atmosphera i marea, asociati fr6ge4imea de colóre
a viorelelor cu candorI expansive de crini.
Imagini de priva-véra, tOn6rui se ghiceart propagate
de seninaatea aerului. 0 fericire patriarchal6
de idylle, addus6 cu sufflarea largului, trecea
infasuratOre.
Din abysul verduiui in care Neptun i Amphi-
trita 'si-ait
cladit palatele de smarald, abureati.
phosphoresce*. Sunnete do fluere pastorale se
modulatt subit pe asperia.tile stâncei. Dér vêntul,

Thalassa 243
tot mai aspru. asvêrlea vall peste vall si sbuciuma
insula pe fondamente.
Sunnetele se schimbaa in sgrintari stridente.
Voci profunde de bas isbucneaa tunnatóre. Violoncele,
cu intovarásiri puternici de orga, tipait in
midilocul explodarilor ce cutremurail stanca la
intervale scurte. Era : ca inceputul unei uriase
bombardari de cetate.
Impresiunea argintie a noptei rëmanea ênse,
neclintita. Numai vallurile cavalcadal s6lbatice
catre scopul kr necunnoscut.
Thalassa, desprins de feréstra, se re-dete patului.
Luna facuse in el o liniste melancholia. Der
somnul nu venea ance".
Pentru anteia, Ora perte, sentimentul de a se sci
orphan, il coprindea cu o desolatiune tilmita si
dulce. Chypul blajin al unel mame, nu se inclinase
in nici un timp asupral
G-rija drágástósa, cantecele de légën, dojenele
blande, nici-una- din aceste sensatiuni ale copilariei,
familiare atator, lui, nu'i fusesera cunnoscute.
Cugetele sélle, rëscoleati zadarnic trecutul. Era
tot acelasi intunerec fará voce, Or mai tardia,
tot aceiasi pustietate de affectiuni. Mangaiere
calda, afara, de cea solara, nu int6mpinase.
SOrele, el singur, era cell care '1 crescuse si
iubise, care'l fusese san6tatea si viéta. Si cu tOte

t44
Alexandru Macedonski
aceste, rema.sese nemodificat in frumusetea sea intern6,
eurythmic esthetic& ce deborda divinisatore
pe exterioralitatea omenescrt.
Si cum nu putea sa inchid& ochi, emotiunea artistica.
se &Ada si de acest a. data prin accordurile
ne-hotaxate ale anal cantec intim. Vederile
sélle, hallucinate de clarul lunei, se interesatL de
umbrele miscatOre ale erburilor pe canddrea de
var a peretulut
In lumina ce troiamea gémurile, simtea o present&
invisibil& de Masá ce sfolia in odaie petale
de rose. Aripi frem6tari in juru-1. Poet, era
poet! Si rimele i se incrucisati in minte. Seraphi,
ii
legenart pe an rythm de aur. Der strophele
raysteriese, dityrambe inconsciI, nu eraa propha
nate de idee. Impresiunile i imaginele se insiraii
fax& altá legatur& de cat cea statornica in ordinea
lormelor materialle. LimpedimI de cer albastru
muiat in aural (Tilei, schinteiaa, la intervale,
cu stralucirI permanente, intocmea4 un fel de
motiv principal. ColturI de natur& melancholic&
séft radiesk se altoiatt apo, pe maiestatea pucin
cam monotona a refrenului infasur6tor.
Addanciml de vAI se deschidea1 printre un amfitheatru
de stand; Granitul 41 ascundea rugina
sub catifelarile verdi ale muschiuluI; pe pantecele
lul res&reaA rosarl feruginOse ; asupra silicatelor
ei

Thalassa 245
surparilor micacee riurati sticlirl ; din tote partile,
impetuositati de ape, isvorati'cantatOre ; molifi, cu
frumiatura inchisa, coboratt n marginile sesulul;
sub uni, bad antici, &hest sett plavitl, 41 susuraa
cuvinte de egloga ; clopotei de capre scuturati
vibrari vesele. Fuse, sfirraiati in pragul
In ogrMI, laptele teraia muls pe fundul cenacelor.
Viteii scoteaa mugiri fragete. Supra pomilor
sburaa ciripiri. i cerul era dulce. Si primavera
rëspandea suavitati parfumate. Si o frumOsa
copila se oprea n prejma eiternel. Ochi el, lacrymaa
schinteierile albastre ale saphyrului ; dim-
...
usilor.
betul el era purpura rosel Parea timida re-
versare de aurora ce n'astepta de cat sOrele spre
a's1 ascunde pudicitatea sub riurarea de aur a
betele1 nuptiale. i vedenia, o Musa en sinl abia
nubill, era apucata de masculinitatea hemistihu-
rilor, palpita sub bicepsul rythmului :
Iambe o
muscatt cu serutari aprigi : Dactyle o incoläceati
cu un vêrtej de miscarI ; rime de diamant o pironeati.
Ea, feciorelnick, ghicea apropierea energica
a vigOrei, si printre electritatea de trasnet necunnoscut
ce avea s'o nimicceasea, formularea suggestionateore
a ispitel o lesina convulsata.
Dér superbul vergiii, ealiciu de erin ne-deschis
ancè, sovAia. Excesul violentel sexualle 11 desarma
brusc. Luna, il recoprindea attuncl, spectra% si

246
Alexandru Macedonski
rece. Pe fundul peretelui, revedea acel1ea0 umbre
mobile profilandu'si allergarile svelte, marea reintra
in audul sett cu sonoritatea el de orga colosal&
; dér acum, vallurile, 41 unificatt rugirile intr'un
racnet catastrophal.
Cu tote aceste, somnul, ingreuia pleOpele tetterului.
SinAurile sélle, se faceati refractare impresiunilor.
Pentru el, sgomotul si lumina, nu mai
existatt. Cugetarea, supra-vietuia cat-va, Anse,
pervertitä i ne-sigura ca flacara fillfailtOre a unel
candeli. Consciii4a Eului ce resista mai mult, la
urma, era stersä si &Ansa.
Er nOptea de argint 41 urma cursul peste agitarea
marel.

NALUCI DIN VECHIME

PITARUL
Era o érna gerOsa...
Trista érna pentru sëraci, &ma in care am
zarit pentru antaia data pe bietul Pitar... S6-1
fi veclut incovoiat in doug cum ram vëdut eti
trecênd pe sub ferestrele mele, cui nu 'I' ar fi
fost milk dragi cititori ? B6tran , umbra a
unui alt véc, cu sapca lui cu cozoroc, cu antereul
lui de lustren negru ce flutura in criv601
de érna, si pe care el se tot caznea së 'si'l stranga
la pept, era o adev6rata naluca... Si m'a coprins
o ma nespusa de bietul pitar... 'Uncle se ducea
el pe gerul de foc, repede-repede, cu pasul jute
Ur maruntel precum era si densul ?
Unde se ducea, scia numai Dumnaleii. Niel
el nu scia unde plecase, unde o së ajunga, si cand
o sè se intórca.... Dér plecase... plecase, desnadëjduit,
lasand acasa pe o grmana betrana sora,

250
Alexandru Macedonski
a lui, pe jumgtate inghigath de frig si de feme...
Mid se interse, ii b6ttui in gem, si trimiseiii
o slug5, de '1 pofti 'nauntru. De attunci, am
Oclut adesea pe bietul Pitar. Intra din cafenea
in cafenea si sta pe 1ang5, usg, smerit, cu ocbiul
rugAtor, der nu cerea nim6nui nimic. De '1 dai
ceva, lua ; nu 'ti multumea nici-o-data ; privirea
ce oprea asuprgli, era ênse plinä de atata recunnoscintä,
in cat te simteai miscat farg voie.
Multe 'mi-a povestit mie pitarul din vremile
trecute, din vremile giubelelor, antereielor, rochilor
de sarasir, iacalelor de samur, aci era bètran
si vgcfuse multe. Tinea minte IAA si domnia lui
Voda iitti, care era will, negru, scurt si cam
ghiebos, der care, en tote aceste, nu era mai
pucin priimit la parada, in vuetul meterhanelei si
cu cantecul obicinuit de priimire al Domnilor de
pe vremea de attunci, cantec ce era cam in felul
6sta :
Nalt esti,
Ochies esti,
Sprancenat esti,
Frumos esti,
Hura ! Hura !
Se traiesci
S6 inbetranesci,
MAria Tea !"

Pitarul 251
Si VodA-Sutu, gMebos, negru i urat, pitsea
inganfându-se, cii o man& pe iataganul din brill
si cu alta in sold, in sunnetul acestui cântec, al
cArui ison '14 tinea meterhaneaua si ciohodari
earl loveaA cu sgomot in nisce tipsii de aramg.
Pe-attunci, bietul Pitar, nu era ce-a ajuns as-
WO.

VRAJITOREA
Mare ha rparist Luiggi Caereillustsul
intemeiAtor al presei
populare române.
Al de-a pomenit'o, o tine minte, Or Al de n'a
pomenit'o s'a audit numai de ea, de se aflA
cum-va septor la térrA,si tot il trec nAduselile,
de cate orl aude cantând cluhurezi 1) prin pAdure.
Si de se ditil nOptea, din pridvorul easel in
curte, i se face p6ru1 mAcIucA pe cap, a dOr s6
nu véd5, pe napasta de MO A-NOpte stându'I in
bAttaturá in chyp de moghindétA 2) on i. de vre-o
gosgogeamite claie de fin.
CA, vedl! MedA-Nópte, se fAcea pe-attmicl,
claie de fin numai de'i misca din deget, vrAjitOrea
ce mitt-a
puse la maxi& de o tinea diva intr'un
nalarstoc 8) si de '1 dedea drumu numg miptea,
z) ('iuhurezi : PaserT de nOpte. Expresiune intrebuiniatl la munte
fi mai ales peste Olt.
a) Moghindealei: Popr set) micl movila; miqurolii etc.
g) Ndparstoe Degetar.

17*Ajitórea 253
s6 batta ale campuri si ale val, i siS mi'g via,
mare, via, pe la ale case de rumani, aci battend
din piu5,, cu o &lc/ in cer gi cu alta in pament
gi aci purtata 'n svirna 1) intr'un cane de cluturl
8), dus in loc de rati, pe cate patru fusuri ce
mi'ti sfIrriaI 2i
ce mi se r6suceaIt in tote parile
si ca si nisce alte alea. 4)
Baba Cleoanta,a asa Ii cliceat vrajiterei tOte
fetele i toti danaci 5) din sat ; ba 0116 si Gaga °)
Sanda tot asa II dicea isT avea casciOra el, de
la capu podului mai la valle, si dincolo de cruel,
sub un povarnis de dell, ce der cat ei da cu sburatura
7) si '1 ajungi.
velii-ca, nu scia nimeni, nici din sat, nici de
prin nou6 sate de prin prejur, pe mesteru care
i-o zidise, necum de vremea in care se pomenise,
ulte-asa!hodoronc-tronc, esità ca din pan:Lent si
alcatuita asa precum era ea, adicatelea, pe
palma ei de kc, si intre stobori8) i pirlezu18) ei.
1) Purtaki in avirnd: Expresiune Oltenésa ; purtat5 intr'un mod
.11513Ndfiios.a)
Cauc : idem; intrebuinmta mai mult peste Olt. Fie-ce (Amara ie.!
are, legat cu un lent, ate un vas de lemn scobit ce sE numme9ce cauc
9i ce servelce spre a se scóte apa,
3) (,'iuturi: fontânt ; de la .citerna..
4) Expresiune popularil : .Alte alea.,Lucrurt supra-naturale. Se mat
uzitez8 Ana spre a se dice in loc de cl'a luat din kik., .Pa luat din
alte
5) DAnaci:
7) .Gagi. ip die lErancele intre elle, peste Olt, in semn de conside-
ratie..Gagas inolcuiesce pe or89enescul Tat51.
7) Tandara; a7chie de lemn.
8) Uluct, parmaci.
9) Un fel de gard mat scund format din nuiele,

254
Alexandru Macedonski
Alde Baba Cleonta, firesce a nu era se scóta
ea grain din gut% despre tote astea, da' numa',
din vreme in vreme, i mai ales la (Tile marl, ca
la Drägaica mi. la Obrejenii, o tot aucleaitocându'i
gura 'n fiere despre alte alea de cand cu zapada
rosin, ori de cand en steaua cu noue co41.
Apoi de !... Se ve fie cu voia dumnOvOstra cinstiti
boieri, ori se nu ve fie, asa era Baba Cleonta...
Ca nu pomenise ea, de-a surda off de doru lelei,
zapada a rosie si steaua cii noue coil, care, de-o
fi fost,o fi fost,da' cand o fi fost,numa' Dumne4ei
scie,ênse trebuie se fi fost,ca tOte ate
se povestesc,asa,de florl de mer, nu s'or fi
povestind, mare !
déca dumneavOstra, AI de lumea noue,
mai stati la ganduri i ye tot taraganiti 1) ca
se me crede0, feriti-ve ca nu cum va se ve pomeniti
intr'o buna diminéta ca se cobóra Or pe
pament,bate-o-ar potca de baba ! i ca ye pune
fusu ca se ye aduca One la ea, calari fiesce-care,
pe cate-o trestia de-a lunga, da' scii! de-aci
si
pene cok, asa precum i l'a pus lull Nita al
Stanchei, al de '1 luase la melentie 2) si de nu
se mai intorcea acasa la Trana a Paunei!
CA
Trana, il tot plangea de V luase lumea in
i) A da vreme dupe vreme; a intArcjia.
a) Stricarea popular% a cuvfintultil smiNies.

Vrajit6rea 255
cap, IAA ce o prididi dorul mai cum se cade de
'si 1u. intr'o sha anima in dinti si de se duse s6
batta la usa babel Cleontel care, taman1) attunci,
pusese cutitu inteun colt al easel' dupe usa de
s6 addunasera toti pureci gramada pe el, si
potcoviti cu nou6-4eci i nouë de potcóve i i nepotcoviti.
Si cum sedea baba si se uita la el facAnd haz si
torc'enduisi furca din brau, intra inauntru i biata
Trana a Paunel, si, dupe ce se uita bine prin tOte
colturile easel ca nu cumva s6 se pomenésc a. in
circa cu al din balta, (Pti-6 ! liccigfdl
tOca) !
povesti si ea pustiul el de foc.
Si baba, care nu era tocma' rea de sufflet cu ai
buni, ci numa' cu 1 r61, macar ca era uscata ca
o stafid i nalth ca o paleata 2), III dete s6 bea
dintr'o sticlä apa ne'nceputh i s mirós busuioc
d'al de nu s'a pus bruma pe el in nóptea lu' Sf.
Vasile a), si se facu, mare, la 110., Nita al Stanchel
alare pe o prajina de-a mare, si se cununa
Trana cu el la luna, ér bisag 4) avura in casa
kr pèn6 ce se ridica baba catre alte thrramuri,
in naparstocul in care tinea inchisa pe ne'praznica
at Tocmai.
a) Prijina.
3) Este un vechi5 obiceii de la Orr& In n6ptea annului no5, pune
fie-care in grAdina easel care o chitl de busuioc, si décrt chita va rimanea
ne attinsi de brumi, acésta dovedesce ci omul care a pus-o, va avea
mult noroc si nu va fi ajuns de necazuri in cursul acellui ann.
4) aipg. belsugimbelsugare.
Il

256
Alexandru Macedonski
de 111646-Nópte, a de se facea cand moghindeta,
si cand claie de fin, si a de umbla, aci battênd
din pia, cu o &lc& in cer i cu alta in pament
si
aci in caucul de ciuturi purtat zvArna pe pa-
tru fusuri ce mi Lti sfirraiati i ce mi ti se r6suceati
in tOte partile ca alte alea.
Si mare, vedi !... De cand baba care o tinea inchisa
s'a ridicat catre alte t6rrainurI, nëpraznica de
Méda-NOpte, se aséda, dupe cum Ii e voia, in Mttatura
fiesce-carei case de ruman, fie om bun la Dumnedeu,
fie om r6u, eh nu mai este eine s'o inchida
qiva in naparstoc, i, s'o asmuta numa' nOptea, acok
unde se cuvine, ér nu si acolo unde nu se
cuvine.
Si mare, ved,L. Tot de-aia, nu se mai intórce
acum la casa lui, nici a scula de danac care a
plecat la melentie i plecat a rëmas p6n6 in diva
de asta-di cu anima fetel Tranei cu tot... Ca nu
mai este cine sWl aduca, calare pe o gosgogeamite
prajina ca pe Nita al Stanchei ca sè se cunune
si el cu féta Trand i s6 traiasca si el cu bisagu
'n casa, ér nu cu apraznica de méda-nOpte
in batattura.
r) De 0 lungime ne-mhuratl; extra-ordinarl

CANARITA ')
Lu'l N. Tinc, poetul, pin de verva
litteratul luptator pentru adever.
Pe-attunel, le punea petec rosu! a).
OA cat de bogate ar fi fost, ii '1 cusea frumusel
pe roelif de la cinstita Ispr6ynicie, s'apoi
le dedea drumul pe-aci 'ncolo...
Ii cususe petec i C6n6ritei, dér fiind-ca Dumne46
i detese per ea se trée6 de brag in
jos,. ea si'l ascundea se nu se yeda 61 mai mic
coltukt. Dér ce o supera mai mult nu era toemai
petecul, arde-l'ar focul, ci dragostea ce prin
sese de feciorul unui boer mare. Si 'I era necaz
fiind-ce. jurase se nu iubease6 pe nimeni, &o iubeasca
toti, si s6 sOraeesca pe cati or iubi-o.
Ca se tinuse de yorba One in giva de '1 ye-
r) Acest nume nu e fictiv precum nict persOnna care l'a purtat; de
CAnfirita 111-adduc de buna serra aminte multT dintre bttrant.
a) OA cat de barber s'ar 'Area lucrul, el este adevn.at; mie arise
nu'tnT pare Me mat barbar Met mat retrograd de cat faimdsa mesura politienésca
a felinarelor ro?ii.

258
Alexandru Macedonski
4use, asa 'm'i cam dart cu socotéla pentru cá avea
mg mare in podul Ca
pe unde appuci
la Antim, butca i arnautt Dér giuvaerurile
Cate le avea !... Ca te puteai uita cu ochi la sore
si la elle nu. te puteal uita.... De la un card de
vreme 6nse, nu mai vrea sè scie de nimic...
Ca era Canarita amorezata de se mira o lume....
Er intru curatenia dragostei i se intarise anima
si i se inaltase suffletul pentru ca së incépa un
trait' no-d :
Ea, care '01 risese de iubirea tutulor, iubea ;
ea, ai carel ochi ver41 i luminosi se apprindeati
numai la lumina aurului, simtise ochi apprimpndu-i-se
in lumina altor doui ochl : Ce iubise, dispretuia,
ce dispretuise, iubea...
Frumósa ca o cofetura, ai fi crecfut ca se frange
de '1 strange-o mai tare in brake ;.... Cu vin-o
incOce, plavita 'n faca i cu perul negru, së fi
amblat noue t6rri i nou6 marl, nou6 anni de-arandul,
si tot nu'i puteai gasi perechie Canaritel.
Si fiind-ca nu putea s'o veda nimeni i s n'o
iubeasca, o iubise i Dragusin2) frumosul fecior
de boier mare.
1) Strada Cralove; acum, callea Rahovel.
2) Nummele de Drdpsoin era férte intrebuintat in vechime. Drdgupin,
nu este precum s'ar putea crede un diminitiv al Jul Dragol, ci un numme
cu totul deosebit.

Canarira 259
Er in vremea child inflorese trandaphyri si teii,
esi Dragusin de la Canarita in vhsatul 4iorilor,
§i luna, ce Cil faca intinsa la e I privise
tóta nopticica prin feréstra, ingalbenise de ostenéla,
IAA ce albise pe cer ea o rotogóla de
hartie.
Veni si a doua-di Dragusin, §i dont anni de-arandul
veni, ër boieri, eari avea t. obiceiul and
esea de la divan s6 poposeasca la Cankrita care
'1 cinstea en ate o vutca de-a bunt, de doui
anni nu se mai vë4usera ca1eandu21 prin cask...
Mama a doul gemeni, parea c o ertase si
Dumnedeti, atat o facuse de norocita.
Dér in al treilea ann, tocmai in vremea child se
scutura trandaphyri §i teii, era nunta unui fecior
de boier mare la biserica Sarindar. Mirésa, in rochia
de sarasir,i) se pleca dinaintea altarului
climbind printre firele betelei mêndrului mire care
o tinea de man& §i nu ridica de-asupra-I ochi
lul albastri ea o racja a cerului.
Er intr'un colt al bisericei plângea
o femee
inbracata ea zabranic negru :
xl Pfinzi de fir. Rochiele de Sarasir, eran rochiele de mirese ale fetelor
de boieri din vechime. Elle costa adesea ate 300 i chiar 400 galbenl,
dupe calitatea firulta; acest lux s'ar parea unora forte exagerat; der
de se va tine settle c acelle rochi eraii pe urmi intrebutntat la tOte occasiunile
marl, se va conchide lesne cà el nu era nimic pe langg cell da
ast11-cli and modele se schima pe fie-ce di, ti and o rochil pusl le
un bal nu ae mai pune la altul.

260
Alexandru Macedonski
Ca se scuturasera i teii i trandaphyri, si Bumnecleti
pedepsea pe Canarita...
One' la annul, eel doul copil gemeni, nascuti
intr'o 4i, ii murira
Er bolile venira, plesnind din bice i rinjind
din dinti de-o uscara de-a 'n piciórele, pace si
odihna nu mai avu, i maim lui Dumneclea rI
mase aphata asupra-1 Oa la ceasul mortel.
Attunci, dér numal attunci, inconjurata de tote
fetele se'race din Bucuresti, carora le inpartea margaritarele
i diamanticalele el ce âmpkati vre-o
trei-cleci de Mite de chyparos, se 'lice ca fruntea
i se insenina o clipa i c inchise ochi strigand :
«Mul-tumescu-ti DOmne a ru'al ertat.
Dumnecjett o ertase, da. Casele el 6nse, stati
IAA asta-di in podul Ca1iei, pe uncle apuci la
Antim, paráginite, pustil... Prin curte cresc ba-
%rale i
muschiul se apt& pe colturile de ziduri
darâmate ; prin odai canta cucuvaile, sbOra
falfaind lilieci, si luna, prin gernurile sparte,
se uita 'nauntru a jale tOta .nopticica pén6 ce, ingalbenind
de ostenela, incetul cu incetul, albere
pe cer ca o rotogOla de }Artie...

CAP1TANUL DE POSTA
DoinnuluT Emanoil Kreplescu,
vill de Basarab f iniliime suffletesci.
IsTóptea era far& stelle. Eram dud in careta
dusá de trd surugii i coboram costa de la Gred.
Copaci, se arätat i pereat ca nisce nalud pe
cresta dealului. De-o-datä vecTur&ni urcand o n-maa
de träsurk. Felinarele ci licgreat ca nisce
c6rbunI roii. Surugii Mir& ca se dea maT la o
parte trgsura ce urea. Der ea venea drept spre
nol, c
boieri era i 'ntrensa! Careta nOstr6, era
usOr& i ne-sigurit ca timpul not. Ca vremea vechi&
era grea si zontuita, tr6sura ce venea din
potrivá : CIocnirea nu se putea inatura :
Prgpastia era allaturi.
Tocmai când credeam primejdia maT sigurg, o
HO, sburá ta,ndáritä de la vechia harabaie ce
cl4u pe pamtece si se opri.

262
Alexandru Macedonski
Trecuram pe lânga ea in fuga cailor i peste
un sfert de cgs ne pomeniram sositi in curtea
postei.
Nisce grajdurl intoemite din nuiele, i o casciOrá
varuita, en prispa de pamênt, era1 tot coprinsul
acellei inprejmuiri. Capitanul de posta,
cum aucTi clopotele de la cai, esi in prag, ne deschise
usa caretei scotêndu-S1 sépca lui cu cozoroc
verde si incepu sg ne facá obicinuitele temeneli.
Ne pofti inauntru sg ne odihnim si nu ne
CIa-
ram eg, ne-am dat jos : Nu era-a multe lucruri in
odaie, dér curatenia era mare : Doug paturi cu scórte
tgrranesci, scaune de brad vopsite cafeniti; pe mésa,
albituri luerate en iglita, sfejnice de alama lustruite
bine ; in pgreti, portrete cu pervazuri negre,
infacisand omorArea lui Mihaiui Viteazu la
Turda; pe ferestre, un sir de tartacute si de
gutui. Mai erati pe una din ferestre i doug cosulete
lucrate din cuisóra insirata, pe ata. Din
elle eseail flori faeute din litnuri. Allaturi se mai
afla-a si citte-va oug rosii si cate-va incondeiate,
alese tot printre ale gogonete i pastrate de pe la
eine scie ce Pasci.
Capitanul de posta era un om bgtran : De sub
antereul in care era inbracat dupe portul de attnnci,
se argta un taclit vèrgat cu albastru pe
fund portocalitt. El avea nevast i copii si de

CApitrinul de ?old 263
trei-cleci de anni era capitan de posta : Léfa avea
mica, dér bacsisuri avea marl : Ca in vremeea aia
se dat bacsisuri fara sè se cera Or in clilele de
asta-0 se cer cu neobrazare, si cu neobrazare se
baga 'n punga.
Capitanul, avea mare, si o féta frumOsa ca
giva alba. Tava cu dulceata ori cu cafele ea o
adducea.
Se putea clice a nu era bietul capitan de villa
in privinta bacsisulul, ci tava cea verde cu florl
lucrate in sidefuri :ca pe tava cadeart icusari ori
rilele '), dr nu in maim lui...
Déca tragea si el cu coda ochiuluir asta nu e
trOba nimgnuI : N'avea dreptul A se uite si el la
sidefurile tavel?..
Bietul capitan de posta, cand eram duol inteo
careta dusa de trel surugii, unde e së véda druraul
de fer de acum si sè se plimbe intr'ênsul,
in taclitul lui cell Orgat cu albastru pe fund portocaliti
si cu sapca lul cu cozoroc verde in cap ?...
Unde e sé veda casele de posta prefacute in
statiuni, mobilate cu canapele de plus rosu, cu mese
de marmora cu candelabre de gaz aeriform, si'n
p'e'retl cu portrete infayisand congresul de la Berlin,
si cafe alte bazaconil de felul acesta? Ca i'ar
i) Corruptie din lire

264
Alexandru Macedonski
pl&cea si lul lucrurile astea t6te si 'st-ar schimba
bucuros antereul lul pe pardesiu a la Gambetta,
dér cand ar veni vorba la traiul cell din tOte cjilele,
la tOte dajdiile de plátit, s'ar intOrce repede
in asuta luI de post& sub povarnisul cOsteI de la
Greci, intre paturile lui en scorke tèrränesd si
intre ferestrele lul cu gutut pe elle, pun6ndu'si
6r in cap, sapca cu cozoroc verde, si, in taclitul
lui cu dune albastre pe fund portocaliA,
ar ascepta vesel careta dus6 de tra snrugil ca
s6'i deschida, portita si ca sè strige de isnOvA
danacilor citarI pe deselate :
«Bine-atI venit, bliet1, a de mult nu ne-am
vëclut!»

CEAUUL
D-luT M. S. Niculescu, roman al
untii timp ce nu mat este, ca dovarli
de prietenie.
De and en aille ferrate, postele, caii de po§M,
surugii, eiansii, olacurile, arntele, tasurile cu
zonturl, diligentele, §i o multime de alte micjihice
de cállëtorit tot atat de vechi, ait perit ca §i cum
n'ar fi fost, intocmaI dupe CUM att perit sfanti
gologani, paralele, irmilici, icusari §i rubielele.
S'a dus vremea când eumpèraI tret covrigi la
o para, si and ocaua de carne o lual pe o firfirica
de trel-spre-clece.
S'a dus vremea and décg, plecal la drum, inh6mal
la trAsur5, doni-spre-4ece cal: de post& dusi
de câte &el surngii en pletele in, vent si c5,15,r1
pe deqelate.
Si in locul acellor bine-enventate vremuri, pline
de pharmecátóre poesie, a venit timpul,timpul noii,

266
Alexandru Macedonski
timpul de asta,-4I, tesut cu drumuri de fer si
cu tote napastiile ce s'att potopit pe terra pentru
ca s'o ducá la desuldulare si peire.
Der ce ?... vor (Tice uni; nu e mai bine acum
ca nu mai suntem inbracati in anteree si en capetele
in islice ?
Nu ; nu 'e mai bine, voib. r6spuncle eii, CAA
mai bine ar fi fost s6 fiim tot in antereie si cu
islicu in cap, de cat in haine straine, pe drumuri
de fer straine si cu shad& Orb& in punga.
R6posatu1 tata-meA, (Dumne4eli s6'l erte) nu
era tocmai de o Were cu. mine, ca de cate-ori
pleca la drum se sup6ra grOznic pe post6, pe surugii
si mai ales pe bieti ceaust 'Mi-oili adduce
aminte cat oil fi de ocara ce trase ceausului de la
Vadulat.
Plecasem din Bucuresti cu trasura nOstra cu
zonturi, mare cat un hambar si care s6 desp6rtea
pe micjiloc printr'o perdea; si pentru ea träsura
era inhamatá cu doul-spre-clece cat sosira'm destul
de repede la posta de la Vadulat, dOr, cu
tOte aceste, cliva fiind mica tOmna, incepuse tocmai
s'e amurgeasca. Cand se addusera caii ca WI
schimbe, tata-mett chiamA pe ceaus si'i intreba
de ce ail scos surugii din grajduri numai opt c9,1?
Si ceausul, pe care mil adduc aminte ea acum,

Ceaupil 267
un om inalt si chypes, II rèspunse, a 6,14-a1ti
sunt la ciair.
De-or fi fost caii la ciair ori nu, DumnedeA
scie ; d6r ceausul v6dênd a nu i se trece cu unacu
dou6, scoese ca din p`amnt Anc6 patru cal si
puse de '1 prime la trAsur5, pe liing6 61-l-alti.
Surugii se asve'rlir6, apoi in sea, cu bicele in milnA,
si gata de plecare, pe cAnd ceausul, cu c6ciula cu
fund rosu in nub* ca mai mare al surugiilor,
aci ceausi era' im fel de v6tafi al kr, le da feluri
de poveti, ca bun5.-Or6.: A mane bine, A bage de
sém6 la hopuri si altele multe, dér aceste, mai
mult pentru a face s6'i cad6 bacsisul obicinuit in
cAciu15., de 6,1 din grija ce avea ca A sosim cu
bine la posta urmaóre.
Asa era perita nAlucA a ceausului de post5., si
pare a I vM dna in picióre la portita trhsurei,
in itari de dimie a1b5, cusuti cu arnice, si cu
peptar rosu ale cárui flori de matase si fir stráluceali
in celle din urm6 rade ale sOrelui ce apusese
de trei sferturi dupe déllurile ce albttstreat),
in depärtare.

SURUGIUL
Thfannel Cecilia Flores. Stincescu.
Eäruta postel de diminét6,
Din dori ileT, pe drum era,
surugiul ce a sea viata
Pe caY petrece, plesnind, striga :
MAnatl cu toti domol la valle,
Mereu la culmea ce o zaritT,
Acoio 'I pinta, sfirsit de calle,
Linde vol trebul së odihnitl.
,Vol odihni-vetl, dér ticalosul,
Eu team odihnl p'acest pAmênt...
Suffletu-mI 81)&4 la 'ntunecosul
Al dragel mele veclnic mormént.
Gat am iubit-o, vol mill de tare,
Vol tinet1 minte ce gónl dam
Gribind prilejul de sdrutare...
Ah Ice
ferice p'atuncl eram.

Surugiul
Eram fenice, dér cruda-mT scirtä
Pugine i1e mi-a fost dimbit,
CM eft pe draga-mI o vAduT mOrtg,
ed la viatl. ful osAndit.
260
Era un frumos Itaciandru de opt-spre-dece aunt'
surugiul cu obraji plrguiti in sore care 'si petrecea
viéta cállare plesnind din bicift si cantând.
Umbla de la o postg. la alta .ca pe mosia
lui : vera, in arsita sórelui, cu csamasa desfacuth,
la pept ; tOmna, cu peptul biciuit de viforul inarcat
de zapad'a.
Orl de m'ana doni-spre-dece cal in sir, on l. de
mâna opt, inaintasl, tot asa iute gonea, i de
la Ciolänesci la Talpa 1) se tinea virtej numai
pulverea drumului, Or h6iturile i se audeati calle
de un sfert de pot i mal bine.
De sub cáciula lul de Me nCgra., push' cam intr'o
urechi6, scäpa un pr ânelat i stufos ce scapara
in radele sOrelui mil de schintei de aur. Si
'1
iubea t. tote fetele marl si tOte nevestele de la
Talpa, i tOte nevestele i tOte fetele marl: de la
Ciolanesci.
DOr el nu iubea, in afar& de murgii lui, de eat
pe Raxanda, fOta hangiului de la Talpa.
Ciol5net i Talpa, dou6 pow pc drumul cell vechiti al CraioveT,

270 Alexandru Mac edonski
CA o intilnise in santitul s6relui intr'o porumbite,
si '1 f5.cuse sa1b6, din sfanti ce stransese
dupe bacsisur/....
Si '1 cumpërase flori de tArg si panglicg, in tre/
fe9e tocmai de la Pitesti pentru ca sè 'si-le inpleteasa
in Or si së j6ce cu elle Dumineca la horA.
Er de la CiolAnesti la Talpa de-aia se tinea
vArtej pulverea drumului, si cand era si cand nu
era de this vr'un olac.
Ionitá, feciorul vëtafului de la curtea boierésca,,
veni Anse intr'o bunA diminétA s6 impeteasa pe
Ruxanda, asa a, peste trei gpt6mân1, se intinse
nunt& mare in curtea hangiuluI, macar a, plansese
biata Ruxanda pënè ce '1 secaser6, ochi si '1
vestaliserä in façA florile tineretei.
Si a doua di, sosi in curtea poste/ olacul, (Mr fára.
surugil : a frumosul fl6c5iandru, cu obraji parguiti
de s6re, cu aciula de 61e négrA pus& cam
intr'o urechiä si cu p6rul ânelat si stufos ce sea-
Ora in radele sOrelui mil de schintel de aur, is/
r6pusese vi6ta si zacea mort intr'un sant al drumulu/.
Er de attuncl, p6n6 in dilele nOstre, nu s'a mai
v6dut pulverea de pe drum tinendu-se virtej intre
CiolitnestI si Talpa.

VERIGA TIGANU
Lui N. P. Romanescu Primar
al Craiovel, fostul mei conscolar
si RI al unui orn de inimä,om
de animl el énsusT.
In vremea cand toil boeri marl erati. marl ;
in vremea când totl t6rrani erati ne-inpämêntenitl,
dér cand nu era terran care s6 nu aib6, cate doug
vac): cu lapte in curte i cate-o perechie de boI,
bez felurite oare 1) de-ale easel ; in vremea când
se intindea la PascI prin curtile boeresci goviI 2)
de se ducea pomina si de juca t. in elle fetele
nevestele cu zevelcl muiate in fluturi i sAlbI de
sfautI la git, in mfiloc cu ale-nu costandinat 8)
d'6.1 mare, taia i Verigg, Tiganu, vestit de la
11161giesci 4) IAA la vallea Boului 5), si de la vallea
Boului Oa sus in munte la PolovragI 6).
Expresiune popular% : felurite oare de-alle case! ; felurite paserT domestice.
a) .GoviTs ; hore.
31 Monet1 de aur de la imp6ratul Constantin,
4) In DoIj, plasa AmaradieL
5)
6)
Idem.
la Gorj, plasa Novaa

272
Alexandru Macedonski
Era urat Veriga si negru ca un Arap, dér era
lautar bun. S'avea lipid, mare, cum nu putea s6
aiba, altul, cu fesul lui rosu in cap si cu taclitul 1)
lui de stamba galbena vörgata cu negru.
Cand 11 augeati de diminéta, in (Tina de Pasci,
cântând colo sus pe deli, in curte la C'conu
Mitrachie 2) :
Biru gra., biru gra.,
Veniti toti copii,
s6 fi vOut cum allerga lumea de prin sCpte
sate dinprejur, ca s6 vie la govia unde canta
Veriga.
Mariuta se amorezase de Veriga.
Si
cand veni 4i.ua de San-Pietru, de se 'ntinse
in curte la C'conu Mitrachie govia mare tot ca
la Pasci, de si eraft aseqate pe sub opt patule
la umbra' cate opt mese incArcate de strächinl cu
pasat 4) i cu ploscI de vin, se apuca C'cOna
Catinca de'I cunun5..
Dccr dracu se apuca si el de 'si baga coda intre
el chiar de a doua cTi. Si nu mai cant& Ireriga
de attunci :
r) Taclitu servea de brail ; eke o datk priimea i altk destinatiune
el era dintr'o start in felul salului numit taclit. Omeni mai auk dare de
maul il faceati din stambil.
a) Diminutiv popular de la Dumitru: eDumitrache, Mitrache..
3) Cantec vechik.
4) Bucatl pregAtia din porumb rijnit si lapte. Se as6mën4 forte mult
cu laptele cu orez.
2)

Verig6-Tiganu1 273
Birn greA, birn gret,
VenitI tati copii".
Dér dragostea i-o pAstrarl tote satele p6n6
la mórte, si cand muri se scular a. ca unul, de
la 11,1615.iesti la vallea Boului, si de la vallea
Boului sus IAA in munte la Polovragi, de '1 petrecurg.
la grOp6,, cu fesul lui rosu pe cap si. cu
taclitu lui de stamb6 galbeng, vërgatá cu negru.

ISPRAVNICELUL
LuT Charles Ad. Cantacuzino,
poet al secolulta XVIII, rlticit
in secolul al XX i in Romania,
precum i rarulta amic.
Aceea ce este ast6-41 ingrijitorml de mosii era
inainte vreme isprávnicelul, cu osebire c ingrijitorul
de mosie de asta-0, este ori grec, off nemt,
ori cine mai scie ce lighióná de ném, pe cand
ispravnicelul ce am pomenit in copilária mea
era roman neaos, si se alegea tot d'auna printre
fruntasi satului, asa c mai nici-o-dat5, nu era
tirgovet.
Ispr6vnice1u1 pe care l'am pomenit in copil&ria
mea, s nummea Ion, si era in slujba mosului meti
care avea o des6virsith incredere intr'ênsul.
Ion era un om mai mult nalt de cat scund, si cam
de vre-o patru-cleci de anni. El ingrijea de ale
mosiei si de ale casei. ChiAlar la pivnitile pline
cu b1.41 de yin oil. de rachiu, nn clintea nici-

IsprIvnicelul 275
o-data din elle macar un singur dram ; cat despre
jigniile pline cu grau, Plink porumb, malaia, fasole,
mazere i cu alte rode ale campuluI, de si
eret lasate tot pe mans, IA el Ii indeplinea si
acesta sarcina cu aceiasl frica a lut Dumnedeu
ai
cu aceiasi cinste si omenie catre lucrurile sta-
panulul.
Inpotriva ingrijitorior de mosit din (Tina de
caH se cam codesc, i anc6 cum se cade, la
lucru mult, vremea a frumosa a hi' Ion-Ispravnkelul,
era vera, cand munca este afar& la camp
in toiul e si and abia a vreme së inbucI o bucatura-dou6
dOca te indeletnicesd cu cautare-a
pamêntuluI.
Si Wl fi v64ut cu cata bucurie privea el la
patulele, hambarele i jigniile ce se ampleau cu
grau off cu porumb i cu orz, al fi credut Ca tOte
acelle inbelsugate rOde sunt ale lilt Or nu ale
stapanuluI. E adev6rat ca pe attund, stapani de
mosiI tineau la slugile muncitOre i credinciOse,
cad mosiile, dinpreuna cu locuitori de pe elle, rèmaneat.
in aceiasl Casa, scoborênd din nOm in nOm,
asa ca, stapani lor nu eral cei caH sunt asta-di
in cea maI mare parte.
0 singurá data imi adduc aminte s se fi sup6rat
mosu-met pe ispravnicelul s6ü :
Era tocmai in vremea culesulul prunelor gi

276
Alexandru Macedon ski
Dumne4eti trimisese in vera aceea o bine-cuvêntath
.. mama peste tote ale pamêntulut Eram copil
ca de vre-o sépte anni, (Mr nu voiti uita nici-odata
gramedile de prune ce se strangea-6 sub
fie-ce porn si ce mergeati crescênd, ca baieti si
fetele veneait mereti cu postavile inearcate, si
parea ca prunäria n'o A se mai: sfarseasca de cules
fiind-ea da in annul acella r6de induoite.
Mosu-meti se bucura mult, si pe cand bunicamea
remasese s6 ingrijesca de rostul easel, colindand
aci prin argeaua ce r6sunna de patru
r6sbOie puse in miscare, aci prin cuhnia in care
se pregateaA lapturile, smantanurile si unturile
obicinuite la terra, el coborise la povarna din
valle. .
Ion, o patise Anse de data acee'a fiind-ca detese
di dupe cli cu dregerea vaselor povernei, si, dupe
cum kali spuse maT tar4itt, sup6rarea lui mosumell
ii paruse cu atat mai mare cu cat o intêmpina
pentru anteia Ora,.
Dér tote trec..., §i. astaii el dorm cate'sl trei
la umbra bisericutei ce albesce din departare pe
albia frnmOsel va1 a Amaradiei: mosu-meil inteacellasi
mormênt en bunica-mea, Or credinciosul
Ispranicel langa .16110.
Si asta-4.1, acea inflorita mosie intelenesce si
intra pe manl straine... Am revMut câmpi, odi-

Ispavnicelul 277
nióra roditorT de atâtea bucate tristi si coperiti
cu mkkini, vesela prunkie prin care m'am jucat
de atAtea oil, pkAginitg si cu pomi uscati.
pe jumëtate ; pivnita ce gemea de greutatea butilor,
desértá ; argeaua ce rësunna de sgomotul
a patru rësbOie in miscare, schimbat& in staul de
vite si pretutindeni, jale si pkgginire : panze
de Oiajent §i. érba, a mina' ...
CM vremea Ispr6vnicei1or a trecut si a venit
timpul ,,Ingrijitorilor....

CAMATARUL
DomnuluT Grigore 011anescu, iubitor al
limbei si litteraturet române, ommagiu.
Dute la Kyr-Nástase, d, icea p6n6 acum vre-o
dou6-4eci de anni boierul, ori negutAtorul, cellei
mai credincióse slugi ce avea, când sfaxsea paralele,.
Si sluga, se ducea la Kyr-Mstase, cu rAvas ori
fár5,, si se intorcea tot-d'a-una cu parale. Si
mai tote judetele aveail ate un asemenea Kyrnstase.
Pe cell pe care l'am apucat exL, il tin minte
scund si cam roscovan, purtand ji1etc6 alb5, cu
nasturi de märgean rosu si cu lant de aur, gros
si lat, pe dupe git in jos.
Lua doui galbenl mai mult peste dotanda pravilnick
ce era de dece la sut5. pe ann, si t6t6,
lumea II dicea Kyr-nstase-C6mAtarul, si spunea
c'o A se alégrt prafu de casa si de copii la

Cfim5tarul 279
Era mare increderea in vremurile alea. Cad
nu se afla boier, negutator, ori mosnén, WO
puna amanet petecul de pament pe care i-1 detese
Dumne4eA, pentru a se duce së ia bani cu
inprumutare...
Necum s6'si ia cine-va cesornicul de la bra.,
ori cercei din urechile nevestel si s6 se duca WI
zalojesca in tirg ca'n iliva de asta-41.
0 ! Dame !... Dér si cat de cinstiti era1t ómeni
si cum se sprijineail toti intre dênsi pentru a
nu cadea in ne-cinsturi, ori pe mana camatarilor.
Si fiind-ca aveaii s6 traiasca cu toti inpreuna,
ei 41 diceaft ca, (Idea asta-41 ya, ursul la pOrta
unuia, mane póte A jóce si la 'Arta altuia... Si
se ajutati intre dênsi, si orfani nim6nui nu r6maneat
pe drumuri flamancji....
Er camatari nu faceaA stárurile de asta-41,
ca de se obrasniceaA, mi ti'l punea binisor la locul
lor, si boieri si negutatori, facêndu-i s6 nu
mai fie priimiti in nici-o casa si lasandu'l s6 se
prapadeasca in urgia si blestemul tutulor, dupe
cum s'a prapadit si Kyr-Nastase pentru a indrasnise
sá cera zalog unui fecior din tépa negutatoresca.
Ca era mare rusine pe attunci pentru al de's):
punea ceva zalog, si era destul numai ca o aSQ-

280
Alexandru Macedonski
menea zalogire, se se dr& pentrn a se pune opinca
necinstei pe obrazul alui de era intrebuintat
de bant
Intr'o sera, de érna, Kir-Nastase sta la gura
sobei cu ciubucu'n gura si cu scufa in cap.
Afar* suffla gróznic crivetul, si poleiul tacaneatacanea
merea, picurand pe gemurile inghiatate.
ZangZang se mull oprindu-se la perta o
sania.
Kyr-Nästase, 41 Ina, de grabit in umeri scurteica
cu fay& de tibet verde, si deschise usa.
Sluga dumitélle, Kyr-Nastase, it clise attunci
un voinic ca de vre-o doue-cjeci si patru de anni,
care se nrcase in prispa easel. '1111-e nevasta in facere
si am venit se'm1 dal vr'o mia de lei cu inprumutare
ca n'am o para chiera in tea.. casa.
Lesne !... Kyr-Stancule !... Der zeü, nu me
'ncumet ; treburile nu'ti merg bine cu boiangeria...
In prispa era ense frig, si Kyr-Nastase Camatarul
intra inauntru dinpreuna, cu Kir-Stancu
boiangiul.
Acolo :
Me Kyr-Nästase 'n sus, me Kyr-Nastase in jos,
Eu om de omenie Kyr-Nastase, nu te face, nu te
drege, bre Kyr-Nastase, si tura, si vnra, tote
furá de geaba.

ClimItarul 281
CAmAtarul r6mânea de pétr6.
In sfarsit, dup/ multg, logorisélk Kyr-Nastase
se hot&ra, s61 spunk c póte c'ar gsi nescai-va
bani pe fundul iMel, décg, ar fi cum-va la micliloc
vr'un amanet ceva. i pentru a vorba amanet
o amp rostindu-ti-se numal attunci cand esti ajuns
la aman, nu se sbirli bietul Stancu-boiangiu
tocmai atAta pe cat s'ar fi sbirlit de i-ar fi po-
menit'o Kyr-Iastase in alte vremuri, ast-fel
oh,
ajungend la invoialk pled, si se intOrse peste o
jum6tate de cés cu urmAtórele lucruri, pentru a
le zrilogi c6m6taru1ui, lucruri a aror catagraphi&
o voit da aci spre a se vedea la ce ananghie trebuie
s6 fi fost Stancu Boiangiul, pentru ca së se
hotAxasc5, pe vremea aia s6 prtsasc5, la un asa
fapt.
Copia lucrurilor zologite de mine, Stancu-
Boiangiul, la 1849, (leatu de la Christos) in
19 ale lund lid Ghenarie.
I. 0 rochig, de satintur lucraa anevato 2).
II. 0 malotea 2) de ghermesut 4) ceadiriii 5) inblAnitg,
cu sangeap 8).
1) .Satintur.: Satin de Tours, adicl atlas din orard frances Tours.
a) .Lucratl anevato.: lucratii cu un fel de brodera.
3) .Maloteac Mantelul DOmnelor de attuncT. Maloteaua era forte lungl
bogata.
4; Ghermesut.: un fel de mom; moil in matase I bumbac.
5) Verde ca paiul graulul.
6) .Sangeap.: blani cenmde 9I delicatli ca puful, pe care femeile avute o
portli 0 in 4iva de a4T ca garniturli de git, de mitnecT i manlon.

282
Alexandru Macedonski
III. 0 perechie de paftale 2) de argint sufflate
cu aur, avand fie-care 15, adica cinel-spre-dece
petre de peruzele, la midiloc en ate un bob de
margáritar, adica cu câte unu.
IV. 0 rocMe de cors2) pembe cusuta in flori
de fir ; o alta rochia de be1acOs5.7) lucrat6 in mucavale
8).
V. 0 pereehia de sfejnice de argint i o brata
cu o pétra mare de zamphir
Preen o luna, doul... dér cand atilt negutraori
cat si boeri afiara de urmarea amatarului attunci
cand vëduse pe boiangiti cu cutitul la git,
se legará cu toti s6'1 prapAdeasca ; i intr'un
ann de dile, nu mai malt, Kyr-NAstase ajunse
de nu mai avea dupe ce bea apa.
El, odata gras ii
roscovan, era acum garbov
uscat... Nu mai purta jileta cu nasturi de
margean rosu, nie lant de aur, gros i lat, pe
dupe git in jos.
Si copii lui, goi pusea, cerseati prin tinda casaor
01
murira unul câte unul p6iA la al din
urma.
In sfarsit, intr'o mipte de érn6, pe cand Kyr-
NAstase, eadut la lungóre, tremura intr'o cocióbá
z) .Paftalec CatarlmT de cordon.
2) .Rochle de corsici.: Stoll tot de matase numia .belle-Ecosse..
3) Mucavale: Broderil de mrttase pe carton, represintind florT, pager!,
fluturi, etc. Milcavalele se adduceau de la Constantinopol.
4) Baphyr.

CknAtarul 283
de cash, prin viforul care suffla gróznic afarh, si
prin sgomotul poleiulu i. care thchnea-thanea mereti
picurând pe gémurile inghihtate.
Zang-Zang ! i se palm in frigurile bOlei a
aude oprindu-se la pOrta, o sania.
Kyr-Nastase se ma, 1st lila de grab& in umerl
scurteica, a camel fach de tibet verde &den, incod'
si incolo sdrentuita, si. deschise usa...
A doua di il gasir5, mort in prispa.
Ast-fel era camhtarul din vechime ; dOr ast-fel
cum era si. tot il battea Dumnedett, cad Omeni
traiaii pe-attunci in frica lin', si se sprijineati intre
dOnsi Or nu se mâncati ca cani.

NUVELLA IN SCRISORI

NUVELLA IN SCRISORI
reveillerai pour toi, la pitie, la justice,
IDe Pineorruptible avenir,
Eux-meme épurreront par leur long artifice
Ta vertu qu'ils pensent ternir.
Gilbert.
D-ltii Matheiu Corbescu, illustrul jurisconsult
i omul cu sentimente inalte.
Odiniórk intre doui ins, fosti camaradi de scólä,
unul in Craiova i cell-l-alt in Bum:v*1, s'at.
schimbat urmätórele scrisori :
Craiova.
Este sigur cá null' mai amintesci de mine.
Dér odiniOrk in lycett, am stat pe aceiasi band,.
OA cum ar fi, eii voila urma sè nu te uit i sè
te iubesc. In schimb, cer nimic, dér de la
prietenia &tele astept ceva : esti. ast5r4i, cell
pucin pentru mine,cell mai mare poet al t6rrel
si cell mai mare artist ; citesce, te rog, alläturatele
versurl si spune-mi ce cre41 despre elle. Te asi-

288 Alexandru Macedonaki
gur, et, voiesc st fiu sincer. Vel putea st hotáresci
déct, sunt poet, sét déca, nu sunt ?
Ner6bdt.tor, astept r6spuns.
Bucure?d.
AI dreptate : Nu mai te tin minte. Sciti Anse
ce esti. : Ca orl-ce om esti poet ; dér versurile ce
scrii sunt relle,ce ic relle ? elle sunt miserabile.
Cu tote aceste, dOcá vel stArui st fii artist,
vei fi artist : vei ajunge st 'ti exprimi lámurit
simtirile. Dér st nu crall c. e usor. Ense,
spune-mi, de ce vrei st fi poet ?
0 strangere de rUaná.
Craiova.
Esti, d-le un egoist. Vrel st pt,strezi darul
poesiei numai pentru d-tea. TWA in adevk ai fi
ânim larg6, nu m'ai intreba : De ce voiesc st fit
poet ?
0 : gloria s6 fii ce esti.
Bucureytt
Wet, m'asl iubi pe mine m'asl suppka. DOr te
iubesc pe d-tea, dragul met., scumpul meil camarad,ênse,
r6spunde-mi numai atat : cil ce este
gloria ?
Gloria este stima general6.
Cratova.

Nuvella n ScrisorT 289
BucurestT.
Definitiunea ce dai este de tot gresita ; gloria,
este ne-stima generale. ; gloria, este lira generale. :
este nerodia general e. coalisata, in potriva until
om. Nu'ti voiA vorbi de mine. EA nu sunt om
mare : marl sunt contimporani mei : Toti. Iat
pe Schakespeare : Cine l'a stimat cat a trait ?
Tree la Chatterton : s'a omorat de disperare. Gilbert,
sfarsesce in spital. Bolintinenu, la Pantelimon.
Dryden, in miserie ; in miserie, Malfilatre :
Vaugelas, Il last corpul prin testament chirurgilor
pentru ca densi se '1 platesca détoriilei
Tasso, Dante, Omer, marl geniuri, cand nu sunt
persecutati, cand nu sunt inchisi, reacitori seii
exilati,
sunt fare, pane.
La Brayere, se exprima singur asupra lui astfel
: Sunt doue-deci anni de calla scriA i donedeci
anni de cand cartile mele se vend. Dorm
Ore pe puf? Mananc Ore mai bine ? Sunt Ore mai
bine inbracat ? Did cg. numele meii e mare : di
mai bine ca, gloria e fum si ce, nu *ti
ajute la
nirnic".
Gerard de Nerval, Corneille, Camoens, indura.
sufferinti amare, ait sfarsituri crude.
Craiova
Sunt sdrobit : Der nu sciu pentru-ce, tot as vrea.
se fiA ce esti.

290
Alexandru Macedonski
Déce, erecli ca in adever sunt poet, nu me 0,räsi,
intinde-mi mân de ajutor.
Bucuresei
Ce g1um, scumpe prietene. Nu sal de lac
ce 4icl.
Se fiu ce sunt ?... Der etta ce sunt :
Crescut in avutie, asta-di, une-ori, n'am ce pune
pe mesa, i sunt soe §i sunt tate,.
Cum tra,iesc ênse ? E o curate, minune... Sciu eu
cum traiesc ?...
Este drept c guvernul imi lase, facultatea se
'mi amanetez medalia Bene-Merenti pe care mi-a
dat'o.
Craiova
Si et care credeam... A ! Et care imi inchypuiam
ea, trebuie se locuievi un palat. Ce-'mi scriI me
spaimenta.
Ense... tot voiesc se fit. poet.
Bucuresrf
Der (led, n'ar fi de cat atat... Educatiunea, instructiunea,
meditarea, lungile veghirl, lupta cu
arta, lupta en defgimarea, cu ingratitudinea, mi-an
uimiceit sanetatea. Tineretea mi s'a dus ; illusiunile
mi-at sburat ; sperantele m'at lásat. Palpitart'
fac se'mT batta, anima repede; emphysema ml
quell, in pept. Ostenesc uqor ; 'mi-este tot una se

Nuvella in Scrisort 291
es ski s6 stau in casa. Ah ! dilele cu sore ale
copilariei mele ! Unde sunt? Ah ! Enthusiasmul!
Uncle este el? Uncle credinta ? Si ér, copilul de
odiniOrkunde este ? Unde p6ru1 lui blond ? Unde
suffietul Id aripat ?
Miserabill omen! contimporani ignorant!, liaisel
si nedreptiipentru ce mi-ati luat aceste bunuri
? Aveati voi dreptul s6 mi-le luati ? Vol ma
inzestrasera-ti cu elle ? Candid, v'am addus cu "anima
curata cantecele mele... Am luptat pentru versul
si pentru graiul romanesc. Si cu ce m'ati r6spMtit ?
Kati injurat, m'ati scuipat, m'ati %intuit pe
crucea oprobriului, m'atl lasat s6 mor de fOme.
Iubitul meu camarad de sada, dulcele mea prieten,
étta ce este gloria... o umbra.
DOr nu ti-am spus tot : Simtirea mea, in lupta
cu Omeni si
cu arta, s'a ascutit. Din crescet p6n6 'n
talpi sunt o nevrosä. Cell mai mic lucru m6 face s6
suff6r. Cand aud pe cine-va a are s6'int spun&
vre o veste, tremur m6 astept la una rea. Imi
petrec viata chiamand din (Pori p6n6 'n nOpte,
inOrtea,mOrtea repaos suprem, mOrtea mlica r6splata
dupe care aspir.
In Bucuresti, sunt un strain : rudele me insulta,
prieteni de odiniOra, trec pe langa mine ingamfati.
de situatiunile lor sociale... Déca plang, se

292
Alexandru Mac edonski
bucura toti de lacrymile ce v6rs. Dumnecletile t
Pe eine am omorat?
A ! da : clic uni ca, m'am attins de idolul hr.
Diarele lor m'at anathemisat, m'at. excommunicat.
Nu este secatura, care s6 nu voiasca s6'n-II dea
lectiuni litterare, nu este om cat de jos cklut,
care s6 nu voiasca s6'mi dea lectiuni de moralitate.
Mi 0 cauta, deifecte pe earl' nu le am ; mi se
attribue un caracter ce nu e al met. Eul meii
este in scrierile mele. Dér scrierile mele vorbesc
in zadar.
Am apparut intr'un timp cand limba nu era
forma* am contribuit la formarea ei. Yersul se
traganea si sunna calp. L'am incordat si l'am pironit
de cell urmator cu rime ce at meritat intr'un
timp s6 fie nummite de diamant. Ense, trecutul
met este uitat. Tot ce am scris este sters.
Litteratura de asta-4I cere batjocorirea limbeI in
legile el fondamentale. Opere de arta, nu nial sunt
asta-c11, celle create de mari nostri maestri : sunt
desmatárile la modt, desmatarile ce se nummesc
prosa ski. versurl. R6spunde-mi acum, iubite : te-aI
vhidecat de dorinta pe care o aveal ?... MaT vrei
se HI poet ?
Craiova.
De ce nu pot se scrit ce am simtit citindu-te

Nuvella in Scrisorl 293
1116 voia multumi WO spun atat : ai. perdut consideratiunea
und parti a contemporanilor, dér al
castigat pe a posteritatel. Cunnosc cum stä cestiunea
epygrammet ce a fost pretextul r6sboiului.
pornit inpotrivaT. Dér s6 die ca dusmani d-télle.
86 die ca acea epygramma privea in adev6r pe
scriitorul sciut.
Chiar in acest cas, nu aT spus de cat ce al cu-
getat. Deci n'aT fost ipocrit.
Ipocritl sunt cei cart se fac c admira attune!
cand nici nu intelleg i cand nicl nu admira. AI
rèmas cum te-a facut natnra: Nu te-ai inbracat
in pele de Ole attune! cand eraT lup.
Ti se dice om r6ii de anima : EI si ! meritele
pe earl le at ca poet en ce pot fi scadute ? Ti s'a
dis las : dér tu care al. lovit a! fost unul, ér cei
earl a!t appërat, ori s'at. %cut cä appgra, au fost
Inii. Cu tote aceste nu te-ai dat inapot AT tinut
pept furtnnet De care parte a fost miselia?
Cine au fost ce1. 1110 ?
1116
intrebi déca tot voit. sè fit. poet ? Da : voiti
s6 mor de fOme ca d-tea. Da : voirt s m6 dispretuiasca
top., dér sè m6 simt demn de stima mea.
Ca voiti fi invins, este sigur. In timpul in care
traim, nu este stimat de cat banul; in timpul in
care traim, precnm aT dis'o,
Virtutea e o crima

291
Alexandru Mace donski
Si crima cea mai négra virtute mai sublime.
Dér oil: cum ar fi, attunci cand va fi A mor,
tot se va gäsi un sufflet s6 strige : onOre curagiului
nefericit. Ense, fiind-ca, traim in Romania,
si fiind-ca in România contemporana nu ar fi de
mirare ca nici acest strigat se nu isbncneasca,
priimesc si acésta, sOrta.
Bucure?tt
A ! sufflet têner! Mi-al inprumutat aripele tele
si am re-devenit ce-am fost. Mai este nevoie sa-ti
spun cä poti s6 te ridici de-asupra epocei, cand
esti in stare sa ma reinarmezi cu enthusiasm
creator ? Insira Ur rime si fit artist de vreme ce
esti poet; indura miseria, si printre ne-ajunsuri,
printre defaimari si printre sufferinti, ca.sciga consciinta
talentului tea in miVocul inconscientel
generale. Fii prieten al adevërului printre ipocriti
; nu slugari, printre slugarnici ; pórta-ti
fruntea sus, printre nemernici.
Ajuta pe cell mic si fa.l mare cu siguranta
ca-n urma ye): fi lovit de el. Invéta, carte pe cine
n'o are, en siguran ta. ca, vel fi numit ignorant ;
veghiaza nopti intregi ; nu fii blajin pentru rima.
falsä, pentru rythmul gresit; allerga dupe frumos,
dupe acésta nalluca ce a dus in präpastie
pe athti ; insetéza, dupe idee, flämaaufesce dupe

Nuvella in Scrisce 259
artk imbéth-te de tot ce este formk de tot ce
este cohire, de tot ce este armonie.
Eta, nobile Craiovén, éta, scumpe prieten. ce
este poesia, si eta ce drum ti. se deschide, drept
inaintea tea, urcAtor, allergator pe margini
de prg,pastii, der tintit neincetat cg,tre cer, patrie
perdutg, dupe care singur poetul mal. susping, :ince
1894.

CU PRIVIRE LA ,,THALASA"

CU PRIVIRE LA « THALASSA»
Acest capitol este antêiul din o epopee ce va
coprinde don6-spre-deee, i acésta epopee nu va
fi alta de cat cea a simturilor. Scrierea lui, a
costat pe autor doni anni de lupta cu arta, cu
limba, cu conceptiunea. De altfel, cam acellas timp
l'a intrebuintat autorul pentru crearea fie-carel
din celle einci nuvelle mari, capete de opera neperitóre,
coprinse in Cartea De Aur. Cestiunea
e acnm : Sfarsi-va poetul colosala luerare ce a
intreprins, (Ma nnui singur capitol a fost silit
s6'11 consacre mx spacin de timp atat de insemnat?
Da si nu.Da, in easul cand ar putea s jertfeasca
acestei lucräri 20-30,000 lei. Acésta, summa
ar insemna pentru el lini§tea, putinta de a se
abstrage de orl-ce realitati.
Thalassa in ade-
v6r, este una din acelle opere ce, ca Faust",
cer si 1inite, i timp, i meditatiune, i studil
de fie-ce minut.

300
Alexandru Macedonski
In ideea autorulni, fie-ce capitol al epopeei
selle, trebnie se dea sensatiunea unel colori prin
imaginile intrebuintate, si fie-ce capitol va fi ty-
'Alit pe o h&rtie de o nuany& correspondenth. Pe
lang& acesta, Alexandru Macedonski, rupe cu
traditiunea din trecut, nu se adreseaz& numal la
done dintre simturile cititorilor : la al veclului
$ i la al auclului. El voieFe ca, al odoratului,
ale gustului- si. pipciitului se intre in aceia§1 linie
cu mile d'antei.A.
Subiectul lull Thalassa, se resume, in urmáterele :
Deul Eros, in condifiunile specialle in cari se
afl 6. eronl, arum& pe acesta in o stare pathologlut
bine eunnoseut6 medicinei. Thalassa, este scos
afar e. din real pentru a tre,i in vis, un vis de
purpurei der desastruos. Cu tete aceste, intr'o 4i,
simtnrile selle anormalisate preyed apropierea femeel.
Si de fapt, in timpul ung nopti furtunOse,
un vapor nanfikgiaz& in apropierea insulet Vialassa
se arunc& in vallnrl se salveze pe orI-cine
ar putea. Corpul salvat este ease al nnal copile...
Singnr in insule, en dênsa, cu incetul,
Thalassa, e r&pit de real. Der and, mal tarclit.,
posed& in deplin&tate pe acest rki,l, satinl intervine.
Realul i se aret& inferior visulul. Eros re-e&Itige,
terrenul, Thalassa, i se re-de,. La urme,, ajnns la
dementk pentru a 'E,31 resbuna asupra realului,

Cu privire la eThalassas 301
stranguleazet pe cjina atat de addorat& in primele
momente. DAr cand nóptea cobórg, Thalassa, se
simte chamat de valluri in addâncimile albastre.
Ochi sei halucinati záresc pe Amphitrita inconjurat&
de ner6ide cum ese din ape, cum il intinde
braçele, cum ii aruncn, flori.... El resist6., Trea sA
fuO., dér forta mysteriós6, e mai mare de cat a
sea, cedeazg §i se arum& in mare. R6alul
este invins, §i acesta este Thalassa.
Resumarea subiectului; nu face Anse de cat sA
schiteze geniala conceptiune.
Dér, precum s'a di's la inceput :
Intrupa-se-va ore vre-o-datá Thalassa" in celle
donA-spre-clece capitole proiectate?
Alexandra Macedonski tráiesce in Romania..
DISCIPOL.

COPRINSUL

COPRINSUL
Pag.
1 Note Biographice i Critice 5
2 pi De August 27
3 Sore Si Grail 49
4 Pe Drum De Pqta 53
5 MOM Pe Dunare 77
6 Porn De CrAciun SO
7 Trecerea OltetuluI 85
8 Caii Negri 88
9 Din Carnctul TJnui Desertor 93
10 Intre Cotete 99
11 0 NOpte In Sulina 132
12 Padurea Ulmilor 137
13 Masca . 142
14 Nicu Dereanu 147
15 Cometa Lui Odorescu 176
16 Palatul Pharmecat 186
17 DramA BanalA 191
18 Bariera Simnicului 213
19 Scrisbrea De La Durnnedei1 217
90 Casa Cu No. 10 921
21 Thalassa 227

NALUCI DIN VECHIME
22 Pitarul
Pag
249
33 Vriljitórea 252
24 Canarita 257
25 Capitanul De po0:111 261
6 Ceauvl 265
27 Surugiul 268
28 Veriga-Tiganul 271
29 Ispravnieelul 274
30 Camalaru1 278
31 'Nuvella In Serisorl 287
32 Cu Privire La Thalassa 299

e7niozlinatea (aztel ale &Zia s'a execuica in
ale/c.ezeiti anoidutidni de ado grafreryce, afferi
@Yaeger, sn eigucuzeatt; th. gitTana-.9ompt4e, 9; s 'a
lernunai in 25 ai; demi.
e..7um.e, 1902.

DE ACELLA* AUTOR

De Acella Autor
P rima-Verbâ. versurI --
1872 Buc. editiune sleità
Poesii-lade, : 1882 Ed. Heimann 480 paginl, a 7-a mie
Excelsior: 1895, a 13-a mie, ed. s1eit6.
Bronzes; 1897, a 2-a mie, ed. sleitl.
Din Viéta Copil5reasciiversurl publicate sub
pseudonymul Alma gravurl in colorl executate
la Londra ed. Heimann.
Mi9carea LitterarA din eel din Urma Dece
Anni; Studid editat de Atheneul din Capita16,
1877.
Parisina: poemä in versurl, trad. din Lord-Byron.
Ithalo: Poemä originalA, in versurl, in trel canturl.

PREcUL : 5 LEI