SERVITIU TELEGRAM") acusatiunilord ai merge *in fa-

AMU ALII DOURSPRE-DECTLE. ADMINISTRATIONSA DASAGIPLI. ROMASD1 5I0. 1. RRDACIIONRA STRADA ACADEMIRI 22.
VOIEICE 1111 VZI PIT=
ANU
71117. 0111,
ME A. LEI A180 48 58
es Its. LPN f 24 29
es LUNA
V. ....et 24 ssvf
P887. 1.....estmerso es. 20.
SERVITIU TELEGRAM")
A MI 641,711ANULIA.
FRANCFORT, A Mantic. Principele Napo-
Mane a sosith mil la amia-dl. A festa psimild
la gara diet ferate de Mire consulele
fiances, AIAiA plecarea ciü gi scopulh eiletoriei
swath Anci necunosaae.
PARIS. DiarieleFrance, Eteadard,Patrie
deminth scomutele ci Raub ar fi iráanisA
ui noti Rusiei i Prusiel, precumh eaeeltia
despre sA epistoli a Princlpelui Carol
aid Rominiel cAtre imperatorele Napoleone.
(Seroiciulh privath alA Nionliorulur .)
BERLIN, 2 9 Februarid. La Inchiderea
sealant, regele a multumith prin discursulh
sett Antonia, pentru adoptasea difentelorh
proiecte de Mgt. Elti a dish ci vmle autonomla
provInciale cu fericire, stabilitA prin
ootarea foridurilord provinciali, pentru lianovra,
ci tractatele cu principii deposedMi eatcuri
aA desooltare linisciti Randal ei In
afari guvernulti se ailesce a face se isbute.
sci influlota sea In faveren niiMinerit picii.
Acaste ailinc conOull garantil de succesh
pentru cA mutt suslinuts cal buni vointi
de citre cele alte puteri.
VIENA, 29 Februm in. Diariolu ofIciosh
Debats Gan ci espiicaliasaile diplomatice ah
redusit cu OMNI scomotele despre c owestrarea
trupeloril mead. la fruntariele thee-
rabiel; pentru ca fruntaria despre Pruth se
AA him piaili de citre asisaitAile ruseaci
sure a nu line se pitrunni In Rominia si
Bulgaria, miacarea Slavo-fili, care subaiste mai
cu semi In Rusia Meridionale , sure aceatá
aflmith eite-va companii do vInitori ah fosth
apropiate de fruntarie.
NIZZA, 2 9 Februarlh. Regale Ludovich
aloI Bavariel a moritt a411
LONDRA, 2 9 Februarfil. Parlarnentuia
ea amanath plai foul. Regina a aprohath
lista ministeriale a lui Disraely.
PARIS, 29 Februariti. Pafria dice ci,
contrariA agomotelord resphidite, ea erode a
Set maltivil ce priscipele Napolecinn, ware
nid tie misiune. EN va petrece rite va lils
la Shaw&
PARIS, 2 Martin. onitoreda censtati
earactena peach a concilianth aln diseursolui
regelul Prusiel. "'atria pi Etendard
desmintii corespondintele streine asupra agitaliossii
provenite din arestirile de la 2 4
Romania. Francia clice ei eri a avutil loch
ua lungi Intrevedere Intro Boudbergh l Moostier.
Asigura ci Sandberg, In Intreverbinile
sele cu diplomatii a afirmath sinceritatea simplentelorh
Wort', pacifice ale Rusiel. Rusia
are ferma hotintre de a nu deslina pe cele
alte cabinete in reatilmse care concerne aerie
creitinilorn din Orienth.
CONSTANTINOPOLF, 2 Marliö.
pap a demisionath; Namic e numith succesorele
sH. Omer pana re tina provisoriit puntofoliult
resbelului pea la Intercerea isi
?Jamie.
VIENA 2 Mardi. Se asicuri ch Tegetoffi
va Miami pe archiducele Leopold, co
mandatele marina. Debats, dice cA tne eh-
Mari din Constantinopole, constati astitinta
Blaine Insurectionea Candiel, coa-a ce impedien
succesult misiunfi
BlIVAIresel 'j03 1-,17;'0
Societatea politici anonima, in revista
din Intru de ash, a organulul
set, (Presa) vorbesce de cele petrecute
in Senatil la 9,. 10 si 12
Famart. Dupi ce dA sema de interpelarea
facuta de d. Ionescu, las
privinta unord crivinte slise in Camera
de d. Ministru ald justitiel.
vet dice:
Discusiunea pornita asupra unel
cestiurd speeiale, anume determinata,
a alunecafil, eau seitna myna, pe tkrimula
uneT acusatiunT generale in
oantra faptelord, i mal alest a tendintelora
domnilord Ministril ,
dad"' loct la tia lupta invierriunatd
Satre guverno fti opositiunea din Senett,
lupta care se sfirsi printrant
volt temperato; cael, negreaitd, ca
dupa ate s'ad dist In Senatg, in
cursuld acestord treT dile de catrA
oratord opositiunil, i mal alest de
Orticlele tramise p nepublicate se verb ardO. ,1,.ctorti respundetw Eugeniu Carada.
catre aefidti ied L). Gr. Costa-Foru,
in mntra guvernulul, propunerea ficare
era menitt curma lupta
asieura birwinta opositiaaii ,
care sn i votattl, a insti naiad 0
(Attar(' pueinu logica, pentru ca dupe
ordinea. naturale a lucrurilord, desbaterile
urinate in sênuld Senatulul
discursurile prommciate la adresa
baneel minieteriale sao putea se ctibd
alta stdrtita deedta punerea mAssistrilora
fn actvacturae, 55íA, ola anal
pueinti, rind vote de blamd metivata.
Acésta sr fi fostd solutiunea
natienald It 0 Ivied. a incidintelud"
In aceste lirde , afari numal
dast societatea politica anonimi de
la Prom, n'are alma limbagit cu
totuli osebitt d'ald oestord-l-ahl murace
cari spund pe facia i ideiele
si numele lord fao aceste linie,
dicernt. Amend politici de la Prole
combatd, in moduli ceal oau&l dart,
oposititmea din Senati i pe preaedintele
Senatulul. ET spund., primo,
ci oposdiunea a alunecatri, si pre-
tedintele a lasatu-o saluneee, de la
ua cestiune speciale, aflame deter-
, pe teramult uneT acusadual
generale. si Anca chiard
unei acusadurd de tendinte. ET
tuaS adaogi Mel ouvinte fórte insemeate
: DU scillID Cindd
dud ni Camera, de la 01 costarne
speciale ci anume determinata,
aluneci pe terimult miel acusatiunl
generale ;" candt. acea aousatiune
se face maT alesd asupra
teosdiealolorii, i clindd acme a-
lunecare a'acusare se face nu scimi
curnt," aousarea ce se face
pulid alunecttoritt si presedintelul
set, este fórte seri6sa. Ce p6te ascepta
cineva bunt, de la at; opositiune
care, chiard cAndi are in fa,
ciA-I ua cestiune speciala si maim
determinati, ea alunecape teramultl
acusatiunilord ai merge *in face,
nu seimd clung, acusatiunt de
tendinte?
A doua acusare ce fact oposidund
Senatulul este o propunerea
ce a fecutd s'a votatt a fostt paida
i puoind logici;" ca solutiunea
ee a data incidintelul n'a fosti
niel saga/tale, (fib 0 rationale) nicT
ogici." Asia dard, maioritatea Senatulul,
dupe anonimil barbell politiel
de la Preso, aluneca, faee procese
de tendinte, l'aoésta nu scim
cancel," s'ajunge la solutiunT antinationale,
sal anti-rationale nelogice.
Dup'acesta, anOniloi1 barbell politiel
de la Presa, urea deluld Mitropoliel
diet:
Maioritatea Cameral, f6rte anitanitro,
snfeetata d'acesti superatord
ineidinte care venise se turbure esistinta,
de ordinal,' son de padnied
1ai senind a domnilora min/stria",
nu gasesce Mel nati milks:11
anal nemeritt pentru al consola de
catd dândd la ea-Ault iel and votti
de blamt SenatuluT i espriniOndti
ea ecesti (Ocasiune din not, domnilort
MinistriT, deplina sea Meredere,
de care ninaenT niel :nadati nu
s'a indouitd."
Se ne oprimd and tnomenti aci
spre a atrage atendunea publiculul
1) Sunteinh diapu0 a crate cad este ah
gre5iali de tiparil ; ci seriitorulh politicil a
&rah rationale, erh so intimate, de ai dupe
atacurile ce face glivernulul In Antaiulti numelt
ahl Preset, putemh dice ci dupe damnéloril
ash votù de blamh ministerialui
ehlart darea lui In judecate ar fi unh &phi
nalionale.
asupra linielord de mat sust, ale
diariuluT Presa, ce le suptd-liniarimtl.
Add 20 Fevruarid, in ullA douilea
unman) slice : ,acestit satia=r).tors)
incidinte care yentas se turbure
esistinta, de s, dinara at yte) de paetaied
bi senind a donmilord minisbit"
salatt-erl, la 18 Fevrnarie isa
primal) no. tott acestd ()Ladd a
dist Apstractitanefacindit d'acea
fractiune, care se nurnesce libera ti
indeperidinte, ai care a 'neeplatil a
face title amare partituluT rogiu, (lard
apol chiart in sènult rosiilorú ortedocsl
nu este aid cumil acea disciplinit"
s. e. I. Curnd dart, polltied
de la Presa diet ash at nuanal
incidintele SenatuluT a turburatd.
esistintia paelniei a d-lord tninistril,
candil Solt dumnélort ai fosti
dist ert et at deja glide amare ?
pentru ce slica ei camera a &di
rand votp de blandi Senatulud citadO
seal biné ca ea lan facut de cat a da un
vota de incredere ministeriulul ? Ore
pentru a cadi in asemene contraçlieeal
Se elite ura- intre Senati si
Camera, barbatil politic:I de la Pre at
pistrezi anonimult ?
Dupneesta spunt ca nainiAril se
presinta erti tu Senatd, nu dicta nimica,
nu fact aid tint fell de declaradune;
onor. Senatori din opositiune
teed si el la renduld lori,
si din tlicere se pomenesch d'ui data
ca incept erti a lucre impreuna ca
ti candO nimica nu snr fi intAmplato."
Anonimil politic! de la Peesa
adaogi cta guvernult trebuia sea
se disolve Senatuld, Sid, daea mesure
nu i-a &Mt nimerita in impregiurarile
de facia, se Se fi retreafo
de la putere, set micart se
fi provocati demisiunea ministrulul
'ustitieT," set, ca ministrulti justidel
se feel in Camera de josei
in geaata amendi onorabile, Meru
ce s'ari Ii pututO leans face cu 6re
care dibdeid .
Se póte ea anonimil politici de la
Presto, se aiba t1 teorno si practice
politicel dibdpier; 0 de sicurd ea
cu dense si printrinsa,
at facutil multi bate terel si la guvernt
yafara din guverni sad contribuiti
puterict la dobandirea bunurilori
ce avemd ash; recundsceint
Anca eacestul guvernti IT lipseeiee cu
totuld acésta sciinta i prin urmare
mat de eltil se se dechiare doctorl
intrmusa si se reia canna Statulul.
Acusarea insi ce fact ai guveresuliti
SenatuluT n'o credemi drip-
LA, credemt atiol chiari dibace
(Act pe nl, pe ferte putinT I póte
arnigi.
Senatuld, dumnialord ad spusu-o
a alunecatil, de la ui cestiune
speciale, acusirl de tendinte.
Asemine acusarl nu suntti drepte,
nu suntd tart, si prin urmare paeesti
Senatult era slabt.
Senatult, dumnialord alt spusu-o
a dad ua solutitme ce nu
era Mcl ratMnala nics logich,
prin urmare nu era tare p'acestd
teramt. Senatulti nu putòda acuma
unit ministerit care se aiba maioritate
In Camera si se pith spedia,
celd pueini lucrarile cele mai urging
ai mat nationale. Ministeriulti
la randuld set, nu putè se voiasca
disolverea Senatulul, spre a fumedice
astd-felitl interesele nationale,
ai Ministeriuld si Sena-
tuld au fosti in acésta ocasiune mal
pacing dibact In adevbrd, dart firte
intelepti,
ti devotat! intereselorti
MERePR1, 2 I DEVRITARIU 1868.
LUAU NEZA-TE t VEI FI
8,771 AlloA811.11, .8711.81 ft
A1811,8A IN PIA vaeect, LA 4mm...sewn.
71.171.81
torr.00, s ..semmspf
ros.1 s. 1,111A LA IL nunue 11.1.8011817
PrI6 1F IL787 omems PO. 5.
ANI,7.1t BILE
LUAU 1,8 30 LITS8A 40 vest
18/1111ITIons 5illsCLA118, LIND. . 2 me ism
generall. Sapid pentru mane sit alta rali, nl reforma in biseriea si in
din acesteputerl trebuia se sacrifice in- Statd.
teresele terel eand aid una nu era ilia
chiar jicniti inamórea iel
Acesta este istoria tutulord
proprie, peinvesttiomelori
Mort anal importante;
ctins se silesc a slice ea erail politicil di-
ele
bad i anoniml de
at pritnild ita
la Presa? Se-
seeliT urmatorl desnatult,
ita independinta voltarea ce tie putatt
sea, a cri-
se le-o dea
epoca onitimpurani.
death cuvintele disci in Camera de
Aceste cote
isturia tutulord
ministru; Camera la IA:Auld eugetarilort celort
ied îaa
indipendinta sea, a aplaudati pe mi-
marl, destinate a deseepta in about&
nistru. Senatuld
umanititil Ira noutt
a criticatt politica
activitate pen-
si tendintele tru bine. DA cugetare fecunda
ministeriula, Camera
ger-
a fosti d'ui opiniune contrarie. Fii
minezi cat incetuld, al nu ajunge
care corpi a urmati politica sea ai
la maturitate de eu timpuld.
fia care corpti remane indèpendinte
Mal de multe ort iinca cele d'anteit
a-al esprime din non opiniunea
efecte ale iel presinti contradictiunea
la
presintarea proiectelort
cea mat mare. cu nature ai tendints
de legl.
Pentru ce dart. Senatuli trebuia sea; pare ea ea cad% se se purifice
se
provice din allot, si in midlooult luptelort febuite:
'n modd itsnetempestiti
si vatamatord terel,
placuti contimpuranilord, ea revarsi .
tint bine-facerile el
contlictil cirui-a nu i asupra
se putea da
posteritatil.
ash ea solutiune
Aceste reflesiuni se nu descuragiese
în folosulg gene- pe barbatil
rale? pentru earl
se Senatult se n'aseep-
represinta la nol
re, pini ce va putea, ita unire principiuld democratici ai
ea
earl se
Camera si mal devotezi pentru justida
su simi en ajuto-
i adevarti;
ele din contra (AM se-T incuregiese
rula politicilord dibact de la Pram,
se p6tt eu votuld de Womb. se dê
si se-T animeze. Dace voimft ca se
subsiste binele
testi d'ui data slant Ministerid, oe aspiraml a fonda,
ca- ai ea se produca efecte durabile.
re se duct terra pe ciile cele bu-
se
ne i err blutai nepartinit6rie, dupi
opunemi forcie man resistinted se
conseerimd vi4ta
programa politicilorti de la Presa?
spre a eonsolide
opera nóstra, oa se supra-vietuiesca
pentru fericirea posteritatil. Dupa
cumd aisle care sidesce ant tOnerd
EMU SI ACUSATORII SEI. stejart n'are niel ni speranta de a-Iti
contempla In teta magniSeinta Bea,
Candi cossideramti combinarea Mel de a sedea la umbra sea, tottl
evenimintelort cart ad pregafitd si astii-felil acela care intrAprinde CeVA
Intemeiati noua stare de lucrurT in In interesult patriel site nu trebue
Romania, fasele desestru6se prin cari se ascepte ta reculege fructele. Cata
ati trecutt, si fluctuatiunile soeiall se se multamesci cu mingiitórea
politice la earl a fostd espusa certitudine ca binele ce face nu pere
Intrand timpi de 18 anT; candt nicl uudati. Cu thte aeeste se ur-
ximparAmi nestatornieia i starea de mariind cu perseverinta realisarea
deeadinti morala i. intelectuali in until principal, unel idel marl, orT
care ne adusese regimele regale- cart de neinvinse ar fi obstlelele ce
mentulut organicti, eu garantiele de intimpinamt in calea nóstra. Christi
stabilitate ce ne uteri esta-41 ui di- prevedea ci Banta sea doctrina ar onastil
ereditaria; oAndi in fine eacasiona dispute, reabele, 'resturnirl
getaint asupra leguan i princi- de imperie, si cu t6te 'aeeste eld nu
pielori feudali earl eonstituiad, a- Meet& a realise opera séa divina si
mint. 20 de ant, elementele nnel salutaril. Adese unt medici, oa se
administratiunT odiese, i asupra prin- scope vieta until inorbosi toatrabuincipielorti
umanitarie de asta-sll, su- ÇízA multd mal darefletuld
nostru este coprinst de ua rese deetti morbult.
veneratiune muta i adora in taeere Se cercetima acumd
provedinta divini,
ce crime a
care in impregiu- comisd guverituld actuald, In
ririle cele mat critica,
cAti
ne-a ferita de se merite, din partea unord dmenT
t6te calamitatile.
"neriminirl i acusatinnT nedrepte.
Ordinatoruld suverand ali destine- Este ire 1.1A ennui, &Ica
Solari omenesel a presestutd
barb* de
tottl- la putere ad strabatutd, candd erat
de-una la destinatele patriel uustre . simpli cetatienT, intunericult ce in-
Sufletuld nostru din contra este cocingea fruntea ipocritultal s'ati sanotmprinst
de ma durere profunda candi si masea egoistulul
vedemd perversitatea
perfidi care,
eu care se des- sub vOluld unlit patriotismO ealcufiguréza
intentinnele eele mal culatt, acoperea interese individuall?
rate t ingratitudinea cu care se res- Nor credemi ci nu. Este ire Ili
plitescdt faptele t virtutile acelort anima, dacA guvernuld actualt, spre
&Jaen! cart, in misrloculd unel ac- satisface opiniunea piddled, si letivitatl
continue si unel viett agigitimele aspiratiunl ale fradloril nostate,
se lupta cu cea mat mare sintri trans-MileovenT, a presintatt Caceritate
pentru a realise and prinmeral legislative ani proiecti de
cipit nuot , ui ideia mare. Lstoria lege penha trausferirea la Laal si
atesta in destuli
u-
ce recompense aa nuld pentru reorganisarea Curtil de
avutt asemene emend Principiele Casatiune ? Nol credemi ca nu.
ce semeni acesh órnent fructified eu Duet guvernult actualii, care este
nurnal geueratiunele vii- espresiunea fidela a simptimiutelord
tire culegi fructele lord (*le salu- principielort ca profeseza Adutarie.
Geniuli apostolici ald luT name nadonale, se bucura de de-
Gerson, apgrandi unitatea legilord plina Incredere eldari a acestel A-
bisericiT in contra egoismulul indidunarl, t daca actele i politics lul
vidualih ald papilord si ali calugd- ad feai aprobato da acbsta Adurilord,
i susfiindi principiele de enare prin doub voturi solemnele, aeitate
ita contra nedreptatil, fu concesta p6te constitui al crime Nol
strandi se fuga, in Austria ca se credemi ea nu. In fine este ui
scape de persecudunea tiranica. Cu alma dact natiunea s'a invreduicitd
t6te aceste principiele de morala e- a vedea, sub acesta guverne, al
nergici, respandite in discursurile tnonedi nationale, fapti prin care
operrle séle, urma se gerinineze se atesti puterea suveranttatil nestre?
se produca, prin efectult lori mo- !Not oredemt ca nu. Carl stint4

15B
dart crimele acestul gu;eind? De
unde proviue acea iritatiune pe care
nimict nu o póte linisci acea dialecticA
Ciceroniand i acelirnuot
neaudita gend de a blama in sistema
parlamentaria: novum et inauditatum
geaus vitupersinda Solutiunea
acestor cestinnT nu este anevos de gig.
Pentru celd ce a studiatú Anima omewised,
falsitatea aetuale esplied in destold
secretele talpitAtil de altd datd.
AstA-d1 ea pi alth date defectele cele
marl ca pi virtutile cele marl sunta
une orl de ud potrivh considerate.
Onauld ce merite dispretú este une
orl de uh potrivd stimata capi
multi virtuosa, a cdrut superioritate
unified pe unele suflete mid. Nu
vedemú chiard 'astd-dt cAtti de odi6sA
este in anima until omit culpabile
virtutea csa mai curata,
cutud este incurviatd. pi protegiatd
und (and perverst pi Tara prhice,
pe chadd celo onestd pi cu principie
statornice este persecutatti pi delAturatd
? hi tap timpil ambitiunea,
ipocrisia, spirituld de partidA, aú
conspiratd in contra virtutil, tian-
chetil pi devotamentuluT.
Not ifibimd pi respect:hind tóte
eels pers6ne cari se distingd prin
virtutile pi talentele lord pi earl posedd
ud culturd intelectuale. Totug
dish net putemti ascuude cd unele
din asemeue pers6ne, dominate de
pasiunl, ambitiurie i egoismd nu
vedd in jurula lord de eAtd. numal
reuld, pi ad tristuld obiceiú de
a censura pi critica totd alma mesurge
guvernulul, fdrd s. voi se
intelegA cd, printend asemene sis-
Ionia de opositiune, procurd reactiung
ocasiunea cea mal favorabile
de a escita patimele cele injosite ale
nemultdmitilord. Ft asemene SistemA.
indbupewe amórea patriel in
Anima lord pi in acea-a a pers6nelord
care4 asculti: vidoria egoismulg
este acolo uncle se stmge
am6rea patriot. Pers6nele
lezh prin cultura lord intelectuale,
acid mai bine de cdtd not greutd
tile ce intAmpind nnú guvernd spre
a face se umiak regulatti pi uniformd
machina guvernamentale. Sfera
circumscrisA in care traimil, ea
cetAtianT, ca pArintl de familid, nu
ne permite d'a imbrittipia de uhdath,
totuld machinel complicate a
administratiung Unut Stattl, pi cea-a
ce reclamA conservarea diverselord
ist pkg. find peisagiti, privitd din
funduld ung vAT, nu ne presinth
tint aspectil cu totuld deneebitd
de cdtd dud l'arnd contempla din
virfuld ung munte? Patima de
a orifice totuld este und yield
comund in Ierile amenintate de
primejdil. Ammuld propriu reb
la suptmere pi la lealitate, rupe lanturile
increderil reciproce dintre popord
ci guvernti. Soldatit earl urnaezd
mipcarea unel mase de dment
ffird a cunósce dispositiunea armatel
lord nig pe aceea a inemiculut,
an el dreptulti de a blame mesurile
generariulul lorü? Déca el usurpt
acestd dreptd, déca cuvintele
lord slibesed increderea pefulul lord,
armata nu este invinsA Mainte de
a ti atacatd?
Nobilil aeusatorl al guvernultif
actualti sold mal bine de cAtd nol
bine-facerile ce produce concordia
Mtre ostatent. Concordia face mid
popord tare pi respectatd in ochil
strAindorti. Déca dorimd din AnimA
prosperitatea patriel, se sacrifiedmd
in interesuld concordiel totd ce depinde
de not Cine ar putea se numere
pi se depingd marele calamithtT
la eari este espied uA natiune?
Morburl pestifere, anT de fómete, stagnatiune
in comercill. Dar dintre tóte
calamitAtile eea mat fir/testa este discordia
pi ura dintre partite. Atund
este agonia ung natiunl. Devote,mentuld
patriotied 'protege pi con-
ItONIAMILL: 1 FEBILiltill 1868
serva trite nobilele avantagie :de lire In acute mulcts, peeks ce la Romani
religiunea a foste eationale 9i salience rollnut
popord, luminile séle, avutia sea,
maceras fc'ts si sent
!strinsd legate una de alta.
u conga munal In a oferi averea trecute duoi see tret ani de la
pi sangele nostril pe altaruld pa- ' punerea ta leave a codicelui, route a
triel; totd cetAt6nuld cata se fill sol- Inceputn a se Mud. ìtinjsilslu asesta ale
datO. AcestO devotamentd coast!' in prin care se face curerile de Msprescrise
de art 150 mai Nee citate
a combate periclele egoismuld Pen4
totd deuna gata a sacrifica on6rea f°'41 I.7So psaijsae a ap"Fia msi
cb la or ee d.e pcarotapagiri tenineasueLitailiit.0 repejunea cu
publich intereselord particulars. Este
nal lesne de a ridics rid irmatA de In adevere sa volute easule uncle Omen
SOldaTI spze 1 inVinge tinti inemica betreni, casaterili Mte de done ori, avendd
atraiut, de cAta uit armatA de ce- eve 5 pi 6 copii, cari nea cu care Pa "mate Sen'atuld: din informed
Inse scic
rmallIn al eel
misiunit: sfr in: Ii1i1a15 me pr cest-veriale
In acedati nOmi Si apoi adaege
nu pomade climatic:le ch Mine snre a putea
connate calitTlea t cantitska monedei,
Si M. din cause a esta nu a name coresministeriale
0 mandate] ui
ce i date de Senate der!. Notre s sa-
dupe one traiil dc
nuut,ele &supra s opulut acestel ssociatiunt
l'asupra mid 16celord de
'ntrebuintatil pentru ald ajunge a.
tihndu-se in apeluld statutele publio
de mat la vale, nu Ile' renidne
de catd a lAuda nobilea initiativa
luatA de in bitele nOstre surorl de
diucolo dr Milcovd.
Wannele din Bucures, t vord incuragia
pi ajuta pe Sound, de la,
Jassy, pi de pe amoele femme' .40
Milcovulut, Itorriature pl Ronaul ipt
vord da maim pentru ndvarea opilelord
Rouldniel.
titenl spre a ataca viciud tees ani trecué numai in a delta cesetarie
natkmalt.
ne
Tenninamn articluld rU- t"a" 'Pre a lut
gladd pe nobilit acusatorl se ab- selecliiIII19:17caari pisuieseumcaultmenamtaal lonnleMe(pritte
ure cisterns pericUl6sa tie a totú A- a le II mane de natal Boyle legitimi, de
cuss; ci aoésta suntt datorl a o face eats mami. vitrige a more copil de M. varsti
in interesuld consoliddril noilord né- eu dim. Dispense civile sa refusate de Ma-
coasideradimee imoralitatei A instre
institutiunl, a cArora sinoerd a- 'la S'a, In
pli2atiune este reelamatd imperiosd cd(.."crito fatitputale. Bise:ica, &ulnae dre:ide cei
nea
pi' simptia de natiunea intrégl. I-TA t:'. plusastir 7,,m'asemereafeu'eätätorie LICITasoinettea
sistemd de opositiune duce cattle esne issoryle ce de mscem more
Mil' de multe orl la consecinIe triste coal, dram ilia bastardl nu li se pede dice.
pi sterge din sufletuld natiunil no- Db asemenaa sae yeaute casuri etude dobilele
aspirating, .concepute cu a- Ilii a 'nu-art I° fanahl on°ae
ai patriar-
prin (date de Manna Monte de pittAta
intusiasmd pentru realisarea u- ',Ie
UUT viitort mal feridtd. Natiunea r:Iel11;t1:,i:rtinri et'ati¡f:it. 7;1i:car:
n6strd, care n'a ajunsd inch, la a- a solute de consecinte luaraa fetal din case
celd gradd de culturd intelectuald, perintelui el li Introdscerea ei karse anti
in catti se pétfi distinge de lid attta iliciti, a ciirel-i consecinte dosastrese, pi peril/
fart povhire binge de red, pi care, tru individi pi pentre societate, este de prisub
regimele domnitoriulul Cuza, asos,e0. a le Ing deflni aci. di cu. tOte aeene
frii ioSusetiatinseuriniiisunfitla leveenimbien at, tsuuorufmetai
a cd4ntil. din deceptiune in decep-
iiine, póte eldea intr'uh indiferintA adeyerad.
soid incredulitate politich, avAndd de Sid to adevere cuma perinele junelui, In
efectii seepticismuld, care este mor- loce de a da bine-euventarea sea acestei etbuld
sufletuluT celd mat teribile ; o senor!, 00 scima ce bine-cuventarea partn-
atilora eats temehe easel flilorel o refuse prin
acésta s'ar putea inthmpla fórte lesne, pceetIlliierieteradmreens iala iiiirifieiindSoeleeiDoaimnpualuol
pentro-cd ratinea, ti care este facul-
tatea cea mat nobile A omulul, ad7 sere de la Ririe Were dispense de cadmite
mat voiostl cosa ce cede sub torte conforme art. 150 din Geduld Civil!,
imperiuld simpturilord, pi respinge "ve rogd cu eel! mai profundfi respecte ci,
eu tdrit cees ce n'a, trecutti finch Wendt la corsideratiune tisface curiositatea colegllord sei, t. Imams
foste Musa la Senatt cete-va eminence
monede maperato cu do la sine,
Mal multi orator,. Mode cuventuld pentru
9i contra. rt. len Manu. se mire re d.
Mesa: pi-a nmplinite misiumea In maid
010:10, merginindu-se meal in a educe la
APELU
Senate eite-va monede, spre satisfacerea ea- Cane TOATE ROMANCELE.
riositetil colegilort sei Sonnet M ea eu
scene a fa:util m &Mule se nu fli re- Intalnimt adesea In sales near! creature
presintatd la acesta operatiune. la care N- a bunului Dumneded, copile In cea mat fraeese
animate de ralnistere.
gede verste, acoperite dr sdrente, cu mete-
D. ministro de Interne area ea mopeds rele gale pe gerule celil mal mare, efirtite
a Paste mime analisei temice In Lonna, si ae fOine I IntindCndS mina la treciterr saa
el ministerialt posede tOte actele romisin- cu fragedult lord come, Incovolate state
net esaminettore prin care se constate ce mo-
ut povare mat mare de end puterile lord,
neda este buni: a luate miseri de a se Acosta este PROLETARIATULU FEMFESCU,
analisa 0 In tire. spre a se face tie Ina care name din fate, pi nertiasce cele moi
probe. Area apol ce este decisa a o tre-
de molts ori, drecendd prin tete suferinlele
mite spre pi chiare la palatule mo-
pi min:rifle violet emenescI). In oepiciile
caritate, tinbêtränite inmate de limp!, pi munedelore
din Paris.
D. lemon ere& re ar fl mai nomerite
rindd fire se fl Indeplinitt r elude pantie
a se trimite In analisarea unei comisiunei
care bunult CREATORU le-a lesatd pe pa.
de himici, din fapi, de care nu ne lipsescd,
meet!. Acosta este PROLETARIULU
ti cu scene mode lucrarea was termina
derne In contra dines civilisadynea semislei
in care treime se lupte cu vigere
mat mend!
berbelle.
Winne se ranee la 3 ore, anuntinandu-
Isbuti-va sou:nines moderne a invinge,
a Inletura acestd re! 11181,51111C1flitorili
se cea Villdia pe Marcuri 2 t Fevrearld.
Negrepite fecute pitr aste-cli at
date resultant multernitne, pi aced:Aft:ado
Cillind In La Ensenanza" jurnaluld de tots feline ce vedema prosperendil la p,
instructiunei publice din Spann No, 57, made parele civilisate, suntil probe evidinte des.
redactiunea d-lui loan Una.
pre triumfult binehe in contra ieului. a Is-
Metre popirele europme, Portugalfi
minci
pi In contra Intuneri alai. a folOselord
dispositiuirile art. Romani! at Invinse scrupulele ce pre nol ne travaliului to contra vagabondagiuddi pi a nil-
1:4 ale Codulul nostru Clyde, care proaibme detine, declarAndit obllgatorill Inyetamentule said ce restate dintrinsule.
in domenitdd realitAtil. EY &Intl!' d.a- :dc'esaftaocritia. dcaintri,
torI a, inspira in sufletuld natiunil
prImarie, 5i D-ded ajutande, ria yore In- ASOCIATIUNEA sub denumitea:
s'Inev-evrlindpem:uTs.r.? Tsdi.
tneredered ee uatà a avea ta Jerea ce ar Incerce sufletult meil pti ale terdia a ne prole ei a! Acute pm Mlle. REUNIUNEA FERRIELORII PENTRII Alpinstitutiunile
cu cari provedinta pi femeiei mele, Mode sar tolera celelararm Poporuld remise ne probe deja acesta, TORULU COPILELORU SERMANE, are 0 ea
impregiurarile a dotatt patria n6- onef assumes cesetorii, prdeme pi reels de tui abia men inscrise solemne in Con- de scope banal lupta aeesta n ASOCIATELE
"esemplu date soeletetei, cart ca ort ce e-
strA, pi a pune eu sincentate in secstItudimea
sea acea declaratiune. In mudde- in genere 1 comitetald ce ele oul sa alesP
semplu va frudiflca, se bine-void a ordoaa
viciulú concordiel commie activitad:11d
=rat dIdactice ce In acea ta- In speciald, 10 propene Made va Inctpe a
de a nu se celebra ut asemenea cisittorie
tea pi inteliginfa lord. Boni cives
simpatice a primite instructitmea In dispune de venitule fondurilord, comformil
Intro veri primed, frad tntre dlapli. dupe
amicitiam inter re jungant, ne prae- legile nóstre bisericesci, pl mai cu MM. tale perkadele sele, instructiunea primarie este statutelona publicate mai sose. 15i propune,
ter privatam discordiam RespuMica dupe datinele patriarcale ale Romanllore." obiectule, de ens thupa Melee, ale celei plicemt, a cereeta In persOne bordeiulii re-
male administretur.
Ceede veclei nostril legiallori, civill si bi- mal vil solicitedini a guvernului pl a parduyel si a,Sermanului. a scale copula din ceriuserkesei
at proibitd cesitoria Mare rude 0 ticularilore. De curandil chiare ilustrele Dom- m vetret a miserlei, a o Imbrica, Mtn-
B. SpLEscu. aflal apropiad, ei ad. avula In vedere de se 'there Carol de lioluanse darn. elude, la parte pera card pi aj Intesti inlIdecele de a mer-
parte efectele cele rele ce niece asemenea
cu spesele sele, si sc6l6 normale Ins Buge la scale, stunt de tradate pi mai pa
caselorfl ail Mare asupra geniului pi a re-
SENATULU.
adunilord wide, ere pe de tulle parte mencuresci,
destinate eselusivaminte Is formatiu- urn! a o apeda pi In internals, Muds venerm
Increderel a morale si a band munea de invelltori melon sate. 5i nemulterliturile vord fl Indestuletere.
edinppa de la 19 Fevrisarisi 1868. viinte In fandlie. Smote scuttle acestei binsmitt cu state, niel cu a chieltui mal Itti Avenue trebuinte Ore a mal areta sire reacetate
prolbiduni, relalianile cele mai In- lista sea dyne spre a dote tera cu alte
Pretedlnlia P. S. Stle Mitropolitului primate.
sultatele cele bone, folesele cele marl ce vi
tiere si famillare pote esiste Intro berbate cu stitutiuni see a imbuneted pre cele esistinte, trage societatea [Meg! dintracesie unlade
In urma snort rnlei comuniceri. d. mi- surorile serene( sele, Intre nevaste cu fra-
se preocupe and si de profesori, de Mrtea 0 Me-Cecil-6re ASOCIATIENE i Nu same cu
alum nit Iscrerilore publice respunde la inil berbatului ei. Mire Yee ti vere, fare ca
se beadle mill mal mice neastemperil naves- lord, Il deseebesce cut iubire, el pre cei nte cut ...ate in tome la yeti, une polist
terpelarea fecute same cete-va dile in priteT
berbatului see perintilord a duel ved de al nouei scale normale, dupe ce-1 (more ce viguroad, la care female min medicd, prosm*
obiedelore tremlse la esposidunea din
diferite sue. Nu ar real CI aide elude a- asistarea la inaugurarea scalei, ti (trill la fesore de claso primare, de gimnasie, dc li-
Paris. D. ministry dice de, Glom si alte o- ceste hadn't ar remins suprimate. ti pria mesa sea, 9i bine Incape la mesele peladceii pi de universitate t Scime negregiti el
Mena despre earl sa &cute vorbe, sunte prefacerea legei, Sa prin dispensi. petard mesageril luminel
In Staturile-Unite femela este profesionisli,
Mamma/ate guvernului mime, dupe cere- Trebue a inchide calm renal, imbue a In Bucureaci mai fundate da cete-va pi se redid la nivelule berbatului prin insrea
5i derinle sea de a fl espuse pine la tila oil ce apemen'. moralitetel, Betaken' li
Wept 9i ail sucietatt pentru instrucalunea
Andlid la
perturpallunei fansiliri, Mel numai prin acesa
trucliune pi educatiune n Selma, ce Ea se ur-
vederea publicului cagiest. min
de amatora de antkhited ; el aceste Minds
chine familla se va marl, ere societatea se
poporulul, care a reeaite deja a stabili dece adese pe tribune i tinde a se emanclps
va regenera.
stule seóle de Edell! In capitala pi In judmie. Pete drepturi nolltiee. 5i Comets sa yen Mt
stunt predate, prin luare de chitanti; obi-
CIA lege nao au respunde necesitedlord so- Mai putemd adeogi ce D. V. Ales. Ikeda aatn-feli acolo ventru ci institutiunile demoectele
taus particulare, trimise la espositlciale pi care nu este conforme cu tradidu- directerele instructiunei publice, face codecrative meta pline de vieta pi vigne, pas
wee, stunt deja espeduite de awls, pl yore nile pi aspiradunile morale ale sociealt penrime pedagogice la cari conosue pe lave- tru ci Intruclionea a ajunsfi a 11 hrana de
soil to curandi: cl nici unule din oblectele tru care este flantla nu va da de cite fructe
titan cari salt din gura sea observadunile
particulariloril nu wad vendute, ci numai putrede ei prod:x(00re de nenorocire si sandale
de Idle dllele a fle-ceruia birbate pi ferried,
De aceste consideration de al, Inane in- ec a acute la esposithmea universale &supra
La oasts. nude i REUNIUNEA FEMEILORU
made din obiectele Statululne vendute dupe
seminate sociale pi morale tintadd semi, stare instrucjiunei primarie, asupra mottude-
PENTRU AJUTORULE COPILELORU SERRAautorisarea
pi In :uviintarea guvernului.
gavernuld crede ce art. 1 44 si 150 din lore pi aparatelord de Invetamente In terfle ma;
NE n
&mettle se declare multemite de amnia
A instrui Somata dasei nevoiape, a o
Conde Civile ari trebui fl supuse la modi- naintate. Simi pre bine cunescute reanimate, a,
respunse; d. Munteanu Inn cere ca se i se ficerile emu)! iste Is aleturatale prelude de
Mum, a o meralisa prin unnare, ai a face
tintatea pi pasimea pentru instructiunc a
arete In soctiuni dosarele cam contind acele lege.
aste-feld june it:Intrude pi meserime, nit
d-lui V. A. Urecha, pentru ...a se ne fle lu-
etatan.
Mlnistru de justitie, Anton I. Alien.
conserti lubitere pi laboriase, as mame deeru
neeunoscute II penes ca se nu selme
Dupe scene_ se precede la, discutiunes atest,
folositOre familiel' pi societeld hang!.
PROIECTU DE LEGE. ce sane parted ea d-lui In closes din care
supra prolectului de lege unnetore
Penney reusita acestel lastululioni Imam 0
face parte. Dacem ti oferima feliciterile 9i
Art. I. La flnele art. I 4 4 din Geduld
bine ficenre, femme nol aste-di apeld la
ESPUNERE DE ROME,
considerautrea nestri precume sunteme si-
Child se va adeogi urmeterialii aliniate
generosule commit al Romanelord de pretu-
De Inclate ee 50 promulgate Codicele Ci- ,Ceseteria Mtn veri i vere, cumnati pi curt ce i se ofere 0 de COD etilenii sei. tinted, pi rugemii din tale Minas pe Damvile,
art. 150, carele lase a se Intrevede climate este i remine cu deseverpire ponedeule
parintilore nostri, pi pe geniule odd
speranta M putinta and cesetorii legale Inprite dupe. vechiuld obiceid.
bunt al Romania'', se ne vie Intro ajutorld
Art.
tro veri si vere monad pi climate. a foal! 2. Este pi mane abrosatb art. I 50
REUNIUNRA
0 opera va fl connate cu succesuld odd
obiectule and mind pi alt unei deseproldri din Conde Civile.
generals din partes mal Intregei socieled Re- Minhars de justide, Anton I. Arian.
mai mantras.
FEMEIELORU ROMANE
Prepedinta Reuniunei MATILDA SMLIANU.
mine. Pot! dice ce aceste articlu a Insu-
9.11,110
Unii din dd. Senatori at aerate ca d. N.
lin! (mare mutton, pentru eft In adeverd a-
IECATERINA TZONY.
urTourcu AA irIVETWITEA A uireidee BEILLCE Secretare
cdste principit este contrariii nu mad mo-
lonoscu se 'line-a:name a da deslusiri am-
(ELISA RO5U.
§I 041,11. ALE EOPOEOLUI SOMLNU
ravarllore austere. pure, sabre pi seculare pre monodel national!, ca unuld ce a fond
MEMBRE n Veronica 514m, Elena Cornea.
ale poporelui Remene. dare M Inveterate delegate din partea Senatului Mtn! scene. Suptn acesttt titlu s'a formatn la cu, Natalia LoMman. --Msandm tisai. Anas-
contradigiune cu canonele nastre Mamie-eel D. lonescu erne ce, din cause more tin- TapI ud, asociatiune care a produed tasia Constandiniu, Elena Voineseu.
de care trebue se tineme semi, al dcoseprogiurdi Ira putute a-pi Implini Oilers- deja und restlItata insististe. ARA- Casre n D-ra ECATERINA TACIT

ROMANTLU 1 FERTWARM 1148/4
STATETELE.
precumil ei suma ajutoriului date Gi-careia. Declare faV de apocrifa, d-le curose formele ei regulele cele abstracte. ci cite ei
In
la verbe. Aster-felie vedeme
fine se va incheia cu mare
so otela aretindu-se pe rectore, telegramä, i, ecumú i ori 'din (. ontra ae uä
Art. 1. Noi sub-cemnatele. considerinde
aversiune. une disguste plicore cä. Indata la declinatiunea I s'ase scurte starea veniturilere a-
ei a cheltuelitorii, ce alte (lepoi s'arù adusú i espeditii
inperfectiunile sistemului nostril de Invetetu-
pentru tote ce e abstacte, ei ea. le place a relate [eery le neallärate necesarie ale propo-
precume ei reserve.
pe numele mea, si Cari nu isor?`i fi scri- 8e ocupa rnai bine eu cele concrete. In fine
ri pentru secsule femeiesce, considerinde nesiteund
simple pure, s'a aretate
Art. 9. Fond rile reuniunei
functiunea
va remenea ne se sja svbserise de mine ca directorú
putinta individuale de aei caseiga Iii-care
e constatatri áncá ci partea formale a graina-
etinse, case In proposiyune, prin urmare,
ei nunia1 din interosele ce yore pre- a le îìjjfliStt riulni juslitici sed ca simpluparti-
eopili pre langä invetitura generale ei
nevi nu se pete invetia ferä cunoscinta e- proposijunea ainplfflcaLá Ora la conjugaOuni
veni din capitalele date eu dobanda se yore culai-ii .
Invetitnri mal speciale, care se-I pea asinure
regule sintacti:e, do crete 11111111i InEr- saO inserate töte regulele cc tratezi despre
intrelminta trei piny spre ajutoriule orfane- Lase restund,. rea tu ea!, r
cura une miadoce de traid oneste
conseenintelore une
ei
model
feu-
fOrte neperlecte din care causä usule modurilore.
lore numite.
ea aste-felie scolarii, dupi
lit sits de pärinti ei fetulore scmose
considerände pre de alta pnrte si ma-
asuera autorilore faleurilore. Ai fi (acute a- cele mai practi e i nsti rectodice Gramatice
race, era ua parte sc vern alätura la Pride.
ce «are termina partea anteia. se flä in stare
eesta Mai de Hittite de scialue. dari acuine
roe miserk cc domneace In scurnpa
contine
rinstra
In partea formdeesi a -ele regulc sin- de a traduce din Latina ei
Colectele fa ute In bani spre scopule acesta
hucâti Intregie
erne aflate.
patrie ei tete relele ce decurge din ea, mai
tactice, can sunte neapärate necesarie pen- aste-fele. tirá cunoscinta
ora-o se wire alitera la capitahi;
acestorti regule. calm
érä cele Primiy. N'è roger,
el, emu pentre secsule nostru,
directore,
ne-anie deasicuratru
a putea Intelege i aplica bine parteo ar fi posibil0 ea scolarfi se póti traduce
acute in cerei de hive eeturä see in vestininto
cu
rea prea deosebitcei mole considerafiuni. formale
terminate a forma ei noi ua soeietete pen- se vent iinpärti Intro
bune suceesti din cirçile de lecturä prescrise
densele. Colectele In
tru ajutorule ei invetitura fetelore Romene
Noi citimil cu tóte atenyunea acesta gra- pentru aceste clase. Esercitiele de
materiale se yore preface In bani aliturindu-
traduse,
mai serace si dotate cu talente deosebite ei
matici.se
erä-ei la lima.
ain veaute cu mare plicere, oá pla- pe lenga acea-a cei procuri scolarilore ui
spe ialmente cu turee1-1(11We profesionale ei
nule, dupe care set elaborate e cele mai cPaprópe cunoscintä despre structure
Art.
limbei
10. Dupi ee se va mere fondule reu- BWLIOORAFIjk.
nimeritìl ei mai .corespunslietord
artisti
niunei in timpe de cati-va ani,
spre a se latine, melee anci si acele merite ceci ficu
acele fondO
Art. 2. Societatea reestra va purta fluuic-
ajunge scopule ce ei
se va preface in aeoleminte filantropice de Intro multel e cause cari
propuse autorele se aprofunde mai multe studiultí Umbel lord
paralisä progre-
3t de : Reunmnea femeilore Romane pentru
ai ca esecutarea lUÍ nu lase nimice de do- materne.
erescurea ei Invetetura seracelore In 1,6to rasule invetiäinentului
deprinde a cugeta qi a se ocupa
In sceilele nestre, este,
crescerea fetitelore orfane romane mai sera- murile atingatóre de secsule femeiesce cu fari
rite. Cite se setae de practieä ni
contestare,
wa parrite necontenite. Numerule celti mare ale sui)-
i lipse de ,ciry didactice
CC cu talente deosebite, (piná (400 veni-
ideia autorelui de 'a imperei ma teria tn done stantivelonl ei adjectivelore de la declinatiuni,
privire la orfanele nóstre cele; lipsite de am- bine conditiona te, cari se facilite InvetiementulO
ne va pune in stare a ajuta pe orke or-
pärtie et aster-MO a 6:a In mama seolarilore ale vorbelore dc teti specea puse tnaintea
bii perinti ei la cele al carorti perinti trimile de ori ee grade. Aparitiunea deri a 'Ifait;
serasee.
Incepatori din closest I. tine manualti care esercitielore de traduse. ale verbelore simindti
vore fi costribuite spre sporirea fonnd cary scolastice, care intrunes..e teite ca-
Art. 3 . Wee femeile romine firâ osebire,
se contina numai eegulele generali ei forincple cu compusele lore i aretarea diferiteduhei
reuniunii.
ce se eerie de la ui carte didac-
earl vorti lua parte ei yore contribui
le regulari,
pen-
ere din cele
Art.. I t . Fetele cele mai esceliny se vur ti2i bine
neiegulari numai lore sensuri suplinesce lipsa de vorallilarie
con4itionatä. este untl fenomene
tru ssopul rcerniunel se vor numi menibri ale
pre acele, cari sunte neaperate neccsarie sco- ei scutesce pe seolari, mat cu seml pe cei
Intreenea cu tete cele trebuitóre aii see in imbucuritorie pentru toti care doresee pro-
reuniunel kite alte demme ajuteberie se yore
larilore din acéstä clase. esceptiunele !risá lipsiti de inisPóce, de a-ei procure numai de-
streinatate. ere "altele se yore ajuta eu mal gresule instrueteunei In scólele nestre. Uä
numi membrii onorari iarie cari yore ajuta
CU töte iregulariteeile atete ia nuine Ole el cite asemine carli ce. din nenorocire, la noi
pueinee
asemenea carte salutime cu plieere In G ra-
la
sporirea foretului reuniunei re legate teste-
verbu, cari in latina sunte destule de sunte fOrte scumpe, ci Il punt' In plicuti
Art. 12. Numal ná majoritate de doue matica Romeinli elaborata de d.
mentarie ei cu sume mai Inserunnte pine la
numeriese, se se trateze In partea doua des- posiliune ca, ei fire' ajutore, pótä
treimi din ad unarea generatá care se va In- profesore I. Badilescu pentru usule claselorii
1 5 galbeni minimume se yore nurni binetinate
pentru clasea II. !Ye impäryre, ce de procure acca-a copii de vorbe ce este neatruni
conformfi art. 7 din aceste statute, va I. ei II. Ghnnasiali i liceali ei autorisate
fä -61,6re1e rouniund.
sicure Inlesnesce eerie inuite inveyamentule *ate necesarid la invetaeura unel MM.
putea face uä schhnbare In aceste statute, de consiliule superiure alil instructiunei pu-
In aceste clue. Mai deearte erne contatate sträine. In fine aretarea cantitkii silabelore,
Art. 4. Ajuterele in folosule orfenelore urmandu-se dupe formele dreptului de reublke. Autorele prin acesti opera ne de ui
(rue viui satisfactiune ce auterele s'a ferite esecutati cu atata ingrijire In .ditiunea a
se yore da ei culege, sae In bane sae In I uniune. vidä probi, ci prin esperiintia fecutä tn curse
precete a foste cu putin'te de a nu ingreuia doua,
cruri de ori ce prete or o (indü si de ei [Sub-scrise] : Cleematra Boteanu, Luisa Moi- de mal multi ani ca profesore a .nimerite
. va face ca scolarii, Aiwa de la !neepre
scolari cu Invatiarea prea inultore regu- pute, self Insueiasci adeverata pronunciare
ori ei eine tn rnesura in care va trage inisescu, Elena Crainie, Elena Istrati, Smaranda metodulti cola mai inlesnitore pentru hiveifs
le ei alstracte, aeia s. c: aiuti ve- a limed latine ei se evite acea pronuniare
ma ei vore lesa Impregiuririle pe fle care Branza, Ecaterina Istrati, Hersilia [strati, Ethree acestei limbe clasice. Scopulti,. ce
diute cá forrnarea timpurilore derivate nu e- barbarä ce este atate de làtitä In sculele
a inlesni sertea nenorocitelore urfäne el serace. lise Istrati, Aristia Popescu , Eugenia Ureche, a avute In vedere autorule la elaborarea aste
tratate ca in alte Gramatice. In care se nestre .secundarie: era scurta introducere In
Art. 5. Spre a inainta scopule reuniunel Anna Stamatopolo, Maria Luppu. Anna 'racestei Gramatice, a foste de a uni teoria cu
al% pusá inaintea conjugatiunilorti ei In- sintase ce se afli la lima pärtii a doua
ei spre a dirige trebile ei cu mai mare proce, Elena Ciuca, M. Ionescu , R. Gavriliu, practice. Aste-fele simple ineirare a formetrestle
mode cu multe mai practice ei care tratezá i desvelte proposiOunea simple
grese, se va alege anualmente uteri consitete Sofia Costaforo, Rucsanda Chirnischi, Cornelore ei a regulelore limbel este numal un
mai metodice, puinduse In conepectuld con- pure, propositiunea ainplificati ei cea com-
de 12 femei, dintre care una va tine locule lia Emilian, Veronica .Mielea, Matilda Sihlia- schelete gretiose, pre care bete lesicemele ajugatiunilorti
dupe fie care timpe derivate ei puse cu tete *tile lore ei pe cari scolarii
preeedinte, una de casiera, doue de vicenu, Elena lonescu. Zoe Antipa, Efrosina An - celei limed eu sunte in stare de alb linplea
regula formatiunii lui. Asemenea a Ingrijite le cunosce Arica din Gramatica Romani, le
preeedinte ei altele doue de secretare ei pro- Una, R. Dreghici, C. Gregoresen, Aglae spry a-i da intregimea ei frumseya nature:-
autorele ca materia se fie aeesliati ei ordi- aréti tóte acestea ei in Latina. Noi, recutocoliste,
care tete yore primi aceste
Efrosina Al. Ureche, Victoria Al. Ureche, le. In privintia acésta éci ce dice autorele
natä astil-fele, in cate se se infitieeze .prinoscende fruneesele calitáti ce le are acésta
gratise In folosule orfanelore ei a fe - Elena Miller, Margareta Miller, Elena Miller in prefatiunea primei Scopule invirel
Intrune mode: cat.] se póte mai Inve- Gramatiri, care este tote tie data i voca-
telore särace.
nescuta Verghy, Cornelia Columa, Elena mavetieméntului elementare este ei trebue se
deratO ei mai ueore de cuprinse cu vederea. bularie ei carte de traductiuni din Latina
Art. 6. Comitetule va dirige lucririle reulinescu, Maria Macedon, Elena Baroti, Anas- fie, a introduce pre scolari In materia gmniunei
spre sporirea folosului ei pentru ortasia Constandin, E. Vomescu, M, Livaditi, N, bei pre
Declinatiunile, adjectivele numerali ei deter- In Romana ei vice-versa, ne megulime cu
uä cale cater se perte mai scurti
minative, conjugasiunele
fane, dupä a sea datoriá va primi pe klugà Loehmann, M. Costin, Petit, niscuti Stamati. ei mai sieuri;
etc. suntfi aeeslate speranta, ci cal modesta nóstri pirere, ce
a-i face se intieleagi, se
.ntrui
quitantie ajuterele date, ei trecendu-le In Line Stroja nes:utä lzvoranu, Zoe Täutu. einvetie ei se aplice Line formele si reguordine
simetricä. In fine desvoltarea ne am date despre meritule iei, va armonia
protocole va ingriji ca colectele
Iele gramaticali ei tote uä datä a le pro-
sistematice a [Wore cuventului atate a ce- ei opiniunea turore eelore cunoscitori, cari
In bassi se
cura si ni copia de vorbe. Simple memolore
regulirie cate ei a celore neregularie sae ocupate cu studiule pedagogiel, meto-
se aeesle fara cea niai mica, Intareliare pe in-
ei enumerarea tutore formelore, la cari sunte dicel el ale] didacticei. Terminame dare reterese
cu ipotece de precie %dueller sad ei Publicamd eu plAcere mÏ josd rare ei recitare a acestord forme ei regule
supuse unele vorbe, nu lasä nimicti de docomandindu-o cu caldura tutored doritorilore
la case publi.:e sicure ; va pistra protestuld ee no trirnite d. G. Misnu numai ca. nu descepti, nu desvelti si
obligatiu-
rite in acésta privintiä. Aste-telie s. e. de- de a se folosi de dense. Ora mai cc sema
nile care yore trebui se fia intabulate singur saild, eAct eld are seopulii salutarid nu vivifici facultatile spirituali ci din contra
clinatiunea a treia, care c.a
numai pe numele fondului reuniunel fernei- d'a biciui pe falsificatort. CMOs des- le tempesce, le amortiesce. Aeia dérá ca Stu-
declinatiune pri- domnilore profesori, ei, In interesule instruclorie"
pentru mai mare sicuritate a orfanepre ee s'atinge de 'nlilturarea de cdpresinte
cele
diule Gramaticei se producä 'fructe Imbu-
mai multe dificultki 011116, dorime die animi ca se se Introduca
lore, se va sili a afia starea, virsta orfanelore
trA direetiunea telegrafelorii, a ucuritóre ei se corespundi adeveratulul scope
din cause schimbirilore ce ati suferite vor- In töte seedele nOstre secundarie.
prin ajutoriuld cele ark nimerite, i va junoril
asement falsurt, nu vedemd practice, este neaperate necesariti, ca formebete
la acesti declinatiune In formarea no-
O. Spinazzola,
deca dupi testimonie intarite de vre ui au- altd mesurA de -luatii de chtii aeea-a le si regulele intiperite uá date In memoriä
minativului din redecina casurilorti oblice, e
toritate publicä, care orfane yore fi mai in-
d'a eere ea semnAtura tutorii depe- se trecä In suce si In senge (in succum et
tratati i desvoltati cu atata chiaritate, In cate
teiü se se ajute, cume sielord se fi5, face
(in ce legalisata de autori- sanguinern), ceea ce
mode), cate
numai aeia se pete,
se dispara tea dificultitile, ere resu- PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI.
ei in ce mesurä, dupä cume adeci
tate, i ort eine intelege c'uA ase-
va sta
46. scolarii, Indatä ce aO invetiate formematule
de la fine aréta in pucine cuvinte
Prin insciintarea cu No. 616 de
rnene mesurd este
raportuld intre numerele orfanelord peste putintd le qi regulile, le yore si aplica prin eser-
cari substantive ati genetivule plurale in um
i intre
la 23 Ianuarid am aretatd cA, dupa
se apliea la depesiele telegrafiee.
venitule
citie continue traducende
si colectele de ajutorid. Mai incolo
din latina in ro-
ei cari In ium; asemenea sa aretate ei la
aliniatulii 3, de la Art. 1 din Re-
se yore nevoi a afla canalulti
mane ei din romana In latina. Aceste eser- ad jective care dintre imparisilabe au abla-
cele mai sigulamentuld
pentru rnentinerea eu-
1 9. Fevruarie 1 8 6 8.
curd spre a Invert.'
citie inse- trebue se contine numai aste-fele tivulti In e i cati In i.
orfanelorti i fetelore
rateniet in Capita14, dd. proprietari
de forme, pre carii le ad
serace ajutoruie Cate se va afia.
Donnule Directore generali al telegra-
Invetate scolarii, In partea a doua scurta teorid asupra for-
sét chiriast, suntd datori a curati
felorú i Postelorú. prin &mare le cunosce. Drepte aceea este roaril .timpurilore primitive, ce precede ver-
Art. 7 . In 4iva sfinfilore Michelle ei Ga-
noroiuld, z6pada ski ghiéta de pe
In allele trecnte, primiie cá indate, la Inceputulti gracomitetule
va respunde
de' la d. Pa- indispensabile
belorti neregulari la perfecte ei la supine,
inaintea adu-
trotoril in dreptuld proprietatit
naitilpune unele forme ale verbului,
nirei generate a
ben, domiciliate in Ismaili:1,
membrilore
uä tele- maticel se se
invederezi, intrunü mode fórte chiare, for- si a o aseda in gramedl intre tro-
reuniunei de
invetiinde scolaril mai anteie
tOte lucririle i folesele ce a
grame, prin care, ca respunse la ua altá a ca aste-fele,
marea conjugatiunilore dintrui singuri, confork avutti in fa-
i strada, spre a se ridiea de
se fie in stare, cande yore a-
\twee orfanelorti
mea. ce ar fi primite mil spune ci
i fetelore
dupei aceste forme,
juga tiune primitive, care este a ti ea. V er- carele Comunah, am aretatd cd a-
serace: cende
junge la declinatiuni, de a putea traduce
atunci Isi va da soeotelile t 'ei va depune
chemarea facú, plécei indata la Bubele
neregulari la perfectii ei la supine sett ce'stä mesurd se vede eu totuld ne-
din true. Arabi intralta. Esperiintia de Veto
Insircinarea ce a purtate
curesc i ca'nti multelmesce totú uei data
clasificate dupä terminatiunea perfectului, era
,
gligiatA, si am cerutii e n t rmend
inaintea membri-
ailele a demunstrate iu ceú mai evidente dutea presintelui. Terminatiunile la declilore
reuniunel. Atund adunarea de bunatate
de sépte dile dd. proprietart ski
peei spre
Aceste depeeid nea surprinsd fórte multe, mode, ca. inveçiimentule In penere natiunl, la conjugaseunile verbelore regulari chiriast, se .se conforme dispositiu-
a alege comitetuld anului viitoriti ;Kin vo-
Cad Û nirmi aduce aminte se fi corespun- specie cele elementare trebue se procedi ma! precume ei la perfectulti i supinule celore
tisare, care va
nilord din mentionatuld regulamentd ;
pnfti majoritatea adunantei
date vre iiä data., i tocmai prin telegrafe, multi" Intrunt modO practice de eaten teo- neregularie spre a se inficisia priviref intrune
pre insciintaa de cu parere de red insd, vedii c in
timpurie de preeedinte,
cu d. P. Inn. Pam respunse deli, la morelict'', adLä mai multe prin esemple de cate mode mai invederate, aretate prin ca- mare parte aeéstri mesurá nu s'a
putanduse realege ei foetii membeil ai comimente.
d-lui P. I6n, ce se InêIá; ci ee nu prin regule, del e constatate ci eel mai raetere diferite de acele ale ride> inei. pusii in esecutiune i flindd ca din
tetulue care prin stiruinti, härpicia i rävna
Pain chemate ca se nu piece, cici chel- multi scolari (ei mai eu seine dintre incepé-
lore yore
Dare rneritule cele mare alit acestei gra- causa ghetet ce se AA actualmen-
fi folositO mai multe reuniunoi,
tuiesee in deeerte. Totu-ei, asta-sli la 8 1/2 , torie cu hete ee scie se recite fOrte bine matice, ei care trebue luate mai cu sémä te pe trotkire, Se aduce impedicare
nearegandu-se insi rude pinä la alO patrule
ore me trezesce eu d. P. Ion acasi la mine. tete formele ei regulele gramaticali, tutuel in consideratlune, este metoduie lei cele prac- chiard periclu circulatiunei pie-
grade. Reclarnarea absentilore ware loce.
(Neapucase a primi respunsule met). cande trebue se le aplice. comite ui multice, care nu lasi ca scolarii se Inv* fortonilord, sub scrisuld pentru ultima
Art. 8. Comitetule la fieitulti fia-cärui anü, Ii comunicaie cele ce see relatezü i d-v. time de erori chiare in contra acestord remele i regurile cele abstractenumai intrune órd, invitd pe dd. proprietari ski
va da in publicti socotiala cu deamänuntule Apoi venkäinti la telegrafil ambii acolo aï gule. *i de sieure, cause nu este alta de mode mecanice; ci deprinde a le ei aplica chiriasi, ea pe clatà i ar d. mal mul-
intrefe. broeiurici, Linde se yore trece nu- foste atite do obligente, d-le directore, a ne cate ci invetiämentule mai multer mecanice printrune mare nurnere de esercitie do trata intärdiáre, se puna in luerare tàmele
tutulore membrilore. carii ati contri- areta originalulü dopesei care se constati ci formele ei regulele cele abstracte nu duse dintreiä limbe, Intralta, ce se aflä la ierea ghietei de pe partea de trotorit
build spre folosule reuniunel, dempreunä cu in fii.ifp nósti-a U tuturo;n,, ce nu este se chiarifice printrune gird de esemple, in fii-care parte de cuveste,
locult dorniciliului
ei dintre can cele de din naintea proprietAtit d-lord, con-
i cu co ad contribuittl nici scrisa )dcl supscri sa de mana.mea cari esercitandu-se scolarii se fia in stare a Romene, pentru facilitatea traductiunei, in formui dispositiunilord din mentio-
pe anuld trecute: se va arëta ca- Tecstule 'acer &per, fecutä, ca din partea aplica bine foriaele ei regulele- Invetiate, cea 'mai mare parte smite tie copie a celorti natuld regulamentd, Act la casti
pitalulti intrege ale reuniunee securitatea ei mea, porti coprinderea urinatóre
cu module' acesta nu se observe, fruinósa latine ce le precede. se intelege ce cu Óreì- contrarid void fi nevoita a recurge
procentule cu care e araa tee Dupä acea-a Panaite len, Isinaile ;
prea adeverata mashnä a lui Seneca: Loncare modificatieni. Mai departe ee conOne la inidlóeele prescrise de lege.
ee yore trece pe rende numele, fotelord or- Am reuene ; pornesce urgento Bucuresd. gum iter per prarcepta, breve et efficafane
ei serace, ceri ag
t6t6 acele regule sintactice, cari suntie nea- Primaruld C. Panaitei.
primite ajutóre, In- ninttrdiarea este in desavantajwy. Voescri se per essempla." Mai depute e consta- *ate necesarie spre a puté intelege ei a- No. 1302, 1868, Fehruarid 14.
Beinnande 'Emote si locuinfa pärinfilore lord, ese'fi vorbesce in persOnee.
tate ca scolarii nu numai cä nu invetie buplica bine formele invétate atätd la nume,
1 59

160 ROMANI!! U 21 FEBRUARIU I 1611
e ABE DE INCHIBIAT Casale
Nico lue T. Opreanu linga
Sheri. Vergulul coml.. din
14 1=4.1, Grajdfi, qopron qi 2
pivaits root eolide. Doritoril se vor
adresa la Dom Nicol. Chriede et
Comp. Hanu co Teid No. 94. 1
No. 83 - 7 1
E ANGAG1AT CA MA8INA
.-. pentru bdtutil PORUMBU. Dotoril
se nerd adress, I. d-nn Nae
Firvul.co Arendamdá Mottled BArcanoed,
distristelii Praiser..
No. 91. 6- 21.
LIE ARENDAT Movie. CepturaM
DisirMtu Bueeu cu par
tea de munil Siriulni 110010 arfituri
9i Live4I de Print qi alto calitail.
Moshe Jivesci Comma Tirleeci
BURSA VIENZI
2 Martld.
Frisbee. Live41 de Findid 9i era.
Nei, se aroneldril de la SC MCorgie
oiilor4 Doritoril se yard ads...
la proprietartild lord ce lo.
oinhei in Wade Nloresou No 7
Grigore Flores..
No. 97 3-64
nUOI CAI m tri qi tinee, albl
.12 din aware road englesa suntd
de vindare. Doritoril ne vord adeems
strode Bremimm, No. 17.
No 101 -24.
Seminta de Tu-
!DE toad VINDARE, Turreecil (aloes in Busyrose
la subhiaseron00015 erode Ga
broven1 No. 25 1jiuPjtomotloSO
gasinuld D-hil Andrei Stmtor
Natan Almosnine.
No. 89. 15-24.
OTELULt7 maniti de Bums-
Hreed din Omuta 1000101 se 10chiria4d
potoolnil pe clad sal
din 4100 Sf Glieerghte viitord. Do-
Merit se rord adresa la Proprietarn
acestui Hoteld (Omni. Elena
Manta la Moyle subaemnutulul de
la Ilmire dA PinioN Teldjenolui,
died-Mudd Praliove, ode la sub-cem,
natuld autolitlatd Rindd de &mini
intro andeti. Gheorghe Manta.
No 88. 8-34
. 1NCHIBIATU, de la Sintuld
D Gheorghie uI case cu doue etaje,
in Wits Stirvel-Vedii
de fntrarea goldiol Ciemegiu (Sla
terd) complied de 14 carom, mine
2pivM1e, grajdii de 4 cal, qopron
de 2 tritely! Deritoril es void a-
Oreno la propristarold lord A. Bo- nE INCHIRIATU CITIA No I 8, '
mrolu, nosiest elite No. 36. ...trade Verde, suburbia Pops.
No. 73. 10-34 ;team.; doce ineiperi, grojcbd, so.
.,ASELE whine parilhe9t1 cavil en beeid de desup,d, ti idemend de treT ant Doriteril se paid
moils et. Amstoril se peil pre. adress la ori re orA, la Magsainul
sent, I. propriedro co qade in e- D-lul Conntwiti. Peres., etrsde
din P.a05 ot puaniti. DoritAril no vor tagiuld de sued, odd la d Gg. CM- Lipseanii Is Trend Aruld Ilse
0mehalaua Biserica Eni, suntd do adrese la proprietors re lade inted riteseu advosat grade maims No.
06, 3_34 Pore Antenesei.
rind ire ohavnict. Doritoril de a le 10.0 A. Odobesco 68. Aemte cue se taint6 qi obitr. A Dared geroudal cunec eludá
umpire se yard adreea la D. lor ItE INCHIRIATU VINDARE Ives, mime m Kariba de ; is a vis U limba (reamed, germs ni si
deem Doarogerno en qade in ma; ...done par Abi cane on dome c- ItENTRU SAOl3S.ITPl,I DE Brits; onvreoe d orrsee u iidra eel
helium Owen Oita trilord No. 98, tagiuri, suburbia Milmil-Vorla POMI, legume de griani, Tri- ea enstitotriti sail on demA de core.
Erupt Nicol. C. ei Idn Banov, Mihail-VodA No. 57. Doritorii se fmi qi site semite lo moduld celd panid. 'intend &milli care ara pl.,
No. 71 6-24 vord adresa la D-ne Zoe Vasiliu, mod bond 8i mal eftinii, a se a- io voiej. Doritoril Be vor adresa via
told la nymita proprietste.
1 I IE INCLIIRIATU.
dorn la d-nu Drabant, calm Spires
Casein mete
idyls pOrM Serban Voila Strad& gor-
' ..din mahatma Sf. Sava in care E INCHIRIADE de la Sf Oho-
31, real nainte de Casarnne coa nod. mand In motile lul Stefan Bocce.
qade Dom Rosati se dal eu chi- Sorghie viitorid mien din stadda
Asemine 9i pentru sqadarea de fa- intialtrellea etsgift No. 95 3-34
Me de la SI. (Moores viitoril. Do. Belvedere, in fat. biscriceSE Die
I bricl de serobiali din eartoft.
ritorii se vor odoo,o la proprieta- N. 44, ovinda sued pee camera. RAVALIA in care elite mega- Iog
roll in 060 Oleo plinl la ore II ml buoitirle, era pivnitd, jog o pod- Pshield d tut %gore Housman str
de &wadi. la d Gnome Fiore. tu vilii de carclmil en doss 'chine Colp, No 16, este de lochirlaid
, Strada Florescu No. 7, Ciemegiu dime nddllodiott'odpiroi5lolbd de la Sf. Glacorghie viitoril pe ter-
hilkGALHEIII swot de dat
911121.00 dob5ndd, co ipoteci.
Strad. Spirea No. 16, viah-vie dogs,
bilementull de artileris din dealuld
Spire. No. 90 5--24
infaetiCnni. ES IF,EmT1LTIBLIR_,KIMAILY lanaian.111TE Ann I eV elteeDIERAw.e.-vrineare anitOTW-nnOti 2 atartlii
NUMIREA PRODIXTELOR
GALATI BRAILA. 011111010.
c mums m vereaa. BR. MO
Valens, Mond Transom.
Margin, 01, nour, linisee.
Floret, timpd frames 9 gr. plus.
Grail ciac8rd aal. I. elan& lei 25(1- 255 CordIA1 eosin:, incarnate
Vsaluid, Mond, cold, liaises.
R. Savatu, send, Opole mzcs
Tirgoviece, nourd, plus 12 gr. R
Pitosel, nerd, midi, 8 gr
C. Lone, norti, cola, 8 grad.
280 -235 dtorto.. Held, limp molI , senin Argeeid, nerd qi umeddli
Metalice be id eiroll 1. , - 266-295 pornite inearcate Loom, mold aroperitit, cold f gr Slating, eeMs, timpd fumed 15. gr
histionala 58 70 305-810 deperte Cobol, o0001, caldd. Caramid, seMn, timpd flumes, 15 gr
Lose . 65 90 arniutd ghirei 810 Vendor eosins timpfi noured, umedil Becheld, eerily, limp frumosti 15 gr.
Croditulti ....... 88 20 Secatii 206 -. 225- 280 Calafatl, negures, gr supra sere It. T. from., nerd, plus 6 gr
Aetiu. bincel 708 - Porumbd Slepuri pomite t in- Rent, nour, smile erased Botomml, noni, plus 8 gr. R
London......... 188 80 Orld 182 ; 160 165 anode la Salina noorá plus 15 gr. R Severin, norti, plue 11 gr.
Argintd 116 95 litany, nerd, vintd debt, S. pl 5 gr Mihailenl, u0ptmu ingliata Ilea se top
Are lo aide. 114 75 Maid Bolded, nerd, cald, 12 gr. Foltieent, nor, sapaila se top. pl. 2 gr
Rapiti Lirei.nl, nerd, vital elabd, Nara, senin, calm, plus 4 gr.
Giurgiii tinted frumded, cold 12 gr
ROPIETATEA m a ce ui preedamd
Pde latund 1849 co aettild No. 201 qi care
sit anemias berdria Mil lain diu Mak Doke-
Idea No. 64 in puterea menelonatulul seta, a
serdiatel pronuntati de jud. Ilford sectinnee
I, in 4i. de 3 Ferruarie trecindit ir
lo posesia maa, ea adearatuld sill pro
prietaril no emit ?foettl pe nedreptd derpro.
poiot5rilB os ondre rid a va face conosentd
cd cine ar O doritord el o ou eu rhirie de
lo el %aerobe viiter6 ed el adresede la
sub-semnatulee domnoiljrm4d ir mob Nadu
Veda No. 16 dinotrado bunch
1868. Februarid 6.
Ferdinand Dgiubletein din rnah Radu.Vodi
No 37, prim procurator,' G. Andreesms.
No. 60. 24.
3111111r ANUNCIU. Cases mete din Tur
nu-Severinulul, roobilate
se ell. tithed de Tablourl sent de ',Undue.
Doritorit nu word arils la eub-seriould tn
tale 4ilolo de la 9 pied !a 11 ore dimi-
WO; in pretO s primmonn hdouri Runde.
No. 51 6- 24. Chimilesen.
No. 72. 12-3.
s2712222R2u,s14229MstaiStaill
71177-47,18,7-tak,siiiAraleW.
PASTILLES DIGESTIVES
BE BUR INDuBUISSON
tilliLit 1161111111 DI 1871116 DI 1051 l 81i 810111211
D. 1111118 DU BITIMON
PhsrmacUtil larreati. de Id Acade0004 imperiald
Medieind die Paris.
Aceste escallente medicamentti este prescrise de
cal me din tic medic( din Frannie in contra dorm,
geamentulul de fouctiunl digestive alle stontechu
oi alle inteattudone adica n Gastritt, Gastralgik, digestinne
lunge laboliosit mu &merest, righialk oi
flaturite etemacholuI l alle lulonüniIoril, vhrsare
dupe oink, inapitette oi gaieties eorpulul,
name 1 maladii le !Wandal oi alle
Depute generate in Buccuresd, in pharmaciel
D. Adolf Necker, la Cerbultt de ear prate drum de
Passaginle Homan.
INCHIVAT de la of Gheorgbe, opArtamcidulii de susil
oil easeleri djo podo mogemid in fate Meiti Ministeriului de
Fininseie, mite Meatiest mind, pivnitd, bueitArie iced, grejdd to
pron4 I,, opropiero de proprietarl
Vunnliú Bresianu.
No 61 10-34
QI1B.8EMNAT L incustoMintd0 Ono, ea posed, co
I.-Y.0104 de a da tontine( eurdo. motilorA in limbo ea Blend
qi eine are necesitate d'en semen. profeserd, se re adresa altos
Dninnéluit D. Dueeried din Braila.
B B Er sobergis
1
PULDERE
I 'E RO-MANGANICe
De BURIN DO BUISSON.
Apn ba eprin Academiade Medicink din Paris
I Ile de optima uti mice quantitate din
t'ra 00 S pulbere ingrun unbolt oil api, a
Opp nu numal de SAM ttli ape minerale Alma
ne A, gasesit ferte Meade, cane se lieu
la ; aai k semplit, sau cu vinS amesticate.
And Ita new true efficadtate constitute contra
pall da culóre, sufferintele stomachultd. perv
der le slim, menstrualiunile delete, steadmad
dc lamp, convine rS cu slime per-
IOu tics 11 care nu poll misturpreparatele ordindre
de fere. Ackata are piste tlite celle
alte imensultlavantagit a nn provoca waste;
pool i a conftne manganesiu pecorele
eel mal savant media din Frania NM considerate
indispenaabile la trotamentule prin
ferorginlise.
Drente generate la Buecureact, in pharmacies
la Gerbulft de aur adl Adolf PL.C1011,
piste drum de Passagintur tomtit ; la loony,
de KONYA ; la Crojeva, la D. POOL ; la Galata,
la TATUCH11801.
Recomando Onorabilulur PublicO
deposituld IneO nett mat mare,
de pasta, mAtase, postavil. panema
paie si de imitatie de panama
pentru bärball dame gi copg cu
preturile cele mai moderate.
En gros si en detail.
SIGMUND PRAGER. ,
&morose, Strada email's I No 4 qi 23.
,s
O
PILULE
DE JOD11116 DE FERfl i MANEANESIU
es BURIN DU BUISSON.
Aprobate prin Academia de Medecinit din Paris.
Grape a)utorultd a manganesiolud, aces%
pilule cunt considerate de citre top medic]
ca superibre a pilulilortl de protojodur de
ferti semple, elle mint complete Inalterabile
acoperite d'ult lecture balsamo-resineat fittrte
;loutish. profitende de propieMple spectate
ate jodli-fer gi manganesiultd.
Este pent, di versele titre que elle 182011loo
unttmedicament6 escellent in affecittualle
limfatice, scrofulese oi numite tuberculese,
cancerOse gi sifilitice.
Palidele culorl, snrkcimea de saute, irregularitatile
menstruationef amenorhea, dispart
rapide la a lore intrebuintare, oi DD.
modicl sunt sigurl a gasi in tensele oli
medicapune energice a fortea temperamentale
slobe oi a nominee Mute.
Depoulft generale la Bueturesei, in pharmilder
la CerbuIll de aur adT Adolf Piscsas,
piste drum de Passagintur Roman; Io hay,
de KONYA ; la Crajora, la D. P0111.; la Galatia,
la 100U000810.
WOE VINZARE1116
Ca isogonal add to totalil, ei moqii ds
efinuni, 00 apa lolooni5el, 000pro mere de
Oltelniti qi CAltroql, inveeinista co sate mart ;
re luer6dd pe strings, mdrirnes 150 rit'njend
Iota (mask; pi aprdpe 6,008 Iona, sel in
pogóne piste 600, remase pa sdma proprietitiI.
In pieta se priietesee qi obligatient rurale.
Deritoril se ro', admin. in Byeinese la
dilut Stefan I6nidi bancherull, Breda germand
No. 21 No. 45 4-24,
sst.c. ; r nnamaaLZmiaamra...14AeaTat rensiiamitaimmaiscattivimm.atantre.neg
DRAGEURI
DE LAI TATÚ DE FER6 II DE MANGANESIU
De BURIN DU BUISSON.
Apoobi le prim Academia de Medecin9din Paris.
Mar ranesittlft se gitseote In stage In tote
d'au ii. d'impre una cu ferule, medici col mat
inalp plasap regardindit drageurile de laltatIl
de ter I oi manganesiu go matte mat active
ca pe '.1;ageurile semple de lactate de fort 91
mango nestu cu melt mal active ea pe drageuril
semple de lactate de felt. Aceatea Io
miladille doiu60e a serkcimel senge Ind
oi pesle tott a fortet temperamentole slabe
Palidele uteri, perdolle abbe,
irregularitatea menstruatiunel, amenorbea
eau au ppressitmea regale! tneetete Ole Ems
rapidl la intrebuintarea lord, fare deosehire
oi cheer cendll emote diverse malade
tont complicate cu sufferinie de stomach
ou Ilgeatiunl lung! anevoinse oi durerlse.
Deponle generate la Breceureeei, in ohm,
macica la Cerbull de aur ad! Adolf It.seno .
piste drum de Passagintur Roman; la lama.
de Enure; la Cry/jam, la D. Poet.; la Colai;
lagaroctutem.
.A 1N- 13 1NT C I T.3
T6te pers6nele care Nord aye de vondare antichit41 i maT siesO Romane, Grecksol, Byzantine,
Germane, Francese, Orientale &mane, laponeze, ChinezérT, anume Tablourl si Statue
de mesterl bura, Medali1, Bijutkil vech1, Ornamente, Stofe, Portelanurl, BronzurI vechl,
Sculpting Ill lemne sett in pialrh, Mobile, stilt. Ludovict alb. XVI si alt1 XVIII, precum ;
din epoca primululul ImperM Arme i Armurl veche din oil ce fer5, in scurtd or) ce curiositot1
antice, afarg, de achsta i Chihlibarti Românesol lucratO i 11G411oratO, se potil adresa la
sub-senmatuln, care gOsindu-le bune i putindu-se tnvoi In pretn, doresce a cumpOra asemenett
obiecte. Pers6nele din districte se potti adresa prin scrisor1;
GEORGE COST. PHIL1PESCU,
Strada Biserica Amzel No. 1, unde primesce de la 10 pima la 11 ore diminéfa, in t6te dilele
afarh de SerbAtorl si Duminice. No. . --2,1.
sescsstamorammmemes Ocestakisamc
CASSEII FER
Mum in contra foctOul q'a spargerd peutru conservema
de broil qi dommente, shogun, preside. la Emmetpone
din Paris, ayes in Doped in Bueuresisi la D-lor
APPEL & C.IE, STRADA COVACI No I
100,000 F-cl &octet care va deschide brdsea hd trd
farn elide el. Priiniim in platd 5i Obligapael Rai ale
romane, en nod cored aventogios pram eumpdrtitoril
de Case. P. WERTHEIM et C-16.
N ANUNCIU IMPORTANT
ti
a nit de aub-pren
ALM AINAHU
AMERICAN PE IMO
Cu o colocpe de date Istorice Romano
fires intense/ate, mild mat horned Calistidari
pe01011 Hiram.; Cancelarirl. Preciulii 8
lei née Iel suit 1 st 11 Baal. Preemna
qi Alanawahu Portatiol pe 1868 co on op;
netarti ald nailord monede nafionalt, meto-
&ad oar, mai olooplu 0iirlrnitr00,1iegro.
nalogM noui pe 1868 a Saveranilong
ropei compleeti.
Preciulh 60 parale edit 65 Baal. De Au
dare la tAte Libritriile.
tIaninenetten,""metteVae.,247$7275.222243Matelarnienbeet,
LA MAGASNUILIT
DIlL STAICOVITS
An sosit STRUM MARINÁLTE
Nit Se asceptà pentru post mai multe
metlelicuri de Mare (Havaricale). Zit7e-igflol 1 .
GUARANA
Prsparape a FarmAcpittlieol%. S E. A. I. Priaiului
Ms hail.
ACM311 anbotanIa vegetate, originare din Brasilia,
este utilised in Francia en eel maf mare mimes in
contra n burned de Cap, Mire., 1 dureri nervoasa
a Capital.
Fs se etude in until, mind tie candle DI puttee,
de prafuri. II Inropta de cfte on prospect in se
exotica cipnl oi modal IntrabuintArii.
Dolomite generate in Buccureact, tee pharmactea
D. Adolf Plecker, la Cerbulti de aur pate drum de
Paasagtolli %min.
De %dare In Orasulu TurnuMagurele.
0 prIvilid cu deed oddi in doeulti ei qi ease d'asupra prim
milli nu bola dedesuptil avian In dreptull 0m deist 2 odia. Alto
2 pelte3111 alitue 0000ml qi deosebitil Co mote sae 8 inaperi in
2 etaje avied6 qi dinsele pimniti dadoeuptd I tóle tmeste se add
situate In fats pictel role mari, Clidite Cy anuld 1865 qi 67.
Deriloril de ale eunapdra si se adresedo la D-ou Hie Nieolim
proprietsruld lord en so nelim qederea in Tema.
No 10-24.
Articole trebuincOse Casi petirtu post IOANA NGIIELESCll Calea illogos6e iris-641s de Palatû
respeeluos, pe inalla nobilime fl onor. puLalic, ed pe tinge, celetolle artieole ce posedd, se gdseste asortal
si eu urmdlarele artleole pentru post, preeum:
Halva de Andrianopolu in cutii de diferite mArinil, CaracatitA, MAnAtfirci, Meld de Transilvania, [ere
de Chefal, de Stiuch í here negre de Taiga'', Mhsline dulei, 1100 de Rratov si tint de-lemnuri &autotlefoti
de Luca si grecesc, Romartli, entiere i 1Iomar#1 à l'huile, Rahat de Sira eu diferite mirosurt,
Churmale pe ramuri in buehete i eu (maim, Struguri de Malaga qi Prone d'ente ealità(I Imperiale, Smochine
vi Stafide la eutie, etc. Pro** totd'ua-data pe Ituga preturt moderate, serviciul promt i ouest.
eemnandn ¿nett domnilor tyrieultork ea au seat sise altd de Etndare senUald de Lidern de eea nud band
ealitate si de Tuhm tureese /Men. WAN ANGISELESCU.
Tipograda C. A. Iloaettl, Strada Academies, No. 22.