consideratii privind relatia dintre turism si mediul inconjurator

drept.ucv.ro

consideratii privind relatia dintre turism si mediul inconjurator

CONSIDERA|II PRIVIND RELA|IA DINTRE TURISM }I

MEDIUL #NCONJUR{TOR

Conf. univ. dr. Anca Ileana Du]c[

1. Defini\ie ]i premise. Turismul ca activitate individual[ - de a c[l[tori @n spa\iu

pe o anumit[ distan\[ ]i cu anumite mijloace de transport - sau ca @ntreprindere se bucur[ de

o multitudine de defini\ii. Iat[ c`teva dintre ele. #ntr-una din primele defini\ii se spunea c[

turismul "@n sensul modern al cuv`ntului, este u fenomen al timpurilor noastre, bazat pe

cre]terea necesit[\ii de refacere a s[n[t[\ii ]i chimbarea mediului de via\[, pe cre]terea ]i

dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumuse\ile naturii 1 (1905). Mai apoi, @ntro

lucrare sugestic intitulat[ "industria c[l[torului" turismul se definea ca " ...ansamblul

organelor ]i func\iilor lor, nu numai din punct de vedere al celui ce se deaplaseaz[, al

c[l[torului propriu-zis, dar @n principal din punctul de vedere al valorilor pe care c[l[torul

le ia cu el ]i al celor care, @n \[rile unde sose]te cu portofelul doldora, profit[ direct (@n

primul r`nd hotelierii) ]i indirect de cheltuielile pe care le face spre a-]i satisface nevoile de

cuno]tin\e sau de pl[cere" (1910) 2 . Dic\ionarul enciclopedic rom`n, define]te turismul ca

fiind activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, const`nd din parcurgerea, pe jos sau cu

diferite mijloace de transport a unor distan\e, pentru vizitarea regiunilor pitore]ti, a

localit[\ilor, a obiectivelor culturale, economice, sitorice etc. 3 Dic\ionarul turistic

interna\ional define]te turismul ca "ansamblul de m[suri puse @n aplicare pentru

organizarea ]i desf[]rarea unor c[l[torii de agrement sau @n alte scopuri, realizate prin

intermediul unor organiza\ii, societ[\i sau agen\ii specvializate, fie pe cont propriu, pe

odurat[ limitat[ de timp, precum ]i industria care concur[ la nevoile turi]tilor 4 .

Nu departe de defini\iile mai sus men\ionate este ]i defini\ia legal[. Astfel art. 2 lit.

a din Oedonan\a Guvernului nr. 58/1998 (privind organizarea ]i desf[]urarea activit[\ii de

turism @n Rom`nia prevede c[ turismul este "o ramur[ a economiei na\ionale, cu func\ii

complexe ce reune]te un ansamblu de bunuri ]i servicii oferite spre consum persoanelor

care c[l[toresc @n afara mediului lor obi]nuit pe o perioad[ mai mic[ de un an ]i al c[ror

motiv principal nu este altul dec`t exercitarea unei activit[\i remunerate @n interesul locului

vizitat". Rezult[ din toate defini\iile precizate mai sus c[ turismul reprezint[ mai @nt`i

ansamblul de activit[\i prin care omul @]i petrece timpul liber c[l[torind @n alt[ localitate

sau \ar[ pentru a vizita oameni ]i locuri, monumente istorice @n scopul @mbun[t[\irii culturii

generale, pentru a se distra ori a face sport, pentru relaxare sau tratament terapeutic... ]i mai

apoi este industria anume creat[ pentru satisfacerea tuturor bunurilor ]i serviciilor solicitate

1 Defini\ia apar\ine lui Gryer: "Hondbuchder SchureizerisdenValtswirtsdeaft". A se vedea I. Istrate,

Fl. Bron, A.G. Ro]u, Economia turismului ]i mediului @nconjur[tor, Editura Economic[, 1996, p. 7.

2 Defini\ia apar\ine lui P. Picard: a se vedea F. Bron, D. Marin, T. Simon, Economia turismului ]i

mediul @nconjur[tor, Editura Economic[, 1998, p. 11.

3 Disc\ionarul enciclopedic rom`n, Editura Politic[, Bucure]ti, 1966, vol IV, Q-Z, p. 742.

4 A se vedea Fl. Braun, D. Marin, T. Simon, op. cit., p. 11.


Revista de }tiin\e Juridice

de turi]ti la locul de destina\ie, al un @nalt nivel calitativ ]i @n condi\iile protec\iei ]i

conserv[rii resurselor turistice, @n special, ]i a mediului @nconjur[tor, @n general 5 .

Dar @n acela]i timp turismul este un fenomen actual, o realitate a zilelor noastre,

marcat[ de cre]terea veniturilor ]i a puterii de cump[rare a oamenilor, sporirea duratei

timpului liber, reducerea zilei ]i a s[pt[m`nii de lucru, m[rirea concediilor, cre]terea

speran\ei medii de via\[, dezvoltarea ]i modernizarea mijloacelor de informare, maladiile

frecvente, stresul psihic, constr`ngerile din via\a social[ ]i profesional[ etc. Datorit[

acestora tursmul a r[spuns nevoii acute a oamenilor de cunoa]tere, pe de o parte (a altor

locuri dec`t cele de na]tere) ]i de relaxare, de revigorare a for\elor fizice ]i psihice 6 .

2. Turismul - ramur[ a geografiei economice. Exist[ \[ri (Elve\ia, Fran\a) @n

care se vorbe]te de "industria turismului" sau "industria hotelier[". Evident c[ turismul nu

este industrie 7 pentru c[ nu creaz[ noi valori, expresiile @ns[ doresc s[ sublinieze o alt[

realitate ]i anume c[ turismul - ramur[ a economiei na\ionale - a f[cut, at`t la nivel

na\ional, c`t ]i la nivel interna\ional ca "sute de mii de persaone s[ serveasc[ milioanele de

persoane" 8 ce se deplaseaz[ @n scopuri recreative aduc`nd astfel \[rilor venituri deosebit de

importante. Turismul - ca ramur[ a economiei na\ionale - este studiat deopotriv[ de ]tiin\ele

economice, ]i vorbim astfel de economia turismului, c`t ]i de geografie 9 ]i @n func\ie de

poten\ialul turistic (al fiec[rei \[ri) se poate vorbi de mai multe tipuri de turism (toate

acestea r[spunz`nd diferitelor nevoi ale oamenilor). Este vorba despre: turismul balnearmaritim

care este practicat pentru cura helioterm[, cura climateric[, b[i de mare ]i n[mol;

turismul montan ]i de sporturi de iarn[ care cuprinde turismul de drume\ie, turismul

climateric subalpin ]i alpin, turismul de sporturi de iarn[; turismul de cur[ balnear[ care se

realizeaz[ @n sta\iunile cu izvoare tremale ]i minerale cu virti\i terapeutice; turismul

cultural care prive]te vizitarea monumentelor de artp[ veche, a muzeelor, caselor

memoriale etc.; turismul comercial expozi\ional legat de fenomenul de shoping al[turi de

5 Idem.

6 "Cum num[rul popula\iei @nmajoritatea \[rilor a crescut considerabil, iar influen\a factorului distan\[

- trup a fost diminuat[ sim\itor prin modernizarea mijloacelor de transport, turismul - ca modalitate de

petrecere pl[cut[ ]i util[ a timpului liber - a cunoscut o "explozie" f[r[ precedent, constituind una

dintre cele mai remarcabile tr[s[turi ale epocii contemporane, dar mai ales a deceniilor ]apte, opt ]i

nou[ ale secolului XX". A se vedea I. Istrate, Fl. Bron, A.G. Ro]u, Economia turismului ]i mediul

@nconjur[tor, Editura Economic[, 1996, p. 56.

7 Conform Micului dic\ionar enciclopedic (1972) indistria este "o ramur[ a produc\iei materiale (]i a

economiei na\ionale) @n cadrul c[reia au loc (pe scar[ larg[) activit[\ile de @nsu]ire din natur[ a unor

obiecte ale muncii (existente independent de activitatea omului) ]i de transformare a acetora, precum

]i a altora (ex. a unor produse ale agriculturii) @n mijloace de produc\ie ]i bunuri de consum;

activit[\ile industriei se desf[]oar[ @n fabrici, uzine, mine, ateliere, centrale electrice etc., p. 469.

8 I. Le\ea, A. Ungureanu, Geografie economic[ mondial[, Editura Didactic[ ]i Pedagogic[, Bucure]ti,

1979, p. 266.

9 "Economia turismului ]i mediului @nconjur[tor studiaz[ fenomenul turistic @n organizarea ??? ]i

na\ional[, pia\a turistic[ @n manifert[rile componentelor sale, industria turismului @n ansamblul ]i @n

componen\a @ntreprinderilor hoteliere ]i de alimenta\ie, a celor de agrement, tratamentul balnear ]i

pentru transportul turi]tilor, a @ntreprinderilor prestatoare de servicii turistice c[tre popula\ie,

activitatea tuturor agen\ilor economici care se ocup[ de preg[tirea, procurarea ]i realizarea produselor

turistice, @n condi\iile protec\iei ]i convers[rii mediului @nconjur[tor". A se vedea Fl. Bron, D. Marin,

T. Simion, op. cit., p. 13.

88


Drept privat

vizitarea de t`rguri ]i expozi\ii de mostre; turismul festivalier este legat de desf[]urarea

diferitelor festivaluri culturale -artistice na\ionale sau interna\ionale; turismul sportiv

@nso\e]te evenimentele sportive de la cele mai m[runte la cele de anvergur[

mondial[(olimpiadele de ex.);turismul de v`n[toare sau safari (cu dezvoltare mai mare @n

Africa) 10 .

3. O.M.T. (Organiza\ia Mondial[ a Turismului). Organiza\ia Mondial[ a

Turismului, are ca precursor Uniunea Interna\iona[ a Organiza\iilor Oficiale de Turism

(IUOOT) creat[ @n 1-4 octombrie 1946, la Londra (@n sediul Sonth Bank). La ultima

Adunare General[ Extraordinar[ a IUOOT (de la Ciudad de Mexico) din 17-18 septembrie

1975 s-a creat OMT. Obiectivul fundamental al OMT este "promovarea ]i dezvoltarea

turismului, @n dorin\a de a contribui la explansiunea economic[, la @n\elegerea

interna\ioanl[, pacea ]i prosperitatea, ca ]i promovarea respectului universal ]i la sus\inerea

drepturilor ]i libert[\ilor umane dundamnetale, f[r[ distinc\ie de ras[, sex, limb[ sau

religie" (art. B din Statut).

Pentru realizarea acestui obiectiv (deosebit de vast) OMT are mai multe

competen\e: inventarierea resurselor turistice, elaborarea master planurilor la nivel na\ional,

stabilirea politicilor de turism, @ntrunirea planurilor ]i programelor de dezvoltare a

turismului de mas[; acordarea de consultan\[ ]i know-how pentru structurile administrative

na\ionale sau pentru dezvoltarea corpora\ilor legislative, regulamente; evaluarea

impactului produs de turism asupra economiilor na\ionale ]i a mediului @nconjur[tor;

ob\inerea ]i schimbul de date statistice, analize statistice, analize ]i cercet[ri de marketing,

rela\ii publice ]i publicitate; studii de evaluare, fezabilitate pentru turism ]i hoteluri,

managementul dezvolt[rii; planificarea ]i managementul bunurilor de interes na\ional,

social, cultural cu valen\e turistice; analiza ariilor de dezvoltare, sus\inerea noilor obiective

turistice, dezvoltarea produselor originale (sporturi acvatice ]i marine, sporturi de iarn[,

parcuri de odihn[ ]i recreere, rezerva\ii s[lbatice, parcuri na\ionale, forme de turism

cultural ]i ecoturism; analiza structurilor turistice (planificare, spa\ialitate, dezvoltare a

hotelurilor, campingurilor de vacan\[, pensiuni ]i ferme, moteluri, popasuri ].a.) sisteme de

clasificare a hotelurilor; prezentarea surselor ]i metodelor de finan\are a investi\iilor @n

turism, studii de fezabilitate, precum ]i pre-investi\ie, proiecte de investi\ii, analize de cost,

beneficii; siguran\a turi]tilor ]i facilit[\ile turistice auxiliare 11 .

#n structura OMT intr[: Adunarea General[ ]i Comitetele regionale reprezinbt[

principalul organism al OMT (are @n componen\[ at`t membri obi]nui\i c`t ]i delega\i ]i

membri afilia\i), se @ntrune]te de dou[ ori pe an pentru adoptarea recomand[rilor ]i

bugetului general; Secretariatul General care are sediul la Madrid, este con dus de un

secretar ales de Consiliu prin votul a dou[ treimi din membri (pe o durat[ de 4 ani) ]i are

atribu\ii specifice oric[rui serviciu de secretariat, stabile]te agenda de lucru, \ine leg[tura cu

\[rile membre, \ine eviden\a dosarelor ]i arhiva OMT; Consiliul Executiv ]i Comitetele

10 I. Le\ea, A. Ungureanu, Geografie economic[ mondial[, Editura Didactic[ ]i Pedagogic[,

Bucure]ti, 1979, p. 266-167. Cu privire la istoricul fenomenului turistic a Se vedea Fl. Bron, I. Istrate,

A.G. Ro]u, Economie politic[, 1996, Bucure]ti, p. 238 ]i urm.

11 Fl. Bron, D. Marin, T. Simion, op. cit., p. 28. Cu privire la bazinele turistice ale Terrei (anume:

zona mediteranean[, zonele din Spania, Fran\a, Italia, Grecia, zona Atlanticului de Nord, zona arcului

alpin, zona turistic[ din Europa de Est, zona turistic[ din America de Nord, zona turistic[ din lumea a

treia) a se vedea Fl. Bron, I. Istrate, A.G. Ro]u, Economie politic[, 1996, Bucure]ti, p. 242-245.

89


Revista de }tiin\e Juridice

oficiale sunt alese de Adunarea General[ av`nd @n principal, atribu\ii administrative,

executive (ex. administreaz[ ]i controleaz[ bugetul organiza\iei). Pentru o mai bun[

organizare a activit[\ii pe diferite domenii de activitate exist[: Comitetul de coordonare

Tehnic[ ]i Programe, Comitetul pentru Buget ]i Finan\e, Comitetul pentru mediul

@nconjur[tor, Comitetul de facilit[\i; Comitetul Membrilor \Afilia\i este alc[tuit din grupuri

de lucru pe domenii specifice (turism ]i tineret, turism ]i s[n[tate ori tehnologia

informa\iei 12 .

4. Mediul @nconjur[tor ]i turismul. Rela\ia dintre turism ]i mediul @nconjur[tor

este una evident[ de dubl[ influen\are ]i condi\ionare deoarece: turismul este intom

dependent de mediu pentru c[ se desf[]oar[ @n mediu; prin urmare mediul este condi\ia de a

fi a turismului: (turismul se desf[]oar[ @n mediu ]i prin mediu, calitatea mediului put`nd

favoriza ori defavoriza activit[\ile turistice) 13 . Elementele naturale ale mediului (p[durile,

lacurile, mun\ii) reprezint[ @n acela]i timp resurse ]i \inte turistice care favorizeaz[

desf[]urarea turismului de odihn[, recreere, tratament, deci cu c`t aceste resurse sunt mai

variate ]i mai nealterate, cu at`t intersul lor turistic e mai mare r[spunz`nd astfel unor

motiva\ii variate 14 ; turismul prin exigen\ele pe care le cere reprezint[ o solu\ie ]i o

motiva\ie pentru p[strarea nealterat[ a mediului; fondurile ob\inute din turism put`nd fi

folosite pentru refacerea naturii (de aceea se ]i spune c[ ocrotirea naturii ]i conservarea

calit[\ilor sale reprezint[ pentru turism o necesitate, ac\iunile @ntreprinse @n acest sens

concur`nd la protec\ia poten\ialului turistic 15 .

Mai pe scurt putem spune c[ poluarea mediului afecteaz[ turismul dar adc[ e

incorect realizat ]i turismul afecteaz[ mediul ]i iat[ cum:

1) poluarea factorilor de mediu afecteaz[ turismul astfel - prin poluarea aerului

produs[ de industrie (energetic[, metalurgic[, chimic[, petrochimic[, a materialelor de

construc\ie, prelucrarea lemnului, alimentar[), anume prin pulberi, substan\e iritante,

mitositoare, tixice, se pot polua resursele ce stau la baza desf[]ur[rii de activit[\i specifice

turismului balnear, de odihn[ ]i recreere 16 , cu consecin\a direct[ ]i imediat[ a izgonirii ori

neatragerii de turi]ti; - prin poluarea apelor mari, lacurilor, r`urilor ]i Deltei, se ajunge la

reducerea efectelor relaxante ]i o sc[dere a efectelor bioterapeutice sau biostimulatori ale

12 Prin intermediul lor se realizeaz[ seminarele, contractele dintre profesioni]ti, ca de exemplu.

Asocia\ia Mondial[ a Agen\iilor de Voiaj (MAVA cu sediul la Geneva); Federa\ia Universal[ a

Asocia\iilor Agen\iilor de Turism (UFTAA din Monaco), Consiliul Interna\ional al Agen\iilor de

Voiaj (ICTA din Londra), Asocia\ia Interna\ional[ pentru obiective turistice ]i excursii (ISTA cu

sediul la Viena), Asocia\ia interna\ioanl[ a managerilor de cirante (IATM din Londra), Grupul

Na\ional al Agen\iilor de Voiaj (Milano), Asocia\ia Interna\ional[ de Transport Aerian (IATA cu

sediile la Montreal ]i Geneva), Asocia\ia Regional[ European[ pentru Zboruri Aeriene (EPAA din

Marea Britanie); Consiliul Interna\ional al Asocia\iilor de Aeroporturi (AACC din Geneva), Asocia\ia

Institu\iilor de Management pentru Hoteluri ]i Alimenta\ie (HCIMA din Londra), Asocia\ia

Interna\ional[ Hotelier[ (Paris), Asocia\ia Hotelurilor din Caraibe (CHA). A se vedea Fl. Bron, D.

Marin, T. Simion, op. cit., p. 32.

13 Idem, p. 209.

14 Idem.

15 A se vedea I. Istrate, Fl. Bron, A.G. Ro]u, Economia turismului ]i mediul @nconjur[tor, Editura

Economic[, 1996, p. 243.

16 Idem. A se vedea M. Du\u, Dreptul mediului. Tratat. Abordare integral[, vol. II, Editura

Economic[, 2003, p. 498.

90


Drept privat

acestora 17 ; - poluarea solului prin de]euri, pesticide, @ngr[]eminte chimice sau prin ploile

acide ori datorit[ p[]unatului necontrolat (cum este cazul paji]tilor alpine sau montane din

mun\ii Bucegi, Ceahl[u, Rodnei, Par`ng, Ciuca]) are consecin\e nefaste asupra

turismului 18 ; - poluarea fonic[ reprezint[ un factor care poate interveni @n sta\iunile

balneoclimaterice prezen\a sa put`nd duce chiar p`n[ la anularea eficacit[\ii tratamentelor

balneare realizate de turi]ti 19 ;- poluarea vizual[ (cum e cazul defri][rilor, excor[rii

versan\ilor 20 , carierelor de calcar 21 , holdelor de steril).

2) la r`ndul s[u turismul, fiind un consumator de spa\iu ]i de resurse duce la

degradarea mediului fie prin ac\iunea direct[ a turi]tilor asupra peisajului,florei, faunei sau

altor obiecte turistice pe care le pot deteriora, fie prin concep\ia eronat[ de valorificare a

unor zone sau obiective turistice. Activit[\ile turistice cu impact negativ asupra mediului

sunt:"- circula\ia turistic[ necontrolat[ @n zonele sau obiectivele turistice aflate @n afara

traseelor marcate, duce la distrugerea vegeta\iei ]i a florei, la ruperea copacilor, puie\ilor,

desprinderea de roci, btaconaj ]i tulburarea biofagurilor specifice v`natului (]i @n general

faunei, merg`nd p`n[ la distrugerea unor specii 22 ; - circula\ia automobilistic[ @n sta\iunile

balneoclimaterece ]i intensificarea circula\iei automobilistice @n zone devenite de cur`nd

accesibile au ca efect nu doar poluarea aerului dar ]i alterarea, datorit[ gazelor de

a]apament, a florei din zonele respective; - valorificarea nera\ional[ a substan\elor minerale

balneare sau a n[molurilor terapeutice a dus la sc[derea poten\ialului resurselor,

diminuarea cantit[\ii de CO2 (cum este cazul z[c[mintelor hidrominerale Covasna ]i

Buzia]) ]i la deprecierea z[c[mintelor de n[moluri terapeutice (cum s-a @nt`mplat la

Techirghiol, alcurile Negru ]i Ursu din Sovata ]i S[celu-Golj); - dezvoltarea

nesistematizat[ a localit[\ilor - cu deosebire a celor socotite sta\iuni balneare - ]i @nc[rcarea

localit[\ii cu obiective turistice a dus la urbanizarea sta\iunii (cazul B[ile Felix sau Sovata),

ceea ce a afectat echilibrul ecologic al sta\iunii; - construirea unor re\ele @nc[rcate de poteci,

drumuri ]i mijloace de urcat (telescaun, teleferic) a dus la defri][ri masive afect`nd ]i

17 Exemple nefericite @n acest sens fiin lacurile Techirghiol, Amara, Balta Alb[ a apoelor freatice

dulci sau minerale etc. Fl. Bron, D. Marin, T. Simion, op. cit., p. 211.

18 Idem.

19 Idem, p. 213.

20 Cazuri @nt`lnite @n mun\ii Apuseni, Mun\ii Cozia, Bucegi, rezerva\ia B`la-Lala din mun\ik Rodnei

etc. Idem.

21 Ca @n cazul Cheilor Corcoaia, monument al naturii ]i obiectiv turistic cu carcter de unicat al zonei

turistice Por\ile de Fier, de la Pecini]ca, de la intrarea @n B[ile Herculane ]i de la Pietreni - Coste]ti

(jud. V`lcea) aflate @ntr-o zon[ de mare circula\ie turistic[, sau cariera de la Valea Ilvei din mun\ii

B`rg[ului. A se vedea Fl. Bron, D. Marin, T. Simion, op. cit., p. 212. Tot asemenea pentru a sublinia

interdependen\a turism mediu putem spune c[ @n ceea ce prive]te fauna, caprele dintr-o zon[ montan[

(cu deosebire cele negre) d[uneaz[ p[durilor dar reprezint[ o atrac\ie pentru turismul cinegetic ]i un

element de peisaj ]i de valoare ecologic[; bovinele (sau m[garii pentru c[rat asigur[ aprovizionarea

cu o parte a produselor alimentare perisabile ]i reprezint[ un element pitoresc pentru vizitatorii

proveni\i din mediul urban; oile @n func\ie de densitatea la hectarul de p]une, contribuie la eroziunea

solului, p[sc`nd stratul vegetal al acestuia, caii, considera\i ca animale de lux, constituie o atrac\ie

turistic[ suplimentar[ (sporturi ecvestre, circuite c[lare etc.) dar num[rul lor este @n func\ie de

posibilit[\ile locale de furaje". A se vedea V. Ioanid, Urbanism ]i mediu, Editura Tehnic[, Bucure]ti,

1991, p. 143-144.

22 Acesta este motivul pentru care floarea de col\ ]i garofi\a de munte (cu varianta sa endenic[

"Garofi\a de Piatra Craiului") se afl[ de cale de dispari\ie. Idem, p. 213.

91


Revista de }tiin\e Juridice

frumuse\ea peisajului); - amenaj[rile pentru vizitarea pe]terilor dac[ sunt executate f[r[ a

respecta tehnica specific[ unor astfel de lucr[ri pot duce la degradarea total[ sau apr\ial[ a

acestora (cazul pe]terilor Muierii din mun\ii Par`ng, Ialomi\ei din mun\ii Bucegi ]i Ionel

din mun\ii Bihor) 23 .

5. Ecoturismul ]i turismul durabil. Ecoturismul 24 sau turismul ecologic "verde" 25

presupune o @ntreit[ ac\iune: - desf[]urarea @ntregii activit[\i turistice @ntr-un mediu propice

s[n[t[\ii oamenilor; - genera\iile viitoare trebuie s[ aib[ posibilitatea de a se bucura de

acelea]i calit[\i ale mediului ceea ce presupune un management al mediului adoptat al

acestei cerin\e; - crearea unei con]tiin\e ecologice a indivizilor fiecare @n parte ]i to\i la un

loc ceea ce presupune o activitate concret[ la nivel na\ional ]i interna\ional 26 . Dezvoltarea

turismului pe baze ecologice, @n armonie cu mediul pentru refacerea, protec\ia ]i

conservarea poten\ialului turistic ]i respectiv, combaterea polu[rii din orice surs[ este parte

integrant[ a strategiei de dezvoltare a turismului, integrarea @n UE mai presupun`nd ]i

elaborarea unui cod al comportamentului turi]tilor care s[ con\in[ reguli ecologice ]i etice.

#n fine, elaborarea unui ghid practic pentru folosin\a agen\ilor economici de turism,

con\in`nd recomand[ri care vor face mult mai u]oar[ evvaluarea factorilor naturali; ]i

mediului la distribuirea produselor turistice ]i facilit[\ilor 27 .

Turismul durabil este definit ca fiind "dezvoltarea tuturor formelor de turism,

amnagementul ]i marketingul turistic care s[ respecte integritatea natural[, social[ ]i

economic[ a mediului, cu asigurarea exploat[rii resurselor naturale ]i culturale ]i pentru

genera\iile viitoare" (anual 1991). Conceptul a fost astfel definit de c[tre: UICN - Uniunea

Interna\ional[ de Conservare a Narurii; WFM - Federa\ia Mondial[ pentru ocrotirea

naturii; PMABE - Federa\ia European[ a Parcurilor Na\ionale.

Turismul durabil presupune o ac\iune comun[ @ntre to\i cei chema\i s[ ia decizii @n

acest domeniu, dezvoltarea durabil[ a turismului implic`nd rezolvarea urm[toarelor

probleme: identificarea tuturor valorilor ]i g[sirea tuturor posibilit[\ilor ce pot sta la baza

turismului durabil @n zone naturale turistice; analiza pie\ei interne, neinterna\ionale ]i a

cerin\elor turistice pentru dezvoltarea ]i diversificarea activit[\ilor turistice; analiza

23 Idem. p. 214-216.

24 N[scut relativ recent - anii 1984-1985 - @n America de Nord ecoturismul a fost socotit de Societatea

American[ de Ecoturism, ca fiind "turismul @n arii virtual neperturbate de fiin\ele umane ]i care

trebuie s[ contribuie la conservarea naturii ]i la bun[starea popula\iei locale". Realitatea a demnostrat

c[ dintre cele dou[ domenii (conservarea naturii ]i bun[starea popula\iei locale) @n care turismul

trebuia s[-]i aduc[ o contribu\ie @nsemnat[ conservarea naturii a avut de suferit astfel c[ dup[ o

perioad[ de @nflorire a urmat declinul - determinat ]i de organiza\iile ecologice care - prin presiunile

f[cute - au cerut ca o parte din banii ob\inu\i @n urma activit[\ii de turism s[ fie utilizat[ pentru

sus\inerea eforturilor de conservare a siturilor ]i culturilor indigene. A se vedea M. Du\u, Dreptul

mediului. Tratat. Abordare integral[, vol. II, Editura Economic[, 2003, p. 499.

25 Turismul rural s-a n[scut ]i mai aproape de zilele noastre anii '90 fiind considerat ca "punct de

@nt`lnire @ntre ecoturism ]i turismul durabil deoarece se realizeaz[ prin acceptarea ]i respectarea

exigen\elor unui mod de via\[ mai pliat cerin\elor sistemului natural. Turismul verde numit ]i "turism

dulce" datorit[ impactului mai redus asupra mediului ambiant reprezint[ un concept ce @nglobeaz[

no\iunile mai importante precizate (ecoturism ]i turism rural) fiind ]i alternativ[ la turismul

tradi\ional. Idem, p. 500.

26A se vedea I. Istrate, Fl. Bron, A.G. Ro]u, op. cit., p. 253.

27 Idem, Fl. Bron, D. Marin, T. Simion, op. cit., p. 220.

92


Drept privat

gradului de exploatare a resurselor naturale ]i cu luarea @n considera\ie a cerin\elor de

protec\ie 28 .

Un an mai t`rziu 1992 (iunie) la Conferin\a ONU privind mediul (de la Rio de

janeiro) s-a prev[zut imperativul promov[rii ini\iativelor viz`nd dezvoltarea turismului

durabil la nivel interna\ional. Mai apoi, @n 1995: Programul Na\iunilor Unite pentru Mediu

(UMEP/PNUE a publicat pentru prima dat[) o colec\ie a liniilor directoare de dezvoltare a

turismului mondial cu semnifica\ii notabile ]i @n privin\a turismului durabil; s-a desf[]urat,

la Lanzarote (aprilie Spania) sub auspiciile UNESCO o conferin\[ mondial[ privind

turismul durabil, ocazie cu care s-a adoptat o Cart[ a turismului durabil @n 18 puncte; s-a

desf[]urat la Jakarta (noiembrie Indonezia) a doua conferin\[ a p[r\ilor la Conven\ia

privind biodiversitatea unde s-a propus ca acest document s[ fie folosit drept baz[ pentru

dezvoltarea principiilor ]i a reglement[rilor interna\ionale referitoare la compatibilizarea

activit[\ilor turistice cu cerin\ele protec\iei mediului 29 .

Nu trebuie uitate nici documentele adoptate @n cadrul Sumith-ului verde de la

Johannesurgs (2000) ]i @n cadrul Anului Interna\ional al Ecoturismului (2002) care au

contribuit la aplicarea conceptului de "turism durabil" ]i la formularea unor reguli speciale

@n acest sens. #n ce prive]te legisla\ia intern[ trebuie amintit c[ Legea nr. 137/95: define]te

@n anexa 1, ecoturismul ca fiind "turismul @n zonele naturale relativ neatinse, practicat astfel

@nc`t s[ nu aduc[ daune mediului ]i s[ contribuie direct la protec\ia ]i gospod[rirea

permanent[ a zonelor respective; prevede c[ "autoritatea public[ central[ pentru turism

urm[re]te protejarea patrimoniului natural, inclusiv prin m[suri impuse unit[\ilor care

desf[]oar[ activit[\i @n acest domeniu ]i @ncurajeaz[ aplicarea principiilor ecoturismului"

(art. 76 astfel cuma fost modificat de Ordonan\a de Urgen\[ nr. 91 din 20 iunie 2002) 30 .

28 Idem. Tot @n 1991 (17 noiembrie) a fost semnat[ ]i Conven\ia privind protec\ia Alpilor (intrat[ @n

vigoare la 6 martie 1995) ea viz`nd armonizarea intereselor economice cu cele ecologice @n masivul

alpin (printre p[r\ile semnatare s-a aflat ]i Comunitatea European[). Conven\ia prevedea obliga\ia

statelor p[r\i de a promova o strategie general[ de prezervare, observare ]i colaborare @n materiile

urm[toare: amenajarea teritoriului, calit[\ii aerului, protec\iei solului, regimului apelor, protec\iei

naturii ]i @ntre\inerii peisajului, de]eurilor. La aceast[ Conven\ie s-a ad[ugat @n timp o serie de

protocoale privind p[durile (1996), turismul (1998) etc. A se vedea vedea M. Du\u, Dreptul mediului.

Tratat. Abordare integral[, vol. II, Editura Economic[, 2003, p. 496.

29 Cu toate c[ aceast[ conven\ie nu se refer[ direct ]i special la turism, prin regulile privind

conservarea speciilor de plante ]i animale prezint[ implica\ii ]i @n turism. Idem, p. 500.

30 Publicat[ @n Monitorul Oficial nr. 465 din 28 iunie 2002. #nainte de modificare art. 76 prevedea:

"Autoritatea Na\ional[ pentru Turism ]i Ministerul Tineretului ]i Sportului elaboreaz[ programe

educa\ionale @n scopul form[rii unui comportament responsabil fa\[ de mediu ]i @ncurajeaz[ aplicarea

principiilor ecoturismului".

93

More magazines by this user
Similar magazines