DOSARE SECRETE - murmuruljiltului

DOSARE SECRETE
privind
r!zboiul nev!zut al evreilor sioni"ti cu românii
1. De unde ne vin Evreii!?
2. R!zboiul Alian#ei Israeli#ilor cu Românii
3. R!scoala #!ranilor
4. Bancherii evrei împotriva României Mari
5. Regele, amanta "i Legiunea Arhanghelului Mihail
6. B'NAI B'RITH (Fiii Leg!mântului), lumea "i România
7. B!ncile române"ti - #inta israelit!
8. România, #inta sionist!
9. Personajele cheie ale afacerilor israeliene în România
10. Ghe"efturi evreie"ti sau asimilare politico-economic!!
11. Evreii "i Petrolul Românesc în Mileniul Trei
12. Noul asalt asupra agriculturii
13. MOSSAD-ul "i tehnica militar! Româneasc!
BELL HELICOPTERS, RULET$ A AFACERILOR
EVREIE%TI
14. Privatizarea Hotelului Bucure"ti. STUDIU DE CAZ
2
De unde ne vin Evreii!?
O stranie poveste a fost mereu lansat! de-a lungul timpului de c!tre evrei, relativ la
închipuita lor existen"! milenar! pe teritoriul României, revendicând astfel un drept
natural. O astfel de teorie, care sus"ine colonizarea Daciei de c!tre imperiul roman cu
popula"ie evreiasc! str!mutat! din Iudeea, a fost relansat! în anul 2002 de c!tre Te#u
Solomovici în lucrarea România Iudaic!, lucrare sub forma a dou! volume uria#e
publicate pe banii Ministerului Culturii din România, deci pe banii contribuabililor
români. De aici decurge ideea c! evreii au o existen"! natural! în România dinainte
înc! de na#terea poporului român. Ei bine, de aici mai este doar un pas pân! la a spune
c! drepturile lor asupra teritoriului României sunt mai vechi decât ale noastre. Astfel,
am ajuns s! ne înv!"!m istoria de la str!ini. Ungurii (hunii) ne spun c! nu ne-au g!sit
aici când s-au a#ezat în Transilvania #i în Câmpia Panoniei, iar evreii ne spun c! nici
nu ne n!scusem când ei erau st!pâni în Dacia ca cet!"eni romani.
Teoria ascenden"ei evreie#ti asupra românilor în teritoriilor dacilor (Dacia Traiana sau
România Mare de mai târziu) a fost lansat! într-o serie de studii ale autorilor evrei
înc! de la jum!tatea secolului al 19-lea #i prima jum!tate a secolului 20, pentru ca s!
revin! în for"! la începutul mileniului 3, de data aceasta pe banii românilor #i f!r! nici
o reac"ie din partea istoricilor români. Cu totul alta a fost situa"ia acum 90 de ani, când
Nicolae Iorga î#i prezenta în #edin"a Academiei Române lucrarea Istoria Evreilor în
$!rile noastre, dând replica necesar! unor autori precum Johan Kaspar Bluntschli sau

Bernard Stambler. Bluntschli afirmase la 1879, în lucrarea Statul român #i situa"ia
juridic! a Evreilor în România c!: "F!r! îndoial! (o siguran"! hazardat!, am spune noi
- n.n.) c! un num!r mare de familii israelite au venit în provincia dun!rean! Dacia,
înc! sub domnia vechilor împ!ra"i romani. Aceste familii vechi israelite s-au
conservat aici #i sunt cel pu"in tot a#a de vechi p!mântene ca #i na"iunea român!... Ele
formeaz! #i sâmburele popula"iei evreie#ti de ast!zi din România". Astfel de
fundament!ri f!r! nici un probatoriu decât imagina"ia autorilor evrei s-au dorit lucr!ri
de "rigurozitate #tiin"ific!" ce se publicau la momentele când evreii încercau s!-#i
consolideze pozi"ia socio-economic! din România, ci nu de dragul adev!rului
#tiin"ific. "Provincia dun!rean! Dacia", despre care scria Bluntschli, era totu#i Dacia
Traian!, iar împ!ratul Traian, a#a cum s-a v!zut mai sus, nu i-a agreat deloc pe evrei
în calitate de "coloni#ti", punând armata chiar s! îi extermine (cazul insulei Cipru).
Scrierea lui Bluntschli a fost, îns!, una politic!, pus! în slujba evreilor din România,
deoarece afirma, în chiar anul 1879, c! familiile evreie#ti sunt "cel pu"in tot a#a de
vechi p!mântene ca na"iunea român!", adic! ap!rea chiar în vremea când evreii,
n!v!litori peste români, revendicau "împ!mântenirea" de la tân!rul stat român. (A se
vedea capitolul urm!tor.)
Nicolae Iorga, dup! ce enumera toate documentele în care este men"ionat! prezen"a
unor evrei pe teritoriul $!rii Române#ti #i al Moldovei, r!spunzând de fapt lucr!rii
L'histoire des Israelites roumains et le droit d'intervention (Paris 1913) a evreului
Bernard Stambler, formuleaz! urm!toarea concluzie: "Astfel am ajuns la [anul] 1600
f!r! a g!si men"iunea unui element evreiesc a#ezat în p!r"ile noastre":
Adev!rul despre apari#ia evreilor pe p!mânturile românilor a fost totu"i scris de
adev!ra#ii cercet!tori, mul#i dintre ei chiar evrei. Este vorba despre autorii istoriei
"Imperiului Khazar", numit #i "Regatul Evreiesc", sau cele "Nou! T!râmuri" ale
khazarilor – popor barbar r!spândit în Caucaz, pe Volga #i pe Don, convertit la
3
mozaism în anul 740, integrat mai apoi ca "evreu" în Ucraina #i Polonia, dup!
careîmpins cu ur! de c!tre aceste gazde spre românii din Moldova, ulterior anului
1600. Înlimba român! a fost publicat! traducerea remarcabilului studiu al lui Arthur
Koestler,
Al treisprezecelea trib, Khazarii (în 1987 la Roma, de c!tre editura Nagard,
anagramare a numelui Dr!gan, al finan"atorului Iosif Constantin Dr!gan).
O list! foarte mare de studii israeliene (în limba ebraic!), dar #i din întreaga lume,
folosite ca surse de c!tre evreul Koestler, conduc la o concluzie cutremur!toare:
cet!#enii actualului stat Israel nu au nici o leg!tur! genetic! "i rasial! cu evreii de
acum dou! mii de ani (semi#i), / autori ai textelor biblice, de#i au complotat #i
revendicat teritoriul Palestinei pentru a înfiin"a Israelul, în baza dreptului lor natural
asupra vechiului lor stat. Ace#ti israelieni î#i trag originea din s!lbaticii khazari
(numi"i #i a#kenazi), b!utorii de sânge uman, popor f!r! cultur! scris!, care împreun!
cu rudele lor aliate, hunii, au îngrozit dou! continente acum 1.000 de ani, prin sadism
#i pl!cerea de a ucide.
Unul dintre pionierii cercet!rilor privind obâr#ia khazar! a evreimii de ast!zi este
Abraham N. Poliak, profesor de istorie medieval! a evreilor la Universitatea din Tel
Aviv, subminând astfel legenda "poporului ales", afirm! A. Koestler, prin cele dou!
studii ale sale în limba ebraic!: Convertirea khazarilor la iudaism (1941 editura Zion,

Ierusalim) #i Khazaria - istorja unui regat evreie#ti în Europa (1951 editura Mossad
Bialik, Tel Aviv). În introducerea lucr!rii sale, A. Poliak scrie c! "Realit!"ile impun
un nou mod de abordare, atât a problemei rela"iilor dintre evreimea khazar! #i
celelalte colectivit!"i evreie#ti, cât #i a întreb!rii cât de departe putem merge în
considerarea acestei evreimi khazare drept nucleu al marii comunit!"i evreie#ti din
Europa oriental! [cu principal debu#eu România - n.n.]. Descenden"ii acesteia - cei
care au r!mas pe loc, cei care au emigrat în Statele Unite #i în alte "!ri, precum #i cei
care s-au dus în Israel - formeaz! ast!zi marea majoritate a evreimii mondiale." La
rândul s!u Koestler adaug!: "Marea majoritate a evreilor care au supravie"uit în
lumeacontemporan! sunt de origine est-european!, #i deci, probabil, mai ales
khazar!...,str!mo#ii lor veneau nu de pe malurile Iordanului, ci de pe ale Volg!i, nu
din Canaan,ci din Caucaz. Deci din punct de vedere genetic, ei se înrudesc mai de
aproape cutriburile hunilor, ungurilor "i maghiarilor decât cu semin#iile lui
Abraham, Isaac"i Iacob."
Înainte de a ar!ta pe scurt istoria acestor barbari travesti"i în popor biblic, khazarii,
vom ar!ta temerile autorilor evrei, privind propriile lor dezv!luiri, acelea c! "evreii nu
sunt evrei".
"Sunt con#tient de primejdia ca lucrarea mea s! fie interpretat! - scrie A. Koestler, de
origine evreu khazar -ca o negare a dreptului la existen"! a statului Israel. Dar acest
drept nu se bazeaz! pe originile ipotetice ale poporului evreu #i nici pe leg!mântul
mitologic al lui Abraham (#i al lui Iacob) cu Dumnezeu; el se întemeiaz! pe dreptul
interna"ional, adic! pe hot!rârea luat! de Na"iunile Unite în 1947". Îl în"elegem pe
Koestler, c! trebuie s! se apere în fa"a cona"ionalilor s!i, dar noi trebuie s! ne amintim
c! hot!rârea luat! de Na"iunile Unite se bazeaz! pe #antajul baronului bancher evreu
Rothschild asupra Marii Britanii, ca "evreii s! î#i primeasc! patria înapoi", adic!
p!mânturile Palestinei. Neexistând, îns!, nici o justificare a prezen"ei actualei rase
deevrei (khazari) pe teritoriul de ast!zi al Israelului, Koestler insist! cu justific!ri
fabricate la întâmplare #i noroc: "Oricare ar fi originile rasiale ale cet!"enilor
4
Israelului [adic! cele khazare - n.n.] #i oricare ar fi iluziile nutrite de ei în aceasta
privin"! [c! ar fi urma#i ai poporului biblic - n.n.], statul lor exist! de jure #i de facto
[?]... împ!r"irea Palestinei a fost rezultatul unui secol de imigra"ie pa#nic! #i eforturi
de pionierat ale evreilor, ceea ce ofer! justificarea etic! pentru existen"a legal! a
statului Israel. Dac! cromozomii popula"iei sale con"ine gene de origine khazar!... e
un lucru irelevant #i nu poate afecta dreptul Israelului la existen"!". Noi credem c!
dimpotriv!, nu numai c! NU justific! dreptul la existen"a modern! a unui stat evreu,
dar astfel de studii, cu real! baz! #tiin"ific!, d!râm! chiar #i orice preten"ie (a la Te#u
Solomovici) de ascenden"! a evreilor de azi asupra teritoriilor române#ti.
"Paradoxul" descoperit de aceste cercet!ri #tiin"ifice, este acela c! nu urma#ii vechilor
evrei semi"i (ai celor 12 triburi biblice) sunt cei pe care ast!zi, sub identitate evreiasc!,
îi reg!sim ca cei mai mari conspiratori la adresa tuturor celorlalte popoare, ci un popor
asiatic r!zboinic, violent #i rapace, înrudit cu hunii (#i, într-o mai mic! m!sur!, chiar
cu turcii), anume khazarii sau a#kenazii, care în anul 740 dup! Hristos au trecut la
religia evreiasc!, mozaismul, deoarece le satisf!cea instinctele primitive, criminale #i
de jaf.
Evreii khazari sau a#kenazi, turcomani din stepele Asiei, sunt ast!zi proprietarii

marilor afaceri din întreaga lume, a marilor finan"e, ei conduc organismele
mondialiste #i oligarhice ale lumii occidentale, sub identitate evreiasc!.
La apogeul puterii lor medievale, khazarii aveau sub control circa treizeci de na"iuni #i
triburi diferite, stabilite pe teritorii întinse între Mun"ii Caucaz, Marea Aral, Mun"ii
Ural #i stepele ucrainene. Îi aveau supu#i pe bulgari, burta#i, ghuzi, maghiari, coloniile
gotice #i grece#ti din Crimeea, triburile slave de la nord-vest, iar armatele khazare
f!ceau expedi"ii de jaf în Gruzia, în Armenia #i în Califatul Arab. Pân! în secolul IX
khazarii nu aveau rivali în regiunile de la nord de Marea Neagr! #i Marea Caspic!
(denumit! în epoc! Marea Khazar!), fiind st!pânii supremi vreme de peste un secol #i
jum!tate #i astupând poarta Uralo-Caspic! de trecere din Asia în Europa. Un cronicar
arab îi descrie ca având fe"ele albe, cu p!rul mai ales ro#u, fluturându-le în vânt, iar
trupurile le erau m!runte #i firea rece. În schimb, o cronic! georgian! îi identific! pe
khazari cu armatele lui Gog #i Magog, s!lbatici, cu fe"e hidoase #i deprinderi de fiare
s!lbatice, "care beau sânge de om". Privitor la semnifica"ia denumirii de "khazar",
cercet!torii amintesc despre unele presupuse derivate moderne ale cuvântului:
cuvântul rusesc "cazac"; cuvântul maghiar "huzar" (ambele desemnând un c!l!re" cu
înf!"i#are r!zboinic!); sau cuvântul german "ketzer", însemnând eretic, adic! evreu.
(Nu trebuie f!cut! totu#i confuzia etnic! între khazari #i cazaci, chiar dac! este
posibil! o apropiere istoric! între ace#tia.)
Cronica lui Priscus afirm! apari"ia khazarilor pe scena european! pe la mijlocul
secolului al V-lea ca popor dominat de huni. Totodat!, împreun! cu maghiarii #i alte
triburi, khazarii pot fi socoti"i un vl!star târziu al hoardei hune a lui Atila. Khazarii sau
aflat, într-adev!r, sub tutela hunilor, apoi sub cea a turcilor. Dup! declinul turcilor
la mijlocul veacului al VII-lea le-a venit lor rândul s! st!pâneasc! "Regatul de
miaz!noapte", cum îl numeau persanii #i bizantinii.
La anul 627 Statul Persan a fost definitiv învins de c!tre împ!ratul bizantin Heracliu,
aflat în alian"! cu hoarda khazarilor condus! de regele lor, Ziebel, care a contribuit la
5
campanie cu peste 40.000 de c!l!re"i. Pentru a ob"ine aceast! alian"!, fiica împ!ratului
Heracliu, Evdochia, i-a fost f!g!duit! de so"ie regelui khazar.
Un nou triunghi al puterii se n!scuse în Asia: Califatul Arab (de religie islamic! sau
mahomedan!), Imperiul Roman de R!s!rit (sau Bizantin, de religie cre#tin-ortodox!)
#i Regatul Khazar (care era în c!utarea unei identit!"i religioase personale), în primii
dou!zeci de ani de la fuga profetului Mahomed la Medina în anul 622, musulmanii
arabi izbutiser! deja s! cucereasc! Persia, Siria, Mesopotamia, Egiptul #i s!
încercuiasc! centrul Imperiului Roman de R!s!rit (Turcia de ast!zi). Pentru
înconjurarea Imperiului Bizantin, Caucazul khazar reprezenta îns! o piedic!. Ca
urmare a avut loc serie de b!t!lii interminabile între arabi #i khazari, din care
victorio#i ie#eau de regul! khazarii care, la un moment dat, în anul 730 au cotropit
Gruzia #i Armenia #i au înaintat pân! dincolo de jum!tatea drumului spre Damasc,
capitala Califatului Arab. O armat! musulman! proasp!t ridicat! a st!vilit îns! hoarda
khazar! #i a alungat-o înapoi, peste mun"i, spre cas!.
Decizia khazarilor de a se converti la religia evreiasc!, mozaismul, a avut un caracter
politic, scopul principal fiind acela al unei identit!"i religioase diferite de cea a
romanilor cre#tini #i a arabilor musulmani, principalii lor concuren"i, c!rora le era
astfel stopat! capacitatea de asimilare cultual! #i apoi cultural!. În alt! ordine de idei,

mozaismul, promi"ând adep"ilor s!i st!pânirea tuturor popoarelor lumii, convenea de
minune unui neam r!zboinic #i sângeros precum khazarii. O cronic! arab! nota:
"Regele khazarilor se f!cuse evreu înc! sub Califatul lui Harun al Ra"id (anii
786-809)". Aproape concomitent cu convertirea lor, khazarii au adoptat #i alfabetul
ebraic.
Peste 300 de ani îns!, statul khazar a început s! decad!, dec!derea sa fiind marcat! de
repetatele izbucniri ale unui sionism mesianic, cu fal#i mesia, precum David El-Roy,
eroul unui roman de Benjamin Disraeli, ce au condus campanii donchihote#ti pentru
"recucerirea Ierusalimului". În anul 1141 un evreu khazar sionist, pe nume Iehuda
Halevi, în celebra sa carte, KUZARII, sus"inea ideea c! "na"iunea evreiasc!" este
singurul mediator între Dumnezeu #i restul omenirii, dar c! la sfâr#itul istoriei toate
popoarele vor fi supuse iudaismului.
Apari"ia vikingilor rhu#i (str!mo#ii ru#ilor) pe scena istoriei a cauzat dec!derea final!
a khazarilor. Rhu#ii efectuau campanii violente de prad!, ceea ce i-a obligat pe
khazari s! se apropie mai mult de supu#ii lor maghiari, pe care i-au a#ezat strategic
peste malul apusean al Donului, ca tampon la n!v!lirile rhu#ilor. Schema a func"ionat
vreme de aproape un secol, timp în care rela"iile dintre maghiari #i khazari s-au strâns
tot mai mult, culminând cu dou! evenimente ce au influen"at profund na"iunea
maghiar!. A fost înfiin"at! prima dinastie maghiar!, khazarii instalându-l ca rege pe
Arpad, peste cele 7 hoarde maghiare, iar mai multe triburi khazare s-au contopit cu
maghiarii, modificând astfel caracterul etnic al acestora. Pentru c! s-au dovedit "mai
vrednici în r!zboaie" maghiarii le-au încredin"at conducerea militar! a statului lor
celor trei triburi khazare care s-au unit cu ei. Pân! la mijlocul secolului X, în Ungaria
se vorbeau atât maghiara, cât #i khazara, ceea ce face ca în maghiara de ast!zi s!
existe peste 200 de cuvinte de origine khazara.
Rhu#ii au reu#it în cele din urm! s! distrug! regatul khazar la sfâr#itul secolului al Xlea,
pentru ca apoi, la mijlocul secolului al XIII-lea, khazarii s! cad! victime ale marii
6
invazii mongole declan#ate de Ginghis Han. Hoarda de Aur a acestuia #i-a stabilit
centrul imperiului chiar pe teritoriul khazar. "Dar înainte #i dup! ridicarea mongolilor,
khazarii au trimis multe l!stare #i ramifica"ii în "!rile slave nesubjugate, în cele din
urm! contribuind la f!urirea marilor centre evreie#ti din Europa r!s!ritean!" (S.W.
Baron, A social and Religious History of Jews). Într-adev!r, dispari"ia na"iunii
khazare din habitatul s!u istoric este concomitent! cu apari"ia celor mai mari
concentr!ri de evrei dinspre nord.
Exodul evreilor khazari spre $!rile Române#ti sau spre centrul Europei a fost precedat
de întemeierea coloniilor #i a#ez!rilor khazare în diferite p!r"i ale Ucrainei #i Rusiei
meridionale. Astfel, la Kiev a continuat s! existe o mare comunitate evreiasc! #i dup!
cucerirea ora#ului de la khazari de c!tre neamul rhus. De aceea, în Ucraina #i Polonia
sunt numeroase toponime derivate de la "khazar" sau "jid" (evreu): Jidovo,
Kozarzewek, Kozara, Kozarzow, Jidovska Voia, Zydaticze etc.
O situa"ie mai special! au avut evreii khazari din Ungaria. Ultima rezisten"! khazar!
în Ungaria a avut loc în secolul X, când sfântul %tefan a îmbr!"i#at credin"a
romanocatolic
! #i l-a învins pe khazarul Gyula, r!zvr!tit #i "trufa# în credin"a lui, care nu voia
în ruptul capului s! se cre#tineze". În anul 1222 regele maghiar Andras II a emis, la

presiunea supu#ilor s!i, "Bula de aur", prin care evreilor li se interzicea s! fie #efi,
perceptori sau controlori ai monopolului regal al s!rii, ceea ce înseamn! c! pân! la
emiterea edictului, evreii din Ungaria de"ineau aceste importante pozi"ii, fapt
confirmat #i de pozi"ia de custode al veniturilor cur"ii regale, de"inut! de contele Teka,
evreu khazar.
Prin urmare, exodul evreilor khazari a f!cut ca, practic, $!rile Române#ti (mai ales
Moldova) s! se afle dup! secolul al XIII-lea înconjurate de c!tre o popula"ie evreiasc!
nestatornic!, a#ezat! vremelnic în Rusia, Polonia, Ucraina #i Ungaria. Focarul
propriu-zis al evreimii r!s!ritene a fost îns! Polonia, aici n!scându-se idi#ul, limbajul
popular al evreilor pân! la al II-lea R!zboi mondial (înc! vorbit în S.U.A. #i Rusia),
amalgam de ebraic!, german! medio-r!s!ritean! #i elemente slavone. Explica"ia
const! în faptul c!, din punct de vedere cultural #i social, în Polonia medieval!
elementul dominant l-au constituit germanii, popula"ie imigrant! superioar! evreilor
khazari #i mai influent! din punct de vedere economic #i intelectual.
În concluziile sale, A. Koestler (autor evreu khazar) afirma c!, din punct de vedere
etnic, triburile semite de pe malurile Iordanului ("adev!ra"ii evrei") sunt total
deosebite de triburile turco-khazare de pe Volga (care formeaz! evreimea de ast!zi),
"Dar în acela#i timp religia lor exclusivist! genereaz! tendin"a de a se strânge laolalt!
#i de a refuza contactele cu exteriorul, de a-#i stabili propriile comunit!"i cu propriile
lor l!ca#uri de rug!ciune, cu #colile lor, cu cartierele lor de locuit #i cu ghetourile
(ini"ial impuse de ei în#i#i, nu din afar!) în orice ora# sau "ar! în care se stabileau...
Religia mozaic! - spre deosebire de cre#tinism, budism sau mahomedanism - implic!
apartenen"a la o na"iune istoric!, la o ras! aleas!. Toate s!rb!torile [religioase]
evreie#ti comemoreaz! evenimente din istoria lor na"ional!: exodul din Egipt, revolta
maccabeilor, moartea asupritorului Haman, distrugerea Templului. Vechiul Testament
este mai întâi #i întâi nara"iunea istoriei unei na"iuni..., crezul ei este mai degrab!
tribal decât universal. Toate rug!ciunile #i toate riturile practicate proclam!
apartenen"a la o ras! str!veche, ceea ce în mod automat îl separ! pe evreu de trecutul
rasial #i istoric al poporului în sânul c!ruia tr!ie#te. Credin"a mozaic!, a#a cum
7
dovedesc dou! mii de ani de istorie tragic!, determin! auto-segrega"ia pe plan na"ional
#i social. Ea îl izoleaz! pe evreu #i îndeamn! la izolarea lui de c!tre ceilal"i. Ea
creeaz! în mod automat ghetourile fizice #i culturale. Ea îi transform! pe evreii din
diaspora într-o pseudo-na"iune...; aceast! pseudo-na"iune este vag unit! printr-un
sistem de credin"e tradi"ionale întemeiate pe premise rasiale #i istorice..." A. Koestler
evit! s! spun! direct adev!rul: "pseudo-na"iunea" evreiasc! s-a constituit într-o re"ea
mondial! oligarhic! cu scopul precis conturat de a controla #i st!pâni întreaga
omenire.
Pân! la anul 1600, Nicolae Iorga nu g!sise nici o men"iune de element evreiesc a#ezat
"în p!r"ile noastre", iar cea mai mare parte a evreilor care s-au stabilit în $!rile
Române, cu prec!dere în Moldova, provin din evreii khazari, veni"i dinspre Polonia #i
Rusia. Apari"ia primilor evrei în Moldova se leag! de r!scoala de dezrobire
economic! a cazacilor poloni din anul 1648. Latifundiarii polonezi #i lituanienii
cedaser! treptat evreilor khazari întreaga activitate de administratori #i încasatori de
impozite, ace#tia devenind astfel exponen"ii exploat!rii celei mai nemiloase. R!scoala
cazacilor a aruncat îns! în Moldova o mare parte dintre exploatatorii evrei, ca arenda#i

#i c!m!tari, cum a aflat-o, la Ia#i, un c!l!tor sirian (Paul din Alep) din gura unuia
dintre fugarii evrei, Ianc!l, sc!pat de masacrul declan#at de cazaci.
Refugia"i în "!rile române#ti, evreii au adus cel mai perfid mod de exploatare a
"!r!nimii, în#elând #i furând f!r! scrupule în orice împrejurare.
8
R!zboiul Alian#ei Israeli#ilor cu Românii
Împotriva României ca stat. Dou! mari organiza"ii evreie#ti s-au implicat direct #i
extrem de activ în ob"inerea de drepturi pentru evreii ce invadaser! Principatele Unite
($!rile Române#ti), îndeosebi Moldova, mica "ar! româneasc! ce devenise "debu#eul
etnic" al marilor puteri europene în privin"a evreilor. Dup! ce reu#iser! s! acapareze
controlul economic în Moldova, evreii, f!r! a avea nici un drept natural, din simplii
refugia"i, solicitau acum "împ!mântenirea", adic! statutul de români (sau cet!"enia),
pentru a avea acces nestingherit de la pârghiile economice pân! la cele mai înalte
func"ii administrative ale tân!rului stat român. Implicarea organiza"iilor evreie#ti
mondiale a coincis cu momentul cre!rii în secolul al 19-lea a statului român modern,
acestea obstruc"ionând pe orice cale realizarea dezideratelor na"ionale române#ti.
Cele dou! organiza"ii implicate erau Alian"a Israelit! Universal! #i Înaltul Ordin B'nai
B'rith. Sediul central al Alian"ei Israelite (de la înfiin"area din 1860) se g!sea la Paris,
iar al B'nai B'rith la New York (de la înfiin"area din 1843). De altfel, Alian"a Israelit!
a fost înfiin"at! chiar de c!tre B'nai B'rith.
Iat! apelul lansat c!tre întregul "popor israelit" de c!tre cei doi fondatori ai Alian"ei
Israelite Universale, Cremieux #i Montefiore (mandata"i de B'nai B'rith), din care
reiese ca Alian"a nu a fost decât o alt! etap! a sionismului secular al evreilor:
"Alian"a noastr! nu este nici european!, nici asiatic!, nici african!, nici american!,
nici australian!, ea este universal!, împr!#tia"i în mijlocul unor popoare care sunt
du#mane drepturilor #i intereselor noastre, vom r!mâne membri ai poporului ales.
Na"ionalitatea noastr! este religia p!rin"ilor no#tri #i nu recunoa#tem alta. Tr!im în "!ri
str!ine #i nu ne putem îngriji de interesele vremelnice ale acestor "!ri, întrucât
interesele noastre morale #i materiale sunt în primejdie. Religia lui Israel trebuie s!
cuprind! i într-o zi întreg p!mântul. Cre#tinismul, du#manul nostru de veacuri, zdrobit
în lupt!, e aproape s! îngenuncheze.
Pe zi ce trece, re"eaua cu care evreii îmbr!"i#eaz! întreg p!mântul se întinde, iar
m!re"ele profe"ii ale c!r"ilor noastre sfinte se vor împlini. Nu este departe timpul în
care toate bog!"iile P!mântului vor fi ale noastre."
Primul succes al Alian!ei Israelite asupra românilor a fost r!spunsul favorabil al
domnitorului Al.I.Cuza, care în 1864 a declarat: "Guvernul va lua m!suri curente
pentru emanciparea românilor de rit israelit". Mai mult, Cuza concesioneaz! evreilor
dreptul de a înfiin"a Banca României, cu dreptul de a emite moned! româneasc! (a se
vedea capitolul urm!tor).
Problema îns! s-a acutizat cu ocazia public!rii în pres! a proiectului Constitu"iei
României din 1866. Opinia public! româneasc!, deja îngrozit! de faptele evreilor, s-a
revoltat atunci când a citit Articolul 6 al proiectului acestei Constitu"ii, conform c!ruia
"religia nu poate fi un obstacol la împ!mântenire". Moldovenii, cei mai n!p!stui"i
români în fa"a rapacit!"ii evreilor, au înaintat proteste Adun!rii Constituante, cerând
s! nu se dea drepturi politice evreilor #i s! nu fie împ!mânteni"i. O serie de
manifesta"ii anti-evreie#ti s-au l!sat cu arest!ri, iar evreul francez Isaac Adolf

Cremieux (pre#edinte al Alian!ei Israelite #i fost ministru în "guvernul provizoriu" de
la 1848 din Fran"a) se deplaseaz! la Bucure#ti #i are o consf!tuire intim! cu deputa"ii
9
români în sediul Camerei, oferind României suma de 25 milioane franci în schimbul
adopt!rii unei Constitu"ii favorabile încet!"enirii evreilor infiltra"i între grani"ele "!rii.
Prezen"a israelitului Isaac Cremieux în Camera Parlamentului a scos îns! popula"ia
Bucure#tiului în strad!, înconjurând cl!direa cu pricina #i amenin"ând cu strig!te
împotriva evreilor. De#i la #edin"ele din Adunarea Constituant! cei mai categorici
deputa"i împotriva evreilor erau cei din Moldova, popula"ia Bucure#tiului a dovedit o
solidaritate de excep"ie cu ace#tia pentru cauza na"ional!, mergând pân! acolo încât
manifesta"ia anti-israelit! a culminat cu devastarea sinagogii din Bucure#ti. S-ar putea
spune c! Ion Br!tianu este cel care a pus cap!t acestei situa"ii, prin declara"ia: "Evreii
au devenit o plag! social! pentru România "i, când na#iunea este amenin#at!, se
de"teapt! "i devine nu intolerant!, ci prev!z!toare!".
Deputa"ii români au votat în unanimitate Constitu"ia României la 30 iunie 1866 cu
urm!torul text al Articolului 7 (fostul Articol 6 al proiectului Constitu"iei): "Numai
str!inii de rit cre#tin pot dobândi împ!mântenirea". Având în vedere motiva"ia
religioas! a evreilor pentru st!pânirea lumii, renun"area la ritul mozaic era imposibil!
pentru ace#tia, ceea ce a însemnat declan#area unui r!zboi ocult al evreilor împotriva
na"iunii române #i, dup! 13 ani de presiuni #i uneltiri, au reu#it revizuirea Constitu"iei,
dar nu exact cum voiser!.
Evreii khazari nu se puteau împ!ca cu ideea c! un "popor neînsemnat" li se poate
opune tocmai pe meleagurile unde întrevedeau posibilitatea cre!rii unui fel de Nou
Israel, în care ei s! reprezinte aristocra"ia privilegiat!, iar b!#tina#ii români, for"a brut!
de munc!.
Bogdan Petriceicu Ha#deu publica, tot în anul adopt!rii Constitu"iei, 1866, la
Bucure#ti, lucrarea Studii asupra iudaismului, în care ar!ta c! evreii, nu numai de la
noi, dar din întreaga lume, sunt caracteriza"i de hidoasa cununie a trei calit!"i
negative: tendin"a de a câ#tiga f!r! munc!, lipsa sim"ului de demnitate #i vr!jm!#ia
contra tuturor popoarelor. Totodat!, evreii se ocup! cu specula, cu c!m!t!ria #i
schimbul banilor, iar acolo unde a p!truns un evreu, e greu s!-i fie concurent un
cre#tin, c!ci evreii formeaz! o adev!rat! asocia"ie de ajutor împotriva restului lumii.
Br!tianu este atacat #i acuzat de organismele evreie#ti mondiale. Opinia public!
str!in! este asaltat! de blam!ri asupra românilor. Apar îns! #i articole de ap!rare a
României. Eugen Carada public! în 1867, în periodicul Le Siecle, studiul Le#
israelies, le vagabondage et le ministre Bratiano. În acela#i an, Ernest Desjardins
publica, tot la Paris, lucrarea Le# Juifs de Moldavie, ar!tând c! evreii r!mân cu totul
str!ini de via"a na"iunii în sânul c!reia tr!iese, c! nu vor s! urmeze #colile române#ti,
c! se sustrag serviciului militar #i se ocup! cu cam!t!.
Fa"! de acuzele ce îi erau aduse din afara "ãrii în "chestiunea jidoveascã" ca Ministru
de Interne, Mihail Kogãlniceanu rãspunde în iunie 1869 Ministrului de Externe al
României:
"În România, chestiunea evreilor nu este o chestiune religioas!; ea este o chestiune
na"ional! #i totodat! o chestiune economic!. În România, jidovii nu constituie numai o
comunitate religioas! deosebit!; ei constituie în toat! puterea cuvântului o
na"ionalitate, str!in! de români prin origine, prin port, prin moravuri #i chiar prin

10
sentimente... To"i acei care au vizitat Principatele [Române], #i îndeosebi Moldova, sau
însp!imântat de aspectul trist, spre a nu zice mai mult, ce-l înf!"i#eaz! israeli"ii
polonezi care împov!reaz! ora#ele noastre. Când ei au cercetat mai în fond comer"ul,
industria #i mediile de convie"uire a acestei mul"imi, ace#ti c!l!tori s-au sp!imântat #i
mai mult, c!ci au v!zut c! jidovii sunt consumatori f!r! a fi produc!tori. %i c! marea,
#i pot zice, singura #i principala lor industrie, este debitul b!uturilor...
Mini#trii ai României, ai unei "!ri cu un regim constitu"ional, noi nu putem guverna
decât conform cu voin"a na"iunii. Suntem datori a "ine seama de trebuin"ele, de
p!surile #i, pân! la un oarecare punct, chiar #i de prejudi"iile ei...
Aceasta dovede#te marea irita"iune din partea popula"iunilor române, provenit! din
grele suferin"e #i din o legitim! îngrijire, c!ci este vocea unei na"iuni ce se simte
amenin"at! în na"ionalitatea #i în interesele sale economice. Aceast! voce o pot
în!bu#i, dar nu este permis nici unui ministru român, de orice partid ar fi, de a nu o
asculta.
De aceea, nu de ast!zi, ci de pururea, în tot timpul #i sub toate regimurile, to"i Domnii,
to"i b!rba"ii de stat ai României, to"i acei ce poart! un interes viu pentru "ara lor, s-au
preocupat de necesitatea de a opri exploatarea poporului român printr-un alt popor
str!in lui, prin jidovi."
La rândul sãu, Principele României, Carol I, viitorul rege al "ãrii, îi scria tatãlui sãu, în
1872:
"N-am decât o teamã, ca evreii sã nu sfredeleascã ºi sã stãruiascã atât de mult pe
lângã
puteri spre a cãpãta drepturi politice pentru coreligionarii lor din România, încât sã ne
sileascã a li le da. Asta ar duce la cãderea actualului minister (guvern). Acum câteva
luni, izraeli"ii se mai bucurau aici de câteva simpatii în unele cercuri, dar de când au
fãcut atâta tãmbãlãu în Europa, de când presa evreiascã din toate "ãrile atacã cu
înverºunare România ºi vrea sã ob"inã cu sila emanciparea evreilor, ei n-au nimic de
sperat aici deocamdatã".
În februarie 1873 Carol I îi scrie din nou tat!lui s!u:
"Suntem învinui"i prin ziare c! prigonim pe evrei, fiindc! noua lege a licen"elor
opre#te pe evrei de a "ine debite la "ar!. Dar aceasta este o m!sur! în"eleapt! #i suntem
hot!râ"i a respinge orice reclama"ie sau interven"ie în privin"a aceasta. Trebuie s!
cunoasc! cineva satele din Moldova, ca s! poat! aprecia ce ac"iune v!t!m!toare are
evreul asupra popula"iei "!r!ne#ti cu rachiul lui falsificat".
Lupta era îns! inegal!! Posibilitatea evreilor de acces la urechile presei #i a puterilor
europene era superioar! celei a românilor sau a prietenilor lor. Atacurile contra
României continu! #i se înte"esc mai ales în perioada R!zboiului de Independen"! al
României. Evreul Isidor Loeb publica în 1877, la Paris, lucrarea La situation des
Israelites en Turquie, en Serbie et en Roumanie, în#elând publicul c! evreii sunt
persecuta"i de c!tre români, expulza"i #i îneca"i în Dun!re, ceea ce determina ziarul
italian Fanfulla s! scrie la 20 octombrie 1877 c! românii, în timp ce lupt! cu Imperiul
Otoman pentru ob"inerea independen"ei, sunt ataca"i pe la spate de lumea civilizat!
"cu vechea artilerie a chestiunii israelite". Asta nu a fost tot!
Anul urm!tor, de#i înving!tori al!turi de ru#i în R!zboiul de Independen"a, numit de
europeni #i r!zboiul ruso-turc sau r!zboiul din Balcani, românii s-au trezit bloca"i de

11
evrei în recunoa#terea independen"ei lor de c!tre puterile occidentale. Leon Gambetta
trimite o scrisoare ferm! guvernului român: "Fran"a nu va recunoa#te independen"a
"!rii voastre f!r! ca voi s! fi recunoscut drepturile civile tuturor evreilor, f!r! nici o
distinc"iune".
Prilejul umilirii României de c!tre Alian"a Israeli"ilor #i de c!tre B'nai B'rith, a fost
oferit de c!tre Congresul de la Berlin din 14 iunie 1878. La acest Congres,
reprezentan"ilor României înving!toare (care f!cuse mari sacrificii materiale #i jertfe
umane în r!zboiul contra turcilor din 1877-1878), Ion Br!tianu #i Mihail
Kog!lniceanu, li s-a permis s! ia parte numai ca informatori, ca s! prezinte punctul de
vedere al românilor într-o singur! #edin"! #i apoi s! p!r!seasc! sala. România nu era
tratat! ca o "ar! înving!toare deoarece interesele evreilor nu erau satisf!cute de
legisla"ia intern!, îndeosebi de Constitu"ie.
"Antisemitismul" lui Eminescu . În acea vreme, marele poet na"ional Mihai
Eminescu era angajat politic ca redactor #ef al ziarelor Curierul de Ia#i #i Timpul din
Bucure#ti, pozi"ie din care a devenit un inamic public al "Alian"ei izraelite" prin
atitudinea pe care a luat-o împotriva Congresului de la Berlin #i a articolului 44
adoptat de acest Congres care impunea Principatelor Unite române, în schimbul
recunoa#terii independen"ei, modificarea Constitu"iei în favoarea evreilor, îndeosebi
prin aceea#i modificare a articolului 7. Din acest motiv Mihai Eminescu angajeaz!
ziarele pe care le conducea, mai ales Timpul, în campania de pres! împotriva
modific!rii Constitu"iei #i a emancip!rii evreilor ca români, în condi"iile în care
ace#tia inten"ionau s! î#i p!streze religia, cultura, graiul, limba #i obiceiurile.
F!r! a fi preg!tit! economic, România era deja invadat! de valuri de "imigran"i"
clandestini evrei ce se strecurau neîncetat din trei direc"ii: Rusia (Imperiul "arist),
Turcia (Imperiul otoman) #i Ungaria (Imperiul austro-ungar). Au ocupat mai întâi
ora#ele #i satele din Bucovina ca s! treac! în Moldova #i apoi în Muntenia, pân! la
Bucure#ti. Ajungând în Bucovina #i Moldova, evreii au acaparat comer"ul #i s-au
extins la sate, spre a practica pe scar! larg! cârcium!ritul. De aceea, aici avea s!
izbucneasc! r!scoala "!ranilor asupri"i în anul 1907, r!scoal! care s-a extins în toat!
"ara.
Evreii veni"i din imperiul austro-ungar (din Ungaria), dar nu numai ace#tia, de#i
stabili"i permanent în România, se declarau "sudi"i", adic! supu#i austro-ungari, #i se
puneau sub protec"ia reprezentan"elor diplomatice ale imperiului. Astfel nu pl!teau
impozite #i erau scuti"i de orice obliga"ii c!tre statul român, în acest mod ei prosperau
în dauna românilor pl!titori de taxe #i impozite. Toat! aceast! situa"ie a fost atacat! cu
o extraordinar! energie de c!tre ideologul Partidului Conservator, publicistul Mihai
Eminescu. El pleda pentru acordarea c!tre evrei a cet!"eniei doar individual, #i nu în
bloc, a#a cum solicitau ace#tia, deoarece tot individual se acorda #i pentru românii din
afara grani"elor de atunci ale "!rii. La cap!tul unor îndelungate #i aprinse dezbateri din
Adunarea Deputa"ilor, din Senat #i din pres!, triumf! chiar punctul de vedere al lui
Mihai Eminescu. De altfel, aceasta a fost una dintre pu"inele campanii de pres!
sus"inute de Eminescu în Timpul, #i încununate de succes. O singur! excep"ie a fost
f!cut! pentru evrei privind acordarea cet!"eniei române#ti în grup, fiind vorba doar de
acei 883 de evrei care #i-au dovedit loialitatea fa"! de cauza na"ional! româneasc! #i
au participat la r!zboiul de independen"! ca voluntari. Este drept c! serviciile acestora

nu s-au manifestat în prima linie, ci în spatele frontului, dar gestul lor a fost
12
extraordinar, comparativ cu lipsa de loialitate general! a evreilor. Modul cum evreii
au tr!dat în secolul urm!tor armata român!, a f!cut ca, dup! primul r!zboi mondial, s!
primeasc! cet!"enia român! doar evreii care semnau un angajament de loialitate fa"!
de statul român.
Pentru a în"elege problemele pe care le crea Mihai Eminescu, atât Alian"ei Israelite,
cât #i guvernan"ilor, vom reda câteva din rândurile ce le semna în campania sa de
pres! din cotidianul de opozi"ie Timpul, unele deosebit de dure #i pline de patim!:
"Evreii, de la 1848 #i pân! ast!zi, din 30.000 s-au înmul"it prin imigra"iune la
550.000... Noi, din parte-ne, #tim bine c! Europa cunoa#te pe deplin chestiunea
evreiasc! din România; o cunoa#te mai cu seam! Europa cea chemat! a o cunoa#te,
lumea diplomatic! #i cea oficial!, încât art.44 al Tratatului de la Berlin a fost înscris în
instrumentul p!cii cu deplin! cuno#tin"! de cauz!, cu deplin! cuno#tin"! a greut!"ilor
#i relelor ce va produce... Oricum am întoarce chestiunea evreilor #i din orice latur!
am privi-o, caracterul ei adânc imoral nu i se poate lua... Niciodat! pericolul unei
domina"iuni str!ine sub forma ei cea mai scârboas! n-a fost mai mare decât tocmai
ast!zi. Dac! to"i evreii - str!ini #i p!mânteni - vor c!p!ta deplin!tatea drepturilor
civile, Moldova nu mai are de tr!it decât zece ani, $ara Româneasc! treizeci poate
[exact peste treizeci de ani - în 1907 - va avea loc marea r!scoal! "!r!neasc! împotriva
exploat!rii evreie#ti]. Se va începe atunci acea lupt! de exploatare f!r! mil! - atât de
favorizat! de legisla"iunea liberal!... Domnia fanario"ilor a fost o epoc! de aur în
compara"ie cu domnia de tin! a evreilor #i s! nu uite nimeni c! evreii fiind clas! de
mijloc #i legisla"iunea liberal! fiind exclusiv în favorul acestei clase, ei vor deveni aci
st!pâni privilegia"i #i românul slug! la jidan.
România nu e datoare nimic evreilor decât doar cu o bun! recolt! de cânip! #i cu
câ"iva "!ru#i ciopli"i anume pentru membrii p!mânteni ai Alian"ei Izraelite.
Iar Europa... a f!cut din chestiunea izraelit! o chestiune de recunoa#tere a
independen"ei noastre. Dar, de va recunoa#te-o sau nu, pericolele interna"ionale ale
existen"ei noastre na"ionale #i de stat r!mân acelea#i.
Nimic n-a ajutat neutralitatea garantat!, nimic nu va ajuta independen"a recunoscut!,
dac! pericole într-adev!r exist!. Sau e organul guvernului atât de naiv s! cread! c!,
prin admiterea la drepturi civile a o jum!tate milion de vagabonzi, teritoriul României
devine sacrosanct #i, dac! nu s-ar putea men"ine un stat ap!rat de badea Toader, se va
putea men"ine unul tr!dat din capul locului de I"ic #i de Leiba?
A#adar - cu sau f!r! evrei - pericolele interna"ionale exist!.
Evreii sunt un pericol imediat, pip!it "i v!zut; ei formeaz! acea nenum!rat!
popula"ie cu des!vâr#ire improductiv! care tr!ie#te din precupe"irea muncii #i s!n!t!"ii
românului... Popula"ia evreiasc! cre#te înp!trit, a noastr! d! înd!r!t; cea dintâi de la
începutul secolului #i pân-acum a devenit de cincizeci de ori mai mare atât prin na#teri
cât #i prin imigra"iune; ei au început a se a#eza prin locuri unde n-a c!lcat de secole
picior de evreu, prin Câmpulung #i Târgu-Jiu bun!oar!, ei amenin"! a împânzi toat!
"ara #i a o preface într-o alt! Gali"ie, încât num!rul lor însp!imânt!tor vorbe#te de la
sine #i na"ia are oricând înaintea ochilor pericolul întreg.
Noi nu suntem - izraeli"ii o #tiu bine - inamicii cauzei izraelite, dar amici încât s!
reneg!m sângele nostru #i s! periclit!m interesele poporului, care de sute de ani a

ap!rat #i "inut aceste "!ri, a#a amici nu suntem...
Cel mai practic mijloc pentru ca deputa"ii din $ara Româneasc! s! vad! cu ochii
proprii pericolul ce amenin"! Moldova întâi, apoi "ara întreag!, ar fi ca un tren expres
s! plece cu to"i in corpore în Moldova, s! vad! de aproape Boto#anii, Bac!ul, Târgul
13
Frumos, Ia#ii #i s! treac! apoi în câteva sate ca s! vad! halul la care a ajuns popula"ia
rural!... Moldova are sute de mii de evrei, $ara Româneasc! numai zeci de mii; în
Moldova nu e ora# în care evreii s! nu formeze majoritatea sau cel pu"in jum!tatea
popula"iei...".
La scurt timp, ca lider al opiniei publice #i ideolog al Partidului Conservator,
Eminescu este nevoit s! revin!:
"Ne e sil! de chestiunea izraelit!, întrucât consist! din exigen"e jidove#ti, #i ne
rezervasem ca, m!car în timpul cât nu se reîntrunesc Corpurile legiuitoare, s! nu
vorbim de ea decât atunci când "ara noastr! ar fi "inta unui atac, fie dinl!untru, fie
dinafar!.
A solicita [îns!] intervenirea diplomatic! sau armat! a str!inilor contra "!rii în care
tr!ie#ti este un act de înalt! tr!dare comis împotriva acelei "!ri.
Alian"a izraelit! solicit! pe toate c!ile aceast! intervenire.
Mii de evrei din "ar! fac parte din Alian"!.
Deci mii de evrei din "ar! sunt tr!d!tori...".
Ar!tând primele veniri în Moldova ale migra"iei evreie#ti, Eminescu arat! c!:
"To"i scriitorii timpului aceluia deplâng invaziunea evreilor din Gali"ia #i Rusia, care,
fugind de serviciul militar, veneau ca roiurile de l!custe, ca #i ast!zi, f!r! pa#apoarte,
fie pe vadurile Prutului, unde corupeau grani"a ruseasc! mai bine p!zit!, fie pe c!r!ri
de munte, necunoscute gr!nicerilor austrieci. De altminteri, #i ru#ii #i austriecii erau
bucuro#i s! scape de ei, ca #i ast!zi."
"Neavând alte temeiuri de drept întru ap!rarea cauzei sale, Alian"a Izraelit!, prin
organele sale, alesese ca temei umanitarismul . Noi, românii, vedem pe zi ce merge
r!pinduni-se t!râmul nostru economic, în propria noastr! "ar!, de invazia mereu
crescând! a evreilor str!ini".
În argumenta"ia sa, Mihai Eminescu citeaz! ziarul francez Le Soleil, în care despre
meleagurile române#ti, se scria astfel:
"Am cunoscut personal pe un inginer francez stabilit în regiunile acelea care-mi zicea
cu o întristare adev!rat!: «îmi e aproape cu neputin"! s! "in mai mult timp pe aceia#i
lucr!tori, îndat! ce-i întrebuin"ez la lucr!ri care constrâng s! #ad! la câmp, sunt
pierdu"i. Evreii vin, le sconteaz! cu mult înainte salariul s!pt!mânii #i-i învenineaz! în
toat! puterea cuvântului cu b!uturi de toate felurile. Sunt printre lucr!tori unii c!rora
din aceasta li se trage moartea; al"ii pierd repede gustul muncii».
De#i evreii au reu#it în cele din urm! modificarea art.7 din Constitu"ie, prin activitatea
politico-jurnalistic! a lui Mihai Eminescu, Partidul Conservator repurteaz! dou! mari
victorii împotriva intereselor evreie#ti: Legea pentru neînstr!inarea p!mânturilor
"!r!ne#ti, care lua celei mai numeroase p!turi sociale, "!r!nimea, posibilitatea s! î#i
vând! evreilor p!mântul; #i Legea contra itzurei (cametei), care îl împiedica pe
c!m!tarul evreu s! abuzeze total de "!ranul român.
În decembrie 1876 #i în ianuarie 1877 la Constantinopol, în Turcia, are loc Conferin"a
marilor puteri privitor la soarta popoarelor de sub st!pânirea Imperiului Otoman. %i cu

14
aceast! ocazie Alian"a Israelit! se implic! pentru ca evreii din "!rile române s!-#i
consolideze pozi"ia fa"! de români. De aceea, Mihai Eminescu se mobilizeaz!
contracarând #i lovind chiar #i în "marile puteri", dispuse a crea privilegii evreilor în
teritoriile române#ti. Limbajul s!u incomod avea s! atrag! asupra sa aten"ia
ambasadorilor acestor puternice state, care au raportat situa"ia cancelariilor europene.
În ianuarie 1877, Eminescu publica seria de articole Evreii #i Conferin"a, începând
astfel:
"O semin"ie care câ#tig! toate drepturile f!r! sacrificii #i munc! e cea evreiasc!... Ce
servicii a adus omenirii înd!r!tnicul #i egoistul neam evreiesc. Ocupându-se
pretutindeni numai cu traficarea muncii str!ine, alegându-#i de patrie numai "!rile
acele unde prin deosebite împrejur!ri s-a încuibat corup"ia, ei urmeaz! în emigra"ia lor
pe p!mânt tocmai calea opus! omenirii întregi... Evreul trece din Germania în
Polonia, din Polonia în Rusia, din Austria în România #i Turcia, fiind pretutindeni
semnul sigur, simptomul unei boli sociale, a unei crize în via"a poporului, care, ca la
Polonia, se sfâr#e#te câteodat! cu moartea na"ionalit!"ii...
Prin ce munc! sau sacrificii #i-a câ#tigat dreptul de a aspira la egalitate cu cet!"enii
statului român? Ei au luptat cu turcii, t!tarii, polonii #i ungurii? Lor le-au pus turcii,
când au înfrânt tratatele vechi, capul în poal!? Prin munca lor s-a ridicat vaza acestei
"!ri, s-a dezgropat din înv!luirile trecutului aceast! limb!? Prin unul din[tre] ei #i-a
câ#tigat neamul românesc un loc la soare? De când rachiul este un element de
civiliza"ie?...
Ast!zi, când un prefect opre#te de la acest trafic pe un evreu, Pesther-Lloyd, organ
redactat de evrei, #i dup! el Journal des Debats descriu scene s!lbatice din Turkestan
ca petrecându-se în România. Fie lini#ti"i! Un fir de p!r din capul suditului [evreu]
chezaro-cr!iesc n-a fost atins de nimenea, nici averea lui mistuit! de mâinile
popula"iei române#ti.
Un agent al guvernului unguresc zvârle dintr-o #coala zidit! de români b!ncile afar!,
demite pe înv!"!tor #i pe preot, î#i bate joc de un sat..., f!cut-au caz presa austriac! de
aceasta? Nici vorb!! Dar [dac!] un prefect în România cuteaz! a opri pe un evreu de a
vinde b!uturi spirtoase într-un sat? Persecu"ie, prad!, nelegiuire!
Se-n"elege! Punând o dat! mâna pe presa european!, care în genere nu mai are de
"int! luminarea, ci excitarea urelor între clase #i popoare, u#or li-e [evreilor] s! spun!,
orice minciun! patentat!. Publicul cafenelelor, blazat pe ipercultura european! #i setos
de nout!"i de senza"ie, g!se#te pl!cere în citirea monstruozit!"ilor ce se vor fi
petrecând în România. Evreii fac din jurnalistica european! ceea ce au f!cut din
b!uturile spirtoase la noi - otrav!.
Evreul nu merit! drepturi nic!iri în Europa, pentru c! nu munce#te; iar traficul #i
scumpirea artificial! a mijloacelor de trai nu este munc!, #i aproape numai din aceasta
consist! evreul. Evreul nu cere libertatea muncii productive, ci libertatea traficului. El
e ve#nic consumator, niciodat! produc!tor #i desigur c! numai cu foarte rar! excep"ie
se va g!si într-adev!r câte un evreu care s! produc!... Cel mai solid meseria# e #i aici
în "ar!, românul sau germanul sau cehul, niciodat! evreul. El reprezint! concuren"a
nes!n!toas! a muncii rele, superficiale, cu munca dreapt! #i temeinic!. Ieftin #i r!u e
15
deviza evreului pân! ce ruineaz! pe lucr!torul cre#tin, scump #i r!u e deviza evreului

când r!mâne st!pânul pie"ei...
Domnia fanario"ilor a putrezit clasele noastre sociale; aristocra"ia noastr!, din
r!zboinic! #i mândr! ce era, a devenit în cea mai mare parte servil!... Prin urmare
clasa înalt! a societ!"ii noastre, care luase de la grecul constantinopolitan toat! lenea,
tot bizantinismul, se las! în!du#it! de ciocoimea ei, de fostele ei slugi, care, f!r! nici o
munc! merituoas! pentru societate, se urc! repede în locul vechii aristocra"ii, ce
d!duse a#a de tare înd!r!t... R!mânea deci o singur! clas! muncitoare, din a c!rei
exploatare trebuia s! tr!iasc! toat! societatea român!: "!ranul. Dar chiar exploatarea
direct! era o munc! prea grea pentru aristocra"ia fo#tilor cafegii #i ciubuccii, de aceea
#i-au introdus pretutindeni câte un asociat activ chezaro-cr!iesc, câte un evreu...
Pericolul nu este în împrejurarea c! evreii ar acapara toat! proprietatea, ci în aceea c!
nu sunt/nu pot fi români, precum în genere nu sunt, nici pot fi, germani, fran"uji,
italieni. De ce s! ne în#el!m de bun! voie, ar!tând c! înl!untrul altor na"ii ei au ajuns
la cutare sau cutare grad de cultur!? Nu vedem ast!zi c! sim"!mântul de ras! e mai
puternic în ei decât patriotismul, decât iubirea pentru na"ia în mijlocul c!reia
tr!iesc?...
Dar ce reprezint! Alian"a Izraelit! cu filialele ei din America, Anglia, Austro-Ungaria,
Fran"a, Italia, România? Se pretinde c! fiind evreii pretutindeni oprima"i, aceast!
alian"! are de scop s!-i scape de opresiune. S! vedem ce grozav de oprima"i sunt la
noi.
Comer" #i capital în mâinile lor, proprietatea funciar! urban! în cea mai mare parte în
mâinile lor, arenzile de mo#ii în Moldova idem, pe sub mân! tot debitul tutunului #i al
b!uturilor spirtoase, nego" de import #i export, cu un cuvânt toate arterele vie"ii
economice care se bazeaz! pe specul!! În ce const! grozava opresiune de care se
plâng? %i, dac! se plâng, de ce nu aleg alte terenuri decât România, alte "!ri unde sunt
egali în toate cu cet!"enii statului? De ce nu Austria, Fran"a, Germania #.a. ?
...Apoi sunt totdeauna o arm! a str!inilor în contra noastr!. Pân! #i ungurii - care
numai în gropi nu dau de cumin"i -î#i închipuiau într-un rând o st!pânire a Moldovei
prin evrei #i ceang!i, pentru c! #tiau c! evreul s-ar asocia cu ori#icine împotriva
poporului românesc.
%i ast!zi, când poate existen"a noastr! e în joc, când ni se disput! drepturi seculare,
emanate din capitula"iile lumina"ilor Domni ai acestor "!ri, tot ei, #i prin uneltirea
alian"ilor, ni se îngreuneaz! pozi"ia, trecând peste capetele noastre, cerând drepturi de
la str!ini, de la du#manii no#tri chiar."
Pentru a-#i argumenta sus"inerile, Eminescu reproduce totodat! în Timpul #tirea
ap!rut! în Independence belge:
"Alian!a Universal" Israelit" s-a unit de curând cu ideea unei conferin"e evreie#ti, a
c!rei ini"iativ! o luase nu de mult Anglo-Jewish Association... Ea va avea loc la Paris,
la 11 decembrie [1877], sub pre#edin"ia d-lui Cremieux, membru al Senatului #i
pre#edinte al Alian"ei Israelite... Conferin"a ar fi adoptat deja un program [...] asupra
termenilor c!ruia delega"ii trebuie s! se în"eleag! pentru a reclama în favoarea evreilor
16
stabili"i în provinciile Turciei toate drepturile civile, politice sau religioase ce se cer
pentru supu#ii cre#tini ai Por"ii... Evreii din România trebuie s! aib! partea lor din
aceste beneficii întocmai ca #i cei din Sârbia. România mai ales va da loc la o discu"ie
cu totul special! în sânul conferin"ei. Se pare c! evreii din România sunt priva"i de

drepturile civile #i politice, cu toate c! termenii Constitu"iei nu prescriu nimic de felul
acesta în privin"a lor... Jewish Chronicle propune ca primele #edin"e ale acestui
congres s! se "in! cu u#ile închise".
Eminescu contraatac!, scriind:
"Din cele mai sângeroase sacrificii ale omenirii, neamul care s-a folosit mai mult, f!r!
s! ri#te nimic, au fost evreii. Va s! zic! de aceea ar fi cheltuit Rusia zeci de milioane
de ruble #i ar fi pus în mi#care sute de suflete cre#tine#ti, de aceea #i-ar fi pierdut
Sârbia floarea tineretului, de aceea cheltuim noi cu între"inerea armatei aproape de
250.000 lei noi pe zi, pentru ca din aceste sudori amare ale "!ranului nostru, a celui
sârb, a oierului muntenegrean, a rusului, s! se foloseasc! în mod egal evreii, ei care în
pres! au fost contra cre#tinilor, ei care ne-au batjocorit pe noi, pe sârbi, pe ru#i, ei care
prin jurnalistica lor f!"arnic! #i mincinoas! ne numesc semiasia"i, semibarbari. Apoi
s! ne ierte dumnealor! Conferin"a [de la Constantinopol] s-a adunat pentru a regula
starea celor care au suferit #i s-au sacrificat, nu a acelora care din aceste suferin"e #i
sacrificii s-au folosit #i ast!zi ca totdeauna... Cine nu-#i vars! sângele pentru petecul
s!u de p!mânt str!mo#esc poate s! precupe"easc! înainte chibrituri #i vax, dar va face
bine s! ne lase în pace... Pentru români egala îndrept!"ire a 600.000 de lipitori #i
precupe"i [evrei] este o chestiune de moarte #i via"!, #i poporul nostru cred c-ar
prefera moartea repede prin sabie decât moartea lent! prin vitriol.
Concedem c! între ace#ti 600.000 va fi unul la sut! care s! produc! ceva prin sine #i
s! "in! la "ar! #i popor, dar când în "ar! avem 700.000 de lucr!tori care produc, "!ranii,
nu în"eleg, al!turi de ace#tia 600.000 de speculan"i ai productelor, încât fiecare evreu
s! tr!iasc! din precupe"irea muncii unui singur "!ran român. Drepturile dumnealor,
civile #i publice, nu înseamn! decât dreptul de a exploata poporul nostru în bun!
voie... S! mai fie înc! #apte alian"e, ca cea universal! [israelit!], care s! conspire cu
u#ile închise în contra na"iei române#ti, noi vom #ti s! le ar!t!m totdeauna lungul
nasului, c!ci nu ne speriem nici de înjur!turile presei jidove#ti, nici de declama"iile
oratorilor ideali#ti, cât! vreme e vorba de existen"a poporului nostru. Dac! voiesc s!
ne cucereasc!, n-au decât s-o fac!... f!"i#, ca toate na"iile, cu arma-n mân!. Dar cu
tertipuri #i apuc!turi nu merge deocamdat!, în num!rul în care sunt la noi evreii,
r!mân str!ini de rit necre#tin, ce nu se pot nici contopi cu poporul nostru, nici pot
pretinde mai mult decât de a fi suferi"i [tolera"i], #i ne pare c! n-au nici o cauz! de a se
plânge de toleran"a noastr!...
Oriunde e teren pentru neagra specula"ie, evreul e acas!, iar vaietele #i plângerile
contra persecu"iei sunt mofturi care s! acopere de mai înainte modul neomenos în care
sug pe cei pe care au c!zut ca l!custa."
Cum explica, îns!, Mihai Eminescu brusca prezen"!, masiv!, a evreilor în România?
El ar!ta c! "arul rus Alexandru al III-lea, nevoit s! reac"ioneze la ruinarea #i
împov!rarea "!ranului rus, exploatat de evrei, i-a împins pe ace#tia în afara Rusiei:
17
"De acolo m!sura, buna poate pentru Rusia, rea pentru noi, de-a expedia cârduri
întregi [de evrei] în România cu pa#apoarte în regul!, de-a împinge pe al"ii s! treac!
noaptea f!r! pa#aport grani"ele "!rii noastre.
Nu trebuie s! fie cineva un observator tocmai adânc pentru a vedea c! România geme
de evrei ruse#ti. Noaptea, uli"ele Bucure#tilor sunt pline de figuri cu totul str!ine, la
care recuno#ti numaidecât c! abia de ieri li s-a comandat de a-#i rade barba #i de a-#i

t!ia perciunii. Toate col"urile de uli"! sunt pline de colportori #i precupe"i, pe care
nimeni nu i-a v!zut pân! în anul acesta, cu un cuvânt suntem amenin"a"i de a vedea #i
Bucure#tii pref!cându-se într-un murdar cuib jidovesc, cum sunt Ia#ii ast!zi...
Vai de evreii din Rusia în ziua în care Alian"a Izraelit! ar îndr!zni s! intervin! în
favoarea lor. Ar fi semnalul pentru un tratament #i mai energic decât cel de pân! azi
[pentru reprimarea atitudinii lor]. Dar aici, unde nimeni nu se atinge de persoana, de
avutul lor, aici, unde nu e vorba decât de a abate emigra"ia lor stric!cioas!, prin
mijloace cu totul umane, care sunt dreptul oric!rui popor, aici Alian"a Izraelit!
îndr!zne#te a interveni #i a calomnia din nou România.
Alian"a Izraelit! are o mul"ime de membri în România... A fost o urmare natural! c!
tocmai membrii cei mai influen"i ai Alian"ei din România s! fie încet!"eni"i. Numai
$epe# n-ar fi g!sit destui pari pentru a le mul"umi pentru modul la care [se] pricep a fi
români; noi suntem cu mult mai îng!duitori...
Dac! e cineva în stare de a face pe români s! uite pân! #i interesele statului lor, apoi
desigur ace#tia sunt evreii, ei care nu cuteaz! a combate o putere mare cum e Rusia,
dar se arunc! cu toat! insolen"a lor cunoscut! asupra unui stat mic, care a avut
naivitatea de a-i îng!dui s! fie cum sunt.
Noi #tim bine c! trei zile ar fi de ajuns pentru a regula atât de definitiv chestiunea
izraelit!, încât Alian"a s! nu mai aib! pentru cine interveni. Noi cunoa#tem poporul, în
aparen"! atât de blând #i de guvernabil, are o margine bl!ndetea lui, pe care e
primejdios de a o trece."
[Pentru completa imagine a campaniilor jurnalistului Mihai Eminescu referitor la
"Chestiunea Izraelit!", recomand!m antologia de texte realizat! de D. Vatamaniuc:
Mihai Eminescu, Chestiunea Evreiasc!, Bucure#ti, 2000]
Lichidarea lui Eminescu. Un episod extraordinar al istoriei românilor, "inut
permanent secret, este cel legat de "boala" #i moartea poetului na"ional al României,
Mihai Eminescu, care, a#a cum s-a v!zut, se manifestase direct #i partizan la ziarul
Timpul în "Chestiunea Israelit!" sau în "Chestiunea evreiasc!", fiind împotriva
încerc!rilor evreilor de a bloca sau de a condi"iona recunoa#terea independen"ei
României. Ceea ce se cunoa#te de c!tre foarte pu"ini ini"ia"i este îns! cum, pentru
atitudinea sa, Mihai Eminescu a fost ucis, (de c!tre medicul evreu Fr. Iszac", zic
unii, de c!tre o conspira"ie iudeo-masonic! am zice noi).
În anul 1882, Mihai Eminescu îi scria Veronic!i Miele:
18
"Timpul acesta m-a stricat în realitate cu toat! lumea, sunt un om urât #i temut, f!r!
nici un folos..., unul din oamenii cei mai urâ"i din România... Naturi ca ale noastre
sunt menite sau s! înfrâng! relele sau s! piar!, nu s! li se plece lor".
"%i mai potoli"i-l pe Eminescu!" s-a spus l-a un moment dat, în plenul Parlamentului
Român, de c!tre acei oameni politici care ap!rau interesele evreilor, oameni politici
masoni, sus"inu"i finalmente, din p!cate, chiar #i de c!tre oamenii politici
conservatori, în numele partidului c!rora vorbea gazetarul #i marele poet na"ional
Mihai Eminescu. De fapt cuvintele au fost rostite chiar #i de c!tre Petre-Carp, #ef
al!turi de Titu Maiorescu, al Partidului Conservator.
În timp ce Eminescu conducea Timpul, ziar al Partidului Conservator, Petre Carp
conducea chiar partidul, dar cei doi au intrat totu#i într-un puternic conflict. Carp era
îns!, totodat!, #i membru al lojei masonice Steaua României, al!turi de Maiorescu,

Alexandru %u"u, Theoder Rosetti #i al"ii care se vor ocupa de lichidarea poetului #i
gazetarului Mihai Eminescu. "Eminescu era ca o stânc!. Posibil ca, ini"ial, junimi#tii
[masonii] s! nu-#i fi dat nici ei seama c!, aducându-l la Timpul, practic î#i pun singuri
bomba în cas!" (C. Cern!ianu, Recurs Eminescu, Calvarul cet!"eanului, vol.II).
Divergen"a dintre Mihai Eminescu #i Petre Carp s-a n!scut odat! cu apari"ia în
Parlament a problemei modific!rii articolului 7 din Constitu"ie ("Chestiunea
Izraelit!"), împotriva c!reia pleda în scris Eminescu, opunându-se "împ!mântenirii"
hoardei de evrei ce invadaser! "ara, în timp ce Petre Carp activa politic pentru
modificarea Constitu"iei în sensul dorit de Alian"a Izraelit!, de cancelariile europene
#i de evreii din România.
[Carp fiind, totu#i, un nume destul de rar, #i neîn"elegând adeziunea sa la interesele
evreilor, ne-am îndreptat c!tre marele dic"ionar masonic publicat în Ordinul Masonic
Român de c!tre Horia Nestorescu-B!lce#ti , unde am g!sit mai mul"i Carp: în afar! de
Petre Carp al nostru, du#man al lui Eminescu #i membru al lojii Steaua României,
apare #i un anume Horia Carp, "ziarist evreu, membru al unei loji din obedien"a Marii
Loji Na"ionale".]
Pornit împotriva pozi"iei exprimate de Timpul, la 15 martie 1879 Carp le scrie atât lui
Eminescu cât #i lui Maiorescu. Lui Eminescu îi scrie: "Domnule redactor, în timpurile
din urm! a"i crezut c! este oportun de-a da sprijinul importantului ziar ce redacta"i,
unor idei atât de opuse convic"iunilor a c!ror organ m-am f!cut în Senat încât m! v!d
cu p!rere de r!u silit de-a afirma pe calea publicit!"ii adânca divergen"a de p!reri ce
ne desparte..."; iar lui Maiorescu: "Drag! Titus, ce face"i voi la Timpul #i cum crede"i
c! o s! mearg! astfel înainte?... în ce parte din lume partidul conservator a c!utat s!
ajung! la putere prin pasionarea maselor?... în asemenea împrejur!ri, eu unul a trebuit
s!-mi pun întrebarea ce rol mai joc între contribuitorii Timpului?... Prin urmare te rog
s! notifici comitetului s! m! #tearg! din lista subscriitorilor... Tu ai o clientel! întins!
despre a c!rei genesis mi-ai vorbit într-o zi [aluzie #i aten"ionare din partea lui Carp,
c!tre Maiorescu care tr!ia din solda clien"ilor s!i evrei]. Sapienti sit. For ever! P.P.
Carp." Pozi"ia lui Carp fa"! de revendic!rile evreilor asupra României este sintetizat!
în urm!toarea pozi"ie, exprimat! în 1881: "S! jertfim unele din drepturile noastre
suverane ca s! ob"inem protec"iunea Europei întregi #i s! nu ne afl!m izola"i fa"! cu
doi vecini puternici".
Eminescu îi r!spunde în Timpul:
19
"Dl. P.Carp s-a crezut atins prin reflec"iunile ce foaia noastr! a publicat în privin"a
atitudinii sale în chestiunea izraelit!... îns! aceste reflec"iuni ne-au fost impuse printrun
caz de legitim! ap!rare".
Deasemnea se ceart! #i cu al"i membri ai partidului, precum Zizi Cantacuzino #i
Lahovari. Acestuia din urm! i-a spus în cadrul redac"iei din Timpul: "Du-te, m!, în
m!-ta! Tat!-t!u nu #tia nici bine române#te, ce-mi tot cân"i tu de românism."
Cea mai categoric! explica"ie dat! de Eminescu fa"! de criticile lui P.P. Carp a ap!rut
în Timpul cu numai o lun! înainte ca el s! fie lichidat social #i fizic:
"În alt! "ar! de am tr!i, în care mai e credin"!, onestitate, respect ca bunuri ob#te#ti ale
spiritului public, relele ni s-ar p!rea trec!toare #i nicicând condeiul nostru nu ar fi
înmuiat în fiere; dar aici, unde, dac!-i vizita ministeriile sau [închisoarea] V!c!re#ti,
acelea#i fizionomii #i caractere întâlne#ti, aici unde un parvenit bulgar ca d. I.C.

Br!tianu #i un grec parvenit ca d. C.A. Rosetti conduc destinele acestei nefericite "!ri,
aici unde oameni ca ace#tia, f!r! pic de patriotism, radicali cosmopoli"i, st!teau ieri la
învoial! cu Warszazvsky ca s!-i vânz! sufletele din opt "inuturi, stau azi la învoial! cu
Alian"a Izraelit! ca s!-i vânz! "ara toat! #i s! desfiin"eze printr-un trafic mâr#av o
na"ie #i un stat pe care zeci de popoare barbare nu le-au putut desfiin"a, aici nici un
cuvânt nu e destul de aspru..."
De#i Titu Maiorescu era acuzat de c!tre colegii de partid c! îi "ine spatele lui
Eminescu la Timpul, Eminescu îl atac! #i pe acesta:
" Team! ne e dar #i ast!zi c! asemenea o sam! de advoca"i buni, cu darul vorbirii vor
tran#a #i chestiunea arz!toare a evreilor, care poate deveni chestiunea completei
dezmo#teni"i a poporului românesc".
Maiorescu î#i nota prompt în Jurnal: "Grea epoca Eminescu... Articol al lui în
chestiunea evreiasc! în contra mea".
"Afacerea Warszawsky" din epoc!, dezv!luit! #i comb!tut! de Mihai Eminescu în
Timpul a constat în aprovizionarea trupelor ruse angajate în r!zboiul din 1877 #i
deplasate în Bulgaria. Bancherul rus de origine evreiasc! A.M. Warsyawsky, numit
intendent al armatei ruse a ob"inut prin mit! dreptul de a cump!ra la pre"uri modice
alimente din România (de a rechizi"iona) pentru a le vinde apoi armatei "ariste.
Totodat! a primit dreptul de a rechizi"iona care cu boi pentru transportul m!rfii, ceea
ce a ruinat "!r!nimea român!, care de cele mai multe ori #i-a pierdut peste Dun!re
mijloacele de transport. De#i avocatul cu luna al lui Warszawsky devenise Titu
Maiorescu, Eminescu a publicat mai multe documente ce au dovedit coruperea
guvernan"ilor la care se pretase bancherul evreu.
Iat! scrisoarea lui Warszawsky c!tre Rossisky, datat! l decembrie 1877 #i publicat! de
Eminescu în Timpul:
"Excelen"!.
Din depe#a mea #i din depe#a ministrului Cog!lniceanu v! este deja cunoscut c!, dup!
multe împrejur!ri, eu am profitat a birui toate împiedic!rile #i ast!zi deja s-au dat
20
porunci prin telegraf tuturor prefec"ilor din opt districte, ca s! puie la dispozi"iunea
mea câte 1200 care pe zi pentru Bucure#ti #i 500 pentru Fr!"e#ti... Mult m-au costat pe
mine bani, vreme #i trud! ca s! împac pe directorul Ministerului de Interne, Simion
Mih!ilescu, cu prietenul nostru [adic! Cog!lniceanu (precizeaz! Eminescu)] fiindc!
numai el era, nu Br!tianu era, care împiedica aceast! chestie...
Eu voi avea oricâte c!ru"e va fi de trebuin"! pentru oricât transport #i oriunde ve"i voi
a transporta, m!car c! pân! acuma c!r!u#ii de bun! voie tocmi"i nu voiau a merge
decât la Sistov; acum îns! s-a schimbat chestia #i merg sili"i oriunde vreau."
În urma campaniei de pres! condus! de Eminescu privind "afacerea Warszawsky" au
fost sesizate organele judec!tore#ti, dar Tribunalul de Ilfov hot!r!#te c! nu era "caz a
se pune în mi#care ac"iunea public! în contra cuiva".
Urm!rirea lui Mihai Eminescu de c!tre agen"ii secre"i ai marilor puteri str!ine, a fost
remarcat! din anul 1876 printr-un agent evreu Lachman, aflat în solda ambasadei
Austriei de la Bucure#ti. Unul dintre primele rapoarte ale ambasadei austriece, la
adresa lui Eminescu, con"ine 20 de pagini #i este semnat de consulul austriac de la
Ia#i, fiind trimis ministrului de externe al Imperiului Austro-Ungariei la data de 5
ianuarie 1877. Cu un an înainte ca Eminescu s! fie anihilat, la 7 iunie 1882,

ambasadorul austriac la Bucure#ti, baronul Mayer, transmite un raport secret despre
Eminescu, v!zut vinovat prin activitatea sa de la Societatea Carpa"ii de uneltire
împotriva imperiului, în vederea unirii Transilvaniei cu "ara mam!:
"Societatea Carpa"ii a "inut în 4 ale lunii în curs o întrunire public! cu un sens secret.
Dintr-o surs! sigur!, am fost informat despre aceast! întrunire [sursa era, dup! toate
indiciile, chiar Titu Maiorescu] . . . S-a stabilit c! lupta împotriva Austro-Ungariei s!
fie continuat!... S-a recomandat membrilor cea mai mare pruden"!. Eminescu,
redactor principal la Timpul, a f!cut propunerea ca studen"ii transilv!neni de
na"ionalitate român!, care frecventeaz! institu"iile de înv!"!mânt din România pentru
a se instrui, s! fie pu#i s! ac"ioneze în timpul vacan"ei în locurile natale pentru a
orienta opinia public! în direc"ia unei Dacii Mari.
În afara agen"ilor marilor puteri europene, o aten"ie aparte i-o acordau lui Eminescu
nenum!ra"ii agen"i ai Alian"ei Universale Israelite.
%i iat! c!, în diminea"a zilei de 28 iunie 1883, gazda poetului, doamna Szoke, îi
trimite avocatului mason - Titu Maiorescu un bile"el în care scria c! Eminescu a
înnebunit. Astfel, f!r! voia sa, ca plan al uneia dintre cele mai monstruoase conspira"ii
anti-române#ti, Eminescu a fost internat de c!tre dr. Alexandru %u"u la "Caritatea"
(Caritas) punându-i-se fal#ul diagnostic de alcoolism #i sifilis. Studiul dr. Ion Nica
(Eminescu, structura somato-psihic!, 1972) arat! c!, în acea perioad!, Eminescu era
marcat de o mare suferin"! pe fond psihic, ca urmare a greut!"ilor #i luptelor politice
prin care trecea, respectiv de o psihoz! maniaco-depresiv!. Cu toate acestea, un
anume dr. Iszac i-ar fi pus lui Eminescu acel diagnostic care îi putea permite
administrarea-unui tratament care s!-l digtrug! fizic. La acea vreme, sifilisul nu
cuno#tea un tratament eficient, iar clinic se aplicau cele mai periculoase #i distructive
tratamente. Un astfel de tratament, cu efecte catastrofale pentru Mihai Eminescu a fost
administrarea de doze de mercur, element care se #tie c! este extrem de toxic pentru
om #i c! poate provoca moartea. Medicii i-au administrat lui Eminescu câte 20 de
21
frac"iuni a 4 grame de mercur, "când #i o jum!tate de gram poate s! aib! ac"iuni
d!un!toare" precizeaz! la rândul s!u specialistul român Ovidiu Vuia. Urmare acestui
tratament Eminescu a suferit de o paralizie par"ial!, a fost internat, scos din "ar! #i mai
apoi ucis în spital cu un bolovan cu care a fost lovit în cap.
Studiul dr. Nica, foarte valoros de altfel, sufer! de o mare eroare. Faptul c! pune un
diagnostic psihiatric lui Eminescu bazându-se pe o surs! nedemn! de încredere. Este
vorba de ziarul Adev!rul din 17 octombrie 1911 care, sub semn!tura lui Alexandru
Ciurcu, publica articolul "Din amintirile mele". Or, pân! dup! al doilea r!zboi
mondial, ziarele Adev!rul #i Diminea"a au fost cele mai puternice #i viclene organe de
pres! evreie#ti din românia. Iat! situa"ia descris! de A.C.Cuza în 1905:
"În ziaristic!, tot jidanii au introdus la noi în "ar! tonul violent #i trivialit!"ile preseirevolver,
prin care înjosesc orice discu"ie #i batjocoresc institu"iile #i demnitarii "!rii,.
În frunte, st!, fire#te, organul jidovesc Adev!rul, al c!rui comitet de redac"ie se
alc!tuie#te din urm!toarele ilustra"ii cu#er ale gazet!riei «române», ale c!ror nume le
reproducem dup! actele unui proces de calomnie, în care numi"ii figureaz! - se
în"elege - ca inculpa"i (Curtea cu Jura"i de Ilfov, Octombrie 1905): B. Braunstein - zis
B.Br!ni#teanu; Albert Honigman - zis A. Fagure; A. Rosen - zis Nora; A. Fuchs - zis
G. Mihail; S.Goldenberg - zis Munteanu; Lazar Kastenbaum - zis Castelan; E.

Feinsilber - zis E. Emilian; E. Weber - zis Adrian Verea, #i vor mai fi.
Ace#tia sunt conduc!torii "opiniunii publice" a "!rii române#ti... Str!ini de noi #i
potrivnici fiin"ei noastre, ei ne discut! interesele, ne judec!, fac reputa"iile prin gal!gie
#i reclam!, #i le desfac prin t!cere #i calomnii, ei suie în slava cerului pe jidovi"i #i
caut! s! înjoseasc! pe adev!ra"ii români; ei terorizeaz! pe func"ionarii publici care
voiesc s!-#i fac! datoria; ei critic! totul: religia, coroana, armata, justi"ia,
înv!"!mântul..."
De fapt, relat!rile mincinoase la adresa lui Mihai Eminescu, publicate în ziarul
Adev!rul din 17 octombrie 1911 se bazeaz! pe închipuitele amintiri ale lui Grigore
Ventura, cel ce ar fi fost lâng! Eminescu când acesta a fost pus în c!ma#! de for"! #i
care ar fi relatat cum în cofet!ria Capsa, agitând un pistol mare, Eminescu a spus c!
pleac! s!-l împu#te pe rege. Trebuie re"inute dou! aspecte: 1. Gr. Ventura era mort de
mul"i ani când cotidianul evreiesc lansa "amintirile" sale menite peste timp s!
consolideze marea conspira"ie istoric! anti-Eminescu; 2.Ventura f!cea parte din loja
masonic! Discipolii lui Pitagora din Gala"i (format! preponderent din evrei #i greci),
corespondenta local! a lojii Steaua României, din care f!ceau parte conspiratorii
întemni"!rii lui Eminescu: Titu Maiorescu, %u"u #i ceilal"i (de altfel, to"i ceilal"i
membri ai familiei Ventura f!ceau parte din loja masonic! Steaua României).
Informa"iile de mai sus, privind falsul diagnostic pus lui Eminescu #i otr!virea sa cu
mercur reies din studii mai vechi, nepopularizate, dar ele sunt dep!#ite azi de studiile
lui Calin L. Cern!ianu demarate în anul 2000: Recurs Eminescu, Suprimarea
Gazetarului #i Conjura"ia anti-Eminescu.
Trebuie ar!tat de la bun început c! Mihai Eminescu nu a fost niciodat! mason, în
schimb cei mai mul"i membri ai "Societ!"ii Literare Junimea" (din Ia#i) #i frunta#ii
Partidului Conservator, da! To"i ace#tia f!ceau parte, cum am ar!tat, din loja masonic!
Steaua României, iar Eminescu era "protejatul" Junimii, poetul Junimii.
22
Atât Titu Maiorescu, cât #i Petre Carp, cei doi lideri ai Partidului Consen'ator din
vremea respectiv! apar"ineau lojii masonice, dar cel mai important fapt este
apartenen"a lui Alexandru %u"u la aceast! loj!, loja fiind de fapt chiar creat! de familia
de fanario"i %u"u. Ce gândeau oare ace#tia, când Mihai Eminescu compara
exploatarea
evreiasca a românilor cu exploatarea fanariot!?
Loja Steaua României ("l'Etoile de Roumanie") a fost creat! în 1866 de principele"
Gheorghe M. (Iorgu) %u"u, sub obedien"a lojii Marelui Orient al Fran"ei, loj! francez!
apropiat! intereselor mondiale evreie#ti, controlat! de c!tre evrei. De altfel, chiar
trezorierul (finan"atorul) lojii Steaua României era un evreu, Adolf Hennig. Familia
%u"u, familie de domnitori fanario"i (Mihai %u"u în $ara Româneasc!, Alecu %u"u #i
Mihai Gr. %u"u în Moldova) era implicat! social în politica româneasca în aceea#i
perioad! cu Mihai Eminescu. Astfel, Nicolae %u"u era un reputat economist
liberschimbist,
curent atât de puternic comb!tut #i de blamat de Eminescu, în timp ce
Alexandru %u"u, profesor universitar, trecea de reputat medic psihiatru, el fiind acela
care l-a internat for"at pe Eminescu, contribuind activ la eliminarea sa fizic! din
peisajul socio-politic românesc.
De altfel, se poate spune c! pân! la un punct Eminescu fusese chiar crea"ia lojii

Steaua României, împotriva conduc!torilor c!reia s-a întors prin libertatea ce #i-a luato
ca publicist, în chiar ziarele ce le conducea #i care apar"ineau indirect lojii masonice.
De exemplu, se cunoa#te ura ce o manifesta Eminescu în scris pentru perioada
domniilor fanariote ce au pervertit con#tiin"ele române#ti #i au supt sângele poporului,
preg!tind astfel terenul pentru noua ocupa"ie, evreiasc!. El lovea astfel în chiar
creatorul lojii, în fanariotul Gh.M. %u"u.
În bun! tradi"ie masonic!, loja Steaua României avea "de fa"!" Societatea Literar!
Junimea, iar presa ei avea s! fie asigurat! de Constitu"iunea (1866), apoi de Gazeta de
Ia#i (1867) #i, în fine, prin Gazeta na"ional! (1871) - tribune politice ale membrilor
lojii. Convorbirile literare (1867) f!ceau acela#i oficiu în domeniul literaturii, istoriei
#i criticii literare.
În 1866, în cadrul demersurilor pentru desemnarea unui principe str!in pe tronul
României, a ap!rut condi"ia apartenen"ei acestuia la francmasonerie pentru a se ob"ine
sprijinul interna"ional al fra"ilor masoni #i al Alian"ei Israelite Universale, cu atât mai
mult cu cât emanciparea evreilor, deziderat masonic, r!m!sese înc! o chestiune
deschis!. De aceea, în toamna anului 1866 Iorgu %u"u (mason ini"iat la Paris #i
"venerabil" al lojii Steaua României) i-a propus principelui Carol I s! devin!
francmason #i #ef al Francmasoneriei Române, sub obedien"a Marelui Orient al
Fran"ei, ceea ce ar fi condus la ingerin"e str!ine în statul român, sub controlul Alian"ei
Israelite. Reac"ia de refuz a casei regale a fost prompt!, voin"a regal! fiind înt!rit!
simbolic de interzicerea imediat! a lojii masonice Discipolii lui Pitagora din Br!ila ,
format! în cea mai mare parte din negustori greci #i evrei. La acea vreme toate lojile
masonice importante române#ti se aflau sub obedien"a Marelui Orient al Fran"ei, #i
astfel, indirect, obediente directivelor evreie#ti ale Alian"ei Israelite, fiind toate
înfiin"ate de "negustorul francez" Auguste Carence:: Steaua Dun!rii, Steaua
României, Discipolii lui Pitagora, În"elep"ii din Heliopolis. (Oricum, peste câ"iva ani
B'nai B'rith se implic! direct #i creeaz! la Bucure#ti lojile Înfr!"irea Sionului #i
Fraternitatea.)
23
Atitudinea general favorabil! românilor din partea regelui Carol I al României (fostul
principe Carol) fa"! de preten"iile evreilor, precum #i refuzul s!u de apropiere de lojile
masonice filoevreie#ti, nu putea decât s!-i oblige pe conspiratori s! monteze un
scenariu anti-regal, în care "antisemitul" Eminescu, înarmat cu un mare pistol se
ducea "la Palat s! îl împu#te pe rege", motiv pentru care a fost pus în c!ma#a de for"!
#i internat. La rândul ei, opinia public! româneasc! n-ar fi putut fi lini#tit! dac!
Eminescu ar fi fost pur #i simplu concediat de la Timpul. Totodat!, gura acestuia nu ar
fi fost astfel închis!, c!ci ar fi putut g!si alt! tribun! de la care s! î#i afirme pozi"ia
puternic na"ionalist!. De aceea, el trebuia f!cut nebun. %i cine a lansat versiunea c!
Eminescu a scos un pistol pentru a se duce s!-l împu#te pe rege? Conform evreilor de
la Adev!rul, afirma"ia fusese cândva sus"inut! de c!tre doamna Capsa, evenimentul
petrecându-se chipurile în cafeneaua literar! Capsa. Nimeni din epoc! nu a putut
confirma aceast! poveste, dar #tim c! #i so"ul patroanei, domnul Capsa, era membru al
aceleia#i loji masonice ca #i ceilal"i conspiratori, loja Steaua României.
Societatea Junimea a r!mas cunoscut! în istoria literaturii române ca promotoare a lui
Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ion Creang! #i Ioan Slavici, care aveau s!
colaboreze la periodicul editat de Junimea, Convorbiri Literare. Teoreticianul Junimii

era Titu Maiorescu, dar principala sa activitate era aceea de avocat, de pe urma c!reia
a dobândit o important! avere. Profesor universitar la Ia#i #i decan al Facult!"ii de
Filozofie, a fost înl!turat din înv!"!mânt în urma unui proces de imoralitate. Din 1868
s-a dedicat avocaturii, iar din 1870 a intrat în politic!. Este poate important s! afl!m
numele clien"ilor lui Maiorescu din perioada în care Eminescu a fost lichidat fizic #i
spiritual. Ace#tia sunt: Warschawsky, Rafalovich, Boboritz, Hessen #i Kalinowsky,
Rubinstein #i Hirschler, adic! o clientel! cosmopolit! preponderent evreiasc!, atât de
ostil! lui Eminescu!
Pe bun! dreptate se poate pune întrebarea: de ce istoria nu public!, în general, astfel
de corela"ii ale faptelor, privind via"a #i moartea lui Mihai Eminescu? Concluziile sunt
triste! Chiar George C!linescu, când a scris Via"a lui Eminescu, a acceptat orice
informa"ie, din orice surs!, f!r! a o prelua critic, singura sa preocupare fiind realizarea
unui roman biografic. De-a lungul carierei sale, C!linescu a colaborat, chiar, cu cei
implica"i în compromiterea lui Eminescu. Astfel, când editeaz! revista literar! Lumea,
C!linescu î#i lia ca principal colaborator pe B. Br!ni#teanu, care nu este altul, a#a cum
am ar!tat mai sus, decât evreul B. Braunstein, editor al ziarului Adev!rul, ce întina
memoria lui Eminescu, perpetuând conspira"ia privind nebunia acestuia. De altfel, o
mare sum! de critici literari români sunt de fapt evrei camufla"i de nume române#ti,
con#tien"i de activitatea antievreiasc! a poetului na"ional al României #i voluntar
interesa"i #i angaja"i în men"inerea mitului "Eminescu dement", ca #i de salvarea în
istorie a onorabilit!"ii conspiratorilor asasini. A#a este #i cazul criticului literar Zigu
Ornea, considerat o somitate a culturii române#ti, evreu din Boto#ani care #i-a f!cut
chiar o carier! din anumite subiecte care se leag! de via"a lui Eminescu, precum:
Junimismul (1966), Junimea #i junimismul (1975), Via"a lui Titu Maiorescu vol. I-II
(1986-1987). [Zigu Ornea, care a exercitat în anii 90 #i func"ia de director al editurii
evreie#ti Hasefer, are totu#i meritul de a fi precizat c! bancherul rus Warszawsky,
deconspirat de Eminescu ca ruin!tor al "!r!nimii române, era de fapt evreu].
Am ar!tat mai înainte c! familia fanariot! %u"u era o familie de masoni, aproape to"i,
în România, fiind afilia"i lojii Steaua României. Acord!m o aten"ie special! acestora
deoarece unul dintre ei a semnat condamnarea lui Eminescu: medicul Alexandru %u"u.
24
Iat! situa"ia prezentat! de amplul dic"ionar masonic publicat de Horia Nestorescu
B!lce#ti:
- Mihail %u#u (1730-1802), domnitor fanariot al $!rii Române#ti, apare în 1794 ca
venerabil al unei loji masonice din Ia#i.
- Alexandru Nicolae %u#u (1830-1877), principe, a locuit la Paris #i a f!cut parte din
cel pu"in 4 loji masonice, gr. 30 de ini"iere, deputat în Adunarea General! a Marelui
Orient al Fran"ei;
- Gheorghe M. (Iorgu) %u#u (1817-1875), principe, mare proprietar, fiu al
domnitorului Mihail %u"u, gr. 30 de ini"iere, membru al lojii Sincere Amitie (Paris) #i
întemeietor al lojei Steaua României.
- Constantin %u#u (1820-?), afiliat la Ia#i lojei Steaua României, a devenit ministru;
- C.N. %u#u, rentier, "frate" în loja Steaua României;
- George %u#u, proprietar, membru în loja Discipolii lui Pitagora din Gala"i, cea care
avea s! fie interzis! de Carol I, când Iorgu %u"u i-a cerut principelui (regelui) s! intre
în masonerie;

- Nicolae Gr. %u#u (1840-?), membru al lojei Steaua României, secretar general al
Consiliului de Mini#tri.
- Alexandru Gr. %u#u (1837-1919), ini"iat în loja Steaua României, profesor
universitar la Bucure#ti, autor al lucr!rii Psihiatria modern!, publicist #i traduc!tor,
membru al societ!"ii literare Junimea, complicele lui Titu Maiorescu în lichidarea lui
Mihai Eminescu.
Studiile lui C!lin L. Cern!ianu #i-au propus mai ales s! descurce "i"ele foarte
încurcate dintr-o singur! zi din via"a lui Eminescu, zi de r!scruce când este scos în
condi"ii misterioase #i prin mijloace violente din via"a public!", . dar #i antecedentele
#i urm!rile acestei zile.
"A#adar - î#i începe acesta unul dintre studii -, la 28 iunie 1883 Eminescu a înnebunit.
Simplu ca bun! ziua!" Cel care a fost cel mai direct implicat în aceasta ac"iune a fost
Titu Maiorescu, "protectorul" mason al poetului, secondat de medicul Alexandru
%u"u. Un avocat #i un medic, membri ai aceleia#i loji masonice. Nici nu se putea
tandem mai potrivit pentru a distruge pe cineva. În Jurnalul lui Maiorescu s-a g!sit
urm!toarea not!, din ziua fatal!: "Foarte cald! În zilele trecute încerc!ri de aranjament
cu Alex. Soutzo...", referire la combina"ia cu doctorul %u"u. În aceea#i zi, 28 iunie
1883, la 6,30 diminea"a, Maiorescu #i inginerul Sim"ion (apropiat de-al lui Maiorescu)
s-au dus la ospiciul particular al doctorului %u"u #i au convenit cu acesta ca în aceea#i
zi lui Eminescu s! i se fac! internarea pentru o lun! de zile. Aceasta avea îns! s! se
prelungeasc! #i s! se repete pentru câ"iva ani, pân! la uciderea sa. "Prin acest demers
ilegal - arat! C. Cern!ianu - avocatul Maiorescu ac"ioneaz! contra principiilor
fundamentale ale Dreptului, aranjând internarea lui Eminescu în lipsa garan"iei c!
«protejatul» s-ar fi alienat #i stabilind - pe ce criteriu? - o anume perioad! a #ederii
acestuia în ospiciu." Ajuns acas!, Maiorescu îl anun"! pe Theodor Rosetti (mare
25
maestru comandor al Marelui Orient al României, totodat! membru, ca #i Maiorescu,
al lojii masonice Steaua României, la acea dat! pre#edinte al Cur"ii de Casa"ie) c!
treaba este pus! pe roate: "apoi am venit acas!, am în#tiin"at înc! pe Th. Rosetti
despre aceasta" (din Jurnal). Un al doilea bilet îl trimite lui W. Kremnitz, al c!rui sens
r!mâne obscur #i secret: "Din p!cate, înc! incert. Altfel, toate bune!" (traducerea
corect! a celei de a doua propozi"ii ar putea fi: "%u"u în regul!", textul de mâna, în
german!, al lui Maiorescu, Sonst alles gut, sem!nând mai degrab! cu Soutz alles gut).
Al treilea bilet trimis de Maiorescu este c!tre Mihai Eminescu, pe care îl cheam! s! îi
fac! o vizit!. Plecând de la redac"ia ziarului Timpul, Eminescu c!lca în cursa întins!.
Maiorescu îl roag! s! se deplaseze la complicele s!u Sim"ion sub pretextul
transmiterii unui bilet, ceea ce Eminescu #i face. "S!racul de el, a cerut 2 lei pentru
birj!, a plecat #i de acolo l-au dus la Soutzo" (la %u"u), î#i amintea fiica lui Maiorescu
despre sfâr#itul vizitei lui Eminescu. Într-ade-v!r, ducându-se la inginerul C-tin
Sim"ion, Eminescu este a#teptat de haidamacii lui %u"u, este imobilizat, urcat într-o
birj! sau în duba ospiciului #i dus la %u"u. "Acolo nu va mai fi gazetar, ci numai biet
smintit. Planul fusese îndeplinit cu succes. Gazetarul Eminescu era «ocrotit» într-o
cas! de s!n!tate" (C. Cern!ianu).
Urmeaz! planul doi al conspira"iei: legendarea nebuniei. Mai întâi se arat! c! gazda
poetului s-ar fi adresat lui Maiorescu cerându-i, printr-un bilet, ajutorul, deoarece
"Eminescu a înnebunit". Minciuna nu rezist!, deoarece Maiorescu se apucase s!

aranjeze internarea f!r! a-l vedea pe Eminescu, pentru a-i verifica starea s!n!t!"ii, iar
sursele legendei se contrazic: mai întâi, biletul a ajuns la o ora ulterioar! plec!rii lui
Maiorescu la %u"u; apoi, sunt dou! variante privind persoana care ar fi trimis biletul,
Slavici în prima, so"ia sa n!scut! Szoke, în a doua. Privitor la criza de demen"!
manifestat! în public de Eminescu, cum c! ar fi scos un pistol spre a se duce s! îl
împu#te pe rege, ea a fost fabricat! târziu (spre a nu mai putea fi verificat!) #i lansarea
ei public! s-a pus prin presa evreiasc! pe seama masonului Gr. Ventura (de#i acesta
nu a relatat niciodat! a#a ceva în timpul vie"ii sale). "Lipsa oric!rei men"iuni [în
Jurnalul zilnic al lui Maiorescu] privind pretinsele amenin"!ri f!cute de Eminescu cu
revolverul... par s! arate c! toate acestea constituie zvonuri care nu fuseser! înc!
inventate la data la care Maiorescu #i-a completat jurnalul; de altfel, cum am ar!tat,
povestea a fost pus! în larga circula"ie de c!tre evreii de la Adev!rul în 1911). În
aceea#i zi, a «intern!rii» lui Eminescu, la ora 17 Maiorescu pleac! în str!in!tate
pentru o perioada de o lun! #i jum!tate. Din aceast! clip! #i pân! la revenirea sa,
Eminescu nu mai putea fi eliberat din ospiciu nici m!car la cererea rudelor, pentru c!
persoana care îl internase era, totodat!, singura abilitat! legal s! cear! externarea lui."
(C. Cern!ianu)
To"i cunoscu"ii lui Eminescu, mai ales conspiratorii, pleac! rapid în str!in!tate, în
timp ce presa public! o #tire anost!: "Dl. Mihai Eminescu, redactorul [#ef al] ziarului
Timpul, a înnebunit. Dl. Paleologu va lua direc"iunea sus-zisului ziar".
"Flagrantele ilegalit!"i comise pentru înl!turarea lui Eminescu din via"a public! - scrie
C. Cern!ianu - arat! c! liderii Junimii [împreun! cu al"i masoni din loja Steaua
României] erau capabili s! ascund! r!pirea #i sechestrarea unei persoane, spre a o
supune cu de-a sila unui tratament care nu-i era necesar, dup! care, tot ei, folosind
falsuri #i dezinform!ri, creau victimei o imagine melodramatic deformat!, dar
suficient de credibil! încât s! reziste vreme de mai bine de un secol. A#a s-a n!scut un
26
veac de fals! comp!timire, un veac în care abilitatea câtorva a f!cut ca revolta public!
s! fie înlocuit! cu mila. În acest context, chiar este de crezut c!, dac! Eminescu ar fi
fost nebun cu adev!rat, iar Junimea ar fi dorit sa încerce recuperarea lui, nu ar fi fost
capabil! de a-l interna f!r! tam-tam?...
Una peste alta, între ilegalit!"ile comise de %u"u în clipa prelu!rii lui Eminescu sunt #i
urm!toarele:
- l-a primit pe Eminescu în ospiciul sau (particular?), cu toate c! acesta, nesuferind o
recidiv!, boala lui era incert! #i, prin urmare, trebuia s! stea fie la un spital, fie în
arestul Poli"iei (cum avea s! se procedeze, la 6 noiembrie 1886, la Ia#i);
- l-a internat pe Eminescu în lipsa unei cereri scrise de admitere, care s! cuprind!
"numele, prenumele, profesiunea, religiunea, etatea, domiciliul, atât al p!tima#ului cât
#i al peti"ionarului", al!turi de informa"ii privitoare la "felul de rela"iune ce ar fi având
acesta din urm! cu smintitul" (Decretul 1012, articolul 8);
- l-a acceptat f!r! "vreun act medical subscris de doi medici";
- nu a respectat intervalul maxim în care medicii trebuiau s! se pronun"e asupra st!rii
s!n!t!"ii pacientului (3 zile), semnând a#a-numitul lui certificat medical dup! o
s!pt!mân! de la internare;
- nu a în#tiin"at Administra"ia special!" asupra intern!rii;
- nu a solicitat constituirea unei comisii care s!-l examineze pe Eminescu;

- nu a întocmit Buletinul unde va scri cauza admiterii" (Decretul 1012, articolul 16)...
Crim! acoperit! cu un certificat medical. În destinul lui Eminescu, biletul scris #i
semnat de doctorul Al. %u"u la 5 iulie 1883 #i acceptat drept "certificat medical" a
jucat un rol fundamental, f!r! el lipsind absolut orice temei legal care s! justifice cât
de cât internarea. (Degeaba #i-a preg!tit avocatul Maiorescu un alibi atât de solid ca
plecarea din "ar!, tocmai în acea zi?). În plus, acest fals document avea s! fie folosit în
viitor, simpla lui existen"! permi"ând declararea unor "recidive" #i f!cându-le credibile
pentru publicul larg #i pentru amicii de bun!-credin"!. Majoritatea biografilor lui
Eminescu au considerat acest document un fel de înscris sacru, asupra c!ruia nu se
poate face nici un comentariu. Ei nu au intrat la idei nici m!car atunci când
diagnosticul ini"ial, stabilit de %u"u, a fost înlocuit cu altele, puse de al"i medici, sau
când au v!zut c! a fost supus tratamentului folosit în alt! boal! decât cea declarat!...
Încercarea lui %u"u de a induce în eroare, astfel încât, pe baza unei probe materiale
pl!smuite, s! ob"in! o decizie judec!toreasc!, prin care Eminescu s! fie privat de toate
drepturile lui civile, mi se pare indiscutabil!. La toat! aceast! mizerie, l-a avut
permanent al!turi pe Titu Maiorescu, omul care, avem motive s-o credem, a #i ini"iat
acest demers odios. Potrivit jurnalului intim al acestuia din urm!, mai mult sau mai
pu"in con#tien"i de ceea ce fac, doctorul %u"u #i Sim"ion i-au devenit complici, într-o
fapt! necugetat!...
27
Pus în c!ma#! de for"!, Eminescu a fost predat "Spitalului Israelit "Caritas". De ce
doctorul %u"u numea acest stabiliment [din strada Plantelor nr.9, unde a fost închis
Eminescu] "Institutul Caritatea" #i nu "Institutul Caritas"? Era Caritatea o subunitate a
Spitalului Caritas ori o asociere în care %u"u, proprietar al terenului, era parte? Se
g!sea în strada Plantelor un fel de sec"ie special! a Spitalului Caritas, profilat!
exclusiv pe suferinzii de boli psihice? Asta ar însemna, îns!, c! Eminescu a fost, de
fapt, internat la "Spitalul Israelit Caritas"!... O alt! ciud!"enie ar fi aceea c!, din câte
se cunosc, Eminescu nu a fost niciodat! prea simpatizat de evrei, reac"ia unora dintre
dumnealor fa"! de el fiind atât de impulsiv! chiar #i ast!zi. În 1922, Radu D. Rosetti
informa opinia public!: «Se #tie c! Mihail Eminescu... între sfâr#itul lui 1884 #i
începutul lui 1889 p!rea vindecat, când, în 1889 autorit!"ile sesizate de cei în drept lau
internat din nou în Spitalul [Israelit] Caritas din Bucure#ti»."
Odat! închis, Eminescu a fost practic scos de sub protec"ia publicului #i chiar a
rudelor sale. La 18 iulie 1883, fratele lui Mihai Eminescu, Matei, îi scria lui
Maiorescu: "Sunt informat c! fratele meu Michai Eminescu este serios bolnav; v! rog
din suflet r!spunde"i-mi urgent unde se g!se#te ca s! vin a-l lua la mine pentru vreun
an #i dac! binevoi"i a-mi ar!ta adev!rata stare material! a lui ca s! vin preg!tit, c!ci
am vreo 200 de galbeni într-un loc - îi iau #i-i cheltuiesc to"i pentru el". Titu
Maiorescu s-a pref!cut îns! c! nu a primit scrisoarea lui Matei Eminescu. La rândul
ei, Veronica Miele nu a putut p!trunde în Institutul Caritatea (Caritas) #i nici m!car nu
a putut afla dac! Eminescu era sau nu internat aici.
La câteva luni de la îndep!rtarea lui Eminescu de la Timpul #i din via"a politic!,
Maiorescu î#i nota în Jurnal: "mare recunoa#tere a importan"ei mele politice".
Urm!torul pas a fost acela al îndep!rt!rii din "ar! a lui Eminescu. Înso"it de gardieni,
el a fost transportat ilegal la Viena, în data de 20 octombrie 1883. În momentul
plec!rii din Gara de Nord, Eminescu i-a strigat lui Maiorescu, prezent la plecarea sa:

"Dr. Robert Mayer, marele moment, o conspira"ie..." Este posibil ca Eminescu s! îi fi
f!cut, astfel, o aluzie lui Maiorescu asupra leg!turilor acestuia cu baronul Mayer,
ambasadorul Austriei la Bucure#ti #i la implicarea celor doi în conspira"ia împotriva
sa. De altfel, în data de 2 decembrie 1883, deci la mai pu"in de dou! s!pt!mâni, Titu
Maiorescu nota în Jurnalul s!u: "La ora 12, prânz la baronul Saurma (ministru
plenipoten"iar german), cu baron Mayer (ministru plenipoten"iar austriac) #i cu contele
Monts #i consilierul aulic Metz".
Odat! plasat într-un ospiciu din Viena (Dobling), Eminescu intr! sub observa"ia celui
mai mare du#man al s!u, filo-evreul P.P.Carp, care de#i politic în opozi"ie fa"! de
guvernarea de la Bucure#ti, primise de la guvernan"ii liberali postul de ambasador al
României la Viena. P.P.Carp îl #i viziteaz!, în data de 5 februarie 1884 #i consider!,
savant, c! Eminescu nu este perfect vindecat: "Ochiul este cam tulbure, mâinile slabe
#i degetele ascu"ite", deci înc! nu ar fi indicat a se întoarce în România, a#a c! mai
este plimbat prin Italia #i ajunge la Bucure#ti în 27 martie 1884, iar pe 7 aprilie 1884
este expediat la Ia#i. Maiorescu scria: "Când l-oi #ti pe Eminescu plecat, ajuns cu bine
#i a#ezat la la#i, atunci abia îmi voi permite s! m! gândesc la ale mele!" Eminescu
avea s! spun!, la rândul s!u: "m-au târât prin Italia..., acum m-au târât din nou la
Ia#i..." Un fapt trecut sub t!cere zeci de ani pân! dup! moartea sa, este acela c! în
Italia, atunci când a sc!pat de sub aten"ia supraveghetorilor români, Eminescu a fost
capturat de poli"ie #i predat acestora. Dar atuncea el era considerat, în acte, un om
28
s!n!tos #i liber, ceea ce dovede#te c! urzeala conspira"iei împotriva lui Mihai
Eminescu con"inea, pe lâng! masonerie #i oculta evreiasc!, #i puterea politic! a
statelor europene.
Pentru trimiterea #i supravegherea lui Eminescu în str!in!tate, Maiorescu îl
desemnase pe Al. Chibici-Rîvneanu. Acesta nu a pus îns! niciodat! pe hârtie relatarea
celor câteva luni de deplasare în str!in!tate a lui Eminescu, motivându-#i re"inerea
astfel: "Europa braucht Ruhe" (Europa are nevoie de lini#te). "Situa"ia lui Chibici are
ceva paradoxal - apreciaz! C. Cern!ianu. Pe de o parte, pu"inele povestioare pe care
le-ar fi istorisit unor amici sunt de natur! s! probeze nebunia lui Eminescu, dar, pe de
alt! parte, prin cele trei cuvinte citate, el afirm! exact contrariul..., din cuvintele lui
Chibici transpar dou! elemente: Eminescu era o problem! nu atât intern!, cât extern!,
el interesând (fapt dovedit) anumite mari cancelarii europene #i, în al doilea rând, el
nu era bolnav - un nebun autentic nefiind periculos decât pentru sine #i pentru cei din
imediata lui apropiere".
Sfâr"itul. Ce s-a întâmplat? La sfâr#itul anului 1888 "locuitorii Capitalei afl! cu o
pl!cut! surprindere c! Eminescu a revenit #i s-a alipit ca redactor al unui ziar politic
important". Parc! ar fi fost un blestem activitatea de jurnalist pentru Mihai Eminescu.
Nu au trecut nici trei luni de zile (în alt! variant! mult mai pu"in) de când Eminescu
#i-a reluat activitatea de ziarist #i, la 3 februarie 1889 (conform doctorului %u"u, în
ianuarie 1889), el a fost ridicat prin ordinul Poli"iei Capitalei #i dus la Spitalul Caritas,
internat, supravegheat #i supus tratamentului medical. Mai "ine"i minte pe cine
în#tiin"a în primul rând Titu Maiorescu, în 28 iunie 1883, c! a perfectat aranjamentul
cu %u"u privind internarea lui Eminescu ca nebun? Pe colegul #i superiorul s!u mason,
pe Theodor Rosetti, ad!ugând în propriul Jurnal: "Numai de s-ar face asta f!r!
greutate!". Acum, îns!, în 1889, conspiratorii masoni din 1883 aveau puterea politic!.

Acum, când loja masonic! Steaua României, controlând Partidul Conservator
conducea statul, când Theodor Rosetti era prim-ministru #i ministru de interne, când
Titu Maiorescu era ministru al cultelor, Mihai Eminescu a fost internat prin ordin al
Poli"iei Capitalei #i ucis brutal în spital de c!tre un "smintit".
Dilema dac! Institutul Caritatea, în care a fost internat Eminescu de c!tre tandemul
Maiorescu-%u"u în mai multe rânduri, este acela#i cu Institutul/Spitalul [Israelit]
Caritas din Dude#ti, este rezolvat! de c!tre chiar Maiorescu, care în Jurnalul s!u, la 28
ianuarie 1886, nota: "experimente de hipnotizare la Spitalul Caritatea în Dude#ti".
Spitalul "Caritatea" din Dude#ti nu exist!, la adresa respectiv! g!sindu-se îns! spitalul
evreiesc "Caritas", ceea ce dovede#te c!, în gura multor români din epoc!, evreiescul
Caritas devenea Caritatea. Mai re"inem, ca fapt divers, #i c! masonii erau preocupa"i
de a participa împreun! cu evreii la "experimente de hipnotizare" desf!#urate în
institutele acestora.
Vom cita în continuare din notele doctorului N. Tomescu, unul dintre medicii care sau
ocupat de Eminescu. Trebuie re"inut de la început c!, prin for"a lucrurilor, acest
medic f!cea totu#i parte din echipa conspiratorilor #i a încercat s!-l scoat! vinovat tot
pe Eminescu:
"Articula"ia cuvintelor este normal!. El pronun"! bine #i clar #i nici scandare, nici
gâng!vie, nici bolboroseal!, nici acele diverse defectuozit!"i a#a de comune în
maladiile cerebrale nu s-au putut observa pân! în ultimele zile ale vie"ii sale...
29
Oricum ar fi, sfâr#itul total nu p!rea a fi iminent, c!ci el se nutrea bine, dormea #i
puterile se sus"ineau cu destul! vigoare. Un accident îns! de mic! importan"! a
agravat starea patologica a cordului #i a accelerat moartea.
Iat! în ce a constat acel accident. Într-o zi, pe când se preumbla în ograda institutului,
Eminescu prime#te în regiunea parietal! stâng! a capului o mic! piatr! cu care un
bolnav se juca, învârtind-o legat! de o sfoar!. Aceasta i-a produs o plag! de câ"iva
milimetri care interesa numai pielea #i care s-ar fi cicatrizat repede dac! Eminescu, în
obiceiurile sale de necur!"enie, n-ar fi ridicat de mai multe ori pansamentul #i nu #i-ar
fi frecat plaga cu diferite substan"e murdare."
Urmeaz! autopsia. Creierul avea o greutate de 1490 gr, iar lobul stâng era cu 25 gr
mai greu decât lobul drept. Nu se constat! nimic important ca indicii de boal!. Dr.
Tomescu, concluzioneaz!:
"Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a n!scut din doctrina eronat! ce profesa
o #coala german! c! paralizia general! este totdeauna o manifesta"iune sifilitic!, tot
a#a de neadevarat! ca aceea care sus"ine c! toate sclerosele cerebro-spinale sunt de
origine sifilitic!... Adev!rata cauz! a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul
cerebral, oboseala precoce #i intens! a facult!"ilor sale intelectuale."
Dr. Tomescu uit! îns! s! adauge c! tratamentul însu#i aplicat lui Eminescu (mercur,
morfina #.a.) au fost de natur! s! îl îmboln!veasc!.
La 15 iunie 1889, Titu Maiorescu nota:
"Pe la 6 ore a venit Stemill [un evreu!]#i Vitzu la mine s!-mi spun! c! ast!zi pe la 3
ore a murit Eminescu în institutul de aliena"i al d-rului Sutzu, de o embolie".
La nici o s!pt!mân! dup! funeralii, Harieta, sora lui Mihai Eminescu afirma:
"Atâta v! spun #i v! rog s! spune"i la to"i, c! nenorocitul meu frate a murit în cea din
urm! mizerie #i moartea i-a fost cauzat! prin spargerea capului ce i-a f!cut-o un

nebun, anume Petre Poenaru. S! fereasc! Dumnezeu #i pe cei mai r!i oameni din lume
s! fie instala"i la doctorul %u"u".
30
R!scoala #!ranilor
Începând cu mijlocul secolului al XlX-lea, evreimea khazar! din Moldova devenea
st!pân! pe averea imobiliar! prin intermediul instrumentelor de credit #i reu#ea chiar
s! torpileze întemeierea B!ncii Na"ionale Române care - spre paguba c!m!tarilor #i
bancherilor evrei - ar fi reglat #i ordonat circula"ia financiar! #i ar fi pus bazele unei
institu"ii na"ionale de credit. Prin instrumente de credit #i ipoteci, evreii au reu#it s!-#i
subordoneze în Moldova o bun! parte din marea proprietate funciar! boiereasc!,
devenind astfel proprietarii de fapt ai acesteia.
În 1848 revolu"ionarii moldoveni, foarte mul"i dintre ei masoni ideali#ti, care nu
cuno#teau rela"iile de subordonare a lojilor masonice fa"! de Alian!a Universal"
Israelit", au alc!tuit un comitet în frunte cu Vasile Alexandri pentru redactarea
programului revolu"ionar, intitulat "Peti"ia Proclama"ie", care avea 25 de puncte.
Reformele economice stipulate de acest program au fost îns! speculate de evreime în
folos propriu #i în dauna economiei na"ionale.
Evreii au preluat din Peti"ia-Proclama"ie lozinca "dezvoltarea comer"ului" pe care au
exploatat-o îns! pentru dezvoltarea comer"ului evreiesc, sub protec"ia politic! a
Alian"ei Universale Israelite #i cu sprijinul capitalului financiar interna"ional evreiesc,
beneficiind de o propagand! sus"inut! prin presa subordonat! din Principatele
Române #i din str!in!tate. Dup! Revolu"ia de la 1848, cei mai mul"i arenda#i de mo#ii
erau evrei, iar la sfâr#itul secolului XIX se organizaser! deja în mari trusturi
arend!#e#ti, punând mâna pe furniturile publice, pe perceperea accizelor #i a
comer"ului de banc!, î#i înt!riser! hegemonia în comer"ul cu am!nuntul #i debutaser!
în comer"ul mare #i în industrie - activitate de pionierat. Petrolul #i aurul verde,
p!durile, cu industriile aferente, devin cu timpul obiectivele principale ale r!zboiului
economic dus de evrei #i va avea efecte devastatoare pentru "ar!. Nu le scap! din
mâini nici prostitu"ia sau comer"ul cu carne vie.
Iat! numai un exemplu al înl!tur!rii românilor din activit!"ile rentabile: la Ia#i, în
1839, existau 627 bresla#i români, pentru ca în 1909 s! mai fie doar 71, în schimb
existau acum 556 de bresla#i evrei.
Arenda#ii evrei sau "c!m!tarii de p!mânt" - cum îi denumea Dr. G.D. Creang! în
lucrarea sa "Situa"ia arenda#ilor fa"! de chestiunea "!r!neasc!" - erau organiza"i în
trusturi, încurajate în mare m!sur! din afara "!rii, de unde consor"ii iudaice le puneau
la dispozi"ie capitalul necesar pentru a putea p!trunde masiv în agricultur!.
Motivul pentru care boierimea autohton! #i-a arendat mo#iile c!tre evrei,
suspendându-#i astfel dreptul la proprietatea funciar!, este acela#i pe care l-a avut cu
mult înainte #i aristocra"ia polonez!, #leahta, #i care dusese la r!scoalele "!ranilor
poloni, apoi ale cazacilor: fuga de munc! #i de r!spundere, luxul nem!surat, obiceiul
de a sta în str!in!tate #i de a petrece, decaden"a moravurilor etc. Toate acestea
necesitau sume mari de bani, puse la dispozi"ie de evreul c!m!tar care ob"inea arenda
cu toate privilegiile acordate boierului: dreptul de a avea cârcium!, brut!rie,
m!cel!rie, de a "ine farmacie, de a vinde pe#tele hele#teelor, de a percepe taxe la
vaduri #i pentru p!#unat, de a t!ia p!durile. În 1903, în $ara de Sus, 399 de evrei
"ineau în arend! 45,57% din propriet!"ile (mo#iile) de peste 50 de hectare, în timp ce

31
alt! pondere, de 48% din proprietatea funciar! (cu o suprafa"! de 497.979 hectare),
erau exploatate de evrei în asociere cu arenda#i de alt! etnie, chiar #i cu ciocoi români.
A#a cum am ar!tat, spre sfâr#itul secolului XIX #i în primul deceniu al secolului XX,
evreimea care se ocupa cu exploatarea propriet!"ii funciare era organizat! în trusturi
arend!#e#ti, unul dintre cele mai mari trusturi arend!#e#ti evreie#ti fiind cel al fra"ilor
Fischer: Marcu zis Mochi, Kalman, Froim, Schoel #i Avram. În 1904 acest trust
st!pânea #i exploata la sânge 237.863 ha p!mânt arabil, iazuri, p!#uni, alc!tuind o
feud! cu 79 de comune rurale, botezat! "Fischerland", pe teritoriul c!reia circula
moneda Fischerilor, #i nu moneda na"ional!. Pân! #i pentru a-#i adap! vitele la iaz, ca
#i pentru lut, "!ranii pl!teau tax! evreilor Fischer.
Fra"ii Fischer, reprezenta"i de Mochi, reu#iser! s! realizeze un adev!rat stat în stat,
Fischerland-ul fiind premerg!torul Judenland-ului ($ara Evreilor) proiectat de Alian"a
Universal! Israelit!. Tot astfel, mai existau #i al"i capi de trusturi arend!#e#ti: Gastiner
din Boto#ani, Gutman din Roman, Juster #i Mendel din Br!ila. La 6 martie 1905, D.
Sturza a interpelat guvernul, afirmând c! numai Fischerii au arendat de la stat 159.334
ha, de la Casa %coalelor, Eforia Sfântului Spiridon, de la societ!"i private #i de la
particulari.
Arenda#ii evrei din România se subordonau, de fapt, la acea dat!, strategiei rabinului
Reichorn din Praga, care, in 1896, alc!tuise planul de iudaizare a propriet!"ilor
funciare dup! cum urmeaz!: «în numele justi"iei sociale #i a egalit!"ii, vom împ!r"i
marea proprietate la "!rani care, fiind lipsi"i de mijloace de exploatare, se vor adresa
nou!, devenind datornicii no#tri, iar capitalurile noastre f!cându-se st!pâne, noi vom
fi marii proprietari #i puterea va fi a noastr!». Documentul rabinului Reichorn a fost
descoperit târziu lumii cre#tine, într-o sinagog! din Madrid, #i publicat de ziarul
italian Accecicilo Tardi din 8 Octombrie 1938.
Acesta este motivul real pentru care francmasoneria, manipulat! la rândul ei, a
stimulat pretutindeni reformele agrare, evreii pândind momentul când, dup! reform!,
"!r!nimea împropriet!rit!, lipsit! de inventar agricol, trebuind s! pl!teasc! diferite
impozite, a apelat la capitalul c!m!tarilor, arenda#ilor, b!ncilor evreie#ti, devenind,
prin poli"ele #i dobânzile la dobând!, sclava acestora. Prin legea rural! de la 1864 s-au
împropriet!rit în Principatele Unite ($ara Româneasc! #i Moldova) aproape 468.000
familii de "!rani cu 17.666.000 hectare.
La condamnabila practic! de a-#i arenda propriet!"ile agricole trusturilor evreie#ti s-au
pretat, din p!cate, nu numai persoane particulare, ci #i a#ez!minte de binefacere, ba
chiar #i statul, care, de exemplu a dat în arend! evreilor 28.000 de pogoane de p!mânt
ale domeniului Jeg!lia. Totodat!, prin interpu#i, de obicei oameni politici vero#i sau
proprietari dornici de câ#tiguri u#oare, trusturile evreie#ti cump!rau mo#ii pe care apoi
le arendau de la proprietarii lor nominali pe o durat! de 99 de ani.
La începutul anului 1907, în România Mic! arenda#ii evrei atingeau cifra de 915,
având o suprafa"! arendat! de 1.113.147 ha, în afara p!durilor.
Oferind pre"uri mult mai mari decât cele practicate pân! atunci, trusturile evreie#ti
urm!reau un plan bine chibzuit, acela de a distruge inventarul de proprietate al
boierului care arenda. Odat! realizat acest obiectiv, în cele mai multe cazuri,
32
proprietarul nu mai era capabil s! refac! inventarul necesar exploat!rii eficiente a

propriet!"ii #i, ca urmare, era nevoit s!-#i arendeze mai departe mo#ia trustului, de
data aceasta, îns!, la pre"urile impuse de arenda#.
Metodele de exploatare ale arenda#ilor evrei, fie individuali, fie organiza"i în trusturi,
erau în general asem!n!toare. O parte din mo#ii le subarendau "!ranilor cu pre"uri de
patru ori mai mari decât pre"ul la care ei arendaser!; alt! parte era exploatat! sângeros
folosind munca "!ranilor nevoia#i înrobi"i prin Legea tocmelilor agricole, poli"e cu
clauz! penal! #i dobânzi la dobânzi. Când "!ranii moldoveni de pe mo#iile trustului
Fischer nu acceptau condi"iile, Mochi Fischer aducea muncitori agricoli ruteni din
Bucovina. Al doilea nivel al exploat!rii consta în faptul c! "!ranul era obligat s!-#i
cumpere toate bunurile de consum numai de la pr!v!liile arenda#ului sau ale trustului,
unde pre"urile erau zdrobitoare. Analiza f!cut! de Eminescu tocmelilor agricole
stabile#te c! dobânzile percepute de arenda#i începeau cu 90%, cele mai ridicate fiind
pân! acolo încât unii boieri au arendat evreilor pân! #i bisericile de pe mo#iile lor,
astfel încât preo"ii #i enoria#ii, spre a putea organiza #i participa la slujbele religioase,
la botezuri, la cununii #i înmormânt!ri, trebuiau s! pl!teasc! arenda#ului evreu o tax!
suplimentar!. Bineîn"eles c! lumân!rile se cump!rau de la pr!v!liile arenda#ului la
pre"ul celor din cear!, ele fiind confec"ionate din pu"ina cear! #i mult! osânz!.
Neputând cump!ra mo#ii, evreii îi corupeau pe marii proprietari #i chiar mul"i
parlamentari au cump!rat mo#ii pe banii trusturilor sau ai arenda#ilor evrei, dup! care
le arendau acestora pe vreme de 99 de ani, aceasta fiind forma mascat! prin care
evreii puteau, pe moment, s! devin! proprietari pe p!mântul românesc.
În 1906, C. Stere publica în Via"a Româneasc! un articol ce a avut un mare r!sunet,
"Fischerland", denun"ând trusturile arend!#e#ti ale evreilor. Aducea o documentare
strivitoare, ce reflecta o exploatare "!r!neasc! prin învoieli agricole de tip colonial,
prezentând cifre ce înl!turau echivocul privind regimul de asuprire neomenos
practicat de evrei. "Siberianul" sau "nihilistul" - cum îl numea C. Stere pe evreul
khazar ocupant - "turbur! digestia unei întregi clase de beati possidentes". Din
paginile articolului reie#ea cu u#urin"!: "conturându-se printre cifrele statisticilor
chipurile crispate de ur! ale "!ranilor #i se întrez!reau fl!c!rile revolu"iei mistuind
conacele marilor proprietari. Articolul ap!rea ca zborul unei p!s!ri anun"!toare de
furtun!". (Gabriel Constantinescu Evreii în România.) Dispunând de capitaluri
imense, trusturile evreie#ti au trecut în 1906 dincolo de Milcov, arendând mo#ii în
jude"ele Br!ila, Ialomi"a #i Dâmbovi"a, pe care le vor exploata dup! acelea#i practici
pe care le experimentaser! în Moldova.
Din anul 1902 pân! în 1906 au fost recolte bogate, ceea ce a f!cut ca arenzile s!
creasc! în propor"ie geometric!, iar exploatarea "!r!nimii dijma#e s! ating!
insuportabilul. Dintre trusturile evreie#ti, numai trustul arend!#esc al fra"ilor Fischer
sec!tuia popula"ia "!r!neasc! de pe o suprafa"! de 2.368 kilometri p!tra"i, cât
întinderea unui jude". Pe acest Fischerland exista un sat cu nume predestinat:
Fl!mânzi. R!scoala a izbucnit în Moldova, pe mo#ia Fl!mânzi, tocmai aici, #i a avut
de la început un caracter puternic antievreiesc din pricina nemul"umirilor acumulate
vreme de decenii de c!tre masele "!r!ne#ti exploatate de cârciumarii, c!m!tarii #i
arenda#ii evrei. $!r!nimea r!sculat! a n!v!lit în târgurile create #i locuite de evreime,
precum Hârl!u, Târgul Frumos, Podul Iloaiei, unde au devastat pr!v!liile #i
33
cârciumile evreie#ti, dup! care s-au rev!rsat asupra conacelor mo#ierilor #i sediilor

arenda#ilor (situa"ie descris! de Radu Theodoru în România ca o prad! ).
Gazeta Voin"a Na"ional! din 9 martie 1907 publica articolul «R!scoala #i Guvernul»,
din care cit!m:
"Trustul fra"ilor Marcu, Kalman, Froim Soil #i Avram Fischer "ine în arenda 69 de
mo#ii... în ultimii doi ani arenzile au fost urcate de dou! ori... Ca s! vede"i c! de unde
era r!ul mai mare, de acolo a pornit mi#carea, observa"i c! în punctele unde s-au
întâmplat primele r!zvr!tiri - #i nu uita"i c! aceste mi#c!ri sunt contagioase - acolo
sute de mii de suflete erau încinse de cercul de fier al trusturilor de arenda#i str!ini
[evrei], care le speculau cu l!comie, a#a cum voiau... Dac! nenoroci"ii "!rani încercau
s! ias! din acel cerc, la dreapta sau la stânga, în sus sau în jos, zeci de kilometri se
izbeau de aceia#i exploatatori [evrei], #i dac! încercau s! emigreze #i mai departe,
g!seau al"i arenda#i care, ispiti"i de câ#tigurile cele mai mari, ale trusturilor, profitau
de învoielile cele exagerate, îi exploatau tot atât de r!u astfel c! nenorici"ii nu g!seau
nic!ieri nici o u#urare".
În aceea#i zi, în #edin"a Consiliului de Mini#tri din 9 martie 1907, regele Carol I a
cerut guvernului s! vin! negre#it cu o lege împotriva trusturilor arend!#e#ti. Obligat!
s! reziste singur! presiunii diplomatice, economice, financiare #i mediatice a Alian"ei
Universale Israelite, "!r!nimea român! se v!zuse nevoit! s! pun! mâna pe bâte, furci
#i coase, #i s! î#i revendice dreptul la via"!. Din acest motiv, peste 11.000 de #!rani
au fost uci"i de for#ele de ordine, care astfel ap!rau interesele exploatatorilor
str!ini, dar au reu#it s! opreasc!, pentru moment, înstr!inarea p!mântului "!rii, scos la
mezat evreilor. "Trustul Fischer ar fi jucat în România rolul baronului Rothschild în
Boemia - afirm! Radu Theodoru. Cu un instinct milenar al na"ionalului, "!r!nimea a
rezolvat dilema clasei politice, pl!tind din nou cu sânge #i suferin"e eliberarea mo#iei
"!rii de sub jugul c!m!t!resc, r!sturnând prin foc #i par! strategia Alian"ei Universale
Israelite, care î#i fixase ca obiectiv cucerirea posesiunii p!mântului românesc, astfel
încât înlocuind boierimea na"ional! cu evreimea arenda#! #i c!m!t!reasc!, s! poat!
transforma România prin unirea Fischerland-urilor într-o Judenland."
34
Bancherii evrei împotriva României Mari
Rothschild "i Baruch la Conferin#a de pace de la Paris, 1919
De#i victorioas! dup! primul r!zboi mondial, României nu i s-a permis s! participe la
masa negocierilor de pace de la Paris, în calitate de partener, în cadrul a#a-zisei
"Conferin"e de Pace" din 1919. Aceast! întrunire a fost de fapt coordonat! #i condus!
din umbr! de c!tre "consilierii" secre"i evrei ai reprezentan"ilor celor trei mari puteri:
Statele Unite ale Americii, Anglia #i Fran"a.
"Consilierul" pre#edintelui S.U.A., Woodrow Wilson, a fost bancherul evreu american
Bernard Baruch, care a avut un rol deosebit de activ în întreg scenariul primului
r!zboi mondial. În acela#i timp "consilierii" primului ministru al Angliei, David Lloyd
George, era un membru al familiei Rothschild, anume Philip Sassoon, iar al primului
ministru francez, Georges Clemenceau, era chiar bancherul evreu Jeroboam
Rothschild (deghizat sub numele Georges Mandel).
De#i înregimentat în tab!ra ocultei iudeo-masonice, pre#edintele american Wilson,
dezv!luise cu câ"iva ani mai devreme, în 1913, situa"ia de fapt:
"De când am intrat în politic!, mul"i oameni mi-au încredin"at opiniile lor. Unii din cei
mai importan"i oameni din Statelor Unite ale Americii se tem de ceva sau de cineva.

Ei #tiu c! exist! undeva o putere atât de organizat!, atât de solid!, de atent!, de
concret!, universal!, încât prefer! s! vorbeasc! în #oapt! atunci când î#i exprim!
dezaprobarea" (W. Wilson, The New Freedom).
Majoritatea anali#tilor consider! m!rturisirea voalat! a pre#edintelui S.U.A.,
Woodrow Wilson, drept m!rturia faptului c! în 1913 Statele Unite Americane erau
deja la cheremul ocultei universale.
Benjamin Freedman, un evreu cre#tinat, este cel care a demascat, la nivelul istoriei,
marea conspira"ie "khazar!", prin care evreii sioni#ti ac"ioneaz! pentru a-#i subordona
întreaga civiliza"ie. B. Freedman #i-a petrecut via"a în oligarhia #i în cercurile sioniste
evreie#ti #i, astfel, fusese strâns asociat cu Bernard Baruch, cu Samuel Untermayer #i
cu pre#edin"ii marionete ai S.U.A. mânui"i de ace#tia.
Iat! dezv!luirile lui Benjamin Freedman referitor la situa"ia primului r!zboi mondial
#i la rolul ocult jucat de evreimea sionist!: Germania a oferit la un moment dat Marii
Britanii condi"ii de pace extrem de avantajoase: încheierea p!cii cu revenirea la
situa"ia de dinainte de r!zboi, favorabil! Angliei. Guvernul britanic se gândea serios
s! le accepte, când în octombrie 1916 sioni#tii din Londra, reprezentan"i ai evreimii
est-europene (inclusiv din România), au împiedicat încheierea p!cii, promi"ând Marii
Britanii o victorie care va fi ob"inut! de Statele Unite ale Americii (care, la acea dat!,
nu intraser! în primul r!zboi mondial #i nu erau în conflict cu nimeni), cu condi"ia ca
Marea Britanie s! le d!ruiasc! sioni#tilor Palestina (Israelul de azi), la care nici Marea
Britanie, nici evreii din Europa r!s!ritean! (evrei khazari) nu aveau nici un drept
natural.
În Statele Unite ale Americii, zice Benjamin Freedman, evreii de"ineau pe atunci, (ca
#i acum) presa de mare circula"ie. Ei urau Rusia "arist! (care îi oprea pe evrei s!
35
accead! la putere) #i-i doreau înfrângerea, motiv pentru care bancherii evrei de pe
Wall Street, precum Kuhn #i Loeb, refuzau s! finan"eze alia"ii Rusiei: Anglia #i
Fran"a. Dar imediat ce sioni#tii au ob"inut promisiunea c! li se va "d!rui" patria
palestinienilor (pe care îi vor putea masacra #i izgoni pentru a-#i putea întinde statul
lor "mesianic"), imediat, deci, toat! presa american!, ce fusese pân! atunci progerman
!, dintr-o dat! a descoperit c! nem"ii sunt "huni", c! taie mâinile copila#ilor de
"â"! cu baionetele #i alte asemenea fantezii. Nu se putea citi nimic altceva în presa
american! decât despre cauza sfânt! a r!zboiului împotriva Germaniei. Marionet! a
talmudi#tilor, pre#edintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, a declarat
r!zboi Germaniei, iar la Londra a fost semnat! "Declara"ia Balfour", prin care s-a dat
sentin"a de moarte poporului palestinian.
Din acel moment, în S.U.A., ziari#ti, scriitori, politicieni, bancheri evrei sau în
subordinea acestora, se înham! la construc"ia Noii Ordini Mondiale, r!zboiul mondial
(primul r!zboi mondial) fiind considerat pârghia necesar! demar!rii efective a bazelor
nev!zute ale acesteia . În fond generoas! ca idee, noua ordine mondial! cu un guvern
mondial, era construit! (#i înc! mai este) de evrei pentru evrei, fiind forma cea mai
îndr!znea"! #i fanatic! a na"ionalismului religios israelit, sionismul. Noua Ordine
Mondial! nu a fost conceput! pentru a oferi #anse egale tuturor na"iunilor, ci
suprema"ia uneia singure, cea evreiasc!.
Ce puteau însemna interesele na"ionale ale românilor la 1919 pentru ace#ti mari
regizori ai istoriei universale decât un moft, un obiectiv neînsemnat sau, poate, chiar o

piedic! în scopurile "marelui plan"? Înving!tori pe frontul de lupt! armat, românii nu
puteau accepta c! de fapt al"ii sunt "adev!ra"ii" înving!tori, cum se auto-considerau
evreii sioni#ti. Mai mult, deveniser! deja foarte incomozi prin mar#ul armatei române
prin Transilvania, care s-a încheiat doar la Budapesta prin r!sturnarea regimului
iudeo-bol#evic (comunist) al lui Bela Kun. Or, comunismul era una dintre formulele
de moment ale sionismului de a cuceri domina"ia lumii.
Pre#edintele S.U.A. însu#i, Woodrow Wilson, se angajeaz! în lucrarea ocultei iudaice
de planificare a lumii postbelice, înc! din anul 1917, anul revolu"iei iudeo-bol#evice
din Rusia #i al intr!rii S.U.A. în primul r!zboi mondial. "Coinciden"a" este
considerat! de unii autori ca menit! s! zdrobeasc! Germania spre a se da mân! liber!
iudeo-bol#evismului (cum am ar!tat, o variant! cameleonic! a sionismului de a cuceri
lumea) spre Europa, politic! repetat! f!r! nici o imagina"ie #i în al doilea r!zboi
mondial, când ie#irea S.U.A. din neutralitate a decis victoria iudeo-bol#evismului în
Europa #i a comunismului în China, Coreea #i Vietnam.
Din 1918, începând cu New York World, presa din S.U.A. sprijinea revolu"ia iudeobol
#evic!, f!r! a lua pozi"ie pentru ap!rarea drepturilor omului "c!lcate sub
cizmoacele pline de sânge ale comisarilor iudei". Asasinarea a milioane de ru#i #i a
altor na"ii ce se opuneau comunismului era indiferent! presei americane, aservit!
cauzei evreie#ti . Mai mult, un director al Federal Rezerve Bank scria în anul marilor
masacre din Rusia, în ziarul mai sus citat: "Rusia ne arat! drumul spre mari #i
impetuoase schimb!ri ale lumii... m! bucur c! se întâmpl! a#a!"
Consilierul #i confidentul pre#edintelui american Wilson era un anume "colonel"
Edward Mandel House, care deja lansase din 1912 ideea r!sturn!rii guvernelor #i a
înlocuirii cu regimuri socialiste. Am ar!tat c! tot sub acela#i nume de Mandel, la
36
"Conferin"a de Pace" de la Paris participase la culisele întrunirii, în calitate de
"consilier" al prim-ministrului francez, bancherul evreu J. Rothschild, ceea ce ne
îndrept!"e#te s! credem c! între cei doi a existat o leg!tur! necunoscut! istoriei.
Oricum, în urma "Conferin"ei" de la Paris, la 10 ianuarie 1920, sub presiunea
pre#edintelui Statelor Unite ale Americii s-a înfiin"at prima structur! mondialist!, Liga
Na!iunilor, al c!rei pact România a fost nevoit! s! îl semneze. Cea mai mare
contribu"ie la acest eveniment a avut-o, la Paris, chiar Mandel House, acela#i personaj
care, ulterior, în S.U.A., a reorganizat Institutul de Afaceri Interna"ionale sub numele
de Consiliul pentru Rela!ii Externe (cunoscutul C.F.R.), organiza"ie care #i ast!zi este
unul dintre cele mai eficiente mecanisme de ac"iune pentru instaurarea "Republicii
Universale" condus! din umbr! de evreii sioni#ti. Prin periodicul organiza"iei, Foreign
Affairs, se sus"ine, din 1922, ideea unui guvern mondial, iar ofensiva
ideologicpropagandist
! se desf!#oar! tot aici, pe planuri largi, cu începere din 1928: doctrinarii,
ideologii, filozofii, sociologii, esteticienii iudei sau în solda iudaismului încep s!
precizeze conceptul de Nou! Ordine Mondial! .
Sionismul a cunoscut întotdeauna dou! curente: primul d!dea întîietate menirii
mesianice a poporului evreu de a domni asupra tuturor celorlalte popoare ale lumii, iar
al doilea - "refacerii" statului evreu, distrus din voin"! divin! pentru nerecunoa#terea
de c!tre evrei a Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos. Cele dou! curente au cunoscut
partizani care s-au luptat între ei pentru suprema"ie în cadrul colocviilor evreie#ti, dar

întotdeauna au ajuns prin a coexista #i chiar prin a se sprijini reciproc, astfel încât,
finalmente, cele dou! tendin"e sunt mai degrab! dou! direc"ii ale ac"iunii sioniste.
Astfel, la "Conferin!a de Pace" de la Paris din 1919 a participat la un moment dat #i o
"delega"ie" compus! din 117 evrei #i condus! de Bernard Baruch (care mai avea #i
rolul ocult de consilier al pre#edintelui american, de unde rezult! regia
evenimentelor). Relatarea îi apar"ine lui Freedman:
"Am fost unul dintre ei #i #tiu cum s-au petrecut lucrurile. Delega"ia a scos la iveal!
Declara"ia Balfour prin care i se promisese Palestina, iar nem"ii #i-au dat atunci seama
c! tot m!celul pe care-l suferiser! #i toat! suferin"a la care erau supu#i, cu "ara
ciopâr"it! #i popula"ia epuizat! de birurile crunte impuse nem"ilor ca repara"ii de
r!zboi î#i au r!d!cina în târgul în virtutea c!ruia evreii din r!s!ritul Europei puteau
folosi for"a financiar! #i militar! a marilor puteri pentru ca s! practice genocidul
împotriva palestinienilor".
Îns! manipularea "Conferin"ei de Pace" de la Paris de c!tre evreii sioni#ti nu era
îndreptat! doar împotriva nem"ilor sau palestinienilor, ci împotriva întregii civiliza"ii
cre#tine, ale c!rei rosturi trebuiau rea#ezate astfel încât oculta evreiasc! interna"ional!
s! fac! un pas important c!tre dominarea #i subordonarea întregii lumi. O astfel de
soart! îi era rezervat! #i României, înving!toare în r!zboi, cu sute de mii de mor"i, dar
ale c!rei interese erau tratate ca secundare fa"! de cele ale evreilor din "ar!.
Dar iat! mecanismele acestei mari regiz!ri a istoriei moderne a lumii, regie #i
conspira"ie ce a condus la înfiin"area Ligii Na"iunilor Unite, embrionul unui viitor
guvern mondial condus din umbra de casta ocult! a bancherilor #i sioni#tilor evrei #i
impus! de pre#edintele american Wilson prin "Declara"ia" în 14 puncte, conceput! ca
sistem de principii al "Conferin"ei":
37
Pentru coordonarea lucr!rilor Conferin"ei a fost instituit, ca autoritate suprem!, un
Consiliu "de Zece". El era alc!tuit din câte doi reprezentan"i - primul ministru #i
ministrul de Externe - ai celor cinci mari puteri înving!toare: Fran"a, Anglia, Statele
Unite, Italia #i Japonia. La sfâr#itul lunii martie îns!, din Consiliul "de Zece", #i-a
f!cut apari"ia un Consiliu Suprem, denumit Consiliul ,celor Patru", format din
Georges Clemenceau (Fran"a), Woodrow Wilson (S.U.A.), David Lloyd George
(prim-ministru al Angliei) #i Emanuele Orlando (prim-ministrul Italiei). Ca un fapt nu
lipsit de important!, este de re"inut c! "Cei Patru" f!ceau parte, cu grade înalte,
din organiza#iile masonice ale #!rii lor.
La Paris, stilul dictatorial a fost folosit #i fa"! de alia"ii mai mari, dar cu atât mai mult
fa"! de cei mai mici, a#a cum a fost cazul României, iar cei care au dictat "Pacea", au
trasat grani"ele Europei #i au impus sisteme #i practici politice pe m!sura intereselor
lor au fost Clemenceau, Wilson #i Lloyd George, fiecare dintre ei fiind îns! asistat de
consilierii de tain! evrei, a c!ror contribu"ie a fost hot!râtoare în deciziile impuse de
"Cei Trei Mari".
În aparen"!, delega"ia american! era condus! de pre#edintele Wilson, dar cel f!r!
consim"!mântul c!ruia nu se lua nici o hot!râre era "colonelul" House, un personaj
misterios, reprezentantul intereselor organiza"iilor masonice americane. Un al doilea
consilier al pre#edintelui Wilson a fost Bernard Baruch, bancherul american-evreu
care în timpul ostilit!"ilor avusese în subordine departamentul industriei de r!zboi, iar
la alegerile din 1912 #i 1916 finan"ase campania electoral! pentru alegerea

pre#edintelui.
Consilierul de tain! al lui Clemenceau era Georges Mandel, numele lui adev!rat fiind
îns! Jeroboam Rothschild, iar Lloyd George îl avea al!turi pe Sir Philip Sassoon,
descendent în linie direct! din Amschel Rothschild, întemeietorul binecunoscutei
dinastii de bancheri evrei. La lucr!rile Conferin"ei el purta titlul de secretar particular
al primului ministru #i în aceast! calitate lua parte la cele mai secrete consf!tuiri ale
"Consiliului Suprem" al Conferin"ei de Pace.
România era reprezentat! de primul ei ministru, Ion I.C. Br!tianu, dar "Alia"ii"
contestau legitimitatea preten"iilor noastre teritoriale. Ei nu erau dispu#i s! recunoasc!
unirea Basarabiei cu România, nu erau dispu#i s! recunoasc! apartenen"! Banatului la
România. Greut!"ile cu care s-a confruntat delega"ia român! au fost provocate, în
general, de "Statutul Minorit!"ilor" care ne-a fost impus, #i în special de ve#nica
problem! a încet!"enirii evreilor, la care ace#tia aspirau pentru a-#i putea asigura
averile dobândite prin cam!t!, specul! #i nego".
La 12 februarie 1919, Br!tianu scria de la Paris c!tre Bucure#ti:
"Evreii de aici, sub influen"a sugestiilor #i a document!rii primite [de la evreii] din
România, consider! decretul nostru de naturalizare ca neîndestul!tor. Ei obiecteaz! c!
naturalizarea r!mâne individual!, pentru c! e supus! la formalit!"i complicate... Am
avut lungi convorbiri în aceast! privin"! cu Edouard de Rolhschild #i cu Israel Levy,
marele rabin al Fran"ei... Chestiunea evreiasc!, problem! interna"ional! prin defini"ie,
cu multiplele #i variatele ei leg!turi, care îngreuiase atât de mult situa"ia României
38
Mici la Congresul de la Berlin, se a#eaz! acum în calea noastr! la Conferin!a de Pace
din Paris".
La rândul s!u, Constantin Kiri"escu în Istoria r!zboiului venirii reîntregirea României,
scria:
"Culoarele Conferin!ei de Pace [de la Paris] erau pline de oameni de afaceri care
adulmecau în România o prad! bogat! #i u#or de apucat, dac! se exploatau greut!"ile
politice în care se zb!tea. Ei erau sus"inu"i în prima linie de Hoower, dictatorul
alimenta"iei, care nu se sfiia s! amenin"e f!"i# cu suprimarea ajutorului alimentar pe
care Statele Unite îl acord! României -ca, de altfel, #i altor state aflate în suferin"!
[dup! r!zboi] - dac! aceasta manifest! intransigen"! la propunerile oamenilor de
afaceri americani. În special, petrolul român excita, în primul rând, interesul
businessmen-ilor americani, în cap cu influenta, societate Standard Oil [component! a
ocultei financiare], în culisele Conferin"ei, plute#te un pronun"at miros de emana"ii de
petrol".
Dar cea mai categoric! descriere a situa"iei apar"ine profesorului englez R.W. Seton
Watson de la Universitatea din Londra, care, referindu-se la "tendin"ele înc!
nel!murite ale Conferin"ei de la Paris", o aminte#te #i pe aceea de "încercare de a
smulge României concesiuni industriale foarte însemnate în folosul unui grup de
financiari evrei americani, sub amenin"area de a pierde sprijinul Americii la
Conferin"!".
Aproape concomitent cu desf!#urarea acestor evenimente de la Paris din 1919, soldate
cu importante capitula"ii române#ti, în România se n!#tea Legiunea Arhanghelului
Mihail, organiza"ie condus! de Corneliu Zelea Codreanu, anti-sovietic! #i antievreiasc
!, care avea s! se implice într-un r!zboi sângeros cu oculta evreiasc!

mondial!.
Consiliul Afacerilor Externe (C.F.R.), cu adresa actual! în Harold Pratt House pe East
68th Street în New York, a fost înfiin"at în 1921. Din anul 1922, C.F.R a demarat
editarea publica"iei Afaceri Externe.
Conform paginii de internet a Consiliului (http://foreignaffairs.org), acesta s-a înfiin"at
atunci când "câ"iva participan"i americani la Conferin"a de Pace de la Paris au decis c!
este cazul s! se familiarizeze cât mai mul"i americani cu responsabilit!"ile #i
obliga"iile interna"ionale în continu! cre#tere ale Statelor Unite". În 1921, când a fost
fondat, Consiliul Afacerilor Externe (C.F.R.) era dominat de bancherul J.P.Morgan,
care la rândul s!u era un tentacul al caracati"ei Rothschild. Consiliul a fost creat de
evrei, care au manipulat Conferin"a de Pace de la Paris din 1919, iar la ora actual! este
în spatele ac"iunilor mondialiste, fiind înc! controlat de evrei. "Institu"iile
interna"ionale concepute în 1945: O.N.U., Banca Mondial! #i Fondul Monetar
Interna"ional, au fost anticipate în studiile f!cute de Consiliul Afacerilor Externe."
(New York Magazine, 7 Octombrie 1996).
Dup! cum rezult! din raportul anual al C.F.R., 284 din membrii s!i sunt oficiali ai
guvernului Statelor Unite.
39
"Orice organiza"ie care se poate l!uda c! 284 dintre membrii s!i sunt oficiali ai
guvernului Satelor Unite ar trebui s! fie bine cunoscuta. %i totu#i majoritatea
americanilor nu au auzit niciodat! de Consiliul Afacerilor Externe. Una dintre
explica"iile acestei situa"ii este faptul c! 171 de jurnali#ti, coresponden"i #i directori
executivi în comunica"ii sunt în acela#i timp membri ai Consiliului Afacerilor Externe
#i nu scriu despre organiza"ie." (John McManus, Cine conduce America?)
40
Regele, amanta "i Legiunea Arhanghelului Mihail
Puterea monarhic! pe mâna evreilor. În mai-iunie 1929, într-o not! informativ! a
unui agent al Siguran"ei române se arat! c! numero#i ofi"eri din armat! sunt recruta"i
în interiorul lojilor masonice din România de c!tre publicistul Mihail Negru (recte
Mihai Zussman, secretar de redac"ie al ziarului Universul), unde "sunt lua"i în primire
#i convin#i la ideea c! prin"ul Carol trebuie s! vina în "ar!, c! sunt datori s! î#i
prelucreze camarazii spre a-i câ#tiga în favoarea acestei idei întrucât starea rea de
lucruri actual! nu poate fi înl!turat! decât de un rege major #i energic care nu roate fi
decât prin"ul Carol.[...] Sunt mul"i evrei în aceast! loj! [masonic!, Steaua Polar!] #i
convingerea [agentului Siguran"ei] este c! evreii sunt aceia care au pus la cale totul
pentru aducerea prin"ului Carol, întrucât sunt siguri de el c!-i va proteja în orice
împrejurare..." Acela#i Zussman (alias Mihail Negru) prezida s!pt!mânal, în aceea#i
perioad!, #i loja Cavalerii Steagului din Bucure#ti, militând pentru readucerea lui
Carol al II-lea în fruntea statului.
Fiu al regelui Ferdinand al României, prin"ul Carol al II-lea renun"ase la tronul
României în favoarea rela"iei amoroase cu evreica Elena Lupescu (n!scut! Grunberg).
Între cei doi, totul a început la o curs! de autoturisme #i primul pas l-a f!cut Elena
Grunberg, care a reu#it destul de u#or s! îl seduc! pe prin"ul mo#tenitor al tronului
României. Înainte de a lua startul în cursa de autoturisme la care participa, o frumoas!
doamn! a aruncat în ma#ina prin"ului un buchet de flori #i i-a urat succes, zâmbindu-i
#i privindu-l provocator, ceea ce l-a determinat pe Carol s! ajung! imediat în patul ei,

chiar dup! cursa auto. Se chema atunci Elena Tâmpeanu, dup! numele so"ului,
maiorul Tâmpeanu, dar era fiica evreului "industria#" Nuham Grunberg. Pentru a nu
sc!pa ocazia ap!rut!, de a-l manipula pe viitorul #ef al statului român, pe care îl
subjugase #i pe care îl domina, evreica l-a p!r!sit pe maiorul Tâmpeanu, revenind la
numele s!u românesc dup! rat!, Lupescu.
Socotelile evreilor nu au ie#it de la început. Regele Ferdinand al României a
condamnat rela"ia adulter! a celor doi aman"i, iar prin"ul Carol, care era deja c!s!torit,
a preferat s! renun"e la succesiunea la tron #i la c!snicie, decât la farmecele evreie#ti,
plecând cu Lupeasca în str!in!tate, de unde îns! nu a încetat, mai ales dup! moartea
regelui, s! unelteasc! #i s! trag! sfori pentru a relua tronul. Pentru evrei, Carol al IIlea
trecuse examenul de foc. Renun"ase la tron pentru una de-a lor. Ce garan"ie mai
mare puteau avea c!, odat! venit pe tron, le va sus"ine interesele? %i nu s-au în#elat.
Iau
acordat tot sprijinul pentru preluarea tronului, folosindu-se de lojile masonice din
România.
Deja în cadrul lojilor masonice din Bucure#ti erau atra#i #i activa"i în aceast! misiune
amiralul aghiotant regal P!i#, comandantul Fund!"eanu, generalul Georgescu,
comandorul Bucholzer, colonelul V. B!dulescu, colonelul Matropol, ofi"eri din avia"ie
#i marin!.
Spre deosebire de amanta sa, prin"ul Carol nu a divor"at decât foarte târziu,
neglijându-#i îns! în totalitate so"ia, mama fiului s!u, prin"ul Mihai. La câ"iva ani de la
plecarea din "ar!, Carol începuse s! unelteasc!, sprijinit de evrei, pentru recuperarea
tronului României. Primul-ministru Ion I.C. Br!tianu se opunea îns! la întoarcerea pe
tronul "!rii a unui aventurier, având chiar curajul s! declare c! dac! lucrurile nu se
41
opresc, el va declara România republic!, abrogând monarhia. A#a se face c!
întoarcerea lui Carol #i a Elenei Lupescu-Grunberg la conducerii "!rii s-a f!cut dup!
c!derea de la guvernare a Partidului Liberal #i dup! moartea lui I.C. Br!tianu.
Chiar regina-mam!, Regina Maria era, la un moment dat, o piedic! în calea întoarcerii
lui Carol al II-lea deoarece, dup! moartea regelui Ferdinand, împreun! cu prin"ul
Barbu %tirbei, trebuia s! preia #i s! asigure regen"a "!rii, urma#ul legitim la tron,
prin"ul Mihai, fiind minor. De aceea, interesele evreilor cereau ca regina s! fie
denigrat! în fa"a publicului #i cineva trebuia s! se ocupe de acest lucru. Iat! ce
consemna în jurnalul s!u intim, în acest sens, Simona Lahovary, care f!cea parte din
suita reginei: "Campania de denigrare împotriva reginei este alimentata în primul rând
de Grigore Filipescu..., apoi de ziari#tii #antaji#ti... Confuzia domne#te #i în capetele
oamenilor, in primul rând pentru c! fiecare gânde#te, chiar dac! nu con#tient: «De ce
n-a# fi eu dictator sau regent?» Puterea suprem!, în trecut regal! #i de neatins, este
acum obiectul tuturor poftelor, datorit! poznelor principelui Carol... Cei care spun c!
virtual suntem o republic!, continu! s!-#i spun! c! am putea fi cu adev!rat, ceea ce ar
fi mai simplu #i mai pu"in costisitor. Confuzia a p!truns #i în mintea lui Aristide
Blank. O ridic! în sl!vi pe regin!, dar finan"eaz! mi#carea «Vlad Tepe#», condus! de
Grigore Filipescu... s-ar putea ca fondurile de la Tepe# s! alunece uneori la [ziarul]
Epoca" (din Magazin Istoric, mai 1974). Rezult! din jurnalul curtezanei Lahovary c!
cel mai mare bancher al "!rii, evreul Aristide Blank (posesorul b!ncii Marmorosch-
Blank) îi f!cea în mod ocult servicii lui Carol al Il-lea, finan"ând funda"ia liberalului

Grigore Filipescu, care, la rândul s!u, conducea campania de denigrare a regineimam
!, inclusiv prin pres! - de#i, cu f!"!rnicia binecunoscut!, pe fa"!, Aristide Blank o
"ridica în sl!vi pe regin!".
Grigore Filipescu f!cea parte dintr-un lung #ir de ascenden"i masoni, cel mai renumit
fiind Gheorghe Filipescu (aghiotant al domnitorului Cuza #i mare#al al Cur"ii regelui
Carol I) cu gr. 94 în Ordinul de Memphis, supraveghetor al lojii Steaua României #i
venerabil al lojii În"elep"ii din Heliopolis (loji de obedien"! evreiasc!). De aceea, nu
trebuie s! ne mire c! evreul Aristide Blank finan"a organiza"ia lui Filipescu, «Vlad
Tepe#», care avea s! se transforme mai târziu în Partidul Conservator, când regele
Carol al II-lea avea s! aib! nevoie de o diversiune pentru a diminua la alegeri puterea
mi#c!rii legionare.
În câ"iva ani de la preluarea tronului României s-a v!zut c! tandrul duet Carol-Elena
Grunberg a venit la conducerea "!rii s! o spolieze în favoarea lor #i a acoli"ilor lor, în
general evrei. În acest sens este elocvent! scrisoarea pe care so"ia generalului erou
Eremia Grigorescu i-a adresat-o direct evreicei:
"Am luat hot!rârea s!-"i scriu aceste rânduri cople#it! de o imens! durere. Î"i scriu ca
românc! care î#i iube#te profund "ara... To"i "ip! c! orice se face în politica "!rii, în
economia ei, în schimb!rile de guvern, în cump!rarea de materiale pentru "ar!,
contracte pentru întreprinderi sau concesiuni etc., etc., toate trec numai prin oficina ta,
care a ajuns s! dirijeze întreaga via"! a "!rii, #i implicit te face s! devii cauza tuturor
mizeriilor, a s!r!ciei financiare...
...Se spune c! regele, în prima linie dore#te ca s!-i aduni bani..., c! regele a venit în
"ar! decât s!-#i refac! situa"ia material!..., c! el ar fi venit în zile ca cele de azi sa
sacrifice "ara pentru o femeie... Tu, #i prin tine întreaga ta familie, pe care poporul nu
42
v! poate admite ca factori influen"i în conducerea destinelor lui, atârna"i ca plumbul
de capul #i de bra"ele regelui".
Aproape întreaga societate româneasc! o ura pe Elena Lupescu-Grunberg, pentru rolul
nefast ce îl juca pe lâng! rege. Într-un raport al Siguran"ei trimis acesteia (de unde se
vede c! evreica î#i aservise #i o parte a serviciilor secrete, ceea ce demonstreaz!
adev!rata ei pozi"ie în stat) se arat! c! marele filozof Nae Ionescu ar pune "la cale
editarea în "ar! a unei bro#uri care s! trateze felul dumneavoastr! de via"!, atât
anterior cunoa#terii prin"ului Carol, cât #i dup! aceea..." Încet, încet, oamenii de
încredere ai regelui au devenit fie evreii, fie persoane agreate de ace#tia. De exemplu,
postul de secretar particular al regelui a fost preluat de Eugen Buhman.
Înainte de preluarea conducerii "!rii de c!tre Carol, România a fost la un moment dat
pe punctul de fi guvernat! prin regen"! de c!tre prin"ul Nicolae. În urma unui consiliu
de coroan!, îns!, în 1937, Carol reu#e#te chiar expulzarea prin"ului Nicolae din
familia regal! #i din "ar!. Este adev!rat, totu#i, c! prin"ul Nicolae f!cea parte #i din
mi#carea legionar!, care se opunea activit!"ii evreie#ti din România, împrejur!rile
îndep!rt!rii sale din familie au fost "inute în secret de c!tre casa regal!, îns! revista
Time relata astfel faptele: "Ruptura final! dintre Carol #i Nicolae s-a întâmplat la o
petrecere în familie, la Palatul Cotroceni, când Carol a propus un toast în cinstea
ro#covanei intruse, madame Lupescu [Grunberg]. Prin"ul de 15 ani, Mihai, a sc!pat
jos paharul de #ampanie. Carol i-a tras un picior. Nicolae a intervenit. O arm!, se pare
c! a lui Nicolae, a detunat. Regina Maria, care a primit glon"ul în piept, a început s!

scuipe sânge". Dup! un an de zile, regina mam! M!ria a încetat din via"!, f!r! a se da
publicit!"ii cauza mor"ii. Tot revista Time relata peste dou! luni de la primul
eveniment: "În România, a c!rei familie regal! n-a fost niciodat! considerat! bogat!
ca s! "in! un iaht de 1.350.000 dolari, cu atât mai mult s! cumpere unul, cump!rarea
acestuia [a iahtului lui Eduard al VIII-lea] a dus la concluzia zdrobitoare c! Elena
Lupescu [Grunberg] este cea mai #ireat! f!c!toare de bani din România. Se spune c!
ea #i-a format capitalul de la oamenii care voiau s! ob"in! ceva de la Carol al II-lea, c!
a început s!-#i depun! la b!ncile din Bucure#ti averea mobil! #i, în sfâr#it, s! aib!
participare la industria-cheie a României, în special cea controlat! de guvern...
S!pt!mâna trecut!, abila fiic! a negustorului de vechituri [Nuham Grunberg] p!rea s!-
#i realizeze o ambi"ie m!rea"!: o a doua croazier! [cu iahtul] «Nahlin», care s-o fac!
cunoscut! în întreaga lume".
Favorurile economice #i protec"ia regal! acordate de cuplul Carol al II-lea Elena
Grunberg veneau direct propor"ional cu sumele de bani încasate de la oamenii de
afaceri vero#i, recomanda"i de c!tre ro#covana Elena, în general evrei. Unul dintre
ace#tia a fost chiar magnatul evreu Max Auschnitt, c!ruia i s-a deschis u#a palatului
regal împreun! cu Nicolae Malaxa.
Max Auschnitt era fiul evreului Osias Auschnitt, care de"inea în secolul al 19-lea, la
Gala"i, o firm! comercial! de importat tabl!. Max a mutat afacerea la Bucure#ti unde,
corupând în dreapta #i în stânga, a reu#it s!-#i impun! firma, Magazinele unite de
fier!rie, ca de"inând monopolul importului de tabl! pe întreaga "ar!. Cump!rând
ac"iuni, ajunge în consiliul de administra"ie al Societ!"ii Re#i"a, al!turi de Malaxa,
unde a reu#it s! opreasc! fabricarea tablei sub"iri, foarte solicitat! pe pia"a intern!,
impunându-#i astfel propriul monopol #i asupra acestei produc"ii, în timp ce Malaxa a
43
reu#it, la rândul s!u, s! blocheze produc"ia de locomotive la Re#i"a, spre a o dezvolta
la uzinele sale din Bucure#ti.
"Atelierele de reparat locomotive ale lui Malaxa #i Magazinele unite de fier!rie ale lui
Auschnitt - se scria în presa vremii - î#i dau consulta"ii mutuale tehnico-financiare,
agrementate de cele ale juri#tilor, spre a se putea strecura cu abilitate prin coclaurile
Codului Penal". Totu#i, pentru a-#i putea p!stra monopolul afacerilor #i a-#i asigura
protec"ia fa"! de caracterul ilicit al afacerilor lor, evreii erau nevoi"i s! fac! #i sacrificii
b!ne#ti. Astfel, în iunie 1931, cu ocazia împlinirii unui an de la instalarea pe tronul
României a lui Carol al II-lea, Malaxa #i Auschnitt, prin mijlocirea Elenei Lupescu-
Grunberg #i a secretarului particular al regelui, particip! la ceremonia de la palat, unde
"in un discurs #i înmâneaz! lui Carol o serviet! în care se afla un C.E.C. de o sut! de
milioane de lei, "pentru tot ce a"i f!cut pentru industria grea", mul"umeau escrocii.
"M! a#teptam s! urmeze scena cea mare cu darea noastr! afar! din Palat (relata
ulterior Malaxa). Dar nu s-a întâmplat nimic. Carol al II-lea ne-a strâns mâna pe rând
#i apoi ne-a decorat". Din acel moment s-a #tiut c! regele "prime#te" (conform
asigur!rilor date de "Duduia" Grunberg), iar pe viitor au fost evitate întrunirile publice
pentru plasarea "darului". Cooperarea s-a dovedit a fi foarte rodnic!. Malaxa #i
Auschnitt i-au asigurat regelui 30-35% din totalul ac"iunilor la Uzinele Malaxa, ceea
ce a condus la realizarea unor profituri exorbitante, #i pentru Carol al II-lea, #i pentru
ei. La rândul ei Elena Lupescu-Grunberg a primit ac"iuni #i aten"ii în valoare de mai
multe milioane de lei, precum #i vila ce apar"inuse prin"ului Barbu %tirbei, ferma de la

S!ftica, tablouri de Grigorescu #i Luchian. Malaxa #i Auschnitt se sim"eau, iar!#i,
obliga"i s! piard! milioane la partidele de pocher jucate cu Elena Grunberg #i Carol al
II-lea, pentru c! apoi î#i scoteau însutit paguba din afacerile f!cute pe seama bugetului
statului. Din întreprinderile aflate în str!in!tate, care spoliau bugetul statului român
sub bagheta evreului Auschnitt, cu complicitatea #i cointeresarea tandemului Carol-
Grunberg, amintim: Wickers-Amstrong din Londra, Mandelsohn din Haga, Streg din
Viena, C.E.P.I. din Monaco sau Kahn din Alexandria-Egipt.
Modul de transferare a banilor proveni"i de la cet!"enii români pentru bugetul statului,
transfer c!tre buzunarele re"elei de afaceri#ti proteja"i de Elena Lupescu-Grunberg era
destul de primitiv. Iat! câteva exemple! Tuburile de o"el contractate de stat cu Uzinele
Malaxa au costat cu 40% mai scump decât cele ce puteau fi procurate din alt! parte, În
anul 1931, cu finan"area b!ncilor evreie#ti americane (împrumuturi ce au trebuit
restituite de c!tre statul român cu tot cu marile dobânzi), au fost construi"i de c!tre o
firm! suedez! 130 km de #osele. De#i au costat mai mult decât dublu decât dac! ar fi
fost construite cu antreprenori români, ele au fost executate atât de necorespunz!tor,
încât ini"ial li s-a refuzat recep"ia. Concesionarea telefoanelor în aceea#i perioad!
c!tre o firm! evreiasc! american! a condus la pierderea anual! de c!tre statul român a
câte o sut! de milioane de lei.
Îns! des!vâr#ita spoliere a statului român a fost falimentul aranjat al marii b!ncii
evreie#ti Marmorosch-Blank (a se vedea capitolul "B!ncile Române#ti"), al c!rei
deficit descoperit în 1931-1932 era de 1.600.000.000 lei. Banca, cea mai mare banc!
comercial! din România, era tentaculul economic al B'nai B'rith, iar evreul Aristide
Blank, patronul b!ncii, se învârtea ca pe#tele prin ap! la Palatul Regal, sponsorizând
în dreapta #i în stânga. Ingineria pus! la cale mai f!cea ca falimentul b!ncii s! atrag!
#i falimentul mai multor întreprinderi în care Carol al II-lea #i Elena Lupescu-
Grunberg fuseser! special cointeresa"i prin cedare de ac"iuni. Pentru salvarea b!ncii a
44
intervenit la Carol chiar tat!l ro#catei sale amante, Nicolae Lupescu (Naham
Grunberg). Oricum, Carol al II-lea îi era îns! obligat direct chiar lui Aristide Blank.
De aceea, regele a obligat Banca Na"ional! a României s! acopere deficitul (trebuie
ar!tat c! Miti"! Constantinescu, guvernatorul B!ncii Na"ionale a României era în
acela#i timp #i ministru de finan"e, deci o marionet! perfect! în mâna lui Carol al IIlea),
Prim!ria Bucure#tiului s! cumpere pentru o jum!tate de miliard de lei un teren de
la Otopeni al lui Aristide Blank, iar guvernul s! concesioneze Regia Monopolului de
Stat b!ncii evreie#ti. "Cum molohul iudeu n-a fost s!tul, regele dispune finalmente ca
statul s! preia activul #i pasivul b!ncii Marmorosch-Blank; asta însemnând c!
afacerile oneroase evreie#ti s! fie suportate de contribuabilii români" (Radu Teodoru).
Mesaje divine. Ciobanului analfabet Petrache Lupu din Maglavit, i s-a ar!tat întâia
dat! Mo#ul (Dumnezeu) în mai #i în iunie 1935, în perioada s!rb!torii Rusaliilor, acest
eveniment schimbându-i întreaga via"!, în urma acestei apari"ii Petrache Lupu s-a
îns!n!to#it subit, fiind pân! atunci surdo-mut.
Cea mai interesant! comunicare a Mo#ului f!cut! ciobanului, a fost aceea c! "Dac! va
redeveni centrul spiritual al lumii ", dac! poporul se va poc!i. "Dac! ne poc!im,
Mo#ul ne d! s!n!tate, ne d! grâu, ne d! porumb..." - spunea Petrache Lupu. El a
dobândit în scurt timp faima de mare profet popular, iar la locul apari"iilor Mo#ului de
la Maglavit se f!ceau adev!rate pelerinaje, mul"i oameni g!sindu-#i vindecarea

trupeasc! #i sufleteasc!. Mul"i dintre cei care l-au înso"it pe ciobanul predicator în
acea perioad!, vedeau o flac!r! ca de foc în jurul trupului s!u. Petrache Lupu nu
dobândise doar vederea trupeasc!. El citea gândurile celorlal"i #i le cuno#tea trecutul.
B!gându-#i mâna în foc, nu i-a ars deloc, iar cu alt! ocazie, aflându-se în fruntea unei
procesiuni populare în câmp, pentru a invoca ploaia, a mers cu o lumânare aprins! în
b!taia puternic! a vântului, f!r! ca aceasta s! se sting!. Într-o alt! împrejurare, s-a
rugat de Mo# #i ploaia a fost îndep!rtat! de la locul unde avuseser! loc ar!t!ri ale
Mo#ului, #i unde în acel moment se afla o mare mul"ime de oameni. Despre
vindec!rile de la Maglavit, a se vedea lucrarea noastr! Leacuri #i remedii magice din
Carpati.
Petrache Lupu prevestea totodat! apropierea r!zboiului #i a altor necazuri pentru
popor. Importan"a social! a predicilor ciobanului de la Maglavit, care din îndemnul
Mo#ului cerea românilor s! se lase de ho"ii, de bog!"ii #i de vr!jm!#ii, a fost
înregistrat! de ziarele vremii, care constatau c! "lumea s-a l!sat într-o mare m!sur! de
ho"ii #i de omoruri, s-au împu"inat judec!"ile #i o influen"! moralizatoare se resimte
asupra vie"ii "!r!nimii oltene#ti, de pe urma Maglavitului".
De#i devenise prima autoritate mistic! #i moral! a poporului, Petrache Lupu nu
obi#nuia s! peregrineze sau s! c!l!toreasc!. Lumea venea la el. Totu#i, el a venit o
singur! dat! în capitala "!rii, la Bucure#ti, în anul 1938. Scopul prezen"ei lui la
Bucure#ti a r!mas un mister timp peste 50 de ani. Se #tie c! Petrache Lupu s-a oprit în
parohia Bisericii Oborului Vechi, lâng! Calea Mo#ilor, deci în acel loc al ora#ului
unde se celebra S!rb!toarea Mo#ilor (sub numele de Târgul Mo#ilor). Se mai #tie c! la
vizitat la Palat pe Carol al II-lea #i c! a prezis c! într-o zi va c!dea pe p!mânt o stea
care va arde cu foc la r!s!rit #i la apus, la mijloc vor fi c!rbuni #i jar #i vor veni dureri
grele, care nu vor fi înl!turate dac! lumea nu se va trezi moral.
45
O dat! cu moartea lui Petrache Lupu, în 1994, a fost dezv!luit #i scopul real al vizitei
sale la Bucure#ti, preotul I. Ionescu dezv!luind presei urm!toarele: În toamna anului
1958, în plin regim comunist, preotul Ionescu, ca reprezentant al episcopiei Craiovei,
a reu#it s! aib! o discu"ie clandestin! cu Petrache Lupu, noaptea târziu, în casa
ciobanului (care era p!zit de Securitate pentru a-i fi împiedicat orice contact). Preotul
Ionescu l-a rugat pe cioban s!-i spun! cum a ajuns la regele Carol al II-Iea, la
Bucure#ti, #i ce i-a spus regelui. Petrache Lupu i-a povestit c! #i-a vândut dou! oi din
curte, s-a dus la Bucure#ti #i a fost primit de rege, c!ruia i-a spus c! Mo#ul l-a trimis
s!-i spun! s!-#i întrerup! rela"ia adulter! cu evreica, s!-#i la înapoi nevasta p!r!sit! #i
s! fie în rândul lumii, c! dac! nu face a#a î#i va pierde tronul #i este r!u pentru "ar!.
"A l!sat capul în jos [Carol al II-Iea] #i n-a spus nimic, #i eu am plecat, dar a venit cea
venit #i peste el #i peste "ara, fiindc! n-a ascultat ce i-am spus din partea Mo#ului!"
O dat! cu instalarea iudeo-comunismului în România, Petrache Lupu a fost ridicat de
Securitate #i dus la cercet!ri penale, Direc"ia Securit!"ii, la Bucure#ti. A#a cum vom
ar!ta în capitolele urm!toare, aceast! sec"ie a Securit!"ii era controlat! de evrei.
Petrache Lupu a fost întrebat la interogatoriu dac! a fost surdo-mut, cum s-a vindecat,
ce-a spus el la lume #i cine l-a pus s! vorbeasc!. Le-a r!spuns c! toat! lumea din sat
#tie c! nu putea s! vorbeasc! #i s! aud! pân! nu i s-a ar!tat Mo#ul #i i-a spus ce s!
spun! la lume. Râzând, unul dintre ofi"erii anchetatori l-a întrebat unde este steaua
c!zut! din cer asupra României. Petrache Lupu i-a r!spuns ar!tându-i steaua ro#ie

comunist! pe care o purta pe chipiu #i pe umeri, spunându-i c! aceasta era steaua pe
care a anun"at-o el c! va veni.
Na"terea opozi#iei ultrana#ionaliste. Legiunea Arhanghelului Mihail a luat fiin"! în
prim!vara anului 1919, în p!durea Dobrina, la ini"iativa celui care avea s! îi devin!
C!pitan, Corneliu Zelea Codreanu. Organiza"ia a mai fost denumit! #i Mi#carea
Legionar! sau Garda de Fier. Ini"ial, membrii grupului erau adolescen"i din Ia#i care
juraser! s! lupte pân! la moarte pentru cauza cre#tin! #i împotriva bol#evismului
(comunismului) ateist agresiv ce izbucnise în Rusia, fiind promovat de elemente
evreie#ti (#i având tendin"a de a se extinde #i asupra României). În acea epoc!
muncitorii români aveau toate motivele s! ridice steagul luptei împotriva unei
exploat!ri capitaliste s!lbatice, patronat! paradoxal tot de c!tre evrei. Se poate spune
c! ei erau sedu#i în mod natural #i justificat de c!tre ideile comuniste, îns! printre
agen"ii comuni#ti care a"â"au în România ideile comuniste #i anarhiste, "sângele
românesc era o mare raritate, c!ci în marea lor majoritate erau sau evrei a#eza"i pe
p!mântul românesc #i necinsti"i cu [fa"! de] omenia de care este capabil neamul
nostru, sau ru#i strecura"i de peste Nistru" (afirma"ie legionar!). Ofensiva comunist!
înconjura România. La vest, în Ungaria se proclamase deja prima republic! comunist!
din Europa central!, iar în Polonia, la nord, înaintau armatele ro#ii sovietice.
Ac"iunile diversioniste coordonate de la Moscova asupra României erau coordonate
de Komitern (Interna"ionala Comunist!) #i de N.K.V.D. (serviciile secrete ruse),
ambele conduse #i coordonate de c!tre evrei, ceea ce dovede#te c! legionarii cam
aveau dreptate. Komintern-ul era condus de Gr. E. Radomilski, pe numele s!u real
Apelbaum. El a dispus "combinarea ac"iunii legale cu cea ilegal!" #i "crearea de
nuclee comuniste în sindicatele muncitore#ti" din statele vecine Rusiei. Având în
vedere c! în 1919, armata român! intervenise în Ungaria #i înfrânsese revolu"ia
bol#evic!, România era principalul inamic al Rusiei comuniste, asupra ei
concentrându-se cu prec!dere ac"iunile diversioniste. Principalul adversar social al
46
agen"ilor N.K.V.D. devenise astfel mi#carea legionar! #i liderul ei, Corneliu Zelea
Codreanu. "C!pitanul" începuse, de aceea, a doua faz! a luptei sale: demascarea
agen"ilor comuni#ti #i înjghebarea unui front de lupt! românesc. În lupta de demascare
a agen"ilor comuni#ti, Codreanu îi semnaleaz! în primul rând pe evrei. El îns! a "inut
s! precizeze:
"S! nu vad! nimeni în noi ni#te asupritori de evrei sau ni#te mânc!tori de jidani din
ur! religioas!... Minorit!"ile conlocuitoare urmeaz! s! se bucure de toate drepturile în
m!sura loialit!"ii de care vor da dovad! fa"! de Statul Român".
Sinteza "antisemitismului" legionar este prezentat! la modul urm!tor de c!tre chiar
mi#carea legionar! (revista Carpa"ii, noiembrie-decembrie 1978, Madrid):
"Intrând în lupt! cu comunismul la noi #i studiindu-i problema, C!pitanul o g!se#te
strâns legat! de problema evreiasc!...
Ajutorul evreiesc la p!trunderea marxismului la noi în tar! se canaliza pe mai multe
direc"ii:
Economic. Acaparând pe îndelete, fiind de"in!tori de fonduri interna"ionale, sfere
importante din economia "!rii, pe care apoi le exploatau nu în direc"ia promov!rii unei
economii s!n!toase, cu participarea maselor române#ti la beneficiile ei, ci în direc"ia
pur egoist!, îmboga"indu-se din ce în ce mai mult elementele evreie#ti în detrimentul

omânului. Ba mai mult, cantit!"i importante din aceast! bog!"ie a Statului erau
deturnate #i expatriate pentru ajutorarea cauzei evreie#ti în lume. Nedrept!"ile sociale
provocate astfel, d!deau na#tere la nemul"umiri legitime în clasele nevoia#e
române#ti, care v!zându-se neajutorate #i neap!rate în fa"a acestor abuzuri
exploatatoare, c!deau prad! demagogiei marxiste;
Politic. De"in!tori ai bog!"iilor "!rii puteau foarte u#or s! influen"eze în toate
domeniile de afirmare româneasc!, în sensul vederilor #i intereselor lor. Prin corupere
#i cump!r!ri de con#tiin"e în aria politicianist! român!, evreii pun mâna practic, pe
conducerea politic! a "!rii pe care o dirijeaz! prin acoli"ii lor. Procesul se maturizeaz!
cu introducerea în palatul regelui "!rii a nefastei Elena Lupescu, evreic! #i ea, prin
care evreii pun st!pânire pe voin"a regelui Carol al II-lea;
Cultural!. Evreii promovau #i sus"ineau în România, printr-o bogat! re"ea de ziare
#i reviste create de ei, ideile cele mai periculoase atât din punct de vedere na"ional, cât
#i cre#tin #i moral;
Prin activitate direct!. Marea majoritate a agitatorilor #i a propagandi#tilor
comuni#ti, atât între studen"i cât #i între muncitori, erau evrei."
"Lupta care se apropie - spunea Codreanu - nu va fi numai o încle#tare dintre doua
sisteme politice... Va fi mai mult decât atâta. Va fi o lupt! între doua concep"ii de
via"!, între dou! spiritualit!"i antagonice. Pe deoparte lumea noastr! cre#tin!, aruncat!
în Istorie de Na#terea, r!stignirea #i învierea Mântuitorului, pe de cealalt! parte, lumea
descre#tinat! în lupanarele ateismului #i aruncat! în lupt! de for"ele oculte ce s-au
opus întotdeauna îndumnezeirii omului".
Codreanu le cerea legionarilor preg!tirea pentru lupt! prin ascez! activ!, prin
credin#!, post "i rug!ciune. Manifestarea sa împotriva "politicianismului" se
îndrepta împotriva ata#amentelor interna"ionale ale acestuia, cât #i jocului de interese
47
personale din care politicienii î#i f!cuser! o religie, #i care îi îndep!rta de pulsul
poporului lor: "Deta#a"i de antenele neamului lor, ace#ti oameni r!t!cesc stupid pe
s!lile organiza"iilor interna"ionale ale epocii, luând contacte, încheind pacte ce nu vor
func"iona niciodat!".
Legiunea Arhanghelului Mihail avea numai #ase ani de existen"! când s-a hot!rât, în
1933, din ordinul for"elor oculte #i al Palatului, s! fie distrus! definitiv. Acest rol a
fost încredin"at primului-ministru liberal Ion Gh. Duca. Nu este lipsit de importan"! a
se #ti c! acest om de afaceri a f!cut parte #i din consiliul de administra"ii al B!ncii
Marmorosch-Blank, fiind astfel racolat de oculta evreiasc!. Relativ la numirea lui
I.Gh. Duca în func"ia de prim-ministru s-a acreditat la acel moment p!rerea c! "un rol
important l-a jucat doamna Lupescu, care l!sa s! se cread! c! I.Gh. Duca îi era un bun
amic; se vehicula #i ideea c!, de fapt, Duca era atras într-o curs! f!r! s!-#i dea seama
#i, care, în fond, avea s!-l duc! la pieire".
Înaintea numirii sale ca prim-ministru, în cadrul Partidului Liberal existau propuneri
din partea grup!rii lui Grigore Filipescu (care d!dea semne s!-#i fi revenit din
atitudinea sa exagerat carlist!, de unealt! a evreilor) pentru aplicarea unui "plan de
lupt!" care s!-i uneasc! pe politicienii români în efortul de a-i impune lui Carol al IIlea
"s! devin! un rege constitu"ional, s! domneasc! #i s! înceteze de a mai guverna"
(am citat din chiar raportul ce fusese înaintat regelui #i amantei sale de c!tre agentul
H.U.). De aceea, Duca trebuia atras, folosit #i aruncat. Astfel, în cadrul unei c!l!torii

la Paris, I. Gh. Duca #i-a luat obliga"ia de a desfiin"a Legiunea #i pe legionari. În
spatele acestor aranjamente de la Paris s-au, aflat for"ele evreie#ti interna"ionale, care
vedeau un pericol în apropierea de Germania nazist! a mi#c!rii legionare române#ti.
La 10 decembrie 1933, I.Gh. Duca a hot!rât dizolvarea mi#c!rii legionare #i a interzis
participarea acesteia la alegerile ce trebuiau s! aib! Ioc pentru Parlament. La 29
decembrie 1933 o echip! de trei legionari l-a asasinat pe I. Gh. Duca, în condi"iile în
care fusese chemat de rege la Sinaia #i f!r! a i se asigura protec"ia. Implicarea Elenei
Lupescu-Grunberg a ap!rut odat! cu dezv!luirea notelor secrete ale Siguran"ei #i ale
serviciului secret personal creat de amanta evreic! a regelui.
Iat! nota secret!, adresat! la l decembrie 1934 ,Duduiei" Elena de c!tre Pitulescu:
"Guvernul T!t!r!scu, n!scut din voin"a dumneavoastr! dup! asasinarea acelui temut
du#man al dumneavoastr!, Ion Gh. Duca, are o importare, mai ales în ultimul timp,
stranie #i care se dep!reaz! de a#tept!rile ce v-a"i manifestat".
Masoneria ca arm! a Elenei Lupescu-Grunberg. Trebuie ar!tat c! nu doar
ultrana"ionali#tii legionari se opuneau oligarhiei evreie#ti, dar #i mul"i oameni politici
cu înalt! prestan"! moral!, a#a cum au fost Br!tienii #i Nicolae Titulescu în cadrul
partidului liberal, sau Iuliu Maniu la "!r!ni#ti. Eforturile acestora erau îns! subminate
constant de ac"iunea masoneriei evreie#ti.
Vom reproduce din aceea#i not! secret! a lui Pitulescu, care conducea serviciul secret
personal al Elenei Lupescu-Grunberg: "Cel care între"ine îns! spiritul actualei
comport!ri a guvernului fa"! de dumneavoastr! este tot du#manul dumneavoastr! de
moarte, dl. Titulescu. Cu toat! str!dania d-lui Franasovici de a-l înl!tura pe acest om
din via"a politic! a "!rii #i a Partidului Liberal, totu#i el r!mâne tare pe pozi"ia
politic!".
48
Nota secret! a lui Pitulescu mai arat! c! Nicolae Titulescu, cu ajutorul unor birouri de
informa"ii din "ar! urm!rea orice ac"iune a Elenei Lupescu. Datele cu privire la
rela"iile intime dintre Elena Lupescu #i rege îi erau furnizate de c!tre însu#i mare#alul
Palatului. În str!in!tate, Titulescu finan"a toate #tirile ce ap!reau în leg!tur! cu Elena
Lupescu-Grunberg. Din supravegherea convorbirilor #i a informa"iilor "ob"inute din
re"ea", Pitulescu o mai informa pe amanta regelui c! Titulescu, de câte ori lua contact
cu regele nu pierdea din vedere s!-i atrag! aten"ia asupra dezastruoaselor consecin"e
ale continu!rii leg!turii cu Elena Lupescu. A#adar evreica îndr!znea s!-#i urm!reasc!
în scop de control chiar #i amantul regal.
Eforturilor externe ale liberalului Titulescu se conjugau cele interne ale lui Dinu
Br!tianu, adversar în partid al primului-ministru T!t!r!scu. El da un interviu ziarului
Universul, în care ar!ta c! în 1935 guvernul marionet! regal! a f!cut o comand!
frauduloas! de armament c!tre firma Skoda, 30% din plata de la buget intrând de fapt
"în buzunarele f!r! fund ale camarilei" (tandemul Carol al II-lea - Elena Grunberg).
Mai mult, Dinu Br!tianu ar!ta c!, în urma vizitei f!cute la Uzinele Re#i"a, I.A.R.-
Bra#ov #i Cugir, a constatat c! acestea aveau posibilitatea s! fabrice toate tipurile de
arme pe care guvernul le-a comandat la Skoda, în Cehia.
Sprijinit de palat, T!t!r!scu l-a învins în partid pe Dinu Br!tianu în 1936, iar aceste
dispute politice intestine i-au permis lui Carol al II-lea, înh!itat cu magna"ii evrei ai
economiei române#ti, s! devin! cel mai bogat rege din lume, împreun! cu concubina
sa. Pre"ul men"inerii la putere a lui T!t!r!scu a fost îns! facilitarea de c!tre acesta a

instaur!rii dictaturii personale a lui Carol al II-lea.
Pentru instalarea dictaturii regale #i a unei noi Constitu"ii, ac"iona cu prec!dere Jean
Pangal, marele comandor evreu al Marii Loji Na"ionale din România, Dintr-o not!
informativ! a Siguran"ei din mai 1934 reie#ea c! la locuin"a lui Jean Pangal a venit
masonul Petre Papacostea, secretarul mare#alului Averescu (pre#edintele Partidului
Poporului) #i i-a spus c! a v!zut la mare#al un raport al Siguran"ei în care erau
înf!"i#ate unele aspecte ale activit!"ii #efului masonilor, între care #i aceea relativ la
Constitu"ia nou! la care a lucrat Pangal, iar noti"ele de mân! "erau extrase din
Constitu"ia japonez!, din care dl. Pangal s-a inspirat #i din care a preluat aproape toate
prerogativele regelui". În prim!vara anului 1934, Jean Pangal era chemat telefonic la
Carol al II-lea #i de câte trei ori pe s!pt!mân!, de c!tre secretarul particular Eugen
Buchman. La acea vreme #eful masoneriei române (aripa obedient! evreilor), Jean
Pangal, îi recomanda regelui formarea unui guvern cu prim-ministru în persoana
mare#alului Averescu. O alt! not! a Siguran"ei ar!ta c! Jean Pangal s-a adresat
celorlal"i masoni în templul din strada Câmpineanu, astfel:
"Nu ave"i de ce v! teme, fiindc! nimeni nu #tie, s-a "inut în secret faptul ca guvernul
Averescu va fi în realitate mason. Chiar dac! s-ar b!nui prezen"a câtorva masoni, este
dl mare#al care acoper! #i spulber! orice b!nuial! cu prestigiul s!u. Acela care va
r!spunde de schimbarea Constitu"iei #i de tolerarea dictaturii noastre este regele #i, în
cel mai r!u caz, el va pl!ti oalele sparte".
Devine evident c! instalarea dictaturii regale era preg!tit! de masonii evrei ca o
dictatur! masonic!. Totu#i, mare#alul Averescu nu numai c! nu a mai vrut s! fac!
jocul masonic, dar a intrat în conflict direct cu tandemul Carol al II-lea Elena
Lupescu-Grunberg, instalarea dictaturii amânându-se astfel cu trei ani.
49
Faptul c! masonul evreu Jean Pangal avea un cuvânt de spus în ac"iunile politice cele
mai importante ale regelui Carol al II-lea, rezult! din situa"ia c! atunci când a devenit
ministru Constantin Argetoianu a d!ruit Templului Masonic din str. Câmpineanu 45
(unde prezida Jean Pangal) suma de un milion de lei. De altfel, urm!rirea carierei lui
Argetoianu, mason cu gradul 33, ne arat! importan"a masoneriei pe lâng! Carol al IIlea:
în 1938 ministru la industrie #i comer" (cel mai bun loc pentru manevre pe seama
bugetului statului) #i consilier regal, iar în 1939 prim-ministru. Totul o dat! cu
instalarea dictaturii regale - "dictatura masonic!" cum o numea Pangal - #i a noii
Constitu"ii, preg!tit! de acela#i Pangal. În tot acest timp a existat o neîmp!cat! ur!
între Masonerie #i Mi#carea Legionar!, sem!nat! fie cu crime, fie cu devast!ri de
temple masonice.
Portretul unei evreice periculoase. Elena Lupescu-Grunberg era, la data când l-a
sedus pe Carol, so"ia celui mai bun prieten al acestuia #i fost camarad de arme în
timpul primului r!zboi mondial. Inteligent!, ea ridica veniturile familiei prin
organizarea de partide de poker în propria-i cas!, invitând tinerii ofi"eri, mul"i atra#i
de frumuse"ea #i vioiciunea ei.
Talentul Elenei la jocul de c!r"i era ie#it din comun. "Lucru rar la femei, era o
juc!toare ce nu tr!da, nici prin tremurul mâinii, nici prin vreo schimbare pe chip, dac!
îi mergea bine sau nu la joc. Era renumit! printre ofi"eri ca juc!toare de poker #i, din
acela#i motiv, detestat! de so"iile lor. Se spunea, nu f!r! oarecare motiv, c! generoasa
ospitalitate a casei, imposibil de sus"inut prin solda #i modestele venituri ale

c!pitanului Tâmpeanu, se datora câ#tigurilor ei la c!r"i. Nu o dat!, musafirii î#i pl!teau
rege#te mesele printr-o extrac"ie f!r! dureri, la poker, a banilor din buzunarele lor...
Urm!rind jocul cu ochii mari, verzi-cenu#ii, cu chipul neted asemenea por"elanului
fin, nu avea niciodat! aerul juc!torului f!r! scrupule..." (Barbara Cartland, Via"a
scandaloas! a regelui Carol)
În contextul acestui mercantilism specific rasei, pentru evreica din Ia#i, principele
Carol reprezenta în primul rând o partid! cu o imens! miz! financiar!. Cât timp s-au
aflat în exil, dup! renun"area la tron de c!tre Carol, aloca"iile b!ne#ti din "ar! veneau
doar sporadic, ceea ce o deranja pe Elena, înv!"at! deja s! afi#eze un lux orbitor. Din
acest motiv ea, se certa adesea cu el, iar vecinii începur! s! povesteasc!, nu f!r!
temei, despre strig!tele #i "ipetele isterice pe care le auzeau noaptea. Principalul
subiect de repro# al Elenei era c! caracterul slab al lui Carol, care nu ac"iona eficient
pentru a recupera tronul României:
- Fii b!rbat! insista ea, amenin"ându-l permanent c! îl va p!r!si.
La un moment dat, când în Anglia Scotland Yard-ul le-a dat peste cap planul de
trimitere a dou! avioane cu manifeste în România, Elena Grunberg s-a înfuriat peste
m!sur! pe Carol, pe care îl acuza de sl!biciune, spunându-i:
- Pe tine te-au expulzat englezii, nu pe mine! Realitatea era alta. Chiar ea era cauza
problemelor lui Carol, motivul pentru care pierduse #i tronul, motivul pentru care nu
era sus"inut s! îl recâ#tige. Cel mai mare gazetar al "!rii, dup! regretatul Mihai
Eminescu, influentul Pamfil %eicaru, l-a vizitat pe Carol la Paris pentru a discuta o
eventual! viitoare campaniei de pres! în favoarea întoarcerii lui la tron, dar l-a
50
prevenit c! are pu"ine #anse dac! nu renun"! la leg!tura cu Elena Grunberg. Carol a
protestat furibund, ar!tând c! Elena era la fel de bun! ca orice alt! femeie.
- Sire, dintr-o zdrean"! murdar! nu se poate face steag, i-a r!spuns %eicaru.
În acel moment, Elena Grunberg, care conform obiceiului asculta din spatele unei u#i,
a n!v!lit în camer!, spunându-i ziaristului c! România nu o merit! pe ea #i l-a dat
afar!.
În cele din urm!, când Carol reu#e#te s! se întoarc! în "ar! #i s! reia tronul, Elena
Lupescu-Grunberg era singura persoan! c!reia Carol îi permitea s!-l influen"eze în
ceea ce privea conducerea "!rii, din care motiv regina mam! Maria, a fost u#or
îndep!rtat!, iar regina Elena, mama prin"ului Mihai, alungat! din "ar!.
Un episod exemplar pentru ce putere avea Elena Grunberg, a fost cruzimea persecu"iei
prin"ului Cantacuzino. Membru al uneia din cele mai vechi #i mai mari familii
nobiliare române, acesta î#i pierduse cea mai mare parte a averii prin a#a-zisa reforma
agrar!. La un moment dat el a fost trimis în judecat! sub acuza"ia de complot
împotriva vie"ii Elenei Grunberg. în instan"! el a declarat îns! c! a fost amantul
Elenei, iar aceasta l-a în#elat #i, ca om de onoare, a vrut s! se r!zbune. "Spectatorii de
la tribunal, la fel ca #i jura"ii, erau încânta"i de aceast! ingenioas! ap!rare. Unii chiar
crezur! povestea... Chiar #i a#a era de admirat modul abil în care prin"ul întorsese
jocul împotriva regelui. Jura"ii d!dur! verdictul "nevinovat"... Pu"in dup! aceea,
prin"ul muri într-un misterios accident de ma#in!, iar Carol o "inu pe b!trâna mam! a
acestuia, prin"esa Alexandra, prizonier! la domiciliu. În ciuda protestelor oficiale
f!cute în scris de regina Maria, prieten! apropiat! a b!trânei, ferestrele acesteia au fost
z!brelite, apa întrerupt! #i nici unui avocat nu i se permise s-o vad!". (op. citat.)

Una din primele perocup!ri ale evreicei a fost aceea de a se înavu"i pe sine #i pe cei de
un neam cu ea. Aproape nimeni nu #tia c! Naham Grunberg, tat!l Elenei, locuia la
Bucure#ti #i c! devenise extrem de bogat, profitând de pe urma afacerilor ce i se
prezentau datorit! fiicei lui. În casa acestuia se aranjau cele mai secrete afaceri
politice. Elena, împreun! cu Carol, comandase #i folosea o serie de tuneluri subterane
prin care se deplasau la #i de la Palat la casa Elenei sau a tat!lui ei, ori la casa regelui.
Evreul Grunberg aducea clientela cu bani din lumea evreiasc! pentru afaceri pe seama
bugetului statului, care astfel umpleau buzunarele Elenei.
Cea mai sinistr! #i cinic! figur! din anturajului evreicei #i al regelui era îns! un
apropiat al acesteia, propulsat brusc ca #ef al Palatului. Cu origine cosmopolit! ca #i
ea, Ernest Urd!reanu avea un important filon de sânge evreiesc în ascenden"a sa, adic!
era un "jidan", cum îi numeau românii pe evreii proveni"i din c!s!torii mixte. Era
industria#, bancher #i director al unui mare num!r de companii ale c!ror interese
acopereau practic toat! via"a comercial! a "!rii. La vremea când Elena Grunberg l-a
racolat pentru a-i servi scopurile de rapid! înbog!"ire, el avea 35 de ani. Era mic de
statur!, brunet, #i se îmbr!ca îngrozitor. Chipul, dat cu ruj #i pudrat, spunea multe
despre starea lui mental!. A reu#it s! atrag! asupra lui mai mult! du#m!nie popular!
decât regele #i amanta sa evreic!. Era foarte viclean #i lipsit de scrupule, ceea ce îl
scutea de luxul de a mai fi #i inteligent. Ca #i pe acoli"ii s!i, îl interesa îndeosebi
prezentul, s! poat! fura cât mai mult, motiv pentru care românii îl porecliser!
"Murd!reanu".
51
La cererea Elenei, Carol l-a numit mai întâi pe acest Urd!reanu secretar #i aghiotant
personal, apoi #ef al Palatului. El a preluat func"ia Elenei Grunberg de a-i dijmui pe
to"i cei care aveau audien"! la rege #i care altminteri nu puteau trece. Mita preferat!
erau banii. "Pe bun! dreptate - scria un comentator britanic - se spune c! aurul
str!lucitor al coroanei României este atât de p!tat #i #ters încât abia dac! se mai vede.
C! frumoasele mâini albe ale Elenei Lupescu [Grunberg] "in în ele via"a #i moartea,
iar ghearele lacome #i apuc!toare ale lui Urd!reanu "in destinul "!rii, încet dar sigur,
Carol alunec! spre dezastru, tr!gându-#i dup! el regatul."
Datorit! l!comiei ei tot mai mari, Elena Grunberg ajunsese s! coste România o
enorm! sum! de bani, numai pentru între"inere. Primea anual din partea regelui
echivalentul a 12.000 de lire sterline, doar pentru toalete, iar bijuteriile primite erau
asigurate pentru 50.000 de lire sterline. "Evident, era femeia cea mai elegant! din
România - scria Barbara Cartland -, dac! nu chiar din întreaga Europ! a acelei vremi.
Cu un gust înn!scut #i cu talentul de a se pune cât mai mult în valoare, nu se îmbr!ca
decât în negru. Majoritatea toaletelor ei erau de la Chanel. Discuta zilnic cu croitorii,
cu modistele #i cu corsetierele ei de la Paris".
Elena Lupescu-Grunberg ajunsese adev!rata putere din spatele tronului. A montat o
central! telefonic! proprie pentru interceptarea convorbirilor telefonice, iar #eful
Po#tei i se subordona direct, pentru a-i raporta rezultatele viol!rii coresponden"ei. Cu
ajutorul lui Malaxa, evreica trimitea în conturi din str!in!tate, în Elve"ia #i unele state
din America Latin!, banii extorca"i de ea #i de rege.
În iarna anului 1934, Carol al II-Iea a dat petrecere particular! la Palat, avându-o
al!turi de sine pe amanta sa. Doi dintre invita"i erau #i generalul Ion Antonescu,
împreun! cu so"ia sa. "Doamna Antonescu f!cea parte din vechea aristocra"ie

omâneasc! - relata B.C., familia ei fiind cunoscut! pentru antisemitismul ei. V!zândo
pe Elena Lupescu [Grunberg], ea se plânse cu glas tare so"ului ei de insulta ce i se
adusese prin invitarea la aceea#i mas! cu o evreic!, î#i ceru haina, iar so"ul ei nu mai
putu face altceva decât s-a duc! acas!." În alt! variant! so"ia generalul Antonescu a
protestat c! a fost invitat! la Palat de c!tre o stricat! ce a destr!mat familia regal!.
A doua zi, generalul Antonescu, pe atunci #ef al Statului Major la armatei române, s-a
trezit demis din func"ie #i trimis la o garnizoan! de pe grani"!. A fost pe loc înlocuit
cu un evreu pe nume Samsonovici, prieten de al Elenei Grunberg din vremea
petrecut! la Ia#i.
Sub presiunea rezultatelor alegerilor, op"iunea popula"iei române#ti din perioada
interbelic! mergând înspre na"ionalismul f!"i#, Carol al II-Iea l-a numit prim-ministru
pe liderul Partidului Na"ional Cre#tin, poetul Octavian Goga, ca o variant! preferabil!
la o guvernare legionar!. Totu#i acest episod a dus la ruptura de Elena Grunberg, care
a plecat la Paris, neacceptând sub nici un motiv o guvernare a "antisemitului" #i
"demagogului megaloman" Goga, care afirmase c! dac! din România ar disp!rea
m!car o jum!tate de milion de evrei, aceasta ar reveni la prosperitate. Una dintre
primele m!suri luate de Octavian Goga a fost aceea de readucere în fruntea
Ministerului de R!zboi a generalului Antonescu.
Îns!, cedând propunerilor #i preg!tirilor cercurilor evreie#ti #i masonice, într-o sear!
târziu, Carol îl chem! la Palat pe primul s!u ministru Goga #i îl anun"! c!, începând
52
de la miezul nop"ii, înceteaz! s! mai fie premier, guvernul fiind demis. Goga tocmai
promovase o legisla"ie care îi scotea pe evrei din numeroase profesii #i profesii.
Goga st!tu câteva clipe încremenit, pân! a în"eles ce se întâmplase, dup! care revoltat
i-a întors spatele regelui #i a plecat strigând:
- Israel a triumfat!
De a doua zi, printr-un discurs radiodifuzat, Carol #i-a instituit dictatura personal!
asupra "!rii #i a scos în afara legii "Garda de Fier" (Legiunea Arhanghelului Mihail).
În 36 de ore, Elena Grunberg a fost din nou lâng! Carol, venind într-un suflet de la
Paris.
Au urmat doi ani de virulent! opozi"ie popular! la regimul Carol II-Grunberg-
Urd!reanu, ce au culminat cu declan#area r!zboiului mondial #i cu ultimatumul
privind cedarea Basarabiei #i a Transilvaniei. Carol II era practic rupt de armata
român! #i de clasa politic! când a decis cedarea Basarabiei ru#ilor, f!r! lupt!. Cu toate
acestea, generalul Ion Antonescu a încercat s! discute cu regele pentru a salva situa"ia.
În chiar ziua în care Carol II a întrunit Consiliul de Coroan!, 28 iunie 1940 (avându-l
în dreapta sa pe Urd!reanu) #i a decis cedarea Basarabiei c!tre sovietici, dup! plecarea
membrilor Consiliului Urd!reanu a intrat #i a anu"at c! generalul Antonescu cere o
audien"!. Elena Grunberg, care se afla la rege pentru a-l alinta pe canapeaua din biroul
s!u, nu voia s! uite #i s! ierte "insulta" primit! din partea so"iei generalului, de aceea
acestuia i s-a refuzat "audien"a". Ca atare, Urd!reanu, cu un rânjet de triumf, iese pe
holul de intrare #i îi spune generalului, la modul cel mai insult!tor, c! nu este primit.
Ion Antonescu, care considera c! într-un astfel de moment pentru "ar!, ajutorul s!u nu
putea fi respins de c!tre rege, indiferent de trecut #i de ostilitatea Elenei Grunberg, l-a
întrebat pe Urd!reanu care este motivul pentru care nu este primit. Jidanul i-a r!spuns
trufa# c! el ar fi hot!rât în numele regelui s! nu i se acorde nici o audien"!. Ca replic!,

generalul Antonescu i-a aplicat o palm! lui Urd!reanu, acesta a s!rit la b!taie,
bazându-se #i pe sprijinul slujitorilor de la Palat, care îns! au fugit. Rezultatul a fost o
înc!ierare birj!reasc!, generalul lâsându-l lat în b!taie pe #eful Palatului, pe care l-a
b!tut pân! n-a mai suflat. Aflând despre întâmplare. Elena Grunberg a cerut
pedepsirea generalului.
A doua zi Ion Antonescu reu#e#te totu#i s! p!trund! la Palat #i s! se adreseze regelui,
cerându-i s!-l lase s! apere grani"ele t!rii, #i s! nu cedeze sovieticilor Basarabia #i
Bucovina.
- Maiestate, România se pr!bu#e#te în ruine. Scenele din regiunile regatului nostru pe
care le-a"i cedat armatelor sovietice sunt de o zguduitoare tragedie. Func"ionarii civili
care au încercat cu credin"! s! v! execute ordinele au fost abandona"i, iar militarilor li
s-au smuls gradele #i li s-au luat amele. Capturarea acestor bogate teritorii s-a f!cut
înainte de strângerea recoltei, iar o mare parte din hrana necesar! pentru trupele #i
poporul nostru la iarna viitoare s-a pierdut... Este o datorie de onoare #i un privilegiu
pentru mine de a v! spune, Sire, c! poporul de dincolo, din teritoriul anexat de Rusia
este acum total lipsit de orice încredere în membrii guvernului vostru. Chiar în acest
53
ora#, în Bucure#ti, ura împotriva celor vinova"i de a v! sf!tui gre#it #i de a fi f!cut
acest lucru mi#elesc cre#te cu fiecare clip!...
Dup! câteva momente de t!cere, generalul a continuat:
- Vreau doar s! salvez ceea ce se mai poate salva din coroana Maiest!"ii Voastre, din
"ara #i grani"ele noastre... V! implor, Maiestate, s! m! asculta"i în aceast! clip!
îngrozitoare a istoriei noastre... V! implor s! nu-i mai asculta"i pe cei a c!ror credin"!
a fost cump!rat! de politicienii de dincolo de grani"ele României.
S-a a#ternut o t!cere de câteva minute, timp în care Carol II se gândea la faptul c!
generalul îi cerea pur #i simplu s! renun"e la rela"iile cu Elena Grunberg, cu
Urd!reanu, la rela"iile cosmopolite cu leg!turi interna"ionale, apoi, uitându-se "int! la
general, îi r!spunse:
- V! admir curajul de a veni s!-mi spune"i toate acestea. N-am s! v! uit cuvintele!
Dou!zeci#ipatru de ore mai târziu, membrii g!rzii personale a regelui s-au deplasat la
domiciliul generalului Antonescu, l-au arestat #i l-au azvârlit în închisoare f!r! a fi
judecat.
Cu arma în mân!. Prin gestul asasin!rii lui I. Gh. Duca, legionarii considerau c!
demonstreaz! modul eroic în care în"eleg s! activeze în planul social #i s! arate c!
"România nu mai este mo#ia clicii ajuns! la guvern!". Din p!cate c!zuser! în cursa
întinsa #i lor, #i lui Duca, de c!tre Elena Lupescu-Grunberg. Au urmat momente grele
pentru legionari, prigoana #i crima fiind metodele care li s-au aplicat, #i cu care au
r!spuns, în aceast! confruntare fiindu-le ucis chiar C!pitanul.
În decembrie 1937, Carol al II-lea a fost consternat când a v!zut c! la alegerile
parlamentare cei sprijini"i de el nu au ob"inut majoritatea necesar! form!rii unui
guvern. Mai mult, legionarii reorganiza"i sub numele Partidul Totul pentru $ar!,
ob"inuser! 66 de locuri de deputa"i, în aceste condi"ii, a#a cum se va vedea mai jos,
regele abole#te sistemul parlamentar, abrog! Constitu"ia #i instaureaz! dictatura.
Oficial, Mi#carea legionar! prezint! ast!zi astfel situa"ia de atunci: "În România
st!pânea voin"a regelui Carol al II-lea #i-a ocultei semite [evreie#ti] din jurul
tronului... Megalomania regelui Carol al II-lea era punctul de convergen"! al acestor

presiuni obscure: camarila palatului, în frunte cu Elena Lupescu #i Urd!reanu; clica
politic! în frunte cu Armand C!linescu (ministru de interne); mafia iudaic!, în frunte
cu Filderman." (Wilhelm Filderman, Mare Maestru al Lojii Americano-Române - în
fapt acoperire pentru B'nai B'rith -, pre#edinte al Uniunii Evreilor din România,
membru al Jewish Agency).
Faptele s-au desf!#urat cu rapiditate. Evreii nu î#i puteau permite s! le scape din mân!
România #i s! cad! sub influen"a Germaniei naziste, #i nici un efort nu era considerat
prea mare pentru ob"inerea acestui deziderat.
La 10 februarie 1938 Carol al II-lea instaleaz! un "guvern consultativ" prin lovitur! de
stat, sfidând Constitu"ia în vigoare. Guvernul era prezidat de patriarhul Miron Cristea
#i, pentru a i se conferi o poleial! de legitimitate, au fost coopta"i ca mini#tri #i #apte
54
fo#ti prim-mini#tri. La 11 februarie 1938 Carol al II-lea abrog! Constitu"ia "!rii, în
vigoare din 1923. La 15 februarie 1938 interzice toate partidele politice, inclusiv
Mi#carea Legionar! (Partidul Totul pentru $ar!). La 20 februarie proclam! o nou!
Constitu"ie, preg!tit! în laboratoarele evreo-masone, care conferea regelui puteri
dictatoriale.
Corneliu Codreanu, C!pitanul Legiunii Arhanghelului Mihail, adreseaz! o scrisoare
noului guvern, referindu-se la noua Constitu"ie: "întreaga lupt! na"ional!, dup! 20 de
ani, se termin! printr-o Constitu"ie care nu numai c! nu rezolv! nimic din problema
vital! a na"iei noastre, ci vine s! pecetluiasc! pentru totdeauna drepturile #i pozi"iile
furate de la români de n!v!litorii jidani, împotriva c!rora noua Constitu"ie nu ne mai
deschide nici o posibilitate de ap!rare".
O alt! scrisoare i-o trimite istoricului Nicolae Iorga, care atacase mi#carea legionar!
c! se ocup! de activit!"i comerciale: "Când acum 15 ani în urm! tineretul manifesta
sgomotos împotriva cuceririi iudaice (nu mai sgomotos decât dl. Iorga la 1906),
domnii din guvernul de ast!zi ne spuneau: «Nu a#a ve"i rezolva problema! Apuca"i-v!
de comer"! Face"i ca ei!» Iat! ne-am apucat... când a"i v!zut îns! c! pornim, c! suntem
corec"i, c! suntem capabili, c! munca noastr! este binecuvântat! de Dumnezeu, veni"i
tot voi, #i distruge"i acest început de comer" românesc... Eu nu m! pot bate cu
dumneata. N-am nici geniul, nici vârsta, nici condeiul #i nici situa"ia dumitale. Dar din
adâncul unui suflet lovit #i nedrept!"it î"i strig, #i î"i voi striga din adâncul gropii: e#ti
un necinstit suflete#te care "i-ai b!tut joc pe nedrept de sufletele noastre nevinovate..."
Condamnat pentru a-l fi calomniat pe marele istoric Nicolae Iorga (care l-a dat în
judecat! pentru scrisoarea de mai sus) #i pentru delictul de uneltire contra ordinii
sociale #i crima de r!zvr!tire, Corneliu Codreanu, împreun! cu înc! 13 camarazi au
fost osândi"i la 10 ani munc! silnic!. Totodat! regimul carlisto-evreiesc a înfiin"at
lag!rele de concentrare ce au fost ticsite cu legionari (printre cei închi#i fiind #i tineri
intelectuali, precum Mircea Eliade). Venise mult a#teptatul moment al coali"iei
evreomasono-
regale pentru asasinarea lui Codreanu.
În noaptea de 29 spre 30 Noiembrie 1938, C!pitanul Codreanu împreun! cu al"i 13
camarazi legionari au fost ridica"i din lag!rul de la Râmnicu S!rat pentru a fi
transporta"i la închisoarea Jilava. Pe drum, în p!durea Tânc!be#ti, din ordinul special
al regelui Carol al II-lea, pus în aplicare de ministrul de interne Armand C!linescu,
to"i cei 14 sunt asasina"i prin strangulare, împu#ca"i #i arunca"i într-o groap! comun!

la Jilava peste care s-a turnat acid sulfuric #i s-a a#ezat o plac! uria#! de beton. Oficial
s-a anun"at c! au fost împu#ca"i în timp ce încercau s! evadeze de sub escort!. Pentru
aceast! fapt! Armand C!linescu a fost avansat de c!tre rege din func"ia de ministru de
interne în cea de prim-ministru.
Istoricii legionari afirm! c!:
"Nimeni nu se a#tepta la un astfel de act barbar din partea regelui #i a guvernului. Mai
ales c! cei uci#i erau închi#i, condamna"i la ani grei de temni"!. Dar presiunile ocultei
fuseser! atât de mari #i de conving!toare încât monstruozitatea actului nu mai avusese
nici o influen"! asupra deciziei... %eful suprem ucis, majoritatea celorlal"i #efi
legionari în închisori împreun! cu alte zeci de mii de lupt!tori. Cei r!ma#i liberi,
tr!ind în total! clandestinitate, urm!ri"i de autorit!"i. $ara sub stare de asediu, lumea
55
îngrozit!... Acesta era bilan"ul m!re" al st!pânirii for"elor oculte în România... Regele
incon#tient, era satisf!cut. Ocultele î#i frecau mâinile. [Armând] C!linescu veghea ca
nimic s! nu mi#te în "ara suferin"elor #i a suspinelor."
"GARDA MOARE, DAR NU SE PRED$!" În ziua de 21 septembrie 1939,
primulministru
Armând C!linescu, dup! repetate e#ecuri, este asasinat de c!tre o echip! de
legionari autointitulati R!zbun!torii. Dup! s!vâr#irea asasinatului, cei nou! legionari
au ocupat postul na"ional de radiodifuziune #i au anun"at întreaga "ar!: "Am pedepsit
pe acela cu a c!rui învoire a fost omorât cel mai mare român, Corneliu Zclea
Codreanul", apoi s-au predat poli"iei. Au fost schingiui"i #i împu#ca"i pe loc, iar
trupurile le-au fost expuse pe str!zile Bucure#tiului, ca exemplu pentru popula"ie.
Din ordinul regelui Carol al II-lea, în toat! "ara, în aceea#i zi au fost asasina"i sute de
legionari aresta"i, în plus au mai fost aresta"i câte trei-cinci legionari în fiecare jude" al
"!rii, asasina"i pe loc de c!tre poli"ie #i l!sa"i pe str!zi trei zile la rând pentru
îngrozirea popula"iei.
Între iunie-septembrie 1940 România pierde f!r! lupt!, prin cedare de c!tre Carol al
II-lea, urm!toarele teritorii: Transilvania, Basarabia, Bucovina #i sudul Dobrogei.
Ultimele trei au r!mas pierdute pân! în ziua de azi.
De îndat! ce popula"ia afl! despre cedarea Transilvaniei iese în strad! #i manifest!
împotriva regelui Carol al II-lea. Legionarii preg!tesc o "revolu"ie" social! pentru luna
septembrie, dar Carol al II-lea încearc! s! o evite, numindu-l prim-ministru pe
generalul Ion Antonescu, care se g!sea la m!n!stirea Bistri"a cu domiciliu for"at,
impus tot de rege. Nici un partid îns! nu mai vrea s! participe la noul guvern, sau a#a
vrea Antonescu s!-l fac! pe rege s! cread!. În seara zilei de 5 septembrie 1940
tineretul ie#it în strad! la Bucure#ti, în frunte cu mi#carea legionar!, cere abdicarea
regelui, pe care îl socotea principalul vinovat de dezastrul "!rii. Revolta general!
mocnea în aer. Generalul Coroam!, comandantul trupelor din Capital!, c!ruia i se cere
s! restabileasc! ordinea, declar! c! mai bine se las! împu#cat decât s! ordone
deschiderea focului asupra tineretului. În aceast! situa"ie, de pe noua pozi"ie de"inut!,
Antonescu îl someaz! pe Carol s! abdice #i s! renun"e la tron în favoarea fiului s!u,
Mihai.
Regele tr!d!tor de "ar! Carol al II-lea abdic! #i pleac! în str!in!tate în diminea"a de 6
Septembrie, împreun! cu mult iubita sa evreic! Elena Grunberg, care, ho"e#te, la
plecare încearc! s!-l ia cu ei #i pe Mihai, mo#tenitorul tronului. Datorit! unui

aghiotant regal, tentativa nu reu#e#te. Dup! ce vagoanele trenului special au fost
înc!rcate pân! la refuz cu bunurile mobile cele mai de pre" din Palatul regal de la
Bucure#ti, fostul rege #i evreica s-au îndreptat spre Iugoslavia. Fiind avertiza"i, în
apropierea g!rii Timi#oara, cei doi aman"i au cerut mecanicului de locomotiv! s!
m!reasc! viteza #i s! nu opreasc! pân! la grani"!. Când de pe peronul g!rii din
Timi#oara legionarii au deschis focul asupra trenului, Carol, evreica #i oamenii lor
erau a#eza"i pe burt! cu fa"a la podeaua vagonului. De#i gloan"ele au ciuruit pere"ii
vagoanelor, r!nit a fost doar mecanicul trenului care a mai reu#it totu#i s! duc! trenul
pân! la Jimbolia.
"Rebeliunea legionar!", diversiune evreiasc!. La 14 septembrie România se
declar! stat na"ional-legionar, dup! ce prin"ul Mihai a depus jur!mântul fa"! de "ar! #i
56
a confirmat puterile acordate lui Ion Antonescu ca prim-ministru. Cea mai puternic!
garan"ie a afilierii României la interesele Germaniei naziste (ideologic angajat!
împotriva domina"iei evreie#ti în Europa #i în lume), era prezen"a mini#trilor legionari
la guvernare. În aceast! situa"ie serviciile secrete sovietice (ruse#ti) în colaborare cu
elementele evreie#ti din România #i din întreaga lume aveau în fa"! cea mai grea
misiune, scoaterea legionarilor de la guvernare. În mod surprinz!tor pentru neaviza"i,
ei se vor folosi chiar de c!tre generalul Ion Antonescu pentru atingerea acestui scop.
Ast!zi evreii fac o mare nedreptate memoriei acestuia acuzându-l de genocid, dup! ce,
practic, el i-a protejat de inten"iile de exterminare ale unor nazi#ti, #i dup! ce i-a scos
pe legionari de la guvernare, adev!ra"ii lor du#mani interni.
Prezen"a legionar! la guvernare a determinat o serie de m!suri economice cu caracter
anti-evreiesc. Aceste m!suri le-au provocat evreilor importante prejudicii materiale,
urm!rind mai întâi limitarea activit!"ii evreilor în domeniul economic #i, ulterior,
eliminarea lor total! din economie. Astfel, la:
* 4 octombrie 1940: au fost expropriate marile propriet!"i funciare rurale de"inute
de evrei;
* 17 noiembrie 1940: a fost expropriat patrimoniul forestier aflat în posesia evreilor;
* 4 decembrie 1940: au fost expropriate vapoarele apar"inând evreilor;
* 28 martie 1941: au fost expropriate propriet!"ilor funciare urbane evreie#ti.
La acea dat!, sentimentele evreilor fa"! de România erau dintre cele mai ostile.
Atmosfera este redat! de c!tre unul dintre fo#tii lucr!tori din Informa"iile speciale ale
armatei, George Magherescu. El evoc! momentele retragerii armatei române din
teritoriile cedate de Carol al II-lea Uniunii Sovietice. Solda#ii români "erau huidui#i
"i batjocori#i de evreii din târgurile "i ora"ele basarabene pe care le p!r!seau...
Evreii din Dorohoi "i din întreaga regiune erau gata, la cea mai mic! ocazie, s!
porneasc! ac#iuni ostile, demonstrative, pentru a da mâna cu armata sovietic! de
la Her#a. Erau ner!bd!tori s!-i vad! pe ru"i la Dorohoi. Ca #ef al Informa"iilor
diviziei - scrie G. Magherescu -, aveam zilnic prilejul s! constat starea de efervescen"!
în care tr!ia popula"ia evreiasc! din Dorohoi. Românii tr!ind toat! ziua în nelini#te,
r!suflau mai u#or seara, pentru ca în zori s! se trezeasc! iar cu teama c! ar putea
vedea pe sovietici venind peste ei. Evreii îns!, cu urechile ciulite la aparatele de radio,
mi#unând unii la al"ii cu informa"ii pe care #i le transmiteau neîncetat, frem!tau de
ner!bdare sa-i vad! pe ru#i la Dorohoi". %i acelea#i sentimente le aveau evreii din
toat! "ara. Faptul c! armata sovietic! intrase cu for"a în Finlanda la sfâr#itul anului

1939 îi f!cea s! spere c! aceea#i soart! o va avea #i România, iar ei vor fi privilegia"ii
noului regim politic .
Marea Britanie (Anglia), Statele Unite ale Americii #i Uniunea Sovietic! (Rusia), erau
poten"ial unite la acea vreme ca "alia"i" în marea confruntare mondial! ce tocmai se
declan#a, luptând împreun! împotriva unei Germanii #i a unei Italii ce voiau o lume
f!r! evrei la cârma economic! a statelor. În economia primelor dou! dintre viitoarele
aliate (Anglia #i S.U.A.), evreii de"ineau privilegii inimaginabile, reu#ind chiar s!
controleze politica respectivelor state prin marii bancheri evrei, a#a cu este cazul
clanului de bancheri Rothschild . În cazul celui de-al treilea aliat, Uniunea Sovietic!,
90% din conducerea statului o de"inea o minoritate: evreii .
57
În marea confruntare militar! ce se preg!tea, cei mari, dar mai ales oculta
interna"ional! evreiasc!, î#i puneau problema statelor "mici", în care sfer! de influen"!
vor c!dea, pe care dintre gigan"i îi va urma? %i nu #i-au precupe"it eforturile pentru a
influen"a destinele acestor "!ri, printre care #i România. Venirea la putere a mi#c!rii
legionare era cel mai mare r!u imaginabil pentru evrei. Ion Antonescu era o variant!
mult preferabil!. Acesta luptase în primul r!zboi mondial împotriva Germaniei, iar la
1907, în Ia#i, tr!sese în "!ranii r!scula"i împotriva asupritorilor evrei. Existau deci
#anse de a fi "recuperat".
În ianuarie 1941, la numai patru luni de existen"! a statului na"ional-legionar "puterile
aliate" organizeaz! la Bucure#ti un atentat asupra generalului Hansen, #eful misiunii
militare germane în România. Un asemenea atentat nu putea avea nici o importan"!
strategic! în confruntarea militar! a celor dou! jum!t!"i de lume, generalul Hansen
putând fi oricând înlocuit cu alt ofi"er german. Înseamn! c! alta a fost miza #i c! jocul
de culise al ocultei preg!tise o capcan! la Bucure#ti, cu miz! politic!. Se miza pe
încurc!tura autorit!"ilor române, se miza pe disensiunile dintre noii guvernan"i, dar cel
mai mult, în diversiunea ce trebuia pus! în aplicare, se miza pe unii dintre oamenii din
anturajul lui Ion Antonescu.
Iat! faptele! 20 ianuarie 1941. Maiorul Doring, #eful transporturilor Misiunii Militare
germane din România este asasinat în plin! strada în Bucure#ti, în dreptul Hotelului
Ambasador, de c!tre spionul asasin interna"ional Dimitrie Sarantopoulos. La anchet!
s-a descoperit c! la intrarea în România, pe la Constan"a, a fost înso"it de doi agen"i
americani, dar se afla în slujba serviciului secret britanic pentru a-l asasina pe
generalul Hansen, #eful Misiunii Militare germane, #i numai dintr-o eroare a fost
asasinat un subordonat al acestuia.
Generalul Ion Antonescu a g!sit de urgen"! un "ap isp!#itor în persoana ministrului de
interne legionar Constantin Petrovicescu, pe care l-a destituit în aceea#i zi cu
asasinatul. Destituirea era ilegal! #i abuziv!, deoarece numirea #i destituirea
demnitarilor (mini#tri, secretari de stat #i prefec"i) putea fi efectuat! conform actului
constitu"ional de la 14 septembrie 1939 numai prin decret regal, #i nu de c!tre
primulministru.
Anterior destituirii sale de c!tre Ion Antonescu, generalul Petrovicescu ordonase îns!
o anchet! asupra "elementelor care desf!#oar! activitate ostil! României", dar nu a
mai apucat s! afle rezultatele anchetei, ce au r!mas secrete #i nu au fost date
publicit!"ii decât dup! anul 1990. "Cu aceast! ocazie a ie#it la iveal! un lucru #ocant.
Viza de #edere în România a agentului Dimitrie Sarantopoulos expirase înainte de

comiterea asasinatului #i a fost prelungit! la cererea expres! a lui Alexandru
Rio#eanu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne, în acela#i timp mâna dreapt! a
generalului Ion Antonescu" (Teodor Filip, Adev!ruri explozive ). Reiese din aceast!
informa"ie c! serviciile secrete aliate, fidele intereselor evreie#ti la nivel mondial,
aveau suficient! influen"! pentru a putea determina ac"iunile celor mai apropia"i
colaboratori ai generalului Antonescu.
Imediat, legionarii au organizat o manifesta"ie pentru ap!rarea ministrului de interne
legionar Petrovicescu, strigând totodat! c! "un brav osta# al armatei germane poate fi
ucis în mijlocul Bucure#tiului, sub ochii lui Rio#eanu, omul jidanilor #i al grecilor". %i
nici nu #tiau c! Rio#eanu îi prelungise viza de #edere în România spionului-asasin!
58
Tot pe 21 ianuarie 1941, generalul Ion Antonescu d! o lovitur! de stat armat!,
destituind to"i prefec"ii #i chestorii, majoritatea legionari. Ace#tia fuseser! numi"i prin
decret regal, #i conform actului constitutiv puteau fi destitui"i numai prin decret regal.
Deciziile lui Ion Antonescu au fost astfel #i un gest de sfidare la adresa tân!rului rege
Mihai. Majoritatea prefec"ilor #i chestorilor fiind legionari, ei se sechestreaz! în sedii
refuzând s!-#i p!r!seasc! neconstitu"ional func"iile. Atunci, Ion Antonescu trimite
armata pentru a-i evacua for"at. A#a a început ceea ce istoria scris! de istoricii evrei a
desemnat ca fiind "rebeliunea legionar!". Printre cei mai mari m!sluitori ai acestor
evenimente a fost acela#i evreul Roller, care dup! instalarea comunismului în
România a rescris întreaga istorie a românilor, pentru a le fi servit! oficial cu linguri"a
în #coli #i la înv!"!mântul de partid. Este cel pu"in ciudat s! îi nume#ti pe legionari
rebeli, atât timp cât pozi"ia lor corespundea dreptului constitu"ional, iar Ion Antonescu
d!dea o lovitur! de stat folosindu-se de pozi"ia de comandant al armatei pentru a-#i
instaura dictatura personal!, o nou! dictatur! pentru români, dup! cea regal! a lui
Carol al II-lea.
"Rebeliunea legionar!" a fost preg!tit! din afara "!rii #i din "ar! de elementele ostile
legiunii, care #tiau c! legionarii se vor opune scoaterii de la putere, #i de aceea
trebuiau compromi#i, în Cartea Neagr!, editat! recent de Comunitatea Evreilor din
România, se recunoa#te deschis c! "evreii au contribuit la pr!bu#irea în sânge a
regimului legionar" (se auto-recunosc deci parte beligerant!) #i c! "o serie de m!suri
erau din vreme preg!tite". Ministrul de interne legionar Petrovicescu semnalase cu
aproape trei luni înainte de evenimente, în cadrul Consiliului de Mini#tri: "De mult!
vreme avem informa"ii c! se produce o penetrare de comuni#ti în Mi#carea legionar!".
Serviciile secrete sovietice (ruse#ti), conduse de evrei, începuser! înc! din decembrie
1940 ac"iunea de dezinformare, r!spândind #tiri conform c!rora în România situa"ia
este extrem de grea #i c! regele Mihai a plecat din "ar!, c! se preg!te#te o revolt!
general! deoarece între membrii guvernului exist! neîn"elegeri. Chiar cu ajutorul
secretarului de stat de la interne, Rio#eanu ("omul evreilor", cum ziceau legionarii), #i
al unor agen"i dubli ai Siguran"ei, astfel de informa"ii erau aduse la urechile lui Ion
Antonescu, pentru a i se sugera debarasarea de legionari.
În timpul "rebeliunii legionare" au fost scoase în strad! o mul"ime de elemente, #i
legionare #i, cele mai periculoase, ne-legionare, elemente necesare cre!rii unei st!ri de
haos #i a unor diversiuni care s! justifice desfiin"area statului na"ional-legionar. În
acela#i timp, armata rus! a#tepta la Ungheni s! poat! p!trunde în "ar!. Pentru a p!c!li
Berlinul, astfel încât nem"ii s! nu ia ap!rarea legionarilor, postul de radio englezesc

B.B.C. a difuzat #tiri false în timpul rebeliunii, cum c! legionarii s-au r!sculat
împotriva Axei #i a Germaniei. Se pare c!, pentru suficient timp, Ion Antonescu a avut
mân! liber! de la Berlin, iar raportul trimis de Hauffe, #eful Statului Major al Misiunii
Militare germane din România nu mai putea schimba nimic, c!r"ile se f!cuser!.
"Tulbur!torii ordinii publice scria Hauffe nu nu fost legionari, ci comuni#ti, care
încercau s! pescuiasc! în ape tulburi, în "ar! domne#te lini#tea." Oricum, comuni#tii -
sau agitatorii pl!ti"i de sovietici - sunt descri#i de martori ca fiind pleava societ!"ii,
scoas! în strad!. Ei stâlceau, distrându-se, lozincile specific legionare. Astfel, în loc
de "jos masonii!", se striga "jos nasolii!"
59
B’NAI B’RITH (Fiii Leg!mântului), lumea "i România
În scopul realiz!rii concrete a miticei promisiuni f!cute evreilor (c! sunt "Poporul
Ales" peste popoare) de c!tre Iehova prin metafizicul Leg!mânt sau Alian"!,
"leg!mânt" pe care noi, cre#tinii, îl numim generic #i Vechiul Testament, evreii
sioni#ti s-au organizat în societ!"i mondiale secrete de tip masonic ermetic #i cu
caracter oligarhic.
Dintre aceste organiza"ii secrete evreie#ti, cea mai puternic! a fost #i este B'nai B'rith
International (sau Uniunea Lojilor B'nai B'rith), înfiin"at! de 12 evrei sioni#ti la New
York (SUA), în 13 octombrie 1843, #i structurat! ca loj! masonic!. În prezent, B'nai
B'rith International î#i are sediul central la Washington D.C. (1640, Rhode Island
Avenue-NW, în umbra Casei Albe, cu care are leg!turi privilegiate, oricare ar fi
pre#edintele) #i num!r! în Statele Unite #i în alte 47 de "!ri mai mult de 600.000 de
membri, exclusiv israeli"i (evrei).
B'nai B'rith (Fiii Alian"ei sau Fiii Leg!mântului) a fost #i mai este implicat! în toate
ac"iunile secrete din lume pentru crearea unei oligarhii mondiale, a unui guvern
mondial unic, care s! fie din start confiscat în mod ocult de c!tre evrei, prin pretinsul
drept sacru de "popor ales de Dumnezeu". Înc! de la înfiin"are, B'nai B'rith #i-a
afirmat idealul programatic ca fiind acela de "unire a Israelitilor în munca de
promovare a înaltelor lor interese #i acelea ale umanit!"ii". Care ar putea fi îns!
interesele "umanit!"ii" din punctul de vedere al unor na"ionali#ti evrei (sioni#ti), decât
acela de a afirma #i confirma în practic! dreptul metafizic al Israelitilor de "popor
ales"?
Cele 99 de grade de ini"iere ale B'Nai B'rith sunt în realitate triplarea celor 33 de grade
ale ritului masonic cel mai consacrat în lume, cel mai important #i cel mai cunoscut,
Ritul Sco"ian Antic #i Acceptat, cunoscut vulgar #i ca "masoneria american!". Cu
toate acestea organiza"ia evreiasc! nu #i-a declarat aproape niciodat! public caracterul
ocult sau masonic.
SIONISMUL "i COMUNISMUL. În prezent, a fost extrem de mediatizat! situa"ia c!
apari"ia comunismului a fost strâns legat! de evreul Karl Marx (pe numele s!u real,
evreiesc, Mordechai), autor al primului Manifest Comunist, care în ac"iunile sale a
fost determinat de faptul c! era membru al lojei masonice israelite, Alian"a Drep"ilor,
filial! a puternicei B'nai B'rith.
Focar de conspira"ie #i nucleu în care se fr!mântau ideile cele mai îndr!zne"e venite
de la centrul lojilor B'nai B'rith, Alian"a Drep"ilor propov!duia mai ales în Germania,
r!sturnarea total! a civiliza"iei cre#tine, uneltind pentru comunizarea averilor #i
fluturând în fa"a proletariatului european, spectrul unei dictaturi în care ei, muncitorii,

ar fi domnit peste averile burgheziei. Spre deosebire de celelalte scrieri ale lui Marx,
nimic economic în Manifestul Comunist, nimic social. De#i în prefa"a celei de a doua
edi"ii a Manifestului Comunist (Londra 1872), Marx #i Engels recunosc în ceea ce
prive#te documentul publicat, c! au fost îns!rcina"i cu redactarea #i publicarea unui
program teoretic #i practic al comunismului de c!tre societatea secret! numit! Liga
Comuni#tilor, din scrierile autorilor sociali#ti #i comuni#ti din epoc!, rezult! c! Liga
Comuni#tilor nu era decât o alt! firm! pentru Alian"a Drep"ilor, #i pe cale de
consecin"! principiile «Manifestului Comunist», înainte de a apare de sub condeiul lui
60
Marx fuseser! deja elaborate la Hamburg, unde î#i avea sediul Supremul Consiliu
Patriarhal al Lojilor B'nai B'rith.
Alian"a Drep"ilor a mai înfiin"at la Londra, în 1864, Interna"ionala I Comunist! sub
conducerea lui Karl Marx, având drept program Manifestul Comunist.
Odat! comunismul instalat în lume, acesta, dup! câteva zeci de ani, a sc!pat din mâna
evreilor sioni#ti, cel mai celebru caz fiind tr!darea lui Stalin. De aceea, la un moment
dat, comunismul a trebuit distrus, în acest scop, în Rusia (Uniunea Sovietic!) fiind
folosi"i ca marionete manipulate Gorbaciov #i El"în. Strategia mondial! sionist! a fost
schimbat! cu ceea ce cunoa#tem acum ca fenomen de globalizare economic!
mondial!.
IUDEO-MASONERIA. Tendin"a evreilor sioni#ti de la B'nai B'rith a fost permanent
aceea de a subordona sau acapara în folosul neamului Israeli"ilor tot ceea ce are
valoare #i eficien"! în direc"ia ac"iunii discrete sau secrete, a controlului societ!"ii
umane. A#a s-a întâmplat cu masoneria (sau francmasoneria), a c!rei organizare a fost
subordonat! direct #i total ritului B'nai B'rith înc! din anul 1874. Era des!vâr#irea
operei evreilor khazari, a c!ror prezen"! în Europa a determinat o puternic! influen"!
cu elemente iudaice, kabbalistice asupra ocultismului modern, ca #i asupra riturilor #i
doctrinelor lojilor masonice. Chiar #i precursorii primelor loji masonice ap!rute la
1717 în Anglia, Rosacrucienii (Rose-Croix), ale c!ror c!r"i, precum Fama
Fraternitatis, au fost publicate la 1614, se revendic! de la tradi"ia ocult! evreiasc!,
Kabballah, mai exact din lucrarea De arte cabalistica a lui J. Reuchlin (1455-1522).
Chiar #i denumirea de "mason" (constructor, zidar - englez!) face o trimitere expres!
la tradi"iile evreie#ti, deoarece deriv! din legenda arhitectului-constructor Hiram, cel
care a construit Templul evreiesc al lui Solomon, motiv al Sionului. Toate simbolurile
masonice sunt legate de meseria constructorilor, precum echerul #i compasul, iar
divinitatea este conceput! ca Mare Arhitect. Masonii nu num!r! anii de la na#terea lui
Iisus Hristos, precum cre#tinii în mijlocul c!rora tr!iesc, ci se afl! în acela#i an cu
poporul evreu.
Iat! declara"ia din 1905, strict autentic!, a unui fancmason, Jean Bidegain, în fa"a lojei
masonice a Marelui Orient al Fran"ei:
"Evreii, atât de remarcabili prin instinctul lor de domina"ie #i prin #tiin"a lor de a
guverna, au creat Franc-Masoneria ca s! înroleze într-însa oameni care, neapar"inând
neamului lor se angajeaz! totu#i s!-i ajute în faptele lor, s! colaboreze cu ei la
stabilirea domniei lui Israel printre oameni".
Chiar dac! aceast! p!rere ni se poate pare exagerat!, ea totu#i surprinde o realitate
incontestabil!: evreii au contribuit #i la apari"ia masoneriei, #i la fundamentarea
doctrinei, #i la idealurile programatice ale acesteia.

Dar cum a preluat efectiv B'nai B'rith-ul, în veacul 19, conducerea masoneriei?
R!spunsul este simplu: prin ceea ce bancherii evrei experimentaser! #i înv!"aser! de
sute de ani asupra modului de control al lumii, banii.
61
La 20 septembrie 1870 Mazzini (Mare Maestru al ritului sco"ian european) #i Albert
Pike (Maestru Suprem al ritului sco"ian) au înfiin"at în total secret Loja Înaltei
Francmasone fii Universale, menit! a conduce prin influen"a sa întreaga masonerie
universal!, Pike devenind Suveranul Pontif al Masoneriei Universale, iar Mazzini
Suveran %ef de Ac"iune Politic!. Sediile noii loji masonice, numite Directorii Centrale
au fost stabilite în num!r de patru: la Washington (pentru America de Nord), la
Montevideo (pentru America de Sud), la Napoli (pentru Europa) #i la Calcutta (pentru
Asia-Oceania). Sediul central (Suveran Directoriu Administrativ) s-a stabilit mai
târziu la Berlin. Foarte repede, Înalta Francmasonerie Universal!, respectiv Albert
Pike, a reu#it s! controleze aproape întreaga masonerie mondial! prin aceea ca a
recrutat (afiliat) în secret membrii celorlalte loji masonice pentru a le putea conduce
astfel.
Pasul urm!tor a constat în acea c!, Consiliul Suprem al Lojilor B'nai B'rith, cu sediul
la Hamburg, încheie cu Suveranul Pontif al Masoneriei Universale, Albert Pike, un
"Act de Concordat" (Conven"ie) prin care evreii aduceau sume imense masoneriei:
«ACT DE CONCORDAT, între subsemna"ii:
Pe de o parte, Prea Ilustrul, Prea Puternicul #i Prea Divin Luminatul Frate Limmud
Ensoph (Albert Pike), Mare Maestru P!str!tor al Palladului Sfânt, Suveran Pontif al
Francmasoneriei Universale, în calitate de #ef suprem al ordinului, îns! dup! ce a avut
asentimentul unanim al Serenissimului Mare Colegiu al Masonilor Emeri"i;
Pe de alt! parte, Prea Ilustrul, Curajosul #i Perfectul Frate Nathanael-Kelup-Abiackaz
(Armand Levy) Locotenent Mare Asistent #i Suveran Delegat al Marelui Directoriu
Central din Neapole, Membru de onoare ad vitam al Sublimului Consistoriu Federal
de B'nai B'rith din Germania, în calitate de mandatar general, atât al acestui
Consistoriu, cât #i al acelora din America #i din Anglia, Federa"iunile B'nai B'rith
dându-i depline puteri, aceste puteri fiind examinate #i recunoscute.
S-a stabilit un acord definitiv, în numele înaltei Masonerii a Perfectei Ini"ieri, Sfântul
nume al Divinului Nostru St!pân invocat, "inându-se seama de propunerile dintr-o
parte #i din alta, prin prezentul act de concordat, dup! cum urmeaz!:
- Supremul Directori» al Francmasoneriei Universale va recunoa#te Lojile Israelite
a#a cum exist! acum, în principalele "!ri;
- Se va constitui o Confedera"ie General! a lojilor iudaice, în care vor fuziona
Atelierele americane, engleze #i germane, adepte ale ritului B'nai B'rith;
- Sediul central al Confedera"iei, va fi stabilit la Hamburg, iar Autoritatea Suveran! va
lua titlul de "Suveran Consiliu Patriarhal";
- Lojile Israelite î#i vor p!stra autonomia #i nu vor depinde decât de "Suveranul
Consiliu Patriarhal" din Hamburg;
- Pentru a fi membru al acestor loji, nu este necesar a face parte dintr-un [alt] rit
masonic oficial;
62
- Secretul existen"ei Confedera"iei va trebui s! fie riguros p!strat de membrii înaltei
Masonerii Universale, c!rora Supremul Directoriu Dogmatic va crede util a li-l face

cunoscut;
- "Suveranul Consiliu Patriarhal" din Hamburg, va trimite direct Supremului
Directoriu Dogmatic o contribu"ie de 10% din cotiza"iile personale ale membrilor
Lojilor Israelite, sau un sfert din sumele centralizate la Hamburg, în folosul
propagandei generale a Confedera"iei, f!r! ca tezaurul din Charleston s! poat! stabili
vreodat! un impozit suplimentar asupra drepturilor de ini"iere;
- Ritualurile Confedera"iei vor fi redactate de c!tre o comisie numit! din sânul Lojilor
Israelie nr.1 din Neiu York #i supus examin!rii Suveranului Consiliu Patriarhal, ales
prin delega"iile Lojilor Israelite acum existente; Ritualurile nu vor fi definitive decât
dup! aprobarea lor de c!tre Supremul Directoriu dogmatic; [...]
- Nici un frate mason din riturile oficiale, ce nu este israelit, nu va putea pretinde
intrarea într-o Loj! Israelit!, oricare ar fi gradul s!u. Daar Magii Ale#i gr.3 al Ritului
Suprem, apar"inând unuia din Perfectele Triunghiuri ale aceluia#i ora#, vor avea acces
de drept ca vizitatori în Loja Israelit!. Num!rul vizitelor lor nu va putea fi limitat... La
"Suveranul Consiliu Patriarhal" oricare Mag Ales #i oricare Maestr! Templier!
Suveran! vor putea intra ca vizitatori, nu de drept, ci ca oaspe"i, în urma unei cereri
adresate Suveranului Patriarh.
Semnat la Supremul Orient din Charleston sub ochiul Prea Puternicului Divin St!pân,
I-a zi a lunii Thischri (a 12-a zi a lunii a 7-a), anul 874 al Adev!ratei Lumini (12
Septembrie 1874).»
Armand Levy, evreu francez care a semnat în numele B'nai B'rith "Concordatul" cu
Masoneria Universal!, nu a f!cut decât s! releve masonilor o realitate deja existent!,
organizarea unei structuri (loji, ateliere) de tip masonic a israeli"ilor, sub obedien"a
B'nai B'rith, el fiind deja din 1860 membru al Alian"ei Israelite, cea care a f!cut o
puternic! presiune interna"ional!, la 1878, împotriva recunoa#terii independen"ei
României.
Odat! Pactul încheiat, Consiliul Lojilor B'nai B'rith a avut cale liber! în a-#i aservi
masoneria, conform unor ac"iuni de o rigurozitate diabolic!. Prima ac"iune a fost
înfiin"area unui Suveran Directoriu Administrativ, cu sediul la Berlin, mutat ulterior în
Elve"ia, care centraliza imensele fonduri ale masoneriei. Urm!torul pas a constat în
numirea ca trezorier a evreului Bleichroeder, om apar"inând lojilor israelite.
La 2 Aprilie 1891, Marele Pontif al înaltei Masonerii Universale, Albert Pike, a
încetat din via"!. B'nai B'rith a #tiut s! foloseasc! aceast! împrejurare pentru a
transfera sediul suprem de la Charleston la Roma, #i pentru a-l sus"ine la aceast!
func"ie pe evreul Adriano Lemni.
Unul dintre marile avantaje conferite de titlul de Mare Pontif (#ef suprem) pe care îl
de"inuse Albert Pike, este acela c! de"in!torul func"iei nu este obligat s! justifice fa"!
de casieria central! decât un sfert din fondurile ce i-au fost puse la dispozi"ie.
63
În acel timp, Lemni era Comandor al Ritului Sco"ian #i al Înaltei Masonerii pentru
Europa, ca #i membru al B'nai B'rith. Cincizeci de mii de masoni, majoritatea recruta"i
de lojile israelite, au impus de la nivelul lojilor în care activau, convocarea
Serenisimului Mare Colegiu (un congres) la Roma, pentru a se discuta alegerea unui
nou Mare Pontif, în locul lui Georges Mackey, care îi succedase la func"ie lui Albert
Pike.
Pentru organizarea Marelui Colegiu (Congres), Lemni a închiriat Palatul Borghese din

Roma, construit de papa Paul al V-lea. Fondurile puse la dispozi"ie de B'nai B'rith #iau
spus cuvântul, în urma agitatelor alegeri, Serenisimul Mare Colegiu al Masonilor
Eremi"i #i-a mutat sediul suprem de la Charleston la Roma, iar Adriano Lemni, evreu
italian, a fost ales Mare Pontif. De la acea dat!, sionismul evreu a pus mâna efectiv pe
conducerea forurilor masonice, pe care oricum le influen"ase #i controlase #i anterior.
Aceast! situa"ie a f!cut ca de atunci, mai mul"i autori s! defineasc! fenomenul
conspirativ mondial cu numele generic de "iudeo-masonerie".
George L. Packard, în lucrarea Cine conduce America? arat! c! puterea masoneriei
americane tradi"ionale - considerat! mo#tenitoarea Constitu"iilor lui Anderson - este
înt!rit! de influen"a enorm! a Ordinului (masonic) Interna!ional B'nai B'rith.
Asemenea celorlalte forma"iuni masonice anglo-saxone, ea se prezint! drept o
organiza"ie filantropic!, dar particip! în tain! la via"a politic!. De ea sunt lega"i mai
mul"i senatori #i deputa"i, fie ca membri, fie ca simpatizan"i. Se #tiu pu"ine lucruri
despre organizarea B'nai B'rith, pentru c! este o asocia"ie înc! #i mai discret! decât
masoneriile clasice, iar "renega"ii" apar doar în cazuri excep"ionale.
Principal sus"in!tor al Israelului în Statele Unite ale Americii, B'nai B'rith-ul conduce
cea mai mare parte dintre organiza"iile #i mi#c!rile sioniste care ac"ioneaz! pe
teritoriul S.U.A., în a#a mare m!sur! încât putem considera c! centrul mondial al
deciziei sioniste se g!se#te la New York. Acest lucru explic! în parte diferen"ele
notabile care exist! uneori între guvernul israelian #i marile organiza"ii sioniste
americane.
Colectori de fonduri #i sus"in!tori ai preten"iilor financiare ale statului Israel - aflat în
permanent deficit bugetar în ciuda sumelor fabuloase v!rsate de Germania cu titlu de
desp!gubiri - marile organiza"ii evreie#ti americane impun, cel mai adesea punctul lor
de vedere în politica intern! a statului Israel. Dac! într-o zi problema palestinian! ar
fi, în sfâr#it, reglat!, acest lucru s-ar întâmpla din cauza intereselor grupurilor de
presiune sioniste din Statele Unite ale Americii, precum B'nai B'rith #i alia"ii s!i. Dar
se pare c! pân! acum nu s-a dat nici o indica"ie Israelului s! elibereze teritoriile
palestiniene ocupate de un sfert de secol.
Ca #i pentru francmasoneria tradi"ional!, puterea B'nai B'rith rezid! în re"eaua de
asocia"ii, grupuri #i cercuri, ai c!ror conduc!tori #i animatori sunt afilia"i lojelor, dar
publica"iile israelite din Statele Unite ale Americii sunt foarte discrete în ceea ce
prive#te activitatea B'nai B'rith.
Pe ici, pe colo, câteva articola#e strecurate în pres! sau unele comunicate oficiale
difuzate de mass-media ne confirm! c! B'nai B'rith posed! agen"i infiltra"i în înalta
conducere a American Jewish Committee, American Jewish Congress, Conferin"a
pre#edin"ilor principalelor organiza"ii evreie#ti americane #i World Jewish Congress,
64
care controleaz! la rândul lor cea mai mare parte dintre organiza"iile evreie#ti sau
sioniste americane.
A#a cum se arat! în capitolul România, $int! Sionist!, apropierea României de pactul
militar Nord Atlantic a avut loc în împrejur!rile masonice a apari"iei prealabile a
Lojilor Bazelor NATO la Bucure#ti. "Masonii români afirm! ca au intrat în lojile
masonice ale bazelor NATO, înc! din 1993!", scria presa romaneasc! în februarie
1997. %tirea ap!ruse #i în 1993: "Una din Lojile Bazelor NATO #i Supremul Consiliu
Mama al Jurisdic"iei de Sud al S.U.A., în 7 mai 1993 #i-au trimis mai mul"i

eprezentan"i în România, la Bucure#ti". Ace#tia erau Fred Klienknecht, "Suveranul
Mare Comandor al Lumii", #i adjunctul s!u, evreul Arnold Hermann, agent B'nai
B'rith.
Apari"ia blocului militar NATO, îns!#i, coincide cu perioada în care masoneria
american! (dominat! la rândul ei de c!tre B'nai B'rith) a cunoscut cea mai puternic!
influen"! asupra armatei. To"i generalii urm!tori au fost masoni. Este cazul
generalului George C. Marshall (p!rintele celebrului "plan Marshall" pentru Europa
occidental!), apoi al lui Douglas McArthur - comandantul for"elor militare ale S.U.A.
din Japonia, al generalului Harold K.Johnson - #eful statului major al armatei S.U.A.,
al amiralului Arleigh A. Burke - #eful for"elor navale S.U.A., al generalului Curtis E.
Lemay - comandant al armatei aerului S.U.A., al generalului Bruce C. Clark - #eful
armatei S.U.A. sta"ionate în Europa occidental! dup! al doilea r!zboi mondial, #i în
fine al generalului evreu Lyman L. Lemnitzer, fost #ef al statului major al for"elor
NATO. Aceste personalit!"i masonice #i militare sunt fondatori ai "Lojilor bazelor
NATO" practicante ale ritului sco"ian vechi #i acceptat.
[Al"i mari #efi militari masoni cunoscu"i au fost: generalul William C. Baker, #eful
for"elor S.U.A. din Europa; generalul Loyd L. Wergeland; vice-amiralul William F.
Raborn Jr., adjunctul #efului opera"iunilor navale, apoi director al C.I.A.. în armata
american! din Vietnam unul dintre cei mai reputa"i masoni era locotenentul-general
Herman Nickerson Jr., din corpul Marinei, care a comandat For"a amfibie a III-a.]
B'NAI B'RITH în ROMÂNIA. Aten"ia B'nai B'rith asupra României dateaz! înc! de
la înfiin"area acestui ordin masonic israelit (1843), având în vedere colonizarea
discret!, dar masiv!, a României cu evreii veni"i din Polonia #i Ucraina. Scopul
acestei aten"ii era "împ!mântenirea" evreilor în România #i dominarea de c!tre ace#tia
a întregii vie"i economico-financiare a "!rii.
Prima reziden"! permanent! din România a B'nai B'rith a fost înfiin"at! în 1870 de
c!tre consulul american Benjamin Peixotto. Tradi"ia infiltr!rii în România a agen"ilor
B'nai B'rith prin înal"i diploma"i ai Statelor Unite ale Americii a continuat pân! în
prezent (a se vedea mai departe cazul ambasadorului S.U.A. Alfred Moses, care a
activat #i în timpul regimului socialist al lui Ceau#escu).
Principala influen"! pe care B'nai B'rith a desf!#urat-o în România, pân! în anul 1948,
a fost desf!#urat! îndeosebi prin manipularea lojilor masonice penetrate de evrei, ceea
ce a împ!r"it practic masoneria român! în dou! curente importante #i rivale: primul
na"ional, al doilea cosmopolit #i dominat de evrei. Curentul masonic na"ional, a fost
reprezentat sporadic de Marea Loj! Na"ional! din România #i de Ordinul Masonic
Român (care reuneau câteva zeci de loji masonice), fiind condus foarte mult! vreme
65
de maiorul patriot Constantin Moroiu, care s-a implicat de multe ori în favoarea
marilor interese na"ionale ale României la nivel masonic mondial. Pe de alt! parte,
curentul cosmopolit (evreiesc) a fost reprezentat de lojile masonice române#ti
obediente masoneriei americane, de lojile de limb! german! sau de lojile obediente
Marelui Orient al Fran"ei. Mai multe încerc!ri de instalare a unei Puteri Masonice
Na"ionale controlate de evrei a fost încununat! de succes abia în 1929, sub regimul
pro-evreiesc al regelui Carol al II-lea. Numele acestei "puteri na"ionale" a fost acela
de Marele Orient al României, iar încerc!rile constituirii sale dateaz! de la l mai 1879.
Curentul masonic cosmopolito-evreiesc a urm!rit mai mult promovarea interesele

economice #i politice ale alogenilor, ori s-a subordonat intereselor str!ine "!rii. El a
fost controlat, direct sau indirect, de c!tre B'nai B'rith prin lojile evreie#ti, americane
sau "germane", de obedien"! direct! la masoneria italian! sau francez!. Ca #i ast!zi, se
poate spune - a se vedea declara"iile venerabilului Dan Amedeo L!z!rescu, în
capitolul România, $int! Sionist! - tot Marele Orient al Fran"ei, format de evrei, se
opunea intereselor României.
O dat! cu acapararea masoneriei universale de c!tre B'nai B'rith, în anul 1874, în
România începe o perioad! de fr!mânt!ri în cadrul lojilor masonice, existând o
adev!rat! rezisten"! na"ional! masonic! fa"! de ofensiva israeli"ilor. Iat! un calendar
al evenimentelor.
LA 18/30 APRILIE 1874. S-a inaugurat noul Templu al lojii În"elep"ii din Heliopolis
(pe calea Mogo#oaiei, în Pasajul Roman la nr.7). Cu acest prilej, printre alte
discursuri, profesorul %tefan C. Mih!ilescu vorbe#te despre "Dreptul la cet!"enie",
subiect la ordinea zilei, pledând pentru sprijinirea demersurilor de naturalizare a
evreilor în România. %tefan C. Mih!ilescu sus"inea c! "s-a dovedit pân! la eviden"! c!
francmasonii cei mai buni sunt ap"i pentru dreptul la cet!"enie nu numai în Patria lor,
dar #i în tot Universul". Pledoaria lui St. C. Mih!ilescu îi privea de fapt, în România,
pe evreii care cereau naturalizarea #i ob"inerea cet!"eniei române.
7/19 IUNIE 1875. Banchetul prilejuit de serbarea solsti"iul de var! este organizat în
comun, la propunerea lojei Zur Bruderlichkeit, de cele 4 loji bucure#tene: În"elep"ii
din Heliopolis, Egalitatea #i Armonia. Din multitudinea de discursuri omagiale
ocazionale s-au desprins dou! propuneri: a evreului Iacob Cobilovitz (Cobilovici),
privind fondarea Marelui Orient al României (controlat de B'nai B'rith), #i aceea a
ridic!rii (prin emiterea de ac"iuni) a unui Templu Masonic în capitala "!rii "pentru
cultul virtu"ii #i al verit!"ii". Despre cât de români erau ini"iatorii controlului
masoneriei române, rezult! din lista demnitarilor lojii pentru exerci"iul 1875/1876 (din
arhiva lojii Zur Bruderlichkeit/Fraternitatea din Bucure#ti - loj! de limba german! -
publicat! în nr. 7-8 iul. - aug.1875 al revistei Mistria): de Fialla, venerabil onorific;
Edgar de Herz, venerabil titular; Gustav Rietz, venerabil deputat; Iuliuz Szekulisz #i
Josef Latenier supraveghetori; Emanuel Grunwald, orator, Israel Johan Preciado,
tezaurar; Franz Gunter, maestru de ceremonii; Iulius Schein, secretar; Johann Weiss,
preparator; Heinrich Topler, arhitect; dr. Eduard Ludwig, bibliotecar #i arhivar; Cocio
Cohen, ospitalier.
OCTOMBRIE 1875. Marele Orient al Fran"ei autorizeaz! constituirea lojii Paix et
Union (Pace #i Unire) la Ia#i, cu Templul în str. S!ulescu, format! numai din evrei,
dar având, mai întâi ca venerabil un pictor grec, iar, mai apoi, un general român de
jandarmerie.
66
1875. Membrii lojii În"elep"ii din Heliopolis din Bucure#ti î#i aleg demnitarii: %tefan
C. Mih!ilescu, secretar; Iacob Cobilovitz, secretar adjunct, dr. Dimitrescu-Severeanu,
mare expert; dr. Sigismund Steiner, maestru de ceremonii, Tavernier, tezaurar; C.
Naiman, bibliotecar. În iunie 1876, ca urmare a demisiei lui Anton Costiescu din
func"ia de venerabil, alegerile în loja În"elep"ii din Heliopolis din Bucure#ti au condus
la suprema"ia evreilor: dr. Sigismund Steiner, venerabil, Alexandru Tavernier #i I.
Dumitrescu, supraveghetori; %tefan C. Mih!ilescu, orator; dr. Dianu, orator adjunct;
Moscu Ascher, secretar; George Rosenzweig, secretar adjunct; Adolf Deutsch, mare

expert; C. Naiman, tezaurar; A. Berger, ospitalier; Kessler, maestru de ceremonii; El.
Butoianu, custode; H.A. Levy, arhitect.
3 MAI 1877. Masonii îl scot pe Dumnezeu din templu. Îndelung dezb!tut! problem!
a modific!rii art.l alin.2 din Constitu"ia Masonic!: "Masoneria are de principiu
existen"a lui Dumnezeu #i nemurirea sufletului", s-a soldat în loja În"elep"ii din
Heliopolis din Bucure#ti cu un vot ce solicita suprimarea acestui articol, pe
considerentul "proclam!rii principiului libert!"ii con#tiin"ei, al toleran"ei #i al
caracterului progresist al masoneriei, care urm!re#te cu st!ruin"! c!utarea adev!rului
ce nu poate fi stabilit decât prin #tiin"!".
l MAI 1879. Anton Costiescu #i Basile-Constatin Livianu promulg! Constitu"ia
Masonica Român! încercând prin unirea a #apte loji cosmopolite, s! constituie Marele
Orient al României (controlat de evrei) ca "Putere Suveran! na"ional! #i
independent!", încercarea nu a durat decât un an, #i nu a reu#it din cauza lojilor
"române#ti", care r!mâneau pe dinafar!. Fuseser! reunite lojile: În"elep"ii din
Heliopolis (o frac"iune) #i Egalitatea, de sub obedien"a Marelui Orient al Italiei, Zur
Bruderlichkeit din obedienta Marii Loji Simbolice din Ungaria, "i o loj! din
Bârlad (nu se specific! obedien#a).
1880. Apare Buletinul Marei Loji Zion nr.9, România, apar"inând lojilor masonice
pur evreie#ti de pe teritoriul "!rii (Districtul IX - România), cu o ierarhie depinzând de
centrul mondial de la Chicago (U.S.A.).
1881. Este recunoscut doar de c!tre Marele Orient al Italiei un Mare Orient din
Moldova #i Valahia, contestat de Marea Loj! Na"ional! din România ca antina"ional
prin nerecunoa#terea denumirii din acea vreme a statului român (România), având sub
obedien"a sa câteva loji din Moldova, considerate de C.M. Moroiu, Marele Maestru al
Marii Loji Na"ionale din România, "numai o fabric! de masoni evrei, care nu erau
accepta"i în lojile din Roman, Piatra #i Bac!u".
7 OCTOMBRIE 1881. Este trimis! o scrisoare de c!tre masonul evreu Radu Emil
Scrob lui A. Grimaux la Paris cu valoare documentar! pentru istoria masoneriei
române#ti, ce va fi publicat! în Le monde maçonnique în 1882. În 1882, continu!
disputa dintre Constantin M.Moroiu, ca reprezentant al Marii Loji Na"ionale din
România #i unii francmasoni, cu sau f!r! func"ii, din lojile moldovene care nu
recunosc obedienta Marii Loji Na"ionale din România #i continu! s! se
subordoneze Marelui Orient de Roma (Italia), în context, cum rezult! din aceea#i
scrisoare a lui R.E. Scrob c!tre Grimaux publicat! de Le monde maçonnique (Paris),
cauza o constituie faptul c! Marca Loja Na"ional! #i "atelierele" sale refuz! indirect de
a admite israeli"i.
67
MAI 1882. Marele Maestru Constantin M. Moroiu, aflat ca ofi"er în garnizoana
Mangalia, se îngrije#te de constituirea aici a lojei Steaua Sudului. C.M. Moroiu
mul"ume#te jurnalului La Confederazione latina (Roma) pentru ap!rarea drepturilor
române#ti, într-o scrisoare a direc"iunii ziarului se spune, printre altele,
"Confederazione latina este unicul ziar care întâi la Macerata, în 1871, #i în anii
urm!tori, pân! azi la Roma, cu colabora"iunea celor mai distin#i filozofi, propag!
interesele României în raporturile ei cu Orientul #i Occidentul, ale Transilvaniei în
raporturile cu ungurii, #i românilor din Macedonia în raporturile cu grecii".
8 OCTOMBRIE 1882. "Capitolul" #i loja Steaua Dun!rii (Bucure#ti) îl "radiaz!"

pentru "conduit! necorect!" pe dentistul bucure#tean Radu Emil Scrob, gr. 18. Cu
pu"in timp înainte fusese suspendat "pentru conduit! nedemn! în lumea profan!" #i
poetul evreu Carol Scrob, membru al lojii Progresul din Craiova. Excluderea celor doi
poate fi considerat! o victorie personal! a conduc!torului lojilor na"ionale, C-tin
Moroiu.
20-21 DECEMBRIE 1882. Are loc Congresul masonic "evreiesc" de la Roman al
lojilor din România aflate sub obedien"a Marelui Orient de Roma (Italia) în disiden"!
fa"! de Marea Loja Na"ional! din România. Au participat, de asemenea, #i alte loji
"române#ti" (de fapt cosmopolite) aflate sub obedien"! francez! #i portughez!.
1882-1883. Lojile cosmopolite, preponderent evreie#ti, din afara obedien"ei Marii Loji
Na"ionale din România, încearc! din nou, f!r! rezultat, de data aceasta cu sprijinul
Marelui Orient al Fran"ei, prin coordonarea lojei Discipolii lui Pitagora (aflat! sub
obedien"! francez!) s! formeze o a#a-zis! Confedera"ie Masonic! Român! ca putere
masonic! na"ional!(!)
18 FEBRUARIE 1883. Dr. St. Corvin, venerabilul lojii Farul (Constan"a) adreseaz!
lui I. D!nescu de la "capitolul" Steaua Moldovei (Roman) un r!spuns public la
scrisoarea acestuia. Dr. Corvin constat! c! I. D!nescu s-a f!cut "avocatul" lui Meiltz
& Co. (doi evrei masoni pe nume Noel-Meiltz - Victor #i Didier -, primul profesor din
loja Discipolii lui Pitagora din Gala"i, al doilea venerabil al lojii %tefan cel Mare din
Roman) care nu au alt scop decât de a-l sili pe Marele Maestru C-tin. M. Moroiu s!
demisioneze. Doctorul Corvin subliniaz! c! "este nedemn pentru orice român liber,
într-un stat liber, d-a se încatena singur #i a se face tributar str!inilor" (evreilor).
1903. Loja Progresul a B'nai B'rith din Roman desf!#ura o puternic! campanie de
strângere de fonduri pentru cauza israelit!.
1906. Cu prilejul Marii Expozi"ii Jubiliare "40 de ani de domnie a Regelui Carol",
Constantin M. Moroiu prezint! Sec"iunii de Istorie lucr!rile Marii Loji Na"ionale din
România cuprinse în trei volume "ce con"ineau acte referitoare la diferite chestiuni
na"ionale: revolu"ia de la 1848, Unirea Moldovei cu Muntenia, chestiunea Basarabiei
la 1878, chestiunea Dun!rii, chestiunea românilor din Ardeal, chestiunea românilor
din Macedonia, coresponden"a secret! dintre primul ministru Ion C. Br!tianu cu
Ilustrul Frate Mare Maestru Constantin Moroiu relativ! la îns!rcin!rile #i misiunile
secrete ce le avusese cel din urm! dup! îns!rcinarea celui dintâi fa"! de Marile Oriente
Str!ine".
68
29 APRILIE 1910. Ziarul Universul anun"! #edin"a comun! a lojilor România
(Bucure#ti), de sub obedien"a Marelui Orient al Italiei #i Zur Bruderlichkeit
(Bucure#ti), de sub obedienta Lojii Zur Sonne din Bayreuth (Germania), ceea ce arat!,
de fapt, o revigorare a activit!"ii masonilor evrei.
22 APRILIE 1911. Constituirea lojii de limba german! Sapientia, pus! sub obedien"a
Marii Loji din Prusia Royal York zur Freunschaft. Demnitari ale#i (evrei): Josef
Hennenvogel, negustor, venerabil; Adolf Schwarz (directorul Fabricii de Hârtie) #i
Herman Sherzer (negustor) supraveghetori; A. Dobrovici (func"ionar) secretar; Jos.
Posmantir (procurist la puternica banc! evreiasc! Marmorosch Blank & Co.) orator;
O.F. Brandt (director al fabricii Kaiser deutscher Vizekons din Ploie#ti) maestru de
ceremonii; Jos. Haffner (func"ionar bancar) tezaurar; Carl Weinstein (procurist la
fabrica Alfred lowcnbach & Co.) arhitect, Jacob Haffner (func"ionar) ospitalier. În 22

Aprilie 1912, la un an de la constituirea Sapientia (Bucure#ti) aceasta avea 33 de
membri (28 gr. l, 3 gr. 2 #i 2 gr. 3).
1912. Cu prilejul noilor alegeri din loja România (Bucure#ti) venerabil devine (în
locul lui %tefan M. %oimescu) J.J. Rigani. Au mai fost ale#i: Toma Pl!ia#u #i Wilhelm
Zimmermann (supraveghetori), Cristea Berider (secretar); Leon Ruzicka (orator)
Alfred M. Elias (tezaurar-casier), Philipp Lustgarten (ospitalier); Max Gotea (orator
adj.), Gustav Davys (secretar adj.), Mauriciu Fain (maestru de ceremonii); Eftimie
Ionescu (preparator), A. Goldenberg (custode) #i Marcel Porn (port stindard). În
comisia financiar! Paul Speier, Isidor Josef #i Ernst Porn; în Comisia de drept: %tefan
M. %oimescu, Gustav Schmidt #i Carl Reschofsky; iar în Comisia de binefaceri: Philip
Lustgarden, Jakob Feyns #i Francisc Russel. Avem deci de a face cu o loj! evreiasc!
numit!... România.
l IULIE 1919; Marcel Huart, venerabilul lojii Ernest Renan din Paris, îl anun"! pe Al.
Vaida-Voievod, membru al delega"iei române la Conferin"a de Pace de la Paris, c!
audierea sa #i a colegilor s!i, membri ai delega"iei transilvane (Voicu Ni"escu, Mihai
%erban, dr. Gh. Cri#an, Traian Vuia #i Caius Brediceanu), care au f!cut cerere de
primire în francmasonerie, va avea loc în ziua de 7 iulie, în fa"a Comitetului de
admitere al Lojii, din 16 rue Cadet, în cl!direa Marelui Orient al Fran"ei, controlat de
evrei.
Al. Vaida-Voievod nota c! intrarea în masonerie a f!cut-o "în interesul paraliz!rii
propagandei", împotriva activit!"ii delega"iei guvernamentale române la Conferin"a de
Pace de la Paris din 1919, condus! de primul ministru I.I.C. Br!tianu pentru
recunoa#terea României Mari în grani"ele ei fire#ti. A doua men"iune a lui Al. Vaida-
Voievod se refer! la faptul c! intrarea în masonerie (ce f!cea parte dintr-o ac"iune
diplomatic! de apropiere de cercurile masonice franceze, avea scopul capacit!rii
acestora fa"! de interesele politice române#ti) s-a f!cut cu acordul primului ministru
("Br!tianu a aprobat"). Realitatea acestei înregiment!ri masonice era îndulcirea
atitudinii evreilor împotriva României Mari, încercare nereu#it!.
1920-1922. Noi ispr!vi evreie#ti! Un evreu, Charles Blumenthal, fondeaz! la
Bucure#ti loja masonic! Jacob Schriff nr.7 #i dispare cu fondurile acesteia. Mai întâi
Bercovici (J. Bercovitz), apoi Bernard Hornston, translator la Lega"ia american! din
Bucure#ti, vor încerca refacerea ei, schimbându-i numele în loja McBlain Thompson
nr.l #i punând-o sub obedien"a lui American Federation of Freemasonery din Salt
69
Lake City, f!r! prea mult succes. Loja trece apoi într-o obedien"! independent! sub
denumirea de Marea Loj! Francmasonic! Americano-Român! (controlat! din umbr!
de B'nai B'rith) reu#ind în scurt timp s! reuneasc! peste 150 de membri. Printre
conduc!torii lojii îi afl!m pe Adolf Stern, W. Filderman, #i I. Peltz, evrei.
În 1922, îns!, însu#i fondatorul lojii este radiat pentru necinste #i la rândul s!u, chiar
patronul american, Mc. Blain Thompson, are probleme la el în U.S.A. Loja va fi
reorganizat! în 1922, dup! vizita la Bucure#ti a lui Ossian Lang, delegatul Marii Loji
din New York, stabilind sediul templului în str. Nicolae Golescu nr. 1. "Marea Loj!"
cap!t! o structur! nou!, format! din trei loji: Român! nr. l, Steaua Dun!rii nr. 2 #i
Rede#teptarea nr. 3. Cu prilejul acestei vizite, Ossian Lang a studiat #i situa"ia lojilor
masonice din Transilvania de dup! unirea cu România, în vederea raport!rii la New
York.

15 MARTIE 1922. Jean Pangal, V. Roat! #i I. Arapu fac o vizit! lojii Unirea
(Bucure#ti), aflat! sub obedien"a Marelui Orient al Fran"ei #i ob"in ca #edin"ele
"atelierelor" Supremului Consiliu de 33 al României Mari s! fie "inute în Templul
acesteia (Conven"ia este semnata de Jean Pangal, Peretz #i Arapu). În August 1922, în
cadrul unei întâlniri de la Cap#a, se stabile#te lansarea carierei masonice a lui Jean
Pangal, care urma s! demareze ini"ieri masonice "în numele Marelui Orient al Fran"ei,
în loja Unirea din Bucure#ti", urmând ca apoi s! fie aleas! în fruntea Supremului
Consiliu de 33 al României Mari "o personalitate demn! de toat! stima #i regulat
ini"iat!". Era un nou atac asupra lojilor na"ionale neevreie#ti, îndeosebi asupra lui Ctin
Moroiu.
1922. În b!t!lia pentru subordonarea lojilor din Transilvania (recent alipit! de
România Mare), intens abordate de lojile cosmopolite #i evreie#ti, Zwiedinek,
aghiotant regal, din ordinul reginei Maria intr! în componen"a unei loji din Bra#ov
"care avea conducerea lojilor din Ardeal" cu misiunea "s! încerc dac! lojile minoritare
din Ardeal se pot uni cu [Marea] Loj! Na"ionala din "ar!", împlinindu-#i misiunea,
Zwiedinek va demisiona mai apoi din masonerie, dup! semnarea Tratatului de
unificarea a Marii Loji Simbolice din Bra#ov cu Marea Loj! Na"ional! de la
Bucure#ti, în 1931, (demisia probabil a intervenit #i la cererea expres! a ministrului
Armatei, generalul Cihovski, care ordonase o anchet! privind apartenen"a ofi"erilor
superiori la masonerie).
3 IANUARIE 1923. Întoarcere de 180° în Supremul Consiliu de 33 din România,
care, denun"ând angajamentele prealabile ale lui Jean Pangal, hot!r!#te prin decret
federalizarea lojilor de pe teritoriul României, în Marea Loj! Na"ional!, "putere
absolut autonom! #i suveran! pentru gradele simbolice 1-3". Sediul Marii Loji
Na"ionale din România va fi stabilit în str. Câmpineanu nr. 45. De aceea, la 11
ianuarie 1923, Supremul Consiliu de 33 din România notific! Marelui Orient al
Fran"ei c! "numai el poate administra gradele înalte pe întreg teritoriul românesc"
pozi"ie care va duce la r!cirea rela"iilor dintre cele dou! "puteri masonice suverane".
Mai mult, în martie, Supremul Consiliu de 33 din România se une#te cu Marea Loj!
Na"ional!.
1923. Reac"ie a lojilor cosmopolite #i evreie#ti. Pentru o scurt! perioad! de timp, lojile
române#ti din obedien"a Marelui Orient al Fran"ei, grupate în jurul lojei Unirea din
Bucure#ti, s-au constituit în Federa"ia Lojilor Marelui Orient al Fran"ei în România, în
70
scopul f!"arnic al "asigur!rii mersului dezvolt!rii normale a Francmasoneriei în
România". Totodat!, se constituie o Comisie Consultativ! a lojilor din obedien"a
american! din România, la conducerea c!reia se afla evreul Marcel Davidovici.
Ossian Lang, înso"it de fostul mare maestru al Marii Loji Americane din New York,
evreul Scudder-Townsed, face o nou! vizit! în România pentru a acorda
"recunoa#terea deplin! organiz!rii lojilor de sub obedien"a american!" unui num!r de
7 loji din România, recent constituite în Marea Loj! Districtual! a Marii Loji din New
York, moment în care #i-a încetat activitatea Comisia Consultativ!.
2 FEBRUARIE 1924. Consiliul Federal al Marii Loji Na"ionale din România
protesteaz! împotriva calomniilor cuprinse în "Buletinul Asocia"iei Masonice
Interna"ionale" de la Geneva (Raportul Lang-Scudder), iar la 12 Aprilie 1924,
Consiliul Federal, sub pre#edin"ia Marelui Maestru Zamfir C. Arbore ia act de

!spunsurile primite de la diferite ordine masonice, ca urmare a protestului din
februarie 1924 la "Raportul Lang-Scudder" (publicat în "Buletinul Asocia"iei
Masonice Interna"ionale" de la Geneva, nr. 9/1923) #i hot!r!#te publicarea atât a
documentelor române#ti, cât #i a ecourilor primite din str!in!tate.
MAI-IUNIE 1924. Unii membri ai Lojii Române nr. 1, din obedien"a american! (deci
evreiasc!) au trimis prin intermediul delega"iilor Marii Loji din New York, Ossian
Lang #i Scudder-Towsend, un "Memoriu" în care pledeaz! împotriva unirii lojilor din
Vechiul Regat (numite "române") cu cele din Transilvania (numite "maghiare"),
considerându-le, pe acestea din urm!, superioare ca num!r de loji #i membri,
"superioare îns! #i ca putere de în"elegere a circumstan"elor politice de dup! r!zboi, ca
putere de în"elegere a raporturilor interna"ionale, ca for"! de voin"!".
30 OCTOMBRIE 1924. În cuvântul s!u la Conventul anual al Marii Loji Na"ionale
din România, Jean Pangal (convertit pe moment la "cauza na"ional!", în fapt el se va
dovedi un m!r otr!vit printre masonii români) arat! c! aceasta "are un singur scop,
acela de a consolida statul unitar na"ional român #i c! ea (Marea Loja) se pune prin
urmare în serviciul "!rii în mod necondi"ionat". Se refer! apoi la "activitatea lojilor de
sub obedien"a american! #i maghiar! de pe teritoriul României care caut! s! provoace
discordia #i ura acolo unde noi lupt!m pentru unificarea sufleteasc!, tentativele lor vor
r!mâne de#arte #i într-un viitor foarte apropiat aceste organiza"ii vor pieri sub
dispre"ul unanim al poporului nostru". Pangal î#i uitase pozi"ia din urm! cu doi ani,
când se auto-punea sub obedien"a Marelui Orient al Fran"ei, controlat de evrei #i ostil
României. Pozi"ia sa duplicitar! se va manifesta, îns!, de-a lungul întregii cariere
masone, el însu#i fiind evreu. Cu aceea#i ocazie, el mai afirma, machiavelic, c! "un
român care st! sub o obedien"! masonic! str!in!, atunci când în "ar! exist! o
Masonerie Na"ional!, se face în mod con#tient sau incon#tient unealta str!in!t!"ii #i a
intereselor str!ine de neam". Era exact ceea ce credeau masonii români #i a#teptau s!
aud! de la un lider al lor. Totodat!, astfel, Pangal #i-a câ#tigat încrederea politicienilor
na"ionali#ti români, de care avea nevoie pentru a-l sprijini pe prin"ul Carol al II-lea (#i
evreimea din jurul s!u) s! preia Coroana României #i conducerea statului român.
MAI-IUNIE 1929. Masonul evreu Mihail Negru, secretar de redac"ie la ziarul
Universul recruteaz! pentru ini"iere numero#i ofi"eri, cu deosebire din avia"ie #i
marin!, care apoi "sunt lua"i în primire #i convin#i la ideea c! prin"ul Carol trebuie s!
vin! în "ar!, c! sunt datori s! lucreze camarazii spre a-i câ#tiga acestei idei întrucât
starea rea de lucruri actual! nu poate fi înl!turat! decât de un rege major #i energic
71
care nu poate fi decât prin"ul Carol".(...) "Zilele trecute comandorul Bucholzer, din
%coala naval! din Constan"a, a luat parte la o întrunire a membrilor lojii (Steaua
Polara) cu care ocazie a "inut un discurs înfl!c!rat pentru prin"ul Carol".(...) "Sunt
mul"i evrei în aceast! loj! #i convingerea (informatorului care relateaz! Serviciului de
informa"ii) este c! evreii sunt aceia care au pus la cale totul pentru aducerea prin"ului
Carol, întrucât sunt siguri de el c!-i va proteja în orice împrejurare #i c! în caz c! ar
izbucni mi#carea violent! de r!sturnare a bol#evicilor, evreii care vor c!dea cei dintâi
victime ai pogromurilor ce vor avea loc [în Rusia] vor fi tolera"i a se refugia în mas!
în România".
5 SEPTEMBRIE 1929. Ofensiv! deplin! a evreilor masoni. Prin sentin"a nr. 78/1929
a Tribunalului Ilfov, Sec"ia I Civil! (dos. 3425/1929), r!mas! definitiv!, s-a

ecunoscut personalitate juridic! Asocia"iei Marelui Orient al României, cu sediul în
Bucure#ti, str. Lipscani nr. 21, #i s-a dispus înscrierea ei în Registrul persoanelor
juridice. Conducerea declarat! era format! din: dr. Gh. Gheorghian (pre#edinte),
general Gh. Solacolu (vicepre#edinte), Iosif Posmantir (casier evreu), dr. Leo
Salzmann (secretar evreu), Dumitru Vasilescu, Alfred Paucher, Hugo Humulescu,
Alfred Nehuta (membri). În 1930, alegerea Consiliului Ordinului Marelui Orient al
României îi propulseaz! pe St. Br!ni#teanu (Braunstein), vicepre#edinte activ; Leo
Salzmann, mare secretar permanent; S. Feldmman, prim mare veghetor; Marcel
Solacolu, prim mare veghetor adjunct, #.a.
2 DECEMBRIE 1933. Marea Loja Na"ional! din România voteaz!, în cadrul
Conventului anual, o Mo"iune prin care masoneria s! sus"in! regimul carlistoevreiesc,
s! fac! "un zid de nep!truns în jurul Majest!"ii Sale Regele Carol al II-lea,
Marele nostru Protector, a#a încât el s! poat!, în lini#te, lucra la prop!#irea statului #i a
"!rii" !
OCTOMBRIE 1936 - FEBRIARIE 1937. Conflictul intern din loja Lumina din
Constan"a s-a extins #i în celelalte "ateliere" din acest ora#; el avea drept obiect
cererea masonilor români de a fi exclu#i din loji masonii "supu#i" (str!ini) #i, în
special, evreii. O alt! revendicare (imediat aprobat!) a fost aceea de a se pune în
templu portretul Suveranului (regele Carol al II-lea), în scopul de a atenua o ripost!
dur! din partea regelui. Putem conchide c! dup! ce l-au scos pe Dumnezeu din
Constitu"ia Masoneriei Române, masonii români l-au pus la loc de cinste în Templu
pe amantul regal al evrecei Grunberg.
72
B!ncile române"ti - #inta israelit!
"În secolul 19, capitalismul financiar era concentrat pe scar! na"ional! în constela"ii din diverse "!ri...
Dar la începutul secolului 20, dinastiile de bancheri Rothschild, Baring, Erlanger, Schroder,
Seligman, Speyers, Mirabaud, Mallet, Warburg, Oppenheimer, Schiff etc., care preluaser! puterea
financiar!
în constela"iile bancare na"ionale s-au unit peste grani"ele na"ionale #i au produs o schimbare radical!,
creând un sistem financiar interna"ional unitar, pe care inten"ioneaz! s!-l "in! sub c!lcâiul lor"
(Ivor BENSON, FACTORUL SIONIST, INFLUEN$A IUDAIC&
ASUPRA ISTORIEI SECOLULUI XX)
Banca Mondial! #i Fondul Monetar Interna"ional au ca ac"ionari majoritari
cele #apte state cele mai industrializate. "Niciodat! ace#tia nu vor vrea
ca noi s! avem pia"! de desfacere."
(NICOLAE V&C&ROIU, FOST PRIM-MINISTRU AL ROMÂNIEI)
Faptul c! b!ncile române#ti au fost în ultimii ani "inta unor atacuri din partea
finan"elor evreie#ti este dovedit cu prisosin"! de falimentul BANCOREX (des!vâr#it de
un agent al familiei bancherilor evrei Rothschild) #i al B#NCII INTERNA$IONALE A
RELIGIILOR (a c!rei pr!bu#ire total! a fost cauzat! de plasamentele masive efectuate
de banc! în Fondul Na"ional de Investi"ii - F.N.I., fond mutual condus de escroaca
evreic! Maria Vlas, refugiat! pân! de curând în Israel), precum #i de preluarea
mafiot! a B!ncii DACIA FELIX (EUROMBANK) de c!tre grupul israelian Mandler-
Robinson.
Israeli"ii îns!, înc! de la întemeierea României ca stat modern, fapt istoric la care au
încercat a se opune, au fost permanent preocupa"i de dominarea activit!"ii
financiarbancare
a "!rii, în acest sens fiind finan"a"i de banca ROTSCHILD din Frankfurt, unde

se afla #i sediul european al organiza"iei sioniste B'nai B'rith.
Cum s-au întâmplat lucrurile, de fapt?
"TARUL MOLDOVEI", UN CHIABUR EVREU
S! ne întoarcem în timp pe la 1800, în Ia#i, capitala Principatului Moldovei. G!sim
aici func"ionând din plin firma evreului Michael Daniel, care se ocupa cu schimbul de
bani #i cu împrumuturile, fiind cea mai mare afacere în domeniu, celelalte similare
apar"inând tot unor evrei. Din 1840, afacerea a devenit firma Michel Daniel & Fiul,
func"ionând în aceast! form! pân! în 1902, când a încetat din via"! "Fiul", Israel
Daniel. Dup! 1848, el extinsese mult afacerea p!rinteasc!, a strâns un imens capital,
de"inând #i 15.000 hectare în mo#ii din cele mai bune din întreaga Moldov!, ob"inute
din executarea boierimii române care nu #i-a putut pl!ti datoriile contractate la
c!m!tarul-bancher evreu Israel Eheim Daniel.
73
Ce ne poate spune porecla lui Israel Daniel, de ""ar economic #i financiar al
Moldovei", decât c! puterea economic! cvasi-total! în Moldova acelei epoci apar"inea
evreilor?
Firma asocia"ilor Daniel (tat!l #i fiul) a demarat din 1819 rela"ii de credit cu case de
banc! din Augsburg, Verona, Vene"ia, Viena #i Istanbul. Israel Daniel a ajuns chiar s!
administreze averea #i mo#iile primului domnitor regulamentar al Moldovei, Mihai
Sturdza. Imensa putere pe care o c!p!tase bancherul-c!m!tar Israel este dovedit! de
ridicarea sa la rangul aristocratic de Sp!tar (boier de mare rang), dobândit pentru
întâia oar! de un evreu. Iat! hrisovul cu pricina, datat la 1858: "Prin"ul Neculai
Conachi Vogoride, Caimacanul Principatului Moldovei, cunoscut #i sciut face la to"i
c!rora se cuvine a sci, c! luând în considera"ie serviciile ce D. Israel Eheim Daniel a
plinit..., dup! prerogativele date Caimac!niei îi h!r!ze#te rangul de: Sp!tar...".
La sfâr#itul veacului 19, afacerea lui Israel Daniel s-a transformat în Cas! de Banc!,
între"inând rela"ii strânse cu Credit Lyonnais (Fran"a), Dresdner Bank (Germania) #i
cu Nathan Rothschild (Anglia). Cea mai bun! rela"ie a fost îns! aceea cu Banca
Rothschild din Frankfurt, care l-a creditat cu sume imense, ori de câte ori a avut
nevoie s! dezvolte un "ghi#eft", de multe ori salvându-l chiar din încurc!turi.
Unul dintre cele mai importante episoade ale vie"ii lui Israel Daniel a fost plasarea sa
în anul 1883 la conducerea de la Ia#i a B!ncii Na"ionale a României, prima banc! cu
adev!rat na"ional!, înfiin"at! în 1880 la Bucure#ti. Este cu atât mai curioas! prezen"a
(sau infiltrarea!) unui evreu în conducerea acestei b!nci, cu cât ea s-a impus în cele
din urm! ca o banc! liberal!, care î#i propunea s! sparg! monopolul b!ncilor evreie#ti,
Banca Na"ional! a României oferind o adev!rat! #ans! de dezvoltare economic!
na"ional!, prin creditele oferite cu dobânzi de numai 4-6%, fa"! de dobânzile de 15-
30% practicate de celelalte b!nci, toate evreie#ti. Oricum, Israel Daniel s-a bucurat
pentru foarte pu"in timp de aceast! pozi"ie, boala #i moartea curmându-i activitatea de
bancher.
AFACERI "i cu DOMNIA, "i cu MASONII PA%OPTI%TI
%i în Principatul $!rii Române#ti, primul bancher-c!m!tar cunoscut la noi a fost tot un
evreu, Hillel B. Manoah. Însu#i statul român era îndatorat preponderent c!tre acest
evreu. Dintr-o eviden"a a arhivelor, rezult! c! în 1836, aproape 80% din
împrumuturile $!rii Române#ti erau contractate de la evreul Manoah, care î#i
conducea afacerile bancare din sediul unui han ridicat special în acest scop.

Duplicitatea bancherului evreu Hillel Manoah, este dovedit! de faptul c!, de#i finan"a
"visteria domneasc!" (statul), a finan"at în acela#i timp #i "revolu"ia" masonic! de la
1848, confirmând înc! o dat! leg!turile masoneriei europene cu evreii. De aceea,
Hillel B. Manoah a fost numit la 1848 chiar "Prezident al Municipalit!"ii
Revolu"ionare".
În virtutea banilor primi"i de la bancherii evrei de c!tre revolu"ionarii masoni, Ion
Heliade-R!dulescu scrisese pe steagul tricolor al "Revolu"iei" de la 1848, urm!torul
ideal programatic: "Emancipare Izraeli"ilor", ceea ce însemna de fapt privilegii pentru
evrei. Peste zece ani, acela#i Heliade-R!dulescu, în"elegând ce vor în realitate evreii
74
de la români, avea s! publice studiul Israeli"ii #i Jidanii, (moment numit de istoricul
Nicolae Iorga ca "trezirea lui Ion Heliade-R!dulescu"), care scrisese:
"Nu vede"i dumneavoastr! c! tartanii din Englitera #i Fran"a nu cer drepturi de
cet!"eni în România, ci privilegii, suprema"ia, voind a fonda o suprema"ie a banilor, a
Vi"elului de Aur? Cer ceea ce noi nu putem da pân! la ultimul român...
Înainte îns! de a evoca afacerile evreilor bancheri din Bucure#ti, pentru un singur alt
caz, ne vom întoarce la Ia#i, la 1857, când, dup! insisten"e vecine cu fanatismul,
evreul #arlatan Nulandt a primit concesiunea domneasc! (aprobarea oficial!) de a
înfiin"a ceea ce s-a numit "Banca Na"ional! a Moldovei". Din ac"iunile emise,
bancherului Nulandt i-a revenit "prin subscriere" 90% din pachetul de ac"iuni, adic!
controlul total al b!ncii, în mod perfid el nu a v!rsat îns! sumele necesare acestei
subscrieri, l!sând s! intre în capitalul social doar fondurile rezultate din subscrierea
celorlal"i ac"ionari. Dup! numai un an de func"ionare, banca a dat faliment datorit!
specula"iilor suspecte în care a fost implicat!. Cea mai celebr! pierdere a fost cea
derulat! prin sucursala din Gala"i a B!ncii Na"ionale a Moldovei ca urmare a
"achizi"ion!rii de c!mile" din Egipt, care urmau a fi furnizate armatei engleze din
India. Dup! ce au fost sco#i banii din "ar!, în mod straniu a fost reziliat (?)
"contractul" cu armata englez!, iar pentru ca "investi"iile" s! nu moar! de foame, li s-a
dat drumul în de#ert. %arlatania este mai mult decât evident!, deoarece c!milele nu
tr!iesc în s!lb!ticie, iar a#a-zisa cump!rare a fost o spoliere mascat! a B!ncii
Na"ionale a Moldovei.
Banca Marmorosch,
Canalul de spoliere a românilor
Banca evreiasc! cunoscut! mult timp ca cea mai puternic! banc! comercial!
româneasc! este Banca Marmorosch, Blank & Co. Aceast! banc! #i-a început
activitatea la 1848 în Bucure#ti, într-o cas! dintr-un #ir de mici pr!v!lii din str!zile
B!cani #i Bl!nari, în care Iacob Marmorosch activa #i ca negustor #i ca "împrumut!tor
de bani". La 1874 a pus bazele efective ale b!ncii împreun! cu alt evreu, Mauriciu
Blank, banca fiind comanditat! de marea banc! evreiasc! LOBEL din Viena. În timp,
sediul central al b!ncii s-a mutat pe rând, din zona Lipscani, pe strada Doamnei, întrun
imobil construit de celebrul Anghel Saligny. Dup! 1905, mai multe b!nci str!ine sau
asociat celor dou! familii evreie#ti Marmorosch #i Blank, de"inând împreun!
banca, care #i-a p!strat totu#i numele deoarece a continuat s! fie administrat! de c!tre
familiile evreie#ti din România, îndeosebi de Aristide Blank, autorul principal al
jafului ce avea s! urmeze. Astfel, cu spijin financiar extern, Marmorosch, Blank &
Co. Bank a ajuns s! înfiin"eze în România mai multe b!nci, îndeosebi Banca

Industrial!, b!nci pe care practic le controla, de"inând curând p!r"i importante în
capitalul mai tuturor întreprinderilor mari din industria româneasc!.
Dar a#a cum ar trebui s! fie de a#teptat, #i aceast! mare banc! evreiasc! se preg!tise s!
trag! o mare p!c!leal! românilor, #i acest lucru s-a întâmplat în anul 1930. Vom cita
din lucrarea de referin"! a lui Radu Negrea, Puterea #i Banii, care ne este o bun!
c!l!uz!:
75
"Observatorii aviza"i #tiau c! imobiliz!rile #i împrumuturile f!cute în goana dup!
acapar!ri, profit #i influen"! împinseser! de mult aceast! banc! într-o stare de
faliment, ascuns! sub cifre de bilan" ce nu reflectau realitatea.
Dac! cineva are curiozitatea #i deschide dup! atâta timp darea de seam! pe 1930,
prezentat! ac"ionarilor tocmai când la ghi#ee se formaser! cozi lungi pentru restituirea
depunerilor, se poate afla (observ!m în rândurile ce urmeaz! c! înc! de atunci se
practica în sistemul bancar din România, bilan"ul "dublu" sau fals, a#a cum evreii au
mai procedat recent #i la Fondul Na"ional de Investi"ii, la Bancorex #i la Banca
Interna"ional! a Religiilor - n.a.) c! Banca Marmorosch, Blank & Co. a procedat, în
exerci"iul analizat, la evaluarea activului cu cea mai mare severitate #i a f!cut noi
amortiz!ri însemnate, c! participa la 12 b!nci, 57 de întreprinderi #i o societate de
asigur!ri #i realizase un beneficiu net de 90 milioane lei. Nici o men"iune despre
imobiliz!ri, portofoliu "putred", pierderi, insuficien"! de lichiditate, pericol de încetare
a pl!"ilor. Totul era în regul!."
Partenerii favoriza"i informa"ional de c!tre administra"ia evreiasc! a b!ncii au început
în 1930 retragerile masive de la Banca Marmorosch, Blank & Co., fiind astfel scoase
din România sume fabuloase, iar abia când situa"ia b!ncii a devenit definitiv
dramatic!, micii depun!tori români au trecut literalmente la asaltul ghi#eelor. Pentru
prima oar! România a cunoscut manifest!rile de strad! ale depun!torilor ruina"i, cu
care ne-am obi#nuit a#a de bine în ultimii ani, dar #i corup"ia de#!n"at! a oficialit!"ilor,
care au b!gat mâna în buzunarul contribuabilului de rând în folosul unor bancheri
vero#i, care a#a cum se va vedea, nu difer! deloc de a celor de azi.
Fotografiile din presa vremii arat! cordoanele de jandarmi înarma"i p!zind sediul
impozant al b!ncii Marmorosch, Blank & Co, în timp ce mul"imea panicat! a
deponen"ilor bloca strada Doamnei, iar oameni agita"i împânzeau zona numit! "Cityul
bucure#tean".
Nimic nu mai putea opri falimentul programat al b!ncii, în schimb #i aceast! situa"ie a
fost speculat! tot în defavoarea statului român, care s-a gr!bit s! scoat! bani din
buzunar pentru patronii evrei ai b!ncii.
De#i termenul nu era înc! consacrat, ceea ce a urmat a fost o "inginerie financiar!",
numit! în epoc! "combina"ie". Banca devenise un colos cu ramifica"ii în toat!
economia româneasc!, motiv pentru care deja supravie"uia prin subven"iile statului.
Banca avea mai multe sucursale, precum cele de la New York #i Paris, în "ar! mai
avea alte peste 20 #i înfiin"ase alte 10 b!nci. Ca o adev!rat! caracati"! economic!,
Marmorosch, Blank & Co. înghi"ea aproape total industria româneasc!. În extrac"ia
petrolier!: întreprinderile Steaua Român!, Creditul Petrolier, Petrolul, Cometa, Petrol
Block, Petrolul Românesc, România Petrolifer! #.a.m.d. În extrac"ia minier!:
întreprinderile Aluminia, Minier!, Mircea Vod! etc. În metalurgie: Astra (actuala
întreprindere de vagoane Arad, recent "privatizat!" tot în favoarea unor evrei

americani), Vulcan, Metalica, Fabrica de Arm!turi, Industria Motoarelor,
Transilvania, %antierele Române de la Dun!re etc. În chimie: Prima Societate Româna
de Explosibile (F!g!ra#), Fleming, Amylon. În energie: Omnium Electric Roman.
Fabricile de zah!r Chitila, Danubiana #i Jujica, fabrici de zaharoase precum Kandia
etc. În curele balneare: Societatea Govora-C!lim!ne#ti, Tekirghiol #.a., Ol!ne#ti #.a.,
76
Institutul Balnear Sinaia etc. De asemenea nu au sc!pat controlului B!ncii
Marmorosch, Blank & Co. ramurile economice române#ti precum industria textil!,
construc"iile, transporturile, piel!ria, sticl!ria, exploat!rile forestiere, agricultura,
comer"ul etc.
Calculul patronilor b!ncii nu putea decât s! func"ioneze. Statului român i se înf!"i#a
spectrul unui posibil colaps al economiei române#ti, chiar falimentul celor mai mari
întreprinderi, dac! banca ar intra în încetare de pl!"i. Aceast! finan"are de c!tre statul
român, prin Banca Na"ional!, a marii b!nci private a evreilor Marmorosch #i Blank a
durat ini"ial 10 luni, pân! în octombrie 1931, prin cre#terea rescontului (preluarea de
c!tre banca central! a unei p!r"i din obliga"iile de finan"are a unei b!nci comerciale,
care ob"ine astfel mijloace înainte de scaden"a titlurilor) de la 274 milioane lei la 1,85
miliarde lei (preciz!m c! era vorba de leul "tare" din perioada interbelic!). Avem deci
un prim cadou f!cut b!ncii falimentare.
Vom cita iar!#i pe Radu Negrea, asupra acestui moment:
"Urmare dispozi"iei ministrului de finan"e, s-a preluat un portofoliu putred al b!ncii în
dificultate, de peste un miliard lei, alc!tuit în bun! parte din cambii ale societ!"ii
afiliate, Banca Industrial!. Manevra nu putea nici m!car salva aparen"ele, fondurile
primindu-se practic pentru un fel de poli"e f!r! valoare real!, date chiar de datornic."
Cum "gaura" de la Marmorosch, Blank & Co. era mult mai mare, ingineria trebuia
s!vâr#it! astfel încât tot statul român (în fapt, popula"ia româneasc!) s! pl!teasc! toate
oalele sparte. În acest scop a intrat în combina"ie o a treia entitate, Sindicatul Bancar
din România. Ni se pare greu de crezut c! guvernan"ii vremii, struni"i #i manipula"i de
regele Carol al II-lea, chiar credeau c! vor mai salva cea mai mare banc! (evreiasc!)
din "ar!, c! nu aveau cuno#tin"! de reala dimensiune a jafului. Totu#i, ei au perseverat!
Sindicatul Bancar (compus prin asocierea mai multor b!nci) a pus la dispozi"ia B!ncii
Marmorosch, Blank & Co. un pachet de titluri de credit considerate sigure. Pe aceast!
baz!, Banca Na"ional! i-a mai acordat B!ncii Marmorosch, Blank & Co. un credit de
750 milioane de lei, iar apoi a restituit grup!rii de la Sindicatul Bancar, ce venise în
ajutorul b!ncii, întregul pachet de cambii.
"Banca falit! a r!mas cu milioanele - relateaz! Radu Negrea -, banca de emisiune
(Banca Na"ional!) cu nimic #i, ca un fel de garan"ie pentru restituirea sumei, s-a
înfiin"at societatea DISCOM. Fondat! ad-hoc de Banca Marmorosch, Blank & Co.,
societatea Discom a preluat obliga"ia de rambursare a creditului de 750 milioane lei,
plus dobânzile, primit de la Banca Na"ional!. Dar de ce? Ministerul Finan"elor i-a
concesionat societ!"ii Discom, cu mare bun!voin"!, monopolul de stat al tutunului, în
condi"ii incomparabil mai avantajoase fa"! de Po#t!, concesionara precedent!. A#adar,
substan"iala asisten"! financiar! primit! de banca comercial! în dificultate se recupera
printr-o societate paravan, gra"ie generozit!"ii statului #i cu concursul... fum!torilor. Sau
aflat #i alte aranjamente, precum legarea pl!"ii unei p!r"i din angajamentele b!ncii
a câtorva lucr!ri publice cu pre"uri umflate, iar!#i fiind pu#i contribuabilii s! suporte

pierderile falitei."
Cu alte cuvinte, ca r!splat! pentru dezastrul provocat, patronii evrei ai B!ncii
Marmorosch s-au ales cu exclusivitatea comer"ului cu tutun pe România, în cele mai
avantajoase condi"ii imaginabile, cu comenzi de lucr!ri publice din partea statului
77
român, pl!tite de stat la dublu sau triplu decât în condi"iile licit!rii lucr!rilor.
Scandalul provocat de aceast! lovitur! dat! banului public a f!cut ca, totu#i, în cele
din urm! s! se pun! sechestru pe averea principalului ac"ionar #i conduc!tor al b!ncii,
evreul Aristide Blank, f!r! îns! ca aceasta s! fie scoas! la vânzare. S-a a#teptat pân!
în anii '40, când Blank #i-a r!scump!rat bunurile în condi"ii de puternic! devalorizare
a leului, dar pl!tind la valoarea acestora din 1931, adic! nici 5% din valoare real! a
acesteia.
Trebuie spus aici c! pre"ul pl!tit de români în aceast! afacere a fost cu atât mai mare
cu cât în aceea#i perioad! România s-a v!zut nevoit! s! se îndatoreze cu sute de
milioane de dolari de la b!nci evreie#ti str!ine precum Chase National Bank (grupul
Rockefelier) #i National City Bank (grupul Morgan).
Banca Na"ional! - "inta predilect!
Dorin"a evreilor de a conduce finan"ele lumii, se poate reg!si în ambi"ia de a conduce
finan"ele fiec!rui popor în parte, a fiec!rei na"iuni sau a fiec!rui stat, astfel încât s! se
constituie într-o oligarhie dominant!, într-o aristocra"ie a banului, sau, mai nou, a
tuturor valorilor mobile. Este un fapt cunoscut c! Banca Federal! a Statelor Unite ale
Americii, ce are rolul de banc! de emisie a monedei na"ionale, dolarul american, este
format! din b!nci evreie#ti precum B!ncile Rothschild din Londra sau Paris.
Respectiva banc!, numit! Federal Reserve System din S.U.A. (banca central! privat!
a S.U.A.) este legat! la apari"ia ei de omnipotentul bancher evreu J.P.Morgan, care #ia
pus la dispozi"ie în acest scop, în 1913, proprietatea particular! din Georgia. Clanul
bancherilor Morgan, (evrei nepractican"i, trecu"i formal la cre#tinism) este implicat în
tutelarea organismelor mondialiste precum Comisia Trilateral" #i Council of Foreign
Relations (S.U.A.), precum #i în The Round Table. El completeaz! sau supline#te,
dup! caz, activitatea mondial! a clanurilor evreie#ti Rothschild #i Rockefeller .
În cazul "!rilor române#ti, crearea unei b!nci centrale sub controlul "fiilor lui Israel" a
reprezentat o preocupare permanent! a organiza"iilor evreie#ti, prima dintre aceste
b!nci, a#a cum am v!zut în cazul B!ncii Na"ionale a Moldovei, soldându-se cu un
faliment rapid.
Câ"iva ani mai târziu, în anul 1866, la Bucure#ti, în urma actului de concesiune
semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-a înfiin"at de c!tre evreii englezi #i
francezi, Banca României. Concesiunea era valabil! pân! în 1903, dar, din ra"iuni de
stat, dup! ob"inerea independen"ei de la 1877, românii au avut curajul s! creeze o
alternativ!, prin crearea unei b!nci na"ionale centrale, care s! sprijine efectiv
dezvoltarea economic! a "!rii.
Nu întâmpl!tor am amintit mai devreme cazul implic!rii clanului bancherilor Morgan
în crearea b!ncii de emisie a S.U.A., deoarece urmeaz! surpriza. Banca României
creat! la 1866 conform concesiunii acordata de Cuza, avea în componen"a sa, ca
principali ac"ionari, pe E. Grenfell, asociat al celebrului bancher evreu londonez
Morgan, precum #i pe evreul francez Isaac Pereire, creatorul cartelului bancar francez
Société Generale. Ace#tia "ineau sub control #i Banque Imperiale Ottomane din

78
Istanbul, motiv din care Banca României ap!rea ca afiliat! (sau "filial!") a b!ncii de la
Istanbul.
Ob"inerea independen"ei României la 1877 #i emanciparea de sub tutela Imperiului
Otoman, crearea sa ca stat modern, s-a lovit de o acerb! opozi"ie a Alian"ei Israeli"ilor,
organiza"ie evreiasc! mondial! cu sediul în Fran"a. Alian"a Israeli"ilor invoca la toate
marile puteri, abuzurile la care ar fi supu#i evreii de c!tre români. Nu este lipsit de
semnifica"ie c! tocmai un israelit francez, evreul Isaac Pereire, de"inea banca central!
a României, banc! ce avea atribu"ii de banc! de emisiune #i de scont, iar independen"a
României îl putea face s! piard! privilegiul emiterii de moneda româneasc!, ceea ce sa
#i întâmplat, pân! la urm!, românii v!zând cât de pu"in le-au vrut binele evreii.
Chiar dup! ob"inerea prin arme a independen"ei de c!tre români, evreii #i-au folosit
toat! influen"a pentru a impune politicienilor români ideea c! banca na"ional!, având
prerogativa de emitent al bancnotei, trebuie s! fie creat! de institu"ii financiare str!ine,
iar capitalul s!u s! r!mân! preponderent sau total str!in.
"Un punct de vedere total opus, care a triumfat, apar"ine oamenilor politici patrio"i #i
const! în folosirea exclusiv! a capitalului autohton, pentru evitarea controlului str!in
asupra pivotului întregii activit!"i b!ne#ti din "ar!", scrie Radu Negrea (Banul #i
Puterea, Bucure#ti 1990, Ed Humanitas).
Astfel, Parlamentul Român a votat la 17 aprilie 1880 Legea privind "instituirea unei
b!nci de scont #i circula"iune, sub denumirea de Banca Na"ional! a României cu
dreptul exclusiv de a emite bilete de banc! la purt!tor". Aceasta a fost o lovitur!
puternic! dat! israeli"ilor lui Morgan. Banca Na"ional! a României, de"inut! de stat
(33%) #i de frunta#ii liberali (67%) a însemnat pasul emancip!rii financiare a "!rii, a
ob"inerii de credite neîmpov!r!toare pentru români. Ea mai exist! #i ast!zi, având
(înc!!) capital integral de stat, #i ar trebui s! mai fie înc! un simbol al suveranit!"ii
na"ionale (este condus! îns! de un agent al mondialismului sionist, iar bancnota emisa
de B.N.R. în octombrie 2001, cu valoarea de 100.000 lei, con"ine simbolul israeli"ilor,
Steaua lui David).
Odat! cu apari"ia B!ncii Na"ionale a României în 1880, " Banca României", în
realitate a evreilor Grenfell (omul lui Morgan) #i Isaac Pereire, a r!mas practic o
simpl! banc! comercial!, iar în 1903, când a expirat concesiunea b!ncii acordat! de
domnitorul Cuza, activul #i pasivul b!ncii a fost preluat de c!tre The Bank of
România Limited, cu sediul la Londra, crea"ie a adev!ra"ilor patroni, Morgan #i
Grenfell, func"ionând în România pân! în 1948 ca sucursal! a firmei londoneze.
Dup! 1989, guvernator al B!ncii Na"ionale a României a fost aproape f!r! întrerupere
Mugur Is!rescu. Despre acesta s-a afirmat c! are leg!tur! cu comenzile ocultei
financiare interna"ionale. Mugur Is!rescu, ar fi fost recrutat de c!tre Council of
Foreign Relations (C.F.R.) în 1990, la New York. Recrutarea s-ar fi produs la
Institutul pentru Studiul Economiei Mondiale din New York, pe când Is!rescu se afla
la post.
Conducerea C.F.R. (organiza"ie controlat! de familiile bancherilor evrei Rockefeller
#i Rothschild, sus"inu"i de J.P. Morgan) au recrutat destui speciali#ti, poten"iali
înlocuitori ai celor care guvernau la vremea respectiv! în "!rile est-europene.
79
Controlul din start al pie"elor est-europene era un scop bine determinat, în func"ie de

indica"iile "speciali#tilor" C.F.R. Totodat!, Mugur Is!rescu ar fi fost preg!tit în
vederea accederii la fotoliul de premier, deoarece evreul Petre Roman juca la dou!
capete. De aceea, "solu"ia Mugur Is!rescu" a fost înaintat! ori de câte ori a fost
situa"ia unei crize majore.
"Datorit! evolu"iei evenimentelor post-decembri#te - scria un s!pt!mânal românesc în
1999 -, s-a recurs la func"ia de guvernator al B!ncii Na"ionale a României, pozi"ie
cheie de altfel pentru finan"ele României #i de pe care nu i-a nemul"umit pe st!pânii
s!i. C.F.R. ac"ioneaz! pe baza pârghiilor financiare de care dispune organiza"ia,
controlând inclusiv Federal Reserve Bank, banca investit! cu coordonarea rezervei
federale a S.U.A. #i emiterea dolarului ca moned!, precum #i principalele organisme
financiare mondiale, F.M.I. #i Banca Mondial!. Pentru îndeplinirea obiectivelor
propuse, pe tot parcursul anilor 1990-1992 s-a purtat un imens r!zboi mediatic de
dezinformare în toate emisiunile economice, subliniindu-se gre#eala f!cut! de
România prin plata datoriei externe #i exemplificând prin "!ri care au mari
împrumuturi, dar nivel de trai mai crescut, sugerându-se c! o "ar! se poate dezvolta
prin împrumuturi înrobitoare. De altfel, principala form! de control al unei "!ri este
cea financiara - specialitatea C.F.R.".
Pasul cel mai important f!cut de Mugur Is!rescu, în conformitate cu dispozi"iile
C.F.R., a fost devalorizarea masiv! a monedei na"ionale, politic! monetar! #i
împr!#tierea la o rat! derizorie a tuturor crean"elor României (ex.: Egipt, Irak), pas
sus"inut #i de prim-ministrul impus de media, de fapt de oculta financiar!, Theodor
Stolojan, r!spl!tit ulterior cu un post la Banca Mondial!. Pentru îndep!rtarea
eventualilor investitori, necontrola"i de C.F.R., în 1991 Th. Stolojan a na"ionalizat
valuta aflat! în b!nci, ceea ce a dus la un adev!rat recul pentru investi"iile str!ine,
sc!pate de sub controlul #i manipularea ocultei de la New York. Un alt aspect demn
de men"ionat l-au constituit jocurile interbancare "permise #i încurajate" de Mugur
Is!rescu, derulate prin b!ncile aflate sub tutela C.F.R. (Chase Manhattan Ro, INC
Barings, ABN AMRO), prin intermediul c!rora importante fonduri valutare au p!r!sit
România.
Sub conducerea lui Mugur Is!rescu, Banca Na"ional! a României s-a f!cut vinovat!
de faptul c! nu a luat nici un fel de m!suri, impuse de altfel prin legisla"ie (care-i
conferea obliga"ia de control #i interven"ie) în cazul marilor fraude bancare, de genul
Columna Bank, Credit Bank, Banca Dacia Felix, Banca Interna"ional! a Religiilor.
Conducerea B!ncii Na"ionale a României a cunoscut exact marile fraude de la
Bancorex, pe care le-a acoperit. În afara celor dou! miliarde de dolari ce au disp!rut
din România, B.N.R., care poseda toate pârghiile necesare pentru a preveni scurgerile
financiare din România, le-a acoperit prin cererile de trecerea la datorie public! a
creditelor clientelare oferite de Bancorex diverselor grup!ri mafiote.
De#i B.N.R. are o Direc"ie de Supraveghere #i Control Valutar nu a luat m!suri pentru
repatrierea valutei, care, ob"inut! în urma tranzac"iilor externe, nu a mai intrat în "ar!
(cazul firmelor Pepsi, Qudrant, Coca-Cola, NAPPA, afacerile cu tutun, bumbac #i
industrie u#oar!). "Faptul c! Is!rescu ar fi fost recrutat de C.F.R. poate fi sus"inut de
motivul c! niciodat!, indiferent de interesele politice, Mugur Is!rescu nu a putut fi
schimbat, cu toate incidentele penale ale afacerilor familiei [sale] cu cet!"eanul
Heinrich Schorsch, b!nuit a fi agent dublu, inclusiv F.M.I. #i Banca Mondial! jucând
80

cu asul Is!rescu în mânec!, amenin"ând cu sistarea oric!rei credit!ri în cazul
schimb!rii acestuia." Trebuie ar!tat c! numirea lui Mugur Is!rescu ca prim ministru al
României, la sfâr#itul anului 1999, a contribuit la des!vâr#irea marilor infrac"iuni
desf!#urate la Fondul Propriet!"ii de Stat, îndeosebi cele derulate cu infractorii
israelieni, cum este cazul afacerilor lui Sorin Shmuel Beraru #i privatizarea Hotelului
Bucure#ti (infractori Eliahu Rasin #i Robert Badner, al!turi de Radu Sârbu). Astfel,
privatizarea Hotelului Bucure#ti era anchetat! la sfâr#itul anului 1999 de Corpul de
Control al primului-ministru Radu Vasile, sub conducerea secretarului de stat Ovidiu
Grecea, când pre#edintele României, Emil Constantinescu, d! o adev!rat! lovitur! de
stat destituindu-l pe premierul Radu Vasile #i înlocuindu-l cu Mugur Is!rescu. Imediat
secretarul de stat Ovidiu Grecea a fost destituit la rândul s!u, iar controlul efectuat la
F.P.S., control ce trebuia s! conduc! la destituirea pre#edintelui Radu Sârbu, a fost
brusc stopat, iar Raportul inspectorilor guvernamentali s-a pierdut prin sertarele
noului prim-ministru al României, în timp ce dubioasele afaceri de la F.P.S. #i-au
urmat nestingherite cursul.
La nici un an de la numirea sa ca prim-ministru al României, îl reg!sim pe Mugur
Is!rescu drept candidat la pre#edin"ia României. Cine era Is!rescu, se poate întreba
oricine! F!r! a face politic!, f!r! a fi o personalitate propriu-zis!, destul de anost, el
este propulsat din 1990 guvernator al B!ncii Na"ionale a României, prim-ministru al
României #i apoi candidat la pre#edin"ia "!rii, având o larg! sus"inere politic!. Se
cunoa#te r!zboiul declarativ de la începutul anului 2001 dintre noul prim-ministru
Adrian N!stase #i reîntorsul guvernator la Banca Na"ional! a României, Mugur
Is!rescu. În vederea compromiterii politice a unui poten"ial viitor contracandidat la
pre#edin"ia României, A. N!stase (anagrama lui "e Satanas") îi promitea chiar lui
Is!rescu c! îl va destitui cu tam-tam din fruntea B!ncii Na"ionale, #i luase al!turi de
sine în acest scop atât Curtea de Conturi (a c!rei anchet! la B.N.R. a r!mas, pân! la
urm!, practic ascuns! de ochii opiniei publice - noi o vom publica, totu#i, într-un
num!r viitor), dar #i pe "fiorosul" secretar de stat Ovidiu Grecea, reinstalat ca #ef al
Corpului de Control al Guvernului. Ce s-a întâmplat, pân! la urm!, cu r!zboiul
N!stase-Is!rescu nu s-a mai aflat. O t!cere inexplicabil! s-a a#ternut peste g!l!gioasa
disput!. De fapt, st!pânii ocul"i din S.U.A. ai celor doi i-au pus s! fac! pace, iar pionii
au fost sacrifica"i (Ovidiu Grecea a trebuit s! plece la cap!tul lumii ca ambasador al
României).
Banca Dacia Felix,
Cadou guvernamental prietenilor israelieni #i mafiei calabreze
Dup! eforturi constante #i o încrâncenare disperat!, sprijinite îns! de ajutorul politic
nemijlocit al guvernului Adrian N!stase, care prin Ordonan"a Guvernamental! nr.
68/2001 a d!râmat lupta de peste 5 ani a B!ncii Na"ionale a României, falimentara
Banc! Dacia Felix a fost redeschis! oficial în anul 2001 de c!tre noul s!u proprietar,
grupul israelian "Robinson", reprezentat la vârf, la un moment dat, de agentul Mossad
Liviu Alfred Mandler. Prin preluarea falimentarei b!nci Dacia Felix, grupul israelian
al lui Fredy Robinson a devenit, printre altele, din anul 2000, proprietar al postului de
televiziune Tele 7 ABC. Preluarea conducerii acestui post TV de c!tre tandemul
israelian Robinson-Mandler a condus la rapida debarcare din schema de programe a
81
incomodului ziarist Dan Diaconescu, fapt ce l-a de determinat pe acesta din urm! s!

întreprind! eforturi supraomene#ti pentru a înfiin"a postul de televiziune OTV, post
care îns! a fost interzis ulterior la solicitarea a trei organiza"i evreie#ti.
Banca Na"ional! a României s-a str!duit nestr!mutat pân! în Mai 2001, s! declare
falimentul B!ncii Dacia Felix, fiind obligat! de lege s! recupereze prejudiciul adus
statului român de peste 100 milioane de dolari. În acest scop a fost ob"inut! chiar #i
numirea lichidatorului, firma Price Waterhouse Coopers, fapt ce trebuia s! declan#eze
recuperarea celor 100 milioane USD. Cit!m un fapt senza"ional din raportul
lichidatorului, anume c! israelienii #i-au ales ca recuperator pe chiar unul dintre
falimentatorii b!ncii:
"La 3 martie 1999, s-a încheiat un contract de colaborare între Banca Dacia Felix
[respectiv pre#edintele acesteia, Liviu Mandler] #i Ion Ilie Mania, având ca obiect
recuperarea unor credite [datoriile c!tre banc!]..., pentru care Ion Ilie Mania prime#te
un comision de 5% din recuper!ri, plus o sum! pentru cheltuieli de 50.000 de dolari
pe an".
Îns! Ion Ilie Mania este omul mafiei italiene.
Indiferent de bârfele dâmbovi"ene referitor la sora premierului N!stase, Dana Barb,
precum c! aceasta n-ar fi str!in! de apari"ia Ordonan"ei Guvernamentale ce i-a
favorizat tran#ant pe israelienii de la Banca Dacia Felix (re-denumit! în prezent
EUROMBANK), prin faptul ca a fost directoare a reprezentan"ei din România a
firmei de avocatur! evreie#ti cu sediul central în Wall Street-New York, Herzfeld &
Rubin, firm! ce s-a ocupat în România de interesele B!ncii Dacia Felix, motivarea
gestului guvernan"ilor este legat! #i de confiden"iale interese economice #i politice, de
apropierea lor de agen"ii Mossad #i de aranjarea cu cercurile evreie#ti americane a
vizitei în S.U.A., atât pentru premierul Adrian N!stase, cât #i pentru pre#edintele Ion
Iliescu. Oricum, paginile de internet ale firmei Herzfeld & Rubin o prezentau pân!
recent pe sora primului ministru, Dana Barb, ca pe o redutabil! economist! ce face
parte din rândurile staff-ului firmei. Afirma"ie ridicol!, pentru c! Dana Barb nu avea
studii economice. Surpriza vine din alt! direc"ie: directorul central al Herzfeld &
Rubin, firm! cu puternic! activitate în România, este evreul Mark Meyer, de ale c!rui
servicii a beneficiat Adrian N!stase în S.U.A., a#a cum am ar!tat în capitolul
Personajele cheie ale afacerilor israeliene (pozi"ia: despre Mark Meyer).
Recuperatorul bancar al israelienilor va recupera pentru tandemul Robinson &
Mandler #i cele circa 100 milioane dolari, bani care îns! ar fi trebuit recupera"i de
lichidatorul englez pentru statul român, dac! nu ar fi intervenit politic guvernul
N!stase, cedând datoria b!ncii c!tre stat pentru numai 22,5 milioane dolari, conform
urm!torului aranjament: la trei zile de la încasarea sumelor recuperate, Dacia Felix
(respectiv tandemul Robinson-Mandler, cu executorul Mania) va pl!ti 25% din
sumele încasate c!tre Banca Na"ional! a României #i c!tre C.E.C. Cine este îns! acest
recuperator?
Recuperatorul Ion Ilie Mania este chiar unul dintre ac"ionarii semnificativi ai b!ncii
de pe vremea când, în 1993, 1994 #i 1995, sute de români î#i depuneau la banc!
economiile. Este, pentru cine va cerceta faptele, unul dintre principalii actori care au
împins banca în faliment. Firmele sale, cu care a ob"inut creditele de la Dacia Felix,
82
sunt STIMA INGINERING s.r.l, LIROM s.r.L, MATAL STAR s.r.l. #i STIMEL #.a.,
firme ce s-au bucurat din plin mai apoi de falimentul b!ncii.

Om al mafiei calabreze, N'Dragheta, Ion Ilie Mania este unul dintre cele mai
controversate personaje ce au ap!rut în România dup! 1989, de#i pozeaz! în onorabil
om de afaceri român, iar poli"ia #i-a f!cut un obicei din a nu-1 deranja. În cadrul
mafiei calabreze poart! titlul de "adjutore". Acest titlu îl poart! accepta"ii, cei ce nu
fac parte din Familie, unde se impune rudenia de sânge, iar rolul lor este acela de
consultan"i financiari #i plasatori de capital negru în afara Italiei, în vederea sp!l!rii
banilor. Legisla"ia dur! antimafia din ultima vreme din Italia, #i implicarea direct! a
F.B.I., a obligat mafia calabrez! s! caute alte teritorii de operare.
Condamnat penal în timpul regimului socialist, Ion Ilie Mania reu#e#te s! ajung! în
Italia înc! din vremea lui Ceau#escu, unde ob"ine cet!"enia italian!, dar totodat! se
ocup! intens de cariera sa infrac"ional!, întors în România dup! 1989, Ion Ilie Mania
s-a bucurat de statutul de "investitor str!in", dând de fapt tun financiar dup! tun, dar sa
f!cut remarcat mai ales prin tunurile de la Banca Dacia Felix, unde a reu#it, prin
firmele sale, s! ocupe pozi"ia de ac"ionar semnificativ al b!ncii, for"ând astfel banca s!
îi acorde credite neperformante, pe care evident nu le-a mai rambursat, ocupându-se
totodat! de distrugerea unuia dintre cei mai importan"i ac"ionari, Sever Ion Mure#an,
#i de falimentul b!ncii. Odat! falimentat!, deponen"ii români ruina"i, Banca Dacia
Felix a fost "cump!rat!" de la Arcom S.A. pe nimic de c!tre agen"ii israelienii trimi#i
de Fredy Robinson, de#i banca avea de recuperat crean"e de peste 100 milioane de
dolari americani, fapt care ne duce cu gândul c! înc! de la început Mania a ac"ionat în
mod mafiot pentru a le servi israelienilor banca pe tav!.
Printre victimele lui Ilie Mania din privatizarea româneasc! s-au aflat la un moment
dat întreprinderile române#ti O"elul Ro#u Bra#ov, Înfr!"irea Oradea #i Electrotimi# (pe
aceasta din urm! acaparând-o - ca #i pe celelalte dou! - prin ingineria unei societ!"ii
mixte, metod! consacrat!, în care de"inea 52% din capitalul social, #i prin intermediul
c!reia, în perioada 1997-1998, a smuls credite nerambursate de la Banca Român! de
Dezvoltare de mai multe sute de mii de dolari americani). În general, dup! ce a
devalizat întreprinderile luate de la stat, dup! ce le-a împov!rat de datorii la b!nci,
"Na#ul" Mania le-a vândut "fraierilor".
În scopul de a-#i atrage protec"ia Poli"iei Române, în vremurile bune ale B!ncii Dacia
Felix, Ilie Mania a intermediat sponsorizarea clubului sportiv Dinamo (club al
Ministerului de Interne), dar #i-a tras #i o frumoas! sum! în folos personal din aceast!
afacere. Despre rela"iile sale cu Poli"ia Român!, v! vom reda un interesant episod,
care îl are la baz! pe Cheorghe Stan, secretar C.A. la Dinamo pe vremea când Mania
sponsoriza clubul.
În cursul lunii iunie 1998, pe terasa Restaurantului Cina din Bucure#ti, apare un grup
de italieni (de la firma FIN PART-Milano) reprezenta"i #i sus"inu"i de Ion Ilie Mania
pentru a avea discu"ii prealabile neprotocolare cu oficiali din cadrul Fondului
Propriet!"ii de Stat privind preluarea de c!tre italieni a Restaurantului Cina sau a
Hotelului Bucure#ti. Ion Ilie Mania fiind îns! c!utat de Interpol, #i de aceea
neputându-se afi#a prea des, principalul actor al acestor negocieri era unul dintre
oamenii s!i de încredere, colonelul în rezerv! Gheorghe Stan, fost #ef al serviciului
juridic din Ministerul de Interne #i profesor la Academia de Poli"ie. Controlând practic
83
#i serviciul de cadre al ministerului, Gh. Stan avea #i are intrare la o parte dintre #efii
poli"iei române, fiind totodat! deschiz!torul de u#i pentru Ilie Mania. Stadiul

negocierilor îi era prezentat zilnic lui Mania de c!tre Stan, în biroul secret al
adjutorelui de pe Calea Victoriei, situat deasupra magazinului Steilmann, bârlog pe
care nici Interpolul nu l-a dibuit în acea vreme, pentru c!... n-a vrut politia român!.
Aici au participat la discu"ii confiden"iale #i unii func"ionari ai F.P.S., directori ai
Hotelului Bucure#ti, aici a fost elaborat chiar #i con"inutul a ceea ce trebuiau s! devin!
ulterior hot!râri #i mandate ale Fondului Propriet!"ii de Stat (a#a cum este mandatul
de validare a unei hot!râri A.G.A. privind preluarea patrimoniului Hotelului Bucure#ti
de la firma francez! Pargest la firma italian! Fin Part). Trebuie ar!tat c! în toat!
aceast! perioad! Ion Ilie Mania era dat în urm!rire prin Interpol, deoarece din 1990
Guarda di Finanza Italiana ob"inuse condamnarea sa la închisoare pentru fals #i uz de
fals.
Faptul c! Gheorghe Stan a r!mas ata#at de hoteluri #i restaurante, este dovedit de
faptul c! în prezent acesta s-a lipit de Dan Matei Agaton (ministru în guvernul Adrian
N!stase), devenind #eful serviciului juridic al Ministerului Turismului. Or, cel mai
mare succes al Ministerului Turismului este preluarea de la A.P.A.P.S. (fostul F.P.S.)
a privatiz!rilor din turism.
Întreaga activitate financiar! din România a lui Ion Ilie Mania s-a ancorat permanent
de leg!turile sale italiene. Ini"ial a folosit o scrisoare de garan"ie fals! prezentat! ca
fiind emis! de BANCA DE NAPOLI, filiala Brescia pentru a ob"ine cu firmele sale un
credit de la Banca Dacia Felix de 20 miliarde lei #i 2,5 milioane dolari. A contractat
apoi noi credite, pân! la 20 milioane de dolari, garantate cu alt! scrisoare de garan"ie
fals! (8900/363/29.12.1994) pe numele aceleia#i b!nci italiene.
A "donat" apoi un milion de dolari grupului de avocatur! Charles Poncet din Geneva.
Un anume avocat Laurent Kaspere, membru al grupului, devenit judec!tor de
instruc"ie, a fost determinat de Ilie Mania s! cear! punerea sub acuzare a rivalului s!u
de la Banca Dacia Felix, Sever Mure#an. Acest Kaspere a fost îns! între timp
condamnat la doi ani închisoare, întrucât împreun! cu al"i escroci, precum #i cu
Charles Poncet, au împins în faliment firma Noga Hilton din Geneva.
Referitor la Fredy Robinson, noul proprietar al B!ncii Dacia Felix, este cunoscut c!
este proprietarul mai multor cazinouri, inclusiv în Rusia, mai recent deschizând chiar
#i un cazino pe... internet. Mai pu"in #tiut este îns! c! Fondul Propriet!"ii de Stat,
îns!rcinat s! fac! privatizarea în România, pe vremea când era condus de Sorin
Dimitriu (dar nu numai), #i-a deschis în Israel o reprezentan"! al c!rui pre#edinte,
numit #i pl!tit de statul român, era chiar mercenarul Mossad-ului, Fredy Robinson.
Multe dintre privatiz!rile române#ti au fost anticipate în birourile din subordinea sa,
Robinson b!tând aici palma în numele statutului român cu investitori de talia
infractorului israelian Sorin Beraru (Bergovici), marele tunar al economiei române#ti.
Pentru a demonstra apartenen"a lui Liviu Alfred Mandler la agen"ia israelian! de
informa"ii (Mossad), vom evoca un scurt episod din tinere"ea sa, când al!turi de al"i
colegi din for"ele de securitate israelian!, a participat la un comando r!mas celebru,
împreuna cu acei colegi de arme. Mandler ap!rea la un moment dat coproprietar cu
Robinson al marelui Cazinou Vernescu din Bucure#ti. De fapt, toate cele opt cazinouri
din Bucure#ti apar"in unor evrei israelieni, fiind folosite pentru sp!lare de bani #i
84
expatriere infrac"ional! de mari fonduri din România c!tre Israel, rezultate în urma
desf!#ur!rii activit!"ilor ilicite.

Ac"iunea Mossad la care ne referim, cu participarea activ! a lui Mandler, s-a
desf!#urat la 4 iulie 1976 #i a fost numit! Fulgerul. Atunci, debarcând din avioanele
venite de la 4.000 km distan"!, agen"ii israelieni au reu#it s! elibereze din mâinile
terori#tilor ostaticii evrei captura"i pe aeroportul interna"ional Entebbe din Uganda.
FALIMENTUL BANCOREX, PRIMA BANC& ROMÂN&
(Banca Român! de Comer" Exterior)
De câ"iva ani, România a intrat în aten"ia Grupului Bilderberg, scopurile acestei
societ!"i secrete mondialiste fiind, în ceea ce ne prive#te, monitorizarea #i dirijarea
strategic! a procesului de privatizare, pentru a se asigura trecerea propriet!"ii de stat în
mâinile cercurilor fidele grupului în vederea integr!rii României în procesul
globaliz!rii.
Dou! dintre cele mai importante persoane care au fondat Grupul Bilderberg sunt
magna"ii bancheri evrei, reprezentan"i ai celor dou! clanuri financiare mondiale,
David Rockeffeller #i Edmund Rothschild, cu precizarea ca Rockeffeller nu este evreu
practicant #i familia este convertit! formal la baptism.
Pentru a în"elege sensul faptelor ce vor fi evocate în continuare, reproducem unul
dintre cele mai celebre citate din David Rockeffeller: "Suntem în pragul unei
transform!ri globale. Trebuie s! declan#!m o criz! major! (economic!, militar!,
politic!, social!, educativ!, religioas!) #i toate na"iunile vor accepta Noua Ordine
Mondial!".
CONSTITUIREA GRUPULUI. În anul 1954, la hotelul Bilderberg din Oosterbeek
Olanda, prin"ul Bernhard al Olandei a reunit în cadrul unei prime "conferin"e" circa
120 de personalit!"i din înaltele finan"e ale Europei, Statelor Unite ale Americii #i
Canadei, punând bazele unei noi organiza"ii "neoficiale" ce avea s! fie cunoscut! de
acum ca fiind Grupul Bilderberg, cea mai puternic! societate secret! din lume.
Prin"ul Bernhard de Olanda, recunoscut mason, prin apartenen"a sa la familia regal!
de Habsburg ar avea o ascenden"! în împ!ra"ii romani, dar pretindea totodat! a fi
descendent din Casa lui David, deci din familia aristocrat! evreiasc!. Organizarea de
c!tre prin" a Grupului Bilderberg, a fost direct sprijinit! de c!tre societ!"ile secrete
sioniste #i mondialiste, de c!tre C.I.A., dar în primul rând de c!tre Consiliul
Afacerilor Externe (C.F.R.), cea mai puternic! organiza"ie secret! oligarhic! din
S.U.A. ce activa deja pentru mondializare (sus"inut! totodat! de aceia#i doi bancheri
evrei: Rockeffeller #i Rothschild).
Organiza"ia este condus! de un comitet de conducere, compus din 39 de membri (24
europeni #i 15 americani) împ!r"i"i în trei comisii de specialitate a câte 13 membri
85
fiecare. To"i cei 39 de membri ai comitetului apar"in #i altor organiza"ii secrete
mondialiste sau sioniste (Illuminati, marile loji masonice, Vaticanul etc.). Acest
comitet î#i are sediile în Elve"ia #i stabile#te persoanele ce vor participa la întrunirile
anuale în plen ("consf!tuiri").
Datorit! "elurilor principale ale organiza"iei, formulate înc! din 1954 de c!tre prin"ul
Bernhard al Olandei - un guvern mondial pentru începutul mileniului trei, globalizarea
economic! mondial! (o lume unic!) #i o armat! global! prin ONU -, precum #i
datorit! faptului c! membrii grupului sunt cei mai puternici industria#i, oameni de
stat, bancheri #i intelectuali, Grupul Bilderberg este numit #i "guvernul mondial
nev!zut".

Tot comitetul, compus din de trei ori treisprezece membri, este acela ce stabile#te ce
fel de politici #i planuri vor fi discutate în cadrul întrunirilor. Nu vor participa totu#i la
aceste "consf!tuiri" secrete decât acele persoane ce au dovedit loialitate nestr!mutat!
intereselor Rockeffeller-Rothschild. Orice plan adoptat în cadrul întrunirilor anuale
ale Grupului a fost pus în practic! într-o perioad! de maximum doi ani. Cu toate
acestea nu to"i participan"ii sunt neap!rat ini"ia"i în scopurile secrete finale ale
conspira"iei mondiale a liderilor, ci pot fi doar reprezentan"i ai unor comunit!"i #i
grupuri de interese.
Milton William Cooper , fost ofi"er al serviciului secret al Marinei Militare a S.U.A., a
afirmat textual, în urm! cu mai mul"i ani: "Când eram la Secret Service, am citit c! cel
pu"in o dat! pe an, poate chiar de mai multe ori, dou! submarine nucleare se întâlnesc
pe o baz! construit! sub calota polar!, de ghea"!. Reprezentan"ii Uniunii Sovietice se
întâlnesc cu comitetul politic al Grupului Bildeberg. Aceast! metod! de întâlnire este
unicul mod de a p!stra secretul, departe de intercept!ri #i microfoane." Acelea#i fapte
relatate de c!pitanul Cooper au fost relatate #i în cadrul unei edi"ii a emisiunii
Scientific Report (cel mai respectat program #tiin"ific din Marea Britanie) a postului
B.B.C.. Dar peste nici dou! zile, postul dezminte veridicitatea faptelor relatate, fapt
unic #i f!r! precedent în istoria emisiunii de la B.B.C. Între timp are loc #i un atentat
cu bomb! asupra c!pitanului Cooper, acesta pierzându-#i un picior. Ultimele
informa"ii publice acrediteaz! ideea c! acesta a fost mai recent asasinat.
Cel mai puternic bra" al grupului este îns! ceea ce se cheam! Comisia Trilateral!
(Europa occidental!, America de Nord #i Japonia). Comisia se vrea o "agen"ie
particular!" cu scopul declarat la înfiin"are, în 1973, de a realiza o cooperare între cele
trei regiuni "în cadrul unei Noi Ordini Mondiale". Înfiin"area Comisiei Trilaterale,
numit! mai rar #i G3 (a se vedea capitolul: "De la G7, la G3", din Institu"iile
Financiare Interna"ionale de A.F.P. Bakker, lucrare ce st! la baza cursurilor
economice ale mai multor universit!"i occidentale), a fost stabilit! în cadrul întâlnirii
Grupului Bilderberg din 1972, la propunerea bancherului Rockeffeller.
Informa"iei cuprins! în urm!toarele zece rânduri nu îi putem nici dezv!lui sursa, nici
nu putem preciza întocmai identitatea protagoni#tilor, din motive de siguran"!. Este
cazul a doi ofi"eri din cadrul Serviciului de Informa"ii Externe, serviciul de spionaj al
României, tat! #i fiu. Tat!l, un cunoscut general al acestui serviciu secret, a dispus
analiza informativ-operativ! a ceea ce p!rea s! fie la început tentativa penetr!rii
economiei române#ti de c!tre grupuri financiare apropiate unor servicii secrete str!ine.
Surpriza a ap!rut atunci când agen"ii români au reu#it, mergând pe acest fir, s! intre
86
chiar în posesia unui material programatic al Grupului Bilderberg privind România, în
care se vorbea chiar de necesitatea desfiin"!rii Bancorex, foarte puternica banc!
româneasc! pân! în 1989. Din nefericire, respectivul general S.I.E. a decedat în urma
unui atac de cord, înainte ca s! apuce s! finalizeze cercetarea informativ! #i raportul
special c!tre C.S.A.T. Fiul generalului, la rândul s!u ofi"er S.I.E., s-a adresat ulterior
unui s!pt!mânal român, ar!tând dosarul privind Grupul Bilderberg unor ziari#ti de
investiga"ii speciale, dar #i fiul a disp!rut la rândul s!u în condi"ii misterioase, înainte
de a apuca s! predea materialele redac"iei respectivului s!pt!mânal. Tot ce mai putem
spune este c! pagina 3 a acestui s!pt!mânal a speriat serviciile secrete române#ti prin
dezv!luirile "de la surs!".

Recent premiata banc! olandez! ABN AMRO, ca fiind cea mai activ! banc! din
România (dup! falimentul Bancorex), este în realitate de"inut! de familia bancherului
Rothschild (Grupul Bilderberg), numele complet al b!ncii fiind ABN AMRO
Rothschild. Or, guvernarea "!r!nist!, în 1997 îl nume#te la conducerea celei mai mari
b!nci române#ti, BANCOREX, pe evreul român Andrei Florin Ionescu. (Mandatul a
fost pus în aplicare de la F.P.S. de c!tre Tudorel Dumitra#cu, acela#i personaj care, în
calitatea sa de director general, împreun! cu evreul american Phillip Bloom, au dat un
tun financiar de l milion de dolari statului român la întreprinderea aviatic! Romaero-
B!neasa, lui Dumitra#cu punându-i-se sechestru asiguratoriu pe avere pentru aceast!
fapt!.)
Instalat la conducerea BANCOREX, evreul Ionescu are ca prim! grij! numirea pe
func"ia de #ef al Direc"iei Plasamente Bancare a evreicei Rachel Sargent prin transfer
de la Direc"ia Securities a b!ncii ABN AMRO, permi"ându-i-se astfel acesteia s! fac!
plasamente din capitalul b!ncii române#ti de stat pe pie"ele externe. Pân! la falimentul
b!ncii, cerut insistent statului român tot de organismele interna"ionale, Ra#ela a avut
grij! s! disperseze banii b!ncii #i totodat! s! spioneze intens banca. Serviciul de
securitate al BANCOREX a tras puternice, dar inutile, semnale de alarm!, împreun!
cu Serviciul Român de Informa"ii, asupra urm!toarelor aspecte: Ra#ela Sargent a
introdus în BANCOREX, dup! orele de program, chiar #i sâmb!ta #i duminica
cet!"eni str!ini, a cerut #i ob"inut fi#ele tuturor marilor clien"i pe care le lua #i acas!, a
cerut #i ob"inut fi#ele b!ncii pe grupe de activit!"i, nu a prezentat rapoartele de
deplasare în str!in!tate (lunar câte 5 zile la Londra), a încercat s! intre în posesia
datelor Direc"iei de Opera"ii Speciale (fi#e #i conturi M.I., S.I.E., S.R.I., M.Ap.N.,
S.P.P., Transmisiuni speciale etc.).
Ca s! nu fim suspecta"i de rea-credin"!, vom reproduce numai una din relat!rile
corecte din ziarele cotidiene ale vremii, legat de falimentarea BANCOREX. În mod
curios, cele mai multe organe de pres! s-au ferit s! arate obâr#ia evreiasc! a
"terminatorului" BANCOREX, Florin Andrei Ionescu: "în urma unei schimb!ri
huidume#ti (cu înc!lcarea Legii 31 #i a Legii bancare) petrecute vineri, 14.03.1997,
dup! ora 18°°, prin Gheorghe Ionescu #i Dumitra#cu Tudorel (oamenii F.P.S.-ului),
R!zvan Liviu Teme#an este înlocuit cu Florin Andrei Ionescu...
Teme#an l!sa BANCOREX-ului un volum de afaceri de 14.195 miliarde lei cu o
pondere a creditelor restante de 7,9 miliarde, cu provizioane specifice de risc de
1.168, 6 miliarde lei. Banca era cotat! de c!tre Thompson Bank Watch INC cu rating
pe termen lung BBB #i pe termen scurt A2, iar conducerea b!ncii era "bine v!zut!"
87
(well regarded). Teme#an a luat banca la 170 milioane dolari #i a adus-o la 740
milioane dolari.
Florin Andrei Ionescu - "Terminatorul". Analiza activit!"ii lui Florin Andrei Ionescu,
"terminatorul", atest! c! 74% din creditele aprobate de el sunt neperformante; 68%
din crean"e date la particulari; finan"area importurilor de petrol a fost preluat! de
b!ncile str!ine, Bancorex pierzând numai în acest caz cam 60 milioane de dolari pe an
prin demolarea acestei afaceri, a for"at lichidarea datoriilor pe care le avea Compania
Na"ional! de Petrol; a primit de la buget 4.500 miliarde de lei cu care a cump!rat
datoriile lui George Constantin P!unescu, încercând s!-l bage în faliment #i
transformându-l dintr-un bun platnic într-un r!u platnic; Florin Andrei Ionescu n-a

pl!tit cei 507 milioane de dolari la extern, ba, mai mult, Bancorex a r!mas #i f!r! cele
10 rafin!rii române#ti pe care le putea vinde cu aproximativ 2 miliarde de dolari sau le
putea exploata ca banc! în contul statului român.
Dar cea mai mare abera"ie a lui Florin Andrei Ionescu, pe lâng! o extrem de bun!
potriveal! cu dl. Mugur Is!rescu (cel care a devenit guvernator al B!ncii Na"ionale a
României f!r! s! aib! m!car «o or! de banc!»)... a fost inventarea unei abera"ii numit!
profit comparat (de nereg!sit în nici un manual bancar), pe care a estimat-o la 740
miliarde de lei #i pentru care a pl!tit impozit real de 315 miliarde de lei #i, ca s!
concluzion!m, n-a introdus cheltuielile în bilan"; adic!, pe scurt, a falsificat bilan"ul.
În septembrie '97 banca avea fonduri cifrate la 900 miliarde de lei. Nu credem c! dl.
Mugur Is!rescu n-a lecturat, ca «p!stor» al tuturor b!ncilor, #i bilan"ul acestei b!nci;
deci, totul s-a petrecut cu #tirea lui!... La plecarea din Bancorex, Florin Andrei
Ionescu a primit desp!gubiri personale de 380 milioane lei."
Trebuie ar!tat c! evreica Ra#ela Sargent nu a ac"ionat singur! în interiorul Bancorex,
ci împreun! cu cel care chiar i-a semnat angajarea, cu vicepre#edintele b!ncii, Drago#
Andrei, care #i el venea prin transfer tot de la banca ABN AMRO.
"Drago# Andrei a organizat comitetele de direc"ii în lipsa pre#edintele..., aprobând pe
ascuns diferite materiale #i, totodat!, a emis astfel ni#te hot!râri ilegale (fiind
pre#edintele Comitetului de Credite, ca urma# al lui Florin Andrei Ionescu, a dat
multe/mari credite f!r! garan"ii sau, din contr!, a sufocat firmele neprotejate politic -
exist! depozi"ii în acest sens, care atest! vulgaritatea refuzului, gen "nu vrea p...
mea")...; n-a recuperat nici unul din creditele neperformante; a stopat executarea unor
crean"e neperformante;... A înc!lcat normele Bancorex de angajare #i promovare,
l!udându-se c! e prieten cu [fiul pre#edintelui României] Drago# Constantinescu #i cu
#eful S.I.E. [C!t!lin Harnagea]...; a agreat ca Rachel Sargent s! angajeze str!ini pentru
diverse expertize nefinalizate, cu tariful de 230 de lire sterline pe or!. A pierdut 40%
din clien"ii b!ncii, inclusiv #i prin redinjare, c!tre ABN AMRO BANK."
Lovitura final! dat! de fostul (?) angajat al b!ncii lui Rothschild, B!ncii Române de
Comer" Exterior, al c!rei vicepre#edinte era acuma (om al mafiei politice de la
Cotroceni #i al #efului S.I.E., dup! cum se l!uda), a fost aceea de a contribui la
88
montarea împreun! cu Banca Mondial! #i cu Fondul Monetar Interna"ional a
închiderii b!ncii:
"în vara anului 1998, fiind inclus în suita premierului Radu Vasile, cu ocazia vizitei pe
care primul-ministru a efectuat-o în S.U.A., f!r! #tirea #i aprobarea atât a premierului,
cât #i a consiliului de administra"ie al b!ncii, Drago# Andrei a cerut sprijinul B.M. #i
F.M.l. «pentru reorganizarea #i privatizarea Bancorex», oferindu-se s! le pun! la
dispozi"ie datele #i documentele necesare, reprezentând cele mai intime date ale
b!ncii."
De aceea, la sfâr#itul anului 1998, F.M.I. #i Banca Mondial! s-au prezentat la
pre#edintele Bancorex, Vlad Soare, pentru a pune în aplicare agreement-ul. Acesta a
r!mas uimit când a aflat ce pusese la cale cu organismele financiare interna"ionale
adjunctul s!u, anume "ideea ca, pentru a înghi"i banca comercial! a României, aceasta
trebuia comprimat! #i, dup! schimbarea proprietarului, l!sat! s! revin! la cel pu"in
valoarea ini"ial!", dup! care i-a dat afar! din biroul s!u pe emisarii F.M.I. #i B!ncii
Mondiale. Ulterior, ace#tia au f!cut presiuni #i au ob"inut de la statul român falimentul

celei mai mari b!nci române#ti, îns! dup! îndep!rtarea lui Vlad Soare (care întocmise
un plan de salvare a b!ncii) #i numirea de c!tre Banca Na"ional! a României ca
secretar general al Bancorex a lui Alexandru Pu#caciuc, al c!rui trecut era legat de un
anume evreu american Gerald (Gerry) Guterman cu care se combinase într-o tentativ!
de privatizare a B!ncii Dacia Felix. (Citatele au fost reproduse dup! ziarul Cotidianul
din 10 martie 1999.)
Un alt mare cotidian central anun"a în num!rul s!u din 22 ianuarie 1999 c! un director
din Bancorex, apropiat unor servicii secrete, a transferat ilegal o foarte mare sum! din
conturile b!ncii în acelea ale unei b!nci Rothschild.
Banca Interna"ional! a Religiilor falimentat! prin F.N.I.
O mân! de oameni de afaceri grupa"i în Centrul Interna"ional Ecumenic, o organiza"ie
din care f!ceau parte Banca Interna"ional! a Religiilor #i mai multe firme private, ce
acopereau domenii de activitate de transport feroviar, construc"ii, paz! #i protec"ie,
leasing, recuper!ri bancare. Dac! Centrul #i-ar fi atins planurile declarate, ar fi cuprins
un fond de investi"ii, reviste, un post de televiziune, un centru de s!n!tate #i chiar o
Academie Interna"ional! pentru Studiul Istoriei Culturii #i al Religiilor.
La constituirea capitalului acestei b!nci române#ti au contribuit Mitropoliile Olteniei
#i Moldovei, Biserica Armeneasc!, Cultul Penticostal, Muftiatul de la Constan"a, Casa
Regal! din Arabia Saudit!, S.N.C.F.R, #i alte societ!"i române#ti. Din 1994 banca a
atras peste 300.000 de deponen"i persoane fizice ai c!ror bani au fost pierdu"i în
ingineriile falimentare. Dintre cei doi vicepre#edin"i ai b!ncii unul era evreu, Ilie
%imon, dar Ion Popescu, presedintele b!ncii, într-un articol pe care l-a semnat în
Economistul din 29.03.1994 ar!ta c! un important rol în demararea #i coordonarea
activit!"ii b!ncii îl poart! un israelian numit Zimmermann. Într-un studiu asupra
activit!"ii masoneriei din România se arat!, legat de momentul inaugur!rii B!ncii
Interna"ionale a Religiei: "Acela#i dr. Ion Popescu (minoritarii #i-au luat, de regul!,
nume de familie române#ti!), î#i exprima uimirea c! la ini"iativa lui de fundamentare a
89
b!ncii în cauz! era flancat pe de o parte de un arab din Arabia Saudit! #i, de cealalt!
parte, de un evreu din Israel. Ambii care îl flancau la inaugurarea b!ncii, erau...
masoni. S! mai amintim, în acest sens, c! "elul masoneriei este tocmai sincretismul
religios #i impunerea ei ca religie unic!, mondial!". (M. Fandarat, Francmasoneria #i
clasa politic!.)
Trebuie s! ar!tam un detaliu deosebit de important. %eful Direc"iei Juridice a b!ncii,
în perioada 1999-2001 a fost %andru Ion, fost #ef al oficiul juridic al Securit!"ii #i mai
apoi al S.R.I., om de încredere al nr. 2 din S.R.I. Mircea Gheordunescu, care l-a
rândul s!u se ocupa de rela"iile externe ale serviciilor secrete române#ti, ini"iind o
strâns! colaborare #i prietenie cu serviciul secret israelian, Mossad-ul. Înainte de a
ajunge la conducerea direc"iei juridice ("consilier expert") a B!ncii Interna"ionale a
Religiilor, unde l-am vizitat personal în acea perioad!, "securistul" I. %andru trecuse
ca jurist pe la Bancorex, filiala Lipscani, (unde nu avea cum s! fie str!in de creditele
neperformante acordate ilegal de Capetti), apoi la Hotel Bucure#ti, folosindu-se de
informa"iile ob"inute pentru a le pune la dispozi"ia israelienilor interesa"i în
privatizare. Este vorba de faptul c! %andru era pl!tit drept consilier de pre#edintele
Sitraco Center din Bucure#ti, israelianul Eliahu Rasin (ast!zi inculpat #i fugit din
România). Ion %andru, pentru a-l ajuta pe Rasin, sesizeaz! Poli"ia Capitalei în numele

B!ncii Interna"ionale a Religiilor împotriva partenerului acestuia în privatizarea
Hotelului Bucure#ti, Ionel Ruse. Poli"ia îl aresteaz! în Elve"ia pe Ruse cu mare tamtam,
iar judecarea acestuia pentru "un prejudiciu" de un milion de dolari adus B!ncii
Interna"ionale a Religiilor "inea prima pagin! a tuturor ziarelor. În realitate creditul
luat de Ruse de la B.LR. fusese acoperit prin garan"iile depuse, iar banca nu fusese
prejudiciat! de acesta. Dar atât poli"ia cât #i presa fuseser! deja manipulate #i folosite.
Li s-a dat un os de ros, în timp ce adev!ra"ii jefuitori ai b!ncii (reclaman"i ai lui Ruse)
î#i vedeau lini#ti"i de afacerile murdare. Evident, instan"a de judecat! l-a g!sit
nevinovat pe Ionel Ruse #i l-a achitat, dup! ce st!tuse îns! mai bine de doi ani în
arestul preventiv al poli"iei, adic! la închisoare. În acest timp, conform planului
demarat prin ac"iunea lui %andru, israelianul Eliahu Rasin a reu#it s! î#i însu#easc!
toate p!r"ile sociale ale firmei lui Ruse, Noni Voiaj s.r.l., care cump!rase Hotelul
Bucure#ti de la Fondul Propriet!"ii de Stat (a se vedea capitolul despre privatizarea
Hotelului Bucure#ti).
Cei peste 300.000 de cet!"eni veni"i "în numele Domnului" s!-#i depune economiile la
B.I.R. nu b!nuiau c!, în spatele b!ncii, î#i vârâser! coada interese oculte, iar suma
total! a depunerilor atrase de B.I.R. de la cei 300.000 de depun!tori drept-credincio#i
(mai degrab! creduli) se ridica, la sfâr#itul anului 1999, la 2.236 miliarde de lei!
Povestea tenebrelor financiare de la B.I.R. duce la celebra ho"ie patronat! de c!tre
escroaca evreic! Maria Vlas, refugiat! temporar în Israel, de la Fondul Na"ional de
Investi"ii, F.N.I. devenind al doilea ac"ionar majoritar al B!ncii Interna"ionale a
Religiilor. Deloc întâmpl!tor, crahul F.N.I. s-a declan#at cu trei s!pt!mâni înainte de
declararea oficial! a falimentului B.I.R. Aceast! asociere a fost "inut! în mare tain! de
c!tre to"i cei implica"i, inclusiv de c!tre autorit!"i. Raportul lichidatorului numit de
Banca Na"ional! a României (B.N.R.) dezv!luie c! ultimele dou! major!ri de capital
de la Banca Interna"ional! a Religiilor au fost f!cute ilegal. Astfel, S.I.F. Oltenia #i
Fondul Na"ional de Investi"ii (Maria Vlas) au înh!"at o halca din B.I.R. f!r! aprobarea
B.N.R.
90
Pentru a ascunde dezastrul din interiorul b!ncii, în 1998 conducerea B.I.R. a falsificat
bilan"ul, raportând un profit nereal de 54 miliarde lei, de#i în realitate banca avea o
pierdere de 81 miliarde lei. Ca urmare, s-au încasat ilegal dividende în valoare de 14
miliarde (inclusiv de c!tre "ac"ionarul" F.N.I.). Pentru a întârzia intrarea în încetare de
pl!"i #i pentru majorarea capitalului cu 200 de miliarde de lei, #efii B.I.R. au mai
investit #i 100 de miliarde de lei în Fondul Na"ional de Investi"ii, bani disp!ru"i
probabil în Israel, unde se ascunsese #i administratoarea Fondului, Maria Vlas.
Banca Na"ional! a României (adic! Mugur Is!rescu) a #tiut înc! din 1996 ce se
întâmpl! la B.I.R., #eful Direc"iei de Supraveghere Bancar! din B.N.R., Nicolae
Cintez!, fiind timp de 5 ani cenzor în cadrul b!ncii. "B.N.R. ar fi avut motive
suficiente #i întemeiate s! aplice ac"iunea legal! de retragere a aprob!rii date
conduc!torilor B.I.R. înainte ca situa"ia financiar! a b!ncii s! devin! iremediabil
deteriorat!" se scrie în raportul lichidatorului b!ncii.
Credem c! publicistul Drago# Dumitru avea dreptate, în mai 1999, când cerea ca
primul ministru al României s! preia controlul asupra B!ncii Na"ionale a României,
pentru a stopa declinul sistemului bancar românesc. El scria, dup! ce amintea cazurile
b!ncilor Dacia Felix, Bankcoop, B.I.R., Columna, Banca Agricol! #i Bancorex:

"Politica B.N.R. va duce, în foarte scurt timp, la pierderea controlului asupra
finan"elor României. Adic!, dup! pierderea industriei #i agriculturii, am cedat #i
telecomunica"iile, iar acum nu vom mai avea nici b!nci române#ti. Ca s! nu mai
vorbim c! armatele str!ine ne survoleaz!, intr! pe teritoriul nostru când vor #.a.m.d....
Nu se poate întreprinde nimic în domeniul reformei, al economiei, în general, atâta
timp cât exist!, practic, dou! guverne -, B.N.R. constituindu-se, de aproape zece ani,
ca un stat în stat. Iar toate probele demonstreaz! c! B.N.R., conducerea sa, a f!cut
totul împotriva intereselor na"ionale."
%i aceasta în timp ce Is!rescu cump!ra pentru Banca Na"ional! a României de la
numitul Schorsch, asociatul de afaceri al tat!lui s!u, metal pentru monede #i suport
pentru bancnotele române#ti. Numai în 1991-1992 s-au cheltuit 31 milioane m!rci
germane pentru monede #i 10 milioane franci elve"ieni pentru bancnote, achizi"ii de la
Handels Contor Schorsch GmbH Siemmental. Norocul prietenului Schorsch c!
România a cunoscut pân! în prezent o infla"ie galopant!, ceea ce a oferit
guvernatorului Is!rescu justificarea de a emite noi bancnote anual.
Când, totu#i, Banca Na"ional! a României #i-a f!cut datoria cerând falimentul b!ncii,
ac"ionariatul cosmopolit (membrii fondatori) al acesteia a s!rit de zece metri în sus,
acuzând tocmai statul român de abuz #i corup"ie, în loc s! cear! socoteal!
administratorilor b!ncii, ceea ce indic! o suspect! solidaritate cu pr!d!torii
depun!torilor români. Astfel, autorit!"ile române au fost reclamate la secretarul
general al N.A.T.O. (lordul Robertson), la ambasada S.U.A. de la Bucure#ti #i la
pre#edintele Comisiei Europene (Romano Prodi), de c!tre "fondatorii" reprezenta"i de
Joseph Noupadja. Majoritatea acestor ac"ionari sunt evrei, precum israelienii Rubin
Zimmerman, Jack Isaac Zimmerman, Chrys Gotlieb-Grujevski, Saul Felberg, Simone
Wiesenmayer, Ritta Galperin, Saimovici Galperin, Soly Kamenitzer, Armin Richter #i
al"ii.
91
La data de 6 martie 2003, directorul Serviciului Român de Informa"ii, Radu Timofte,
a sus"inut în parlament rapoartele de activitate ale S.R.I. pe anii 2000 #i 2001. Cu
acest prilej, el a furnizat informa"ii spectaculoase legate de scandaloasa afacere F.N.I.,
care a tras la fund dup! sine #i Banca Interna"ional! a Religiilor. El spunea c! aceasta
are ramifica"ii interna"ionale: "Cet!"enii, societatea #i chiar institu"ii ale statului au
fost victimele unei mari manipul!ri puse la cale de «escroci de geniu» din conducerea
#i compunerea re"elelor crimei organizate interna"ionale, care mai sunt înc! în umbr!,
fiindc! cei sco#i în fa"! nu sunt decât ni#te pioni, mai mult sau mai pu"in însemna"i".
Referitor la escrocii de geniu, directorul S.R.I. a precizat: "unii au plecat, al"ii au fost
întotdeauna peste grani"!". Despre "plecarea" Mariei Vlas (administratorea F.N.I.),
mai bine zis fuga în Israel, so"ul acesteia a precizat presei c! nu degeaba s-a dus ea
tocmai în Israel.
BANCPOST, vândut! sub valoarea real!
Vânzarea de c!tre statul român a pachetului de ac"iuni de"inute la BancPost c!tre
marele concern General Electric Capital Corporation (GEC Co) pentru suma de 42,8
milioane de dolari dovede#te prostia ce a guvernat priva"izarea b!ncilor române#ti,
guverna"ii din ultimii 13 ani ridicând privatizarea la rang de scop în sine. Astfel ei, de
cele mai multe ori, au vândut g!ina ce f!cea ou! de aur doar pentru a fi pe placul
str!inilor. De ce spunem acest lucru? Deoarece profitul anual al BancPost se ridica la

circa 16 milioane de dolari, iar banca are 123 de unit!"i proprii #i î#i desf!#oar!
activit!"ile pe baza unei conven"ii cu Po#ta Român! în alte 2500 de oficii po#tale din
întreaga "ar!. Veniturile anului anterior vânz!rii s-au situat la circa 230 de milioane de
dolari, iar rata solvabilit!"ii era de 15,3%, mult peste norma interna"ional! de 8%.
Managementul de la General Electric Capital care a decis preluarea BancPost este
format din evrei americani, în frunte cu Dennis Dammerman, care în ultimii ani a
impus firmei o nou! orientare, de servicii financiare, de la c!r"i de credit la servicii
ipotecare #i finan"area companiilor. Politica agresiv! a managementului evreiesc se
bazeaz! pe active de peste 250 miliarde de dolari. Pân! în prezent, BancPost s-a
instalat ca interfa"! între muncitorii români din Israel #i familiile lor din România,
oferindu-le contra comision posibilitatea transmiterii banilor munci"i. În perioada
1998-2002 numai pe aceast! direc"ie au trecut prin visteria b!ncii peste 195 milioane
de dolari, sumele crescând de la an la an, doar în primele dou! luni muncitorii români
din Israel depunând prin Po#ta israelian! c!tre Banc Post suma de 12,5 milioane USD.
Tot prin aceast! banc! pleac! în Israel de la bugetul statului român pensiile evreilor
originari din România.
(Dup! preluarea întreprinderii bucure#tene Turbo-mecanica, printr-un "joint venture"
din ianuarie 2002, la care a contribuit cu numai câteva milioane de dolari, alt! "int! a
General Electric este #i preluarea importantei întreprinderi Electroputere-Craiova.)
Evocând perioada anilor '70, britanicul Paul Johnson, arat! c!:
"Evreii britanici moderni nu duceau lips! de energie. Ei erau activi în finan"e, a#a cum
fuseser! mereu... Dinastia [evreiasc!] Sieffa transformat firma Marks & Spencer în
cel mai rezistent triumf al comer"ului britanic postbelic, iar Lordul [evreu] Weinstock
92
a transformat General Electric în cea mai mare firm! britanic!. Evreii erau influen"i #i
în publicarea de c!r"i #i ziare... în num!r tot mai mare, ei s-au a#ezat (chiar dac!
ocazional) pe b!ncile Camerei Lorzilor. A fost o vreme, la mijlocul anilor '80, când
din cabinetul britanic f!ceau parte nu mai pu"in de cinci evrei" (O istorie a Evreilor,
Editura [evreiasc!] Hasefer, Bucure#ti 2001, pag.441).
Re"inem din lucrarea filosemit! a lui Johnson c! General Electric, crea"ie evreiasc!,
este totodat! cea mai mare firm! britanic!, iar c! succesul ei a coincis cu momentul în
care guvernul Margaret Thacher cuprindea cel pu"in cinci evrei. Din câte ne amintim,
M. Thacher a procedat #i la privatizarea întreprinderilor britanice de stat, ceea ce a
adus clanului bancherilor evrei Rothschild câteva miliarde de lire sterline.
În România, General Electric nu ac"ioneaz! f!"i#, reprezentan"a sa fiind de"inut! de o
cutie po#tal!, Nuovo Pignone off-shore, cu sediul în apartamentul nr. 10, bloc D2,
strada Luteran! din Bucure#ti, iar mai recent au ap!rut semne de întrebare despre
modul cum func"ioneaz! administrarea post-privatizare a b!ncii române#ti preluate de
General Electric. Comentând apari"ia numelui Banc Post în anexa Hot!rârii de Guvern
nr. 1516/1812.2002, în vederea supravegherii de c!tre o Direc"ie din cadrul
Ministerului Finan"elor, sub titlul "Banc Post, alt! banc! pus! sub supraveghere", un
s!pt!mânal bucure#tean (A.P.) comenta la 3.03.2003:
"De fapt, care sunt criteriile pe baza c!rora s-a alc!tuit lista men"ionat!? În aceasta
sunt inclu#i colo#ii - contribuabili incapabili s!-#i suporte #i s!-#i achite datorii
considerabile, adic! reprezentan"ii unui management deplorabil"
Se afirm! c! administra"ia b!ncii s-a cam jucat cu banii acesteia, iar acum se afl! în

dificultate (imposibilitate?) de a-#i mai pl!ti taxele c!tre statul român.
Banca Român! de Dezvoltare (B.R.D.)
În ghearele evreilor prin Société Generale
Banca Român! de Dezvoltare (B.R.D.) este alt! banc! de stat româneasc! acaparat!
de un consor"iu evreiesc. Evreul francez Isaac Pereire este creatorul cartelului bancar
francez Société Generale, care a preluat de la statul român Banca Român! de
Dezvoltare.
De la crearea sa, banca Société Generale a trecut prin numeroase prefaceri, fiind
necesar! la un moment dat salvarea sa de c!tre statul francez, care a preluat-o în
proprietatea sa înainte de a falimenta. Adus! la un apogeu al activit!"ii sale, în anul
1987 guvernarea francez! "de dreapta" procedeaz! la privatizarea b!ncii, a treia banc!
ca m!rime a Fran"ei, ceea ce face ca, în scurt timp, ac"iunile b!ncii s! fac! obiectul
unor specula"ii bursiere în spatele c!rora s-a aflat magnatul evreu George Soros.
Acesta, "beneficiind de informa"ii privilegiate", reu#e#te în 1988 ca, împreun! cu
împuternicitul s!u, s! plaseze ac"iunile b!ncii în mâinile uneia dintre firmele apropiate
intereselor sale (Marceau Investissement) #i s! ob"in! un profit personal de 5,7
milioane de dolari. Dezv!luirea acestei afaceri a declan#at o adev!rat! furtun!
politic!, conducând la anchetarea câtorva func"ionari de stat, în timp ce ministrul de
93
finan"e francez, Pierre Beregovoy, s-a sinucis. Magnatul evreu George Soros a
comp!rut ca inculpat abia în anul 2002 în fa"a Tribunalului Corec"ional din Paris,
datorit! faptului c!, ini"ial, comisiile rogatorii interna"ionale au fost orientate în
direc"ia Elve"iei, Marii Britanii, Luxemburgului #i Olandei, ceea ce a întârziat
finalizarea anchetei.
Société Generale a fost implicat! în anul 2002 într-un puternic scandal de sp!lare de
bani, în tandem cu banca Leumi Le din Tel Aviv-Israel, cu un grup de b!nci
israeliene. Afacerea reprezint! dovada c! Société Generale serve#te interesele
evreimii cosmopolite #i israeliene.
În fapt, ancheta în leg!tur! cu sp!larea de bani de la sediul central din Paris al Société
Generale a fost demarat! în 1988, ca urmare a unui denun" f!cut de Credit Lyonnais.
Acesta observase comportamentul suspect al unuia dintre clien"ii s!i, patronul unei
firme de textile cu sediul la Sentier, un mic cartier comercial din centrul Parisului.
Aici se g!sesc numeroase firme cu acela#i profil, de"inute de patroni evrei. Justi"ia
francez! a descoperit c! Sentier este centrul unui sistem de sp!lare a unor mari sume
de bani, de provenien"! incert!. Astfel, a fost descoperit! o re"ea de persoane care
primeau cecurile acestor firme evreie#ti pariziene #i, în schimbul unor mici
comisioane, le depozitau #i le încasau în b!ncile la care lucrau.
Derularea anchetei a condus la doi exper"i contabili ai b!ncii (actualmente disp!ru"i #i
da"i în urm!rire interna"ional!) care au construit sistemul de sp!lare de bani cu
ajotorul câtorva b!nci israeliene, precum Israeli Discount Bank #i Leumi Le - Tel
Aviv. Ziarul Curentul din 16 ianuarie 2002 descrie astfel ingineria de la Société
Generale:
"Cecurile, furate sau înregistrate pe numele unor companii fictive, porneau din b!ncile
franceze c!tre Israel. Aceast! "ar! are particularitatea de a permite modificarea
destinatarului unui cec printr-o simpl! men"iune scris! de mân! #i înso"it! de o
#tampil!, în cazul concret pe care îl avem în discu"ie, #tampila era furnizat! fie de

Israeli Discount Bank, fie de First International Bank of Israel."
În acest fel, cecurile se reîntorceau în Fran"a, ca #i cum nimic nu s-ar fi întâmplat, #i
erau încasate chiar de la b!ncile de la care chipurile porniser!. Având în vedere
poten"ialul infrac"ional al practicii, cele mai multe state ale lumii, spre deosebire de
Israel, au interzis acest tip de opera"iune, prin care se modific! destinatarului unui cec.
Israelul îns! nu pierde nimic, deoarece nu-1 deranjeaz! s! spijine infractorii evrei din
alte p!r"i ale lumii, în dauna staelor care îi g!zduiesc.
Este, îns!, cel pu"in suspect modul cum Société Generale a acceptat s! deblocheze, în
profitul unei ter"e persoane, un cec cu marca Trezoreriei Na"ionale franceze - comenta
presa fancez! la sfâr#itul anului 2001 -, sau, mai mult, s! crediteze un cont al unui
obscur cet!"ean din cine #tie ce parte a lumii.
Rezultatul acestor dezv!luiri a fost acela c! la începutul anului 2002 conducerea
b!ncii Société Generale de la Paris a fost arestat! #i anchetat!, în frunte cu
pre#edintele b!ncii, Daniel Bouton, care înainte de a conduce banca a activat în plan
politic. Astfel, el a fost director al bugetului Fran"ei în cadrul Ministerului Finan"elor,
sub ministeriatul lui Pierre Beregovoy, cel care s-a sinucis când a izbucnit scandalul
94
legat de preluarea #i manipularea bursier! a ac"iunilor b!ncii Société Generale, post
privatizare, de c!tre magnatul evreu Soros. Conducerea b!ncii a fost pus! sub acuzare.
Judec!toarea de instruc"ie, Isabelle Prevost-Desprez, cea care instrumenteaz! cazul, a
declarat: "Société Generale a fost corespondentul, în Fran"a, al b!ncilor israeliene care
au procedat la modificarea destinatarilor unor cecuri. Responsabilii s!i în chestiuni
legate de sp!l!ri de bani nu au dat nici un semnal de alarm!. Cel care nu sufl! un
cuvânt, î#i d! consim"!mântul, chiar dac! indirect, la tranzac"ii dubioase".
Descoperirea marii fraude a apar"inut poli"iei pariziene. La Bucure#ti, pre#edintele
b!ncii, Bogdan Baltazar, s-a gr!bit s! dea un comunicat presei în care s! arate c! sub
conducerea sa nu s-a întâmplat nimic, dar în num!rul viitor vom prezenta în premier!
absolut! documente care îl contrazic (este vorba de credite acordate f!r! acoperire,
nerecuperabile, ce pot falimenta B.R.D.). Oricum, Bogdan Baltazar a fost instalat
strategic la conducerea b!ncii chiar înainte de privatizarea acesteia. O alt! banc!
evreiasc! preocupat! de preluarea B.R.D. era Chase Manhattan Bank - S.U.A. ale
c!rei interese în România le promova evreul Phillip Bloom, cu care Bogdan Baltazar
avea o colaborare vecin! cu complicitatea în privatizarea economiei române#ti, cât
timp a func"ionat ca vicepre#edinte al Fondului Propriet!"ii de Stat, func"ie special
creat! la acea dat!, chiar... pentru el.
95
România, #inta sionist!
Masoneria, evreii "i "Lojile NATO". Într-un capitol anterior am ar!tat ac"iunile
sionismului mondial, menite a-#i subordona #i controla masoneria. Acesta fapt a ajuns
s! fie recunoscut f!"i# chiar de c!tre masoni. Ritul masonic "sco"ian", rit practicat #i
de c!tre sioni#tii de la B'nai B'rith, #i de c!tre majoritatea lojilor masonice române#ti
de ast!zi, nici nu respect! num!rarea anilor de la Iisus Hristos, ci a adoptat calendarul
ebraic, anul nou îl celebreaz! la 17 septembrie, iar lunile anului poart! nume evreie#ti.
În prezent lojile masonice din România num!r! cea 2.500 membrii. Dintre cei mai
cunoscu"i politicieni "fra"i" masoni români pot fi enumera"i Victor Babiuc, Viorel
Cataram!, Adrian N!stase, Radu Vasile, Petre Roman, Nicolae Alexandru, Dan Ioan

Popescu, Corneliu Ruse #.a., apartenen"a celor mai mul"i r!mânând secret!.
Cei mai reputa"i istorici ai activit!"ii masoneriei în România, Radu Com!nescu #i
Emilian M. Dobrescu , consider! c! anii 1945-1948 reprezint! epoca intensei
colabor!ri dintre masoneria româna #i regimul comunist, cea mai agreat! de masoni
fiind conduc!toarea comunist! evreic! Ana Paucker. Un num!r masiv de comuni#ti
sunt ini"ia"i atunci în masonerie, iar masoni de mare prestan"! (Mihail Sadoveanu,
Horia Hulubei, Mihai Ralea, N.D. Cocea, Victor Eftimiu #i al"ii) colaboreaz! activ cu
noul regim politic.
Istoricii masoni sus"in ast!zi ideea c! odat! cu instalarea regimului comunist în
România, în anul 1948, activitatea masonic! a fost obstruc"ionat!, astfel încât, în luna
iunie, din proprie ini"iativ!, masoneria intr! în adormire, încetându-#i activitatea
Supremul Consiliu de 33 din România, Marea Loj! Na"ional! #i Ordinul Masonic
Român. Masoneria român! #i-a continuat apoi activitatea în occident chiar din 1948.
O reprezentan"! a Marii Loji Na"ionale Române a func"ionat la Paris sub obedien"a
Marii Loji din Fran"a, sub forma a dou! ateliere: România Unit! (condus! de evreul
Jean Pangal, care nu recuno#tea autoritatea lui Mihail Sadoveanu) #i La Chaine
d'Union (creat! de Vintil! Petal!). La rândul lor s-au reorganizat în exil Supremul
Consiliu de 33 din România #i Ordinul Masonic Român (a c!rei conducere a fost
preluat! de evreul Marcel Shapira), împreun! cu câteva loji române#ti.
În realitate, a#a cum arat! cei doi autori mai sus cita"i: "în iunie 1948 fra"ii masoni
sunt întreba"i când iau concediu ca s! poat! participa la munca patriotic! de
reconstruc"ie a "!rii. Perspectiva i-a speriat #i o parte din ei pleac! in str!in!tate, cu
documente #i arhive... Nici o m!sur! punitiv! nu a fost luat! de comunit!"i contra
francmasonilor".
În perioada 1948-1989, se crede ca a existat un moment când masoneria a fost iar!#i
la loc de cinste în România. Istoricii sus"in c! Nicolae Ceau#escu a încurajat
masoneria pân! în 1971 #i a tolerat-o pân! în 1980. Termenul de "epoc! de aur" a fost
pentru prima dat! aplicat domniei lui Ceau#escu de un istoric mason, D.G.
%erb!nescu, în volumul III din Histoire de la Franc-Magonnerie Universelle, înc! din
1966.
D.G. %erb!nescu, care 1-ar fi sedus pe Nicolae Ceau#escu la cauza masonic!, era
membru al unei loji române#ti "din emigra"ia" de la Paris dup! 1948, al!turi de Ion
Adlerberg #i al"i româno-evrei condu#i de Marcel Shapira. Aceea#i autori repet!
informa"ia lansat! de francezul Pierre Cârpit conform c!rei Nicolae Ceau#escu ar fi
96
fost membru al lojei masonice "ultrasecret!" Propaganda Due (celebra P2, ce a f!cut
obiectul anchetei procuraturii italiene). Afirma"ia s-a bazat pe declara"iile #i
însemn!rile lui Licio Gelli, venerabilul lojii P2, dar a fost ulterior dezmin"it! de alte
loji (!) masonice, precum Marele Orient al Fran"ei. "C!derea" lojii P2 s-a datorat
afilierii cu mafia italian! #i implic!rii în deturn!ri de fonduri soldate cu falimentul
uneia dintre cele mai mari b!nci italiene, dar nu numai. O anchet! a revistei italiene
L'Europeo (continuat! de anchetele de pres! din România) relata c! P2 a fost
implicat! prin anii 70 într-o tentativ! de lovitur! de stat în Italia, împreun! cu membri
ai serviciilor secrete italiene. "Condus! de Lucio Gelli, loja a f!cut prozeli"i #i în
România. Atunci când serviciile secrete italiene au oferit Securit!"ii, pentru 160.000
de dolari, dosarele a 16 importan"i membrii de partid care apar"ineau P2, Elena

Ceau#escu s-a opus. Motivul: Elena #i Nicolae Ceau#escu erau membri ai P2."
Dincolo de m!rturia lui Lucio Gelli, nimic nu mai poate demonstra ast!zi faptul c!
Nicolae Ceau#escu a fost sau nu membru al lojei masonice P2 (Propaganda Due), dar
putem considera ca fiind un document probatoriu lucrarea de "istorie" elaborat! de
lojile din Paris în 1966, loji conduse de Marcel Shapira, lucrare care a declan#at
practic ideologia dictaturii ceau#iste, a cultului personalit!"ii, demarând prin conceptul
mason al "epocii de aur". Ceau#escu avea ulterior s! introduc! felurite obiecte rituale
în cadrul organiz!rii statale a României, a#a cum a fost sceptrul, posibil! inspira"ie
masonic!. Faptul c! în 1966 a existat sprijinul masonic extern pentru Nicolae
Ceau#escu, prelungit pân! în 1971, face s! fie mai mult decât probabil ca Ceau#escu
s! fie avut #i contacte personale cu Marcel Shapira, liderul masoneriei române din
"exil". Având în vedere valoarea de ipotez! a teoriei lansate de un autor bizar (Marcel
Fandarat, Francmasoneria #i clasa politic!, care ba laud!, ba condamn! masoneria)
suntem nevoi"i s! o prezent!m: "Când #i cum a fost exclus Ceau#escu din aceast! loja
(P2), nu se poate #ti, cert este c! el a fost împu#cat în ziua de Cr!ciun, moartea sa fiind
de fapt una simbolic!... în timpul pseudo-procesului de la Târgovi#te, înainte cu
câteva momente de a fi executat, Ceau#escu s-a adresat Elenei Ceau#escu astfel: «Ai
v!zut ce ne-a f!cut Marcel?» În ultimele clipe ale vie"ii, Ceau#escu realizase c!
masoneria îi hot!râse soarta: execu"ia capital!, numele de cod al masoneriei fiind
Marcel, nume pe care îl b!nuim a avea leg!tur! cu Marcel Shapira, cel care, la Paris, a
fost #eful masoneriei române în exil. Aceast! referire a lui Ceau#escu, prin acest nume
de cod, se poate reg!si pe caseta video a asasin!rii lui la Târgovi#te, hot!rât! de acel
Tribunal Masonic în data de 25.12.1989." Acela#i autor consider! ca pe o dovad!
cert! a complotului masonic în asasinarea cuplului Ceau#escu, prezen"a
"revolu"ionarului" Gelu Voican-Voiculescu ca reprezentant al noii puteri #i membru al
tribunalului ad-hoc care i-a judecat #i ucis pe cei doi, devenit mai apoi vice primministru
al României (adjunct al prim-ministrului evreu Petre Roman). Voican-
Voiculescu fiind la acea dat! mason ini"iat în gradul 33 al ritului sco"ian antic #i
acceptat. Acela#i Gelu Voican-Voiculescu s-a ocupat personal #i de ritualul înhum!rii
#i înmormânt!rii celor doi "dictatori". Presa a semnalat #i dup! aceste evenimente c!
Voican-Voiculescu a continuat s! î#i des!vâr#easc! cariera masonic!. Astfel, Petre
Roman a trimis o scrisoare de recomandare la Cairo, prin care îl autoriza pe
ambasadorul României Ion Angelescu s!-l asiste pe Gelu Voican-Voiculescu la
ceremonia afilierii în loja ritului Memphis-Mishraim din Egipt.
În prim!vara anului 1990, în presa româneasc! au fost publicate mai multe articole ale
"Grupului de la Paris", reprezentând 19 masoni din afara obedien"ei Supremului
97
Consiliu al Ordinului Masonic Român condus de evreul Shapira, iar în toamn! a fost
înfiin"at! la Bucure#ti loja Concordia, sub obedien"a Marelui Orient al Italiei.
Prima ac"iune important! a avut loc în octombrie 1990, când, prin hot!rârea adun!rii
generale a lojilor masonice române "în exil" #i a lojilor de grade superioare
(dependente de Supremul Consiliu de 33 al Ordinului Masonic Român) se constituie
la Paris Marea Loja Na"ional! Român!, compus! din trei loji de baz!: Steaua Dun!rii,
România Unit! (România Liber!) #i Solidaritatea (Pax in Deo), mare maestru fiind
ales Alexandru Paleologu. În mai 1991 Marele Oriental Fran"ei a înfiin"at la Bucure#ti
loja Humanitas.

Soarta masonic! (#i nu numai) a României avea s! se decid! îns! de c!tre evreul
Marcel Shapira în perioada 16-21 mai 1992 la Istanbul (Turcia), cu ocazia Conferin"ei
Interna"ionale a Marilor Comandori ai Supremelor Consilii de Rit Sco"ian Antic #i
Acceptat din Europa, S.U.A. (ambele jurisdic"ii: Nord-Washington #i Sud-Boston),
Canada, Australia #i Israel. Numit #i "american" (sau "masonerie neagr!"), Ritul
Sco"ian Antic #i Accepta este considerat cel mai puternic pe plan mondial, fiind
adoptat, a#a cum am ar!tat mai sus, #i de puternicul ordin evreiesc sionist B'nai B'rith.
Membrii "delega"iei române" la Istanbul, adic! Marcel Shapira #i Al. Chiriceanu au
prezentat situa"ia din România #i "nevoile "!rii dup! 45 de ani de devastare
comunist!". Cu acest prilej a avut loc importanta întâlnire privat! dintre Marcel
Shapira #i Marele Comandor al Jurisdic"iei Sud din S.U.A. (Washington), C. Fred
Kleinkneght #i ceilal"i mari comandori masoni americani. Este de în"eles c! ce avea s!
se întâmple la Bucure#ti cu începere din luna ianuarie a anului urm!tor, sub prezidiul
aceluia#i mare comandor american Kleinkneght, a fost aranjat chiar atunci de c!tre
masonul Marcel Shapira. (Ca #i Marcel Shapira, procurorul general al Israelului, #i
mai apoi ministru al Justi"iei, Joseph Shapira, celebru pentru deplasarea for"at! a
palestinienilor #i r!pirea teritoriilor acestora, este evreu originar din România.)
Consecin"a aranjamentelor de la Istanbul a fost c! cele mai active loji str!ine în
ini"ierea noii vie"i masonice din România au fost cele din S.U.A., Fran"a #i Italia, care,
cu sprijinul B'nai B'rith, în 1993 au organizat mai multe evenimente importante:
La Cercul Militar din Bucure#ti, la 24 ianuarie 1993, a avut loc fastuoasa ceremonie
de "reaprindere a luminilor" #i instalare în România a Marii Loji Na"ionale din
România. Cu ocazia rede#tept!rii Marii Loji Na"ionale din România, în prezen"a
multor masoni str!ini, printre care #i înalte oficialit!"i occidentale, s-a stabilit ca destin
al României angajarea pe drumul intr!rii în Alian"a militar! atlantic!, NATO. Aceasta
a fost de fapt chiar semnifica"ia desf!#ur!rii ceremonialului, îndeplinit de americanul
C. Fred Kleinkneght, la Cercul Militar din Bucure#ti în cadrul Casei Centrale a
Armatei, redenumit! ast!zi "Casa Nato". Din partea masoneriei italiene a participat #i
marele maestru Giuliano di Bernardo, dar #i adjunctul lui Kleinkneght, evreul
american Arnold Hermann. Printre participan"ii români s-a remarcat prezen"a lui Dan
Amedeo L!z!rescu #i Nicu Filip, acesta devenind mare maestru, iar Costel Iancu mare
maestru adjunct.
În aprilie al aceluia#i an, 1993, afl!m despre activitatea Ordinului Masonic Român
care îl avea în func"ia de mare comandor al Supremului Consiliu al Ordinului pe
evreul Marcel Shapira, "aflat în exil la Paris de 45 de ani". Marcel Shapira declara
presei române#ti c! "începerea activit!"ii, respectiv deschiderea unui sediu la
98
Bucure#ti va fi f!cuta în toamna", #i c! primul mare comandor, cu caracter provizoriu,
va fi domnul Dan Amedeo L!z!rescu. Înregistrarea efectiv! a personalit!"ii juridice a
Marii Loji Na"ionale s-a efectuat de c!tre Judec!toria Sectorului 3 (la 17 septembrie
1993, dosar 57/PJ/1993), la dosar aflându-se #i "avizul favorabil" (?!) al Ministerului
de Externe român. Tot din presa scris! s-a aflat c! "una din Lojile Bazelor NATO #i
Supremul Consiliu Mama al Jurisdic"iei de Sud al S.U.A., în 7 mai 1993 #i-au trimis
mai mul"i reprezentan"i în România, la Bucure#ti, printre care #i pe Fred Klienknecht,
Suveranul Mare Comandor al Lumii, deplasându-se în vizit! la Bucure#ti, unde la
Casa Armatei (azi Casa NATO), în ziua urm!toare, s-au f!cut ini"ieri #i ridic!ri în

grad."
"Senatorul mare maestru [mason] Nicolae Alexandru - scria acum câ"iva ani tot
cotidianul Evenimentul Zilei - va cere sprijinul masonilor din Congresul S.U.A.
pentru integrarea României în NATO. Pre#edintele Comisiei de Ap!rare a Senatului,
senatorul Nicolae Alexandru, mare maestru mason, ne-a declarat c! în perioada
urm!toare va întreprinde o vizita în S.U.A. pentru a solicita masonilor din Congresul
american sprijin pentru integrarea României în NATO. Dup! cum a precizat marele
maestru, ponderea acestora în politica american! este extrem de însemnat!, mai ales
c!: «to"i pre#edin"ii americani, cu excep"ia lui John K. Kennedy, care a fost ucis, au
fost masoni» .
Parc! în opozi"ie cu pre#edintele mason al Comisiei, vicepre#edintele Comisiei de
Ap!rare a Senatului, la acea data Radu Timofte, a declarat la rândul s!u presei c!
"tendin"a masoneriei, din ce în ce mai vizibil!, de a acapara toate func"iile importante
în stat reprezint! un pericol pentru România".
Ulterior, la 17 iunie 1993, în prezen"a cancelarului supremului consiliu al Ordinului
Masonic Român (Mihai Musceleanu), supremul consiliu l-a înlocuit pe Amedeo
L!z!rescu, iar anul 1997 îl g!se#te pe func"ia de suprem comandor al Marii Loji
Na"ionale pe Constantin (Costel) Iancu.
Planul de dezmembrare a României, ce urma mai apoi s! fie încredin"at spre aplicare
masoneriei din România, a fost dezv!luit într-un articol din Los Angeles Times înc!
de la 25 august 1992, articol semnat de William B. Wood, geograf #ef al
Departamentului de Stat al S.U.A., care propunea o hart! mondial! cu jum!tatea de
nord a Transilvaniei #i cu Bucovina ca f!când parte din Ungaria, iar nordul Moldovei
ca fiind parte din Ucraina. Los Angeles Times este unul dintre cele patru ziare mari
ale "Stabilimentului" oligarhiei mondiale (C.F.R., Comitetul celor 300, Bilderberg),
strict controlate #i cenzurate ca s! publice numai linia politic! a Noii Ordini Mondiale.
"Dorin"a de anihilare a României pe care o nutresc promotorii Noii Ordini Mondiale
este spontan! #i nu este r!spunsul la nici un fapt sau gest comis de poporul român, ori
de c!tre conduc!torii acestuia - scrie Traian Golea în Regizarea unei noi condamn!ri a
poporului român, comentând articolul din Los Angeles Times. În primul rând
România, care nu avea datorii externe în 1989, s-a îndatorat la Fondul Monetar
Interna"ional cu câte un miliard de dolari în fiecare an din 1989 încoace, f!r! ca
nivelul de trai sau dezastrul industrial, agrar #i economic s!-i fie ameliorate."
Ac"iunea ofensiv! prin masoneria român!, dirijat! de interesele oculte din afara "!rii,
iese la iveal! de abia în 1997. Iat! cum prezenta aceast! situa"ie ziarul Evenimentul
99
Zilei din 4.02.1997, ar!tând c! venerabilul mason Dan Amedeo L!z!rescu este supus
de peste 7 ani #icanelor permanente din partea unor persoane dubioase, ce au sprijin
financiar puternic din afara grani"elor României:
"Andre Szakvary dore#te s! fie liderul masoneriei române#ti. Sâmb!t!, l februarie
1997, la CIuj-Napoca a avut loc o reuniune a separati#tilor din Marea Loja Na"ional! a
României. Liderii acestei mi#c!ri separatiste sunt [evreul] Ernst Schlesinger #i
[maghiarul] Andre Szakvary, acesta din urma erijându-se în reprezentant al
masoneriei române#ti, de#i nu cunoa#te deloc limba român!. Szakvary a dat citire unui
anun" în care se afirma c! el este liderul Marii Loji Na"ionale a României începând cu
l februarie 1997, cu sprijinul Supremului Consiliu al Marelui Orient al fran"ei.

Aceast! decizie urmeaz! s! fie supus! deciziei Conventulni (un fel de conferin"!
na"ional! a masoneriei) la reuniunea de la mijlocul lunii februarie. Lui Dan Amedeo
L!z!rescu i s-a repro#at faptul c! nu a reu#it, în calitatea sa de lider al masoneriei
române#ti, s! fac! o unificare benefic! a tuturor cercurilor masonice din România.
Ceea ce este mai pu"in cunoscut este faptul c! principalul obiectiv al mi#c!rii
separatiste este crearea unui a#a-numit District Transilvania în cadrul Marii Loji
Române#ti. O parte din lojile din Transilvania ale Ritului Sco"ian Antic #i Acceptat au
complotat împotriva caracterului na"ional al masoneriei române#ti. Sub bagheta celor
doi, Schlesinger #i Szakvary, for"e interesate sus"inute financiar foarte puternic din
exterior, doresc ini"ierea unui proces de secesiune a Transilvaniei de România.
Aceasta ac"iune se vrea o influen"! asupra leg!turilor tradi"ionale ale masoneriei:
adic! cercurile financiare, factorii de decizie politic! #i, nu în ultimul rând, serviciile
secrete, pentru ca acestea s! creeze premisele unei rupturi teritoriale a României.
Dan Amedeo L!z!rescu a declarat:
"Ceea ce se întâmpl! de câtva timp în mi#carea masonic! româneasc! #i s-a întâmplat
#i sâmb!t! la Cluj-Napoca este o imens! porc!rie. Câ"iva parveni"i cu preten"ii de
reprezentan"i ai masoneriei creeaz! un periculos curent cu caracter antina"ional,
doresc s! compromit! România cu orice pre", au leg!turi evident anticonstitu"ionale în
exterior #i arunc! cu noroi într-o institu"ie cu un rol deosebit de important în crearea
Noii Românii."
Mai mult, Dan Amedeo L!z!rescu a mai afirmat c! liderul ofensivei asupra integrit!"ii
na"ionale a României, Marele Orient Francez (din care a f!cut parte #i pre#edintele
Fran"ei, Françoise Mitterand), este creat de evreime #i c!, dup! c!derea lui Napoleon
al III-lea, ace#tia au înl!turat din ritualul masonic toate simbolurile cre#tine, fiind
totodat! #i membri ai Partidului Republican Francez #i ai Partidului Radical-Socialist.
Pe cu totul alt! pozi"ie s-a situat Marea Loja Na"ional! din Fran"!, favorabil!
masonilor români.
1999 este anul declan#!rii r!zboiului în cadrul masoneriei române. Anul debuteaz! cu
vizita în aprilie a "seniorului" Alfred Koska, mare maestru al Uniunii Marilor Loji din
Germania, pentru a recunoa#te oficial Marea Loja Na"ional! Român! #i a semna o
declara"ie comun!, "România fiind prima "ar! din cele r!mase în afara Uniunii
Europene #i NATO care a intrat, astfel, în marea familie european!" s-a spus la
conferin"a de pres! masonic! organizat! cu acest prilej la Hotelul Hilton din
Bucure#ti. Masonii români au mul"umit public "fra"ilor" germani deoarece #i-au
100
amintit c! "România exist! în sud-estul Europei" #i s-a concluzionat c! rezultatul
acestei noi "înfr!"iri" va fi "rapida integrare a României în structurile europene #i în
NATO".
Scandalul efectiv a fost declan#at de conferin"a de pres! organizat! în octombrie 1999,
de c!tre acela#i Andre Szakvary, auto-prezentat ca Mare Comandor pentru România
al Ritului Sco"ian Antic #i Acceptat, care, invocând #i rezolu"ia Conventului de la
Viena din 1997, nega astfel autoritatea lui Costel Iancu ca Suprem Comandor al Marii
Loji Na"ionale din România, Szakvary fiind sus"inut f!"i# în demersul s!u de lojile
masonice franceze #i ungure#ti. Motivul public al convoc!rii conferin"ei de pres! l-a
reprezentat "aniversarea a 120 de ani de la fondarea Supremului Consiliu pentru
România", ceea ce era un evident pretext, deoarece în 1879 s-a constituit un

autointitulat
"Comitet Central Masonic" (#i nu un real Suprem Consiliu Masonic), care
mai era #i preponderent evreiesc sau cosmopolit: dr. Fialla, dr. Carol Davila, G.
Lahovari, Edgar de Herz, dr. Steiner, dr. Blumenfeld, E. Grunwald, C. Buc#ean #i
al"ii.
Interven"ia în Parlamentul României a omului politic mason Dan Amedeo L!z!rescu a
adus în vizorul autorit!"ilor române adev!ratele scopuri ale celor interesa"i de a plasa
un ungur în fruntea masoneriei române#ti: dezmembrarea teritorial! a "!rii. De aceea,
supremul comandor al Marii Loje Na"ionale, Costel Iancu, a fost audiat de Comisiile
de Ap!rare ale Camerei Deputa"ilor #i ale Senatului, precum #i de Comisia
parlamentar! de control asupra S.I.E., unde el a confirmat inten#ia unor structuri
masonice str!ine privind federalizarea României. Concret, Costel Iancu a ar!tat
c!, la Bruxelles, reprezentan#ii masoneriei europene i-au spus clar c! trebuie s!
se produc! o împ!r#ire a României în regiuni autonome, iar Transilvania trebuie
s! intre sub tutela masoneriei franceze. Evident, Costel Iancu nu #i-a ar!tat acordul
#i, de aici, dorin"a masoneriei franceze de înlocuire a sa din fruntea masoneriei
române cu belgianul de origine maghiar! A. Szakvary. Ne întreb!m dac! aceast!
"schism!" a fost momentul în care evreul Marcel Shapira a sc!pat din mân! masoneria
din România, sau s-a acordat prioritate intereselor lojilor "americane" din Ritul
sco"ian vechi #i acceptat (care are în spate Lojile NATO #i B'nai B'rith), dar se pare c!
Tribunalul Masonic (nu cel institu"ionalizat în România în 1996, ci cel al
"Conventului de la Viena") a decis înl!turarea lui Costel Iancu pentru vina de a fi
dezv!luit organelor statului român discu"iile masonilor purtate la Bruxelles, iar
"fratele" Micu Filip, primul mare maestru român dup! 1989, îl instaleaz! la 13 martie
2002 în demnitatea de mare maestru al Marii Loji Na"ionale din România pe maiorul
Viorel Danacu, din cadrul Ministerului de Interne (absolvent al Facult!"ii de Medicin!
Veterinar! din Bucure#ti #i al Colegiului de Ap!rare Na"ional!, seria a III-a). Este
extrem de curioas! "instalarea" maiorului V. Danacu ca mare maestru mason, c!ci
conform propriei declara"ii (în ziarul Oglinda-OTV din 20.12.2002) prima ini"iere în
masonerie, de#i fusese studiat timp de câ"iva ani, a avut loc cu numai o lun! înainte de
preluarea func"iei supreme: "Prima întâlnire a fost în martie la recomandarea cuiva".
Este de aceea posibil ca dl. maior Danacu s! fie o simpl! marionet! în mâna "greilor",
a "venerabililor", care r!mân astfel în umbr!.
Reinstalarea B'nai B'rith în România. Unul dintre cei mai cunoscu"i agen"i din
România ai lojei evreie#ti mondiale B'nai B'rith, a fost pân! recent ex-ambasadorul
S.U.A., Alfred Moses.
101
Dac! ne amintim, postul oficial de televiziune român, TVR 1, îl prezenta în 1996 pe
pre#edintele României, Ion Iliescu, aflat în deplasare în S.U.A., înso"it de ambasadorul
evreu al Americii în România, Alfred Moses, vizitând "organiza"ia pentru drepturile
omului B'nai B'rith" #i Muzeul Holocaustului (înfiin"at tot de B'nai B'rith). Nimic
despre caracterul secret al organiza"iei în #tirea televiziunii române. În schimb, din
chiar sediul B'nai B'rith, Ion Iliescu a adoptat public o atitudine ostil! #i vehement! la
adresa pre#edintelui partidului România Mare, ceea ce a condus în acela#i an la ie#irea
de la guvernare a celor trei secretari de stat ai partidului na"ionalist.
Aceea#i situa"ie s-a repetat în 2001, cu ocazia vizitei oficiale în S.U.A. a premierului

omân Adrian N!stase, vizit! organizat! de evreul Mark Meyer (consilier totodat! al
pre#edintelui Iliescu #i pre#edinte al firmei Herzfeld & Rubin). Momit cu cacealmaua
mondial! numit! Muzeul Holocaustului, primul-ministru Adrian N!stase s-a jurat în
fa"a liderilor B'nai B'rith c!, întors în România, va d!râma statuile mare#alului Mihai
Antonescu #i c! va distruge na"ionalismul român. Lucrurile s-au întâmplat întocmai,
de#i pare incredibil. Pân! în prezent a învins doar statuile #i ne-a impus recunoa#terea
Holocaustului (distrugerea total! a evreilor în timpul celui de al doilea r!zboi
mondial), orice român riscând 5 ani de închisoare dac! nu recunoa#te c! neamul s!u e
uciga# de evrei, ignorându-se faptul c! num!rul evreilor uci#i de câ"iva fanatici simi#ti
#i de c!tre ocupan"ii germani a fost de câteva zeci de ori mai mic decât al evreilor
refugia"i în România (proteja"i pe cât posibil de popula"ie #i autorit!"i) pentru a pleca
apoi în Israel. Iat! textul legii: "Contestarea sau negarea în public a Holocaustului ori
a efectelor acestuia se pedepse#te cu închisoare de la 6 luni la 5 ani #i interzicerea
unor drepturi." (Ordonan"a de Urgen"! nr. 31/ 28.03.2002 semnat! de primul-ministru
Adrian N!stase). Caracterul de urgen"! al acestei ordonan"e ar fi legat de promisiunea
unui rapid sprijin al B'nai B'rith #i al Comitetului Evreiesc American pentru invitarea
României, în noiembrie 2002, la aderarea în Alian"! militar! NATO. Pre"ul:
participarea românilor la r!zboaie ce nu îi privesc, desp!gubiri b!ne#ti de ordinul a
miliarde de dolari din partea României c!tre Israel, dup! recunoa#terea culpabilit!"ii #i
responsabilit!"ii românilor fa"! de moartea a sute de mii de evrei (la cât de ieftin
acapareaz! evreii economia româneasc!, o vor lua pe gratis, de fapt, #i vor mai fi #i
r!spl!ti"i).
Reziden"a B'nai B'rith a func"ionat neîncetat #i oficial în România pân! în anul 1948,
când aceasta, din respect pentru evreii din fruntea regimul comunist, au considerat
necesar s! î#i oculteze total activitatea. Practic, toate lojile masonice din România au
intrat în "adormire", mai pu"in B'nai B'rith care a activat sub totala acoperire a
Federa"iei Comunit!"ii Evreie#ti. Nenum!ra"i agen"i de la centru ai B'nai B'rith au
vizitat România în perioada 1848-1990 sub acoperirea unor organiza"ii evreie#ti.
Mul"i dintre ace#tia au avut chiar contacte cu oficialit!"ile române.
În primele zile ale anului 1990, la Bucure#ti a luat na#tere o mi#care neoficial!
(secret!) ce reunea cercet!tori în #tiin"ele politice #i istorice, studen"i #i tineri
"revolu"ionari", organiza"ie al c!rui nume nu-1 putem numi, #i nici numele membrilor
s!i, deoarece nu vrem s! le afect!m siguran"a personal!. Scopul principal al acestei
mi#c!ri de rezisten"! era îngreunarea ac"iunii B'nai B'rith de a men"ine conducerea
"!rii pe care o instalase prin "revolu"ia" din decembrie 1989. Grupul #i-a încetat rapid
activitatea organizat! datorit! e#ecurilor manifesta"iilor de tineret din ianuariefebruarie
1990 din Pia"a Victoriei îndreptate împotriva "confisc!rii revolu"iei" de c!tre
"fo#tii comuni#ti" (a se citi de c!tre Oculta Sionist!-Mondial! prin evreii Petre
102
Roman, Voican-Voiculescu, Silviu Brucan #i acoli"ii lor), ca #i datorit! dispari"iei
liderului grupului. Vom relata pe scurt cele cinci teze ale grupului, care beneficia de
informa"ii secrete:
- "Revolu"ia" din România a fost planificat! ca lovitur! de stat de la Moscova, printrun
pact realizat de Gorbaciov cu for"ele occidentale, concretizarea fiind pus!
la punct în cadrul întâlnirilor cu reprezentan"ii americani ai B'nai B'rith la începutul
anului 1989; România fusese penetrat! în acest scop, în decembrie 1989, cu zeci de

ma#ini Lada (de produc"ie sovietic!) ticsite cu "turi#ti ru#i", în realitate agen"i secre"i
ai K.G.B.
- Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu (mason ini"iat în Ritul Sco"ian,
grad 33), Victor-Athanasie St!nculescu #i Silviu Brucan f!ceau parte din planul B'nai
B'rith #i al Grupului Bilderberg, de preluare a puterii de stat, ca: pre#edinte al "!rii,
prim ministru, vice-pre#edinte #.a.m.d. Rolul lui Iliescu era acela de a atrage lâng!
sine cât mai mul"i nomenclaturi#ti din puterea comunist!, care s! asigure succesul
ac"iunii, #i de a-l promova pe necunoscutul evreu Petre Roman la conducerea suprem!
executiv! a "!rii. În acest scop, rolul lui Iliescu a fost preg!tit mediatic cu zece ani mai
devreme de c!tre evreii din Statele Unite, care au f!cut s! se publice într-o revist! de
limba român! din S.U.A. "prevestirea magic!" sau "premoni"ia" c! Ion Iliescu va fi
pre#edintele României;
- Ura evreilor asupra României provine în primul rând de la faptul c! Ceau#escu a
scos "ara din datorii, România devenind astfel independent! fa"! de organismele
interna"ionale #i b!ncile controlate de evrei. Rolul evreului Petre Roman era acela de a
arunca "ara într-o curs! f!r! precedent a îndator!rii României;
- Va urma distrugerea sistemului bancar românesc (mai ales b!ncile prin care s-au
achitat datoriile României) #i aservirea economic! a României intereselor B'nai B'rith.
- Odat! introdus! "democra"ia", în câ"iva ani România va efectua masive
"retroced!ri" (cl!diri, terenuri etc.) sau "desp!gubiri b!ne#ti" c!tre evreii din
toat! lumea.
De#i B'nai B'rith-ul a fost nevoit în 1953, în cadrul unei reuniuni din S.U.A. a
American Jewish Committee, s! se delimiteze de comunismul din Uniunea Sovietic!,
datorit! atmosferei generale de atunci din Statele Unite (perioad! în care s-a fost
dovedit c! mai mul"i evrei americani spionaser! S.U.A. în favoarea
sovieticilor/ru#ilor), într-un raport "confiden"ial" acela#i American Jewish Committee
ar!ta c! evreii americani nu pot nutri resentimente la adresa comunismului, deoarece
acesta se pronun"! deschis împotriva antisemitismului.
Mai mult, dup! o perioad! în care rela"iile Sionismului cu Uniunea Sovietic! p!reau
neinstitu"ionalizate, între 12-19 decembrie 1988 reprezentan"ii B'nai B'rith, condu#i de
Seymour D. Reich (pre#edinte general al ordinului, ce fusese recent ales #i în fruntea
Conferin"ei Pre#edin"ilor Marilor Organiza"ii ale Evreilor Americani), au avut
convorbiri secrete la Moscova cu autorit!"ile sovietice. Pentru public aceste convorbiri
s-au axat pe probleme de afaceri externe, cultur! #i culte, încheindu-se anumite
acorduri, ceea ce a f!cut ca în exact acela#i moment Departamentul de Stat al S.U.A.
s! declare c! "este de acord" s! se desf!soare la Moscova Conferin"a Mondial! a
103
Drepturilor Omului. În acela#i moment, România era acuzat! cu rea voin"! c! nu
respect! drepturile omului în privin"a drepturilor acordate minorit!"ii maghiare.
S-a aflat ulterior c! în tot cursul anului 1989 B'nai B'rith-ul a avut o activitate deosebit
de febril! la Moscova, prin filiera creat! acolo, inaugurând o politic! "amical!" cu
Gorbaciov #i cu oamenii din jurul s!u. Cotidianul L'Humanite din 20 ianuarie 1989
d!dea #tirea întâlnirii la Moscova dintre delega"ia Comisiei Trilaterale (bra"ul mai
lung al Grupului Bilderberg), condus! de evreii Rockefeller #i Kissinger, #i autorit!"ile
sovietice, reprezentate la vârf de Gorbaciov #i Primakov (Primakov s-a remarcat ca un
sus"in!tor al emigra"iei evreie#ti).

Publica"ia Federa"iei Comunit!"ilor Evreie#ti din România, respectiv periodicul
Realitatea Evreiasc!, în num!rul s!u din martie 1998, anun"a c! Forumului B'nai
B'rith din România condus de evreul vienez Siegfried Schieber, #i "reînfiin"at dup! 50
de ani de la interzicerea sa, în totalitarism", i se completeaz! numele cu cel al fostului
rabin-#ef al României, Moses Rosen, în fapt o recunoa#tere a meritelor rabinului de a
fi asigurat timp de 50 de ani func"ionarea B'nai B'rith în clandestinitate.
În acela#i an, 1998, prin intermediul lui Alfred Moses, Tommy Baer Percy, #eful
suprem al B'nai B'rith, intr! pe rând la autorit!"ile române pentru a le impune condi"ii
#i afaceri (Bell Helicopters, Hotelul Bucure#ti etc.) Familia evreilor americani Baer
este descendent! direct! a familiei bancherilor evrei Rothschild; a se vedea rarisima
lucrare a lui W. Brewitz, Familia Rothschild, publicat! în german! la Berlin în 1939 #i
în române#te în 1941, în timpul regimului mare#alului Antonescu. Iat! una din #tirile
cotidiene ale vremii:
"Premierul Radu Vasile a primit, luni seara [19.03.1998], la Palatul Victoria, delega"ia
organiza"iei B'nai B'rith, condus! de pre#edintele interna"ional al organiza"iei, Tommy
Baer Percy. Pe parcursul întâlnirii au fost abordate rela"iile româno-americane #i s-au
f!cut referiri la apropiata vizit! a pre#edintelui Emil Constantinescu în S.U.A., precum
#i la posibilitatea elabor!rii unor programe culturale româno-americane cu
participarea B'nai B'rith #i colaborarea Muzeului Holocaustului din Washington în
Arhivele Na"ionale ale României. Tommy Baer Percy a eviden"iat bunele rela"ii ale
organiza"iei B'nai B'rith cu institu"iile române#ti, ar!tând în context c! ar fi posibil!
organizarea la Washington a unei expozi"ii privind contribu"ia evreilor la cultura
român!. Domnia sa a mai ridicat chestiunea restituirii propriet!"ilor evreie#ti, #i a
f!cut referire la unele manifest!ri rasiste, antisemite #i xenofobe din unele
publica"ii...".
În num!rul din 24 Iunie 1998, s!pt!mânalul Ultima Or! scria:
"Recent numitul Pre#edinte al Cur"ii Supreme de Justi"ie, Sorin Moisescu, a stat trei
s!pt!mâni în S.U.A., invitat de B'nai B'rithl Motivul? S-a ordonat renun"area la ideea
reabilit!rii grupului Mare#alului Antonescu (ceea ce s-a #i întâmplat!!!), iar Partidul
România Mare, sau cel pu"in senatorul Corneliu Vadim Tudor, s! fie sco#i, prin orice
mijloace, în afara Legii! De unde #i campania lansat! împotriva acestuia, în cadrul
Lojii în discu"ie, Alfred Moses este unul dintre vârfuri, fiind la nivelul doi ca grad de
conducere... Sub primul s!u mandat [de ambasador al S.U.A. în România], Alfred
Moses, ca reprezentant al B'nai B'rith, l-a decorat pe Ceau#escu pentru «merite
104
deosebite fa"! de evrei!». Revenirea lui Alfred Moses ca ambasador în România dup!
1990, a stârnit reac"ii deosebit de dure din partea unor partide."
De câ"iva ani, prim-mini#trii României ne fac surpriz! peste surpriz!, demonstrândune
afilierea lor la diverse organiza"ii mondialiste. Dac! în 2000, primul ministru
Mugur Is!rescu (guvernator al B!ncii Na"ionale a României) era prezentat public la
#tirile televizate ca pre#edinte pe România al Clubului de Roma (obedient al
Consiliului Afacerilor Externe din S.U.A., la rândul s!u asociat cu B'nai B'rith), în
anul 2001 presa româneasc! ni-1 înf!"i#eaz! pe cel ce îl #tiam deja membru al
ordinului masonic al Cavalerilor de Malta, primul ministru Adrian N!stase, prezidând
filiala din România a clubului Rotary International, club înfiin"at în 1905 la Chicago
de marele mason Paul Harris la cerin"a lojei B'nai B'rith. Suntem convin#i c! a#a zisa

"performan"!" a premierului N!stase cu ocazia vizitei în S.U.A. se datoreaz! mai
degrab! rela"iei cu B'nai B'rith #i cu Mark Meyer, decât calit!"ilor sale native (a#a cum
#i intrarea în politic! i-o datoreaz! nevestei, fiica unui fost ministru ceau#ist).
Dup! cum am mai ar!tat, în februarie 1997, titlurile din presa cotidian! româneasc!
anun"au: "Masonii români afirm! ca au intrat în lojile masonice ale bazelor NATO,
înc! din 1993!". Trebuie ar!tat c! aceast! afirma"ie nu se poate baza decât pe faptul c!
blocul NATO (care reune#te în general statele capitaliste de tip occidental) este format
din dou! structuri: una strict militar! #i alta politic!, cea politic! fiind coordonat! din
loji masonice cu obedien"! fa"! de B'nai B'rith, leg!tura dintre cele dou! realizându-se
prin înal"ii ofi"eri americani, masoni cu to"ii, a#a cum au fost #i generalii întemeietori
ai NATO (a se vedea capitolul B'nai B'rith). Leg!turile directe ale B'nai B'rith cu
Lojile Bazelor NATO, sunt eviden"iate de faptul c! baza militar! NATO din Frankfurt
g!zduie#te sediul central al Lojilor europeane ale B'nai B'rith. Agen"ii acestor loji din
Frankfurt au avut dese întâlniri secrete în perioada 1990-1993 în România, acestea
fiind g!zduite de Cercul Militar din cadrul Casei Centrale a Armatei de la Bucure#ti
(numit! azi Casa NATO), într-o perioad! când prim-mini#tri ai României au fost un
evreu, Petre Roman, #i recrutul ocultei financiare mondiale, Theodor Stolojan. Faptul
c! ora#ul german Frankfurt se configureaz! ca o nou! capital! a "Statelor Unite ale
Europei", ideal masonic, este dovedit nu numai de faptul c! iudeo-masoneria l-a ales
ca sediu central al B'nai B'rith pe Europa, ca sediu al bazelor militare NATO, dar
recent este #i sediul B!ncii Centrale de Emisie European!, ce controleaz! noua
moned! a "comunit!"ii europene", Euro.
În privin"a lui Adrian N!stase, concomitent prim-ministru al României #i pre#edinte al
unei organiza"ii obediente fa"! de B'nai B'rith, este remarcabil! "gafa" inten"ionat! ce
a f!cut-o cu ocazia vizitei oficiale din 2001 în Israel. El a cerut sprijinul pentru
acceptarea ca membru în NATO a României, iar acest sprijin a fost cerut...
Confedera"iei Rabinilor", practic B'nai B'rith-ului. Mul"i anali#ti politici români,
neini"ia"i, au considerat penibil gestul premierului N!stase: cum s! ceri sprijinul unor
popi evrei pentru a intra într-o Alian"a militar!!? Noi credem c! premierul N!stase #tia
foarte bine ce face. Mai mult, pentru a-#i cump!ra favorul solicitat, a promovat ideea
unor noi afaceri în domeniul militar cu firmele israeliene, în primul rând cu firma
româneasc! Romaero de la B!neasa, unde tocmai instalase ca director general un
intim de al s!u, Francisc Tob!, fost ofi"er în serviciile secrete române#ti.
Românii, "cei mai mari asasini ai evreilor". Evreul american Norman G.
Finkelstein, în lucrarea sa Industria Holocaustului, demonstreaz! c! evreii sioni#ti au
105
dezvoltat mitologia decim!rii evreilor de c!tre popoarele europene în timpul celui deal
doilea r!zboi mondial ("Holocaustul"), în scopul precis de a stoarce mari sume
statelor europene culpabilizate, astfel încât s! fie finan"at! cauza sionist!. Dac! ar fi
scris în România de azi aceste pagini, Finkelstein risca 5 ani de închisoare (conform
Ordonan"ei "de Urgen"!" emis! de guvernul Adrian N!stase, dup! întoarcerea acestuia
din S.U.A.), deoarece el pare s! nege amploarea sau chiar existen"a Holocaustului,
ar!tând c! avem de a face cu o veritabil! "industrie" sionist! de fabricare a unei istorii
rentabile, în ceea ce ne prive#te, el spune:
"Zguduirea Elve"iei #i a Germaniei a reprezentat doar preludiul finalului grandios:
zguduirea Europei de Est. O dat! cu pr!bu#irea blocului sovietic, în fostul leag!n al

evreimii europene s-au deschis perspective ispititoare. Inve#mântându-se cu evlavie
pref!cut! în mantia «victimelor nevoia#e ale Holocaustului», industria Holocaustului
a încercat s! stoarc! miliarde de dolari de la aceste "!ri deja s!r!cite. Promovându-#i
"elul cu insolen"!, neîndur!tor, a devenit principala instigatoare a antisemitismului din
Europa... Folosindu-se de acest «mandat», industria Holocaustului a cerut "!rilor din
fostul bloc sovietic s! predea toate propriet!"ile de"inute de evrei înainte de r!zboi sau
s! ofere compensa"ii pecuniare. Totu#i, spre deosebire de cazurile Elve"iei #i
Germaniei, a adresat aceste solicit!ri departe de ochii presei. Pân! acum, opinia
public! nu s-a opus #antaj!rii bancherilor #i industria#ilor germani, dar s-ar putea s!
fie mai pu"in îng!duitoare fa"! de #antajarea "!ranilor polonezi înfometa"i".
În anul 2002, în prezen"a pre#edintelui României, Ion Iliescu, dup! ce a fost decorat,
înfocatul sionist Elie Wiesel, în plenul Academiei Române, în rândurile c!rei era
primit ca doctor, lanseaz! afirma"ia: «România a participat la Holocaust. România a
ucis, a ucis, a ucis. România trebuie s! r!spund! pentru faptele sale». Wiesel fusese
primit de oficialit!"ile române cu toate onorurile, cu protocol la nivel de grad I. %i asta
dup! ce, la Muzeul satului din Sighetul Marma"iei, Wiesel a încins o învârtit!
împreun! cu pre#edintele Ion Iliescu, cu ambasadorul S.U.A., M. Guest, #i cu
ministrul ap!r!rii, Ioan Mircea Pa#cu.
Invocând Holocaustul din timpul Germaniei hitleriste, la începutul anului 1951,
Israelul s-a adresat celor patru alia"i, în frunte cu S.U.A., pentru a ob"ine sprijinul în
vederea ob"inerii de desp!gubiri de la Germania (de vest #i de est) de 1,5 miliarde
USD. Suma a fost ob"inut! în propor"ie de 75%. "Nu #tiu care ar fi fost soarta
Israelului în anumit momente critice ale economiei sale, dac! Germania nu #i-ar fi
"inut angajamentele. C!ile ferate, telefoanele, instala"iile portuare, sistemele de
iriga"ie, ramuri întregi ale industriei #i ale agriculturii nu ar fi fost în starea lor actual!
f!r! desp!gubirile germane", scria în memoriile sale Nahum Goldman, negociatorul
guvernului israelian. A urmat rândul Austriei s! fie stoars! de fonduri, ceea ce s-a #i
întâmplat. Apoi al Elve"iei, mai recent, în prezent, la rând vine România!
Demersul lui Wiesel & Comp nu este întâmpl!tor #i nici singular. El face parte dintrun
plan pragmatic evreiesc. Astfel, la începutul anilor '90, rabinul-#ef din România,
Moses Rosen, min"ind ca un escroc ordinar, a declarat c! cei 400.000 de evrei în
minus în România anului 1945, fa"! de România antebelic!, ar fi fost omorâ"i de statul
român.În realitate, din cei 800.000 de evrei, câ"i avea România înainte de r!zboi,
161.200 de evrei din Transilvania au fost deporta"i în lag!rele germane de c!tre
ungurii horty#ti, dup! ce în 1940 Transilvania a revenit Ungariei, iar al"i circa 250.000
de evrei au fost desprin#i de România, odat! cu cotropirea Basarabiei #i Bucovinei de
106
Nord de c!tre Uniunea Sovietic!. Evrei au murit în r!zboi, ca #i români, sau ru#i sau
germani, mai ales c! se str!duiau din r!sputeri s! se implice în acest r!zboi, în
defavoarea românilor.
Miza jocului lui Moses Rosen a ie#it curând la ivel!. Banii! În iunie 1991, în Kneset,
parlamentul israelian, s-a propus s! se cear! României câte 50.000 de dolari
desp!gubiri pentru fiecare din cei 400.000 de evrei "omorâ"i" de c!tre România. "Din
acel moment - arat! Petre $urlea - o întreag! campanie s-a dus pentru a implanta în
con#tiin"a lumii, #i a românilor, ideea particip!rii la Holocaust". In planul sionist,
compensa"iile ce urmeaz! s! fie pl!tite de România vor fi, de fapt, foarte mari. O

demonstreaz! "Memorandumul Intern" al Ministerului Afacerilor Externe, înregistrat
cu nr. A5406 din 26.06.1995, ce se refer! la întâlnirile dintre diploma"ii români #i
oficiali ai statului Israel din ziua de 26 iunie 1995. Pe acest document ministrul de
externe Mele#canu a scris «Rog discre"ie». Iat! con"inutul Memorandumului:
"La ultima reuniune (de la Madrid) s-a constituit Organiza!ia Mondial" a Evreilor
pentru Restituirea Averilor. Din aceast! organiza"ie fac parte: reprezentan"i ai
Congresului Mondial Evreiesc, ai Agen"iei Evreie#ti pentru Israel, ai Organiza"iei
Claims Conference (ce s-a ocupat de problema desp!gubirilor pl!tite de Germania
evreilor), ai organiza"iilor reprezentative ale evreilor originari din fiecare "ar! a
fostului bloc comunist. Obiectivele principale ale acestei organiza"ii sunt:
identificarea averilor #i întocmirea dosarelor respective; exercitarea de influen"e #i
presiuni din exterior, pentru ca parlamentele statelor vizate s! adopte cadrul legislativ
necesar recuper!rii averilor de c!tre to"i evreii, indiferent dac! tr!iesc sau nu în "!rile
respective, ori dac! mai sunt sau nu cet!"eni ai statului respectiv... în 1992 s-a
constituit în Israel, sub lozinca «timpul ac"iunii a sosit», Comitetul de ini"iativ! al
organiza"iei Uniunea Evreilor din România, care are ca obiectiv «recuperarea
drepturilor #i bunurilor evreilor originari din România, dobândite ilegal #i confiscate
abuziv de autorit!"ile române#ti de la instalarea guvernului Goga-Cuza pân! în
prezent». Se public! numeroase materiale de prezentare a problemei, iar în Israel au
ap!rut birouri de avocatura care se ocup! de strângerea de documente pentru a fi
folosite ca probe, inclusiv în Justi"ie, pentru recuperarea averilor din România.
Avocatul Paul Feher are un astfel de birou în func"iune în Israel #i a mai înfiin"at
asemenea birouri de avocatur! la Paris, Bonn #i Budapesta, dar are inten"ia s!
deschid! unul #i la Bucure#ti. Se estimeaz! c! vor fi cea 50.000-80.000 de cazuri...
Este vorba de o ac"iune de amploare, care se desf!#oar! la scar! mondial!; s-a creat un
mecanism care dispune de mijloacele necesare (organizatoric, financiar, pres! #.a.) #i
este sprijinit în modul cel mai evident de S.U.A. #i de cercurile influente, în aceste
condi"ii, statele avute în vedere nu vor putea rezista mult! vreme presiunilor de tot
delul la care vor fi supuse #i vor trebui s! dea urmare cererilor". Documentul este
semnat de ambasadorul român Ion Maxim #i de directorul Dumitru Ceau#u (#eful
Direc"iei Juridice #i a Tratatelor din cadrul M.A.E., la acea dat!).
Curând dup! primirea Memorandumului, la 10 august 1995, secretarul de stat al
Ministerul Afacerilor Externe îl prime#te în audien"! pe Avshalom Meghidon,
ambasadorul Israelului la Bucure#ti. Acesta prezint! dimensiunea revendic!rilor
evreilor din Israel asupra României: 400.000 de propriet!"i imobiliare, revendicare ce
face curând obiectul notei "Problema bunurilor evreie#ti din România" vizat! de
directorul general Mircea Geoan! #i adresat! ministrului de externe de la acea dat!,
Teodor Mele#canu.
107
În tot acest timp, omul politic Teodor Mele#canu era intens curtat #i sus"inut financiar
de evreul parizian Adrian Costea, care, ulterior, i-a înfiin"at #i un partid, Alian"a
pentru România. În ciuda acestei campanii, se pare c! evreii au fost deja desp!gubi"i
înc! din anul 1946, printr-o lege emis! de ministrul justi"iei de atunci, Lucre"iu
P!tr!#canu (c!s!torit cu o evreic!) #i promulgat! de regele Mihai I.
Fa"! de ofensiva sionist! a lui Wiesel din 2002, ziarul Adev!rul, prin vocea
redactorului-#ef Cristian Tudor Popescu, reac"ioneaz! la 3 august:

"Acuza"i de crim! sunt to"i românii, fo#ti #i viitori. A f!cut-o acum laureatul Nobel
pentru Pace, Elie Wiesel: «România a ucis, a ucis, a ucis»... Dar acela#i lucru l-a spus
cu o lun! în urm! ambasadorul S.U.A., Michael Guest, care nu e b!trân, nu e evreu #i
reprezint! pozi"ia politic! a Americii: «România a participat la Holocaust nu doar prin
deciziile #i ac"iunile lui Antonescu #i G!rzii de Fier, ci #i prin cet!"enii care au
sprijinit acele evenimente în mod deschis, sau prin t!cerea lor». Oare intrarea în
NATO înseamn! s! tr!im #i cu ochii în p!mânt #i noi, #i copiii no#tri? Se pare c! nu.
America ne pune în genunchi #i cu fruntea în "!rân!. Alalt!ieri, România a semnat cu
S.U.A. un tratat prin care militarii americani afla"i pe teritoriul românesc sunt sco#i de
sub jurisdic"ia Cur"ii Penale Interna"ionale. Prin urmare, dac! un militar american din
trupele deplasate în România î#i pierde controlul #i porne#te cu tancul prin $!nd!rei,
tr!gând în stânga #i în dreapta, România nu va face apel la C.P.I. f!r! acordul S.U.A..
Americanii au încercat s! impun! acest tratat Uniunii Europene #i au fost refuza"i,
chiar #i de alia"ii tradi"ionali... Un astfel de tratat consfin"e#te, de fapt, punerea
militarului american deasupra tuturor celorlalte fiin"e omene#ti de pe continentul
european. S.U.A. fac astfel dovad! unei mentalit!"i de ocupant imperial,
binecunoscut! de-a lungul veacurilor: justi"ii locale #i interna"ionale. America poate s!
acuze o "ar! întreag!, România, de crime de r!zboi, dar nici ultimul soldat american
nu poate fi judecat de comunitatea interna"ioanal!...".
Pentru c! trebuie s! fim îndoctrina"i cu ideea Holocaustului, istoricii români trebuie
opri"i a spune adev!rul, prin amenin"area cu închisoarea. Iat! ce se publica în anul
2001 pentru publicul român de c!tre editura Hasefer, editur! subven"ionat! de c!tre
statul român:
"Austriecii au fost mai r!i decât germanii. Rolul pe care l-au jucat în Holocaust a
dep!#it orice propor"ii raportat la num!rul popula"iei... Românii, cu deosebire militarii
ajun#i dincolo de Prut #i Nistru, nu s-au dovedit mai buni decât austriecii; chiar mai
r!i în anumite privin"e... Au avut loc pogromuri... Românii au jucat un rol major în
invadarea Rusiei care, pentru ei, era deasemenea un r!zboi împotriva evreilor. În
Basarabia #i Ucraina au omorât 200.000 evrei. Evreii erau îngr!m!di"i în camioane
pentru vite, f!r! mâncare sau ap! #i erau muta"i dintr-un loc în altul, f!r! vreo
destina"ie anume... Dup! Germania #i Austria, românii au fost, în Transilvania #i
Ucraina, cei mai mari uciga#i de evrei. Erau mai degrab! înclina"i s! foloseasc! b!taia
#i tortura, sau s! violeze, ofi"erii fiind mai cumpli"i decât b!rba"ii simpli, ei alegândule
pe cele mai dr!gu"e evreice tinere pentru orgii"
Minciuna este la ea acas!. Teritoriul României în timpul celui de-al doilea r!zboi
mondial nu con#inea Transilvania, ea apar#inând din 1940 Ungariei hortiste.
R!zboiul României împotriva Rusiei nu era unul împotriva evreilor, ci avea ca miz!
de"inerea Basarabiei, r!pit! de c!tre ru#i tot în 1940, iar deport!rile evreie#ti din
108
Ucraina vizau o popula"ie ostil! armatei #i administra"iei române#ti. Nu vom insista
asupra acestei conspira"ii sioniste de culpabilizare a poporului român, vrem îns! s!
amintim c! principalul substrat al acesteia are dou! filoane centrale: ura evreiasc!
tradi"ional! împotriva românilor (care au încercat s! se opun! domina"iei economice #i
sociale) #i revendicarea de desp!gubiri b!ne#ti sau imobiliare.
Citatele de mai sus provin dintr-o lucrare cu circuit interna"ional (Paul Johnson, O
istorie a evreilor), îns! în aceea#i situa"ie se g!sesc #i lucr!rile cu destina"ie exclusiv

intern!, a#a cum este România Iudaic! a lui Te#u Solomovici. Aceasta, sus"inând
ideea vinov!"iei românilor ca asasini ai evreilor prin participarea la Holocaust, #i-a
publicat uria#a lucrare pe banii Ministerului Cultelor #i Culturii, minister patronat de
filosemitul R!zvan Teodorescu.
Trebuie spus pentru publicul larg c! ministrul român al culturii R!zvan Teodorescu a
func"ionat de la începutul anilor '90 ca vicepre#edinte #i pre#edinte al Asocia"iei de
prietenie România-Israel, organiza"ie sionist!. Atitudinile sale recente atest! faptul c!
prietenia sa se îndreapt! de fapt numai c!tre poporul israelian, românii fiindu-i
nepl!cu"i.
Jurnalul Na!ional (ca aproape toat! presa românesc!) din mai 2002 titra: "Ministrul
Culturii (R!zvan Teodorescu) consider! România p!rta#! la Holocaust". Declara"ia a
fost ocazionat! de c!tre dezaberile din Comisia juridic! a Senatului privind adoptarea
de c!tre guvern a Ordonan"ei de Urgen"! nr. 31/28.03.2002 (semnat! de primulministru
Adrian N!stase) prin care orice cet!"ean român urmeaz! a fi condamnat la 5
ani de închisoare dac! nu recunoa#te existen"a Holocaustului împotriva evreilor:
"Contestarea sau negarea în public a Holocaustului ori a efectelor acestuia se
pedepse#te cu închisoare de la 6 luni la 5 ani #i interzicerea unor drepturi" (articolul 6
din Ordonan"a).
Comisia juridic! a Senatului ce a luat în dezbatere la începutul lui mai 2002 ordonan"a
guvernamental! în scopul transform!rii acesteia în lege, era compus! din
reprezentan"ii partidului de guvern!mânt (P.S.D.), ai P.R.M., ai Partidului Liberal, în
frunte cu Norica Nicolai, #i ai P.D., prin evreul Petre Roman. De "cealalt! parte", la
discu"ii participa lobby-ul format de ministrul R!zvan Teodorescu #i reprezentan"ii
Federa"iei Comunit!"ilor Evreie#ti din România. În cadrul discu"iilor prelungite,
reprezentan"ii liberali au sus"inut pozi"ia P.R.M. în dezbaterea dac! România a
participat sau nu la s!vâr#irea de atrocit!"i împotriva evreilor. Norica Nicolai,
sus"inut! de ceilal"i liberali din comisie, a cerut chiar eliminarea articolului 6 din noua
lege, argumentând c! în baza lui ar putea fi trimi#i la închisoare #i cei care neag!
existen"a Holocaustului în România. În replic!, ministrul R!zvan Teodorescu atac! pe
loc #i sus"ine c! chiar dac! "România nu a cunoscut Holocaustul în interiorul
grani"elor sale, dar a participat la Holocaust prin ac"iunile îndreptate împotriva
evreilor din teritoriile guvernate de ea: Bucovina, Transnistria #i Basarabia". Fiind #i
mai acuzatori, reprezentan"ii comunit!"ii evrei#ti din România (printre care #i fostul
ambasador la Berlin, Radu Cornea) le spun senatorilor români c! "pogromul de la
Ia#i, când mii de evrei au fost împu#ca"i într-o noapte", tot Holocaust se nume#te.
Discu"ia a fost, finalmente, tran#at! de senatorul P.R.M., Gheorghe Buzatu, care
citând defin"ia dat! de Dic"ionarul Larousee pentru Holocaust: eliminarea evreilor de
c!tre nazi#ti între 1939-1944 în "!rile ocupate de trupele Reichului, conchide:
"România n-a fost niciodat! ocupat! de Reich, dom'le".
109
"Disputa l-a determinat pe ministrul Theodorescu, unul dintre p!rin"ii ordonan"ei
[guvernamentale], s! recunoasc! necesitatea introducerii defini"iei [Holocaustului] în
text.
«Credeam c! e un lucru #tiut de toat! lumea», s-a scuzat ministrul" (Jurnalul
Na"ional).
R!zvan Teodorescu #i-a dezv!luit involuntar realele inten"ii ale demersurilor sale când

a declarat, la scurt timp, c! România trebuie s! suporte consecin"ele particip!rii la
Holocaust, c! "trebuie s! r!spund! pentru faptele sale".
Noi nu putem nega existen"a "Holocaustului", dar nici nu o putem sus"ine, dac!, a#a
cum remarca #i dl. profesor Buzatu, acesta nu este definit din punct de vedere juridic.
Etimologic holocaust-ul se traduce cu distrugerea total!. De aceea, în sensul strict al
cuvântului, un holocaust real nu a existat, pentru c! o mare parte dintre evreii
europeni au supravie"uit r!zboiului. Este, îns!, la fel de adev!rat c! Germania nazist!
concepea o «solu"ie final!», în ceea ce îi privea pe evrei, dar aceasta nu consta
programatic în exterminarea acestora, Adolf Hitler inten"ionând s!-i deporteze #i s!-i
exileze pe insula Madagascar, ceea ce emo"ional #i economic pentru evrei poate
corespunde, într-adev!r, cu un adev!rat Holocaust. Defini"ia din Larousse, îns!, face o
referire explicit! la exterminarea fizic! a popula"iei evrei#ti. Totu#i, în aceast! situa"ie
s-a dovedit c! s-a exagerat peste m!sur!.
La început, despre "lag!rul de exterminare" german de la Auschwitz s-a aruncat
estimarea de 9 milioane de evrei uci#i în genocidul. Ulterior lucrurile s-au oprit la
patru milioane de victime, conform "raportului sovietic" considerat drept prob! de
c!tre Tribunalul de la Nurenberg. Cercet!rile mai atente i-au f!cut pe istorici s!
rectifice informa"ia: 2 milioane se scria în 1974, 1,25 milioane în 1985.
Dar iat! ce scria mai recent publica"ia francez! Le Monde, privind rezultatele
cercet!torului Francois Bedarida:
"În memoria colectiv! s-a întip!rit cifra de patru milioane (cea care, pe baza unui
raport sovietic, figura pân! acum la Auschwitz pe monumentul ridicat în memoria
victimelor nazismului) în timp ce la Ierusalim muzeul Yad Vashem indic! o cifr! ce
dep!#e#te foarte mult realitatea.
Totu#i, de la sfâr#itul r!zboiului, s-a pus pe lucru memoria savan"ilor. Din aceste
minu"ioase #i r!bd!toare a rezultat c! cifra de patru milioane, nesprijinindu-se pe nici
o baz! serioas!, nu putea fi re"inut!... Se ajunge la... un total coroborat asupra unui
num!r de victime oscilând între minimum 950.000 #i maximum 1,2 milioane".
Rectificarea m!sluirii istoriei a condus chiar la înl!turarea inscrip"iei "camer! de
gazare" de la lag!rul de concentrare de la Dachau, înlocuindu-se cu alta care
precizeaz! c! niciodat! nu a func"ionat a#a ceva în acel loc.
Termenul de Holocaust a fost pus în circula"ie de c!tre evreul originar din România,
Elie Wiesel, manager general al "industriei holocaustului", prin cartea sa, Night
(1985).
110
Aten"ia acestuia c!tre România sa îndreptat de la începutul anilor '90, când primul
pretext i l-au oferit primul-ministru #i pre#edintele României de atunci. Astfel, evreul
Petre Roman s-a apucat s! declare în New Yok Times c! în spatele conflictelor dintre
maghiari #i români din martie 1990 de la TârguI-Mure# se afl! #i: "O reînviere a
G!rzii de Fier, mi#care fascist!, antisemit!... Manifeste ale G!rzii de Fier #i ale
organiza"iei patronale Legiunea Arhanghelului Mihail au fost apari"ii comune în
ultimele luni în aceast! regiune". La rândul s!u pre#edintele Ion Iliescu, declar! în
acela#i an c! revolta tineretului împotriva regimului neo-comunist, din iunie 1990 din
Pia"a Universit!"ii, apar"ine mi#c!rii legionare. "Comisia parlamentar! instituit! adhoc
nu a g!sit - îns! - nici un amestec al legionarilor în înscen!rile sângeroase din 13-
15 iunie de la Bucure#ti, dup! cum nici la Târgu Mure# nu a avut loc vreun amestec al

legionarilor în acele întâmpl!ri #i nu a fost semnalat nici un manifest legionar" (Traian
Golea).
Campania din New York Times continu! îns!. Rabinul %ef al României, Moses
Rosen, intr! în hora minciunii #i public! la l iulie 1991 în cotidianul american
urm!torul text:
"Num!rul mor"ilor a ajuns la 400.000, despre care noi nu am putut vorbi pân! acum
decât în str!in!tate sau aici numai între noi. Ei au pierit #i nou! ni s-a interzis s!-i
putem plânge"
%i în prezent, mai multe pl!ci negre comemorative, amplasate în 1990 la intrarea în
templul evreiesc Coral din Bucure#ti, evoc! falsul particip!rii României la Holocaust
("400.000 de Martiri Evrei din România"), f!r! ca autorit!"ile române s! la vreo
m!sur! constitu"ional! fa"! de acest grav afront penal (art. 168 Cod Penal) ce se
pedepse#te cu închisoarea.
C! totul este o minciun! au dovedit-o în bun! m!sur! istoricii români, dar chiar #i cei
evrei. A#a cum am mai ar!tat, chiar Rabinul %ef al României din acea perioad!,
Alexandru %afran, m!rturise#te despre generozitatea românilor fa"! de evrei. La
Roma, în 1957, a fost publicat studiul Regional Development of the Jewish
Population of România, avându-l ca autor #i pe W. Filderman, pre#edintele
"Comunit!"ii Evreilor din România" în perioada r!zboiului. La pagina 15, studiul
reproduce o hart! a României, indicându-se teritoriile pierdute în anul 1940. Pe
suprafa"a r!mas! a României autorii studiului au scris: "Acest teritoriu a avut 312.972
evrei în 1930. Pân! la sfâr#itul r!zboiului num!rul lor a crescut la 355.972, adic! cu
13,7%". Explica"ia const! în aceea c! România a fost un spa"iu de refugiu pentru
evreii din Polonia cucerit! #i din Ungaria hortist!.
La rândul s!u, alt evreu, Matatias Carp, autor al lucr!rii Cartea Neagr!, arat! c! ceea
ce a declan#at "rebeliunea legionar!" a fost consecin"a a"â"!rii de c!tre evrei a
mare#alului Antonescu. Totodat!, în urma "rebeliunii", cu toate eforturile depuse, nici
un legionar nu a putut fi acuzat de a fi avut vreun conflict cu vreun evreu.
Campania antiromân! demarat! de Moses Rosen în 1990 era condus! îns!, din spate,
de sionistul Elie Wiesel, fapt ce face ca la 11 iulie 1991, în Senatul S.U.A. s! fie
introdus! o Rezolu"ie care s! condamne "resurec"ia antisemitismului în România...
întrucât laureatul premiului Nobel #i scriitor umanist Elie Wiesel recent a vizitat
111
România, "ara sa de na#tere, pentru a vedea #i a m!rturisi asupra acestor tendin"e
antisemite"
Elie Wiesel este f!r! îndoial! principalul promotor al culpabiliz!rii României de
Holocaust. Lucrarea sa Noaptea (Night), tip!rit! în diverse versiuni #i limbi, este
apreciat! ca fiind "crea"ia unei fantezii bolnave ce a d!ruit lumii o sumedenie de
minciuni, scrise cu mult! verv! în autobiografia sa...: c! la Auschwitz #i Buchemvald
nem"ii ardeau evreii de vii în focuri aprinse în #an"uri; c! era un #an" de foc pentru
adul"i #i altul pentru copii mici; c! el a fost dus cu coloana victimelor la doi pa#i de
marginea #an"ului, de unde din ceva motiv misterios a fost dus înapoi la bar!ci; c! a
fost dus din nou cu coloana victimelor la doi pa#i de marginea #an"ului etc.; c! luni de
zile p!mântul s-a cutremurat #i coloane de sânge evreiesc "â#neau din sol la Babi Yar,
în Ucraina; c! la Buchemvald erau uci#i în fiecare zi 10.000 de evrei, #i el era
totdeauna printre ultima sut! la poarta mor"ii, dar întotdeauna era cru"at din nu se #tie

ce motive. C! evreii transilv!neni, Elie Wiesel #i tat!l s!u, au c!zut sub ocupa"ia
maghiar! în urma Dictatului de la Viena din 1940 #i, deporta"i de c!tre autorit!"ile
maghiare (pe care el, cu rea-credin"! le nume#te «autorit!"i române») au ajuns la
Buchemvald..." (Traian Golea).
Prin compara"ie cu minciuna lui Wiesel, iat! relatarea unui alt evreu, din Transilvania,
dr. Oliver Lusting:
"În sudul Transilvaniei, sub regimul lui Antonescu, via"a nici unui evreu nu a fost
periclitat!, în timp ce evreii din Cluj #i Dej, din Oradea #i Satu Mare, din toate ora#ele
#i satele Transilvaniei de nord (cedat! ungurilor) au fost strân#i to"i pân! la ultimul
b!trân, pân! la ultimul sugar, au fost mâna"i sub amenin"area baionetelor hortyste spre
crematoriile #i camerele de gazare de la Auschivitz, evreii din Turda #i Alba-lulia, din
Arad #i Timi#oara (parte a Transilvaniei r!mas! sub guvernarea român!) nu au purtat
nici m!car steaua galben!! Mai mult, aceste ora#e, ca de altfel ora#ele din întreaga
Românie, au oferit ad!post sigur tuturor evreilor din nordul Transilvaniei -#i chiar din
ora#ele Ungariei - care au reu#it s! evadeze din ghetouri #i s! f ug! în România."
Sionismul oficial. Statul Israel este de fapt un parazit mondial. El supravie"uie#te
datorit! unui puternic sprijin financiar #i militar pe care îl ob"ine prin evreii r!spândi"i
în întreaga lume de la statele în care ace#tia au ob"inut un statut social #i politic
privilegiat. Rolul aplic!rii acestor programe apar"ine în primul rând sionismului, iar
România are o puternic! importan"! pentru evrei, deoarece, conform unei experien"e
istorice consumate, poate fi cu u#urin"! acaparat! economic #i subordonat! intereselor
evreie#ti.
O serie de fapte din ultimii ani, de la marea infrac"ionalitate economic! pân! la
spionajul total, demonstreaz! declan#area unei noi ac"iuni evreie#ti de tip sionist
asupra României, între aceste strategii se preconizeaz! #i o eventual! neocolonizare a
"!rii, în care scop prioritar! este masiva achizi"ie mascat! imobiliar! #i apoi funciar!.
În acest scop, în prezent, sioni#tii activeaz! prin toate mijloacele pentru a influen"a
partidul de guvern!mânt pentru a fi schimbat! Constitu"ia "!rii #i pentru a-i manipula
pe speciali#tii în drept ai acestui partid, îns!rcina"i cu proiectul noii Constitu"ii. Unul
dintre ace#ti "speciali#ti", om cu aplecare spre activitatea masonic!, este sprijinit din
umbr! spre a deveni noul ministru al Justi"iei, a#a cum a mai fost #i într-o alt!
guvernare a actualei puteri.
112
Despre ofensiva sionist!, declan#at! prin structurile la vedere în aprilie 2002, vom
prelua îns! informa"iile din publica"ia Federa!iei Comunit"!ilor Evreie%ti din România
(«Realitatea Evreiasc"», nr. 162-163/2002), privind organizarea la 28 aprilie 2002 a
primei adun!ri generale a Asocia"iei Sioniste din România, "dup! 54 de ani de la
interzicerea acesteia":
"Dup! o întrerupere îndelungat!, o adunare sionist! de mare amploare! (se arat! în
periodicul evreiesc). A ren!scut mi#carea sionist! din România de veche tradi"ie, dac!
ne gândim la ac"iunile celor din Moine#ti, Gala"i, care au luat drumul spre «$ara
veche-nou!», chiar înainte de Congresul de la Basel, când s-au pus bazele sionismului
politic de c!tre Theodor Herzl. Este de subliniat c! primele a#ez!ri [ale Israelului] au
fost opera celor ce au f!cut Aliya din România".
În continuare, Realitatea Evreiasc" subliniaz! c! însu#i imnul na"ional al Israelului,
adoptat în 1948, a fost ini"ial compus #i cântat în casa bancherului evreu Mose

Waldberf din Ia#i.
Deci, în ziua de 28 aprilie 2002, la Timi#oara, "a ren!scut" mi#carea sionist! din
România. Printre organizatorii acestui "eveniment creator de istorie în via"a evreiasc!
din România", adic! reactivarea mi#c!rii sioniste, remarc!m atât Mossad-ul (prin
prezen"a lui Meir Rosen, fost ambasador al Israelului la Paris #i Washington), cât #i a
guvernului israelian (prin Tova Friedel, de la Ministerul Absorb"iei). Cu ocazia
acestui prim "congres" a fost ales pre#edintele Asocia"iei Sioniste din România în
persoana lui Tiberiu Roth (evreu khazar), au fost ale#i delega"ii la Congresul Mondial
Evreiesc #i au fost numi"i cei care vor conduce sionismul în fiecare dintre ora#ele
române#ti. Totodat! a fost adoptat un prim program: activitate permanent! în filiale
(!?), declan#area unei propagande pro-Israel #i întocmirea unei baze de date cu to"i
oamenii pe care se poate baza mi#carea sionist! din România, în acela#i timp,
organiza"ia evreiasc! de tineret Club Tnuat Aliya #i-a asumat obliga"ia racol!rii de noi
oameni, s! adune #i s! ofere informa"ii, de a strânge leg!turile cu Eret Israel #i de a
înt!rii sionismul în România.
Federa!ia Comunit"!ilor Evreilor din România, prezent! la întrunire prin secretarul ei
general, fostul securist evreu Iulian Sorin, asigur! Asocia"ia Sionist! din România de
sprijinul #i contribu"ia sa total! la reu#ita activit!"ii acesteia, ad!ugând c!:
"Este absolut necesar s! g!sim calea de a p!trunde în presa cotidian! #i în periodicele
din România pentru a face cunoscute ideile sioniste... în zilele noastre, orientarea
sionist! are un vector de la care nu ne putem abate. Este vorba de a sus"ine prin toate
mijloacele #i în toate ocaziile cauza Statului Israel", în acela#i timp, recent alesul
pre#edinte al Asocia"iei Sioniste din România, Tiberiu Roth, arat!:
"Oricât de implica"i am fi în societ!"ile în care tr!im, oricât de loiali am fi "!rilor ai
c!rei cet!"eni suntem, nu putem dep!#i emo"ia care ne cuprinde ori de câte ori se
întâmpl! ceva în Israel".
Rezult! limpede mesajul real al liderilor sioni#ti c!tre activi#tii din România:
loialitatea fa"a de România nu primeaz!, în timp ce interesele Israelului trebuie
sus"inute permanent #i prin orice mijloc, iar aceste mijloace, fiind nelimitate, pot
atinge #i aria criminalit!"ii. Ca dovad! c! nu este nici o exagerare în aceast! privin"!,
113
vom ar!ta una dintre rezolu"iile celui deal 23-lea Congres al Asocia"iei Sioniste
Mondiale (Congresul Mondial Evreiesc):
"Obliga"ia colectiv! a tuturor organiza"iilor sioniste din diversele "!ri, de a ajuta statul
evreu în orice circumstan"!, este imperativ!, chiar dac! o atare atitudine intr! în
contradic"ie cu autorit!"ile "!rilor respective" (dup! Jerusalem Post, 17 august 1952).
Sionism românesc anti-evreiesc. Un curent subteran mistico-religios, popular #i
mesianic, persist! de aproape o sut! de ani printre cre#tinii ortodoc#i practican"i din
România. Alimentat în perioada interbelic! #i de c!tre profetul popular Petrache Lupu,
c!ruia Mo#ul-Dumnezeu i-ar fi spus c! "Dacia [România] va redeveni centrul spiritual
al lumii!", textul mesianic ce a lansat curentul mistic al "noului p!mânt al
f!g!duin"ei", al "Noului Ierusalim" sau al "noului Sion" este atribuit indianului Sundar
Singh. Nici mai mult, nici mai pu"in, acest mesaj divin, care a circulat destul de mult
în mediile monahale, anun"a poporul român c! va fi alesul lui Dumnezeu pe p!mânt,
în locul nevrednicului popor evreu, iar România sau ora#ul Bucure#ti vor fi Noul
Ierusalim .

Iat! fragmente din acest text, înainte de a fi alterat de sioni#tii evrei:
"Vestirea Noului Ierusalim!
Laud!, Ierusalime, pe Domnul, laud! pe Dumnezeul t!u, Sioane!
(PSALMUL 147,1)
Sa aud! popoarele #i limbile c! vin cu Ierusalimul cel de Sus s!-l a#ez pe p!mânt #i s!
pun în mijlocul lui cele scrise în Carte. Vin s! aleg iar!#i Ierusalimul... Duhurile lui
Dumnezeu sufl! peste p!mânt #i cine se încumet! s!-Mi tulbure planurile? S! vin! s!
se lupte cu Mine, s! vin! s! judece între Mine #i via Mea... O Babiloane, cum ai c!zut
tu din cer, tu care ziceai c!-"i vei a#eza s!la#ul în muntele Meu cel sfânt.
...Scoal!-te România Mea, ridica-te iubito, scutur!-"i jugul #i vino spre m!rire, o,
cetatea Iubirii Mele... O, c! te-au înrobit str!inii #i te-au necinstit, c! "i-au f!cut lege #i
te-au silit s! te tai împrejur! O, România Mea, "i se apropie ziua schimb!rii la fa"! #i
vin s! M! s!l!#luiesc întru tine, c! tu e#ti scaunul m!ririi Mele, tu e#ti Ierusalimul
gloriei Mele,... #i toate popoarele vor veni s! te vad!, c! por"ile tale vor fi deschise zi
#i noapte... Vei fi Mie templu de m!rire #i te vei numi Ierusalimul cel nou, c! eu î"i
dau nume nou, iubito, cetate iubit!.
%i voi ridica un om care va fi vrednic s! la cinstea #i binecuvântarea #i puterea, #i-l voi
chema din Egipt, c!ci cei ce l-au înstr!inat #i au vrut via"a lui nu vor mai fi atunci.
C!ci Eu voi întinde mâna #i voi lua din tine hran! #i te vei duce apoi la fiul cel vândut
#i alungat #i el va plânge #i te va îmbr!"i#a #i te va iubi #i va veni #i-"i va sluji "ie, c! el
este de la Mine #i cine este cel ce se va ridica împotriva planurilor Mele cele din veac?
...%i tu, România iubirii Mele, cetatea iubirii Mele, vei vedea pe cei ce veneau s! te
blesteme, c!ci vor lua calea lui Valaam, fiindc! tu e#ti binecuvântat! #i mare cu Mine,
iubito, c! de la na#tere te-am iubit... %i se va cânta în tine cântare nou! #i nimic
necurat nu va mai intra în tine. O, România Mea iubit!, ie#i din Babilon, fugi de
desfrânare #i sfin"e#te-te cu Mine ca s! nu gu#ti din pedeapsa Babilonului.
114
...%i va izvorî din tine râu de via"! si voi a#eza în mijlocul t!u pomul vie"ii...Iubi"i
c!ile Mele, în"elep"ilor, c! se coboar! Dumnezeu peste cei slabi, ca s! fac! de ru#ine
pe cei tari, c! a ascuns Dumnezeu tainele Sale de în"elep"ii p!mântului...
România Mea, fiii t!i umbl! pe c!i de#arte; în"elep"ii t!i dorm #i se poticnesc; dreptul
piere #i nimeni nu ia aminte, #i Domnul este str!in la tine. Înv!"!torii legii se poticnesc
pe timp de zi #i n-au putere s! împart! via"a de la Mine. De la mic pân! la mare iubesc
calea pierz!rii #i nimeni nu M! mai are pe Mine. Iat!, vin cu v!paie, vin s! scot r!ul
din tine, vin s! te cur!"esc #i s! te înnoiesc, vin s! fac centri noi #i p!mânt nou, vin la
tine, România Mea. C! Domnul întru tine binevoie#te #i se m!re#te, iat!, sun din
trâmbi"!, ridic!-te, iubito, scutur! "!râna de pe tine, spal!-te, România Mea, c!
Domnul se une#te cu tine. Iat!, vin s!-"i despecetluiesc izvoarele, vin s!-"i descop!r
fântânile, vin s!-"i deschid por"ile, c! cine te va iubi, dup! dreptate te va iubi, iubito.
...%i voi ridica [din tine] un neam mare, un neam ales, o preo"ie sfânt! #i voi rev!rsa
duhul mângâierii #i al m!ririi peste fiii ascult!rii. România mea. Ierusalimul m!ririi
Mele, tu vei fi gloria Mea, iubito, #i din tine va r!s!ri peste popoare cântare nou!...
Bucur!-te Noule Ierusalime, bucura-te România Mea, c! iat!, vine domnul la tine.
Vom reproduce acum (a#a cum a fost publicat! în lucrarea Cucuveaua cu pene ro#ii)
interceptarea unei discu"ii f!cut! de serviciile secrete române#ti cu câ"iva ani înainte
de r!sturnarea regimului socialist (comunist) prin ceea ce s-a numit "revolu"ie". Este

vorba de discu"ia avut! între câ"iva agen"i sioni#ti desf!#urat! în România cu oamenii
lor de leg!tur!:
" S! nu uita"i c! p!mântul României a fost ales ca loc de pace pentru neamul lui
Dumnezeu. Nimic nu este mai r!u decât împlinirea acestei profe"ii pentru copiii lui
Israel. Tocmai de aceea trebuie s! lupt!m #i s! câ#tig!m p!mântul f!g!duin"ei... Noi
st!m acum în umbr! cu organiza"ia noastr! (secret!). Marile puteri nu mai pot face
acum nici cel mai neînsemnat acord f!r! ca noi s! lu!m parte. Autoritatea va trece în
strad!, adic! într-un loc public, #i noi ne-o vom însu#i!".
Nu putem preciza dac! con"inutul acestei intercept!ri se refer!, a#a cum încearc! s!
sugereze lucrarea mai sus amintit!, la revolta popular! din decembrie 1989 #i la faptul
c!, cu aceast! ocazie, puterea în statul român a fost acaparat! de atunci ("revolu"ia
furat!", cum s-a spus) de c!tre un grup de agen"i str!ini, masoni #i evrei, dar #tim c!
textul profe"iei despre România #i ora#ul Bucure#ti ca Nou Ierusalim a fost publicat în
1933, cu esen"iala modificare [deci fals intelectual #i moral] c! neamul lui Dumnezeu
sunt evreii, ci nu românii, rolul românilor fiind acela de a-i primi pe evrei în "ara lor
ca pe un neam sfânt, menit a conduce România.
Mossad-ul #i sionismul politico-economic. Peripe"iile cu serviciile secrete israeliene a
doi so"i evrei, cet!"eni britanici, sunt foarte elocvente pentru modul de ac"iune în
întreaga lume a Mossad-ului, #i pe noi ne intereseaz! pentru a ne putea face o imagine
asupra a ceea ce se întâmpl! #i în România, #i pentru a în"elege astfel într-o lumin!
mai clar! semnifica"ia capitolelor urm!toare.
Irvin Silverman era un tân!r cet!"ean britanic angajat ca func"ionar în Biroul
Amiralit!"ii Britanice care coordona informa"iile din Orientul Mijlociu primite prin
satelit, prin semnale #i resurse umane . Irvin era evreu #i într-o vreme, prin perioada
115
studen"iei, se gândise serios s! emigreze în Israel. El #i so"ia lui, Rachel (Ra#ela),
discutau adesea aceast! posibilitate ca o eventualitate dup! ie#irea la pensie.
Evreul Irvin Silverman nu vedea nici un conflict între loialitatea pe care o jurase
coroanei britanice #i "loialitatea sa emo"ional!" fa"! de Israel, pentru c! politica
extern! britanic!, ca #i cea a S.U.A., sunt favorabile Israelului. Pe Irvin îl deranja îns!
s! vad! documente informative con"inând informa"ii care, dup! p!rerea lui, ar fi
trebuit s! fie aduse la cuno#tin"a ambasadei israeliene, c! purtau restric"ia ca
informa"iile s! nu fie dezv!luite nici unui alt stat.
La câ"iva ani dup! ce Irvin se angajase în slujba guvernului britanic, el #i Ra#ela l-au
cunoscut pe Haim Hammes, la un dineu de caritate organizat spre a colecta fonduri
destinate finan"!rii proiectelor de recolonizare a Israelului. Haim Hammer era un
simpatic om de afaceri israelian cam de aceea#i vârst! cu Irvin #i cu Ra#ela #i în
curând au devenit buni prieteni. Nu putem s! nu ne gândim, când nar!m aceast!
poveste de spionaj, la sumedenia de oameni de afaceri israelieni "simpatici" care s-au
ad!postit în România, personaje asem!n!toare lui Haim Hammer.
Haim le telefona so"ilor Silverman de fiecare dat! când venea în vizit! la Londra. Lui
Irvin #i Ra#elei le pl!cea în special s!-l asculte descriind via"a din Israel. Într-o sear!,
Haim s-a plâns celor doi evrei britanici c!, de#i guvernul britanic ac"iona pe o "linie
pozitiv!", Ministerul de Externe al Marii Britanii avea o pozi"ie mai pu"in
binevoitoare la nivel de lucru #i, de multe ori, nu transmitea guvernului israelian
informa"ii de foarte mare importan"!. Când Irvin l-a întrebat cum putea #ti un om de

afaceri ce anume privea guvernul t!rii lui #i ce nu, Haim a r!spuns c!, pe lâng!
activit!"ile lui de afaceri, mai era #i reprezentantul unui grup de cet!"eni israelieni
particulari r!spândi"i prin întreaga lume, care îi ajuta pe evrei #i Israelul în lupta lor
sionist!. I-a asigurat pe so"ii Silverman c! #tia într-adev!r dac! guvernul israelian afla
sau nu câte o informa"ie. Apoi i-a sugerat lui Silverman c! ar putea s!-i verifice
afirma"iile, descriindu-i unele informa"ii sensibile, astfel încât el, Haim, s! determine
dac! acestea fuseser! sau nu aduse la cuno#tin"a guvernului israelian.
So"ii Silverman, fascina"i de noua descoperire despre prietenul lor, c! acesta este
agent secret israelian, i-au pus multe întreb!ri #i to"i trei au discutat pân! noaptea
târziu despre speran"ele Israelului #i angajarea neab!tut! a multor grup!ri politice
arabe în slujba distrugerii totale a na"iunii evreie#ti. Cu cât vorbeau mai mult, cu atât
Irvin Silverman tindea s! accepte încercarea la care îl provocase Haim, dorind s!
corecteze faptul c! multe date informative pe care le vedea trecând pe la biroul lui nu
erau transmise guvernului israelian.
În urm!toarele câteva s!pt!mâni, Irvin a cules #i a discutat mai multe informa"ii cu
Haim. So"ii Silverman nu s-au gândit o clip! la faptul ca ceea ce au f!cut în continuare
pentru Haim s-ar putea numi tr!dare, faptul c! Irvin i-a dat cu regularitate copii dup!
documente secrete, pe care Haim urma s! le transmit! ofi"erilor de resort din guvernul
israelian. Mai mult, în mintea celor doi so"i evrei, Irvin #i Rachel, tr!d!torii erau
"birocra"ii anti-israelieni" din Ministerul de Externe britanic, prin faptul c! nu
sus"ineau o politic! extern! britanic! radical pro-israelian!.
În lunile ulterioare recrut!rii lui Irvin, el #i Rachel au comentat, în discu"iile lor
personale, c! oferta lui Haim de a le pl!ti informa"iile sustrase nu jucase nici un rol în
116
decizia lor de a ajuta Israelul. Totu#i recompensele au ajutat s! se acumuleze în scurt
timp un fond care i-a dat lui Ra#elei posibilitatea de a pune bazele urm!toarei
genera"ii a familiei Silverman.
Dup! na#terea copilului, so"ii Silverman au început s! devin! tot mai dependen"i de
pl!"ile lui Haim, pentru cheltuieli pe care ajunseser! s! le considere strict necesare.
Când Rachel #i-a exprimat îngrijorarea în leg!tura cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla
dac! Irvin era prins furând documente, Haim i-a asigurat c! guvernul israelian 1-ar fi
ajutat s! nu fie pus sub acuzare. Pentru a le îndep!rta temerile, le-a dat instruc"iuni
detaliate asupra modului cum s! se adreseze ambasadei israeliene din Londra, la
primul semn c! îi suspecteaz! cineva. Haim le-a garantat c!, în caz de necesitate,
guvernul israelian avea s! ajute toat! familia s! p!r!seasc! pe ascuns Anglia #i s! vin!
în Israel, unde urmau s! fie primi"i ca eroi ai na"iunii evreie#ti.
Povestea s-a terminat prost pentru cei doi so"i evrei, cet!"eni britanici. Dup! patru ani
de spionaj, într-o zi au fost c!uta"i de serviciile secrete de contraspionaj engleze#ti,
M16, dar nu au fost niciodat! pu#i sub acuza"ie sau condamna"i. În schimb, Irvin
Silverman a fost concediat din slujba guvernului britanic, iar ambasada Israelului la
Londra a negat orice implicare, oficial sus"inându-se varianta c! Haim Hammer, care
a disp!rut, s-ar fi numit de fapt Rashid Yasin, fiind probabil agent de informa"ii sirian.
În lucrarea Cercul Spionilor Personali, ap!rut! sub semn!tura lui Mack Jefferson în
1996, în care este relatat! istoria so"ilor Silverman, se precizeaz! îns!: "So"ii
Silverman cred #i acum c! au spionat pentru Israel, iar afirma"ia c! Haim ar fi fost
spion sirian nu fusese decât o stratagema inspirat! de Mossad pentru a le ascunde

englezilor activit!"ile israeliene de spionaj din Marea Britanie. Ei se consider! cet!"eni
evrei, a c!ror reputa"ie #i viitor economic au fost sacrificate pe câmpul de lupta al
culegerii informa"iilor."
Pentru noi este mai pu"in important dac! so"ii Silverman au furnizat informa"ii
Mossad-ului sau nu, cât faptul c! ei erau con#tien"i #i mândri c! fac acest lucru, c! î#i
fac un titlu de glorie din acest fapt, considerându-se în primul rând "cet!"eni evrei" #i
nu cet!"eni britanici, ceea ce sunt de fapt, ca #i când ar exista o cet!"enie evreiasc!
mondial! care s! justifice tr!darea f!r! rezerve a oric!rui stat din lume care îi
ad!poste#te #i îi hr!ne#te pe evrei. Conteaz! iar!#i c! aceasta este o atitudine
cvasigeneral! a evreilor din întreaga lume, inclusiv din România, iar serviciile de
spionaj israeliene, în frunte cu Mossad-ul, nu au nici cea mai mic! rezerv! s! îi
foloseasc! la maximum, tot a#a cum nu au scrupule s! foloseasc! cele mai murdare
metode în atingerea propriilor scopuri, Mossad-ul înc!lcând toate legile "!rilor în care
ac"ioneaz!, inclusiv ale celor considerate prietene, apelând chiar #i la crim!, ceea ce ia
f!cut detestabili pentru celelalte servicii secrete, chiar #i pentru C.I.A., agen"ia
S.U.A. (cel mai bun prieten al Israelului), care #i-a manifestat nu o dat! aversiunea
fa"! de Mossad #i de metodele folosite de acesta.
Sub semnul curcubeului
Intrarea în NATO a României
117
22 NOIEMBRIE 2002 a însemnat pentru România data angaj!rii totale pe drumul
politic #i militar al S.U.A. Vizita pre#edintelui american la Bucure#ti, George W. Bush
(junior) a însemnat, de aceea, mai mult decât al!turarea României de Alian"a
american! a NATO. Prezen"a sa a însemnat predarea necondi"ionat! a României c!tre
politica sionist! a Statelor Unite ale Americii.
Iat! cum relata pre#edintele român, Ion Iliescu, acea zi: "Pe 22 noiembrie, ne-am
întors la Bucure#ti [de la "Summit-ul" de la Praga - n.n.]. A doua zi, capitala "!rii
prime#te vizita pre#edintelui S.U.A., George W. Bush. Este o zi ploioas!, a#a cum se
prognozase. «Nu ne sperie ploaia, venim!», declara pre#edintele Bush, la Praga, în
convorbirea pe care am avut-o. Un curcubeu care a r!s!rit peste capital! în timpul
mitingului #i pe care înaltul oaspete l-a semnalat ca pe un veritabil simbol... a f!cut ca
ploaia #i rafalele de vânt s! fie mai pu"in luate în seam!. Am deschis mitingul din
Pia"a Revolu"iei, spunând: «Domnule Pre#edinte, nu am reu#it s! influen"!m natura #i
s! evit!m ploaia... Românii #i-au dorit s! fie partenerii Americii. Ast!zi li se
împline#te un vis #i un ideal, gra"ie #i dumneavoastr!, domnule pre#edinte Bush.»
Faptul c! nu numai pre#edintele Bush a acordat o valoare simbolic! curcubeului ce
ap!ruse în timpul ploii #i vântului deasupra mitingului de la Bucure#ti, ci #i
pre#edintele român Iliescu, o dovede#te chiar lucrarea din care am citat (Ion Iliescu,
Integrare #i Globalizare. Viziune Româneasc!, Bucure#ti 2003), a c!rei copert!
plaseaz! globul p!mântesc peste un curcubeu cosmic. Cert este c!, în numai câteva
luni, România a intrat în r!zboi împotriva Irakului, al!turi de S.U.A. #i Marea
Britanic, f!r! a fi membr! NATO, f!r! ca acest r!zboi s! fie unul al Alian"ei militare
Atlantice, împotriva voin"ei Europei #i a Organiza"iei Na"iunilor Unite, care nu au
aprobat r!zboiul.
Vom încerca s! descoperim ce "valoare simbolic!" poate avea curcubeul, atât în lume,
cât #i la români, dar mai întâi trebuie s! #tim mai multe despre miza r!zboaielor din

Golful Persic (#i Irakul) #i despre fa"a nev!zut! a pre#edintelui Bush.
Pentru aflarea mizei reale a r!zboaielor repetate din Golf, cei mai buni anali#ti s-au
dovedit a fi cei francezi. Iat! ce ar!ta Le Figaro (din 5 noiembrie 1990, sub semn!tura
lui Alain Peyrefitte), privind declan#area în 1991 a r!zboiului împotriva Irakului:
"Dou! puternice grupuri de presiune au împins Statele Unite la declan#area
conflictului.
- Lobby-ul evreiesc, deoarece eliminarea lui Sadam Hussein înl!tur! amenin"area
celei mai puternice "!ri arabe... Evreii americani joac! în sistemul mediatic de dincolo
de Atlantic un rol esen"ial. Compromisul permanent între Pre#edinte #i Congres
conduce Casa Alb! s! "in! seama foarte mult de insisten"ele lor.
- Lobby-ul afacerilor... a ajuns s! cread! c! r!zboiul putea relansa economia. Al
doilea r!zboi mondial #i enormele comenzi pe care le-a adus Statelor Unite, nu a pus
el oare cap!t crizei din 1929 din care nu ie#iser! cu adev!rat? R!zboiul din Coreea nu
a provocat el un nou boom? Blagoslovitul r!zboi care ar readuce prosperitatea în
America..."
118
C! Israelul, în interesul s!u geo-strategic, se str!duie de mul"i ani s! implice statele
lumii, în primul rând S.U.A. (primul stat sionist al lumii), într-un r!zboi de distrugere
a Irakului, este dovedit de adoptarea "Planurilor Strategice ale Israelului pentru anii
'80" de c!tre Organiza"ia Mondial! Sionist!, în care se reg!se#te urm!torul pasaj:
"Bogat în petrol #i dat prad! luptelor intestine, Irakul este pe linia de "int! israelian!.
Distrugerea sa ar fi, pentru noi, mai important! decât cea a Siriei, c!ci el este cel care
reprezint!, pe termen scurt, cea mai serioas! amenin"are pentru Israel" (dup!
periodicul israelian Kivounim, Ierusalim, nr.14, februarie 1982).
"Nu lipsesc exemplele când lobby-ul israeliano-sionist a reu#it s! impun! Statelor
Unite o atitudine contrar! intereselor americane, dar util! politicii Israelului" - scria la
rândul s!u Roger Garauday. Iat! câteva exemple. Pre#edintele Comisiei de Politic!
Extern! a Senatului S.U.A., senatorul Fullbright, a decis s!-i aduc! pe principalii
conduc!tori sioni#ti în fa"a unui comitet care a scos la lumina zilei activit!"ile lor
subterane. El a rezumat rezultatele anchetei într-un interviu...: «Israelienii controleaz!
politica Congresului #i Senatului»... La alegerile urm!toare, Fullbright avea s!-#i
piard! locul de senator...
În cartea sa, They dare to speak out, Paul Findley, care a fost, timp de 22 de ani,
deputat în Congresul S.U.A., descrie modul actual de func"ionare al lobby-ului sionist
#i puterea sa. Aceast! adev!rat! «sucursal! a guvernului israelian» controleaz!
Congresul #i Senatul, Pre#edin"ia, Departamentul de Stat #i Pentagonul, ca #i
mijloacele mas-media, #i î#i exercit! influen"a în Universit!"i, ca #i în sânul
Bisericilor...
În fiecare an, oricare ar fi restric"iile pentru toate celelalte capitole ale bugetului,
creditele pentru Israel sunt tot mai mari. Spionajul func"ioneaz! de a#a manier! încât
dosarele cele mai secrete sunt în mâinile guvernului israelian...
Adlai Stevenson [fost candidat la pre#edin"ia S.U.A.], reamintind c! 43% din ajutorul
extern american este destinat Israelului (3 milioane de locuitori), în detrimentul a 3
miliarde de locuitori înfometa"i ai globului, concluziona: «Primul ministru al
Israelului are mai mult! influen"! asupra politicii externe a S.U.A. în Orientul mijlociu
decât are în propria sa "ar!»...

Toate mijloacele sunt bune pentru lobby-ul sionist [în S.U.A.]. De la presiunea
financiar! la #antajul moral, trecând prin boicotul mijloacelor media #i al editorilor #i
prin amenin"area cu moartea. Congresmanul Paul Finley concluziona:
«Oricine critic! politica Israelului trebuie s! se a#tepte la dureroase #i neîncetate
represalii #i chiar la pierderea mijloacelor sale de existen"!, prin presiunile lobby-ului
israelian. Pre#edintele se teme de el. Congresul cedeaz! tuturor exigen"elor sale. Cele
mai prestigioase universit!"i au grij! s! îndep!rteze din programele lor tot ceea ce i se
opune...»
Anticipând genial ceea ce avea s! se întâmple în anul 2003, când dou! puternice state
europene, Germania #i Fran"a, s-au opus implic!rii militare a NATO (ale c!rei
membre erau) în noul r!zboi asupra Irakului, francezul Michel Bugnon-Mordant
publica în Elve"ia, în anul 1997, urm!toarea analiz!:
119
În ianuarie 1994 Statele Unite ale Americii au f!cut s! fie acceptat! ideea unei l!rgiri
a NATO c!tre "!rile Europei de Est, inclusiv România. Strategia era impus! de
necesitatea ca S.U.A. s! î#i g!seasc! noi sateli"i militari cu care eventual s! poat!
contracara o centrifugare a altor puteri militare (europene) de c!tre centrul militar
american sionist. Primul pas fusese f!cut dup! primul r!zboi din Golf, din 1990.
Astfel, Reuniunea NATO a Consiliului ministerial din decembrie 1992, redefine#te
Alian"a Atlantic! ca pe "un instrument pentru schimbarea Europei în ansamblu".
Planul fusese pus în mi#care - dup! cum arat! Bugnon-Mordant - de c!tre strategii
americani evrei, amiralul Jeremia #i sionistul Paul Wolfowitz (actualmente adjunct al
#efului Pentagonului), care au dorit "excluderea cu orice pre" a apari"iei unei puteri
susceptibile de a rivaliza cu unica superputere actual!. De aceea s-a prev!zut crearea
unei «for"e de reac"ie rapid!» ale c!rei structuri s! permit! un grad mai mare de
integrare decât îns!#i NATO... Schimb!rile cruciale ce au intervenit de la pr!bu#irea
lag!rului comunist i-au incitat pe americani s!-#i continue avantajul. Adaptarea
efortului de ap!rare la contextul astfel creat, men"inerea suprema"iei lor politice #i
militare în lume constituie dou! priorit!"i. R!zboiul rece fiind încheiat, este potrivit s!
se p!streze un dezechilibru vizând s! împiedice na#terea unei puteri rivale. Rapoartele
prezentate pre#edintelui Bush [tat!l actualului pre#edinte] de Pentagon în 1992, cel al
lui Paul Wolfowitz [evreu sionist] #i ce al amiralului Jeremia sunt perfect explicite în
ceea ce prive#te obiectivul vizat: extinderea hegemoniei Statelor Unite asupra
întregului glob prin toate mijloacele militare, culturale, politice #i economice
necesare.
A doua miz! a r!zboiului asupra Irakului este evident petrolul. În acest sens, M.
Bugnon-Mordant, ar!ta c! între 1953-1990, to"i secretarii de stat americani au fost,
direct sau indirect, lega"i de marile societ!"i petroliere (reproducem numai câteva
exemple: J.F. Dulles - Standard Oil #i Funda"ia Rockefeller, evreul Henry Kissinger -
Council of Foreign Relations Rockefeller Brothers Fund; Cyrus Vance - Rockefeller
Foundation #i Comisia Trilateral!; Alexander Haig - director la Chase Manhattan
Bank; George Schultz -Berchtel Corporation #i Gulf Oil; James Baker - Exxon, Mobil
Oil #i Standard Oil), "înainte de toate, ofensiva anti-irakian! trebuie plasat! în
perspectiva mai larg! a luptei pentru p!strarea dreptului occidental - în esen"!
american - asupra acestei materii prime, care este petrolul. Unul dintre mijloacele cele
mai eficiente de spoliere a lumii a treia este ilustrat de aceast! acaparare a materiilor

sale prime...
Pe 6 octombrie 1973, Siria #i Egiptul lanseaz! o ofensiv! general! împotriva
Israelului, iar a doua zi, Irakul na"ionalizeaz! Exxon #i Mobil Oil, companii americane
implantate pe teritoriul s!u. S.U.A. r!spund printr-un embargou împotriva Irakului la
care Fran"a refuz! s! se al!ture. În fa"a "!rilor arabe care din acel moment înclin! spre
orbita american! (Egiptul, Siria) #i în fa"a agresivit!"ii Israelului, Irakul alege "fuga
înainte" care îl conduce la o form! de izola"ionism, între timp, dependen"a Statelor
Unite de petrolul din Golf le împinge s! vrea s! domine mai ferm regiunea...
[Legat de primul r!zboi asupra Irakului, din 1990,] fostul pre#edinte Richard Nixon
[marioneta politic! a evreului Henry Kissinger] preciza:
"Nu mergem acolo s! ap!r!m democra"ia fiindc! Kuweitul nu este o "ar! democratic!
#i nici nu se afl! a#a ceva în regiune. Nu mergem acolo ca s! r!sturn!m o dictatur!,
fiindc! în acest caz n-am mai fi alia"i cu Siria. Nu mergem acolo pentru a ap!ra
120
legalitatea interna"ional!. Mergem acolo, #i trebuie s! mergem, fiindc! nu permitem
s! fie atinse interesele noastre vitale".
Legat de obiectivul geostrategic al r!zboiului împotriva Irakului, Bugnon-Mordant
ar!ta c! Irakul, care a na"ionalizat companiile petroliere americane, înt!rit din punct
de vedere militar #i politic de r!zboiul împotriva Iranului, amenin"a s! devin! o mare
putere regional!, principal pericol la adresa Israelului:
"Fa"! de apari"ia unei noi ordini mondiale desemnate de Washington, independen"a
irakian! era perceput! ca intolerabil!. Ocupa"i cu reinstaurarea unei ordini coloniale
alt!dat! dirijat! de britanici, Statele Unite s-au trezit confruntate cu o na"iune capabil!
s! strice jocurile...
În sfâr#it, permi"ând Israelului s!-#i înt!reasc! pozi"ia hegemonic! în zon!, Statele
Unite f!ceau r!u Europei, deteriorând rela"iile dintre aceasta #i "!rile arabe. Ele
d!deau o dubl! lovitur!, strivind din fa#! noua veleitate a lumii arabe de a-#i realiza
unitatea, murd!rind în acela#i timp în mod durabil imaginea Europei, în special a
Fran"ei, în ochii "!rilor arabe.
De fapt, nu numai c! "!rile europene au fost trimise acas! dup! r!zboi f!r! a ob"ine cel
mai mic avantaj, dar au mai #i fost excluse de la toate tranzac"iile ce aveau s! urmeze.
Noua ordine mondial! ap!rut! din r!zboiul din Golf [dup! 1991] a fost instaurat! sub
conducerea exclusiv! a Statelor Unite, f!r! ca "!rile europene s! aib! vreun cuvânt de
spus. A fost restaurat! vechea ordine colonial!."
*
Prezentând "R!zboiul din Golf #i manipularea spiritelor" (prin mass-media, Michel
Bugnon-Mordant arat! c! Irakul revendicase Kuweitul înc! din anii treizeci, c!ci
grani"ele statelor arabe din secolul XX au fost fixate în func"ie de interesele
particulare ale Statelor Unite #i ale Marii Britanii. Apoi, "atât petrolul, cât #i voin"!
Israelului au jucat un rol primordial în decizia administra"iei Bush de a declan#a un
conflict. Mai mult decât atât, cre#terea puterii în regiune a Irakului, capabil! virtual s!
contracareze planurile americano-israeliene în acest loc al lumii, a ap!rut
insuportabil! Washingtonului. De unde #i campaniile de pres! incendiare atât în
Statele Unite, cât #i în Israel, reluate #i sus"inute de toate marile mijloace mass-media
europene...
Nu s-a precizat nimic despre cererile presante prezentate Kuweitului de c!tre Irak,

cereri respinse de fiecare dat! ca fiind nefondate... în realitate, Statele Unite au vrut
acest r!zboi #i l-au provocat. Cum se explic! altfel intransigen"a nejustificat! de care a
dat dovad! George Bush (tat!l) fa"! de cererile lui Saddam Hussein din august 1990
pân! în februarie 1991? Bagdadul a emis nu mai pu"in de #ase propuneri de pace,
toate admi"ând retragerea irakian! din Kuweit... În fine, la 26 februarie 1991, Irakul
accepta s! se retrag! necondi"ionat din Kuweit. La fiecare dintre aceste cereri,
pre#edintele Bush a r!spuns printr-un refuz categoric.
Minciunile, falsific!rile, manipul!rile de fapte operate de presa scris!, televiziunea #i
radioul de dincolo de Atlantic în timpul conflictului - sprijinite f!r! restric"ii de presa
oligarhic! mondial! - sunt nenum!rate. Avem cu to"ii înc! în minte inven"iile
121
referitoare la "extraordinara" putere a artileriei irakiene, la Irak ca "a patra armat! din
lume", la "m!rturiile spontane" despre jafurile solda"ilor irakieni în Kuweit, dintre
care cea mai emo"ionant! a fost cea a unei fete din popor ce s-a dovedit ulterior a fi
fiica ambasadorului Kuweitului la Washington. S! mai ad!ug!m un alt fapt deosebit
de grav #i de sinistru augur: reportajul televizat ar!tând cum solda"ii irakieni
deconectau incubatoarele dintr-o maternitate din Kuweit, provocând moartea tuturor
noilor n!scu"i urma s! se dovedeasc! a nu fi altceva decât un "produs" comandat de
autorit!"ile kuweitiene #i fabricat de o societate de comunica"ii american!, în vederea
condi"ion!rii opiniei interna"ionale.
Referitor la lobby-ul sionist ce este determinant asupra factorilor de decizie ai S.U.A.
se impune a fi relevat! radiografia rezultat! din emisiunea "Arena" din 23 martie 2003
de la BBC. Elementul religios reprezint! discursul preponderent al camarilei de la
Casa Alb!, îndeosebi al pre#edintele George W. Bush (junior), iar direc"ia aceasta a
fost impus! de c!tre Carl Rove, actualul s!u consilier politic. Acesta este comparat cu
ideologul propagandei naziste ("un Goebbels al Americii") #i este considerat, de unii,
"creierul" administra"iei Bush.
"Probabil c! n-a mai existat niciodat! pân! acum la Casa Alb! un consilier
preziden"ial atât de important #i de influent precum Carl Rove -scria Times. Rove a
fost #eful campaniei electorale a pre#edintelui Bush #i a avut intui"ia de a aduna, întrun
singur electorat, pe credincio#ii ferven"i ai diverselor biserici evanghelice #i pe
reprezentan"ii marilor firme texane din domeniul exploat!rii petrolului".
Rove #i Bush sunt conecta"i prin mii de fire la aceste cercuri cre#tine
"fundamentaliste" ce au o expresie politic! în "Cristian Coalition" în cadrul c!rei
ac"ioneaz! cu maxim! eficien"! comunitatea cre#tinilor sioni#ti. Afirmând c! respect!
litera Scripturii, ei consider! c! Israelul este poporul ales de Dumnezeu. Concluzia
imediat! este ca Israelul trebuie sprijinit de cre#tinii din întreaga lume, acum #i
întotdeauna. Un exponent al acestui curent este postul de radio american Prietenii
Israelului, extrem de activ #i audiat. Interpretând în fel #i chip textele VECHIULUI
TESTAMENT, postul sus"ine interesele israeliene în Orientul Apropiat, motivând
religios evenimentele politice #i militare actuale.
Acela#i limbaj religios este folosit, abuziv, în primul rând de c!tre intelectualii evrei
ce au sprijinit candidatura lui George Bush Jr, în primul rând de c!tre Paul Wolfowitz,
actualul adjunct al ministrului Ap!r!rii. Evreul Wolfowitz este în materie de politic!
militar! ceea ce este Rove în materie de politic! intern! #i strategie electoral!.
Wolfowitz a elaborat înc! din 1992 un "studiu de ap!rare" ce a devenit actuala politic!

a pre#edintelui Bush. Potrivit acestui studiu, Pentagonul trebuie s! impun! "o nou!
ordine mondial!", în care S.U.A. s! fie puterea de necontestat a lumii #i s! descurajeze
orice competi"ie venit! din partea unor state pecum Germania sau Japonia, în studiul
lui Wolfowitz ap!rea #i ideea atacului preventiv, recent aplicat! asupra Irakului, fapt
ce a adus un incontestabil avantaj geo-strategic Israelului.
Cu câ"iva ani înainte de a veni la putere al!turi de pre#edintele Bush, Wolfowitz a
creat un a#a-zis "Grup de analiz! militar!" (numit Project for New American Century)
împreun! cu actualul vicepre#edinte Dick Cheney #i cu un fost subsecretar de stat din
Ministerul Ap!r!rii, Richard Pearl. În anul 2000 acest Grup de puternic! culoare
sionist! redacta o analiz! în care spunea c! S.U.A. trebuie s! se asigure c!, în secolul
122
XXI, de"ine suprema"ia militar! în lume, dar c! pentru aceasta ar fi fost nevoie de un
"eveniment catalizator, de o catastrofa de propor"iile actului de la Pearl Harbor, ce a
decis intrarea Americii în cel de-al II-lea r!zboi mondial". Evenimentul s-a produs, ca
prin minune, la 11 septembrie 2001 prin atacul terorist din S.U.A. Apare curios c!
Mossad-ul #tia despre atentat, iar aproape to"i cei circa 6000 de evrei americani care
lucrau la World Trade Center (zgârie-norii Gemeni) au întârziat în acea zi la serviciu,
sc!pând astfel nev!t!ma"i.
Francezul Thierry Meyssan, în lucrarea sa, 11 Septembrie 2001-Terifianta Impostur!,
demonstreaz! c! adev!rata miz! a "atentatului" a fost cea mai puternic! lovitur!
bursier! din istoria S.U.A., iar c! beneficiarii acestei lovituri sunt cu totul al"ii decât
cei ce au fost ulterior acuza"i (lumea musulman! în general). Mai mult, Paul
Wolfowitz personal a fost cel ce a coordonat cu duritate activitatea serviciilor secrete
americane pentru a ascunde o serie de fapte opiniei publice #i pentru a putea prezenta
ca real fabricatul oficial privind "actul terorist" de la 11 septembrie. Astfel, F.B.I. a
impus companiilor aeriene s! nu comunice cu presa, ascunzându-se astfel c! terori#tii
anun"a"i de oficiali nici nu s-au aflat în avioanele pr!bu#ite. Tot F.B.I.-ui a confiscat
ziari#tilor ore întregi de pelicul! video ce au înregistrat evenimentele, con"inutul
acestora r!mânând secret.
"Urmarea atentatului - concluziona postul B.B.C. - a fost c! America a atacat
Afganistanul, apoi Irakul. Nu se #tie cui îi vine rândul #i când". A început instalarea
efectiv! a Noii Ordini Mondiale, la cârma acesteia aflându-se în fa"! S.U.A., iar în
spate evreii sioni#ti, precum Wolfowitz #i echipa sa (D. Rumsfeld, R. Pearl #i al"i).
Chiar #i administra"ia militar! a Irakului, dup! r!zboi, a fost stabilit! tot de c!tre
"strategul" evreu de la Pentagon. Secondat de fo#ti #efi de la C.I.A. sau de consilieri
evrei americani (circa 30 de "ofi"eri în rezerv!, func"ionari #i exper"i"), #eful noii
administra"ii a Irakului (reprezentan"! a Pentagonului numit! ipocrit Oficiul pentru
Reconstruc"ie #i Asistent! Umanitar!) a fost favoritul lui Wolfowitz, respectiv
generalul scos de la naftalin! Jay Garner, ale c!rui nume #i prenume îl indic! a fi tot
evreu (Jay este un nume r!spândit printre evreii americani; a se vedea Jay Pritzker,
evreul care a vrut s! preia în 1997 Hotelul Bucure#ti, împreun! cu israelianul Sammy
Ofer). $inta lui Garner: petrolul irakian. La scurt timp, Garner a fost înlocuit de evreul
sionist Paul Brener, prezent de la început în oculta Rumsfeld-Wolfowitz.
Ocuparea Irakului i-au adus administra"iei americane, controlul asupra unor uria#e
rezerve petroliere, situate pe locul doi ca m!rime în lume. României, coparticipant!
al!turi de S.U.A., nu i-a adus nimic, de#i în momentul angaj!rii "!rii, premierul

N!stase afirma c! trebuie s! lupt!m împotriva Irakului pentru a recupera datoria
acestuia de 1,7 miliarde de dolari fa"! de România. Cacialmaua s-a dovedit curând,
c!ci administra"ia american! a Irakului, interesat! în profitul personal la resurselor
acestuia, a hot!rât anularea datoriilor externe irakiene. Oricum, în curând, de#i
r!zboiul s-a încheiat, în România vor fi amplasate numeroase trupe americane,
dislocate din alte p!r"i ale lumii. Ace#ti solda"i americani sunt disculpa"i, prin acordul
semnat de premierul Adrian N!stase, de orice r!spundere, pân! #i în fa"a Cur"ii Penale
Interna"ionale, pentru fapte ce le-ar putea comite pe teritoriul românesc: crime, jafuri,
molest!ri, violuri. Evreii de la Washington doresc, îns!, s! ne mai târasc! într-un
r!zboi. "Mossadul avertizeaz!: Urmeaz! Siria", "Ari Fleischer: «Siria este un stat
terorist» , titra Ziua din aprilie 2003. La propunerea lui Paul Wolfowitz de atacare a
Siriei, Congresul S.U.A. a r!spuns îns!: NU. Rezultatul mondial al acestei aventuri
123
militare în Irak: relansarea cursei înarm!rii nucleare. Corea de Nord a denun"at recent
tratatul semnat cu Corea de Sud, afirmând c! experien"a Irakian! o oblig! s! î#i la
m!suri de ap!rare. Alte state o vor face pe ascuns, preg!tind o conflagra"ie mondial!,
în care României i s-a ales soarta de "int!.
*
Curcubeul invocat de pre#edin"ii S.U.A #i României în 22 noiembrie 2002 ca fiind un
simbol de bun augur, a condus la situa"ia cert! a intr!rii României în r!zboiul
împotriva Irakului, al!turi de S.U.A., #i la instalarea de trupe str!ine pe teritoriul
românesc. Dac! ne amintim, acela#i Paul Wolfowitz, în 1991-1992, pe vremea
mandatului lui George Bush tat!l, a demarat proiectul cre!rii unei "for"e rapide de
interven"ie" care obliga la atragerea României de partea S.U.A. în cadrul Alian"ei
militare a NATO. Dac! Alian"a sionisto-american! avea nevoie de România, de ce a
mai fost nevoie #i de umilin"a condi"ion!rii noastre de c!tre americani, în vederea
concesion!rii de întreprinderi române#ti, la schimbul primirii în echip!?
Vremea rea de la Bucure#ti din 22 noiembrie 2002 punea sub semnul întreb!rii
succcesul vizitei pre#edintelui Bush, fapt ce preocupa oficialii români, dup! cum o
demonstreaz! declara"ia pre#edintelui Iliescu: "Nu am reu#it s! influen"!m natura #i s!
evit!m ploaia!". Au reu#it îns!, probabil, s! creeze cu tehnica din dotare un curcubeu
artificial, care s-a suprapus în centrul Bucure#tiului peste ploaia m!runt! înso"it! de
vânt.
Curcubeul reprezint! în simbolistica societ!"ilor secrete mondialiste spiritul Noii
Ordini Mondiale. El este, în principal, simbolul mi#c!rii New Age" (Noua Vârst!),
mi#care sincretic! religioas! încurajat! în statele occidentale ca o adev!rat! nou!
religie a lumii noi. Prin extensie el este preluat de c!tre întreaga mi#care mondialist!.
Pre#edintele român Ion Iliescu îl reproduce pe coperta lucr!rii sale Integrare #i
Globalizare (Viziunea Româneasc!). Simbolistica arhaic! #i universal! a curcubeului,
de pod spre trecerea , într-o alt! lume (de regul! subteran!, cum este cea c!utat! , - de
masoni prin formula V.I.T.R.I.O.L - Vista Interiora Tera etc. -), l-a f!cut s! reprezinte,
pentru adep"ii Noii Ordini Mondiale, trecerea spre aceasta. Serge Monaste , ziarist
canadian asasinat, dezv!luind planul celor mai mari 6 b!nci mondiale #i al consor"iilor
energerice de pe planet!, prin "Protocoalele" ce pleac! de la reuniunile secrete
organizate cu M. D. Rothschild începând din 1956 (#i care conspir! la controlul
tuturor organismelor interna"ionale) aminte#te de "Clasificarea Curcubeu a Noii

Ordinii Mondiale". Cele #apte culori ale curcubeului mai corespund #i celor #apte
trepte ale sc!rii masonice.
La români, curcubeul are îns! o semnifica"ie aparte #i distinct!. Pe linia unor tradi"ii
arhaice universale el poate prevesti evenimente nefaste. La chinezi, de exemplu, el
poate s! precead! #i anumite tulbur!ri în armonia universului #i chiar s! capete o
semnifica"ie r!u prevestitoare. "Când un stat este în pericol s! piar!, scria în"eleptul
antic Huai Nanzi, cerul î#i schimb! fa"a... #i apare un curcubeu". Tot în Asia,
raporturile cer-p!mânt prin intermediul curcubeului, implic! boala #i moartea. Dac! îl
ar!"i cu degetul (cum a f!cut pre#edintele Bush la Bucure#ti) epidemiile devastatoare
sunt sigure (curând a ap!rut în lume, cu focarul în China, epidemia mortal
Sindromului Acut Respirator). Chiar #i în Africa, apari"ia curcubeului veste#te boala #i
moartea.
124
În numeroase tradi"ii, ca #i în cele române#ti, asocierea ploaie-curcubeu evoc!
imaginea #arpelui mitic. În Asia el este Naga ie#ind din p!mânt. Conform lui Rene
Guenon, aceea#i simbolistic! poate fi reg!sit! în Grecia antic! #i în Africa. La români
el este privit ca un imens balaur ce bea apele p!mânte#ti, fie ca un gen de sorb sau
punte pe care balaurii iau ap! din h!urile p!mântului, în unele descântece se afirm! c!
el bea "ap! turbat!" fiind "%arpe v!rgat peste Prut aruncat". Curcubeul e drumul
balaurilor, spunea o b!trân! românc! (Niculi"!-Voronca, Datinile #i Credin"ele
Poporului Român).
125
Personajele cheie ale afacerilor israeliene în România
Mark Meyer
Evreu american de origine român! (?), pre#edinte al firmei de avocatur! (evreiasc!) de
pe Wall Street (New York), Herzfeld & Rubin, firm! care s-a ocupat, printre altele, de
banca româneasc! Dacia Felix #i care desf!#oar! o activitate sus"inut! în România.
Site-ul de internet al firmei Herzfeld & Rubin o prezenta pân! recent pe sora primului
ministru Adrian N!stase, Dana Barb, ca pe o "redutabil! economist!" ce face parte din
rândurile staff-ului firmei, ca directoare. (A se vedea despre preluarea for"at! de c!tre
israelieni a b!ncii Dacia Felix-Eurom, capitolul B!ncile Române#ti, $int! israclit!.)
Mark Meyer, fiind #i unul dintre cei doi evrei americani care monitorizeaz! #i
dirijeaz! România de la cel mai înalt nivel, s-a ocupat de organizarea vizitei în S.U.A.
a pre#edintelui Ion Iliescu în anul 2001.
A func"ionat la Palatul Cotroceni, pe lâng! pre#edintele Emil Constantinescu drept
consilier, într-o perioad! când pre#edin"ia României era cople#it! de evrei. %efa
consilierilor preziden"iali era evreica Zoe Petre, iar u#a palatului preziden"ial era
permanent deschis! evreilor Tom Lanto# #i Alfred Moses. Chiar despre Emil
Constantinescu, originar din Basarabia, în "Jurnalul" Ronei Hartner (presupusa
amant! evreic! a pre#edintelui) s-a scris c! tat!l s!u, care l-a abandonat împreun! cu
mama sa, era un evreu rus be"ivan. Când a contrazis punctual con"inutul pseudo-
Jurnalului Hartner, Constantinescu, în mod ciudat, nu a contrazis #i acest aspect. Mark
Meyer a continuat s! fie consilier preziden"ial #i pe lâng! pre#edintele Ion lliescu.
De fapt, Meyer s-a ocupat de România de pe vremea lui Ceau#escu, iar în anii din
urm! a condus a#a-zisa Camer! de Comer" Româno-American!, care este ceva între
agen"ie sub acoperire a C.I.A. pentru promovarea intereselor evreilor americani #i

interfa"! a afacerilor S.U.A. în România. Organiza"ia este creat! la Bucure#ti din
1993, chiar cu sprijinul lui Ion Iliescu #i, al!turi de Meyer, ea îl are la conducere pe
evreul Elias Wexler, originar tot din România, acela#i care de"ine postul de
televiziune din New York, Romanian Voice #i care, pl!tit tot de români, retransmite
programe ale Televiziunii Române, beneficiind de un contract extrem de benefic
semnat cu TVR-ul înc! din al doilea mandat de pre#edinte al lui Ion Iliescu.
Pentru a da culoare vizitei din anul 2001 a pre#edintelui Iliescu în S.U.A., Mark
Meyer s-a gândit s! îi organizeze acestuia o festivitate de premiere, #i neavând altceva
mai la îndemân!, a scos din p!l!rie medalia Distinguished Leadership Award
conferit! de... Camera de Comer" Româno-American!, adic! de el însu#i. De fapt,
Meyer a fost maestru de ceremonii al întregii vizite oficiale în Statele Unite ale
Americii.
Evenimentul premierii lui Ion Iliescu s-a petrecut la 20 septembrie 2001 printr-un
dineu festiv la hotelul newyorkez New York Palace, eveniment prezidat de cei trei
evrei: Mark Meyer, Herbert Rubin #i Elias Wexler, "ca recunoa#tere pentru cei 11 ani
de conducere excep"ional! pe plan politic #i dezvoltare economic! a României".
Organizarea dineului a fost aproape exclusiv evreiasc!: Mark Meyer, ex-ambasadorul
Alfred Moses, Meir Rosenne, Herbert Rubin, Armand Scala, Richard Schifter, Rabbi
Arthur Schneier, Elias Wexler etc.
126
Iat! cum relata faptele cotidianul România Liber! din 5.11.2001: "Scandalul premierii
lui Ion Iliescu de c!tre Camera de Comer" Româno-American! continu!. Culmea
absurdului: Ion Iliescu este premiat de c!tre chiar consilierul s!u, Mark Meyer... S-a
stabilit data chiolhanului de la New York în cinstea lui Iliescu. Lui Mark Meyer i s-au
c!utat r!d!cini române#ti pentru a fi pus de regimul Iliescu în fruntea comunit!"ii
române#ti din Statele Unite. Comunitatea româneasc! s-a unit împotriva lui Ion
Iliescu. Pentru chiolhanul în cinstea lui Ion Iliescu, Mark Meyer strânge mari sume de
bani. %i-a g!sit #i sponsori. Dou! companii au sponsorizat cu câte 25.000 de dolari
reuniunea, iar pre"urile pentru invita"i sunt împ!r"ite în func"ie de locul în sal!. La
orice restaurant de clas! din Manhattan, un tacâm cost! cca. 150 de dolari.
Organizatorii se aleg #i cu un important profit, c!ci numai din sponsoriz!rile celor
dou! companii, la o participare de 100 de persoane, r!mâne un beneficiu de 10.000 de
dolari. Iar dac! mai calcul!m #i costul unui tacâm, în medie 250 de dolari (cei care
stau la mas! mai aproape de Iliescu pl!tesc mai mult), reiese c! afacerea Premiu
pentru Iliescu este chiar profitabil!." Un mic "ghi#eft", am ad!uga noi, pe lâng! marile
afaceri ce le deruleaz! Meyer cu România, în favoarea coreligionarilor sau
cosangvinilor s!i.
Toat! mascarada acestei vizite aranjate de evrei pentru Iliescu a stârnit vii proteste din
partea comunit!"ii româno-americane la New-York, îndeosebi din partea lui Marius
Badea, editorul celui mai r!spândit ziar românesc din California, Meridianul
Românesc. F!când parte din staff-ul electoral al pre#edintelui S.U.A., George Jr.
Bush, Marius Badea s-a adresat secretarului de stat Colin Power #i mai multor
congresmani americani protestând asupra felului în care i se construie#te neîncetat lui
Ion Iliescu o fals! imagine pozitiv! la Washington de c!tre acelea#i persoane
neavenite din anturajul sau, precum Alfred Moses, care i-a mai organizat în 2000 lui
Iliescu o vizit! în S.U.A., #i care, ca ambasador al Statelor Unite la Bucure#ti, a

colaborat activ cu regimurile Ceau#escu #i Iliescu. În treac!t fie spus, Alfred Moses a
#tiut, de fapt, s! î#i foloseasc! pozi"ia pentru a favoriza afacerile evreilor în România.
Îns!#i conducerea Organiza"iei Comunit!"ii Româno-Americane (CORA) este
acaparat! în bun! m!sur! de evreii originari din România, de#i arhiepiscopul
Nathaniel o reprezint! oficial. Cit!m din scrisoarea lui Marius Badea c!tre
arhiepiscop: "Cu mare mândrie, românii americani au citit scrisoarea dumneavoastr!
de protest împotriva acestui eveniment [decernarea distinc"iei din partea lui Mark
Meyer c!tre Ion Iliescu], care a fost publicat! în ziarul nostru. Din p!cate, cu aceast!
ocazie, a ie#it la iveal! o mare problem! în cadrul organiza"iei româno-americane,
CORA, organiza"ie pe care, cu mare onoare, o conduce"i ca chairman. Ac"iunea
Camerei de Comer" Româno-Americane a fost organizat! de domnii Mark Meyer,
chairman al acesteia, #i Armand Scala, vicepre#edinte al acesteia, în acela#i timp, dl.
Armand Scala este pre#edinte CORA, iar dl. Mark Meyer este vicepre#edinte CORA.
Prezen"a domnilor Armand Scala #i Mark Meyer în conducerea a doua organiza"ii
fundamental diferite #i atitudinea dân#ilor fa"! de durerea sufleteasc! a românilor
creeaz! un mare conflict de interese. Prea Sfin"ia Voastr!, credem c! a sosit timpul s!
cere"i ca domnii Armand Scala #i Mark Meyer s!-#i dea demisia din CORA #i o noua
conducere s! fie aleas! în mod democratic". (Articolul românului american
demonstreaz! c! r!zboiul nev!zut dintre români #i evrei se duce #i în afara hotarelor
"!rii, deoarece evreii încearc! pretutindeni s! se substituie românilor, s! se plaseze la
conducerea organiza"iilor acestora #i s! le blocheze interesele legitime.)
127
Mark Meyer este, al!turi de al"i evrei, #i în spatele afacerii cunoscute ca "Invest
România Forum". De#i principal ini"iator al ac"iunii, prin firma Hertzfeld & Rubin,
este Meyer, pentru publicul românesc ini"iativa apar"ine unui grup mai larg, chipurile
chiar autorit!"ilor române în c!utare de investitori americani. Forumul, organizat în
1997 în S.U.A. sub genericul "Economia româneasc!: Afaceri de ocazie pentru
Oamenii de Afaceri Americani" (Romanian Economy: Emerging Deals for American
Business People), trimisese invita"ii companiilor americane evreie#ti, #i nu numai, s!
profite din plin de ocazia de a cump!ra ieftin întreprinderile române#ti. Organizatorii
secre"i (Herzfield & Rubin, adic! Mark Meyer, #i USAID Midivest Bussines Center,
adic! C.I.A.), al c!ror plan de preluare a economiei române#ti necesita fonduri, pentru
a fi conving!tori s-au gândit s! expun!, ca garan"i, responsabilii economici din
România, a#a c! au fost plimba"i de la Bucure#ti la Chicago reprezentan"i ai
guvernului român, pre#edin"i #i directori executivi ai celor mai influente B!nci #i
fonduri mutuale din România, directori din toat! economia româneasc!. Mesajul real:
Economia României chiar se pred!, prada v! apar"ine, pute"i s! v! exercita"i dreptul în
preferin"!, putem aranja privatiz!rile! Cel mai conving!tor s-a str!duit s! fie Mircea
Geoan!, ambasador al României în S.U.A. la acea dat!. Geoan! a f!cut parte dintre
studen"ii privilegia"i de înal"ii ofi"eri ai fostei Securit!"i. Astfel, generalul Pacepa, pe
vremea când era #ef adjunct al spionajului românesc (D.I.E.), a avizat favorabil
numele lui Mircea Geoan!, fiu al generalului Geoan!, pentru a pleca la studii în
S.U.A. în rândurile "ambasadorilor prieteniei" româno-americane. Dup! ce Pacepa a
dezertat, a trecut în solda C.I.A., iar dup! 1990 a reluat leg!turile cu mai tân!rul
Mircea Geoan!.
Desf!#urat la Hotelul Hilton&Towers din Chicago, în perioada 29.09 - 3.10.1997,

"Forumul" scotea practic economia României la mezat în fa"a unor mari b!nci
americane evreie#ti: Chase Manhattan Bank, Smith Barney Europe, First Chicago
Bank, Mercantile Stock Exchange, Global Securities USA Inc, Executives Club of
Chicago, b!nci care se afl! în spatele firmelor "investitoare".
În perioada 30.03 - 3.04.1998, în S.U.A., ac"iunea ("Forumul") s-a repetat spre a fi
oferite afaceri în România la "peste 200 de mari companii americane" în "domeniile
bancar #i al pie"ei de capital, industrie u#oar!, agricultur! #i industrie alimentar!,
industrie constructoare de ma#ini, metalurgic!, chimic! #i petrochimic!, materiale de
construc"ii, electronic!, telecomunica"ii, infrastructur! etc." (adic! tot!). De aceast!
dat!, organizatorul anun"at era chiar de la vârful finan"elor americane evreie#ti,
Amroinvest Inc (a baronilor finan"elor mondiale, familia evreilor Rothschild), dar în
"comitetul de ini"iativ!" mai g!sim, la calibru apropiat, #i Citibank (reprezentat! de
pre#edintele #i vicepre#edintele evrei David Garner #i Janet Heckman), dar #i Dana
Barb (sora politicianului român Adrian N!stase) ca manager general pentru România
al firmei Herzfield & Rubin, deci Mark Meyer. Firma Amoco Corporation,
participant! la "Forum", a preluat ulterior industria aluminiului din România.
Ascensiunea profesional! a lui Mark Mayer a avut loc dup! 1991, când era un obscur
avocat evreu american la firma Hall and Dickler. Marele capital curat american
declara c! nu are nevoie ca Mayer #i firma evreiasc! de avocatur! din care f!cea
parte (Kent, Lawer, Dickler & Friedman) s!-i reprezinte interesele în România, dar
el a fost impus acestora chiar de c!tre guvernan"i români, deoarece îl preferau.
128
Alexandru Bittner
"Om de afaceri", agent israelian cu penetrare la toate nivelele statului român; conform
dezv!luirilor din "Armaghedon II" a "finan"at" întotdeauna familia primului-ministru
Adrian N!stase:
"Înc! de la începutul anilor '90 o puternica prietenie leag! familia N!stase de
controversatul om de afaceri Alexandru Bittner. Aceast! prietenie s-a materializat
într-o serie de afaceri derulate de c!tre acesta din urm! #i intermediate de d-na
N!stase #i de dl. Sorin Te#u, omul de încredere al familiei N!stase, actualmente #ef de
Cabinet al primului-ministru. Alexandru Bittner a afirmat în mai multe rânduri c!, în
perioada 1997-2000 a finan"at periodic familia N!stase cu sume cuprinse între 5.000
#i 10.000 de dolari, sume transmise fie direct d-nei N!stase, fie prin intermediul lui
Sorin Te#u. În prezent, firme apar"inând lui Alexandru Bittner desf!#oar! afaceri cu
diverse regii sau societ!"i cu capital de stat, cum sunt: Petrom #i R.A.P.P.S. [regia
protocolului de stat], afaceri mijlocite #i de a c!ror bun! desf!#urare se ocup! Sorin
Te#u." Vila #i ferma lui Bittner de la M!neciu este relativ apropiat! de vila #i ferma
familiei N!stase de la Cornii. Pe ambii bo#i îi leg! "pasiunea" pentru cre#tearea
p!s!rilor (#i produc"ia de ou!), motiv s!-#i fac! vizite reciproce. În noiembrie 2002,
un partid de opozi"ie a lansat public întrebarea (l!sat! f!r! replic!): "Este adev!rat c!
Alexandu Bittner a fost desemnat s! se ocupe de #paga de 30.000.000 de dolari care ar
rezulta din înzestrarea cu computere a Ministerului Educa"iei #i Cercet!rii #i a #colilor
din România? În urm! cu doi ani au fost date în vileag #mecheriile lui Dan Fischer,
C!t!lin Harnagea #i Dorin Marian, care încercau s! devin! intermediari ai unui
puternic consor"iu englez, în tentativa acestuia de a ob"ine un credit garantat României
de 400.000.000 de dolari. Între timp, regimul politic s-a schimbat, dar nu #i Dan

Fischer, c!ruia i s-a impus colaborarea cu Al. Bittner, ca s! repun! pe picioare
afacerea, de#i englezii ar putea trata direct cu MEC. Comisionul de 30.000.000 de
dolari ar urma s! fie împ!r"it între Dana N!stase (prietena de cas! a lui Bittner, care ia
pus o vil! la dispozi"ie, la M!neciu-P!mânteni), cei doi evrei (Fischer #i Bittner) #i
Dan Nica."
Alexandru Bittner este #i proprietar al postului de televiziune PrimaTV, condus de
colaboratorul s!u Cristian Burci. Prieten, pe rând, cu mai to"i #efii serviciilor secrete
române#ti, datorit! cochet!rii acestora cu Mossad-ul. În septembrie 2000, Bittner a
ap!rut la #tirile de la PrimaTV, post de televiziune al c!rei proprietar ar fi împreun! cu
un alt israelian, Dan Fischer, pentru a-l denun"a de abuz în func"ie pe prietenul s!u de
pân! atunci, C!t!lin Harnagea, la acea vreme #eful spionajului românesc (Serviciul de
Informa"ii Externe) #i tovar!# de afaceri (de fapt #i Harnagea fusese în solda sa), cu
care tocmai se certase. Acelea#i acuze le aducea #i lui Dorin Marian, la acea vreme
consilier preziden"ial #i eminen"! cenu#ie a serviciilor secrete române#ti pe care le
coordona de la Palatul Cotroceni.
Bittner a mai afirmat pe post c! articolul ap!rut în presa cotidian!, în care numele lui
este amintit lâng! cel al directorului adjunct al S.R.I., Mircea Gheordunescu, ca fiind
implicat într-o afacere de deturnare a 300 de milioane de dolari, este o poli"! pl!tit!
lui de c!tre Harnagea pentru c! nu-i cedeaz! celuilalt asociat israelian de la Prima TV,
Dan Fischer, importantul pachet de ac"iuni ce îl de"ine la acest post de televiziune.
129
Victima acestei r!fuieli a fost "logodnica" #efului S.I.E. C!t!lin Harnagea,
domni#oara M!rg!rita Geic!, concediat! de la conducerea redac"iei de %tiri de la
PrimaTV. Pe postul de televiziune, în direct, Alexandru Bittner anun"a infatuat c!
sup!rarea cu Harnagea (S.I.E.) se datoreaz! faptului c! el (Bittner) este prieten #i mai
apropiat de #efii contraspionajului românesc (directorii S.R.I. Mircea Gheordunescu #i
Costin Georgescu), încercând astfel mimarea sau chiar declan#area unui conflict între
serviciile secrete romane#ti.
De fapt, prin ie#irea sa, Bittner î#i acuza proprii colaboratori de pân! atunci:
"Domnii Dorin Marian #i C!t!lin Harnagea încearc! s!-mi for"eze mâna s! vând acel
procent unui alt ac"ionar, Dan Fischer [fost Frâncu]. Concret, joia trecut! am asistat la
deschiderea unei cârciumi în Bucure#ti, local care apar"ine unui prieten al celor doi
(Restaurantul President). În local am stat trei ore, la o mas!, al!turi de C!t!lin
Harnagea, care a tot încercat s! m! determine s!-mi vând procentul de"inut la postul
acesta de televiziune".
Alex Bittner mai de"ine indirect parc!rile auto DALI din Bucure#ti, cunoscute de
taximetri#ti ca fiind ale fostului primar al capitalei Crin Halaicu. În fapt ace#tia doi au
fost în trecut parteneri de afaceri. De"inând firma DALI, Bittner a monopolizat practic
parc!rile din Bucure#ti.
Ocupa"ia la vedere în România a lui Bittner, de "carte de vizit!", este aceea de director
al Hotelului Minerva din Bucure#ti, de"inut de firma israelian! E.W.T.R. (agen"ie de
turism interna"ional), aflat! în plin! campanie de preluare de propriet!"i din România.
La parterul hotelului se afl! un renumit restaurant chinezesc, aceasta fiind
specialitatea so"iei afaceristului evreu, chinezoiac! de cet!"enie american! Sherr
Bittner. Chinezoica Bittner s-a asociat cu fostul primar general al capitalei Crin
Halaicu #i în afaceri imobiliare (firma A.G. Imobiliara S.A.). Restaurantul chinezesc

din str. Amzei, Dragon House, îi apar"ine lui Bittner #i func"ioneaz! chiar vizavi de
fostul sediu al firmei MegaVision al c!rui proprietar era chiar prietenul s!u Dan
Adamescu.
Prin firma Lipsca s.r.l., Bittner a cump!rat aproape toate magazinele "Alimentara" din
Bucure#ti de la Delfincom s.a. (fosta întreprindere Alimentara), cu sprijinul deloc
dezinteresat al func"ionarilor statului, desfiin"ând obiectul de activitate al acestora #i
apoi subînchiriindu-le. Multe dintre ele func"ioneaz! acum ca magazine de haine
second-hand, a#a cum este cazul fostei Alimentara din Pia"a Iancului. Prin intermediul
aceleia#i firme Bittner a preluat întreprinderile de industrie u#oar! Textila din
Bucure#ti.
Prin firma Lipsca 2000 s.r.l., cu concursul abuziv #i ilegal al reprezentantului statului
român asupra propriet!"ilor hoteliere de la Poiana Bra#ov (Jean Babonea, acela#i care
l-a ajutat #i ca director general la Delfincom s.a.) a dobândit propriet!"i hoteliere.
Ronald Lauder
130
Magnat evreu american. Sionist. Fost ambasador al S.U.A. (în timpul administra"iei
Reagan) în Austria, plac! turnant! a spionajului european, a func"ionat #i ca secretar
de stat al ap!r!rii pentru afaceri N.A.T.O. Pre#edinte al Consiliului Organiza"iilor
Evreie#ti Americane, al "Comitetului Public Interna"ional" al Organiza"iei Mondiale a
Restitu"iei Evreie#ti #i trezorier al Congresului Mondial Evreiesc.
Sus"inut în "investi"iile" din România de senatorul evreu american Tom Lanto#, care ia
f!cut lobby pe lâng! cele mai înalte autorit!"i române. Lauder de"ine, indirect,
trustul Media Pro, respectiv posturile de televiziune ProTV #i Acas! din România,
postul de radio ProFM #i câteva ziare. Ambi"ia sa este ca prin postul ProTV s!
controleze opinia public! româneasc! pe linia sionisto-american!, tansformându-l
într-o rafinat! "ma#in! de propagand!". În acest sens, cea mai reprezentativ! emisiune
a acestui post tv, numit! "Profe"ii despre trecut", este realizat! în fiecare duminic! de
c!tre evreul Silviu Brucan (Saul Brukner), în scopul manipul!rii con#tiin"ei publice
sau chiar a deciziei politice guvernamentale. De exemplu, atunci când, în anul 2002,
sionismul a dorit s! îl propulseze pe masonul evreu Adrian Severin în fruntea statului
român ca... vice-premier, "profesorul" Brucan a afirmat pe post c! Adrian N!stase ar
avea nevoie de acest ajutor în fruntea statului.
Trustul de pres" Media Pro, înregistreaz! la ora actual! datorii fa"! de bugetul statului
român de peste 1.500 miliarde lei (peste 45 milioane de dolari), taxe neachitate pe
parcursul a mai multor guvern!ri, to"i guvernan"ii români tratând cu maxim!
obedien"! ac"ionariatul evreu al firmei. Se pare c! guvernul N!stase preg!te#te în mare
tain! #tergerea datoriilor trustului lui Lauder #i preluarea la datoria public! intern! a
datoriilor Media Pro. La data de 27 decembrie 2001, în "pauza" #edin"ei guvernului
român, secretarul general al guvernului (%erban Mih!ilescu, zis #i Michi %pag!) i-a
reamintit ministrului de finan"e, Mihai T!n!sescu, c! trebuie s! proiecteze e#alonarea
datoriilor societ!"ilor de televiziune. Acesta i-a r!spuns secretarului guvernului c! s-a
preg!tit #i c!, în chiar diminea"a acelei zile, a discutat cu conducerea de la Media Pro
(Adrian Sârbu), a#a c! în 2002 urmeaz! ca guvernul s! aprobe e#alonarea datoriilor
acesteia, precum #i #tergerea penalit!"ilor trustului.
"Adrian N!stase #i Ronald Lauder au negociat, la New York, datoria Media Pro" titra
apoi ziarul Bursa din 5 februarie 2002, urm!toarea #tire: "Eforturile lui Adrian Sârbu

[pre#edintele român al postului ProTV] pe lâng! autorit!"ile de la Bucure#ti ca s!
ob"in! ree#alonarea datoriilor fabuloase ale Media Pro par s! aib! nevoie de sprijinul
partenerului [!, a se citi patronul] s!u american. Astfel, Ronald Lauder, ac"ionarul
majoritar la companiei Central European Media Enterprises, ce de"ine controlul
asupra Media Pro International, s-a întâlnit cu premierul Adrian N!stase, în luxosul
Hotel Waldorf Astoria din New York, unde primul-ministru participa la lucr!rile
Forumului Economic Mondial. Întrucât presa nu a participat la acesta întâlnire, putem
crede c! «investitorul american» i-a povestit premierului nostru cât de rentabile i-ar fi
afacerile din România, dac! nu l-ar pune în situa"ia penibil!, proprie celorla"i
investitori, de a-#i pl!ti datoriile c!tre Statul Român, în conjunctura unei campanii
interna"ionale de lupt! împotriva corup"iei. În condi"iile investig!rii afacerilor Media
Pro de c!tre autorit!"ile americane de supraveghere a pie"ei de capital, r!mâne de
v!zut cum va reac"iona premierul român la «discu"iile» cu magnatul american,
mo#tenitor al unei averi cl!dite pe parfumuri".
131
Este vorba de parfumurile Estée Lauder, o astfel de parfumerie a fost deschis!, în
1997, pe Calea Victoriei în Bucure#ti (vis-â-vis de Hotelul Bucure#ti).
Numirea #i men"inerea lui Adrian Sârbu în fruntea afacerii din România nu a fost
întâmpl!toare. C!s!toria acestuia cu ex-modelul Janine a fost n!#it! de Mircea
Geoan!, fost ambasador al S.U.A. #i actualmente ministru de externe. Cumnatul lui
Geoan!, Ionu" Costea, a func"ionat ca secretar de stat la Ministerului de Externe,
1997-2000, ceea ce explic! ree#alon!rile din anii trecu"i a datoriilor trustului. Alt!
necesar! apropiere: ministrul Cultelor #i Culturii din "guvernul N!stase", filo-sionistul
R!zvan Theodorescu, se afl! pe statul de plat! al unei institu"ii de înv!"!mânt privat a
trustului.
Oficialul american Tom Wincek a acordat ziarului Bursa (din 13 dec.2001) interviul
titrat "Ronald Lauder, suspectat de corup"ie în scandalul Media Pro", din care cit!m:
"Companiile publice tranzac"ionale la New York Stock Exchange #i Nasdaq sunt
riguros supravegheate de Securities and Exchange Commission, dup! legi stricte,
fiind obligate s! asigure transparen"! #i deplin! informare a investi"iilor sub
amenin"area penalit!"ilor legale, care s! asigure încrederea publicului în pie"e. Întrucât
Central European Media Enterprises Ltd nu a dezv!luit, în rapoartele sale publice,
datoriile pe care le are la statul român, apare c! a violat legea american!. %i dac!
aceast! înc!lcare de lege este adev!rat!, atunci cazul poate fi considerat o fraud!
major!, iar într-un sens american este corup"ie... atunci guvernul american #i guvernul
român au obliga"ia s! rezolve aceast! fraud!, ca s! protejeze integritatea principiilor
O.E.C.D.".
În acest sens, ambasadorului S.U.A. la Bucure#ti îi este adresat! 6 scrisoarea deschis!
de c!tre liderul opozi"iei na"ionaliste române, apel r!mas f!r! r!spuns.
Ziarul Bursa revine:
"Cu toat! campania interna"ional! împotriva terorismului #i a corup"iei, declan#at! de
pre#edintele american George Bush, ambasadorul Michael Guest se «sfie#te» s!
murmure m!car vreun sunet despre «scandalul Media Pro» - unul dintre cele mai
proeminente cazuri de corup"ie din România, în care o companie american! a antrenat
o bun! parte din administra"ia "!rii. Atitudinea «rezervat!» a ambasadorului nu s-a
modificat nici m!car dup! vizita secretarului de stat american Colin Powell, cel care,

cu dou! luni în urm!, ceruse tuturor ambasadorilor americani s! acorde prioritate
combaterii corup"iei în statele unde au fost trimi#i... Faptul c! actualul ambasador
Michael Guest a fost coleg în Casa Alb!, ca func"ionar guvernamental, cu domnul
Ronald Lauder, nu poate fi o explica"ie valid! a pasivit!"ii sale în scandalul «Media
Pro»... aceste înlesniri reprezint! un cadou f!cut pe spinarea poporului român
înfometat, multimilionarului american [evreu] Ronald Lauder #i românilor care s-au
asociat cu el în Media Pro, despre care nu se poate spune c! o duc prea r!u cu banii.
Iar emisiunile gre"oase, difuzate recent de Pro TV, prin care se tenteaz! manipularea
opiniei publice în favoarea premierului Adrian N!stase #i a unor membrii ai
cabinetului s!u, reprezint! penibila r!splat! primit! de guvern în schimbul
generozit!"ii sale"
132
Înclina"ia evreilor pentru posturi de televiziune române#ti este dovedit! #i de cazurile
posturilor Tele7ABC (a evreului Fredy Robinson), PrimaTV (a evreilor Alex Bittner #i
Dan Fischer) sau B1 (unde coac"ionar este evreul Elan Schwartzenberg).
Despre televiziunea B1, publicul crede c! ea apar"ine fra"ilor magna"i P!unescu. Dar
oare ce se #tie despre dl. George P!unescu cu adev!rat? Cu rezerva necesar! vom
reproduce un text, care ni-1 prezint! pe acesta ca agent sionist al B nai B rith.
Domnul Marius Sprîncean! (director al ziarului Zum-Ziarul românesc, publica"ie în
opozi"ie cu revista Zum), replicând unui s!pt!mânal românesc, ce a reprodus imagini
din revista "american!" Zum, editat de Cristina Sprîncean! (în care apar Viorel
Hrebenciuc, Adrian N!stase #i pre#edintele Ion Iliescu), trimite de la New York
urm!torul mesaj: "D-na Cristina Sprîncean!, conduce ziarul Zum, care se distribuie
gratuit în S.U.A.... Ziarul Zum a fost #i continu! s! fie sponsorizat de George
P!unescu, care a sponsorizat #i deschiderea postului Dada TV din New York, post
care sus"ine activ candidatura la pre#eden"ia României, în 2004, a premierului Adrian
N!stase... D-na Cristina Sprîncean! este manager al conturilor bancarea din S.U.A. ale
d-lui George P!unescu, #i tot dânsa i-a facilitat d-lui George P!unescu s! ajung!
informatorul oficial al Anti Defamation League din România. Între d-na Cristina
Sprincean! #i dl. George P!unescu a existat o lung! #i romantic! leg!tur! extraconjugal
!, motiv pentru care am #i divor"at de ea... La venirea în New York, din
Israel, a d-nei Cristina Sprîncean!, un alt bun prieten al dvs. a întâmpinat-o la aeroport
#i a ajutat-o s! înceap! via"a în S.U.A.". Dar Anti Defamation League este un virulent
serviciu secret sionist, in slujba B'naiB'rith.
Alte televiziuni române#ti sunt penetrate de agen"i mondiali#ti sau sioni#ti, în general
evrei (postul na"ional oficial de televiziune este controlat 80-90%; evreica Monica
Zvirjinschi este directoare a TVR Interna!ional, iar la TVR, realizatoare este Eugenia
Vod!, nor! a evreului Oliver Lustig). Mai recent s-a declan#at #i o campanie de
acaparare a presei scrise. Este cazul ziarului Libertatea, preluat de grupul evreiesc
Ringier, sau al ziarului Evenimentul Zilei, preluat contra 450.000 de dolari de la
Cornel Nistorescu de c!tre concernul "german" evreiesc Bertelsmann. În celelalte
cotidiane importante române#ti exist! oameni de încredere ai evreilor sau în solda
secret! a acestora.
Mark Rich
Magnat evreu cu cet!"enie american! #i israelian!. Escroc #i evazionist de talie
mondial!. Face parte din cartelul ocult Rothschild-Soros. A fraudat bugetul S.U.A.,

apoi a fugit #i s-a stabilit în Elve"ia. Colaborator apropiat al servicului israelian de
spionaj, Mossad. S-a aflat în spatele tentativei de privatizare frauduloas! a Hotelului
Athence Palace din Bucure#ti (ajutat de directorul Ioni"!, acela#i care i-a ajutat pe
israelienii ce au pus mâna pe Hotelul Bucure#ti s! blocheze procesul de la Curtea
Suprem! de Justi"ie privind anularea privatiz!rii). Prin reprezentan"ii s!i clandestini
din România, controleaz! 50% din afacerile petroliere, fiind preocupat #i de
privatizarea companiei Petrom (a se vedea capitolul 12, Evreii #i petrolul românesc în
mileniul III). În afar! de petrolul românesc, Mark Rrich vrea #i aurul. %i cum unul
dintre cele mai mari z!c!minte de aur #i argint din lume se afl! la Ro#ia Montan!, în
Transilvania (cel mai mare din Europa: peste 300 de tone de aur pur #i peste 1.600 de
133
tone de argint pur), a demarat preluarea exploat!rii prin firma "canadian!" Gold
Corporation, companie 80% ac"ionariat pestri" pe care îl controleaz! îns! Rich. "V!
întreba"i cum de rezist! afacerea de la Ro#ia Montan! reac"iilor disperate ale
ecologi#tilor? - scria Academia Catavencu în 13 august 2002.
De ce se poate preg!ti netulburat procesul de defri#are a unei localit!"i, dimpreun! cu
resusele de existen"! pe termen lung pentru o exploatare intensiv! din care nici m!car
statul român nu câ#tig! aproape nimic? P!i, ce-a"i zice dac! a"i afla c! între cei
interesa"i de scobârlirea aurului de sub gospod!riile românilor este un cet!"ean pe
nume Mark Rich?". Cu începere din anul 2006, z!c!mântul exploatat multimilenar de
la Ro#ia Montana urmeaz! a fi epuizat de c!tre Glod Corporation Ltd în 15 ani,
statului român revenindu-i din aceast! exploatare 2%. Pre#edintele companiei str!ine,
tot un evreu, trasfug din România acum 20 de ani, pe nume V. Frank Timi#, e acuzat
pe Internet c! a fost condamnat de dou! ori în Australia, în 1990 #i 1994, pentru trafic
de droguri. Frank Timi# Foundation, împreun! cu firma Tender S.A., au sponsorizat în
anul 2002 întâlnirea de la Snagov a serviciilor secrete din "!rile NATO #i candidate.
Evenimentul a prilejuit noi afaceri frauduloase. Willhem Matser, evreu olandez,
consilier special pentru Europa central! #i de est al secretarului general al NATO,
aranjeaz! cu Ovidiu Tender (deasemenea implicat în afacerea Ro#ia Montan!)
sp!larea a 200 milioane de dolari din Bogota, Columbia, rezulta"i din traficul de
droguri, cu care Tender s! cumpere societatea Petrom S.A. Matser este în prezent
arestat în Olanda. (Vom reveni cu am!nunte la capitolul Evreii #i petrolul românesc în
mileniul III.)
Stephan Lowy & Hugo Weinstein
Magnat, membru al mafiei evreie#ti canadiano-americane, stabilit din 1970 în Elve"ia,
în anii '90 a jonc"ionat cu afacerile lui Mark Rich, fiind creierul afacerilor acestuia
pentru România.
Evreu polonez n!scut la Lemberg, în Gali"ia. Tat!l s!u a participat la celebra r!scoal!
sionist! de la Var#ovia. Tân!rul Lowy, în 1948, se îmbarc!, traverseaz! oceanul #i se
stabile#te în Canada, la Montreal, unde î#i schimb! numele în Steven Low #i ob"ine
cet!"enia canadian!. Primii s!i protectori au fost familia Singer #i Samuel Bronfman,
regele whiskiul-ui, care #i-a construit averea pe timpul profibi"iei, prin transportul
ilegal de alcool între Statele Unite #i Canada. Prima sa dezvoltare a fost o fabric! în
statul Ontario, la numai 23 de ani. Prima firm!, Steven Low & Co Ltd. a înfiin"at-o pe
baza rela"iilor de afaceri cu evreul polonez John Pullman, care era unul dintre cei mai
mari finan"atori ai crimei organizate din America. Pullman î#i începuse cariera ca

simplu membru în cadrul sindicatului crimei de pe Coasta de est, înfiin"at! de Lucky
Luciano, care era sub tutela #i mân! dreapt! a legendarului #ef mafiot evreu Meyer
Lansky, rivalul lui Al Capone în acea vreme (dealtfel, contabilul #i trezorierul lui Al
Capone a fost unul dintre cei mai mari infractori evrei, anume Jacob Guzik, poreclit
"Deget uleios"). Ca #ef al Koscher Nostra, organiza"ie mafiot! evreiasc! similar! celei
italiene Cosa Nostra din New York, Meyer Lansky a înfiin"at metoda larg folosit! azi,
a "sp!l!rii banilor" (al c!rei principiu const! în investirea par"ial! a banilor, ob"inu"i
ilegal, în antreprize economice legale). Poate din acest motiv, Lansky a creat un
imperiu al jocurilor de noroc.
134
Mafia evreiasc! a ocupat întotdeauna primul loc în comer"ul cu "carne vie"
(prostitu"ia), din Europa pân! în America Latin!. Atât în organizare, cât #i în violen"!
mafio"ii evrei din America au ocupat primul loc. Aceasta era lumea lui Lowy. Figur!
legendar!, Arnold Rothstein era recunoscut chiar #i de c!tre mafia italian! drept
"Creierul". El era cel ce aducea marile afaceri #i protec"ia politic!. Figura lui a fost
imortalizat! de romancieri, dar #i în ecraniz!rile hollywoodiene (el este Herman Roth
din filmul Na#ul III, de F.F. Copola). O alt! figur! puternic! a lumii interlope, a fost
L.P.Buchalter, alias "Judec!torul". Considerat de c!tre F.B.I. drept cel mai periculos
infractor din Statele Unite", el a contribuit la organizarea Sindicatului Crimei, fiind
cel care a comandat asasinarea altor #efi mafio"i. Anali#tii consider! c! mafia
evreiasc! (Koscher Nostra), spre deosebire de mafia siciliana, nu a fost generat! ca
reac"ie la condi"iile sociale precare.
Ascensiunea lui Stephan Lowy (Steven Low) l-a sfâr#itul anilor '50 s-a datorat
Koscher Nostra #i penetr!rii cercurilor politice înalte. Totodat!, el colabora interesat
cu C.I.A. sau K.G.B. În 1960 a intrat în afaceri miniere (cupru, aur sau uraniu),
preluând chiar o companie (Latin American Mines Ltd.), asupra c!reia a lansat
zvonuri fraudulaose de cre#tere, a speculat-o la burs!, s-a îmbog!"it, în cursul unei
nop"i a anului 1970, datorit! mul"imii de tranzac"ii frauduloase, Lowy a fost nevoit s!
p!r!seasc! Canada, l!sând în urm! so"ia #i cei trei copii #i stabilindu-se în Elve"ia. I-a
mers bine pân! când Canada sare în aer în urma unui mare scandal privind frauda
bursei (afacerea Aquablast) în urma c!reia majoritatea brokerilor europeni #i-au
pierdut averile, iar o parte din tovar!#ii lui Lowy din Koscher Nostra au fost aresta"i,
în frunte cu Pullman.
Din anii '70 demareaz! afaceri petroliere prin firma sa Atlas Oil Comp. Ltd., cu sediul
la Londra. Prin intermediul acestei firme a înc!lcat embargoul interna"ional asupra
Israelului, alimentându-l cu petrol. La mijlocul anilor '70 el era creierul unei afaceri
ilegale în care apar implicate firme române#ti de stat contolate de Securitate,
cunoscuta "Afacere Lucona" (scufundarea unei "fabrici de uraniu" de provenien"!
româneasc!, cu tot cu vasul ce o transporta, în vederea încas!rii unei uria#e asigur!ri).
Dinspre partea român!, Lowy a reu#it s!-#i asigure #i complicitate naiv! a fratelui lui
Nicolae Ceau#escu, Marin Ceau#escu, care locuia în Austria #i era #eful misiunii
comerciale române#ti la Viena, dar adev!ratul mânuitor de la Bucure#ti era tot un
evreu, Hugo Weinstein, alias Rebstein, poreclit Bebe, colonel de Securitate se pare,
care conducea întreprinderea de comer" exterior Chimika, #i care la rândul ei avea o
sucursal! în cunoscuta întreprindere româneasc! a Securit!"ii, I.C.E. Dun!rea. Acest
Hugo Weinstein ap!rea în multe pozi"ii cheie, ca reprezentant al României:

eprezentant al Camerei de Comer" din România socialist! (mai precis al Oficiului de
reprezentare #i comisioane al Camerei, celebrul Oficiu Argus), sau reprezentant al
Uzinexportimport, ce de"inea monopolul exportului #i importului României în
domeniul ma#inilor de construc"ii. Când fostul avocat al ambasadei Austriei la
Bucure#ti, avocatul C. Vi#inescu, este audiat ca martor, la Viena, în mai 1990, în
procesul penal privind afacerea "Lucona", pre#edintele instan"ei îl întreab!: "Dup!
p!rerea dvs., domnul Weinstein este român? da sau nu?", iar acesta r!spunde: "Este
greu de spus. El este evreu." La acea dat! Bebe Weinstein tocmai p!r!sise închisorile
române#ti, unde se afla pentru o isprav! pe care regimul socialist al lui Ceau#escu nu
i-a putut-o totu#i trece cu vederea.
135
Prin firma socialist! de stat Chimika, Hugo Weinstein a preluat 4.000 de tone de
de#euri toxice din occident pe care le-a depozitat ilegal în ora#ul Sulina, încasând în
schimb 2 milioane de dolari în contul unei "sucursale" a Chimika, firma off-shore
International Enterprise Kirnika Lichtenstein. Din Delta Dun!rii reziduurile toxice au
ajuns în Marea Neagr!, dar catastrofa ecologic! a fost descoperit! #i denun"at! public
de c!tre Greenpeace, în anul 1988. În 1989 au fost arestate #ase persoane vinovate în
frunte cu Weinstein, acesta fiind chiar condamnat la 18 ani de închisoare. A fost
eliberat dup! numai trei luni de arest, deoarece regimul socialist a fost r!sturnat în
acela#i an. Pozând în victim! politic! a fostului regim dictatorial, în 1990, pentru o
vreme, s-a cazat la Hotel Flora din Bucure#ti, apoi a disp!rut din vizorul public,
p!r!sind probabil România. Chiar din acel an îns!, timp de doi-trei ani, România a
fost invadat! de substan"e toxice reziduale, introduse sub masca unor importuri de
materiale chimice, pe modelul patentat deja de asociatul lui Lowy, Bebe Weinstein.
Pân! în prezent s-au aflat pu"ine lucruri privind dedesubturile afacerii Ro#ia Montana.
Se #tie c! în spatele firmei "canadiene" Cola Corporation se ascunde un ac"ionariat
pestri", pus la dispozi"ie de Lowy lui Mark Rich, magnatul evreu sus"inând financiar,
de fapt, întreaga afacere. Acest rol l-a avut "canadianul" Lowy #i în afacerea Lucona,
b!gându-i în fa"! pe Erwin Egger #i Greta Fischer, ca oameni de paie, reprezentan"i ai
firmei Zapata (Firma Zapata AC era "o firm! de c!su"! po#tal!" înregistrat! în Elve"ia,
cu ac"ionariat secret. Nici chiar poli"ia #i procuratura austriece nu au avut vreun
succes în ancheta lor. Greta Fischer, consilier administrator al firmei, r!spundea
stereotip: "Firma Zapata AG are acte de proprietate, în func"ia de custode nu sunt
obligat! s! dau nici o informa"ie legat! de numele ac"ionarilor". De fapt, firma
elve"ian! pare a fi o sucursal! off-shore a firmei americane Zapata Corporation din
Texas S.U.A., înfiin"at! la începutul anilor '50 de c!tre George Bush tat!l, în aceea#i
zi în care a vizionat filmul Viva Zapata. Atunci când mai târziu George Bush a intrat
în politic! #i în Senatul S.U.A., el a trebuit conform legilor americane s! "renun"e" la
partea sa din Zapata, dar gestul a fost formal, firma - cu un capital anual de rulaj de
500 milioane de dolari - r!mânând sub influen"a #i controlul s!u. George Bush a
activat #i ca #ef al C.I.A., ceea ce poate explica coordonarea de c!tre Lowy a întregii
afaceri "Lucona"). Ne punem întrebarea unde vor ajunge cianurile reziduale rezultate
la Ro#ia Montan! în urma celei mai intense #i nemiloase exploat!ri posibile? Le va
g!si "românul" Bebe Weinstein vreun loc în Delta Dun!rii sau în Marea Neagr!?
Motti Zisser
Controleaz!, al!turi de firma Control Centers, consor"iul Europa-Israel Group,

companie israelian! important! la proprietatea c!reia particip! din anul 2002 #i banca
Leumi Le - Tel Aviv (cu 10%), implicat! în privatiz!rile din România. Europa-Israel
Group controleaz! firma Elbit Medical Imaging.
Odat! cu preluarea firmei Elbit Medical Imaging acum câ"iva ani, Motti Zisser a
preluat #i subsidiara acesteia, firma israelian! Elscint, c!reia i-a închis activitatea,
vânzându-i toate bunurile #i mijloacele de produc"ie (mai pu"in sec"ia ce avea comenzi
ferme contractual cu General Electric) #i a orientat fondurile acesteia în preluarea
ieftin! de hoteluri în Europa r!s!ritean! (precum Hotelul Bucure#ti, preluare
frauduloas!, dup! cum vom ar!ta) pe care s! le renoveze pentru a le ridica valoarea.
136
Totodat! ridic! mall-uri, cum este cel de la Timi#oara, unde a preluat ieftin terenul
necesar de la o firm! de stat româneasc!, dup! care a revândut foarte scump o parte
din suprafa"a acestuia prim!riei ora#ului.
Tonya Halpern
N!scut! la 29.06.1948, în Bucure#ti, în prezent cet!"ean israelian, figurând cu
domiciliul în Tel Aviv. Unic distribuitor în România al produselor Kodac prin firma
sa M.TIL.ROM cu sediu la SITRACO CENTER, Pia"a Unirii, administrat! de
partenerul ei în afaceri, escrocul israelian Eliahu Rasin, cu care mai de"ine hotelurile
Opera #i Central din Bucure#ti. O leag! o foarte mare prietenie cu Alex Bittner, pe
care îl consider! ca pe un adev!rat "frate". De altfel, sunt tovar!#i în solda serviciilor
israeliene. Tonya Halperin rezideaz! în România cu mul"i ani înainte de 1989, locuind
la apartamentele Hotelului Bucure#ti (pentru privatizarea c!ruia s-a #i implicat direct
al!turi de Alex Bittner), iar so"ul s!u, Moshe, specialist în tehnica aviatic!, este
apropiat de firma israelian! Elbit System Ltd..
Numele complet al firmei evreo-americane pe care o reprezint! în România este
Eastman Kodac, firm! care, al!turi de Standard Oil, Xerox, U.S. Steel, IBM #i mai
multe b!nci evreie#ti americane, sus"ine #i activeaz! pentru organiza"ia mondialist!
Counsil of Foreing Relations (C.F.R.).
Eliahu Rasin
N!scut la 24.10.1947 la Tel Aviv în Israel (noi #tim c! Israelul s-a înfiin"at abia în mai
1948, dar acestea sunt datele sale de pa#aport, cu care este înregistrat la Registrul
Comer"ului din România, ca om de afaceri), domiciliat în prezent în localitatea Rishon
Le-Zion din Israel. Baza piramidal! a afacerilor lui în România este o cutie po#tal!
cipriot!, respectiv off-shore-ul Monilen Enterprises Ltd, înfiin"at în august 1997, cu
care controleaz! mai multe firme din România: Hotelurile Opera #i Central din
Bucure#ti, firma Sitraco, firma Nil Conimpex srl, EuroConstruct & Development srl #i
Rom Integrated Computers Technologies srl. De"ine totodat! #i Hotelul Sinaia din
Sinaia, pe care l-a încredin"at spre administrare lui Marian Schwartz, ofi"er în rezerv!
din serviciile speciale israeliene, n!scut îns! la 3 iulie 1954 în Bucure#ti. Tat!l acestui
Rasin a fondat împreun! cu Bernard Shraer (asocia"i ini"iali) renumita banc! Leumi Le
din Tel Aviv Israel.
La banca Leumi Le, sucursala din Londra, în contul firmei lui Rasin, MONILEN
ENTREPRISES LTD, a fost v!rsat! suma de 2,92 milioane de dolari americani,
comision pentru privatizarea Hotelului Bucure#ti.
În prezent, Eliahu Rasin este chemat de c!tre procuratura român! în instan"! penal!
din România ca inculpat pentru privatizarea frauduloas! a Hotelului Bucure#ti.

Sustr!gându-se îns! chiar #i anchetei penale, el a p!r!sit în graba România, de câ"iva
ani. Ca pre#edinte la Sitraco Center #i la Sitraco Gemenii (este vorba de mai multe
blocuri moderne pe care a pus mâna în centrul capitalei, mai ales în zona Unirea, #i pe
137
care le-a transformat în "Business Center"), Eli Rasin are de clien"i firme precum
Ardaf, Iberna, Pepsi Cola International, Gelsor (Sorin Ovidiu Vântu - Maria Vlas),
Elite România, Sharrom-Sharp, El Al, Delta, Ambasada Israelului, Ambasada
Norvegiei, Metropol s.a., Kodak, U.S.A.I.D. (agen"ie a S.U.A. subordonat! C.I.A.).
Eli Papouchado
Cet!"ean israelian, partener de afaceri tradi"ional, în Israel, al lui Motti Zisser.
Locuie#te în Ierusalim, unde de"ine o proprietate impresionant!. N!scut la Cairo,
provine dintr-o familie mixt!, tat! egiptean #i mam! evreic!. Proprietar al firmei Red
%ea - Tel Aviv, de"ine propriet!"i hoteliere operate de lan"ul hotelier Park Platza,
exceptând hotelul din Tel Aviv, care func"ioneaz! sub operarea Sheraton (5 stele). În
1998 a dorit s! preia privatizarea Hotelului Bucure#ti (din Bucure#ti). A declarat c!
deschide mai multe mall-uri în România, printre care unul la Timi#oara. Paternitatea
construirii unui mall la Timi#oara apar"ine #i firmei israeliene Elscint (Elbit Medical
System), controlat! de Motti Zisser. În Bucure#ti, la un moment dat, Papouchado
construia dou! "mari centre comerciale" finan"at de Banca Interna"ional! a Religiilor.
A func"ionat #i ca director al unei sucursale a Leumi Le Bank.
Bernard Shraer
Evreu de origine maghiar!, fondator al b!ncii israeliene Leumi Le - Tel Aviv, dup!
1989 a început s! î#i dezvolte afacerile preponderent în Ungaria, îndeosebi prin
compania Danubius Hotels and Spa Co. (Budapest Hungary), lan" hotelier intrat
repede în topul revistei de specialitate Hotels. În 1995 de"inea 9 hoteluri, în 1996
de"inea peste 23 (din care 3 pe Insula Margareta), iar în prezent peste 50 de hoteluri.
Pentru a-#i extinde afacerile în România, interesat îndeosebi de sta"iunile din
Transilvania, a apelat #i la consultan"a lui Eric Rudosh. În cazul privatiz!rii ilegale a
sta"iunii Sovata, a reie#it c! în spatele sereleului din Râmnicu-Vâlcea cu care a licitat,
se afla firma sa din Ungaria. În aceea#i situa"ie se afl! #i alte sta"iuni din Transilvania.
Când în 1999-2000 a dorit s! preia Hotelul Bucure#ti a invitat la Budapesta #i a cazat
o delega"ie sindical! din turismul românesc, ca #i pe unii directori. Din documentele
existente la F.P.S. rezult! c! chiar Radu Sârbu i-a cerut câ#tig!torului licita"iei s!
cedeze contractul c!tre Danubius Hotels.
Shraer, ca #i Rudosh, nu este str!in de încercarea de preluare a celui mai mari b!nci de
stat române#ti din prezent, Banca Comercial! Român!, de c!tre Banca Ungariei.
Privatizarea B.C.R. este impus! României pentru anul 2003 de c!tre Banca Mondial!.
Yoah Stern
Israelian, "omul" din România al magnatului evreu Mark Rich (unul din cei mai mari
evazioni#ti din S.U.A.), preocupat de petrolul românesc. A fost arestat în anul 2002 #i
eliberat la presiuni uria#e (a se vedea capitolul Evreii #i petrolul românesc al
138
Mileniului III). În urm! cu câ"iva ani, Mark Rich a încercat s! preia fraudulos Hotelul
Athene Palace din Bucure#ti (vom reveni cu detalii în num!rul viitor). În prezent fiind
preocupat de iminenta privatizare a companiei na"ionale a petrolului, Petrom s.a., cea
mai rentabil! afacere din România.

Eric Rudosh
Cet!"ean ungur #i britanic, fost ambasador al Ungariei, face afaceri preponderent în
România. Surse din sistemele de informa"ii apreciaz! c! originea sa real! este
evreiasc!, incert! îns!, deoarece partenerii s!i de afaceri din România par s! nu
cunoasc! acest fapt. Înainte de a fi acreditat ambasador la Bucure#ti, se apreciaz! c! a
lucrat pentru spionajul maghiar cât timp a fost student în România. De"ine o re#edin"!
la Londra, iar numele a ie#it la suprafa"! în public de abia în anul 2002, când fiul s!u a
fost arestat la Constan"a pentru de"inere #i consum de droguri, împreun! cu câ"iva
tineri români. Personal, în România, nu desf!#oar! afaceri personale mari (de"inând
câte un restaurant, o discotec!, o firm! de servicii etc.), misiunile sale fiind controlate
de la Budapesta #i de la Londra.
Liviu (Alfred) Mandler
Cet!"ean israelian cu afaceri în România, preponderent în ora#ul Cluj. Ini"ial agent de
influen"! israelian în cadrul Partidului Liberal, a promovat un "lobby" mascat, cu
pârghii politice, afacerilor evreilor israelieni sau americani. Una dintre aceste mari
afaceri era cea cu Bell Helicopters - S.U.A., în tandem cu Elbit System -Israel, ce ar fi
adus evreilor miliarde de dolari de la bugetul României. Afacerea nu se putea face
îns! din cauza opozi"iei nestr!mutate a ministrului de finan"e liberal, Daniel D!ianu.
Mandler apas! pe buton #i Partidul Liberal îi retrage sprijinul politic ministrului
D!ianu, for"ând înlocuirea sa cu alt candidat liberal în data de 23.09.1998. În aceea#i
zi, la #tirile de la postul TV Antena 1, deputatul %erban S!ndulescu a declarat c! #tia
"de mar"i despre aceast! destituire, deoarece contractul cu Bell trebuie semnat #i
Traian Decebal Reme#, noul ministru de finan"e, va semna acest contract". În aceea#i
zi, Daniel D!ianu, a declarat c!, în prealabil, i s-a "sugerat ca fiind plecat în
str!in!tate, un secretar de stat s! semneze contractul cu Bell", dar el nu a permis
trucul. Socoteala lui Mandler nu a ie#it nici de data aceasta. Al"i mini#trii (din partea
Partidului Democrat) au preluat #tafeta opozi"iei, mai pu"in evreul mason Babiuc,
ministru al ap!r!rii, care s-a certat astfel cu propriul partid, dar a fost imediat primit în
Partidul Liberal, ceea ce reprezint! numai un episod al protec"iei ocultei evreie#ti
pentru acesta. Trebuie precizat c! în prezent, odat! cu restructurarea conducerii
liberale, influen"a lui Mandler asupra Partidului Liberal a încetat, motiv pentru care
Babiuc s-a refugiat la P.S.D., iar parlamentarii liberali adopt! pozi"ii politice în
interesul na"ional.
Alfred Mandler a fost cunoscut mediei române#ti ca asociat #i subordonat în afaceri al
lui F. Robinson, îndeosebi în afacerea Dacia Felix (a se vedea capitolul B!ncile
Române#ti).
139
Fredy Robinson
Evreu originar din Bac!u, unde s-a n!scut în 1946, a emigrat în Israel, transformânduse
în om de afaceri #i beneficiind de comenzi din partea statului (prin bun!voin"a lui
Ariei Sharon), fapt ce l-a ajutat s! se îmbog!"easc!. Datorit! inclusiv succesului s!u în
afacerile din România, în Israel a fost declarat "Omul anului 2001".
Proprietar al trustului financiar Milomor Rezida, care st! în spatele afacerilor sale.
Ofi"er israelian din cadrul for"elor speciale, în retragere. Reprezentant al statului
român (al F.P.S.) în statul Israel pentru privatizarea întreprinderilor române#ti în
favoarea capitali#tilor evrei; proprietar al Eurom Bank (fosta Banc! Dacia Felix) al

postului de televiziune Tete7ABC, al mai multor cazinouri, printre care Cazinoul
Vernescu #i un cazino pe internet (are deschis un cazinou #i la Chi#in!u). Lucrarea
Francmasoneria #i clasa politic! afirm! c! cedarea sediului Uniunii Scriitorilor din
România, Casa Vernescu, c!tre afaceri#ti str!ini, a intervenit dup! vizita lui Lauren"iu
Ulici (pre#edinte al Uniunii) în S.U.A., la 19 octombrie 1993, la sesiunea Supremului
Consiliu, grad 33, de la Templu de Rit Sco"ian al Districtului Columbia, "când avea s!
se reconsacre Supremul Consiliu Masonic din România. Oricum, dup! aceast! dat!, în
Bucure#ti cazinourile au ap!rut ca ciupercile dup! ploaie..." Toate cele opt cazionuri
din Bucure#ti au proprietari israelieni #i sunt suspectate de sp!lare de bani.
A#a cum se cunoa#te, poli"ia israelian! a fost sesizat! #i a demarat ancheta penal!
privind ob"inerea de fonduri electorale frauduloase de c!tre Ariel Sharon, în cuantum
de 1,5 milioane de dolari, concomitent cu opera"iuni de sp!lare de bani. Principalii
ancheta"i au fost cei doi fii ai acestuia: Omri #i Ghilad Sharon. Mama acestora doi
(Lili) este evreic! originar! din România, de la Bra#ov. Ghilad Sharon este totodat! un
cunoscut om de afaceri. "Vizavi de acesta se spune c! activit!"ile desf!#urate în
România îi aduc venituri considerabile... existând indicii c! unele din fondurile ilicite
folosite la scrutinul din 1999, precum #i în campania de la începutul anului trecut [a
partidului Likud], provin din România", scria s!pt!mânalul A.P. în februarie 2002.
Afacerile din România ale fiului premierului Sharon s-au învârtit în anturajul lui
Fredy Robinson, fiind asociat în afaceri cu unii dintre coac"ionarii B!ncii Dacia Felix
(EuromBank), precum Avital Benesch (pre#edinte al b!ncii), Fredy Robinson
(proprietar principal al b!ncii) #i Liviu Mandler (fost pre#edinte al b!ncii, asociat).
Dealtfel, Liviu Mandler i-a fost subordonat lui Ariel Sharon în armata israelian!.
Sorin Beraru (Samuel Bergovici)
Consacrat public prin afacerea/ecscrocheria CICO S.A., israelianul Sorin Beraru este
cel mai celebru infractor evreu din România, prin fraud! acaparând #i devalizând
multe întreprinderi române#ti, pe care le-a stors de fonduri ce au p!r!sit România, ca
#i el. Inculpat în mai multe dosare penale, în anul 2002 Beraru a încercat mituirea
procurorilor români cu suma de 600.000 de dolari. Ace#tia au organizat un flagrant,
astfel fiind arestat emisarul s!u israelian. L-a interogatoriu, acesta a declarat ca o parte
din bani trebuiau s! ajung! la Adrian (N!stase, primul ministru?). Dat în urm!rire
general! interna"ional!, Beraru rezideaz! în Israel, stat care nu face nici un efort
140
pentru a-l identifica #i extr!da în România. Mai mult, la vizita oficial! din 2001 în
Israel a primului-ministru Adrian N!stase, la întâlnirea oficial! cu oamenii de afaceri
israelieni, organizat! de gazde, a fost prezent #i inculpatul Beraru pentru a-l certa pe
premierul român c! procurorii din România îi tulbur! "ghe#efturile".
Moshe Pesah
Israelian. Partenerul de afaceri în România al lui Sorin (Shmuel) Beraru. Joac! teatru
ca victim! a lui Beraru, deschizând procese împotriva acestuia ca astfel s! î#i
demonstreze "buna-credin"!" #i s! conving! instan"ele române#ti c! el poate p!stra
propriet!"ile ob"inute prin fraud! de la statul român.
Shimon Nahor
Traficant israelian de arme ce a ac"ionat pe teritoriul României cu începere din 1992,
pân! în 2001. Fiind evreu originar din Gala"i, când a emigrat în Israel avea numele de
Her#covici. La un moment dat, viceamiral al armatei israeliene. Traficant israelian de

arme ce ac"ioneaz! pe teritoriul României. Afacerile sale ilegale l-au adus în aten"ia
procuraturii române#ti, fiind arestat #i inculpat în cadrul unui proces penal. Mituind
judec!torii, avocata evreic! a lui Nahor, Lidia Peter, a ob"inut eliberarea acestuia
("judecarea în stare de libertate"). Shimon Nahor, odat! eliberat, a înc!lcat interdic"ia
de a p!r!si România, fugind peste grani"!, ascuns într-un covor f!cut sul. Avocata
Lidia Peter a fost arestata în Bulgaria #i extr!dat! în România. Ca #i în cazurile Sorin
(Samuel) Beraru #i Maria Vlas, Israelul întârzie extr!darea în România a infractorului
Nahor.
Timp de mai mult de zece ani, Nahor a fost ofi"er superior în armata israelian!, fiind
comandantul unei nave de lupt!. Ca ofi"er de marin! în retragere el a fost selectat de
c!tre Mossad pentru munca de spionaj în str!in!tate. Controlând firma Quick Aero-
Service (al c!rei proprietar apare Dumitru Popescu, condamnat în afacerea "$igareta
II" pentru acela#i tip de transporturi "speciale"), la 7.04.1997, Nahor efectueaz! un
zbor de contraband! cu armament pe distan"a Bucure#ti (aeroportul Otopeni)-
Khartoum, pentru care a dispus pl!"i din Geneva pe numele Her#covici Simon.
Acesta a fost numai unul dintre zecile de "transporturi speciale" pe care le-a efectuat
de pe Otopeni. În anturajul lui Nahor (Her#covici) s-au remarcat lt.col. Hary Ene din
S.R.I., Kuki Borislavski (consilier al ministrului ap!r!rii Victor Babiuc), generalul
Florentin Popescu, #ef al Direc"iei de înzestrare a Armatei române (compromis în
afacerea "$igareta").
Un personaj care nu a v!zut (?) ce face Nahor pe aeroport, este chiar directorul
opera"ional al Aeroportului Bucure#ti-Otopeni, Sorin Stoicescu, care, prin intermediul
firmei de protec"ie #i paz! Valahia asigura #i paza aeroportului. Reproducem din
raportul «Leg!tura lui Stoicescu cu Mossad-ul»:
141
"În 1991, Sorin Stoicescu intr! în rela"ii deosebite cu Yehuda Tova, ofi"er de
informa"ii acoperit în cadrul Ambasadei Israelului de la Bucure#ti #i se vede
permanent cu acesta, unele surse sus"in c! ar p!rea un schimb informativ. A nu se uita
atitudinea sa în cazul afacerii Bell Helicopters... în pozi"ia sa din Departamentul
Avia"iei Civile; Stoicescu nu a fost deloc str!in de facilitarea achizi"ion!rii unor
aeronave de c!tre Compania Tarom de la o firm! de leasing american!, administrat!
de cet!"eni israelieni; este acuzat de rela"ii strânse de amici"ie cu numi"ii: Niels
Schnecker, Gyora Yar, Artur Weis; Sorin Stoicescu pare c! s-a implicat mult prea
activ în asigurarea tranzitului cet!"enilor evrei din Rusia c!tre Israel din chiar
dispozi"ia primului-ministru Petre Roman. Asociatul s!u de la firma Valahia
desf!#oar! fel de fel de activit!"i pe lâng! Ambasada Israelului." (A.P.)
De#i dat în urm!rire interna"ional! de c!tre Procuratura din România, sustr!gându-se
procesului penal #i condamn!rii, Shimon Nahor este ridicat în sl!vi #i scos nevinovat
în lucrarea recent ap!rut! România Iudaic!, tip!rit! pe banii Ministerul Cultelor #i
Culturii din România (a se citi din partea ministrului filo-sionist R!zvan Teodorescu,
acela#i care sus"ine culpa poporului român de Holocaust împotriva poporului evreu).
Sammy Ofer
Cet!"ean israelian #i britanic. Evreu de origine român!, reprezentant al familiei
magna"ilor israelieni Ofer cunoscu"i drept fra"ii Ofer (David, Sami #i Iuli). Tat!l
fra"ilor Ofer a fost evreu originar din România, emigrând din ora#ul Constan"a, unde
avea numele de Josef Her#covici (acela#i nume de familie cu Shimon Nahor,

Her#covici din Gala"i). Averea fra"ilor Ofer se ridic! la 1,5 miliarde de dolari, plasat!
în afaceri.
Dintre cei trei fra"i, David a fost #eful unui serviciu secret israelian, Iuli a avut
aplecare spre func"iile publice, de"inând pân! recent, de#i israelian, #i func"ia de
consul al României la Tel Aviv, iar Sammy, un personaj retras, de culise, s-a
concentrat asupra afacerilor. El locuie#te cu prec!dere la Londra, fie la re#edin"a sa,
fie pe un yaht de lux. Fra"ii Ofer de"in împreun! o banc! israelian! de rangul doi,
Bank Mizrahi. Afacerile din România au fost demarate în ultimii ani de c!tre
octogenarul Sammy Ofer, iar în prezent sunt conduse de fiul s!u, Eyal Ofer.
Familia Ofer este coproprietar!, al!turi de familiile (evreie#ti) Pritzker din S.U.A. #i
Wilhelmsen din Norvegia, al uneia dintre cele mai bine cotate agen"ii de turism din
lume, Royal Caribbean Cruises Ltd. (active de 2,2 miliarde de dolari, venituri anuale
de 1,2 miliarde de dolari), ce ofer! croaziere în toat! lumea cu peste 50 de itinerarii #i
peste 140 de destina"ii în Caraibe, Bermude, Bahamas, Mexic, Panama, Alaska,
Hawai etc., etc. Flota are 14 nave moderne de agrement, cu o capacitate de peste
24.000 de c!l!tori.
Cea mai important! afacere: familia Ofer de"ine compania Zodiac Maritime Agendes,
companie de transport naval comercial, cu vase de pân! la 164.800 tdw. Aceast!
companie administreaz! #i vasele altor firme evreie#ti, precum flota Rosemont, Trans
Union Corp., sau cele 10 vase ale O&P Holding Ltd. Navele sunt operate prin
contracte de la câteva zile pân! la câ"iva ani. În prezent familia Ofer de"ine numeroase
142
propriet!"i în România, care nu pot fi îns! identificate cu u#urin"!, deoarece folose#te
în preluarea întreprinderilor române#ti firme off-shore cu ac"ionariat secret, create în
paradisuri financiare, precum Cipru. Se b!nuie prezen"a sa masiv!, de#i invizibil!, în
propriet!"ile din ora#ul Constan"a (mai ales în port), unde presa nu poate scrie decât
ceea ce vrea el. La conducerea magazinului Tomis (proprietatea sa) a numit-o pe
Daiana Voicu, fiica cunoscutului magistrat Marin Voicu.
Eyal Ofer, împreun! cu Jay Pritzker, l-au mandatat în 1997 pe evreul Phillip Bloom s!
le procure Hotelul Bucure%ti. Afacerea a e#uat într-un scandal privind manipularea
privatiz!rii.
De multe ori, datorit! pozi"iei sale, Eyal Ofer este mandatat de oficialit!"i s!
reprezinte România în fa"a forurilor interna"ionale, astfel încât el cunoa#te politica de
culise a guvernului român mai bine decât serviciile secrete române#ti.
Dan Fischer
Cet!"enie român! #i israelian!. S-a numit #i Frâncu, nume sub care a fost cunoscut ca
sportiv al clubului Ministerului de Interne, Dinamo. Coproprietar al postului de
televiziune Prima TV. În capitolul "GHE%EFTURI EVREIE%TI" este ar!tat!
implicarea sa în recuperarea crean"elor României de la diverse state. Rolul lui Fischer
se rezum! la a intermedia vânzarea acestor crean"e, pentru numai 40% din valoarea
real!, c!tre una din B!ncile Rotschild #i la a-#i încasa comisionul. Totodat!, Fischer a
intermediat ob"inerea de credite, pentru România, de la alt! banc! evreiasc!
american!, Credit Swiss First Boston. Apropiat în afaceri de secretarul de la
Ministerul Finan"elor, Ionu" Costea, cumnatul lui Mircea Geoan!. Legat de rela"iile
sale cu serviciul de spionaj românesc, sunt semnificative acuzele aduse, în
octombrie 2000, de actualul #ef al Serviciului Român de Informa"ii, Radu Timofte, pe

atunci vicepre#edinte al Comisiei parlamentare pentru controlul SIE. Concret, #eful
Serviciului de Informa"ii Externe, C!t!lin Harnagea, ar fi cerut de la ofi"erii din
subordine dosarele a 19 personalit!"i politice pentru a le discredita sau #antaja. În
acest context, atunci când "un om de afaceri nu cotizeaz! la Fischer sau la AVAB, i se
face imediat dosar penal", sus"inea Radu Timofte, ar!tând #i c! Hamagea se folosea
de ofi"erii acestui Serviciu în interes personal, pentru a r!spunde anumitor comenzi
politice. Astfel, ace#ti ofi"eri bine preg!ti"i ac"ioneaz! #i în misiuni speciale în afara
"!rii, având ca scop recuperarea crean"elor României. Conform relat!rilor lui Timofte,
folosindu-se acest procedeu, România a recuperat 40 de milioane de dolari din
Kuweit, îns! banii nu au ajuns nici la bugetul de stat, nici la S.I.E., ci au luat c!i
numai de Harnagea #tiute. Aceast! acuz! are o semnifica"ie aparte, în contextul în care
colaboratorul #i specialistul nr. l al României (#i al S.I.E., deci) în recuperarea
crean"elor este... Dan Fischer.
Vladimir (Vova) Cohn
Evreu originar din România, transfug, se pretinde investitor repatriat din Fran"a, în
1990. Taic!-s!u a fost comisar sovietic evreu Kominternist, venit în România pe
143
tancurile sovietice, dup! 1944, deoarece a f!cut parte din activul de baz! ai instal!rii
comunismului în România. De aici probabil se trage prietenia sa cu alt evreu, fiu de
comunist evreu, Petre Roman, fost prim-ministru al Romaniei, actualmente "Raportor
NATO". În perioda cât Petre Roman s-a "specializat" la Paris, rela"iile dintre familiile
Neurlander-Cohn au fost reluate.
Vova Cohn a primit, dup! 1990, în "loca"ie de gestiune", de la fostul prim-ministru
Roman, clubul Nasty din Bucure#ti.
Foarte g!l!gios #i obraznic pe posturile de televiziune, în timpul fostelor guvern!ri,
Cohn a participat la mai multe privatiz!ri cu cântec ale întreprinderilor române#ti, cea
mai celebr! fiind privatizarea unicului produc!tor de carton presat din România,
fabrica RomCarton S.A.. Ca în toate privatiz!rile evreie#ti din România, Cohn a dat
dovad! de o duritate deosebit! fa"! de muncitorii români, a concediat masiv #i nu a
pl!tit salariile. Greva #i mitingul din curtea fabricii, l-au determinat pe Cohn s!-#i
folosesc! influen"a, ceea ce a dus la o interven"ie extrem de violent! #i represiv! a
for"elor poli"iene#ti, care i-au molestat pe muncitori #i i-au alungat din incinta
întreprinderii.
Vova Cohn este în prezent Vicepre#edinte al clubului de fotbal al Ministerului de
Interne, Dinamo Bucure#ti.
144
Ghe"efturi evreie"ti sau asimilare politico-economic!!
Retroced!ri evreie"ti "i sprijin electoral. Anul 1996 a fost în România an de
campanie electoral! pentru alegerile parlamentare #i preziden"iale. Nu întâmpl!tor,
ambasador al S.U.A. la Bucure#ti era afaceristul evreu Alfred Moses, iar Ion Iliescu
dorea s! fie înc! o dat! pre#edinte al României. Prietenia pre#edintelui Iliescu cu
Alfred Moses trecuse proba de foc când, în vara lui 1996, cei doi aflându-se al!turi în
sediu central al B'nai B'rith din S.U.A., Ion Iliescu a declarat public c! rupe coali"ia de
guvernare cu "partidele extremiste" (fiind catalogate astfel Partidul România Mare #i
Partidul Unit!"ii Na"ionale a Românilor).
Pe de alt! parte, cona"ionalii lui Moses au considerat c! Ion Iliescu ar fi bun de

pre#edinte pentru România, c!ci demaraser! deja cu el ceva afaceri. Mai mult, puteau
chiar s! câ#tige un ban bun "ajutându-1". În acest context s-au deplasat în România
trei "mercenari electorali", evreii americani Shumate, Dresner #i Gorton, care au fost
pl!ti"i de guvernan"ii români sub pretextul unui studiu de marketing prin ordine de
plat! executate de Banca Ion $iriac. Ziarul Ziua relata la 27 martie 1996 despre o
prim! tran#! de un milion de dolari, urmat! de o alta de o jum!tate de milion de
dolari.
Cei trei "mu#chetari" mercenari prezentau #i o bun! carte de vizit!. George Gorton
preg!tise #i campania electoral! a lui Boris El"în, devenit apoi pre#edinte al Federa"iei
Ruse. La rândul lui, cunoscut strateg electoral în S.U.A., Joe Shumate era un renumit
analist al campaniilor electorale, iar Richard Dresner era expert electoral în New
York, preg!tindu-i lui Bill Clinton mai multe campanii electorale (în 1970, Dresner a
fost cel care l-a sprijinit pe Clinton s! devin! guvernator al statului Arkansas), de
aceea era în foarte bune rela"ii cu fostul consilier al pre#edintelui S.U.A., Dick Morris.
Se #tie c!, de#i democrat!, administra"ia lui Bill Clinton a fost cea mai penetrat! de
elemente sioniste evreie#ti #i de membri ai B'nai B'rith (de regul!, evreii americani
sunt mai apropia"i de Partidul Republican, în cadrul c!ruia au penetrat la func"iile de
conducere).
Mercenarii "americani" au fost angaja"i de partidul de guvern!mânt (P.D.S.R.), la
decizia lui Viorel Hrebenciuc, în iulie 1996, arat! Ziua. Contractul consultan"ilor era
programat s! dureze pân! la data de 17 noiembrie 1996, urmând ca el s! acopere #i
turul doi de scrutin. Ei au locuit la Vila P50, fost! a lui Ceau#escu. De la bun început,
americanii au dat importan"! campaniei din pres!, în special celei de pe postul
na"ional de televiziune.
Cum era de a#teptat, opozi"ia "democratic!" de la acea dat!, reprezentat! îndeosebi de
Conven"ia Democratic!, ap!rea în fa"a opiniei publice occidentale ca anti-comunist!,
în timp ce Ion Iliescu #i partidul s!u (P.D.S.R.) ca neo-comuni#ti, ceea ce a determinat
mai multe agen"ii neguvernamentale ale S.U.A. s! sprijine aceste for"e de "opozi"ie
democratic!". Aceast! situa"ie periclita îns! misiunea Gorton-Shumate-Dresner #i
trebuia stopat!, moment în care a trebuit s! intervin! ambasadorul S.U.A., adic!
evreul A. Moses, care a încercat la schimb s! mai ob"in! un avantaj: privilegii pentru
evrei în privin"a retroced!rii imobilelor din România. Totodat!, el cere guvernului
S.U.A. s! opreasc! sprijinul acordat opozi"iei din România.
145
Situa"ia a fost surprins! critic #i comb!tut! de ziaristul Anton Uncu de la România
Liber!, pe parcursul unei serii de articole din septembrie-octombrie 1996:
"Ambasadorul Statelor Unite la Bucure#ti, dl. Alfred Moses, afirm! c! Legea caselor
na"ionalizate nu constituie obiect de negociere între Guvernul român #i Guvernul
american... Am aflat [îns!] c! domnul ambasador a negociat cu Puterea de la
Bucure#ti o exceptare de la lege pentru [foste] propriet!"i apar"inând comunit!"ilor
etnice. Recunosc, nu în"eleg prea bine inten"iile ambasadorului Statelor Unite în
România, domnul Alfred Moses. Cum domnia sa exprim! pozi"ia Guvernului S.U.A.,
evident, nu în"eleg prea bine inten"iile Guvernului american. Nu pun în discu"ie faptul
c! domnul Alfred Moses ar fi sau nu diplomat de carier! sau c! numirea sa în aceast!
func"ie ar fi fost acordat! la cerere, în rela"ie direct! cu volumul fondurilor donate în
campania electoral! a pre#edintelui american. Dac! domnul Teodor Mele#canu are

dreptate, circa 90% din ambasadorii S.U.A. se înscriu în aceast! regul!. La urma
urmelor, asta îi prive#te pe americani. Grija noastr! este c! ambasadorul S.U.A. în
România este, prin for"a lucrurilor, reprezentantul Guvernului american pe lâng!
Guvernul României. Dac! a#a stau lucrurile, cum s! în"elegem declara"iile publice ale
domnului Alfred Moses, în sensul modific!rii structurii alian"ei guvernamentale prin
excluderea partidelor extremiste din structura acesteia? C! Guvernul american l-a
acreditat pe domnul Moses, nu pe lâng! guvernul real al României, ci pe lâng! un
guvern ideal, sau cel pu"in a#a cum l-ar dori americanii s! fie?
Dar restituirea propriet!"ilor evreie#ti comunitare preocup! guvernul S.U.A.? F!r!
îndoial!. Cum s-ar putea explica altfel negocierile pe aceast! tem! ale ambasadorului
S.U.A. cu Pre#edin"ia, Guvernul #i staful P.D.S.R.? Domnul Alfred Moses, #eful
comunit!"ii evreie#ti din New York, ori #i-a asumat, benevol, func"ia de ambasador al
comunit!"ii evreie#ti pe lâng! Guvernul României, ori î#i încalc! mandatul încredin"at
de Guvernul S.U.A."
"Nu-i mai vrem pe americani, ale Uncu? Sau, totu#i, îi vrem, dar cu condi"ia s! nu fie
evrei?" este întrebat de alt ziar redactorul României Libere.
"Asta nu mai este de râs - r!spunde Anton Uncu -, asta-i m!g!rie! %i exist! riscul s! te
ia cineva în serios. Ei, bine, dac! domnul ambasador ar fi negociat la Bucure#ti
retrocedarea imobilelor minorit!"ilor malga#e, nu evreie#ti, ca stare de excep"ie de la
Legea caselor na"ionalizate, tot mi-a# fi pierdut cump!tul. Pentru c! nu cred, în ruptul
capului, c! Washigtonul l-a împuternicit s! se ocupe cu astfel de probleme...
Ambasadorul Statelor Unite - atr!gea aten"ia A. Uncu - descurajeaz! orice încercare
de sprijin preferen"ial acordat partidelor din opozi"ia democrat! româneasc!, net
dezavantajate în confruntarea electoral! de lipsa mijloacelor financiare #i logistice, dar
mai ales de subordonarea postului na"ional de televiziune, singurul care acoper! întreg
teritoriul "!rii de c!tre putere."
[La scurt timp Anton Uncu a p!r!sit ziarul România Liber! "i a fondat ziarul
Curentul; a decedat în urma unui atac de cord.]
În cadrul aceleia#i campanii electorale, Ion Iliescu avea s! se mai foloseasc! de
serviciile unui evreu parizian pentru a se men"ine la putere, el #i partidul s!u de sub
semnul celor trei roze. Este vorba de "francezul" Adrian Costea, c!ruia i s-au v!rsat
sume imense de la bugetul statului român pentru realizarea albumului Eterna #i
146
fascinanta Românie, sume folosite de fapt pentru afi#ele electorale ale partidului,
tip!rite în str!in!tate #i introduse fraudulos în România. Peste un milion de dolari
(bani negri) au plecat acum un an #i jum!tate la Paris într-o valiz! diplomatic!
româneasc! (spre mânjirea magistra"ilor francezi), pentru ca de scandalul Adrian
Costea s! nu se mai aud! nimic, dup! ce, în 1999, procurorii francezi se deplasaser!
special la Bucure#ti. Evreu originar din România, Adrian Costea a fost consilier al
pre#edin"ilor Ion Iliescu #i Emil Constantinescu #i se afl! în spatele desprinderii unei
dizidente din P.D.S.R., în frunte cu Teodor Mele#canu #i Iosif Boda, numit! "Alian"a
pentru România" (ApR, dup! modelul Alian"ei Israelite), pe care a finan"at-o.
Ideologul noului partid "românesc", alt evreu: analistul economic Vladimir Pasti.
E#ecul "Alian"ei", condus! de la Paris de Costea, i-a determinat pe liderii acesteia s!-
#i g!seasc! ad!post în sânul Partidului Liberal.
Concomitent cu presiunea politic! a ambasadorului Alfred Moses privind retrocedarea

propriet!"ilor evreie#ti confiscate de regimul legionar al mare#alului Antonescu, sau
na"ionalizate de comuni#ti, evreii din Israel au declan#at o presiune juridic!. Astfel,
deputatul israelian Avraham Poraz a ac"ionat în justi"ie statul român la Tribunalul
Interna"ional de la Haga, "ca urmare a tergivers!rii procesului de restituire a
propriet!"ilor de"inute de evreii originari din România".
"Sunt foarte con#tient de faptul c! Israelul are interese politice, economice #i militare
în România" - spunea Avraham Poraz, pentru a explica de ce ac"iunea sa nu poate
avea sprijinul f!"i# al guvernului Israelian. "Dup! cum m-a informat Ministerul de
Externe israelian, în România exist! la ora actual! 1.500 de întreprinderi mixte
româno-israeliene", ad!uga el. "Colaborez [în schimb] cu Congresul Mondial
Evreiesc, îndeosebi cu pre#edintele s!u, Edgar Brofman, #i cu directorul general,
Israel Singer. Aceast! organiza"ie a rezolvat cu succes litigiul cu b!ncile elve"iene
pentru restituirea banilor depu#i de victimele Holocaustului".
Crean"ele #i Eurobondurile române#ti. Unul dintre notorii afaceri#ti evrei care au pus
din plin um!rul la cele mai controversate afaceri ale României din ultimii ani este
israelianul Dan Fischer (fost Frâncu, ca evreu român). El a devenit mai cunoscut
atunci când s-a certat cu alt afacerist israelian, considerat "agent Mossad cu operare pe
România", Alex Bittner.
Principalul deschiz!tor de drumuri pentru Dan Fischer, în timpul fostei guvern!ri a
Partidului Social Democrat (numit atunci P.D.S.R.), cea de pân! în 1997, a fost
nimeni altul decât "evreul ucrainean" Viorel Hrebenciuc. Astfel, în 1996, de exemplu,
România avea de recuperat de la dou! state africane crean"e în valoare de 12 milioane
de dolari, dar apare în schem! Dan Fischer care "ajuta" România, intermediind
acesteia vânzarea crean"ei de 12 milioane de dolari pentru numai 5 milioane c!tre
Banca Rotschild din Olanda. Afacerea a fost atât de bun! pentru evrei, se pare, încât
ei, pe lâng! comisioanele curente, au finan"at #i candidatura lui Ilie N!stase (candidat
al P.D.S.R. în 1996) la func"ia de primar al Bucure#tiului.
Dup! venirea la putere a "dreptei democrate" în 1997, Dan Fischer exploateaz!
rela"iile sale cu noii puternici ai zilei. Prietenia sa cea mai strâns! a curs pe direc"ia
C!t!lin Harnagea (nou #ef al spionajului românesc, S.I.E.) #i Dorin Marian
(coordonatorul serviciilor secrete din partea pre#edin"iei României) oameni ai
pre#edintelui Emil Constantinescu. Prin intermediul partenerul s!u israelian Alex
147
Bittner (cu care a #i împ!r"it vremelnic proprietatea postului "românesc" de
televiziune Prima TV), Dan Fischer a avut rela"ii la vârf #i la nivelul serviciului român
de contrainforma"ii #i siguran"! (îndeosebi cu directorul adjunct al S.R.I., Mircea
Gheordunescu).
Iat! una dintre afacerile lui Fischer, pus! la cale cu noii s!i prieteni. Imediat dup!
venirea la putere a lui Emil Constantinescu #i a Conven"iei Democratice în 1997,
Fondul Monetar Interna"ional se hot!r!#te s! î#i arate "bun!voin"a" fa"! de România #i
acord! acesteia un împrumut de 140 milioane de dolari, fapt care, chipurile,
îmbun!t!"ea imaginea în lume a "!rii. Doar c! pentru acordarea împrumutului,
România era condi"ionat! s! mai se împrumute #i de la o banc! privat! occidental! cu
suma de 400 milioane de dolari. Pentru a ob"ine o astfel de sum!, mare pentru o "ar!
ca România, guvernarea Constantinescu-Ciorbea a decis s! scoat! la vânzare
obliga"iuni garantate de statul român. Achizitorii de "bonduri" trebuiau îns! g!si"i, #i

aici a ap!rut Dan Fischer, împreun! cu banca american! Credit Swiss First Boston,
banc! foarte interesat! la acea vreme de obligarea României la semnarea afacerii
Dracula-Bell Helicopters, sus"inut!, la rândul ei, de politicienii evrei americani Tom
Lanto# #i Alfred Moses.
Nu trebuie s! subestimam rolul cozilor de topor dintre românii care au f!cut jocul lui
Fisher. Unul dintre ace#tia este fostul secretar de stat de la Ministerul Finan"elor, Ionu"
Costea, ce r!spundea de împrumuturi externe. Astfel, pentru afacerea cu plasarea
bondurilor garantate de stat în vederea împrumut!rii României cu 400 milioane dolari,
comisionul Fischer & Credit Swiss First Boston se ridic! la 3%, iar dobânda pentru
împrumutul acordat României s-a stabilit în str!in!tate la 11-12%, dar la sosirea la
Bucure#ti a lui Fischer aceasta a devenit de 14%, ceea ce a însemnat împov!rarea
suplimentar! a cheltuielilor României cu 20 milioane de dolari, la care se adaug!
dobânda ini"ial! de 48 milioane dolari #i comisionul lui Dan Fischer de 12 milioane de
dolari. Aceast! sum! total! de 80 milioane dolari, reprezentând dobânzi #i
comisioane, a fost strâns! de statul român prin tot ceea ce a vândut (privatizat) în
Bucure#ti în perioada regimului Constantinescu.
Chiar #i pentru privatizarea operatorului na"ional de telefonie, Romtelecom, domnul
Dan Fischer a avut o puternic! aplecare, dar aici a ap!rut finalmente drept consultant
oficial al privatiz!rii firma evreiasc! american! Goldman & Sachcs, în schimbul unor
comisioane de milioane de dolari pl!tite de statul român. Ceea ce ni se pare mai ciudat
este c!, dac! la un moment dat nu ar fi ap!rut fric"iuni între omul de afaceri israelian
Alex Bittner #i #eful spionajului românesc C!t!lin Harnagea (prieten al lui Fischer #i
colaboratori în recuper!ri externe), n-am fi aflat niciodat! despre toate aceste afaceri
dubioase.
Conform Monitorului Oficial al României, la sfâr#itul anului 1998 România avea de
primit din partea Angolei, Guineei, Mozambicului, Peruului, Sudanului #i Zambiei
datorii de 317 milioane dolari. De#i nu se #tie decât c! Serviciul de Informa"ii Externe
român, condus de ex-ziaristul Harnagea, î#i crease un sistem propriu de
"recuperatori", presa de investiga"ie a aflat c! în centrul schemei de recuperare a
crean"elor func"iona în mod interesat Dan Fischer.
Tot în 1999 s-a produs o alt! opera"iune de îndatorare de pe pia"a privat! a României,
în care au fost implica"i secretarul de stat Ionu" Costea #i israelianul Dan Fischer.
148
Astfel, Fischer a negociat ca reprezentant al b!ncii str!ine cu secretarul Costea o
dobând! de 15,5-16%. Dup! plecarea reprezentan"ilor b!ncii, cei doi acoli"i au s!ltat
dobânda la 17%, în oferta c!tre Guvernul României. În #edin"a de guvern îns!,
imprevizibilul B!sescu, pe atunci ministru al transporturilor, #i-a deschis calculatorul
portabil, a intrat pe Internet #i l-a trimis la plimbare pe ministrul de finan"e, Reme#,
ar!tându-i care sunt realele dobânzi ale b!ncilor, mult mai mici.
Soros, Goldman & Sachs. Scandalul privind privatizarea operatorului na"ional de
telefonie fix!, ROMTELECOM, a scos la iveal! c! Statul Român a fost prejudiciat cu
suma de 9 milioane de dolari americani, numai din comisionul încasat pentru
consultan"! în privatizarea singurei companii române#ti de telefonie fix!. Mai pu"in!
aten"ie s-a dat faptului c! acest comision a fost încasat de firma Goldman & Sachs, ce
func"iona în acela#i timp #i ca evaluator al privatiz!rilor române#ti pe lâng! Fondul
Propriet!"ii de Stat. Alte comisioane, secrete, s-au ridicat la zeci de milioane de dolari.

Firma nu este îns! o oarecare agen"ie privat! occidental!. Banca Goldman Sachs din
New York este una dintre cele opt b!nci evreie#ti ce au fondat banca central! privat! a
Statelor Unite ale Americii, Federal Reserve System.
Jeffrey Sachs nu este numai ac"ionarul firmei care a operat intens în privatiz!rile din
România. Evreu polonez, Sachs face parte din organigrama evreului ungur George
Soros, figurând ca principal consilier economic. La rândul s!u, evreul ungur George
Soros este cel mai bine pl!tit manager-finan"ist din S.U.A., câ#tigând curent 500
milioane de dolari anual. Prin lovitura pe care a dat-o în septembrie 1993 B!ncii
Na"ionale a Angliei, Soros a câ#tigat un miliard de dolari din banii contribuabililor
englezi, în mod ipocrit, Soros #i-a creat în ultimii ani o imagine de "Robin Hood al
erei computerului", care ia bani de la "!rile occidentale prin geniale specula"ii
financiare #i îi d! apoi Europei r!s!ritene #i Rusiei prin diferitele "Funda"ii Soros" în
scopul "nobil" al instaur!rii unui tip de democra"ie numit de el "societate deschis!".
C! Soros este departe de a fi un altruist, o demonstreaz! mai ales doctrina sa,
prezentat! în propria-i lucrare, The Alchcmy of Finance: "Ceea ce cred speculan"ii
finan"elor are mai mult! importan"! decât faptele economice reale".
Conform biografului s!u, William Engdahl, George Soros a fost identificat ca fiind
"omul de paie" al concernelor bancare anglo-franceze ale Rothschild-zilor. Engdahl
precizeaz!:
"Rela"iile lui George Soros cu cercurile interna"ionale ultrasecrete ale Rothschildzilor
nu sunt rela"ii bancare întâmpl!toare sau obi#nuite. Iar succesul extraordinar al lui
Soros ca speculant pe nisipurile mi#c!toare ale pie"elor financiare sunt greu de
explicat doar prin simplul s!u «talent de juc!tor». Soros are acces la informa"iile
interne ale unuia dintre cele mai importante canale de informa"ii private din lume."
Unul dintre principalele roluri ale lui Soros, rezervat lui de Rothschildzi, deci de
oculta mondial!, este acela de agent de influen"! la nivel planetar, în folosul lui
Rothschild #i al acoli"ilor lor, pentru promovarea "economiei de pia"!" când doresc s!
disperseze proprietatea altora (a statelor, de regul!), sau pentru centralism, atunci când
vor s! acumuleze pentru ei. Astfel, în anii '80, cu concursul d-nei Margaret Theatcher,
prim ministru al Marii Britanii, banca N.M. Rothschild & Sons a câ#tigat sume de mai
multe mii de miliarde de dolari din privatizarea întreprinderilor britanice de stat.
149
Leg!turile dintre Rothschild #i Soros se "in prin oameni cheie. Astfel, evreul Richard
Katz face parte atât din comitetul director al concernului lui Soros (Quantum Fund),
dar, în acela#i timp, este director al Rothschild Italia S.P.A. din Milano #i în comitetul
director al N.M. Rothschild & Sons. Iar acesta este numai un exemplu.
Jeffrey Sachs, cel care opereaz! intens în România prin "consultan"!" asupra
privatiz!rilor, este de fapt unul dintre agen"ii de influen"! ai lui Soros (#i, de la
distan"! mai mare, al clanului Rothschild) în ceea ce prive#te implementarea "terapiei
de #oc" în economiile "!rilor "int!, adic!, mai recent, în Europa r!s!ritean!.
Sachs a activat în Polonia prin Funda"ia %tefan Batory, din anul 1989. Soros însu#i
recunoa#te a fi #tiut dinainte c! terapia sa de #oc va produce o imens! rat! a #omajului
#i de aceea a "inut s! instaleze la guvernare sindicatul Solidarnosci. În Iugoslavia, la
începutul anului 1990, Soros împreun! cu Fondul Monetar Interna"ional, prin
implementarea terapiei de #oc, au condus la incendierea întregii "!ri.
Jeffrey Sachs a fost implantat #i în Rusia, pe lâng! pre#edintele El"în, pentru aplicarea

terapiei de #oc. Din ianuarie 1992 terapia de #oc Soros-Sachs a dezl!n"uit în Rusia un
haos economic f!r! precedent #i superinfla"ie. De situa"ie au profitat acoli"ii lui Soros,
precum comerciantul evreu Marc Rich, care practic a cump!rat pe nimic întreaga
produc"ie de aluminiu a Rusiei. Printre magna"ii ru#i produ#i peste noapte de terapia
de #oc, îi afl!m astfel pe evreii Roman Abramovici (acumulare: 3 miliarde de dolari),
Mihail Fridman (2,2 miliarde de dolari), Mihail Hodorkovski (3,7 miliarde de dolari)
#i al"ii.
Toate "!rile "int! ale lui Soros au fost determinate s! promoveze privatizarea total!,
impunându-se o legisla"ie de vânzare la "pre"ul de pia"!" a fostelor întreprinderi
socialiste. Dar, ca #i în România (sau, mai ales în România), "pia"a" fusese aproape
distrus! în prealabil de c!tre terapia de #oc. Iar consultant în privatizare apare, pe loc,
indispensabila Goldman & Sachs care, a#a cum s-a v!zut în cazul RomTelecom, #i-a
încasat #i un frumos comision, românii de rând alegându-se doar cu scumpirea
convorbirilor telefonice, c!ci cineva trebuie s! "onoreze" nota de plat!.
În România, ca #i în toate celelalte "!ri est-europene, una dintre preocup!rile Funda"iei
Soros a fost #i este manipularea larg! a opiniei publice #i a presei. În acest scop sunt
pompate sume importante de bani c!tre organiza"iile "civice", precum Grupul pentru
Dialog Social (G.D.S.) #i alte focare de agen"i de influen"!. Mul"i dintre ace#ti bani
ajung fraudulos în firmele particulare ale "campionilor democratici" din România,
fapt ce nu îl deranjeaz! îns! pe "st!pânul evreu de pe Wall Street", atât timp cât î#i
atinge scopurile.
Conform studiului, "Analiza asisten"ei democratice pentru România" - Washington
1996, semnat de Thomas Carothes (fost consilier în Departamentul de Stat al S.U.A.),
pân! în 1996 George Soros a infuzat c!tre agen"ii s!i din România circa 10 milioane
de dolari anual. De un relativ sprijin s-a bucurat #i Conven"ia Democratic! din
România, care în perioada 1990-1994 a încasat "sprijinul" de 13,55 milioane de
dolari.
Evreul Joseph Goshy la zeci de unit!"i hoteliere gratis, cu girul lui Radu Sârbu #i prin
intermedierea fostului #ef al S.R.I. - Cluj. Josef Goschy a pus mâna pe zeci de unit!"i
150
hoteliere din România prin comiterea de ilegalit!"i de c!tre func"ionari importan"i din
cadrul Fondului Propriet!"ii de Stat. Astfel, în decursul a doi ani de zile, în perioada
1998-2000, beneficiind de sus"inere din interiorul F.P.S., Goschy a reu#it s!
achizi"ioneze peste 26 de unit!"i hoteliere din "ar! la pre"uri ridicol e mici #i în condi"ii
avantajoase.
Constantin Ulpiu Mladin a devenit în 1998 consilierul #i, în acela#i timp, mâna
dreapt! a pre#edintelui F.P.S. Radu Sârbu, ace#tia cunoscându-se de la Cluj, când
Sârbu era #eful privatiz!rii locale (F.P.S. Cluj), iar Mladin - #eful serviciului secret
(S.R.I. Cluj). Se vede c! privatiz!rile pro-maghiare efectuate de Radu Sârbu în jude"ul
Cluj nu a condus la stricarea rela"iilor dintre cei doi (ca #i când aceste privatiz!ri ar fi
fost în interesul siguran"ei na"ionale), prietenia lor f!când ca Sârbu, odat! avansat, s!
ob"in! imediat transferul la Bucure#ti (F.P.S. Central) #i pentru Mladin, pe care l-a
"inut de consilier special #i #ef de Direc"ii, mai ales la Direc"ia Control a F.P.S., pentru
a ob"ine motive de destituire a directorilor din teritoriu care nu se supuneau
comenzilor de privatizare clientelar! venite de la centru. A se vedea cazul Hotelului
Bucure#ti, preluat fraudulos de un grup israelian. Acum câ"iva ani, un director din

Valea Prahovei a prezentat presei (inclusiv la TV, în emisiunea "Dan Diaconescu în
direct") înregistrarea unei discu"ii telefonice în care i se transmitea comanda
clientelar! a lui "nea Costic! Mladin" privind aranjarea privatiz!rii unui hotel. Acest
director nu s-a supus, drept care a fost controlat de la F.P.S. central #i destituit pe
motive fabricate.
Acela#i Costic! Ulpiu Mladin, personaj central din cadrul fostului F.P.S., l-a sus"inut
#i pe evreul Josef Goschy în preluarea a peste 26 de hoteluri. Care a fost îns! soarta
importantului func"ionar de stat, dup! predarea func"iei publice? Dup! alegerile din
2000, Mladin Ulpiu a devenit consilierul lui Josef Goschy, drept recompens! pentru
sprijinul acordat, în general, hotelurile cump!rate de c!tre Josef Goschy de la Fondul
Propriet!"ii de Stat erau ipotecate la b!nci de c!tre patronul evreu al firmei Unita
Turism SA pentru ob"inerea unor credite. Aten"ie:
"Acest lucru se petrecea - scria în cadrul unei anchete de pres! ZIUA DE IA%I - în
condi"iile în care Goschy nu era înc! proprietarul respectivelor hoteluri. Din
informa"iile pe care le de"inem rezult! c!, datorit! complicit!"ii lui Mladin Ulpiu,
conducerea F.P.S. î#i d!dea acordul pentru ipotecarea la banc! a hotelurilor. Cu alte
cuvinte, statul român a ipotecat în nenum!rate rânduri propriet!"ile sale pentru ca
Josef Goschy s! poat! lua credite de la diferite b!nci, f!r! a avea siguran"a sau o alt!
garan"ie c! respectivele credite se vor achita."
Anchetele de pres! au mai ar!tat c! complicitatea lui Mladin Ulpiu a însemnat pentru
Goschy preluarea a numeroase societ!"i din turism la pre"uri derizorii. De exemplu,
Hotelul Traian din Drobeta Turnu-Severin a fost vândut lui J. Goschy la un pre" foarte
mic. În prim! instan"! respectivul hotel a fost vândut societ!"ii Per Scorilo SRL din
Turnu Severin la un pre" aproximativ de 66.000 de lei pe ac"iune. Pe atunci, F.P.S. a
refuzat s!-#i dea acordul pentru contractarea unor credite de c!tre noul proprietar.
Dup! doi ani de infla"ie, Mladin Ulpiu îi faciliteaz! lui J. Goschy cump!rarea
Hotelului Traian la un pre" de numai 25.000 lei pe ac"iune #i imediat conducerea
F.P.S. î#i d! acordul pentru contractarea de credite. O parte dintre hoteluri a fost
achizi"ionat! folosindu-se drept paravan de organiza"iile PAS ale salaria"ilor din
societ!"ile comerciale respective. În acest mod, J. Goschy a beneficiat în mod ilegal
151
de facilit!"ile acordate de statul român salaria"ilor din unit!"ile de turism respective, #i
anume plata în rate pe termen de cinci ani #i o dobând! redus! de numai 10%.
Potrivit legilor în vigoare, Josef Goschy nu avea dreptul s! beneficieze de astfel de
facilit!"i. Folosind drept paravan PAS-ul firmelor respective, Goschy a achizi"ionat
mai multe complexuri hoteliere din România. În mod normal, conducerea F.P.S.
trebuia s! anuleze respectivele privatiz!ri mascate #i s! reia procesul de privatizare.
Departamentul Post Privatizare al F.P.S., prin persoanele care urm!reau respectarea
prevederilor din contractul de privatizare, trebuia s! ia m!surile legale ce se
impuneau, îns!, datorit! implic!rii consilierului pre#edintelui Radu Sârbu în aceste
privatiz!ri dubioase (foarte probabil chiar la comanda acestuia), F.P.S. a acoperit toate
neregulile comise de Goschy #i Mladin.
Pentru deplina l!murire a schemei [evreie#ti] de corupere, a se vedea modul cum
Hotelul Bucure#ti a fost cump!rat de c!tre un obscur grup israelian ce s-a folosit ca
paravan de un off-shore cipriot, ob"inând la 8 decembrie 2000 un credit bancar de 25
milioane de dolari pentru care a girat... cu chiar ac"iunile ce urmau s! fie ob"inute de

la statul român (adic! de la Fondul Propriet!"ii de Stat din România), în aceea#i zi sau
virat statului român 21 milioane de dolari pentru plata pachetului majoritar de
ac"iuni, iar trei milioane de dolari au alimentat un cont bancar din Londra pentru plata
de comisioane la privatizare. Surse apropiate de aceast! "privatizare" ne-au sugerat c!
acest fapt a fost posibil prin ob"inerea unui acord scris de la Fondul Propriet!"ii de Stat
(Radu Sârbu, Mladin?) #i prin sustragerea titlurilor de proprietate ale societ!"ii la
începutul lunii decembrie 2000.
152
Evreii "i Petrolul Românesc în Mileniul Trei
David Rothschild preia #i petrolul românesc. Curierul National titra în martie 1999:
"Consor!iul ABN AMRO Rothschild se lanseaz! cu mari #anse în b!t!lia pentru
Petrom". Iat! #tirea:
"Banca olandez! ABN AMRO a anun"at vineri c! baronul David de Rothschild va fi,
începând din 6 mai 1999, membru al Consiliului de Supervizare al b!ncii. Numirea
baronului de Rothschild, un reprezentant cheie al comunit!"ii financiare interna"ionale
[a se citi al ocultei financiare mondiale, stâlp #i fondator al organiza"iilor mondialiste
precum C.F.R. Comisia Trilateral!, Grupul Bilderberg], vine s! înt!reasc! rela"iile
dintre grupul ABN AMRO #i Rothschild... ABN AMRO Rothschild este cotat! ca
primul grup în lume în domeniul consultan"ei pentru privatizare în industria de petrol
#i gaze. ABN AMRO Rothschild particip! cu o ofert! în România în cadrul licita"iei
pentru consultan"! financiar! privind cre#terea de capital a [companiei na"ionale
române#ti] SNP PETROM. În acela#i timp, ABN AMRO Rothschild deruleaz! un
contract de consultan"! pentru guvernul brazilian privind privatizarea companiei
na"ionale de petrol #i gaze, Petrobras."
De#i implicarea ABN AMRO Rothschild în privatizarea (i.d. înstr!inarea) S.N. Petrom
nu a mai fost afirmat! public, în anul 2002 a fost implementat chiar planul avansat de
aceasta, adic! privatizarea companiei na"ionale a fost demarat! cu o majorare de
capital de 5%, iar la finele anului 2002, privatizarea Petrom-ului a fost impus!
României de c!tre Fondul Monetar Interna"ional, de#i Petrom, fiind una dintre cele
mai eficiente companii de stat, asigur! 25% la sut! din veniturile la bugetul de stat al
României. Finalizarea privatiz!rii Petrom este programat! pentru anul 2003.
*
Axa Mark Rich (Rothschild) - Yoav Shtern - Viorel Hrebenciuc. Unul dintre
nenum!ratele scandaluri ale pseudo-capitalismului românesc s-a declan#at la
începutul lunii octombrie 2002, #i, ridicând înc! un pic cortina spolierilor comise
asupra României, ne-a permis s! afl!m faptele pe care vi le vom relata mai jos, chiar
dac! se încearc! rapida lor mu#amalizare. Scandalul "Cuzino-Shtern" are deosebitul
merit, prin mediatizarea sa, c! ne arat! interesul manifestat în ultimii ani fa"! de
petrolul românesc, printr-unul dintre principalii "capitali#ti" evrei americani, poate cel
mai veros dintre ace#tia. Acesta este Mark Rich! La 20 ianuarie 2001, în ultima zi a
mandatului preziden"ial, fostul pre#edinte al S.U.A., Bill Clinton, sfidând opinia
public! american!, semneaz! decretul de gra"iere al magnatului Mark Rich, Clinton
negând totodat! c! evreul Rich #i-ar fi cump!rat gra"ierea prin contribu"ii financiare
directe sau indirecte c!tre Partidul Democrat american. În fapt, prin so"ia sa, Denise
Rich, Mark Rich a oferit Partidului Democrat peste un milion de dolari în perioada
1993-2000, a mai atras fonduri de 250.000 de dolari (de la al"i evrei) #i a f!cut grase

cadouri so"ilor Clinton în ultimul an de mandat al lui Bill. Chiar #i negra"iat, Mark
Rich oricum nu mai putea fi îns! ajuns de mâna justi"iei americane care îl urm!rea
pentru una dintre marile fraude fiscale aduse Statelor Unite ale Americii, 48 milioane
de dolari, fugind #i stabilindu-se în Elve"ia, din anul 1983. De aici, ca un p!ianjen, a
început s!-#i toarc! #i s!-#i întind! pânza intereselor economice asupra întregii lumii,
cu prec!dere asupra României.
153
Privind totala obedien"! a tuturor pre#edin"ilor americani fa"! de marii afaceri#ti evrei
trebuie s! mai ar!t!m c!, tot în ianuarie 2001, noul pre#edinte al S.U.A., George W.
Bush (Jr.), a anun"at c! renun"! la inten"ia de a anula gra"ierea lui Mark Rich, acordat!
de predecesorul s!u Bill Clinton.
"Un nabab iubit de Mossad!" Astfel titra cotidianul Jurnalul Na!ional din 04.10.2002
urm!toarea fi#! biografic! a afaceristului Mark Rich; n!scut în Belgia, a sosit în
Statele Unite ale Americii în 1941, preocupându-se de a-#i construi imaginea unui
important om de afaceri:
"Cu abilitate, în mai pu"in de 20 de ani, Rich a reu#it s! fac! opere de caritate în
valoare de zeci de milioane de dolari, în S.U.A., Elve"ia #i Israel. Statul evreu chiar i-a
acordat o carte de identitate #i un pa#aport, ca urmare a ajutorului acordat instal!rii în
Israel a evreilor ru#i #i etiopieni. Potrivit Time Magazin, Rich #i-a stabilit în Israel o
funda"ie pe numele s!u, condus! de un fost agent al Mossad-ului". Mark Rich avea
asupra sa, în S.U.A., 51 de capete de acuzare pentru evaziune fiscal!, asociere cu
r!uf!c!tori #i transferuri frauduloase de fonduri, moment în care a #ters-o spre Elve"ia.
Sold infrac"ional: 26,9 milioane dolari fa"! de fiscul american, 13,5 milioane dolari
amenzi #i 97,4 milioane dolari dobânzi, în prezent Mark Rich duce "o via"! de lux, în
apropiere de Zurich, într-o vil! somptuoas!, înconjurat de g!rzi de corp israeliene".
A#a cum am ar!tat (în capitolul anterior), leg!turile dintre David Rothschild #i George
Soros se "in prin oameni cheie, îndeosebi prin evreul Richard Katz, care face parte din
comitetul director al concernului lui Soros (Quantum Fund), fiind în acela#i timp
director al Rothschild Italia S.P.A. din Milano,. În Rusia, prin "terapia de #oc"
promovat! de Soros #i prin "consultan"a la privatizare" asigurat! guvernului Rusiei de
Goldman & Sacs, au reu#it s! pun! în bra"ele lui Mark Rich câteva ramuri ale
economiei.
*
Împutenicitul pentru România #i Israel al magnatului evreu Mark Rich este israelianul
Yoav Shtern. La rândul s!u Shtern este ginerele celebrului avocat român Teodor
Cuzino, împreun! cu care, în anul 2000 a înfiin"at firma Internaft s.r.l., cu obiectul de
activitate "comer" cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi #i gazo#i #i al produselor
derivate". Obiectul de activitate al sereleului Shtern-Cuzino corespunde intereselor lui
Mark Rich (#i a ocultei din spatele lui) în România: preluarea celei mai puternice
firme de stat române#ti din domeniul petrolier, compania PETROM, cu care Shtern
deja deruleaz! afaceri de anvergur! în domeniu. Este de a#teptat, totu#i, ca echipa
evreiasc! s! apeleze, în cursul anului 2003, la o firm! cu nume curat pentru cea mai
mare privatizare româneasc! a anului.
În fapt, Y. Shtern a fost #i mai este reprezentantul pentru România al firmei britanice
(cu proprietari evrei) Interlink Overseas Ltd., controlat! de Mark Rich #i implicat! în
afacerile petroliere din România cu chiar PETROM S.A. "Controvesatul om de

afaceri Mark Rich este interesat de compania român! de petrol, PETROM, ca de altfel
atâ"ia al"i oameni de afaceri... PETROM este o firm! de interes na"ional ce asigur!
jum!tate din necesarul de petrol pe pia"a intern! #i 35 la sut! din consumul de gaze,
are o re"ea de telecomunica"ii comparabil! cu a unei firme de telefonie...", ar!ta
cotidianul Jurnalul Na"ional din 5.10.2002.
154
Ca o parantez!, trebuie ar!tat c!, acum câ"iva ani, maestrul Cuzino, socrul lui Shtern,
s-a aflat în aten"ia #i cercetarea procurorilor români pentru implicarea în scandalul de
corup"ie Shimon Nahor - Lidia Peter. În perioada când intra în afaceri cu israelianul
Yoav Shtern, Teodor Cuzino (tat!l so"iei lui Shtern, Oana Cuzino) i-a reprezentat în
România interesele traficantului interna"ional de arme, israelianul Shimon Nahor.
Procurorii români l-au acuzat pe Cuzino c! prin intermediul s!u a ajuns la
judec!toarea Zoril! suma de 3.000 de dolari, ca mit! pentru eliberarea lui Nahor. Dac!
la acea vreme nu a putut fi probat! procedural acuza adus! avocatului Cuzino,
procurorii au reu#it îns! s! probeze implicarea în mituire a avocatei Lidia Peter, care
în prezent î#i a#teapt! sentin"a de condamnare.
Scandalul Shtern a fost declan#at propriu-zis în ziua de mar"i 2.10.2002, când acesta a
petrecut mai multe ore la sediul Poli"iei Române fiind acuzat de în#el!ciune chiar de
c!tre partenerii s!i israelieni. Cotidianul Evenimentul Zilei relata în 4.10.2002 c!
"Yoav Shtern a fost re"inut de Poli"ie, dar eliberat în urma unor interven"ii la vârf...
Ieri, într-un drept la replic! trimis redac"iei noastre, omul de afaceri Corneliu Iacobov
a precizat c! nu a f!cut nici o interven"ie pentru punerea în libertate a lui Yoav Shtern.
Potrivit lui Iacobov, RAFO One#ti, rafin!ria pe care o patroneaz!, nu apare în nici o
anchet! a poli"iei locale sau I.G.P."
Vom vedea îns! în continuare de ce au ap!rut dezmin"irile în presa central!, care
anun"a totodat! c! Shtem a fost eliberat "în urma unor interven"ii la vârf".
Iat! filmul evenimentelor.
Israelianul Levy Nisim, «patronul» firmei InterLink Ltd. a depus la Parchetul General
plângere penal! pentru în#el!ciune împotriva lui Yoav Shtern, reprezentantul firmei
lui Nisim pentru România, deoarece acesta ar fi deturnat sume mari de la firm! în
propria favoare. Sarcina lui Shtern era aceea de a asigura livr!rile de bumbac c!tre
câteva firme române#ti (Romfibre S.A., Bumb!c!ria Româneasc! #i alte dou!-trei).
Timp de patru ani îns! (1998-2002), Shtern a derulat comer"ul printr-o firm! parazit,
de-a sa. În acest fel, numai din afacerile de bumbac, Shtern #i-a însu#it în conturi
deschise la peste trei b!nci din Elve"ia (sub nasul lui Mark Rich) peste 400.000 de
dolari. Marile tunuri, Shtern le-a dat îns! cu petrol, deoarece InterLink Ltd. livra mari
cantit!"i de petrol c!tre Societatea Na"ional! Petrom S.A. #i Rafo One#ti.
Din acest moment, culisele scot la iveal! un înalt personaj, fost secretar general al
Guvernului, în prezent vicepre#edinte al Camerei Deputa"ilor. Este vorba de Viorel
Hrebenciuc, totodat! vicepre#edinte al partidului de guvern!mânt, Partidul Social
Democrat. Cunoscut ca mare învârtitor, eminen"! cenu#ie #i "pu#culi"! a partidului",
Viorel Hrebenciuc era deja cunoscut ca personaj favorabil "investitorilor" evrei, fie ei
israelieni sau americani, la nivelul întregii economii române#ti.
Biografia roman"at! a lui Viorel Hrebenciuc îl arat! ca pe un fost contabil evreu din
Bac!u care, prin c!s!toria cu fiica unui ministru din guvernul regimului Ceau#escu, a
reu#it s! p!trund! în cercul restrâns al puterii comuniste ("nomenclaturiste"). De aceea

s-a acreditat ideea c!, prin so"ia, sa este #i acum un protejat al fostei nomenclaturi,
îndeosebi al generalului Victor Atanasie St!nculescu, fost ministru al Industriei,
cooptat de oculta interna"ional! în vederea tr!d!rii #i r!sturn!rii lui Nicolae
155
Ceau#escu. În sferele acestui "grup" restrâns s-ar cunoa#te localizarea exact! a
conturilor din str!in!tate ale fostului dictator. Devenit proasp!t magnat, generalul
St!nculescu (cavaler de Malta!?) reprezint! principalul bra" financiar al partidului de
guvern!mânt, P.S.D.
Nu putem s! nu cit!m, ca amuzament, imaginea româneasc! creat! recent generalului
V.A. St!nculescu, omul din spatele lui Viorel Hrebenciuc, de un binecunoscut exofi
"er de informa"ii:
"Devenise un specialist imbatabil în tot soiul de inginerii financiare. A ras orice
concuren"!. Unde n-a putut rade a trimis Garda Financiar! sau a creat diversiuni
fiscale ori, pur #i simplu, pe idio"ii !ia înc!p!"âna"i care îl sfidau, care i se puneau de-a
curmezi#ul, i-a vârât în pu#c!rie... în urm! cu doi ani, în 1992, prim!vara, a#teptase
îngropat într-un fotoliu, în anticamera Marelui Maestru al Ordinului Cavalerilor de
Malta, din Roma, excelen"a sa domnul Fra Andrew Bertie. %apte ceasuri a a#teptat
în"epenit într-un fotoliu, s! primeasc! gradul de Prior al Ordinului în România."
Fusese ideea pre#edintelui Ion Iliescu, care i-ar fi zis "într-o zi, la ceas de tain!, la
Cotroceni:
- Bag!-te, drag!, #i tu, în Ordinul !la al Cavalerilor de Malta, c-am auzit c!, dup!
Masoni, ei ar fi cei mai da"i în m!-sa de pe pia"a finan"elor mondiale.
B!iat cuminte #i receptiv, l-a ascultat. %i bine a f!cut. Pentru c! aproape jum!tate din
imensa lui avere a fost f!cut! prin filiera Cavalerilor de Malta. A traficat vapoare,
benzin!, droguri, arme, ma#ini de lux. N-a f!cut nazuri."
*
În afacerea Shtern-InterLink, Viorel Hrebenciuc s-a dovedit a fi direct interesat #i
implicat. Vom cita evenimentele a#a cum au fost relatate de presa acelei perioade:
Toate afacerile cu petrol se desf!#urau între Yoav Stern #i Viorel Hrebenciuc, care,
pentru facilitarea importurilor masive la pre"urile cerute de israelian, a primit mai
multe milioane de dolari comision, (în cea mai mare parte a lor, banii erau depu#i de
Hrebenciuc în b!nci din Londra.) În ultima perioad!, patronul din Marea Britanie,
israelianul Levy Nisim (omul lui Mark Rich), v!zând ca nego"ul cu România
stagneaz!, ba chiar înregistreaz! un recul, a întrerupt rela"iile cu cona"ionalul s!u
Shtern, care îns! a continuat derularea afacerilor de la sediul firmei InterLink din
strada Armeneasc! nr.43. Afacerea a continuat s! se deruleze exclusiv între Nisim #i
Hrebenciuc. Deranjat, Levy Nisim l-a reclamat Poli"iei Române pe Yoav Shtern,
pentru a nu r!mâne scos din c!r"i, contând pe faptul c! lucrurile se vor rezolva f!r!
scandal, c! Hrebenciuc le va mu#amaliza, iar banii vor reveni spre el. Scandalul a
explodat totu#i datorit! indiscre"iei #i "lipsei de tact" a anchetatorilor români, care l-au
arestat pe Yoav Shtern f!r! prea mult! discu"ie. Imediat, Hrebenciuc a intrat în panic!,
#tiind c!, fiind închis, Shtern ar putea vorbi despre comisioanele încasate de el:
"Într-un timp record, Hrebenciuc a alertat toate institu"iile statului, f!când presiuni
infernale (unele telefonice, altele prin vizite personale) asupra unor oameni ca T!nase
Joi"a [primul procuror al României], Ilie Picioru#, Ioan Rus [ministru de interne] #i
Toma Zaharia [adjunct al #efului Poli"iei]... Cei doi #efi ai Ministerului de Interne s-au

156
"inut tare #i n-au mar#at la #antajul lui Hrebenciuc, cu rela"iile româno-evreie#ti, cu
interesul na"ional etc. În schimb au f!cut pe ei de fric! procurorul general Joi"a T!nase
#i Ilie Picioru#, #eful Sec"iei Urm!rire Penal! din Parchetul General (într-o singur! zi,
Hrebenciuc i-a dat lui Picioru# 4 telefoane!). %i astfel se face c! numitul Picioru# i-a
impus unui subordonat, procurorul Vlad, s!-l elibereze imediat pe escrocul
interna"ional Yoav Shtern #i s! emit!, de ochii lumii, o ordonan"! de a nu p!r!si
Bucure#tiul timp de 30 de zile. În aceast! dezertare a Parchetului General de la
obliga"iile sale, un rol jenant l-a avut prim-adjuncta lui Joi"a T!nase, procuroarea
Despina Mihai, care, în biroul ei, a "ipat la procurorul Vlad: «Ce dracu' m!', tu dai
mandat de arestare pentru în#el!ciune?» .
Cum a fost eliberat din arest, Yoav Shtern a fost preluat, cu un Jeep, de traficantul de
droguri Sa#a Marinescu care de la poarta arestului l-a dus direct la întâlnirea cu Viorei
Hrebenciuc. "Întâlnirea celor doi mafio"i, la care a participat #i Corneliu Iacobov
[pre#edinte - în fapt patron - al Societ!"ii de Investi"ii Financiare MOLDOVA], a avut
loc la sediul din Bucure#ti al rafin!riei petroliere Rafo One#ti." Pentru a rezolva
lucrurile între cei doi israelieni, Nisim #i Shtern, "Hrebenciuc l-a adus la aceast!
discu"ie de tain! #i pe Levy Nisim, luat aproape pe sus, de la Hotelul Mariott." Se #tie
c! Nisim a plecat dup! aceea din România. Se pare c! el vrea to"i banii înapoi
(inclusiv comisioanele lui Hrebenciuc?). A doua zi, tot din ordinul lui Hrebenciuc,
ma#ina lui Sa#a Marinescu s-a deplasat la sediul InterLink din strada Armeneasca 43.
Sa#a Marinescu #i cu #oferul s!u au înc!rcat în spatele Jeepului doi saci mari cu hârtii
tocate, documente #i #tampile, apoi au demarat în tromb!, oprindu-se numai în garajul
vilei din Bd. Aviatorilor nr.90A, în care traficantul de droguri Sa#a Marinescu locuia
împreun! cu israelianul Yoav Shtern. "Imobilul este p!zit 24 de ore din 24 de lupt!tori
din trupele antitero ale S.R.I., din ordinul unui alt gangster, generalul %tef!nu", prieten
#i partener al lui Sa#a Marinescu. Dar nici lupt!torii Brig!zii Antitero n-au putut opri
perchezi"ia efectuat! la domiciliul lui Sa#a Marinescu: au fost g!site printre altele mai
multe #tampile (una de la InterLink), extrase de cont de la Ing Bank..." Pare real
zvonul c! Viorel Hrebenciuc a mituit imediat presa pentru a fi dat uit!rii scandalul,
deoarece nimeni nu #i-a mai adus aminte de arestarea lui Yoav Shtern #i de dosarul
s!u penal.
157
Noul asalt asupra agriculturii
Cel mai mare domeniu funciar evreiesc, în România.
Statul Israel are o suprafa"! de numai 20.700 km2 de aproape 10 ori mai pu"in decât
România. A#a se face c! prezentele revendic!ri ale evreilor în România dep!#esc deja
suprafa"a Israelului. Acestea trebuie aplicate îndeosebi cu începere din anul 2003. De
exemplu, mai mult de jum!tate din centrul ora#ului Ia#i este deja revendicat de un
singur evreu. Aceea#i soart! o au mai mul"i masivi munto#i din Carpa"i: 36 de evrei
din lumea întreag! (precum Hellen Foghel din Dallas, Milan Stern din Viena, Rachel
Kochari Stern, Zinder Foghel #i Baruch Hagher, to"i din Israel), revendic! 42.412
hectare din Mun"ii Bor#ei (zonele alpine: Izvorul Ursului, Vârful Mare, Preluca,
Dealul Buc!"ii, Piatra Obreja, H!#mar, %esuri, Sîlhoiu, Bîrjava, Cislele, S!l!#inuri,
B!l!sina). Un rabin din Israel solict! dou! str!zi din Oradea, cu sute de case, iar un alt
israelian cere l km de plaj!, în zona Cazinoului din Constan"a.

Cu toate acestea, pân! în prezent o adev!rat! ofensiv!, f!"i#!, nu a fost declan#at! de
evrei asupra propriet!"ii funciare din România decât pe calea revendic!rilor, pentru
acapararea de mari suprafe"e agricole a#teptându-se noul cadru legislativ generat de
modificarea Constitu"iei României, pus! la cale pentru anul 2003.
Au existat totu#i precedente, care ne vor demonstra c!, pe lâng! acapararea imobiliar!
a industriei #i serviciilor, #i agricultura româneasc! reprezint! o important! "int!
pentru evreii de pretutindeni. Ion Marin, directorul publica"iei Ultima Or", scria în
aprilie 1998:
"În B!r!gan, p!mântul se vinde pe nimic. Cu 2-3 milioane de lei pogonul, uneori nici
atât, 200-300, maximum 400 de dolari. În vreme ce, în "!rile civilizate, pre"ul
p!mântului, nici pe departe atât de roditor, este de zece pân! la o sut! de ori mai mare.
Pre" pe care l-ar merita #i p!mântul românesc, dac! tot am ajuns s!-l vindem.
Str!inilor - a#a cum, chipurile, nu permite legea circula"iei terenurilor, dar împotriva
c!reia subterfugiul este ca #i g!sit: cet!"enia (român!) stipulat! în Constitu"ie s-ar
referi numai la persoanele fizice, nu #i la cele juridice. Altfel spus, toate SRL-urile cu
capital str!in, Ltd-urile, societ!"ile mixte #i chiar str!ine sut! la sut! pot cump!ra
p!mânt în România imediat ce legea circula"iei p!mântului o va permite. De altfel, în
B!r!gan se vehiculeaz! de pe acum inten"ia unui mare grup financiar, de origine
evreiasc!, de a cump!ra câteva sute de mii de hectare, pe care s! le comaseze #i s!
constituie aici, în România, cel mai mare domeniu funciar. Comparabil ca suprafa"!
cu cel din Israel, pe care românii vor munci ca sclavi, cum spunea într-un articol,
publicat în ziarul nostru, dl. prof. dr. docent Dumitru Teaci. Cert este c! în perspectiva
marii vânz!ri a teritoriului "!rii, a p!r"ii celei mai productive #i tentante, politicile
antieconomice #i antina"ionale au condus la deprecierea acestui bun fundamental al
unei na"ii, pân! la valori execrabile, inimaginabile, de 200-300 dolari hectarul! Pre"ul
unei biciclete mai bune sau al unui cal mai prost. Sau, ca s! fim #i mai exac"i, un
pogon de p!mânt în B!r!gan a ajuns s! coste cât un porc de o sut! de kile, vândut în
târg la Slobozia. Este o b!taie de joc la care nu credeam c! se va ajunge.
Joi, 9 aprilie 1998, la Antena l Slobozia i-am avut ca invita"i pe doi dintre cei mai
autoriza"i reprezentan"i ai t!lpii "!rii, dl. R!zvan Ciuc!, directorul Muzeului
Agriculturii din România #i dl. Savu, directorul cu probleme de patrimoniu la Direc"ia
158
Agricol! Ialomi"a. Tema dezbaterii, în timpul c!reia s-au primit zeci de telefoane, a
fost tocmai cea de fa"!: a vânz!rii p!mântului pe nimic. Domnul Ciuc! a f!cut ample
referiri la valoarea adev!rat! a p!mântului, la ce a însemnat el pentru "!ranul român #i
a lansat un apel de"in!torilor actuali de a nu-l vinde, sub nici un cuvânt, la pre"ul de
batjocur! ce li se ofer!."
*
Mosser r!scoal! "!ranii din Hunedoara. Relatarea apar"ine ziarului Ziua din
11.11.1998:
În 1995 Aurel Sfârlogea, viceprimarul comunei Zam, din jude"ul Hunedoara, le-a
propus "!ranilor din satul Pojoga s! fac! afaceri cu investitorul "francez" Hugo
Mosser. El le-a spus "!ranilor c! evreul francez vrea s! cumpere grajdurile fostei
Cooperative Agricole de Produc"ie #i c! inten"ioneaz! s! deschid! în sat o mic!
afacere, care ar fi oferit 60 de locuri de munc!. Evreul le-a mai promis acestora c!,
dac! va achizi"iona grajdurile, le va aduce #i o combin! din Fran"a. În timp, îns!,

"francezul" #i-a dat arama pe fa"! #i a dovedit c! este doar un escroc. De trei ani
terorizeaz! satul, amenin"ând "!ranii cu pistolul #i ucigându-le or!t!niile, în ciuda
faptului c! localnicii au trimis zeci de memorii autorit!"ilor, nimeni nu a intervenit
pentru a solu"iona conflictul.
Afacerea cu Mosser s-a perfectat în casa consilierului Iacob. La venirea în Pojoga,
Hugo Mosser i-a anun"at pe s!teni c! va construi o mic! industrie în c!tunul lor #i le
va aduce chiar o combin! fran"uzeasc!. Toate aceste promisiuni au fost garantate de
cuvântul viceprimarului Aurel Sfârlogea. În contrapartid!, Mosser a cerut grajdurile
fostei Cooperative Agricole de Produc"ie (C.A.P.). Discu"iile cu privire la
definitivarea afacerii s-au purtat la domiciliul consilierului din Pojoga, Marin Iacob, în
prezen"a altor doi membri ai comitetului s!tesc. Dup! întâlnire, viceprimarul a adus
un expert care a evaluat grajdurile la 28 milioane de lei. Între timp, francezul a promis
c! va aduce #i un tractor U665 în valoare de 9 milioane #i un plug de 3 milioane.
$!ranii au refuzat combina francezului pentru c! era prea scump!. Mosser a plecat în
Fran"a dup! utilajele agricole promise. De acolo l-a sunat pe viceprimar #i l-a anun"at
c! pre"ul combinei este de 14 milioane de lei. Peste o s!pt!mân!, acela#i utilaj valora
cu 5 milioane mai mult. În aceste condi"ii, membrii comitetului s!tesc i-au transmis
lui Mosser c! n-au nevoie de combin!. F!r! s! "in! seama de refuzul "!ranilor,
"francezul" a adus utilajul la Pojoga, spunând c! valoreaz! 26 de milioane lei. S!tenii
n-au vrut s! se ating! de combin!, explicându-i lui Mosser c! la acest pre" cump!rau
dou! astfel de utilaje fabricate în România, în acest sens, ei au înaintat, în 21 februarie
1997, un protest Prim!riei comunei Zam. Primarului Ionel Brezovan i s-a cerut s! vina
la fa"a locului, pentru a putea vedea cum o în"elegere care p!rea bun! pentru sat s-a
transformat într-o escrocherie. În 29 mai, #apte reprezentan"i ai s!tenilor s-au întâlnit
cu prefectul de Hunedoara, Pompiliu Budulan. Dup! întrevederea de la Prefectur!,
consilierul din Pojoga, Marin Iacob, a fost dat în judecat! de Hugo Mosser (dosar nr.
4964/1997, Judec!toria Deva), din pricina protestului care poart! semn!tura sa, al!turi
de alte 47.
Arenda#ul francez i-a amenin"at pe "!rani cu pistolul. În prim!vara lui 1996, "!ranii
din Pojoga au început s! dea p!mântul în arend! investitorului "francez". Acesta le-a
159
promis c! le va da câte 600 kilograme de grâu sau porumb la hectar, ori
contravaloarea acestor produse la pre"ul pie"ei. În primul an Mosser a pl!tit cu târâita,
iar în urm!torii doi ani n-a mai dat nici un ban. Sup!ra"i ca au fost tra#i în piept,
"!ranii l-au dat în judecat! pe "francez" cu scopul de a-#i reprimi p!mânturile. Hugo
Mosser, înfuriat de "obr!znicia" acestora, sub motivul c! i-ar fi fost furat! o parte din
recolta de porumb de pe câmp, s-a apucat, de unul singur, s! perchezi"ioneze casele
s!tenilor. Astfel, au fost verificate podurile lui %tefan Ursu, Vilmo# Muntean, Traian
Bendei #i al"ii, în timpul controlului, "francezul" a omorât porcul lui Silviu Balet, a
lovit o vac! cu o lance #i a c!lcat cu autoturismul s!u, marca Toyota, câteva gâ#te.
Hugo Mosser a început s!-i amenin"e pe oameni cu vestita sa lance #i cu un pistol cu
aer comprimat. Tinându-se de promisiune, i-a intimidat cu pistolul pe "!ranii
Gheorghe Cojon, Aurel Stuparu #i Floare Buta#. "Arenda#ul" i-a mai atacat #i bruscat
pe so"ii Sl!vi"!, iar copilul lor a fost sechestrat pentru c! vaca familiei a intrat pe
tarlalele sale.
Dup! ce H. Mosser a luat în arend! suprafe"ele de teren agricol, a început s! are

inclusiv drumurile de acces stabilite de Comisia Fondului Funciar, cunoscute înc! de
dinaintea colectiviz!rii. El a arat #i canalele pentru scurgerea apelor, a rupt cu
tractorul por"ile de la intrarea în "arin! #i a distrus cu plugul culturile s!tenilor
îns!mân"ate cu porumb #i grâu.
Institu"iile abilitate sunt surde la plângerile s!tenilor. S!tenii s-au adresat tuturor
institu"iilor statului care ar fi putut s!-i ajute s! scape de arenda#ul francez: Prim!ria
din Zam, Prefectura jude"ului Hunedoara, Poli"ia, Ambasada Republicii Franceze la
Bucure#ti. Degeaba! În interesul comunit!"ii din Pojoga au intervenit doar ni#te
senatori P.D.S.R., care s-au adresat în mod oficial Ambasadei Franceze. Ei au discutat
#i cu Hugo Mosser. Tot degeaba! "Pân! acum conflictul este departe de a fi stins -
scria în noiembrie 1998 ziarul Ziua -, s!tenii stând cu frica-n sân #i ferindu-se zi #i
noapte de furia "investitorului str!in". $!ranii au amenin"at c! se vor r!scula
împotriva lui Mosser dac! autorit!"ile nu vor accepta s!-i ajute."
Din punctul nostru de vedere, evreul "francez" Mosser este un pionier al noilor
arenda#i în România. Pân! acum, îns!, acest nou tip de colonist-arenda# nu avea #i
proprietatea p!mântul, "!ranii (din Pojoga, bun!oar!) fiind înc! st!pânii fostei
Cooperative Agricole de Produc"ie, dar dup! anul 2003 aceast! situa"ie se
preconizeaz! a fi schimbat!. Terenurile vor putea fi cump!rate de "investitorii str!ini",
iar "!ranii români, c!rora nici când erau proprietari nu li se f!cea dreptate, vor putea fi
la totalul bun plac al noilor st!pâni.
Sionistul Alfred Moses #i spolierea agriculturii române#ti. "Un proiect american ce
urma sa pun! agricultura României pe roate s-a transformat într-o afacere profitabil!
pentru rechinii interna"ionali" - supratitra cotidianul Ziua afacerea pus! la cale de
ambasadorul evreu al S.U.A. la Bucure#ti, Alfred Moses.
La data când România a intrat în colimatorul "rechinilor interna"ionali" firma
"american!" (de fapt evreiasc!) implicat!, Transchemical Corporation, contribuise
deja la deposedarea Ucrainei de 70 de milioane de dolari, iar Kaplan, #eful companiei,
spera s! repete scenariul la Bucure#ti, motiv pentru care ambasadorul american Alfred
Moses s-a mobilizat s! bage "afacerea" pe gâtul guvernului român, în timp ce
160
Ministerul Agriculturii afla abia dup! jum!tate de an în ce const! proiectul aprobat,
iar func"ionarii statului nu s-au obosit nici m!car s! verifice trecutul companiei.
Totul începuse foarte bine. Era vorba de o "afacere colosal!" pentru statul român (?!).
Dup! un "complex studiu de fezabilitate", cu începere din anul 1990, dou! dintre cele
mai importante concerne din S.U.A. #i din lume în domeniul produselor agricole fac o
propunere României... Aceea#i Românie care era odat! denumit! "grânarul Europei".
Chipurile, dup! 50 de ani "ara noastr! putea s!-#i reia locul binemeritat pe pia"a
cerealier! mondial!. Concret: companiile americane J.I. Case #i Valmont Industries
concep un proiect ce trebuia s! duc! la modernizarea #i ridicarea agriculturii
române#ti la standardele occidentale. În derularea afacerii urma s! se asocieze atât
gigantul Cargill, care are o cifr! anual! de afaceri de 65 miliarde de dolari S.U.A., cât
#i Pioneer International, important furnizor de cereale. Firmele Case #i Valmont
urmau s! livreze României echipament #i utilaje "de ultima or!" pentru produc"ia
agricol!. Cargill trebuia s! construiasc! silozuri #i facilit!"i portuare, iar compania
Pioneer s! furnizeze suplimentarul de gr!un"e necesar. Citibank, banc! american!
evreiasc!, oferea, pentru plata de c!tre români a "companiilor americane", un credit

garantat de statul român în valoare de 157,3 milioane dolari, dintre care 134
rambursabili în 7 ani, iar 23,3 milioane în 3 ani. "Avantajul" României ar fi putut
consta #i în faptul c! aceast! sum! putea fi pl!tit! în produse cerealiere. Echipamentul
furnizat urma s! acopere necesarul mecanizat pentru aproximativ 350.000 de ha,
inclusiv irigarea a 22% din aceast! suprafa"!. Poten"ialul estimat: un milion de tone de
cereale pe an la export. Profitul estimativ al întreprinz!torilor particulari români ce
urmau s! beneficieze de program: 300 de milioane de dolari. "Dar mirosul profitului
se pare c! a atras #i mu#tele la oala de lapte", anticipa ziarul Ziua.
"Americanii" lui Moses a#teptau Guvernul Ciorbea ca pe pâinea cald!. Punerea în
practic! a ghe#eftului evreo-american a luat ceva timp. Reprezentan"i ai firmelor Case
#i Valmont încercaser! de-a lungul mai multor guvern!ri s!-#i pun! în aplicare
planurile. De fiecare dat! s-au izbit de re"inerile unor factori de decizie români,
cataloga"i ca fiecare dat! ca "neo-comuni#ti". Cu totul altceva se a#tepta de la
"guvernul Ciorbea", rezultat în urma victoriei Conven"iei Democrate din noiembrie
1996.
Pe l februarie 1997, reprezentan"ii companiilor americane i-au prezentat secretarului
general al guvernului, Remus Opri#, proiectul pentru agricultura româneasc!, modul
de derulare #i "avantajele" acestuia. Dup! un num!r impresionant de întâlniri cu
oficiali ai guvernului român de la toate nivele posibile, apoi cu reprezentan"i de la
Uzina Tractorul - Bra#ov, pân! la pre#edintele României, Emil Constantinescu, pe 7
aprilie, cu fast #i trâmbi"e, are loc la sediul guvernului semnarea contractelor (din
partea american! au participat Jeremy Lamb, pre#edintele Case pe Europa, #i Richard
Berkland, vicepre#edintele Valmont International). În ultimul moment, îns!, secretarul
de stat în Ministerul Finan"elor, Mircea Ionu" Costea (cumnatul ambasadorului
României în S.U.A. la acea data, "mondialistul" Mircea Geoan!), invoc! o procedur!
legislativ! care nu permitea momentan derularea contractului de c!tre ministrul
Finan"elor, ridicându-i astfel mingea la fileu omologului în România al cumnatului
s!u, ambasadorului evreu Alfred Moses. Vom vedea cum!
Oricum, ministrul Agriculturii, Dinu Gavrilescu, considera despre contract la acel
moment c! reprezint! "cel mai important acord semnat de Guvernul României pentru
161
sprijinirea agriculturii începând din decembrie 1989". Primul ministru, Victor
Ciorbea, declara la rândul s!u: "acordul este un model exemplar care ar trebui urmat
#i de celelalte sectoare economice". "%i cu asta gata - avea s! scrie la rândul s!u
Mircea Toma în s!pt!mânalul Ca!avencu. Gata, adic! nu s-a mai întâmplat nimic. %i
asta pentru c! ultima hârtiuc!, mic! dar important!, cea prin care Ministerul
Finan"elor confirma garantarea creditului, n-a mai fost semnat!. Cei de la Case au
crezut c! halucineaz!. Au transmis zeci de scrisori, s-au mai întâlnit de câteva ori, în
Bucure#ti #i în S.U.A., cu Victora# (Ciorbea), dar în afara de promisiuni n-au mai
v!zut nimic. Asta pân! când au aflat crudul adev!r." Acela c! de#i afacerea se derula
de c!tre o banc! evreiasc!, Citibank, interesat! de profitul asigurat de dobânzi #i de
garan"iile statului român, artizanul afacerii #i reprezentantul S.U.A. în România,
ambasadorul evreu Alfred Moses trebuia s! î#i mai introduc! la câ#tig #i câ"iva
apropia"i coreligionari, care s! îi asigure #i comisionul personal, firma evreului Ian
Kaplan, Transchemical Corporation. Formal, perfectarea contractului s-a amânat pân!
dup! urm!toarea întâlnire a Comitetului Interministerial de Garan"ii #i Credite de

Comer" Exterior, pe 15 mai 1997, ceea ce, de fapt, a reprezentat un aranjament al
cumnatului lui Mircea Geoan!, al infatuatului pre#edinte Emil Constantinescu #i al
evreului sionist Alfred Moses.
Alfred Moses î#i bag! coada, scria Ziua: Amânarea este îns!, în fapt, rezultatul unor
manevre de culise. Apare în scen! acela#i personaj care a f!cut campanie, indirect,
P.D.S.R.-ului #i lui Ion Iliescu, prin obstruc"ionarea unor organiza"ii americane
"prodemocratice".
Acela#i personaj care a spus c! dac! nu concesion!m Hotelul Bucure#ti
nu vom intra în NATO. Recunoa#te"i personajul? Este chiar reprezentantul S.U.A. în
România, "Excelen"a Sa" ambasadorul Alfred Moses. Este vorba chiar de acela#i
Alfred Moses care, la încheierea contractului dintre Case, Valmont #i statul român,
afirma ipocrit c! aceste companii aduc "o substan"ial! contribu"ie american! la
dezvoltarea productivit!"ii agricole române#ti". Ce face Moses? Aduce pe tapetul din
cabinetul primului-ministru Ciorbea o alt! companie american!, dar care nu se ocupa
în mod special de producerea unor utilaje agricole, ci mai mult de intermedieri
(brokering). Pe numele ei: Transchemical Corporation condus! de tat!l (Ian
Kaplan) #i fiii. Ce este Transchem #i ce vrea ea? Bani, evident! Dar bani cu orice pre"!
Corpora"ia, cu un impozant sediu în Miami (Florida), s-a mai ocupat de o afacere în
domeniul agriculturii - oarecum similar! în declara"ii - cu cea din România. Anul:
1992. Locul: Ucraina. Afacerea ucrainean! a prejudiciat chiar #i guvernul federal
american, care era într-un final obligat s! ramburseze împrumutul garantat, cu 70
milioane de dolari".
*
Afacerea Kaplan - Ucraina: simpl! #i extrem de m!noas!, dar nu în holde.
Opera"iunea "Kaplan-Ucraina" este similar! prin "modus operandi" cu cea ini"iat! în
România. Tot ambasadorul american, deci reprezentantul S.U.A. al administra"iei
democrate #i, în ultim! instan"!, al Casei Albe, este cel care "a comandat" afacerea în
Ucraina. Acesta plaseaz! firma evreiasc! Transchemical Corp. guvernului de la Kiev.
Kaplan, împreun! cu Zeneca Inc., o companie furnizoare de gr!un"e, promiteau
modernizarea sectorului agricol (de stat, la acea vreme). Aceea#i banc! evreiasc!
Citibank a oferit împrumutul de 70 milioane de dolari, garantat de Exim Bank (banc!
de stat american!) #i, finalmente, de guvernul Ucrainean. Toat! întreprinderea s-a
dovedit a fi, pentru ucraineni, un fiasco total.
162
Incredibila situa"ie, care a dus la o gaur! de 70 de milioane de dolari în buzunarele
contribuabililor americani #i la pierderea reputa"iei Statelor Unite în zon!, a
determinat prestigiosul cotidian New York Times s!-#i trimit! reporterii la fa"a
locului. V! prezent!m o sintez! a anchetei am!nun"ite efectuate de ziari#tii americani.
The New York Times: "Când o companie american! s-a aventurat în Ucraina, anul
trecut, cu o afacere de 70 de milioane de dolari în gr!un"e, erbicide #i utilaje agricole
performante, faptul a fost apreciat atât în Ucraina cât #i la Washington drept un vot
istoric de încredere în aceast! na"iune aflat! în plin! transformare #i un model de
cooperare între companiile americane #i fostele "!ri comuniste. Dar, dup! un an,
afacerea pare s! fie un model de cu totul alt gen: o situa"ie jenant! în care companiile
americane au profitat de o "ar! aflat! în vâltoare, pentru a-#i de#erta semin"ele de
proast! calitate, care în nici un caz nu ar fi putut aduce vreun profit dac! ar fi fost

vândute în Statele Unite".
"Este o pagin! neagr!" - consider! David Sweere, pre#edintele comitetului agricol al
Camerei de Comer" Americane din Ucraina. "Ucrainenii #i-au pierdut respectul fa"! de
noi, din cauza unor afaceri de acest fel. Da, noi, în Occident, credem în câ#tigul
comercial. Dar dac! acesta este singurul nostru scop, atunci acest lucru s-a petrecut
aici". Ce s-a întâmplat? "Unele ferme au plantat semin"ele, dar nu a crescut nimic.
Cele mai multe combine au r!mas, ruginite, în depozite. Aceasta în timp ce compania
american! furnizoare #i cea care a intermediat afacerea au fost deja pl!tite. Iar Ucraina
se chinuie s! pl!teasc! cele 70 de milioane de dolari c!tre Citibank, care a finan"at
afacerea. Dac! Ucraina nu va putea pl!ti creditul, va trebui s!-l achite Eximbank, care
a garantat împrumutul, un cost suportat în ultim! instan"! de c!tre contribuabilul
american."
În loc de 1.000.000 de tone de porumb, pe câmpuri de abia s-au i"it 10.000. Cine sunt
îns! "marii întreprinz!tori" evrei? Afl!m tot din The New York Times: "Zeneca Inc",
o companie de produse agricole din Wilmington, statul Delaware (stat paradis
financiar în care, în S.U.A., sunt înfiin"ate firmele off-shore, adic! adev!rate cutii
po#tale; tot aici a fost înfiin"at! o firm! off-shore pentru o alt! afacere sus"inut! în
România de Alfred Moses, «afacerea Dracula», respectiv preluarea fabricii de avioane
I.A.R. Ghimbav), #i - obiectul aten"iei noastre - Transchemical Corp. Ce au promis
respectivii investitori vecinei noastre, Ucraina? Produsele americane ar fi trebuit s!
duc! la o recolt! de cel pu"in un milion de tone de porumb, care ar fi permis Ucrainei
plata utilajelor #i a gr!un"elor într-un an. Deci: 70 de milioane de dolari. Dar rezultatul
a fost de doar 10.000 de tone, evaluate de guvernul ucrainean la numai 850.000 de
dolari! O diferen"! impresionant!.
Explica"iile au fost controversate #i controversante. "Le-am dat tot ce-am avut mai
bun", a declarat cu ipocrizie Karl Sherman, unul dintre avoca"ii evrei ai firmei Zeneca,
care este o subsidiar! a Grupului Zeneca Ltd., din Marea Britanie, la rândul s!u o
parte a mastodontului Imperial Chemical Industries PLC, corpora"ie transna"ional!.
Îns!, conform investiga"iilor efectuate, unele dintre semin"ele livrate erau foarte
muceg!ite deoarece z!cuser! bine de tot în hambarele de peste ocean. Ian Kaplan, cel
implicat în coordonarea afacerii prin compania sa familial! Transchemical
Corporation, a considerat c! era o afacere de "câ#tig la câ#tig pentru toat! lumea".
Transchem ar fi primit, conform documentelor furnizate de Zeneca, un comision de
800.000 de dolari plus un procentaj major din vânzarea combinelor. Numai din
163
intermedierea vânz!rii combinelor, Transchem #i Zeneca au scos din Ucraina un profit
estimat la 10 milioane de dolari. Cum? Foarte simplu. "Marii întreprinz!tori"
americani au vândut Ucrainei 200 de combine la pre"ul de 143.000 de dolari bucata.
Dar Kaplan le-a cump!rat de la companiile specializate Deere & Co #i chiar J.I. Case,
cu 90.000 de dolari bucata! Declara"ia lui Kaplan: "Suntem în afaceri, iar scopul
nostru era s! scoatem profit. Nu suntem organiza"ie caritabil!!" Ar avea dreptate dac!
afacerile lor nu ar fi fost impuse statelor est-europene de c!tre ambasadorii S.U.A. în
acele "!ri. Ministerul de Finan"e ucrainean a ordonat procuraturii o investiga"ie asupra
tranzac"iei. Conform rezultatelor anchetei întreprinse de guvernul Ucrainei, doar
10.567 de tone de porumb au rezultat din semin"ele livrate de Zeneca #i Kaplan, deci
mai pu"in de o ton! pe acru, fa"! de 20 de tone, ob"inute dup! aceast! experien"!

nefericit!, când ucrainenii au apelat la ajutorul unei alte companii, Pioneer
International Inc. Cu semin"ele r!mase de la evreii de la Transchem #i Zeneca
ucrainenii au încercat s! mai îns!mân"eze 230 de acri. Nu a r!s!rit nimic!
Noile "inte din colimatorul "transna"ionalelor": Rusia #i România. Pentru a-#i face
mendrele mai bine în "ar!, Kaplan a creat o organiza"ie teritorial!, "joinventure"
intitulat! Trans Agro. Un aspect surprinz!tor pentru redactorii de la New York Times
a fost #i faptul c! prin hâr"og!riile oficiale s-au "pierdut" cinci jeep-uri Grand
Cherokees #i cinci Chevrolet Lumina (#p!gi pentru oficialii ucraineni). Reporterii de
la New York Times au mai reu#it s! afle, dintr-un memorandum confiden"ial al
firmelor evreie#ti în cauz!, c! "intele predilecte ale acestora (stabilite înc! din 1992!)
erau Ucraina, Rusia #i România! De ce? Pentru c! sunt cele mai "pretabile unui profit
major".
Moses a promis lobby evreiesc pro-NATO, conchide ziarul Ziua despre implicarea
acestuia în traficul de influen"! politic practicat în România în numele Statelor Unite
ale Americii, dar în folosul b!nesc al evreimii mondiale.
Astfel, Alfred Moses a promis guvernului român - care în acea perioad! se afla în
plin! campanie exacerbat! pro-NATO - sprijinul lobby-ului evreiesc din S.U.A.
pentru admiterea României în Alian"a militar!. De altfel, în vizita sa în S.U.A.,
primul-ministru român Victor Ciorbea a fost învârtit mai peste tot de c!tre sforile trase
de Alfred Moses în avans. La baza Transchem din Miami s-a deplasat într-o zi de var!
nimeni altul decât secretarul de stat din ministerul Finan"elor Mircea Ionu" Costea (cel
care blocase comandat perfectarea contractului la 7 aprilie 1997, împreun! cu
cumnatul s!u, nimeni altul decât ambasadorul României în S.U.A., Mircea Geoan!. În
Florida se pare c! au fost extrem de impresiona"i prin petreceri fastuoase pe iahturile
companiei. Ce se întâmpla în "ar!, îns!? O înc!lcare grosolan! a protocolului #i
cuvântului primului ministru al României.
"În iunie, pre#edintele Case, Steve Lamb, este informat brusc c! afacerea se taie, pur
#i simplu, în dou!: 80 de milioane pentru produsele furnizate de Case #i 80 de
milioane pentru Transchem. La aflarea ve#tii, Lamb se urc! în avion #i zboar! imediat
la Bucure#ti. Aici se întâlne#te cu Victor Ciorbea #i Alfred Moses la Palatul Victoria.
O surs! din interiorul cabinetului Ciorbea ne-a relevat ce s-a întâmplat la aceasta
memorabil! întâlnire, întrebat de ce #i-a schimbat promisiunea ini"ial!, Victor Ciorbea
ar fi ar!tat cu degetul la Alfred Moses #i ar fi spus copil!re#te c! amabasadorul S.U.A.
este cel care a f!cut tr!znaia, respectiv #i-a impus decizia. Prin aceast! interven"ie
inimaginabil!, Alfred Moses se face vinovat de înc!lcarea oric!ror uzan"e
164
diplomatice. Dar, chipurile, noua întors!tur! n-ar constitui nici o problem! în
derularea proiectului ini"ial, dup! considerentele Transchem. Kaplanii promit s!
cumpere chiar de la Case utilajele care ar urma apoi s! le revând! României. Profit:
Kaplan & Comp. Chiar #i dup! eliminarea sa de pe scena diplomatica romaneasc!, în
august 1997, Alfred Moses revine la Bucure#ti cu amicii s!i, Kaplanii, pentru a-#i
perfecta condicu"ele. Din aceast! afacere de brokering, Kaplan, dac! respect!
scenariul din Ucraina, ar putea s! scoat! un profit de 10 milioane de dolari. Dac! îl
îmbun!t!"e#te, chiar #i mai mult." (cotidianul Ziua 28.01.1999)
Micea Toma, în s!pt!mânalul Academia Ca!avencu, comenta astfel evenimentul: "Pe
dl. Alfred Moses îl prevenim de la bun început s! nu ne ia, a#a cum face atunci când

este atacat, drept antisemi"i, atunci antisemit! este #i legea american!, care interzice
propriilor ambasadori s! se amestece în tranzac"iile comerciale. Iar ceea ce se
b!nuie#te c! a comis dl. Moses în acest caz nu este promovare a unei firme americane
pe pia"a româneasc!, ci promovare a unei firme americane [evreie#ti] în detrimentul
altei firme americane, ceea ce se nume#te - he, he - sfor!rie"... "E verosimil! istoria -
continu! Mircea Toma -care ne-a fost #optit! la Cotroceni, c! fostul ambasador
[Moses] l-a vizitat pe fanul NATO Emil [Constantinescu, pre#edintele României la
acea dat!], cu un grup de americani interesa"i în proiecte în agricultur!, care ar fi avut,
totodat!, excelente rela"ii de coridor cu diver#i politicieni americani... Dar s! nu
crede"i c! Moses e omul care s! mizeze doar pe un pre#edinte... A#a c! s-a îngrijit #i
de articularea unei re"ele de tehnicieni indispensabili reu#itei opera"iunii, în agenda
domniei sale apar dl. Mircea Geoan!, ambasadorul nostru la Washington, #i cumnatul
acestuia, dl. Ionu" Mircea Costea, fascinant personaj arahnoidian. Domnia sa este [era,
deoarece în prezent, #i dup! afacerea cu Eurobondurile, afacere derulat! cu alt evreu,
Dan Fischer, a cam p!r!sit România - n.n.] pre#edintele Consiliului Interministerial,
organism care verific! documenta"ia proiectelor cu credit extern #i propune
Ministerului Finan"elor acordarea garan"iei guvernamentale; odat! ob"inut acest acord
la nivelul Consiliului, dl. Ionu" M. Costea avanseaz! documenta"ia secretarului de stat
responsabil cu creditele externe de la Ministerul Finan"elor, respectiv d-lui Ionu"
Mircea Costea. Genial, nu ? Orice proiect trece de dou! ori pe la acela#i nene. Care na
semnat de tot atâtea ori contractul cu Case, a#teptând cuviincios s! li se fac! loc #i
finilor [evrei ai] lui Moses." Profitul estimat: de 2 miliarde de dolari în cinci ani, în
timp ce Transchem r!mâne un intermediar. "Asta înseamn! c! vor cump!ra ma#ini
agricole pe care ni le vor revinde cu un comision la care-i oblig! tradi"ia familiei (cam
20%). Deci, oricum o iei, afacerea cu ei iese mai scump!..." (Academia Ca"avencu)
"Noi, a#a golani cum suntem, parc! nu ne-am fi f!cut de rahat ca [primul-ministru
Victor Ciorbea - conchidea Mircea Toma]. S! spargi un contract semnat pentru 160
milioane de dolari cu un grup de firme serioase ca s! le faci damblaua lui Emil #i
Moses #i s! trânte#ti un cadou de 80 de milioane de dolari unor intermediari [evrei],
fie ei iste"i #i eficien"i, este simultan o prostie #i o mârl!nie. Avem p!mânt pentru to"i
americanii. %i dac! n-avem bani pentru garan"ii, s! stea frumu#el la coad!, c! #i noi iam
a#teptat 50 de ani".
Statul român garanteaz! creditul. Pe 4 noiembrie 1997, Monitorul Oficial al României
public!, dup! lungi întârzieri, "Hot!rârea Guvernului României privind autorizarea
Regiei Autonome a îmbun!t!"irilor Funciare (R.A.I.F.) pentru achizi"ionarea unor
pachete agricole, a Comitetului Interministerial de Garan"ii #i Credite de Comer"
Exterior pentru aprobarea garant!rii creditului extern #i Ministerul Finan"elor de a
garanta creditul în numele statului." Prin aceast! Hot!râre se autorizeaz! R.A.I.F. s!
165
achizi"ioneze "în cadrul Proiectului agricol român" (ce define#te corpora"iile Case #i
Valmont) #i al Proiectului "ROM AG '98" (ce define#te firma 100% evreiasc!
Transchem), pachete agricole, tehnologii #i servicii. Alegerea acestui nume pentru
Transchem este o alt! diversiune, deoarece proiectul companiilor Case #i Valmont era
deja cunoscut în teritoriu drept "ROM-AGRA". Practic, prin aceast! Hot!râre de
Guvern, se aprob! garantarea integral! a creditului extern în valoare de 160 milioane
de dolari S.U.A., f!r! a se specifica îns! diviziunea contractelor celor dou! p!r"i

distincte. Ministrul agriculturii, Dinu Gavrilescu, a trimis în "ar! diverse adrese c!tre
#efii Direc"iilor Generale pentru Agricultur! #i Industrie Alimentar! (D.G.A.A.). Prin
acestea, directorii D.G.A.A. din teritoriu sunt încuno#tin"a"i - de abia acum - de oferta
elaborat! de c!tre Transchem, f!r! a fi consulta"i. Este anun"at! #i proxima semnare,
de c!tre fiecare direc"ie, a contractelor cu Transchem, la sfâr#itul lunii ianuarie 1998.
Howard Kaplan, unul dintre fiii lui Kaplan, s-a #i deplasat urgent la Bucure#ti,
vânându-l pentru semn!tur! pe noul ministru de Finan"e, Daniel D!ianu. Pe 13
ianuarie 1998, Export-Import Bank of United States (adic! Eximbank) a aprobat
prima tran#! a împrumutului de 160 milioane de dolari, în valoare de 70 milioane,
efectuat! de c!tre banca american! evreiasc! Citibank International. Compania
nominalizat!, tot evreiasc!: Transchem Finance and Trude Corporation. Garant:
România, prin Ministerul de Finan"e, adic! bugetul statului suportat de cet!"enii
români.
166
MOSSAD-ul "i tehnica militar! Româneasc!
O mare parte din industria de armament româneasc! a fost sistematic distrus! dup!
1989 în favoarea importurilor din Israel. O alt! parte a fost acaparat! de oamenii de
afaceri evrei. Vom aminti pentru început un fapt bine cunoscut, acela c! cei mai mari
trafican"i de armament din lume sunt evreii, respectiv cet!"enii israelieni. Recentul caz
%imon Naor din România o demonstreaz! cu prisosin"!. Dup! anul 1989, importurile
române#ti de tehnic! militar! prin evrei nu au mers doar pe rela"ia cu Israelul. %i alte
mari afaceri, precum afacerea Dracula-Bell Helicopters - IAR Chimbav Bra%ov (care
era s! ne coste aproape trei miliarde de dolari americani), de#i veneau din S.U.A., au
fost intermediate de politicieni #i afaceri#ti evrei, precum se va vedea.
În privin"a acapar!rii României ca pia"! de trafic #i de desfacere a industriei militare
israeliene, o activitate excep"ional! a avut-o serviciul secret extern al Israelului,
Mossad-ul. În urm! cu mai mul"i ani, remarcabilul analist (specialist în servicii
secrete) George Dora, semnala în periodicul la care semna acum vreo 7 ani, c!
pr!bu#irea avioanelor militare române#ti, respectiv a MIG-urile ce c!deau ca mu#tele,
are leg!tur! cu activitatea de sabotaj organizat! de Mossad pentru a determina ca în
întreaga avia"ie militar! româneasc! s! fie implementat sistemul de ghidaj electronic
%OCAT, apar"inând firmei israeliene Elbit System Ltd.
În afar! de faptul c!, într-adev!r, sistemul %OCAT este în prezent introdus în toat!
tehnica militar! aeropurtat! româneasc! (cu majora contribu"ie a fostului ministru al
ap!r!rii române#ti, evreul mason Victor Babiuc), dac! vizit!m situl de internet al Elbit
Israel (www.elbit.com) vom observa c! 80% din afacerile acestei firme au în obiectiv
România. Pe plan intern, majoritatea acestor afaceri au avut caracter infrac"ional #i sau
l!sat chiar cu condamn!ri pentru unii responsabili români (afacerea PUMA/I.A.R.
Ghimbav - elicoptere militare, afacerea AEROSTAR Bac"u - avioane militare), dar ele
nu au fost stopate, ci se desf!#oar! #i în prezent în favoarea Israelului.
Un alt s!pt!mânal, sub titlul "Scurt! istorie a afacerilor cu recul", prezenta acum
câ"iva ani, câteva din "ciudatele" afaceri ale Ministerului Ap!r!rii din România, adic!
achizi"ii din Israel. Le vom cita #i noi:
- Afacerea UZI: câteva mii de pistoale mitralier! importate din Israel pentru
regimentul de gard!. Citat: ,Au fost ni#te juc!rii haioase #i d!t!toare de b!rb!te#ti
sim"!minte, dar asta pân! li s-a epuizat muni"ia (nu #tim contra cui). Noroc cu un

magazioner salvator care a descoperit c! se potrivesc cartu#ele pentru pistoletul
ORI$A, uitate în depozitele Armatei de prin anii '50";
- Afacerea LANCER: firma Elbit - AEROSTAR ELBA ELECTRONICS s-a
implicat s! modernizeze aparatura de bord a "s!n!toaselor noastre MIG-21. Dup!
negocierile din '91-'92... contractul a intrat în derulare, înviorat de cifra de 100
milioane de dolari", pl!ti"i de români;
- Afacerea S$GEATA: import de muni"ie antitanc de la firma israelian! TAAS,
afacere de câteva zeci de milioane dolari
*
167
Materialul pe care l-am citat (coordonator Cornel Ivanciuc), adaug!:
"Mai numim afacerile "FOCOASE DE PROXIMITATE", "RADARE MARCONI" #i
"APARATUR& DE VEDERE PE TIMP DE NOAPTE", aproape toate învârtite cu
firme din Israel. Ba, ca s! mai ad!ug!m un mo" caschetei, vom preciza ca #i firma Bell
Helicopters (afacerea DRACULA) a fost adus! tot via Israel... Prin 1991, generalii
Cioflin!, Mincu #i colonelul Grigore, p!stori"i de Vasile Ionel, au reu#it s! izoleze
armata român!, contractând pentru S.T.A.R. (Sistemul de Transmisiuni al Armatei
Române) produsele în standard Eurocom ale firmei MARCONI. În Europa, de aceea#i
dotare mai beneficiaz! o regiune militar! din Austria #i fix un canton din Elve"ia.
Comision... un milion USD. Caietul de Sarcini (al M.Ap.N.) definea cu precizie un
sistem total diferit de cel oferit de MARCONI; cu toate acestea nici una dintre firmele
care au respectat condi"iile tehnice solicitate: ALCATEL, ERICSSON, MOTOROLA
#i TELRAD... nu a fost apreciat! la încheierea contractului.
Ei bine, de toate aceste afaceri, #i înc! altele, se leag! numele unui mic grup de
destoinici comersan"i [precum]: colonelul Toma - fost director de importuri pe «rela"ia
Israel», mutat dup! 1992 ca director general la ROMTEHNICA (Regia de Stat ce
asigura toate afacerile Ministerului Ap!r!rii din România)... %i, în sfâr#it, dar deloc
neimportant, Mihai Burlacu, fost secretar de stat pe vremea lui Ceau#escu, devenit
dup! ciuntirea din decembrie [1989], director general al Institutului de Proiect!ri 0111
al M.Ap.N. N-am putea s! v! spunem ce pozi"ie mai are ast!zi, #tim doar c! are un
sediu în vecin!tatea guvernului #i c! prin mijlocirea sa se poate comunica u#or cu
firme din Israel. C! veni vorba de poporul ales, nu-#' cum se f!cu, dar #i acesta #i-a
ales în conducerea firmei ELBIT [SYSTEM] un domn Ciubotaru. Lua"i acum #i
num!ra"i: nu sunt mai mult de 10 cei care au hot!rât - pân! în 1996 - ce s! cump!r!m
pentru arm!"ica noastr! degrab privitoare spre NATO. Ce modific!ri de cadre crede"i
c! s-au petrecut în acest club select #i bine ferecat dup! venirea Emilului [pre#edintele
Emil Constantinescu]?"
Nu putem conchide decât c! numirea colonelului Toma în fruntea regiei armatei
române, Romtehnica, fost director de importuri pe "Direc"ia Israel" în vremea lui
Ceau#escu, se datoreaz! mai degrab! Mossad-ului, prin agen"ii s!i infiltra"i în
guvernul român. Unul dintre cei mai importan"i pioni guvernamentali direct
responsabili de aceste ac"iuni este masonul Victor Babiuc, fost ministru al ap!r!rii
României, al c!rui nume de cod printre agen"ii SPP era chiar Mossadiuc, #i care se
num!r! printre oamenii de leg!tur! ai ofi"erului israelian Shimon Nahor (cel inculpat
pentru trafic de arme).
Despre modul cum serviciul secret al spionajului israelian are obiceiul de a se implica

în desemnarea mini#trilor ap!r!rii altor "!ri, este semnificativ celebrul episod, relativ
recent, din r!zboiul cu Siria al Israelului. Astfel, Mossad-ul a reu#it la un moment dat
s! schimbe identitatea #i biografia unui evreu sirian, pe care îl recrutase ca agent, #i
astfel l-a propulsat pân! în func"ia de ministru al ap!r!rii al Siriei. De pe pozi"ia de #ef
al armatei siriene, acesta a transmis Israelului toate informa"iile "de front" în
momentul declan#!rii ofensivei Siriei asupra acestuia.
Evident c! ofensiva sirian! a fost un fiasco, iar Israelul #i-a l!rgit teritoriile chiar.
168
Îi vom reda îns! cuvântul specialistului George Dora, care în 1998, sub titlul
Interesele strategice israeliene decid în Iugoslavia, relata c! în urma unor tratative
secrete dintre Turcia #i Israel s-a încheiat o ax! strategic! Ierusalim-Ankara, care
reprezint! o alian"a militar! cu caracter ofensiv, îndreptat! împotriva refacerii sferei
de influen"! a Rusiei în Estul Europei #i în Balcani. Pentru atingerea acestor
deziderate, politicienii #i staff-ul serviciilor secrete din Israel #i Turcia au declan#at o
adev!rat! ofensiv! în scopul f!râmi"!rii statelor na"ionale din Balcani, prima victim!
fiind fosta Republic! Socialist! Federativ! Iugoslavia.
În paralel, cu acordul tacit al S.U.A. #i al Germaniei, se ac"ioneaz! împotriva
României, pentru ob"inerea autonomiei Ardealului. Totu#i, în concep"ia serviciilor
secrete din cele doua "!ri men"ionate, în acest acord (axa strategic! Ierusalim-Ankara)
urma s! fie inclus #i Bucure#tiul.
În ceea ce prive#te România, Israelul era interesat atât de porturile strategice de la
Marea Neagr! (fie chiar #i pentru trupele americane), cât #i de viitorul spa"iu de
complementaritate al Transilvaniei. Anihilarea unei posibile alian"e ortodoxe,
cuprinzând Rusia, Grecia, România, Bulgaria, Serbia, se afl! de asemenea pe unul
dintre primele locuri în planurile serviciilor secrete ale Israelului, cu binecuvântarea
S.U.A. #i a Germaniei.
"În domeniul militar - scria G. Dora -, semnal!m cooperarea româno-israelian! în
ceea ce prive#te transformarea a 40 de elicoptere I.A.R. Puma în configura"ie de atac.
Acestui contract în valoare de peste 100 de milioane dolari, executat de firma
israelian! Elbit, i se va ad!uga un nou aranjament privind modernizarea în totalitate a
celor 200 de avioane MIG 22 române#ti. Dependen"a industriei române#ti de ap!rare
#i a înzestr!rii armatei fa"a de Israel este un lucru ascuns de actuala guvernare opiniei
publice... Pozi"ia anti-constitu"ional! a Consiliului Suprem de Ap!rare a $!rii
(C.S.A.T.), de a pune practic România în stare de r!zboi cu Republica Iugoslavia sub
acoperirea unei misiuni umanitare, nu este atât o cedare în fa"a presiunilor N.A.T.O.,
ci reprezint! subordonarea conducerii de la Bucure#ti intereselor strategice ale
Israelului în Balcani."
Tot a#a se întâmpl! #i în anul 2003 când, înainte de a exista o ac"iune militar! a
NATO împotriva Irakului, înainte de a exista o rezolu"ie ONU care s! aprobe
declan#are r!zboiului, guvernarea Iliescu-N!stase bag! România în r!zboi al!turi de
S.U.A., sfidând Uniunea European! chiar, în folosul real al... Israelului, care
ac"ioneaz! din r!sputeri ca puterea Irakian! s! fie distrus!.
Care este îns! fiasco-ul din industria de ap!rare a României?
La sfâr#itul anului 2001 în industria de ap!rare româneasc! mai lucrau cca. 45.000 de
salaria"i, iar Ministerul Industriei #i Resurselor anun"a în ianuarie 2002 c! urmeaz!
importante disponibiliz!ri de personal din aceast! ramur!, num!rul total de salaria"i

din industria militar! urmând s! r!mân! de numai 19.000 de oameni. Motivarea
m!surii, conform ministerului român al industriei: "Num!rul de persoane angajate în
unit!"ile din industria de ap!rare a fost stabilit în acord cu nevoile strategice ale
României", ori acestea ne-au fost stabilite #i impuse de "Parteneriatul" cu NATO #i de
forurile interna"ionale occidentale.
169
Chiar din ianuarie 2002 au avut loc mari disponibiliz!ri de personal din industria de
armament româneasc!. Cu aceast! ocazia presa central! din România a dezv!luit
procedurile diabolice prin care a fost distrus! o întreag! ramur! a economiei na"ionale.
Iat! faptele! În cei 12 ani de "tranzi"ie", cu începere din anul 1990, România a devenit
din mare exportator de armament un mic produc!tor, valoarea exporturilor sale
reducându-se de la 750 milioane de dolari în 1989, la numai 31 milioane de dolari în
anul 2001. O important! cauz! a acestui dezastru, este situa"ia creat! de cele dou!
companii române#ti de stat - Romtehnica #i Romarm - care s-au concurat reciproc la
licita"iile interna"ionale. Au existat chiar situa"ii când cele dou! companii române#ti
au licitat separat, oferind la vânzare acelea#i produse, fabricate de aceea#i uzin!
româneasc!. Dintre aceste fault!ri reciproce între români nu au avut de câ#tigat decât
str!inii. Bulgarii, de exemplu, au ajuns pe locul cinci în lume în topul exportatorilor
de arme #i muni"ie, chiar dac! în 1989 nici nu figurau în acest clasament, în timp ce
România ocupa chiar locul cinci, iar acum a ajuns pe locul 80 #i se afl! în c!dere
liber!. Aproape toate pie"ele de desfacere ale armamentului românesc au fost pierdute
deoarece mini#trii români ai Ap!r!rii au renun"at de bun!voie la ele, respectând
întocmai condi"iile impuse de NATO #i Comunitatea European!, adic! s-a renun"at la
exporturile de armament de tip sovietic cu mare desfacere pân! atunci în Asia (India,
Pakistan) #i Egipt. Astfel, fabrica de armament Tohan Z!rne#ti #i-a pierdut pie"ele de
desfacere pentru focoasele de rachete, pentru rachetele de fregate #i pentru piesele de
artilerie. Adaptarea industriei militare române#ti la standardele NATO s-a dovedit a fi
dezastruoas!. Exemplu: Uzina Mecanic" Sadu s-a retehnologizat pentru cartu#ele
compatibile NATO, având o capacitate de produc"ie zilnic! de cinci milioane de
cartu#e, dar aceast! produc"ie reprezint! exact num!rul total de cartu#e ce l-a exportat
în întreg anul 2001.
170
BELL HELICOPTERS, RULETÃ A AFACERILOR
EVREIESTI
În cadrul "democra"iei americane", slujba de ambasador al Statelor Unite ale Americii
este, fie r!splata pre#edintelui nou ales al S.U.A. pentru unii dintre sus"in!torii s!i din
campania electoral!, fie pur #i simplu este o demnitate cump!rat! de cei interesa"i în
a-#i promova interese de grup, preponderent economice, în "!rile unde Statele Unite
ale Americii au deschise ambasade.
În privin"a României, pre#edintele Comunit!"ii Evreie#ti din New York, Alfred
Moses, totodat! membru B'nai B'rith, #i-a cump!rat de dou! ori aceast! pozi"ie. Prima
oar! pe vremea lui Nicolae Ceau#escu, iar a doua oar! pe vremea lui Ion Iliescu. În
ambele cazuri, motivele sale au fost acelea de promovare a intereselor oligarhiei
evreie#ti asupra României, în timpul celui de-al doilea mandat al lui Moses acestea
fiind preponderent economice.
Una dintre afacerile în care Alfred Moses s-a implicat peste m!sur!, al!turi de

senatorul american Tom Lanto#, evreu ungur, este aceea de a impune României
cedarea Întreprinderii de Avioane din România de la Ghimbav-Brasov firmei
americane Bell Helicopters-Textron, c!reia s! îi #i comande 96 de elicoptere Cobra,
rebotezate "Dracula" dup! dotarea cu sistemul electronic de ghidare israelian %ocat.
Toat! afacerea urma s! coste România peste 2,5 miliarde de dolari.
Celebrul film al lui Oliver Stone, JFK, a demonstrat cu succes c! asasinarea
pre#edintelui S.U.A., John F. Kennedy, este legat! de interesele C.I.A. #i ale
"complexului industrialo-militar" de declan#are a r!zboiului din Vietnam.
Autorul R. Stich, independent de sursele scenariului lui Stone, în lucrarea sa
Defrauding America (În#elarea Americii), dezv!luie cum un ofi"er C.I.A. sub
acoperire (cu numele de cod "Pegas") de la Departamentul de Contraspionaj a realizat
o înregistrare audio cu planul de asasinare a pre#edintelui Kennedy ce demonstreaz!
implicarea chiar a C.I.A., în cadrul c!reia activa #i el. Conspiratorii înregistra"i
discutând erau Nelson Rockefeller (clanul magna"ilor bancheri), Allen Dulles, Lyndon
Johnson (Texas), George Bush (C.I.A. #i viitor pre#edinte al S.U.A.) #i J.Edgar
Hoover (C.I.A.). Prezen"a lui Nelson Rockefeller (din clanul bancherilor evrei
implica"i în crearea organiza"iilor oligarhice semi-oculte mondialiste, precum
Consiliul Afacerilor Externe, a Grupului Bilderberg #i a Comisiei Trilaterale, toate
controlate în mare m!sur! de ordinul masonic evreiesc B'nai B'rith) la discu"ia cu #efii
C.I.A. ("Central Information Agenties", serviciul secret principal al Statelor Unite,
numit sugestiv de O. Stone #i "Armata Invizibil! a Capitalismului") legat de planul de
asasinare a pre#edintelui, denot! fantastica putere #i cinismul f!r! limite pe care le-a
dobândit, în S.U.A. #i în lume, clica oligarhic! a bancherilor evrei.
O secven"! din filmul lui Oliver Stone arat! cum un personaj misterios, total ini"iat în
politica ocult! a S.U.A. ("Domnul X"), îi relateaz! prim-procurorului S.U.A. c!
asasinarea pre#edintelui Kennedy a intervenit datorit! împotrivirii acestuia de a
declan#a opera"iunile de anvergur! din Vietnam, concomitent cu o masiv! comand!
de c!tre Pentagon de elicoptere Bell. În urma scandalului declan#at de filmul s!u, O.
Stone a fost nevoit s!-l prezinte public pe realul "Domn X", în persoana colonelul (r)
171
L. Fletcher Prouty, ex-#ef al serviciilor secrete ale Pentagonului. Ulterior, colonelul
Prouty a relatat în cartea sa publicat! sub acela#i nume cu filmul lui Stone, JFK,
am!nunte privind implicarea uneia dintre cele mai mari b!nci evreie#ti din S.U.A. în
asasinarea pre#edintelui Kennedy, banca First National Boston.
Aceea#i banc!, redenumit! Credit Suisse First Boston, se oferea s! acorde mari
împrumuturi României în perioada 1997-1998, când România era condi"ionat! de
F.M.I. #i Banca Mondial" s! ob"in! importante credite private, iar politicienii
americani evrei (tandemul Moses-Lantos) condi"ionau intrarea României în blocul
militar NATO de realizarea afacerii cu cele 96 de elicoptere de la firma american!
Bell.
În mod foarte direct, colonelul Prouty demonstreaz! cum S.U.A. au fost conduse spre
r!zboiul din Vietnam de c!tre "elicopter #i cerin"ele sale economico-militare" #i c!
aceste cerin"e au fost realizate "prin reorientarea aproape total! a politicii Statelor
Unite în Vietnam la numai câteva zile dup! moartea pre#edintelui". Iat! pe scurt tezele
acestui asasinat, în viziunea Stone-Prouty, doi americani reamarcabili.
Kennedy a fost înl!turat prin asasinat, în primul rând pentru c! el constituia o

amenin"are pentru sistemul economic institu"ionalizat al "USA Inc #i Noua Ordine
Mondial! instaurat! de aceasta", chiar #i prin politica sa ezitant! fa"a de Cuba #i
Vietnam. "Kennedy a subminat nu numai Federal Reserve Board, ci chiar #i C.I.A. #i
meduza cu o mie de capete reprezentat! de aceasta. Dar mai presus de toate, el a
subminat ordinea economic! mondial! a înaltei Cabale #i a complexului s!u
militaroindustrial,
asupra c!ruia am fost avertiza"i de scrisoarea de adio a [pre#edintelui
S.U.A.] Eisenhower" - Oliver Stone, Istoria Secret! a Statelor Unite (1943-1990).
Colonelul (r) L.FIetyher Prouty, ex-înalt ofi"er în cadrul Biroului de Opera"iuni
Speciale (O.S.O.) din cadrul Biroului Ministerului Ap!r!rii (O.S.D.), respectiv din
cadrul Serviciilor Secrete ale Pentagonului, are cuvântul:
"Planurile lui Kennedy [privind retragerea armatei americane din Vietnam] ar fi
însemnat sfâr#itul r!zboiului din Indochina, pe care Statele Unite îl sus"inuser! vreme
de aproape dou! decenii. Ar fi însemnat sfâr#itul unor proiecte foarte
importante ale lumii marilor afaceri.,. First National Bank din Boston îl trimisese
pe William F. Thompson, un vicepre#edinte, la cabinetul meu din Pentagon în
1959, probabil dup! discu"ii avute cu C.I.A., ca s! exploreze viitorul utiliz!rii
elicopterelor în opera"iunile militare (clandestine)...
Unul dintre clien"ii b!ncii era Textron Inc. Banca le sugerase responsabililor de la
Textron ca achizi"ionarea aproape falimentarei Bell Aircraft Company, în special a
sec"iei sale de elicoptere, ar putea fi o afacere bun!. Ceea ce trebuiau s! afle banca #i
Textron era în ce m!sur! erau folosite elicopterele în momentul respectiv de c!tre
armat! #i C.I.A. #i în ce m!sur! ar putea fi utilizate în viitor în Indochina. [ ...]
Prima tentativ! a C.I.A. de a transfera aceste elicoptere în Vietnam, pentru a le
introduce în lupt!, s-a consumat la mijlocul anului 1960, c!utând s! ignore sistemul.
Generalul Charles P. Cabell, directorul adjunct al C.I.A., l-a contactat pe unul dintre
oamenii s!i de leg!tur! (care s-a întâmplat s! fie chiar autorul acestei c!r"i - colonelul
L.F. Prouty) din «Biroul de Opera"iuni Speciale» (O.S.O), un compartiment din
172
Pentagon, s! vad! dac! aceste elicoptere puteau fi transferate rapid #i secret, ca
m!sur! de urgen"! generat! de r!spândirea revoltelor în tot Vietnamul... Cererea a fost
respins! în baza faptului c! aceasta ar fi reprezentat o opera"iune secret! #i c! nu s-a
ordonat s! se fac! a#a ceva în Vietnam, în timpul administra"iilor Eisenhover #i
Kennedy, litera legii era respectat! cu stricte"e... În aceea#i perioad!, C.I.A. trebuia s!
formeze o unitate civil! de elicoptere, cu mult mai multe aparate decât de"ineau
unit!"ile de infanterie marin!... De re"inut c! apelul ini"ial din 1960, de la generalul
Cabell din C.I.A. a survenit la scurt timp dup! ce First National Bank din Boston
înlesnise achizi"ionarea companiei Bell Helicopters de c!tre trustul Textron, înainte de
a recomanda fuziunea responsabililor de la Textron, C.I.A. organizase la Pentagon o
întrunire cu vicepre#edintele b!ncii din Boston, pentru a discuta despre utilizarea #i
cererea de elicoptere în R!zboiul Rece. Aparatele Huey, fabricate de Bell aveau s!
devin! elicopterele cele mai mult folosite în Vietnam...
...Pentru aceste influente grupuri private de industria#i #i oameni de finan"e,
continuarea r!zboiului din Vietnam era de o însemn!tate vital!. %i, desigur,
elicopterele au reprezentat doar o parte din costul total de dou! sute dou!zeci de
miliarde de dolari al particip!rii americane în acel conflict. Cea mai mare parte a

acestei sume a fost cheltuit!, de fapt, dup! 1963 [adic!, dup! asasinarea pre#edintelui
Kennedy]; numai dou! sau trei miliarde de dolari fuseser! consumate în ac"iunile
militare americane directe din Vietnam, în to"i anii scur#i de la Cel de-al Doilea
R!zboi Mondial pân! în 1963 inclusiv. Dac! ar fi tr!it Kennedy, nu s-ar fi ajuns la
mai mult decât atât... Succesul afacerii dintre First National Bank din Boston, Textron
#i Bell, depindea de escaladarea r!zboiului din Vietnam... Kennedy anun"ase un buget
militar redus #i sfâr#itul particip!rii americane în Indochina... Persoane interesate
considerau propunerea lui Kennedy de dezamorsare a r!zboiului din Vietnam #i de
reducere a programelor puternic stipendiate extrem de primejdioas! pentru propriile
lor proiecte... .
În cele 500 de pagini ale c!r"ii sale, JFK, colonelul L.F. Prouty demonstreaz! cu
am!nunte tehnice #i informative implicarea direct! a C.I.A. în atentat. Existen"a
conspira"iei la cel mai înalt nivel de stat pentru asasinarea pre#edintelui a fost de altfel
demonstrat! #i de primul procuror al Statelor Unite ale Americii (v! recomand!m
vizionarea peliculei JFK de Oliver Stone în acest sens). Ceea ce, totu#i, nu au spus
nici unul dintre ace#ti americani curajo#i, este faptul c! b!ncile ce au creat
evenimentele, declan#ând #i între"inând r!zboaiele #i crima în scopul profiturilor
proprii, sunt b!ncile magna"ilor bancheri evrei din America.
Un alt am!nunt ce a sc!pat acestor anali#ti, este implicarea direct! în evenimente a
altui evreu decât bancherul Nelson Rockefeller, sau a b!ncii evreie#ti. Este vorba de
înl!turarea marionetei Lee Harvey Oswald, anun"at public de c!tre autorit!"i ca fiind
asasinul pre#edintelui, de c!tre afaceristul evreu Ruby, care l-a împu#cat pe Oswald la
câteva ore de la atentat, în v!zul întregii lumii. Oswald ar fi murit imediat la acela#i
spital din Dallas, unde s-a declarat #i moartea pre#edintelui Kennedy. Dup! ce a fost
arestat, Ruby a început s! protesteze, invocând în ap!rarea sa apartenen"a la
organiza"iile evreie#ti din America. A fost transportat din arest la acela#i spital in
Dallas, deoarece nu se sim"ea bine. În foarte scurt timp a decedat în spital.(?)
Pentru a p!trunde în"elesul paginilor ce vor urma, din toate cele relatate mai sus
r!mâne important pentru România informa"ia c! Bell Helicopters Textron din Dallas,
173
este crea"ia acelei mari b!nci evreie#ti care ast!zi se nume#te Credit Suisse First
Boston, #i c! banca nu se d! înapoi de la nimic pentru a-#i atinge scopurile de profit #i
domina"ie asupra lumii. A#a cum s-a ar!tat mai sus, surse dintre cele mai credibile,
persoane dintre cele mai respectabile asociaz! numele b!ncii cu asasinatul politic #i cu
declan#area r!zboaielor.
Israelul nu a criticat niciodat! r!zboiul din Vietnam, deoarece scopurile sale nu au fost
servite de c!tre pre#edintele John F. Kenedy, ci de c!tre urma#ul acestuia, Lyndon
Johnson. Un diplomat israelian scria, legat de asasinarea lui Kenedy: "Am pierdut un
mare prieten. Dar am g!sit unul mai bun... Johnson este cel mai bun dintre prietenii pe
care statul evreu i-a avut la Casa Alb!." %i, într-adev!r, Johnson a sprijinit total
Israelul în r!zboiul de #ase zile din 1967. Prin urmare, Israelul #i-a extins suprafa"a
anexând noi teritorii arabe. Fran"a #i Congresul S.U.A. instituie atunci embargoul
asupra Israelului, dar pre#edintele Johnson îl ridic! #i livreaz! avioanele Phantom
comandate de Israel, în aceast! perspectiv!, asasinarea lui Kenedy a ap!rut, totodat!,
ca o salvare a Israelului.
Trebuie iar!#i spus despre puternica companie Bell c!, cu complicitatea guvernului

S.U.A., a înzestrat Irakul pe ascuns cu aparate Bell Helicopters pentru ca r!zboiul din
Golf s! poat! fi cât mai costisitor. Iat! #i situa"ia din Croa"ia din anul 1995 privind
achizi"ia de echipament de lupt! pe baza traficului ilegal de arme (f!r! implicarea
guvernelor statelor respective): printre altele, 10 elicoptere de lupta Bell direct de la
compania Bell Helicopters Textron. În acest fel au fost alimentate r!zboaiele din
Iugoslavia, de ambele p!r"i, fiind implicate în trafic mai multe firme israeliene. Mul"i
români î#i amintesc de perioada 1991-1993 când b!ncile iugoslave din Belgrad
acordau dobânzi lunare de pân! la 200% la dinar #i de 15% la valut! (fa"! de 3-4%
dobânda anual! la dolarul american la orice alt! banc! occidental!). Masiv!
înghesuial! la depuneri. Pentru o minte lucid! îns! puteau exista numai dou!
explica"ii: era vorba de sp!lare de bani sau de un joc piramidal destinat falimentului.
La vedere era vorba de concuren"a dintre dou! b!nci iugoslave, Banca Jugoskandic #i
Banca Dafiment. În realitate îns! era vorba de finan"area r!zboiului devastator
(traficul de armament) ce s-a ab!tut asupra Iugoslaviei. %eful B!ncii Jugoskandic era
Jesdomir Vasilejic, care tr!ise 20 de ani în str!in!tate #i era cunoscut, conform
cotidianului britanic Observer, pentru afacerile sale în "regiunile de r!zboi ale
Orientului îndep!rtat". Coproprietar #i #ef al celeilalte b!nci din Belgrad, Dafiment,
era evreul Israel Keman din Tel Aviv. Ei foloseau banii deponen"ilor pentru a finan"a
traficul ilegal de armament pe care îl livrau apoi for"elor na"ionaliste ale popoarelor
Iugoslaviei, sco"ând un profit uria#.
AFACEREA DRACULA
De cele mai multe ori când, prin anii '90, vreun prieten i se adresa ambasadorului
S.U.A. la Bucure#ti, Alfred Moses, pentru vreo afacere dubioas! pe seama românilor,
acesta îl îndruma s!-#i deruleze interesele prin firma prietenului s!u, evreul american
Philip Bloom, adic! prin firma Global Bussines Group amplasat!, la vremea aceea, în
sediul Ministerului Transporturilor. Este atât cazul privatiz!rii Romaero-B!neasa, a
Hotelului Bucure#ti, a achizi"iilor "de utilaje americane" efectuate de c!tre Ministerul
Transporturilor, dar nu #i al afacerii cu Bell Helicopters, care a presupus implicarea
174
total! a unor personalit!"i din comunitatea evreilor americani, membre ale lojei B'nai
B'rith, în frunte cu congresmanul american Tom Lanto# (evreu ungur de origine).
Afacerea Bell Helicopters a demarat în cursul anului 1995 prin vizite asidue la
Cotroceni, la pre#edintele Iliescu, continuate #i în 1996, din partea ambasadorului
Alfred Moses înso"it de un apropiat al pre#edin"iei, Marius Opran. Înc! de atunci au
fost introduse în joc #antajul politic, precum acordarea României, de c!tre S.U.A., a
clauzei na"iunii celei mai favorizate, dar #i comisioane bine plasate, fapt ce a f!cut
subiectul unui scandal de pres! al acelei vremi. Se cerea în schimb României s!
cumpere un mare num!r de elicoptere Bell Helicopters. Totodat! a fost aranjat! #i
vizita pre#edintelui Ion Iliescu în S.U.A., în septembrie 1995. (Vizit! aranjat! cu
concursul B'nai B'rith, de la sediul din New York, al c!reia, mai apoi, Ion Iliescu l-a
declarat pe senatorul Corneliu Vadim Tudor "Jirinovschi al României", sco"ând astfel
partidul România Mare de la guvernare.)
S-a dovedit c! aceast! afacere, ca #i cedarea Hotelului Bucure#ti, ca #i alte
"ghe#efturi" ale lui Moses, nu constituiau condi"ii reale ale S.U.A. pentru statul român
în acordarea clauzei na"iunii celei mai favorizate. Toate aceste implic!ri ale lui Alfred
Moses în #antajul politic pentru sus"inerea unor interese de grup (prietenii #i alia"ii s!i)

l-au determinat pe congresmanul David Funderburk, fost ambasador S.U.A. la
Bucure#ti, s! declare c!: "în nici un caz dl. Moses nu este ambasadorul guvernului
american pe lâng! poporul român". Pozi"ii similare sunt luate #i de congresmanii
americani Frank R.Wolf #i Christopher Smith, care i se adreseaz! în scris secretarului
de stat al S.U. A., Warren Christopher.
Cu totul alt! pozi"ie adopt! congresmanul Tom Lanto# (cum am ar!tat, evreu ungur,
membru B'nai B'rith), care a manifestat în ultimii ani un interes obsedant pentru
România, inclusiv în promovarea unor proiecte economice dezavantajoase României,
sus"inute #i de Moses. A#a se face c!, în favoarea acestor proiecte, el se implic!
personal pe lâng! puterea politic! instalat! dup! alegerile din decembrie 1996,
#antajând cu condi"ion!ri de contracte intrarea României în blocul militar al NATO,
sau cu aranjarea vizitei pre#edintelui Emil Constantinescu în S.U.A. Nu românii au
fost cei care #i-au închipuit c! afacerea Bell Helicopters era un pa#aport pentru
NATO, acest fapt le-a fost sugerat de c!tre politicienii vero#i americani.
În filmul lui Oliver Stone, J.F.K., referitor la asasinarea pre#edintelui american John
F. Kennedy, poate fi urm!rit! secven"a consternant! în care prim-procurorul S.U.A.
(care a demonstrat public complotul guvernamental privind acest asasinat) este
chemat la Washington de c!tre un personaj misterios, ex-#ef al unor servicii speciale
din cadrul armatei S.U.A. pentru a-i dezv!lui c! John Kennedy încurca interesele Bell
Helicopters deoarece se opunea declan#!rii r!zboiului din Vietnam, a#a c! a trebuit s!
dispar!. O concluzie logic! ar putea fi aceea c! aceea#i comploti#ti din S.U.A. au pus
ochii pe România, a#a cum alt!dat! puseser! ochii pe Vietnam pentru a-#i realiza
interesele, #i c! pe lista neagr! pe care se aflau Kennedy #i poporul vietnamez, poate
înc!pea #i poporul român.
"Sper!m - scria în 1998 periodicul bucure#tean Ultima or! - ca acei oameni cinsti"i pe
care din totdeauna i-a n!scut S.U.A. vor fi de aceast! dat! al!turi de noi în drumul
spre iad pe care am pornit prin Draculizarea întregii "!ri", referindu-se direct la
afacerea de 2,5 miliarde de dolari americani (plus fabrica de la Bra#ov, IAR.), atât cât
175
trebuia s! ne coste construirea în România a 96 de elicoptere "Dracula" (variant! a
aparatului Cobra îmbun!t!"it cu ghidaj electronic israelian) de c!tre "americanii" de la
Bell Helicopters.
Afacerea s-a demarat efectiv atunci când, la data de 21 mai 1997, a fost semnat
contractul dintre statul român (Fondul Propriet!"ii de Stat) #i Bell Helicopter Textron
Roumania Ltd. (cutie po#tal! creat! de Bell-Dalas în statul american Delaware) pentru
vânzarea a 70% din ac"iunile I.A.R. Ghimbav (Bra#ov) contra sumei de 70 milioane
de dolari. Acest contract avea îns! o clauz! - condi"ie prealabil! cump!r!rii fabricii -
ce prevedea c! Ministerul Ap!r!rii Na"ionale al României va cump!ra 96 de
elicoptere Cobra ce se vor construi la Bra#ov sub numele de Dracula, dup! ce vor fi
dotate cu sisteme de ghidaj de c!tre firma israelian! Elbit System, pentru ca #i evreii
israelieni s! aib! partea lor de ciolan românesc, al!turi de cei americani. Ca #i în
celelalte afaceri patronate în România de Alfred Moses, cele efectuate prin prietenul
s!u Philip Bloom, pe lâng! clien"ii americani apar #i ni#te interese israeliene.
Negocierile au fost purtate din partea româna de Mirel $ariuc (membru al consiliului
de administra"ie al F.P.S. #i ministru secretar de stat în Guvernul Ciorbea) #i Tudorel
Dumitra#cu (reprezentantul statului român privind privatiz!rile cu str!in!tatea,

director F.P.S.), aceea#i echip!, în esen"!, care s-a ocupat #i de privatizarea Hotelului
Bucure#ti.
În ce îl prive#te pe Mirel $ariuc, cu care aveam rela"ii profesionale în acea perioad!,
acesta ne-a declarat c! pozi"iile sale în aceste privatiz!ri i-au fost dictate direct de la
nivelul pre#edin"iei.
În ceea ce îl prive#te pe Tudorel Dumitra#cu, acesta era, îns!, adev!ratul prieten al
evreilor. Înainte de a fi director la F.P.S. el fusese director general la Romaero -
B!neasa, unde împreun! cu evreul Phillip Bloom au dat societ!"ii române#ti de stat un
"tun financiar" de un milion de dolari (ulterior, în urma unui control al Cur"ii de
Conturi din România, lui Dumitra#cu i s-a pus sechestru pe avere). Dup! ce a devenit
#eful Direc"iei Rela"ii Interna"ionale din cadrul F.P.S., Tudorel Dumitra#cu a continuat
prietenia cu evreul Phillip Bloom. Pentru privatizarea economiei române#ti, sub
direc"ia sa din F.P.S., s-a, deschis o reprezentan"! a statului român în Israel,
reprezentan"! condus! ca salariat al României de c!tre un afacerist evreu provenind
din serviciile secrete israeliene, Fredy Robinson (#i care ast!zi de"ine în România,
printre altele, Cazinoul Vernescu, Eurom Bank - fosta Banc!. Dacia Felix - #i postul
de televiziune Tele7ABC. Tot Tudorel Dumitra#cu este cel care l-a înso"it în 1997 pe
#eful privatiz!rilor din România de la acea data, Sorin Dimitriu, la Londra, la o
întâlnire cu fostul #ef al serviciului secret israelian Shin Beth, Sammy Ofer (evreu
provenit din România, fost Horowitz, în prezent proprietar important în România, prin
intermediul unor firme fantom!). Fiind proprietar al unor mari companii navale
transna"ionale, precum Marmon Group, israelianul Sammy Ofer s-a bucurat la
re#edin"a sa de la Londra #i de vizita ministrului transporturilor, Traian B!sescu, "care
a avut astfel ocazia s! admire un Picasso de doi metrii pe unu", se l!uda Philip Bloom.
Tot Dumitra#cu este cel care în 1997, în numele statului român, a instalat ca
pre#edinte la cea mai puternic! banc! româneasc!, Bancorex, pe un evreu numit
Ionescu (nume menit a-i travesti identitatea etnic!), #i al c!rui mandat a declan#at
falimentul b!ncii.
176
Odat! semnat contractul afacerii "Dracula-Bell Helicopters", el mai trebuia #i împins
de la spate. Era rândul evreului Tom Lanto# s! mi#te lucrurile. El sose#te la Bucure#ti
în data de 25 mai 1997, ca congresman american #i, împreuna cu Alfred Moses #i cu
al"i clien"i ai lor avizi de bani f!cu"i în România, au o întrevedere cu premierul Victor
Ciorbea. Au fost prezentate deschis inten"iile "oamenilor de afaceri americani #i
canadieni" de a-#i dezvolta afacerile în România. Lanto# cere ca ace#tia s! fie trata"i
favorabil de oficialii români, ar!tând ca în schimb se va ocupa de intrarea României în
NATO, #i sfâr#e#te prin a-l invita pe Ciorbea în S.U.A., la expozi"ia de fotografii a
so"iei sale.
În acela#i timp, se indic! ca surs! care s! împrumute România cu cele cca. 1,5
miliarde dolari necesari demar!rii achizi"ion!rii elicopterelor, banca Merryl Linch,
care cere îns! garan"ii guvernamentale. Cu tot cu dobânzi aceast! afacere urma s!
coste România în realitate peste 2,5 miliarde de dolari, de aceea apare o opozi"ie
ini"ial! la afacere din partea Fondului Monetar Interna!ional, care considera c!
România nu î#i poate permite asemenea aventuri economice. Curând îns!,
primulministru
român Victor Ciorbea particip! în S.U.A. la un somptuos dineu oferit de Bell

Helicopters #i Merryl Linch, compania #i banca preocupându-se de întreaga #edere în
S.U.A. a premierului român.
Un fost prim-ministru al României la acea dat!, Teodor Stolojan, declara probabil
propagandistic (de pe pozi"ia ini"ial! a B!ncii Mondiale, al c!rei salariat era?), dup!
demararea afacerii Dracula:
"Contractul cu Bell Helicopters a fost o imbecilitate. Eu nu sunt o "ar! care s! îmi
permit s! cump!r de 1,5 miliarde de dolari o sut! de Cobre, #i ce s! fac cu ele,
împotriva cui s! lupt?... Cine vrea s! devenim lupt!tori de baz!, s! asigur!m, s!
zicem, un flanc NATO, trebuie s! dea #i bani, nu s! ne vindem #i pantalonii de pe noi
ca s! cump!r!m Cobre. E un lux pe care nu ni-l putem permite".
În schimb, congresman-ul americano-evreu Tom Lanto#, revine în România #i declar!
public: "Am fost încântat s! aud c! prietenii mei de la Hyatt au reu#it s! fac! o
investi"ie la Hotelul Bucure#ti [la acea dat! se semnase contractul de privatizare al
hotelului, dovedit îns! fraudulos de exper"ii Poli"iei Capitalei], #i "in s! îl felicit pe
Sorin Dimitriu [pre#edinte F.P.S., la acea dat!] pentru curajul pe care l-a avut de a
înfrunta birocra"ia [#i legea, dup! cum s-a demonstrat! - n.n.]... Rapiditatea acestei
tranzac"ii este un exemplu de ceea ce poate face în mod inteligent un guvern... Sunt
ner!bd!tor s! v!d punerea în practic! #i a contractului cu Bell Helicopters." "Prietenii
de la Hyatt" ai lui Lanto#, erau evreii Prytzker #i Ofer (Horowitz), iar proiectul
"Dracula-Bell" avea în spate câteva b!nci americane evreie#ti.
Se impun câteva preciz!ri legat de aspira"ia României de a intra în blocul militar
NATO. Primul pas efectiv în aceast! direc"ie, în mai 1992, a apar"inut masonilor
români, prin în"elegerea de la Istanbul a marelui comandor Marcel Schapira (evreu) cu
Fred Kleinkneght, reprezentant la masoneriei americane apropiat! ordinului evreiesc
B'nai B'rith. Tot masonii sunt cei care vor continua în România aceast! ac"iune. Sunt
#i români care cred c! intrarea României în NATO reprezint! o apropiere militar! de
S.U.A. #i, deci, o garan"ie pentru stabilitatea unei economii române#ti de tip capitalist.
Dar evreii sunt cei care au v!zut cel mai mare avantaj în aceasta angajare politicomilitar
!. O "ar! membr! NATO face o serie de angajamente, atât publice cât #i
177
secrete, mai ales fa"a de S.U.A., unul dintre acestea fiind aservirea par"ial! a
serviciilor secrete ale respectivei "!ri fa"! de serviciul special extern american al
Statelor Unite ale Americii (C.I.A.). Acesta este #i motivul pentru care s-a pus
problema, în 2002 (anul invit!rii oficiale a României la aderarea în Alian"a militar!
NATO), dac! occidentalii din NATO mai pot accepta sau nu ca ofi"eri ai S.R.I.,
lucr!tori din fosta securitate. R!spunsul final al C.I.A. a fost ca... da! (O puternica
colaborare între C.I.A. #i S.R.I., demarat! din 2002, pe linia anti-terorismului
interna"ional, mascheaz! mai mult decât atât).
P&C&LIREA SERVICIILOR SECRETE ROMÂNE%TI
În toamna anului 1997, noul director al Serviciului Român de Informa"ii (S.R.I.),
Costin Georgescu, demareaz! c!ut!rile pentru achizi"ionarea unui sistem de
interceptare a convorbirilor telefonice în re"eaua GSM. %i iat! c! apare un prim
interlocutor, anume firma COMVERSE din Israel, reprezentat! de directorul de
vânz!ri al acesteia, Eytan Zucker.
În acela#i timp, firma francez! THOMSON, oferea S.R.I.-ului un sistem special
conceput pentru centralele GSM de tip Alcatel, Ericsson, Nokia etc., timp în care

apare chiar #i o ofert! britanic!. Dup! mai bine de 6 luni de multiple întâlniri cu
reprezentan"i ai firmei COMVERSE - Israel, condu#i, ca #i pân! la acea data, de Eytan
Zucker (perioad! în care a mai avut loc doar o singur! întâlnire cu firma francez! de
profil), pentru ca totul s! capete aspect de legalitate, în prim!vara anului 1998 s-a luat
decizia de a se organiza o licita"ie pentru achizi"ionarea sistemului de interceptare a
convorbirilor telefonice. A#a cum era #i "firesc", dup! îndelungate discu"ii cu
israelianul E. Zucker, caietul de sarcini al licita"iei s-a întocmit de parc! ar fi fost
dictat de speciali#tii de la COMVERSE - Israel. Licita"ia a fost bineîn"eles câ#tigat!
de firma din Israel.
De ce înainte de licita"ie s-au purtat îndelungi discu"ii - numeroase întâlniri pe
parcursul a 6 luni - numai cu firma din Israel, în timp ce cu firma Thomson a avut loc
o singur! discu"ie, în decembrie 1997, mai degrab! cu caracter protocolar, s-ar putea
b!nui. Poate fi vorba de corup"ie, sau poate mai degrab! de o voluntar! obedien"! a
serviciilor secrete române#ti fa"! de serviciile israeliene. Acest fapt poate fi probat de
scandalul provocat de tehnica de ascultare a convorbirilor telefonice cump!rat! în
anul 2002 de c!tre serviciului de spionaj al Ministerului de Interne, respectiv UM
0962, de la o firm!... din Israel.
Aparatura cump!rat! de S.R.I. în 1998 de la israelieni a fost instalat! #i au început
probele. Dar, imediat, apare o prim! dificultate! De#i este obliga"ie contractual!,
partenerul israelian nu vrea, nici în ruptul capului, s! arate omologarea sistemului.
Apare firesc întrebarea dac! sistemul este omologat sau nu. Speciali#tii care utilizeaz!
sistemul constat! apoi, cu surprindere, c! acesta func"ioneaz! la mai pu"in de 50% din
parametrii ceru"i în caietul de sarcini #i promi#i de câ#tig!torul licita"iei. Mai mult,
atunci când se dore#te up-grade-ul sistemului, dorin"a trebuie amânat! pentru vremuri
mai bune. Sistemul d! numeroase rateuri, cel mai mult pe re"eaua Dialog (Orange) #i
nu prea r!spunde la comenzi. Pe ce s-au cheltuit atunci 12 milioane de dolari? Ulterior
s-a aflat ca acesta ar fi un experiment f!cut în România pe banii cet!"eanului român.
178
Ca o simpl! coinciden"!, to"i ofi"erii S.R.I. implica"i au fost avansa"i "la excep"ional"
în grad #i func"ie, la pu"in timp dup! ce #i-au pus semn!tura (în calitate de membri ai
a#a-zisei comisii tehnice care a avizat achizi"ionarea sistemului israelian) pe hârtia ce
consfin"ea calit!"ile "excep"ionale" ale dezastruosului sistem "OMEGA". Pentru c! au
fost "b!ie"i buni", #i pentru o cât mai bun!... "documentare" asupra problemei, au
urmat "câteva" deplas!ri în str!in!tate (Israel, Suedia), efectuate de to"i aceia care au
fost în comisia de licita"ie.
A#a cum am spus, serviciul de filaj #i spionaj al Ministerului de Interne, UM 0962, s-a
str!duit în anul 2002, în acela#i timp în care S.R.I. se str!duia s! achizi"ioneze
echipamente din import pentru re"elele Cosmorom #i Zap, s! achizi"ioneze o aparatur!
de interceptare a convorbirilor GSM, în band! larg! de cuprindere, respectiv între 900
#i 1800 de megahertzi. Toate aceste negocieri s-au purtat în secret, reprezentan"ii
Ministerului de Interne neanun"ând nici o licita"ie public!. Pentru furnizarea
echipamentelor a fost aleas! firma Cellphone Group Impex srl, care are drept ac"ionar
majoritar cet!"eanul israelian Yossef Gil Cooper. Aparatura este de tip G-Track GSM,
#i este produs! de firma german! Track Technology. Astfel, jucându-se cu milioane de
dolari pe seama bugetului statului român, Ministerul de Interne a preferat s! cumpere
(f!r! licita"ie) de la un intermediar evreu, decât de la produc!torul german.

179
Privatizarea Hotelului Bucure"ti. STUDIU DE CAZ
L$MURIRE. Autorul acestei publica"ii este martor al Parchetului General al
României în dosarul penal privind privatizarea Hotelului Bucure#ti, în perioada 1992-
2001 a de"inut diferite func"ii sindicale, printre care pre#edinte al Federa"iei Sindicale
Hoteluri Restaurante #i Industrie Alimentar! (H.O.R.I.A.) #i vice-pre#einte al
Federa"iei Sindicatelor din Turism din România (F.S.T). Totodat! a fost
vicepre#edinte al Asocia"iei Salaria"ilor din Complexul Hotelier Bucure#ti (PAS),
pozi"ie de pe care a anulat privatizarea Hotelului Bucure#ti în cadrul instan"ei de fond
competente (Curtea de Apel Bucure#ti), dar a fost apoi împiedicat prin toate
mijloacele s! participe la recursul introdus la Curtea Suprem! de Justi"ie de c!tre
"proprietarii" israelieni. În 5 mai 2001, în timp ce se afla în sediul I.G.P. pentru a
depune m!rturie asupra împrejur!rilor privatiz!rii frauduloase a Hotelului Bucure#ti,
patronii israelieni i-au desf!cut disciplinar contractul de munc! ca salariat la S.C
Bucure#ti-Turism S.A., pentru a-l putea for"a ulterior s! semneze un angajament
notarial c! nu va mai colabora cu organele statului român. Deoarece nu #i-au atins
aceste scopuri, amenin"!rile au ap!rut curând. Un anume Dan Norton Siegler, nou
pre#edinte al societ!"ii din partea israelian! s-a adresat textual so"iei autorului:
"B!rbatu-t!u este «Bestia Uman!» descris! de Emil Zola [autor francez evreu] #i, întrun
an de zile îl voi b!ga la doi metri sub p!mânt. Nici tu, nici fiu-t!u, nu ve"i sc!pa
nepedesi"i!".
Ca #i în cazul Tecpro Ia#i, la S.C. Bucure#ti-Turism S.A. terenurile societ!"ii trebuie
introduse, post-privatizare, în capitalul social al societ!"ii în favoarea statului român.
Aceasta este o obliga"ie legal!, iar în cazul Tepro a condus la preluarea societ!"ii de
c!tre stat. R!spunderea este a func"ionarilor Guvernului României (prin A.P.A.P.S #i
Ministerul Turismului), care nu întreprind nimic, timp în care societatea este
devalizat!, înstr!inându-i-se bunurile mobile #i imobile, fiind sec!tuit! de fonduri #i
ipotecat!. Noi am sesizat Poli"ia Capitalei, personal #i dlui Inspector general
Tutilescu, dar înc! a#tept!m rezultatele anchetei. Ne-am adresat #i pre#edintelui
României, Ion Iliescu, privind toate aspectele din rândurile prezente, dar am fost
ignora"i pân! în prezent. Reac"ia pre#edintelui a venit doar la acuzele de corup"ie ale
ambasadorului S.U.A., dl.Guest (ce acuza aranjarea #i mu#amalizarea privatiz!rilor
frauduloase), în sensul c! România nu are nevoie de lec"ii de anti-corup"ie de la
nimeni. Func"ionarii Guvernului României (de la A.P.A.P.S.) ne-au amenin"at cu
dosare penale în prima parte a anului 2003, pentru c! am îndr!znit s! ne adres!m
instan"ei comerciale cu cererea de constatare a nulit!"ii absolute a acestei privatiz!ri,
constatat! ca ilegal! de c!tre Parchetul General, deoarece am fi folosit documente
interne ale fostului F.P.S. Prin directorii aceleia#i institu"ii, Guvernul României a cerut
(în întâmpinarea depus! la instan"a comercial! a Tribunalului Bucure#ti) men"inerea
acestei privatiz!ri, pentru a nu deranja Fondul Monetar Interna"ional #i Banca
Mondial! (?!), #i, totodat! amendarea noastr! "pentru abuz de lege". S! ne mai mire
c! aceea#i institu"ie, în frunte cu pre#edintele Ovidiu Mu#etescu, nu a vrut s!
colaboreze cu ofi"erii Inspectoratului General de Poli"ie #i cu procurorii Parchetului
General, iar c! apoi acestora li s-a repro#at, de la un înalt nivel din stat, de ce au dat
începerea urm!ririi penale? Iat! ce scria pe prima pagin! ziarul Adev!rul, la 24 martie
2002, sub semn!tura dlui Alexandru Boariu: "La Direc"ia Juridic! (cea care a întocmit

nota privind neconstituirea APAPS ca parte civil! în dosarul penal aflat în derulare)
fac legea al"i doi «talibani» afla"i în solda lui Radu Sârbu, #i anume Gabriel
Mladenovici #i Olimpia %chiopu (ea îns!#i urm!rit! penal, pentru privatizarea
180
frauduloas! a S.C. Bucure#ti-Turism). Pe bun! dreptate, se pune întrebarea: de fapt,
cine conduce APAPS...?" De aceea, noi, am scris aceste rânduri! Guvernul României,
A.P.A.P.S., sunt conduse, nu o dat!, de israelianul Alexandu Bittner (a se vedea #i
capitolul Personaje cheie ale afacerilor israeliene).
PREG$TIREA. în cursul anului 1997, S.C. Bucure#ti-Turism S.A. (Hotelul
Bucure#ti, în fapt cel mai mare complex hotelier din România, pus în func"iune în
anul 1982, #i situat în centrul ora#ului Bucure#ti, pe Calea Victoriei, lâng! Pia"a
Palatului), a f!cut obiectul unei prime licita"ii organizate de Fondul Propriet!"ii de Stat
(F.P.S.). La scurt timp de la adjudecarea licita"iei de c!tre o firm! str!in!, s-a aflat c!
aceast! firm! nu era de fapt mult mediatizatul lan" hotelier Hyatt (dup! cum se
prezentase în conferin"a de pres! organizat! de c!tre func"ionarii de la F.P.S #i de
c!tre firma intermediar! Global Bussines Group, a evreului Phillip Bloom), ci era un
off-shore (cutie po#tal!) înfiin"at în paradisul financiar al Insulelor Caymans cu numai
o s!pt!mân! înainte de data licita"iei de la Bucure#ti. La rândul s!u, acest off-shore,
numit Bucharest Investment Company (BIC Ltd), ar fi fost de"inut de familia Pryztker
(emigran"i evrei ru#i în S.U.A. la 1870, ca refugia"i din fa"a pogromurilor din Rusia
"arist!) #i de c!tre Sammy Ofer. Ambii evrei fac parte din categoria evreilor foarte
boga"i, proprietari ai unor companii transna"ionale.
Privatizarea Hotelului Bucure#ti s-a f!cut prin favorizarea de c!tre func"ionarii F.P.S.
a acestor "investitori" evrei (Pryztker #i Ofer) în defavoarea altora, chiar americani,
cum ar fi reprezentan"ii marelui lan" hotelier Radisson SAS. Aceast! situa"ie l-a
determinat pe senatorul american Rod Grams s! îi cear! socoteal! ambasadorului
evreu al S.U.A. la Bucure#ti la acea data, Alfred Moses, care se implicase direct în
sus"inerea pe lâng! autorit!"ile române a off-shore-ului Caymanez (a se vedea
documentul în facsimil).
Presa româneasc! a vremii a fost destul de prompt! în demascarea ilegalit!"ilor din
aceast! privatizare a Hotelului Bucure#ti (realizat! în prim! tentativ! de F.P.S.-ul lui
Sorin Dimitriu în 1997), dar ele au fost judicios detaliate de Raportul de Expertiz!
Contabil!-judiciar! întocmit în Dosarul penal nr. 147.940/1997 al Poli"iei Capitalei,
dar nu aceste ilegalit!"i au stat la baza anul!rii privatiz!rii cu firma caymanez!, ci
refuzul acesteia de a-#i mai asuma contractual obliga"iile prev!zute în Caietului de
Sarcini #i asumate când a intrat în licita"ie. Printre condi"iile puse de firma caymanez!,
ulterior adjudec!rii licita"iei, condi"ii fabricate ca urmare a faptului c! proprietarii
evrei ai acesteia s-au speriat de dezv!luirile presei, ca #i de ancheta penal! în plin!
desf!#urare, au fost:
- scutirea de taxe c!tre statul român pe o perioad! de 5 ani.
- statul român (F.P.S.) s! î#i asume toate procesele #i riscurile din litigiile cu firma
francez! Pargest S.A., care tocmai atacase în instan"a comercial! licita"ia organizat!
de F.P.S. cu înc!lcarea dreptului s!u de preem"iune.
Aceste cerin"e ale afaceri#tilor evrei nu au putut fi satisf!cute, fiind exagerate, în
schimb au demonstrat importan"a controlului pe care o avea firma Pargest s.n. - Fran"a
asupra procesului de privatizare a Hotelului Bucure#ti, #i a concentrat aten"ia

serviciilor de informa"ii economice asupra reprezentan"ilor firmei Pargest în România,
respectiv asupra lui Ionel Ruse, afacerist român dinamic, ce a reu#it finalmente
181
performan"a s! preia de la firma francez! Pargest s.a. p!r"ile sociale din societatea
mixt! creat! cu S.C. Bucure#ti-Turism S.A. (firma Bucure#ti-International s.r.l. în
cadrul c!reia Hotelul Bucure#ti de"inea o pozi"ie minoritar!, aportându-#i îns! toate
activele). "Solvabilitatea" #i "onorabilitatea" evreilor este dovedit! #i de faptul c!,
pentru a pl!ti statului român achizi"ia licitat!, au c!utat s! ob"in! un credit de la o
banc! româneasc!.
Sammy Eyal Ofer, unul dintre cei doi proprietari ai off-shore-ului caymanez B.I.C.
Ltd. (favorizat de F.P.S.), provine din familia de evrei români Horovitz, care îns!,
dup! stabilirea în Israel, #i-au schimbat numele în Ofer, mai ales c! fratele lui Sammy
Ofer a fost #eful adjunct al serviciului de securitate intern! a Israelului. Familia Ofer
(fost! Horovitz) ar fi de"inut în România, înainte de r!zboi, un important num!r de
propriet!"i în Gala"i, Br!ila, Constan"a. În prezent Sammy Ofer #i fiul acestuia, au
preluat o serie de afaceri în ora#ul Constan"a, fiind #i proprietarii unei mari companii
transna"ionale de transport maritim comercial #i turistic, înregistrat! la Londra, #i care
ac"ioneaz! îndeosebi pe pia"a american!, Zodiac Maritime Agencies Ltd.
Magazinul Tomis din Constan"a a fost dobândit de Eyal Sammy Ofer - tat!l, tot în
anul 1997, în urma unei licita"ii aranjate tot la nivelul func"ionarilor statului (F.P.S.
Constan"a). Scandalul a fost înn!bu#it imediat prin cump!rarea de spa"ii de publicitate
în toat! pres! const!n"ean!. Ofer a cump!rat magazinul Tomis de la F.P.S., tot printrun
off-shore, creat în Cipru, Ptelia Ltd., în vara anului 1997. În aceea#i perioad! când
se str!duia, cu ajutorul aceluia#i Sorin Dimitriu (pre#edinte F.P.S. central), s! ob"in! #i
Hotelul Bucure#ti (printr-un alt off-shore).
Ca #i în cazul Hotelului Bucure#ti, unde, în 1997, evreii au încercat ob"inerea unui
credit de la Banca Ion $iriac pentru a achita statului pre"ul hotelul (nefiind, deci,
vorba de o real! investi"ie str!in!), #i la F.P.S. Constan"a, Ofer a virat banii pentru
cump!rarea magazinului Tomis, tot de la Banca Ion $iriac. Imediat, S. Ofer a numit-o
în consiliul de administra"ie la TOMIS pe directoarea economic! a filialei Constan"a a
B!ncii Ion $iriac. În acela#i consiliu, S. Ofer i-a mai numit pe Daiana Voicu (fiica
magistratului Marin Voicu) #i pe Andrei Vasilescu, cet!"ean englez de origine
român!, avocat la firma Herzfeld & Rubin (firm! al c!rei vicepre#edinte era Dana
Barb, sora viitorului prim-ministru al României, Adrian N!stase; dup! cum am ar!tat,
numele firmei Herzfeld & Rubin a fost asociat în 1996-1997 de afacerile legate de
Banca Dacia Felix). Printr-o inginerie realizat! tot în 1997, banii returna"i de statul
român (legisla"ia vremii stabilea returnarea a 60% din suma de achizi"ie c!tre
societatea vândut! de F.P.S., pentru "investi"ii"), ca #i al"i bani afla"i de evrei în
conturile magazinului Tomis, au luat drumul spre conturi bancare din Londra, prin
intermediul B!ncii Ion $iriac.
Sammy Ofer de"ine (cel pu"in o) dubl! cet!"enie, israelian! #i britanic!, locuind
îndeosebi la re#edin"a sa din city-ul londonez sau pe unul dintre yahturile de lux. Aici
a fost vizitat, în secret, în aprilie 1997 de c!tre pre#edintele Fondului Propriet!"ii de
Stat din România, Sorin Dimitriu, #i de c!tre directorul Rela"ii Interna"ionale din
F.P.S., Tudorel Dumitra#cu (se pare c! cei doi români se cuno#teau de pe vremea când
S. Dimitriu era - în timpul regimului ceau#ist - secretar de stat la Ministerul

Metalurgiei. Chiar #i ministrul transporturilor din anul 1977, Traian B!sescu, a ajuns
în aceea#i perioad! la re#edin"a londonez! a lui S.Ofer.
182
Evident, firma care reprezenta în România interesele lui Ofer func"iona în chiar sediul
Ministerului Transporturilor. Este vorba de firma Global Bussines Group (ast!zi ea
func"ioneaz! în Bucure#ti într-un somptuos sediu în zona Pie"ei Gemenii, fost!
Gala"i), firm! condus! de evreul american Phillip Bloom (foarte bun prieten de afaceri
al directorului F.P.S. din acea vreme Tudorel Dumitra#cu, mâna dreapt! a
pre#edintelui privatiz!rilor din România), #i de Daiana Voicu (fiica pre#edintelui
Cur"ii de Apel Constan"a la acea dat!).
Phillip Bloom, departe de a fi un personaj minor (firma lui, G.B.G. este o adev!rat!
agen"ie de interfa"! pentru evreii americani interesa"i de preluarea economiei
române#ti), nu a încetat niciodat! de a fi preocupat de Hotelul Bucure#ti. Se pare c!
toate informa"iile de"inute le-a furnizat Tonyei Halperin #i altor israelieni, cu care
lucra la mai multe "proiecte de afaceri" în România, iar în spatele ultimei privatiz!ri a
Hotelului Bucure#ti (din anul 2000) se afl! tocmai Alex Bittner #i Tonya Halperin.
Marin Voicu, tat!l prietenei lui S.Ofer (Daiana Voicu, directoare la G.B.G. în acea
vreme, care l-a înso"it pe S.Ofer într-o croazier! pe Oceanul Atlantic) în afara func"iei
de pre#edinte al Cur"ii de Apel Constan"a o mai de"inea #i pe cea de vicepre#edinte al
Consiliului Suprem al Magistraturii. Din simpatizant al Frontului Salv!rii Na"ionale a
devenit mai târziu simpatizant al Partidului Democrat. El s-a preocupat la un moment
dat de "bl!tuirea" dosarelor legate de vânzarea flotei comerciale române #i de numele
lui Traian B!sescu. Tot Voicu l-a promovat ca #ef al Sec"iei Penale a Cur"ii de Apel
pe Gheorghe Grasu, cel care în procesul "%ogunului" (C!lin Marinescu) a f!cut
celebra declara"ie: "Nu am citit dosarul!" Marin Voicu, este ast!zi magistrat la Curtea
Suprem! de Justi"ie, post în care ar fi fost numit la recomandarea pre#edintelui Ion
Iliescu. Pe situl de internet al G.B.G. ap!rea în 1998 imaginea lui Traian B!sescu,
inclusiv într-o deplasare în S.U.A. împreun! cu Daiana Voicu #i Philip Bloom.
În treac!t fie spus, rela"ia lui Sammy Ofer cu ambasadorul evreu al S.U.A. la
Bucure#ti, Alfred Moses, a fost intermediat! #i între"inut! de un anume Jean
Nachmann, evreu originar din România, stabilit în Elve"ia, totodat! combinator
deputat pentru noile afaceri "de mare calibru" ale evreimii asupra României. Posesor
al unui cont bancar personal în Elve"ia de dou! milioane de dolari americani, Jean
Nachmann este specializat în manipul!ri oculte economice, în prelu!ri for"ate #i
aranjarea privatiz!rilor în spa"iul est european, folosindu-se contra comision de o bine
pus! la punct re"ea de rela"ii, pân! la cel mai înalt nivel, în mai multe state europene,
cu prec!dere în România. Familia Nachmann a de"inut înainte de r!zboi magazinul
"Bucure#ti" din Bucure#ti. Jean Nachmann a fost întotdeauna personajul invizibil,
numele s!u, legat de privatizarea Hotelului Bucure#ti ap!rând, bun!oar!, într-o
singur! adres! oficial! de la acea data, la Ministerul Reformei (ministru Ulm
Spineanu). În urma unor acuze în presa româneasc! legate de traficul de influen"! în
privatizarea Hotelului Bucure#ti, în noiembrie 1997 Ulm Spineanu a declarat presei c!
nu face lobby "nici pentru Pargest, nici pentru Hyatt". Ulterior, în 1998, la emisiunea
televizat! a lui Dan Diaconescu (în acea vreme la postul de televiziune Tele7ABC,
televiziune preluat! în prezent de israelieni), Ulm Spineanu a precizat ca, atunci când
a afirmat public c! "nu face lobby pentru anumite firme", i se oferiser! sume de zeci

de mii de dolari pentru a se preta la traficul de influen"!.
Cel mai important sus"in!tor al familiilor Ofer #i Prytzker, s-a dovedit a fi îns!, la acea
vreme, senatorul american Tom Lanto# (de origine evreu ungur, membru al
183
Comitetului Evreiesc American #i al lojei masonice evreie#ti B'nai B'rith, a c!rei
filier! din România s-a reînfiin"at în 1998) apropiat de Alfred Moses.
La 25 mai 1997, Tom Lanto# împreun! cu premierul ungar Arpad Goncz #i cu Alfred
Moses (ambasadorul S.U.A. la Bucure#ti la acea dat!, pre#edinte al Comitetului
Evreiesc American, filiala New York, #i lider al B'nai B'rith) l-au vizitat pe premierul
român Victor Ciorbea, discu"ia axându-se pe "lobby"-ul pentru anumi"i oameni de
afaceri americani (evrei) #i unguri, Tom Lanto# cerând chiar ca ace#tia "s! nu se mai
împotmoleasc! în birocra"ia existent! la FPS", iar el se va preocupa de intrarea
României în blocul militar NATO. Ulterior acestei vizite, la urm!toarele vizite în
România, Tom Lanto# a sus"inut f!"i# privatizarea Hotelului Bucure#ti în favoarea
offshore-
ului evreilor Prytzker #i Ofer. De altfel, antrepriza general! a #antierului ce
urma s! modernizeze Hotelul Bucure#ti, urma s! fie asigurat! de o firm! ungureasc!
de construc"ii, care s! încaseze ipotetica sum! de 30 milioane de dolari americani,
senatorul american Lanto# sus"inând #i acest proiect. Al doilea mare proiect pentru
România, sus"inut la acea vreme de Tom Lanto# (concomitent cu privatizarea
Hotelului Bucure#ti) era "afacerea Bell Helicopters" (pentru privatizarea I.A.R.
Ghimbav-Bra#ov, ce trebuia s! coste România o investi"ie total! de peste 2,5 miliarde
USD pentru construirea a 96 de elicoptere "Dracula"). În acest scop a aranjat #i vizita
oficial! a pre#edintelui României în S.U.A., Emil Constantinescu, care îns! ulterior nu
a mai putut sus"ine aceast! afacere din cauza presei române#ti, a ministrului
finan"elor, Daniel D!ianu #i a primului ministru Radu Vasile, sus"in!tor al firmei
europene Eurocopter pentru I.A.R. Ghimbav. Chiar #i privatizarea Hotelului Bucure#ti
în favoarea grupurilor evreie#ti a fost practic stopat! în perioada cât Radu Vasile a
fost premier, acesta preferând, se pare, unele grupuri europene.
Relativ la tunurile agen"iei evreie#ti de la Bucure#ti, G.B.G. Ltd., trebuie amintit c!
Phillip Bloom este acela#i evreu care, împreun! cu Tudorel Dumitra#cu, director
înainte de 1997 la S.C Romaero S.A. B!neasa, au dat tunul de l milion de dolari
întreprinderii române#ti de stat, intermediind investi"ia efectuat! de S.C. Romaero
S.A. în ac"iunile unei obscure firme americane, Kiwi, rapid falimentar! ulterior de
prietenii evrei ai lui Bloom din S.U.A.. Tot datorit! lui Bloom, dar #i a b!ie"ilor din
echipa sa infiltra"i în interiorul Fondului Propriet!"ii de Stat, cum era directorul F.P.S.
Dan Gozia (individ arestat ulterior în cazul "afacerii CICO" a evreului Sorin Shmuel
Beraru, pe vremuri îns! director tehnic la Romaero, adic! coleg cu filo-evreul
Dumitra#cu), s-a reu#it în 1998 îndep!rtarea de la privatizarea ROMAERO-B!neasa a
foarte puternicei firme canadiene BOMBARDIER, care observând dubioasele
manevre fepesiste s-a retras într-o t!cere semnificativ! din procesul de privatizare,
dup! ce parcursese mai multe etape ale acestuia, (în num!rul viitor vom prezenta
raportul Cur"ii de Conturi asupra aspectelor legate de "afacerea Romaero" #i Phillip
Bloom.)
Tot Phillip Bloom, ca director al G.B.G. #i reprezentant al lui Ofer #i Prytzker în
preluarea Hotelului Bucure#ti, l-a contactat în 1997, în Fran"a, pe Robert Azouley,

patronul firmei Pargest S.A. Fran"a, oferindu-i 2,5 milioane de dolari pentru a semna
un angajament de desfiin"are a societ!"ii mixte Bucure#ti-Interna"ional s.r.l. (ce angaja
întreg patrimoniul S.C. Bucure#ti-Turism S.A.). Cu aceast! ocazie, oamenii de afaceri
evrei au aflat c! Robert Azouley a recuperat milionul de dolari investit în capitalul
social al acestei societ!"i mixte de la românul Ionel Ruse, iar în aceste condi"ii a
cesionat afacerea firmei acestuia, Invest International s.r.l., printr-un notariat francez,
184
p!strându-#i doar 1% din afacere. În aceste condi"ii, Ionel Ruse a atras interesul mai
multor cercuri economice, dar #i aten"ia unor servicii de informa"ii.
Anul 1998 a fost un an plin de fr!mânt!ri secrete #i de aranjamente pentru privatizarea
Hotelului Bucure%ti, unul dintre directorii societ!"ii, folosindu-#i inclusiv influen"a
personal! pe lâng! primul-ministru Radu Vasile, încercând de data aceasta favorizarea
unui grup italian reprezentat de controversatul Ion Ilie Mania; afacere e#uat!, îns!.
*
Dan Adamescu, S.R.I. #i S.I.E. În aceea#i perioad! Serviciul Român de Informa"ii se
preocupa de rezolvarea la un buget restrâns a ob"inerii unui sediu pentru "Diviziunea
T" (Unitatea de tehnic! special!: "Ochiul #i timpanul") #i "Serviciul de Propagand! #i
Contrapropagand!" (Serviciul de Contraspionaj). În aten"ia sa, odat! c!zut!
privatizarea în favoarea lui Ofer #i Prytzker, s-a aflat "imobilul IPIU", situat pe strada
Luteran! din Bucure#ti, activ din patrimoniul S.C. Bucure#ti-Turism S.A. (ca #i
Hotelul Bucure#ti). În acest scop, a fost emis! o Hot!râre de Guvern secret!, la
sfâr#itul anului 1998, activul fiind scos din patrimoniul societ!"ii #i transferat în
29.12.1998 la Serviciul Român de Informa"ii, în cadrul U.M. 0461 Bucure#ti.
Reconstruc"ia cl!dirii "IPIU" a fost încredin"at! de c!tre S.R.I. firmei MegaConstruct,
a lui Dan Adamescu, bun prieten al generalilor din S.R.I. #i "proprietar" al
magazinului UNIREA (prin firma "sa" elve"ian! NOVA TRADE), totodat! proprietar
al Complexului Hotelier Modern (s.r.l.), prin care a cump!rat de la F.P.S.-ul lui Radu
Sârbu pachetul majoritar de ac"iuni la S.C. Lido s.a. Cea mai recent! achizi"ie a sa este
Asigur!ri Reasigur!ri Astra, în acest scop beneficiind de cel mai f!"i# sprijin din
partea celor doi #efi ai privatiz!rii din ultimii ani, atât din partea lui Radu Sârbu (expre
#edinte F.P.S.), cât #i al lui Ovidiu Mu#etescu (pre#edintele A.PA.P.S. din
guvernarea N!stase).
Surse din sistem ar!tau c! Dan Adamescu era cunoscut în cercurile cele mai intime
ale pre#edintelui român Emil Constantinescu ca "omul cu bani", fiind cel care asigura
alimentarea unor conturi elve"iene ale familiei (?!?). Despre Dan Adamescu se #tie c!
în 1979, de#i avea o excep"ional! pozi"ie social!, director adjunct al I.D.R.M.A.I.
(magazinele speciale pentru diploma"ii str!ini), a fugit în Germania Federal!.
Cunoscut ca fost ofi"er D.I.E., s-a afirmat c! ar avea dosar ca tr!d!tor de "ar!, f!cut
îns! disp!rut de persoane din conducerea S.I.E. (dosarul ar mai exista totu#i în posesia
altui serviciu român de informa"ii, care se teme totu#i de a recunoa#te acest lucru,
deoarece Adamescu este sponsor al tuturor celor ce trec pe la putere).
În R.F.G., "transfugul" Adamescu a devenit director al unei firme de produse
electronice. [Cazul s!u aminte#te izbitor de cel al ofi"erului de securitate Matei Pavel
Haiducu, ce fusese recrutat din anul 1969 #i instruit pentru servicii în str!in!tate, în
anul 1975 a fost trimis la Paris (ca "refugiat politic") unde, posedând o bun! preg!tire
comercial! #i tehnic!, a ajuns curând director de export al firmei franceze de comer"

interna"ional AMRI. Sub numele conspirativ de "Vi#an", Haiducu s-a ocupat în
special de spionaj industrial #i economic, ob"inând pentru România planurile
instala"iilor de recuperare a combustibilului nuclear #i documenta"iile tehnice pentru
elicopterul militar francez Puma].
185
Abia întors în România, în 1990, Adamescu înfiin"eaz! degrab! firma Megavision, în
asociere cu Dan Abagiu, fostul ministru al comer"ului interior, pe care regimul
ceau#ist l-a condamnat în 1986 pentru furt (aceast! situa"ie l-a determinat pe Abagiu
s! se cread! victim! politic! #i s! se afle la revolu"ie în balconul de la C.C. "ipând în
microfon: «S! refacem împreun! comer"ul!»).
Foarte apropiat de C!t!lin Harnagea (ex-director S.I.E.), Dorin Marian (ex-consilier
pre#edin"ie) #i Costin Georgescu (director S.R.I.), Dan Adamescu a fost în repetate
rânduri sus"inut de ace#tia. Cu concursul anturajului primarului Bucure#tiului, Viorel
Lis, firma sa MegaConstruct a fost favorizat! la câ#tigarea unor contracte cu Prim!ria
Capitalei. Aceste licita"ii aranjate de prim!rie au fost ini"ial atacate în instan"! de
Aedificia Carpati.
Adamescu ar fi fost prieten în afaceri #i apropiat al lui Eliahu Rasin, israelian
cunoscut îndeosebi ca proprietar al SITRACO CENTER din Bucure#ti, ulterior
coproprietar al Hotelului Bucure#ti. Trebuie spus despre Dan Adamescu c!, de#i
recent Silviu Brucan sublinia laudativ pe postul de televiziune ProTv c! au început a
se face privatiz!ri #i cu românii, dând exemplu cazul Astra Asigur!ri-Reasigur!ri,
preluat! de una din firmele conduse de Adamescu, în realitate acesta de"ine procente
infime în firmele care le reprezint! #i cu care particip! la privatiz!rile importante,
ponderea de peste 99% din capitalul social al acestor firme apar"inând unei firme
elve"iene, cu ac"ionari misterio#i.
To"i directorii generali numi"i de statul român la S.C. Bucure%ti-Turism S.A. (Hotel
Bucure#ti) în perioada 1997-2000 (guvernarea C.D.R.-P.D.-U.D.M.R.), adic! perioada
de încrâncenat! #i controversat! privatizare, au benefeciat de recomandarea #i
sprijinul lui Dan Adamescu (implicit #i a consilierului de la Cotroceni, Dorin Marian):
- Mihai Popescu, a func"ionat în 1999, atât ca director general al Hotelului Bucure%ti,
cât #i ca membru al consiliului de administra"ie al magazinului Unirea, consiliu
prezidat de Dan Adamescu.
- Sandu Constantin Adrian, director general în 2000 al Hotelului Bucure%ti, a venit
direct prin transfer de la magazinul Unirea, angajând ulterior pe pozi"ii cheie #i alte
persoane prin transfer tot de la Unirea (cum ar fi consilierii juridici).
- Mihai Com!nescu, director general în 2000 (men"inut #i în 2001 de noii proprietari
evrei) a lucrat la Dan Adamescu, la Unirea, ca director general.
Unul dintre ace#ti directori a afirmat în repetate rânduri, în cuno#tin"! de cauz! ca
apropriat al lui Dan Adamescu, c! ob"inerea contractului de la S.R.I. de c!tre firma
MEGACONSTRUCT se datoreaz! serviciilor speciale pe care aceast! firm! le-a f!cut
unor înal"i ofi"eri S.R.I., #i care astfel #i-au ridicat vilele cu ajutorul lui Adamescu.
A#a cum am ar!tat, una dintre "intele lui Dan Adamescu în anul 2000 a fost societatea
de stat Asigur!ri Reasigur!ri ASTRA, una dintre cele mai mari companii de asigur!ri
din România (de"inut! în propor"ie de 75% de c!tre statul român). În scopul de a ajuta
firma lui Dan Adamescu, Nova Trade, de a prelua ASTRA, Radu Sârbu a prezidat un
Consiliu de Administra"ie al F.P.S., cu care a anulat câ#tigarea licita"iei adjudecat! de

186
c!tre firma CEPTURA #i a deschis posibilitatea ca NOVA TRADE s! revendice
ASTRA.
Des!vâr#irea ajutorului dat lui Adamescu de Radu Sârbu, a venit îns! de curând de la
urma#ul acestuia, adic! din partea lui Ovidiu Mu#etescu, pre#edintele A.P.A.P.S.
Cum? Oficiul juridic al A.P.A.P.S. nu a folosit în procesul cu Nova Trade S.A.
hot!rârea judec!toreasc! definitiv! prin care S.I.F. Banat (ac"ionar al ASTRA) a
anulat Caietul de Sarcini ce a stat la baza licita"iei pachetului majoritar de ac"iuni al
ASTRA, guvernarea N!stase ajutându-l astfel pe Adamescu s! câ#tige în anul 2002 o
hot!râre judec!toreasc! prin care ASTRA se atribuie c!tre NOVA TRADE pentru
numai 7 milioane de dolari americani. Mai mult, Ovidiu Mu#etescu s-a gr!bit s! apar!
cu un comunicat pervers #i ipocrit, c! va respecta hot!rârea judec!toreasc!, de#i chiar
el (A.P.A.P.S.) contribuise din plin la aceasta. Pentru a nu mai exista îndoieli despre
"colaborarea" lui Ovidiu Mu#etescu cu mai vechii clien"i ai lui Radu Sârbu, trebuie
notat c! statul român (A.P.A.P.S.) a numit înc! din anul 2002 "oamenii" lui
Adamescu la conducerea ASTRA, de#i aceasta nu îi apar"inea, ci se afla în litigiu cu
A.P.A.P.S. pentru a o ob"ine. În fapt, la A.G.A. de la Astra din 22.03.2001 statul i-a
numit administratori pe Dan Domni"eanu #i Drago# Cristache, iar la 30.03.2001 Dan
Domni"eanu a fost numit director general adjunct, tot printr-o adres! A.P.A.P.S. Dar
Dan Domni"eanu venea de la... Unirea, magazinul lui Adamescu - unde a func"ionat
ca director adjunct - #i a lucrat cu Mihai Com!nescu, care era director general.
Acest Mihai Com!nescu a fost pân! dup! privatizare director general la S.C.
Bucure%ti-Turism S.A., de#i instalat de Radu Sârbu dup! acelea#i metode (adic! adus
înainte de privatizare, spre a fi favorabil acesteia), venind tot de la magazinul Unirea
al lui Adamescu #i men"inut de noii proprietari israelieni deoarece f!cuse parte din
"echip!". Secretara lui Mihai Com!nescu, îns!, Anca Iancu (rud! cu Adamescu, se
pare), a plecat de la Hotel Bucure%ti, unde #i-a încetat misiunea privind privatizarea,
din aprilie 2001 func"ionând ca secretar! la ASTRA, adic! agent al lui Adamescu
infiltrat în scopul prelu!rii de la statul român a acestei companii de asigur!ri.
ASTRA avea deja deschise sedii în aceste imobile ale lui Eliahu Rasin, adic! la
SITRACO GEMENII, unde mai func"ionase pân! atunci #i USAID, agen"ia american!
din ai c!rei angaja"i jum!tate sunt ofi"eri C.I.A. Firma "lui" Adamescu, Nova Trade
(cu care a preluat Astra Asigur!ri #i cu care particip! la privatiz!rile din România),
a#a cum am ar!tat, nu este de fapt firma sa, deoarece 99,2% din capitalul social al
acesteia apar"ine unor ac"ionari secre"i, ascun#i sub paravanul firmei BAUINVEST AG
(cu sediul în Neumuhlequai, nr. 38, Zurich/Elve"ia), se pare evrei. Adamescu a fost
permanent preocupat de privatizarea Hotelului Bucure#ti, dar #i-a rezervat un rol din
umbr!.
Adamescu a fost permanent procupat de privatizarea Hotelului Bucure%ti, dar #i-a
rezervat un rol din umbr!, iar dubioasa protec"ie de care se bucur! aceast! privatizare
frauduloas! din partea guverna"ilor este de aceea#i natur! cu cea a afacerilor sale. Iat!
ce anun"a, în noiembrie 2001, cel mai acid s!pt!mânal bucure#tean:
"S-a spart în zeci de a#chii ga#ca lui Dorin Marian, Emil Constantinescu #i C!t!lin
Harnagea. Ultimul fugit din ga#c! este Dan Adamescu, proprietarul magazinului
Unirea, care a trecut din nou de partea Puterii. Minte combinativ!, Dan Adamescu #i-a
început manevra de îmblânzire a PSD cu un act de caritate. Unirea Shopping Center

187
va organiza un Bal de caritate în beneficiul funda"iei Rena#terea, condus! de Mihaela
Geoan!, so"ia ministrului de externe. Dan Adamescu e încântat pân! la lacrimi. Cum
de ce? La bal vor veni #i prim-ministrul României, Dana N!stase, de mân! cu so"ia
ministrului de Finan"e, Dana T!n!sescu. A era s! uit, la bal vine #i Corup"ia.
Dan Adamescu nu are de ce s! se îngrijoreze, c!ci banii nu au miros #i nici culoare
politic!. Pentru un credit foarte performant luat de la Bancorex #i nereturnat, firma lui
Adamescu, Megaconstruct, a ajuns pu"in la AVAB. A intrat în Agen"ie, s-a între"inut
cu secretarele, a b!ut o cafea #i, când s-a f!cut timpul de plecare, a ap!rut #eful ei
care, hocul-pocus-creditus, a r!scump!rat-o cu 10-20% din valoarea creditului p!pat."
Balul a avut loc în 27 noiembrie 2001, cu începere de la ora 20 la Palatul Snagov,
fiind invita"i "cei mai de vaz! parlamentari..., colegii de Cabinet #i diploma"ii str!ini
acredita"i la Bucure#ti". Invita"iile concepute de Dan Adamescu anun"au "participarea
extraordinar! a so"iei primului-ministru al României".
În final trebuie amintit c! unul dintre asocia"ii în afaceri cu ceasuri Seiko al lui
Adamescu, A Futsi, a fost arestat pentru contraband! cu "ig!ri. Cine î#i mai aminte#te
de afacerea "Por"elanul" ($igareta I), #tie c!, în 1998 (acela#i an în care Adamescu
primea comenzi de construc"ie de la prietenii din SR.I.), Brigada de Crim! Organizat!
a Ministerului de Interne #i-a declinat competen"a în favoarea Parchetului Militar,
deoarece s-a demonstrat, inclusiv prin interceptarea unor convorbiri telefonice,
"implicarea unor persoane din structurile militare, respectiv din Serviciul Român de
Informa"ii". Transporturile de contaband! în afacerea "$igareta I" au avut ca punct de
destina"ie tocmai... Elve"ia.
%ANDRU ION, ofi"er (r) S.R.I., om al evreilor. În prim!vara anului 1998, Ionel Ruse,
considerat de acum cheia privatiz!rii Hotelului Bucure#ti, a fost contactat de câ"iva
oameni de afaceri evrei, cel mai important dintre ace#tia fiind E. Papouchado, cu
cet!"enie S.U.A. #i israelian!. Papouchado, prin firma sa, RED %EA ("Marea Ro#ie")
din Tel Aviv, de"ine mai multe propriet!"i hoteliere operate de lan"ul hotelier evreiesc
Park Piaza, dintre care unul chiar la Londra. A fost introdus pe lâng! Ionel Ruse de
c!tre evreii de la Banca Interna!ional" a Religiilor, prin intermediul c!reia
Papouchado derula construc"ia în Bucure#ti a dou! mari centre comerciale.
Tot în aceast! perioad! a fost angajat ca jurist la Hotelul Bucure#ti (S.C. Bucure#ti-
Turism SA.), colonelul S.R.I. în rezerv! %andru Ion, fost #ef la Biroul Juridic al
Departamentului Securit!"ii Statului #i apoi al Biroului Juridic al S.R.I.. Pensionat de
la S.R.I., acesta a lucrat în 1997-1998 la filiala Lipscani a Bancorex, #i abia apoi la
Hotelul Bucure#ti. În aceast! postur!, în câteva situa"ii, colonelul %andru a m!rturisit
c! lucreaz!, sub acoperire, direct cu directorul S.R.I. Mircea Gheordunescu, atât în
interesul prelu!rii de c!tre S.R.I. a cl!dirii I.P.I.U., cât #i în interesul privatiz!rii
Hotelului Bucure#ti.
În 8 Iulie 1998 a avut loc întâlnirea dintre Pargest SA. #i S.C. Bucure#ti-Turism SA.
Printre cei prezen"i: Ruse Ionel (reprezentant Pargest), Bari Ioan (director general din
partea român!) #i colonelul %andru Ion jurist, reprezentant al p!r"ii române). Ionel
Ruse a anun"at cu aceast! ocazie urm!toarele: Pargest SA. a cesionat p!r"ile sociale
firmei sale; Scrisoarea de garan"ie bancar! ce va asigura investi"iile va fi emis! de
188
LEUMI Le BANK Israel, sucursala Tel Aviv, iar lan"ul hotelier interna"ional Park

Platza va asigura operarea Hotelului Bucure#ti.
Pân! la sfâr#itul anului, chiar a fost prezentat! la S.C. Bucure#ti-Turism SA. o
scrisoare de garan"ie bancar!, garantat! la rândul ei de o banc! româneasc!: Bancorex,
filiala Lipscani, tocmai de unde venise cu transfer juristul %andru Ion.
Neexistând acordul unor func"ionari ai statului român pentru derularea afacerii,
func"ionarii F.P.S. fiind înc! sup!ra"i pe Ionel Ruse c! le-a stricat afacerea #i
comisioanele privatiz!rii din 1997, la 24.12.1998 apare la Bucure#ti E. Papouchado în
persoan!, cu scopul declarat de a finan"a afacerea. Papouchado a fost prezentat de
Ruse I. ca "unul dintre cei mai boga"i evrei din lume" (sintagm! reg!sit! peste ani #i în
gura pre#edintelui F.P.S., Radu Sârbu), care locuie#te în cel mai scump cartier din
Ierusalim. La data de 24.12.1998, Ruse Ionel împreun! cu Papouchado #i MP (recent
instalat director general al S. C. Bucure#ti-Turism S.A.), s-au deplasat la Fondul
Propriet!"ii de Stat, la directorul general de atunci Gheorghe Ionescu (zis Bebe),
pentru "a analiza blocajul ap!rut". Acesta, invocând interesul statului român de a
desfiin"a afacerea Pargest-Bucure#ti #i apoi de a vinde ac"iunile de"inute la S.C.
Bucure#ti-Turism S.A. la cel mai bun pre", îi interzice lui Mihai Popescu s! semneze
actul adi"ional la contractul de societate mixt!, act adi"ional care ar fi permis salvarea
contractului în defavoarea statului. Argumenta"ia, perfect corect! în con"inut, nu a fost
îns! respectat! chiar de c!tre F.P.S., care, în 1999, a scos la vânzare pachetul
majoritar de ac"iuni de"inut la S.C. Bucure#ti-Turism S.A., în condi"iile existen"ei
angaj!rii activelor societ!"ii c!tre Pargest S.A. Acest fapt a dus la specularea licita"iei
#i la vânzarea sub valoare.
ERIC RUDOSH, ex-ambasadorul Ungariei. În octombrie 1998, unul dintre cei mai
tineri membri în C.A. al Hotelului Bucure#ti, în vârst! de 26 de ani, lider la tineretul
"!r!nist, aflându-se pe terasa CINA, a afirmat c! el ar fi indiferent la privatizarea
Hotelului pentru Ionel Ruse, dar c! ar sus"ine în aceast! privatizare (ca #i D. H.,
colegul s!u de la conducerea organiza"iei de tineret a P.N.$.C.D. sector 2, #i
reprezentant al statului în A.G.A. la Hotel Bucure#ti) pe Eric Rudosh (evreu ungur,
ex-ambasador al Ungariei la Bucure#ti), care are cet!"enie britanic!, #i este finan"at de
o banc! londonez!. În scurt timp, în decembrie 1998, acest tân!r sus"in!tor a fost
avansat de Radu Sârbu (cu sus"inerea din umbr! a lui D. Adamescu) din administrator,
ca director general al S.C. Bucure#ti-Turism SA.
El dobândise în trecutul apropiat foarte mul"i bani de la Eric Rudosh, atunci când i-a
vândut acestuia firma LUXTEN. Evident c! tranzac"ia nu s-a f!cut cu numele acestora
la vedere. Astfel, patron al Luxten, ca #i al AEM Timi#oara era un anume Zoltan
Bosormeny, pion al lui Rudosh. Ingineria s-a bazat pe rela"ia cu primarul capitalei
Viorel Lis, pe linie de partid. Firma LUXTEN a fost mai întâi creat!, pe numele unor
apropia"i, dup! care au înzestrat-o cu un contract beton privind iluminatul întregii
capitale a României. A urmat apoi negocierea cu Eric Rudosh #i vânzarea LUXTENului
pentru 100.000 USD. Plecând de la aceast! trambulin!, afaceri#tii unguri ai lui
Rudosh au acaparat în prezent aproape tot iluminatul public din România, prin
instalarea lui Silviu Boghiu (fost angajat la LUXTEN) ca director pe la RENEL,
CONEL, S.C Electrica SA. #i mai recent la Transelectrica SA.
189
Printre afacerile aranjate de evreul ungur Eric Rudosh, #i deloc cunoscute presei, sunt
#i acelea încheiate cu Ministerul S!n!t!"ii român în perioada cât ministru a fost un

U.D.M.R.-ist, Barany, în defavoarea unor poten"iali parteneri americani ai
Ministerului S!n!t!"ii.
Alt sus"in!tor al lui Eric Rudosh a fost #i Mihai Com!nescu. Acesta, membru P.N.$.-
C.D. sector 3 Bucure#ti, a fost director de imagine al lui Radu Sârbu în campania
electoral! din 2000. Ulterior vizitei lui Sârbu la Budapesta, vizit! ce a stat la baza
afacerii POLUS de la Cluj, Mihai Com!nescu a urmat la Budapesta, în Ungaria, un
"curs de diploma"i" de 6 luni, în 1998. Conducerea "!r!nist! de la S.C. Bucure#ti-
Turism SA., în 1999 l-a prezentat unor lideri sindicali pe Eric Rudosh ca pe un bun
prieten ce dore#te s! cumpere Hotelul Bucure%ti. Dup! cum se va vedea, privatizarea
Hotelului Bucure#ti a fost legat!, la un moment dat, de lan"ul hotelier maghiar
Danubius Hotels Group.
Pân! la data primei licita"ii a F.P.S. pentru S.C. Bucure#ti-Turism SA., respectiv 11
Noiembrie 1999, tratativele secrete #i aranjamentele pentru preluarea Hotelului
Bucure#ti nu se încheiaser!, a#a c! "investitorii" evrei nu au fost preg!ti"i. Participarea
afaceristului român George Copos, prin firma Ana Hotels, la aceast! licita"ie,
considerat! îns! nula de F.P.S. (la comand!), i-au determinat pe Ruse Ionel #i pe mai
noii #i fal#ii s!i prieteni evrei s!-#i finalizeze acordurile.
De la începutul toamnei anului 1999 începuser! la Hotelul Bucure#ti întâlnirile secrete
dintre israelianca Tonya Halperin #i Ruse Ionel, concomitent cu întâlnirile dintre Ruse
Ionel #i israelianul Alex Bittner.
Tonya Halperin, cet!"ean israelian #i colaborator Mossad, locuia #i mai locuie#te la
Hotelul Apartamente din cadrul Complexului Hotelier Bucure#ti, de dinainte de anul
1989. So"ul acesteia (Moshe) reprezint! (neoficial?) în România interesele marii
companii israeliene Elbit System, el fiind indicat ca artizan al asocierii frauduloase a
ELBIT-Israel cu AEROSTAR Bac!u, caz instrumentat de Parchet.
Halperin este coproprietar! cu Eliahu Rasin la S. C. Hotel Opera & Central S.A., iar
Rasin mai de"ine, singur, #i Hotelul Sinaia din Sinaia, unde l-a numit administrator, ca
#i la hotelurile Opera, Central #i vremelnic la Hotelul Bucure#ti (din capital!), pe
Marian Schartz, ofi"er (r) în securitatea israelian!. Sediul tratativelor dintre Ruse Ionel
#i Alex Bittner era la restaurantul chinezesc al lui Bittner, Dragon House, din str. Pia"a
Amzei nr.l. Bittner l-a convins pe Ruse c! poate avea încredere în Tonya Halperin #i
în cel recomandat de aceasta, în Eliahu Rasin, iar el, Bittner, î#i va folosi propriile
rela"ii în structurile statului român pentru a asigura succesul afacerii. La una dintre
aceste discu"ii, spre surprinderea lui Ruse, a participat chiar C!t!lin Harnagea,
director S.I.E.
Babonea cel Mare. Odat! cu demararea negocierilor #i intrarea în linie dreapt! a
privatiz!rii, Alex Bittner vorbind cu prietenul s!u, Radu Sârbu, a determinat numirea
lui Ion (Jean) Babonea în calitatea de reprezentant al statului român (al F.P.S. în
A.G.A. de) la S. C. Bucure#ti-Turism S.A.. Babonea era, îns!, totodat! artizanul
privatiz!rilor ilegale de la Neptun-Olimp, semnatar al contractului fraudulos al B.T.T.
190
pentru Hotelul Forum - Costine#ti, #i instalat tot ca reprezentant F.P.S. la Poiana
Bra#ov. La B.T.T. (instalat ca peste tot de %tefan Grigorescu, mâna dreapt! a lui Radu
Sârbu din F.P.S.), a f!cut jocurile împreun! cu Vâclea. Anchetat de Poli"ie #i de c!tre
Ministerul Turismului, pre#edintele S.C. Poiana Bra#ov S.A., Cristian Madussi, a
declarat c! firma SC Lipsca 2000, c!reia i s-a dat ilegal Hotelul Piatra Ars", "a fost

adus! de Babonea". Ori aceast! firm! este una dintre cele peste 25 de firme din
România ale israelianului Alexandru Bittner, auto-declaratul prieten al #efului adjunct
al S.R.I., Mircea Gheordunescu.
Jean Babonea, administrator unic al DELFINCOM s.a. (fostele Alimentara) a
înstr!inat pân! în anul 2000 aproape toate activele statului de la Delfincom c!tre una
din firmele lui Bittner, Lipsca Investment, care acum închiriaz! aceste spa"ii. Aceia#i
firm! de"ine fosta Textila 2. Despre Babonea s-a spus c! ar avea propriet!"i #i conturi
la Budapesta, sau în Cehia. I s-ar fi promis lui #i grupului s!u (în frunte cu Radu
Sârbu?) suma de l milion USD odat! cu privatizarea Hotelului Bucure#ti (ne-a
m!rturisit-o chiar nou!). Dup! ace#ti bani a alergat probabil la sfâr#itul lui noiembrie
#i începutul lui decembrie 2000 Eli Rasin, când s-a încheiat afacerea #i transferul de
proprietate al Hotelului Bucure#ti de la statul român c!tre firma controlat! de el.
Cu totalul concurs #i sprijin al lui Bittner, în Noiembrie 1999 s-a semnat un Partner-
Ship agreement între Ionel Ruse #i un reprezentant al off-shore-ul cipriot Desca
(de"inut de Eliahu Rasin). Principale clauze:
- La privatizarea S.C. Bucure%ti-Turism S.A. se va participa cu firma NONI VOIAJ
s.r.l., a lui Ruse Ionel, care cesioneaz! 50% din capitalul social al acesteia off-shoreului
adus de Rasin, DESCA INVESTMENT ltd, creat în mai 1999 în Limasol-Cipru.
- Pre"ul adjudecat al licita"iei va fi pl!tit de c!tre fiecare asociat în mod egal. Neplata
cotei de pre" (50% din suma adjudecat!) de c!tre Ruse Ionel cu dou! s!pt!mâni
înainte de termenul scadent al contractului (04.04.2000), va conduce la preluarea
acestei obliga"ii de c!tre cel!lalt partener, iar Ruse Ionel va ceda p!r"ile sale sociale
(50% din firma Noni Voiaj), primind în schimb suma de 2,5 milioane USD. (NICI
PANA ÎN PREZENT NU A PRIMIT VREUN BAN, ISRAELIENII
NEONORÂNDU-%I ANGAJAMENTELE.)
Un important eveniment a fost semnificativ pentru desf!#urarea scenariului acestei
privatiz!ri. De la mijlocul anului 1999 colonelul S.R.I. (r) %andru Ion (om al
directorului S.R.I. Mircea Gheordunescu), a p!r!sit S. C. Bucure%ti-Turism S.A.,
încadrându-se ca jurist ("consilier expert") la Banca Interna!ional" a Religiilor, pe
urmele afacerilor lui Ionel Ruse. Aici se afla depus capitalul social al societ!"ii mixte
create cu S.C. Bucure%ti-Turism S.A., #i, în general, prin aceasta banc! #i-a derulat mai
toate afacerile, unele dintre ele fiind la un moment dat apreciate ca frauduloase. În
acela#i timp în care lucra la B.I.R., %andru era angajat drept consilier #i la Sitraco
Center, la Eliahu Rasin, fapt pe care Ruse nu îl cuno#tea.
În ultima parte a anului 1999 %andru Ion a insistat pe lâng! liderii sindicali de la Hotel
Bucure%ti s! sprijine privatizarea hotelului cu un grup de evrei americani (firma
Midway Trading, pe care el ar sprijini-o #i pentru privatiz!ri din sistemul petrolier
românesc). Imediat dup! câ#tigarea licita"iei #i încheierea contractului de vânzarecump
!rare, Ruse Ionel a p!r!sit "ara pe direc"ia Elve"ia pentru a-#i aranja finan"area
191
necesar! achit!rii la F.P.S. a p!r"ii sale din pre"ul ac"iunilor Hotelului Bucure%ti. Nu a
mai apucat s! î#i finalizeze afacerea. %andru Ion reactivase în decembrie 1999,
semnând ca "#ef oficiu juridic" al B"ncii Interna!ionale a Religiilor, o mai veche
plângere penal! împotriva lui Ruse, pentru o datorie aproape stins! în fapt. Aceasta a
condus la arestarea sa în Elve"ia, fiind apoi transferat în arestul Poli"iei Române (dup!
doi ani de arest a fost g!sit nevinovat de c!tre instan"a penal!), în momentul arest!rii

sale, Ruse nu mai era necesar! Scopul fusese atins: al"i poten"iali candida"i la licita"ia
F.P.S. fuseser! îndep!rta"i prin sperietoarea cu contractul Pargest (în Dosarul de
Prezentare) #i prezen"a firmei lui Ruse la licita"ie. Pachetul de ac"iuni a fost preluat de
la statul român mult sub pre"ul real, iar Ruse trebuia "inut acum la distan"! pentru a nu
periclita afacerea.
Dup! arestarea lui Ruse, Eliahu Rasin a procedat la eliminarea acestuia din firma
NONI VOIAJ, off-shore-ul cipriot Desca Investment Ltd. preluând 100% din capitalul
social al acesteia, adic!, indirect, 66,18% din S.C. Bucure#ti-Turism S.A. (Hotelul
Bucure#ti), f!r! acordul lui Ruse, #i înc!lcându-se astfel Partner-Ship-ul din noiembrie
1999. Totodat!, Eli Rasin a schimbat numele firmei în DOMINO INTERNATIONAL
HOTELS.
În perioada 12-24 decembrie 1999, dup! adjudecarea licita"iei de c!tre NONI-VOIAJ
s.r.l., autorul acestor rânduri a fost prezent la #edin"a comisiei de negociere din cadrul
F.P.S. Cu aceast! ocazie i s-a relatat de c!tre Eliahu Rasin, participant la negocieri ca
viitor proprietar, c! Hotelul Bucure#ti va fi integrat în lan"ul hotelier ungar Danubius
Hotes Group. De altfel, prin adresa nr. 7950/04.04.2000 depus! la F.P.S. "în aten"ia
dlui Radu Sârbu" de c!tre Eliahu Rasin în numele Noni Voiaj s.r.l., se spune: "a"i
propus s! analiz!m #i posibilitatea transferului contractului (de cump!rare a Hotelului
Bucure#ti) c!tre o societate str!in! de specialitate, DANUBIUS HOTELS RT din
grupul CP HOLDINGS LTD.-UK.". Rezult! c! Radu Sârbu i-a propus la un moment
dat lui Rasin s! cedeze contractul c!tre alt grup de evrei (unguri) cu centrul afacerilor
în Marea Britanie (implica"i Eric Rudosh, Bernard Shraer).
CE SE ÎNTÂMPL& CU VIZITELE OFICIALE ÎN ISRAEL!?
"Noi am verificat!... Nu noi, ci organe competente (nu vreau s! nominalizez), #i foarte
competente ale statului au verificat. Uite, S.R.I.-ul, ca s! nu ne mai ascundem dup!
degete! Da, S.R.I.-ul! %i pre#edintele Statului (Emil Constantinescu) a fost interpelat
în Israel de acest mare om de afaceri... Da! Este unul din cei mai boga"i oameni din
lume. Miliardar în dolari, nu în datorii. %i a trimis aceast! firm! (Noni-Voiaj s.r.l.), iar
reprezentantul lor în România sunt !#tia de la Sitraco Center (israelianul Eli Rasin)."
Astfel prezenta privatizarea Hotelului Bucure#ti, la 6.03.2000, Jean Babonea, omul
lui Radu Sârbu #i reprezentant al F.P.S. în A.G.A. de la Bucure#ti-Turism. Dar iat! ce
declara chiar Radu Sârbu la sfâr#itul anului 2000 (ambele declara"ii sunt înregistrate
audio):
192
"(Alin) Giurgiu îmi spune: «Nu dom'le, Noni Voiaj a fost cump!rat! de o firm!
evreiasc!!» %i, într-adev!r. În 3 Ianuarie 2000, când am ajuns în Israel, cu pre#edintele
Constantinescu, în Tel Aviv, la întâlnirea cu oamenii de afaceri, m! întâlnesc cu Eli
Rasin, care m-a interpelat în plen, #i a zis: «Noi vrem s! facem afaceri în România,
dar uite cum e cu F.P.S.-ul» - chestie pe care eu am înghi"it-o - #i c! "Noi vrem s!
cump!r!m!". Omul era cunoscut #i cu recomand!ri de la ambasador #i de la ata#atul
economic de la ambasad!." [În prezent Rasin este inculpat în România, dar s-a sustras
cercet!rii penale #i, în prezent, procesului penal, fiind ascuns în Israel.]
Dac! vizita oficial! în Israel din ianuarie 2000, a pre#edintelui Emil Constantinescu a
fost exploatat! de afaceri#tii vero#i pentru a practica cel mai ordinar #antaj #i trafic de
influen"! în scopul men"inerii unei privatiz!ri ce fraudeaz! statul român, s! ne mai
mire prezen"a lui Sorin Beraru #i a lui Shimon Naor (inculpa"i penal în România) la

întâlnirea cu primul ministru Adrian N!stase, pentru a-i bate acestuia cu pumnul în
mas!: " Vezi c! nu suntem singuri? Vezi c! #i noi suntem Israelul!". Sau putem spune,
mai degrab!, c! Israelul accept! #i promoveaz! o politic! de rapt economic asupra
României.
CU CE BANI AU PL&TIT ISRAELIENII?
Cele mai multe informa"ii în acest sens au ap!rut cu ocazia efectu!rii Raportului de
Expertiz! Contabil! Judiciar! din dosarul de cercetare penal! nr. 00161/2001 al
I.G.P., ce a stat la baza dosarului penal nr. 3422/P/2002 pe rol la Tribunalul Bucure#ti,
Sec"ia a II-a Penal!, Completul l, termen 13.03.2003. Astfel, la data de 10.03.2000
între firma DESCA INVESTMENTS Ltd. (off-shore-ul cipriot) în calitate de
"împrumut!tor" #i S.C. Noni Voiaj Impex s.r.l., în calitate de "împrumutat" a fost
încheiat un Contract de Credit pentru suma total! de 30.000.000. USD (în timp ce
DESCA, totu#i, era ac"ionar în NONI VOIAJ), într-adev!r aceasta ar fi fost suma care
ar fi încasat-o statul român, dac! pre"ul ar fi fost pl!tit la sfâr#itul lui aprilie 1999, sau
dac! Radu Sârbu nu ar fi "uitat" s! consolideze pre"ul în lei atunci când a semnat în
5.12.2000 Actul Adi"ional (total ilegal #i în afara mandatului s!u) la contractul de
privatizare al societ!"ii S.C. Bucure#ti-Turism S.A.
Totu#i, pân! la data 08.12.2000, acest contract de credit nu a func"ionat, deoarece
firma (off-shore cipriot) Desca Ltd., la rândul s!u a încercat s! ob"in! un credit de la
Leumi Le Bank Tel Aviv - Israel, dar nu avea cu ce s! garanteze acest credit.
Posibilitatea s-a ivit îns! prin bun!voin"! lui Radu Sârbu, a lui Mihai Com!nescu
(director general la S.C. Bucure#ti-Turism S.A.) #i a complicilor lor de la Hotelul
Bucure%ti, respectiv echipa directoarei economice.
În acest scop a fost necesar! înl!turarea din societate a directorului general adjunct
Stegaru Corneliu, care de"inea în original, în saffe-ul din biroul s!u titlurile de
proprietate asupra terenurilor societ!"ii Bucure#ti-Turism S.A.. Acestea i-au fost
cerute de Mihai Com!nescu, dar nu le-a putut ob"ine, în noaptea de 30 Noiembrie
2000 ("noapte a strigoilor" în tradi"ia româneasc!) Mihai Com!nescu #i acoli"ii s!i au
p!truns cu ajutorul a trei firme de body-guarzi (DeltaForce, V.V.T. #i Dragon Star)
peste Stegaru Corneliu, în biroul acestuia de la Hotel Bucure%ti, #i l-au evacuat for"at,
în acest sens fiind folosi"i #i unii lideri sindicali iresponsabili. În zilele urm!toare,
193
conform m!rturiei participan"ilor, au fost c!utate cu înfrigurare titlurile de proprietate,
fiind finalmente g!site #i preluate din saffe-ul acestuia. Peste câteva zile, o inspec"ie a
Departamentului de Control al Guvernului (condus la acea dat! de secretar de stat
Ovidiu Grecea) inspec"ie efectuat! prin inspectorul Victor Vasiliev, constat! c!
titlurile nu se afl! nic!ieri în societate #i se întocme#te în acest sens procesul-verbal
nr.10361/12.12.2000.
Dup! ob"inerea titlurilor de proprietate ale S.C. Bucure#ti-Turism S.A. de c!tre
infractori, persoanele interesate au cunoscut c! se pot demara procedurile necesare #i
pl!ti comisioanele aferente. Fostul #ofer de la F.P.S. al lui Radu Sârbu ar fi declarat
ziaristului A.B. de la ziarul Adev!rul c! a participat la mai multe întâlniri, în p!durea
B!neasa, între Radu Sârbu #i Eliahu Rasin, #i c!, la un moment dat, Radu Sârbu a
primit o serviet! plin! de bani, "ca în filme". Totu#i acest #ofer refuz! s! fie martor,
chiar dac! A.B. l-a înregistrat audio. (Nu s-a putut stabili data întâlnirii din "p!durea
B!neasa", chiar la începutul lunii decembrie 2000.)

Oricum, total ilegal, a#a cum se arat! #i în Rechizitoriul Parchetului de pe lâng!
Curtea Suprem! de Justi"ie, la 05 Decembrie 2000, Radu Sârbu semneaz! un Act
Adi"ional la contractul de privatizare al S.C. Bucure#ti-Turism S.A., înviind astfel o
tranzac"ie moart! ("rezolu"ionat!") #i dând posibilitate evreilor s! pl!teasc! în 15 zile.
La data de 08 Decembrie 2000, Domino International (fost! Noni Voiaj Impex s.r.l),
prin Desca-Cipru, respectiv Eli Rasin, ob"ine de la Leumi Le Bank - Tel Aviv un credit
de 25.000.000 USD, garantând creditul cu ac"iunile ce nu le dobândise înc! de la
statul român (înc!lcând astfel contractul de privatizare care prevede c! ac"iunile sunt
libere de orice sarcini, pân! la data transferului acestora), #i cu titlurile de proprietate
ale S.C. Bucure#ti-Turism S.A. (documentele ob"inute de Com!nescu în jurul datei de
01.12.2000 din biroul directorului general adjunct, evacuat for"at).
În aceea#i zi, contul firmei Domino International, deschis la ALPHA BANK
ROMÂNIA a fost alimentat prin dou! ordine cu suma de 21.352.747 de dolari
americani, în aceea#i zi Domino International Hotels s.r.l. vars! c!tre Fondul
Propriet!"ii de Stat suma de 540.863.367.717 lei, în fapt suma cu care a cump!rat
Complexul Hotelier Bucure#ti #i anexele sale (Hotel Apartamente: 174 de
apartamente + 20 de birouri; Hotelul Bucure#ti: 369 de camere duble, 46 camere
single, 24 de apartamente, 7 garsoniere; Complex Restaurant Cina; laborator de
cofet!rie + Cofet!ria Bucure#ti, Piscina Bucure#ti etc.).
Fa"! de suma de 21,352 milioane USD (dolari americani) virat! de c!tre Domino
(Noni Voiaj) statului român în 08 decembrie 2000 (în contul F.P.S.), în baza creditului
ob"inut la banca Leumi, în zilele de 13 #i 20 decembrie 2000 s-a mai alimentat contul
Domino (Noni Voiaj) cu 510.000 USD, apoi în 5 #i 7 februarie 2001 cu înc!
2.941.000 USD. Aceste ultime dou! sume, cca. 3,4 milioane USD nu î#i reg!sesc o
destina"ie în pl!"ile c!tre statul român pentru preluarea Hotelului Bucure%ti, dar sunt
acoperitoare pentru comisioanele acordate. S-a aflat c! Eliahu Rasin, "pentru a putea
demara o mare afacere", a c!utat cu disperare un împrumut de 1,5 milioane USD
înainte de 5 decembrie 2000, dat! la care Sârbu a semnat Actul Adi"ional.
Faptul ca Eliahu Rasin #i-a recuperat banii pe care i-a acordat drept comision este
dovedit cu prisosin"! de c!tre Raportul de Expertiz! Contabil! Judiciar! din dosarul
penal: "Asociatul unic al S.C. Domino International Hotels s.r.l., care este tot numitul
194
Eliahu Rasin, emite o Hot!râre prin care, începând cu data de 20.12.2000 persoanele
împuternicite s! semneze în numele #i pentru societate pentru cont BBB
2511.01.3593672 deschis la ALPHA BANK Sucursala Unirea, sunt Dan Z!treanu #i
Daniela Androanche". [So"ul acesteia ar fi fost cândva agent acoperit al serviciilor
speciale ale Ministerului de Interne. Când S.R.I. a aflat pozi"ia sa în cadrul U.M.
0692, acesta #i-a luat transferul grabnic la o firma privat!... Oricum, Eliahu Rasin nu a
fost de g!sit, motiv pentru care procesul penal privind privatizarea Hotelului
Bucure#ti s-a amânat pentru 6 luni, pân! în septembrie 2003.]
Cit!m ad-literam din Raportul de Expertiz! Contabil!: "Din acest cont [al DOMINO
INTERNATIONAL de la Alpha Banck] au fost efectuate vir!ri de sume:
2.747.530 USD #i 175.380 USD la BANK LEUMI, sucursala din Londra, în contul
MONILEN ENTREPRISES LTD, invocându-se contractul de comision (?) nr.
1230/30.12.1999, încheiat între S.C Noni Voiaj s.r.l., reprezenta de Eliahu Rasin #i
Monilen Entreprises Ltd. reprezentat! de Daniela Andronache (omul de încredere al

lui Eliahu Rasin, totodat! secretara sa la SITRACO CENTER). Conform acestui
Contract, MONILEN ENTREPRISES LTD. s-a obligat s! acorde asisten"! în afaceri
S.C. NONI VOIAJ S.R.L. în vederea achizi"ion!rii acestui pachet majoritar de ac"iuni
ale S.C. Bucure%ti-Turism S.A. Acest contract este practic f!r! obiect [se arat! în
Raportul de expertiz!], deoarece s-a încheiat ulterior adjudec!rii licita"iei de c!tre
S.C..NONI VOIAJ IMPORT EXPORT S.R.L., conferind o aparent! legalitate
transferului extern a sumei de 2.920.000 USD". Firma Monilen Entreprises Ltd. este
un off-shore cipriot creat de c!tre Eli Rasin în 1997 în Cipru, împreun! cu al"i evrei,
cu care controleaz! majoritatea afacerilor sale din România.
În decembrie 2000, reprezentan"ii "noului proprietar" al Hotelului Bucure%ti,
prezentau într-o "#edin"! cu salaria"ii" lan"ul hotelier care va opera Hotelul, anume
lan"ul hotelier Park Platza, acela#i pe care îl anun"ase #i Ionel Ruse în 1998. Ace#ti
"noi proprietari", întreba"i de salaria"i cine sunt proprietarii off-shore-ului Desca
Investment Ltd. au r!spuns astfel:
- 40% Europa-Israel Group (S.U.A. ?),
- 40% Red %ea (Israel) #i
- 20% A.R.A. Ltd.
Reg!sim în aceast! structur! firma lui E.Papouchado, Red &ea. Acesta este îns!
partenerul de afaceri al israelianului Motti Zisser, realizând în mod curent investi"ii
comune.
Comunicatul de pres! al firmei DOMINO din 14 martie 2001 prezint! îns! o nou!
situa"ie: off-shore-ul Desca a vândut afacerea (Hotelul Bucure#ti) unei firme olandeze
(BEA Hotels BV) de"inut! în totalitate de firma Elscint Ltd-Israel (controlat! de Motti
Zisser), prin firma Elbit Medical Imagining Ltd. Alt subsidiar al Elbit Medical, firma
Piaza Centers (Europe) BV ar de"ine 11 mall-uri în Ungaria #i alte 15 "proiecte" în
Europa central! #i r!s!ritean! (printre care #i în ora#ele Bucure#ti, Timi#oara, Bra#ov).
Acela#i comunicat ar!ta c! Hotelul Bucure#ti va fi transformat în hotel de lux. la
nivelul de 5 stele interna"ionale, urmând a fi renovat. În sfâr#itul comunicatului se
195
ar!ta c! Elscint Ltd. este la curent cu faptul c! Hotelul Bucure#ti este a doua cas!
pentru membrii Parlamentului Român.
De când s-a privatizat, Hotelul Bucure%ti a fost formal plasat de la un proprietar la
altul. A#a cum am ar!tat, folosindu-se de interpretarea abuziv! a uneia dintre clauzele
actului numit Partnership Agreement, Eliahu Rasin, artizanul privatiz!rii Hotelului
Bucure#ti, a procedat la sfâr#itul anului 2000 la eliminarea lui Ionel Ruse din firma
NONI VOIAJ, off-shore-ul lui Rasin, DESCA INVESTMENT Ltd, preluând 100% din
capitalul social al acesteia, adic! 66,18% din S.C Bucure#ti-Turism SA. Totodat! el a
#i schimbat numele firmei în DOMINO INTERNATIONAL s.r.l.
În martie 2001, Rasin a vândut îns! afacerea, capitalul social al DOMINO/NONI
VOIAJ fiind integral preluat de la Desca-Cipru de c!tre Bea Hotels -Olanda pentru 27
milioane dolari. Rezult! c! din aceast! specula"ie Rasin a ob"inut rapid un profit de
minim opt milioane dolari, pe seama statului român.
La rândul s!u, Ionel Ruse se afla în acel moment în imposibilitatea de a-#i ap!ra
drepturile, fiind arestat în urma unei sesiz!ri a B!nci Interna"ionale a Religiilor,
semnat! de #eful Biroului Juridic al b!ncii, Ion %andru, a#a cum am ar!tat. Mandatara
lui Ruse, Domnica Koszler, revendicând dreptul lui Ionel Ruse asupra a jum!tate din

pachetul majoritar de ac"iuni al Hotelului Bucure#ti, reu#e#te s! ob"in! la 5 August
2001 o sentin"! a Tribunalului Municipiului Bucure#ti (dosar 5871/2001, Sec"ia a III-a
civil!) prin care se dispune sechestrarea bunurilor mobile ale firmei Domino de la S.C.
Bucure%ti-Turism S.A. (pachetul de ac"iuni) pân! la definitivarea cauzei. Aceasta face
ca Registrul Comer"ului Român s! blocheze orice înregistrare (tranzac"ie) privind
ac"iunile Hotelului Bucure#ti, dar inventivitatea israelienilor se dovede#te #i diabolic!
#i infrac"ional!. Ce fac patronii israelieni în aceast! situa"ie?
La 30 August 2001 (înregistrând îns! documentul în secret la S.C. Bucure#ti-Turism
S.A., sub nr. 8369/ 30.09.2001) israelienii semneaz! (prin Dan Z!treanu în numele
firmei DOMINO) cu banca LEUMI LE ISRAEL din Tel Aviv un "Contract de Garan"ie
#i Gaj pe Ac"iuni", invocând actualizarea (?) "contractului de împrumut" de 25
milioane dolari din data de 8 decembrie 2000, punând astfel pachetul majoritar de
ac"iuni al Hotelului Bucure%ti la dispozi"ia b!ncii israeliene #i sfidând sentin"a
instan"elor române#ti anterioar! cu aproape o lun! perfect!rii contractului, dar #i
sechestrul penal instituit asupra ac"iunilor de c!tre organele de anchet! penal! din
România. Mai mult ei majoreaz! creditul de la 25 milioane de dolari, la 30 de
milioane, pentru a mai stoarce 5 milioane de dolari din "afacerea Hotel Bucure#ti".
Toate aceste fapte demonstreaz! c! pe fondul contest!rii în instan"! a privatiz!rii
Hotelului Bucure%ti, #i a începerii urm!ririi penale fa"! de cei implica"i în privatizare
recent punându-se chiar sechestru asiguratoriu pe averea acestora (de fapt numai pe
un apartament al lui Radu Sârbu) se fac nestingherit felurite manevre #i inginerii
pentru ca Statul Român s! nu-#i mai poat! recâ#tiga drepturile legitime, eventual s! nu
mai poat! recupera Hotelul, sau s! recupereze o epav! din care s-a stors tot #i s-a
vândut tot (ceea s-a #i întâmplat în perioada decembrie 2002 - martie 2003).
Faptul c!, imediat dup! privatizare, Hotelul Bucure%ti a fost vândut #i revândut nu mai
poate fi negat, un comunicat pe internet al Elscint-Israel de la începutul anului 2001
arat! chiar c! firma a pl!tit 27 milioane de dolari pe pachetul majoritar al S.C.
196
Bucure%ti-Turism S.A., (asta în timp ce statul român încasase doar 21 de milioane
USD). Surse din Tel Aviv ne-au confirmat c! pe 16.10.2001, s-au semnat alte "acte de
vânzare" (sau de "transfer") a societ!"ii, prin noi inginerii economice, unul dintre
semnatari fiind chiar Motti Zisser, ac"ionar semnificativ #i la Europa-Israel Group (cu
care controleaz!, de fapt, 10% din Banca Leumi Le Tel Aviv, b!gat! pân! peste cap în
afacere).
Luni 22 octombrie 2001, la Hotelul Bucure#ti a avut loc un "consiliu de conducere"
organizat ad-hoc de c!tre Motti Zisser. Scopul acestei #edin"e a fost acela al unei
"repeti"ii generale" pentru Consiliul de Administra"ie ce a avut loc la Londra, joi 25
Octombrie 2001. În afar! de schimbarea managementului românesc cu managementul
Park Platza, pe ordinea de zi a întrunirii de la Londra s-a aflat adoptarea deciziilor de
majorare de capital la S.C. Bucure%ti-Turism S.A. cu cea. 1-1,5 milioane USD. Acest
fapt trebuia s! conduc! în final la situa"ia ca, "controversatul" pachet majoritar de
ac"iuni, preluat infrac"ional de la statul român (F.P.S.) de c!tre firma DOMINO
INTERNATIONAL (NONI VOIAJ) s! devin! peste noapte nemajoritar. La rândul ei,
aceast! strategie a fost generat! de posibilitatea ca privatizarea s! se anuleze în
instan"a penal! sau comercial!, cele peste 1.450.000 ac"iuni s! se întoarc! la Statul
Român, iar afacerea s! fie pierdut! din mân!.

În prezent, a fost redeschis! problema major!rii de capital, invocându-se necesitatea
investi"iei asumat! prin contractul de privatizare (4106/1999) de un milion USD
pentru "ameliorarea condi"iilor de mediu", dar socotelile le-au fost date peste cap de
noua lege a valorilor imobiliare 525/2002.
Astfel, a fost adoptat! majorarea capitalului social prin Hot!rârea Adun!rii Generale
Extraordinare a Ac"ionarilor de la S.C. Bucure#ti-Turism S.A. din 9 Octombrie 2002,
ce a fost adoptat! cu înc!lcarea legii, neefectuându-se prealabila introducere în
capitalul social a terenurilor societ!"ii, prin emisiune de ac"iuni în favoarea Statului
Român, terenuri pentru care s-a ob"inut certificatul de proprietate înc! din anul 1994.
Legea Privatiz!rii (O.U.G. 88/1997), ari. 32.2, - punct 3: "în cazul în care eliberarea
certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmat!,
anterior privatiz!rii, de majorarea corespunz!toare a capitalului social, sau dac!
certificatul se elibereaz! dup! privatizare, capitalul social se majoreaz! de drept cu
valoarea terenurilor, care va fi considerat! aport în natur! al statului..., în schimbul
c!reia se vor emite ac"iuni suplimentare ce vor reveni de drept institu"iei publice
implicate".
Hot!râre de Guvern nr.577/2002 (Normele Metodologice de aplicare a O.U.G.
88/1997 privind privatizarea) art.142, punct b: "Dup! primirea certficatului de atestare
a dreptului de proprietate asupra terenurilor, în adunarea general! a ac"ionarilor se
aprob! majorarea capitalului social cu valoarea terenului".
Actualii administratori evrei ai S.C. Bucure%ti-Turism S.A. nici nu se gândesc îns! s!
respecte #i s! aplice legea, deoarece transformarea valorii a circa 20.000 m2 suprafa"!
a terenurilor de incint! în ac"iuni ale statului român ar d!râma controlul israelienilor
asupra Hotelului Bucure%ti, situa"ie similar! celei de la Tepro Ia#i, când proprietarii
cehi au pierdut pozi"ia majoritar! #i controlul societ!"ii române#ti, f!r! a mai recupera
nici sumele cu care cump!rase de la stat primul pachet de ac"iuni. C! evreii #tiu s! î#i
197
vad! interesul, aproape c! nici nu îi putem condamna, de#i încalc! legea #i
prejudiciaz! statul român, ceea ce r!mâne de neiertat este îns! pozi"ia responsabililor
români, a func"ionarilor statului, care închid ochii cu bun! #tiin"!, pân! la cel mai înalt
nivel, dând cu piciorul unei propriet!"i de cel pu"in 10 milioane de dolari (valoare de
pia"! minim! a 20.000 de m2, teren în plin centrul capitalei, pe Calea Victoriei nr. 63-
81). În num!rul viitor vom reveni cu detalii uluitoare privind corup"ia de la cel mai
înalt nivel în stat legal de acest aspect, precum #i de mu#amalizarea cazului Hotel
Bucure#ti.
În octombrie 2002, administratorii israelieni de la Hotelul Bucure#ti (S.C. Bucure#ti-
Turism S.A.) nu au respectat nici Legea Valorilor Mobiliare (525/2002, privind
aprobarea O.U.G.28/2002), deoarece "Raportul de actualizarea valorii imobilizate"
trebuia efectuat (conform punctului 6 al art. 116) al legii, astfel: "La actualizarea
valorii activelor imobilizate se vor lua în calcul:
- rata infla"iei înregistrat! între data ultimei lor evalu!ri sau actualiz!ri #i data
convoc!rii adun!rii generale a ac"ionarilor de majorare a capitalului social, pecum #i
- valoarea de pia"! a bunurilor respective"
"Raportul de actualizarea a valoni imobilizate" adoptat de patronii israelieni, în folos
propriu, la adunarea general! a ac"ionarilor de la S.C. Bucure%ti-Turism S.A. pentru
efectuarea major!rii de capital în octombrie 2002 stabile#te valoarea unei ac"iuni la

130.207 lei, adic! total valoare (la 2.200.000 ac"iuni), cca. 290 miliarde lei. Situa"ia
este flagrant!, deoarece valoarea de pia"! a întregului patrimoniu al S. C. Bucure#ti-
Turism S.A. a fost stabilit! de c!tre Fondul Propriet!"ii de Stat la 1.000 miliarde lei,
când a scos la vânzare ac"iunile ce le de"inea, în anul 1999, adic! la peste 20
dolari/ac"iune.
În aceste condi"ii apar ca nereale/eronate/false valorile stabilite pentru o ac"iune la
S.C. Bucure%ti-Turism S.A. de c!tre A.G.E.A. din 09.10.2002 (130.207 lei/ac"iune,
circa 4 dolari pe ac"iune) în favoarea ac"ionarului majoritar (Domino International
Hotels s.r.l.), pentru ca acesta s! ob"in! cât mai multe ac"iuni pentru o cât mai mic!
sum! (echivalentul a un milion USD la data major!rii de capital).
Israelienii care au determinat adoptarea Hot!rârii A.G.E.A din 09.10.2002, invoc!
necesitatea acestei emisii de ac"iuni "în vederea îndeplinirii de c!tre ac"ionarul
majoritar al societ!"ii, respectiv Societatea Comercial! DOMINO INTERNATIONAL
HOTELS s.r.l. a obliga"iilor asumate prin contractul de privatizare nr.
4106/24.12.1999", dar, în prezent, acest contract face obiectul Dosarului Penal
3422/2002 pe rolul Tribunalului Bucure#ti-Sec"ia a II-a Penal!, Completul 1 (inculpa"i
Radu Sârbu #i israelienii Eliahu Rasin #i Robert Badner, actualmente administrator la
Eurom Bank, fosta Banc! Dacia Felix), Rechizitoriul Parchetului de pe lâng! Curtea
Suprem! de Justi"ie, cerând anularea contractului de privatizare 4106/24.12.1999
(invocat în convocarea A.G.E.A.} #i confiscarea pachetului majoritar de ac"iuni de la
S.C. Bucure%ti-Turism S.A., de"inut pe moment de S.C. Domino International Hotels
s.r.l. În acest context (al anul!rii privatiz!rii, cerut! de Parchetul General), majorarea
de capital adoptat! prin Hot!rârea A.G.E.A. din 09.10.2002 reprezint! o inginerie
menit! s! men"in! controlul asupra S.C. Bucure%ti-Turism S.A. de c!tre firma
israelian! care a beneficiat de o privatizare frauduloas!.
198
- În cursul anilor 2001-2002 la Hotelul Bucure%ti, aflat deja în proprietatea
israelienilor de la Elbit Medical (Elscint) au ap!rut o serie de persoane care nu pot s!
nu trezeasc! interesul serviciilor de informa"ii române#ti:
- Ilan Rogenstein, adev!ratul director economic al Hotelului Bucure#ti sub israelieni,
"noua eminen"!" cenu#ie, tân!r!, a Mossad. De#i "oficial" (cu contract) Ilan apare în
S.C. Bucure%ti-Turism S.A., odat! cu perfectarea contractului de management cu Park
Platza de la sfâr#itul anului 2001, acest individ a r!mas (nejustificat!) ca salariat în
Hotel Bucure%ti pân! în prezent, de#i "contractul de management" a fost întrerupt din
octombire 2002. De#i "oficial" acesta a ap!rut la Hotel Bucure#ti la sfâr#itul anului
2001, în posesia ziarului Adev!rul se afl! fotografii de la conferin"a de pres! din
martie 2001 a noilor proprietari de la Hotelul Bucure#ti, în care apare #i Ilan
Rogenstein.
- Marian Schwartz a intrat în primul Consiliu de Administra"ie "privat" al Hotelului
Bucure#ti, fiind ofi"er (r) al serviciilor de informa"ii din Israel Shin Beth, în prezent
simplu colaborator Mossad, aflându-se sub ordinele Tonyei Halperin #i apropia"ii
acesteia.
- Tonya Halperin, în solda Mossad, locuie#te la Hotel Apartamente.
- A. Libermann, locuie#te din partea ELBIT-Israel la Hotel Apartamente vis-â-vis de
sediul S.R.I.. Poate cea mai important! activare a Mossad. S-a deplasat în România la
comanda lui MZ, a fost cazat la Apartamente Hotel Bucure%ti din ordinul Raselei

Lavin #i are principala misiune de salva contractele Elbit în România. O "delega"ie"
compus! din Rasela Lavin #i al"i israelieni au vizitat Hotelul Bucure#ti în august 2001.
Cu aceast! ocazie, de pe terasa Hotelului a fost îndelung filmat sediul S.R.I., "cl!direa
I.P.I.U.", comentându-se c! acolo este "secret service", "securitatea", "the S.R.I.". Tot
în aceea#i zi a fost înconjurat! "cl!direa I.P.I.U." de c!tre delega"ia israelian!.
199
Prelucrare dupa site-ul
http://www.homepagez.com/dezvaluiri/index.html
de
www.misiune-ortodoxa.ro
2006
200