ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia....

upload.wikimedia.org

ACADEMIA ROMANA - upload.wikimedia....

aa

ANALELE A. IL-TOINI. XXXVL-MEAL SECT. ISTORICE. NO. 13.

I j

_

--

ACADEMIA ROMANA

DOUA INSCRIPTII NOUA

GASITE LA

MANASTIREA BISTRITA (NEAMT)

DE

N. IORGA

MEMBRII AL ACAS... ROMANE.

EXTRAS DIN:

ANALELE ACADEMIEI ROMANE

Seria II. 1.0111. XXXVI.

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

BUCURETI

LIBRARI1LE SOCEC- & Comp.

LEIPZIG

OTTO HARRASSOWIT7.

- I

1 AI. I II

- L

VLIkANiffi

d4Zit.sP

'0"ULAia

1913.

Pretul 20 bani.

§i

C. SFETEA

VIENA

e

GEROLD & COMP.

35.72G

ft


,

.

Analele Societhtii Aeademice Komi ine. Seria I :

Tom. IXI. Sesiunile anilor 1867-1878.

knalele Aeademiei Romane. Seria II:

Tom. IX. Desbaterile si inemoriile Academiei In 1879-1888.

Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1878-1888 .. 2

Tom. XIXX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.

Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 .

2

Tom. XXLDesbaterile Academiei in 1898-9 . 5

. XXLMemoriile Seetiunii Istorice . . . . . 6.

. XX/1.Desbaterile Academiei in 1899-1900 .

. 6.

XXII. Memoriile Sectiunii Istorice 3.

, . XXIII.Desbaterile Academiei in 1900-1901 5.

, XX./11.Memoriile Sectiunii Istorice .

4

. XXIVDesbaterile Academiei in 1901-2

6.--

. XX/V.Memoriile Secfiunii Istorice .

. 3.

XXV.Desbaterile Academiei in 1902-3 5,50

. XXVI.Desbaterile Academiei in 1903-4 5

. XXVI.Memoriile Sectiunii Istorice . .

.. 5.

. XXV//.Desbaterile Academiei in 1904-5

. 8.

XXVILMemoriile Sectiunii Istorice 4.

, XX MI. Desbaterile Acaderniei in 1905-6 5.

. XXVIILMemoriile Sectiunii Istorice 6

a. XXIX.Desbaterile Academiei in 1906-7 6

. XXIX.Memoriile Secfiunii Istorice

. 8.

XXX.Desbaterile Academiei in 1907-8 . . . . .

.

5.

XXX.Memoriile Sectiunii Istorice . .

. . . ..... . . . 6.

Despre censura in Moldova. IV. Censura sub Grigorie Ghica si desfiintarea

ei, de Radu Rosetti . . . . . ..... . . . . . . . 1.

Cetatea Neamtului dela podul Dambovitei in Muscel, de I. Puscariu. ,20

Notita despre monetele lui Petru Musat, de Nicolae Docan . . . 1.

Lupta intre Dracuiesti si Danesti, de A. D. Xenopol . . . . . . 1.

Contributiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin,

Tudosie Dubai', Vasile Damian), de Const. Giurescu . . . . . ,40

Inscriptiile dela Cetatea-Alba si stapanirea Moldovei asupra ei,

de I. Bogdan . . . . . . . . .

1.

Docurnentul Razenilor din 1484 si organizarea armatei moldovene

in sec. XV, de I. Bogdan . . . . . . . . ...........

Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908

Tom. XXXI. 2.

1.

. . .

Desbaterile Academiei in 1908 9 ...... . . . . . . .

, 5.

XXXI.Memoriile Sectiunii Istorice . . . . 10.

, ......... . .

.

.

f

-....

Patruzeci si doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. ,20

Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti . . ,50

Letopisetul lui Azarie de I. Bogdan . . . . . . . . . . . 1,60

Cum se cautau mosiile in Moldova la inceputul veacului XIX.

Condica de rafueala a Hatmanului Raducanu Roset cu vechilii

lui pe anii 1798-1812, de Radu Rosetti . . . . . . . 1,50

Originile asiro-chaldeene ale greutAtilor romane, de Mihail C. Sufic ,20

Arhiva senatorilor din Chisindu si ocupatiunea ruseasca dela

1806-1812. I. Cauzele rasboiului. Inceputul ocupatiei, de Radu

Rosetti . , . . ...

2.

Negru Voila $i epoca lui, de Dr. At. M. Marienescu . . . . . . . ,50

Criminalitatea in Romania, dupa ultimele publicatiuni statistice,

de I. Tanoviceanu . . . ..... . . . . ,30

A rhiva senatorilor din Chisindu si ocupatia ruseasch dela 1806-1812.

II. Negotierile diplomatice si operatiunile militare dela 1807 1812.

a Amanunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti 1,50

Unionisti si separatisti, de A. D. Xenopol

. ...... .

XXXII. ,50

Desbaterile Academiei in 1909-1910

. XXXI/. 5.

Memoriile Sectiunii Istorice . . . . . . . . . .

1.iri despre veacul al XVIII-lea in terile 14.

noastre dupa corespondente

diplomatice straine. I. 1700-1750, de N. Iorga . . . . . ,50

Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.

III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812,

Rosetti

de Radu

-

1,60

IV. Amanunte asupra Terii-Romanesti dela

Radu Rosetti

1808 la 1812, de

9

Despre elementele cronologice in documentele românesti, de N.

- . V

.

'

, ,

.,.

-

-

...... . . . . . . . . . . .

Docan, . . . . . . 1,20

de A. D. Xenopol . . . . ....... . .

,50

Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Romane,

Studii privitoare la numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie

si documente, de N. Docan

.

,60

L. B.

'

t,

.-


CACADEyifi

kap

tia*

DOUA INSCRIPTII NOUA

GASITE LA

MANASTIREA BISTRITA (NEA MT)

DE

N. -COMA.

Membru al Academiei Romanè.

qedinta dela 25 Octomvrie 1913.

Cladita din piatra, de Alexandru cel Bun, pe locul lácasului de

lemn al calugarilor, de datina athonita si de limb:a slavona, ai lui

Nicodim, manastirea Bistrita, de langä targul, mult mai nou, al

Pietrei sau, mai deplin, al Pietrei-1ui7CrAciun, dupâ stânca in umbra

cáreia a fost intemeiat, trebuià sä ramble, in intentia etitorului,

mauzoleul dinastiei i locul unde cálugarii aveau s5, insemne, an

de an, imprejurArile mai insemnate din vieata ei, rämaind astfel,

subt amandouá aSpectele, ca un «St. Denis» al principatului. De

aceea el fu darnic cu ctitoria sa, dandu-i vama Bacaului, ca i, la

1422, vama Barladului, una din cele mai bogate (1), apoi, la 1428,

o numb de Tigani, treizeci si una de familii, subt un «cneaz» (Imprumutat,

ca i Voevodul, dela noi, c'and cu stramutarea lor in

aceste 01.0), pe tang& «douasprezece bordeie (Kinn) de Tatari»,

unii cu nume turanice: Ciabalaiu, Boris, altii, botezati i numiti

deci asa, de frumos româneste ca Toader, Lucaciu i Palmes (2).

Putin inainte de moartea sa, la 6 Fevruarie 1431, Alexandru mai

&Anna, lui «chir Vasilie», staretul Bistritei, Inca o vama: a Taz-

Mului, de catre Ardeal, patru prisaci : una la Prut, alta pe Cernauca,

a treia pe Ichil, a patra pe Botna, in Basarabia de mai

tarziu i, lueru foarte interesat, «o marastire a . Sfantului Nicolae

(1) Hasdeu, Archiva istoricd, II, p. 132.

(2) Ibid., p. 121.

-

Analele A. R. Tom. X.XXVI. Mee.or iile Sect. Istorice. 1

l

4

. 7

I )

:

t"


2 N. IORGA 442

unde a fost (descalecator) Huba, cu satul i cu morile i silistea

dela Nichid» (1). Peste douazeci de ani, Alexandrel, nepotul de fiu

al Intemeietorului, adaugea, lacurile Botnei, pescarii pe Nistru i o

prisaca, scutite de vamesul Tighinei (2).

Aici au fost coborite, de fapt, trupurile Doamnei Ana si lui

Alexandru el insus. Inscriptii nu fura sapate cu acest prilej, dar,

când tefan cel Mare isi fáeü i aici innoirile, adaogirile . si infru-

musetarile, se pusera pietre pe amandoua mormintele. Se stie ca se

pastreaza numai al Doamnei Ana, ca «mama a lui Ilie (w lipseste,

se pare, de sus, dar i cronica bistriteana (3), are hue) Voevoth.

0 insemnare in josul mormantului, foarte bine pastrat, inseamna

si numele egumenului de atunci (cam de prin 1490), Grigorie. La

25 Iunie 1494 se atarna clopotul, pastrat Inca, si la 1498, 13 Septemvrie,

se ispravia clopotnita, cu paraclisul Sf. loan dela Suceava(4).

Astfel Stefan, care intari manästirii i egumenului, «popa Eustatie»,

pe langa vama dela Tazlau, i aceea din Bacau, cu bezmenul

targovetilor i mori (5), si chiar cu satul de Unguri Lucacestii, cu

schitul i prisaca lui Teofan, la Calugara, avu si el cuvenita evlavie

fata de lacasul bunicului sau, unde immormanta pe fiul sau Alexandru.

Dar dupa el, celálalt fiu, i mostenitor, Bogdan, si Domnii urmatori

ai Moldovei o uitara. De aceea cronica neamului lui Alexandru

eel Bun, continuata pe larg i pentru epoca lui Stefan insus,

se opreste in:mijlocul Domniei lui Bogdan, la 1508.

Vieata intregei teri se indrepth de altfel catre Rasarit, unde si

paza necontenita impotriva Tatarilor opri Intr'o bunä parte din

stapanirea lor i pe Bogdan si pe flul sau Stefanita. Numai subt Petru

Rares, legaturile cu Ardealul tree pe planul intaiu, i aceasta parte

de Apus a Moldovei, de &afro munte, pare ca invie. Gaud, la 1538,

tradat de boieri i urmarit de Turci, Rare§ apuca drumul catre

Ciceul sau ardelean, trecand prin codrii Neamtului, peste culmea

care se chiama Inca Muntele lui Patru Vodap, el se opri o clipa,

Invins si far& nadejde, parasit de toti, la mormantul strabunului.

Dand mai : tarziu .calugarilor, in fruntea carora state& pe atunci

(1) Ibid., p. 122.

(2) Ibid., p. 141.

(3) I. Bogdan, Cronice inedite, Bucuresti 1895, p. 35.

(4) Iorga, Inscriptii din bisericile Romdniei, I, pp. 41-2, n-le 91-2.

(5) Hasdeu, 1. c It,

p. 154. Cf. ibid., p. 113. Apoi Docunientele Callimachi, 1, pp.

526-7 (235).


,

-443 MANASTIREA BISTRITA (NEAMT).

Serapion, satul covurluian Mojestii, cu morile lui, el arata ea «si

eu am fost miluit cand nu putin se pornise mania lui Dumnezeu

asupra mea si pre tam noastra a Moldovei: Imparatul Tarigradiilui

Suliman Sultan s'au pornit ca sa vie cu toata puterea sa in

pamantul nostru, pentru pacatele noastre, iar mai vartos ale mele.

Atuncea am vazut ca nu voiu putea, sa le stam impotriva, i, lasand

()stile mele, am fugit, si am ajuns la manastirea Bistritei, i, intrand

'In sfânta biserica, am cazut la pamant inaintea sfintelor icoane, si

-mult am plans, asijderea i egumenul si tot soborul langea, impreuna

cu mine, cu fierbinti lacrimi, si am dat fagaduinta lui Dumnezeu

i preacuratei lui Maice ca, de ma voiu intoarce iaras la

scaunul meu cu bine si biruitor, atunce din temelie voiu inol

sfânta manastire a Adormirii Preacuratei Fecioare, iar parintii Inca

au immultit ruga catra Dumnezeu, dand multe laude, facand denie

pentru mine i, dandu-le sarutare, am zis: Parinti sfinti, rugati pre

Dumnezeu si ma iertati. i m'am despartit de dansii i m'am dus

, prin locuri pustii, si am iesit la Iasi, i, cu mila lui Dumnezeu ei

acoperemantul Preacuratei Maice i ruga tuturor Sfintilor biruind,

am luat iaras Scaunul meu, i mi-am adus aminte de fagaduinta

mea, i, Indatà, trimitand, am innoit din temelie sfânta manastire,

-facand imprejur i zid, i pe din launtru am Impodobit-o, infrumusetand

cu o biserica Imparateasca Adormirii Prea Sfintei Nascatoare

de Dumnezeu la Bistrita» (1).

Pe aceastä vreme, pe langa Teofan egumenul, manastirea ada-

'postia pe proegumenii Filoteu, Partenie Tahate, pe opt ieromonahi,

«popi» din scoala lui Nicodim,- unul de loc din Roman, sase ierodiaconi,

toti carturari, un calugar carturar i un mare numar

de a monahi prosti» (2). Inca in Domnia lui Rare§ se Ingroapa

aici, peste oasele lui Alexandru, ale lui Stefan, i poate si ale sotului

ucis, Cneajna, vaduva lui Stefan Lacusta (3).

In astfel de conditii Bistrita, oricat ar fi fost Intrecuta de Putna

si Pobrata, cu mormintele Domnilor celor noi, nu putea sa, fie

parasita cu totul. De aceea Alexandru Lapusneanu o reface, in

(1) Uricariul, IV, pp. 421-4, dup5. Condica mânfistirii (cf. Studii i doe., XVI, p. 235).

Boierii sunt cei din actul dela 27 Maiu (ibid., XVIII, pp. 124-6), ceeace-1 arata autentic

'( aTomcea pircblabul de Cetatea-ABAD e In loc de: a$andru ei Tampon, parcalabi de

-Cetatea-Noulio). Pentru Serapion, Hasdeu, Archiva istoricd, Is, p. 26.

(2) Hasdeu, 1. c., pp. 26-7.

.,_ (3) Iorga, Inscriptii din bisericile Romanist, I, p. 37, no. 83.

:J

3


4 N. IORGA 444

mai mare, la 1554, ispr'avindu-se lucrarea in ziva de 26 Maiu (1).

Peste cativa ani, la 1564, se immormanteazä in notia cládire un

episcop Simion, poate de Roman (2).

Joan Voda cel Cumplit intaria Bistritei Tigani in 1572 (3).

Petru Schiopul, puind sa se ridice dela Báläte§ti (Putna), trupul

lui Iva§co Golescu, pribeag in Ardeal i apoi In Moldova, pe .

vremea lui Petru Cercel, Ii dAdea loc de odihná la Bistrita (4).

Si Nestor Ureche alma subt lespezile dela Bistrita un mort din

neamul sAu. In sfar0t, la venirea sa in Moldova, nici Mihaiu Viteazul

nu uita dijma de albine a cálugarilor (5). La 1589, Ba§ota

pivnicerul ii fixase hotarele (6), pentru care era In ceartá i cu

Nastasia sora Movileti1or. CAci de aici era «de postrig», de origine,.

Mitropolitul Gheorghie (7), care le dä i mo0i.

Pe aceastá vreme inceteazä inscriptiile cu totul. Mai pe urma

neva, documentele ne vorbesc Inca de Bistriteni. Ii vedem culegand

vama cea mai mica din Bacau (8), trimetand vite i grail peste

hotar(9); parcalabia Oituzului §i mortasipia Bacáului o pastrara," pan&

pe la 1800 (10). Dar in toatä corespondenta ora§ului omonim din

Ardeal cu egumenii Moldovei Bistrita nu apare niciodatá, In tot .

cursul veacului al XVII-lea. Dup5, 1630, de alminterea,la 1646

erau vreo 20 de cAlugäri, cu egumenul Teodosie (11), tacerea seface

asupra ei §i in actele domne0i. Manastirea era cu totul decàzutá

la 4 Maiu 1677, camel Safta, vaduva lui Gheorghe Vodá

Stefan, 0 värul ei, Pätra§cu Pitarul, fiul Spátarului Dumitrwu

(Boul), urma0 ai lui Alexandru, o inchiná Ierusalimului (12).

.

5

(1) Inscriptii, 1. c., p. 37, no. 83.

(2) Ibid., p. 41, no. 8.

(3) Hasdeu, Arhiva istoria, I', pp. 133-1.

(4) Inscriptii, I, pp. 39-40, no. 87; Hurmuzaki, XI, p. 904.

(5) Hasdeu, Arhiva istorica, P, p. 117. Tigani dati de Ieremia Movi1, Hurmuzaki, XI,

pp. 907, 908, 909. i scutire de vacárit (1606), ibid., pp. 908.

(6) Ibid., pp. 898, 903.

(7) Ghiblnescu, Surete i izvoade, III, pp. 19-20, 165-6.

(8) Ibid., p. 221, anul 1610.

(9) Ibid., p. 135, anul 1612.

(10) Documentele Callimachi, I, pp. 87-8 (43) ; Studii i documente, XXII, p. 10.

(11) Ghibgnescu, 1. c., pp. 219-20. Un Neat er proigumen, 165-6.

(12) Uricariul, XXII, pp. 375-7; Hurmuzaki, XIX, la aceastá dat6; Documentele

Calli-

machi, I, p. 527, no. 237 (egumenul Zaharia la 1816).Boiestii erau Nernteni (Studii I,

documente, XI, p. 91, no. 1921. Cf. ibid., no. 195.

S.


.

445 MINASTIREA BISTRITA (NEAMT).

De aceea e binevenith descoperirea, de phrintele egumen protosinghelul

Ghenadie Caraza, a doua' pietre cu inscriptii, cari

apartin sfarsitului secolului al XVI-lea sau inceputului celui al

XVII-lea i cari se pAstreazá acum in vechile case ale administratiei

man Astiresti.

Incepem cu cea mai rAu pAstratA, al carei . rost nu se poate

deslusi.

Piatra, care pastreaza, numai o parte din inscriptia de pe laturile

mai lungi, spune azi numai atat:

1) MIMI FIACTAINCE KZ 'kTVII 30, mak*

2) ...[W61-11T-ktIfillik; Ette444 E[MIS flasirkTk].

Deci :

...Care a Aposat la anul 7105 [1596-7], luna... [si s'a mutat la vesnicele]

làcasuri : vesnica lui pomenire.

Sunt foarte frumoase literele : trebue sa fie un mormant de

boier fruntas.

A doua arath c'a a fost push pe mormantul unui egumen :

CZH rposk ECTk EpilAOHAV

ANCOAE10 11001-11'SMEH WT [cTrw?] mou[crupl Escrows]

[ilaxionviN, HATO 3pa, AURA CEFI[T]. fl AWL

Deci:

AceastA groapà este a ieromonahului Dosofteiu, proigumen din [Arita]

nästire [Bistrita; i i-au pus aceastä piatra calugtirul Pah]omie... n anul'

7101, luna lui Septemvrie 15 zile.

Ea ne aratä eine era egumenul bistritean de parch la acest an

1592 si permite a intregi lista acelor cari au avut in seamä manästirea

lui Alexandru cel Bun.

SApAturi in jurul bisericii si mai ales pe locul caselor domnesti,

ar scoate, de sigur, lucruri interesante, cu cari s'ar putea forma

un mic muzeu. VecinAtatea unui oras de garnizonh, cum e Piatra,

ar putea da luerátorii.

LI

5.

mA-

More magazines by this user
Similar magazines