Impactul liberalizarii pietelor de utilitati publice. Concluzii pentru ...

ier.ro

Impactul liberalizarii pietelor de utilitati publice. Concluzii pentru ...

în recomandarile si liniile directoare emise de Comisie, precum si a evalua, în cooperare cu autoritatile

nationale de concurenta, gradul de concurenta existent pe aceste piete. Comisia retine totusi un anumit

control asupra acestui grad crescut de autoritate, prin posibilitatea exercitarii unui drept de veto la unele

din deciziile ARN, atunci când acestea sunt contrarii obiectivelor pietei interne; (iv) limitarea activitatii de

reglementare la minimul necesar îndeplinirii acestor obiective. Noul Cadru de reglementare realizeaza o

consolidare a legislatiei existente, din 28 de surse diferite la numai 8. Statele membre au avut obligatia de

a implementa Noul Cadru în termen de 15 luni de la publicarea acestuia.

Comisia considera ca progresele înregistrate, în acest domeniu, de România sunt limitate.

Principalul eveniment din ultimii doi ani s-a petrecut în ianuarie 2001 si a constat în desfiintarea Agentiei

Nationale pentru Comunicatii si Informatica si înlocuirea acesteia cu Ministerul Comunicatiilor si

Tehnologiei Informatiei (MCTI). Acesta a preluat toate atributiile fostei agentii, inclusiv cele de formulare

de politici si strategii, precum si functiile de reglementare.

Mesajul principal este acela ca MCTI realizeaza progrese în implementarea acquis-ului

comunitar, dar ca, în preajma liberalizarii pietei serviciilor de baza, numeroase aspecte legate de modul

de reglementare ramân înca de elucidat. În general, aceste aspecte pot fi grupate în trei categorii:aspecte

de prima generatie (cazul României), aspecte de generatia a doua (cazulaltor tari în tranzitie care au

realizat deja liberalizarea pietei) si, respectiv, de generatia a treia (cazul actualelor state membre).

Aspectele din prima generatie au în vedere înfiintarea autoritatii de reglementare, amendarea

Legii Telecomunicatiilor, asigurarea transparentei procedurilor de eliberare a noilor licente pentru

efectuarea de servicii de baza, continuarea privatizarii Romtelecom, politica de preturi si tarife (modul

cum va arata aceasta dupa momentul liberalizarii), problemele legate de serviciul universal si de protectia

utilizatorilor.

Cele din generatia a doua se refera la revederea cadrului legislativ ca urmare a experientei

câstigate în urma liberalizarii pietei, implementarea procedurilor de separare a conturilor, asigurarea

pentru noii intrati a drepturilor de acces la terenurile publice în scopul facilitarii dezvoltarii

infrastructurilor, asigurarea caracterului neutral al activitatii de alocare a numerelor si de portabilitate a

acestora, atât în cazul operatorilor de telefonie fixa, cât si a celor de telefonie mobila, promovarea

concurentei între infrastructuri în cazul buclei locale.

Aspectele de generatia a treia sunt legate de: (i) degruparea buclei locale, unde progresele, chiar

si în statele membre sunt considerate insuficiente, (ii) interconectarea, caz în care variatia larga, între

statele membre a tarifelor din orele de vârf ale convorbirilor catre retelele de telefonie mobila este

considerata a nu putea fi justificata prin costurile implicate, (iii) linii închiriate, unde problemele se refera

la preturi mari, durata lunga pâna la livrare, absenta justificarii pe baza costurilor, variatie prea mare a

tarifelor între statele membre, (iv) distorsiuni ale tarifelor, unele ANR trebuind sa acorde o mai mare

atentie verificarii aplicarii regulilor, (v) problemele legate de numerotare, care sa permita selectia

transportatorului, (vi) dreptul de utilizare a terenurilor publice, unde trebuie eliminate incertitudinile

generate de rolul autoritatilor locale si municipale, (vii) protectia utilizatorilor, în special în ceea ce

priveste calitatea serviciului, transparenta preturilor si contractele cu operatorii, (viii) modul de

organizare a ANR, în special problemele legate de puterilor acestora si de posibilitatile de a rezolva rapid

disputele aparute, procedurile de apel la deciziile luate, cresterea responsabilitatilor acestora, (viii)

roamingul, unde s-au semnalat deja cazuri de întelegeri de fixare a preturilor sau de preturi excesive.

Capitolul 2 încearca sa identifice si sa analizeze implicatiile pe care le va avea asupra României

adoptarea sectiunilor relevante ale acquis-ului comunitar. O atentie specifica este acordata acelor aspecte

de natura legala, institutionala sau de asigurare a resurselor necesare care se pot dovedi semnificative

si/sau problematice în cazul României. În acest capitol se regasesc si recomandari referitoare la optiunile

de politici în domeniu carora autoritatile ar trebui sa le acorde o atentie deosebita.

Problemele legate de piata electricitatii sunt grupate în structurale (legate de structura pietei) si

comportamentale (referitoare la dinamicile pietei).

Principiul de baza, adica acela de a permite aparitia concurentei în partile concurentiale ale

acestei industrii, poate fi aplicat în sectorul de generare. Din punct de vedere structural, separarea

verticala a generarii, transmisiei si a distribuitiei a fost un important pas înainte al reformei în acest

domeniu. Totusi, acest progres se cere a fi consolidat prin eliminarea oricarei coordonari a

comportamentului concurential al unitatilor de generare.

Pâna în acest moment, separarea verticala nu a condus la crearea unor structuri concurentiale si

aceasta datorita, în special, cotei mari de piata pe care o detine Termoelectrica. Din aceasta perspectiva, o

masura posibila de a limita puterea de piata a companiilor deja existente ar putea-o constitui separarea

7

More magazines by this user
Similar magazines