Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani.pdf

ANALELE A. R.TOM. XXXV.MEM. SECT. ISTORICE. No. 4.
ACADHMIA ROMANA
NOTELE WW1 ISTORIC
_
CU PRIVIRE LA
EVENIMENTELE DIN BALCANI
D E
N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE.
CU 1 FACSIMILE.
EXTRAS DIN:
ANALELE ACADEMIEI ROMAN E
Seria II. Tom. XXXV.
MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE
BUCURESTI
LIBRARIILE SOCEC & Comp., i C. SFETEA
LEIPZIG
OTTO HARRASSOWITZ.
'
VIENA
GEROLD & COMP.
1913. 33.464
Pretul 50 bani.
-
-
,
c
A
0

Analele Soeietfitii Academice Romaine. Soria I :
Tom. IXI. Sesiunile anilor 1867-1878.
Analele Academie!. Rename. Soria II:
Tom. IX. Desbaterile 0 memoriile Academiei in 1879-1888.
.
Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1878-1888 . . .. . . . . 2.
Tom. XIXX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.
Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 2.
TOm. XX. Desbaterile Academiei in 1898-9
. XXILMemoriile Sectiunii Istorice 6,
5.
,
2 XXILDesbaterile Academiei in 1899-1900 .
6
..
* XXI/. Memoriile Sectiunii Istorice 3.
* XX/ILDesbaterile Academiei in 1900-1901 5.
, XXIII.Memoriile Sectiunii Istorice 4
, XXIV.Desbaterile Academiei in 1901-2 .
6.
. XXIV.Memoriile Sectiunii Istorice . . . . .
. 3.
Dona acte oficiale necunoscute de pe timpul Imparatului Bizantin
Isaac II Angel, privitoare la Romanii din Peninsula Balcanica
spre finele secolului XII. de C. Erbiceanu . .
ceanu ............. . .
...... ,40
Teoriaprobei (in stiinta moderna), de Petre Popescu .
,50
Priviri istorice si literare asupra epocei fanariotice, de C. Erbi-
. . . . . . . . ,40
Din luptele pentru neam: Rdsturnarea lui Vasile Lupu. Studiu istonic,
de I. Tanoviceanu . . . . . . . . . . ,30
4 China supush* manuscript grecesc cu acest titlu. Descriere si extracte,
de C. .Erbiceanu . ...... . ...... . . ,20
Luteranismul, calvinismul 0 introducerea limbii romdne in bisemile
din Ardeal, de Dr. At. M. Marienescu . . ,30
Originea Voevodatului la Romani, de loan Bogdan ,20
Romania sub raportul moral, de I. Tanoviceanu ,80
XXV,Desbaterile Academiei in 1902-3. . .
5,50
XXYLDesbaterile Academiei in 1903-4 5.
. . . . . . . .
Regele Carol I si Instructiunea publica. Cuvantare de Zece Maiu
1903, de D. A. Sturdza . . . . . . . . . .
,20
3
3
* XXVI.Memoriile Sectiunii Istorice 5.
..... ,40
Despre Cnejii Romani, de I. Bogdan. . . . . Din vieata moment: Podoabele, toaleta si petrecerile unei elegante,
de Ion Kalinderu ,50
Un hrisov al lui Mircea eel Bdtran din 10 Iunie 1415, de _loan Bogdan ,20
Ilirii, Macedo-RomAnii 0 Albanezii. Disertatiune istorica, de Dr
Atanasie M. Marienescu . . . . . . . . . . . . . . . ,60
Episcopia Strehaiei in anii 1673-1688. Nota istoricA, de I. Bianu ,20
Nicopole 1396-1877-1902. Cuvrintare metal de CAROL I; Regele
, Rominlei.
Din vieata romani : Societatea Malta pe vremea lui Pliniu cel inner,
de Ion Kalinderu 1.
Biserica si podul din Borzesti, precum si o ochire relative' la bisericile
zidite de *tefan cel Mare, de Dr. C. I. Istrati. . . . 2.
-. XXV//.Desbaterile Academiei . in 1904-5 . . . . . . . . . 8.
. XXVILMemoriile Sectiupii Istorice. . . . . . . . . . . . . 4.
*tefan cel Mare, Mihaiu Viteazul siMitropolia Ardealului, de N. lorg a. ,40
Romfinii din Bosnia si Hertegovina in trecut 0 in prezent, de
Isidor Ie$an . . . . . . . . . . . . . . .
...... ,30
.......
Move manuscripte si documente din tail si din strdinfitate relative
la istoria Romanilor, de N. lorga . . . . ,20
Vieata lui Alexandru Von Callimachi, Domn al Moldovei, cu prilejul
deseoperirii testamentului sdu, de N. Iorga . . . . . . . ,20
Indreptdri si intregiri la istoria Rominilor dupO acte descoperite
in arhivele sdsesti. I. Brasovul, de N. Iorga . . . . ,60
Bfirbatii culti greci si romani si profesorii din Academiile de Iasi si
Bucuresti din epoca slot fanariotä (1660-1821), de C. Erbiceanu. ,50
Nichifor dasedlul, exarh patriarhal, si legaturile lui cu terile noastre
(1580-1599), de N. Iorga ,20
Datele cronicelor moldovenesti asupra anilor de domnie ai lui Alexandru
cel Bun, de Dimitre Onciul . . . . ....... ,30
Contributiuni la biografiile unora din cronicarii moldoveni, de
I. Tanoviceanu. (Cu 1 tabeld.) . . . . . . . . . . . ,30
Despre Ungurii si Episcopiile catolice din Moldova, de Radu Rosetti. ,80
Vieata 0 Domnia lui Barbu Dimitrie tirbei, Domn al Terii-Romanesti
(1849-1856). Memoriul I, de N. Iorga ...... . . . ,30
* XXV///.Desbaterile Academiei in 1905-6 . . . . . .
5
2 XX Mi. Memoriile Sectiunii Istorice . .
....... . .
. . 6.
Vieata si Domnia lui Barbu Dimitrie tirbei, Domn al Terii-Romanesti
(1849-1856). Memoriul II, de N. Iorga 1,60
L. B.
r
ri -
,.
.

NOTELE UNUI ISTORIC
CU PRIVIRE LA
EVENIMENTELE DIN BALCANI
DE
,' N. IORGA.
Membru al Academiei Romtime.
Sedinta dela 7 Decemvrie 1912.
Räsboiul, pe care 1-a intrerupt un armistitiu, care poate fi Inainte-mergátorul
pkii, a uimit lumea prin repeziciunea mersului
sail in cele dintâi momente i prin noutatea rezultatelor radicale
la cari a dus: Diplomatia europeana, care, prima pe neprevestite
la Inceput cam a revenit cu dibácie la rolul sau de asigurare
reciproch a Statelor, e ocupatá cu rAbdAtoarea revizuire a
hotarelor trase de sabie.
Se d'a asigurarea solemn& eä i Rom'ania va °Area euvântul sau,
care trebue rostit, fire§te, pentru asigurarea elementului romgmese
de pe malul drept al Dunärii 0 din väile Pindului. In afar& de
aceste cererii legitime, altele se vor ivi din alte parti, eu toatA,
exasperarea unui sentiment national intetit de victorie. Si pentru
elucidarea ehestiunilor ce se infati§eaza,' se vor càuti lknuriri in paginile
istoriei.
Traditia bulgareasca ti
sarbeascd a relvnirii catre Constantinopol,
nevoia .expansiundi sarbesti catre Marea Adriatica, ten-
dinta Muntenegrului de a forma un Stat mai intins cu elemente
slave 0 albaneze, aspiratiile Albanezilor de a se uni inteun stat
national, dorinta Aromanilor de a-si pastM fiinta etfacet, visul grecesc
al unui Bizant isviat in toata intregimea lui, 0, de altá
parte, de peste Dunáre §i de peste Mare, amintirea italiana a
colonizarii pe malul balcanic al Marii Adriatice, pofta austriaca
Analele A. R. Torn. XXXI/. Memorille Seq. Istoriee. 1
l"

2 N. IORGA 118
de a pastra suprematia iii Ealcani ca in Carpafi, speran0
RuOlor de a reimdnee& ocrotitorii fratilor slavi mai mici i, in
divan, prezenta.Ronwiniei in Dobrogea $ i a Romani lor pe maluts
drept al Dundrii, iata curentele cari azi se lupta Intro ele, cu
armele In mama, sau in pregatirea intrebuintarii armelor. i spectatorul
pe care 1-ar putea amid vuietul anonim al demonstratiilor
populare, strigatele patimase ale patriotilor fanaUci, ca i speculatia
ziarului de tiraj, castiga intreband prin istorie alto timpuri,
in cari situatii asamanätoare s'au mai Into, lnit si au fost rezolvite
asa cum e probabil ca si data aceasta va trebui sá se rezolve
situatia.
In paragrafe speciale se va vorbi, dar, pe scurt, Ins& fire% bana-
,litatea de imprumut a comunicatiilor populare, despre aceste curente
in legatura cu un lung i interesant trecut, plin de visurile i sperantele
cari misch sufletele si astazi.
I.
Navalitorii bulgari i epoca lor turanica.
In Unghiw>, in regiunea de deasupra gurilor Dunärii, ca si departe
spre Rasarit, In Crimea, a fost totdeauna un loc de adapost
si un loc de panda pentru barbari. Aici au stat pe rand Bastarnii
din Peuce, Gotii cu cari se lupta fiii lui Constantin si urmasii
lor, apoi Bulgarii, Pecenegii, Ungurii i Tatarii. Dintre toate aceste
neamuri, de obarsie deosebita, cei dintai au pierit fara urma, confundandu-se,
de bun& seamk cu Gotii, cari, strabatand peninsula, au
trecut in Italia, Pecenegii s'au lasat spre terile noastre, pentru a
merge de acolo peste Dunare si a se distruge in marea luptä nimicitoare
dela Lebunion, Ungurii au luat, peste munti, drumul spre
stepa dunareana a Panoniei i TAtarii, pradând pima in inima Ungariei
si a Austriei, au colonizat Dobrogea intraaga (Tatarii dobrogeni).
Bulgarii, daca ar fi fost asa de multi ca Gotii, ca Pecenegii
Ungurii, ar fi indeplinit un rol istoric tot asa de sgometos si de nitscat
ca i acestia. Cetele lor turanice ar fi impanat tot Tinutul paria,
la Constantinopol,si ar fi pierit poate. Ori s'ar fi intemeiat in
Moesia, cu ajutorul culturii slave, dar fArA, limba slava, un Stat
asemenea cu al Ungurilor in Panonia, cari au acoperit cu yesmantul
lor national poporatia emeriti, de o cultura mult mai insemnata.
0

119 NOTELE UNUI ISTORIC CU PRIVIRE LA EVENIMENTELE DIN BALCANI. 3
Pe (land lucrurile s'au desfasurat cu totul altfel. Dupa rnentiunea
sporadic& a Bulgarilor i in izvoare bizantine mai vechi, apare, In
compilatia tarZie, scurt i superficiala, a calug&rului Teofan, care da
Ins& un text contemporan, un sef al Bulgarilor dela Etel (Volga)
si dela Don, din partile pe cari Bizantul le cunostea mai mutt
prin pescariile de morut si de «peste bulgáresc», ori prin povestirile
Evreilor din Phanagoria, decal prin fabuloasele descrieri ale geografilor
cari povestiau despre .«portile iberice» i despre «p&mantul
Sarmatilor». Taal sau, Krobatos (Crvt, Curt, nume caracteristic turcesc),
avand cinci fii, acestia si-au impártit, intocmai ca i urrnasii
lui Attila, oamenii si armele si au luat cinci drumuri deosebite.
Unul nemereste la Avari, pe atunci domnii Panoniei, i, find de
acelas shnge, ai sai au pierit fara urma; altul, care poarta numele,
drept turanic, de Batbai (Bovr6cAtel.v), rknâne la «salasurile parintesti».
In Ongl se aseazá Asparuh, al carui nume aminteste pe al
vechiului general si tutor Imparatesc Aspar, fiul lui Ardabur.
Noul sef, xeipoc, 'dam, prada in Scitia Minork In Dobrogea de
astazi. Cu atata se putea bran! poporul sau, care traia intr'un lagar
inthrit de frica Bizantinilor ca si de a Cazarilor, cari supusesera pamantul
lui .Batbai, intinzandu-se pan& la Nipru. Romanilor de RAsarit
acest neam li se Orb. «murdar i necurat», oitcpv oti Caci-
Oapto, cum apareau a6estor reprezentanti ai celei mai inalte culturi
toate semintile hunice. Impotriva lor Imperialii incearcä un mare
atac, trecandu-si pedestrimea «prin Tinutul dintre Onglu i Dui-are»,
deci prin Dobrogea, pe cand flota se Indrepta spre guri. Se
trece raul i dusmanii se ascund in bã1i. Retragerea Impäratului
bolnav produce o panic& la cei ramasi In urma. Dupa dansii Bulgarii
tree Dunarea si
ajung pan& la Varna. In loc de a se mai intoarce
in lagarul dela Bugeac, ei se opresc ins& aici. Imperiul, neputandu-i
izgoni, Ii recunoaste. Cu toga durerea patriotilor, care rasuna
si in paginile istoricului nostru, el accept& pe vecinii nesuferiti
de odinioara ca «federati» asezati pe pamant roman i, cum era
totdeauna datina, le da i surne de intretinere anuale, cari se
chemau ca reprezenta solda. Tot asa, statusera mai bine de un veac,
si tot ca sa se acopere o rusine a Romei, Gotii In Dacia.
Acesta e IncepUtul Bulgarilor, dar i sfarsitul 14.
Cáci navalitorii gasesc cele uash, zise sapte semintii», Tema, ale
Slavilor, Selavinilor», cari se intind Intre Varna, Dun&re, Avaria
in care se cuprinde& Serbiasi «clisurile » muntilor ,Balcani, dintre
cari se pomeneste una: eclisura Beregabilor n (Beps766(ov), Bregovo.

4-
N. IORGA
Se arata numele uneia singure din aceste semintii, care pazia la clisura
numitä mai sus. Din motive militare, noii stapani o muta spre
Nord: Severii, adeca «cei dela Miaz&-noapte». Afar& de partite constranse
a face rost de graniceri, acesti Slavi, putini la nurnar, fara
orase, incapabili de a duce o vieatä neatarnata, supu0 in toate Bizantului,
eare-qi padre& ceteifile inteirite pe tot malul Dunarii gi
pe al Marti, Negre, erau supusii cei mai pasnici ai Imperiului. Cu
tot numarul eel mic al acestora, Bulgarii nu puteau sa-si conserve mult
timp fiinta national& rata de semintiile ce gasisera in tara. Neamul
«uricios i Venetic» (titian* xcd veopayt.) se prefaca astfel foarte
repede (1).
Lang& Bulgaria ramose ins& si mai departe (2) o Slavinie. Pe
cAnd urmasul lui Constantin, Invinsul din Bugeac, Iustinian eel No u respingea
pe Bulgarii ce netveiliseret in Tracia, el pátrundea prin aceasta
Slavinie catre Salonic i muta, Slavi cu miile in Asia Mica. Erau
asa de numerosi acesti surguniti, Inca din ei s'a putut face, peste
cativa ani, trupa de 30.000 de oameni a «ostirii de rezerva» (Xccb
ireptoc5ato4) comandat& de Nebulo (3).
In curand, dupa, un timp petrecut aproape excluziv in lupte
cu Arabii, atentia Bizantinilor se indreapta iara spre Nord. AcelaF,
Iustinian Carnul (Rhinotmetul) fuge la Cherson, marele port bizantin
pastrat pe tarmul de Nord al Marii Negre, ea loc de strap, impotriva
Cazarilor. Acolo se Insoara eu sora Hagariului, care primeste,
de sigur la nunta, numele de Teodora, potrivit pentru sotia unui
nou Iustinian. Cei doi soti stau catva intre Evreii din Phanagoria.
Amenintat cu moartea de cumnatul shu, pe care-1 castigasera dusmanii,
fostul Basileus se adaposteste la Cherson iaras, apoi se
strecoara pe la gurile Niprului i Nistrului (4).
Ajuns «la Dunare»,la gurile DunArii, fireste,--el are nevoie de
Bulgari. Al treilea ,xopco4 stapanià atunci (la mijloc e un Besmer) (5),
Tervel, intitulat domn al aBulgariei», nu al Sclaviriiei (teritoriul ayar
e numit si el in acelas izvor Avaria), desi oastea lui, consist& din
«Bulgari i Slavi», unii din acestia poate nesupusi Bulgarilor (6).
(1) Theophanes, ed. din Bonn, I, p. 544 0 urm.
(2) ibid., p. 667. Cf. Beda, in Migne, Patrologia latina, XC, col. 2571. Dad. Beda zice:
oVulgarorum gens quae est super Danubium», el intelege vechile lor salase.
(3) Theophanes, pp. 659-60.
(4) Ibid., pp. 571-3.1 ,
(6) Pornelnicul turanic redat i in Jirdek, Geschichte der Bulgaren, p. 127, nota.
(6) Ieveetia ale Societatii rusesti de arheologie bizantina', X, p. 221.
, 1
r

jk No ThLh UNDI ISTOkIC CU PRIVIRE LA hirENIMENTEEE DIN itALCANI. a
Ca sa fie ajutat de acesta, Iustinian Ii fagadueste, pe lânga daruri
insemnate, i onoarea, foarte mare, cu totul neasteptata pentru cApetenia
neamului «rnurdar i uricios», a casatoriei cu fiica sa, a
Imparatului ; i se cere ca garantie a sprijinului jurAmantul pagan (1).
lustinian fu restabilit, darurile Sosirá la Tervel, dar, cu toga
recunostinta, principesa imparateasca,nu. Corabii bizantine gra.bateau
pe atunci Marea Neagra ca sa aduca pe noua Imparateasa
si pe fiul ei Tiberiu, nascut la barbari, apoi ca sa combatá uzur-
patii pentru cari Iustinian el Insus trebui sa se mute la Sinope (2).
Flota porni, deci, poate pentru cásatoria zabavita, asupra Bulgarilor. Ei
se aflau insa acuma la Anchial, i aici se dada lupta, ispravita cu
infrangerea Imperialilor, cari gasirä numai pe mare drumul acasä (3).
Si mai tarziu Bulgarii sustin pretendenti, asa precum Turcii dela
Apusul Chinei aveau favoritii lor intre doritorii de tron in Impara-
ia lor
din Mijloc (4). Data aceasta Insa, Tervel se infatiseaza numai
ca imprumutatorul i arendatorul de ostasi in folosul lui Artemios,
care, plecand din Salonic, trebue s Lica drum ca sa ajunga la
aliatul sau (5). Iar alt pretendent, urmator, Teodosiu din Adramyttion
(715 7), incheie cu dansul, supt patriarhul Germanos (715-730),
un tratat care fix& darul anual la 300 de litre de aur in shaMe
si
piei de purpura D, hortara restituirea tuturor fugarilor, chiar
si a tradatorilor, determina conditiile In cari se va face comertul,
'th xotlipato, cu prezentare de peceti i sigilii atarnate, i fix& ca
hotar al Bulgariei «dela Mileonai in Tracia» (6).
Se urma Inca astfel rostul bandei navalitoare: puterea ei se gasia In
In* slabiciunea numerica pe care am constatat-o i care nu putea
ispiti la aventuri. Lagarul se 'Astra Inca, de sigur. 0 intindere mai
insemnata era impiedecata de prezenta Avariei sarbe in Apus, a
Cazariei in Nordde sigur i pcInd la Dunclfe, precurn In Asia se
intindea Omit in Media si Persia (7), si a flotei bizantine pe Marea
Neagra. La 724 corabiile imparatesti aduceau dela Cherson, unde
Haganul area de mult reprezentantul sau, pe neofita crestina Irina, fata
«Imparatului Scitilor», logodnica a lui Constantin, fiul Imparatului
(1) Theophanes, 1. c.
(2) Legaturi eu alte prirti nordice, cu Alani, Abasgl, etc., ibid. i p. 600 oi urni.
(3) Ibid., pp. 575 6.
(4) Ibid., pp. 615-6.
(6) Ibid.
T.
(6) Ibid., p. 775.
(7) Ibid., p. 626.
*

6
N. Iona A . 122
Leon (1). Istoria Bulgarilor nu prezintd in .cele dint& secole
nimic care sd samene cu violentele 0 necurmatele incursiuni ale
Ungurilor in Apus, pe cari abià puta sa. le sfarme o concentrare
rainfall a tuturor puterilor germane. Dincolo de Balcani, Bulgarii
aveau doar chteva puncte, de ocupatie trecAtoare; nu numai ca In
Avaria nu IndrAzniau sä intre, dar Sclaviniile (Ltkcgtvitf.t) din Macedonia,
with MaxsaovEa.vspre deosebire de Slavinia din Bulgaria, Voevodate
rAslete, pe cari Constantin le cuceri la 750 (2), nu le apartineau.
Cu dAn§ii Imperiul avuse de curAnd o ciocnire din cauza respingerii
«pactelor pentru cetAtile zidite» (7.:thvra. ata tot. wrtaegym.
x6c.cpc4) (3): prAdAciunile bulgaresti ajung atunci panA la zidurile Capitalei,
dar Med a rAmAnea, cevA pe urma lor, cAci barbarii se Intorc,
cu robii, «la ale lor» (e14 TPJ. Mu), §i IndatA alte lupte se dau «In
Bulgaria», la clisura din Bregovo, unde veniserA Bizantinii rásbu=
nAtori (4).
,
Se puteA crede chiar cA acest Stat barbar, creat de o dinastie,
va pieri cu dAnsa, când membrii ei furl ucisi, la 760 (5), de
ridicarea lui Telet (Tel:at,C714), «omul cel cu gAnd uri rele». 0 mare
parte din Slavii Bulgariei Maul supunerea lor fall de Imperiali,
cari, colonizand pe acel timp, sistematic, Peninsula BalcanicA cu
Greci din insule, cu Armeni i alti Orientali, goniti din Asia de In:
naintarea arabA, ii wzarA in pArtile primejduite ale Asiei. 0 flota,
mare se Indrepth spre Anchial, pe cand ImpAratul la& drumul de
uscat. Telet avea, cu el 20.000 de oameni, i dintre neamurile
vecinen (rpocirapsocttp.iYct gen), intro cari erau de sigur Avari
transdanubieni, Romani. Pe cand, peste cAtevA zile, Cezarul
triumfA, Mind Bulgari, In Constantinopol, o noun rAscoalA bulgAreascA
ispravià cu Telet, puind In locul lui pe Sabinus, ginerele ultimului
Han legitim, Cormeso (6).
E nelndoelnicA originea latind a acestuia. Slavii din Moesia nu
erau singurii stApAni acolo. TrAind taranete In vAi, ei stAturá un
timp deosebiti de poporatia urbana, llama pe acest pAmAnt de
indoita colonizare, in afarA de vechiul fond tracic romanA la
(1) Ibid., p. 631.
(2) Ibid., p. 663.
(3) Ibid., p. 662.
(4) Ibid., pp. 662-5.
(5) Dup5 Jireóek, 1. c., p. 141.
(6) Ibid., pp. 667-8. Aid MO. Bulgaria apazii Teofan Cazaria (p. 670).

.
123 NOTELE UNUI ISTORIC CU PRIVIRE LA EVENIMENTELE DIN BALCANL 7
Du Mare, greacA la Mare. Numai cu timpul fuziunea slavo-romanotract*
in care Bulgarii abia dacA au adus ceva, fu Indeplinitä.
In Sabinus am vedea §i un crestin. i atunci s'ar explica arnândouà
ritscoalele, asemenea cu rAscoalele pentru aceleasi scOpuri pe cari
le gAsim in cele dintai secole ale istoriei unguresti: tot mai apropiatA
de Bizant, vechea dinastie Du lo va fi fost, supt ultirnul
ei reprezentant, prielnicA acelei ortodoxii crestine, care era unul
din temeiurile vietii bizantine. Telet, din neamul Ugain, va fi apArut
atunci ca apArAtor al crezului pAgan si al virtutilor militare
ce se puteau crede legate de dansul. Infrangerea lui era ca o
hotarire divinA. $i, cu omul care mostenise drepturile de stApa-
nire ale familiei lui Asparuh, venia la putere acum o alipire manifestA
la religia Iniparatilor constantinopolitani.
Cand Sabinus, care grAbia pacea, fu izgonit de ai sAi, cari-1 invinuiau
oh «prin el Bulgaria va fi robitA Romanilor», cand fugarul
afla adApost la Mesembria, vecinA cu Anchialtil situ, alt purtator
de nume romanic, altA rudA prin aliantA, poate, a vechii dinastii,
Paganus, ajunge stapanitor (1). El respinge e Urnor, purtAtorul
unui nume pAgAn (2). SA nu uitAm ea' seful Slavilor»
cari, tot pe atunci, ofac multe rele in Tracia», e un Severus (3).
Cronica bizantina spune cA el a fost prins pe furis «In Bulgaria».
Bizantul era sA restitue pe Sabinus, i solii lui Paganus fur& prirniti
cu mustrari, Imparatul avand langA dansul pe pribeag. Pentru
cauza lui se face expeditia care arde, pesie clisuri, ocurtile» (o)ci.c)
:«pa.nA la Tungea», unde mai tArziu, la Plisca (Math.), Omortag Mar,
prin Greci i Slavi, marele pod si palatul eel cu patru stalpi
patru lei de aramA prAdati din Constantinopol (4). ImpAratul porunceste
i iesirea flotei, care se pierdir de furtuna langA, Anchial (5). Silintele
sale nu izbutirA inch: cu Tocta (cf. numele Hanului tAtAresc
Toctai), cu Cerig partidul pagan dispune iaras de puterile Bulgarilor.
Se i simte, in agresiuni reinnoite, cari sunt iaras cu putintA.Bulgaria
lima nu mai e acuma un simplu concept politic, ci o forC slat*.
(1) Ibid., pp. 668-9. JireCek, dupá Drinov, face din el un Baian, dup5 numele Ha-
ganului avar (p. 142).
(2) Ibid.
v
(:7.),cAou'Av),
(3) Theophanes, I, p. 673.
(4) lzvestia, 1. c., pp. 55-6. El Meuse una i it tiro Adycluety; JireCek, 1. c., p. 148, nota
11. Cf. si Ana Comnena, cartea VII, 3 (Indaltoeu).
(5) Theophanes, I, pp. 673-5.

8 N. IORGA 121
Acum intaiu Dunarea se dovedeste a fi bulgareasca. Dupa un mare
atac bizantin al lui Constantin al VI-lea, in care, pe and se lovesc,
jos, legiunile, sus, o flota cata sa intre pe Dunarede fapt Imparatul
se opri la Varna, boierul Voila (BOA; ; cf. satul Voila in Prahova
In Fagarasul romanesc; tovarasul sau de robie la Bizantini e TCrrcito,
Gigatul =frumos), intra in Macedonia slava, supusd acum Romanilor
de Retsdrit, ocupand Berzitia, teritoriul Brsiacilor, dupa Jirgek
(1), pentru «a-i stramuta locuitorii in Bulgaria». Ca pedeapsa,
Imperialii bat pe Cerig la Lithosoria, localitate altfel necunoscuta.
El ispravi, de altfel, ca fugar la Constantinopol, unde fu botezat
de Constantin, care-i dada o sotie crestina (2).
Imparatul Constantin muri in pregatirea unei expeditii impotriva
Bulgarilor i cu el se mantue ofensiva bizantina spre Nord. Supt sefii
bulgari Crum si Omortag puterea nouai natiuni politice creste uimitor
de repede, i, un timp, supt numele ei se manifestO totalitatea Slavilor
de Sud. Supt Cardam, luptele se dau «la cetatea Probato, pe
raid Sfantului Gheorghe », (3) la Pravadia adeca, la Versinicia, pentru
neplata din Bizant a subsidiilor, In locul carora tanarul Imparat trimete
Intr'o naframa baliga de cal. (4) Sardica, noua Sofia, fu luata cu pierdere
de 6.000 de Romani. 0 pornire rasplatitoare din partea lui Nichifor
aduce dezastre in schimb pentru prada curtii lui Crum: Imparatul
Insult; plaid cu capul (811) (5). Bulgarii patrunsera pang, la Debelt, pe cand
locuitorii fugiau din Anchial, Beroe, Probaton, Filipopol i celelalte
locuri. Orase intregi, cu episcopii, erau mutate aiurea (6). Mesembria
fu luata, cu mestesugul unui Arab tradator. Rasboiul urma i dupa
prcolamarea lui Leon Armeanul.
Adrianopolul era, incunjurat de Bulgari din toate partile i afoul
Senaherib» se infatisa inaintea cetMii de Dumnezeu pazite a Constantinopolei.
Imparatul cel nou Imam& sa-1 ucida la o intrevedere,
din care Bulgarul se intoarse acoperit de rani. Fara a Incepe
aici un asediu, el lila drumul spre cask ducand in car*, dupa, daramarea
palatului dela Sf. Mamant, deul de bronz al circului,
cu balaurul dela Hydrion i cu marmure alese»(7). Cronica bizantina
(1) Cf. ibid., pp 691-2; Jiree'ek, 1. c., p. 143.
(2) Theophanes, I, p. 698.
(3) Ibid., p. 723.
(4) Ibid., p. 728-9.
(5) Ibid., p. 749 si urm.
.c
(6) Ibid., p. 772.
(7) Ibid, p. 786.
Cf. Annales Einhardi, In «Mon. Germ. Hist.D, uSeriptores,D I; 13izantul writ ajutor Fraucilor
in 814.
.1
si

1
125 NOTELE UNTO ISTORIC CU PRIVIRE LA EVENIMENTELE DIN BALCANL 9
asigurá cä prinsii, foarte multi la numar, fur& dusi in Bulgaria
de peste Dunare, BouX-rapf.ocv ixeihav Toc3 lqrpou (1), si unii istorici au
vrut sit vada in aceasta tarA o Bulgarie transdanubiana pentru scriitor,
deci malul stang, asupra caruia s'ar ft intins dominatia buigareascsa.
Am relevat i aiurea, sensul dublu al lui ..xei6i$v, care poate sá
insemne i dincoace». Dar, admitand chiar celalalt sons, ca mai
obisnuit 3i
ce ar fi cautat prinsii in acele locuri departate, cand era
destul Tinut pustiu pe malul drept?, n'ar putea fi vorba decal de
acele parti din cari venise, cu un veac i jumatate Innainte, ceata
cea mica a lui Asparuh, Onglul, Bugeacul,
Dupa aparitia de acum o mie de ani a Bulgarilor inaintea Constantinopolei
urma biruinta lui Leon din 813 i o pace de trei ani,
care se prefacir, inteo Invoealä indelungata zu vechii dusmani (2).
H.
Bulgarii si drumul spre Apus.
In acest timp ceilalti Slavi decad. Expeditia patriciului Staurakios
supune la bir fata de Imparatie pe Slavii dela Salonic si din Grecia,
para in fundul Peloponezului, i robii apar dupa carul lui de triumf
in 776 (3). Prin Berrhoe, din nou cladita, ca Irinopolis, prin Filipopol,
prin Anchial, a carui noua, ctitora era tot Irina, aceste parti pareau
asigurate Imperiului, desi cete bulgaresti aparusera, inainte de Crum,
pe cursul Vardarului (4).
Odata cu aceasta Incetare a libertatii slave in Balcani, piere supt
loviturile Francilor,al carol. Imperiu de Apus inainta tot mai mult
spre RAsArit, cautand restabilirea, In dauna Bizantului, amenintat
tocmai de Bulgari, a unitatii romane primordiale,Hanatul panonic
al Avarilor. El lash biruitorilor o parte din teritoriile sale, allele
frig, ajung la o trecatoare independent& Annales Einhardi, una din
cronicele Apusenilor, cunosc pe Tudun» numele e turanic, si-1
gasim, supt Iustinian al II-lea, si la Cazari, In Chersone0 alti fruntasi
i Voevozi ai Slavilor ce locuesc langa Dunare» (5). Se pornonese
anurne Timocianii, de pe valea Timocului i «Guduscanii»,
(1) Theophanes, 1. c., p.
(2) Theophanes continuatus, pp. 13, 25, 30. Inscripp publicatii de Burg in «English
historical Review», 1910, nu-mi e ounoscutil.
(3) Theophanes, I, p. 707.
(4) ibid., p. 718; Cf., p. 707.
(5) a Tudun et alii prirnores ac duces Sclavorum circa Danubium habitantiump; p. 199.

10 N. IORGA 126
vecinii lor (1). La Apus de dansii ajunsesera de sine statatori Obotritii
din Dacia : «Obotritii ce se zic Praedenecenti i, vecini cu
Bulgarii, locuesc Dacia de pe malul Dunarii» (2).
Era firesc lucru ca Bulgarii sa-si Income norocul in partea aceasta.
Se desemneaza atunci, supt Omortag, urmasul lui Crum, si supt
Boris, un adevitrat curent politic spre Apus, spre latinismul i chiar
catolicismul noului Imparat al Apusului, i aceasta eu toate crt
Omortag 10 redact& In greceste inscriptiile, din cari unele ni s'au .si
pastrat(3). Luntri bulgaresti pornira odath (la 827) impotriva Sla-
panonici, 'Ara ea de aici s putern trage, din asezarea unor
sefi de acest neam, Incheierea eh Panonia a fost luatá de ei in staphnire
(4). Sa,rbii lui Vlastimir trebuira sa se lupte vreo trei ani cu
Bulgarii lui Presian ca sa-si pastreze neatarnarea (5). Obotritii dela
Dunare se plangeau ca-i supara vecinii: intkias data cand, dela
ocuparea de Bulgari a Mesiei, se face vreo mentiune de termul
nostru, care deci nu era in mange cuceritorilor, doritori de a-si
Intinde dominatia in Sud (6). Liudevit, ducele Panoniei Inferioare, care,
de alminterea, se rascula indatä, nu putea opri aceste jafuri. Cete bulgaresti
ajunsera si in Friu1(7). Astfel ramanea mai mutt o iluzie diplomatich
supunerea «Slavilor i Bulgarilor» fatä de acel staphnitor
apusean, pe care unii soli greci mai putin rigurosi in materie de
protocol II numiau, cu titlul cuvenit numai stapanului lor, a basileus»
(8). Dar necontenit soli ai Haganului titlul se da lui Boris
de unul din aceste izvoare occidentale veniau la placitele germanice
pentru a cere, ca 0 dela Bizantini, dar fat% vreun adaus
de subsidii i daruri, «pazirea hotarului intre Bulgari i Fraud» (9).
(1) P. 205.
(2) aAbodriti, qui vulgo Praedenecenti vocantur et, contermini Bulgaris, Daciam, Dacable
adiacentem, inceluntD; a. 824 din Annales Einhardi, ed. citatii. Cf. mentiunea dela
p. 214: aDe Sclavorum regionibus quidam Abodritorum primer.,
(3) levestia, 1. c., qi 3irecek, 1. c., p. 148, note. 11.
(4) Ibid., p. 147; Mon. Germ. Hist., Scriptores, I, p. 827.
(5) Constantin Porfirogenetul, II, p. 154. Cf. JireSek, Geschichte der Serben, I, p. 195.
, .
(6) L. c.
(7) Mon. Germ. Hist., I, p. 205 (a. 818).
(8) aOmne Sclavorurn genus et Bulgarorunn; Mon. Germ. Hist., Scriptores, II, p.744.
*A
Bulgaribus vero ideo manum retraxit, quia videlicet, Hunnis exstinctis, regno Francorum
nihil nocituri viderentur; p. 748. Cf. ibid., I, p. 355.
(9) aDe terminis terrarum inter Bulgaros Francosque custodiendisb; ibid., p. 628.
Cf. I, p. 358 si urm. (an. 826) si Einhardi Annales, a. 824 (solia lui Omortag). Numele
de a Cagano., I, p. 466, a. 864.
.
vilor

127 NOTELE UNIJI IgTORIC IJ PRIVIRE LA EVENIMENtELE DIN BALCANi. 11
Am admis mai sus c'a influente crestine au putut trezi luptele
pentru tron la sfarsirea prin omor a vechii dinastii. Reactiunea
'Agana (Muse neamului in cateva decenii biruinte foarte mari.
Dar ea nu putea sa tie mult. Din toate partite navalia biruitor
crestinismul, care era, de sigur religia Slavilor din Macedonia si
din Elada, a celor patrunsi in orase, cum se crede ca ar fi fost
ii
tatAl vestitilor predicatori ai Evangheliei intre Slavi, Chiril si
Metodiu. In marginea Panoniei, din dieceza Salzburg, ca si din Balcani
lucrau misionarii cari facura din Moravia un focar de raspandire a
Crezului lor. La Bulgari Intre femeile clasei dominante, care pastra
Inca multe din vechile obiceiuri, legea cea noua era de sigur destul de
raspandita: insas sora lui Boris era crestina. Din randul prinsilor
nu lipsiau calugAri limbuti, ca acel Teodor Kupharas, care-si dadir
toate silintile sa", cucereasea, sufletul Haganului, precurn un prins din
zilele lui Crum intorsese capul fiului acestuia Nravota, pe care fratele-1
ucise pentru aceasta tradare a datinei religioase. Se adause
si o foamete, care face& de nevoie mila unui singur i mai puternic
Dumnezeu. Ea juca rolul primejdiei alamanice la conversiunea
lui Clovis Francul. Dar aici n'avern un Remigiu al carui nume .
sa rarnae legat de cucerirea pentru crestinatate. «Un episcop» veni
din Constantinopol pentru botezul noului Mihail, fin al Cezarului
cu acelas nume, care facia fiului sau sufletesc darul bogat al regiunii
dintre castelul Sidera i Debeltos, pe care deci Bulgarii trebuiseret
set-1 restitue dupet moartea lui Crum, impreund cu toate cuceririle
lui. Boierii, in parte Slaviunul din ai lui Crum se chema
Dragomir, trebuira s'a, asculte de porunca Hanului de pang, acum(1).
In inima ei pastrau ins& iubirea pentru credintele pa:One i peste
putin timp Mihail, care era sá moara calugar, trebui s iasA, cu
Curtea i clericii purtand lumini aprinse, impotriva sefilor celor zece
«comitate» in cari se impartia tara, cari navalisera in locuinta lui.
Cu toate c intrase astfel in lumea bizantina, stapanitorul bulgaresc
wreath, Inca mult timp, ca unul ce avea, Inca legaturile sale
politice la Sudul Panoniei (2), Curtea Papei Nicolae, care, din partea
lui, sprijinitor aprig al primatiei Scaunului sau, face& tot ce-i era
prin putinta ca sa castige inraurire in Orient. La 866 gasim solii sai
, ,
(1) Theophanes continuatus, pp. 162-3.
(2) Dincolo de Sava se Intrá pe pAnAnturile lui; Mon, Gern& Eaf., Scriptores, I,
p. 408 (an. 892).
'. .

V'
12 N. rondA 128
la Sfantul Parinte (1), si ni s'au pastrat stirile lor asupra rainasitelor
de cultura indatinatä la Bulgari. In acelas timp Bulgarii intervin
In certele lui Sviatopluc, regalul stapanitor al Moraviei, cu
reprezentantul inaintarii germanice in aceste regiuni, Arnulf de Carintia.
Si, odata ce se gaseste ci un punct al invoelii lui Mihail cu
acesta era sa inipieclece aducerea de sare in MOravia, se vede
cet pe la anul 890 cursul Murasului, pe uncle stim cei se aduced
sare ardelema la sarea de lagund din Anchial nu e de gdndit
se afla in mina Bulgarilor (2).
. Si
cine stia pana unde ar fi mers aceasta intindere spre Vest si
Nord-Vest! Dunarea era acuma de fapt. bulgáreasch. Macul bizantin
dela inceputul domniei noului nape: al Bulgarilor, Simion, schimba
toata aceasta stare de lucruri. Pentru a feri Capitala do surprinderi
bulgaresti, se *Oranduise, odata cu o crestere de vamá, mutarea
emporiului pentru vecinii dela Miazánoapte. dela Constantinopol la
Salonic. Al doilea urmas al lui Boris, Sirnion, nu vol sä primeasca
schimbarea, i lupta izbucni. Imperialii aveau acum intelegeri cu Maghiarii,
urmasii in Onglu ai Bulgarilor de odinioara. Din nou aparii
o flota bizantina pe Dunare, i vedem pe Simion inchizelndu-se in
Silistra. El pornise de sigur asupra acestor dusmani barbari, i ei
cerusera sprijinul Bizantului. Cand iesi din stransoare, Simion tiii
sa scape de horda maghiara, care, gasindu-si sälasele pradate in
cursul unei expeditii in Panoniacazul se Intampla adesea la Tatari(3),
se asezara in Tinutul pe care-I cunostea acum asa de
bine, la Dunarea de mijloc. Facand Inca vreo cateva Incercari nouk
Simion rnuri dupa ce-1 infransera Croatii. Bulgarii inteleserd ce't
drumul spre Apus este si va ramtineet inchis pentru dansii (4).
Bulgarii in lupta pentru Imperiu.
Ca si Teodoric Ostrogotul, al doilea fiu al lui Boris, care purta
numele crestin, calugaresc, de Simion, fusese crescut In Bizant si,
(1) Ibid., pp. 473-4; p. 379, a. 866.
(2) Annales Fuklenses, la an. 892. Despre un sef bulgar, un ,tarkhanD, mort la Tisa,
pomeneste o inseriptie a lui Omortag, In Kalinka, Antike Denkmdler in Bulgarien
Viena 1906, no 87, dar qi In levestia, 1. c., p. 191.
(I) V. articolul din Zeitschrift far osteuropdische Geschichte, II, no: 1.
.
(4) Continuatia lui Teofan; p. 357 §1i urm.; Mon. Germ. Hist., Scriptores, I, pp. 412-3.
f
:
0

129 NOTELE DRIJI ISTORIC CU PRIVIR LA EVENIMENTELE DIN BALCANI.
ca si acela, el va fi avut si situatia unui ostatec. Invatat ca si Teodoric
in traditiile educatiei constantinopolitane, el trebuia, sa aiba ea si
acesta, inaintea ochilor un singur ideal, cel roman, imperial. Urmarind
acest vis, Teodoric a pregatit ruina neamului sau, pe care o soarta
rni1oassa 1-a Impiedecat de a o vedea, si tot ash, a Mout Simion.
Duph, incheierea capitolului preliminar al luptelor dela Dunare cu
Maghiarii (1), rasboiul continua, intr'un Or de expeditii, aiurea. Drumul
spre Constantinopol e batut iaras de ostile bulgaresti. Noul «Tar»,
al carui titlu e al Cezarilor, apare ca si Crum Inaintea Metropolei
Orientului roman si face sh, se sape, intr'un rabdator asediu, val dela
Blacherne la Poarta de Aur (2). Un ofiter armean Ii d Adrianopolul,
pe care Simion are prilejul, peste cativa, ani, salt mai iea odata (3). La
intrevederea c Imparatul, care saruta pe Invingatorul sau, Bulgarii
din garda, invesmântati luxos, cu platose de fier,'`de argint, de
aur, II proclama in greceste Imparatul lor (4). Din partea lor, Bizantinii
nu-1 recunoscura altfel decat ca appiTóc, ccäpetenie o (5). Dach, nu capalaser&
pentru Biserica lor, cu zece episcopii, corespunzand celor
zece «comitate», un Patriarh, pe care-1 cerusera la Roma, Bulgarii
aveau acum la Preslav, pe locul Marcianopolei ost-rornane, o
resedinta in care se intalniau in mic splendorile In locuinta, mobilare
i eticheta ale Bizantului, ramas in mAinile vechiului stapan (6).
Simion intervenise in vieata Sarbilor, inlocuind pe marele cneaz
Petru, care-i botezase un fiu, cu Pavel, apoi cu Zaharia, ocrotit bizantin,
care si el se dovedi tradator: incurcaturile nenorocite cu Croatia
iesirh, din aceast& ofensiva spre Apus (7). Fiul sáti Petru (927-68)
fact la inceputul domniei sale o shoes& incercare in Macedonia, tar&
despre legatura careia cu Imperiul lui Simion n'avem nici o tire temeinich,
(8).
Indata Bizantinii gasirá ins& o solutie diplomatic& in acest conflict
pentru Imparatie. Petru fu recunoscut ca un fel de Imparat
(1) Intre inscriptille vechi bulgare de curAnd tipArite de Uspenschi In Izvestia, X, p
173 si urm., este una dela lidcaway hp.. (p. 175). Un strateg bizantin Alcmene, ibid., p.
295. Pentru luptele Romanilor mann la abbatile, de Una Silistra contra Pecenegilor
Cedren, II, p. 646. V. si ibid., II, p. 583 (comandantul Mihail); Ana Comnena, VII, 3.
(2) Theophanes continuatus, pp. 357-8, 360, 385.
(3) Ibid., pp. 387-8, 404 si urm.
(4) Miami rdycthv siXv6Tes /mirk( tç Gaaaia ebviip.ouv t Tbilisi., cart ; Cedren II, p. 305.
(5) Ibid., p. 356.
,
(6) Jiregek, 1. c., pp. 165-6.
(7) Ibid., p. 169; Gesch. der Serben, I, pp. 195 197-9; Continuarea lui Teofan, p. 412.
(8) Constantin Porfirogenetul, De administratione Imperil, p. 154 si arm.
*
-

14 N. IORGA 130
de al doilea rang pe tang& eel constantinopolitan, In gloria caruia
se contopia prestigiul secundar al fiului sau, al rudei sale (Imparatul
e: 6 itveop.cm.x64 Irciirico4 TOO & sob' 6.pzovto4 Bookyapktc;
acesta misoliwcoth4 gnovo4 (1)). Petru tine pe fata Cezarului Cristofor,
cu care a serbat nunta la Pegai, fratele, Joan, are 0 el de
sotie o Arrneano-Bizantina. Tarita «prietenilor bulgari» (cofkoc
600Xyripoc), pe cari Liutprand, episcopul de Cremona, sol al Imparatului
apusean, i-a vazut ocupand cele dintai locuri de ceremonie
la ospetele Curtii, sta; cu cei trei fii ai ei, mai mult in Constantinopol.
Onorabila dependent& a lumii barbare, abia castigata
pentru cultdra de cealaltá, de unde imprumuta totul cu un invidios
nesat, e evident& (2).
Cand opera de restituire a Imperiului incept' cu Nichifor Phokas, care
ceria totus dela Bulgari mirese pentru fiii Impa' ratului Rhomanos,
Bulgaria aceasta, care nu mai era de loc turanica si care Incepea sa
fie tot mai putin slava, in chip firesc fu sortita pieirii (3). Precum Maghiarii
din Onglu fusesera chemati impotriva lui Simion, astfel acuma
se intrebuiritara impotriva fiului sau -
Rusii din Chiev, ale caror
pradäciuni anuale pan& la gurile Dunarii i pan& la Constantinopol
sunt descrise cu de-arnanuntul in opera de statistic& politica, a lui
Constantin Porfirogenetul (4). Ca si atunci se dau lupte la Silistra,
unde state& acum Patriarhul bulgaresc recunoscut de Bizant (5). Si
tot la Dunarea noastra, in Preslav, 10 face stanistea rasboinicá
cneazul vareg. 0 impacare, cu cererea la Constantinopol a mostenitorilor
Tarului, Boris i Roman, fu Mout& zadarnica prin moartea
lui Petru. Impotriva celui de-al doilea Boris venira Rusii din nou,
si
campaniile lor la Dunare sunt zugravite cu un mare entuziasm
barbar in vechea (Tonic& a lui Nestor. Se pärea eh pe acestalalt
drum Scandinavii cu Ceata lor de Slavi vor ajunge 'Ana la cetatea
imp&rateasca. Filipopolul fu cucerit de dansii.
Pentru a-i respinge, alerg& noul Imparat Joan Tzimiske. Iaras Du -
narea fu strabatuta de corabii bizantine, cari biruir& tang& Preslav (6).
Pe uscat Imperialii avur& pretutindeni noroc, i Sviatoslav fu, la ca-
(1) In schimb, Haganul cazar e numai aexwy Twaiag, cefii augur( etpzoycK Taly Tocipmy;
.De caerimoniis (pp. 690-1). Cf. ibid., p. 681.
(2) Cf. spusele Porfirogenetului, In De administrations imperii, pp. 87-9.
(3) V. si ibid.
(4) V. cartea mea Chilia i Cetatea-Albd, cap. I.
(5) Jire5ek, 1. c.
(6) Amnnuntele, In Cedren, II, pp. 395 si urm., 452.
1

igi lICYTELh IINVI IgITORId CU PRIVIRR LA ElriNIMi1.TEi., DIN BALCANi. 16
patul acestor lupte, dupa trei luni de incunjurare la Silistra, bucuros
c i se ingadue o intoarcere onorabilá In patria departata (1).
Dar Boris nu mai avil niciodata puterea pe care i-o smulsesera
acesti oaspeti cu graiul Inrudit: el fu dus la Constantinopol, ash,
cum Odoacru trimesese in Sudul Italiei, pentru o placuta odihna, pe-
Romulus Augustulus, cel din urma Imparat roman in Roma apuseana.
Arhiepiscopatul din Silistra ajunse la Sofia, apoi la Vodena,
la Meglen i in sfarsit la Ohrida (2).
IV.
Imperiul din Ohrida.
In acest limp Ceslav domnia peste Sarbi ca simplu vicariu bizantin
(3), si pe laugh, acest cIpzaw Eip6Xaw, cancelaria imperial& recunostea
pe acela al Zahlurniei, al Tinutului Canale, al Trebuniei, al
Diocleii (4). Statele macedonene incetasera. Grecia se I ntorcea la o vieata
elenica. Sviatoslav Rusul pierià ucis de Pecenegii cari-I pandisera.
Se pare& ea In Balcani rassa slava §i-a incheiat rolul in acelas timp
cand Maghiarii unificati i intariti capatau o coroana apostolic& pentru
cel dintaiu rege al lor, Sfantul tefan, care trecea, Tisa impotriva
Voevodatelor romane0i, Inca libere, si se pregatiau sa unease& la
teritoriul lor, dupa, Moravia distrusa, Croatia sleita de puteri.
-Dar Inca de atunci opera de comer i cultura a Venetiei pornise
in aceste parti. Orasele dalmatine, cari dadeau odata tribut Slavilor,
se ridicau, cu Dubrovnic-Ragusa in frunte, mai ales de cand incetasera
pradáciunile necurmate ale Saracinilor (5). Ca o urmare fireasca
ajunsera la Insemnatate doua, popoare noua pentru istorie : Alba-
neii i Ronânii, Vlahii.
Albanezii apar la 1042, desl cetatea Albanopolis se Intalneste
si mai inainte. Cei dintai cari se pomenesc In izvoare sunt cei de
pe la Durazzo(6).
(1) V. si Schlumberger, LYpopée byzantine, passim.
(2) Byzantinische Zeitchrift, II, pp. 44-5.
(3) Jireeek, Geschichte der Serben, I, p. 202. Din Bizant se trimet aici preoti; Continuatia
lui Teofan, p. 291. Cf. si De coerimoniis, pp. 631-5.
(4) Zax.X. Saws, KayriX1, Tpato6vcov, Acoasiag; ibid., p. 691.
(5) ContinuAia lui Teofan, p. 289.
I 't
(6) Ana Comnena, I, p. 221; II p. 174. Cf. JireSek, Gesch. der Serben, I, pp. 152-4 fils
Archie far slavische Philologie, XXI, p. 78 sqq.
. .
t
,
,

16 N. iOliCIA 182
Cat despre Vlahi, supusi cu totii de Vasile al. II-lea Scaunului
Ohridei (1), Tesalia intreaga era plina de (Wish, i un veteran care
si-a scris amintirile, dand sfaturi de administratie i de politica,
Kekaumenos, ne reprezinta simpla vieata a acestor pastori, deprinsi
cu rascoala (p.oatoc;) i traind In «mica lor tara» ca intr'o lume
aparte, In care oamenii Imparatului veniau numai pentru dijma,
stabilita odata pentru todeauna, prin buna invoeala, a0 cum veniau
mai tarziu oamenii Domniei moldovenesti in valea Campulungului.
0 administratie speciala, &gird 'riot/ BXcixop `0,16.aw, a Vlahilor
din toata Hellada, avea grija, mai mult supravegherea, acestor supusi
privilegiati ai Imperiului (2). Domn de fapt era odata batranul celnic
sau qfrunta§», czpv.vgóc, Nicoli, emo Nicolita», Tch.7croc; NiltoctCO.
(3). Un omonim e pomenit, ca «Nicolita din Seres», §i in cronica
oficiala a lui Cedren-Skylitzes, printre cei amestecati in luptele
«Bulgariei» noua cu Bizantinii (4). Si un Dracsan, Apuecivoc, apare
in cronicile bizantine (5), apoi un NectopEtCyjc, un efIXETC-11c, Nestorita,
Rita, chiar un Za.pErCc, probabil de acelas neam cu Nicolita (6). Litovoiu,
Voevodul din Gorj in veacul al XIII-lea, are aici un omonim, AUTO-
66-tic din Diavoli. Bizantinii aft& i ieau oile Vlahilor (7). i intro
localitatile uncle se cioenesc ostile e i Campulungul eel de-al patrulea,
pe langa eel muntean, eel moldovenesc, eel maramuresean,
li(p.6tx A6TTOO din Pind (8). Regiunea, locuita i azi numai de Romani,
a Meglenului e anume pomenita i ea (9).
Supt Boris al II-lea, care luptase i cu Sarbii, Macedonia, partea
de langa lacul de Prespa, formase unul din «comitatele» Bulgariei, cu
cat(' un boier in frunte. Boierul Sisman, despre care e vorba, taxa nume,
in Cedren (10), rasa patru fii, cari poarta nume biblice: David, Moise,
Aron, Samuil. Asemenea nume le dadeau cu osebire Bogomilii, Pavlichienii,
cari-§i intinseSera propaganda peste toata Bulgaria toe-
(1) Byzantinische Zeitschrift, II, 1. c.
(2) V. mai ales pp. 77, 96.
(3) Ibid.
(4) lbid., pp. 452-3.
(5) ibid., p. 453.
(6) Ibid., pp. 461, 462, 469.
(7) Kekaumenos, p. 28.
(8) Cedren, II, p. 457. V. castelul A or*, p. 465. Cf. studiile d-lui G. Murnu, in Convorbiri
literare, XXIII.
(9) Cedren, p. 461.
(10) Ibid., p. 434; Jire6ek, Geschichte der Bulgaren, p. 88 !;ii urm.
-
.
,
:

133 NOTELE UNUI ISTORIC CU PRIVIRE LA EVENIMENTELE DIN BALCANL 17
mai in acest timp(1). Erezia aceasta cu un caracter violent, fanatic,
putea, aduce unirea in porniri i fapte a tuturor elernentelor de
obar0e nobila, din acest Apus balcanic. i, opus& cu furie ortodoxiei,
care era una din ratiunile de a fi ale Bizantului, ea putea
sä dea luptatori inviersunati impotriva dominatiei imperiale.
Din cei patru frati doi pier,unul la Kalai Drys, intre Castoria
Prespa, de «Vlahi chervanagiin (6aEuct) al treilea se inlatura
prin mutilare 0, unit cu alti §efi locali, alti Tovcipxcu, Samuil se ras-
coala, luand dela inceput, ca unul ce era, Bulgar de nastere
n'avea alta traditie politica la indemana, titlul de «monarh a toata
Bulgarian (Oliccpxoc Boci).yupEscc al'cricix) (2).
Cele dintai actiuni militare ale lui se petrec pe parnant uai
mult romanesc. Iea Larisa, ameninta Salonicul, prada de doua ori
in Peloponez. Cand Vranas pleaca asupra lui i fiului lui, ace§tia sunt
gasiti i raniti in Tesalia. Stapanirea lui Samuil se intinde dela
Durazzo, in partile Albanezilor, plat la Sofia, pe care o ataca de
doua ori Imparatul Vasile, care era sa fie supranumit «Bulgaroctonuln,
Ucigatorul de Bulgari (3). Prespa, Ohrida, Prilepul, Uschiubul, Vodena,
Bitolia (Boosacov) (4), in regiuni cari n'au fost niciodata mai ales slave,
sunt centrele puterii lui. Daca in istoria luptelor cu Imparatul se vorbeste
de luarea de catre Bizantini a Preslavului, a Vidinului (5), aceste
locuri se rasculagera probabil dela sine la vestea e un steag bulgaresc
liber s'a ridicat in muntele apusean al Pindului. Prin acele
parti n'a lost insa niciodata Samuil insu sau cei de pe Fang& el.
Cu moartea intemeietorului, care-0 dada o nepoata, Ecaterina,
dupa Isac Comnenul i e intitulat Tar, 6cLaCkek, de Brieniu,
se mantue de fapt acest «Imperiun cu un singur Imparat.
Fiu al lui Samuil 0 al unei femei din Larisa, Gavril-Roman era
poate pe jumatate Vlah. Unul din fifi sai, pretendent dupa sfararnarea
Imperiului, se chiama Deleanos (AcAtcok la Psellos, p.. 6 0 urm.), din
care nu tiucu cat& dreptate s'a putut face. de istorici §i filologi moderni
slavulDeljan.Alusianos, fara putinta de o asemenea reducere la un prototip
slay, se chiama fiul lui Aron (6), 0 prietenul Vlahilor Kekaumenos
(1) V. un Acc6la 6 2eTtS 'AxptaCov ea general in Samos mai tArziu, ibid., p. 479.
(2) Ibid., p. 435.
(3) Ibid., pp. 435 62.
(4) JireSek, Gesell. der Bulgaren, p. 196.
(6) Cedren, II, pp 462, 463.
(6) ibid., p. 531 si urm.
Analele A. R,Tom, XXXV.
Memo.. Sect. Istorice.
.
si

18 N. IORGA 134
11 laudA ca un a vestit general» (1). SA nu uitárn ca unul din sefii
de pe vremea lui Samuil se chema, Prusianus (2).
DupA ce Deleanos e orbit si Alusian fuge la Mosynopolis (3), lupta
pentru neatarnare UrmeazA. Sunt aceleasi elemente n aceeas tard,
dar ele se IndreaptA acum la Sarbi, la MihAilas (Mrtcrip.c), fiul lui
Stefan, cneazul acestora, si la jupanii lui (4). Fiul acestuia, Constantin
Bodin (5), e proclamat ImpArat la Uschiub, cu numele de Petru (6): II
ajuta, un Petrilo i sA se noteze ca, In acelas timp rAsculAndu-se
ducele Dunarii Nestor cu ajutor peceneg, el e ajutat de acel Tatos
din Silistra,de sigur RomAn,Tatul despre care am vorbi t i aiurea (7).
Mihail Ataliatul afirmA cu acest prilej Ca «la DunAre sunt multe
orase i mari, avAnd multime stransa de toate limbile i hrAnind si destulA
caste» (8).
Pre tutindeni zbucneste vieata unui nou neam.
Cand debarcA Normanzii, cu cari se inrudeste dinastia sarbeasca
fiul lui MihAilas, Constantin, Wand pe fata lui Robert, cand se
ocupA de dAnsii coasta, cu Avlona i Canina, ba chiar Ianina, Ohrida,
Uschiub, Meglenia toatA, child sefii albanezi fac legAturi cu navalitorii
i cu Venetienii, lagArul de iamb al Francilor e in Larisa, in
Tricala si se pomeneSte cu acest prilej i 'ECE66v, xcopEoy 6Xci.xcx6v (9).
In sfArsit, supt Impäratul Mihail Ducas, avem o rniscare general& a
SArbilor, la care iau parte si Diocleati si Croati chiar, pe Lang& ajutorul
peceneg, care cuprinde de sigur i elemente romdnesti de pe
malul stang al Dundrii, luandu-se la Nord tot malul Savei si DunArii
pang, la Vidin, iar In aceasta Macedonie, tot mai putin slava,
prin Ni, Uschiubul. Bodin, seful de rAscoalä in chiar aceste locuri,
i \Wean, ruda sa, care comanda catre Durazzo, conduc lupta,
cu jupanii lor. Nici prezenta ImpAratului in Uschiub nu ajuta (10).
(1) Oabp.acnbc exam; cycputethrtN; p. 22.
(2) Cedren, II, p. 469; cf. ibid., p. 607.
(3) Ibid., p. 533.
(4) Ibid., pp. 715-719.
.
(5) Jire6ek Geschichte der Serben, I, 234, nota 3.
(6) Bodin ca nume de gVlahD; Jire6ek, Gesch. der Serben, I, p. 234.
(7) Cedren, pp. 715-9. Cf. Jirekk, In Archie fiir slavische Philologie, XXI, p. 543 si
arm.; Iorga, Geschichte des rumeinischen Volkes, I, p. 81.
(8) flol.Aoct %at p.viraat neAsK, ix lawn; TI.thaalc comp.ivov i'xotmat X-7109g wAI biamotbv
ob p.ocpby anoTpeyouoca ; p. 204.
(9) Ana Comnena, I, pp. 70 si urm., 223 si urm., 236 si urm., 245 si urm. Cf. Kekaumenos,
p. 67.
(10) Ana Comnena, I, p. 80 si urm., 181, 213-4, 204, 214, 294, 368, 411. Cf. Jire6ek,
Geschichte der Serben, I, p. 235 $ i urm.

135 NOTELE UNUI ISTORIC CU PRIVIES LA EVENMENTELE DIN BALCANL 19
$i aici nu e vorba de o actiune pur sarbeasca. Aceea va incepo
mai tarziu numai, cand in Stefan Nernania serbismul Ii va gási puternica
intrupare national&
Am ajuns astfel in apropierea anului 1100. Serbia singura, a r5,mas
sa reprezinte pe Slavi in Balcani. Din «al doilea Imperiu » bulgar,
care e, de fapt, al Albanezilor, Vlahilor §i Slavilor macedoneni,
rAm'asese un singur lucru: numele de «Bulgaria» dat Tinutului pe care
se desfh§urase crunta §i scurta lui epopeie (1).
V.
Serbia in lupta cu Ungaria.
In legetturei cu peitrunclerea, pe la 1100, a Ungurilor in partile
Croatiei, cu asezarea lor la Zara, Spalato re§edintà de arhiepiscop
latin la Trail, .cu wanted normand, cu extensiunea venetianci
spre Orient, cu ambitia Curiei romane, gi vs' puterea
rassei slave insets, se Tidied' in aced veac al XI-lea «Serbia»
adriaticcl, in partite Diocleii 0 Travuniei, ca si in Hlmul hertegovinian.
Ace§ti regi, dintre cari face parte Stefan Voislav, nu
dau, de altfel, diplome slavone decat dela 1180 inainte (2). Influenta
religioas i cultural& latina o exercita arhiepiscopatul de Antivari (3),
de care atarnau o sum& de episcopi in porturile vecine .0 in ora§ele
din interior. «Preotul diocleat»a carui opera a fost de curând editata
de Crncidincereil inteo lucrare latinet sä dea o baza traditionala
acestui Stat in crestere.
Consolidarea Diocleii fu oprita de regii unguri ca si de Venetieni.
Cei dinti ieau la 1138 titlul de regi ai Ramei, prin care e s se in7
teleaga Bosnia Banului Boris (4). Peste vreo jumAtate de veac, Manuil
Comnenul face& un duce bizantin al Diocleii ci
Dalmatiei.
Voislav insus avuse sa, se lupte cu Bizantinii, la cari stätir ea
prins. El ca§tiga, cea dintai mare biruint5, asupra lor.
Numai dela 1100 incep a juca un rol insemnat Sarbii din partile
Timocului i Moravei, cari erau despartiti de Dunare prin «rnarea
padure a Bulgarilor», ca ci prin castelele, pe rand unguresti §i
(1) Cedren, II, p. 549.
(2) JireCek, Geschichte der Serben, I, p. 214.
(3) Ibid., p. 216 ei urm.
(4) Ibid., p. 230.
I!

20 N. IORGA 136
bizantine, Sem lin, Belgrad i Branicevo. VA lean, seful lor, prada pana
la Uschiub supt Alexia Comnenul. Fiul lui poarta numele, inraurit de
Unguri, de Uros. El face politica ungureasca si-si
da fata, Elena, dupa
principele Bela. Indemnat de Unguri, marele jupanUros al II-lea se desface
de Manuil Comnenul. Acesta trebue sa invinga i ajutorul
trirnes lui Uros de Unguri. Desl supus Bizantinilor, urmasul sau
Desa isi da, fata dupa un fiu al dogelui Vitale Michiel, conte de
Osero i cumnat al regelui Ungariei. Dupa trecatorul Tihomir,
Stefan Nemanina intemeiaza o dinastie noua. Era de loc din Dioclea.
El paraseste pe Bizantini cut totul si are sa infrunte pe gloriosul
Manuil insus. Dupa moartea acestuia in sfarsit, el inainteaza ca aliat
al Ungariei, i aceasta-1 duce in Dalmatia, pentru care Papa incorona
ea rege pe al doilea Stefan, (-1228). Si el ajunse indata pana la
Prizren. 0 alta putere era sa-1 scoata ins& din aceasta Macedonie.
Astfel s'a desfasurat soarta Serbiei, pana la Dusan. Ca nici statul
unitar n'avea un caracter national o arata titlul grec de Stefan
«Ducas» pe care-1 iea Stefan Radoslav, care se poarta ca vasalul lui
Manuil Ducas, «Imparatul» care nadajduia Inca sa-I pastreze.
VI.
Lupta Europei latine cu Bizantul i noul Imperiu
al Românilor i Bulgarilor".
Manuil Comnenul reprezintase o incercare, foarte interesanta, dar
zadarnica, de a face ca Bizantul sa-si Insuseasca, toate puterile, de
energie rara, de indraznet avant, de harnica initiativa, comerciala
ale Apusului In necontenita crestere navalitoare. Pe jumatate latin
el insus prin mama-sa, o principesa maghiara, sot a doll& Latine,
incunjurat de Latini ca sfetnici i conducatori de ostiri, dedat ca un
Latin sporturilor cavaleresti pe earl le osandia maiestatea irnobila a
bizantinismului, el era mai chemat decat oricine ea sa incerce
aceasta opera de adaptare, mantuitoare pentru Imperiu. Indata
insa ce Inchise ochii, vaduva sa i fiul sau nevrastnic fur& inlaturati
tocrnai pentru aceasta «latinofronie», bogatii negustori italieni
din Galata si Pera fura macelariti, ea exploatatori i eretici, ea
Latini spurcati» i ea bogatasi, de o plebe pe care no Innebunise
lacomia i setea de rasbunare, i sangerosul Andronic Comnenul 'Astra,
tocmai pentru atitudinea sa, fanatic& si sovinista, In acel conflict
tronul. Rasturnat pentru cruzimile savarsite impotriva nobilimii ce
se ridicase la Curtea Cornnenilor eelorlalti, el fu inlocuit cu eel

137 NOTELE LIMN ISTORIC CD PRIVIRE LA EVENDIEWELE DIN BALCANI. 21
doi Angheli, Isac si Alexie, a caror actiune .are in fond
ace eas baza.
Sprijinind pe fiul lui Isac, a carui sora era sotia lui Filip de
Suabia, Apusul urmaria politica sa fireasca, tendinta sa logica de
a domina supt toate raporturile acest Rásarit in decade*. Se continua
astfel lupta Ungariei latine pentru a-si supune pe Slavii din
Serbia, lupta Venetiei pentru a-ni
stabill autoritatea In Dalmatia lo-
cuitä de Slavi, silinile Sfantului Scaun de a da o vieata adevarata
episcopatelor cari fusesera Intemeiate pe litoralul diocleat al Serbiei
lui Stefan Voislav i Vale, poftele normande de a lua i celalalt
mal al Marii Ionice i Adriatice, creand o Albanie catolica, supusa
regelui celor doua Sicilii si, in sfarsit, sperantele Imparatilor de
Apus, unui Frederic Barba-Rosie, si mai ales unui Henric al VI-lea, de
a realiza Imperium orbis cu puterile lor, alamanice».
Poporatiile supuse Imperiului simtiau aceasta stare de lucruri
pe care o sadise expeditia, mult timp biruitoare, a Normanzilor cari
cucerith Salonicul, strabatand tot Apusul peninsulei, unde se mai
'Astra amintirea vechilor rascoale «bulgaresti». Pe acelas timp un
«principe», un «jude» al Albanezilor apare ca ginere al marelui
jupan Stefan (1). Dupa o suta de ani de liniste, supt marii Comneni,
restauratori ai hotarelor lui Iustinian, supusii incepura, a fi foarte
simtitori la abuzuri, cari nu puteau lipsi, Imparatii find irnpovárati
de sarcini, intre cari ca mai noua se infatisa birul de rascumparare
dela Germani, alcvmanikon. Dada, alianta de familie a lui Isac cu
regele Ungariei asigura la Dunarea sarbeasca, in toate partile celelalte,
orientate prin negot tot mai mult dare Apus, fierbea nemultumirea.
Inca din vremea expeditiei lui Robert Normandul, «Maniheii», Bogomilii
dela Adriatica Incep sa se miste: ei refuza serviciul i sunt
pedepsiti pentru aceasta (2). Atunci izbucneste o rascoala in toath
forma, al care! centru e Beliatova. Se chiama, in ajutor i «Sciti»,
cari pot fi Pecenegi, dar si altfel de barbari. Caci despre favoritul
Imparatului Nichifor Botaniates, din veacul al XI-lea, favorit ou interesantul
nume de Borila, care ecum vom vedeasi al unui sef
vlah din veacul urmator, se spune c era «Scit sau Mys», ceeace
poate insemna Bulgar, dar i Roman dela Dunare (3). Aliati ai re-
(1) Jireeek, Geschichte der Serben, I, p. 291, nota 2.
(2) Bulgari pedestri In oastea bizantinfi; Eustatie de Salonie, pp. 475-6. Barbi in
Salonie, p. 452. Un «Romano dela DunAre, p. 423,
(3) Bryennius, p. 146.

22 N. IORGA 138
voltatilor sunt i capeteniiie dela Glavinita i dela Saistra (1). Pare
ea asistám la ivirea unor imprejurari ca acelea din vremea Tarului
Samuil.
Data aceasta innS, Vlahii pe cari se sprijine miscarea, se vad.
Sunt pástorii intregului munte, i, Gaud e vorba, pe urmä, de ajutorul
lor la o luptá impotriva Pecenegilor, ei se deosebesc noted
de Bulgari i se definesc astfel: «Vlahii, toti cei ce due vieata nomad&
(67c6cor sty votiach 6Eov s).ovte) (2). De sigur ca in toate expeditiile
purtate de Impärati in aceste parti ei au indeplinitrolul de auxiliari
la care erau tinuti prin conventii' speciale. Iscusinta lor la luptele
prin munti, sprintena lor vitejie bucuroasä sunt cunoscute de rabinul
Veniamin Spaniolul, care a strabalut In a doua jumatate a
veacului NI-lea, Intro alto provinci bizantine, i Tesalia lor, care
ajunsese acuma o Vlahie-Mare (3). Pentru aceasta erau rasplatiti efii
lor i cu parnânturi, cu feude rnilitare. Aceasta se refuza, lui Petru §i
Asan, doi celnici cu trecere mare intro ai lor; cel dintadu staruind,
ar fi fost i palmuit de un demnitar bizantin. Aceasta insemna inceperea,
sau, mai bine, reinceperea ráscoalei (4). Marirea peste datin&
a dijmei pe porci, boi, oi pregatise materialul (5). Aceasta se petrecea,
in vremea ca,nd se organize, expeditia impotria, pretendentului
Vranas.
Locul anurne al izbucnirii fascoalei nu se aratá. Faptul ca. se intrebuinteaza,
pentru inalzirea spiritelor thinunile Sfântului Dumitru
near indrepta, spre Salonic, unde curge mirul din oasele Sfántului.
Dar Intro cele dintai incereari e atacul impotriva Preslavului
(6), vechii Capitate bu1gäre0i. Preslavul ortodox, nu shismatica
Ohridá, pe care o afurisiau an de an in scrisele lor &Mu-
garii.
Acest fapt, ca i imbracarea coturnilor rosi ai Imparatiei chiar
dela inceput, far& nesiguranta ce pare a se observa la Samuil, are,
de sigur, un Inteles. Nu cel dat de istoricii bulgari, GA fratii ar
fi fost din neamul vechilor stapânitori (7), ci altul: acela ea, dela
(1) Ana Comnena, II, pp. 199, 232, 273-4, 279 si urm., 280. Cf. Manihei luptand contra
Bulgarilor, ibid., p. 340. V. mai ales II, pp. 297-8.
(2) Ibid., I, p. 395.
(3) *i in Arhiva istoricd, II, p. 25.
(4) Choniates, pp. 482-3.1
(5) Gheorghe Acropolitul, pp. 20-1.
(6) Choniates, pp. 485-6, 486-7.
(7) V. si JireCek, Geschichte der Serben, I, pp. 269. Petru ar fi fost un nume luat,
diet,
dupA un pomelnic, ciipetenia rascoalei se ahem& Wain Teodor.

139 NOTELE UNUI ISTORIC CU PRIVIRE LA EVENIMENTELE DIN BALCANI.' 23
Inceput cArturari, inspirati de traditiepoate acel Vasile din care
noua dinastie facii un «arhiepiscop al Bulgariei», un Patriarh pentru
ai sAiavurà partea lor de Intetire i Indemn. Pentru a se intelege,
in sfarsit, si mai deplin inceputurile revoltei trebue sA se noteze
Si aceea cA In oastea rAsculatilor care lupta impotriva lui Vranas
se gasesc i Cumani (1). Cumani se chemau insA--vezi 31 cazul Hunilor,
al Tatarilor, etc., nu numai barbarii turanici, inruditi cu Pe-
cenegii, cari pe vremea aceea stapaniau la Nordul DunArii, dar
supusii lor, statornici i crestini, Rornanii din veacul al XII-lea. Doar
pe acolo se gAsiserA Romani in cursul campaniilor bizantine impotriva
Ungurilor i pretendentul Andronic dAduse de Vlahi in fuga
lui spre Haliciu; ba chiar se spune de Cinnamus GA Vlahii ce merg
cu Leon Batatzes impotriva Ungurilor «din locurile spre Marea
NeagrA» sunt «coloni din Italia» (2). Supt Comneni la Chilia se trimet
prinsi de Stat (3), i scriitorii bizantini stiu cA la acesti «Taurosetti»
o (lava, din pAdurile nesfarsite se chiamA Co6t.mp, zimbrul nostru (4).
Si
caciula acestor barbari era cunoseutA in Constantinopol (5).
Pentru a treia oard gasim aceastet lega turd intre Pind $ Duwire,
cele cloud puncte uncle se &waste energia militaret i politica
a neamului nostru.
A nega caracterul vlahic al räscoalei, e cu neputintA. Ii afirma
izvorul bizantin contemporan, ca i cronica bogata a cruciatilor francezi
cari cAzurA asupra Imperiului slAbAnogit pentru a-1 inlocul cu
un alt Imperiu, latin, incapabil de vieatA, cronica, vestita, a lui Villehardouin,
care stie foarte bine, ca un luptAtor ce fusese, ce era
un «Bougre» i ce era un «Blacque». Scriitorul grec vorbeste de
«limba Vlahilor», BXcixwv Toot (6). Cand scrisoarea VlAdicAi Vasilie
care Papa incepe cu «multas inclinationes et multas sanitates» (7),
ne IntrebAm In ce limb& a putut fi scris originalul. Capeteniile au
nume cari amintesc pe al luptAtorilor lui Samuil: un Ionitä, fratele
celor doi conducAtori i urrnasul lor, un Litovoiu (AtTo66)
(apoi Nicolae Litovoiu, dela Melenic)(8). Inaintea Salonicului apare
(1) Choniates, p. 503. $i RomaniD, Bizantini se aflau intre rebeli (ibid., pp. 509-10.)
(2) Geschichte des rumdnischen Volkes, I, p. 86 si urm.
(3) Choniates, pp. 401-5. Unul e orbit acolo, altul exilat in Scitia. Deci se vede cii nu e
Chele de tangs Bizant. Cf. Chilia i Cetatea-Albd, p. 32 i urm,
(4) Choniates, p. 433.
(5) Ibid., p. 432.
(6) Choniates, pp. 617, 673.
(7) Hurmuzaki, I, pp. 49-60, no. xxxv.
(8) Choniates, I, p. 564; Acropolitul, p. 81.
6
.1 ,
0

24 N. IORGA 140
Vlahul -ErCutap.ivo4 (Sisman), la Seres, mai tarziu, un Dragota
(1). Armele,sageti, suliti, felul de lupta, navalirile nepreves-
Lite, organizatia cu totul patriarhalk in care individualitatile, cu
pasiunile lor, adesea criminale, au loc liber, arat'a pe deplin caracterul
vlahic, pastorese, nomad al miscarii. El a lost i una din
cauzele neasteptat de rapezii intinderi si a deplinului ei succes.
Impartirea, ca moii, intre sefi a locurilor cucerite, e un obiceiu
vlahic: Preslavul Mare si Provaton furá astfel

141
NOTELE VNPJ CU iltIVIRE LA EVENIMENTELE DIN tAibAk.
Chrysos, romaneste Harsu, iea pentru dansul tinuturile macedonice (1).
Cucerind Prilepul, dupa ce infruntase pe Irnpäratul Insu§, el strabate
intocmai ca Samuilpana In fundul Peloponesului, pe un drum cunoseut
de Albanezi si de Vlahi(2). Resedinta lui era la Prosec, pe
Vardar, sus pe stanci.
Ajutat de iurusul repede al Cumanilor sái, Ionitäli poarta ostile
in toata, Tracia. El nu mai e, dupa 1204, child Imparatia ortodoxa,
a cazut, seful rebel al Vlahilor prádalnici. Ortodoxia cere un reprezintant
Incoronat, luptator §i stapanitor. In aceastA calitate se
infat*az'a el impotriva Latinilor stricátori de lege, despoietori de
biserici i manastiri, prigonitori de clerici. Toata intoleranta bizan
tina se strange in jurul lui, II sprijina 0-1 Indeamna. Iata-1 la Seres,
la Berrhoe (Eschi-Sagra), la Filipopol, la Demotica, la Perint i pana
la Athyra. Orasenii din Demotica, unde era adapostit i Patriarhui,
care moare acolo, II proclamh Botatkek (3).
Negocierile cu Papa trebue intelese ea o sin*, dibace de a 05,path,
i recunoasterea Apusului. Ionita ravneste coroana Bizantului, cad
el e Imparat al «Romeilor (Romanilor) §i Bulgarilor», precum In
Apus purtatorul coroanei date de Papa la 800 e Imparat roman
de natie germanica. Cancelaria roman& e InsA bine pregatita: da-
toare sa crute pe Greci, apoi pe pupilii, nu totdeauna supusi
Insa,
din Constantinopol, ea stie numai de un srege i. inláturandu-se
Rornanii, in cari se face a vedea Romani, deci Vlahi informatii
exacte veniau dela Curtea ImpAratilor Rasaritului, ea vorbeste
numai de acesti supu0 dintru inceput: Vlahi i Bulgari. Iar, pentru
a Indulci lectia, se intinde laudatoare, de o potriva, asupra originii
romane, ca i asupra antecesorilor imperiali din Bulgaria dela
Preslav (4). Mai departe n'a putut ajunge intemeietorul Imparatiei
dela Tarnova (5).
Ea nu putea, sg, dureze decat atata timp cat erau Francii in Bi-
(1) Choniates, p. 643 si urm., 665. Cf. JireCek, 1. c., pp. 285-6.
(2) Choniates, p. 708.
(3) Ibid., p. 835.
(4) Cf. Geschichte des rumdnischen Volkes, 1, p. 124 0 urm. Mt lndoese øá scrisorile
din anii 1199 si 1202-3 ar fi in adeviir anterioare anului 1204. Regret ea n'am editia
eolii franceze din Roma a registrului lui Inoce4u al III-lea.
(5) Supunerea catre Sfântul Scaun a episcopilor de Velbujd, de Presley, de Uschiub,
de Prizren (Prisdiani), de Nis si de Vidin (Hurmuzaki), I, p. 29, no. xx, nu arata de
boo subordonarea lor catre noul oPetriarhp, si Inca mai putin intinderea Irnperiului
bulgfirese asupra acestor provincii. V. ibid., p. 28.
26

2d
14. ioriai
zant. Trdiet prin elemental bulgaresc mai putin decdt prin oricare
altul. i Inca si In acest timp, in calea ei au stat totdeauna,
nu Latinii, cari totus au prins radacini pe coastele Adriaticei i In
Morea, ci concentrarile legitimiste grecesti din Epir. Asupra acestora
trebue sa ne indreptam luarea aminte, fiindea, ele nu inseama, altceva
decat, dupa sfaxamarea statului lui Chryses, la moartea aces-
tuia, intrebuinfarea de Greci, aid ca i in Tesalia a acelui
element nou cari sant Albanezii si Vlahii.
Urmasul lui Ioniç, mort, in imprejurari intunecate, leingd Salonic,
pe care 1-ar fi luat de sigur, nu fu vreunul din fiii lui Asan, loan
sau Alexandru, cari pribegirä la Cumani, ci Borila, fiul unei surori
a' mortului, pentruca, precum s'a spus, el era eel mai mare dintre
reprezintantii casei domnitoare (1). loan Asan, urmasul sau, dupa
scurta vreme, incepe lupta eu Epirul, de care am vorbit.
Familia Angelos Ducas, care Intemeiase aici o domnie, un «despotat»
numele se hadlneste acum intdias datc1,erà inrudita i cu Bulgarii:
un Radornir Bulgarul luase in veacul al XI-lea pe o Dukaina (2).
In orice caz, ea stia, supt Mihail si fratele sari, Teodor, sä iea caracterul,
simplu, patriarhal, potrivit cu poporatia din aceste vai. Despotatul
Apusului (asa7Córr44 Teov aoccuiw) (3) se prefacii tot mai
mult intr'o Albano-Vlahie cu domni greci.
Cronica greceasca a timpului arata c Teodor §i-a
supus, pe langa
Durazzo, care-i axle& legatura cu Marea, tocrnai acele tinuturi cari
sprijinisera dela inceputul veacului al XI-lea formatiunile politice
din Apusul penihsulei : Ohrida, Prilepul, tinutul Albanezilor («Albanos»)
i Tesalia toata (4). Pe de alta parte, el ajungea pant la
Salonic. La proclamarea sa ca Imparat, facir slujba Arhieptscopul bulgaresc,
i acelas cronicar asigura cá Teodor a carmuit bulgareste,
dupa, traditiile politico i poate, adesea, i in limba de stat a Bulgariei (5).
Impiedicand Inaintarea Imperialilor greci din Asia, dela Nicea, carora
le lua, Adrianopolul, el pare& menit sa innoeasea In forma bizantina;
traditionala, ceeace Meuse in forma revolutionara bulgarovlahica
Ionita.
Lupta dela Klokotnica, in 1230, dada lui Joan Asan in partile
(1) Gheorghe Acropolitul, pp. 26-7, 35.
(2) Ana Comnena, I, p. 399.
(3) Pachymeres, I, p. 21. Cf. JireEek, Geschichte der Serben, 1, pp. 293-4,
(4) Gheorghe Acropolitul, p. 27 si urm.
(5) Pp. 36-7.

143
NOTELE tNIJI IT0RI C PRIME LA DVENIMENTtLt DIN DAIMANI. 27
vestice tot ce luasera pâra atunci Epirotii O. se enumer& Seres,
Pelagonia, Prilep, Elbasan i Marea-Vlahie intreag& (1). Mai tarziu
loan, fiul lui Teodor, eel prins, orbit §i apoi liberat de Tarul Inrudit,
merge cu ase cor&bii in aceast& Marea Vlahie, unde ocup& Pharsale,
Larisa, Platamona (2). Al doilea Mihail Angelos iea Vodena i Ostrov,
eedeaz& Croia, in teritoriul albanez (iv al) 'AX6U.Vei)) i alege ca re-
§edint& Larisa; Arta, Ianina, insulele vecine erau ale lui. El va
luà ajutor dela Sarbi i Albanezi In luptele sale de revoltat (3). Vlahii
nu-i vor lipsi, i intre cei amestccati In luptele lui cu Niceenii pentru
Diaboli, Prespa, Pelagonia, e i Boril Lungul, BopEXot A6-1,Tw (4). Nu
trecea mult §i, cAtiva ani numai dup& moartea lui Joan Asan, Paleologii
din Nicea intrau In Constantinopol. Ei incepeau prefacerea
vechiului Imperiu universal, de o intransigent& ortodox& absolutä,
intr'o «Rhomais» national&, aplecat& la toate concesple oportanismului
religios. Atuncisi numai atunci, cu schimbári dese de stapanitori
bulgari nevrAstnici sau netrebnici, Ii raspunse, in Zagora
si dincolo de clisuri, o Bulgarie national&
Ea nu se Winded la Nordul Dundrii. Pasagiul din Rubruquis:
«ultra Danubium versus Constantinopolirn: Valachia quae est terra
Assani, et Minor Bulgaria, usque in Solonomam (5)», se refer& la
Valahia tesalianA, la Bulgaria mica." dela Ohrida, In legatur& arnAndolt&
cu Salonicul.
Aceasth nouà Bulgarie era a§h, de slabä, Moat, departe de a sta..
pant ea la Nord lin-là Dui-aril, a primit necontenite inrhuriri sta,panitoare
de acolo. Ungaria, ref&cut& dup& rav&lirile Tätarilor, dh
pe una din sotiile lui Joan Asen, i fiul lor Caliman, Caliman, poart&
numele sfântului national maghiar Coloman (6). In afacerile bulgaresti
ca si In cele sarbecti se arnestec& tot mai mult tiros, ginerele regelui
Ungariei (7). In curand, int&rindu-se Banatul, din nou creat, al Macioviei
(Maned), ca i eel, dela Apus, al Bosniei, un aliat prin Casatorie
al dinastiei arpadiene, principele rutean Rostislav de Haliciu,
al c&rui flu se nume0e Mihail, nu numai e& joacA un rol de su-
(1) Ibid., p. 46.
(2) Ibid., p. 66.
(3) Ibid., pp. 98-9, 151-2.
(4) Ibid., p. 179 nota, 180.
(5) $i In Hurmuzaki, I, pp. 265-6.
(6) Gheorghe Acropolitul, p. 69.
(7) Ibid., pp. 134, 162.

fsf. foitd A 144
praveghetor la aceastä granita, dar se infatiseaza, si ca unul din
pretendentii la tronul Tarilor (1). Si in staxsit la Vidin se ridich, de
sigur nu fail sprijinul Ungurilor i Românilor, acel Sfentislav care
va ajunge sarsi ocupe trecgor IrnpArAtia (2). Tot din aceste párti,
va plea, apoi si Terterii, intemeietorul noii dinastii bulgaresti.
Pe acest timp --pi
de multi vremesupt Nogai terile noastre
erau cuprinse in marginile vastului Stat tátáresc, pe MO care
valoarea militar5, a Bulgariei duph uzarea puterilor vlahe, cari nu
mai jucau acum nici un rol, insemnh, de sigur prea putin. «Scitii de
peste Dunare,, ItupEctpcoc, vor incerca, indath, prin fiul de Han
Ciochi, o dominatie directil a Talarilor in Thrnovo (3). Cuman" ca si
Terterii, Eltimir e ginerele lui Myltzes, despre care se va vorbi
indatk, si jowl un rol in luptele bulgaro-bizantine dela sfArsitul
veacului al XIII-lea (4).
Totodata, páma,nturile macedonene, cu Ohrida, sunt smulse
intre Niceeni i Bulgari. Dintre (ciobanu i «boarii» (irocp,6ye,
,m6thzuc) «bulgari» de acolo se ridic5, i uzurpatori ca, Dragon, (5).
Mai, in Rodope patrund turmele vlahe ale «Dacilor», dintre cari
se citeaz5, pe la 1330 un Serban, Euptuccivoc, amestecat in luptele
celor doi Andronici (6). Vlahii au ajuns ins5, dupa 1261 credinciosii
si vitejii ajutatori ai Imperiului: ii vedern asezati pentru paza Capitalei
intro Constantinopol i Vizya (7). Si in acelas timp fratii lor dela
Dunare, «Tátarii crestini», Alanii ('.Akrizoc, Akcivoc,), condusi de episcopul
de Vicina, sunt stramutati mai adamc in Imparatie, unde In
curAnd se revolta (8). Rolul lor ea apáratori ai Asiei Mici impotriva
Turcilor 'a fost expus aiurea (9).
Vlahia-Mare cu «Megalo-vlahitii» s51, trala in autonomia ei indatinatá.
Fiul bastard al lui Mihail al II-lea de Epir iea pe fata unuia
din sefli lor, Taronas (10). Dar Andronic al II-lea Paleologul vrea sa,
aseze acolo pe flub sAu Teodor, sot al fetei ducelui catalan din Atena:
(1) Jireôek, Geschichte der Serben, I, p. 315 si urm.
(2) Pachymeres, p. 181.
(3) Ibid., H, p. 80.
(4) Ibid., pp. 406-7.
(5) lbid., p. 120-1, 12. Cf. ibid., p. 80.
(6) loan Cantacuzinul, I, p. 147.
(7) Pachymeres, II, pp. 106-8.
(8) Ibid., p. 307 si urm.
(9) forge, Geschichte des osmanischen Reiches, I, p. 137 i urm.
(10) Pachymeres, II, p. 84.
'
,

ii5 NOALE IINITI IdTORIC CU PRIitIlk tA EVENIMENIi LE DIN DALCANT. 29,
Freud Bizantini ar fi atacat impreung. pe IocI CAsA-'
toria nu se Mai insA si acest dinast -1u5;:.p.e Irina, din flori at
lui Andronic; lui Teodor .i se 'Astra o despagubire in'pArtile grecesti
ale Etoliei (1). Totus batinii,'Ingustaa, necontera provincia lui
Idan Duca al Tésaliei (2). El fu lids in curand de nepoCul se-1i!
despotul- Acarnaniei i Etoliei, fiu al contelui (3).
Ofensiva latiná, catolica, normandä'nou5,' se 'sprijina; pe:Albaneti (4);
(lack flu i pe Vlahi. Dar st in Tesalia ; aceste domnii separAtiste
grecesti stapAinind o paporatie' vlahicrt deSpre "' care izvoarele n'au
de ce s ne vorbeasea,, dispar in certe i crirn. Ioan Orsini, acest
comite al Etoliei si Acarnaniei, cade bmorit de . Insá soVa lui.
Fiul, minor, al comitelui Nichifor, se 'adáposteste la prineipesa de
Ahalalatin5,--, in Patras. Manih-sa Ana e primite la Curtea Paleologilor,
i Impáratul, ; care va ispiti la dânsuli pe moStenitor
(1337-8), ajunge domn in tot Epirul, unde vieata liberA a AtbaP
nezilor; eart se amesteca in aceste schimbAiri nu se puttise
ridicä mai Inuit- dealt: in Tesalia vieata liberA a Vlahilor (5):
Trebui mai, cucerirea lui, tefan Dusan, regele sarbeSo si
Tar, cu tonic ei (Simion, fratele lui, in Epir, Hlaperi
InBerrhoe i Vodena, Albanezul Blasiu Matarango lAngh DUrazzo,
Novae la Prespa), pentru. in 'Preliub Tesalia sà eapete un nen,'
Doinn. Dusan el insus se zicea de altfel'' la 1349 si «despot de
Arta» (peste Albanezi)si «Blachie comes». Tot atunci Arta cáza ,
in -málnile «despotuluib Sirniorf fratele, pomenit mai sus, Tarului (6).:
DupA moartea lui Dusan; si Tesalia ajunse a lui Simion, dupa: ce
Nichifor;, .reapâtut 0 olip, azuse in luptá-ca- clansdl. Fiat lui Preliub;
Toma; stápAni numai in Ianina, nu i inArta;'ajtinsa., naioai
albanezá. Apoi in haosul politic al luptelor pentru dOrrinie dintre,:
Andronic cel .BA,tran i eel. iar apoi intro, loan al V-lea si
Joan al' VI-lea, Vlahii se strAng in alcAtuire deosebith, 8upt'sebastocratorul
si despotul Gavril, tefan; care -mostenise
pc until dintre
diadohii st&pariirii lui Dusan; ei cer pe,Cantacuzino la ei i capAta, po
Joan Angelos. Apoi tot ei, Malacasii, Buii, Mesaritii : Mcatkx6.5t6t,
Mitouiot wi .14..sav.p&tra, se mate liberi, a.6actksotoc, ascultand numai
(1) Gregoras, I, pp. 237-41, 249.
(2) 'Ibid., pp. 278-9.
(3) Ibid., p. 318. Cf. loan Cantaeuzinul, I, pp. 495-604, 509 i um.
(4) JireSek, Geschichte der Serben, 1, pp. 322=3, 338 9.
(5) Gregoras, I, pp. 536, 546; 553-4.
(6) Jire6ek, Geschichte der I, pp, 396; 416, 420, '4
1-
&.t

30 N. TORGA 146
de filarhili>, de celnicii lor, cari iesira inaintea Imparatului (1).
Pe langa sefii bizantini traia insa institutia veche, aprib careia i se
zice acum Itscpakii, supt Turci chefaliia (2).
. Luptele acestea ale lui tefan Dusan pentru a lila Imparatia pe care
si-o disputau tanärul Paleolog Joan al V-lea i istetul batran Joan al
VI-lea, Cantacuzinul, se poarta toate in Macedonia, si la capatul ei
spre Tracia i spro Mare, Berrhoe, Sores, Salonic. tefan fu proelamat
«Imparat al Romanilor i Serbilor §i uns de un Patriarh slay.
El era sa-si incheie zilele ca stapanitor macedonean, la Diaboli, gasindu-si
locul de odihna in Uschiub, fara ea partile dela Dunäre,
unde inaintau Ungurii, al caror Banat bosniac ramase in picioare,
sa fie prea mult tinute in seam& Acolo, la Nord, Ludovie cel Mare,
regele Ungariei, din ramura napolitana a Casei de Francia, ducea
mai mult deeM tatal sat], Carol-Robert; o mare politica imperialà,
menita sa, aseze in Constantinopol pe un mostenitor, mai puternic
si
trainic, al lui Balduin de Flandra. Cautase sa organizeze politic
si militar hotarul despre Mari, din care iesi pentru el o neasteptata
i neplacuta Moldova, langa o Tara-Romaneasea neatarnata, si
el era sa Amerce, prin luarea Vidinului, prin crearea Banatului bulgar--tatal
sau intarise Timisoara, unde statea adesea, luarea in
stapanire a Balcanilor. Polonia fu capatata prin mostenire. Astfel Dusan
era raspins catre Constantinopol, in acelas timp &and Inarirea
dominatiei venetiene pe coasta balcanica a Marii Adriatice ii
inchidea, drumul spre Apus, de unde o singura data venira soli ai
Papei, dar numai pentru Impacarea cu Ungaria.
Era, de fapt, cu pretentii asupra Constantinopolei, un stat macedonean,
cu aceleasi elemente de sprijin ca si in formatiunile de stat anterioare,
poate ceva mai pronuntat slay, pentrucd incepuse acuma
curentul de emigrare al Albanezilor &lire Hellada. i ca stat
macedonean a si pierit, in lupta dela raul Marita (20 Septemvrie
1371), dupa care se stinse, in urma concurentilor sai ucisi, in doplina
obscuritate, i lint lui Dusan, eel de-al doilea i ultimul Tar
sarbesc.
Vechea Dioclee incerea atunci sa ne organizeze deosebit. Trei frati
rasarira pentru aceasta, pe la 1370, intr'un timp cand Greci cu
nume mari tineau Avlona i Kanina i Albanezi inlocuiau pe dinastii
(1) loan Cantacuzinul, I, p. 474, II, pp. 309-10, 312. -
(2) Ibid., pp. 320-1. La p. 322: &korrig iv BXxxic,4 qi: ywoadTov (.up.fitltbv 1 Wavvros6v.
V. 0 p. M. V. cartea mea The Byzantine Empire, p. 202 §3i urm.

147 NOTELE UNUI ISTORIC CU PRIVIRE LA EVENIMENTELE DIN BALCANI. 31
greci in Epir (familia Spatas): Cel mai nou istoric al Sarbilor, d-1 Are-
6ek, recunoa§te ca numele de Balsa al celui mai insemnat dintre
ei, e vlahic. Cei trei frati incercara, a raspinge pe Turci, dar fur& in-
vini intr'o
lupta, mai mare, dupa 1380. Totu§ 0 mai departe ei se
mantinura Intre Turci i Venetienii de pe eoasta, avand i pierzand
dupa imprejurari Budua, Drivasto, Antivari §i chiar Scutari, pe cand la
Durazzo Albanezul Carlo Topianumele e al lui Carol de Anjou=
Inlocuia pe dregatorii vechiului stapan, regele normand al Neapolei.
Topia, neamul Spatas din Arta 0 Ianina, Ducaginii, Pastrovicii,
Leca Zaccaria sunt nume insemnate In lupta pentru neatarnare a
Albanezilor. i trebue sa se admita ca Epirotii au avut in aceste
man i grele sill* macar un statornic §i sigur aliat, pe Vlahi.
Aceasta cu atat mai mult, cu cat acei Albanezi, cthtóvop.ot vaiLcias4
din Tesalia, de cari vorbe§te Cantacuzino (1), sunt de Sigur Vlahi
0 tot a§a Malacasii, Buii, Mesaritii, pomeriiti 0 mai sus(2).
Comitatul lui Lazar Greblianovici, despotatul bizantin al fiului
sau tefan., vasal al Turcilor, carora le servi in Asia Mica, turbulenta
activitate, cu schimbari mari de noroc, a lui Gheorghe Brancovici,
lancezeala fricoasa a fiilor acestuia constitue mai mull un
capitol de istorie dundreand, pe jumatate unguresc. Belgradul,
Semendria, Golubaciu sunt cele trei locuri in jurul carora se concentreaza
aceste ultime sfortari. i ridicarea Bosniei, diri care politica
maghiara Mai un regat, a Hertegovinei, desvoltata cu decret
imperial dintr'un simplu Voevodatnu mai puternic decal al unui
Hrvoie, al unui Sandali, cari stapanesc hinterlandul dalmatin , in
cea dintai jumatate a veacului al XV-lea inseamna acela§ lucru:
invierea prin influenta regilor Ungariei a pdrtii de ceitre Duneire
din neamul sdrbesc. Ea nazi, odata cu energia ungureasca i pieri
cu mult inainte ca aceasta sa se fi stins cu total
Insemnatatea tot mai mare a Marii Negre de cand Genovezii,
ajutatori ai Paleologilor, Ii despicau siguri valurile §i ridicau contoare
pe tarmuri, tindea s5 creeze o vieata separatista in regiunea
porturilor. Un Myltzes stapani catva timp Mesembria i Anchialul,
cari se Intoarserá la Imperiu, din care frig erau sa se desparta
pentru a forma Zestrea principesei bizantine menite Tarului bulgaresc
Constantin Tih (1). Myltzes, un vechiu du§man al acestuia, pe
(1) I, p. 450.
(2) Mid., p. 474. Cf. Jireôek, Geschichte des Serben, I, p. 424, nota 5.

s
32 N. IORGA 148
care-1. 0 inchisese Ward, In Stenimachos, era, ginerele lui Joan .Asan
si, rand se retrase pe mosia sa dela Scamandru, fiul sAu Jape .o
fata a Imp4ratu1ui. 0 sotä a acesteia se maritase cu Miliutin, fiut lui
Uros al Serbiei (2). Acest Joan. fiul lui Myltzes, sau «Joan AsanD,
jucA, apoi rolul de pretendent.
Am vázut situatia ide conducatori . pe care o au ,mai .multe
-den6nii intre c(:Alanii» români episcopii de Vicina, ladespártirea ,gurilor
Dunarii.(3), Luca (4) si altii dintre cari Tara-Romaneasca..va
curand dup5, infiintarea ei, supt Alexandru Basarab, pe cel
dintaiu .exarh patriarhal,. ca episcop Mitropolit.
Pe acel ,timp luptele interne dintre Greci, ca si .luptele acestora
cu Butgarii, -cu Sarbii ridic aventurieri, cari ocup"a trecator
teritorii. Ei vin mai ales din Nord. Astfel acel Momcila din «momó»,
fecior de paste, care avea, peste o mie de eälgt,reti i din care Bizantul
fàcii ()data., un despot (5). Astfel l'/ A1aniiD lifts i Temiris
Tatari curati Ungurul Janos, Rusul Ivan (6). Astfel. cei
2.000 de Cumani, earl merg,,prin Dalmatia in Tracia i stint, .exi-
lati apoi pentru Intelegeri tradátoare cu .«..Scitii», in Lemnos, sThasos,
Lesbos (7). La . Sciti» fugise i Sisman, fiul Tarului .Mihail
cu sora .lui Stefan :SArbul, i Bizantinii amenintau trimeata cu
corabii la Vidin (8).
In cursul luptei legitimistilor din Constantinopol impatriva lui Joan
Cantaouzinul, regenta Ana cord ajutorul lui Balica din, Karbo.na
Xbcco 7cyci., To) KapPer)(9. 4)cov-m). Acesta trimete, cu.1.000 de ostasi
alesi,
pe Teodor i pe Dobrotici (Tr.41.171-,:qtE7C.cty.), cari räsco.alä orasele
dela Mare. Balica (v. si Bale, Balita, etc.) 6 un nume , romanesc, si Do-
brotici nu inseamna deck gfiul lui Dobrotä», nume general .balcanic,
intrebuintat si la Romani (v. Dobrotesti, Dobroteasa s. a.), cari au o
intreaga serie de nume asemänätoare: Laiota, Balotä, Calotá, Cosotá,
Bosot5,, Gerotá, etc. Dintre cei doi condottieri, Dobrotici avir mai
mult noroc: fu Mout sot al flicei puternicului curtean Apokaukos i stra-
(1) Paohymeres, II, pp. 210-1, 343.
(2) ibid., p. 349 i urm. Cf. si ibid., p. 435. Cf. Jire6ek, Geschichte der Serben, I, p:323.
(3) Cf. Chilia i Catatea-Alba, p. 47 0 urm.
(4)'Pachymeres, II, p. 377.
(5) Gregoras, pp. 703-4.
(6) Ioan Cantacuzinul, I, pp. 173, 468. La p. 175 Românii sunt uumici de cronicar
Obpo6)&o i Tatarii aSeiVD. Aiurea suntem GeV (pp. 465-6).
(7) ibid., p. 259.
(8) Ibid., II, pp. 19-20, 52 i urm., M.

149 NOTELE UNUI ISTORIC CU PRIVIRE .LA EVENIMENTELE DIN BALCANI.
ueg, precum MomcilLajunsese !despot. DupA infrangerealdela Setyrnbria
stintoarcerea Teodor, el ramane si mai ,departe la Constantinopol,
:panA .,ce capAtA cuibUl-de ,pradA-, al Midiei .lAngA Mare. Acolo fu
:,siliLsA -se predea, ,de trupele 'unite ale lui Toanal V4ea i lui Joan
:al' (1). Pe atunci !ar fi incercat, 'dupa'llopf (2), _sa aseze ca
.impArat ,In. r_frapezunt pe ,-Mihail fiul lui . loan al V-lea Paleologul,
,dupA. care isi-,ar fi imAritat o 'fatA. -Mai tarziu el Ii aflA alt
-la Kozeacon i Emma -lAngA Mesembria la Kalliakra i prin anii
13,70: avii 'de lucru si erau -acurna, in locul Tata-
. rilor, domni si in .Cetatea-AlbA, ca si in Chilia.(3).
InseamnA oare ,aceasta cA el era, cum i se pare dui Schittber-
.,ger,:Bavarezul-scapat din robia turceascA, un principe ;separatist1(4) ?
Sà vedem.
TarUl laulgAresc.:Alexandru Ii ImpArti .stApa' ulna intre fill .Sisman
i Strasimir. Pentrue mai fusesera stApanitori bulgAresti In
Vidin,. acesta din urrnA,' ,sot: al unei fete a lui Alexandru :Basarab
1si cumnat al lui Uros, Tarul sarbese, ,care tinea' pe .cealaltA tata,
ifu ,-asezat in acest oras, .cu .drepturi imperialedepline, pe . oari le
vAdesc diplomele pAstrate 'dela el (5). Dobrotici .nu fern, tasA in nici
o legAturA cu familia Tarilor, i el nu inlocueste, vechiul sau name
de sef de banda ou un altul, luat din sirul,.domnitoritor ,anteriori.
-Päinantul .sau .1-Care hotare : bine definite. Dar Varna -ca i Kavarna,
,ca si Silistra, ca i Chilia i castelele 'dela mijloc erau vechi poseisiuni
patriarhale (6), .pe.cari .el n'ar .fi indrAznit, din punct de vodere
religios,
sa le incalce. (Numai Bizantinul tArziu. Chalkokondyles (7)
din lui .«Dobrotikes Bulgarul» paMantul pe ,:u/ncle se merge eatre
Varna i . Kalliakra i cronicile turcesti adauga Varna

34 N. IORGA 150
Dupa moarte Genovezii ii zic numai: «domnul Dobroticin Si
fiului, urma§ului sau Ivanco nu i se da nici un titlu. Din tratatul
pe care-1 incheie acesta cu Genovezii la 24 Maiu 1387 se vede a, el
avea un «teritoriu», dar ca el putea cuprinde . un singur consul
genovez, cä n'avea ora§e cunoscute cum e Varna, care la 1366
era Inca a lui Si0nan, precum se vede din cronica expeditiei lui Amedeu
de Savoia, §i in Bulgaria,caci s'ar fi spus anume ; cä totu§
avea un punct la Mare, clot el e asigurat contra atacului corabiilor
Republicei §i, In sfa,r0t ca,precum se intelege §i din numele solilor,
Costa 0 «Jolpanus», ceeace inseamna Ciolpan, nume des la noi in
veacul al XVII-lea (1) supu0i sai nu erau numai Bulgari §i nu in
randul Intaiu Bulgari, ci Greci, Bulgari sau a1ii, oricari ar fi (2)».
Partea dela Dunare era toata a lui Si0nan: Nicopolea; Sictovul,
Silistra (3). Noul stat muntean, pornit, in clipa navalirii turcecti,
pe o ofensiva menita sa-1 substitue imperialismului slavo-
bizantin, lua supt Vlaicu Voda Vidinul i Nicopolea (4) §i al doilea
sau al treilea urmac al lui Vlaicu, care fusese scos de imprejurari din
Vidin in folosul lui Stra§imir, Mircea, avea, pe la 1387, pe Lang& principatul
sau i feudele ardelene: «Terile Tatarecti», deci tot ce stapanisera
ntarii la gurile Dunarii, pana la «principele Dimitrie», pomenit
intr'un privilegiu de comert ardelean din acest veac (5), apoi «ambele
maluri ale Dunarii pana la Marea cea Mare» 0 cetatea Silistrei (6). In
actul din 1390, un tratat solemn cu Polonia, Mircea e domn al Silistrei
§i numai «despota terrarum Dobrodicii», Ivanco find acum,
foarte probabil, mort; stapanirea asupra malului drept al Dunarii nu
se mai pornene0e, dar nu ea a fost inlocuitä prin aceasta mentiune, ci
cealalta: a eterilor tatarecti». Odata, e vorba de «multe ora§e turcecti»,
dar titlul se mantine in liniile generale acela§ pana la 1406, pentru
ca dela acea data sa dispara, reaparand doar la 1413, in vara (7).
(1) Ciolpan se chiamil si un fel de copaci. V. Labia la Cronica expeditiei in Morea,
editia Comisiunii Istorice a Romaniei.
si
(2) Notices et extraits des mss. de la Bibliotheque du Roi, XI, pp. 65-71. Cf. Chilia
Cetatea-Albd, p. 55 si nota 1.
(3) Leunclavius, Historiae, col. 266, 268-9.
(4) V. articolul meu Lupta pentru stapetnirea Vidinului, in a Convorbiri Literareo,
anul 1900.
(5) Zimmermann-Werner-Muller, Urkundenbuch, II, p. 315, No. 917, an. 1368.
(6) Cipariu, Archivu, pp. 77-8=Sbornicul din Sofia, IX (1893), p.327=Hasdeu, 1. c.,
p. 5 si Venelin, Documente vlaho-bulyare (ruseste), p. 9.
f/
(7) V. si I. Bogdan, Documente privitoare la relatiile Terii-Romeinefti cu Brafovul
cu Tara Ungureascd, I, I3ucuresti 1905, p. 3.

1
151 Not= mitt CU PRIViRE.LA EIrtNMVIEfitELR DIN BALCAgt 35
Nu e vorba numai de forme zadarnice, cari se gAsese doara intr'o
cancelarie veche. Am spus aiurea c, dupa Infrangerea Turcilor
de Sarbi la P1o6nik, Mircea a trecut Dunarea luand cetati1e de
pe celálalt mal. Expeditia lui Ali Pasa lo smulge Ins& dela Bulgari: si
Nicopole; in care se Inchisese Sisman, i Silistra, predata de acesta
unde se aseaza Iacsl-beg Timurtas-oglu. Croniea turceascA spune
insa apriat GA «pe aceste castele i cetati a1thdata, trecand Duarea,
le ocupasera Muntenii In Bulgaria». Dupa moartea lui Murad,
ucis In lupta dela Cosovo, Mircea ii reiea posesiunile de peste Du-
Ware, cari cad iaras supt Turci la 1391-2, Sultanul Baiezid trecand
in 1394 Dunarea pentru a cuceri i malul stang. De aceea la
1392 Mircea 10 zice numai Domn «din munti pan& la hotarele tatäresti».
Aceasta stare de lucruri tine pana la navalirea lui Mircea
din 1393 cand se ocupa, poate, Nicopolea, in orice caz panã la
expeditia dela 1396, cand cruciatii redau crestinatatii malul stang.
Profitand de lipsa Sultanului, Mircea revine, si de aceea, dupa, distrugerea
Taratului de Vidin, Baiezid apare in 1397 ea sä ocupe Silistra,
poate si Nicopol. In Maiu 1399 Muntenii aveau iaras amandour).
malurile. i nu ne miram ca Mircea o spune in 1406-13 (dar
nu In 1403), pentruca el asezase In domnia asupra Osmanilor pe
prietenul sau Musa. «Orase1e turcesti» Ii furl cedate acum ca feuda.
In sfarsit expeditia lui Mohammed I-iu, biruitorul asupra liii Musa,
face sa, se piarda, in 1417, Severinul i Giurgiul. Soarta Terii-Romanesti
era hotärita. Dar, la orice rascoala, Dan al II-lea, Vlad Tepe§,
Mihaiu Viteazul, Radu erban se aruncara asupra ceatilor dunarene,
nu ca Romani, ci ea reprezentanti ai ideii imperiale erestine.
Cu aceasta se opreste deocamdata cercetarea noastra. Inca In
veacul al XV-lea, scriitori bizantini ca Laonikos Chalkokondyles (1),
stiau bine oh eacelas popor s'a asezat din Dacia pana in Pind si
in Tesa1ia i ca «unii ca si ceilalti se zic Vlahi (2)» i in sfarsit
ea, asemenea in limb& cu Italienii (r,c4puirk7pEr4, TC011 Itakciiv), samana
cu ei i In felul de vieata, de arme i in toata pregatirea (anvil).
Si,
insernnand ea intro posesiunile despotului Teodor era 0 Pindul,
el spune cä eacolo suri Vlahi, de acelas graiu cu Dacii dela
DunAre» (3).
(1) P. 35.
* *
*
(2) "52 at xr.11 &id) *ArAvlez; it
Ifinspot iivoluganext.
11:vtoY TO i; Oettentay 'me:0ov ivotwhoay no; Mixot ai elp.
T6
(3) Ibid., pp. 77-8. Caracterizarea o. sunt un neam aplecat spre traiul nomad (rcp6g
vop.mansaprepov TeTpap.p.ivov) e luatit dup D. cei din Pind.
.

86(1
fr.
moan
Din mama, would .oebire se desfao pentra judecatorul- .obidetiv
unuittoarele- conoluzii:
a). ,Ca i dinuolo deDtinarer -s'a. desfasurat pana Inveacal'
al VII-lek la venirea BulgaTilor, daca,:nu aceeas. vieata nationala
limbo) romanica: de o parte, mai m ul t' !slava.' de alta
parte; aceeas vie* politica ;
b) CA:-Bulgarii: navaliteri s'au contopit rapede intre supti* lor
slavi, fard Ie da macar. o forma- de, .Stat clatoritd .lor ;
c) Ca aceasta dintai. «Btilgarie» aye& caracterul cultUral gre--
Gesc,
inici decuriv pe eel- slay, poate chian, dupa:. crestinarea lui
Boris-Mihail; .
cl) Ca Simion Tamil :creema !altti-vieata.' politica .decat a necontenitei
ravniri catre Constantinopol, pierzand deci opera Maintasilor
sàiIn ordinea -de idei -bizantine;'
. e) Ca,; neflind o, capitala, dealt tarziu la ',Tungea,, termul drept
al- 'Dunarli: nu direct ,pe- Bulgari; ea el nuf era poate" nici
administrat de clansii -. si a admiterea unei -prezente- a lar. ca staph-.
nitori pe malul slang .e o imposibilitate; ca -Rush au ! atm- luarea
aminte- asupra ,acestui term;
f) Ca- rassa ,. albaneza si rassa vlahica ridica dupa.
riului bulgar .o. nou'a-«Bulgarier,. -In -.care. elementul .lor e precumpanitor;
.
g). ajunge nici la Dunare, nici la Marea Neagra;'
h) C aceeas .e soarta: celorlalte formatiuni apusena, a Sarbi.-
lor. diocleati;'i ca. Vlahii creeaza- Imperiul AsariestilaP i eAr Vlahi ei
Albanezi. sustin partea de Apus, a lui supt. Harsu, pa rand in cea'
dela RaSarit- Vlahi din 'Pind..si -Români-Cumani dela Duriare- dad o
'mare r parte din. lup tatori ;. .
i) Ca Serbia dioeleata creeaza statulsarbest.. unitar;
j): Ca numai când Paleologii prefac: Bdc)eitz nary
T.61olow- in
'P(ottatc,. Btilgaria,- màrginitá In hotarele ei, capata un caracternational;.
k) .Ca, . in acelas timp, supUdinati greci '. si.-- sefii proprii, EPirul-
albanez i Tesalia: \data traese aproape neatitnate, fara .se pintail,
insa consolida;
1) Ca pe Macedonia, ajunsa mai pronuntat slav.
spre Sud a elementului albanez si, vlah, se sprijina mai mult
care nu e -natiOnal sarbeSc, ci roman de Wasárit, al lui
periul, .
Dusan.
m) Ca Nordul Dunarii dad, tatari,, dinasti auxiliari,
1 .M
Im

153 NOTELE IBM manure CU PRIVIRE LA EVENEWENTELE DIN BALCANI 37
vlahi Peninsulei Balcanice inainte de intemeierea statelor românesti;
n) Ca Dobrotici e un simplu aventurier, ocupant al unui caste!
Intr'o taxa, in care se aflau si Greci i «alte natii»;
o) Ca Vlaicu Vodá i Mircea, Doinni ai Terii-Romanesti, au Incercat
a relua pentru Romani traditiunile Imperiului, cá au avut
Dunarea pang, la guri si tArA Mohammed I-iu ar fi ramas acolo.
Aceste incheieri nu cauta, a ingusta, nici un drept national existent
astazi, dar ele sunt de natura a face sa se respinga pretentii
rani tree dincolo de acest drept, singurul de care o minte luminata
si un suflet cinstitnecesare si in calauzirea popoarelor au a
se conduce.
/
k

ANEXE
(Menite sA mite suprematia culturalA a RornAnilor asupra BalcanUlui in veacurile
urmAtoare.)1
I.
15 lunie 1646. Mateiu Basarab, Domnul Terii-Romdnesti, face o danie
nuindstirii Maieii Domnului din Trebinje (Herfegovina).
. . .
Rc 3AKOli1 NOMA ez I CHOM IdAROAT HA IMAM) ittro AECETHORATH EMMA
MIlE CTENCHT. II czickAavn A njitia CTH H OHOCHH NYU,H CSKELPET HA nomolifi
H HA sArO,AATEACTRO AWA HAMM, H HAAAIHE Ha 110CAtAHHM 4E,NOM Hx- Swill
ATATROA H KAtHIEM H HOCTOM, OEN MAi5TH*AAN H IRMA HIM% CurrksaTn CE WT
H IrklEld SAIH, CI KIC-kKOH whom m roToRn HSAEM SCAHNIATH CAAAKH mac:
ROMA*, KS mirk RICH TpSMAAELLICA1 H WHAAANI411111 H AS SHOKOH RH, npTH-
AITE uSrocAo Miff tiro mofro HACAtASHTH FrOTORAHOE RAM IVCTRO WT CAS-
MEHTE MHO III34tIKAX CO CE AACTE a1AH !ACTH, RIMEAMAK HAHOCTH ME, CTpAHEHk
firkr H HkREAOCTH ME, ROAM& H R TEMHFIRE 16tX" niiimorre K Milt GE ME
H AS Kiil'Ott-kfl 11 II H RSPOLIIICTHRTH XpiTortiosIKIH II enmoApzacanTH I MATH()
KALAHARI, KO MOAN., R1IE10 MSCIINO H-NS1E10 AApORAHIE WHAAAAELNO ilAH H ram-
HOELNO Mil RICOH MAIM OVTiTpWRAAKINCKOE pflitaf HOCAtAOHATH SRO Arkminivt
1141EAA II rriAphm II SEMAIHA CZ HAINA*TEACTRO H MilpHH OpOIROROANINE H HCCHOiS
II,PCTRIE cnoAosnine CE. HASH HICHOMEFIS rjmamn CAORO ttKH,it% flp00p0K4
H tâ AHIVIA: RAMEHk AMIN, MHASHT REC Stilt AKO SCMOTOHT CAORECA CRON
HA CSA HZ IrkKkl HEEIOAEMIETC/A. N BAKU iiMME WHPASOAA MEAAET EAEH HA 111C-
T0LIIIFIKKI ROAHIH, CHILE MEAAET JUJtt MOE IVA TEKE 11E. Tim ME SRO MEAAHIEM
K IMEAAX' I'CARA MN KZ reoMS mic-rninSANS MOHACTIVS fAHMH THERM, DIAM
SCIIEHIIE np-k6T-kii Kntnigg awn kite fliiCHOMIH inApIR WT CP-KCH010 3EM4E,
rioSicirkturrn ii STRPS,A,HTII stIHHIIK ii npnitoasil rick Mu rt MOHACTHpS MMHG
HA HICAKO ATO HO TKICALIIA CILICMH CITI Amon H npnKoAcitin spaTirom cnnsEe(?)
Awkrrk acliffin, AA EMIT 6TOMS MSHACTIIPS HI SKplifIAEHIE H 6NIE6THHHH
IHOKOM lW. 1111WW, A I'CiARAMH RiV-11101 mcnomunie. H 110 WTHIECTRIO I'dARAMH
EK ECT RS of Mnpna migivrk, AWE KomS RzpoStuvr IF ifz HALIHHHT CKHFITpA
KEITH KAAAEM HAAINKOE 3EAAAE HAH WT cppuidro HAMA I'CARAAAH NAH 110 rptcity
HARM' Haft WT nnona.kmEnmc MAinin CI HMEHHM IIMTH KAKO STIVIATH
COIl XVICORSA reAsaittn, AA 110 MIIAOCTH C11,14 MOHACTHpS WT !TIM
AAH4r0
RAM CTEMAHIE CZ tHIRIIM Sy rf II HACTAKHT, IAKOM CAM ).(C efik HAIM+ 3a110-
MAU 11 opi: CSArre A1,ICTISH hIlio AA !MATH p43AplilLEHIE rirkyom, IVA CTP.1111-

155 NOTELE IINIII ISTORIC CU PRIVIRE LA EVENIMENTELE DIN BALCANI. 39
HOE H KTOPOE npuifurrifilo H AAiTRA KE H notcpoR np-breriat MATEO HAWE INE
11 mirky chir An npEARAptrru H CHOAORHTH H W tt CSAIE CTATH H spume
Ap$r Ap $ra RECAHM11 11 KR 1CTRU FIKarkAill Rk KtICH VkKOAA dilAHH. GE
KE ors(' H MATE/1.110 110403cH rcAFtnnu HAN ritupAAA REA RAH KpAAERCIall H 11411
AndrOAA1111 REA MOIL II DM1 NASA REA AOr. II HMI GTPOE REA RH{C1T. H HMI
AIHKSA REA GRATA() H HAN Hpem REA HAIM H HMI 16t1p RS4 REA GTOA. H 11411
NOVA REA ROAN. H nail Apzrsunni KEA HEX. H IlaH ROCTAFITHH REA HOCT. H
H[c]ripattuktcl HAN NAinnpe likcIrSpF[n] Inv& nor. 11 11HCAX 43 Gtv Apf HZ
HACTOA rpnAoy $ Tpzrownin, AfICH,A I011. Er AHH, WT 11Aann4 K AtT #/3PHA.
(«GlasIlik», din Saraievo, XXIII, 1911, fasoieula a 4-a, pp. 523-5 no. IL)
8 Ianuarie 1702.
8 lanuarie 1702. Constantin Basarab, Voevodul Terii-Romanesti, face
o danie mandstirii Maicii Domnului din Trebinje.
. . . Torw PAAH HA CIE MOE HU AMIN CUFF KOH AARIIIEH aVtIl . C/A alH* 15KW
OPIUM Fip FwEtpum . . . . TEAK H ANHTp0110411Tk HEKTApIE . . . K MUM 11pH-
HOCA II rptreotiSnk A-kAa MOWN, w 1:13'k HOLIHKIDAr0 h ALOTA G4c4p4sa ROE-
ROAki COTHOp111ArW nacrk II flOMMOKAHIE CilOAAS H KgCTFIEHHOAAS AhOH4CTklp10
HMEHWAS TpERHHK WT CEpHCKIlik 3E4t4H, HAEME ECM VAASA orcrifilie ripicrkha
siiAttia 1iwE,q lIIa4 H ilpHanvicRia ML4pih, finutte rprcordinz. 'form HO Afar
Fro srArraa npiwoatAnr$ KAroirkpHIH H . . . ripiHntar$ ANACTIMIO HA HCE A'rkTO.
Rk1KIHEANS KE ZHONIS C-TOAA8 MOH4CTkip10 HA 4ArliCT* NIVTAAAEHOMY. 11 HE morS-
11.1k1AA 11110KWAN paCTOROVA PAAH ,whcT4 nffiwrn WT TOM, RptnIFFIF fiCKATH
TOA . . . LIHHEHIthi't MACTKIHRt 01r I Iy R11111W1l A" rcicpEri upeasAF HOC. Oyer.
ARID HIE 1.1 .X3 EMTHAAK CZ 141311104EH1E411 HACArkACTHSIOnliti E4A8 BknnEpELIEHOMS
rcApio npaKkAS AMMO; CIF Ero$roploF AliAO H yply01184h Era) renApeTKA W
mACTHHH WT TortOKA.E nowiRjunarw LikIWIMEllarW ANHTp0HOMIT4 HAMA ElpEA-
CTAHAEHIJA pEHEntlat HO e'CA'k 113t H 110 TOI Kkunuiepeginoti CTOI1 a"RliTEAH H HE
'COT/MPS OCTARHTH TOMS SICOSrOAHOAAS KkA8 Arw rnACTRA moult! Bk1WWE-
ONEH4IW IIPAAtAA 1131i 017110KOEHH4rW ripEaliptiEAAS RItITII, cztimiontiy 113
t,
CIATAAFW CANA H 0111101111X Ii X3 &111A111 KETç1H XpIrCOHSAlt ErW rCATHA H Foul-
HHX i,4 riplinA0 snrorodieHHTH &OHM WT B4rW MOHACTkIpiA KO 110104HEIIIII
TpETTAWO ATA HO MACTKIHIO, AA niiiHitIST 11 WT HAC 110 MOKHOCTH HAIM
ANACTKIHH WKAilE HO 114:11E3EMk A, EXIE ilHHHT TAAEpWli ATE. AA RgAIT Tiff HA
OciTREPMEHIE C9OIttS AWH4CTI.410 11 R4POPO1AHHItIA1 4110KW4N HA mitp$, MOMS
KE ['CAMS H arnOKOEHHkId poAirrEnErwa.ntolint 11A Wk4H810 HAM/Writ. OIrCTAMIX'
A4TI1 II KP4TIEA115 filiHKOAhignod ntncrKiHia paAII 114 FIK HOTOKS II H;KAHKEHIE

11 n
40 N. IORGA 156
no frkHEBEMk SCD, gme '1H Riff Timptvg ii ii. 111 017-CT4KIIK II OTKEpAH)C
rHACK0 MOE, AA RSAFT cIq 111.111HhI4M MACTI1111/11 FIEHOAKIKKIIi1 H HEI1OKOMIAM.1
II HEIVE3Hp.11M.1 AOHAEME AMIE eAlt ark nomparr go MI11111 Cato. I 110 upfrrnsmaii
HAWEMZ WT MIpti arw, grwate r`Alt ir H3KEPET A OirAOCTOHT BkIT11
reApennz A OKAAAATEMd CEA BE Mal offrpoWicgoti (!) MOMITE;411sIMS rAACOAR
OircfliAHW 6134rW MEAAEMk A KOCHOHMET cIE aim ilrot;roAnoe Ano 1-4KAEHOE K
CEA CTOA limHTE/111 ILWOKOMITEAwrIM CpAII,EMZ 11 IVINCTligHHiti U 6110 3Sr ktilEMI
Ot lick, A AA HE Hp 3c1H91 oral A Ad KiirOKOAHT III OCTAIIHTH AA NAAFI' CIE
1.11.1111EH.111HCAHOE A CO'HIHEHOE A 0171EiMAEHOE flOAQAHIE MACTIHH HO OCKSKkiiii
A otiaAiHTE AAA KAKItIM amp131MAK KO BCEKOHNHOE AIHHH11E AAA EEHIE. No
no OirCTMIAEHTIO 113 MOErW KAr011011HTEAHAPO cti,a A COt1Htlif1110 CtiMMIt1 OrrIA11-
ilfHlia AAA 11A110Mai M 017-MHAOCEISACTRIITCA1 IllEA110 HOAATEAHSIO CROW 6HkIM
Cirorog-kium figogium npornipbrii mcntitt8. Kez ME HO Tp0HU,11 CAMIIIMIt111
MACTIt1H10 HOM101.114r0 WT C1EI5T11 A36,113/14101.11TA A MIIKOTZ grktIllklA CARE KOMS
CIVIAII1AKILIA HE li1CTAKHT irw PSKA CyCKSATH WT lirkX KAM 65COAR1.11k1K CZ
KKICOTi CZ I%upHltli HpEKKIKAHTEMS HO CROW' Fcnivrcgogrinin A HO KIR* Eg-
ASII1EM HO MA3HI1 HEIVECTA/0111EA KO MCTO 3tHkI IllEAp0AAAHIA ROBAicTZ
iMi; H[3] OKHARt H MBAS HOTVACHSIO A npficnominit3 A Stus gra/ tigiCiiiTIIT
1311AHIEN11 cgofro ALIA CZ KCiMH MACTI1Kk1MH
II
I5 11013E943HONIk SHH aiimarw
CHOWW 1.(pCTIfilh. oc-TgEiimix, ciii acEilicTlikai 1 g-rotir,oAgun viircogtig e
110AHHCAMH Krk)C ElArOp0AHH)e ii grkpinif iopiinwi ófrw eCHACTKi, HIKE
HOAHHCSIOTCA no AMEHEMZ: rEHAHHI KO OA REA. Eki. A Grpói RES. AR66 HHKK
ii MHO KEA. 110r4ET, 11111XMVA KAHTAKS3EHO REA GHATAPIO, Iii 46,11.1 RES.
B.HCTTAri A Rrovn REA. Rmotkfifik A A8MIITPM.I.7KW fluX. iloeTtiminz A 11.141i61114
KMITAKSBHHO KEA 111x41411K A NASA' RES GToSHHK A 65[Wk] RES HOMHC
A 90MA KMITAKS3HH6 RES Untiirkpio A Koriratima Ri,. HirrApio, 1-1 rrpoirra
GTE4/1H11 KMITAKS311H0 KTOItIH Aorozt.ET.
fil Hama Ct CiA XpIrCORSA HO rcamiirrgthoilimAk rpriA* B.KSpEII1II, I tIETKIPH
Hi AECATIta .1'0A7. MOEPW rthAOCTHORAFITA, wr Hcipa.
huitiapiAt ii:HE IT, HO ATO WT CO3ALIFI1 1 MfIS e3C1.
[Pecete:] Nw. &cram. RACApAIRK HOEROAA MK110 MACTkI0 rCH.... OIrrpOKAAXIICK..-.
Originalul in arhiva m&ntistirii Sava. Copie de S. Novacovici in Starine,
XVI, p..100-101.
ibid., pp. 529-531, (no via.)
Milstii bjiiü Io Costandin Nicolae Voevod i gospodarri zemle vlahiiscoe davat
gospodstvami shit cinstith hrisovri alti. DomnieT Meale s1ini i dumnezeestii
mantistir1 deal cetatea Silivrii, care Si. scaunil Ia Mitropolie iaste, uncle sI

157 110 TELE ONUS ISTORIC CD PRIVIRE LA EVENTMENTELE DIN BALCANI. 41
praznifiaste hrainulti preasfintil staining noastre naseatoareT de Dumnezeti si
pururea Facer/. Manila, ca sa fie acestii sf[i]nte manastirl milk de la Domniia
Mea s alba a luare pre ant sare, bolovanl 200, de la Ocna, inst la vreame
candil iati i alte sfinte mapastirT, pentru ca, a6asta sfanta Manastire hindu
far& de ni6o mi1t i far& de ni6unti ajuturifi de aiurea, de nicio parte,
pi
avandil numai hrisovult raposatului unehiului Dumniel Meale Thanii-Voda,
facutt pe aast mith., fost-ati intaritti i raposatulti i vreadniculti de
vadnica pomenire parintele nostru Io Nicolae Alexandru Voevoclii i cu hrisovult
Domniel Sale, dupre cumil anal vazutt Domniia Mea aceale hrisoave
la sfanta a6asta mänastire. Dreptil aceaia si Dumniia Mea, pentru ajtitoriulti
prea-curatii maicil tel D[u]mnezet, inca, am intarith i amti innoitt mila a6asta
a sfintii manastiri i cu acestt cinstitti hrisovii alti Domniel Meale ca sa fie
sfintiT manastirl: de ajutorit si de intarire i parintilort calugarl ce sa voril afla
lacuitori acolb, de hrana si de chivernisire. Iarti Domniel Meale i chistitilorti si
raposaVlorti parintilort Domniei Meale veadnicapomenire, i, vazanclii Domniia
Mea ca intiacea cetate a Silivriii lac.uescii multi crestini de isprava, amti
adaost Domniia Mea i cu alta mila: sa aiba unit dascalt sa inveate copiii
de acolô carte elineasca; pre carele 1-ait i gasit i 1-ati asazat, i s'ati Monte
si acolO scoala elineasca, care iaste i aöasta o facere de bine de ceale marl
neamulul crestinescu. Randuit-amt dart' Domniia Mea ca sit sa dea pentru
chiverniseala si plata acelui dascalt pre anti de la Camara cate tl., 80, de
care pohtimt i rugamti i pe fraVi nostrT intru Hs., pravoslavnicii Domni
carora nti urma noastra ii sa va ineredinta de la atotliitoriulti Dumnezeti
acestu cinstitu Scaunti alit araT acestiia, ca sa innoiasca si sa intareasca
milele acestea ce Anti' mal susil zise, i, pentru chiverniseala calugarilora
ce sa vorti afla pe vremI litcuitorl molt), i pentru plata dasealulul, i cu
hrisovii Domniel Sale dumnealoril, i cu mal mare suma, pre care catt ill
va indura Domnulti Dumnezeti sa dea, ca i prei-curata Fedoara sa-i fie
pururea de ajutoriti i rugatoare catre prea-innaltulti Dumnezeti i pentru
sufletult Domnii Sale, si sa-15 pazeasca intru Domniia luT cu lint pace si
cu fericita sanatate i Inti veaculti viitorit sa-i fie sufletult la bunt rapaosti.
Iarti carele deal Domni s'arti ispiti sa strice i sa stramute aöasta danie pi
mila ce s'ati facutt sfintii acefAiia manastirl, pre unulti ca acela flit supunemti
b1eStemulul i osandirii ceT veadnice, i sa-i fie 0110 sfanta i preaslavita
Nascatoarea de Dumnezeti la infrico§atulti §i neNarniculti judett, candil
va fi cea a doa venire a Domnulul i Mantuitorinlui nostru Is. Hs., intarindt
hrisovult acesta en totti sfatulti cinsfitilorti i credindosilora veliVlorti bolarl
ai DivanuluT Domniel Meale : panti Iordache Cretulesculii Velichil Spatariti
panti Barbulti Merisanultl Velichil Dvornicti, pant Costandint Vacareseult1
Velichii Logothetti i pant Antonache Vlast6 Velichil Vistiiarti, pant Iana

42 N. IORGA , 158
chie Rosetti Velichil Comisil, pang Mihalache Rosetil Velichil Postealnicti,
pang Costanding Velichil PAharnicti, pang Costanding Ram'adanti VelichiT
Cliucearg, pang Costanding BrAncoveanulg Velichil Stolnicti, pang ,Grigorie
Filipesculti VelichiT Sardaril, pang Costanding Lambrin6 VelichiT Slugearg,
pang Barbulti VAcAresculil VelichiT Pitarg si Ispravnicil Scull Alexandrevil
vtori LogofAtg. i s'ail serial hrisovulil acesta la anulil de'ntaia
dentru a
doa Domnie a Domniel Meale aid, ing orasulg ScaunuluT Domniel. Meale, in
Bucuresti, de Gherghe Logofatulg za Divang, vnucti Gherghe Sufariulil otti
Targoviste, in anulg de la Zidirea Lumil, leatg 7240, iarg de la Nasterea
DomnuluT i MAntuitoriulul Nostru Is. Hs. 1732, msta Mal 5 dni.
16 Costanding Voevedg.
(Monogram cu aur, pe fond rosu ; pecete cu inscriptie slaVA.) Costanding
VacAresculfi Velti Logft. prodtennomu. Scull Alexandrevil vt. Lgtu. pro6t.
(Bibl. Ac. Rom., doe. Aristarchi.)
IV.
(1 . ':
Cu mila luT Dumnezeil NoT Grigorie Alexandru (Mica Voevodil, Domnulti
Trail MoldoviT.
Facemg stire cu acesbA hrisovg a Domnii Meale tuturoril CUT Sit cade a
sti cA ni-amil instiintatu Domniia Mea de rAndulg sfintiT mAnastirT ce sA
numeaste Lavra cea Mare, unde este hramulti SfAntului Athanasie de la
Athon, cA lAc.uescu acolO cAtva paring calugArl i sit pAzeste rAnduiala eT cu
bun& cuviinta, i, vAzindti Domniia Mea i hrisoave de milA ce ati [a]vutg
si de la alp luminaçi Domni, de Mina mila, sit là de la tara adasta, elite
cinciza de leT pre anti sfanta manttstire, i doT lei i giumAtate cheltuiala
trimisuluT, aseaminea anal intAritti i de la Domniia Mea, rAnduindil ca stt
ia acesti haul 52 pl. lel pc Iota anulti, nelipsitil, de la Camara gd., pentru
ca sA-sT aduca aminte pArintiI calugArT sA roage prea Dumn[elzet pentru tara
adasta, ca sA-T daruiasca ceale bune, ferindu-o de ceale reale, si pohtimg
si pre alp luminatT Domni ce Dumnezeil va rAndui pe urma noastrA ca sa-T
intareascA pentru pomana Oral si a loll' vednica pomenire. Si s'ati Bedsit
hrisovu acesta nti EsT, intru'ntAia Domnie a noastrA, Inti anulti alti doilea.
1765, MaT 11.
(Pecete micsa octogonal5.)
Io Grigorie Ghica V. .
(Bibl. Ac. Rom., doe. 214/CXXV )
Mihalache Rosetti 3 Logft. procitelnom.
r

..r.
N. lorga, Wets until istoric cu privire la evenimentele din Balcani. V. apendice, no. III.
,
,-!1:1- .,
`.-t. -.1$'.', . .'
.;,,,,\;.. i. ,.4.-.,v., ., --
.,...ve .,.-..-. .. ., . . n,...,:- ..-.
.,...,!-. .
t. '''t
, " ii,. .. I
-__.
_- 7.- 1 la r
. ,,
-
--,e 1,to
II
"";
, .. cli !swim-1,i s14 ,tt.,,i,.1,;,:i,,,,If,fIntrrt, V11.,Itt,,t'Afillerwtr.ttViti.M., ,
'.1'.`:"-it;4-4°"'":: 4A"4'llillrriA ' :,,,,' '4 nk.',.1.,'- ,-- 1,,`,-,',.:0,()A titioi is-Lo 1 Lilloet,s u, hi,ipittx.,,,i.,d_miti,v
.
4.144
-' -
3, '
,.
'1,,finfltit....1"-"'l '''''''P'-i + 0 1.I!,ri"PrP^!::......7""'
riif!''' itc-,
./..,?-r Atit 1,,,d .;t.A..1 Rant* :, .4 flAW+frritut..471,1t11,.
1
10.tylii.n,,i±!
, ,
tt5J co tfit;Atili , vs.,. .eiri A tprz /14 , . Iv; 4..LtictAI,Vt.:`,.; ',As/ littt;11 r.[ I , t. 4 1
" ,,,',"1-4,..". 4. ...:ili-ii (1(1,4..1-1.,,t1.4,',
.
v?..- :-,' .:.
" nt .14,;.it41(6W.,:a.;i1;imti, f 9.AtCE A AU4PL it ,stAit tin
4...
"It tt t
,
(tit itiiilim L 111.1 trum'of ,I,l1114, 4,-Liiiiiiit't-i carni),44.*.tyttiA1.Z) iiiii'INLII,Aigi'llt0ailto 1,1.41f1.4.1: /Anal 61141111 !Ili,
'ar...oti
AK-Olt,"ItilAilt... V111:10131.1.14 rior.w.,41s11,stiicNitisliAlii.lio.tilmitt.i.1.1.4i...1..it3A11 hO, AN 4 I ();r. 11141AtIrtVi II 11, ', tit A ..
WI: jelet 4 ti t V(itig 4 4 ttliii,114

Annie le Academia Române L. B.
Tom. XXXII. Memoriile Secgunii Istorice . . . . . . . . . . . 14.
'tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespondente
diplomatice aniline. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . ,50
Arhiva senatorilor din Chisindu si ocupatia ruseascd dela 1806-1812.
III. Amdnunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de Radu
Rosetti ............... . . . . . . . . . . . 1,60
IV. Amdnunte asupra Terii-Românesti dela 1808 la 1812, de
Radu Rosetti 2,
Despre elementele cronologice in documentele românesti, de N.
Docan ,50
Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Române,
de A. D. Xenopol.............. . . .
si documente, de N. Docan . ...... . . .
. . . .
. . . .
,60
1,20
dente diplomatice stable. II, 1750-1812, de N. Iorga . . . . ,80
Studii privitoare la numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie
*tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupe corespon-
Conflictul dintre guvernul Moldovei si manAstirea Neamtului.
I. Inainte de 1 lunie 1858, de Radu Rosetti. . . . . . . . . . 1,60
Marele spdtar Ilie Tifescu si omorirea lui Miron i Velisco
Costin, de I. Tanoviceanu . . ....... . . . . . . . . . ,50
Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13 si 14 Septem-
vrie 1602 (7111), de General P. V. Ndsturel . ...... . .
. ,50
Conflictul dintre guvernul Moldovei i mandstirea Neamtului. II.
Dupd 1 lunie 1859, de Radu Rosetti . . . . . . . . . . . 1,50
Din amintirea unui boier Moldovean din jumfitatea inthi a veacului
XIX, Dimitrie Ghitescu, 1814-1878, de A. D. Xenopol . . ,70
«Doatnna lui Ieremia Voda», de N. Iorga 1.
Sociologia si socialismul, de A. D. Xenopol . . . . . . . . ,20
Despre metoda in stiinte si in istorie, de A. D. Xenopol . . . ,20
Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu . . . .50
Tom. XXXIII.Desbaterile Academiei in 1910-1911 (Sub preset)
, XXXIII.Memoriile Secfiunii Istorice . . . . . . .
(Sub presd)
Francisc Rákóczy al II-lea, invietorul constiintei nationale unguresti
si Românii, de N. lorga . . . . . ... . . . . ,40
Un Mawr italian in Turcia si Moldova in timpul rásboiului cu
Polonia, de N. Iorga ,30
Dona documente privitoare la Revolta boierilor din tara Fägdrasului
in favoarea lui Mihnea Vodd numit cel Mu 1508-1510,
de loan Puscariu ,20