AL CUI A FOST ANUL?

upload.wikimedia.org

AL CUI A FOST ANUL?

5 an

BANI

ABONAMENTE

20 lei

6 . lei

AL CUI A FOST ANUL?

In articolul - d-lui Brätianu

despre care s'a

mentiune eri,

sunt

aceleasi penibile curiozitAti contraziceri,

ne de

luni

toate articolele

de liberali, frunte

I. G. Duca asupra evenimentelor

istorice ale anului 1913.

un

mental, reprodes toatá originalitatea

lui de stil :

...Din

chiar de aplicarea protocolului

mit de parlamentul pacea

Turcia Statele balcanice se

incheie ca rázboiul

mai violent, de ieri.

evenimente exasperarea opiniei

publice (sic)

decreteze la 20 mobilizarea

armatei astfel abia o

de la gratie aetiunei

noastre repezi directe statele aliate

Bucuresti sub

dentia un tratat de pace

prin care un aproape

satisfacerea a cenoastre,

prestigiul nostru

este sporit mai mult ca ori dar

stabileste (sic) nuoi principii de

drept european, prin care statele

mai mai puternic dreptul

de a-si regula singure interesele

Inteadevár, un rezumat fidel

succint al evenimentelor petrecute,

rezumat care, acel

care are vointá bune intenmai

seamá, poate ceti ceea

ce se prin actiune repede."

Istoricul, care vine pe urma evenirnentelor,

lesne formula :

repede". Dar

are datoria suggereze cetitorului

cit de mult se

astfel de pe diplopolitic

militar.

din fericire o lucrare de

istorie vie,

pagini,

unde activi

tatea de guvernul

pentru a indeplini ceea ce d. V.

BrAtianu aminteste treacát

cuvintele «gratie actiunei noastre re-

Este Verde a guvernului,

paginele ei se poate

mdri, zi ceas ceas, cornplexul

de fapte, cari

iesc marele merit al ministrilor

rora le fusese

destinele

care au

vasul abilitatea priceperea unor

minunati

Este Cartea Verde, pe care au

udat-o publicisti ca Georges

ceau, Maximilian Harden, de al

ror renume universal de a

de sunt convinsi,

indoialá semi-didin

jurul democratiei".

Cu deosebire acestia din

legati de interesele de

partid, se de luni de zile,

ciudat ridicol.

Intiadevdr, mereu te

articolele acestor teoretiMani de

ocazie constatarea suntem

ta unui imens succes diplomatic,

dus la capdt, infáptuit de guvernul

Dar, invariabil, ca un refren

rezerva mental reticenla

avea partea lui

de merit, partea lui cea mai

Ba, d. BrAtianu,

ticolul acesta din duce constatarea

la

nenorocitd

tpartidul liberal se

se ce fi fost guvernul

avea

o actiune räzboi-

ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT

17 Sub unui Crnitet

Pe ce-si poate

rea ?

Din Cartea Verde reiese vádit

actiunea guvernului a fost precisd,

unitark consocventä. Pretinsele

contraziceri au fost acte de

prevedere, de

interventiuni importante diplomatice.

splendidul rezultat la care s'a

ajuns fac aproape odios

tul nedreptul proms de intentiuni

care politicianii interesati

micsureze

Norocul ? !

Nu se va uita viata unui

alt partid politic-a celui liberala

coincidat un imens nenoroc

incheerea unui rdzboiu

1877, pierderea Basarabiei,

poate pe veci ireparabild.

Au oare descendentii oamenilor

de atunci dreptul de a vorbi

cum vorbesc, ei care au, mai

nevoe de uitare de iertare,

nici de cum de provocare ?

Dreptul nu-1 au ; au un singur

motiv acest lucru,-motivul

anul 1913 n'a fost al

ci al de merit de energie

cari au guvernat la

cheierea anului.

frzoiu.

RedetIteptarea

chestia femeei-avocat :

chestiune de ordine

nu face o pledoare, dar ne märgini

a ca trecut interesu ce este,

de a se favoriza femeea sensul de a putea

avocatä affindu-se categorie,

se ocupe mai de

soarta nevoile egalelor sale, care se

o stare de nenorocire, ne o sigurá

folositoare ca toate statele culte,

unde se gäseste lucru, cáci este trist a

dea depreciindu-se din cauza lipsei

unei organizatii de pe care nici bärn'o

au destul de

mai aceia

comertu industria

strainilor, debuseul produselor inlesnindul

noi ai nostri nu mai au ce

dacá nu aunt de

noi tot la

du-ne un sau lucratoare are ce

munci ce iar totul

pentru neamu noi ne

noi am

nat... de ne-am perdat

POLITICE

Ce spune ministrul

Am subliniat la tieMosia

celor de la Viitoruis care, au

zut de atace pe d.

ocazia

noului al pu-

Pentru se cum vorbese

de la

cum vorbeste ministrul,

textul urmatorului schimb de telegrame,

efectuat ocazia schim-

In ziva Ianuarie, atunci

d. Badareu la Paris, a

din gazetele modal

s'a constituit noul d-sa a

adresat d-lui dr Anghelescu, noul

ministru al publice,

de

de a azista la primire

a ce vi s'a

depling.

A doua zi d. A. A. Badareu a

primit din partea d-lui dr.

urmatoarea :

,Foarte de sentimentele ce-mi

prin d-voastra,

rog cele calde

partea meas.

ministrul,

am subliniat, cum gazeta

nu ne putem tot

ministrul vorbeste fel

telegrama

gazeta.

acum,

a

d. Badareu a plecat de la

minister, lee

de la

textul telegramei,

pe care, tot din Paris,

Badareu a

ziva de 4

lanuarle, d-lui Panait,

general al

rog

ministeralui

rilor mele

sprijinul ce

cind stau lucrurile, ce

lificatly merita cei de la

din penmarele

public, din

pentru noi.

militard a

a

De la

simplu cdpitan in -

de

In comisiane interimara din Falticeni

a d.

d. A. C. Cuza

?

de la Drptate,

s'a

a parte :

Cazacu - sub la Servicial

Sanitar ?

Se vorbia numai de

la de

de alte

d-lui Bann n'a emofionat pe

Na de duc lips&

Ziarele

Pi pe de rest poeziile

din

va glsi d. Caza

Sultanul acordat un Cordon"

Enver

- o

Prefect de a numit d.

Alba.

ca la

!

liberalii este

d.

mai

d.

d.

de

core se prelinde

Se va nurni ca

care care...

pi-a sfxul.

Din pe mina

se Marta" ,

de genius...

D. P. P. a dia

la Tunis, Africa.

se pare e

de de politici.

SPORU

Sehimbarea

zilele a-

cestea, ne face

o raportam

ment, care fatal, la dete mai

mai putin stie

nu producea trecute.

de-a cerceta cele mai imaleatrebue

o constatare, aceia a

care ea a

a

Nici o o

de dar de aceia

a veniti la potere, care

de n'ar o nici atit

de

Un locul

calmul mai al

pe care, cei aceste

imediati ai roadelor bine sau

In ale ce la

aici prim

care e massa mare,

de a ameti de unula

a esit faza zgomotoae a copolitice,

a de experienta,

aevea

li faceau

augita

ea

- la realitate a

ennutate de de

a acestora,

tatea trecerei acestora,

acestora la

Al doilea este care

gavernul, care se

Inuainte de expirarea constitutionalicepte

a

el misiunea pentra el

venirea

de

este aci

vremurile vechi

la putere a

parte,

partid, - vremea

lui

numai numai

si

actual la

teineiul

reformelor le

plead ce

cele pentru care i se

De nu vorbi

data, le-am putea ele atiractivitetea

sau

a partidalui

Ajung cele am

sus, a pas

partidele

ce constitue un

fapt deosebit pentru via-

OAMENI $1

Intro

de altA

Academiei

In mijlocul Ion pronu,

In prime! rInd.

a un omegiu

Universitatii lui.

face, cu alta ocaziune, o asupra

origtnalitatii confoarte

fericit me-

Imperechiere beadeseori

arid

al geologiei paleoutologiei

stil de o si

E destul : Cum se

munte", Goethe naturalist' si

cronici popnlarizare &dire, a-

Viata

Vasile Adamachi". Ca

termezzuri profesorcI iasan

dacea prin Noua campanii

nniversitare, contra

ruler lui asa

spiritual d. despre

lui Faust-fie Univer

foarte :

In

P. franceze"

,,C. literare

Vorbind tot

cursul la

d. Dr. :

La au

de profesor, luat la

timplare, predea obiecte

disparate ;

laboratorii. Abia o un

sfert de veac,

didactic

indispensabil cursului

In asemenea a lucra la

crearea curent era o

noastre, color

azi, trebne en veneacelor

cari tras

au creat ne-au

prielnicia a

n'ar fait

rea acestora,

rita

tot mai gren se de

la disparitia de

rea nu ne-am

mai

pesimisti. Na de mult,

ocazia centenarulni

Claude Bernard, ministrul de

d

Un ränd pag. b.5

,

BANI

X I.-No. 11 1914

u.

al Frantei, Viviani, a cerut

pentru conditiuni In care

savant a font a hiera la

Franta, lipsit un laborade

fiziologie celelalte. De

decenii...

e de Universitatea

de acum trei decenii, n'avea laboratorin

?

e bine succeserul.

la bune

intentiuni

care, din e

parte de de astAzi.

Rodion

scornise Porto-

Ineuviintat piesele sale

fie la Comedia franceza.

el retrasese de alci

ani do zile. Lumea intrigata se intreba

talentatul dramatnrg a oferit

lui Albert Carré

Jules Claretie.

Intrebat aceetui Pora

categoric

aparde

la Porte-Saint-Martin".

As'gurarea Belgia, a fost

to Muncii si Inceput

activitatea seama

ei cad: asigararea impotriva accidentelor,

asigurarea Impotriva lipsei de lucro

alte de benevola, coocorporatiile

barsele muncii.

mat era stare

toate to

amintitile ales

rea boala, de invaliditate de

aplicarea legei privitoare

la de iefcene, care se va

vota ta vor un mare spor

do lucre. vedere

mai a fost Ministe-

Muncii e EA riad

clod

se persoane

la care nu se

de

an, Institutul

surdo-mute din Foesani sub

d-nei Salomi

Ghisem atunci numsi 4 eleve care

dragostea

pus

marginiile posibilitAa

acestor nenorocite fiinte.

plecare, am vreme

privirea a

fetite. In

a reflectat la

ce cad asupra oamenilor.

Vedeam

glad isi pe institutoacare

o

a lo grai

vizitcz din acest Ins-

- nu a

de oarece credeam

Un local de

utopisti.

In dreapta, dormitoarele.

In fund eu In ela 10

- anul al 2-lea,

direetoarea.

- Cum ? 2 ?

- Etevele din sa

aaul al 2-lea. de

una.

- A, d-ta vorbesti de anul al

doilea

progres.

Privind atent figurile ceacum

eu mai

mai sfioase.

a

numele parvenise

:

scinteetori direetoarei

a bine se

cere.

mai


CEL

HOTEL DIN ROMANIA

GRAND-HOTEL

(FOST DE FRANCE)

Bucure§ti.- lea Victoriei, fata Palatului

250

Mobilate din ;

toate camerele ; Aseensor, de

telefoane toate etajele,

PRETURI FOARTE MODESTE

AUTOBUS LA GARA

tea, an cred se usor

Institntoarea zice elevelor

lucrul ce-1 brate. Ele

vorbele ce li se tot se afrumos.

Se ceea ce

e zice se face rar, en

expresie bine marcata figurA.

comandA, elevele scot niste caete

care se grupuri de mari

de vorbe. Fiecare elevA citeste un

mint prin

Ultima din acest caet era o

frazA

titA explicatA de prin semne.

de exemplu, la intrebarea ce

nA sunt eleva :

cu oarecare mirare cA mai e

nevoe de Celelalte expresii

,sArut mina' etc. explicate

cetirea

explicarea

aratat prin distinctia caracteristicA de

mustAti ; ; soare

etc. Dar nu

vele ci verbele ca : inchide,

etc.

din la

ele o fetitA de 6 ani o alta de

18. Aceasta din foarte chiar

atunci rengi exact

ceea ce i se cerea.

eleve venite de putin timp, abia

scoate conoane

dupA multe exercitii

ce se en ele. atunci

cind e vorba de

dentale e mai ugor; cit priveste

se o grentate neinchipuitA,

nici indiciu exte-

dor nu le aratA cari nu and ni-

SA nu se

de

predat la ori cIt ni ar

de repetat

ce trebae se a

da

de greutatea ce se

sA numai la primele

drumAri ce dan color care

nu se poate cit niete

nasale, fie din cap.

Manca, ce se pentru a face

mai normale putietA, e

titanicA. numai o

vocatie

viata intro surdo-mute.

Cit directoarea acelni institnt,

material ar

e aci, de oarece s'an copile

oameni ba 4-5

chiar gratis-manca interesal

nu pot

; ci

fleteascA a face o

mai

fetelor

pot ceea

li spume ; cA se pot striga name ;

pot cere

pot exprima

DonA ore petrecute acest Institut te

te face te convingi

pentra a miea cA

compara

sufleteascA ce o

ai

suferinta

norociti, a fi tu bun a contribui

manca ta la

ricirea omenirei.

Maria C,

Epoca" A. Badareu

In zilnice, care apartidul

conservator-democrat, d.

A. A. d. Take

celor mai atacuri.

d. Take e atacat mari

crime politicA externA d.

A. A. Badaren e atacat chip mai

necinstit : Epoca se agatA de acuzArile

necorectitndine

de care este familiar, aministru

al luerArilor

toate mojiciile vocabularulni

Negresit, d. A. A. nu poate

injariile unni ziar, care

a insultat lumea.

DacA n'o facem

le-am da cea mai micA imporci

cA ele sunt caracteristice

mentalitatea Epocei prin urmare

mentalitatea unor oameni pe

i-a creiat natura joacerolori de-a

voind

usurpe primele roluri, minie

lumea se de ori-cine.

D. era a doua personalitate

radical al a fost def.

D. N. a propus regreta-

Lascar Catargia sA

In conservator. dar d-lui

N. primul rind datoregte intrarea

Badareu

Era clad la spera

o debandadA partidul conservator

mocrat acei de acolo naivitatea

cA d. Badarea va

transfugi.

Acele sperante neindeplininda-se la

cepatul lui 1911Epoca" vitrig

d.

vara lui 1911

puit c'ar posibilitate

conservatoare,

arata d. ca an

model conservator. Intr'o a opus

textual partidulni conservator

mocrat : na-ti cer mare : eel

de conservator ca d.

cabinetul colaborare,

patronal accepta sA

banca d. Badarea,

la adresa mial

Publice

citeva haul, injuriile

mai acuzArile cele

nedreptatea cea mai strigAtoare.

sA ataci politiceste chiar

omul ca care ai font coleg de

In ai

de aceiaai pArere prieten.

Dar ceia ce este

imoral,

e de a un de

dine, sA devil prietenal lai

dupA o ceartA acuzi

rator.

incorectitadine. Aceasta con-

In 1906, atunci d. Badaren a fost ceptia unor anumiti oameni se

pentru prima In d. N. Fili- a face politicA. Ei bine, acest sens

care fusese factorul determinant noi na vom face politicA nici odata,

al intrarei radicalilor partidul conserva- care ar politicii noastre

tor, atacA d. chipul cel campatate.

mai violent. zi l'a insaltat banpenca

incidentul se printra o asemene

fond noi nu

intro d. N. Filipesca ul mai

un

mare al A A.

e obosit, plictisit mai decit s'ar

S'ar crede cA a ataca

crede, de politica ce i se serveate

in ziare.

cine-va o

cA ace a fie tratat mod

una din cauzele a

rentei a publicului nostra

de extra-ordinar.

Ei a lost in 1909,

din

la d. Badaren Este de o intreagA adaptare in-

de necesitatea faziunei contre

de laptA nona stare

servatorilor-democrati conservatorii

fleteascA a romin.

d. sA devie un

atit mai pentra cari slot

sA adapteze !

hengrin ochli Epocel.

Inni de a

d. de

OPINIA

Domnii membri ai comiexecutiv

al partidului

conservator-democrat din Iasi

sunt convocati pentru

12 lanuarie, ora 5 a.

5edinta va fi prezidatä de d.

AI. A.

- D. A. A. Badareu, misosit

ieri expresul, direct

a plecat Capi-

D. Badareu va prcbabil

de M. Re-

d-sa

gete,

se va

Dupä propunerea

Sion, guvernul are intentiunea de

a desfiinta prin o lege posturile

de inspector! sanitari in de

legea actuasunt

inamovibili.

cd d. Fintinaru prefectul

surprins

de se desfiinteazd de asanitart.

a

s'a prezentat la d. C. ginintervind

pentru ca

continue.

Din in mersul

trapa national din

va in locali-

- Ziarul Miparea"

o a candidatilor conservatori-democrati

pentru viitoarele

alegeri

Cu aceastä ocazie ziarul

beral faca o

intrigä.

Suntem autorizati a

cä tot ce spune nu

corespunde adevärului.

acum nu s'a

candidatilor. poate fi

vorba nici noi pusi

nici de altii

nii alegatori a sr

de fiecare

zi de de !a ora

p. m., Sectia

electoral, de ale-

zile,

va nevoit perde

pentru obtinerea

Tot fie-zare este a

Cartea veche ahgdtor,

a se stabili

penteu a se mai noua

carte de

Reducerea taxe

pentru de la

2 6 dimi-

chestia de la

C. F.

de la f. r., co privire la

tinua, au

etiri eronate privire

de colaborare, la

AI. A. Badareu, la aceastA

de a da

mAtoarele absolut

acestei chestiuni.

In do 22 Decembrie Anton

a cerut la Caacordare

pentru

tionarii la f. 0.

D. Al. A. Badarea, atuncea minsa

raspuns

cererea cA o va transmite

f. ca iavitetiunea

satisfacA

zi, prin d. A. A.

dareu a comunicat

al f. r. cele petrecute la D

tot la a

gratificatiile au fost suprimate de

15 si nu crede cA

fi reînflintarea lor.

zina de 23 Decembrie, d. A. A.

dareu a o

de functiunari de la f. r,

care se

d. a pus

urmAtoarea :

va

r., a

la de d.

de Anton

et generalitatea a dat

Am dat aceste lAmuriri a restabili

adevArul a pune capAt

acelora, care, principalii vinos'a

acordat gratificatii, care

gasesc mijlocul sA arance

Dl.

a

mat. ziun de 1914, la catedra

de institutor director la scuala

de no. din localitate.

:: C. B. profesor, a

decorat ca Bene-Mereuti I

merite artistice.

A. D. inspector

secundar de caligrafio releat

catedrele seconder.

ridicarea lui

la CetAtnia mai primit

urmAtoarele :

200 lei d. Marghiloman Ministru,

200 lei Principile

112 lei d.

32 lei Boto-

50 lei Epitropia bisericei

Iaei, 50 d. Anton Colorian Director

Cultelor, 50 lei Taucret Constantinescu,

inginer Bucureati, 31 lei 45 b.

Soroceanu, lei

d. Er. Domeniul Coroanei Co-

21 lei 80 b. d. N. Petrea adjud.

Iaei, 20 lei

d. C. S. Sfetea, 12 lei

N. Policiori-Bnzeu,

9 lei 90 P. Episcop

7 lei militar din Bo-

D-ra Maria Codrescu a foot

suplinitosre la din

In local d-lui C. Mircea,

Prima vederea constituirii

comitetulni pentru ridicarea

Isi monument domnitor

Dimitrie Cantemir, va avea

In palatal roitropolitan.

Distribuirea TAse

va face incepind la 15

arie.

rezervietii vor chemati

medalia

se va acorda gratuit.

Pentra sporirea

aviatorului coral

mitropolitaa va da un sala

National.

:: D. cApitin administrator In

la de

a foot intendent major reparla

corpul 2 armata.

Directiunea

intat Corpului IV do

un tablon elevii care

de 16 a trage

la care seop trimite

an arme cartuee de

vor fi efectuate sub

ofiterilor care numiti de

de razboi.

In regimental XIII

administrator cimitirolui Galsta,

d-lui Auguste Dorchain.

la 16 Ianuarie, va trata deepre

d-lui profesor de

liceulnational, vor fi suplinite

do d. 4 oare fi

cupate de d. G.

Taxele postale.-Ia

ni adresat

tori, urmAtoarele ea privire

la taxe postale.

10

bani 20 grame, eau fractiune

20 de

5 bani taxa hartiilor efaceri, pinA la

100 de grame sau fractiune

grame. cartile

de

mandate o de

10 bani de 25 frautiune

de lei.

Mandate se la 1000 lei,

in de 500 primea

Sion, intendentul

lui va fi ca intendent la

spitaini central al Spiridoniei.

Ca intendent al ospiciului va

numit d. Gheorghiade.

preotalni Gheorghe Maxim

de la Teodor, acuzat de

se va do spiritual

al ziaa de 20

Tot cursul va

vizni inacenat preotului I. Parfouie

4

MAGAZMUL DE

DESFACERE A PRODUSELOR

FERMEI

A. A. BADAREU

I. C. 185

Teleton. Servicia la domicilia.

la cunostints Onor Publiculai

cA a pus in prodnsele alimentare

proaspete precum : Unt

pentru pentra

centrifugatA, diferite brinzAturi de oi, productie

de toamnA burdufi putini ;

de pentelen,

de BrAila, lapte

Depozit permanent de

sweitzer. rognefort, - Jambon

ghiudem, mezeluri asortate,

mai etc. Toate prodasele se

sub pretul pietei.

De asemenea vinurile albe

se sticle

fundate incepind de la 80

precum deliciosul vin

Servicial

Desfiintacea de

sanitari.- telegramei, prin

care se suprimarea de

sanitari, chestie de care ne

n parte a ziarului

nostru.

Domnului dr. Grigoriu, Medic

al judefului director al de

sanitari.

de genti sanitari din

acel de a functiona

In ziva de 15 Ianuarie.

Comunicati aceasta d-lor profesori

elevi".

Director general Dr. SION-No. 1256.

DI. dr. Flor,

lui in

al oragu-

D. a fest desenator la

servieiul tehaic comunal, local vacant.

Limitrin

numiti

inspectori serviciului stradelor, au fost

reparLizati

administratia incol

de al doilea la externA.

care sA

:

a) Satele care

tAtori.

instractitmei a un tablon

care, este local de

din canna

s'an

alto case posturi de

care este

total

La servicial sanitar

40

sA examinati un numAr

institutori, ce

pensie, din cauzA do

April 1914.

comisiunea

d. medic al

dr. Apotsker,

de inspector.

ton o datA ulterioarA.

d. I.

d.

a font

d.

pen-

:: Mai multi tineri co terinen

care au hat parte campanie

la deposital de

pentru a prima de si rol-

da ordinulni mido

s'a

refezat cAtre comandantal

cului recratare.

D. medic veterinar T. de

la circumscriptia II-a Roman, a fost

taeat la Sculeni local

d-lui veterinar V. care

trece la postal sAu din

lucepind de la Aprilie pro-

Psorilor do la Conservator vor

la 320 la 420 lei lunar.

:: In

arie va lac sala

o auditie de

de

pentru uzul intern direct din Christiania.

Cu excelentA de peate, Farmacia Dr.

Untura

Ernulsia

jodoferatä 2.75 Flaconul

de

a 3.25 Flaconul, i indicatA In special adultilor ce

rachitism, debilitate generalA, anemie care nu pot suporta

untura de pegte

! Pentru ce nu pot lua nici un preparat de de peete,

j

mandAm

1

Jodotanic Dr. Ratianu

foarte la gust care mare toate preparatele

unturA de pegte cazurile de linafatism, debidiverse

afectiuni ale pielei. a

special pentra Analize Medic-ale.


LIBERALII CONTRA

PRIMUL ACT -

a apucat regimul se instaleze a

atac Iresponsabilul Sion, impulsiv pe care d. a inventat

director serviciului sanitar supeyior, a telegrafic pe

N. medicul primar directorul de agenti,

de 15 este

Un act de nebunie pe care nu-i vor ierta noului

Barbati lubitori ai doritori foloase

rire acestui orq, au inzestrat o de mare

aci la de sanitari. Peste 60 de elevi au inscris

minunat

; numiri s'au ; au angajat mari cheltueli. Totul

speranfe. De pretutindeni se cereau

de a se resimte de din ce ce mai mult.

Dar care, chiar in prima zi a sale la directorat, a

ne amenintä primävarä, a gestul

de a desfiinta coala de agenti sanitari, prin aceasta o lovi-

Dar nu Sion, iresponsabilul, va chemat la rdspundere.

Ci partidul liberal, care a pus fruntea unui uncle nu-i era

locul partidul liberal lui Parlament.

luati aminte !

artiatii teadin

Craiova vor

la Teatrul National din

piesa Lorica

ziaa de Februarie font

la

de

din politia localA care

Inni de la data

Duminid 12

ale

torilor.

din vor

din cauza

Vineri Iaunarie e

reprezentatie seralA splendidnl

roman Singur pe

cinematograful

din

Sidoli.

6

la-

e din mai

care absolnt

a creat In prezent

iuventie. E o adaptare a

renantei

Sans

lume)

celebralni

fcancez Hector incomparabila

cinci

un prolog. opera corn-

Toate aunt

de Oita a pariziano.

copilului

apare mica

talentata Fromet. (Al film din

ria Pathé din care aratat

: RogereGerminal"

Fréres

reuaite

Noi

nelotrerupt repertorul

Pathé.

astAzi una din cele

pentru Grecia

Kiel.-Dupä o de mai

multe zile torpiloare

construite din

pentru marina au

spre apele grecesti.

Bada-pest

mdlor :

clubului

pesimisti

au remis-azi dupl

a astdzi

pe de 10

In s'au

scrupule

chestiuni principale, relative la execatarea

in

s'a

Membril au

consilialui, prima ina

din in ca

a limpezi chestiuni,

pe

poate fi

apArate

fi mai

e atit de bine redat

eel din toate fil-

prezent, e tot

e pogeul

nematografice.

mai

film.

o

sentimente

rara In

o

de

lui

grad de nici un film

de

de

la

profun-

Atragem deosebita atentie

acestui film, care e o

capo-de-operS, e un film

ptnza care

- ultim.ele

(3 5 Singur nou

splendid film danez, etc.

Preparator

latinä,

a-

FRANCEZÁ, GERMANÄ,

secandar.

Meditez special care

curs primar

particular pentru a trece ela

precurn

Seara de la 7-11 de 3

curs adulti,

10 lei lunar.

V. EMIL profesor

Str. Teodar

predomind o

stul de prsimistd.

pin camera Ungar&

umoristice

ale unui deputat -

- Camera - La

presei, deputatal din

manczy a

- Na mai

:

parlament

ci

cazarma, in care garda

Vicepreaedintele

la

dine pe d.

:

- Cit

prezidential,

de un

i-a lout euvintul.

Deputatal a

siei imunitate.

Camera a

a in articole a legei

la monumentului

Marelui Duce

Petersburg.la

Marelui Duce

culae Niculaevici, a sosit a deshotelul

Europa.

Colonelnl Candauroff a font atagat

-

la Petersburg.

.

OPINIA

versarea manifestárilor

din 1905

-

Petersburg. - Cu

din 1905, o greed a

In tonte cartierele

din s'ar fi deearat greva.

- de grevd

prilejul din

1905' n'a Nnmai 8519

sou pus in grevd.

2800

la ora p. m.

din 350.000 170.000 s'au

pus in LucrAtoril fabricl,

au

manifasteze dar au fost

La Newkiprospect a trebuit

facs uz de arme.

Sunt rAnili, Mai multi

luerAtoi au fost arestati.

Proces contra

Sofia.-Procesul contra fostilor

tri stambnloviati a fost pentru

Februarie.

de scompt

Zurich. - a

scomptul la 4 la

tul la 4 la

Angliei a

scomptul la 5

Incendiul din

Banca din Copenhaga a

la 5 jam. la

Niue, incendin

paternic la atelierele, de

la constructia Focal a isbacnit

do la o camera care

sea hiva, explozi-

a dintrus

activitatea pompierilor. focal

lei.

autoritAtile

incendialui, bind

pas.

Carol

a

sotia magazioa

din

stabili

a

von dem

Kuesebeck a

A. S. R. princi-

Carol,

In

compania 3-a.

va ocupa

priucipelui care

Postdamol la 28

a merge

rile

le la

reformelor

dhi

Rusia

prirnirea a

reformelor dia

acceptat reprezentarea

ne

Poarta a

a

judete-

egalitar peutru Trapezundei, dar

aplicare lui in patra

Take

ServicInI

la

Take d-na

Iowscu

la

pind ca

religioasd a

d-rei GabFiela Gclgoveauu ca

Oroveanu.

Carealerghi,

spector a fast goneat

la

Jean

din Silistra,

demisia

Baronni de Faatioti, Ministrul

a avut asearA o

en d.

Porumbara, Ministru externe.

La Teatrul National

- D. G. a auto-

de a Indeplini

de

rector general al Teatrelor, la numirea

titular.

declaratie

Paris.-Ziarul Le Temps din

Constantinopol, ministrul

a declarat ca este

inevitabil, cazul

Mitilene Chios vor fi date Gre-

LOTERIA

a tragerea

loteriei cl. VI-a a

Au

15,000 No. 17,185.

2,000 No. 2557, 18711, 26280,

43192, 46929.

1,000 No. 5151, 10814, 17047,

21457, 48636, 57709, 37734, 39343, 47110

51406, 52983, 54309, 57072. 59170, 7262

14650, 26850.

500 lei No. 11610, 15748, 23614,

35088, 43239, 48087, 26270, 59319, 37070

35093, 44773, 47370, 49565, 49988, 57486

57720, 6716, 8400, 8874, 15639

16737, 21567, 50624.

Data alegerilor

generale

Bucurqti.----La ministerul de

terne a finut un consiliu de

sub d-lui Ionel

Bratianu.

a in primul rind lista

brilor, cari au compune cornisia

Capitalei. In

prepedinte, a desemnat

Saita.

Consillui a :apoi data

generale, in

pul :

28 lanuarle, de

pentrn coleg. 3

2 Februarle,

tru de

4 Februarle, col. 2 de

tru

La

IANCU RECHLER &

CAROL MICHELSOHN

Societate in name

pentru

de cherestea

Asortat cu pentra

timplArie.

prompt

toare, garantind calitatea a

rarea constiincioasi.

se

biroul Isidor Margulies

jutor la Contabilitate

contabilitatea

Mare No. 27

angajare, ca a-

tindr care sd

de

in 1879

Iasi, Urban,

Steinway &

precum din ori-ce se

in rate originate a

Klattautomate

Ori-ce fel de instrumente

aceesorii.

Note

Programul complect al Conservatorue

lui mare rabat.

La cerere o carte se

mete acordorul-voiajor ori-ce parte

a

de Piapoma

GLORIA"

LAZARE & GUSTAV:RECKER

-

Singura sistematicA care riva-

tuturora arodusele de

pentru

alba pachete a 800

grame a 4, 8, 10 metri

pachet.

Plapome calitate

tngrijire din satin, creton,

poms atlas dimensiune,

precnm plapome speciale de botez.

Comenzilo pentra Moldova sunt a se adresa

: comision

S.

de la Facultatea de

din Viena

3

8 Februarie, col, de Senat.

Februarie, col. 2 Senat.

12

alegerea

universitar.

o de 17 spitalele

din Viena Berlin

d-lor prolesori din

din Viena din Berlin, specializat

de in noal

tratament de

aparatele mai proprii

pentru urmatourele Renmatism,

boll de

obezitote,

diabet,

bronchitd,

tubercvloza in primal

anemia,

cronice, dd

consultaliuni 10-12 m. 3-5p. m

in sa din :

Str. Costache Negri No. 10

str. vis-à-vis de

serica Bdrboi.

- No. 101 -

bane

20 hectare,

A se adresa

gruzzi, Loco

un ban

TOR, insurat,

o vie de

la lard.

d-lui Ne-

(puse

scum)

tale uzate

E.

Str.

Chimist de Universitatea din Geneva

- - 43 -

LEU SUTA.

No. 43 -

zila

tablourl.

Executä : Cele mai

de

de vedere chimie

de lapte de la doici Analize bacteriologice asupra ba- g

tuberculozei ;

uretrale

cocilor Neiser ; Analize lapte, fainuri

a a continu-

,-

I

ori-ce


RENUMITUL MU

Strada Stefan -

Face Onor. sale

Public, cu ocazia Sft.

a märit Magazinul

i-a sosit un Mare transport de

Gramofoane, reputata Inger

precum Parlofoane fär goarnä

de la Lei 35

Asemenea a

25,003

2

35 Lei ulthnele

: Dansuri, Opere toate operetele noui,

de arti§tii trupei Grigoriu", precum

speciale de arti$ti

Carusso, Tita Rufo, Tamgua etc.

Vast de Instrumeute muzkale, de cusut

Biciclete, Arme de Revolvere, Case bani, Ceasornice

Pendule, Mobile de fer etc.

Vinde

rate.

- str.

JACQUES

Strada Mare No. 4

CULUI SIDOLI

la cute

ORA

parte teatre

Paris, Copenhaga, Viena, Roma, etc.

Sarah Bernbrdt, Jane

etc.

FILME DE POPULARIZARE

SPORT

care

mai de

din

MODERNE

DESCOPERIR1

scene artistice de varieteu, redare

a scrierilor celebri. etc.

vasta cea in

DE

tot ce

FABRICA DE

Cafe turceasca

SETRAC H.

Este cea bine in Undekmde

cele mai

grecesti, turcesti, Mar-

Ceylon, Santos, Jafa,

Henriol. rusesc,

te mai

de Constanlinopol, Smorhine

Marmelade Cara-

Ciorolate de la

- Conserve COROANA"

bine

marfá mai ca or unde

Cafea Colouiale

ac Ohanuesian

4-2

Bere,

CENTRAL"

Strada

de H.

PRIN

FABRICA STELLA"

Mîrzescu -

NOUA

cele mai bune

Aperitive speciale

Leon

Se primesc

Dorniciliu.-Asemenea se angapentru

LA de mode

Crolala

bogat

stofe

franceze, prima calitate

bine

Vizitati:

,,La Marchizul"

Str. 21

tine fotograf

3

.11=1

CAUT

de easierip, telefonistti, ca

pentru

snlb adresa :

DORINA SPIRESCU, strada

34, Loco.

de

:

la Onor. clientele

a Onor. s'a non

UNIREI, vis-a-vis

de Hotel Trojan, Jost Banco

ande a infiintat un

tra

strada

*,

Apare zilnic la orele 5 p. m.

strginátate

din

bine informa

REDACTIA ADMINISTRATIA

H.

ogra a H.

I

FONDATA IN ANUL 1856

6 ori, la expozitiiie din Paris,

din M. S. Regelui Carol I

vast6

- din

grafice

DE CART!

de

More magazines by this user
Similar magazines