Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

mdrt.ro

Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI

ZONAL

VALEA HÂRTIBACIULUI, JUDEŢUL SIBIU

Beneficiar: MINISTERUL DEZVOLTǍRII REGIONALE ŞI LOCUINŢEI

Proiectant: UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Centrul de Geografie Regională

Şef de Proiect: Prof. univ. dr. Pompei Cocean

Iunie, 2012

1


COLECTIV ELABORARE

1. Prof. univ. dr. Pompei COCEAN – Şef de proiect

2. Conf. dr. Ştefan DEZSI

3. Conf. dr. Vasile ZOTIC

4. Conf. dr. Liviu NICOARĂ

5. Şef lucr. dr. Sorin FILIP

6. Şef lucr. dr. Raularian RUSU

7. Şef lucr. dr. Cristian Nicolae BOŢAN

8. Şef lucr. dr. Iuliu VESCAN

9. Şef lucr. dr. Oana Ramona ILOVAN

10. Şef lucr. dr. Viorel PUIU

11. Şef lucr. dr. Radu COCEAN

12. Şef lucr. dr. Ioan FODOREAN

13. Cerc. şt. III dr. Ana-Maria POP

14. Asist. univ.drd. Silviu FONOGEA

15. Asist. univ.drd. Ciprian MOLDOVAN

16. Tehn. Nastasia BOIA

CUPRINS

2


Partea I – EVALUAREA SITUAŢIEI EXISTENTE. FACTORII-CHEIE AI

AMENAJĂRII ŞI DEZVOLTĂRII VĂII HÂRTIBACIULUI ….................................

1. Evaluarea situaţiei existente ............................................................................... 5

2. Valea Hârtibaciului şi dezvoltarea durabilă (principii şi obiective) ............... 6

3. Factorii catalizatori ai dezvoltării Văii Hârtibaciului ..................................... 9

4. Baza de susţinere a dezvoltării Văii Hârtibaciului ........................................... 13

5. Etapele amenajării şi dezvoltării teritoriului ................................................... 14

Partea a II-a – STRATEGIA DE DEZVOLTARE A VĂII HÂRTIBACIULUI ......... 17

1. Coordonate majore ale strategiei ...................................................................... 17

CAP. 1. OBIECTIVE STRATEGICE GENERALE ........................................... 18

CAP. 2. OBIECTIVE SECTORIALE (PE DOMENII) ..................................... 22

2.1. STRUCTURA FUNCŢIONALĂ A TERITORIULUI ………………….............. 22

2.1.1. Cadrul natural/mediul ……………………………….................................. 22

2.1.2. Patrimoniul natural şi construit .................................................................. 28

2.1.2.1. Patrimoniul natural ....................................................................................... 28

2.1.2.2. Patrimoniul construit .................................................................................... 29

2.1.3. Reţeaua de localităţi ...................................................................................... 38

2.1.4. Infrastructura tehnică a teritoriului ............................................................ 43

2.2. RESURSELE UMANE ........................................................................................ 61

2.3. ECONOMIA ....................................................................................................... 66

2.3.1. Agricultura ..................................................................................................... 68

2.3.2. Industria şi serviciile ..................................................................................... 73

2.3.3. Turismul ......................................................................................................... 77

2.4. ASPECTELE SOCIALE ...................................................................................... 94

3

Pag.

5


2.4.1. Învăţământul ................................................................................................. 94

2.4.2. Ocrotirea sănătăţii ........................................................................................ 98

2.4.3. Cultura ........................................................................................................... 100

CAP. 3. ZONIFICAREA TERITORIALĂ ........................................................... 101

CAP. 4. CHOREMA DEZVOLTĂRII REGIONALE ........................................ 105

CAP. 5. PROPUNERI DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ ..................... 109

Evidenţierea impactului potenţial asupra ariilor, habitatelor şi speciilor din zonă 114

Măsurile de reducere a impactului planului asupra habitatelor şi speciilor de

interes comunitar din zonă

Măsuri pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului 116

Glosar de termeni ..................................................................................................... 117

Bibliografie................................................................................................................ 124

Borderou de piese desenate....................................................................................... 127

4

115


PARTEA I

EVALUAREA SITUAŢIEI EXISTENTE. FACTORII-CHEIE AI

AMENAJĂRII ŞI DEZVOLTĂRII VĂII HÂRTIBACIULUI

1. Evaluarea situaţiei existente

Prima etapă a Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului,

judeţul Sibiu a fost dedicată situaţiei existente şi disfuncţionalităţilor ce derivă din aceasta

şi care trebuie remediate urgent, demers fără de care nu s-ar ajunge la o cunoaştere exactă a

problemelor din teritoriu. Trecând în revistă aspectele teoretice menite a descifra mecanismul

de funcţionare al sintagmei „dezvoltare teritorială durabilă”, investigaţiile colectivului de

elaborare a planului de amenajare s-au oprit asupra sublinierii tuturor factorilor de susţinere

(potenţialul geomorfologic, climatic, hidrologic, bio-pedogeografic şi cel environmental), a

componentei umane şi habitaţionale şi a celor derivate (patrimoniul construit, infrastructura

tehnică, economia, aspectele socio-culturale), dar şi asupra interrelaţionării lor şi a

principalelor probleme pe care le prezintă. Ba mai mult, o sinteză a acestor aspecte a fost

redată prin analiza diagnostic SWOT, unde au fost schiţate în linii mari posibilităţile de

revigorare ale teritoriului dat.

Poziţionarea centrală a Văii Hârtibaciului ar face trimitere, într-o primă instanţă, la o

regiune puternic dezvoltată, ce şi-a valorificat din plin avantajul amplasării geografice. În

realitate, lucrurile sunt diferite. Dihotomia centru – perifericitate dobândeşte în acest context

alte valenţe, centrul devine el însuşi o „periferie”, atât prin raportarea la scară

departamentală cât şi la nivel naţional. Cauzele acestei izolări sunt date de puternicul caracter

rural al aşezărilor bazinului Văii Hârtibaciului, de o economie slab dezvoltată şi mai ales

datorită lipsei de racordare cu unităţile teritoriale învecinate, căile de comunicaţie rutiere şi

feroviare atingând doar tangenţial această regiune.

Suprapus Podişului Hârtibaciu, arealul analizat este inclus în linii mari zonei protejate

omonime, parte componentă a reţelei NATURA 2000, caracterizându-se printr-o extensiune

remarcabilă a pajiştilor şi fâneţelor, o carte de vizită a biodiversităţii teritoriale, augmentată şi

de decretarea ca areale protejate a alte două entităţi teritoriale: „Oltul Mijlociu – Cibin –

Hârtibaciu” şi „Sighişoara – Târnava Mare”, ceea ce îi asigură Văii Hârtibaciului cadrul optim

pentru declararea unei „regiuni ecologice durabile”, atâta timp cât vor fi implementate măsuri

clare de organizare şi amenajare raţională ale acesteia.

Principalul obiectiv al regiunii l-a constituit demonstrarea faptului că Valea

Hârtibaciului este o unitate teritorială de tip program, pentru care realizarea unui astfel de plan

de amenajare constituie o acţiune binevenită. S-a pornit de la premisa că acest deziderat poate

fi înfăptuit printr-o restructurare a relaţiei dintre mediul urban şi cel rural, fapt realizat de

altfel prin surprinderea mecanismelor de interrelaţionare dintre cele două medii rezidenţiale.

Pe lângă acest obiectiv general, strategia de dezvoltare a urmărit, secvenţial, obiectivele

5


specifice pentru fiecare componentă a sistemului teritorial, elementele de inovare fiind date

tocmai de propunerile pertinente, detaliate, concretizate sub forma unui set de direcţii, măsuri

şi acţiuni de dezvoltare şi rezultate dintr-o radiografiere atentă a situaţiei existente şi a

creionării disfuncţionalităţilor.

Un alt aspect ce merită supus atenţiei îl constituie eliminarea prejudecăţilor legate de

structura geodemografică a populaţiei, respectiv catalogările regiunii prin prisma aportului

însemnat al populaţiei ţigăneşti, situaţia din teren confirmând deschiderea acestora spre

acţiuni de incluziune socială. Pe de altă parte, mozaicul etnic prezent secole la rând, chiar

dacă actualmente membrii unor etnii au dispărut din teritoriu (a se vedea populaţia săsească),

a asigurat şi poate asigura diversitatea multiculturală a regiunii, investită ca atare şi ca pecete

pregnantă a acesteia.

Realizarea coeziunii teritoriale a intrat în atenţia specialiştilor şi practicienilor din

toate câmpurile de acţiune şi din toate domeniile de activitate, suscitând din ce în ce mai mult

interesul actorilor locali. Stă mărturie pentru Valea Hârtibaciului înfiinţarea microasociaţiei

regionale de dezvoltare socio-economică omonime, la care au afiliat persoane fizice şi

juridice din cuprinsul unităţilor administrative Agnita, Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu,

Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Mihăileni, Nocrich, Roşia şi Vurpăr.

Văzută şi iniţiată drept o punte de legătură între proiectant şi beneficiar, şi mai cu

seamă un punct de reper şi o concretizare aplicată, prin soluţii, pentru comunitatea umană

implicată, dincolo de fundamentarea, relevarea unor metodologii şi transpunerea unor teorii în

câmpul practicii, strategia de dezvoltare a Văii Hârtibaciului devine un loc de întâlnire al unor

specialişti din câmpuri diferite de activitate, dar uniţi printr-un scop comun. Acela de a oferi

soluţii concrete în vederea realizării coeziunii teritoriale, depăşindu-se stadiul de observator

impersonal şi devenind parte integrantă a comunităţii obşteşti a Văii Hârtibaciului.

2. Valea Hârtibaciului şi dezvoltarea durabilă (principii şi obiective)

Una din provocările secolului XXI se învârte în jurul sintagmei „dezvoltare durabilă”

şi a relaţiei pe care aceasta o are cu mediul înconjurător. Văzută drept „dezvoltarea care

urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor

viitoare de a-şi satisface propriile nevoi” (cf. Raport Brundtland, 1987) şi apărută într-un

context al confruntării cu o criză globală a epuizării resurselor naturale şi a degradării

continue a mediului, dezbătută la masa oficialilor încă din anii '70 (la Stockholm), această

sintagmă s-a impus în urma conferinţei Naţiunilor Unite de la Rio de Janeiro, în 1992,

plecând de la necesitatea asigurării pentru generaţiile viitoare a unui mediu calitativ superior.

Într-un spaţiu în care la ordinea zilei se discută despre probleme stringente vizând dezvoltarea

economică, valorificarea eficientă a resurselor, conservarea mediului înconjurător, asocierea

celor două noţiuni este mai mult decât incitantă. Astfel, se justifică corelarea unui plan de

amenajare al teritoriului, în general, şi al Văii Hârtibaciului, în particular, cu obiectivele şi

principiile dezvoltării durabile (tabelul 1).

Nr.

crt.

Tabelul 1. Factorii de afirmare şi obiectivele de dezvoltare ale Văii Hârtibaciului în contextul dezvoltării

durabile

Direcţii de

dezvoltare

teritorială durabilă

1. Valorificarea

eficientă a

Principii ale

dezvoltării

durabile

♣ Principiul

subsidiarităţii;

Obiective de dezvoltare

ale Văii Hârtibaciului

♣ Exploatarea eficientă a

resurselor şi valorificarea

6

Factori de afirmare ai

dezvoltării Văii

Hârtibaciului

♣ Prezenţa unor surse acvifere

de suprafaţă şi de adâncime;


esurselor naturale ♣ Principiul

rentabilităţii.

♣ Principiul

avantajului

comparativ.

2. Conservarea

patrimoniului

spiritual

3. Dezvoltarea

economică

4. Afirmarea socioculturală

♣ Principiul

funcţionalităţii;

♣ Principiul

subsidiarităţii;

♣ Principiul

interacţiunii.

♣ Principiul

funcţionalităţii,

♣ Principiul

repartiţiei

spaţiale;

♣ Principiul

integrării;

♣ Principiul

parteneriatului;

♣ Principiul

rentabilităţii.

♣ Principiul

funcţionalităţii;

♣ Principiul

interacţiunii;

♣ Principiul

rentabilităţii;

♣ Principiul

parteneriatului.

economică raţională a lor;

♣ Prevenirea şi eliminarea

riscurilor naturale

♣ Perpetuarea şi conservarea

moştenirii materiale şi

spirituale a comunităţii

obşteşti;

♣ Întărirea coeziunii sociale;

♣ Restaurarea, conservarea

şi promovarea

patrimoniului construit.

♣ Îmbunătăţirea

infrastructurii tehnice şi

tehnico-edilitare a regiunii

♣ Accesibilitatea crescută a

populaţiei la serviciile

existente;

♣ Creşterea competitivităţii

economice;

♣ Prevenirea şi eliminarea

disparităţilor economice;

♣ Dezvoltarea mediului

antreprenorial;

♣ Consolidarea relaţiilor de

cooperare între actorii

locali şi comunitate, pe de

o parte, sau între

autorităţile locale din

teritoriu cu entităţi

teritoriale învecinate, pe

de altă parte;

♣ Sprijinirea şi lansarea unei

agriculturi ecologice;

♣ Asigurarea pieţei interne

şi externe cu produse

locale;

♣ Afirmarea turismului

rural;

♣ Identificarea unor branduri

turistice şi promovarea lor.

♣ Creşterea calităţii vieţii

locuitorilor;

♣ Asigurarea accesibilităţii

populaţiei la serviciile

socio-culturale;

♣ Eliminarea decalajelor

rural-urban;

♣ Integrarea socială a

comunităţii etnice

ţigăneşti;

♣ Creşterea numărului

instituţiilor socio-culturale

şi a calităţii lor, sporirea

vizibilităţii acestora atât

direct, cât şi pe cale

7

♣ Fond cinegetic şi piscicol

bogat;

♣ Extensiunea ridicată a

păşunilor şi fâneţelor;

♣ Importante resurse turistice

naturale.

♣ Multiculturalism etnic

pregnant;

♣ Prezenţa unor personalităţi

marcante ale locurilor;

♣ Existenţa unor muzee

♣ Existenţa unor artefacte

distincte, provenind din

perioada antică, feudală sau

modernă.

♣ Poziţia geografică

remarcabilă;

♣ Afirmarea serviciilor în

spaţiul urban;

♣ Valenţe peisagistice

deosebite;

♣ Prezenţa unor agenţi

economici funcţionali cu

produse realizate ecologic;

♣ Caracterul întreprinzător al

locuitorilor;

♣ Infrastructura turistică în

curs de dezvoltare;

♣ Afilierea la reţele de turism.

♣ Gravitaţia convergentă spre

polul urban Agnita;

♣ Un mozaic accentuat al

etniilor;

♣ Moştenire culturală

individualizată de-a lungul

secolelor.


5. Protecţia mediului ♣ Principiul

integrării;

♣ Principiul

rentabilităţii;

♣ Principiul

complementarităţii

ecologice.

6. Asigurarea

coeziunii teritoriale

♣ Principiul

integrării;

♣ Principiul

regionalismului;

♣ Principiul

funcţionalităţii;

♣ Principiul

programării;

♣ Principiul

complexităţii;

♣ Principiul

parteneriatului.

electronică şi înmulţirea

spectacolelor sau

manifestaţiilor desfăşurate

sub egida lor.

♣ Transformarea Văii

Hârtibaciului într-o

importantă nişă ecologică

♣ Conservarea faunei şi

florei sălbatice;

♣ Protecţia habitatelor

naturale

♣ Ecologizarea serviciilor de

colectare, transport şi

depozitare a deşeurilor.

♣ Managementul resurselor

umane existente;

♣ Conservarea resurselor

naturale;

♣ Afirmarea socioeconomică

a teritoriului

prin intensivizarea

relaţiilor sociale, accesul

locuitorilor la

manifestările culturale şi

creşterea competitivităţii

agenţilor economici şi a

serviciilor oferite de

aceştia.

8

♣ Poziţia geografică

remarcabilă;

♣ Areale naturale protejate

(80% din suprafaţa totală a

regiunii);

♣ Numărul însemnat de

exemplare floristice şi

faunistice din cuprinsul

arealelor protejate.

♣ Calitatea locuitorilor;

♣ Diversitatea resurselor

naturale;

♣ Posibilităţi de lansare a

sectorului economic;

♣ Numărul din ce în ce mai

ridicat al antreprenorilor.

Paradigma dezvoltării teritoriale durabile poate fi realizată doar printr-o respectare a

câtorva principii fundamentale, aplicate şi la scara Văii Hârtibaciului:

principiul regionalismului, ce instituie teritoriul (regiunea) drept spaţiul perfect

al aplicării unui plan de organizare şi amenajare teritorială;

principiul integrării, atât pe orizontală (cu unităţile învecinate – a se vedea, de

pildă, Mărginimea Sibiului) cât şi pe verticală (unitatea teritorială supusă analizei

fiind inclusă regiunii de dezvoltare Centru) ce presupune faptul că nimic nu se

desfăşoară izolat, că între toate componentele sistemului există o continuă

intercondiţionare fără de care nu ar putea fi sintetizat întregul;

principiul interacţiunii – concretizat printr-o conlucrare a tuturor factorilor

interni şi exogeni, favorizând fluidizarea relaţiilor;

principiul subsidiarităţii ia în calcul faptul că deciziile sunt luate la nivel local şi

regional, pentru o gestionare mai bună a situaţiei existente şi pentru o intervenţie

specifică fiind necesară o implicare a actorilor locali din cuprinsul teritoriului;

principiul cauzalităţii – vizează o permanentă analiză cazuistică a fenomenelor şi

proceselor, cu scopul explicării efectelor;

principiul funcţionalităţii rezultă din acţiunea integrată a tuturor componentelor

geografice;

principiul complementarităţii ecologice – nicio componentă biotică nu

funcţionează singură, fiind într-o strânsă interdependenţă cu celelalte componente

ale sistemului teritorial;

principiul parteneriatului face referire la o colaborare evidentă între toţi

participanţii unui plan de amenajare, indiferent de scara abordată, pe de o parte

proiectanţi, pe de altă parte beneficiari, fie ei actori locali implicaţi, fie luând

forma comunităţii umane locale;


principiul programării condiţionează aplicabilitatea măsurilor şi acţiunilor

propuse, fără a căror etapizare nu se poate ajunge la un rezultat concret;

principiul complexităţii – imaginea completă a sistemului teritorial analizat poate

fi redată atât printr-o analiză secvenţială a componentelor, dar şi printr-o îmbinare

perfectă a acestora într-un tot unitar;

principiul rentabilităţii, al avantajului comparativ, direct şi indirect, conform

căruia orice activitate economică se justifică faţă de societate numai dacă este utilă

şi eficientă. Eficienţa activităţii poate fi apreciată prin indicatori de rentabilitate,

cost-beneficiu, dar şi prin efectele economice indirecte antrenate pe plan economic

şi social.

De altfel, se poate observa clar că aplicabilitatea acestor principii este valabilă pentru

toate domeniile de acţiune, că toate direcţiile de dezvoltare se supun unor legi clare, ceea ce le

oferă şi mai multă consistenţă şi aplicabilitate.

3. Factorii catalizatori ai dezvoltării Văii Hârtibaciului

Orice unitate teritorială, indiferent de scara la care facem referire, se particularizează

prin anumite specificităţi, care o individualizează faţă de alte unităţi teritoriale învecinate sau

similare. Pentru Valea Hârtibaciului, situaţia este frapantă încă de la început. Cu o localizare

de invidiat în centrul ţării, se află într-o postură diferită, datorită neconectării acesteia la

infrastructură, dezacordului relaţional între spaţiile urban şi rural sau gravitaţiei exercitate de

polii extraregionali (Sibiu, Mediaş, Sighişoara). În vederea realizării unei strategii de

dezvoltare ce vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi dezvoltarea teritorială durabilă

a acestei regiuni, pot fi reperaţi ca factori de afirmare şi propulsare gravitaţia convergentă spre

Agnita, care va trebui să fie şi mai mult consolidată, o bază naturală de susţinere ce stă sub

semnul diversităţii, un potenţial ecologic imens, ce transformă bazinul văii Hârtibaciului întro

unitate teritorială cu mari reverberaţii ecologice, calitatea forţei de muncă,

multiculturalismul impregnat de coexistenţa mai multor etnii şi individualizarea unui spaţiu

etnografic distinct.

a). Un prim aspect ce poate fi considerat o premisă importantă în dezvoltarea

teritorială a regiunii îl constituie gravitaţia naturală şi antropică convergentă spre un

important pol de creştere zonal – Agnita. Direcţionarea convergentă a fluxurilor este dictată

de configuraţia orografică a teritoriului, de cursul arterelor hidrografice, tributare bazinului

hidrografic al Mureşului şi Oltului. Aceleaşi condiţionări morfologice au imprimat

localităţilor o anumită amplasare în culoarul Văii Hârtibaciului, fiind şi mai evidentă

orientarea spre oraşul Agnita. Fiind singurul oraş al regiunii, gravitaţia spre acest centru urban

nu este deloc surprinzătoare. Concurenţa asupra zonei de influenţă este destul de acerbă, dată

fiind polarizarea municipiului reşedinţă de judeţ Sibiu sau a municipiilor Mediaş şi

Sighişoara, pentru partea nordică a arealului surprins analizei. Se impune aşadar o creştere a

rolului polarizator al urbei Agnita, printr-un accent ridicat acordat serviciilor.

b). Situată chiar în inima ţării, Valea Hârtibaciului beneficiază de o poziţie

remarcabilă, care i-ar putea atrage o serie de avantaje. Contrar acestor premise favorabile,

această unitate teritorială se află într-o arie de profundă izolare, marcată de un puternic

ruralism. Realizarea construcţiei autostrăzii Braşov-Borş ce ar traversa regiunea ar putea

contrabalansa tendinţa de puternică izolare la care este supusă această regiune, mai ales dacă

luăm în calcul faptul că nu există niciun drum rutier european sau naţional, regiunea fiind

deservită în principal de DJ 106 şi alte drumuri judeţene şi comunale, la care se adaugă

drumuri forestiere şi agricole, cu un grad ridicat de degradare a acestora. Tangenţial, Valea

9


Hârtibaciului este deservită de E 60 Frontiera cu Ungaria – Borş – Oradea – Cluj-Napoca –

Târgu-Mureş – Sighişoara – Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Constanţa.

Partea septentrională a regiunii este drenată feroviar, însă doar tangenţial, de

magistrala 4(400), redeschiderea tronsonului de cale ferată cu ecartament îngust ce face

legătura între Sibiu şi Agnita şi deservirea întregului sistem teritorial de celelalte magistrale

feroviare (2 şi 3) fiind măsuri ce se impun cu acuitate pentru scoaterea din starea de izolare a

acestui teritoriu.

c). Componenta naturală a impus dintotdeauna o particularizare a spaţiului geografic

investigat, Valea Hârtibaciului nefăcând nicio excepţie, negreşind în a afirma faptul că aceasta

denotă o bază naturală de susţinere diversificată.

♣ Arterele hidrografice, reprezentate în mare parte de colectorii Hârtibaciu şi Pârâul

Nou, ce se varsă direct în Olt, la care se adaugă afluentul Mureşului, Calva, au

dirijat orientarea fluxurilor informaţionale şi de energie din sistem, resursele

hidrice remarcându-se, pe de o parte, ca un factor de condiţionare a stabilirii

habitatelor umane, dar şi ca principale axe de drenare a intrărilor şi ieşirilor din

sistem.

♣ Cele trei amenajări piscicole (iazuri) din bazinul superior al Hârtibaciului: Brădeni,

Netuş 1, Netuş 2, cărora li se adaugă două acumulări nepermanente, înălţate în

scopul diminuării efectelor inundaţiilor (Retiş/Brădeni şi Beneşti) impun

potenţialul lacustru drept unul din elementele de susţinere ale respectării unuia

din dezideratele dezvoltării teritoriale, respectiv cel al valorificării resurselor

naturale.

♣ În scopul valorificării balneare se poate face apel la zăcămintele de ape cu

mineralizare ridicată, cu ape clorosodice, sulfatate, bromurate, iodurate

(Sărăturile), termale (Bârghiş) şi a unor acvifere cu aport crescut de sare

(Merghindeal).

♣ Sub impactul condiţiilor morfologice, litologice şi climatice, se întâlneşte o

varietate a substratului edafic, cu o fertilitate mozaicată. Stau mărturie

luvosolurile, eutricambosolurile, faeoziomurile, regosolurile şi aluviosolurile.

Dacă prezenţa luvosolurilor şi a eutricambosolurilor, în special a subtipurilor

gleice şi stagnice, este oportună extensiunii pădurilor, plantaţiilor pomicole,

păşunilor şi fâneţelor, faeoziomurile şi aluviosolurile sunt propice cultivării

plantelor de câmp, plantelor tehnice şi medicinale.

♣ Cele 25 procente ale fondului forestier, cu o predominanţă a cvercineelor şi a

foioaselor, completează imaginea resurselor naturale ale regiunii. În plus, acestora

li se adaugă cantitatea de masă lemnoasă existentă, bogăţia produselor forestiere

(zmeură, fructe de pădure, ciuperci etc.) putând conduce la o dezvoltare a

agriculturii forestiere.

♣ Spaţiul lăuntric al pământului a „plămădit” importante resurse, culoarul Văii

Hârtibaciului însumând zăcăminte de roci sedimentate (gresii, argile, pietrişuri şi

nisipuri), cu posibilităţi de investire a lor ca materie primă în construcţii sau în

diferite alte ramuri industriale.

10


♣ De o afirmare incipientă, dar cu un imens potenţial ce aşteaptă să fie fructificat, se

bucură turismul cinegetic şi piscicol. Prezenţa pădurilor sau a resurselor

hidrografice, cu o sumedenie de exemplare pentru vânat (mistreţ, cerb, căprior,

lup, vulpe, iepure) sau de specii de peşti susţin această afirmaţie.

♣ Bazinul Văii Hârtibaciului prezintă un important potenţial ecologic, transpus sub

forma unor arii şi situri protejate (80% din suprafaţa regiunii se circumscrie unor

zone protejate). Biodiversitatea este asigurată de „Canionul Mihăileni”, o

formaţiune geomorfologică spectaculoasă (categoria III-g UICN). Restul arealelor

protejate sunt înscrise în reţeaua ecologică Natura 2000, cu reglementare

internaţională. Conform catalogărilor impuse de acest for ecologic internaţional, pe

teritoriul analizat se circumscriu 2 SCI-uri (sit de importanţă comunitară), dar şi o

arie de protecţie avifaunistică. Primele două areale protejate sunt „Oltul Mijlociu

– Cibin – Hârtibaciu”, proporţia unităţilor administrative corespunzătoare Văii

Hârtibaciului incluse în acest areal protejat fiind: Alţâna (< 1%), Bârghiş (< 1%),

Marpod (< 1%), Nocrich (< 1%), Roşia (< 1%) şi arealul Sighişoara - Târnava

Mare : Agnita (8%), Bârghiş (3%), Brădeni (2%), Iacobeni (< 1%), elementele de

floră şi faună deosebite fiind completate de o concentrare a 18 habitate de interes

european. Singura arie de protecţie specială avifaunistică prezentă aici, Podişul

Hârtibaciului, cu o distribuţie la nivel teritorial-administrativ după cum urmează:

Agnita (100%), Alţâna (100%), Bârghiş (100%), Brădeni (100%), Bruiu (100%),

Chirpăr (100%), Iacobeni (100%), Marpod (100%), Merghindeal (100%),

Mihăileni (54%), Nocrich (100%), Roşia (23%), Vurpăr (29%), îşi datorează

decretarea datorită prezenţei unor specii de păsări mozaicate: cristel de câmp (Crex

crex), acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), huhurez

mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar

(Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus),

ghionoaie sură (Picus canus), ciocârlia de pădure Lullula arborea), sfrâncioc

roşiatic (Lanius collurio). Ceea ce este important de reţinut, pe lângă diversitatea

acestor areale protejate, o constituie gradul ridicat de conştientizare şi

responsabilizare al comunităţii obşteşti, mai mult decât în alte regiuni ale ţării, prin

existenţa unor întreprinzători cu o activitate agricolă mulată pe respectarea

principiilor ecologice.

d). Este bine cunoscut faptul că orice regiune se individualizează printr-un „bassin de

vie”, printr-un rezervor de populaţie ce îşi lasă propria amprentă atât prin specificul

activităţilor desfăşurate, dar şi prin structura şi funcţionalitatea habitatelor sau prin calitatea

resursei umane existente. Pentru Valea Hârtibaciului definitorii sunt valorile relativ echilibrate

ale natalităţii şi mortalităţii sau ale bilanţului migratoriu, ponderea ridicată a bărbaţilor

(raportul de masculinitate evidenţia valori de 102,2 bărbaţi ce revin la 100 femei), capabile să

asigure o forţă de muncă de mare valoare, ponderea crescută a populaţiei de vârstă tânără, mai

ales comparativ cu media naţională.

e). Deşi creionată pe un fundal românesc, care s-a stabilizat în ultimii ani (86% români

în 2002), pecetea marcantă a regiunii a fost dată de convieţuirea multiseculară a mai multor

etnii, respectiv a populaţiei de sorginte românească cu cea germană, acestora adăugându-li-se

maghiarii şi etnicii rromi. În pofida emigrării populaţiei germanice şi a dispariţiei la ora

actuală a purtătorilor acesteia, moştenirea materială şi spirituală a acestora dăinuie şi astăzi,

fiind de datoria noastră să o transmitem şi generaţiilor viitoare şi să o valorificăm ca atare.

11


f). Bogăţia vestigiilor arheologice, diseminate pe cuprinsul tuturor localităţilor

administrativ-teritoriale existente, atestă vechimea şi continuitatea aşezărilor umane,

româneşti. Politica dusă de regalitatea maghiară, în perioada creionării voievodatului

Transilvaniei, a cooptat, prin colonizare, populaţia germană în sistemul demografic,

beneficiile de care se bucura aceasta (un punct culminant al relevanţei lor atingându-se prin

includerea localităţilor respective în organizaţia teritorială „Universitatea Săsească”), fiind

transpuse printr-o dezvoltare a habitatelor şi o bogată zestre materială transmisă din generaţie

în generaţie.

g). Pe măsura dezvoltării societăţii şi a progresului tehnologic, devin din ce în ce mai

acute şi mai stringente problemele legate de degradarea environmentală. Starea mediului este

în continuu supusă unor factori exogeni ce afectează toate componentele abiotice ale acestuia.

Însă, în acest context, spre deosebire de alte unităţi teritoriale româneşti, şi nu numai, Valea

Hârtibaciului cunoaşte o presiune antropică mai mică asupra învelişului atmosferic, fapt

determinat de existenţa unui suport rural profund, a unei economii supusă mai puţin

consecinţelor industrializării, stopării activităţii incineratorului de deşeuri spitaliceşti de la

Agnita sau a reglării normelor de funcţionare a unor instituţii din mediul urban cu un domeniu

de activitate ce accentuează efectele de poluare.

h). Dincolo de valenţele turistice naturale ale regiunii, ce iau aspectul unor importante

resurse cu un pronunţat caracter peisagistic, Valea Hârtibaciului este definită şi de un

important patrimoniu construit mulat, în mare parte, pe bisericile evanghelice şi ansamblurile

acestora, precum şi incintele fortificate (în aproape toate aşezările) şi turnurile diverselor

bresle prezente, începând cu secolele XV-XVI, în oraşul Agnita şi a unor monumente istorice

din comunele Nocrich, Bărghiş, Roşia, Iacobeni, Chirpăr şi Marpod. Primează în spaţiul rural

edificiile ecleziastice, predominant evanghelice (Brădeni, Movile, Iacobeni, Netuş, Stejărişu,

Movile, Dealu Frumos, Merghindeal, Apoş, Pelişor, Zlagna, Alţâna, Moardăş, Metiş, Vurpăr,

Daia, Noul, Chirpăr, Vărd, Veseud, Săsăuş, Bruiu, Gherdeal, Ţichindeal, Fofeldea, Ghijasa de

Jos, Nocrich), siturile arheologice (Brădeni, Alţâna, Caşolţ), instituţiile publice (Dealu

Frumos, Merghindeal), casele cu valoare arhitecturală (Dealu Frumos, Caşolţ, Daia, Marpod,

Nocrich), monumentele, cimitirele şi monumentele funerare (Fofeldea) etc.

i). Deşi regiunea se caracterizează prin accente ridicate de ruralism, populaţia prezintă

o mare deschidere spre nou şi spre îmbunătăţirea nivelului de trai. Majoritatea populaţiei

prezintă un acces ridicat la telecomunicaţii, fiind abonată la reţeaua naţională de telefonie

fixă RomTelecom şi la serviciile de telefonie mobilă, oferite de companiile Orange,

Vodafone, Cosmote, Zapp şi RDS. În pas cu tehnologia de ultimă oră se află şi mass-media

(radio, televiziune, presa scrisă), pe plan local fiind receptate posturi de televiziune

particulare, cu posturi locale pentru transmisii în direct, sau cu propagarea unor idei în

publicaţia lunară „Gazeta Hârtibaciului”.

j). Varietatea morfologică, asociată cu clasele de soluri existente, determină o anumită

dispoziţie spaţială a suprafeţelor funciare, putându-se identifica areale cu o anumită

specializare. Ponderea ridicată a terenurilor agricole (70% din suprafaţa fondului funciar al

Văii Hârtibaciului), în cuprinsul căreia se individualizează valori însemnate ale păşunilor şi

fâneţelor (56% din suprafaţa agricolă), acoperite de pajişti naturale extinse: Festuca

pseudovina-Festuca sulcata-Andropogon ischaemum cu specii xerofile şi mezoxerofile, cu

pronunţat caracter silvostepic, corespunzător dealurilor joase şi o altă formaţie complexă de

Agrostis tenuis-Festuca sulcata-Festuca pseudovina, secondate de terenuri arabile (40% din

suprafaţa agricolă) justifică cristalizarea desfăşurării unor activităţi de zootehnie. Din punct de

12


vedere al suprafeţelor cultivate, rolul covârşitor revine plantelor furajere (6385 ha), secondate

de cereale (4508 ha). Producţiile se înscriu aceluiaşi trend al cultivării suprafeţelor arabile,

respectiv primul loc este deţinut de porumb (38% din totalul producţiei agricole vegetale), cartofi

(22% din totalul producţiei agricole vegetale) şi legume (23% din totalul producţiei agricole

vegetale), ultimele specifice arealului periurban. Ba mai mult, certificarea ecologică obţinută de

o parte din producătorii agricoli (din Vurpăr, Roşia, Marpod) determină înregistrarea unei

importante producţii ecologice, o condiţie sine qua non în contextul dezvoltării teritoriale

durabile prin agricultură.

Pe de altă parte, valorificarea terenurilor agricole poate fi privită şi prin prisma

creşterii animalelor, unde se poate evidenţia o specializare pe creşterea ovinelor şi caprinelor

(76500 de capete în 2008). O consecinţă directă a tradiţionalismului pregnant, dar şi a

simţului acut de proprietate o reprezintă numărul ridicat de exploataţii agricole individuale,

accentul punându-se în viitor pe dezvoltarea microfermelor, sub varii forme de asociere.

k). Deşi are un singur centru urban funcţional la ora actuală, Valea Hârtibaciului se

impune printr-o afirmare a serviciilor, ramură ce poate devansa şi relansa economia acestui

sistem teritorial ce conservă încă, inclusiv în memoria colectivă, reminescenţe pronunţate ale

industrializării din perioada precedentă. Un alt element ce trebuie luat în calcul îl constituie

conştientizarea impactului pe care îl au asociaţiile intercomunitare. Vorbeşte de la sine

constituirea microasociaţiei regionale omonime regiunii analizate, unde sunt cuprinse

următoarele unităţi administrative: Agnita, Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni,

Marpod, Merghindeal, Mihăileni, Nocrich, Roşia şi Vurpăr.

l). Reticent la împrumuturile culturale alohtone şi permisiv pe de altă parte unor

interferenţe etnografice învecinate (a se vedea doar proximitatea spaţială cu zone etnografice

prin excelenţă: zona Târnavelor, Ţara Făgăraşului, Ţara Bârsei, Ţara Amnaşului), Valea

Hârtibaciului şi hârtibăcenii îşi revendică un spaţiu mental de tip etnografic propriu. Cele

mai reprezentative repere etnografice luate în calcul sunt arhitectura tradiţională, portul

popular, meşteşugurile, obiceiurile (Sărbătoarea Lolelor din Agnita, Ziuitul de la Marpod,

Sărbătoarea vecinătăţilor de la Nocrich), bucătăria ţărănească, muzica sau dansul popular.

Mărturie a civilizaţiei strămoşeşti româneşti dar şi a populaţiilor colonizate stau şi cele

câteva muzee de pe raza administrativă a unor localităţi: Muzeul de istorie şi etnografie al

Văii Hârtibaciului (cu un accent mărit pe aspectele de istorie locală dar şi de etnografie),

Muzeul săsesc din Dealul Frumos (un cumul de obiecte ce vorbesc despre identitatea saşilor),

Colecţia muzeală de obiecte bisericeşti din Movile şi Colecţia etnografică de la Alţâna

(repere de aducere aminte a continuităţii şi trăiniciei comunităţilor locale).

Prin aceşti factori catalizatori, bazinul văii Hârtibaciului se distinge net de unităţile

teritoriale învecinate, o bună exploatare şi gestionare a acestor pârghii de susţinere fiind mai

mult decât binevenită.

4. Baza de susţinere a dezvoltării sistemului teritorial Valea

Hârtibaciului

În orice iniţiativă de preschimbare a realităţii, în condiţiile respectării zestrei locale şi

a perpetuării acesteia, se va lua în calcul o planificare riguroasă a teritoriului, prin rezolvarea

problemelor actuale şi viitoare, nerenunţând la trecut, ci valorificând cât mai bine cu putinţă

resursele locale viabile. De asemenea, în vederea unei bune gestionări a componentei de

susţinere, nu se va omite în niciun caz prezenţa interfluviilor sub formă de cuestă, cu

fenomene accentuate de torenţialitate şi alunecări de teren sau posibilitatea apariţiei unor

fenomene hidrice şi climatice extreme. Concentrarea ridicată a populaţiei rurale, valorile

13


pozitive ale bilanţului demografic natural şi migraţional, creşterea populaţiei angrenate în

sectorul serviciilor pot constitui, de asemenea, câteva repere pozitive ale resursei umane, tot

acum conturându-se şi necesitatea asigurării unui management adecvat al acesteia, din

perspectiva renunţării la caracterul static al acesteia şi transformarea ei într-o componentă

dinamică. Gradul redus de urbanizare al regiunii determină ponderi însemnate ale navetiştilor.

În acest sens se are în vedere întărirea rolului polarizator al centrului urban Agnita prin

diversificarea serviciilor şi creşterea calitativă a acestora şi modernizarea centrelor

supracomunale Nocrich şi Roşia, care să poată accede în viitor la statutul de oraş.

Dincolo de favorabilitatea impusă de morfologia terenului, de extensiunea pajiştilor şi

fâneţelor, intercalate cu pâlcuri de păduri de calitate superioară, cu un potenţial încă

neexploatat la adevărata lui valoare (produse forestiere derivate, masă lemnoasă, fond

cinegetic), multiplicate de posibilitatea accesării unor proiecte cu finanţare europeană şi

afirmarea turismului rural şi a serviciilor, Valea Hârtibaciului are încă de rezolvat câteva

disfuncţionalităţi majore în ceea ce priveşte dezvoltarea economică. Înainte de toate, fără o

infrastructură bine pusă la punct, acest areal riscă să rămână în aceeaşi condiţie de izolare ce la

caracterizat până acum, prezenţa DJ 106 nu poate compensa lipsa unui drum european sau

naţional şi inexistenţa unei magistrale feroviare. Apoi, infrastructura tehnico-edilitară trebuie

să fie modernizată, acolo unde este cazul, şi creată în unităţile administrativ-teritoriale lipsite

de aceste servicii. Fertilitatea ridicată a solurilor, caracterul întreprinzător al populaţiei,

atragerea unor investitori reprezintă alte pârghii de susţinere ale dezvoltării economice ale

regiunii date.

Cu un imens potenţial ecologic, suplinit pe lângă decretarea arealelor protejate extinse

pe aproape întreaga suprafaţă a teritoriului investigat, cu o bogată faună şi floră sălbatică,

partea nord-estică a judeţului Sibiu se confruntă şi cu aspecte de poluare, rezultate din

activitatea antropică întreprinsă, din depozitarea inadecvată a deşeurilor etc., măsuri stringente

pentru protecţia mediului impunându-se şi în cadrul prezentei strategii de dezvoltare.

Numărul crescut al personalităţilor culturale pe care le-a plămădit spaţiul „periferic” al

judeţului Sibiu, colecţiile etnografice şi de istorie locală găzduite de muzeele locale,

diversitatea manifestărilor etnografice şi a obiceiurilor, perpetuarea portului, muzicii şi

dansului popular hârtibăcean definesc un spaţiu mental de o netă autenticitate, o bază de

plecare în stabilirea unor direcţii ulterioare de dezvoltare pentru afirmarea socio-culturală a

regiunii sau conservarea şi promovarea patrimoniului spiritual.

Prin surprinderea tuturor acestor premise favorabile, dar şi a disfuncţionalităţilor

întâlnite, coroborate cu nişte direcţii strategice decupate minuţios, se poate asigura coeziunea

teritorială a sistemului teritorial Valea Hârtibaciului, principalul scop fiind creşterea

bunăstării locuitorilor şi investirea acestuia drept o regiune „centrală”, polarizatoare din toate

punctele de vedere.

5. Etapele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Orice demers actual reprezintă o provocare pentru iniţiatorii ei, dar şi pentru varii

stakeholderi implicaţi. Abordarea spaţială, specifică geografiei, împletită cu perspectiva

temporală reclamă soluţii practice, fără de care lucrurile ar rămâne frumos ticluite şi aranjate

„pe hârtie”. În vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiei şi a transformării Văii

Hârtibaciului într-o regiune „centrală” este imperios necesar a se urmări elementele de

organizare spaţială, urmate de o evidenţiere a disfuncţionalităţilor (iniţiativă realizată în prima

fază a proiectului!). Soluţiile de amenajare, cu specificarea unor coordonate temporale clare

constituie substanţa proiectului, corolarul fiind dat de modul de punere în practică a acestora.

În funcţie de posibilitatea de realizare a acestora, de resursele umane, financiare,

legislative sau de orice altă natură, de care inevitabil se ţine cont în orice plan de amenajare

14


teritorială, pot fi creionate trei coordonate temporale, redate tabelar în cele ce urmează,

grupând principalele câmpuri de acţiune.

Tabelul. 2. Principalele obiective ale amenajării Văii Hârtibaciului, din perspectivă temporală

Etapa I Etapa a II-a Etapa a III-a

Transformarea Văii Hârtibaciului

într-o importantă regiune

ecologică;

Racordarea mai eficientă a

infrastructurii Văii Hârtibaciului la

unităţile teritoriale învecinate;

Îmbunătăţirea infrastructurilor

tehnico-edilitare ale teritoriului;

Valorificarea resurselor naturale

ale regiunii;

Atragerea unor investitori străini şi

concretizarea unor investiţii

menite a propulsa regiunea din

punct de vedere socio-economic;

Accesarea unor proiecte cu

finanţare europeană;

Integrarea socială a tuturor

comunităţilor locale;

Existenţa unor activităţi de

reconversie profesională şi

dezvoltarea serviciilor în spaţiul

urban şi periurban;

Afirmarea turismului rural;

Dezvoltarea sectorului

antreprenorial;

Ocuparea forţei de muncă din

teritoriu şi concentrarea

ocupaţională a acestora în regiune,

prin intermediul unor programe de

susţinere a acesteia.

Afirmarea unei agriculturi

ecologice;

Construcţia autostrăzii Braşov-

Borş;

Conservarea patrimoniului

spiritual al regiunii şi

perpetuarea moştenirii

materiale şi spirituale a

populaţiei;

Investirea aşezărilor rurale cu

funcţii diverse şi eliminarea

disparităţilor existente între

spaţiul urban şi cel rural;

Crearea unor branduri locale şi

regionale şi promovarea lor;

Perfecţionarea relaţiilor între

instituţiile regionale şi

stabilirea unor parteneriate

între acestea.

15

Utilizarea unor surse de energie

regenerabile;

Racordarea regiunii la reţelele de

transport europene, atât feroviare

cât şi rutiere;

Materializarea descentralizării şi

autonomiei locale;

Asigurarea pieţei regionale şi

naţionale cu produse locale, cu

certificare ecologică;

Creşterea standardului de viaţă al

locuitorilor şi a gradului de acces

la serviciile socio-culturale;

Consolidarea identităţii regionale

a Văii Hârtibaciului.

Într-o primă etapă, de scurtă durată (2010-2015) pot fi schiţate punctele de plecare

în demararea oricărui plan de amenajare teritorială şi primele direcţii concrete pentru

eliminarea disparităţilor existente şi conectarea dintre mediile rezidenţiale urban şi rural, prin:

construirea şi modernizarea infrastructurii teritoriului, pentru a scoate din izolare

bazinul Văii Hârtibaciului prin transformarea drumului judeţean DJ106 în drum

naţional, modernizarea drumurilor publice, începerea lucrărilor de construcţie la

autostrada Braşov-Borş şi racordarea feroviară a teritoriului;

găsirea unor soluţii economice concrete, pentru a depăşi în primă fază criza

economică la care a fost redusă întreaga umanitate, şi la cea de tranziţie prelungită,

instalată de aproape două decenii, la nivel naţional;

creşterea competitivităţii economiei, prin dezvoltarea mediului antreprenorial, prin

diversificarea serviciilor oferite şi multiplicarea celor deja existente;

optimizarea accesibilităţii populaţiei la principalele tipuri de servicii existente, cu

precădere în spaţiile rurale izolate;

scoaterea din izolare a spaţiului rural prin afirmarea socio-culturală şi economică;


extinderea zootehniei ecologice, atât prin apariţia unor forme de asociere

(microferme şi ferme), specializate pe creşterea anumitor animale, dar şi prin

utilizarea unor îngrăşăminte, modernizarea parcului auto sau aplicarea pentru

accesarea unor proiecte cu finanţare europeană;

creşterea serviciilor de consultanţă agricolă, comercială pentru toţi posibilii

beneficiari, fie ei persoane fizice din mediul rural sau urban, fie ei mici

întreprinzători sau mari corporaţii şi investitori străini;

promovarea multiculturalismului, prin diversificarea şi creşterea frecvenţei

manifestărilor culturale, a conservării arhitecturii tradiţionale, a perpetuării culturii

populare etc.;

integrarea socială a rromilor şi eliminarea stigmatului „a fi rom” prin pregătirea

profesională şi demararea unor activităţi generatoare de venituri;

asigurarea unui management al resurselor umane, prin asigurarea unor locuri de

muncă, atât pentru persoanele disponibilizate cât şi pentru proaspeţii absolvenţi, în

căutarea unui prim loc de muncă;

relansarea Văii Hârtibaciului prin extinderea turismului rural şi a calităţii bunurilor

şi serviciilor turistice oferite.

Optimizarea relaţiilor rural-urban poate fi reperată în cadrul celei de-a doua etape

(2015-2025) prin schiţarea câtorva direcţii de dezvoltare, dictate de specificul regional:

crearea şi promovarea unor branduri locale;

realizarea unor parteneriate între instituţiile locale şi regionale abilitate şi lărgirea

sferei lor de influenţă prin realizarea unor relaţii de cooperare cu actori locali,

regionali, naţionali sau internaţionali din domenii conexe pentru perfectarea

fluxurilor de informaţii, masă şi energie;

continuarea acţiunilor de fluidizare a relaţiilor intra- şi interteritoriale prin

modernizarea infrastructurii, dinamizarea economiei, respectiv afirmarea

sectorului terţiar şi intensivizarea agriculturii cu respectarea normelor de

funcţionare europene;

creşterea calităţii vieţii populaţiei prin accesul ridicat la serviciile sociale, culturale

şi economice şi calitatea acestora;

augmentarea serviciilor, în primul rând în spaţiul urban şi periurban dar şi în cel

rural.

O ultimă etapă, particularizată începând cu pragul anului 2025, pe un interval de cel

puţin jumătate de veac, se bazează pe bunul mers al obiectivelor amintite în etapele

precedente, nivelul de dezvoltare atins permiţând existenţa unor situaţii de eliminare a

decalajelor socio-economice instalate anterior, a creşterii calităţii vieţii locuitorilor, prin

păstrarea calităţii forţei de muncă şi întărirea coeziunii sociale. Materializarea celei de-a treia

etape ia forma următoarelor obiective:

conservarea şi protecţia mediului, pe de o parte prin luarea unor măsuri concrete

de protejare a arealelor protejate, pe de altă parte prin valorificarea resurselor

naturale şi ocrotirea speciilor şi a habitatelor;

fluidizarea relaţiilor intra- şi interregionale prin finalizarea construcţiei autostrăzii

şi racordarea la reţelele de transport european (TEN-T) şi transformarea regiunii

într-un „centru” competitiv;

creşterea veniturilor populaţiei şi întreprinzătorilor, marcă evidentă a standardului

de viaţă al populaţiei;

consolidarea identităţii regionale prin implicarea directă a comunităţii în viaţa

socio-culturală;

16


transformarea Văii Hârtibaciului într-o regiune program, cu o capacitate proprie de

autosusţinere.

PARTEA A II-A

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A VĂII HÂRTIBACIULUI

1. Coordonatele majore ale strategiei

În etapa actuală de evoluţie a societăţii umane, atributul definitoriu al oricărei

intervenţii sau iniţiative în plan teritorial îl reprezintă pragmatismul, respectiv urmărirea unui

scop anume a cărui atingere înseamnă optimizarea funcţiilor sistemului spaţial, creşterea

coeziunii teritoriale şi, implicit, a nivelului de trai al populaţiei aferente. Ultimul termen, deşi,

în aparenţă demonetizat ideologic (sintagma făcând parte din arsenalul de exprimare

programatică a tuturor partidelor politice indiferent de ideologia lor şi de perioada istorică în

care ele au acţionat), conţine în semnificaţia sa întreaga, şi cea mai importantă, motivaţie a

acţiunii de organizare şi planificare întreprinsă într-un teritoriu dat. Făcând deliberat abstracţie

de mărimea şi complexitatea unităţii intrată în atenţia planificatorilor teritoriali (areal, zonă,

regiune), de statutul său politico-administrativ (comună, judeţ, regiune de dezvoltare) sau

organizatoric (asociaţie intercomunitară sau unitate teritorial statistică – NUTS), fenomenul

dezvoltării impune aplicarea unei matrici integrate, de la inferior la superior şi de la simplu la

complex (integrarea pe verticală), respectiv din aproape în aproape, prin interrelaţii spaţiale

multiple (integrarea pe orizontală).

Structura unei strategii coerente şi riguroase include, în mod necondiţionat, obiectivele

generale, menite a reliefa locul şi rolul teritoriului analizat în context ierarhic superior

(regional, naţional, internaţional) precum şi direcţiile majore de evoluţie economică şi socială

pe o durată cât mai îndelungată de timp astfel încât stabilitatea, viabilitatea şi rezilienţa să

devină însuşiri de bază ale sistemului spaţial în cauză.

Subordonate obiectivelor susmenţionate sunt obiectivele sectoriale (specifice),

focalizate pe dezvoltarea fiecărui domeniu şi subdomeniu în parte. Începând cu

infrastructurile tehnice ale teritoriului şi continuând cu economia, aspectele sociale şi starea

mediului. Ele sunt menite să rezolve direct aspiraţiile cetăţeanului, să înlăture disfuncţiile şi să

optimizeze raportul omului cu mediul său de viaţă.

Strategia de dezvoltare a bazinului Văii Hârtibaciului nu poate fi elaborată în manieră

ştiinţifică fără a ţine, în mod imperios, seama de o serie de factori de natură geografică,

istorică, etnică, economică, socială, mentală între care menţionăm:

1. poziţia sa în centrul geografic al României, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte

posibilităţile de interrelaţionare spaţială egal distribuite pe toate laturile propriului

perimetru. Deşi deţine reale atribute de ,,loc central”, ea relevă pregnante

fenomene de ,,umbrire”, de rămânere în urmă din punct de vedere economic şi

social, comparativ cu alte regiuni, ceea ce impune o strategie activă, chiar agresivă

de ieşire din acest con de umbră şi de a recupera diferenţele care o separă de

unităţile teritoriale învecinate;

17


2. desfăşurarea Văii Hârtibaciului între două culoare morfologice majore, al

depresiunilor sud-transilvane (Braşov-Făgăraş-Sibiu-Apold) şi cel al Târnavei

Mari, care au atras şi favorizat amplasarea principalelor căi de circulaţie, s-a

constituit într-un factor inhibitor pentru afirmarea propriei infrastructuri, rămasă

încă la nivelul ,,strictului necesar”, respectiv al conexiunilor rutiere indispensabile;

3. interferenţa etnică multiseculară a românilor cu saşii, ulterior a românilor cu

ţiganii (romii) a generat un mozaic multicultural rar întâlnit, cu

complementarităţile sale spirituale şi comportamentale aparte. Din acest punct de

vedere, Valea Hârtibaciului reprezintă un veritabil creuzet, un laborator unic de

testare şi afirmare a relaţiilor interetnice, a amplificării şi diversificării lor paşnice;

4. adaptarea strânsă a omului la mediu, milenar perfecţionată, a condus la afirmarea

unei economii cu vizibile trăsături autarhice, bazată, în principal, pe exploatarea

resurselor solului, în contextul unei agriculturii mixte, de subzistenţă, cu

numeroase tente tradiţionale;

5. transformările profunde post-decembriste, amplificate prin aderarea României la

Uniunea Europeană, dar şi criza financiară, economică şi socială declanşată la

nivel mondial în ultimele luni, afectează profund şi sistemul economico-social

tradiţional al Văii Hârtibaciului. Asociate unor fenomene economice şi sociale

aparte amplificate în ultimii ani (migrarea pentru muncă în străinătate a populaţiei

tinere şi mature, îmbătrânirea accentuată a populaţiei şi balanţa demografică

negativă, destructurarea agriculturii şi industriei, reconversia dificilă şi incompletă

a economiei etatizate în economie concurenţială, capitalistă etc.) ele impun cu

stringenţă, măsuri şi soluţii de recalibrare, de constituire a unui sistem

economico-social funcţional, capabil de afirmare şi asigurare a dezvoltării

sustenabile, a regiunii. Totul interfaţat permanent cu atributele ecologice, ale

dezvoltării durabile.

6. Un obiectiv omniprezent al strategiei de faţă rămâne asigurarea competitivităţii

regiunii în concurenţa permanentă cu unităţile teritoriale similare din interiorul

ţării, dar şi cu cele transfrontaliere, mai mult sau mai puţin învecinate. În acest

context, promovarea unor brand-uri şi inovarea continuă sunt mijloacele prin care

Valea Hârtibaciului poate transforma poziţia sa geografică periferică într-un atuu

al competiţiei cu viitorul, cu propriul său destin.

Aceşti factori atribuie strategiei de dezvoltare a Văii Hârtibaciului o fundamentare

specifică, originală, dar şi direcţii de dezvoltare particulare, individualizându-o pregnant în

raport cu alte regiuni ale României. Pilonii săi de rezistenţă constau atât în obiectivele

generale trasate, cât mai ales în obiectivele sectoriale de natură infrastructurală, economică,

socială sau environmentală menite a organiza mai eficient şi productiv spaţiul geografic, a-i

optimiza funcţiile şi asigura pentru locuitorii săi condiţiile afirmării spirituale dezmărginite.

Cap. 1. OBIECTIVE STRATEGICE GENERALE

OBIECTIV STRATEGIC 1. Valea Hârtibaciului ca regiune de program cu

însuşiri sistemice

18


Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 1

1.1. Fortificarea statutului de sistem teritorial integrat al Văii Hârtibaciului

Valea Hârtibaciului este receptată, în plan ştiinţific, dar şi politic şi administrativ, ca o

entitate geografică specifică, diferită de celelalte regiuni ale ţării printr-o serie de trăsături

structurale şi funcţionale care-o individualizează pregnant. Important însă pentru toţi strategii

(actorii) amenajării şi dezvoltării teritoriului este dacă aceste însuşiri o transformă sau nu întro

regiune de program cu însuşiri sistemice capabilă de a susţine şi potenţa la maximum

vectorii procesului de dezvoltare economico-socială.

Aidoma oricărui sistem spaţial, Valea Hârtibaciului atestă existenţa proceselor de input,

out-put şi feed-back ce îi asigură funcţionarea şi autoreglarea. In-put-urile în sistem sunt

reprezentate, în primul rând, prin resursele regenerabile ale teritoriului propriu (masa vegetală

şi lemnoasă, fertilitatea solului, resursele de gaze naturale, apele minerale) la care se adaugă,

într-o pondere deloc neglijabilă, creativitatea resursei umane. În rândul intrărilor trebuie

incluse de asemenea, energia, bunurile, produsele, resursele financiare alohtone ce au ca ţintă

unitatea spaţială analizată.

Out-put-urile îmbracă forma unor produse specifice, viitoare (posibile) brand-uri

regionale, menite a le asigura competitivitatea pe piaţa articolelor similare. Avem în vedere,

în primul rând, produsele agricole şi ale prelucrării lemnului, ocupaţii de mare tradiţie în

Valea Hârtibaciului. Într-un stadiu incipient de afirmare este produsul turistic local, orientat

predilect spre turismul rural, pentru care regiunea prezintă cele mai optime condiţii de

promovare.

Feed-back-ul sistemic acţionează activ prin remodelări ale intrărilor în funcţie de

particularităţile ieşirilor. Astfel, metamorfoza profundă din ultimii ani a economicului şi

socialului, în sensul destructurării vechilor resorturi ale economiei şi apariţia timidă a unor noi

orientări, ghidează tot mai mult dezvoltarea înspre afirmarea turismului rural, în regiune

făcându-şi apariţia, cu o firească timiditate, primele pensiuni. Reorientarea coincide atât cu

creşterea cererii pentru o ofertă caracteristică acestei forme de turism, cât şi cu mutaţiile

înregistrate în celelalte domenii de activitate, în primul rând în industrie, ce constituia, în

perioada socialistă, ponderea decisivă a economiei locale.

Fortificarea acestui statut se poate realiza prin următoarele măsuri şi soluţii de

amenajare şi organizare teritorială:

• promovarea mai persistentă, la nivel judeţean şi naţional, a imaginii Văii

Hârtibaciului ca unitate teritorială cu particularităţi economice, sociale şi culturale

distincte, de mare viabilitate şi originalitate, distilate în timp istoric şi necesar a fi

conservate şi perpetuate. Una dintre soluţiile de real succes trebuie să fie

impunerea şi recunoaşterea sa ca teritoriu al melanjului etnic generator de

multiculturalism şi diversitate;

• articularea mai profundă a structurilor sistemului teritorial, în vederea creşterii

fiabilităţii, flexibilităţii şi rezilienţei sale la provocările fenomenului de dezvoltare

actuală. Principala direcţie trebuie să fie spre ieşirea regiunii din conul de umbră

indus de culoarele de dezvoltare învecinate prin multiplicarea şi diversificarea

căilor de transport ce o traversează, îndeosebi pe direcţia nord-sud. Traversarea de

către autostrada Transilvania a extremităţii estice a regiunii se va constitui într-un

vector de mare importanţă în acest sens, care va determina reorientări ale fluxurilor

de masă, energie şi interese înspre arealul respectiv;

19


• creşterea şi diversificarea rolului polarizator al centrului urban Agnita, a cărui

relaţie cu spaţiul rural al regiunii trebuie reconsiderată în sensul lărgirii

prerogativelor sale de susţinere a dezvoltării acestuia, precum şi al unor centre

supracomunale (Nocrich, Brădeni, Marpold) în vederea amplificării funcţiei lor

sistemice regulatoare asupra teritoriului polarizat şi a constituirii unei reţele de

aşezări bine structurată şi articulată spaţial şi funcţional;

• fortificarea relaţiilor interurbane, în contextul dezvoltării teritoriale, prin

accentuarea fluxurilor cu centrele urbane învecinate Sibiu şi Sighişoara.

Reintroducerea în circuit a liniei ferate Agnita-Sighişoara ar facilita schimburile

dintre cele două centre urbane, ar deschide oportunitatea creării unor

intercondiţionări benefice Văii Hârtibaciului. Întărirea relaţiilor cu municipiul

Sibiu va reprezenta un deziderat ce va prinde viaţă odată cu construcţia autostrăzii

A1, direcţionarea actualelor fluxuri pe ruta DJ106 fiind mult amplificată, inclusiv

prin transformarea acesteia în drum naţional. Delocalizarea activităţilor economice

şi deconcentrarea unor servicii în arealul de influenţă al Agnitei va spori relaţiile

de colaborare dintre acestea. Aceeaşi deconcentrare a arealelor rezidenţiale,

secondate de apariţia unor unităţi industriale, comerciale sau turistice ar augmenta

polarizarea resursei umane, şi nu numai, dinspre Sighişoara spre Agnita.

OBIECTIV STRATEGIC 2. Racordarea eficientă a Văii Hârtibaciului la

sistemele teritoriale învecinate, de acelaşi rang sau de rang superior (regionale şi

naţionale) prin infrastructuri conectate marilor culoare de transport

Orice plan de amenajare teritorială, indiferent de scara la care se face referire, se

bazează pe o analiză concretă, pe de o parte, şi predictivă, pe de altă parte, ipostaze în care se

regăseşte orice specialist implicat, supus unei verificări atente de către ochii practicianului.

Încadrarea teritorială fixează de la bun început spaţiul geografic menit „amenajării”,

raportarea la reţeaua de localităţi şi infrastructură fiind obligatorie.

Având avantajul unei amplasări centrale, excelente din punct de vedere a realizării

legăturilor cu unităţile teritoriale învecinate, paradoxal, Valea Hârtibaciului iese din tiparul

unui sistem teritorial bine închegat sub raportul relaţiilor, tocmai datorită unei infrastructuri

slab conectate, putând fi evidenţiate câteva aspecte:

cea mai mare pierdere a fortificării acestui teritoriu se datorează unei slabe

reprezentări rutiere şi feroviare. Niciun drum de interes naţional, fie el principal,

fie de importanţă secundară, nu drenează Podişul Hârtibaciului, arterele de

comunicaţie rutiere fiind reduse la câteva drumuri judeţene şi comunale care, pe

deasupra, necesită lucrări de modernizare. Situaţia nu este extrem de favorabilă

nici dacă facem referire la drumurile de fier, calea ferată cu ecartament îngust ce

făcea legătura între Agnita şi Sighişoara, cu ramificaţie înspre Vurpăr, fiind

sistată, odată cu aceasta tăindu-se orice posibilitate de racordare la reţeaua

feroviară naţională. Conexiunea cu polul regional Braşov se face prin intermediul

staţiei din municipiul Sighişoara, pe direcţia magistralei 3(300), în vreme ce

facilitarea deplasării pasagerilor spre vestul ţării, şi mai departe, dincolo de

frontierele ţării, prin punctul de frontieră Nădlac, poate fi intermediată doar

făcând apel la staţia sibiană, pe traseul cunoscut al magistralei 2(200).

principala arteră rutieră desfăşurată de-a lungul localităţilor Cornăţel – Nocrich –

Alţâna – Ighişu Vechi – Bârghiş – Agnita – Brădeni (DJ106), pe o distanţă de

82,535 km, mediază fluxurile din interiorul spaţiul transilvan, pentru o

20


amplificare a acestora impunându-se transformarea acestuia în drum naţional.

Totodată, intensificarea traficului pe această arteră ar susţine şi propulsa actualul

centru supracomunal Nocrich la rang de pol local;

direcţionarea fluxurilor spre sudul ţării, prin Făgăraş, revine în sarcina arterelor

judeţene DJ105 Merghindeal – Dealu Frumos – Agnita şi DJ105D, cu joncţiune

la drumul naţional DN1 spre Cârţa – Nou Român – Chirpăr – Agnita, care

necesită lucrări de întreţinere, unele tronsoane de drum necorespunzând unei stări

de echipare potrivită, îmbrăcăminţile pietruite existente pe anumite sectoare

inhibând traficul şi potenţialul de dezvoltare economic al regiunii;

ramificaţii ale drumurilor judeţene şi despletiri ale drumurilor comunale se

regăsesc pe tot cuprinsul teritoriului, însă starea de viabilitate precară a

majorităţii lor continuă să menţină această unitate teritorială într-o stare de

izolare. Fructificarea racordurilor cu importanţi poli supraregionali (Sibiu, Cluj-

Napoca, Braşov, Târgu Mureş), posibilitatea demarării unor acţiuni de reabilitare

a căilor de comunicaţie şi intensificarea relaţiilor prin construcţia unor noi artere

de comunicaţie nu fac decât să amplifice tranzitul regional.

În perspectivă, în vederea îmbunătăţirii relaţiilor intra- şi interteritoriale ale sistemului

regional Valea Hârtibaciului este prevăzută construcţia unor mijloace de comunicaţie rapide şi

eficiente, care asigură totodată garanţia creşterii economice a teritoriului dat:

transversal, Valea Hârtibaciului va fi secţionată de traseul autostrăzii A3

(Transilvania) Turda – Târgu Mureş – Sighişoara – Făgăraş – Braşov, care în

urma joncţiunilor cu unele aşezări rurale (Noistat, Netuş, Movile) va facilita cu

siguranţă dezvoltarea acestora, intermediind devenirea acestora în importanţi poli

locali (Brădeni);

binevenită este interconectarea în sud-vestul acestui sistem teritorial la

autostrada A1 Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Piteşti –

Bucureşti – Lehliu – Feteşti – Cernavodă – Constanţa (conform Legii nr. 363 din

21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Naţional (PATN) – Secţiunea I – Reţele de transport, anexa nr. I, Autostrăzi), ce

ar racorda partea sa sudică şi sud-vestică, aflată în curs de execuţie. Odată cu

execuţia acesteia vor putea fi consolidate funcţiile unor aşezări şi vor fi întărite

schimburile economice de bunuri şi servicii prin apariţia unor puncte nodale de

conexiune (Poieniţa, Nucet).

realizarea interconectivităţii va fi realizată şi prin intermediul coridorului de

transport multimodal Pan-European IV (Dresda/Nüremberg – Praga –

Viena/Bratislava – Budapesta – Arad – Bucureşti – Constanţa/Craiova – Sofia –

Salonic/Plovdiv – Istanbul), aflat în imediata apropiere sud-vestică, evidenţiinduse

tot acum şi o accentuare a rolului exercitat de polul supraregional Sibiu.

Oportunitatea proximităţii spaţiale a acestuia permite o intensificare a

transportului de marfă şi o amplificare a turismului de tranzit;

pe de altă parte, aşa cum este stipulat şi în Planul de amenajare a teritoriului

naţional, stimularea competitivităţii economice este realizată şi prin înfiinţarea

reţelei transeuropene de transport (TEN-T), suprapusă culoarului de dezvoltare

secundar Făgăraş-Sibiu;

transportul feroviar al acestei unităţi teritoriale a intrat deja în vizorul actorilor

locali şi regionali prin redeschiderea căii ferate Sibiu – Agnita, cu posibilităţi

mărite de intensificare a fenomenului turistic, însă considerăm că lucrările de

redresare a haltelor de pe linia de cale ferată avută în vedere (aparent subînţelese

ca fiind prefigurate în cadrul proiectelor de modernizare a infrastructurii

21


feroviare!), amenajarea spaţiilor de depozitare şi a anexelor gărilor/haltelor cât şi

realizarea unor studii de fezabilitate în vederea proiectării unor linii de cale ferată

care să traverseze Podişul Hârtibaciului sunt posibile soluţii de racordare

eficientă în context naţional şi european;

ţinând cont de extensiunea preponderentă a arealelor protejate (în speţă cele

incluse reţelei NATURA 2000), Valea Hârtibaciului întruneşte toate condiţiile

conturării unei regiuni environmentale şi a creionării unor coridoare ecologice, a

căror „ochiuri” vor fixa infrastructura şi vor estompa suprafeţele de teren aflate în

dezechilibru.

Din punct de vedere al transportului aerian, bazinul Văii Hârtibaciului este deservit la

ora actuală de aeroporturile Sibiu şi Târgu Mureş, proximitatea relativă faţă de acestea

putând fi şi în viitor investită drept factor de dezvoltare a regiunii şi de atracţie a unor

investiţii şi investitori.

Cap. 2. OBIECTIVE STRATEGICE SECTORIALE (PE DOMENII)

2.1. STRUCTURA FUNCŢIONALĂ A TERITORIULUI

2.1.1. Cadrul natural şi mediul

Strategia de mediu se articulează în jurul concluziilor prefigurate în etapa anterioară,

(integrând în acelaşi timp opţiunile de dezvoltare ale comunităţilor locale şi autorităţilor

judeţene), şi se înscrie în planurile regionale şi naţionale de dezvoltare cu impact asupra

zonei.

Propunerea strategiei de dezvoltare este concepută pe trei intervale temporare – scurt,

mediu şi lung, în acest scop fiind inventariate priorităţile privind dezvoltarea durabilă pentru

perioada 2007-2013, fundamentate prin intermediul următoarelor documente: Planul Regional

de acţiune pentru mediu 2007-2013, Strategia şi planul de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru

perioada 2007-2013, Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) şi Planul Judeţean de

Gestionare a Deşeurilor (PJGD) .

OBIECTIV STRATEGIC 3. Eficientizarea relaţiilor om-mediu în contextul

exploatării ecologice, sustenabile, a resurselor naturale

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 3

3.1. Conservarea şi protecţia mediului prin diminuarea şi/sau înlăturarea

fenomenelor negative de impact

Obiective punctuale şi măsuri de amenajare aferente direcţiei de dezvoltare 3.1.

Strategia de planificare şi dezvoltare spaţială urmăreşte promovarea unor măsuri şi

acţiuni de prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie în cazul riscurilor naturale – inundaţii,

secetă, alunecări de teren şi cutremure, în vederea limitării şi înlăturării efectelor produse de

acestea asupra populaţiei şi bunurilor de orice fel. O atenţie deosebită este acordată

modernizării şi dezvoltării sistemelor informaţionale pentru avertizare-alarmare în timp real a

populaţiei, elaborării hărţilor de risc la inundaţii şi introducerii lor în planurile de urbanism

general.

22


3.1.1. Diminuarea riscurilor alunecărilor de teren cauzate de factori naturali sau

antropici şi protecţia mediului împotriva efectelor acestor fenomene presupune următoarele

acţiuni şi măsuri:

întocmirea studiilor geotehnice care să ofere soluţiile concrete de consolidare a

versanţilor instabili prin lucrări de artă speciale (ziduri de sprijin etc.);

reducerea/eliminarea instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de

alunecare din cauze naturale (precipitaţii atmosferice, eroziunea apelor

curgătoare, acţiunea apelor subterane): Marpod, Apoş, Motiş, Roşia, Movile,

Nocrich, Iacobeni, Brădeni, Merghindeal, Alţâna, Chirpăr (termen scurt);

îmbunătăţirea regimului de scurgere a apelor de suprafaţă pe versanţi prin lucrări

de colectare şi evacuare a apei (termen mediu);

captarea izvoarelor de coastă cu debit permanent prin lucrări de drenaj pe

versanţi;

lucrări pedoameliorative (nivelare-modelare, astuparea crăpăturilor, etc) pe

versanţii afectaţi de alunecări active şi pe terenuri cu alunecări stabilizate:

Nocrich (termen scurt).

3.1.2. Prevenirea şi combaterea inundaţiilor

recalibrarea Văii Bruiului şi Toarclei în interiorul satului Bruiu şi la ieşirea spre

satul Şomartin (termen scurt);

executarea de lucrări pentru protecţia şi consolidarea de maluri pe Valea Nocrich,

pârâul Nou, Valea Ilimbavului (termen scurt);

executarea de lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate în Lunca

Hârtibaciului (termen mediu);

executarea de lucrări de decolmatare: pârâul Rorii, pârâul Calva (termen scurt).

3.1.3. Prevenirea proceselor de torenţialitate, prăbuşire, surpare

evitarea păşunatului excesiv sau alte activităţi care favorizează eroziunea: Alţâna,

Brădeni, Merghindeal, Roşia, Vurpăr şi Nocrich (termen scurt);

mărirea capacităţii de retenţie a apei în partea superioară a bazinetelor prin lucrări

de împădurire şi îmbunătăţiri funciare;

colectarea eficientă a apelor de suprafaţă pe versanţi prin lucrări agrotehnice şi

hidrotehnice, care să transforme scurgerea liniară în non-liniară sau canalizată,

atenuând intensitatea eroziunii în adâncime: Marpod, Apoş, Motiş, Roşia,

Movile, Nocrich, Iacobeni, Brădeni, Merghindeal, Alţâna, Chirpăr ş.a. (termen

scurt);

implementarea sistemului integrat de evaluare a riscurilor naturale şi antropice la

nivelul unităţilor administrative-teritoriale din cuprinsul judeţului (termen scurt).

3.1.4. Gestionarea eficientă a riscurilor seismice

Conform Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Naţional – Secţiunea a V-a – „Zone de risc natural” , oraşul Agnita este amplasat într-o zonă

pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este minim VII, şi trebuie să facă

obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor.

Întrucât perioada medie de revenire a cutremurelor de intensitate VII este de 50 de ani,

se impune iniţierea de măsuri specifice în caz de urgenţă.

Comisia centrală pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi

alunecărilor de teren organizată în cadrul MTCT are în subordine, la nivelul judeţului Sibiu,

Comisia judeţeană de apărare împotriva dezastrelor şi comisiile orăşeneşti în funcţie de gradul

de expunere la efectele dezastrelor (inclusiv seismele). Comisia judeţeană întocmeşte Planul

23


judeţean de apărare împotriva dezastrelor care reflectă concepţia acesteia privind protecţia şi

intervenţia în cazul dezastrelor specifice judeţului. Acesta cuprinde planuri de apărare

elaborate de municipii şi oraşe, planuri operative de apărare specifice, studii, analize,

documentaţii.

Conform valorilor de mai sus, ţinând seama de faptul că valoarea cea mai ridicată a

intensităţii seismice la nivelul teritoriului naţional este 9 şi valoarea cea mai ridicată a

coeficientului seismic - KS este 0,32 (în zona seismică A), se consideră că teritoriul analizat

nu aparţine unei zone cu probleme deosebite din punct de vedere al expunerii construcţiilor

la riscul seismic.

3.2. Reconversia mediului în contextul dezvoltării durabile

Obiective punctuale şi măsuri de amenajare aferente direcţiei de dezvoltare 3.2.

3.2.1. Îmbunătăţirea calităţii aerului

Obiectivul urmărit îl constituie îmbunătăţirea calităţii aerului în conformitate cu

cerinţele Directivei Cadru 96/62/CE. În teritoriul de studiu nu se prelevează probe de aer în

scopul monitorizării, deoarece dintre categoriile de surse de poluare a atmosferei specifice

activităţilor umane, doar cele aferente instalaţiilor de încălzire şi căilor de transport rutier au o

relevanţă notabilă. În contextul indexării tuturor surselor de impurificare atmosferică, se mai

pot menţiona şi rampele de depozitare a deşeurilor menajere din cuprinsul aşezărilor rurale şi

din Agnita.

reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie) ca urmare a

traficului rutier sub valoarea CMA (termen scurt);

definitivarea elaborării sistemului de monitoring integrat al mediului (termen

scurt);

crearea unei baze de date, ataşată sistemului informaţional de mediu şi realizarea

programelor de gestionare a calităţii aerului, conform legislaţiei în vigoare (termen

mediu).

3.2.2. Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă

Principalele obiective ale acestei componente strategice sunt reducerea poluării

cursurilor de apă, în special prin implementarea Directivei 91/271/CE privind epurarea apelor

uzate urbane şi prin asigurarea unui management corespunzător al nămolului provenit de la

staţiile de epurare a apelor uzate.

România trebuie să se conformeze până în 2015 în ceea ce priveşte construirea

sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate în aglomerările urbane cu mai

mult de 10.000 locuitori echivalenţi (l.e.), iar până în 2018 în aglomerările cu o populaţie

echivalentă cuprinsă între 2.000 şi 10.000 l.e. În plus, tot până la sfârşitul anului 2015, toate

aglomerările de peste 10.000 l.e. trebuie să fie dotate cu instalaţii pentru reducerea

concentraţiilor de nutrienţi.

încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzate

evacuate de diversele unităţi socio-economice în emisarii naturali şi / sau în

reţelele de canalizare a localităţilor (termen mediu);

realizarea staţiei de epurare în oraşul Agnita (termen scurt);

execuţia de reţele de canalizare şi staţii de epurare în zona rurală, conform

angajamentelor rezultate din procesul de negocieri al Capitolului 22 – Mediu, în

comunele Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr (termen mediu);

stoparea depozitării necontrolate a deşeurilor în zona inundabilă şi pe malurile

albiilor râurilor, în special a deşeurilor menajere (termen scurt);

24


ecologizarea albiilor râurilor.

3.2.3. Prezervarea calităţii solului şi a apelor subterane

diminuarea capacităţii productive a solurilor afectate de exfiltraţii din depozitele

de deşeuri menajere (urbane/rurale);

reducerea poluării solului şi a apelor freatice datorită folosirii necorespunzătoare a

îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor (s-au înregistrat depăşiri la indicatorii:

amoniu, CCO-Mn, fier, mangan, în punctele de monitorizare a apelor subterane de

la Agnita, Cornăţel, Alţâna);

stabilirea şi punerea în aplicare a normelor şi condiţiilor tehnice privind colectarea,

transportul, împrăştierea şi/sau valorificarea dejecţiilor animaliere de la unităţile

zootehnice;

realizarea şi asigurarea unui plan de dotări necesare monitorizării integrate a

solului şi a apelor subterane (termen mediu);

promovarea practicilor agricole durabile (ecologice);

închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele rurale şi realizarea

punctelor de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la staţiile de transfer

(termen scurt);

proiectarea şi implementarea unui program pentru diminuarea utilizării

îngrăşămintelor chimice şi de înlocuire a acestora cu îngrăşăminte naturale: s-a

semnalat poluarea apelor subterane prin infiltraţii de substanţe organice la Roşia,

Nou, Alţâna (termen mediu);

controlul riguros al dozelor şi modalităţilor de aplicare a produselor fitosanitare.

3.2.4. Asigurarea unui mediu urban ecologic

conservarea spaţiilor verzi existente şi amenajarea de noi spaţii verzi şi de

agrement, precum şi de perdele de protecţie între zona rezidenţială şi cea

industrială (termen mediu);

înfiinţarea şi reamenajarea conform normelor UE a locurilor de joacă în

intravilanul urban (termen scurt);

realizarea unor perdele şi aliniamente de vegetaţie pentru protecţie de-a lungul

căilor rutiere (termen mediu).

3.3. Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reducerea

impactului asupra mediului

Obiective punctuale şi măsuri de amenajare aferente direcţiei de dezvoltare 3.3.1.

În urma analizei situaţiei existente şi a prognozelor în domeniul gestiunii deşeurilor, în

judeţul Sibiu se preconizează realizarea a numeroase acţiuni, în perspectiva anilor 2009 –

2015, având drept scop ridicarea gradului de confort al populaţiei, în condiţiile asigurării

protecţiei factorilor de mediu. Atingerea obiectivelor propuse este posibilă în condiţiile

implementării la nivelul judeţului a Sistemului de Gospodărire Integrată a Deşeurilor (GID).

Scopul principal al acestui sistem este „reducerea impactului şi a riscurilor pentru sănătate şi

mediu cauzate de sistemul actual de gospodărire a deşeurilor”.

Reţeaua de colectare a deşeurilor se va concentra într-un număr redus de baze de

depozitare şi de prelucrare, ajungând în perspectivă să utilizeze doar platforme ecologice şi

staţii de sortare şi prelucrare a reziduurilor.

La stabilirea obiectivelor specifice judeţului, s-a urmărit realizarea elementelor

componente ale sistemului de gestiune integrată a deşeurilor:

25


I. Minimizarea deşeurilor;

II. Colectarea selectivă a deşeurilor;

III. Reciclarea şi compostarea;

IV. Incinerarea - în scopul recuperării energetice şi reducerii volumului;

V. Depozitarea în deponii ecologice.

3.3.1. Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor

Măsurile specifice pentru rezolvarea problemelor de mediu cauzate de sistemul actual

de gestionare a deşeurilor, la nivelul judeţului, sunt legate de eliminarea impactului asupra

mediului datorat existenţei a numeroase depozite neconforme de deşeuri şi a sistemelor

deficitare de colectare, transport şi valorificare selectivă.

În conformitate cu Planul Local de Acţiune pentru Mediu şi Strategia Judeţeană de

Gestionare a Deşeurilor, măsurile propuse pentru sistemul teritorial studiat, sunt următoarele:

colectarea selectivă, reciclarea şi valorificarea fracţiilor recuperabile din deşeurile

menajere şi a celor asimilabile (termen mediu);

reducerea cantităţii de deşeuri menajere depozitate (până în anul 2010 cantitatea de

deşeu biodegradabil depozitat trebuie redusă la 75% din cantitatea depozitată în

1995 - an de referinţă, iar până în 2016 cantitatea depozitată trebuie redusă la 35%

din cantitatea totală);

diseminarea şi implementarea măsurilor din Planul Naţional de Implementare a

Convenţiei de la Stockholm ( Legea nr.261 din 15 iulie 2004);

extinderea colaborării în domeniul managementului de deşeuri, în cadrul

proiectului „Eco Agnita” şi pentru Brădeni, Chirpăr, Iacobeni;

extinderea capacităţii de deservire a depozitului de la Cristian şi pentru Bruiu,

Alţâna;

neutralizarea şi eliminarea deşeurilor spitaliceşti;

colectarea şi eliminarea DEEE-urilor (minim 5 kg deşeu/locuitor/an până la

sfârşitul anului 2009);

asigurarea organizării şi dotării corespunzătoare a serviciilor de salubrizare urbană

pentru implementarea colectării selective, la sursă a deşeurilor menajere (termen

mediu);

dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor şi cerinţelor actuale

şi asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport (termen scurt);

închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele rurale (Alţâna,

Beneşti, Ghijasa de Sus, Bârghiş, Apoş, Pelişor, Ighişul Vechi, Zlagna, Vecerd,

Brădeni, Retiş, Ţeline, Bruiu, Şomartin, Gherdeal, Chirpăr, Veseud, Iacobeni,

Stejăriş, Netuş, Noisat, Movile, Marpod, Merghindeal, Dealu Frumos, Mihăileni,

Metiş, Nocrich, Hosman, Fefeldea, Ţighindeal, Ghijasa de Jos, Roşia, Daia, Nou,

Caşolţ, Cornăţel, Nucet şi Vurpăr) şi realizarea punctelor de colectare pentru

aceste zone, prin racordarea la staţiile de transfer (termen scurt);

construirea unei staţii de sortare şi presare a deşeurilor menajere în cadrul staţiei de

transfer de la Agnita (termen scurt);

organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei

privind încurajarea minimizării generării deşeurilor şi colectării selective la sursă:

implicarea cu consecvenţă a ONG-urilor şi Inspectoratului Şcolar Sibiu în acţiuni

de educare a populaţiei şi elevilor în scopul respectării legislaţiei (termen scurt);

acţiuni de mediatizare a firmelor autorizate pentru eliminarea deşeurilor de

materiale contaminate cu ulei uzat, prin co-incinerare (termen scurt);

crearea de facilităţi pentru agenţii economici specializaţi în colectarea, recuperarea

şi valorificarea deşeurilor reciclabile;

26


identificarea şi eliminarea depozitelor necontrolate de rumeguş (termen mediu);

înfiinţarea şi asigurarea funcţionalităţii depozitelor temporare în zonele de

exploatare a materialului lemons (termen mediu);

identificarea şi implementarea unor tehnologii de prelucrare primară a rumeguşului

(brichetare) şi secundară (producerea energiei electrice, încălzire centralizată,

component de amestec pentru materiale utilizate în agricultură ca fertilizant, sau în

construcţii etc.) în vederea reducerii cantităţilor depozitabile;

îmbunătăţirea salubrităţii traseelor turistice şi a zonelor de agrement, prin acţiuni

educative şi prin crearea unui serviciu de salubritate pentru aceste situri (termen

lung);

modernizarea şi asfaltarea arterelor de circulaţie în mediul urban şi a principalelor

străzi din mediul rural, pentru facilitarea colectării eficiente a deşeurilor stradale

(termen lung);

implementarea Codului de bune practici agricole;

colectarea, depozitarea şi valorificarea controlată a deşeurilor din agricultură.

3.4. Protecţia biodiversităţii şi a peisajului

Obiective punctuale şi măsuri de amenajare aferente direcţiei de dezvoltare 3.4.1.

Obiectivele şi măsurile propuse vizează augmentarea situaţiei excepţionale în care,

datorită unui cumul de conjuncturi favorabile, se găseşte astăzi teritoriul analizat. Atributul de

„rezervor” de biodiversitate, justificat prin cuprinderea a peste 80% din suprafaţa regiunii în

diferite categorii de arii protejate, în special în cadrul reţelei Natura 2000, presupune

promovarea unui management integrat paradigmei de ecodezvoltare.

3.4.1. Protecţia şi conservarea ariilor şi siturilor protejate

protecţia şi managementul corespunzător al ariilor protejate existente pe teritoriul

analizat conform O.U.G. nr. 236/2000, Legea nr. 345/2006, Ordin MAPAM

nr.494/2005, prin formularea unor planuri de management şi regulamente de

funcţionare;

renaturarea râului Văii Hârtibaciului prin modificarea celor 11 kilometri de râu

îndiguit, în conformitate cu conceptul european de amenajarea naturală a cursului.

implementarea proiectului: „Pentru Natură şi Comunităţi Locale - Bazele unui

management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu - Târnava Mare –Olt”;

informarea factorilor interesaţi, în special din domeniul economic, asupra

implementării reţelei ecologice Natura 2000;

instaurarea unui set de reguli privind conservarea speciilor şi habitatelor de interes

comunitar din cuprinsul siturilor Natura 2000;

angrenarea autorităţilor locale în activităţi de mediatizare a acţiunii de mediatizare,

educare şi informare a populaţiei privind importanţa acestor situri;

identificarea de noi arii ce necesită protecţie şi iniţierea demersurilor pentru

declararea de arii protejate;

conservarea speciilor de păsări, sedentare sau migratoare, considerate specii de

importanţă comunitară;

atragerea suportului financiar pentru dezvoltarea unor programe de evaluare a

resurselor ariilor protejate existente, care să fundamenteze viitoarele decizii

privind managementul acestora;

realizarea şi actualizarea periodică a bazei de date privind distribuţia speciilor de

floră şi faună, şi a habitatelor naturale de interes comunitar;

27


adoptarea practicilor ecoturistice în managementul amenajărilor şi exploatărilor

ariilor protejate;

realizarea şi difuzarea de materiale informative şi educative pentru promovarea

turismului ecologic;

includerea în planurile de management (acolo unde obiectivele de management o

permit) şi a limitelor de desfăşurare a turismului în interiorul ariilor protejate;

promovarea şi implementarea proiectelor de împădurire şi reîmpădurire a arealelor

cu soluri degradate prin eroziune, alunecări de teren sau torenţialitate;

evitarea distrugerii habitatelor naturale şi a microfaunei datorată incendierii

vegetaţiei uscate şi a miriştilor;

extinderea regenerărilor naturale în urma tăierilor succesive şi progresive aplicate

în zonele împădurite;

stoparea şi controlul practicilor antropice agricole, forestiere sau de orice altă

natură, care afectează biodiversitatea;

restricţionarea păşunatului prin delimitarea în teren (pichetare) a anumitor zone din

cadrul ariilor naturale protejate;

întreţinerea fenomenului de izolare a populaţiilor în aceste arii, acestea fiind surse

potenţiale de regenerare şi martori ai diversităţii specifice de odinioară,

reprezentative pentru flora, fauna şi peisajul ardelenesc;

monitorizarea atentă a virtualelor lucrări hidrotehnice pe cursul mijlociu şi inferior

al râului Hârtibaciu, pentru a nu induce dezechilibre habitatelor acvatice din cadrul

ROSCI0132 „Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu”;

interzicerea practicării agriculturii intensive şi extinderea suprafeţelor ocupate de

pădure în cuprinsul ROSCI0132 „Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu”;

menţinerea utilizarea tradiţionale a terenurilor în arealul integrat ROSCI0227

Sighişoara-Târnava Mare;

promovarea agriculturii ecologice la nivelul ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului

(această arie protejată a fost de prioritate nr. 1 dintre cele 68 de situri propuse de

Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării) şi înfiinţarea unor centre de monitorizare

avifaunistică la Brădeni, Bruiu, Nocrich;

interzicerea amenajărilor forestiere şi tăierilor în timpul cuibăritului speciilor

periclitate;

interzicerea oricăror activităţi cinegetice în zona locurilor de cuibărire a speciilor

periclitate;

interzicerea practicării sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren

în zonele protejate;

promovarea diferitele forme tradiţionale ale agriculturii, cultivarea produselor

ecologice după criterii recunoscute (agricultură biologică) şi includerea tuturor

acestor factori în viaţa culturală şi oferta turistică din regiune.

2.1.2. Patrimoniul natural şi construit

OBIECTIV STRATEGIC 4. Protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului

natural şi construit

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 4

2.1.2.1. Patrimoniul natural

4.1. Protecţia, conservarea şi exploatarea durabilă a patrimoniului natural

28


Valea Hârtibaciului, prin localizarea sa într-o regiune de podiş, Podişul Hârtibaciului,

relevă un patrimoniu natural constituit din elemente morfologice, hidrografice, pedologice şi

biogeografice specifice. Între acestea se detaşează vastele suprafeţe de versanţi şi interfluvii

cu o fragmentare şi declivitate moderată, ceea ce le face pretabile utilizării antropice prin

activităţi agricole şi pastorale; solurile profunde, bine structurate, cu fertilitate superioară

mediei, ce pot asigura, în condiţii de agrotehnică modernă, producţii agricole însemnate; apele

de suprafaţă şi subterane (între care câteva surse de ape minerale) utilizate în alimentarea cu

apă şi pentru alte trebuinţe economice şi sociale; fondul forestier constituit din foioase (stejar,

fag) cu o productivitate ecologică ridicată; fauna terestră şi acvatică. De subliniat, funcţia de

ecotop preferat pentru numeroase specii ale avifaunei, sedentare sau migratoare, ceea ce a

motivat includerea unei mari suprafeţe a bazinului între siturile protejate ale programului

european Natura 2000. Anumite elemente morfologice cum ar fi Cheile Mihăileni, fronturile

abrupte ale cuestelor, peisajul mozaicat al interfluviilor, hidrografice (iazurile şi lacurile,

izvoarele minerale) sau biogeografice (peisajul de tip parc, fauna cinegetică şi piscicolă) îşi

asociază şi o valoare şi atractivitate turistică.

Între măsurile de optimizare a protecţiei şi valorificării patrimoniului natural

preconizăm:

protecţia reliefului împotriva eroziunii, torenţialităţii şi alunecărilor de teren prin

reducerea presiunii antropice, împăduriri şi aplicarea unor agrotehnici conforme cu

normele europene;

reducerea semnificativă a surselor de poluare a reţelei hidrografice Valea

Hârtibaciului în întregul ei, dar şi a acviferelor subterane din regiune;

extinderea, prin replantări, a fondului forestier şi exploatarea economic eficientă a

acestuia. Funcţia de protecţie a pădurii trebuie reconsiderată şi amplificată.

protecţia şi exploatarea controlată a faunei cinegetice şi piscicole;

afirmarea turismului rural ca mijloc de protecţie şi valorificare a trăsăturilor

naturale ale peisajului geografic;

intervenţia limitată şi controlată a activităţii antropice în arealele naturale

protejate;

formarea unor specialişti în vederea posibilităţii de a interveni, în mod organizat,

în planificarea peisagistică;

crearea unor trasee turistice ecologice în perimetrul arealelor protejate, prin luarea

în calcul a introducerii sau modernizării indicatoarelor de semnalizare (panouri de

informare, marcaje turistice, plăcuţe de atenţionare), prin creşterea vizibilităţii

obiectivelor turistice (direct, electronic sau printr-o fidelizare a turiştilor) sau prin

includerea acestora în listele agenţiilor de turism şi oferirea unor pachete turistice

în respectivele areale;

crearea unor campanii de responsabilizare a populaţiei, pentru evitarea unor efecte

dăunătoare habitatelor şi ecosistemelor existente (foc necontrolat, aruncarea

reziduurilor menajere „la voia întâmplării”, ruperea unor exemplare de plante

protejate, defrişarea, construcţia unor clădiri ce pun în pericol echilibrul mediului

natural etc.);

necesitatea implementării unor rapoarte de cercetare asupra ariilor protejate şi

realizarea, în consecinţă, a unor ghiduri de informare publică, distribuite gratuit

populaţiei.

2.1.2.2. Patrimoniul construit

4.2. Conservarea, protejarea şi promovarea patrimoniului construit din Valea

Hârtibaciului

29


Patrimoniul construit cu valoare culturală locală, naţională şi universală din aşezările

Văii Hârtibaciului este reprezentat, în foarte mare parte, de monumente care atestă prezenţa

populaţiei săseşti, reprezentative fiind, în primul rând, bisericile evanghelice şi ansamblurile

acestora, precum şi incintele fortificate (în aproape toate aşezările) şi turnurile diverselor

bresle prezente, începând cu secolele XV-XVI, în oraşul Agnita.

Patrimoniul construit al Văii Hârtibaciului, prin caracteristicile sale, creionate după

criterii ca valoarea culturală, vechime şi tipologie, se recomandă unor activităţi turistice

specifice turismului cultural, religios şi ştiinţific. Aceste caracteristici, ce singularizează

patrimoniul imobil al Văii Hârtibaciului, conferă posibilitatea trasării următoarelor patru

direcţii de dezvoltare, însoţite de recomandări generale.

4.2.1. Conservarea, protejarea şi valorificarea monumentelor istorice cu relevanţă

culturală naţională

După importanţa culturală a monumentelor de patrimoniu, relevante la nivel naţional

şi universal, cele mai numeroase sunt în oraşul Agnita (tabelul 3), urmat de comunele Roşia,

Iacobeni, Nocrich şi Merghindeal. După numărul total de monumente, deci atât cu valoare

culturală naţională/universală, cât şi cu valoare culturală locală, cele mai reprezentative sunt

oraşul Agnita şi comunele Roşia, Iacobeni, Nocrich, Merghindeal, Chirpăr şi Bărghiş.

Monumentele de patrimoniu cu importanţă culturală naţională sunt incluse

următoarelor unităţi administrativ-teritoriale:

Oraşul Agnita

Aşezare şi necropolă, sec. II-III;

Biserica evanghelică, 1250-1300, cca. 1407, 1890-1892;

Turn de poartă (al olarilor), a doua jum. a sec. XV-XVI;

Turn estic (al fierarilor), a doua jum. a sec. XV-sec. XVI;

Turn sud-estic (al croitorilor), a doua jum. a sec. XV-sec. XVI;

Turn sud-vestic (al fierarilor) şi fragment din oraş, zidul de incintă, a doua jum. a

sec. XV-sec. XVI;

Biserica evanghelică fortificată - sat Ruja, sec. XIII-înc. sec. XV;

Incintă fortificată (fragmente) - sat Ruja, sec. XVI;

Centrul istoric oraş Agnita, Str. Mihai Viteazu, până la nr. 55, respectiv Fipa II,

Piaţa Republicii, Piaţa Bisericii Evanghelice, str. Nouă, str. Vlaicu Aurel şi str. 1

Decembrie până la Complexul Comercial şi Hotelul nou, respectiv intrarea Fipa,

sec. XIV-XX;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - oraş Agnita, Str. Agnita Nouă 1, a

doua jum. a sec. XIII-sec.XIX;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din sat Ruja, sec. XIII-XVI;

Situl arheologic de la Agnita - oraş Agnita, sec. II-III.

Oraş sau

comună/Tipul

monumentului

istoric

Tabelul 3. Patrimoniul construit al Văii Hârtibaciului

Monumente istorice cu valoare culturală

naţională şi universală - Categoria A

30

Monumente istorice cu valoare

culturală locală - Categoria B

monumente ansambluri situri monumente ansambluri situri

Total

Agnita 9 3 1 17 - - 30

Alţâna 3 1 1 1 - - 6

Bârghiş - - - 6 3 - 9

Brădeni 4 1 1 - - - 6

Bruiu 3 1 - 2 1 - 7

Chirpăr 2 1 - 6 1 - 10


Iacobeni 7 3 - 5 2 - 17

Marpod - - - 6 1 - 7

Merghindeal 5 2 - 4 - - 11

Mihăileni - - - 4 2 - 6

Nocrich 2 - - 10 1 - 13

Roşia 8 3 - 6 - 3 20

Vurpăr 1 - - - - - 1

TOTAL 44 15 3 67 11 3 143

Comuna Alţâna

Biserica evanghelică - sat Alţâna, nr. 443, sec. XIII, anii 1500-1520, turn, anii

1853-1859;

Incintă fortificată, cu turnuri, zwinger - sat Alţâna, nr. 443, sec. XV-XVI

Turn-clopotniţă - sat Alţâna, nr. 443, anii 1856-1858;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Alţâna, nr. 443, sec. XIII-XIX;

Aşezare - sat Alţâna, sec. XII-XIII.

Comuna Brădeni

Biserica evanghelică fortificată - sat Brădeni, nr. 117, anii 1476-1507, 1769;

Incintă fortificată, cu turnuri (inclusiv cel transformat în casa paznicului cetăţii) -

sat Brădeni, nr. 117, cca. 1520;

Biserica evanghelică - sat Retiş, nr. 45, anii 1599, 1694, 1835 (turn);

Biserica „Sf. Nicolae” - sat Retiş, Str. Dealului, nr. 134, anii 1811-1823;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Brădeni, nr. 117, sec. XIV-XVIII;

Necropolă tumulară de incineraţie - sat Brădeni, punct „Dealul Bradului”, sec. II-

III.

Comuna Bruiu

Biserica evanghelică - sat Bruiu, nr. 241, sf. sec. XIII, ext. sec. XIX;

Incintă fortificată, cu patru bastioane şi turn - sat Bruiu, nr. 241, sf. sec. XV-XVI;

Biserica evanghelică - sat Şomartin, Str. Cetăţii, nr. 8, sec. XIII-XVI, 1795;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Bruiu, nr. 241, sf. sec. XIII-sec.

XIX.

Comuna Chirpăr

Biserica evanghelică fortificată - sat Chirpăr, nr. 43, sec. XIII, cca. 1500; 1800-

1850;

Incintă fortificată şi zwinger (fragmente) - sat Chirpăr, nr. 43, sec. XVI;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Chirpăr, nr. 43, sec. XIII-XIX.

Comuna Iacobeni

Biserica evanghelică fortificată - sat Iacobeni, nr. 231, sec. XIV-primul sfert al sec.

XVI;

Incintă fortificată, cu turnuri, încăpere pentru provizii, turn de poartă şi zwinger cu

turn - casă a paznicului - sat Iacobeni, nr. 231, mijl. sec. XVI;

Biserica evanghelică fortificată - sat Netuş, nr. 42, sec. XV-XVI (1504 - boltă,

1505-1506 - turn), 1860 (cor vest);

Incintă fortificată (fragment), cu turnul de poartă - sat Netuş, nr. 42, sec. XVI;

Biserica evanghelică fortificată - sat Stejărişu, nr. 196, sec. XIV-XVI, 1861

(extindere cor);

Turn al fostei incinte interioare - sat Stejărişu, nr. 196, sf. sec. XV-înc. sec. XVI;

31


Incintă fortificată (fragmente), cu turnuri - sat Stejărişu, nr. 196, sf. sec. XV-înc.

sec. XVI;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Iacobeni, nr. 231, sec. XIV-XVI;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Netuş, nr. 42 sec. XV-XIX;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Stejărişu, nr. 196, sf. sec. XV-sec.

XIX.

Comuna Merghindeal

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Dealu Frumos, nr. 13, sec. XIII-

XVIII;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Merghindeal, nr. 230, sec. XIII-

XIX;

Incintă fortificată, cu turnuri, acces fortificat - sat Dealu Frumos, nr. 13, 1522,

1647, încăperi pentru provizii, anexe;

Biserica evanghelică fortificată - sat Merghindeal, nr. 230, sec. XIII, cca. 1500

(fortificare), 1803 (modificări);

Incintă fortificată, cu turnuri - sat Merghindeal, nr. 230, sec. XVI;

Biserica evanghelică fortificată - sat Dealu Frumos, nr. 13, sec. XIII, cca. 1500,

sec. XVIII;

Casa parohială evanghelică - sat Dealu Frumos, nr. 12, sec. XVI, ext. sec. XIX-

XX.

Comuna Nocrich

Biserica „Sf. Vasile” - sat Fofeldea, Str. Dealului, nr. 125, anii 1804-1810;

Biserica „Sf. Arhangheli” - sat Ţichindeal, Str. Bisericii, nr. 80, anul 1791.

Comuna Roşia

Casă (Ana Drotler) - sat Caşolţ, nr. 120, sec. XIX;

Biserica evanghelică - sat Daia, nr. 196, sec. XIII, cca. 1500, 1592, 1778;

Zid de incintă cu turn-clopotniţă - sat Daia, nr. 196, sec. XIII-XVII;

Biserica evanghelică - sat Nou, nr. 4, mijl. sec. XIII, 1520-1525;

Incintă fortificată (fragment), cu turn - sat Noul, nr. 4, sec. XVI;

Biserica evanghelică - sat Roşia, nr. 245, înc. sec. XIII, transf. sec. XIV-XVIII;

Zid de incintă (fragmente) - sat Roşia, nr. 245, sec. XV;

Turn-clopotniţă - sat Roşia, nr. 245, sec. XV;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Daia, nr. 196, sec. XIII-XVIII;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Nou, nr. 4, mijl. sec. XIII-sec.

XVI;

Ansamblul bisericii evanghelice - sat Roşia, nr. 245, sec. XIII-XV.

Comuna Vurpăr

Biserica evanghelică - sat Vurpăr, nr. 1, înc. sec. XIII, transf. sec. XVI, 1804

(turn).

4.2.2. Promovarea monumentelor istorice cu semnificaţie religioasă evanghelică şi

ortodoxă, în număr foarte mare în această regiune: Biserica evanghelică - oraş Agnita, 1250-

1300, cca. 1407, 1890-1892; Biserica evanghelică fortificată - sat Ruja, oraş Agnita, sec.

XIII-înc. sec. XV; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - oraş Agnita, a doua jum. a sec.

XIII-sec. XIX; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Ruja, oraş Agnita, sec. XIII-

XVI; Biserica „Sf. Nicolae” - oraş Agnita, Str. Plevna, anul 1795; Biserica evanghelică

fortificată - sat Brădeni, comuna Brădeni, nr. 117, 1476-1507, 1769; Biserica evanghelică -

32


sat Retiş, comuna Brădeni, nr. 45, anii 1599, 1694, 1835 (turn); Biserica „Sf. Nicolae” - sat

Retiş, comuna Brădeni, Str. Dealului, nr. 134, anii 1811-1823; Ansamblul bisericii

evanghelice fortificate - sat Brădeni, comuna Brădeni, nr. 117, sec. XIV-XVIII; Biserica

evanghelică fortificată - sat Iacobeni, comuna Iacobeni, nr. 231, sec. XIV-primul sfert al sec.

XVI; Biserica evanghelică fortificată - sat Netuş, comuna Iacobeni, nr. 42, sec. XV-XVI

(1504 - boltă, 1505-1506 - turn), 1860 (cor vest); Biserica evanghelică fortificată - sat

Stejărişu, comuna Iacobeni, nr. 196, sec. XIV-XVI, 1861 (extindere cor); Ansamblul

bisericii evanghelice fortificate - sat Iacobeni, comuna Iacobeni, nr. 231, sec. XIV-XVI;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Netuş, comuna Iacobeni, nr. 42, sec. XV-

XIX; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Stejărişu, comuna Iacobeni, nr. 196, sf.

sec. XV-sec. XIX; Biserica evanghelică fortificată - sat Movile, comuna Iacobeni, nr. 164,

sec. XIII-XV; Biserica „Sf. Nicolae” - sat Movile, comuna Iacobeni, Str. Bisericii, nr. 68,

anul 1796; Biserica de lemn „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” - sat Netuş, comuna Iacobeni,

Str. Bisericii, nr. 111, sec. XIX; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Movile,

comuna Iacobeni, nr. 164, sec. XIII-XVI; Biserica evanghelică fortificată - sat Dealu

Frumos, comuna Merghindeal, nr. 13, sec. XIII, cca.1500, sec.XVIII; Biserica evanghelică

fortificată - sat Merghindeal, comuna Merghindeal, nr. 230, sec. XIII, cca.1500 (fortificare),

1803 (modificări); Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Dealu Frumos, comuna

Merghindeal, nr. 13, sec. XIII-XVIII; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat

Merghindeal, comuna Merghindeal, nr. 230, sec. XIII-XIX; Biserica „Sf. Nicolae” - sat

Dealu Frumos, comuna Merghindeal, Str. Bisericii, nr. 251, anul 1824; Biserica evanghelică

- sat Apoş, comuna Bârghiş, nr. 80, sf. sec. XV-sec. XVIII, 1763-1770; Turn-clopotniţă - sat

Apoş, comuna Bârghiş, nr. 80, anul 1799; Biserica evanghelică - sat Pelişor, comuna

Bârghiş, nr. 263, sec. XV-XVIII; Biserica evanghelică - sat Zlagna, comuna Bârghiş, nr.

130, sec. XV-XVIII; Turn-clopotniţă - sat Zlagna, comuna Bârghiş, nr. 130, anii 1828-1832;

Ansamblul bisericii evanghelice - sat Apoş, comuna Bârghiş, nr. 80, sf. sec. XV-sec. XVIII;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Pelişor, comuna Bârghiş, nr. 263, sec. XV-

XVIII; Ansamblul bisericii evanghelice - sat Zlagna, comuna Bârghiş, nr. 130, sec. XV-XIX;

Biserica evanghelică - sat Alţâna, comuna Alţâna, nr. 443, sec. XIII, sec. 1500-1520, turn

1853-1859; Turn-clopotniţă - sat Alţâna, comuna Alţâna, nr. 443, anii 1856-1858;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Alţâna, comuna Alţâna, nr. 443, sec. XIII-

XIX; Biserica ortodoxă - sat Beneşti, comuna Alţâna, Str. Bisericii, nr. 1810; transf. 1907;

Biserica evanghelică - sat Metiş, comuna Mihăileni, nr. 2, sec. XV (turn), 1863 (biserică);

Biserica evanghelică - sat Moardăş, comuna Mihăileni, nr. 96, sf. sec. XIV-înc. sec. XV;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Metiş, comuna Mihăileni, nr. 2, sec. XV-

XIX; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Moardăş, comuna Mihăileni, nr. 96, sf.

sec. XIV-sec. XVI; Biserica evanghelică - sat Vurpăr, comuna Vurpăr, nr. 1, înc. sec. XIII,

transf. sec. XVI, 1804 (turn); Biserica evanghelică - sat Daia, comuna Roşia, nr. 196, sec.

XIII, cca.1500, 1592, 1778; Zid de incintă cu turn-clopotniţă - sat Daia, comuna Roşia, nr.

196, sec. XIII-XVII; Biserica evanghelică - sat Noul, comuna Roşia, nr. 4, mijl. sec. XIII,

1520-1525; Biserica evanghelică - sat Roşia, comuna Roşia, nr. 245, înc. sec. XIII, transf.

sec. XIV-XVIII; Turn-clopotniţă - sat Roşia, comuna Roşia, nr. 245, sec. XV; Ansamblul

bisericii evanghelice fortificate - sat Daia, comuna Roşia, nr. 196, sec. XIII-XVIII;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Noul, comuna Roşia, nr. 4, mijl. sec. XIIIsec.

XVI; Ansamblul bisericii evanghelice - sat Roşia, comuna Roşia, nr. 245, sec. XIII-XV;

Biserica evanghelică fortificată - sat Chirpăr, comuna Chirpăr, nr. 43, sec. XIII, cca.1500;

1800-1850; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Chirpăr, comuna Chirpăr, nr.

43, sec. XIII-XIX; Biserica „Înălţarea Domnului” - sat Chirpăr, comuna Chirpăr, Str.

Bisericii, nr. 189, anul 1844, transf. 1899; Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - sat

Săsăuş, comuna Chirpăr, Str. Bisericii, nr. 195, cca. 1782; Biserica evanghelică - sat Vărd,

33


comuna Chirpăr, nr. 28, sec. XIII, sec. XIV(turn), 1853 (cor, bolţi); Biserica evanghelică

fortificată - sat Veseud, comuna Chirpăr, nr. 10, sec. XIII, sec. XVI, 1784-1785; Biserica

„Sf. Gheorghe” - sat Veseud, comuna Chirpăr, Str. Principală, nr. 25, 1790; Ansamblul

bisericii evanghelice fortificate - sat Veseud, comuna Chirpăr, nr. 10, sec. XIII-XVIII;

Biserica evanghelică - sat Bruiu, comuna Bruiu, nr. 241, sf. sec. XIII, ext. sec. XIX; Biserica

evanghelică - sat Şomartin, comuna Bruiu, Str. Cetăţii, nr. 8, sec. XIII-XVI, 1795;

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Bruiu, comuna Bruiu, nr. 241, sf. sec. XIIIsec.

XIX; Biserica evanghelică - sat Gherdeal, comuna Bruiu, nr. 51, cca. 1850; Ansamblul

bisericii evanghelice fortificate - sat Gherdeal, comuna Bruiu, nr. 51 sec. XVI-XIX; Biserica

„Sf. Nicolae” - sat Ilimbav, comuna Marpod, Str. Principală, nr. 46, anii 1826-1836; Biserica

de lemn „Buna Vestire” - sat Ilimbav, comuna Marpod, Str. Principală, nr. 47, anul 1852,

adusă din satul Noul şi reasamblată; Biserica evanghelică - sat Marpod, comuna Marpod, nr.

357, sec. XIII-XVI, 1785-1798; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate - sat Marpod,

comuna Marpod, nr. 357, sec. XIII-XVIII; Biserica „Sf. Vasile” - sat Fofeldea, comuna

Nocrich, Str. Dealului, nr. 125, anii 1804-1810; Biserica „Sf. Arhangheli” - sat Ţichindeal,

comuna Nocrich, Str. Bisericii, nr. 80, anul 1791; Biserica „Cuvioasa Paraschiva”, cu turnulclopotniţă

- sat Ghijasa de Jos, comuna Nocrich, f.n. 1864 (biserica), 1881 (turnul); Biserica

evanghelică - sat Nocrich, comuna Nocrich, nr. 158, anii 1803-1806; Biserica „Sf. Vasile” -

sat Nocrich, comuna Nocrich, nr. 253, anul 1832; Ansamblul bisericii evanghelice fortificate

- sat Nocrich, comuna Nocrich, nr. 158, sec. XV-înc. sec. XIX.

4.2.3. Conservarea, protejarea şi valorificarea monumentelor care atestă existenţa

comunităţii săseşti în regiune

Cetăţile şi incintele fortificate dau seama, pe lângă edificiile de cult menţionate mai

sus, de importanţa pe care a avut-o comunitatea săsească pentru specificul funcţional şi

arhitectural: Turn de poartă (al olarilor) - oraş Agnita, Str. Agnita Nouă, nr. 1, a doua jum. a

sec. XV-XVI; Turn estic (al fierarilor) - oraş Agnita, Str. Agnita Nouă, nr. 1, a doua jum. a

sec. XV-sec. XVI; Turn sud-estic (al croitorilor) - oraş Agnita, Str. Agnita Nouă, nr. 1, a doua

jum. a sec. XV-sec. XVI; Turn sud-vestic (al fierarilor) şi fragment din oraş, zidul de incintă –

oraş Agnita, Str. Agnita Nouă, nr. 1, a doua jum. a sec. XV-sec. XVI; Incintă fortificată

(fragmente) - sat Ruja, oraş Agnita, nr. 259, sec. XVI; Incintă fortificată, cu turnuri (inclusiv

cel transformat în casa paznicului cetăţii) - sat Brădeni, comuna Brădeni, nr. 117, cca. 1520;

Incintă fortificată, cu turnuri, încăpere pentru provizii, turn de poartă şi zwinger cu turn - casă

a paznicului - sat Iacobeni, comuna Iacobeni, nr. 231, mijl. sec. XVI; Incintă fortificată

(fragment), cu turnul de poartă - sat Netuş, comuna Iacobeni, nr. 42, sec. XVI; Turn al fostei

incinte interioare - sat Stejărişu, comuna Iacobeni, nr. 196, sf. sec. XV-înc. sec. XVI; Incintă

fortificată (fragmente), cu turnuri - sat Stejărişu, comuna Iacobeni, nr. 196, sf. sec. XV-înc.

sec. XVI; Incintă fortificată interioară, cu turnuri şi turn de poartă - sat Movile, comuna

Iacobeni, nr. 164, sec. XV; Incintă fortificată exterioară - sat Movile, comuna Iacobeni, nr.

164, sec. XVI; Incintă fortificată, cu turnuri, acces fortificat - sat Dealu Frumos, comuna

Merghindeal, nr. 13, 1522, 1647, încăperi pentru provizii, anexe; Incintă fortificată, cu

turnuri - sat Merghindeal, comuna Merghindeal, nr. 230, sec. XVI; Incintă fortificată, cu

turnuri, turn de poartă, zwinger - sat Pelişor, comuna Bârghiş, nr. 263, sec. XV-XVII; Incintă

fortificată, cu turnuri, zwinger - sat Alţâna, comuna Alţâna, nr. 443, sec. XV-XVI; Incintă

fortificată, cu turn (fragment) - sat Metiş, comuna Mihăileni, nr. 2, sec. XV-XVI; Incintă

fortificată, cu turn semicircular şi acces fortificat (fragmente) - sat Moardăş, comuna

Mihăileni, nr. 96, sec. XV-XVI; Incintă fortificată (fragment), cu turn - sat Noul, comuna

Roşia, nr. 4, sec. XVI; Zid de incintă (fragmente) - sat Roşia, comuna Roşia, nr. 245, sec.

XV; Incintă fortificată şi zwinger (fragmente) - sat Chirpăr, comuna Chirpăr, nr. 43, sec.

XVI; Incintă fortificată (fragment), cu turn - sat Veseud, comuna Chirpăr, nr. 10, sec. XVI-

34


XVIII; Incintă fortificată, cu patru bastioane şi turn - sat Bruiu, comuna Bruiu, nr. 241, sf.

sec. XV-XVI; Incintă fortificată, cu turnuri de colţ şi încăperi pentru provizii - sat Gherdeal,

comuna Bruiu, nr. 51, primul sfert al sec. XVI, 1846 (acces şi încăperi pentru provizii);

Incintă fortificată, anexe - sat Marpod, comuna Marpod, nr. 357, sec. XV-XVI; Incintă

fortificată (fragment) - sat Nocrich, comuna Nocrich, nr. 158, sec. XV-XVII;

4.2.4. Conservarea, protejarea şi valorificarea exponatelor culturii şi civilizaţiei

ţărăneşti

Monumentele care susţin existenţa unei civilizaţii ţărăneşti individualizate sunt:

case cu valoare arhitecturală: Casă (Wohner) - sat Dealu Frumos, comuna

Merghindeal, nr. 118, anul 1783; Casa Victor Păcală - sat Dealu Frumos, comuna

Merghindeal, nr. 251, sec. XIX; Fosta primărie, azi Casa Thomas Quibb - sat

Merghindeal, comuna Merghindeal, sec. XIX; Casă (Ana Drotler) - sat Caşolţ,

comuna Roşia, nr. 120, sec. XIX; Casă - sat Caşolţ, comuna Roşia, nr. 224, anul

1750; Casă - sat Daia, comuna Roşia, nr. 11, sf. sec. XVI; Casă - sat Daia,

comuna Roşia, nr. 12, sec. XVIII; Casă - sat Marpod, comuna Marpod, f.n.

1706; Casa Iacob Bologa - sat Marpod, comuna Marpod, nr. 171, sec. XIX; Casa

familiei Brukenthal - sat Nocrich, comuna Nocrich, nr. 94, sec. XVIII; Casă - sat

Nocrich, comuna Nocrich, nr. 321, anul 1870;

ansambluri rurale: Ansamblul rural „Centrul istoric” - sat Iacobeni, comuna

Iacobeni, sec. XVIII-XIX;

cultură şi civilizaţie ţărănească: Bancă ţărănească - sat Fofeldea, comuna

Nocrich, sf. sec. XIX-înc. sec. XX.

4.2.5. Recomandări-cadru

Condiţiile generale ce trebuie îndeplinite în vederea unei conservări integrate a

patrimoniului construit din localităţile Văii Hârtibaciului sunt:

elaborarea unor măsuri mai bune privind conservarea patrimoniului construit;

crearea unor mecanisme de protecţie mai eficiente a monumentelor istorice;

crearea unor mecanisme financiare, la nivel local şi regional, de investiţii în

îmbunătăţirea sau remedierea stării fizice a monumentelor;

atragerea de fonduri structurale privind reabilitarea monumentelor istorice;

procurarea de la Ministerul Culturii şi Cultelor a hărţilor digitale ale localităţilor,

pentru marcarea monumentelor, în cadrul programului eGISPAT;

implementarea de programe de dezvoltare locală şi regională care să valorifice

superior patrimoniul construit;

colaborare între factorii de decizie la nivel local şi regional.

Am elaborat recomandări-cadru din patru puncte de vedere, care facilitează un

management corespunzător al patrimoniului construit din localităţile Văii Hârtibaciului:

Din punct de vedere al documentaţiei privind conservarea, protejarea şi punerea în

valoare a patrimoniului construit

marcarea monumentele şi zonele lor de protecţie pentru localităţile regiunii şi

predarea documentaţiei la INMI şi în copie la MCC, apoi spre public, în diverse

forme;

includerea zonelor de protecţie a monumentelor istorice în Planurile Urbanistice

Generale;

reactualizarea permanentă a listei monumentelor aflate în stare de precolaps sau

colaps;

35


ealizarea unor statistici anuale privind activitatea de protejare şi valorificare a

monumentelor istorice, precum şi a fondurilor utilizate;

asigurarea unor condiţii optime din punct de vedere al resurselor umane şi

financiare, pentru inventarierea şi verificarea actualizării permanente a evidenţei

patrimoniului imobil;

documentarea stării de conservare a monumentelor istorice şi includerea celor

aflate în stare proastă pe lista de priorităţi în distribuţia fondurilor guvernamentale

sau provenite din proiecte;

implicarea resursei umane a DJCCPCN Sibiu în stagii de iniţiere şi perfecţionare

necesare implementării programului naţional eGISPAT. Alături de realizarea unor

acţiuni bazate pe principiul conservării integrate, sunt importante posibilităţile de

management oferite de programul naţional eGISPAT care răspunde Directivei

INSPIRE 24/06/2005. Programul naţional de implementare a unui sistem

informaţional geografic (GIS) pentru protecţia patrimoniului cultural naţional

imobil (arheologie şi monumente istorice) eGISPAT se desfăşoară pe o perioadă de

opt ani (2006-2013).

îmbunătăţirea colaborării cu Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate

Imobiliară.

Din punct de vedere al amenajărilor care să faciliteze conservarea, protejarea şi

punerea în valoare a patrimoniului construit

amenajarea sau modernizarea drumurilor de acces spre monumentele istorice;

amenajarea de parcări, de grupuri sanitare şi de puncte de informare şi de vânzare.

Din punct de vedere al acţiunilor de promovare a patrimoniului construit

organizarea de expoziţii;

organizarea de evenimente culturale;

prezervarea identităţilor culturale prin valorificarea turistică a patrimoniului

cultural material, alături de cel imaterial, precum şi prin acţiuni culturale;

stimularea activităţilor culturale care includ promovarea patrimoniului imobil, prin

implicarea comunităţilor locale;

participarea la programe culturale naţionale cu impact regional şi local;

realizarea şi finanţarea de publicaţii de specialitate şi de informare privind valoarea

culturală a monumentelor istorice din Valea Hârtibaciului;

promovarea monumentelor istorice, prin realizarea de materiale ca rezultat al

cercetării;

realizarea unor acţiuni în scopul conştientizării populaţiei privind importanţa

monumentelor istorice;

colaborarea cu universităţile din judeţ în proiecte comune, în care să fie implicaţi

studenţii şi prin care să se suplimenteze resursa umană a DJCCPCN Sibiu (de

exemplu, realizarea şi distribuirea de materiale promoţionale, realizarea unor

sondaje de opinie, realizarea unor acţiuni de promovare ca simpozioane, expoziţii,

manifestări artistice);

implicarea în proiecte şi acţiuni culturale care să atragă cererea turistică bazată pe

oferta patrimoniului construit;

realizarea unor trasee turistice tematice, care să includă monumente istorice din

judeţul Sibiu şi monumente similare din judeţele învecinate.

În prezent, promovarea patrimoniului construit din localităţile Văii Hârtibaciului se

desfăşoară integral sau parţial în cadrul unor evenimente organizate fie de Direcţia Judeţeană

36


pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu, fie de autorităţi locale (primării)

sau asociaţii. Evenimente ce oferă oportunităţi pentru promovarea patrimoniului construit din

localităţile Văii Hârtibaciului (cf. Agenda culturală a judeţului Sibiu pentru anul 2009 –

http://www.sibiu.djc.ro/) sunt:

1. MUZEUL ASTRA VINE ÎN ŞCOALA TA, ianuarie – 15 iunie 2009, local, „expoziţie

itinerantă având ca obiectiv principal promovarea activităţii şi a produselor muzeului

în cadrul instituţiilor de învăţământ. Scopul este mai ales formativ, prin prezentarea

semnificaţiilor profunde ale obiectelor de cultură şi civilizaţie tradiţională deţinute de

muzeu.” Organizatori: instituţii de învăţământ din judeţul Sibiu, Complexul Naţional

Muzeal Astra - Serviciul Marketing, Relaţii Publice şi Pedagogie Muzeală;

2. SĂRBĂTOAREA LOLELOR – „Fuga Lolelor” (Urzelnlauf), februarie 2009, Agnita,

„obicei săsesc care are rădăcini în activitatea breslelor din Agnita. Organizatori:

Asociaţia „Breasla Lolelor”, Primăria Oraşului Agnita, Casa de Cultură „Ilarion

Cocişiu” Agnita;

3. DANSUL GENERAŢIILOR - festival folcloric, februarie 2009, Agnita. Organizator:

Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu”;

4. ZIUA INTERNAŢIONALĂ A LIMBII MATERNE, 21 februarie 2009, Agnita.

Organizator: Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu”;

5. ZIUA INTERNAŢIONALĂ A ROMILOR. ROMII DE PE VALEA

HÂRTIBACIULUI – expoziţie de fotografii, 8 aprilie 2009, Sibiu. Organizator:

Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „Astra”;

6. Festivalul „JOCULUI DE PE HÂRTIBACI” – 26 aprilie 2009, o localitate din zona

Agnita, participă ansambluri folclorice din zonă. Organizatori: Asociaţia „Valea

Hârtibaciului”, Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” Agnita, Primăria comunei care va

găzdui festivalul;

7. „JOCUL LA ŞURĂ, IZVOR DE TRADIŢIE ÎN MARPOD” – ediţia l, 30 mai 2009,

Marpod, festival de promovare a meşteşugurilor tradiţionale şi a cântecelor şi

dansurilor populare din zonă. Organizatori: Primăria Marpod, Asociaţia de Dezvoltare

Intercomunitară Apă-Canal Marpod Nocrich;

8. FOFELDEA - simpozion, expoziţie, iunie 2009, Nocrich. Organizatori: Primăria

Nocrich, Asociaţia Ecomuzeul Regional Sibiu;

9. ZILELE CULTURALE ALE ORAŞULUI AGNITA – august 2009, Agnita,

manifestări cultural-artistice şi sportive. Organizatori: Consiliul Local Agnita,

Primăria Agnita, Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” Agnita;

10. ZIUA FERMIERULUI – ediţia a X-a, septembrie 2009, Cornăţel, „Promovarea

tradiţiilor şi a obiceiurilor folclorice din zonă, expoziţii agroalimentare şi zootehnice”.

Organizatori: Primăria Roşia; Consiliul Local Roşia; Oficiul de Consultanţă Agricolă

Sibiu; Consiliul Judeţean Sibiu; Instituţia Prefectului - Jud. Sibiu;

11. ZILELE EUROPENE ALE PATRIMONIULUI, 26 septembrie 2009, Sibiu.

Organizator: Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional

Sibiu;

12. ZILELE EUROPENE ALE PATRIMONIULUI, septembrie 2009, Sibiu, expoziţii,

colocvii, vernisări de noi monumente. Organizator: Muzeul Civilizaţiei Populare

Tradiţionale Astra;

13. UNIVERSUL CIVILIZAŢIEI RURALE, septembrie 2009, Agnita, simpozion,

expoziţie. Organizator: Asociaţia Ecomuzeul Regional Sibiu;

14. CÂNT ŞI JOC PE HÂRTIBACI – noiembrie 2009, Agnita, „festival naţional de

folclor, de selecţie şi promovare a tinerilor interpreţi de muzică populară, din diferite

zone ale ţării”. Organizatori: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea

37


Culturii Tradiţionale, „Cindrelul-Junii Sibiului”, Consiliul Local al Oraşului Agnita,

Primăria Agnita, Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” Agnita.

Din punct de vedere al finanţării acţiunilor de conservare, protejare şi punere în

valoare a patrimoniului construit:

stabilirea acţiunilor şi a finanţării privind conservarea, protejarea şi promovarea

patrimoniului construit;

realizarea unor proiecte de finanţare de către Consiliul Judeţean pentru accesarea

unor fonduri externe;

accesarea programelor culturale de finanţare nerambursabilă, lansate de MCCPN

în 2009;

obţinerea de fonduri nerambursabile prin licitaţii cu proiecte culturale, pe domenii

prioritare în 2009, ca arhitectură, dialog intercultural, monumente istorice,

arheologie, patrimoniu imaterial;

derularea de proiecte prin consiliile locale;

acordarea serviciilor de consultanţă pentru ajutarea proprietarilor de monumente

istorice, pentru elaborarea unor studii necesare reabilitării şi valorificării

monumentelor respective prin accesarea unor fonduri nerambursabile;

solicitarea de fonduri pentru lucrări de reparaţii ale monumentelor istorice în stare

de degradare;

realizarea de parteneriate între DJCCPCN Sibiu, Complexul Naţional Muzeal

Astra Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale,

pentru scrierea unor proiecte având ca scop obţinerea de fonduri nerambursabile în

vederea conservării, protejării şi promovării patrimoniului construit.

2.1.3. Reţeaua de localităţi

OBIECTIV STRATEGIC 5. Planificarea riguroasă a dezvoltării aşezărilor în

vederea optimizării funcţiilor şi esteticii lor

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 5

5.1. Identificarea axelor şi arealelor de dezvoltare prioritară

Un element semnificativ în conturarea strategiei de dezvoltare a zonei văii

Hârtibaciului îl constituie determinarea axelor şi arealelor de dezvoltare prioritară.

Extensiunea acestei zone, suprapusă parţial pe bazinul hidrografic al văii

Hârtibaciului, uşurează aparent sarcina de a stabili o axă de dezvoltare prioritară. În mod

natural, aceasta coincide cu axa văii Hârtibaciului, spre care converg toate fluxurile

polarizatoare din arealul analizat, creând astfel premisele pentru apariţia unei regiuni

anizotrope tipice. Această axă a fost chiar mai evidentă în trecut, când drumul judeţean 106,

care urmează în linii mari firul văii, era dublat de calea ferată Sibiu - Agnita – Sighişoara, în

prezent dezafectată.

Această axă se manifestă destul de pregnant în profil teritorial, în special în sectorul

său median, unde motorul dezvoltării îl constituie singura aşezare urbană din regiune, oraşul

Agnita, principalul pol de creştere al regiunii şi asupra căruia trebuie să se concentreze

resursele. Dezvoltarea în profil complex a oraşului Agnita ar determina o dezvoltare

consecutivă a localităţilor din aria sa de influenţă, care la rândul său s-ar putea extinde

considerabil, dată fiind situarea geografică a oraşului Agnita, la o distanţă destul de mare de

alte centre urbane concurente.

38


În prezent însă, atracţia exercitată de oraşul Agnita este redusă la doar câteva comune

învecinate, având o extensiune areală sub potenţialul creat de localizarea sa geografică, într-o

regiune preponderent rurală, care a suferit schimbări şi transformări esenţiale în ultimele

decenii.

Astfel, în realitate, se constată că, în cadrul zonei analizate, fluxurile au o orientare

convergentă în partea centrală (spre oraşul Agnita), respectiv o orientare divergentă în arealele

periferice, unde se resimt influenţele altor centre urbane, cu statut de municipiu: Sibiu,

Sighişoara şi Mediaş.

Cea mai mare importanţă, din acest punct de vedere, trebuie acordată dezvoltării

oraşului Sibiu şi extinderii, în consecinţă, a zonei sale de influenţă apropiată asupra bazinului

inferior al văii Hârtibaciului. Evident, municipiul Sibiu, prin dimensiunea sa demografică,

dezvoltarea sa economică, importanţa sa istorică şi culturală, şi nu în ultimul rând funcţia sa

administrativă de reşedinţă de judeţ, exercită oricum o influenţă majoră asupra întregului

bazin al văii Hârtibaciului, iar strategia vizând sistemul teritorial al văii Hârtibaciului trebuie

ajustată la realităţile planificării urbane a municipiului Sibiu, ca pol atractor major în partea

sudică a Transilvaniei.

Este însă necesar să relevăm rolul fundamental pe care îl joacă relaţiile intense pe care

municipiul Sibiu le întreţine cu localităţile din bazinul inferior al văii Hârtibaciului (în special

comunele Roşia şi Vurpăr, şi parţial Nocrich), care fac parte din aria sa periurbană. În acest

sens, trebuie subliniat mai cu seamă rolul acestor aşezări ca suport în funcţionarea la

parametri optimi ai sistemului urban-periurban, prin rezerva de spaţiu pe care ele o furnizează

municipiului Sibiu, care poate determina deconcentrarea şi delocalizarea anumitor funcţii de

la nivelul Sibiului la nivelul acestor aşezări. Astfel, se poate constata deja o anumită presiune

care se exercită asupra spaţiului aparţinător aşezărilor periurbane, în special în vederea

construcţiei de locuinţe (deconcentrarea funcţiei rezidenţiale), şi putem sugera ca, în viitor, în

această arie să fie localizate unităţi industriale, zone comerciale şi pensiuni turistice, care să

deservească reşedinţa de judeţ.

În partea nord-estică a regiunii analizate, în special în comunele Brădeni şi (parţial)

Iacobeni, se resimte influenţa difuză a municipiului Sighişoara, situat în judeţul învecinat,

Mureş. Aceasta se datorează distanţei relativ mici care desparte acest municipiu de localităţile

din bazinul superior al văii Hârtibaciului, precum şi serviciilor superioare furnizate de

Sighişoara, în comparaţie cu Agnita.

În partea de nord-vest a zonei analizate, în mod similar, se resimte influenţa difuză a

municipiului Mediaş, în special în cadrul comunelor Bârghiş şi Mihăileni, cauzele fiind

aceleaşi cu cele amintite anterior, în cazul municipiului Sighişoara.

În partea de sud-est, comuna Bruiu este situată la o distanţă destul de mare de orice

centru urban, izolarea sa fiind cauza fundamentală a regresului economic şi social pe care l-a

înregistrat în ultimii ani. Apartenenţa sa la sistemul văii Hârtibaciului este discutabilă, această

comună întreţinând relaţii şi cu localităţi din sistemul Depresiunii Făgăraşului.

Pentru remedierea acestei situaţii, trebuie întărite funcţiile urbane ale oraşului Agnita,

prin măsuri de eficientizare a activităţilor economice, apariţia unor întreprinderi care să

valorifice resursele locale, optimizarea folosirii resurselor de forţă de muncă, creşterea ratei

de activitate a populaţiei în activităţi non-agricole, diversificarea şi creşterea cantitativă a

dotărilor edilitare şi a serviciilor publice. În acest fel, populaţia din localităţile din regiunea

analizată nu va mai fi obligată să se deplaseze la distanţe mari, iar Agnita şi-ar recâştiga

poziţia dominantă în sistemul de aşezări al bazinului văii Hârtibaciului.

Axa de dezvoltare a văii Hârtibaciului se va fortifica substanţial odată cu construcţia

autostrăzii „Transilvania”, care va fi situată la est de regiunea analizată, având o direcţie

aproximativ nord-sud, între Sighişoara şi Făgăraş. Este absolut esenţial ca drumul judeţean

106, al văii Hârtibaciului, să fie racordat la această viitoare magistrală rutieră a Transilvaniei,

39


iar traficul spre şi dinspre municipiul Sibiu să se realizeze parţial prin intermediul acestui

drum. Mai mult, valea Hârtibaciului nu trebuie să rămână o simplă arie de tranzit, ci să

beneficieze direct de avantajele unei astfel de racordări, prin crearea unei infrastructuri de

susţinere specifice (restaurante, moteluri, pensiuni, benzinării, service-uri auto, arii

comerciale).

5.2. Modificarea statutului unor aşezări

În condiţiile actuale, nu considerăm că este necesară schimbarea statutului vreunei

aşezări din zona analizată.

Astfel, nicio comună nu îndeplineşte criteriile necesare pentru declararea sa ca oraş.

Comunele cu cel mai ridicat număr de locuitori şi care sunt cel mai bine dezvoltate, Roşia şi

Nocrich, sunt încă departe de a depăşi statutul de centru cu valenţe supracomunale, şi nici

măcar nu se apropie de îndeplinirea criteriilor amintite, aşa cum sunt ele stipulate în Legea

351/2001, respectiv Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - secţiunea a IV-a, Reţeaua

de Localităţi, cu modificările şi completările ulterioare.

Dimpotrivă, multe din comunele existente sunt situate foarte aproape sau chiar sub

pragul minim de 1500 de locuitori prevăzut de legea mai sus amintită, astfel că este necesară o

acţiune de revitalizare a acestora prin intervenţia discreţionară a autorităţilor, aşa cum este

stipulat în articolul 6 din lege. Astfel, în anexa IV a Legii 351/2001, la punctul 5.1.,

următoarele comune din zona analizată sunt menţionate printre cele care necesită acţiuni

„urgente” de sprijin şi revitalizare: Alţâna, Bârghiş, Bruiu, Marpod şi Mihăileni, care

(conform criteriului utilizat de legiuitor) au avut scăderi de populaţie de peste 50% în

perioada 1966-1998, respectiv Brădeni, Chirpăr, Iacobeni, Merghindeal şi Nocrich, care au

înregistrat o scădere a populaţiei între 30% şi 50% în intervalul temporal stabilit. La o analiză

oricât de sumară, constatăm, cu doar două excepţii (Roşia şi Vurpăr), că toate comunele din

zona analizată ar trebui să beneficieze de un sprijin consistent din partea Guvernului. Mai

mult, regiunea analizată ar trebui să beneficieze de un statut aparte chiar şi în cadrul judeţului

Sibiu: în cadrul primei categorii, a comunelor cu scăderi de peste 50%, 62,5% din comunele

menţionate în cadrul judeţului Sibiu se află în regiunea analizată (cinci din opt); în cadrul

celei de-a doua categorii, a comunelor cu scăderi de populaţie între 30% şi 50%, 33,3% din

comunele menţionate în cadrul judeţului Sibiu sunt de pe valea Hârtibaciului (cinci din

cincisprezece). Astfel, putem considera că aceste măsuri de sprijin ar trebui să fie o prioritate

atât pentru autorităţile centrale, cât şi pentru cele judeţene.

Deşi pragul demografic de 1500 de locuitori nu se aplică retroactiv, respectiv nu poate

fi avut în vedere pentru „retrogradarea” unor comune, ci doar pentru înfiinţarea altora noi,

trebuie subliniat că, în momentul de faţă, jumătate din comunele analizate nu îl îndeplinesc

(conform datelor de la Recensământul din 2002): Bruiu (care se află în situaţia cea mai

nefericită, cu o populaţie mai mică de 800 de locuitori), Marpod, Mihăileni, Merghindeal,

Chirpăr şi Brădeni. Toate acestea se regăsesc, evident, şi pe lista comunelor care necesită

măsuri de sprijin şi revitalizare, şi considerăm că asupra lor trebuie acţionat cu prioritate, fiind

totodată şi comunele cu gradul cel mai ridicat de izolare şi, deci, cu şanse mai reduse de a se

dezvolta în raport cu fortificarea axei principale a văii Hârtibaciului.

Este oarecum superfluu ca, în acest context, să amintim şi de posibilitatea înfiinţării de

noi comune. Deşi pentru moment acest lucru nu se impune, în viitor există posibilitatea ca, în

cadrul comunelor cu evoluţie demografică pozitivă (Roşia, Nocrich, şi chiar Iacobeni),

anumite sate să se poată desprinde, formând noi comune. Situaţia cea mai favorabilă în acest

sens se înregistrează în comuna Roşia, unde un sat (Nou) deja are populaţia necesară, de peste

1500 de locuitori, pentru a deveni comună de sine stătătoare. Într-o situaţie similară s-ar putea

afla în viitor satele Caşolţ şi Daia care, dacă vor mai creşte din punct de vedere demografic

40


pentru a depăşi pragul amintit, vor putea forma împreună o comună. În cadrul comunei

Nocrich se poate analiza un caz similar, satele Hosman şi Fofeldea putând, împreună, să

depăşească pragul amintit, dacă vor beneficia de o creştere demografică în următorii ani. Şi în

cadrul comunei Iacobeni, care de asemenea se încadrează în tipul progresiv, cu creştere

numerică moderată a populaţiei, s-ar putea desprinde satele Netuş, Noiştat şi Movile care,

împreună, deţin o populaţie care se apropie numeric de cea necesară.

5.3. Specializarea funcţională şi de habitat a localităţilor

În singurul oraş din zona analizată, Agnita, activităţile dominante trebuie să evolueze

spre o pondere mai ridicată a sectoarelor secundar şi terţiar, în detrimentul sectorului primar,

care încă se menţine cu ponderi ridicate pentru o aşezare urbană. Astfel, Agnita va trebui să-şi

fortifice în primul rând funcţia industrială şi, de asemenea, funcţia de servicii, prin

dezvoltarea comerţului şi diversificarea dotărilor edilitare în localitate. În viitor, oraşul va

trebui să tindă spre funcţii complexe, preponderent industriale şi de servicii.

Localităţile rurale prezintă o paletă mai largă de funcţii, în special datorită localizării

diferenţiate în cadrul bazinului văii Hârtibaciului, respectiv în raport cu distanţa faţă de

centrul urban Agnita şi de alte centre urbane (îndeosebi municipiul Sibiu).

Astfel, în aria de influenţă apropiată a municipiului Sibiu din bazinul inferior al văii

Hârtibaciului, majoritatea localităţilor rurale (Caşolţ, Daia, Roşia, Vurpăr, Nou, Cornăţel,

Hosman) au şi o funcţie rezidenţială, a cărei pondere creşte progresiv de la un an la altul, ca

urmare a numărului mare de sibieni care au ales să locuiască în mediul rural, şi să facă naveta

zilnic spre Sibiu, sau datorită acelora care şi-au construit reşedinţe secundare sau case de

vacanţă în aceste aşezări, şi care, la un moment dat, aleg să se mute definitiv în aceste sate.

Această funcţie rezidenţială, de „aşezare-dormitor”, se adaugă desigur funcţiilor tradiţionale

ale acestor aşezări: funcţia agricolă (în cazul tuturor localităţilor menţionate) şi funcţia de

servicii (prezentă în cadrul satului Roşia).

Pentru aşezările situate la mai mare distanţă de municipiul Sibiu se evidenţiază în

primul rând funcţia agricolă, care trebuie să rămână şi pe viitor cea fundamentală, pentru

asigurarea hranei locuitorilor şi în vederea alimentării pieţelor urbane cu bunuri şi produse

agricole. Pentru aceasta este însă necesară consolidarea şi dezvoltarea sectorului primar,

pentru a asigura în continuare subzistenţa populaţiei la standarde cât mai ridicate. Totodată,

este de dorit ca agricultura, prin anumite ramuri (pomicultură, creşterea animalelor, etc), să

devină competitivă pe piaţa locală şi regională.

În afară de funcţia agricolă, anumite aşezări rurale trebuie să se specializeze şi să

deţină şi alte funcţii, complementare celei agricole. Este vorba despre funcţii industriale şi de

servicii. Astfel, localitatea Nocrich trebuie să-şi consolideze statutul de centru supracomunal,

şi, în acest sens, este de dorit ca ambele sectoare, atât cel secundar, cât şi cel terţiar, să deţină

o pondere progresiv mai importantă în structura activităţilor economice desfăşurate. Există în

acest sens premise îmbucurătoare, pentru ca localitatea Nocrich să poată evolua spre o aşezare

rurală cu funcţii agricole, industriale şi de servicii. În apropierea sa, alte două centre de

comună, Alţâna şi Marpod, deţin momentan o funcţie industrială incipientă, care la rândul său

trebuie încurajată şi susţinută, pentru ca aceste două localităţi să avanseze pe plan economicosocial

şi totodată în cadrul sistemului de aşezări al văii Hârtibaciului. De asemenea, în bazinul

superior al Hârtibaciului, localitatea Iacobeni trebuie să îşi fortifice funcţia de servicii, pentru

o mai bună deservire a localităţilor rurale din acest areal.

5.4. Asigurarea necesarului de locuinţe în perspectiva anului 2020

41


Analizând prognozele demografice şi dinamica din ultimii ani a spaţiului locativ din

localităţile mărginene, am realizat o prognoză vizând necesarul de locuinţe noi în perspectiva

anului 2020. Aşadar, am identificat arealul din bazinul inferior al văii Hârtibaciului, respectiv

din imediata vecinătate a municipiului Sibiu, ca având dinamica cea mai remarcabilă în

ultimii ani. Din acest motiv, am considerat că, până în anul 2020, va fi nevoie de un număr

mai mare de 100 de locuinţe noi în următoarele unităţi administrativ-teritoriale: comunele

Roşia şi Vurpăr, la care se adaugă evident şi oraşul Agnita, ca principal centru polarizator al

întregii regiuni, şi unde se va înregistra şi cererea cea mai semnificativă de locuinţe.

În categoria unităţilor administrativ-teritoriale unde va fi nevoie de un număr mediu de

locuinţe noi, între 50 şi 100, am inclus doar două comune, Nocrich şi Iacobeni. Acestea se vor

caracteriza printr-o dinamică moderată a construcţiilor de noi locuinţe, ca urmare a localizării

lor favorabile, pe axa principală de dezvoltare a regiunii, şi a încadrării lor demografice în

tipul progresiv, cu creştere numerică moderată.

În cele din urmă, tuturor celorlalte comune le este specifică o dinamică redusă a

construcţiilor de noi locuinţe, cel puţin în perioada actuală, şi anticipăm că, în perspectiva

anului 2020, va fi nevoie de un număr mai mic de 50 de locuinţe noi.

5.5. Modernizarea şi diversificarea dotărilor şi infrastructurii edilitare

În vederea respectării principiului dezvoltării durabile a localităţilor, este necesară

protejarea echilibrului convenţional dintre mediul natural şi cel construit, conservarea şi

încurajarea stilului tradiţional de construcţie, în cazul tuturor localităţilor.

Principalul obiectiv fiind acela de creştere a calităţii vieţii, se impune înlăturarea

deficienţelor în ceea ce priveşte reţelele edilitare (electricitate, gaz, apă, canalizare, telefonie).

Remarcăm în acest sens că unele aşezări nu dispun de toate reţelele edilitare amintite, şi că

introducerea sau extinderea acestora reprezintă proiecte prioritare pentru majoritatea

localităţilor de pe valea Hârtibaciului.

De asemenea, este necesară îmbunătăţirea condiţiilor de locuire la nivelul

gospodăriilor, îndeosebi în satele mai sărace sau cu un fond locativ vechi şi în degradare

(Gherdeal, Vecerd, Ghijasa de Jos, Moardăş, Săsăuş, Ţeline, etc), prin sprijinirea şi chiar

impunerea adoptării unor soluţii constructive moderne, fiabile, şi care să se încadreze în

spiritul şi tradiţia locului.

Este absolut necesară şi îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală, educaţie şi

cultură. În acest sens, este de dorit ca fondurile naţionale şi europene destinate acestor

sectoare să fie utilizate cât mai judicios, pentru întreţinerea unităţilor medicale, educaţionale

şi culturale existente, precum şi pentru realizarea altor obiective. Astfel, din punct de vedere

al serviciilor medicale, se constată că doar oraşul Agnita beneficiază de un spital orăşenesc.

Propunem, în acest sens, înfiinţarea de centre de sănătate şi în localităţile Roşia şi Iacobeni,

pentru deservirea în bune condiţii a populaţiei din bazinul inferior, respectiv cel superior, al

văii Hârtibaciului. De asemenea, sunt necesare farmacii sau puncte farmaceutice, atât în

oraşul Agnita, cât şi în majoritatea centrelor de comună (Bâghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr,

Iacobeni, Marpod, Merghindeal şi Mihăileni). În comuna Mihăileni este necesară înfiinţarea

unui cabinet medical, care să deservească locuitorii comunei. În fine, multe din fostele

dispensare medicale (actualele cabinete medicale de familie) necesită lucrări de renovare şi

chiar extindere, iar în unele sate (Stejărişu, Dealu Frumos, Ruja, Coveş, Pelişor, Vărd, etc)

trebuie găsite clădiri care să funcţioneze ca şi cabinete medicale (puncte sanitare), atunci când

medicul de familie din centrul de comună se deplasează, odată sau de două ori pe săptămână,

în sat, şi care, în perspectivă, pot să devină cabinete medicale de sine stătătoare. Trebuie avută

în vedere şi acordarea de facilităţi medicilor care ar dori să-şi stabilească domiciliul în satul

respectiv. Totodată, trebuie avută în vedere înfiinţarea de cabinete stomatologice în

42


majoritatea centrelor de comună (Alţâna, Chirpăr, Bruiu, Marpod, Mihăileni, Brădeni, etc),

unde acestea nu există.

Reţeaua şcolară trebuie amplificată, modernizată şi diversificată. Astfel, propunem ca

oraşul Agnita să beneficieze de o extensie universitară cu profil agricol, care să pregătească

specialişti în acest domeniu, fundamental pentru locuitorii văii Hârtibaciului. De asemenea,

avansăm ideea transformării şi avansării actualelor şcoli de arte şi meserii din Roşia, Nocrich

şi Iacobeni la statutul de grup şcolar, având astfel şi clase de liceu teoretic (sau cu specializare

tehnologică), alături de clasele cu profil profesional. În ceea ce priveşte organizarea

învăţământului la nivelul şcolilor primare şi generale, principala problemă o reprezintă

asigurarea transportului elevilor de la domiciliu spre cea mai apropiată şcoală, şi eventuala

reînfiinţare a unor şcoli, care în trecut au fost comasate datorită eficienţei reduse sau

numărului redus de elevi.

Dotările culturale – muzee, case de cultură, cămine culturale, biblioteci - trebuie

renovate şi modernizate, în raport cu cerinţele actuale. Oraşul Agnita trebuie să-şi diversifice

oferta culturală, prin organizarea regulată de manifestări artistice, proiecţii de filme, concerte,

festivaluri, sau aducerea unor trupe de teatru. De asemenea, vechiul cinematograf (care

momentan nu mai funcţionează) ar putea fi redeschis şi eficientizat prin introducerea noilor

tehnologii din cinematografie privind imaginea (3D), lumina şi sunetul (surround), care ar

putea readuce publicul în sala de cinema. În mai multe localităţi rurale, căminele culturale

necesită lucrări de modernizare sau renovare. În cele din urmă, atât bibliotecile publice, cât şi

cele şcolare, trebuie să fie mereu „alimentate” cu cărţi de interes general sau specific (şcolar),

desigur şi în funcţie de bugetul disponibil al Bibliotecii Judeţene, de care depind, sau al

unităţilor şcolare respective.

Deosebit de importante sunt şi obiectivele cu destinaţie sportivă sau de recreere. În

acest sens, menţionăm că aceste activităţi au cunoscut un declin semnificativ în ultimele

decenii. Trebuie avută în vedere dezvoltarea infrastructurii stadionului din Agnita, pentru a fi

omologat cel puţin la nivelul ligii a 3-a (deocamdată echipa evoluând în liga a 4-a), prin

repararea vestiarelor, realizarea aducţiunii de apă, punerea în funcţiune a instalaţiilor sanitare,

rezolvarea iluminatului, executarea de lucrări de igienizare şi de reparaţii a tribunelor.

Totodată, este de dorit şi amenajarea corespunzătoare a terenurilor de fotbal din localităţile

rurale, în vederea participării echipelor locale în competiţiile judeţene. De asemenea, trebuie

avută în vedere construcţia sau menţinerea sălilor de sport construite în ultimii ani. În

principal, în sălile de sport îşi desfăşoară activitatea elevii în cadrul programului de

învăţământ, dar trebuie încurajată şi prezenţa tinerilor şi adulţilor, şi eventuala reactivare a

unor ramuri sportive deosebit de populare şi cu rezultate semnificative în trecut (handbal,

volei, popice). Totodată, repunerea în funcţiune a unor baze sportive (de exemplu, popicăria

din Agnita, şi eventuala sa transformare în sală de bowling) ar putea aduce beneficii

investitorilor, drept consecinţă a numărului tot mai mare de persoane care doresc să practice

activităţi sau jocuri sportive, în scopuri recreative.

În ceea ce priveşte infrastructura de transport, se vor intensifica eforturile de realizare

a obiectivului naţional de pietruire a tuturor drumurilor comunale, de modernizare a tramei

stradale din fiecare localitate, prin adoptarea unor soluţii tehnice viabile şi durabile, precum şi

realizarea de trotuare pentru traficul pietonal.

2.1.4. Infrastructura tehnică a teritoriului

OBIECTIV STRATEGIC 6. Asigurarea infrastructurii de bază şi conexe şi a

condiţiilor necesare pentru dezvoltarea durabilă a economiei şi îmbunătăţirea calităţii

vieţii

43


Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 6

6.1. Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin gestionarea resurselor de apă existente, a

asigurării necesarului de apă şi dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă

Îmbunătăţirea calităţii vieţii, valorificarea resurselor locale şi creşterea productivităţii

agricole din arealul studiat impun cu acuitate suplimentarea resurselor de apă locale cu cele

din regiunile limitrofe şi găsirea variantelor optime de realizare a acestui obiectiv major.

Dezvoltarea durabilă a acestei regiuni este condiţionată de crearea unui sistem adecvat de

alimentare cu apă.

Realizarea acestui deziderat necesită cunoaşterea detaliată a trăsăturilor cantitative şi

calitative a resurselor de apă autohtone, a situaţiei actuale privind disponibilul de apă a

surselor alohtone, a sistemelor locale şi zonale de distribuţie a apei, precum şi a cerinţelor de

apă solicitate de toate categoriile de folosinţe din spaţiul cercetat.

a). Situaţia actuală privind alimentarea cu apă

În analiza situaţiei actuale s-a urmărit capacitatea surselor de alimentare alohtone,

sistemele şi reţelele de distribuţie a apei, necesarul de apă şi disfuncţionalităţile care apar.

Datorită trăsăturilor lor cantitative şi calitative, resursele de apă autohtone sunt

utilizate numai în sisteme locale de alimentare cu apă, neputând asigura necesarul de apă

pentru realizarea unor sisteme zonale. În prezent se poate vorbi doar de un singur sistem

zonal şi anume cel de alimentare cu apă a oraşului Agnita, care apelează la surse alohtone.

Celelalte localităţi din arealul studiat se alimentează din surse de apă locale.

b). Sisteme zonale de alimentare cu apă

În această categorie se include sistemul de alimentare cu apă a oraşului Agnita

realizat din anul 1990, având ca sursă apa captată printr-un sistem de trei drenuri amplasate la

confluenţa râului Laiţa cu râul Bâlea. Conducta de aducţiune in lungime de 36 km străbate

localităţile Cârţişoara si Cârţa în partea stângă a râului Cârţişoara după care subtraversează

râul Olt străbătând ulterior localităţile Noul Român, Săsăuş şi Chirpăr, apa fiind recepţionată

de o staţie de pompare amplasată în apropierea localităţii Veseud.

Conducta de aducţiune subtraversează râul Olt pe tronsonul Cârţa – Noul Roman ( L

= 80 m, h = 3 m ), pârâurile Nou pe tronsonul Nou Roman – Săsăuş ( L = 55 m, h = 2,5 m ) şi

Săsăuş pe tronsonul Chirpar – Vard (L = 15 m, h = 2,0 m). De asemenea, în zona localităţii

Cârţa exista o supratraversare a pârâului Carţişoara în (L = 100 m, H = 1 m deasupra

nivelului apei).

În cadrul staţiei de pompare, apa este preluată de un rezervor cilindric semiîngropat cu

un volum de 43 mc. Staţia de pompare asigură transportul apei captate spre staţia de tratare

amplasată pe dealul Vardului. Staţia de pompare este echipată cu un număr de cinci

electropompe cu următoarele caracteristici: Q = 75 – 192 mc/h ; h = 84 – 110 mc/A ; P = 45 –

75 kw.

După tratare, apa este înmagazinată într-un rezervor cu capacitatea de 2500 mc, de

unde este distribuită gravitaţional în reţea. Reţeaua de distribuţie este confecţionată din tuburi

de oţel cu Dn = 100 – 250 mm şi are o lungime de 20,95 km. Nu există reţea separată de

alimentare cu apă tehnologică, agenţii economici utilizând în procesele tehnologice apa

potabilă.

Volumul intangibil este de 50 mc, constituit în rezervorul de înmagazinare apa potabilă

de 2500 mc. Timpul de refacere a rezervei de incendiu este de 0,26 ore. Volumele şi debitele de

apă autorizate sunt trecute în tabelul 4.

Tabelul 4. Volume şi debite de apă autorizate

44


Debit m 3 l / s anual mii m 3

Zilnic maxim 6912 80 2523

Zilnic mediu 5616 65 2050

Zilnic minim 4324 50 1578

Funcţionarea este permanentă ( 365 zile/an si de 24 ore/zi ), iar asigurarea cu apă a

folosinţei se face în regim nominal: Vmed. zilnic = 5616 m 3 ; Vanual = 2050 mii m 3 .

Apele uzate din oraşul Agnita sunt deversate în doua colectoare principale, unul pentru

apele uzate menajere, iar altul pentru ape uzate industriale şi menajere din partea veche a

oraşului.

Reţeaua de canalizare existentă este alcătuită din tuburi de beton cu Dn = 200 – 600

mm. Apele uzate sunt evacuate direct în râul Hârtibaciu prin intermediul a două guri de

evacuare după trecerea lor prin doua decantoare (nefuncţionale). Lungimea colectoarelor este de

16,45 km.

Apele pluviale sunt colectate prin intermediul reţelei de canalizare din tuburi de beton

cu Dn = 300 mm, evacuarea acestora realizându-se direct în râul Hârtibaciu după trecerea lor în

prealabil printr-un decantor (nefuncţional). Lungimea totala a reţelei de canalizare pluviala este

de 3,8 km.

Este prevăzută construirea de noi colectoare şi extinderea reţelei de canalizare cu

lungimea totală de 4080 m din conducte de PVC cu diametre cuprinse între 300 şi 500 mm.

Se propune realizarea unei staţii de epurare mecano – biologică cu capacitatea orară

maximă de 444 m 3 , propusă a fi amplasată în partea aval a oraşului pe malul stâng al râului

Hârtibaciu.

c). Sisteme locale de alimentare cu apă

Acestea folosesc resursele de apă subterană fie direct de la sursă (fântâni, izvoare,

puţuri), fie prin reţele centrale de distribuire. Primului subtip îi aparţin majoritatea

localităţilor, iar cel de al doilea include localităţile în care alimentarea cu apă se face direct

din fântâni şi izvoare şi parţial prin sisteme centralizate.

d). Necesarul de apă actual

Elementele principale de care s-a ţinut seamă în evaluarea necesarului de apă actual

au fost numărul de locuitori, animalele mari şi mici, specificul economic şi dotările socialedilitare

ale localităţilor. În determinarea necesarului de apă pentru populaţie s-au luat în

calcul trei variante corespunzătoare următoarelor consumuri specifice: 65l/loc.zi, 110 l/loc.zi

şi 195 l/loc.zi.

m3/an

9000

8000

7000

6000

5000

45

Fig. 1. Comparaţie între necesarul de apă total şi

cel evaluat pentru populaţie

4000

e). Necesarul de apă total

3000

Volumul de apă necesar pentru

2000

populaţie calculat la nivelul regiunii pentru

1000

0

V1 V2

Populaţie Total

V3

cele trei variante oscilează între 2274 m 3 /an

şi 6822 m 3 /an. Considerăm că dintre cele

trei variante de calcul prezentate, pentru

etapa actuală, corespunde variantei a doua,

conform căreia necesarul de apă pentru populaţie este de 3848 m 3 /an.


Volumul total de apă necesar pentru regiunea cercetată în varianta a doua a fost

evaluat la 5212 m 3 /an, iar pentru varianta a treia la 8186 m 3 /an. Faţă de necesarul de apă

calculat pentru populaţie creşterea este destul de însemnată (fig.1).

f). Necesarul de apă calculat la nivelul sistemelor propuse

Pentru cele trei variante menţionate, necesarul de apă a fost calculat la nivelul celor

trei sisteme zonale propuse (tabelul 5).

Tabelul 5. Variantele necesarului de apă corespunzător sistemelor zonale propuse

Variante ale necesarului de apă (m

Sistemul zonal

3 /an)

Varianta I Varianta II Varianta III

Populaţie Total Populaţie Total Populaţie Total

Cârţişoara – Agnita 1378 2059 2333 3014 4137 4818

Sibiu- Alţâna 831 1451 1406 2026 2491 3111

Copşa Mică- Mihăileni 64 127 109 172 194 257

Total 2274 3638 3848 5212 6822 8186

Indiferent de varianta aleasă, cea mai mare cantitate de apă este solicitată de sistemul

Cârţişoara – Agnita, reprezentând 57% din necesarul total de apă din întreaga regiune.

Volume mai reduse de apă sunt solicitate de sistemul Sibiu-Alţâna, reprezentând 40%

din necesarul total, iar un volum foarte redus este solicitat de sistemul Copşa Mică-Mihăileni.

Necesarul de apă pentru populaţie deţine ponderea din volumul total de apă solicitat în

cele trei sisteme, reprezentând între 62,5% din total în varianta I, respectiv 83,3% în varianta

a II-a.

Analizând situaţia la nivelul celor trei subsisteme rezultă în cadrul sistemului

Cârţişoara-Agnita sunt solicitate cele mai mari cantităţi de apă pentru populaţie, reprezentând

61% din total. În acest sistem se include oraşul Agnita cu cel mai mare necesar de apă.

Urmează ca pondere sistemul Sibiu-Alţâna cu 36%, iar la distanţă foarte mare sistemul Copşa

Mică – Mihăileni, cu 3% (fig. 3).

Din analiza necesarului de apă evaluat la nivelul comunelor din regiunea studiată se

remarcă că valorile procentuale cele mai mari (între 9% şi 21%) le deţin comunele Roşia,

Nocrih, Iacobeni, Vurpăr şi Bârghiş, după care urmează un alt grup de comune cu ponderi

între 5% şi 7% (Alţâna, Chirpăr, Brădeni şi Merghindeal). Cele mai mici ponderi, cuprinse

între 3% şi 5% , le deţin comunele Merghindeal şi Bruiu.

g). Disfuncţionalităţi în alimentarea cu apă

Analiza caracteristicilor cantitative şi calitative ale resurselor de apă autohtone, a

capacităţii actuale şi disponibilităţilor de apă potabilă de care dispun sursele limitrofe regiunii

studiate, precum şi a sistemelor actuale de alimentare pune în evidenţă existenţa unor

disfuncţionalităţi de ordin cantitativ, calitativ spaţial, economic, edilitar etc.

Prima disfuncţionalitate este de ordin cantitativ deoarece regiunea nu dispune de

cantităţi însemnate de resurse de apă. Astfel, potenţialul teoretic al resurselor de apă al

regiunii studiate a fost evaluat la 159,8 milioane m 3 /an, din care în jur de două treimi revin

apelor de suprafaţă, iar diferenţa de o treime revine celor subterane.

Intervin şi disfuncţionalităţi de ordin temporo-spaţial. Astfel, repartiţia resurselor de

apă nu este uniformă în timp şi spaţiu. Astfel, pârâurile transportă volume ridicate primăvara

(40 – 42 % din volumul anual) şi minime toamna (11-13,5 % ). În profil multianual există

variaţii foarte mari ale cantităţilor de apă transportate de pâraie. Spre exemplu, valorile

coeficientului de variaţie anual sunt foarte ridicate (0,5 – 0,6).

Debitele utilizabile sub aspect cantitativ se întâlnesc în apropiere de vărsarea

pârâurilor în colectorii principali situaţi la periferia sudică a regiunii studiate.

46


Apele freatice rămân singurele surse de alimentare cu apă a localităţilor, însă în

numeroase cazuri nu cu calităţi corespunzătoare şi nu dispun de cantităţi însemnate de apă,

care să asigure alimentarea în sisteme zonale.

O altă disfuncţionalitate de ordin spaţial constă în faptul că principalele surse posibile

de alimentare cu apă se află la anumite distanţe faţă de regiunea studiată, satisfăcând şi

cerinţele altor folosinţe. De asemenea, dispersia aşezărilor faţă de colectorii principali

constituie o altă disfuncţionalitate de ordin spaţial.

h). Soluţii alternative de alimentare cu apă

Soluţiile alternative de alimentare cu apă a localităţilor din regiunea studiată au fost

analizate pe baza mai multor criterii: raportul dintre disponibilul autohton şi cerinţele de apă

calculate în varianta a doua; disponibilul de apă din regiunile limitrofe; viabilitatea, poziţia şi

gradul de accesibilitate al localităţilor; dispunerea în spaţiu a unităţilor administrative şi

surselor de apă; posibilităţi de valorificare economică a resurselor proprii etc.

Poziţia prielnică a unor aşezări faţă de orientarea conductelor din cuprinsul sistemelor

propuse a influenţat pozitiv luarea unor decizii.

În alegerea soluţiilor pot să intervină şi alte criterii de care va trebui să se ţină seama:

costul apei în etapele de desfăşurare a lucrărilor, veniturile populaţiei, comportamentul

locuitorilor din regiunea studiată etc.

Din analiza criteriilor menţionate s-au desprins mai multe variante de alimentare a

localităţilor din regiunea studiată.

i). Sisteme locale de alimentare din surse autohtone

Varianta propusă are în vedere gospodărirea judicioasă a resurselor de apă freatice de

calitate bună şi cu debite satisfăcătoare pentru o alimentare centralizată, cu rezervoare şi

distribuţia apei prin cişmele. În această categorie se includ localităţile cu grad de accesibilitate

redus faţă de aducţiunile propuse. Se conturează mai multe areale cu asemenea localităţi, din

care unele dispun de resurse autohtone suficiente pentru a satisface cerinţele solicitate.

În categoria sistemelor locale se includ o serie de localităţi din bazinele superior

(Ţeline, Stejărişu, Movile etc.), mijlociu (Bârghiş, Apoş, Pelişor, Zlagna, Beneşti) şi inferior

(Hoşman, Marpod, Nocrih, Ghijasa de Sus, Ghijasa de Jos, Ţichindeal, Fofeledea etc.) al

Hârtibaciului, precum şi altele din bazinele Pârâului Nou (Chirpăt, Bruiu, Gherdeal) şi Calvei

(Moardăş, Şalcău).

j). Sisteme zonale de alimentare cu apă din surse alohtone limitrofe

Sistemele zonale utilizează apa provenită din regiunile limitrofe arealului studiat şi

deservesc mai multe localităţi. Prin intermediul sistemelor zonale propuse se vor putea deservi

în cele trei etape de execuţie centrele de comună şi numeroase sate componente.

În funcţie de dispunerea surselor de alimentare şi a arealelor deservite au fost

delimitate trei sisteme zonale: Cârţişoara-Agnita; Sibiu – Alţâna; Copşa Mică – Mihăileni.

Sistemul de alimentare zonală Cârţişoara-Agnita prin areal, număr de locuitori şi

de localităţi deservite, este cel mai extins şi complex. În cadrul acestui sistem în prima etapă,

prin prelungirea magistralei până la Brădeni, se vor putea racorda centrele de comună Brădeni

şi Iacobeni, precum şi sate componente (Netuş, Noiştad etc.). În cea de-a doua etapă, prin

mărirea capacităţii sursei, se vor putea racorda şi alte centre de comună şi sate aflate pe

magistrală.

Sistemul Sibiu – Alţâna este al doilea ca areal de deservire. În prima etapă de

execuţie se vor putea alimenta localităţile din vecinătatea Sibiului (Cornăţel şi Roşia), iar în

cea de-a doua şi alte localităţi de pe văile Hârtibaciului şi Zăvoiului.

Sistemul Copşa Mică – Mihăileni deserveşte un număr redus de localităţi din bazinul

Calvei şi, ca urmare, este propus pentru execuţie într-o ultimă etapă.

Obiective punctuale şi măsuri de amenajare aferente direcţiei de dezvoltare 6.1.

47


Că măsuri şi soluţii pentru atingerea obiectivului întrevedem:

6.1.1. Asigurarea pentru întreaga regiune a surselor de alimentare cu apă în

cantitatea şi la calitatea impusă de standardele europene

Generalizarea alimentării cu apă în sistem centralizat a tuturor localităţilor şi

majorităţii absolute a gospodăriilor, precum şi creşterea necesarului de apă reclamat de

economie (turism, agricultură, industrie) impune o gospodărire superioară a resurselor de apă

ale judeţului, respectiv realizarea unor acumulări şi aducţiuni care să conducă la realizarea

dezideratului propus. În acest sens propunem:

optimizarea parametrilor funcţionali ai sistemului actual de drenuri Laiţa-Bâlea în

sensul asigurării unui debit suplimentar în sistem de 500 l/s şi acoperirea

necesarului de apă a oraşului Agnita şi localităţilor situate în partea estică şi

centrală a Văii Hârtibaciului;

optimizarea funcţionării acumulărilor hidrologice cu funcţie complexă de la Retiş

şi Beneşti (alimentare cu apă locală, irigaţii, turism) pentru a reduce consumul de

apă din sistemul Bâlea.

realizarea unei acumulări cu funcţie complexă amonte de Cheile Mihăileni.

6.2.2. Înfiinţarea, extinderea şi execuţia reţelei de alimentare cu apă

Reţeaua de alimentare cu apă potabilă reprezintă unul din atributele unei vieţi

civilizate prin sporirea confortului de locuire. Pentru Valea Hârtibaciului, exceptând oraşul

Agnita şi unele aşezări rurale aflate pe traseul conductei Bâlea-Agnita, majoritatea

localităţilor nu beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat.

La nivelul regiunii analizate, în următoarele localităţi sunt necesare lucrări de

înfiinţare, extindere şi execuţie a reţelei de alimentare cu apă: Alţâna, Bârghiş, Brădeni,

Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Mergindeal, Mihăileni, Nocrich, Roşia, Vurpăr cu

localităţile aparţinătoare.

6.2.3. Înfiinţarea şi execuţia reţelei de canalizare şi staţii de epurare

Reţeaua de canalizare reprezintă componenta secundară obligatorie a sistemului de

alimentare cu apă. Acesta are rolul de a prelua apele menajere şi a le transfera spre staţia de

epurare de unde acestea sunt deversate în emisarii naturali. În caz contrar, deversarea directă

în mediu a apelor menajere aduce grave prejudicii mediului ambiant şi determină scăderea

confortului de locuire. Implementarea reţelei de canalizare reprezintă o prioritate pentru

dezvoltarea localităţilor din Valea Hârtibaciului după cum urmează; Alţâna, Bârghiş, Brădeni,

Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Mergindeal, Mihăileni, Nocrich, Roşia, Vurpăr cu

localităţile aparţinătoare.

Operatorul regional S.C. „Apa Târnavei Mari” S.A. Mediaş beneficiază de asistenţă

financiară nerambursabilă acordată prin POS Mediu pentru perioada 2007–2013. Finanţarea

nerambursabilă este acordată pentru implementarea proiectului nr. CCI 2007 RO 161 PR 005:

„Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita,

Dumbrăveni, judeţul Sibiu”, conform Deciziei de Aprobare nr.C(2008)2433/09.07.2008 a

Comisiei Europene, a Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1451 din

17.11.2008 şi a Contractului de Finanţare nr. 91950, încheiat la data de 28.11.2008, între

Autoritatea de Management – POS Mediu şi S.C. „Apa Târnavei Mari” S.A. În cadrul acestui

proiect există 3 contracte care sunt în diverse faze de aplicare în arealul de proiect:

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a apei şi de canalizare menajeră în

oraşul Agnita prin contribuţia Uniunii Europene prin Fondul de Coeziune. Acest contract

48


prevede reabilitarea rețelei de apă din Agnita pe lungimea de 6969 m, reabilitarea a două

rezervoare de înmagazinare apă potabilă, reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare

menajeră pe o lungime de 11947 m.

Surse de apă, staţii de tratare şi conducte de aducţiune în oraşul Agnita prin contribuţia

Uniunii Europene prin Fondul de Coeziune. Acest contract are ca obiective construirea unei

conducte de aducţiune de lungime 35 km de la Staţia de Tratare – Arpăşel la rezervorul din

Agnita şi construirea unei noi Staţii de Tratare la Arpăşel.

Staţie de epurare în oraşul Agnita prin contribuţia Uniunii Europene prin Fondul de

Coeziune. Acest contract are ca obiectiv construirea unei Staţii de Epurare la Agnita (p.e.

9500).

Actori implicaţi/responsabili:

Consiliul Judeţean, ADR Centru, Consiliile Locale: Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu,

Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Mergindeal, Mihăileni, Nocrich, Roşia, Vurpăr

Termen de realizare: 2009-2015

6.2. Creşterea gradului de accesibilitate a judeţului prin edificarea unui sistem de căi

de transport modern şi integrat

Contextul regional şi judeţean al dezvoltării spaţiale şi sociale

Pentru perioada de programare 2009-2013, obiectivul operaţional al procesului de

planificare regional statuat în documentul de lucru redat mai jos este reducerea decalajelor

existente dintre Regiunea Centru şi regiunile mai dezvoltate a României, precum şi a

decalajelor evidente din interiorul regiunii. De asemenea, se remarcă o conştientizare mai

puternică a necesităţii concentrării pe acele acţiuni de natură să creeze avantaje competitive

pentru regiune.

Din partea autorilor proiectului de faţă au fost identificate mai multe dileme

importante care îngreunează conturarea unui model de dezvoltare a Regiunii:

dileme orizontale: focalizarea asupra creşterii economice sau orientarea spre

rezolvarea problemelor sociale şi de mediu;

dileme teritoriale: adoptarea unui model de dezvoltare teritorială policentrică sau a

unuia monocentric;

dileme sectoriale: orientarea spre specializarea funcţională în continuare a

Regiunii, mai ales în domeniul energetic sau promovarea diversificării economiei

acesteia.

OPŢIUNEA STRATEGICĂ REGIONALĂ: Crearea unui mediu economic

regional competitiv la nivel European care să ducă la reducerea disparităţilor inra şi

interregionale şi la creşterea standardului de viaţă a locuitorilor regiunii.

Această opţiune presupune susţinerea dezvoltării în jurul unei reţele de poli de

dezvoltare. Acest lucru presupune:

identificarea reţelei de centre de influenţă care să fie susţinute pentru a-şi

consolida sau a prelua rolul de poli de dezvoltare;

îndreptarea prioritară a resurselor pentru consolidarea rolului de poli de dezvoltare,

în primul rând în acele activităţi menite să asigure servicii populaţiei sau

economiilor locale din zonele lor de influenţă;

49


îndreptarea prioritară a resurselor de dezvoltare rurală către acele intervenţii care

favorizează dezvoltarea legăturii rural-urban, astfel încât cele două spaţii să se

susţină reciproc în procesul de dezvoltare.

Obiectivele specifice ale opţiunii strategice regionale sunt:

creşterea atractivităţii economice a regiunii prin sprijinirea inovării şi a dezvoltării

sectoarelor cu productivitate ridicată, care utilizează resurse locale;

îmbunătăţirea calităţii pregătirii resurselor umane din regiune prin crearea

condiţiilor pentru facilitarea accesului la educaţie, ocupare şi integrare socială a

grupurilor dezavantajate;

creşterea accesibilităţii regiunii prin modernizarea şi crearea infrastructurii

necesare dezvoltării activităţilor economice, a activităţilor de cercetare-inovare şi

transfer tehnologic;

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei din mediul rural prin sprijinirea

dezvoltării de activităţi economice durabile.

1.1. Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru pentru perioada 2007-2013 1

PRIORITATEA I: Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport,

mediu, utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de

comunicaţii etc.)

Dezvoltarea economică regională durabilă are ca suport o bună infrastructură de

transport pentru a deservi toate sectoarele economice, pentru a facilita accesul şi comunicaţiile

în Regiune. Calitatea proastă a infrastructurii sau chiar lipsa acesteia împiedică dezvoltarea

multor localităţi şi se constituie într-o cauză principală pentru rămânerea în urmă a acestora.

Reţeaua inadecvată de drumuri în anumite zone şi accesul dificil către acestea reduc

mobilitatea populaţiei, disponibilitatea bunurilor de consum şi a serviciilor, oportunităţile

pentru angajare, funcţiile economice şi sociale ale comunităţilor şi implicit coeziunea internă

a acestora. Sprijinul financiar pentru investiţii în infrastructură şi îmbunătăţirea mediului

comunităţii conduc la creşterea activităţilor economice şi sociale, intensificarea relaţiilor şi,

prin aceasta, valorificarea potenţialului neexploatat.

Crearea sau îmbunătăţirea unei reţele de drumuri sunt cerinţe fundamentale pentru

dezvoltarea economiei regionale. Finanţarea va contribui la îmbunătăţirea accesului spre

zonele dezavantajate care au potenţial de dezvoltare, către cele industriale şi turistice pentru a

maximiza valorificarea potenţialului acestora.

Dezvoltarea economică regională durabilă nu poate fi concepută decât într-un sistem

integrat care să cuprindă sectoarele economice, infrastructura de transport şi comunicaţii şi

activităţile administrative şi sociale.

Dezvoltarea şi diversificarea industriei, îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice şi

dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict condiţionate de modernizarea şi dezvoltarea cu

prioritate a infrastructurii de transport şi comunicaţii.

Pentru facilitarea schimburilor comerciale cu implicaţii directe asupra atragerii

investitorilor străini şi pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice din regiune se are în

vedere asigurarea accesibilităţii la reţeaua aeriană, feroviară şi rutieră prin dezvoltarea şi

modernizarea aeroporturilor existente, modernizarea căilor rutiere şi extinderea reţelelor

telefonice la nivelul tuturor localităţilor prin utilizarea de tehnologii adecvate.

1 Din conţinutul Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru pentru perioada 2007-2013 vor fi prezentate în extens-o doar priorităţile şi măsurile

care vizează infrastructura teritorială. Celelealte priorităţi şi măsuri vor fi trecute doar în revistă urmând să fie reliefate la celelalte capitole

specifice.

50


Intervenţiile în sensul îmbunătăţirii infrastructurii, îmbunătăţirii accesului la facilităţi

publice şi regenerarea mediului comun se impun mai ales în zonele rămase în urmă din punct

de vedere al dezvoltării economice.

Vor fi susţinute financiar studii prin care să fie identificate arterele de transport cu

impact maxim în dezvoltarea economică a regiunii care să uşureze schimburile de produse şi

servicii şi prin modernizarea cu prioritate a căilor de acces spre zonele cu impact economic şi

spre staţiunile şi zonele turistice. Se va acorda susţinere financiară pentru sprijinirea unor

lucrări atât din sfera infrastructurii de transport şi comunicaţii cât şi a infrastructurii din

domeniul social.

Prin îmbunătăţirea infrastructurii va creşte atractivitatea regiunii pentru investitori.

Potenţialul economic al regiunii va creşte, vor fi facilitate legăturile între centrele de

importanţă regională, se va îmbunătăţi statutul ariilor urbane dezavantajate. Toate acestea vor

conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi vor ajuta la construirea unui mediu comun atractiv

mai ales în zonele rămase în urmă. În mod concret se va urmări:

asigurarea accesibilităţii optime a populaţiei la reţeaua de transport aerian,

feroviar şi rutier;

dezvoltarea reţelelor de comunicaţii în corelaţie cu politica de dezvoltare a

serviciilor din regiune;

crearea premiselor necesare diversificării ofertei industriale şi de servicii şi a

intensificării schimburilor comerciale interne şi internaţionale;

armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apei potabile, a tratării

apelor menajare, gestionării deşeurilor;

modernizarea şi reabilitarea infrastructurii sistemului educaţional, social şi de

sănătate.

Obiective:

îmbunătăţirea accesibilităţii spre zonele şi centrele cu potenţial economic care

înregistrează întârzieri în dezvoltare;

îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele urbane prin crearea şi modernizarea

infrastructurii de utilităţi;

îmbunătăţirea serviciilor de sănătate, serviciilor sociale şi a accesului la educaţie

şi pregătire profesională.

Rezultate aşteptate :

cadrul favorabil atragerii de investiţii şi implicit crearea de noi locuri de muncă

sustenabile;

îmbunătăţirea infrastructurii regionale de transport va duce la crearea de legături

directe şi rapide intre polii economici de dezvoltare şi coridoarele pan-europene

cu efect direct asupra îmbunătăţirii mediului de afaceri;

pe termen lung, îmbunătăţirea infrastructurii de transport va duce la ridicarea

pregătirii şi a mobilităţii populaţiei şi, în consecinţă, a accesului la muncă şi

educaţie;

armonizarea cu standardele europene în domeniul asigurării calităţii apei

potabile, a tratării apelor menajere, are drept scop asigurarea unui standard de

viaţă ridicat al locuitorilor;

implementarea acţiunilor va duce la stimularea parteneriatului între administraţia

publică, ONG-uri şi firmele private în scopul creării unei infrastructuri capabile

să asigure valorificarea deşeurilor prin aplicarea unor tehnologii noi şi

nepoluante;

va creşte numărul de societăţi comerciale specializate în colectarea şi

valorificarea deşeurilor şi implicit se vor crea noi locuri de muncă;

51


acţiunile vor avea şi un efect indirect asupra creşterii gradului de educaţie a

populaţiei în ceea ce priveşte asigurarea unui mediu de viaţă curat şi sănătos;

modernizarea şi reabilitarea infrastructurii sistemului educaţional şi de sănătate în

concordanţă cu nevoile de dezvoltare integrată, economică şi socială, pe termen

mediu şi lung a localităţilor va avea drept rezultat creşterea standardului de viaţă

al locuitorilor;

creşterea rolului instituţiilor de învăţământ în construcţia competivităţii regionale;

îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale în regiune mai ales în zonele cu

rămâneri în urmă;

reducerea inegalităţilor în accesul la servicii de sănătate de calitate şi educaţie.

Măsuri:

1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport;

1.2. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de protecţie a mediului;

1.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate;

Măsura 1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de

transport şi comunicaţii

Obiective specifice:

reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice locale şi regionale, cu scopul de a

crea cadrul favorabil atragerii de investiţii, promovării creşterii economice şi

creării de locuri de muncă sustenabile;

îmbunătăţirea infrastructurii regionale de transport dintre polii economici şi

coridoarele pan-europene;

facilitarea accesului la zonele industriale, turistice şi spre zonele izolate din

Regiune.

Tipul intervenţiei: Scheme de sprijin prin granturi

Tipul acţiunii şi aspectul tehnic:

Deficienţa infrastructurii de transport, în particular reţeaua de drumuri, a condus la

pierderea eficienţei economice şi a generat o imagine negativă a zonelor ca localizare pentru

investiţii. Doar 4,2% din drumurile judeţene şi comunale sunt modernizate, faţă de 10,6% la

nivel naţional conform datelor din 2005. Densitatea drumurilor la 100 km 2 din Regiunea

Centru se situează sub media pe ţară: 29,9 km/100 km 2 faţă de 33,5 km/100 km 2 . Există

dificultăţi majore în traficul de mărfuri şi a celui urban în oraşele mari prin lipsa centurilor

ocolitoare (Braşov, Sibiu, Sebeş, Făgăraş, Sacele).

La sfârşitul anului 2005, în Regiunea CENTRU drumurile publice şi străzile orăşeneşti

erau modernizate în proporţie de 23,8%, respectiv 59,3%. În comparaţie cu celelalte regiuni,

gradul de înzestrare a infrastructurii de transport urban de pasageri (nr. Km de linie de

tramvai, troleibuz) plasează Regiunea Centru pe locul VI, respectiv locul I pe ţară în ierarhia

regiunilor, la aceşti indicatori. Nu există o reţea regională propriu-zisa de transport în comun,

cele de la nivel judeţean fiind slab dezvoltate. Există deficite în transport mai ales în legăturile

cu zonele izolate (în special cu zona nord-vestică). Serviciile prestate populaţiei sunt

necorespunzătoare în majoritatea cazurilor, mijloacele de transport utilizate sunt învechite şi

uzate, investiţiile realizate în domeniu au fost destul de reduse în ultimii ani.

Infrastructura de transport va fi susţinută mai ales atunci când se demonstrează

existenţa unei legături clare şi directe cu dezvoltarea economică. Proiectele trebuie să

urmărească nevoile regionale şi locale cu impact cât mai larg, şi vor căuta să dezvolte un larg

parteneriat local/regional sau/şi regional/naţional. Va fi vizată infrastructura din transportul

rutier, feroviar şi aerian din cadrul regiunii „Centru”, atât din mediul urban cât şi din mediul

rural.

52


Pentru ridicarea standardului de viaţă al locuitorilor din mediul rural este important să

se asigure condiţii optime de accesibilitate a populaţiei satelor la reţeaua feroviară, rutieră şi la

sistemele de comunicaţii. În acest context, se intenţionează acordarea de sprijin financiar în

vederea modernizării drumurilor judeţene şi comunale, cu prioritate pentru cele de acces spre

satele şi comunităţile izolate.

Activităţi eligibile:

reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene care fac legătura cu

reţelele naţionale drumuri şi căi ferate, reţelele europene de transport (TEN-T);

reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri locale şi comunale în scopul

creşterii atractivităţii acestora ca locaţii pentru investiţii;

reabilitarea şi modernizarea aeroporturilor regionale/locale;

reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene şi locale care să faciliteze

legăturile între principalele centre urbane, precum între acestea şi arealele

limitrofe, pentru a crea condiţiile de bază care să permită regiunilor rămase în

urmă să atragă fluxuri investiţionale în perioada următoare, în scopul asigurării

unei dezvoltări economice şi teritoriale echilibrate; aceste reţele de drumuri vor

facilita mobilitatea şi accesul populaţiei la locuri de muncă, servicii medicale,

educaţie, cultură, recreere, cât şi fluidizarea transportului de mărfuri;

reabilitarea reţelei de drumuri de interes local pentru eliminarea blocajelor rutiere

şi traversarea, în condiţii de siguranţă, a localităţilor.

Măsura 1.2. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de protecţie a

mediului

Obiective specifice:

asigurarea unui standard de viaţă ridicat pentru locuitorii Regiunii Centru prin

armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apei potabile, a tratării

apelor menajare şi în gestionarea deşeurilor;

implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului;

creşterea oportunităţilor de investiţii în special în domeniul turismului şi a

activităţilor de protecţie a mediului.

Tipul intervenţiei: Scheme de sprijin prin granturi şi credite.

Tipul acţiunii şi aspectul tehnic:

Pentru a răspunde necesităţii fundamentale de a trăi într-un mediu curat şi de a păstra

cadrul natural nepoluat se impun măsuri de conservare, protecţie şi igienizare a mediului prin

retehnologizarea, utilizarea de tehnologii nepoluante şi asanarea zonelor degradate de

obiective industriale cu impact negativ asupra mediului.

În câmpul infrastructurii urbane, lipsa mare a investiţiilor în menţinere şi renovare a

cauzat o rapidă deteriorare în ce priveşte calitatea serviciilor municipale. Administraţiile

locale au preluat responsabilitatea pentru furnizarea apei potabile, tratarea apelor menajere şi

canalizare, dar duc lipsă de resursele financiare necesare şi de instrumentele pentru a accesa

finanţarea.

Instalaţiile de captare şi distribuţie a apei au capacităţi reduse, care determină

discontinuităţi în aprovizionarea unor oraşe. Consumul mediu de apă potabilă/locuitor a

scăzut în Regiunea Centru de la 112,0 m 3 în 1990 la 62,4 m 3 în anul 2005 (media pe ţară fiind

de 50,3 m 3 /locuitor). Doar 63,2% din localităţile Regiunii CENTRU erau alimentate cu apă

potabilă; după lungimea reţelei de apă potabilă Regiunea Centru se situează pe poziţia a IV-a

în rândul celorlalte regiuni.

53


În mediul rural, nivelul de înzestrare a localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apă

potabilă din reţeaua publică, este scăzut. Reţeaua de canalizare publică acoperă doar 116 (din

cele 413) localităţi din Regiune, dintre care 48% sunt municipii şi oraşe.

Din punct de vedere al reţelei de canalizare, Regiunea se situează pe locul al V-lea faţă

de celelalte regiuni. Dacă ne raportăm la reţeaua totală de distribuţie a apei, lungimea reţelei

de canalizare acoperă doar 42% din lungimea acesteia. De aici rezultă faptul că există

numeroase străzi, care deşi au reţele de distribuţie a apei, nu au reţele de canalizare, apele

uzate menajere fiind de cele mai multe ori aruncate la suprafaţa solului, poluând mediul.

Energia termică este distribuită în 22 de localităţi, din care 20 sunt urbane. Numărul

localităţilor în care se distribuie energie termică în sistem centralizat s-a redus în ultimii ani

datorită costurilor ridicate cât şi a găsirii unor soluţii alternative din partea consumatorilor.

În anul 2003, gradul de acoperire cu servicii de salubritate în Regiunea 7 CENTRU a

fost de 63%, cu 86% în mediul urban şi 30% în mediul rural. În anul 2005, 74% din populaţia

regiunii beneficiază de servicii de salubritate (91% în mediul urban şi 48% în mediul rural). O

problemă existentă în mediul urban este insuficienţa recipienţilor stradali de tip coş de gunoi,

fapt care determină un nivel ridicat de dispersie a deşeurilor pe arterele de circulaţie. Analiza

situaţiei depozitelor de deşeuri menajere relevă o serie de aspecte neconcordante în raport cu

standardele europene şi legislaţia naţională, privind gestiunea deşeurilor. În anul 2003 au fost

depozitate 1052630 tone deşeuri în locuri special amenajate, reprezentând 95,7% din

cantitatea totală de deşeuri generate. În mediul rural, dotarea cu mijloace tehnice pentru

desfăşurarea activităţii de salubritate este practic inexistentă. Atât numeric, cât şi ca suprafaţă,

depozitele depăşesc semnificativ limitele admisibile la nivel european.

La nivelul regiunii există în prezent un număr de 49 de depozite urbane neconfrome

care urmează să-şi sisteze activitatea conform HG 349/2005, şi trei depozite conforme la

Sighişoara, Cristian şi Braşov.

Deşeurile industriale reprezintă o problemă importantă pentru regiune, atât prin

cantităţile produse (peste 85% din totalul deşeurilor generate) cât şi datorită diversităţii

compoziţiei. Problema majora o reprezintă depozitarea definitivă a acestora.

Stimularea dezvoltării unor activitati de colectare, reciclare şi valorificare a deşeurilor

este o măsură care, prin efectul produs, realizează o bază de pornire spre crearea unui sistem

economic ecologic.

Prin programele Phare CES se află în curs de finanţare o serie de proiecte pentru

implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor şi în curs de pregătire alte două

proiecte pentru implementarea de sisteme integrate de colectare a deşeurilor în judeţele

Harghita, Covasna şi Alba.

Activităţi eligibile

Proiectele se vor axa pe încurajarea de noi tehnologii:

construirea, reabilitarea, extinderea şi modernizarea sistemului de canalizare în

zonele urbane şi rurale;

construirea, reabilitarea, extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu

apă şi tratare a apelor uzate;

crearea, extinderea şi modernizarea sistemelor de management a deşeurilor în

zonele urbane şi rurale;

construirea, extinderea şi reabilitarea de rampe ecologice pentru deşeurile

industriale;

monitorizarea calităţii apei, aerului şi solului.

1.2. Priorităţile dezvoltării judeţului Sibiu 2007 – 2013 2

2 Din conţinutul Priorităţilor dezvoltării judeţului Sibiu 2007 – 2013 vor fi prezentate în extens-o doar priorităţile şi măsurile care vizează

infrastructura teritorială. Celelealte priorităţi şi măsuri vor fi trecute doar în revistă urmând să fie reliefate la celelalte capitole specifice.

54


1.2.1. Obiectivul strategic general: UTILIZAREA EFICIENTĂ A TUTUROR

RESURSELOR FIZICE ŞI UMANE, PENTRU REALIZAREA UNEI DEZVOLTĂRI

ECONOMICE ŞI SOCIALE DURABILE, CARE SĂ DUCĂ PE TERMEN LUNG LA

CREŞTEREA STANDARDULUI DE VIAŢĂ AL POPULAŢIEI ŞI LA

ARMONIZAREA COEZIUNII ECONOMICE ŞI SOCIALE LA NIVELUL

JUDEŢULUI SIBIU

Orientarea de bază a strategiei o constituie potenţarea punctelor tari ale judeţului în

vederea valorificării oportunităţilor de creştere şi minimizarea efectelor punctelor slabe prin

eliminarea factorilor care blochează dezvoltarea.

În esenţă, prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri care să permită

redresarea economică a judeţului şi îmbunătăţirea situaţiei zonelor cu întârzieri în dezvoltare,

luând în considerare protecţia socială şi conservarea mediului.

Măsurile prin care se urmăreşte implementarea strategiei vizează următoarele câmpuri

de acţiune:

infrastructura;

mediul;

sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane;

dezvoltarea rurală;

sănătate şi asistenţă socială;

învăţământ, cultură;

turism;

eficientizarea şi modernizarea administraţiei.

1.2.2. Priorităţile strategice de dezvoltare judeţeană

Această strategie este axată pe următoarele priorităţi şi măsuri:

PRIORITATEA I. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII (TRANSPORT,

REABILITARE URBANĂ, UTILITĂŢI PUBLICE).

Măsuri:

I.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi

comunicaţii.

PRIORITATEA II. ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT

SECTORIAL DE MEDIU

Măsuri:

II.1. Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă.

II.2. Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor.

II.3. Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului.

II.4. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor.

PRIORITATEA III. SPRIJINIREA AFACERILOR, CREŞTEREA OCUPĂRII,

DEZVOLTAREA RESURSE UMANE

Măsuri:

III.1. Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice şi promovarea

produselor industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă.

III.2. Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi

dezvoltarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă.

55


PRIORITATEA IV. DEZVOLTARE RURALĂ

Măsuri:

IV.1. Dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale.

IV.2. Utilizarea durabilă a terenurilor agricole.

IV.3. Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi produselor agricole.

IV.4. Promovarea iniţiativelor locale „Leader”.

IV.5. Utilizarea durabilă a terenurilor forestiere.

PRIORITATEA V. SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Măsuri:

V.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate.

V.2. Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare.

PRIORITATEA VI. ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI CULTURĂ

Măsuri:

VI.1. Dezvoltarea infrastructurii din învăţământ.

VI.2. Dezvoltarea infrastructurii din domeniul culturii.

PRIORITATEA VII. DEZVOLTAREA TURISMULUI

Măsuri:

VII.1. Repertorierea, reabilitarea şi conservarea capitalului şi a infrastructurii

turistice.

VII.2. Creşterea competitivităţii pe pieţele naţionale şi internaţionale.

VII.3. Formarea resurselor umane.

VII.4. Stimularea parteneriatului public-privat în turism.

VII.5. Dezvoltarea şi permanentizarea acţiunilor de monitorizare şi control în

turism.

PRIORITATEA VIII. EFICIENTIZAREA ŞI MODERNIZAREA

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

Măsuri:

VIII.1. Dezvoltarea capacităţii administrative.

VIII.2. Întărirea legăturilor interinstituţionale.

PRIORITATEA I. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII (TRANSPORT,

REABILITARE URBANĂ, UTILITĂŢI PUBLICE)

1. Dezvoltarea infrastructurii (transport, reabilitare urbană, utilităţi publice)

Dezvoltarea economică durabilă a judeţului are ca suport o bună infrastructură de

transport pentru a deservi toate sectoarele economice, pentru a facilita accesul la

comunicaţiile din judeţ. Condiţiile necesare pentru creşterea economică, dezvoltarea şi

diversificarea pieţei muncii în judeţul Sibiu decurg din crearea sau îmbunătăţirea domeniilor

de transport, mediu, reabilitare urbană, utilităţi publice. Calitatea nesatisfăcătoare a

infrastructurii sau chiar lipsa acesteia împiedică dezvoltarea multor localităţi.

Reţeaua inadecvată de drumuri în anumite zone şi accesul dificil către acestea reduc

mobilitatea populaţiei, disponibilitatea bunurilor de consum şi a serviciilor, oportunităţile

pentru angajare, funcţiile economice şi sociale ale comunităţilor şi implicit coeziunea internă

a acestora. Sprijinul financiar pentru investiţii în infrastructură şi îmbunătăţirea mediului

comunităţii conduc la creşterea activităţilor economice şi sociale, intensificarea relaţiilor, şi

prin aceasta, valorificarea potenţialului care încă nu a fost suficient exploatat.

56


Vor trebui identificate arterele de transport cu impact maxim în dezvoltarea economică

a judeţului, care să uşureze schimburile de produse şi servicii, în vederea modernizării cu

prioritate a căilor de acces spre zonele cu impact economic major, spre staţiunile şi zonele

turistice. Se va acorda susţinere financiară şi se vor căuta surse de finanţare extrabugetare

pentru lucrări din sfera infrastructurii de transport, de comunicaţii şi a infrastructurii din

domeniul social.

Îmbunătăţirea infrastructurii va creşte, pe de altă parte, şi atractivitatea judeţului

pentru investitori sau potenţiali investitori. Potenţialul economic al judeţului va creşte, vor fi

facilitate legăturile între centrele de importanţă judeţeană şi regională, se va îmbunătăţi

statutul ariilor urbane dezavantajate.

În mod concret, se va urmări:

asigurarea accesibilităţii populaţiei la reţeaua de transport rutier, feroviar şi aerian;

dezvoltarea reţelelor de comunicaţii;

crearea premiselor necesare diversificării ofertei industriale şi de servicii, a

intensificării schimburilor comerciale interne şi internaţionale;

Obiective:

îmbunătăţirea accesibilităţii spre zonele şi centrele cu potenţial economic care

înregistrează întârzieri în dezvoltare;

îmbunătăţirea legăturilor rutiere dintre zonele rurale şi oraşe.

Rezultate aşteptate:

cadrul favorabil atragerii de investiţii şi implicit crearea de noi locuri de muncă

sustenabile;

îmbunătăţirea infrastructurii judeţene de transport va determina crearea de legături

directe şi rapide între polii economici de dezvoltare şi coridoarele pan-europene cu

efect direct asupra îmbunătăţirii mediului de afaceri;

pe termen lung, îmbunătăţirea infrastructurii de transport va duce la creşterea

pregătirii şi a mobilităţii populaţiei, deci în consecinţă a accesului la muncă şi

educaţie.

Măsuri:

1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport

Obiective specifice:

reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, cu scopul de a crea cadrul

favorabil atragerii de investiţii, promovării creşterii economice şi creării de locuri

de muncă sustenabile;

facilitarea accesului la zonele industriale, turistice şi spre zonele izolate din judeţ.

Acţiuni:

reabilitare, modernizare şi extindere drumuri judeţene şi drumuri comunale;

modernizare şi extindere aeroport;

reabilitare, refacere şi extindere a drumurilor forestiere;

reabilitare şi construire poduri şi podeţe;

dezvoltarea modalităţilor de transport de tip local;

îmbunătăţirea serviciilor de transport persoane prin creşterea capacităţii şi

îmbunătăţirii structurii parcului de autovehicule pentru transport urban;

dotarea cu autovehicule necesare pentru transport public local, pentru transport

urban.

57


2. Propuneri de dezvoltare a infrastructurii de transport, comunicaţii şi a

utilităţilor publice (energie electrică şi gaz ,metan)

Având în vedere cele relatate mai sus, propunerile în ceea ce priveşte dezvoltarea

infrastructurii de transport şi comunicaţii din ZONA VALEA HÂRTIBACIULUI au fost

structurate în trei etape:

Etapa I-a, prioritară, până în anul 2013. Se distinge o subetapă de intervenţii

ultraurgente (semaforul roşu) pentru perioada imediat următoare (2009-2011), în care

dezvoltarea zonei se va focaliza asupra următoarelor coordonate:

stabilirea unei viziuni de dezvoltare pe termen lung (perioada estimată 2050) a

infrastructurii de transport şi comunicaţii, care să rămână stabilă şi să stea la baza

oricărei revizuiri de PATZ sau a diverselor planuri de amenajarea teritoriului,

infrastructuri de transport şi dezvoltare zonală (metropolitană), judeţeană şi

regională;

demararea studiilor de prefezabilitate, fezabilitate şi tehnice pentru proiectele

majore de infrastructuri de pe teritoriul zonal în vederea prezervării din timp a

terenurilor necesare;

stoparea extinderii intravilanului localităţilor din cadrul Zonei Valea

Hârtibaciului cât timp nu se poate asigura echiparea edilitară adecvată a

totalităţii intravilanului deja existent (modernizare străzi, reţea de apă-canal,

reţea de gaze, reţea electrică etc.);

modernizarea drumurilor comunale existente în vederea facilitării accesului

spre toate localităţile din cadrul Zonei Valea Hârtibaciului. Pe fondul creşterii

continue a valorilor de trafic, a depăşirii duratei normale de funcţionare şi a

diminuării resurselor financiare, întreţinerea curentă şi periodică a drumurilor

comunale a fost deficitară, ceea ce a condus la degradarea lor progresivă. Pe de

altă parte, drumurile pietruite sau de pământ nu pot asigura circulaţia în condiţii

optime de siguranţă şi confort, iar viteza de circulaţie redusă lungeşte excesiv

timpul de deplasare al utilizatorilor. În aceste condiţii, din punct de vedere tehnic,

soluţia modernizării sistemului rutier prin aşternerea de mixturi asfaltice şi

îmbunătăţirea implicită a elementelor geometrice în profil longitudinal şi

transversal, conduce la mărirea capacităţii portante, la posibilitatea preluării

unui trafic sporit numeric şi masic, la creşterea vitezei de proiectare, la asigurarea

siguranţei în circulaţie, la stabilirea vizibilităţii în curbe şi a confortului optic etc.

Impactul economic asupra consiliilor locale, în calitatea acestora de administratori

ai acestor drumuri, se manifestă prin reducerea substanţială a cheltuielilor de

întreţinere şi reparaţii curente/periodice, deoarece în primii ani de la darea în

folosinţă nu sunt necesare lucrări de reparaţii a părţii carosabile. Din punctul de

vedere al operatorilor de transport, oportunităţile aduse se vor materializa

prin costurile de întreţinere şi operare mai reduse ca urmare a îmbunătăţirii

condiţiilor de circulaţie; se va elimina supraconsumul de carburant ca

urmare a unei viteze de circulaţie constante; se va diminua uzura accentuată a

anvelopelor, a sistemelor de direcţie şi frânare şi a motorului ca urmare a

eliminării denivelărilor din carosabil şi a accelerării şi decelerării repetate; se

va înlătura degradarea mărfurilor produsă de şocurile generate de gropile şi

denivelările din carosabil. Realizarea lucrărilor de modernizare a drumurilor de

interes local prin asfaltarea acestora va avea şi un impact social prin scoaterea

din izolare a zonelor defavorizate, va asigura legături eficiente între satele

aceleiaşi comune sau ale comunelor adiacente, va stimula dezvoltarea

activităţilor economice din sectorul privat, va atrage noi investitori, va duce la

58


creşterea numărului de locuri de muncă şi la dezvoltarea turismului rural etc.

Ţinând cont de toate aceste aspecte, se propune modernizarea prin asfaltare

a tuturor drumurilor comunale prin proiecte cu finanţare europeană. Prioritate

absolută în modernizare o au sectoarele de drumuri comunale de pământ în lungime

totală de 7,346 km ce se propun a fi pietruite prima etapă (2009-2010), urmând ca

ulterior să intre alături de celelalte sectoare de drumuri comunale într-un amplu

proces de modernizare prin asfaltare cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară (2011-2013);

amenajare drumuri vicinale de acces direct între localităţi. Drumurile vicinale

reprezintă o categorie aparte de drumuri de legătură între localităţi pe distanţa cea

mai scurtă. Drumurile vicinale nu fac parte din categoria drumurilor publice şi sunt

în gestiunea primăriilor de pe raza teritoriului administrativ. Acestea, în prezent, se

suprapun în cea mai mare parte peste drumuri agricole principale sau forestiere şi

sunt din pământ. Modernizarea lor prin pietruire şi execuţia de şanţuri pentru

scurgerea apei pluviale pot contribui în mod semnificativ la creşterea potenţialului

de comunicare pe plan local şi totodată scoaterea din izolare a unor arii periferice,

respectiv introducerea în circuitul economic prin amenajarea de ferme agricole.

Propunerile privind constituirea şi modernizarea drumurilor vicinale sunt realizate

la nivelul planşei cu infrastructuri.

finalizarea acţiunii de electrificare totală a localităţilor parţial electrificate.

Această acţiune vizează extinderea reţelei locale de distribuţie a energiei electrice

pentru toate gospodăriile, locuinţele şi agenţii economici din cadrul localităţilor

parţial electrificate în cadrul zonei. În cadrul localităţii Nocrich există 100 de

gospodării care nu sunt racordate la reţeaua electrică la care se adaugă localitatea

Vurpăr.

finalizarea lucrărilor la reţele şi instalaţii electrice ce necesită modernizare

prin înlocuire parţială. Această acţiune vizează înlocuirea reţelelor şi a

instalaţiilor electrice cu un grad de uzură mare în vederea reducerii riscului de

producere a unor avarii şi eficientizării distribuţiei energiei electrice.

Etapa I-b. Intervenţii urgente (2012-2013 – semaforul galben) vor fi focalizate pe

următoarele proiecte:

propunere clasificare în drum naţional principal şi modernizare la categoria

3+ a drumului judeţean DJ 106 în vederea ridicării la rang de drum naţional

de importanţă regională. Drumul judeţean DJ 106 reprezintă principala arteră

rutieră a Zonei Valea Hârtibaciului. În contextul amplificării dezvoltării locale şi

regionale, această arteră rutieră va prelua traficul de tranzit dar şi cel local pe

direcţie Nord-Est – Sud-Vest şi va asigura totodată legătura între Autostrada A

1.13 Transilvania şi Autostrada 1.02 Sibiu-Făgăraş-Braşov a întregii zone. În acest

context se propune clasificarea DJ 106 la categoria de drum naţional şi

modernizarea la categoria 3+ în vederea ridicării la rangul de drum naţional de

importanţă regională.

propunere clasificare în drum naţional secundar şi modernizare la categoria

3+ a drumului judeţean DJ 105D în vederea ridicării la rang de drum

naţional de importanţă regională. Drumul judeţean DJ 105 D asigură legătura

oraşului Agnita pe direcţie sud cu Valea Oltului pe cel mai scurt traseu. În

contextul execuţiei Autostrăzii 1.02 Sibiu-Făgăraş-Braşov acest drum va susţine

accesul localităţilor din Zona Valea Hârtibaciului spre autostradă şi totodată va

fortifica legătura rutieră pe direcţie sud-nord.

propunere clasificare în drum naţional secundar şi modernizare la categoria

3+ a drumului judeţean DJ 141 în vederea ridicării la rang de drum naţional

59


de importanţă regională. Drumul judeţean DJ 141 asigură legătura oraşului

Agnita pe direcţie nord cu Valea Târnavei Mari pe cel mai scurt traseu spre

Mediaş. Acest traseu deschide noi oportunităţi de dezvoltare şi susţinerea traficului

pe direcţie nord-sud în Zona Valea Hârtibaciului.

propunere clasificare în drum judeţean şi execuţie drum vicinal cuprins între

DJ 106 Nocrich – DJ 106 S Vurpăr. Această propunere are în vedere realizarea

unei legături directe între localitatea Vurpăr şi DJ 106 care reprezintă principala

arteră de comunicaţie rutieră din Zona Valea Hârtibaciului. În contextul în care DJ

106 se propune a fi ridicat la rangul de drum naţional de importanţă regională,

această propunere va susţine accesul direct a localităţii Vurpăr spre Autostrada A

13 Braşov-Borş şi totodată va reprezenta factorul cheie în procesul de dezvoltare a

acestei localităţi, cu perspective de transformare în localitate urbană.

propunere clasificare şi execuţie drumuri vicinale în drumuri comunale în

vederea scurtării distanţelor de acces spre localităţi. Această propunere vizează

clasificarea unor drumuri vicinale, de câmp, în drumuri comunale în vederea

scurtării distanţei de acces pentru o serie de localităţi. În prezent, accesul spre

localităţi se realizează pe rute ocolitoare şi distanţe cu 10-20 km mai mari faţă de

posibilităţile reale existente. Această situaţie duce la creşterea duratei şi distanţei

de acces către localităţile vizate. În acest sens se propune clasificarea drumurilor

vicinale în drumuri comunale de acces:

♦ extindere (continuare) DC 36 din localitatea Ghijasa de Sus şi racordarea

acestuia cu DC 39;

♦ clasificare în drum comunal a drumului vicinal cu rol de scurtare a legăturii

între DJ 106 şi DC 39 în vederea realizării accesului spre localitatea Ghijasa

de Jos. Această propunere va duce la scurtarea distanţei de acces cu 3.410 m

faţa de ruta actuală.

propunere execuţie drum ocolire oraş Agnita. Drumul de ocolire a oraşului

Agnita, cu rol de scoatere din incinta intravilanului şi transfer a traficului greu şi

de tranzit se va compune din două tronsoane, ambele cu dezvoltare în partea

sudică a oraşului. Primul tronson în lungime de 5,672 km va porni din DJ 106

(viitorul DN) la est de oraş şi va joncţiona cu DJ 105D în partea sudică. Cel de-al

doilea tronson se propune a se dezvolta între DJ 105D (localitatea Vărd) şi DC 35

pe o lungime de 3,493 km. Execuţia drumului de ocolire se propune a se realiza cu

o bandă de circulaţia pe sens de categoria 3+.

propunere modernizare şi ridicare la rang de drum turistic a drumului

judeţean DJ 143. Modernizarea şi ridicarea la rangul de drum turistic a drumului

judeţean DJ 143 este motivată de asigurarea accesului spre localităţile cu biserici

fortificate din împrejurimile Sighişoarei. Drumul turistic propus cu pornire din

Daneş spre Iacobeni va facilita accesul spre localitatea Criş în care se află castelul

familiei nobiliare Bethlen, important obiectiv turistic de natură istorică.

propunere modernizare şi ridicare la rang de drum turistic a drumului

judeţean DJ 105K. Modernizarea şi ridicarea la rangul de drum turistic a

drumului judeţean DJ 105K este motivată de asigurarea accesului spre Staţiunea

"Sărături" administrată de oraşul Agnita.

amenajarea de helioport utilitar pentru intervenţii în caz de urgenţă.

Helioporturile utilitare pentru intervenţie în caz de urgenţă reprezintă o necesitate

pentru facilitarea aterizării/decolării helicopterelor utilitare. Amplasamentul

helioportului utilitar se propune a se realiza pe raza oraşului Agnita, în partea

estică, în vecinătatea DJ 106, pe un amplasament special delimitat în acest sens, în

conformitate cu normele aeronautice.

60


acordarea la reţeaua de distribuţie a gazului metan a localităţilor care au

solicitat în bază de proiect acest lucru. Având în vedere că Zona Valea

Hârtibaciului este în prezent racordată la o conductă magistrală de transport gaz

metan iar o parte din localităţi beneficiază de această resursă energetică, în vederea

creşterii confortului de locuire se propune racordarea la alimentarea cu gaz a

următoarelor localităţi: Brădeni, Netuş, Noiştat, Movile, Iacobeni, Stejărişu, Dealu

Frumos, Merghindeal, Apoş, Zlagna, Ighişu Vechi, Vecerd, Metiş, Ghijasa de Jos,

Vurpăr, Şomartin, Bruiu. Toate localităţile propuse beneficiază de un potenţial

demografic stabil şi cu perspective locale de dezvoltare economică.

extindere reţele telefonie fixă (fibră optică) şi centrale automate pentru

localităţile din cadrul zonei care la momentul actual nu beneficiază de acest

serviciu. Această propunere va avea ca efect pozitiv creşterea accesului populaţiei

din localităţile izolate la serviciul de telefonie fixă şi serviciile conexe (internet,

televiziune digitală).

Etapa II. Intermediară, intervalul 2014-2018 – semaforul verde de prioritizare a

măsurilor.

reabilitare şi modernizare cale ferată îngustă în scopuri turistice cu finanţare

particulară: linia Sibiu – Agnita. Reabilitarea şi modernizarea acestei linii ferate

înguste şi infrastructurile aferente (gări, halte, lucrări de artă) în scopuri turistice şi

în secundar economice vor repune în valoare infrastructura existentă feroviară şi

totodată vor deveni un element de atracţie turistică (mai ales în contextul

posibilităţii reintroducerii în circuit a Mocăniţei, cu extindere până la Sighişoara).

Etapa III. De perspectivă, intervalul 2019 - 2025.

reabilitare şi modernizare cale ferată îngustă în scopuri turistice cu finanţare

particulară: linia Sighişoara – Agnita - Sibiu. Reabilitarea şi modernizarea

acestei linii ferate înguste şi infrastructurile aferente (gări, halte, lucrări de artă) în

scopuri turistice şi în secundar economice vor repune în valoare infrastructura

existentă feroviară şi totodată vor deveni un element de atracţie turistică. Prin

reabilitarea acestui tronson şi joncţiunea cu tronsonul Sibiu-Agnita se va întregi

traseul de cale ferată Sibiu-Sighişoara, care va putea fi folosit atât în scopuri

turistice cât şi pentru transportul de mărfuri şi pasageri.

2.2. RESURSELE UMANE

OBIECTIV STRATEGIC 7. Asigurarea de resurse umane durabile prin

limitarea declinului demografic, remigrări şi prin perfecţionarea sistemului de sănătate,

de educaţie şi de formare/reconversie profesională

Populaţia unui teritoriu poate fi considerată ca un sistem deschis, în care intrările sunt

reprezentate de naşteri şi imigrări, iar ieşirile de decese şi emigrări. Deşi majoritatea

cercetătorilor consideră că una din proprietăţile comunităţilor umane (mai mari sau mai mici)

este autostabilizarea, atributul respectiv este foarte relativ din cauza inerţiei însemnate pe care

o manifestă acestea. De aici decurge faptul că schimbările demografice se produc în intervale

lungi de timp, exceptând anumite situaţii ce derivă din decizii politice, ori calamităţi naturale

sau socio-economice.

Populaţia din Bazinul Hârtibaciului prezintă o serie de trăsături distinctive (ce reies

din analiza făcută în faza anterioară), din care multe reprezintă aspecte negative, cu doză –

61


mai mult sau mai puţin – însemnată de risc. Acestea sunt strâns legate între ele, aşa cum

rezultă din menţionarea lor:

1. involuţia numerică destul de accentuată în ultima jumătate de secol (diminuare cu

30% pe ansamblul arealului şi cu 42 % în mediul rural);

2. gradul redus de populare al teritoriului, exprimat printr-o densitate medie (29

loc./km 2 ) de peste trei ori mai mică decât la nivel naţional, extrema ajungând la doar

7,6 loc. / km 2 în comuna Bruin;

3. scăderea natalităţii, a sporului natural şi creşterea mortalităţii, însă în măsură mai

mică în trei-patru comune (din cele 13 unităţi administrativ-teritoriale);

4. accentuarea fenomenului de îmbătrânire demografică (K=0,55 faţă de valoarea-prag

de 0,42), deşi infuzia de populaţie de etnie rromă a atenuat o perioadă acest proces;

5. mişcarea migratorie accentuată, materializată în principal prin emigraţia săsească şi

imigrarea populaţiei de etnie rromă. La acestea se adaugă migraţiile externe cu scop

lucrativ şi mişcările pendulatorii spre Sibiu şi alte oraşe;

6. în funcţie de prima categorie de migraţii a avut loc modificarea substanţială a

structurii etnice, prin înlocuirea populaţiei săseşti cu populaţie rromă, cu toate

repercursiunile ce decurg de aici, în principal dislocarea societăţii rurale tradiţionale,

formată în trei sferturi de mileniu;

7. nivelul foarte redus de utilizare a forţei de muncă, exprimat prin faptul că populaţia în

vârstă de muncă reprezintă aproximativ 56% din total, iar populaţia activă 30% şi

populaţia efectiv ocupată 25%. Rezultă că doar jumătate din forţa de muncă potenţială

este productivă în plan socio-economic;

8. nivelul scăzut de instruire al populaţiei în ruralul arealului, relevat în primul rând de

procentul extrem de îngrijorător al persoanelor fără şcoală absolvită şi al analfabeţilor

(14,5%). În comunele Merghindeal şi Vurpăr ajunge la aproape un sfert.

Proiectările demografice sunt de mai multe tipuri. În cadrul lor ar trebui să se insiste

pe proiectarea tendenţială motivată – care ia în considerare deciziile prezente cu efect în

viitor – şi, mai ales, pe proiectarea normativă – ce constă în fixarea anumitor obiective la

sfârşitul perioadei de perspectivă şi în care accentul se transferă asupra măsurilor ce pot

influenţa realizarea obiectivelor (Vl. Trebici, 1974). Cel mai frecvent caz este fixarea unui

anumit număr de locuitori şi luarea măsurilor care să influenţeze fertilitatea, mortalitatea şi

migraţiile. În acest sens, rolul principal revine organismelor judeţene, în colaborare cu organe

abilitate ale statului.

Pornind de la situaţia existentă în Bazinul Hârtibaciului, exprimată concis prin

considerentele de mai sus, se pot face anumite previziuni referitoare la starea demografică în

următorul deceniu (până aproximativ în anul 2020). Acestea se bazează pe indicatorii mişcării

naturale, pe cei ai mişcării migratorii şi pe structurile geodemografice (în primul rând pe

structura pe grupe de vârstă şi apoi pe cea etnică).

Apreciem că în următorul interval de timp natalitatea va scădea uşor – scădere

atenuată de valorile mari în cadrul etniei rrome –, iar mortalitatea se va menţine cam la

acelaşi nivel, ambii indicatori fiind diferenţiaţi sensibil în cadrul teritoriului, în funcţie de

structura etnică şi gradul de îmbătrânire.

În consecinţă, sporul natural va înregistra o diminuare cu 1 – 2‰, tinzându-se astfel

spre o populaţie de „tip staţionar” pe ansamblul arealului, dar, menţionăm din nou, cu

diferenţe însemnate între comune şi localităţi, în funcţie de factorii amintiţi mai sus.

În privinţa mobilităţii teritoriale nu sunt previzibili curenţi migratorii atât de intenşi ca

în prima parte a anilor ’90. Este posibilă chiar o reducere a mişcării migratorii comparativ cu

ultimii ani sau cel mult menţinerea cam la acelaşi nivel. În cadrul lor vor predomina migraţiile

temporare în scop lucrativ în străinătate şi mişcările pendulatorii spre oraşele din apropiere.

62


De asemenea, nu este exclusă continuarea aportului moderat de populaţie alohtonă, foarte

probabil tot de etnie rromă.

Ponderea etniei rrome din populaţia totală a arealului va creşte, dar în principal pe

baza natalităţii şi sporului natural, simţitor mai ridicate decât ale celorlalte etnii.

Se poate prevedea continuarea diferenţiată a procesului de îmbătrânire demografică,

în mod mai accentuat în cadrul etniilor română, maghiară şi germană.

Structura pe grupe de vârstă – care condiţionează direct indicatorii mişcării naturale –

se va deteriora şi mai mult în comunele Bârghiş, Alţâna, Bruiu, Marpod, Mihăileni, Brădeni,

exceptând situaţia unor imigrări însemnate.

Starea de „tinereţe” a populaţiei va fi caracteristică în continuare pentru comunele cu

populaţie rromă numeroasă: Iacobeni, Vurpăr, Roşia.

Evoluţia numerică a populaţiei într-un interval de mai bine de un deceniu în viitor va

constitui consecinţa factorilor analizaţi. În funcţie de indicatorii mişcării naturale prefiguraţi şi

în condiţiile unui sold migratoriu uşor pozitiv, populaţia din Bazinul Hârtibaciului va

înregistra o creştere lentă, cu un ritm în jur de 0,5% pe an, sporind cu aproximativ 2.000 –

2.200 persoane până în anul 2.020.

În cadrul teritoriului se profilează o evoluţie numerică sensibil diferenţiată, şi anume

în următorul mod (pe unităţi administrativ-teritoriale):

a). comune cu creştere moderată (spre accentuată) a populaţiei: Roşia, Vurpăr,

Nocrich, Iacobeni;

b). unităţi cu populaţie aproximativ stagnantă numeric: oraşul Agnita, comunele

Merghindeal şi Chirpăr;

c). comune cu dinamică uşor regresivă: Brădeni, Marpod, Mihăileni, Bruiu;

d). comune cu scădere moderată a populaţiei: Alţâna şi Bârghiş.

Strategiile demografice decurg dintr-o proiectare normativă, care nu poate fi

concepută şi elaborată decât cu participarea factorilor implicaţi, de la nivel judeţean, zonal şi

local.

Considerăm că unul dintre obiectivele care iese în evidenţă şi se impune este creşterea

gradului de populare al teritoriului analizat.

Având în vedere sporul natural modest, în medie, reiese că sursa principală de creştere

a densităţii o constituie imigraţiile. Urmărind popularea comunelor şi a localităţilor celor mai

deficitare cu persoane de calitate satisfăcătoare, metoda cea mai indicată ar fi reîntoarcerea

(remigrarea) unei părţi din populaţia plecată din acest spaţiu spre oraşele din ariile limitrofe

(Sibiu, Mediaş, Sighişoara, Făgăraş).

Procesul respectiv este însă foarte greu realizabil; nu se poate materializa fără

asigurarea a o serie de facilităţi, ce ar putea decurge în urma decretării Bazinului Hârtibaciului

din judeţul Sibiu ca zonă defavorizată.

Primul pas l-ar constitui acordarea de terenuri (agricole, în primul rând) sau asigurarea

posibilităţii cumpărării la preţuri reduse şi cu împrumuturi pe termen lung, cu dobânzi foarte

mici şi facilizarea construirii de locuinţe în aceleaşi condiţii.

Sunt necesare, însă, o serie de alte măsuri, care nu au şanse de reuşită fără implicarea

activă a organismelor judeţene, comunale şi antrenarea comunităţilor din fiecare aşezare. Una

dintre ele este stimularea şi sprijinirea înfiinţării de asociaţii agricole şi asociaţii profesionale.

O asemenea imigraţie ar contribui la revitalizarea populaţiei prin îmbunătăţirea

structurii pe grupe de vârstă (creşterea ponderii grupei adulte) şi stimularea natalităţii. Sunt

vizate în primul rând localităţile din comunele cu cele mai mici valori ale densităţii populaţiei,

dar şi cu natalitate şi spor natural reduse, cu coeficient ridicat de îmbătrânire (Bruiu,

Mihăileni, Bârghiş, Chirpăr, Brădeni, Alţâna, Marpod).

Problema utilizării cât mai eficiente a forţei de muncă şi ridicarea nivelului de

instruire sunt corelate în mare măsură.

63


Motorul principal pentru crearea de locuri de muncă îl constituie infuzia de capital

investit în toate sectoarele (mica industrie, construcţii, servicii, agricultură), pe baza unor

măsuri stimulente elaborate şi puse în practică de economişti, sub egida organelor

administrative abilitate.

Creşterea ratei de activitate şi îmbunătăţirea structurii populaţiei ocupate pe ramuri

socio-economice este posibilă prin înfiinţarea de intreprinderi mici şi mijlocii şi asociaţii de

toate tipurile, cât mai diverse ca mod de organizare şi funcţionare, repartizate în cât mai multe

localităţi rurale, alături de Agnita.

Schimbările respective pot fi susţinute prin crearea în paralel a unor şcoli profesionale

şi de ucenici, cu efecte pozitive asupra nivelului de instruire. Oraşul Agnita se pretează la

înfiinţarea de unităţi de învăţământ postliceal şi chiar superior. Evident, problema

nefrecventării şcolii generale şi a analfabetismului este una de factură socială şi familială, cu

conotaţie etnică.

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 7

7.1. Asigurarea unei creşteri demografice echilibrate în raport cu oferta de

dezvoltare şi capacitatea de suport a judeţului prin:

revigorarea demografică a populaţiei Văii Hârtibaciului, ca urmare a îngustării

bazei piramidei demografice, atât în mediul urban, cât şi în cel rural;

diminuarea procesului de îmbătrânire demografică, fenomen cu profunde

implicaţii sociale, aproape toate unităţile administrativ-teritoriale depăşind limitele

unei evoluţii echilibrate, cu deosebire în satele din sud-vestul regiunii;

menţinerea trendului demografic actual în arealele cu indici ai îmbătrânirii

demografice ce pot fi încadraţi în limite acceptabile;

stabilizarea populaţiei tinere în comunele zonei care au potenţial de atracţie şi de

creştere, prin angrenarea acestora în programe cu finanţare europeană de

revigorare a spaţiului şi economiei rurale, prin implementarea de măsuri ce au în

vedere creşterea activităţii şi rentabilităţii economice, a confortului edilitar, a

dotărilor medical-sanitare: Marpold, Merchindeal, Nocrich, Brădeni, Alţâna;

stabilizarea forţei de muncă superior calificate prin creşterea ofertei în oraşul

Agnita şi descurajarea mobilităţii temporare sau definitive înspre alţi poli de

creştere regionali sau naţionali (Sighişoara, Mediaş, Sibiu, Braşov);

o nouă abordare a planificării familiale prin asigurarea serviciilor legate de

sănătate şi asistenţă socială, acestea putând influenţa creşterea natalităţii,

redresarea sporului natural sau reducerea migraţiilor în afara zonei;

asigurarea unei structuri demografice echilibrate, pe vârste şi sexe, în vederea

asigurării forţei de muncă în perspectivă.

7.2. Încurajarea în continuare a remigraţiei şi reintegrarea persoanelor emigrate,

cu beneficii sociale şi economice

atragerea şi sprijinirea persoanelor care au muncit în străinătate în iniţierea de

afaceri pe plan local, generatoare de profit şi de absorbţie a forţei de muncă, prin

sprijin logistic şi asigurarea infrastructurii necesare;

conştientizarea rolului şi efectelor sociale ale remigraţiei;

menţinerea şi atragerea persoanelor cu studii superioare în domeniile economice

de vârf ale zonei, nu numai în oraşul Agnita, ci şi în centrele supracomunale.

7.3. Creşterea ratei de activitate şi a gradului de ocupare a forţei de muncă

64


educerea populaţiei neocupate prin restructurare socio-profesională în favoarea

serviciilor sau a altor activităţi cu valoare adăugată mare;

dezvoltarea industriei turismului ca principala resursă de profit în mediul rural,

inclusiv prin atragerea în circuitul turistic intensiv a unor noi areale cu potenţial

natural şi cultural ridicat;

promovarea turismului ecologic şi a agroturismului prin sprijinirea logistică şi

financiară în scopul înfiinţării de noi pensiuni agroturistice în mediul rural, cu

deosebire în satele izolate, fără alte surse de venit permanent;

aplicarea unor politici de valorificare a patrimoniului multicultural şi de

conservare a arhitecturii tradiţionale săseşti în aşezările rurale;

creşterea flexibilităţii şi mobilităţii profesionale prin ridicarea nivelului de

cunoştinţe şi deprinderi profesionale;

încurajarea participării la viaţa socială şi economică a comunităţilor a persoanelor

excluse sau marginalizate social; încurajarea şomerilor de a se reintegra pe piaţa

forţei de muncă prin programe speciale de pregătire sau consiliere;

asigurarea unei pieţe a muncii pentru valorificarea forţei de muncă superior

calificată;

stimularea investiţiilor în sectorul produselor finite cu grad ridicat de valorificare a

resurselor umane prin atragerea investiţiilor străine în industrii de vârf;

redimensionarea populaţiei ocupate în agricultură din mediul rural, prin atragerea

în sectorul serviciilor (turism) dar şi prin dezvoltarea durabilă a unui sector agroalimentar

competitiv;

concentrarea şi orientarea iniţiativei particulare înspre ferme ecologice, a căror

produse întâmpină cerinţele pieţei europene şi introducerea politicilor de mediu in

activităţile agricole, cu deosebire în unităţile de prelucrare la nivel local;

restructurarea sectorului primar prin dezvoltarea durabilă a silviculturii, prin

extinderea zonelor împădurite şi menţinerea funcţiilor economice, ecologice şi

sociale ale pădurii din zonele rurale.

7.4. Dezvoltarea unei pieţe a muncii cu mobilitate sporită a forţei de muncă între

afacerile în declin şi cele în creştere

gestionarea eficientă a informaţiilor legate de cererea şi oferta locurilor de muncă

disponibile prin coordonarea activităţilor instituţiilor abilitate: Agenţiei Judeţene

pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sibiu, primării şi agenţi economici;

realizarea de programe de reconversie profesională conform cerinţelor pieţei;

stabilizarea forţei de muncă prin acordarea de facilităţi şi creşterea gradului de

ocupare a forţei de muncă feminine şi tinere;

stabilitatea legislativă la nivel local şi înlăturarea barierelor administrative care

îngreunează iniţierea şi consolidarea activităţilor antreprenoriale.

7.5. Asigurarea serviciilor de sănătate şi asistenţă socială la un nivel ridicat, cu

deosebire în mediul rural

reducerea discrepanţelor teritoriale referitoare la accesul la servicii medicale (de

familie, de specialitate, stomatologice, farmaceutice), prin încurajarea dezvoltării

serviciului privat de sănătate în rural, ca şi alternativă la serviciile publice, cu

precădere în oraşul Agnita şi în centrele de importanţă comunală şi

supracomunală;

menţinerea unui echilibru demografico-social în ceea ce priveşte structurarea pe

grupe de vârstă, starea de sănătate şi serviciile sociale corespondente: asigurarea în

65


perspectivă de servicii sporite pentru localităţile cu ponderi ridicate ale grupelor

superioare din categoria adulţilor:

asistenţă socială persoanelor şi familiilor defavorizate sau aflate în dificultate, a

vârstnicilor, femeilor şi a celor cu deficienţe;

asigurarea asistenţei medicale primare în toate aşezările rurale, prin constituirea de

centre medicale permanente şi încurajarea medicilor de familie să se stabilească în

localitate, cel puţin la nivelul centrelor de comună;

facilitarea accesului la educaţie şi informare medicală, realizarea unui program de

medicină şcolară;

creşterea stării de sănătate a populaţiei prin îmbunătăţirea condiţiilor de locuire

(alimentare cu apă, canalizare, electricitate, comunicaţii şi telecomunicaţii).

7.6. Dezvoltarea sistemului de educaţie şi formare profesională prin parteneriate

între unităţile de învăţământ şi actorii locali şi adaptarea acestuia la cerinţele pieţei,

diversificarea învăţământului superior şi a celui mediu în centre regionale

continuarea parteneriatului social în educaţie prin dezvoltarea şi armonizarea

colaborării între instituţiile implicate: minister, inspectoratul şcolar judeţean Sibiu,

unităţi de învăţământ comunitatea de afaceri, agenţi economici, organizaţii nonguvernamentale,

comunitatea locală etc.;

dezvoltarea formării iniţiale şi continue prin corelarea obiectivelor acestora şi

implementarea de programe pentru îmbunătăţirea calităţii actului educativ şi

formator;

deschiderea unor extensii ale Universităţii Transilvania din Braşov sau UASMV

Cluj Napoca în oraşul Agnita (îndeosebi cele cu profil agricol şi turism rural);

planificarea educaţională şi a formării profesionale iniţiale şi identificarea

corespunzătoare a calificărilor profesionale dobândite în urma formării;

accesul nediferenţiat la educaţie, asigurarea egalităţii de şanse, scăderea

abandonului şcolar, asigurarea asistenţei educaţionale a colectivităţilor vulnerabile;

impulsionarea dezvoltării sistemului de educaţie vocaţională în mediul rural şi a

şcolilor de arte şi meserii;

reabilitarea infrastructurii şcolare – şcoli şi grădiniţe – în concordanţă cu evoluţia

demografică;

dezvoltarea de servicii în mediul rural prin centre comunitare multifuncţionale

(culturale şi sociale).

2.3. ECONOMIA

OBIECTIV STRATEGIC 8. Dezvoltarea durabilă, pornind, în primul rând, de la

resursele locale, a tuturor ramurilor economice în vederea asigurării cerinţelor de

consum şi îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei locale şi de creare a excedentului

de produse pentru piaţa extrajudeţeană

În formularea obiectivelor strategice de dezvoltare economică a unităţilor

administrativ – teritoriale din bazinul văii Hârtibaciu, s-au luat în considerare caracteristicile

particulare ale acestui areal. Semnificaţia lor derivă din faptul că sunt de natură să influenţeze

pe termen mediu şi lung măsurile şi acţiunile necesar a fi luate pentru impulsionarea

activităţilor economice în special, dar şi a nivelului general de dezvoltare. În ansamblu,

proiecţia pe termen lung a economiei sistemului teritorial Valea Hârtibaciului trebuie să

vizeze câteva repere majore, după cum urmează :

66


scoaterea din izolare prin stabilirea de relaţii economice (de colaborare şi

interdependenţă) cu sistemul judeţean şi regional;

reducerea disparităţilor de dezvoltare economico – socială, atât în interiorul

sistemului, cât şi în raport cu starea economico-socială de la nivel judeţean şi

regional;

întărirea activităţilor agricole sustenabile şi potenţarea rolului acestora în

cadrul sistemului economic local, în corelare cu activităţi complementare din

sectorul industrial şi al serviciilor;

diversificarea şi eficientizarea activităţilor industriale şi de servicii având ca

centru de comandă oraşul Agnita, sub forma unor grupări teritoriale specializate,

adiacente spaţial şi integrate funcţional, generate prin trei mecanisme de bază :

dezvoltare endogenă, derivată din resursele locale dar şi din oportunităţile

derivate din contextul economic general;

atragerea de investitori majori prin crearea unui mediu de afaceri

„prietenos”;

atragerea unor activităţi economice noi, derivate din potenţarea

joncţiunilor cu centrele polarizatoare din proximitate (Sibiu, Mediaş,

Sighişoara, Braşov) în contextul unei dezvoltări economice corelate, în care

delocalizarea unităţilor productive din centrele menţionate se poate constitui

ca oportunitate majoră.

Obiectiv general: Optimizarea activităţilor economice, creşterea competitivităţii şi

performanţei economiei, în vederea asigurării capacităţii de adaptare a acesteia la cerinţele

pieţelor judeţene, regionale, naţionale şi externe, asigurării cerinţelor de consum şi ridicării

nivelului de trai a populaţiei, în condiţiile protejării calităţii mediului înconjurător

Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o strânsă corelare cu obiectivele

formulate în documentele strategice integratoare de nivel superior, mai semnificative în acest

sens fiind:

Conceptul Strategic de Dezvoltare Naţională - România 2030;

Planul naţional de dezvoltare 2007-2013;

Cadrul strategic naţional de referinţă 2007-2013;

Programul operaţional sectorial „Creşterea competitivităţii economice”;

Programul operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane” 2007-2013;

Programul operaţional regional 2007-2013.

Planul de dezvoltare al regiunii „Centru” pentru perioada 2007-2013;

Programul de amenajare a teritoriului judeţean (PATJ Sibiu) 2007-2013;

Abordarea integrată şi corelată a obiectivelor respective sunt de natură să asigure

premisele conceptuale necesare şi obligatorii pentru conturarea unui cadru de dezvoltare

socio-economic echilibrat şi durabil, în conformitate cu Principiile de amenajare durabilă în

Europa, formulate în cadrul unor documente strategice la nivel european, aşa cum sunt

Conferinţa CEMAT 2000, Perspectiva europeană a dezvoltării teritoriale (ESDP) şi Schema

de dezvoltare a spaţiului comunitar. În paralel, a fost vizată poziţionarea unităţilor

administrativ – teritoriale din bazinul Hârtibaciului în raport cu cadrul concurenţial judeţean,

regional şi extraregional.

Obiectiv specific 1: Consolidarea activităţilor economice viabile, concomitent cu

lărgirea spectrului economic prin diversificarea activităţilor economice în vederea creşterii

gradului de acoperire a nevoilor de consum şi a valorii adăugate a produselor şi serviciilor

realizate.

67


Îndeplinirea acestui obiectiv este posibilă prin optimizarea valorificării potenţialului

economic, prin dezvoltarea şi creşterea competitivităţii serviciilor economice şi asigurarea

acestor servicii la nivelul tuturor unităţilor administrativ-teritoriale. În acest sens este necesară

extinderea reţelelor comerciale şi crearea de unităţi de retail în câteva puncte cheie ale

arealului (Agnita, Nocrich) astfel ca, în ansamblu, unităţile administrativ – teritoriale din

bazinul Hârtibaciului să îşi asume un cât mai activ rol în cadrul economiei judeţene, prin

prisma satisfacerii optime a nevoilor de consum dar şi prin prisma generării unei nişe de

absorbţie a forţei de muncă. În strânsă legătură cu obiectivele specifice care vizează

dezvoltarea infrastructurii de transport, prin prisma optimizării fluxurilor de tranzit, se impune

dezvoltarea unui parc logistic amplasat la Agnita, astfel încât să se producă o dinamizare a

relaţiilor economice, corelat şi cu necesităţile conturate la nivel judeţean.

Cu caracter imperativ se remarcă necesitatea încurajării iniţiativelor asociative, ca

premisă a creşterii eficienţei economice, şi a “vizibilităţii” economice a diferitelor produse sau

servicii. Formarea asociaţiilor de producători, atât în domeniul agricol, cât şi în cel industrial

şi de servicii, trebuie să pună în valoare tradiţia unor astfel de forme de asociere, manifestate

sub diferite modalităţi şi în trecut. Cele mai indicate forme de asociere sunt cele din cadrul

aceleaşi ramuri economice, grupate în funcţie de specific (ex. Asociaţia crescătorilor de

animale în regim ecologic, asociaţia producătorilor de lactate), precum şi formele de asociere

prin dependenţă, grupate în raport cu un element economic (materie primă, produs, serviciu)

sau o verigă a procesului economic, în amonte sau aval de aceasta (ex. asociaţia

producătorilor şi procesatorilor de carne). Ambele forme de asociere sunt de natură să inducă

şi optimizarea proceselor economice, ca rezultat al adaptării la cerinţele specifice.

Foarte importantă în atingerea acestui obiectiv este şi dobândirea de noi competenţe

caracteristice spiritului antreprenorial, formarea de noi abilităţi, care să faciliteze o mai

mare adaptabilitate a mediului economic şi agenţilor economici din zonă la o economie cu

dinamică accentuată.

Obiectiv specific 2: Integrarea sistemului economic local în ansamblul regional.

Scoaterea din situaţia paradoxală de „izolare centrală” a sistemului teritorial al văii

Hârtibaciu în general şi a subsistemului economic în special trebuie să se constituie ca un

reper prioritar fără de care nu poate fi realizată dezvoltarea economică şi îmbunătăţirea

calităţii vieţii, fiind necesară o mai bună racordare cu ramurile economice viabile prezente la

nivel judeţean şi regional. În acest sens, se contrează o serie de măsuri cum sunt:

stabilirea unor relaţii economice, bazate pe mecanisme comerciale, între agenţii

economici locali şi pieţele judeţene cu mare putere de absorbţie (Sibiu, Mediaş);

integrarea agenţilor economici locali în lanţurile de producţie de la nivel judeţean şi

regional şi în special crearea unor relaţii de interdependenţă funcţională cu agenţii

economici din centre industriale cu importanţă regională (Braşov, Odorheiu

Secuiesc, Sighişoara, Mediaş, Sibiu);

valorificarea potenţialului indus de amplasarea autostrăzii „Transilvania”, atât în

ceea ce priveşte creşterea conectivităţii economice, cât şi în ceea ce priveşte efectul

de coridor generat de această axă. Ultimul aspect este necesar a fi valorificat prin

amplasarea în cadrul nucleelor de proximitate (Brădeni, Iacobeni) a unor servicii

(antrepozite de mare capacitate care să deservească atât agenţii economici locali cât

şi cei regionali) şi a unor unităţi de industrie alimentară specializate în produse cu

grad ridicat de perisabilitate şi care necesită timpi scurţi de livrare spre pieţe. Pe de

altă parte, augmentarea lărgimii coridorului pe segmentul de interes poate fi

realizată prin amplasarea grupată a unor activităţi agricole şi industriale care să

genereze fluxuri de mărfuri dar şi schimburi în lanţurile de producţie.

68


Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 8

2.3.1. Agricultura

8.1. Integrarea dezvoltării agriculturii într-o politică de dezvoltare rurală durabilă

Acest obiectiv se constituie ca unul dintre reperele majore ale dinamizării economiei

locale, în condiţiile în care raportul dintre premise, necesităţi şi oportunităţi este de natură să

genereze un cadru particular, posibil a fi pus în valoare în condiţiile adoptării unor măsuri

integrate şi armonizate reciproc.

Realizarea acestui obiectiv complex este posibilă prin intermediul unor obiective

conexe.

8.1.1. Eficientizarea şi creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole

Printre măsurile specifice impuse din perspectiva acestui obiectiv se numără:

promovarea diverselor forme de asociere a exploataţiilor agricole ca şi premisă a

eficientizării activităţilor agricole; stringenţa acestui obiectiv se completează cu

necesitatea modernizării de ansamblu şi în special a mecanizării agriculturii, precum

şi cu necesitatea valorificării produselor agricole în condiţii de maximă eficienţă şi

competitivitate;

specializarea producătorilor agricoli şi a asociaţiilor de producători este de natură să

consolideze obiectivul sectorial formulat, atât în domeniul creşterii animalelor, cât

şi în cel al produselor vegetale, fie că este vorba despre produsele agricole primare

sau cele care necesită un anumit grad de prelucrare (produse lactate, carmangerie

etc.);

formarea asociaţiilor de profil şi integrarea producătorilor locali în cadrul acestora,

atât la nivel local, cât şi judeţean şi naţional, ca premisă a racordării la cerinţele,

normativele şi oportunităţile europene dar şi ca premisă a reprezentării intereselor

acestora în raport cu organismele naţionale şi europene.

8.1.2. Ca şi element de strânsă complementaritate, se asociază, prin necesitate,

îmbunătăţirea calitativă a resursei umane care activează în sectorul agricol, ca premisă a unui

management eficient al exploataţiilor agricole. În acest sens, este necesară ridicarea gradului

de calificare a fermierilor prin:

atragerea forţei de muncă tinere şi calificate în urma frecventării unor forme de

învăţământ de specialitate; în mod legic, formarea acestui segment al forţei de

muncă este oportun a se realiza în unităţile de profil locale, astfel încât să răspundă

cel mai bine cerinţelor specifice. Pe de altă parte, această măsură trebuie susţinută

prin politici sociale corespunzătoare, care să aibă în vedere creşterea atractivităţii

localităţilor rurale, atât din punct de vedere al dotărilor edilitar-urbanistice, cât şi

din punct de vedere al oportunităţilor economice complementare (turism,

transporturi, comerţ, servicii bancare, consultanţă).

perfecţionarea continuă a fermierilor prin cursuri oferite de către instituţii de profil

(Agenţia de plăţi în agricultură, Direcţia agricolă judeţeană) şi GAL şi informarea

constantă a acestora în ceea ce priveşte un spectru cât mai larg de probleme

specifice (practicile agrotehnice, particularităţile şi cerinţele unei agriculturi

ecologice, surse de finanţare etc.);

eficientizarea activităţii de consultanţă agricolă şi constituirea unui centru de profil

care să ofere informaţii privind agrotehnicile moderne, protecţia sanitară a fermelor

agricole şi modalităţile de accesare a fondurilor structurale europene destinate

69


activităţilor economice din mediul rural şi a unui centru de consultanţă comercială

care să pună în legătură producătorii agricoli cu distribuitorii de pe piaţa internă şi

externă (Agnita);

formarea specialiştilor în managementul integrat al exploataţiilor agricole şi a

activităţilor conexe (agroturism, industrie alimentară) prin organizarea la nivel local

(de preferinţă în perioada noiembrie – februarie) a unor cursuri avizate de către

ministerele de resort; finanţarea (totală sau parţială) participării la astfel de cursuri

prin accesarea fondurilor europene este o condiţie de creşterea a interesului din

partea celor interesaţi dar şi o condiţie a creşterii accesibilităţii lor.

8.1.3. Augmentarea valorii produselor şi activităţilor agricole şi a creşterii veniturilor

pentru producătorii agricoli

Pentru atingerea acestui obiectiv sunt necesare o serie de măsuri orientate spre

integrarea activităţilor agricole şi a celor industriale, prin dezvoltarea şi adaptarea sectorului

de procesare la nevoile locale, iar pe de altă parte, prin dezvoltarea segmentului de

comercializare a produselor obţinute. Măsurile aferente acestui obiectiv sunt:

înfiinţarea unui centru de abatorizare de mare capacitate care să acopere nevoile

producătorilor locali (Nocrich);

eficientizarea activităţii centrelor de colectare a laptelui (Brădeni, Netuş,

Merghindeal, Agnita, Bârghiş, Bruiu, Chirpăr, Marpod, Mihăileni, Vurpăr, Roşia);

modernizarea unităţilor proprii de prelucrare a laptelui (Marpod, Ţichindeal,

Nocrich) şi susţinerea produselor tradiţionale, ca bază a consolidării brandului

agricol local al Văii Hârtibaciului;

înfiinţarea unei reţele de comercializare a produselor agricole, aparţinând

asociaţiilor de producători agricoli, ca parte a integrării lanţurilor productive şi

comerciale, cu diseminare la nivel judeţean şi regional. În acest sens, asociaţiile de

profil vor achiziţiona/închiria spaţii comerciale de sine stătătoare sau integrate în

cadrul supermarketurilor din: Mediaş, Sighişoara, Blaj, Sibiu, Făgăraş, Braşov.

utilizarea în proporţie cât mai mare a produselor agricole locale în cadrul

pensiunilor agro-turistice locale şi penetrarea pieţei pentru produsele alimentare din

domeniul HoReCa.

furnizarea de produse alimentare pentru unităţile de alimentaţie publică, unităţile de

învăţământ, unităţile militare şi spitale din judeţul Sibiu şi judeţele învecinate;

În contextul existenţei unor nuclee şi areale importante de terenuri atestate ecologic,

un element particular care trebuie avut în vedere constă în demararea unor acţiuni de sprijinire

a iniţiativelor private din sectorul agricol, orientate spre înfiinţarea de noi ferme ecologice,

atât în sectorul vegetal cât şi în cel animalier.

Totodată, este imperios necesară reabilitarea plantaţiilor pomicole şi specializarea pe

soiuri adaptate condiţiilor climatice locale (prun, măr, păr) cu utilizarea producţiei pe trei mari

direcţii: aprovizionarea cu fructe proaspete a pieţelor regionale, utilizarea în industria

conservelor şi băuturilor răcoritoare, utilizarea pentru producerea de băuturi spirtoase în

cadrul distileriilor locale.

Se adaugă necesitatea diversificării fermelor de animale: fazanerii, creşterea nutriilor,

animale pentru blană (mustelide, vulpi).

Ţinând cont de caracterul integrator al politicilor de dezvoltare teritorială a mediului

rural, este obligatorie susţinerea sectorului economic primar, agricultura, prin măsuri ce ţin de

îmbunătăţirea generală a vieţii în mediul rural, atât prin modernizarea infrastructurii care să

îmbunătăţească accesibilitatea fermelor agricole şi totodată să încurajeze stabilirea forţei de

muncă tinere în aşezările rurale (stimulente financiare, economice, educaţionale etc.)

70


8.2. Creşterea competitivităţii sectorului zootehnic, ca activitate agricolă prioritară

Premisele naturale şi structura activităţilor agricole se constituie ca factori de maximă

favorabilitate pentru sectorul zootehnic. În plus, existenţa unor premise favorabile extinderii

zootehniei ecologice se îmbină armonios cu dezideratele unei dezvoltări sustenabile în care

protejarea biotopurilor naturale se constituie ca un reper major. Pe de altă parte, proximitatea

unor pieţe cu mare putere de absorbţie şi cerinţe diversificate (Sibiu, Mediaş, Sighişoara)

permit specializarea agricolă pe produse de origine animală.

Atingerea acestui obiectiv induce necesitatea unor măsuri şi acţiuni, dintre care se

impun cu stringenţă următoarele:

dezvoltarea sistemului intensiv de creştere a bovinelor pentru lapte prin

înfiinţarea/modernizarea fermelor şi microfermelor în care efectivele de animale să

fie constituite din rase cu mare productivitate (Nocrich, Marpod, Iacobeni,

Merghindeal, Chirpăr, Bârghiş);

încurajarea şi atestarea producătorilor ecologici specializaţi pe creşterea ovinelor şi

caprinelor (Ţichindeal, Roşia, Vurpăr, Mihăileni, Brădeni, Bruiu etc.);

dezvoltarea creşterii intensive a porcinelor în cadrul fermelor mici şi mijlocii

(Marpod, Ilimbav, Ighişu Vechi, Coveş, Ruja, Beneşti, Alţâna, Ghijasa de Jos,

Mihăileni);

dezvoltarea sectorului avicol în cadrul fermelor mici şi mijlocii şi diversificarea

raselor crescute - găini, gâşte, raţe, curcani (Moardăş, Metiş, Şalcău, Ghijasa de Sus,

Beneşti, Stejărişu, Iacobeni, Retiş, Brădeni, Ţeline), fazani şi prepeliţe (Bruiu,

Şomartin, Gherdeal, Vurpăr);

eficientizarea producţiei piscicole (Brădeni) şi crearea de noi exploataţii piscicole

(Hosman);

dezvoltarea fermelor de animale pentru blană (vulpi, nutrii, iepuri) (Nucet, Cornăţel,

Caşolţ, Roşia, Daia, Nou);

diversificarea sectorului animalier şi adaptarea lui la cerinţele din ce în ce mai

variate ale pieţei interne şi europene prin înfiinţarea unor ferme de creştere a

melcilor (Bârghiş, Coveş, Ighişu Vechi, Vecerd) şi struţilor (Vurpăr);

dezvoltarea microfermelor de creştere a cabalinelor şi centrelor de echitaţie, ca şi

activităţi conexe agroturismului (Agnita, Nocrich);

încurajarea crescătorilor de albine, ca şi activitate agricolă complementară, axată pe

valorificarea potenţialului melifer al florei spontane, precum şi atestarea ecologică a

produselor apicole;

susţinerea unui fond de vânătoare divers şi relevant pentru Valea Hârtibaciului, dar

şi atractiv din punct de vedere cinegetic: căprioară, mistreţ, iepure, fazan.

Dincolo de accentuarea valorii intrinseci a creşterii animalelor, dezvoltarea sectorului

zootehnic este necesară şi în contextul eficientizării agriculturii, în condiţiile în care unul

dintre indicatorii de performanţă este tocmai raportul producţiei vegetale/animale, ultimul

termen fiind asociat cu o agricultură de mare performanţă.

8.3. Optimizarea producţiei agricole vegetale în raport cu cerinţele pieţei şi ale

industriei locale şi regionale

Acest obiectiv are în vedere eliminarea disonanţelor dintre caracteristicile producţiei

vegetale şi specificul economic regional şi judeţean, atât din punct de vedere a structurii

terenurilor cultivate cât şi din punct de vedere a producţiilor. Totodată este urmărită

armonizarea dintre caracteristicile cadrului natural şi structura culturilor, din perspectiva

71


elementelor de favorabilitate şi restrictivitate. Măsurile şi acţiunile care se impun cu stringenţă

sunt:

revitalizarea suprafeţelor de livezi şi optimizarea productivităţii prin promovarea

soiurilor adaptate specificului local;

reintroducerea în cadrul culturilor de câmp a plantelor tehnice, cum sunt inul pentru

fuior şi rapiţă, precum şi a plantelor furajere, ca element de susţinere a creşterii

animalelor (Bârghiş, Ighişu Vechi, Vecerd, Coveş, Marpod, Ilimbav);

promovarea culturii intensive a ciupercilor (Apoş, Pelişor, Zlagna, Dealu Frumos,

Ţeline, Retiş);

promovarea culturilor arbustive (cătina, coacăzul, păducelul, măceşul) care să

valorifice terenurile degradate prin fenomene erozionale (Gherdeal, Bruiu,

Şomartin, Vărd, Veseud, Săsăuş, Vurpăr), a plantelor medicinale care să valorifice

terenurile mai puţin pretabile pentru alte culturi, (Ţeline, Retiş, Brădeni, Movile,

Fofeldea, Hosman, Nucet), a căror producţie poate fi utilizată în industria fitofarmaceutică

(Laboratoarele Fares Bio Vital din Orăştie).

În funcţie de particularităţile actuale ale agriculturii din bazinul hidrografic al

Hârtibaciului dar şi în funcţie de direcţiile de dezvoltare induse prin intermediul obiectivelor

sectoriale şi a măsurilor formulate anterior, se conturează o serie de areale de producţie

agricolă, a căror individualizare este de natură să contribuie la optimizarea utilizării agricole a

terenurilor şi la eficientizarea productivităţii, atât în sectorul animalier cât şi în cel al

producţiei vegetale:

arealele agricole cu specializare complexă au dispunere insulară, generată de

combinarea factorilor ce ţin de pretabilitatea terenurilor agricole, piaţa de desfacere

şi accesibilitate, aceasta din urmă facilitând fluxurile de produse spre pieţele de

desfacere. Astfel de areale se regăsesc în cadrul unor unităţi administrativ –

teritoriale cum sunt Brădeni, Iacobeni, Agnita, Alţâna, Nocrich, Roşia, unde

particularităţile sistemului agro-natural permit o specializare agricolă spre producţia

de piaţă: creşterea intensivă a porcinelor, a vacilor pentru lapte, a păsărilor,

legumicultura, floricultura şi pomicultura. Asociat activităţilor agricole, sunt

indispensabile unităţi de abatorizare (Nocrich) şi prelucrare a produselor agricole

(Agnita, Nocrich, Ţichindeal), care să susţină crearea unor verigi integrate de

producere – prelucrare – valorificare.

arealul agricol cu specializare în creşterea ecologică a ovinelor şi caprinelor

dispune de premise de favorabilitate deosebită, permiţând atât extinderea

suprafeţelor de păşuni şi fâneţe atestate ecologic, cât şi creşterea semnificativă a

efectivelor de animale. Astfel de condiţii, favorabile activităţilor agropastorale, sunt

prezente practic la nivelul tuturor unităţilor administrativ – teritoriale; pornind de la

nucleele existente şi experienţa acumulată (Roşia, Vurpăr, Marpod), extinderea

acestor activităţi se poate face fără probleme deosebite, contribuind astfel la

conturarea unui areal compact, specializat, capabil să se impună pe piaţa de profil.

arealul agricol cu activităţi mixte (creşterea animalelor şi cultura plantelor)

prezintă la rândul ei, o largă extensiune, cu reprezentare la nivelul tuturor unităţilor

administrativ – teritoriale, fapt ce concordă atât cu condiţiile naturale, cu tradiţiile

locale dar şi cu necesităţile actuale şi de viitor, fiind de natură să asigure o bună

parte din necesarul de produse agricole, atât din sectorul vegetal cât şi din cel

zootehnic. Elementele de specificitate derivă din faptul că activităţilor agricole li se

pot asocia alte activităţi economice complementare, care să contribuie la o mai bună

utilizare a resurselor locale (agroturism, prelucrarea lemnului) şi care totodată pot

72


consolida economia agricolă şi pot genera reducerea vulnerabilităţii economiei

locale în ansamblu prin diversificare.

Tabelul 6. Proiecţia acţiunilor strategice în domeniul agricol pe termen scurt, mediu şi lung în unităţile

administrativ – teritoriale din bazinul Văii Hârtibaciu

Activităţi Zona/localitatea

Termen scurt (2015)

Comasarea exploataţiilor agricole şi promovarea diverselor

forme de asociere

Specializarea producătorilor agricoli şi a asociaţiilor de

producători

73

Instituţii

responsabile

Toate UAT-urile DGAIA, OJCA,

Toate UAT-urile GAL

Integrarea producătorilor locali în cadrul asociaţiilor de profil Toate UAT-urile GAL

Bonitarea terenurilor în vederea stabilirii pretabilităţii

terenurilor şi a dotării tehnice

Sprijin pentru dezvoltarea agenţilor economici pentru

prestări de servicii în agricultură (mecanizarea şi aplicarea

tehnologiilor adecvate, servicii pentru protecţia plantelor,

aprovizionarea cu seminţe, îngrăşăminte, servicii sanitarveterinare,

baze furajere, asistenţă tehnologică, pedologică,

agrochimică)

Constituirea unui centru de consultanţă agricolă şi a unui

centru de consultanţă comercială

Înfiinţarea unui centru de abatorizare de mare capacitate Nocrich

Modernizarea unităţilor proprii de prelucrare a laptelui şi

susţinerea produselor tradiţionale, ca bază a consolidării

brandului agricol local

Înfiinţarea de ferme ecologice, atât în sectorul vegetal cât şi

în cel animalier

Dezvoltarea sistemului intensiv de creştere a bovinelor

pentru lapte prin înfiinţarea/modernizarea fermelor şi

microfermelor în care efectivele de animale să fie constituite

din rase cu mare productivitate

Încurajarea şi atestarea producătorilor ecologici, orientaţi pe

creşterea bovinelor pentru lapte, a ovinelor şi caprinelor

Dezvoltarea creşterii intensive a porcinelor în cadrul

fermelor mici şi mijlocii

Toate UAT-urile Oficiul de studii

agro-pedologice,

OJCA

Toate UAT-urile DGAIA, OJCA,

CL, CJ

Agnita DGAIA

Marpod, Ţichindeal,

Nocrich

Toate localităţile

Nocrich, Marpod,

Iacobeni, Merghindeal,

Chirpăr, Bârghiş

Toate localităţile

Marpod, Ilimbav, Ighişu

Vechi, Coveş, Ruja,

Beneşti, Alţâna, Ghijasa

de Jos, Mihăileni

Promovarea culturii intensive a ciupercilor Apoş, Pelişor, Zlagna,

Dealu Frumos, Ţeline,

Revitalizarea suprafeţelor de livezi şi optimizarea

productivităţii prin promovarea soiurilor adaptate

specificului local

Reintroducerea în cadrul culturilor de câmp a plantelor

tehnice şi plantelor furajere

Promovarea culturilor arbustive (cătina, coacăzul, păducelul,

măceşul)

Retiş

Toate localităţile

Bârghiş, Ighişu Vechi,

Vecerd, Coveş, Marpod,

Ilimbav

Gherdeal, Bruiu,

Şomartin, Vărd, Veseud,

Săsăuş, Vurpăr

Asociaţiile de

producători

Termen mediu (2016-2025)

Atragerea forţei de muncă tinere şi calificate Toate localităţile CL, Asociaţii de


Sprijin pentru continuarea echipării cu mijloace mecanizate Toate localităţile

producători, GAL

OJCA

Informarea şi perfecţionarea continuă a fermierilor Toate localităţile GAL, DGAIA

Crearea de noi exploataţii piscicole şi menţinerea în

producţie a capacităţilor existente iazuri

Hosman

Sprijinirea selecţiei raselor de animale prin organismele

DGAIA

specializate ale Direcţiei Judeţene de Agricultură

Diversificarea fermelor de animale Nucet, Cornăţel, Caşolţ,

Roşia, Daia, Nou

74

OJCA, CL,

DGAIA, asociaţii

de producători,

Direcţia silvică

Înfiinţarea unei reţele de comercializare a produselor agricole Asociaţiile de

producători

Penetrarea pieţei pentru produsele alimentare din domeniul

Asociaţiile de

HoReCa

producători

Dezvoltarea sectorului avicol în cadrul fermelor mici şi Bruiu, Şomartin,

mijlocii şi diversificarea raselor crescute

Gherdeal, Vurpăr,

Dezvoltarea microfermelor de creştere a cabalinelor şi

centrelor de echitaţie, ca şi activitate conexă agroturismului

Agnita, Nocrich

Încurajarea crescătorilor de albine, ca şi activitate agricolă Toate localităţile Asociaţiile de

complementară şi atestarea ecologică a produselor apicole

producători

Termen lung (după 2025)

Formarea unor specialişti în managementul integrat al

activităţilor agricole şi turistice

Utilizarea în proporţie cât mai mare a produselor agricole

locale în cadrul pensiunilor agro-turistice

Toate localităţile GAL

Toate localităţile Asociaţiile de

producători

Susţinerea unui fond de vânătoare divers şi relevant Toate localităţile Direcţia silvică

2.3.2. Industria şi serviciile

8.4. Eficientizarea cadrului organizaţional şi a structurilor de sprijinire a afacerilor

din domeniul industrial, în vederea creşterii accesibilităţii la servicii specializate

Aflată într-o prelungită perioadă de restructurare industrială, economia oraşului

Agnita relevă o tărie structurală scăzută şi o fragilitate crescută. Pe de altă parte, agenţii

economici industriali situaţi în celelalte unităţi administrativ – teritoriale au caracter izolat,

dispersat, fiind în bună măsură lipsiţi de un cadru organizatoric local care să îi sprijine, iar pe

de altă parte, nu beneficiază de cadrul infrastructural şi funcţional adecvat, în condiţiile

precarităţii sistemului economic industrial specific arealului în cauză. În aceste condiţii, în

vederea atingerii obiectivului formulat, se impun o serie de măsuri şi acţiuni, după cum

urmează:

dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor (SSA) de importanţă

regională şi locală, în vederea constituirii uni mediu investiţional atractiv, precum

şi în vederea valorificării potenţialului local de dezvoltare, atât în ceea ce priveşte

resursele umane cât şi cele materiale;

constituirea unui incubator de afaceri în centrul polarizator al arealului studiat -

Agnita, care să optimizeze mediului de afaceri economic în ansamblu şi cel

industrial în particular şi totodată să ofere posibilitatea creşterii numărului de

agenţi economici din întreg spectrul de mărime şi specializare industrială;

încurajarea proiectelor care au ca şi puncte forte un grad ridicat de originalitate,

caracter novator şi care pun accentul pe valorificarea resurselor locale sau pe

atragerea, prin intermediul lanţurilor de producţie, a noi afaceri/investitori;


promovarea proiectelor şi iniţiativelor economice care se înscriu într-o măsură cât

mai mare în cadrul obiectivelor asociate Axei prioritare 4 din Programul

Operaţional Regional;

constituirea asociaţiilor patronale la nivel local, în scopul armonizării acţiunilor şi

pentru reprezentarea intereselor la nivel local şi judeţean;

eficientizarea activităţii asociaţiilor patronale şi implicarea acestora în promovarea

programelor de finanţare din fonduri ale UE pentru IMM-uri;

accesarea fondurilor din programele alternative de finanţare;

îmbunătăţirea infrastructurii fizice de susţinere a activităţilor industriale prin

construirea/ modernizarea/ extinderea de clădiri şi anexe aferente, care vor fi

utilizate de operatorii economici, cu precădere IMM-uri, pentru activităţi de

producţie şi/ sau servicii (Agnita, Nocrich, Marpod, Ţichindeal);

sprijinirea investiţiilor în modernizarea sectoarelor productive locale, prin

sprijinirea mediului antreprenorial, în special a microîntreprinderilor. În acest fel

se va completa cadrul de favorabilitate privind dezvoltarea economică locală şi

regională, fapt ce se va reflecta şi în crearea de noi locuri de muncă, condiţie

fundamentală a impulsionării economiei şi a creşterii nivelului de trai a populaţiei.

accesarea know-how-ului în domeniul industrial de către firme productive de

interes local în scopul creşterii competitivităţii acestora - prin valorificarea

resurselor şi a forţei de muncă locale - şi comercializarea produselor obţinute. Se

generează astfel premisele unei competitivităţi reale a agenţilor economici

industriali capabili să se integreze în lanţurile productive de la nivel judeţean şi

regional, ale căror produse să fie competitive din punct de vedere calitativ şi al

preţurilor cu cerinţele unei pieţe cu dinamică crescândă;

încurajarea microîntreprinderilor de a utiliza noi tehnologii şi inovaţii,

echipamente IT şi servicii, având un rol primordial în creşterea competitivităţii,

productivităţii şi a calităţii serviciilor. În acest sens, este imperios necesară

sprijinirea microîntreprinderilor prin oferirea de consultanţă în vederea obţinerii de

finanţări pentru achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi, moderne, pentru

activităţi de producţie, servicii, construcţii; achiziţionarea de sisteme IT (hardware

şi software);

sprijinirea microîntreprinderilor productive şi a celor prestatoare de servicii care

folosesc potenţialul endogen (resurse naturale şi resurse umane), prin facilităţi

fiscale sau infrastructurale.

Chiar dacă nucleele industriale sunt relativ puţine şi fragile, prin aplicarea setului de

măsuri menţionate este posibilă creşterea numărului de agenţi economici, dar şi diversificarea

spectrului economic al acestora cu efecte favorabile asupra cadrului economico-social

general. În acelaşi timp este posibilă crearea unor specializări industriale noi, generând relaţii

de producţie multiple şi autosusţinute. Este vorba despre agenţii economici din domeniul

industriei de prelucrare a produselor agricole, a conservelor şi produselor alimentare

atestate „BIO” şi a celor din industria construcţiilor de maşini şi utilaje pentru industria

alimentară.

8.5. Augmentarea competitivităţii agenţilor economici industriali

Complementar ansamblului de măsuri aferente obiectivului sectorial 1 se impun, ca o

necesitate stringentă, o serie de măsuri şi acţiuni care să conducă la creşterea competitivităţii

agenţilor economici şi rentabilizarea proceselor de producţie:

înfiinţarea unei zone industriale de tip „green-field” care să ofere cadrul

antreprenorial şi tehnologic adecvat desfăşurării unor activităţi nepoluante de mare

75


andament şi cu grad ridicat de tehnicitate, adaptate cerinţelor actuale şi de viitor

ale economiei regionale şi naţionale (Agnita);

modernizarea proceselor tehnologice, pe de o parte prin retehnologizări şi achiziţia

de echipamente industriale performante, iar pe de altă parte prin asigurarea unui

know-how de actualitate; acest lucru se impune cu precădere în cadrul unităţilor

industriale din domeniul industriei textile, prelucrării lemnului şi a preluării

laptelui, în paralel cu extinderea capacităţilor de producţie (Agnita, Nocrich,

Ţichindeal, Marpod, Iacobeni), care să asigure fluxuri constante de produse;

asigurarea standardelor de calitate la nivel european prin implementarea sistemelor

de management a calităţii în cadrul tuturor agenţilor economici şi certificarea

acesteia;

recalificarea periodică a personalului angajat dar şi a forţei de muncă

disponibilizate din alte sectoare sau ramuri economice, astfel încât să facă faţă

cerinţelor tehnologice de ultimă oră;

Fig. 2. Chorema zonificării economice

relansarea producţiei de mobilier şi componente din lemn cu cerere mare pe piaţă

(adaptate pentru spaţii comerciale şi de birourilor, mobilier rustic, locuinţe şi case

de vacanţă realizate din lemn, cu adoptarea unor sisteme viabile - ex. sistemul

76


Wood Farming - prin colaborarea cu firme de profil din străinătate) (Agnita,

Mihăileni, Bruiu);

revitalizarea prelucrării tradiţionale a lemnului în centre cum sunt Agnita,

Mihăileni, Bruiu şi revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale – cojocărit, ţesut –

producătoare de obiecte de artizanat, cu mare cerere pe piaţa de profil, asociată

activităţilor turistice şi organizarea unor grupuri de tineri ucenici care să practice

meşteşugurile sub îndrumarea unor meşteri populari recunoscuţi, asigurând

păstrarea nealterată a tradiţiilor (Mihăileni, Chirpăr, Bruiu).

8.6. Promovarea eficientă a produselor şi serviciilor economice locale, pe pieţele de

la nivel judeţean, regional şi naţional a produselor specifice economiei locale prin

organizarea unor expoziţii cu produse de artizanat în cadrul festivalurilor locale (ex. Lolele),

şi a târgurilor economice judeţene şi naţionale în scopul creşterii vizibilităţii produselor

realizate la nivel local. În acelaşi context, se impune cu stringenţă iniţierea unor campanii

agresive de promovare a produselor locale şi a unor politici active de marketing care să

evidenţieze brandul „valea Hârtibaciului” şi să maximizeze impactul de piaţă al acestuia. Un

suport deosebit trebuie acordat produselor agricole ecologice şi a celor alimentare, care se pot

impune pe nişa de profil de pe piaţa naţională şi care trebuie totodată sprijinite pentru a

penetra pe piaţa europeană, precum şi produselor meşteşugăreşti şi ale industriei de prelucrare

a lemnului şi a pieilor de animale. Principalele acţiuni care trebuie întreprinse sunt:

organizarea de evenimente expoziţionale locale având ca scop promovarea

produselor specifice;

participarea la târgurile şi expoziţiile de profil din ţară şi străinătate (relaţionarea

cu programul „Fabricat în România”);

sponsorizări ale unor competiţii sportive, manifestări culturale şi emisiuni de

televiziune prin care să fie adus în prim plan brandul local.

Tabelul 7. Proiecţia acţiunilor strategice din domeniul industrial pe termen scurt, mediu şi lung în unităţile

administrativ – teritoriale din bazinul văii Hârtibaciu

Activităţi Zona/localitatea

Termen scurt (2015)

Constituirea unui incubator de afaceri în centrul polarizator al

arealului studiat

Eficientizarea activităţii asociaţiilor patronale şi implicarea acestora

în promovarea programelor de finanţare din fonduri ale UE pentru

IMM-uri

77

Instituţii

responsabile

Agnita CL, GAL

Toate UAT-urile Asociaţii

patronale, GAL

Sprijinirea investiţiilor în modernizarea sectoarelor productive

locale, prin sprijinirea mediului antreprenorial, în special a

microîntreprinderilor

Toate UAT-urile CJ, CL

Accesarea know-how-ului în domeniul industrial de către firme

productive de interes local în scopul creşterii competitivităţii

Toate UAT-urile

Relansarea producţiei de mobilier şi componente din lemn Agnita, Mihăileni,

Revitalizarea prelucrării tradiţionale a lemnului în centre cum sunt

(Agnita, Mihăileni, Bruiu) şi revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale

- cojocărit, ţesut

Participarea la târgurile şi expoziţiile de profil din ţară şi străinătate

(relaţionarea cu programul „Fabricat în România”)

Termen mediu (2016-2025)

Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de susţinere a activităţilor

industriale prin construirea/ modernizarea/ extinderea de clădiri şi

anexe aferente, care vor fi utilizate de operatorii economici

Bruiu

Toate UAT-urile CL, Asociaţii de

producători

Agnita, Nocrich,

Marpod, Ţichindeal,

Roşia

GAL, Asociaţii

de producători

CJ, CL


Sprijinirea microîntreprinderilor productive şi a celor prestatoare de

servicii care folosesc potenţialul endogen

Toate UAT-urile CJ, CL

Înfiinţarea unui parc industrial

Modernizarea proceselor tehnologice, în paralel cu extinderea

capacităţilor de producţie

Asigurarea standardelor de calitate la nivel european prin

implementarea sistemelor de management a calităţii în cadrul tuturor

agenţilor economici şi certificarea acesteia

CJ, CL

Organizarea de evenimente expoziţionale locale având ca scop

GAL, Asociaţii

promovarea produselor specifice

patronale, CCI

Termen lung (după 2025)

Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor (SSA) de

importanţă regională şi locală, în vederea constituirii uni mediu

investiţional atractiv, precum şi în vederea valorificării potenţialului

local de dezvoltare, atât în ceea ce priveşte resursele umane cât şi

cele materiale

Sponsorizări ale unor competiţii sportive, manifestări culturale şi

emisiuni de televiziune prin care să fie adus în prim plan brandul

economic local „Hârtibaciu”

2.3.3. Turismul

78

CCI, Asociaţii

patronale, GAL

Asociaţii

patronale

Strategia de dezvoltare prezintă modalitatea cea mai adecvată de creionare a imaginii

turistice viitoare a microregiunii Hârtibaciu, precum şi de selectare a metodelor şi mijloacelor

concrete adecvate prin care se poate construi această imagine.

Concepţiile strategice se vor lega direct de dezvoltarea regională şi naţională în

domeniul turistic, şi se vor compune dintr-o serie de acţiuni realizabile cu următoarele

caracteristici:

se leagă direct de proiecte de dezvoltarea regională şi naţională,

sunt realizabile,

au capacitate de a atrage fonduri de investiţii sau fonduri europene.

Pentru punerea în aplicare a concepţiilor strategice, considerăm necesară existenţa

voinţei politice pe plan local şi naţional. De asemenea, este necesară angajarea unei forţe de

muncă specializate şi dezvoltarea unor colaborări cu societăţi bine pregătite în elaborarea de

proiecte turistice.

Prezenta strategie de dezvoltare a turismului a fost elaborată pornind de la reperele

creionate de strategia judeţeană şi de strategia de dezvoltare a turismului pentru perioada

2008-2012, elaborată de Agenţia de turism Recky Travel – Sibiu, în colaborare cu asociaţia

GAL Microregiunea Hârtibaciu (prezentată în 15-16 februarie 2008, în cadrul întâlnirii de

lucru de la Nucet). Prevederile stipulate în cadrul acestora au fost, după caz, adaptate,

nuanţate sau amendate, în funcţie de situaţia concretă de la faţa locului, a discuţiilor purtate cu

diverşi actori din administraţia locală, întreprinzători privaţi sau simpli cetăţeni din zonă,

încercând să armonizăm strategia oficială (asumată de instituţiile menţionate) cu necesităţile,

exigenţele şi aşteptările hârtibăcenilor, desigur, în raport cu posibilităţile economicofinanciare

concrete actuale sau cele preconizate pe termen scurt, mediu şi lung.

Obiectivele de dezvoltare ale turismului s-au stabilit în funcţie de potenţialul turistic al

judeţului şi vor contribui la:

fundamentarea dezvoltării ulterioare,

impunerea unei imagini proprii, ce se va corela cu brandul regiunii,

realizarea proiectelor globale, cu putere financiară ridicată,

deschiderea dezvoltării unor proiecte durabile,

reaşezarea judeţului pe piaţa concurenţială.


8.7. Creşterea competitivităţii pe pieţele turistice naţionale şi internaţionale prin:

valorificarea resurselor turistice ale zonei şi individualizarea zonei Hârtibaciu în

raport cu unităţile teritoriale cu extensiuni şi funcţionalităţi similare pe plan

naţional şi internaţional, prin derularea continuă a activităţilor de prospectare şi

amenajare a resurselor atractive, coroborate cu cele de promovare şi branding

turistic;

rentabilizarea şi diversificarea activităţii turistice;

iniţierea şi profesionalizarea şi diversificarea atracţiilor turistice, a produselor şi

serviciilor turistice şi alinierea lor la standardele de calitate şi securitate europene;

dezvoltarea infrastructurii turistice şi interconectarea componentelor din oferta

turistică primară şi secundară şi a mijloacelor prin care se realizează extinderea

sezonului turistic şi creşterea duratei sejurului (numărului de înnoptări), precum şi

promovarea unitară a imaginii zonei pe pieţele turistice naţionale şi internaţionale;

rentabilizarea şi diversificarea activităţii turistice;

alinierea activităţilor turistice derulate în zonă la standardele de calitate şi

securitate europene;

extinderea sezonului turistic;

promovarea unitară şi diversificată a resurselor turistice existente prin mijloace şi

instrumente de calitate.

8.8. Repertorierea, reabilitarea şi conservarea capitalului şi a infrastructurii turistice

prin:

inventarierea permanentă a resurselor turistice şi a necesităţilor de dezvoltare;

construirea, modernizarea, dezvoltarea, semnalizarea şi întreţinerea infrastructurii

turistice de bază şi a resurselor turistice;

dezvoltarea turismului de nişă (turism cultural, sportiv, de afaceri, de conferinţe,

agroturism, ecoturism etc);

conservarea patrimoniului cultural, istoric şi etnografic.

Formarea resurselor umane specializate în turism prin:

dezvoltarea şi diversificarea structurilor şi a tipurilor de formare în turism şi

sprijinirea adaptării lor la cerinţele pieţei turistice;

încurajarea formării continue şi practice pentru operatorii din turism;

îmbunătăţirea calitativă a programelor de formare în turism;

îmbunătăţirea practicilor de management turistic;

satisfacerea nevoilor de formare ale operatorilor şi structurilor din turism.

Stimularea parteneriatului public-privat în turism prin:

crearea unui cadru de reflecţie, dezbatere, decizie şi acţiune public-privat,

voluntar, între toate sectoarele cu importanţă pentru turism;

coordonarea iniţiativelor de acelaşi tip cu implicaţie în turism şi monitorizarea lor;

favorizarea şi susţinerea iniţiativelor de asociere profesională a factorilor implicaţi

în turism;

79


creşterea rolului Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu de coordonator al

parteneriatelor judeţene în turism.

Aplicarea strategiei de amenajare a teritoriului în scop turistic trebuie să ţină cont de

următoarele aspecte:

Măsurile şi soluţiile propuse sunt planificate într-o succesiune logică;

În cadrul fiecărei măsuri sunt stabilite obiective operaţionale;

Obiectivele operaţionale pot fi considerate:

♦ priorităţi de tip A – importante şi urgente (trebuie demarate în intervalul

2010-2015);

♦ priorităţi de tip B – fie importante, fie urgente (trebuie demarate în intervalul

2015-2020 sau imediat după finalizarea priorităţilor de tip A de care sunt

legate funcţional);

♦ priorităţi de tip C – în limita resurselor disponibile (sunt demarate după

finalizarea priorităţilor de tip A şi B, probabil după anul 2020).

Durata de atingere a unui obiectiv poate să fie:

♦ durată scurtă (T1) – 2010-2015;

♦ durată medie (T2) – 2015-2020;

♦ durată lungă (T3) – după 2020.

Aplicarea unei măsuri poate fi condiţionată de derularea sau finalizarea altei

măsuri.

Atingerea unui obiectiv operaţional poate fi condiţionată de finalizarea sau

demararea anterioară a altui obiectiv operaţional.

80


Tabelul 8. Direcţiile, obiective, măsuri şi soluţii de dezvoltare din domeniul turismului

Direcţia majoră de dezvoltare turistică: valorificarea resurselor atractive ale microregiunii şi individualizarea acestora în raport cu alte unităţi teritoriale similare ca

extensiune şi funcţionalitate din ţară şi străinătate, în vederea creşterii competitivităţii microregiunii Hârtibaciu pe pieţele turistice naţionale şi internaţionale prin

optimizarea activităţilor de prospectare, amenajare turistică, branding turistic, creare de programe/proiecte diversificate şi atractive şi de instituţii specifice, formare

profesională, diversificarea şi ridicarea calităţii serviciilor de profil, stimulare a parteneriatului public-privat în turism şi management performant

Obiective generale

prevăzute de strategia

judeţeană

I. Creşterea

competitivităţii

ofertei turistice a

zonei Hârtibaciu pe

pieţele turistice

naţionale şi

internaţionale în

vederea:

- rentabilizării şi

diversificării activităţii

turistice;

- alinierii activităţilor

turistice derulate în

zonă la standardele de

calitate şi securitate

europene;

- extinderii sezonului

turistic;

- promovării unitare şi

diversificate a

resurselor turistice

existente prin mijloace

şi instrumente de

calitate.

Acţiuni propuse în consonanţă

cu strategia judeţeană

A. Profesionalizarea şi

diversificarea serviciilor şi

produselor turistice:

1. Conceperea şi dezvoltarea de

noi produse şi servicii turistice,

cu respectarea identităţii locale,

pornind de la trei tipuri de oferte:

- turism de tranzit/circuit

- activităţi conexe (clienţi atraşi de

alte locaţii din proximitatea zonei);

- turism de sejur bazat pe oferte

excepţionale sau combinaţii cu alte

oferte din Transilvania

Măsuri şi soluţii specifice

Identificarea specificităţii locale şi

regionale a componentelor antropice

şi naturale şi implementarea acestora

la nivel de infrastructură turistică de

cazare, alimentaţie, agrement etc.

pentru fiecare areal cu identitate clar

conturată prin selectarea unor grupuriţintă,

pe baza analizei caracteristicilor

pieţei şi a clientelei potenţiale, precum

şi a ingerinţei altor indicatori

necuatificabili de natură socială,

economică, politică etc. (turiştii EU

de limbă germană şi engleză)

Dezvoltarea de noi produse şi servicii

turistice se va face în funcţie de

următoarele tipuri de oferte, bazate pe

segmente-ţintă de turişti:

- turism de tranzit / circuit

- activităţi conexe (clienţi atraşi de

alte destinaţii apropiate)

- turism de sejur bazat pe oferte

excepţionale sau combinaţii cu alte

oferte din Transilvania

81

Obiective operaţionale

Determinarea specificităţii locale şi regionale a componentelor

antropice şi naturale şi implementarea acestora la nivel de

infrastructură turistică de cazare, alimentaţie, agrement etc.

pentru fiecare areal/compartiment al microregiunii (sud-vestic,

nord-estic, central-nordic al microregiunii, central-sudic)

Priorităţi

A

(2010-2015)

B

(2015-2025)

C

(după 2025)

Durată de

realizare

T1(scurtă)

T2(medie)

T3 (lungă)

A T2


2. Amenajarea şi promovarea unor

circuite turistice tematice ca

branduri integrate brandului de

destinaţie turistică

Concentrarea ofertelor şi structurarea

tipologică acestora pe oferte şi în

funcţie de clientela potenţială:

a) oferte pentru grupurile aflate în

tranzit pe rutele principale prin

modificarea traseului de circuit

existent:

Ex. traseul Mediaş – Sibiu sau

Sighişoara-Sibiu să prevadă

devierea” acestuia prin Agnita

- traseul din Voila spre Sibiu să se

facă prin Agnita etc.

Pentru program cu înnoptare este nevoie de

unităţi de cazare de foarte bună calitate (3-

4 stele), momentan inexistente. Ex. picnic

şi cafea /prăjituri (kaffee und kuchen)

locaţii speciale

- excursii de ½ - 1 zi din / până la

Sibiu, Sighişoara ca alternativă la cele

oferite deja

- sejururi tematice de 3-4 zile pentru

un public cu interese conforme cu

tematică dorită.

Aceste sejururi trebuie combinate cu

vizitarea Transilvaniei şi a high-light-urilor

acestei zone. Condiţia pentru cele 3

variante cu şanse de reuşită este ca ofertele

să fie unice / excepţionale şi să nu poată fi

găsite într-o formă asemănătoare sau

calitatea să depăşească alte oferte

concurente asemănătoare.

În caz contrar dezvoltarea turismului va fi

una ca în prezent: lentă, nedirijată spre

trenduri şi neatractivă ca eficienţă

economică. (ex. înnoptarea la 20 km de

oraş datorită tarifelor mai scăzute,

tranzitarea din întâmplare a zonei).

82

Circuitul bisericilor fortificate evanghelice:

- Agnita – Veseud – Chirpăr – Şomartin – Bruiu – Merghindeal -

Dealu Frumos - Agnita;

- Agnita-Ruja-Stejărişu-Iacobeni-Netuş-Movile-Netuş-Brădeni;

- Agnita-Pelişor-Apoş;

- Agnita-Alţâna-Hosman-Daia-Roşia-Vurpăr

Circuitul bisericilor pictate de fraţii Grecu: uneşte localităţile

Mohu, Ţichindeal, Fofeldea, Săsăuşi şi Retiş, traseu care şi-a propus

diversificarea turismului cultural şi oferirea de sprijin pentru aceste

biserici care se detaşează în zonă prin valoarea picturilor murale. Pe

lângă biserici, în aceste sate mai pot fi văzute: urme arheologice

(Fofeldea – la Fântâna Uriaşilor), biserici greco-catolice (Săsăuşi –

Biserica Adormirea Maicii Domnului, cu ziduri din piatră şi corp de

lemn, deţine cărţi de cult vechi şi icoane pe sticlă), biserici evanghelice

(Retiş – din cauza plecării saşilor biserica a fost cumpărată de către

ortodocşi) sau mănăstirea de la Ţichindeal.

Circuitul satelor săseşti cu specific arhitectonic bine conservat:

Nocrich-Marpod-Chirpăr-Bruiu-Merghindeal- Dealu Frumos-

Netuş-Brădeni-Agnita- Iacobeni-Bârghiş-Pelişor

Circuitul satelor româneşti cu specific bine conservat: Ghijasa de

Jos-Alţâna-Beneşti-Ghijasa de Sus-Metiş-

Mihăileni_Agnita_Netuş-Retiş-Ţeline

Trasee ale atelierelor meşteşugăreşti vizând centrele Alţâna

(ţesut), Pelişor (ţesut), Hosman (fierărie), Stejărişu(fierărie) etc.

Traseu cultural Samuel von Brukenthal – Călătorind printre culturi

ce cuprinde mai multe trasee pe Valea Hârtibaciului (concepute de către

Asociaţia Hosman Durabil şi Fundaţia Samuel von Brukenthal):

- Mohu – Cornăţel – de-a lungul fostei şosele principale a Văii

Hârtibaciului, paralel cu traseul mocăniţei.

- Cornăţel – Avrig – se începe cu urcarea dealurilor cu livezi. După

satul Nucet, din locul La Măr se poate observa Valea Oltului şi cea

a Hârtibaciului, urmează drumul pietruit până la Săcădate,

traversarea barajului peste Olt şi drumul principal până la Avrig.

- Cârţa – Nocrich – de la Cârţa spre Poieniţa, către Marpod – pe

poteci şi drumuri de ţară, se încheie cu sosirea la Nocrich.

- Nocrich – Vurpăr – drumul pietruit până la Ghijasa, unde se

vizitează biserica, apoi se continuă cu plimbarea pe păşuni.

- Vurpăr – Daia – se desfăşoară de-a lungul şoselei

- Nucet – Hosman – de la Nucet traseul o ia printre livezi.

- Poeniţa – Hosman – se începe traseul la Cârţa, se traversează

Oltul şi se merge de-a lungul unui drum de ţară până la Poeniţa.

Urmează un drum forestier, o păşune şi încă un drum forestier până

la Hosman.

- Hosman – Vurpăr – se traversează iarăşi păduri şi păşuni. Satul

Ţichindeal este ocolit. Se întâlneşte un minunat punct de belvedere,

după care se coboară la Vurpăr.

Trasee cicloturistice:

- Sibiu-Agnita cu continuare spre Sighişoara

- Sibiu-Agnita-Făgăraş

- Sighişoara-Agnita-Făgăraş

- Mediaş-Agnita-Făgăraş

- Avrig-Cârţa-Agnita-Biertan-Sighişoara

- Cârţa-Şomartin-Bruiu-Făgăraş

- Agnita-Cincu-Rupea

- Dumbrăveni-Biertan-Agnita

A T1


3. Definirea conţinutului /

tematicii ofertelor turistice din care

să reiasă caracteristicul de bază

local-regional al brandului

4. Conceperea şi transpunerea în

practică a unor evenimente ce

atrag turiştii şi aplicarea unui

marketing eficient pentru

dezvoltarea turismului

evenimenţial

Definirea unei tematici

corespunzătoare pornind de la

întrebarea: cu ce ne adresăm?

Draftul GAL şi motto-ul acestuia

“Pentru om şi mediu în inima ţării“,

poate fi un reper în acest sens.

În viziune turistică acesta se transpune

în cuvinte cheie:

a.) om = civilizaţie - istorie, cultură,

tradiţii, gatronomie, ospitalitate

b.) mediu = natură, ecologie, mişcare

– sport/sănătate, aventură

Conţinutul unei oferte turistice va fi

legat de cele două cuvinte-cheie:

om şi natură

Susţinerea tematicii alese prin

simboluri clar conturate

83

Om: descoperirea tradiţiilor populare (evenimente autentice), a

istoriei şi civilizaţiei (obiective culturale & religioase),

deplasarea cu mijloace tradiţionale (căruţă, mocăniţă),

participarea la activităţi agricole (cosit, recoltat), pregătirea

sărbătorilor, cazarea la familii, etc.

Natură: bird watching în SPA (ex. Infoflyer cu ornitolog),

drumeţii între sate ca alternativă la zonele frecventate de prea

mulţi turişti (ex. traseul cultural Brukenthal), turism geologic

(ex. canionul de la Mihăileni, movilele), implicarea turiştilor la

activităţi (marcare trasee, montare căsuţe păsări), produse bio

locale, drumeţii tematice (ierburi medicinale, ciuperci).

Trebuie evitate: kitsch/ul în arhitectură, ATV, snowmobile,

heliski, enduro, rallye off road, evenimente pur turistice (ex.

nunta pentru turişti din Sibiel), bucătăria cu semipreparate.

Conceperea şi elaborarea brandului zonei Hârtibaciului,

incluzând siglă, site şi corporate design: “Valea Verde” in loc

de Valea Plângerii / rezultă practic deja din mesajul ofertelor

bazate pe act. în natură şi transmite un mesaj foarte puternic

(ecologie, mediu, bio, faună, floră bogată). Denumirile

localităţilor să fie asociate cu marcajul verde.

Desemnarea de produse care să existe sau să fie promovate

exclusiv în această regiune (ex. pt. băutura = vin de rozinchine;

alimente: pâine din grâu de seminţe vechi – culturi tradiţionale,

brânză de capră, supă de agrişe; alegerea unor produse exclusive

ca model pentru suveniruri – ex. lăzi pictate Brădeni)

Desemnarea unor activităţi care să confirme brandul:

- zone destinate drumeţiilor, trasee de biciclete, facilităţi pt.

călărie; renunţarea la asfaltări şi dezv. drumurilor bine

pietruite/cu macadam de bună calitate

- includerea conţinutului activităţilor principale în brandul

judeţean: natură, cultură rurală, protecţia mediului, bird watching

Lansarea şi verificarea unor concepte noi, cu impact ridicat (mai

“radicale”)- ex. sat/zonă/pensiune cu produse exclusiv

vegetariene

Înregistrarea acestor evenimente în calendarele de acest tip de la

nivel judeţean şi naţional şi promovarea lor corespunzătoare

Coordonarea eficientă a evenimentelor, dezvoltarea

infrastructurii generale şi turistice la locul de derulare a acestora

(ex. Festivalul Hârtibăcenilor Sărbătoarea Lolelor de la Agnita şi

de la Chirpăr, Cânt şi joc pe Hârtibaci, Zilele Oraşului (mixt),

Dansul Generaţiilor, Festivalul Colindelor etc.; program de

A T1

A T1

A T1

A T1

A T1

A T2


5. Formarea de reţele de distribuţie

pentru produsele şi serviciile

turistice

6. Uniformizarea nivelurilor

calitative a produselor şi serviciilor

turistice şi crearea de etichete de

calitate

7. Încurajarea competiţiilor de

calitate destinate operatorilor şi

îmbunătăţirea calitativă a

produselor şi serviciilor existente

Încurajarea investiţiilor în IT şi în

forme moderne de comercializare

a produsului turistic

B. Promovarea produselor şi

serviciilor turistice

6. Definirea unui brand (şi, unde

cazul, a unor branduri locale

specifice) şi crearea de activităţi

pentru susţinerea acestuia/acestora

7. Elaborarea de materiale de

promovare, unitare şi de calitate

(tematice sau diversificate, în

limba română şi alte limbi de

circulaţie internaţională): postere,

broşuri, materiale informative,

cataloage cu produse şi servicii,

hărţi, calendare ale evenimentelor

etc.

Adaptarea strategiei proprii la cea

regională / judeţeană / naţională prin

influenţarea reciprocă.

Activitate în strânsă colaborare cu

AJTS.

Realizarea unui catalog care să

cuprindă:

- descrierea tuturor obiectivelor

turistice naturale şi antropice, a

posibilităţilor de cazare, restauraţie şi

agrement-divertisment,

- o hartă şi informaţii despre zonă, cu

localizarea obiectivelor atractive, a

posibilităţi de acces etc.

84

iniţiere în pescuit, concurs de pescuit şi de gastronomie

pescărească – Netuş-Brădeni etc.; organizarea de evenimente

legate de personalităţi cunoscute dn zonă)

Colaborarea cu agenţiile de turism locale şi/sau străine pentru

includerea în cataloagele de profil şi, pe cât posibil, includerea

direct în materialele judeţene / naţionale

Folosirea criteriilor de clasificare ale M. Turismului.

Alternativă: atragerea touroperatorilor gen Forum Anders Reisen

(circuite RO) - http://www.ecolabel-tourism.eu

Iniţierea unui premiu/diplomă anual pe tipuri de servicii (cazare,

masă, etc.) în cadrul furnizorilor cu valoare de prestigiu prin

alegerea de către branşă odată cu dezbaterea anuală dintre

operatori

A T2

A T2

A T2

Reorganizarea site-ului GAL pe subdomenii, design

nou/prezentare dinamică, actualizarea permanentă datelor A T1

Numirea unui grup de experţi pentru realizarea unui studiu de

brand turistic şi introducerii acestuia în circuitul turistic naţional

şi internaţional

Încadrarea în brandul judeţean şi regional (Sibiul şi Transilvania

sunt momentan mai cunoscute decât România) sau în brandul de

ţară (România încă nu are), dar şi influenţarea acestora.

Actualizarea anuală sau bianuală

Materiale regionale = tipărirea informaţiilor de pe site cu

folosirea logo-urilor Sibiu, judeţ, ţară

A T1

A T1


8. Diseminarea materialelor de

promovare prin centre de

informare turistică, prin birourile

de turism din străinătate şi în

localităţile din străinătate cu care

există relaţii de înfrăţire

9. Promovare on-line şi crearea de

legături între site-urile internet

existente

10. Crearea de puncte şi centre de

informare turistică şi/sau

infochioşcuri plasate în locurile de

interes turistic şi semnalizarea lor

corespunzătoare

11. Dezvoltarea de campanii

tematice de comunicare;

participarea unitară a zonei

Hârtibaciu şi a judeţului Sibiu la

târguri de turism naţionale şi

internaţionale;

12. Organizarea de circuite de

familiarizare cu specificul

judeţului Sibiu şi al zonei

(infotrip-uri pentru turoperatori

naţionali şi internaţionali, agenţii

de turism, jurnalişti, etc);

13. Susţinerea de activităţi de

promovare în mass-media;

14. Altele:

- acţiuni de lobby către instituţii

publice, finanţatori (publici şi

privaţi), etc;

- integrarea pachetelor şi

circuitelor turistice zonale în

programele judeţene şi naţionale

de promovare;

- încurajarea oricăror altor canale

şi mijloace de promovare a

Transmiterea de informaţii existente

către CIT şi birouri din străinătate.

Înfiinţarea unui centru de informare în

cadrul primăriilor mai mari (Agnita)

şi de infochioşcuri în cadrul

primăriilor din arealele şi/sau locaţiile

de interes turistic (Nocrich, Cornăţel)

Amenajarea unui centru de informare

în cadrul centrului de vizitatori al

rezervaţiei naturale (Brădeni-Netuş)

85

Organizarea de seri informative despre destinaţia turistică pentru

operatorii turistici externi (ex. GAL-urile externe partenere cu

GAL Microregiunea Hârtibaciu).

A T1

Promovare on-line şi crearea de legături între site-urile internet

existente, monitorizarea procesului de promovare A T2

Studierea posibilităţii de folosirea în comun a centrului de

vizitatori ai SPA Podişul Hartibaciului ca şi centru de informare

pentru toată zona

Trimiterea zilnică de informări tuturor unităţilor de cazare cu

noutăţile de interes general şi turistic din zonă

A T2

Participare la târgurile de turism Selectarea târgurilor în funcţie de tipicul târgurilor şi grupurilor

ţintă şi al fondurilor disponibile (pt. transport, tipărit, personal,

cazare). Întâlniri înainte de participare, soluţii de reprezentare

reciprocă. A T1

Publicarea de materiale informative şi

de promovare în presa locală,

regională, naţională şi externă

Obţinerea de sprijin financiar din partea furnizorilor servicii

turistice (transport, cazare, masă)

Articole “la comandă” în presa germană cât şi cea locală

germană (Siebenbürgische Zeitung, HZ, ADZ); newsletter-ul

local este preluat de obicei de mulţi ca sursă de informare

- Obţinerea sprijinului şi implicarea în acţiuni concrete a GAL, şi

AJTS.

A T1

A T1

A T1-2


II. Repertorierea,

reabilitarea şi

conservarea

capitalului şi a

infrastructurii

turistice prin:

- inventarierea

permanentă a

resurselor turistice şi a

necesităţilor de

dezvoltare;

- construirea,

modernizarea,

dezvoltarea,

semnalizarea şi

întreţinerea

infrastructurii turistice

de bază şi a resurselor

turistice;

- dezvoltarea

turismului de nişă

(turism cultural,

sportiv, de afaceri,

incentive, de

conferinţe, agroturism,

ecoturism, etc);

- conservarea

patrimoniului cultural,

istoric şi etnografic

turismului zonei şi judeţului Sibiu

(evenimente, concursuri,

conferinţe, spectacole, etc).

A. Inventariere şi diagnosticare

permanentă a resurselor cu

potenţial turistic:

1. Colectare permanentă de date şi

informaţii turistice (istorice,

naturale, tradiţionale, unităţi de

cazare şi agrement etc);

2. Constituirea şi întreţinerea unei

baze unitare şi publice de date şi

informaţii asupra resurselor

atractive existente;

3. Analiza permanentă a

necesităţilor de dezvoltare,

modernizare, restaurare,

semnalizare şi conservare a

resurselor turistice ale zonei şi

judeţului Sibiu, în context local,

naţional şi internaţional, prin

metode şi instrumente specifice

(diagnostice teritoriale, studii de

fezabilitate, etc);

Prezentarea pe site-ul GAL a

informaţiilor turistice sub forma unui

portal:

- resurse naturale şi antropice

- informaţii legate de atracţii si

evenimente

- linkuri către informaţiile detaliate

(ex. etnografie, biologie)

- catalogul operatorilor din turism cu

date de contact şi prezentarea

uniformă a conţinutului sub o siglă,

motto comun,

- verificări periodice în cadrul

grupului de lucru a capacităţilor

existente şi/sau servicii noi sau a celor

care nu mai sunt actuale.

Transmiterea acestor informaţii

cuprinse în site către AJTS, M.

Turismului şi alţii care sunt interesaţi

sub forma unui newsletter, ştire de

presă după fiecare actualizare a

informaţiilor şi/sau ofertelor.

Dezbaterea periodică între operatorii

din turism (agenţii, ghizi, furnizori de

servicii turistice etc):

86

Structura de prezentare turistică se va face în funcţie de

importanţa în zonă. Ex. sibiu.ro, siegendorf.at

La nevoie tipărirea acestor informaţii deja adunate şi transpuse în

lay-out.

Întâlniri periodice pt. dezbateri şi prezentări individuale în cadrul

grupului turism – cultură.

Topicele de interes trebuie să vizeze: caracteristicile cererii

turistice, gradul de ocupare, modul în care trebuie adaptate sau

diversificate resursele pentru a corespunde trendurilor, care sunt

tendinţele locale?

A T1-2

A T1-2

A T1-2-3


4. Realizarea de cercetări şi studii

periodice de piaţă: studii de

diagnostic şi fezabilitate, sondaje,

chestionare, etc

B. Reabilitarea, remodelarea

funcţională, extinderea,

diversificarea şi ridicarea calităţii

infrastructurii turistice generale:

1. Asigurarea unui acces facil

turiştilor spre/dinspre arealele,

localităţile şi punctele/obiectivele

naturale şi culturale cu atractivitate

turistică ridicată, în vederea

interconectării funcţionale a

componentelor ofertei turistice şi a

locurilor de consum turistic şi a

generării unor axe turistice

atractive pentru investiţiile

generale şi în domeniul turistic

2. Conceperea şi implementarea

unor sisteme de semnalizare,

orientare şi informare turistică la

nivelul fiecărei localităţi, areal sau

obiectiv cu valenţe de atractivitate

turistică, integrate unui sistem

unitar la nivel zonal şi judeţean

Realizarea unor chestionare ca bază

de informaţie colectată pentru studii

de piaţă sau fezabilitate.

Amenajare/modernizare de drumuri

rutiere şi feroviare pentru asigurarea

accesului rapid spre obiective şi

locaţii de interes turistic

87

Realizarea chestionarelor trebuie să revină unor instituţii

specializate.

Chestionarele pot fi calate pe diverse teme, iar rezultatele

acestora trebuie afişate pe site, la pensiuni, centru de informare

deci unde se realizează contactul client – ofertant de produse şi

servicii turistice.

Amenajarea/modernizarea drumului rutier Agnita – Dealu

Frumos – Merghindeal – Bruiu – Şomartin

Amenajarea/modernizarea drumului rutier Săsăuş – Ilimbav –

Marpod – Nocrich

Amenajarea/modernizarea drumului Săsăuş – Chirpăr – Agnita

Amenajarea/modernizarea drumului rutier Fofeldea – Nocrich

Amenajarea/modernizarea drumului rutier Agnita – Dealu

Frumos – Movile –Netuş

Amenajarea/modernizarea drumului rutier Brădeni – Retiş –

Ţeline

Amenajarea/modernizarea drumului rutier Daia – Roşia – Vurpăr

– Ghijasa de Jos – Nocrich

Repunerea în funcţiune a liniei ferate cu ecartament pe ruta

Sibiu – Agnita îngust în scopuri turistice şi a staţiilor CF,

coroborată cu modernizarea şi readaptarea funcţională a acestora

în vederea găzduirii unor centre pentru vizitatori (aceasta uneşte

localităţi rurale cu diferite obiective: Caşolţ – sit arheologic, Cornăţel –

sit arheologic, Hosman – biserică fortificată medievală, Nocrich –

biserică fortificată, biserică ortodoxă, Alţâna – cetate ţărănească, Beneşti

- biserica ortodoxă şi oraşul Agnita., de asemenea, este posibilă

efectuarea unor trasee combinate tren-autocar spre Mediaş, Sighişoara şi

Făgăraş pentru includerea în circuit a mai multor obiective.

Crearea şi implementarea unor sisteme de semnalizare, orientare

şi informare turistică în localităţilor rurale cu funcţii turistice:

Brădeni-Netuş

Crearea şi implementarea unor sisteme de semnalizare, orientare

şi informare turistică în staţiunilor turistice în curs de atestare:

Agnita-Sărături Băi

A T1

A

A

A

A

B

B

A

T1

T1

T1

T1

T2

T2

T2

A T1

B T2


3. Modernizarea şi semnalizarea

punctelor de intrare în zonă

4. Amenajarea locurilor de pornire

şi sosire a traseelor de excursie şi

semnalizarea lor corespunzătoare

4. Semnalizarea structurilor

turistice, obiectivelor sau arealelor

cu resurse atractive ale

patrimoniului natural, cultural şi

uman rural (marcaje de traseu,

puncte de odihnă şi de observare)

5. Construcţia, modernizarea şi

semnalizarea parcărilor

5. Construcţia, modernizarea şi

semnalizarea toaletelor publice în

zonele turistice

C. Reabilitarea infrastructurii

turistice generale:

Lobby la CJ pentru finanţare în cadrul

modernizării şoselei sau depunerea de

proiect pentru obţinerea de finanţare

din fonduri structurale

Construcţia de toalete funcţionale pe

principalele trasee rutiere: Voila –

Agnita; Sighişoara – Agnita; - Sibiu –

Agnita; Mediaş – Agnita.

88

Crearea şi implementarea unor sisteme de semnalizare, orientare

şi informare turistică în arealelor de acces spre atracţiile turistice:

spre siturile arheologice (Agnita, Bruiu, Caşolţ, Roşia, Vărd

etc.), geosituri (lacurile de la Brădeni-Netuş, canionul Mihăileni-

Şalcău, glimeele din perimetrul Movile-Retiş-Ţeline etc.),

biserici fortificate evanghelice (Agnita, Alţâna, Apoş, Bârghiş,

Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Daia, Dealu Frumos, Iacobeni, Marpod,

Merghindeal, Moardăş, Movile, Netuş, Pelişor, Roşia, Ruja,

Stejărişu, Şomartin, Veseud, Vurpăr, biserici româneşti (Agnita,

Beneşti, Chirpăr, Dealu Frumos, Fofeldea, Ghijasa de Jos,

Ilimbav, Movile, Nocrich, Netuş, Retiş, Săsăuşi, Ţichindeal,

Veseud), mănăstiri (Ţichindeal, Pelişor);

Crearea şi implementarea unor sisteme de semnalizare, orientare

şi informare turistică în oraşul Agnita

Semnalizarea suplimentară a intrărilor dinspre Sibiu (Caşolţ),

Mediaş (Pelişor), Sighişoara (Brădeni), Făgăraş-Voila

(Merghindeal), Valea Visei-Şeica Mare (Şalcău-Mihăileni)

Identificarea şi amenajarea locurilor de pornire şi sosire a

traseelor de excursie (drumeţie, cu bicicleta, călare etc.) şi

semnalizarea lor cu marcaje de traseu, puncte de odihnă şi de

observare)

Identificarea locaţiei optime de amplasare a indicatoarelor de

semnalizare a acestora (acţiunea a fost iniţiată şi demarată prin

proiectul panourilor informative GAL, urmând ca pe viitor să se

urmărească creşterea densităţii şi acoperirii geografice a

acestora).

Identificarea locaţiei optime de amplasare a acestora, în lungul

principalelor căi rutiere şi semnalizarea corespunzătoare a

acestora

Identificarea locaţiilor optime de amplasare a acestora (ex. în

perimetrul unui restaurant, a unei pensiuni sau cetăţi/obiectiv

turistic) şi semnalizarea corespunzătoare a acestora

Extinderea capacităţi de cazare şi ridicarea categoriei de confort

în cadrul a oraşului Agnita, coroborată cu amenajarea de noi

capacităţi de cazare de tip pensiune

A T1

A T1

B T2

A T1-2

A T1

A T1-2

A T1

A T1-2


1. Extinderea, diversificarea

tipologică şi ridicarea calităţii

infrastructurii de cazare

structurilor turistice de bază

(cazare şi masa)

2. Modernizarea şi întreţinerea

spaţiilor înconjurătoare unităţilor

de cazare şi obiectivelor turistice

3. Conceperea şi dezvoltarea unor

centre teritoriale de consultanţă şi

dezvoltare a afacerilor

4. Conceperea şi dezvoltarea unor

centre de valorificare turistică a

resurselor agroalimentare din

gospodăriile şi microfermele

populaţie rurale

5. Remodelare/adaptare

funcţională, extindere,

diversificare tipologică şi ridicare

a nivelului calitativ al dotărilor

existente în vederea apariţiei de

staţiuni turistice noi

6. Valorificarea turistică a

resurselor hidrotermale existente

7. Modernizarea şi dezvoltarea

formelor de transport turistic;

89

Edificarea unui camping în zona suprafeţelor lacustre Brădeni-

Netuş pt. a răspunde atât turismului de tranzit (care se va

intensifica în condiţiile vecinătăţii punctului de racord cu

viitoarea autostradă), cât şi a practicanţilor pescuitului sportiv şi

a sporturilor nautice (în condiţiile edificării amenajărilor

corespunzătoare)

Amenajarea unei tabere şcolare (tip cercetaşi) cu activităţi

outdoor sau a unui loc de teambuilding (de preferinţă într-o zonă

care nu dispune de capacităţi de primire (ex. arealul Dealu

Frumos-Merghindeal etc.).

Amenajarea de cabane turistice în proximitatea canionului de la

Mihăileni şi a glimeelor de la Movile (pt. practicanţii turismului

ştiinţific-geologic)

A T2-3

B T2

C T2-3

Edificarea, modernizarea şi/sau remodelarea funcţională de

cabane silvice: Sărături, Vecerd, Brădeni, Metiş C T2-3

Individual, la nivelul fiecărei unităţi de cazare; prevederea

acestor facilităţi în cadrul viitorului centru de informare /

vizitatori Agnita

Amenajarea şi organizarea centrului teritorial de consultanţă şi

dezvoltarea afacerilor Agnita

Amenajarea centre de valorificare turistică a resurselor

agroalimentare din gospodăriile şi microfermele populaţie rurale.

Nocrich, Marpod, Brădeni, Bârghiş, Vurpăr, Alţâna,

Merghindeal, Chirpăr, Bruiu, Iacobeni, Roşia

Amenajarea şi atestarea bazei turistice Sărături Băi ca staţiune

turistică de interes local

Orientarea investiţiilor în vederea demarării valorificării turistice

a resurselor hidrotermale din perimetrul localităţii Bârghiş

Actualizarea informaţiilor legate de cursele regulate de transport

deja existente şi publicarea acestora pe site-ul GAL, respectiv la

C.I.T. Sibiu, pensiuni, agenţii de turism.

Introducerea de curse charter (la comandă) cu microbuze pt.

evenimente speciale

A

A

B

B

C

T1

T1

T1-2

T2-3

T3

A T1


C. Reabilitarea infrastructurii

turistice specifice tipurilor de

turism practicate:

1. Turism rural

Extinderea numărului de pensiuni

rurale în localităţile intrate deja în

circuitul turistic rural şi ridicarea

calităţii infrastructurii de cazare la

nivelul pensiunilor turistice rurale

existente

Dezvoltarea de ferme turistice

ecologice cu specific regional şi local

Conceperea şi dezvoltarea unor reţele

performante de turism rural

Conservarea tradiţiilor şi a produselor

tradiţionale locale (artizanale etc.)

Conceperea şi dezvoltarea unor centre

de valorificare turistică a resurselor

agroalimentare din gospodăriile şi

microfermele populaţie rurale

Protecţia şi conservarea arhitecturii

specifice mediului rural

Conservarea meseriilor tradiţionale

90

Extinderea numărului de pensiuni rurale în localităţile intrate

deja în circuitul turistic rural şi ridicarea calităţii infrastructurii

de cazare la nivelul pensiunilor turistice rurale existente:

Cornăţel, Marpod, Nucet, Alţâna

Amenajarea de stâne sau văcărişti ecologice în proximitatea unor

localităţi precum: Marpod, Ilimbav, Cornăţel, Nucet, Alţâna,

Vurpăr, Roşia, Chirpăr, Bruiu, Merghindeal, Netuş, Iacobeni etc.

Conceperea şi dezvoltarea unor reţele performante de turism

rural în localităţile deja integrate circuitului turistic rural şi a

altor localităţi cu potenţial şi/sau dorinţă manifestă în acest sens:

Cornăţel, Marpod, Nucet, Alţâna, Dealu Frumos, Hosman,

Ilimbav, Marpod, Bârghiş, Săsăuş, Bruiu, Netuş, Brădeni,

Şomartin

Amenajarea unor centre/ateliere meşteşugăreşti (ţesut: Pelişor şi

Alţâna; fierărie: Hosman şi Stejărişu) şi amenajarea în

proximitatea acestora a unor locuri desfacere a produselor

artizanale, meşteşugăreşti şi suvenirurilor

Realizarea unui calendar de evenimente cu reeditarea anuală,

inclusiv în principalele limbi de circulaţie internaţională

Amenajarea centre de valorificare turistică a resurselor

agroalimentare din gospodăriile şi microfermele populaţie rurale.

Nocrich, Marpod, Brădeni, Bârghiş, Vurpăr, Alţâna,

Merghindeal, Chirpăr, Bruiu, Iacobeni, Roşia

Livrare a produselor agricole ecologice de către Biocoop

Consultanţă de specialitate (cooptarea unui arhitect) pentru

activităţile de renovare construcţii, susţinerea parţială a

beneficiarului prin acordarea de reduceri (pe principiul cerere

mai mare la un singur arhitect, tarife mai mici)

Identificarea de către grupurile de lucru a GAL de astfel de

oportunităţi locale (ex. proiecte deja existente: moara din

Hosman) si preluarea proiectelor din studiul preliminar

pregătirea de proiecte cu

finanţare UE şi integrarea acestora în ofertele turistice (vizită /

cumpărare)

A T1-2

B T2-3

A T1-2

A T1-2

B T1-2

A T1-2

A T1


2. Ecoturism

3. Turism sportiv şi de agrement

4. Turism urban

Valorizarea materiilor prime locale

(lemn)

Dezvoltarea micro-cazărilor în zonele

rurale (în satele tradiţionale româneşti,

în satele cu specific săsesc, în zonele

cu potenţial silvic şi cinegetic etc);

Dezvoltarea infrastructurii turistice a

parcurilor naturale, a ariilor protejate

şi a celorlalte zone naturale

Amenajare zonă de agrement şi

pescuit sportiv

Construcţia, modernizarea,

dezvoltarea şi semnalizarea bazelor

sportive; pistelor pentru cicloturism;

sporturilor pe luciurile de apă

Modernizarea, dezvoltarea şi

semnalizarea centrelor de închiriere a

materialului sportiv;

Amenajarea unei zonă de recreere

agrement

Protecţia şi conservarea centrelor

oraşelor şi a arhitecturii specifice;

modernizarea şi întreţinerea spaţiilor

verzi

91

Utilizarea lemnului în construcţii sau anexe (ex. lemnul se

potriveşte foarte bine în conceptul de wellness la scară mică:

saună ţărănească, jacuzzi, cort de şaman), coroborată cu folosirea

combinată şi a altor materii prime: ceaiuri şi metode tradiţionale

de recreere pe bază de plante medicinale etc.

Introducerea de alternative de cazare la pensiuni/hoteluri:

- casele de vacanţă: pot fi omologate ca şi “apartamente sau a

camere de închiriat în locuinţe familiale sau în clădiri cu altă

destinaţie” (ex. „Casa în Natură”)

- conceptul de locuit la prieteni (neomologate în prezent: la

familii, la preot, în fân) şi Includerea acestor informaţii pe site,

panouri, în cadrul centrului de informare şi a infochioşcurilor.

B T1-2-3

B T1-2-3

Transpunerea în practică a măsurilor prevăzute în proiectul

Administrarea SPA Podişul Hărtibaciului - Natura 2000 A T1-2

Amenajarea zonei de agrement şi pescuit sportiv: Brădeni-Netuş

Conceperea şi amenajarea de trasee de bicicletă, nordic walking,

canoe la Brădeni (ex. proiectul de trasee cicloturistice Mioritics)

Înfiinţarea unui centru de închirieri de biciclete în cadrul celui de

informare / vizitatori sau prin susţinerea unor operatori deja

existenţi

Amenajare zonă de recreere şi agrement (Pădurea Steinbergh)

Valorizarea turistică a centrului urban Agnita, posesor al unor

obiective şi monumente laice şi religioase cu valenţe atractive

certe

Este necesară existenţa unui high-light în Agnita (ex. Muzeul nu

satisface această necesitate, ex. monument arhitectonic unic,

obiectiv economic interesant, întâlniri cu personalităţi)

B

B

B

A

T1-2

T1-2

T1-2

T1

A T1


5. Turism istoric şi cultural:

6. Turismul de afaceri, conferinţe,

evenimente:

7. Turismul de afaceri,

evenimenţial, conferinţe

Valorizarea turistică a localităţilor cu

arhitectură laică şi religioasă veche

specifice populaţiei săseşti,

restaurarea şi semnalizarea

monumentelor istorice, etnografice şi

cultural-artistice de importanţă

turistică

Amenajare/reamenajare case

memoriale în vederea introducerii lor

în circuitul turistic

Amenajare/reamenajare muzee şi

colecţii muzeale în vederea

introducerii lor în circuitul turistic

Amenajarea unui spaţiu destinat

organizării de festivaluri, obiceiuri şi

tradiţii

Amenajarea, modernizarea şi

extinderea numărului sălilor de

conferinţe, creşterea confortului

unităţilor de cazare, diversificarea şi

ridicarea calităţii serviciilor oferite

Dezvoltarea de servicii specializate şi

cât mai diversificate (agrementdivertisment,

shopping, spa etc.).

92

Amenajarea satelor cu arhitectură tradiţională civilă săsească

(locuinţe individuale) şi religioasă (biserici fortificate şi case

parohiale): Ilimbav, Marpod, Nocrich, Dealu Frumos, Iacobeni,

Merghindeal, Pelişor, Bârghiş, Bruiu etc.

Consultanţă cu ajutorul unui specialist (arhitect)

Lansarea unui concurs de proiecte: un monument pe an, finanţat

din donaţii plătite de turişti, proiect-model cu vizitare (ex. casele

nobililor maghiari din Secuime: Zabola, Micloşoara sau Cund si

casele MET)

Depunerea de proiecte cu finanţare UE

Amenajare/reamenajare case memoriale: Nocrich (Casa familiei

Bruckenthal), Dealu Frumos (Casa Victor Păcală şi Casa

Wohner), Marpod (Casa Iacob Bologa), Merghindeal (Casa

Thomas Quibb, Caşolţ (Casa Ana Drotler)

Înfiinţare Muzeu Etnografic al Văii Hârtibaciului (Alţâna)

Extindere, remodelare funcţională, reamenajare Muzeul de

Istorie „Valea Hârtibaciului” din Agnita

Extindere şi reamenajare Colecţia muzeală de obiecte bisericeşti

din Movile

Extindere şi reamenajare Colecţia etnografică din Alţâna

Extindere şi reamenajare a Muzeului săsesc din Dealu Frumos

A T1-2

B T2-3

B T1-2

Amenajarea unui spaţiu destinat organizării de festivaluri,

obiceiuri şi tradiţii în zona centrală a oraşului Agnita B T2

Datorită inexistenţei unor capacităţi de conferinţe clasice trebuie

vizată specializarea pe conferinţe “verzi” cu subiecte legate de

mediu şi ecologie, în incinta centrului de vizitatori, a unora din

pensiunile deja existente sau altor capacităţi (în primul rând în

Agnita, dar nu numai)

Poate fi abordat ca oportunitate doar ca activitate conexă,

respectiv prelungirea şederii în Sibiu cu ½ sau 1 zi în Valea

Hârtibaciului (seara clienţii revin în oraş pentru cazare – aceşti

clienţi aleg doar categ. 3-4 stele – sau o petrecerea unei seri

tematice).

B T1-2

B T2-3


III. Formarea

resurselor umane

specializate în turism

prin:

- dezvoltarea şi

diversificarea

structurilor şi a

tipurilor de formare în

turism şi sprijinirea

adaptării lor la

cerinţele pieţei

turistice;

- încurajarea formării

continue şi practice

pentru operatorii din

turism;

- îmbunătăţirea

calitativă a

programelor de

formare în turism;

- îmbunătăţirea

practicilor de

management turistic;

- satisfacerea nevoilor

de formare ale

operatorilor şi

structurilor din turism.

A. Pregătirea şi perfecţionarea în

turism (programe educaţionale

instituţionale):

Sprijinirea furnizorilor şi

instituţiilor actuale de formare în

turism pentru menţinerea şi

dezvoltarea calitativă şi cantitativă

a ofertei educaţionale

Sprijinirea învăţământului de

profil şi promovarea culturii

turistice în şcoli

Dezvoltarea unor tipuri de formare

integrate, care să răspundă

nevoilor de formare de pe piaţa

turistică şi crearea unor noi forme

de educare în turism;

B. Perfecţionarea informală:

Schimburi de experienţă şi

informaţii cu operatorii turistici şi

structurile organizate din ţară şi

străinătate;

Analiza practicilor internaţionale

în turism (în mod special a celor

europene);

Editarea de ghiduri de bune

practici în turism; îmbunătăţirea

managementului siturilor şi

obiectivelor turistice, a ariilor

naturale protejate etc.

93

Lipsa şcolilor / instituţiilor de învăţământ de profil la nivel local,

dar şi a experienţei regionale soluţia impune participarea la

formările organizate de instituţiile externe zonei (centrul de

Training pentru Turism din cadrul Facultăţii de Geografie din

Cluj.Napoca, ANAT, THR, GTZ şi a instituţiilor de învăţământ

superior de profil turistic (Sibiu, Cluj-Napoca).

Participarea la proiecte internaţionale şi regionale calate pe

învăţământul turistic

Sprijinirea introducerii învăţământului la distanţă pe teme

turistice

Cofinanţarea programelor de învăţământ turistic

Implicarea în cadrul diverselor forme de formare gratuită sau

realizate prin intermediul schimbului de experienţă cu unităţi

turistice de acelaşi profil

Şcolarizarea unor şi formare de ghizi din zonă care vor putea

concretiza ofertele din zonă (ghidaje)

Participarea la dezbaterile cu ceilalţi operatori din turism la

AJTS, şedinţe comune cu diferite GAL-uri din regiune sau din

ţară

Atribuţii ANAT, sprijinirea constantă cu date, informaţii,

logistică

A

T1-2-3

A T1-2-3


C. Formarea de expertiză în

turism:

Îmbunătăţirea calitativă şi

cantitativă, şi diversificarea ofertei

de consultanţă în turism (în

practici turistice, atragere de

fonduri etc).

94

Apelarea la serviciile unui consultant specializat pe turism care

să fie deja implicat în zonă (să fie deja interesat)

A T1


4. Stimularea

parteneriatului

public-privat în

turism prin:

- crearea unui cadru de

reflecţie, dezbatere,

decizie şi acţiune

public-privat, voluntar,

între toate sectoarele

cu importanţă pentru

turism;

- coordonarea

iniţiativelor de acelaşi

tip cu implicaţie în

turism şi monitorizarea

lor;

- favorizarea şi

susţinerea iniţiativelor

de asociere

profesională a

factorilor implicaţi în

turism;

- creşterea rolului

Asociaţiei Judeţene de

Turism Sibiu de

coordonator al

parteneriatelor

judeţene în turism.

A. Formarea unui cadru de

reflecţie, dezbatere şi acţiune

Colaborarea cu structurile

responsabile de planificarea şi

implementarea politicilor conexe

turismului (infrastructură, mediul

înconjurător, dezvoltare rurală,

resurse umane, dezvoltarea

economică, piaţa forţei de muncă,

comunicaţii, IT, amenajarea

teritoriului, etc) pentru rezolvarea

problemelor interdisciplinare

importante în dezvoltarea

turismului din zonă şi din judeţul

Sibiu

Organizarea unor grupuri de lucru

intersectoriale şi intrasectoriale

care să dezbată aspecte din turism

şi organizarea de întâlniri

periodice

Crearea unor departamente

turistice în UAT-urile cu potenţial

turistic ridicat

Înfiinţarea unui departament

pentru monitorizarea turismului

Încurajarea creării unor centre şi

asociaţii pentru excursii

Promovarea managementului de

destinaţie şi iniţierea u nor

colaborări concrete între manageri

Realizarea unor audituri pe

domeniul turistic în principalele

centre turistice

95

Importantă este conştientizarea faptului că în stadiul actual de

dezvoltare a turismului din România (slab, ex. gradul de ocupare

mediu = 34%, la pensiuni rurale = 14,5%, la ) reprezintă o

alternativă economică sezonieră (aceasta activitate a fost

iniţiată şi se derulează în cadrul GAL, prin intermediul

grupurilor de lucru, activitate ce să aibă un caracter permanent).

Se impune combinarea acestora cu alte activităţi deja existente şi

căutarea de soluţii pentru comercializarea în sezon (aprilie –

octombrie) produselor realizate în extrasezon (noiembrie –

martie), ex. suveniruri, produse locale gen ţesături, alimente etc.

Participarea la dezbaterile cu ceilalţi operatori din turism şi

GAL-uri în cadrul AJTS, şedinţe comune. GAL-uri.

Instituirea structurilor instituţionale pentru departamente, centre,

asociaţii şi management de destinaţie

Organizarea de întâlniri între responsabilii acestora, între

managerii de destinaţii etc.

A

A

B

B

T1-2-3

T1-2-3

T2

T1-2


Identificarea şi colaborarea cu

experţi locali, regionali, naţionali

şi internaţionali şi implicarea

acestora în proiecte calate pe

domeniul turistic

Concertarea acţiunilor din turism

ale zonei Hârtibaciu şi judeţului

Sibiu cu acţiunile celorlalte zone

cu extensiune şi funcţionalităţi

similare şi din proximitate şi cu

celelalte judeţe ale regiunii 7

Centru.

96

A T1

A T1


2.4. ASPECTELE SOCIALE

OBIECTIV STRATEGIC 9. Ridicarea calitativă a standardului activităţilor din

învăţământ, ocrotirea sănătăţii şi cultură în vederea împlinirii dezideratelor spirituale şi

de siguranţă socială a populaţiei aferente regiunii

În societăţile dezvoltate, componenta socială ocupă o poziţie importantă în holarhia

indicatorilor de cuantificare a calităţii vieţii şi în aprecierea gradului de dezvoltare local,

regional şi naţional.

Finanţarea ramurilor aferente sectorului social (educaţie, sănătate, cultură etc.)

reprezintă, în primul rând, apanajul unor acţiuni concertate, consecvente şi de lungă durată, din

partea guvernului fiecărui stat în parte. Coeficientul de finanţare a sectoarelor sociale este direct

proporţional cu gradul de dezvoltare şi cu valoarea PIB-ului din fiecare stat în parte (societăţile

europene cele mai dezvoltate, care alocă fonduri considerabile pentru sectoarele sociale, sunt

considerate modele de stabilitate şi eficienţă la nivel mondial - Finlanda, Suedia, Norvegia,

Elveţia, Germania, Olanda etc.).

Încadrarea României (cu toate regiunile sale) în categoria statelor civilizate, reclamă şi

impune fonduri financiare din ce în ce mai consistente pentru sectoarele aferente domeniului

social; în lipsa lor, carenţele teritoriale înregistrate, la nivel naţional, precum şi în regiunea

Valea Hârtibaciului (uneori severe) sunt imposibil de surmontat.

Strategia de dezvoltare teritorială a Văii Hârtibaciului, din perspectivă socială, trebuie

integrată omogen în strategia de ansamblu a regiunii, care se bazează pe o serie de obiective

strategice şi direcţii de dezvoltare, aferente fiecărui domeniu în parte.

Gradul de aplicabilitate, importanţa şi eficienţa obiectivului strategic 9, poate rezulta

din implementarea a trei direcţii majore de eficientizare a principalelor sectoare sociale din

regiune (educaţie, sănătate publică şi cultură).

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 9

2.4.1. Învăţământul

9.1. Creşterea calităţii învăţământului, prin modernizarea şi diversificarea

infrastructurii şcolare, a dotării cu personal educaţional performant

Fiecare direcţie în parte impune o serie de acţiuni concrete, care vizează toate

elementele componente ale celor trei sectoare din domeniul social (educaţie, sănătate,

cultură).

Acţiunile aferente acestei direcţii de dezvoltare trebuie să fie rodul interrelaţionării

permanente a trei categorii de factori cu responsabilităţi precise: factorii de decizie locali

(Primarii şi membrii Consiliilor Locale din fiecare unitate administrativ-teritorială a regiunii

Valea Hârtibaciului), factorii responsabili de conţinuturile educaţionale (ISJ Sibiu şi

managerii fiecărei instituţii de învăţământ din regiune) şi beneficarii calităţii actului

educaţional (elevii şi părinţii acestora). Este limpede că, în lipsa unor acorduri între aceste trei

părţi, nu pot fi soluţionate problemele existente în sectorul educaţional din regiune şi nu poate

fi concepută creşterea calităţii învăţământului.

Acţiunile responsabile cu creşterea calităţii şi a eficienţei actului educaţional din

regiunea Valea Hârtibaciului vizează fiecare ciclu educaţional în parte şi fiecare componentă

structurantă, din care două sunt esenţiale: infrastructura educaţională (la nivelul tuturor

ciclurilor educaţionale) şi personalul didactic.

97


Pentru ciclul educaţional preşcolar se impun următoarele acţiuni:

implementarea a câte o secţie de grădiniţă de stat în fiecare sat din regiune în care

nu funcţionează o asemenea instituţie şcolară, deoarece statele civilizate, în care

educaţia reprezintă cu adevărat un sector prioritar (ex. Finlanda, care are cel mai

eficient sistem de învăţământ la nivel mondial, subvenţionează masiv existenţa

acestora, chiar acolo unde numărul de copii preşcolari este sub limita inferioară a

eficienţei financiare a lor). Prin urmare, se impune implementarea a câte o secţie

de grădiniţă în satele: Beneşti şi Ghijasa de Sus (com. Alţâna), Ighişu Vechi,

Vecerd şi Zlagna (com. Bârghiş), Ţeline (com. Brădeni), Gherdeal (com. Bruiu),

Săsăuş (com. Chirpăr), Moardăş, Răvăşel şi Şalcău (com. Mihăileni), Ghijasa de

Jos (com. Nocrich), Nucet (com. Roşia), chiar dacă numărul de preşcolari este

redus. În lipsa acestora, copiii preşcolari din satele amintite nu pot beneficia de

primul act educaţional, având dificultăţi, ulterior, în procesul de integrare şcolară

propriu-zis;

acordarea de către ISJ Sibiu a unui număr de locuri bugetate în grădiniţele din

regiune, suficient pentru a acoperi întregul efectiv de copii care doresc să fie

integraţi în ciclul preşcolar - numărul de locuri în grădiniţele funcţionale de stat

este mai redus decât efectivul de copii preşcolari cu circa 20 locuri;

stimularea apariţiei grădiniţelor private în regiune, deoarece acest tip de grădiniţă

lipseşte. Propunem înfiinţarea de grădiniţe private în localitatea Agnita (2 grădiniţe

private) şi localităţile în care efectivul de copii preşcolari este de peste 50,

respectiv: Alţâna, Iacobeni, Nocrich, Roşia, Nou şi Vurpăr. Propunerea noastră

este argumentată de faptul că existenţa grădiniţelor private este o practică curentă

în statele dezvoltate din Uniunea Europeană, înfiinţarea lor fiind stimulată şi

susţinută de către autorităţile locale şi regionale;

înfiinţarea unor grădiniţe în care limba de predare (a curriculum-ului preşcolar) să

fie romani, în localităţile în care contingentul de preşcolari de etnie rromă este

unul consistent (situaţia exactă a efectivelor de copii preşcolari de etnie rromă este

binecunoscută de către autorităţile locale din regiune);

încadrarea pe posturile didactice numai cu personal calificat (trebuie vizate în mod

special grădiniţele din mediul rural, unde funcţionează şi cadre didactice

nespecializate); în mediul urban, gradul de ocupare cu personal calificat deţine o

pondere de 100%;

utilarea şi dotarea corespunzătoare a fiecărei grădiniţe conform cerinţelor

Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, cu material didactic modern, precum

şi din punct de vedere igienico-sanitar (unele spaţii din mediul rural funcţionează

fără autorizaţie sanitară).

Ciclul şcolar primar impune o serie de măsuri concrete:

înfiinţarea în fiecare sat din regiune a unei secţii/şcoli de ciclu primar, chiar dacă

efectivele de elevi sunt insuficiente. Şi în alte state ale Uniunii Europene a

funcţionat, în anumite perioade, matricea actuală în România, ce presupune

transportul şcolarilor la şcoala din centrul de comună, însă s-a dovedit a fi o

alternativă puţin eficientă şi viabilă pe termen lung. Este de datoria factorilor

decizionali locali să redeschidă (cu orice efort financiar) unităţile şcolare închise

din satele Ighişu Vechi şi Vecerd (com. Bârghiş), Gherdeal (com. Bruiu) şi

Nucet (com. Roşia);

înfiinţarea unor instituţii şcolare cu module de predare inovatoare, în care

grupele de lucru sunt formate din maxim 10 elevi (modulele step-by-step,

Waldorf etc) în oraşul Agnita (2 instituţii de acest tip), precum şi localităţile

98


urale mari: Alţâna, Brădeni, Chirpăr, Iacobeni, Nocrich, Hosman, Caşolţ, Nou,

Vurpăr. Există o astfel de instituţie în localitatea Roşia, fapt demn de semnalat;

extinderea spaţiilor clădirilor şcolare existente, pentru ca fiecare clasă de elevi să

ajungă la cifra optimă reclamată în Uniunea Europeană (15-20 copii/sală de clasă);

dotarea fiecărei unităţi şcolare de ciclu primar cu material didactic de ultimă oră

pentru eficientizarea actului educaţional; există un număr impresionant de

furnizori în acest sens, a căror produse educaţionale de calitate impun prezenţa lor

în fiecare sală de clasă;

încadrarea în fiecare instituţie şcolară de ciclu primar numai cu personal calificat,

aspect primordial pentru calitatea învăţării. Este cazul localităţilor Coveş şi Ruja

(Agnita), Beneşti (com. Alţâna), Apoş şi Zlagna (comuna Bârghiş), Brădeni (com.

Brădeni), Bruiu şi Şomartin (com. Bruiu), Veseud (com. Chirpăr), Metiş (com.

Mihăileni), Caşolţ, Cornăţel şi Nou (com. Roşia);

introducerea în Curricullumul la decizia şcolii a unui pachet de discipline ce

vizează ancorarea educaţională a elevilor în specificul regiunii, pentru a deveni

ulterior buni meseriaşi;

reabilitarea rapidă a imobilelor şcolare necorespunzătoare (unele funcţionează fără

avizul autorităţilor sanitare) etc.

Dacă în cazul primelor două niveluri educaţionale, problemele existente prezintă o

latură cu caracter mai general, începând cu ciclul educaţional gimnazial, acestea capătă

aspecte mult mai concrete. Astfel, în cazul nivelului educaţional gimnazial, strategia

regională de dezvoltare trebuie să vizeze corijarea (sau dezvoltarea calitativă) a următoarelor

aspecte:

încadrarea în fiecare şcoală, pentru fiecare disciplină, numai a personalului

calificat. Există multe situaţii în care funcţionează personal didactic necalificat,

care trebuie înlocuit rapid: Ruja (Agnita), Alţâna şi Beneşti (com. Alţâna),

Bârghiş, Apoş şi Zlagna (com. Bârghiş), Brădeni (com. Brădeni), Bruiu, Şomartin

(com. Bruiu), Chirpăr, Vărd, Veseud (com. Chirpăr), Iacobeni, Movile, Netuş,

Noiştat, Stejărişu (com. Iacobeni), Merghindeal, Dealu Frumos (com.

Merghindeal), Ilimbav (com. Marpod), Mihăileni, Metiş (com. Mihăileni),

Nocrich, Hosman (com. Nocrich), Roşia, Caşolţ, Cornăţel, Daia, Nou (com. Roşia);

dotarea fiecărei instituţii şcolare cu material didactic şi aplicativ modern şi de

actualitate;

implementarea unor programe şcolare care să vizeze realităţile şi specificul regional

(discipline etnografice, turism rural, agricultură etc.);

construirea a câte unei săli de sport, de dimensiuni oficiale, în localitatea Agnita,

localităţile sale componente (Coveş şi Ruja), precum şi în fiecare centru de comună

şi, de asemenea, în unele sate mari precum: Pelişor (com. Bârghiş), Retiş (com.

Brădeni), Vărd (com. Chirpăr), Netuş, Noiştat şi Stejărişu (com. Iacobeni), Dealu

Frumos (com. Merghindeal), Hosman (com. Nocrich), Caşolţ, Cornăţel, Daia, Nou

(com. Roşia);

menţinerea şcolii gimnaziale în fiecare centru comunal, chiar dacă în unele situaţii

numărul de elevi este mai redus decât cifra minimă necesară: Alţâna (com.

Alţâna), Bruiu (com. Bruiu), Marpod (com. Marpod), Caşolţ şi Daia (com. Roşia);

ridicarea calităţii actului educaţional (prin încadrarea cu personal calificat, în

primul rând şi dotarea corespunzătoare a şcolilor, în plan secund) în şcolile

gimnaziale din perimetrul rural, pentru a evita reducerea numărului de elevi (mulţi

elevi preferă să acceseze şcolile gimnaziale din municipiul Sibiu), considerate, pe

bună dreptate, a fi superioare calitativ;

99


stimularea înfiinţării în regiune a unor şcoli gimnaziale private (nu există nicio

instituţie şcolară de acest fel); se impune prezenţa unor astfel de şcoli, din două

motive solide: (1) sunt agreate în Uniunea Europeană şi beneficiază de fonduri

financiare considerabile şi (2) disciplinele studiate în cadrul lor pot fi pliate facil

pe specificul local, elevii dobândind cunoştinţe şi deprinderi practice serioase.

Merită înfiinţate şcoli gimnaziale private în localităţile cu număr mare de elevi de

ciclu gimnazial: Agnita (2 şcoli private), Chirpăr, Iacobeni, Roşia, Nou, Vurpăr;

condiţionarea personalului didactic pentru o pregătire de specialitate continuă

(grade didactice, masterat, eventual doctorat);

constituirea laboratoarelor de specialitate, aferente fiecărei discipline ce necesită o

dotare suplimentare, în fiecare şcoală.

În cazul componentei educaţionale de tip complementar şi ucenici, se impun o serie

de măsuri, precum:

orientarea concretă a specializărilor din instituţiile şcolare sus-amintite pe ramurile

economiei tradiţionale bine reprezentate în regiune: lucrător în industria textilă

(Agnita), lucrător în comerţ (Iacobeni şi Nocrich), agricultor (Roşia). Este

obligatorie implementarea altor instituţii şcolare complementare şi de ucenici, în

anumite centre de comună din regiune, cu specializări locale de reverberaţie:

industrie textilă, zootehnie, apicultură, meşteşugărit, turism cultural, agroturism

etc. Propunem înfiinţarea unor instituţii şcolare de acest fel în localităţile Alţâna,

Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Marpod, Merghindeal, Mihăileni şi Vurpăr);

amplificarea distribuirii în teritoriu a specializărilor, în conformitate cu specificul

local. Este de apreciat existenţa Şcolii de arte şi meserii din localitatea Agnita, care

acoperă o paletă diversă de specializări;

implicarea factorilor decizionali locali şi a celor cu rol de decizie pe linie de

învăţământ (ISJ Sibiu) în stabilirea unor parteneriate între şcolile cu profil practic

şi a agenţilor economici din regiune, pentru integrarea absolvenţilor în practica

efectivă a fiecărei specializări.

Ciclul educaţional liceal impune, de asemenea, o serie de măsuri de revitalizare şi

eficientizare concrete:

identificarea de către managerii instituţiilor liceale a cauzelor ce induc o serie de

ameninţări cu care se confruntă învăţământul liceal regional (absenteismul de la ore;

prezenţa redusă a contractelor cu entităţile din domeniul economic, potenţiale

angajatoare; slaba dotare a atelierelor şcolare destinate profilului de specializare),

pentru eliminarea lor;

orientarea instituţiilor liceale trebuie să vizeze fortificarea anumitor domenii de

specializare cu mare cerere pe piaţa muncii din regiune: specializări economice;

informatică; specializări agro-pastorale şi conexe (mecanică agricolă,

montanologie, domeniul veterinar, horticultură etc.), construcţii, turism etc;

pe lângă instituţiile liceale menţionate, sub autoritatea ISJ Sibiu ar trebui deschise

în regiune şi un număr de instituţii educaţionale, centrate pe probleme educaţionale

speciale, precum: centre şcolare pentru elevii cu deficienţe auditive, cluburi

sportive, şcoli speciale etc. Statutul special al acestora (dacă vor fi implementate)

va consta în existenţa unor module diferite de pregătire şcolară, precum şi în

cotutela managementului lor (pe de o parte ISJ Sibiu, iar pe de altă parte autorităţi

din domeniul sportiv, religios, autorităţi publice locale etc.). Propunem înfiinţarea

a două instituţii şcolare centrate pe probleme speciale în localităţile Dealu Frumos

şi Marpod, datorită poziţiei lor geografice. Propunem, de asemenea, înfiinţarea

unui liceu cu profil sportiv în localitatea Agnita;

100


specializările liceale trebuie să fie punctul final al unei legături directe între mai

multe domenii cu impact social major în regiune;

pe lângă liceul de la Agnita propunem înfiinţarea a încă două licee, cu specializări

din domeniul industrial, agricol, turism şi comerţ în localităţile Daia şi Iacobeni, ca

poli poziţionaţi la marginile vestică şi estică a regiunii;

redresarea funcţională a oraşului Agnita (ca centru regional de prim rang) şi a

întregii regiuni Valea Hârtibaciului, poate fi o reuşită şi din redimensionarea

calitativă a funcţiei educaţionale. În acest sens, propunem înfiinţarea, în oraşul

Agnita, a unei extensii universitare, aparţinătoare de o universitate de stat de

prestigiu (Universitatea Transilvania Braşov, USAMV Cluj-Napoca). Am sugerat

aceste două universităţi, deoarece, prin structura funcţională a lor deţin specializări

din domeniile agricol, forestier, zootehnic şi care pot avea un aport esenţial în

pregătirea viitorilor specialişti locali şi regionali. Vocaţia agricolă şi zootehnică a

regiunii reclamă implementarea în regiunii a unor instituţii universitare de profil, ca

o necesitate imediată.

Componenta cadre didactice reprezintă unul dintre pionii esenţiali în dezvoltarea

calitativă a regiunii, sub aspect educaţional. Conţinuturile şi interrelaţiile existente în cadrul

acestei componente suportă o serie de măsuri strategice urgente:

eliminarea situaţiilor (din arealul rural) în care funcţionează cadre didactice fără o

pregătire de specialitate;

stimularea cadrelor didactice pentru o pregătire profesională continuă, în

instituţiile de profil (definitivat, gradul II, gradul I, masterat, doctorat).

Considerăm că măsurile propuse reprezintă principalele acţiuni ce trebuie

implementate urgent, pentru revitalizarea şi eficientizarea la maxim a componentei

educaţionale a regiunii Valea Hârtibaciului. În lipsa implementării lor, calitatea actului

educaţional este parţial dobândită, componenta în cauză fiind sub impactul unor puncte slabe

şi ameninţări cu conotaţii negative certe:

scăderea ratei de cuprindere şcolară, în special la învăţământul liceal;

reducerea populaţiei de vârstă şcolară (mai ales în mediul rural);

necorelarea totală a tipurilor de învăţământ liceal public cu cerinţele pieţei

muncii;

existenţa fenomenului de părăsire a sistemului educaţional din motive economice

(cadrele didactice din preuniversitar, mai ales cele din arealul rural);

existenţa în învăţământul rural a unor cadre didactice nespecializate;

remuneraţia slabă a personalului didactic, personalului didactic auxiliar şi a

personalului nedidactic;

subutilizarea potenţialului uman (utilizarea sub calificarea avută);

deprofesionalizarea absolvenţilor;

limitarea accesului la studii datorită nevoii de susţinere financiară.

2.4.2. Ocrotirea sănătăţii

9.2. Ridicarea calitativă a actului medical, prin îmbunătăţirea infrastructurii de

ocrotire a sănătăţii şi dotarea cu personal specializat

Acţiunile aferente acestei direcţii de dezvoltare trebuie, de asemenea, să fie rezultatul

interrelaţionării permanente a trei categorii de factori cu responsabilităţi precise: factorii de

decizie locali (Primarii şi membrii Consiliilor Locale din fiecare unitate administrativ-

101


teritorială a regiunii Valea Hârtibaciului), factorii responsabili cu gestionarea serviciilor

medicale (Autoritatea Sanitară Sibiu) şi beneficiarii calităţii actului medical (comunităţile

locale). Şi în acest caz, lipsa cooperării între părţile implicate duce la neînţelegeri şi la lipsa

încrederii în actul medical, surmontarea carenţelor existente fiind puţin probabilă.

Strategia regională privind creşterea calitativă a actului medical, dezvoltarea

infrastructurii de ocrotire a sănătăţii şi, în final, creşterea calităţii vieţii, impune o serie de

măsuri concrete.

Asistenţa medicală publică în Valea Hârtibaciului este structurată pe trei paliere de

bază: asistenţa primară (cabinete medicale de medicină familială individuale, comasate sau

asociate, dispensare teritoriale, dispensare şcolare şi de întreprindere, cabinete şi unităţi

specializate de prim eşalon prin cabinete stomatologice, farmacii şi staţii de salvare), asistenţa

ambulatorie de specialitate şi asistenţa medicală în unităţi medicale cu paturi.

Problemele cu care se confruntă domeniul medical al regiunii sunt aceleaşi cu cele

existente la nivel naţional, legate fiind de numărul mare de pacienţi ce revine unui cadru

medical (fapt ce impune dificultăţi în desfăşurarea corectă a activităţii), lipsa acută a spaţiilor

destinate spitalizării bolnavilor, atitudinea indolentă a populaţiei vis-à-vis de controalele

medicale periodice ce ar trebui făcute, lipsa fondurilor destinate achiziţionării de

medicamente care, juridic, sunt gratuite sau compensate, lipsa transparenţei în ceea ce priveşte

achiziţiile de materiale şi aparatură, lipsa de încredere a populaţiei în calitatea actului medical

şi în deontologia profesională a unor cadre medicale etc.

Dintre potenţialele măsuri care ar trebui adoptate la nivel regional, pentru rezolvarea

problemelor din domeniul sănătăţii se pot menţiona:

înfiinţarea unor dispensare medicale teritoriale, în anumite localităţi din cadrul

regiunii, deoarece numărul acestora este insuficient (raportat la practica din

domeniu din Uniunea Europeană). Propunem înfiinţarea de dispensare teritoriale

în următoarele localităţi din regiune (care deţin un număr mare de locuitori şi în

care aceste instituţii lipsesc): Coveş şi Ruja (Agnita), Pelişor (com. Bârghiş), Vărd

(com. Chirpăr), Noiştat şi Stejărişu (com. Iacobeni), Dealu Frumos (com.

Merghindeal), Mihăileni (com. Mihăileni). Prezenţa lor ar rezolva două probleme

serioase: (1) reducerea numărului de pacienţi/medic de familie şi (2) reducerea

distanţei de la domiciliul pacientului la dispensar;

în Uniunea Europeană există obligativitatea ca fiecare unitate şcolară să deţină

serviciu medical propriu. Prin urmare, propunem înfiinţarea de dispensare şcolare

în unităţile şcolare din cele două localităţi componente ale oraşului Agnita (Coveş

şi Ruja), precum şi în unităţile şcolare din fiecare centru de comună: Alţâna,

Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Mihăileni,

Nocrich, Roşia şi Vurpăr;

creşterea numărului de cadre medicale (medici şi personal sanitar mediu) pentru

unităţile administrativ-teritoriale cu număr mare de locuitori, pentru a se ajunge la

un raport medic+cadru medical mediu/persoană, agreat în Uniunea Europeană

(500 pacienţi/medic şi 1000 pacienţi/cadru medical mediu). Este absolut necesară

angajarea rapidă de medici şi personal sanitar mediu în unităţile medicale din toate

localităţile, dar în mod deosebit în cele în care numărul de pacienţi/medic este de

peste 1000 persoane: Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Chirpăr Iacobeni, Merghindeal,

Mihăileni, Nocrich, Roşia şi Vurpăr;

încadrarea în unităţile sanitare din mediul rural numai a personalului calificat;

creşterea ofertei de asistenţă socială pentru anumite categorii socio-profesionale

importante, dar defavorizate din acest punct de vedere (ex: pensionarii, şomerii,

asistaţii social);

102


înfiinţarea a două unităţi medicale cu paturi (unităţi de sine stătătoare sau secţii ale

spitalului din Agnita) la Roşia (Daia eventual) şi la Iacobeni, pentru proximitatea

pe care ar putea-o genera pentru locuitorii din arealul vestic şi, respectiv, estic al

regiunii;

reducerea, prin măsuri specifice domeniului medical, a valorilor mari existente în

prezent la unii indicatori: mortalitate, mortalitate infantilă, avorturi etc.;

creşterea salariilor, mai ales a personalului medical cu pregătire medie, îndeosebi a

celui care activează în mediul rural;

înfiinţarea de farmacii (câte una cel puţin) în unităţile administrativ-teritorial în

care nu există. Propunem înfiinţarea a câte unei farmacii (sau punct farmaceutic) în

localităţile Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal şi

Mihăileni, care să deservească populaţia totală a comunelor respective;

înfiinţarea de cabinete stomatologice (câte unul cel puţin) în unităţile

administrativ-teritoriale în care nu există. Propunem înfiinţarea a câte unui cabinet

stomatologic în localităţile Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni,

Marpod şi Mihăileni, care să deservească populaţia totală a comunelor respective;

în localitatea Agnita, centrul polarizator regional, propunem înfiinţarea unui

centru de tratament şi recuperare complex, menit să acopere întreaga paletă de

asistenţă medicală pentru diagnosticele acute şi cronice care sunt evidente în

regiune. Eventual, acest centru poate avea asociată o structură de asistenţă socială

pentru persoanele vârstnice (există o astfel de structură, dar de mici dimensiuni);

promovarea mai consistentă a programelor naţionale privind educaţia pentru

sănătate, creşterea numărului, diversificarea şi îmbunătăţirea serviciilor de

asistenţă sanitară pentru toate categoriile sociale;

implementarea unui program regional de monitorizare a populaţiei (sub tutela

Autorităţii Sanitare Sibiu) pentru prevenirea şi depistarea rapidă a principalelor

cauze ale mortalităţii din regiune, unele flagrante: boli ale aparatului circulator,

tumori, boli ale aparatului respirator;

creşterea sentimentului de încredere a populaţiei în calitatea actului medical, prin

acordarea de servicii medicale de nivel înalt;

Este dificilă propunerea unor măsuri concrete în domeniul medical, deoarece

implementarea lor nu reprezintă apanajul exclusiv al factorilor decizionali locali; practic,

conducerile locale (primarii şi consilierii locali) nu au atribuţii în acest sens, directivele

strategice fiind gândite la nivel centralizat. Totuşi, măsurile propuse sunt de mare actualitate

şi oportune.

2.4.3. Cultura

9.3. Amplificarea funcţiei spirituale a regiunii, prin reactivarea instituţiilor de

profil, dotarea adecvată a aşezămintelor culturale şi perfecţionarea managementului

Acţiunile aferente acestei direcţii trebuie, de asemenea, să rezulte, din interrelaţia

concertată a trei categorii de parteneri cu responsabilităţi precise: factorii de decizie locali

(Primarii şi membrii Consiliilor Locale din fiecare unitate administrativ-teritorială a regiunii

Valea Hârtibaciului), factorii responsabili cu promovarea, conservarea şi valorificarea

valenţelor culturale locale şi regionale (Direcţia Judeţeană de Cultură Sibiu şi Serviciile de

resort din fiecare primărie), precum şi creatorii conţinuturilor culturale (custozii muzeelor,

meşterii populari, bibliotecari etc.).

Strategia de promovare şi dezvoltare sub aspect cultural a regiunii Valea Hârtibaciului

trebuie să aibă la bază următoarele acţiuni concrete:

103


înfiinţarea/modernizarea caselor memoriale a personalităţilor culturale marcante

(din diverse domenii de activitate) care s-au născut, au trăit ori au activat în regiune:

Henning Georg (Agnita), Kolossi Gheorghe (Agnita), Schmidt Konradt (Agnita),

Lutsch Georg (Agnita), Maurer Friedricht (Agnita), Barner Mihail (Agnita), Jasch

Mihail (Agnita), Gottschling Adolf (Alţâna), Iacobus Paleologus (Alţâna),

Câmpineanu-Sava Ioan (Ghijasa de Sus), Constantinescu Livius (Ighişu Vechi),

Răduleţ Remus (Brădeni), Cocişiu Ilarion (Brădeni), Păcală Victor (Dealu Frumos),

von Brukental Samuel (Nocrich), Treboniu Laurean August (Fofeldea), Aaron

Teodor (Ţichindeal), Hoprich Georg (Daia). Prin înfiinţarea, promovarea şi

modernizarea caselor memoriale ale acestor personalităţi culturale marcante, zestrea

culturală a Văii Hârtibaciului va fi amplificată, putând creşte şi veniturile la bugetele

locale ale localităţilor în cauză prin apariţia unui anumit număr de turişti;

propunem înfiinţarea în oraşul Agnita a unui muzeu complex (cu secţii în interior şi

în aer liber) - ce ar putea primi titulatura de Muzeul Etnografic al Văii Hârtibaciului

- în care să fie adunate, conservate, catalogate şi promovate principalele valenţe ale

culturii populare din regiune;

înfiinţarea unor muzee în aer liber, a căror conţinuturi culturale să fie axate pe

specificul etno-cultural popular al regiunii (propunem înfiinţarea unor manifestări

culturale tradiţionale şi a unor muzee în aer liber în fiecare centru de comună);

înfiinţarea în fiecare localitate din regiunea Valea Hârtibaciului a unor colecţii

populare locale cu elemente de port popular specific regiunii; portul popular al

hârtibăcenilor este recunoscut la nivel naţional, ca fiind posesorul unor piese de

îmbrăcăminte tradiţională unice, care, din păcate nu sunt promovate şi valorificate

adecvat;

amenajarea unor ateliere de creaţie populară, în care turiştii să fie implicaţi în

activitatea de confecţionare a produselor gospodăreşti tradiţionale (caş, brânză) sau

în activităţi tradiţional-culturale;

înfiinţarea a cel puţin unei biblioteci în fiecare centru de comună în care acestea

lipsesc. Este cazul comunelor Bârghiş ţi Mihăileni ce nu dispun de asemenea

instituţii culturale;

redeschiderea şi modernizarea cinematografelor în oraşul Agnita;

apariţia unor ziare locale, pentru promovarea valenţelor culturii populare în fiecare

unitate administrativ-teritorială;

înfiinţarea unor societăţi culturale care să promoveze valorile etno-culturale locale şi

regionale.

Considerăm că în domeniul social (educaţie, cultură, sănătate), în Regiunea Valea

Hârtibaciului, acestea sunt principalele acţiuni ce trebuie întreprinse pentru îmbunătăţirea şi

eficientizarea activităţilor şi dezvoltarea teritorială.

Cap. 3. ZONIFICAREA TERITORIALĂ

OBIECTIV STRATEGIC 10. Creşterea coeziunii teritoriale prin reducerea şi

eliminarea disparităţilor economico-sociale din sistemul teritorial Valea Hârtibaciului

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 10

Particularităţile cadrului natural, a sistemului de aşezări şi a activităţilor economice,

abordate atât din perspectiva potenţialului de dezvoltare cât şi din punct de vedere al

disfuncţionalităţilor şi dezideratelor, conturează un context spaţial care, în ciuda

104


dimensiunilor relativ reduse, necesită o abordare pe multiple planuri. Intervenţiile care

urmează a fi întreprinse trebuie să aibă ca scop îmbunătăţirea relaţiilor funcţionale între

componentele teritoriale, având la bază echilibrarea economiei locale şi armonizarea acesteia

cu resursele naturale şi demografice.

Unul dintre atuu-rile majore ale teritoriului analizat este reprezentat de poziţia

geografică centrală în cadrul teritoriului naţional. Valorificarea acestui element extrem de

favorabil trebuie să se constituie ca pilonul central al dezvoltării, cu atât mai mult cu cât în

imediata proximitate sunt poziţionate două axe funcţionale majore: în sud axa Sibiu – Braşov,

iar în nord axa Târnavei Mari. Creşterea conectivităţii fizice, dublată de declanşarea şi

întărirea relaţiilor de cooperare economică se constituie ca şi condiţii obligatorii pentru

dinamizarea sistemului teritorial din valea Hârtibaciului.

Diferenţierea structurală, funcţională şi de management teritorial conturează patru

mari tipuri de zone funcţionale: zona urbană cu specializare complexă şi funcţie

coordonatoare, zona rurală cu specializare complexă (agrar – industrială şi servicii), zona

rurală care necesită consolidări structural – sistemice, zona de influenţă a efectului de coridor

asociat autostrăzii.

1. Zona urbană cu specializare complexă şi funcţie coordonatoare

În ciuda fragilităţii structurale şi funcţionale a sistemului urban Agnita, derivată din

involuţia conjuncturală a subsistemului economic, concretizarea acţiunilor şi măsurilor de

revigorare economică pot crea cadrul propice pentru asumarea de către acest oraş al rolului

coordonator, necesar şi obligatoriu, în raport cu teritoriul pe care îl polarizează. În ciuda unei

extensiuni reduse, zona urbană cu specializare complexă trebuie să concentreze atribute,

activităţi şi indicatori care să se răsfrângă asupra întregului sistem de localităţi. Astfel, dintre

atributele obligatorii ale acestei zone se remarcă:

Permeabilitatea, care să permită, prin intermediului axelor şi legăturilor funcţionale,

un schimb eficient de materii prime, produse finite, forţă de muncă şi informaţii, astfel încât

să se diminueze, până la estompare totală barierele economice, culturale şi sociale în raport cu

localităţile polarizate. Deosebit de importante sunt, în acest scop, manifestarea unor iniţiative,

atât din partea autorităţilor locale, cât şi din partea mediului de afaceri şi a întreprinzătorilor

particulari, în vederea identificării oportunităţilor de afaceri şi a activităţilor economice

capabile să diversifice şi să multiplice relaţiile dintre oraşul Agnita şi celelalte localităţi.

Atractivitatea şi convergenţa. Aceste atribute pot fi augmentate, în mare măsură, prin

acţiuni care să contribuie la îmbunătăţirea calitativă a cadrului urban. În acest sens, se vor

întreprinde măsurile necesare pentru modernizarea infrastructurii tehnico – edilitare a

oraşului, pentru modernizarea serviciilor educaţionale şi sanitare, în paralel cu adoptarea unei

politici de protecţie socială reflectată în facilităţi acordate tinerilor pentru construcţia sau

achiziţionarea unei locuinţe, astfel încât migrarea forţei de muncă tinere spre centrele urbane

de importanţă regională să fie stopată, inclusiv în cazul populaţiei tinere de la nivelul

localităţilor rurale.

Pe de altă parte, zona urbană trebuie să beneficieze de politici coerente de zonificare

urbană, care să faciliteze constituirea unei zone industriale şi de depozitare care să ofere

facilităţi superioare pentru desfăşurarea activităţilor economice. Asigurarea infrastructurii de

acces şi a reţelelor edilitare specifice unor astfel de activităţi trebuie să se constituie ca o

prioritate maximă pentru autorităţile locale, în contextul generării unii mediu prietenos şi

atractiv pentru diverşi investitori majori.

Adaptabilitatea zonei urbane derivă din capacitatea de a răspunde în mod favorabil

diferitelor necesităţi economice şi funcţionale în relaţie cu diversele cerinţe ale actorilor

implicaţi în dinamica spaţială. În acest sens, dotările aferente zonei industriale şi a

105


terminalelor de transport trebuiesc calibrate în vederea satisfacerii unor cerinţe multiple, atât

calitativ cât şi cantitativ. În plus, zona urbană trebuie să suplinească şi eventualele deficienţe

ale localităţilor rurale subordonate, constituindu-se ca un element de complementaritate

funcţională în raport cu acestea.

Pentru această zonă se conturează aşadar necesitatea adoptării unor politici integrate

de dezvoltare urbană în care reperele majore să fie reprezentate de îmbunătăţirea calitativă a

infrastructurii, serviciilor şi spaţiului locativ urban (1), şi de crearea unui subsistem economic

viabil şi dinamic (2). Pentru ambele axe de intervenţii este esenţială existenţa unor normative

de dezvoltare urbană clar formulate, care să înlăture incertitudinile, atât ale locuitorilor cât şi

ale potenţialilor investitori.

2. Zona rurală cu specializare complexă (agrar – industrială şi servicii)

Deşi cu o extensiune mai redusă, acestei zone trebuie să i se acorde importanţă

maximă întrucât, prin poziţionarea pe principalele axe de transport, prin conectivitatea ridicată

şi prin potenţialul agricol superior, poate reprezenta motorul dezvoltării întregului areal

studiat. Dezvoltarea intensivă a creşterii animalelor, practicarea culturii legumelor şi

zarzavaturilor în sistem intensiv (sere, solarii) şi prelucrarea primară a produselor agricole

atribuie acestor zone importante valenţe economice, asigurând maximizarea veniturilor pentru

populaţie. Pe de altă parte, dinamica superioară a producţiei agricole şi asigurarea unor fluxuri

constante şi ridicate de materii prime pentru industria locală este de natură să asigure

ocuparea unui procent ridicat al forţei de muncă în unităţile industriale locale. Necesităţile

mai ridicate ale acestor areale rurale impun şi asigurarea unor servicii, cum sunt cele de

consultanţă agricolă şi financiară, fie local, fie în centrul coordonator Agnita. În condiţiile

unei accesibilităţi ridicate a acestor localităţi şi a standardelor locative mai ridicate, se

conturează premisele de favorabilitate pentru diversificarea activităţilor economice locale, în

special a celor turistice, care trebuie să fie luate în calcul, fie ca activităţi complementare

pentru unele gospodării, fie ca alternativă de specializare maximă în cazul unor întreprinzători

locali.

Finalizarea proiectelor de modernizare a reţelelor edilitare, iniţierea altor proiecte care

să contribuie la modernizarea localităţilor sunt elemente care pot contribui la întărirea rolului

acestor localităţi (Alţâna, Nocrich, Marpod, Hosman, Vurpăr, Ţichindeal, Roşia, Cornăţel) în

cadrul sistemului de aşezări, şi a funcţiei agro-industriale în cadrul economiei regionale. O

importanţă deosebită trebuie acordată pregătirii şi atragerii specialiştilor care să fie capabili în

a gestiona eficient problemele teritoriale, începând de la optimizarea cadrului local construit,

până la accesarea fondurilor structurale în scopul finanţării proiectelor de dezvoltare locală.

Şi în cadrul acestor localităţi trebuie asigurată o zonificare bine conturată a teritoriului

administrativ al comunelor şi al intravilanelor, astfel încât să se asigure cadrul optim pentru

atragerea şi susţinerea unor activităţi industriale care să contribuie în mod decisiv la întărirea

funcţiei industriale. Delimitarea şi amplasarea unor zone destinate activităţilor industriale care

să fie definite ca atare în documentaţiile de urbanism la nivel local se constituie ca o

responsabilitate directă a factorilor locali, care vor avea în vedere şi asigurarea utilităţilor

specifice unor astfel de zone.

3. Zona rurală care necesită consolidări structural – sistemice

În cea mai mare parte a teritoriului studiat, precaritatea structurală a aşezărilor rurale şi

dependenţa de activităţile agricole extensive se constituie ca principalele atribute care necesită

intervenţii concertate şi susţinute atât prin mecanisme administrative cât şi financiareconomice.

Pe de o parte, este necesară dinamizarea acţiunilor autorităţilor locale în vederea

modernizării infrastructurii de acces şi a creşterii calităţii vieţii în toate aşezările rurale, ca

element de contracarare a fenomenelor migratorii. Pe de altă parte, sunt necesare acţiuni de

106


sprijinire a producătorilor agricoli locali în activităţi cum sunt atestarea ecologică a terenurilor

şi producţiilor agricole, asocierea în diferite forme, achiziţionarea utilajelor agricole şi

comercializarea produselor agricole.

O menţiune aparte trebuie făcută asupra necesităţii instituirii unor relaţii de coordonare

între centrul polarizator Agnita, zona rurală cu specializare complexă şi aceste areale rurale în

vederea stabilirii unor politici şi acţiuni, atât în domeniul fiscal, cât şi în cel administrativ –

teritorial care să nu genereze situaţii de concurenţă neproductivă, ci să creeze un climat de

susţinere reciprocă şi conlucrare.

Larga extensiune a suprafeţelor forestiere şi a celor pretabile pentru agricultura

ecologică se constituie ca o premisă de favorabilitate pentru diversificarea activităţilor

economice prin iniţiative legate de practicarea agroturismului şi turismului cinegetic.

Odată cu creşterea conectivităţii în urma modernizării căilor de acces trebuie avută în

vedere intensificarea legăturilor cu Agnita dar şi cu centrele urbane din proximitate:

Sighişoara, Mediaş, Sibiu, Braşov.

Aşadar, intervenţiile necesar a fi realizate pentru această zonă trebuie să se

concentreze pe trei subsisteme teritoriale:

a. subsistemul natural, care necesită respectarea cu stricteţe a normelor de protecţie

în conformitate cu legislaţia în vigoare (ex. protecţia avifaunistică), şi totodată

păstrarea/reconstituirea unor stări cât mai puţin artificializate, ca premisă a

practicării unei agriculturi ecologice. În plus, sunt necesare intervenţii

pedoameliorative care să stopeze fenomenele de degradare a solului şi de creştere

a bonităţii agricole a acestora;

b. subsistemul economic, care se impune a fi regândit din perspectiva vitalizării şi

integrării în cadrul economiei specifice văii Hârtibaciului. Este necesară

modernizarea şi eficientizarea agriculturii (domeniu de acţiune în care autorităţile

locale trebuie să sprijine microfermele şi producătorii agricoli atât prin consultanţă

de specialitate cât şi prin consultanţă financiară), practicarea agriculturii ecologice,

desfăşurarea unor activităţi forestiere restricţionate, în scopul conservării

suprafeţelor forestiere, cu respectarea şi controlul strict al volumelor exploatate şi

acţiuni de întreţinere a pădurilor şi extindere, acolo unde este posibil, a

suprafeţelor forestiere. Nu în ultimul rând, revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale

(ex. prelucrarea artizanală a lemnului şi producerea de obiecte de uz gospodăresc),

adaptate cerinţelor locale şi regionale, trebuie să se constituie ca un reper

obligatoriu în cadrul acţiunilor de dinamizare a economiei localităţilor în cauză.

c. subsistemul construit, care prin adoptarea unor normative de dezvoltare teritorială

adecvate, trebuie să asigure condiţii calitative superioare de locuire.

Acţiunile ferme, concertate şi coordonate în cele trei subsisteme sunt de natură să

genereze mutaţii la nivelul componentei demografice, ca principal actor şi totodată beneficiar

al politicilor de dezvoltare teritorială, astfel încât, prin manifestarea relaţiilor de susţinere

reciprocă şi colaborare, să se genereze evoluţii pozitive în intervale temporale cât mai scurte.

4. Zona de influenţă a efectului de coridor asociat autostrăzii

Ca un element de perspectivă care se va constitui ca o premisă de maximă

favorabilitate pentru acest areal, trebuie luate în considerare efectele induse de prezenţa unui

segment al autostrăzii Transilvania în partea nord-estică.

Chiar dacă nu implică modificări în perioada imediat următoare, proiecţia implicaţiilor

teritoriale ale acestei axe de transport este necesar a fi luată în considerare încă din această

fază.

107


Dincolo de acţiunile preliminare aferente construcţiei autostrăzii (exproprieri, relocări

de reţele, etc.) la nivel local trebuie stimulate iniţiative economice care să se adapteze celor

două faze majore: construcţia autostrăzii şi exploatarea acesteia.

Pentru faza de construcţie a autostrăzii este oportună implicarea agenţilor economici

locali şi a forţei de muncă în activităţi cum sunt: transport (materiale de construcţii, persoane),

mentenanţă (ex. reparaţii auto), servicii (ex. asigurarea condiţiilor de hrănire pentru personalul

implicat în activităţile specifice, cazarea în condiţii mai avantajoase, asigurarea spaţiilor de

depozitare, etc.). Toate acestea pot să asigure în mod secvenţial, pe o perioadă determinată de

timp, venituri suplimentare atât pentru bugetele locale cât şi pentru populaţia din zonă.

După darea în folosinţă a autostrăzii se prognozează conturarea unui aşa-numit „efect

de coridor” asociat autostrăzii, în urma generării unor mecanisme specifice acestor situaţii.

Consistenţa şi lărgime acestui „coridor” depind însă de factorii locali, care pot favoriza sau

dimpotrivă inhiba astfel de manifestări spaţiale. Valorificarea prezenţei sectorului de

autostradă presupune adoptarea unor măsuri în care intervenţia factorilor locali şi iniţiativele

particulare trebuie să aibă caracter convergent şi coordonat. Printre astfel de măsuri se numără

şi următoarele:

informarea populaţiei asupra oportunităţilor deschise de o astfel de conjunctură

teritorială;

pregătirea unor activităţi economice complementare unei axe rutiere de importanţă

majoră: spaţii de depozitare, spaţii de cazare (moteluri, pensiuni turistice),

mentenanţă auto etc.;

atragerea unor activităţi şi investitori în locaţii preferenţiale (cu valoare strategică),

justificate de preţurile mai mici, anterior construirii autostrăzii (Brădeni, Netuş,

Noiştat, Iacobeni, Movile); implicarea autorităţilor locale în acest sens este

esenţială, prin contactarea unor agenţi economici viabili, capabili să ofere locuri de

muncă şi vigoare economiei locale.

În acest context, o menţiune aparte trebuie făcută asupra localităţii Brădeni, centru de

comună care prin poziţionarea în extremitatea nord-estică a teritoriului şi în imediata

proximitate a autostrăzii, se va constitui ca un nod funcţional care să valorifice selectiv

fluxurile vehiculate pe axa majoră de transport şi totodată va reprezenta elementul de legătură

cu sistemele teritoriale învecinate în partea nordică, estică şi sud-estică (Sighişoara, Odorheiu

Secuiesc, Braşov). Funcţia pe care trebuie să şi-o asume acest centru este cea de platformă de

primire şi redistribuire a fluxurilor de materii prime, produse finite şi semifinite, atât spre

interiorul teritoriului cât şi spre exteriorul acestuia. Neasumarea acestui rol riscă să genereze

izolarea compartimentului nord-estic al teritoriului prin secţionarea acestuia de către

autostradă, cu nedorite fenomene de fragmentare spaţială.

Raporturile spaţiale ale centrului polarizator Agnita cu sectorul de autostradă trebuie

să se concretizeze sub forma unui segment joncţional care să permită manifestarea optimizată

a fluxurilor de intrare – ieşire. Se conturează astfel oportunitatea ca întregul teritoriu să

beneficieze de existenţă a două noduri (cu funcţie duală, de receptare şi redistribuire) care să

integreze teritoriul analizat în cadrul fluxurilor de importanţă regională şi naţională.

Cap. 4. CHOREMA DEZVOLTARII TERITORIALE

Chorema reprezintă un model de maximă generalizare şi abstractizare cu privire la

starea, dinamica şi modul de organizare a unui teritoriu. Aceasta prefigurează patternurile

teritoriale pentru implementarea viitoarelor structuri antropice, direcţiile de evoluţie a

aşezărilor, teritoriile optime pentru dezvoltare şi cele critice care reclamă măsuri specifice de

reabilitare, ariile cu potenţial de dezvoltare şi cele subdezvoltate.

108


Elaborarea modelului chorematic de dezvoltare se bazează pe o serie de teorii (teoria

spaţiului polarizat, teoria reţelelor, teoria axelor de forţă, teoria polilor de creştere, teoria

comportamentului, teoria clusterelor, teoria fractalilor) şi concepte de dezvoltare (conceptul

de sistem, conceptul de regiune, conceptul de potenţial, conceptul de normă, conceptul de

prag, conceptul de echilibru, conceptul de resursă, conceptul de dezvoltare durabilă etc.) cu

rol de fundamentare ştiinţifică a acţiunilor de modelare teritorială. Sinteza acestor teorii şi

concepte care stau la baza dezvoltării teritoriale se concretizează sub forma unui nou concept

inovator de dezvoltare – conceptul de reţea integrată sau spaţiu polarizat.

Conceptul de reţea integrată reprezintă în gândirea promotorilor organizării teritoriului

o componentă operaţională de bază, cu rol de vectorizare în delimitarea şi stabilirea locaţiei

diverselor categorii de sisteme teritorial-geografice, naturale sau antropice, existente sau în

devenire. Ea reproduce arhitectura intimă a spaţiului dat, pornind de la interrelaţiile organice

dintre elementele mozaicului teritorial, a nivelurilor sale de structurare şi funcţionare.

La baza dezvoltării acestui concept au stat de-a lungul timpului numeroase teorii şi

modele de referinţă ce au avut ca menire impulsionarea gândirii, înţelegerii şi construcţiei

structurilor teritoriale. Dintre modelele clasice amintim pe cele ale lui Heindrich von Thünen,

A. Weber, W. Christaller, V. J. Reilly, iar dintre modelele contemporane pe cele ale lui J.

Forrester, B. Rodoman, B. Mandelbrot etc. În literatura românească de specialitate preocupări

în aprofundarea teoretică a paradigmei susmenţionate au avut G. Gusti (1974), A. Molnár, A.

Maier, N. Ciangă (1975), Cocean, P (2005), iar mai recent I. Ianoş (1987, 2000), care au

realizat aplicaţii ale acesteia la teritoriul naţional.

OBIECTIV STRATEGIC 11. Conturarea în sistemul teritorial Valea

Hârtibaciului a unui sistem teritorial optimal deschis, eficient şi rezilient

Direcţii de dezvoltare ale obiectivului strategic 11

11.1. Întărirea interrelaţiilor urban-rural în vederea transformării Văii

Hârtibaciului într-o regiune program cu atribute de polarizare

Prin model chorematic al Văii Hârtibaciului se propune adoptarea unei noi configuraţii

teritoriale care să fie în concordanţă cu teoria spaţiului polarizat adaptat la contextul local.

Modelul propus este extrapolat pentru dezvoltarea de perspectivă până în anul 2050.

Implementarea măsurilor specifice etapei de dezvoltare de scurtă durată creează

premise favorabile pentru derularea celor din etapa următoare, avându-se ca scop final

structurarea optimă a teritoriului analizat şi localizarea concordantă cu potenţialul existent a

componentelor antropice.

Viitoarea dezvoltare a regiunii are ca şi elemente de control şi vectori de dinamică

următoarele elemente:

patternul natural al teritoriului cu elementele geologie, morfologice, hidrologice,

climatice şi biotice ale acestuia;

paternul demografic şi socio-cultural;

dezvoltarea plan-spaţială policentrică a judeţului;

valorificare superioară a potenţialului natural şi cultural în scopuri turistice;

crearea unei noi structuri a ramurilor economice productive;

neutralizarea proceselor şi fenomenelor de risc;

direcţionarea vectorului dezvoltării spre nord şi creşterea rolului transfrontalier;

modernizarea aeroportului internaţional;

administraţia locală şi capacitatea acesteia de a atrage fonduri în cadrul

programelor europene de dezvoltare.

109


Elementele dominante care pot să dea personalitate dezvoltării regiunii în următoarea

perioadă sunt consolidarea statutul de centru subregional al oraşului Agnita, constituirea

sistemului polinuclear de centre supracomunale de dezvoltare, conturarea unor clustere

industriale noi bazate pe cunoaştere, repoziţionarea regiunii în raport cu coridorul

transeuropean TEN-T, autostrada Transilvania şi magistralele feroviare 200 şi 300.

Concurenţa intra- şi interregională în ceea ce priveşte atragerea fondurilor destinate

dezvoltării, dar şi procesele tot mai evidente de descentralizare obligă regiunea Văii

Hârtibaciului la adoptarea unei strategii agresive de marketing şi management teritorial ca

singura soluţie pentru reducerea decalajelor de dezvoltare socio-economică şi scoaterea sa din

actuala izolare:

1. Finalizarea tranziţiei spre o economie competitivă;

2. Dezvoltarea plan-spaţială polinucleară prin măsuri de susţinere a oraşului Agnita şi

centrelor de gravitaţie supracomunală;

3. Punerea în valoare a poziţiei geografie centrale, prin amplificarea tranzitului rutier

şi feroviar;

4. Ameliorarea considerabilă a factorilor de mediu şi eliminarea surselor de poluare;

5. Managementul eficient a riscurilor naturale prin reducerea vulnerabilităţii la

inundaţii şi la secetă;

6. Valorificarea superioară a potenţialului turistic natural, dar mai ales a celui

antropic;

7. Constituirea carcasei ecologice prin integrarea reţelei ecologice NATURA 2000.

Valea Hârtibaciului beneficiază de o individualizare spaţială remarcabilă, realizată

prin contrast între teritoriul său, definit de o structură şi funcţionalitate specifică, cu o

dinamică lentă, de tip autarhic, şi culoarele marginale mult mai active. Deşi raportarea între

cele două tipuri de entităţi nu-i este favorabilă, punându-se în evidenţă un decalaj major în

ceea ce priveşte indicii dezvoltării economico-sociale, individualizarea ca sistem spaţial

original devine o premisă a afirmării viitoare, în condiţiile infuziei de capital, iniţiative şi

interese în dezvoltarea acestuia.

Imaginea unor centre urbane sau rurale ideale este departe de a prinde contur. În plus,

acestea îşi modifică continuu fizionomia, structura şi mai ales funcţionalitatea. În cazul de

faţă, Valea Hârtibaciului reprezintă un areal slab urbanizat, cu accente pronunţate de

tradiţionalism, derivate din predominanţa caracterului rural al acestui spaţiu geografic. În

vederea consolidării sistemului regional al Văii Hârtibaciului şi a fluidizării relaţiilor din

interiorul acestuia sau cu unităţile teritoriale învecinate, propunem câteva măsuri, precum:

accentuarea polarizării exercitate de centrul urban Agnita prin dezvoltarea

comerţului şi serviciilor (inclusiv calitativ!), afirmarea unei agriculturi ecologice,

creşterea sectorului tehnologic, creşterea competitivităţii antreprenorilor,

dezvoltarea căilor de transport, asigurarea unui management al colectării,

transportului şi depozitării deşeurilor sau extinderea teritorială planificată, cu o

prezervare a spaţiilor naturale. Între centrul de „comandă” al regiunii, Agnita, şi

celelalte localităţi rurale se instituie relaţii de cooperare, cu orientare predilectă

spre încurajarea unor relaţii de competitivitate, cel puţin cu centrele

supracomunale existente.

Înscriindu-se aceluiaşi concept de dezvoltare teritorială durabilă, oraşul Agnita are,

teoretic, toate atributele pentru care ar putea deveni un autentic centru urban

durabil, respectiv:

aprovizionarea cu resurse locale şi distribuţia echitabilă a acestora;

110


înscris unui areal cu accentuate valenţe ecologice, Agnita poate deveni el

însuşi un oraş ecologic, prin îmbinarea şi reglarea relaţiilor dintre spaţiile

construite (mai cu seamă rezidenţiale), cele valorificate agricol şi spaţiile

verzi;

o îmbinare oportună a arhitecturii moderne cu patrimoniul vernacular (ce

trebuie restaurat, conservat şi promovat ca atare), în echilibru cu mediul

înconjurător;

un mediu deschis schimbului de informaţii şi de desfăşurare a activităţii

creatoare a resursei umane;

un areal în care este asigurat sentimentul de identitate şi de siguranţă;

un oraş policentric, capabil să asigure dezvoltarea spaţiului rural.

diversificarea ofertei de servicii specifice unor aşezări rurale, investirea acestora

cu noi funcţiuni, rezultate dintr-o activitate economică susţinută (în speţă

actualele centre supracomunale). Este cazul comunelor Marpod, Nocrich, Roşia şi

Brădeni, situate în apropierea prezentei urbe a regiunii şi la distanţe relativ

apropiate, prin terţiarizarea economiei.

promovarea unei economii urbane, ştiut fiind faptul că în cadrul spaţiului urban

acţionează principalii actori decizionali, investitorii şi mai ales aici se înregistrează

cea mai mare concentrare a populaţiei, principalul beneficiar al efectelor acesteia,

a cărei evoluţie tinde în mod firesc spre o creştere a standardului de viaţă;

transformarea regiunii într-o nişă ecologică, ce ar echilibra dezvoltarea urbană;

pentru stimularea competitivităţii, un accent mărit va fi pus pe stabilirea unor

relaţii de parteneriat între autorităţile locale şi regionale din sectorul public cu cel

privat, pe de o parte, şi între autorităţile administraţiei publice locale în special

între localităţile apropiate, pe de altă parte.

integrarea întregului teritoriu al Văii Hârtibaciului într-o carcasă ecologică

definitorie pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare economico-socială durabilă

propuse în strategia de faţă.

Fig. 3. Modelul conceptual al unei reţele ecologice (după I. M. Bouwma, ed., ECNC, 2001)

111


Carcasa ecologică 3 , ca şi punct de integrare finală a Reţelei ecologice Natura 2000, se

constituie din nuclee primare de conservare a biodiversităţii (ROSPA0099 Podişul

Hârtibaciului), nuclee secundare (ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu;

ROSCI0227 Sighişoara-Târnava Mare; zone de reconstrucţie ecologică şi coridoare

ecologice (trasee de migrare – răspândire).

Ca şi măsură de scurtă durată se impune inventarierea tuturor ariilor naturale şi

protejate spaţiile verzi, spaţiile umede, pădurile productive, suprafeţe agricole (livezi

îmbătrânite, păşuni invadate), terenuri virane, terenuri afectate de procese de eroziune) ce se

pot impune ca şi zonele tampon, respectiv coridoare ecologice.

Cap. 5. PROPUNERI DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

Necesitatea fixării unor instituţii, în competenţa cărora trebuie încredinţate

mecanismele dezvoltării teritoriale, însoţite de stabilirea unor obiective operaţionale clare şi a

instruirii unui personal abilitat a constituit un alt mobil al prezentei strategii de dezvoltare.

Dacă aplicăm dictonul „Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului!”, actorii locali şi regionali ar

trebui să joace rolul definitoriu în luarea unor decizii ce privesc în primul rând comunitatea

din care provin, şi în folosul căreia s-ar realiza totodată descentralizarea şi autonomia

financiară, economică, administrativă.

Propunem, aşadar, fiinţarea unor instituţii şi luarea unor măsuri instituţionale menite a

propulsa teritoriul investigat, cu precădere în cazul unei descentralizări locale, în câteva

domenii de acţiune de mare impact, după cum urmează:

racordarea regiunii la unităţile teritoriale învecinate deficitară, în pofida unui

mare avantaj poziţional, neexploatat eficient, poate fi îmbunătăţită prin crearea

unor căi de comunicaţie, ce stau sub semnul interconectivităţii şi maximului de

eficienţă, fie că vorbim despre construcţia autostrăzilor A3 sau A1, fie de cea a

reţelei transeuropene de transport (TEN-T). Mai mult decât binevenită este

constituirea unor puncte nodale de conexiune (Poieniţa, Nucet, Noistat, Netuş,

Movile), care prin dezvoltarea sectorului terţiar, în general, şi a serviciilor de

transport, turistice sau comerciale, în particular, vor putea fi transformate în

centre de polarizare, cu o influenţă locală, susţinerea din partea autorităţilor

locale în acest sens fiind salutară.

în vederea dezvoltării economice se va pune accentul pe creşterea competitivităţii

mediului antreprenorial, pe valorificarea eficientă a resurselor locale, pe un

management riguros al resursei umane sau pe optimizarea structurilor economice

cu cerinţele actuale şi viitoare ale societăţii. Modalităţile de ieşire din această

„izolare centrală” fac recurs la înfiinţarea unor unităţi de retail modern (Agnita,

Nocrich) şi a extinderii unor unităţi comerciale existente, atât în spaţiul urban,

dar şi în centrele supracomunale, lipsa acestora determinând o polarizare spre

centrele cu o sferă de influenţă zonală sau regională, extrateritoriale. Vecinătatea

Autostrăzii Transilvania reprezintă o altă oportunitate de fiinţare a unor unităţi

comerciale de profil (mai cu seamă alimentar), centre precum Brădeni sau

Iacobeni servind drept locaţii de amplasare a acestora.

3 Această structură se impune şi ca una din măsurile eficiente de contrabalansare a efectelor modificărilor climatice.

112


absorbţia populaţiei, cu efecte sociale pozitive (dacă luăm în calcul reducerea

numărului de şomeri, găsirea unui loc de muncă pentru populaţia aptă de muncă,

posibilitatea afirmării tinerilor într-un mediu dinamic şi inovator), poate fi

realizată prin crearea unui incubator de afaceri, parc industrial şi a unui parc

logistic, urbea Podişului Hârtibaciu putând cunoaşte o accelerare şi o consolidare

a rolului de „centru”, gravitaţia exercitată asupra aşezărilor rurale fiind mai mult

decât evidentă;

transformarea „periferiei” în „centru”, fenomen invers dar din ce în ce mai optim

ca decongestionare a spaţiului urban, pe de o parte, sau ca ridicare a calităţii vieţii

în aşezările rurale, pe de altă parte, se poate realiza prin apariţia unor agenţi

economici locali sau cu renume în centrele regionale sau internaţionale.

înfiinţarea unui Centru Regional de Consultanţă Agricolă (Agnita),

complementar cu deschiderea unor centre de consultanţă industrială sau

comercială, ar deschide ochii oricărui anteprenor, sporindu-i şansele de aplicare

şi de obţinere a unei finanţări de proiect. Pe de altă parte, printre obiectivele

acestora, accentul ar cădea pe formarea unor specialişti în consultanţă,

organizarea unor cursuri de perfecţionare (pe categorii diferite, de pildă

producători, distribuitori, manageri instituţii de intermediere a contractării

proiectelor), editarea şi distribuirea unor materiale promoţionale legate de

posibilităţile de accesare a unor proiecte etc.;

creşterea gradului de mecanizare a agriculturii, realizarea unor producţii animale

şi vegetale superioare, intensivizarea agriculturii pot fi remediate prin instituirea

unor forme de asociere agricolă, înmulţirea asociaţiilor şi/sau microasociaţiilor

de producători (Agnita), în sarcina cărora ar intra crearea unei reţele de

comercializare a produselor agricole. Ba mai mult, prin intermediul extinderii

reţelei HoReCa s-ar asigura o producţie şi o desfacere a bunurilor şi produselor

locale.

apariţia unor centre de artizanat (Agnita, Mihăileni, Bruiu), unde meşteşugurile

tradiţionale prind viaţă şi unde generaţia tânără învaţă cultul respectului pentru

moştenirea strămoşească şi pentru perpetuarea nealterată a acesteia;

încurajarea apariţiei şi dezvoltării sistemului privat, cu o eficienţă mult mai mare

şi cu un grad de accesibilitate crescut, fie că vorbim de instituţii educaţionale

(grădiniţe: Agnita, Alţâna, Iacobeni, Nocrich, Roşia, Nou şi Vurpăr; şcoli

gimnaziale: Agnita, Chirpăr, Iacobeni, Roşia, Nou, Vurpăr), sanitare (dispensare

teritoriale: Coveş şi Ruja, Pelişor, Vărd, Noiştat şi Stejărişu, Dealu Frumos,

Mihăileni) sau culturale. Fie publice, fie private, se impune acoperirea carenţelor

din sistemul de sănătate prin dezvoltarea serviciilor stomatologice (Alţâna,

Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod şi Mihăileni) şi a apariţiei

farmaciilor (Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal şi

Mihăileni);

Un alt aspect de care se va ţine cont îl constituie realizarea unor parteneriate între

şcoli şi diverşi agenţi economici prin implicarea elevilor, pe durata şi la finele

absolvirii ciclului de învăţământ, în structuri economice de profil.

113


pentru ridicarea standardului educaţional, propunem crearea unor instituţii de

învăţământ liceale la Daia şi Iacobeni, pentru a ridica accesul elevilor la

frecventarea acestui ciclu de învăţământ, nevoiţi să se deplaseze în centrele

urbane din afara teritoriului şi crearea unei extensii universitare (Agnita), cu

specializări adaptate specificului local şi cu posibilităţi crescute de angajare în

câmpul muncii (a se vedea, de pildă, specializări forestiere, turistice, zootehnice

etc.)

soluţionarea unor deficienţe în ceea ce priveşte asistenţa sanitară, medicina în

şcoală, modalităţile de petrecere a timpului liber poate fi realizată făcând apel, în

primul rând, la înfiinţarea unor centre de plasament sau a unor cabinete

medicale şcolare (Coveş, Ruja, Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr,

Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Mihăileni, Nocrich, Roşia şi Vurpăr), centre de

tratament şi recuperare (Agnita), a unor cluburi sportive sau terenuri de sport;

sfera culturală, al cărei obiectiv ţintă îl constituie atracţia unui flux de turişti şi

ridicarea gradului de cultură al comunităţii, îşi poate îmbunătăţi performanţele

prin înfiinţarea/modernizarea caselor memoriale (Agnita, Alţâna, Ghijasa de Sus,

Ighişu Vechi, Brădeni, Dealu Frumos, Nocrich, Fofeldea, Ţichindeal, Daia),

apariţia unor biblioteci (cu un fond de carte actualizat), instituirea unui Muzeul

Etnografic al Văii Hârtibaciului, amenajarea unor ateliere de creaţie populară

sau apariţia unor ziare locale.

avântul luat de sectorul economic turistic poate fi amplificat şi la nivelul Văii

Hârtibaciului, mai ales datorită imensului potenţial natural, dar nici cel antropic

nu poate fi neglijat, prin înfiinţarea unui centru de informare turistică (Agnita),

unde pot fi accesate informaţii legate de vizitarea arealelor protejate, cât şi

măsurile ce se impun a fi respectate de orice turist, sau pot fi propuse trasee

tematice, apoi fortificarea infrastructurii va fi realizată prin apariţia, modernizarea

şi diversificarea serviciilor unor unităţi de cazare, precum: pensiuni

agroturistice, campinguri şi refugii, tabere şcolare.

114


Evidenţierea impactului potenţial asupra ariilor, habitatelor şi speciilor din zonă

Propunerile şi măsurile din cadrul PATZ au un caracter general de reglementare şi în

consecinţă:

- nu modifică suprafaţa zonelor împădurite de pe teritoriul studiat;

- nu produc schimbări asupra vârstei, compoziţiei pe specii şi a tipului fundamental de pădure;

- nu distrug populaţii de plante sau animale de interes conservativ ridicat;

- nu alterează semmificativ habitatele utilizate de speciile de păsări, mamifere, amfibieni,

reptile şi nevertebrate;

- nu influenţeaza realizarea obiectivelor pentru conservarea ariilor naturale protejate de interes

comunitar;

- nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a

ariilor naturale protejate de interes comunitar;

- nu produc modificari ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apa sau flora şi faună, care definesc

structura şi/sau funcţia ariilor naturale protejate de interes comunitar;

De asemenea, în cadrul PATZ nu sunt reglementate funcţional suprafeţe identificabile

şi nu se propune extinderea suprafeţei intravilanelor.

Implementarea masurilor propuse în PATZ, cum sunt reabilitarea /extinderea

infrastructurii rutiere, de apă şi canalizare, nu fac decat să ducă la remedierea unor situaţii

punctuale de poluare a apelor de suprafaşă şi solului, în zonele de impact, şi implicit la

îmbunătăţirea conditţilor de mediu.

Din analiza posibilelor impacte pe care le poate induce planul asupra obiectivelor de

conservare pentru care a fost desemnate siturile Natura 2000 se poate trage concluzia ca

implementarea PATZ nu va afecta în mod semnificativ nici o specie sau habitat pentru care au

fost declarate siturile SCI si SPA.

115


Măsurile de reducere a impactului planului asupra habitatelor şi speciilor de interes

comunitar din zonă

În cadrul procesului de implementare a obiectivelor prevăzute în cadrul planului se vor

avea în vedere măsuri de reducere a impactului asupra habitatelor şi speciilor de interes

comunitar din zonă.

Măsuri cu caracter general:

- Respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata prin Legea 49/2011,

precum si prevederile OUG 195/2005 cu modificarile ulterioare, aprobata prin Legea

154/2006 – Cap. VIII Conservarea biodiversitatii si arii naturale;

- Orice plan sau proiect care are legatura directa ori nu este necesar pentru managementul

ariilor naturale de interes comunitar, dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria, singur

sau in combinatie cu alte planuri ori proiecte, va fi supus unei evaluari adecvate a efectelor

potentiale asupra ariilor naturale de interes comunitar din teritoriul PATZ, avand in vedere

obiectivele de conservare ale acestora;

- Titularii de planuri, proiecte si/sau activitati care pot afecta semnificativ SPA si / sau SCI

din zona, vor solicita si vor respecta avizul administratorului/custodelui ariei protejate si a

APM locale;

- Dupa elaborare si avizare, este obligatorie respectarea planului de management si a

regulamentului pentru administratorul ariilor naturale protejate, precum si pentru persoanele

fizice si juridice care detin sau administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care desfasoara

activitati in perimetrul si in vecinatatea ariilor naturale protejate;

- Plantarea oricarei specii de arbori in interiorul SCI si SPA se va face numai cu acordul

administratorului/custodelui;

- Se vor respecta, in acord cu prevederile legale in vigoare, conditiile impuse de

administratorii ariilor / siturilor NATURA2000;

Măsuri cu caracter specific:

- pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane, cu exceptia

speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) si 4

B (specii de interes national) din OUG 57/2007, precum si speciile incluse in lista rosie

nationala si care traiesc atat in ariile naturale protejate, cat si in afara lor, sunt interzise: orice

forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul

lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

116


- perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de

migratie;

- deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura;

- deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;

- se interzice depozitare necontrolata a deseurilor menajere si din activitatile specific.

Pentru toate speciile de pasari sunt interzise:

- uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;

- deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura;

- culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale;

- perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere, de crestere si de

migratie;

- detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si capturarea;

- comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii acestora in stare vie

ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de identificat;

- deranjarea pasarilor prin deplasari cu mijloace generatoare de zgomote.

Măsuri pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului

Competenţele de monitorizare vor fi stabilite în cadrul grupului de lucru şi vizează în

special titularul proiectului, respectiv MDRT şi autoritatea competentă de mediu, respectiv

Agenţia Regională pt. Protecţia Mediului. Cele două instituţii vor organiza, pe baza stucturii

actuale a grupului de lucru, un comitet de monitorizare care va avea activitate pe toată

perioada de implementare a planului.

Având în vedere caracterul de plan director pe care îl are PATZ şi faptul că obiectivele

şi măsurile propuse nu produc efecte imediate, considerăm că procedura de monitorizare se

poate desfăşura cu frecvenţă anuală şi se va finaliza prin elaborarea unui raport de

monitorizare.

Dacă dinamica socio-economică şi environmentală o impune, activitatea comitetului

de monitorizare poate avea loc şi cu frecvenţă crescută, în funcţie de situaţiile excepţionale

apărute.

Raportul de mediu propune monitorizarea implementarii PATZ prin urmărirea

realizării indicatorilor propusi.

O parte a datelor necesare pot fi colectate prin activitatea curentă de către Agenţia

Regională de Protecţia Mediului Sibiu cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu. Obiectivul

117


principal este acela de a construi o bază de date sistematică ce să constituie punctul de plecare

pentru propunerile de modificare şi revizuire ulterioare.

În acest sens a fost elaborată o „lista scurtă” de indicatori cuantificabili care să fie

urmăriţi periodic (anual) pe toate palierele implementarii măsurilor din PATZ. Cu alte

cuvinte, pentru a asigura consistenta si coerenta datelor, propunem realizarea unei baze de

date, în care aceleasi cerinţe de bază privind inputurile să fie aplicabile proiectelor şi

facilităţilor locale, judeţene sau regionale. Setul de indicatori vizaţi este prezentat în tabelul de

mai jos.

Planul de monitorizare a obiectivelor de mediu

Nr.

crt

Componentă de monitorizare Indicatori cantificabili Observaţii

1 Îmbunătăţirea caltăţii aerului prin Indicatorii de calitate ale Pe baza informaţiilor obţinute

reducerea poluării datorate surselor

mobile (traficului rutier)

aerului

de la ARPM

Evoluţia se raportează la

indicatorii determinaţi în anul

precedent

monitorizării

realizării

2 Gestiunea responsabilă cantitativă şi Debite

Evaluarea calităţii apelor de

calitativă a resurselor de apă, Indicatori de calitate

suprafaţă se apreciază pe baza

conservarea calităţii naturale a surselor

rezultatelor analizelor

de apă

obţinute de la SGA şi ARPM

3 Reabilitarea şi dezvoltarea Număr locuitori (gospodării) Evoluţia se raportează la

infrastructurii existente de alimentare racordaţi la sistem de indicatorii determinaţi în anul

cu apă, înfiinţarea de sisteme de alimentare cu apă potabilă precedent realizării

alimentare cu apă în spaţiul rural şi Număr localităţi rurale monitorizării

asigurarea cu apă a zonelor deficitare racordate la sisteme

din punct de vedere cantitativ şi/sau centralizate

calitativ (în care nu se pot dezvolta Lungimea reţelei de distribuţie

sisteme cetralizate);

apă potabilă

4 Controlul şi limitarea poluanţilor Număr staţii de epurare Evaluarea calităţii apelor

evacuaţi prin apele uzate în apele modernizate

uzate se apreciază pe baza

naturale, reabilitarea şi extinderea Număr staţii de epurare rezultatelor analizelor

sistemelor de canalizare şi a staţiilor de construite

obţinute de la ARPM

epurare atât în mediu urban cât şi în Număr lociutori echivalenţi

mediu rural;

racordaţi

Evoluţia se raportează la

Lungimea reţelei de canalizare indicatorii determinaţi în anul

Indicatorii de calitate ape precedent realizării

uzate

monitorizării

5 Prevenirea poluării solului şi a apei Suprafaţă de teren afectată de Pe baza informaţiilor obţinute

subterane, managementul durabil al poluare

de la APM

zonelor caracterizate de poluarea Număr evenimente

accentuată a solului şi apei subterane Număr situri contaminate Evoluţia se raportează la

identificate

indicatorii determinaţi în anul

Număr situri remediate precedent realizării

Suprafaţă remediată

Indicatorii de calitate ale

apelor subterane

monitorizării

6 Reducerea poluării mediului datorita Număr facilităţi construite Pe baza informaţiilor obţinute

depozitării deşeurilor, reducerea Cantităţi de deşeuri

de la operatorii de salubrizare

118


cantităţilor de deşeuri depozitate prin

stimularea colectării selective a

deşeurilor, inclusiv ale celor

periculoase şi industriale;

7 Asigurarea unui management adecvat

ariilor protejate existente pe teritoriul

judeţului, protecţia şi managementul

corespunzător al ariilor protejate de

interes comunitar-reţeaua Natura

20000 (SPA, SCI);

8 Adoptarea practicilor ecoturistice,

inclusiv în managementul vizitatorilor

ariilor protejate

9 Menţinerea echilibrului ecosistemelor

forestiere, respectarea regimului silvic

de gospodărire a pădurilor, exploatarea

raţională a ecosistemelor naturale;

10 Creşterea nivelului de calitate a vieţii,

îmbunătăţirea condiţiilor de calitate ale

mediului în spaţiul urban (creşterea

suprafeţelor spaţiilor verzi intra-urbane

şi periurbane şi diminuarea agresiunii

antropice asupra celor existente)

protecţia peisajului natural şi cultural

11 Îmbunătăţirea sănătăţii umane şi

crearea sistemului de monitorizare a

evoluţiei în raport cu calitatea mediului

12 Reducerea riscului natural (seism,

alunecări de teren, inundaţii),

protejarea vieţii umane şi a bunurilor

expuse la acest risc;

13 Asigurarea unui sistem suport eficient

de gestionare al informaţiei de mediu,

creşterea gradului de implicare a

populaţiei în procesul de luare a

deciziilor.

municipale generate

Cantităţi de deşeuri

municipale depozitate

Cantităţi de deşeuri colectate

separat (pe tipuri), inclusiv a

celor biodegradabile (dacă

este cazul)

Număr arii protejate care au

custode

Indicatori de calitate (starea

ariilor)

Număr obiective ecoturistice

Număr obiective ecoturistice

în arii de interes

Număr vizitatori

Suprafeţe defrişate

Suprafeţe împădurite

Suprafeţe spaţii verzi

Număr facilităţi turistice

Număr obiective de

învăţământ

Număr obiective ale

patrimoniului cultural afectate

de degardare sau îmbunătăţire

Număr îmbolnăviri provocate

de evenimente de poluare ale

apei aerului şi datorate

gestionării deşeurilor

Număr evenimente (seisme,

inundaţii, alunecări de teren)

Număr localităţi afectate

Număr persoane afectate

Număr acţiuni de

conştientizare

Număr apariţii în mass-media

Număr dezbateri publice

119

şi de la ARPM

Evoluţia se raportează la

indicatorii determinaţi în anul

precedent realizării

monitorizării

Informaţii de la APM, şi

administratorii ariilor

protejate

Evoluţia se raportează la

indicatorii determinaţi în anul

precedent realizării

monitorizării

Evoluţia se raportează la

indicatorii determinaţi în anul

precedent realizării

monitorizării

Inspectorat Silvic, ocoale

silvice.

Evoluţia se raportează la

indicatorii determinaţi în anul

precedent realizării

monitorizării

Informaţii de la ARPM şi

consilii locale

Evoluţia se raportează la

indicatorii determinaţi în anul

precedent realizării

monitorizării

Autoritatea de Sănătate

Publică, ISU, ARPM, Garda

de Mediu

Evoluţia se raportează la

indicatorii determinaţi în anul

precedent realizării

monitorizării

Consilii locale, ISU, Garda de

Mediu, ARPM

Evoluţia se raportează la

indicatorii determinaţi în anul

precedent realizării

monitorizării

Informaţii de la, ARPM,

GNM, consilii loocale, ONGuri,

agenţi economici

Evoluţia se raportează la

indicatorii determinaţi în anul

precedent realizării

monitorizării


Glosar de termeni

Amenajarea teritoriului

♦ „ansamblul acţiunilor de pregătire a unui teritoriu, prin executarea unor lucrări de

echipare, asanare, nivelare, plantare, defrişare etc., pentru a-l face corespunzător

unor destinaţii şi funcţiuni stabilite prin studiile de sistematizare a teritoriului

respectiv”.

(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană,

Edit. Corint, Bucureşti, p. 21)

Arie specială de protecţie avifaunistică

♦ „sit protejat pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice, în conformitate cu

reglementările comunitare”

(Ordonanţă de urgenţă nr. 236 din 24 noiembrie 2000 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,

a florei şi faunei sălbatice, art. 4, f, în M.O. nr. 625/4 dec. 2000)

Autonomie locală

♦ „dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a

soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le

reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii”.

♦ Aceasta poate fi administrativă şi financiară.

(Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale,

în M.O. nr. 204 din 23 aprilie 2001)

Beneficiar

♦ „organismul, autoritatea, instituţia sau societatea comercială din sectorul public

sau privat, unitatea administrativ-teritorială, organismele prestatoare de servicii

publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, responsabile pentru

iniţierea şi implementarea proiectelor aprobate spre finanţare în cadrul unui

program operaţional”.

(Ordonanţa nr. 29 din 31 ianuarie 2007, art. 1,

alin (2), lit. G, în M.O. nr. 86 din 2 februarie 2007)

Choremă

♦ un alfabet al spaţiului, compus din mai multe forme elementare (linia, punctul,

aria, fluxul, pasajul, reţeaua, variaţia şi gradientul). Patru dintre ele (punctul, linia,

aria şi reţeaua) posedă, fiecare în parte şapte semne elementare menite a ilustra

decupajul, cadrilajul, gravitaţia, contactul, tropismul, dinamica teritorială şi

ierarhia.

(Brunet, R., Dollfus, O., 1990, citat de Cocean, P., 2002, Geografie regională,

Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, pp. 116-118)

Cluster

♦ O grupare de firme, agenţi economici şi instituţii apropiate din punct de vedere

geografic şi care au atins un anumit prestigiu pentru a dobândi un anumit mod de

lucru dar şi posibilitatea de a propune servicii, resurse, furnizori şi competenţe

specifice.

(http://ec.europa.eu/enterprise/glossary/index_fr.htm,

Accesat în 17 aprilie 2009)

120


Coeziune teritorială

dezvoltarea teritorială armonioasă şi echilibrată, prin eliminarea disparităţilor şi

valorificarea potenţialului existent

Descentralizare

♦ acordarea unei autonomii administrative organelor locale

(Dicţionarul explicativ al limbii române, 1996, ediţia a II-a,

Edit. Univers Enciclopedic, Bucureşti, p. 283)

Dezvoltare durabilă

♦ „dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite

posibilitatea generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor”.

(Lupan, E., 1997, Dicţionar de protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti, p. 99)

Dezvoltare regională

♦ ansamblu de norme, politici şi strategii aplicate unei regiuni geografice prin

pârghii politico-administrative dar şi prin iniţiative obşteşti sau private în vederea

afirmării economice şi a optimizării nivelului de trai al locuitorilor spaţiului dat.

Disparităţi

♦ „lipsă de legătură, de armonie, de potrivire între elemente”

(Dicţionarul explicativ al limbii române, 1996, ediţia a II-a,

Edit. Univers Enciclopedic, Bucureşti, p. 308)

Extravilan

♦ „caracteristic teritoriului aflat în afara spaţiului construit sau pe cale de construire

al unei localităţi”

(Dicţionarul explicativ al limbii române, 1996, ediţia a II-a,

Edit. Univers Enciclopedic, Bucureşti, p. 362)

Fonduri structurale

♦ instrumente financiare oferite de Uniunea Europeană în vederea eliminării

disparităţilor socio-economice şi, implicit, a realizării coeziunii socio-economice.

(Hotărâre nr. 497 din 01.04.2004 privind stabilirea cadrului

instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea

instrumentelor structurale, art. 2 (1), în M.O. nr. 346 din 20.04.2004)

Intravilan

♦ „zonă care cuprinde suprafaţa construită a unui oraş sau a unui sat”

(Dicţionarul explicativ al limbii române, 1996, ediţia a II-a,

Edit. Univers Enciclopedic, Bucureşti, p. 503)

Localitate

♦ „aşezare omenească formând o unitate administrativă”

(Dicţionarul explicativ al limbii române, 1996, ediţia a II-a,

Edit. Univers Enciclopedic, Bucureşti, p. 579)

Loc central

♦ teorie formulată de Walter Christaller (1933), conform căreia fiecare aşezare

urbană va avea un teritoriu subordonat egal cu mărimea, uniform disipată, a

vectorilor de gravitaţie regională.

121


Organizarea teritoriului

♦ acţiune de restructurare şi repoziţionare a elementelor componente ale spaţiului

aferent, precum şi de redefinire a relaţiilor şi interrelaţiilor dintre ele. Scopul final

al acţiunii este înlăturarea disfuncţiilor existente şi optimizarea funcţiilor sale în

perspectivă.

Parc industrial

♦ „O zonă delimitată în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare

ştiinţifică şi/sau de dezvoltare tehnologică în vederea valorificării potenţialului

uman şi material al zonei”.

(Ordonanţa nr. 65 din 30 august 2001 privind constituirea şi funcţionarea

parcurilor industriale, art. 1(2), în M.O. nr. 536/1 sep. 2001)

Parc ştiinţific/tehnologic/de cercetare

♦ „o zonă în cadrul căreia se desfăşoară activităţi de învăţământ, de cercetare, de

transfer tehnologic al rezultatelor cercetării şi valorificarea acestora prin activităţi

economice”.

(Ordonanţa nr. 14 din 24 ianuarie 2002 privind constituirea şi funcţionarea

parcurilor ştiinţifice şi tehnologice, art. 1 (2), în M.O. nr. 82/1 feb. 2002)

Patrimoniu

♦ „totalitatea drepturilor şi a obligaţiilor cu valoare economică, precum şi a bunurilor

materiale la care se referă aceste drepturi, care aparţin unei persoane (fizice sau

juridice)”

(Dicţionarul explicativ al limbii române, 1996, ediţia a II-a,

Edit. Univers Enciclopedic, Bucureşti, p. 759)

Patrimoniu natural

♦ Sunt incluse în acest concept:

- monumentele naturale,

- formaţiunile geologice şi fiziografice şi zonele cu un habitat distinct al

speciilor faunistice şi floristice ameninţate,

- siturile naturale sau zonele naturale

(Lupan, E., 1997, Dicţionar de protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti, p. 156)

Patrimoniu construit

♦ Sunt incluse în acest concept :

- monumentele (opere de arhitectură, de sculptură, bunuri arheologice,

inscripţii),

- ansamblurile (grupuri de construcţii),

- siturile (lucrări ale omului sau opere rezultate din activitatea umană).

(Lupan, E., 1997, Dicţionar de protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti, p. 156)

Periferie

♦ „parte marginală a oraşelor care s-au extins spontan şi anarhic, prin depăşirea

limitelor teritoriului urban iniţial sau a incintelor fortificate”. În perimetrul său

structurile de tip urban tind să se dizolve. Reprezintă, prin terenurile ei, spaţiul

potenţial de expansiune a oraşului.

(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană, Edit. Corint, Bucureşti, p. 234)

122


Polarizare

♦ fenomen generat de creşterea rolului unei localităţi rurale sau urbane asupra zonei

lor înconjurătoare. El are la bază principiul gravitaţiei masei, energiei şi intereselor

spre polii de creştere reprezentaţi îndeosebi de centrele urbane cu un potenţial de

atracţie polivalent.

(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană, Edit. Corint, Bucureşti, p. 243)

Politici de dezvoltare

♦ „mijloacele politico-administrative, organizatorice şi financiare, utilizate în scopul

realizării unei strategii”.

(Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului

şi urbanismul, anexa nr. 2, în M.O. nr. 373/10 iul. 2001)

Protecţia mediului

♦ „activitate umană conştientă, ştiinţific fundamentată, îndreptată spre realizarea

unui scop concret constând în prevenirea poluării, menţinerea şi îmbunătăţirea

condiţiilor de viaţă pe Pământ”.

(Lupan, E., 1997, Dicţionar de protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti, p. 178)

Reconstrucţia ecologică

♦ „activitate umană îndreptată în direcţia refacerii echilibrului ecologic din

ecosistemele deteriorate (prin cauze naturale sau artificiale), ori de amenajare a

unor noi ecosisteme, cu echilibru şi structură diferite de cele existente anterior”.

(Lupan, E., 1997, Dicţionar de protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti, p. 185)

Regiune geografică

♦ un teritoriu delimitat după criterii peisagistice, structurale, funcţionale şi mentale

ce îndeplineşte atributele unui sistem optimal deschis. Ea apare ca un spaţiu

geografic de gravitaţie centripetă, cu feed-back echilibrat.

Regiune urbană

♦ „ansamblu de oraşe, legate între ele din punct de vedere morfologic, structural şi

relaţional, caracterizându-se printr-o întindere relativ mare şi un anumit

policentrism”

(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană,

Edit. Corint, Bucureşti, p. 271)

Regionare

♦ acţiunea de delimitare a regiunilor. Are la bază o sumă de criterii între care se

detaşează cele funcţionale, peisagistice sau mentale. La scară inferioară, este

similară zonării (zonificării).

(The Dictionary of Human Geography, Third Edition, p.72; Cocean, P., 2002,

Geografie regională, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, pp. 67-91)

Resursă

♦ „element material sau abstract care poate fi folosit pentru satisfacerea unor nevoi

sau necesităţi umane. Conceptul de resursă este direct influenţat de nivelul de

dezvoltare al societăţii umane şi de sistemul de valori practicat”.

♦ Resursele pot fi: naturale (mineralele, sursele de energie, clima, solul, vegetaţia,

peisajul), antropice şi capitale (elementele construite de om).

(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană,

123


124

Edit. Corint, Bucureşti, pp. 274-275)

Reţea de localităţi

♦ „totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zonă funcţională) ale

căror existenţă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relaţii

desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politicoadministrative

etc.)”.

(Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului

şi urbanismul, anexa nr. 2, în M.O. nr. 373/10 iul. 2001)

Rezervaţie naturală

♦ „spaţiu protejat care reuneşte acele suprafeţe de teren şi de ape ce sunt

destinate conservării unor medii de viaţă caracteristice şi care pot fi de

interes botanic, zoologic, forestier, paleontologic, geologic şi

geomorfologic, speologic, limnologic sau mixt”.

(Lupan, E., 1997, Dicţionar de protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti, p. 195)

Rezilienţă

♦ capacitatea unui sistem teritorial (regiune, zonă) de-a se adapta şi persista

în timp şi spaţiu. Dintre factorii decisivi ai rezilienţei menţionăm: adaptarea

la schimbările climatice, criza resurselor, presiunea antropică,

competitivitatea interregională, globalizarea etc.

(http://www.resalliance.org/564.php, Accesat în 7 aprilie 2009)

Servicii

♦ „totalitatea activităţilor desfăşurate de un individ sau de personalul unei

firme, în vederea satisfacerii unor nevoi sau în interesul unei persoane sau

grup de persoane şi care nu are drept consecinţă transferul proprietăţii

asupra unui bun”.

(Stăncioiu, Aurelia-Felicia, 1999, Dicţionar de terminologie

turistică, Edit. Economică, Bucureşti, p. 180)

Sisteme de aşezări

♦ „ansambluri constituite prin seturi de relaţii de interdependenţă între mai multe

aşezări (urbane şi rurale), în aşa fel încât orice modificare importantă la nivelul

unei unităţi elementare semnificative poate genera modificări asupra

caracteristicilor similare altor aşezări”.

(Ianoş, I., Humeau, J.-B., 2000, Teoria sistemelor de aşezări umane.

Studiu introductiv, Edit. Tehnică, Bucureşti, p. 34)

Spaţiu mental etnografic

♦ „teritoriul umanizat de o populaţie cu aceleaşi tradiţii, obiceiuri, port popular etc.”

(Cocean, P., 2002, Geografie regională, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, p. 58)

Strategie de dezvoltare

♦ ansamblu coerent, ştiinţific argumentat, de obiective şi soluţii, generale sau

sectoriale, etapizate în intervale temporale, privind dezvoltarea economică şi

socială a unui teritoriu dat.

Structura teritoriului


♦ totalitatea elementelor, naturale şi antropice, fizice sau mentale, dintr-un spaţiu

dat, precum şi relaţiile instaurate între ele. Factor fundamental al planificării şi

organizării teritoriului.

Teritoriu

♦ „întindere de pământ delimitată prin graniţele unui stat sau ale unei unităţi

administrative şi supusă suveranităţii statului respectiv”

(Dicţionarul explicativ al limbii române, 1996, ediţia a II-a,

Edit. Univers Enciclopedic, Bucureşti, p. 1086)

Urbanizare

♦ Proces de dezvoltare a oraşelor existente, prin creşterea numărului urbelor şi a

locuitorilor acestora. Dinamica sa actuală este extrem de accelerată, înmulţirea

numărului de oraşe şi creşterea, extinderea celor existente fiind procese larg

răspândite. Concomitent însă cresc şi problemele generate de evoluţia anarhică,

necontrolată a unor oraşe (poluare, insuficienţa infrastructurilor, a locurilor de

muncă, delincvenţă etc).

(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană, Edit. Corint, Bucureşti, p. 339)

Zonare funcţională

♦ „împărţirea unui teritoriu în raport cu anumite elemente economice, sociale,

tehnice”

(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană,

Edit. Corint, Bucureşti, p. 351)

♦ „parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de amenajare a

teritoriului şi de urbanism, se determină funcţiunea dominantă existentă şi

viitoare”

(Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului

şi urbanismul, anexa nr. 2, în M.O. nr. 373/10 iul. 2001)

Zonă de influenţă

♦ un spaţiu aflat sub incidenţa acţiunii polarizante a unei localităţi urbane (în

anumite situaţii chiar a unor aşezări rurale). Extensiunea şi configuraţia spaţială a

zonei este dictată de potenţialul de atracţie al centrului, de poziţia geografică, de

talia oraşului, de modul de desfăşurare a liniilor de forţă ale teritoriului sau de

competiţia regională a centrelor atractoare.

(Erdeli, G., 1999, Dicţionar de geografie umană, Edit. Corint, Bucureşti, p. 353)

Zonă protejată

♦ „suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a

unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. şi în care,

prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri

restrictive de protecţie a acestora prin distanţă, funcţionalitate, înălţime şi

volumetrie”.

(Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului

şi urbanismul, anexa nr. 2, în M.O. nr. 373/10 iul. 2001)

125


Bibliografie

Antonescu, Daniela (2003), Dezvoltarea regională în România, Edit. Oscar Print, Bucureşti

Bailly, A. S. (1998), The Region: A basic Concept for understanding local Areas and Global

Systems, în Cybergéo, Fragments of regional science in honour of Jean Paelinck,

article 42, pp. 1-6

Beaujeu-Garnier, Jaqueline, Chabot, G. (1971), Geografia urbană, Edit. Ştiinţifică,

Bucureşti

Benedek, J. (2004), Amenajarea teritoriului şi dezvoltarea regională, Presa Universitară

Clujeană, Cluj-Napoca

Berca, M. (1998), Strategii pentru protecţia mediului şi gestiunea resurselor, Edit. Grand,

Bucureşti

Bold, I., Crăciun, A. (1999), Organizarea teritoriului. Edit. Mirton, Timişoara

Cocean, P. (2002), Geografie regională, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Cocean, P. – coord. (2004), Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii de Nord-Vest.

Coordonate majore, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Cocean, P., Filip, S. (2008), Geografia regională a României, Presa Universitară Clujeană,

Cluj-Napoca

Cocean, P. (coord.) (2007), Amenajarea teritoriilor periurbane. Studiu de caz- zona

periurbană Bistriţa, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca (lucrare distinsă

cu premiul Consiliului Superior al Registrului Urbaniştilor din România, 2008)

Constantin, Daniela Luminiţa (2000), Introducere în teoria şi practica dezvoltării

regionale, Edit. Economică, Bucureşti

Erdeli, G. (1999), Dicţionar de geografie umană, Edit. Corint, Bucureşti

Grecu, Florina (1992), Podişul Hârtibaciului. Elemente de morfohidrografie, Edit.

Academiei, Bucureşti

Hall, P. (1999), Oraşele de mâine. O istorie intelectuală a urbanismului în secolul XX, Edit.

All, Bucureşti

Ianoş, I. (2004), Dinamica urbană. Aplicaţii la oraşul şi sistemul urban românesc, Edit.

Tehnică, Bucureşti

Ianoş, I., Humeau, J.-B. (2000), Teoria sistemelor de aşezări umane. Studiu introductiv,

Edit. Tehnică, Bucureşti

Ianoş. I., Heller, W. (2006), Spaţiu, economie şi sisteme de aşezări, Edit. Tehnică, Bucureşti

Ioncică, M., Petrescu, Eva Cristina, Popescu, Delia (2004), Strategii de dezvoltare a

sectorului terţiar, Edit. Uranus, Bucureşti

Ionescu, Claudia, Toderaş, N. (2007), Politica de dezvoltare regională, Colecţia Uniunea

Europeană, seria Europa mea, Edit. Tritonic, Bucureşti

Ionescu V. R., Marchiş, Gabriela (2006), Strategii de dezvoltare comunitară şi regională,

Edit. Fundaţiei Economice Danubius, Galaţi

Johnson, J. H. (1967), Urban Geography, Pergamon Press

Lajugie, J., Delfaud, P., Lacour, C. (1985), Espace regional et aménagement du territoire,

Dalloz, Paris

Lupan, E. (1997), Dicţionar de protecţia mediului, Edit. Lumina Lex, Bucureşti

Manoliu, M., Ionescu, Cristina (1998), Dezvoltare durabilă şi protecţia mediului, Edit.

H.G.A., Bucureşti

Mereuţă, C., Ţurlea, G., Oncescu, C. (2003), România 2007: industria prelucrătoare: pieţe

şi potenţial, Edit. Finmedia, Bucureşti

Mihăilescu, N., Grigore, I. (1981), Resurse minerale pentru materiale de construcţii în

România, Ghid practic, Edit. Tehnică, Bucureşti

Pop, Gr. (2001), Depresiunea Transilvaniei, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca

126


Popescu, Claudia Rodica – coord. (2003), Disparităţi regionale în dezvoltarea economicosocială

a României, Edit. Meteor Press, Bucureşti

Soroceanu, V. (2000), Creşterea economică şi mediul natural, Edit. Economică, Bucureşti

Surd, V. (2003), Geografia aşezărilor, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Surd V, Bold I., Zotic, V., Chira, Carmen (2005), Amenajarea teritoriului şi infrastructurii

tehnice, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Vădineanu, A. (1999), Dezvoltarea durabilă. Teorie şi practică, vol. I, Edit. Universităţii din

Bucureşti

Vincze, Maria (2000), Dezvoltarea regională şi rurală. Idei şi practici, Edit. Presa

Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

*** (1968), Sibiu. Harta geologică 1:200 000, Editată de Comitetul de Stat al Geologiei,

Institutul geologic, Bucureşti

*** (1974) Atlasul secării râurilor din România, IMH şi IGFCOT, Bucureşti

*** (1992) Atlasul Cadastrului Apelor din România, INMH & AquaProiect, Bucureşti

*** (1994), The Dictionary of Human Geography, Third Edition, Edited by R.J. Johnston, D.

Gregory, D.M. Smith, Blackwell Publishers Ltd., UK

*** (1994), The Enciclopedic Dictionary of Physical Geography, Second Edition, Edited by

B.W. Atkinson, K.J. Gregory, I.G. Simmons, D.R. Stoddart, D. Sugden, Blackwell

Publishers Ltd., UK

*** (1996), Dicţionarul explicativ al limbii române, 1996, ediţia a II-a, Edit. Univers

Enciclopedic, Bucureşti

*** (1997), Carta Verde. Politica de dezvoltare regională în România, Guvernul României şi

Comisia Europeană, Programul Phare, Bucureşti

*** (2002), România. Mediul şi reţeaua electrică de transport, Atlas geografic, Academia

Română, Institutul de Geografie, Ministerul Industriei şi Resurselor,

C.N.Transelectrica S.A., Edit. Academiei Române, Bucureşti

*** (2003), Politica de dezvoltare regională, Seria Micromonografii – Politici europene,

Institutul European din România, Bucureşti

*** (2004), România. Calitatea solurilor şi reţeaua electrică de transport, Atlas geografic,

Academia Română, Institutul de Geografie, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice

“Gh. Ionescu-Siseşti”, I.C.P.A., Ministerul Economiei şi Comerţului,

C.N.Transelectrica S.A., Edit. Academiei Române, Bucureşti

Legislaţie

*** (1991), Hotărâre nr. 255 din 05.04.1991 privind înfiinţarea Regiei autonome „Institutul

de montanologie”, în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 96/3 mai 1991

*** (1995), Lege nr. 137 din 29 decembrie 1995. Legea protecţiei mediului, în Monitorul

Oficial nr. 304/30 decembrie 1995

*** (1998), Ordonanţa de Urgenţă nr. 24 din 30 septembrie 1998 privind regimul zonelor

defavorizate, în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 378 din 2 octombrie 1998

*** (2000), Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naţional, secţiunea a III-a, zone protejate, în Monitorul Oficial, Partea I.

Legi şi decrete, nr. 152/12 aprilie 2000

*** (2000), Ordonanţă de urgenţă nr. 236 din 24 noiembrie 2000 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, în

Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 625/4 decembrie 2000

*** (2001), Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –Secţiunea

a IV-a – Reţeaua de localităţi, în Monitorul Oficial nr. 408 din 24 iulie 2001. Partea I.

Legi şi decrete nr. 128, Regatul României, an XIII

127


*** (2001), Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, în Monitorul Oficial al

României, partea I, nr. 204/23 aprilie 2001

*** (2001), Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul,

anexa nr. 2, în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 373/10 iulie 2001

*** (2003), Ordonanţa de Guvern nr. 850/27.10.2003 referitor la procedura de încredinţare

sau distribuire a custodiei arealelor naturale protejate, în Monitorul Oficial al

României, partea I, nr. 793/11 noiembrie 2003

*** (2004), Hotărâre nr. 497 din 01.04.2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru

coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale, în Monitorul

Oficial al României, partea I, nr. 346/20 aprilie 2004

*** (2004), Hotărâre nr. 1470/2004 din 09.09.2004 privind aprobarea Strategiei naţionale

de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor, în

Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 954/18 septembrie 2004

*** (2004), Legea privind stimularea înfiinţării şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi

mijlocii: nr. 346 din 14 iulie 2004, în Monitorul Oficial, partea I, Legi şi decrete, nr.

681/29 iulie 2004

*** (2006), Legea nr. 289 din 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001

privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, în Monitorul Oficial al României,

partea I, nr. 606/13 iulie 2006

*** (2007), Ordonanţa nr. 29 din 31 ianuarie 2007 privind modul de alocare a

instrumentelor structurale, a prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la bugetul de

stat, inclusiv din Fondul naţional de dezvoltare, în bugetul instituţiilor implicateîn

gestionarea instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul

convergenţă, în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 86/2 februarie 2007

Documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului

*** (2004), Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii de Nord-Vest (PATR), Beneficiar:

Consiliile judeţene din Regiunea de Nord-Vest, Proiectant: Facultatea de Geografie,

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca.

*** (2005), Plan de amenajare a teritoriului zonal – PATZ – periurbanul municipiului

Bistriţa, Beneficiar: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,

Proiectant: Facultatea de Geografie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca.

*** (2005), PATJ (Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean) Sibiu

*** (2005), Planul naţional de dezvoltare 2007-2013, decembrie 2005, Guvernul României

*** (2006), Cadrul strategic naţional de referinţă 2007-2013, aprilie 2006, Guvernul

României

*** (2006), Programul operaţional sectorial „Creşterea competitivităţii economice”, iunie

2006, Ministerul Economiei şi Comerţului

*** (2007), Programul operaţional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane” 2007-2013,

Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse

*** (2008), Conceptul strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030, octombrie 2008,

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

*** Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, Ministerul Mediului şi Gospodăririi

Apelor

128


1. Calitatea mediului – Propuneri

2. Populaţia şi aşezările – Propuneri

Borderou de piese desenate

3. Echiparea tehnică a teritoriului – Propuneri

4. Zonificarea teritoriului şi funcţiile economice – Propuneri

5. Turismul – Propuneri

6. Infrastructura educaţională şi sanitară – Propuneri

129

More magazines by this user
Similar magazines