Anul 6 2 \ \ \ \ Nr. 1-8 Sibiiu, Ianuarie—August 1931

Anul 62 \ \ \ \ Nr. 1-8
Sibiiu, Ianuarie—August 1931

„ASOCIAŢIUNEA pentru literatura română
şi cultura poporului român"
întemeiată în 1861.
PREŞEDINTE DE ONOARE:
M. S. Regele CAROL II.
1. I. P. S. Sa Mitropolit Dr. Nicolae
Bălan Sibiu
2. Dr. Ilie Beu, medic
3. Dr. Vasile Bologa, cons. mitrop.
4. Dr. Lucian Borcia, advocat
5. Dr. Ioan Bunea, dir. de liceu
6. Cioran Emilian, protopop
7. Colan Nicolae, rector Acad. teol.
8. Dr. Liviu Ionaşiu, medic
9. Dr. Gheorghe Moga, medic-gen.
10. Dr. Gheorghe Preda, medic,
dir. osp. alien.
11. Dr. Octavian Russu, advocat
12. I. U. Soricu, profesor
13. Dr. Iosif Stoichiţia, medic
14. Silviu Ţeposu, insp. şcolar
15. Ioan Vătăşan, dir. gen. „Albina" ..
16. Ion Agârbiceanu, protopop Cluj
17. Dr. Alexandru Borza, prof. univ.
18. Dr. Nicolae Drăgan, prof. univ.
19. Dr. Silviu Dragomir, prof. univ.
20. Nicolae Ivan, episcop
21. Dr. Ioan Lupaş, prof. univ.
22. Dr. Vaier Moldovan, proi. univ.
Preşedinte aetiu:
Vasile Goldiş.
Vlee-preşedlnte:
Dr. Gh. Preda.
Membrii Comitetului Central:
Membrii de drept ai
1. Gheorghe Bogdan-Duică, prof.
univ. Cluj
2. Dr. Tiberiu Brediceanu, dir.
la „Albina" Braşov
3. T. V. Păcăţian, publicist Cluj
4. Dr. luliu Haţieganu, ministru ,,
5. Dr. Iuliu Maniu, fost Ministru
Preşedinte „
23. Dr. Petre Poruţiu, prof. univ., Cluj
24. Dr. Cornel Corneanu,
advocat Caransebeş
25. Ştefan Pop, dir. de lic, Bucureşti
26. Octavian Goga, fost ministru,
publicist Ciucea
27. Dr. Vasile Uea, medic, dir.
osp. alien. Sighet
28. Dr. Vasile Lăzărescu, arhimandrit.
Oradea
29. Alexandru Lupeanu, director
de lic. Blaj
30. Dr. Augustin Popa, prof. ,,
31. Iacob Popa, canonic ,,
32. Ştefan Roşianu, canonic „
33. Coriolan Suciu, prof. „
34. Dr. Achim Miloia, prof., Timişoara
35. Alexandru Nicolescu, episcop
Lugoj
36. Dr. Voicu Niţescu, adv. Braşov
37. Ion Pelivan, advocat Chişinău
38. Ilie Rusmir, prof. Oravita
39. Ioan Simu, protopop Sebeş
40. Petru Suciu Turda
Comitetului Central:
6. Dr. Victor Stanciu, prof. univ.,
subsecr. de Stat la Min. de Agr., Cluj
7. Florea Ştefănescu-Goangă, prof.
univ. ,,
8. Dr. MihailŞerban, rectorul Acad.
de Agriculturi ,,
9. Dr. Gheorghe Vâlsan, prof.
univ. Bucureşti

Anul 62. Ianuarie—August 1931. Mi». 1-8,
TRANSILVANIA
Nr. 2509/1931.
Organul societăţii culturale „Astra".
Convocare.
ooOOOoo
în înţelesul flrt. 22 din Statute, membrii
„Asoeiafiunii pentru literatura română şi cultura
poporului român — Astra" se eonuoaeă la
Adunarea generală
ee se ua ţinea în oraşul SJt. Gheorghe, în zilele de
Duminecă 13 şi Luni 14 Septemurie 1931.
Programa adunării:
Duminecă, 13 Septemvrie 1931
Ora 9 a. m.: Serviciul divin în Biserica română.
Ora 11 a. m.: Şedinţa l. eu următoarea ordine de zi:
1. Deschiderea adunării generale;
2. înscrierea delegaţilor prezenţi ai despărţămintelor;
3. înscrierea delegaţilor, autorităţilor şi societăţilor culturale
surori şi mulţumiri pentru prezenţa lor din partea
preşedintelui adunării generale;
4. Raportul general al comitetului central pe anul 1930/31;
5. Alegerea eomisiunilor pentru:
a) examinarea raportului general pe anul 1930/31 ;
b) cenzurarea socotelilor pe anul 1930 şi a proiectului de buget
pe anul 1932;
e) înscrierea de membri noui;
1 1

d) mod'ftearea Art. 21 din Stalufe şi întregirea Art. 13 din Prag­
matica de seruieiu;
e) examinarea propunerilor intrate în termenul reglementar;*)
f) pentru întregirea comitetului central;
După prânz:
Ora 5 d. m : Şedinţa festivă a secţiilor ştiinţifice'literare.
Luni, 14 Septemvrie 1931
Ora 10 a. m.: Şedinţa a 11-a eu următoarea ordine de zi:
1. Raportul eomisiunii pentru examinarea raportului general
;
2. Raportul eomisiunii pentru eensurarea socotelilor şi a
proiectului de buget;
3. Raportul eomisiunii pentru înscrierea de membri noui;
4. Raportul eomisiunii pentru modificarea Art. 21 din
Statute şi întregirea Art. 13 al pragmaticei de seruieiu;
5. Raportul eomisiunii pentru examinarea propunerilor
intrate în termenul reglementar;
6. Raportul eomisiunii pentru întregirea comitetului central;
7. Fixarea locului pentru ţinerea adunării generale în
anul 1932;
8. Dispoziţii pentru uerijiearea procesului uerbal al adunării
generale.
Din şedinţa comitetului central al Asoeiaţiunii pentru
literatura română şi cultura poporului român „Astra",
ţinută la 22 August 1931.
Dr. fih. Preda m. p., Nieolae Băilă m. p.,
uieepreşedinte. secretar.
^JEuentuale propuneri au să Jie înaintate. în scris, prezidiului
flsoeialiiinii, Sibiu, Str. Şaguna Nr. 6. eu 8 zile înainte de adunarea
generală.
2

Raportul general
prezentat de comitetul central al „Asociaţiunii pentru
literatura română şi cultura poporului român—Astra"
asupra activităţii sale în anul de gestiune 1930/31.
Onorată Adunare Generală 1
1. Introducere.
In eiuda tuturor greutăţilor, de ordin material şi
moral, eari apasă nu numai asupra ţării noastre, ei
asupra lumeţ întregi, comitetul central, dându-şi seama,
că tocmai în considerarea acestor greutăţi este mai
multă neuoie de un sfai bun şi înţelept, dat de oameni
desinteresaţi şi eu dragoste curată pentru promooarea
culturii ţăranului român şi cunoscând spiritul de jertfă
al membrilor ueehei noastre instituţiuni culturale, a
continuat eu aceeaşi râună ea şi în trecut să propage
în massele poporului nostru cimentarea sentimentelor
naţionale, să dea înuăţături cum să-şi păstreze sănătatea,
săi dea sfaturi cum să-şl eultiue şi să-şi ualorlzeze
produsele muncii sale şi mai ales a propouăduit
armonia şi buna înţelegere, care trebuie să domine
sufletele cetăţenilor acestei ţări.
Acei eari cunosc şi ureau să cunoască organizaţia
şi îndatoririle instituţiunii noastre îşi dau seama,
că comitetul central al acestei ueehi instituţiuni nu are
menirea numai de a serie şi tipări broşuri în biblioteca
poporală, pentru a fi distribuite în mod gratuit
ţăranilor, sau a reprezenta această instituţie la anumite
serbări şi festiualuri, ci este chemat să administreze
comorile strânse eu atâta zel şi muncă desinteresată
de antecesorii acestui comitet. O instituţie ea
a noastră, care are un muzeu eu peste 11.000 de obiecte,
3 l*

o bibliotecă eu peste 50.000 uolume, 74 fonduri şi fundaţluni,
un internat de fete, menit a da eleuelor o creştere
românească şi selectă, etc, nu se poate conduce
şi administra fără funcţionari şl cunoscători specialişti
în chestiuni administratiue.
Bilanţul nostru cultural este desigur mai redus
decât cele din anii trecuţi, dar nu este mai puţin adeuărat,
că în timp ce alte instituţii sim'lare şi-au sistat
orice aetiuitate, din cauza crizei financiare, instituţiunea
noastră merge înainte, înfruntând greutăţi financiare,
dar rămânând la tradiţionala şi nobila ei misiune.
In cele ce urinează ne luăm uoie a arăta capitol
de capitol toate lucrările desfăşurate de către comitetul
central şi organizaţiile sale în subordine, rugând
onorata adunare generală a le lua la cunoştinţă şi a
da descărcare euuenită pentru gestiunea anului 1930/31.
2. Comitetul central.
Comitetul central a ţinut în timpul dela 22 Sept.
1930 până la 8 August 1931, 20 şedinţe şi anume : 1 plenară,
11 ordinare şl 8 oxtraordinare, rezoluind, prin
324 deeiziuni, chestiunile mai însemnate, cari în sensul
Statutelor şi Regulamentelor Asoeiaţiunii cad în competenţa
sa. Noul comitet centrel, în frunte eu dl preşedinte
Vasile Qoldlş, ales în adunarea generală dela
Caransebeş, s'a constituit în şedinţa ţinută la 27 Deeemurle
1930, alegându-se de uteepreşedlnţl al Asoeiaţiunii
dnlt Dr. Oetauian Russu şl Dr. Qheorghe Preda.
Tot în acea şedinţă s'au ales membri eomlslunllor:
organizatoare, finaneiară-einematografleă, a publicaţiilor,
a Bibliotecii centrale şi Muzeului şl a Internatului
de fete, precum şt jurisconsultul în persoana
dlui Dr. Lucian Borela şl controlorul în persoana dlui
loan Vătăşan, membri ai comitetului central.
In lipsa dlui Preşedinte Vasile Qoldlş, care dela
alegerea dela Caransebeş până astăzi nu a putut conduce
efeetiu agendele Asoeiaţiunii, fiind bolnau şl oprit
de mediei de a călători şl demisionând dl Dr. Oetauian
Russu din calitatea de uleepreşedlnte, conducerea!
4

efeetiuă a agendelor Asoeiatiunii a auut-o dl uieepreşedinte
Dr. Qh. Preda, sau în lipsa Dsale dl Dr. Uaslle
Bologa, ea eel mai în uârstă membru al comitetului
central.
Cu toate acestea dl preşedinte Uaslle Qoldiş nu
a întrerupt o singură clipă legătura Dsale eu centrul,
informându-se de aproape de toate chestiunile mai
Importante şl eerând, pe lângă procesele uerbale ale
comit, eentr., rapoarte săptămânale din partea seeretarulut
administratiu, despre situaţia financiară şi
culturală a instituţiunii noastre.
Cu act separat înaintăm onor. adunări generale
demisia dlui Dr. Oetauian Russu din calitatea de membru
al comitetului central, rugându-o să bineuoiască a se
pronunţa asupra acestei demisii, întregind, euentual,
comitetul central prin alegerea unui nou membru.
3. Secţiunile literape şi ştiinţifice
La anexa 1. dăm în întregime rapoartele primite
dela diferitele secţiuni.
1. Hotărârile adunării generale dela
Caransebeş.
In urma mandatului primit dela adunarea generală
din Caransebeş comitetul central a auut să studieze
următoarele chestiuni:
1. Seriarea cronologică a eoneluziunilor congresului
cultural ţinut în anul 1930.
2. Reorganizarea Astrei şi modificarea radicală
a statutelor.
3. Muzeul Auram laneu din Uidra.
4. Sprijinirea materialiceşte a regionalelor din
Basarabia şi Dobrogea.
5. Reorganizarea despărţămintelor şi controlul
aetiuităţli lor.
6. Ridicarea unui cămin cultural în Cluj.
7. Propaganda culturală pentru fraţii români din
Secuime.
8. Întregirea Art. 13 al pragmaticei de serulelu a
funcţionarilor Asoeiatiunii.
5

Toate aceste chestiuni au fost repartizate pentru
o studiere mai temeinică eomisiunilor de organizare,
financiară şi a Muzeului.
In urma propunerilor făcute de aceste eomisluni,
comitetul central raportează onoratei adunări generale
următoarele:
Fiind timpul relatiu scurt de când funcţionează
noul comitet central, de abia de o jumătate de an,
eomisiunile nu s'au putut ocupa temeinic eu toate problemele
şl propunerile emanate din congresul cultural
şl din adunarea generală dela Caransebeş, uor căuta
însă în biitor să studieze şi să adâncească aceste
probleme eu calmul neeesar, nu eu pripeala, care de
multe ori este dăunătoare scopurilor, punându-le în
aplicare la timp potriuit şi când situaţia financiară ua
permite aceasta.
Cu priuire la propunerea pentru reorganizarea
Astrei şi modificarea radicală a statutelor, comitetul
central nu găseşte, că momentul ar fi potriuit pentru
o astfel de modificare a statutelor, roagă însă onor.
adunarea generală, ea până la o modificare radicală,
şi temeinic studiată a statutelor să admită, în mod
prouizoriu, completarea Art. 21 al statutelor eu următorul
pasaj:
„In lipsa numărul reglementar de membri la şedinţa
eonuoeată eu inuitări speciale, preşedintele, uieepreşedinţii
sau locţiitorii acestora pot ţinea, în cazuri
urgente, în aceeaşi zi, eu o oră mal târziu decât cea
eonuoeată, şedinţă eu aceeaşi ordine de zi şi eu ort
care număr de membri prezenţi, urmând ea hotărîrile
astor fel de şedinţe să fie numai comunicate într'o
şedinţă uiitoare, când numărul reglementar de membri
ua fi prezent".
Cu priuire la Muzeul Auram laneu şi ajutorarea
regionalelor se uorbeşte mai pe larg la capitolele
respeetiue, dela pag. 8 şl 15.
In scopul intensificării propagandei culturale în
cadrele organizaţiilor instituţiunii noastre în subordine
domnul uieepreşedinte Dr. Qh. Preda a cercetat şi
6

cercetează despărtămlntele Insti'tuţiunii noastre, interesându-se
deaproape de aettuitatea, de mijloacele
şi de neuoile fiecăruia şi dând sfaturi şi îndrumări
conducătorilor acestor despărţăminte. Obscruările
Dsale sunt consemnate la capitolul „Momente de importanţă".
Comitetul central, în urma raportului eomlsiunii
financiare nu găseşte că este timpul potriuit pentru
lansarea unui apel la contribuţia publică în scopul
ridicării unui cămin cultural la Cluj şi propune chiar,
ea edificarea acelui cămin să fie amânată pentru uremuri
mai prielnice, iar în cât priueşte cedarea uenitelor
lăsămintelor făcute Astrei şi cari se uor face în
uiitor şi ale căror litere fundaţionale nu uor auea scopuri
determinate, peniru ridicarea acestui cămin, comitetul
central a dispus, ea biroul să facă un control
amănunţit asupra actelor fundaţionale ale tuturor fondaţiunilor
pentru a uedea eari fundaţiuni şi sume ar
putea fi folosite în acest scop. Acest studiu însă reclamând
timp mai îndelungat şi muncă suplimentară,
propuneri concrete nu se uor putea face decât
într'una din uiitoarele adunări generale şi după ce
comitetul central ua lua măsuri pentru aranjarea acelor
acte fundaţionale.
Asupra problemei propagandei culturale pentru
fraţii români din Secuime, care reclamă deasemenea
un studiu temeinic şi mijloace materiale importante,
comitetul central ua raporta deasemenea într'una din
uiitoarele adunări generale ale instituţiunii noastre.
Cu priuire la întregirea Art. 13 al Pragmaticei de
seruieiu al funcţionarilor Asoeiaţiunii, comitetul propune
următorul amendament:
„Persoane trecute de uârsta de 50 ani nu uor
putea fi angajate în nici o funcţiune retribuită de către
Asoeiaţiune".
Toate celelalte hotărâri ale adunării generale dela
Caransebeş, cari n'au reclamat un studiu aparte, au
fost executate din partea biroului central al Asoeiaţiunii.
7

5. Regionala Astra Basarabeană.
Regionala Astra Basarabeană, neţlnându-şi adunarea
generală până la data de 15 August a. e., ultimul
termen pentru trimiterea rapoartelor asupra aetlultăţii
culturale a anului 1930/31, nu a trimis raport.
In conformitate eu dorinţa exprimată de către
adunarea generală dela Caransebeş, ea comitetul central
să dea ajutoare băneşti acestei regionale, eu regret
Uă faeem cunoscut, că comitetul central nu a găsit
posibilitatea de a satisface această dorinţă, a tnteruenit
însă la Ministerul sănătăţii pentru acordarea unei subuenţli,
iar în urma acestei interuenţli Ministerul i-a
acordat pentru anul 1931, suma de Lei 50.000.
6. Regionala Astra Dobrogeană.
Raport despre aetiuitatea culturală în cursul anului
1930/31 nu am primit. Comitetul central a interuenit
la Ministerul Sănătăţii pentru acordarea unei suboenţii
pe seama acestei regionale, durere însă fără sueees.
7. Aetiuitatea despăr}âmintelor.
Din motiue bine cunoscute de toţi acel eari trăiesc
în mijlocul poporului şi-i eunose necazurile şl neuoile,
aetiuitatea despărţămintelor a fost eeua mal redusă
deeât în anii trecuţi. Cu toate acestea însă şi considerând
numărul mie de despărţăminte, eari până la
data de 15 August a. e. şi-au ţinut adunarea generală
şl ne-au trimis rapoarte despre aetiuitatea lor culturală,
desfăşurată în anul de gestiune 1930/31, constatăm,
că numărul eonferenţelor şi prelegerilor poporale
de 1099, arătat în anexa Nr. IV. este faţă de anul
trecut în creştere, deoarece acest număr îl dau numai
23 de despărţăminte (10 desp. central judeţene şi 13
desp. de plasă) faţă de cele 62 despărţăminte (19 desp.
central jud. şl 43 desp. de plasă) din anul trecut.
Auem informaţlunl că unele despărţăminte, ea de
ex. Târnaua mieă, Orăştle. Bihor, Tg.-Lăpuşului ete.
cart până în prezent nu au trimis rapoarte, au des-
8

făşurat în anul 1930/31 o aetiuitate culturală foarte frumoasă
asupra căreia uom reueni în darea noastră de
seamă către adunarea generală din anul 1932.
In fruntea despărţămintelor central judeţene, cari
desuoltă o aetiultate culturală eu adeuărat frumoasă
şi în sensul strict al dispoziţiunilor statutare este şi
de astădată desp. eentr. jud. Sibiiu, de sub conducerea
dlui Siluiu Ţeposu, care se îngrijeşte atât de
mult, ea în fiecare comună din judeţ să se ţină cât
mat multe prelegeri poporale, însoţite de proieeţiuni
eu aparatul „Aladdin" şt manifestări artistice culturale,
cât şi de augmentarea bibliotecilor poporale eu eărţi
folositoare, cumpărate din resursele desp., precum şi
de buna administrare a acestora, dăruind deodată
eu cărţile un dulap pentru păstrarea lor şi un registru
pentru catalogarea cărţilor aflătoare în bibliotecă şl
un registru al împrumutătorllor de cărţi.
Darea de seamă „Până nu e prea târziu" (un an
de muneă), tipărită şi în anul acesta ea broşură deosebită,
ne dă o icoană fidelă a manifestărilor uredniee
de toată lauda, în Sibiiu, în comunele mai mari,
în satele judeţului, — este uorba de o muneă sistematică,
pornită eu mult elan şi perseuerenţă.
Despărţământul Sibiiu, fiind în apropierea centrului
„Astrei", a lucrat mână în mână eu comitetul
central, ajutând acest comitet în diferitele sale atribuţii
de reprezentare.
Strânsa şi înţelegătoarea colaborare a despărţămintelor
de plasă Aurtg, Mereurea, Noerieh şt Sălişte
eu despărţământul central judeţean le serueşte tuturor
conducătorilor acestor despărţămtnte drept laudă şi ar
fi de dorit ea toate despărţămtntele instituţlunii noastre
să lucreze după sistemul introdus în judeţul
Sibiiu.
Sub-seeţia de educaţie fizică „Şoimii Carpaţilor"
din Sibiiu s'a înfiinţat în luna Ianuarie 1931 şi după
rezultatele obţinute până acum se preuede că această
nouă inlţiatiuă ua da în curând roade mulţumitoare.
9

Despărţământul central judeţean Braşou, de sub
conducerea dlui Dr. Nieolae Căliman, îşi păstrează
locul din anul trecut, arătând şi în anul acesta o deosebită
şi frumoasă aetiuitate şi putând să priueaseă
eu satisfacţie înapoi şl eu încredere în uiitor. Dacă
muzeul plănuit în Braşou, e — deocamdată — „eeua
în deuenire", în schimb biblioteca despărţământului
Braşou a auut în eursul anului 1930 frumosul număr
de 4122 cetitori, eari au eitit 4725 cărţi.
Remarcăm eu bucurie tipărirea reuistei „Ţara
Bârsei", condusă de dl Axente Baneiu, o reuistă care
se ocupă şi de problemele culturale ale Astrei într'un
mod foarte meritoriu.
Despărţământul Braşou a subuenţionat această
reuistă eu suma de Lei 100.000"— un ajutor pecuniar,
tot atât de frumos, a dat despărţământul şi eonseruatorulul
de muzică din Braşou, înfiinţat sub auspiciile
despărţământului şi eereetat acum de peste 200 eleui
şi eleue. Faptele acestea uorbese dela sine.
Despărfământul central judeţean Cluj de sub conducerea
dlui Dr. luliu Haţiegan, pe lângă frumosul
număr de eonferenţe şi prelegeri poporale, ţinute la
sate şi încadrate întotdeauna în programe artistice,
a introdus în programul de aetiuitate al despărţământului
inouaţii, cari s'au douedit a fi de un real folos
în munca de culturalizare a satelor. Aşa de ex. a
lansat chestionare economice culturale pentru cunoaşterea
apropiată a neuoilor specifice locale, cart
prluese uiaţa culturală, socială şl economică a ţăranilor.
Succese mai pozitiue a obţinut conducerea despărţământului
în propaganda culturală la sate prin demonstraţiunile
practice în faţa ţăranilor. Astfel s'au
sădit în ureo eâteua comune, în chiar grădinile sătenilor,
pomi fructiferi, puşi la dispoziţie de Camera de
agricultură din Cluj ori cumpăraţi de despărţământ.
Un deosebit concurs în această propagandă au dat
pe lângă fruntaşii despărţământului central judeţean,
conferenţiarii Gameril de Agricultură şi ai Academiei
de înalte studii agronomice din Cluj.
10

O foarte lăudabilă aetiuitate a desuoltat" despărţământul
Sighet din Maramurăş, eondus de dl Dr. U. llea.
Cine urea să se eonulngă de greutăţile ee le întâmpină
un despărţământ al „Astrei" în zilele noastre,
dar şi de izbânzile ee le câştigă, în urma perseueranţei
pe cărarea apucată, să citească lunga şi frumoasa
dare de seamă: „Aetiuitatea Astrei în Maramurăş
(1927—1931)", în eare ua afla raportul general
despre aetiuitatea despărţământului, catalogul complet
al bibliotecii centrale a despărţământului şi al bibliotecilor
poporale din judeţ, apoi regulamentele bibliotecii,
ale Reuniunii muzicale şi ale „Palatului cultural"
(eu numeroase ilustraţiuni).
Despărţământul înfloreşte. A închiriat „Palatul
cultural", are un cinematograf, a preluat Casina locală
ea local de întrunire a membrilor „Astrei", a
cumpărat un automobil, a cumpărat şi legat mii de
uolume de literatură română şi străină bună, a început
să împartă plăci eomemoratiue pe sate eu numele
celor căzuţi pe câmpurile de luptă, a înfiinţat un cor
al intelectualilor români din Sighet şi o orchestră, eu
cari a dat eoneerte reuşite, a întreprins anchete sanitare,
eu îngrijire gratuită de bolnaui, a dat atenţie
educaţiei fizice („Şoimii"), a ţinut un reuşit curs de
albinărit, distribuind mai apoi, gratuit, coşuri de albine
sistematice.
Despărţământul judeţean Caras — Orauiţa, eondus
de dl llie Rusmir, poate să priueaseă şi el eu satisfacţie
sufletească la anul de aetiuitate expirat.
In despărţământ s'a înfiinţat un „Muzeu al Almăjulut",
eu peste 200 obiecte (monede romane, maghiare
din ueaeul al XIII, arme, tablouri ueehi, obiecte
casnice şi de îmbrăcăminte, fotografii), aşezate în dulapuri
şi mese-uitrină — proprietatea despărţământului
de plasă Bozouiei (preşed. inimosul domn părintele
Coriolan Buraeu, căruia este a se mulţumi şt
înfiinţarea a 12 biblioteci, de câte 400 uol., eu dulapuri
de stejar, dăruite de „Bibi. 1. Q. Bibieeseu" din
Turnul Seuerin).
11

Tot despart- de plasă Bozouiei a tipărit în 100
de ex. un tablou eu numele Almăjenilor morţi în răsboiul
mondial. Acest tablou s'a distribuit gratuit familiilor
celor căzuţi — un exemplu urednie de urmat
şi de alte despărţăminte. Tot despart, de plasă BozoDiei
a tipărit un Almanah al Almăjulut şi un calendar
de părete al despart., eu fotografiile unor conducători
uestiţl al ţinutului. Are gata de tipar o lucrare mai
mare: „Almăjul şi Almăjenii", eu date istorice, statistice,
economice, culturale, eu fotografii, ete.
Corurile şi fanfarele despărţământului sunt un alt
minunat stimulent pentru uiaţa culturală a ţinutului.
Despart. Şasea a luat chiar şi iniţiatiua înfiinţării corpului
pompierilor uoluntari din Şasea, cumpărând uniforme
şi instrumente pe urma a 2 petreceri.
Despărţământul de plasă Reghin a desfăşurat şi
de astădată o aetiuitate eât se poate de lăudabilă. Un
despărţământ eare îşi pricepe misiunea şi care şi-o
îndeplineşte eu seumpătate. La cele 81 prelegeri poporale
ţinute la sate s'au distribuit gratuit 1680 broşuri
scrise şi tipărite pe cheltuiala dlui Dr. Eugen
Nieoară, preşedintele despărţământului (Despre tuberculoză,
sifilis, tifos şi fumat). De ziua eroilor, după
parastas, s'a ţinut o serbare câmpenească, eu expoziţie
de porturi naţionale şi eu o expoziţie de copii.
Tot atunci a distribuit despărţământul 20 sape, 20 furci,
20 greble uăduuelor de răsboiu, iar copiilor 200 pălării
de paie şl peste 200lucrări beletristice pentru tineret.
Geeaee este însă de remarcat în special este, eă
prin interuenţia conducerii despărţământului s'au dat
208 consultaţii gratuite bolnauilor de tuberculoză, Iar
preşedintele despărţământului Dr. Eugen Nieoară a
auut sub tratament grat lit 1268 de bolnaul de sifilis.
Graţie armoniei care domneşte între eondueerea
despărţământului Reghin şi eelelaite reuniuni, aflătoare
în acest oraş, despărţământul a adunat împreună eu
acestea sume frumoase de bani şl a distribuit de Sft.
Nieolae 55 rânduri de haine pentru copii săraci, 22 păreehi
de ghete, alimente ete.
12

Intre eele mat harnice despărţămlnte trebuie să
amintim şl despărţământul de plasă Sălciua, care sub
înţeleaptă conducere a dlui protopop Uaslle Qan a
desuoltat şi în anul acesta o admirabilă aetiuitate
arătând în raportul general 78 prelegeri poporale şi
38 serate artistice (concerte, teatru, deelamări ete.)
cel mai bun mijloc de a-i aduce pe ţărani la prelegeri
poporale.
Ţinem ea la acest capitol să ne exprimăm mâhnirea,
că în foarte multe cazuri conducătorii despărţămintelor
nu ţin seamă de dtspoziţiunile, sfaturile şi
îndrumările date prin circulare de către comitetul
central al instltuţiunii noastre şi astfel, prin întârzierea trimiterii
raportului ne pun în imposibilitate de a compune
darea noastră de seamă anuală în aşa fel ea să fie
o adeuărată oglindă a situaţiei culturale desuoltată în
cadrele acestei instituţii.
Fiind eonuinşi că acest rău nu este o rea credinţă
intenţionată, el numai o regretabilă scăpare din uedere,
cauzată şi aceasta poate de împrejurările grele prin
care trece nu numai ţara noastră dar întreaga lume,
nădăjduim ea în uiitor această lacună să dispară.
8. Terenurile de case naţionale-
Terenurile de case naţionale sunt în 815 comune
şi în suprafaţă totală de 425 jug. şi 347 m. p.
Tabloul sumar asupra suprafaţei terenurilor şi
numărului comunelor în eari se află terenuri de casă
naţională îl dăm în anexa V.
9. Colecţiile de biblioteci poporale
distribuite de Asociaţiune.
Numărul colecţiilor distribuite în timpul dela adunarea
generală din Caransebeş până la 20 August 1931,
diferitelor instituţii (oficii parohiale, spitale, închisori
ete.) este de 78 colecţii compuse din diferite broşuri,
în număr de 50—90 exemplare, în total 7105 exemplare,
dintre eari 454 au fost trimise diferitelor şcoli pentru
a fl împărţite ea premii elenilor merituoşi.
13

Afară de acestea s'au trimis tuturor bibliotecilor
poporale din despărţămintele Asoeiatiunii broşurile
apărute în „Biblioteca poporală" în anul 1S29, în număr
total de 9240 exemplare, în total deci s'au distribuit
de către Asoeiaţiune, în mod gratuit, 16.345 broşuri din
„Biblioteca poporală" a Asoeiatiunii.
10. Muzeul central.
Obiectele Muzeului central s'au sporit în timpul
dela 1 Septemurie 1930, până la 20 August 1931, eu
41 obiecte şi anume:
S'au cumpărat un tablou „Părinţii mei" de Ilie
Chidu eu Lei 7000-—, două tablouri eu câte 20 fotografii
luate eu prilejul desuelirii monumentului eroilor
din comuna ]ina eu Lei 800"— şi o pipă ueehe din
lemn de cireş eu Lei 250"—.
Afară de acestea au donat pe seama Muzeului :
Erezii aduoeatului Ioan Preda colecţia armelor
de uânătoare a decedatului aduoeat, îo număr de 26
bucăţi, doamna Uăd. Preda una decoraţie „Coroana
României în grad de comandor", una medalie „Răsplata
muncii pentru biserică el. 1." foste ale decedatului
aduoeat Ioan Preda şi un pahar ornat ueehiu;
comuna Boita 1 insignă de fier dela fosta graniţă
între România şi Ungaria la podul peste Râul Vadului;
Colonel A. Spiess un Pescăruş argintiu (Lauus argentatus);
Ioan Qrozau 4 obiecte din epoca de bronz;
N. Căpriţă un inel ueehiu şi Dr. Gaius Bredieeanu o
medalie de bronz.
La începutul anului 1931, secretarul administraţi»,
încredinţat de către Comitetul central eu inuentarizarea
obiectelor din Muzeul central, a prezentat inuentarul
obiectelor din Muzeul central, care conţine 11.099
obiecte, obseruând că inuentarizarea obiectelor cari
se află în secţia ştiinţelor naturale trebuie făcută de
un specialist.
Deoarece aranjamentul actual al obiectelor din
Muzeul central nu mai corespunde regulelor muzeale,
iar aşezarea lor în mtrine neeorespunzătoare sunt
14

expuse deteriorării, comitetul central a rugat pe dl
prof. uniu. şi director al Muzeului etnografie din Cluj,
Romul Uuia, să bineuoiaseă a ne sta într'ajutor pentru
o nouă aranjare şi selecţionare a obiectelor, eeeaee
D-sa a acceptat, urmând ea la 1 Sept. a. e. aceste
lucrări să fie începute.
Muzeul central a fost ulzitat în timpul dela 1 Sept.
1930, până la 10 August 1931, de 630 persoane.
11. Muzeul Auram lancu din Vidra.
In conformitate eu hotărârea adunării generale
dela Caransebeş, eu priuire la euentuala mutare a
obiectelor din Muzeul Auram lancu la Muzeul Unirii,
comitetul central a delegat pe dl Siluiu Ţeposu, membru
în comitetul central să studieze la faţa locului această
chestiune.
Dl Siluiu Ţeposu a făcut un amănunţit raport
despre situaţia şi starea actuală a Muzeului Auram
laneu, ajungând la concluzia, că obiectele din Muzeul
Auram laneu numai în cazul acela să fie mutate în
Muzeul Unirii, dacă acesta din urmă este proprietatea
instituţiunii noastre, rămânând în Muzeul din Vidra
numai obiecte în legătură eu copilăria şi uiaţa marelui
erou naţional Auram laneu. Cum dreptul de proprietate
af Muzeului Unirii nu este al Asoeiaţiunii, comitetul
central este de părere, ea, deocamdată, obiectele
din Muzeul Auram laneu să rămână în acest Muzeu.
12. Muzeul Unirii din Alba lulia.
Neprimind instituţiunea noastră pentru anul 1930
şi 1931, nici un fel de subuenţie pentru susţinerea şi
augmentarea acestui Muzeu, comitetul central a fost
neuoit a lăsa administrarea acestui Muzeu în grija
conducerii despărţământului central judeţean Alba lulla,
care s'a oferit a-l administra şi întreţinea eu mijloacele
proprii.
Custodele acestui Muzeu dl Leonte Opriş a publicat
în anul acesta anuarul prim al Muzeului Unirii din Alba
lulla, care conţine date interesante referitor la obiectele
aflătoare în acest Muzeu.
15

13. Biblioteca centrala.
După ee s'au seris fişele „Bibliotecii Centrale"
(In 30 Iulie 1930 se aflau în „Bibi. Centr." 53.011 volume
şi broşuri) şi s'au catalogat periodicele (tot atunci erau
1000 reDiste şi 1004 ziare). Sub suprauegherea seer.
lit. Dr. Horia Petra-Petreseu eu puteri auxiliare, a
urmat aranjarea fişelor după autori şi după materie.
Aeum se află fişele în fişier, putând fi utilizate din
partea publicului cetitor. Împrumutul cărţilor se începe
eu 1 Sept. 1931. S'au întreprins paşii necesari
pentru tipărirea unui catalog al „Bibi. Centrale".
Se lucrează şi la o catalogare a preţioaselor
manuscrise şi corespondenţe aflătoare în posesiunea
„Astrel". (Secretarul lit. a publicat eeua despre aceste
manuscrise în „Transtluanta", No. 11/12 1930.)
Biblioteca a primit în decursul anului donaţiuni
dela d-nii: 1. Dr. Aurel Crăciuneseu, consilier la consiliul
central al Bis., prof. la Acad. teolog., reu. „Transiluania"
1872—78, 1882, 1883, 1884 şi 1889; 2. Nic.
Togan, protopqp gr. eat. Sibiu: Operele complete poetice
ale lui Petofi, în 2 ex. de lux, eu ilustraţii;
3. „Albina" din Sibiu: 1 ex. din Şematismul ultim al
armatei austro-ungare (1914), eu numele tuturor ofiţerilor
armatei; 4. D-na văd. Berta 1. A. de Preda:
„Constituţia bisericii gr. ort. rom. din Ungaria şi Transiluania"
de /. A. de Preda, în 1225 ex., de împărţit
bibliotecilor poporale; 5. Matei Voileanu, consilier arhiepise.
Sibiiu, 225 uolume şi broşuri istorice, eu un dulap.
Aducem uitle noastre mulţumite şi pe această cale
donatorilor martnimoşi.
Cetitori în sala de lectură au fost în anul 1930 t
1876. Biblioteca centrală a primit în 1930, 1275 ziare
şl reuiste şi 2042 uolume.
VI. Publicaţiunile Asoeiaţiunii.
„Biblioteca poporală a Asoeiaţiunii". Şi în decursul
anului acestuia ne-am dat osteneala să oferim tineretului
şl publicului cetitor dela ţară material uarlat şl
ales, distraetlu şl Instruetlu. Greutăţile materiale ne au
16

stat în drum şi de astădată, încât n'am putut tipări cât
am ji urut. In decursul anului 1930 au mai apărut,
afară de cele anunţate în raportul nostru general din
anul trecut: No. 177: „Conferenţe penfru popor 1
", de
d-nii /. Agârhiceanu, Familia românească, Împroprietărirea,
Cărţile, Sărbătorile naţionale; Sabin Opreanu :
România, Basarabia şi Qr. C. Mărcuş : Cum se face o
bancă poporală. No. 178. Calendarul „As/rez", redactat
de seer. lit. Horia Petra-Petreseu; No. 179. Petrea
Voinicul şi alte balade, de Ştefan Cacoveanu (între
' balade şi „Floarea Soarelui"); No. 180. „Din ţara Haţegului'
1
, pouestiri pentru popor, de /. Pop-Reteganul.
In anul 1931 am tipărit până acum broşurile:
No. 181. „îngerul a strigaţi", poezii naţionale, patriotice,
de /. U. Soricu; No. 182. „Marii cântăreţi": Alecsandri,
Coşbuc, Alexandrescu — 3 conferenţe (biografii şi
poezii caracteristice) de /. Agârbieeanu; No. 183-
„Arhanghelul dela Turda", pouestire istorică, despre
ultimele zile ale lui Mihai Uiteazul, de A. Nanu; No. 184.
„Ce trebuie să ştim despre boalele molipsitoare", de
Dr. losif Stoichiţia; No. 185. „ Copiii Ursuţului" şi alte
pouestiri pentru popor, de Zoan Pop-Reteganul; No. 186.
Biografii romane (cei şapte regi romani şi începutul
republicii) de A. W. Qrube. trad. de Nicolae Petra-
Petrescu.
După No. 18/, care este „Calendarul Asfrei" pe
anul 1932, redactat de seer. nostru literar Dr. Horia »
Petra-Petr eseu, uor urma numerele: 188 „Sfânta liturghie
a neamului nostru", carte religioasă, eu explicarea,
pas de pas, a liturghiei; apoi 189 din operele
pentru popor ale dlui Nicolae lorga, din prilejul serbătorirei
a 60 de ani de uiaţă a marelui nostru animator
cultural.
După cum se uede, chiar şi numai din înşirarea
titlurilor broşurilor noastre, am dat atenţia euuenită
subiectelor religioase, istorice (româneşti şi streine),
literaturii noastre (biografii, eseerpte caracteristice,
poezii patriotice, pouestiri pentru popor) şl sfaturilor
medicale. Fiecare broşură se află de uânzare pentru
17 2

pre{ul de 10 Lei (despărţămintele pot uinde eu preţul
excepţional de 2.50 Lei exempl.)
Auem cunoştinţă că broşurile să citesc eu mult
interes. E de dorit ea propaganda pentru răspândirea
lor să fie tot mai intensivă, ea să putem tipări alte
broşuri, eu aceleaşi calităţi şi să retipărim acelea,
cari sunt epuizate.
„Calendarul Astrei", şi broşurile eu colaborări
preţioase, au fost remarcate şi din partea presei.
Analizând broşurile „Bibliotecii poporale* ultime
(No. 181—185.) „Convorbirile literare 11
(Iunie 1931)
scriu: „Dacă eăr/z'/e acestea ar străbate fiecare colibă,
fiecare casă, nivelul nostru cultural ar fi altul".
Revista „Transilvania", din lipsă de mijloace pecuniare,
a fost silită să se restrângă la strictul necesar.
No. 1—6 din 1930 are drept conţinut referadele
şi desbaterile pe larg ale „Congresului cultural" din
Mai 1930 (Sibiu). No. 7—10 au cuprins materialul pentru
numărul administratiu. No. 11- 12 au apărut după adunarea
generală dela Caransebeş, eu uorbirile M. Sale
Regelui Carol 11, a l. Pr. Sf. Sale Mitropolitul Bălan
şi a celorlalţi, cari au luat parte la adunare, eu o dare
de seamă a adunării şi materialul beletristie-eultural.
In anul 1931 a trebuit să luăm hotărârea dureroasă
că — din lipsă de fonduri — „Transiluania" să
cuprindă, deocamdată, numat partea administratiuă.
« Să sperăm eă în uiitorul apropiat ua putea să
reapară organul „Astrei", eu contribuţia preţioasă a
membrilor secţiunilor ei.
15. Subvenţii şi ajutoare.
In anul 1930 instituţiunea noastră a primit dela
Stat o subuenţie de Lei 500.000'—, iar dela comune
urbane rurale şi dela instituţii particulare în total
Lei251.925-— (Tabloul donatorilor se află în anexa Nr. 11).
16. Internatul de fete al Asociaţiunii.
Internatul de fete al Asociaţiunii a funcţionat în
anul şcolar 1930/31 în eondtţiunt corespunzătoare, adăpostind
44 eleue, în cea mai mare parte dela Liceul
18

de fete „Domniţa Ileana" Sibiiu. Pentru întreţinerea
Internatului de fete nu am primit în aeest an nici o
subuenţie dela Minister, în schimb institutul de credit
şi de economii „Albina", înţelegând importanţa aeestui
Internat pentru educaţia eleoelor, a dăruit şl în anul
acesta suma de Lei 50.000"— şi a complectat uesela
Internatului eu obiectele de ueselă în ualoare de
20.000 -
— Lei, pentru care ajutor exprimăm şi la aeest
loc distinsă mulţumită.
Ineassările la Internatul de fete au fost în anul
1930/31 de Lei 1.506,592—, iar eheltuelile de. Lei
1,368.664-—.rezultând astfel un eseedent de Lei 137.928 —
la care adăugând reportul anilor trecuţi de Lei 80.871'—
auem de reportat pe anul 1931/32 Lei 218.799 —
Socotelile Internatului se
parat spre eensurare.
înaintează eu act se­
17. Concesiunile de cinematograf.
Uenitele după concesiunile de cinematograf sead
mereu, deoarece în urma crizei generale existente
concesionarii cer încontinuu reducerea chiriei pentru
concesiunea de cinematograf. Alţi concesionari nu au
mal putut suporta spesele de regie şt s'au uăzut neuoiţi
să închidă cinematograful.
Situaţia actuală a concesiunilor de cinematograf
este următoarea :
Din cele 213 concesiuni de cinematografe stabile
au fost distribuite în decursul timpului 126, din cari
s'au predat:
Regionalei Basarabene 21 concesiuni, Regionalei
Dobrogene 5, Despărţămlntelor noastre 26, iar restul
de 73 s'a dat la unele primării şl la particulari.
Din aceste 73 de concesiuni încă nu s'au pus în
funcţiune 13, au sistat funcţionarea 12, au fost restituite
1, s'au dat în mod gratuit 2, sunt în litigiu eu primăria
Timişoara 4, funcţionează 41, dintre cari situaţia
la 14 cinematografe este atât de slabă, încât nu ne
putem aştepta la un uenit după acestea, putând conta
aproape numai la uenitul dela celelalte 27 cinematografe.
19 2*

Cu toate acestea s'a îneassat în anul 1930 după
concesiunile de cinematograf suma de Lei 1,575.458,
din cari s'a folosit suma de Lei 150.000, pentru amortizări
la efectele fondului general disponibil.
Cele 32 concesiuni pentru cinematografe ambulante
sunt neplasate. Direcţiunea Educaţiei Poporului
de pe lângă Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor
sociale, eu adresa Nr. 1514/1931, ne-a auizat că concesiunile
de cinematograf ambulant sunt interzise.
Concesiunea pentru funcţionarea Casei de filme,
cedată condiţionat „Astrei Ginegrafiee", nu a adus,
până în prezent, nici un uenit.
18. Fondurile şi fundaţiunile administrate
de Asociaţiune.
Fondurile şi fundaţiunile administrate de Asoeiaţiune
sunt, eu finea anului 1930, în număr de 74, în
ualoare totală de Lei 6,901.455'—. Pentru anul şcolar
1930/31, s'au acordat burse în suma de Lei 87.000 la
24 eleui şi eleue dela diferite şcoli. (Uezi tabloul bursierilor
la anexa Nr. VI.)
19. Membrii Asoeiatiunii.
Numărul membrilor de toate categoriile îl dăm lo
anexa Nr. Vili.
80. Colaborarea eu alte societăţi.
Şi în decursul anului acestuia am auut prilejul să
colaborăm eu „Universitatea liberă" diu Bucureşti şi
eu „Extensiunea universitară" din Cluj. Ca în anii
trecuţi, aşa şi acum, şi au trimis aceste două prospere
instituţii (conduse de d-na Sabina Cantaeuzino
şi de d- nii prof. Dr. Bărbat şi Ştefănescu Qoangă) pe
misionarii lor culturali prin oraşele noastre, lăţind euno~
ştinţele folositoare şi sentimentele înălţătoare de inimi.
„Direcţia Educaţiei Poporului", dela „Ministerul
Sănătăţii şi al Ocrotirilor Sociale", ne-a solicitat şi
de astădată sprijinul în despărţămintele noastre pentru
„Ziua Temperanţei" (2 Iunie).
20

Circulara în sensul dorit de „Dir. Educaţiei Poporului"
a pornit dela Centrala „Astrei", tot aşa ea
şi pentru sărbătorirea zilei de 10 Mai şi de 1 Dec,
silele noastre istorice.
„Asociaţia profesorilor secundari' din diferitele
regiuni şi asoeiaţiunile preoţeşti şi înuăţătoreşti —
deasemenea — ne-au dat tot concursul lor de câte
ori am apelat la o colaborare eu ele. Tot aşa şi
reuniunile femeilor române. Cu partea muzicală s'au
îngrijit să completeze programul serbărilor noastre
reuniunile de cântări şi corurile, fanfarele din diferitele
oraşe şi orăşele. (Lista lor o poate afla cetitorul la
rapoartele secţiilor.)
Aducem cele mai călduroase mulţumiri tuiuror
acestor societăţi şi conducătorilor lor.
21. Momente importante.
Dl vicepreşedinte Dr. G. Preda a cerut (în şed.
din 24 Iunie 1931) „să fie autorizat a merge în despărţăminte
eu scopul de a examina aettuitatea acestora
şi — unde ua fi lipsă — a da îndrumări pentru reorganizarea
lor, în sensul hotărârilor dela adunarea
generală din Caransebeş". Comitetul central a împuternicit
pe dl uicepreşedinte să lucreze în sensul expus
de dsa.
In urma acestei autorizări a luat parte până acum
dl Dr. Qh. Preda, în următoarele locuri la adunări
generale şi serbări de ale „Astrei":
1. Deva, adunarea gen. a despart, jud. Deua, în
19 Iulie (eu membrul din comit, eentr. Dr. Liuiu lonaşiu
şi seer. Ut. Dr. Horia Petra-Pelreseu);
2. Bocşa Montană, adun. gen. a despart, jud.
Oraviţa, în 26 Iulie;
3. Ighiu, adun. gen. a despart, jud. Alba Mia, în
9 August (eu seer. lit. Dr. Horia Petra-Petreseu);
4. Ţinea, adun. gen. a despart. Oradea, în 15 Aug.
Ea Bocşa montană s'a ţinut un concurs de coruri şi
de fanfare, apoi o expoziţie de copii; la Ighiu un concurs
de jocuri naţ. şi un concurs de sporturi (alergări,
21

aruncări, footbal ete.); la Tlnea un eoneurs de jocuri
naţionale — toate foarte reuşite.
Din experienţele de până aeum s'au desprins
pentru reprezentantul „Astrei" noastre două adeDăruri,
eari uor trebui luate în considerare în propaganda
noastră uiitoare: 1. Poporul dela ţară ţine eu sfinţenie
şt aeum la „Astra" noastră. In Bocşa Montană, d. e.,
a uenit popor din depărtări de zeci de kilometri, fiindcă
se dase lozinca: „Astra" are adunare 1 — „Astra",
adecă societatea care se ocupă eu probleme culturale,
fără ea să faeă politică, „Astra", care este a
tuturora, de orice eonfesle religioasă sau politică ar fl.
Intr'o epocă în care urăjrnăşitle sunt atât de acute,
„Astra" poate şi este chemata şl de aici înainte să
rămână eu nimbul ei idealist, platforma de colaborare
cinstită — e uorba de o peruersare pe cărările apucate.
11. înjghebarea unui cor, a unei fanfare, eu punctele
lor de atracţie, auditiue, poate să formeze nucleul
propagandei prin comune, în folosul „Astrei".
In Bihor şi Banat d. e., corurile şi fanfarele formează
punctele de graoitaţie, eari — utilizate eu pricepere
din partea conducătorilor localnici ai „Astrei"
— uor fl eseelente stimulente pentru propeganda noastră.
Cine ua urea, deet, să albă succese şl mal uădite
în propaganda sa de misionar cultural pe sate, ua face
bine să se îngrijaseă de înfiinţarea unui cor sau a
unei fanfare, în strânsă legătură eu propaganda culturală
(eonferenţe, jocuri, cărţi, expoziţii etc.)
Muzeul „Astrei" a mai fost onorat eu uizita dlor î
Lucien Romier, eunoseutul profesor-soeiolog franeez,
în 3 Sept. 1930; Nemeceh, consulul eehoslouae din
Cluj, în 3 Aug. 1931; Dr. Hertwig larnih, decanul facultăţii
de litere al uniuersităţii „Masaryk" din Brno,
eunoseutul nostru filoromân, membru corespondent la
secţia noastră literară-filologică — eu 15 studenţi şi
studente cehoslovace dela uniuersltatea sus-menţionată
(1 Iunie 1931). Saluturile le-au rostit domnii: uieepreş.
Dr. Qh. Preda; membrul în comit, eentr. Dr. V.
Bologa şi seer. lit. Dr. Horia Petra-Petrescu.
22

In 14 Dee. 1930 s'a desuelit o placă eomemoraliuă
în Sibiiu, din partea despărţământului jud. Sibiiu
al „ Astreipe easa în care a locuit după răsboiu,
până la moarte, fostul nostru preşedinte, regretatul
Andreiu Bârseanu. Serbarea a deeurs într'un mod
impunător, luând parte întreagă intelectualitatea română,
împreună eu şcolile şi armata. Discursul festiu
1-a rostit membrul nostru în comitetul central, dl insp.
şeol. Silviu Ţeposu, totodată preşed. desp. jud. Sibiiu
al „Astrei".
In 19 Aprilie 1931 s'a desuelit o placă eomemoratiuă
în comuna Frăua (acum: „Axente Severu"), pe casa
unde s'a născut eroul naţional Axente Severu. Inultată
din partea „Soc. studenţilor rom. de pe Târnaue", care
a aranjat serbarea, „Astra", a trimis pe seer. ei lit.
Dr. Horia Petra-Petrescu, care a rostit o euuântare
ocazională.
Tot seer. lit. Dr. Horia Petra-Petrescu a fost delegat
la desuelirea „Monumentului Eroilor" în comuna
Sacadate (Sf. Măria, 15 Aug. 1931) — eu care ocazie
a adus salutul „Astrei".
Ea serbările de 10 ani de existenţă ale Universităţii
române din Cluj (când a luat parte şl preşedintele
nostru de onoare M. Sa Regele Carol 11.) au fost
delegaţi din partea comitetului central să reprezinte
„Astra": dl preşedinte Vas. Goldiş, domnii uieepreşedinţi
Dr. Qh. Preda şi Oct. Russu, domnul secretar
al secţiilor /. Agârbiceanu. Toţi patru au luat parte la
serbările înălţătoare.
Misiunea uniuersitară a Franţei: „ Societe d'Eylau u
,
societatea de propagandă franceză din Paris, condusă
de Abatele Botinelli, care ne-a uizitat şi în Sept. 1925,
ne-a făcut plăcerea să ne cerceteze şi în decursul
anului trecut, în 5—6 Aug. 1930. O conferinţă, în franţuzeşte,
a ţinut Abatele Picard de la Vacquerie despre
romancierii moderni francezi, la „Cercul militar-eiuil"
din Sibiiu — alta, tot în franţuzeşte, Abatele Botinelli
despre „Mistral", marele poet prouensal (eonferenţă
urmată de lecturi din poeţi de seamă francezi, mo-
23

derni), în sala festiuă a stabilimentului balnear Oena-
Sibiiului, unde au fost oaspeţi francezii în ziua de
6 Aug. Ca şi în rândul trecut, „Soeiete d'Eylau" ne-a
oferit seruieiile sale pentru cimentarea unor legături
trainice între Franţa şi România. Dl uieepreş. Dr. Qh.
Preda a salutat societatea franceză în numele
„Astrei".
In ziua de Bunavestire 25 Martie 1931, a serbătorit
„Astra" centrală, la Sibiiu (sala „Thalia"), pe
domnul profesor Nie. iorga, care — după eum se ştie
— a împlinit în anul acesta frumoasa uârstă de 60 de
ani, „Astra" şi-a ţinut de datorie să aducă prinosul
ei de laudă marelui nostru animator cultural şi sauant,
trimiţând şi o circulară despărţămintelor în care le
ruga să aranjeze în decursul anului acestuia câte un
festiual lorga.
Festivalul din Sibiiu a reuşit cât se poate de bine,
A fost cercetat de întreagă intelectualitatea română,
eiuilă, bisericească, militară şi de tineretul şcolar.
Corul mixt al şcolii normale „Andr. Şaguna", sub conducerea
dlui prof. Tim. Popouiei şi a dnei Lia T. Popouiei,
a executat cântece patriotice. Guuântul de introducere
a fost rostit de uieepreş. al „ Astrei", Dr. Q. Preda,
(publicat în întregime în „Telegr. Rom.", Nr. 26/7—931),
discursul Jestiu la ţinut dl prof. /. U. Soricu (publ.
tot acolo şi reprod. în broş.), iar secretarul nostru
administr., dl Nicolae Băilă a recitat eâteua poezii
alese de N. lorga.
22. Schimbări intervenite în
personalul Asoeiafiunii.
Cu ziua de 1 Martie 1931 comitetul central a renunţat
la seruieiile de contabil ale dlui Nicolae Petruţiu,
angajând în postul de contabil pe dl loan Isailă,
care timp de un an de zile a funcţionat pe lângă contabilul
Nicolae Petruţiu ca contabil stagiar, îneredinţându-i-se
pe lângă purtarea contabilităţii şi administrarea
publleaţiunilor Asoeiaţiunii.
24

23. Situaţia financiară a Asoeiatiunii.
Situaţia financiară a Asoeiatiunii este arătaiă In
anexele despre socoteli şi buget. (Anexele 11. şi 111.)
De încheiere rugăm Onor. adunare:
21. Propuneri.
1. Se ia act eu aprobare de cuprinsul raportului
general pe anul 1930/31;
2. Să dea expresiunea durerii sale pentru pierderea
membrilor şi binefăcătorilor decedaţi ai Asoeiatiunii;
3. Să mulţumească tuturor binefăcătorilor, cari
au făcut donaţiune în aeest an pentru aşezămintele
Asoeiatiunii;
4. Să aprobe darea de seamă a comitetului central
despre gestiunea anului 1930 şi să-1 desărcineze
de această gestiune;
5. Să aprobe bugetul pe anul 1932;
6. Să aprobe în mod proDizoriu modificarea
Art. 21 din Statutele Asoeiatiunii;
7. Să aprobe întregirea art. 13 din Pragmatica de
seririeiu a funcţionarilor Asoeiatiunii;
8. Să întregească comitetul central;
9. Să fixeze locul pentru ţinerea adunării generale
ordinare din anul 1932;
10. Să ia dispoziţii pentru uerlfiearea procesului
uerbal al adunării generale.
Din şedinţa plenară a comitetului central al Asoeiatiunii,
ţinută în Sibiiu, la 22 August 1931.
Dr. Gheorghe Preda m. p., Nicolae Băilă m. p.,
vice-preşedinle. secretar.
25

Anexa I
Raportul Secretariatului general
al Secţiunilor literare-ştiinţifiee ale „Astrei", dela
14 Iunie 1930-21 Mai 1931.*)
DOMNULE PREŞEDINTE,
ONORATĂ ŞEDINŢĂ PLENARĂ,
Despre activitatea Secţiunilor literare-ştiinţifice ale „Astrei"
dela ultima şedinţă plenară de sfârşit de an, ţinută la 14 Iunie 1930,
până azi, am onoarea să Vă prezint următorul raport:
I. In cursul anului 1930/31 Secţiunile au organizat o şedinţă
festivă, cu prilejul adunării generale dela Caransebeş, şedinţa a
fost prezidată de M. S. Regele Carol II., preşedintele de onoare
al „Astrei". Au ţinut conferenţe cu acel prilej membrii noştri,
d-nii G. Bogdan-Duică şi Ioan Lupaş, contribuind în mod însemnat
la ridicarea nivoului serbărilor. D-nii G. Bogdan-Duică şi Dr, Ioan
Lupaş au fost felicitaţi de M. S. Regele.
La 10 Septemvrie biroul Secţiilor a ţinut o consfătuire în
care s'a pus şi s'a discutat ideia înfiinţării unei universităţi poporale,
în decursul anului 1930/31.
La 27 Septemvrie s'a ţinut o şedinţă plenară a Secţiunilor,
convocate pentru examinarea unui proiect de program a cursurilor
universităţii poporale. Au participat la discuţiile din cari a eşit
programa definitivă a cursurilor poporale domni: G. Bogdan-Duică,
FI. Ştefănescu-Goangă, I, Clopoţel, Silviu Dragomir, I. Agârbiceanu,
Sabin Oprean, I. Florinescu, Dr. Pavel Roşea şi alţii.
La 30 Octomvrie 1930 s'a ţinut o şedinţă a membrilor din
secţii cari au primit să facă cursuri la Univ. poporală, pentru
stabilirea orarului.
*) Şedinţa plenară a Secţiilor s'a întrunit la 21 Mai, cu prea puţini
membri. Raportul de faţă s'a dat numai în rezumat.
26

La 16 Noemvrie o nouă şedinţă a conferenţiarilor în care
se stabileşte definitiv orarul.
La 16 Martie s'a ţinut o şedinţă a prezidenţilor secţiunilor
în legătură cu destinaţia unui ajutor de 100.000 Lei pus în vedere
de Educaţia poporului pentru Secţii pe anul 1931, din care însă
până acum nu s'a vărsat nimic.
II. Secţiunile până la 31 Decemvrie 1930 şi-au avut localul
propriu la „Ardealul". Cu 1 Ianuarie 1931, în urma imposibilităţii
de a ni se mai acorda ajutor pentru chirie dela Comitetul central,
am renunţat la local, cu avizarea Comitetului central şi a preşedintelui.
Nu ne-a încurajat nime să-1 ţinem mai departe.
Cu ştirea^şi aprobarea Comitetului central, neavând unde
depozita mobilierul, trebuind să evacuăm cele două camere, am
vândut 30 scaune simple şi masa cea lungă Universităţii, cu suma
de 9500 Lei pe cari i-am trimis Comitetului central, la cererea
acestuia.
Din mobilierul de inventar al Secţiilor mai avem azi 5 scaune
simple şi 7 cu braţe, 3 cuere, depozitate în pod la „Ardealul" ;
3 scaune cu braţe şi 5 simple date „Şoimilor Carpaţilor" împrumut;
o masă de scris şi un dulap, depozitate la „Ardealul", conţinând
reviste, cărţi şi acte.
Depozitul de cărţi primit dela Oficiul de desfacere al „Astrei"
şi predat în desfacere şi depozit general la „Ardealul". V. Fodor,
librărie, la 12 Dec. 1930, cu 40°/ 0; cuprinde cărţi în valoare de
331.362 Lei din cari la rabat revin 132.545; şi de Lei 970 din
care rabat 388. Cărţile Secţiunii istorice „Epocele principale din
istoria românilor" în valoare de 101.920 Lei, au fost retrase din
depozit din partea Secţiunii în anul 1930.
Subt titlul de salar pentru secretarul general, dar în realitate
şi ca acoperire a tuturor cheltuielilor de birou, se plăteşte de
Centru dela 1 Martie 1931 suma de 5000 Lei, minus impozitul
după salar, aproape cincisute Lei, din partea Comitetului central,
prin „Albina".
III. Activitatea culturală a Secţiunilor în anul 1930/31, lipsindu-ne
un organ de publicitate şi mijloacele de lucru din anii
trecuţi, s'a desfăşurat în două direcţiuni, mai cu seamă, — pe
lângă concursul membrilor noştri la întreaga mişcare culturală
ştiinţifică din Ardeal, ba din întreaga ţară.
2?

Şi anume :
1. Colaborarea la ziarele poporale cu articole săptămânale
s'a continuat şi în 1930/31, suplinindu-se în acest fel lipsa unei
gazete a „Astrei", şi venind în contact săptămânal cu cea.
50—60.000 cititori ai următoarelor ziare poporale în care s'au
publicat articolele : Foaia Noastră, Glasul Ardealului (Cluj); Unirea
Poporului (Blaj); Foaia Poporului, Cuvântul Poporului, Lumina
Satelor (Sibiiu), Neamul românesc pentru popor (Bucureşti-Chitila);
Cultura Poporului (Bucureşti); Cuvânt Moldovenesc (Chişinău).
După aceste ziare adeseori au reprodus şi alte organe de publicitate
pentru popor articolele noastre, scrise în 1930/31 exclusiv
de secretarul general al Secţiunilor.
•
IV. Universitatea poporală. începutul ei se datoreşte
unei consfătuiri a biroului Secţiunilor literare-ştiinţifice, din care
consfătuire s'a lansat următoarea adresă către membrii din Cluj
ai Secţiunilor:
Domnule membru,
Secţiunile literare-ştiinţifice ale „Astrei", luând în considerare
că în Cluj avem o numeroasă populaţie românească: slujbaşi
inferiori, mici negustori, comercianţi, meseriaşi, muncitori calificaţi,
calfe etc, cari dela Unire au putut avea prea puţin contact cu
cultura şi ştiinţa românească, — intenţionează să înfiinţeze o
Universitate poporală pentru îmbogăţirea cunoştinţelor acestui
public, şi încadrarea lui sufletească în ritmul vieţii şi al actualităţii
culturale, ştiinţifice, economice şi naţionale româneşti.
Secţiunile „Astrei" intenţionează să înfiinţeze această Universitate
poporală din convingerea că vechea şi binemeritata
noastră instituţie culturală are şi azi datoria să îngrijească de
creşterea puterilor sufletului naţional în toate straturile sociale.
Funcţionarea Universităţii poporale se proectează pe un restimp
de 4 luni, dela 1 Noemvrie—1 Martie, zilnic două ore de
cursuri, dela 7—9, seara, pentru a putea participa publicul căruia
ne adresăm.
Materiile pe cari le proectăm a fi predate în primul an ar
fi următoarele : Literatura română; Etica; Istoria românilor ardeleni
; Geografia, în special economică a României; Economia
28

politică; Finanţele; Socialismul şi comunismul; Pregătirea industrială;
Avuţiile României mari; Vecinii României; Constituţia
României.
Materiile s'au fixat definitiv, indicându-se şi membrii cari
să Ie predea, în şedinţa plenară dela 27 Septemvrie, după cum
urmează :
1. Literatura română . . . G. Bogdan-Duică secţia literară
2. Educaţia şi. cultură . . , Dr, Pavel Roşea „ şcolară
3. Istoria Românilor . . . Dr. Ioan Lupaş „ istorică
4. Geografia econ. a României Dr. I. Florinescu „ geogr.
5. Economia politică . . . Vasile Vlaicu „ soc. econ.
6. Lecturi Biblice . . . . I. Agârbiceanu „ literară
7. Pregătirea industrială . . Dr. L. Rusu „ soc. econ.
8. Vecinii României . . . . Dr. S. Florinescu „ geogr
9. Constituţia României . . Dr. Lazar Chirilă „ şcolară
10. Igiena aplicată . . . . Dr. M. Zolog „ medicală
11. Curs de 1. română pt. iniţiaţi Dr. C. Sudeţeanu „ şcolară
12. Enciclopedia muzicală . . A. Bena „ artistică.
După cum apare din acest program, toate secţiile şi-au dat
concur>ul la aceste cursuri. Cursurils au ţinut 2 ore la zi, dela
7—9; fiecărui profesor revenindu-i una oră la săptămână.
Publicitatea pentru jnceperea cursurilor, a împăr^ir i orelor
ete, în lipsă de mijloace băneşti, am făcut-o numai prin ziare.
Deschiderea cursurilor nu s'a putut face decât la 24 Noemvrie,
în loc de 1 Noemvrie cum era proectat, din motivul că
nu am putut ajunge mai de grabă la o sală potrivită, în care
să putem ţinea 2 ore zilnice de curs, dela 7—9. Universitatea nu
ne putea oferi sală decât pentru un ceas. Prin bunăvoinţa conducerii
Academiei de înalte studii comerciale şi industriale din
Cluj, ni s'a pus la dispoziţie o sală încăpătoare în clădirea Academiei,
dintre şalele ei de curs în mod cu totul gratuit pentru
care sprijin îi aducem dlui rector şi corpului profesoral şi pe
această cale toate mulţumitele.
Cursurile s'au deschis deci la 24 Nov. prin o cuvântare a
dlui Dr. G. Moroianu, rectorul Academiei, şi însuşi membru activ
al secţiei social-economice, printr'o desfăşurare de progam făcută
de secretarul I. Agârbiceanu. Apoi dl Dr. P. Roşea şi-a făcut
introducerea la cursul său: Educaţie şi cultură.
Prezenţi la deschidere 70—80 ascultători.
29

Cursurile au ţinut până la 12 Februarie în loc de 1 Martie,
cum se proectase, fiind foarte bine cercetate înainte de Crăciun,
iar după Crăciun cu mult mai slab.
Răspunzând la apelul secretariatului au cerut să fie înscrişi,
dându-şi profesiunea şi domiciliul numai 30 inşi. Cursurile, în
medie, au fost ascultate de 50 inşi, afară de ultimile săptămâni
după Crăciun.
Cum nu şi-a însemnat fiecare profesiunea, notez aici câteva,
pentru a arăta că ne-a venit public la care ne-am adresat: funcţionari,
la tribunal, impiegaţi de mişcare la C. F. R. (4), pantofari,
învăţători, funcţionar inferior (4), mecanici (5), şefi de
atelier (4).
In total s'au ţinut de către cei 12 conferenţiari în restimpul
dela 24 Nov. 1930—12 Februarie 1931 — 94 de conîerenţe —
cursuri.
Pentru a arăta importanţa acestor conferenţe lăsăm să urmeze
aici rezumatul câtorva cursuri:
Cursul de istoria Românilor (I, Lupaş).
1. Rolul factorului geografic în trecutul poporului român;
importanţa Dunării şi a Carpaţilor;
2. Rolul factorului etnografic; calităţile şi defectele elementului
de baştină geto-dac; invaziile elementelor scitice, greceşti,
celtice, romane, germanice şi turanice;
3. Factorul religios şi însemnătatea lui în desvoltarea poporului
român;
4. Factorul raţional = limba ca păstrătoare a unităţii poporului
răvăşit sub felurite cârmuiri străine ;
5. Factorul tradiţional •= obiceiurile populare şi importanţa
lor educativă în trecutul Românilor;
6. Factorul juridic şi importanţa lui ca element de cohesiune
în trecutul poporului român;
7. Factorul moral: conştiinţa poporului român despre menirea
sa istorică; trezirea, progresul şi biruinţa conştiinţei naţionale
în năzuinţele de înjghebare ale statului român întregit.
8. împărţirea istoriei Românilor în epoce şi legătura dintre
ele: criteriul organic (morfologic), ca temeiul cel mai sigur pentru
o împărţire raţională;
30

9. Epoca veche până la 1241.
10. Epoca medie până la Mihaiu Viteazul.
N. Secrt Secţia istorică prin dl I. Lupaş a mai ţinut 8 conîerenţe
istorice: în Cluj (1), Bucureşti (2), Caransebeş (1), Braşov,
(1), Sighişoara (1), Mediaş (1), Arad (1).
Cursul de geografie (A. Florinescu).
Cursul a cuprins două părţi: 1. Geografia României şi 2.
Ţările vecine. In prima parte am avut dorinţa să fac să reiasă
mai în evidenţă frumuseţile, bogăţiile şi caracterul pământului
ţării noastre, cum şi posibilităţile de viaţă economică.
In partea a doua, pe lângă geografia propriu zisă a fiecărei
ţări, am dorit să desvolt legăturile economice dintre, noi şi fiecare
ţară învecinată cu noi, cum şi lucrurile bune, pe cari ar fi bine
să le introducem şi la noi.
Dar, cauzele pentru cari s'au suprimat aceste cursuri m'au
făcut să nu-mi pot pune în aplicare planul pe de-a-întregul. Din
materialul propus am făcut:
1. La Geografia României, aşezarea pământului românesc
cu influenţele asupra întregei plăsmuiri a lui (munţi, podişuri,
câmpii), apele pământului nostru sau, cum îi spunem noi geografii,
răţeaua hidrografică, insistând asupra importanţei şi foloaselor
ei şi în special asupra Dunării. Am arătat bogăţiile naturale
ale subsolului ţării noastre (minereuri, petrol, sare, gaz-metan,
etc.) şi ale apelor (peşti, vegetaţia lacustră), cum şi foloasele ce
se pot trage.
Aici m'am oprit forţat. Vream să vorbesc despre popoarele
conlocuitoare pe pământul românesc, de industrie, de agricultură,
comerţ, de relaţii comerciale, etc, dar nu s'a mai putut face nimic,
2. Din partea a doua a cursului, am putut trata doar următoarele
capitole :
a) Partea de geografie fizică (munţi, ape, climă) şi morfologie
generală a pământului acestor ţări;
b) Am tratat în rezumat, din toate punctele de vedere, următoarele
ţări: Cehoslovacia, Polonia şi Iugoslavia, arătând şi legăturile
politice şi economice ce le avem şi le putem avea noi
cu popoarele acestor state;
c) Marea Neagră şi comerţul nostru şi al ţărilor de mai sus,
pe ea.
31

Cursul: cultură şi educaţie. (Dr. Pavel Roşea)
Lămurirea acestor noţiuni prin analize făcute asupra vieţii
popoarelor cari au avut meritul de a contribui la progresul culturii
şi educaţiei.
Stabilirea adevărului că dacă viaţa culturală este produsul
unei credinţe, a unor idealuri cari trăiesc cu putere în conştiinţa
oamenilor, tot concepţia despre lume şi viaţă, fie în forma de
credinţă religioasă, fie în forma de concepţie filozofică, determină
felul educaţiei, scopul şi mijloacele ei. Credinţa de a fi în slujba
unei idei este factorul care stă la baza, atât a ridicării omului la
cât mai înaltă umanitate prin educaţie, cât şi a creierii valorilor
culturii.
Cultura şi educaţia sunt noţiuni corelative, fiindcă numai un
om format prin educaţie aleasă şi integrală poate creia valori
culturale şi numai preocuparea pentru cultură poate da îndemn
la o mai bună şi continuă educaţie.
Ambele sunt manifestări ale vieţii sociale şi ambele sunt
menite să înalţe, să înfrumuseţeze şi să dea Un înţeles superior
societăţii şi indivizilor cari o alcătuesc.
Materialismul, care glorifică rezultatele civilizaţiunilor tehnice
-— a cărei utilitate nimeni nu o poate contesta — îl înstrăinează
însă pe om dela sine însuşi, creiază o educaţie unilaterală şi se
pune deacurmezişul oricărei înălţări culturale. Cultura nu poate
răsări decât pe temeiul umanităţii, iar umanitatea este rodul unei
stăruitoare educaţiuni, făcută sub inspiraţia unor bunuri ideale.
Răsboiul mondial — o pildă înspăimântătoare de măcel şi
de distrugere ce le poate produce civilizaţia materială — a avut
un înţeles prin aducerea la biruinţă a unor idei superioare de a
organiza viaţa popoarelor.
După eforturile răsboiului ne găsim în o perioadă de oboseală
şi desechilibru şi ne găsim copleşiţi de toate greutăţile cari
pun la încercare înţelepciunea şi eroismul generaţiei de azi. Nu
s'a cristalizat încă suficient o nouă orientare, nu s'a ivit în conştiinţa
mulţimii un nou ideal, care să unească sforţările pentru o
muncă pozitivă. Trebuie să întărim chemarea spre idealul înălţării
noastre prin educaţie şi cultură. In acest scop este nevoie de o
continuă stăruinţă de a ne cunoaşte, privind adânc în conştiinţa
32

noastră; este nevoie să ne obişnuim cu o severă disciplină de
autocontrol, să luptăm împotriva atâtor ispite cari tind să ne ademenească
; este nevoie mai presus de toate să ne întărim credinţa
neşovăitoare în principiile ordinei morale. Această ordine morală
este una, dictată şi prin mintea şi prin inima noastră, ordinea
morală înfăţişată prin principiile moralei creştine.
Educaţiunea morală în lumina principiilor moralei creştine.
Educaţia naţională, cu consideraţiuni asupra rolului important
al familiei pentru cultivarea conştiinţei naţionale.
Educaţia cetăţenească. Consideraţiuni asupra spiritului de
cari sunt animate partidele noastre politice şi asupra felului cum
ele înţeleg să practice principiile democraţiei la noi.
Educaţia fizică privită ca o mare problemă pentru afirmarea
noastră ca naţiune şi ca stat.
Problema culturalizării poporului prin şcoală şi armată.
Cursul: Igiena aplicată (Dr. M. Zolog).
Conf. I. Ce este igiena ? Scopul igienei. Diferenţa între medicina
curativă şi preventivă. Valoarea sănătăţii. Valoarea omului
după etate, sex, stare civilă, sănătate etc. Importanţa economică
a igienei.
Conf. II. Duşmanii sănătăţii omului: Microbii, Forma şi fiziologia
lor. Fenomenele lor de viaţă : Mişcarea, reproducerea etc.
Conf. III Pătrunderea microbilor în organismul uman. Poarta
de intrare a diferiţilor microbi. Lupta între organism şi microbi.
Imunitatea activă, pasivă. Seruri şi vaccinuri.
Conf. IV. Febra tifoidă. Originea, decursul şi profilaxia
boalei. Desinfecţia la patul bolnavului şi desinfecţia terminală.
Cursul: Enciclopedia muzicală (A. Bena).
Enciclopedia muzicală (în fond şi formă poporală).
1. Noţiunea, originea şi desvoltarea enciclopediilor. Importanţa
şi necesitatea cunoştinţelor enciclopedice muzicale pentru
cultura generală a intelectualului de astăzi.
2. Despre muzică în general. Reprivire istorică, din care se
vede importanţa ce i s'a dat muzicii — mai mult sau mai puţin —
la toate popoarele şi în toate timpurile.
33 3

3. Despre teoria muzicii şi importanţa ei. Confuziuni de
noţiuni provenite din necunoaşterea ei şi neînţelegerea operelor
de artă muzicală, cu cari ne întâlnim zilnic, cu mult mai des
chiar, decât cu ori care alt ram de ştiinţă.
4. Despre instrumentele muzicale, la popoarele primitive, la
poporul nostru şi despre cele dintr'o orhestră simfonică şi de operă.
*
Mă simt dator ca în numele Secţiilor să aduc cele mai călduroase
mulţumite domnilor conterenţiari. Au suplinit la câteva
cursuri d-nii Dr. Sabin Oprean şi Dr. 01. Stefanovici, prof. la
Academia Comercială. Călduroase mulţumiri aducem Academiei
comerciale, pentru sala ce ne-a pus-o la îndemână pentru cursuri.
Din experienţele avute proectăm ca la toamna viitoare (
continuând cursurile Univ. poporale, să le facem cu un singur
curs, de un ceas la zi, două ore zilnice dovedindu-se a fi prea
îngreunător, şi numai înainte de Crăciun.
V, In afară de această activitate a Secţiilor au fost recensate
materialele trimise secţiilor de Secretariatul literar din Sibiiu,
pentru a fi publicate în Biblioteca poporală „Astra". Aşa a censurat
dl C. Martinovici din secţia soc, econ. lucrarea „Cultura
pomilor" de Ieronim Mardan, dl Dr, Danielo din secţia medicală
lucrarea „Sifilisul" de Dr. Eug. Nicoară; Secţia istorică a censurat
două lucrări destinate Bibi. poporale.
VI. Biroul Secţiilor a cerut prin adresa No, 1 dela 15 Ianuarie
1931 Ministerului Muncii etc, un ajutor pentru anul 1931.
Cu No, 00,711 Febr, 18, 1931 Direcţia culturii pop. avizează că
ni s'a designat un ajutor de 100.000 Lei, de ridicat în 4 rate
„pentru publicaţii de cunoştinţe generale şi activitate de cursuri
serale". Cu No. 16/931 am cerut ordonanţarea întâiei rate (25.000)
pe numele d-lui preşed. del, al Secţiilor dl G. Bogdan-Duică,
dar până azi n'a sosit nimic.
Acesta e raportul despre activitatea Secţiilor literare-ştiinţifice
ale „Astrei" dela 14 Iunie 1930—21 Mai 1931 pe care Vă
rog să binevoiţi a-1 lua la cunoştinţă. Detailat aţi luat cunoştinţă
de raportul fiecărei secţiuni, între cari se ridică subs. de Ed. fizică.
Cluj, la 20 Mai 1931,
34
ION AGÂRBICEANU
secretarul gen. al Secţiilor.

Raportul Secţiunii literare-ştiinţifice pe anul 1930/31.
Neapărând, din pricini bugetare, nici un număr literar-ştiinţific
din revista „Transilvania" în cursul anului 1930/31, membrii
Secţiunii au fost nevoiţi să-şi publice diferite contribuţii în alte
reviste şi ziare. Colaborarea lor preţioasă ar fi fost asigurată
revistei şi anul acesta. In Bibi. „Astra" pentru popor au publicat
câte-o broşură membrii Secţiei /. Agărbiceanu „Marii cântăreţi"
şi 1. U. Soricu, o colecţie de poezii naţionale „îngerul a strigat".
Dl George Bogdan-Duică a ţinut o conferenţă la şedinţa festivă
a Secţiilor, la Caransebeş, subt prezid. M. Sale Regelui, vorbind
despre bănăţeanul /. Maniu; apoi la Teatrul Naţional din Cluj
despre Axente Severu în Aprilie, a. c. Dl I. Agârbiceanu, tot în
numele „Astrei", a ţinut vorbirea festivă de 1 Dec. 1930 la Teatrul
Naţional din Cluj. Dl G. Bogdan-Duică, preşedintele secţiei noastre
a făcut cursuri de literatură română la Universitatea poporală.
Dl I. Agârbiceanu a făcut la aceeaşi Universitate un curs de
Lecturi biblice.
Mulţi dintre membrii noştri au continuat şi anul acesta activitatea
de publicişti şi conferenţiari, unde li s'a dat posibilitatea,
— „Astra" reducându-şi sau suprimându-şi publicaţiile, din lipsă
de fonduri.
Cluj, la 20 Mai 1931.
Preşedinte: G. Bogdan-Duică. Secretar : /. Agărbiceanu.
Dare de seamă despre activitatea Secţiune! artistice a
„Astrei" pro 1930/31
Ca şi în ultimii ani, Secţiunea artistică a „Astrei", din totală
lipsă de mijloace băneşti, nu a putut îndeplini decât în parte
programul său de muncă.
Cele mai remarcabile rezultate sunt realizate şi în anul
acesta prin Conservatorul de muzică „Astra" din Braşov, care
în Iunie a. c, încheie al treilea an al activităţii sale. Şi în anul
şcolar 1930/31 au fost înscrişi peste 200 elevi români, saşi şi
unguri, cari au urmat la cursurile de piano (6 catedre), vioară
(3 catedre), violoncel (1 catedră), canto (2 catedre), teorie (1 catedră)
şi muzică de cameră (1 catedră). In cursul anului au avut
loc mai multe concerte interşcolare, date de elevi, şi s'au conti-
35 5*

nuat aşa zisele „concerte educative" de muzică clasică, date de
profesorii Conservatorului. Aceste concerte — şase ,1a număr —
s'au început la 15 Februarie a. c, şi s'au ţinut, fără întrerupere,
în fiecare Duminecă la ora 11 a. m.; şi punându-se spre acest
scop, în mod benevol, la dispoziţie sala „Honterus", concertele
s'au oferit publicului, de astădată, cu totul gratuit. Rezultatul a
fost, că la unele concerte afluenţa a fost aşa de mare, încât uşile
salei au trebuit să fie deschise pentru ca şi publicul rămas pe
culoare să poată asculta. Programele au fost compuse exclusiv
din muzică de cameră: trio-uri, quartete, quintet'e, executate la
instrumente de coarde şi piano, — iar la ultimul concert s'a
cântat un septet de instrumente de suflu cu colaborarea unor
membri ai Capelei orăşeneşti din localitate. Orchestra simphonică
a Conservatorului, înfiinţată în anul trecut, a conlucrat, sub
conducerea directorului acestui aşezământ, dl Const. Bobescu, la
mai multe ocazii, dintre cari amintim aci festivalele dela 1 Dec. 1930,
ziua „Astrei" şi 10 Maiu a. c. Anul şcolar se va încheia prin
4 concerte publice date cu elevii Conservatorului.
Ţinem să observăm la acest loc, că municipiul Braşov, îndemnat
de frumoasele rezultate realizate pe terenul muzicei prin
Conservatorul „Astra", a decis înscrierea în buget a unei considerabile
sume de bani, venind astfel în ajutorul acţiunei desfăşurate
de acest institui artistic-cultural, o împrejurare pentru care
şi pe aceasta cale aducem conducerei municipiului mulţumitele
noastre cele mai sincere şi cordiale.
Braşov, 18 Maiu 1931.
Preşedinte Dr. T. Brediceanu.
Dare dc seamă despre activitatea Secjiei medicale şi
biopolitice a „Astrei", dela 30 Iunie 1930—30 Iunie 1931.
Activitatea secţiei în cursul intervalului indicat mai sus s'a
desfăşurat în mod normal, conform programului stabilit. S'au ţinut
în total peste 150 de conferenţe, despre combaterea diferitelor
plăgi sociale (alcoolism, tuberculoză, sifilis etc), distribuindu-se cu
aceste ocazii şi numeroase broşuri de propagandă.
In regiunea Cluj aceste conferenţe au fost toldeauna încadrate
într'un program ex?cutat în colaborare cu Despărţământul
36

şi care cuprindea în afară de partea medicală şi una culturală şi
mai multe puncte distractive. Aceste festivale ale „Astrei" au
avut întotdeauna darul să adune foarte multă ţărănime în jurul
lor şi numeroase comune ne-au adresat rugămintea ca ele să fie
repetate.
In cursul acestui an secţia şi-a sporit numărul organizaţiilor
sale provinciale, înfiinţându-se un nou cerc cultural la Timişoara,
sub prezidenţia d-lui Dr. Cândea, secretar fiind dl Dr. P. Corcan.
Acest cerc dispune de un aparat de proiecţii cu diapozitive şi
promite să desvolte o vie propagandă sanitară în Timiş-Torontal.
Cu toate dificultăţile materiale prin cari trecem, secţia în
colaborare cu Despărţământul, au izbutit să producă ceva şi în
domeniul realizărilor practice. In comuna Feleac, din apropierea
Clujului, s'a cumpărat un teren pentru zidirea unei case culturale.
Această clădire va putea fi în curând terminată, materialul necesar
şi mijloacele băneşti fiind adunate. In afară de sală d« lectură,
bibliotecă, sală de conferenţe etc, va dispune această casă de o
baie populară şi de un serviciu de consultaţii gratuite pentru boli
sociale, va avea deci şi un important rol în ameliorarea stării
sanitare a populaţiei.
In ce priveşte publicaţiile secţiei, „Buletinul eugenie şi biopolitic"
îşi continuă regulat apariţia; cărţi sau broşuri noi n'au
putut fi editate, din lipsă de fonduri. In „Biblioteca populară" a
„Astrei" va fi scoasă însă în curând lucrarea d-lui Dr. E. Nicoară,
preşedintele cercului cultural Reghin, despre sifilis.
Subsecţia educaţiei fizice a desvoltat şi în cursul acestui an
o frumoasă activitate, despre care se va redacta o dare de seamă
deosebită.
Cluj, la 1 Iulie 1931.
Preşedinte: Secretar:
ss. Prof. Dr. Iuliu Haţieganu. ss. Docent Dr. L. Daniello.
Raportul Secţiei juridice.
I. Şedinţe s'au ţinut 2, în cari s'au discutat chestiunile privind
secţia. In şedinţa din Febr. a. c, s'a hotărît ţinerea unui
ciclu de conferenţe pentru juriştii practiceni, seria de conferenţe
proieclată însă a fost amânată pentru sezonul de toamnă.
37

II. Activitatea membrilor Secţiei s'a desvoltat în specialitatea
fiecăruia. Membrii Ioan Papp şi Traian Pop au luat parte la
elaborarea proiectelor de reforme judiciare ale Ministerului de
justiţie (organizaţia judecătorească, legea corpului advocaţilor,
codul de procedură penală şi codul penal).
Membrul Romul Boilă a publicat împreună cu profesorii
Negulescu şi Alexianu: Codul administrativ adnotat".
Membrul V. Onişor. a publicat ediţia II., complect refăcută
şi pusă la curent, din „Tratatul de drept administrativ român",
un volum de 943 pag.
Membrul Camil Negrea a publicat din voi. IV. al „Dreptului
civil valabil în teritoriile ardelene, comparativ cu codul civil
român", fascicolul I., cuprinzând: Căsătoria, efectele juridice ale
ei şi încetarea căsătoriei, 217 pag.
Membrul George N. Leon a publicat voi. II., din „Elemente
de ştiinţă financiară", cuprinzând: impozitele asupra consumaţiei,
creditul public, bugetul, un voi. de 515 pag. şi o broşură: „Consideraţiuni
critice asupra politicei noastre economice şi financiare",
20 pagini.
Cluj, la 20 Maiu 1931.
Vicepreşed. Secţiei V. Onişor.
Darea de seamă despre -activitatea Secţiei femeninebiopolitice
a „Astrei", pe anul 1930.
„Secţia femenină-biopolitică" a „Astrei", formată din membrele
„Uniunii femeilor române" continuă munca sa, potrivit
scopului urmărit; principala ei preocupare fiind grija pentru întărirea
şi îndrumarea spre mai bine, a familiei româneşti, baza
generaţiei viitoare.
Pentru realizarea acestui scop — „Uniunea", prin membrele
ei, a desvoltat următoarea activitate:
La Cluj: „Reuniunea femeilor greco-catolice", prin doamna
Livia Dr. Boilă, prezidentă — a înzestrat mai multe biserici cu
odăjdii, promovând cultul religios în folosul moral al tinerimii.
D-a Elena Bratu, prezidentă „Societăţii femeilor creştine",
ajută studenţii săraci; cei debili sunt trimişi de Soc. la sanatorii,
le dea ajutoare, împrumuturi, ce vor fi restituite după 10 ani dela
începutul carierei — unii din studenţi sau studente sunt împărţiţi
38

pela familii. In felul acesta Societatea apără tinerimea nu numai prin
ajutoare materiale, ci şi prin ridicarea moralului. S'au organizat
mai multe cantine la periferiile Clujului pentru populaţia lipsită;
se ajută îndeosebi familiile cu copii.
La Beiuş: „Reuniunea fem. rom.", cu (prezidenta Angela
Sălăgeanu-Buteanu) a organizat un azil de femei infirme. S'au
ţinut conferenţe medicale în 14 comune. Pentru deşteptarea interesului
gospodăresc şi economic, s'au organizat diferite expoziţii:
de flori, agricole, etnografice. Pentru strângerea materialului necesar
acestor expoziţii au fost cutreerate 44 comune.
La Dobra-Arad: „Reuniunea fem. rom.", (prezidenta d-na
Olimpia Moruru) s'a organizat o expoziţie de copii, urmărindu-se
deşteptarea interesului şi ambiţia mamelor pentru problemele de
educaţie.
La Braşov: „Reuniunea fem. rom." pentru ajutorarea văduvelor
(prezidenta d-na Tini Socaciu) axe un azil pentru văduve
în vârstă, în azil sunt adăpostite 9 femei, cărora afară de locuinţă,
încălzit, luminat li-se dă 500 lei lunar. Soc. a mai ajutat, în 1930,
200 văduve cu alimente, lemne îmbrăcăminte.
La Timişoara: „Reuniunea fem. rom." (prezidenta d-na Aurelia
Dr. Ciobanu) susţine, în internatul său, 12 copii români din Timoc-
Jugoslavia.
„Asociaţia femenină", (prezidenta d-na Smaranda Celăreanu)
a înfiinţat un dispensar pentru femei fără mijloace, unde primesc
consultaţii medicale gratuite.
Turda „Soc. de lectură a fem. rom.", (prezidenta Lucreţia
Mureşanu) a organizat o şcoală de gospodărie pentru fete. Societatea
dispune de o bibliotecă foarte frumoasă.
La Cernăuţi: „Societatea Doamnelor Române", (prezidenta
d-na Alma de Volcinschi) a organizat un cămin pentru ucenice
şi o şcoală de industrie casnică, unde se lucrează şi odăjdii.
Pentru desfacerea produselor are Soc. un bazar permanent.
Iaşi „Cercul de gospodine", (prezidenta d-na Măria Petrovici)
susţine 5 dispensării frecventate de 1300 copii, cărora li se dă
îngrijire medicală, alimente, medicamente, se învaţă mamele cum
să-şi îngrijească raţional copiii. Societatea are şi grădini de copii,
unde 150 % copii sunt ocupaţi, îndrumaţi. In urma activităţii Soc.
mortalitatea infantilă a scăzut dela 40—50% la 15°/ 0 Soc. cheltueşte
anual 500.000 lei din care 200.000 lei primeşte dela stat.
39

Societatea ,,Cantina Şcolară", (prezidentă Alexandrina Praja)
alimentează zilnic 540 copii, în 32 cantine. In 1930 s'au cheltuit
440.000 lei, neprimindu-se nici o subvenţie dela stat.
Societatea „Colonia Şcolară „Spim Haret", (prezidentă
Măria N. Crupenschi) a susţinut în 1930, la colonia din Bicaz-
Neamţ 150 copii debili.
„Reuniunea fem. rom." Şcoala Profesională, (prezidentă
d-na Zoe Mârzescu), Soc. îndrumează fetele spre meserii, promovează
învăţământul profesional-naţional. Trimite anual din cele
mai bune eleve ale şcolii bursiere la Paris, la şcolile de artă industrială
şi decorativă.
„Asociaţia creştină a femeilor Române", (prezidentă d-na Elena
Col. Stoenescu), urmăreşte ajutorarea întregului tineret femenin,
prin înfiinţarea de căminuri aşezăminte de educaţie şi recreaţie
pentru îndrumarea morală şi intelectuală a tineretului.
La Congresul „Uniunii", din Septemvrie 1930, când s'a serbat
şi 50 de ani de existenţă a Reuniunii din Abrud, s'au discutat
interesante probleme:
In urma apelului Soc. „Frăţia de Cruce" din Cluj, din care
relevăm următorul pasaj înduieşetor" : „Ţara moţilor cea mai părăsită
aşteaptă cu înfrigurare dreptate şi ajutor". S'a desbătut problema
moţilor.
La propunerea d-nei prezidente a Uniunei „Reuniunile şi
Societăţile femenine", întrunite la Congres s'a decis să contribuie
prin modestele lor mijloace la rezolvarea acestei probleme, luând
în scutul lor 35 fete şi 2 băeţi de moţi. Aceşti copii vor urma în
şcoli profesionale, menaj, gospodărie de meserii.
Discutându-se pr,oblema analfabetismului, care la noi prezintă
un procent ridicat, societăţile femenine au decis să-şi dea
tot concursul pentru ameliorarea acestei probleme.
D-na Ella Negruzzi, directoara „Asociaţiei femeniste", a relevat
problema muncii femenine atât de exploatată azi din cauza
lipsei legiferării ocrotitoare. Femeia primeşte un salar mult mai
mic, nu i se dă concediu în timpul sarcinei.
S'a mai discutat şi problema vieţii poporului dela ţară —
gospodăria rurală, igiena poporului — neajunsurile ei. Poporul
nu progresează din lipsă de cunoştinţe şi îndrumări. Dacă ţăranul
român s'ar ridica la nivelul ţăranilor din statele apusene ar prezenta
o bogăţie economică nebănuită.

Pentru ameliorarea în parte a acestor stări d-na Ella Negruzzi
a iniiinţat „Şcoli de gospodării", pentru fete la ţară, în com. Tărtă-
>eşti-Ilfov, Cepari—Argeş, Telega—Prahova.
Pentru îndreptarea stărei precare a igienei poporului se propune
înfiinţarea dispensariilor la ţară.
D-na Măria Pop, prezidenta „Asociaţiei femeniste" şi dl ajutor
de Primar la Craiova — la chestiunea activităţii femenine în politică
accentuiază, că femeia nu lucrează din punct de vedere politic,
ţinta ei e îndreptarea, îmbunătăţirea situaţiei, spre binele copiilor ei.
Incheiând schiţarea pe scurt a activităţei secţiei femenine a
Astrei, rugăm să ni se dea tot concursul, pentru a putea realiza
scopul urmărit, atât de greu, dar atât de frumos.
Prezidenta: Măria B. Baiulescu.
Darea de seamă despre activitatea Subsecţiei de educaţie
fizică şi morală şi a Asociaţiei „Şoimii Carpaţilor" din
Cluj, pe anul 1930/ 1.
In timpul dela 14 Iunie 1930 până la 29 Iunie 1931 asociaţia
noastră a continuat munca de organizare. Entuziasmul
caracteristic începutului a culminat în serbarea de jurământ din
15 Iunie, care s'a desfăşurat cât se poate de frumos, atât pe
Arena Sportivă, cât şi la Teatrul Naţional.
Cu acest prilej s'a sfinţit drapelul cohortei „Mărăşeşti" şi a
centuriilor „Ecaterina dela Jiu" şi „Avram lancu". Mulţi dintre
cei invitaţi au căutat să-şi arate alipirea la nizuinţele asociaţiei
bătând cuiul triunghiular în mânerul drapelului, în calitate de
naş al lui şi de sprijinitor al nostru.
Ţinem să mulţumim binevoitorilor noştri şi credem că în
silinţele noastre vom avea sprijinul moral, atât de necesar tuturor
acţiunilor bune.
In registrul nostru s'au făcut numeroase dedicaţii cu prilejul
baterii cuielor.
Suma colectată este destinată fondului Arenei Sportive.
Serbarea dela „Teatrul Naţional" a surprins prin noutatea
ei. Programul variat, alcătuit din coruri şi gimnastică liberă, la
aparate şi dansuri naţionale, a mai avut şi 2 scenete, una cu
41

subiect antic, din Homer, iar alta a reprezentat un aspect al sportului
modern, mai ales abaterile şi exagerările lumei sportive,
aşa cum le-a văzut Preşedintele nostru.
Cu ziua de 15 Iunie nu s'a încheiat anul, ci s'a căutat ca
Asociaţia să contribue cât de puţin la bunul nume al Ţării noastre
şi peste hotare. După vizita din Mai 1930, la Uzhorod (Cehoslovacia),
am luat parte la marile serbări ale SokoIilor-«Iugoslavi,
ţinute la Beograd, în 28—29 Iunie 1930. Asociaţia şi-a dat tributul
ei, organizând pe neaşteptate un admirabil festival de seară
la „Teatrul Naţional", la care a asistat M. S. Regele Alexandru
cu M. S. Regina Marioara, cu înalţii demnitari ai statului şi numeros
public.
Festivalul a avut un succes desăvârşit. Şoimii noştri au
arătat elanul, stăruinţa românească şi dragostea de neam. Drept
semn al mulţumirii M. S. Regele — proprio motu — a decorat
cu ordinele „Sf. Sava" pe Preşedintele nostru, Dr. Iuliu Haţieganu
şi pe profesorul Sava Golumba, dirigintele corului.
Şoimii au luat parte şi la defilarea pe străzile Beogradului
şi au asistat la serbările sportive de pe stadion.
Alături de cei dela Cluj au participat atunci şi Şoimii României,
organizaţie bănăţeană din Sânicolaul Mare, care azi, încadrată,
face parte din Asociaţia noastră.
La Beograd au luat parte 80 de Şoimi, 40 de corişti şi
10—15 asistenţi, sub conducerea Preşedintelui, Dr. I. Haţieganu,
a Prefectului Dr. L. Rusu, a profesorilor S. Uieşiu, Sava Golumba
şi A. Chintian. S'au luat numeroase fotografii de către şoimul
P. Borteş.
Cu toate ostenelele drumului de câte 2 zile, Şoimii s'au
arătat rezistenţi şi viguroşi, calităţi, cari vor trebui cultivate, fiind
de preţ, atât pentru individ, cât şi pentru asociaţie.
Timpul vacanţei unii membri, parte din iniţiativa asociaţiei,
parte din iniţiativă proprie, au participat la tabăra de vară al
O. N. E. F-ului la Tekirghiol, luând parte şi la concursul de înnot,
câştigând premiile cele dintâi. Pentru tabăra de vară Min. Sănătăţii
a dat ajutorul său, cu scopul de a cunoaşte şi acest sport şi
pentru a fi de folos instrucţia în cadrul asociaţiei. Alţi membri au
întreprins excursii în munţi, fiecare căutând a realiza una din
cerinţele noastre: de a ne cunoaşte ţara şi a iubi natura.
42

Toamna a adus cu sine alte griji. Pentru serbările aniversare
(de 10 ani) ale Universităţii din Cluj, ţinute sub înaltul patronaj
al M. S. Regele Carol II şi Şoimii noştri şi-au avut partea lor.
Serbările au decurs într'o atmosferă de mare praznic şi cu un
entuziasm de nedescris. La Universitate, la Arenă, la Teatru,
peste tot a fost bucurie la acest praznic. La Arenă Şoimii au executat
un scurt program şi au defilat alături de celelalte societăţi sportive
din Cluj. Drept urmare a serbărilor a fost că M. Sa a primit
înaltul patronaj al asociaţiei noastre, ceeace pe noi ne bucură foarte
mult, ştiind că inima Primului Român ne va da tăria şi căldura,
în toate împrejurările, fie grele, fie uşoare.
Cu prilejul vizitei profesorului Faure au dat Şoimii un festival,
la Căminul studenţesc „Avram lancu", cu program muzical şi dansuri.
Deasemenea a căutat să contribuie la ridicarea nivelului serbărilor
naţionale prin participarea activă, în zilele de 24 Ianuarie
şi 10 Mai, contribuind cu puncte sportive muzicale şi dansuri la
festivalurile organizate la Teatrul Naţional.
Au luat parte la „Maialul Braşovenilor" din 27 Mai, la
primirea premianţilor societăţii „Tinerimea Română" din 22 Mai şi
la primirea dlui prim-ministru Nicolae Iorga, cu ocazia vizitei sale
din 20 Mai 1931. Participările asociaţiei la toate festivalurile s'au
făcut în baza invit

Pentru realizarea unui postulat artistic şi cultural, din iniţiativa
dlui Sava Columba şi cu cel mai deplin concurs al Preşedintelui
şoimilor, s'a organizat şi fanfara Asociaţiei, procurându-se
instrumente în valoare de 80.000 Lei. Instrucţia s'a început
abia în Martie şi deja în Mai fanfara s'a putut prezenta
cât se poate de bine. Dorim ca fanfara să fie mijloc . de popularizare,
nu numai a cântecelor şi dansurilor româneşti, dar mai
ales de a avea o muzică proprie, nefiind nevoiţi a apela la concursul
altora.
Tot fratele Sava Columba a organizat şi o orchestră simfonică,
cu colaborarea unor valoroase forţe muzicale, alături de
membri ai asociaţiei. Dacă azi nu toţi membri muzicanţi sunt
şi membri activi ai Asociaţiei în viitor vor fi.
Corul a continuat cu învăţarea numeroaselor cântece şi
se crede că anul viitor va executa şi liturghia lui Sabin Drăgoiu.
Toate stăruinţele şi munca neîncetată a dlui Sava Columba
au dat dovadă că dacă se pune dragoste desinteresată, se pot
face lucruri grele şi frumoase.
Instrucţia şoimilor s'a făcut şi în anul acesta ca anul trecut.
Odată pe săptămână s'a ţinut oră de gimnastică, iar Lunea
conferinţele obişnuite. Conferinţele au fost ţinute de către dnii:
Prof. Dr. Iuliu Haţieganu, vorbind despre valorile sportului,
raţionalizarea Iui şi organizarea Asociaţiilor de educaţie fizică,
Dr. L. Telia, despre bolile de inimă, provocate de exagerările
sportului.
Dr. L. Rusu, despre disciplină.
At. Popa, despre principiile asociaţiei noastre şi calităţile
conducătorului de unitate.
L. Faur, despre sisteme gimnastice şi — în special — gimnastica
suedeză.
Odată pe săptămână s'au mai învăţat dansuri naţionale,
instruite de dl Ilie Olteanu.
Gimnastică la aparate, instructor dl Albiu Morariu.
Scrima, în două grupe, instruită de dl D, Deheleanu, I. Boldor
şi Virgil Ludu — şi box, instructor dl I. Boldor.
Este şi o secţie turistică, condusă de dl Ionel Arnăutu, care
aproape în fiecare Duminecă şi sărbătoare a făcut excursie în
Munţii Gilăului sau prin regiunile Clujului.
44

S'a organizat şi un curs de sky, sub conducerea şi instrucţia
dlui L. Faur.
Cum numărul cererilor de înscriere înaintate în cursul lunilor
Noemvrie —Februarie a ajuns aproape la 1000, am fost nevoiţi
ca să formăm grupe de către 60—80 şoimani şi şoimane, ţinând
singuraticele grupe de şoimani şedinţe de gimnastică în toate
zilele săptămânii, în afară de Dumineca şi Lunia, în sala noastră,
iar şoimanele, în zilele de Marţi, Miercuri şi Joi, în sala de gimnastică
a liceului de fete „Regina Măria", pusă la dispoziţie cu
o deosebită amabilitate şi cu totul gratuit de către On. Comitet
şcolar, la propunerea dlui director Nicolae Bogdan. Ţinem ca şi
pe această cale să aducem cele mai călduroase mulţumiri pentru
sprijinul deosebit ce ni s'a dat de către conducerea liceului de fete
„Regina Măria" din Cluj.
Faţă de numărul mare de membri cari s'au anunţat, Asociaţia
a fost nevoită să facă apel şi să angajeze şi pe ceilalţi profesori
de educaţie fizică din Cluj şi astfel a angajat încă, alături
de cei din anul trecut, pe dnii Teofil Faur, Lucian Boldor, pentru
şoimani, pe dna S. Angheliu şi FI. Handa, pentru femei.
Dna R. Mateescu, fiind anul acesta în concediu, plecată în
străinătate, n'a putut să-şi continue munca începută anul trecut.
Nădăjduim că vom avea prilejul de a o vedea continuându-şi
colaborarea preţioasă.
In conducerea administrativă s'a făcut o schimbare în cursul
anului. Dl A. Daina şi-a luat sarcina de secretar, iar cu plecarea
dlui Dr. I. Bosica, cassierul asociaţiei, sarcina de cassier a luat-o
dl Ionel Arnăutu, iar cea de contabil dl I. Leuca.
Conducerea grupelor a fost încredinţată vătafilor, cari au stat
într'ajutor profesorilor cu prilejul orelor de gimnastică. Astfel au
fost încredinţaţi cu această îndatorire şoimanii: Marius Caliani,
Eremia Bodeanu, Flavius Tripon, Ionel Arnăutu şi Aurel Daina,
iar la Şoimane, alături de dna Elena Şenchea, ca şefă a centuriei
şoimanelor, ajutoare au fost: Delescu Bălaşa şi Florica Sandu.
Asociaţia noastră a fost, prin activitatea sa, un bun mijloc
de propagandă pentru educaţia fizică şi pentru cultivarea sporturilor.
Mulţimea cererilor de înscriere este o indicaţie că tinerimea
noastră caută un mijloc de instruire şi afirmare, caută un mediu
familiar românesc. Cu toate acestea frecvenţa n'a fost mulţumitoare,
ba în lunile Maiu şi Iunie a fost slabă, fie din pricina
45

examenelor, fie din lipsa de stăruinţă şi de voinţă. împrejurarea
aceasta impune Asociaţiei pioblema metodei speciale pe care
trebuie s'o pună în aplicare cu anul viitor. Asociaţia pentru viitor
nu va face apelurile de anul trecut pentru înscrieri, ci va face
apel la cei înscrişi deja şi aceia cari n'au fost exmatriculaţi din
pricina frecvenţei insuficiente.
Nu se va organiza festival de jurământ, decât numai în cazul
când se va putea face pregătirea necesară, atât materială, cât
şi formală. Va trebui să ne formăm pe viitorii instructori, profesorul
de educaţie fizică fiind îndrumător, un instructor şi va trebui ca
să îndeplinim şi formele statutare de conducere şi administraţie.
In baza convorbirilor avute de Preşedintele nostru cu înaltele
cercuri conducătoare ale Statului, s'a revenit ca — până la alte
împrejurări — asociaţia să renunţe la organizarea unităţilor mici
între anii 3—17, urmând ca cercetăşia să se ocupe de aceste
categorii, iar Şoimii cu cei dela 17 ani în sus.
Renunţarea şi temporară nu ne dă posibilitatea creierii spiritului
familiar pe care asociaţia vrea să-1 introducă şi cultive, cu
atât mai vârtos că cercetăşia nu are între principiile ei de bază
şi acest principiu.
Vizita • medicală reglementară s'a făcut de către dl Dr. Telia,
pentru şoimani şi tot de dsa, în colaborare cu dşoara Dr. M.
Bulgaru, pentru şoimane, în lunile Februarie—Aprilie.
O altă problemă care este actuală este aceea a terenului.
Ni s'a dat prin comitetul agrar judeţean, dar s'a luat din
nou pentru Academia de Agricultură.
Avem nădejdea că terenul promis să fie în posesiunea noastră
cât mai curând, fiind un mijloc indispensabil de instrucţie şi de
practică.
In cursul anului s'au organizat şi unităţile din Sibiiu, sub
conducerea dlui Dr. L. Ionaşiu şi la Sighet, sub conducerea
dlui Dr. V. Ilea. Pe ziua de 7 Iunie, aniversarea unui an când
M. S. Regele Carol II-lea, reîntorcându-se în Ţară, a aterizat lângă
Cluj, asociaţia proiectase o serbare de fine de an cu participarea
unităţilor din Sibiiu şi Sighet şi a asociaţiei „Şoimii României" din
Sânnicolaul mare. împrejurările politice, între cari şi intrarea în
guvern a Preşedintelui nostru, a făcut ca aceste serbări să fie
amânate pentru ca să se poată desfăşura aşa cum se cere.
46

In ziua de 21 Iunie o delegaţie de 19 şoimari a luat parte
la serbările organizate de asociaţia „Şoimii României" din Sânicolaul-mare
Banat, cu participarea Sokolilor din Becichereculrnare
şi Chichinda, cu un program sportiv atât pe arena sportivă
„Banatul", cât şi la Teatrul Naţional din Timişoara. Membrii noştri
au executat exerciţii de gimnastică la aparate, iar di At. Popa a
ţinut o conferinţă despre scopurile şi organizarea asociaţiei noastre.
Serbările dela Timişoara au avut un succes moral desăvârşit,
cel material nu s'a putut realiza complect, angajamentele fiind
prea mari, atât faţă de Sokoli, cât şi faţă de cei din Timişoara.
Cu acest prilej, în baza înţelegerii avute, s'a hotărît ca
asociaţia din Banat să fuzioneze cu asociaţia noastră, împlinindu-se
un vechiu dor al ambelor societăţi. Această fuziune
va realiza o unitate de scopuri şi de mijloace, ceeace va contribui
la întărirea şi răspândirea ideilor dela baza asociaţiei — „Şoimii
Carpaţilor".
In cursul anului am căutat un prilej de cunoştinţă între
membri celor 2 asociaţii, dar nu s'a putut. I-am cunoscut, în
parte, cu prilejul reprezentării filmului lor, luat la diferitele serbări
în Banat sau Jugoslavia. însufleţirea şi sacrificiul tradiţional
al bănăţenilor se menţine şi trebuie să fie un mijloc de a păstra
bunele obiceiuri româneşti din acel colţ de ţară.
Am făcut o dare de seamă destul de sumară a anului trecut.
De greutăţi materiale nici nu pomenim, fiind destul de mari în
criza actuală.
Nădăjduim să trecem peste ele şi vom ţine seamă cu începutul
anului viitor, muncind în cerc mai restrâns şi căutând să
înaintăm, pas de pas, spre realizarea programului nostru.
Preşedinte: Dr. Iuliu Haţieganu. m. p,
Secretar-Ispravnic; At. Popa, m. p.
47

Anexa: II.
Nr. 2522-1931.
Onorata Adunare Generala!
Ne luăm uoie a Vă prezenta în alăturare conturile de
încheiere ale „Asociaţiunii" pe anul financiar 1930.
Anul expirat eu toată criza şl reducerea aproape totală
a subvenţiilor, s'a încheiat totuşi mulţumitor pentru Asoeiaţlune,
aceasta în urma măsurilor luate de a se cheltui
minimul posibil eu administraţia, tipărirea publieaţiunilor
ete. Sunt unele poziţii la eari s'a cheltuit mai mult decât a
fost bugetat, d. e. pentru tipărirea reulstei „Transiluania"
s'a preuăzut în buget Lei 80.000 şi s'au cheltuit Lei 180 926;
eu tipărirea calendarului şi a bibliotecii poporale bugetat
Lei 150.000 şi cheltuit Lei 293.948, iar pentru „Secţiile ştiinţifice
şi literare" nu s'a bugetat nimic şl s'au dat Lei 220.000.
in sehimb, s'a cheltuit mal puţin decât s'a preuăzut în
buget aproape la toate celelalte poziţii, iar la „spese de
administrare" (salare, bani de euartir. eheltueli de birou,
emisiuni) s'a cheltuit eu aproape Lei 600.000 mai puţin decât
a fost bugetat.
La uenite, auem îneassări în plus faţă de eum au fost
preuederlle bugetului, la
Dobânzi după efecte şi în cont-curent eu Lei 39400'—
Publicaţii (Bibi. pop. calendar şi Transil.) eu „ 37.452'—
Cinematografe eu „ 9.458'—
Subuenţli eu „ 101.925—
Taxe de administrare eu „ 68.841'—
La celelalte poziţii sunt difertnţe mai miel în plus sau în
minus, o dlferinţă mal mare de îneassare în mlns este la
„Taxe de membrii", fiind luată în buget suma de Lei 80.000
şi s'au îneassat numai Let 39.790, deei eu Lei 40.210 mai
puţin.
48

Deoarece în urma scăderii cursului aproape la toate
efectele şi acţiunile, s'a redus simţitor şl uăloarea acţiunilor
pe cari le are Fondul General Disponibil şt fiind acestea
până acum inuentarlzate eu nominalul sau eu preţul de cost,
care la unele este peste nominal, Gomitetul Central a îneuutlnţat,
ea acţiunile să fie Inuentarizate la uăloarea de
curs.
Primită propunerea aceasta, situaţia conturilor se
prezintă în felul următor:
Ineassările Fondului General au fost de Lei 2,593.004-41
şi anume:
Taxe de membri fondatori şi pe uiaţă Lei 27.560'—
aetiul „ 12.230 —
Dobânzi de cont-curent „ 54.596"—
după efecte „ 59.804'—
Abonamente la reDista „Translluanta" „ 31.884"50
„ şt îneassări la Bibi. pop. B 80.56750
Chirii „ 112.400 —
Taxe de administrare . . . . . . „ 50 688'41
Muzeul Central „ 35.891"—
Subuenţii dela stat şi banei ete. . . „ 701.925'—
şi anume:
Lei 500.000'— dela Ministerul instrucţiunii
100.000-— „ Banca Albina
10.000 - „ B Oaşia
25.000— „ Soc. Uniuersul, Buc
60.000— „ Munielp. Sibiu
6.925"— „ Diferite primării
Cinematografe , . . „ 1,425.458 —
Lei 2,593.00441
Cheltuelile Fondului General au fost de Lei 2,348.501"75
şi anume:
Biblioteca Centrală Lei 103.468 —
Muzeul central (cheltuit) . . . . . „ 31.69?—
(depus la „Albina") . „ 39.194 —
Reutsta „Translluania" „ 180.926-—
Biblioteca pop. şi calendar . . . . „ 293.948 —
Contribuţii, apă, canal, asigurări . . „ 61.448'—
Transport Lei 710.681'—
49 4

Report Lei 710.681 —
Reparaturi „ 29.293 —
Încălzit „ 88.567 —
Luminat „ 24.964 —
Grădină „ 800'—
Salare „ 920.580 —
Bani de euartir „ 14.268 —
Gheltueii de birou . „ 82.73750
Esmisiuni „ 86.303'—
Taxe de membrii fond. şi pe uiaţă „ 27.560" —
Capit. euotei de 20°/ 0 din chirii . . „ 22.480 —
Gheltueii nepreuăzute „ 105.25025
Secţiile ştiinţifice şi literare . . . . „ 220.000 —
Despărţăminte „ 15.018 —
Lei 2,348.501-75
Cheltuelile au fost mai miei decât uenitele eu
Lei 214.502.65 care se raportează pentru anul uiitor.
Fondurile şi Fundaţiunile au ereseut în mod normal.
Creşteri mai însemnate sunt: Fund. N. Rusu-Poiană, eu
Lei 143.542 îneassări din pretensiunile ce le-am auut pentru
pământul uândut, Fund. I. Bădilă Moldouan eu Lei 267.378 50
îneassările chiriilor imobilului Fundaţiunii, Fund. Al. 1. Lapedatu,
eu Lei 39.531'—dobânzi după depuneri, Fondul de Pensii
al funcţionarilor, eu Lei 82.346'—din cotizaţiile funcţionarilor,
cari au fost urcate anul acesta şl contribuţia Asoeiatiunii,
Fund. M. Cogălnieeanu, eu Lei 39.44V50 realizaţi din arenzile
terenurilor de case Naţionale şi Fund. 1. Mâuăstireanu
cu Lei 34 335 dobânzi după efectele dela împrumutul Unirii.
In anul acesta aoem următoarele fonduri noul, primite
spre administrare : Fondul Monumentului A. Bârseanu de Lei
55.554'— rezultând din donaţia „Asoeiatiunii'' de Lei 50.U00
şi restul din colecte şi Fond. Monumentului M. Viteazul de
Lei 275.291'— o depunere îneassată dela Banca Centrală
Suc. Turda.
In cursul anului expirat au obuenit următoarele schimbări
în stocul efectelor.
Vânzări de aeţli în 1930, proprietatea Fondului General
Disponibil:
50

7 buc. „Sentinela" a Lei 100.
3 „ „Mureşana" Reghin â Lei 100.
1 „ Casa de Păstr. Şasea Montană, â Lei 50.
300 „ „Albina" a Lei 500 (uândute Fond. Qen. inalienabil).
300 „ „Albina" ă Lei 550 (uândute Fond. Qen. ina­
lienabil).
6 „ „Sebeşana" â Lei 500.
8 „ „Luceafărul" ă Lei 50.
150 „ „Reşiţa" â Lei 500.
20 „ „Carpatina" â Lei 500.
3 „ Scrisul Foneiar rural, de nominal Lei 14.320.
6 „ „Vlădeasa" Huedin, (ueehil â Lei 200.
7 „ „ „ (optâri) „ „ 428.
1 „ Rentă 1891 de 4°/ 0 nominal Lei 1000
200 „ „Făgeţeana" de nominal Lei 40.
10 „ „Economul" Cluj, nominal Lei 100.
2 „ „Vatra" Cluj, de nominal Lei 200 (ueehi).
4 „ „ „ „ „210 (optări).
1 „ „Aurora" baia mare â Lei 50.
3 buc. „Siluania" Şimleu, â Lei 270 (ueehi).
1 „ „ „ „ 510 (optări).
12 „ Vajdahunyadi Takp. d Lei 50.
Vânzări în fauoarea diferitelor Fonduri şi Fundaţiuni:
Fund. Nichita 5 bue. Ipar es Qazd, Bank r. t. de
nom. 110.
4 „ Kbzepszolnokmegyei tkp. de
nom. 100.
5 „ ueehi plus 2 noul Szllâgyeseh
es Videke de Lei 1000.
80 „ Economul, Cluj (opţiuni) de
nom. Lei 100.
2 „ Someşana, Dej, (opţiuni) de
nom. Lei 110.
Fund. Anca 6 „ Casa de Păstr. Sasea-Mont.
de nom. Lei 50.
2 „ Delmagyarorszagi Bank es
r. t. Timişoara, â Lei 100.
51 4*

Fund. T. Sandul 12 bue. „Luceafărul" Vârşeţ â Lei 50.
56 „ „Someşana" Dej, (opţiuni)
Lei 105.
a
Fond. N. lorga 1 Banca Centrală, Cluj â Lei 85
(opţiuni).
Fond. D. Bălăneseu 40 Banca Centrală, Cluj ă Lei 85
(opţiuni).
Fond. Q. Sândeanu 11 Banca Centrală, Cluj â Lei 85
(opţiuni).
26 „Someşana"
Lei 105.
Dej, (opţiuni) â
Fond. /. Bozacu 1 Banca Centrală Cluj, (opţiune)
Lei 85.
Fund. Suciu 5 ueehi şi 2 bue. rtoui Szilâgyeseh
es Videhe, a 200.
„Someşana" Dej, de nom.
Fund. Petran 540
Lei 115 (opţiuni).
„Economul" Cluj, (opţiuni) a
Lei 100.
Fond. de pensii 15 Sebeşana, Sebeş-Alba â
Lei 500 (opţiuni).
Fund. Oncescu 8 Sebeşana,
Lei 500.
Sebeş-Alba â
Auerea totală administrată eu finea anului 1930 se
urcă la Lei 10,849.401'38 un plus de Lei 1,993,87199 faţă.
de anul precedent.
Terminând Uă rugăm:
a) să luaţi la cunoştinţă aeest raport.
b) să dispuneţi eensurarea conturilor de încheiere
„Bilanţ" şi „Venite şi Gheltueli", dimpreună eu celelalte
tablouri anexate şi aflându-le în ordine, să daţi descărcarea
pe anul de gestiune 1930.
Dr. Gheorghe Preda m. p., Nicolae Băilă m. p.,
vice-preşedinte. secretar.
Nicolae Petruţiu m. p.,
expert-contabil.
52

Bilanţ general
la 31 Decemvrie
1930
53

Anexa: II a)
F. M. A e T l U A Lei b. Lei b.
76 10.972 —
77
Re a 1 i t ă J i:
Edificiul Muzeului
„ din str. Şaguna 6 . . .
„ Internatului de fete . . .
„ din str. Şaguna 8 . . .
Bf eef e:
350.000
300.000
250.000
100 000
—
1,000.000
123 Efectele fondului general inalineabil 315.000
78 „ „ „ disponibil 64.105 —
79
„ fondurilor şi fundaţiunilor 1,601.330
80
147.876 2,128.311
81 Depuneri spre fructificare . . . . 5,501.476 —
\
i
54
Transp. 1 8.643.759 —

F. M. P fl S 1 U fl Lei b. Lei b.
1 Fondul general inalineabil . . . 1,365.040 —
2 „ „ disponibil . . . . 1,062.735 50
3 Fundajiunea N. Rusu Poiană . . . 1.231.917 —
4 „ 1. Bădilă Moldouan . 871.798 31
5 „ Al 1. Lapedatu . . . 545.838 —
6 „ Dr. Păeurariu Bianu . 523.921 —
7 Fondul de pensii al funcţionarilor 469.474 —
8
58.339
9 „ C. Brâneoueanu 267.650 —
10 Fundajiunea l. Petran 220 288 —
11 Fondul M. Gogălnieeanu . . . . 236.003 —
12 Fundajiunea Andrei Bârseanu . . 195.873 —
13 Fondul A. Murăşianu pt. statuie 18T.096 —
14 Fundajiunea Regele Ferdinand 1. . 180.586 —
15 „ - Mănăslireanu.... 298.916 —
16 „ P. Mureşianu . . . . 143.650 —
17 „ 1. Rusu Brad . . . . 146.775 —
18 „ 1. fllbon 99.V92 —
19 „ D. Bălăneseu . . . . 100.568 —
20 94.631 —
21 94.819 —
22 Fundajiunea Q. Sândeanu . . . . 71.211 —
23
24
Fondul Intern, de fete al „Astrei" .
Fundajiunea Dr. 1. Niehita . . . .
79.082 -
72.2U2 89
25 „ Q. Fillepp . . . . . 52.237 64
26 „ S. Munteanu . . . . 47.884 —
27 39.194 —
28
55
36.826
Transp. | 8,794.347 34

F. M. A G T l U A Lei b. Lei b.
Diuerşi debitori:
Report
123 Fondul general inalineabil Go. sep. 315.000 —
82 Fundafiunea T. Sandul Go. sep. . 19.622 —
83 „ luliana Pop Go. sep. . 1.776 —
127 „ Dr. Niehita Go. sep. . 9.365 —
84 252 295 —
86,89,90,8!
8,643.759
87 Răspunzătorii
551.512 | 50
417 371 88 1,566.942 33
85 Bon în eont-Curent la .Albina" . 222.300 —
124 Idem pt. monumentul A. Bârseanu
56.400
56
-
Transp. 10,489.401 38

F. M P ff S l V A Lei b. Lei b.
Report 8,794.347 34
29 37.306 —
30
33.623 38
31 33.315 —
32 Fundajiunea G. flnea 27.701 —
33 Fondul Partenie eosma . . . . 25.963 —
34 „ C. Diaeonouieh 23.699 —
35 „ A. Mureşiart 24.238 —
36 23.458 —
37 „ G. Goşbue 21.793 —
38 Fundajiunea A. Buda 19.53? -
39 Fondul A. Vlaieu . - 18.787 —
40 Fundajiunea D. Sueiu . . . . . 20.013 —
41 „ G Forro 16.918 —
42 „ 1. laneu 16.398 —
43 „ G. Boeriu . . . . 16.601 —
44 „ N. Marinouieiu . . . 14.491 —
45 „ S. Pop Maior . . . 14.366 —
46 D. 1. Moga 13.938 —
47 „ 1. Roman 13.912 —
48
13 580 —
49 „ Biblioteca Uniuersităjii Gluj 12.401 —
50 „ N. Petra Petreseu . . . . 10.658 —
51 Fundajiunea N. Densuşianu . . . 10.282 —
52 9.091 —
53 v 1. Balomiri 8.830 -
54 Fondul Casina Română 8.842 —
55 Fundajiunea Anonima Dobâea . . 8.663 —
56 „ Vasile Ladislau Baron Pop 8.539 —
57 „ M. Opineariu . . . . 8.441 —
58
8.140
57
Transp. ! 9,320.971 72

F. M. A e T 1 U A Lei b. Lei b.
"\
Report 10,489.401 38
Muzeele Asoeiaţiunii —.— —
Arhiua Asoeiaţiunii
i
—
—
Mobilierul Asoeiaţiunii
S ibiu, la 31 Deeemurie 1930.
Total
loan Vatăşianu m.
controlor.
1 1 10.489.401 38
Examinând acest bilanţ, am constatat, ca este exact şi
-
C O M I S I U N B A
DP. Liuiu lonaşiu m. p. Dr. Iile Beu m. p.
Aprobai în şedinţa plenară a Comitetului
Dp. Qh. Preda m. P-,
uleepreşedinte.
58

F. M. P fl S 1 V fl Lei b. Lei b.
Report 9,320.971 72
59 7.602 —
60 „ Oneeseu 11.408 —
61 „ R. Râureanu . . . . 7.215 —
62 , Stipendiaţilor . . . . 6.432 —
63 6.271 —
64 „ Despart Timişoara . 5 845 —
65 „ 1. Gau. Puşeariu . . 5.769 —
66 Fondul Carmen Sijlua 6.035 —
67 „ D. Birău{iu 5.630 —
68 „ S. Stoica 5.266
69 „ Absoluentelor şeoalei Asoe. 3.072 —
70 „ Internatul Petran . . . . 2.983 —
71 „ Bustul Emineseu şi'Barijiu 2.183 —
72 Fundajiunea l. Hangea 2099
73 Fondul Dr. Liuiu Bran de Lemenv) 2.082 —
74 Fundajiunea DespărJ. Torae . . . 1.062
75 Fondul Şe. eiuile de fete a Asoe. 1.258 —
120 Mon. A. Bârseanu . . . . 55.554 —
121 437.000 —
126 Fondul Mon. M. Uiteazul . . . . 275.291 —
129 Serbarea de 1 Deeemurie 1928 103.870 —
De reportat pe anul 1931 . . . . 214.502 66
Nicolae Petpujiu m. p.,
expert-contabil.
Total |]l0.489.401 38
în consonanţă cu cărţile de contabilitate purtate corect.
F I N A N C I A R Ă :
Emilian Cioran m. p.
Central, ţinută la 22 August 1931.
Nicolae Bailă m. p.,
secretar.
59

f. M. M.
C C HELTUELl
HELTUELl
Biblioteci:
Venite şi ehelhieli la
Bugetat G h e it u i t
I»ei b. Lei b. | Lei b.
91 Biblioteca eenirală . . . 100.000 — 103.468 -
Muzee:
Muzeul central 50.000 — 31.697 —
Depus eu libel la „Albina" 39.194 — 70.891 —
Publicaţii:
95 Reuista Transiluania . . . . 80.000 — 180.926 —
86 Calendar (Bibi. poporală) . . 150.000 — 293.948 — 474.8?4 —
Conseruarea realităţilor:
98 Apă, canal, homar, ete., impozit,
asigurări 75.000 — 61.448 —
S9 50.000 — 29.293 —
100 130.000 — 88.567 —
101 25.000 — 24.964 —
102 Grădină . . 5.000 — 800 — 205.072 —
Subuen{ii:
Pt. amortizări la efeet. Fond.
Spese de administrare:
103 Salare 1,200.000 — 920.580 -
104 50.000 — 14.268 —
105 300.000 — 82.737 50
30.000 —
106 150.000 — 86.303 — 1,103.888 50
Fond general inalineabil:
Taxe de membri fondatori şi
Capitalizarea euotei de 20°/ 0
Transport |
60
80.000 — 27.560 —
22.400 — 22 480 -
t
i
50.040 —
2,038 233 |50

31 Deeemurie 1930.
F. F. M.
110
96
97
95
Dobânzi:
U EN1TB
Dobânzi după ejeele....
Dobânzi de eont-eurent . .
Publicaţii:
Ineassări din uânzarea calen­
darului şi bibi. pop. . . .
Biblioteca „Astra"
„Transiluania'' reu
Cinematografe:
115 După concesiunile Asoeia)iunii
112
113
S u b u e n t i i:
Subu. dela Mln. Instr. (ed. pop.)
„ „ Bănea Najională .
-n » Albina . .
„ „ „ Oaşa . . .
„ „ Soc. Uniuersul, Bue.
„ „ Municipiul Sibiu .
„ „ di/, primării rurale şi
urbane
Taxe de membrii:
Taxe de membri fond. şi pe uiafă
„ v * aetiui. . . .
D i u e r s e :
Muzeul Gentral transpus din
Chirii
Taxe de administrare . . .
Bugetat 1 n e a s s a t
Lei b. Lei b. Lei b.
75.000
59.804
75.000 — 80.434
1,416 000
400.000
100.000
100.000 —
54.596 — 114.400 —
133
31.884
500.000
100.000
în.ooo
25.030
60.000
6.925
80.000 — 27.560
112.000
50.000
—
2.230
34.871
1.020
112.400
50
50 112.452 —
—
—
50.68S 41
1,425.458
701.925
39.790 —
35.891
163.083 41
Transport | | | 2,593.004 J41
61

f.M. GHELTUBLl
Diuerse:
Bugetat Cheltuit
Lei b. Lei b Lei b.
Report 2,038.233 50
Gheltueli nepreuăzute . . . 127.239 — 105.250 25
107 Secţiile ştiinţifice şi literare . 220.000 —
109 15.018 — 340.268 25
De reportat pe anul 1931 . . 214.502 66
Sibiu, la 31 Deeemurie .920.
Total . . — 2,593.004 41
Ioan Vătăşiauu m. p.,
controlor.
Examinând acest cont am constatat că este exact şi
e O M I S l U N B A
Dr. Liuiu lonaşiu m. p. Dr. llie Beu m. p.
Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului
62
Dr. 6h. Preda m. p.,
uieepreşedinte.

f.M.
UE N1TE
Report
1 !
Total . .
Nicolae Petrufiu m. p..
expert-eontabil.
Bugetat In e a s s a t
Cei b. Lei b. Lei b.
;n consonanţă cu cărţile de contabilitate purtate corect.
F I N A N C I A R Ă :
Emilian Cioran m. p.
Central ţinută la 22 August 1931.
Nicolae Băilă m. p.,
secretar.
63
2.593.004 41
2,593.004 41

T A B L O U
despre efectele fondului general inalienabil şi a fondului general
disponibil la 31 Decemvrie 1930.
A. Titluri.
Fondul general inalienabil. L ej
600 acţiuni „Albina", Sibiu 315.000-
Fondul general disponibil. j^.
10 de aclIMl nom. Lei 1000 B-ca Agrară, Cluj curs 300'— 3000'—
211 n 11 u „ 250 „ Centrală „ „ 150'— 31.650'—
2 ti 11 11 „ 500 „ Românească, Buc.,, 500'— 1000'—
40 n ii u „ 500 „ „Bihoreana", Oradea 10'— 400'—
6 11 11 11 50 ,, „Concordia", Uzdin 50'— 300'—
2 11 11 ii „ 500 „ „Coroana", Cluj curs 100'— 200'—
6 ii ii n 50 ,, „Corvineana" Huned. 50'— 300 —
100 11 11 u ,, 100 „ „Făgeţeana", Făget 100'— 10.000'—
60 11 11 ii „ 500 ,, „Forestiera", Cluj 250'-- 15.000'—
1 11 11 r 1 „ 500 ,, „Minerva", Beclean 500'— 500'—
21 11 ii 11 .. IOO ,, „Sătmăreana", Seini 5'— 105'-
7+2 11 n 11 „ 200 „ „Someşana", Dej curs 200'— 1400'-
10 11 11 11 „ 500 „ „Timişana", Timişoara 10'— 100'—
2 11 ii 11 50 ,, „Vulturul", Tăşnad 50'— 100'—
1 11 11 11 50 „ „Zărăndeana", Băiţa —'— 50 —
B. Optari de titluri.
Fondul general disponibil.
Lei
64'105'—
1 titlu prov. de 250 acţiuni nom. Lei 1000 Lei Lei
„Astra cinegrafică", Sibiu curs 1 . . . 250"— —'—
1 titlu prov. de 1500 acţiuni nom. Lei 1000
„Astra cinegrafică", curs 1 1500'— 1750'—
66 titlii prov. nom. Lei 500 „Bihoreana",
Oradea curs 10 . . . . .
660'— 660'—
12 titlii prov. nom. Lei 500 „Victoria", Arad .
Sibiiu, la 31 Decemvrie 1930.
64
6000'—
8410'
Nicolae Petrufiu m. p.,
expert-contabil.

Anexa III.
Nr. 2&24—1931.
Onorată Adunare Generala!
Auem onoare a Uă prezenta în alăturare proiectul de
buget pentru Asoeiaţiune pe anul 1932, care faţă de cel
din anul 1931 este mai redus eu Lei 1.064.681, fiind uenitele
fixate numai la suma de Lei 2.254.319.
Suma ueniturilor este întreagă distribuita pentru acoperirea
eheltuelilor, rămânând pentru capitalizare la fondul
general inalienabil numai taxele de membrii fondatori şi
pe uiaţă şi cota parte din uenitele după efectele fondului
general inalienabil şi după chirii.
In baza acestui buget s'a luat la cheltuieli sumele necesare
pentru tipărirea bibliotecii poporale şi a calendarului
eu Lei 300.000—, al anuarului „Astrei" eu Lei 50.000'—;
s'a redus suma pentru salare la Lei 885.000'— faţă de
Lei 1.200.000 -
— fost bugetate pentru anul 1931, iar pentru
Secţiile ştiinţifice din Cluj s'a luat numai
tarului în suma de Lei 60.000'—
onorarul secre­
La ceilalţi titlii s'au restrâns eheltuelile la sumele
absolut necesare pentru funcţionarea Asoeiaţiunii.
Bugetul fundaţiunilor şi fondurilor s'a fixat în cadrele
normale.
Propunem Onor. Adunării generale să aprobe aeest
buget al instltuţlunel noastre pentru anul 1932.
Sibiu, Ia 18 August 1931.
Dr. Gheorghe Preda m. p., Nicolae Băilă m. p.,
uieepreşedinte. secretar.
65 5

Anexa III a)
Proiect de buget pentru Aso
CHELTUIELI Lei b. L e i b.
7. Fondul general.
Biblioteca centrala . . . . 30.000 —
50.000 —
Biblioteca populară si caîend. 300.000 —
Anuarul „Astrei" (2 uolume) . 50.000 —
Conseruarea realită'
ţilor:
Impozite către stat, taxe comunale
şl taxe pentru apă,
canal, asigurări 178.000 —
30.000 —
90.000 —
25.000 —
Grădină 1.000 — 324.000 —
Spese de administrare:
885.000 —
Bani de euartir 25.000 —
Spese de birou (imprim, porto) 100.000 —
Gheltueli pentru propagandă 100.000 — 1,110.000 —
Secţiile ştiinţifice Cluj:
Onorar pt. secretarul seeţ. . 60.000 —
Fondul de pensiuni:
Contribuţia Asoelaţiunel la
augmentarea aeestut fond . 16.000 —
Fondul gen. inalienabil:
Taxe de membrii fondatori şi
50.000 —
Capitalizarea euotei de 20%
după interesele de efecte . 10.000 —
Capitalizarea euotei de 20°/o
120.000 — 180.000 —
Diuerse:
134.319 —
Transport . j | 2,254.319 —
66

eiaţiune pe anul financiar 1932.
UENITE Lei b. Lei b.
/. Fondul general.
Fondul gen. disponibil:
Interese de efecte . . . .
Dobânzi de cont curent . .
80°/ 0 din interesele după efectele
fondului general inalienabil
Publicaţii:
Ineassări din uânzarea broşurilor
din biblioteca populară
şi a calendarului . . .
Cinematografe
S ub u e nţi i:
5.000
20.000
40.000
—
65 000
50.000
1,000.000
Subuenţie dela banca „Albina"
din Sibiu 100.000
Fondul gen. inalienabil:
Taxe de membri fondatori şl
Capitalizarea euotel de 20%
după interesele de efecte .
Diuerse:
Chirii
Taxe de administrare . . .
Report din anul trecut . . .
•
50.000
10.000 60.000
705.000
60.000
214.319
-~—
979.319
Transport . 2.254.319 —
67
5*

CHBEiTUEEil tei b. L e i b.
//. Fundaţiuni.
Fundaţiunea Mihail Alhon :
Taxă de administrare . . .
Ajutoare
Report . ; 2,254.319 —
880
3.765
1.255
Fundaţiunea Dr. Qh. Anea:
Taxă de administrare . . . 370
2.130
Fundaţiunea Ioana Bădilă şi
lohana Moldouan n. Farhas
Jntru memoria lui Dimitrie
Moldouan":
Taxă de administrare . . .
Reparaturi la easa din Sibiu,
Str. A. laneu No. 9 . . . .
Fundat, studiosului de aV-a el.
gimnaz. EmiliuDionisiu Başiota
Motiu Dembul din Abrud:
13.000
—
—
5.900
2.500
60.000
157.000 230.000
440
Fundat. Andreiu Bârseanu:
Taxă de administrare . . . 2.700
15.600 18.300
Fundat. Dimitrie Bălăneseu :
Taxă de administrare , . .
Capitalizare . . . . . . .
Fundat. Andreiu Boborony:
Taxă de administrare . . .
Capitalizare ; .
1.050
5.950
620
3 480
—
—
7.000
4.100
Fundat. Qh. Boeriu din Vad:
Taxă de administrare . . . 380
1.635 —
545 , 2.560
Transport . 2,525.119 —
68

UENITB Lei b. L e i k
//. Fundaţiuni.
Report . 2,254.319
1
Fundaţiunea Mihail Albon:
Interese de depuneri . . . 5.900 —
Fundaţiunea Dr. Qh. Anca:
Interese de efecte
Interese de depuneri . . .
Fundaţiunea Ioana Bădilă şi
lohana Moldouan n. Farhaş
„Intru memoria lui Dimitrie
Moldouan" :
Interese de efecte . . . . .
Interese de depuneri . . .
1.800
700
2.000
58.000
170.000
—
—
2.500
230.000
Fundat, studiosului de a V-a cl.
gimnaz. Bmiliu Dionisiu Başiota
Motiu Dembul din Abrud:
Interese de depuneri . . . 440 —
Fundat. Andreiu Bârseanu :
Interese de efecte
Interese de depuneri . . .
Fundat. Dimitrie Bălănescu:
Interese de efecte
Interese de depuneri . . .
Fundat. Andreiu Boborony:
interese de efecte
Interese de depuneri . . .
Fundat. Qh. Boeriu din Vad:
8.000
10.300
—
1
—
18.300 —
2 000
5.000 — 7.000 —
3.200
900
— 4.100 —
Interese de depuneri . . .
2.500
60 2.560 —
Transport . | | 2,525.119 | —
69
—

CHELTUBEil L e i b. Lei b.
Fundaţiunea Adam Buda:
Report . 2,525.119 —
Taxă de administrare . . . 120
680
Fundaţiunea Gregoviu Bozaeu:
—
800
150 —
Fundaţiunea Balomireană:
Capitalizare 400 —
Fundat. Dimitrie Birăuţiu:
Fundat, anonimă Dobâca :
Capitalizare
Fundaţiunea Qeorgiu Filep:
Taxa de administrare . . . 420
2.380 2.800
Fundaţiunea Qregoriu Forro:
Taxă de administrare . . .
Capitalizare
Fundaţiunea Ioan Qallianu;
Fundaţiunea Qregoriu tiangea:
130
770
Fundaţiunea Avram laneu:
Taxă de administrare . . . 590
3.360 —
Fundaţiunea Ioan laneu:
—
300 —
400 —
900
500 —
120 —
3.950 —
Taxă de administrare . . . 130
770
900
Transport . 2,536.339 —
70
—

UENITE E. e i b. Cei b.
Report . 2,525.119 —
Fundaţiunea Adam Buda:
Interese de depuneri . . . 800 —
Fundaţiunea Qrigorie Bozacu:
Interese de depuneri . . .
50
100
—
, 150
Fundaţiunea Balomireană :
Interese de depuneri . . . 400 —
Fundat. Dimitrie Birăuţiu:
Interese de depuneri . . . 300 —
Fundat, anonimă Dobâea:
Interese de depuneri . . . 400 —
Fundaţiunea Qeorgiu Filep:
Interese de depuneri . . . 2.800 —
Fundaţiunea Qregoriu Forro:
Interese de depuneri . . . 900 —
Fundaţiunea loan Qallianu:
Interese de depuneri . . . 500 —
Fundaţiunea Qregoriu Hangea:
Interese de depuneri . . . 120 —
Fundaţiunea Avram laneu:
Interese de efecte . . . .
Interese de depuneri . . .
3.600
350
—
3.950
Fundaţiunea loan laneu:
Interese de depuneri . . . 900 —
Transport . || | 2,536.339 —
71

CHELTUIELI d e i b. E> e i b.
Fundat, comerciantului Nieolae
Marinoviciu senior din Reghinul-săsesc
:
Taxă de administrare . . .
Capitalizare . . . . . . .
Fundaţiunea Dr. Ioan Moga şi
soţia Ana născ. Bologa :
Taxă de administrare . . .
Capitalizare
Fundaţiunea soţilor Niniţă şi
Danii 1. Monasterianu :
Report . 2,536.339 —
Taxă de administrare , . . 4.050
22.950
Fundaţiunea Sidonia Munteanu:
Taxă de administrare . . .
Capitalizare
Fundaţiunea Petru Mureşianu:
Taxă de administrare . . .
Capitalizare
Fondul Statuia A. Muraşanu:
Taxă de administrare . . .
Capitalizare .
Fundaţiunea Dr. Ioan Niehita:
Taxă de administrare . . .
Capitalizare
Fundaţiunea Ioan Olteanu: !
Taxă de administrare . . .
Capitalizare
1
1 '
120
680 800
10U
600 I 700 _
—
27.000
700
4.000 Z 4.700
i
l 1.500
1 8.500 10.000 . „
1
1 1.850
j 10.650 . 12.500
1
i 900
5.100 6.000
1.420
4.040
4.040
—
9.500
Transport . | 2,607.539 —
72

UEN1TE L e i b. Lei b.
Fundat, comerciantului Nicolae
Marinouiciu senior din Reghinul-săsesc
:
Report . 2,536.339
Interese de depuneri . . . 800 -
Fundaţiunea Dr. loan Moga şi
soţia Ana născ. Bologa.
Interese de depuneri . . . 700 —
Fundaţiunea soţilor Niniţa şi
Danii 1. Monasterianu:
Interese de efecte . . . .
Interese de depuneri . . .
Fundaţiunea Sidonia Munteanu:
Interese de efecte . . . .
Interese de depuneri . . .
Fundaţiunea Petru Mureşianu:
Interese de efecte . . . .
Interese de depuneri . . .
Fondul Statuia A. Murăşanu:
24.000
3.000 27.000
3.200
1.500 ~1
4700
8.000
2.000 I: 10.000
Interese de depuneri . . . 12.500 —
Fundaţiunea Dr. loan Nichita:
Interese de efecte . . . . 6.000 —
Fundaţiunea loan Olteanu :
Interesa de efecte . , . .
Interese de depuneri . , .
8.000
1.500
-
9.500
Transport . i 2,607.539
73

CHELTUIELI Lei b. L e i b.
Fundat. Nieolae Opincariu :
Report . 2,607.539 —
Gapitaltzare 400 —
Fundafiunea loan Oneeseu:
Capitalizare . . . . . . 650 —
Fundaţiunea loan Popp Maior:
Taxă de administrare . . .
Capitalizare
Fundat. Dr.C.Păcurariu Bianu:
Taxă de administrare . . .
Capitalizare
Fundaţiunea loan Pefran :
Taxă de administrare . . .
Ajutoare
Capitalizare
Fundaţiunea M. Sale Regelui
Ferdinand 1. al României:
Taxă de administrare . . .
Capitalizare
Fundat. Radu M. Râureanu:
Fundat, loan şi Zinca Roman:
120
680
5.700
32.300
6.300
17.850
17.850
1.800
10.200
—
—
—
—
800 —
38.000
42.000
12.000
400 -
Taxă de administrare . . . 100
600 700
Fundaţiunea loan Russu, medie
şi soţia sa Cafalina:
Taxă de administrare . . .
Ajutoare
2.430
9.640
4.130
—
16.200
Transport . || | || 2.718.689
74

UENITE Ei e i b. Lei b.
Fundat. Nicolae Opincariu:
Report . 2,607.539 —
Interese de depuneri . . . 400 —
Fundafiunea loan Oncescu:
Interese de depuneri . . .
Fundaţiunea loan Popp Maior:
400
250
—
650 _
Interese de depuneri . . . 800 —
Fundat. Dr. C. Pacurariu-Bianu:
Interese de efecte . . . .
Interese de depuneri . . .
Fundafiunea loan Peiran:
Interese de efecte . . . .
Interese de depuneri . . .
Arendă pt. grădina din Cluj .
Fundaţiunea M. Sale Regelui
Ferdinand 1. al României: _
17.000
21.000 38.000
22.000
2.000
18.000 42.000
Interese de depuneri . . . 12.000 —
Fundat- Radu M. Râureanu:
Interese de depuneri . . . 400 —
Fundat, loan şi Zinca Roman.
Interese de depuneri . . . 700 —
Fundaţiunea loan Russu, medic
şi soţia sa Cătălina:
Interese de efecte . . . . 13.000
Interese de depuneri . . . 3.200 16.200
Transport . | 2,718.689 -
75

CHELTUIELI L e i b. 1
Fundat. N. Rus şi soţia sa Cornelia
Man din Poiana deArieş:
Lei
Report . 2,718.689 —
Taxă de administrare . . . 12.C00
Ajutoare 52.500
17.500
-
•- 82 000 —
Fundat. Dr. Qregoriu Săndean:
Taxă de administrare . . . 790
1.500
i
_ i
3.010 - 5.300 —
Fundaţiunea Teodor Sandul :
Fundaţiunea loan Simu :
1
b.
600 —
350 —
Fundaţiunea Simeon
Stoica:
şi Letiţia ]
•
Capitalizare 250 —
Fundaţiunea Demetriu Suciu:
Taxă de administrare . . . 300 —
Capitalizare 1.700 — 1 2.000 —
Total .li M 2,809.189 —
Sibiu, la 18 August 1931.
loan Vătăşanu m. p.,
controlor
COMISIA
DP Liuiu lonaşiu m. p. Dr. llie Beu m. p.
Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului
Dr. Gheorghe Preda m. p.,
76
uieepreşedinte.

UENITE Lei b. L e i
Report .
Fundat. N. Rus şi soţia sa Cornelia
Man din Poiana de Arieş :
Interese de depuneri şi dela
diferiţi debitori
Fundat. Dr. Qregoriu Săndean:
Interese de efecte . . . .
Interese de depuneri . . .
Fundaţiunea Teodor Sandul:
Interese de efecte . . . .
Fundaţiunea loan Simu:
Interese de depuneri . . .
Fundafiunea Simeon şi Letiţia
Stoica:
Interese de depuneri . . .
Fundaţiunea Demetriu Suciu:
Interese de efecte . . . .
Interese de depuneri . . .
FINANCIARĂ:
Emili an Gioran m p.
4.500
800
1.900
100
2,718,689
82.000
5.300
• 600
350
250
2 000
Total 2,809.189
loan Mopapiu m. p.,
eassar.
loan lsailă m. p.,
contabil.
central,'ţinută la 32 August 1931.
Nieolae Băilă m. p.,
secretar.
77

Anexa IV.
Conferenţele şi prelegerile poporale
ţinute în cursul anului 1930/31.
Wl! COHliriS|Ulll Subiectul Localitatea Despart.
1 Sextil Puşcariu O pagină din istoria contimporană
Alba-Iulia Alba-Iulia
2 P. Grimm Anglia ţara şi oamenii „ „
3 Virgil Bărbat Rolul femeii în societatea
de azi „
4 Dr. Nicolicea Funcţiunile vieţii omeneşti „
5 G. Bogdan-Duică Originile ideilor de unitate
naţională „ ,,
6 Dr. Bitay Din trecutul Transilvaniei „ „
7 Leonte Opriş Miinchen „
8 Ovid Hulea Lourdes „
9 Dr. Bitay Legătura între Transilvania
şi ţările române „ ,.
10 C. Urzică Figuri măreţe din trecutul
neamului „ „
11 Dr. Romul Boca Siberia, ţara şi oamenii „
12 I. Sandu Personalitatea lui N. Iorga „
13 Dr. R. Boca însemnătatea Astrei Bărăbanţ „
14 Leonte Opriş Patimile şi moartea D. N. I.
Christos „
15 Dr. Romul Boca Legătura dintre marea industrie
şi agricultură Drâmbar „
16 L. Opriş Ţările culte din răsărit,
Japonia „ ,,
17 „ „ Respectul ce este în apus
faţa de avutul altuia „ „
18 Dr. Nicolicea Puterea vindecătoare a soarelui
faţă de multe boale Seuşa „
19 A. Floaşiu Trecutul romanilor Ciugud „
20 Dr. R. Boca Ajutorarea în agricultură
prin cultura altor plante
mai rentabile decât grâul,
care zilnic scade din preţ Limba „
21 Dr. R. Boca Cauzele crizei mondiale de
azi Straja „
22 L. Opriş Ruinele romane din Pompeiu
„ „
23 L. Opriş Cauzele dezastruoase din
trecut şi azi ale cămătăriei Dumitra „
24 Dr. R. Boca Puterea industrială a ţârilor
din apus asupra agriculturii
noastre Hăpria „
25 L. Opriş Cum trebuie să lucrăm şi
să cruţăm Ghirbon „
26 Dr. R. Boca Cum ne putem valoriza mai
bine produsele noastre Berghin „
27 L. Opriş Mai multă minte şi mai
puţină făloşenie Henig „
78

Humele uiteiemiuilil Subiectul Localitatea Despart.
2S Dr. Nicolicea
29 Dr. R. Boca
30 Irimie Răduţiu
31 Gh. Mareş
32 Irimie Răduţiu
33 Căp. I. Berghia
34 Vas. Berghia
35
36 Gh. Mareş
37 Dr. Traian Bude
38 Vas. Berghia
39 Gheorghe Mareş
40 Dr. Tr. Bude
41 Irimie Răduţiu
42 Căp. I. Berghia
43 Gh. Mareş
44 Tr. Maxim
45 Gh. Mareş
46 Octavian Sumea
47 Dr. Tr. Bude
48 Liviu Florian
49 Valeriu Florian
50 M. Ranga
51 Traian Maxim
52 Gr. Chialda
53 Protop I. Cândea
54 Col. T. Teodorean
55 V. Druhora
56 Ioan Branea
57
58 Nic. Bobeş
59 „
60
61
62
63 N. Morariu
64
65 I. Ciolan
66 Ilie Mateş
67
68
69
70 Va'er Florian
71
72
Tratamentul gălbinării Pâclişa
Cultivarea plantelor uleioase
ca cele mari rentabile
însemnătatea Bibi. pop.
Importanţa Statului
însemnătatea cărţii
Biserică, şcoală şi armată
Viaţa lui Cristos \ a expli-
c a t f i l m
Grădina Zoologică J
Organizarea popor, român
Tuberculoza
A explicat filmul Roma
Rolul şi însemnătatea Astrei
Tuberculoza
însemnătatea cărţii
Stările de azi din Rusia
Explică filmul New-York
Patimile lui Cristos
Astra şi bibliotecile pop.
Creşterea copiilor „
Istoricul Astrei şi curentele
sociale dăunătoare
unităţii naţionale Racoviţa
Cultura cărţii „
Aspecte din viaţa culturală
a comunei Racoviţa „
însemnătatea zilei de 1 Dec. Avrig
Patimile lui Cristos ,,
însemnătatea zilei de 10 Mai „
însemnătatea zilei eroilor „
Importanţa zilei eroilor „
însemnătatea Astrei şi foloasele
învăţăturii Boita
Dragostea de carte „
Biserica pocăinţii „
Supunerea la legi şi respectul
faţă de autorităţi ,,
Unirea principatelor „
însemnătatea zilei de lOMai „
Un an de domnie a M. S.
Regelui Carol al II-lea
Din scânteia mică se face
focul mare „
Pomicultura „
Patima judecăţilor „
Valorizarea produselor ţărăneşti
„
însemnătatea zilei de 1 Dec. Glâmboaca
„ „ 24 Ian.
„ ,.10 Mai
însemnătatea zilei eroilor „
Regalitate Racoviţa
însemnătatea cult. raţionale
a pământului „
Aniversarea urcării pe tron
a M.S. Regelui Carol II-lea
79
Alba-luliu
Oarda de jos
Glâmboaca Avrig
Sebeşulde sus
Bradu
Sebeşul de jos
Avrig
Boita
II
Bradu
Avrig
Sacadate

Nr.
crt. Humele toiilereiimi Subiectul Localitatea Despart.
73
74
75
76
77
78
79
8o
81
82
83
84
85
86
87
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
ioo
101
102
103
• 04
105
106
107
108
Ioan Mânduc
loaneş Olariu
Dorina Olariu
Eugenia Veleanu
Stefania Drâghici
Liviu Florian
loan Tatu
N. Stoica
Octav. Sumea
Ilic Bucur
N. Jangalău
Ioan Georgescu
Octavian Sumea
Toma Mâhăra
Ioan Popica
Dumitru Roman
Ioan Mihu
Dumitru Bunea
Dumitru Botărel
E. Crăciun
Vasile Posa
Traian Nicola
Manda Bacău
Toma Bobanga
Vas. Posa
M. Crăciun
Toma Bobanga
Dr. D. Nicolae
Datorin(ele copiilor Racoviţa Avrig
Pomăritul raţional ., ,,
Despre recensământ
Sfaturi pt. sănătate „ .,
Alcoolul şi efectele lui ,.
Lectură din nuvela Hagi
Tudose
Lectură din Judecata Vulpii ,, ..
Despre cercul cultural
însemnătatea serbătorii Crăciunului
Despre bolşevism
Combaterea unor obiceiuri
rele dela Crăciun
Lectură din trei povestiri
de Tolstoi
Combaterea alcoolismului Sacadate
Boalele venerice „
Despre apicultură (in fiecare
Sâmbătă din lunile
Noemvrie şi Decemvrie)
însemnătatea zilei de 1 Dec.
însemnătatea Unirii Principatelor
Unirea tuturor românilor ,,
însemnătatea zilei eroilor
Patriotism şi eroism
Unirea Ardealului la Patria
Mamă Sadu
Unirea Principatelor „
Evenimentele ist. legate de
ziua de 10 Mai " „
Ziua eroilor „ ,,
Ziua mamei ,, .,
Urcarea pe tron a M. S.
Carol al II-lea
însemnătatea zilei de lOMai Sebeşuldejos
Eroii neamului „
Pomicultura „
Despre Ioan Creangă
Despre sădirea ponjilor şi
arborilor
însemnătatea zilei de 8 Iun. „
Comemorarea zilei de 10 Mai „
însemnătatea zilei şi eroii
neamului „
Despre sifilis Tălmaciu ,,
Sfaturi pentru popor*)
*) In cercurile culturale Sebeşul de sus şi Tălmăcel preoţii şi învăţătorii
au ţinut mai multe prelegeri despre „însemnătatea scrisului şi a cetitului",
„Foloasele şcoalei şi îndemnul de a cerceta copiii cât mai regulat şcoala",
„Despre însemnătatea zilei de 10 Maiu", „Despre Patrie şi patriotism", „Despre
situaţia de azi şi îndreptarea ei", „Despre pomărit, igienă etc." Numele conferenţiarilor
şi titlul conferenţelor nu ni s'a arătat în raportul despărţământului.
80

Numele confefentiariDsi Subiectul Localitatea Despart.
11)9 I.D. Stefănescu.prof. Ilustraţia liturghiei în pictura
veche românească Braşov Braşov
110 V. Ghidionescu,
prof. univ. Solidaritatea ,,
111 P.Grimm,prof.univ. Anglia: ţara şi oamenii „ ,,
112 V Stanciu, ,, ,, Mai putem avea vulcani
activi în ţara noastră ? „ ,,
113 Dr. LiviuCâmpeanu,
docent . Braşovul climateric şi problema
tuberculozei ,,
114 Ing. N. Petrescu Atlantida continentul dispărut
115 Eugen Hulea, prof. Evoluţia ideii de unitate
naţională la poporul român
,, ,,
116 Val. Căliman, prof. Personagiile femenine în
opera lui Ionel Teodoreanu
,, ,,
117 Eftimie Mărculescu,
prof. Din înţelepciunea Asiei „ ,,
118 Atanasie Bălăcescu,
prof. Cauzele progresului civilizaţiei
,, ,.
119 Dr. Nic. Căliman,
medic Alimentarea raţională a
omului modern ,, ,,
120 General A. Cornă-
ţeanu Spiritul de dominare ,, ,,
121 Dr. V. Stinghe, med. Freudism (Psichanaliză) ,, ,,
122 P.Teodorescu.prof. „Cartea Junglei" de Rudjard
Kipling. (Consideraţiuni
estetice) ,, ,,
123 Caius Popescu, ing. Centenarul Căilor Ferate ,, ,,
/ 124 Dr. V. Stinghe Igiena neamului Braşov-Scheiu ,,
H25 N. Furnică, preot Urmarea legii şi păcatele
ce se pot săvârşi ,, ,,
126 A. Căpăţină, avocat Câteva fapte penale „ ,,
127 V. Micu, ing. Din trecutul edilitar al Bra­
şovului „
128 Bujor Măzgăreanu,
inginer Criza economică şi repercursiunile
ei asupra populaţiei
din Scheiu ,, ,,
129 A. Căpăţină, avocat Organizarea socială în
Scheiu ,, „
130 C. Muşlea, pr.-prof. Din trecutul Românilor din
Scheii Braşovului ,, ,,
131 I. Colati, prof. Intelectual şi muncitor ,, ,,
132 Dr. V. Stinghe, med. Din trecutul Junilor bra­
şoveni ,, ,,
81 6

erl. Humele conferenţiarului subiectul Localitatea Despart.
133 Dr. Ulpiu Ştefan Boli contagioase (la cercul
învăţătorilor) Prejmer Braşov
134 Gen. A. Butunoiu Arta naţ. în serv. neamului Dârste ,,
.135 Dr. Ulpiu Ştefan Sănătatea (a rulat filmul
„Binefacerile soarelui") Sânpetru
136 Dr. A. Stoian Tuberculoza Bran-centr.
137 ,, Moeciuldejos
138
139
140 Dr.
„
0.
ii
Nema
ţ t
t f
Moeclul ne ies-ciieia
Predeal
Târlungeni
,,
141 >. „ Zizin ,,
142 Dr. Birt lnlwura B»zău !
ui
143 „ „ Citim floroafa
144 Dr. A. Stroian Bran-Poarta
Dr. I. Lupu Tuberculoza, cu rularea filmului
despre tuberculoza Braşov ,,
146 Dr. Cojocariu Idem Turcheş
147 Dr. Al. Sulică Satulung
148 Dr. Daciu Sibianu Despre alcoolism Satulung
149 Dr. O. Nema Tuberculoza Purcăreni
150 11 11 Budila
151 Dr. V. Stinghe FP • „
152 Dr. U. Ştefan Prejmer
153 „ îngrijirea copilului (a rulat
filmul „Copilul iău")
154 Dr. Tălăşescu Tuberculoza Hărman ,,
155 Dr. U. Ştefan Dobârlău „
156 Dr. Gh. Dogar Măeruş
157 Dr. Birt IstiirsM Buzăului
158 Vama Buzău
159 Dr. Runceanu Sita Buzău ,,
160 Dr. Iliescu Feldioara
161 Dr, Brătănescu Rotbav
162 „ Maeruş
163 Dr. Tictişan Vlădeni
164 Dr. Lazarovici Despre alcoolism
,I „
165 Dr. Cărpinişan
Codlea
166 Dr. T. Sbârcea Tuberculoza Râşnov ,,
167 Dr. Beraru Despre alcoolism
168 Dr. Sonea Tuberculoza Cristian
169 Dr. P. Nistor
Zârneşti
170 „
()
Profilaxia fuberculozei soc.
şi ind.
Poiana mărului
171 Dr. A. Gogonea Boala tuberculozei
172 „ II „ >< lonanul vechiu
173 Dr. Neguş Tuberculoza Holba v „
174 Dr. Păişi „ Satulung
175 Dr. O. Nema Sifilisul Târlungeni
176 Dr. U. Ştefan Boli venerice (a rulat filmul
„Pericolul dragostei") Prejmer ,,
177 Tuberculoza (a rulat filmul
„Tuberculoza")
Teliu
178 Dr. U. Ştefan Tuberculoza (a rulat filmul
„Tuberculoza", ungureşte)
179 Dr. A. Stoian Tuberculoza ţa rulat filmul
„Tuberculoza") Bran
82

Nv.
crt. Humele conferenţlarulDi Subieetu Localitatea Despart.
180 Dr. V. Dogariu
181
182
183
184
185
186
187
188
189
190
191
192
193
194
195
196
197
198
199
200
201
202
203
204
205
206
207
208
209
210
^211
212
213
214
215
216
217
218
219
220
221
222
223
224
225
226
227
Dr. A. Sulică
Dr. V. Borbil
Dr. N. Călimaa
Dr. Dogariu
Dr. I. Lupu
Dr. Ticuşan
Dr. I. Gancevici
Dr. A. Gagonea
Dr. A. Stoian
Dr. Suciu Sibianu
Dr. I. Beraru
Dr. V. Stinghe
Dr. I. Benţia
Dr. Gh. Brâtănescu
Dr. T. Sbârcea
Dr. I. Runceanu
Dr. P. Nistor
Dr. I. Birt
Dr. I. Nema
Dr. Păişi
Dr. A. Cojocaru
Dr. U. Ştefan
Dr. Tălăşescu
Col. Oprescu
Ion Colan
Dr. V. Dogariu
Ion Colan
Dr. Suciu Sibianu
Dr. N. Căliman
Dr. Suciu Sibianu
Dr. V. Dogariu
Dr. N. Căliman
Dr. Suciu Sibianu
Dr. V. Dogariu
Aurel Căpăţină
D. Caţaveiu
Dr. N. Căliman
Ing. B. Măzgăreanu
Dr. Klein
Dr. Tartler
Dr. Meltzer
Dr. Hornung
Dr. Klein
Tuberculoza (a rulat filmul
,.Tuberculoza"
Sifilisul
(cu film)
Solidaritatea naţională (s'a
rulat şi un film)
Păstrarea sănătăţii
Intelectual şi muncitor (a rul.
filmul „Soarele binecuv.")
Păstrarea sănătăţii
Creditatea, izvor de boală
şi de sănătate
Idem
Păstrarea sănătăţii
Boli venerice (sifilisul) filmul
„Copilul tău"
Păstrarea sănătăţii
Sifilisul
Sfaturi practice din domeniul
dreptului civil
Idem
A rulat filmul „Soarele
binefăcător", Creditatea,
izv. de boală şi sănătate
Despre criza economică
Tuberculoza
(nemţeşte)
Marcoş
Râşnov
Cristian
Holbav
Vulcan
Codlea
Crizbav
Vlădeni
Brâu
Moeciulde jos
Tohanul nou
Zârneşti
Tohanul vechiu
Poiana Mărului
Rotbav
Bod
Prejmer
Teliu
Intarsura Buzăului
Idem şcoală
Târlungeni
Purcăreni
Budila
Satulung
Dârste
Braşov
Budila
Holbav
Cristian
Vlădeni.Ţânţari
Dârste
Feldioara
Feldioara, Bod
Bod
Budila
Hărman
Budila
Prejmer
Tohanul nou
Moeciul de jos
Rotbav
Sânpetru
Bod
Hălchiu
Ghimbav
Bod
Braşov
83 6*

Nr.
ert.
261
262
263
264
265
266
267
268
269
270
271
272
273
274
275
276
277
278
279
280
281
282
283
284
285
286
287
288
289
290
291
292
293
294
295
296
297
298
299
300
301
302
303
304
305
Humele conlraliaiuini
Pr. Grecianu
Pr. Frateş
I. Curcubătă
Moise Grecean
înv. Purdilă
I. Curcubătă
Dr. V. Stinghe
Dr. Cojocariu
I. Curcubătă
Pr. Frateş
Prof. Colan
I. Curcubătă
Dr. Ulpiu Ştefan
înv. Călborean
Dr. V. Dogariu
Prof. Dr.I.Haţieganu
Prof. Dr. loan Goia
I. Agârbiceanu
Prel. Ooli."silyl
Insp. At. Popa
Insp. Iencica
Septimiu Popa
Prof. Florian
Prof. Ilieşiu
Asesor Stanca
Mureşan abs. teolog
Prof. Curea
S u b i e e t u 1
însemnătatea Duminecei
Analfabetismul cauza alcoolismului
însemnat. Oastei Domnului
Despre cele 10 porunci
însemnătatea zilei de 1 Dec.
însemnătatea zilei eroilor
Tuberculoza
Sifilisul şi metoadele de
ferire şi vindecare
însemnătatea zilei de 1 Dec.
Foloasele Astrei
Sufer. ca mijloc de mântuire
Mândria naţ. solidaritatea
în combaterea polit. satelor
noastre şi vorbăreţii zilei
însemnătatea teatrelor
Despre sănătate
Despre lux
Chirurgia la înţepături,
ulcer, sifilis, apendicită,
vătămătura şi piatră la
ficat şi fiere, arătând şi
modele de apendicită şi
piatră la ficat
Despre rostul „Astrei" in
viaţa poporului rom.
Cultura ca armă de luptă
a „Astrei"
Despre carte
Ziua de 1 Decemvrie
Despre Nicolae lorga
Despre carte
Despre 10 Mai
Despre Nicolae lorga
Trecutul şcoalelor din Blaj
însemnătatea cărţii
Despre educaţie fizică
Ziua de 1 Decemvrie
Religiositatea la pop. român
Viaţa lui Isus Cristos
Despre cinste
Istoricul zilei de 10 Mai
Scopul „Astrei"
Bucur, stud. teolog Legat, ce este între şc. şi bis.
Iacob, stud. teolog Despre patimile omeneşti
Şanta, stud. teolog Religia în viaţa pop. nostru
„ „ „ Idem
„ i „ „ Despre bătrâneţe
„ „ „ Pilde din evangelie
Buiu, stud. teolog Din istoria neamului
Doc. Daniello Despre sifilis (Proiect.)
„ „ Despre oftică „
85
Localitatea
Bâcel
Marcoş
Teliu
Budila
Ciucea
Feleac
Cluj, Reg. 32
,, Teatr.Naţ.
Reg. 32
Aghireş
Ticu
Gilău
Floreşti
Apahida
Feleac
Hida
Măcicaş
Zimbor
Păniceni
Gârbău
Borşa
Ciumafaia
Nădăşel
Tăuţi
Gădălin
Luna de sus
Someşeni
Soimeni
Vişa
Topa mare
Gilău
Cojocna
Despart.
Budila
Cluj

en. Domele cenlerenţiaraloi
306 Doc. Dr. Iancu
307 Doc. Bologa
308 Dr. Spârchez
309 „
310 Dr. Spârchez
311 ,
312 „
313 „
314 „
315 „
316 „
317 Dr. Todea
318 „
319 „
320 „
321 „
322 „
323 „
324 „
325 „
326 „
327 „
328 „
329 „
330 „
331 „
332 „
333 „
334 „
335 „
336 Dr.Mohaistud.med.
337 Dr.Petran „
338 Dr.Nicolae,,
339 Bujoreanu
340 Ciobanu, stud.
341 Ioan Pop „
342 Ing. agr. Micu
343 Cosciuc, ing, agr.
344 ,
345 Nemeşiu
346
347 Ing. Suiaga
348 „
349 „
350 „
351 „
352 „
353 „
Subiectul
Despre îngrijirea copiilor
de leagăn
Viaţa rom. de peste graniţe
Boalele infecţioase
însemnătatea căsătoriei
Viaţa familiară
Despre sifilis (proiect.)
Viaţa familiară
Rolul Familiei
Despre căsătorie
Cum să ne păstrăm sănăt.
Idem
îndrumări pt. prevenirea
boalelor infect.
Idem
Istoricul .Astrei"
Despre sifilis (Proiect.)
Despre boalele infect, (proiecţiuni)
Sfaturi pt. prevenirea boalelor
venerice
Ziua de i Decemvrie
Boalele infect. (Proiecţiuni)
Despre oftică
Despre alcoolism
Despre sifilis (proiect,)
Rolul „Astrei" in culturalizarea
satelor
Idem
Despre primejdia sifilisului,
ofticei şi beţiei
Despre oftică
Rostul „Astrei" in culturalizarea
satelor
Idem
Despre oftică
Despre sifilis
Idem
Despre boale
Despre plantele medicinale
Despre şcoală şi educaţie
Despre educaţie
Cum să se lucreze pământul
Pomicultură raţională
Pomicultură raţională. (Demonstr.
practice)
Despre pomărit
Foloasele pomiculturii
Plantele de nutreţ
;> ii „
îngrijirea vitelor
Plantele de nutreţ
86
Localitatea Despart..
Cluj
Floreşti ,,
Cojocna ,,
Luna de sus ,,
Ciucea ,,
Feleac „
Cluj, Reg. 31
Tăuţi
Dumbrava ,,
Ticu
Aschilăulmic ,,
Ugruţiu
Deuşi
Giula ,,
Gădălin ,,
Topa mică ,,
Sânlhalul Aluralui
Floreşti ,,
Drag
Someşeni ,,'
Nădăşel ,,
Someşul rece ,,
Cluj, Reg. 32
Băbuţiu ,,
Şoimeni
Vechea „
Vultureni ,,
Ciumafaia ,,
Jucul de sus
Jucul de mijloc ,,
Valea drăganul. ,,
Panticeu
Dârjea ,,
Agârbiciu " ,,
Borşa „
Agârbiciu ,,
Tăuţi ,,
Dumbrava
Vechea
Păniceni
Dietea ,,
Agârbiciu ,,
Aschileul mic
Ugruţiu ,,
Vultureni ,,
Borşa ,,
Jucul de sus ,,
Valea drăgan. ,,

Nr.
ert. Subiectul Localitatea Despart.
354
355
356
357
358
359
360
361
362
363
364
365
366
367
368
369
387
388
389
Ing. agr. Potlog
„ „ Sorescu
Irig. agr. Sorescu
Mărcuş G.
Ing. agr. Rogojeanu
„ „ Cosma
Dr. Vasile Stroescu
Dobroş iun.
Dr. Vasile Stroescu
Pr. Ticuşan
Nic. Pariza
370 Adămoiu Chirion
371 Dr. Mlrcea SqcId Sibiiann
272 Pariza Nicolae
373 Benţia Procopiu
374 Mirean Voina
375 Constantinescu Nic.
376 Virgil Barbulovici
377 Gavril Deac
378
379
380
381
382
383
384
385
386
Protop. luliu Josan
Pr. Ioan Laslo
Protop. Iuliu Josan
înv. dir. Vica Savu
Dr. Dumitru Sulică
M şei. Mae lănăseanu
Importanţa alegerii seminţii
întrebuinţarea maşinilor în
agricultură
Idem
Despre cooperative
„ Astra
„ foloasele băncilor
populare
Rostul „Astrei"
Importanţa apei în agricult.
Despre pomărit
Tuberculoza
însemnătatea zilei de 1 Dec.
Sifilisul şi celelalte maladii
venerice
Despre ziua eroilor
Despre sărbătorirea independenţei
republicei
Cehoslovace
America şi criza economică
şi financiară
Despre turism şi întinerire
Despre comemorarea generalului
Berthelot
Însemnătatea zilei de 1 Dec.
Importanţa unirii tuturor
românilor
însemnătatea zilei de lOMai
Reprivire asupra formaţiei
poporului român şi asupra
formaţiei soc. Astra
însemnătatea ce a avut şi
are soc. cult. Astra în cultura
poporului Ardelean
Propaganda antivenerică
Puterea credinţii
Munca nobilitează pe om
Ce foloase aduce nvăţătura
Biserica în serviciul Astrei
Pregătirea zilei de 1 Decemvrie
prin Astra
Roadele unirii noastre cu
Patria Mamă
Cauzele Crizei economice
şi finan. de azi
Educaţia în familie şi rolul
mamei
Borşa
Jucul de sus
Someşul rece
Sânm Haini Mmasulii!
Panticeu
Floreşti
Ticu
Agârbiciu
Someşul rece
Vultureni
Ugruţiu
Covasna
Cluj
Covasna
Făgăraş Făgăraş
Gârbou Gârbou
Poptelec
Bârglez
Hăsmaş")
Brănişca
Ilia "
*) Ziua Astrei, ziua de 10 Mai, ziua eroilor, ziua de 8 Iunie s'au serbat
atât in Gârbou, cât şi în comunele de pe teritorul acestui despărţământ prin
servicii divine, festivale şcolare cu cântări şi prelegeri poporale.
87
llia

"Nr.
ert.
Humele cmlereniiaiuliii
390 Protop. Iuliu Josan
391 Adv. stag. I. Costea
392
393
394
395
396
397
398
411
412
414
415
416
417
418
419
420
Ioan Orgonaş
Protop. Iuliu Josan
înv. Valeria Pop
Protop. Iuliu Josan
Dr. V. Ilea
Lt. Busuiocescu
399 Dr. I. Chişiu
400 Coriolan Petranu
401 I. Cătuneanu
402 Dumitru Preda
403 Dr. V. Ilea
404 Aurel Micu
405 Mateiu Scorobeţ
406 Ioan Crăciun
407 Mateiu Scorobeţ
408 Ilie Bunea
409 Dr. Aurel Creţu
410 I. Neagu
M. Scorobeţ
Dr. A. Creţu
413 P. Bratu
I. Bunea
Dr. A. Creţu
P. Bratu
M. Scorobeţ
Dr. A. Creţu
I. Bunea
Dr N. Colan
421 Dr. H. P.-Petrescu
Subiectul Localitatea Despart.
Cum e bine şi folositor să
prăznuim noi sărbătorile
naţionale
Precedenţele istorice zilei
de 24 Ianuarie 1859
Istoricul zilei de 10 Mai
însemnătatea sărbătorilor
naţionale
Mamele celebre
Eroii noştri din răsboiul
întregirii neamului
Prin ce putem noi comemora
mai demn pe eroii
noştri
însemnătatea zilei de 1 Dec.
Lupta împotriva gazelor
otrăvitoare
Therapia gazelor otrăvitoare
Arta engleză
Despre Mihail Cogălniceanu
Scene din istoria românilor
Rosturile Astrei
Foloasele albinăritului
însemnătatea Astrei în trecut,
prezent şi viitor
Astra şi binefacerile ei
Despre pomicultură
Cultura viţei de vie
Drepturile de moştenire ale
omului şi ale statului
Astra dela început şi până
azi
Despre pomărit
Despre zestre şi dreptul de.
proprietate asupra imobilului,
asupra solului şi
aerului de deasupra proprietăţii,
iar al statului
asupra sujb-solului şi aerului
Astra, foloasele ei in trecut
şi azi
Pomicultura şi boalele ei
Testamentele în scris şi
verbal, vânzări şi promisiuni
de zestre
Răsboiul şi urmările lui
Despre pomicultură
Despre vânzările pământurilor
şi despre testament
Cultura viţei de vie
însemnătatea culturală a
Astrei
Lectură din lucrările sale
dif. poezii
88
Ilia Ilia
Sighet Maramureş
Breb
Călineşti
Dobârca
Spring
Draşov
Cărpiniş
Gârbova
Apoldul de jos
Mercurea

422 Laţia
Rimele nnleieitlaroij Subiectul Localitatea Despart.
423 M. Scorobeţ
424 Dr. O. Vraciu
425 M. Scorobeţ
426 V. Lazar
427 I. Popa
428 „ „
429 „ „
430 „ „
431 I. Preda
432 —n'~ „
433 Nic. Fărcaş
^434 Nic. Rădoiu
435 V. Natanail
436_ !• Topârcean
437 I. Munthiu
438 „
439 „
440 Bogdan En.
441
442 - „
443 I. Mironescu
444 „
445 „
446. Dr. Oprean Oct.
""447 „
448 Virgil Gusan
449 Dr. Oprean Oct.
450 Stanciu V.
451 Pr. David
452 Nic. Opriş
453 „ '„
454 V.' Vulcu
455 „
Despre agricultura raţională
Rolul binefăcător al Astrei
Motivul mortalităţii mari a
copiilor mici
Prăsirea, îngrijirea şi boalele
pomilor
Rolul cetirii cărţilor bune
Sfânta scriptură şi adevărurile
cuprinse în ea
Foloasele sfintei scripturi
şi cartea ca izvor de cu -
tură
Educaţia religioasă morală
a tineretului
Portul românesc şi curăţenia
în casă
Datorinţele copiilor faţă de
mai marii lor
Despre alcoolism
Cultura pomilor şi grădinăritul
Cultura albinelor
Despre impozite şi legea
comunală
Despre boale
Iubirea de locul natal
Credinţa fără de fapte este
moartă
Din istoricul comunei Cărpiniş
însemnătatea şcoalei
Lucrarea raţională a pământului
Cinstirea memoriei eroilor
căzuţi pentru neam
Cinstirea legilor ţării
Iubirea copiilor faţă de părinţi
Despre înjurături
Apărarea sănătăţii
Explică film. „Dinţi şi gura"
Explică filmul „Noul testament"
Tuberculoza (cu film)
Scopul cultural al Astrei
Explică filmul „Noul testament"
Evenimente mai însemnate
din trecutul poporului
nostru
Rolul bisericii în stat
Pentru ce trebuie să frecventeze
copii şcoala
Caracterul sărbătorilor noastre
naţionale
89
Apolduldejos Mercurea
„ „ sus
Doştad
Apolduldejos
Cărpiniş
Doştad
Presaca
Gârbova

ert. lamele eonlerentlarulut Subiectul Localitatea Despărţi
456
457
458
459
460
461
462
463
464
465
466
467
468
470
471
472
473
474
475
476
477
478
479
480
481
482
483
484
485
486
487
Numele conferenţiarilor
nu au fost
indicate în raport
Dr. E. Dobrotă
P. Acelenescu
469 Avram Tâmpănariu
488
I. Romul Sava
C. Sava
P, Acelenescu
Dr. E. Dobrotă
A. Tâmpănariu
C. Sava
G Bucurenciu
N. Muntean
I. Ghişe
I. Bârsan
I. Crăciun
I. Rieger
I. Crăciun
V. Vecerdea
I. Oraviţan
Rolul Astrei şi foloasele
aduse de ea în Ardealul
nostru şi în cele 4 colţuri
ale ţării noastre
Tuberculoza şi răspândirea
ei
Puterea credinţei in viaţa
omenească
Despre cooperaţie şi necesitatea
înfiinţării de cooperative
Iubiţi copiii
Rugăciunea ca mijloc de
a dobândi dela Dumnezeu
încetarea nenorocirilor
Necesitatea şi importanţa
bibliotecilor poporale
Beţia şi urmările ei
Ocrotiţi pomii şi arborii
Despre caracter
însemnătatea zilei de 1 Dec.
pentru poporul român
Boalele venerice
Căutaţi mai intâiu împărăţia
şi dreptatea lui D-zeu
şi toate se vor adaugă vouă
Cooperativele şi folosul lor
pentru popor
Parabola sămănătorului
Criza mondială
Dragostea de neam şi legea
strămoşească
Călătoria sa la Ierusalim
Secta pocăiţilor
Radio şi radiofonie
Patrie şi patriotism
Criza economică
Sărbăt. şi credinţe deşarte
Sărbătorile băbeşti
Combaterea luxului
Orientarea agriculturii către
Zootehnie : Creşterea
vitelor şi paserilor
Cultivarea virtuţilor în omul
de azi
Lectură religioasă-morală
însemn. Astrei pt. cultura
pop. român din Ardeal
Lucrarea raţională a pământului
însemnătatea zilei de lOMai
Şcoala română şi însemnătatea
ei în zilele de azi
Despre sifilis şi celelalte
boale sexuale
90
Gusu Mc r curta
Jina
Poiana
Recii
Spring
Moldova nouă Moldova nouă.

H r.
ori. Humele conlerentlaiolui Subiectul Localitatea Despart.
489 Alex. Moisi
490 Const. Popescu
491 Ioan Oraviţan
492 Constantin Arcan
493 Alex. Vlădulescu
494 Const. Popescu
495 Constantin Arcan
496 Simion Dragoman
497 Dorina Dop
498 Aug. Cichindelean
499 Simion Dragoman
500 Aug. Cichindelean
501 Ioan Ghicăşan
502 Simion Dragoman
503
504
505
506
507
508
509
510
511
512
513
514.
515
516
517
518
519
520
521
522
523
524
525
Dorina Dop
Dr. Ioan Tatu
Simion Dragoman
Ioan Ghicăşan
Simion Dragoman
Ioan Ghicăşan
Ioan Nuţă
Nic. Bălăban
Simion Dragoman
Petre Popa
V. Florea
Preot Florea
Nic. Pandrea
Emil Popescu
Despre sifilis şi celelalte
boale sexuale
Idem
însemnătatea zilei de 1 Dec.
Moldova nouă Moldova nouă
Podina Matei
Moldova nouă
însemnătatea zilei de 24 Ian. ,,
însemnătatea zilei de 10 Mai ,,
Idem*)
Importanţa recensământului Nocrich
Munca, datorie socială „
Pomăritul „
Cultura ca factor de fortificare
naţională Beneşti
Despre pomărit .,
A explicat filmele Altoitul,
Vederi din locurile sfinte,
Viaţa lui Isus ,,
Importanţa graiului în progresul
omenirii Vurpăr
Munca, factor de îmbogăţire
Tuberculoza „
Rolul Astrei în culturalizarea
pop. nostru delasate Ţichindeal
Importanţa Bibliei „
A expl. film. vederi din locurile
sfinte şi viaţa lui Isus „
Cartea şi binefacerile ei Marpod
Importanţa bibliei „
A explicat filmul: „Viaţa
lui Isus" „
A explicat filmul: „Vederi
din locurile sfinte" „
Contribuţiile Astrei la cultura
poporului Ilimbav
îngrijirea vitelor şi a viţeilor
sugaci, precum şi
mulsul vacilor Cometei
Combaterea luxului şi frumuseţa
portului românesc
Naşterea poporului român
şi încreştinarea lui „
Insemnătateazileide 10 Mai
Mamele celebre „
Educaţia tineretului
Despre secte Ghijasa de jos
Iubirea deaproapelui
Sfânta Treime
Viaţa Mântuitorului „
Răsboiul dela 1877- 1878
Familia Regală în timpul
răsboiului pentru întregirea
neamului .,
Românii din Penins. Balcan. „
Nocrich
*) începând din 18 Februarie în fiecare Duminecă şi sărbătoare după
masă la orele 3 şi seara la orele 7 s'a vorbit ţăranilor despre diferitele rele
sociale.
91

Nr.
ert. Urnit Gonfereatiarslul Subiectul Localitatea Despart.
526 Emil Popescu
527
528
529
530
531
532 Nudiţan N.
533
534 loan Alexandru
535 Simion Dragoman
536
537
538
539
540
541
542
543
544
545
546
547
548
549
550
551
552
553
554
563
564
565
566
567
568
569
570
571
572
573
Dorina Dop
loan Ghicăşan
Cornel Stănuleţ
Gh. Banda
Gh. Bărdaş
Toma Oprean
N. Maniţiu
G. Bărdaş
555 N. Ioniţă
556 N. Maniţiu
557 Const. Nedelcu
558 I. Conciatu
559 G. A. Popescu
560 Constantin Vrabete
561 I. Cucu
562 I. Jianu
I. Rusmir
V. Vărădeanu
I. Rusmir
V. Vărădean
Nic. Jucu
Creditul agricol prin băncile
populare
Economiile mărunte
Activitatea şi jertfele Astrei
Creşterea pasărilor în mod
raţional
Puterea ştiinţei de carte
Gazele de luptă şi protecţia
contra lor
Constituţia
Datorii şi drepturi
Mai multe prelegeri cu su­
Ghijasa de jos Nocrich
biect religios, cultural,
economic şi patriotic Ilimbav
Importanţa recensământului Nocrich
însemnătatea zilei de 1 Dec. „
„ „ 24 Ian.
Importanţa arborilor şi a
pomilor
Munca, datoria socială
însemnătatea zilei de 8 Iunie „
Patimile Mântuitorului
însemnătatea zilei de lOMai
Cultul eroilor
însemnata tea zilei de 9Iun.
„
„ „ lDec Săsăuş
„ „ 24 Ian.
„ , 10 Mai
însemnătatea zilei eroilor „
Cultul eroilor „
însemnătatea zilei de I Dec. Vurpăr
Purtarea în biserică „
Despre economie
Unirea Principatelor rom.
însemnătatea zilei de 10 Mai
„
Cultul eroilor
Subiectul neindicat
Idea de Stat în sudul Banatului
Ascensiunea Alpilor
însemnătatea zilei de 1 Dec.
Meseriile la noi
O revoluţie în ştiinţă (teoria
lui Einstein)
Cultul eroilor
Problemele Almăgiului
Obiceiuri vechi
Satul de eri şi de azi
Despre mamă
Pomicultura
Satul de eri şi de azi
Femeia şi gospodăria
Politicianismul şi Statul
Tuberculoza
92
Oraviţa Oravifa
Bozovici
Ticvanulmare
Răchitova
Broşteni
Goruia
Gârlişte
Ciclova rom.
Cacova

574
595
596
597
598
599
6.0
601
602
603
604
605
606
607
•608
609
Minele conlorontiarutul
Subiectul Localitatea Despart.
Andreiu Mălăescu Foloasele pădurii şi despre
cultura salcâmului Secăşeni Oravifa
575 D. Iliţescu Rolul şcoalei şi al bisericii
în educaţia poporului") Domnecea
576 Dimitrie Morariu Urcarea pe tron a M. Sale
Regele Carol al II-lea Pecica
Pecica.
577
Rostul Astrei şi roadele acesteia
aduse neamului
578
românesc
Dr. Emil Zinveliu Tuberculoza „ ,,
579 Dr. E .ea Benţea Despre sifilis „ ,,
580 Nicolae Ardelean însemnătatea zilei de 1 Dec. „ ,,
581 H ii Insemnătateazileide lOMai „ ,,
582 Dr. Alex. Ceuşianu începutul neamului Românesc
Reghin Reghin;
583 Alex. Pop Voivodatele Române ,,
584 Dr. E. iNicoară Gânduri de toamnă în
natură ,, ,,
585 Dr. E. Popa Inocenţiu Micu ,, ,,
586 Dr. E. Nieoară Viaţa lui Mihai Viteazul ,, ,,
587 II 11 " Cancerul (cu proiecţii) ,, ,,
588 II II 11 Viaţa şi luptele lui Ştefan
cel Mare „ ,,
589 II >t 11 Nu fumaţi (cu proiecţii) ,, ,,
590 Dr. S. Russu Petru Rareş ,, ,,
591 A. Pop Luptele lui Mihai Viteazul ,, ,,
592 Dr. D. Harşia Liga Naţiunilor ,, ,,
593 Dr. I. Harşia Cultul istoriei ,, ,,
594 Dr. E. Nieoară Funcţiunile normale şi
Ioan Maloş
JD>. E. Nieoară
Dr. V. Nicolescu
Dr. Alex. Ceuşian
Dr. E. Nieoară
Vladimir Nieoară
Dr. Liviu Russu
Prof. Dr. M. Botez
Prof.Dr. Aug. Maior
Pfol or. ştefan eseu Goangă
Dr Eugen Nieoară
anormale a glandelor cu
secreţie internă
Problema tuberculoziei (cu
proiecţii)
Unirea Principatelor
Un prieten a României:
Gen. Berthelot
Există Dumnezeu
Când şi de unde a venit
sifilisul (cu proiecţii)
Certificatul medical la căsătorie
Diplomaţia secretă şi răsboiul
mondial
Pasteur şi opera lui
Dreptul femeilor
Generaţia nouă, şcoală
nouă
Civilizaţie şi sănătate
începutul Universului
Neam, Popor, Naţiune
Credinţa şi igiena neamului Jabeniţa
Pericolul alcoolului asupra
viitorului neamului Ibăneşti sat
*) S'au mai ţinut conferenţe la toate cercurile culturale in ziua de
2 Noemvrie 1930 despre combaterea bolilor venerice.
93

Nr.
ert.
Humele coMerenliaririu! Subiectul Localitatea Despart.
610 Dr. Eugen Nicoară
611 M
612 M
613 Dr. V. Nicolescu
614 Dr. E. Nicoară
615 Dr. V. Nicolescu
616 Dr. Tr. Pop
617 Dr. V. Pop
618 Dr. D. Lupu
619 Dr. Dostal
620 Dr. E. Nicoară
621
622 Dr. V. Nicolescu
623 Dr. E. Nicoară
624 N. Handrea
625 Ştefan Şular
626 Dr. Eugen Nicoară
627 Dr. Vasile Nicolescu
628 L. Şuteu
629 Dr. E. Nicoară
630
631 Dr. V. Nicolescu
632 Dr. E. Nicoară
633 A. Pop
634 Dr. V. Nicolescu
635 Dr. E. Nicoară
636 Chelemen Şt.
637 Ciloca I.
638 Dr. E. Nicoară
639 Dr. Al. Ceuşianu
64 J Dr. Nicolescu
641 A Pop.
642 Dr. E. Nicoară
643 A. Pop
644 Iuliu Pop
645 L. Şuteu
646 Gh. Sălăgean
647 St. Şular
648 Dr. E. Nicoară
649 Dr. E. Nicoară
650 Iuliu Pop
6D1 Dr. E. Nicoară
652 A. Pop
653 Dr. E. Nicoară'
654 Ştei an Şular
655 Dr. V. Nicolescu
656 Alb u
Alcoolismul şi urmările lui
Credinţa şi igiena
Prevenirea bolilor prin
igienă zilnică
Sifilis
Păstraţi sângele strămoşilor
curat
Sifilis
Mihai Viteazul şi credinţa
lui
Omul în natură
Boli venerice
Sifilisul
Albinăritul
Cauzele Crizei
Omul, natura, D-zeu
Gaze, microbi şi apărarea
lor
Lucrul manual
Credinţa tare sănătate bună
Nu fumaţi
Sifilisul
Cum va fi neamul sănătos
Familia şi cultura
Microbi, gaze ca luptă de
răsboiu
Examene în viaţă
Se facem bine
Ceva despre recensământ
Rostul vieţii
Isus împrocesuat
Gaze şi microbi în viitorul
răsboiu
Familia şi şcoala
Păstraţi credinţa şi curăţenia
Cartea şi familia
Credinţa strămoşească
Ce să lucreze fetele iarna
Ingrăşarea vitelor
Cauza crizei
Criza sanitară, morală şi
socială
Tuberculoza
Sectarismul
Credinţa şi sănătatea
îndrumarea tinerilor
Sifilisul
Criza economică
Certificat de căsătorie
Autori români traduşi la
străini
94
Ibăneşti păd. Reghin
Dumbrava ,,
Deda Bistra ,,
Sântmihaiu
Deleni
Deda "„
Aluniş
Hodac
Sântu
Breaza
Râpa de sus ,,
Sântu
Maioreşti ,,
Beica de sus
Fărăgău
Idicel sat
Idicel sat
Ruşii Munţi
Ierbuş
Filpişul mare
Ibăneşti
Suseni
Iernuţeni
Voivodeni
Urişiul de sus
Râpa de sus
Urişiul de sus
Urişiul de jos
Petelea
Râpa de jos
Gorneşti

Nr.
cri.
657
658
659
660
661
662
663
664
665
666
667
668
669
670
671
672
673
674
675
676
6i7
678
679
680
681
682
683
684
685
686
687
688
689
690
691
692
693
694
695
696
697
698
699
700
701
702
703
704
705
706
707
7U8
709
710
711
712
713
Humele uiltruliinlil
Dr. E. Nicoară
Dr. V. Nicolescu
Dr. E. Nicoară
Tomşa Ioan
Vişoiu Al.
A.. Pop
Dr. E Nicoară
Dr. E. Popa
Liviu Rusu
I. Pop
I. Oltean
Dr. E. Nicoară
A. Pop
Branea G.
Dr. E. Nicoară
A. Pop
Dr. E. Nicoară
Bungărzean L
lecu
Dr. V. Nicolescu
Dr. E. Nicoară
Dr. V. Nicolescu
Dr. E. Nicoară
A. Pop
Dr. E. Nicoară
Dr. Cornel Daneţ
Dr. Traian Mica
Dr. Par. Licareţ
Preot G. Târba
Ioan Isvernaru
Dr. Gh. Preda
Conferenţiari au
fost: preoţii, învăţătorii
şcoalelor şi
un expert al cooperativelor
din Cluj
Subiectul
Igienă şi credinţă
Certificat de căsătorie
Nu fumaţi
Prin ce arăt. iubirea de ţară
Trei proverbe
O mamă celebră
Cinstirea Mamei
Cultul Astrei
Martirii creştinilor
Ascultarea părinţilor
Trei duşmani
Drumurile binelui
Nu fum iţi
îndrumarea vieţii
Apicultura
Igiena şi credinţa
Să citim
Pericolul fumatului
Rostul şcoalei
îngrijirea casei
Certificat de căsătorie
10 Mai
Igienă trupească şi suflet.
Certificat de căsătorie
Eroii
Ziua eroilor
Cinstiţi morţii
Bolile fumătorilor
Tuberculoza
Creşterea copiilor
Combaterea tuberculozei
Alcoolismul
Ccmbaterea bolilor venerice
Concubinajul
Programul Astrei
însemnătatea zilei de 10 Mai
Istoricul Astrei
Conferinţă religioasă
Eroii neamului
Idealuri trecute şi viitoare
Toate prelegerile au avut
conţinutul religios, cultural
şi economic
95
Localitatea Despart.
Nadăşea
Morăreni
Reghin
Breaza
Petelea
Şerbeni
Căcuci
Apalina
St. Mihai
si. Minai iPtiiiş
Petriş
Petri; iDumbrava)
Tg. Mureş
Reghin
Iernuţeni
St. Mihai
Beica
Cliem] de las
Beica de jos
St. Mihai
Beica de sus
Sasca Sasca
Bocşa mont.
Baia de Arieş
Hădărău
Brăreşti
Lunca
Lătureni
Lupşea
Ocoliş
Ponor
Posaga de jos
Saitas
Geamăna
Valea Ghemiieliilei
Vidolm
uin|a Geamăna
Sălciua

Nr.
ert.
714 Dr. M. Lupaş
715 Coman Oţetea
716 Petre Petrescu
717 H. P.-Petrescu
718 Iacob Steflea
719 Constantin Ţintea
720 S. Ţeposu
721 N. Martin
722 I Tolu
723 A. Iosof
724 I. Tolu
725 A. Iosof
726 N. Martin
727 Dr. M. Lupaş
728 I. Tolu
729 A. Iosof
730 N. Borcia
731 Dr. D. Borcia
732 S. Ţeposu
733 N. Colan
734 I. Tolu
735 N. Martin
736 Dr. Iosif Stoichiţia
737 N. Martin
738 Toma Miclăuş
739
740 N. Martin
741 Toma Miclăuş
742
743
744 N. Martin
745 P. Orăştean
746 T. Miclăuş
747 P. Orăştean
748 „
749 I. Bărbat
750 I. Giurgiu
Subiectul
A explicat diafilmul Sifilis
însemnătatea zilei de 1 Decemvrie
Omul de mâine
Lectură din lucrările sale
însemnătatea zilei de 10
Mai
însemnătatea zilei de 10
Mai
Despre cultură şi importanţa
ei
Despre cultură şi depozitarul
ei: cartea
Rostul bibliotecilor poporale
A explicat diafilmul: Istoria
românilor
Rostul bibliotecilor poporale
Explicat diafilmul: Istoria
românilor
Elementele culturii
Rostul bibliotecilor poporale
Creştinism şi democraţie
Câteva pagini de istorie
naţională
Rostul bibliotecilor poporale
Despre rolul Astrei şi bibliotecile
poporale
Titlul neindicat
Idem
Rolul bibliotecilor poporale
Elementele culturii
Microbii patogeni
Elementele culturii
Creşterea, îngrijirea şi boalele
pomilor
însemnătatea zilei de 1 Decemvrie
Despre credinţa
Muncă şi economie
Datinile şi obiceiurile creştineşti
Unirea Principatelor
Iubirea de şcoală
Creşterea stupilor şi foloasele
lor
Relele urmăii ale judecăţilor
Folosul citirii cărţilor
Despre impozite
Iubirea deaproapelui
Educ. morală ca baza vieţii
96
Localitatea Despart-
Sălişte Sălişte
Aciliu
Galeş
Vale
Sibiel
Săcel
Tilişca
Mag
Orlat
Aciliu
Amnaş

ert. «mie conturi
751 I. Giurgiu
752 „ „
753 „
754 N. Jurca
755 I. Giurgiu
756 T. Miclăuş
757 M. Ciorogar
758 P. Orăştean
759 I. Ivan
760 P. Orăştean
781 T. Miclăuş
762 A. Iosof
763 „
764 D. Floaşiu
765 I. Tatu
766 Nic. Hanzu
767 I. Bologa
768 N. Hanzu
769 T. Adam
770 A. Vlad
771 I. Tarcea
772 A. Vlad
773 „ „
774 I. Tarcea
775 A. Vlad
776 I. Becicheri
777 Dr I. Olar
778 I. Stoia
779 C. Ghişe
780 „ „
781 I. Hânsa '
782 Elis. Ghenie
Subiectul Localitatea Despart,
Virtuţile creştineşti şi naţionalismul
MitropolitulŞagunaca apo­
Amnaş
stol al neamului românesc
Familia Brătianu şi unirea
„
tuturor românilor ,,
Din trecutul neamului ,,
Eroii şi generaţia de azi ,,
însemnătatea zilei
Mai
de 10
Diferite momente din istoria
neamului ,,
Jertfele eroilor
Conservarea vinului
Creşterea viermilor de mă­
,,
tase şi foloasele lor ,,
Altoirea pomilor
Epoca străveche a neamului
nostru şi epoca năvă­
,,
lirilor barbare
Apărarea ortodoxiei în satele
din margine în sec.
al XVII. şi Popa Ioaneş
Galeş
din Galeş „
împăratul Constantin cel
mare şi maica sa Elena „
Cultul oamenilor mari
Importanţa învăţăturii: Bi­
,,
serica, Şcoala şi Astra Gurarâului
Credinţa strămoşească şi
sectarii dela noi
Izvoare noui de venit pt.
„
sătenii noştri
Necesitatea unirii între să­
,,
teni „
Andreiu Şaguna înfiinţătorul
Astrei Mag
Adunarea dela Alba-Iulia
Crucea, originea introdu­
,,
cerii ei în cult
însemnătatea zilei de 10
Mai
,,
Cruţarea pădurilor
Cruţarea păsărilor folosi­
,,
toare şi nimicirea celor
stricăcioase ,,
ViaţaDomnuluilsus Cristos Orlat
Tuberculoza „
Pomicultura
însemnătatea zilei de 1 De-
,,
cemvrie
însemnătatea zilei de 24
Ianuarie
Boalele pomilor
însemnătatea zilei de 10
Mai
Rod
Sălişte
97 7

Nr.
ert.
"*783
784
785
786
787
788
789
790
791
792
793
794
795
796
797
798
799
800
801
802
803
«04
805
806
807
808
809
810
811
812
813
814
815
816
817
818
819
820
Mele coBlerentiamlDi
Dr. E. Dobrotă
V. Popoviciu
I. Dobrotă
M. Bembea
I. Muntean
P. Iuga
I. Iosof
G. Păcurar
I. Iosof
I. Frăcea
N. iîea
I. Ştirban
N. Balteş
I. Ştirban
N. Balteş
N. Ilea
I. Ştirban
G. Ittu
N. Simian
G. Ittu
N. Simian
Subiectul
Tuberculoza
Lucrări practice în grădina
de pomi
Ridicarea vieţii morale la
sate
Cultura pomilor
Combaterea insectelor şi
criptogamelor în pomărit
Ajutorul săracilor şi necesitatea
socială
Sărbătorile naţionale
Sărbătorirea unirii dela
Alba-Iulia
Iubirea către Rege
Din istoricul satului Sibiel
Combaterea sudalmelor
Despre îngrăşămintele chimice
ale pământului
Gunoiul şi suprafosfatul la
cultura plantelor
Scopul urmărit de Astra
Biserica, pavăza credinţei
şi legei strămoşeşti
însemnătatea zilei de 10 Mai
Cultura raţională şi farmecul
şcoalei
însemnătatea zilei eroilor
Albinăritul
Pomicultura
Obiceiurile strămoşeşti păstrate
prin tradiţie
Influenţa mediului asupra
tineretului
Naşterea Domnului
Importanţa zilei de 24 Ian.
Băncile populare şi cooperaţia
Răsboiul dela 1877
Eroii trecutului şi eroii vii
Regele Carol al II-lea
Cultivarea omului prin citire
Puterea crucii
Mitropolitul Andreiu Şaguna
Ziua Unirii
Cum să sărbătorim naşterea
Mântuitorului
Unirea Principatelor
Emanuil Gojdu şi caritatea
Cultivarea pomilor şi foloasele
ce aduc ei
Mila şi ajutorul
Combaterea paraziţilor la
pomii fructiferi prin stropire
98
Localitatea Despart.
Rod
Sibiel
Tilişca
Topârcea
Vale
Săliştc
1

Nr.
avi. Humelg conlsrejilianlii Subiectul Localitatea Despart.
821 G. Ittu
822
823
824
825
826
827
828
829
830
831
832
833
834
835
836
837
838
839
840
841
848
849
850
851
852
853
854
N. Simian
G. Ittu
N. Simian
G. Ittu
N. Simian
Dr. Gh. Preda
Dr. D. Stăniloaie
I. D. Ştefănescu
Em. Bucuţă
I. U. Soricu
D. D. Roşea
Silviu Ţeposu
I. D. Ştefănescu
842 Dr. Ios. Stoichiţia
843 Dr. G. Bolintineanu
844 Dr. Oct. Filipescu
845 Bogdan-Duică
846
847
Coriolan Petran
Ion Popescu-Ueileşti
Pamfil Şeicaru
Dr. Romul Cândea
Dr. R. Bussy
G. Marinescu
Lucrările de primăvară la
pomi, altoirea
însemnătatea zilei de 10 Mai
Cultul eroilor
Cinstirea eroilor
Îngrijirea copiilor mici
Alcoolismul şi ravagiile lui
Regele Carol al II-lea
Rolul şcoalei în viaţa poporului
Contrastul în lume şi viaţa
omenească
Biserica grecească de astăzi
Explicarea liturghiei ortod.
Amintiri despre Caragiale,
Vlahuţă şi Delavrancea
Pictura bizantină şi veche
românească în Ardeal
Contribuţii la educaţia poporului
Ziua de 1 Decemvrie
Tendinţe caracteristice în
filozofia contimporană
Personalitatea lui Andrei
Bârseanu
Despre stil în artă, stil în
arhitectură, pictură, sculptură
şi muzică
Stilul în arhitectură, stilul
egiptean, chaldeian, stilurile
greceşti
Un nou metod de a trata
tuberculoza
Igiena primei copilării
Concepţia actuală a apendicitei
Despre variantele Luceafărului
lui Eminescu
D. Bolintineanu; Conrad
O legendă de V. Alexandri
(Boeri Mustafa)
Dictatură şi constituţionalism
Despre arta engleză (cu proiecţiuni)
Continentele şi problema
mobilităţii lor
Federalizarea Europei
Desvoltarea statului român
1859-1866 (Politica int.)
Desvoltarea statului român
1859—1866 (Politica ext,)
Desvoltarea statului român
1859-1866 (Desvolt. cult.)
99
Vale Sălişte
Sibk Sibiu

:
Nr.
ert.
855
856
857
858
859
860
861
862
Humele conlerenliarDloI
Vladimir Nicoară
Emilian Cioran
Silviu Ţeposu
loan Isaicu
Dr. H. P.-Petrescu
863 loan Popa
864 Dr. Ios. Stoichiţia
865 Dr. H. P. Petrescu
866 Silviu Ţeposu
867 Dr. Liviu Ionaşiu
868
869 Dr. Ios. Stoichiţia
870 Dr. H. P. Petrescu
871 loan Dragomir
872 loan Isaicu
873 I. Berghia
874 Dr. H. P. Petrescu
875 loan Dragomir
876 Dr. Ios. Stoichiţia
877 Dr. H. P. Petrescu
878 loan Isacu
879 loan Dragomir
880 Nicolae Colan
881 Emilian Cioran
882 Silviu Ţeposu
883 Nicolae Colan
884
885 loan Dragomir
886 Dr. N. Petra
887 loan Popa
888 I. Berghia
889 Mina Grădinar
890 loan Dragomir
891 loan Popa
Subiectul Localitatea Despart..
Drepturile femeilor
Viaţa şi patimile lui Isus
(cu proiecţiuni)
Viaţa şi patimile lui Isus
(cu proiecţiuni)
Viaţa şi patimile lui Isus
(cu proiecţiuni)
Viaţa şi patimile lui Isus
(cu proiecţiuni)
Din începutul neamului românesc
Despre secte şi lupta contra
lor
Romanul Sadoveanu „Baltagul".
Serbătorirea lui
Sadoveanu (50 ani)
Despre rătăcirile omului
dela calea adevărului
Boalele molipsitoare
Lectură proprie şi din T.
Păcăţian
Trecutul neamului nostru
Boalele molipsitoare
Rostul Astrei
Despre Tuberculoză
Cărţile mai nou apărute
şi din Niţă Zdrenghea
Importanţa bibliotecilor
Credinţa în D-zeu
Biserica, Şcoala, Armata
Lectură din A. Bârseanu
şi T. Pacăţianu
Iubirea de carte
Boalele sociale
Lectură din A. Bârseanu şi
Z. Bârseanu
Rostul Astrei
Bibliotecile la sate
Despre Colinde
Procesul între oraşul Sibiu
şi comuna Răşinari în sec.
al XVIII.
Solidaritatea naţională
Rostul bibliotecilor la sate
Cultură şi civilizaţie
Prietinii sinceri Cărţile
Rostul cultural al Astrei
Figuri reprezentative în
istoria neamului nostru
Rostul cultural al Astrei
Cooperaţia la noi şi în alte
ţări
Rostul bibliotecilor
Explicări din Noul Testament,
pe baza a lor 50
tablouri (cu proiecţiuni)
100
Sibiu Sibiu
Ruşcîori
Şura Mică
Caşolţ
Veştem
Cristian
Răşinari
Aciliu
Bungard
Sibiel
Mohu
Cristian

Nr.
ert.
892
893
894
895
896
897
898
899
900
901
902
903
904
905
906
907
908
909
910
911
912
913
914
915
916
917
918
919
920
921
922
923
924
925
926
927
928
929
930
931
932
933
934
935
936
937
938
939
940
Umilele ccnf erenţlar»luf
Emilian Cioran
Ioan Popa
Silviu Ţeposu
Dr. Liviu Ionaşiu
Virgil Nistor
Ioan Dinu
Ioan Dragomir
Virgil Nistor
Silviu Ţeposu
Petre R. Petrescu
Nicolae Colan
Traian Petrişor
Ioan Isacu
Dr. A. Gâlea
Ioan Dinu
Virgil Nistor
Ioan Isaicu
Nicolae Colan
Ioan Dinu
Virgil Nistor
Ioan Popa
Dr. Ioan Stanciu
Ioan Dragomir
Ioan Isaicu
Ioajj Dinu
Trand. Scorobeţiu
Ioan Isaicu
Ioan Dinu
Virgil Nistor
Dr. A. Gâlea
Emilian Cioran
Ioan Dinu
Ioan Isaicu
Nicolae Colan
Ioan Dinu
Trand. Scorobeţiu
Ioan Isacu
Ioan Dinu
Dr. Liviu Ionaşiu
Ioan Isacu
Ioan Dragomir
Dr. Liviu Ionaşiu
Subiectul
|EXO1. din Noul Test., pe baza
J a lor 50 tabl. (cu proiect.)
Importanţa culturală
Boalele infecţioase
^Explicări din Noul Testa-
J ment (50 tabl. cu proiect.)
Rolul Astrei în culturalizarea
satelor
Explicări din Noul Testament
(50 tabl. cu proiect.)
Rostul cultural al Astrei
Naţionalismul integral
Rostul bibliotecilor la sate
Rostul cărţii. Moralitatea
încrederea în puterea neamului
românesc
Explicări din Noul Testament
(50 tablouri cu proiecţiuni)
Rolul Astrei
Explicări din Noul Testament
(50 tablouri cu proiecţiuni
Rostul cultural al Astrei
Pagini din teatrul glorios
al neamului nostru
Importanţa cărţii şi a meseriilor
Activitatea Astrei în trecut
şi astăzi
Dr. H. P. Petrescu Lectură proprie şi alţi autori
Gh. Lăţea Cultura raţională a pământului
101
Localitatea Despart.
Turnişor
Şelimbăr
Bungard
Hamba
Sadu
Cisnădia
Boita
Tălmăcel
Tilişca
Guşteriţa
Sebeşul de jos
Sebeşul de sus
Avrig
Racoviţa
Hamba
Sura Mare
Ruşi
Slimnic
Tălmaciu firma
Tălmaciu
Bradu
Sacadate
Poplaca
Mohu
Veştem
Glâmboaca
Porumoacul De ies
Guşteriţa
Răşinari
Dai a
Caşolţ
Cornăţel
Nucet
Ocna-Sibiului
Noul
Roşia
Daia
Noul
Sibiu

yrt'. Nonele coilereillaiDlel
941 Nicolae Colan
942 Dr. H. P. Petres.
943 T. Spineiu
944 Ioan Isacu
945 Ioan Dragomir
946 Ioan Isacu
947 T. Spineiu
948 Mina Grădinar
949 Emil Baca
950 Timotei Spineiu
951 Mina Grădinar
952 Ioan Isacu
953 Ioan Dragomir
954 Ioan Isacu
955 Mina Grădinar
956 Ioan Berghia
957 Ioan Dragomir
958 Ioan Isacu
959 Ioan Dragomir
960 Mina Grădinar
961 Dr. H. P. Petres.
962 Ioan Isacu
963 Ioan Dragomir
964 T. Modran
965
966
967 N. Boicean
968
969
970 I. Măsariu
971
972 I. Tatu
973
974 I. Răceu
975
Subiectul Localitatea Despart.
Importanţa bibliotecilor la
sate
Lectură proprie şi alţi
autori
Folosul cărţii agricole
Iubirea faţă de D-zeu şi
deaproapele
Folosul mare al cărţii
Frumuseţile şi bogăţiile ţării
noastre
Agricultura raţională
Cooperaţia la noi şi în alte
ţări
Boalele infecţioase
O nouă îndrumare spre
creşterea vitelor
Foloasele cooperaţiei
Pagini din trecutul glorios
al ţării noastre
Intoarceţi-Vă la o viaţă
nouă. Folosul bibliotecilor
Profitul moral şi material
al României din răsboiul
mondial
Folosul Băncilor populare
şi al tovărăşiilor
Iubirea gliei strămoşeşti
Rolul Astrei şi rostul bibliotecilor
la sate
Facerea de bine
Rolul Astrei în culturalizarea
satelor
Importanţa tovărăşiilor
Lectură propie şi din alţi
autori
Virtuţile creştineşti
Folosul bibliotecilor
Clevetirea, cel mai mare
păcat al omului
Educaţia religioasă a copiilor
până la vârsta de
şcoală
Dragostea şi ajutorarea
deaproapelui
Sifilisul şi urmările lui
Cum să scriem şi să vorbim
româneşte
Viaţa şi faptele M. S. Regelui
Carol II-lea
Credinţele deşarte
Explicarea fericirilor
Tuberculoză şi tifos
Bogăţiile României
însemnătatea zilei de 1 Dec.
însemnătatea zilei de 10
Mai
102
Apolduldejos Sibiu
Cisnădia „
Marpod „
llimbav ,,
Chirpăr ,,
Săsăuşi ,,
Fofeldea
Tălmaciu firma ,,
Poplaca
Bungard
Caşolţ ,,
Cristian ,,.

!';,. minele cgmeremianili
976 I. Răceu
977 G. Coţofană
978
979
980
981
982
983
984 V. Stănilă
985 loan Todea
986 V. Stănilă
987 I. Todea
988
989 V. Stănilă
990
991 I. Todea
992 V. Stănilă
993 Ilie Stoichiţia
994 I. Todea
995 I. Dragomir
996
997 G. Vlad
998 Oprea Olariu
999
1000
1001
1002 Pr. Brote
1003 înv. Ionescu
1004 Pr. Brote
1005 I. Marin
Subiectul Localitatea Despart.
Personalitatea şi activitatea
multi-laterară a dlui
profesor Nicolae Iorga Cristian
Sifisul şi relele lui Daia
1 Decemvrie, sărbătoare
naţională ,,
însemnătatea zilei de 24
Ianuarie
însemnătatea zilei eroilor ,,
Cultul mamei ,,
îngrijirile ce trebuesc date
copiilor mici ,,
Aniversarea urcării pe tron
a M. S. Regele Carol II. „
Insectele vătămătoare, pomilor
fructiferi şi combaterea
lor Guşteriţa
Şcoala şi Biserica ,,
Obligativitatea învăţământului
primar şi avantajiile
absolvenţilor şcoalei primare
cemplecte ţVII. cl.) ,,
Boalele molipsitoare şi
combaterea lor „
însemnătatea zilei de 1 Dec. ,,
Unirea principatelor ,,
Ingrăşămintele naturale şi
artificiale ,,
însemnătatea zilei de 10
Mai în istoria noastră ,,
Rolul şcoalei primare ,,
însemnătatea meseriilor ,,
însemnătatea lucrului manual
în şcoala primară ,,
însemnătatea meseriilor şi
îndemnul populaţiei de
a-şi duce copii la meserii Noul
Foloasele învăţăturii şi a
scrisului
Frumuseţa ţării noastre ,,
Păcatele neunirii şi stăruinţele
bunilor români la
înfăptuirea idealului naţ. Poplaca
Foloasele plantaţiilor ,,
Iubirea acelora cari au suferit
şi s'au jertfit pentru
înfăptuirea României mari ,,
Datoriile ce le avem către
Tron, Rege şi Patrie ,,
Luptele românilor în contra
catolicismului în legătură
cu unirea Răşinari
Poezia lui O. Goga ,,
Lectura din scriptură „
îngrijirea, ajutorarea oamenilor
săraci şi bolnavi Râul Sadului
103
Sibiu

Nr.
ert. tale conleiealiaiilii Subiectul Localitatea Despart.
1006
1007
1008
1009
1010
1011
1012
1013
1014
1015
1016
P. Rădoiu
I. Marin
I. Banda
I. Modran
G. Ludu
1017 »
1018 S. Meteşan
1019 G. Ludu
1020 N. Topolog
1021 P. Vulcu
1022 Dr. I. Lupaş
1023 S. Puşcariu
1024 G. Bogdan-Duică
1025 Al. Hodoş
10J6 Suciu Sibianu
1027 Dr. O. Ganea
1028 Z. Torok
1029 A. Radu
1030
1031
1032 A. Stoicoviciu
1033 Horia Teculescu
1034
1035
,,
1036
((
1037
tl
1038
(t
1039
1040
1041
1042 Emilian Stoica
1043 Dr. G. Petrescu
1044 L. Constantinescu
1045 H. Teculescu
1046 A. P. Bănuţ
M
însemnătatea Astrei
îngrijirea copiilor şi datoria
lor faţă de părinţi
Râul Sadului Sibiu
Despre alcoolism
Ziua eroilor
Ziua mamei
Tuberculoza
Roşia
Urmările beţiei
Şelimber
Cultura grâului şi a po-
rumbului
Cultul eroilor
Asociaţii şi cooperative
Viaţa românilor din Transilvania
sub stăpânirea
ungurilor
Cum s'a făcut unirea prinlalmaciu-Nmcipatelor
Zile mari din Viaţa popo­
,,
rului nostru
Dinastia română şi Regele
,,
nostru
Păstrarea obiceiurilor cre­
,,
ştineşti ale strămoşilor Turnişor
Unirea dela 1859 şi cea
dela 1918
I. M. Piuariu
D. Golescu
Sighişoara Târnava mare
D. Bolintineanu ,,
Statele Unite ale Europei ,,
Despre sport .,
Primejdiile primăverii ,,
Petrografia judeţului Târnava
mare
Părinţii bisericeşti
însemnătatea zilei de 24 Ia­
„
nuarie ,,
însemnătatea zilei de 10
Mai . »
însemnătatea zilei de 1 Dec. ,,
Despot Vodă ,,
M. Sadoveanu ,,
General Berthelot ,,
Take Ionescu
Cauzele răsboiului mondial
50 ani de regalitate (10 Mai)
,,
In amintirea eroilor ,,
8 Iunie
Cel mai vechiu prieten al
„
Ardealului (N. lorga) „
N. Iorga şi biserica noastră ,,
N. Iorga şi generaţia nouă
N. Iorga şi şcoala româ­
„
nească
N. Iorga şi unitatea nea­
„
mului „
Rostul Astrei Biertan
104

MP.
ert. fiomele GoeferenţlarBlu] Subiectul Localitatea Despart.
1047
1048
1049
1050
1051
1152
U351
1054
10:5
1056
1057
1058
1059
1060
1061
1062
1063
1064
1065
1066
1067
1068
1069
1070
1071
1072
1073
1074
1075
1076
1077
1078
1079
1080
Dr. A. Căpăţină
H. Teculescu
R. Barcianu
Ioan Savu
Ioan Medrea
Dr. I. Ghizdavu
S. Şerban
H. Teculescu
P. Grim
D. Bucur
H. Teculescu
Radu Barcianu
H. Teculescu
Z. Harhoiu
E. Stoica
H. Teculescu
E. Stoica
Radu Barcianu
M. Galan
Preot Muntean
Radu Barcianu
Preot Dobre
E. Stoica
Preot D. Bucur
Dr. Patrichiu Ţiucra
Alexa Puta
Traian Barzu
Octavian Albani
Traian Barzu
Ştefan Giulveza
1081 A. Brancu
1082 Dr.Patrichie Ţiucra
1083 A. Brancu
Bolile de copii
Regele Carol al II-lea
Oameni mari din judeţul
Târnava-mare
Despre meserii
Criza economică
Radiofonia
Alcoolism
Rostul şcoalei
Frământările neamului nostru
până la întregire
Despre Ioan Ursu
Idem
Idem
Rostul caselor culturale
Conştiinţa culturală
Despre biblioteci poporale
A. Şaguna
însemnătatea recensământului
însemnătatea zilei de 1 Decemvrie
1918
Mama lui Şaguna
Cucerirea oraşelor prin industrie
şi comerţ
Iubirea de patrie
Lupta dela Possada
Rolul Astrei
Dragoste de carte
însemnătatea Astrei
Viaţa şi faptele tribunului
dela 1848 Axente Sever
însemnătatea zilei de 10
Mai *)
Viaţa cult. la sate
Spiritul de cruţare lipsit poporului
nostru
Combaterea luxului
Rostul Bibi. pop.
Luxul şi urmările lui
Despre educaţia copiilor
Despre conservarea poporului
român
Rolul tinerimei în desvoltarea
neamului din punct
de vedere moral
Sentimentul de solidaritate
şi de dragoste ce
trebuie să domine la poporul
nostru
Educaţia copiilor
Biertan
Sighişoara
Boiu
Prostea
Caţa
Beia
Aţei
Criţ
Daneş
Apold
Saeş
Frâua
Crihalma
Fratelia
Izvin
Stanciova
DobocIu" Hades
Herneacova
Şag
Bucovăţ-Brod
Beregsău
Târnava mare
Timiş
*) Amintim ca un model activitatea părintelui D. Bucur, care a cutreerat
cu aparatul „Aladdin" ţinând conferinţe potrivite pentru popor In comunele :
Veneţia, Cuciulata, Crihalma, Hălmeag şi Comana de jos, întemeind şi biblioteci
poporale în aceste' comune.
105

Nr.
ert. lamele tuliiNilinlii Subiectul Localitatea Despart.
1084 Dr. Patrichie Ţiucra Combaterea boalelor infecţioase
Cermeteaz Timiş
1(85
Sănătatea fizică a poporului Gearmata
1086 Melentie Sora Educaţia tineretului Izvin
1087 V. Popoviciu Combaterea boalelor infecţioase
Beregsău ,,
1088 Col. Constantinescu însemnări şi aspecte din
Nordul Dobrogei Sft. Gheorghe Treiscaune
1089 Dr. Miron Creţu Combaterea bolilor contagioase
1090
învingerea tuberculozei ,,
1091 Căp. V. Chirnoagă Dunărea internaţională
1092 Mihail Ogreanu Educaţia morală din punct
de vedere biologic
1093 Iosif Popoviciu Viaţa lui Isus şi locurile
sfinte Covasna
1094 Mihail Ogreanu Educaţia adulţilor Valea-mare
1095
Originea românilor Ariuşd
1096 Dr, loan Vintilă Alăptarea sugacilor Valea-mare
1097 Aurel Nistor Puterea credinţei adevăratei
creştineşti Bicsad
1098
Ierusalim şi locurile sfinte „
1099 Ilie Paştină Sfintele Taine Ariuşd
106

Tabloul
Anexa V-
terenurilor de Case Naţionale şi a suprafeţelor
până la 15 August 1930.
Nr. 1 h t 1
ert.
u
'
e
' u
e o r n u n e
l° r
în Suprafaţa
eari se afla teren jug. eat.
1. Alba-Iulia 30 11 1347
2. Arad 12 4 600
3. Bihor 99 34 1203
4. Braşou 14 3 604
5. Caras 3 — 1200
6. Ciue 33 8 738
7. Cluj 38 11 475
8. Făgăraş 8 1 1283
9. Hunedoara 18 4 1305
10. Maramureş 4 1 811
11. Mureş 99 26 452
12. Năsăud 12 3 —
13. Odorheiu 18 3 1233
14. Sutumare 65 16 324
15. Sălaj 28 8 —
16. Seuerin 13 8 200
17. Sibliu 18 5 1117
18. Someş 78 18 1C87
19. Târnaua mare 70 17 1127
20. Târnaua mieă 5 1 920
21. Ttmiş-Torontal 83 137 112
22. Treiseaune 9 3 559
23. Turda 58 14 1328
Total 815 347 425
107

Anexa VI.
Tabloul bursierilor „Asoeiatiunii"
pe anul şcolar 1930/31
1. Ştefan Şarlea, eleu la şeola de ueeniei
industriali, Blaj din Fundaţiunea „Mihail
Albon" Lei 2500"
2. loan Ghişoiu, stud. Aead. Com. Cluj din
Fundaţiunea „Mihail Albon" „ 2000"
3. lvan Virgil, eleu la şcoala de arte şi
meserii, Deua din Fund. „Dr. Gheorghe
Anca" . „ 1000-
4. Livia Blaga, stud. Facultatea de Utere
şl filozofie Bucureşti, din Fundaţiunea
„loan Petran" „ 4000"
5. Iustin Muntean, stud. Facultatea de drept
Cluj, dtn Fundaţiunea „loanPetran" . . „ 4000*
6. Mihail Novac, stud. Facultatea de drept
şt litere Bucureşti, Fundaţiunea „loan
Petran" „ 4000"
?. loan Flucuş, stud. Facultatea de litere
şi filozofie duj, Fund. „loan Petran" „ 4GW
8. Ştefan Ciortea, eleu el. VIU. Seminarul
teologie Sibiu, Fundaţiunea „loan şi
Beaterina Rusu" „ 200CV
9. Virgil Gligor, eleu el. UI. lic. Blaj Fund.
„loan şi Eeaterina Rusu" „ 2000"
10. Aurelia Sasu, elenă el. 1. lic. Blaj Fund.
„loan şi Beaterina Rusu" „ 2000 1
11. Dobra Gh. Marină, eleuă el. 11 şcoala sup.
de comerţ Sibiu, Fundaţiunea „loan şi
Eeaterina Rusu" „ 2000"
108

12. Mireea Qroza, eleu el. 111. comerţ Llpoua,
Fund. „loan şi Beaterina Rusu" Lei 2000"
13. lancu Gh. Simu, stud. seoala politehnică
Timişoara din Fund. „Nieolae Rusu şi
soţia sa Cornelia" „ 15.000'
14. Zenouia Suciu, stud. Facultatea de litere
Cluj, Fund. „Nieolae Rusu şi soţia sa
Cornelia" , 15.000'
15. Titu G. Suciu, eleu el. 111. lie. Turda Fund.
„Nieolae Rusu si soţia sa Cornelia" . „ 10.000'
16. Emil Felderean, eleu el. IU. Sem. ped.
uniu. Cluj, Fundaţiunea „Nieolae Rusu
şi soţia sa Cornelia" „ 10.000'
17. Liviu Bârsan, eleu el. I. lie. Tg.-Mureş,
Fundaţiunea „Nieolae Rusu şi soţia sa
Cornelia" „ 2500'
18. Minerva Sândean, eleuă el. IV. şcoala de
comerţ Cluj, Fund. „Dr. Gr. Sândean" „ 1500'
19. Strâmbu loan, eleu el. V. primară comuna
Vad, jud. Făgăraş „ 250"
20. Boeriu Măria, eleuă el. V. primară comuna
Vad, jud. Făgăraş „ 250'
21. Coşgaria Măria, eleuă el. IV. primară
comuna Vad, jud. Făgăraş „ 250
22. Boeriu Elena, eleuă el. IV. primară comuna
Vad, jud. Făgăraş „ 250'
23. Coşgaria Emilian, eleu el. II. primară
comuna Vad, jud. Făgăraş „ 250'
24. Raica Cornelia, eleuă el. 11. primară comuna
Vad, jud. Făgăraş „ 250'
Toţi aceştia din urmă din Fund. „Qheorghe
Boeriu"'.
109
Total . Lei 87.000'

Anexa VII.
TABLOUL
membrilor decedaţi ai Asoeiaţiunii (despre a eărora
deces am primit ştire (în an. 1930- 31.
1. Membri fondatori ai „Asociaţiunii":
1. Or. Filaret Musta, arhiereu-uiear. episeopese, Caransebeş
;
2. Dr. Aurel Lazar, aduoeat, preşed. desp. eentr. judeţean
Oradea;
3. Dr. Constantin Popa, aduoeat, Sibiiu;
4. Dr. Lazar Popooiciu, medie, Stbiiu;
5. Dr. Ştefan Albu, medie, dir. inst. obstretie. Arad;
6. Spiridon Moian, maior î. r., Sibiiu.
2. Membri secţiunilor literare şi ştiinţifice:
1. Ioan Vidu, compozitor, Lugoj;
2. Dimitrie Comşa, prof. î. r., Sibiiu;
3. Corioîan llieş, inginer, Cluj;
4. Vasile Osvadă, dir. de baneă, Cluj;
5. Carol Mesaroş, inginer. Turda.
5. Membri pe viaţă:
1. Dr. Atanasie Moga, medie, Sebeş-Alba.
4. Membri fondatori ai „Casei Naţionale":
1. Ioan D. Petri, dir. de baneă şi de cinematograf, Sibiiu.
110

Tabloul sumar
al membrilor „Asoeiatiunii".
Anexa VIII.
1. Membrii onorari . . . . . . 15
11. Membrii 343
111. Membrii fondatori ai Casei Naţionale . . 110
IV. Membrii din despărţăminte ete.
Membriii Membrii Membrii
fondatori pe viaţă activi Total
1. Desp. 1, Alba 9 12 — 21
2. n Abrud 2 20 — 22
ă. V Aiud 7 91 — 98
4. Ighiu 1 6 — 7
5. „ Ocna Mureşului . — 10 — 10
6. Sebeş . . . . 5 43 - 48
7. Teiuş 3 16 — 19
8. r Ulnţul de jos . . 3 38 — 41
9. w Zlatna 8 20 — 28
10. 7. 11. Arad 37 80 — 117
11. „ Hălmaglu . . . 9 37 — 46
12. Ineu 5 33 — 38
13. Nădlae . 6 — — 6
14. Peeiea . . . . 8 27 3 38
15. Radna . . . . 4 12 — 16
16. „ Săuârşin . . . 6 21 — 27
17. Sebeş 1 6 — 7
18. Siria — 6 — 6
19. IU. Bihor (Oradea) . 29 52 — 81
20. Beiuş 2 24 26
21. V Bellu 1 — 1
22. n Ceiea 1 13 — 14
23. V Mărghita.... 2 11 — 13
24. 71 Salonta mare . . 3 4 — 7
111

Membrii
fondatori
Membrii
pe viaţă
Membrii
activi Tota
25. Desp. Tlnea 1 10 1 12
26. 7> IV. Braşou . . . . 43 236 222 501
27. V Bran 6 12 — 18
28. W Budila 4 6 23 33
29.
80.
r>
ft
Buzău
Codlea . . . .
—
1
—
--
—
—
—
1
31. 7? Feldioara . . . — 10 — 10
32. n Hărman . . . . 2 3 — 5
33. „ Râşnou . . . . — 10 — 10
34. Săeele . . . . — 19 — 19
35. Teliu — — — —
36. n Zărneşti . . . . 7 56 — 63
37. » V. earaş (Orauiţa) — 22 62 84
38. w Boeşa 2 10 — 12
39. r> Bozouiei . . . . 2 46 173 221
40. r> Moldoua Nouă . 1 9 — 10
41. n Reşiţa — — 53 53
42. r> „UiehentieBabeş" — — — —
43. i) VI. Ctue (Mercurea Ciuc) . 2 19 — 21
44. n Sânmărtin . . . — — — —
45. w Vil. Cluj 44 153 — 197
46. n Almaş 3 22 — 25
47. n Câmpia (Şermaş). 1 3 — 4
48. Huedin . . . . 5 68 — 73
49. n Moeiu 1 13 — 14
50. VIU. Făgăraş . . . . 13 64 — 77
51. „ Cineul mare . . 3 9 — 12
52. 7) Şereaia . . . . 3 27 — 30
53. •n Uiştea de jos . . 3 41 — 44
54. V IX. Hunedoara (Deua) 9 35 — 44
55. Baia de Criş . . — 14 — 14
56. n Brad 3 51 — 54
57. 9 — 9
58.
59.
» Qeoagiul de jos .
Qhelar . . . .
7
—
37
2
—
—
44
2
60.
61.
» Haţeg . .
Hunedoara .
.
.
.
.
3
10
10
37
—
—
13
47
62. » llia-Mureşană — 7 — 7
112

Membrii
fondatori
Membrii
pe viaţă
Membrii
activi Total
63. Desp. ]iu 13 38 — 51
64. » Orăştle . . . . 22 78 — 100
65. TI Pui 2 36 — 38
66. Sarmisegetuza . — 1 - 1
67. Sirneria . . . . — 9 — 9
68. » X. Maramureş (Sighet) 4 20 — 24
69. — 23 — 23
70. n Uişeu — 3 — 3
71. T) IX. Mureş (Tg. Mureş) 22 45 — 67
72. V Band — 4 — 4
73. •n Qurghiu . . . . 1 8 — 9
74. n Răeiu 2 8 — 10
75. n Reghin . . . . 8 37 — 45
76. V Teaca . . . . 3 16 — 19
77. 7t Topltta . . . . 9 11 — 20
78. V XII. Năsăud (Bistriţa) 16 5 — 41
79. „ Năsâud . . . . 22 85 — 10?
80. „ XIII. Odorheiu . . . 1 — — 1
81. Gristur . . . . 1 8 — 9
82. n XIV. Sălaj (Zalău) . . 7 77 — 84
83. V Băseştl . . . . 11 51 — 62
84. Gareit mari . . 22 58 — 80
85. » Ci*asna . . . . 1 19 — 20
86. •» Jibdu 5 51 — 56
87. fl Şimleu . . . . 8 28 — 36
88. n Tăşhad . . . . 2 52 — 54
89. V Uâlea Iul Mihaiu 3 10 - 13
90. V XV. Satumare . . . 6 10 — 16
91. •n Ardud . . . . — — •— •-—
92. fi Baia mare . . . 32 63 — 95
93. n Chioar . . . . 16 41 2 61
94. » Mănăştur . . . 11 19 — 30
95. V Odşu — 1 — 1
96. •n Seint 1 6 — ?
97. w Ugoeea . . . . 2 — — 2
98. » XVI. SeDerln (ttfgoj) . 10 28 6 44
99. Caransebeş . . 22 30 349 401
100. Orşoua . . . . 10 65 288 313
113

Membrii
fondatori
Membrii
pe viaţa
Membrii
activi Total
101. Desp. Teregoua . . . 3 7 63 73
102. „ Sacul 1 — 10 11
103. XVII. Sibiiu 67 185 767 1019
104. V Aurig — 31 169 200
105. n Mereurea . . . 5 32 298 335
106. >î Nocrich . . . . 5 28 360 393
107. V Ocna-Sibiului . . — 2 173 17?
108. 71 Sălişte . . . . 11 47 238 296
10 i. XVII. Someş (Dej) . . 1? 42 — 59
110. Beelean . . . . 1 15 3 19
111. V Ciaehi-Gârbău . — 43 28 71
112. n Gherla . . . . 5 17 — 22
113. TI lleanda mare . . 1 1 — 2
114. n Lăpuşul ung. . . 4 15 — 19
115. „ XIX. T. mare (Sighişoara) 10 18 28
116. » Agnita . . . . 1 11 — 12
117. V Hendorf . . . . — 8 — 8
118. V Medaş . . . . 21 28 — 49
119. » Rupeni (Gohalm) 4 19 5 28
120. n Şeiea-mare . . 8 15 — 23
121. •n XX. T. mică (Blaj) . 11 46 2 57
122. V Bahnea . . . . — — — —
123. V Dieiosânmărtin . 5 1? - 22
124. n Dumbrăueni . . 21 21 — 42
125. lernut 5 25 — 30
126. XXI. Timiş-Torontal . 17 111 — 128
127. » Buziaş . . . . 3 11 36 50
128. Giaeoua.... 3 26 3 32
129. V Gomloşul mare . — — — —
130. Deta 1 5 — 6
131. « Giuluăz . . . . — — — —
132. n jimbolia. . . . . 2 — — 2
133. n Lipoua . . . . 8 3? — 45
134. » Periam . . . . — —• — —
135. n Reeaş . . . . — 4 — 4
136. V Sânieolaul mare 4 37 — 41
137. Uinga . . . . 2 6 — 8
138. XXII. Treiseaune . . 12 42 110 164
114

Membrii Membrii Membrii
fondator i pe viaţa activi Total
139. Desp. Gouasna . . . 1 5 23 29
140. V Ozun — 3 — 3
141. V Tg. Săeuesc . . — — —
_
142. ,, XXIII. Turda . . . . 6 50 — 56
143. V Câmpeni . . . 7 U — 20
144. r> Câmpia Turzii . 1 14 3 18
145. IÎ lara . . . . . 2 15 — 17
146. n Ludoşul de Mureş 5 18 — 23
147. Sâleiua . . . . • — 34 — 34
148. ii Bucureşti . . . 35 51 — 86
149. Ceahlău. . . . 2 10 — 12
150. „ Cetatea Albă. . — 1 - 1
151. n Constanţa . . . — — — —
152. Tighina-Batalion 1 — * — 1
153. » Tighina-Oraş . . 1 — — 1
154. Afară de Despărţăminte . . 61 83 5 149
Total 1005 3968 34^8 8401
2010
Total 10.411
Membru onorari, ai secţiilor
şl caselor naţionale . 468
Total 10.879
115 8*

Cuprinsul.
Pagina.
Conuoeare la adunarea generală 1
Raportul general 3
Anexa l.: Raportul secţiunilor ştiinţiflee-literare . 26
Anexa 11.: Socotelile „Asoeiatiunii" pe anul 1930 . 48
Anexa 111.: Bugetul pe anul 1932 65
Anexa IV.: Actiultatea desp. în cursul anului 1930/31 78
Anexa V.: Tabloul terenurilor de case naţionale . 107
Anexa VI.: Tabloul bursierilor „Asoeiatiunii" . . . 108
Anexa Vil.: Tabloul membrilor decedaţi 110
Anexa VIU.: Tabloul sumar al membrilor 111
116