.Izvoarele contetnporane asupra tnişcării lui Tudor Vladim.ires'

ACADEMIA ROMANĂ

.Izvoarele contetnporane

asupra tnişcării lui

Tudor Vladim.ires'

Cu o comunicare făcută

la Academia Română oQ>

N.IORGA

Mem bru al Academiei Române

Lucrare tipărită cu ajutorul

Fondului Culturali. C .. Brătianu

şi al Centralei Băncilor'

* * POPuiae. * *

BUCUREŞTI

Librăriile "Cartea Românească" şi Pavel Suru

1921

, .

ifigV:73r:4?

sprAtegons 6EC)A016

124 IV

TUDOR VLADIMIRESCU

dupa o zugraveala din biserica Prejna (Mehedinti).

Inscriptia : biv fost) Vel (Mare) Sulger Teodor Comandir".

VA W,

, ,;1 -

conEnoRnK[n LVI TUDOR VUININRESU

ncrib[nim

Rontiro

CUVANTAREA D-Iui N. IORGA

($edinta din 5 lunie)

Miscarea lui Tudor Vladimirescu, o revolutie

pentru epoca noastra si de fapt a

fost o revolutle, o puternica si indrazneata

revolutie, care nu si-a ajuns scopul din urma

si care, deci, n'a putut da masura ei n'a

fost socotita tsa de contemporani.

Daca Zilot Rominul are accente asamanatoare

cu acelea din proclamatiile lui Tudor

apartinind el insusi, cronicarul anonim, aceleiasi

clase , toti povestitorii episodului

scurt de initiative si organisare teraneasca

nu vadesc pentru Tudor nicio Intelegere adevarata,

nicio simpatie calda. Dirzeanu, reproducind

actele oficiale, la o epoca mai

tirzie, presinta intreaga tulburare ca o nenorocire

pentru tarn : nimic n'o motiveaza, si

ea Insasi nu pregateste nimic. Chiriac Popescu,

cetltor de gazete apusene, pune in chip naiv

si pretentios 9roblema politica pe care se

trudeste se o resolve dupa sistemul, obisnuit

la Grecii vechi si noi, de Intrebari si raspunsuri.

Cioranu, care se infatiseaza ca un colaborator,

ca adiutantul lui Tudor de si unul

care a intrat dupa actul de tradare din lunie

1821 in rindurile eteri§tIlor ucigasi ai sefului

sau nu Idmure§te inceputul mi§cArii prim

nicio conceptie a §efului sat' : nici cu prilejul

rindurilor indurerate despre asasinatul politic

din Tirgoviste nimic nu Innalta personalitatea

eroului, confundat aproape cu urmaritorii

de planuri straine §i cu simplii cautatori

de aventurt.

Descrierile mai pe scurt, din acea vreme

sau de mai tarziu, nu sint nici ele mai luminatoare

asupra sensului intreprinderii. Cutare

anonim ' afirma ca Tudor s'a ridicat, cu.

cpandurime §i oameni duprin sate, citi era'

necajiti si asupriti de slujbasii domnesti, invitindu-i

sa se scoale cu mic cu mare asupra

boierilor terii, sa-i piarza §i sa li iea veniturile,

pricinuind ca dintein§ii li se trage säracia

§i ticalo§ia.. SA nut= priceperea, care

lipse§te aici, la ceilalti: la Forint), la Filimon,

represintind causa, devenita protivnica, a Grecilor,

cari au suprimat din calea for pe Tudor ?

Batrinul boier moldovean Alecu Beldiman,

care vedea, ce e drept, lucrurile de departe, n'are

In poemul sau Jalnica Tragodie, al aril titlu

deperat arata el Insu0 supt ce raport singur,

al suferintilor legate de orice prefacere violent,

privia el toate, §i pornirea Grecilor §i

aceia a teranilor, n'are, zic, decit cuvinte de

spaima §i de despret §i fata de actul Oltenilor.

In nicio notita contemporana, din acelea

care pe foi de Orli ne lamuresc spontaneu,

naiv §i sincer asupra faptelor, marl §i mici,

, Revista pentru istorie, arheologie si filologie, II, R. 384-

ale istoriei noastre, n'am putea culege cea

mai mica banuiala de Intelegere §i de simpatie.

Apoi tacerea se lass asupra faptei conducatorului

teranilor de la 1821. Nu supt regimul

Regulamentului Organic, de sigur, se

putea slavi fapta lui indrazneata.

Numai tirziu de tot, cind revolutionarii de

la 1848 fura adu§i sa-§i caute parintii, o alta

conceptie prinde a strabate. loan Bratianu

va spune ca, de ar fi trait atuncea, ar fi alergat,

de §i fiu de boier, supt steagurile

.Domnului Tudor. Dupa Unirea Principatelor

numai ceia ce Insemna victoria de-.

plina a generatiei aceleia Tudor 4i face

Intrarea cu cinste in expunerea istorica a

neamului sau. In opera lui, Insemnata ca o

sistematisare chibzuita a intregii istorii nationale,

din toate provinciile, Ardeleanul August

Treboniu Laurian, care fusese §i el factor

revolutionar in Tinutul sau la aceasta data

-cle 1848, arata ca scop al m4carii, pe care

n'o califica de revolutie : curatirea terii de

Fanarioti" §i ,,restaurarea drepturilor celor

vechi de a-§i alege Domn romin". Astfel Tudor,

a carui moarte de hangerul unor ticalqi

cari, dupa marturia formals a lui Dirzeanu, H.

chinuira. pentru a-i smulge marturisiri despre

Inchipuitele-i averi ascunse, e presintata cu

cluio§ie, devine un cerou romIn.

Supt noua Domnie a lui Carol I-iu un curent

de rasturnare se produse, In timpurile

cele mai grele pentru dinastia de la 1866.

.Societatea «Rominismul, condusa de B. P. Has-

deu, o represinta supt raportul intelectual. Un

discurs rasunator a1 acestuia pomeni jumatate

de veac de la ridicarea in arme a pandurilor.

Si, supt influenta acestei agitatii, care

tintia, se pare, la o noun Domnie indigena,

un om de la 1848, Aricescu, autor de versuri

mediocre §i de povestiri care n'au mat

multa valoare, iii dadea toate silintile pentru

a stringe, pe linga informatia descrierilor facute

de marturii faptelor §i tiparite tot de

oamenii revolutiei mai noun, un Rosetti, un

Boliac, §tiri orale, de la luptatorii din preajma

lui Tudor, pantru a-§i alcatui acea .Istorie

a Revolutiei de la 1821., care cu paginile ei

de adevar documentar, cu legendele ei expresive

§i cu cele caricaturale, cu portretul

romantic al domnescului Sluger, serve0e §i

astazi ca izvor de capetenie Impreuna cu.

textele adunate inteun al doilea volum

pentru istoria acelor fapte extraordinare.

II.

Astfel s'a stabilit o teorie cu privire la.

Tudor §i nii§carea lui : e o protestare nationala

contra fanariotismului anti-national,.

se zicea pana la A. D. Xenopol ; e o ridicare,

spunea profesorul mieu, impotriva nedreptatii

sociale, din care, totu§i, motivul

national, amestecat necontenit cu cellalt, nu

lipsia. Am /ice : o incercare hotarlta, pe care

numai anume contingente au impiedecat-o,.

VII

de a distruge intregul sistem fanariotic, care

e turcesc pe cit si grecesc si care represinta

o anumita fasa din fireasca desvoltarea

legaturilor noastre silnice cu Imperiul otoman.

Caci Domnia de la Constantinopol, fara

nicio consultare si invoire a terii, imixtiunea

in toate domeniile a unor straini cari, de si

foarte dispusi a se nationalisa in schimbul zestrilor

bogate si situatiilor innalte, ramineau

straini, impanarea administratiei inferioare cu

tot felul de age nti hrapitori, ai lacomiei lor proprii

sau a stapinilor lor, venalitatea si conruptia

care decurg, oricare ar fi bunele intentii ale stapinitorilor,

din acest regim, in sfIrsit incercarea

ambitioasa, care se observa bine In

ultima fasa a acestui capitol istoric, de a Inlocui

cultura si limba romaneasca prin cultura

si limba greceasca, cu o tendinta nationala

vadita, de a reconstitui si peste not

Imperiul bizantin al elenismului, acestea toate

constituie un sistem, In care toate elementele

se tin indisolubil. A lovi In abusurile

administrative aceasta insemna a atinge boierirhea

intreaga, cea strains ca si cea de

tarn, ale caror interese erail impleticite de

trista stare de lucruri pe care, cu durere si

mustrare de cuget, o descriu fratii Golesti,

membri ai acestei aristocratii lenese si lacome,

ingimfate si incapabile, dar in care totusi

vorbiau strAbunii luptatori cari aparasera

neatirnarea si cinstea terii lor. De la cel din

urma zabet stringator de dajdi pans la Domnul

din Scaun, era un lant neintrerupt de

VIII

complicitati care trebuia sa stringy pe toti

actorii dramei politico-sociale pentru apararea

unor privilegii manoase, fara care nu

credeau. ca ar putea trai. Oameni ca Nicolachi

Vacarescu, ca Banul Brincoveanu, ca

Mitropolitul. Dionisie Lupu se simtiau solidari

cu cel mai nemernic aventurier adus aici de

speranta imbogatirii §i' innaintarii, cind era

vorba de a se apara un regim in care toate

se legau impreuna intr'un chip inextricabil.

Incercarile lui Tudor de a desparti pe unii

de altii, de a intrebuinta pe boicrli rama§i

in Bucure§ti pentru ca n'apucasera a fugi

peste munti sau pentru ca nu voiau sd se

compromita in ochii Turcilor, de a caror Intoarcere

erau cu desavir§ire siguri, silintile

lui de a cladi un regim nou pe o tovara§ie

democratica, am zice, cu protipendada onesta

§i patriotica, trebuiau sa ramiie zadarnice,

aducind numai peirea lui proprie, nelipsita.

Caci asociatia era a§a de veche, aka de puternicA,

a§a de durabila, atit de mult devenisera

instinctive mi§carile convergente ale

membrilor ei, eascuti §i crescuti in acest

sistem, incit adesiunile nu puteau fi decit aparente

§i colaboratiile decit ipocrite. 0 asemenea

societate nu se regenereaza decit

prin Opera inceata a culturii, lucrind asupra

unei generatii noun, §i fiul teranilor din viadimini,

plin de durerile seculare ale clasei

sale, nu avea, fara indoiala, calitatile unui

carturar rabdator.

Tinindu-se sama deci de faptul ca des-

partirea intre social §i politic, intre national

§i social chiar este numai Inca unul din milloacele

pe care le Intrebuinteaza §tiinta metodica

pentru a studia mai bine lucruri care

formeaza in realitate o indisolubila unitate,

ca deci politica fara basa sociala corespunzatoare

nu se poate, precum orice schimbare

sociala iii produce fireasca urmare In aspectul

Insi4 al vietii politice, ca, pe de alts

parte, revendicatiile unui popor apasat nu se

pot ridica intro forma superioarA protestarilor

scrise sau cintate decit prin energia aceleia

din clasele lui care sufere mai mult

de pe urma organisatiei existente, se poate

admite Si astazi aceasta teorie.

Ceia ce nu se poate admite insa este sa

se confunde in tendintele ei, clar rostite, actiunea

lui Tudor cu aceia a tinerilor din 1848,

ca §i cu toate pornirile de transformare, data

aceasta pe cai legale, care au adus regimul

de astazi, ale carui defecte, venite din lipsa

interesarii la dinsul a claselor adinci ale na-

iunii §i

deci a multamirii asiguratoare pentru

viitor, care se poate desface, cum a spus-o

de mult un Mo§tenitor de Tron, care e azi

Regele Romaniei unite, numai din aceasta

imparta§ire de putere i de fericire, stilt astazi

evidente pentru oricine.

III.

In adevar revoiutia de la 1821, cu coman-

Airul ei fara generalisim, cu Domnul ei ne-

incoronat, n'a insemnat, ca aceia ce a dat pe

urma filantropia ideali§tilor hraniti la §coala

ideilor generoase din Apus, reforme pentru,

terani, fie ele cit de binefacatoare, fiind pornite

de la intentiile cele mai nobile, ci guvernarea

terii prin terani.

Cercetarea pe scurt,, ca pentru un prilej

comemorativ, a actelor pornite de la Tudor

Insu§i §i §tim astazi ca, afara de unul

singur sau de un adaus datorit condeiului

satiric al lui Ilarion, episcopul de Arge§,,

care doria sa loveasca in rivalul sau, Mitropolitul,

ele nu sint datorite unui condeiu

strain , ca Si, pe de alta parte, comparatia for

atenta cu actele revolutiei sIrbe0 a lui Caragheorghe,

de care s'a inspirat in ridicarea

de steaguri ca §i in toata desvoltarea actiunii

lui, e de natura a ridica orice Indoiala.

Cind Sirbii s'au rasculat, in 1804, contra

Turcilor, ei n'au pornit de la o ideie, ci de

la o intolerabila suferinta, nu cu un ref, ct

cu un numAr de pribegi amenintati sa fie.

jertfiti de Turci. E adevarat Ca ace§ti Turci,

dahiii, Ienicerii din cetati, erau, in acela§i

timp, §efi politici §i comandanti militari ai

terii robite for §i proprietari, impreuna cu

spahiii, ai pamintului national. Elementul social

se confunda astfel, in nemultamirea ajunsa

la paroxism, cu elementul national §i.

chiar ceia ce nu putea fi casul la not

cu elementul religlos.

Innainte de alegerea lui Caragheorghe ca.

vojdb nu se intimpina nicio proclamatie

si n'avem vre una nici dupa aceasta.

unificare si ierarhisare relativa a revoltei

contra abusurilor. Sirbii se oferiau publicatia

recenta a d-lui Gopcevic (Russ land and

Serbien, 1804-1915, Munchen 1916) a dovedit-o

si Austriecilor, si Rusilor, si Francesilor.

Totusi pana la proclamarea, in anumite

conditii, a unui Suveran nou, de lege

crestina, ei intelegeau a se conduce, de si

numai in actiunea for militarci, de catre .Adunarea

Poporului., al carii simplu delegat era,

comandantul suprem.

La Tudor, vechiu ofiter rus, care luptase

in Serbia si cunostea perfect lucrurile de

acolo, la dansul, boierimea din Oltenia, unde

cnejii sarbi, Haiduc-Velico din Craina si altii,

aveau legaturi de familie si de afaceri corespondenta

chiar a begilor turci din Cladova

facindu-se in romaneste exemplul sirbesc

a fost hotaritor. Fara dinsul e sigur

ca el n'ar fi apucat in mina steagul revolutionar.

Dar Slugerul gorjean fusese adesea,

pentru 'rosturi de negot, in Ardeal, el petrecuse

multe luni de zile la Vien% pentru un,

proces al familiei Glogoveanu, in casa careia

crescuse, el cetia ziarele .grecesti, si germane

chiar, din Capitala Austriei, el avea legaturi

vechi cu promotorii Eteriei si discutase cu

atatia boieri si clerici luminati chestiile la

ordinea zilei. Acesti boieri si clerici insa scrisesera,

cu Mitropolitul In frunte, la 1807, «sc&sori

catre Napolionul Frantului-ca sa-i iea supt

XII

obladuirea lor, fiind pravoslavnici ca si ei. 1.

La plecarea lui Caragea chiar, in 1817, Vornicul

Filipescu, care fusese ales de «sfatul

luminatelor fete boieresti, mari si mici, ca si

de toti starogii isnafurilor fi tirgovetilor.,

4( ca staroste si vechil al for in nevoi., se

lupta intr'o adunare secrets contra ideii unei

rascoale contra Turcilor. «Ginditu-m'am si

socotit., spune el, «ca. e bine In numele tuturor

din vita romaneasca, fie boier on tlrgovet,

sa spun ca nu ma unesc cu vorba de

a ridica norodul in contra Sultanului.. La

capatul discutiei, «boierii greci se bateau cu

pumnul in piept si tremurau. I. *i, cind cutare

pops de sat, fost Insa ostas contra Turcilor

Jul Pasvantoglu, e adus la M,itropolie ca vinovat

de agitatii contra Grecilor cari pornisera

rascoala, el spune, impotriva indemnurilor

tainice ale Patriarhului Insusi : «Preasfinte

stapane I Preasfintitul Patriarh este

Grec, iara not sintem Romini si trebuie sa

lucram pentru not : a Cara noastra nu e

roaba Grecilor fi Bulgarilor i Ruglor $1

Nemtilor', si in jurul lui el aude, in murmur

discret : «bravo, bravo, popo Ilie. 3.

Deci, and iea hotarirea cea mare, Tudor

represinta un pas mai departe in conceptia

politicd a libertatilor nationale fi populare in

',agile acestea rdsdritene. El se sprijina pe

grayile., care nu sint legile, ci dreptul na-

1 Revista istorlcd, HI, p. 2.

2 Ibid., pp. 3-4.

8 Ibid., p. 5.

XIII

tural, asa cunt 1 -a definit Rousseau, pentru

a spune ca e nevoie sa se ridice «fratii locuitori

ai acestei teri. contra «balaurilor.

sugatori de singe, cari sint, «precum ii cu.noasteti

prea bine, Grecii si boierii nostri,

atit partea bisericeasca. aici sufla nemultamitul

Ilarion , «cit si politiceasca. : doar

daca dintre ei e nevoie a se «alege pe cei

buni boieri ai nostri.. El invoaca dreptul

bisericesc insusi, cad, Dumnezeu find bun,,

nu poate fi decit alaturi de cei cari lupta,

in numele lui, ca sa distruga raul.

Ca mijloc de lupta, «adunarile pentru binele

obstii si pentru folosul terii., Adu

narile Nationale ale teranilor. Ele vor administra

si numi, fara sa rupa legatura cu

Sultanul, «loctiitorul lui Dumnezeu. pe pamint,

dar in ce priveste proprietatea, fara «a

se intinde macar pana la un bob,. Arzul catre

Poarta e indreptat In numele a «tot poporul

Terii-Romanesti., care se ridica impotriva

«tiranilor», Greci si Romani, pe cari nu-i

poate suferi mai departe, fiind «tilhari si

despoitori., si cere restabilirea «vechilor drepturi

ale terii.. In proclamatia de la Cotrdceni.

e vorba iarasi de boierii cari «si-au parasit

cu totul cinstita si sfinta for datorie de a

pazi dreptul neamului si al terii for., unindu-se

cu strainii veniti la procopseala ; e

vorba de a «scoate neamul si tara la lumina

adevaratelor ei drepturi., pe care, din nedestoinicia

ii raufatea clasei conducatoare, e

adus a be represinta si apara «poporul a_

XIV

telor cinci judete de peste Olt., ridicat «la o

strigare a terii.. La Bucuresti, concentrindu-se

trupele teranesti, are sa se faca adunarea

poporului din toate judetele terii", si ea

va astepta cercetarea facuta in numele Portii,

pentru «Intoarcerea drepturilor noastre». «Isnafurile.,

breslele cu care tratase odinioara

Filipescu sint chemate a-si trimete

-delegatii pentru complectarea Adunarii.

«Multi boieri patrioti., avind «aceleasi simtiri

pentru fericirea terii., se adauga de la

sine acestei Adnnari, cum o va spune Tudor

peste citeva zile. El Insusi e numai «supus

catre tot norodul Terii-Romanesti., dupa «datoria

singelui si a nasterii sale» si nu voieste,

cleclara el in alts proclamatie, decit «impreunarea

glasului nostru intruna», gata fund

a-si varsa singele pentru izbindirea «drepturilor»

traditionale. hi zice, In momentul

and era mai puternic, numai: «Teodor, sau

si «Slugerul.. Cit despre ostasii lui, ei «shit

hotaniti numai pentru dobindirea drepturilor

terii lor, iar nu pentru in parte-li folos, nepuind

nici In glndu -ni vre un folos, al veri-

-caruia dintre not decit numai pentru binele

terii noastre, ce este de obste pentru not

toti si pentru copiii nostri..

Alt act public n'a mai plecat de la dinsul:

In aceste patru proclamatii se cuprinde toata

.cugetarea lui politica.

IV.

El era astfel In cea mai veche si cea mai

tuna traditie a terii si a neamului sau. Din

strAvechile timpuri cind din toata ordinea

politica romans ramasese numai atita lucru :

ideia necesitatii Imperiului si a tmparatului

si cirmuirea poporului prin sine insusi in

umbra autoritatii si ocrotirii lui, aceasta e conceptia

politica .a neamului nostru. 0 gasim in

tulburarile vlahe din Balcani, creatoare de

Imperil pastorale pe la 1200, In yechile adunari

de alegere ale. Domnilor cari pe urma

au tras toata puterea la dinsii ; o gasim in

-strIngerea poporului, ca in Moldova lui Alexandru

Ilias, pentru a lua sama Domnului

celui rau si a pedepsi pe boierii ce-1 indeamna

In acea directie ; o gasim in Adunarea

pentru izgonirea Grecilor din Muntenia lui

Leon-Voda, si tot asa in pornirile multimilor

de dilkolo si de dincoace de Milcov in yeacul

al X VIII-lea, cind cnorodul, ne mai putind

suferi, se stringea la Mitropolie si, tragind

clopotele, se scula cu impotrivire, strigind..

Asa faceau si Ardelenii cind din mijlocul tumultului

popular impuneau cererile for in

numele .tuturor Rominilor, marl si mid., sau

cind, la 1848, intr'o Adunare teraneasca proclamau

existenta for ca natie deosebita cu

aceleasi drepturi ca ale privilegiatilor.

Acest caracter al revolutiei lui Tudor 1-au

inteles multimile in numele carora vorbia el.

XVI

«Popa Ilie., cel cu declaratiile inimoase In

naintea Mitropolitului, scrie cu prilejul mortii

aceluia care .domnise= farA cuca si fara topuz,

cu singura sabia libertatii romanesti si

populasre la coapsa : cCu durere de inima

am auzit si am plins cind 1-au vindut pe

Tudor doi capitani ai sai, de 1-au taiat

noaptea. Si am mers cu parintele llarion la

manastire de am facut slujba pentru odihna

sufletului. i plingea lumea, si parintele Ilarion

se batea cu pumnii in piept si da cruces

la norod de se 'nchina. Si multa jale pe noi

toti..

Necesitatea acestei base de libertate teraneasca,

economics, socials si politics, pentru

desvoltarea Statului romin si intarirea natiei

incunjurate de dusmani n'au inteles-o In o

suta de ani trei, patru generatii. Daca am

intelege-o noi macar astazi, pe deplin I Ar fi

singura comemorare de care s'ar bucura sufletul

aceluia care in Iunie 1821 a pierit de

mina talharilor pentru rascumpararea unor

pacate pe care nu le facuse clasa lui si pentru

izbindirea unor drepturi care erau si sint

ale Rominilor de toate treptele.

TOT NOPOA3A POMINd PETilit E triZBE:

704 itT3A£ Alt10 INMIffehkAhiMPNill

W1S MREPEt+TA.41$MAp£ . 14 I Fatie 4eTAPc

Utz dE Qf 4901TE

1821 RH

Al(PACIAMILIKEX IMPTE

STEAGUL lui Tudor Vladimirescu.

laseriptla:

Tot norodul romanesc Pre tire to proslave

Troia de o flint& Inmate rn Odor nia

Cu puterea to cea mare $1 in bralul tau cel rare

Nadejde de dreptate Acum a am e eu parte

1821, Ghen.

(Pe later!: St Teodor T ron gi Sf. Ghe rghe .

CRONICA REVOLUTIEI DIN 1821

IOAN DARZEANU, Dv VEL SERDAR

Dupa ravna care am avut in vremea trecutei razvratiri,

ca sa arat pi sa istorisesc cele ce s'au lucrat in patria

noastra la leatul 1821 pi /Ana la leatul 1822, Julie 15, asternand

cu toate ideile ce au curs, cu pre larg cuvant, spre a

se Indulci fiepcare cetitor de vremelnicile intamplari in

curgere de un an pi case luni, ma rog cu supunere catre

toti simpatriotii ca sa aratati iubire si multumita catre

ostenitorul in lucrarea aceasta, avand si dansul tot asemenea

filotimii spre lapda si cinstea fiecaruia. Ca atunci

va cunoapte Dumnezeu buna noastra ravna spre lauda

patriei cei crestinepti.

laza mai vartos cei mai inalti intru iubirea perierghiei

cei trecatoare si vremelnice, Intocmai ca moara lui cu invartejune,

care pre toate ceasurile se invartepte, asemenea

pi a vremilor invartejiri rasuna in auzul tuturora; iar multa

milostivire a prea-inaltului Dumnezeul nostru sa fie noun

spre mantuire, ca sa ajungem la prea-innalta sa inna4are.

loan Narzeanul biv Vel Serdar.

Dupa p etrecani a rapausatului Domn Alexandru-Voda

Sutu, ce s'au tntamplat la 18 ale lui Ghenarie cu leatul

lui 1821, un Teodor Vladimirescu, din neamul lui Roman,

dintre pandurii din partile Cernetului pi pezator cu casa

sa la orapul Cernetd, sud Mehedinti, carele in vremea trecutei

razvratiri a Romauilor s'a aflat comandir asupra pandurilor

ce erau in judetul Mehedinti 1, savarpind insupi multe

La 20 Decembre 1906 Constantin-Vodd Ipsilanti nume$te vataf

la plaiul mehedintean Muntele-de-sus pe (Theodorache Vladimirescu

biv vtori Comis (N. Iorga, Sturlii 0

.Documente, VII, pp. 511-21, no

2S6). La 12 Martie 1808 e biv Vel Sluger ; ibid., p. 512, no. 287.

-4

ucideri In partea focului, pentru care, du/A razboiul Rusi lor,

In Domnia Mkiei Sale Ioan \Tod& Caragea dovedindu-se, a

fost hotkat pierzarii, si, cacerdisindu-se In Tara Nemteascal,

a mers la Viena, In vremea ce se aflau Impkatii acolo

adanati, arAtandu-se la Imparatul Alexandru al prea puternicei

Rusie, s'a cinstit cu cin de maior si, Intorcandu-se

pre la Rusava, a trecut in Tara-RomaneascI, unde prin

mijloacele ce an facut prietenia 2 sa cu unul din boierii cei

alesi ai teriia, a ramas nebanuit, petrecand une on In pktile

Craiovei, iara alte on si prin Bucuresti, panA ce an luat

vatAsia plasii Closani din sud Mehedinti de la Vel Vornic

de Tara-de-sus. Neputand acel vataf dlinui acolo, si of anduindn-si

In plain vechil pentru cautarea trebilor vatasiei,

el se afla de la o vreme Incoace petrecand ca un musafir

In politia Bucurestilor, unde prin taina si pre supt cumpk

insotindu-si si alti patruzeci de Arnauti langl dansul, dintre

soldatii Serdarului Iordache si ai lui Farmache, precum

s'a dovedit in urml, s'a sculat la 18 ale lui Ghenarie,

Marti noaptea, de an iesit din Bucuresti cu totii pre la

sfarsitul iernii, avand cu dansul si un (Alter rusesc, anume

Macedonschi, ce ramasese In zilele Rusilor petrecand

cu familia sa in politia Bucurestilor.

Au mers, urmand drumul spre Ramnicul din sud valcea,

an trecut pe la marginea orasului Pitesti (tahtul

ispravnicatului de Arges); pre cari trimetand dumnealor

boierii ispravnici de Arges ca sä-i Intrebe ce oameni sunt

si uncle merg, au dat cu totii raspuns ca sunt cAlatori

trecatori, nesuparand pe nimeni intru nimica, precum an

Instiintat catre ocarmurirea terii dumnealor boierii ispravnici

de acolo.

Si la 19, tot ale lunii Ghenarie, ajungand la satul Budestii

sud Arges, unde este pod pre apa Oltului, s'au pus

De fapt pentru un proces; Analele 4caderniei Roncine, XXXVII,

p. 121 si urm. Cf. $i partea administrativA, XXX1X, pp. 9-11.

2 In editie propietie.

Nicolae Glogoveanu.

-5

en totii in pod si an trecut in partite judetului Valcii si

an apucat drumul spre Ocna -cea -Mare dintr'acel judet;

iara, in deseara ajungand la un sat aproape de Ocna, au

conacit noaptea acolo, cumparand tote tale trebuincicase

cu bani.

A doua zi, la 20 ale lui Ghenarie, sculandu-se dintr'acel

sat, au plecat cu totii spre orasul Targul-Jiiului (tahtul

ispravnicatului din Gorj) si, intalnind pre drum pre vechilul

vatafului de plaiul Horezului, ce venia la sgrAfia

judetului Valcii cu galbeni doua mii si mai bine, 1-au luat

cu dansii, d'impreuna, cu un plaias ce avea dupg, el, si

Vineri, la 21 ale lui Ghenarie, ajungand pre la 12 ceasuri

sears, in orasul Targul-Jiiului, au tras drept la dumnealui

vtori Logofat Vasile Mongescu, samesul judetului, de undo

despartindu-se dougzeci de insi, an mers la conacul dumnealui

Clucerul Dinicul Otetelesanu, ispravnicul judetului,

de 1-au ridicat cu mare zor si 1-au dus la Slugerul Teodor.

De la care cerand dumnealui Clucerul Dinicu ca sa-i arate

poruncile ce vor avea, au dat raspuns ca sä mearga ju totii

la satul Bradiceni, sa intalneasca si pre dumnealui Cgrninarul

Iorgu Vacarescu ispravnic (fiindca lipsia dela tahtul

ispravnicatului), si acolo, Impreunandu-i pre amandoi is-

pravnicii, li va arata poruncile. *i

asa, cu straja, la poarta,

la scars, si In foisor sezand pang, la patru ceasuri din

noapte, si-au potcovit caii cu lumanarea noaptea si an

imbucat si ado cevasi d'a 'n picioarele, argtand ca au sä

mearga si la judetal Mehedintalui ca sa radice si pre damnealor

ispravnicii de acolo.

Apoi au plecat cu totii din targ, zalogind impreuna si

pe dumnealui Clucerul Otetelesanu cu mare zor, si, mergand

cale de trei ceasuri, au ajuns la o carciuma a Stolnicului

Viisoreanu, de au mas cu totii, facand indestula

strAjuire pang, a doua zi, Sambatg, cand, ridicandu-se cu

totii, an mers la satul Bradicenii, si, neafland acolo pre

dumnealui Caminarul Iorgu Vacarescu (fiindca, prinsese

noaptea de veste si se cacerdisise), si-au indreptat cu totii

drumul spre manastirea Tismanei, dimpreuna si cu Clucerul

-6

Otetele§anu. Si, Sambata, la 22, ajungand la Tismana, an,

Intrat cu totii In manastire de an mas In seara aceia.

Iarg, la 23, Dumineca, lasand pre Clucerul Dinicu in manastire

cu vre-o 15 paznici, ca sa nu-i sloboaza ie§irea,

an ie§it Slugerul Teodor cu haine schimbate §i cu ceilalti

din manastire, §i s'au coborat la satul Padepl, din plaiul

Closanii, sud Mehedintii, unde chemand pe capitan Dumitru

Garbea, ce 11 avea vechil de vataf, §i, povatuindu

prilostitoarele lui cugetki, a stalls pre toti pandurii ce

erau In plain §ezatori, de i-a Impreunat cu dansul,

duindu-li leata §i slobozenie. Au trimis §i prin alte pla§i

ca sa, stranga panduri cu leafa, din cei ce erau §i mai

nainte In slujba si dupa venire se lepadasera In dajdie

Inca din zilele Domnului Ioan-Voda Caragea. Au facut pu-

blicatii prin toate satele judetalui, cu cuprindere ca.

fAgg-

cine va vol sa vina sa se scrie la dansul, si va fi slobod

de once dare, Indemnand pre norod cu amagitoarele lui

mijloace §i prilostindu-i a veni sa se Impreune cn dansul,

precum se arata §i proclamatia ce au dat catre toata ob-

stea, adeca catre tot norodul omenesc din Bucure0i §i

din celelalte orase qi sate ale Terii-Romane§ti:

Fraeilor locuitori ai Terii-Ronuinqti!

Jeri de ce neam yeti fi, nicio pravila nu opre*te de a

Intampina ra'ul cu ram.

Sarpele, cand iti iese inainte, dai cu ciomagul de it

lovesti, ca sa-i iei viata, care de multe on ni se primejduieFite

din muscarea lui.

Dara pre balaurii cari ne Inghit de vii, capeteniile

noastre, zic: atat cele biserice§ti, cat §i cele politice§ti,.

pang, cand sa-i suferim a ni suge sangele din noi? Pang

cand sa li fim robi?

Daca rani nu este primit lui Dumnezeu, stricatorii facatorilor

de rau bun lucre fac inaintea lui Dumnezeu, ca

bun este Dumnezeu §i, ca sa ne asamanam lui, trebuie sa

facem bine; iarg, aceasta nu se face pana nu se strica

rail: pang, nu vine iarna, primavara nu se face! A vrut

-7

Dumnezeu 0, se faca lumina, aceia s'a facut dupa ce a

gonit Intunerecul.

Vechilul lui Dumnezeu, prea-puternicul nostru Imparat,

voieste ca noi, ca piste credinciosi ai lui, sa traim bine.

Dail nu ne lasa rani ce ni-1 pun peste cap capeteniile

noastre !

Veniti dara, fratilor, cu totii, ca cu raul sa prindem pre

cei rai, ca sa ni fie noun bine, si sa se aleaga din capetenull°

noastre cei cari pot sa fie bpni. Aceia sint ai nostri

si cu noi d'impreuna vor lucra binele, ca sa li fie si for

bine, precum ni sunt fagaduiti.

Nu va leneviti, ci siliti de veniti in graba cu totii, cari

veti avea arme cu arme, iara cari nu yeti avea arme, cu

furci de for si en lanci, sa va faceti degraba si sa veniti

unde yeti auzi ca se afla adunarea cea oranduita pentru

binele si folosul a toata tam. i ceia ce va va povatui mai

marii adunarii, aceia sa urmati si, unde va vor chema ei,

acolo sa mergeti. Ca ni ajunge, fratilor, atata vreme de

cand lacramile noastre de pe obrazele noastre nu s'au

mai uscat.

Si iarasi sa stiti ca nimeni dintre noi nu este slobod

in vremea acestii adunari obstii folositoare ca O., se atinga

macar de un graunte, de binele sail de casa veri-unui

negutator orasan sau teran sau de alt al veri-unui lacuitor,

decat numai binele si averile tale ran agnnisite

ale tiranilor boieri sa se jertfeasca.; insa ale carora nu vor

urma voila, precum suntem fagaduiti, numai ale acelora sa

se iea, pentru folosul de obste

De acolo, din satul Padesul, au pornit si caruti din partea

sa, atat la Ada 2, cat si la Vidin, facand cunoscut prin viclene

aratari ca radicarea acestei adunari de norod nu

este pentru veri o rasvratire sau nesupunere catre sta-

$i in Aricescu, II, pp. 77-8. Forma originalA In Cioranu (v. mai

departe), in UrechiA, Istoria Romiinilor, XIII (1901), pp. 21-2 (si

dupA Uricarita, XII, pp. 91-2).

2 Ada-Cale.

-8

panire, ci ca sa-§i ceara, drenturile, trimitand dare Maria

Sa Dervi§-Pap, din Vidin muhafiz Si arzmahzar mincinos

din partea a, tot norodul terii, prin care defaima atat clirosul

bisericesc, cat pi obotea tuturor boierilor, ca Maria Sa

sg-1 tramita catre Prea-Innalta Poarta, a caruia cuprindere

se arata din cuvant in cuvant, Insa:

Prey puternice imparate,

La sfantul oi prea-puternicul prag al prea puternicii

Imparatii, stapanitoarii noastre, cadem noi, tot norodul

romanesc din Valahia cel supus §i Incredintat ei de catre

unul Dumnezeu a tot facatorul, de Dumnezeu pazit §i

de catre Prea-Inalta Imparatie cu multe mile dupa vremi

mangaiat, iar acum on totul parasit In mantle multilop

vrajmagi ai prea-puternicii Imparatii of ai no§tri, povestind

on mare jale pre scurt necontenitele noastre necazuri oi

cumplitele patimi ce le suferim din pricina unirii boierilor

pamanteni cu cei dupa vremi trimeoi Domni §i ocarmuitori,

caci boierii, sau mai bine am zice: tiranii no§tri cei cumpl4i,

invoindu-se cu cel de acum Dorian, sa, lasgm cele mai

d'inainte urmari, ne-au pra,dat ca niciodata, mai nainte si

peirii cai de istov fara milostivire pre noi ne-au dat, oi pre

acest choler impgratesc cu totul de tot binele 1-au deqertat,

!neat am ramas mai goli decat mortii cei din mormanturi.

Din care aceste toate, de ar fi avut prea-puternica Imparatie

cea mai putina §tin4a, de mult ne-ar fi izbavit de catre

ace§ti nemilostivi Mimi can, de se §i numesc cats o data

ca fac aratari prin arzhmahzaruri catre Prea-tnalta Poarta

pentru starea terii la cate-o Downie noun, o fac numai si

numai pentru folosul for §i al Domnului. Precum la venirea

Domnului Alexandru Sutu au facut, ca, de spre o parte

aratand prin arzmahzar darapanarea terii din pricina relelor

urmari ale Domnilor, au cerut mild §i uourinta dela

Prea-Puternica Imparatie, iar, pre de alta, scriind multe

laude mincinoase pentru acest Domn, ca sa.-1 caotige numai

al lor, Indata dupa ce au sosit aici, an Intocmit cu &Instil

-9

pradarea si stingerea terii, incepand dela Biserica, de unde

era sa inceapa indreptarea, iara ei, ca piste netematori

-de Dumnezeu, cu cuvant ca pun Mitropolit pamantean, au

vandut Domnului Sutu in doua mil de pungi de bani si

an pus Mitropolit roman adevarat, Insa mai adevarat

ocara neamului romanescsi batjocoritorul cinului bisericesc,

carele, indatorat fiind Domnului Sutu si fara de multamirea

si penerea norodului Impotriva legii oranduit, en

totul s'a piecat relelor vointe ale Domnului si a pradat

Cara, ca sa-1 multumeascal.

Toate cererile lui cele nesatioase si de drept le iscg-

leste ca pre niste drepte, si pre norod fl

impileaza de le

imp lin este.

Intfaceasta stare aflandu-se norodul, si tara neavand

mijlocul de a arata necazurile si a cere mils de la Prea

Puternica Imparai?ie, care mild de multe on a castigat-o,

darn, nimica nu s'a folosit, caci au ramas scrise numai

pre hartie, si mancata de catre mai sus zisii talhari, silit

a fost din mult adanca nadajduire Intaiu a se scula Impotriva

acestei rautati si apoi a nazui si a cere imparateasca

mild. Ca niste credinciosi darn si supusi robi ai Prea-Puternicii

Imparatii, cu lacrimi ne rugam sa trimiti om fmparatesc,

nu de legea noastra, ca sa cerceteze si sa vaza jalnica

stare a terii si sa faca oranduialg, ca sa lipseasca jafurile

si sa ne raspundem cu dreptul catre Area-puternica !mpgratio,

precum si pans acum am raspuns, si de ,cum inaginte

a rg,spunde nu tagaduim, ca niste credinciosi ce am fost

si suntem si In veci vom fi voiosi, dupa incredintarea ce

avem ca prea-puternica Imparatie nu ne va lipsi de milele

sale, cu care din vechime ne-a hranit si, cu nume de rain

incredintata ei de cg.tre milostivul Dumnezeu, ne-a cinstit,

precum la fiestece Domnie noun, parinteste poftorind acel

dulce nume in urechile cele surde ale Domnilor, tncredintandu-se

for ca sa ne apere, iara ei, talhareste despo-,

E vorba de Dionisie Lupu, numit la 1-iu Maiu 1819. Se recunoaste

patima episcopului de Arges, llarion.

in lu-ne si prapadindu-ne, pribegesc de Ia o vreme incoa, si

boierii nostri, atat cei bisericesti, cat si cei politicesti, fntovarasiti

fiind cu dansii in jafurile ce ni fac, in loc de a

fi cu priveghiare si a-i popri, Ii Inlesnesc calatoria, uitandu-se

si dansii cum fag din Bucuresti ziva namiaza mare.

Acestea toate prea-plecate aratari adevarate fiind, se

vor dovedi mai cu scumpatate si mai pre larg Inaintea

trimisului credincios omului Smparatesc, pre carele fierbinte

ne rugam Prea-Puternicei Imparatii sa ni-1 trimita

cu milostivire i".

Dupa ce a savarsit aceste lucrari, fara vre-o prelungire,

intocmai ca 6tim le -ar fi avut gatite din vreme si intocmite,

Insotindu-si ca vre-o 600 de oameni dintre pandurii

ce a strans, a trimis de a ridicat pe zapcii din plasa Baii,

on toti banii ce an avut asupra-li, carora poprindu-li

banii si caii, i-a trimis pe dansii de i-au inchis la Tismana,

unde sta si Clucerul Otetelisanu. Iara numitul Teodor, cu

toti oamenii ce a impreunat, s'a sculat de acolo a veni

spre Cerneti, si, Intalnind la satul Ciovarnasanii, aproape

de Cerneti ca la vre-o trei ceasuri, pe un polcovnic Paul

Nicolicescu, ce era oranduit din partea ispravnicatului cu

oameni indestui si porunca In scris sa nu ingaduiasca pe

razvratitor a se intinde amagind prin viclenie pe locuitori,

si sa-1 izgoneasca din partile locului si on viu on mort

sa, se sileasca a-1 prinde negresit, 1-a Impresurat Indata pe

numitul Paul Nicolicescu si prinzandu-1, dupa ce a cetit

suprinderea poruncei ispravnicesti de mai sus, pe de o parte

numai decat a facut o scrisoare catre dumnealui Clucerul

Costache Ralet, ispravnicul Mehedintului, coprinzatoare:

Paul acum numai prin auzire auziam ca dumneata

strigi catre toti cum ca eu as fi iesit la hotie ca sa prad

lumea, si nu credeam, pentru ca eu ma stiu ca nu slut

hot; taro astazi in Ciovarnasani gasiiu si in scris sub

is3alitura dumitale Ia mama unui hot, anume Pau Nico-

1 Si In Aricecu, II, pp. 82-4. Inteo forma schimbata, la Cioranu

licescu, caruia ii dai voie ca sa ma prinda dimpreuna cur

toti cei ce se afla cu mine, on vii sau morti. Dintr'aceasta

to cunosc ca esti om pricopsit si ma mir de unde

ai dumneata voia ca sa dmori raiaua Imparatului si pentru

ce ?

Au pre semne nu va ajunge ca i-ati pradat si i-ati despuiat

papa cand a ramas ticaloasa Cara mai goala decat

mortii cei din mormant ? i acum se vede ca aveti pofta

sa-i si omorati... Numai sa stiti ca nici Dumnezeu, nici

prea-puternica Imparatie nu va Ingadui. Du Ins& nici nu

sunt hot, nici am fost vre-odata, nici voiu fi; ci sunt,

atat eu, cat si cei Impreuna cu mine, iesiti pentru mare

folds obstesc, si al celor man, si al celor mici; si spre mai

bung., pliroforie vei ceti dumneata aceste doll& copii (a

proclamatiei si arzmahzarului). Tara dumneata prea rau teai

purtat de ai spart orasul si ai sfaramat lumea fard, a

to uita mai departe, ci numai cu un cuvant ca eu as fi

fost hot si as fi venit sa prad lumea, fara de a sti ce zici.

Ci iarasi zic: sä stiff ca eu sunt cel mai bun nu al Patriei

male, si de Ia Bucuresti panel aici am venit tot prin orase

si sate Intrati, si nimeni nu s'a suparat de nimica, ba

Inca si zaratiile judetelor erau incarcate de bani, si nici

de cum nu s'au clintit. Si, iarasi, de as fi fost precum

zici, de mult le-as fi luat de acolo. Ci, ma rog dumitaie,

de esti patriot, lasa-ti acest fel de fantasii si aduna ca

mai in graba orasul la loc. Pe Turcii ce i-ai luat dupe

la locul for si i-ai strins acolo, da-li drumul sa-si mearga

Ia treaba lor. Nu da pricina legaturilor sfinte ca la

urma nu vei putea da raspunsul. Si :mai mult sd nu

dai pricina vecinatatii (macar ca li este stiinta, celor

mari trebUinta cea de obste folositoare). i pandurii ce

ai adunat acolo, dä-li drumul ca sa vina sa mearga unde

sent de trebuinta, si dumneata mergi la conacul ispravni-

catului de-ti

cauta trebuintile dumitale fara de niciun fel.

de temere sau Ingrijire. Asemenea si dumnealui besleaga.,

Ai de catre mine sau de catre cei ce sunt Impartasiti

cu mine niciun fel de temere sa nu aveti; pentru care

to Incredintez on sufletul mieu. Si, Inca data voiEsti folosul

de obste, vino dimpreuna, ca toti boerii pamantului, ca

sa ne intalnim, sau trimite numai pe dumnealor si 1i

porunceste ca sa fie silitori sere savarsirea trebuintei.

Si, iarasi zic, pazeste-te bine O. nu dai norodului vre-o

pricina cu vre-o Impotrivire de arme, ca atunci bine sa

tii ca nici In gaurile serpilor nu yeti scapa. Pentru ca

norodul cel ars si fript de catre d-voastra este amarat

si Infocat asupra-va, si numai pricina, cauta. Si cum de

ai dat d to voie cu arme de moarte asupra raielei Imparatesti

? Si au nu socotesti ca sabia Imparateasca va sa

manance pe toti ? Au pe semne gandesti ca va fi murit

si Sultanul Mahraud ? Ci umblati cu bine cu raiaua Imparateasca,

de voiti sa va fie bine, ca cu rail n'alegeti

nimica, pentru ca nu viati asternut bine mai d'inainte.

1821, Ghenarie 281."

Pre de alt. parte, dupa ce a pornit aratata, scrisoare, a

pus de a batut de moarte pe acel Pau Capitanul, Invinovatindu-1

Slugerul Teodor, de ce sa Indrazneasca a sari Impotriva

lui si a adunarii norodului ce-si cer dreptatile lor.

Iara oamenii ce a avut Pau cu dansul i-a tras la sine-si

Slugerul Teodor, adaug'andu-si suma adunarii. Pentru

aceasta luand stire ispravnicul din Cerneti si orasenii de

acolo, pe de o parte, si-au scos toti familiile, trimitandu-le

unii la Rusava, altii la Fetislam 2, ramanand numai oamenii

calari; iara, pe de alta parte, vrand sa iscodeasca si

lucrarile razvratitorului Teodor, au trimes orasenii un cm

untr'adins catre dansul, cu scrisoare din parte-li rugatoare

ca sä nu dea vre-o pricina de spaima si stramutaiea orasului.

Carora li raspande ca sa nu aiba nimeni nicio grija,

ci s. stea cu totii pe lec, cautandu-si fiecare trebuintile

sale cu liniste.

Si, ne mai prelungind sederea for In satul Ciovarngsanii,

s'a sculat Slugerul Teodor, cu o ceata de cameni,

L $i in Aricescu, II, pp. 47-9; Urechig, /. e., pp. 24 -5.

2 CladIva.

de s'a coborat la cula ce o avea la via sa de Lang&

Cerneti, dand spaima tuturor orasanilor §i amagind pa

toti locuitorii cei pro§ti de prin satele imprejurate, !neat

cu spinarea li aducea mancare. lard cealalta adunare de

oameni toata s'a pornit pe alt drum, cu ocarmuitorii si

capitanii d'inpreuna, qi cu Macudonschi, sä mearga spre

manastirea Strehaia, propovaduind catre toti ca aceasta

radicare s'a impreunat pentru binele obqtii, ca sd-i mantuiascd,

de biruri si sa-i upreze din toate, scotandu-i

din Intunerec la lumina.

Dupa sosirea-i la via de langa Cerneti, indata s'a spart

ora§ul Cerneti, imprd§tiindu-se toti In toate partile, cum

qi ispravnicul s'a tras la Craiova, temandu-se a nu-1 cuprinde

sä-1 ridice precum §i pe Clucer Otetele§anu.

Iara dumnealcr boierii texii, Indata dupa petrecania

Domnului Alecu-Voda Sutu 1, primind nota Inscris dela

Escelentia Sa gheneral Pini, consulat al Prea-Puternicei

Rusii, a carii cuprindere se arata anume talmacita pe

greceste, din limba frantuzeasca, adeca:

Subscrisul gheneralicesc consul al Maririi Sale Impdrate§ti

tuturor Ruqilor a luat §tire despre Incetarea din viata

a Mariei Sale Domnului Terii-Romane§ti, Alexandru-Vodili

Sutu, qi, fiindcd. Domnul nu mai (lainuie§te, oranduiala treburilor

ar fl cerut ca o4tea boierilor sa iea franele obldduirii

In maul, dad, rdposatul Intru fericire prea-inaltatul

Domn n'ar fi preintampinat imprejurarea, Infiintand, intr'un

timp pe .cand isi avea mintile intregi §i era 'n dreptul sau,

un comitet vremelnicesc de obladuire, alcatuit de Preasfintia

Sa Mitropolitul §i de prea-cinstitii boieri Banul Brancoveanu,

Banul Cretulescu, Banul Ghica, Banul Vacarescu,

hale-Vistierul Grigore Filipescu §i Marele-Postelnic Rizu 2,

adeca un comitet, cdruia i-a qi lasat toata stapanirea ce

Intocmirea lui poate sa aibd. Aceasta oranduiall, din po-

instiintarea for cAtre PoartA despre moartea lui Sutu, Aricescu,.

II, pp.49-50 (19 Ianuar).

2 lacovachi, scriitorul.

runca Mariei Sale, s'a facut cunoscuta gheneralicescului

Consulat printr'o nota scrisa de la 15 ale curgatoarei luni,

si subscrisul a recunoscut praviinicia ei si a laudat-o ca

inteleapta si mantuitoare.

Subscrisul nu se 'ndoieste catusi de putin ca cinstitele

madulare ale sus-zisului comitet, care astazi s'a intocmit

ca comitet de obladuire, in urma Incetarii din viata a

Domnului, vor recunoaste povara slujbei ce au fost chemati

sa Indeplineasca si ca dreptatea, intelepciunea si

cumpatarea vor domni in sfaturile for obsteste pentru fiece

lucru privitor la savarsirea nizamurilor in tiinta si la

-tinerea bunei oranduieli si a linistii obstesti, singurul stop

ce e dator comitetul sa privegheze, si care a facut sä se

nasca infiintarea lui. Comitetul sa-si pazeasca datoriile cu

scumpatate si sa nu se intinda cu drepturile peste hotarele

margenite de stapanirea privileghiilor ce se cuvine cu

osebire numai la obrazul Domnitorului; va purcede la tapte

care vor da dovezi destoinice de increderea ce raposatul

Prea-Inaltatul Domn a pus in fiecare din aceste madulare si

care le vor face sa dobandeasca multumire din partea

Inaltei Porti si a Curtii ocrotitoare si obsteascg. recunostinta.

Iar, pe Tanga aceste sfaturi la care va povatuieste

lubirea parinteasca ce Maria Sa imparatul a marturisit-o

neprecurmat catre neamul dachicesc si care se bucura de

ocrotirea sa priincioasa, subscrisul cunoaste cab datorie

a sa a incunostiinta, ca din indatoririle slujbei sale, ca face

pre cinstitele madulare ale comitetului de obladuire In

de obste si in deosebi raspunzatoare pentru oricealtgmare

s'ar intampla obiceiurilor si oranduielilor in 'Hata, precum

si linistea obstii, pang, cand vre-o alta hotarare ar veni mai

de sus spre a face sa. inceteze Insarcinarile ducaneavoastrg."

Au luat dumnealor boierii pe de o parte ocarmuirea tarii

asupra-li, dimpreuna si cu Prea sfintitul parinte Mitropolit

al Ungrovlahiei, facand cu totii anafora de Instiintare

catre Prea-Inalta Poartg, pentru raposarea Domnului, care

a si pornit-o la Tarigrad cu Intr'adins vataf de calAra§i.

lar, pe de alts parte, prinzand de veste de pornirea Slur -

rului Teodor Vladimirescu, au dat numai decat strasnice porunci,

atat pe la ispravnicatele de peste Olt, sa se faca toate

cuviincioasele strajuiri, adaogan du-se cu indoire si sum besliilor

fiestecaruia zabit de peste Olt, spre ingrijirea cei dupa

datorie strajuiri de spre amagitorul Teodor, cat si catre Caimacamul

cu Divanitii Craiovei, facandu-li-se cunoscut pentru

acest razvratitor de norod, cum si poruncile ce s'au dat pe

la ispravnicaturi, dandu-se si supt a dumnealor ingrijire a

pune in lucrare toate mijloacele ce vor chibzui spre infranarea

razvratitorului si incefarea turburarii acesteia.

S'a oranduit inteadins si dumnealui Dumitrache Bibescu

comandir asupra tuturor pandurilor, ca sari stranga

pe toti cei din judetul Doljului si Mehedintului ce erau in

slujba si sa oranduiasca dintre dansii cu capetenii alese

-si credincioase, ca sa mearga impotriva Slugerului Teodor,

povatuindu-1 cu tot dinadinsul a nu lasa pe apostat sa so

intinda, ci sa-1 izggneasca din partile acelea. S'au pornit

si din Bucuresti un Singer Costi, traitor in judetul Gorjului,

ca sa mearga acolo si, dupa stiinta ce are de toti

pandurii acelui judet, sa-i stranga pe toti si, lasand o

patte la ispravnicat spre strajuire, iar ceilalti sa mearga

la Tismana, sau undo se va afla adunarea razvratitorului,

ca sa li stea impotriva, strajuind si'n partile judetului

Gorj. S'au trimis si publicatii catre toti locuitorii tinutului

de peste Olt en blastame si afurisanii, ca sa nu se

cuteze vre unul a se amagi la prilostitoarele propovaduiri ale

razvratitorului. S'au intocmit din Bucuresti si patru capetenii

de Arnauti cu 200 hargiuri, fiesearuia cate 50, ca

sa-i trimita la Craiova; insa: Delibasa Mihali, Bulucbasa

Ieni, Hagi-Prodan si Serdarul Iamandi Giuvaru de la

sad Romanati, carora Ii s'au platit si taleri 10.000 leafs,

argalacul for pe o luna. S'a intoemit si la Craiova zabit

Doljului si al Romanatului cu cate 50 beslii si Slugerului

Solomon, cu 80 panduri,a fi de strajuirea Craiovei.S'au pornit

din Bucuresti si de iznoava ispravnici, atat la judetul Mehedintului,

dumnealui Clucerul Glogoveanu, care, peste putin

caindu-se, a dat inscris paretisis la Craiova si s'a oranduit

In locul dumnealui Caminarul Stefan Bibescu, cat si la judetul

Gorjului se oranduise dumnealui Stolnicul Viisoreanu.

Apoi, chibzuindu-se de catre Divanul Craiovei ca sa

mearga Stolnicul Viisereanu iarasi la Mehedinti cu dumnealui

Caminarul Bibescu si la Gorj sa se 'oranduiasca. Serdarul

Dinu Balteanu, carele se insarcinase de catre dumnealui

Logofatul Dumitrache Bibescu cu pandurii acelul

judet, oranduindu-se Intru stapanirea Gorjului, s'au trimis

poruncile ocarmuirii Bucurestilor intocmai dupa aceasta

chibzuire, cu indestule povatuiri si strasnice porunci spre

intampinarea raului si incetarea razvratirii.

Aceste Intocmiri punandu-se In lucrare de catre dumnealor

boierii ocarmuitori prin vrednice Ingrijiri, nu incetau dumnealor

apururea strangandu-se Ia un loc de adunare si chibzuind

cele spre izgonirea razvratitorilor. Precum si de catre Divanul

Craiovei, facandu-se cuviincioasele Ingrijiri, s'au oranduit

strajuiri In toate partite, pe cat a statut putinta,

oranduindu-se si la manastirea Strehaii un ceaus Costache,

ce era capitan Ia capitania Ghidiciului, cu capitanul

Amdrazii si 40 de oameni Inarmati; asemenea si la manastirea

Motrului un bulucbasa cu vre-o douazeci de Arnauti,

carora Ii s'a dat de la Craiova si gephanea' Indestula,

poruncindu-li-se cu strasnicie sa pazeasca strajuire acestor

doua manastiri, neslobozind nisi intfun chip intrarea razvratitorilor.

S'a insarcinat si Vistierul Constantin Crainiceanu

ca sa stranga pe toti pandurii din judetal Mehedintului

cei dela vale si sa mearga 1mpotriva razvratitorilor (flindca

cei de la deal se ridicasera de Slugerul Teodor). Iara, razvratitorul,

dupa ce a pornit si altar scrisoare catre muhafizul

Diiului cuprinzatoare:

Ccitre Maria Sa Derv4-Pap ntuhafiz.

De la tot norodul din V alahia.

Cu lacrime fierbinti jaluim Inaltimii Tale ca pe noi,

ticalosii, raiaua din toata Tara-Romaneascg,, Domnii terii,

Munitie.

d'impreung cu boierii greci si roman, unindu-se en totii,

ne-au pradat si ne-a udespoiat, incat am rams numai en

sufletele, precum pe larg ticglosia si plangerea noastrg

in cuprinderea arzmahzarului ce 1-am dat cgtre Prea-Puternica

Impgratie, stapgnitoarea noastrg, se cuprinde, care

arznlahzar 1-am trimis la Ingltimea Ta ce un bun credincios

al Prea-Puterniculni Impgrat, rugandu-ne fierbinte

Mgriei Tale ca sg to Imilostivesti §i sg, binevoiesti a-1 trimite

la Prea-Inalta Impgratie, ca sg poatg, auzi glasul

plAngerii noastre. Fiindcg noun toate drumurile, cum si

usile Prea-Inaltei Porti ni le-a inchis de la o vreme incoace

Domnul terii, si boierii ni le-au poprit, pentru ca sg nu ni

mai putem arata plangerile noastre la prea-puternica

noastrg Impgrgtie. §i asa mai sus numitii ne manancg,

de vii, si noi, neavand ce sg li mai dam, si ne mai stiind

ce sg facem, am ngzuit la mila Mgriei Tale. Si ne rugisim

fierbinte ca sg, trimiti jalba noastrg catre Prea-Puternica

Impgratie, pentru ca sg, audg glasul plangerii noastre si

sg se milostiveasca asupra ticalosiei noastre, ca sA trimeatg

un om credincios imparatesc, sa ving aici In tarn,

la Bucuresti, sa cerceteze, sg vaza nevoile pe care le tragem

de cgtre acesti lupi nemilostivi, si sg ni facg dreptate.

Ai, pang o veni omul impgratesc, noi ne-am sculat cu

mic cu mare si mergem sg ne adungm la Bucuresti, si

ca sg fie stiut Inaltimii Tale cg, ridicarea noastra nu

este pentru altceva si nici Inteun chip cleat numai

asupra boierilor cari ni-au ragacat dreptatile noastre cu

care ne-a miluit Prea-Puternica Imparatie, iara negutgtgtorii

turci si mice negutg.tori vor avea negutgtorie si

trebuinta prin tug, cu totii sg umble farg nicinn fel de

ingrijire, ca noi pe nimeni nu poprim §i de nimeni nici

de cum nu ne atingem. Inca mai cu bung slobozenie vor

urma. i iargsi fierbinte ne rugam Inaltimii Tale ca sg

ne ajuti cu cele ce ne trebuesc, care prin grain trimistl

nostru le va arata Mariei Tale. Iarg, anii Inaltimii Tale

fie de la Dumnezeu multi si prea fericiti 1."

$i in Aricescu, 1. c., pp. 31-2.

Tudor Wu Iimiresru.

Apoi, sculandu-se dela via sa de l'anga Cerneti, a mers

de s'a Imprennat cu cei trimesi spre Strehaia si, apropiindu

-so de manastire, cei dinauntru, adeca ceaus Costache,

spaimantandu se de multimea norodului, iara mai ales

arnagindu-se Intro desartele maglisele ce le-a aratat Machedonschi

en Slugerul Teodor, au deschis portile manastirii

de au Intrat apostatii. Dintre cari despartindu-se Machedonschi

cu o mama de panduri si cativa Arnauti, au mers

la manastirea Motrului, undo erau oranduiti de paza douazeci

de Arnauti de catre Divanul Craiovei, precum mai sus

s'a zis, si ce li va fi zis prin graiu nu, este stint, ca Indata

s'au Inchinat la dansii Para de a se impotrivi catusi de

putin. Asemenea si dintre pandurii ce stransese Vistieiul

Constantin Crainiceanu, dupa porunca Divanului Craiovei):

unul dintre capitani cu pandurii sai au mers de s'au Inchinat

la Slugerul Teodor. Si, ramanand desarta manastirea

Motrului au 'Avant dumnealui Caminar Stefan Bibescu cu

Stolnicul Viisoreanu, ispravnicii fie Mehedinti, ce an intrat

Inauntru cu vre-o cativa oameni, strajuind cu tot dinadinsul

Inchiderea acestei manastiri. Iara Slugerul Teodor,

cu toata adunarea sa, stand Intro Strehaia si manastirea

Motrului, propovaduia catre obstea locuitorilor feluri de

desertaciuni, ducandu-i pe toti la stare de apostasie, Incat

tot.i locuitorii judetulul Mehedinti au fadut Incetare de

raspunderea datoriilor, si cu totii alergau la adunarea

Slugerului Teodor, ducandu-li prin care si pre cai tale

trebuincioase de-ale manca,rii. Inca si margenea Invecinatelor

judete, ascultand din departare propovaduirea asidosiei

1, s'au abatut la nesupunere.

Aceste auzindu-le dumnealoc boierii ocarmuitoii, si cu

tot dinadinsul Ingrijindu-se spre intampinarea razvratirii

acesteia, an hibznit mai Intaiu de an facut o carte obsteasca

din partea tutmor carte Slugerul Teodor, cuprinzatoare:

Cu mare mirare luara.m In stire de urmarile ce ai In-

1 Scithe

de &Id

ceput a face, cugetand Insotire de mai multi si impartind

cuvinte catre locuitori ca sa sara cu totii spre

izbavirea ra,ului, si sa iasa, din Intunerec la lumina.

Acest fel de urmari ca, nu an sfarsituri bune este stint

si din istorie si din pildele ce se vad pe toata ziva.

Judeca care poate sa-ti fie izbanda, cand, inarmandu-se

impotriva-ti toti credinciosii stapanirii, te vor supune

prin razboiu, si to vei indatora !nsuti a cere mantuirea

care nu vei putea-o gasi. Au nu stii ca plateste Cara la

atatia ogeaclii si panduri, pe cari and ii va Insoti si cu

altii ce mai sunt pe din afara, ce arme se von ridica

asupra-ti si Incotro vei navali ca sa to mantuiesti ? Vedem

ca prin cuvintele ce prin nejudecata ai alcatuit catre

locuitori propovaduiesti ca pentru folosul obstii si binele

terii te-ai pornit inteaceasta fapta, si voiesti a arata cum

ca. nu esti talhar san voitor de ram, ci Indemnator binelui

si savarsitor izbavirii obstii din ispita rautatilor. Dar

care din locuitori iti va da crezamant si in ce temeiu razimandu-se

va Insoti cugetarilor ce ai? De vreme ce cu

totii cunosc si inteleg cata zbuciumare, cate cheltuieie si

cite pagube se pricinuiesc satelor dintr'acest fel de netrebnicie.

Deci te sfatuim parinteste si ca niste adevarati patrioti

si iti

poruncim sa to parasesti de asemenea fapte pagubitoare

terii, aclucatoare de sminteala linistii locuitorilor

si pricinuitoare de mare nevoie asupra-ti, si to lucredintam

cu juramant ca, de to vei supune povatuirilor si

poruncilor noastre lasandu-ti armele, to vei scula si

vei veni fara tagaduire, vei scapa de mice urgiS, caci eu

totii vom fi mijlocitori catre Domnul terii, ca sa-ti treaca

cu vederea urmarea ce ai cugetat, si poate vei ft ascultat

la multe destoinice aratari spre despagubirea jafurilor ce

vor fi cercat locuitorii. Pentru ca, la o asemenea dreptate

mai cu sama priveste stapanirea terii decal oricine

altul pe din afara, si niciodata nu voieste ca locuitorii sa

cerce napastuiri, de vreme ce aceasta tara este stiut ca,

se ocarmuieste supt lege si supt pravila, Iara,, cand din ne-,

norocire nu-ti vei lua sama cu dinadinsul, si nu te vei

supane acestor parintesti povatuiri ce cu iubirea de omenire

It.i dam (nevoind tulburarea si macinarea satelor),

atunci, nu numai ca to vor izbi acei ce sunt gata asupra-ti

pans acum, ci Qi altii se vor mai porni, eati trebuinto,

va care, si fii Incredintat ca, dupa ce nu vei gasi

scapare, si ()Banda mortii Iti va fi grozava si cumplita, ca

unni tulburator si amestecator de linistea locuitorilor..

Cate acestea te sfatuim iarasi.qi IV poruncim ca, Indata

ce vei primi aceasta scrisoare a noastra, In soroc de doua

ceasuri sa-ti iei sama bine si catre cel ce -ti va trimite

slrisoarea O. dai raspunsul inscris curat. Ca, de va fi cu

cuprindere de supunere si prin vrednice dovezi ca sa,

poata fi crezut, sa Inceteze numai decat pornirea ce este

gatita asupra-ti, si 0, to asteptam aici, precum mai sus pe

larg ti se arata. laza, de nu ti se vor precurma relele cugetari,

hotaraste-te singer mortii, si fii incredintat ca nu

vei gasi scapare. Ceteste cu mare luare aminte acestea

scrise, iea-ti sama bine, supune-te povatuirilor ce privescspre

bineii, si fii sanatos.

1821, Ghenarie 301."

Care scrisoare s'a si pornit Indata, cu lipcan Inteadins.

Apoi s'a trimis si la Tarigrad arz, catre Prea Inalta Poarta,

in cuprinderea ce mai jos se arata:

Noi, prea-plecatii robi ai prea-puternicei Imparatii,

Mitropolitul tarii, episcopii, egumenii, boierii maxi Qi mici,

capitani, mazili si toata obstea locuitorilor pamantului

.4arii Vlahiei, chelerului Imparatesc, cu cele pang la pamant

asternute prea plecatele noastre inchinaciuni, facem

aratare prea-puternicei Imparatii ca, Indata dupa ce si-a

dat sfarsitul raposatul Domnul tarii, MIA catusi de put.ina

zabava, s'au ivit In tarn ca la patruzeci de insi calari

Intrarmati, avand de capetenie pe Teodor Vladimirescu

(care In vremea trecutei razmirite a fost In slujba °sta..

seasca a Rusilor, supt numire de ofiter), Inca si cu until

1 $i in Aricescrt, I. c, pp. 50-1; UrechiA, I. c., pp. 29-80.

Machedonschi ofiterul. Ei Impreuna, se vede, s'au pornit din

Iguntru, din politia Bucurestilor, si, mergand spre judetul

Gorjului, tot cam pe supt munte, fara de a face pe drum

cuiva vre-o suparare sau pagubg, tocmai Vineri seara, la 21

ale acestei luni, au ajuns fora veste la orasul Targul-Jiiului,

unde este scaunul ispravnicatului Gorjului, pricinuind 'Mare

spaima orasalui, si, far de a face cuiva vre-o suparare,

an luat de acolo Impreung cu &Ansa numai pe unul din

ispravnicii judetului (caci celalalt se Intamp lase a fi afara

in judet) si au plecat cu el intfaceiasi noapte, zicandu-i

Cl,

dupa ce vor prinde si pe tovarasul sau, li va arata poruncile

ce au.

De care aceastg necuviincioasa Intamplare si urmare

indatg ce ne-am Instiintat, Intelagand-o cg priveste la

sfarsituri si mai necuviincioase, numai decat am imprastat

toate putincioasele mijloace ate am socotit spre

intampinarea acestui ran. i, pe de o parte, am pornit

dupa dansii dintre paznicii tarii, iar, pe de alts, parte, am

dat cuviinciosele nizamuri prin dregAtorii acelor cinci judete

de paste- Olt, spre zgticnirea Intinderii primejdiosului

cuget al acelor facatori de' rau si spre ocrotirea si linistirea

locuitorilor. Ei Insa, adeca acei facatori de ran, dupa Instiintgrile

ce ni-au mai vault, plecand dela Targul-Jiiului,

s'au dus drept la manastirea Tismana, de s'au inchis

inauntru, avand impreung si pe ispravnicul Gorjului, caci

pa celalalt nepatandu-1 prinde si scgpand, s'a tutors iaras la

scaunul ispravnicatului, strangand orasul for si strajuindu-1.

Darg, cu toate Ingrijirile ce am facut si nu contenim

a face, vedem ca ei nu contenesc a pune In lucrare vatamatorul

for cuget, caci acel Tudor Vladimirescu, luand

cativa dintre ai sai, ce din Instiintarile ispravnicilor se

dovedesc ca. sunt si Arnauti, au iesit din mangstire, lasand

acolo pe alti paznici dintre ai lor, si, plecand spre judetul

Mehedintului, a Inceput prin scrisorile sale a Invita obstea

norodului si a-i chema sa vina sa se uneasca cu el, luand

fiescare arme, iar eel ce nu va avea arme, sa-si faca lance

si furce de fier, aratandu-li cum ca cugetul lui priveste

spre a-i ocroti de a rgreanea slobozi de supt supunerea

Domnului si boierilor.

Temerea cea mai mare ni este ca acest Teodor, avan.

du-si casa si locuint% in judetul Mehedintului, s'a ajuns,

de mult cu vre unii din locuitorii acelui judet sau si cu

altdi din alto vecine judete 4i, avand inclinare cu mai

multi, se Intinde acest ran vatamator, precum ni s'a si

vestit cg pana acum se vor fi adunat acei facatmi de

role si pang la cinci sute si cugetg a cobori si'n partea

campului, si de acolo la Craiova si apoi aici. Dark socotind

fapta numitului drept urmare lalhareasca, flindca si

imputinarea numgrului oamenilor ce avea cu dnsul ne-a

incredintat de aceasta, si pildele de mai Inainte urmate

ale altor'asemenea Mimi, de aceia n'am instiintat pe loc

prea-puternicii Imparatii, bine nadajduitd aflandu-ne ca

printr'acele herecheturi ce s'au fost Mout indata dupg

ivirea sa, se va potoli raul fgra zabava.

Acum insa de sunt doug zile, vazand ca prin mare

crestere se'ntinde raul, Imputernicindu -se numitul prin

alaturarea si acelor asemenea lui cugetatori, pe de o parte,

dupa a noastra, netagaduita datorie, nu numai am intgrit

de iznoava nizamurile ce am fost dat mai inaiute, ci am

*ingrijit a alcatui si alto strajuiri, care an sa si porneascg

dupa dansii, iara, pe de alta parte, mare grija avand de

raul ce poate pricinui tarii acest talhar, si, vazand el, de

se va intinde cresterea algturatilor sai precum s'a inceput,

nu va fi Cara in destoinicie a i se Impotrivi, de aceia, dupg

datoria supunerii, nu lipsim cu cea pang la pgmant plecaciune

a face catare ca Prea-Puternica Impargtie sa chibzuiasca

mijlocul eel cuviincios spre apgrarea tarii de spre

acesti talhari 1. Ghenarie 30."

Cum §i osebita scrisoare din partea tarii catre slavitul

dragoman al Por4-,ii cuprinzatoare adeca:

Despre intamplarile neprevgzutei iviri a razvratitorului

$i in Aricescu, II, pp. 54-6.

Teodor Vladimirescu in judetul Gorj si In judetul Mehedinti

si despre toate cate pang, scum s'au intamplat se va incredinta

Excelentia Voastra din alaturatul supus al nostru

arzmahzar. Noi, privind de la inceput miscarea acestui floater

de rele ca o fapta Valhareasca, nu ne-am cutezat

dencamdata a aduce la cunostinta Prea-Puternicii Imparatit,

incredintati tiind ca, in urma trebuincioaselor mijloace

ce fara Intarziere am pus in lucrare, se va pune capgt Ia

aeeasta indrazneata intreprindere, cum s'a Intamplat si

cu alti indrazneti facatori 'de role dinaintea lui, si nä se

va chezSsui iarasi linistita petrecere a nevinovatei si cre-

Oincioasei raiale.

Dar, tiindca lucrul a luat alts fats, adeca prin rgzvratirea

pe care insusi razvratitorul prin scris a marturisito supt

name do slobozenie, intinand sufletele celor mai simpli cu

indemnul acestui cuvant si adunand In scurt timp pe multi

din semenii lui facatori de role ra si dansul, si din zi In zi

inmultind pe cei dinprejurul say, negandindu-se a savarsi

acest stop numai in parte, ci cugeta de-a dreptul la stapanire

si ameninta sa aduca pieirea in de obste si chiar

in orasul Bucurestilor, am chibzuit prin urmare ca acest

lucru nu este lesne de sees Ia cale, pentru ca s5 poata tara

ea se lupte cu acest razvratitor, care es+e astfel mai

dinainte pregatit, ci are trebuinta de un brat puternic si

I alt, ea sä se mantuie norodul Valahiei de asemenea goana,

3n5, a nu cerca jalnicile starsituri ale acestuia.

Deci, prin supusul nostru arzmahzar de fats, aducem

lz cunostinta Puternicii tmnaratii cPle intamplate sine

rug5,m de Escelentia Voaqtra, ca, infatisandu-se supusa

noastra, rugaciune, sa mijloceasca pentru neamanata izbavire

si ,p3ntru dorita petrecere a tuturor locuitorilor

din Tartb-Romaneasca, eredinciosilor supusi ai Puternicii

imparatii, iara stralucitii sai ani Dumnezeu sa-i inmultoasca

si st -i

fericeascl.

1821, Gkenarie in 301."

Aricescu, 1. c, pp. 56-7.

Dupa, aceasta pornindu-se la Craiova a galele en neferii

cei oranduiti, au proftaxit mai intaiu Serdarul Iamandi Giu

vara su o surna de neferi, ca la o seta oameni inarmat:,

strajuind orasul Craiovei, dimpreuna. cu Slugerul Solo mar.

ce era randuit de catre dumnealor boierii divaniti de acolo.

S'au trimis la judetele de peste Olt si porunci pentru

scazamantul pandUrilor ce fusesera lepadati in dajdie, sti

se iea In slujba cu chezasii vrednice, atat ei, cat si capitanii

lor, ca se sluieasca, cu toata, credinta la acest penistasis

1 si vor fi nebantuiti pentru totdeauna, precum au

fost si mai dinainte vreme, care sa se oranduiasca impctriva

razvratitorului, precum se va intocmi de catre dumnealui

Logotatul Dumitrache Bibescu si Divanul Craiovei.

S'a proftaxit la Craiova si gephanea, indestula, cum si

pietre ca sa se imparta pe la panduri, si uncle vor socoti

dumnealor boierii divaniti cum ca face trebuirta. S'a scri,

din partea tuturor boierilor lui chir Hagi-Ienus dela Craiova 2

ca sa numere taleri treizeci mii la casa ce este sä se'ntocme9,sca

la Craiova pentru cheltuielile tainaturilor si alto).

trebuincioase celor oranduiti impotriva razvratitorilor, si

vor umbla cu dobanda pang, cand i se vor plati de catre

tarn, (din care a s,i raspuns cu zece mii numai). Dar dumnealor

boierii divaniti dela Craiova, vazand ca Slugerul

Teodor a inceput a face pas catre manastirea Motrului,

care este aproape de Craiova si an sosit papa la aura Motrului

la care s'a dat pricina la multi din orasenii Craiovei

a se spargalui si a se stramuta, an instlintat numai de cat

catre dumnealor boierii ocarmuitori, facand cerere ca sa se

in tampine Intinderea acestei razvratiri ca once mijloc se

va chibzai. Carora li s'a dat raspunsul ce mai jos se arata,

adica:

Cu mirare si durere sutleteasca am cetit cea catre not

instiintatoare scrisoare din 31 ale lunii trecute, caci, pe

cand ne adastam sa aratati fapte ce ar A dorit si izbande

asemanate cu imprejurarile si cu fireasca dumneavoastra

Imprejurare.

Cf. §i testamental din Studii gi Docurnente, XXII, p. 45 ei

urm.

marinimie, am vgzut lucrari nesabuite si pline de micsorime

de suflet, impotriva celor ce nadgjduiam, care, latindu-se

si pe acolo fait, Indoialg, vor pricinui pustierea, ata'

a orasului Craiova, cat si'n Shdete le din partea locului.

Astfel, raspunzand domniei voastre, va cerem sa va intrarmati

cu chipul eel mai Intelept si barbatesc, punand In

lucrare toate cate Driven spre Infringerea si nimicirea

scopulni acelui rasculgtor al norodului, si mai vartos pentru

obsteasca liniste a locuitorilor. Aicea tot ce trebuia sa se

laca s'a Mout, en prisos.

Oameni inarmati s'au trimis, gephanea indestulatoare,

oranduiala de bani. Asemenea si despre cele de neaparata,

trebuinta pe care le-ati incuviintat pentru isprgvnicie, si

ne-apa invoit. Acum dar nu se asteaptg alt decat ca si

dumneavoastra sa Intrebnintati toate chipurila cele luteiepte

si toate oranduielile cuviincioase, dupg cum trebuinta

va cere, si sa imbaxbatati pe cei cazuti, Insufietind si

duhurile celor mai mici, spre a face sa domneasca linistea

norodului, pentru care yeti ti supusi la rgspundere, si iaras

asemenea la lauda si la dobandirea drepturifor dumneavoastra.

Cat daspre nelegiuita sculare a acelui razvratitor,

am facut cnnoscut Prea-Putemicului Impgrat si adastam

cat de curand inaltele sale porunci.

Fevruarie in 2 1."

larg cgtre aceasta s'a facut de obste chibzuire ca sa se

trimitg un boier ales la Craiova, a fi capetenia celor oranduiti

cu arme Impotriva razvratitorului, spre a-i ocarmui

Ili a-i povatui cu cele mai destoinice chipuri intru strajuirea

si incetarea turburgtoarei rg.zvratirii; carele sa se uneaseg,

Intru toate si dumnealor boerii divaniti de acolo, ca sa

nu se intample vre-un fel de sminteala si, alegandu-se dumnealui

Vornicul Nicolae Vacarescu, s'a pornit Indata, la

Craiova cu povgtuiri in ce chip sa urmeze spre apararea

odihnei locuitorilor si desrgdacinarea apostatilor, dgndui-se

si osebitg, carte la maul, cuprinzatoare chiar asa:

1 Aricescu, 1. c., II, p. 60.

-26

Cinst te dumneata }rate Vel Vornice al o.?tirilor

Kicolachi Vacarescvle,

Dupa Infricosarea primejdiei norodului, ce poate pricinui

acel turburator talhar Teodor liladimirescu, pornindu-se

acum si spre orasul Craiovei, si imputernicir du se cu

Insotirea mai multor nesocotitori sfarsitului acestei netrebnice

lucrari, printre alto nizamuri si randuieli date de mai

Inainte spre Incetarea raului, s'a chibzuit acum de catre

not si de catre toata obstea; dumnealor fratilor boieri tä

asupra agalelor ce s'au oranduit de acii cu toti neferii

for ogeacrai, cum si asupra altora ce mai sunt In partea

locului Intocmiti si adunati de catre dumnealor fratii boieri

divaniti de la Craiova, precum ne- au Incred:ntat dumnealor

mai dinainte, facandu-ne cunoscut sa se oranduiasca capetenie

unul din tratii boieri, ca cu acest mijloc, ivindu-se

Impotriva talharului putere de arme si de Impotrivire, sa se

puna in lucrare toate cuviincioasele mijloace si sa, i se

sfarm3 gandurile si razvratitoarele-i porniri, deci, facandu-se

aceasta alegere asupra dumita e, pentru ca to cunoatem

cu durere de patrie, cu iscusinta, si cu bune masuri, te

oranduim capetenia numitilor prin aceasta carte al noastra

si t3 poftim ca, insufletindu-te prin ravna izbavirii ce al

catre compatriotii dumitale, cat mai fara de zabava sa

pleci de aci, si, ajungand la un loc cuvfincios de a sta, sa

iei ,asupra dumitale ocarmuirea tuturor celor ce sunt orantduti

impotriva talharilor, si, chibzuind toate cuviincioasele

mijloace (la care to vei sfatui adesea on si cu dumnealor

boierii Divanului Craiovei), sa puna In lucrare orice va sta

prin putinta spre Incetarea raului si spre izbavirea

tarn,

sfaramand pe de o parte pornirea si Imputernicirea talharului

si induplecand pe de alt parte pe locuitorii tarii a

Intelege cu intregime Inselatoarele sale povatuiri, dupa

are sa si 'Ong In cunostinta si cei ce papa acum s'au Intovarasit

relelor sale cugetari. Iara In scurt, punand In lucrare

cu toata privigherea si buna socotinta ceia ce vremea,

starea lucrurilor si Indeletnicirea vremilor te va povatui,

adese on prin trimisi si intr'adins cu stafeta sa ne

tati, ca sa dam si noi do aici cuviincioasele povatuiri cep

vom chibzui. Aceasta slujba catre tarn ce se cere scum

din partea dumitale va pricinui o nemargenita bucurie si

prilej de vesnica multamita din partea tuturor, catre obstea

norodului, va aduce impiedecare de netrebnica nalucire

si obsteasca izbavire, iara catre dumneata va rodi slavnica

lauda si cinste, cu a noastra veselie. Ci dara, frobratis'and

si acum armele iscusintii, Implineste-td, poftim, 9ea adevarata

datorfe a unui fiu catre patria sa, si cunoaste-ne si

pe noi soglasuiti bunelor dumitale chibzuiri.

Fevruarie 21."

S'a facut osebita scrisoare si catre dumnealor agalele

cgeacului s. a. oranduiti de mai Inainte, si catre toti pandurii,

pentrn oranduirea dumnealui, mai sus zisulni boier,

tnstiintandu-se ai dumnealor boierii Divanului Craiovei,

cari prin Instiintarea oe au trimis de la 2 al lui Fevruarie,

atat catre dumnealor boierii ocarmuitori, cat si catre cinstitul

consulat al Prea-Puternicii Rusii, facand cerere ea

sa se aduca putere otornaniceasca, spre sfar5marea si iz:

gonirea apostatilor, am Instiintat ca razvratitorul a inceput

sa-si Imparta aripe si capetenie In multe locuri de

jafuri si prada fara milostivire, si, dumnealor boierii

ocarmuitori aflaridu -se Intru mirare, atat de chibzuirea ce

s'ar cuveni a face spre intampinarea si Incetalea raului,

cat pentru cererea ce faceau dumnealor boierii divaniti ai

Craiovei, a dat nota ce mai jos se arata, catre cinstitul

Consulat al Rusiei, greceste scrisa:

Subscrisii boleri ai Tarii-Ronaanesti cu cinste aducenl

la cunostinta Escelentiei Sale domnului Pini, gheneralice se

consul al Mariei Sale Imparatul tuturor Rusilor, cavaler

de mai multe ordine, s. cl., alaturatele scrisori ale Divanului

Craiovei, atat catre Excelentia Voastra, cat si catre

subscrisii, din care se va incredinta cu Indestulare de cele

pe larg lusemnate de razvratitorul Sluger Teodor Vladimirescu,

de nedumerita stare in care se gasesc Lenora

Aricescu, 1. c., pp. 61-2.

citii locuitori din partea locului si de desnAdgjduirEa ce

li s'a pricinuit din acestea. Niste asemenea intamplari

Aea§teptate nu mai putin pun In mirare si ne subsemnatii

despre ce ar fi de fault, !neat, en toate opintelile si cu

toate mAsurile ce am luat pang acum spre incetarea relelor

ce ameninta obstea, incredintAndu-ne pe toatg ziva

din aceste lucruri cg, rgsculgtorul acesta, nu numai cg

unelteste impotriva noastrg, a tuturora, dar chiar si inmpotriva

linistii si sigurantei obstesti, si, nevazand nicio altg

mantuire, dupg o impreung-ohibzuire, am gash cu cale

el nu e alt leac pentru acest rgu nevindecat declit a

alerga la .unii din Pasii dupg imprejur si a cere ajutorul

for impotriva relelor ce ne amenintg si a tuturor perilor

ce se uneltesc in Tara-Romgneascg de inaintarile cele

uriase ce pe tot minutul le face rgavratitorul. Subscrisii,

cunoscand cu toate acestea ca o datorie de a nu face

asemenea cerere cgtre serhaturile de prin prejur farg ca

sg facem cunoscut si Eseelentiei Voastre primejdia cea

neinlaturatg ce ne inconjoara, precum si singurul mijloc

de scgpare ce ramane pentra targ, ne grgbim a indenlini

aceasta datorie, si nu ne indoim cg Escelentia Voastrg,

Incredintandu-se despre intinderea primejdiei, va Incuviinta

aceasta a noastra gasire cu cale, care numai ea poate sg,

scape tara cea primejduita. Subscrisii, reinoind cererea de

mai sus, ne ruggm fierbinte sg avem cinstea until rgspuns

In scris din partea Escelentiei Voastre.

Fevruarie in 41."

Si osebit s'au Meat mehtupuri turcesti cgtre Maria

Sa Pala, muhafizul Diiului si cgtre cel dela Nicopole, prin

care se facea cerere ca sa trimita ostire in partite Craiovei,

si la Cornett, si la trecerea Oltului, spre a sfargma

pe apostati si a-i strgmtora despre toate pgrtile, ca sg-i

izgoneascg din pgragntul terii, oranduindu-se si inteadins

mehmEzndar pentru primirea si venirea ostirilor, cum si

,porunci ggtindu-se la judetul Romanati, Dolj, Gorj si VA,Icea

$i In Aricescu, II, pp. 62-3; UrechiA, 1. c. pp. 85-6.

pentra cele trebuincioase de Ingrijirea tainaturilor ostiril.

Apoi, dandu-se rgspunsul dela cinstitul Consulat al Rusiei

la argtata de mai sus note, cuprinderea ce se aratg mai

la vale, a rgmas aceasta chibzuire jos, poprindu-se atat

trimiterea mehtupnrilor, cat si pornirea rAnduiVor mehmendari,

iarg, cuprinderea rgspunsului cinstitului Consulat,

tnsemneazg chiar asa, talmacit dupa francezg:

Subscrisul consul gheneralicesc al Mariei sale Iropgratul

tuturor Rusilor a primit astgzi nota ce i s'a trimes cu

cinste de cgtre Obsteasca Adunare a clerului si boierilor,

prin care, argta,nd primejdia ce amenintg Cara cu urmarea

rgzvratirit a lui Vladimirescu, cer Invoirea gheneralicescului

Consulat pentru a se mijloci trimiterea unui ajutor de

Wire puternicg din partea Pasilor de pin cetatile de pe

Dungre, spre asezarea bunei oranduieli si pa,za obstestii

siguranO. Ca sl se 1ncuviinteze darg propunerea Adungrii

este de neapgratg, trebuintl a se cerceta: 1) dacg, ace at

urmare este iertatg de tratatele ce se gig fncheiate Intro

Inalta Poarta si Curtea Rusiei; 2) daca 'este de neapgrat

cerutg, de primejdia ce se vorbeste In nota mai sus zisg.

Cea d'intgiu se desluseste din Intelesul si din cuprinsul

hatiserifului de la 1802, care chezgsuieste tarile ama.ndoug.

Impotriva oricgrii calcgri de hotare, iar cea de a doua

propunere este un lucru pe care trebuie sa -1 hotgraseg obsteasca

adunare a clerului si a boierilor, care astgzi numai

ea singurg poate oarecum sl cunoascg cu toatg, lgmurirea

ce se cuvine, si dupg treapta primejdiei care amenin0

tarile,

precum si toate mijloacele ce le-ar pntea fntrebuinla

spre Incetarea acestei stgri Mse ca sg, alerge la ajutorul

material al Puterii suverane. Cu toatg ggsirea en cab a

aoestor netaggduite articole, subscrisul nu se Inlatureazg,

ci primeste eg, Intelesul osebitului articol din hatiserif

poate deocamdatg sg rgmAna neatarnat, dar.inteo fmprejurare

deosebitg, tend adecl siguranO, arii este amenin0,t1

de o primejdie mare, si dupg ce stgpanirea a Intrebnii4at

toate mijloacele localnice spre a o Inlgtura, iarg, pe cat

se tO3lege din aratarea umilei note a boierilor, fmprejurarea.

de fatg se aratg astazi si se mgrturiseste cu cuvinte Incredintgtoare,

deci si subscrisul nu se poate opri, ci primeste

mijlocul pe care Adunarea it priveste ca singurul

chip de mgatuire si. cu uringrile careia sa, se Insarcineze

dansa. Cu toate acestea subscrisul se vede silit, de si en

mare mghnire sufleteascg, sg fad, aici aceastg bagare de

samg istoriceasca, si farg a fiarguri asupra hotgrarilor de

anima ale Adunarii, el, (lac& ar fi liatrebuinat mai putine

zavistii si mai puVng Intarziere In chibzuirile sale pentru

treburile obstesti, iarg mai mult preget si mai multg strgsnicie

la punerea In miscare a mijloacelor ce a gasit cu

cale pan,g acum spre Incetarea razvratirii, poate cg ar fi

fost de prison acum a alerga la mijloacele cele dupg. urma:

5 Fevruarie."

Drept aceia dumnealor boierii ocarmuitori, Maud chibzuire

pentru paza politiei Bucurestilor, s'a ggsit cu tale

a se orandui cei de mai jos cgpetenii, spre Ingrijirea strgjuirii

politiei, cgrora li s'a dat si pitac Inscris cuprinzand:

Dutnneata biv Vel Cciminare Sava qi biv Vel Serdare Iordachi

Capita4 lordachi Farinachi.

,Cu toate ca. Impotriva turburgrilor ce a pricinuit norodului

talharestile si netrebnieile unman ale acestui razvratitor

Teodor Vladimirescu, s'au intocmit t4i s'au hotargt

pang, acum Indestule nizarauri, si neIncetat se chibzuiesc

cate se cuvine spre sfgrgmarea si Incetarea rblelor sale

porniri, dar, spre odihna obstii, si mai vgrtos spre depgrtarea

oricgror temeri si bgnuieli ce ar putea sä cerce si

sglasluitorii acestei politii, nalucindu -se adese on feluri de

parer' din pricina multor auziri ce se ivesc pe toatg ziva,

luandu-se si asupra acestei pricini cele mai Intregi masuri,

s'a chibzuit ca acum, pe langa suma altora ce sunt oranduiti

paznici si strgjuitori, sg se dea supra d-voastra suma

de 600 hargiuri, pe cari sg-i Intecmiti cum mai farg, zabavg

din Bulgarii ce salgsluiesc aci in tarn cu familile si

naraestiile lor, si din alts oameni ce veV. cunoaste vrednici

de arme. Iarg, In scurt Cate Base sute acest tel de oameni,

la care avand insivg d-voastra toata incredintarea, sa va,

puteti face chezasi raspunzatori pentru dansii, i, cu acestia

luandu-vg ingrijitoarele masuri, pe langa alto strajiUri ce se

fac dupg, nizamurile cele date de pans acum, sa strainiti

d-voastra prin desavarsitg neadormire toate partdle pohtiei,

cu acest, fel deosebit si bine Intocmit nizam, bleat, nu

numai niciun fel de grija sa nu aiba salgsluitorii orgseni,

ci sa li so ridice si orice bangiala ar putea sg, li treaca

prin gand, incredintandu-se si Indestulandu -se prin a dumneavoastra

privighere de linistita petrecere Intru care au

sa vietuiasca pe la casele lor, si sa-si saute fiecare farg

niciun fel de sfiala negotul si alisverisul ce va avea.

Deci, primind acest pitac al nostru si intelegand Insiva,

la care bine priveste aceasta temeinicl chibzuire a noastra,

numai decat La, va faceti gatirea harzurilor ce s'au zis,

dupa chipul ce se arata mai sus, si, Imbratisand credinta

)meseriei la care vg oranduitd, ca niste salasluitori aici in

Cara si ca nista obraze ce sunteti stiuti de vrednici si

cinstiti, sa chibzuiti cele mai bune mijloace. $i, nu numai

sa feriti de once banuialg, si Inca, cu ravna O. osardia ce

yeti aplica, sa ridicati prin fapte vrednice de Incredin-

-tare si once bg,nuiala ar putea sa, fie In socotinta locuitorilor

orgseni. In scurt sa stiti ca, dupg aceasta manduiala

de acum, ferirea politiei si linistita petrecere a locuitorilor

sai se care de la a d-voastra stiinta si vrednicie

si pe a d-voastra raspundere. i vg incredintam cg vi se

va cunoaste slujba credintei catre aceasta patrie, unde Ili

d-voastra sunteti -sglasluitori, si not nu vom Inceta de a

va arata vrednicia si credinta catre oricare stapanitor,

pentru ale d-voastra drepte Indestulari.

Asa dar, savarsind cele poruncite, ni veti face cunoscut,

i masmile ce-ti lua In fiecare vreme de trebuint4, ca,

soglasuind si ale noastre bine chibzuiri dupg ceia ce trebuinta

ne va povatui 0, dam la once cereri 4i sfarsit fara

zabava.. Fevruarie 5 "

Asemenea s'a oranduit si o suta hargiuri si Serdarului

Panait, fratele Clminaralui Sacra, iard, pentru inlesnirea,

strangerii hargiurilor de mai sus, s'a dat porunci pe la

ispravnicaturile de mai jos, adeca: Prahova, Dambovita,

Arges, Muscel, Olt si ispravnicului de strgini, ca sa aibg

voie oamenii Caminarulul Sava si ai Serdarulni Iordachi

a-i strange dintre Bulgari si strgini, cu buns voie si Cu

Invoire de raspuniere de leafs. Apoi, cetihdu-se rgspunsul

ce a venit de la Slugerul Teodor, Insa:

Prinoinstita carte.a dumneavoastra de la 30 ale trecutului

Ianuarie, la trei ale urmatorului am primit, si tole poruncite

am vazut. Dara stiut fie d-voastra cg, nu este precum

d-voastrg, o socot4i. Ca prea bine este stiut d-voastra ca,

din mica copilgrie am slujit cu mare credinta stapanirii

si patriei mole, si eu de capul meu nici de cum

n'am plecat, fara cat norodul cel amarat si dosaduit al

acestei ticgloase On, atat cei de lot, cat si cei strain',

vazand cg stapanirea supt care sunt IncredinOV, de cgtre

prea-puternica ImpgraVe, stapanitoarea noastra (a carii

nagrire Domnul Dumnezeu sg, o intareasca in veci), i-a adus

In cea mai desavarsita prapg.denie, si, numai putand suferi

arzimea focului care ni-a pus peste capete, cu toVi Intr'un

gand s'au unit si s'au hotgrat sa se scoale, cu mici cu marl,

si sa se adune la orasul cel de capetenie al carii, si, acolo

stand, sa ceara Imparateasca mild. Pentru care papa acum

prin cipci arzmahzaruri si-a aratat ticaloasa stare, precum

si la alto Inalte locuri. i, stiindu-ma pe mine norodul, pe

mine dintr'alte vremi, ca sunt uu adevarat flu al patriei

male, cu silnicie m'au luat a li ti si la aceasta vreme

chivernisitor pentru binele si folosul tuturor. Dar en, cum

am vaznt prea cinstita porunca a d-voastrg, supus thud,

m'am ridicat pe Joe ca sa plec; iara, Adunarea norodului,

nu numai ca, in m'a lasat, ci Inca supt mare paza m'a pus.

Zice0 d- voastra, ca din ridicarea mea se supra odihna

pdporului. Dar ei, dupa, ce le-am cetit Intru auz prea-cinstita

porunca d-voastra, cu un glas raspunsera ca aceasta

nu este nimic pe MO. tiraniile tale cumplite pe care le

patimesc de la dregatori. Acestea i-au adus la o desna-

dajduire, incat sunt mai bucuroqi mai bine s5, piarl deal

sa, mai fie vii. laza ridicarea for alt ran nu face, numai

lucruri de mancare, care sunt muncite iargsi de dansii,

precum nici impotrivitorilor pang, acum nu li s'a facut

nimic, prinzandu-se dela satul Tamna Vistierul Crainiceanu,

comandirul pandurilor, en una suta cincizeci de oameni

Inarmati. Intfacest chip era gandul norodului ca sa se

poarte pang, la sfarsitul trebuintii ; iara la manastirea Motrului,

uncle se afla Inchis dumnealui Cgminarul Bibescu si

Stolnicul Viisoreanu cu vre-o patruzeci tie oameni, .fora, niciun

cuvant al dreptatii, au pornit bataia cu arme de moarte

asupra norodului, si norodul, vazand vrajmaseasca socoteala

a dumnealor, a Inchis manastirea cu mare stragnicie,

si dumnealor Inauntrul manastirii ea nu an nimic de alo

mancarii. Asemenea s'a prins si la manastirea Strehaii

un biv ceaus Costachi cu saptezeci de oameni Inarmati. Dar

norodul, vazand nemilostivirea dumnealor, astazi cu totii

hotarara ca sa am& manastirea, ci, dupa ce-i vor prinde,

sa nu lase niciunul vin, zicand norodului ca nu li e Indestul

pelepsele ce le-a patimit pana acum, din manile dregatorilor,

ci atom, dad nadajduiau si ei vre-o mill ca sa .dobg,ndeasca,

atunci, In lot de mils, se vad ucisi cu arme de

moarte, din manile color ce i-au hranit si i-au poleit en sangele

lor. i, cand, si de acum Inainte, dregatorii si °carmuitorii

locului se vor purta tot asemenea, si nu vor Ingadui

pe norod a-si care Imparateasca mild pentru lipsirea

jafurilor si a tiraniilor, ei stint hotarlti ca, pe eati

vor prinde, pe toti sh-i

jertfeasca; pentru ca ei, din multg,

desnadejduire, sunt mai bucurosi ca mai bine sg, piara cu

totii decat sa traiasca precum an trait dela o vreme

Incoace.

Prea-cinstiti boieri, de sunteti d-voastra patrioti

si pa-

rinti ai norodului, precum o ziceti, cea de slugs, a mea socotealg,

bste asa: ca acum aveti d-voastra vrbme de a

scapa de hula tuturor neamurilor, si sa vas faeeti patrioti

adevarati, iar nu vrajmasi ai patrjei, precum ati fort pang.

acum. Bine ar fi ca d-voastra sa popriti rautatea si per

- 34

hirea an/Igor, ce ati cugetat asupra norodului cei fieldnovat

$i credincios si a urmati precnm au urmat stramosii

vostri, adeci sa va, Invoiti cn norodul la cererile ce

face, pentru ca ei nu cer vre.un lucru necnviincios sau care

sa nu-1 fi avut, ci cer o dreptate, care poate fi d-voasba

de mare folos. Iar In alt chip nu va iesi lucrul la capataiu

bun. Iara ca, va landati d-voastra cu armele, not stim el

avem Ymparat, ai carui suntem prea-credinciosi si supusi

intru toate, si nu este niciodata de creznt ca Prea-Puternica

imparatie sa -$i prapadeasca raiaua fara cercetars

$i judecare ; ci la vremea judecatii norodul cu nimic nn

se va Invinovati, pentru ca nicio Invinovatire nu are, si

numai cat tsi cer dreptatea. D-voastra, nu numai ca nu-i

ajutati spre a si-o dobandi, ci Inca-i impilati si la moarte,

punand pe arhierei ca sa-i afnriseasca. Ci, de va fi Dumnezeu

viu, va vedea si judeca.

1821, Fevruarie 41."

i dupa aceasta venind Instiintare de la Craiova cum ca

apostatii au facut muhazare manastirea Motrului, pericladisind

atat dumnealor ispravnicii de Mehedinti, cat si

toti oei ce erau oranduiti Inauntru la paza, si, de nu prof.

taxia Serdarul Iamandi Giuvara cu oamenii sal, carele, Indata

navalind vitejeste asupra-li, nu numai ca i- a Infrant

razboieste, omorand si patrn oameni, ci Inca a prins si §apte

panduri vii, pe cari i-a trimis la Craiova, poprind furia

apostatilor: putea Intr'alt chip ca sä dea foc manastirii si

sa prinda pe toti cei din nanntru. De aceia s'au sfatuit

Indata dumnealor boierii ca pe de o parte sa trimita catre

Slugerul Teodor pe unul Pavel Machedonschi (ce se afla In

Bucuresti), fratele lui Dumitru Machedonschi, cn povatuiri

prin grain ca sä Indemne, atat pe fratele sau, Dumitru Machedonschi,

cat si pe Slugerul Teodor, de a face Incetare

acestei turburatoare porniri. Pe care 1-au §i pornit Indata,

dandu-i-se si de cheltuiala, iar, pe de alta parte, s'a chibzuit

ca sa se trimita, si Serdarul Iordachi cu capitan

1, ysi In UrechiA, i. c., pp. 67-a

-- 35

Farmachi sl 200 fieferi a merge la Craio,a, si apoi s'a

pornit tntr'adins lipcan en scrisoarea ce mai jos se arata

catre Slugerul Teodor, adecg:

Primindu-ti scrisoarea ce ne-al Boris, rgspunzandu-ni

cu lipcanul ce Inteadins am trimis, am vazut toate nedreptatile

ce iii. at ,ti. Dar sa stiff ca urmArile ce faci sunt

urmali razvratitoare, iar nu de patriot, cum zici. Pentru a

turburi notodul : fi dai In osanda judecatii ca pe niqte

insotiti la fapte role qi, In loc de a-i face bine, precum zici

ca -ti este ravna, Ii vei aduce Mare foc qi peire la cap,

fiinda vor fi judecati ca niqte potrivnici stapanirii, fgra

de a cere mai Intaiu fndestulare la ngpustirile ce vor fl

cercat, qi, In cele din urmg, and null vor veni In cunoqtintg,

vor fi izgoniti prin arms. i vezi cg din pricing-ti

se va pricinui omoruri qi vgrsare de sange a creqtinilor

noviiawati. Apoi ce cuvant vei da Inaintea stapg,nirii qi

ce suflet vei avea fnaintea judeatii lui Dumnezeu? Lirmlrile

ce to -ai apucat sg, sgvarqeqti aunt fapte de rgzvrgtitor

sunt pricinuitoare de periciunea societatdi creqtine, sunt

Intfadevgr nelegiuiri; iarg patrioti suntem noi, aci nici

odinioarg n'am voit vgrsarea de sange. §i to hulim cu

osebire Inteaceastg vreme cand to faci pricinuitor acestei

varsgri, In vreme ce starea In care to afli nu to iartg sg

faci acest fel de lucru cu mijlocul pe care-1 orezi. Au

doarg nu suntem qi noi aceia cari voim sg se pazeasa

dreptatea In toatg Cara de obqte? Dar, la orice naplistu-

Hoare auzire, urmand oranduielii qi chiar poruncilor dumnezeirii,

ne facem, mijlocitori catre stapanire qi Indreptgm

toate relele cats ajung In auzul nostru. Socoteqte-te mai

cu Intregime ce cuvant vei da' lui Dumnezeu qi Inaintea

stgpanirii, and din pricina netrebnicie-ti vei aduce luau.

rile la vgrsare de sange qi la rgzboiu, a moil, frati pe

frati qi creqtini pe creqtini, ngscuti tot de un neam qi

supuqi toti la o stApanire.

Ci doarg, scriindu-ti qi acum la cele ce ni, rgspunzi, to

sfatuim parinteste : de urmgrile ce fad, sA to pgraseqti qi

s6, izgoneqti norodul ce ai strans langa sine-ti, sl meargg

fie§care pe la urma sa, WO cante de InundA 4i bran

pamAntulni, si Cu once mijloc vei kdi spre scapare-ti sa

potolesti pornirea locuitorilor ce ai amagit pan& acurn,

data li voiesti binele precum zici el esti patriot. §i sa stii

si aceasta ca Domnia terii s'a Ineredintat Mariei Sale Prea-

Inaltatul nostru Domn Scar lat-Voda Calimachi, 1n0,ndu-se

stire de la consulaturi. Care le este Domn, nu numai Intelept

cu vrednice masuri si Cu iscusinO, ci si en temere de Duna.

nezeu, inbitor de .dreptate si de linistita petrecere a supusilor

Inaltimii Sale. Apoi catre un astfel de Domn co

euvant vei da, and nu vei fi urmator povatnirilor ce-ti

dam ? Ce vei fi izgonit adevarat ca un razvrAtitor, si vei

fi invinovAit ca nn faradelege, si pe acei ticAlosi ce

amagindu-se 4i urmeaza si ametindu-se la zisele ce li

propovaduiesti. Ci doara potoleste ceia ce ai Inceput, ca sa

nu fii In osanda judecatii Domnului, si sa putem si not a

ne face mijlocitori spre izbavire-ti. Asculta-ne, ca 0, nu to

cliesti. 1821, Fevruarie 4'."

Apoi, IntorcAndu-se Pavel Machedonschi cu rAspuns in

sons dela Slugerul Teodor, cuprinzand ca iarlsi prin grain

i s'ar ti vorbit ca 0, aduca raspunsul catre dumnealor

boierii si, precum vor chibzui dumnealor, asa vor face Indreptare,

au mai trimis si an scrisoare catre Slugerul Teodor,

iarasi Indemnatoare a face parasire, precum mai jos anume

se arata:

,Am prima scrisoarea ce ni-ai trimis cu seniorul Machedonschi,

si ni-au aratat numitul prin grain toate cAte ati

vorbit amandoi, din care Intelegem doua lucruri; adeca

unul ca, supt numire do bun patriot, ceri Indestularea napastuirilor

ce ar fi cercat locuitorii si temeinica pAzire a

dreptatii; si, altul, Incredintare cu juramInt din parte-ni

ea si viata-ti va fi sigurepsita Ili oarecare folosiri si

drepte Impartasiri vei dobandi, Ili vre-o eltiva oameni

din cei ce Iti vor fi alA,turati cu asemenea clutare se vor

1 $i la Efrechili, 1. c., pp. e8-9.

privi din partea stapanirii, qi, pana Iti va veni acest raspuns,

vei sta pe locul Intru care to atli, MA, de a to

mica macar de o palms. Spre raspuns vei §ti cum ca,

cat pentru despagubirea napastuitilor §i pazirea dreptatdi,

aflandu-ne qi not toti Intfaceiaqi cugetare, am fost hotarlti

0, trimitem cercetatori, pe cari Ii qi gasisem din oameni

vrednici qi cinstiti, ca nu numai O. cerceteze fats

cu locuitorii qi cu cei ce se vor fi aflat In dregatorli, ci

Inca sa qi Intoarca Inapoi color ce vor fi napastuiti jafurile

ce vor fi cercat. Dar s'au poprit aceasta lucrare din

pricina ca ai turburat satele qi tahturile dregatoriilor cu

amagiturile ce ai pus In lucrare, !neat qi acei randuiti n'a

fost mijloc sä vina In partea locului, pentru a nu avea

cu eine EA vorbeasca. Indata Insa ce Iti vor Inceta netrebnicele

urmari, a ctii ca, o asemenea urmare negre§it

trebuie sa se NA pentru ca o cere iubirea de dreptate.

Iara pentru do a-ti fi vista siguripsita, qi cele ce a mai

alaturat tang& aceasta trimisul, pecum mai sus se arata,

sa qtii ca din parte-ni Iti dam toata Incredintapa qi fagaduiala

In ceia ce vei hotarl qi prin fapte vei arata Incetarea

urmarii ce ai Inceput. Dar, ca sa fie mai temeinica

pentru insuti, am chibzuit ca 0, mai aqteptam o zi, doua,

pana vor veni qi Caimacamii Prea-Inaltatului Doran, ce s'a

oranduit, qi atunci sa-ti trimitem aceasta Incredintare in

saris, printr'adins trimis.

,Ci daa flu acele putine zile adastator, papa vei vedea

trimisul nustru. Dar 0, qtii qi aceasta: ca Impotriva-ti sunt

oranduite arme, nu numai cele din partea locului, ci multime

altele ce s'au trimis de aici qi pe toata ziva se

trimit, qi a toate capeteniile acestor puteri, iar mai

vartos cei ce s'au aratat destoinici ca sa te sfarame In

putine ceasuri, stint povatuiti c1 porunciti ca sa te bage

de sama In ce chip te urneqti, ci, de to vor dovedi cu

cea mai mica calcare pests cele áe ai gait catre

trimisul de aici adeca, ca,, on nu Incetezi din amagitoarele

propovaduiri ce faci catre sate, on Iti mai Inmulteqti

sun a oamenilor ce ai strata pana arum prim

de§arte fagadueli, sau ca to mi§ti de acolo de unde

asteptam raspunsul, atunci sa stiff hotarit ca au si to

izbeasca, sa to sfarame. $i judeca-ti singur sFarqitul, iarg,

mai vartos cuvantul ce ai sa dai Inaintea lui Dumnezeu

pentru atata vgrsare de range, ce ai sa, pricinuie§ti nevinovatilor

cre4tini cari amagindu-se ti s'au supus. Catre

aceasta sa to parasegti qi de socotinta ce ai pus In gan-,

du-ti pentru manastirea Motrului, §i sa laqi Intrarea gi e§irea

acestei manastiri slobodg, fara -de-a cuteza sa dai pricing

a se arunca o pura macar, caci §i prin acesta vei da

pricing de lovire asupra-ti. Urmeazg, intru toate dupa cum

to sfatuim gi 10 poruncim, nu cuteza a crede mai mult

pentru sineti decat ceia ce firea to -a cladit, caci cu aceasta

ai sa aduci mare turburare a Stapanitorului asupra-V. $i,

atunci, de vom vol sa to ajutam, ne vei aduce la neputinta

1821, Fevruarie 91."

Dupa aceasta scrisoare slobozind ieqirea celor din manastirea,

Motrului fara vre-o lovire, flindel ap se intocmise

apostatql cu Serdarul lamandl, ce era impotrivgri randuit,

§i-au tras dumnealor ispravnicii de Mehedinti oarnenii

ce avea' spre Craiova, iar Slugerul Teodor cu. adunarea

S3, au Intrat In manastirea Motrului, §i dumnealor boierii

ocarmuitori, vgzand cg, rau razvratitorii se'ntind qi nici

Intr'un chip nu se poate Intampina, iar mai vartos luand

§tiinta pentru Maria Sa Scarlat-Voda Calimachi ca an Irabracat

caftan de Domnia Terii-Romane§ti, s'au sfatuit cu

totii de au facut catre Maria Sa InOiintarea de mai jos

aratatg, adeca:

Faptele razvratitorului Teodor Vladimirescu pxivindu-le

supn§ii Mariei Tale la Inceput ca nigtekintreprinderi talhg,re§ti,

am pus la cale pe data toate mijloacele trebuincioase

spre sfaramarea lui, prim care nadajduiam ca, fara Intarziere,

Isi va lu.a, rasplata pentru Indrazneala sa, ca §i. alti Mimi

mai Inainte de dansul. Dar, fiindca lucrul a luaf, altg, rata, numitul

mai sus Teodor s'a argtat la iveala vrajma4 Mar-

1 qi to Arimcp, 1. c., pp. 62-3, yi UrechiA, f. v., pp. 44-1,,

mat al stapamirii, d'impreuna cu cei de pe lane, dansul

adunati, marturisind prin scris scopurile lui primejdioase

ttit insufland duh de rascoala Intro locuitori, fagaduindu-li

sari izbaveasca de supunerea lui fats de stapanire. Am

luat pe data qtiinta, despre razvratirea lui, precugetata Qi

pregatita peste toata intinderea terii. Deci, pe de o parte

chibzuind cu multa truda, gi'n toate chipurile, dupa puterile

noastre, despre ceia ce era de facut, am pus in lucrare

masurile trebuincioase ce am gasit cu cale, spre zadarnicirea

Inaintarii miqcarilcrr ki primejdioaselor cugetari

ale acestui razvratitor §i turburator_al liniqtii olactegti, a

nevinovatului norod din aceasta tars, far, pe de altar am

pornit degraba supusul nostru arzmahzar catre Prea-Puternita

Imparatie, ca o datorie a umilitei noastre supuneri,

aratand qi incunoqtiintand cele despre aceasta razvratire,

precum fli despre cele facute de noi, supu§ii Inaparatiei

Sale, mai ca de-amanuntul despre cele Intamplate

pe atunci. Care arzmahzar suntem Incredintati ca trebuie

sa fi ajuns pans, acum In stralucitele maini ale Imparatiei

Sale, care va fi luat destula, pliroforie din cuprinderea lui.

Nu lipsim fii acum prin cea de fats supusa a noastra

anafora de a aduce la cuno§tinta de Dumnezeu sprijinitei

Inaltimii Tale ca acel razvratitor nu fnceteaza nici acum

de-a umfla, prin pristamirile sale, Imboldirea rascoalei In

sulletele color mai nevinovati, qi, momindu-i cu fagaduiala

slobozeniei de supt jugul supunerii, ratace§te mintea for

cea proasta gi-i taraqte dupa sine. Cu care thaputernicindu-se

§i marindu-qi Intinderea pe fiecare zi, nirdiceqte toate chibzuirile

noastre spre a lupta, scopurile sale fiind, dupa qtiintele

ce am primit de la Caimacamul Craiovei, §i de la Divanul

de acolo, qi de la ceilalti, ispravnici qi mai marii de

peste Olt: acel razvratitor cu poruncile ce a dat catre locuitori

de a nu se supune la ispravniciile judetelor §i la

zapcii pentru plata dajdiilor imparateqti §1 celelalte trebuinte

ale olltii, a aprins capetele color mai nevinovati

locuitori, qi, adunand Imprejurul for pe toti aceia cu cari

S'au inteles, sii pe cati In Imprejurarea aceasta s'au gasit

tntr'un gand uu el, facatori de role si atatatori de norod,

a cuprins jumatatea judetului Mehedinti, iar locuitorii oiasului

Cerneti, intricosandu-se, s'au risipit, si ispravnicii,

splimantati fiind O. nu cada in manile lui, s'au departat

in plitile tole mai de aproape ale Craiovei. Noi, supusii

Mariei Tale, luand stiinta despre acestea, n'am intarziat do

a, puue in lncrare tole mai grabnice mijloace putincioa se

spre intampinarea raului ce ameninta, schimband pe ispravnicii

cei departati _si oranduind in locul for pe altii ce i-am

cunoscut mai fail preget si mai indrazneti do a se apropia

si a se razboi impotriva obstescului dusman. Mora li-a m

dat si oameni cati am putut strange si gephanea, precum

si bani cu imprumutare am strans pentru provisia si Ingrijirea

color trebuincioase. Am pornit si la Craiova cativa

naferi din pazitorii orasului Bucuresti, cei gephaneaua for

trebuincioasa, spre paza acelui oral, care este Scarnul

color cinci judete de peste Olt, si sa-1 fereasca de navalithe

ce s'ar putea intampla din partea vrajmasului. Pentiu

ca., data s'ar intampla (fereasca Dumnezeu) sa intro si

acolo, urmeaza atunci ca si celelalte orase si judete, care

si ele asteapta cat de curand la asemenea na.valire, sa se

risipeasca, si sa, se tulbure si judetele de dincoace de Olt.

lara podurile de peste rauri, pe undo sunt trecerile calatorilor,

le-am inchis cu paznici, pentru ca nici cei ce sunt

Intel* cu dansul 0, poata trece catre &Instil, nici cei de

pe langa dansul 0, gaseasca Inlesnitoare trecerea, ca sa

se intinda In partile de dincoace.

Nu lipsim de a priveghia si a fi cu cea mai mare aminte

at upra miscarilor acestui vrajmas, nici ne scumpim a jerfi

toata munca hoastra, si, oricate mijloace am gasit cu tale ca.

ar fi mantuitoare si destoinice, le-am intrebuintat tmpotriva

izbirii aceluia. In urma, cu mare mahnire am primit si alto

scrisori din partea Caimacamului Craiovei si a boierilor

Divanului de acolo, printr'un intr'adins trimis boier, si prin

care ni face cunoscut ca cei razvratitori au induplecat pe

multi dintre cei prosti si din semenii lui cu aceasta aplecare

si, armandu-i cu armole ce s'a, iatamplat sa alba, s'a

ostit catre pgrtile Craiovei, §i, sosind la mg,nastirea Strehaia,

care e departatg cale de dougsprezece ceasuri de

Craiova, a facut zapt; stapanind-o cu oamenii lui, fiindca

cei Intr'Insa oranduiti putini paznici, on cg s'au Lute les

cu dansul, sau cal simtindu-si slabiciunea for nisi -o Impotrivire

n'au aratat, ci, deschizand indatg portile, s'au unit

cu el.

Dupa aceia, pogorand la mangstirea Motrului, cale de

opt ceasuri departe de Craiova, a vrut sg, o stapaneasca

si pe dansa, dar, fiindcg pe aceasta manastire puseserg, mana

ispravnicii din judetu1 Mehedinti eu vre-o cg,tiva pg.zitori

armati, an stat en pieptul impotriva Incercarii sale, facandu-se

si oarecare bgtaie, In care din partea potrivpica

s'au omorat doi, si s'au rgnit alti doi, si astfel s'a

mai departat putin vrajmasul, de zidul manastirii.

Aceasta, navall a razvratitorului Inteatat a speriat pe

toataboierimea si pe ceilalti org§eni din Craiova, bleat, de si

a navalit asupra turburatorilor acelora un oarecare Serdar

Diamandi, oranduit find pe Tanga altii cu eativa neferi si

panduri, dar iarg, 1# scriu cu hetarare, ca, vazand pe vrgjma§i.

Intinzandu-se si apropiindu-se de Craiova, an venit

la desavarsitg dezng.dajduire, si ca sa stea pe loc nu este

cu putinta, daca nu li va soli d'aici vre-un ajutor do

oameni Inarmati, destoinici, spre a sfarama scopurile rgz.

boitoare ale razvratitorului. Zicand si aceasta ea, dug se

va gag cu cale, sti se aducg, rugaciunea din partea tgrii,

catre prea-Inaltatii muhafizi ai serhaturilor imparateqti,

ca sa porneasca Wire Imparateasca Impotriva vrajnaa§ului

si sa-i scape de primejdia ce-i amenint,a. Aceasta Imprejurare

ne-a tulburat §i pe noi foarte mult si ne-a adus,

astfel zicand, In zapg.cealg, din pricing ca cunoa§tem ca

nu vom putea Impiedica raul, de se va ivi, neavand putere

de ()Oho. Deci, adunand din non pe cati neferi am putut,

§i alti oameni armati, neferii i-am pornit, §1 acum pornim

si noi catre acele locuri, pe un boier din ai nostri, dumnealui

Vornicul Nicolae Vacarescu, caruia i-am dat si Ii

dam pe fiecare zi toate cele trebuincioase, spre a se duce

sa, staruiasca pentru starpirea raului In toata domneasca

tarn.

In aceasta vreme primiram si alte scrisori de la Cal-

=Gamut kii boierii divaniti ai Craiovei, prin care DO Incunostiinteaza

ca, rAzvratitorul afiandu-se la manastirea Motrul,

Indelednicindu-se la Imprejurarea ei, la care nAdejde

poate vor ramanea rabdatori, aflandu-se lips4i de toate,

flamanzi si setosi, gi se credo cu mult cuvant ca, siliti de

nevoi, oamenii lui 11 vor parAsi de la neomeneasca lui TAtacire.

Catre aceasta locuitorii judetului Dolj §i Romanati

nu se Indupleca a da trebuincioasa hrana ostirilor ce avem

oranduite acolo ca sa-i razboiasel.

Toate acestea vazandu-le locuitorii Craiovei, s'au imprAgtiat

cei mai multi, si dintre boieri au rAmas numai divanitli

Caimacamului, pA,z4i de catre slugile for pentru orice

intamplatoare trebuint,a, caci, pe data ce s'ar preda manastitea

Motrului §i du§manul s'ar apropia catre Craiova,

trebuinta va care sa se mantuiasea prin fuga, si tale cinci

judete sa ramana sub carmuirea apostatului. Aceasta mahnitoare

vests ne-au nevoit sa, pornim de iznoava-- cu marl

cheltuieli alti trei capitani : pe Serdarul Iordachi, pe apttanul

Farmachi si pe capitanul Ianachi, cu don& sute din

cei§ase sute hargiuri pe cari de iznoava dupa trebuinta i-am

adunat, poruncindui acestora sä se adune la tin loc cu

ceilalti, §i, cand vrAjmasul nu va inceta din netrebnieele

sale urmari, sa-1 izbeasca cu totii Impreuna. Tot odata s'au

pornit si dumnealui Vornicul Vacarescu, ca catre locuitori

0, se poarte cu binisorul spre a i se cunoa§te sfanta

datorie a supunerii si sA-si Intoarca nevinovatele for inimi,

ca pre viitor sa nu se mai Insole de vinovatele *i zadarnicele

mandril ale rAzvratitorului, nici de fAgaduielile lui amagitoare,

si sa-si Intoarca gandul dela orice scopuri de rAzvratiri;

care §i pe Indemnatori si pe cei amagiti ki adu§i

la sfarsituri role facandu-i sa Inteleaga ca, de nu vor fi

urmatori, se vor da, cu razvratitorul dimpreuna, la toata

asprimea legilor. Iar cei ce vor lua de cuvant §i vor vedea

calea cea Tea pe care an apucat, chiar din aceia ce alca-

tuiesc o§tirea razvatitului, vor fi iertati qi ajutati, ca 'i -au

cunoscut rAtacirea §i s'au rotors pe calea cea dreaptg,. Ci

aceia Ins/ ce vor rarnanea Intro tale role, pentru ca nimic

nu este ,In stare a li scoate fumurile ce li-au Intrat in cap

§i pentru cg, nimic nu-i poate aduce pe calea dreaptg, spre

pocaint,/, aceia nu vor mai avea iertare; poca'inta trebuie sa

o fax/ pang. este 1110, vreme, caci mai tarziu nu se va

mai baga in sari* qi prin urmare trebuie mai din vreme

sg, se duna, supt umbra Intelepciunii qi Intro binefacerea

patriei lui care ca mum/ bun/ ki blajina catre toti copiii

ei prime§te cu blandeta §i dulceata pe cati ce-i yin Inaintea

ei gi iii fax sfanta datorie a supunerii, trecand cu vederea

ratacirea trecuta §i dand iertarea pAcatelor.

,,Iarg, dui)/ ce mai sus numitul boier va Indupleca pe

razvratitorul cu asttel de puternice cuvinte §i-1 va face sg,

cunoasca ca e mai bine sa se intoardt la tale mai dinainte

decat sa fax/ role, dm/ se va supune la dreptul cuvant,

atunci fungi acel boier sä chezapiasca pentru izbavirea,

atilt a lui, cat ci a oamenilor lui, §i pe noi sä ne dea de

mijlocitori catre stapanire pentru ptirgsirea for §i lini§tita

for purtare pe viitor. Iar, data -1 va gg,si staruitor in turbata

sa nebunie, atunci negreqit sa -1 loveascg, cu cei de pe

langl dansul §i cu Wire oranduit/ de dike noi, si s/ scape

§i pe cei din manastirea Motxului Inchiqi ispravnici, spre

a avea trebuincioasa for comunicatie.

C/tre aceasta chiar gi noi, supusii Mariei Tale, ne allam

pe cale de indoiall, dimpreuna cu razvratitorul, si, fiindcg, el

ni-a f/cut propunerile sale prin grain' trimisului sau, cerand

trei lucruri spre incetarea desavar§itg, a obqte0ii tnrburari:

a) sa se lipseascI de aici Inainte ca des/var§ire mancatoriile

din tarn, b) sg, se despagubeasca locuitorii cei ce s'au nedreptatit

ci c) sg, so chezapiastl izbavirea, atat a lui, cat

ci a color de pe Mug/ dansul, si plata unora din oamenii

sai, am raspuns, asemenea §i supuqii Mariei Tale, ca, In cat

despre mane/thrill° ce zice §i despre despagubirea locu-

Rohl(); s'a ingrijit stapanirea ci era gata sg. trimita intr'adins

boieri oercetatori prin toate judetele pentru ca 86.

cerceteze cu scumpgtate pang la cea mai mica nedreptatire,

sg. despagubeasca Indatg pe cei nedreptatiti §i sa Incunogtiiateze

oblgduirea ca sg, pedepseascg pe cei abatuti, precum

totdeauna oblgduirea a pgzit aceastg datorie, §1 acum era

sä o pung In lucrare, dar a apucat el mai Inainte sg, aducg

Impiedecare cu nelegiuita sa faptg. Iarg despre pgrAsirea

si linigtita purtare In viitor, atat a lui, cat §1 a color

dimprejurul sau, vom mijloci la Maria Sa Von. pe care

Prea-Puternica Implrgtie II va trimite stg.pgnitor In targ,

si nadAjdaim ca-1 va milui cu iertarea sa, and si Ingltimea

Sa va lua Incredintarea a cu adevArat si din toatg, inima

s'a pocgit §i cg a incetat din ori§ice fel de turburgri

catre norod si atm stapAnire. Aga dar de la rgspunsul

ce ni va trimite sa ne Incredintam ce gaud are, iarg Incredintarea

ce vom lua despre firea lucrului o vom aduce

la cunogtinta de Dumnezeu pgzitei Inaltimii Tale. Lite()

asemenea stare se ggsesc deocamdata lucrurile, Prea-

Ingltate ,Doamne, pe care dupg supusa noastra datorie aducem

cu scumpgtate la cuno§tinta Ingltimii Tale spre a

le lua In vedere si a le judeca cu pgtrunderea coat adAncg

§i cu duhul -eel destul de Incercat al Mariei Tale, §i on

prin prea-inaltul §i prea-puternicul brat al impgrAtiei va

cunoa§te cg, trebuie sa se sfarame duqmanul san prin alte

mijloace ce va chibzui cu mintea sa cea adancg cg ar fi

mai nemerite, este de mare trebuinta sa se aducg lecuirea

cea mai grabnica la rani ce amenintg biata tara sa domneascg,

pang a nu ajunge de nelocuit.

Ai pe noi, supu§ii ligriei Tale, sg, ne Insuflet,eascg, ca pe

unii ce ne aflam nedormiti, §i 0, ne povatuiasca despre ceia

ce ar fi de flout. Caci razvratitorul inainteaza,, si noi am sfarsit

si pazele Inarmate din orasul Bucuresti, trimitandu-le in

p54ile acelea, si n'am savarsit panA acum nimic care sa fie

destkoinic spre a Linea piept vrajmasului, !Msa cunoastem

ca fericita si grabnica aflare de fatg a Mariei Tale va fi

singura care va putea sa aducg manggiere si Imbungtgtire

neapgratg, In starea lucrurilor. Fevruarie In 10'."

1 §i in Aricescu, o. c., pp. 67-72.

0 --

Care aceasta fnstiit4are pornindu-se numai deal fa

Tarigrad cu un calarag inteadins, qi vAzandu-se intarzierea

lipcanului ce se trimisese In urma la Slugerul Teodor en

scrisoare, s'a flout chibzuire ca sa trimita chiar dumnealui

Vornicul Constantin Samureag la Craiova, afiandu-se cu

bung, ctiinta de partile locului §i cunoscator de firele haladuitorilor

acelor parti cu plireuxsiotita, ca, prin bunele

lucrari ce va chibzui, sa fad, silinta a se potoli tulburarea

aceasta qi a ramanea locuitorii acelor cinci jude0 Intru

liniqtita petrecere. Drept aceia s'a dat dumnealui la mama

gi osebita carte deschisa din partea ob§tii tuturor dumnealor

boierilor cu cuprindere:

,Cinstite dumneata frate Vel Vornic de Tara-de-jos, Constantin

Samurcaq! tiut este dumitale ca In partile locului

din judetele de peste Olt s'a, ivit Intr'aceste trecute, zile

un Sluger Teodor cu cativa tovaragi fnclinati, care, ridicandu-se

cu apostasie asupra ocarmuirii terii, au dat pricing,

cu aceasta gi tuturor locuitorilor dintr'acele judete,

tragandu-i pe unii dintein§ii cu vole §i fara voie Intru ale

sale socoteli. Cu a carui urmare, nu numai ca unele din

orafiele acelor judete, dimpreuna cu dumnealor boierii §i

toti locuitorii politiei Craiovei, s'au stramutat acum pe

vreme de iarna, and i toate trebile domneqtei Vistierii s'au

zaticnit, sit

macar ca de aici s'a trimis catava Wire asupra-i,

dar, ca sä se popreasca aceasta rea navalire a acestui

Sluger, §i ca 0, nu seintample vre-o varsare de sange

§i

smacinare intre toti locuitorii partii locului, cum §i chel-

tuielile man spre darapanarea satelor tarii, am socotit cu

totii ca este trebuin0 a merge unul dintre not la Craiova

spre a potoli acest peristasis, de va sta prin putinta, cu

mijloace ca 0, nu se aducI varsare de sange. i, fiindca

gi dumneata, fratele patriot, mai vartos cu 0E120 buna de

partile acelui loc, si boier on bun ipolipsis, iubindu-te toti

dumnealor boierii qi negutatorii qi locuitorii acelor cinci

jude0, ca unul ce ai statut acolo In patru-cinci randuri

cu dregatoria Caimacamiei Craiovei, de aceia to poftim ca

sa mergi dumneata la Craiova, cu desavar§ita plirexu

46-

8iotita, unde, Indatl ce vei ajunge acolo, sa pui 4n 1ucft

elte vei socoti el face trebuinta de a se potoli qi de a

se popri cugetul eel ran al numitului Sluger si al tovara-

01or sai, dand dumneata la toate hotarire, care are a se

Linea §i a se pazi en nestramutare gi de F pre partea

noastra, far/ de a mai cere povAuire sau satuire de la

npi. Si, a§a, sä ridici acea turburare dintr'acele jude0, odih-

nind pe boieri, negutatori si pe toti locuitorii pe la saltiqluirile

lor, ca sä petreaca fiecare linistit, fara de nicio

temere sau fric/. Fevruarie 11."

S'a fAcut gi carte deschis/ din partea taturor boierilor

pentru iertaciunea Slugerului Teodor, de s'a dat iara0

la mana dumnealui Vornicul Samuren cuprinzItoare:

Fiinda, Slugerul Teodor Vladimirescu carele, Intru amagirl

deqarle InvAluindu-se, tragand §i pe altii la sine, acum

singur cuttoscand netagaduita-i datorie supunerii, cere

o nepomenire vepic/ a urmaririlor sale, care cu totii

!rite° glasuire primind-o, 11 incredintam prin isealiturile

noastre cu juramant pe numele marelui Dumnezeu ca,

atat pe numitul Sluger Teodor, cat si pe cei cu dansul

cinovnici, ArnauV si oricati s'au aratat hateaceast/ nalucire

supt obladuirea-i iertare, milostivire, ajutoare si dup.

starea fiecaruia r/spl/tire cu mangaiere sinatitoare si folositoare

; asemenea §i pandurii iertare §i nepomenire de trecutele

pareri am/gitoare gi, mergand la ale sale, sa se

odihneascA cu tot repausul ce si pan/ acum 1-au avut".

Iarl dupl plecarea dumnealui Vornicului Samurca§, a

venit raspuns de la dumnealui Vornicul Nicolae Vac5rescu,

cuprinzator ca apostatul Teodor nici Intr'un chip nu se

1ndupleca a face parasire de netrebnica lui urmare, caruia

si prin scris Indemnandu-i multe Indemn/ri, nu numai ca

nicio incetare a facut, ci Inc/ a dat catre dumnealui Vornicul

V/carescu §i r/spunsul ce mai jos se arata, adecl;

1 i

In Aricescu, 1. c., p. 74.

,Cinstita scfisoare a dumitale cu multa plecticiub0 aCtl

primit-o; din care alta nu'nteleg, fara de cat vad ca toate

poruncile cele vrajma§e§ti ale marilor no§tri, care le-au

pornit asupra patriei, le gramade§ti asupra-mi, ca §i cand

eu a§ fi facut sau a§ face vre-un rau patriei male. Ci pe

semne dumneata pe norod, ca al carui sange s'a hranit

§i poleit tot neamul boieresc, II socote§ti nimic §i numai

pe jafuitori ii numeri patrie, macar ca eu nici asupra

acestei tapme nu sunt voitor de ran, ci Inca mai vartos

li voiesc Intregimea §1 Intarirea privilegiilor. Apoi de ce

fara niciun cuvant al dreptatii ma categmisiti, qi cum nu

socotiti ca pe mine ma categorise§te numai tagma jafuitorilor,

iar pe jafuitori ii categorisesc toate neamurile 7 Vad

darn ca alta nu este, fara numai Dumnezeu a Impietrit

inimile mai marilor no§tri, precum oarecand pe ale Egiptenilor.

Dar cum nu o socotiti d-voastra ca patria se chiama

poporul, iar nu tagma jafuitorilor ? i cer ca sa-mi arati

dumneata ce Impotrivire aratai Impotriva poporuIui, ca eu

alta nu sunt decat numai un om luat de catre tot norodul

tariff, cel amarat §i dosadit din pricina jafuitorilor,

ca sa li flu chivernisitor In treaba cererii dreptatilor, Ina

tagma jafuitorilor, cad nu li place una ca aceasta, a ridicat

arme de moarte asupra patriei qi a ticalosului norod.

O ce mare jale! Dar, dad, este tagma jafuitorilor dreapta

§i norodul vinovat, cum de nu trimiteti d-voastra pe la

Invecinatele neamuri ca sa vedetd pe eine categorisesc:

pe norod sau pe d-voastra? i cu tine voiesc a Linea: cu

d-voastra sau cu norodul ? Cad aceasta s'a vestit In toate

laturile, Prea bine qtiu pe d-ta ca e§ti foarte de§tept qi

nascut din neam preaslavit §i iubitor de patrie, §i parintii

dumitale niciodata nu s'au ridicat cu arme de moarte

Impotriva patriei, ci cu Intelepciune multe oranduieli bune

an facut patriei. Socoteasca-se de catre Intelepciunea d-tale

si aceasta: ca norocul razboiului este numai In mane, lui

Dumnezeu a tot tinatorului, qi nu se §tie eine II va da,

' In Aricescu, J. c., pp. 74-5.

41,

Macar de va bind tagma jafuitorilor, dar tot fin pba46

fi norocita, ca va sari huleasca toata, lumea; iar, de nu va

putea birui, unde vor scapa d'innaintea norodului? Ci, de

voie4ti dumneata binele patriei, cum au voit parintii dumitale,

trebuinta este ca sa ne Intalnim negre0t, Insf, do

vei binevoi a am cinstit raspunsul dumitale, uncle §1 cum,

fiindca norodul nu cere altceva decal numai o dreptate ce

poate fi folositoare §i tagmel boieregti. Si, cum zie, on In

ce chip vei pofti dumneata, sa am cinstit raspuns 1."

Asemenea scriindu-i-se §1 de catre zabitul Romanatului

ce era oranduit asupra-1 ca sa-i arate pricina pentru

care s'a sculat cu apostasia, a dat raspunsul ce mai jos

se arata, adeca:

Ca toata, raiaua Impa.rateasca din aceasta tarn, nemai

putand suleri prazile §i jafurile ce li s'au lacut de catre

mai marii lor, s'au sculat Impotrivarli. Iara, pe de alta

parte, prin arzmahzar ci-au aratat plangerile §i cererile

catre Prea-Inalta Poarta, care §i serhaturilor este §tiuta,

avand lntrebare §i judecata cu acesti pradatori. Ci dumneata,

de ai vre-o volnicie de la Prea-Inalta Poarta a ridica

arme asupra raielei cea credincioasa §i supusa Prea-

Inaltei Porti, urmeaza; iar,Intr'alt chip facand, paze§te-to

foarte tare ca sa nu cazi In primejdia §i urgia Prea-Puternicei

Imparatii, fiindca norodul nisi cu oameni Imparate§ti,

nici cu nimeni bataie nu are, decal numai au judecata

cu cei ce an pradat fara, milostivire §i fara, ctirea

Prea-Puternicei Imparatii. 1 evruarie 21."

pupa, aceasta nu s'a facut din partea .ocarmuirii vre-o

alta migcare fiindca, se pornise dumnealui Vornicul Samnrcaq,

cu desavar§ita plirexusiotita, precum mai sus se arata,

de oranduise §i Indestui ogeaclii cu arme asupra aposta.

tilor, caineInduplecandu-se prin Indemnarile ce va cuvanta,

a face parasire §i Incetare razvratirii ce an Inceput, sa-i

loveasca, sari sfarame §1 sari goneasca. Se trimisese §i gephanea

Indestula, se pornise gi atata sums, de bani spre

Indestularea lufegiilor ogeaclii si panduri.

Iar razvratitorul Teodor, stand in manastirea Motrului CU

toata adunarea sa si'n satul Tantlrenii, nu Inceta urmand

lucrarile apostasiei, trimitand oameni dintr'ai adunarii sale

de amagia si prilostia sate Intregi, tragand In prapastia nesupunerii

si ridicandu-i Intim apostasie, precum si pe alocurea

de pada si jaluia, dupa cum a calcat casa Brosteanului din

judetul Gorj, cum si'n judetul Mehedinti pe niste arendasi,

jafuindu-i pana la piele. Pentru care luand de stir° Divanul

Craiovei, au randuit numai decal pe Slugerul Solomon cu

oameni Indestui impotriva acelor cete ale razvratitortilui;

carele, vitejeste facand izbandirea ce mai jos se arata, i

s'a trimis de catre dumnealor boierii ocarmuitori un contcl

blanit cu znih si taleri 500 In naht, cu scrisoarea ce In

jos se vede:

Dumneata Slugere SOlomoane ! De la Divanul Craiovei

ni s'a trimis aici Instiintarea ce faci catre dumnealor

boierii divaniti de acolo, prin care instiint.ezi cele ce au

ur mat Impotriva razvratirii ce a tatase si prin satele din

judetul Doljului trimisii amagitorului Teodor, ridicand locuitorii

din satele Bailestii Romanesti, Bailesti Sarbesti

si vre-o cativa din satul Cioroiul, pe cari lovindu-i In

doua randuri, vitejeste i-ai Infant prin vrednice mijloace,

si nu numai pe toti acestia ce se Invitasera de trimisii

razvratitorului i-ai stramtorat de s'au predat cu totii,

asezanda-i iarasi pe la silistile for a petrece Intru linistire,

ci Inca si pe trimisii, anume Stan Bulucbasa si Ion

Bulucbasa, prinzandu-i, i-ai trimis la Caimacamia Craiovei

In bung paza. Aceasta vitejeasca fapta vestindu-se, nu Bumai

ca s'a cunoscut.credinta ce ai catre stapanire, iubirea de

patrie si vitejeasca vrednicie, ci Inca en totii to laudam pentru

calduroasa slujba ce ai aratat si acum, caci, si datoria

supunerii Implinind-o, to -ai razboit cu toata silinta si, dorinO,

de patrie aratand, ai linistit odihna petrscerii acelor

locuitori ce, nalucindu-se Intru invitarile razvratitului, se

amagisera In prapastia nesupunerii. Pentru care, spre rasplatirea

acestei izbanzi ce ai facut, iata ti se trimite un

c ontog blanit din partea terii, cu care sä ti se Inmulteasca

cugetul Infierbantarii, imbarbatandu-te cu dinadinsul a izgoni

pe razvratitori. i iata tti scriem el §i de acum Inainte,

cu aceiasi osardnica ravna Intrarmandu-te, al dai

toata supunerea la povatuirile dumnealor boierilor divaniti

de acolo si fara ckusi de putina sminteala sa abati si sa

navalesti intro izgonirea ci tnfrangerea acelor razvratitori,

cari si catre stapanire arata cu hainlac si nesupunere

-si catre norod pricinuiesc amagiri §i smacinare la cea linistin,

petrecere, find bine Incredintat ca, dupa bunt vbnirea

a Mariei Sale lui Voda aici, In prea-luminatul Scaun, cu

totii vom arata catre Maria Sa osardnicile dumitale slujbe,

dAduroasa credinta, iubirea de patrie &i datornica supunere

ce ai aratat qi la aceasta Intamplare, ca O. fii cautat §i

ajutat din bogate milele Mariei Sale. 'Ti se mai trimite si

osebit taleri cinci sute, din cari taleri 250 vei popri pentru

paguba calului ce ti s'a Impuscat, iar 250 vei Imparti pe

la pandurii §i oamenii ce ai avut Impreuna, §i cati dintr'In§ii

von fi capetenii, si cu vrednicie li vei face cunoscut la

dumnealor boierii divaniti, ca ci dumnealor sa trimita numole

for inscris aici spre a li se face cacti de aparare cu

privileghiurile co se va chibzui."

In& aceasta curgere de vreme sosind In Bucure§ti si

dumnealor boierii Cairnacami de la Tarigrad, ai Mariei Sale

Searlat-Voda Calimah, cu porunca din partea Mariei Sale

catre dumnealor boierii pamanteni, ca, dand pliroforie

Intreaga si dumnealor Caimacamilor de toate cele urinate

fir pricina aceasta, sa se sfatuiasca en totii a pune In lucrare

toate chipurile cele mai destoinice .spre a lua savarsire

tulburarea aceasta, faia cea mai putina zabava au

Imbratiqat qi dumnealor lucrarea trebilor terii dimpreung

eu dumnealor boierii pamO,nteni, dandu-se porunca ca adunarea

sa se facg, la curtea cea oranduita, uncle se cauta

treburile In zile de Domnie. i a§a, dupa cele toate mai

sus aratate chipuri ce se pusesera In lucrare spre %tampinarea

apostasiei, unde se adasta lecuirea acestei razvratiri,

a vault raspuns dela Craiova cum ca dumnealui

Vornicul Nicolae Vackesca a oranduit pe Serderul Iamandi

Qiuvara cu neferii sai qi pe Serdarul Dinu Balteanu Cu

pandnrii ce avea gi

pe celelalte trei agale ce se pornise

mai fnaiinte dela Bucuresti, ca sa mearga fmpotriva apos-

-tatilor ca sa-i loveasca cu arme. Dupa ce an navalit cu totii

Yn satul Tantarenii unde eran o sama dintre apastati,

Incepadd a arunca pistoale, de odata au strigat unul dintre

apostati cum ca 0, nu dea, Mudca sunt frati cu totii, §1,

numai cleat fncetand navalirea, an fnceput Arnautii sa

se sarate !litre dansii unii cu altii, §i s'au tras fiescare

3napoi, nefacandu-se nicio izbanda 1.

Iara dumnealui Vornicul Samureas prin stafeta, a scris de

la Craiova dumnealor boierilor Caimacami ca sa i se proftaxeasca

talon 172.000 acolo, la Craiova, In soroc de duoazeci

§i patru ceasuri, fail a mai insemna altceva. Can cu mull&

osteneala strangandu-se, cei mai multi cu Imprumutare, s'an

i pornit numai decat taleri 102.0001a 25 ale lunei Fevruarie

si talon 7.000 la Fevruarie 26 cu oameni fntradinsi,

nadajduindu-se ca poate se va face vre-o impaciuire. Dar

se vede ea, ca un chip de farmasonie fiind izvodirea acestei

turburari, nicio isprava nu s'a flout, ci dupa mergerea

Serdarului Iordachi cu capitan Farmachi acolo la Craiova,

en atati neferi, In Ice de a face vre-o pornire strasnica

asupra apostatilor, numitii au mers la Slugerul Theodor

-eta alain si en buns priminta, Intrand In manastirea Motrulni

spre intalnire, uncle an fiezut de au pranzit en totii

§i apoi s'au Tutors en lini§te ivrasi la Craiova. i dumnealui

Vornicul Nicolae Vacarescu, vazand treburlle cum merg si

mai vartos bolnavindu-se, a cerut prin fristiintare de i s'a

(Tat voie ca sa viral la Bucuresti, uncle venise §tire Intfa-

.cele zile dela ispravnicatul Focsanilor cum ca un Vasile

Caravia, find oranduit din partea Domniei Moldovei cardaerdar

la Galati, s'a ridicat cu zorba, asupra topciului (?) turo

de acolo (adica zabitului de Galati) si, navalind asupra-i si

asupra besliilor lui, unit 4iind Caravia si cu corabierii greci

1 AceastI instiintare a trimis-o Serdarul Dinu Balteanu.

de pe la corabie, an omorgt atat pe topciu, cat ci per

toti oamenii lui, Inca §i pe 'toti ceilalti Turci ce se 1nt9mplaserg

acolo, fleandu.se atata vgrsare de sang%

Asemenea se vestise In Bucurecti cum ca. la Iasi s'ar fi

ivit Escelentia Sa gheneral Alexandru Ipsilanti cn o ceatg

de oameni, propovgdnind apostasia Impotriva Portii Otomanicedti

qi dftnd proclamatia ce mai jos so arata:

Cdtrei norodul tarii Moldaviei.

,LIonitori ai acestui loc al Moldaviei, vg facem tire el,

cn ajutoriul §i mila dumnezeiascg, toatg Grechia a itnnaltat

de astazi flamburile scaparii de supt jugul tirgniei, cergnd

slobozenia sa. Si eu, !npreung cu toti simpatriotii miei, ma

due acolo unde ma chiamg trgmbitile norodului patriei mele-

Vg dau dar Incredintare gi inchealluire, atat de pre parte&

mea, cat qi de spre partea tuturor simpatriotilor miei colorce

sa afig aicea (pe care am cinstea sg-i ocgrmuesc), el

yeti avea bung odihng st

sigurantie, atat a tnsu§i persoane}

voastre, cat §i a .avearilor voastre.

Pentru aciasta fieotecare sä canto cu acelaiadi slobozenie

cn carea va aflati, Indatoririle ci trebile voastre §i Intru

cat de pntin sg, nu se turbure pentru miocgrile male, pentru

ca 4i obladuirea §i ocarmuirea Printipatului acestuia

rgmgne tot aceasta care sg aflg, $i cu acelea§i pravile va

slvarsi trebile ei. Cu adevgr vg zic, o lgcuitorilor Moldaviei,

el Pronia cereascg v'a daruit pe Domnnl ce astazi

domneadte, Mihail Sutul Voevod, nn aparatorin cu oserdie al

driturilor patriei voastre, un parinte c1 de bine voitor al

vostru. Cunoaqteti dar ei Inngltimea Sa este acest felin pre- -

cum II numim, ci uniti-vg cu Innaltimea Sa spre ocrotirea

obgte§tii voastre norociri. Iar, dna, din Intamplare niscaiva

deznadgjdu4i Turci ar navali In pamanturile voastre,

sa nu vg Infricopti Tntru nimica, cad stra§nicg puterer

sg afig gltitg sä pedepseascg Indrazneala lot

S'au slobozit in oradul Ia§i, astazi, la 23 Fevruarie 1821._

(ss) Alexandru Ipsilant 1."

1,Cf. Aricescu, i. c. p. N; Urechia, 1. c., p. 51. 0 dam,- dupl tipAritura

contemporana a prcclamatiei, In Sludii fi documente, VIII

pp. 85-6.

Aoestea vestiindu-se In politia Bucurestilor si Ingrijindu-se

obstea toata cu tot dinadinsul, s'a sculat dumtealui

Banul Brancoveanu afiandu-se Spatar-Mare halea,

si pe taink a iesit din politia Bucurestilor, mergand la mosia

domniei sale, Mcfgosonia, de uncle a pribegit la Brasov, in

Austria. A carui departare pricinuind a doua zi mare turburare

In politia Bucurestilor, s'au strans toate isnafurile

la Curte, undo erau adunati toata obstea dumnealor boierilor

cu dumnealor Caimacamii, si cu mare strigare an !lent

Intrebaciune ca sa li se arate ce sunt aceste turburari,

pentru ca unii dintre suditi vad ca se siguripsesc, altii se

gatesc a se departa din politie, cum si cei mai multi din

boieri f i pornesc haremurile pe afara, si, cu un cuvant,

toti sant Ingrijati, neputand lute lege fiinta adevarului. Carora

li s'a dat raspnns prin Incredintari cu juramanturi de

cake dumnealor boierii cum ca nu este nimic si ea nu

aiba nimeni nicio grija, ci fiecare sa-si caute de alisve-

Tisul san DIA vre-o temere, caci pentru rtrajuirea si paza

politiei sant tntocmite indestule puteri, cu leafs oranduite

§i

vrednice chezasii, iar mai vartos ca nimeni nu se itra-

mut& nicaeri.

Cg aceste cuvinte pe de o parte s'a imblanzit striga-

Tea isnafurilor, mergand fiecare sa si caute de alisverisul

-sau si,

pe de alta, parte, s'a scris la Craiova sa se In-

loarca, Serdarul Iordachi cn capitanul Farmachi, a veni la

Bacuresti pentru paza politiei, precum erau Intocmiti,

ramanand acolo de paza, ceilalti trimisi. Iar In fiecare noapte

se strecura dintre haremurile boieresti, iesind pe taina

afar& din politie si cacerdisindu-se In partile muntelui.

Caci, tntr'una din zile, aprinzanda-se un cos dela o casa

dln targ, si alergand oamenii ca sa-1

stings, precum este

.obiceiul, an Inceput de-odata Arnautii sa, alerge pe poduri

si pe drumuri, strigand: eTurciii Turcii au venit.. i, cu

aceasta facandu-se mare spainal si turburare In politia

Bucurestilor, an Inceput ziva namiaza mare a fugi toti In

toate par tile, si era mare jale sa fi vazut femei cu copii

2n brate, oameni cu desagi la spinare alergand Asa las&

din politie numai en trnpurile, pans ce s'a prins de vests

pentru langanul ' ce era, ca nu este nimic. Apoi s'au Interscei

mai multi. Si, fiecare Inearcand prin care, an legit din

politie, apucand care incotro au putnt, vestind de ce fug,,

Incotro merg si care Ii este spaima. Dintie cari unii s'au

dus la manastirea Caldarusanii, unii la schitul °arnica,

mill la schitul Tigane§ti, unii la Ploiesti si unii la Valeniide-Munte,

unii la Campina si altii la mosiile lor, mean&

cn totii greutatea vremii ce era: noroiu, zApada si ninsor

cu ploi amestecate.

Intfaceasta s'a Tutors si dumnealui Vornicul Samureas.

de la Craiova fara a face, acolo vre-o isprava si aducand

fnapoi din banii ce i se promi[ti]sese numai taleri 35.000,

fiindca ceilalti a aratat cum i-a cheltuit; pe cari i-a dat

In Vistieria terii. Iar Serdarul Iorctachl cu cApilanul Farmachi,

pornindu-se dela Craiova a veni la Bucuresti, b'au .

despartit ca sa se Intoarca pe doul drumuri, si an apucat

unii pe drumul ce vine pe la Craiova si altii ca sa vin

pe la Pitesti, unde se sculase un capitan Ivanciu si Meusemulte

jafuri, atat In Pitesti, cat si In Campulung, luand,

de pe unde gasia cai, arme, bani si alte jafuri.

De aici !neap a se ivi de fats durerile despuierii si jafurilei.

pentru ea cei ce se'ntorceau pe drumul Craiovei fara milostivire

ardea' si jafuia' pa-eine gasia', precum si pe.un Vistier

Stefan Bilciurescu Intalnindu-1, iesind cu nevasta din satuf

Clejani, 1-au dat jos din caruta si i-au luat tot, lasandu-i.

numai In camasi, atat pe numitul, cat si pe sotia sa. Asemenea

si cai ce veniau pe la Pitesti an jafuit, atat In orasul

Pitesti, cat si In Gaiesti, lua'nd cai, arme, borfe, bani si cu un

cuvant tot ce gasia'. Din Gliesti an batut drumul la Targoviste,

undo au apucat pe dumnealor ispravnicii de conac,

cerand gi

o sums de bani, cari spaimantandu-se, au fAcut

toate mijloacele si, numai cu trupurile selpand, noaptea,

calari, au fugit paste vai si peste dealuri, poprindu-setoemai

In satul Blicoiu din judetul Prahova. Iar arnau-

1 In turcecte: foc.

timea, dupa ce a jafuit tot ce a putut din Targoviste, ea.

scoborat spre a veni la Bucuresti, si, apucand pe zapciii

plash Cornatelului, i-au despuiat de tot, lasandu-i numai

In piei, cum si la mosia *anturile au jafuit casa dumnealui

Clucerului Iordachi Desliu, aflandu-se acolo, luandu-i atata

argintarie, saluri, cai, arme si cu un cuvant tot ce au

gasit. De acolo unii au mers la mosia Carsteasca, de an

Wait pe Fundateanu, batandu -1 si de moarte; altii an

mers la satul Sandagiu, de au jefuit pe Bujoreanu si all&

bajenie ce era acolo, pradand si jafuind pe undo ce gasia,

pan& a venit In Bucuresti. Undo vestindu-se ca Slugerul

Teodor cu toata adunarea sa a purces dela manastirea

Motrului si, trecand pe MO Craiova, s'au coborat laSlatina,

cugetand a se cobora la Bucuresti, s'a sculat numai

decal Intr'o Dumineca, noaptea dumnealui Banul Grigor

Ghica si dumnealui Banul Barbul Vacarescu si cu dumnealui

Logofatul Stefan Be lu si on Vistierul Ioan Mann si au iesit

din Buctresti, apucand drumul drept spre. Brasov, Imprastiindu-se

si alto multe familii, care fncotro an putut. fail,

de la Escelentia Sa gheneralul Ipsilanti venind curier Intfadins

In Bucuresti, at adus scrisoarea ce mai jos se arata,

adeca:

Care Preasfintia Sa pdrintele Mitropolit al Ungrovlahiei,

iubitorii de Durnnezeu episcopi i blagorodnicii

boieri ai Divanului Vlahiei.

Nu sunt la indoiall ca vor fi cunoscute d-voastra cercarile

ce se fac pentru eletteria neamului elinesc si ca

Intro aceste doua eparhii a Moldovei si a Vlahiei se strAng

raultime de osteni patrioti elini ca sa mearga spre sfantul

pamant al patriei for si pentru ca sa se trudeasca fmpreuna

on fratii for cei de acolo sa-si dobandeasca sfintele

si netagaduite ale neamului for drepturi. Ostirile acestea,

Inchipuind totdeauna pe locuitorii Moldovei si Vlahiei ca

niste "frati, se chezasuiesc catre dansii, precum s'au vestit

prin manifetturile sale mai fnainte trimise, care se arata

mai sus, nebantuirea, atat a obrazelor, cat si a averii fie.

carula si a stapAnirii pamantesti a terii, fAg&duieste pries

tesug nestramutat, si m6rturie la tale ce priveste buna

oranduial& ce s'a pazit la tint& petrecerea for In Moldova.

Dar mare mirare m'au cuprins stramutarea cea far&

temeiu a locuitorilor oraselor Ramnicului si Buz&ulfii, si,

vestind cä rAzvratirea si zarva se va fi pricinuit In toata

'tam din acest fel de urmare, nu lipsim en grab& a v&

Instiinta pentru netemerea si linistirea ce trebuie O. aveti

si s& v& rog ca sa publicati afro toti cei ce se negutatorese,

s& nu aibl hicio bAnuiall, la negotul lor, si la toti

igcuitorii patriei voastre nesupgrare si nebantuire. Si sa

fi1i incredintati ca strasnicia si marea Putere aceia ce

are subt protectiunea sa aceste don& eparhii nici Intfun

chip nu va lasa 0, faca Int? Insole cea mai mica navalire

barbarilor. Drept aceia si Escelentia Sa gheneral en chef

graf si nastavnic a si primit Indata porunca ca sa coboare

la granita cu ostirile rusesti ce se afl& In Basarabia; care

a si facut-o. Deci, ea pe niste patrioti buni si alesi spre

carmuirea patriei voastre, nu snnt la Indoial& c& v& yeti

str&dui a linisti norodul si a popri acest fel de netrebnice

' urmari, care aduc totdeauna dupa sine patimiri si nenorociri.

Publicati aceste a mele manifestari la norod si

Incredintati din parte-mi pe toti simpatriotii vostri O. nu

aib& niciun fel de Erica, ci sa seaz1 la castle si aminurile

for. Si venirea mea vI va pliroforisi pentru adevarul ziselor

mele.

Dar, fiindca ostirile elinesti an sa treacl prin Valahia,

face trebuintl ca s& se gateasca din vreme In toate drumurile

ce vin din Moldova tale de mAncare In bielsug si

multe, cum si trebuincioasele conace pentru ostiri. Fiindca,

afar& de cei ce In trupuri midi de ostire alearga din toate

partile, sunt a trece si eu Insumi In putine zile cu ordia

de ostiri cea mare a Elemilor. Si poftesc d-voastra san&tate

.si norocire.

La 5 Main 1821, din orasnl Roman.

Alexandru Ipsilantil."

1 SI dung povestirea greceasa a 1111 Fillmon, Aricescu, II, pp,

Diva a °Arai cuprindere, mIcar c se va Indestula fagaduiala

de sigurant1 fiecAruia, dar politica Consulate lor

neputand cunoaste nici pe. Ipsilanti, nici pe Slugerul TEO-

-dor, care plecase din Slatina spre a veni la Bucuresti, iar

mai vartos ca arnAutimea toata din Bucuresti, vAzand c.

nu li se mai da leafa dda Vistieria terii, fiindca incetase

.cu total raspunderea d6jdiilor de prin toate judetele, incep

(unimindu-se Intre dansii) BA ridice capul fiecare, si O. se

arate cu ursuzlac, nemai cunoscand nici stApanirea, nici

ocftrmuirea, si catre acestea vestindu-se in Bucuresti ca

_Escelentia Sa gheneral Ipsilant a sdsit la Focsani cu adu-

narea sa, s'a sculat arnAutimea din Bucuresti de a plecat

mearga spre Intampinare-i. Care, venind pe la Ploiesti, se

ridicarA toti orasenii asupra-li cu arme, nevoind sa-i primeascA.

Dar ei, temand a-se a nu se titan:)1a vre-o mai multi,

turburare, nu s'au maia bAtut prin Ploiesti, ci 2111 treout toti

apa Teleajenului, poposind la Bucov, si de acolo s'au dus

cu totii pa supt deal drept la Focsani (iar nu pe drumul

cel mare), despuind si prApAdind tot pe unde gAsia.

Dap& aceia consulatul Rusiei, cu at Austriei, dimpreun

cu dumnealor boierii de mai jos, adecl dumnealui Vornicul

Grigore Filipescu, si dumnealui Vornicul Iordachi Filipescu,

si dumnealui Vornicul Costachi Samurcas, si dumnealui

Vornicul Alecu Ghica, si dumnealui Hatmanul Nicolachi

Mavru, cu totii iesind din Bucuresti, s'au tras drept la Campina,

si de acolo au apucat drumul Brasovului, ramanand

politia Bucurestilor intru ingrijirea Prea Sfintiei Sale pArintelni

Mitropolit chiriu chir Dionisie, cu parintele episcopal

Argeslu chir Ilarion, si dumnealui Vornicul Grigore BAleanu,

find SOtar, si dumnealui Vornicul Mihalachi Manu,

si dumnealui Vornicul Iordachi Slatineanu, find Logofat de

'Tara -de -sus, si dumnealui LogofAtul Scarlat Gradisteanu

nazar at Casseilefilor si insArcinat si cu epistasia Agiei,

si dumnealui Vornicul Nicolae Golescu, i dumnealui Logolatul

Fotachi Stirbei, si dumnealui LogofAtul Alexandra

Filipescu, fiind oranduit vechil de Vistier-Mare, si dumnealui

Vornicul

Alexandra Nenciulescu, cat si strAjuirea

politiei ramasese asupra Caminarului Sava en oamenii sli,.priveghind

ziva §i noaptea atat prin targ, cat §i pe toatepietile,

pana ce a sosit Ili Slugerul Teodor, tr6gand dreptla

manastirea Cotroceni on toga adunarea sa. Care le Indata

a oranduit strap, in toate partite, atat In politia Bucure§tilor,

cat ai pe afara, la Colentina §i Baneasa ci alts locuri..

Iar, pe unde a trecut adunarea sa, find fost Impraatiata

ai pe la alto locuri, a jafuit qi a prb.dat fail omenie pe

due a gasit, precum §i un Gheorghe Carjaliu, acesta fiind

Intru adunarea Slugerului Teodor, a facut multe jafuiri peste

Olt, ai, vrand a-1 eurat,;i Slugerul Teodor, fiindca se arata

ai fara supunere3 a prins de vests qi s'a cacerdisit, venind.

la Sordoni lordachi Olimpie, supt a carui bmbrire adapostindu-se,

s'a hotarat ai cu a4i hoOmani, ai a jafuit atat pe

unii din boierii Craiovei, cat si alts bajenii, obraznicindde-a

ranit pe multi on taieri, precum pe Medelnicerul

Petrachi Poenaru dela Craiova ai a4ii, ajungand acecti pradatori

pana aproape de varna dela Caineni, jafui,pd §i ra-pind

In toate partite, !neat nu se poate aerie nespusele

jafuri ce au facut.

Dupa sosirea Slugerului Teodor la Cotroceni, vrand al

Intro qi In Bucureati, s'a Inchis Caminarul Sava cu oameniisat

In manastirea Radului-Voda Ili Innauntru In Mitropolie.

Iara Slugerul Teodor, Intocmindu-ai alaiul ,adunarii sale

a intrat cu o pane mare pe Podul Calicilor §I, abatand

drumul pe .1a partea din sJs, ca sa mearga pe la Beilic

la manastirea Radului-Voda, a gasit podul de peste Dambov4a

stricat de catre Caminarul Sava, gi s'a tutors innapoi

de a venit pe la Curtea-Veche, sa mearga sus la

Mitropolie. De unde lucepand oamenii Caminarului Sava a,

slubozi pugti ci pistoale, nu 1-au Ingaduit a se apropia. Ci,

Intorcandu-se catre easels raposatel Banese Brancovence,

ce suut in vale la Mitropolie, au pus oameni de an sant

peste zidul cuqii ai, deschizand pottile, a intrat Slugerulcu

tot alaiul sau, de s'au a§ezat acolo, incepand a face

Intocmiri de ocarmuire ai a cugeta la cele de slava.

Peste putin, pornindu-se dela Focgani, printipul Ipsilant

en adunarea sa §i on arnautimea ce mersese spre intampinare-i,

a venit pe supt deal pans la Mizil, sud Saac (necutezand

sa vin pe drumul cel mare, flindca avea temere

de spre Braila), uncle luand de §tire pentru ridicarea Consulatelor

§i pribegia dumnealur boierilor, numai cleat a

dat proclamatia de mai jos aratata, adeca:

t Trecand pe pamantul Valahiei, am aflat cu mare nemultamire

ca, lasand pustie Capitala voastra, v'ati risipit.

Locuitori ai Bucure§tilor! Cei drept cugetatori desaproba

purtarea voastra. 'atriotismul barbatilor marinimb§i la

asemenea imprejurari se cunoa§te. and stalpii terii dauasemenea

pilde, ce mai ramane sa, faca poporul ?

Nobili locuitori! intorceti-va, la detrele voastre; interesele

patriei voastre, ale poporului, qi chiar ale voastre, va

chiama, In Capitala Ohl. Astazi e vorba de viitoarea liber

tate a vietii voastre. Care din voi se va arata nevrednic

de aceasta ? Daca din nenorocire se afla vre unul intrevoi

asemenea, stings -se . numele lui din randul color de

bun neam! Patria lui li va cere lute() .zi sama de nepasarea

lui. Fie Incredintat ca frica lui este nendreptatita.

§i ca, mai nainte de a se varsa o picatura de sange, decimormantul

va acoperi trupurile nQastre ale tuturora.

Mizil, 1821, Martie 18. Alexandru Ipsilant.,

Data In elineasca tabard de ob§te 1.

Trimisu-s'a om inteadins §i catre pribegitif boieri cu

publicatia aceasta, pe cari i-a ajuns la Breaza, sud Prahova,

§i n'au mai stat acolo, ci indata au treent en totii

in Brasov d'impreuna cu Consulaturile. Tara printipul Ipsilant,

sosind In ormul Ploie§ti, a dat porunca, de s'au strans

toate armele de pe la ora§enii de acolo, fagaduindu-li

plata. i, mai zabovind cateva zile, a sosit §i gheneral Cantacuzino

cu o ceata de osta§i mavrofori. S'au adunat din

Ploie§ti en- maglisitoare mijloace, in§elandu-se, o sums de

oameni de s'au scris Intro ceilalti osta§i, unii §1 de frica,

ca 0, nu li se jafuiasca casele §1 averile, earora li se da,

1 Dupa Aricescu, 1. c., pp. 102-3.

i cocarde din partea printului Ipsilanti, supt a carui °cartnuire

erau toti cei de mai jos orandui0 capetenii sau

,mai bine zis prgpldenii, !mg:

Chiliarhul Colocotroni, tagmatarhul Constantin Duca, chi -

Iiarhul Orfanos, tagmatarhul Vasile Caravia, chiliarhul Gri-

pari, Paharnicul Anastasie, Nicolae Scufu, Grigore Sutu,

chiliarhul Vasile Parlan, Alexandru Rizu, Hagi Bairactaru,

capitan Spiru, capitan Staicu, capitan Nicola Adicheh, capitan

Nicola Carabelea, capitan Constantin Lasani, chiliar-

ut Maria, Vasile Parlan, pendicondarh.Caloian, Gheorghe

Manul, Sardarul Iordache Olirdpie, capitan Farmachi, delibap

Mihali, 'capitan Stoica, polcovnicul Mihali, sutarhul

Constantin. Lazaru, capitan Vardalah, capitan Alexe Filip,

capitan Spiru Draculi, capitan Constantin. Anghel, capitan

Anton, Nicolae Caibuni, Hatmanul Bibica.

Erau §i alti.i printre ace§tia cu numiri de cgpetenie;

iarg, adevgrul zicand, toti erau cgpetenie, nefiind supunere

la vre unul, precum §i fn urmg s'au mai adunat cei de mai

jos aratati, lima:

Clucerul Costache Herescu, Canimarul Nicolae VlastO,

Caminarul Moisachi Hagi-Abdula, Gheorghe Ciontulac, Iancu

Ilia I of Campulung.

El,

zgbovindu-se fn Ploie§ti vre-o doug sgptamani de zile,

s'au facut atatea cheltuieli cu tainaturi pest e tainaturi, Ineat

nu mai proftaxia a se fntampina. Nu putine jafuri §i despuieri

s'ausAvar§it acolo de atm arngt4ime, nefacandu-i zapt

nimeni, cari en totii strigau zavera ", ce se talcuie§te In

limba arnauteaseg: pentru lege'.

Apoi, sculandu-se din Ploie§ti printipul, diunpreunA cu

Cantacuzino §i cu toata adunarea, an purees O. meargg

la Bucure§ti pe drumul Pa§canilor, undo nu puting Spaimg

s'a gent, ant la unele bgjenii ce era pe la sate §i mo§ide

prin Muffle drumului, cat §i fn mgnastirea ClIdgru-

§anii, ce este aproape de Pa§eani. Caci, aflandu-se In manastire

multime de familii cu bgjenie, s'au pomenit cu

taxiarhul Duca cu o mita, de Arnguti Ittrand In mamastire

§i cautand s, strangg armele §i caii de pe la toate

bgjeniile. De care poate socoti fierine cat siziltic (sic) ci tur

burare se va fi facut, pans ce an fugit numitul din mana%tire.

Si, sosind on totii la Bucureqti, an conacit printipul

Ipsilant la Colentina, In casele dnronealui Banului Grigore.

Ghica, 'undo au mers dumnealor boierii ce mai ramasese

In Bucuresti, de i -au aratat toata ticaloqia tarii, cum sr

jafurile qi prapadenia ce s'au facut de catre oamenii Slugerului

Teodor si de catre Arnauti, si a dat Escelentia Sa..

fagaduiala prin grain numai, ca, se va fndrepta.

Acolo an mers sp. re fnialnire qi Slugerul Teodor, on care

ce va fi vorbit printipul Ipsilant nu este Qtitut, caci Detoate

ceasurile se schimbau hotararile, pang ce s'a flout

plan de catre printipul Ipsilant ca sa mearga. Escelentia.

Sa on toata adunarea ce avea (mai strangandu-se ki din

politia Bucurestilor ostaqi) la oraqul Targoviste, cum si

Slugerul Teodor cu ostaqii sai sa mearga Ia. Pitesti, iar

boierii on parintele Mitropolit sa mearga la Campulung

ca sa fntocmeasca acolo comitet, a se cauta treburile terii,

qi cerorile ostasesti, fiindca Incepuse a se vesti venirea

puterilor otomauicesti In tarn. Si aqa s'a sculat printipul-

Ipsilant on adunarea sa de s'a tras la Targoviste, dimpreuna

si on arnautimea. Care s'au facut multe jafuri qi

spargeri de case qi pivnite, cat an stat In Bucureqti,

jafuind ziva In amiaza mare pe tine Intalnia, neavand

tine sa li stea fmpotriva. Iar Slugerul Teodor, on toata

pandurimea qi adunarea ce avea, mai ramanand In Bucurest,

sedea In casele dumneei Banesei Brancovence,

prelungind din zi In zi pureederea la Pitesti, dupa hotararea

ce se Meuse de catre printipul Ipsilant, a hotarat

ca sa se aqeze iarasi In manastirea Cotroceni. Uncle a

oranduit Indata sa se faca santuri on tabie qi meterezuri

Imprejurul manastirii, aducand oameni din toate partile,

cum qi vinovatii ce mai ramasesera In pusearie (fiindea

pe cei mat multi fi scosese din temnita puccariei arnau

timea), de sapa la santuri. Si multi dintre Iocuitorii politiei,

cum qi cei de pe afara, cercand nu putine jafuri de catre

panduri qi altii, alergau cu jalbe de plangere la Slugerul

Teodor, clandu-i titlul de Domnul Tudor. Carele pe de o parte

-- 62

li fagaduia ca se va face Indreptare, iar pe alta parte ti

punea, on voie, fara voie, pe unii de saps' la §anturile

meterezurilor ce facea !mprejurul Cotrocenilor. Intfaceasta

vreme, alcatuind proclamatia de mai jos aratata, a publicarisit-o

prin toate judetele, oranduindu-se ispravnici pe

la judete, atat de catre Slugerul Teodor, cat §1 de catre

printipul Ipsilant, cari pe toate zilele se schimbau, neavand

nicio statornicie, ci numai o straganire §i multA

darapanare, fierband locuitorii din toata tara §i nefitiind

ce stapanire sa cunoasca In acea vreme.

De la Stugerul Teodor Vladimirescul catre toti locuitorii

oraolor gi satelor din sud..., de once treapta, adecl

neamuri, postelnici, mazili, breslaqi, birnici, poslujnici ei

slujitori, qi catre toti strainii birnici dintr'acest judet. Este

§tiuta la toti cea pang, acum pornirea mea, ce cu glasul

norodului cel nepastuit am nrmat i urmez spre dobandirea

dreptatilor. Am hotarat, dand cel d'intaiu semn de

bun patriot tntr'acest pravoslavnic parnant romanesc, intru

care tmi am stramoqeasca naqtere, sa otcarmuiesc pe toti

cei ce an !mins arme din partea a tot norodului spre

zdrobirea si tncetarea a oricarui jaf qi nedreptati ce ati

-cercat pana acum din pricina obladuitorilor Domniei ce

au statut, care, Intru desavarcita nemilostivire afiandu-se,

an aplecat oricate chipuri de mijloace, s'au Indeletnicit

§i v'aa supt sangele, aducandu-vft Inteaceasta mare darapanare

qi proasta stare Intru care va aflati. laza cea mai

de terneiu hotarare a mea, Insotita cn glasul norodului,

este ca nici tntr'un chip sa nu Incetam din cererea dreptatilor

terii, pre care, §i de nu le vom vedea dobandite

printr'aceste destoinice cuvinte care s'au facut cunoscute

[Jana acum pre unde s'a cuvenit, va fagaduiesc suflete§te

ca se vor dobandi negreqit prin varsarea de sange Impotriva

vericaruia vrAjma4 se va arata calcator acestor

dreptati, de care Intaiu voi aveti sa va bucurati. Intr' aceasta

data. doritoare patrie §i voila cugetator aflandu-ma,

mi-au ajutat milostivul Dumnezeu pang, acum, qi nu

numai acele cinci judete of preste Olt se vad mantuite

de manatoriile §i jafurile pradatorilor otarmuitori §i f elurimi

de slujba§i, ci pre uude am ajuns §i am propovaduit

an Incetat relele jefuitorilor.

A§a darn, ajungand §i aicea, In politia Bucure§tilor, care

este Scaunul obladuirii norodului, §i gasind multi patrioti

boieri Intru asemenea bune cugetari on ale norodului asamanati,

am hotarat, ca nn voitor de dreptate, sä cunose

vremelnica stapanire a terii, supuindu-se toti cei ce au

Incins arme de izbavire la legile §i pamantene§tile obi -

ceiuri ce li se vor arata de atre stapanire prin mine, §i

le voiu cunoagte ea sunt tntru adevar folositoare patriei §i

de mare trebninta ob§tii norodului. Caci, fara de a cunoa§te

cineva o stapanire, nu numai fire§te nu este prin

pntinta, ci pot zice: §i de mare vatamare la tmplinirea trebuintilor

ce va avea aceasta izbavitoare lucrare. Si yes.

tesc darn tuturor fratilor pamanteni ca §i cuviinta §i trebuinta

va Indatoreaza sä cunoa§teti o stapanire; care stapanire,

avand lastarele sale Tntinse prin laturile terii, se

Inchipuie§te §i Inteacel judet prin dumnealor ispravnicii

ce se oranduiese de aici. La can cati sunt locuitori

eel judet trebuie O. se supuie, §i sa savar§easca poruncile

ce le vor da and vor fi asamanate ceie intru obvteasca

§tiuta datoriei §i ajutatoare trebuintelor ce cer o§tirile

ce aunt gata a se razboi spre dobandirea dreptatii

norodului. Si a§a, intelegand cu totii duhul acestei izbavitoare

lucrari, cati sunteti vrednici de a purta arme impotriva

vrajma§ului dreptatilor tarii, veniti la mine 0, vä

cercetez starea vitejiei voastre, §i, de voiu gAsi-o asamanata

cu ceia ce se cuvine Intro asemenea lucrare, numai

deal sa va primese §i sa va povatniescdatoriile ce aveti

sa savar§iti; cunoscand !ma i aceasta ca aveti sa slujiti

ca ni§te osta§i numai pentru dobandirea dreptatilor voastre,

iar nu pentru vre-o folosire de bani. Caci §i eu §i toti

cei ce s'au 1nfratit ell' mine slujim, nu on cuget de bani,

ci, porniti de ravna binelui, a§teptam §1 pentru not §i pentru

copiii no§tri. Iara cati nu sunteti nascuti pentru aceasta

.meserie datoria cu toata supunerea ce se cu-

vine *A dati catre dumnealor boierii ispravnici ai judotului;

adeca voi, mazalilor §i bresla§ilor ci companiktilor

ci strAinilor, rAlaiti-vA rAmaqitele ce aveti ale urmatoarei

tetraminii de Ghenarie. Asemenea qi voi, birnicilor, istoviti

rAmIlitele dAjdiilor ce sunt scoase pan& acum prin poruncile

stapanirii, adecA a sAmii Vistieriei de Fevruarieqi

Martie, po taleri 18 de lude, ai dininiei lefilor tot pre

aceste luni, doisprezece ci. jumAtate de Jude, §i banii orAnduielii

menzilhanelei de primavara, po taleri qeaptesprezece

c1 jumatate de lude. i cu totii din once treapta c1

oranduiala slujiti izbAvitoarelor octiri ale terii, care dupA.

cum se va orAndui In dari ci In transporturi de trebilincioase

zaherele. i fiti Incredintati ca mai la urma veti

late lege §i rodurile fericirilor voastre.

Cati ins& de supt aceste raspunderi vA aflati astAzi ostasi

ci supuqi armelor izbavirii, 0, stiti cA, sunteti cu totul

apArati §i priviteghiati, ci voi, satenilor, cu unii ca acectia

aveti sa vA scadeti din Jude cu analogon cislelor voastre,

precum qi stApAnirea terii porunce9te pentru aceasta prin

Vistierie catre dumnealor ispravnicii judetelor. i asemepe

se va pazi aceasta oranduiala c1 pentru cati alti ostaci se

vor mai acluna de prin sate de acum Innainte prin 4tiinta

mea c1 a orAnduitilor miei. Iar, dupa ce veti istovi toate

aceste putine rama§ituri prin zapciii pla§flor la dumnealor

ispravnicii judetului, dupA cum urmeaza obiceiul, ca si -i

sto veasca ci dumnealor cu Vistieria terii, iaraci spre IntAmpinarea

trebuincioaselor ale izbavirii, sA §titi OA IndoialA

ca mare uqurinta, are O. vi se facl, nu numai Intru

raspunderea dajdilor, ci §i Intru toate celelalte dari si

oranduieli, cum ci jatuirile vor lipsi cu totul, ci veti intelege

In§iva scaparea robirii intro care v'ati aflat pan/

acum. Urmati darn Intru toate acestor propovAduiri ce

tntr'adins vi s'au trimis ca O. se ceteasca Intru auzul tuturor

§i In vileag la obgte, §i fiti Incredintati CA nici odinioarA

nu veti ramanea farl dobAndirea dreptAtilor voastre..

1821, Martie 121.,

1 $i in Aricescu, i. c., pp. 129-31.

Iara boierii ce erau ramasi In politie, vrand a se trage

cu parintele Mitropolitul la Campulung, dupa hotararea

printipului Ipsilanti si Mai vartos avand temere, nu care

cumva, ivindu-se ostire otomaniceasca 11,ara., sa li se Intample

vre-o primejdie de viata In pripa furiei, a prins de

veste Slugerul Teodor, si indata a oranduit oameni In adins

de i-au ridicat pe to.O. de i-au pus supt paza, la casele

de la Belvedere, de langa gradina lui chir Ianache Stefan,

unde i-au Incunjurat oameni destui de paza,

duind pre un. capitan Simion cu o suta pincizeci de panduri

ca sa-1 strajulasca, dintre cari dumnealui Vornicul

Grigorie Baleanu, Rind epistat al stapanirii si avand oameni

Indestui, s'au cacerdisit de s'au tras la Campulung, si

de acolo, stand cateva zile, an plecat la Brasov, lasand

epistasia stApanirii iarasi dumnealui Logofatului Scarlat

Gradisteanu.

Dumnealoy boierii ce pribegisera. In Brasov,sfatuindu-se

cu totii, ail

facut trei arzurt de Instiinare, unul catre In-

nalta Poarta Otomaniceasca, dimpreuna si cu anaforaua

catre Maria Sa Scarlat-Voda Calimah, Domnul terii, aratand,

atat venirea printipului Ipsilanti In tark, cat si pribagirea

dumnealor In pamantttrile Austriei, rugandu-se cu

totii pentru izbavire, altul catre Prea-Innaltul Imparat Frantisc

al Austriei, de mulOmire ca i-au prima In pamanturile

Imparatiei sale, si cel de-al treilea catre Prea-Puternicul

Inaparat Alexandru al Rnsiei, facandu-i-se cunoscut

ticalosiile terii si rugandu-se de mantuire, dupa cum se

von arata mai jos anume, care le-au trimis cate trele prin

cinstitul aghent consul Fraisah 1, al Chesaro-Craestii Puteri.

Si nu Inceta pre toate zilele bajeniile, mergand In Brasov

si In Sibiia de prin toate pantile spargaluindu-se toate orasele

Orli, atat cele mari, cat si cele mici; fugia si satele

cu prostimea lacuitorilor, !neat s'au umplut tot tinutul

Brasovului, precum si Sibilul, cu toate Imprejurimile.

Slugerul Teodor, vazand Imputinarea adunarii printipului

3. Fleischhackel de Hakenan.

Tudor Viadimirescu.

di, deran

Ipsilanti si cA nu este nlcio intocmire chip& cum s'ar fi

nadajduit, nu a cutezat a se nni Intru toate acele adunari,

precum ar fi fost dintru Inceput cladirea lucrurilor, ci sta

Intru Indoiala, mirandu-se ce sa faca, si, macar ca sa se

crate soglasuitor ridic rii, darn pre supt cumplt a Instiintat

catre Prea-Puternica Poarta, prin arzul ce a fitcut,

eaprinzator de toata curgerea acestei ridicari si cum pa

scularea sa nu este Impotriva ImparAiei, ci pentru drop -

t ,tile terii, care s'au calcat si

s'au pierdut cu totul, defai-

mand pe cei dui)/ vreme Domni si pe boierii greci ai

Domnilor si pe tot neamul Grecilor, talmacindu-i de haini

Si voitori de rau ai Imparatiei, prin multe pilduiri, adutand

paradigma si pentru fugitii Domni, ce dupa vreme

an pribegit, cum siLpentru prinVpul Ipsilanti ce venise

cu apostasie In lark pe care nu 1-ar fi cunoscut, cerand

Inks lta porunca de urmare si adaugind ca, tot neamul Grecilor

fiind adapati Intru leggtura ardicarii prin mari juramanturi,

nu poate Imparatia a se mai Increde ca sa oranduiasca

Domn dintre neamul Grecilor, mai vartos lute()

astfel de vreme, ci bine ar fi la Tara-Romaneasca sA se oranduiasca

Domn dintre pamantenii Terii-Romanesti, cum si la

Moldova sa, se oranduiasca dintre parnantenii Moldovei, caci

Insusi Domnul Calimah Scarlat-Voda este unul dintre tainuitii

apostati. Care acest arz 1-au trimis Slugerul Teodor

cu Instiintare catre muhafizul Diiului, cu om Inteadins,

rugandu-se a se porni la Tarigrad.

Cum si Intr'acele zile venin4 In Bucuresti un Nuri-Aga

Turcul, cu un cavas.al Pasii dela Giurgiu, ca sa-si caute

un armasar ce i se furase de catre un seiz al sau si,

luandu-se pe urma, au venit pans la Copaceni, dand pests

strajile de panduri ce erau acolo, care numaidecat aducandu-1

in Cotroceni, 1-au Infatisat la Slugerul Teodor, si,

poprindu-1 acolo, 1-au tratarisit cu mare cinste, facandu-i

si Indestulare de armasar, dovedindu-se In Bucuresti. Caruia

povestindu-i prin graiu cu deslusire, atat mijlocul

ardicarii, cat si starea adunarii priptipului Ipsilant, an facut

si catre Pap de la Giurgiu arz din parte-i ate Im

pgrAtde, Cu asemenea cuprindere (145, cum fii eel de mai

-us, rugandu-se a se porni cu grabg la Tarigrad §i argland

ca -gi va arunca §i armele, de va fi poruneg ImpgrAteasca,

caci nu sunt ridicati asupra Imparatiei, nici ca,

are destoinicie a se Impotrivi stapanirii. Si ma, mulOmind

lui Nuri-Aga, cu gvardie de carne Slugerul Teodor, s'au

-trimis la Giurgiu, Intovgraqit cu pazg randuitg a nu se

supgra la drum de catre cineva.

Intr'acestea se afla Slugerul Teodor, care cu feluri de

mijloace zorlandisia pe Mitropolitul terii §i pe boierii ce-i

avea supt pazg la Belvedere, cerAndu-li sume de bani, zaherele,

vita §i altele pentru Indestularea adungrii fli hrana

tuturor celor Impreung cu dansul. Pentru care igcandu-se

wanduiele pe la judete a se aduce In Bucurecti, se lua

dupg la tine se gAsia, §i care apnea mai Inainte, acela le

lua, adecg le apnea' oamenii priatipului Ipsilant, on zaherea

sau vita, le lua farg a mai cerceta, cum §i ai Slugerului

Teodor asemenea, fiind pn jai nepovestit In toate

pArtile terii, cum qi in politia Bucure§tilor, luandu-se pe

datorie panea cea trebuincioasg de pe la brutari §i came

dupg la mgcelari, en vole, fArg de vole. Si, cu un cuvant,

nu numai cei din politie pg,timiau, ci §i toti lacuitorii

-terani, pentru ca li lua vitele cu cardul, §i, osebit, oi, vaci

§i porumburi boiere§ti §i negutatore§ti §i mangstire§ti, unde

le gasia, le lua en toatele, facAnduse atata jatuire; mai

vartos pgtulele cu porumburi, dupg, ce le spgrgea, le da

drumul de se facea mai multg prgpadenie. Darg butile cu

rachiu §i vinuri, pe unde le gasia, dupg ce bea dintr'insele

qi egra cu donitele pang se sgtura, apoi sloboziau putiti §i

pistoale Inteinsele, de se varsa tot ce mai 1.5,1115,1:lea.

Pentru bani Insa, fiindcg nu se mai putea face nicio Implinire

din tiara, mai vartos el, de qi se Implinia o puting

sums la un jadet, on eg se temea dumnealor ispravnicii

de a-i trimite la Vistierie pentru frica drumului, cad erau

-fmpgnate toate drumurile de arng#me, sau cg veniau

nescai Arna4 de-i lua dupg la ispravnicaturi cu euvant

-de leafg, §i apuca In toate zilele, cand pe unul, cand pe

altul, din negutatorii ce mai r5,masese in politie, de li cerea,

bani, aridicandu-i pe altii §i la inchisori, Incat li era frica,

oamenilor sa mai las& §i din case afara, ci '§edeau unii

pe la hanuri, altii pe la casele for temandu-se

Snchi§i, a-.

nu-i vedea cineva.

Cum §i Caminarul Sava a scos de toata pravalia din politie

sinisfora, strangand same de bani en numeld pentru

leafa color ce slujesc politiei. Care le, dupe rugaciunea ce-i

facusera boierii ce erau supt paza la Belvedere, vrand ca,.

sa. mearga acolo cu oamenii s5i ca scape ci s5,-1 slobozeasca

de a merge In Brasov, au desvaluit acest mijloc:

dumnealui Logofatul Scarlat Gradi§teanu la Slugerul Teodor,

§i peste 150 de panduri ce orau oranduiti de paza bolefiler

au mai trimis Inca 250 panduri, cu capetenia lor, porancindu-li

cu stragnicie ca,'venind Caminarul Sava cu

oamenii sai iea pe boieri, sa, se r5zboiasca numai cleat

cu dansul $i, pe de o parte, sa-1 loveasca a nu-1 lasa sä se

apropie, iar, pe de alts parte, sa iea capetele boierilor §i

al Mitropolitului qi 0, le duce la Cotroceni.

Care aceasta strlmtoare vazand-o boierii §1 spaimantandu.se

de cap, au minisit pe Caminarul. Sava ca sa nu

face nicio urmare. Tar de la Tarigrad au venit Intfacelezile

la Bacuregti scrisoare patriarhiceasca cu blestemuri

asupra color ridicati In cugetul apostasiei, cat §i scrisoarea

din partea Domnului Scarlat-Voda Calimah, -cum mai

pre jos se arata, adeca:

(Preasfintitule Mitropolit al Ungrovlahiei, prea-cinstitule

i exarh al plaiurilor, §ezatorule in locul arhiereului-

Chesareii §i Capadochiei, iubitorilor de Dumnezeu episcopi

ce sunteti supuqi acestei sfinte Mitropolii, in Prea-Sfantul

Duh iubiti frati §i intocmai slujitori, cinstitilor qi de bun

neam boieri, negutatorilor, blagoslovitelor isnafuri ci tuturor

ceilalti blagosloviti cre§tini din fiepare oranduiall ki

treapta, darul fie cu voi ci pace dela Dumnezeu.

gCel mai intaiu temeiu al intelepciunii este a cunoacteomul

pe tacatorul sau de bine. Este lucru mai luminat

cleat izvoarele ca oricare se arata nemultumitor catre-

flcatorul de bine se numeete eel mai rlu dintre toti

oamenii. Aceasta rantate o vedem In multe plrti hulindu-se

de Sfintele Scripturi si neiertatl de Domnul Nostra

Isus Hristos, precum este pilda Iudei, i, cand nemultnmirea

este Impreunata cu duhul faptelor celor role §i al

razvratirii tmpotriva obeteetii noastre facItoare de bine ei

Irinitoarei si preapu-ternicei ei nebiruitei Imparalii, atunci

se cunoaete ei mijloc Impotriva lui Dumnezeu. Pentru el

zice ca nu este Imparatie i stlpinire deelt de Dumnezeu

oranduita, ei oricare se impotriveete acestei de Dumnezeu

pentru noi orandaite puternicl Imparatie, se Impotriveete

dumnezeieetii oranduieli. Acestor darl mari i temeinice

Intelepciuni i credincioasei datorii s'au amagit cu neslmanata

obraznicie §i mandrie Intaiu eel mai thainte randuit

obladuitor al Moldovei (carele de n'ar mai fi fost)

Mihail, ei Alexandra jpsilant. La toti de un neam al nostru

este etiut multimea milelor oath In multe randuri cea

pentru noi oranduita puternica, Imparatie ca dintr'un izvor

an revarsat asupra acestui ran razvratitor Mihail: de mic

ei prost 1-au innaltat la trepte i mariri, din neslavit si

farl ipolipsis 1-a ridicat In slava ei cinste, 1-a Imbogatit,

1-a clutat, In cea dupa arm& oars 1-a frivrednicit ci cu

1nminata a Scannului obIlduire, ei 1-a acezat stapinitor

de norod.

Acesta dar, fiind din fire voitor de rau, s'a aratat cu

mare nemultumire i, unindu-se fate° glasuire en hainul,

fugitul Alexandra Ipsilanti, amandoi intocmai find nesocotiti

mandri i rau-engetatori Intru deeertloinne, an propovlduit

slobozenie neamului ei cu aceasta glIsuire an

tras multi din partea locului, presarand ei trimetand prin

multe locuri ca 0, arnAgeascl, i sa traga dupa sine in

prlpastia pierarii i pe alti multi ai neamului nostru. Hi,

pentru ca sl poatl, on oare care mijloc ca sa dea Indrazmeall

ascultatorilor, an Intrebuintat si numele puternicii

Rusii, aratand el si aceasta Pater° este hate° unire cu

g/ndul i. on pornirea lor, pricina en total neadevIratl si

neinfiintat/, aflare numai a for i decarta. Clef, cu toate

--70

ca ac9asta peste putin0 este si de multa hula pricinuitoare

rusestii Puteri, dar si Insusi cel de aici Excelentia.

Sa ministrul acestei plea-Innalte Stapaniri intrebandu-se,

an dat lnscris cu dovada ca nicio Inchinare sau stiinta

are ruseasca Stapanire la acest lucru, defgimand mai vartos

aceasta fapta ce cu acest fel de mestesugire au tnchipuit

adunarea cea prapaditoare acesti doi si cei Impreuna

cu dansii iubitori de slobozenie, sau, mai bine am zice,

vrajmasi slobozeniei, si an facut un lucru prea urat lui

Dumnezeu, blestemat si nesocotit, viand sa turbure odihna

si repausul neamului nostru si credincioasei raiele a preaputernicei

Imparatii, care o primeste supt a ei bung, urnbrire

en atatea pronomii ale slobozeniei, cate nu le dobandeste

supt alt neam supus la atatea altele, cat si la alelegii

noastre, care s'au pastrat si s'au pazit pang In ziva

de atunci, pentru a noastra sufleteasca mantuire.

In loc dar g

fi iubitori de slobozenie, s'au aratat vraj-

masi slobozeniei; In loc de a iubi crestinatatea sf neamul

lor, s'au facut vrajmasi neamului si crestinatatii si impotrivitori

lui Dumnezeu, mestesugind fara frica lui Dumnezeu

cu nesocotitele for porniri turburare puternicei Imparatii

Impotriva supwlilor ei, si s'au silit sa aduca obsteasca prapadenie

asupra tot neamului. Acestea dar auzindu-le, not

si toate cele de aici madulari ale bine-credinciosului nostru

neam de toata treapta, ne-am umplut de multa Intristare

si de mare jale, si ne-am Indemnat din parinteasca dra-

goste si din pronie bisericeasca ca sa aducem aminte cele

pentru mantuire. Drept aceia povatuindu-va scriem arhieriilor

voastre si Insiva, prin cei de loc egumeni, ieromonahi

si duhovnici, sa propovaduiti amagirea num4ilor rguvoitorilor

oameni si sa aduceti pe toti cei supt duhov-

niceasca ocarmuire crestini de fiescare stare spre

zirea credir4elor raielei, cea mai mare supunere sf plecata

ascultare catre cea noun randuitg. puternica ImparAie,

si sä deslusiti cu IhfiinOte aratari ale adevarului mestesugirile

acestor razvratitori oameni, si sa-i vediAi de obste,

fara de a da vre-o ascultare nici arhieria voastra, nici cu-

vantatoarea arhieriilor voastre turma la cuvintele si nrmarile

lor. Ci Inca sa-i unti si sa-i goniti, dupa cum Biserica

si neamul i-au writ, si gramaditfli impotriva-4 tale

mai mari blesteme, avandu-i desparOti ca pe o parte putreda

de toata, cealalta curata si sanatoasa parte, ca pe

niste calcatori a dumnezeiestilor porunci si apostolicestiler

oranduieli, ca pe piste hulitori de Dumnezeu si de

sfantul jertfelnic si ca pe niste nemultamitori si nerecunoscatori

catre facatorii de bine si Impotrivitori sufletestilor,

firestilor si politicestilor oranduieli, ca pe piste piapaditori

ticalosilor, negresitilor color noua de un neam.

Afurisiti, sint, blestemati, neierta0, dupa moarte nedeslegati

si supusi vesnicului blestem. Pietrele, lonnul si fienl

sa. putrezeasca, iar ei sa nu putrezeasca; sa-i bats Dumnezeu

en vifor sf cu fierbinteala de foc, vant prapaditor

sa faca cerul cel de asupra lor, capetele lor si pamantul

cel de desupt lor fier. Clef s'au dezbinat din viata aceasta

fall de vreme, Ili vor pierde si pe cea viitoare, vor ca.dea

pe capul lor tunete dumnezeiesti. Agonise lile lor pang In

sfarsit sa se piarda, fie copiii lor saraci si muierile lor vaduve;

numele lor sä se stearga, cu sunet pang la un neam,

si sa, nu ramana piatra peste piatra; goneasca-i Ingerul

Domnului In scrasnire; sa aiba blestemul celor dupa vreme

sfinti si purtatorilor de Dumnezeu parinti, ei si OM faptele

lor au urmat si vor urma.

Catre acestea, fiindca, pe Tanga celelalte, cunoscut s'au

facut ca cei ce an avut acest dracesc gaud al ridicarii

norodului si cei ce an Mout Intro dansii acest fel de lucru

s'au legat si cu legatura juramantului, Inteleaga ca acest

juramant este juramantul Inselaciunii, este nesocotit si

nedrept Intocmai ca al lui Irod, carele, pentru ca O. nil

se vadeasca, calcator de juramant, a taiat capul Sfantului

loan Botezatorul, iar, de lasa juramantul cel MIA de cuvant

care 1-au socotit reaua lui pofta, Inteadevar atunci

Innainte-Mergatorul urma a vietui, si pazirea unui ran juramant

a pricinuit moartea Mergatorului-Inainte. Asernenea

si pazirea juramantului spre tinerea fagaduielilor catre

aceste familii 1. Inteadevar, dael pricinuiegte pierzare unui

neam tntreg, vazat este c5,te iubitoare de Dumnezeu gi mantuitoare

llsarea acestui juramAnt, de vreme ce scapl neamul

de marl nevoi viitoare. Pentru aceasta cu darul Sfantului

Duh desleagl Biserica jurannAntul lor, primegte gi iart5, din

inima pe cei ce se vor pocai gi se vor Intoarce, m5,rturisind

Ingellciunea lor gi 1mbratigand InteadevIr credinta

raialelor.

rntorcand cuvantul gi catre arhieria voastra, aratam

O., dad, nu veV umbla la toate dupa cum prin Sfantul

Duh bisericesc v5, sfatuim printriaceasta carte, gi

de nu yeti arata In fiint5, silinta gi osArdie la desfacenea

faptelor lor, la Indreptarea turburAtoarelor lucrari gi la In.

toarcerea color r5,t5,citi la cele prin mijloace drapgnari,

gi r5,sp15,tire color ce vor ramanea In socotelile turburarii,

de nu vä yeti uni cu Biserica gi, cu un cuvant, on cu care

mijloc va yeti Impotrivi obgtegtii noastre facatoare de

bine gi puternicii Imparatii, cunoscut va facem ca, v5, oprim

de fieoare slujba arhieraticeasca, gi scogi din soborul arhiereilor,

gi desbracati de darul Sfantului Dub, gi argita focului

celui vegnic, ca nigte alegatori gi prIpaditori neamului

nostru.

Aga dar, iubitilor nogtri frati, ridicati catre Dumnezeu

ochii vogtri gi faceti dupa cum bisericegte v5, sfatuim, cad

agteptgna In grabs bun sfargit la cele scrise. Iar darul

lui Dumnezeu g i a sa mare mil& sa, fie cu voi cu toti.

1821, Martie 12.

Grigorie Patriarhul Tarigradului, fntru Hristos (rate [Is.

ellesc gi toti ceilalti arhierei] 2."

Asemenea se arata gi cartea ce a venit din partea Domnului

Calimah, cu tituluga obignuita a Domnilor:

Preasfintite gi de Dumnezeu ales sfinte Mitropolit

al terii Valahiei, chir Dionisie, iubitorilor de Dumnezeu.

I Cete. N. E.

$i In Aricescur 1, c., I, pp. 108-11.

73 --

episcopi, cinstiti §i de bun neam boieri ai domnescului

nostra Divan al Uagrovlabiei, dregatori §i once alti slujbaqi

veti fi prin judete cu savar§iri de deosebite slnjbe, si

toti cei ce lacuiti in domneasca noastra tarn, kgnatate.

Fiindca, impotriva tuturor pravilelor qi Impotriva bunelor

tractaturi ce sunt Intro Liana Poarta Otomaniceasca

§i Imparatia Rusiei, un Alexandru Ipsilanti, trecand In

'tam Moldovei, an indraznit cu Indrazneala necuviincioasa

§i nelegiuita sa publicariseasc& cuvintele razvra-

-titoare, ridicand Impotriva Stapanirii pe lacuitorii ce se

-timbres° supt acoperamantul prea-puternicii §i noua, hranitoarei

Imparatii, impr4tiind defaimatoare cuvinte de

elefterie gi numind pe sine ocarmuitor neamului, qi, pe

Maga altele, prin scrisorile lui cele razvratitoare ce an

samanat prin locuri ca sa scoata pe supu§ii locuitori din

datoria for §i sa traga pe multi catre el, din acei nesocotiti,

fagaduind i ajutorul osta§ilor Rusiei, lucru necunoscut,

neprimit ci cu totul nesuferit Curtii Rusiei, ce este.

prietena Inaltei Porti, precum qi Escelentia Sa ministrul

Curtii ruse§ti din Tarigrad an facut cunoscut in de ob§te,

numind razvratitori qi Impotrivitori pe Ipsilanti sl pe cei

cu el, cerand din partea Curtii sale dela Innalta Poarta ca

sa puie In lucrare cele mai mari mijlociri §i osta§e§ti chipun

spre a-i birui ci a-i pedepsi dupa dreptate, atat pe

acestia, cat §i pe aceia care vre-odinioarb, s'au Imparta§it

din aceste fapte nelegiuite §i nesocotite. Pentru aceasta

-§i noi, dupa datoria oblaluirii ce avem carte Scaunul terii

-acesteia, cu care ne-am Insarcinat, scriind aceasta domneasca

a noastra carte §i facand cunoscuta aceasta tu

turor celor ce se afla cu locuinta In domneasca noastra,

lard Ungrovlahie, numim razvratitori si impotrivitcri

luturor color mai man Puteri ale Europei ce sunt prietone

cu Prea-Puternica noastra Imparatie, §i nesupu§i hranitoarei

noastra Stapaniri, pe acest turburator de norod §i

pe parta§ii din urmarile lor. Ca, afara din urgia §i mania

Iumnezeiasca in care cu drept au cazut vinovaW acestia,

din pricina ridicarii for asupra Stapanirii, dupaT patria,r

hicesti si sobornicesti marl blestemuri si lepgdgri de bisericg

ce s'au trimis acolo, sunt nelegiui# dusmani neamurilor

si de Dumnezeu osanditi I."

Dupg care pornindu-se de la Silistra o sum *de Wire,

cu Chehaiaua Pasei de acolo, oranduit seraschier, an venit

pang la Dudesti, undo, aruncandu-se cateva tunuri, s'au dat

de stirs in politie cg s'au apropiat Turcii. Si pe loc Slugerul

Teodor a plecat cu adunarea sa ca sa meargg la Pitesti,

oranduind un capitan cu 50 de pandtiri ca sg iea pe /Darintele

Mitropolit cu boierii ce erau la pazg in Belvedere, sg-i

dila, la Targoviste. Carl, prin rgtacirea drumului depar-

Mud pre cei spre pazg randuiti, s'au abgtut din drumul

Targovistii si an iesit la Campina, si de acolo la Breaza,

uncle ajungandu-i dupg urmg taxiarhul Duca, au vrut sg-i

popreascg, dupg porunca ce ar fi avut de la printipul Ipsilant,

dar, avand patini oameni Improun5 nu s'au putut

bizui caci boierii aveau pe un truluc-basa Sotir

cu 20 de Arnguti, oameni credinciosi. Si cu zorul an apucat

drumul Brasovului, de au Intrat In lazaret, rgmanand

In Bucuresti dumnealui Vornicul Mihalache Mann si dumnealui

Logofgtul Scarlat Gradisteanu (carols peste putin

se trgsese la Campina), dumnealui Fotache Stirbei si dumnealui

Hatmanul Nae Golescu. Carl, mgcar cg erau foarte

infricosati de venirea ostirilor, neavand .nicio ngdejde denaantuire,

dar sfatuindu-se Intre dumnealor de urmarea.

ce s'ar cuveni a face, si ne mai ramanandu-li alt mijlou

selamet, s'au sculat cu totii, dimpreung si cu dumnealui

seniorul Udrischii secretarul Chesaro-Craiestii Agentii si

va3hilal consulalui, si cu tacamul SpItariei Agiei, cum

si cu alti negutgtori targovisteni, de au mers cu totii la.

Dudesti spre Intampinare. Undo primindu-i Chehaia-beiu

seraschierul cu bucurie, li-au zis sg nu aiba. nimeni nicio

temere, cg porunca strasnica au de la Prea Inalta Poarta.

ca raiaua sg nu se supere intru nimic, ci numai pe apos-

1 Si In Aricescu, 1. c., pp. 412 -13.

tel

tati sa-i goneasca. Si asa s'au tutors iarasi cu totii in Bucuresti,

oranduind mai intaiu o ceata de ostasi de au mers

la Cotroceni, alta la Belvedere, unde fusese parintele

Mitropolit cu boierii inchisi, si alta ceata la Curtea ChesaroCraiestii

Aghentii, spre strajuire. Apoi au intrat in

politia Bwmrestilor oranduitul bas-besleaga cu ai sai neferi

spre paza politiei, si Chehaia-beiu cu totd ascherliii au

tras drept la Colentina, facand ordie mare acolo. Si au dat

porunca de s'au strans la Agie toate armele din politie,

care mai pe urma s'au ridicat de s'au trimes la Silistra.

Si, intru acea furie gasindu-se In Bucuresti multi apostati

si mavrofori ce nu proftaxisera sa fug6, s'au prins nurnai

decat de catre ascherliii turci, si pe unii ii taia, pe altii ii

punea in teapa la capetele podurilor, si pe altii ii spanzura,

de era o jalnica priveliste. Iar Caminarul Sava, cu

ai sai oameni, cunoscand desbinarea Slugerului Teodor c1espre

adunarea printipului Ipsilant, si fiind dihonie intre sine

cu Slugerul Teodor, mai vartos vazand si zabava venirii

ostilor otomanesti, ca nu se ivia a se vedea, a fost cutezat

sa ridice si numitul Sava steag de elefterie in politia Bucurestilor,

si intr'o zi de serbatoare au iesit cu steagul

prin toate ulitile targului, propovaduind de obste slobozenie.

De care si s'au pricinuit mare mirare catre totd, caci

acast Sava Caminarul dintru inceput se cunostea a fi

sudit al Portii otomanesti si, mai in scurt, cu totul snpus

al Domnului Calimah. Apoi cum sä ridice el steag

de slobozenie, era mirare.

Cu toate acestea in furia vestirii de venirea Turcilor, s'au

sculat cu toti oamenii sai si s'a tras spre Targovistea, undo

infatisandu-se la printipul Ipsilant, s'au auzit cum ca ar ti dat

ajutor la casa adunarii sale 30.000, si, facandu-se un trip cu

Ganciu-Aga, au intrat amandoi cu oamenii for in naanAstirea

Margineanului, dimpreuna si cu deli-basa Ivancea, stand cu

totii inchisi in manastire. La Targoviste insa, dupe ce s'a tras

printdpul Ipsilant cu toata, adunarea sa, inlocuind si pe cei impreuna

cu dansul pe la conace, cum si pe la straji au pus

Yn lucrare nizamul cel 6stasese, 'socotind ca s& Jae/ regula

Intro oameni de adunatura, eari nu numai ca pe mai marele

for nu cunostea, strigand cu totii pe ulita in gura mare

slobozenie, ci Inca erau cu totii departati si de cnnostinta

Dumnezeirii, avand drept laud& ca s/ prade si s& jlfu-

iascape cine gasia si Intalnia, obraznicind, si sa batjocoreasel

-prance nevrastnice si copii mici, de era o jalnica tanguire

sl vaza cineva acest fil de- tanguiri. A caror obr5znicie

si nemilostivire nu poate condeiul s& o povesteasca pe rand,

pentru, el de si mergea unii altii dintre cei dosed4i si

jafaiti de se jaluia la printipul Ipsilanti, nu putea sa dobandeasca

nicio folosire, caci raspunsul li era de la Ipsilant

cum ca nu poate sa faca zapt, hind ostire non& si

nepusl In regal& si totdeauna acast fel de ostasi pot face

multi lucruri role impotriva bunei oranduiele, pana eand

se ageaza la regulele ostasesti. i asa jaluitorii iesiau plan-

-gaud si blestemand si pe printipul Ipsilant si pe adunarea

sa. Iara paratii ostasi mai mult se Invier§unau Intru nelegiuitele

for fapte, de nu mai putea nimeni sl se iveasel

Innaintea lor, ci, de ar fi fost eu putinta, In gaura de sarpe

O. se ascunda cineva ca s& scape de dansii, si nici aici

sa-i

mai vaza en ochii pe acesti nelegiuiti talhari!

Au dat porunca printipul Ipsilant si pentru gephanea, ca

sl se Impart& la Arnanti si ceilalti ostasi, cre cari avand

lipsa si eputanduse capatui din alto Oita, an poruncit

ca sa se desveleasca Mitropolia TargoviStii, ce era invelita

cu plumb, si sl se topeasca plumbul a face gloante de

trebninta gephanelei ostasilor. Aceasta neleginire fara pierdere

de vreme s'a si pus la cale, desvelindu-se numai decal

sfanta biserica fara temere de Dumnezeu, altii i'mprastiindu-se

pa ulitile orasului si prin satele de prin prejur

de prada si jafuia, i altii pe la cramele de supt deal, de

be spargea si beau pana se Imbatau, si apoi da drumul

vinului de curgea, facandu-se nepovestite pugube si saracii.

in scurt, pe cine gaga si Intalnia, fi dezbraca ziva namiaza

mare, si era o jalnica ticalosie, !neat tipa tiul din maica,

numai putand cineva sa se ocroteasca sau sl Se aseunda

de ace§ti nesAtio§i varvari, ee cu nelegiuire EpArgeau bisend,

calcau case, batjocuriau fermi qi fete, deEbracau

oameni pe drumuri §i alte multe asemenea rautati, !neat

tot norodul se tanguia cu amar pentiu aceasta a for por

Dire, qi Ii blestema Tn vileag, nefiind eel ce mAntuie§te.

Plangerea fi tanguirea patriei asupra nemultumirii strainilor,

ce au darapnat-o.

Despre nedreptatea ce s'a facut.

0 maica sfAnta dreptate,

Vin din cer de-unde e§ti,

Auzi a mea strAmbatale:

Celor rad sl rasplategti.

Cerurilor din 'naltime,

Rogu-ma, vg, deschideti

Si-a rautatii mu4ime

Ce-i asupra-mi s'o vedeti.

ArAtAi milostivire

La al mien cumplit suspin,

Si, de este rasplAtire,

Spa lati-mi al mieu venin.

Nu mi-au mai ramas putere

Nici alt und' sl nazuesc:

M'au Wilms a mea durere,

Si cunosc ca ma topesc.

Eu farA fltArnicie

Pe strain! li i-am primit

FAr' a sti ca-s vrAjmaqi mie,

Ca p'ai miei fii i=am iubit;

Am vrut sa fiu hrAnitoare

La nemernicii varvari,

Maica bunA 'ngrijitoare,

Fara a §ti el sunt tAlhari.

Eu i-am primit pArinte§te

Pe pAmant gol Ingetat,

Si ei acum tAlhare§te

De tot m'Au dArApAnat.

I-am ajutat cu mijloace-

In tot chipul d'ajutor,

Socotindu-1 fii de pace,.

Iar nu hoti rAzvrAtitori..

lzgoniti, fugiti de silk

De-al for loc thstrAinati,

Au aflat la mine mild,

Ca qi-ai mei cinstiti bArbati,

Si, mai mult deca,f se pi:Ate,

I-am lmbrAtiot pe toti:

Li-am fost scapare la toate,

Ne§tiindu-i ca sunt hoti.

Liam fost mums in durere.

Astor varvari blestemati,

Nu li-am facut osebire

De -al miei fii adevarati:

N'am §tiut ca vre odatA

Mi s'ar face vanzatori,

N'am §tiut c'oiu fi 'n§elata,,

Si-mi vor fi omorAtori.

Toti, in loc de multumita,

Prin taina an uneltit

SA ma vada prapadita,

Dupa ce i-am fost cinstit.

A ma rani pan' la moarte-

Asupra-mi au cugetat;

M'an slabit cu totul foarte:

N'am nadejde de scapat.

Ca niste lupi pe o tarma,

Pe-ai miei fii i-a Imprastiat;

Gonindu-i din urma'n urma,

Din mine i-au departat;

Toti navalnici cu urgie

Asupra-mi an Lost pomiti:

Ai miei fii cu vrajmasie

Se-atla de e risipiti

I-an silit a se desparte

Mural, tata de fecior,

Tumnezeule 'ndurate,

Dreptule judecator,

Vezi -mi a mea strambatate

-Si li fii rasplatitor:

Drept a for nemultumire

Da-li scarba, si amar,

Da-li dreapta rasplatire,

Ca m'au prapadit 'n War.

Mania ta sa-i urmeze,

Ori macar unde-ar umbla,

Osanda ta sa-i vaneze,

Ori pe ce locuri vor sta.

Fria, da-li, sa se teama

Si frunza cand s'o misca,

Pribegind sor bage sama

Chiar de vant and ar sufla.

Fa-li for calea pustie

Ca sa vmble rataciO,

Blestem despre nemultdmire.

Au instrainat departe

Chiar pe frate de-a, sa sor;

Au batj ocorit fecioare

femei Intro barbati,

Au necinstit orice stare,

Lasandu-i goi desbracati.

Au pradat biserici sfinte,

i nimic s'au spaimantat;

Au necinstit In cuvinte

Pe cerescul Imparat.

Lacasul Celui prea-mare

Varvarii 1-au desvalit,

Fara. Ilia de 'mputare

Acesti' .au nemultamit.

Arata a ta mania,

unde-or fi pribegiti,

Dreapta ta li rasplateasca

Astor nemultamitori,

Urgia sa-i osandeasca,

Ca pe niste 'mputatori.

i3ratul tan vIna sami arza

Cu .focuri electricesti,

Pomenirea for s'o piarza

Din gurile omenesti.

Curse 'n calea for li pune,

Sa caza'n pierzare

toti:

Nu mai vaza zile bune

Nemultamitorii toti!

Corti vor pribegi In lume

Fie de neamuri huliti,

Undo -ar merge, al for nume

Sa fie batjocoriti,

Ofi macar ands vor merge

Urmeaza-i rau dupa rau,

Ocara for nu o sterge:

Ajunga-i blestemul tau!

Da-li spaima, de-i uimeste,

Si umble din loc in loc.

Pururea calatoreste

In drum fara de soroc;

Umble 'n pesteri fara hrana,

Fara apa srnsetati

Cugetul for fie mill,

insusi chiar fiind mustrati.

Pasii for li poticneste,

SI n'aiba unde scapa,

Adunarea li-o zdrobeste

-Orisiunde s'ar afla,

Sa nu poata sa-si gaseasca

Loc sa fie odihniti,

Pururea sa ratAceasca

i s6, fie necajiti.

Null gaseasca und'sa seaza

Must de putintel loc,

Cerul 0, nu-I poata vaza

4i sa ploul pe el foc,

Pamaritul vii sa-i Inghita

Ca pe-Aviron si Dathan,

Arza-1, stingy -se-a for viata,

Fie-li toate dusman.

,Groapa for fiarele fie

La raspantii si prin munti,

Dumnezeule preafinte,

-Cel ce toate be privesti,

Adu-ti de mine aminte,

Rugaciune.

Doboare-i a to manie

Pe supt poduri si supt punt l.

Frica, spaima sa-i gaseasca

Ca sa umble tot uimiti,

Morti grozave sa zdrobeasca

Unde vor fi ratacitl.

Trupurile for Tamale

Starvuri goale pe Omani!

N'aiba parte de tamale,

Nici de moarte cu mormant!

Da-li for soarta, cumplita,

SA, null poata gasi loc,

Fa-li viata sfarsita

Moartea c'un minut soroc!

Via., peste ei putere,

Clrzaza si biruitori,

Si peste a for avers

Alti fie stapanitori!

Case le for sa Ii fie

Pururea In veci pustii,

S6, n'aiba clironomie,

Nici ai for prea-iubiti fii!

Ale for muieri ramaie

Vaduve far' ajutor

N'aiba cM' sa le mangaie

La nevoi, necaz si dor;

DA, a for kpiscopie

Altor a o stapani,

Fiii supt epitropie

Vesnic pana ce vor fi.

Nu'n veci sa ma pedepsestil

Vezi necazurile mole

Ca, s'au foarte imultit,

Duren, scarbe, nevoi grele

Cu totul m'au covarsit.

Vezi a mea darapanare,

Ca s'aprople ca sg. pier,

Nn ma lgsa In pierzare:

Ajutor la tine cer.

Cauta din cer la mine,

Si-mi vezi focul cel aprins.

Intoarce-te-acum cu bine,

Ca .mai cu totul m'am stins.

Eram sloboda grading.:

Orisicine-ar fi venit,

Cu tot felul de rod piing,

Far 'a fi nimeni poprit;

Si-acum am ajuns la stare

Mai de tot sa ma stages°,

Plang, suspin fara 'ncetare,

Din zi 'n zi mai rau slabesc.

Pang, cand a ta manie

S'o petrec tot in oftat ?

Intoarce-ti a ta manie,

Vezi ca m'am darapanat:

0 talhgreasca pornire

D'odata m'a prididit,

A mea toata mostenire

Foarte ran s'a risipit.

Frica, spaima de-odata

Peste mine an venit,

Ai miei fii, norod mult, gloats,

Pribegind m'au napuStit;

ToV s'au raspandit departe,

Prea-ticadosi ai miei fii:

Sate si orase sparte

Au ramas goale, pustii.

'Ntoarce-a ta milostivira

Sa-mi ridic acestu nor,

Ai miei fii, a ta zidire:

Vezi necazurile lor.

Nu mai pot avea rabdare,

A-i vedea Instrainati,

Arat' a ta Indurare,

Ca sag vad iar adunAi.

Pang, cand sa fin scarbita.

Si jalnica de-ai miei. fii?

Pang, cand voiu fi mahnita,

Suferind ticalosii ?

Eu eram cea rasfatata

Cu tot felul de-adunari,

En eram cea desmierdata

In plimbari si desfatari.

i-acum podoaba mea toata,

Mai s'a stins de pe pamant,

Nu gandesc ca vre odata

Ce-am fost ieri,s a zic ca sunt..

Casele cele trumoase

Alor miei prea-iubiti fii

Cand sg, le vad luminoase

Din tunerec, ce-s pustii ?

Eu mg, bucuram odata

De-ai miei fii, noaptea um-

[bland,

i-acum sunt toarte'ntristata

Noapte a de cani tot urland ;

Ale mole ul4i toate

Salta noaptea 'n veselii;

i-acum a plange nu poate,

Vazandu-se ca-s pustii.

Ulitile acum plange

De sangiuri ce s'au varsat,

Nu mai pot Inghi# sange Plangi suspin' fara soroc:

Fie chiar si vinovat; Intoarce-a to Indurare

Tineri,batrani,prunci,fecioare, i potoleste-acest foc.

Diva ce au pus la tale prinVpul Ipsilanti cele spre Intocmirea

ostaseasca a adunarii sale, si au oranduit a

se face inscris regulele ostasesti, ca EA le Imparta pe la

fiecare spre a li fi povatuitoare In toata vremea, oranduind

si ispravnic acolo la Targoviste pe caminarul Gheardoglu

ca sa poarte de grija pentru toate cele trebuincioase de

hrana ostenilor si a tailor tor, carele, fara milostivire adunand

vitele saracilor locuitori cu oranduieli peste oranduieli

din judet, cum si zaherele de pe unde se gasia, cu

voie, fara de voie, le aduceau In rargoviste, cum si altele

le bagau innauntru pentru negutatorie, facandu-se un

nepovestit jaf, de se va povesti In vecii vecilor. .Apoi s'a

sculat printipul Ipsilanti de a mars si la Campulung

spre plimbare, unde, dupa ce In mese si ospAuri an petrecut

cateva zile, adunand pe multi dintre orasenii cari

mai rama'sese si fara de voie la ospatul si betiile ce faceau

necontenit cat au sezut, apoi an lAsat pe amandoi

fratii Nicolae si Iorgu, ce-i avea impreuna, cum si o sum

de ostasi acolo in Campulung, a oranduit pe un 'Gheorghe

Contulacu ea Iancu Mat, ca sä scrie si sa stranga ostasi

pe tine va voi a se aseza la aceasta adunare. Asemenea

si la Ploiesti au oranduit pe taxiarhul Duca cu cateva ArnauV,

cari multe jafuri si prapadenii facean, atat in crag,

si afara prin prejur, cat si bajaniilor ce treceau spre Campina

a merge in Brasov, caci avea numitul Duca Arnauti

orandu4i pe drumul Brasovului, la Campina, la Breaza si

pana la Predeal, de jafuia' bajeniile la drum, luandu-li bani

cai, arme si altele. i la Pitesti a trimis prinVpul Ipsi-

lant pe Serdarul Iordachi Olimpie cu Farmachi

§i eeilalti

oameni ai lor, iar Ipsilanti, Intorcandu-se iarasi la Targoviste,

se.afla stand cu toata adunarea acolo, si nu putine

jafuri §i prapadenii faceau tcAi. In toate partile, ne mai ra-

manand locuri ferite pe la mo*ii §i vii, cad nu putea nimeni

faca zapt, Par cgtre ace§tia a dat printipul Ipsilanti

proclamatia de mai jos aratatl:

Felarite vorbe se raspandira pans astazi, care tindeau

sa ma descrie cu cele mai vii colon ale interesului propriu

qi ale ambitiei. Taceam, pentru ea puritatea con-

§tiintei male §i simtimintele bune ale fratilor miei de un

neam In favoare-mi socotesc ea vorbiau suficient §i pentru

mine. Daca, scum desleg tinerea, nu mi -am proiectat a

impiedeca limbile barfltoare ale duqmanilor neamului §i inimicilor

umanitatii, ci sa expun adevaratele §i sin gurele simtiminte

ale mole .catre nobilii fii ai Daciei, In momentul

acela In care scumpa lor patrie se afla pe punct, sau de

a nu mai gasi niciodata calea fericirii, sau de a se arata

glorificata, stralucita gi numarata intro popoarele civilizate

ale Europei.

Eparhia dacica, locuita astazi de un milion aproape de

locuitori, nutre§te In sanul sau un mare numar de supu§i

straini ai puterii otomane. Ace§ti straini, pe cari purtarea

tirahica a .stap'anitorilor i-a departat de iubita lor patrie,

se refugiara, intro tarn Invecinata ospitaliera, in care

puteau cu mai multa inlesnire sali procure necesitatile

spre existents §i de departe sä planga de dorul patriei

lor mame. Ni§te asemenea barbatd prigoniti, exilati, departati

de rudele ci amicii lor, divisati in mici grupe supt

comanda unui capitan §i respirand rAzbunare contra tiraniei,

unite de Dumnezeu, a stapanitorilor lor, cine ar

putea sa se indoiasca ca, la primul semnal de libertate

dat, nu erau sa se inarmeze entusiasmati spre a ail raz_

buna contra cruzimii neumane a tiranilor ?

Dorinta fratilor miei de un neam §i a drepturilor mole,

Sacra Providenta m'a condus atat pe mine, cat §i pe cei

de prin prejur, pans la portile Metropolei dacice. Acum

nu a.,teptana decat doritul moment de a ne transfera pe

taramul iubitei mele patrii. Acest moment se ,apopie. Cu

toate acestea putem sa

uram din inima gi cu sinceritate

' toate bunatatile acestei teri ospitaliere, care a Imbratisat

pe multi dintre noi i i-a nutrit, i fn timp de rastriste

'ne -a aparat, oferind sanul for ca asil.

Deci care alta, prosperitate putem se ve uram decat

singura si adevarata a bunei legalitati si a civilisarii,

aceia, zic, pentra dobandirea careia alergam si noi a

ne sacrifica ?

Dar, ca sa se ridice un edificiu politic, este nbcesitate

de base solide si neclintite, ridicate pe stricta conservare

a sfintei Evanghelii. Aceasta, amicilor Daci, cati sunteti

iubitori ai prosperitatii i ai gloriei patriei voastre, eautati

sa o ridicati astazi. Deci iata, dupe parerea mea, teeliile

pe care trebuie a se. razima viitoarea legislatie

a voastra politica, ca sa vedeti trite° zi rasarind i luminoasa

stea a prosperitatii perpetue a patriei voastre.

Autoritatea supreme a Eparhiei dacice sa se lucre-

dinteze In manile unui, pamantean, si nici de cum ale

unui strain. Puterea legislative sä fie separate de cea

executive si sa. se Incredh4eze unuia sau la &ne corpuri

iegiuitoare, compuse din .diferitele clase ale regimului dacic.

Puterea dacica sa fie independents de celelalte done,

de cea legislative i cea executive. Deputatii cetatenilor

0, se aleaga din toate clasele cetatenilor; sa se organimeze

o armata regulata spre a priveghia la paza Eparhiei.

Darile sa nu se oranduiasca, fara stirea deputatilor na-

tiunii;

Domnitorul sa primeasca lista civil& anuala ho-

tarn i sa, se considere ca Intaiul cetatean al Eparhiei.

Sa se frilinteze scoli de metod alilodidactic (mutual)

.si dupe acest metod sa se instruiasca fiii tuturor cetatenilor.

Istfel este parerea mea mai deosebita.

Patriotismnl, experienta cea multa yi opinia voastra

asupra lucrurilor politico face a se 'ndeplini, a se adauga

si . a se sustrage cele ce s'ar judeca mai potrivit dis-

positiilor, dorintilor, datinelor gi

obiceiurilor natjunii.

19 Aprilie 1821. (ss) Alexandru Ipsilantil."

Traducere a lui Boliac, probabil din grece§te.

Acestea savarsindu-le printipul Ipsilant, se afla Ingrijind

iarasi pentru tale trebuincioase spre ra2boiu, cu gephanea,

arms si altele, dand strasnic nizam catre toti os-

tasii adunarii ca fiecare sa se capuiasca din vreme

a -ti

avea armele gata si gephanea In de ajuns, a nu cerca vre-o

sminteala In vreme de trebuinta, si lndemnand pe toti

prin c4peteniile ce avea oranduiti a se Infierbanta din

sine si Intru caldura lucrarii acestei porniri, fara a se sfiivre

unul cat de putin, caci, until ca acela va fi rusinat si

izgonit, mai vartos el aceasta ridicare este de obste folositoare;

cum si de urmarile Slugerului Teodor, luand banuiala

mai Intaiu dintr'o scrisoare ce i-ar fi scris cuprinzatoare

ca ce are a face Elada cu Dachia si sa mearga la

Elada, a ramanea Dachia In liniste. $i, osebind ca ar fi mestesugit

Slugerul ca sa aduca Turcii In Cara, an chemat pe

Serdarul Olimbie si prin taina i-au dat strasnica porunca,

ca ca mearga sa taie drumul Slugerulni Teodor si, cu once

mijloc va sti, puindu-1 in mana, sa-1 aduca Ia Targoviste.

S'au sculat numai decat numitul Serdar si impreuna si cu

Farmachi an mers cu oamenii for Ia Golesti, uncle gasind

poposit pe Slugerul Teodor cu adunarea sa, an tras mai

Intaiu prin taina pe toti Arnautii si capetenii de panduri,

fail a prinde de veste ySlugerul Teodor. Apoi, petrecand

cu totii Intru aceasta noapte cu veselie, a doua zi de dimineata

scolandu-se, fiiind tot lute() casa, an navAlit Serdarul

Iordachi si cu Farmachi asupra Slugerului Teodor,

luandu-i armele, 1-au legat, Indarjind pe toti pandurii

pentru cei ce i-au omorit dintre dansii ca sä strige asupra

Slugerulni Teodor. i, fara vre-o prelungire, punandu-1 pe un

cal alb, 1 -au luat Serdarul Iordachi de 1 -au dus la Campulung,

ramanand Farmachi cu adunarea pandurilor la Gope

cari i-a Incredintat supt ocarmuire lui Dimitrie

Machedonschi si a polcovnicului Ianachi si Hagi.Pro.dan.

Iar pe Slugerul Teodor, ridicandu-i si cantelaria cu toate

cartile, 1-au pornit de la Campulung, cu paznici Intr'adins,

ca sa-1 duel la Targoviste, unde, fara a-1 mai Infatisa Innaintea

printipului Ipsilanti, 1-au randuit a sta la popreaI6,

Intr'o odaie din curtea Mitropoliei, poruncind a-1 csrceta

cu scumpatate taxiarhul Vasile Caravia cu alti patru

.oranduiti, cari, Infa4isandu-1 In multe randuri spre cercetare,

si ne mai putand In cele de pe urma tainui, s'au

marturisit cu desavarsire ate au lucrat spre aducerea

Turcilor In tarn si tot planul ce a avut, dupa cum si scrisorile

sale se prinsesera de catre Serdarul Iordachi.

atunci, dupa examenul cercetatorilor, a poruncit printipul

Ipsilant ca sa.-1 omoare, chinuindu-1 asupra uciderii ca sa-si

Marturiseasca averea. Dupa care s'au si oranduit Arnauti

en sabiile scoase In maul, cari, luandu-1 la mijloc, 1-an dus

noaptea parka In apa Ialomitei, unde, Ingenunchindu-1, au

Inceput sa-1 Impupga unul Intr'o parte, altul Intr'alta en

sabiile, cercetandu-1 pentru avere, pans 1-au aruncat In

apa Ialomitii.

Astfel sunt sfarsiturile celor ce ridic& apcstasii impotriva

stapanirii, Invitand si tazvratind norodul dintru

petrecere. Iar, *supra 1ntrarii Turcilor In Bucuresti,

tine poate povesti cata Mel si spaima an fost In

politia Bucurestilor, navalind cu femed si copii In brate

prin hanuri, altii prin manastiri si biserici, cum si altii

prin pimnite si gauri, Incat fiecare din cei ramasi In Bucuresti

nu mai aveau nadejde de viata. i In furia aceia

s'au Intamplat multe omoruri, atat prin prejurul politiei,

cat si In Bucuresti, taind pe multi, si cu banuiala de apostati,

si fara banuiala, precum la Buzau si la Pocsani, navalind

Indestula ostire turceasca de la Braila, de treceau

unii spre Iasi, iar altii umblau In pamanturile terii, eautand

pe apostatt

S'au facut indestule omoruri, neputand cunoaste pe apostati

dintre supusii raielei. Asemenea si la Craiova venind

iarasi o sum& de ostire cu un mare serascher oranduit

cu dumnealui polcovnicul loan Samurcas, nu putine

prapadenii s'au facut si acolo. §i, cu un cuvant, de patru

parti intrand In t ara Wire otomana, ins& de la Braila

spre Buzau si Focsani, precum si la Iasi, de la Silistra

venind la Bucuresti, de la Giurgin iarasi la Bucuresti si

de la Diiu la Craiova, s'au facut in furia iremii mune,

omoruri, !neat era jalnica, tanguire ai prin Bucureati ai

pe afara, jafuindu-se creatinii ca dobitaa,cele, dupa parile

Jidovilor, vanzandu-i ca Iuda, pana ce an alergat

senior Udrischi on dumnealui chir Ianachi Ba, ltaretu, hind_

imprietenit cu Chehaia-beiu si i-a aratat omorurile ce se

fac de catre oatiri. Carora Indata li s'au dat nizam ca

straanica, porunca de an incetat, ridicandu-se cei din Bu-cureati,

ca sa, mearga, asupra apostatilor, precum ai eel

de la Craiova s'u randuit dintr'inaii un trup la Dragaaani,

pentru paza trecerii Oltului, a nu lasa pe apostati

ca sa se imprastieze a trace Oltul, sä apuce in manastiri.

Si asa, pornindu-se Chehaia-beiu, cu oatirea ce

venise in Bucureati, a merge spre Targoviate, au luat

Impreuna mehmendar pe dumnealui Ienachi Baltaretu, care

pre multi creatini au scapat de la moarte. Si in politie an

ramas dumnealui Tagar-Aga, baa-bealeaga, cu 300 de Turci,

cum ai Slugerul Alecu Arnaloglu, capuchehaia al Silistrei,

ca venise cu oatirea de la Silistra, amandoi Ingrijitori sprepaza

ai nizamul politiei. Si, apropiindu-se oatirea de satul

Cornatelu, an stat on ordin acolo, intinzand cedaruri ai

gatindu-se de razboiu, pentru care luand de atire printipul

Ipsilant, macar ea cuprinsese mare Erica pe cei mai multi

dintr'ai adunarii sale, Meat unii dosia' din Targoviate, altii

se ascundea' ai altii umblau uimiti pe drumuri, neatiind

Incotro sa-ai prinza ochii de fiara ca sa se mantuiasca,

dar on toate astea indata an oranduit o suma de Arnauti

cu capetenii vrednice, cum al dintre mavrofori iaraai, cu.

capetenii, ca sa mearg4 a se lovi cu Turcii. Intr'aceasta

unda gasind aralac ai parintele episcopul Buzaului chir

Galaction, ce mersese in Targoviate, socotind el ai Preasfintitul

Mitropolit cu boierii vor fi mers acolo ai se poprise

de catre adunarea printipnlui, cerandu-i-se o sum

de bani, cum ai telegarii ca sa-i puny la tunuri ai sa-i

sloboada mergerea la Brasov, s'a cacerdisit in furia fricii,

ne mai stand cineva a-1 pazi in vremea aceia, ai au apucat

drumul Bralovului. Iar, In campul Cornatelnlui Wan-

du-se Intaiul razboiu, atat de grabs s'au lovit amandoug

oatirile, navalihd unii asupra altora cu multa Indrazneala,

!neat ostirea adunarii printipului Ipsilant, de nu era fnfricosata

mai mult de spaima, puitea sa castige biruinta

acelui razboiu.

Dar ostirea turceasca, vazand pe Arnanti ca nu stau mereu

la foe, si mai vartos vazand cg sunt cuprinsi de frica,

au ngvalit vitejeste asuprg-li, si nu numai ca s'au sfaramat,

zdrobindu-i cu tunurile, ci Inca cu sabiile-i taia fara

milostivire, pang ce, ne mai putand sta, s'au Tutors cu totii

ce au ramas si prin fuga s'an tras la Targoviste, made,

farg a se gni ca sa se mai loveasca si altg data, au

Inceput cu totii a se capatui de fugg, Wand stire printipul

Ipsilant si fratilor sai ce erau la Campulung, ca

sa se &easel cu toti ostasii ce vor avea Impreung sa se

coboare la Pitesti, unde are a purcede si Escelentia Sa. is

fara mai multg prelungire s'au sculat printipul Ipsilant,

cu toata adunarea sa, de au plecat din Targoviste.

Atunci sa fi vazut cineva tanguirea ce era In Targoviste,

atat pe paraantenii ce' mai ramagesera, cum si pe

unii din ostasii adunarii, ce prin inselaciune se scrisesera,

ca nu stia care Incotro sa fuga. §i, apucand printipul

drumul pe din susul Cobiei, en calauze vrednice, an iesit la

Pitesti, cu toata adunarea sa, unde s'au tmpreunat si

cu fratii Escelentiei Sale, ce se coborasera de la Campulung,

cu adunarea ce avea, si, ne mai sezand In Pitesti

mai mult decat sage ceasuri, an purees cu totii la Ramnic

din sud Valcea, trecand pe la episcopia Argesului, de au

lasat acolo In episcopie pe capitan Tarmache cu case sute

de Arnauti si cu doug tunuri a sta de paza.

lar Chehaia-beiu, seraschierul ostirilor, prinzand de veste

ca s'au retras printipul Ipsilant din Targoviste cu adunarea

sa, Indata s'au pornit cu ostirea din Cornatel a

merge spre Targoviste, si, apropiindu-se de oral, a trimis

stire starostiei de sud4i austriacesti de acolo, ca sa stranga

pe toti suditii langa conacul sau, a nu se Intampla vre-o

primejdie la intrarea ostirii in oral, si osebit sa se stranga

toate armele dupg la orasenii raielei ca sa nu Indrazneasca

vre unul a bantui vre un ostas, caci atunci nu Na fi bine.

Asa dar, tntrand Chehaia-beiu cu ostirea in Targoviste, au

oranduit mai intaiu paza la starostia de suditi austriacesti,

ca sa nu-i supere nimeni. Apol an oranduit si pe

marginea orasului straji, au scos ordia cea mai mare afara

din oral, pe campul din susul Targovistii, si aici s'au Intamplat

lq pripa cateva omoruri, pang ce s'au dat nizamul

cel credincios, oranduind cete, cete pe munti, de umbla si

cerceta pentrn apostati, pe cari, dupg ce-i prindea impletindu-se

prin munti, pe unii ii tala, pe altii fi trimitea la

Chehaia-beiu, si Indata fi omora.si-i punea !fl

teapg. Acolo

la Targoviste aflandu-se Chehaia-beiu, an venit stire cum el

s'ar fi lovit un trup de Turci cu gheneralul Cantacuzino ce

au fost la Buzau cu o surna de apostati; pe cari foarte

groaznic razboindu-i, i-au stricat mai pe to Li, scapand numai

gheneralul Cantacuzino cu saptesprezece oameni dintre

apostati, cari prin paduri si prin vii s'au strecurat de s'au

mantuit de ostasii ce-i gonia'. Dintre cari imprastiindu-se

pe muntii din sud Buzau, au calcat Gavana, undo fiind

multe bajenii dintre boierii buzoieni, cum si de la Baranic,

cu copii si femei, au prins de veste cu. totii si, luand unii

copiii In brate, altii si cate ceva din ce an putut, s'au cacerdisit

cei mai multi cu trupurile, flatland In padure, de

an fugit si au aflat selamet. Iar pe Ptharnicul Costache

Hrisoscoleu proftaxindu-1 Turcii dupg urma, 1 au jertfit

Indata cu sabiile, si pe iconomul echitului si pe doi Tigani

de acolo, si, navalind inauntru la schit, an luat toate calabalacurile

bajeniilor, si le-au facut iagma fntre dansii.

Mare ticalosie an fost si la acesti crestini, ca, dupa ce au

tras atata Mel despre jaful si prapadenia apostatilor, apoi

si de spaima acelor Turci au scapat numai cu trupurile

pe poteci de munti, cu copii si neveste, fara merinde, !neat

an vrut sg moarg si de foame, precum si Serdarul Stefan

de la Buzau, spaimantandu-se de groaza, cum a ajuns In

partite Austriei, si-a dat obstescul sfarsit. Dintre cetele ce

umblau prin plaiurile judetului Dambovita, mergand cinci-

sprezece Turci la conacul polcovnicului Panaiot, ce era vataf

de plaiu, 1-au omorat, atat pe dansul, cat si pe fiul EAU Ionita,

.cu invinuire ca, au fost fiu-sau scris intre apostati.

Acestea se savarsia' pe afara, iar in Bucuresti, sosind dumnealui

Postelnicul Negro caimacam oranduit cu firman im-

Orates°, s'au cetit atat cuprinderea firmanului talmacit, cat

i scrisoarea Domnului Calimah, precum mai jos anume

se arata:

Catre Caimacamul Bucurestilor si acum spre partite

danarene aflator, Postelnicul Negro, catre Mitropolitul,

episcopii, egumenii si catre boierii Valahiei. Indata dupa sosirea

acestui slant Imparatesc ordin al nostru sa fie stiut

ca; fiindca Eparhia Valahiei si a Bogdaniei tine locul de cheler

at puternicii noastre Imparatii, urmeaza vointei noastre

Imparatesti ca lacuitorii si ceilalti supusi sa ramana nesuparati

de-apururea, acoperiti supt umbra milei noastre

Imparatesti, precum este cu totul protivnic vointei noastre

imparatesti si once lucru care sperie linistea de obste.

Si, pentru ca, dupa moartea lui Vlah-beiu Alecu, un Teodor,

anume hain, aducand cu el o multime de oameni rai, a aridicat

stindardul revolutiei, si in urma si fiul fugarului lost

domnitor Ipsilant, anume Alexandru, aratanduse melehun

(turceste: blastamat) in mij toe, si, atragand spre sine pe Mihali

raugauditor, a ocupat orasul Iasilor si a raspandit pretutindeni

inscrisuri pline de minciuni, a indraznit de o potriva

felurite suparari, Innalta noastra Imparatie, spre a curati

aceste doua eparhii din vatamarea acestor oameni oropsiti

prin pedeapsa revoltantilor si spre a aduce linistea si siguranta

raislor neputincioase si sarace, a oranduit, atat din

Rasarit, cat si din Ramona, deosebite ostiri, amanand trimeterea

Domnilor prima la linistea lucrurilor. Dar acum

din mai sus pomenitii boieri Valahiei, cati se refugiasera

pe pamantul austriac de la Inceputul revoltei, prin anaforaua

for de obste, au instiintat Puternicei Noastre /mparatii

ca, dupa ce si-au para.sit patria tor, traiesc rataciti,

precum si supusii nostri, prin scrisori pe rind, arata-

toare de sufBrinte grele, ce ni-au trimis, aratau, rugandu-se

pentru curatirea tern de catre acesti razvratitori

criminals. Iar scopul intrarii ostirilor Imparatesti in ambele

eparhii se margeneste In stirpirea revoltantilor

si In rechemarea linistii prin deosebirea vinovatilor de

cadre cei nevinovAi, precum si in a ramanea toti cei ce se

poarta cinstit si se supun credincios, nu nu mai nesuparati,

ci sa se acopere tots supt aripile Imparatiei noastre dreptjudecatoare.

Si amino, fiindca pomenitul Negri se intareste

fn Caimacamlacul (Locotenenta) Bucurestilor, voi,

atat Mitropolitul, cat si episcopii si boierii, indata dupa sosirea

ordinului nostru Imparatesc vets incunostiinta fiecare

isnaf si, de o potriva cu pomenitul Caimacam conlucrand,

yeti da cele de cuviinta neputinciosilor raielei, si

yeti bucura pe toti aceia cars, despartindu-se de revoltanti,

ar voi sa se crate oameni de credinta si dreptate, ca.

se vor rasplati de timpuriu.

Catre acestea pentru dispos4iile color necesare la ostiri

alegand pe cei mai vrednici boieri intro voi, va vets purtas

orisicum cu credinO, atat pentru pedeapsa razvratitilor, cat

si pentru descoperirea revoltantilor, si, tntr'un cuvant, pentru

ca atat dreptatea puterii voastre, cat si supunerea se

vor face aratate, yeti urma In conformitate. Drept aceasta

s'a dat acest ordin al nostru fmparatesc, pe care cunoscandu-1

yeti indeplini cu credinta cele ce se poruncesc Intr'insul.

Si tu, zisul Cairo. acam, informandu-te despre toate

acestea, to vei grabi Impreuna cu boierii la de o potriva.

Indeplinire a slujbelor cu credinta, evitand cele contrarii

lucrurilor poruncite. Acestea sa cunoasteti, si de sfintul

nostru semnal fii incredintat 1."

Se arata si scrisoarea Domnului Calimah:

Prea-cinstite si prea-nobile arhon Mare-Postelnice,,

Constantine Negri, Caimacam al Printipatului nostrt at

In Aricescu, I. c.

91 --

Ungrovlahiei, prea -stump at nostru prieten, to saluttm cu'

bunavointa pe domnia ta, poftindu-ti sa fii sanatos, In

buna, stare. Este cunoscut tuturora ca din Inceput §i de-a

pururea neclintita vointl a prea-puternicului §i indelurg

vietuitorului ImpArat era §i este sa fi# nesuparati §i

nevatamati §i sa se bucure de once fel de lini§te §i de

bun train locuitorii din tale doua Printipate, Valahia §i Moldavia,

care se afla supt acdperemantul legilor sale, qi pentru

ca, dupa Incetarea din viata a raposatului Domn de mai

Inaininte, un oarecare blastgmat Teodor, fall de veste adunand

cativa raufacatori, a proclamat nesupunere §i razvratire,

§i dupa aceasta §i oropsitul Alexandru, fiul lui Ipsilant,

viind In Moldova §i tragand dupa, sine pe apostatul

Mihali, a lndraznit sa navaleasca In ora§ul Iasi §i, raspandind

felurite inscrisuri pretutindenea pline de barfeli,

de o potriva cu Mihali, a pricinuit razvratiri §i vesaturi (sic)

felurite.

Prea-puternicul Imparat al nostru, Ingrijind cu toate

mijloacele despre supu§ii sai cla acolo, ai Imparatiei Sale, §i

prea chibzuind cate privese la desavar§ita sfaramare §i

prapadire a acestor raufacatori, si dorind mai cu sama

izbavirea acestor doll& ten din vatgmarea sanatatii si supararii

lor, §i totdeodata gandindu-se la desavar§ita liniste

si nesuparare a raielei credincioase, a slobozit porunci

stra§nice spre adunarea de o§ti, atat din Rumelia,

cat §i din Rasarit, prin trimiterea mai multor meemuri din

adins, §i, pentru ca §i lipsa noastrA din cetatea imparatease&

se amanase, adeca pans la asezarea lini§tii ob§te§ti,

§i potolirea lncrurilor, dupa inalta sfanta porunca oranduim

acum iara§i pe domnia ta Caimacam al Printipa-

tului nostrn al Ungrovlahiei, Incuno§tiintand ca, fiindu-ni

trimise mai Inainte 8i

In tale din urma anaforale din

partea color cacerdisiti la hotarele Austriei din boierii

no§tri din tarn, asemenea §i din partea a celorlalti supu§i

ai terii noastre domne§ti, can 'cuprindeau pe de o parte

patriotismul din nevoia §i din Imprejurarea aceasta a lor,

iar, pe de alts parte, cerInd milostivirea noastra !liana §1

Imparateasca Ingrijire catre dan§ii prin statornicirea lini§tii

de mai Inainte §i a Impaciuirii tarii §i darapanarea

rAzvratitorilor de acolo, se trimit de pretutindeni acum

p§tiri spre acest stop, cu dinadins porunca than Imparateasca

§i respectabila catre Preasfintitul Mitropolit al

Ungrovlahioi §i de Dumnezeu iubitorii episcopi, catre

d-voastra §i catre prea-cinstitii si prea-nobilii boierii no4tri

veliti ai Printipatului nostru Ungrovlahia. Deci, fiindca,

dupa cum se cuprinde In aceasta inalta porunca, scopui

trimiterii acestor o§ti nu prive§te dec'at la desavIr§ita prApadire

a suszi§ilor raufacatori §i jatuitori §i la statorni-

-cirea lini§tii obsteqti 14i buna petrecere §i asigurarea locuitorilor

tarii supusi ai puternicii §i hranitoarei noastre

imparatii,§i, fiindca se core alegerea §i deosebirea vinovatilor

din cei nevinovati §i apararea credincio§ilor §i cinstitilor §i

color ce raman adevArati supusi in raialacul acestor doul

Eparhii, d-voastr5, adunandu-va la un loc cu Preasfantul

Mitropolit §i iubitorii de Dumnezeu episcopi, prea-cuvio§ii

'egumeni §i ceilaltd prea-cinstiti §i prea-iubitori boieri ai

printipatului nostru Ungrovalahia, yeti ceti zisa sfanta

porunca, in auzul tuturor mari si mici, oricati s'or afla

din credincio§ii raiale ale Prea-Puternicei Imparatii puternice,

si voi Impartagi tuturor aceasta vointa mintuitoare

si dorinta dant& a statului Imparatesc, §I va yeti sili sa

puneti once silinta, cu totii In de ob§te si In parte fiecare

dintre voi, ca sa liui§titi pe locuitorii supusi acestei

tari, in0iintandu-va tot de °data, cu aceasta ea, cati din

cei ratacitd s'or Intoarce acum de la cei raufacatori §i

ar arata lucturi de credinta §i de dreptate catre Prea-Puternica

Imparatie, ace§tia vor dobandi. In vremi priincioase

mangaieri §i Imbrati§ari. Catre acestea va yeti grabi cu

silinta §i vioiciune grabnica la oranduirea curand a trebuincioqilor

membri boieri langa capeteniile o§tirilor Imparate§ti

spre Inlesnirea cerutelor tainuri,§i in scurt Intro

toate va yeti Indeletnici si sili cu toate puterile ca sa

aratati adevarata credinta si slujba catra puternica §i

hranitoarea noastra Imparatie, spre sfaramarea si prapa-

direa razvratitilor si raufacatorilor. Si, fiindca se poate-

Intimpla In vremea aceasta oarecari din acesti raufacatori,

gasind prilej sa, se cacerdiseasca, fugand In mai multe

parti, sa

depuneti toata putir4a voastra spre descoperirea

lor. Si, In sfarsit, urmand Intru toate color cuprinse in

sfanta porunca dupa inaltul hatihumaium, va yeti sill is

vremea aceasta priincioasa spre buns placere si aratare.

a credint.ei si a sadacatului din toate felurile, si oropsind

si ferindu-va de tot -ce este impotriva neclintitei de mai

sus zise voin0 Imparatesti. Si f4i incredintat fara indoiala

ca, pe cat cei ce se lupta bine se vor rasplati dupa

merit, cu atat cei ce se vor lenevi si vor adiaporisi se vor

pedepsi de o potriva. Acestea am zis, iar anii tai sa, fie

multi si feric4i.

Cu totul binevoitor. 1821, Mai 211."

Dupa aceasta scrisoare scutandu-se coPie intocmai, cum

si dupa cuprinderea firmanului, s'a trimis catre dumnealor

boierii de la Brasov, cu scrisoare din partea Caimacamului,.

poftitoare ca sa iasa si dumnealor In tarn, precum se arata

mai jos :

(Fiindca prin deosebita porunca imparateasca eu m'amintarit

iarasi in Caimacamlacul Valahiei, iar arhon Hatman

Stefanachi se oranduise Caimacam al Moldovei, supuinduma

indata inaltei porunci, m'am intors astazi in Bucuresti.

Deci trimit aceasta frateasca scrisoare, alaturand toate

tole cuprinse, atat in porunca Imparateasca, cat si 'n stra-

lucita scrisoare domneasca. Tot acestea incunostiintAnd.

acum si Domniei Voastre, ma rog on staruinta, fara amanare

nici de-o zi, sa grab4i intoarcerea voastra la Bucuresti,

cu atat mai cu sama, cu cat iesirea Domniei Voastre

este asigurata si In de obste dorita. Prea-inaltatul Silistravalesi,

stapanul nostru si serascherul Valahiei, dull& acestea

mi-a poruncit a va scrie Domniei Voastre ca sa iesiti

In Aricescu, o. C.

-94

5numai decat, aflandu-va cu totii la Bucuresti, ca sa pu-

-neV la regula zdrobita voastra patrie. Stiind bine iubirea

:voastra de patrie si sadacatul Domniei Voastre catre pu-

-ternica si hranitoarea noastra imparatie binefacatoare, astept

indemnatoarea voastra lucrare, cu cat luptandu-ne

Impreuna In lucruri sä Indeplinim datoriile de credinta ce

avem cu totii. Poftind dar buns noastra Intalnire, ramaiu...

1821, Maiu 31.D

Dumnealor boierii, facand adunare In Brasov, la casa

uncle sedea Prea Sfintia Sa parintele Mitropolit, an cetit

cu totii cuprinderea de mai sus, si, sfatuindu-se Intre

dumnealor tole spre folosul patrfei, s'au chibzuit de s'an

facut seaptesprezece publicatii din partea dumnealor catre

toti locuitorii tarii, propovaduitoare de venirea Imparatestilor

ostiri spre izgonirea apostatilor si Indemnatoare a se

trap din partea muntilor si a se intoarce fiecare din bajenie

la ale sale, Incredintandu-se ca nu au a incerca niciun

fel de bantuire despre puternicele ostiri ce an venit, fiindca

este paste putin In a veni si Domnul tarii in Scaun, dupa

cum mai jos se arata. Inainte. S'au facut raspuns si catre

dumnealui Caimacamul, cum ca, neaflandu -se toti boierii

stransi In Brasov, nu s'au facut desavarsita chibzuire,

fiindca unii lipseso la bai, altii pe afara pe la sate si, pan&

se vor aduna cu totii, ca sa, se sfatuiasca Intro dumnealor,

si de chibzuire ce vor face, Indata vor instiinta.

Cu acest raspuns s'a Intors lipcanul, trimetandu-se si

publicatiile a se Imparti pe la judete. Iar printipul Ipsilant,

ajungand cu adunarea sa la Ramnic, au luat de stire pentru

Turcii ce erau oranduiti la Dragasani, ca s'ar fi lovit cu un

Rusean, capitan de panduri, ce avea Impreuna 140 de oameni,

si ar fi infrant strajile turcesti. Pentru care numai

de cat au trimis pe taxiarhul Vasile Caravia ca sa mearga

in partite Dragasanilor sa iscodeasca pe supt cumpata staraa

Turcilor ce se aflau acolo. Care aducandu-i raspuns

ca nu este vre-o suma mare, s'a facut sfat Intro adunare

ca O. se porneasca o sum de Arnauti si mavrofori sa

mearga. la DrAgasani a apuca pe. Turci In revarsatul zorilor,

ca O. nu prindg de veste. §i asa, dandu-se poruncg

a se OA dung ce s'au latoernit cei oranduiti a merge,

s'au si pornit cu totii din Ramnic, si de-odatg, venind

nista nori Intunecosi, an dat o ploaie foarte groaznicg si

cu piatrg, neincetand toatg noaptea, de au petrecut pang

la piele, umplandu-se de apg si arme si fisicuri si toatg

gephaneaua, cum si Arng4ii Imprastiindu-se, si ceilalti ostasi,

iar taxiarhul Caravia, tabgrand cu o ceata de Arnau0

la un sat aproape de Draggsani ca doug ceasuri, au

ggsit acolo yin si rachiu Indestul, si, nemai avand vre-o

grijg de razboiu, s'au dat cu totii la bautUrg pAng ce i-au

apucat ziva acolo, si a doua zi, strangandu-se, au purses

cu totii spre DragAsani cu tumbelecuri si strAji, Indarjiti

Rind de multg bluturg. Unde apropiind-u-se, an dat poruncl

taxiarhul Caravia ca sg loveasca pe Turci, punand

Inainte trupul mavroforilor, cari, fiind plini de apa si de

noroiu, cum si armele for udate, neavand vreme a si be

mai sterge, au Inceput pe loc a cgdea In manila Turcilor.

vrand a slobozi tunurile ce aveau Impreung spre apgrare,

nu s'au aflat tunarii In pripg, fiind rArnasi In, urmg.

De aceia au cercat sa be dea foc Insusi Caravia, si, afland

fitiluri neumede, au Inceput sg scapere ca sg be dea foc

cu iascg, dar zgdarnica i-a fost osteneala. Pentru cg si

iarba au fost udg si zgbava scApgratului a pricinuit desavarsita

prapadenie. Caci Turcii, navglind vitejeste printre

mavrofori, fiind pe jos, ticglosi si prapaditi de ploaie si de

drum, fi starama si ii tgia ca pe niste miei, rgmanand cei

mai multi pe loc. Asa vazand taxiarhul Caravia cg nu

izbuteste en nimic, si temandu-se a nu-i cuprinde si pe

dal*, au Inceput sg strige : «gheri, gheri o,

ce se talma-

ceste In limba turceascg: Inapoi. Aceasta au zis-o si cuprins

de spairog si turburat de bauturg.

Dar Turcii, Intelegand, prea bine an cunoscut ca nu mai pot

avea tacat (sic) asta la razboiu, si, numai decat navglind

asuprg-li cu toatg Indrazneala, au fgcut mare prapadenie,

incat dintre mavrofori prea putini an ramas, mantuindu-se cu.

fuga, cum si dintre Arnauti, fiind calari, au fugit cu Caravia,,

ramanand si tunuri si gephanea in manila Turcilor. De care

foarte mult s'a mahnit printipul Ipsilant asupra taxiarhului

Caravia, atat pentru nedestoinicia lor, cat si pentru

jertfirea ce s'a facut la atatia oameni din pricina-i. Cad,

de nu era turburat de betie, urma, mai futain sa se capuiasca

de razboiu, sa vada fiecare de arme, de sunt curat

sterse, si de fisicuri, de nu sunt ude, cum si de toti ostasii

si tunarii, de sunt stransi, apoi sa faca. Incepere da

razboiu, cu calarimea de o parte si cei pedestri do alta

parte, punandu-se si tunurile la mijloc, dupa cum insusi

li dadese povata, dar el, punand pedestrimea inainte, a

ramas cu calarimea Inapoi, de cauta la pierderea celor

pedestri din departare, de undo au si strigat cuvantul

eel de prapadenie gheri" si au dat Turcilor Invitare a navali

si a-i goni din toate partite.

Drept aceia s'au scul at printipul Ipsilant din Ramnicsi s'au

tras la manastirea Cozia, si, acolo zabovind trei zile cu straji

si paza In lestula, tinandu-se in doua chipuri, si des-pre Turci

a nu navali sa vie, si despre arnautime, a nu obraznici dintre

dansii ca sari strice, cunoscandu-li duhul for eel nelegiuit

si urmarile for cele neomenite, au dat porunca, dupa

trei zile prin taina de i-au pus toate calabalacurile

pe cai, facand zees sacsanale, si Indata au plecat

calare pe poteci cu calauza de 1-au dus pe munti

!Ana la Caineni, urroandu-i si taxiarhul Caravia cu alti

Multi impreuna, iar ceilalti toti ai adunarii capetenii, Imprastiindu-se

prin paduri, prin vii si munti cu arnautimea

si cei ce mai ramasesera dintre mavrofori, au Inceput sa

navaleasca, ca 0, Intro Inauntru, atat prin lazareturi, cat si

prin poteci. *i mai ales, umbiand oranduitele cete turcesti

prin munti cu calauze romanesti de prin sate, pe unii Ii

gasia ascunsi si, prinzandu-i, Ii jertfia pe data, pe altii fi

gonia pana ce da navala de a antra In lazaret. Si cu un

cuvant toata sistema adunarii s'au Imprastiat In toate

partile muntilor. Dupa ce an Intrat printipul Ipsilant In-

luntru pe la lazaretul de la CAineni-Boita, carele, indata

ce an trecut, an dat proclamatia de mai jos, adeca:

g Soldati, nu mai profanez sacrul, onestul acesta nume

In persoanele voastre. Laqi, fricofii, turme de norod, tradarile

voastre, spionajurile voastre and silesc el mA, despart

de voi. De acum Inainte orice legatura Intro mine gi

voi se taie: numai Ad Anc In sufletul meu voiu purta ruqinea

cl vA oomandam. AO cAlcat juramintele voastre,

ati trAdat §i pe Dumnezeu fii patria, m'ati tradat g.i pe

mine In momentul in care speram sau 0, biruiu sau sg, mor

glorios Stmpreunl on voi. MA despart de voi. Ala dar alergati

la Turd, singurii demni de sentimentele voastre; iekii0

din paduri, coborAti de pe mun0, asiluri ale laqitAtii

voastre, 0 alergati la Turd, sarutati naanile lor, din care

pica Inca sacrul sftnge al preotilor de cApetenie ai religiunii

noastre, Lri s'au taiat neomenos, al patriarhilor, al

arhiereilor §i al atator fraV nevinovati de-ai voqtri. Da,

alergati de cumparAi sclAvia on viata voastrA, on iubirea

femeilor ori a copiilor voqtri. Vol, umbra ale adevAratilor

Elini din batalionul sacru, c4i, ffind trAda0, ati cazut

jertfe pentru fericirea patriei voastre, primiti prin mine

muqumirile celor de un neam on voi. Putin timp §1 se vor

ridica stAlpi cari vor perpetua numele voastre cu caractere

Inflacarate. Sunt sap ate In fibrele inimii mete numele amicilor

cAti mi-au aratat credinta §i sinceritate pAnA 'n

sfarqit. Memoria for va fi pururea bantura racoritoare a

sufletului mieu. Predau la ura umanitatii, la condamnarea

legilor §i blastamul celor de un neam pe tradatorul §1 sperjurul

Caminar Sava, pe desertorii §i initiatorii, desertarii §i fu%itii

comune, pe Constantin Duca, Vasile Pavlu, Gheorghe Mann

Fanariotul, Grigore Sutu Fanariotul §1 pe desfrAnatul Nicolae

.Scufo; cterg §:i pe Vasile Caravia din rAndul soldatilor

miei pentru nesupunerea sa §i pentru necuviincioasa purtare

a lui, la 6 Iulie 1821..

IntfaceastA diastima s'a inchinat qi Cairnacamul Sava

on Ghenciu Aga, ce se aflau on oamenii for la manastirea

Marginenii, catre ,Chehaia-beiu, si trimitand un Aga cu cativa

Turd la numitii a se Impreuna cu totif spre credinta, 1-au

oranduit a umbla pe munti pentru aflarea apostatilor, pe

sari gasindu-i, Ti trimitea la Chehaia-beiu, si Indata, Ii jertfia,

De la Bucuresti vazandu-se Insa, zabava sosirii Domnilor,

s'au trimes In Brasov dumnealui Slugerul Dumitrache Topliceanu,

cu un cavas oranduit, ca SI mearga, BA vorbeasca

fiecaruia din boieri prin graiu, indemnari de iesire, care,

dupa ce a zabovit acolo peste cinsprezece zile, s'a Tutors

numai cu raspuns Inscris cum ca cei mai multi boieri lipsesc

la bai si, osebit, apele fiind mari, nu pot deocamdata a iesi Cu

totii, facandu-se numai raspuns de multamire din partea

boierilor catre prea-puternica Imparatie, cu rugaciune a

se trimete cat mai In grabs Domnul terii spre cea de

obste odihna, dupa cum mai jos se arata cuprinderea.

Si, la 23 ale lunii lui Iulie, Intr'o Joi seara spre Vineri,

find un nor foarte Intunecat de spre apui; cu o mare furtuna,

an flout o simtitoare turburare si prapadenie in

politia Bucurestilor, daramand turle de biserici, ridicand

Invelitoare de case si aruncand la pamant Ingradisuri de

porti si de grajduri, ne mai ramanand nici ferestre pe la

case, Meat se speriase norodul ca, an venit eel de pe

'Irma sfArsit. Din care aceasta s'au Intamplat si mnite

omoruri, atat cu daramarea foisorului de foc, ce an cazut

la parnant, asemenea si pomii de prin gradini, pe unii

i-au scos din radacini, pe altii i-au frant, fiind o jalnica

vedere si o dumnezeiasca urgie In toata politia Bucurestilor,

de se spaimantasera si Turcii ce erau In Bucuresti.

Jar, diva, ce s'a Inmuiat furtuna, incepand o ploaie foarte

groaznica, s'a umplut pamantul de apa, curgand de sus

ca si cum ar fi turnat cu galeata, de ajunse apa pans la

genunchi, In partile' de la Sf. Gheorghe Nou.

far de la Tarigrad s'au vestit cum el pe prea-sfintitul

Patriarh Grigorie 1-au taiat, dimpreuna si cu alti doisprezece

arhierei, cu vina ca ar fi Post cunoscatori ridicarii

acestei apostasii ; precum si multe alto omoruri s'au facut In

Tarigrad, boieri, negustori, si altii, luandtr-li-se avuturile la

anirl §i strangandu-se toate armele de pe la raid, pentru

ca §i In partile taree§ti In multe parti s'a ivit apostasie,

ridicandu-se to# Grecii cu arme asupra Turcilor, precum Moreia,

Tesalonic, Indria (sic) §i alte eparhii, de care s'a auzit

ca Moreia §i Tesalonic, prapadind pe toti Turcii din partea

localui §i razboindu-se cu o§tirile ce erau oranduite asupra-li,

au facut mare birtainta, dobandindu -i prin sable

-slobozenia for §i plecand en toatg, adunarea for spre Seraiu,

fiind o ideie cum eg, Poarta Otomaniceasca ar fi oranduit

pe Domnul Searlat-Vocla Calimah ca sg, Impaciuiasca pe

Mora ILO §i Tesalonichieni, odihnindu-i en oarecare privilegii

ca sä Inceteze din ridicarea apostasiei. Acestea din auzuri

s'au aflat.

Iar, Intoreand cuvantul la povestirea intamplarii, ziceam

ca Arnatqii ce se Impra§tiasera de mavrofori §i

cete dintre ale adunarii, Impletecindu-se prin paduri §1

muakii Terii-Romane§ti, ajunsesera la mare desnadajduire,

!neat cei mai multi cu iarba ca dobitoacele se hraniau,

pana da peste dan§ii cetele turce§ti §i pe unii fi jertfia,

cum Ii prindea, iar alVi, cu fuga mantuindu-se, da navall

In lazaret, unde, luandu-li-se armele, Ii ducea ca pe ni§te

of In Bra§ov, §i de acolo pe unii Ii alegea de-i facea catane

sau husari, §i pe altii, ce nu erau destoinici, Ii trimitea

cu paza la Basarabia.

Vrednic de jale era halul acesta, pentru ca-i vedeai cu vine

rupte §i sfa§iate de desimea padurilor, desculti, nemancati §i

neodihniti, cu spaima zugravita In fata for §i, cu un cuvant,

-ea vai de dan§ii, cum §i, la Rucar In sus fiind cativo, de-a i

adunarii cu capetenie un preot, anume Papa Ivanciu, s'au

facut meterez la local ce se chiama Valea Muierii, §i, stand

la razboiu cu Turcii, dupg, ce au sfar§it gephaneaua, neavand

alts nadejde, au dat navala In vama Branului la Moeci,

uncle, Indraznind a antra §i cel mai mare dintre Turci, s'au

Intamplat catava sfada cu tistul de acolo, cerand pe numitul

preot ca de la un prieten al Portii otomanice§ti,

carele, 1ndata cercetand, an aflat pe preot Intrat In hotarul

.Austriei §i, pe de o parte, an zis acei agale de s'au tras

100

Inapoi din hotarul nemtesc, iar, pe de alta, au scos en ca.

rani/ pe acel preot §i Impreuna cu alti patru tovar4i deai

sal, pang, s'an trecut In pamantul Tarii-Romanefiti.

i ma, Tarcii, facand multamita tistului, s'au Intors

Inapoi, luandn-se apoi iaragi dupa acel preot pana ce

1-an prins, qi fara pierdere de vreme 1-au trimis cAtre

slavitul Chehaia-beiu, de unde numai decal s'au pornit In

legatura de lant legati, la Silistra, qi de acolo la arigrad.

Dupa Inchinaciunea Caminarnlui Sava gi a lui Delibaga

Mihali qi Ghenciu-Aga cu ai [or, Intocmindu-se de catre.

slavitul Chehaia-beiu a umbla numitii dimpreuna cu oranduitul

bimbaq qi cu ascherlii pentru izgonirea gi prinderea,

apostatilor, qi oranduind la Targovi§te beqleaga en neferi

Indestui, cum gi osebite capetenii en ascherliii cei orandniti,

s'au sculat slavitul Chehaia-beiu de la Targovigte cu

ordin gi s'au tutors la Bucuregti, agezandu-se cu gederea

In casele dumnealui biv Vel Logofat Stefan Belu, cum ci

oqtirile, atat pe la conace, pe la zidirile cele mari, find cele

mai multe case mari pustii yi slobode, cat gi afara pe

margeni, en corturi. i Indata au dat porunca, catre boierii

ce erau In politie gi catre dumnealui Caimacamul de s'an

Intrunit dregatorii qi ispravnici, dintre boierii cei de al

doilea qi al treilea mama, ce se 'ntamplasera la Bncure§ti,

cum gi zabitii cei dupa said s'au trimis pe la judete, facandn-se

catre Chehaia-beiu strapic nizam In politia Bucureqtilor

prin oranduirea dumnealui Cavas-baqa, ce se plimba

pe toate podurile qi ulitile politiei cu cincizeci de ascherlii,

priveghind a nu se bantui cineva, on de catre

oqteni, on de catre altcineva. S'au dat numai cleat porunca

pe la judete qi pentrn scoaterea dajdiei Ianuarie qi

Julie, pe cate taleri 30 qi jumatate de Jude, cum qi pentru

grau, orz, porumb qi fan de trebuinta tainaturilor, prin

purtarea de grip, a dumnealui Vornicului Mihalache Manu,

ce era vechil de Vistier-Mare.

Iar Serdarul Olimbie, cu un grup mare de Arnauti, Intre

cart gi capitan Farmachi, ce era la episcopia Argesului,

afland de inchinarea Caminarului Sava cu ai sai, au

101

apdcat cn totii poteca pe hotarul muntilor, umbland pe

locuri necalcate, fara merinde, si cu multa ticalosie an

trecut In pa4ile Moldovei, Inchizandu-se cu totii In manastirea

Neamtului, undo razboindu-se cateva zile cu ostirile

tmparatesti, dupa ce s'au razboit cu bombele ce se

arunca' In manastire, au fugit cu totii noaptea prin locuri

ascunse si s'au tras la schitul (sic) Piatra, tot din Tinutul

Moldovei, find loc mai tare, lasand manastirea Neamtul

sloboda, care nu numai s'au pradat si s'au jafuit de catre

osteni, ci, dandu-se foc, an ars cu totul, jextfindu-se si atatea

sufiete de nevinovati monahi ce se 'nt&mplasera Inauntru.

Iar dupg, aceia schitul Piatra, facandu-se muhasarea de

catre Imparatestile ostiri, si stramtorandu-se cei dinauntrn

foarte tare, pentru ca li lipsia, nu numai de ale mancarii,

ci si gephanea lndestula nu avea, dupa, trecere de catava

vreme au strans Serdarul Iordachi Olimbie toata gephaneaua

ce li mai ramasese si, facand lagumuri pe supt pamant,

an pus de an luat foc, si nu numai numitul eu

multi dintre ai sai s'au prapadit, si dintre calugarii de

acolo nu putini an ars, daramandu-se odaile pe dansii.

Din tuata adunarea for au scapat numai dougzeci si patru

Arnabti, cari, inchinandu-se la Imparatestile ostiri, i-au prins

numai decat si, legandu-i In catuse, i-au trimis la Iasi catre

Seraschierul de acolo, si peste putin s'au trimis in lant bagati

.la Silistra si de acolo la Tarigrad. Asemenea si Serdatul

Iamandi Giuvara, ce, la venirea ostilor In Craiova, se Inhaitase

cu o ceata de Arnauti In padure si, Intrand cu totii

In raanastirea Coziei, sta acolo inchisi, corespondandu-se

on Hagi-Prodan si en Machedonschi si polcovnicul Ivanciu,

ce din adunarea Slugerului Teodor se facusera un trup

dimpreuna on cativa oameni, si se inchisesera In mantistirea

Tismana. Care sta acolo, privind la lucrarea savarsirii

acestei unman, si, dupa multe preumblari ce au facut Caminarul

Sava cu ai sai, dimpreuna cu oranduitul bimbasa

prin plaiurile judetelor de munte, din judetele de sus prinzand

multi din apostati de-i trimitea la slavitul Chehaiabeiu,

aratand slujba, pe cari indata, Tit pornia cu paza la Si-

102

listra. Dint? Inqii, pe unii Ii omora aid pe la rgspantiile tgrgului,

Intre cari au fost Si fiul dumnealui Paharnicul Scar lat.

Apoi, trecand pe la Curtea-de-Arges, au mars catre judetul

Va leii si, apropiindu-se de manastirea Coziei, unde

era Serdarul Iamandi Giuvara, prin feluri de mijloace cu

fugaduieli de Incredintgri ce i -au dat CAminarul Sava

d'impreung cu bimbasa, 1-au Induplecat pe Serdarul Iamandi

en toti ai sal de s'au tnchinat, gi, scotandu-i din

mIngstirea Coziei, pe de o parte au Ingtiintat numai decat

catre Chehaia-beiu, facand ruggeiune a i se harazi viata,

gi, pe de alta, 1-au luat pe Serdarul Iamandi Impreung

cu danqii, cum qi din oamenii lui, pentru ca pe altii i- au

trimis catre Chehaia-beiu spre Incredintare; iar cei de la

Tismana, luand §tire ca s'au prins Giuvara en toti ai sgi,.

Indata s'au, ImprIstiat toti In that) pgrtile, cacerdisanduse

unii pe poteci In Tara Nemteascg, spre Sibiiu, iar ceilalti

gi-au pierdut urma. De la Chehaia-bein li-au venit

raspuns cu oarecare Incredintari pentru Serdarul Iamandi

ca sa -1 trimeatg en toatg familia sa catre Slavirea Sa gi

nu se va bantui Intru nimic. Si a§a, In bung pazg trimitandu-se

la Bucuresti, nu s'an primit cu necinste de catre

Chehaia-beiu, Inca §i icram i s'a facut nu putin. Pe care

dupg patine zile 1-au pornit la Silistra on toatg familia sa,

qi acolo, Infati§indu-se de doug sau de trei on Inaintea

Mgriei Sale Pasei spre cercetare, s'au gi pornit paste Wine

zile la Tarigrad, cu vre-o cativa oameni dintr'ai sAi si cu

destull pazg, iar sotia gi copiii lui, ramanand- la Silistra,

§i-au schimbat credinta creqtineaseg.

Diva ajungerea for is Tarigrad, s'a auzit cum ca, on

steagul ce se trimisese Impreung, scotandu-i pe ulitile

Titrigradtani, la fie care rAspantie se tAia cats unul, pang

s'au ispravit cei Impreung cu Serdarul Iamandi, apoi, la

ospat mare tgindn-1 i pe .dansul, i-au 1nfipt steagul la mg

spre pomenire. Iar Caminarul Sava, d'impreung cu °randuitorul

bimbasa, plimbandu-se prin munti qi dealuri, adese

on prinzand ate doi, trei sau gi mai multi din cei-

Impraltiati talc* apostati, Ii trimetea In pazg catre

103

Chehaia-beiu, pang. la 15 ale lunii Inlie leatul 1821, cand,

cerand voie oranduitul bimba§ dela slavitul Chehaia-beiu

ca 0, vie la Bucure§ti, nemai ivindu-se nici un fel de

apostat, an luat raspuns ca sa se scoale sg vin Impreung

§i cu Cgminarul Sava. Care, facandu-i-se cunoscut chemarea

aceasta, s'a Ingrijit foarte tare, prelungind din zi

In zi mergerea la Bucure§ti, Ong la 25 ale lunii Iulie,

cand, vgzand cg mijloc de scapare a se cacerdisi nu este

§i a prelungi mai mult iarg§i se va putea socoti nesupunere,

ala au hotarlt de an plecat en toti oamenii sli, d'impreung

cu oranduitul bimba§ cu neferii sai, de au venit

la 5 ale lunii lui August In Bucure§ti, trggand drept la

casele sale, ce le avea cumparate de la Pahgrniceasa Inimaroaia,

in mahalaua Protopopului. Iar oamenii sgi s'au

Impartit pe la conace prin §tirea bimbaqii, cum §i cei mai

multi 'anti la satul Ciorogarla, ca sg nu intre cu buluc

mare de oameni in politie. Si a doua zi, Sarni:WI, la 7 ale

lui August, infati§andu-se Ia Chehaia-beiu, ant Caminarul

Sava §i Deliba§a ihail, cat §i Ghenciu, i -ai

primit cu

mare cinste, aratandu-li cum eg li s'au cunoscut credinta

§i el sunt a se cinsti fiecare dupg cuviintg. S'au Infgti§at

§i pe la celelalte capetenii, §i tot cu asemenea icramuri

s'au primit, ie§ind Inca vorba cum eg. Dumineca este a-i

Imbraca si blgni.

Aceasta an fost cea d'intgiu Infati§are, Sambata, la 7

ale lunii August de la 1821, precum s'au zis, cand an sosit

de la Brasov §i dumnealui -Barbu Vgegreseu, cu dumnealui

Spatarul Scarlat Mihglescu i dumnealui Vistierul Grigore

Romanit §i cu alti boieri de-a doua mans, cum §i de a

treia mana, cei mai multi, find ea la §aizeci de in§i cu totii.

Cad, a doua zi, Dumineca, la 8 ale lunii lui August, gltindu-se

cu totii sa mearga spre inchingeiune a se Tufati§a

Ia slavitul Chehaia-beiu, an §i plecat unul dupg altul,

venind pang la biserica Cretuleseu..Unde Intampinandu-se

cu dumnealui Vornicul Nicolae Golescu, li-au zis tuturor

cum ca n'are vreme Chehaia-beiu sa-i primeasca dimineata,

ram anand a se Infati§a, on dupg chindie, sau a

104

doua zi, Lnni. Si asa en totii s'au intors la dumnealui Banul

Vacarescu acasa. Iar Caminarn1 Sava, chemandu-se

Dumineca de catre Chehaia-beiu, cand se auzia ca are

sa-1 1mbrace cu blana, an mers de dimineata, impreuna cu

Delibasa Mihali si cu Ghenciu, avand si sase oameni dupa

dansii, si, tndata ce an 1ntrat in curte calari, descalecand

catesi trei dupa cai, s'au urcat sus, unde stand divan doul

randnri de ostasi a-i primi cu alaiu, pe Ice i-au jertfit pe

cate trei, aruncandu -li si trupurile jos, cum si pe oamenii

ce venise cu dansii, cuprinzandu-i, pe data i-au jertfit, oranduindn-se

tnteadinsi ostasi, atat sa.i impresoare casa,

cat si toate conacele oranduite oamenilor sai, ca sa-i prinda

on vii on morti, cat si pe toate podurile si ulitile imprastiindu-se

dintre ostasi cu sabille scoase si pistoalele

In mama, pe unde Intalnia dintre Arnauti, Ii jertfia, luandn-li

capetele sau urechile de le ducea lui Chehaia-beiu,

fiind oranduit de se da cate taleri 25 bacsis pentru un cap.

Cine pcate, povesti aceasta groaznica 1ntamplare si

multa varsare de sange ce s'au facut, stand lesurile de trupuri,

atat pe podurile tale marl, cat si pe ulite si 'n toate

partile, precum si jafurile ce s'au facut mai pe la toate

casele din Bucuresti, spargandu-se si multe biserici, tinand

aceasta, inviersunare trei zile. Pentru ca multi dintre Arnautii

Savei, prinzand meterez biserica Protopopului, biserica

Olteni si alte case din partea locului, au statut

tare la razboiu, pans ce au dus tunuri acolo si, trei zile

razboindu-i si trei nopti, i-au sfaramat cu totul, prapadind

si dand foc la multe case pe unde an fost ArnaaEii inchisi,

cum si biserica Oltenilor cu totul au daramat-o, fiind mare

jale In politia Bucurestilor, de cat tot norodul se Inchisese

pe la hanuri si pe la consulaturi In zarva acestei nemai

pomenite si jalnice intamplari.

Si, aflandu-se toti cei iesiti din Brasov stransi la dumnealui

Banul Vacarescu, au ramas Incremeniti si far/ suflare cei

multi, vazand aceasta Infricosata 1ntamplare, nestiind nimeni

ce este pricina, pans, dupa vre- o doua ceasuri, venind un Aga

trimes de la slavitul Chehaia-beiu, au flout cunoscut dum-

105

laealaiBanu lai despre taierea lui Sava si a color Impreuna cu

dansul, si asa, domirindu-se tecare, si-au mai venit In fire.

Dar spaima cea grozava nu se va sterge din sufietele oame-.

nilor si nu se va da uitarii pana, la cel de pe urma ceas. $i,

doua zi, Luni, la 9 ale lui August, dindu -se de stire de catre

Chehaia-beiu ca sa mearga boierii, s'au sculat dumnealui

Banul Vacarescu d'impreuna cu toti ceilai i, find ca vre-O

treizeci de echipajuri, si, merg'and la conacul slavitului Chehaia-beiu,

s'au prima ea destula pars da, mai Intaiu fiindca tot

-se razboia pe alocurea, cum la biserica Oltenilor si la biserica

Protopopului, necurmandu-se trei zile slobozirea tumurilor

in partea locului. Apoi pe scan In sus si prin sala

era si pe de o parte si pe de alta o multime de ascherlii

tot Inarmati, pang, la per deaua casei, undo Intrand cu totii

Inauntra, dupa ce au ilcut cuviincioasa Inchinaciune catre

Chehaiabeiu si sarutare de poala, precum obiceiul este, li

s'au zis de catre Slavirea Sa ca bine an venit sanatosi,

si cum an petrecut la drum, facandu-li chip de au sezut

.cu totii pe scaune, fiecare la randul lor, si peste putin s'a

cetit firmanul de mai jos si s'a aratat si porunca Inaltului

Vizir si buiurdiul .Mariei Sale Pap de la Silistra, acosta

in limba turceasca, dar s'au talmacit din cuvant In

,cuvaut precum se arata. :

tPrea-cinstite Intru stapanire desavarsit, cel ce intoc-

-mesti cu dreapta Intelepciune pricinile norodului, Intarirea

temeliilor innaltului Devlet si al stralucirii, Intaiule izvor

al darurilor color intru a samanarea Ingere a sca, haled Silistravalesi,

at nostru Vizir, Mehmet Selim-Pasa, Dumnezeu sa-ti

Indelungeasca anii.

Cu aceasta, a noastra sfanta Imparateasca porunca, ti

se face cunoscut car diva Instiintarea ce ni-ai trimes In

-cele de pe urma cum ca prin ajut or dumnezeiesc s'au

pierdut apostatii din Tara-Romaneasca si cum ca cei mai

multi dintre locuitorii terii ce din Intamplare au fost f agari

s'au tutors Inapoi la casele lor, aflandu-se si ceilalii

Intru cugetare de Intoarcere si, pe langa acestea, Inca ne-

106

fiind Domn In Tara-Romaneasca, stars moarte si nelucrate

cele ce privesc pe sama lui, adeca vamile, ocnele si celelalte

slojbe si legiuitele dajdii, asemenea si mosiile si 0,manaturile

boierilor ce sunt fugiti In Brasov, neadtmate

si necapufte; ci, fiindca pentru acestea intrebi In ce chip

este Malta noastra porunca si vointa, iatali poruncim

printeaceasta porunca a noastra ca, de vreme ce, cu ajutorul

dumnezeiesc, apoatii ce se Incuibeaza In Tara-

Romaneasol si In Cara Moldovei, unii dintre dansii en robie

se vor jertfi, altii, fugind In pamantul strain, au lAsat

aceste tari slobode despre faptele for cele role, si, fiindca

este bunavointa a noastra, a se face de arum Inainte tot

repaosul si odihna raielei ce locuieste In aceste doua tari,

care se socotesc si sunt al nostru Imparatesc cheler, sa Ingrijesti

dar a se propovadni prin pristavi In tot cuprinsul

Tarii-Romanesti ca este !liana si stanta porunca a noastra

de a se Intoarce Inteale sale toti de obste cei fugiti In

strainatate si de a Ingriji fiecare pentru meseria sa, precum

si plugarii sa4 lucreze pamantul, dupa cum si mai

Inainte, fara de a avea cat de putina banuiall ca s'ar

putea Intampla ceva impotriva sigurantei vietii for sau

averilor lor, on scadere sau schimbare la privilegiilelor. Si

pana la venirea Domnului In Tara-Romaneasca hotarim

ca toate slujbele, vamile, dajdiile si altele asemenea acestora

ce privesc pe seama Domniei sa se canto deocamdata

si sa se Intocmeasca de catre Caimacamul cel oranduit.

(Deci spre aceasta, dupa cum s'au trimes ale noastre

sfinte osebite porunci catre Vizirii muhafizi Diului si Brailei,

ass, si catre tine, ca sa urmezi desavarsit si Intru

glasuire cu Intelegerea sfintei noastre porunca, punand In

lucrare toata privigherea, Ingrijirea si sifinta spre a propovadui

fara de zabava In tot locul Tarii-Romanesti a

noastra Intru osardia porunca si vointa, de a se Intoarce

Inapoi raielele noastre, locuitorii tarii, ce se ratacese In

tail straina. si 'n alto parti, Improspatand In acest fel fiecare

urmare meseriei sale, iar mai vartos el voim 0, fie de

107

obste liniste tarn cea mai putina bAntuire sau stricAciune

si ca pAna la venirea Domnului In tarn este sa se caute

desIvArsit toate treburile domnesti si malahaturile tariide

catre orAnduitul Caimacam.

Tu dar, Vizirul nostru, cel ce esti strAlucit intru lutelepciune

si In multe cercari, sa iei seams spre sA.varsirea

intocmai color poruncite, supuindu-te sfAntului nostru

semn. S'au scris aceasta poruncA pe la mijlocul lunii

Zilcade, cu leatul 1236.,

Int Mile al nostrn din neamul Mesiei, de acum Caimacamule

al Tarii-Romanesti, Constantin Negri, sfarsiturile tale

sa-tifie Intru bun MAL FiindcA Tara-RomAneascA si taro, Moldovei

s'au curatit de rAzvratitorii ce se iviserlInteinsele si iarAsi

s'a Indreptat linistea cea de obste, si fiiindcl este Ina HA

vointl a se Intoarce fiecare locuitor Intru ale sale, cAti

adeca din pricina acestor facatori de role pribegindu-se

s'au depArtat de patria lor, far& de a avea catusi de

putina banuialA ca li se va pricinui cea mai mica bantuire,

on vietii lor, on averii lor, si Intro acestea fiindcl

s'au saris catre cei ce s'a cuvenit ca esti poruncit, socotind

ca o neaparatA datorie a to sa Ingrijesti pAna and

va veni Domnul, ca sa faci chemare tuturor In de obste,

de orice randuiall si treapta, facandu-i on induplecatoarele

tale cuvinte a se intoarce Inapoi la ale sale, care, luAlid

fiecare de iznoava lucrul sau si meseria sa, sa urmeze cele

cuviincioase, precum si mai inainte, asemenea si plugarii

sa-si

caute de lucrul pamantului, adunandu-si rodurile in

jicnitele lor, drept aceia-ti poruncim si printfaceasta carte

sa urmezi Intocmai dupa !nano, si sfanta porunca.,

Fiinda, ni-au venit fnalta si sfAnta poruncI, cuprinzAtoare

ca din cele de mine mai d'inainte trimise Instiintari

s'au facut cunoscut catre Inalta Putere cum ca

razvratitorii s'au pierdut cu totul din Tara - Romaneasca

si cum cA, cei mai multi din Intamplare fugiti boieri s'air

Intors pe la casele lor, aflandu -se si ceilalti on cuget de

108

'Intoarcere, §i ca, nefiind deocamdatg. Domn In tara, stars

moarte cele ce privesc catre dansul, vami adeca gi celelalte

slujbe, legiuite dajdii, asemenea §1 mo§iile §1 samgtulle

boierilor celor fugiti In Brasov neadunate §i necapatuite,

iata trimitem aceasta sfanta porunca catre tine,

Caimacamule, care, dupa ce o yeti ceti i o yeti 1ntelege,

Iti poruncia sa Ingrijeqti ca dupa cuprinderea poruncii

sä se propavaduiasca prin pristav In tot cuprinsul Tani-

Romane§ti ca este inalta porunca Imparateasca a se Intoarce

Inapoi la ale sale toti de ob§te cei fugiti in strai-

natate, savarqindu-§i fiecare lucrul sau, iar plugarii

crand pamantul, far& a banui cat de putin Ca poate sa se

Tntample ceva Impotriva vietii lor sau averilor lor, on

vre-o scadere sau vre-o schimbare in privilegiurile lor. Insa

mai Intaiu de toate, ta, Caimacamule, sa cauti sg, Intocme§ti

toate slujbele, vamile, dajdile asemenea acestora,

ce privesc pe seama Domniei dupg, obiceiu; de aceia ti se

i trimete aceasta carte a noastra d'impreuna cu sfanta

porunca,, Qi

iea aminte ca sa savar§eqti Intocmai cele po-

runcite, farg, de a se face cea mai mica schimbare sau

sminteala.'

Dup. ce s'a ispravit aceasta de cetit, stand cu totii In

picioare, an poruncit slavitul Chehaia-beiu de s'au a§ezat

fiecare iara i, qi indata s'a fadut teremonie de cafea, precum

este obiceiu la cei maxi, gi, mai facandu -so oarecare

intrebari, s'au sculat Cu totii, facand obiqnuita Inchinaciune,

gi an iegit pe rand, Impartindu-se fiecare pe acasa, iar cei

mai multi pe la hanuri, de groaza qi spaima ce era in

toata politia, pang, s'a ostiat dupg, trei zile gi s'au dat porunca

a se ridica lequrile de pe drumuri, fiindca se Imputisera.

Cand s'au strans toti boierii d'impreuna la slavitul

Chehaia-beiu, undo erau §i toate capeteniile ogtirilor adunate

gi in vileag, s'a cetit porunca ce a venij de la 101tatul

Mehmet Selim-Paqa Silistra-valesi, a careia cuprindere

se arata din cuvant In cuvant cu deslugire, adeca :

lu-

109

'Ilu, landa slaviVlor §1 cinstitilor barbati ci fnlocuitorult

oralului Bucureritilor, capugibaq Hagi-Ghegen-Aga, Eporeasca

slava ta, fli voi, ceilalti capeteniile oqtilor ce sunteti

laudele Ili alegii Intro cei asemenea voua, sporeasca-va

puterea, qi tu, Intftiul al neamului Mesiei halea-Caimaca-

Mule al Tarii-Romane4t1 Constantin Negri, creasca cinstea

0 bun numele tau Ili voi, toti cei de ob§te boieri ai Tani-

Romanegti.

(Cu ace asta porunca a noastrA vi se lace cunoscut ca,,

ob§teasca linigte qi odihna supuqilor Terii-Romanekiti find

una din tole mai deosebite Eii nestrAmutate bunavoiri

ale Inaltalui devlet (supt aparatoarele caruia aripe umbrindu-se

acegti supuqi din vechime si pang, 'n zilele acestea

de apoi se bucura, odihnindu-se dupa Traparateasca

vointa), aceasta liniqte fara de vests qi nenadajduit s'aa

tulburat de niqte oameni razvratitori tiii facatori de role,

cari, qi avand- capetenie pe hainul Ipsilant, s'au revarsat

In tot cuprinsul Tarii-Romanegti, aducftnd In toate parVe

darapanare desavargita prin mijlocirea acelui hain ci capetenia

lor, carele, In multe chipuri aratanduli hainlacul

Impotriva Inaltei Portii, pe de o parte an Ingelat Ili din

raielele prii-Romane§ti, pe de alta parte iarati li-au facut

multe prazi §i alto felurimi de jafuri pricinuitoare de toata

darapanarea Tarii. Intre acestea insa ochiul col neadormit

al prea-puternicului nostru Imparat, avand ajutor puterea

vas, tare a lui Dumnezen gi pururea urmatoare cu

Imbielqugare dreapta norocire, prin Itmparateasca sa Ingrijire

la vreme cuviincioasa Intampinand aceasta nevoie ce

s'au Intamplat in Tara-Romaneasca, au trimis nebiruitele'

sale o§tiri, §i in patina curgere de vreme au slaramat aceasta

pierzgtoare ceata, pe unii din capetenii prinzandu-i

de vii, pe alt,,ii risipindu-i §i gonindu-i prin munti, Meat

astfel au adus iaraqi scaparea gi izbavirea de rele a

saracelor raiele. Dar, §i cu toata aceasta izba,vire ce au.

savar§it Troparatia Sa, s'au ivit In tole de pe urma In Tara-

Romaneasca gi alta intamplare vrednica, de uraciune, care

privia, nu numai spre Impotrivirea Inaltului Devlet, ci Inca.

110

§i spre bantuirea obstii. Cel stint potrivnic Sava bimbasa,

.nemn4amitorul catre facerile de bine ce an fost dobandit

de la Inaltul David, si totdeauna avand Intru adancul

inimii sale Inenibata Inselaciunea si viclenia, shine ori fatarindu-se

cu credinO, si cu supunerea catre Inalta Poarta,

alto on unindu-se cu apostatul, Ipsilant si aratandu-se

Intr'o glasuire cu faptele aceluia, s'an mestesugit mai In

urma si prin f.tarie s'au Meat a se Intoarce iarasi In

slujba Inaltului Devlet, si, cu toate a cestea abia dupa o

trecere de o luna s'au Infatisat catre Chehaia noastra

Hagi-Gheghen-Aga, si, nu numai cu aceasta necuviincioasa

fapta s'an dovedit supt banuiala, si de o data s'au prins si

scrisori ale lui si corespondenta ce a avut cu Ipsilant,

precum dupa aceasta si alto scrisori ale lui catre hainul

,Diamandi, col intenn cuget eu

dansul. Asa an aratat nu-

mitul la toate faptele sale ca politicestile lui porniri si

slujba ce se facea el arata catre Chehaia noastra prin

feluri de chipuri nu a fost alt nimic fara numai Intru inselaciune

si fatarie, dupa, asamanarea lingusirii canelui ce

Ysi misca coada and catre unul, cand catre altul, cu stop

numai ca, aflandu-se In treaba si capetenie fiind unei a.

dunari de oameni Indrazne.V si facatori de role, O. despoaie

pe supusii Imparatesti si sa umple talhareasca lui

pun& Cum dar putea sa se faca trecerea cu vederea la

acest fel de facator de role si apostat, In vreme ce pe.

'Ana celelalte ale lui tainice rele cugetari s'au gasit si

trei tunnri ascunse la casa lui, Inca si semnul cel de apostasie

al lui Diamandi celui d'impreuna, cu dansul apostat?

Si cum se putea sa se nadajduiasea mantuirea obstil, far&

a -se pune In lucrarea cea desavarsita prapadenie a

pricinuitorului relelor, In vreme ce este obisnuit si legiuit

la toate neamurile de a nu rasplati catre cei buni rele

In be de bune, precum si catre cel rai bune In be de

role ? Si spre izbavirea saracilor este neaparat oranduita

pierzare la acest fel de oameni razvratitori. Pentru aceasta

pricina hotarandu-se pierzarea acestui hain Sava d'impreuna

si en capeteniile cele d'impreuna cu dansul, adeca

111

a, Ghenciului si a lui Mihali si a urmatorilor lor, oriunde

s'or fi ggsit, s'a si pus in lucrare, si de acum tnnainte,

Ttindca.toti de obste locuitorii Tarii-Ronagnesti, atat cei

de prin °rase, cat si cei de prin sate, izbavindu-se cu totul

de acesti pierzgtori si facgtori de role, pot cu liniste si

cu odihna lor, ocupandu -se fiecare de lucrul sau si de meseria

sa, sg, lucreze ca si mai inainte, datorie au doar sa

se si roage lui Dumnezeu pentru Indelungata viata a preaputernicului

nostru Imparat. Catre aceasta, fiindca este alt-

'fel de neaparat impgrateasca porunca ca oricare din ostwill

imparatesti va cuteza de acum inainte sa facg cat de

puting supgrare vre-unei raiele, Indata pedeapsa unnia ca

acesta se va hoar! moarte, urmeaza dar ca fiecare din

lacuitorii de once treaptg sg, se apuce iarasi de meseria

sa si horn' sau, fara banuiala si cu liniste, ava.md temeinica

incredintare pentrn nebantuirea si cea desavarsit sigurantg,

a lor. Intfacest chip Chehaia noastra si voi, ceilalti

capetenii ale ostirii, infranand fiecare din voi octirile

voastra, luati sama bine ca nu care cumva sa bgntuiti

pe vre unul din boieri sau din ceilalti locuitori, macar

pang la firul din cap, nici macar sg, cantati stramb catre

raia, caci, osandindu -va, va voiu pedepsi cumplit. Si tu,

Caimacamule si voi, boierilor si ceilalti locuitori ai p.rii-

Romanesti, Intalegeti toti ca, fiind din vechime obisnuit la

legea si la Imparatia noastra a se socoti cinstea voastra,

cinstea noastra si viata voastra viata a noastra, nu se

cuvine sa argtati de acuit cea mai mica banuialar ca va

veti supgra cat de putin la ceva, on din partea noastra

sau din partea capeteniilor noastra si a ostirilor, ci, cunoscand

desavarsit ca (numai pentru mantuirea si izbavirea

voastra s'a facut cea de tot pierzare a apostatilor

si facatorilor de rele oameni, ce scan fost ivit in Tara-

Romaneascg, sg, vg, odihniti si sa fiti fara grijg, fiecare

Intru ale sale, deschizandu-va pravaliile si urmand precum

din vechime fiecare meseria sa. Spre aceasta s'a facut si

,aceasta a noastra porunca si s'au trimis din divanul

-112 --

gulelaalui (sic) Silistrei, .iar voi, supuindu-va la cele poruncite

sa urmati Intocmai."

Apoi, dupa teremonia ce s'a facut la toti de obgte, an

ie§it fiecare de s'au dus la ale sale, §i nu putina, spaima

gi groaza aveau cei din Bucure§ti, scornindu-se el este a

se face mask de catre Chehaia-beiu, ca sa stranga pe toti

boierii Ili de °data sa-i jertfeasca, altii barfind iargqi cum

el din porunca s'ar fi facand peste 1.800 de lanturi qi ca

este a se face robire in politie, ki toata partea barbateasca

sa se puns in lanturi, qi .0, se duel robi In Silistra. Care

aceste scorniri ajungand §i pana la urechile slavitului

Chehaia-beiu, an dat porunca catre dumnealui Vornicul Mihalachi

Manu, ce era vechil de Vistier-Mare, de an facut

masa mare tuturor boierilor ce iefiira, din Brasov, si, strangandu-se

cu totii, an pranzit la dumnealui fara vre-o su-.

parare, cum gi lanturile ce se facea pentru vinovatii ce

se trimetea la Silistra dintre apostati, an poruncit slavitul

Chehaia-beiu ca sa nu se mai faca. i, fiindca iecise vorba

cum ca dumnealui Banul Vacarescu ar fi raposat de multa

spaima, i s'a dat dumnealui de kstire pentru aceasta qi, MIA

pregetare ie§ind atat in targ, cat si prin hanuri, s'au mangaiat

tot poporul, mai vartos cel de prin hanul Sfantului

Gheorghe, gi, dupa ce 1-au vazut, nu credea ca, poate fi

dumnealui: strangandu-se, se uita ca la urs.

Iar, la 21 tot al lui Avgust, chemandu -se dumnealui

Banul Barbu Vacarescu de catre slavitul Chehaia-beiu, fats

ci ca ceilalti veliti boieri qi cu dumnealui Caimacamul,

1-au cinstit on dregatoria Vistieriei celei Mari, laudandu-1

prin cuvinte destoinice ca, de vreme ce a fost cel d'intaiu,

care a iesit din pamaatul tarii §i ca un bun patriot este

laudat §1 carat de toata ob§tea, si mai vartos find §tiut

qi de inaltul Devlet, de aceia din porunca celor mari se

cinsteqte cu dregatoria Vistieriei, find bine Incredintat

ca, nu numai toata tara o va strange §i o va mangada

ca 0, se intoarca fiecare la ale sale, fara, niciun fel de

temere, ci Inca qi tainaturile ascherliilor se vor intam-

113

pina cu toatI Indestularea, farl a cerca vre-o lipsl. Dupl

aceasta venind dumnealui la casa de adunare, d'impreung

ea toti ceilalti boieri, au luat sama cu deslvg,rsitl Ingrijire

asapra tuturor color neaplrate trebuinte, si, pre de o parte,

au pornit numai declt publicatii pre la toate judetele, prin

care Indemna on tot dinadinsul pre toata obstea norodului

a se Intoarce pre la urmele lor qi a se aduna pre la

casele lor, far& niciun fel de grija, f/gAduind Insuqi dumnealui

vrednica chezasie el vor petrece Intru liniqte ;

precum qi nu putinI mang/lere qi Indemn are s'au facut

on aceasta. Pentru, el multi dintre locuitori, aflanduse

fugiti, unii prin crapaturile muntilor, altii prin desiquri Si

plduri, iar altii qi Ong In vaml ajungAnd cu

toti aceqtia, Indatl ce s'an Inqtiintat de venirea dumnealui

mai sus numitului boier, s'au intors pre la casele

qi neamurile lor.

lark pre de altI parte, alegand oameni vrednici, practic*,

an Intocmit toate calemurile Vistieriei. Intru aceste

zile an venit si Stolnicul Constantin BorAnescu cu Pitarul

Ionit/ Jianu de la Silistra, cari erau trimisi Inca de ate

Slugerul Teodor, precum mai sus s'au aratat, si s'a oranduit

Boranescu estractor al Vistieriei, ca un practicos si ideat.

Cum qi boieri ispravnici an oranduit pre la toate doulstsrezece

judete(fiinda la judetele de presto Olt se orinduia de

catre dumnealui Caimacamul si Divanul Craiovei, neavand

niciun fel de Impartasire acele cinci judete en tole douleprezece

de dincoace- de Olt, ci otcarmuindu-se acelea de catre

dumnealui -Caimacamul qi Divanul Craiovei), povatuind pre

acai orladaiti ispravnici pgrinteqte In ce chip sl urmeze Intru

toate. aea s'a pus la cale pentru toate oranduielile lara

prelungire, netrecandu-se cu vederea si Intoemirea judeatorilor,

punAndu-se la cafe departamentele de judeati,

cu eei ale* oranduiti judecatori, cArola li s'au hotailt si

leafa de la Vistierie, dupa obiceiu, facandu-se cuviincloasa

/ntocmire qi de catastihul lefllor ce s'au chibzuit pentru

toti ce slujesc, dui:4 caidul cel de mai nainte. Si

Intr'aceste

zile au venit de la Tarigrad qi cartea cea soborni-

bajeniile,

114

ceased, ce s'au flcut de obqte pre la toate eparbiile dela

Patriarhie, spre Incetarea duhului celui apostaticen, cu

blastAnauri si afurisenii, precum mai jos se aratA :

Evghenie, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscopul Tbrigradului,

Romei cei Noi, si icumenicese Patriarh.

Cei ce v aflati supuqi supt deasa si begafA rmbrirea

prea-puternicei otomaniceqti ImpAratii, toti de obqte Greci,

parte biserieeascl si mireneascA, de verice oranduiall si

treaptft, and cu chibzuintA fieqeare din inqivl toti yeti

lua sama temeiurilor ce de demult qi din Inceput au

oranduit prea-puternica si nebiruita ImpAratie, stapanitoarea

noastrA, spre otcrtrmuirea stipuqilor Far, poate E

cunoasel 1ntru scumpatate noianul eel nedeqertat at milostivirii

si at ImpArateqtilor indurgri cat este de mare, si

cata nem/rgenita si neasamanatA iarAqi este iubirea sa

de oameni, elci, nu numai fiinta vietii noastre si starea

averilor noastre supusa Tntocmai si de o potrivA ca si a

color cunoseuti ahli-islam, ci si daruri si mill si necontenite

faceri de bine se revarsl in toate zilele catre neamai

nostru, si despre slobozenia si 1nliniqtita urmare a

legii noastre si despre petrecerea vietii 1ntru nebA,ntuire

si in repaos si en toad fmbielqugarea si lArgimea, cat'

nici masurile supunerii nu Ingaduia. Mtn dovedirile cele

iubitoare de oameni de unele ea aceste iubitoare daruri,

toti de o potrivi Greci avea' neaparatl datorie sd multumeasel

In fapt5, si sl fie slrguitori pururea spre cele de

buns placere eltre ImparAteasca putere, slay& fraltand

cItre inbitoarea de bine Pronie a ceresculni Dtimnezen si

cA,trA prea-puternica Implr4ie, care, dupft asAmAnarea

dumnezeieqtii, aceia iubitoare de oameni, otarmuieqte pre

supuqi. Dar/ voi, multi din semintia Grecilor, trecand cu

vederea soroacele multAmirii for cei dupl datorie, si dilnd

uitftrii atatea ImpArAteqti faceri de bine, si de-odata bftntuind

qi Wand si chiar poruncile credintei noastre, ce

povItuiese- bunt ascultarea si supunerea care aceasta pazitit

de Dumnezeu imparAteascA putere, s'au abltut grin

115

ritilcire la atata deqertleiune i neinteleptie, inelt an qi

cutezat sl iea asupr5.-li chipul razvr6,tirii qi al apostasiei

I mpotriva acestei ob.teqti a noastre Orlatoarei de bine qi

banitoarei nebiruitei Imparllii. InsI, in vreme ce pornirile

celor protivnici lui Dumnezeu qi neinteleg5tori an

fost unele ca acestea, prea-puternica Impa,atie, nelepg-

d&nd din manile sale mila Indurarea ce izvor5sc din

fireqtile sale irnparateqti obiceiuri, an trecut en vederea

cuvItntul ce putea avea de a pedepsi Indat& pre spastati

qi haini i de a li face din inceput qi de o data

rIsplatire, ci, de spre o parte, dupg trebuinta, pre unii

i an pedepsit, iara, de spre altl parte, pre cei ce I i au clutat

de- a' for trebuinta qi an stAtut In hotarele supunerii,

s'au sarguit ca sA i pgzeasa qi st.-1

izblveasel, binevoind

in tale dupe urm5, a se da qi din partea Bisericii noastre

cti4i de aturisenie qi de sfatuire. Dark de s'au gi dat astfel

de clqi bisericeqti, nu numai odat6,, dart qi de doua

ori, impotrivl, cei ce umbla' pre calea razvratirii nu qi-au

lepAdat ougetul for eel satauicesc, nici an vrut sl inteleaglt

a se inirepta, surzind i spre bisericeqtile mintuitoare statuiri,

impotrivindu-se gi apostoliceqtilor qi soborniceqtilor

porunci, ce sunt rAnduite pentru supunerea qi buna ascultare

catre stapanitorii noqtri, qi pre alocurea iaraqi stau

qi se nevoiesc spre aceiaqi vrednicA de uaciune Azvatire

qi sataniceascI nesupunere, cu chip ca acela prin care qi

cu amagire clItesc pre cei mai slabi, tarandu -i la aceiaqi

prapastie a pierztirii, i aqa cuteza' a urma tale mai role

qi nelegiuite, pricinuind pricinuiri in pacate qi cu chip qi

cu temin de prigonire pentru lege, propovMuind relele

for si neiertate cugete ce de obqte an Impotriva ahli-i-

slamilor.

Deci Impotriva unora ca aceqtia nuintelegatori, neinframe*

qi nepoc141 apostati Cu dreptate prea-puternica

Imparatie se cuvenia a Dune In lucrare pedeapsa cea de

apoi, neindurindu-se de niciunul din ei. Darn, fiindc6. chipul

prea-puternicei Impftrat,,ii este Intemeiat fireqte Intru

IndurAri qi mill, !mpotriva acestor mile s'au adaos bu

116

nivointa teapArlteascl, plin/ de iubire de oameni si de

milostivire, si, dandu be, s'au trimis catre noi Ina ltA ImplrIteascl

poruncl arltltoare celor mai sus zise si poruncitoare

de a se da si acum bisericesti sfltuitoare carti

catre toti de obste cei ce se afla supt aceasta pAzitl de

Dumnezeu ImplrAteascl obllduire, cuprinzltoare de aceiasi

Intelegere ce s'au zis, si de obsteasca supunerea si buna ascultare

ce se cere neaplrat de la voi, Drept aceia si scriind

soborniceste, Impreunl cu cei de llngg, noi sfinti si preacinstiti

arhierei, In Duhul Sfint iubiti fratii nostri si d'impreunl

slujitori, ca cu o trImbitl ropovAduim care voi

toti cuprinderel ulna ltei Imparltesti porunce si in Duhul

Mut v/ sfatuim si va povAtuim pre loti, mari si mid, de

verice oranduial/ si treapta, cA,ti cu obraznicie ati cutezat sl

va Intrarmati Impotriva obstestii noastre hanitoare si Meltoarei

de bine, prea-puternicei Implratii, sl lepldati Yudata

armele, sA luati asuprl-va chipul cel vechiu al celei

deslvarsite si credincioase supuneri si bunei ascultarii

voastre catre ItmparAtie, si sl va departati de cugetul cel

desert si satanicesc at razvratirii. Iarl ceilalti toti sl stati

cu statornicie si neclintiti in credinta supunerii. Si, Inteun

euvAnt, toti d'impreunl llcuitorii fiescArui loc iii fieselrui

ostrov, can va Inchipuiti on numirea .pravoslavnicii orestinesti

credinte si din dumnezeiasca bunavointa va afiati

supt deasa si bogata umbrire a Implr Itestii puteri, toti de

obste, WA de nicio deosebire, 0, v/ tntoarceti la mantuitoatea

tale a supunerii, adevarandu-va si Incredintlndu-

Oa el prea-puternica Imp Aratie, dupl ce va vedea In fapta

Intoarcerea si cliala voastra si curat si adevArat cugetul

bunei ascultlrii voastre si scumpl paza si urmarea datoriilor

credincioasei supuneri, largsi ca o maica doritoare va va Incllzi,

revarsand din izvorul cel nedesertat al lndurarilor sale

bogate tmOrltestile mile asupra voastra si dind cu totul catre

adAncul uitarii acele nesocotite si dAnd cu totul catre

adAncul uitarii acele desnadajduite porniri, ce din indemnare

vicleanului diavol s'au cutezat Impotriva Imparatiei. Cu asemenea

chip, si obsteasca maica pravoslavnioilor crestini,

117

sfAnta Biserica a Domnului vostru, vazand puss in lucrare

pocain0 voastra, se va milostivi qi va da iertare qi slobozenie

color ce an greqit qi dupe greqelile for an adus asupra-li

greutatile Infricoqatelor blastamuri ale ei. laza, de care

cumva (fereasca Dumnezeu) se vor arata pana '.n sfarqit

surzi titre cele de acum iubitoare de oameni glasuri ale

prea-puternicei Imparatii, nemulOmitori facandu-se qi necunoscatori

titre Imparateasca facers de bine cea cu

multi dorire qi titre milostivi harazirea, cea mai presus

de toata nadejdea, nesimt;itori aratandu-se titre mu4imea

cea fare nurnar a neasamanatelor mili Imparateqti ce din

inceput qi pana acum an avut, nebagand in soma nici

bisericeqtile noastre povMuiri qi parinteqti sfatuiri, tintind

iaraqi cu dinadinsul tot la aceste porniri protivnice Dumnezeirii

qi strains cu totul chipului creqtinesc, nelegiuirea

for pests grumazul lor, qi vor lua 1014 judecata qi osandire.

Pentru el nu vor scapa de drept pierzarea for de istov

ce li se pregateqte neaparat, qi nu va fi for Indurare sau

mantuire, nici trupeasca, nici .sutleteasca, ci rail cu in

vor suspina, qi se vor pierde de-odata. De aceia treziti-va

pentru Dumbezeu, sargu4i-va pana aveti Inca vremea poca.in0i,

qi faceti precum, intru glasuire cu Inalta poruncl,

scriindu-va, va pova0im, qi va poruncim, qi nu intealt chip,

ea hotarare. In luna lui Avgust, indiction 9.

Al Chesariei Ioanichie, at Efesului Manasie, al Eracliei

Meletie, al Nicomidiei Panaret, at Nichiei Ieroteiu, al Derconului

Ieremia, al Tesalonicu]ui Mateiu, al Tarnovului Harlon,

al_Prusei Gherasim, at Anghirei Timoteiu, al Veriei

Macarie, al ... Nectarie '."

Aceastl carte s'au cetit In Divan de titre dumnealui

Caimacamul Intru auzul tuturora. Iara dumnealui Banul

Vacarescal, pre lanai alto Intocmiri, an facut Indreptare qi

ia masuratoarea magaziilor, puind ban4e drepte de la

Vistierie qi oranduind oameni credincioqi a sta de fate la

masuratoare, trimitand pre la toate jud*le bumbaqiri

pentru caratul fanului, ca din vreme sa, se stranga pre la

' Si In-Aricescu, o. c., II, pp 171-4.

118

magazie si sa se aqeze in sire, a fi pentru vremea iernii.

S'au vandut si huzmeturile i vamile prin strigare, dupa

bbiceiu, cum si ocnele s'au oranduit a se cauta in oredinta

de catre dumnealui Clucerul Filip, si mai la urma

sä dea socotealX. Facutu s'au catre aceasta chibzuire si

prin neajungerea banilor, atat pentru plata tainaturilor de

came i pains, lumanari, porumb si altele, cat si pentru

curgatoarele pre toata ziva cheltuiele, qi, vazandu-se neajungerea

Intampinarii trebuintilor, s'au facut chibzuire de

s'au scos un ajutor a se Implini din douasprezece jude1e,

dupe la toate starile, 1110, :

Taleri (lei)

20 neamul.

15 postelnicii.

12 mazilii.

8 breslasii.

20 scutelnicii.

7,60 poslujnicii.

4 slujitorii.

Si acestia afar& din ajutorinO, ce se Implinise si mai

1nainte pre la luna lui Iunie, tot al acestui leat 1821, cle

scutelnic cate taleri 10 si de poslujnic cate taleri 5, cari

s'au fost scazut din datoria poslusaniei stapanilor. lark pre

de alta parte, s'au Mout anafora, din partea boierilor de

plapgere catre Maria Sa Silistra-Valesi, aratandil se all.panarea

tariff si neputinta Intru care se afla, si Instiintanda-se

multa ticalosie a lacuitorilor si paliciunea bucatelor,

cum si scuturarea granelor si orzelor, ce s'au Intamplat

dinu pricina necurmatelor furtune ce au lost, dupa, care

s'a priimit raspuns SI se astearna un perilipsis de socoteala,

pentru toate cheltuielile si tainurile ce au cup de la 15

Main, de band an venit ostjri, si aratandu-le, atat veniturile

Orli, cat si cheltuielile toate a se vedea,

La magazia de orz insa, vazandu-se o mare neajungere,

si, dupa Instiintarile ce venia', cum ca nu se mai gaseste

orz a S@ trimae la magazie, cunoscandu-se lipsa ce putea.

119

sg se !titans*, s'au oranduit bumbasiri la sud Saac, Prahova,

Dambovita, Ilfov, Vlasca, Muscel si Arges, ca sg se

iea porumbul de la vericine s'ar gasi, on mangstiresc, on

boieresc, on areudgsesc, si sg se trimitg la magazie, d'impreung

cu stapanul porumbului, ca, dupg suma chilelor ce

va iesi la numgrgtoare, sg i se plateasca de la Vistierie

cote talere 18 chila, cum si cargusilor lacuitori cat° parale

60 de child chirie, si color mai ea depgrtare si pang la

talon 2 chirie. Darg cel mai mult au rgmas neplgtit, neavAnd

Vistieria indernanare. Air fgcut unii si pun contract

tocmealg de au bggat In magazie presto don& mii de chile,

platindu-se banii pesin din Vistierie, ate taleri 18 pre child.

&an mai trimis si tntr'al doilea rand bumbasiri pre la argtatele

judete, dupg al doilea carte ce s'au fost dat, ca sg

se plateascl numai cat° 16 lei chila de porumb, si iargsi

s'au strgns In magazie nu puting sums de chile, Intampinandu-se

trebuinta tainurilor Mr& a ajunge Ia vre-o lipsg.

$11, fiindcg, de la Tarigrad an venit mujdea atm slavitul

Chehaia-beiu cum ca pentru a sa credintg si slujba s'a

cinstit de cgtre Hui Devlet cu firman Imparatesc de

Icituiul11-Pala, s'au Mout Indatg alaiu mare pre Podul

Mogosoaii, mergand dumnealui Vel "'Aar cu tot alaiul

i dumnealui Vel Armas, asemenea, cu obicinuitul Orantesc

alaiu, cum si toate agalele si capeteniile ostirilor, cu

multimea adunkii la. i, strangandu-se toti la conacul

sltvitului Chehaia-beiu, s'ad cetit Impgrgtescul firman; care

1-au priimit en mare cinste, si, savarsindu-se teremonia dupg

obiceiu, s'au Imprgstiat tot alaiul. Apoi dupg putine zile

s'au dat poruncg de cgtre Lumingtia Sa Chehaia-beiu ca sa

se rAnduiascl pre la toate judetele cerc,etatori oameni

vrednici si credinciosi ca sg despggubeascg pre lAcuitorii

ce vor fi napastuiti, on de cgtre dreggtorie, sau de care

slujbasi. Asupra cgreia cercetgri sg epistatiseascg cu Ingrijirea

dumnealui biv Vel Vornic Alexandru Nenciulescu, cum

si asupra asternerii socotelii ce se cerea a se trimite Ia

Silistra. Si Indata s'au pus la tale, oranduindu -se pre la

Cu doua tuiuri,

120

tome judetele cercetatori boieri de at treilea rY,ana, cari s'au

si pornit cu porunci in sods precum au 0, urmeze. S'au

inceput qi a§ternerea cerutei socotele a se intocmi §i a se

prescrie prin teoria gi epistasia dumnealui Vornicului Nenciulescu.

Iara, de la Tarigrad viind In Bucuresti Intr'acele

zile Inteadins bumba§ir imparatese, Ghedecli-Zam-Husein-

Aga, ca sl cerceteze, atat starea oqtirilor, cat §i jafuirile

ce se va fi facut de catre unii din Indaratnicii oqteni,

s'au bine priimit de catre Luminatia Sa ChehaiA-Pala,

oranduindu-se In conac Ia dumnealui cinstitul Hagi-Emini-

Aga, Impartitorul tainurilor: a zabovit In Bucuregti veri- o

zece zile, de au cercetat cele ce va fi fost poruncit. Apoi

s'au sculat de an plecat la Craiova, §i de acolo Ia Diiu.

A ogruia porunca Imparateasca ce an aVut la man& se

arata mai jos, anume talmacitg Bind de dumnealui Caimacamul,

adeca :

Slant& poruncg catre prea-inaltatii Viziri, muhafizi Silistrei

§i Diiului, Mehmed-Selim-Pala §i Derviq-Mustafa-

Paqa, qi catre cal Intr'adins prin poruncg trimis imparate8c

bumbaqir, Ghedec11-Zam Husein-Aga.

Sosind- aceasta sfanta poruncg, sg, vg fie §tiut cum cg

cei cu in§elaciune gi In multe locuri prin fapte role argtati

hainii doi apostati, Alexandra Ipsilant qi raul Mihail,

Domnul Moldovei, unindu-se unul on altul, an indraznit nu

de mult ca sa atite In doug eparhii, Valahia si Moldavia,

feliuri de turburgri si razvratiri, pricinuind sgracelor raiale

gi nepomenite hrgpiri, calcgri gi jgfuiri infrico§ate si nesuferite,

impotriva lini§tii de ob§te §1 a dreptatilor ce dobandia

mai Inainte vreme in pace raiaua ce lacuie§te acolo.

Si,

fiind [la] acestea totdeauna nestramutata Inalta noastrg

Ingrijire ci vointa ca sg se pazeasca prin tot mijlocut neneparata

aceasta raia, care se tine de manila noastre ca un

amanet sfant al lui Dumnezeu, nu am lipsit prin dumnezeiesc

ajutor §i cea grabnica §i in vreme frigrijire a

noastra ca sa scaplm aceste doua eparhii din cea asupra-li

cazuta nevoie i sa pierdem cu totul pre immitii

121

obraznici tazvratitori cu puterea purtatoarelor de biruint,a

ostirilor noastre.

Dark fiindcg Inteacestea ne-am Indestulat cum ca s'au

Intamplat In Tara-Romaneascl din partea unor fara ran,.

duialg, ostasi ai nostri cateva nedreptgti si pagube catre

nevinovatii raiale ce n'au gresit Intru nimic, nici au fost

pgrtasi rgavatitoarei vinuiri, si Inca s'au facut si hrgpiri si

jgfuiri pre la mosiile §i averile boieresti si altele asemenea

acestora strain() miscgri, care nu numai se vgd cu totul Impotriva

bunei Intoccoliri a puternicii noastre Imparatii si in altei

noastre si neschimbate vointi, ci si nepotrivite si neasteptate

din partea bine Incuviintatelor si biruitoareior noastre

o§tiri,

nici din partea vitejilor Ieniceri, ce au supunere catre

impargtescul nostru Devlet, fgra Indoialg uncle ca acestea

trebuie sa se fi pricinuit de catre alts rgnduri de osteni,

de catre cei nesocotiti si farg oignduialg, cari, neputand sg.

Inteleaga, nici acoste intgmplari de acum, nici sa, pazeascg

datoria meseriei for si buna Intocmire si dreptatea, indrgznesc

si se abat fg,r1 orAnduialg, Ia acest fel de ormarl

rele, pentru cg, de si se dedese mai d'innainte Impgrgteasca

noastrg, strajnica poruncg, dupg, darea afarg a

legiuitului slant fetfa la cateva parti ale ImpgrAtiei noastre,

In care parti razvratire fgcgnd Qrecif asupra noastrg, si

IndrIznind ca sa radice si arme, si pentru aceasta ne adusese

la turburare, ca, spre pedeapsa si rasplatirea unora ca

acestor Indrazneti si obraznici, sa -i prapadim cu totul,

iara femeile si copiii for sa se robeasca si Indatg sa

se facg Implrgtesti si ale for avuturi, darn, cu toate

acestea, fiindca, este totdeodata urmgtoare si tot lute°

vreme fmpgrAteasca noastra, bunavointl si cu milostivire

priimintg, ca, nu numai cei curati si nevinovati

raiale sa ramana in tot chipul nepipgiti si nesupgratf,

ci si acestia ce asupra-ni an obraznicit si s'au

supus cu vinuirea razvratirii, tali adeca, cunoscand gresala

for si pocaindu-se, cad cergnd rang Impargtiei noastre,

sa se ierte si acestia, Invreclnicindu-se de-o potrivg, dupg

cum totdea,una, si umbririi Impgratiei noastre i cei desg-

122

varcite nepomeniri, drept aceia, fiindel de trebuintl, an

fost ca sa se oranduiascl spre aceasta Inteadins until din

cei intelepti ci cercati slugi ale Implratiei noastre, carele,

mergand acolo, sa puma in lucrare aceasta a noa,strl Implrateascl

vointa, tu, zaim, cel ce ecti Impodobit ci cu

intelepciune §i destoinicie, ci eel ce faci pre noi bine nl-

dAjduiti ca prin vrednicia to vei savarci en credinta went/

porunca ce ti s'a dat, cant& acum ca sa purcezi de aici

farl do zabava, dupl eel dat de catre noi hatihumaium ci,

mergand acolo,s5, cercetezi cu scurnpatate ci silintl toate

mice/rile octirilor noastre §i indatl sl propovaduiecti la

toti sA fie cunoscut a Intocmirea ci curgerea bunei oranduieli

ci a nestramutatei Imitate a puternicii noastre 1m-

paratii privecte cu dinadinsul spre incetarea nedreptatilor

i deslvarcita ctergere a relelor urmari, i tot-de-odatl cu

mijlocul zabiVlor ci celor mai marl BA aauci cerutul repaos

§i

nesuparare catre raiale qi aceasta desl,varcita, Incetare

a nedreptatilor, facand cunoscut atria toti cu deslucire ci

cu terneiu ca este statornica ci nestramutata voihtl, a puternicii

noastre ImparAtii ca sA nu se bantuiasel nevinovatii

raiale, el *nici unii sa pagubeasel, cum nici sb, se supere de

cinevaci. Acestea dar Intelegandu-le, iea seama bine ca sä

urmezi Intocmai cele poruncite, farl cea mai putinl abatere

cu schimbare. Pentru care ti se incredinteaza aceasta sfantl

a noastra porunca 1."

Dupl, aceasta au Intrat in tarn i manafii ascherlii,

d'impreura cu capeteniile lor, pre la luna lui Octomvre,

ImpIrtindu-se, atat la Ta$i, ca vre- o 6.000, la Bucurecti, ca

vre-o 4.000, cat ci la Craiova, ca vre-o 2.000. Din cari cei

din Bucurecti, ca sl nu se cunoasca multimea lor, a se

pricinui spaiml norodului, i-au ImpArtit pre earl pre la conace,

insA la Dudecti, la manastirea Pantelimon, la Marcuta,

la Colentina la Baneasa, la casele. de la Belveder,

la manastirea Cotroceni, la manastirea Vlearectilor, punandu-se

de jur imprejurul Bucurectilor, ci fn politie s'au acezat

numai pre Podul Targului-de-afarl, cu mahalalele din

Iji

in Arioneu, o. c., pp. 175-7,

123

prejur, cum cli vre o 04iva. In mahalaua Cretiulescului dupa

Podul Mogovaii, fiindca, pre celelalte poduri qi mahalale

era' randuiti pre la conace ascherlii de mai nainte. Dart'.

norodul, vazand Impresurarea dupe marginea politiei de

spre toate partite, cum 4i mulOmea ascherliilor din politic),

atata de tare s'au spaimantat, mai vartos pre toate noptile,

cum gi zina, Inta,mplandu-se multe hatale, !neat multi

dintre cei ramaqi negntratori, cum §i alii mai pro§ti, se ridica'

din politia Bacureqtilor, cu multe dari de bani qi cheltuiele,

de mergea' la Bragov pe vreme de iarna. Adlogitu-s'au

on prisos gi darea tainaturilor, !neat nu se mai putea

Intampina, ajungand numai porambn1 ce se da in tainul

tailor la 2.200 chile de cola mari pre fiecare lung, cum

iii lemnele de foe cu necontenire se cam' de pre la judate

pentru trebuin0 conacelor, oranduinda-se eate 6.000

care, de se aduceai pre tuna, la magazie. Si pre la sfaxgitul

lunii lui Octomvre s'au Intamplat In manastirea

Cotrocenii, unde era' In conac unii din osta§ii manafi, cari,

iaragi, arzand toate odaile qi casele din manastire, grajdurile

qi iloproanele, scapand namai biserica de nu s'au

aprins, ci a doua zi s'au mutat de acolo manafii la via

dumnealui Logofatului Stefan Be lu de la Vacare§ti.

Inteaceasta vreme an venit in Bucuresti §i dumnealui

Banul Grigorie Ghica de la Brapv, d'impreuna cu dumnealui

Clucerul Mihail Filipescu fii dumnealui Caminarul Iancu

Cocorescu I cu altii mai multi dea treia maul, cari dupa,

putine zile s'au oranduit In dregatorii. Insa dumnealui

Banul Ghica s'au insarcinat cu epistasia Spatariei, dum-

.nealui Clucerul Filipescu cu epistasia Agiei,Intamplandu-se

atunci gi cutremur foarte mare, la 5 ale lunii lui NOif IIIvre,

pre la zeta ceasuri din zi dupa pranz, dara n'au tinut

mai mult de cinci minute, §i an Incetat. Si, dupa, aceste gatiniu.-se

a§ternerea cerutei socotele, s'au trimis la Silistra

Cu dumnealui Caminarul Grigorie Paladi, un strain grec din

Tarigrad, slujit In Curtea Mornze4tilor, ce era veehil de

Vistierie al doilea. Dumnealui Banul VacArescu Insa, chibzuind

a fi mai bine 0, mearga Insu§i dumnealui la Silistra

124

a se 1nfat lip la Maria Sa Pap, sg, irate si pin grain toate

greutatile, si-au cerut de i s'a dat voie, si pre la 12 ale

lunii Noiemvre, mergand dumnealui acolo, s'au priimit de

catre Maria Sa Ahmet-Selim-Pasa eu clestul icram, si, eautandu.-se

eu bagare de sama toata curgerea socotelii ce se

trimisese, s'au Meat la multe pricine Intrebari, Inca si la

cateva frif Aisgri ale dumnealui Banului. Fac'andu-se multe

halveturi asupra neaparatelor trebuinte ale ostirii, s'au dat

porunca de catre Maria Sa ca, pentru tainaturile ce se

dau la ascheri pre toate .zilele, sa se iea vite natura cu

oranduiall dupe la locuitori, adeca vaci si boi, asemenea

si grau pentru pain°, cum si porumb pentru graunte de

cai ( numai gasindu-se orz), iara sa, nu mai cumpere en bani,

precum pang, atunci, si Implinirile ce se fac In bani, adeca

dajdiile, huzmeturile si ajutorul ce se scosese mai Ina*

into, sa se dea in plata lefilor aseherliilor i alto curggtoare

cheltuieli si in lefi pgmantenesti. Care legi ostasesti s'au

si intoemit de catre Maria Sa Silistra-Valesi a se da pre fiecare

lung cate 151.500 lei, adeca: lei 143.000 sg, se numere

pre toata luna la Lumingt,la Sa Chehaia-Pasa, pentru lefile

ascherliilor, si lei 6.000 la slavitul Sultan pre lung, si 2.500

leafa Zaporojenilor, iarg.si pre o lung, Incepand de la 15 ale

lunii lui Octomvre, leatul 1821. Si, spre indestalarea acestora,

ca sa nu se intample tre o neajungere, s'au dat poruncg

ca sa se iea si veniturile Sfintei Mitropolii si veniturile epiacopiilor

si ale tuturor mangstirilor farg deosebire.

Pentru care, cu toate eg, an statut prea mult dumnealui

Banul Vacgreseu ca sg, se intampine aceasta, a nu se supara

veniturile mangstiresti, darg mijloc de apgrare n'au statut,

aratandu-i Maria Sa Pap pilda urmarea ce s'au fost Meat

la Iasi, de s'au lost strans toate acele venituri pre rama

cheltuielilor ostasesti. Drept aceia, Intorcandu-se dumnea

lui Banul de la Silistra, d'impreung cu dumnealui Clucerul

Filip, epistat al Vistieriei al doilea, in local Caminarului

Paladi, numai decat s'aa_ facut oranduiele 1,a vito pre la

judete, eate una oaie de Jude, cisluindu-se si cate o vacg,

la doul lude, care veniau 8.300 of si 4.150 vaci, dupe ludelv

12o

ce erau atunci, socotindu-se aceasta spre ajungere de patru

luni pang la sfarsitul lui Main. Cum si de grau iarasi s'an.

Mout oranduiele de chile 3.500, la sud Buzau, Ialemita,

Saac, Prahova si Ilfovul, asemenea si de porumb s'au analoghisit

ca 0, se Implineasca. de la fiescare stare din douasprezece

judste, dupa cum se arata, adeca :

4 banite ludele bixnici

4 de la boierinasii de neam

4 de la mazili

4 de la ruptasi

4 de la preoti

8 de la andol (?).

Iara scutelnicii si poslujnicii nu s'au suparat, fiindca,

platisera doul ajutoare, precum si slujitorils!aa-crcrotit, fiind

ca slujia'. S'au flout porunca si catre parintele Troados,

vechil de Mitropolit, pentru strAngerea veniturilor Sfintei

Mitropolii si episcoplilor, ca sa se dea In Vistierie, corn si

la Ghenarie 1822 s'an facut protopopiile judetelor de catre

boierii ocarmuitori, strangandu-se obisnuit poclon al protopopilor

In Vistierie. Iara pentru celelalte manastiri s'au

facut cislg ca 0, se plateasca fiescare cu analoghie In bani,

ajutorinta, si O. nu fie suparAi Ja venituri, strangandu-se

dupe la toate mAnastirile din douasprezece judete aproape de

lei..., bez Mitropolia si episcopiile. S'au oranduit si de iznoava

eercetatori pre Ia toate judetele, boieri simandicosi,

cu ponturi Inscris Ia mana, de urmarea cercetarii ce au a

face de la Fevruarie cu leat 1821, Incepand lucrarea aceasta,

si pre Maga altele facandu-se iscodire si de toate jafurile

ce se va fi flout, atat de apostati, cat si de ostasii ascherlii,

si prin osebite catastise sa se prescrie. Care aceste

cercetari s'a' Insarcinat din porunca asupra otcarmuirii,

radicandu-se deasupra dumnealui Vomicului Nenciulescu,

§1,

intre ceilarti dregatori ispravnici find si dumnealui Stol-

nicul Iordache Tufeanu, ispravnic la judatul Teleormanului:

dupe cercetarea ce s'au facut acelui judet de catre Medelnicerul

Nicolae Fundateanu, s'au gasit asupra i presto lei

3.5.000. Pentru care stramtorandu-se ca sa-i Intoarca Ina

- 1:6

pbi lacuitorilor din porunca Luminatiei Sale Chehaia-Pala,

au aratat socoteall de 61i acei bani, cum ea, i-ar fi dat

pre la anii-altii din- straini, vrand a se Indrepta fail a face

vre o fntoarcere. Dar% nicio ascultare nu i s'au dat, ci, Instiintandu-se

Luminatia Sa Pasa de catre zabitul Judetului,

s'au adus en mare necinste de la judet, tii, fara a se

mai judeca, s'au hotarat de moarte. Si, mijlocind unii din

boieri, cum si dumnealui cinstit Tahar-Aga, i s'a harazit

viata, bataniu-se, numai In poturi, cu o suta de toiege la

talanga, si, foabracandu se in haine proaste' taranegli, s'au

trimis la Divan, cu porunca In scris ca sa se ardice la

popreala a plati banii negresit In soroc scurt, ca apoi nu

va avea mantuire; carele mai la urma prin dare an scapat.

Corn si la judetul Oltului, fiind fost ispravnic Stolnicul

loan FotinO, s'au gasit jafuiri de 4.600 de lei, earl din porunca

s'au tutors toti lacuitorilor, seotandu.-se si din ispravnicie.

Tara din partea Moldovei, fiindca fugia'multi dintre

()stag', cars, coborandu-se prin judetul Focsanilor, Iua' satele

d'a randul pre supt deal, de iesia' la Nicopoli sau la

Craiova si prapadia'toate satele pre unde trecea', s'au oranduit

de catre Luming.tia Sa Chehaia-Pasa slavitul Silihtar-

Aga de au mers la Focsani cu 500 ascherlii pentru paza, a

nu-i mai lasa sa. treaca prin sate sa fats suparari lacuitorilor,

cum si a popri pe capisizii braileni sa nu mai umble

prin sate. Carele nu- putin nizam au facut In tot cuprinsul

judetalui Focsani, Inca si de acea parte, In Tinutul

Putnei, data s'au facut si mare darapanare judetului cu

dares tainaturilor numai dintr'acel judet, de pane, came,

graunte de cai, fan, salahori, randasi si care In slujblt.

Dupa Intocmirea oranduielilor de mai sus, puindu-se la

cale strangerea celor trebuincioase pentru tainuri, s'au

pricinuit Indestula smacinare lacuitorilor la priimirea vitelor.

Pentru ea, fiind randuiti In politia Bucurestilor Inteadins

macelari de le alegea', tale mai multe be Intorcea

Inapoi, cu pricinuire ca, nu sunt grase, si unele sate de

cats zece on TO aducea' datoria for de vite si tot nu se

ispravia, caci li se tot intorcea Inapoi, pang, ce otcarmuirea,

127

vazInd aceastA smAcinare a lacuitorilor, a orAnduit macelari

pre la judete, de le-au priimit prin alegere. Iva graul

se priimia de brutari pre la mori, tiinduse socoteala

de catre oranduitul logofdt ce da tescherele de priimire,

cum si porumbul se priimia de la magazie de catre orAnduiti

magazieri, iara dares era prin oameWi dumnealui

Hagi-Emini-Aga. Indrstulandu-se toate tainaturile MIA Imputinare,

asemenea si Ymplinirea Vanilor urrnandu-se diva.

tntocmirile de mai sus, se plAtia din Vistierie, la fiescare

Incepere de Wining noun, orAnduitli Jani pentru left, cum

si curgAtoarele cfieltuiele cu necontenire pre toate zilele, si,

trimitandu-se de la Silistra copie dup5, imparatescul firman

ce venise de la Tarigrad, s'au flcut cunoscut de catre

LuminAtia Sa Chehaia-Pasa pre la toate agalele si cApeteniile

ostirilol, cum ill tnscris s'au clat la Divan spre pli-

Toforie, a cAruia tAlmAcire se aratI mai jos anume, adecA.:

,Tu, Silistra-Valesi, saraschierule al tuturor pArtilor Dunarii,

Vizirul nostru Mehmed-Selim-Pala, tnvesniceze-ti

Dumnezeu strAlucirea ta. Sosind aceasta sfantA poruncl

a noastrA, cunoscut sa-ti fie cA, Indestulandu-ne cum el,

dupa ce s'au curatit cu totul razvratitorii din Valahia si

Moldavia, s'au tutors la ale sale cei mai multi din cei

cinstiti si cu credinta raiale, aflIndu-se ei ceilalti Intim

cugetare de intoarcere, si ca, nefiind Incl Domni la amandanA

aceste eparhii, stau In nelucrare tole ce privesc spre

ei: vami, ocne si celelalte huzmeturi, Inca si mosiile si

slmAnAturile color ce sunt In Brasov pribegiti, neadunate

si nelucrate;- ass, dark fiindcl aceste doug eparhii sunt

choler al ImpArAtiei noastre si statornica v of ntl

noastrA este aid avea lacuitorii si raiaua odihnA, macar

ca cu putin mai nainte prin alts, InaltA porunca

am Post fAcut cunoscut el este statornica Inalta noastrA

vointA a se aseza de act= inainte repausul si odihna

Inteaceste doug plmAnturi si, toti IntorcAndu-se la ale sale,

sa, ingrijeascl fiescare pentru meseria sa si, lucrand p&mAntul

ca si alte dati tall nu alba nicio bAnnialA ca, 11 no va

--128

intampla ceva§i de primejdie vie ii lor, averilor lor sau privileghiurilor

lor, Inca sa se lucreze qi sa se otcarmuiasca bine

de oranduitii Caimacami pana la trimiterea Domnilor toate

huzmeturile, vamile, zeciuielile, dajdiile §i celelalte asemenea

acestora, dupa, obiceiul ce din vechime s'au pazit,

propovaduindu-se toate acestea prin telali In toate partile

acestor pamanturi, darn, fiindca pentru boieri nu s'au Insemnat

vre un cuvant deosebit si, dupa arzurile ce s'au

trimis de catre Vizirul nostru Sadih-Pa§a §i din partea

Caimacamului tli a Insuqi boierilor din Moldavia, unii din

boierii acestui memleohet, avand banuieli, nu s'au Tutors

Inca la pamantul lor, nu lipsim §i asta data a face cunoscut

cu trimiterea acestei sfinte porunce ca, de vrEme

ce §i boierii se mimes° raiale ale imparatiei noastre, n'au

lost de trebuinta sa aciaogam ceva deosebit pentru dan§ii,

Deci tu, Vizirul nostru Silistra-Valesi §i serascberule al

Dunarii, sa faci cunoscut aceasta catre cei ce se cuvine, Qi

di este nesmintita Inalta noastra porunca tli vointa a se

Intoarce raialele ce ratacesc In toate partile §i In pamant

strain, §i ali lua fierare lucrul dregatoriei sale cu ob§teasel

liniqtire ce an avut qi mai nainte, fara cea mai

mica banuiala ca ar putea sa li se Intample vre. o stricaciune,

§i ca, pana la aratarea Domnilor, au sa se caute toate

domneqtile pricini desavarqit de catre Caimacami, precum

huzmeturile, dajdile §i celelalte dupa, obiceiu. Dupa Datelegerea

gi cercarea in lucruri ce ai, vei Ingriji ca O. sa4

varqe§ti Intocmai color scrise, supunandu-te scumpului

nostru man.

S'au scris aceasta catre starqitul lunii Zilhige al anului

12361."

Si presto puVn au venit porunca In scris de la Maria,

Sa Pap, de la Silistra ca sa se a0earna condica pre anume

a se Incheia socotelile Vistieriei de toate veniturile f)i cheltuielile

ce au curs de la 1'5 Maiu leatul 1821, de cand au

Intrat While, §i pana, la sfarqitul lui Ghenarie 1822, oranduindu-se

prin alegerea LuminaVei Sale Chehaia-Pa§a boieri

1 i In Aricescu, o. r., pp. 205-6.

i29

fnteadin§i ca sa teoriseasca, si sa epistatiseasca, asupra

acestor socoteli p'ana se vor ispravi, Ina. dumnealui Vornicul

Alexandra Nenciulescu si dumnealui Clucerul Filip

i dumnealui Caminarul Alecu Aslanoglu i dumnealui Alecu

Seianu si dumnealui chir Ianache Baltaretu, cari stand

fara pregetare intru lamurirea acestor socoteli d'irnpreuna

si on dumnealui Stolnicul Petrache Anion, same§

fiind Vistieriei, s'au intocmit si s'au prescris nu cu putina

osteneala si, asternandu-se doua ccndice, s'au trimis una,

greceasca la Maria Sa Pasa de la Silistra, cu dumnealui

Stolnicul Petrache, samesul Vistieriei, cum si cealalta, teorisindu-se

dupg, obiceiu de catre toti dumnealor boierii, s'au

poprit In Vistierie. Iara, In politia Bucurestilor nu putine

spaime si frice an fost nenumarate randuri, pentru ca, de

multe on intamplandu-se, atat Inlauntru In politie, cat si

pre margine, hatale si omoruri de catre cei Indaratnici din

ostasi, cum si femei so lua ziva namiaza mare dupa drum,

cu zorul, neputand a-i face nimenea zapt; Inca si multi

dintre cei nesocotiti crestini, alergand cti desnadkjduire la

legea otomaniceasca, cum si copii nepricepuV, prin fuselaciuni

se turciau, fara ose.bire sau poprire, precum si fiul

dumnealui Paharnicului Cozoni (carele mai pre urma, dupa

sfatuirile parintilor caindu-se, an mijlocit unii din crestini

de 1-au cacerdisit, d'impreuna cu parin0i, In partite Sibiiului

prin taina.).

Dintr'acestea se pricinuia' man turburari si nepovestite

spaime Intru inimile crestinilor, !neat toti locuitorii din

politie se afla' intru nedumerire si Intru cea de savarsit

desnadajduire, cautand numai sus la cer a vedea mantuire.

Pentru care, macar el Luminatia Sa Chehaia-Pala

facea Indestule zabitlactiri si nizamuri in politie, dara nu

Inceta' adese on Indaratnicii ostasi a face, multe rautati

mai vartos Tatarii si Zaporojanii, spargand biserici noaptea,

calcand case prin mahalale si pradand pe multi oameni,

Inca si savarsind, precum si pe afara multe calcari

si jafuiri an facut, iesind la, drumuri ziva namiaza mare

de paza, si jafuia pre tine gasia, Meat nu mai putea

130

cinevasi O. mai las& din politie alma, temandu-se de viat,g.

Pe Tanga toate acestea an covarsit Intamplarea turburgrii

ce an facut ostasii manafi In politic Bucurestilor la 7 ale

lunii lui Martie, pe la trei ceasuri din zi, ea, galcevindu-se,

pre la poarta din jos, unii ostasi manafi cu doi Zaporojeni,

unul asupra altuia, si ciocartindu-se Intro dansii, au Inceput

manaful sa strige, si de °data, Inviersunandu-se multimea

manafilor ce se Intamplasera prin targ, au inceput

cu sgbiile si cu iataganele scoase sa taie pre cine li iesia

Inainte, facanduse mare turburare prin tot targul, and

iagma pre la multe pravalii si desbracand pe cine gasia,

!neat s'au spaimantat tot norodul, ciocartindu-se de taierea

iataganelor presto cinsprezece oameni, crestini, Armeni si

Ovrei, pang ce s'a Tnstiintat Lumina Ala Sa Chehaia-Pasa, si

numai decat pre de o parte a dat de stire mai marelui

manafilor, poruncindu-i de an iesit In targ spre Infranarea

Inviersunarii manafilor si cuviinciosul zabitlac, iarg, pre

de alta, au iesit Ins* Luminatia Sa dimpreung cu colul si

oameni indestui, preurnblandu-se prin targ si dand tot

felul de nizam pang, ce s'au Incetat turburarea.

Dar cine poate povesti frica, groaza, pagubele si jafuirile

ce s'au ft-out si la acesta turburare, pentru ca fugia'

oamenii si nu §tia' undo sa se ascunza sa scape, fiind o

jalnicg, si nespusg ticglosie, precum si Slugerului Dimitrache

Stirbei: Intamplandu.se in& aceia furie cu caleasca

prin targ, 1-au zmacit din caleascg caVvasi manafi si, dandu-1

jos, dup.& ce I-au batut cu iataganele si 1-au ciocartit,

apoi 1-au desbracat de toate hainele si 1-au lasat mai mutt

wort.

Dupg aceseta apropiindu-se si Manta saptamana a Pafimilor

Domnului si Mantuitorului Nostru, au inceput norodul

si toti crestinii cei din politie sa se turbure si sa

se mahneasca de multe vorbe si scorniri ce se auzia', cum

ea adecg pre vremea deniilor sfintelor biserici este ca

bastoriseascg crestinii pre la biserici, cum si pre la case,

sa -i jafuiasca. S'au Ingrijit toti foarte tare, Incat nu mai

ramasese nadejde de mantuire, si, aqd, facandu-se sluj-

sa,

131

bale deniilor ziva dupa pranz pe la toate bisericile, stal

oamenii Ian ingrijire cum se insera si papa a doua

zi la zing, slavind pre Dumnezeu ca s'au scapat, urmandu-se

aceasta toata Saptamana Patimilor, cum si in trei

zile ale serbatorilor Pastilor: scornindu-se a este sa Se

puie sabie pre randul In toata politia Bucurestilor, s'au

spaimantat foarte groaznic tot norodul, !neat astopta fiecare

sä vaza pornirea ascutitului sabiei, nemai avand alta

nadejde de mantuire. Dara, milostivirea marelui Dumnezeu

fiind cu prisosinta si covarsind once pornire, nu numai

niciunele dintre acestea nu s'au Intamplat, ci Inca

si salbataciunea aceia a ostasilor a catandisit Intru .dumesnicie

si liniste, ne mai simtindu-se niciun fel de hafa

sau oxior In toata politia. Inca au luminat si pie Impa.

ratul otomanicesc, de au dat strasnica porunca prin firman

Imparatesc a se pazi linistea locuitorilor cu toata scumpatatea,

fara a se bantui vre unul dintre 'raiale precum

mai jos se arata talmacirea pre anume, adeca (titulusul

s'au lasat).

Sosind aceasta sfanta porunca, sa-ti fie cunoscut cA,

macar de si avem Indestulare cum ca se face din parte-ti

once ingrijire si silinta, a nu se intarnpla saracilor raiale

vre un ce Impotriva vointei noastre din partea Imparatestilor

ascherlii ce s'au trimis In eparhia Valahiei dupa, nemargenita

bunatate si milostivire a noastra spre izbavire-i

de catre apostati, cari au prapadit obstea, si spre linistea si

odihna acestor-raiale'ale noastre, dar, ca sa ti se Inmulteasca

silinta si Ingrijirea a nu se face cea mai mica nedreptate

la aceste raiale, nebantuindu-se mosiile boierilor de catre

vre unul osteni, fiindca ti s'a trimis In trecutele zile

alta, porunca, a noastra cu inteadinsi bumbasiri, la care,

si de si suntem nadajduiti ca, facandu-se urmarea dupa

Malta noastra vointa, va fi mai multa liniste si odihna Intr'

aceasta eparhie din ceia ce era In zilele de Domnie, dar,

fiindca, presto masura sunt nedreptatile ce s'au Intamplat

acestor raiale de catre apostati, si amandoua eparhiile, Va

132

lahia si Moldavia, sunt Imp5rAtesc cheler al nostru, prea

de trebuintl este a se face toatl Ingrijirea si silinta spre

ocrotirea si. paza acestora din partea oranduiVlor de catre

inaltul nostru Devlet, ca sa-si poata veni la cea d'intain

stare a lor, si catre aceasta sa se mai apesteasca sederea

ascherliilor nostri intr'aceste dotal eparhii spre paza lor.

Cunoscand dar& tu, si al doilea, cg, raiaua ce se aflI supt

umbra Imparatestii noastre aripi de se va nedreptAti, este

1mpotriva sfintei legi si ImparAtestii mole vointa, vei puns

once Ingrijire si silint ca sa, nu se Intample vre o nedreptate

acestei raiale, si, cand vre unul din ostasi va Indrazni

ca s6, supere si sa asupreascl pe vre unul din raiale,

numai decAt unii ca acestia sä se pedepseasca cumplit.

Tot acestea s'au scris acum si celui din Moldavia Ferhaz

(sic) si la muhafizul Diiului. Deci, acestea toate Meandu-ti-se

cunoscute clap& cea din sin* pricepere si minte,

asa vei savarsi Intocmai tale poruncite, d'and supunere la

sfAntul nostru semn. Si s'au scris aceasta porunca pe la

mijlocul lunii lui Rebiul-Evel al veleatului 1237."

Si, diva cetirea acestui firman, dAndu-se de catre LuminAia

Sa Chehaia-Beiu strasnice porunci pre la toate

agalele, a-i infrana pre toti ascherliii ca sa nu cuteze a su-

Ora pre cineva sau a jafui prin mahalale, s'a Incetat tulburarea

politiei, linistindu se si ascherliii 1ntre dansii din

sAlbataciunea ce avea'. Si, la Martie 23, Luminatia Sa Chehaia-Pasa

chemand la conacul LuminAtiei Sale pe dumnealor

boierii, li-au arltat poruncA Inscris de la Mehemet -Pala,

Silistra-Valesi, seraschierul Dun6rii, prin care cerea pre cei

mai jos ara.tati boieri, ca sa mearga, la Silisfra, fara cea

mai pu0n5. 1ntarziere, fiind trebuinciosi, Ins

Dumnealui Banul Grigorie Ghica.

Barbu Vgcarescu

n Vornicul Nicolae Golescu

Spatar Scarlat Mihalescu

Clucer Mihail Florescu

Filip Lenciu

Uminar Loan Cocor6scu,

133

poruncindu-li-se de catre Luminatia Sa Chefiaia-Pasa ca

Indata sa se gateascg, eu totii 0, place la Silistra, uncle

sant chemati, farg a avea veri-unul cat de puting grija si

farg a pricinui unii dintre dumnealor zabavnica pricinuire,

cad chemarea aceasta nu poate fi de vre-o vatamare

cuivasi, nici pentru veri-un ran simtitor, ci mai vartos spre

al obstii folos, precum chiar dumnealor pot judeca, si mai

vartos el boierii de la Iasi au fost mers mai nainte la

Silistra, sezand acolo catava vreme si facand atunci cerere

ca A meargg si la Tarigrad cu arzul ce facusera. Carora

neslobozindu-li-se mergerea la Tarigrad, s'au Tutors Inapoi

fail, a pat:i veri-unul cevasi. Acestea aratandu-li-se de catre

Luminatia Sa Chehaia-Pasa, li-a zis ca sa se gateaseg, si

a doua zi sa place, si, asa, mergand fieseare pre acasg, i-au

cuprins nu puting grip, pentru chemarea aceasta la Silistra,

si, a doua zi umbland pre la unii si altii *Ili tot sfatuindu-se

Intre dumnealor, feluri de pgreri cugetand, erau

cuprinsi de multe banuieli, mai ales nefiind de fata domirire

pentru pricina chemarii, pang ce au dat-o toti dumnealor

en socoteall cum ca nu poate fi spre vr'un rau,

nici de vre-o vatamare, caci atunci trebuia sa se trimita

a-i ridica farg veste si on urgie. Ci negresit nrmeazg ea sa

fie pentru vr'o Intoemire si asezare a Orli, auzindu-se mai

vartos cum a la Tarigrad, cum si in partile Tarii Turcesti,

in toata, Rumelia, s'ar fi facut desavarsita liniste si

cum ca- Intro Imparatul Rusiei cu prea-puternica Poarta,

s'ar fi ispravit pacea ce se straggneaza de atata vreme.

De aceia, a treia zi, la 24 Marti°, au purees mai Intaiu

dumnealui Banul Barbu Vacarescu, fiind Vistier-Mare, de

s'au dus la Silistra, neajungandu-se a se da la toti de-o

data cai de postg, apoi dumnealui Banul Ghica si ceilalti

de mai sus aratati, mergand pang, la Calarasi in pgmantul

Orli, undo Tnsotindu-se si cu dumnealui Banul Vaearescu,

an trecut cu totii la Silistra. Si, Infatisandu-se la Maria

Sa Pasa, s'au priimit cu blandeta si cu Indestulg cinste,

facandu-li teremonia envincioasg dupg obiceiu. Apoi li-au

argtat grin dulci cuvinte cum ea din prea-Inalta Impa-

134

rateasca porunca ce au fost venit sunt chemati a merge

la Tarigrad pentru multe pricini si trebuinte care privesc

spre folosul patriei, mai vartos spre a se pune tara Intru

bung, fritocmire, dandu-se carar la toate trebile si mamuracturile

(?) ei, si spre intemeierea tuturor privileghiurilor

ce din vechime prin multe hatihumaiumuri au fost

legate si Intocmite de atm prea-puternica impargtie, precum

-hut stiute. Si, fiindca dumnealor boierii pang, a nu

pleca din Bucuresti Intocmisera ponturi 1nscris de toate

cele ce privesc spre folosul patriei, le-au facut cunoscute

si Mariei Sale Pasei, cetindu-le din cuvant In cuvant, precum

mai jos anume se arata.

(Lipsesc cele trei d'intaiu.)

[4.] Domnia ca sa fie sapte ani este pianos grecesc si, celelalte

parti sfatuind, s'au pus in lucrare, lucru In vedere (sic),

ca, de cand prea-puternicul Devlet au hotarat a fi Domnia

sapte ani, nu s'au mai tutors nimeni in Tarigrad, ci toti au

pribegit In alte tari, ca sa-si faca scoposul lor, adeca acestia

cari s'au Intamplat. Si, de va ramanea Domniile tot

ala, cu adevarat ca niciunul de acum Inainte nu se va

mai lntoarce, si a Domnilor fuga este cea mai vatamatoare

si suparatoare Devletului, ca, fugand, pizmuiesc Devletul,

si, In tali straine aflandu-se Domnii, avand si bani

multi, lac pricini si sfatuiesc, aratand drumuri vatamatoare

Devletului, si celelalte Imparg.tii ii asculta. Iara,

oranduindu-se Domni, ca sg, fie In Domnie pang, la moarte,

si, murind Domnul, sg, aleaga pre altul care va gag Devletul

sa oranduiasca, iara nu pre fiul sau.

5. Consulatul Rusiei, cat si cel nemtesc, sa nu aiba

a trimite Greci intr'alte tari, nici secretarii for sa nu fie

Greci, ci adevarati Rusi si Nemtd.

6. Poruncile sfintelor tractaturi ce vor fi asupra nizamurilor

tarii O. se faca cunoscute la toti pamantenii de

obste, iar nu ascuns.

7. Domnal sa-1 aleagg, In urma boierii Orli, till, atat

iscaliturile lor, cat si pecetile, sa be trimita la prea-Inaltul

Devlet, pentru ca sa fie stint si cunoscut, si verice arzma-

135

zaruri va trimite Domnul la prea-inaltul Devlet pentru

verice maslahaturi ale tarn, sa nu se priimeasca pana nu

vor fi toti iscaliti, facandu-le prea-inaltul Devlet rubar (sic)

atat iscaliturile, cat si pecetile, si, de va fi toate si adevarate,

atunci prea-fnaltul Devlet sa dea stapaneasca porunca.

8. Verice porunca va trimite Devletul la aceste &ma

cheleruri, sa o faca Domnul cunoscuta tuturor boierilor.

9. Domnul sa nu aiba voie sa Imbrace caftan pre niciun

strain, nici sa dea privileghiu al tali', adeca scutelnici

si poslujnici.

10. Toti boierii acestor doua cheleruri sa fie slobozi,

vericand vor avea sä mearga la prea-puterniculDevlet, sl,

nu fie popriti de nimeni.

11. Toate capuchehaielele serhaturilor sa fie Romani

pamanteni, iara nu Greci.

12. Toti caluggrii arhimandriti, vladici, egumeni greci

sa fie izgoniti din tail, mergand pre la eparhiile tor.

13. Domnul sä nu aiba voie a Inalta mansupuri din

boierii tarii cari vor vrea, ci, murind cel batran, sa luati

pre cei de at doilea, si nici sa dea mansupurile la cine vor

vrea, ci pre rand la fiescare, ca sa se impartaseasca fiescare

din mila imparateasca, si fara rusfet, si cu sfatul tuturor

boierilor.

14. Ispravnicii sa se oranduiasca boleri cu stiinta, si

sä fie raspunzatori pentru judetul for.

15. Domnul sa nu aiba voie sa faca nici mazili, nici

neamuri, nici postelnici, nici cumpanisti sä nu facit far' de

stirea- boierilor, si, cand va face ate unul, dupa slujbele

ce va face; si in carte O. fie toti boierii iscaliti, iara, nefiind

toti, si numai cu pecetea, sä nu se tina in sama.

16. Domnul sa nu aiba voie sä oranduiasca la nimeni

vre un priveleghiu al tarii, si nici lucruri de ale tarii sa

nu dea de zestre.

17. Toate socotelile tarii sa fie deschise la Vistierie,

si far' de stirea boierilor O. nu faca nicio cheltuiala,

nici sa iea mai mutt de la Ora cleat ceia ce va trebui

136

tarii,

pentru cheltuielile tgrii si pentru lefuri. Iara Domnul

s& -si iea pre samg-i numai rusumaturile.

18 Toti strginii fara privileghiuri sg, se aseze cu "tam,

si sa nu fie bascgluitl.

19. Negustoria pgmantenilor sg fie slobodg a trece

veriuncle, platind vama dupe vechiul obiceiu.

20. Beiliccl-basa sa nu aiba voie sa aduca cu dansul

mai multi oameni decat saptesprezece pazarghideni, pre

cari sa-i oranduias2a la saptesprezece judete, si cu oameni

do ai isprgvnicatului sa strangg oile ce sunt oranduite,

numai cu fiat, dandu-li isprgvnicatul ciobanii cei trebuinciosi,

cari ciobani sa ducg oile numai pang la DuiA re si

O. se Intoarcg inapoi; Ins& toti ciobanii sa nu aiba acme.

21. La scolile tgrii ce se numeste domneasca, dascalie

sa nu fie volnici a priimi copii mici de Greci, nici de Arnauti,

nici de S'Z'trbi, si ea poruncg Impgrateasca,_ sa se trimita

trei hogi procopsiti cu plata tarn, ca sa, Invete si

pamantenii limba prea-puternicului Devlet.

22. Toti suditii sa, fie indatorati a fi supusi sfintelor

tractaturi si privileghiuri ale Orli.

23. Spgtgria sä so dea la patru boieri de ai tgrii

spre a putea, pazi nizamul tgrii, iara nu la unul, si la Greci.

24. Caimacam la Craiova sa se trirnitg boier pgmantean

cu stiintg de ale tarii, si sa nu aiba in slujba

oameni straini, decat ai Orli.

Care aceste mai de sus ponturi gasindu-le cu cale si

Maria Sa Pasa Silistra-Valesi, si luand buna dumnealor

chibzuintA, ca ni'ste doritori de patrie si ravnitori bunelor

oranduieli, li au poruncit sa se provaliseascg dupg mergerea

dumnealor la Tarigrad, povataindu-i In tot chipul cu

blandeta spre cele bune si sfatuindu-i parinteste a de/Arta

dintre dumnealor once chip de dihonie, ca sa nu li pricinuias.31

mai mult scanclelg si vatamare, pentru ca, zavisiiiindu

se intro dumnealor, nu vor putea savarsi alta bunItate,

far numai desghinare a pururea si pizmuire russmintita,

din care farg Indoiall se vor pricinui multe rgutIti;

si catre dumnealor In parte vatgungri, scklere de ipor

137

lipsis si nespusa catigorie, si catre supusii raialei smacinazi,

neintocmiri, fieocrotiri si cu un cuvant niciun chip

de repaos nu vor putea avea ticalosii locuitorii tarii

din pricina desghinarii dumnealor. Caci din zavistie multe

neamuri s'au cufundat, noroade s'au Imprastiat si. Imparatii

cu totul s'au darapanat, precum din istoria veche si

noun se pilduieste, ci, unindu-se Intro dumnealor, sa fie cu

tot,,iiIntru o glasuire, Intr'un cuget si intr'un sfat, bine Ins4ndu

se Intru toate savarsirile, spre a fi laudati In toata

vremea, si de catre ImparaVe, si de catre vecinatele neamuri,

pentru temeinica insocietate si nedespartita unire,

care priveste cu dinadinsul la multe bunatati si de obste ci

In parte. Caci, pazindu-se Intro dumnealor unirea nesmintita,

nu numai ca pentru obstea supusilor va fi in toata vremea

de folos si spre datornica ocrotire, nebantuita. liniste

si cuviinciosul repaos, cum si Intregimea fericirii lacuitorilor,

aparandu-se cu dorinta de orice bantuire, dar si. In

parte folosin0i va _spori Intru covarsire, binecuvantanduse

aceasta unire In toate pa'rtile, si neavand mijloc iubitorii

de zavistii ca sa largeasca laturile lor, prin care

apururea se sarguiesc a desghina unirea obstii spre a se

desfrana lupii cei nesAiosi si vulpile cele viclene la neinfranatele

porniri MA, de cuget.

Acestea si alto asemenea povatuiri au sfatuit Maria

Sa Pasa Silistra-Valesi pre dumnealor boierii, indemnandu-i

si de fa4a si pre taina a fi cu totii. uniti la tot

sfatul, si

Intr'un cuget sa faca, orice miscare, avand

dorin0 si. dragoste catre cei mai mici si catre toti. supusii.

Iara In politia Bucurestilor, cum si In Brasov, affanduse

de mergerea dumnealor boierilor la Tarigrad, In feliuri

de chipuri judeca' oameni si scornia' si aceasta

mergers a dumnealor, unii zicand ca spre pierdere sunt

chemati, a se jertfi cu totii supt feluri de banuieli In

pricina raclicarii apostasiei, ca nicte cunoscatori Iniamplatoarei

razvratiri, si ca fara Indoiala se vor jeitfi cu to0i

dupa mergerea dumnealor la Tarigrad.

De care aceste scorniri Indestulandu-se si familiile

--138

dumnealor din Brapv, le-au cuprins o nespusa j ale, plangand

qi tanguindu-se nelneetat,Incat nu se mai putea' parigorisi,

farg numai cu slujbele qi rugaciunile pre la sfintele bisexici,

pang an luat scrisori de la dumnealor de parigorie ; altii talmacind

aceasta chemare a dumnealor pentru cercetarea qi iscodirea

pricinii radicarii apostasiei din judetele de peste Olt,

ca sä descopere din tine s'au atatat qi In ce chip qi cum de nu

s'au tatampinat la vreme, cand Inca nu se adunase cu Inhaitare

atata norod, ca de Incepenie sa se fi poprit turburarea.

Si altii iarasi

zicea' cum ca dupg mergerea dumnealor

boierilor la Tarigrad este a se face Intoemire de o

pace spre otcarmuirea tarii, paza nizamurilor §i chibzuirea

trebuincio§ilor paznici pentru oblachdrea tarn, a nu se

bantui repaosul lacuitorilor de cgtre facatorii de rele, cum

qi Intarirea tuturor privileghiurilor ce prin hatihumaiurnuri

Imparate§ti an avut Cara dintru Inceput i pang acum, a

se preinoi cu desavargite temeiuri, ca sa se pazeasca nestramutare.

i cei mai multi scornia' In feliuri de chipuri, talmacind

aceasta mergere a dumnealor boierilor la Tarigrad.

Darg, Maria Sa Pap Silistra-Valesi, neincetand cu 0.rinteqtile

povg.tuiri catre dumnealor, Ii mangaia en parigorii

vrednice de Lauda, sfatuindu-i cu dinadinsuL a nu

se spaimanta Intru nimica, Inca sa aibe toata Indrazneala,

§i, rin feliuri de cuvinte dulci Imbunandu-i, li-au

aratat ca prea-puternica Poarta nu are vre un cuget fmpotriva,

nici pentru dumnealor, nici pentru rain., parigorisindu-i

on multe cuvinte, ca sa nu aibe vre o grija, sau

sa li treaca prin cuget vre un fel de vatamare, Incredintandu-i

on man si infrico§ate juramanturi ca nu va pa-

timi vre unul din dumnealor niciun fel de supgrare. Si,

Undo& aunt a merge §i din partea Moldaviei cativa boieri,

can Inca nu sosisera la Silistra, i-au oranduit pre dumnealor

boierii Tarii-Romaneqti pre la conace cu indestul

periplipsis i icram.

Deci, vazand dumnealor hotararea, §i nemai ranaaindu-i

vre un mijloc de aparare, au Inceput fiegcare sa scrie

pre la familiile dumnealor prieina raergerii din porunca

139

la Tarigrad si altele ce vor fi av_ut, cum si Ia Bucuresti

sa scrie pentru &ire de ale drumului, -oranduind,

prin stirea Mariei Sale Pasa, vechili Ia dregatoriile dumnealor.

rasa dumnealui Banul Ghica an oranduit vechil al

Spatariei pre dumnealui Vistierul Grigorie Romanit, dumnealui

Banul Vacarescu au oranduit vechil al Vistieriei pre

dumnealui Postelnicul Costachi Negri Caimacamul, dumnealui

Clucerul Mihail Filipescu an oranduit vechil al Agiei

pe dumnealui Alexandra Nenciulescu, gi dumnealui Clacerul

Filip au oranduit vechil al Vistieriei al doilea pre

dumnealui Caminarul Alecu Aslanoglu. i, zabovindu-se

cu to0i la Silistra toata saptamana cea mare a Patimilor,

adastand si pre dumnealor boierii moldoveni, an facut

Pantile acolo, la 2 ale lunii Iui April, leat 1822.

Iara, de la Moldova sosind cei de mai jos aratati boieri,

insa :

Dumnealui Logofatul Ion Sturza,

Aga Ion Greceanu,

[Vornicul Rascanu],

Vornicul Tautu,

Hatmanul Cerchez,

Vornicul Cuza,

a' luat Impreuna cu dumnealor si arz-magzar in scris catre

prea-puternica imparAie btomaniceasca din partea a

tot norodului tariff Moldovei, cuprinzand tale de mai jos

aratate, care s'au scris pre anume din cuvant in cuvant

"Catre prea-stralucitul prag al prea-puternicii ni hranitoarei

noastre Imparatii, unde se Oa incuibat razimul

mantuirii si scaparea tuturor celor ce sunt In nevoie si

scarbe, nazuiesc acum cei cuprinsi de amaraciune si in

dureri rataciV si desnadajduiti, iar catre prea-puternica

Imparatie credinciosi si supusi raiale, lacuitorii memleche-

tuluiMoldaviei, Mitropolitul, episcopii, arhimandriVi si

egu-

menii manastirilor, boierii de treapta d'intaiu, a doua si a

treia, boierinasii si toate celelalte stall ale mazililor, ruptasilor,

neguOtorilor si toata obstea neamului Moldaviei,

Cf. Studii $i Documente, XI, p. 187 *i urm.

140

parte bisericeasca i pnliticeasca, §1, cu izvor de lacrimi dire

inimile noastre plecandu-ne genunohile credinOi §i gmmazul

supunerii §i al ravnei suflete§tii noastre jertfiri, en

cele 'mai jalnice strigari, Ina, lt,,and cntre Dumnezeu mani

rugatoare pentru neasamanata slava §i tarie a prea-puternicului

§i iubitorului de oameni Imparatului nostru §i a

prea-Innaltului Devlet, a carui putere fie in veci nebiruita

spre a supune pe tot vrajrna§ul qi pizma§ul, tndraz-

nind noi, ticalo§ii, sa ne apropiem cu, acest al nostru prea

plecat arzmahzar, aratam el, acest pamant al Orli noastre

Moldovei find Incredintat de la prea-puternicul Dumnezeu

ca un amanet slant la prea-puternica ci ve§nica

Imparatle, Inca din vremea stramoqului Sultan Soleiman

celui d'intaiu, de atunci s'au Invrednicit prin ace-

zamanturi §i canoane sa se inulOmeasea, on a se numi

§i a se zice cheler al prea-puternicii Impazatii §i mefruzul-calem.

Insa niciodinioara acasta eredincioasa raia,

supusa, nu s'au aratat cu catuci de putina abater° spre

Invinovatire de hainlac, sau macar cu oarecicare aplecare,

cat de mica, spre ougetare de apostasie. Ci, Impotriva. din

Inceputul supunerii, In cursuri de veacuri Intregi, mai luminat

de cat soarele, Moldavia an pazit cu toata Intro.

gimea neclintirea ei de la ceful credhAii cage prea-puternicul

Dev let cu mai multe sfinte masuri decat toate

celelalte neamuri cate au avut norocire a se afla In toata,

latimea de doul pamanturi §i doul Mari, ce aunt supuse

la Imparateasca putere a prea-Innaltului Devlet. Dovada

luminoasa §i fara Impotrivire la aceasta este ca ticaloaloasele

raiele, locuitorii acestui pamant, au In manile for

numai plugurile de fier pentru lucrarea pamantului, spre

implinirea poruncilor §i voint,ilor Devletului, multamitori

en .totii pentru nedecertatul izvor al milelor §i al harurilor

ce am dobandit §i Inscris de la hranitoarea noastra Im-

Oxlip, a vandu-le acejea ca nicte cotnori de mult pret.

Dar cumplitele suparari ale Domnilor greci din Tarigrad,

eari de la o vreme incoace an Ineeput a se orandui

In locul pravilnicilor Domni pamanteni moldoveri ce ern

141

0,sezati asupra vechilor. obiceiuri ale pamIntului ce diti

veehime are facutg hgrgzire sfantl In tara noastrg, acesti

Domni strgini ce an Incaput In locul celor pamanteni

pentru pacatele noastre, Insisi ei an pricinuit 15i aceastg

mare rang a apostasiei ce s-'a ivit, din care a curs cea

de sgvftrsit stingere a memlechetului, cea iaegrgita durere

si tg,nguirea cea vesnicl, care tanguire nu este cu putintg

a se sterge niciodinjoara din sufletele credinciosilor raiale,

ce se aflg, acum In golatate si desnIdajduire.

Acest pgmant al Moldaviei, acest cheler al pea-puternicii

Impgratdi, aceste nevinovate si supuse raiale an rgmas

acum .ca un trup farg suflet, omorIt din pricina

acestor fgcgtori de rele Ili prIpaditori aposta0, cafi, trggaud

asupra, lor si ngvala nebiruitelor ostiri ale prea-puternicei

Imparatii, spre zdrobirea lor, an ajuns Moldavia

sg, fie razboiniea priveliste a izgonirii Grecilor. §i iatg, acum

In vedere este pamantul mai pustiit, °rase golite si arse,

bisericile pentru Inching.ciunea noastrg prgdate si dgrgpgnate,

dobitoacele hrapite si de tot Imputinate, zaherelele

hrgpite, si noi, ticglosii pamanteni, goliti si mosiile

noastre In stare vrednicg de jale, Rind lipsite de venitul

lor.

Acestea sunt sfarsiturile oblIduirii FanarioVlor In Moldova,

si iargsi mulOmitg, aducem prea-Inaltului Dumnezeu

cg nu ne-am amggit a ne lndupleca In cugetarea apostasiei,

ce este prapastia pierzgrii sufietelor noastre ce ni-au

rgmas. Pentru cg In multe randuri s'au silit sg ne tragg

si pe noi la aunt& de Dumnezeu urata cugetare, ca sg

ne piarzg si pe noi, lipsindu-ne de nEpretuita comoara a

credintei si a supunerii noastre cgtre dlatoarea de via

putere a prea-Inaltului Devlet.

Cu izvor de lacrathi aducem multamita Mire negraita

fndelungg rgbdare a iubitorului de oameni Impgratului

nostru, aci, on scumpgtate cercetand si on Inde lung/

rgbdare descoperind, an aflat strglucind neprihgnitoarea

credintg, a supuselor sale raiele, si ni-au hargzit noun

142

mgfturia sfintei nevinovatiri prim sfant vrednic de Mehlnaciune

firman ce s'au dat pentru aceasta.

Sa (nu) se indure de not prea-milostiva putere a prea -Inaltalui

Devlet cu a ni da ascultare acum asupra celor mai simtitoare

patimi ale tarii noastre, pricinuite din partea Voevozilor

fanarioti ci celor dinpreuna en danqii Greci, pe

cari not ticaloqii Ii cunocteam de Domni stapanitori pentru

ea aveau semnele maririi qi stapanirii depline a puternicaiui

Dev let, socotindu-i In locul color pravilnici pg.manteni

qi parinti ai Patriei. Dar cei mai multi dintre

danqii, ca nicte lipitori sorbitoare de sangele celor ca

nicte of spre jertfire negraitoare raiale, din vreme in

vreme an pus In lucrare cea nepovestita despuiere Qi sa--

_racire a norodului, tragand In partea lor toate milele preapnternicei

Imparatii qi privileghiurile locului, facandu-le

numai spre at lor in parte folos, al rudelor lor qi al Tanigradenilor,

neamulni lor, zdrobind rarunchii saracilor.

Pentru ca, cu cat aceia se Imputina', en atata ei sporia'

numand Greei lor color Impreuna cu danqii qi adaugia' cheltuielile

lor, nascocind chipuri noug, spre despuierea noastr,

ca sa se indestuleze ei. Pamantenii nu avean locuri de

slujbe; nici boierii de starea Intain, nici cei de-al doilea,

Inca nici cei mai mici nu -qi gasiau mangaierea, nici sgxmanii

ci vaduvele ajutor, pentru .ca., ci cele mai Cu folos

dintre dregatoriile cele marl qi cele mai multe din ispravnicil

qi alte slujbe ale tarii Tarigradenii toate be enprindea'

spre amarata prapadenie a pamantenilor. Iar Voevodul

fanariot hrapia farg, dreptate din veniturile lefilor

qi din milele cele orandnite pentru locuitorii cei sand

trei parti de bani pentru Grecii ce Ii avea impreuna en

sine, pentru fiii, fetele qi ginerii lui' qi pentru celelalte fa.,

milii ale Fanariotilor din Tarigrad.

Aceqti Voevozi luau veniturile rusumaturilor, adeca a'

desetinei, goqtinei ci vadraritului, d'impreuna en ale. vamilor

ci ocnelor, en euvant ca acestea aunt pentru gephargin

al Domnului, dupa urmarea color din vechime pkmanteni

Domni, can aceia lua' numai veniturile vamilOr

143

§1 oenelor §1 diutr'acelea acei pgmanteni Domni Implftia'

mile §1 ajutoare atre eel graci pAmAnteni. Iar Fanariotii,

adaugaind plata rusumaturilor, se folosia' numai ei

§1 Greeii neamului lor, §i, nelndestnl&ndu-se nici en aceasta,

lua' §i bath din dajdia haraciului, on euv&nt de .cheltniele

nenumlrate; ci in scurt Coate erau pentru ei ci nimie

pentru plmanteni. Se negut&toria, ci en zaherelele ce se

cumplra' pentru miria Impkateaseg, platind slracilor

locuitori plugari une on en mutt mai putin decat pr*1

ce luau ei de la prea-Inaltn1 Devlet, §i alte on nedanda-li

niciun ban, Incat, pagabindu-se tiealo§ii plugari, an

ajuns sl-§i paAseaseg, lucrarea pAro&ntnlui de a nu face

mai mult1 zaherea, (leen trebuinO, capanului. Adec panea

cea ob§teasc6, a popn§oinlui locuitorilor, care ticalo§li p5,manteni

pentrn multe trade §i osteneli o lucra' §i o SImlna',

Domnii o negutatoria', §1 nnmai en platl de voie

de WO. din tar& peste hotar pentru alicvericul de °Wide,

iar %Walt chip era peste putithl sä Indazneasel Omanteanu1

sl se Imparta§easca de rodul ostenelilor lni fart,

dare. Dregatoriile plmantulni se vTndea' on ru§feturi, i le

cumpg,ra' cei de neam prost ci nevrednic, Wand multe

supIrari §i znlumuri saracelor raiele, ca sl poata scoate

c ti bani an dat la ru§feturi §1 s se foloseasea ci ei mai

eu asupra. Pe slujitorii cei mAnduiti, adeel pe seimeni §1

ceilalti paznici ai tariff, §1 pe aceia-i avea Greeii cei de

Mg& Voevod ca nn vent al lor, §i-i vindea', ramanand

tam farl niciun paznic. Inca,t cn acest mijloo an putut

Inlesnease6, In faptS, engetasea apostasiei acecti Greci de

la Fanar, hnbogAindu-se din sudorile ci ostenelile Omantenilor,

pe cari cu sallAtIcie fi avea' ca pe nicte raiale ale

lox, apoi ou baaii sangelni Implrgte§tii raiale enmpgra' moclime

plmantenilor, c1 familiile credinpiodilor Devletului Moldoveni

rImaneau stinse §i prapiidite de pe fat?a, parnantului,

egutAnd sa. se strImute pe alt pamant strlin, ca sa-§i

petreac1 rImg§4a vietii lor. Pentru el nici milostivire nu

ramasese pentru ei, nici loc de slujbl, nici ajutor de lefe,

nici dreptate la pricinile for de judeeMi. Panda, sfanta drep-

144

fate a sfintelor judecati se vindea spre a for Imbogatire,

Meat t§i unele mosii, cu numire ca Bunt moqii domne4ti,

unii din Domni le luau In sill csi le vindeau.

Sfintele Imparate§ti firmanuri ale prea-Inaltului Devlet ce

se da pentru pricine de ale tarii, §i care erau Indatorati

Domnii, dupg cuprindere a vrednicului de Inchinaciune Impodobitului

sfnt hat, ce s'a dat la leat otomanicesc 1217, ca sg

se ceteascg, tntru auzul tuturora §i sg stea pgzite la caidurile

Orli, qi a cest fel de firmanuri be fgcea' nevgzute qi ne-

§tiute pgmantenilor. auto: cu salbatacie asupra unora din

boierii cei d'intgiu, cari numai prin cuvant osandia' nedreptatile

ce se Wean la judecati sau asupririle dajdiilor,

fii Intim toate era silit Sfatul boierilor sl iscgleasca farg

voie anaforalele, cg, adecg, ggsesc cu cale nelegiuitele In-

Insgrcinari ale Domnilor, silind induplecare a for prin mijlocul

tragerii celor nevrednici Inaintea lor, pe can Ii

cinstia' cu stgrile dreggtoriilor ce prin a§ezImanturile

Orli erau pgzite numai pentru cei de bun neam ci pentru

cei ce In slujbe de ale tarii se aratau cu vrednicie. Popr4i

ki osand4i erau aceia can cugeta' sg, se Indrazneascg,

a alerga la limanul prea-Inaltului Devlet prin prea-plecat

arzmahzar; mare ticgloqie era pentru aceia can ar fi Indraznit

sa tacg o-nevinovatg Intrebare pentru ce se urnieazg

lucruri Impotrivitoare la hotargaile prea- inaltelor hati§erifuri,

pentru ca, unii ca aceia se gonia' pang la impute.

*i cat° altele mai, sunt, care le trecem cu tacerea

pentru Indrazneata prelungire a cuvantului, ci care Xe-am

mai aratat prin plecatul nostru mahzar, atunci and an pribegit

eel din urmg, tiran Mihail Sutul: dgjdii Intregi pentru

fan gi orz al vrajma§ului Voevod, dajdii Insu§i pentru meuzilhanele,

peste cea adevarata trebuinta a menzilhanelelor,

dajdii pentru rachiul ce facea locuito'rii din Ins* al

for pgpugoiu ce-1 Amnia., ci slobodg intrare a rachiului

strain In Cara, spre a noastra pagubg ci al for folos. Zid

tare era spre a putea trece ca sg alerggm noi, pgmantenfi, la

mila prea-Inaltilor no§tri stgpanitori, fiind qi Domnii Greci,

ci ispravnicii Greci, ci zabitii Greci, tili capichehaielele In

145

arigrad tot Greci, toti Intr'o cugetare sa obladniasea pre

vrajmaq, iar nu pre credincioasele raiale ale prea-Inaltului

Devlet.

Pentru aceia, cu -izvor de lacrime qi en frici find enprinqi,

en mare jale ne rugarn bunatAtii cei asAmanate

lui Dumnezeu i iubirii de oameni a prea-pnterniculni

nostru Imparat, O. nu ne os&ndim noi, tiealoqii, pentru

Indraznize, qi al se milostiveasea qi sa, ne miluiase& cu

pre!noirea vietii noastre cei vrednite de jale, harazindu-ni

en milostivire aceastg, de mai jos prea-plecata ruglciune:

adea, al fim slobozi de acum Inainte In veci de Domnia

qi obladuirea greceasca, qi sä se milostiveasca prea- puternicula

nostru implrat prin. hotarAre de sfAnt qi Impodobit

al sau hatiqerif, dupi, cea din vechime sfAnt6, aqezare,

ca s6.-qi alba tare noastra obladuire de pamanteni, p5.zind

numirea de Domnie qi privileghiurile cele vechi ce

stint harazite t5,rii Om& acum, qi prin trimeterea de capuchehaiele

pamAnteni In Tarigrad sä trimetem leginitele

cizighen, idighen qi recheabeghen la prea-strAlucitul prag

al prea- puternicei r.mparAii, Implinind cu datornica ravnA

a supunerii qi a credintei sfintele slujbe dupa pnterea qi

starea arii, urmatoarea milelor, harurilor qi privileghartlor

ce ni s'au dat de la nedeqertatul izvor qi stint enprinse

In ImpArateqtile hatiqerifuri ce stint date la Ieaturile

otomanicecti 1180,1198,1206 qi 1217, qi, fiinda starea

puterii Orli qi rAsuflarea mijloacelor qi nadejdilor vieVi

ei s'au deqertat, Iropt4inandu-se vitele, zaherelele, qi en

tin cuvant toate, neavand zaherele gata pentru hrana,

lipsind cu totul samanaturile i araturile pe al doilea

an, Qi dobitoacele pentru lucrarea pamantului, qi oamenil

lueratori qi bani pentru eumpiratoarea de saman0

din alto parti, Ingrozindu-ne qi toametea de obqte,

si, pe langl acestea, fiindca pam&ntul tarii din Intregimea

Jul cea d'intaiu s'a miccorat, i flintfacestea si

veniturile

lui .s'au ImpuVnat, Meat qi veniturile ce an mai rama

din vreme de bielqug nu erau destoinice sa Indestuleze

pe Domnii greci, on cat mai vortos acum, la aceasta peire

146

si saracie, negresit ca nu vor fi destnle nici la eel mai

drept si cu bane masuri pamantean ce se va Insgrcina cu

Domnia, spre a-si putea economisi cheltuielile sale si ale

oamenilor ecpaiului sAu, pentru ca nedreptatile este de

mare trebuinta si lipseascl cu total, precum si nelegiuitele

venituri ale dregatorilor asemene au si;, lipseasca

si acelea toate, Ca sa siaiti ticaloasele raiale rodul milostivirii

at prea-inaltului Devlet , de aceia nici cugetam,

nici facem rugaciune acum Itntgiu de a se orandui nici pamantean

Domn, ca sä nu se insarcineze Cara cn osebitele

oheltuieli pe chipul Domnului, pang nu va veni In stare

vrednica. Iar prea-plecata noastrg rugaciune este ca Ea

ne miluim cu a ne hargzi In veci si a ni se intari obladuirea

Orli de pamanteni alesi din neamul Moldovei:

sg se aseze un Sfat de un numar de b ()Jeri, si din aceia

unul si fie bas-boier prin alegere de cei mai alesi. ki

acest Sfat at boierilor, dimpreung cu bas-boiernl, avand

puterea savarsitoare a Domnului, va orandui Divanuri, ispravnicii,

judecatorii si dregatoiii. §i, and Cara va veni fa

stare bung (pentru cg de a ajunge la chipul d'intgiu este

trebuinta de multi ani, dna vrednica de jale stare in care

se afla acum), atunci, pentru ca sg nu lipseascl lauda si

sohretul Domniei tariff, chibzuind noi, ticalosii, WI impovarare

si cu supunere 1, si farg lacramile obstii, o putana

sum& de bath pentru a se putea Linea cu cumpanire o pohvalg

a Domniei, vom alerga cu rugaciune catre prea-inaltul

Devlet, aratand pe acel pamantean ales de Domn si

snpus la pravilele pamantului Ili la cele mai strimte si

neclintite obiceiuri, ea sa se faca prin Incontenirea !nal"cingrilor

si spre fericirea malt patimasului acestui norod.

Aceasta obladuire pgmanteneasca pentru strajuirea tariff

va avea pe cei din vechime asezati si legiuiti paznici

pamanteni, pe aceia adectt cari si pana acum fi avea osebiti

pentru aceastg treaba si nedajnici, numindu-se seitheni

si slujitori, pe cari Green Ii vindea' impreurg cu ca-

I In Studit f i _Documente, XI, p. 211 *1 nsupArare".

147

vetenille, ca

un ghelir al for de mogtenire, Qi paznici nu

era'. Iar acum, izgonindu-se toti Arnautii, !neat sä nu se

mai afle, aceqti pamamteni paznici O. se Imbrace §i IA se

gateasca spre slujbe Inlanntru, In coprinsul trii, Cu un

numar Indestulat la aceastg. treabl, i 0, se supuie, spre

a strajui cu mare mare aminte oragele gi targnrile, ca

ni§te credincioqi plmanteni qi vechi slujitori ai ogeacurilor.

Dajdiile sit se iea numai tale drepte, iar veni:

tulle dregatoriilor sl lipseascl, qi toate tale necanonisite

sä se §teargA. Ins acum, intfaceast64 ticAloasA stare,

si toate eels canonisite 0, se mai uriureze. Sfintele porunci

ale prea-Ingltatului Devlet sl se dea catre alegii pAmantent

ce Inchipuiesc Domnia, choler ImpAratesc, §i ptim&ntenii

capuchehaiele In Tarigrad s& dobandeasca ajutorul

ce1 dltator de viata, Invrednicindu-se poruncilor prea-Inb.lta-

Olor no§tri stap&ni. Mare slavA va fi- fir prea- fnaltului

Dev let sloboda neguOtorie a pamftntului nostru §i apararea

,chelernlui Imparltesc de catre supararea serhatlifior.

Acestea en cutremur ci en izvor de lacrami ne rugam,

-cazand la.picioarele stap&nilor no§trI, pentru-efi-nu ni -au mai

aims putere 0, mai odihnim aducatoarea de striciciune

obladuire ce am avut. Iar, de an suparat vre °data pre

prea-Inaltul Devlet stramocii noctri Domni (care aceasta ni

este negtiuta, qtlind numai a noastra vegnicl jertfire a

credintei ki a supunerii), dar, §i a§a fiind, ioi, ticaloqii, Indestul

ne-am °Audit gi cumplit ne-am pedepsit, noi, cei ce

ne tragem dintfaceia, mai mult de un veac fiind Supt

jugul tiraniei Grecilor tarigradeni. Si, de vreme ce Grecii

an calcat datoriile ore dintei, cu cuviintl este sa, dobandim

noi acum fiinta noastrl cea d'intaiu, far& a se lipsi de

iaimic din tale ce au avut, pentru c din vechime Domnia

16,rii era hlrazita la noi, p5.mantenii.

Vrednici de jale eram noi, ticalosii, rlacindu.ne pe la

margenile tarii. Multumire aducem marelui Dumnezeu cg,

.acum, prin purtatoarele de biruint6, ()Ohl Implategti, s'au

curatit apostatii din tart.

Acest prea-plecat al nostru mahzar 1-am proslorisit prea-

148

Inaltatului Vail al Silistrei, prea-laudatului serascher si?

dreptului Vizir, ca sa-1 !whine la picioarele Imparategtit.

Pnteri, i Dumnezeul eel fara inceput si vesnic, mareler

dome al Incepatorillor qi al stapanirilor, cal ce da lumina

la soars, va grai tale bune la inima prea- puternicului ci

iubitarului -de oameni Imparatalui nostru, ca sä strigam

en totii In veci : mareasel-se preste toata asamanarea

lauda i puterea prea-Inaltului Devlet, amin.

Anul 18221."

Care acest arzmahzar cetindu -se §1 la Maria Sa Mehmet-

Pala Silistra-Valesi, 1-au beendisit foarte, poruncind ca

sa-1 asiba Impreuna en dumnealor a-I face cunoscut la-

Tarigrad. $i, a§a, a doua zi, Luni dupa Paqt1, la 3 ale la

April, gatinda-se cu totii, fiindca s'au trimes din -tail on

porunca Mariei Sale Silistra-Valesi patru care mocane§ti

si tisebit cai slobozi cu hamuri pentru caleqtile i caru--

Uile dumnealor, cu plata de la Vistierie, cum §1, de cheltniala

drumului, zece mu Ii s'au dat din Vistieria Orli, qi

an pleca,t pre la 8 ceasuri din Silistra, oxanduindu-se decatre

Maria Sa Pap §i mehmendar cinstitul Mehtupcl-

Ahmet- Efendi, ca sa mearga cu dumnealor pang In Taxi

grad. Caruia prin grain i s'au poruncit, ca numai §ase ceasuri

pre zi sä iea drum, spre a ramanea vreme ca ea §1

odihneasca boierii la drum, cum qi la fiecare conac sa li~

faca toata gatirea cea trebuincioasa, Ingrijind sa li lie

mergerea on toata odihna §1 mulOmita, Li s'au dat si

trei cava§i ai Mariei Sale, oameni de credinta, ca sa net

de paza Mug& dumnealor boierii pang, In Tarigrad, uncle

au scris Maria Sa Pap catre capuchehaiele qi 210, MUpentru

mergerea dumnealor boierilor, cat gi pentru a li

avea Ingrijirea dumnealor qi a oamenilor, cum gi a caller-

Eli a carelor ci a carau§ilor, ca sa stea acolo pang vor

ispravi dumnealor boierii trebuinta chemarii spre a li fi

de Intoarcere, ca sa nu cerce discolii.

Matte alte parigorii li-au facut Maria Sa Silistra Vale&

Studii 1i documente, XI, pp. 205-219.

- 149 -

la plecarea dumnealor, aratanda-se Yu& adevar desavargit

parinte al prii-Romane4ti, care din pronia dumnezeiasca,

s'au ()moth en buna otcarmuire a acestui mare §i iubitor de

oameni Ina ltat Vizir. Dar dupa purcederea dumnealor multe

scorniri an talmicit oamenii in feluri de chipuri, mai vartos

cei dubitori, de scandela, pentru aceasta chemare a dumnealor,

zicand cei mai multi cum 0, urmeaza a li fi spre vatamare,

fara a mai judeca cal de ar fi fost pentru veri-un

ram, trebuia sa-i ridice din Bucuresti cn urgie qi CD, inteadins

oapugibaqa, iar nu prin porunca Ymparateasca sa-i cheme

la Tarigrad.

Cu toate acestea, dupa ce au pie cat, zabovindu-se ca

teva zile, nu s'au luat nicio stirs de mergerea Domnului

i ajungerea dumnealbr la Tarigrad, fara numai, prin rostul

tatarilor ce veniau din partea locului Cu osebite trebi,

se vestia cum ca. la 16 ale lunii lui Aprilie ar fi ajuns

dumnealor la Tarigrad, uncle li s'ar fi oranduit conac tutaror

la un lo; adeca la Scutari, la seraiultnaltatului Chior-

Vizir, facandu-li-se Oat& cuviincioasa Ingrijire, atat dumnealor,

cat i la toti oamenii, oranduindu-li-se bostangii, a

avea la conac de paza, cum Ili de husmet : acestea !ma

prin auziri.

Intr'acele zile s'au Intamplat §i omorarea raposatului

Camiliarul Stefan Bujoreanu, care, pre la 15 ale lunii lui

liartie, Mud trei neferi din Bucuresti cu plata, s'au

dus la moqia sa Copacenii, din sud Ilfov, ca sa-§i stranga

-veniturile mo iei, Si, zabovind acolo /Ana dupa Paste, s'au

pomenit In serbatorile Paqtelni cu zece in§i InarmAi yemind

noaptea §i calcandu-1 fara veste. Cari mai 1ntaiu an

legat slugile dupa afar a qi, Yntrand In cast, an legat gi pre

.neferii ce Yi avea Imprenna, apoi, caznindu-1 si arzandu-1

presto dour ceasuri, i-au luat ce-an ga.sit langa dansul §1

1-au §i omorat. Pre care a doua zi 1-au adus in Bucuresti,

de 1 -au Ingropat la biserica Sfantului Nicolae din Prund.

Iar, In Bacuregti fiind o§tirile adunate, s'au Intamplat

dui)/ purcederea dumnealor boierilor lipsa mare, atat de

fan, cat si de porumb, la magazie pentrutain, qi, trimitan-

150

du-se in toate partile bumbasiri, abia s'au intampinat trebn-in#1e,

inrudisind(sc) a veni dupa afaral pentru ca la atata

neajungere ajunsese, bleat si de la poste s'an lust o sums.

de chile porumb, de s'au dat tain In don& zile la ostire...

Inteacestea s'a anz,it cum a ar fi venit la Silistra pan:Inca,

pentru ridicarea ostasilor manafi, si, chemandn-se

adolo Luminatia Sa Chehaia-Hagi-Emini-Aga, impartitorul

tainurilor, dun& doul zile s'au intors la Bucnresti damnealni

Hagi-Emini-Aga, ci, fara a zabovi mai malt, an

purees cu posta la Iasi, vorba iesind cum ci smut a seridica

si de acolo ostasii manafi si ieniceri. An venit presto.

pain de la Silistra si Luminatia Sa Chehaia Pala, carele

Indata an dat porunca a se ridica manafii, randuindu-sesi

gatirea conacelor pre drum, si bine intocmind a li fi

plecarea in cete-cete, ca si la drum sä nu cerce lipsg, qi

la Dunare sa nu li se racy zabavnica sedere pana vor

trece. §i ma, de la 22 ale lunii lui Aprilie incepandu-se ridicarea

manafilor, pre fiecare zi se ridica' cate trei 0

patru bairace, fiind In fiecare bairac cate 110 sau 112 oameni,

pans la zi 1-iu de Main, cand s'au ridicat si dumnealui

cinstit harcalaiul, mai marele tor, en toti cei ce mai r.masesera,

de au plecat din Bucuresti, mai _usurandu-s&

politia cu desertarea lor, Ili mai micsorandu-se darea-tainurilor,

ce se urma pre toata ziva necurmat.

Dupa plecarea manafilor an venit vestire de la Focsani

cum ca si de la Iasi s'au pomit la 27 ale lui Aprilie, din

cei ce aunt a se ridica de acolo. Mora li s'au Intoemit

conace de poposit in partile Tarii-Romane§ti, MO, la Focsani,

In Ramnic din sud Slam-Ramnic, Gavanestii si Macoveii

din sud Buzau, Cioara In Slobozia si Mara sii din.

sad lalomita, si de acolo indata la Silistra.

Cine poate povesti bucuria ce s'a pricinuit- la ridiearear

manafilor la toi crestinii de obste, Incepand nnii dintre,

locnitorii politiei Bucurestilor a-si drege casele ce era-a

darapanate din pricina conacelor, a4ii a idgriji pentru.

scoaterea familiilor din Brasov si altii Intro nadejde a-

151

flandu-se pentrn cea de obste liniste si odihna Inteaceasig.

vreme s'au poruncit, prin dumnealui Caimacamul, vechilului

Sfintei Mitropolii de an dat socoteall anume In scris

de toate veniturile Sfintei Mitropolii, cum si de cheltniele,

dupa cererea color mai mari. Iar, cererile de bani si necurmatele

trebuinte, spre plata lefilor ascherliilor din Bucuresti

si altora trebuincioase, ajungand la eel desAvarsit

pont, mgcar ea dumnealui Banul Vacarescu, cand se afla

la Silistra, d'impreuna en ceilalti boieri, asupra pleearii

dumnealor, Intocmisera o oarecare,ajutorinta presto legiuitele

dgjdii spre plata tainului carnii, fiindca de la zi 1-iu de

Aprilie an Incetat luarea vitelor eu oranduiala dupa la

locuitori pentru darea tainurilor, si s'au Insarcinat Serdarul

Tordachi Anagnosti prin contract, iar mai apoi CAminarul

Alecu Aslanoglu, ca sa dea trebuincioasa came de tain la

Wire, si sa, Ii se plateasca, cu bani din Vistierie, ocaua pre

parale 14 cea de oaie, si 12 parale cea de vacs, si pentru

plata painii i a porumbului de ghemuri (sic), ca sa se Implineasca

de la toate sterile de mai jos banii ce se aratg, Insg.

Lei. par.

3 ludele birnic

3 sinet de neam

2 mazalul

2 scutelnicul

2 breslasul

1 ruptasul

1, 2 poslujnicul,

si sa se stranga la Vistieria tariff, a se cia spre Inta,mpinarea

trebuinkelor ce se arata, dar, ne mai ajungandu-se

necontenitele cereri, si mai varies vgzandu-se si discolia

implinirilor dupa la locuitori, lipsindu-li alisveriul,

s'au

facut chibzuire ca sa se schimbe ispravniciile judetelor,

si, oricare se va orandui, sg, se Indatoreze a numara la Vistierie

cats 20 de pungi de bani prodosie pentru judet; care

aceasta s'au si pus In lucrare. Venit-au de la Tarigrad si

oranduit gelep-basa, pentru strangerea oilor de trebuln %A

mumbaielei Tarigiadului, anume Cractun Penciu, de fel de

152

la Caracal, en firman Imp gates°, ca sg strangg. din Tara-

Rorogneascg cu riza-pazar si en bani gata, iar nu on fiat

qi en oranduialg, de cisig, precum se obisnuia mai Inainte,

de se pricinuia' locuitorilor atktea supgrgri si ,pagube,

lakndu-li-se oile In silk, farg niciun pret, ci, cum zic, cu

bung tocmeall si en bani pesin. Care le infAisandu-se la

dumnealni Caimacamul, i s'au fleut porunce de la Vistierie

a fi slobod sg cumpere of din 12 jadete, cu toemeall dupg

is lacuitori, precum si din celelalte cinci judete at preste

Olt i s'au dat poruneg de catre dumnealui Caimacamul

Craiovei ca 0, fie slobod a cumpgra si din partile color

cinci judete, farg niciun fel de poprire.

La 8 ale lunii Main an venit In Bucuresti si scrisori de

la dumnealor boierii din Tari gr a d, serise de la 21 si 22 ale

lunii lui Aprilie si cuprinzgtoare a cu ajutorul lui Dumnezen

ar if ajuns en totii la Tarigrad en bun selamet la

16 ale lui Aprilie (precum si prin auzire se vestise), si

cum ca petrec acolo Intro bung liniste si nebantuire, ngdg,jduind

el preste putine zile se vor Intoarce la iubita

patrie a dumnealor cu multe si ImbungtAite bucurii.

Acestea an venit prin osebite scrisori si catre familiile

dumnealor din Brasov, scriind fiescare cg preste putin sent

nadajduiti el se vor Intoarce la patrie. Care toate a ceste

scrisori an venit despecetluite prin Maria Sa Silistra-Valesi,

ca sg, nu pricinniascg vre-o bgnuialg.

Si la 9 ale lui Main an venit stire In Bucuresti cum cg de

la FraAa vine cont frantuzesc In politia Bucurestilor. Pent] u

care Indata s'au orgnduit de catre otearmuire si Inteadins

mehmendar a merge la Caineni, sod Arges, ca sg-1 pH-

measeg, precum este obiceiul din vechime. Carele la 14 Main

an si Intrat In politia Bnctirestilouricinuindu-se oarsscal e

saran de ngdejdea linistirii In toatg politia. Cad, vazIndn-se

adnnare de consulaturi, se ngdgjduia mai apoi si cea de obste

liniste.

Iar, In ziva serbg,torii tnaltarii Domnului nostru Iisus

Hristos, s'a Intimplat mare iangan In politia Bucurestilor,

langa mangstirea Siantului Sava, la casele rgposatului Clucerulni

§teignicg, undo ere, conac de ascherlii, aprinzan

153

du-se din cos, si, bat And vAntul de spre Apus, nu. numai

aceste -case an ars pan& In plmant, ramAnand =mai zidurile,

ci i toate Imprejmuirile ei; IncA s'au ittaroplat din

sAritura seft-nteielor de la iangAn de s'au aprins si turlele

bisericii SfAutulai Savei, cum si alto binale de prin prejur;

dar, fiind oameni indestui pe de-asupra de pa2A, si Intam,

plAndu-se sa fie ziva, iar nu. noaptea, an stins si an po-

tolit, stricAnd unde lua foc, cu topoarele.

La acest mare iangan malt ajutor sl silintS an flout

spre Incetare si ascherliii ce se adunaser5. Pentrn ca din

porunca MAriei Sale Chshaia-Pasa, ce era fata, venit la

iangAn, an navalit eu totii de- au stAramat imprejurul ianganului

binalele si Ingradisurile, aruncand si ape In toate

pArVle, caci Intr'alt chip, dupl vAntul ce era, putea sa se

lateascA focul si pAnA In tam. Precom asemenea si la alto

rnai mici ianganuri, ce s'an mai Intamplat In politie, in-

suet MAria Sa Pasa mergea de sedea fata, dand cuviinclosul

nizam pAns se potolia ianganul. Unde sr iulumbele

Spatariei si ale Agiei, dimpreuna cu ceata tulumbagillor,

Moo,' Indestul ajutor, Wand multA silintl spre stingerea

si Ineetarea iangannlui.

La 28 ale lunii lui Maiu an venit de la Tarigrad al doilea

rand de scrisori de la dumnealor boierii, scrise de la Main

14, si caprinzand cum cA. petrecerea dumnealor este Intru

liniste si al nu aibtl, nimeni nicio grija pentru dumnealor,

ca flra prelungire nAdajduiesc a se lntoarce bneurosi in

patria dumnealor cu vestiri de immune, scriind unii din

dumnealor si pre la oamenii 'easel ca sa se IngrijeascA.

pentru ale mosiilor pAnA vor veni, spre a nu se intampla

vre un ,cusur. Dupe acestea vestindu-se si pre la Brasov,

atat prin scrisori., cat si din rosturile celor ce mergean

necontenit si venian, linistirea petrecerii si semnele de

bacurie spre Incetarea tuturor dosAdirilor si bunele nadejdi

ce hrAniau cei din politia Bucurestjlor, si mai ales

TAzand pre cei din parVle judetelor de presto Olt cA. s'au

Intors fiescare la ale sale, an ineeput multi dintre cei

4e-a treia maul sla las& en familiile In tarn, altii iesiat

154

salt, ca sa-si elpatniasca pentru cele trebnincioase alew

scoaterii familiilor. §i on un cuvant toti se Indemna' Intru

cugetarea iesirii din Brasov.

Iar, din paltile Moldaviei lesind 26 talhari Arnanti, Intr'acea

vreme s'au scobord pre potecile muntilor de an

Intrat in plmantul prii-Romanesti, si, randnindu-se potera

dupa, dansii, doi carcserdari 'zabitii judetelor si polcovnbii

si capitanii,an lovit In doug locuri en dansii. Dar

acei talhari, anucand meterez locuri tari de piatra si desicuri

de munO, nn se putea' apropia poterele de dansii,

si, izgonindad din loc In loc, s'au, Impleticit pre clile neumblate

ale muntilorf pang, an Intrat In muntii plaiului

de spre Buzau, sud Saac. Unde navalind poterile asupra lor,

s'au stricat trei Turd dintr'ai zabitiIor, cum si un poteras,.

si, nemai zabovindu-se acolo, zic el ar fi desgropat niste

argintarii si alte lucruri, ce ar fi avut ingropate, si au fugit,

tragandu-se prin locuri ferite iarasi In parVle Moldaviei.

Dintre cari bolnavindu-se unul, a fost ramas prins de friguri

la un preot de supt dealul Focsanilor culcat, si, prinzand

de veste poterile ce nmblau dupa dansii, au navalit

asuprl-i de 1-au. calcat Tara, veste, si 1-au prins. Pre care,

trimerandu-1 la Bacuresti catre Luminatia Sa Ahmet-Pala,

nurnai decat cercetandu-1 cu scum patate, an poruncit de

1-au taiat in targ la poarta hanului Sfantutui Gheorghe Neu,

Intlacestea an venit vestire in Bucuresti cum ek Escelentia

Sa Gheneral Costache Ghica, ce se afia In Brasov

cu toatl familia, sia, dat obstescul sfarsit, gi on mare pa-

rail

i s'a flout cinstea pogribaniei acolo; Tar trupul i s'ap

adus de s'au ingropat la mosia Escelentiei Sale, Baicoiul,

din sud Prahova. Pentru care spre pomenire si cinstea

neamulni Escelentiei Sale se insemneaza mai jos si cuva,ntul

ce i s'a facet asupra Ingroparii,_adeca :

David, Paa'mnl 13, stih 25 si 26. Nu mortii to vor lauda

pre tine, Doamne, ci noi, cei_ vii, bine to vom cuvanta de

acum si Ora in veac.

Multe cu adevarat si fara de numar sent pricinile ce

necontenit se dau omului, atat Intru Intrarile lui In aceastk

155

vista, cat §1 Intru iekdrile ei dinteinsa, spre lauda ci bineeuvantarea

lui Dumnezeu ajunge numai sä fie omul totdeanna

viu, care nu este preste putinta ermtinulni celni ce

nni mints numele. i, aceasta Yntelegand proorocul gi Imparatul,

an zis, qi Inca qi acum prin noi zice, sau, mai bine 0.

zice, noi printrInsul zicem : Nu moitii to vor lauda pre,

tine, Doamne, ci, noi, cei vii, bine to vom euvanta de arum

gi pans 'n veac". Ca cum ar zice ca numai cunoseatorik

de Dumnezeu cei de acum, adeca Inca dinteateasta vista,

vremelnicg se Indeletnicese In fapte bune spre lauda

The

Dumnezen, numai acectia sunt vii, numai acectia sunt nemuritori,

numai acectia sunt veenici qi, ca niqte veenici,

vor vequic1 §i lauda lui Dumnezeu. Toti oamenii sunt muritori

en tinpul, toti oamenii sunt nemuritori en sufletnI

toti sunt hotarati sa moara. Lna-voiu duhul lor, si se vor

sfarqi, qi in tarana sa, se vor Intoarce." Toti vor Invia la

ziva de apoi. Trimite-vei Duhul Mat, Qi se vor zidi, qi veir

!poi fata pgmantului.

Apoi, data toti suntem oranduiti spre viata, daeg, toti

suntem hotarati spre moarte, data toti iargqi vcm Invia,

pentru ce numai unii vii qi ve§nici binecugantatori Jul Dumnezeu,

iara altii morti §i nepriimiti In adunarea viilor §i yesnicilor

bineenvantatori ai lui Dumnezeu ? Au nu §i ace§tia

an fost oarecand vii ? Au nu si acectia oarecand an umblat

pre picioare ? Au nu ci acectia au vazut lumina soarelui ?

Au nu §i acectia an grait? Au nu §i acestin, an avut simtdri ?

Toate acestea le-au avut de o potriva cu cei vii, dar, pentrn

ea nu le-au Intrebnintat, nici spre lauda lui Dumnezep,_

nici spre folosul aproapelui, ci numai spre vatamarea fratelni

(voi_toti sunteti, zis-au Hristos urmgtorilor sai) gi nnmai

spre c4tigarea mincinoaselor placeri ale Tor, se socotes°

morti, gi morti vor fi In vec1. Ca multi umbla prepigioare,

dar, pentru ea nu umbla In legea Domnului, acectia

sunt si vor fi morti; multi graiese, dar, pentru ca nimic alt

nu cavAnteaza farg, numai devrtaciuni i defaimari lmpotriva

aproapelui, i pentru ca s'au muiat cuvintele for

mai vartos decat untul-de-lemn, iar acelea Bunt sagetattni,

156

acestia sant si vor fi fn veci morti. Multi vad lamina zilei,

dar, pentru Incheltuiesc toate zilele fn privirea paiului

din ochiul aproapelui, iar barna din ochiul for nu o vad,

sant si vor B. In veci morti. Multi lucreaza cu manile, dar,

pentru el nu si le Intind spre ajutorul slracului, ci le

maeltesc numai spre a- Intinde latori si a impleti pie-

dece altuia ca sa-1 surpe jos, giant si vor fi In veci morti.

Multi Itsi au. simtirile, dar, pentru el nu simt laturile In

care aunt !mplete3iti, nici se grabesc deslege leglturile

In care se Impiedecii, ci se nevoiesc a pune piedeca

altora, aunt nesimtitori si In veci vor fi morti. §i pentru

aceia zice David : nu mortis to vor lauds, pre tine, Doamne.

Dar au nu si aceia vor Invia ? Vor Invia en adevar, !nal

nu spre viata de veci, precum dreptii, el dreptii In veci

vor fi vii, ci spre munca de veci. §i vremea care o petrece

omul In munci, nu se socoteste de viat5, ci moarte, cu atat

mai amar deelt moartea, en cat ar fi si bucuros osandital sa

anoara, de ar putea, decat el petreact. In muncile acelea, care

vor fi farl sfarsit, precum si cei ce le vor cerca, nici alts

moarte nu vor mai avea, ca printr'lnsa al scape de ele,

iici sal tnviere Tior astepta, fart numai Invierea osandirii,

si, In veci despartiti de vesnicii vii, vor fi morti. Dar

barbatul drept care n'a urablat In sfatal necredinciosilor,

si In calea pacatosilor, de si au trecut, dar n'au statut, nu

asa, ci In legea Domnulni yolk lui si, In legea lui cugetand

ziva si noaptea, va fi ca pomul cel sadit lfing5 izvoarele

apelor, si rodn1 sou va da In vremea sa si frunza lui nu

va °Idea, ci toate, °nate va face, vor spori. Acela, avand_

faclia picioarelor legea lui Dumnezen, nu se potieneste In

-calea cea intunecoasa a acestei vieti, acela, petrecandu-si

viata in paza dumnezeiectilor porunci, se bucur de ele,

ca cel ce afiA dobanzi multe. Acela, urand nedreptatea si

iegea Domnului iubind, care este dreptatea, IntrInsa pe-

trece ; acela, and va cadea, nu se va zdrobi, ca

Domnul

sprijineste mans. lui ; acela, ctnd va muri, nu va muri,

nici la judecata nu va merge, ci va trece din moarte la

wiata Ca adevar zid voua (zis-an gura cea nemincinoasl):

157

cel ce asculta cuvantul mien si crede Celuia ce m'a tri-

'mis pre mine, are viata vecilor si le judecata nu va,

merge, ci an trecnt din moarte la viata.

Dinteaceasta moarte a vietii cekti vremelnice la acea

vial nemnritoare s'au mutat arum Eli adormitul robul lui

Dumnezeu, ce ni sta Inainte_ astazi,

ti.li pe rapausatul Vitra fericire gheneral Constantin

Ghica, stiti at cni flu este si al cui nepot si stranepot.

De prisos este a va_ imvesti stralucitele fapte §i cre§tinegtile

nrmari ale ImbnnatAitulni san parinte, ale fericitilor

Domni, mosi si stramosi ai ski, §i ale sale. Sfarsitul

cuvantului nu prive§te numai spre landa mortului, ci mai,

vartos spre folosul celor vii, ca, din povestirea unora din,

faptele sale cele bune folosindu-ne, sa dam intain lauda,

lui Dumnezeu, apoi adormitnlui cinstea cea cnviincioasa

§i sarutarea cea mai de pre urma, si, Insotindn-1 cu rugacinni

catre Dumnezen, sa-1 pomenim cat vom fi Inteaceasta

viata vremelnica. Caci on adevArat vrednic de pomenit

este- pentru faptele sale cele bune, cu care si-a adeverit

blagorodnia, 'pentru nemitarnicia ce an aratat In toate

dregItoriile In care au stralucit- in patria sa §i a noastra,

pentru ajutorin04 ce an Mout- multora din patrioti si In-

Vane vremi, dar i acum, Inteaceasta jalnica Instrainare

din pamantul lui. Dar mai vrednic Ili de pomenit si de land a

este pentru iubirea de dreptate si de patrie, de a carii

dragoste fiind patruns, Intain pentru a ei mIntuire Ingrijia,

apoi pentru a sa. Drept aceia se si ruga lui Dumnezeu

sa-1 Invredniceasca a-si vedea patria intaiu mantuita de primejdiile

In care se afla si apoi sa mearga sa si dea sfargitul,

lntr'insa.

Cunoscuta va este. Inca §i buna credinta a luminatei

familii a Ghiculestilor, In care s'an nascut si an crescut

si s'an savarsit si acest rapansat. 0 fapta buna tainnita

a sa nu este bine a ramanea ascunsa. Ba Inca si de

mare trebuinta este a se face cunoscut tnturor spre

pilda de rabdare si spre mangaierea celor ce pre nedreptate

se hulesc de catre acei ce, deprinqi fiind a omora on

158

limbg inveninata cinstea fratelai lor, pentrircarele Hristos

a =nit, nu vor sa ateulta de marele apostol Pavel, ritorul

Bisaricii, ea striga : Ta tine esti acela ce-jadeci, slug&

stall* stapanului sau : sta san cade, ci va eta, a puternic

-este Dumnezeu sg-1 puns pre dansul sac stea. In trecutul

post, dupg ce si -an Indeplinit datoriile crestinesti rgposatul,

ea catirea sfinteloi ragaciuni calor oranduite, dnpg ce In

toatg vremea cetirii marelui canon al Sf. Andrei n'au Incetat

Inmuia obrazal si pieptul on curgeri de lacrimi,

intocmai ca baia Sfantulni Botez spalgtoare si curatitoare

de pazate, precum .zice marele Grigorie, anzind ca inaii 11

4iulesc ca nu se spovedeste, nici se Impartaseste en sfin-

-tele daruri (si nu 4, nu vrea sg savarseasca si aceste doug

datorii netagaduite, ci, precum Ins* In multe randuri cu

lacrime mi-au spus, iar mai pre urma si cu Incrul si-au

a leverit cavaltal, void sai se gateasa4 cu toatg ggtirea,

as tufa evlavia si en toata vrednicia cea -dupg putinO,

crestinului si apoi sa cuteze), s'a mahnit ca un om caci

11 graial anii de ran, socotindu-1 -de abatut din sfintele bisericasti

asezamanturi, iar dupg aceia, sporind de spre o

parte cu gatirea, de spre alta cu apropierea de moafte_au

Ohemat pre dahovnic (iata-1 de fa0, sta, si poate spune

singer) ci, spovedindn-i-se cu milt& caire de tale In

via0, lucrate si spalgadu-se de ele cu apa baii cea de

a doaa a lacrimilor, s'au Impartasit cu multa evlavie si s'au

rugat duhovnicului sg nu spang nimanui cg si-an Indeplinit

aceste datorii crestinesti ca sg ramang In hula oamenilor.

Anzind acestea, alt nimic n'am putut socoti fsra numai

ca, precum pre aceste fapte bune, asa si pre celelalte evanghelicesti

era obisauit In tans de punea in lucrarerapausatul

si ca prin hula lumii au vrut sasi Inmulteascg.

plata In ceruri, Invrednicindu-se fericirii cei fggaduite

In Evaughelie color huliti: fericiti yeti fi cand vg vor ocart

pre voi oamenii si va vor huli si vg, vor scoate numele

vostru ca un ran, miniind pentru mine; bucurati-vg si va

kveseliti,

ca iata plata voastra multa este In ceruri". Nu to

159

mahni caci n'ai murit In patrie, caci adevjtrata si stator-

"ilea patrie a crestinului este cern!, iar trupnlui mort tot

pamantul Ii este patrie. i, macar ca,se fa.lesc panaantenii

gi se deosebesc nnii de a4ii cu numiri marl fail de a face

cei mai multi dinteinsii si 4spravi marl pre potriva numelui,

si 4e goneso si se vrajmasesc si se pizmuiesc, doar

dintr'unul si acelasi tut find framantati si de aeeleasi

maul a toate ziditoare inchipu4i, iara, inteacelasi pamant

Intorcandu-se, tocmai atunci, vrand si nevrand, se 'mese,

-cand nu este de niciun folos unirea, du care s'au marit

neamurile, s'au Intemeiat Imparatfile, si far& de care s'au

risipit noroadele si au pierit si s'au rasturnat scaunele

puternicilor.

Bucara-te caci,, Maud aceste de jos, to -ai mutat Intru

v)le de sus. Nu to mai Intrista caci ai murit In pamant

strain, ci to bacura ca to -ai. savarsit In brgele prea-iubitului

tan fin, ale fiicelor, ale ginerilor Ili ale nepotilor tat

§i; de to -ai si mutat. din viata aceasta vremelnica aici, in

Transilvania, darn, tot In pamant crestinesc ai raposat, In

pamant stapanit de Imparat crestin si drept, Yn pamant

otcarmuit si chivernisit de pravile drepte, cum doriai

V3Zi si patria noastra, precum spuneai ; In pamant untie

dreptatea este lege si uncle legea, porunceste ; In pamant

uncle Imparatul este tata supusilor si uncle supusii sunt

fiii

Imparatului si ca nits fit sunt iubiti si ocrotii de

dansul ; In pamant nude laeuitorii, legandu-se cu stapanirea

prin legatura cea mai sfanta, a dragostei, pe care si

legile firesti o ber, si tale bisericesti o por1ncesc, traiesc

antra fericire ci. liniste nestramutata ; In pamant si uncle

si Iasi* In vreme de primejdie, precum si atom si cot -

lalti patrioti

nazuind,am slat odihna si priimire iubitoare

de pm, pentru care suntem multamitori si crestinului si

blandului Iniparat si crestinescului si iubitorului de aproape

norod.

Pasa dar In mormant trupeste si In ceruri sufleteste,

aici Insotit pans la groapa de slavitii dregatori ai preablandului

Imparat, de boierA patrioti ce s'au t.flat aid, de

160

radenii ci de cunoscuO, ci blagoslovit de Prea-Sfintitur

pastoral tan si al nostru ki de eel Impreunti en el cliros

al Bisericli, iara acolo priimit de arhipastorul Hristos Fi

alezat de damn' In corturile-dreptilor. Acolo to odihneFite

acum deocamdata cn moqii §1 en strAmo§ii cei din veac

placuti lui Dumnezeu, iara mai pre urma i en nol,cand

va perunci ziditorul tan qi al nostru Ca, sAlAglnindu-ne cn

toVi, nn In partea morWor cea din stanga, ci In ceata.

viilor cea de a dreapta, sa dAm lands de multamire lui

Damnezen, cantand-dimpreana cu David: Nu cei MOTti to

vor lauda pre tine, Doamne, ci noi, cei vii, bine to vom.

cuvanta de mum ci pang In veac.

1822, Aprilie 12, In Bracov."

Acest envant s'an scris aici pre anume, §i pentrn pomenire,

ci pentrn ca sA zits fiecare cetitor: Dumnezeu sa-1

ierte r, diva pov4a creqtinatAii.

Iarl, pre la afar §itul lunii lui Main, au -Incepnt cei mai

multi ca sa vorbeasca pentrn dumnealor boierii, cum ea

,s'ar A hotarlt In Tarigrad a se orandui Domn unul dintre

dumnealor; Ili mai vartos prin gazeturile Austriei se publicA,

ca prea-Inalta Poarta otorneniceasca an hotArft ca

sa face Domni la aceste doug eparhii dintre dumnealor

boierii parnanteni ci ca dupe serbatoarea Baiaramului este

a i Imbraca gi caftani. Aceste vestindu-se catre toti de

oblite, tine- poate povesti cats bucurie s'au pricinuit la

tot norodul, nadAjduind fiecare liniqtea cea desavar§ita ci

adunarea tnturor cetor depArta0, ca sa se Intoarca la ale

sale, bine IncredinOndutse cu tfAii ca dupe oranduirea.

Domnilor este a se pima raspunderile, cum ci While sa

se ImpAineze en ridicarea din tar&

Apropiindu-se /nteacestea §i vremea coasei fanului pre

acest timp, leatul 1822, s'au Meat chibzuire de catre dum-

nealui Caimacamul si

boierii ce erau In Bucureeti -pentra

fanul cel trebuincios, atat la magazia Bucurectilor, pre la.

jude0, cat qi pre la toate poqtele din douasprezece jude0,

dandu-se chiar a se cosi cu salahori 15.949; care fan se,

161

masura, Insg 6.810 sa se punt la magazia Bucuregtilor, Ina:

3810 din judetul Ilfov

1000 Dambovita

1000 X Vlaficei

1000 , ,, Teleorman

6810

3575 sa se pun& pre la magaziile de pre la judete.

5564 sg se pung_ pre la toate politele din 12 judete.

16949

Pentru care s'au dat porunci pre la judete a se pune

In lucrare cositul acestui fan en salahori din fiecare sat,

iarg nu cu oranduialg de cisla pre sate. Apoi, la 15 ale

lunii lui Julie, venind de la Tarigrad al treilea Tand de

scrisori de la --dumnealor boierii, de la 10 ale acesteia

scrim, fii cuprinzand, Intro altele, atat pentru Intoarcerea

dumnealor, cg presto putine zile sent a purcede din Tarigrad,

cat ci pentru tertipul facerii fanului cel trebninclog,

atat pentru caii potelor, cat qi pentru tainul paznidim

t,,grii, s'au Intocmit de iznoavg, caTar pentru cositul

fanului, dandu-se poruncile otcarmuiril ca la magazia

Bucurectilor sft se pung numai 1.500 care fan de masurg

cum §i pre la jncletele de camp sg se pung pre loc cate

200 care de fan la o magazie a judetului. Asemenea §i

pre la poqte 0, se punt fanul cel trebuincios dupg suma

caller ce va fi.

Cu care aceastg, micqorare a celui d'intaiu tertip, nu

numai s'a facut o mare nqurare saracilor lacuitori, dar

s'a pricinuit qi o nespusg bucnrie la toV de obqte, Intelegandu-se

dintr'aceasta ca este a se ridica o§tirile din

politie, ramanand numai cei trebninciosi de pazg. Indatg

vestindu-se aceastg Imputinare a fannlui trebuincios In tot

cuprinsul tarii, cum §i In Brapv, an 1nceput cei din Lard

a se veseli en toVi pentru aceasta, cum qi cei din Brasov an

facut pornire a ieci on ne6ontenire In tarn, ramanand unii pre

la Ploie§ti, pre la Bucov, qi alVi pre la Campulung qi Pitefiti.

Dar dintre ArnaAii ce erau fugiti In Brapv, prinzand

162

de veste pentru ieqirea familiilor In Ora, faratemere ie§ia'

ci ei, In cete de zece Ili cinsprezece ine Inarmgi §i, pazind

la stramtoarea mm4ilor, jafuia' qi pada' multe din

familiile ce veniau In taxa, precum qi pre nikite negutatori

armeni ce ie§iau Cu familiile tor, apucandui de la

Sinaia mai-sus, li-au -hat multe lucruri cii argintarie, cum

qi banii In naht ce au ggsit la dankiii. Pentru care luand

Ingtiintare LuminAia Sa Chehaia-Pa§a, an oranduit pe

drumul Bra§ovului un care-serclar cu 50 neferi de paza,

a se primbla din vama Temiplui panel In Campina, poruncindu-i

en strapicie ca sa vaneze §i sa prinda negresit

pre acei facatori de rau, a ramanea drumul Brasovului

shibod 4i fara periculare (sic). Precum, §i slavitului Silihtar-

Aga de la Fogani, poruncindu-i pentru drumul vamPi

Buzaulul a ingriji de spre facatorii de rau ca sa nu bantuiasca

pre cei ce ar ie§i din Tara Nemteasel, an oran.

dust §i Slavirea Sa fhteadins paznici ,a priveghia, mai

vartos ca se sfetise qi pre acolo un capitan Constantin,

Grec de felul lui, Inhaitat cu alti ceta§i, carele ieqla pre

supt-cumpat din vama Bazaului, Impreuna §i cu oamenii

sai, de jafuiau familiile ce se Intorceau In tail. Pre care

prinzaudu -1 oranduitii slavitului Silihtar-Aga, d'impreuna

fii cu un tovaraq al sau, i -au trimis numai decal In buna

paza catre Luminatia Sa Chehaia-Pap, §i, luandu-li-se

tacrirul de cercetare In scris, an oranduit pre amandoi

de s'au spanzurat In targ, spre pilda infranarii. Iar la 19

ale lunii lui Iunie al leatului 1822 s'au vestit cum ca ar

fi venit de la Tarigrad Inteadins tatar cu firman lmparatesc

pentru, ridicarea o§tirilor din Valahia qi Moldova,

poruncindu-se ca sa se ridice mai Intaiu Ienicerii de la

Iasi In randuri randuri, iar nu de odata, ca sa nu se prieinuiasel

suparari pe uncle vor trece, cum qi lor lipsa

la cele de trebuinta de hrana. Apoi sa se ridice §i ceilalV,

fiindca este a veni dimpreuna cu boierii din Tarigrad

oranduitul capugiba§a cu 1.500 paznici, a fi pentru

strajuirea tarsi.

i a§a, la 28 ale lunii, an §i facut pornire a se ridica

163

tenicerii de la Iasi, can pre la Tecucin au si trecut toti

la Braila, cum si din Bucuresti la 3 ale lunii lui In lie

s'au ridicat slavitul Hasan-beiu cu toti ostasii giurgiuveni

si ai Rnsciucului. Iar la- 5 tot ale acestei luni, venind

porunca de la Maria Sa Silistra-Valesi ca sa mearga Laininatia

Sa Ahmet-Pasa din Bncuresti cu dumnealui Calmacamul

acolo la Silistra, au si plecat indata, luand si

pre dumnealui Postelnicul Costache Negri, Caimacamul,

1mpreuna. Si numai decal s'au vestit cum ca asemenea

s'au ridicat si dumnealui *tefanache Vogoride, Caimacamul

de la Iasi, cum si dumnealui Caminarul Costache

Samurcas, Caimacamul de Ia Craiova, ducandu-i tot la,

Silistra.

De uncle au vault porunca Inscris de la Maria Sa Silistra-

Valesi catre dumnealor boierii, cuprinzatoare ca se °randuieste

dumnealui Vornicul Alexandru Nenciulescu Caimaa,m

In local dumnealui Postelnicul Costache Negri ca

sa caute -trebile i maslahaturile earl Si, intr'o Vineri dimineata,

la 7 ale lunii lui Iulie, strangandu-se din porunca

boierii la conacul Luminatiei Sale Chehaia-Pasa, s'au cetit

aceasta porunca In auzul tuturor, si de acolo, fiind boierii

la casele, de adunare, dimpreuna cu dumnealui Vornicul

Alexandru Nenciulescu, au inceput 0, se caute trebile. Si

Indata s'au dat de stire de la Mitropolie ca sa se stranga

boierii acolo, fiindca au venit tatar de la Tarigrad cu serisori.

Si,

pre la trei ceasun-din zi suindu-se cu totii la Mitro-

'polio, undo s'au adunat si multi dintre norod, ca sa, afle

pantru venirea tatarului, s'au cetit numaidecatImparatescul

-firman prin. care se vestia ca prea-puternica Imparatie au

oranduit Domn pre Maria Sa Grigorie Ghica Voevod, unul

dintre dumnealor boierii pamanteni, precum mai jos anume

se arata, si onprinderea imparatescului firman, talmacit pre

limba romaneasca:

Lauda neamului Mesiei, boierilor Diva nului ce va afia.ti

In memlechetul Valahiei, creasca-va, supunerea voastia.

Sosind aceasta imparateasca inalta porunca, sa va, fie

,ctmoput ca cu cea de acum prin mijloc izgonire a color

164

mai dinainte pricinnite nestatornicie si razvratiri intru cele,

cu diadohie amass Imparateetile noastre locuri ale Valahiei

§i Moldovei, desertandu-se si cnrAtindn-se cu ajutor

dumnezeiesc aceste doua eparhii de uratele starvnri ale

apostatilor, ca sä se Intoarea linietea si rasufiarea la nevinovalii

raiale si ca sa se faca cuviincioasa signrantA,,

au sosit randul ca sa se oranduiasca qi sa se agar) Domni.

Dar, fiindca cei din ceata Grecilor mai dinainte-Domni,

osebit ca an lost cei Intaiu miscatori si desavareit Inerttori

razvratirii, si catre acestea an Indraznit la feluxi de

fesaturi (sic) 91 -rautati, apoi indrAznind facea' si o multirce

de nedreptati si cu cea Intfo parte de loc pribegie en adevarat

s'au aratat necredinta lor, iar boierii pamanteni, sin -

gile mole, totdeauna privia' stand temeinici In mijlocul ra-

falaonlui

supunerii lor, dintre can unii venind dannAzi

la Imparatescul mien prag, an aratat, pre langg, datornica

jor credinta, i nevinovatire.-Pentru aceia, numai gi numai

spre c,reeterea 1inistii ei signrantei lacnitorilor acestei -OA

ci a sarmanelor raiale, s'au facut Imparateasca vointa pent=

oranduire qi alegere de Domni dintre acesti Omanteni,

dupa cum din vechime an curs qi aqa cum s'au revarsat

qi s'au darnit din nedesertatele Imparatectile male

mill Domnia Tarii-Romanegti, la anal dintre cei mai en ipolipsis

dintre pamantenii. boieri_ce s'an aflat aici, temeitl

calor mai" tritaiti ai neamului Mesiei Grigorie Ghica (al carui

sfareit sa fie bun). Deci, fiindea numitul Domn, dupa cam

urmeaza,,plecand de aici, este ca 0, mearga la Silistra spre.

Inlocuirea etpaiului sau, pang, a ajunge la numitul loc, ca

sä se Intoemeasel qi sa se otcarmuiasea numita Cara cu

bun& oranduiall si ca sa se ocroteasea saracii raialei §i

In tot chipul sa se cunoasca trebuincioasele credinte ci

sadacaturi, s'au- oranduit si s'au Inlocuit Caimacamii domne§ti

dintre cei Impreuna en dinsul veniti In Tarigrad

boieri pamanteni, temeiul neamului Mesiei Banul Barba.

Vaearesen §i Aga Mihaita Filipescu (a caror supunere Inmulteasca-se).

Pan& cand dar sa ajnnga numitii la Bucuresti,

cu o glasuire sa va sili0 a canta §i a Indrep4 sluj-

165

bele cele trebuincioase Si trebe ale tarii. Si, fiindca s'an

cunt prin tacrir de catre numitul Damn ca sa se scrie

Ina lta Imparateasca porunca a mea, cara_sa fie catre voi,

s'a dat firmanul acesta, ca sa va purtati §1 sa puneti In

lucrare daps mijlocul ce s'a zis. $i Intr'adins s'a scris §i

.s'a trimis aceasta lnalta imparAteasca poruncA.

Deci, pAna a ajunge acolo cei din partea Domnnlui

nnmitii Caimacami, sa va siliti ai se,

va sargui# Intru

unire cu IMelepciune gi cu credin0 ea sa cautgi qi sa

puneti la tale dup5, urmatoarele obiceiuri trebuincioasele

slujbe, §i sa sav4r§iti neaparata lucrare spre otcarmuirea

saracilor §i neputincioaselor raiale, §i sa Intocmiti trebile

numitului memlechet. Catre aceasta sa va sargui# Intru

cele spre linigtea gi rasuflarea saracilor, ocrotindu-i de

hedreptati qi rapiri. Drept aceia s'au scris aceasta Ina HA

porunca, care,indata ce va, sosi, sa va purtati dupa mijlocul

de mai sus, §i sä lucrati dupa neaparatele supunerii

- semne ale acestei Inaltei ImpA,rate§ti porunce, ce cere en.

punere, qi sa va departAi en totul de cele Impotriva. A§a

sa cst4i, dand credinta la sfintele semne. S'au scris la

sfArqitul lunii lai Saval 1237."

Dupa cetirea Imparatescului firman facandu-se curioscut

la toti Domnia Mariei Sale Grigorie Ghica Voevod, s'an

umplut sufletele tnturora de bu6urie, !neat unora se pa-

Tea ca tot nu va fi adevarata aceasta vestire. Apoi, cetindu-se

§1 osebitele carti de la Maria Sa catre dumnealor

boierii din Bucureqti, vestitoare c§, prea puternica Impa-

retie,

revarsand din .nede§ertatele milele ImparAiei sale,

s'au oranduit DOOM al Tani-Romftne4ti, dandu-i-se §i zaptfirman

Imparatesc de Domnie la zi 1-in de Iu lie al acestni

teat 1822, §i poruncind ca sa se ingrijeasca pentru toate trebile

ki maslahaturile tarii pans, vor veni qi orandti4ii de

catre Maria Sa boierii Caimacami, cum ai alt firman, cetindu-se

Imparateasca porunca, tot en aceia§i cuprindere,

pentru dumnealui Vornicul Alexandru Nenciulescu, ca s'au

oranduit Caimacam la Craiova, §i osebita carte domneasca

- 166

poruncitoare ca sa se scoale dumnealui Vornicul ca sai

mearga la Craiova a cauta, dimpreung, cu dumnealui Logofatul

Dumitrache Bibescu si cu dumnealui Logo fatul Dumitrache

Brailoiu si dumnealui Clucerul loan Ganeseu si

cu dumnealui Clucerul Dina, Brailoiu, de toate trebile sisoeotelile

celor cinci judete pang la venirea Mariei Sale,

an ramas cu totii Intru desavarsita Ineredintare, multmmind

lui Dumnezeu pentru aceasta nenadajduita bucuriece

din Pronie cereasel an dobandit neamul romanesc,vestindu-se

Inca ca si la Iasi s'au oranduit Domn tot dintre,

dumnealor boierii pamanteni de acolo, adeca pre Maria.

Sa Ion Sturza Voevod. §i Indata dumnealor boierii din

Bucuresti pe de o parte au flea publicatii pre la toate

judetele pentru Domnia Mariei Sale lui Voda, pornind si

raspunsuri la Tarigrad, atat catre prea-puternica !paparatio

de multamire, cat si catre Maria Sa Voda sinhariticon

de, bucurie; care le-an trimis prin Maria Sa Pasa de la,

Silistra cu osebitul arzmahzar, ce se Inseamna mai jos

anume spre pomenire :

Catre prea-Inaltatul si prea-stralucitul Mare-Vizir Mehmet-Selim-Pasa,

Silistra-Valesi. Aducem prea-pleeata Inchinaciune

pans, la pamant, sarutand urmele luminatelor

Mariei Tale picioare. Cu prea-plecatul nostru arzmahzar

aratam milostivirii Inaltimii Tale el, astazi, la 7 ale acestei

urmatoare luni Iulie, am primit cu dumnealui Tatar-Agasi-

Imparatescul firman vestitor noun cum ea prea-puternica

Imparatie au revarsat milostivirea -i asupra noastra si asupra

ticaloasei tari, de ni-au oranduit. Domn dintre pamantenii

nostri, bun patriot si impodobit cu multe daruri

destoinice, pre Maria Sa Grigorie Dimitrie Ghica Voevod.

De care nu suntem vrednici dupa cuviinta a arata

multumirea ce avem cu totii de obste pentru aceasta,

mare facere de bine si nemargenita milostivire ce ni s'au

harazit, cleat, Inaltand .roani si glas de rugaciuni 'ate

atot puternicul Dumnezeu, ne rugam fierbinte Ea, pazeasca

in veci nestramutata slava si marirea prea-puter-

167

Weil Imparatii, cum iii pre Ina4imea Ta sä to apere de

once Impotrivire §i sä to tins en tot fericitul bine, Intocmai

dupa pofta inimii, atat aici, In lumea asta, cat gi In

veacul viitor 0, to meze In veqniciledesfatari ale Raiulni,

pentru multul ajutor ce am cunoscut de multe on In

fapta ca ai facut Inaltimea Ta nouk§i ticaloasei taxi la

mune pasuri fii nevoie, cum gi acum la harazirea Domniei

cu buns alegere de obraz destoinic, fmpodobit cu

vrednice haruzi eii bunatAi.

De care 'facand prea-plecatele raspunsuri, atat catre

milostivul Devlet, cat qi catre Maria Sa Voda, le trimiseram

iaraqi pin- dumnealui Tatar-Agasi."

Iara, pre de alta parte, an trimis Intr'adins lipcan,la

Brapv catre preaosfilAitul parintele Mitropolit chir Dionisie

gi catre dumnealor boierii ce erau acolo, cu cartea

domneasca ce venise din Tarigrad §i cu scrisoare din

partea dumnealor, vestitoare pentru Domnie ki poftitoare

pentru ieOrea dumnealor din Bracov. Carl, adunandu-se cu

totii la. parintele Mitropolit, dupa ce s'au cetit scrisorile,

s'au sculat cu totii de an mers spre heritismOs la Luminatia

Sa Domnita Marioara Hangerl, Doamna Mariei Sale

lui Voda, qi, priimindu-i en mare bucurie de an facut teremonia

cuviincioasa, multami fieccitruia dupa cad ore.

Apoi, intoreandu-se iara.§i la conacul parintelui Mitropolit,

an facut cu totii raspuns de heritismOs catre Maria Sa

Voda, cum §i catre boierii din Bucure§ti, cuprinzand ca

s'au nmplut on totii de bucurie pentru milostivirea ce an

aratat prea-puternica Imparatie de au oianduit Domni §1

obladuitori dintre patriotii tarii, binevoind prea-puternica

Imparatie de au preInoit toate privileghiurile tarii, §1

ca an hotarlt cut totii ca O., iasa In tarn fara Intarziere.

Dara, fiindca toate casele aunt harvaladisite de conac,

neavand undo sa tragii, dupa venirea dumnealor, O. fad,

cunoscut undo se cuvine pentru aceasta, ca sä se deqerte

casele de conace, spre a.se putea mai din vreme sä se

raeremetiseasca qi sä se lugrijeasca, ca sa aiba fie§care

168

dapa, iesirea dumnealor din Brasov uncle sa traga, iar nu

sa, sada, ca,nd vor veni, pre la hanuri si pre drumuri, caci

Indestul an patimit atata vreme In Brasov pre la usi

straine, si cn atata cheltniala, din care pricina, au cercat

dumnealor atatea discolii si Intrebuintari pre acolo, rngandu

-se dumnealor a se face cuviincioasa Indreptare

spre a se deserta casele de conace, sa-ci oranduiasca Res-

care oameni ca 0, le curate de utultimea gunoaielor si

darapanarii ce s'au facut. Osebit an facut unii si in parte

scrisori de binecuvantare, atilt catre Maria Sa Voda, cat

si catre altii, si le-au trimis, pre la Bacuresti, la Tarigrad,

care, spre podoaba cuvantului, se inseamna acl pre anume:

Catre Maria Sa Von.

Se cuvenia, o bine-credinciosule si luminate Doamne,

ca mai mult sa, tinza cuva,ntul nostru si acusi, spre lauda

minunilor mai Dumnezeu. Dark, fiindca vremea deocamdata

nu ni da Indernanare, nadajduim ca prin trei Insemnari

numai sa va facem Intelegerea multamitei en care ne

canoastam Tndatorati nemargenitei milostiviri si adancilor

judecati ale lui Dumnezeu. Mai Intaiu, ca, neamul acesta

romanesc de la o vreme Incoace flind on totul asuprit de

pricinile cele Itiute tuturor, an aflat acum usurare prin

schimbarea dreptei celui Prea-Inalt, a carui amenintare,

stralucind Imparat al Tarigradului, ne-au dat, spre milostIvire,

tutu) neamuri. A dona, ca cinstitele si vechila privileghiuri

ale acestei tari i ale fericitilor do cdiniona

ctitori al sfintelor lacasuri iarasi s'au inoit. Iara a treia

cea mai vrednica de privire ea pre Maria Ta to -au alEs

i to -au ridicat pre Scaunnl stramosilor Mariei Tale, a

caror bunatate si pang In zinc de astazi se vesteste si

ca pa un alt Moise to -au facut Dumnezeu cunoscut pcvatuitor

smeritului nostru neam. Toate aceste' trei marl

savarsiri Bunt adevarat date de la prea-puternica Otomaniceasca

imparatie, hal diva ce cunoseatorul inimilor

Dumnezeu -au miscat inima prea-puternicului nostru Ircparat,

de a mai aduce tara In hung stare cea d'intaiu

169

a rasufla din asupririle veneticilor ce umlila' 8a o Inghitr,

de vreme es, dupa zisa lui Solomon, inima tmparatului

este In mana lui Dumnezeu. Multarnim data prenemarginitei

rnilostivirii Sale §i ne rugam pentru indelungalea

vietii si 'mina noroctre a Devletului si pentru sanatatea

§1 papica petrecere si Indelungata viata, a Mariei Tale

de-asiipra stramo§escului Scaun, nadajduindu-ne ca plin.

ravna Mariei Tale se vor pazi neclintite privileghiurile tole

vechi ale tarii si dumnezeiWile lacaquri pre !meet fqi S or

eni la starea In care le-au lasat fericitii ctitori, si atone'

e n adevarat ca un finic vei Itflori si ca un chedru din

Livan to vei Inmulti, caci arla se cade a se blagoslovi

omul eel ce se tome de Dumnezeu.`

Mrs dumnealui blagorodnicul Banul Barbu Vacarescu.

Ca focul se lamure§te aural, iara oamenii cei priimiti se

lamuresc In euptorul smereniei, zice Sirah. Mare a fost

mahnirea ce ni-a pricinuit plecarea dumnealui la prea -

inalta si izvoratoarea de milostivire Imparatieja acest fel

de vromi cn feluri de banuieli. Darn, iara§i tine altul era

mai vestit si mai en duioasa, inima a arata preasfantului

prag pasurile §i lacrimile acestei ticaloase taxi cleat cel

dintain al neamului vechiu, carele de odata cu fericIta

agezare a 4ntaii Domnii a Orli noastre siau

tras blagorod-

nicul neam cu bune vestiri pana In zilele noasire ? Ga au nu

din cei de aproape rudenii dumnealui au iegit acea vestita,

-odrasla, dumnealui pururea pomenitul Marele-Vistier Ianacho

Vacareseu, eel ce, nu numai pentru Invatatura limbii

eline§ti, ci §i Ad, prea-vestitei si vechii limbi arabicegti

s'au aratat numit si laudat Inaintea marilor si prea -slavitilor

Viziri din vremea dumisale, prin care placere s'au

-miluit si sian cinstit marimea blagorodiei bolereqti a dammescului

Scaun al Bucure§tilor ?

Care alts, famine s'a Invrednielt a priimi In Omni sau

pre vestitul acela §i vechiul neam al ciruirii Dononilor

,ghiculecti decat familia dumneavoastra din care acum, prin

,dumnezeiasea, amelintare, care au mi§cat inima prea-mi

170

lostivului nostru Imparat, s'au ridicat iarasi neamul rcm anesc

la privileghiurile sale eels: vechi prin ridicarea pre stramosescul

Scaun a prea-bunului credincios si 4e Hristos iubitorului

nostru Domn Ioan Grigorie Ghica Voevod, ale caruia

fericite zile lungeasca-le Dumnezeu ca pre ale celui de odinioara,

Mathusaiem, ca doar si not prin mijlocirea dumnealui

ne vom umbri supt umbra aripilor sale si ne vom

racori de pripecul si zaduhul ce pana acum 1-am simtit,

pana la balerile inimii de catre veneticii cei voitori de Tau

ai mostenirii noastre. Invredniceasca-te dara Dumnezeu ca

cu ravna aceia a stramosilor domniei tale sa mijlocesti onratirea

neghinelor ce umplusera holda noastra si Ineca' pre

granl cel curat al patriei si daruiascali dumitale adanci si

unse batranete ca sa to bucuri de bucuria Domnului blagorodiei

tale si de Intemeierea, stramosescului camin.0

i dumnealor boierii din Bucuresti, mergand la Luminatia

Sa Chehaia-Pala, dimpreung cu scrisoarea boierilor din

Brasov,, de an gout aratare pentru toate casele boieresti,,

au luat raspuns ca dupa iesirea dumnealor boierilor din

Brasov, sosind i dumnealor boerii Caimacami, se va face

atunci 1ndreptare.

Deci dumnealui Vornicul Nenciulescu numaidecat au

plecat la Craiova spre otcarmuirea celor cinci judete. Uncle

de-odata s'au Mout dupa sosirea dumnealui oarecare gad&

on dumnealor boierii Craiovei, apoi presto putin, unindu-se

lntr'o glasuire cu dumnealui Vornicul Nenciulescu, s'au

pus In carar toate trebile acelor cinci judetej, dandu-set

porunci si pentru facerea breaslei pandurilor dupa. lntocmirea

ce s'au Mout de la Vistierie. Apoi, sosind la 16 totale

lui Iulie si al doilea rand de scrisori de la Maria Sa

Voda, cuprinzatoare tot pentru vestirea de Domnie, si ca

sa, se fax/ Ingrijire a se proftaxi la Tarigrad o sutaa bunt

de bani spre Intampinarea cheltuielilor Domniei, cum si

patru care mocanesti on eal, pentru trebuinta angarlacului

Mariei Sale, s'au facut de catre dumnealor boierii cuviincioasa

ingrijire, ant pentru bani, luandu-se cu Imprumu.

171

tare, cat sr pentru carele ce s'au cerut. Si numai cleat s'aul

pornit la Tarigrad, iar, la 22 ale lunii lui Julie sosind 4i

dumnealor boierii Caimacami orandu4i la Silistra, s'au InfAisat

la Maria Sa Silistra-Valesi, si, facandu-li-se cuviincioasa

cinste si terem °nip de catre Maria Sa, an si plecat

a doua zi, trecand Dunarea, de an venit la 24 ale lui Iulie

In Bacuresti, unde nu pntina bucurie s'au pricinuit la tot

norodul cu venirea dumnealor. i, Inda,ta facandu -se cacti

de publicatie pre la toate judetele vemrea dumnealor, au

pus numaidecat In lucrare, atat otcarmuirea tarii, cat si

intocmirea unora din ispravnici si vechiLeturile nnora din

boieri, dap& trebainta. Pe de aft& parte, an luat dumnealor

Intru Ingrijire si cererile ostilor pentru raspunderea lefilor

si darea tainurilor, bine Intocmind a nu se pricinui vre un

fel de lipsa.

An sosit de la Brasov si dumnealui Vornicul Matache

Raaovita si dumnealui Vornicul Constantin .Balaceanu,

d'impreuna cu dumnealui Vornicul Iordache Golescu, ginerele

dumnealui, si eel doi fir ai dumnealui, adeca dumnealui

Hatmanul -*tetan Balaceanu si dumnealui Aga

Costache Balaceanu, venind on dumnealor qi dumnealui

Logofatul Nestor. $i, Insotindu-se eu dumnealor boierii Caimacami,

au Imbratisat cu totii otcarmuirea tuturor treburilor

tarii, §i intro unire se intocmia lucrarea maslahaturilor

si savarsirea trebuintilor, fail de eel mai mic

cusur. Inca, asupra trebuincioaselor fainaturi de pane srcarne

facandu-se cuviincioasa chibzuire, s'au mai scos In

tar& si alt ajutor pre toate starile, pre cum se area, :-

3 banita de fiecare postelnic

3 neamul

3 ,

mazilul

3 ruptasul

3 breslasul

3 cumpanasul

3 ludele birnic

2 scutelnicul

1 poslujnicul,

172

care sä se raspnnza In bani: Lusa banita cate lei trei,

a se strange banii la Vistierie. Care s'au qi pus In lucrare.

De la Brasov au venit o scrisoare din partea plrintelui

episcop al Argeplai chir Ilarion catre dumnealui

Aga Mihaita Filipescu, care se trect aid pre anume, spre

-vedere:

Sears se va s,laslui plangerea i diminega bucnria,

zica psalmistul, qi nu fiepecum, ci numai pentru cei ce

nadjdaiesc spre Domnui qi descopere IntrInsul calea ta,

§i el va face qi va scoate ca o lumina dreptatea ta si judecata

ta, ca o amiazazi. Niqte graiuri ca acestea s'au

-cnnoscut Implinite si cu mergerea d-voastra la prea-Inaltul

prag, carele este ochitil luminii, cel ce prive§te obidele

supu§ilor sai. i, fiindca, dips cum ziee_ Solomon, ithma

imparatului este In manila lui Damnezeu, s'au mipat acolo

inima prea-puterniculniImparat spre mangaierile d-voastra

si ale mntitenirii d-voastrk i v'au harazit mileie sale ce

acum se rasuna In urechile oamenilor. Multumim dar

grabnicului ajutor al lui Damnezeu, ca va socotiati de -unii

altii ca nista morti §i ati Inviat, si -ca nicite pierduti §i

v'ati aflat, si ati venit lara§i In dotita patrie, Incununati

en haruri ImParate§ti. §i acestea ati dobandit, nu pentru

alta atat, cat pentru cea dintrn adancul inimii rasa, spre

f olosurile patriei pe care o vedeti en total lmpilata gi, maimai

Inghitita de veneticii voitori de rau a stramo§e§tii

ocine a noastra. Nu suntem dar la Indoiala ca patimile ce

simtim de la venetici ni vor fi Invatatura ci se vor cu-

-noa§te ochii cei ce deoache qi vederile tale veninate, care

an otravit pre pamantenii cei adevarati. Milostivul Dumnezeu,

a earths, dreapta au facut aceasta schimbare, sa nu

se Endure si de acum Inainte, ci spre mai buns Indreptare

sa Intareasca privileghiffrile tarii noastre.

Drept aceia priimeasca-se acum deocamdata $i aceasta

Inchinacinne ci bncurie a venirii d-voastra, iar mai pre

urma Teti priimi qi cea de fats plecacinne a noastra, cu

care nadajduim ca vei calea si dumneata In urmele stramoqilor

qi unchilor domniei tale."

173

Tar la 10 ale lunii lui Avgust s'au Infatisat la Divan

dumnealui secretarnl chesaro-ertie§tii AghenVi, monsii

Udr4chi, Maud aratare si prin grain si prin nota In scria

cum ea pre la Ru§ava ar fi coborand pre alai prin tarn dumnealui

elciul chesaro-eraiegtii puteri ca sa mearga la Tarigrad,

cum §1 pre la Brasov se coboara cinstit aghent mons;11

Flakaht, a veni in politia Bucure4tilor. §1Indata, Divanul

pe de o parte au dat de §tire dumnealui Caimacamului

Craiovei pentrn coborarea cinstitnlui elciu, cum §i catre

dumnealor boierii ispravnici de Prahova a,n trimis porunca

pentrn venirea aghentului, iar, pre de alts parte,

,s'au oranduit si Intradingi mehmendari de catre Divan,

de frau trimis Inainte, atat pre drumul Craiovei, cat i

pre

drumul Campinei, ca OA priimeasca ki sa-i aduca pang. In

Buouretiti. i, fiindea de la Tarigrad nu se mai ivia niciun fel

de trimis de la Maria Sa Voda In diastima de douazeci qi opt..

de zile, qi nn se putea lua nicio vestire pentru aceasta zabavnica

tacere, se afla norodul Intru teluri de bannieli, neputand

judeca malcire de atata vreme. §i mai vartos iubitorii

de zavistii multe scorniri talmacia' pentru Maria Sa

Voda, pans, la 18 ale lunii lui Avgust, and an qi sosit In.

BUcuregti Intr'adins Mar en scrisori de la Maria Sa Voda,

prin care se vestia ea pre la 11 ale lunii lui Avgust au,

plecat din Tarigrad a veni la Silistra, uncle sa se trimita

de catre dumnealor boierii Caimacami un boier mehmendar

Inaintea Mariei Sale, on dumnealui Vornicul Constantin

Balaceanu sau altul care vor socoti dumnealor. i osebit se

vestia printr'acele scrisori cum ea In. partile Moreii, undose

razboia' apostatii greci en Turcii, ar fi Intrat un trup

de 20.000 osta§i Imparate§ti de an izgonit pre apostaV farm

de vre-o varsare de sange. Iar din rostul tatarului ce an

venit on scrisori de la Tarigrad s'an aflat cunt ca dimpreuna

on Maria Say Voda ar fi venind si patru Turci, oameni

marl, adeca unul balbegleaga Gavanos-zadea, col ce

are a kiedea in politia Bucure#ilor, mai mare presto 2.0CI)

1 Fleischhackl de Hakenau.

174

Turd pazitori, cari sunt orandu4i In Tara-Romaneasca

altul Divan-Wendisi Mug& Maria Sa Voda, altul Imbrohor

imparatesc si altul Cheaga.

i asa la 23 ale lui Avgust s'au si pornit din Bucuresti

dumnealui Vornicul Constantin Balaceanu a merge

la Silistra Inaintea Mariei Sale lui Voda. Iar Luminatia

Sa Chehaia-Pasa, avand a lua o sums mare de bani de

la Vistieria tarii pentru lefile ascherliilor, apururea facea

cerere catre dumnealor boierii Caimacami, qi grin scris

hotarare, ca, de nu se vor plati banii /Ana la 5 ale lunii

lui Septemvrie, presto 350.000 ce se cerea', se vor mai

adauga si alti lei 18.000 pre o Tuna, si atunci va fi mai

mare tmpovarare. Pentru care Maud chibzuire dumnealor

boierii Caimacami pentru plata acestor bani, s'au gasit cu

cale ca sa se Indoiasca husmetul vinariciului si oieritului

pre un an, qi, pan& a se pune In lucrare, pre_de o parte a

Instiinta Mariei Sale lui Voda pre drum pentru aceasta,

iar, pre de alta, au pus dumnealor la cale, tacand cisla,

atat pre manastiri, cat si pre toate isnafurile din Bucu.

Testi, ca sa se stranga acesti bani cu cuvant de Imprnmutare

qi sa se dea spre exoflisis al cererii ce se facea

ca sa se ridice While din Bucuresti, precum se zicea ca,

dupa ce se vor plAti banii, aunt a se ridica. *i, dupa InstihAarea

dumnealor boierilor Caimacami, venind raspuns

de la Maria Sa Voda cu priiminO, pentru chibzuirea ce

-au Mout, de Indoiala amanduror husmeturilor ce s'au zis,

facandu-i desavarsit plirexusii, ca niste Caimacami, a

savarsi In locul Mariei Sale si aceasta neaparata cerere,

au ramas deocamdata chibzuirea Indoielii husmeturilor

nepusa, In lucrare pans la sosirea Mariei Sale lui Voda. §i,

osebit, flindca de catre Maria Sa se poruncia sa mearga

din Bucuresti la Silistra doua luminate beizadele ale MAriei

Sale, Insa beizadea Costache, cel mai mare, qi beizadea

Iorga, eel de al doilea, dimpreuna cu dumnealui Aga

-Mihail Ghica, fratele Mariei Sale (bun de tats, iar nu qi de

mama), si Caminarul Nicolae Traspea qi alti doi mai mici

kiln oamenii casei Mariei Sale, s'au facut cuviincioasa g5,-

175

-tire din Bucurefiti, de an plecat en totii la Silistra._

Uncle la 27 ale lunii lui Avgnst au sosit §i Maria Sa Vada,

find fost plecat de la 11 Avgnst din Tarigrad. i,Wgand la

oranduitul conac acolo, a done zi au trimes pre beizadele

spre inchinaciune la Maria SA Pap Silistra-Valesi. Carele

Ian priimit cu Indestula einste, Inca la iecire li-au tras

cats un armasar pescheq, en tot tacamul, de-au incalecat

amandoul beizadelele, de la Pasa- Capusi, precum asemenea

s'au zis ea an dat Maria Sa Pap ei beizadelelor Dom -

nului de Moldova, ie8ind vorba cum ca este hotarare ca

-fieqeare Domn sa-si trimita cate o beizadea la Tarigrad, a

sta la Poarta, ca un amanet.

i dupa, aceasta an mars si amandol Domnii la Maria

Sa Paqa spre inchinAciune §i multamita. Mora li s'au

-0.,cut mare einste, priimindui cu Indestula bucurie si

oranduindu-i a sta pre la gatitele couace pans la ziva

hotarata pentru Inlocuirea

In politia Bucureqtilor au sosit !Elsa, totia 27 Avgust, aghentul

nemtesc monshl Flai§ah, alezandu-se la conacul dumnealui

ce-1 avea, ei mai inainte. Cum §i la 4 ale lui Septemvre

an Intrat in Bucure§ti cinstitul elciu chesaro-craiese ce

inergea la Tarigrad 1, poprindu-se In Bucuresti pentru

levaqi zile. Si tot Intr'acea zi an sosit de la Tarigrad elciul

englesesel in Bucuregti, carele prin Tara-Rom'aneascg. mergea

In tarile Evropei, la local unde se adunasera aliatii

Imparati, adeca la Verona, pentru savarOrea congresului

ce se facea asupra tuturor apostasiilor ce se tot ivia' in

multe parti. §i, mergand a treia zi spre intalnire la Lum4natia

Sa Chehaia-Pala, !titre alts halveturi ce ar fi avut,

an flout Intrebare si pentru o§tirile din taka, cum de nu

s'au ridicat, pentru ca a sa etiinta era Inca din Tarigrad

de cand an plecat cum el While s'au dat tmparateasca

porunca de a se ridica din tail st au luat raspuns de la

luminatia Sa Chehaia-Pap cum ea Inca n'au priimit inert

porunca de aridicare, dar adasta din zi In zi ca sai vina

Ottenfels.

2 Strangford.

Ca-

176

poruncg, ,pentru aceasta. $i, dupg ce qi-an luat ziva bung,

an mai adaus elciul ca, nu §tie ce raspuns sa dea acola

undo merge pentru zabava ridicgrii o§tirilor. §i aqa, stand

In Bucureqti &ma zile de s'au mai odihnit, a treia zi, la.

7 ale lui Septemvre, au qi purees din Bucurecti, trecand

pre la Caineni Innguntru. Asemenea qi elciul chesarocrgiesc

ce mergea la Tdrigrad, zabovinduse cateva zile In

Bucureqti, au mers spre contra - visits la Luminatia Sao Chehaia-Paqa,

qi, facand vorbg amandoi, atat pentru alte priicine,

cat qi pentru ridicarea oqtirilor din tarn, nefiind priimit

Intro aliatii Impgrati ca sa fie pa§alacuri Intru aceste+

doug tari, au mat raspuns de la Lumingtia Sa ca, Indata

ce se va face halaiul Domnilor la -Silistra, este a se da porunca

qi pentru ridicarea octirilor din tarn, and atunci se

va ridica qi chiar Lumingtia Sa din politia Bucurestilor es

sa meargg la Silistra. $i paste patru zile an plecat din

Bucure§ti cinstitul elciu de s'au dus pre la Silistra la Tarigrad,

facand In diastima zilelor ce an qezut In Bacure§ti

qi adunare de multi suditi qi altii la biserica de la BArgtie,

undo, dupg savarqirea slujbei, s'au cetit cartea Imparatului

Frantiso, ce, Impreung cu cavalaria §i dar de galbeni,

adusese cinstitului aghent monsit Flaicah CUM qi osebit dar

de 500 galbenilmparg,te§ti dumnealui secretariului Aghentiei,

sinior Udrischi, carele In toata diastima spargaluirii

Bucurestilor nu an lipsit din politie, stand nepristan In

Bacurecti qi ocrotind cu tot dinadinsul pre toti suditil

austriace§ti, cum $i pre cei rusesti, mai In urma, dupg co

s'au ridicat Cantelaria Consulatului rusese,, iar mai ales

catre cei rgmaqi In politie pgmanteni s'au argtat cu mare.

fierbintealg, aparandu-i de tot felul de bantuieli, strangand

qi =bland multime de familii, atat la conacul san, cat qi

prin prejur, ferindai de orice spaime §i ajutorandu-i In

feluri de chipuri, pracum §tiut este de toti.

*i la 9 ale lui Septemvrie an Inceput a se ridica Zaporojenii

din politia Bucureqtilor, oranduindu-se Inteadins

cavas -baca de s'au dus cu dansii pang la Dungre, spre a.

nu se rgspandi la drum, nici a face vre-o supgrare sau

177

omoruri pre la satele uncle vor trace, pornindu-se si preste

o suta care boi, de s'au dus cu bolnavii ostasi. Si apoi

iargsi si a doua zi s'au pornit digtre ostasii ce emu pre

jos, venind vestire si de la Silistra cum el Sgmbatg, la 9

ale lunii lui Septemvrie, s'au Mout alaiul si teremonia

Domnilor, primiindu-se de cgtre Maria Sa Pasa Silistra-Valesi

mai !rain Domnul Moldovei si apoi Domnul Tarii-Romanesti,

cgrora li s'au flout destulg cinste si eremonie. Dupg

care Indatg au si pornit Maria Sa Pasa Silistra-Valesi

poruncg In scris catre dumnealui Barbu VIcgrescu Caimacamul,

cu intr'adins bumbasir, hasnatarul Mahal Sale, fgcandu-i

cunoscut pentru ridicarea ostirilor, ca sa, se Ingrijeascg

pentru carele ce vor trebui si conacele dupg

drum si altele, a nu se face cusur, si alts, osebitg poruncg

cg,tre LuminAia Sa Chehaia-Pasa pentru a se ridica ostirile

far& alt prelungire.

Tara la Silistra, dupg sgvgrsirea alaiului Domnilor,

lgsand arnandoi Domnii cate o beizadea ce era' hotartti a-i

trimite la Tarigrad, pang sa li se facg, cuviincioasa gatire

de drum, an si trecut Dungrea, a, treia zi, la 11 de Septemvrie,

sosind In satul Mgr*, de unde. plecand Marti,

la 12, amandoi Domnii, au apucat drumul Iasilor Domnul

Moldovei cu mehmendar oranduit din partea Tarii-Roman esti,

Pgharnicul Cerchez, pang la Focsani- Precum si Domnul

-5,rii Valahiei au sosit la 13 ale. lui Septemvrie In mangstirea

Vactizesti, si, facandu-se adeatul eremoniei, dupg

vechiul obiceiu, an zabovit pang'n desearg acolo. Apoi

pre la 12 ceasuri Miercuri au Intrat In politia Bucurestilor,

tragand la casele din episcopia Ramnicului, uncle si mai

1nainte sedea, fiindcg casele Mgriei Sale ce se gatise pentru

Curtea Domneascg, Inca nu se ispravise. Si, Joi, la 14 de

Septemvrie, au imbracat caftan de Postelnic-Mare hale&

pre dumnealui Aga Mihalache Ghica, fratele Mgriei Sale,

mergand Maria Sa Voda cu careta cu doi cai si fall alaiu

la Chehaia-Pasa, de 1-au heretisit de arldicare; ca.nd i-au

tras Pap si un armasar, cu tot tacamul, pesches Mgriei

Sale lui Voda.

178

i la 15 Septemvrie eau ridicat din politia Bucure§tilor

Lnminatia Sa Chehaia-Pap cu toti. ascherliii, 1ntrand In

Bacureqti slavitul Gavanos-zadea, in conac Ia casele dumnealui

Vorniculni Alecd Ghica. Care le pre data an Intoemit

zabli de pre la judete, cum 4i cei oranduli pAzitori ca

sa mearga la Craiova, dupa chibzuirea ce i s'au dat In

sods de catre Maria Sa Voda, precum s'au gasit eu cale.

far& cei poprli pazitori pentru politia Bucurestilor i-au

oranduit In conac la manastirea Vaeare§ti §i Cotroceni,

meremetisindu-se en cheltuiala din Vistierie $i. facandu-se

grajduri de ajuns, ca sa nu alba ora§enii din politie supA-

rare de conace.

Diva aceasta an Ingrijit Maria Sa Voda mai intaiu pentrU

aducerea moaotelor Sfantului Dimitrie, ce Inca din

vremea spargerii Bucure§tilor era ridicat la manastirea...

§I pus acolo In pastrare, i an dat porunca ca, facandu-se

acolo cnviincioasele litanii de rugaciuni, sa se ridice a se

aduce la Mita Mitropolie. §i a§a Joi, la 28 Septemvrie, s'a

facat alaiul Sfantulni Dimitrie, aducandu-se de Ia... la

eigmeaua mai Mavrogheni. S'au Intoemit de acolo alaiul

cu toate isnafurile gi cu starostea de negutatori, §1 celelalte

bresle negutatore§ti, mergand dumnealui Vel Spatar

calare on alaiul Spatariei, precum oi dumnealui Vel Aga

asemenea, pang, la Mitropolie sus. fare Maria Sa Voda, cu

until din beizadele, ieqind calare de la conacul Mariei Sale,

cu alaiu de oamenii Cu4ii §i cu dumnealui Vol Postelnicul,

iara§i calare, as mers la Mitropolie, made afara pre deal s'an

straw si dumnealor velitii boieri de an priimit acolo siorint

cn sfintele moaste. i parintele episcopul de Buza.n pre jos

au mers de la ciqmea pans la Mitropolie, dim prenna c.n ceilalti

Vladici qi en toata ceata preoteasca din politia Bueurectilor.

An Inceput Tndata a ceti Banta osfe§tanie, facand

litanie de rugacinni de fate a tot norodul. Si,

dupa ce s'au

savar§it rugaciunea, dand sarutare, atat MAria Sa Von, cu

toti dumnealor boierii, apoi an slobozit norodul ca sa

sarute sfintele moaste. §i Maria Sa Voda s'au tutors la

conacul Mariei Sale, cum ci dumnealor boierii s'au Tutors

179

Beqoare Ia ale sale, stand sicriul Sfantului Dimitrie toata

ziva pentru norod, qi In deseara 1-act bagat in Sfanta Mitropolie.

Dupa fntoarcerea Domnului de la alaiul Sfantului

s'au ce tit catre Maria Sa scrisoarea ce fi trimetea din

Brasov parintele episcop Argeq1u, chir llarion, a caruia cu.

prindere se arail pre anume mai jos :

Ducar ca din nenorocire §i

din lipsa a inultor trebuincioage

mi se popri trupeasca stare de fats la luminat

praznicul naqterii cei de a doua a neamului romanese,

prin slavita suire a Inaltimii Sale In stramoqescul

slavit domnesc Scaun al Valahiei, macar ca unii se vor fi

bucurand, iar altii ma vor fi caind, caci ma vad lipsit de

.aceasta dorita. privire, la care astazi tati navalesc, dara

slugs Inaltimii Tale, qi, aqa departat si aqa cait de unii, iar

de altii poate qi oropsit, Ina, tot stau de fats cu duhul

inaintea Inaltimii Tale §i, de nu ceva mai mult decat toti

cei ce trupe§te aunt de fats, dar nici mai puVn decat

nimenea dinteinqii fmpartaqindu-ma obcte§tii bucurii, nu

ma mir, nici de cabanita, nici de tuiuri, ca aceste semne

de stapanire vrednice de cinste le §tiu atat de. vechi In

luminata familie a Inaltimii Tale, !neat de multe on qi

putrezind le-am vazut pre Ia mormanturile prea-lumina-

Vor familiarhi ci nemuritori cu numele Domni Ghicule§ti,

ctitorii sfintelor lacaquri a' Sfantului Pantelimon. Ci ma

bucur privind mai vartos cu ochii sufietului la ridicarea

neamului din prapastia In care mai wort. zacea, aruncat

de vrajmaqa venire, vatamatoarea de om, surpatoarea de

cetati qi stingatoarea de neamuri. De aceasta inaltare a

neamului, Inchipuita In mintea mea prin ridicarea Inaltimii

*Tale pre Scaunul domnesc, dupa, amelintarea durcnezeiasca

qi bunavointa Imparaleasca, veselindu-ma, am saltat cu

duhul, §i serbez ziva cea mantuitoare, §i dimpreuna cu

mine a serba pre tc4i fndemn, nu In mese qi In °spate, nu

In. chiote decants qi In ra.cnete de vioara, ci In chimvale

tacute, dar bine rasunatoare, de multumiri qi de rugaciuni

catre milostivul Dumnezeu, ca duh drept, fnoind Intru

180

tale din Iguntru ale InAltimii Sale cu duh stgpanitor, sa le

intgreasca qi, luminandu-ti mintea cu duhul intelepciunii,

duhul Intelegerii, duhul temerii de Dumnezeu, duhul cunoqtintei,

duhul bunei credinte, duhul sfatului §i duhul

puterii, sa-ti Indrepteze mama spre seceriqul neghinei pa-

timilor din sufletele norodului si sg, te invredniceascg a

samana intr'insele dragostea catre Dumnezen §i atre

aproapele qi a domni presto dansele, cnlegand Insntit roadole

multamirii qi ale supuIerii. Ca nu este atat de mare

lucru, prea-luminate Doamne, a ocarmui un norod, eat este

a se face pgrinte norodului. Nu este de mirare a domni

presto multe mii de oameni, el- este de mirare a-i mantuie

pre ei. Nu este de laudg a domni preste averile supuqilor,

ci este de lama. a domni in inimile lor.

Iar aceastg qtiin0 a castigarli de inimi avand-o de moqtenire

ingltimea Ta, atat de la fericitii Domni, strgmoqii,

Ingltimii Tale, cat qi de la rapcvatul intru fericire Orintele

Mgriei Tale, cauta in icoanele acelor eroi ai Valahiei,

ei te vor pune pre calea cea dreapta i to vor mange

la salaqul slavei qi al nemuririi. Si nu sunt departe de

Ingltimea Ta cinstitele icoane ale acelor slgviti barbati.

Aproape de Inaltimea Ta sunt, cici inaltimea Ta dinte

tragi, qi al for flu eqti, qi dirnpreung en danqii

vei moqteni slava cea nemaritoare, petrecand ca ei, gt

pilda de toata fapta bung dAnd, qi en euvantul, dar mai

vartos cu lucrul, atat luminatelor odrasle, cat i tuturor

supuqilor Ingltimii Tale. Ca nici dascali, mai adevgrati

mai vrednici de credinta fillor sunt cleat parintii, nici

pravila mai ascultata qi mai pazitg de supuqi este decat

pravila cea vie, care este purtarea si petrecerea stgpanitorulni.

Prea-invItatul Plutarh zice ca marele Alexandiu

Machedon, avandu -i capul cam plecat In partea unuiv

umar, an dat pricing boierilor, qi boierii altora, a tinea

capul aqa cum qi Imparatul, socotind el li qade mai bine..

Aqa se Impodobesc snpuqii cu cusururile, macar fireqti,

macar naravesti, ale stgranitorilor. Id zilele rgposatului

Domn Alexandru Moruzi curtesanii care pe care se in-

181

-trecea' sA caute chiorl§, pentru a Voda raposatul era

ponivos, gi vedea cinevaqi In Bucureqti atunci o filotimie

-oarbl In orbire, tii care patiml trupeasca este mai rea

declt orbirea, dar obrazul Domnului cele mai nate patimi

le arata. frumoase In ochii norodului. lar de Inl4imea Ta

nicio patiml moraliceascl nu se va lipi, nici va smeredui

pre supuqi, In 0,0, vreme vei petrece, In ganditl, dar nu

vAzata Infrltire a Grigoriilor, a Mateilor, a Scarlatilor, a

Alexandrilor Ghici, nemuritorilor cu slava Domni ai Valahiei

gi pArinti ai Mariei Tale fil ai patriel, cari nevAzuti

stau de-asupra capului InAltimii Tale, qoptindu-ti cele de

folos gi de mantuirea norodului Invataturi, §i gata el to

Incununeze cu cunnne neveqtejite, de-i vei asculta.

Pre ace4tia, ascultand qi cu cinstita $i Iludata adunare

a boierilor color ce acum stau §i mai la urml vor

sta Imprejurul domnescului Scaun al Inaltimii Tale slujindn-te,

vei fi nevatamat de aspIdele 4i de napIrcile care,

Incollcindu-se pre dinaintea Scaunnlui, stau gata el salte

pre el. Una este a lingugirii, cea mai obraznia cii mai veninatl,

alta este a va,nzlrii, groaznica, Ili aceasta qi sage0.

-gi brice pre nazi scaplrand gi trupuri moarte de oameni

din gull lepldlnd; alta este a mlndriei, fetei cele mari

a luceafArulni; alta a iubirii de argint, fiicii Indei irinzatorului;

alta a altei patime, si toate cn un cuvant din

neamul garpelni carele an ingelat gi au izgonit pre stramogi

din Eden. DepArteazl-le t DepArteazl-le 1 Nu be lAsa,

Doamne, el se atingA de Scaun, astupl-ti urechile In quieturtle

lor. Te-ai atins de dAnsele, to -ai otrAvit; mucatu -tean,

slvargitn-to -au. Departe de sufletul InlItimii Tale Eli a

luminatelor odrasle otrAvitoarea de sufletele oamenilor celor

mari mAglisire, viermele care-ii aft brana gi se 'ncuibeazA

In poamele cele mai frumoase Ili In copacii cei mai

umbroqi, pa,n1 and acelea pntrezesc qi aceqtia se usna.

Tar el atunci, fArl de a patimi nimic, pleacA, vazand agternut

pre Oman% din pricina nesatului sAn, copaciul din

,care cu putin Inainte se hrAnia. De multe. on se fac qi

-nlscltori viermilor color neadormiti aceqti viermi, cA, ne-

182

dreptatind pre eel drept Inaintea Domnilor Bi facAnd dul

cele amar si amarul dulce, lumina Iiitunerec qi Intunerecut

lumina, dau brand Domnilor In cele mai groaznice

rape ale grefialelor, Bi apoi, -dandu-se de o parte, rad ca

fermecatoarele dupa ce izmeneso pre cei ce se ating de

ele. Iar Inaltimea Ta, Incalecand presto aspide i vasilisegi

Wand pre leu ci pre balaur, supune cuvantului pre

cei stapaniti de patimi Bi asamanati necuvantatorilor Mare

de mai spa, :0, flied cumpana dreptatii In cuvant qi In

fapta, Inv* pre toti si Inceteze de rautAile lor, sa se-

Invete a face bine, sa canto judecata, sa izbaveasca pre

eel nedreptatit, sa judece pre sirman ci sa Indrepteze pre

vaduva, Bi, de vor area Bi de to vor asculta, bunatatile

pamantului vor manta, iar, de nu vor vrea i ni-ci to vor

asculta, rau Ingrozefite Domnul prin Isaia Proorocul, cagura

Domnulni zice,

Am gait acestea, i aril Mariei Tale de la Domnul multi

si fericiti.

Salsa Septemvrie 7, 1822."

§i,

ascultand Maria Sa Voda cu bagare de Banal i cu

priiminta toata cuprinderea scrisorii, an poruncit de s'au,

flout raspuns catre parintele episcep de multamire, ci

poftitor sa ink In Cara, Indemnand §i pre ceilalti a veni

la patrie. Iar la 24 de Septemvrie, Dumineca, an facut

Maria Sa Von. alaiul Intr4rii pre Podul lui Serban-Voda,.

dupa, obiceiu, cu toata paradiva, pee= din vechime este

legiuit. i, dui:4 ce au descalecat Maria Sa la Curte, urcas -

du-se cu totii In Spatarie4 s'au suit Domnul In Scaun, ci Indata

s'au petit Intru auzul tutnror imparatescul. firman de

Downie, atat pre limba turceasca, de catre dumnealui cinstit

Divan-Efendisi, cat ci pre lirnba romaneasca, de Mr%

dumnealui Vel Vistier Barbu Vacarescu, a carui cuprindere

se Insemneaza mai jos din cuvant In cuvant, Intocmai

dupa talmacirea ce s'a cetit In Spatarie:

Alesului din neamul Mesiei, celui ce areinteadevar ipolipsis

din boierii pamanteni roman, iar acum, prin ItroPa

183

rateasca facatoarea Ma de bine voint4, i s'au IncredinOt

Domnia Valahiei, dumnealui Grigorie Ghica. Dupa ce acurp

razvratirile ce s'au Intamplat n tarile Moldaviei si Valahiei,

care dupa mostenire se cuvin la prea.puternica

si de sinegi staijanitoarea mea Imparatie, an pent §i cu

ajatorul lai Dumnezeu mai sus ziselp tri s'au curatit de

sparcaciunea, ce se intinsese, a facatorilor de role, fiindcit

cu cuviin0 s'au socotit asezarea Domnilor, ca, savarsindu.se

linistea ce s'au tutors, sa-§i dobandeasca nevinovaVi

sup* pamanteni cu prisos mijloacele ce privesc spre

oiihna §i buna vietuire a lor, §i fiinda, din Fanarioti, cei

ce au statut Domni si boieri, cari s'au lost Invrednicit de

catre prea-puternica mea Imparatie a dobandi atatea

damn f4i facere de bine, aratandu-se necunoscatori

nemultamitori, nu numai alma apostatilor s'au facut

silacatori de once fel de stricaciune §i rautate ce s'an

urmat intro aceste de mai sus aratate taxi, ci §l cu marl

napastuiri si tiranie asupra saracilor ptitanttni s'au puntat,

si, In tale dd pe prma, fiefcare dandu-se spre fuga,

precum la to# este stiut, curat §i -au, aatat viclenia si

rautatea. Si aceasta ceata de Fanaric4i s'au fault izvor

de stricaciane ce s'au pricinuit, ata,t la aceste eparbii,

cat si la alte pazite locuri ale stapanirii mele, uncle

acei razvratitori si rautatiO an ridicat steag de apostasie,

In care si Inca se afia stand. Deci, fiindca. Invederat

lucre este ca, nu numai cei ce de fa0 si In fapta

an Indraznit de an iesit din cuviincioasele hotare, ci §i cei

ce an cutezat a se arata supt chipul apostasiei, cu niciun

mijloc nu sant priim4i §i vrednici a se Inalta imparateste

la dregatorii, drept sceia ,Imparatia, dupa, milostivirea ce

am . catre ticaloasa stare a pamantenilor si a lacuitorilor

acestui lot, care patimia calcandu -se supt picioarele acelor

Inrautatiti, si dupg, Induplecarea la rugaciunile ce in multe

randuri prin arzuri catre fericitul prag mi s'au adus, on

bunavoire iubitoare de oameni §i Ingrijitoarele mole Induran

si placere spre a se alcatui si a se orandui dupa

vachiul obiceia Domni din boierii pamanteni, ca sa-§i do-

184

bandeascA fericita for stare, poruncesc ca tn, numitule

Domn, eel ce esti unul dintre boierii pamanterti cei veniti de

curand acum In fericita mea cetate, fiinda, din iscusirea

mintii tale se tntelege dreptatea si desioinicia ce ai, cum

si buna ravng, si stragnicia ta spre oblAduirea Domniei, si

se nadajduieste a intrn toate te vei purta intoemai dupa,

flints, si asgranarea vointei, silindu-te spre a-ti Rata Inminata

credinta si supunere, deci, dupg, sfanta 0 vrednica

de Inchinaciune pornna ce varsa faceri de bine din nemargenitele

Imparatesti darnri si din tmparatestile mele

cu seumpatate priceperi Domnia prii-Romanesti dupa

alegere tie ti s'a Incredintat, punerea In oranduiala a pricinilor

eparhiei acesteia si a locului fericire si liniste de

la a ta Intelepciune. i Incredintare s'au dat si aceastO

de mare cuviinta pornna, Infanta en sfa,ntul mien sEmn

si auprinzatoare de mansupul tan prin ... s'au trimis ...

Facandu-se dar cnnoscut vederii tale ce cantl depaite

a Inscaunarea ta In Domnia Valahiei se 1ntemeiaza

asupra bunului ipolipsis ce are Imparatia Mea la tine, si

el adevarat cererea Imparatiei Mele de la tine este cg,

punand in orandaiala dupa placere si lndreptand toate

trebile prea-pnternicii mele Impargtii, cats) s'an lncredintat

la a to, vrednicie, si Ingrijind si ocrotind pre supusii

acestei tOri de mai sus, sä te sargniesti Cu scumpatate a

nOscoci 0 a afla toate mijloacele cele cnviincioase spre

fericirea si linistea for mai malt cleat Intaiu, si, fiindea

pentru unele cuvinte, nu urmeazg, a se face savarsirea celor

obisnuite aici, In fericita mea cetate, ci la Silistra, de

aceia, precum esti poruncit si dupg, cum poruncindu-se

s'au scris 0 obladuitornIni de la Silistra Ili al Dunarii In-

Mal seraschier, cu desavarksitl stardnire Vizir, Mohamet-

§ehim-Pasa, Ma% sa te ealatoresti de aici 0, ajungand

acolo, a cunosenta Domnia ta, si, gatindu-ti cele trebuincioase,

trec&nd grabeste la local Scaunului, si, dupa datoria

firestii tale credinte si dreptate, si dupa, rebnintat

meniurietulai tan, apuca-te cat mai curand de cercetarea

0 Indreptarea pricinilor tarii, de paza si fereala locului

185

de obIlduirea *i buna oranduiala a boierilor qi altos, de

cercetarea ci izblvirea slracelor raiale de nedrept5t,i qi

napAstuiri,spre tntoarcerea linifitii prin savargirea mijloacelor

celor ce privesc spre odihnl, ingrijind cltra aceasta

cu rAvna a se pazi buna oranduiala pko&ntului de orice

zaticnire,gi Tuna ltele male Inaparateqti porunci sä se slvarqeascg

In putere, ca sa nu se Int&naple vre un lucru

necuviincios.

Datft la 24 a' sfintei luni Leval, cu leatul 1237."

II.

MEMORIU

DESPRE

MI$CAREA LUI TUDOR VLADIMIRESCU

CI- IIRIAC POPESCU

Revolutia lui Tudor In Tara-Romgneasca s'a Intamp lat

la leatul 1821, la luna lui Fevruarie, qi Ipsilante s'au argtat

la Iaqi, iar la Fevruarie, 21, cu revolutia Grecilor.

Slugerul Tudor Vladimirescu, ngscut In judetul Gorj de

peste Olt, In satul Vladimir, an fost mai Inainte In slujb5,

militgreascg neregulatg cu pandurii medinteni din tine-

,retile lui, qi s'au cinstit In vremea razmeritei urmate Intro

Curtea Rusiei, qi Poarta Otomang la leat 1807, fiind dansul

comandator at pandurilor, supt comanda ghineralului

Isaiev In Craiova on cin de parucic rusesc, qi, dupg

cgtiva ani, se afla late° judecatg de cglcari de Om ant In

Bucureqti, care judecatg s'au prelungit pang la leat 1820.

In zilele Domniei Sutului, Vladimirescu, atunci aflandu -se

In Bucureqti, s'au conformat qi dftnsul Intel) glgsuire cu

eteria Grecilor, prin taing, ca, iecind Ipsilante In Tara. Romaneascl,

sg dea qi Vladimirescu man& de ajutor lui, ca

sg se Inlesneascg trecerea paste Dungre a oqtirilor Eteriei

greceqti. Si, depgriandu-se atunci Vladimirescu din Bucureqti

s'a dus la Gorj, peste Olt, acasg, qi indatg an ridicat

pe toti pandurii In picioare, aducandu-i la mangstirea Tismana.

Si de acolo an mere la Craiova, armat, cu 3.000 de

panduri, aleqi ostaci romani, proclamand In toata Cara cg

el din partea tuturor pandurilor ai printipatului Valabiei

an trimis jalbg la Poarta otomaneascg prin Pap., at Diiului

qi al Silistrei qi la Curtea Rusiei prin consulatul muscglesc,

jgluitoare tot !nth) glgsuire, cg adecg Tara-Romgneascg

nu mai poate suferi tiranii ei, adecg pe Domnii trimici de

la Poartg din vreme In vreme, care Domni, unindu-se cu

boierii tarii, despoaie pe lacuitori qi care deepoieri an.

190

ajuns la o treaptg ne mai suferitg si cg, de nn se vor mangaia

lacuitorii on vre o carmuire mai omenitg, au hotgrat

dansii mai bine sl se prapacleasca toti decat el mai sufere

o rang care din zi In zi se face mai mare, neavand

nndelemn a o Indulci. Apoi, afland Tudor ca, la 1-iu Fevruarie

1821, an iesit din Rusia printul Ipsilante la Iasi

si cl au proclamat prin hartie tipgritg ca., crime va fi

Greci, In aceste don& printipaturi, adecg Moldova si Romania

si nu se va Intrupa cn trupul Eteriei Grecilor, acela

se va cunoaste In viitorime bastard si ca, Rusia este In

ajutorul Eteriei Grecilor si ca are gata la granita ei In Basarabia

70.000 de ostasi alesi, supt comanda gheneralului

Victestain 1, s'au sculat Vladimirescu din Craiova cn tot

trupul Om care se adunase pang atunci, vre-o 3.500 de

panduri, si on Sarbi, Becari (sic) si Bulgari, supt comanda

lui Hagi-Prodan si Machedonschi, cu vre-o 500 de calgreti

alesi, au venit In Bacuresti, IntlInindu-se cu Ipsilante,

care sosise atunci si dansul de la Iasi In Bncuresti, conacind

la chioscul lui Grigorie Ghica In Maicuta. Fu Intrebat

Ipsilante de Vladimirescu: r,,Unde este gheneralul

Victestain, cu acel trup de casts care ai proclamat la

Iasi Escelentia Ta c va urma si dansul dupg Escelentia

'Ta ? Ipsilante au zis g-receste cgtre capitanii trupului sat':

Ti MTV. cb Tataapt (adeca: ce zice mggarul). Dar Tudor,

macar ca pricepea limba greceascg, n'a zis nimic. §i In

acea zi s'au tras Tudor la mangstirea Cotroceni, si Ipsilante

la Targoviste.

Dnpg vre-o lung si ceva afland Poarta Otomang ca an

iesit din Rusia Ipsilante In mai sus numitele doug prin-

Vpate si adung oaste Impotriva ei, revoltand-o, cum cl si

Vladimirescu, cerand cu jalba a se Indrepta otcarmnirea

tariff si a nu fi jaf si prada a Domnilor si a boierilor, precum

si cl, c0.0 Turci negnO,tori si beslii se aflg In aceste

don& prinVpate, s'an ncis de revolta0, neputand scapa mai

Inainte spre a trece peste Dungre, an banuit ca

aceasta revo-

Wittgenstein.

191

lutie a Grecilor in Moldova gi Valahia s'a ivit prin stirea

§1 indemnarea Rusiei si cä gi aceia de la Morea este unit&

on aceasta din cele don& printipate ale Moldovei gi Vala.

hiei, cad tot de-odata s'au auzit numele de Ipsilante gi

la Morea, adeca unul anume Alexandru, care an fost gi gheneral

al Rusiei, gi cellalt in Morea, anume Dumitru, printi

gi frati am&ndoi, capetenii ale revolutiei grecesti, lacu

Poarta Otomaniceasca intrebare prin minigtrii Puterilor

evropiene sA Wraith, ostirile ei a batep e revolutionari In

-aceste dou& printipate ale Moldovei gi Valahiei, iar Puterile

-evropene an dat parerea for Poartei ca sg iea voia de la

Curtea Rtisiei gi apoi s& calce aceste don& printipate, caci

altminteri va gag pricing Rusia c& s'au caleat privileghiile

s.cestor doul eparhii, care sunt intarite de actenameaua

-acestor doll& Puteri.

Atunci and an fost to-0 monarhii Puterilor celor marl

evropenesti adunati In congresul Veronei i facusera alianta

intro ei ca, made se va ivi in Evropa vre-o apostasie pe

plmanturile- lor, sä alerge toti ca nigte frati sa o potoleasca,

made gn venit vestea de la Poart4 ca sä ceara vgia de

la monarhul Rusiei, care se afla acolo la congresul aliat, a

-trece ogtirile Portii spre a potoli focul revolutiei In mai

sus numitele doua printipate, deci Aliatii furs siliti a cere

voie de la monarhul Rusiei, anume Alexandru, una ca s&

nu se vatame interesele aliatilor in Tara Turceasca, gi alta

ca sd, iasft din banuiala ei si

Poarta ea Curtea Rusiei nu

'este amestecatl in indemnarea revolutiei Grecilor. Atunci

au rdspuns monarhul Rusiei la congres cdtre aliath_lui:

,Dar n'au facut Curtea noastra destule note prin ministrul

ei Stroganov catre Poarta Otomanl, IndemnAtoare a schimba

Poarta sistemul politicesc, de a std.pd.ni norodul ei cu o

lege politicaascl, care s& fie in acel duh cum stap&neste

-that& cealaltd, parte a Evropei norodul ei, fdra, deosebirea

cea mai mica, ve 'ri de ce lege sau neam de om va fi,

tot un fel ci numai cu o lege politiceasc& ? Dar Poarta n'au

pus in lucrare propunerea Curtii noastre. Nu este de prieina

aceasta Inca pan& in ziva de attazi actenameaua,

192

care s'au iseglit la Incheierea pacii In Margie Intro Curtea

noastrg, si Poarta, de n'au putut Poarta aduce la Indeplinire

acea leggturg care s'au Intgrit la Acherman, apoi de

doug ori, la Iasi si la Bucuresti, cg Intheierea /Axil ? N'au

propus Curtea noastra Portii ca, de nu se va conforma cu

not In legea politick nu putem fi niciodatg Impacati, nici

nu vom putea a nu avea Intro not intrige pentru totdeauna ?

i cg. singura Poartg este de pricina acestei revolutii a

Grecilor, caci, neputand suferi mai mult reaua stgpanire a

Pori otomanicesti, s'au sculat bietii crestini In picioare?"

Apoi au poftit toIi alias ii pe monarhul Rusiei a da

In saris la congres si cgtre Poarta ca n'are Rusia niciun

amestec la revolutia Grecilor, ca, una, sl las& Poarta

din banuiall, fiind Alexandru Ipsilante gheneral al Rusiei

si iesit In Moldova si Valahia din Rusia, si celglalt Ipsilante,

anume Dumitru, In Grecia, revoltgnd aceste doug

noroade Impotriva Portii, care este Impotriva si a

poli-

ticei toatei Evrope civilisate. Deci an saris ministrului

Curtii Rusiei, care se afla In Tarigrad, anume Stroganov,

singq,r monarhul Rusiei, Alexandru, ca sä dea a pricepe

PorOi prin alts scrisoare ce Itndrepteaza catre Alexandru

Ipsilante, tot en acelasi curier (pe care-I pornise singur

monarhul Rusiei de la Verona la Tarigrad), cu cuprindereaca,

de nu va putea Poarta sa -i vie de hac, va iesi puterea

Rusiei si a Austriei sg-1 bats, si Inca are vreme dgnsul a

se poegi, adecg. 131 lase norodul ce tareste dupg el, sa

meargg fiecare In local lui, si sa a tragg in Austria, el

cu frAii lui.

Care scrisoare an adus-o curierul la Ipsilante toemai

and sosise dgnsul -de la Moldova cu ostirile lui rn chioscul

lui Grigorie Ghica, afara din Bucuresti. Pe care cetind-o

Ipsilante, era silit, si sg iscgleasca ce i s'au argtat,

dupg porunca ce avea curierul de la monarhul lui, al

cgruia era si adiutant si de rang polcovnic, luand-o pe loc,

au pornit la Tarigrad a duce acolo lui Stroganov depesale

acestea. Dupg aceasta, trecand vre-o lung de zile la.

mijloc, Turcii... pate Dungre In Tara-Romaneaseg; Insg, a

193

propus Curtea Rusiei la Poartg, sa treacl o tirile in Tara-

Romlneasca, darg, astfel de oqtiri supuse ei, cad almintrele,

de se va vatama norodul acestor doua printipate privileghiate,

eel nevinovat, este semn gra niciun cuvAnt a deschide

razboiul intre Curtea Rusiei si Poartg. Asa darn, dupg,

Paqte, la 1821, pe la sfArqitul lui Aprilie, au trecut nu

trop de vre-o 10.000 de Turci in tars, pre la drumul Sinstref,

ki altul pre _la Galati in Moldova, tot acest numar eu

munitiuni qi tunuri.

(Tntrerupt. UrmeazA un dialog Intre un Gree si Bulgar.)

Grecul. Pentru ce pricing, s'au depArtat Tudor Vladimirescu

din Bueureqti, apropiindn se Turcii; §i n'au stgruit

a se pune tmootriva for ?

Bulgarul. Multe prieini an fost, darA ca sA-ti povestesc

numai-pricina cea orighinall, pentru care au proclamat singur

Vladimirescu cu chiar gura lui (la care fats am fost

qi eu), zicAnd: Sava, nevoind a pAzi payola, care au dat

lui Tudor, lui Hagi-Prodan qi lui Machedonschi (nevrInd

sg, meargg, la Cotroceni la Tudor, In Bueure§ti, la consulatul

Rusiei, Intel) Vineri adunAndu-se acolo) la anul 1821,

In luna Inceputului lui Maiu, au fost cea mai mare pricing,

cg, s'au depArtat din Bucure§ti, ca sa nu mijloceaseA arderea

oraqului, eAci Turcii se apropiau de Bucure§ti, si

Sava fugise din Bueure§ti aseuns ; trebuia a, se face

razboiul en Tudor to mijlocul Bucure§tilor. Deci au gash

cu tale a merge spre impreunarea eelorlalti frati erefitini.

Si, afiandu-ma qi en In SfAnta Mitropolie din Bueureilii,

lute() Duminecg,, la opt cea surf turee§ti dupa pranz, neam

depArtat cu trupul lui Ilagi-Prodan §i a lui Machedonschi.

Am ieqit dupg, podul Calitdi ki am statut Inaintea portii

manastirii Cotroceni, uncle am &it pe Tudor cu tot

trupul lui aqteptandu-ne, ki am stattit cu dAnsul fmpreung,

acolo pe camp, pAnA cAnd s'au adunat tot

trupul, §i al lui Tudor, qi al lui. Hagi-Prodan, find risipit

Orin Buemelti. Unde an Mout cuvant singur Viadimirescu

cn gara lui, is auzul tuturor, zieAnd ca prima In tea sul aust a

--194

am economisit, fratilo treaba cu Turcii, a nu cglca pgmantul

nostru, and cu una, cand cu alta, fOrg, a ne arata revolutionicti

cgtre Poarta, cerand numai a apgra dr.epturile

patriei noastre. Dar, nefiind priimite rugaciunile noastre,

care am Mut de mai multe on cgtre Poarta prin jglbile

noastre, si vedem foarte bine cg vrgjmasii nc§tri au

ajutis afarg din Capitala noastra, cu gand a face cu

noi razboiu, suntem siliti dar a lam acest oral Bu-

curelti, ca sa nu fim pricina noi singufi a arderii lui,

§i sa ne tragem spre Intrupare cv ceilalti fra0 ai no§tri

creqtini, purtand grip, pentru a noastrg, ob§teasca scgpare

gi a patriei noastre, ci ca. de acum incolo, fratii miei, pandud,

Bulgari §i Barbi, conlocuitorii no§tri, trebuie sa de-

§ertam pupa noastra in came de Turc, de vor ng.vgli pe

noi, si sa %cern numele nostru lludat, a ne vesti toate

noroadele ca am statut voinici impotriva vrajma§ilor noktri.

Fratilor panduri si en alti contrati ai no§tri, ace§ti Turci nu

sunt ca acei din Cladova, diu Poreti §i din Fetislam 1, voinici,

cu cari ne-am Mut de multe on in zilele lui Isaiov 2;

acum sa cinstim neamului nostru biruinWe, cu care ne va

cnnuna, Dumnezeu, luptandu-ne cu vrajmaqui, en Indrazneall

qi inima voiniceasca, ca gi dansul, vgzandn-ne cg.

ne luptam barbatekite, va dosi Inapoi, gonit de noi, precum

si alta data an pg0t-o, atunci and mai vartos ea, qi vartutea

noastrg era mai mica."

$i, acestea zicand, am pornit de la Campul Cotrocenilor-,dupa

ce mai inainte s'au pornit muniVa qi tot calabalacul

nostru, precum ci familiile Bulgarilor, dupg aceia

pedestrimea noastra (adeca pandurii), dimpreung cu tunurile,

care bran in numar de cinci, adeca : doug, mad §i

trei mid; csi dupa pedestrime cglgrimea noastra, alcatuita

in Cazaci, bechiari Barbi §i Bulgari bine armati, pe la 8

ceasuri tutcecti seara, luand drumul Pitecttilor; §i tot in

acea zi, seara, am tabgrat dincolo de apa Ciorogarlei. $i

I Fetislam e numele tureen al Cladovei. IN. E)

' In

foale: Moitof.

195

In aceiagi noapte au umblat ellare cu vre-o zece cglAreti

Vladimirescu toatl, tabgra, ranluind caraulele In patrat,

eate 200 calgreV, afarg, un tlfett de teas, puind la posiia

cea mai bung, de dansul mai Inainte aleasg, cu

toatft muniVa si trebnincioasele lucruri ale rAzboiullii

In minoeul oqtirilor pedestraqi, formftluind trupul acesta

ca un care (adecg in patru muchi), pgzind toatg noaptea

caraula aproape al jumatateke trup al ordiei noastre, schimband

dupft oranduiala evropeneascft la toate 2 ceasuri caraulele;

eaci. Vladimirescu mai toptft noaptea se plimba

prin tabus. Dansul dormi numai douft san trei ceasuri

mult, numai zina cftnd se odihnia toatft tabgra, la namiazi,

avand snpt strAgnicia lni stApanirea presto panduri, ca

nigte soldatii regula4i. Si, spre diminea0, and se revftrsa

zorile, eriobozie. un tun laggrul, spre semn a cAlgtori

toatft oastea noastrft, urmand §i bateri de tobe, pang cand

se pornia mai nainte pedestrimea, Impreung on tunurile §i

celelalte lucruri ostl§eqti de rftzboiu, gi dupft aceasta urma

calArimea calltoria.

La aceasta a doua zi au fgcut Vladimirescu o manevrft

acestor ()Ohl ale noastre, adecg : vrand a pili ceva pe ostagii

lui ca, cand chiar va veni vrgjmasii la bfttaie, aft

fie obirinniti. de a sta Tmpotriva lui, qi, alta, sft Incerce pe

ostalii lni, cari vor fi fricoli sg-i deosebeascg a nu pricinui qi

celor inimoqi Infricosare. Deci au poruncit unui }toren, cftnd

se odihnia toatft tabgra noastrit la namiazi, na aft ving In

tabgrA qi al zica cft au vftzut oft s'au luat 3.000 de Turd

din Bucure§ti dupft dansul, adecg dupft Vladimirescu, §i

ah afiat el alV 3.000 s'au ridicat de Ia Giurgiu spre a

iesi lui inainte spre a -i tlia drumul qi al-1 iea la minoe.

(Acestea s'an urmat a doua zi dupft plecarea tfupului

nostril din Bucuregti ) Atunci, puindu-se pe cal, Vladimirescu

an facut de tire in tot laggrnl, zieand: Frat;ilor

panduri, SarbtAii Bulgari, ioldaqii miei (tovgrAgii miei), §i

lacuitori ai acestui printipat. Noi ne-am sculat cu armele,

cerand en nenumftratele jalbe noastre de Ia Poarta

drepturi qi privileghiurile noastre, care s'au cfticat de cei

190

trimisi Domni de Poarta otomaniceasca de la o vreme Incoace,

dimpreuna cu boierii nostri, cari se :oonforma' cu

dansii fara cuvant si cuget bun, neavand noi, totti lAcuitorii,

cea mai mica odilana din partea acestor tirani ; si

dupa cum se vede, nu furl priimite jallole noastre de

Poarta, caci an trecut paste Dunare, In care ostirile ei a

ne izbi cu rAzboin, cum v'am mai zis alaltaieri. Deci acrima

mergem a ne nni en fra4ii nostri earl se afil la Pitesti,

si, de va veni vrajmasul asupra-ni, cu voia lui Dumnezeu

vom sta Impotriva lui bArbateste, ca sa-i aratAm ca. noi

suntem aceia can 1-am izbit si alta data la Cladova, ai

1-am batut. Noi, fratilor panduri, suntem cari 1-am izbit

la Fetislam si 1-am Mama& Acest vrajmas de acum nu

este asp, de Invartosat ca aceia; deci sa stam voiniceste

,Impotriva lui, si va Ineredintez ca, cu voia Iu,i Dumnezeu,

11 vom intrange negresit, si va ramanea numele nostru

nemuritor la nomad° si la urmasii nostri. Caci aceasta

lupta a noastra este stanta, de vreme ce priveste asupra

drepturilor noastre. Iarba de pupa avem, tunuri bune

avem, si voinicie.o.

Dupa acest cuvant, an povatant Vladimirescu o parte din

ariergarda noastra, alesi prin ascuns, vre-o 200 calareti, a

se schimba la cap cu legaturi turcesti si sa se arate trupului

ca 11 iea' ei In goana, si, pe de alta parte, puind

clausal (adeca Tudor) un Roman prost prin taina ca un

cersetor, ca 1-ar fi trimes vrajmasul spion, s'au aratat caraulelor

noastre. Care fu intrebat 'ehiar de ins* Vladimirescu,

In anzul tuturor, Cu stragniele, de unde vine si,

unde merge, preficandu-se Vladimirescu ca In adevar este

Romanul spion, Pentru care au si crezut tot trupul nostru

ea este adevarat, si spionul a raspuns, cum era povAuit -de

Vladimirescu, ca dansul vine de la ordia vrajmasului trimes,

care chip 11 lAsase pe drum, venind asupra trupului nostru.

Spionul fu Intrebat a doua oara de Vladimirescu, cu adausul

de cuvant ca-1 va °mod de nu va spune spionul

adt3varul, iar, de va marturi adevArat, nn va patimi nimic,

197

Atunci an zis Romanul ua dansul vine de la ordia turceasel,

care fl manase afara din Bucuresti, si ca 3.000 de

Turd calareti alesi yin asupra trupului nostru din partea

Bucurestilor, si alti 3.000 s'au pornit din Giurgiu, a taia

drumul nostru, ai ca aceste doua trupuri dusmanesti vor

sa ne puie in mijioc. A mai zis spionul: ca sunt poruncit

a veni si a vedea unde to afli dumneata cu ordia dumitale,

si ce numar are ordia dumitale, si, apoi, intorcanduma,

sä fac stint acestea vrajmasului dumitale, si a alti

trei spioni s'au trimes totusi In aceiasi zi pentru aceasta, si

se vede ca nu s'au prins de ordia dumitale, §i ca negresit

trebuie catusi de curand sa soseasca vrajmaqii, a va pune

la mijioc sa va stramtoreze.a

Acestea toate auzind Vladimirescu, s'au aratat ca s'au

tulburat, si apoi indata, an pus tot trupul nostru In randuiall

de razboiu, si pedestrimea, si-calarimea, asupra unel

positii, comandand singur, puind tunurile In mijlocul

trupului, stand tunarii on aprinse fitiluri in maul, si astepta

pe vrAjmaq_sa se arate. Asa gatit fiind trupul nostru,

au trimes Vladimirescu din cavaleria noastra Inainte ci in

dosul trupului nostru cate 200 alesi volintiri calareti, poruncind

lor, de se vor Intaini on vrajmasii, sa nu dose4sca

rapede, pe loc, cat de puternici vor fi, ci, luptandu-se cu

sti, se traga inapoi eatie trupul nostru Inca, tricot,

pad, se vor apropia de o puscatura de loc, si atunci sa

se rapeaza degraba fiescare la postal sau. Zic: iesind 200

de calareti ai nostri depute de un sfert de ceas din tabara

noastra, departe catre Rasarit, si alti 200 de calareti catre

Apus, s'au intalnit on vrajmaqul la un loo tufos, Incepand

a se bate on avangardia lui, ttagandu-se ai nostri tnapoi

!neat, !neat, pana la pos4ia noastra, de o puseatura de

pupa; apoi s'au rapezit ai nostri in dreapta si In stanga

la posturile lor. Dar vrajmaqul, vazand trupul nostru In

regula razboiului, an statut, si pe loc s'au dat semnul razboiului,

cu porunca sa dea foc tunurilor noastre, si pedestrimea

sa nu se mists din locul lor, fiindca era grin pre-

198

juruj tunurilor, §i Vladimiresca In mijlocul lor, Maud curaj

trupului cu glas mare. Si, acolo undo Meuse 'Ayala vrAjma§al

asupra-ni, In loc sg, dea foc tunurilor, au strigat

Vladimirescu tunarilor sa sting& fitilul, cb.ci acei cari vin

asupra-ni sunt din avangardia noastra, adecA apitanul

Simion gi bulugba§ Ion Vanciu ci a din gre§eala cram

noi Intro noi s& ne lovim. Astfel de stratageme fAcea Tudor

mai multe In doul, trei zile, ci pant la Gole§ti,

Grecul. i 'Antra ce euvAnt speria Vladimirescu oastea

lui ?

Bulgarul. Pentru ca sA se dedea osta§ii lui Intaiu a

fi gata de rAzboiu totdeauna, ci, alta, de a se deda sl

stea Impotriva vrAjmagului §i and va fi §i In adevar, gi,

al treilea, corn andatoriu bun fiind, §tia a manevrl trupul

lui cu fel de fel de stratageme de razboiu, and era de

lips& Vladimirescu era fire§te om al razboiului, IndrIznet

gi tot foe, pAin la vorbl si voinic la inimA §i la outlet,

nelenevos, cn mult1 minte sanAtoasa gi curagios. Volta lui

alta nu era cleat a striga atre osta§ii lui EA nu xapeasca

de la MoutLori' linictiti averea lor. Si a§a c& pe alatorul

acestei porunci cu moarte 11 va pedepsi, ziand ea, de nu

vom urea a austui 1 de la jafuri, care facem la fraii nogtri

conlAcuitori, ne va gasi urgia lui Dumnezeu at de eurand.

Zicea:

Noi nu ne-am sculat sA rApunem dreptul fratilor no§tri,

ci sa.-1 aplram. Pentru ce dar nu pazim fAgaduiala noastia,

? Noi am facut §tiut PorVi. (cum am mai zis) §i la

Curtea Rusiei pricina pentru care am fost siliti a Iua armole

In mans, §i acum noi s& facem !mpotrivA ? Nu suntem

vrednici a fi pedepsiti de mAcat care opandA criminaliceasca.

De act= Inainte s& nu cumva sA se Infatigeze vre un lacuitor

Inaintea mea Cu vreo jAluire pentru eel mai mic

lucru pentru ca 1-ati jefuit. Apoi acel flator de TAu n'are

iertare, ci moartea va fi osanda lui. Si ca,

sä n'aibA nici

' Ostol.

199

vrajmasulnostru cuvaut a ne sill de a pune armele jos, ci 0,

ne luptam voiniceste cu dansul, pentru drepturile noastre,

nevrand dansul a Ina In bagare de sama jaluintele

noastre. Noi 'am hotarat, frAii miei, mai bine sa perim

cu totul de pe fata pamantului decat O. nu dobandita

drepturile noastre, si acestea numai atunci putem castigi

cand vom avea iubirea fraWor nostri conlacuitorilor. Fratii

miei panduri, toate neamurile ne vor ocArl, and noi

singuri vom urea 0, vatamam pe fraVi nostri. Pentru ce

ne-am sculat ? Ca sa aparam drepturile noastre si ale for

de tiranii nostri cei ai, can urasc omenirea. Cand noi

vom urma asa, suntem, nu numai de oameni urAi, dar si

de la InsuE,ii Dumnezeu urgisiV. Noi, fraVlor, numai atunci

vom fi slaviti de noroale, cand ne vom purta cinstit si

cu barbAie vom birui pe vrajmasii nostri pentru drepturile

patriei noastre, cand atunci si 130i si urmasii nostri

vom dobandi cinste si oaina pentru totdeauna."

Asttel era povAuirile lui Tudor catre ostasii lui. El

era foarte silitor la lucrurile lui si neInteresat In sinesi:

toatil ziva umbla, band clime, cand pe jos, prin tabard, a nu

se face vre un cum si pentru cel mai mic lucre. Dar ce

poate astepta cineva si de la o oaste neregulata si recruta,

cu toate poruncile strasnice ale lui Tudor ?

Grecul. Pentru ce nu-i pedepsia Vladimirescu spre a-1

avea de teama, prietene ?

73ulgarul. Cine v'a zis ca nu i-a pedepsit ? Va Incredin-

Oz ca dansul a omorat treizeci de insi: unii cu spanzuratul,

si altli i-a omorat singur on mana Iti 1naintea tuturor

ostasilta (fat& find si eu).

Toata noaptea umbla prin lagar pentru luarea in bagare

de sama a caraulelbr, de fac datoria for cea cuviincioasa,

apoi sculandu-se de la locul taberei an apucat

drumul Pitestilor, pang dincolo de Gaiesti, undo ni-au

sosit o poste cu o scrisoare a lui capitan Iordachi, din

Pitesti (aceasta a treia zi dupa plecarea noastra din Bucuresti),

adresata catre Vladimirescu cu cuprinderea ca ce

200 ---

va, inainta dansul ca trupul lui, 11 va lovi Iordachi. Deci,

cetind Tudor scrisoarea fn auzul tuturor, an zimbit razand

si au zis cltre Hagi Prodan Machedonschi si Alexandru

si celorlalq egpitani ai trupului sau:

De multe on gandesc cg, v'am zis ca Iordachi fmi este

vrajmas si ca, de rata, mg goneste, si cg dansul trebuie

sa-mi fi prins scrisorile ale Pasei Diiului, care ni lipsesc

de o posts, si ca, dansul fmi va moartea.

En sunt seapatorul san cand trecuse din Serbia pen

Tara Nemteaseg si abia 1-am scapat In casa mea din manila

Nemtilor, si, acum, spre rasplgtirea facerii mere de

bind, it vedeV cata goang fmi face, fraWor ? Ce treb ale sg

facem Cu- astfel de om ? En nu stiu. Noi avem de patru

on putere mai mulia decat dansul, si mai vartos si tunuri,

si cum an cutezat sg_ni scrie cu astfel de chip ?"

4i, sfatuincla-se cu Hagi Prodan, Machedonschi si Alexandra,

s'au gasit en cale sa stgruiasaostirile noastre pang

va merge Macedonschi si Alexandru grin posts la Iordachi,

a se Intalni cu dansul, Maraud acolo tot trupul nostru.

41, Indatg an pornit cei mai sus doi, Insemna4i cgtre Ior-

.dgehi, care se afla In Pitesti, patru ceasuri departe de noi.

ceasta fntamplare an urmat la namiezi, si pang la opt

ceasuri turce§ti s'au tutors cei mai sus doi pomeniti trimisi,

cu hotarfrea ca sa, ne apropiem cu trupul nostru

pang aproape de Golesti, undo se afla capitanul Iordache

si Farmachi: acolo sg se facg Intalnirea lui Tudor cu eel

mai sus Iordachi si Farmachi. Dar, fnaintand cu- trupul

nostru pang pe campul Golestilor, au pus Vladimirescu

trupul nostru In stare regurata dupg obiceiul sal],

adecg fermgluind pedestrimea In care, si tunuri si munitia

dansul In mijloc, sezand cavaleria pe de alaturi in

dreapta si In stanga, formaluind doua aripe, si vre-o

200 Cazaci pe dinaintea trupului nostru.

far& Impotriva noastrg se arata capitanul Iordachi si

Farmachi, Cu trupurile lor, tot calareti. Dupg aceasta, descalecand

capitanul Iordache si Farmachi Impreun& ou

201

vre-o Mee ostasi de ai lor, s'au apropiat ca la o puscatura

de loo de noi, Band do §tire a se apropia si Vladimirescu.

4i, Impreunandu-se amandoua pantile, an Intrat Machedonschi

Intro dansii: an flout Intrebare lui Iordachi

din partea lui Tudor, ce era pricina de s'au trimis scrisoarea

aceia catre Vladimirescu. i dansul an raspuns

ca, avand printul Ipsilante oarecare banuiala pe Vladimirescu,

au fost poruncit Iordachi sa opreasca menu' trupului

lui Vladimirescu. Si, auzind Vladimirescu aceasta,

au zis ca venires lui la Pitesti nu prive§te alt decal numai

a se numi cu toti frAii lui §i sa se bat& cu Turcii

Impreuna, cu totii, cari s'au apropiat de Bucuresti. 4i, alta,

ffindca, Sava s'a aratat necredincios ogre dansul si UMW

tor, nepazind porunca care i-a dat-o, a iesi adica, el Impreuna

cu totii, fie§care cu trupul but din Bucuresti, a izbi

pe Turd, calcandu.-i fara veste In ordia lor la Dudesti:

&instil (Sava), In be de a se uni cu noi spre acest stop,

sculandu-se seara an fugit cu trupul sgu spre Bgneasa, si In

aceia§i zi s'au tras din Bucuresti darg. In sfarsit dupa vorbirea

aceasta s'au apropiat unul de altul, si s'au iertat, pupae.

du-se unul pe altul, apoi Indata an poruncit Vladimirescu

tlnarului (sic) celui mai de capetenie, adeca prd polcovnicul

Ianaciie, a deserta tunul eel mare, care si s'a urmat spre

semn de pace, iubire si unire de spre amandota partile.

Inchinand steag en steag, s'au amestecat amandoul

trupurile cu unire, desertand armele lor ostasil toti. In

vaziuh, spre semn de bucurie si unire, alergand calaretii

amestecati pe camp din Ideul odihnei pans la casele

boieresti ale Golestilor. Undo si-au tabarat toata

oastea lui Vladimirescu, asezand singur dansul calare acolea

tabara lui, dupa obiceiul lui, in culoane: puind tunurile

lui in mijloc inaintea portii a mai sus numitei case

a Golestilor, s'a urcat cu toti capitanii trupului in chioseul

portii, uncle am mancat poste marinat, fript, ciorba, cu

bors. i unde s'a urcat si capitan Iordachi cu Farmachi,

Improuna cu toata, suita lor. Apoi ne-am pomenit §i cu fratele

princului Ipsilante, anume beizaclea Iorgu, a Intari

-202

fratia, §i prin graiu, gi prin In scris, a acestor amandoul

trupUri, care, chip, s'au Tropacat, ca adeca la viitorime a

nu ramanea urma de bgnuiala, gi ca Vladimirescu va rg-

manea credincios Eteriei i ca dansul, Vladimirescu, sa

izbeascg, pe Turci cn trupul lui peste Olt Si apoi s'a depleat

beizadea Iorgu spre Targoviqte, ramanand acolea

Gtreorghe, Farmachi, Tudor, Hagi-Prodan, Machedonschi,

Alexandra §i ceilalti capitani ai trupurilor, sari se afla

acolea.

Dar tn noaptea aceia s'au descoperit pledarea lui Hagi-

Prodan, Machedonschi qi a lui Alexandru, cari pregatize

ei pentru Vladimirescu mai Inainte a-1 preda In manila

lui capitan Gheorgachi prin taina. Si, pricepand atunci Vladimirescu

aceasta a lui predare, au chemat pe landa, el

cativa din capitanii pandurilor, pre can gandia dansul eg,

sunt ai rui credinclo0 i §i-au IncredinOt for planul sau

Impotriva lui Hagi-Prodan, Machedonschi, Alexandru, capitan

Gheorgachi si Farmachi, poruncind Vladimirescu a Impragtia

tuturor pandurilor prin taina, de vor voi acei mai

sus impotrivnici lui a trimite pre dansul la Ipsilante singur,

sa stea Impotriva acestei hotaaari §i sa nu-1 dea, ci sa, se

crate nemAumiti ci Impotrivnici la aceasta, urmare a potrivnicilor

lui, ci, on an cuvant, sa, se pule i cu armele Impotriva.

Dar acecti capitani de panduri, cgrora au descopetit

taina sa Vladimirescu, In loc a se a/rata apgratori ai

acestei propuneri a lui, 1-au ocarat de fats,, zicand ca el

este nevrednic a fi mai malt a for dipetenie.

Anzind Vladimirescu aceasta din gura lor, pe loc an pus

mana, prin &An" ai lui credincioci oameni, pe un capitan,

1-au spanzurat din chior pe dinafara, §i, vrand a urma

ci cu alti cAiva din capitani, can era' sus in chior, an

sarit Hagi-Prodan i Machedonschi en oamenii for §i au

scapat pe al doilea, pe care pusese mana Vladimirescu a-1

spanzura.

Si aka aceasta, pricing, gasind Hagi-Prodan, Machedonschi

qi capitan Gheorgachi, desarmandu-1 cu sila, 1-au

ridicat prin caraula din chiorul Goleqtflor ci 1-au dus

203

noaptoa In Pitesti, cu cuvant ca o sa-1 trimita la Ipsilante

In Targoviste, ca sa-si dea cuvantul pentru ce au

facut aceasta fapta.

Deci a doua zi puindu-1 traria caruta mica de posts',

cu paza de doi Arnauti din trupul lui capitan Gheorgachi

si cativa din mavrofori calareti, care era' la Pitesti

mai fnainte venit,1 pentru acest stop, s'au trimis Vladimirescu

de capitan Gheorgachi la Ipsilante In Targoviste,

*i diva, cinci zile s'au pornit tot trupul dui. Vladimirescu

din Pitesti pe drumul Craiovei supt comanda lui Hagi-

Prodan, Machedonschi si Alexandru, cu trei tunuri mici ale

Vladimirescului, lasand supt Ingrijirea capitanului Gheorgachi

si a lui Farmachi toate tacamurile de tazboiu ale Vladimirescului

in Pite§ti, adeca, munitie, trei mai ma