Vertijul de poziţie paro

Vertijul de poziţie paroxistic benign (canalo- sau cupulolitiaza organului de echilibru) Tratament: Terapia constă în folosirea efectului, conform căruia, la modificări repetate ale posturii, nistagmusul scade în intensitate. Pacienţii trebuie să efectueze exerciţii zilnice care să declanşeze vertij. În circa 90% din cazuri, după 1 – 2 săptămâni, prin kinetoterapie se va remite vertijul. Prin manevre specifice se poate încerca îndepărtarea corpilor străini din canalele semicirculare. În circa 5% din cazuri se va interveni chirurgical, evidenţiindu-se nervul vestibular începând de la urechea medie sub spira bazală a cohleei, de la ampula canalului semicircular posterior sau se va evidenţia canalul semicircular afectat şi se va bloca. Vertijul prin stimuli acustici (fenomenul Tullio) Terapie: închiderea fistulei, respectiv fixarea scăriţei laxe. BOLI COMBINATE VESTIBULO-COHLEARE Sindromul Ménière Tratament: În criză: - Antiemetice (Torecan, Vomex) - Îmbunătăţirea vascularizaţiei labirintice (Dextran cu moleculă mică, Pentoxifilin) - Betahistidină - Diuretice În cazul unor crize repetate se va institui tratament chirurgical: - Secţionarea nervului vestibular din interiorul urechii interne (neurectomie) - În cazul unui auz deficitar se vor aplica medicamente vestibulotoxice (Gentamicină) înaintea labirintului (a ferestrei rotunde) - Drenajul şi eliberarea sistemului endolimfatic prin deschiderea sacului endolimfatic (saculotomie). Sindromul Lermoyez Terapie şi prognostic: vezi boala Ménière Labirintita acută toxică (seroasă): pătrunderea toxinelor prin ferestre în cazul otitei acute medii Terapie: unui tratament prompt al cauzei, labirintita toxică se poate vindeca fără dereglări ale funcţiei. În cazul în care nu se instituie tratament, boala evoluează spre labirintită purulentă. Labirintita acută purulentă: Terapia labirintitelor acute toxice şi purulente: paracenteză în cazul unui timpan închis, antibioterapie imediată, supradozată de penicilină G şi azlocilin. În cazul suspiciunii unei mastoidite, trebuie să se efectueze o mastoidectomie. Se va efectua timpanoplastie în cazul unui colesteatom 16

Labirintita cronică Terapie: antibioterapie imediată şi intervenţie chirurgicală. Labirintita sclerozantă sau osifiantă Labirintita meningogenă, Labirintita hematogenă bacteriană, Lues Terapie: terapie de lungă durată cu o combinaţie de Penicilină şi Cortizon Borelioza – Lyme Terapie: în stadiul II care afectează urechea internă se vor institui 4x10 mega U.I. Penicilina G. Labirintita virală Labirintita virală congenitală, Rubeola Profilaxie: vaccin antirubeolic Oreion Terapie: nu este posibilă nici o terapie cauzală. Terapia se efectuează ca şi în cazul hipoacuziei brusc instalate. Labirintita virală gripală, adenovirală, coxackie, rujeolică Terapie: nu există terapie cauzală. Terapia se efectuează ca şi în cazul hipoacuziei brusc instalate. Herpes Zoster (sinonime: zona Zoster otică) Terapie: antivirale: Aciclovir, 5 mg/ kg corp doză unică timp de 5 zile. Începând cu stadiul de cruste se poate introduce terapie cu corticosteroizi. În pareza facială: dacă prin electromiografie se poate evidenţia neurotmesis, se va efectua decompresiune operatorie. PATOLOGIA TOXICĂ A URECHII INTERNE Leziuni cauzate de toxinele endogene Terapie: tratamentul bolii de bază Leziuni cauzate de toxine exogene Aminoglicozidele Profilaxia ototoxicităţii aminoglicozid-mediate: - indicaţie strictă - dozare după greutatea corpului - controlul funcţiei renale - controlul electroliţilor şi al fluidelor - audiogramă şi control vestibular - atenţie la pacienţi cu risc Alte medicamente ototoxice: tuberculostatice, citostatice, diuretice, acid acetilsalicilic. 17