APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....

ANUL XII. Nr. 3110.
o A N
ABONAMENTELE :
In Capital& : Pentru 1 an 30 Id; 6 lunI 15 le; 3 lunI 8 lei.
In Districte : r 18 10
In StrLinittate : 48 24 12
DmitcToz: D. AUG. LAURIAN.
SCIRI TELEGRAFICE
DIN ZILRELE STREINE
Madrid, 22 lanuarie.
Gazetta publicä vorbirile tinute la primirea
atnbasadorului austro-ungar §i a celui
englez. Ambasaclorul austro-ungar a zis, ca
toata lumea este plinä de admiratie si stima
pen tru monarha, care se consacra fericiril
poporulul sèii §i aduce omagi1 a§a de strä-
Incite memoriel regelul neuitat. Ambasadorul
a urat Spaniel fericire si prosperitate
declaränd, ca cea mal importantä misiune
a sa este, sä Intareasca legâturile, ce unesc
deja in mod aia de fericit pe Austro-Ungaria
cu Spania. Regina a rgspuns, exprimändu'§1
multumirile sale monarhulul Austro-Ungariel
pentru proba cea noua a simpatiel
lul catre Spania, precum si speranta,
cä in teresele reciproce ale celor doue tr
vor fi aparate.
Dublin, 22 Ianuarie.
Deoarece nationali§til irlandez aú anuntat
in Kilrush o mare intrunire pentru a
celebra liberarea din arest a lul William
O'Brien, guvernul a interzis ors-ce intrufire
de acest fel. In ormele Liomore §i
Tullamore vor fl astäz1 iluminaliunl pentru
ca O'Brien a fost liberat.
Petersburg, 22 Ianuarie.
Ziarul Swiet face urmatoarea rectificare
a §tirilor de páni acum asupra revoltel de
la Burgas : Rebelil aU intrat in Bulgaria
impartit: in trel cete. Prima, ca de 35 oamenl
supt Nabukow §i a doua ca de 25
oarnenl sub Dra§ew aü fost respinse peste
granita turceascä, unde armata otomanä
le-a desarmat i internat in Adrianopol. A
treia ceatä, ca de 100_oamen1 sub Boianow,
s'a tinut contra trupelor bulgare §i a primit
de la acestea ca la 100 transfugl. «Se sperä»
cl Boianow va reu§i sa intindä raionul r6scoalel,
ciicl poporatia districtelor Sli,vno si
Zagra ai arkat tot-d'auna o atitudine rezolutà.
Despre soartá lui Kapici nu se §tie
nimic.
Constantinopol, 22 Ianuarie.
Sgomotul, ca cercetarea s'ar fi terminat
in privinta muntenegrenilor, arestatl in
urma afaceril de la Burgas, se desminte
oficial ; ctipitanul vaporulul Georghios e arestat
§i acum. Se a§teapta pe mäine sosirea
lul Stoilow.
Comisiunea instituità sub pre§edinta fostulul
mare vizir Said-pasa, si-a terminat
raportul In afacerea baronulul Hirsch. Raportul
recomanda un aranjament amical.
Circuld sgomotul, cä Poarta are de gand
sä reducä la jumetate lefurile ambasadorilor.
Plata primel rate a tributulul rumeliot
din partea Bulgarii a täcut sä se discute
In corpul diplomatic intrebarea dacä Poarta
aprobä reducerea tributulul Poarta constatä
in mod oficios, ca aranjamentul in
privinta aceasta s'a fäcut numal inte Bulgaria
§i administratia datoril publice
comisiunea internationala, ce se va numi
eventual pentru revizuirea statutulul organic
rurneliot, va avea sà decidä, daca acest
aranjament stä In armonie cu tractatul din
Berlin.
Nu numal pentru Brussa, ci si pentru
cele-l'alte vilaeturl se vor numi functionarl
germani ca ajutoare a guvernatorilor, spre
a conlucra la desvoltarea culture' Omantulul,
a pädurilor §i minelor. Se asigurii,
ca ambasadoril Frantel si Rusil nu vM cu
ochl bunl acest aranjament §i vor face reprezentatiuul
contralul.
Filipopoli, 24 Ianuarie.
Trenul printiar, mergänd cu o iuteala de
'30 kilometre pe ceas, a sosit la Filipopoli
pe la orele 4. Principesa Clementina arätä
directorulul societätil de constructiunl satisfactiunea
sa in privinta lucrärilor drumulul
de fer, fäcêndu'l cadon o locomotiva.
In toate gärile poporatiunea ie§ise pentru
a aclama pe print §i principesa §i mal cu
seamä la Ieni-Han, Sukarel, Belovo, Sarambey,
Tatar-Bazardjik, Filipopoll.
Primirea fácuta in acest diu urma ora§
a fost strälucitoare.
Filipopoli, 25 Ianuarie.
Printul Ferdinand a sosit la Filipopoli la
4 ore §i jumaate.
10 BanY exemplarn1 (30 bard nu nr. vechiti)
APARE IN TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Anunciurl i Reclame a se adresa :
In Romania : La administratiune, Pasagiul RomAn, Nr. 3 bis, Bucureatl; ai la corespondentiI ziarului din judete.
In Hamburg : La Adolf Steiner, GAnsemarkt, 58, Biuroul central de anunciuri pentru Germania.
Pentru Franeia, Anglia, Austro-Ungaria ai Italia : Se va adresa la AGRNCE /Arnim. Paris, 50, rue de
Notre-Datae-ies.lrietoires (place de la Bourse).
Poporatiunea Intreaga fl a§tepta la gall
§i l'a primit cu un entuziasm extraordinar.
Inaltil demnitarl a clerulul diferitelor crediutl
aú urat bunavenire printulul §i
asigurat de devotarnentul poporatiunil.
1111
Bucure0, 13 lanuarie 1888
Atenpunea publica este atintita
asupra alegerilor. Se pune multa
pasiune de toate pdrple. Este cam
multa vreme de când nu s'a v6zut
in tara noastra o lupta atät de inferbintatä.
Aceasta se putea prevedea. Conduita
necurnp6nita a guvernului
starea de descompunere a partidului
de la putere dad multa putere
opozitiuneI ; trecutul de pina
acum al colectivitatei i necorectitudinile
ce ea comite ad iritat-o.
Pe urmä, dupa o ablinere
lungd, opozipunea iea parte la alege
ri .
Sunt dar multe cauze pentru ca
alegerile de acum sa aiba un caracter
deosebit.
Ca orce agitatie, agitatia ce existä
acum in lard este o intrebuintare
de forta. Fi-va rezultatul
luptei corespunz6tor cu cheltuiala
de forta ce se face? Aceasta este
o intrebare al cärei respuns trebue
sä intereseze pe or-cine cautä
sä vada putin mai departe.
Sa cercetam.
Alegkorul din aceasta tail este,
in genere , coprins de un scepticism
scârbit. Daca lupta actuala 61
scoate din aceastä stare si 61 face sa
exercite dreptul sèd cu convingere,
aceasta va fi un castig insemnat.
Este vorba : agitatia electorala
a coprins pe toata tara, sad dasa
se margineste la un strat mai mult
sati alai pup n subpre dela suprafatä?
Nu vrem sa cautam un r6spans
tiand seama numai de purtarea
guvernului sad a opozilie ; avem
o ocazie minunatä ca sa ne lunlinäni
deplin asupra acestui punct,
la alegerile ce se vor face peste
vre-o zece zile. Vom sti atunci,
tinênd seamd, nu numai de rezultatul
lor formal, ci de complexul
faptelor ce le vor insop, cum judeed'
tara pe eel' de la putere.
Dar, or curn ar fi adevérul, trebue
sa spunem ca conditiunile in
cari se tine lupta astäzI nu sunt
acelea in cari am dori noi sa se
tina. A critica bine faptele unui
guvern este un folos pentru
este a släbi pe acest guvern ; a
propune solutii nimerite este mai
mult : i folosul pentru tara este
maI insemnat, i släbirea guvernului
este mai considerabila. Mai
ales, in fata scepticismului de care
este coprins aleg6torul, duä terenul
de lupta contra colectivitatei,
care este lipsita de idei, ar fi fost
tocmai acela al ideilor, lupta ar fi
fost atund mult mai spornica, sansele
de reus'ita cu mult mai insemnate.
Astäzi, daca opozitiunea va reusi,
aceasta se va datori mai cu seamd p6-
catelor colectivitdtei. Aceasta prin
incapacitatea el', prin lipsa de moralitate,
nu mai poate fi considerata
ca un partid politic ; ea este
o stapânire de fapt. Asa dar, «marele
partid liberal-naponal» are
vina in primul rind ea lupta electorala
este data pe un alt teren
deck acela al ideilor. Se zice : colectivitatea
nu me poate detine
puterea cad' nu mai are in fruntea
el destui oamenT earl sa conduca
afacerile 16rei. Se mai zice :
imoralitatea este caracterul dominant
al administratiunei colectiviste.
Aceste eonsiderapuni se pun
inainte de opositiune. i marturisim
ca e1 s. destula valoare pentru
a determina tara sa fie contra
celor carI detin puterea de mai
bine de unsprezece ani.
Dar noi credem ca aceasta reusitä
nu trebuia sä fie singurul
scop al opoziliuneI.
Onestitatea politica, onestitatea
in administrapune, trebuesc sa fie
puse in afara de competipunile de
putere : top cei earl' aspira la onoarea
de a apuca frênele guvernului,
trebue s. le aiba. Colectivitatea
ne avêndu-le, aceasta o slabeste
mult ; cu modul acesta, opozitiunea
is)," are sarcina usurata. Opositia
insa, ar fi fost bine sä nu
se multumeascd numai cu atk.
Fi-va aceasta lard. condamnata
s. vadrt totdeuna pe oamenii s6I
politici luptând numai pentru onestitate
?
SERVICIUL TELEGRAFIC
AL .ROMANIEI LIBERR.
Belgrad, 23 Ianuarie.
Scup§tina, find compusà in majoritatea
el din elemente liberale, s'a disolvat. Alegerile
se vor face in Martie.
Lemberg, 23 Ianuarie.
Cu ocasiunea aniversáril revolutiel polone
s'a dat ierl un banchet, la care s'a toastat
pentru junimea polona §i bulgarà.
Berlin, 23 Ianuarie.
Se zice ca in consiliul federal s'a presentat
un proiect de lege pentru un imprumut
cu scop militar, care se tine in secret.
Paris, 22 Ianuarie.
Rana primitä de Luiza Michel intr'o adunare
publicä, tinutä la Havre, 'nu este
periculoasä. Publicul era sä sfisie pe asasin.
Paris, 23 Ianuarie.
D. Labiche, membru al academiel franceze,
a murit.
A se vedea ultime stiri pe pag.
rasCAREA ELECTORALA
Mweel. -- D. Nicolae Kretzulescu
ati adresat urmAtoarea scrisoare cAtre
eel 23 d-ni alegetori at colegiulul I
de senatori remasi in minoritate ;
Dornnilor AleyNori,
La alegerea de Senator ce avu loc
Vinerea trecutA, la 8 ale corentei,
d-voastrA v'atl pronuntat pentru mine.
Me sirat dator a veni prin aceasta
sA ve exprim prin publicitate viile
mele multumirl Prin voturile ce 'mf
84,f dat, d-voastrA, deosebit de caracterul
independent ce açi aretat, aÏ
dat o severA lecOune administratiel,
care, in loc sA se ocupe de datoriile
ce'f impune legea, se servA de auto-
Linia micA pe pagina IV-a . . . ......
ritatea de care este investitA spre a
violenta constiinta oamenilor.
Nu cred de pri9os a reaminti aci
cate-va din tasele acestei alegeri, nu
doarit ca stigmatisandu-le sa avem
speranta, dupa cele ce se petrec, a
vedea disparand presiunea cea mal
imoralA exersatA asupra alegétorilor,
dar este bine a le nota spre a servi
istoriografilor earl vor descrie alegerile
libere de astAzi.
'MI pusef, precum cunoateO domnilor
Alegetori, candidatura In acest
colegig, inteun judet in care 'mi am
domiciliul politic de mai mult de 30
ani, inteun judet in care, petrecend
cea mai mare parte a anulul, me
gAsesc zilnic in relatiunile cele mai
intinse i cele mal cordiale mai cu
totl alegatorii, inteun judet in care
mai de multe ori am fos ales deputat
sati senator.
Inaltul guvern spre a me combate
porneste in localitate pe unul din
membrii sef, pe d. Ministru al afacerilor
streine, filrA a fi alegetor in
acest judet in nici un colegig, si indatA
toate autoritAtile administrative
sunt puse in miscare ; sub-prefectii,
primarii, se duc pe la locuintele alegétorilor,
le zic f Ara sfialA cA cu pArere
de reù ail instructiuni sA cornbatA
cu ori-ce chip candidatura mea,
amenintand pe unii in interesele lor,
fAcend la altii diferite promisiuni §i
nu se intorc la posturile lor deck
dupa ce aü condus pe alegetori pina
la usa biuroulul de votare, ne hisandu'I
in tot intervalul in contact
cu nimenl.
La Campu-Lung, unde me dusesem
cu vr'o trei zile inaintea alegerii, se
strecoarA pe ascuns alegetori la mine
zicendu'mi cu lacrimile in ochi cA
nu pot de astA-datA da votul
lor, pentru cA a doua zi s'ar vedea
asa de persecutati incat n'ar avea in
urmA cu ce hrAni copiii lor.
Apol votul e secret ! le zic. Dar
ce secret ! mi se respunde, cAci dupA
votare, afarA din sala alegerii, e§ti obligat
sA artitl agentilor administratiei
buletinul candidatului combAtut de
guvern.
Controlul votului de cAtre autoritate
§i de cAtre unii din fosti deputatl
ai judetului, a
ajuns panA a cAuta pe alegetori prin
buzunare ca sA constate cA s'ag conformat
ordinelor ce li se dAduse. Este
trist lucru a spune cA s'a vezut alegetori
cari, spre a fi impAcati cu cugetul
lor, aü fost silitl procura
chiar pe furis un buletin cu numele
meg, a'l ascunde in cisme spre a putea
arAta la control pe cel dat de
biurou.
D-voastre cunoasteti cA IndatA ce
ra'am hotArit a'mi pune candidatura,
vrênd a me incredinta dacA intr'adever
alegerea va fi sincerA, m'am pus Iii contact
cu mai multi din alegetori, cunoscuti
Ellie mai de aproape, si mi s'a respuns
atk verbal, cat si prin scrisori,
cA pentru astA-datA nu este oportun
a'ml pune candidatura cAci sunt cornbAtut
pe fatA de guvern, i cA ar fi
bine, dacA Oil a fi ales, sA me inteleEr
cu guvernul. Aceste povete insA,
pornite fAril indoialA din intentiuni
foarte simpatice pentru mine, nu m'ag
oprit a me duce la alegere si a'mi
face datoria mea cAtre tarti, arAtând
acelor domni alegetori cA esecul ce
a, primi In asemenea imprejurkl
n'ar fi pentru mine o micprare.
Mal cunoasteti, d-lor alegetori, cA
la IntrebArile acute de unii dintre
d-voastre cAtre unul din puternicil
zilei care se aflA fatA la aceastA alegere,
cart sunt motivele combaterei
JOUI, 14 (26) IANUARIE 1888.
.
ANUNCTURILE :
. . 30 banl
Reclame pe pagina II-a 5 leI. Reclame pe pagina III-a 2 let
Berisorile nefrancatese refuzä. ArticoliT nepublicati nu se InapoiazA
Pentru insertii i reelarne redactiunea nu este reponsabilà.
candidaturel mele cu atata inviersunare,
li s'a respuns cA singurul motiv
pentru care sunt silil a me cornbate
este cA li s'a spus eh eg a§ fi
rusofil si chiar panslavist, si cA alegerea
mea in imprejurArile actuale ar
avea o semnificatiune antipatrioticA.
Apoi me mir pentru ce d-lor n'ag
mai adAugat cA sunt germanofil
italianofil, cAel ca fost representant
al Orel' la Berlin si la Roma, am
pAstrat in ambele aeeste capitale, oa
si la Petersburg, cele mai plAcute relatiuni
sociale i inalte regrete foarte
mAgulitoare pentru mine nu, domnilor,
precum me cunoasteti, ca tot
adeverat Roman, n'am fost tot-d'auna
si nu voesc a fi deck Roman.
Si apoi voiù mai intreba pentru
ce guvernul me One ca representant
al .teril. la Petersburg, pe mine, un
panslavist §i un rusofil i pentru ce,
cand ne mai vrênd a fi solidar cu
o politicA necumpAnitA, putin chibzuitA,
i foarte ruinAtoare pentru Ora,
prin necontenitele qi nernesuratele
cheltuell, pentru ce nu mi-a primit
demisiunea deck dupA mai multe §i
lungi stAruii4e din parte'mi.
Sfir§esc, domnilor alegAtori, prin
ve zice cA dupA zAdarnica incercare
ce am tAcut spre a patrunde si eù
in reprezentatiunea Orel ea sä'mf pot
exprima pArerile mele asupra celor
ce se petrec, me retrag dintr'o lupta
inegalA si nu pot deck sA ye ark
adanca mea mahnire cand ved nepäsarea
guvernului fatA cu nemultumirile
§i suferintele ce se manifestA
in toate clasele societAtei romane.
Multumindu-v6 incA odatA, domnilor
Alegatori, ye rog sA me credeti
ea, tot-d'auna al d-voastre devotat.
Nieolae Kretzuleseu.
Giurgitt. Colectivi§tif sunt furiosI
de rezultatul alegerii delegatilor.
In suburbia Slobozia ef aù fost
prinsi stivir§ind inselAciune In scriptura
candidatilor. Alegetorii s'ag
plans la Rege.
Foe§ani. Opozitiunea-unitA a
propus aci candidati pe d-nil Apostoleanu,
L. Niculescu, si N. Stiveanu
la col. I, pe d-nil Ilie Murat, P.
Ilie, si N. Benea la col. II.
Ce face insA d. Voinov ?
Ploc*LProfesorul Ienescu, fost
deputat, face viatA amarA colectivi§tilor.
Stanian toicescu nu stiti cum
surchideascA.
Valeea.Candidatii opozitieI sunt:
pentru col. I, d-nii Al Lahovari
si G. FArcA§anu ,pentru col. II, d.
Valerian Ursanu ; pentru col. III,
d. Iancovescu.
Craiova. Candidatil grupurilor
opoziOoniste par a fi urrnAtorif :
la col. I, printul Stirbeig, Al. Nicolaide,
§i Nic Pop ; la col. II,
Take Ionescu, Al. Varlam, Ulise Boldescu,
i Seulescu.
CRONICA ZILE!
S'a acordat d-lui Mihail C. Sutzu, membru
corespondent al Academief Romane, inalta
autorisaOune de a primi i purta insemnele
de comandor al ordinului SS. Mauriciu §i
Lazar (Italia).
D. ministru al justitiel a trimis d-lor proenroll
generali o lungA eircularit asupra alegerilor.
Vom vorbi máine despre aceastA circularA.
Din FAgAras s'a primit led o telegrama
in care se zice cA d. locotenent de gendarmi
Pardianu, trimis in urmArirea lui
Ionita Popa, autorul principal al crime! din
strada Dionisie, a plecat in satul Ohaba,
unde se crede di se gAsesce urmaritul.

2
Un alt autor al crime, Neculae Nedelea,
a fost prins, spune Vointd, In inutul FA-
&ea.
Consiliul general al judetulul Ilfov, a prevazut
in bugetul sag suma de 500 let pentru
infrintarea de bibliotecT rurale.
I se comunA VoinÇi cA in noaptea de
10 Ianuarie condamnatil pe viata Iordache
Marin Gealep, de 30 ant, Ilie Iordache,
de 30 ant, Ion Marin, de 18 ant, Constantin
Dumitru, de 35 ant, Matheid Dinu, de
30 ant, Nicolae Iordache Dumitru, de 15
ani, Ion PArvu, de 23 ant, Merin Dumitru
zis i Savu, de 22 ant, Trandafir Zabetu,
de 19 ant, si Nicolae Matheia Pint* de
25 ant, cari se aflad in arestul preventiv
din Caracal, ag reusit sa. spargä arestul
sá fuga.
S'aü luat masurt energice pentru prinderea
lor.
Totì condamnatit de mat sus aunt tigant
din Craiova.
Licitatia ce era fixatä pe ziva de 22 Ianuarie,
pentru vinzarea de ved, In corp intreg
in centrul Bucurest, a moaiilor coprinse
in publicatiunile ministerulul agriculturil
Inserate In Monitorul 0 ficial Nr.
193 si 207 din 2 ai 18 Decembre 1887.
s'a amAnat pentru ziva de 26 Februarie.
La 2'5 Ianuarie se va tine licitatie puorala,
atat in localul ministrerului
cât ai la prefecture de Tulcea ai la administratiunile
plAsilor respective, pentru arendarea
a 25 cariere ale Statulut.
Arendarea se face pe termen de la con-
&mare ai pana la 1 Ianuarie 1891.
In ziva de 8 Februare se vor vinde prin
licitatie publicA, In localul prefecturel de
Vlasca ai la comuna respectivA, 65 stalljent
lemne resultatt din curAtirea frontierel
despre Dunare intre pichetele 7-11 ai
12-13 pendinte de comuna Slobozia, judetul
Vla sea.
Conditiunile penfru vinzare se pot vedea
atat la prefectural, cat ei la comuna
respect ivA.
La 25 Ianuarie se vor vinde prin licitatie,
in loealul hinroulut vainal Tulcea,
1 310 kiiogre me franghil, .96 duzine fesuri,
105 bueAtt eana furl i un euf6r.
In zilele 15-20 Iannarie se vor vinde
prim licitatitme, la primAria Herta, strada
Principala, avert ee s'ad sechestrat pentru
neplata dArilor datorite.
Averea sechestratA este :
142 bol, 66 vact, 11 gonitort, 10 manzati,
9 gonitoare, 18 mAnzate, 47 vitet, 6
buhat, 12 ligheane de alamA, 16 perne de
puf, 8 pilote idem, 2 cat de trAsurA, 40
sfesnice de alamA, 1 policandru de alama,
3.000 kilograme popusoid in ciucAlAb.
Se scoate din nod in adjudecatiune reparetie
podulut peste Vedea, langA Alexandria.
Valoarea luerArilor de executat este de
lel 6.878, bent 24, dupe devis. Licitatiunea
se va tine la minister ai la prefecture judetulut
Teleorman, in ziva de 27 Ianuarie
1888, la orele 4 dupti amiazt.
FOITA c ROMAYIBI LIBBRE
13 Ianuarie 1888 2
SHEA IN RUCATE1)
(Unnare fi fine)
SA fi vazut acuma pe mAsa Wirt ai plansete.
Nu mat atia ce sA-T fad. ea stial vindece
mat curend. Noptile le fAcea zile priveghindu-1
la boalg. lar dacä o ajunse
oboseala, de nu mat putea sta in picioare,
Imparateasa puse pe fata et din ma, ea
pe un orn de credintA, sA ingrijeasel de
dansul, i apot, cAnd una cand alta erat
nelipsite de lang patul rAnitulut.
Cuvintele cele blAnde i intepte ale fete,
mangAerile et cele dulel i neprefAcute,
smerenia et, desteptarA In Mime bolnavulut
o simare ce nu o avusese papa atuncl ;
iar mat mult de ett toate, cum atia ea sA
umble de binii &ànd IT primenea ranele,
facu pe fiul de imparat sA o iubeascä ca pe
o soa, cAct pare cal' alina durerile, cAnd
punea ea inane pe rAnile lut.
Inteun dupA pranz, dupit ce se Meuse
mat bine, cand sta de vorM cu mAsa, el
it zise :
1) Din Rerieta nova.
Citim in Epoca :
D. Toncescu, prim-redactor al revistel literare
Peleiul, simtindu-se ofensat de d.
A. VlahutA, care inteo piesta de versurT intitulata
«O cronica rimate I, a judecat cam
aspru productiunile sale, a insArcinat pe
dot din amicil sat, d-nit Alexandru Macedonsky
cApitan Luchide, sA cearA t eparatiune
d-lut VlAhuta.
Acesta domnt mergend la d-nul A. VIAhutA
aú fost imediat prat de dAnsul in raport
cu d-nil B. StefInescu (de la Vrancea)
Radu Golescu.
DupA o lungA discutie cu martoril d-lut
Toncescu, d. StefAnescu (de la Vrancea)
Radu Golescu aù declarat cA nu pot autoriza
pe clientul lor sA se beta, dAnsul
ne fAcend alt ceva decAt a uza de dreptul
sad de criticA a cArut libertate trebue
sA fie respectatii.
D. C. G. Pegacov s'a confirmat In functiunea de
primar al comunel urbane Craiova.
D. G. Manoliu s'a confirmat in functiunea de
primar al comunel urbane Bead.
Gh. Chitu, C. D. Budigteanu, gi C. M. Misir
sunt numitI ca membril In consiliul de administratiune
al regiel monopolurilor Statului, In
posturile rmae vacante prin egirea membrilor
citzutY la sorti.
DECORATIUNI
S'a conferit distinctiunile mar jos indicate
urmAritorilor ofitert ai grade inferioare din
batalionul 3 vinAtort
Ordinul steana Româniel : Cavaler.
Popescu (Dirnitrie), capitan.
Ordinul coroana Romania : Cavaler.
Dimitriu (Tanase), capitan-ajutor , Maeltrescu
(Dimitrie), capitan; Constantinescu
(Iordan), cApitan ; Dimitrescu (Ion), medic
de regiment clasa II
Medalia serviciul credincios : Clasa
1AnghelutA (Constantin), sergent-major ;
Carausescu (Ion), idem ; Cordoneanu ,Constantin),
sergent.Clasa II, Florea (Ni
colae), sergent-major ChirilA (Alexandru)
idem ; Marinescu (Gheorghe), sergent. Moi
sescu (Gheorghe). idem. Sandulesou (Gh-,orghe),
idem Dimitrescu (Emanoil), idem,
Lapuseseu (Nicolae), idem,
_A P A
Tureia qi Rusia
le când cu incheerea aliantei intre
Pu6eri1e centrale europene, i chiar
in timpul din urmA, pe cand s'aii
manifestat temerl serioase In privinta
posibiliatii de a se mAntine pacea,
s'a vorbit putin despre atitudinea
rolul ce ar avea sA joace Turcia in-
tr'un eventual rësboia.
Poarta
parea a fi coprinsA de un fel de nepasare
set indiferentA in aceastA epocA
de neliniste, in care bArbatii
de stat al tuturor statelor europene
cantArese cu nervositate sansele de
r6sboiü si pace. AceastA liniste din
Stambul se explica din imprejurarea
cA Sakir-pasa, ambasadorul turc la
Petersburg, a adresat Sultanulul asi-
- ti ce, mama, mie mi-ar fi voia sA
ma insor.
Bine, mAteuta, bine. Mai bine de 0nar,
decal sA intri In valurile lumil.
caute maica o fatA buna de imparat, ai de
neam ai de treabA.
Ea e gasita., manal.
i cine este ? o atia ?
SA nu te supert, mama, dacA ti-oia
spune. Mie mi-a rAmas inima la fata dumitale
din casA. O iubesc, mama, ca pe sufletul
med.. Din cate fete de imparatt ai de
domni am vazut, nict una nu mi-a plAcut
ea dense. Ea mi-a robit inima.
Se impotrivi imparAteasa oare cum, carmi
ea ; dar nu fu cu putintA sA intoarcA
pornirea fiulut el, de la aceastA insurAtoare.
DacA vazu ai vazu el alt-fel nu se poate,
cA fata ce'§I alese fiul et stt o ia de nevastA
este cuminte, blandA, cu bunti judecatA,
i mat presus de toate este smerita.,
einstitA i vredniett, se invoi i dense. Remise
acum sA induplece i pe imparatul,
baiatului, ca sA, primeascA i dAnsul
alegeren fiulul lor.
Pentru aceasta nu fu mare greutate ;
cAel atat muma, cat i fiul chzurA cu rugAciune,
i lAudarA pe fatA cum atiurA
et mat bine.
Logodira decT, Imparatul i imparAteasa,
pe fiul lor cu fate din casA a imparAtesel,
hotArArA i nunta.
and incepurA a face poftirile la nuntA,
logodnica fiulut de imparat se rugA cu cerul
cu ptimantul, ea la nuntA sA pofteascA
pe imparatul cutare, pe tatAl el, adicA ;
ROMANIA LIBERA
gurArl precise, cA Rusia n'are de
gand sA turbure pacea Europa §i
cA aglomerarile de trope la granita
occidentalA a imperiulul rusese
vre-o insemnAtate deosebitA. Subt impresiunea
calmantA a acestor asigurArl
s'a fost emis acum câteva séptamânl
un decret, prin care se concediati
reservele concentrate. InsA in
zilele din urmA aü inceput i consilierh
Sultanulul sA se scuture de apatia
lor. El bAgarä de seamA in
fine, cA relatiile lui Sakir-pasa nu
concordaù cu imprejurArile de fapt.
Informatiunile din alte capitale aduserá
Portif convingerea, cA Rusia
continua a se arma inteo mesurA
amenintAtoare i cA adunA necontenit
trupe la granita austro-germanA.
Ast-fel i bArbatil de stat turci pierdurA
credinta in frumoasele asigurAri,
venite din Petersburg, i incepurA sA
se pregAteascA si el pentru orice
eventualitate. UrmA un noü decret al
Sultanului, prin care se dispune, eh
recrutarile BA se facA in grabA i in
zilele din urrna administratia militant
a primit ordinul, ca sA se execute
cat mai repede toate mesurile defensive
militare la Adrianopul i prin
imprejurime.
Negresit ca Rusia cu gre-6 poate
face iluzia, cit inteun eventual rèsboi4
austro-rus va avea pe Turcia
in partea sa. Deacea Rush par a lua
de pe acum mësuri, spre a atrage
ocupa fortele militare turcesti in altA
parte, iar nu in Europa. InteadevAr
Kölnische Zeitung primeste dela Marea
Neagra o scrisoare, in care se zice,
cit Rusia va incerca sA atace pe Turcia
prin Asia mica i sA pue maim
pe unele provinch turcesti din acea
regiune. Rush et:nose bine acele tent,
ftitt cA aunt foarte bogate si de o
mare in emnatate politica. De acolo
nu e departe niel India, nicl Corp-tantinopolea.
Deacea e prea prababil,
cA Rusia va cAuta cu orice pret sa
ocupe aceste ter! pretiou se, cu :AAA
muï mult, et un pretext are tot-dauna
lit indemanA i anurne imprejurarea.
cA Turcia nu e Iii stare a se achtta
de indemilitatea de rèsboia, ce datoreate
IncA dela 1878.
PARTEA ECONOMICA
M4carea econotuici In terile strAine
Mesagiul pregedinteluI Statelor-Unite Cestiunea
grAuluf in Germania. Tractatul de comercig
intre Germania gi Austria flbsboiul de
tarife intro Franta gi Italia.
Ni s'a infAti§at in mat multe rindurt
ocasiunea pentru a intretine pe cititorit
nostri despre escedentul eonsiderabil al veniturilor
asupra cheltuielilor In bugetul Statelor-Unite
ale Americel. In cele din unit
veniturile ag crescut in aaa grad In cat
Preaedintele Uoiret declarA, prin ultimul
sag mesagia, eit se percepe 400 milioane
mat mult de cat este trebuincios pentru
Intampinarea cheltuielelor StatuluT. Ca urmare
d. Cleveland propune micsorarea impositelor
cu aceste 400 milioane. AceastA
sumA s'ar putea scAdea din veniturile interioare,
care se urea la 580 milioane do-
se feri insA d'a spune cut-va cA este fata
acelut impgrat.
Socril primira facA voia, ai poftirA
la nuntA i pe acel imparat.
In ziva cununiilor venirA totl musafira la
nuntA. Se incepurit veseliile i tinurA toatA
ziva, ea la imparatl, de, ce sA ziel.
Seara se Intinse o mast d'alea imperAteatile,
cu fel de fel de mAncArt, de btuturi,
de plAcinte, ei de alte bunAtAti, de
lingl i degetele and le vet malice.
Mireasa poruncise bucttarilor ce bucate
st &easel. Ea inst cu maim ei gAti d'o
parte toate acelea felurt numal pentru un
musafir. Apot dete porunca unel slue eredincioase
ea st bage bine de seanati ca
aducand la mast bucatele gAtile de dense,
sit le pue dinaintea imperatulut poftit, dupA
rugAciunea et Dart st ingrijeascA st nu
le pue dinaintea altat cui-va, el e primejdie
de moarte.
Sluga cea credincioasA fAcu intocmat precum
i se poruncise.
DupA ce se aaezasert tott poftitil la mast,
Incepurt a mama ai a se veseli cat nu se
poate spune.
Imperatul cel poftit, edict tattl mireset
manca ai nu prea.
¡net de and venise, el se tot uita la
mireast ai pare al zicea iMma ce-va, dart
venea stt creazt ochilor.
PasAmi-te el Ist semuia copila, ai neputAndu'el
da seama de cum ajunsese ea sA
se mtrite duptt un fecior de imperat, nu
cutezä st ziet nimanul nimie.
Vezi et trudele i necazurile ce suferise
1111111111111MINIV
larT, i anume : 345 milioane din impositul
situl asupra spirtoaselor, 140 milioane de
la tutun i 95 milioane de la bere. Preqedintele
nu recomandA Inst micsorarea acestor
tacse, pentru el nicT o materie nu
este mal pine cualificatA pentru a suferi
itnpositul fArà ea poporul sA sufere In trebuintele
sale esentiale. De aceea d. Cleveland
propune ea st se scazA din venitul
vamilor cele 400 milioane, diet zice densul
tariful veinal american este defeetuos, nedrept
si nelogic.
Dupit aceste euvinte InsA, dibaciul preaedinte
se grAbeste a addogi In mesagiul
sad : «Nu va propun de a suprima eu desavirsire
taesele vamale. Trebue ca ant indelungat1
sit mat procure guvernulut veniturt
si in remaniarea tarifulut nostru interesele
luerAtorilor americant si ale industriet
vor fi bine ocrotite,.
Dupa, un veac de mundt, sub ocrotirea
celut mat protector tarif, industria americant
a luat o desvoltare care i permite a
lupta asta-zi cu multe articole de provenientA
strtinA. De aceea fiiind-ct veniturile
vamale at ajuns la colosala sumA de 950
milioane ai din care 400 milioane sunt de
prisos dupl declaratiunea presedintelui, el
propune o reducere a unora dintre tacsele
vamale
Din cele 950 milioane, 300 provin din
tacse puse asupra productelor alimentare
asupra vitelor, 70 din materiiie primite
brute, 100 din materiile prime, cart a fost
supuse unel preparatiunt, 275 enilioane din
articolele manufacturate gi 200 din articolele
de lucs. Mijlocirea tacselor este de 46
la 0/0 din valoare.
Pre§edintele s'a mArginit a propune reducerea
tacuelor asupra laneT brute si nu
a mal mentionat niel un alt articol. Congresul
are sit discute propunerea prepdintelut,
i o lupta crancent are st se ineingt
intro protectionisti i putinil liberschimbiatt
americant.
Putem prezice de pe acurn et succesul
va fi al protectionistilor, de oare-ce Insust
mesagiul presedintelut este departe de a fi
liber schimbist, i dupA cat se vede, el
tinteazA reducere de tacse asupra materielor
prime trebuincioase industriet americane
ai asupra substantelor alimeraare. In
cat despre industrie, cu tot progresul ce a
realisat, suntem sigurt ea americanil nu
vor renunta la tacsele lor vamale protectoare
In tot casul ferice, de tara aceea care,
ca Statele-Unite, i juns aiba atatea venituri
in eAt sA simtt trebuinta de a reduee
imeAsitele cu sutele de milioane. Si
sa, eotAm ea aceasta esuberanta de veniturt
este datorita acelel legislatilini proteetoare
carcia amerieaniT datoreste in mare
parte progresul agriculturet si industriet lor
precum $i inavutirea lor fara, seaman In
vre-o parte a lumet.
,51 presa steina ne maT numeste pe nol
$ovinisti, cand propunem niste taxe moderate,
pentru a protege cate-va industril nascande.
cu toate acestea, un american, d.
Henry George, a seris acum de curand un
volum de aproape 500 pagint in favoarea
liberulut-schimb. Inst i scriitorul american
este dibacid ; el in locul veniturilor
trase din vAml propune sA se Infiinteze imposite
asupra rentel parnantulut PracticT cum
sunt, americani vor citi cartea distinsulul
publicist. inst vor urma a protege produetiunea
i munca naVonalt.
De abia se votase in Franta urcarea
taxelor asupra cerealelor i guvernul german
se grAbi a propune parlamentulut o
lege pentru protegiarea agriculture! nationale.
Inca de la 1879, cAnd sad inaugurat
noua politica proteetoare in Germania, s'ad
votat taxe asupra cerealelor streine. Mica
la Inceput, 1 leu 25 pentru 100 de kilograme,
taxa a fost ureatt in 1885 la 3 lel
bieata fatit, o schimbase de cum o Ilia tatt-sat.
Si indemnandu-se de pofta cu care mancad
mesenit, ar fi voit i dAnsul sA mttrance
i st se veseleasct ; dart duph ce
gustA odatt sat de doua, orb din bucate, se
opri. Sluga care It adueea bucatele, le ridica
Intregt, neatinse.
Se mira acest imparat cum de tott mesenit
manAnct cu poftä niate bucate care
pentru dansul n'aveat Met un gust.
Se incumese i intreabt pe vecinul din
dreapta. Acesta II raspunse et ast-fel de bucate
bune n'a mancat de nu tine minte.
GustA i imperatul din talerul vecinulut,
vezu et bucatele sunt bune. Asemenea
Merl ai la vecinul din stinga.
It last gura apt dupa, bucatele cele bune
ce gustase de la vecint ; foamea il da zor
sA imbuce ai el ; dart cine putea sA mtnAnce
bucatele care i le aducea lut ?
RAMA ce rAbdti ; de rusine lua el cAteo-datA
si din bucatele ce i se aduceat, ea
sit nu se fact de rAs intre mesenl dar Incolo
nimic. In cele din urmit, nu se mat
putu opri, ci ridicanduse in sus, zise cu
glas mare :
Bine, Imperate, maT chemat la nunta
fiuluT tad, ea stial bap joc de mine ?
Val de mine, Maria ta ; cum poate
stt't1 treact prin gAnd una ca aceasta ?
Dupt cum vede toatt Adunarea, te einstese
pe dumneata ca pe totl cei-laltl tmperati,
farA deosebire.
Ba st me ertt, imperate, bucatele
tutulor mesenilor sunt bune de mAncat,
numal ale mele nu.
57 asupra grauluT i sectret. Agricultorit
ugmultumitt si cu aceastt taxA reeclamart,
cancelarul imperiulut propuse. cAtre sfir-
*itul hit 1887, Indoirea taxel, edict 7 leT 50
pentru 100 kilogram. sat 37 lel 60 la
Parlamentul a scazut taxa la 6 leT
25 pentru 100 kilograme, sat 31 lei 25
la chi% ceea ce face cel putin 35 la Butt
din valoarea graulut.
Este de notat et agricutura germant produce
prea putin peste trebuintele populatiuneT.
AstAzi se IntrebuinteazA, pentru fabricatiunea
painet, 8,456,000 toate cereale,
grant i secara la un loc, i productiunea
Intregulut imperia de abia este de 8,818,000
tone.
GermaniT consuma. mat multt secarA de
cat grad ; ast-fel, In 1886, s'a semenat
5,838,902 ectare cu grat, 1,961,633 cu
secart, 1,731,480 cu orz i 3,806,535 cu
oyez.
Cu toate eh Germania prodnee aialt
decal trebuintele consumatiunel locafé,
tust ea importt anul cAtAtirnit insemnate de
cereale. Prisosul se face faint pentru exportatiune,
legislatiunea Inlesnind mortritul
prin admisiunea timporart a grAnelor intrebuintate
pentru exportatiunea
Germania incuragiazA mortritul, taxeazä
urcat fAinurile strAine ai not, tart curet agricolt,
scutisem, sub vechiul regim vamal,
Mina strainà de or-ce taxA de import.,
ast-fel et morarit de la Pesta ajunsesert
si nu numal sa. ne trimita faint pentru
cAte-va milioane, dar st i ruineze cate-va
din morile noastre perfectionate. AstA-zi,
sub ocrotirea noulut tarif vamal, fabricile
de faint cele vecht ad Insufletit i allele aa
fost infiintate din not. De unde pant mat
acum opt-sprezece hint not importam fAina,
astazi exporttm in Turcia, Grecia, Italia,
insulele Mediterand, i suntem pe cale de
a ne deschide chiar pietele Engliterel.
Cele clout mart imperil din centrul
Europe, atAt de strans legate politiceste,
de oare ce sunt aliate, nu pot ajnnge la o
Intelegere pentru incheiarea until tractat de
comereit. Principele de Bismark a declarat
Ancit de la 1879 cA douA tart pot foarte
trAi in cea mai deplint armoniA, politiceste
vornind, i eu toate acestea pe terenul economic
sit nu se poatA intelege. Starea
relatiunilor intre cele (lout State adeveresce
esactitatea ziselor ilustrulut canceler.
Neintelegerea se poate explica. In adedupA
cum industria austriacit se teme
de concurenta industriel germane, asernenea
si agricultoril eel mart din Germania
se tern de concurenta productelor agricole
aust ro-u nga re.
De curAnd intrunindu-se consiliile agriculturei
din toata. Germania, intre alte cestiuni
ce a cercetat a fost i aceia a
traetatulul de comert cu Austria. Consiliul
a fost cat se poate de netolerant i putin
dispus in favoarea incheeril acestut tractat.
Mat mult Mel n'a ascultat pe unul
dintre orator! care a vorbit despre cestiunea
uniunel vamale intre Germania si Austria,
cestiunea care odinioart era la ordinea
zilet in lumea economicA austro-germant.
Consiliele agriculturel, cea mat inaltit autoritate
agricoltIclin Germania, cer ea in loc
de a se reinoi tractatul de comert cu Austria,
din contra st se pastreze autonomia
vamalt a Germaniel fatA cu Austria : de a
nu se angaja pentru un timp hottirAt in
ceea-ce priveste tarifele vamale ai de a In-
Ittura pe cat cu AlutintA, prin prescriptiunile
tractatulut, neajunsele ce ar resulta
pentru productorkgermant din eftinAtatea
tarifelor de drum de fer austro-ungare
pentru transportul productelor agricole in
Germania.
Nu !Aim cart vor fi dispozitiunile guvernulut
german cu privire la relatiunile sale
eomerciale cu Austria ; ceea ce este pozitiv
este cA, agricultural sunt unanimt in a cere
11111111111111M181111111M11111111111111111111110
Se fteu foc de superare Imperatul socru
ai porunci ca numaidecAt sit vie bucAtaril
dea seamA de ceea-ce ad fAcut,
vinovatil st se dea mortil.
Stitt ce era ?
Eaca mireasa gatise toate bucatele pentru
tata-sed, fart sare, ci numal cu miere
cu zahar. Chiar sarnita de dinaintea luI
era plint cu zahar pisat ; ai de giaba lua
bietul imperat cu cutitul din sarnita ce
credea el cA este cu sare, i punea In bucate,
ele in loc st se fact maT bune de
mAncare, se Weed i mat dulci de pe cat
erad, i ma! cattrAnite.
Atunci se ridiet mireasa In sus ai zise
imperatulut socru :
Et am gatit bucatele pentru imperatul
ce s'a superat, i eatA pentru ce am facut-o :
Acest imperat este tattt-mett. Not eram
tret surorl in case pArinteasel. Tata ne a
Intrebat Intr'o zi cum 'I iubim not. Surorile
mele cele mat marl, it respunse et '1 iubeste
ca mierea, alta ca zaharul. Ed IT zisetti cA
'I iubesc ca sarea in bucate. Asa am socotit
et et nu se poate mat multA hibire decal
aceasta. Tata s'a suparat pe mine *i m'a
gonit din cast. Dumnezet nu m'a hint st
prin mama, cinste ai hArnicie am
ajuns unde me vedett. Acum am vrut st
dovedesc tatet et fart miere i tArt zahar
poate omul st trAiasct, dar fArt sare nu,
d'aia i-am &it bucatele fart sare. Judecatl
D-voastrit cu minte Impartteaset eine a
avut dreptate.
Tott mesenit inter) glitsuire gitsirt cu cale
et pe nedrept a font fata gonitA din casa
pArinteascA.

asesom
ea sA nu se acorde nici o inlesnire productelor
agricole de proveninta austro -unaceasta
pentru a se ocroti interesele
agriculture germane.
Si tocmai caum cand in toate Statele
curentul este atat de puternic in favoarea
protegiarii productitmil nationale, se mal
OA la nol oamenT cart se plang cä politica
vamalti a guvernului roman este ultra-protectoare
! Si noi n'am Meat ei nu facem alt
decal, sA apéram nascandele noastre industril
Wand cu desavareire liberA Intrai ea cerealelor
i impunénd la taxe foarte mici cele
mg de capetenie articole de industrie.
In prevedere cA tractatul de comert
incheiat intre Franta ei Italia expirk guvernele
ambelor tag att numit delegati pentru
a negocia un tractat. Din nenorocire panA
astazi nu s'a putut stabili nici o Intelegere,
ei urmarea va fi un rèsboit de tarife intre
cele doué teri ale caror interese sunt atat
de ataaas-lagate.
Cauza neintelegeriT este iarAel dorinta de
a protege industria napnala. Italia regat
tan& doritor de a posede o industrie
cat de infloritoare nu mai consimte s.
acorde inlesniffle earl figurad In vechiul
tractat.
Pentru a se pregAti de lupta, guvernul
italian a dobandit de la Camere un tarif
general din cele mat prohibitive ; i ea cum
aceasta nu ar 1i fost de ajuns, Camerile ad
votat o suprataxl de 50°/0 asupra productelor
acelor rt cu care Italia s'ar afla In
lupta vamalk
La randul s Franta se preparà d'a
rdspunde atacurilor ce i s'ar face. Deputatul
Felix Faure a propus Camerel nu numal
sit acorde o suprataxit de 500/0 dar a ei
spori taxele tarifalui general la nivelul celor
italiane.
Si este de notat di in relatiunile comerciale
dintre Italia ei Franta, cea d'antaifi
este mai favorisate de oare-ce ea importa
mal mult in Franta decat aceasta importa
in Italia ; ast-fel in 1885 Italia a importat
In Franta pentru 263 milioane, iar Franta
i-a vindut numal pentru 177 milioane.
Ori incotro te intorci nu veal dealt lupte
pentru ocrotirea productiunei nationale, ei
ceea ce este mai gray este ca natiunile
industriale carl ad mat interes de a'el desface
productele fabricilor lor, impun la taxe
mari productele tafflor agricole cari sunt
clientii lor. In asemenea situatiuni ce pot
face natiunile agricole decat sa caute
dansele desvolta cat mai mutt targul
interior, de a'al interneia o industrie care
sa intrebuinteze cel putin materiile prime
produse de agricultura.
Cum stet estate lucrurile cu privire la
politica comercialk trebue sA ne ingrijim
cu deosebire de interesele noastre. Lasand
sa'ai urmeze visul cei cu libertatea comerciulul,
noi sta cautam a ocroti interesele
productiunif noastre.
Peste patru aid vor expira toate tractatele
noastre de comercia ; intrebarea ar
fi ; ce cale avem sA apucam in viitor ?
Credem ca nici poate fi vorba sA ne mai
intoarcem la vechia i pagubitoarea politica
vamalat a conventiunilor de comercia ; cA
vom urma inainte cu noua noastra politick
introducand toate modificarile ce ne vor fi
desemnate de interesele noastre ei de
practick
zi se nasc noui industril in Romania. Amftnarea
nu poate decat vatamatoare ; de
aceea stAruim cu inceperea anului acestuia
sA se Inceapa 1w:raffle pregatitoare
pentru incheiarea viitoarelor tractate de
comercia. E. N.
CRIME DELICTEACCIDENTE
T-Lid. Braila
In ziva de 4 Ianuarie s'a gasit In circumscriptia
comunel Islazu, Braila, pe lAngA
linia ferata. !titre cantoanele Nr. 150-151,
un individ necunoscut, mort in zapada ; el
era In etate ca de 30-35, ani, talia mijlocie
oachee la fatA, avea mustatile i barba rase,
imbracat cu pantalon civit, pe dedesubt gheroc
mie negru, catnap de atica vargata,
pantaloni de plue, de eel ce poartA italianil,
incaltat cu cisme de vacs ei in cap cu
CäeiUlA neagra tesutii, imitatie ; asupral
nu s'a gAsit nici un act din care s'ar putea
stabilt identitatea lui ; dar, dupa semnalimente
i dupA imbracaminte, se presupune
a fl dintre luerAtoril italieni aflati in
tark
Dupa. declaratiunile medicului respectiv,
moartea acestui om a provenit din causa
ineculuT In zapada.
* *
In ziva de 5 ale acestei lunl, s'a gasit
in circumscriptia comunel Islazu, Intre
oraeul Braila ei catunul Piscu, moarth In
pea., fernea MAndica, sotia lui Dumitru
Ion Mohoreanu, locuitor in acel catun ; dupa
cercetarile faeute s'a constatat cA numita
femee, in ziva de 2 ale acestei luni, pe
timp de viscol, voind a se inapoia din oraeul
Braila la domiciliul sag, a cazut in M.padA
ei a murit inabueita.
* *
3norohoi
Locuitorul Ion CaldArariu, din satul Saxbauti-Bucovina,
la 2 Ianuarie voind a merge
din comuna Lozna, la fiul söa loan din satul
citat SarbAutl, a fost cuprins de viscol
ei a murit In padurea Zamostia, pe granita.
* *
Tud. 1:3ra1zova
Femeia Joita Grigore Stan Baciu, din
comuna Vadu-SApat, in ziva de 18 Decembre
a nAseut 3 copil, un Mint i douö fete,
in modul urmator : in ziva de 18 pe la 9
ceasuri dimineata a nascut o fata, a doua
zi a nascut a doua fata i baiatul.
In aceiael zi pe la orele 12 ail incetat
din viata atat mama cat ei copal.
* *
In seara de 30 Decembre, emancipatul
Ion Dumitru Gagiu, din comuna Tabaraeci,
inapoindu-se de la oraeul Buzaa, cu caruta
cu cal, s'a oprit la carciuma ginerelul sag
din marginea eoselei, uncle, turmentandu-se
de bautura, i ne mai putand mAna caii,
a luat in ajutor ei pe fi ica sa de la acea
carciuma, care 'flatland caul panA in apropiere
de sat, a inamolit caruta intr'un troian
de zapada, ast-fel ca. 'Ana sa vie ajutoarele
dupe cari plecase fiica numitulul ea
sa.'l scoata din zapada, l'a gasit mort.
In tot casul nu avem limp de perdut
Guvernul trebue sA proceada Mra amanare
la pregatirea lucrarilor in vederea negociarilor
viitoarelor tractate de comercia.
Pentru acest sfireit ministru de finance in
unire eu eel de comercia ar trebui sia numeasca
de pe acum o comisiune specialtt
pentru a revedea tariful nostru general ei
a pregati lucrarile In vederea negocierilor
viitoare. O anchetA serioasA trebue fAcutti
pentru ca sa scim ce interese avem sti
ocrotim, i aceasta ancheta trebue stt fie
oare-cum permanenta pentru ca pe fie-care
.1111111111111111111111111111
* *
713.d. rrulcea
In ziva de 17 Decembre a incetat din
viata vacluva Ana Petre Iorguta, din comuna
Vacareni, plasa MAcin, in etate de
101 ani, ei care 'Ana in momentul mortei
sale s'a bucurat de o perfecta sanAtate.
* *
La 3 Ianuarie s'a gasit pe strada Palestina,
la casa cu Nr. 3 din oraeul Tulcea,
o femeie moarta In camera sa, legata cu
mainile d'inApoi ei de piciorul stang al patului,
iar d'asupra cadavrului o plapomA
o perinit ; moarta era o femee sörmanA
neputincioask In etate de 70 ani, i dupa
declaratiunea d-lui medic respectiv, (Rum
e moarta prin asfixie, neavénd nici un
semn de violenta corporala.
D. procuror fiind imediat anuntat, din
cercetarile Matte resultA grave indicil de
banuialit contra indivizilor Gheorghe Andreia,
Vasile Grigore, Anton Simla ei Dumitru
loan, cari s'ag arestat iar cadavrul
s'a transportat la spital.
Atund tatal fete marturisi ea n'a etiut
sA pretuieasett duhul fetel sale, ai yi-a cerut
ertAciune.
Fata ai ea i-a sArutat mans cerut
dinsa ertaciune, daelt fapta ell-a supörat.
Si se puserA pe o veselie i pe o petrecere
de se duse vestea In lume.
Tata'l fetet se veselia nu se veselia ; dar
socrul etig ca. se veselia ei se mandrea, ett
a dobandit o aea nurork ai de vita bunk
ci inteleaptk i harnicit.
Eram ei et1 la nuntA impreuna cu cheleyul
Ala care se tupileazit printre d-voastrk
cinstiti boeri. Multe ciolane, doamne, mal
cazura de la acea masa, ei care cum Wee,
tot In capul chelului le da ; care cum Wee,
tot in capul chelulul le da.
Si incalecaig p'o yea, ei v'o spusei
d-voastra
Incalecaia p'o lingurti scurtk sa
traiasca cine ascultk
Si mal IncAlecaid p'un fus, sA trAiaseit
ai eel ce a spus.
P. Ispirescu.
Povestit de mama pe la 1840.Scris la 1884 Aprile.
CRONICA JUDICIARA
Conferenta avocatilor, in intrunirea tinutA
la 9 Ianuarie trecut, a discutat aceastA ces
tiune :
Femeia divortatä, prin faptul despärteniel, perde
neapiirat dreptul de a purta numele bärbatului sA
in relatiunile sale cu lumea i in comerciä
Dupe ascultarea membrilor ce ad tratat
cestiunea, pentru ai contra, conferenta a adoptat
afirmativa.
In eedinta de la 23 Ianuarie viitor se va
discuta aceastA cestiune:
CAsätoria contractatä in Francia de un sträin
uä francesli aduce legitimatiunea copiilor uaturall re.
cunescuti, când legea nationalä a bärbatului nu admite
un asemenea mod de legitimare ?
Este de prisos a mal spune el este vorba
de conferenta baroului din Paris, earA nu
despre intrunirea avocatilor din Bucureati
* *
Ineelltoria comisit asupra calit4el mArfurilor
se pedepseate cu inchisoare, conform
ROMANIA LIBERA
art. 336 Codul penal ; cestiunea este de a
se ati daca acastA dispositiune se aplica ori
cand ai fArA deosebire ? Eaca un cas petrecut
de carat:id inainaintea Tribunalulul Send :
Se etie obiceiul negustorilor de a umfia,
in mod artificial, pasarile taiate spre a le da
un aspect mai atrAgötor. AceastA practick
urmatA ei in piata noastrk calla sA fia cu
total perfectionata in halele Parisului. Un
agent al fortei publice a creclut insA cA nu
prea este cinstit ceea ce se face ai cA muatereii
sunt inaelati asupra calitatei mArfel
cumpArate, aaa ca a deferit pe una din precupete
inaintea Tribunalului corectional.
Aceasta se petrece In tot-d'a-una in
piata, réspunde prevenita ; de cand m'am
pomenit, ei am patru-cleci ei cinci de ani,
am valet umflandu-se tot-d'a-una pAsarile
; toti negustoril se ingrijesc gAti
marfa !
Presedintele : Dar cumparAtorul este Inplat
crezand cA cumpérA o pasare mai mare
dealt aceea vêndutA in realitate?
Prevenita: AI ! d-le president , el scie
bine ce cumpard i crt, e umflatA cu teava!
Avocatul pArtel s'a silit sA facA deosebirea
intro mArfurile ce se masoard sag se cantdrese,
pentru cari se aplicA art. 423 Codul
penal (art. 336 Codul penal roman), ai acelea
cari se cumpérA fArA asemenea regull.
CumparAtorul cunoasce obiceiul pieta ei
prin urmare scie ceeace cumpard in realitate.
Tribunalul a crezut ca, nu esistA intentiune
frauduloasA in asemenea imprejurAri ei de aceea
a achitat pe prevenitA.
IDIVM 1R, S
Tragere en arma germani en repetitivine.
De putinA vreme s'a Meat, In Wurtemburg,
o experienta cu noua arma cu
magasie germana, experienta care a dat o
inchipuire despre ceea-ce va fi un viitor
resbel. Efectul acestei arme, care dupe cum
se etie, este Insa menita a se perfectiona, a
fost din cele mai mari, de ei diferite Imprejurari
aü ingreuiat pretuirea distantelor
cu toate el un \rant tare stanjinea siguranta
de tragere. O cornpanie de infitnterie, pe
picior pe rasboid, a fost insareinata cu
tragerea. Ca inamic eraa inchipuite toate
armele, infanteria, cavaleria, artileria, prin
figuri miecAtoare. Infanteria a cautat sA
traga asupra unei bateril care trecea ca la
1200 metri, o parte din companie ingenunchind
pentru a da focurl i apol inaintand
repede. Cand ajunsese inamicul cam la 200
de metri, s'a comandat foc cu arma cu
magasie. Efectul a tost ingrozitor, figurile
erat toate facute bucati, Loviturile de la
cap ar fi fost rani mortale ei cele mai
multe figuri aveati 3 sag 4 rani, ei Inca
mal mult. Figurile de artilerie, servanti, tuinhAtnAturk
erail gaurite. Cavaleria
s'a nimicit dupa ce primise cate-va salve.
Parerea oamenilor cunoseatori earl, aü stat
fatA la aceastA tragere de mal bine de o
jurnatate ork a fost cA o despartire de intanterie
sag da cavalerie care n'ar parveni
sA treacA de focurile wand cu magaar
fi cu desitvareire nimicitA. (Rev. Arm.)
0 bunA cafea.Journal des Brasseurs
ne aduce tirea ca cafeaua fAcuta cu apa
destilatA este cu malt mai plAcutA la Milt
decal aceea facuta cu apa de put sat isvor.
Cafeaua facuta cu apa destilatA, are
o fineta, ei chiar un gust mai delicat i un
parfum superior decat celet facute cu apa
ordinara, fiind ca calitatile sale sunt prea
desvoltate ei complet perfecte. Cauza este
ca carbonatif parnantoal pe care IT contine
apa bung, de bdut, distruge o parte din taninul
catelel, en care formeaza un produs
insolubil i fart gust, pe cand apa destilatit
lasa taninul intact,, ei cafeaua îi pastreazà
toate proprietatile sale tonice, a cAror
lucrare este atat de insemnatA asupra
stomaculul.
Tata dar o experienta uaor de Mcut
fie-care pode gasi putina apA deytilata la
farmacie, pentru ca sa. se poatA eonvinge
de adevar, Ceeace se petrece cu cateaua
s'a putut constata ei la fabricarea beret
Apa ineareatA de bicabornat de var distruge
asemenea la fert o mare parte din
taninul hameiului ei face ca berea
piardA agentul tonic cel mai bun.
Datoria publicA a Romániel de la
1862 panA la 1886/87.Iata earl sunt
anuitetfile imprumuturilor contractate de la
1862 pand la 1886/87 inelusiv
1862 fr. 1,783,633 1875 fr. 43,532,483
1863 , 621,190 1876 , 40.349 427
1861 , 3,796,286 1877 , 42,359,842
1865 , 3,604,513 1878 , 42,921,222
1866 , 11,197,733 1879 , 42 570,456
1867 , 10,534,868 1880181 , 43,575,176
1868 , 15,290,609 1881182 , 44,516,358
1869 , 18,952,772 1882/83 , 42,237,560
1870 , 16,889,913 1883/81 , 45,800,520
1871 , 19,607,894 1884/85 , 48,564,260
1872 , 20,497,498 1885186 , 48,914,985
1873 , 26,060,132 1886187 , 54,329,915
1874 , 27,282,695
o eAsitorie de amor. Asupra viitoarel
logodiri a printului Oskar de Suedia cu
domnieoara de onoare Ebba Munck a Fulkila,
o foae din Stockholm relateaza urrnatoarele
:
Deja acum dol ani se vorbea despre simpatia
printulul pentru dioara Ebba, dar
se credea, ctt timpul i imprejurarile vor
raci acest amor romantic. Domnisoara fu
concediatA de la Curte i zgomotul amuti.
La 29 Decembrie se tinu primul hal mare
de anu nog, la care a luat parte printu
Oskar. A batut la ochi, cd el a dansat mai
mull cu dloara Munck. Zgomotu adormit
se redeetepta ei a doua zi foile publicara,
O. in urrna consimtimantului parintilor söi
printul a cerut mane domnieoarei. Se afirmA
cA in curand printul se va cununa. Se mai
povesteate, cA regele, auzind despre acest
amor nepotrivit al fiului saa, a fixat un
tarmen de incercare pentru credinta printultd.
CO: doi anl aa trecut ; printu a suferit
pentru dragostea sa i acum îï poate
lua mireasa. Dar acest pas este de o insemnatate
fatalA pentru el, cad legea prevede,
ca orce print ei moetenitori ai sai
care se cAsAtoreete cu o fata de familia neprinciarA
pierde dreptu la tron. Ba legea
norwegeand adauga; cA iii acest caz printu
nu e in drept a purta titlu de print. Deci
printu trebue sa sacrifice mult spre a 'eT
caetiga pe iubita sa. Dioara Munck are
deja 29 ani, nu e de o frumusete cIasica
dar e placutA. E svelta, cu o figurA aristocratick
cu un par brun i la fatA foarte
alba i curatA. Dar ceeace o distinge mal
mult este fiinta ei simpaticA i bunAtatea
inimei. Ea este fiica colonelului Jacob Munek;
are dol frati ofiteri. Familia n'are avere,
dar e de o noblete veche filandezA : strabunu
ei a devenit nobil la 1585. Alti dol
descendenti aft devenit conti i baroni. Familia
domnieoarel Munch ocupa o pozitie
distinsa in societatea inalta.
MAI NOU
Viscolul de ieri a Intrerupt cornuflicia
pe linia Vêrciorova. Se sperA
a se restabili repede circulatia.
c3,,&;
AstAzi e notl consiliu de ministril.
PlAngerile adresate Regelui, in materie
electoralA, i asupra cArora
cere raporturi precize, tulburA
pe sfetnicif Coroanei.
In cercurile ofiteresti se aateaptd,
cu nerAbdare publicatia tablourilor
de inaintare In armatA, pe cari ministrul
de r'ézboi le-a aprobat.
AstAzi se judecA in apel, la sectia
prezidata de d. Al. Stoicescu, procesul
de ultraj intentat de procurorul
Manolescu d-lui Al. Catargi.
D. Lascar Catargi a plecat la G-apentru
a impedica intrigile ce
se tes in localitate.
Q.0
Oficiul de externe a proiectat o
miscare in personalul diplomatic cu
ocaziunea numirii unul titular la
Viena.
Ministrul de justitie a pus la cale
sA se publice dosarul cu pArerile Curtilor
i Tribunalelor, cu nrivire la
proiectul ség pentru constituirea corpului
judecAtorese.
CA:k.D
Mine se sfirsese examenile semestriale
de la scoalele secundare de bAieti
si de fete.
D. Al. Marghiloman a plecat azldimineath
la Buza..
C 24-k) D
La 15 curent se va alege locul
pe care se va construi gara liniel
ferate Dorohoi-Tasi.-Vaslui.
D-ra Betti Bauss, celebrA cAlAreatA
de la Amsterdam, din circul Carré,
cu trel caf dresati, va sosi incurând
spre a debuta in Circul Sidoli.
Pofta din Galati aflA cA in ziva
de 10 Ianuarie o bAtaie crâncenti s'a
irWmplat intr'o careiunad pe strada
Tecuciulul, in fata propriet4ei d-lui
Chisacov. Giamuri at fost sparte,
bAtae in toatA regula, dar nici Ln
comisar sag alt agent politienesc n'a
intervenit, find ocupati cu alegerile
de delegati.
CM.D
IatA versurile pentru cari d. Toncescu,
de la revista literarA Pelepl, a
provocat la duel pe d. VlahutA :
MAret pluti-va printre veacuri
Maestrul dulce Eminescu ;
Iar jos, cu-al lui bagaj de fleacuri,
Toncescu fi-va tot Toncescu.
ARTE-TEATRE-BALURI
Teatrul Nation al. Societatea dramaticA,
Marti 19 Tanuarie 18SS beneficiul ne1 A.
Rotnanescu-Manolescu pentru prima Gail
Francesca, principesa de Rimini, tragedie
in 5 acte de Silvio Pellice, tradusA din italieneete
de d-nul Titus Dunka.
Vincenetta, drama inteun act in versuri
de Paul Barbier, tradusa in versuri de d-nul
Edgard T. Asian.
Inceputul la 8 ore seara precis.
MNISIMMONINIIMOINNOMIMM
B1BLIOGRAFIE
A eeit de sub tipar in editura Tipografiei
Carta Regale, F. Göbl fii, Pasagiul
Roman :
Conductor la Gramatica Romlind fa coalele
primare urbane si rurale aplicata la
bucati de cetire. Manual pentru institatori
institutoare invatatori i invatatoare ,
precuin i pentru elevil ecoalelor normale.
Partea I, pentru clasa II-a ei a III-a primark
Elemente de Gramatica Romtind In scoalele
primare urbane fi rurale aplicata la
bucati de cetire. Manual pentru elevii din
clasa II-a ei a III-a primark Partea I-a,
de Vasile .51ândreanu, profesor de limba
literatura romana la ecoala normalA de
institutori din Bucureeti.
Carte autorisatA de ministerul Cultelor
ei al instructiunei publice.
Conductor la Gramatica románd editiunea
III-a.Pretul 2 lei 50 bani.
Elemente de Gramatica romdneg editiunea
a IV-a.Pretul 1 let.
CAleuza inginerulnl i avocatului in materie
de hotArnicii, coprinzAnd :
Legt i regulamente vechi relative la lucräri de
hotArnicie in Tara-RomäneascA si Moldova. Regulame
ntul de hotärnicil din 1868 ; Jurisprudenta
inaltel curt! de Casatiune in materie de hotArnicii:,
Legea ruralA ; Colectiune de instructiunile
nisteriale date cu ocaziunPa aplicArit legit rurale ;
Jurtsprudenta inaltel Curti de Casatiune asupra
unor articole diu legea ruralA ; -Despre m6surele
vechl de lungime si de suprafalt ; --Despre scrierea
anilor in trecut, de Gr. G. Gelian, avocat.
AceastA opera se afla de vgnzare la toate librariile
din BucurestI, pe pretul de 3 lei.
BIJOURESGI. TIPOGRAFIA GIRTH REGALE, F. GÖBL FII
12, Pasagiul %min], 12,
VIN NEGRI'
de Oravita i Golu-Drâncea
Vechiii de 4 anl, calitate superioare
tutulor altor vinurI.-15 fr. vadra
ALB DE DEAGASANI
din recolta anulni 1883. 15 fr. vadra la
PAUN POPESCU& CÒ!ni
18. STRADA LIPSCANI 18..
SURZENIA
Recomandara cu tot distinsul persoanelor
lovite de zurzenie Microfonul auricular
IPERCEPTIBIL inventat de d. doctor Maine
din Paris. Acest pretios instrument acustic
este aprobat de ACADEMIA DE MEDICINA din
Paris ei a obtanut MEDALII DE AUR la expositiunile
internationale din Paris ei Anvers.
El se adapteaza la coaductul auditif, se pune
se scoate dupe voie, permite de a lua
parte la o convorbire generalä, redA organului
celut mat rebel functiunile sale §i
vindecA sBiRNIITUR1LE. Se poate zice despre
microfonul auricular cA el este pentru
urechi ceea-ce snot ochelaril pentru ochi.
Aceste resultate sunt dobêndite färA FtEMEDII
FARA OPERATIUNI i aparatul nu pricinuete
nicl superare nicl durere. Se prime§te FRANC
prin poeta irupreuna cu instructiunileeconsare
trimitend un mandat postal safi un cek
de 50 Icincl-zeci) tranci la inventator d.
doctor MAINE, 142, Rue Legendre, Paris.
-sueMioNeffielnagt/4.f,14,2011M11611=1111311111111111011INSMOINNINVISZEMBIUMMIIIMI
BURSA DIM BUCUASTi
12 (24) lanuarie 1888.
VAL ORI
Renta romana. perpet. 1875.'
Renta romana, amortisabill.
Renta rom. (rurale convert.)
Obl. de stat C.F.Romane 6°10
idem idem . . . 5°10
Imprum. Stern 1864
idem Openheim 1866 .
idem Oral Bueurestl . .
idem idem din 1884 . . .
Imp. or. B. cu prime loz fr.20
Credd fonciar rural . . .70/0
idem idem boh
Credit fonc. urb. din Bile 7
idem. idem. . . .6010
idem. idem. . . .5°10
Credit fonc. urb. din Iasi .
Obl. easel pensiun. fr. 300
Lozurl ottomane
Panama
Korinth
Banca nat. ult. div. 77. 40
Dacia-R om ult. div. 21 lei
Nat. de asig. ult. div. 16.50
Banca rom. ult. div. fr. 10 .
Soc. rom. de cons. ult. div..
Soc. Baz. art. ult. div. let 20
Soc. rom. de Mr. ult. div.
Soc. de reas. ult. div. 151. a.
Nat. de asig. ult. div. 94.40
Soc. de cons. ult. div. . . .
Soc. de hArtie ult. div. . .
Agio in bursA
Tirgul
liber
91
93
88,/0
74
104-1/2
8911
10211,
96
86
210
Bunca nationald a Romániel
compt 6 oio
Avansuri pe efecte . 70/0 -^
Avansurl pe lingourl . 7°/o
Tendinfa pieta, susfinutli.
Cota oficiala
Bent ITerraen
gata
17 75

4 ROMANIA LIMA
CASA DE SCIIIMB
MOSCU NACHMIAS
Nr. 8, in palatul 'Principele Dimitrie Ghika,
(Dacia-Romania) Strada Lipscani, in fatit nonel
clädirl a Hance Nationale.
BUCURESTI
Cump6rit i vinde efecte publice si face once
schimb de monez1
Cursul pe ziva de 13 lanuarie 1888
50h, Rentä amortisabilL . . .
Solo 4 Rominä perpetta .
60/0 Oblig. de Stet (Cony. Rut). .
601,, ' C F. R. . . . .
50/o 4 Municipale . .
10 fs. ' Case Pens. (300 1.)
70/0 Scr. funciare Rurale . . .
t
Solo `
70Io
6o/e
504
`
g
4
't 4
Urbane.
t . .
(
.
.
5°/ 4 4
4
q 1110 . .
50/, Obl. Serbestl cu prime. .
lm. cu prime &lc. (20 leT) . .
Losthl crucea Rosie Italiane . .
' Otomane cu prime. . .
' Basilice de Dombad . .
Aur contra argint sad bilete. .
Florini Wal. Austriac . .
MArci germane.
Bancnote franceze.
' Idem Italiene
4 Ruble Hattie
N.B. Cursul este socofit in aur.
I lumpiri I Vinde
93
901/4
88'1,
73
210
1031/2
89
102'4
94
85
7431,
62
35
27
35
17
171j2
200
124
100
99
218
93t/2
91
8881,
748/4
215
104
89112
1028/,
95
851114
75112
65
38
30
38
20
20.80
202
126
101
100
221
DOCT" NEAGOE
Consultatif in tOte zilele dela orele 2-3 p m.
23, Strada Dionisie, 23.
tr-' G. CRAINICEANU
Specialist pentru boalele de ochi
Dupe o practica de maT multi ani in oculisticti
la diferite clinicl din strainAtate, s'a stabilit
in Bucurestl, Strada Academiel, Nr. 41,
casa Dr Steiner. Consultatil dela 3-5 p.m.
A. Carol Pfeffer
Atelier de Legatorie
Bucuresti.-5, Strada Regala, 5.BucureO
(Vie-h-vis de Hotel Union)
Ate her de legAtorie de CArtl de lux, galanteri
cartonage i paspaturi de fotografie.
114
MARELE (11111 SIDOLI
Nr. 7, Strada Politiel, Nr. 7.
Inceputul la 8 '12 ore seara.
ma- m..4...mm I-0=R= 7DM DELA.INTI 401
$ air LOTER1A BRASILlANA DIN PERNAMBUCO'
'4-0C1
Autorizatá printr'o lege speciald partand data de 25 Mai 1885 Nr. 1842.
In profitul copiilor de sclavl niscutI liberi de la 28 8eptembrie 1871 in provinciile PERNAMBUI30
Vinderea totalA a celor 200.000 de bilete ale Marel Lotitrii Brasiliane din Pernambuco, ce s'aù emis, find recnhoscutA
ca irnposibilA, Escelenta sa Guvernul Provinciel Pernambuco a decis si a ordonat prin actul de la 26 August 1883 :
10 Ca numörul total al biletelor sA se reducA la 70.000 numal (Nr. 1 Omit la '70.000), din call peste 65.000 sunt dejka
vêndute si ea pluml sA, se modifice prin urmare dupa cum este arëtat maT jos. 20 Ca tragerea fixatA, pentru a avea loc oficial
i in fata autoritAtilor competente la 28 Februare 1888, nu se va putea amAna sub niel un pietext. 30 Pentru ca tragerea
sA poatA avea loc i mal cu seam& pentru deplina regula, biletele cele vechi vor trebui sA fie schimbate in bilete not
0388M
Aceast ä. lotärie este garantatl prin legea
votatá de Adunarea Provincialä din
Pernambuco.
Fondurile necesare pentru plata 04tigurilor
sunt depuse la banca nationalä
a BrasilieT. Cele 6 numere care vor
tiga primele principale se vor publica
cel mai tarzid la 10 Martie 1888 In toate
jurnalele din Orient. iar lista generalà
oficiall a tragerei va apare In nurnärul
de la 3 Aprilie 1888 al ziarului Le
Moniteur de la Chance Umverselle,
organul representantulul nostru esclusiv
pentru Europa 0 As;a. Lista generalä
a tragerel se va tramite gratis la toti
interesati. Totusi cAstigittoril vor fi Instiintati
prin depes1 sad scrisoare par.
ticulart. astigurile vor fi plAtite numal
in schimbul noilor bilete astigAtoare.
:`-ir*Z::04tCnC.7,1)EIC-"ArZ)-714-CnICZP,Igl-t4'..
& Tragerea olicialá la 28 Februar. 1888. 1
DETAL1UL PREMIELOR
8 1 Lot de 750.000 franc!
IL
3 Loturl de 25.000
12 12.000 , ,
, , 125.000 ,
1 50.000
;8
il
'i.
17
5308 i
80 ,
120 ,
700
700 ,
7000 ,
,
,
,
,
5.000
2.500
1.250
500
250
125
,
,
,
,
,
'75
50 ,
8.723 premie de 1,952.500 fraud
ICniC)14(7,C)35e4rt-
ri£0388E44.4.4. 444'.
Toll puratorii de bilete veal ale Marel
Lotäril de Pernambuco sunt invilap
In propriul lor interes de a face schimbul
acestora In bilete noT cat de curênd
si cel mal tarzia inainte de 18/30 Ianuarie
1888. Este bine inteles cg. schimbul
nu se poate face de cát la acea
persoanä, la care s'a cumcarat biletul
d'Antaid, bine inteles farit conformitate.
de numere. CorespondenOT nostri trebue
sä predea biletele cele nol cel mal tarzid
duptt 20 zile de la primirea celor
veal.
Trebue sa notäm el tragerea s'a fixat
pentru luna luI Februarie 1888, pentru
a acorda purtätorilor de bilete din Euiropa
qi Asia timpul necesar spre a face
schimbul biletelor Inaintea tragerel.
41, XX4.4* 4. 4 3888f :.44.388&
Tragerea va avea loc irevocabil la 28 Februarie 1888. -041
La 70.000 bilete, 8.723 vor castiga inevitabil, cea ce face probabil de a c&stiga un lot la 8 bilete. Dupà cum se vede sansa
oferitA este cu mult mal considerabili decAt la biletele,cele vechi; este unica ocaziune de a cerca serios norocul i de a cAstiga
Franci 750.0 0 0 Franci.
Cel cad doresc sa'el procure bilete de aceste trebue s'o faca cel ma tarzitl Inainte de 30 lanuare 1888.
Un bilet intreg
o jum6tate bilet
Un sfert de bilet
o zecime de bilet
O done zecime de bilet
original
original
original
original
original
Frand 100 Drachme 125. Lei
50 » 62.50
25 » 31.25 ,
10 » 12.50 ,
5 » 6.25
116
58.
29.
11.60
5.80
111.0,411ALAILIILIMalub.M.Y.1Aull*.-411.111.4
gar Num6rul de bilete ce r6min de Têndut fiind foarte minim, nu putem garanta efectuarea ordinilor
ce ne vor sosi prea târziÌ.
NVVI'VFWPIIMTIVAIVIITIFIVIIITIPWWIP,VIVVMrwmirwwyrilmwmrenowlirlirlIwwwwwyrwwirlrswirmirw.wwli
Tresorierul Loterielor Imperiale din Brasilia
Comanclorul Idt.n.iz Alixa.eid.a,
Biletele se gAsesc i se pot procura nulnal la corespondentiï ziarulul "Le Monitenr de la Chance Universelle
din Viena asemenea i la directiunile ziarelor ce vor publica presenta circularA. "Iale
CD
CD
CD
51)
I=S
CD
Mercurea §i Sambata HIG-LIFE
Duminica i serbAtoarea 2 reprezentatil la 3 ore
ei la 81/2 ore seara.
Cu stima, TH. SIDOLI, director.
'1111111111011111111111111111111111111111E1111111111111111=111811111111111111111111,
ECONOMIA DE INCALZIRE
Se poate adnce prin Inchiderea ferestrilor si usilor prin
---BURLETE SUEDEcari
le inchid heremetic, ast-fel de nu lasd sti intre niel
aerul rece, nicT s& iasA cAldura si a& preferinta, cA se poate
deschide ferestrele penteu aerisare
H. Könich
ACESTE BURLETE SE GASESC LA :
MAGAZINUL DE TAPETE
Bulevardul Elisaveta-Doamna (Mile Eforiel)
ailiaktiszt
OTEL FIESKI
BUCURESCI--
SITUAT IN CENTRUL ORASIULU1 log
Nr. 7, STRADA FifELARI Nr. 7.
Se gAsesc apartamente pentru familil cu anul i cu luna
cu preturi foarte moderate. Camere de la fr. 1-5 pe zi.
La etagiul al Ill-lea odAI frumoase cu fr. 25 pe
Salon de dans pentru balurl, nuntl
1
I'V%/WWWMAIVIWIWAVO, WOJ ANW,N\!%."N\"1NNMAWW MOSAMMI,
0003000SÒ
COMPAGNIE du GAZ de BUCAREST
11 Avem onoare a informa pe onor. Public si pe AbonatiI nostri cA dela 1 Mal st.
n. 1886 am transferat biuroul nostru de reclamatiuni, din strada NouA Nr. 1 bis, pe
o Calea Victoriel, Nr. 66, in fata PalatuluI Regal, unde am stabilit un magasin pentru
expositiune si. vinzare de aparate de iluminare si de incAlzire prin gaz etc. etc.
0 ProfitAm de aceastA ocasiune pentru a face cunoscut cA am organisat un nuo&
I serviciö pentru furniturele de cok in sacl, la cerere expresA a clientilor, adresatA fie
10 O prin carte
din Calea
postalA DirectiuneT usineT de Gaz, fie prin comandA verbalA biuroul nostru
Victoria Cokul se va expedia in 24 ore dupe reeeptiunea cerereT.
Mir PRETUL COKULUI: al
1000 kilograme 1-a calitate si depusl in pimnit& lel 61,50
0 0 Cokul transportat far& sacl este cu lel 1,50 mal eftin pentru 1000 klg.
0 Preturile cokului luat la usinA tArA transportul Companiei este :
O 1000 klg 1-a culitate lel 55,00.
0
Directorele Companiel, TASSAIN.
,m888888smommemmgmomam878/emoomoo 3&00XXXXXXXXX388803g0
MMIN.IN.IVWVJ WSIWWWWW
I SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL SI DE CERAMICA
DELA COTROCENI
Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. intreg v6rsat
Usina situatA la Bucuresci, Cotrocenl, Soseaua Pandurilor, peste drum de Asilul Elena,
legata cu 92(ea feratA prin statiunea Dealu-Spirea,
DIRECTIUNEA DEPOSITUL PRINCIPAL : In Bucuresci, Strada Donne Nr. 141 casa F. GM
Adresa telegrafiea : BASALT, Bueuresci
In
In
In
DEPOSITE SECUNDARE :
Bncuresel, Calea Grivita, Nr. 66.
Brilla la D. G. Grosovich, piata Sf. Arhangel.
Craiova la D. G. Poumay, banquer.
Industria Nationall ale arei produse ail obtinut la Expositiunea Cooperatorilor din Bucciresci
cea mai mare recompensä
EMIF" DIPLOMA DE ONOARE CLASA I-a "Pe
Estras din preturile eurente pentru lEineuresei
Mal Materialulul
P , z
k f. '4
qEg:
;r2' sa. ,:e
Q 1::s
-, co
4,1
"a ..z
-tZ'
.i- .t-i. .r.; .1.. u ti. i .1.. E.
Ca/. 1 Cal. 2
.
.. g 2',
Vil 8
° °.
x.3
E
z
CS ..a. 11., f 4 .3 t 0.4
2.'
74111
.
Pavele pentru bordure la m. 1. 10 350 4.25 325 4.00 300 3.75
Pavele pentru pavagid la m. p. SOi 270 15.00 250 14.00 230 13.00
Lespezl *rate
. .
la m. p 25 380 11.00 360 10.50 320 9.50
Patrate feltulte la m. p. 36 240 10.00 210 9.00 180 8.00
Bordurl de grAdinä la m. I. iol 150 130
Clrimizi refractare la m. c 4201 320 .- _ ,.. _ ._
Cárimizi cu 6 Owl la m. p. 8 65 - . -
100
-
,o3
E
....
'
Ill
'illi
.
__. _
Se aduce la cunostinta Onor. Public el in Bucuresci si Orasele In care esecutä lucrärT pentru
Comuná, Societatea sä insárcineazá cu esecutarea, garantand Intret'nere a un an si el se
mai sfil Ia usinä maleriale vechl disforme cu.
PRETIUL FOARTE REDUS
Cauta v6nzAtori pentru lozurl de Stat
o casa ye& de Band din Viena austriace. PlkOle se pot face partial.
Preturile mai miel cleat la orI-care altA firma austriacA. Referente dä Institutul de credit
privilegiat austriac, in toate casele principale.
Ofertele se expediazA de « Expeditiunea de anunturi , Heinrich Schalek. Viena.
Bucuresci. Tipografia Curtel Regale, F. Göbl Pasagiul RonAn, 12.
co-tr.
I
D-118, Maria Cutarida-Crktunescu
DOCTOR IN MEDICINA DE LA FACULTATEA DIN PARIS
Are onoare a face cunoscut clientelel sale,
eA si-a reluat orele de consullatiune, de
la 1-3 dupa amiazT, in toate zilele, afar&
de Duminicl si sörbAtori.
Boale de Jemel, faceri (accouchements)
boale de cola
IACOB C. NEGROID
AVOCAT
Doctor in drept, profesor de drept comercial la
Universitatea din Bucureftr
25, Strada Roman& 25.
cons ultatiuni In afaceri comerciale 8 12 ante-
, meridiane 5-6 post-meridiane.
, eautA a se ulása ca
0 doinnisioar _ guvernter-4
profesoara de limba GerManA i Rot/Ana;
are bune recomandatii. A se adresa la
redactia acestul ziar.
D. B. ARVENESSO
fost Prcfedintc de Tribunal fri Consilier al
Curgi apelative din Bucureftf.
imbrAtisand cariera de avocat, se instircineazA
cu sustinerea proceselor inaintea tu.
tulor instantelor judecAtorestl din tail, precum
si cu dresarea actelor de notariat
de procedurA de or-ce naturA.
14, Calea Victoriel, 14.
Consultatiuni de la 9-11 ore a. merid.
11.1114114111.41.4&A
NV. A. K13RICK
CHIRURGIEN DENTISTE
GUERIT LES DENTS MALADES
Plombe ; Arrache, nettoie et redresse les dents,
sans aucune douleur, d'après les meilleurs sys-
tèmes, fabrique aussi et pose des dents minérales
1 EXACTEMENT PAREILLES AUX DENTS
1
NATURELLES
Mr. Ribrick va, pour tout ce qui concerne sa
profession, oa il est demand&
Vindicä dinti bolnavi, IT plumbueste, II scoate
curätä, si IT Indreptézä fárà niel o durere, dupa
cele mai bune sisteme; asemenea fabricl si pune
ding mineralf cu totul intocmal celor naturali.
CALEA VICTORIEI Nr. 36
(Casa Resat, vis-à-vis Teatru Nagonul)
. IWIPTIMY nommlirinewwwwwwwww.
metarnampettamwszeemsurny aAerantamemax
TRUE VERITABILE calitate
(6t
proaspete din Perigord,
extra; cu 2 0
franci kilo net, aduse
, franco la gara cea mai
apropiatA de destinator. TRUFE conservate din Perigord, cu
25 fraud kilo net, predate franco la gara cea maï apropiatA
de destinator. Spre a ni se evita cheltuielile prea marl de in .
toarcerea banilor, invitAm pe clientil nostril sä facA a urina
suma pentru comandA, dAndu-ne ordine de expeditie. A se da
foarte legibil numele i adresele. Se cautA seriosT representanti,
comision foarte bun.
POUZALGUE, la Vitry ling& PARIS.
.1.774+1126111171691..1:1511.122661GCM.SW4111219141ILIEW
, Admillistraliunea :
rims, 8, bonlev. Montmartre
PAATILLE DIGESTnr fabricAte
to Vi.'"iy en Siiruri estraite
din uorrbati. Ele aê an gust plient
prodno an efect eieur coutra
actimelot 0 a grelelor inistnirt
BARURI de VICHY pentrn BA1
Un aul pontru na baie, pentra oe
earl nu pot merge la Vichy.
Spre a spit° r.ontrntfaceraa al ste
dra pa MIA proctusP28 ariebrOa.
-loutarolhald Statalul frrazoese.
Iv D610100:I in Bucareso la dd.
Wertanovizx i liert,c.
111111INEBIP
=1121i111
goad jrzvenpne
ivx
1XORA
ED. PIINAUD
Sapon
Esenta pentru batiste
Apa 'de toaletii
Pomade
tint de migdale
Padri de Rix
Cosmetic
eta de toaleta
37, Ba de Strasbourg, PARIS
PRIMA FABRICA ROMANA
113E1
CARTONAGE DE LUX
PENTRU
CONFIERI, POI1E11111, do.
BUCURESCI
Strada Doamnel, Nr. 8, (casele d-lai Major Mien)
AducAnd din strAinètate oameni speciali masini de
cel maT no& sistem pentru confectionarea sus ziselor articole,
sunt in pozitiune a satisface de orce comandA, intocmal
ca cea din strkinötate. Atrag deosebitd atenOune
aeupra unei noi metode de cutil lucrate eu legAturi de metal
patentate de curAnd, earl servesc pentru tinerea märfurilor
in magazine, cAt i pentru transportarea inteensele
prin post& sail prin orce altA cale.
Cu toatil stima
M. LITTMAN
"r'rt
p.