PLANTE MEDICINALE PT TRATAREA NEVROZELOR - Aid Vet

PLANTE MEDICINALE
PT TRATAREA
NEVROZELOR
MARCU IOANA
BIOLOGIE ANUL III

NEVROZA
este o afectiune psihica, cronica, caracterizata printr-o
diversitate de simptome, intre care, in principal, sunt:
astenia si insomnia. Boala este declansata sau / si
intretinuta de factori din mediul de viata,
suprasolicitanti (efort intelectual, traume psihice).
Fitoterapie
Nevroza se preteaza bine la fitoterapie. In afara de
beneficiul terapeutic real pe care-l aduc plantele in
aceasta afectiune, ele il scutesc pe bolnav de a folosi
abuziv medicatia alopata (cu efecte toxice hepative si
renale).

Hippophae rhamnoides
– Fam.Elaeagnaceae
CATINA ALBA

Tulpina ramificata, inalta de 2-3 m
scoarta brun-inchisa, care se
transforma in ritidom
brazdat.Lujerii anuali solzosi,
cenusii-argintii, ramuri laterale cu
spini numerosi, puternici, cu muguri
mici, semiglobulosi, parosi, aramii.
Frunzele liniar lanceolate, 1-6 cm
lungime, cu nervura mediana
evidenta, intregi, scurt-petiolate, pe
fata inferioara cenusii-argintii cu
solzi ruginii, cele mascule grupate
in inflorescente globuloase , isr cele
femele in raceme.
Inflorire,III-IV.
Fructe, drupe”false”, de 6-8 mm,
ovoide, carnoase, portocalii, cu cun
sambure tare, se mentin peste iarna
pe ramuri.Fructifica la varsta de 4-5
ani. Lastareste si drajoneaza
puternic

Pentru tratarea de
hepatita epidemica,
hepatita cronica,
urticarie, nevroza,
alcoolis, guta,
reumatism: infuzie,
din 2 linguri fructe
zdrobite la 500 ml
apa clocotita. Se
lasa acoperita 30
minute.Se
strecoara. Se bea
fractionat in cursul
unei unei zile.
Medicina.Uz Medicina. z intern

DEDITEI
Pulsatilla montana-Fam.Ranunculaceae

Rizom grs, negricios,
pivotant, lung pana la
25 cm, cu resturi de
frunze, scvame, scvame,
si
frunze nedezvoltate.
Intreaga planta lanos
paroasa.
Tulpina inalta de 5-
15(37)cm, purtand o
singura floare.Frunze
bazale, petiolate, de
trei ori penat-septate.
Floare violeta
inchis;perigon cu
foliole ingust-eliptice,
mari(2-3,5/1cm);
androceu din
numeroase stamine;
gineceu, din
numeroase carpele.
Inflorire III-IV .Fructe,
nucule cu stilul lung si
paros.

Medicina.Uz intern
Pt tratarea de nevroze, nevroze,
migrene, boli interne,
dismenoree si ca
anafrodisiac:infuzie din 2
lingurite planta maruntita la
o cana apa
clocotita(200ml).Se lasa
acoperita 15 min. Se
strecoara. Se berau 2 cani pe
zi pt nefroze si ca
anafrodisiac;1-2 cani pe zi
pt migrene.

LEVANTICA
Lavandula angustifolia-Fam.Lamiaceae

Tulpina puternic ramificata incepand
de la baza sau de la colet , ramificatii
care , la randul lor, se ramifica
dinou, inalta de 30 70(100)cm.
Ramurile tinere patrunghiulare, cu
periosori desi, cenusii , cele batrane
lignificate cu scoarte exfoliata.
Frunze opuse, liniare, intregi, sesile,
acute, lungi de 2-3 cm, late de 3-5
mm, cele in ferioare cwenusii,
paroase, cele superioare cenusiu-
verzui, mai putin paroase. Florile
albastre violet, pubescente,
valnduloase, grupate in vf.
Ramurilor in mai multe vericile
distantate, false(dicazii) , cate 3-7
intr-un verticil.Inflorire VI- VI-
VIII.Polenizare alogama,
entomofila.Fructe, nucule ovoidale,
luciase, brune, grupate cate 4

Principiile active din
flori(flores lavandulae)
au efect calmant al
sistemului nervos
central, diuretic,
colago dezinfectant
,antispasmodic iar
extern analgetic si
calmant.Medicina
populara o foloseste pt
tratarea de migrene,
cefalee, afectiuni
cardiace cu substrat
nervos tilburari
digestive, balonari
abdominale,
reumatsm, stari de
anxietate, hiperhidroza
Medicina.uz intern.

DRETE
Lysimachia nummularia-Fam.Primulaceae

Tulpina repenta,
simpla in 4
muchii,glabra, lunga
de 10-15 cm, cu
radacini la noduri.
Frunze rotunde sau
eliptice, cu
marginile intregi,
scurt-petiolate,
opuse.
Flori galbene, in
interior roscat –
glandulos-punctata,
solitare prinse la
subsoara frunzelor.
Inflorire V-VII.
Fruct, capsula.
Seminte veruncoase,
negricioase, in trei
muchii.

Folosita empiric
pentru tratarea de
dizenterie, diaree,
ulcer, hemoragii
gastrointestinale:
infuzie, din 1-2
lingurite planta
uscata maruntita la
o cana cu apa
clocotita.Se lasa
acoperita 15 min.Se
strecoara.Se beau 1- 1-
2 cani pe zi.
Are indicatii in caz
de anxietate si ticuri
ale fetei, care
insotesc nevroza
Medicina.Uz intern

MARAR
Anethum graveolens, ssp. Hortorum-Fam.Apiaceae

Radacina pivotanta, slab
ramificata.Tulpina cilindrica
,fistuloasa, striata, verde,
inalta pana la 160 cm,
glabra.
Frunze tripenat-sectate cu
foliole filiforme,petiolate.
Flori mici galbui-verzui
grupate intr-o umbela
compusa.
Caliciul lipsa sua
neinsemnat.Polenizare
entomofila.
Inflorire VII-VIII.Fructe,
diachene oval-eliptice,
cafenii.Facultate
germinativa,45-50%.Se
pastreaza 2-3 ani

Medicina .Uz intern
Pentru tratarea de
indigestii, colici
intestinale, dureri
menstruale, stimularea
secretiei de lapte la
lauze, combaterea
insomniilor:infuzie, din
o lingurita de seminte
macinate la o cana de
apa clocotita.Se lasa
acoperita 15-20 min.Se
strecoara .Se bea
calduta, cate un
paharel, de 3 0ri pe
zi.Pentru combaterea
insomniilor se ia seara
la culcare

OBLIGEANA
Acorus calamus-Fam.Araceae

Rizom orizontal gros, carnos,
articulat, lung pana la 1 m, din
care pornesc radacini adventive
groase, ramificate, galbui.
Tulpina erecta, ci 4 muchii
evidente, inalta de 60- 60-
120(150)cm, poarta o singura
frunza la subsoara careia exista o
inflorescenta.
Frunze pornite din rizom, cu teaca
lunga ce inconjoara baza tulpinii
si limb ensiform, lung pana la 70
cm , lat de 1-2 cm , pe ambele
fete cu nervura mediana
proeminenta.
Flori verzui sau verzui spre
galben, mici , grupate in numar de
cateva sute, intr-o inflorescenta
de tip spadice, carnoasa, lunga de
circa 10 cm; perigon ce 6 tepale,
cu varf incovoiat; androceu cu 6
stamine; gineceu cu stil scurt si
stigmat papilos.
Inflorire V-VII.Fructe, bace

Medicina.Uz intern
Pentru tratarea de anorexie,
colici abdominale, balonari
abdominale, tulburari
neurovegetative cu
anxietate, enterite, nefrite,
stari gripale:infuzie din 15g
rizon uscatmaruntit sau
pulbere rizom, peste care se
toarna o cana de apa
clocotita.Se lasa acoperita
15 min. Se strecoara .Se iau
3-4 linguri pe zi; dozele mai
mari produc greata.

TALPA GASTEI
Leonurus onurus cardica-Fam.Lamiaceae

Rizom lignificat, gros(1-1,5 cm),
scurt, din care pornesc multe
redacini brune, subtiri, lungi pana
la 30 cm.Tulpina erecta, cu 4
muchii, goala in interior, paroasa
pe muchii.
Frunze opuse, palmatpalmatlobate(aspectul unei labe de
gasca), lungi de 6-12 cm, late de
4-10 cm cu peri aspri, petiolate. petiolate
Flori roze dispuse cate 10-20 in
pseudoverticile foarte stranse la
baza frunzelor din partea
superioara a tulpinii; caliciu
campanulat, usor bilabiat, cu dinti
teposi; corola cu tubul usor
curbat, prevazut cu un inel paros,
labiul superior cu peri albi;
androceu cu antere brunii;
gineceu cu stil filiform.
Fructe, nucule ovoidale,
pubescente la varf

Medicina.Uz intern.
Pentru tratarea starilor
depresive, nervoase,
nevroze, distonii
neurovegetative,
tulburari de menopauza,
hipertensiune arteriala,
afectiuni ale prostatei,
boli de plamani,
acrocianoza:infuzie, din
15g pulbere din partile
aeriene ale plantei la o
cana cu apa clocotita.Se
lasa acoperita 15 min.Se
strecoara si se iau 3-4
linguri

TEI ARGINTIU-
Tillia tomentosa t mentosa
TEIUL

Tulpina dreapta cilindrica cu coroana deasa
si ramuri indreptate in sus inalta pana la
40m; lujerii verzi cenusii, tomentosi, poarta
muguri ovoizi cu 2 spozi pslosi, aproape
egali; scoarta cenusie si netedea, pana la 20
-30 ani, apoi se instaleaza un ritidom cu
crapaturi inguset longitudinale; lemn moale
albicios.
Frunze alterne, cordiforme la 5-13 cm
lungine, subrotnde cu varf brusc sccutit
serate pe marfini, fata superioara verde
intunecta lucioasa, pe cea inferioara argintii
stelat tomentoase, fara smocuri de peri la
subsoara nervurilor, petiol lung si tomentos.
Flori mari, galbene aurii, grupate cate 5-10
in cine pendente si [prinse pe o dractee
lanceolata , sesila , puternic si frumos
mirositoare; caliciul cu sepale stelat
tomentoase;corola dialipetala, actinomorfa,
cu petale mai lungi dceat sepalele;androceu
cu numeroase stamine si 5-11 staminodii
subtiri; gineceu cu stil simplu si 5 stigmate.
Inflorire VII.Fructe achenee tomentoase
ovoide , netede sau cu coaste putin
evidente. Lastareste si drajoneaza puternic.

Pentru tratarea tusei de
siverse etiologii,
bronsite, gripe, indureri
de piept , dischinezie
biliara, stari de
neliniste:infuzie, din 1-2
lingurite flori peste care
se toarna o cana 200 ml
cu apa clocotita. Se lasa
acoperita 15 min. Se
strecoara. Se indulceste
cu miere . Se beau 2-3
cani pe zi.
Pentru combaterea
insomniilor, infuzie ca
mai sus pregatita . se bea
cate o cana seara inainte
de culcare. Actiune usor
somnifera.
Medicina. Uz intern.

Cultivata ca planta medicinala in
multe tarin in europa; introdusa si in
SUA.
Rizom vertical, scurt tronconic, brun,
miez alb, gust acru amar, din care
pornesc numeroase radacini
adventive.
Tulpina erecta simpla scurt paroasa in
partea inferioara, cilindrica, fistuloasa
, goala in interioar inalta de 25-150
cm.
Frunze imparipenat-septate cu 5-11
perchi de placinii lanceolate , pe
margine intregi sau dintate;frunzele
bazale petiolate, cele tulpinale sesile.
Flori rosii-liliachii pana la albe, mici ,
tipul 5 cu elementele unite, miros de
vanilie grupate in bicaziu
umbeliform; corola gamopetala
infundibuliforma , cu lobi
inegali;a inegali;androceu
ndroceu cu 3 stamine;
gineceu cu un stil si stigmat trilobat.
Inflorire V-IX.Fructe acene ovate ,
comprimate ingustate spre varsf cu o
nervura pe fata si 3 pe dos, terminat
cu coroana de papus.

Medicina.Uz intern.
Pentru tratarea de afectiuni
cardiace, voma, colici abdominale
la aduclti , astm bronsic,
insomnii, palpitatii:infuzie din o
lingurita pulbere radacina pestwe
care se toarna o cana cu apa
clocotita; se lasa acoperita 15
min; se strecoara se bea treptat in
cursul unei zile.
Pt combaterea durerilor
menstruale ca sedativ , somnifer,
antinevralgic:extractie antinevralgic:ex ractie apoasa din
10 g pulbere radacina la un pahar
cu apa rece. Se lasa la macerat de
seara pana dimineata. Se
strecoara, se indulceste si se ia
fractionat actionat in cursul unei zile.