format electronic
format electronic
format electronic
Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!
Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.
A<br />
u trecut 90 de ani de la Marea Unire din 1918, iar realitatea<br />
demonstreaz` c` timpul nu a diminuat semnifica]ia excep]ional` a<br />
acestui eveniment, ci din contr`, i-a ad`ugat noi valen]e. Acest act<br />
s-a înscris în amplul proces de autodeterminare a popoarelor, care<br />
a cuprins Europa la sfâr[itul primului r`zboi mondial.<br />
Atunci s-a redesenat harta continentului, ca urmare a apari]iei unor<br />
Omagiul<br />
state na]ionale, precum Finlanda, Letonia, Estonia, Lituania,<br />
Polonia, Austria, Ungaria. În 1918, cehii s-au unit cu slovacii în<br />
recuno[tin]ei cadrul Cehoslovaciei, sârbii cu croa]ii [i slovenii constituind Regatul<br />
Sârbilor, Croa]ilor [i Slovenilor, iar românii din Basarabia, Bucovina<br />
[i Transilvania s-au unit cu România.<br />
noastre<br />
Constituirea statului na]ional unitar s-a realizat prin lupte [i jertfe,<br />
prin fermitate [i inteligen]`, cu o ampl` participare a tuturor<br />
energiilor creatoare ale poporului român.<br />
Momentul prielnic s-a ivit la mijlocul celei de-a doua decade a<br />
secolului al XIX-lea, când a izbucnit primul r`zboi mondial, iar<br />
România urma s` se al`ture uneia dintre taberele aflate în conflict.<br />
O decizie era greu de luat, deoarece în gruparea Antantei, din care<br />
f`cea parte Rusia, se afla Basarabia, iar în cea a Puterilor Centrale<br />
era Austro-Ungaria care st`pânea Transilvania [i Bucovina.<br />
Consiliul de Coroan`, întrunit în iulie 1914, a hot`rât adoptarea<br />
unei politici de neutralitate armat`.<br />
Au urmat mari manifesta]ii publice, în cadrul c`rora unii sus]ineau<br />
intrarea în lupt` al`turi de Antant`, pentru eliberarea Transilvaniei [i<br />
Bucovinei, al]ii cereau al`turarea de Puterile Centrale, afirmând c`<br />
drumul spre Alba Iulia trecea prin Chi[in`u. O a treia grupare era<br />
pentru neutralitate pân` la cap`t, urmând ca idealul na]ional s` se<br />
realizeze pe la sfâr[itul r`zboiului.<br />
Dup` doi ani de neutralitate, Consiliul de Coroan`, din iulie 1916, a<br />
decis intrarea României în r`zboi al`turi de Antant`.<br />
La 14 august 1916, România a intrat în „r`zboiul pentru întregirea<br />
neamului”. În Proclama]ia Regelui Ferdinand erau evocate faptele<br />
înainta[ilor, dup` care se conchidea: „Ast`zi ne este dat nou` s`<br />
întregim opera lor, închegând pentru totdeauna ceea ce Mihai<br />
Viteazul a înf`ptuit numai pentru o clip`: Unirea românilor de pe<br />
cele dou` p`r]i ale Carpa]ilor”.<br />
Dincolo de avatarurile confrunt`rilor militare, este cert c` jertfa de<br />
sânge a osta[ilor români în primul r`zboi mondial a stat la baza<br />
României Întregite.<br />
O fericit` coinciden]` istoric` a f`cut ca în 1917-1918 s` se<br />
pr`bu[easc` atât Imperiul Rusiei, cât [i cel Habsburgic, fapt ce a<br />
permis românilor s`-[i realizeze integral idealul na]ional.<br />
La 27 martie 1918, Sfatul }`rii, întrunit la Chi[in`u, a votat Unirea<br />
Basarabiei cu România, iar la 28 noiembrie 1918, Congresul<br />
General al Bucovinei, desf`[urat la Cern`u]i, a decis unirea acestei<br />
provincii istorice cu Patria-Mam`.<br />
Hot`rârea privind Unirea Transilvaniei cu România a fost adoptat`<br />
la Alba Iulia, în ziua de 1 decembrie 1918. Discursul solemn [i<br />
festiv a fost rostit de Vasile Goldi[, care a f`cut o ampl` [i<br />
temeinic` analiz` a luptei românilor pentru ap`rarea fiin]ei etnice,<br />
împotriva st`pânirii str`ine, pentru scuturarea asupririi na]ionale [i<br />
unirea cu patria-mam`. A concluzionat: „Dup` drept [i dreptate,<br />
românii din Ungaria, Banat [i Transilvania, dimpreun` cu toate<br />
teritoriile locuite de dân[ii, trebuie s` fie uni]i cu Regatul României”.<br />
În încheierea discursului s`u, Vasile Goldi[ a dat citire Rezolu]iei<br />
Marii Adun`ri Na]ionale, care începea cu aceste cuvinte: „Adunarea<br />
Na]ional` a tuturor românilor din Transilvania, Banat [i }ara<br />
Ungureasc`, aduna]i prin reprezentan]ii lor îndrept`]i]i la Alba Iulia<br />
în ziua de 1 decembrie 1918, decreteaz` unirea acelor români [i a<br />
tuturor teritoriilor locuite de dân[ii cu România”. În continuare, erau<br />
Prof. univ. dr. Ioan SCURTU<br />
enun]ate „principiile fundamentale” care aveau s` stea la baza<br />
Institutul Revolu]iei Rom#ne<br />
alc`tuirii noului stat român.<br />
din Decembrie 1989 continuare \n pagina 2 <br />
editorial
eveniment<br />
Rezolu]ia a fost sus]inut` de Iuliu<br />
Maniu, din partea Partidului Na]ional<br />
Român, [i de Iosif Jumanca, în numele<br />
social-democra]ilor. Gheorghe Pop de<br />
B`se[ti a supus votului acest document,<br />
care a fost adoptat în unanimitate, prin vii<br />
aclama]ii. În încheiere, pre[edintele<br />
Adun`rii a anun]at c` unirea Transilvaniei<br />
cu România „este pentru toate veacurile<br />
decisive”.<br />
Într-o atmosfer` însufle]it`, deputa]ii<br />
s-au deplasat pe Câmpul lui Horia, aflat<br />
în preajma Cet`]ii.<br />
De la cele patru tribune improvizate<br />
au vorbit Miron Cristea, Iuliu Hossu, Aurel<br />
Vlad, Iosif Jumanca, Silviu<br />
Dragomir, {tefan Cicio-Pop [i al]i<br />
frunta[i politici. Ei au explicat<br />
con]inutul Rezolu]iei, primit cu<br />
entuziasm de mul]ime. Un martor<br />
ocular relata c` vestea Unirii a fost<br />
primit` cu urale care p`reau „un<br />
tunet prelung izbucnit din o sut` de<br />
mii de piepturi” [i care era „tunetul<br />
unanimit`]ii, al bucuriei, al istoriei<br />
desc`tu[ate”. Prezent la fa]a<br />
locului, Lucian Blaga avea s` scrie<br />
c` în ziua aceea de 1 decembrie<br />
1918 a cunoscut „ce înseamn`<br />
entuziasmul na]ional, sincer,<br />
spontan, irezistibil, organic, masiv”.<br />
Cei întor[i la casele lor au fost<br />
întâmpina]i cu entuziasm de<br />
concet`]eni [i pu[i s` povesteasc` de<br />
zeci [i zeci de ori „cum a fost la Alba<br />
Iulia”. Oamenii sim]eau nevoia s` mai<br />
aud` o dat` [i înc` o dat` „povestea<br />
adev`rat`” a înf`ptuirii Marii Uniri. Pentru<br />
c`, a[a cum scria un ziar care ap`rea la<br />
Bucure[ti, „voin]a unanim`, care a biruit<br />
la Alba Iulia, a d`râmat ultimul hotar,<br />
ultima r`m`[i]` din grani]ele cu care<br />
lunga tiranie a istoriei a spintecat veacuri<br />
de-a rândul for]a neamului românesc”.<br />
Privit` în perspectiva istoriei,<br />
Adunarea Na]ional` de la Alba Iulia apare<br />
m`rea]` prin ideea pe care a înf`ptuit-o,<br />
dar [i prin cadrul de maiestuoas`<br />
solemnitate pe care i le-a conferit<br />
solidaritatea conduc`torilor [i unanima<br />
însufle]ire a maselor. Deputa]ii ale[i în<br />
largi [i democratice adun`ri au<br />
reprezentat voin]a tuturor românilor,<br />
indiferent de vârst`, sex, religie, clas` [i<br />
categorie social`, credin]` politic`. Ea<br />
avea un adev`rat caracter plebiscitar,<br />
fiind expresia fidel` a poporului român.<br />
Prezen]a celor peste 100.000 de cet`]eni<br />
la Alba Iulia a dat [i mai mare greutate<br />
hot`rârii de Unire, a oferit un cadru de<br />
exprimare cum istoria nu mai înregistrase<br />
pân` atunci. Se cuvine subliniat faptul c`<br />
numai românii din fostul Imperiu<br />
Habsburgic au folosit aceast` modalitate<br />
profund democratic` de exprimare a<br />
dezideratului na]ional, celelalte popoare<br />
2<br />
continuare din pagina 1 <br />
luând decizii în cadre mult mai înguste,<br />
prin intermediul Consiliilor Na]ionale.<br />
Printr-o fericit` coinciden]`, în ziua de<br />
1 decembrie oficialit`]ile României se<br />
întorceau de la Ia[i, unde se refugiaser`<br />
în noiembrie 1916, la Bucure[ti. În<br />
acela[i cortegiu se aflau [i delega]ia<br />
bucovinenilor, precum [i mini[trii<br />
Basarabiei care f`ceau parte din<br />
guvernul României.<br />
Vestea hot`rârii de la Alba Iulia a fost<br />
adus` la cuno[tin]a bucure[tenilor prin<br />
manifeste aruncate din avion. Într-o<br />
atmosfer` de mare însufle]ire, popula]ia<br />
Capitalei s-a adunat la statuia lui Mihai<br />
Viteazul din fa]a Universit`]ii,<br />
Arcul dde TTriumf ddin BBucure[ti, ssimbol aal eeroismului aarmatei rrom#ne,<br />
edificat \\n aanii 11920-11922<br />
exprimându-[i bucuria c` Rezolu]ia<br />
adoptat` la Alba Iulia prevedea unirea<br />
Transilvaniei cu România.<br />
Marea Unire din 1918 a reprezentat,<br />
ca s`-l parafraz`m pe Mihail<br />
Kog`lniceanu care se referise la Unirea<br />
din anul 1859, actul energic al na]iunii<br />
române, preg`tit de întreaga evolu]ie<br />
istoric` a poporului român, de<br />
îndelungata sa lupt` pentru existen]`,<br />
pentru ap`rarea fiin]ei proprii [i pentru<br />
dreptul de a tr`i în grani]ele unuia [i<br />
aceluia[i stat.<br />
Poporul român a valorificat integral<br />
conjunctura interna]ional` creat` prin<br />
pr`bu[irea celor dou` mari imperii – ]arist<br />
[i habsburgic – care st`pâneau teritorii<br />
române[ti. R`zboiul pentru unitatea<br />
na]ional` a pus cu putere în relief<br />
hot`rârea de nezdruncinat a na]iunii<br />
noastre de a nu precupe]i nici un efort,<br />
nici un sacrificiu pentru împlinirea marelui<br />
s`u ideal. Aceast` lupt` a mobilizat<br />
puternic toate con[tiin]ele române[ti, a<br />
creat acea stare de spirit care a dus la<br />
marea efervescen]` politic` din anul<br />
1918, materializat` în f`urirea statului<br />
na]ional unitar.<br />
Românii afla]i sub st`pâniri str`ine au<br />
înf`ptuit o adev`rat` revolu]ie de unitate<br />
na]ional`. În virtutea dreptului popoarelor<br />
la autodeterminare, tot mai larg<br />
recunoscut pe plan interna]ional, românii<br />
din Basarabia, Bucovina [i Transilvania<br />
au înl`turat vechile autorit`]i asupritoare<br />
[i au preluat efectiv puterea politic`,<br />
devenind st`pâni pe propria lor soart`.<br />
Au urmat adun`rile plebiscitare de la<br />
Chi[in`u, Cern`u]i [i Alba Iulia, cele mai<br />
largi [i democratice organisme na]ionale<br />
din Europa anului 1918, care într-o<br />
deplin` libertate au decis unirea<br />
Basarabiei, Bucovinei [i Transilvaniei cu<br />
România.<br />
Actele de unire au fost predate lui<br />
Ferdinand I, care, prin decrete regale,<br />
le-a ratificat, prilej cu care în guvernul<br />
României au fost numi]i reprezentan]i ai<br />
provinciilor istorice respective. În<br />
noiembrie 1919 au avut loc alegeri<br />
generale, în urma c`rora s-a<br />
constituit primul Parlament al<br />
României întregite, care la 29<br />
decembrie a votat legile de<br />
ratificare a unirii Basarabiei,<br />
Bucovinei [i Transilvaniei cu patria<br />
mam`.<br />
Ca de atâtea ori în îndelungata<br />
[i zbuciumata sa evolu]ie, [i în<br />
momentul f`uririi statului na]ional<br />
unitar în fruntea poporului nostru sau<br />
aflat oameni cu o larg` viziune<br />
istoric` [i cu un ardent patriotism.<br />
O întreag` pleiad` de oameni<br />
politici, reprezentând în chip<br />
str`lucit genera]ia Unirii, a ac]ionat<br />
pentru îndeplinirea idealului<br />
na]ional. Men]ion`m pe regele Ferdinand<br />
[i regina Maria, pe Ion I.C. Br`tianu, N.<br />
Iorga, Take Ionescu – din vechiul regat;<br />
pe Ion Incule], C. Stere, [i Pan Halippa –<br />
din Basarabia; pe Iancu Flondor, Ion<br />
Nistor [i Dori Popovici – din Bucovina; pe<br />
Gheorghe Pop de B`se[ti, Vasile Goldi[<br />
[i Iuliu Maniu – din Transilvania. Lor li se<br />
adaug` generalii Alexandru Averescu,<br />
Eremia Grigorescu, Constantin Presan [i<br />
mul]i al]ii.<br />
Aceast` genera]ie [i-a f`cut pe deplin<br />
datoria; unii pe front, cu arma în mân`,<br />
al]ii cu ascu]i[ul min]ii prin munca de<br />
propagand`, de organizare [i de<br />
mobilizare, de elaborare a documentelor<br />
cu adev`rat` rezonan]` istoric`, de<br />
sus]inere ferm` a drepturilor române[ti în<br />
cel mai mare areopag cunoscut pân`<br />
atunci în lume: Conferin]a de pace de la<br />
Paris. Genera]ia Unirii a transpus în<br />
realitate visurile celor mai luminate [i<br />
în]elepte min]i z`mislite de poporul<br />
român de-a lungul vremii.<br />
Cu excep]ionala-i putere de sintez`,<br />
Nicolae Iorga aprecia c`, „f`r` a uita pe<br />
nimeni din cei care au colaborat la marea<br />
fapt` a Unirii, de la general [i de la<br />
frunta[ ardelean, pân` la ultimul osta[ [i<br />
]`ran, omagiul recuno[tin]ei noastre s`<br />
se îndrepte azi c`tre poporul acesta<br />
întreg de oriunde [i din toate veacurile,<br />
martir [i erou”. <br />
4 (42) 2008 document
cupa]ia german` în România între 1916-1918 reprezint`<br />
o tem` în mare m`sur` neglijat` în literatura<br />
memorialistic` german` despre Primul R`zboi Mondial.<br />
Spre deosebire de campania din 1916/1917, a c`rei<br />
desf`[urare cu succes – din punctul de vedere german – a avut<br />
drept urmare un mare num`r de publica]ii, ocupa]ia german` în<br />
România a r`mas aproape o pat` alb` în istoriografie. Faptul se<br />
explic` prin caracterul mai pu]in eroic al perioadei de ocupa]ie,<br />
întrucât administra]ia german` în România a urm`rit, înainte de<br />
toate, s` mobilizeze însemnatele resurse naturale ale ]`rii – în<br />
esen]` cereale [i petrol – pentru a face posibil` victoria asupra<br />
Antantei. Doar retragerea trupelor germane din România în<br />
1918 a fost tema câtorva lucr`ri memorialistice, în care s-a<br />
încercat ulterior ca revenirea în patrie s` fie prezentate în<br />
tonalit`]ile de fapt` eroic`1 .<br />
Publica]iile germane de dat` mai recent` ignor` acest<br />
interval de timp2 . Chiar în lucrarea lui Elke Bornemann despre<br />
Pacea de la Bucure[ti din 1918, ocupa]iei germane în România<br />
i-au fost consacrate pu]ine pagini3 . O excep]ie o prezint` Theo<br />
Schwarzmüller, care, în biografia lui Mackensen4 , trateaz`<br />
aceast` tem` într-un mic capitol. El poart` titlul semnificativ „De<br />
la regele României în prizonierat (1917/1918)” 5 .<br />
Scopul prezentei lucr`ri este de înf`]i[a ocupa]ia german`<br />
în România, atât la nivelul de sus – Înaltul Comandament<br />
german, ofi]eri [i diploma]i germani – cât [i la nivelul de jos –<br />
solda]ii simpli germani. Despre Pacea de la Bucure[ti nu va mai<br />
fi vorba aici, deoarece nu mai este nimic de ad`ugat la lucrarea<br />
lui Elke Bornemann.<br />
Pentru a reconstitui imaginea la nivelul de sus, vor fi utilizate<br />
însemn`rile lui Mackensen6 , precum [i lucrarea de baz` a lui<br />
Hesse despre economia de r`zboi în România7 . Ca m`rturii<br />
principale pentru imaginea soldatului simplu vor sluji<br />
însemn`rile a doi solda]i. Este vorba de Otto Velburg8 , un jurist<br />
din Jena, care – atipic pentru un absolvent de facultate din<br />
perioada wilhelmian` – nu era ofi]er de rezerv`, ci numai<br />
caporal de rezerv` în Landsturm. El a fost trimis ca soldat de<br />
ocupa]ie în România, unde a activat, mai întâi la Meldeamt<br />
(registrul popula]iei – n.t.) german din Fete[ti pe Dun`re [i mai<br />
târziu ca soldat în administra]ie la Bucure[ti. Cel`lalt, un<br />
subofi]er de 28 de ani din Berlin, a fost transferat, în aprilie<br />
1918, în armata de ocupa]ie din România, unde a condus, în<br />
sud-vestul ]`rii, în calitate de comisar de poli]ie militar`, o sec]ie<br />
de poli]ie. El avea s` dobândeasc` în perioada interbelic` o<br />
faim` mondial`. Numele s`u este Kurt Tucholsky9 . Despre<br />
întinsa memorialistic` româneasc` privind acest interval de timp<br />
nu va fi vorba aici, deoarece ea dep`[e[te cadrul acestei<br />
contribu]ii. Men]ion`m doar memoriile lui Marghiloman10 [i<br />
Rebreanu11 , precum [i lucrarea lui Antipa [i studiul românesc al<br />
lui Dorin Dobrincu, care reprezint` o orientare distinct`, despre<br />
campania româneasc` din primul an de r`zboi12 .<br />
studii/documente<br />
Ocupa]ia german` \n Rom#nia din 1916-1918 \n lumina<br />
memorialisticii germane despre Primul R`zboi Mondial *<br />
O<br />
* Articol preluat din culegerea Günter Klein, Die deutsche Besatzung in<br />
Rumänien von 1916 bis 1918 im Lichte der deutschen<br />
Weltkriegsmemorialistik, \n vol. „Deutsche und Rumänien in der<br />
Erinnerungsliteratur”, ed. Krista Zach [i Cornelius R. Zach, München,<br />
IKGS Verlag, 2005, pp. 145-149.<br />
document 2008 4 (42)<br />
Günter KLEIN (Germania)<br />
Invadarea României [i primele impresii<br />
Campania din România din 1916/1917 apar]ine, pentru<br />
trupele Puterilor Centrale, a[a numitei categorii „campanii<br />
frumoase”. „Frumoas`” a fost perceput` aceast` ac]iune<br />
militar`, în primul rând de c`tre trupele germane, care au fost<br />
retrase de pe frontul de Vest [i s-au bucurat de a fi sc`pat de un<br />
ucig`tor r`zboi de pozi]ii. Luptele din Transilvania [i din<br />
România nu au avut de departe intensitatea b`t`liilor din Vest,<br />
iar pierderile au fost, în consecin]`, mult mai mici. De<br />
asemenea, faptul c` – dup` ce trupele române s-au retras din<br />
Transilvania [i s-a izbutit str`pungerea Carpa]ilor – a putut s`<br />
se treac` la un r`zboi de mi[care, a f`cut ca aceast` campanie<br />
s` apar` în ochii participan]ilor ca deosebit de reu[it`. Când, la<br />
sfâr[itul lui ianuarie 1916, frontul s-a stabilizat pe Siret, trei<br />
p`trimi din teritoriul român se afla în mâinile Puterilor Centrale,<br />
armata român` era zdrobit` [i trebuia s` fie reorganizat`.<br />
Aceast` percep]ie a fost exprimat` foarte exact de un ofi]er<br />
bavarez de Stat Major: „A fi fost în România, a fost un noroc<br />
pentru fiecare” 13 .<br />
În cursul înaint`rii, germanii au fost, înainte de toate, izbi]i de<br />
starea proast` a drumurilor, de satele destul de neîngrijite, de<br />
casele ]`ranilor [i cl`dirile gospod`riei s`r`c`cioase [i<br />
pr`p`dite 14 . „Femeile merg descul]e, satele ne arat` colibe<br />
jalnice” 15 . Peisajul este descris ca frumos [i variat 16 , iar bog`]ia<br />
]`rii relevat` 17 . Este subliniat` în chip repetat discrepan]a între<br />
p`mântul excep]ional de fertil [i cultivarea rudimentar`, care<br />
diminueaz` inutil recolta. Cauzele presupuse sunt, pe de o<br />
parte, metodele înapoiate de cultivare a solului [i uneltele<br />
agricole învechite, pe de alta, starea social` rea a ]`ranului. Cea<br />
din urm` a privat pe ]`ranul român de orice interes pentru a<br />
investi în afara asigur`rii strictului necesar pentru existen]` 18 .<br />
Günter Klein<br />
N`scut la 9 octombrie<br />
1961 la Bistri]a, jude]ul<br />
Bistri]a-N`s`ud. În 1976<br />
emigreaz` în în Republica<br />
Federal` Germania.<br />
Locuie[te în Freiburg<br />
(Germania).<br />
Studii liceale [i<br />
universitare în Germania.<br />
Magister Artium M.A. la<br />
„Albert-Ludwigs-Universität”<br />
din Freiburg, Germania<br />
(1991). Bursier DAAD la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”<br />
din Bucure[ti (1991-1992).<br />
Este autorul unor studii despre armata român` în<br />
Primul [i al Doilea R`zboi Mondial. A fost consultant<br />
stiin]ific al filmului documentar „Stalingradul de pe Dun`re.<br />
23 august 1944 în România”.<br />
Este istoric militar [i jurnalist.<br />
3
studii/documente<br />
În ceea ce prive[te starea de spirit a popula]iei ]`r`ne[ti, ea<br />
este descris` ca dezinteres fa]` de r`zboi [i apatie: „Doamne<br />
miluie[te. R`zboiul este o nenorocire”, se jeluia un b`trân „mo[” 19<br />
(în române[te în text – n.t.).<br />
Despre ora[ele române[ti se spune c` ele se caracterizeaz`<br />
prin cl`diri publice de o pompozitate izbitoare, mai ales în ceea<br />
ce prive[te Capitala 20 . În alt loc, Bucure[tiul este descris astfel:<br />
„[...] un mare ora[, curat [i modern. Str`zile principale asfaltate,<br />
cele secundare pavate, numeroase cl`diri de stat [i publice, vile<br />
magnifice, hoteluri foarte bine între]inute, multe restaurante<br />
ademenitoare [i cafenele extraordinar de elegante, cele mai<br />
multe în stilul caracteristic parizian, tramvaie electrice, tramvaie<br />
cu cai pe liniile mai pu]in importante, pe scurt un ora[ modern, –<br />
desigur, ici [i colo cu influen]e orientale [...]” 21 .<br />
Pe b`trânul feldmare[al von Mackensen l-a frapat faptul c`<br />
via]a marelui ora[, Bucure[ti, a continuat s` se desf`[oare<br />
normal, în ciuda intr`rii du[manului: „Pe m`sur` ce [...]<br />
p`trundem mai adânc în ora[, se contureaz` imaginea vie]ii [i<br />
forfotei unui mare ora[ pa[nic. Magazine deschise, cafenele<br />
pline! Am fost saluta]i. Poli]i[ti în uniform` reglementeaz` într-o<br />
]inut` irepro[abil` circula]ia. În Berlin n-ar fi fost mai ordonat.<br />
Izolat r`sun` strig`te de «ura!» [i aclama]ii în limba german`. Nu<br />
ne g`sim oare în mijlocul popula]iei unei capitale inamice? Nu<br />
este, totu[i, r`zboi? Este un vis care ne în[eal`?” 22 .<br />
De vis le-au p`rut solda]ilor germani [i oferta de produse<br />
alimentare [i de m`rfuri: „Exist` în Bucure[ti delicatese<br />
admirabile, care în Germania [i Austria nu mai sunt cunoscute<br />
decât din auzite [...] Ce nu se poate cump`ra cu 3 lei! O farfurie<br />
cu salat` savuroas`, cu friptur` rece, cârna]i, rinichi [i creier,<br />
foarte gustat aici, o minunat` pâine alb` pufoas`, cu un vin local<br />
magnific, din care trebuie b`ut cât se poate. O pl`cint` cu mere<br />
[i brânz` cu unt încheie, de obicei, masa. Inimaginabil de<br />
minunat: în România au înc` s`pun veritabil f`r` argil` [i<br />
parfumat. Se g`se[te la fiecare col] de strad` cu o jum`tate de<br />
leu” 23 .<br />
Trebuie îns` s` fie limpede c` toate acestea nu au r`mas<br />
a[a sub ocupa]ia german`. „M-am gândit involuntar, la sfâr[itul<br />
chefului, câte dispozi]ii ar înc`lca patronul, daca ne-am afla în<br />
iubita Germanie:<br />
1. A existat pâine f`r` cartel` de pâine;<br />
2. A pus pâine pe mas` f`r` o comand` expres`;<br />
3. Nu a luat nicio plat` pentru asta;<br />
4. A existat carne f`r` cartel` de carne;<br />
4<br />
5. Au existat mai multe feluri cu carne la fiecare mas`;<br />
6. Cozonacul a avut mai mult unt [i zah`r decât era permis;<br />
7. Nu s-a f`cut cozonacul nici miercuri, nici vineri;<br />
8-14. Dispozi]iile cuprinzând aceste prescrip]ii nu au fost<br />
afi[ate în camerele de hotel” 24 .<br />
În afar` de chefuri, Înaltul Comandament german a fost<br />
preocupat de stabilitatea moral` a trupelor germane, întrucât<br />
primejdiile, care pândeau în aceast` privin]`, erau deosebit de<br />
mari, a[a cum a constatat pertinent feldmare[alul von<br />
Mackensen: „Femeile au piciorul mai pu]in acoperit decât la<br />
Pesta [i la Viena [i par pu]in impresionate de înfrângerea<br />
patriei” 25 . El descrie dezaprobator: „Înclina]ia doamnelor din<br />
Bucure[ti de a se ar`ta pe strad` cu mari decolteuri, mâneci [i<br />
ciorapi transparen]i [i cât mai pu]in îmbr`cate” 26 . „Ora[ul luminii<br />
[i pl`cerii” se voia acum a fi trans<strong>format</strong> în „Bucure[ti – solid<br />
german” 27 .<br />
Administra]ia militar`<br />
Ottokar Czernin,<br />
August von Mackensen<br />
[i Richard von Kühlmann,<br />
Bucure[ti, 1918<br />
Dup` ce frontul s-a stabilizat, în 1917, în partea ocupat` a<br />
României a fost instalat` administra]ia militar`. Ea se subordona<br />
Înaltului Comandament (OKM), de sub feldmare[alul von<br />
Mackensen. OKM î[i avea sediul în Bucure[ti, în hotelul Athenée<br />
Palace. Pe o suprafa]` de circa 100.000 km 2 autoritatea<br />
apar]inea acum Puterilor Centrale. Cu o anumit` îngâmfare scrie<br />
von Mackensen: „În patru cincimi din România, care acum sunt<br />
în mâinile noastre, eu reprezint deocamdat` pe regele<br />
Ferdinand” 28 .<br />
Direct subordonate OKM erau dou` sfere de administra]ie:<br />
„Administra]ia Militar` din România” (MVR), în fruntea c`reia se<br />
afla generalul de infanterie Tülff von Tschepe und Weidenbach,<br />
în calitate de guvernator militar (ea cuprindea Muntenia ca<br />
nucleu al zonei ocupate) precum [i Administra]ia german` a<br />
etapelor din Dobrogea. Aceasta din urm` era competent` pentru<br />
Dobrogea de Nord [i se subordona generalului-locotenent Curt<br />
von Unger 29 .<br />
MVR avea s` se dezvolte curând într-un amplu complex<br />
administrativ. Dup` ce, mai întâi, Muntenia a fost divizat` în patru<br />
circumscrip]ii militare [i guvern`mântul imperial Bucure[ti, în<br />
prim`vara lui 1917 s-a revenit la împ`r]irea de dinainte de r`zboi<br />
[i regiunea a fost divizat` în 14 districte (jude]e). Fiecare district<br />
se afla sub un comandant de district. Din aceste 14 districte,<br />
Reichul administra unsprezece, iar Dubla Monarhie trei.<br />
4 (42) 2008 document
Bucure[tiul era administrat în comun 30 .<br />
Activitatea MVR a fost planificat` [i realizat`: statul major al<br />
administra]iei [i statul major economic. Statului major al<br />
administra]iei i se subordonau:<br />
a) Sistemul sanitar, veterinar [i farmaceutic;<br />
b) Finan]ele comunale;<br />
c) Impozitul pe câini;<br />
d) Registrul de stare civil`;<br />
e) Serviciul de etalonare a m`surilor [i greut`]ilor;<br />
f) Asigur`rile muncitorilor;<br />
g) Reîncet`]enirile;<br />
h) Sistemul [colar;<br />
i) Sistemul judiciar românesc;<br />
j) Tribunalele germane;<br />
k) Prizonierii;<br />
m) Administra]ia financiar` a ]`rii (între care, contabilitatea [i<br />
casieriile, salariile, pensiile, între]inerile, monopolurile, v`mile);<br />
n) Rela]iile de datorii [i credit;<br />
o) Birourile de schimb ale Administra]iei militare;<br />
p) B`ncile;<br />
q) Impozitul de timbru;<br />
r) Po[ta;<br />
s) Asisten]a pentru germanii din Reich 31 .<br />
Pe lâng` acestea mai existau cinci ministere – Interne,<br />
Justi]ie, Culte [i Înv`]`mânt, Finan]e [i Agricultur` – având<br />
func]ionari români, aflate sub controlul ofi]erilor din statele<br />
majore ale Administra]iei 32 .<br />
Statul major economic, mult mai important, a avut ini]ial zece<br />
sec]iuni, iar de la începutul lui 1917, num`rul lor s-a ridicat la<br />
[aptesprezece 33 . La începutul lui 1918, statul major economic<br />
era compus din 450 de ofi]eri [i func]ionari germani [i din 250 ai<br />
Dublei Monarhii, circa 5.000 de subofi]eri [i solda]i, precum [i din<br />
peste 20.000 de func]ionari români 34 .<br />
Sarcinile principale ale statului major economic au fost<br />
colectarea [i distribuirea proviziilor, precum [i punerea în func]ie<br />
a unei noi produc]ii orientate spre economia de r`zboi 35 .<br />
Dorin]ele [i necesit`]ile popula]iei inamice trebuiau, în mod<br />
corespunz`tor, s` treac` pe al doilea plan. Ele urmau s` fie luate<br />
în considera]ie numai în m`sura în care slujeau la supravie]uirea<br />
popula]iei [i cre[terea produc]iei 36 . Statul major economic avea,<br />
în detaliu, urm`toarele sarcini:<br />
1. Expedierea în Germania a tuturor proviziilor, f`r` excep]ie,<br />
aflate în România;<br />
2. Asigurarea unei noi recolte prin<br />
cultivarea cât mai complet` posibil a<br />
teritoriului ocupat;<br />
3. Atragerea voluntar` [i, dac` este<br />
necesar, prin constrângerea popula]iei în<br />
scopul folosirii integrale a capacit`]ii de<br />
produc]ie a ]`rii;<br />
4. Explorarea minu]ioas` a ]`rii în<br />
scopul colect`rii tuturor produselor [i<br />
materiilor prime valorificabile [i<br />
expedierea lor în Germania;<br />
5. Reorientarea fabricilor [i<br />
atelierelor existente în ]ar` spre<br />
produc]ie de r`zboi;<br />
6. Între]inerea trupelor de pe front [i<br />
de ocupa]ie;<br />
7. Crearea unui nou mijloc de plat`;<br />
8. Distribuirea alimentelor g`site,<br />
Puterilor aliate;<br />
9. Colectarea obiectelor de valoare,<br />
mai ales din aur [i din metale nobile, pe<br />
baza pl`]ii în bancnote;<br />
10. Distribuirea de alimente<br />
popula]iei locale 37 .<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
Pentru a atinge aceste obiective, statul major economic s-a<br />
folosit de urm`toarele metode:<br />
a) Limitarea [i ra]ionalizarea sever` a consumului<br />
localnicilor;<br />
b) Rechizi]ii [i confisc`ri de tot genul;<br />
c) Conven]ii pe baza unor în]elegeri voluntare;<br />
d) Concesionarea [i monopolizarea diverselor bunuri<br />
economice 38 .<br />
În primele luni ale ocupa]iei, activitatea statului major<br />
economic s-a concentrat în trei domenii: îns`mân]`rile de<br />
prim`var`, restabilirea mijloacelor de transport [i refacerea<br />
industriei de petrol, puternic afectat` de acte de sabotaj 39 .<br />
Popula]iei române, aceste cheltuieli i s-au p`rut exagerate.<br />
„Ei [românii] râd de noi. Ce pu]in le impune lor seriozitatea<br />
noastr` profesional` în tratarea problemelor administrative. Lor li<br />
se pare o prostie. Afacerile publice exist` pentru ca s` te<br />
îmbog`]e[ti. Cu atât mai mult afacerile unui popor str`in” 40 .<br />
De la fa]a locului, practica ap`rea astfel: „Zona ocupat` de<br />
batalion se întinde la circa 80 km, pe malul stâng al Dun`rii. Satul<br />
cel mai sudic este Holtina, în apropiere de ora[ul C`l`ra[i, iar cel<br />
mai nordic, Giurgeni, la v`rsarea Ialomi]ei [în Dun`re]. L`]imea<br />
acestei fâ[ii este de circa 30 km. Întinderea cuprinde 50 de sate<br />
cu 500 pân` la 2.500 de locuitori. Nu exist` ora[e. Sediul<br />
administra]iei teritoriale este la Fete[ti [...] Suntem 1.000 de<br />
oameni, astfel c`, în medie, revin 20 de oameni în fiecare sat.<br />
Fiec`rui ofi]er îi face semn un mic principat, fiec`rui subofi]er o<br />
comandatur` local`, chiar [i un rezervist poate, dac` vrea, s`<br />
comande. Maiorul este suzeranul, el este cel care distribuie<br />
veniturile. Regiunea este foarte mare” 41 .<br />
De-a dreptul hilar s-a petrecut încercarea administra]iei<br />
germane de a introduce în provincia româneasc` nume<br />
germane de str`zi: „Comandatura german` a botezat acum<br />
toate str`zile [i pie]ele [i a pus frumoase pl`cu]e de lemn cu<br />
numele str`zilor la col]urile acestora. A[a ]`ranii [tiu cel pu]in<br />
cum se nume[te strada în care s-au n`scut [i unde vegeteaz` o<br />
bun` parte a vie]ii lor. Chiar [i solda]ii no[tri au aflat acum adresa<br />
noastr` stradal`. A[adar: locuim la col]ul din str`zile Hindenburg<br />
[i Ludendorff. Rareori le-a fost dat solda]ilor s` se afle într-un col]<br />
atât de distins din punct de vedere strategic. Strada principal` se<br />
nume[te, desigur, strada Împ`ratul Wilhelm, str`zile laterale<br />
poart` numele aproape al tuturor comandan]ilor de armate, iar<br />
drumurile care duc în sus pe coasta dealului sunt numite dup`<br />
Portul BBr``ila –– mmagaziile dde ccereale. VVedere aaerian`` ((decembrie 11916)<br />
5
studii/documente<br />
aviatori vesti]i. Acolo, în cartierul aviatorilor, exist` o strad`<br />
Immelmann, un drum Bölcke, o pia]` Zeppelin” 42 .<br />
Chiar încercarea administra]iei germane de a combate<br />
corup]ia a ajuns uneori într-o situa]ie grotesc`.<br />
„Doi domni, negustori din Bucure[ti, c`l`toresc la Constan]a,<br />
îns`rcina]i de germani s` cumpere alimente pentru popula]ia<br />
civil`. Ei [...] îmi povesteau o mul]ime de lucruri vrednice de [tiut.<br />
Mai întâi despre condi]iile alimentare, apoi despre binefacerile<br />
administra]iei germane în România. «Vede]i, acum în Bucure[ti<br />
este interzis s` iei bac[i[», spun ei. «Ce?», replic eu,<br />
«chelnerului nu-i mai este permis s` ia bac[i[?». «Se în]elege c`<br />
asta este permis. Nu, avem în vedere urm`toarele: înainte, când<br />
mergeai la tribunal pentru a examina registrul funciar sau dac`<br />
voiai s` iei un extras din registrul comercial sau s` solici]i ceva<br />
unui func]ionar, [i nu d`deai imediat o bancnot` de cinci sau<br />
zece franci, î]i spunea: O, am un munte de acte, n-o s`-l pot<br />
termina ast`zi, reveni]i, v` rog, poimâine». «A[a, v` referi]i la<br />
mituire». «Da, a[a o numi]i dumneavoastr` în Germania. Nu nea<br />
venit imediat cuvântul. Aceasta, deci, au interzis strict<br />
germanii»” 43 .<br />
Trebuie îns` men]ionat c` nici germanii nu erau invulnerabili<br />
fa]` de r`ul corup]iei. }`ranii români au trebuit s` recurg` la<br />
acest mijloc, mai ales când comisiile de rechizi]ie a cerealelor î[i<br />
f`ceau apari]ia în cur]ile lor.<br />
„A ap`rut o ordonan]` a guvernatorului militar [februarie 1917<br />
– nota autorului] prin care popula]iei civile române[ti i se vor lua<br />
toate cerealele. Vor fi l`sate numai 750 de grame de porumb de<br />
zi de persoan`. Va fi o treab` sup`r`toare, c`ci dac` ordonan]a<br />
va fi strict aplicat`, oamenii trebuie s` fl`mânzeasc`. Porumbul<br />
este alimentul lor de baz`, întrucât cartoful aproape nu se<br />
seam`n`” 44 .<br />
Pentru a îmblânzi comisia, ajuta, a[adar, corup]ia: „Am<br />
observat c`, sub ochii severi ai subofi]erului, s-a n`scut un drept<br />
cutumiar, potrivit c`ruia fiecare gospod`rie trebuia s` livreze cel<br />
pu]in o g`in` Comisiei. G`inile sunt deja cu picioarele legate,<br />
când Comisia intra în cas`. Ast`zi sunt deja 21 de g`ini vii în<br />
grajdul nostru” 45 .<br />
Administra]ia militar` german` cuno[tea aceste situa]ii: „Nu<br />
încape nicio îndoial` c`, mai ales modul de realizare a<br />
rechizi]iilor, aprinde nemul]umirea [i ura popula]iei. Tot mai des<br />
se aude din partea românilor formula: «Cum de-au ajuns<br />
germanii s` se cread` mai grozavi decât noi? {i la ei este exact<br />
ca la noi: cine are puterea, asupre[te [i î[i umple buzunarele».<br />
Ei înghit nedreptatea [i sunt confirma]i în imaginea lor despre<br />
germani: «Sunt ca [i noi» (în limba român` în text – n.t.)” 46 .<br />
Urm`rile negative ale exploat`rii economice a teritoriului<br />
ocupat nu s-au l`sat mult timp a[teptate. Penuria de alimente [i<br />
infla]ia au fost consecin]ele: „Caracteristic pentru devalorizarea<br />
banului este c` bancnotele mai mici de 25 de bani se g`sesc<br />
numai rar, taxatoarele de tramvai, chelnerii, casierii de teatru,<br />
dac` suma nu se împarte cu 25, pur [i simplu, f`r` a spune un<br />
cuvânt, nu mai dau restul, ci p`streaz`, pur [i simplu, 5 sau 10<br />
sau chiar 20 de bani” 47 .<br />
Pe lâng` acestea, potrivit lui Kurt Tucholsky, armata german`<br />
a mai fost confruntat` cu o problem`: „Mai ales se întinde peste<br />
tot ceea ce aici este r`u [i fals, înregistrat de germani sub<br />
cuvântul atotcuprinz`tor «corup]ie» [i despre care românii spun<br />
«Sunt ca [i noi» (în limba român` în text – n.t.), se întinde,<br />
a[adar, ca un fir ro[u tema «femeia»” 48 . În localurile de distrac]ie,<br />
ca „Trocadero”, se l`sa cu mari petreceri: „Aproape fiecare soldat<br />
are aici o fat`; to]i se poart` absolut f`r` jen`. În ni[e se afl`<br />
ofi]erii, aproape to]i înso]i]i de femei; bl`nuri [i briliante str`lucesc<br />
de acolo. O orchestr` de ]igani cânt` pentru dans. Aici se<br />
petrece foarte vesel” 49 .<br />
Mackensen era con[tient de aceast` problem` [i a dat un<br />
ordin strict secret tuturor ofi]erilor, prin generalul-locotenent<br />
Heinrich, comandantul imperial al garnizoanei Bucure[ti, în care<br />
6<br />
se spunea: „Trebuie s` constat, spre regretul meu, c` o mare<br />
parte din domnii ofi]eri afi[eaz` o purtare nedemn` de un ofi]er<br />
german. Zilnic se pot observa în Bucure[ti ofi]eri care se arat` în<br />
public cu femei, pe strad`, în restaurante, în teatre, femei a c`ror<br />
societate ar trebui mai degrab` s` nu o caute. Aceast` purtare<br />
b`t`toare la ochi este în m`sur` s` dezonoreze numele de<br />
german în str`in`tate. Un ofi]er trebuie s` fie întotdeauna<br />
con[tient c` toate faptele sale, mai ales într-o ]ar` inamic`, sunt<br />
obiectul unor observa]ii atente, nu în ultimul rând, din partea<br />
popula]iei civile decente. Nu este o onoare s` te bucuri de<br />
favorurile unor tinere dec`zute, care se d`ruiesc f`r` nici un spirit<br />
na]ional, adversarului. Noi, germanii, avem obliga]ia de a ridica<br />
chiar [i moralul popoarelor supuse. A[tept, a[adar, ca de acum<br />
înainte, fiecare ofi]er german s` fie con[tient de aceast` înalt`<br />
îndatorire” 50 .<br />
Acest ordin nu a r`mas mult timp secret: „Întregul Bucure[ti<br />
a râs, c`ci întregul Bucure[ti era plin de perechiu[e [i<br />
concubinaje” 51 . Observatorilor str`zilor din Bucure[ti le s`reau în<br />
ochi urm`toarele: „Cine observ` atent poate vedea cum se<br />
plimb`, mai ales personalul militar german în civil, la un bra] cu<br />
surogatul de so]ie, de mân` cu b`iatul so]iei [i cu un trandafir la<br />
butonier`. Hainele civile sunt ale b`rbatului legiuit al surogatului<br />
de so]ie. Sunt situa]ii teribile” 52 .<br />
Astfel de situa]ii nu se limitau doar la Bucure[ti, din provincie<br />
se raportau situa]ii asem`n`toare: „Statul major al batalionului<br />
nostru s-a deplasat ast`zi la Slobozia [...] Plimbarea se face cu<br />
tr`sura. Într-una se afl` adjutantul cu «domnul Zahlmeister» (în<br />
limba român`, în text – n.t.) casier – a[a îl numesc românii –, cel<br />
din urm` acompaniat de o frumoas` românc`, pe care o ia cu el<br />
imediat, într-alt` tr`sur`, plutonierul batalionului, Reimer [i<br />
interpretul Anton, amândoi cu surogate de so]ii. Nu este deja<br />
situa]ia din Rusia?” 53 .<br />
Al`turi de aceste fenomene destul de negative – anume,<br />
exploatarea economic` nemiloas` a României, corup]ia atât de<br />
r`spândit` [i dec`derea moravurilor – st`pânirea german` în<br />
România a avut [i dou` realiz`ri: protec]ia monumentelor de art`<br />
din România [i Universitatea de etape din Bucure[ti.<br />
Protec]ia monumentelor de art`<br />
din România [i Universitatea de Etape<br />
din Bucure[ti<br />
La fel ca [i în alte teritorii ocupate, germanii au creat în<br />
România o comisie care s` se ocupe de protec]ia obiectelor de<br />
art` [i a monumentelor. Ea se subordona, în România ocupat`,<br />
Oficiului de Tipar [i Carte, de sub conducerea Consilierului<br />
secret de curte, c`pitan dr. L. Volkmann, ca referent de art`<br />
func]ionând prof. dr. Heinz Braune, numit Landrat (consilier<br />
teritorial) 54 . În via]a civil`, prof. Braune era directorul Muzeului de<br />
Arte Plastice al Sileziei, din Breslau. Comisia a întocmit liste [i<br />
protocoale ale muzeelor [i colec]iilor, pe care le-a luat sub<br />
protec]ia sa. În Bucure[ti era vorba de urm`toarele colec]ii:<br />
1. Muzeul Na]ional de Istorie [i Arheologie;<br />
2. Muzeul Etnografic de Art` Popular`;<br />
3. Galeria de pictur` din parcul Carol;<br />
4. Colec]ia Grigorescu de la Ateneu;<br />
5. Colec]ia Societ`]ii Ateneul;<br />
6. Colec]ia Academiei Române (c`r]i, manuscrise etc.);<br />
7. Colec]ia de art` bisericeasc` de la Ministerul<br />
Înv`]`mântului (de la Casa Bisericii);<br />
8. Muzeul Kalinderu;<br />
9. Muzeul Aman;<br />
10. Muzeul de Istorie Natural`;<br />
11. Muzeul particular al domnului Simu;<br />
Din palatele regale, au fost puse sub protec]ie:<br />
1. Palatul din Bucure[ti;<br />
2. Palatul Cotroceni din Bucure[ti;<br />
4 (42) 2008 document
3. Castelele Pele[ [i Peli[or de la Sinaia.<br />
Pe lâng` acestea, au mai fost luate sub protec]ie câteva<br />
m`n`stiri, printre care M`n`stirea V`c`re[ti, care, mai târziu, în<br />
România socialist` a fost demolat`.<br />
Comisia a întocmit protocoale pentru fiecare obiect de art`<br />
care fusese dus în afara ]`rii (în Rusia ]arist`) de trupele române<br />
în retragere, pentru ca, mai târziu, s` nu fie f`cut` r`spunz`toare<br />
de dispari]ia lor. În afar` de acestea, Comisia a încredin]at spre<br />
efectuare lucr`ri [tiin]ifice. A[a au ap`rut, printre altele, lucr`ri<br />
despre casa boiereasc` [i cea ]`r`neasc` 55 [i despre Valul lui<br />
Traian din Dobrogea 56 .<br />
În noiembrie 1917 s-a deschis, în Bucure[ti, Universitatea<br />
german` de Etape 57 . Însemna]i oameni de [tiin]` au ]inut aici<br />
prelegeri, precum Adolf von Harnack, reprezentant de seam` al<br />
culturii protestante 58 . Arhiepiscopul de München, Michael von<br />
Faulhaber a oficiat, în februarie 1918, în calitate de capelan<br />
militar bavarez, mai multe liturghii în ]ar` [i a organizat o<br />
conferin]` de trei zile pentru clerul militar vorbitor de limb`<br />
german` din Bucure[ti 59 . Au reap`rut, la Universitatea de Etape,<br />
asocia]ii studen]e[ti tipice pentru universit`]ile germane din acea<br />
perioada. Ele au organizat un banchet de r`zboi, la care a<br />
participat [i Mackensen. S-a afirmat c` acesta a fost primul<br />
banchet de r`zboi de la B`t`lia popoarelor de la Leipzig, din<br />
1813, la care participase feldmare[alul Blücher 60 .<br />
La Universitatea român` din Bucure[ti s-a redeschis<br />
Facultatea de Medicin`. Mackensen a anun]at-o cu deosebit`<br />
mândrie: „Numai noi, «barbarii» germani, am izbutit s` facem<br />
a[a ceva” 61 .<br />
Retragerea trupelor germane din România<br />
Retragerea trupelor germane din România s-a înf`]i[at mai<br />
pu]in eroic decât ocupa]ia. În noiembrie/decembrie 1918, un<br />
efectiv al trupelor de uscat de 200.000 de oameni a încercat s`<br />
se sustrag` iernii [i unui mediu ostil. Germanii p`r`seau o ]ar`<br />
pe deplin s`r`cit`, din care fuseser` transportate în Germania [i<br />
Austro-Ungaria, în timpul ocupa]iei, 2,3 milioane de tone de<br />
alimente [i nutre], la care se ad`ugau 100.000 de vagoane de<br />
cereale, p`st`i, marmelad`, pe[te [i articole de lux, precum<br />
s`pun 62 . Câmpurile petrolifere din România, care pentru Puterile<br />
Centrale au fost de însemn`tate vital`, au furnizat în total<br />
1.478.765 tone de ]i]ei, din care spre Germania au curs<br />
889.944 63 . Produc]ia de petrol a României a<br />
atins, în 1918, sub ocupa]ia german`, 73%<br />
din produc]ia zilnic` din 1914, respectiv 78%<br />
din produc]ia zilnic` în 1915 64 . F`r` petrolul<br />
românesc, economia de r`zboi german` s-ar<br />
fi pr`bu[it mult mai curând. Mackensen era<br />
con[tient c` aici trebuie pus` în func]iune<br />
pr`darea economiei române[ti, când<br />
spunea: „N-a[ vrea s` fiu ministru de Finan]e<br />
al României în deceniile urm`toare, dar nici<br />
un contribuabil român” 65 . Chiar serviciile<br />
germane au trebuit s` recunoasc` faptul c`<br />
germanii care se retr`geau au l`sat infla]ia,<br />
penuria de alimente [i o „ur` extraordinar`<br />
fa]` de to]i germanii” 66 . La aceasta a<br />
contribuit [i ordinul, abia urmat, al<br />
feldmare[alului ca, la retragere, podurile,<br />
tunelurile g`site s` fie distruse 67 . „Toate<br />
comandamentele care au aflat de acesta, au<br />
râs albastru. Era vorba de un zdrav`n<br />
general de cavalerie – atunci nu po]i s` faci<br />
nimic” 68 .<br />
Corpul de armat` Mackensen s-a retras<br />
în grab` prin Ungaria revolu]ionar`, aflat` în<br />
tulburare [i anarhie. În ciuda tuturor apelurilor<br />
document 2008 4 (42)<br />
feldmare[alului la sim]ul de onoare al trupei, Armata Mackensen<br />
a început „s` se destrame cu încetul”, cum se exprim` sarcastic<br />
Tucholsky 70 . Scenele care s-au petrecut la retragerea germanilor<br />
confirm` sarcasmul lui Tucholsky: „Pia]a din Reps (Rupea), a<br />
oferit, la 8 decembrie, o imagine dezgust`toare. O coloan` de<br />
automobile germane, aflat` aici de câteva zile, care, dup` cum<br />
se pretindea, se retr`gea ca forma]ie independent`, f`r` ofi]eri,<br />
vindea popula]iei toate bunurile: uniforme, pl`pumi, rufe,<br />
alimente, benzin` [i arme. Casierul [i loc]iitorul ofi]erului au gura<br />
cea mai mare la oferta m`rfurilor. Ajunge apoi chiar automobilul<br />
la vânzare. E mai mare ru[inea” 71 .<br />
Mackensen [i-ar fi spus c` a venit cu solda]i în România [i<br />
se întoarce acas` cu negustori trafican]i de lucruri de ocazie.<br />
„Nu-l cred capabil de a-[i cunoa[te oamenii”, scrie Tucholsky 72 .<br />
În ciuda acestor împrejur`ri, Mackensen a izbutit s`-[i conduc`<br />
înapoi majoritatea solda]ilor s`i, prin Austria, în Germania.<br />
Numai o mic` parte, între care [i comandantul suprem, a fost<br />
internat` în Ungaria 73 . Aceasta a fost, în ultim` instan]`, în<br />
interesul Puterilor Antantei, care voiau s` împiedice ca<br />
armamentul grupului de armate Mackensen s` cad` în mâinile<br />
Republicii Sfaturilor a lui Béla Kun.<br />
Concluzie<br />
studii/documente<br />
De[i ocupa]ia german` în România a avut drept scop<br />
mobilizarea total` a resurselor României, ea nu poate fi<br />
comparat` în nici un caz cu cea a nazi[tilor, în timpul celui de Al<br />
Doilea R`zboi Mondial. Exploatarea ]`rii trebuie v`zut` pe fondul<br />
iernii 1916/1917, când în Germania circa 750.000 de oameni au<br />
murit de foame [i subnutri]ie. Felul în care era f`cut`<br />
aprovizionarea cu alimente se vede dintr-o scrisoare a prin]esei<br />
de Coroan` Cecilia c`tre „iubitul general feldmare[al”, în care<br />
solicita „o anumit` cantitate de f`in` de grâu pentru mine [i<br />
pentru copii” 74 . „Nu [tiu acum dac` este în acord cu<br />
regulamentele” 75 . În ceea ce prive[te stilul de ocupa]ie al lui<br />
Mackensen, s-au stabilit urm`toarele: „Ani lumin` separ`<br />
regimul s`u de teroarea îndurat` de ]`rile europene din sfera de<br />
domina]ie german`, în timpul celui de-al doilea r`zboi mondial.<br />
Vechea corectitudine prusian` [i constrângerile legale au îndulcit<br />
stilul ocupa]iei lui Mackensen. «Drept [i hot`rât» vrea el s`<br />
trateze popula]ia, s` înlocuiasc` func]ionarii printr-o administra]ie<br />
incoruptibil` [i s` [tie c` ]`ranii sunt pl`ti]i decent” 76 .<br />
Feldmare[alul August von Mackensen depune o coroan` de flori<br />
la morm#ntul regelui Carol I (M`n`stirea Curtea de Arge[, 1917)<br />
7
studii/documente<br />
Chiar dac` unii dintre subalternii s`i s-au l`sat treptat corup]i,<br />
b`trânul mare[al de husari a r`mas pân` la cap`t incoruptibil.<br />
Când so]ia lui l-a rugat pentru alimente suplimentare, el i-a<br />
comunicat: „Nu-mi pot permite s` dep`[im cantitatea cuvenit` [i<br />
de aceea este necesar` o distribuire în timp” 77 .<br />
Pentru solda]ii [i ofi]erii germani, Bucure[tiul a fost la fel de<br />
seduc`tor ca [i Parisul în cel de Al Doilea R`zboi Mondial.<br />
8<br />
NOTE<br />
1. Flechsig, Otto, Ein General rettet seine<br />
Armee. Mackensens Durchbruch zur Heimat,<br />
Oldenburg i.O., Berlin, 1936; Treitschke, Curt, Der<br />
Rückmarsch aus Rumänien. Mit der Mackensen-<br />
Armee vom Sereth durch Siebenbürgen nach<br />
Sachsen, Dresda, 1938.<br />
2. Golczewski, Mechtild, Der Balkan in<br />
deutschen und österreichischen Reise und<br />
Erlebnisberichten 1912-1918, Wiesbaden, 1981.<br />
3. Bornemann, Elke, Der Frieden von<br />
Bukarest 1918, Frankfurt a.M., 1978, p. 14-18.<br />
4. Schwarzmüller, Theo, Zwischen Kaiser<br />
und «Führer». Generalfeldmarschall August von<br />
Mackensen. Eine politische Biographie,<br />
Paderborn, München, Viena, Zürich, edi]ia a II-a,<br />
1996.<br />
5. Ibidem, p. 144-171.<br />
6. Mackensen, August von, Briefe und<br />
Aufzeichnungen des Feldmarschalls aus Krieg<br />
und Frieden, Leipzig, 1938.<br />
7. Hesse, Maior Dr. K[urt], Kriegführung und<br />
Kriegswirtschaft im Feindesland. Lehren des<br />
Feldzuges in Rumänien 1916/1917, Hamburg,<br />
1936.<br />
8. Velburg, Otto, Rumänische Etappe Der<br />
Weltkrieg, wie ich ihn sah, Minden i.W., Berlin,<br />
Leipzig, 1930.<br />
9. Tucholsky, Kurt, Gesammelte Werke,<br />
Berlin, 1966-1969.<br />
10. Marghiloman, Alexandru, Note politice,<br />
vol. 3, Bucure[ti, 1995.<br />
11. Rebreanu, Liviu, Primejdia, Sabia lui<br />
Damocle, Gura Lupului, A doua oar`, Marginea<br />
pr`pastiei, Goana, Catastrofa, De ce?, în<br />
Rebreanu, Liviu, R`fuiala [i alte nuvele, Cluj-<br />
Napoca, 1983.<br />
12. Antipa, Gr[igore], L’occupation ennemie<br />
de la Roumanie et ses conséquences<br />
économiques et sociales, Paris, New Haven;<br />
Dobrincu, Dorin, O catastrof` uitat`. Campania<br />
armatei române din 1916 în „Xenopoliana”,<br />
11(2003), 3-4, pp. 143-157, num`r tematic:<br />
Memorie [i uitare în istorie.<br />
13. Weiss, J., Mit einer bayerischen<br />
Infanterie-Division durch Rumänien, München,<br />
1917, p. 113.<br />
14. Olberg, Alfred von, Die Siegeszug durch<br />
Rumänien, Auf den Spuren unserer Armee,<br />
Berlin, 1918, pp. 14, 37.<br />
15. Velburg, Rumänische Etappe, (nota 8), p.<br />
22.<br />
16. Bräunlich, P[aul], Rumänische<br />
Stimmungsbilder, München, 1920, pp. 8, 11.<br />
17. Treitschke, Der Rückmarsch, (nota 1), p.<br />
55.<br />
18. Aschauer, P[hilipp], Auf Schicksalswegen<br />
German occupation in Romania during the First World<br />
War represents a theme not very tackled by the German<br />
memoirs' literature and little known including by the Romanian<br />
specialized audience. The Marshal Mackensen's notes and<br />
also the testimonies belonging to the occupation troops were<br />
mainly utilized in order to reconstruct the image of the Central<br />
gen Osten. Kriegserlebnisse eines deutschen<br />
Jäggerregiments in Rumänien, auf der Krim und<br />
im Kaukasus, Münster, f.a. [1931], p. 205.<br />
19. Schittenhelm, Helmut, Rasboi. Eine<br />
Soldatengeschichte aus dem Feldzug gegen<br />
Rumänien, Stuttgart, f.a., p. 67.<br />
20. Schüring, C`pitan, Auf Truppentransport.<br />
Quer durch Polen, Österreich-Ungarn und<br />
Rumänien bis zur Sereth-Front, Leipzig, 1917, p.<br />
33.<br />
21. Olberg, Der Siegeszug, (nota 14), p. 188.<br />
22. Mackensen, Briefe und Aufzeichnungen,<br />
(note 6), p. 311; Frerk, Fr[iedrich] Willy, Siegeszug<br />
durch Rumänien Siegen, Lipzig, 1916, p. 146.<br />
23. Ein General, (nota 1), pp. 17-18; vezi [i<br />
Velburg, Rumänische Etappe, (nota 8), p. 23.<br />
24. Velburg, Rumänische Etappe, (nota 8),<br />
pp. 23-24.<br />
25. Citat în Schwarzmüller, Zwischen Kaiser,<br />
(nota 4), p. 140.<br />
26. Citat în Ibidem, p. 162.<br />
27. Frerk, Siegeszug, (nota 22), p. 149.<br />
28. Citat în Schwarzmüller, Zwischen Kaiser,<br />
(nota 4), p. 144.<br />
29. Bornemann, Der Frieden, (nota 3), pp.<br />
14-15.<br />
30. Ibidem, p. 15.<br />
31. Ibidem, p. 15-16.<br />
32. Ibidem, p. 15.<br />
33. Ibidem, p. 16.<br />
34. Ibidem, p. 17.<br />
35. Hesse, Kriegsführung, (nota 7), p. 39.<br />
36. Ibidem.<br />
37. Ibidem.<br />
38. Ibidem.<br />
39. Bornemann, Der Frieden, (nota 3), pp.<br />
17.<br />
40. Citat din Ibidem, p. 16.<br />
41. Velburg, Rumänische Etappe, (nota 8), p.<br />
42.<br />
42. Ibidem, p. 101.<br />
43. Ibidem, p. 54.<br />
44. Ibidem, p. 61.<br />
45. Ibidem, p. 71.<br />
46. Tucholsky, Kurt, Militaria în Gesammelte<br />
Werke, vol. 1, 1907-1924, Hamburg,1960, p. 336.<br />
47. Velburg, Rumänische Etappe, (nota 8), p.<br />
273.<br />
48. Tucholsky, Militaria, (nota 46), p. 339.<br />
49. Velburg, Rumänische Etappe, (nota 8), p.<br />
29.<br />
50. Ibidem, p. 275.<br />
51. Tucholsky, Gesammelte Werke, (nota<br />
46), vol. 2, Hamburg, 1961, p. 9.<br />
52. Velburg, Rumänische Etappe, (nota 81),<br />
p. 292.<br />
Solda]ii germani în România aveau „mai mult [i mai bine” decât<br />
cei dragi de acas`, a constatat Mackensen 78 . Capitala României<br />
oferea suficiente „distrac]ii [i petreceri”, era „extraordinar de<br />
caraghios s` observi cu ce pretexte [i motiva]ii de serviciu<br />
veneau oamenii aici” 79 . <br />
Traducere realizat` de Mircea TOM{A<br />
German occupation in Romania – 1916-1918, in the light of German memoirs<br />
53. Ibidem, p. 93.<br />
54. Clemen, Paul (Ed.), Kunstschutz im<br />
Kriege, vol. 2, Leipzig, 1919, p. 141.<br />
55. Jänecke, Wilhelm, Das rumänische<br />
Bauern – und Bojarenhaus, Leipzig, 1918.<br />
56. Schuchhardt, Carl, Die so gennnanten<br />
Trajanswälle in der Dobrudscha, Abhandlungen<br />
der Preussischen Akademie der Wissenschaften,<br />
„Phil. – hist. Kl.”, 12, (1918).<br />
57. Friedrich, Theodor, Feldgraues<br />
Bildungswesen in Rumänien, Leipzig, 1920, p. 73.<br />
58. Schwarzmüller, Zwischen Kaiser, (nota<br />
14), p. 160. Totalitatea prelegerilor sunt<br />
enumerate la Friedrich, Feldgraues<br />
Bildungswesen in Rumänien, (nota 57), p. 103-<br />
127.<br />
59. Netzhammer, Raymund, Bischof in<br />
Rumänien Im Spannungsfeld zwischen Staat und<br />
Vatikan, ed. Netzhammer, Nikolaus, în Zach,<br />
Krista, vol. 1-2, München, 1915-1916, trimitere la<br />
vol. 1, pp. 787-789.<br />
60. Velburg, Rumänische Etappe, (nota 8),<br />
pp. 233-234.<br />
61. Citat în Schwarzmüller, Zwischen Kaiser,<br />
(nota 4), p. 160.<br />
62. Ibidem, p. 160.<br />
63. Hesse, Kriegsführung, (nota 7), p. 44.<br />
64. Ibidem, pp. 43-44.<br />
65. Citat în Schwarzmüller, Zwischen Kaiser,<br />
(nota 4), p. 158.<br />
66. Citat în Ibidem, p. 168.<br />
67. Ibidem, p. 168. Este nea[teptat`<br />
observa]ia reginei Maria despre Mackensen: „el<br />
voia întotdeauna, c#t mai mult cu putin]`, cele mai<br />
bune lucruri pentru România”, Maria, Regina<br />
României, Povestea vie]ii mele, vol. 3, Bucure[ti,<br />
1997, pp. 404-405.<br />
68. Tucholsky, Gesammelte Werke, vol. 3,<br />
(nota 46), p. 292.<br />
69. Schwarzmüller, Zwischen Kaiser, (nota<br />
4), p. 161.<br />
70. Citat în Ibidem, p. 169.<br />
71. Treitschke, Der Rückmarsch, (nota 1), p.<br />
78.<br />
72. Citat în Schwarzmüller, Zwischen Kaiser,<br />
(nota 4), p. 142.<br />
73. Varga, V.A., Der Rückzug der deutscher<br />
Armee Ende 1918 aus Rumänien, în „Zeitschrift<br />
für Geschichtswissenschaft”, Berlin (Est), 5<br />
(1961), p. 1038.<br />
74. Citat în Schwarzmüller, Zwischen Kaiser,<br />
(nota 4), p. 161.<br />
75. Ibidem.<br />
76. Ibidem, p. 160.<br />
77. Ibidem, p. 177.<br />
Powers' occupation. German were baffled by the roads' poor<br />
conditions, the beauty of landscapes and the country's wealth<br />
and also by the discrepancy between the fertile soil and its<br />
rudimentary cultivation. For the German officers and soldiers<br />
Bucharest was as fascinating as the Paris during the second<br />
War World.<br />
4 (42) 2008 document
Preambul la Marea Unire<br />
|nt#lnirea de la Giurgiu<br />
|<br />
n ansamblul evenimentelor care au urmat reintr`rii<br />
României în r`zboi (28 octombrie/10 noiembrie 1918) [i<br />
au premers actele istorice de unire de la Cern`u]i (15/28<br />
noiembrie 1918) [i Alba Iulia (18 noiembrie/1 decembrie<br />
1918) un loc important a revenit întâlnirii de la Giurgiu dintre<br />
generalii Constantin Prezan [i Henri Mathias Berthelot. Cei<br />
doi colaboraser` foarte bine timp de un an [i jum`tate<br />
(octombrie 1916 - martie 1918), r`stimp în care primul a<br />
îndeplinit func]ia de [ef al Marelui Cartier General al Armatei<br />
Române, iar cel de-al doilea a fost [ef al Misiunii Militare<br />
Franceze în România. Încheierea p`cii preliminare de la<br />
Buftea dintre România [i Puterile Centrale<br />
(20 februarie/5 martie 1918) a impus<br />
plecarea Misiunii Militare Franceze (27<br />
februarie/12 martie 1918), ea repatriinduse<br />
pe o rut` ocolitoare, prin Rusia, aflat`<br />
în plin r`zboi civil [i apoi cu vaporul prin<br />
apele înghe]ate [i pline de primejdii ale<br />
M`rii Baltice [i M`rii Nordului. La rândul<br />
s`u, Constantin Prezan a fost înlocuit din<br />
func]ia de [ef al Marelui Cartier General<br />
cu generalul Constantin Christescu, el<br />
retr`gându-se ca pensionar la mo[ia sa de<br />
la Schinetea din jude]ul Vaslui.<br />
Fulminanta ofensiv` a Armatei Aliate de Orient, condus`<br />
din iunie 1918, de generalul Franchet d’Esperey, declan[at`<br />
în septembrie 1918, a dus la înfrângerea rapid` a Bulgariei,<br />
care a fost obligat` s` încheie armisti]iul de la Salonic (16/29<br />
septembrie 1918). A urmat apoi [i pr`bu[irea Imperiului<br />
Otoman, acesta semnând la Mudros (17/30 octombrie 1918)<br />
încetarea ostilit`]ilor.<br />
În acest context, generalul Berthelot a fost numit, la<br />
începutul lunii octombrie 1918, comandant al Armatei Aliate<br />
de Dun`re, cu misiunea de a declan[a ofensiva împotriva<br />
armatei germane conduse de feldmare[alul August von<br />
Mackensen, aflat` la nord de Dun`re [i de a ac]iona<br />
împotriva for]elor bol[evice din sudul Rusiei 1 . Apropierea<br />
armatelor aliate de Dun`re a impus stabilirea leg`turii cu<br />
liderii politici români, în primul rând cu regele Ferdinand [i<br />
Ion I.C. Br`tianu, fapt ce s-a realizat prin Victor Antonescu,<br />
fostul ministru plenipoten]iar al României în capitala Fran]ei,<br />
sosit cu avionul la Ia[i, în urma unor peripe]ii demne de un<br />
roman de aventuri. El era purt`torul unui mesaj din partea<br />
primului ministru al Fran]ei, Georges Clemenceau, c`tre cei<br />
doi oameni politici aminti]i mai sus, prin care cerea ca<br />
România s` reintre în r`zboi, dezv`luindu-le [i planul de<br />
ac]iune al Armatei Aliate de Dun`re 2 . Regele Ferdinand s-a<br />
con<strong>format</strong> acestei solicit`ri, la 24 octombrie/6 noiembrie<br />
1918, guvernul condus de Alexandru Marghiloman fiind<br />
demis [i înlocuit cu un cabinet condus de generalul<br />
Constantin Coand`. La 27 octombrie/9 noiembrie 1918,<br />
guvernul român a adresat un ultimatum trupelor de ocupa]ie<br />
din România cerându-le s` p`r`seasc` teritoriul în 24 de ore.<br />
A doua zi, regele Ferdinand, printr-o proclama]ie, a adus la<br />
cuno[tin]a opiniei publice interne [i interna]ionale, reintrarea<br />
document 2008 4 (42)<br />
”<br />
Fran]a, prin<br />
Georges<br />
Clemenceau [...],<br />
cerea ca România<br />
s` reintre în<br />
r`zboi, dezv`luind<br />
[i planul de<br />
ac]iune al Armatei<br />
Aliate de Dun`re<br />
studii/documente<br />
Anca-Oana OTU<br />
Serviciul Istoric al Armatei<br />
în r`zboi a României. Totodat`, s-a decretat remobilizarea<br />
general` armatei, trupele române declan[ând ostilit`]ile<br />
împotriva trupelor Puterilor Centrale.<br />
Precipitarea evenimentelor [i necesitatea coordon`rii<br />
eforturilor dintre alia]i [i autorit`]ile române l-au determinat<br />
pe Berthelot s` intervin`, la 9/22 noiembrie pe lâng`<br />
guvernul român, solicitând urgentarea ocup`rii Bucure[tiului<br />
de c`tre trupele române [i instalarea în Capital` a familiei<br />
regale [i a autorit`]ilor legitime 3 . A doua zi, 10/23 noiembrie,<br />
cererea a fost repetat`, Berthelot manifestându-[i dorin]a de<br />
a se întâlni cu generalul Prezan pentru a analiza modul de<br />
ac]iune a trupelor române în vederea<br />
ocup`rii Transilvaniei [i Dobrogei.<br />
Totodat`, colonelul Toma Dumitrescu,<br />
delegatul român pe lâng` Armata Aliat` de<br />
Orient, a trimis lui Prezan, în aceia[i zi, un<br />
amplu raport privind inten]iile operative ale<br />
alia]ilor [i necesitatea stabilirii cât mai<br />
rapide a leg`turii cu Marele Cartier<br />
General Român. Colonelul Dumitrescu<br />
aducea la cuno[tin]` c` în urma<br />
interven]iei generalului Berthelot, alia]ii au<br />
admis ca bulgarii s`-[i retrag` trupele din<br />
Dobrogea pân` la frontiera din 1913. La<br />
8/21 noiembrie, guvernul bulgar fusese în[tiin]at c`, în<br />
termen de cinci zile, trebuia s`-[i retrag` trupele pe linia<br />
Cernavod` – Constan]a, iar mai apoi pe vechea frontier`. O<br />
alt` problem` ce urma s` fie abordat` era aceea limitelor<br />
înaint`rii armatei române în Transilvania, în conformitate cu<br />
prevederile Conven]iei de la Belgrad (31 octombrie/13<br />
noiembrie 1918). În sfâr[it, un ultim punct al agendei viitoarei<br />
întâlniri dintre Berthelot [i Prezan trebuia s` fie cooperarea<br />
trupelor române cu alia]ii în sudul Ucrainei [i Rusiei, for]ele<br />
germane de acolo urmând a fi înlocuite cu mari unit`]i aliate.<br />
Tot pentru stabilirea grabnic` a contactelor cu autorit`]ile<br />
române, la 10/23 noiembrie, a fost trimis la Ia[i [i colonelul<br />
Radu R. Rosetti, care a fost deta[at ca ofi]er de leg`tur` pe<br />
lâng` generalul Berthelot, cu o tripl` misiune, s` îndemne pe<br />
rege s` vin` cât mai repede în Bucure[ti, s` fie trimis<br />
generalul Prezan [i un ministru spre a se stabili cooperarea<br />
militar` româno-aliat`, s` se formeze un guvern condus de<br />
Ion I. C. Br`tianu. Berthelot aducea la cuno[tin]` c` are<br />
depline puteri din partea lui Georges Clemenceau pentru a<br />
stabili detaliile cooper`rii dintre români [i Antanta4 .<br />
Urmare a acestor demersuri, generalul Prezan a plecat<br />
cu automobilul din Ia[i, în seara zilei de 11/24 noiembrie<br />
1918 spre Giurgiu pentru a se întâlni cu generalul Berthelot.<br />
El era înso]it de dr. Nicolae B`lan, reprezentant al românilor<br />
ardeleni, viitorul mitropolit, generalul Lafont, ata[atul militar<br />
francez la Ia[i [i „fidelul Antonescu”, dup` cum se exprima<br />
generalul Berthelot5 ”<br />
.<br />
La 13/23 noiembrie 1918, s-a desf`[urat întâlnirea dintre<br />
cei doi generali, Prezan [i Berthelot, care se cuno[teau atât<br />
de bine [i se reîntâlneau dup` mai bine de jum`tate de an.<br />
Au fost abordate câteva probleme de mare importan]`, nu<br />
9
studii/documente<br />
numai militar`, ci [i politic`. Prima dintre ele, care îi interesa<br />
în cel mai înalt grad pe alia]i [i din care se observ` lipsa lor<br />
de realism, a fost reconstituirea Rusiei [i conex acesteia,<br />
problema Basarabiei. Berthelot l-a in<strong>format</strong> pe Prezan c` a<br />
fost numit comandant al tuturor for]elor cu misiunea de a<br />
distruge bol[evismul. Cum el nu dispunea decât de patru<br />
divizii era nevoie de 16 regimente române[ti. Cu ajutorul<br />
acestora, Berthelot avea inten]ia s` organizeze divizii francoromâne.<br />
Unit`]ile române[ti erau sub raportul hranei,<br />
echipamentului [i armamentului în sarcina alia]ilor 6 .<br />
Oamenii politici români erau foarte reticen]i fa]` de<br />
aceast` perspectiv`, deoarece o Rusie ref`cut`, fie [i cu<br />
ajutor aliat, va sfâr[i prin a pune problema Basarabiei. La<br />
intrarea României în r`zboi, Antanta garantase reunirea<br />
românilor din Austro-Ungaria, nu a celor de peste Prut. Ori,<br />
tratatele de la Buftea [i Bucure[ti, pacea separat` cu Puterile<br />
Centrale, adusese în componen]a statului român, o provincie<br />
în afara angajamentelor aliate. Fo[tii adversari au încurajat<br />
aceast` aspira]ie, altminteri fireasc`, legitim`, a regatului<br />
român dintr-un calcul politic simplu, acela de a face<br />
digerabil` pierderea Dobrogei. Era, prin urmare, o problem`<br />
nou`, iar proiectele aliate de refacere a Rusiei puteau s`<br />
însemne intrarea Basarabiei în componen]a acesteia. Nimic<br />
nu-i obliga pe alia]i, nici legal [i nici moral (încheiasem,<br />
contrar angajamentelor, pace separat` cu du[manul, de[i<br />
guvernele aliate fuseser` împotriv`), s` accepte unirea<br />
acesteia cu România.<br />
Totu[i, a[a cum a relatat Saint-Aulaire, în memoriile sale,<br />
o serie de oameni politici ru[i, pro-antanti[ti [i monarhi[ti, au<br />
dat o declara]ie c` nu îi interesa Basarabia. Ea devenea, în<br />
schimb, baz` pentru opera]iile interaliate împotriva<br />
bol[evismului. O declara]ie asem`n`toare a fost dat` [i în<br />
privin]a Poloniei 7 . La Giurgiu, Berthelot a dat, îns`, asigur`ri<br />
ferme c` Rusia se va reface f`r` Basarabia, care va r`mâne<br />
în componen]a României. Aceast` precizare important` l-a<br />
determinat pe generalul Prezan s` promit` concursul cerut în<br />
viitoarele opera]ii aliate împotriva bol[evismului.<br />
O a doua chestiune a fost Dobrogea, care se g`sea la<br />
sfâr[itul conflagra]iei sub controlul for]elor bulgare. Generalul<br />
Berthelot l-a in<strong>format</strong> pe Prezan c` a dispus retragerea<br />
Comandantul AArmatei AAliate dde OOrient, ggeneralul dde ddivizie<br />
Henri MMathias BBerthelot ((1861-11931)<br />
10<br />
acestora la sud de frontiera existent` la începutul r`zboiului,<br />
Cadrilaterul revenind României. Dup` retragerea bulgarilor<br />
autorit`]ile române[ti se vor putea reinstala în regiune, dar<br />
aceast` opera]ie trebuia s` fie bine preg`tit` de guvernul<br />
român. În Dobrogea r`mâneau dislocate dou` regimente<br />
anglo-franceze. Regimentul francez era dispus în partea<br />
nordic` [i central`, având câte un batalion la Constan]a,<br />
Cernavod` [i Medgidia, iar regimentul englez în Cadrilater,<br />
cu batalioanele la Dobrici (Bazargic), Silistra [i Turtucaia 8 .<br />
O alt` problem` presant` la ordinea zilei era Transilvania,<br />
împ`r]it` în mod arbitrar de o linie de armisti]iu, înscris` în<br />
conven]ia de la Belgrad, care nu ]inea cont de nici un criteriu,<br />
nici m`car de cel militar. Nicolae B`lan a f`cut o larg`<br />
expunere asupra chestiunii transilv`nene, ar`tând climatul de<br />
teroare instituit în ]inuturile române[ti de c`tre administra]ia<br />
[i for]ele militare ungare. El a [i înmânat generalului<br />
Berthelot un memoriu în acest sens. La rândul s`u,<br />
Constantin Prezan a subliniat nedreptatea ce s-a f`cut<br />
României prin stabilirea „liniei Diaz”, cum mai era cunoscut`<br />
aceast` linie, dar Berthelot a ar`tat c` hot`rârile nu mai<br />
puteau fi schimbate în acel moment. Cei doi au stabilit ca<br />
trupele române s` ocupe Transilvania pân` la râul Mure[, iar<br />
câteva deta[amente franceze s` fie dislocate, în 15 zile, pe<br />
aliniamentul prev`zut prin tratatul de alian]` din august 1916.<br />
Dup` instalarea acestora, autorit`]ile maghiare dintre cele<br />
dou` aliniamente vor fi treptat înlocuite, astfel, încât<br />
eventualele alegeri s` nu fie influen]ate de fo[tii asupritori.<br />
Solu]ia a convenit, îns` N. B`lan a insistat, totu[i, asupra<br />
caracterului arbitrar al „liniei Diaz”.<br />
Berthelot a ar`tat c` premierul francez dorea cu orice<br />
pre] s` evite ciocnirile dintre unguri [i români, dintre bulgari [i<br />
români, iar pentru aceasta insista ca reglement`rile din finalul<br />
r`zboiului s` fie respectate pân` ce viitoarea conferin]` de<br />
pace va adopta hot`râri definitive 9 .<br />
În privin]a Banatului, Berthelot i-a in<strong>format</strong> pe partenerii<br />
români c` a cerut guvernului francez ca toate trupele sârbe,<br />
care ocupaser` întregul ]inut pân` la Arad inclusiv, s` fie<br />
retrase la vest de Tisa, iar în locul lor s` fie dispuse trupe<br />
franceze 10 .<br />
Un alt punct ridicat de Prezan a fost aprovizionarea<br />
armatei române cu echipament [i armament, lipsurile din<br />
acest domeniu fiind foarte mari. Berthelot a dat asigur`ri c`<br />
Fran]a va trimite cât mai repede cu putin]` echipament<br />
pentru 200 000 de solda]i [i va înfiin]a o baz` de<br />
aprovizionare la Odessa pentru trupele din sudul Rusiei [i<br />
Basarabia [i alta, la Constan]a, pentru armata român`. Ca<br />
simbol al tr`iniciei alian]ei franco-române, generalul Berthelot<br />
inten]iona s` lase în România dou` regimente franceze,<br />
repartizate astfel: un regiment la Bucure[ti, cu unul din<br />
batalioane la Ploie[ti, iar altul la Ia[i cu un batalion în<br />
regiunea Gala]i – Br`ila.<br />
La Giurgiu s-a discutat [i o chestiune de interes imediat –<br />
intrarea familiei regale în Bucure[ti. Berthelot a cerut<br />
devansarea datei de 23 noiembrie (stil vechi), programat`<br />
ini]ial pe 17/30 noiembrie 1918, din cauza dorin]ei de a<br />
debloca cât mai repede trupele pentru Dobrogea [i Odessa.<br />
Prezan i-a adus la cuno[tin]` dorin]a primului ministru<br />
Coand` ca activitatea s` se desf`[oare duminic` 18<br />
noiembrie/1 decembrie 1918 din dou` motive – autorit`]ile s`<br />
aib` o zi în plus pentru preg`tirea solemnit`]ii, iar popula]ia<br />
s` poat` participa în num`r sporit fiind zi de s`rb`toare 11 .<br />
Berthelot a fost de acord cu aceast` propunere, astfel c`<br />
ceremoniile au putut avea loc, cu fastul cuvenit, la data<br />
fixat`.<br />
Revenind la întâlnirea de la Giurgiu, se poate aprecia c`<br />
ea a avut o importan]` aparte, întrucât a restabilit leg`tura<br />
între Comandamentul militar na]ional, respectiv Marele<br />
4 (42) 2008 document
Cartier General [i comandamentul aliat care opera în Balcani<br />
[i a fixat o agend` de probleme dintre cele dou` p`r]i.<br />
Rezolvarea celor mai multe dintre ele a implicat, în perioada<br />
ulterioar`, un mare consum de energie din partea autorit`]ilor<br />
politice [i militare române[ti pe lâng` alia]i, precum [i nu<br />
pu]ine dispute cu ace[tia.<br />
Ne vom referi doar la spinoasa chestiune a particip`rii<br />
trupelor române la lichidarea bol[evismului. Cunoscând<br />
inten]ia aliat`, Marele Cartier General a luat m`suri pentru<br />
preg`tirea unit`]ilor solicitate. La 28 noiembrie/11 decembrie<br />
s-a dispus preg`tirea a 15 regimente de infanterie, câte unul<br />
din diviziile 1-15, cu misiunea de a contribui „împreun` cu<br />
trupele alia]ilor s` concure la restabilirea ordinei în Rusia” 12 .<br />
Din cele 15 regimente, [ase trebuiau s` fie gata de plecare<br />
cu începere de la 15/28 decembrie 1918. Dar la 2/15<br />
decembrie 1918, Marele Cartier General a comunicat<br />
corpurilor de armat` c` deplasarea regimentelor urmau s`<br />
înceap` la ordin, cooperarea cu alia]ii fiind stabilit` doar la<br />
nivel de principii. Ulterior, sprijinul românesc pentru aceast`<br />
campanie, condus` de Berthelot, nu a mai fost acordat,<br />
NOTE<br />
1. Detalii în Glenn Torrey, General Henri<br />
Berthelot and Romania. Memoires et<br />
Correspondances, East European<br />
Monographs, Boulder, 1987, p. 175-223.<br />
2. Contele de Saint-Aulaire, Confesiunile<br />
unui b`trân diplomat, traducere din francez`<br />
de Ileana Sturdza, introducere [i note de<br />
Mihai D. Sturdza, Humanitas, Bucure[ti,<br />
2003, p. 227-230.<br />
3. Arhivele Militare Române (în<br />
continuare sigla A.M.R.), fond 948/52, dosar<br />
Under the circumstances of the events which followed the<br />
Romania’s joining to the war (28 October/10 November 1918)<br />
and those which preceded the union historical acts from<br />
Cern`u]i (15/28 November) and Alba Iulia (18 November/1<br />
December 1918), the meeting from Giurgiu, between the<br />
Generals Constantin Prezan and Henri Mathias Berthelot<br />
have a great significance. That took place on 13/23 November<br />
1918 and had peculiar importance, because it re-established<br />
document 2008 4 (42)<br />
nr. 292, f. 55.<br />
4. Radu R. Rosetti, M`rturisiri(1914-<br />
1919), edi]ie îngrijit`, studiu introductiv [i note<br />
de Maria Georgescu, Editura Modelism,<br />
Bucure[ti, 1997, p. 285.<br />
5. Glenn E. Torrey, General Henri<br />
Berthelot and Romania…, p. 191.<br />
6. A.M.R., fond 948/52, dosar nr. 292, f.<br />
57-58.<br />
7. Contele de Saint-Aulaire, op. cit., p.<br />
240; Glenn Torrey, General Henri Berthelot<br />
studii/documente<br />
Br`tianu considerând riscant` angajarea armatei române<br />
dincolo de Nistru, în luptele intestine din Rusia. Francezii au<br />
debarcat o divizie la Odessa, dar ea nu a mai vrut s` lupte [i<br />
practic s-a bol[evizat. La sfâr[itul lunii aprilie 1919, trupele<br />
aliate au evacuat, f`r` glorie [i sub protec]ia armatei române,<br />
Odessa [i Sevastopolul.<br />
Cât prive[te intrarea suveranilor în Bucure[ti, ea a avut<br />
loc, duminic`, 18 noiembrie/1 decembrie 1918, într-o<br />
atmosfer` de s`rb`toare, Ferdinand [i Maria, precum [i<br />
generalul Berthelot, fiind aclama]i de o mul]ime imens`. Cu<br />
acest prilej, regele Ferdinand a fost în`l]at la gradul de<br />
mare[al al Armatei Române, bastonul [i cartea fiind<br />
înmânate de generalul Eremia Grigorescu 13 .<br />
Printr-o fericit` coinciden]`, în aceia[i zi, la Alba Iulia,<br />
Marea Adunare Na]ional`, convocat` de Marele Sfat<br />
Na]ional, hot`ra prin votul unanim al celor 1.228 de delega]i,<br />
unirea Transilvaniei [i Banatului cu ]ara. Era ultimul act al<br />
unui proces istoric complicat, care adusese în acela[i corp<br />
politic Basarabia (27 martie/9 aprilie 1918) [i Bucovina<br />
(15/28 noiembrie 1918). <br />
The preamble to the Great Union. The meeting from Giurgiu<br />
Intrarea RRegelui FFerdinand ssi aa RReginei MMaria \\n BBucure[ti,<br />
\n ffruntea aarmatei rrom#ne, lla 11 ddecembrie 11918, zziua \\n ccare,<br />
la AAlba IIulia, MMarea AAdunare NNa]ional`` vvota UUnirea ccu RRom#nia<br />
and Romania…, p. 186-188.<br />
8. A.M.R., fond 948/52, dosar nr. 292, f.<br />
58.<br />
9. Ibidem, f. 58-59.<br />
10. Ibidem, f. 60.<br />
11. Ibidem, f. 61.<br />
12. Ibidem, f. 77.<br />
13. Detalii în I.G. Duca, Memorii, volumul<br />
IV, R`zboiul, partea a II-a (1917-1918), edi]ie<br />
[i indice de Stelian Neagoe, Editura<br />
Machiavelli, Bucure[ti, 1994, p. 177-179.<br />
the connection between the military national commandment,<br />
respectively the General Headquarters, and the allied<br />
commandment, which operated in Balkans and it stated an<br />
agenda which included very important issues, not only military<br />
but also political ones. Solving those problems, in following<br />
period, had implied a great effort and also energy for the<br />
Romanian political and military authorities and a lot of<br />
disputes with the allies.<br />
11
studii/documente<br />
P<br />
12<br />
Petru Groza [i Marea Unire<br />
rintre lucr`rile memorialistice care evoc` înf`ptuirea<br />
României Mari se num`r` [i Manuscrisul „Alba Iulia” 1<br />
decembrie 1918, în care autorul – dr. Petru Groza* –<br />
relateaz` cu lux de am`nunte evolu]ia ac]iunilor circumscrise<br />
acestui eveniment memorabil din istoria ]`rii.<br />
Ceea ce spore[te ineditul acestuia este [i maniera în care a<br />
fost abordat documentul de ideologii propriului s`u guvern.<br />
Astfel, într-o recenzie a unui referent anonim, acesta este<br />
perceput în spiritul noii ideologii a epocii:<br />
”<br />
„Manuscrisul «Alba Iulia» 1 decembrie<br />
1918 descrie unele evenimente din Ziua<br />
Unirii.<br />
Eu am tr`it zilele din preajma<br />
Felul în care e prezentat face ca lectura acestei faimoase date fiind la<br />
s` fie distractiv`.<br />
Alba-Iulia de 1 Decembrie<br />
Cadrul istoric, ca [i înf`]i[area unor 1918 [i cum scriu aceste<br />
personagii politice, ar trebui s` fie modificate rânduri în ziua de 1<br />
pe baza urm`toarelor aprecieri:<br />
Decembrie 1947, perspectiva<br />
Prezentarea lui Maniu, Vaida Voevod, Ilie<br />
celor aproape trei decenii<br />
Laz`r, Aurel Dobrescu, Leucu]ia, Aurel Vlad,<br />
Vasile Goldi[, Silviu Dragomir, {t. Cicio Pop care s-au scurs de atunci va<br />
etc. F`r` a ar`ta în mod hot`rât rolul lor da, cred, pecetea<br />
antipopular, antina]ional – desigur nu-i obiectivit`]ii, inerent`<br />
demasc`, în contra îi popularizeaz` [i mai distan]`rii în timp<br />
mult. Aceste figuri maniste, averescane,<br />
goga-cuziste nu pot fi prezentate ast`zi<br />
Dr. Petru Groza<br />
publicului, ar`tând doar un singur gest al lor,<br />
izola]i de faptele lor tr`d`toare ulterioare. Evocarea fostului<br />
deputat Eugen Goga, ca [i a ziarului «}ara Noastr`» – ziar<br />
goga-cuzist, contribuie la popularizarea izvoarelor de<br />
documentare nedemocratice.<br />
De fapt, e valabil c` «tot ce s-a scris despre Unire a fost<br />
dirijat de politicienii profitori» (p. 5) – dar nu credem c` ar fi<br />
valabil` afirma]ia c` «tot ce se scrie [i se mai vorbe[te, înc` este<br />
dirijat de c`tre politicienii profitori».<br />
* Dr. Petru Groza s-a n`scut la 7 decembrie 1884<br />
în comuna Bacia, jude]ul Hunedoara, în familia<br />
preotului ortodox Adam Groza. A absolvit clasele<br />
primare în localitatea natal` Costei [i la Lugoj,<br />
dup` care a urmat cursurile Colegiului Maghiar<br />
Re<strong>format</strong> din Or`[tie. În anul 1903 s-a înscris la<br />
Facultatea de Drept [i {tiin]e Economice din<br />
Budapesta, capitala Imperiului Austro-Ungar,<br />
dup` patru ani ob]inând titlul de doctor în Drept<br />
al acesteia. Întors acas`, a practicat avocatura la<br />
Lugoj [i Deva. Urmând tradi]ia familiei, s-a<br />
implicat activ [i în via]a bisericii ortodoxe. Din<br />
1911 [i pân` la sfâr[itul vie]ii a fost unul din<br />
membrii laici ai Sinodului Mitropoliei Sibiului. Din<br />
punct de vedere politic, s-a al`turat ini]ial<br />
Partidului Na]ional Român (PNR) al lui Ion<br />
Mihalache, partid constituit de ceea ce atunci era<br />
considerat în mod oficial minoritatea<br />
româneasc` din Transilvania. F`când politic`<br />
înainte de Unire, Groza a ajuns s`-i cunoasc`<br />
bine pe majoritatea politicienilor vremii: {tefan<br />
Cicio Pop, George Pop de B`se[ti, Alexandru<br />
Vaida Voievod, Vasile Goldi[, Iuliu Maniu [.a. Pe<br />
unii dintre ace[tia îi admirase la Budapesta în<br />
anii studen]iei, ca deputa]i care îi reprezentau pe<br />
români în parlamentul maghiar. De altfel, el a fost<br />
primul orator la Marea Adunare Na]ional` de la 1<br />
decembrie 1918, de la Alba Iulia. Dezam`git de<br />
op]iunea frunta[ilor transilv`neni, pe care-i<br />
suspectase în decembrie 1918 c` vor s` întârzie<br />
unirea administrativ` a Transilvaniei cu<br />
România, în anul 1920 a aderat la Frontul<br />
Poporului, o forma]iune politic` înfiin]at` imediat<br />
dup` Unire de mare[alul Alexandru Averescu. În<br />
martie 1920, partidul mare[alului a ajuns la<br />
putere, Petru Groza fiind desemnat ministrul<br />
Na]ionalit`]ilor Conlocuitoare [i totodat` cel mai<br />
tân`r membru al cabinetului. {i-a p`strat<br />
aceast` func]ie pân` la sfâr[itul anului 1921. Din<br />
1922 [i pân` în 1926, a fost ales deputat din<br />
partea Partidului Poporului, în opozi]ie fa]` de<br />
Partidul Na]ional Liberal aflat la guvernare. La<br />
jum`tatea deceniului al treilea, Averescu l-a<br />
numit ministrul Lucr`rilor Publice. S`tul de<br />
politica de Dâmbovi]a, Groza a revenit la Deva,<br />
unde a cump`rat mo[ii, ac]iuni, fabrici, b`nci,<br />
hoteluri, cinematografe, izvoare de ape minerale,<br />
magazine etc., ajungând s` fie supranumit<br />
„Prin]ul Devei”. De altfel, la un moment dat, f`cea<br />
parte din 45 de consilii de administra]ie. Din anul<br />
1931 a început s` aib` o orientare de stânga, iar<br />
doi ani mai târziu a înfiin]at „Frontul Plugarilor”. În<br />
anul 1944 a revenit în Bucure[ti, la 4 noiembrie,<br />
fiind numit vicepre[edintele (vicepremier)<br />
Comandor dr. Marian MO{NEAGU<br />
Serviciul Istoric al Armatei<br />
Lansarea lozincii «Tr`iasc` România Mare» – f`r` a ar`ta<br />
con]inutul imperialist-[ovinist, reac]ionar al acesteia – nu<br />
serve[te la clarificarea problemelor. Aceea[i lips` de claritate<br />
apare când se vorbe[te (pag. 9) despre idealul na]ional – adic`<br />
«unirea acestui popor cu fra]ii din Vechiul Regat» – sau când<br />
autorul sus]ine cu orice pre] «unirea Ardealului cu Vechiul Regat<br />
f`r` condi]ii» ([i nu numai cu România democrat`) etc.<br />
Expunerea (pag. 19) în leg`tur` cu încoronarea lui Ferdinand<br />
I, precum [i «a[teptarea unei alte încoron`ri»<br />
nu sunt actuale [i par a fi deplasate.<br />
Teoria originii pur dace a poporului nostru<br />
[i combaterea categoric` a latinit`]ii lui,<br />
prezentarea lui Traian cu cuvintele «a<br />
nenorocit pe bie]ii no[tri str`mo[i» – nu<br />
concord` cu constat`rile [tiin]ifice ale istoriei.<br />
Lucrarea pune în centrul evenimentelor<br />
mari jude]ul Hunedoara – rolul lui ar fi<br />
preponderent în istoria României.<br />
{tiin]ifice[te (sic!) aceste afirma]ii nu pot fi<br />
men]inute.<br />
În sfâr[it, neglijând masele (sic!),<br />
mi[c`rile for]elor sociale se scoate în<br />
”<br />
eviden]` rolul factorilor subiectivi în primul<br />
rând contribu]ia decisiv` la formarea istoriei<br />
a autorului, cititorul nu e ajutat s`-[i creeze o<br />
imagine clar`, obiectiv`, [tiin]ific` a<br />
evenimentelor istorice din 1 decembrie 1918”.<br />
Cu men]iunea Intern-Referat se specific`:<br />
„Manuscrisul «Alba Iulia – 1 decembrie 1918» prezint`<br />
evenimentele din Ziua Unirii în a[a fel încât reiese într-o<br />
oarecare m`sur` atitudinea antipopular` [i tr`d`toare a<br />
conducerii Partidului Na]ional, în frunte cu Maniu.<br />
Persoana autorului, în aceast` lucrare, este scoas` în<br />
eviden]` într-un mod foarte pronun]at. Din descriere reiese c`,<br />
Consiliului de Mini[tri în cabinetul condus de<br />
generalul Constantin S`n`tescu, guvern care nu<br />
a rezistat decât o lun`. Timp de trei luni a fost,<br />
din nou, vicepremier în guvernul generalului<br />
Nicolae R`descu. La 6 martie 1945, a devenit<br />
pre[edintele Consiliului de Mini[tri, func]ie pe<br />
care a de]inut-o pân` la 30 noiembrie 1946.<br />
Dup` alegerile soldate cu greva regal` a lui<br />
Mihai I, Groza a <strong>format</strong> iar cabinetul, redevenind<br />
premier pân` la 29 decembrie 1947. A doua zi,<br />
regele Mihai a fost obligat s` abdice, Groza<br />
participând la detronarea suveranului. De altfel,<br />
în aceea[i zi, 30 decembrie, a <strong>format</strong> un nou<br />
cabinet, care a rezistat pân` la 14 aprilie 1948.<br />
Ultimul cabinet pe care l-a condus a supravie]uit<br />
pân` la 2 iunie 1952. Între 2 iunie 1952 [i 7<br />
ianuarie 1958, când s-a stins din via]`, a fost<br />
pre[edintele Prezidiului Marii Adun`ri Na]ionale<br />
a Republicii Populare Române. A crezut toata<br />
via]a c` ]inutul Hunedoara este leag`nul<br />
românismului autentic: „Nu uita]i c` eu sunt dac:<br />
tr`iesc din mo[i-str`mo[i pe malurile Streiului<br />
care izvor`[te în umbra zidurilor Sarmisegetusei.<br />
Sunt om politic [i voiu r`mâne. Fiecare strop de<br />
sânge din mine m` îndrum` spre datorie, îmi<br />
strig` s` nu m` supun fatalit`]ii, s` nu fiu<br />
bicisnic”.<br />
4 (42) 2008 document
de fapt, autorul a salvat actul de Unire fa]` de sabotajul din<br />
partea conducerii Partidului Na]ional.<br />
Ni se pare c` persoanele din jurul lui Maniu nu sunt destul de<br />
negativ caracterizate, încât repetarea numelor lor, în mai multe<br />
rânduri, ar putea s` aib` un efect contrariu celui voit de autor. Sar<br />
putea s` NU pomenim de ei!<br />
Lozincile «Tr`iasc` România Mare» trebuie s` cad`! (vezi<br />
pag. 8 [i 9).<br />
Expunerile în leg`tur` cu încoronarea Regelui Ferdinand,<br />
precum [i «a[teptarea unei alte încoron`ri» (pag. 19) ne par<br />
Eram ministru tân`r în anul 1920 când, invitat fiind la mas`<br />
de o doamn` de la Palat, Poenaru, ast`zi decedat`, m-am<br />
aflat în fa]a unui octogenar foarte prezentabil, boierul<br />
moldovean Costescu-Com`neanu.<br />
În conversa]ia cu mine a fost de la început ar]`gos, pornit<br />
împotriva ardelenilor nu de mult desc`leca]i pe arena politic`<br />
a Bucure[tilor dup` Unirea Ardealului cu Vechiul Regat, cu<br />
preten]ia de a r`sturna vechea orânduial` balcanic`, aducând<br />
aer proasp`t în ideologia bizantic` a politicii române[ti, prin<br />
introducerea ordinii [i cinstei „apusene”, – cinstea [i ordinea<br />
confundându-se dup` ei cu Apusul.<br />
B`trânul boier cumula nemul]umirile tuturor acelora de<br />
teapa lui fa]` de încerc`rile acestor „invadatori” din Apus de a<br />
tulbura apele mo[ierimii [i ale numeroaselor dinastii boiere[ti<br />
[i fanariote.<br />
Eu m` retran[asem într-o atitudine de rezerv`, care p`rea<br />
respectuoas`, dar de fapt, poate nu era decât exteriorizarea<br />
unui sentiment de superioritate, inerent tinere]ii mele, fa]` de<br />
un om de vârsta acestui boier. El nu m` l`sa îns` în pace [i la<br />
un moment dat mi-a pus brusc întrebarea, a[ezându-se mai<br />
bine în scaun [i privindu-m` a]`-n ochi:<br />
— „În definitiv, ce vre]i voi ardelenii ?”<br />
Eram hot`rât s` m` men]in pe linia atitudinii rezervate de<br />
pân` acum [i s` evit o ie[ire în condi]ii atât de inegale; dar<br />
întrebarea lui, pus` cu vocea tare, în auzul atâtor comeseni,<br />
m` obliga totu[i s`-i r`spund. Am avut grij` îns` de a nu-l<br />
urma pe linia aceasta provocatoare [i intrând în fondul<br />
problemei care-l ardea, am pus [i eu o întrebare, la rându-mi:<br />
— „Care ardeleni, domnule Com`neanu?”<br />
— „Cum, care?”, m-a întrebat iar`[i el.<br />
document 2008 4 (42)<br />
Manuscrisul „Alba Iulia”<br />
studii/documente<br />
deplasate. De asemenea, observa]iile privitoare la «glumele<br />
nes`rate» ale episcopului Ignatie Popp.<br />
Punctul de vedere «istoric» privitor la rolul lui Traian care «a<br />
nenorocit bie]ii no[tri str`mo[i» este desigur gre[it [i trebuie<br />
schimbat textul aici (vezi pag. 24).<br />
Pasajul cu «crava[`» (pag. 25) mi se pare prea «mar]ial».<br />
Jude]ul Hunedoara joac`, dup` autor, un rol preponderent în<br />
istoria României – nu [tiu dac` aceast` prezentare corespunde<br />
adev`rului istoric”.<br />
L-am l`murit de îndat`:<br />
— „Fiindc` noi suntem dou` feluri de ardeleni: unii care pe<br />
baza actului de la Alba Iulia se congestioneaz` la fa]`,<br />
hipnotiza]i [i cu pumnii încle[ta]i înspre Bucure[ti, spre tot ce<br />
reprezint` aceast` Capital`, împreun` cu fra]ii „reg`]eni”; iar<br />
al]ii, dintre care fac [i eu parte, care se tot mir` de aceste<br />
convulsiuni ale fra]ilor lor ardeleni [i care în ora[ul Alba-Iulia nu<br />
v`d decât ceea ce acest ora[ a reprezentat întotdeauna, un<br />
ora[ provincial, monoton, cu o pia]` mare, cu o veche cafenea<br />
„Dacia”, în col], prin geamurile c`reia po]i vedea roiul de agen]i<br />
comerciali [i oameni de afaceri localnici, grupa]i în jurul<br />
meselor de c`r]i de joc sau discutând aprins despre tot felul de<br />
afaceri, cu gesturi largi t`ind fumul gros din`untru. Aceast`<br />
cafenea, care cuprinde tot ce este via]` ob[teasc` în Alba-Iulia,<br />
nu ne inspir` nici o emo]ie!”<br />
Apoi, în continuare i-am spus:<br />
— „Noi ace[tia, din categoria a doua de ardeleni, ne<br />
p`str`m emo]iile pentru tot ceea ce ne ofer` Bucure[tiul [i, har<br />
Domnului, el ne ofer`, din abunden]`, fel de fel de emo]ii,<br />
oriunde le cau]i, pe Calea Victoriei de pild`, între ,,Cap[a” [i<br />
,,Nestor”, în orele de la amiaz` sau de sear`, când acest mic<br />
Paris î[i revars` toat` cochet`ria, acolo trotuarul îngust al C`ii<br />
Victoriei fiind parc` dinadins f`cut astfel, ca s` po]i fi mai u[or<br />
r`pit de vraja acelora care se plimb`...”<br />
Boierul moldovean m` privea cu îndoial`, ne[tiind dac` în<br />
r`spunsul meu era o desolidarizare de desc`lec`torii ardeleni<br />
re<strong>format</strong>ori ai moravurilor politice sau era o glum` nepotrivit`,<br />
semnalând complexul lui de inferioritate.<br />
În realitate, acest r`spuns al meu reoglindea o stare de fapt<br />
pentru vremurile acelea [i se adresa unei ac]iuni de [antaj bine<br />
Dr. Petru Groza [i Regele<br />
Mihai la ski, \ntr-o sta]iune<br />
montan`<br />
13
studii/documente<br />
organizat`, de c`tre un grup de politicieni ardeleni de la<br />
conducerea Partidului Na]ional din Ardeal, contra de]in`torilor<br />
puterii tuturor bunurilor p`mânte[ti din Vechiul Regat.<br />
Într-adev`r, ace[ti ardeleni n-au desc`lecat dup` Unire în<br />
Vechiul Regat ci au n`v`lit, pur [i simplu la Bucure[ti, cu o<br />
foame milenar`, izbindu-se îns` aici de fort`re]ele dinastiilor de<br />
mo[ieri [i bancheri, care î[i ap`rau cu dârzenie pozi]iile<br />
privilegiate, fa]` de ace[ti invadatori; [i ori de câte ori asaltul<br />
acestei protipendade de politicieni ardeleni înfometa]i era<br />
respins, ei amenin]au cu o nou` Alba-Iulia.<br />
Alba-Iulia a însemnat într-adev`r un moment istoric pe<br />
vremea când Mihai Viteazul a cucerit vremelnic aceast` cetate;<br />
[i, dup` aceea ea a mai reprezentat un alt moment important<br />
la 1 Decembrie 1918, când românii din toate p`r]ile Ardealului<br />
[i Banatului s-au adunat acolo cu zecile de mii, hot`rând unirea<br />
cu fra]ii lor din Vechiul Regat.<br />
Dar aceste Albe-Iulii nu puteau fi repetate asemenea unei<br />
piese de teatru, pentru simplu motiv c` ele au fost determinate<br />
de realit`]ile istorice ale acelor vremuri [i nicidecum nu se<br />
putea face vreo repeti]ie comandat`, din colbul vreunui club<br />
politic sau vreunei cafenele.<br />
{i totu[i, conducerea Partidului Na]ional din Ardeal, în<br />
frunte cu Maniu [i Vaida, au încercat astfel de repeti]ii. Alunga]i<br />
de la putere la începutul anului 1920 [i desfiin]ându-se [i<br />
Consiliul Dirigent din Ardeal, odat` cu instalarea guvernului<br />
generalului Averescu, ei au încercat s` înjghebeze o<br />
manifesta]ie la Alba-Iulia, amenin]ând cu anularea hot`rârii de<br />
Unire de la 1 Decembrie 1918, care încercare, secondat` de<br />
profesorul Nicolae Iorga [i de ]`r`nistul Ion Mihalache, s-a<br />
înfundat în ridicol; dar despre aceasta vom vorbi alt`dat`.<br />
Aceia[i domni au mai înjghebat apoi la 6 mai 1928 o alt`<br />
manifesta]ie masiv` la Alba-Iulia, pentru a intimida pe cei trei<br />
Regen]i ai Regelui Mihai: Principele Nicolae, Patriarhul Miron [i<br />
Pre[edintele Casa]iei Buzdugan, adunând cu lozinci<br />
demagogice o mul]ime de ]`rani [i de muncitori, îndeosebi de<br />
pe Valea Jiului, pentru a hot`rî faimosul „mar[ asupra<br />
Bucure[tiului”. Cei mai întreprinz`tori s-au [i încolonat,<br />
p`r`sind Alba-Iulia în rânduri dese [i cu strig`te viteje[ti,<br />
* Eugen Goga (11 decembrie 1889, R`[inari, jud.<br />
Sibiu – 5 iunie 1935), scriitor [i publicist, fratele<br />
poetului Octavian Goga, el însu[i autor al<br />
volumelor „Cele dou` Siberii” (Bucure[ti, 1916) [i<br />
„Cartea facerii” (vol. I – 1930, vol. II – 1931) [i<br />
membru al Societ`]ii Scriitorilor Români (din 1922)<br />
a cunoscut pe viu dramatismul R`zboiului de<br />
Întregire. A fost f`cut prizonier [i internat în lag`r în<br />
Rusia, la Tomsk. Eliberat din prizonierat, a revenit<br />
14<br />
Catedrala ||ntregirii NNeamului<br />
din AAlba IIulia<br />
în România, unde, la intrarea ]`rii în Primul R`zboi<br />
Mondial, în august 1916, s-a înrolat în Regimentul<br />
80 Infanterie, în luna octombrie fiind grav r`nit pe<br />
frontul din Dobrogea, unde [i-a pierdut o mân`.<br />
A participat la Marea Adunare Na]ional` de la<br />
Alba Iulia din 1 decembrie 1918, fiind desemnat ca<br />
membru al Marelui Sfat al }`rii iar ulterior a fost<br />
ales deputat în Parlamentul României.<br />
A efectuat studiile primare la R`[inari, pe cele<br />
plecând pe jos spre Bucure[ti, sub conducerea tribunilor doctor<br />
Aurel Dobrescu, Ilie Laz`r, Leucu]ia [i al]ii.<br />
Desigur, cetatea Bucure[tilor ar fi putut c`dea, odat` cu<br />
Regen]a, dac` oamenii nu oboseau la câ]iva kilometri<br />
dep`rtare, împr`[tiindu-se apoi repede în toate p`r]ile spre<br />
vetrele lor – Iuliu Maniu, care se ferea organic de orice ac]iune<br />
închizându-se într-o camer` de la hotelul ,,Dacia” [i, izolânduse<br />
astfel total de restul rebelilor. Deci [i aceast` încercare a<br />
jocului de-a Alba-Iulia a avut un sfâr[it pu]in glorios.<br />
Astfel concepeau politicienii ardeleni din Partidul Na]ional<br />
Alba-Iulia; dar ziua de l Decembrie 1918 s-a înscris de fapt,<br />
odat` pentru totdeauna, în paginile istoriei poporului român.<br />
Ce reprezint` în fond aceast` Alba-Iulia de la 1 Decembrie<br />
1918?<br />
În jurul manifesta]iei minunate a românilor ardeleni la Alba-<br />
Iulia la aceast` dat` s-au vorbit [i s-au scris multe. Dar tot ce<br />
s-a vorbit [i tot ce s-a scris ca [i tot ce se scrie [i se mai<br />
vorbe[te înc`, a fost [i este dirijat de c`tre politicienii profitori ai<br />
acestui eveniment, creând artificial în jurul acestui moment<br />
istoric un nimb de glorie în care s` se scalde propriile figuri [i<br />
constituind un tot atât de artificial titlu de drept pentru ei, de a<br />
intra odat` cu acest eveniment, în paginile istoriei noastre.<br />
Natural, mentalitatea politicianist` ardelean`, care domina<br />
via]a noastr` public` sub regimul partidelor istorice, confunda<br />
acest titlu de glorie cu dreptul de întâietate la masa bogat<br />
înc`rcat` a ]`rii întregi. O singura dat`, prin anul 1923, fostul<br />
deputat Eugen Goga* a ridicat v`lul, într-o revist`<br />
contemporan` „}ara Noastr`”, ap`rut` la Cluj, asupra acestor<br />
st`ri de lucru din cauza conspira]iei t`cerii din partea celor<br />
interesa]i la exploatarea pe mai departe, pentru ei în[i[i, a<br />
actului Unirii.<br />
Eu am tr`it zilele din preajma acestei faimoase date fiind la<br />
Alba-Iulia de 1 Decembrie 1918 [i cum scriu aceste rânduri în<br />
ziua de 1 Decembrie 1947, perspectiva celor aproape trei<br />
decenii care s-au scurs de atunci va da, cred, pecetea<br />
obiectivit`]ii, inerent` distan]`rii în timp. Iat` cum s-au petrecut<br />
lucrurile:<br />
Dup` pr`bu[irea frontului de la Piave, în toamna anului<br />
1918, trupele austro-ungare de pe acel front fugind acas`, în<br />
mare debandad`, au adus cu ele germenul revolu]iei [i pe<br />
meleagurile Ardealului. Structura fragil` a statului austro-ungar<br />
trosnea din încheieturi [i se pr`bu[ea sub ochii no[tri; [i, odat`<br />
cu el, se pr`bu[eau [i zidurile care izolau pe românii din Ardeal<br />
de fra]ii lor din Vechiul Regat.<br />
Ace[tia, la largul lor, [i-au organizat g`rzi înarmate, [i-au<br />
constituit comitete proprii, etc.; într-un cuvânt, au pus st`pânire<br />
de fapt pe destinele lor proprii. Iar cum ace[ti ardeleni erau<br />
exploata]i nemilos de c`tre o p`tur` suprapus` privilegiat`,<br />
bineîn]eles în sistemul burghezo-capitalist, cea dintâi mi[care a<br />
lui a fost aceea de a rupe leg`turile acestei exploat`ri.<br />
S-a v`zut astfel limpede, înc` din primele clipe ale<br />
declan[`rii acestei revolu]ii, c` ea avea un caracter social.<br />
— „Jos domnii!”, aceasta era lozinca ce flutura de-a lungul<br />
[i de-a latul Ardealului, însp`imântând pe ace[ti ,,domni” care<br />
se închideau în casele lor sau prin conacurile lor, cl`n]`nind din<br />
din]i în fa]a gloatelor conduse de c`tre solda]ii ce p`r`siser`<br />
frontul.<br />
Pornirea contra „domnilor” era foarte mare, iar solda]ii<br />
considerau drept „domni” [i pe ofi]eri, alungându-i pân` la unu.<br />
liceale la Sibiu, Blaj [i Bra[ov [i universitare, la<br />
Budapesta [i Zürich, fiind licen]iat în Drept.<br />
A fost redactor la ziarele Românul din Arad<br />
(1911-1912) [i Rena[terea din Sibiu [i director la<br />
ziarul }ara Noastr`. A participat la consolidarea<br />
grupului de refugia]i de la Odessa, fiind membru al<br />
Comitetului organizatoric. A fost, ca [i fratele s`u<br />
Octavian, un unionist [i un lupt`tor pentru<br />
fondarea României Mari.<br />
4 (42) 2008 document
— „Jos rozeta!”, r`cneau solda]ii ori de câte ori<br />
descopereau vreun ofi]er, repezindu-se la ei s` le rup`<br />
galoanele [i rozetele. Ba încercau ei s` rup` [i vipu[tile de pe<br />
pantalonii generalilor, tr`gându-le uneori [i pantalonii de pe ei,<br />
întâlnind eu însumi un general care fugea însp`imântat într-un<br />
astfel de costum sumar [i ridicol.<br />
Ace[ti solda]i în plin` revolt` constituiau mai peste tot locul<br />
sfaturi militare, alegându-[i comandan]ii tot din rândurile lor. {i<br />
mul]i preo]i dintre aceia care nu-[i îndr`giser` suficient<br />
reverenda, îndep`rtându-se de misiunea lor, au fost alunga]i<br />
de prin sate. Iar preotul, care m-a cununat, din comuna B`i]a,<br />
[i-a p`r`sit satul noaptea, într-un car cu boi, acoperit cu o claie<br />
de fân, pentru a sc`pa de furia credincio[ilor.<br />
Notarii au fost alunga]i [i ei aproape f`r` excep]ie de prin<br />
sate, fiindc` în decursul anilor de r`zboi î[i însu[iser` [i<br />
pu]inul ajutor acordat v`duvelor, orfanilor [i invalizilor de<br />
r`zboi, constând în zah`r sau pâine sau petrol; ba î[i<br />
însu[iser` chiar [i pensiile acestora, realizând averi fabuloase<br />
pe spinarea celor în suferin]`.<br />
Avoca]ii [i bancherii de pe la ora[e nu-[i mai p`r`siser`<br />
domiciliile, baricadându-se acas`, în timp ce multe conace<br />
fuseser` devastate sau arse pân` la temelii în timpul acestei<br />
revolu]ii.<br />
De re]inut a[adar c` poporul român din Ardeal p`[ea [i el<br />
hot`rât pe drumul revolu]iei, al`turi de poporul muncitor<br />
maghiar [i nu se f`cea nici o deosebire între „domnii” români<br />
[i cei maghiari sau de alt` na]ionalitate.<br />
Acesta este purul adev`r în jurul declan[`rii revolu]iei din<br />
Ardeal în toamna anului 1918. Dar nu este mai pu]in adev`rat<br />
c` Partidul Na]ional Român, cu osatur` domneasc`, dup`<br />
prima spaim` a „domnilor” s`i, având oarecare vechime în<br />
activitatea lui politic` [i deci cu antene înfipte pe toate<br />
meleagurile Ardealului [i Banatului, [i-a revenit dup` oarecare<br />
timp de buim`ceal`, mobilizându-[i toate for]ele pentru a<br />
canaliza aceast` pornire revolu]ionar` a poporului spre<br />
obiectivul na]ional, f`când eforturi excep]ionale pentru a<br />
transforma momentul social într-unul na]ional.<br />
Odat` planul stabilit, to]i intelectualii din cadrul Partidului<br />
Na]ional, de la conduc`torii politici pân` la dasc`lii [i preo]ii de<br />
prin sate, au p`[it pe teren, întâmpinând cetele revolu]ionare<br />
cu lozinca: „— Tr`iasc` România Mare!”<br />
Desigur, ei înf`]i[au aceast` lozinc` ca simbolizând o ]ar`<br />
a tuturor românilor uni]i [i deci a ardelenilor elibera]i de sub<br />
st`pânirea feudal` maghiar`, fericirea p`mânteasc` având<br />
s`-i a[tepte de acum încolo pe to]i românii!<br />
Ei puneau toate suferin]ele, umilin]ele [i întreg martirajul<br />
de pân` atunci, al unui popor de ]`rani [i muncitori exploata]i,<br />
în sarcina acestui regim feudal maghiar, asupra c`ruia<br />
aruncau toat` r`spunderea, dezvinov`]indu-se prin aceasta ei<br />
în[i[i.<br />
{i cum oprimarea de sub regimul feudal maghiar era dubl`<br />
– pe de o parte oprimarea na]ional`, cu tendin]a de a r`pi tot<br />
ceea ce apar]inea patrimoniului na]ional al acestui popor [i<br />
deci de a-l dezna]ionaliza iar, pe de alt` parte, oprimarea<br />
economic`, prin exploatarea rodului muncii lui, sub scutul<br />
legifer`rilor din minunatul Palat al Parlamentului de pe malul<br />
Dun`rii, la Budapesta – poporul tinzând de fapt la libertatea<br />
integral`, cu n`zuin]a de a scutura ambele juguri, a fost u[or<br />
s` se afi[eze, al`turi de lozincile sociale, contra oprim`rii<br />
economice, [i lozinca na]ional`, contra oprim`rii maghiare.<br />
Valurile revolu]ionare fiind astfel dirijate în acest sens, n-a<br />
fost greu s` li se dea tot mai mult cursul spre idealul na]ional,<br />
adic` în direc]ia unirii acestui popor cu fra]ii din Vechiul Regat.<br />
În aceste condi]ii, o abil` [i sistematic` propagand` a f`cut ca<br />
lozincile sociale s` dispar` încetul cu încetul la fundul acestor<br />
valuri, r`mânând s` fluture deasupra tricolorul na]ionalului; [i<br />
astfel, în ajunul zilei de 1 Decembrie 1918, deasupra întregului<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
Ardeal [i Banat flutura numai tricolorul Unirii, cu acea<br />
faimoas` lozinc`: „— Tr`iasc` România Mare!”<br />
Nimic [i nimeni nu mai putea trage la îndoial` c` odat`<br />
aceast` unire realizat`, aflându-se to]i românii în ]ara lor<br />
proprie, elibera]i de oprimarea str`in`, toate nedrept`]ile, toate<br />
exploat`rile [i toate suferin]ele poporului muncitor vor înceta,<br />
intrând el astfel pe u[a larg deschis` a fericirii [i deci a „raiului”<br />
pe p`mânt.<br />
Înfl`c`rat` de aceast` viziune, toat` lumea a primit cu<br />
entuziasm chemarea la Alba-Iulia pentru 1 Decembrie 1918, în<br />
scopul de a hot`rî Unirea la Vechiul Regat.<br />
Am desf`[urat cu to]ii o munc` intens` din punct de<br />
vedere organizatoric pentru aceast` mare manifesta]ie; în<br />
prealabil s-a f`cut un simulacru, de consultare a poporului, pe<br />
jude]e, fiind ale[i din fiecare jude] un num`r de delega]i,<br />
aproape exclusiv intelectuali, pentru a[a-zisul Marele Sfat, un<br />
fel de Parlament provizoriu, al Ardealului [i Banatului.<br />
Cu aceste „credin]ionale” (mandate) în buzunar, fiind [i eu<br />
ales pentru jude]ul Hunedoara, ca reprezentant al tineretului<br />
intelectual, al`turi de frunta[ii b`trâni: dr. Francisc Hossu<br />
Longhin, dr. Aurel Vlad de la Or`[tie, dr. Victor Bontescu de la<br />
Ha]eg, dr. Silviu Dragomir de la Ilia – to]i, afar` de unul,<br />
avoca]i – ne-am pus în fruntea coloanelor nesfâr[ite de ]`rani<br />
[i muncitori, n`v`lind pe [osele pe jos sau în c`ru]e sau în<br />
tr`suri sau în trenuri spre Alba-Iulia.<br />
Coloana din jude]ul Hunedoara a fost cea mai numeroas`<br />
dintre toate câte s-au prezentat atunci la Alba-Iulia, num`rând<br />
vreo 30.000 oameni.<br />
Era pe înserat, în ajunul zilei de 1 Decembrie, când<br />
sclipirile luminilor din Alba-Iulia ne vesteau c` ne apropiam de<br />
cetatea st`pânit` odinioar` de Mihai Viteazu. Totul era<br />
acoperit de un covor frumos de z`pad` alb`, ningând încet [i<br />
des cu fulgi tot mai gro[i. De ad`postit undeva pentru atâta<br />
lume nici vorb` nu putea fi în acea noapte.<br />
Am urcat în cetate, pe sub poarta monumental`, construit`<br />
în stil baroc, din piatr` cioplit` [i decorat` cu basoreliefuri [i<br />
statui, executate artistic pe vremuri de sculptori italieni.<br />
Deasupra acestei por]i dou` geamuri mici, sculptate [i ele,<br />
în zidurile de piatr`, tr`dau o camer` mic`, întunecoas`, în<br />
care [i-au petrecut ultimele nop]i martirii ]`rani Horia [i Clo[ca<br />
[i de unde au fost du[i pe platoul din fa]a por]ii pentru a fi tra[i<br />
pe roat`.<br />
Cu toat` oboseala drumului, mul]i f`când 70-80 kilometri<br />
pe jos [i cu toat` lipsa oric`rei posibilit`]i de a g`si vreun loc<br />
de odihn`, mul]imea de ]`rani, seconda]i de grupe compacte<br />
<strong>format</strong>e din minerii de pe Valea Jiului [i de c`tre aceia din<br />
uzinele de aur din Mun]ii Apuseni, precum [i de muncitorii din<br />
uzinele Hunedoara, C`lanului, Cugirului, cu to]ii cântau cu<br />
voio[ie, bol]ile por]ii monumentale redând printr-un ecou<br />
adânc cântecele acestor mase de muncitori de pe ogoare, din<br />
uzine [i mine, care înaintau încet spre mijlocul cet`]ii, în<br />
speran]a unui viitor mai bun, speran]` care, evident, îi anima<br />
[i îi dinamiza, f`cându-i s` înfrunte toate obstacolele.<br />
Puterea moral` [i fizic` a maselor populare, atunci când<br />
ele sunt prinse de ideile mari ale progresului, care proiecteaz`<br />
asupra viitorului perspectiva unei vie]i mai omene[ti, cu<br />
condi]ii mai bune de trai, împr`[tiind astfel întunericul care<br />
înv`luie un trecut de umilin]e, un trecut de robie [i de<br />
exploatare a muncii lor – aceast` putere moral` [i fizic` a<br />
maselor este nem`rginit`.<br />
De[i cei mai mul]i erau de dou`-trei zile pe drumuri, pe un<br />
astfel de drum de iarn`, aproape nealimenta]i, f`când zeci [i<br />
sute de kilometri pe jos sau în vagoane de marf` deschise, cu<br />
toate acestea p`[eau cu to]ii printre zidurile cet`]ii cu o<br />
vioiciune tinereasc`, cântecele lor de veselie p`rând s` nu mai<br />
aib` sfâr[it.<br />
Aceste mase de muncitori [i de ]`rani români î[i d`deau<br />
15
studii/documente<br />
seama de contrastul dintre ziua când avusese loc tragicul final<br />
al revolu]iei lui Horia [i Clo[ca, frân]i pe roat`, când aceste<br />
mase fuseser` adunate de st`pânirea de atunci, ca s` asiste<br />
mute, cu ochii încremeni]i [i cu sufletele cernite, în fa]a<br />
groaznicei vedenii a ruperii pe roat` a oaselor marilor lupt`tori<br />
ardeleni [i dintre ziua aceasta, când ei p`[eau, pentru<br />
moment liberi, sc`pa]i din marea temni]` a popoarelor, [i<br />
anume de sub jugul feudalilor maghiari, în interiorul cet`]ii care<br />
simboliza urgia secolelor trecute.<br />
În aceast` stare sufleteasc` au petrecut ei toat` noaptea,<br />
sub cerul liber, printre caz`rmile ora[ului sau ad`posti]i pe<br />
lâng` biserici, t`v`li]i pe covorul nesfâr[it al z`pezii, înveli]i în<br />
[ubele lor, încât p`rea c` numai respira]ia istoriei mai<br />
întrerupea lini[tea acestei nop]i, în care ningea neîncetat.<br />
Într-un târziu rupându-ne noi, intelectualii, din astfel de<br />
contempl`ri, ne-am retras din cetate mergând spre ora[,<br />
pentru a ne ad`posti pe la casele prietenilor [i cunoscu]ilor,<br />
unde eram repartiza]i ca s` ne petrecem noaptea. Dar nu mult<br />
timp dup` aceea am primit vestea din ora[, de[i se f`cuse<br />
târziu, c` trebuie s` ne concentr`m în s`lile hotelului [i<br />
restaurantului „Dacia” to]i membrii viitorului Marelui Sfat,<br />
pentru a ne consulta asupra programului zilei urm`toare.<br />
Zorii zilei ne-au aflat în s`lile ticsite de astfel de delega]i ale<br />
acestui restaurant – cafenea, discutând înainte agita]i, în<br />
fumul gros de ]igar`, în care abia de mai distingeam siluetele;<br />
iar sus, la etaj, în dou` camere vecine, discutau la nesfâr[it cei<br />
din comitetul mai restrâns al Partidului Na]ional, în frunte cu<br />
Gheorghe Pop de B`se[ti (b`trânul Badea Gheorghe),<br />
pre[edintele Partidului Na]ional, cu {tefan Cicio Pop, cu Vasile<br />
Goldi[, cu Alexandru Vaida-Voevod, cu Iuliu Maniu, cu Teodor<br />
Mihali, cu Suciu Ioan [i al]ii.<br />
La un moment dat s-a r`spândit ca un fulger printre noi, cei<br />
din s`lile de jos, [tirea adus` de cineva dintre noi c` Iuliu<br />
Maniu, cu cei mai apropia]i ai s`i, a formulat ideea unei uniri<br />
condi]ionate a Ardealului cu Vechiul Regat, sus]inând c`<br />
nivelul politic, social [i economic al poporului din Ardeal este<br />
mult mai ridicat decât al aceluia din Vechiul Regat, descriind el<br />
în culori negre starea de plâns în care se afl` iobagii boierilor<br />
de acolo, precum [i moravurile bizantine ale dinastiilor de<br />
mo[ieri [i bancheri, accentuând mereu asupra acestui cuvânt<br />
„bizantin”, ace[ti mo[ieri [i bancheri care de]ineau puterea în<br />
Stat având ca sprijin pe însu[i Regele, care acumulase bog`]ii<br />
imense, al`turi de ceilal]i boieri din ]ar`.<br />
Era deci neap`rat nevoie ca pentru un timp de cel pu]in<br />
zece ani – sus]inea îndeosebi Maniu cu iezui]ii lui de la Blaj –<br />
noi, ardelenii, s` men]inem pentru noi un regim autonom de<br />
autoguvernare, ferindu-ne de a ne încadra de la început în<br />
via]a de Stat cu o administra]ie medieval` a Vechiului Regat,<br />
pentru a nu ne coborî [i noi la nivelul acestuia.<br />
Prin aceast` amânare a unirii noastre integrale cu Vechiul<br />
Regat, Iuliu Maniu sus]inea c` vom câ[tiga timpul necesar<br />
pentru ca desc`lecând noi, ardelenii, la Bucure[ti s`-i ridic`m<br />
pe ace[ti fra]i orientali, înapoia]i, la nivelul nostru de oameni<br />
occidentali, înainta]i. Cei din grupa Maniu precizau chiar [i<br />
garan]iile materiale necesare pentru a feri pe ardeleni de a fi<br />
cotropi]i de c`tre de]in`torii puterii din Vechiul Regat.<br />
Poporul, zecile de mii de oameni, cum v` povesteam<br />
adineauri, veghea sau dormita pe patul imens de z`pad`, st`pânit<br />
de gândul unirii cu fra]ii din Vechiul Regat, care unire se<br />
confunda în capul românilor ardeleni cu eliberarea de sub<br />
jugul feudal maghiar; deci cu îns`[i libertatea na]ional` [i<br />
social`, f`r` formule întortochiate, f`r` „garan]ii”, etc.<br />
Dar, dup` cum vede]i, „domnii” se fr`mântau de-a binelea în<br />
fumul acelor înc`peri, a[a încât se p`rea c` în aceast` noapte<br />
s-a rupt orice leg`tur` între popor [i a[a-numi]ii conduc`tori ai<br />
lui, atât de distan]a]i unii de al]ii în felul lor de a desprinde<br />
realitatea mare istoric` [i de a înregistra chemarea timpului.<br />
16<br />
Noi, cei mul]i de la parterul hotelului „Dacia”, îndeosebi<br />
tineretul, p`rea s` înregistr`m totu[i ceva din aceast`<br />
chemare a timpului, apropiindu-ne de acest popor. Dar cei din<br />
camerele de la etaj, care se b`l`b`neau în ceasurile acestea<br />
târzii ale nop]ii, cu formulele lor, hot`rât c` nu aveau nimic<br />
comun cu aceast` zi de mare cotitur` în istoria poporului<br />
român din Ardeal, nu numai înstr`inându-se total de popor, dar<br />
ocupând cu cutezan]` [i f`r` rezerv` o pozi]ie de adversitate.<br />
Nu e deci de mirare c` la un moment dat aceast`<br />
cutezan]` a celor de sus ne-a împins, intuitiv, mai aproape de<br />
poporul neb`nuitor, sim]ind nevoia de a deveni interpretul lui,<br />
la primirea acelei ve[ti desprinzându-se o grup` numeroas`<br />
de tineri dintre cei de jos [i repezindu-se la etaj, pentru a<br />
p`trunde în cele dou` camere de hotel în care Iuliu Maniu î[i<br />
sus]inea cu toate abilit`]ile lui iezuite teza sa.<br />
Ca oaspe]i nepofti]i, am fost primi]i cu un aer de ocar`; dar<br />
noi ne-am îndârjit pân` la a bate cu pumnii în masa lor,<br />
protestând vehement împotriva acestui complot de ultim ceas,<br />
contra marii cauze a unirii, pe care o visasem atâta vreme noi<br />
[i p`rin]ii no[tri, pentru care am luptat, pentru care mul]i dintre<br />
noi aduseser` jertfa suprem` [i pentru care noi am s`dit în<br />
sufletele genera]iilor cu consecven]` ideea luptei na]ionale.<br />
Câ]iva din frunta[ii prezen]i ni s-au al`turat din prima clip`;<br />
al]ii, speria]i de aceast` agresivitate a noastr`, au luat o<br />
atitudine rezervat`; iar Iuliu Maniu [i cu ai lui, v`zând c`<br />
încercarea de a ne potoli la început cu dojana, apoi cu<br />
argumente foarte întortochiate, nu numai c` a dat gre[, dar c`<br />
a înt`râtat [i mai mult ie[irea noastr`, care devenise<br />
amenin]`toare, nu numai la figurat, ci chiar [i la propriu, printro<br />
întors`tur` care ne-a surprins [i cu un zâmbet care s-a<br />
s`l`[luit pe buzele tale, a rostit urm`toarele cuvinte: „— Apoi,<br />
daca e a[a, dragii mei, atunci s` facem unirea f`r` condi]ii!”<br />
A fost o explozie de bucurie pe urma acestei b`t`lii<br />
câ[tigate de noi asupra „domnilor” din comitet, care au c`zut<br />
în sfâr[it de acord asupra textului mo]iunii ce urma s` fie<br />
primit` a doua zi de marea adunare a poporului venit de pe<br />
toate meleagurile Ardealului, Banatului, Cri[anei [i<br />
Maramure[ului. {i s-a [i redactat de îndat` aceast` mo]iune,<br />
controlând noi liter` cu liter`, fiindc` cuno[team fondul crizelor<br />
de sinceritate ale lui Iuliu Maniu.<br />
Treaba fiind ispr`vit` astfel printr-o biruin]`, ne-au dus jos<br />
la restaurant, unde grosul intelectualilor se agita înainte, f`r`<br />
s` cunoasc` vestea cea bun`.<br />
În diferite col]uri ale localului, sui]i pe mese, oratorii<br />
protestau cu violen]`, printre ei îndeosebi b`n`]enii, în frunte<br />
cu p`rintele Avram Imbroane, comb`tând încercarea lui Iuliu<br />
Maniu de a deruta voin]a popular` [i de a exploata<br />
conjunctura, pentru a-[i înfiripa dinastia la conducerea<br />
Ardealului, printr-un guvern propriu [i la alte privilegii, pe care<br />
[i le rezerva sub forma autonomiei.<br />
P`rintele Avram Imbroane, frunta[ b`n`]ean, un distins<br />
orator, mai târziu vicepre[edinte al Camerei Deputa]ilor, în<br />
cuvântarea sa n-a fost cru]`tor îndeosebi fa]` de Iuliu Maniu,<br />
f`când un aspru rechizitoriu activit`]ii lui politice de pân`<br />
atunci [i executându-l sângeros pe acest patron al unui nou<br />
sistem de nepotism, cerând nici mai mult nici mai pu]in decât<br />
alungarea lui de pe scena fr`mânt`rilor noastre politice,<br />
împreun` cu to]i nepo]ii lui.<br />
L-am întrerupt în decursul cuvânt`rii pentru a-i comunica<br />
rezultatul. Dar n-am ajuns s` m` urc pe mas` în locul lui,<br />
pentru a anun]a rezultatul celor mul]i, fiindc` în ultima clip` mam<br />
pomenit pe mas` cu fostul meu coleg de universitate, mai<br />
târziu deputat de N`s`ud, doctorul Lauren]iu Oanea, un<br />
politician cu un trecut variat [i de pomin`, cu o reputa]ie<br />
binecunoscut` [i în Capital` [i care a înfundat mai târziu [i<br />
pu[c`ria, în urma unei afaceri înc` nel`murit` pân` ast`zi,<br />
r`cnind el cam astfel: „— Domnilor, mie mi s-a furat<br />
4 (42) 2008 document
portmoneul. Rog pe acela care îl are s` mi-l restituie. În el se<br />
aflau o mie de coroane [i documentele mele. Poate s`-[i<br />
re]in` banii, dar s`-mi dea documentele [i portmoneul!” (De<br />
notat c` în sal` erau numai „domni”, reprezentan]i ai<br />
poporului).<br />
Aceast` ie[ire a colegului nostru, care era un potentat în<br />
Partidul Na]ional, fiind el secretar general [i intimul lui {tefan<br />
Cicio Pop, a stârnit o revolt` general`: „— Ce? Suntem noi<br />
ho]i?”, se striga spre el din diferite col]uri.<br />
Ba unii c`utau s`-l târasc` jos de pe mas` pe acest<br />
profanator al zilei mari de 1 Decembrie 1918. Astfel încât numai<br />
cu greu l-am sc`pat din aceast` învolburare, pentru a nu<br />
compromite [i mai mult momentul istoric, în care se dovedea,<br />
cum s-a dovedit [i cu prilejul altor episoade de acest gen, c`<br />
fa]` de ziua mare care era în sufletul poporului, mult întuneric<br />
st`pânea înc` în mintea unor frunta[i ai lui.<br />
În sfâr[it am izbutit s` facem cunoscut tuturor hot`rârea<br />
comitetului partidului pentru unirea necondi]ionat` [i „domnii” sau<br />
împr`[tiat pentru a se odihni un ceas sau dou` în aceast`<br />
diminea]`, pe la casele pe unde erau ad`posti]i.<br />
Apoi, am reap`rut din nou pe platoul din fa]a bisericii<br />
încoron`rii, din Cetate, pentru a revedea înc` o dat` mul]imea<br />
aceea de 70-80.000 ]`rani, care înc` mai continua s` se<br />
scurg`, îndeosebi dinspre Mun]ii Apuseni, cu steaguri na]ionale<br />
[i cu muzici în frunte.<br />
Era un tablou pitoresc, de o neasem`nat` frumuse]e. Mo]ii<br />
lui Horia [i Avram Iancu, în costumele lor albe ca z`pada,<br />
[erpuind în coloane nesfâr[ite de prin toate v`ile care se<br />
desfundau la Alba-Iulia, m`rginenii din jurul Sibiului, r`[in`renii,<br />
s`li[tenii, b`rba]i [i femei în splendide costume, din }ara<br />
Oa[ului, cu cojoace mari de oaie întoarse pe dos, variat<br />
brodate, cu p`l`rii de paie cât roata carului, b`n`]eni cu [ubele<br />
albe de p`nur` fin` (postav ]`r`nesc), cu desene [i broderii<br />
negre, femeile cu [or]urile [i opregele lucrate bogat în fire de<br />
aur [i argint, fl`c`i [i fete cu fotele îmbujorate – de pretutindeni<br />
venea un fream`t plin de culoare [i voie bun`.<br />
{i cum încetase [i ninsoarea, s`rb`toarea se desf`[ura în<br />
condi]ii minunate.<br />
Mul]imea se aduna în num`r tot mai mare în jurul celor<br />
patru tribune înalte, decorate cu covoare [i cu ]es`turi<br />
române[ti, precum [i cu steagul tricolor.<br />
Dar aceste patru tribune continuau s` ca[te mai departe,<br />
goale, în mijlocul poporului masat în jurul lor înc` cu multe<br />
ceasuri înainte, ca tot atâtea semne de<br />
întrebare.<br />
Iat` de ce dup` ce am trecut în revist`<br />
grupele noastre de ]`rani, ne-am adunat,<br />
conform programului stabilit, la ora 9, to]i<br />
delega]ii, adic` to]i mandatarii, pentru a ne<br />
constitui în sala mare, mai târziu destinat`<br />
prânzului încoron`rii, în a[a-numitul mare<br />
Sfat quasi-parlamentar, care se deschidea,<br />
pentru ca s`-[i însu[easc` mo]iunea de<br />
unire a comitetului [i apoi s-o prezinte [i<br />
norodului strâns pe platoul din cetate.<br />
La intrarea în aceast` sal` s-a<br />
înjghebat lâng` o m`su]` un mic birou din<br />
partea comitetului Partidului Na]ional, la<br />
care depuneam pe rând „creden]ionalele”<br />
noastre, intrând în sal` numai cei cu<br />
mandatul în ordine.<br />
În sfâr[it, iat`-ne pe a[a-numi]ii ale[i ai<br />
poporului afla]i cu mandatele în regul` în<br />
sala destinat` pentru cea dintâi [edin]` a<br />
marelui Sfat al românilor din Ardeal,<br />
reconstituit în acest fel. Aceast` sal` a fost<br />
trans<strong>format</strong>` mai apoi, când s-a construit<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
biserica încoron`rii Regelui, pentru a servi acolo prânzul<br />
încoron`rii. Eu însumi am stat la acest praznic împ`r`tesc, în<br />
ziua încoron`rii primului Rege al românilor de dincoace [i de<br />
dincolo de Carpa]i.<br />
Ea a fost împodobit` cu fresco-uri, cu aceast` ocazie<br />
înf`]i[ând figuri din istoria românilor, printre care [i<br />
revolu]ionarii Horia, Clo[ca [i Cri[an, care priveau uimi]i la<br />
fastul regal al acestei mese, în fruntea c`reia se aflau Regele<br />
Ferdinand, Regina Maria, Regina Elisabeta a Greciei, Regina<br />
Marioara a Jugoslaviei [i al]i înal]i oaspe]i, într-un decor<br />
impresionant; fixând eu atunci fe]ele acestor martiri iobagi, rup]i<br />
pe roat` cu un veac [i jum`tate mai înainte, numai la câteva<br />
sute de pa[i dep`rtare de aceast` sal`, c`utam s` descifrez<br />
din privirile lor gândurile care i-ar preocupa la aceast`<br />
priveli[te, dac` ar fi tr`it ei aceast` zi solemn`.<br />
Ei continu` s` priveasc` [i ast`zi, rece [i imobil în golul<br />
acestei s`li acum p`r`sit`, uitat` în t`cerea ce st`pâne[te între<br />
zidurile cet`]ii Alba-Iulia, poate în a[teptarea altei încoron`ri,<br />
care cine [tie dac` se va mai face vreodat`, regii în[i[i<br />
introducând mai apoi obiceiul de a se lipsi de aceast`<br />
ceremonie a încoron`rii, mai cu seam` c` poporul niciodat` na<br />
avut în revendic`rile lui vreun act de încoronare.<br />
Dar s` ne întoarcem la ziua de 1 Decembrie 1918 [i s` ne<br />
închipuim c` ne afl`m în fa]a tribunei din fundul s`lii, pe b`ncile<br />
desemnate pentru membrii Sfatului.<br />
Ceasul de pe peretele din spatele tribunei ar`ta orele 9<br />
diminea]a. Dar el alerga gr`bit înainte [i abia aproape de orele<br />
10 forfoteala din sal` a încetat, a[ezându-se [i Comitetul<br />
Partidului Na]ional în jurul mesei de pe estrad`.<br />
În scaunul de pre[edinte s-a a[ezat b`trânul septuagenar<br />
Gheorghe Pop de B`se[ti, cunoscut sub numele de Badea<br />
Gheorghe, de fel din S`laj, din satul B`se[ti, având [i el al`turi,<br />
de-a stânga [i de-a dreapta, pe mitropoli]ii Sibiului [i Blajului,<br />
apoi pe episcopul Miron Cristea al Caransebe[ului, patriarhul<br />
de mai târziu al României [i alte fe]e biserice[ti, precum [i pe<br />
Iuliu Maniu, {tefan Cicio Pop, Alexandru Vaida, Teodor Mihali,<br />
doctor Aurel Laz`r [i al]ii.<br />
To]i ace[ti frunta[i ardeleni î[i luaser` o poz` mar]ial`, unii<br />
din ei exagerând chiar în silin]a pe care [i-o d`deau de a-[i<br />
însu[i o postur` potrivit` în`l]imii piedestalului istoric pe care,<br />
în gând, î[i rezervau un loc pentru eternitate.<br />
Trecuse de ora 10 când, în sfâr[it, s-a ridicat b`trânul<br />
Badea Gheorghe, pentru a rosti un cuvânt de deschidere al<br />
Intrarea pprincipal`` \\n SSala MMarii UUniri ddin AAlba IIulia<br />
17
studii/documente<br />
adun`rii, care ne-a impresionat pe to]i [i pe care nu-l putem<br />
uita nici ast`zi, recunosc`tori fiindu-i pentru simplicitatea biblic`<br />
a acestei cuvânt`ri foarte scurte, marele adev`ruri, dup` cum<br />
se [tie, neavând nevoie de expuneri lungi [i plictisitoare.<br />
Venerabilul mo[neag, cu o siluet` impun`toare pentru<br />
vârsta lui, cu o fa]` s`n`toas`, cu must`]ile [i barba alb` bine<br />
îngrijite, [i-a încheiat scurta-i cuvântare cu urm`toarele cuvinte:<br />
„— {i acum, Doamne, v`zându-mi visul cu ochii mei,<br />
sloboze[te pe robul t`u!”.<br />
Dar oratorii care au urmat la tribun` dup` acest onorabil<br />
veteran, identificat în totul momentului istoric pe care tr`im, nau<br />
mai fost la în`l]ime; ba au c`zut adânc în mla[tina orgoliului<br />
personal, n`pustindu-se asupra acestui b`trân pre[edinte<br />
pentru a le da [i lor cuvântul, c`ci fiecare avea o cuvântare bine<br />
ticluit` mai dinainte, pentru a o plasa la aceast` zi memorabil`,<br />
cu care ocazie s`-[i înscrie si numele în paginile de aur ale<br />
istoriei noastre.<br />
Cei mai mul]i din sal` credeam – cum era [i natural – c`<br />
dup` acest cuvânt introductiv, Badea Gheorghe, în calitatea sa<br />
de pre[edinte al Adun`rii, va citi mo]iunea adoptat` de comitet<br />
în decursul nop]ii, con]inând hot`rârea poporului român din<br />
Ardeal de a se uni necondi]ionat [i pentru totdeauna cu fra]ii din<br />
Vechiul Regat, urmând ca odat` acceptat` de Marele Sfat<br />
aceast` mo]iune, ea s` fie imediat prezent` poporului, care<br />
a[tepta cu ner`bdare în jurul tribunelor goale cuvântul<br />
conduc`torilor. {i apoi, consacrat` [i prin voin]` popular`<br />
aceast` mo]iune, acest fapt urma s` determine automat<br />
dizolvarea organiza]iilor noastre politice regionale de orice<br />
natur`, urmând ca de aici înainte, devenind noi o ap` [i un<br />
p`mânt cu fra]ii de dincolo de Carpa]i, s` c`ut`m împreun` cu<br />
ei forme noi de via]` politic`.<br />
Evident [i b`trânul pre[edinte gândea la fel cu noi cei mul]i<br />
din sal`, fiind vizibil foarte surprins de faptul c` [i al]ii mai<br />
cereau cuvântul. Pronun]ând el cuvintele: „— {i acum,<br />
Doamne, sloboze[te pe robul t`u!”. Desigur el nu se gândise la<br />
moarte, fiind cu vârsta lui de patriarh înc` plin de energie, ci<br />
în]elesese c` prin aceast` unire înceta orice rost de a mai<br />
exista înainte, separat, organismul politic pe care îl prezida,<br />
încetând astfel [i calitatea lui de pre[edinte al Partidului<br />
Na]ional pe care îl condusese decenii de-a rândul cu<br />
devotament, destoinicie, riscuri [i de multe ori martiraj, fiind [i<br />
r`nit, uneori la un pas de moarte, cum a fost în cazul alegerilor<br />
de la B`se[ti, când i s-a spart craniul cu ni[te r`ngi de fier, în<br />
lupta politic` pe care o desf`[ura cu cavalerism, aproape<br />
romantic.<br />
Iat` un lucru la care, voit sau nevoit, nu prea s-a gândit<br />
lumea noastr` politic` [i nici nu s-a comentat, men]inându-se<br />
Dr. PPetru GGroza llu#nd ccuv#ntul lla vvotarea pprimei cconstitu]ii aa RRepublicii<br />
Populare RRom#ne dde cc``tre MMarea AAdunare NNa]ional`` ((aprilie 11948)<br />
18<br />
un fel de conspira]ie a t`cerii în jurul lui, de[i el constituia un<br />
adev`r în genul aceluia al oului lui Columb.<br />
În adev`r, Partidul Na]ional din Ardeal, prin structura [i<br />
substan]a lui programatic`, avea un criteriu regional ardelenesc,<br />
determinat de rela]iile istorice de pân` atunci. Odat` îns`<br />
realizat` unirea f`r` condi]ii a Ardealului cu Vechiul Regat, se<br />
crease o nou` realitate, care trebuia s` determine [i schimbarea<br />
substan]ei programatice, precum [i structura acestui organism<br />
pur regional, men]inerea acestuia cu caracter regional, în ciuda<br />
faptului unirii, pierzându-[i ra]iunea de a mai fi.<br />
Dar „domnii” no[tri din Ardeal [i îndeosebi Iuliu Maniu [i<br />
nepo]ii lui tocmai asta nu voiau [i de aici atitudinea lor<br />
deosebit` fa]` de aceea a majorit`]ii celor din sal`, exprimat`<br />
prin glasul b`trânului pre[edinte, consecin]a acestei atitudini<br />
fiind intrarea în scen` cu o serie de cuvânt`ri, care nu<br />
înregistrau nimic din ceea ce se întâmpla afar`, unde poporul<br />
a[tepta cu ner`bdare s` înregistreze ceva din<br />
comandamentele momentului istoric prin care treceam.<br />
Era aproape ora 12. Poporul de afar`, trop`ind pân` la un<br />
timp ner`bd`tor în z`pada care se topea, începuse s` se<br />
împr`[tie murmurând. Ni s-a raportat în sal` c` au început s`<br />
se îndrepte coloane întregi spre cas`, p`r`sind astfel tribunele<br />
goale. Acestea în timp ce în sal` continua s` aibe loc aceast`<br />
n`val` a oratorilor la tribun`, cu scene care ast`zi par întradev`r<br />
hazlii.<br />
Episcopul Ignatie Popp al Ardealului, un om prea pu]in<br />
intelectual [i foarte brutal, cunoscut pentru glumele lui<br />
nes`rate, pe care le plasa chiar [i în timpul c`delni]`rilor lui în<br />
biseric`, mai ales în partea dind`r`t a bisericii, unde stau<br />
femeile, a cerut la un moment dat [i el cuvântul, iar b`trânul<br />
pre[edinte Badea Gheorghe, plictisit de atâ]ia oratori cari tot se<br />
înscriau la cuvânt, ar`tându-i ceasul a încercat s`-l conving`<br />
c` nu mai este timp de vorb`; dar episcopul Ardealului s-a<br />
repezit c`tre tribuna pre[edin]ial` spunând: ,,— Cum, pe mine<br />
episcopul Ardealului nu m` la[i s` vorbesc? P`i, atunci s` [tii<br />
c` noi ar`denii merem acas` [i nu mai facem unirea!”.<br />
Sub aceast` presiune, mai mult din cauza caren]ei sale de<br />
gentilom decât de teama ca reprezentan]ii ar`deni s` nu<br />
r`mân` nealipi]i Vechiului Regat, pentru a nu mai da loc la alte<br />
discu]ii [i mai f`r` rost, b`trânul pre[edinte l-a înscris [i pe<br />
acesta pe lista nesfâr[it` a oratorilor, cari astfel p`rea c` nu se<br />
va mai termina.<br />
Dându-ne seama c` dac` to]i ace[tia vor vorbi ne va apuca<br />
seara, f`r` ca noi s` putem da ochii cu poporul, pronun]ând noi<br />
apoi hot`rârea noastr` sub cerul unei câmpii p`r`site [i<br />
îmboldit de mai mul]i membri mai tineri ai adun`rii, m-am ridicat<br />
ca s` protestez împotriva unei vorbiri atât de prelungite. Dar<br />
aceast` interven]ie a mea s-a f`cut tocmai în clipa când marele<br />
staroste {tefan Cicio Pop luase cuvântul [i, cu figura lui eroic`<br />
[i în jargonul s`u pur ardelenesc, cu gesturi largi [i cu ochii<br />
spre cer, luându-[i o adânc` respira]ie, pronun]` cuvintele:<br />
,,— Divul Traian...”<br />
Aceste cuvinte m` scoseser` din s`rite, fiindc` noi, o<br />
seam` de ardeleni cu mintea s`n`toas`, îndeosebi de prin ]ara<br />
lui Decebal, ne consideram descenden]i ai dacilor, refuzând<br />
întotdeauna cultul cotropitorului Traian, care a nenorocit pe<br />
bie]ii no[tri str`mo[i prin cuceririle sale cu arme [i foc în fericita<br />
Dacie, ducând la moarte [i pe tata Decebal cu ai lui. Numai<br />
[coala acelora de la Blaj care pierzându-[i credin]a<br />
str`mo[easc` se unir` cu Papa de la Roma, c`uta s`<br />
r`spândeasc` cu perseveren]`, printr-o propagand` bine<br />
organizat`, ideea c` noi suntem de origine latin`, însu[indu-ne<br />
pe to]i cezarii acestor latini de la Romulus pân` la Traian.<br />
[i atunci p`[ind eu înainte în sal` spre tribun`, l-am<br />
întrerupt pe orator astfel - scen` descris` ulterior de Eugen<br />
Goga în revista mai sus amintit`:<br />
„— Domnule Cicio Pop, Divul dumitale Traian – adic`<br />
4 (42) 2008 document
„dumnezeiescul” pentru a fi mai pe limba Dacilor – a tr`it acum<br />
2000 de ani. Ori, acum noi ne afl`m în anul 1918. Deci, când<br />
naiba o s` ajungem la aceast` dat`, dac` o lu`m a[a de<br />
departe? Te fac atent c` noi am venit la Alba-Iulia pentru a ne<br />
capacita reciproc, ca s` facem o Românie a tuturor românilor.<br />
Fiindc` aceast` unire s-a f`cut prin jertfa sutelor de mii de fra]i<br />
din Vechiul Regat, care au c`zut pe câmpul de lupt` [i mai cu<br />
seam` aceast` unire se datoreaz` rezultatului norocos al<br />
r`zboiului mondial, rezultat ob]inut pe deasupra voin]elor<br />
noastre individuale. Iar poporul a[teapt` afar` în frig [i<br />
ner`bd`tor un cuvânt de la noi, care s` fie [i acela al voin]ei lui,<br />
pe care [i-a manifestat-o f`r` forme [i f`r` rezerve, venind întrun<br />
num`r a[a de impresionant în cetatea Alba-Iulia. Deci propun<br />
ca s` încheiem discu]iile la ad`postul acestei s`li înc`lzite<br />
[i s` ie[im imediat ca s` lu`m cuvântul în tribunele care de<br />
atâta timp a[teapt` goale!”<br />
Întreruperea mea l-a imobilizat pe orator la tribun`, care a<br />
r`mas câtva timp cu gesturile în aer [i cu ochii holba]i pe mine,<br />
pierzându-[i autoritatea sa obi[nuit` în fa]a unei astfel de<br />
întreruperi, întrucât nu prea fuseser` dumnealor întrerup]i pân`<br />
aici în cuvânt`rile pe care le ]ineau.<br />
Dar aceast` întrerupere a mea a provocat o formal` revolt`<br />
a unui grup mic de aderen]i ai lui Maniu [i ai Blajului, se vede<br />
înt`râta]i de frazele mele privitoare la latinitatea Blajului [i din<br />
mijlocul acestuia s-a desprins figura voluminoas` a canonicului<br />
Breban din Baia Mare care, cu pumnii ridica]i [i cu obrajii<br />
aprin[i, fluturându-[i reverenda ro[ie, s-a n`pustit la mine cu<br />
un cuvânt grav, dar tot latinesc: „— Sacrilegiu!”<br />
Am plesnit atunci cu crava[a pe care o aveam la îndemân`<br />
pe tureacul cizmei, evident având eu ceva din aerul de<br />
comandant al g`rzilor na]ionale din revolu]ia ce a premers<br />
Albei-Iulia.<br />
Reverendisimul Breban, mai târziu prelat papal [i deputat<br />
f`r` nici o importan]`, a s`rit doi pa[i înd`r`t.<br />
Scena aceasta a r`sturnat totul [i în sal` [i tribun`. S-a<br />
produs o înv`lm`[eal`, majoritatea aplaudându-m` iar<br />
minoritatea vociferând. În aceast` situa]ie, eu am declarat<br />
îndreptându-m` c`tre ie[ire: „ — Ei bine, eu p`r`sesc sala [i<br />
m` duc la tribuna de afar`”.<br />
Ceea ce am [i f`cut, urcând apoi cu pa[i repezi la una din<br />
cele mai apropiate din cele patru tribune din câmpie [i<br />
deschizând astfel, de fapt, marea adunare popular` de la Alba-<br />
Iulia, cu cel dintâi orator.<br />
Am vorbit acolo cu vocea tare [i treptat, treptat o bun`<br />
parte din plugarii din jurul celorlalte tribune goale au venit [i ei<br />
în jurul tribunei mele, a[a încât la un moment dat vorbeam unei<br />
mul]imi imense, angajându-mi eu întregul meu organ vocal [i<br />
inspirat, natural, [i de aceast` ambian]`, cuvântam de aproape<br />
o jum`tate de or`, când iat` c` la cea de a doua tribun` a<br />
ap`rut doctorul Aurel Vlad din Or`[tie, mai târziu ministru; apoi,<br />
peste pu]in timp, la cea de a treia tribun` a ap`rut doctorul<br />
Victor Bontescu de la Ha]eg, de asemeni mai târziu ministru;<br />
iar la cealalt` tribun` a ap`rut la scurt timp doctorul Dragomir<br />
de la Ilia, [i el mai târziu ministru.<br />
Astfel c`, la un moment dat, câte[ipatru tribunele erau<br />
ocupate de vorbitori, care întâmpl`tor erau cu to]ii ale[ii<br />
jude]ului Hunedoara.<br />
Se vede c` este legat` aceast` Hunedoar` de istoria<br />
neamului nostru, pentru c` de multe p`r]i din Ardeal s-a scris<br />
Petru Groza, a political personality of the XX century, was<br />
the witness of the Great Union. We are presented the<br />
previous actions which led to this significant moment of the<br />
Romanian history, with a genuine literary talent and with the<br />
sense of detachment given by the passing of 30 years from<br />
document 2008 4 (42)<br />
Petru Groza and the Great Union<br />
studii/documente<br />
în istorie, dar de fapt pe meleagurile Hunedoarei s-a f`cut<br />
aceast` istorie. În nici un caz nu s-a f`cut ea la Salonta Mare<br />
sau la B`d`cini, pentru c` nici B`d`cinii [i nici Salonta n-au<br />
furnizat pe revolu]ionarii din secolele 13 [i 14, dup` cum nu<br />
sunt de acolo nici Corvin, nici Horia, nici Clo[ca, nici Avram<br />
Iancu [i nici cel dintâi deputat na]ional din Parlamentul<br />
maghiar, ales la Dobra în urma unei mi[c`ri ]`r`ne[ti, în care<br />
mul]i plugari au fost uci[i de jandarmii unguri [i dup` o<br />
adev`rat` revolt` împotriva Partidului Na]ional pasivist,<br />
deschizându-se prin aceast` alegere o epoc` activ` în politica<br />
românilor din Ardeal; a[adar, pe to]i ace[ti lupt`tori, prin<br />
capriciul destinului, i-au dat neîncetat plaiurile Hunedoarei [i<br />
ale lui Burebista [i Decebal, ale c`ror morminte [i cet`]i stau<br />
de veghe acolo.<br />
Hunedorenii no[tri, gra]ie acestui trecut istoric al lor, au<br />
desigur ceva revolu]ionar în sângele lor, prin tradi]ie. {i este<br />
firesc atunci ca [i la 1 Decembrie 1918, lucrurile s` nu se fi<br />
desf`[urat altfel, dat fiind reprezentan]ilor acestui ]inut ca [i în<br />
aceste momente istorice, tot printr-o mic` revolt` contra<br />
conducerii Partidului Na]ional, s` fi ocupat ei cei dintâi tribunele<br />
v`duvite atâta timp de oratori, f`cându-se ei astfel ecoul<br />
grasului vremii.<br />
Iat` viciul ini]ial al acestei conduceri, viciu care avea s` se<br />
r`zbune atât de amarnic mai târziu, suferind ambele popula]ii<br />
române[ti de pe cele dou` versante ale Carpa]ilor din pricina<br />
bolii acesteia artificiale a regionalismului, care îns` pân` la<br />
urm` a lovit în aceia care au p`c`tuit!<br />
Între timp, cum am aflat mai târziu, cei din sal` [i-au dat<br />
seama c` nu mai pot continua la infinit cu vorb`ria aceasta [i<br />
doctorul Ion Suciu, mai târziu deputat, un om dinamic, a<br />
aruncat la un moment dat lozinca: „— Domnilor, cei care dori]i<br />
s` mai lua]i cuvântul, v` rug`m s` v` prezenta]i cuvânt`rile în<br />
scris la tribun`, f`r` a le mai citi acum. Iar dac` nu le ave]i<br />
scrise, v` rug`m s` le scrie]i [i s` ni le trimite]i ulterior, urmând<br />
ca ele s` fie înglobate în procesul-verbal al Adun`rii Marelui<br />
Sfat”.<br />
Propunerea a prins [i noi am putut afla dup` aceea c` dac`<br />
s-ar fi rostit cuvânt`rile tuturor acelora care vroiau s` ia<br />
cuvântul, calculând cu cronometrul în mân`, o zi întreag` n-ar<br />
fi ajuns pentru pronun]area lor.<br />
Dar, în sfâr[it, a[a se scrie [i nu se face istoria. Ace[ti<br />
potenta]i ai Ardealului au continuat înc` mult timp dup` aceea<br />
s`-[i scrie cuvânt`rile pentru procesul verbal; dar noi, ardelenii,<br />
mai apropia]i de popor, am c`utat s` ne facem datoria de la<br />
tribun` fa]` de acest popor, care recunosc`tor ne-a aclamat,<br />
dup` cuvânt`rile noastre începând s` se resfire tot mai mult<br />
c`tre case. Când iat` c` apare un convoi al delega]ilor oficiali<br />
ai Marelui Sfat, în frunte cu episcopul Miron Cristea, mai târziu<br />
patriarh, care purta în spate un ]ol gros de lân` ciob`neasc`,<br />
cu desene mari p`trate. Ei au urcat solemn pe una din tribunele<br />
p`r`site de noi, înaintând anevoie spre aceast` tribun`, fiindc`<br />
coloane întregi de ]`rani î[i luaser` drumul spre cas`, plini de<br />
indiferen]` fa]` de ceea ce avea s` urmeze.<br />
A[a c` în jurul tribunei lor pu]in` lume a mai r`mas pân` la<br />
urm`, care s` le aprobe mo]iunea, pecetluit` în fapt atât de<br />
hot`rât prin aplauzele furtunoase care subliniaser` cuvânt`rile<br />
noastre anterioare, sub aceast` form` consfin]ind unirea<br />
pentru vecie [i f`r` nici un fel de condi]ii cu fra]ii din Vechiul<br />
Regat. <br />
1st December 1918. The weather forecast, the participants'<br />
costumes, the atmosphere from the rooms where the events<br />
took place, the impressive appearance of the involved<br />
personalities is being reported in vivid colours.<br />
19
studii/documente<br />
1917-1918<br />
A<br />
Speran]e, team`, îngrijor`ri<br />
În mijlocul încerc`rilor [i nenorocirilor generate de r`zboi<br />
(înfrângeri, tifos exantematic, foamete, boli, lipsuri de tot felul<br />
etc.) a sosit, Moldova, cu totul pe nea[teptate, vestea<br />
abdic`rii ]arului [i a revolu]iei de la Petrograd. De[i existau<br />
anumite semnale privind deteriorarea situa]iei interne,<br />
sesizate [i de primul ministru Ion I.C. Br`tianu care, în<br />
ianuarie 1917, împreun` cu mo[tenitorul tronului, prin]ul<br />
Carol, s-a aflat trei s`pt`mâni în Rusia, evenimente<br />
hot`râtoare erau a[teptate mai curând la sfâr[itul<br />
conflagra]iei. Dar, ca în multe alte cazuri, a se vedea [i<br />
episodul sfâr[itului „R`zboiului Rece”, previziunile oamenilor<br />
politici [i ale anali[tilor au fost dep`[ite de realitate.<br />
Revolu]ia rus` din februarie a fost un seism de mare<br />
amploare, unda de [oc resim]indu-se puternic [i în Moldova<br />
dintre Carpa]i [i Prut, singurul teritoriu al „Vechiului Regat”<br />
neocupat de Puterile Centrale. Faptul era firesc având în<br />
vedere c`, la acea dat`, Imperiul Rus era cel mai important<br />
aliat al României. Pe teritoriul românesc se aflau un milion de<br />
militari ru[i, grupa]i în trei armate (4, 6 [i 9), care împreun` cu<br />
Armata 2, comandat` de generalul Alexandru Averescu [i<br />
Armata 8 rus`, dispus` în Bucovina, formau „Frontul Român”.<br />
Aceasta era o structur` de comandament, stabilit` la sfâr[itul<br />
anului 1916 dup` negocieri dificile, care asigura, pe de o parte<br />
respectarea suveranit`]ii statului român [i pe de alt` parte,<br />
cooperarea în lupt` între cei doi parteneri. Regele Ferdinand<br />
era comandantul suprem, fiind secondat de un stat major rus,<br />
condus la acea vreme de generalul V.V. Zaharov. La rândul<br />
20<br />
Despre „cumin]enia” soldatului rom#n<br />
\n vremuri revolu]ionare<br />
nul 1917 este cunoscut în istoriografia na]ional` [i<br />
interna]ional` [i în mentalul colectiv românesc drept<br />
perioada refacerii armatei române [i al marilor victorii<br />
de la M`r`[ti, M`r`[e[ti [i Oituz, care au reprezentat o<br />
str`lucit` revan[` fa]` de campania dezastruoas` din toamna<br />
anului 1916. Dar anul 1917 a mai<br />
”<br />
înregistrat un fenomen extrem de<br />
important, poate tot atât de semnificativ ca<br />
O adev`rat`<br />
str`lucitoarele biruin]e, relativ pu]in amintit<br />
de tratatele [i lucr`rile consacrate<br />
catastrof` pentru<br />
particip`rii României la Primul R`zboi noi: revolu]ia \n<br />
Mondial. Este vorba de p`strarea unit`]ii de Rusia!<br />
ac]iune, de comand`, a armatei române în<br />
mijlocul uraganului generat de cele dou`<br />
Generalul<br />
revolu]ii din Rusia, burghezo-democratic`<br />
Alexandru Averescu<br />
”<br />
din februarie-martie [i bol[evic`, din<br />
octombrie-noiembrie. În cele ce urmeaz`<br />
vom aborda succint aceast` problematic`, încercând s`<br />
descifr`m cauzele pentru care armata român` a r`mas imun`<br />
fa]` de virusul dezagreg`rii [i anarhiei, care a pulverizat, în<br />
decurs de câteva luni, întregul front oriental, de la Oceanul<br />
Înghe]at la Marea Neagr` [i un imperiu, cel Romanovilor, cu o<br />
istorie de trei secole.<br />
Dr. Petre OTU<br />
Institutul pentru Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`<br />
lor, for]ele românesti se g`seau sub autoritatea Marelui<br />
Cartier General, ce avea în frunte, de la începutul lunii<br />
decembrie 1916, pe generalul Constantin Prezan. De<br />
asemenea, liniile de aprovizionare ale armatei române cu<br />
material comandat la alia]ii no[tri din Apus (Fran]a, Marea<br />
Britanie, Italia) treceau prin teritoriul<br />
rusesc. S` mai ad`ug`m c` o parte din<br />
depozitele armatei române se g`sea la est<br />
de Prut [i Nistru, tot acolo, cu o men]iune<br />
special` pentru Odessa, refugiindu-se [i<br />
numero[i cet`]eni. Destinele celor dou` ]`ri<br />
erau, astfel, intim legate, orice defec]iune a<br />
Rusiei, urmând s` aib` consecin]e<br />
dezastruoase pentru România, care se<br />
putea trezi singur` cu inamicul pe uria[ul<br />
front care se întindea de la Oceanul<br />
Înghe]at la Marea Neagr`.<br />
În pofida eforturilor comandamentelor ruse [i a autorit`]ilor<br />
române, [tirile despre evenimentele cruciale din Rusia s-au<br />
r`spândit cu destul` u[urin]` în Moldova, ajungând [i pe front.<br />
Ele au provocat, în clasa politic` [i în opinia public`<br />
româneasc`, reac]ii contradictorii. Regele Ferdinand, in<strong>format</strong><br />
de generalul A. A. Mosolov, ministrul plenipoten]iar rus la Ia[i,<br />
care, la rândul s`u, primise vestea de la Ion I. C. Br`tianu, a<br />
avut o reac]ie de extrem` îngrijorare, el apreciind abdicarea<br />
]arului drept o „catastrof`”, „o nenorocire” 1 . Generalul<br />
Alexandru Averescu, la aflarea ve[tii, a avut aceea[i reac]ie<br />
ca a regelui Ferdinand, consemnând: „O adev`rat` catastrof`<br />
pentru noi: revolu]ia în Rusia!!” 2 .<br />
Al]i lideri politici au privit cu speran]` noile evenimente din<br />
Rusia, atitudine motivat` de credin]a c` schimb`rile interne<br />
vor duce la o redefinire, o îmbun`t`]ire a raporturilor bilaterale<br />
marcate pân` atunci de r`ceal`, de suspiciune. În campania<br />
din toamna anului 1916, Rusia nu [i-a îndeplinit în totalitate<br />
obliga]iile asumate, iar ajutorul acordat armatei române de<br />
trupele ruse a fost cu totul modest. Acest lucru a generat<br />
sentimente de frustrare la nivelul oamenilor politici români, a<br />
comandamentelor, a trupei. Nu o dat` s-a vorbit, în acele clipe<br />
tensionate, de „tr`darea” aliatului rus, acest lucru fiind<br />
alimentat de zvonurile privind tratativele secrete ale<br />
Petrogradului cu germanii, România fiind una dintre<br />
poten]ialele victime. Informa]iile au c`p`tat acoperire<br />
documentar` dup` ce bol[evicii, care au preluat puterea la 25<br />
octombrie/7 noiembrie 1917, au dat publicit`]ii a serie de<br />
documente secrete ale diploma]iei ruse, cunoscute, sub<br />
numele de „raportul Polivanov”.<br />
Interesele politice [i strategice ale celor doi alia]i erau<br />
diferite. Imperiul Rus avea scopuri globale, care veneau în<br />
contradic]ie cu obiectivele României, fie dac` ar fi s` ne<br />
referim doar la ocuparea Strâmtorilor Bosfor [i Dardanele,<br />
considerate „pl`mânii” economiei române[ti. De aceea, unele<br />
cercuri politice [i militare de la Petrograd au privit cu ostilitate<br />
beligeran]a României deoarece aceasta însemna obliga]ii în<br />
4 (42) 2008 document
plus pentru Rusia, nevoit`, între altele, s` prelungeasc` foarte<br />
mult frontul. Venind în România la post, contele de Saint-<br />
Aulaire s-a întâlnit, la Sankt Petersburg, prin intermediul lui<br />
Maurice Paléologue, ambasadorul francez în Rusia, cu<br />
Serghei Dimitrievici Sazonov, ministrul de externe al Rusiei [i<br />
adjunctul acestuia Neratov. „Dac` nu a[ fi fost prevenit,<br />
noteaz` ilustrul diplomat în memoriile sale, ce stupoare m-ar<br />
fi cuprins auzindu-i vorbind de România cu ur` [i dispre], f`r`<br />
a-[i ascunde teama c`, din simpatie pentru Fran]a, ar putea<br />
deveni aliata noastr`” 3 . Imperiul Rus ob]inuse aprobarea din<br />
partea Fran]ei [i Angliei, ca la sfâr[itul r`zboiului s` anexeze<br />
Constantinopolul [i Strâmtorile, fapt ce determina ca<br />
autorit`]ile ruse s` se gândeasc` „s` anexeze România care<br />
le st`tea în cale” 4 .<br />
La rândul lui, Marele Cartier General Rus (Stavka) nu a<br />
fost de acord cu planul de campanie al armatei române<br />
(Ipoteza „Z”), care prevedea ac]iunea principal` în<br />
Transilvania. De la prima întâlnire cu generalul H.M. Berthelot,<br />
[eful Misiunii Militare Franceze în România, generalul Mihail<br />
V. Alexeev, [eful Stavk`i, a propus abandonarea Olteniei,<br />
Munteniei [i Dobrogei [i mutarea frontului pe Carpa]ii<br />
Orientali, Siretul inferior, Dun`rea maritim` 5 . Acest aliniament<br />
reprezenta cea mai bun` solu]ie deoarece era cu mult mai<br />
scurt [i putea fi ap`rat cu mai mult` u[urin]`. Ceea ce pentru<br />
români reprezenta o chestiune vital`, scopul suprem fiind<br />
eliberarea Transilvaniei [i a celorlalte teritorii române[ti aflate<br />
sub st`pânirea monarhiei dualiste, austro-ungare, pentru<br />
Marele Cartier General rus era doar o chestiune de ordin<br />
strategic, important`, f`r` îndoial`, dar f`r` conota]ii politice [i<br />
afective. Pentru comandamentele ruse [i pentru militarii ru[i,<br />
în general, a lupta în [i pentru România era doar o chestiune<br />
de obliga]ie contractual`, pe care nu o dat` o onorau f`r`<br />
entuziasm. De asemenea, dup` retragerea în Moldova,<br />
Petrogradul a venit cu ideea refacerii armatei române în sudul<br />
Rusiei, idee respins` de liderii politici români sprijini]i de<br />
generalul H.M. Berthelot, [eful Misiunii Militare Franceze,<br />
sosit` în România în octombrie 1916.<br />
Iat`, de ce, schimb`rile interne uria[e din Rusia au<br />
generat optimism în rândul unor lideri, care au apreciat c`<br />
situa]ia se poate schimba. „Acum s-a sfâr[it (cu vechile rela]ii<br />
– n.n.), scria I.G. Duca, cu noua Rusie mentalitatea se va<br />
schimba, raporturile vor putea s` fie ceea<br />
ce trebuiau s` fie, va fi confraternitate<br />
militar` [i politic`, cordialitate sincer`,<br />
ajutor reciproc” 6 . Acelea[i considerente<br />
erau împ`rt`[ite [i de Constantin<br />
Argetoianu. „Ca [i intrarea Americii în<br />
r`zboi, nota el, revolu]ia de la Petrograd a<br />
fost primit` la noi cu însufle]ire. Vestea<br />
prefacerii regimului autocrat din Rusia în<br />
unul constitu]ional a provocat chiar mai<br />
mult entuziasm decât aceea a mobiliz`rii<br />
Statelor Unite […] Se sfâr[ise cu [ov`ielile<br />
lui Nicky (]arul), cu tr`d`rile lui Stürmer, cu<br />
potlog`riile în stil mare, cu paralizia<br />
general` provocat` de regimul lui<br />
Rasputin. O mare na]iune î[i intrase în<br />
drepturile ei [i neînvinsele puteri ale<br />
Rusiei, acum îndrumate de oameni cinsti]i<br />
[i cu r`spundere, erau s` fie îndreptate cu<br />
o întinerit` vigoare împotriva inamicului<br />
comun” 7 .<br />
Revolu]ia rus` a provocat o stare de<br />
optimism [i în ]`rile Antantei care apreciau<br />
c` ru[ii au f`cut-o pentru a înl`tura un<br />
guvern ce se preg`tea s` abandoneze în<br />
mod la[ alia]ii s`i [i s` încheie o pace<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
separat` cu germanii. Prin urmare, mi[carea a pus cap`t<br />
influen]ei germanilor [i tendin]elor spre o pace separat` din<br />
Rusia 8 .<br />
Aceste speran]e au fost destul de repede infirmate de cele<br />
petrecute în rândul trupelor ruse de pe teritoriul românesc.<br />
Ideile [i m`surile promovate de noile autorit`]i de la Petrograd<br />
au avut un efect negativ asupra disciplinei [i st`rii combative<br />
a comandamentelor [i trupelor ruse pe toate fronturile de<br />
lupt`, inclusiv pe cel din Moldova. Dintre ele amintesc,<br />
„Ordinul (pricazul) nr. 1 al Sovietului de deputa]i al<br />
muncitorilor [i solda]ilor din Petrograd”, adresat garnizoanei<br />
din ora[, dar care s-a r`spândit apoi în întreaga Rusie.<br />
Conform acestui document la toate subunit`]ile [i unit`]ile se<br />
alegeau soviete din rândul solda]ilor simpli, care preluau mare<br />
parte din atribu]iile comandan]ilor. Ele aveau sub control<br />
întregul armament, d`deau dispozi]ii [i ordine, rezolvau toate<br />
neîn]elegerile dintre ofi]eri [i solda]i etc. „În forma]ie [i în<br />
timpul execut`rii serviciului, preciza documentul, solda]ii<br />
trebuie s` respecte cea mai strict` disciplin` militar`, dar în<br />
afara serviciului [i a forma]iei, în via]a lor politic`,<br />
cet`]eneasc` [i privat`, solda]ii nu pot fi leza]i în nici unul din<br />
drepturile de care se bucur` to]i cet`]enii. În mod deosebit,<br />
luarea pozi]iei de drep]i la trecerea unui superior [i salutul<br />
obligatoriu sunt desfiin]ate în afara serviciului”.<br />
Pe bun` dreptate, comandamentele române[ti au<br />
considerat c` asemenea ordine reprezentau germenul<br />
descompunerii oric`rei armate, inclusiv a celei ruse care se<br />
caracterizase, pân` atunci, printr-o disciplin` sever`. În<br />
urm`toarele s`pt`mâni, euforia general` a f`cut loc<br />
îngrijor`rilor, determinate de fenomenele negative din rândul<br />
comandamentelor [i unit`]ilor ruse. Mul]i comandan]i nu mai<br />
puteau s` controleze propriile trupe preocupate mai mult de<br />
revolu]ie decât de îndeplinirea îndatoririlor ost`[e[ti.<br />
Neexecutarea ordinelor [i a atribu]iilor, dezert`rile,<br />
fraterniz`rile cu inamicul etc. au devenit fenomene obi[nuite<br />
[i din ce în ce mai greu de st`pânit. Mul]i solda]i ru[i se<br />
g`seau f`r` rost în localit`]ile din Moldova, ocupându-se cu<br />
tot felul de activit`]i de propagand`, comerciale etc. ceea ce<br />
genera nu dat` incidente care atr`geau proteste din partea<br />
autorit`]ilor. La începutul lunii mai 1917, existau în Moldova<br />
un milion de militari ru[i, dar se putea conta pe front numai pe<br />
Aici [i \n pagina urm`toare,<br />
manifesta]ii pacifiste ale militarilor ru[i de pe frontul rom#nesc (mai 1917)<br />
21
studii/documente<br />
131 000 de baionete 9 . Frontul românesc devenise, în<br />
prim`vara anului 1917, un viespar al propagandei<br />
revolu]ionare [i pacifiste, perspectiva men]inerii lui devenind<br />
incert`. În plus, exista pericolul ca microbul descompunerii, al<br />
revolu]iei s` se extind` la armata român` [i la popula]ia<br />
local`.<br />
Reac]ii [i m`suri de imunizare<br />
Terenul pentru un astfel de scenariu era preg`tit,<br />
nemul]umirile fiind profunde în toate straturile societ`]ii<br />
române[ti. Au contribuit la aceast` stare de spirit generalizat`<br />
modul condamnabil în care se preg`tise ]ara pentru r`zboiul<br />
cel mare, suita de înfrângeri din toamna anului 1916, refugiul<br />
în Moldova, lipsurile de tot felul, dezorganizarea întregii vie]i,<br />
grelele pierderi umane cauzate de luptele de pe front [i de<br />
epidemia de tifos exantematic, perspectivele sumbre ale<br />
r`zboiul etc. Mare parte a clasei politice române[ti a c`zut la<br />
examenul dur al r`zboiului, sintagma cea mai uzitat` fiind<br />
„a[a nu se mai poate”. Pe acest fond a început s` prind`<br />
contur „procesul r`spunderilor”, care îl va avea drept<br />
portstindard pe generalul Alexandru Averescu. Pân` atunci,<br />
autorit`]ile politice [i militare române erau puse într-o situa]ie<br />
extrem de delicat` fa]` de fenomenele neobi[nuite din tabara<br />
puternicului aliat.<br />
Au fost luate m`suri drastice pentru împiedicarea<br />
r`spândirii propagandei revolu]ionare desf`[urat` de militarii<br />
ru[i în rândul trupelor române. Astfel, s-au limitat contactele<br />
dintre militarii celor dou` armate, s-au intensificat controalele<br />
în g`ri [i în ora[e, s-au confiscat materialele de propagand`<br />
editate de trupele ruse, s-au introdus pedepse severe pentru<br />
cei care colportau zvonuri destabilizatoare, s-a cerut ofi]erilor<br />
un contact permanent cu trupa etc.<br />
Noua situa]ie risca s` compromit`, îns`, raporturile dintre<br />
alia]i, prozelitismul revolu]ionar al unor militari ru[i, putând<br />
genera oricând incidente majore cu implica]ii directe asupra<br />
stabilit`t`]ii frontului. Acest lucru a fost adus la cuno[tin]a<br />
autorit`]ilor române chiar de generalul A.A. Mosolov, ministrul<br />
rus în România. „I-am cerut regelui Ferdinand, scria el, s` ia<br />
toate m`surile necesare pentru a evita orice contact între<br />
solda]ii ru[i [i români, c`ci existau temeri c` în cazul unor<br />
înc`ier`ri, moartea unui singur soldat rus (întâmpl`toare sau<br />
datorat` unui act de provocare) ar crea complica]ii dintre cele<br />
22<br />
mai grave. Trupele de pe front ar putea s`<br />
vin` spre Ia[i pentru a r`zbuna astfel<br />
moartea camaradului lor ucis” 10 .<br />
Autorit`]ile române au con[tientizat<br />
pericolul [i militarii români au disp`rut de<br />
pe str`zile capitalei provizorii a ]`rii.<br />
În acela[i timp pe front s-a pus accent<br />
pe sporirea încrederii reciproce [i pe<br />
înt`rirea colabor`rii. Alexandru Averescu a<br />
emis un ordin în care avertiza trupele din<br />
subordine c` trebuiau evitate incidentele<br />
de orice fel, care puteau s` compromit`<br />
bunele rela]ii. „Am oprit inamicul [i ne-am<br />
salvat ]ara numai datorit` sprijinului<br />
rusesc, iar teritoriul ni-l vom recuceri<br />
numai cu ajutorul alia]ilor no[tri. Orice alte<br />
considera]ii, oricât de evidente trebuie<br />
l`sate deoparte” 11 .<br />
Pe aceast` baz`, comandamentele<br />
din subordine au organizat diverse<br />
activit`]i pentru strângerea raporturilor<br />
bilaterale. O asemenea întâlnire a fost<br />
organizat`, la 24 martie (stil vechi) de<br />
Corpul 4 armat`, comandat de generalul<br />
Eremia Grigorescu. Unul dintre participan]i, cunoscutul scriitor<br />
transilv`nean, Octavian C. T`sl`uanu, scria: „Banchet pentru<br />
înfr`]irea ruso-român`. Comandantul Corpului 40 rusesc,<br />
Generalul Berkman, un mo[neag bun, cu barba piept`nat` în<br />
dou` p`r]i, vine cu 12 ofi]eri la popota noastr`. Îi primim în fa]a<br />
locuin]ei generalului […] Se m`nânc` bine [i se bea vin din<br />
viile lui Negroponte. Încep toasturile. Generalul Ieremia<br />
Grigorescu vorbe[te milit`re[te [i aduce omagii de<br />
recuno[tin]` armatei ruse[ti. Rusul vorbe[te pe limba lui […]<br />
Ni[te ]igani învioareaz` masa cu viorile. Cântece [i veselie.<br />
Un român [i un rus danseaz`, pe rând cazaciocul. Unii sunt<br />
prea veseli... Petrecem pe ru[i la comandamentul lor cu<br />
muzica. S`tenii se întreab` mira]i: ce oo oo ffii îînsemnâândd cchheffull<br />
`stta? (subliniere în textul original – n.n.) Apropierea era<br />
necesar`, fiindc` rela]iile dintre noi [i ru[i erau cam încordate.<br />
Seara învit` ru[ii pe români la petrecere. Unii se [i duc. O<br />
ducem tot în serb`ri” 12 .<br />
S`rb`torile de Pa[te au decurs, pe front, în aceia[i stare<br />
de fr`]ietate. Un moment semnificativ, redat de acela[i<br />
memorialist, a fost vizita la comandamentul Corpului 4 armat`<br />
a prin]ului mo[tenitor Carol. În seara zilei de 6/19 aprilie 1917,<br />
el a fost invitat de ru[i la mas`. „Banchet bogat, noteaz`<br />
T`sl`uanu, se danseaz` [i se cânt`. Prin]ul expansiv se<br />
avânt` la o sârb`. M` uit la generalul Ieremia Grigorescu. E<br />
încruntat. [i-a p`strat totu[i ]inuta demn`. Ru[ii sunt<br />
entuziasma]i. Solda]ii au umplut toate u[ile [i ferestrele [i<br />
privesc cum joac` un prin]. Probabil pe-ai lor nu i-au v`zut<br />
niciodat`. Generalul Grigorescu, ca s` justifice gestul prin]ului<br />
Carol, ridic` un toast pentru democra]ie. Ofi]erii ru[i aplaud`,<br />
unii sunt rezerva]i. Observ c` cei activi sunt imperiali[ti, iar cei<br />
rezerva]i, cu noul regim” 13 .<br />
Aceasta era doar a fa]et` a lucrurilor, iar strategia<br />
adoptat` a dat rezultate par]iale. Plierea pe noua stare de<br />
spirit din rândul trupelor ruse nu putea dep`[i un anumit prag,<br />
dincolo de care începea dezagregarea organismului social [i<br />
a armatei. În situa]ii excep]ionale se cereau decizii radicale<br />
menite s` dezamorseze criza. Cea mai important` dintre ele<br />
a fost proclama]ia regelui Ferdinand, adresat` solda]ilor în<br />
ziua de 22 martie /4 aprilie 1917, cu prilejul unei vizite la<br />
trupele Armatei 2, în localitatea R`c`ciuni. Ea con]inea<br />
promisiunea înf`ptuirii dup` r`zboi a celor dou` reforme,<br />
agrar` [i electoral`, promisiune reînnoit` în cursul<br />
urm`toarelor vizite pe front ale suveranului. „Vou` fii de ]`rani,<br />
4 (42) 2008 document
se spunea în Cuvânt c`tre Armata II, care a]i ap`rat cu bra]ul<br />
vostru p`mântul unde v-a]i n`scut, unde a]i crescut, v` spun<br />
eu, Regele vostru, c` pe lâng` r`splata cea mare a izbânzii,<br />
care va asigura fiec`ruia recuno[tin]a neamului nostru întreg,<br />
a]i câ[tigat totodat` dreptul de a st`pâni într-o m`sur` mai<br />
larg` p`mântul pe care v-a]i luptat. Vi se va da p`mânt. Eu,<br />
Regele vostru, voi fi întâiul în a da pild`; vi se va da [i o larg`<br />
participare la treburile Statului” 14 . Anun]ul regal a generat un<br />
mare entuziasm în rândul maselor de solda]i-]`rani,<br />
contribuind, în mod direct, la imunizarea armatei române în<br />
fa]a curentelor destabilizatoare venite din partea trupelor ruse,<br />
dar [i ale inamicului. Gestul a fost salvator [i pentru dinastia<br />
român`, înrudit` cu Romanovii. Acela[i Mosolov a apreciat<br />
preocup`rile guvernului condus de Br`tianu pentru realizarea<br />
celor dou` reforme [i le-a adus la cuno[tin]a autorit`]ilor din<br />
]ara sa, în speran]a c` liderii ru[i vor urma exemplul românilor.<br />
S` mai ad`ug`m c` promisiunile lui Ferdinand au c`p`tat<br />
expresie juridic` prin legile adoptate de Parlament în vara<br />
anului 1917.<br />
Încerc`ri de „revolu]ie” în România<br />
Num`rul foarte mare al militarilor ru[i pe teritoriul Moldovei<br />
a reprezentat de la început un motiv de îngrijorare pentru<br />
clasa politic` [i popula]ie. Ei au fost disloca]i atât pe front, cât<br />
[i în spatele acestuia, astfel c` multe dintre localit`]ile mai<br />
importante aveau garnizoane ruse[ti semnificative. Efectivele<br />
române[ti erau modeste, singura for]` aflat` la dispozi]ie,<br />
Armata 2, comandat` de generalul Alexandru Averescu, fiind<br />
pe front. Pornind de la aceast` realitate s-a spus, nu f`r`<br />
temei, c`, dup` suita de înfrângeri din toamna anului 1916,<br />
românii s-au g`sit sub o dubl` ocupa]ie – a Puterilor Centrale<br />
[i a Rusiei, ultima controlând practic teritoriul dintre Carpa]ii<br />
Orientali [i Prut. Totu[i, pân` la revolu]ia din februarie 1917,<br />
comandamentele [i trupele ruse au intervenit relativ pu]in în<br />
via]a politic` a ]`rii. Efectele prezen]ei lor s-au resim]it mult<br />
mai pregnant pe alte planuri, cum ar fi, de pild`, în domeniul<br />
aprovizion`rii, comercian]ii [i proprietarii români preferând pe<br />
ru[i, întrucât ace[tia pl`teau produsele pe loc. În consecin]`,<br />
pre]urile au crescut semnificativ pe fondul resurselor modeste<br />
existente în Moldova. În teribila iarn` 1916/1917, trupele ruse<br />
au fost cu mult mai bine aprovizionate, ele beneficiind [i de un<br />
aflux de produse [i din ]ara natal`, decât cele române.<br />
Aceast` diferen]` net` a accentuat nemul]umirea românilor,<br />
care puneau lipsurile de tot felul [i pe seama aliatului rus, de[i<br />
armatele sale asigurau, în acel moment, supravie]uirea<br />
statului român.<br />
Situa]ia s-a schimbat dup` revolu]ia din februarie 1917.<br />
Dac` în primele s`pt`mâni care au urmat acestui seism de<br />
mare amplitudine, sovietele militarilor ru[i au fost re]inute în a<br />
se angaja în via]a intern` a României, în luna aprilie atitudinea<br />
unora dintre ele, respectiv, a celor dominate de bol[evici, s-a<br />
schimbat. În proclama]iile, articolele [i lu`rile de cuvânt cu<br />
prilejul diferitelor întruniri au ap`rut diverse idei referitoare la<br />
lupta împotriva „exploatatorilor”, a „burjuilor”, a r`zboiului,<br />
pentru schimbarea ordinei constitu]ionale, pentru pace, etc.<br />
Aceste idei au fost preluate [i de unii sociali[ti români care au<br />
participat la ac]iuni organizate de sovietele osta[ilor ru[i.<br />
Pe acest fond, la sfâr[itul lunii aprilie 1917, a ap`rut zvonul<br />
unei posibile ac]iuni pentru r`sturnarea regelui Ferdinand.<br />
Extrem de îngrijorate, autorit`]ile române au decis ca<br />
suveranul s` plece într-o inspec]ie la marile unit`]i ale Armatei<br />
2. Înainte de plecarea din Ia[i, el a dat publicit`]ii un Înalt<br />
Ordin de Zi, elaborat de Nicolae Iorga, prin care promisiunile<br />
de la R`c`ciuni au fost reînnoite 15 . Concomitent, Vintil`<br />
Br`tianu, ministrul de r`zboi, [i generalul Dmitri Grigorievici<br />
Scerbacev, comandantul armatelor ruse din Moldova, care<br />
document 2008 4 (42)<br />
preluase func]ia de la generalul Zaharov, au dat fiecare un<br />
ordin de zi c`tre trupele din subordine. Generalul rus a cerut<br />
subordona]ilor s`i s` nu se amestece în via]a intern` a<br />
statului român, iar Vintil` Br`tianu a dezmin]it zvonul c` noua<br />
Rusie ar fi avut inten]ia s` încheie pacea cu Puterile Centrale.<br />
Între timp, în ziua de 1 Mai, Ziua interna]ional` a muncii, la<br />
Ia[i a avut loc un miting, autorizat de Scerbacev, care a deviat<br />
spre o atitudine pacifist` [i revolu]ionar`. Participan]ii l-au<br />
eliberat pe Cristian Rakovski, aflat sub domiciliu for]at la Ia[i,<br />
pentru activit`]ile sale din perioada neutralit`]ii desf`[urate cu<br />
sprijin german. În cuvântarea ]inut`, el a l`udat revolu]ia de la<br />
Petrograd, a criticat reformele ini]iate de autorit`]ile române,<br />
pe care le-a apreciat drept simpl` propagand`, [i s-a<br />
pronun]at pentru triumful ideilor republicane în întreaga<br />
regiune balcanic`. Dup` miting, Rakovski împreun` cu Mihail<br />
Gheorghe Bujor, militar român [i cunoscut socialist, au fost<br />
du[i la Odessa, care va deveni în lunile urm`toare centrul<br />
ac]iunilor revolu]ionare anti-române[ti.<br />
O nou` manifesta]ie similar` era programat`, dup`<br />
informa]iile autorit`]ilor române, pentru 6 mai, existând<br />
temerea unei lovituri de for]`. Prev`z`tor, guvernul a luat<br />
ample m`suri pentru a preveni escaladarea tensiunilor cu<br />
militarii ru[i. Presa a calificat ac]iunile drept o oper` a<br />
inamicului, iar pe Rakovski, agent german, ceea ce nu era în<br />
afara realit`]ii [i a publicat o serie de adeziuni ale sociali[tilor.<br />
În acela[i timp au fost sporite trupele din garnizoana Ia[i.<br />
Intrarea lor în ora[ s-a f`cut, cum a fost cazul Regimentului 9<br />
vân`tori, cu toat` solemnitatea – defilare, muzic`, armament<br />
la vedere etc. Desigur, autorit`]ile române nu au avut inten]ia<br />
de a ajunge la ciocniri cu militarii ru[i, de[i ea nu a fost nici un<br />
moment exclus`, consecin]ele fiind foarte grele. Asupra lor a<br />
avertizat în repetate rânduri A. A. Mosolov [i Stanislav<br />
Poklewski-Koziel, ce f`cuser` schimb de func]ii, ei ac]ionând<br />
pentru men]inerea cooper`rii militare româno-ruse.<br />
Asemenea ini]iative au avut darul de a reduce entuziasmul<br />
revolu]ionar al unor soviete, dar pericolul interven]iei lor în<br />
treburile interne ale României se men]inea ridicat.<br />
Evenimentele ulterioare vor confirma din plin temerile<br />
autorit`]ilor române.<br />
Ofensiva – o solu]ie<br />
împotriva dezintegr`rii<br />
studii/documente<br />
O problem` intens discutat` în cursul lunii mai [i iunie<br />
1917 a fost declan[area marii ofensive de prim`var`.<br />
Ac]iunea a fost decis` la întâlnirea de la Chantilly (2-3/15-16<br />
noiembrie 1916), tot acolo stabilindu-se ca proiectul general<br />
de opera]ii al Antantei pentru anul 1917 s` includ` [i ofensiva<br />
de pe Frontul Român.<br />
Forma ini]ial` a planului a fost stabilit` în martie 1917 de<br />
cele dou` comandamente, dar prevederile nu au fost putut fi<br />
aplicate din cauza evenimentelor interne, guvernul provizoriu<br />
fiind incapabil s` impun` trecerea la ac]iune, în pofida<br />
promisiunilor repetate. În perioada 22 aprilie/5 mai – 29<br />
aprilie/12 mai primul ministru Ion I.C. Br`tianu, înso]it de<br />
generalul Constantin Prezan, [eful Marelui Cartier General, a<br />
efectuat o vizit` la Petrograd, una dintre temele aflate în<br />
dezbatere fiind [i soarta preconizatei ofensive.<br />
Tot la începutul lunii mai generalul Prezan s-a întâlnit, la<br />
Moghilev, cu generalii Mihail V. Alekseev, [eful Marelui Cartier<br />
General rus [i D.G. Scerbacev, modificând substan]ial planul<br />
adoptat în martie. S-a decis executarea unei manevre dublu<br />
înv`luitoare, lovitura fiind dat` în sectorul Br`ila, concomitent<br />
cu o ac]iune ofensiv` a trupelor ruse din Bucovina.<br />
Ultima etap` activit`]ii de planificare strategic` s-a<br />
consumat la începutul lunii iunie, la Ia[i desf`[urându-se o<br />
conferin]` la care au participat regele Ferdinand, primul<br />
23
studii/documente<br />
ministru Ion I.C. Br`tianu, generalii Prezan, Averescu,<br />
Cristescu, Scerbacev, Golovin [i Berthelot. În cadrul reuniunii<br />
au ie[it în eviden]` concep]iile diferite ale lui Averescu [i<br />
Prezan, primul propunând ca rolul cel mai important s` revin`<br />
Armatei 2, al c`rui comandant era. Ea trebuia s` dea lovitura<br />
principal` la joc]iunea celor dou` grupuri de armat` inamice<br />
dispuse din Bucovina pân` la Oituz [i, respectiv, în Mun]ii<br />
Vrancei [i în Câmpia Siretului, pentru a le putea înfrânge apoi<br />
pe p`r]i.<br />
Cei prezen]i nu au fost de acord cu aceast` solu]ie, optând<br />
pentru o variant` considerat` mai pragmatic`. Lovitura<br />
principal` urma s` fie dat` de Armata 1 român`, comandat`<br />
de generalul Constantin Christescu, în sectorul N`moloasa,<br />
obiectivul fiind nimicirea, împreun` cu Armata 4 rus`, a<br />
principalei grup`ri inamice, Armata 9 german`. Pentru a<br />
atrage for]ele adversarului [i a veni în sprijinul flancului drept<br />
al grup`rii de pe direc]ia loviturii principale, Armata 2 dezvolta<br />
ofensiva în sectorul M`r`[ti. Ac]iunea ei trebuia s` precead`<br />
cea a grup`rii principale. Pe baza acestor decizii, Marele<br />
Cartier General a trecut la concentrarea for]elor [i mijloacelor,<br />
la preg`tirea material` [i moral` a ofensivei.<br />
Viitoarea ac]iune a for]elor româno-ruse era privit` diferit<br />
de comandan]ii de rang înalt de pe frontul românesc.<br />
Generalul Constantin Prezan se pronun]a pentru începerea ei<br />
imediat`, motivul principal fiind starea moral` din ce în ce mai<br />
precar` a trupelor ruse. De aceea[i opinie era [i generalul<br />
D.G. Scerbacev care aprecia c` intrarea în foc era singura<br />
solu]ie pentru oprirea procesului de anarhie din rândul<br />
trupelor pe care le comanda. În schimb, generalul H.M.<br />
Berthelot era de p`rere c` ofensiva trebuia amânat` câtva<br />
timp pentru a se putea aduce noi efective care s` asigure un<br />
raport de for]e suficient.<br />
Dar în timp ce statele majore croiau planuri care din care<br />
mai îndr`zne]e, agita]ia în rândul trupelor ruse pe tema<br />
viitoarei ofensive, sporea. Majoritatea sovietelor din unit`]i [i<br />
mari unit`]i au votat împotriva ac]iunii, ceea ce a determinat<br />
ca mul]i [efii militari s` declare c` nu pot conta pe propriile<br />
trupe. Comanda]ii [i statele majore ruse au luat m`suri<br />
extraordinare pentru a men]ine o anumit` capacitate<br />
combativ`, care s` permit` declan[area ac]iunii – organizarea<br />
de vizite pe front ale unor demnitari alia]i (socialistul francez<br />
Albert Thomas, socialistul belgian Emil Vandervelde, ministrul<br />
francez în România, contele de Saint Aulaire, [.a.), apeluri<br />
repetate la onoarea militar` [i la obliga]iile fa]` de alia]i,<br />
reorganizarea unor unit`]i, înfiin]area unor subunit`]i de<br />
sacrificiu, capabile s` genereze, prin exemplul lor, o stare de<br />
spirit combativ` etc. Eforturile au avut un succes redus, astfel<br />
c` în preziua declan[`rii ofensive de la M`r`[ti, generalul<br />
Scerbacev era sceptic cu privire la angajarea trupelor sale.<br />
Cu toate acestea, în diminea]a zilei de 11/24 iulie 1917 a<br />
început ofensiva de la M`r`[ti, prin ac]iunea conjugat` a<br />
Armatei 2 române [i a Corpului 8 armat` rus din Armata 4<br />
rus`. Nu intr`m în analiza acestei b`t`lii, veritabil` oper` de<br />
art` militar`, soldat` cu un r`sun`tor succes. Vom sublinia<br />
doar c` marea unitare rus` a luptat foarte bine, aducând o<br />
contribu]ie important` la victorie. A impresionat, în special,<br />
artileria sa, care a executat un foc deosebit de precis asupra<br />
pozi]iilor inamicului. Din p`cate, ofensiva a fost oprit` din<br />
cauza situa]iei deosebit de critice ap`rute în Gali]ia, unde<br />
trupele ruse, respectiv Armata 8 rus`, s-au retras, ceea ce a<br />
creat pericolul ca întregul Front Român ` fie lovit în flanc [i<br />
spate.<br />
Profitând de aceast` situa]ie, trupele germane au<br />
declan[at ofensiva pe Siretul inferior, în zona localit`]ii<br />
M`r`[e[ti. Ac]iunea s-a produs într-un moment nefericit<br />
deoarece o bun` parte din marile unit`]i ale Armatei 4 ruse au<br />
fost retrase pentru a fi trimise în sectorul nordic ca s` astupe<br />
24<br />
bre[a creat`. Atacul german din 24 iulie/6 august 1917 a fost<br />
primit în plin de Divizia 34 infanterie, cople[it` numeric. În<br />
prima zi, trupele germane au reu[it s` str`pung` toate cele<br />
trei linii de ap`rare ale ru[ilor, cre#nd o bre[` cu o l`rgime de<br />
zece kilometri. Comportarea slab` a trupelor ruse, care a<br />
continuat [i în zilele urm`toare, a determinat angajarea<br />
Armatei 1 române, aflat` în dispozitiv pentru trecerea la<br />
ofensiv`. A rezultat o încle[tare dur` care a durat aproape o<br />
lun`, pân` la 21 august/3 septembrie 1917. În tot acest timp,<br />
greul luptelor a fost dus de marile unit`]i române, cele ruse<br />
având o comportate inegal`, redat` astfel de un observator<br />
neutru, generalul H. M. Berthelot: „Trupele ruse s-au dovedit<br />
extrem de neomogene: unele au luat-o la fug`, cu la[itate, la<br />
prima bubuitur` de tun; altele au contraatacat viguros [i, dup`<br />
ce au luptat energic cât`va vreme, au f`cut stânga împrejur,<br />
sub un bombardament de intensitate obi[nuit`” 16 . Aceea[i<br />
situa]ie s-a întâlnit [i timpul confrunt`rilor din b`t`lia de la<br />
Oituz, desf`[urat` relativ concomitent cu cea de la M`r`[e[ti.<br />
Rolul decisiv al trupelor române a fost recunoscut [i de<br />
generalul Scerbacev în ordinul de zi dat pentru propriile trupe.<br />
„Sunt plin de admira]ie pentru eroismul Trupelor Române,<br />
spunea generalul Scerbacev, [i felicit comandamentul, pe<br />
ofi]erii [i solda]ii tuturor unit`]ilor pentru felul str`lucit în care<br />
au respins ofensiva vr`jma[`” 17 . Totodat`, el mul]umea [i<br />
trupelor ruse [i î[i exprima speran]a c` fr`]ia de arme,<br />
întemeiat` la Plevna [i continuat` în anii 1916-1917, va fi<br />
men]inut` [i pe viitor.<br />
Sfâr[itul alian]ei româno-ruse<br />
B`t`liile de la „por]ile Moldovei” au reprezentat, a[a cum<br />
spuneam, o revan[` str`lucit` fa]` de infrângerile din toamna<br />
anului 1916, armata român`, mai restrâns` numeric, ar`tând<br />
o alt` înf`]i[are [i o alt` stare de spirit. Ea a fost capabil` s`<br />
suplineasc` ezit`rile [i defec]iunile din rândul trupelor ruse [i<br />
s` reziste unui inamic puternic, mai bine dotat [i cu experien]`<br />
mai mare. „Dac` n-ar fi tr`dat ru[ii, scria Saint-Aulaire,<br />
ministrul francez în România, [i dac` s-ar fi ob]inut<br />
colaborarea armatei franceze de la Salonic, b`t`lia de<br />
M`r`[e[ti ar fi gr`bit victoria final`” 18 .<br />
Este greu de dovedit o asemenea afirma]ie, care este o<br />
problem` de istorie contrafactual`, dar cert este c`, sub raport<br />
strategic, victoria ob]inut` în aceste încle[t`ri nu a putut fi<br />
valorificat`, datorit` acceler`rii procesului de destr`mare a<br />
armatei ruse de pe Frontul Român. Comandan]ii de rang înalt<br />
nu mai aveau autoritate asupra propriilor trupe, sovietele<br />
tinzând s` li se substituie. Masele de solda]i ru[i nu mai<br />
doreau s` lupte, fraterniz`rile cu inamicul peste linia frontului<br />
devenind un fapt curent. Obiectivele lor erau pacea [i<br />
întoarcerea acas`.<br />
În aceste condi]ii, România era supus` unei duble<br />
presiuni: din partea inamicului care, de[i [i-a redus activitatea<br />
militar`, r`mânea un mare pericol; din partea armatei ruse,<br />
anarhizat` de revolu]ie. Cu toate acestea, Stavka persista în<br />
ideea de a organiza în prim`vara anului 1918, dup`<br />
finalizarea sosirii corpului expedi]ionar american pe<br />
continentul european, o mare ofensiv` pe Frontul Oriental. {i<br />
Marele Cartier General Român a elaborat, la rândul s`u, o<br />
serie de planuri ofensive care urm`reau mai mult sau mai<br />
pu]in scopuri decisive<br />
Dar toate aceste proiecte de opera]ii erau simple exerci]ii<br />
rutiniere, atât timp cât situa]ia din Rusia, în loc s` se<br />
stabilizeze, se înr`ut`]ea permanent. Generalul Constantin<br />
Iancovescu, ministrul de r`zboi, a fost trimis în Rusia spre a<br />
lua contact cu autorit`]ile militare de la Petrograd pentru<br />
coordonarea eforturilor de r`zboi. Reîntors în ]ar`, el a ar`tat<br />
c` Rusia se afla în pragul revolu]iei, guvernul Kerenski fiind<br />
4 (42) 2008 document
lipsit total de autoritate [i putere. Acelea[i informa]ii<br />
parveneau [i din partea Misiunii Militare Franceze în<br />
România, astfel c` nu mai era nimic de a[teptat de la aliatul<br />
rus în privin]a eforturilor de r`zboi. Rusia se îndrepta spre<br />
anarhie [i revolu]ie, iar Frontul Oriental spre disolu]ie.<br />
La 25 octombrie/7 noiembrie 1917, bol[evicii au preluat<br />
puterea la Petrograd [i unul din primele decrete emise a fost<br />
cel asupra p`cii. Noile autorit`]i puneau astfel c`p`t<br />
speran]elor pe care alia]ii le-au avut timp de câteva luni de<br />
zile, c` noua Rusie va înt`ri parteneriatul [i cooperarea în<br />
lupt`. Unda de [oc a revolu]iei bol[evice s-a propagat cu o<br />
anumit` întârziere pe Frontul Român, regimul lui Lenin fiind<br />
privit de foarte mul]i ca unul tranzitoriu, incapabil s` se<br />
men]in` la conducerea Rusiei.<br />
Încheierea ostilit`]ilor era de altfel, subiectul care acapara<br />
aten]ia tuturor, iar p`rerile, inclusiv în rândurile militarilor, erau<br />
împ`r]ite. Cei mai mul]i înclinau c`tre un armisti]iu cu Puterile<br />
Centrale, dac` Rusia, ]arist` sau bol[evic`, iese din r`zboi,<br />
întrucât era evident c` mica armat` român` nu putea rezista<br />
singur` în fa]a du[manului. Existau, îns`, mai ales în rândul<br />
ofi]erilor tineri, [i adep]i ai rezisten]ei pân` la cap`t. Cel mai<br />
tenace ap`r`tor al acestei idei a fost generalul Berthelot,<br />
men]inerea viabilit`]ii Frontului Român servind, în cel mai înalt<br />
grad, interesele francezilor. Totu[i, la nivelul clase politice a<br />
prevalat ideea, promovat` activ de primul ministru Ion I.C.<br />
Br`tianu, c` România trebuia s` înceteze ostilit`]ile,<br />
alternativa fiind desfiin]area statului român. În cadrul<br />
numeroaselor discu]ii purtate în acele s`pt`mâni decisive au<br />
fost luate în calcul [i varianta retragerii armatei române în<br />
Rusia, Basarabia [i regiunea Odessei fiind loca]iile preferate.<br />
Aici s-ar fi continuat lupta împotriva Puterilor Centrale,<br />
existând posibilitatea conjug`rii eforturilor cu fac]iunile ruse,<br />
care se pronun]au împotriva regimului bol[evic [i doreau<br />
colaborarea cu Antanta.<br />
Guvernul bol[evic, prin vocea lui Tro]ki, a cerut încheierea<br />
armisti]iului, ceea ce impunea stabilirea conduitei statului<br />
roman. În acest scop, în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie,<br />
regele Ferdinand, la sugestia lui Br`tianu, a convocat dou`<br />
consilii. Primul dintre ele a avut un caracter militar, la el luând<br />
parte generalii Prezan, Grigorescu, Averescu, Iancovescu [i<br />
Berthelot. Discu]iile, desf`[urate pe baza unui chestionar<br />
redactat de Br`tianu [i {tirbey, au fost lungi [i delicate. S-au<br />
luat în dezbatere conduita general` a statului roman în acele<br />
împrejur`ri [i m`surile ce se impuneau a fi luate pe plan<br />
militar, în cazul încheierii armisti]iului de c`tre armata rus` [i<br />
p`r`sirii de c`tre aceasta a frontului din<br />
Moldova 19 . Generalii au fost de acord,<br />
consemnând acest lucru [i în scris, cu<br />
respingerea armisti]iului, dac` factorul<br />
politic considera util acest lucru.<br />
În seara aceleia[i zile s-a desf`[urat [i<br />
reuniunea Consiliului de Mini[tri care a<br />
validat decizia luat` de consiliul de<br />
generali. Situa]ia era deosebit de fluid`,<br />
astfel c` peste dou` zile hot`rârile luate în<br />
cadrul celor dou` reuniuni erau, deja,<br />
dep`[ite. Indisciplina [i anarhia trupelor<br />
ruse din Moldova deveniser` din ce în ce<br />
mai mari, ceea ce l-a determinat pe<br />
generalul Scerbacev s` declare primului<br />
ministru c` nu le mai poate controla. El era<br />
pus în postura fie s` p`r`seasc` func]ia,<br />
fie s` încheie el armisti]iul. Ultima variant`<br />
era considerat` mai avantajoas` în acel<br />
moment deoarece permitea lui Scerbacev<br />
s` p`streze comanda, s` câ[tige timp [i<br />
pe aceast` baz` s` poat`, eventual,<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
reconstitui frontul cu trupe loiale. La 20 noiembrie/3<br />
decembrie 1917, generalul Scerbacev a trimis dou` scrisori<br />
adresate lui Mackensen [i respectiv arhiducelui Iozef, prin<br />
care solicita începerea tratativelor de pace.<br />
În noile condi]ii, era evident c` respingerea armisti]iului nu<br />
mai era de actualitate, singura solu]ie fiind acceptarea lui. La<br />
21 noiembrie/4 decembrie 1917, guvernul a hot`rât s` se<br />
al`ture propunerii armatei ruse de pe Frontul Român.<br />
Concretizând aceast` decizie, Marele Cartier General, sub<br />
semn`tura lui Prezan, a transmis, în aceia[i zi, celor dou`<br />
armate române ordinul nr. 5163, prin care fixa conduita în<br />
noua situa]ie. Ostilit`]ile se suspendau pe data de 22<br />
noiembrie/5 decembrie 1917, începând cu ora 8, comandan]ii<br />
de armate fiind obliga]i s` ia m`suri pentru aducerea la<br />
cuno[tin]a adversarului. Pe timpul suspend`rii confrunt`rilor<br />
trupele r`mâneau pe pozi]iile ocupate, p`strând vigilen]a<br />
necesar` 20 .<br />
De asemenea, prin Înaltul ordin de zi nr. 44 din 21<br />
noiembrie/4 decembrie 1917, generalul Constantin Prezan a<br />
fost „îns`rcinat cu comanda armatei”, m`sura având drept<br />
scop protejarea regelui Ferdinand, care nu trebuia implicat în<br />
semnarea armisti]iului 21 .<br />
Pentru clarificarea atitudinii României, suveranul a<br />
convocat, la 22 noiembrie/5 decembrie 1917, un Consiliu de<br />
Mini[tri, la Palatul Regal, la care au fost invita]i s` participe<br />
generalii Prezan, Averescu [i Grigorescu. Primul ministru Ion<br />
I.C. Br`tianu a expus situa]ia creat` prin demersul lui<br />
Scerbacev [i a propus trimiterea delega]ilor români. El a<br />
precizat c` armisti]iul avea, din perspectiva guvernului român,<br />
un caracter exclusiv militar, el fiind o consecin]` deciziei<br />
armatei ruse. Generalul Prezan a propus ca delega]i din<br />
partea armatei române pe generalul Alexandru Lupescu,<br />
sub[ef al Marelui Cartier General, coloneii Nicolae<br />
Condeescu, [eful Biroului informa]ii de la Marele Cartier<br />
General, Ion R`[canu, comandantul Brig`zii 15 artilerie [i Ion<br />
Manolescu, [eful de stat major al Corpului 4 armat`.<br />
Armisti]iul a fost încheiat în ziua de 26 noiembrie/9<br />
decembrie la Foc[ani, la ora 23.30 (22.30 ora Europei<br />
Centrale). În numele generalului Prezan, armisti]iul a fost<br />
semnat de generalul Alexandru Lupescu, iar în numele lui<br />
Scerbacev de generalul Kolcevski. Articolul 1 stipula c` între<br />
armatele ruse dispuse între Nistru [i gurile Dun`rii,<br />
comandate de generalul Scerbacev, [i armatele Împ`tritei<br />
Alian]e s-a încheiat un armisti]iu provizoriu, pân` când<br />
Adunarea Constituant` a Rusiei va decide în chestiunea<br />
Ofi]eri rom#ni [i ru[i pe frontul din Moldova (1917)<br />
25
studii/documente<br />
r`zboiului [i p`cii. Tot în acela[i articol se preciza c`:<br />
„Armatele române, care opereaz` sub ordinele generalului<br />
Prezan [i care fac parte din Frontul Român, încheie [i ele<br />
aceast` conven]iune, pentru timpul cât va dura armisti]iul<br />
armatelor ruse de pe Frontul Român” 22 .<br />
Armisti]iul punea cap`t unei situa]ii de incertitudine care<br />
dura de câteva luni, dar el nu rezolva problema României, care<br />
se g`sea, a[a cum am ar`tat, prins` între dou` mari pericole<br />
– fostul inamic [i anarhia armatei ruse care se dezvolta cu<br />
repeziciune. Solu]ia aleas`, cea mai bun` cu putin]` în acele<br />
împrejur`ri, conserva for]ele armate române [i servea<br />
interesele României, chiar dac` alia]ii occidentali ar fi vrut ca<br />
Frontul Român s` r`mân` activ.<br />
În acest scop, autorit`]ile militare franceze au ini]iat diverse<br />
planuri [i proiecte, generalul Berthelot fiind îns`rcinat s` le<br />
aplice în practic`. Astfel, [eful Misiunii Militare Franceze a<br />
discutat cu Masaryk, liderul ceh, aflat în România, posibilitatea<br />
de a organiza, în cursul iernii viitoare, mai multe divizii cehe,<br />
sârbe [i poloneze pentru a le introduce pe front al`turi de<br />
armata român`. Armamentul ar fi provenit din cel destinat<br />
Rusiei, iar instructorii puteau fi membrii Misiunii Militare<br />
Franceze 23 . La 24 octombrie/6 noiembrie 1917, cu o zi înainte<br />
de preluarea puterii de c`tre bol[evici la Petrograd, generalul<br />
Prezan a participat la o consf`tuire cu generalii Scerbacev [i<br />
Berthelot, unde s-au discutat aspecte concrete ale organiz`rii<br />
prizonierilor din armata austro-ungar` în eventualitatea<br />
introducerii lor pe frontul din Moldova. Prizonierii trebuiau<br />
adu[i în regiunea Nistru-Odessa, iar corpul cehoslovac, care<br />
era deja constituit ar fi putut s` înlocuiasc` Armata 6 rus` [i<br />
Armata 1 român` 24 .<br />
Legat de acest aspect, mare[alul Ferdinand Foch<br />
considera c` armata român` trebuia s` r`mân` intact`, ea<br />
fiind punctul de rezisten]` în jurul c`ruia s-ar aduna<br />
„elementele înc` s`n`toase din Rusia” 25 . El aprecia c` cele 15<br />
divizii române reprezentau un nucleu solid care, dac` era<br />
aprovizionat, permitea regruparea tuturor elementelor ostile<br />
bol[evicilor din sudul Rusiei (cazaci, ucraineni, cehi,<br />
caucazieni, polonezi, etc.). Asigurarea aprovizion`rii acestor<br />
for]e se putea face prin controlul Transsiberianului, cale ferat`<br />
lung` de 6 000 de km. La Vladivostok, pentru controlul<br />
terminalului acestei c`i de comunica]ii, ar fi intervenit fie for]e<br />
japoneze, fie trupe americane.<br />
O alt` idee care a circulat a fost rezisten]a pân` la „ultima<br />
extremitate”, sus]inut` cu insisten]` de Berthelot [i sprijinit` de<br />
generalii Prezan [i Grigorescu. În prima faz`, ea s-a<br />
concretizat în efectuarea unei retrageri pas cu pas pân` la<br />
frontier`, unde for]ele fie s-ar fi dispersat, fie s-ar fi retras în<br />
sudul Rusiei. De altfel, o atare solu]ie se conexa cu o alta care<br />
avea în vedere retragerea la Odessa a regelui, guvernului [i a<br />
altor autorit`]i.<br />
În faza a doua, rezisten]a pân` la “ultima extremitate” s-a<br />
materializat în celebrul “triunghi al mor]ii”, respectiv ap`rarea<br />
în spa]iul dintre Siret [i Prut, jalonat de localit`]ile Ia[i, Hu[i [i<br />
Vaslui. Generalul Prezan a îmbr`]i[at aceast` solu]ie, el<br />
dispunând m`suri pentru studierea ipotezei de c`tre un birou<br />
special de la Marele Cartier General 26 . Generalii Averescu [i<br />
Iancovescu erau, îns`, defavorabili acestui proiect, apreciind<br />
c` lipsa aprovizion`rilor condamna armata român` la o<br />
distrugere sigur`. Ca de fiecare dat`, interven]ia factorului<br />
politic a fost decisiv`, proiectul fiind abandonat 27 .<br />
Încheierea armisti]iului a accentuat procesul de<br />
destr`mare a armatei ruse, bol[evicii fiind foarte activi în multe<br />
din localit`]ile Moldovei. Ace[tia nu s-au mul]umit numai cu<br />
propaganda în rândul cona]ionalilor, ci [i-au manifestat<br />
deschis inten]ia de a interveni în treburile interne ale statului<br />
român. Deosebit de activ s-a dovedit grupul de militari ru[i din<br />
Socola (circa 3 000 de oameni) condus de comisarul Simeon<br />
26<br />
Grigorievici Ro[al (Rochal), ce se remarcase prin excesele<br />
sale de cruzime în calitate de comandant al fort`re]ei<br />
Kronstadt (prim`vara anului 1917), de lâng` Petrograd. Acesta<br />
[i-a manifestat inten]ia de a suprima pe generalul D. G.<br />
Scerbacev, care î[i pierduse autoritatea asupra propriilor<br />
trupe, de a detrona pe regele Ferdinand [i a instaura, în ultima<br />
instan]`, regimul comunist în România. Scerbacev s-a adresat<br />
în scris guvernului roman, solicitându-i insistent s` ocupe gara<br />
de la Socola [i s`-i dezarmeze pe militarii ru[i. În caz contrar,<br />
el se vedea nevoit s` renun]e la comand`, ceea ce determina<br />
preluarea conducerii de c`tre bol[evici. Situa]ia era deosebit<br />
de grav` deoarece, dac` se d`dea curs cererii lui Scerbacev,<br />
statul român putea fi învinov`]it de autorit`]ile de la Petrograd<br />
de acte de agresiune împotriva propriilor trupe.<br />
Momentul hot`râtor s-a consumat în noaptea de 8/21<br />
decembrie – 9/22 decembrie, când guvernul dup` o [edin]`<br />
maraton, desf`[urat` într-o tensiune maxim`, a autorizat<br />
folosirea for]ei împotriva bol[evicilor de la Socola, ac]iune<br />
cerut` insistent de Scerbacev [i de mini[trii alia]i de la Ia[i.<br />
La ora 6.00, în diminea]a zilei de 9/22 decembrie 1917,<br />
Divizia 16 infanterie, comandat` de generalul {t. {tef`nescu,<br />
a început dezarmarea celor peste 3 000 de solda]i ru[i de la<br />
Socola, care devenise centrul comitetului revolu]ionar. Trupele<br />
române au împresurat gara, iar militarii ru[i au fost dezarma]i.<br />
Totul s-a petrecut lini[tit, f`r` v`rsare de sânge. Mul]i dintre ei,<br />
au fost urca]i, ulterior, în vagoane [i sub paza militar` au fost<br />
expedia]i peste Prut. În acela[i timp, un regiment rus care<br />
m`r[`luia spre Ia[i a fost dezarmat la Podul Iloaiei de un<br />
batalion român.<br />
Noaptea de 8/21-9/22 decembrie 1917 a fost momentul de<br />
cump`n` pentru alian]a româno-rus`, care de la aceast` dat`<br />
se poate aprecia c` apar]inea trecutului. Rusia ]arist` [i apoi<br />
revolu]ionar` fusese cel mai important aliat al României în anii<br />
1916-1917. Un mare aliat care, la început, a privit cu dispre]<br />
abia disimulat la mica, nehot`râta, [i, de ce nu, nevolnica<br />
Românie, a c`rei armat`, slab preg`tit`, insuficient dotat`, se<br />
zb`tea s` fa]` fa]` unui r`zboi prea mare pentru ea. A urmat o<br />
iarn` cumplit`, în care frontul a fost ]inut, în cea mai mare<br />
parte, de armata rus`. A venit, îns`, revolu]ia [i microbul<br />
dezagreg`rii s-a propagat cu repeziciune, solda]ii ru[i fiind<br />
preocupa]i de încheierea ostilit`]ilor [i de întoarcerea acas`.<br />
Coeziunea [i starea combativ` a fost men]inut` cu dificultate,<br />
trupele ruse luptând inegal la M`r`[ti, M`r`[e[ti [i Oituz. A<br />
doua etap` a revolu]iei ruse, cea bol[evic`, a determinat<br />
dezagregarea întregului front oriental, inclusiv a segmentului<br />
românesc. Falnica armat` rus` de odinioar`, care impresiona<br />
prin disciplin` [i eroism, s-a trans<strong>format</strong> într-o mas` de<br />
oameni, diviza]i de op]iuni ideologice, de criterii de clas` sau<br />
na]ionale. În aceste condi]ii, conflictul cu autorit`]ile române<br />
devenea inevitabil, ]inând cont mai ales de doctrina „revolu]iei<br />
mondiale”, propagat` de noii lideri de la Petrograd. Ei<br />
considerau d`râmarea vechilor regimuri drept obiectivul cel<br />
mai important, iar r`zboiul drept cel mai cel eficient mijloc de<br />
„înro[ire” al planetei. De la acest sfâr[it de decembrie 1917,<br />
pân` c`tre finalul anului 1924, România va cunoa[te, la<br />
grani]ele sale, un asalt al revolu]iei mondiale, c`reia îi va face<br />
fa]` [i cu ajutorul armatei.<br />
Ac]iunea de la Ia[i a fost repetat` [i în alte localit`]i, unde<br />
erau cantonate trupele ruse [i existau convulsii. În cele mai<br />
multe cazuri, a[a cum nota regina Maria, bol[evicii au fost<br />
dezarma]i f`r` a opune rezisten]`. În acela[i timp, de acord cu<br />
Înaltul Comandament rus, Marele Cartier General a luat<br />
m`suri pentru asigurarea ordinei, împ`r]ind teritoriul ]`rii în opt<br />
zone cu centrele în Boto[ani, F`lticeni, Ia[i, Podul Iloaiei,<br />
Roman, Vaslui, Bac`u [i Bârlad. Fiecare zon` era dat` în<br />
responsabilitatea unei divizii, misiunile fiind supravegherea<br />
trupelor ruse, desf`[urarea retragerii lor în ordine, pe itinerarii<br />
4 (42) 2008 document
ine stabilite, în conformitate cu dispozi]iile generalului<br />
Scerbacev. Trupele care nu se supuneau acestor reguli urmau<br />
s` fie dezarmate, iar armamentul p`zit de trupele r`m`se<br />
credincioase lui Scerbecev 28 . Unit`]ile ruse s-a con<strong>format</strong>, în<br />
mare parte acestor dispozi]ii, dar nu au lipsit incidente<br />
serioase, a[a cum au fost cele de la Boto[ani [i Roman,<br />
soldate cu victime de o parte [i de cealalt` 29 .<br />
Încercând s` previn` asemenea confrunt`ri care puteau s`<br />
aib` consecin]e politie serioase, Marele Cartier General a<br />
emis un ordin în care se ar`ta c` m`surile luate nu au avut un<br />
caracter ostil la adresa fostului aliat, ci erau menite s`<br />
garanteze via]a [i bunurile popula]iei române[ti împotriva<br />
jafurilor la care se dedau unele bande de solda]i. Regulile<br />
dup` care ac]ionau trupele române erau neamestecul în<br />
disputele politice din interiorul marilor uni]i [i unit`]i ruse, atât<br />
timp cât popula]ia local` nu avea de suferit. De asemenea,<br />
comandamentele române nu se opuneau demobiliz`rii<br />
trupelor ruse [i deplas`rii lor în ]ara natal` dac` ac]iunile erau<br />
coordonate de Înaltul Comandament rus. Deplasarea<br />
coloanelor pe calea ferat` sau pe jos urma s` se realizeze<br />
numai dac` pe itinerariile stabilite erau asigurate baze de<br />
aprovizionare pentru trupele aflate în tranzit. Dac` aceste<br />
baze nu erau organizate, deplasarea urma s` se fac` numai<br />
pe calea ferat`, cea pe jos fiind interzis` deoarece, în acest<br />
caz, trupele vor recurge la jafuri 30 . Generalul Prezan le-a<br />
indicat trupelor din subordine s` manifeste o atitudine<br />
conciliant` fa]` de trupele ruse, dar în caz de violen]e s` se<br />
procedeze la utilizarea for]ei. Se spera, c` prin asemenea<br />
m`suri, evacuarea se va putea realiza în condi]ii acceptabile,<br />
f`r` ciocniri [i confrunt`ri armate.<br />
La începutul lunii ianuarie, Nikolai Vasilovici Krâlenko, lider<br />
bol[evic [i noul comandant-[ef al armatei, a dispus retragerea<br />
trupelor ruse de pe teritoriul dintre Carpa]i [i Prut, iar dac`<br />
armata român` se opunea se va utiliza for]a. Acest ordin a<br />
stimulat activitatea de evacuare, unele unit`]i [i mari unit`]i<br />
ruse având tendin]a de a se retrage, f`r` autoriza]ie, cu<br />
armamentul din dotare [i în forma]ii. În aceste condi]ii s-a<br />
ajuns la violente ciocniri, adev`rate confrunt`ri armate între<br />
trupele române [i ruse, mai ales în partea sudic` [i nordic` a<br />
teritoriului. Astfel de lupte au avut loc la Gala]i, Pa[cani,<br />
Sp`t`re[ti, Mih`ileni, etc. 31<br />
Asemenea evenimente au avut imediat un ecou la<br />
Petrograd, rela]iile dintre România [i autorit`]ile bol[evice<br />
înregistrând momente tensionate. Tro]ki [i Lenin au cerut, în<br />
termeni violen]i, explica]ii autorit`]ilor române, amenin]ând c`<br />
„pe teritoriul Revolu]iei ruse nu vom tolera nici un fel de<br />
represalii nu numai împotriva ru[ilor, ci [i împotriva<br />
revolu]ionarilor [i sociali[tilor români” 32 . S` observ`m, formula<br />
atât de vag` a acestei note trimise Lega]iei române de la<br />
Petrograd – „pe teritoriul Revolu]iei ruse” – ceea ce putea<br />
duce, [i a [i dus, la interpret`ri abuzive. La 31 decembrie<br />
1917/13 ianuarie 1918, Lenin a protestat, din nou, fa]` de<br />
atitudinea adoptat` de autorit`]ile române fa]` de Divizia 49<br />
revolu]ionar` rus` 33 . Acestei note, i-a urmat o ac]iune rar<br />
întâlnit` în istoria diploma]iei, arestarea ministrului Constantin<br />
Diamandy [i altor diploma]i români, inclusiv a colonelului<br />
Dumitru Palada, ata[atul militar, [i de]inerea lor la închisoarea<br />
Petropavlovsk. Ei au fost elibera]i, în scurt timp, ca urmare a<br />
interven]iei corpului diplomatic acreditat la Petrograd, dup`<br />
care au fost expulza]i. Era preludiul ruperii rela]iilor<br />
diplomatice, ac]iune care va surveni peste aproape dou`<br />
s`pt`mâni. Fostul aliat devenea acum inamic.<br />
Concluzii<br />
Rela]iile militare româno-ruse din anii 1916-1917 au fost<br />
cele dintre o mare putere cu preten]ii hegemonice în regiune<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
[i o ]ar` mai mic` a c`rei for]` militar` era modest`. Pe<br />
aceast` baz` interesele strategice, dar [i politice, ale celor<br />
doi parteneri au fost diferite, nu odat` contradictorii.<br />
Comandamentele [i militarii ru[i au privit cu o anumit`<br />
superioritate, din care nu au lipsit uneori accente de dispre],<br />
corpul de ofi]eri [i capacitatea combativ` a armatei române.<br />
La rândul lor, militarii români de toate gradele au apreciat<br />
neangajarea trupelor ruse în opera]iile din toamna anului<br />
1916, cu adânc` nemul]umire, unii dintre ei vorbind chiar de<br />
o „tr`dare” din partea puternicului aliatului. Totu[i [i de o<br />
parte [i de alta s-au întreprins eforturi pentru eliminarea<br />
disfunc]ionalit`]ilor, ceea ce a permis men]inerea colabor`rii<br />
în limite acceptabile.<br />
Revolu]ia din februarie 1917 de la Petrograd a avut un<br />
impact enorm asupra Frontului românesc determinând<br />
sc`derea dramatic` a capacit`]ii combative a marilor unit`]i<br />
ruse. Ele au devenit din ce în ce mai preocupate de<br />
evenimentele din ]ara lor, obliga]iile militare fiind secundare<br />
în raport cu uria[ele transform`ri din societatea rus`. Un fapt<br />
deosebit de grav a fost inten]ia sovietelor controlate de<br />
bol[evici de a se interveni direct în via]a politic` [i de stat a<br />
României, ceea ce a accentuat animozit`]ile dintre cei doi<br />
alia]i.<br />
Pericolul zdruncin`rii ordinii constitu]ionale [i sociale<br />
interne sub impactul revolu]iei ruse a fost factorul principal al<br />
proclam`rii [i adopt`rii reformelor, îndelung a[teptate de<br />
societatea româneasc`. Promise [i dezb`tute înainte de<br />
r`zboi, ele au fost amânate pân` la sfâr[itul acestuia.<br />
Revolu]ia rus` din februarie 1917 le-a f`cut indispensabile.<br />
Imunizarea armatei române în fa]` de curentului<br />
destabilizator provocat de aliatul rus, fenomen insuficient<br />
studiat de istoriografia român`, are la baz` [i al]i factori, în<br />
afar` de reformele, primite, de altfel, cu entuziasm de c`tre<br />
osta[ii-]`rani. Spre deosebire de militarii ru[i care luptau întro<br />
]ar` str`in`, de care erau pu]in ata[a]i, cei români luptau<br />
pe p`mântul lor. Ofertele tentante venite dinspre aliatul rus<br />
au p`rut, în ochii multor ofi]eri [i solda]i, drept o aventur`,<br />
care putea avea consecin]e imprevizibile pentru ]ar`. O<br />
anume pruden]`, intrat` în mentalul colectiv românesc,<br />
îmbinat` cu un patriotism real, dar pu]in zgomotos al celor<br />
mul]i, au f`cut ca toate lozincile revolu]ionare s` aib` un<br />
efect redus asupra militarilor români de toate gradele.<br />
Nu trebuie, de asemenea, neglijat nici rolul suveranilor<br />
României. Gestul regelui Ferdinand de a declara r`zboi ]`rii<br />
de origine cu toate consecin]ele derivate de aici a<br />
impresionat profund opinia public`. Cât prive[te pe regina<br />
Maria, ea a dovedit în timpul r`zboiului o energie [i o<br />
vitalitate impresionant`, ceea ce a f`cut-o extrem de<br />
popular`. N-a fost vorba de a[a ceva în cazul familiei<br />
Romanovilor.<br />
Dar mai este o latur` a problemei, care merit` s` fie<br />
examinat` cu toat` aten]ia. Punerea ei o dator`m, dup`<br />
[tiin]a noastr`, lui Constantin Argetoianu, personalitate<br />
politic` foarte controversat`, dar de o inteligen]` ie[it` din<br />
comun, a[a cum o dovedesc excep]ionalele sale memorii,<br />
adev`rat` oper` literar` [i fresc` impresionant` a istoriei<br />
române[ti din prima jum`tate a secolului al XX-lea. El<br />
apreciaz` c` nebol[evizarea armatei române, p`strarea<br />
coeziunii [i unit`]ii de comandament în anul 1917 se<br />
datoreaz` faptului c` românii „au cunoscut foarte bine ]elul<br />
final urm`rit de tovar`[ii lui Lenin” 34 . Ace[tia au urm`rit dou`<br />
lucruri – comunizarea bunurilor [i încheierea p`cii. Soldatul<br />
român nu s-a contaminat de primul obiectiv, care<br />
presupunea r`scolirea profund` a st`rilor existente, dar s-a<br />
l`sat prins în mrejele celui de al doilea. Reformele promise,<br />
în primul rând reforma agrar`, f`cuser` tangibil` o mai veche<br />
dorin]` a ]`ranului. „Petecul lui de p`mânt”, dup` cum se<br />
27
studii/documente<br />
exprima Argetoianu, f`g`duit de regele Ferdinand, îl chema<br />
acas`, iar dup` încheierea armisti]iului aceast` dorin]` s-a<br />
trans<strong>format</strong> într-o mi[care care a cuprins atât frontul, cât [i<br />
satele. Uria[a [i mistica popularitate de care s-a bucurat<br />
generalul Alexandru Averescu dup` r`zboi, s-a datorat<br />
faptului c` el a fost perceput drept omul p`cii. S` preciz`m<br />
c` Averescu a fost semnatarul tratatului preliminar de la<br />
Buftea, care a încheiat r`zboiul [i a adus pe b`rba]i acas`.<br />
Aprecierile lui Argetoianu, unul dintre martorii lucizi ai<br />
acelor vremuri, merit` toat` aten]ia, ele fiind confirmate, în<br />
bun` m`sur`, de fapte. A[ aduce în discu]ie doar bucuria<br />
deosebit` cu care solda]ii de rând au întâmpinat<br />
demobilizarea, hot`rât` prin tratatul de pace de la Bucure[ti<br />
(24 aprilie /7 mai 1918). De[i pacea a fost semnat` de<br />
guvernul Alexandru Marghiloman, militarii venind spre casele<br />
lor strigau „tr`iasc` Averescu”. Din aceast` perspectiv`, de[i<br />
ar putea s` sune incorect politic, tratatele de la Buftea-<br />
Bucure[ti au func]ionat, în acele clipe, ca o supap` pentru<br />
detensionarea nemul]umirii maselor de solda]i. Este greu de<br />
spus ce s-ar fi întâmplat dac` România continua r`zboiul,<br />
dar bucuria osta[ului de rând la decretarea p`cii nu poate fi<br />
contestat`.<br />
{i totu[i, aprecierile lui Argetoianu, care critic` viziunea<br />
„romantic`” a celor care scriu istoria, trebuie privite cu o<br />
28<br />
NOTE<br />
1. A.A. Mosolov, Misiunea mea în<br />
România (memorii), edi]ie preg`tit` pentru<br />
tipar, prefa]at` [i adnotat` de Marin C.<br />
St`nescu, Silex, Bucure[ti, 1997, p. 117-119.<br />
2. Mare[al Alexandru Averescu, No]ite<br />
zilnice din r`zboi, volumul 2, 1916-1918<br />
(R`zboiul Nostru), edi]ie îngrijit`, studiu<br />
introductiv [i note de Eftimie Ardeleanu [i<br />
Adrian Pandea, Editura Militar`, Bucure[ti,<br />
1992, p. 116.<br />
3. Contele de Saint-Aulaire, Confesiunile<br />
unui b`trîn diplomat, traducere din francez`<br />
de Ileana Sturdza, introducere [i note de<br />
Mihai D. Sturdza, Humanitas, Bucure[ti,<br />
2003, p. 42.<br />
4. Ibidem.<br />
5. General Henri Berthelot and Romania,<br />
Mémoires et Correspondances. 1916-1919,<br />
edited, with a biographical introduction, by<br />
Glenn Torrey, East European Monographs,<br />
Boulder, 1987, p. 5.<br />
6. I.G. Duca, Memorii, vol. III, R`zboiul,<br />
partea I (1916-1917), edi]ie [i indice de<br />
Stelian Neagoe, Editura Machiavelli,<br />
Bucure[ti, 2004, p.197.<br />
7. Constantin Argetoianu, Pentru cei de<br />
mâine. Amintiri din vremea celor de ieri,<br />
volumul al III-lea. Partea a V-a (1916-1917),<br />
edi]ie [i indice adnotat de Stelian Neagoe,<br />
Humanitas, Bucure[ti, 1992, p. 186.<br />
8. Jean Noel Grandhomme, Le general<br />
Berthelot et l’action de la France en<br />
Roumanie et en Russie Meridionale, Chateau<br />
de Vincennes, 1999, p. 509.<br />
9. Glenn Torrey, Armata revolu]ionar`<br />
rus` [i România. 1917, traducere Dana<br />
Constantin, Adrian Pandea, Editura Militar`,<br />
Bucure[ti, 2005, p. 15.<br />
10. A.A. Mosolov, op.cit., p. 142.<br />
11. Arhivele Militare Române (în<br />
continuare se va cita A.M.R.), fond Armata 2,<br />
dosar nr. 74, f. 37.<br />
12. Octavian C. T`sl`uanu, Din vârtejul<br />
r`zboiului, vol 2. Sub flamurile na]ionale,<br />
edi]ie îngrijit` de Gelu Voican Voiculescu,<br />
Editura Rao, Bucure[ti, 2001, p. 237.<br />
13. Ibidem, p. 240.<br />
14. Neculai Moghior, Ion D`nil`, Leonida<br />
Moise, Ferdinand. Cuvânt pentru întregirea<br />
neamului românesc, Editura Metropol, 1994,<br />
p. 127-128.<br />
15. Ibidem, p. 129.<br />
16. General Henri Berthelot and<br />
Romania, Mémoires et Correspondances.<br />
1916-1919..., p. 71.<br />
17. Octavian C. T`sl`uanu, op.cit., p.<br />
310.<br />
18. Contele de Saint-Aulaire, op.cit., p.<br />
150-151.<br />
19. I.G. Duca, op.cit., vol. IV, p. 16-18;<br />
General Henri Berthelot and Romania ..., p.<br />
122-123; Jean Noëll Grandhomme, op.cit., p.<br />
575-582.<br />
20. A.M.R., fond 2, dosar nr. 3, f.83.<br />
anume rezerv`. Armata român` a fost supus` unor noi<br />
încerc`ri [i dup` încheirea r`zboiului, desf`[urând<br />
adev`rate r`zboaie atât la Apus, cu bol[evicii lui Bela Kun,<br />
cât [i la r`s`rit, cu deta[amentele Cominternului. Nici în acei<br />
ani, 1919-1920, armata român` nu s-a contaminat de virusul<br />
revolu]ionar, de[i agita]iile din ]ar` pe aceast` tem` nu erau<br />
de loc de neglijat.<br />
S` nu uit`m [i un alt fapt important în contextul acestei<br />
dezbateri. La sfâr[itul conflagra]iei, Anglia [i Fran]a au<br />
intervenit în lupta împotriva bol[evismului, prin trimiterea<br />
unor unit`]i militare în sudul Rusiei. Pur [i simplu, aceste<br />
unit`]i [i-au pierdut capacitatea combativ`, militarii francezi<br />
refuzând s` lupte departe de patria lor, în condi]iile în care<br />
camarazii lor din Hexagon puneau baionetele în cui.<br />
„Cumin]enia” soldatului român în vârtejul prefacerilor<br />
radicale din aceast` parte a continentului european în partea<br />
final` a primei conflagra]ii mondiale este, f`r` îndoial`, un<br />
subiect insuficient cercetat în istoriografia militar`<br />
româneasc` a ultimelor decenii. La 90 de ani distan]` de la<br />
sfâr[itul marelui r`zboi, La Grande Guerre cum mai este<br />
cunoscut în istoriografia occidental`, el merit` rememorat, cu<br />
speran]` c` investiga]ii ulterioare vor l`rgi perspectiva<br />
în]elegerii noastre. <br />
21. Ibidem, f. 293.<br />
22. Ibidem, f. 79.<br />
23. General Henri Berthelot and Romania<br />
..., p. 112.<br />
24. Ibidem, f. 114.<br />
25. Apud General Jean Delmas,<br />
Problemele logistice ale Armatei Române [i<br />
sprijinul francez 1916-1917, în Général H.M.<br />
Berthelot. 80 ans après la Mission Française<br />
en Roumanie..., p. 37.<br />
26. Jean-Noël Grandhomme, op.cit., p.<br />
586-587.<br />
27. I.G. Duca, op.cit., p. 69.<br />
28. Locotenent-colonel Alexandru<br />
Ioani]iu, R`zboiul României, vol. 2, Tipografia<br />
Geniului, Bucure[ti, f.a., p. 365-366.<br />
29. Glenn Torrey, Armata revolu]ionar`<br />
rus` [i România..., p. 94-96.<br />
30. A.M.R., fond Armata 2, dosar nr. 181,<br />
f. 42.<br />
31. Detalii în Constantin Kiri]escu, Istoria<br />
r`zboiului pentru întregirea României. 1916-<br />
1919, vol. II, Editura Didactic` [i<br />
Enciclopedic`, Bucure[ti, 1989, p. 207-216.<br />
32. Rela]iile româno-sovietice. Documente,<br />
vol. I. 1917-1934, Editura Enciclopedic`,<br />
Bucure[ti, 1999, p. 7; nota lui Tro]ki, din 16/29<br />
decembrie 1917, c`tre Constantin Diamandy.<br />
33. Ibidem, f. 9-10.<br />
34. Constantin Argetoianu, op.cit.,<br />
volumul al IV-lea, partea a V-a (1917-1918),<br />
Humanitas, Bucure[ti, 1993, p. 63.<br />
1917-1918. About the "obedience" of Romanian soldier during revolutionary times<br />
The well-known analyst and military historian, Petre Otu<br />
Ph. D. proposes us an original subject: keeping the Romanian<br />
army's unity of action and of command between the<br />
bourgeois-democratic revolution from February-March and<br />
the Bolshevik one from October-November. Romania was so<br />
close to communization, having a part from the territory<br />
occupied by the Central Powers and the most powerful ally<br />
(Russian Empire) facing growing social unrest.<br />
4 (42) 2008 document
L<br />
a propunerea ministrului de r`zboi, prin Înaltul Decret nr.<br />
1524 din 28 martie/10 aprilie 1895, Carol I a înfiin]at<br />
Divizia de Cavalerie Independent` (de Ro[iori) 1 .<br />
Comandant al diviziei a fost numit generalul de brigad`<br />
B`icoianu Sergiu, care în acela[i timp de]inea [i func]ia de<br />
inspector general al cavaleriei (Ordinul M.St.M. nr. 1200 din 22<br />
iulie 1895) 2 .<br />
Iat` dislocarea [i comandan]ii unit`]ilor diviziei imediat<br />
dup` înfiin]are: Comandamentul Diviziei la Bucure[ti<br />
comandat` de generalul B`icoianu Sergiu; Brigada 1 Ro[iori la<br />
Tecuci, comandat` de generalul de brigad` Solomon Dimitrie,<br />
avea în compunere Regimentul 1 Ro[iori la Tecuci, comandat<br />
de colonelul V`leanu Dimitrie, Regimentul 2 Ro[iori la Bârlad,<br />
comandat de colonelul Baldovin Niculae [i Regimentul 3<br />
Ro[iori la Tecuci, comandat de colonelul<br />
Alexandrescu Nicolae. Brigada 2 Ro[iori la<br />
Gala]i, comandat` de generalul de brigad`<br />
Candiano Popescu, avea în compunere<br />
Regimentul 4 Ro[iori la Bucure[ti comandat<br />
de Alte]a Sa Regal` Principele colonel<br />
Ferdinand; Regimentul 5 Ro[iori la Roman,<br />
comandat de Potbriand Scarlat, [i<br />
Regimentul 6 Ro[iori la Gala]i, comandat<br />
de colonelul Corl`tescu Constantin.<br />
Disloc`rile ini]iale ale unit`]ilor<br />
componente au suferit mult` vreme<br />
modific`ri în func]ie de necesit`]ile impuse<br />
de reorganiz`rile [i readapt`rile succesive<br />
ale organismului militar.<br />
Constrângerile bugetare, care au<br />
întârziat formarea diviziei ca unitate militar`<br />
la pace, persistând, la care se mai adaug`<br />
[i alte motive func]ionale, au determinat renun]area, în anul<br />
1897, la forma de organizare a cavaleriei permanente<br />
adoptat` în anul 1895. C`ut`rile pentru g`sirea celor mai<br />
eficiente forme de organizare au continuat [i în perioada<br />
1897-1913. Începutul acestui secol a fost marcat de c`ut`ri,<br />
redisloc`ri, resubordon`ri, toate în ideea de a spori cât mai<br />
mult eficien]a în conducere [i ac]iune a cavaleriei.<br />
Legea de organizare a puterii armate din 1908, cât [i cea<br />
din 1910, au preconizat restructurarea [i reorganizarea întregii<br />
cavalerii. În acest sens, regimentele de ro[iori au fost<br />
repartizate brig`zilor de cavalerie care au fost [i renumerotate.<br />
În anul 1911 se efectueaz` o nou` reorganizare prin care cele<br />
10 regimente de c`l`ra[i au fost împ`r]ite în 5 brig`zi,<br />
subordonate câte una celor 5 corpuri de armat`, cu<br />
numerotarea corespunz`toare de la 1 la 5. În anul 1913 avea<br />
s` fie reînfiin]at` Divizia 1 Cavalerie în baza Înaltului Decret nr.<br />
4609 din 20 iunie 1913 (prin care se ordona mobilizarea<br />
armatei în vederea particip`rii României în cel de-al doilea<br />
R`zboi Balcanic), având în subordine Brig`zile 6,7 [i 8<br />
Ro[iori 3 .<br />
studii/documente<br />
Ac]iunile Diviziei 1 Cavalerie<br />
pe timpul desf`[ur`rii ac]iunilor de lupt`<br />
din cadrul Primului R`zboi Mondial<br />
document 2008 4 (42)<br />
Locotenent-colonel drd. Daniel {TEFAN<br />
Centrul Intermediar de Arhiv` al Statului Major al For]elor Terestre<br />
”<br />
Progresele se v`d zilnic [i to]i<br />
str`inii ne admir` [i nu le vine<br />
s` cread` ochilor c` într-un<br />
r`stimp atât de scurt, cu<br />
mijloace a[a reduse, s` se<br />
ob]in` rezultate a[a frumoase.<br />
Solda]ii no[tri [...], în condi]ii<br />
mai mult decât defavorabile,<br />
au luptat cu un du[man de<br />
zece ori superior<br />
Trei ani mai târziu, respectiv în data de 3/16 august 1916,<br />
unit`]ile subordonate Diviziei, prin Ordinul Secret nr. 2230 al<br />
Marelui Stat Major, au fost dislocate în vederea manevrelor<br />
în zona din jurul ora[ului Alexandria.<br />
Scoaterea diviziei în avans, aproape cu dou` s`pt`mâni,<br />
într-o zon` care va fi ulterior [i zona de mobilizare cât [i de<br />
responsabilitate, se înscria în [irul m`surilor preventive luate<br />
de statul român înaintea declar`rii st`rii de r`zboi cu Puterile<br />
Centrale.<br />
La 14/27 august, orele 22.00, când s-a declarat starea de<br />
r`zboi cu Austro-Ungaria, concomitent cu trecerea la<br />
mobilizarea întregii armate, divizia avea urm`toarea<br />
structur`: Cartierul diviziei, comandantul diviziei fiind<br />
generalul de brigad` Her`scu Ioan, iar [ef de stat major<br />
maiorul Botez Diculescu Ioan; Brigada 1<br />
Ro[iori cu Regimentul 1 Ro[iori [i<br />
Regimentul 10 Ro[iori; Brigada 2 Ro[iori<br />
cu Regimentul 4 Ro[iori [i Regimentul 9<br />
Ro[iori; Brigada 3 Ro[iori cu Regimentul 5<br />
Ro[iori [i Regimentul 3 C`l`ra[i4 .<br />
Divizia a mai luat în subordine [i<br />
„Deta[amentul colonel Stoica”, Regimentul<br />
10 C`l`ra[i, precum [i toate trupele din<br />
garnizoana Alexandria. La rândul ei, divizia<br />
se subordona Corpului 6 Armat` din cadrul<br />
Armatei a 3-a român`, constituind<br />
împreun` cu Diviziile 16,18 Infanterie [i<br />
Brigada 2 C`l`ra[i „Grupul Central” 5 .<br />
Pentru îndeplinirea misiunii de ap`rare<br />
la frontiera sudic`, comandamentul<br />
românesc a organizat trei grup`ri de for]e.<br />
Divizia 1 Cavalerie împreun` cu Divizia 18<br />
Infanterie formau „Grupul Central”, dispus între Turnu<br />
M`gurele, exclusiv Turtucaia. În aceast` situa]ie, divizia a<br />
primit misiunea s` execute acoperirea Dun`rii între Ro[iori<br />
de Vede, satul Bujor inclusiv, interzicând orice debarcare sau<br />
p`trundere inamic` în sectorul s`u, constituindu-se în<br />
„Subgrupul de acoperire Alexandria”. La 5/18 septembrie<br />
diviziei i s-a fixat ca sector de supraveghere por]iunea de<br />
teren cuprins` între râurile Olt [i Vedea.<br />
Între timp, peste Dun`re, continuau duelurile de artilerie<br />
între Divizionul 1 Artilerie C`l`rea]` [i artileri[tii inamici din<br />
zona Sistov. Acum au fost înregistrate primele jertfe din<br />
rândul osta[ilor diviziei în R`zboiul Reîntregirii. A c`zut eroic<br />
la datorie sublocotenentul în rezerv` V\rnav S. Petre<br />
împreun` cu un sergent [i doi solda]i. Printre r`ni]i s-au aflat<br />
un sergent, un caporal [i 6 osta[i6 ”<br />
.<br />
Datorit` contraofensivei germano-austro-ungar` în<br />
Transilvania, fapt ce a limitat capacitatea de manevr` a<br />
armatei române determinând-o la retrageri strategice, nici<br />
Divizia 1 Cavalerie nu a avut libertatea opera]ional`,<br />
limitându-se doar la câteva manevre, dintre care amintim pe<br />
Generalul Constantin G`v`nescu<br />
29
studii/documente<br />
Cavalerist rrom#n uucis \\mpreun`` ccu ccalul ss``u<br />
cea din ziua de 19 septembrie, când au fost trimise la<br />
Gostinari dou` baterii de artilerie c`l`rea]`, pentru a participa<br />
la distrugerea unor monitoare austriece pe Dun`re.<br />
Din ziua de 20 septembrie/2 octombrie [i pân` la 22<br />
septembrie/4 octombrie, întreaga divizie a cantonat la<br />
Gostinari, de unde a primit ordin s` revin` la misiuni de<br />
acoperire a Dun`rii, între Mosti[tea [i Gura Oltului 7 .<br />
La 11 octombrie, Grupul Ap`r`rii Dun`rii, prin Ordinul Nr.<br />
986, stabile[te definitiv dispozitivul trupelor în frontul cuprins<br />
între Olt [i Mosti[tea, zon` ce a fost împ`r]it` în trei sectoare<br />
astfel: Sectorul „Zimnicea”, de la gura Oltului pân` la satul<br />
Arsache, unde se aflau destinate urm`toarele for]e: Brigada<br />
3 Ro[iori, Divizionul 1 Artilerie C`l`rea]`, Divizionul<br />
Mitraliere, Compania Cicli[ti; Sectorul „Giurgiu”, de la<br />
Arsanache pân` la Gostinu, [i Sectorul „Olteni]a”, de la<br />
Gostinu pân` la Mân`stirea, unde se g`sea pentru ap`rare<br />
Brigada 2 Ro[iori. Cartierul diviziei, Brigada 1 Ro[iori [i<br />
serviciile diviziei erau dispuse la Dr`g`ne[ti [i în împrejurimi 8 .<br />
Ca urmare a spargerii frontului ap`r`rii române[ti pe<br />
Valea Jiului, divizia a primit ordin pe 5/18 noiembrie, de a se<br />
deplasa urgent spre vest pentru acoperirea retragerii trupelor<br />
române. Marea unitate a executat mar[uri de noapte, pe un<br />
timp nefavorabil, ninsoare, pe itinerariul Alexandria, Buzescu,<br />
Plosca, Ro[iorii de Vede, Cr`ciunenii de Jos, D`neasa,<br />
Mih`ie[tii de Sus, Poiana, J`rc`le[ti, Arpaida. Comandantul<br />
diviziei trebuia urgent s` ia leg`tura cu comandantul Armatei<br />
1 Române (Cartierul la Slatina), pentru a se pune de acord<br />
privind misiunile ulterioare. Leg`tura a fost stabilit` la ora<br />
20.00, comunicându-se cu aceast` ocazie faptul c`, în<br />
Oltenia inamicul, având for]e de aproximativ patru divizii de<br />
infanterie [i una de cavalerie, se g`se[te în urm`rirea for]elor<br />
române. Existau informa]ii c` deja unit`]ile române au fost<br />
ajunse în raza localit`]ii Filia[i.<br />
Brigada 1 Ro[iori a fost dirijat` c`tre Bal[ pentru a<br />
proteja trupele de pe Jiu care se retr`geau, iar Brigada 2<br />
Ro[iori spre Dobrosloveni, pentru a supraveghea [i proteja<br />
direc]ia Craiova, Caracal, Stoiene[ti. Cartierul diviziei a fost<br />
stabilit în ora[ul Caracal 9 . Pe 7 noiembrie a fost pus` sub<br />
ordinele diviziei [i Brigada 4 Ro[iori, care pe data de 8<br />
noiembrie a executat cercetarea zonei cuprinse între Bal[,<br />
Slatina, Dr`g`ne[ti, Valea Mare [i Cerna.<br />
În aceste zile trupele din subordinea diviziei au f`cut<br />
eforturi eroice în îndeplinirea misiunilor primite pentru<br />
st`vilirea înaint`rii du[manului, sfidând superioritatea<br />
numeric` a acestuia. Un exemplu elocvent în acest sens îl<br />
30<br />
constituie [arja de cavalerie de la<br />
Rob`ne[ti executat` de Brigada 2<br />
Ro[iori în ziua de 10/23 noiembrie<br />
1916 10 .<br />
Presiunea tot mai mare a<br />
inamicului a determinat abandonarea<br />
pozi]iilor [i retragerea strategic` pe<br />
noile aliniamente, spre est, Divizia 1<br />
Cavalerie fiind angajat` în noi b`t`lii.<br />
Ac]iunile desf`[urate de divizie în<br />
aceast` faz` se înscriu în dramatica<br />
încle[tare intrat` în istorie sub<br />
denumirea de „B`t`lia Bucure[tilor”.<br />
Brigada 4 Ro[iori comandat` de<br />
colonelul Rusescu Gheorghe, a reu[it<br />
s`-[i adune toate trupele din<br />
subordine [i începând din ziua de 11<br />
noiembrie, s-a pus la dispozi]ia<br />
diviziei, care între timp î[i mutase<br />
punctul de comand` la B`lteni.<br />
În contextul constituirii grup`rii de<br />
manevr` pentru executarea loviturii<br />
asupra flancului stâng al for]elor „Grupului Kosch”, conform<br />
concep]iei generalului Prezan, diviziei îi revenea misiunea<br />
asigur`rii flancului stâng al Diviziei 2/5 Infanterie, care opera<br />
asupra flancului trupelor agresoare din „Grupul Kosch” 11 .<br />
Misiunea aceasta a fost executat` de c`tre for]ele Brig`zii 1<br />
Ro[iori, iar cu celelalte for]e din subordine au fost<br />
desf`[urate lupte dârze de ap`rare pe aliniamente succesive<br />
pentru întârzierea p`trunderii inamicului spre capital`.<br />
La începutul acestei faze, divizia se g`sea într-o situa]ie<br />
de neinvidiat, ea fiind prins` între cele dou` divizii de<br />
cavalerie ale Corpului „von Schmetow”, care reu[iser` s`<br />
penetreze cu majoritatea for]elor la est de râul Olt. În cursul<br />
zilei de 11/24 noiembrie generalul Prezan a ordonat<br />
întrunirea diviziei [i executarea unui atac pentru ziua de<br />
12/25 noiembrie în flancul [i în spatele trupelor inamice care<br />
înaintau spre Ro[iorii de Vede. În ordin se preciza c` divizia<br />
trebuie s` intervin` cu orice pre] pentru interzicerea înaint`rii<br />
inamicului c`tre Ro[iorii de Vede [i Coste[ti, ocupând în<br />
prim` urgen]` o pozi]ie de ap`rare în flancul stâng al Diviziei<br />
1/17 Infanterie, permi]ând astfel Diviziei 2/5 Infanterie s`<br />
opereze la est de Olt pe frontul Slatina, T`slui, Ipote[ti de<br />
Olt 12 .<br />
În ziua de 12/25 noiembrie 1916, la orele 7.00, Cartierul<br />
diviziei a fost dislocat din B`lteni. Primindu-se [tirea c`<br />
localitatea Stoic`ne[ti [i P`durea Alim`ne[ti erau deja<br />
ocupate de inamic, comandantul diviziei a hot`rât s` atace<br />
cu Brigada 4 Ro[iori, sus]inut` de Brigada 2 Ro[iori.<br />
Regimentul 4 Ro[iori a fost trimis spre P`durea F`cara,<br />
iar Regimentul 9 Ro[iori în localitatea Izvoarele Alim`ne[ti,<br />
pentru ca astfel s` se supravegheze direc]ia B`l`ne[ti,<br />
Comani, Dr`g`ne[ti. Brigada 4 Ro[iori a trecut la atac pe<br />
direc]ia Stoic`ne[ti, ocupând un aliniament c`lare pe<br />
[oseaua Izvoarele Alim`ne[ti, Stoic`ne[ti, Valea Curatur`,<br />
Pu]ul lui Breazu, pân` la M`gura Mare. Artileria s-a dispus<br />
înapoia aliniamentului Valea Curatur`. Cavaleria desc`lecat`<br />
a inamicului care ocupa satul Stoic`ne[ti, a deschis un intens<br />
foc de artilerie [i mitraliere asupra trupelor române[ti.<br />
Patrulele [i recunoa[terile trimise au descoperit [i alte trupe<br />
inamice înspre Coman [i Dr`g`ne[ti. Prin aceast` ac]iune sa<br />
reu[it s` fie prevenit` ruperea diviziei [i chiar încercuirea<br />
lor.<br />
În aceast` situa]ie, la ora 12.00 a fost dat ordinul pentru<br />
ruperea luptei, înainte de angajarea for]elor 13 [i s-a încercat<br />
regruparea for]elor la Alim`ne[ti, lucru care nu a putut fi<br />
realizat datorit` presiunii inamicului. S-a continuat retragerea<br />
4 (42) 2008 document
pe direc]ii deosebite prin zona B`rc`ne[ti [i Greci. Pentru<br />
men]inerea contactului cu inamicul între Alim`ne[ti [i Ipote[ti<br />
de Olt, a fost l`sat` o ariergard` de dou` escadroane din<br />
Regimentul 9 Ro[iori. A fost continuat mar[ul spre Tâmpeni,<br />
cu inten]ia de a se stabili cantonament de noapte în zona<br />
Mierle[ti, {erb`ne[ti, Tâmpeni. Leg`turile cu e[aloanele<br />
superioare [i cu vecinii erau total întrerupte datorit` faptului<br />
c` liniile telefonice erau distruse. Deoarece s-a aflat, prin<br />
echipele de cercetare [i recunoa[tere trimise înainte [i pe<br />
flancuri, c` [i localitatea Greci este ocupat` de inamic,<br />
comandantul diviziei a fost nevoit pentru a doua oar` s`-[i<br />
schimbe inten]iile de stabilire a raionului de odihn` în acea<br />
zon`. S-a reu[it îns` câteva ore de odihn` în urm`toarele<br />
localit`]i: Cartierul diviziei la Potcoava, Brigada 1 Ro[iori la<br />
Sine[ti, Brigada 2 Ro[iori la Falcoeni, Brigada 4 Ro[iori la<br />
Buze[ti.<br />
În ziua de 13/26 noiembrie s-a primit Ordinul de opera]ii<br />
nr.1 al „Corpului general Prezan”, prin care diviziei i se<br />
ordona s` coopereze cu Divizia 2/5 Infanterie [i s` atace<br />
coloanele inamicului care se îndreptau spre Alexandria. Se<br />
ordona de asemenea, s` fie ]inut` leg`tura strâns` cu<br />
„Grupul Ap`r`rii Dun`rii” [i s` fie în permanen]` men]inut<br />
contactul cu inamicul. Datorit` complic`rii situa]iei, divizia a<br />
primit ordin ulterior s` apere retragerea Diviziei 1/17<br />
Infanterie. Pentru aceasta trebuia s` treac` la ap`rare pe<br />
malul drept al pârâului Plapcea din dreptul satului B`l]a]i<br />
pân` la confluen]a pârâului cu râul Vedea. Dup` ocuparea<br />
pozi]iei la ora 12.00, s-a descoperit c` o coloan` inamic`,<br />
<strong>format</strong>` din dou` regimente, se deplasa la flancul diviziei, din<br />
dreptul satului B`lteni spre Pu]ul lui Mihalcea. Peste 45 de<br />
minute se profila clar pericolul realiz`rii încercuirii for]elor<br />
diviziei. Comandantul diviziei, pentru salvarea trupelor sale [i<br />
în fa]a superiorit`]ii covâr[itoare a inamicului, a fost nevoit<br />
înc` o dat` s` dea ordin de retragere [i ocuparea altei pozi]ii<br />
de rezisten]`, care oferea mai multe garan]ii pentru<br />
îndeplinirea misiunii primite14 .<br />
Datorit` condi]iilor meteo (cre[terea nivelului apelor în<br />
bazinul inferior al Oltului), cât [i a întârzierii echipajelor de<br />
poduri germane, for]ele principale ale „Grupului Kuhne” au<br />
fost întârziate în trecerea lor peste râul Olt. În aceste condi]ii<br />
favorabile, Divizia 1 Cavalerie a reu[it în cele din urm` s`<br />
acopere retragerea Diviziei 1/17 Infanterie, dup` care în<br />
noaptea de 14/27-15/28 noiembrie s-a dispus în zona<br />
M`gura Ciobanul, Martalogi15 .<br />
A doua zi, la orele 15.30, s-a primit<br />
ordin ca divizia s` ia contact cu inamicul în<br />
zona c`ii ferate Pite[ti-Slatina [i Pite[ti-<br />
Alexandria. Au fost trimise patrule de<br />
recunoa[tere în aceste direc]ii. Situa]ia<br />
frontului s-a complicat prin faptul c`<br />
inamicul trecuse Dun`rea pe la Zimnicea.<br />
Pentru a nu l`sa aceste for]e inamice s`<br />
fac` jonc]iunea cu cele din Oltenia, se<br />
impunea imperios ca for]ele din cadrul<br />
Armatei 1 român` s` ]in` cât mai mult în<br />
loc trupele inamice din fa]a lor.<br />
Divizia a intrat în subordinea Armatei 1<br />
român` [i s-a oprit în regiunea Izvorul de<br />
Sus, Porc`reni, Slobozia, Tr`znitu,<br />
T`t`re[ti, cartierul fiind stabilit la Izvorul de<br />
Sus. Misiunea principal` consta în<br />
organizarea unei pozi]ii de rezisten]`,<br />
concomitent cu preluarea în vederea<br />
cercet`rii a întregii zone cuprinse între<br />
Slatina [i Alexandria16 . For]ele inamice<br />
erau îns` net superioare. La 16/29<br />
noiembrie, Brigada 1 Ro[iori a angajat<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
lupta cu trupe de cavalerie austro-germane în zona Sili[tea-<br />
Gume[ti, Râca, P`durea Bucovul. Brigada 4 Ro[iori a fost<br />
nevoit` s` angajeze [i ea lupta cu cavaleria inamic` în zona<br />
P`durea Ciol`neasa reu[ind s` opreasc` înaintarea<br />
acesteia. Compania cicli[ti a luptat eroic în zona localit`]ii<br />
Izvoarele, asigurând astfel retragerea Diviziei 1 Cavalerie în<br />
fa]a ofensivei puternice a inamicului 17 .<br />
La 17/30 noiembrie, la Cartierul diviziei din Izvorul de Sus<br />
s-a primit ordin pentru organizarea unei rezisten]e în zona<br />
Moz`ceni. Aici Brigada 1 Ro[iori a atacat infanteria inamic`,<br />
îns` din lips` de muni]ie a fost silit` s` se retrag` sub<br />
presiunea inamicului. Brigada 4 Ro[iori a fost atacat` de<br />
trupe inamice lâng` localitatea {tefan cel Mare [i cu artileria<br />
lâng` Moz`ceni. Brigada prins` la mijloc a fost nevoit` s` se<br />
retrag` spre Fierbin]i.<br />
Neavând posibilit`]i pentru desf`[urarea unor ac]iuni mai<br />
penetrante, divizia a supravegheat activitatea inamicului din<br />
raionul Moz`ceni, Slobozia, Fierbin]i. În ziua urm`toare<br />
l`sând patru escadroane pe pozi]ie, trupele diviziei s-au<br />
retras în cantonament la Vi[ina, pentru a scoate majoritatea<br />
trupelor de sub efectul tragerilor de artilerie inamice. La ora<br />
11.00 s-a primit ordinul prin care divizia trebuia s` treac` la<br />
ocuparea satelor {elaru [i Fierbin]i. Comandantul diviziei a<br />
grupat grosul for]elor în P`durea Vi[ina pentru a trece la atac<br />
în ziua de 19 noiembrie/2 decembrie.<br />
Atacul planificat nu a putut fi desf`[urat deoarece<br />
inamicul, cu for]e superioare, la ora 10.00 a atacat din<br />
direc]ia Fierbin]i, Glogoveanu [i Aduna]ii Stirpeni, reu[ind s`<br />
ajung` la 1200 metri în fa]a pozi]iilor de tragere ale artileriei<br />
noastre, obligând Comandamentul diviziei s` retrag`<br />
elementele înaintate [i artileria diviziei.<br />
Divizia a r`mas cantonat` în zona localit`]ii Greci, luând<br />
m`suri pentru ap`rarea podului de la Ione[ti – Greci,<br />
asigurând totodat` flancul stâng al trupelor Armatei 1-a<br />
române 18 .<br />
În noaptea de 19/20 noiembrie, divizia a executat un<br />
mar[ pe direc]ia Podul G`ie[ti, M`t`saru, Titu, Cornet,<br />
Con]e[ti, pentru ca împreun` cu Divizia 10 Infanterie [i dou`<br />
batalioane din Divizia 3 Infanterie din rezerva armatei, s`<br />
organizeze ap`rarea în sectorul Tuni[ani, Serdarul. Mar[ul a<br />
fost executat în condi]ii foarte grele. Ninsoarea abundent` a<br />
blocat drumul, iar trupele dezorientate nu nimereau [oseaua<br />
Titu-Pite[ti. Dispozitivul diviziei a fost frac]ionat în dou` [i nu<br />
Aici [i \n pagina urm`toare, imagini cu Regimentul 10 Ro[iori, aflat la Budapesta, \n 1919<br />
31
studii/documente<br />
a mai putut fi ref`cut decât dup` ce a ajuns în localitatea<br />
Brani[te. Regimentul 6 Ro[iori, în diminea]a zilei de 20<br />
noiembrie/3 decembrie, a înfruntat cu curaj un num`r<br />
cople[itor de inamici, încercând s` ocupe localit`]ile Serdarul<br />
[i apoi Lungule]ul. Misiunea îns` nu a reu[it.<br />
Armata 1 român`, în fa]a superiorit`]ii inamicului, a dat<br />
ordinele prin care se dorea ca divizia s` duc` lupte pe<br />
aliniamente intermediare pentru protejarea ac]iunii<br />
celorlalte trupe române[ti 19 .<br />
În concluzie, se poate sublinia c`, de[i ofensiva<br />
româneasc` declan[at` la 17/30 noiembrie de c`tre<br />
„Grupul general Prezan”, la început p`rea s` aduc` un<br />
succes hot`râtor în favoarea trupelor române, Divizia 217<br />
german` fiind aproape încercuit`, totu[i datorit` unui<br />
concurs nefericit de împrejur`ri, comandamentul german<br />
cunoscând inten]iile trupelor române[ti a p`truns în<br />
intervalul creat între Armata 1 român` [i „Grupul de<br />
manevr`”, care a început s` fie amenin]at de pericolul<br />
încercuirii. În aceste condi]ii, diviziile „Grupului de manevr`”<br />
au fost nevoite s` se retrag` spre Neajlov.<br />
Dup` 20 noiembrie/3 decembrie 1916, dându-se ordinul<br />
general de retragere, opera]iunile desf`[urate de divizie au<br />
intrat într-o nou` faz`, în care misiunea principal` a constat<br />
în acoperirea [i protejarea retragerii trupelor române[ti spre<br />
est. Retragerea [i luptele de ariergard` s-au desf`[urat în<br />
condi]ii foarte dificile. La condi]iile de ordin moral s-au<br />
ad`ugat greut`]ile materiale [i cele climaterice. În urma<br />
trupelor, subunit`]ile speciale distrugeau tot ce puteau fi de<br />
folos inamicului (poduri, drumuri, c`i ferate, silozuri de<br />
cereale).<br />
În ziua de 21 noiembrie/4 decembrie la ora 7.30, Divizia<br />
1 Cavalerie a p`r`sit raionul Slobozia, Coco[ul [i a<br />
executat mar[ul prin Viezure[ti la Cre]u, apoi la P`durea<br />
Cioc`ne[ti unde, împreun` cu „Deta[amentul locotenentcolonel<br />
Davidoglu”, a ocupat o pozi]ie de rezisten]`. Au fost<br />
trimise for]e în direc]ii diferite pentru a ]ine cât mai mult<br />
inamicul în loc. Grosul for]elor diviziei erau cantonate la<br />
Crevedia de Jos. Seara, inamicul a atacat cu violen]` la<br />
Cioc`ne[ti, îns` s-a reu[it respingerea lui. În ziua<br />
urm`toare, Brigada 4 Ro[iori [i-a dispus for]ele de ap`rare<br />
la Crevedia de Jos [i Crevedia de Sus, în scopul întârzierii<br />
p`trunderii inamicului pe valea Colentinei [i de a împiedica<br />
distrugerea podurilor din sectorul s`u de responsabilitate.<br />
Inamicul a atacat cu for]e superioare dinspre Cioc`ne[ti [i<br />
32<br />
F`lcoianu, aruncând în lupt` subunit`]i<br />
în num`r din ce în ce mai mare sprijinite<br />
de artilerie. Divizia 1 Cavalerie rezista<br />
pe pozi]ii din ce în ce mai greu, iar la<br />
ora 17.00 a fost silit` s` se retrag` spre<br />
raionul Cucioc, unde, dup` ora 20.00, [ia<br />
cantonat trupele.<br />
La 23 noiembrie/5 decembrie divizia<br />
se afla la S`ftica unde a ajuns în jurul<br />
orelor 9.00. Unit`]ile subordonate au<br />
ocupat pozi]ii la vest de P`durea<br />
Corbeanca, Nechea, sud P`durea<br />
Dumitre[ti, echipele de recunoa[tere<br />
fiind trimise spre Buftea. Inamicul<br />
urm`rind divizia, a introdus în lupt` noi<br />
for]e [i a reu[it s` ocupe localit`]ile<br />
Nechea [i Corbeanca. Divizia 1<br />
Cavalerie a executat un contraatac [i a<br />
reu[it s` reocupe cele dou` sate pân`<br />
la orele 19.00. La orele 21.00 îns`, s-a<br />
primit ordin de retragere, divizia reu[ind<br />
s` ajung` în cursul nop]ii în raza<br />
localit`]ii B`lde[ti 20 .<br />
În seara zilei de 24 noiembrie, divizia a primit ordin s`<br />
se „lege” cu flancul drept al „Grupului Ap`r`rii Dun`rii”,<br />
cercetând în special zonele Bojoieni, Otopeni [i Fierbin]ii<br />
de Sus, Moara Domneasc`. Divizia îns`, nu va putea<br />
executa acest ordin, datorit` schimb`rilor bru[te de situa]ie.<br />
Astfel, Armata 1 român` a emis un ordin la 25 noiembrie/8<br />
decembrie, prin care se ar`ta c` divizia trebuia s` se<br />
retrag` spre C`lcîile. Ordinul a fost executat astfel încât la<br />
26 noiembrie/9 decembrie divizia ocupase raionul ordonat,<br />
luând în subordine [i elemente din Divizia 10 Infanterie.<br />
La 28 noiembrie/11 decembrie s-a executat un mar[ de<br />
retragere spre Ciorani. Mar[ul a fost greu din cauza<br />
drumului desfundat, datorit` ploilor c`zute f`r` oprire în<br />
ultimele zile. În cele din urm` a fost organizat<br />
cantonamentul la Mih`ile[ti. Aici s-a prezentat [i c`pitanul<br />
rus Cerard din cadrul statului major al Corpului de<br />
Cavalerie rus „General Keiller”, care era îns`rcinat s` fie<br />
ofi]er de leg`tur` cu trupele române. În contextul în care<br />
Armata 1 român` a fost puternic atacat`, Divizia 1<br />
Cavalerie a trecut la ap`rare în stânga Diviziei 11/17<br />
Infanterie pe aliniamentul Gr`di[tea, Bolde[ti.<br />
Comandamentul [i Cartierul diviziei au fost dispuse în zona<br />
localit`]ii Dalbanu, unde a fost stabilit` leg`tura cu „Grupul<br />
general Istrati”.<br />
Pe data de 29 noiembrie/12 decembrie, în urma unui<br />
atac puternic, inamicul a reu[it s` ocupe pozi]iile de la<br />
Bolde[ti. În ciuda acestor condi]ii, Regimentul 1 Ro[iori a<br />
reu[it s`-[i consolideze pozi]ia de ap`rare de la Glodinul<br />
S`rat [i s` refac` leg`tura între Divizia 11/17 Infanterie [i<br />
„Grupul general Istrati”.<br />
Pe data de 30 noiembrie/13 decembrie 1916, Brigada 2<br />
Ro[iori a fost deta[at` la dispozi]ia Diviziei a 2-a Cavalerie.<br />
În aceea[i zi s-a ordonat ca divizia împreun` cu „Grupul<br />
general Istrati” s` atace din flanc trupele inamice din fa]a<br />
Armatei a 1-a român`. Aceast` ac]iune, datorit` situa]iei<br />
grele a frontului, a fost contramandat`, divizia cantonânduse<br />
la Gheraseni. În zilele urm`toare, divizia a executat un<br />
mar[, aflându-se pe data de 3/16 decembrie în zona<br />
Slobozia, Mih`lceni, Cior`[ti, Salcia Nou`, Salcia Veche.<br />
Pe data de 4/17 decembrie, marea unitate se afla în zona<br />
localit`]ilor N`moloasa, Ive[ti, Umbr`re[ti, reu[ind s`<br />
treac` la nord de linia de ap`rare a Siretului. În acest fel sa<br />
încheiat campania din 1916 – o campanie dureroas`. În<br />
ciuda umilitoarei retrageri, datorit` superiorit`]ii inamicului<br />
4 (42) 2008 document
în for]e [i mijloace, credin]a în izbânda final` nu a disp`rut<br />
din sufletele cavaleri[tilor care luaser` parte la lupte.<br />
Mar[ul lung [i greu, at#t din cauza demoraliz`rii, cât [i a<br />
unor condi]ii deosebit de grele, s-a desf`[urat între 4-16<br />
decembrie 1916. Itinerariul str`b`tut : N`moloasa, Ive[ti,<br />
Umbr`re[ti (4 decembrie), Tecuci (5 decembrie), unde s-a<br />
cantonat în cazarma Brig`zii 4 Ro[iori. Aici la 7 decembrie,<br />
Diviziei 1 Cavalerie i s-a comunicat zona de refacere care<br />
era dispus` în nordul Moldovei. Pentru aceasta, divizia a<br />
început deplasarea pe itinerariul Tecuci, Crive[ti (8<br />
decembrie), Panticeni (9 decembrie), Vaslui (10 decembrie),<br />
Peni (11 decembrie), Ia[i, Galata (12-15 decembrie), Târgu<br />
Frumos (16 decembrie), R`deni (17 decembrie), St`ne[ti (18<br />
decembrie). Pe data de 19 decembrie Divizia 1 Cavalerie se<br />
g`sea în zona localit`]ii Dumbr`veni.<br />
Pe data de 22 decembrie 1916 a sosit în zon` [i Brigada<br />
3 Ro[iori, iar pe data de 23 decembrie comanda diviziei a<br />
fost preluat` de c`tre colonelul Schina Mihail de la colonelul<br />
Russescu Gheorghe. Începând cu ziua de 24 decembrie<br />
1916, când în zon` se g`seau majoritatea trupelor, s-a trecut<br />
neîntârziat la instruc]ia tactic` [i tehnic` în vederea refacerii<br />
capacit`]ii de lupt`.<br />
Dup` e[ecul campaniei din toamna anului 1916<br />
autorit`]ile militare române au con[tientizat faptul c`<br />
reorganizarea armatei era mai mult decât necesar`.<br />
În acest proces a intrat [i Divizia 1 Cavalerie, care, din 2<br />
ianuarie 1917, era dispus` cu majoritatea unit`]ilor sale în<br />
zona de refacere din nordul Moldovei, în localitatea<br />
Dumbr`veni, la circa 20 de km est Suceava. Ca prim`<br />
m`sur` luat` în acest sens a fost numirea la comanda<br />
diviziei a generalului de brigad` Schina Mihail, secondat ca<br />
[ef de stat major de c`tre maiorul Alexandrescu Vasile 21 .<br />
Prin ordinul Marelui Cartier General nr. 1909 din<br />
23.02.1917 s-a trecut la reorganizarea cavaleriei, sub<br />
monitorizarea atent` a ofi]erilor din misiunea militar`<br />
francez`. Astfel, pe lâng` Comandamentul diviziei au fost<br />
ata[a]i mai mul]i ofi]eri francezi, dintre care amintesc pe<br />
locotenent-colonelul de Vassaigne, înlocuit mai apoi cu<br />
c`pitanul Chevanne, înso]it de c`pitanul d’Anrat [i veterinarul<br />
de Millet. Rezultatele acestei opera]iuni au fost în aten]ia<br />
factorilor de r`spundere, astfel c` unit`]ile diviziei au fost<br />
inspectate sau vizitate în numeroase rânduri: între 9-10<br />
martie de c`tre inspectorul general al cavaleriei, generalul<br />
Nicolae Sinescu, la 18 martie de c`tre Principele Mo[tenitor<br />
Carol [i Regina Maria, care au vizitat [i spitalul diviziei, pe 25<br />
martie de c`tre generalul Berthelot [i generalul Vienavi]ki din<br />
partea Comisiei Aliate 22 .<br />
Rezultatele acestor eforturi nu s-au l`sat a[teptate, ceea<br />
ce l-a determinat pe generalul Constantin G`v`nescu s`<br />
noteze, rememorând acele vremuri: „Progresele se v`d zilnic<br />
[i to]i str`inii ne admir` [i nu le vine s` cread` ochilor c` întrun<br />
r`stimp atât de scurt, cu mijloace a[a reduse, s` se<br />
ob]in` rezultate a[a frumoase. Solda]ii no[tri nu se<br />
cuno[teau c` ei erau cei care luni de zile, în condi]ii mai mult<br />
decât defavorabile, au luptat cu un du[man de zece ori<br />
superior” 23 .<br />
Îns` unde în alt` parte decât pe front, în confruntarea<br />
direct` cu inamicul, puteau fi apreciate [i evaluate aceste<br />
progrese.<br />
Astfel, dislocate în zona Adjud – Sascut, unit`]ile Diviziei<br />
1 Cavalerie s-au deplasat la Covod, preg`tindu-se a intra în<br />
dispozitivul de lupt`, astfel c` la 20 iulie 1917 toate trupele<br />
erau cu efectivele complete în zonele ordonate. Patru zile<br />
mai târziu, tuturor li s-a citit mobilizatorul ordin de zi, din 23<br />
iulie 1917, al Regelui Ferdinand I:<br />
„Scumpii mei osta[i! Mult a[teptata zi a sosit. Când dup`<br />
luni de repaus [i de refacere, iar`[i pute]i s` ar`ta]i<br />
document 2008 4 (42)<br />
du[manului vitejia româneasc` a str`bunilor vo[tri. S-a dat<br />
ordin de ofensiv` pe întregul front [i împreun` cu frontul<br />
nostru [i fronturile vecine vor porni la atac. Ochii tuturor sunt<br />
a]inti]i asupra noastr`. În vitejia noastr` toat` suflarea<br />
româneasc` [i-a pus n`dejdea [i credin]a noastr`<br />
nestr`mutat` în victorie. Nu e decât o singur` lozinc`: ori<br />
birui]i, ori moarte de erou” 24 .<br />
Momentul încle[t`rii nu s-a l`sat prea mult a[teptat.<br />
Declan[ând ofensiva, încurajat de succesele primelor<br />
opera]iuni din ziua de 10 august, inamicul s-a preg`tit s` dea<br />
lovitura decisiv`, concentrând noi for]e în Valea Oituzului cu<br />
inten]ia de a for]a defileul spre a ie[i în valea deschis` a<br />
Bogd`ne[tilor, aceasta fiind ultima lui etap` spre Trotu[. În<br />
aceast` situa]ie, Divizia 1 Cavalerie, abia sosit` la One[ti, în<br />
diminea]a zilei de 11 august la orele 7.00 a primit ordin de a<br />
executa un contraatac în sectorul Vârful B`lcu]a – Vârful<br />
Ungureanu 25 .<br />
Cu toate acestea, c`tre orele 14.00 inamicul a reu[it s`<br />
rup` frontul [i a început s` concentreze spre Groze[ti trupe<br />
alpine bavareze [i luxemburgheze, la centru ei reu[ind s`<br />
p`trund` în Groze[ti 26 . Situa]ia devenea disperat`, îns` criza<br />
atinsese punctul culminant, deoarece din acest moment<br />
aveau s` intre în ac]iune cavalere[tii Diviziei 1. Neadunânduse<br />
toate trupele destinate contraatacului, Divizia 1 Cavalerie<br />
a primit ordin de a ataca Vârful Pietrii, punct strategic în<br />
nord-vestul localit`]ii Groze[ti. Sub puternicul tir de artilerie,<br />
cavaleri[tii au reu[it s` p`trund` c`tre orele 19.30 în satul<br />
Bahna, iar de aici s` ia cu asalt Dealul Stiborul, un alt punct<br />
strategic. Opri]i la 100 de metri de tran[ee „c`pitanul<br />
Br`ileanu ordon` atacul la baionet`. C`l`re]ii se arunc` în<br />
iadul focurilor, hot`râ]i s` moar` sau s` înving`. Un «ura»<br />
formidabil despic` v`zduhul. P`mântul fierbe în clocot [i în<br />
s`rb`toarea mor]ii seceri[ul se anun]` m`nos. O grenad`<br />
love[te [i sfâ[ie<br />
pieptul c`pitanului<br />
Br`ileanu Constantin.<br />
Cu mâna crispat` pe<br />
[uvoiul de sânge,<br />
cade, putând rosti<br />
înc` un «copii…<br />
înainte!», iar în clipa<br />
urm`toare ochii lui<br />
r`mân de-a pururi<br />
fixa]i în z`ri spre<br />
inamic, p`rând c`<br />
urm`re[te<br />
însufle]irea care-i<br />
poart` pe c`l`re]i<br />
spre rândurile<br />
vr`jma[ului” 27 . În<br />
lupta corp la corp<br />
inamicul a fost<br />
înfrânt, mitralierele<br />
amu]ind, fiind<br />
capturate de ro[iori.<br />
Aceea[i epopee s-a<br />
scris [i pentru<br />
alungarea inamicului<br />
din satul Marginea.<br />
Totalul pierderilor<br />
pentru aceast` zi a<br />
fost de 54 de mor]i,<br />
115 r`ni]i [i 24<br />
disp`ru]i 28 .<br />
Îns` în zorii zilei<br />
urm`toare, inamicul,<br />
printr-un puternic<br />
studii/documente<br />
Monumentul aaflat \\n ccimitirul ddin RRo[iorii dde<br />
VVede, \\nchinat eeroilor ddin EEscadronul 33<br />
din RRegimentul 55 RRo[iori<br />
33
studii/documente<br />
contraatac, a reu[it respingerea cavaleri[tilor de pe dealul<br />
ocupat, împingându-i pe creasta din spate, unde au rezistat<br />
al`turi de infanteri[ti, pân` a doua zi când au fost schimba]i.<br />
Între timp, pe frontul de la M`r`[ti, Corpul 7 Armat` nu<br />
pierduse localitatea Panciu, ceea ce a determinat Armata a<br />
2-a s` reia ofensiva la Oituz pentru a sc`dea presiunea la<br />
M`r`[e[ti. În acest scop, Divizia 1 Cavalerie, înt`rit` cu<br />
unit`]i de infanterie, a primit misiunea de a ataca spre<br />
Sl`nic 29 .<br />
Opera]iunea a început la orele 5.30, când dup` un<br />
puternic bombardament de artilerie, militarii români au pornit<br />
s` cucereasc` Dealul Casna. Dup` o vertiginoas` înaintare,<br />
osta[ii români au fost opri]i la 100 de metri în fa]a liniilor de<br />
sârm` ghimpat` de un violent foc de artilerie executat timp<br />
de dou` ore. Barajul de artilerie a f`cut pr`p`d în rândurile<br />
militarilor români. Cu toate acestea, dup` stoparea barajului<br />
de artilerie, c`tre orele 11.00, cavaleri[tii mai îndârji]i, au<br />
pornit din nou la atac, cucerind Dealul Casna, inamicul<br />
retr`gându-se în dezordine. C`tre orele 20.00 ale zilei de 13<br />
august 1917, trupele Divizia 1 Cavalerie au reu[it s`-[i ating`<br />
obiectivul, cucerind întreaga zon` din jurul Dealului Casna 30 .<br />
Cu aceast` ocazie, comandamentul german avea s`<br />
constate, cu toat` am`r`ciunea, c` ofensiva de la Oituz<br />
fusese paralizat` dup` [ase zile de lupt` foarte sângeroase.<br />
Tot câ[tigul pe teren ob]inut pân` atunci fusese pierdut.<br />
Îns` inamicul nu a abandonat, astfel c` în miez de<br />
noapte, 18 spre 19 august 1917, a început un nou<br />
bombardament, cu un maxim de intensitate c`tre orele<br />
10.00, pentru ca la orele 12.45 s` declan[eze atacul sub<br />
protec]ia unui foarte puternic tir de artilerie de toate calibrele.<br />
Cu toate c` Dealul Casna a fost pierdut, multe unit`]i ale<br />
inamicului au fost decimate, nemaiputând s` dep`[easc`<br />
acest punct, împiedicat fiind s`-[i ating` obiectivul, îns` cu<br />
pierderi la fel de mari [i din partea Diviziei 1 Cavalerie: 31<br />
ofi]eri [i 743 trup` mor]i, r`ni]i [i disp`ru]i 31 .<br />
Dealul Casna a fost recucerit în zilele urm`toare cu<br />
sprijinul infanteri[tilor din Divizia 7 Infanterie [i cu grele jertfe<br />
34<br />
NOTE<br />
1. „Monitorul Oastei”, nr. 15 din 5/17 aprilie<br />
1895, p. 117-119.<br />
2. Ioan Popovici, Organizarea Armatei<br />
Române, partea a III-a, Tipografia Leon<br />
Friedman, 1903, p. 68.<br />
3. Centrul de Studii [i P`strare a Arhivelor<br />
Militare Istorice, Pite[ti (în continuare se va<br />
cita C.S.P.A.M.I.), fond Divizia 1 Cavalerie,<br />
dosar nr. crt. 885, f. 1-3.<br />
4. Ibidem, f. 5-9.<br />
5. Ibidem, f. 7 bis.<br />
6. Ibidem, f. 8 bis.<br />
7. Ibidem, f. 9.<br />
8. Ibidem, f. 11.<br />
9. Ibidem, f. 15.<br />
20. România în anii primului r`zboi<br />
mondial, vol. I, Editura Militar`, Bucure[ti,<br />
1 st Calvary Division has had a special destiny in history. Its<br />
first name, given in 1895, was the Independent Calvary Division<br />
and this unit had within its command all the permanent Calvary<br />
structures. The King Carol I legislated its existence through the<br />
decree no. 1524 from 28 March/10 April 1895, at the proposal<br />
of the minister of war. The General Sergiu Baicoianu, the general<br />
inspector of Calvary, was the commander of this unit. The<br />
1978, p. 466-472.<br />
31. Ibidem, p. 47.<br />
42. Ibidem, p.472.<br />
53. C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Cavalerie,<br />
dosar nr. crt. 7, p. 17-18.<br />
64. Ibidem, f. 20.<br />
75. *** Istoria militar` a poporului rom#n,<br />
vol. V, Editura Militar`, Bucure[ti, 1989, p. 484.<br />
86. C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Cavalerie,<br />
dosar nr.crt. 7, f. 20 bis.<br />
97. Ibidem, f. 22.<br />
108. Ibidem, f. 22 bis.<br />
19. Ibidem, f. 23.<br />
20. Ibidem, f. 24.<br />
21. C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Cavalerie,<br />
dosar nr.crt. 27, p. 33-34.<br />
22. Ibidem, f. 35.<br />
ale cavaleri[tilor Diviziei 1 Cavalerie: doi ofi]eri (c`pitanul<br />
Anastasiu D. Toma [i sublocotenentul Sl`tineanu<br />
Constantin), al]ii fiind r`ni]i, iar dintre trup` au fost 19 mor]i,<br />
49 r`ni]i [i 20 disp`ru]i 32 .<br />
Atacurile [i contraatacurile au continuat [i în zilele<br />
urm`toare (29-29 august 1917). Dup` câteva zile de<br />
acalmie, inamicul a reluat ofensiva, cu scopul de a cuceri<br />
definitiv Dealul Casna [i localitatea Groze[ti, eliberând astfel<br />
drumul spre Trotu[. Cu toate eforturile, eroismul<br />
cavaleri[tilor nu a permis inamicului atingerea obiectivelor<br />
propuse 33 .<br />
A urmat o alt` perioad` de acalmie, când fiecare tab`r`<br />
a încercat s`-[i consolideze pozi]iile ocupate. Asta numai<br />
pân` pe 9 septembrie 1917, când Corpul 4 Armat` a hot`rât<br />
s` reia ofensiva pentru rectificarea frontului între Fundul<br />
P`curi]ei – Cire[oaia – nord Sl`nic. În acest scop, Divizia 1<br />
Cavalerie trebuia s` atace al`turi de Divizia 6 Infanterie,<br />
dup` ce în prealabil Divizia 7 Infanterie f`cea o bre[` în<br />
dispozitivul inamic.<br />
Soldat cu un e[ec [i cu însemnate pierderi (trei ofi]eri, 19<br />
osta[i mor]i, 73 de r`ni]i [i disp`ru]i [i 21 evacua]i), acest<br />
atac avea s` fie [i ultimul dat de Divizia 1 Cavalerie, fiind<br />
înlocuit` cu trupe de gr`niceri 34 , fiind pus` la dispozi]ia<br />
Marelui Cartier General [i dislocat` în zona de refacere<br />
Podul Turcului – Girbe[ti – Goge[ti 35 .<br />
Aici, la 12 octombrie, militarilor Diviziei 1 Cavalerie li s-a<br />
citit ordinul de zi al comandantului Armatei a 2-a, generalul<br />
Averescu, care ar`ta: „M` achit de o adev`rat` datorie,<br />
exprimând cele mai vii mul]umiri acestei brave divizii, care<br />
mai cu seam` în luptele de la 29, 30 [i 31 iulie, prin vitejia ei<br />
a putut nu numai s` opreasc` înaintarea inamicului, dar a<br />
izbutit chiar a-l da înapoi punând st`pânire pe importanta<br />
pozi]iune de la Casna. Atât ofi]erii întregii divizii, cât [i trupa,<br />
s-au ridicat în tot cursul cât au stat pe front, mai presus de<br />
orice laud`, ceea ce este o chez`[ie sigur` c` în viitor<br />
Divizia va [ti s` ]ie sus reputa]ia cavaleriei române chiar [i<br />
atunci când împrejur`rile o silesc a lupta ca infanteria” 36 . <br />
23. General Constantin G`v`nescu,<br />
Epopeea român`. R`zboiul nostru pentru<br />
întregirea neamului, Ia[i,1918, p. 65.<br />
24. C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Cavalerie,<br />
dosar nr. crt. 27, f. 38-39.<br />
25. Ibidem, dosar nr. crt. 625, f. 20.<br />
26. Ibidem, f. 23.<br />
27. Ibidem, f. 24.<br />
28. Ibidem, f. 32.<br />
29. Ibidem, f. 25.<br />
30. Ibidem, f. 26-27.<br />
31. Ibidem, f. 30.<br />
32. Ibidem, f. 33.<br />
33. Ibidem, f. 34.<br />
34. Ibidem, f. 36.<br />
35. Ibidem, f. 39.<br />
36. Ibidem, f. 43.<br />
1 st Calvary Division actions during the First World War fights by lieutenant-colonel Daniel Stefan<br />
division commandment was located in Bucharest, but the subordinated<br />
units were placed in Moldova (Roman, Birlad, Tecuci,<br />
Galati). There have been a multitude of changing within this<br />
division along with the reorganising and readjustments made<br />
within the military organism, but the Calvary men fulfilled their<br />
duties during the two conflicts of the last century, and gave their<br />
supreme sacrifice on the battle field.<br />
4 (42) 2008 document
n cimitirul Ghencea militar, din Bucure[ti, se afl`<br />
mormântul unuia din preo]ii care au înso]it trupele române<br />
înc` din campania din Bulgaria, în anul 1913, Constantin<br />
Bobulescu, „preot c`rturar, care este un înalt exemplu de<br />
aceea ce poate face un om, dac` are pasiune pentru studiu,<br />
pentru cultur`, pentru [tiin]`, dac` are dragoste de neamul<br />
s`u. Via]a i-a fost simpl`, aspr`, închinat` muncii tenace<br />
pentru studiu, pentru progresul culturii [i istoriei române[ti,<br />
pentru cunoa[terea, cât mai am`nun]it` [i mai exact`, a<br />
trecutului Bisericii noastre...” 1 .<br />
Rezultatul trudei [i eforturilor preotului<br />
Constantin Bobulescu (apreciate de<br />
oameni de mare cultur` ai neamului –<br />
Nicolae Iorga, G. T. Kirileanu, Vasile<br />
Bogrea, Mihail Sadoveanu, preot<br />
academician N. M. Popescu [.a), o<br />
constituie atât lucr`rile edite (80 de titluri de<br />
studii [i lucr`ri, însumând peste 2.200<br />
pagini), cât [i arhiva sa personal` în care<br />
se afl` lucr`ri în manuscris, între care peste<br />
2.000 de pagini cu inscrip]ii [i însemn`ri. În<br />
aceast` arhiv` se afl`, consemnate de<br />
preotul Constantin Bobulescu, momente [i<br />
evenimente, unele inedite, ale anului 1918.<br />
Preotul Constantin Bobulescu<br />
[i arhiva sa personal`<br />
Preotul Constantin Bobulescu 2 , de la a c`rui trecere la cele<br />
ve[nice se împlinesc 50 de ani la 1 decembrie a.c., este o<br />
personalitate mai pu]in cunoscut`.<br />
S-a n`scut la 8 mai 1882, în satul Vl`diceni, din jude]ul<br />
Ia[i, ca fiu al preotului Ion [i al so]iei sale Elena (n`scut`<br />
{tef`nescu). Când a r`mas orfan de tat` (la vârsta de 5 ani),<br />
împreun` cu mama sa [i cel`lalt frate (Eugeniu-Jan, care avea<br />
un an [i jum`tate), s-au mutat pentru un timp la Ia[i, iar peste<br />
câ]iva ani s-au stabilit la Bucure[ti. Constantin Bobulescu [i-a<br />
f`cut studiile elementare, secundare [i superioare la Ia[i, la<br />
Roman [i la Bucure[ti.<br />
Dup` absolvirea Facult`]ii de Teologie din Bucure[ti<br />
(1907), Constantin Bobulescu a fost numit pedagog la<br />
Seminarul Veniamin Costache, din Ia[i. În prim`vara anului<br />
1908 s-a c`s`torit cu Elisa Stupcanu, în toamna aceluia[i an<br />
a fost hirotonit diacon, iar ca preot la 29 iunie 1912. Atât ca<br />
diacon, cât [i ca preot, a activat la Mitropolia din capitala<br />
Moldovei.<br />
În anul 1913 a fost mobilizat în cadrul Regimentului 7<br />
Ro[iori, din Ia[i, [i a participat la campania din Bulgaria. Dup`<br />
demobilizare, a fost numit spiritual la Seminarul Veniamin,<br />
post pe care l-a îndeplinit timp de 8 ani. Din aceast` perioad`<br />
dateaz` începutul muncii de adunare a inscrip]iilor [i<br />
însemn`rilor de pe c`r]ile [i obiectele religioase de la biserici,<br />
ini]ial din Ia[i, apoi în tot mai multe p`r]i ale ]`rii. L-a ajutat<br />
faptul c` [tia bine limbile greac` [i slav`, fiind [i un paleograf<br />
cu experien]`.<br />
studii/documente<br />
Arhiva personal` a preotului Constantin Bobulescu (1882-1954)<br />
M`rturii cu privire la anul 1918<br />
|<br />
document 2008 4 (42)<br />
”<br />
Preotul Constantin<br />
Bobulescu a fost un<br />
exemplu de preot c`rturar,<br />
care a în]eles c` un slujitor<br />
al Bisericii î[i poate întregi<br />
activitatea printr-o<br />
sârguincioas` activitate<br />
[tiin]ific`.<br />
Colonel (r) Dumitru STAVARACHE<br />
Membru al Comisiei Rom#ne de Istorie Militar`<br />
În timpul r`zboiului de reîntregire, Constantin Bobulescu a<br />
avut strânse leg`turi cu mul]i oameni de seam` refugia]i la Ia[i<br />
din toate teritoriile române[ti; unii, între care [i Nicolae Iorga,<br />
au locuit la el sau i-au fost adesea oaspe]i.<br />
În anul 1922 (dup` moartea so]iei, în anul 1920), s-a<br />
transferat la Bucure[ti; a activat la Biserica Sfânta Ecaterina,<br />
pân` în octombrie 1924, apoi la Biserica Sfântul Nicolae-<br />
Tabacu, pân` la sfâr[itul vie]ii. La 25 februarie 1925, un grav<br />
accident a f`cut s`-[i piard` un picior.<br />
Grelele încerc`ri, prin care a trecut<br />
preotul Constantin Bobulescu (pierderea<br />
so]iei, pierderea unui picior, cre[terea, de<br />
unul singur, a celor doi copii – Constan]a [i<br />
Gheorghe), nu l-au împiedecat s` se<br />
disting` printr-o preg`tire serioas`, prin<br />
comportarea lui controlat` [i ]inuta care<br />
atr`gea [i impunea respect. O dovad` a<br />
aprecierii, de care se bucura din partea<br />
oamenilor de cultur` [i [tiin]`, este [i faptul<br />
c` a fost propus în func]ii importante (între<br />
care aceea de episcop al Hu[ilor), pe care<br />
”<br />
le-a refuzat.<br />
Arhiva personal` a preotului Constantin<br />
Bobulescu se afl` în mai multe locuri<br />
depus`: Biblioteca Academiei Române, Arhivele Na]ionale<br />
Istorice Centrale, Biblioteca Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei<br />
din Ia[i [i în p`strarea familiei. În Arhiva Radiofonic` se<br />
p`streaz` un num`r important din prelegerile prezentate la<br />
radio în anii 1931-1933 (între care [i un botez în direct), iar<br />
Muzeul ]`ranului Român de]ine o colec]ie de pistornice (sigilii<br />
sculptate în lemn, folosite la preg`tirea prescurilor).<br />
Anul 1918 în arhiva<br />
preotului Constantin Bobulescu<br />
Însemn`rile preotului Constantin Bobulescu, cu privire la<br />
anul 1918, se g`sesc consemnate în dou` caiete-jurnal 3 [i în<br />
coresponden]a din acest an.<br />
Evenimentele înregistrate în caietele-jurnal, pe care le<br />
vom detalia, sunt: Te-Deumul cu ocazia unirii Basarabiei la<br />
]ara mam`, oficiat în Catedrala Mitropolitan` din Ia[i la 30<br />
martie 1918; gravul accident de la Ia[i, din 10 mai 1918, care<br />
s-a soldat cu mari pierderi umane [i materiale; greva<br />
lucr`torilor de la calea ferat`, din luna mai 1918; Parastasul<br />
pentru cei cei c`zu]i în R`zboiul de Întregire (1916-1918),<br />
care a avut loc la Mitropolia din Ia[i, la 26 mai 1918. Alte<br />
momente surprinse în aceste caiete, pe care doar le<br />
men]ion`m, sunt: întâlnirea cu George Enescu, la 30 iunie<br />
1918; întâlnirea cu Mitropolitul Moldovei, Pimen Georgescu,<br />
la 24 septembrie 1918 [i refuzul propunerii acestuia de a fi<br />
numit protopop al jude]ului Ia[i.<br />
Coresponden]a, din anul 1918, a preotului Constantin<br />
Bobulescu, este compus` din scrisori, c`r]i po[tale, c`r]i de<br />
vizit` cu însemn`ri (însumând 16 piese), cu: G. T. Kirileanu<br />
(9), C. I. Karadja (1), Nicolae Iorga (1) [i Mihai Lupescu (5).<br />
35
studii/documente<br />
30 martie 1918, Catedrala mitropolitan` Ia[i.<br />
Te-Deumul oficiat cu ocazia unirii Basarabiei<br />
cu ]ara mam`, România<br />
La acest eveniment 4 au participat: familia regal` - Regele<br />
Ferdinand, Regina Maria, Prin]ul Carol, Prin]ul Nicolae,<br />
Principesele Elisabeta [i Maria; mini[tri cabinetului Alexandru<br />
Marghiloman-Contantin Stere, Simion Mehedin]i, Constantin<br />
Meisner, Nicolaie C. Paulescu [.a.; înal]i ierarhi ai Bisericii<br />
Ortodoxe Române- Mitropolitul Moldovei [i Sucevei, Pimen<br />
Georgescu, vl`dica Antim Petrescu- B`c`oanu, Alexie<br />
{erban-Craioveanu, arhimandritul Gurie Grosu, preo]ii Pavel<br />
Savin, Ioan Gotcu, Gh. Florescu, Leonte, Nicula,<br />
Protopopescu de la Biserica Domni]a Bala[a din Bucure[ti,<br />
Valeriu Iord`chescu, Mitru, c`lug`rii Dionisie Atanasof,<br />
Teodosie Soroceanu (de la Athos), Teofan (de la schitul Dur`u)<br />
[i ardeleanul Onisifor Ghibu (care a publicat [tirea despre<br />
eveniment în ziarul s`u). Au fost prezente [i alte personalit`]i:<br />
Br`tienii, A.C. Cuza, generalii Constantin Prezan, Constantin<br />
Cristescu [i Ernest Bro[teanu [.a. Dintre trimi[ii basarabeni<br />
erau Ion Incule], Daniel Ciugureanu [i Pantelimon Halipa.<br />
Este remarcat`, de preotul Constantin Bobulescu, absen]a<br />
lui Nicolae Iorga, pe care o interpreteaz` ca inten]ionat`, spre<br />
a nu da cu ochii de cei din guvernul Alexandru Marghiloman,<br />
considera]i tr`d`tori în urma semn`rii p`cii umilitoare cu<br />
Germania.<br />
Constantin Bobulescu, consemneaz` c`, în biseric` lumea<br />
a fost pu]in` [i pu]in animat`. În schimb, în curtea Mitropoliei,<br />
pe strad` [i în pia]a Unirii a fost lume mult`.<br />
Textul rug`ciunii a fost citit de I.P.S. Mitropolitul Pimen.<br />
Apoi, corul condus de D. Dimitriu, a cântat „Mul]i ani tr`iasc`!”<br />
[i „Tr`iasc` Regele!”.<br />
Regele, Regina [i familia lor au s`rutat crucea din mâna<br />
Mitropolitului, apoi cu membrii guvernului au trecut în Palatul<br />
Mitropolitan, unde s-au f`cut prezent`rile delega]ilor<br />
basarabeni.<br />
A urmat o parad` militar`, prin fa]a por]ii Mitropoliei c`tre<br />
Pia]a Unirii. De[i prim`var`, praful se ridica în trâmbe de parc`<br />
Eruditul ppreot CConstantin BBobulescu ssurprins ppe ppelicul`` \\n ddou``<br />
ipostaze, aaici [[i \\n ppagina uurm``toare<br />
36<br />
ar fi fost în plin` var`. Mul]imea, care a asistat t`cut` la<br />
manifestare, s-a împr`[tiat repede.<br />
Deosebit de semnificativ` este caracterizarea<br />
evenimentului de c`tre oaspe]ii invita]i la mas` de c`tre<br />
p`rintele Constantin Bobulescu, între care [i Onisifor Ghibu,<br />
care au remarcat c`: „era unul din acele momente când<br />
mireasa e silit` s` celebreze cununia religioas`, având pe<br />
mama ei pe patul de moarte” 5 .<br />
10 mai 1918. Explozia muni]iei<br />
din garniturile de tren de la Ia[i.<br />
Evenimentul este pu]in cunoscut [i comentat, încât am<br />
considerat mai nimerit s` red`m, integral, consemn`rile<br />
p`rintelui Constantin Bobulescu, cu privire la aceast` tragedie:<br />
„Ast`zi 10 mai, anul de durere pentru ]ara noastr` 1918,<br />
ora 12 f`r` 10 minute; iar dup` ceasul nem]esc 1 f`r` 10, pe<br />
când st`team la mas` cu ai mei, ispr`vit fiind cu felul al doilea<br />
de mâncare, o zguduitur` puternic` hâ]ân` toat` casa,<br />
fr`mântând-o din toate încheieturile ei. Dup` o mic` pauz`,<br />
viind o a doua zguduitur` înso]it` [i de o mai mare bubuitur`,<br />
crezând c` suntem în primejdie, de a se risipi casa pe noi, am<br />
ie[it afar` ca s` fim în mai mult` siguran]`, îns` cu credin]a<br />
deplin` în sufletul nostru, c` s-a apropiat sfâr[itul lumii. O a[a<br />
de mare explozie întâmplat` în apropiere de ora[ul nostru a[a<br />
de lini[tit alt`dat`, cred c` nu se va fi întâmplat [i nu se va mai<br />
întâmpla decât doar la a doua venire. Lumea mai<br />
dezmeticindu-se, îndat` [i-a explicat pricina [i anume c`<br />
depozitele de muni]ii ruse[ti pe care statul nostru le-a oprit, de<br />
când cu începerea revolu]iei ruse[ti [i expedierea solda]ilor în<br />
]ara lor, st`teau în sute de vagoane în[irate [i pe linii moarte<br />
pe cel [es al Bahluiului din fa]a viilor de la Cozmoaia – unde<br />
au avut [i au Scrib`ne[tii vie – pân` aproape de de ar`tura din<br />
gura Vl`dicenilor [i drumul Buciumului de printre vii, unde este<br />
o fântân` de piatr` p`r`sit`, în fa]a vii fost` a Vl`dic`i<br />
Bobulescu, iar ast`zi proprietatea bisericii din Burdujeni.<br />
Deci aceste vagoane cu muni]ii, p`zite ca-n ]ara lui<br />
Cremene, f`r` nici un control, se zice dup` zvonul public, c`<br />
r`spunderile nu s-au stabilit, au explodat, fie din cauza<br />
descompunerii elementelor explozibile prin [edere, fie din<br />
pricina cum cred unii, a unui evreu ce ar fi cump`rat de nem]i<br />
pentru a arunca toat` muni]ia în aer de a nu lua noi revan[a<br />
unei asemeni umiliri ce am fost supu[i prin încheierea p`cii.<br />
Fie mâna vreunui bol[evic rus, ca muni]ia s` nu fie nici a<br />
noastr`, nici a lor.Toate acestea îns` eu le reduc la una [i<br />
anume la neglijen]a noastr`, c`ci nu degeaba tr`im în ]ara<br />
hatârului [i a unei corup]ii f`r` pereche.<br />
Izbit de aceast` nenorocire care-[i vestea binefacerile ei<br />
asupra celor nevinova]i prin fumul de pucioas` în`l]at c`tre<br />
cer, ca de o jertf` a lui Abel, m-am îmbr`cat în grab` [i prin<br />
ograda cur]ii domne[ti scoborând la vale pe [esul Bahluiului,<br />
într-un sfert de ceas, maximum 20 minute, am [i fost la fa]a<br />
locului, de unde cei îndr`zne]i scoteau pe cei zdrobi]i cu<br />
des`vâr[ire, schilodi]i sau numai r`ni]i.<br />
Bubuiturile nu mai conteneau, c`ci vântul b`tând înspre<br />
sud-r`s`rit, de la locul unde a f`cut explozie depozitul cel<br />
mare, adic` din dreptul fântânii p`r`site a drumului<br />
Buciumului, b`tând pân` înspre vagoanele neexplodate, se<br />
continua, aceast` dâr` de foc [i fulger`toare în pocniturile ei,<br />
mai departe spre vagoanele neatinse pân` în dreptul ar`turilor<br />
din gura Vl`dicenilor adic` a pode]ului de cale ferat`.<br />
Nenorocirea a fost [i mai mare prin aceea c` solda]ii [i<br />
ofi]erii strân[i pentru a fi demobiliza]i, tocmai în momentul în<br />
care erau în[irui]i pentru a primi biletele, atunci s-a produs<br />
acea formidabil` explozie, încât numai prin dizlocarea aerului,<br />
to]i solda]ii au fost ridica]i în sus pân` la o oarecare distan]` [i<br />
trânti]i la p`mânt, carboniza]i.<br />
4 (42) 2008 document
Toate casele de pe la viile din apropiere au ars, printre care<br />
[i întreaga a[ezare a unor c`lug`ri, sub conducerea lui<br />
Teodosie Soroceanu, care î[i f`cuse acolo [i un paraclis. Dar<br />
se vede c` Dumnezeu vrând s` pedepseasc` acest cuibar de<br />
lene[i corup]i [i tâlhari cu pantahuze în regul`, la care colabora<br />
de almintrelea [i maimu]a de Mitropolit Pimen, unde nu de<br />
pu]ine ori se ducea s` petreac` cu prietenii de colaborare<br />
duhovniceasc` pe ogorul destr`b`l`rii [i al tâlh`riei, zic,<br />
Dumnezeu pedepsind pe ace[ti tic`lo[i a pierdut [i pe cei din<br />
jurul lor. Tocmai în ziua aceasta se zice c` la Soroceanu erau<br />
aduna]i mai mul]i c`lug`ri, c`lug`ri]e, un avocat Soroceanu,<br />
îns` bombele n-au cru]at decât pe doi copii ai familiei Piroschi,<br />
pe un c`lug`r [i o c`lug`ri]`. C`lug`rul Daniel se zice c` a<br />
sc`pat, c` aflându-se la ap` s-a scoborât în fântân`; iar un vier<br />
de la via d-lui Vârl`nescu – institutorul a c`rui cas` se afla chiar<br />
în fa]a dezastrului [i care a [i ars, ascunsându-se într-un butoi<br />
din crama care era mai la o parte, iar`[i a sc`pat; care a venit<br />
la st`pân s`-i spun` întâmplarea de-a fir a p`r.<br />
Au mai ars case [i-n gura satului Vl`diceni, asupra c`ruia<br />
b`tând vântul, toate gazele axfixiante se duceau în partea<br />
aceea. Cine va fi sc`pat din aceast` nenorocire, cine nu, pân`<br />
în prezent nu [tim nimic, deoarece [i vremurile îs de a[a fel, c`,<br />
cu cenzura aceasta, cu militarismul acesta care î[i bag` nasul<br />
unde nu trebuie [i unde trebuie î[i bag` prostia, nu mai po]i [ti<br />
nimica, parc` ar fi pe vremea când puricii se potcoveau cu 99<br />
oca de fier [i tot u[or li se p`rea. A[a ne-a potcovit militarismul<br />
acesta c` de unde lumea înainte ar fi fost în stare, pentru o<br />
în]ep`tur` cu acul s` fi ]ipat ca s` se [tie pân` la marginea ]`rii,<br />
acum îns` nici pâs. Lumea totu[i geme [i nu [tiu la ce cap`t<br />
vom ajunge.<br />
Dar s` venim la firul nostru. Nu era de ajuns oare cât au<br />
suferit bie]ii oameni cu viile din împrejurimile acestor trenuri<br />
sta]ionare, pe lâng` care se statornicise o mul]ime de ru[i care<br />
în ziua mare intra la om [i-l jefuia?! Dar ce s` mai vorbesc de<br />
bie]ii st`pâni ai viilor? Unde ar fi fost vorba s` întrebi pe vre un<br />
rus c` ce caut` în via ta, c` acolo erai mort pe loc. Cic` d`<br />
drag` Doamne, veniser` ca alia]i s` ne ajute [i s` ne apere [i<br />
pân` una alta, le trebuiau cele necesare, de tr`it. De aceea<br />
cred c` nu a sec`tuit ]ara aceasta atât r`zboiul pe cât prcii<br />
ace[tia care numai chipul li-i de om îns` sufletul de dobitoc...<br />
Se socote[te a fi murit în aceast` mare nenorocire ca la<br />
2.000 de oameni, dar s-a ispr`vit [i cu via]a destr`b`lat` de la<br />
presupusul schit, care numai pe dinafar` ar`ta a fi schit îns`<br />
în`untru, lucrul [i huzurul ce se desf`[ura, nu-]i mai invocau<br />
modestia, s`r`cia de bun` voie, cump`tarea, ci obr`znicia,<br />
faptul prin în[el`ciune, îmbuibarea pântecului a numai câ]iva<br />
vântur` ]ar` [.a.m.d.” 6 .<br />
Greva celor de la calea ferat`.<br />
Evenimentul este consemnat concis de preotul Constantin<br />
Bobulescu. Rezult` c`, la jum`tatea lunii mai 1918, lucr`torii de<br />
la calea ferat` au intrat în grev`, nemul]umi]i de condi]iile de<br />
munc`. S-a încercat înlocuirea mecanicilor de locomotiv`, afla]i<br />
în grev`, cu al]i mecanici din alte zone sau pensionari. Situa]ia<br />
a degenerat, având loc [i un accident prin ciocnirea a dou`<br />
trenuri, în care au murit 8 oameni [i au fost r`ni]i al]i 30. Au fost<br />
perturbate o serie de activit`]i programate, unele în noua<br />
provincie reunit` cu ]ara, Basarabia; astfel, este men]ionat`<br />
excursia „Societ`]ii Tinerimii Române” la Chi[in`u, care a<br />
trebuit amânat` 7 .<br />
26 mai 1918.<br />
Parastasul pentru cei c`zu]i în r`zboi.<br />
Preotul Constantin Bobulescu, consemneaz` în jurnalul<br />
s`u c` evenimentul a avut loc la Mitropolia din Ia[i, între orele<br />
document 2008 4 (42)<br />
10.00-11.00. Au participat oficialit`]i, reprezentan]i ai<br />
guvernului, localnici, iar din partea Casei Regale, Regele [i<br />
Regina, „care a plâns tot timpul”. Între doamnele de onoare<br />
ale reginei este remarcat` prezen]a fiicei lui Barbu<br />
{tef`nescu Delavrancea, care murise de pu]in timp.<br />
În cadrul slujbei de parastas au fost pomeni]i eroii c`zu]i<br />
în r`zboi în anii 1916-1918, începând cu generalii Ion<br />
Dragalina [i David Praporgescu.<br />
Dup` slujb`, au fost decorate cu Ordinul „Mihai Viteazul”,<br />
de c`tre Rege, steagurile unor unit`]i. Mitropolitul Pimen, care<br />
l-a înso]it pe Rege, a fost apostrofat de mul]ime pentru c`<br />
Barbu {tef`nescu Delavrancea, care murise de pu]in timp, nu<br />
fusese adus la Mitropolie; a fost dus direct la cimitir, de la<br />
Biserica Banu unde era depus 8 .<br />
Coresponden]a<br />
studii/documente<br />
Num`rul sc`zut de scrisori se explic` [i prin situa]ia în<br />
care se g`sea ]ara în acel an. Totu[i, de[i pu]ine, ele ofer`<br />
informa]ii interesante cu privire la preotul Constantin<br />
Bobulescu, la unele evenimente interne [i interna]ionale.<br />
Coresponden]a cu G. Teodorescu- Kirileanu const` în<br />
scrisori trimise de acesta, din Bicaz (unde înso]ea familia<br />
regal`), în perioada aprilie-decembrie 1918. Con]inutul<br />
acestora se refer`, în primul rand, la teme comune de istorie<br />
bisericeasc`, cercetate sau în curs de cercetare, dar [i la<br />
anumite momente, evenimente, personalit`]i.<br />
Cu privire la specializarea pe anumite perioade [i zone, îi<br />
spune lui Constantin Bobulescu într-una din scrisori,<br />
urm`toarele: „P`rintele Ion Bârlea cu r`m`[i]ile din vechiul<br />
culcu[ moldovenesc [Maramure[, n.n.], eu cu acelea mai<br />
târzii de pe malurile mamei Bistri]e, Sfin]ia Ta cu<br />
str`mo[escul Ia[i pe care acum ddattor ee[ttii ss`-ll sscormone[ttii [[ii<br />
pestte PPrutt [s.n.]” 9 .<br />
Afl`m, dintr-o alt` scrisoare, de trimiterea de c`r]i în<br />
Basarabia:<br />
„La protopopul din Piatra Neam] ai g`si o mul]ime de c`r]i<br />
vechi, luate acum de pe la biserici spre a fi trimise în<br />
Basarabia” 10 .<br />
37
studii/documente<br />
Caricatur`` aa ppreotului CConstantin BBobulescu aap``rut`` \\n ppresa vvremii<br />
|n leg`tur` cu familia regal` afl`m despre interesul Regelui<br />
Ferdinand pentru istoria na]ional` [i despre preg`tirea sa.<br />
„Regele m-a luat într-o duminc` – scrie Mo[ Ghi]`<br />
Kirileanu (cum se [i semna) – s`-mi arate biserica de la Gura-<br />
Hangului, pe care n-o cuno[team [i cu acest prilej am aflat<br />
spre mirarea mea, c` [tie ceti inscrip]iile de pe c`r]ile<br />
biserice[ti, încercând a descifra [i pisaniile. A vizitat astfel mai<br />
toate bisericile din valea Bistri]ei” 11 .<br />
Evenimentele externe [i unele ecouri interne sunt [i ele<br />
surprinse:<br />
„Ve[tile bune de pe fronturi poate c` ne-a mai lumina [i<br />
u[ura sufletele… Aud c` Ia[ul a prins a manifesta... Tare<br />
bine-ar fi s` l`s`m vechile deprinderi [i s` ne-apuc`m de<br />
munc` t`cut` [i cinstit`, ca s` fim vrednici de timpurile ce se<br />
arat`, cam nu prin meritele noastre” 12 .<br />
38<br />
NOTE<br />
1. Constantin Turcu, Lucr`tori destoinici<br />
în via Domnului. Preotul Constantin<br />
Bobulescu, în „Mitropolia Moldovei [i<br />
Sucevei”, an XLV, nr. 1-2, 1969, p.70-79<br />
2. Datele biografice, în rezumat, dup`<br />
Oana-Lucia Dimitriu-Brezeanu, Preotul<br />
Constantin Bobulescu. Via]a [i opera, Cuvânt<br />
înainte de acad. Dan Berindei, Editura Timpul,<br />
Ia[i, 2006<br />
3. Unul din caiete se afl` în Biblioteca<br />
Academiei Române, fondul de manuscrise,<br />
A.1784; cel`lalt se p`streaz` la familie.<br />
Assiduous researcher of the archives, the author presents<br />
the original testimonies of the priest Constantin Bobulescu,<br />
who was in Iasi, in 1918. The priest, an important cultural and<br />
spiritual personality, joined the Romanian Army during the<br />
4. Evenimentul este consemnat în caietuljurnal<br />
aflat în p`strarea familiei, dar a fost<br />
prezentat [i de O.L. Dimitriu-Brezeanu,<br />
op.cit., p. 33-34.<br />
5. O.L. Dimitriu-Brezeanu, op.cit., p. 34.<br />
6. Biblioteca Academiei Române (B.A.R.),<br />
manuscrise, A.1784.<br />
7. Idem.<br />
8. Idem.<br />
9. Arhivele Na]ionale Istorice Centrale<br />
(ANIC), fond Bobulescu Constantin, dosar nr.<br />
14, f. 5-6.<br />
Moartea unor personalit`]i, îl impresioneaz` profund,<br />
dup` cum m`rturise[te prietenului s`u, Constantin<br />
Bobulescu:<br />
„Mare durere am din cauza mor]ii lui C. Giurescu; ce<br />
caracter, ce minte limpede, ce comoar` de cuno[tin]e<br />
istorice... N-avem noroc cu tinerii istorici. Am pierdut pe N.T.<br />
Or`[anu, am pierdut pe N. Dobrescu, am pierdut pe Ioan<br />
Tanoviceanu” 13 .<br />
Alte personalit`]i care se reg`sesc în coresponden]`<br />
sunt: V. Bogrea, G. Vâlsan, Scarlat Panaitescu, Nicolae<br />
Iorga, Ioan Pelivan, preotul Nicolae Popescu, Simion<br />
Mehedin]i 14 .<br />
Coresponden]a cu Nicolae Iorga, const`, în 1918, într-o<br />
carte de vizit` cu urm`torul înscris:<br />
„21 mai 1918 / N. Iorga [i to]i ai s`i, g`zdui]i fr`]e[te de<br />
un suflet bun ca [i un popor care, în cei de sus, nu e deloc<br />
bun, ureaz` bunului oaspete [i credinciosului prieten,<br />
c`rturarului iubitor de trecutul ]`rii, ani mul]i s`n`to[i [i<br />
ferici]i, în mijlocul stimatei sale familii” 15 .<br />
Coresponden]a cu C.I. Karadja este constituie dintr-o<br />
singur` scrisoare, în limba francez`, trimis` lui Constantin<br />
Bobulescu. Din con]inut, reiese c` C.I. Karadja r`spundea<br />
unor solicit`ri de documentare a p`rintelui Bobulescu, pe<br />
tema bisericilor din Ia[i. De asemeni, rezult` o mai veche [i<br />
apropiat` leg`tur` între cei doi 16 .<br />
Coresponden]a cu Mihai Lupescu, marele folclorist, este<br />
una de familie, între cei doi existând rela]ii de rudenie. Totu[i,<br />
în încheierea ultimei scrisori (octombrie 1918), exist` o fraz`<br />
din care deducem schimbarea în cursul evenimentelor:<br />
„Cu cele despre ]ar`, harul domnului s` fie peste noi, iar<br />
ce-o zis du[manii la noi, zicem acum [i noi la ei” 17 .<br />
În cele prezentate am valorificat o parte infim`, am putea<br />
spune, din bogata arhiv` a p`rintelui Constantin Bobulescu.<br />
Se impune, ca iubitorii de istorie s` încerce s` fac`<br />
cunoscute, prin publicare, rezultatele uria[ei sale munci de<br />
cercetare.<br />
Încheiem cit#nd cuvintele vicepre[edintelui Academiei<br />
Române, academicianul Dan Berindei: „Preotul Constantin<br />
Bobulescu a fost un exemplu de preot c`rturar, care a în]eles<br />
c` un slujitor al Bisericii î[i poate întregi activitatea printr-o<br />
sârguincioas` activitate [tiin]ific`. Lucr`rile sale, prin care a<br />
abordat un larg evantai tematic, reflect` în mare parte, teme<br />
legate de istoria Bisericii [i a artei biserice[ti [i care –<br />
apreciate, între al]ii, [i de Nicolae Iorga – au adus un real [i<br />
important aport culturii române[ti” 18 . <br />
10. Idem, f. 13.<br />
11. Idem.<br />
12. Idem, f. 3, 6.<br />
13. Idem, f. 2.<br />
14. Idem, f. 7-10, 16.<br />
15. B.A.R., Ms. S 28(3) / CDLXXIX.<br />
16. Idem, S 47(1) / MXIII.<br />
17. Idem, S 51(6) / MXIII.<br />
18. Acad. Dan Berindei, Cuvânt înainte, la<br />
lucrarea, O.L. Dimitriu-Brezeanu, Preotul<br />
Constantin Bobulescu. Via]a [i opera, p. 3.<br />
The personal archive of the priest Constantin Bobulescu (1882-1954). Testimonies regarding the year 1918<br />
Balkan Wars and also in the First World War. One of the most<br />
interesting accounts is the one regarding the explosion of<br />
ammunition from the trains in Iasi, on 10 May 1918.<br />
4 (42) 2008 document
a 7 septembrie 2008, cca. 3.000 de bulgari [i câteva zeci<br />
de români au participat la {umen]i (ex-Daidâr) la<br />
comemorarea a 92 de ani de la lupta de la Tutrakan<br />
(Turtucaia). Evenimentul a fost deschis de o slujb` religioas`,<br />
oficiat` de ÎPSS Neofit, Mitropolit de Ruse. Au urmat<br />
alocu]iunile oficialit`]ilor – nu au lipsit Pet`r Stoianov, fost<br />
pre[edinte al Bulgariei [i Georgi Georgiev, primarul<br />
Tutrakanului –, depunerile de coroane de flori [i simularea<br />
luptei de la Turtucaia între români, pe de o parte – membrii<br />
asocia]iilor 6 Doroban]i din Bucure[ti, Tradi]ia Militar` din<br />
Ploie[ti, Voluntarii Ardeleni din Oradea – [i bulgari, de cealalt`<br />
parte – componen]ii Asocia]iei Tradi]ia.<br />
Dincolo de festivit`]ile organizate de c`tre Muzeul de<br />
Istorie [i Prim`ria din Tutrakan, majoritatea bulgarilor prezen]i<br />
la eveniment nu [tiau de existen]a cimitirului, acesta fiind<br />
men]ionat foarte rar chiar [i în istoriografia româneasc`. Îns`,<br />
pentru a în]elege mai bine de ce bulgarii consider` lupta de la<br />
Turtucaia ce mai mare victorie din istoria lor contra românilor<br />
este necesar` o întoarcere în timp.<br />
Un e[ec previzibil<br />
Armata Român` a intrat în prima conflagra]ie mondial` la<br />
cererea alia]ilor (28 august 1916). Planul de campanie a fost<br />
relativ simplu: ofensiv` a Armatelor I, II [i IV în Transilvania [i<br />
defensiv` pe linia Dun`rii, realizat` de Armata a III-a. Planul<br />
defensiv din sudul României s-a bazat înc` de la realizare pe<br />
o sumedenie de date eronate. În primul rând, informa]iile<br />
furnizate de alia]i prevedeau c` bulgarii nu vor putea ac]iona<br />
cu mai mult de [apte divizii [i, în al doilea rând, se spera<br />
într-o neutralitate binevoitoare a bulgarilor care urmau s` fie<br />
influen]a]i în aceast` direc]ie de raporturile cu Rusia. A[a se<br />
explic` de ce la Turtucaia au fost cantonate doar 7 divizii<br />
române, adic` atât cât ar fi trebuit s` aib` bulgarii iar trupele<br />
au fost <strong>format</strong>e din militari de mâna a doua 1 .<br />
Ofensiva dezl`n]uit` de feldmare[alul von Mackensen la<br />
Turtucaia cu 40 de divizii s-a terminat într-un timp foarte scurt<br />
(1-6 septembrie 1916). Armata român` a înregistrat un<br />
dezastru de propor]ii: 25 000 de solda]i au fost lua]i prizonieri.<br />
Ofi]erii care au comandat trupele au fost considera]i<br />
r`spunz`tori de e[ec, din cauz` c` nu au ordonat retragerea.<br />
Vina pentru e[ec se g`sea îns` în sfera politicului. Rapoartele<br />
ofi]erilor, anterioare începerii conflictului, dovedeau c` solda]ii<br />
obi[nuiau s` plece din unit`]i [i s` fie lips` la apel. Nu mai<br />
mir` pe nimeni c` în momentul în care au început luptele<br />
Regimentele 36 [i 76 infanterie au fugit din linia întâi, f`r` s`<br />
lupte, oprindu-se tocmai în linia a doua, iar în seara zilei de 1<br />
septembrie toate trupele române se g`seau deja în linia a<br />
doua 2 . [i, ceea ce a fost cel mai grav, muni]ia bateriilor de<br />
artilerie s-a terminat dup` dou` zile de tragere. Au existat doar<br />
4 tunuri cu tragere lung`. Alte 21 de tunuri nu s-au folosit din<br />
cauz` ca le-a lipsit muni]ia. Divizia 5 de obuziere a fost trimis`<br />
în lupt` cu muni]ii de alt calibru. Nu au existat aeroplane<br />
pentru observarea mi[c`rilor inamicului, iar comunicarea între<br />
unit`]i s-a realiza prin vechiul principiu al curierilor. A doua linie<br />
de ap`rare nu a fost finalizat` în timp util 3 .<br />
Rapoartele ofi]erilor au fost acoperite, îns`, de t`cere.<br />
Nimeni nu s-a obosit s` ia atitudine, de[i ministrul ap`r`rii<br />
f`cea parte din P.N.L. Doar raportul comandantului flotilei de<br />
pe Dun`re, prin care se informa Marele Stat Major c` bulgarii<br />
masau trupe în satele Bresleu, Ciutuchi [i Babova, a primit un<br />
r`spuns sec: nu trebuia se ocupe de caz! În aceste condi]ii nu<br />
se poate spune decât c` dezastrul de la Turtucaia a fost<br />
previzibil 4 .<br />
Amenajarea cimitirului<br />
studii/documente<br />
{umen]i – memorialul celor peste 12.000 de eroi<br />
L<br />
Simularea lluptei dde lla TTurtucaia<br />
document 2008 4 (42)<br />
Dr. C`t`lin FUDULU<br />
Armata bulgar` a început amenajarea cimitirului în<br />
septembrie 1916. În acest context, Comandamentul Diviziei 4<br />
Infanterie Preslav a decis ca to]i cei care au murit în lupt`,<br />
indiferent de na]ionalitate, s` fie înhuma]i<br />
pe locul unde s-au aflat tran[eele Fortului 6<br />
român 5 . Timp de dou` s`pt`mâni, locuitorii<br />
din Tutrakan [i cei din satele învecinate au<br />
c`rat corpurile neînsufle]ite ale eroilor<br />
români, bulgari, germani [i turci la {umen]i.<br />
În dou` gropi comune au fost înhuma]i<br />
12.000 de militari bulgari, germani, români<br />
[i turci, majoritatea necunoscu]i 6 . În alte<br />
dou` parcele au fost înhuma]i, în 130 de<br />
morminte individuale, 213 militari – 50<br />
cunoscu]i [i 181 necunoscu]i.<br />
Începând cu 1921, cimitirul a fost<br />
administrat de români, iar Societatea Cultul<br />
Eroilor s-a implicat în amenajarea<br />
necropolei. Monumentul central 7 realizat de<br />
aceasta în 1922, sprijinit pe o platform` în<br />
trei trepte, ocup` o suprafa]` de 9 m 2 [i are<br />
o în`l]ime de 4 m. Inscrip]ia în limba<br />
român` „1916-1918/ONOARE {I<br />
ADMIRA}IE/ CELOR CARE AU {TIUT S~/<br />
MOAR~ VITEJE{TE/ PENTRU }ARA<br />
LOR” 8 se reg`se[te [i pe celelalte trei laturi<br />
ale monumentului, fiind tradus` în limbile<br />
39
studii/documente<br />
Monumentul aaflat \\n MMemorialul EEroilor dde lla {{umen]i ((sus) [[i AAleea GGloriei ((jos)<br />
bulgar`, turc` [i german`. Potrivit unor Rapoarte ale Societ`]i<br />
Cultul Eroilor, în 1922 au fost identificate mormintele a 175 de<br />
militari români care au murit în luptele pentru ap`rarea capului<br />
de pod Turtucaia (162 de eroi au fost înhuma]i în 9 grupuri de<br />
morminte, iar al]i 13 într-un cimitir). Osemintele acestora au<br />
fost exhumate [i depuse la Sume]i (Daidâr) 9 .<br />
Prima cercetare în teren a cimitirului de la {umen]i a fost<br />
realizat` de slt. Copaciu, la 22 februarie 1926, acesta<br />
informând Societatea Cultul Eroilor, la 26 februarie, despre<br />
40<br />
NOTE<br />
1. C`t`lin Fudulu, Dezastrul de la<br />
Turtucaia, în „Ziarul de Duminic`”, nr. 24<br />
(255), 3 iunie 2005, p. 4, supliment la „Ziarul<br />
Financiar”, an VII, Nr. 1.653, vineri, 17 iunie<br />
2005.<br />
2. Constantin Kiri]escu, Istoria R`zboiului<br />
pentru întregirea României, vol I, Ed. [tiin]ific`<br />
[i Enciclopedic`, Bucure[ti, 1989, p. 324.<br />
3. C`t`lin Fudulu, Dezastrul de la<br />
In 2008, we commemorate 92 years form the Turtucaia<br />
battle. The author depicts the development of military<br />
Turtucaia…, p. 4.<br />
4. Ibidem.<br />
5. Acesta s-a aflat în 1916 la 13 km S de<br />
Turtucaia [i la 3 km N de Daidâr.<br />
6. [***], Tutrakan, Ed. Ritt, Silistra,<br />
Bulgaria, 2007. p. 22.<br />
7. Coordonate GPS: 43 0 58’ 36.12’’ N; 26 0<br />
37’ 23.73’’ E.<br />
8. C`t`lin Fudulu, Anghel Saligny la<br />
{umen]i – the memorial of over 12.000 heroes<br />
existen]a unor gropi comune „cu cel pu]in<br />
9.000 de eroi români, bulgari, germani [i<br />
turci“ 10 .<br />
Ultima statistic` privind cimitirului<br />
eroilor {umen]i dateaz` din 1930. Acesta<br />
avea o suprafa]` de 2.500 m.p., în cele 2<br />
gropi comune fiind înhuma]i 12.000 de<br />
eroi, din care 1.576 cunoscu]i – 1.311<br />
români, 5 germani, 251 bulgari [i 9 turci –,<br />
[i 10.424 necunoscu]i 11 . Având în vedere<br />
c` în mormintele individuale actuale au<br />
fost centralizate osemintele altor 213<br />
militari, totalul celor înhuma]i ajunge la<br />
considerabila cifr` de 12.213 eroi.<br />
Partea bulgar` a reamenajat cimitirul<br />
în 1942, schimbând toate însemnele de<br />
c`p`tâi din lemn cu altele din beton,<br />
inscrip]ionate cu grafie chirilic`. De<br />
asemenea, pe latura stâng` s-a inaugurat,<br />
în 1975, un monument în memoria<br />
militarilor bulgari, iar pe latura dreapt`<br />
exist` un monument realizat în perioada<br />
interbelic`.<br />
Începând cu anul 1984, bulgarii au<br />
realizat o alee a gloriei, montând pe latura<br />
stâng` [i pe latura din spate a cimitirului<br />
58 de pl`ci dreptunghiulare din beton pe<br />
care sunt inscrip]ionate numele militarilor<br />
bulgari, originari din zona Tutrakan, mor]i<br />
în Primul R`zboi Mondial. De asemenea,<br />
ace[tia au sfin]it, în 2007, o capel` în<br />
exteriorul cimitirului, inaugurând în acest<br />
mod Complexul Memorial „Cimitirul militar<br />
1916” 12 . În clopotni]` a fost montat clopotul<br />
din bronz care se g`sea în 2005 fixat pe o<br />
platform` din lemn.<br />
Interesant este [i un alt mod de<br />
comemorare. To]i militarii bulgari<br />
identifica]i, originari din zona Tutrakan,<br />
care au murit în lupt` sunt pomeni]i în interiorul bisericii pe<br />
peretele din stânga – cei din primul r`zboi mondial – [i pe cel<br />
din dreapta – cei din a doua conflagra]ie mondial`.<br />
În prezent bulgarii se pot l`uda cu faptul c` au dou`<br />
morminte ale eroului necunoscut – unul la Sofia [i altul al<br />
Haskovo – [i numai un Memorial al eroilor la {umen]i. Pe când<br />
un al doilea memorial al eroilor la Sliven, lag`rul unde au murit<br />
în primul r`zboi mondial câteva mii de prizonieri români [i<br />
sârbi ? <br />
conducerea Direc]iei Generale a Muni]iilor, în<br />
Revista „Document”, an XI, nr. 1 (39)/2008, p.<br />
36.<br />
9. Arhivele O.N.C.E., fond Cultul Eroilor,<br />
dosar 409/1920, f. 80 bis.<br />
20. Ibidem, f. 107.<br />
31. Ibidem, f. 70.<br />
42. Coordonate GPS: 43 0 58’ 36.79’’ N;<br />
26 0 37’ 26.00’’ E.<br />
operations form 1916 and the measures took in time for<br />
putting in place the cemetery from {umen]i, Bulgaria.<br />
4 (42) 2008 document
I. Atmosfera care a precedat lupta<br />
Ca urmare la cererea f`cut` Înaltei Por]i la Constantinopol<br />
de c`tre deputa]iunea român`, prin care se solicita aprobarea<br />
unei constitu]ii în locul Regulamentului Organic, sultanul trimite<br />
pe Suleiman Pa[a s` examineze situa]ia la fa]a locului.<br />
Suleiman Pa[a sosi în Bucure[ti la 8 august d.a., înso]it de<br />
o gard` de 200 c`l`re]i otomani. La gr`dina lui Costache<br />
Cantacuzino de la Capul Podului Mogo[oaiei, unde a descins<br />
pentru a-[i pune uniforma de gal`, a fost întâmpinat, în numele<br />
Guvernului, de I[oan] Voinescu, ministrul de externe, apoi de<br />
Vornicul Capitalei, de reprezentan]ii clerului [i de o nenum`rat`<br />
mul]ime de popor, în haine de s`rb`toare [i cu flori în mâini. De<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
File de arhiv`<br />
Lupta de la 13 septembrie 1848 dintre rom#ni [i<br />
turci dup` descrierea lui Ion Br`tianu<br />
|<br />
n fondul de arhiv` creat [i p`strat la<br />
Serviciul Istoric al Armatei am<br />
reg`sit relatarea lui Ion Br`tianu –<br />
prefectul Poli]iei Capitalei – referitoare la<br />
un eveniment marcant pentru istoriografia<br />
militar`, [i nu numai, lupta din Dealul<br />
Spirii din 13 septembrie 1848.<br />
Consider`m c` este necesar s` ne<br />
reamintim faptul c`, înc` din 9/21 iunie<br />
1848, atunci când a fost citit` Proclama]ia<br />
de la Izlaz, Armata a fost al`turi de<br />
mi[carea revolu]ionar`. Prin importan]a ei<br />
[i prin impactul social deosebit ea a<br />
constituit o preocupare distinct` pentru<br />
liderii acesteia.<br />
„Proclama]iunea revolu]iunii din ]ara<br />
Românesc`” 1 decreta, la punctul 11,<br />
necesitatea de a înfiin]a „o gguarddiie<br />
na]iionall`”.<br />
În Pruncul Român nr. 1 din 12/24<br />
iunie 1848 2 se afirma:<br />
„[...] Acum, fra]i români, cu aceea[i<br />
în]elepciune, cu acela[i patriotism care a]i<br />
ar`tat ieri la 11 iunie, trebuie s` ne purt`m<br />
[i de acum înainte; nu e destul c` am<br />
dobândit libertatea, trebuie s` ne ar`t`m<br />
[i vrednici de dânsa, trebuie s` [tim a<br />
p`stra cerescul dar. Ceea ce dar trebuie<br />
f`cut mai nainte este organiza]ia unei<br />
guardii na]ionale spre p`strarea lini[tii [i<br />
bunei orânduieli. Tot românul î[i va v`rsa<br />
cu bucurie cea mai dup` urm` pic`tur`<br />
de sânge pentru patria sa [i nici o putere<br />
NOTE<br />
1. Prof. dr. Constantin Nu]u, lect. dr. Maria Totu,<br />
Culegere de texte privind istoria modern` a<br />
României (1848-1878), Universitatea din Bucure[ti,<br />
omeneasc` nu ne va putea r`pi cerescul<br />
dar ce am dobândit...”.<br />
Obiectivul principal era înt`rirea<br />
armatei permanente, prin înl`turarea<br />
elementelor cu atitudine conservatoare [i<br />
prin reorganizarea pe baze noi a puterii<br />
militare a ]`rii.<br />
Ofi]erii care [i-au manifestat<br />
adversitatea fa]` de noile idei au fost<br />
îndep`rta]i sub diferite formule<br />
„slobozirea din slujb` prin demisie...<br />
[tergerea din catasti[e pentru lips` de<br />
posturi...” 3 . Ac]iunea s-a desf`[urat<br />
e[alonat, în prim` faz` (lunile iunie-iulie)<br />
fiind îndep`rta]i ofi]erii cu func]ii de<br />
r`spundere din armat`, proveni]i sau cu<br />
stagii în armatele altor state, iar în cea<br />
de-a doua (lunile iulie-septembrie) s-a<br />
extins pân` la cele mai mici grade.<br />
Completarea locurilor celor pleca]i s-a<br />
f`cut prin avansarea în grad [i în func]ie a<br />
unor ofi]eri, subofi]eri [i solda]i care î[i<br />
dovediser` capacitatea militar` [i<br />
ata[amentul fa]` de revolu]ie 4 .<br />
De[i evenimentele interne [i<br />
interna]ionale ar fi impus-o, a fost<br />
men]inut` aceia[i organizare a for]elor<br />
armate: trupele permanente erau<br />
încadrate în trei regimente de infanterie,<br />
trei divizioane de cavalerie, o baterie de<br />
artilerie, o companie de pompieri [i trei<br />
[alupe canoniere ata[ate pe lâng`<br />
unit`]ile de grani]`, dislocate pe Dun`re,<br />
Facultatea de Istorie, Bucure[ti, 1978, pag. 264.<br />
2. Idem, pag. 266.<br />
3. Istoria militar` a poporului român, vol. 4,<br />
Lumini]a GIURGIU<br />
Serviciul Istoric al Armatei<br />
iar cele necombatante erau spitalele,<br />
muzica [i [colile.<br />
Au fost luate m`suri de înnoire a<br />
echip`rii [i aprovizionarii cu armament,<br />
muni]ie, alimente [i furaje, de<br />
îmbun`t`]ire a instruc]iei, de schimbare a<br />
termenilor de specialitate [.a.<br />
Ata[amentul o[tirii fa]` de noile<br />
idealuri a fost eviden]iat [i prin textul<br />
jur`mântului de credin]` depus la 15/27<br />
iunie 1848 în Bucure[ti: „Jur... c` voi fi<br />
credincios voin]ei na]iei române,<br />
ap`rând-o din toate puterile înpotriva<br />
oric`rui atac [i asuprire; Jur c` nu voi<br />
lucra niciodat` în contra intereselor<br />
na]iei [i c` voi ]ine [i voi ap`ra acele<br />
dou`zeci [i unul de puncte decretate de<br />
popor, conlucrând dup` putin]` [i jertfind<br />
via]a mea chiar pentru dânsele [i pentru<br />
na]ie” 5 .<br />
Drapelul na]ional – tricolor ro[u,<br />
galben [i albastru – instituit prin primul<br />
decret al Guvernului Provizoriu la 14/26<br />
iunie 1848 a fost înmânat ca drapel de<br />
lupt` al unit`]ilor în zilele de 13/25 [i<br />
14/26 septembrie 1848.<br />
Ata[amentul o[tirii fa]` de idealurile<br />
revolu]ionare a fost ilustrat prin eroica<br />
rezisten]a a unit`]ilor din Cazarma<br />
infanteriei din Dealul Spirii sprijinite de<br />
Compania de pompieri a c`pitanului<br />
Pavel Z`g`nescu.<br />
Ion Br`tianu relateaz`:<br />
acolo pân` la palatul fostului principe Bibescu, unde i s-a<br />
preg`tit re[edin]a, a parcurs str`zile Capitalei în adev`rat triumf.<br />
Tunurile bubuiau, mul]imea aclama, arunca flori [i cununi de<br />
grâu asupra tr`surii comisarului împ`r`tesc. La barier`,<br />
municipalitatea l-a a[teptat cu tradi]ionala pâine [i sare ca pe un<br />
suveran, garda na]ional` forma spalier, 12 b`ie]i [i 12 fete în<br />
costum ]`r`nesc prezentar` pa[ei pe o pern` cele 22 articole<br />
ale Constitu]iei, tip`rite pe m`tase. La palatul de re[edin]` l-a<br />
a[teptat Locotenen]a Domneasc`, ministerul [i mitropolitul, iar<br />
I[on] Eliade a rostit un discurs omagial de binecuvântare. Pa[a<br />
a r`spuns în cuvinte pline de expansiune, c` s-a convins de<br />
supunerea [i simpatiile românilor c`tre Înalta Poart`, c` va<br />
trimite chiar în acea zi un curier la Constantinopol pentru ca s`<br />
Editura Militar`, Bucure[ti, 1987, pag. 281<br />
4. Idem, pag. 281.<br />
5. Idem, pag. 284-285.<br />
41
studii/documente<br />
arate sultanului sentimentele românilor [i c` crede c` dorin]ele<br />
na]iunii române vor fi împlinite.<br />
Zilele petrecute de Suleiman Pa[a în Bucure[ti au <strong>format</strong> un<br />
continuu lan] de serb`ri [i petreceri. Reprezenta]ie de gal` în<br />
Teatrul Na]ional, bal într-o sal` improvizat` la [osea, ilumina]ii,<br />
recep]iuni [i audien]e se succedeau una dup` alta. Pa[a era<br />
învederat pl`cut atins de primirea ce i s-a f`cut [i nu încape<br />
îndoial` c`, dac` ar fi atârnat numai de el, cauza revolu]ionar`<br />
ar fi triumfat în mod definitiv [i toate reformele anun]ate în<br />
Proclama]iunea revolu]ionar` ar fi devenit realitate.<br />
La 10 august, Suleiman Pa[a convoc` la Palat o adunare de<br />
boieri [i notabili, c`rora le ]inu un discurs, din care înc` o dat`<br />
se vede c` el era inspirat de cele mai bune inten]ii [i cu<br />
des`vâr[ire câ[tigat de [efii mi[c`rii revolu]ionare. La început,<br />
comisarul accentu` c` cele întâmplate la 11 iunie au displ`cut<br />
sultanului [i c` el a fost trimis, înso]it de o o[tire, ca s`<br />
restabileasc` ordinea legal`. Istorisi apoi, cum a cerut<br />
dizolvarea guvernului provizoriu [i cum nu a putut accepta nici<br />
Locotenen]a Domneasc` de [ase membri, [i exprim` apoi<br />
satisfac]iunea c` na]ia român`, p`truns` de sentimente de<br />
lealitate c`tre sultan, a ascultat pove]ele lui, [i a ales<br />
Locotenen]a Domneasc` de trei membri, pe care el s-a gr`bit a<br />
o recunoa[te.<br />
Sf`tui apoi pe to]i cei de fa]` s` recunoasc` actualul guvern<br />
al ]`rii [i s` fie asigura]i c` via]a, onoarea [i averea le este<br />
garantat`. Asemenea sf`tui pe to]i cei ce s-au refugiat din<br />
Capital`, s` se reîntoarc` la casele lor [i s` recunoasc` noua<br />
stare de lucruri, declarând c` pe to]i aceia care nu vor urma<br />
astfel, îi va considera inamici ai ]`rii [i ai sultanului. Pe urm`<br />
anun]` c` Deputa]iunea aleas`, la sfatul s`u, pentru a prezenta<br />
sultanului dorin]ele românilor, a plecat la Constantinopol cu<br />
recomanda]ii de la dânsul [i înso]it` de un ofi]er al s`u [i c`<br />
sper` c` dorin]ele românilor vor fi împlinite.<br />
Dup` discursul pa[ei, cei prezen]i, între care cei mai mul]i<br />
erau revolu]ionari de frunte, dar [i câ]iva boieri care nu erau<br />
intra]i în mi[care, subscriser` o declara]ie, c` recunosc<br />
Locotenen]a Domneasc` ca guvern legiuit [i se oblig` s` nu<br />
pricinuiasc` nici cea mai mic` neorânduial`.<br />
II. Politica Rusiei \n Principate<br />
Totul p`rea câ[tigat [i triumful revolu]iei p`rea asigurat [i<br />
a[a ar fi fost în adev`r, dac` Rusia nu s-ar fi pus în cale [i dac`<br />
Turcia ar fi avut puterea [i spijinul necesar din partea Puterilor<br />
Europene, ca s`-i poat` rezista.<br />
Destinul a voit îns` altfel [i soarta Principatelor Române n-a<br />
fost dat s` se schimbe înc`. Pe când românii erau în culmea<br />
entuziasmului [i strig`tul „tr`iasc` libertatea” [i „tr`iasc`<br />
sultanul” r`sunau din toate unghiurile ]`rii, la Constantinopol<br />
politica ruseasc`, du[man` libert`]ii românilor, era deja<br />
biruitoare, revocarea lui Suleiman Pa[a era hot`rât` [i Fuad<br />
Efendi, noul comisar al Por]ii în Principatele Române î[i primea<br />
instruc]iunile ca s` restabileasc` cu puterea armelor regimul<br />
Regulamentului Organic.<br />
De la începutul mi[c`rii în Principate, Rusia era hot`rât` s`<br />
intervin` [i s` restabileasc` regimul regulamentar, care era<br />
rezultatul politicii sale orientale, de mai bine de un secol<br />
urm`rit` cu consecven]`. Nu putea ea s` renun]e la situa]ia<br />
ce-[i crease în Principate, nici de dragul românilor, nici de frica<br />
tinerilor care au început mi[carea [i care nu puteau s` opun`<br />
Protectorului de la Nord [i armiilor sale decât entuziasmul lor<br />
nem`rginit [i, precum le pl`cea lor s` se exprime, „crucea [i<br />
evanghelia”. De mirat este numai c` Rusia n-a intervenit mai<br />
mult, [i a l`sat, mai mult sau mai pu]in impasibil`, ca<br />
revolu]ionarii s` guverneze ]ara 3 luni de zile întregi.<br />
T`r`g`narea aceasta a fost pricinuit`, de o parte de ezitarea<br />
Rusiei de a interveni imediat, în mod brutal, ceea ce i-ar fi<br />
42<br />
cauzat pierderea [i ultimului rest de simpatii în Principate.<br />
Credea prin urmare c` este mai prudent [i mai diplomatic ca s`<br />
for]eze mâna Turciei, ca s` intervin` ea, s` ocupe Principatele<br />
milit`re[te [i s`-i lase ei odiul în`bu[irii ac]iunii de reforme a<br />
românilor, rezervându-[i Rusia rolul de a se prezenta, în<br />
momentul binevenit, ca salvatoare al românilor de sub barbaria<br />
turceasc`.<br />
De alt` parte, Rusia avea oarecare temeri c` Puterile<br />
apusene se vor pune în cale [i nu vor permite ca ea s` ocupe<br />
Principatele [i s` procead` cu violen]` contra românilor.<br />
Aceasta cu atât mai mult, c` Rusia declarase, la izbucnirea<br />
revolu]iilor din Apus, c` ea nu se va amesteca în afacerile altor<br />
state. Este adev`rat c`, prin nota sa de la 19 iulie c`tre<br />
reprezentan]ii Rusiei în str`in`tate, cabinetul din Petersburg s-a<br />
silit s` explice Europei, c` pentru ea Principatele Dun`rene nu<br />
sunt state str`ine, ci c` are drepturi de exercitat într-însele, în<br />
conformitate cu tratatele încheiate cu Turcia. Dar dreptul s`u de<br />
Protectorat nu înseamn` c` poate, cu de la sine putere, s`<br />
în`bu[e cu armele o mi[care de reforme, ci numai s` intervin`,<br />
atunci când românii vor cere-o, pentru a-i ap`ra de violen]ele<br />
turce[ti sau cel mult când Turcia s-ar dovedi incapabil` s` pun`<br />
cap`t unei anarhii ce ar fi existând. Neputând fi îns` vorba nici<br />
de una nici de alta, intrarea o[tirilor ruse[ti în Principate ar fi fost<br />
pur [i simplu un act de violen]`, contra c`ruia Puterile apusene<br />
ar fi putut s` protesteze.<br />
Aceste considera]ii au silit pe Rusia, nu s` renun]e la<br />
ocuparea Principatelor, ci s` o amâne împreun` cu restabilirea<br />
Regulamentului Organic, care era opera ei [i constituia cel mai<br />
mare succes al ei în politica oriental` pân` în acel moment.<br />
Dar Rusia n-a l`sat nici un moment nefolosit, ca s` prepare<br />
ocupa]iunea [i s`-[i creeze un pretext plauzibil pentru a o duce<br />
la îndeplinire. Când consulul s`u general din Principate a plecat,<br />
la 13 iunie, din Bucure[ti, împreun` cu comisarul, generalul<br />
Duhamel, protestând contra r`sturn`rii vechiului regim, era<br />
hot`rât la Neva, c` acel regim trebuie restabilit cu orice pre].<br />
Mijlocul cel mai simplu de a provoca ocupa]iunea ruseasc`<br />
ar fi fost, ca românii singuri s` o cear`. Aceasta a [i f`cut-o<br />
instrumentul servil al Ru[ilor, principele Mihail Sturdza, pentru<br />
Moldova, sub cuvânt c` ordinea public` e turburat` de<br />
„revoltan]i”. O parte a o[tirilor ruse[ti au intrat în adev`r în<br />
Moldova, pe la mijlocul lui iunie, de[i bie]ii „revoltan]i” moldoveni<br />
erau sau trecu]i peste frontier` de slujitorii Domnului sau închi[i<br />
prin m`n`stiri [i „periorisi]i” pe la mo[iile lor, încât nici vorb` nu<br />
era c` m`car doi din ei s` se poat` întâlni, necum s` mai<br />
turbure ordinea public`.<br />
Alt mijloc de a îndrept`]i intrarea o[tirilor în Principate ar fi<br />
fost provocarea de v`rs`ri de sânge, dezordine [i anarhie, care<br />
ar fi dat Rusiei pretextul s` vin` [i s` restabileasc` ordinea.<br />
Spre acest sfâr[it, înc` înainte de izbucnirea mi[c`rii<br />
revolu]ionare, comisarul rus Duhamel, sosit cam f`r` veste în<br />
Bucure[ti [i f`r` s` spun` care-i este misiunea, s-a str`duit, pe<br />
sub mân`, s` provoace între boieri o mi[care de r`sturnare a<br />
principelui Bibescu. Dar [efii mi[c`rii de regenerare i-au dejucat<br />
intriga, a[a c` r`sturnarea regimului s-a f`cut, dar nu în serviciul<br />
planurilor Rusiei.<br />
De la 11 iunie, agen]ii ru[i n-au contenit a urm`ri acela[i<br />
scop: de a provoca turbur`ri care s` justifice intrarea o[tilor în<br />
Principate. Nu mai încape îndoial` c` atentatul polcovinicilor<br />
Odobescu [i Solomon, de la 18 iunie, a fost pus la cale de mâni<br />
ruse[ti. Dovad` este faptul c`, în aceea[i zi de 18 iunie,<br />
Kotzebue, care petrecea la Foc[ani, scrise mitropolitului Neofit la<br />
Bucure[ti, [tiind desigur c` membrii guvernului provizoriu aveau<br />
s` fie aresta]i, s` instituie o caimacamie, dac` principele Bibescu<br />
ar refuza s` reocupe scaunul domniei. Tot asemenea, nu poate<br />
fi îndoial` c` zvonurile r`spândite la 20 iulie despre intrarea<br />
ru[ilor în ]ar`, care au provocat plecarea membrilor guvernului<br />
provizoriu din Bucure[ti, tot de agen]ii ru[i au fost r`spândite.<br />
4 (42) 2008 document
Toate silin]ele au fost înc` zadarnice, c`ci afar` de<br />
samavolniciile administra]iei lui M. Sturdza în Moldova, nici un<br />
fel de act de silniciei, nici o dezordine nu s-a întâmplat nic`ieri<br />
în Principate. Trupele ruse[ti intrate în Moldova n-aveau cu cine<br />
s` lupte, decât cu holera [i cu alte boli care le decimau<br />
înfior`tor. Într-un rând se vorbea chiar c` ru[ii vor ie[i [i din<br />
Moldova, sub cuvânt c` ]arul e sup`rat pe ingra]ii de români, c`<br />
nu voie[te s` mai aud` de ei [i c`-i abandoneaz` la discre]ia<br />
turcilor. Cum îns` de aceast` amenin]are nu se temea nimeni [i<br />
la drept vorbind nici nu era de crezut, trupele ruse[ti au r`mas<br />
tot în Moldova, a[teptând momentul ca s` treac` în ]ara<br />
Româneasc`.<br />
Pentru a accelera acest moment, s-au pus toate st`ruin]ele<br />
la Constantinopol, ca s` înduplece Poarta a reveni asupra celor<br />
s`vâr[ite în ]ara Româneasc`, a-l dezavua pe Suleiman Pa[a<br />
[i a-l înlocui prin alt comisar, care s` restabileasc` în adev`r<br />
ordinea legal`, adic` Regulamentul Organic.<br />
Nesus]inut` de Puterile apusene care, sau nu vroiau ca<br />
Anglia, sau nu puteau ca Fran]a [i Germania, s` intre în conflict<br />
cu Rusia, având destul de lucru cu cele ce se întâmplau la ele<br />
acas` [i de alt` parte nesim]indu-se în stare s` provoace un<br />
r`zboi, pentru care nu era preg`tit`, Turcia a cedat în cele din<br />
urm` [i printr-aceasta soarta revolu]iei române a fost hot`rât`.<br />
III. Misiunea lui Fuad Efendi<br />
Înc` din august, va s` zic` pe când veselia general` în urma<br />
succeselor dobândite pe lâng` Suleiman Pa[a era la culme, Ion<br />
Ghica scria din Constantinopol vestind schimbarea întâmplat`<br />
în politica turceasc`. Cu prilejul sosirii Deputa]iunii române,<br />
trimis` la Constantinopol, la sfatul lui Suleiman Pa[a, ca s`<br />
st`ruiasc` pentru recunoa[terea reformelor proclamate de<br />
revolu]iune, Titov, ambasadorul rusesc, a prezentat Por]ii o not`,<br />
prin care, într-un ton cât se poate de necuviincios, cerea ca<br />
Suleiman Pa[a, care a l`sat caimacamia în mâinile<br />
revolu]ionarilor, s` fie revocat [i chiar pedepsit, iar Deputa]iunea<br />
sosit` s` nu fie primit`, ci membrii ei trata]i ca ni[te studen]i din<br />
Paris, care singuri au f`cut toat` turburarea [i pe care îi<br />
condamn` to]i oamenii de greutate din ]ara Româneasc`.<br />
El mai cerea ca s` se trimit` alt comisar în Principate, cu<br />
instruc]iuni precise ca s` intre cu armata turceasc` în Bucure[ti,<br />
s` declare de nul [i neavenit tot ce s-a întâmplat de la 11 iunie<br />
încoace [i s` restabileasc` ordinea legal` în conformitate cu<br />
Regulamentul Organic.<br />
Poarta era într-o grea dilem`. Apelând la sprijinul Angliei [i<br />
al Fran]ei, ai c`rei reprezentan]i, sir Stratfort Canning [i<br />
generalul Aupick erau, personal, cei mai binevoitori, atât Turciei<br />
cât [i Principatelor Române, a primit r`spuns c` instruc]iunile lor<br />
nu le permit s` sus]in` Poarta fa]` cu Rusia. A[a stând lucrurile,<br />
b`rba]ii de stat turci, în special marele vizir- Re[id Pa[a [i<br />
ministrul de externe- Ali Pa[a, de[i asigurau pe români de toat`<br />
bun`voin]a lor [i-i mângâiau c` într-un viitor nu tocmai dep`rtat<br />
dorin]ele lor vor fi împlinite, totu[i pentru moment n-au avut<br />
încotro [i au fost sili]i s` cedeze st`ruin]ele Rusiei. Suleiman<br />
Pa[a a fost revocat [i înlocuit cu Fuad Efendi, iar Deputa]iunea<br />
român` a trebuit s` se întoarc` în patrie, f`r` de a fost primit`<br />
oficial de cei în drept [i f`r` s` fi ob]inut ceva din cele promise<br />
de Suleiman Pa[a. Printr-o not` oficial` din 19 august,<br />
Ministerul de Externe al Turciei a încuno[tin]at Ambasada<br />
ruseasc` despre aceasta, ad`ugând c` Fuad Efendi a primit<br />
ordin s` înlocuiasc` Locotenen]a Domneasc` printr-un<br />
caimacan, care s` fie numit dintre notabilii ]`rii, care n-au luat<br />
parte la revolu]ie [i c` de asemenea to]i func]ionarii implica]i în<br />
mi[care vor fi înlocui]i sau destitui]i. Cererea lui Titov ca Ion<br />
Ghica, agentul la Constantinopol al Guvernului revolu]ionar, s`<br />
fie expulzat din capitala Turcia, a fost refuzat`. Tot asemenea<br />
b`rba]ii conduc`tori ai Imperiului otoman, între care [i noul<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
comisar Fuad, care a avut aten]iunea de a primi pe membrii<br />
Deputa]iunii române trimis` la Constantinopol, în mod<br />
confiden]ial, se în]elege, asigurau c` nici o alt` concesiune nu<br />
se va mai face Rusiei, [i c` cele f`cute pân` aici s-au f`cut cu<br />
scopul de a lua ru[ilor orice pretext ca s` intre în Principate. Ei<br />
mai promiteau c`, dup` ce se va fi restabilit regimul legal,<br />
Regulamentul Organic va fi supus unei minu]ioase revizuiri [i<br />
c` toate reformele, care au de scop dezvoltarea economic` a<br />
Principatelor, vor fi acordate.<br />
În aceast` dispozi]ie [i cu asemenea instruc]iuni, Fuad<br />
Efendi sose[te la 27 august în Gala]i [i a treia zi pleac` la<br />
Giurgiu pentru a înlocui pe Suleiman Pa[a. Acesta înso]it de<br />
simpatiile românilor [i de manifesta]iile c`lduroase ale poporului<br />
adunat la Giurgiu cu zecile de mii, pleac` din ]ar` [i se întoarce<br />
la Constantinopol.<br />
La 31 august trupele turce[ti, comandate de Rifaat Pa[a,<br />
care pân` atunci st`tuser` lini[tite în Gala]i, trec [i ele în ]ara<br />
Româneasc`. La sosirea lor, administratorul de Br`ila, Dimitrie<br />
Golescu, adreseaz` lui Rifaat o scrisoare de protestare, în care<br />
arat` c`, dup` ce Locotenen]a Domneasc` a fost recunoscut`<br />
de Suleiman Pa[a în numele sultanului, s-ar fi cuvenit ca ea s`<br />
fie în[tiin]at` de intrarea armiei turce[ti, ceea ce nu s-a f`cut.<br />
Aceasta a fost prima dovad` evident`, c` Fuad Efendi n-avea<br />
s` continue fa]` cu românii politica urmat` de Suleiman Pa[a [i<br />
c` venirea lui însemneaz` c`derea des`vâr[it` a revolu]iei.<br />
Alt` dovad` [i mai sigur` despre aceasta a fost c`,<br />
comisarul rus, generalul Duhamel, care în tot timpul petrecerii în<br />
]ar` a lui Suleiman Pa[a s-a ferit de orice atingere cu el, îndat`<br />
dup` sosirea lui Fuad la Giurgiu, s-a gr`bit a merge în tab`ra lui,<br />
pentru a se în]elege cu dânsul asupra celor ce aveau s`<br />
urmeze. Acuma Rusia dicta, iar comisarul [i trupele turce[ti<br />
n-aveau decât s` execute ceea ce hot`râser` protectorul de la<br />
St. Petersburg.<br />
Sosirea lui Fuad Efendi la Giurgiu, conferin]ele lui Duhamel<br />
[i cu Kotzebue, [i [tirile ce aveau despre situa]ia schimbat` la<br />
Constantinopol, au produs în Bucure[ti o mare fierbere, atât<br />
între revolu]ionari cât [i între oamenii vechiului sistem. Fel de fel<br />
de zvonuri circulau prin lume: c` revolu]ionarii au hot`rât s`<br />
ucid` pe to]i regulamenti[tii, care, la rândul lor, pretextând sau<br />
crezând c` via]a le este în pericol, înarmau cete de arn`u]i [i<br />
slugi de ale lor, ca s` se apere contra revolu]ionarilor. Guvernul<br />
[i în special Ion C. Br`tianu, numit [ef al Poli]iei Capitalei, se<br />
sileau în toate chipurile s` lini[teasc` lumea [i s` evite turbur`ri<br />
[i v`rs`ri de sânge care sigur ar fi avut de urmare intrarea ru[ilor<br />
Ion C. Br`tianu, unul<br />
dintre conduc`torii<br />
Revolu]iei de la 1848<br />
[i, ulterior, primministru<br />
al Rom#niei<br />
43
studii/documente<br />
VVeterani ppompieri pparticipan]i lla llupta ddin 113/25 sseptembrie 11848, ddin DDealul SSpirii<br />
în ]ar`. Gra]ie publica]iilor [i sfaturilor, dar [i precau]iunilor luate<br />
de st`pânire, ordinea public` a putut fi men]inut`, [i afar` de<br />
excese neînsemnate, ca [de exemplu] un atentat cu arma<br />
contra lui C. Romanescu, care îns` n-a avut sfâr[it tragic, nu<br />
s-a întâmplat nimic serios.<br />
Mai grav era îns`, c` nici revolu]ionarii nu erau în]ele[i<br />
asupra liniei de conduit` ce aveau s` observe în fa]a situa]iei<br />
schimbate. Elementele mai radicale, tinerimea [i milit`rimea,<br />
st`ruiau ca s` se fac`, dac` nu o încercare de rezisten]` cu<br />
armele în mân`, cel pu]in o demonstra]ie armat`, prin care s`<br />
se dovedeasc` lumii, c` românii sunt hot`râ]i a nu mai primi<br />
odat` cu capul regimul Regulamentului Organic. Spre acest<br />
sfâr[it aveau s` serveasc` pandurii [i doroban]ii concentra]i, în<br />
num`r de câteva mii de Gheorghe Magheru în Oltenia,<br />
Regimentele 1 [i 2 de Infanterie, comandate de coloneii N.<br />
Ple[oianu [i Radu Golescu, Divizionul de Cavalerie comandat<br />
de maiorul Mavrocordat, precum [i cete de ]`rani, care s-ar fi<br />
putut concentra în num`r destul de mare, din care o parte erau,<br />
de bine de r`u, organiza]i ca grade na]ionale, dar în general nu<br />
aveau alte arme, decât un num`r restrâns de pu[ti, în mare<br />
parte vechi [i stricate, adunate de pe la particulari, iar restul<br />
l`nci primitive, coase [i topoare.<br />
Cu asemenea for]e oamenii mai rezonabili nu se putea<br />
gândi s` se opun`, nici m`car în chip de demonstra]ie, armatei<br />
turce[ti, [i cu atât mai pu]in [i ru[ilor, care, era sigur, la prima<br />
ciocnire a românilor cu turcii, ar fi trecut [i ei Milcovul. Ace[tia<br />
erau prin urmare de p`rere c` nu trebuie p`r`sit` linia de<br />
atitudine de pân` aci, [i orice va face Fuad [i armata turceasc`,<br />
comandat` de Omer Pa[a, românii s` nu p`r`seasc` calea<br />
pa[nic`. În acela[i sens îi sf`tuiau pe [efii mi[c`rii [i<br />
reprezentan]ii din Bucure[ti ai Puterilor str`ine. Ei sus]ineau c`<br />
românii trebuie s` fie convin[i de bunele inten]ii ale Por]ii c`tre<br />
Principate [i c` nu trebuie s` uite, c` orice act de violen]` ar<br />
agrava situa]ia în defavorul lor [i ar putea s` aduc` asupra ]`rii<br />
pericole incalculabile.<br />
În cele din urm` a învins p`rerea aceasta. S-a hot`rât a se<br />
protesta în mod demn [i rezolut contra intr`rii armatei turce[ti în<br />
]ar`, contra viol`rii dreptului, garantat prin tratate, al<br />
Principatelor de a se guverna [i de a-[i da legile care le par mai<br />
priincioase pentru regularea afacerilor lor interne, [i a dovedit,<br />
prin deputa]iuni numeroase, c` toat` ]ara voie[te reformele<br />
înscrise în Proclama]ia revolu]iei.<br />
Astfel la 1 septembrie plec` o deputa]ie la Giurgiu<br />
îns`rcinat` s` predea lui Fuad Efendi o adres` „a poporului ]`rii<br />
Române[ti”, în care se arat`, c` Regulamentul Organic, impus<br />
]`rii de baionetele ruse[ti, este urgisit de toat` lumea [i c`<br />
revolu]ia care l-a doborât, a voit prin aceasta s` înt`reasc` înc`<br />
[i mai mult ca în trecut leg`turile ]`rii cu Turcia, bazate pe<br />
44<br />
Capitula]ii [i tratate. Se arat` mai departe<br />
c` lini[tea cea mai perfect` domne[te în<br />
]ar` [i se conjur` comisarul împ`r`tesc s`<br />
nu împing` lucrurile la extrem, aruncând<br />
peste ]ar` „doliu, resbel [i m`cel”.<br />
Deputa]ia Bcure[tenilor, la care s-au<br />
al`turat mai multe mii de ]`rani din localit`]i<br />
dintre Bucure[ti [i Giurgiu, dup` ce a<br />
asistat la plecarea lui Suleiman, c`ruia i-a<br />
f`cut ova]iuni c`lduroase, s-a prezentat [i<br />
lui Fuad, cu acelea[i strig`te entuziaste:<br />
„Tr`iasc` Sultanul! Tr`iasc` Constitu]ia!”.<br />
Fuad Efendi i-a primit îns` foarte rezervat,<br />
[i p`strând o atitudine sever`, a refuzat s`<br />
dea r`spuns la adresa ce i s-a înmânat în<br />
numele poporului român, zicând c` are s`<br />
vin` la Bucure[ti [i acolo va ar`ta care îi<br />
este misiunea [i instruc]iile. Atitudinea<br />
aceasta a comisarului turc a m`rit îns` [i<br />
mai mult nelini[tea din Bucure[ti, care [i altcum era destul de<br />
mare, mai ales în urma unei încerc`ri de revolt` a solda]ilor din<br />
garnizoan`, întâmplat` la 2 septembrie, probabil tot în urma<br />
instiga]iilor agen]ilor ruse[ti. Încercarea a fost îns` potolit`,<br />
gra]ie interven]iei calme [i rezolute a generalului Christian Tell,<br />
a [efului Poli]iei I.C. Br`tianu [i a altor frunta[i revolu]ionari, dar<br />
cu toate acestea ea a m`rit precum am zis, spiritul de nelini[te<br />
[i de nesiguran]` ce cuprinsese publicul.<br />
III. Arderea Regulamentului Organic<br />
În aceast` atmosfer` de agita]ie [i de enervare, a fost pus`<br />
la cale [i a întâmpinat mare r`sunet în masele poporului<br />
demonstra]ia întâmplat` la 6 septembrie cu arderea<br />
Regulamentului [i a Arhondologiei [i cu d`râmarea<br />
monumentului de la Mitropolie în onoarea lui Kisselev [i a<br />
Regulamentului Organic. Rapoartele gazetelor contemporane [i<br />
„Amintirea lui Ubicini”, publicate în corpul colec]iei 1848, descriu<br />
cu de am`nuntul aceast` demonstra]ie, a[a c` nu e nevoie s`<br />
o istorisim [i aici. Nu ne vedem îndemna]i s`-i facem apologia,<br />
dar nici nu o putem g`si atât de condamnabil`, cum a fost, [i<br />
mai continu` înc` a fi prezentat` de unii. Nu se poate nega c`<br />
aceast` demonstra]ie a avut, privit` din vremea noastr`, un<br />
colorit de operet`, mai bine zis de mascarad`; ba a fost, la<br />
aparen]`, amestecat` cu o doz` de blasfemie, c`ci s-au tras<br />
clopotele la biserici, s-au rostit rug`ciuni [i cânt`ri biserice[ti, de<br />
preo]i [i de chiar Mitropolitul, îmbr`cat în od`jdii. Dar cu toate<br />
acestea scopul ei n-a fost de loc a lua în b`taie de joc cele<br />
sfinte, ci pur [i simplu a demonstra, poate într-un chip nu tocmai<br />
bine ales, c` poporul nu mai voie[te urgisitul Regulamentul<br />
Organic, cu boieriile [i cu toate nedrept`]ile sale. Dup` ce se<br />
renun]ase la o demonstra]ie armat`, era [i greu s` se g`seasc`<br />
alt` modalitate de a demonstra în contra vechiului regim, a[a c`<br />
poporul s` în]eleag` [i s` se p`trund` de ceea ce vede. Fapt e<br />
c` mul]imea a luat în serios demonstra]ia, a asistat la ea ca la o<br />
adev`rat` înmormântare [i nici prin gând nu i-a trecut c` nu<br />
face o treab` în toat` regula.<br />
„Dem Reinen ist alles rein”, zice germanul, iar în cazul de<br />
fa]` noi putem zice c` poporul din Bucure[ti, evlavios fiind, cum<br />
este pretutindeni poporul român, [i obi[nuit ca în toate ac]iunile<br />
vie]ii sale s` intervin` slujba[ii bisericii, n-a v`zut nimic<br />
extraordinar în faptul c` [i acestei demonstra]ii i s-a dat un<br />
colorit bisericesc. S` nu uit`m apoi c` la fel s-a procedat în tot<br />
cursul revolu]iei.<br />
La 9 iunie, la Izlaz, preotul Radu [apc` a inaugurat prin<br />
slujb` bisericeasc` izbucnirea revolu]iei [i pe urm` în toate<br />
satele [i ora[ele s-au celebrat sfe[tanii pentru triumful<br />
Constitu]iei. Proclama]ia revolu]ionar` este scris` în stil<br />
4 (42) 2008 document
isericesc [i început` cu un citat din Biblie. În aceast` ordine de<br />
idei au g`sit [efii mi[c`rii de cuno[tin]` s` sileasc` pe<br />
Mitropolitul Neofit, care numai revolu]ionar nu era, a se pune în<br />
fruntea Guvernului Provizoriu. Crucea [i Evanghelia au fost<br />
lozinca în toate actele revolu]ionarilor. Toate aceste nu sunt<br />
decât o concesiune f`cut` mentalit`]ii [i gradului de cultur` a<br />
maselor celor mari ale poporului, în special ale ]`ranilor.<br />
IV. Intrarea turcilor \n Bucure[ti<br />
Fuad Efendi, f`r` a comunica ceva Locotenen]ei Domne[ti<br />
sau altcuiva, porne[te din Giurgiu cu întreaga armat` aflat`<br />
acolo [i sose[te la Sinte[ti, în apropiere de Bucure[ti, unde î[i<br />
a[eaz` tab`ra. De aici abia trimite Mitropolitului Neofit, la 10<br />
septembrie, o scrisoare, în care arat` c` vine în Capital`, cu<br />
ordin de la sultan ca s` restabileasc` ordinea legal`. El declar`<br />
c` de acum înainte Capitala este pus` sub paza armatei<br />
împ`r`te[ti [i provoac` pe Mitropolit, ca pe „ministrul p`cii”, s`-<br />
[i îndemne credincio[ii a intra în legalitate, f`când responsabil`<br />
în special mili]ia [i poli]ia de orice dezordine s-ar întâmpla.<br />
Mitropolitul este provocat s` publice aceast` scrisoare. El îns`,<br />
comunicând-o prin scrisoare oficial` Locotenen]ei Domne[ti a<br />
primit r`spunsul ca Fuad Efendi trebuie s` se adreseze c`tre<br />
Guvern, care a fost recunoscut de Suliman Pa[a în numele<br />
sultanului. Scrisoarea lui Fuad, se în]elege, n-a fost publicat`,<br />
decât dup` 13 septembrie, în Buletinul Oficial reap`rut.<br />
Aflând de apropierea turcilor de Bucure[ti, mul]ime mare de<br />
popor s-a strâns în Capital` [i a ie[it, nearmat fire[te, întru<br />
întâmpinarea lor. Cum îns` turcii nu s-au pornit din Sinte[ti, în<br />
zilele de 11 [i 12 septembrie, poporul a stat [i el nemi[cat pe<br />
câmp, sub cerul liber, hot`rât a ie[i în întâmpinarea turcilor, când<br />
vor intra în Capital`, [i a le ar`ta c` Românii sunt credincio[i<br />
sultanului, dar nu mai primesc nicidecum Regulamentul Organic.<br />
Unul dintre [efii revolu]ionarilor au crezut [i acum, c` este<br />
indicat a opune turcilor o rezisten]` violent`, f`când din piepturile<br />
[i bra]ele ]`ranilor un zid de ap`rare, peste care armata<br />
otoman` s` nu poat` trece a[a u[or. Chiar [i dintre locotenen]ii<br />
domne[ti, generalul Christian Tell pare a fi sus]inut aceast`<br />
p`rere, dup` cum rezult` din scrisoarea sa de la 13 septembrie<br />
c`tre Ion Maiorescu, la Frankfurt. În general îns`, prin<br />
strângerea ]`ranilor nu s-a inten]ionat decât o demonstra]ie<br />
pa[nic`.<br />
Fuad Efendi se vede c`, in<strong>format</strong>, poate, sau temându-se c`<br />
poporul adunat întru întâmpinarea turcilor ar inten]iona s` se<br />
opun` cu for]a intr`rii lor în Capital`, [i voind s` evite o ciocnire<br />
sângeroas` cu românii, anume a t`r`g`nat pornirea armiei din<br />
Sinte[ti, iar când a pornit-o, în 12 septembrie, a f`cut un înconjur<br />
din drumul cel mai direct [i a luat pozi]ie pe în`l]imile de la<br />
Cotroceni, în partea apusean` a Capitalei. Prin aceast`<br />
t`r`g`nare s-a dat timp poporului s` se adune în num`r tot mai<br />
mare, a[a ca la sosirea turcilor, dup` cum afirm` girantul<br />
consulatului francez Hory, într-un raport al s`u, se aflau aduna]i<br />
vreo 30.000, dup` al]ii 60.000 [i chiar 200.000 de oameni, dar<br />
to]i f`r` arme. Guvernul luase anume m`suri [i [eful poli]iei I.<br />
Br`tianu d`duse o publica]ie, ca nimenea s` nu fie înarmat la<br />
întâmpinarea ce avea s` se fac` turcilor în momentul intr`rii în<br />
Bucure[ti. De la Cotroceni Fuad Efendi a trimis, la 13<br />
septembrie, o nou` scrisoare Mitropolitului, invitându-l s`<br />
mearg` cu boierii [i cu notabilii ]`rii în tab`ra turceasc`, ca s`<br />
asculte o comunica]iune a sa despre scopul venirii sale în<br />
Bucure[ti.<br />
Pe la amiaz` se [i prezentar` în tab`r` to]i frunta[ii<br />
revolu]ionari [i reprezentan]ii comer]ului, precum [i numero[i<br />
boieri, în frunte cu Mitropolitul, în total cam 200 de persoane,<br />
ducând cu ei o nou` adres` a poporului din capital`, în care din<br />
nou se protesta contra restabilirii Regulamentului Organic prin<br />
puterea baionetelor [i se accentua alipirea românilor c`tre<br />
document 2008 4 (42)<br />
Imperiul Otoman. Fuad Efendi, primind deputa]ia, îi citi un<br />
pretins Firman, care în realitate nu era decât o scrisoare a sa<br />
[prin care se] adresa „Boerilor [i vou` locuitorilor Valahiei de<br />
toat` clasa”, care în aceia[i zi s-a tip`rit [i distribuit în Bucure[ti.<br />
În aceast` scrisoare el nume[te revolu]ia românilor „o rebeliune<br />
izvorât` din duhul comunismului, declar` Locotenen]a<br />
Domneasc` dizolvat` [i nume[te caimacan, pe logof`tul<br />
drept`]ii, Constantin Cantacuzino, iar pe Omer Pa[a,<br />
comandantul trupelor turce[ti îl nume[te vremelnice[te<br />
guvernator ost`[esc al ora[ului Bucure[ti, punând sub ordinele<br />
sale mili]ia [i poli]ia din Capital`.<br />
Membrii deputa]iunii din partida revolu]ionar` începur` s`<br />
murmure, ba chiar fiul noului caimacan, Ioan C. Catacuzino,<br />
strig` din mul]imea deputa]ilor, „Tat`, nu primi asemenea slujb`!”<br />
V`zând spiritele agitate, Fuad provoac` pe cei ce sunt cu<br />
Regulamentul s`-l urmeze, iar cei ce sunt pentru reforme s`<br />
r`mân`. Urmat de vreo 40 de boieri, Fuad se dep`rt`, iar ceilal]i<br />
deputa]i r`ma[i pe loc fur`, la un semnal dat, înconjura]i de<br />
solda]i turci [i ]inu]i aresta]i la Cotroceni, pe când armia<br />
turceasc` numaidecât se puse în mi[care [i intr` în Bucure[ti,<br />
prin Dealul Spirei, unde erau cazarmele o[tirei române[ti, [i pe<br />
la Podul de P`mânt (ast`zi Calea Plevnei), unde ar fi a[teptat<br />
mul]imea cea mare a poporului. Cu acest prilej s-a comis<br />
incontestabil numeroase acte de barbarie din partea solda]ilor<br />
turci. Oricât s-a silit Fuad Efendi s` le conteste, provocând acte<br />
oficiale din partea noii administra]ii regulamentare, ele sunt<br />
confirmate de numero[i martori oculari vrednici de credin]` [i de<br />
rapoarte consulilor str`ini din Bucure[ti. Poporul dezarmat a fost<br />
c`lcat de copitele cailor, împuns cu suli]ele [i baionetele,<br />
mul]imea de case au fost c`lcate, devastate, femei [i copii<br />
maltrata]i [i uci[i. Mai târziu solda]ii turci au ]inut un adev`rat<br />
bâlci, vânzând la pre]uri de nimic, la jidani [i al]i negustori,<br />
obiectele jefuite de prin casele cet`]enilor.<br />
Dar ceea ce a dat nota sângeroas` intr`rii în Bucure[ti a<br />
trupelor turce[ti, a fost m`celul solda]ilor români la cazarma din<br />
Dealul Spirei. Dintr-o neîn]elegere, precum s-a afirmat, din<br />
barbaria înn`scut` soldatului musulman, mai probabil, în tot<br />
cazul îns` f`r` nici o necesitate [i f`r` nici o provocare din<br />
partea solda]ilor români, care st`teau lini[ti]i în curtea caz`rmii,<br />
având ordin s` primeasc` pe turci cu onoruri militare, ace[tia iau<br />
atacat cu focuri de pu[ti [i chiar tunuri, omorând [i r`nind<br />
mul]ime din ei. Fiind ataca]i, este de la sine în]eles c` [i solda]ii<br />
români au f`cut uz de arme [i au încercat s`-[i pl`teasc` cât<br />
se poate de scump via]a atât de mi[ele[te atacat`. Cu<br />
deosebire roata de pompieri, sub comanda c`pitanului<br />
Z`g`nescu, a avut multe pierderi, dar în acela[i timp a dat [i<br />
str`lucite dovezi de curaj [i virtu]i militare. Ei au fost aproape<br />
extermina]i, dar au sigilat revolu]ia româneasc` cu botezul de<br />
sânge, dovedind lumii c` Românul [tie înc` s` se bat` [i s`<br />
moar` pentru patrie. Jertfa lor a fost mare [i tâlh`re[te impus`<br />
de trupele turce[ti, dar ea a constituit s`mân]a, din care 30 de<br />
ani mai târziu a r`s`rit eroismul eroilor de la Plevna.<br />
C` atacul turcilor a fost tâlh`resc, dovede[te faptul,<br />
confirmat prin depozi]iile ulterioare ale ofi]erilor p`rta[i în<br />
aceast` abominabil` lupt`, c` dup` ce comandantul turcilor a<br />
în]eles gre[eala ce s-a f`cut, [i dup` ce a dat semnalul ca s`<br />
înceteze focul, românii s-au supus numaidecât [i, provoca]i s`<br />
depun` armele le-au depus f`r` contrazicere [i erau gata s`<br />
plece în lini[te în ora[, l`sând cazarma în posesiunea turcilor.<br />
Atunci din nou s-a comandat foc trupelor turce[ti [i mul]i dintre<br />
solda]ii români dezarma]i au c`zut împu[ca]i din spate, iar restul<br />
a sc`pat numai cu fuga, risipindu-se prin mahalale.<br />
Documentare<br />
studii/documente<br />
Extras din: „Anul 1848 în Principatele Române. Acte [i<br />
documente”, publicat cu ajutorul Comitetului pentru ridicarea<br />
45
studii/documente<br />
monumentului lui Ioan C. Br`tianu; tomul IV, pp. 341-344:<br />
Ancheta lui Hory, consulul Fran]ei la Bucure[ti în privin]a zilei de<br />
13 Septembrie 1848, (copie Acad.), traducere.<br />
I. Ziua de 13/25 Septembrie 1848<br />
Pe la ora 3 f`r` un sfert, trupele turce[ti au început s`<br />
defileze în fa]a caz`rmii de infanterie în ordinea urm`toare: un<br />
escadron de cavalerie, dou` companii de infanterie, [ase piese<br />
de artilerie, restul urma în dezordine.<br />
Escadronul de cavalerie se oprise în curtea palatului ars.<br />
Infanteria s-a a[ezat în ambuscad`, în dosul gardului<br />
caz`rmii.<br />
Tunurile au fost îndreptate asupra caz`rmii.<br />
Trupele române compuse din cinci sute de oameni,<br />
aproximativ, având armele desc`rcate [i fiind orânduite în<br />
curtea caz`rmii pe 5 divizioane <strong>format</strong>e în coloane strânse [i<br />
paralele, prezentar` onorurile militare turcilor. Colonelul român<br />
neprimind ordin s` evacueze cazarma puse la poart` o paz`<br />
<strong>format</strong>` dintr-un pichet de 20 de oameni cu baionetele la arme.<br />
Un colonel turc, urmat de câ]iva ofi]eri [i un interpret, veni<br />
atunci la poart` ca s` intre în vorb` cu colonelul român, Radu<br />
Golescu. Martorul care r`m`sese în fruntea companiei sale n-a<br />
putut s` aud` ceea ce s-a vorbit, dar a v`zut c` colonelul român<br />
[i cea mai mare parte din ofi]erii care erau sub ordinele sale au<br />
fost condu[i printre turci.<br />
Dup` pu]in timp, pompierii, în num`r de 120 oameni, pe care<br />
colonelul Golescu d`duse ordin s`-i cheme cu un sfert de ceas<br />
înainte de defilarea armatei, ajunser` la cazarm` cu arma în<br />
mân`, trecând printre rândurile turcilor care barau drumul.<br />
Atunci, f`r` ca s` se fi ivit cel mai mic gest de provocare din<br />
partea trupelor române, Turcii deschiseser` foc asupra flancului<br />
stâng al companiei de pompieri, dintre care o mare parte c`zur`<br />
pe loc.<br />
În acela[i timp, artileri[tii traser` în cazarm`. Un foc intens,<br />
îns` f`r` rezultat, fu îndreptat asupra trupelor de linie pe care<br />
maiorul Greceanu, la începutul atacului, le retr`sese în fundul<br />
cur]ii.<br />
Pompierii au rezistat cu energie, dar pierzând mul]i oameni,<br />
vreo 30 din ei, urma]i de c`pitanul lor intrar` în cazarm` [i se<br />
unir` cu trupele din linie. Din cei 30, [ase c`zur` mor]i în<br />
mijlocul cur]ii, în urma r`nilor primite. Al]i 10 erau mai mult sau<br />
mai pu]in grav r`ni]i.<br />
La primele focuri, maiorul Greceanu p`r`sindu-[i trupele,<br />
acestea r`maser` sub comanda c`pitanului Deivos, ale c`rui<br />
ordine nu erau ascultate de solda]ii, care risipindu-se tr`geau în<br />
aer f`r` nici un rezultat.<br />
Un colonel turc veni atunci la c`pitanul Deivos ca s`-l<br />
someze s` predea armele, asigurându-l c` pa[a las` trupelor<br />
via]a [i libera ie[ire din cazarm`. Capitularea a fost, primit` de<br />
c`pitan [i de cei 200 de solda]i care lep`dar` imediat armele [i<br />
predar` muni]iile.<br />
Restul trupelor comandate de c`pitanul de pompieri M.<br />
Z`g`nescu refuz` s` se predea.<br />
C`pitanul Devois [i cei 200 de solda]i ai s`i fur` du[i în fa]a<br />
unui general turc, care le spuse printr-un interpret, c` erau ierta]i<br />
[i c` puteau s` plece, recomandându-le în acela[i timp, s` nu<br />
mai ridice armele împotriva suzeranului lor, sultanul.<br />
Solda]ii pornir` atunci spre ora[. În timpul când coborau<br />
dealul, turcii deschiser` foc asupra lor, omorând o bun` parte<br />
din ei; restul sc`p` ascunzându-se prin gr`dini.<br />
Aici se termin` depozi]ia martorului care a fost [i el obligat<br />
46<br />
s` fug`, dar e lucru [tiut c` dup` aceasta turcii au tras lovituri<br />
de tun timp de o jum`tate de or`, asupra mahalalei Izvor,<br />
a[ezat` la poalele dealului, pe care e construit` cazarma, [i c`,<br />
în timpul nop]ii s-au r`spândit în aceast` mahala [i au pr`dat,<br />
violat [i omorât persoane inofensive.<br />
(Urmeaz` semn`tura)<br />
II. Urmarea zilei de 13/25 Septembrie 1848<br />
În timp ce c`pitanul Devois [i cei 200 de solda]i se îndreptau<br />
spre generalul turc, un alt ofi]er a venit s` someze pe solda]ii<br />
români, care r`m`seser` în cazarm`, s` se predea,<br />
promi]ându-le c` vor sc`pa cu via]a [i c` se vor putea întoarce<br />
la c`minele lor.<br />
În fa]a unei armate întregi, rezisten]a unei mâni de oameni<br />
era imposibil`. C`pitanul pompierilor M. Z`g`nescu, s-a predat<br />
împreun` cu 40 din tovar`[ii s`i. Ceilal]i, n-au vrut s`<br />
p`r`seasc` armele [i s-au risipit prin ora[ condu[i de<br />
sublocotenentul Ioan Pescaru.<br />
În timp ce c`pitanul pompierilor [i cei 40 de oameni ai s`i<br />
porneau spre a se prezenta generalului turc, încrez`tori în<br />
cuvântul dat, au fost surprin[i în mijlocul cur]ii de focurile de<br />
arm` ale turcilor.<br />
Sublocotenentul Ioan Pescaru, care locuia în Izvor, aproape<br />
de cazarm`, [i-a v`zut casa pr`dat` [i pe frumoasa sa sor`<br />
ucis` de un glonte.<br />
(Urmeaz` semn`tura)<br />
III. Ziua de 13/25 Septembrie 1848<br />
În ziua de luni, 25 septembrie, între 3-4 ceasuri d.a. m`<br />
dusei din curiozitate la lag`rul turcesc, a[ezat pe dealul<br />
Cotroceni. Ajuns aproape de cazarm`, v`zui venind la pas un<br />
pluton de l`ncieri turci, care se îndreptau spre vechea cazarm`,<br />
ca s` intre în ora[. Acolo, a[teptau restul armatei, care urma s`<br />
vin`. Atunci, ap`rur` la frontul turcilor trei tineri români f`r`<br />
arme, care voiau s` ajung` la noua cazarm`. Ofi]erul care era<br />
în fruntea plutonului de l`ncieri, dup` ce som` de câteva ori pe<br />
unul din tineri, îi aplic` o lovitur` cu latul sabiei pe cap. Tân`rul,<br />
înfuriat, îi r`spunse câteva cuvinte [i în momentul în care ofi]erul<br />
turc se repezea asupra lui ca s`-l loveasc`, venir` vreo 20 de<br />
tineri, înarma]i cu pu[ti [i urma]i de corpul de pompieri, compus<br />
din aproximativ 150 oameni. Apropiindu-se la vreo 40 de pa[i de<br />
turci, se oprir` strigând „Ura!” În acest moment, ofi]erul<br />
deta[amentului, execut` o întoarcere cu plutonul lui, care fu<br />
înlocuit imediat de un alt pluton de infanterie care la rândul lor<br />
deschiser` foc asupra românilor f`r` nici o soma]ie prealabil`.<br />
Ace[tia ripostar` imediat, un mare num`r de victime c`zur` din<br />
ambele p`r]i. Îndat` dup` aceste împu[c`turi, sosir` dou`<br />
tunuri, unul înc`rcat cu mitralie [i altul cu ghiule , care tunuri<br />
traser` în direc]ia str`zii, care merge de-a lungul zidului exterior<br />
al caz`rmii în partea în care se afl` situat` M`n`stirea<br />
Cotroceni.<br />
Pe aceast` strad`, m` g`seam eu însumi [i v`zui c`zând<br />
lâng` mine un neam] [i ceva mai departe, mai multe alte<br />
persoane venite ca [i mine din curiozitate [i f`r` arme.<br />
Pericolul iminent m` f`cu s` plec imediat; cu greutate<br />
ajunsei la domiciliul meu, situat aproape de locul luptei.<br />
(Urmeaz` semn`tura) <br />
Archive's leaves. The fight on 13 September 1848 between Romanians and Turks in Ion Bratianu view<br />
Within the archive fund created and kept by the Romanian<br />
History Department it has been found the report of Ion<br />
Bratianu, concerning a significant event for military history, the<br />
fight from Dealul Spirii, on 13 September 1848.<br />
4 (42) 2008 document
1857<br />
ogata colec]ie de manunscrise a<br />
Bibliotecii Academiei Române ne<br />
dezv`luie surse inedite de<br />
informa]ii [i în domeniul istoriei militare.<br />
Printre acestea se afl` un Memoriu<br />
privind organizarea unei flotile moldovalahe<br />
pe Dun`re, elaborat în<br />
septembrie 1857 de locotenentul de<br />
marin` francez C. Laurent, document<br />
ce s-a p`strat în original, în limba<br />
francez`, în Arhiva personal` a lui<br />
Iancu Alecsandri1 [i în copie în cea a<br />
lui Ion Ghica2 .<br />
Autorul a fost unul dintre ofi]erii<br />
francezi din tab`ra de la Maslac,<br />
a[ezat` aproape de Constantinopol,<br />
care i-a cunoscut îndeaproape în anii<br />
r`zboiului Crimeii (1853-1856) pe Ion<br />
Ghica, Vasile Alecsandri, Costache<br />
Negri, Dimitrie Rallet [.a. personalit`]i<br />
marcante ale mi[c`rii de emancipare<br />
na]ional` a românilor. În Scrisori c`tre<br />
Vasile Alecsandri, Ion Ghica i-a<br />
consacrat lui Laurent pagini speciale în<br />
care aminte[te de clipele pl`cute<br />
petrecute al`turi de el în luptele pentru<br />
stârpirea pira]ilor din insulele M`rii<br />
Egee (1854), în perioada când I. Ghica<br />
era guvernator al insulei Samos (1854-<br />
1859). Laurent „era considerat în toat`<br />
marina francez` – m`rturi[e[te Ion<br />
Ghica – ca unul dintre tinerii ofi]eri cei<br />
mai capabili [i cu viitor, iubit de to]i câ]i<br />
îl cuno[teau. Pentru mine era imaginea<br />
vie a Fran]ei vesele, plin` de [tiin]` [i<br />
de spirit” 3 .<br />
Reumatismul contractat în timpul<br />
asediului Sevastopolului (1855) îi va<br />
închide lui Laurent str`lucita carier`.<br />
Reîntors de pe front, cu s`n`tatea<br />
[ubrezit`, i s-a încredin]at în anii 1856-<br />
1858 comanda avizoului (vas de r`zboi<br />
de tonaj mic [i cu vitez` mare – n.r.)<br />
pus la dispozi]ia ambasadorului Fran]ei<br />
la Costantinopol. În aceast` perioad`<br />
[i-a stabilit domiciliul în casa lui Ion<br />
Ghica de la Pera, pe care C. Negri [i<br />
D. Rallet o transformaser` într-un<br />
adev`rat club de dezbateri politice,<br />
unde au fost atra[i [i ofi]eri francezi<br />
afla]i în capitala Imperiului Otoman4 . Tot<br />
aici l-a întâlnit [i l-a îndr`git Laurent pe<br />
bardul de la Mirce[ti. „Amici]ia lui<br />
Laurent pentru tine [i pentru mine îl<br />
f`cuse român – scria I. Ghica în 1884<br />
într-acelea[i Scrisori c`tre Vasile<br />
document 2008 4 (42)<br />
Alecsandri – el studia ziua [i noaptea<br />
ap`r`rile de la gurile Ebrului [i Tagului<br />
pentru c` le credea aplicabile pe<br />
Dun`re” 5 . A[adar, prin mediul pe care îl<br />
frecventa Laurent era un cunosc`tor al<br />
realit`]ilor române[ti [i al dorin]ei<br />
românilor de constituire a unui stat<br />
unitar modern. Totodat`, prin rela]iile<br />
pe care le între]inea cu Ch.A.<br />
Talleyrand-Perigord, comisarul francez<br />
trimis în 1857 în Principatele dun`rene<br />
în cadrul Comisiei de informare a<br />
puterilor garante asupra for]ei mi[c`rii<br />
pentru Unire, cât [i cu E.A. Touvenel,<br />
ambasadorul francez de la<br />
Constantinopol, care sprijinea, în<br />
numele Fran]ei, aspira]ia de Unire a<br />
românilor. Laurent va ac]iona în<br />
concordan]` cu interesele de atunci ale<br />
]`rii sale. Fran]a lui Napoleon al III-lea<br />
a fost singura dintre marile puteri<br />
europene care a promovat unirea<br />
Moldovei [i }`rii Române[ti în forurile<br />
europene, sus]inând-o adesea în fa]a<br />
unor împotriviri acerbe [i a avut uneori<br />
un rol decisiv în jocul de putere<br />
european pentru garantarea existen]ei<br />
unui nucleu de stat românesc.<br />
Din scrierile lui I. Ghica rezult`,<br />
evident exagerat, rolul pe care Laurent<br />
l-a jucat în 1857 în determinarea lui<br />
Touvenel de a impune Por]ii anularea<br />
alegerilor false, antiunioniste pentru<br />
Adunarea ad-hoc din Moldova6 A[ fi foarte mândru<br />
de a contribui cu<br />
mica mea parte<br />
pentru a reconstrui [i<br />
a munci pentru gloria<br />
na]iunii voastre<br />
C. Laurent<br />
”<br />
.<br />
Laurent s-a ar`tat dispus a se pune<br />
în slujba ac]iunii de organizare a<br />
statului unitar român, a c`rei constituire<br />
o considera inerent` în condi]iile<br />
externe favorabile deschise de<br />
Congresul de Pace de la Paris (1856).<br />
El aprecia c` printre primele m`suri de<br />
consolidare a viitorului stat na]ional<br />
român modern trebuiau s` se înscrie<br />
studii/documente<br />
Un proiect de organizare a Flotilei Rom#ne<br />
B<br />
”<br />
Prof. univ. dr. Maria GEORGESCU<br />
Universitatea din Pite[ti<br />
cele referitoare la unificarea [i înt`rirea<br />
armatei. Întreaga ac]iune de<br />
reorganizare militar` a Principatelor<br />
Unite avea un scop exclusiv de ap`rare<br />
a integrit`]ii hotarelor [i autonomiei lor<br />
interne, c`ci „armata moldo-valah`,<br />
datorit` îns`[i pozi]iei ]`rii, nu poate fi<br />
decât o armat` defensiv`”. A[adar,<br />
trebuia organizat un sistem de ap`rare<br />
[i pentru ca acesta s` fie complet era<br />
firesc ca statul român s` aib` o flotil`<br />
puternic` care s` opereze pe Dun`re,<br />
cu ajutorul c`reia s`-[i realizeze „o<br />
coast` de fier care s` ]in` piept<br />
încerc`rii unei invazii str`ine”.<br />
Acesta fiind ]elul, ofi]erul de marin`<br />
Laurent [i-a expus un plan am`nun]it [i<br />
serios documentat pe baza informa]iilor<br />
furnizate de prietenii s`i români de<br />
creare a unei flotile a Dun`rii [i de<br />
asigur`re a securit`]ii frontierelor. Acest<br />
plan a intrat în posesia lui I. Ghica [i V.<br />
Alecsandri, iar ace[tia l-au înaintat<br />
domnitorului Al.I. Cuza în primele luni<br />
ale domniei sale, venind astfel [i în<br />
întâmpinarea repetatei dorin]e<br />
exprimat` de C. Laurent prietenului s`u<br />
V. Alecsandri în februarie 1859: „A[ fi<br />
foarte mândru de a contribui cu mica<br />
mea parte pentru a reconstrui [i a<br />
munci pentru gloria na]iunii voastre” 7 .<br />
Dar Laurent nu s-a aflat printre membrii<br />
Misiunii Militare franceze chemate de<br />
Cuza la Bucure[ti pentru a sprijini<br />
reorganizarea o[tirii (1860). De altfel,<br />
fusese între timp re<strong>format</strong> [i locuia<br />
izolat [i bolnav undeva în Fran]a, unde<br />
va muri în curând. De[i s-ar fi înscris<br />
perfect pe linia politicii militare<br />
promovate de domnitorul Unirii, planul<br />
lui Laurent nu a fost pus în aplicare.<br />
Al.I. Cuza nu a avut nici timpul necesar,<br />
dar nici mijloacele materiale care s`-i<br />
permit` restructurarea tuturor armelor.<br />
Planul lui Laurent presupunea<br />
într-adev`r constituirea unei flotile<br />
puternice în stare s` sus]in` o ac]iune<br />
armat`, dar ea ar fi cerut statului<br />
eforturi financiare ce i-ar fi dep`[it<br />
posibilit`]ile. Multe dintre ideile expuse<br />
în 1857, cum ar fi achizi]ionarea unor<br />
nave puternice de lupt`, armarea lor,<br />
construirea atelierelor [i porturilor,<br />
înfiin]area [colii de marin` [.a. se vor<br />
realiza treptat în armata român`<br />
modern`.<br />
47
studii/documente<br />
Dup` marea epopee militar` care s-a încheiat prin c`derea<br />
Sevastopolului, pacea discutat` la Paris a scos în relief c`<br />
problema cea mai serioas`, cea mai dificil` era aceea a<br />
organiz`rii Principatelor.<br />
Tratatul de la Paris, asigurând acestor provincii dreptul de a<br />
se bucura de vechilor lor privilegii, demonstraz` c` este în<br />
interesul Europei ca ele s` fie temeinic constituite [i ca<br />
înflorirea lor intern` s` se desf`[oare astfel încât s` le permit`<br />
s` devin`, prin ele îns`]i, o barier` destul de puternic` pentru a<br />
acoperi Imperiul Otoman în fa]a oric`rei agresiuni dinspre<br />
nord.<br />
Unirea for]elor militare ale Moldovei [i }`rii Române[ti<br />
ofer` un mijloc de a reda acestor interesante provincii lini[tea<br />
pe care nu au mai avut-o de secole, iar crearea unei armate va<br />
împiedica într-o bun` zi ca ele s` devin` victima unui cuceritor.<br />
Armata moldo-valah`, datorit` îns`[i pozi]iei ]`rii, nu poate<br />
fi decât o armat` defensiv`. Preten]iile ofensive apar]in, de fapt<br />
numai aceluia care sim]indu-se cel mai puternic vrea s` fie în<br />
m`sur` s` profite de o ocazie favorabil` pentru a ataca, în timp<br />
ce defensiva este tactica fireasc` a statelor pe care con[tiin]a<br />
sl`biciunii lor relative le oblig` s` evite lupta [i s` a[tepte, pe un<br />
teren studiat, preg`tit dinainte, du[manul care le caut` [i<br />
ajutoarele de la care sper` protec]ie.<br />
A[adar, este vorba de a organiza în provinciile dun`rene un<br />
sistem de ap`rare [i pentru ca acest sistem s` fie complet, este<br />
firesc ca ele s` aib` o marin` destinat` s` opereze pe fluviu.<br />
Ultimul r`zboi a dovedit c` flotele erau auxiliare<br />
indispensabile armatelor; ab]inerea sistematic` din partea<br />
marinei du[mane de la orice întâlnire cu escadrile combinate<br />
ridic` o problem` naval` [i militar` de cea mai mare importan]`.<br />
Tunurile unei flotile cu elice, datorit` tonajului relativ u[or<br />
[i mobilit`]ii navelor cu elice care le transport`, sunt întrucâtva<br />
artileria de campanie a marinei. Gurile de foc grele [i puternice<br />
ale bateriilor plutitoare, mai lent de manevrat, constituie sub<br />
toate aspectele artileria de asediu a marinei.<br />
Puterea ofensiv` a bateriilor plutitoare este cu atât mai mare<br />
cu cât se potrive[te cu un mod de protec]ie mai eficient pentru<br />
oameni [i pentru material, cu procedeele defensive cele mai<br />
indicate s` distrug` proiectilele [i s` resping` ori s` opreasc`<br />
ghiulelele.<br />
Bateriile amplasate pe plute sunt o varietate de baterii<br />
plutitoare; aceste plute, dup` cum le indic` numele, prezint` [i<br />
mai pu]in` priz` la ghiulelele du[mane; dar lipsa total` a unor<br />
calit`]i nautice, încetineala [i dificultatea locomo]iei pe care le<br />
comport` restrâng considerabil folosirea [i limiteaz` aplicarea<br />
lor la bararea unui fluviu, de exemplu.<br />
În timpul r`zboiului puterilor occidentale [i Turciei<br />
împotriva Rusiei s-a putut aprecia eficacitatea canonierelor, iar<br />
bombardamentul de la Kinburn [i Sweaborg a confirmat<br />
suficient ceea ce se putea a[tepta de la aceste nave [i în<br />
principal de la bateriile plutitoare, pe arm`tura c`rora ghiulelele<br />
l`sau o adâncitur` de abia câ]iva milimetri.<br />
Se în]elege, sub numele de flotil`, un anumit num`r de nave<br />
cu un pescaj slab; dar oricare ar fi num`rul de nave din care se<br />
compune, se în]elege c` o asemenea for]` nu este de natur` s`<br />
dispute cu alte nave [i fregate suveranitatea pe ocean.<br />
Pozi]ia geografic` a Principatelor, acest centru de greutate<br />
al lumii, dup` cum a spus-o domnul Talleyrand, nu le permite s`<br />
aib` alt` for]` naval` decât o flotil`; aceast` for]` va fi suficient`<br />
pentru a le proteja în fa]a celor dou` mari puteri vecine [i pentru<br />
a pune Imperiul Otoman la ad`postul unei lovituri nea[teptate<br />
din partea ru[ilor.<br />
Anexarea Bolgradului la Moldova permite s` se realizeze un<br />
plan de ap`rare împotriva oric`rei invazii, iar prezen]a unei<br />
flotile la Gala]i asigur` succesul ap`r`rii.<br />
48<br />
Memoriu privind organizarea unei flotile moldo-valahe pe Dun`re<br />
În caz de atac armata moldo-vlah`, stabilit` în tab`r`<br />
fortificat` [i sus]inut` de flotil`, ar avea toate [ansele s` reziste<br />
unei invazii [i ar oferi puterilor occidentale timpul necesar<br />
pentru a-i veni în ajutor.<br />
Constituirea unei for]e navale capabile s` opreasc` trecerea<br />
navelor inamice sau destinate s` protejeze ac]iunile de<br />
cercetare pe malurile Dun`rii este deci o necesitate urgent`.<br />
Flotila statului moldo-valah ar trebui s` fie compus`:<br />
1. Din canoniere cu aburi, care la nevoie s` poat` transporta<br />
trupe de tiraliori; bastingajele acestor bastimente vor fi din<br />
tabl`, supus` la proba glon]ului [i crenelate pentru a u[ura<br />
tragerea, punând omul la ad`post.<br />
2. Din baterii plutitoare capabile s` distrug` lucr`rile de<br />
fortifica]ie pasager` [i, în fine, din baterii amplasate pe plute,<br />
pentru a bara la nevoie fluviul.<br />
Constituirea unei flotile, oricare ar fi de altfel num`rul [i<br />
felul bastimentelor care o compun, presupune dou` p`r]i bine<br />
distincte: personalul [[i] materialul.<br />
La începutul acestei ac]iuni materialul în ceea ce prive[te<br />
construc]ia de nave se va procura, mai economic, de pe<br />
[antierele puterilor maritime din Europa. Aceasta nu înseamn`<br />
c` nu va trebui s` se gr`beasc` cu ie[irea din acest fel de<br />
dependen]` financiar`, creând ateliere de construc]ie [i de<br />
repara]ie [i bazine în m`sur` s` primeasc` navele deteriorate,<br />
fie în urma avariilor de pe mare, fie de pe urma b`t`liilor.<br />
Crearea [antierelor de construc]ie este consecin]a fireasc` a<br />
resurselor în lemn care abund` în ]ar`, mai ales pe malul drept<br />
al Dun`rii.<br />
Muncitorii necesari ar fi cu u[urin]` g`si]i în ]ar`; ar fi<br />
suficient de a-i împ`r]i pe categorii sub conducerea unor<br />
subofi]eri buni, [efi de atelier.<br />
Crearea personalului ofer` mai multe greut`]i. Marinarul<br />
propriu-zis nu se formeaz` ca un soldat; nascuntur nautae 8<br />
reprezint` o categorie de oameni aparte; n`scu]i între cer [i ap`,<br />
în vase de pescuit, unde, ca s` zicem a[a, au supt laptele aspru<br />
al furtunilor; fii, ca s` spunem a[a, ai elementului pe care [i<br />
datorit` c`ruia tr`iesc, ei sunt devreme deprin[i cu exigen]ele<br />
meseriei. Dar, în cazul navelor cu abur, experien]a marinarului<br />
este de mai mic` necesitate. De abia dac` este chemat s` fac`<br />
câteva manevre de vel` foarte semnificative [i pentru care este<br />
suficient` cea mai mediocr` aptitutine.<br />
Cu un mic contingent de marinari destina]i s` îndeplineasc`<br />
func]iile cele mai dificile [i ad`ugând echipajului marinaritunari<br />
[i marinari-pu[ca[i s-ar putea deci echipa de la început un<br />
anume num`r de nave.<br />
Este vorba, în consecin]`, de a se recruta trei categorii de<br />
marinari: marinari propriu-zi[i, matelo]i; marinari-tunari;<br />
marinari-pu[ca[i.<br />
Recrutarea marinarilor propriu-zi[i se va face din categoria<br />
pescarilor; acestora li se va aplica legea claselor stabilit` de<br />
Colbert [i care a fost atât de fecund` încât în 1681 Fran]a putea<br />
s` opun` du[manilor s`i convin[i pân` la 198 bastimente de<br />
r`zboi, în timp ce cu câ]iva ani înainte ea conta de abia pe 50.<br />
Marinarii-tunari ar putea fi ale[i din contingentul de<br />
recrutare, având o talie de cel pu]in 1,70 m, aceast` statur` fiind<br />
necesar` în vederea unei bune manevr`ri a pieselor de artilerie<br />
de calibru mare; ace[ti oameni ar putea primi instruc]ia<br />
necesar` pentru a deveni [efi de tun [i servan]i. Dup` examen<br />
li s-ar elibera un brevet care, pe bastimentele statului, le va da<br />
dreptul la un supliment de sold`.<br />
Marinarii-pu[ca[i ar putea primi aceea[i preg`tire ca [i<br />
vân`torii pede[tri, ar putea fi înarma]i cu carabine cu tij` [i ar<br />
putea înv`]a în plus manevrarea pânzelor [i a tunului. Ei ar<br />
putea s` îndeplineasc` func]iile de al 2-lea, al 3-lea [i al 4-lea<br />
servant.<br />
4 (42) 2008 document
Instituirea unui corp de ofi]eri chema]i s` comande<br />
personalul [i materialul despre care este vorba constitue scopul<br />
capital, ramura cea mai delicat` [i cea mai rodnic` a problemei<br />
de care ne ocup`m. Preg`tirea militar` a ofi]erilor de marin`<br />
cuprinde o mul]ime de cuno[tin]e practice a c`ror teorie trebuie<br />
s` fie mai întâi studiat` cu cea mai mare grij`. Condus` prost,<br />
cea mai frumoas` ma[in` de r`zboi este compromis`. Ofi]erii<br />
destoinici pot s` scoat` ceva bun din materialul cel mai<br />
mediocru, din echipajul cel mai pu]in exersat. Crearea unei<br />
[coli speciale de marin`, un fel de pepinier` de tineri destina]i<br />
s` devin` ofi]eri este deci un lucru esen]ial [i ca o cheie de bolt`<br />
a edificiului. Numai o astfel de ini]iativ` poate s` introduc` în<br />
arm` o disciplin` uniform`, privind nu numai regulile de<br />
serviciu [i comportarea fiec`ruia, dar [i institu]iile, organiza]iile<br />
[i spiritul de corp.<br />
Este în obiceiurile [i caracterul unei na]iuni ca s` caute<br />
mijloacele de a stabili [i de a respecta disciplina; educa]ia ofer`<br />
mijloace mai eficiente decât teroarea [i pedepsele; la popoarele<br />
civilizate, garan]ii cei mai siguri ai disciplinei sunt cultul<br />
onoarei, credin]a în valoarea jur`mintelor, cultul drapelului,<br />
amorul propriu individual înnobilat de mândria na]ional`.<br />
A ini]ia tineretul atât în privin]a îndatoririlor fa]` de<br />
comandament, cât [i a drepturilor acestuia fa]` de el, a le ar`ta<br />
partea moral` a func]iilor lor, a ridica în ochii lor superioritatea<br />
lor oficial` la în`l]imea unei sarcini de suflet, a s`di în ei toate<br />
calit`]ile care impun respect înseamn` a crea dintr-o reunire a<br />
disciplinei [i spiritului de corp acea for]` real` a armatelor.<br />
Existen]a unei ]`ri este evident legat` de aceea a<br />
frontierelor sale; ceea ce nu înseamn` c` trebuie s` se<br />
disperseze mijloacele proprii de ap`rare, pe toate punctele de<br />
frontier`, pentru a forma un fel de cordon.<br />
Pe lâng` cvasi posibilitatea sa, un astfel de sistem ar putea<br />
s` devin` nefast. A voi s` acoperi totul înseamn` a descoperi<br />
relativ locurile vulnerabile sau acelea a c`ror p`strare prezint`<br />
mai mult` importan]`. Este mai avantajos s`-]i ]ii for]ele reunite<br />
sau în m`sur` de a se reuni în mod spontan [i de a face ca<br />
ap`rarea s` consiste din ocuparea anumitor puncte speciale;<br />
c`ci succesul depinde în principal de concentrarea for]elor [i de<br />
ac]iunea maselor.<br />
Planul de ap`rare ar putea s` consiste deci, presupunând o<br />
armat` de 60.000 oameni, din stabilirea a dou` tabere fortificate<br />
de câte 30.000 de oameni, una la Bolgrad, alta la Gala]i.<br />
Dac` o armat` ar invada provinciile de pe mare, ea nu ar<br />
putea s` treac` Dun`rea din cauza pozi]iilor<br />
de la Gala]i [i Bolgrad. Dac`, din contr`, o<br />
armat` coborând din nord ar traversa<br />
provinciile pentru a trece Dun`rea pe la<br />
Silistra, deplasând 20.000 de oameni de la<br />
Bolgrad la Gala]i, s-ar dispune de o armat`<br />
de 50.000 de oameni gata s` opereze asupra<br />
spatelui armatei invadatoare [i s`-i taie, la<br />
nevoie, retragere.<br />
Bararea fluviului este o consecin]`<br />
absolut necesar` a acestui plan de ap`rare,<br />
c`ci în cazul în care agresiunea ar avea loc<br />
de pe mare, nu s-ar încerca declan[area ei<br />
decât dac` expedi]ia ar fi sus]inut` de<br />
canoniere. Rezisten]a cea mai eficient` ar<br />
fi, în acest caz, aceea care ar rezulta din<br />
instalarea de baterii amplasate pe plute [i<br />
de baterii plutitoare.<br />
În 1829, atunci când ru[ii s-au decis s`<br />
asedieze Silistra ei au vrut mai întâi s`<br />
stabileasc` leg`tura între cele dou` maluri<br />
ale Dun`rii. Ei construiser` în acest scop<br />
un pod de plute care trebuia, la momentul<br />
oportun, s` fie amplasat în fa]a fort`re]ei.<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
Turcii aveau o mic` flotil` la Rusciuc, dar ne[tiind s` profite de<br />
ea, ei au fost în mod constant respin[i cu pierderi [i podul a fost<br />
instalat sub ochii lor. În acest timp, flotila rus` ocupând pozi]ia<br />
paraliza toate mi[c`rile flotilei turce[ti.<br />
În 1831, contraamiralul Roussin, îns`rcinat s`-l nimiceasc`<br />
pe regele Don Miguel a for]at, printr-o manevr` mai degrab`<br />
abil` decât îndr`znea]`, gurile Tagului.<br />
Focurile încruci[ate ale bateriilor [i ale forturilor au fost<br />
neputincioase, dar fluviul nu ar fi putut fi trecut dac` vasele ar fi<br />
avut de luptat contra unei estacade (baraj) de baterii plutitoare<br />
[i baterii amplasate pe plute.<br />
În lupta dispropor]ionat` pe care americanii au sus]inut-o<br />
împotriva englezilor în 1812, c`rui fapt s-a datorat succesul lor?<br />
Abilit`]ii canionierelor lor, exactit`]ii [i promtitudinii tirului lor.<br />
Crearea unei flotile fiind recunoscut` ca absolut necesar`,<br />
trebuie s` te gânde[ti la mijloacele de a forma, în timpul cel mai<br />
scurt, posibil oameni în stare s` strâng` o vel`, s` trag` un foc<br />
de tun sau de pu[c`.<br />
Ace[ti oameni pot fi ale[i din contingentul de recrutare, cu<br />
condi]ia ca ei s` fie forma]i prin exerci]ii de gimnastic` [i<br />
tragere cu armele de foc.<br />
Gimnastica, atunci când nu se abuzeaz` de ea, dezvolt` mult<br />
for]a oamenilor înc` de tineri; exerci]iile de scrim` cu baioneta<br />
le place, le dezvolt` încrederea în arma lor [i abilitatea de a se<br />
servi de ea.<br />
Instruc]ia tragerii poate s` se reduc` la un num`r mic de<br />
mi[c`ri simple [i în]elese bine, a c`ror practicare este de ajuns<br />
pentru a pune solda]ii în situa]ia de a aprecia distan]ele, de a se<br />
servi de în`l]`tor, de a trage din toate pozi]iile, în picioare,<br />
culca]i, în genunchi, în sfâr[it de a fi în m`sur` s` ac]ioneze în<br />
toate formele de teren.<br />
Manevrarea velelor nu este decât o problem` de obi[nuin]`,<br />
o dexteritate, un exerci]iu mecanic a c`rui suple]e [i<br />
îndr`zneal` fac aproape toate paralele.<br />
Aceste preocup`ri de detaliu acordate instruc]iei echipajelor<br />
[i a marinarului, în special, au un scop, al c`rui importan]` este<br />
imens`, adic` de a face fiecare nav` a flotilei canoniere sau<br />
baterie flotant` s` fie în stare de a întâlni cu avantaj, cu toate<br />
[ansele posibile de succes, un bastiment de acela[i rang [i de<br />
aceea[i for]`.<br />
Conteaz` mai pu]in a face mult decât a face bine; este bine<br />
a pune mai pu]in pre] pe num`rul de nave care pot fi armate,<br />
decât pe modul în care fiecare în parte sau toate împreun` vor<br />
Ofi]eri ai Marinei Militare Rom#ne pe nava Rom#nia, prima nav` militar` fluvial` rom#neasc`<br />
ac]ionat` prin for]a aburului. A fost lansat` la ap` la 2/14 august 1864<br />
49
studii/documente<br />
putea s` se comporte în lupt` sau pe mare.<br />
Mii de detalii concur` la buna organizare a unei nave [i rolul<br />
subofi]erilor în aceast` privin]` este de prim` importan]`.<br />
Aceast` clas` a subofi]erilor constitue într-adev`r o autoritate<br />
intermediar`, indispensabil` între marinar [i ofi]er.<br />
}inuta, disciplina de pe o nav` depind în principal de<br />
subofi]eri. Este important, deci, de a-i lega de func]iile lor prin<br />
avantaje substan]iale. Acesta este mijlocul de a câ[tiga [i de a<br />
p`stra oameni devota]i care consacrându-[i via]a serviciului ar fi<br />
plasa]i admirabil între state majore [i echipaje, pentru a primi<br />
de la unii [i de a comunica celorlal]i spiritul de corp [i disciplina<br />
acestei leg`turi de onoare care îi aproprie pe membrii acelea[i<br />
arme pentru a face din ei o mare familie.<br />
Constituirea unei marine este o serioas` chestiune de bani;<br />
este important deci ca institu]ii bune s` garanteze ]`rii, care s`<br />
le asigure cheltuiala, o for]` real`, o achizi]ie avantajoas`, în<br />
propor]ie cu sacrificiile care se impun.<br />
Or, adev`rata for]` a unei flote const` în organizarea [i în<br />
spiritul cu care [tii s-o animi.<br />
În istorie, flotilele au jucat un rol mai mult decât serios.<br />
Flotila olandez` a amiralului Verhnell a dat între Escaut [i<br />
Ostende lupte str`lucite, [i, în ciuda pierderii a câtorva [alupe,<br />
a z`d`rnicit eforturile englezilor [i a redat marinarilor Olandei<br />
încrederea pe care o pierduser`.<br />
În vremurile de glorie ale primului Imperiu, Fran]a,<br />
înarmat` cu flotila din Boulogne, nu a[tepta decât momentul<br />
prielnic pentru a se angaja într-o lupt` corp la corp cu un rival<br />
protejat de maree în cre[tere. Atunci, ca [i în timpul lui Carol<br />
cel Mare, Boulogne devenise centrul for]elor maritime ale<br />
Fran]ei, care î[i reunea toate unit`]ile în fa]a Angliei.<br />
De la Anvers la Bazonne, peste dou` mii nave u[oare sau<br />
[alupe fuseser` construite [i printr-o amplasare compact` a<br />
liniilor lor, au f`cut ca aceste coaste maritime s` capete<br />
denumirea de coast` de fier.<br />
Acesta ar fi scopul pe care mi l-a[ propune creând o flotil` a<br />
Dun`rii. Mai modest` decât flotila din Boulogne, ea nu ar avea<br />
alt` preten]ie decât aceea de a oferi ]`rii mijlocul de ap`rare<br />
care i se potrive[te, pentru a-i face, altfel spus, o coast` de fier<br />
care s` ]in` piept încerc`rii unei invazii str`ine.<br />
A valorifica resursele locale, a le stimula [i a le utiliza<br />
dezvoltarea, a sprijini materialul care ar rezulta din aceasta,<br />
bazându-m` pe un personal energic [i capabil, a încadra totul<br />
într-o bun` administra]ie, a completa în felul acesta printr-o<br />
for]` maritim` adecvat` ]`rii valoarea defensiv` a armatei de<br />
uscat, acesta ar fi rezultatul pe care a[ dori s`-l ating dac` mi-ar<br />
fi acordat` onoarea de a fi ales pentru a îndeplini o astfel de<br />
misiune.<br />
Compunerea unei flotile de Dun`re<br />
Material, cheltuieli aproximative<br />
Patru [alupe u[oare – putând s` transporte 60 oameni [i un<br />
obuzier de 0,16 cu alimente pentru 15 zile; cu elice 150.000 f.<br />
Patru canoniere – de mare vitez` purtând 2 piese de 30 ce<br />
pivot; cu elice 800.000 f.<br />
Patru baterii-plutitoare – transportând fiecare 20 de piese,<br />
de 50, cu fundurile plate [i c`ptu[ite cu fier; cu elice 1.200.000 f.<br />
Patru baterii amplasate pe plute – transportând 10 piese de<br />
30 lungime cu blindaj [i c`ptu[ite 1.000.000 f.<br />
Patru bombarde – fiecare cu câte 2 mortiere de 0,27; cu<br />
elice 800.000 f.<br />
Un avizo de lemn – cu o for]` de 120 cai putere, cu un<br />
deplasament redus, transportând 6 obuziere de 0,12 de bronz<br />
300.000 f.<br />
Un avizo de fier, bastingaje blindate – de mare vitez` cu o for]`<br />
de 100 cai putere f`r` [i crenelate artilerie cu alice 180.000 f.<br />
TOTAL = 4.430.000<br />
50<br />
Cheltuiala ridicându-se la suma de aproximativ 4 milioane [i<br />
jum`tate, ar putea s` fie repartizat` pe ani. S-ar combina în acest<br />
caz construc]iile cu instruirea [i recrutarea contingentului de<br />
marinari, astfel încât, presupun c` în patru ani bastimentele<br />
construite ar g`si echipajele gata instruite pentru a le arma pe<br />
m`sur` ce ar ie[i din [antiere sau din arsenale.<br />
Compunerea personalului<br />
Ofi]eri<br />
• Ofi]er general, comandant [ef – 1;<br />
• C`pitani de vas (r. I) – 4;<br />
• C`pitani de fregat` (r. II) – 8;<br />
• Locotenen]i de vas (r. I) – 150;<br />
• Elevi, în func]ie de necesit`]ile serviciului, num`rul lor va<br />
fi stabilit în fiecare an<br />
Total = 163<br />
Subofi]eri<br />
• Prim maistru mecanic – 1;<br />
• Prim maistru dulgher – 1;<br />
• Prim maistru fierar – 1;<br />
• Prim maistru armurier – 1;<br />
• Prim maistru c`l`f`tuitor – 1;<br />
• Prim maistru de manevrare – 1;<br />
• Prim maistru de timonieri – 1;<br />
Total = 7<br />
Personalul ofi]eresc se bazeaz` pe structura statelor majore<br />
a celor 22 de nave ale flotilei [i pe cea a statului major al<br />
portului.<br />
Primul maistru mecanic ar supraveghea atelierele de<br />
repara]ii [i ar fi în special îns`rcinat cu între]inerea ma[inilor<br />
bastimentelor flotilei.<br />
Mai[tri de profesie ar avea fiecare conducerea unui atelier.<br />
Contingentul maritim<br />
Presupunând o flotil` de 22 bastimente, num`rul necesar de<br />
oameni atât pentru formarea echipajelor cât [i pentru serviciul<br />
în port, ateliere, alimente etc. este de 4000, astfel repartiza]i:<br />
• muncitori ma[ini[ti (fochi[ti) – 800;<br />
• port [i alimente – 200;<br />
• marinari propriu-zi[i – 100;<br />
• marinari-tunari – 1.400;<br />
• marinari-pu[ca[i – 1.500;<br />
Total = 4.000<br />
Aplicarea legii claselor la marinarii propriu-zi[i ar limita<br />
recrutarea anual` la aproximativ 33 oameni care s-ar g`si cu<br />
u[urin]` printre pescari.<br />
Uvrierii ar fi aceia care ar prezenta interes s` fie p`stra]i mai<br />
mult timp în serviciu.<br />
Durata serviciului, în general, urmând s` fie de 6 ani,<br />
recrutarea în total nu ar dep`[i anual cifra de 700 oameni.<br />
Înfiin]area [colii de marin`<br />
{coala ar fi stabilit` pe uscat la Gala]i.<br />
Vârsta fixat` pentru candida]i ar fi de 14 ani cel pu]in [i de<br />
17 ani cel mult la 1 ianuarie al anului în care ei s-ar prezenta.<br />
Un program hot`rât dinainte ar fixa gradul de instruc]ie pe<br />
care tinerii ar trebui s`-l dovedeasc` pentru a fi admi[i în [coal`.<br />
Înv`]`mântul ar urm`ri: teoria [i practica.<br />
Înv`]`mântul teoretic ar cuprinde toate [tiin]ele referitoare<br />
la naviga]ie, la istorie etc.<br />
Înv`]`mântul practic ar cuprinde exerci]ii din toate armele;<br />
exerci]iul de manevrare s-ar face pe o arborad` preg`tit` în<br />
acest scop într-una din cur]ile stabilimentului. Celelalte<br />
exerci]ii, cum ar fi vâslirea, manevrarea ambarca]iunilor s-ar<br />
face cu [alupe preg`tite ad-hoc.<br />
Durata cursurilor ar fi de doi ani.<br />
4 (42) 2008 document
Primul an, pentru formarea cadrelor de ofi]eri; s-ar putea<br />
favoriza admiterea celor mai bune elemente, supunându-le la<br />
examene trimestriale.<br />
{coala de subofi]eri<br />
{coala ar fi stabilit` pe uscat la Gala]i.<br />
Vârsta fixat` pentru candida]i ar fi de 22 ani cel mai mult.<br />
Înv`]`mântul urmând s` fie, esen]ialmente, practic, nu se vor<br />
cere decât pu]ine cuno[tin]e pentru admitere. Se va pune<br />
accentul de preferin]` pe o bun` ]inut`, moralitate [i inteligen]`<br />
ale candidatului.<br />
S-ar forma subofi]eri de toate profesiile.<br />
Înv`]`mântul ar cuprinde în principal exerci]ii practice,<br />
disciplina, între]inerea navelor, serviciul interior etc.<br />
Durata cursurilor ar fi de un an.<br />
La sfâr[itul fiec`rui an elevii care ar lua examenul de<br />
absolvire ar fi trecu]i, în ordinea meritului, pe o list` care le-ar<br />
conferi în cadrul corpului un rang pentru drepturile de<br />
avansare.<br />
În primul an s-ar putea selecta printre elevii cei mai<br />
inteligen]i, subofi]eri a c`ror educa]ie s-ar des`vâr[i pe<br />
bastimentele flotilei.<br />
Portul [i atelierele<br />
O comisie compus` din ofi]eri din toate armele, din<br />
ingineri, hidrografi, constructori ar determina cel mai bun<br />
punct pentru stabilirea portului. Acest port ar trebui s` fie la<br />
ad`post de vreun bombardament [i s` aib` adâncimea<br />
necesar` pentru crearea de bazine [i de cale de construc]ie.<br />
Constituirea atelierelor fiind o lucrare ce necesit` r`bdare<br />
[i în consecin]`, timp, va fi suficient s` aib` un utilaj complet [i<br />
buni [efi de ateliere, care vor alege dintre oamenii cei mai<br />
inteligen]`, mai întâi uvrieri de profesie [i în al doilea rând,<br />
oameni dornici s` lucreze.<br />
Ace[ti oameni, repartiza]i pe profesie, vor lua numele de<br />
uvrieri de stat [i, în func]ie de nevoile serviciului, vor fi<br />
repartiza]i pe bastimentele flotei.<br />
Marinari tunari<br />
Marinarii tunari ar fi ale[i dintre oamenii cei mai robu[ti<br />
din contingentul de recrutare. Instruirea lor ar fi condus` de<br />
ofi]eri de marin` [i ar urm`ri în principal teoria [i mânuirea<br />
tunului.<br />
Ei ar urma un curs teoretic de tragere cu tunul, împ`r]it pe<br />
lec]ii.<br />
În fiecare zi ar executa pe poligonul stabilit în acest scop<br />
trageri cu ghiulele [i exerci]ii de îndemânare cum ar fi<br />
montarea [i demontarea unei piese.<br />
La fiecare trei luni, oamenii primei clase de instruire ar fi<br />
supu[i unui examen în fa]a unui juriu compus din ofi]eri.<br />
NOTE<br />
1. Biblioteca Academiei Române, Mss.<br />
rom. 5743, Arhiva Iancu Alecsandri, p. 19-33.<br />
2. Ibidem, Mss. Arhiva Ion Ghica, Acte VII.<br />
3. Ion Ghica, Scrisori c`tre Vasile<br />
Alecsandri, Editura pentru literatur`,<br />
The document is an original manuscript, in French, kept<br />
within the Romanian Academy library. Analysing the United<br />
Principalities' geographic position, Captain C. Laurent<br />
deemed that the sole solution would have been the setting up<br />
of a powerful Danube fleet, with a defensive mission.<br />
document 2008 4 (42)<br />
Bucure[ti, 1967, p. 224.<br />
4. Ibidem, p. 224-225; Vasile Alecsandri,<br />
Proz`, Editura pentru literatur`, Bucure[ti,<br />
1967, p. 477.<br />
5. Ion Ghica, op.cit., p. 230.<br />
1857. A project of organising the Romanian Fleet<br />
studii/documente<br />
Aceia care ar dovedi o instruire suficient` ar primi un<br />
brevet de [ef de tun, care le-ar asigura pe bastimentele flotilei<br />
un supliment de sold`.<br />
Ei ar purta ca semn distinctiv un galon simplu de lân` pe<br />
fiecare mânec`.<br />
Marinari pu[ca[i<br />
Dup` ce s-ar alege din rândul contingentului uvrierii [i<br />
marinarii tunari, restul oamenilor ar fi preg`ti]i în cadrul<br />
companiilor comandate de locotenen]i de vas.<br />
Ace[ti oameni nu ar urma s` primeasc` instruc]ie teoretic`;<br />
ei ar putea, dup` voia lor, s` urmeze înv`]`mântul regimentar<br />
care va fi facultativ.<br />
Instruc]ia lor practic` va cuprinde în special tragerea [i<br />
exerci]iul cu carabina, gimnastica, manevrarea velelor, a<br />
instrumentului de m`surat adâncimea, a ambarca]iunilor,<br />
exerci]iul cu pu[ca.<br />
Ca semn distinctiv marinarii-pu[ca[i ale[i vor purta o<br />
ancor` brodat` din bumbac albastru pe fiecare mânec` a<br />
mantalei sau pe c`ma[`.<br />
Insigna de onoare i-ar distinge pe cei mai buni tr`g`tori.<br />
Administra]ia, hrana, aprovizionarea, serviciul sanitar<br />
Administra]ia general` a serviciului flotilei va fi dirijat` de<br />
un comisar [ef al serviciului administrativ care ar centraliza tot<br />
ce este relativ la material [i personal; el ar fi responsabil de<br />
toate cheltuielile privitoare la construc]ia navelor, între]inerea<br />
lor, hrana, îmbr`c`mintea [i solda echipajelor.<br />
Administra]ia ar fi împ`r]it` pe birouri.<br />
Un comisar furnizor ar asigura administrarea în mod<br />
deosebit a hranei zilnice [i de campanie, ca [i aprovizionarea<br />
cu material a Arsenalului.<br />
Totu[i, acest comisar-furnizor ar fi subordonat [efului<br />
serviciului administrativ care ar avea drept de control.<br />
Serviciul sanitar ar fi organizat de un medic principal având<br />
sub ordine elevi-chirurgi care ar fi îmbarca]i la nevoie pe<br />
bastimentele flotilei.<br />
Rezumat<br />
În proiectul de organizare pe care l-am expus m-am ab]inut<br />
de a intra în planuri de detaliu care nu s-ar putea de altfel fixa<br />
definitiv decât în m`sura în care ar fi cunoscute inten]iile<br />
guvernului moldo-valah.<br />
Sunt totu[i gata s` dau toate detaliile de organizare a<br />
[colilor de marin`, precum [i s` supun guvernului planuri de<br />
nave care ar fi apreciate ca fiind absolut necesare pentru<br />
formarea echipajelor ca [i pentru poli]ia fluvial`. <br />
6. Ibidem.<br />
7. Scrisori c`tre Vasile Alecsandri.<br />
Documente Literare, Ed. Minerva, 1978, p.<br />
263.<br />
8. Cei ce sunt n`scu]i marinari.<br />
Unfortunately, the officer was not included among the<br />
members of the French Military Mission called by Al.I. Cuza,<br />
for establishing of a modern army, but many of his ideas were<br />
put in practice in the following decades.<br />
51
studii/documente<br />
Octombrie 1944<br />
L<br />
a 30 octombrie 1944, Comandamentul General al Etapelor<br />
transmitea prefec]ilor jude]elor din Transilvania de Nord o<br />
instruc]iune special`, cu caracter secret, privind statutul<br />
teritoriului cedat de statul român Ungariei în urma dictatului de la<br />
Viena din 30 august 1940. Prefec]ilor din aceste jude]e li se<br />
aducea la cuno[tin]` c` „pân` la instalarea Înaltului Comisar<br />
pentru administrarea regiunilor eliberate ale Transilvaniei, potrivit<br />
Înaltului decret 1996/1944, Comandamentul<br />
General al Etapelor exercit` [i administra]ia<br />
asupra teritoriilor redobândite, precum [i<br />
faptul c` de la 25 octombrie 1944, toate<br />
autorit`]ile administrative române[ti, intrau în<br />
subordinea Comandamentului General al<br />
Etapelor, care avea re[edin]a provizorie la<br />
Sibiu.<br />
Prin aceast` m`sur` se încerca<br />
reinstaurarea administra]iei române[ti în<br />
întreaga Transilvanie, proces anevoios,<br />
deoarece alia]ii (în realitate, ocupan]ii)<br />
sovietici inten]ionau, a[a cum au [i f`cut<br />
ulterior, s` foloseasc` reintegrarea nordului<br />
Transilvaniei în teritoriul na]ional drept mijloc<br />
de [antaj pentru instaurarea unui guvern pro-sovietic în<br />
România. Pe de alt` parte, faptul c` guvernul condus de<br />
generalul Constantin S`n`tescu – guvern compus în majoritate<br />
din militari [i în care Partidul Comunist din România era<br />
reprezentat doar de Lucre]iu P`tr`[canu – desemnase în func]ia<br />
de Înalt Comisar pentru teritoriile eliberate din Transilvania pe<br />
Ionel Popp, membru marcant al Partidului Na]ional }`r`nesc,<br />
constituia un semnal de alarm` pentru sovietici, care nu doreau<br />
o revenire a partidelor a[a-zise „istorice” (na]ional-]`r`nist [i<br />
na]ional-liberal) la rolurile de prim` importan]` pe scena politic`<br />
pe care le avuseser` înainte de r`zboi 1 .<br />
În acest scop, sovieticii încurajau formarea de administra]ii<br />
locale ad-hoc, compuse în num`r covâr[itor din etnici maghiari,<br />
care, în speran]a men]inerii status-quo-ului teritorial cel pu]in<br />
pân` la viitoarea conferin]` de pace, afi[au convingeri<br />
comuniste, chiar dac` mul]i dintre ei, conform documentelor<br />
vremii, slujiser` cu râvn` regimul horthyst.<br />
Printre obiectivele avute în vedere de Comandamentului<br />
General al Etapelor, condus în acea perioad` de generalul de<br />
divizie Olimpiu Stavrat, fost guvernator militar al Basarabiei în<br />
anii 1943-1944, se aflau:<br />
• completarea locurilor de primari la comunele urbane [i<br />
rurale;<br />
• intensificarea [i accelerarea la maximum a lucr`rilor<br />
agricole de ar`turi [i îns`mân]`ri care se mai puteau executa<br />
pân` la venirea iernii;<br />
• repararea [i între]inerea în perfect` stare a tuturor<br />
comunica]iilor principale, drumurilor na]ionale [i jude]ene;<br />
• m`suri pentru hr`nirea [i aprovizionarea popula]iei;<br />
• m`suri în vederea prevenirii apari]iei epidemiilor.<br />
De asemenea, erau prev`zute m`suri pentru „raporturi loiale<br />
52<br />
Comandamentul General al Etapelor<br />
preia administra]ia Transilvaniei eliberate<br />
”<br />
Comandamentul<br />
General al<br />
Etapelor exercita<br />
administra]ia<br />
asupra teritoriilor<br />
rom#ne[ti<br />
redobândite<br />
Lucian DR~GHICI<br />
Serviciul Istoric al Armatei<br />
[i corecte” cu comandamentele [i unit`]ile aliate sovietice din<br />
zona fiec`rui jude] de pe raza comandamentului, precum [i<br />
m`suri pentru „executarea la timp [i în cele mai bune condi]ii” a<br />
obliga]iilor impuse statului român prin prevederile Conven]iei de<br />
armisti]iu din 12 septembrie 1944.<br />
În scopul realiz`rii acestor obiective se cerea prefec]ilor s`<br />
întocmeasc`, pân` la data de 15 noiembrie 1944, „o statistic`<br />
exact` asupra tuturor posibilit`]ilor,<br />
resurselor [i necesit`]ilor jude]ului” cu date<br />
din domeniile administrativ (inclusiv un<br />
recens`m#nt al popula]iei din fiecare jude],<br />
pe grupe de vârst`, sex [i origine etnic`),<br />
financiar, economic, transporturi [i<br />
telecomunica]ii, s`n`tate [i educa]ie etc.<br />
Pentru ducerea la îndeplinire a acestor<br />
sarcini, într-o instruc]iune emis` în aceea[i zi,<br />
Comandamentul General al Etapelor decidea<br />
formarea a patru echipe, compuse, fiecare,<br />
dintr-un ofi]er de stat major [i doi delega]i<br />
civili, reprezentan]i ai guvernului. Aceste<br />
echipe trebuiau s` str`bat` câte 3 jude]e<br />
pentru a se informa asupra „st`rilor din<br />
[fiecare] jude], a posibilit`]ilor [i nevoilor, în toate domeniile de<br />
activitate”, s` solicite prefec]ilor „o dare de seam` complet` [i<br />
documentat` asupra situa]iei din jude] în toate domeniile<br />
autorit`]ilor administrative [i cu propuneri de solu]ionare a<br />
greut`]ilor întâmpinate”. Ulterior, la întoarcere, echipele trimise în<br />
teritoriu trebuiau s` întocmeasc` la rândul lor o dare de seam`<br />
complet` asupra celor constatate.<br />
Conform prevederilor Conven]iei de armisti]iu românosovietice<br />
din 12 septembrie 1944, administra]ia româneasc` în<br />
Transilvania de Nord putea fi reinstalat` în zonele aflate la 50-<br />
100 km în spatele liniei frontului (art. 17), pe m`sur` ce acesta<br />
avansa spre vest, iar „Transilvania (sau cea mai mare parte a ei)”<br />
urma s` fie retrocedat` statului român (art. 19). Cu toate<br />
acestea, la 11 noiembrie 1944, Comisia Aliat` (Sovietic`) de<br />
Control a impus retragerea administra]iei române[ti din<br />
Transilvania de Nord, prerogativele acesteia fiind preluate de<br />
armata sovietic`2 .<br />
Dup` instalarea, la presiunile Moscovei, a guvernului Petru<br />
Groza, la 6 martie 1945, autorit`]ile sovietice au permis<br />
reintroducerea administra]iei române[ti în Transilvania la 9<br />
martie 1945, retrocedarea definitiv` a acestui teritoriu românesc<br />
fiind realizat` de jure prin Tratatul de pace de la Paris, pe care<br />
România l-a semnat la 10 februarie 19473 ”<br />
.<br />
NOTE<br />
1. Dr. Ion Alexandrescu, The administration of the liberated<br />
territory, în Romania in World War II 1941-1945, Publishing House<br />
Sylvi s.r.l., Bucharest, 1997, p. 336.<br />
2. Ibidem, p. 337.<br />
3. Dinu. C. Giurescu, România în al doilea r`zboi mondial, Editura<br />
All, Bucure[ti, 1999, p. 286.<br />
4 (42) 2008 document
Comandamentul General al Etapelor<br />
Stat Major<br />
Sec]ia [a] III-a<br />
SECRET<br />
Nr. 30.215<br />
1944, octombrie 30<br />
C`tre Dl. Prefect al jude]ului ...<br />
INSTRUC}IUNE SPECIAL~<br />
Potrivit Înaltului Decret Regal nr. 1.996 din 24 octombrie 1944,<br />
publicat în Monitorul Oficial nr. 247 din 25 octombrie 1944 [i în<br />
executarea dispozi]iilor acestui Înalt Decret, cu onoare se fac<br />
cunoscute urm`toarele:<br />
Teritoriul „Transilvania eliberat`”, constituind regiunea<br />
armatelor de opera]ii, intr` sub autoritatea comandamentului<br />
General al Etapelor, care ia în subordine, pe lâng` autorit`]ile<br />
militare, [i stabilimentele, întreprinderile militare sau militarizate<br />
aflate pe acest teritoriu.<br />
De asemeni, pân` la instalarea Înaltului Comisar pentru<br />
administrarea regiunilor eliberate ale Transilvaniei, potrivit<br />
Înaltului Decret 1996/1944, Comandantul General al Etapelor<br />
exercit` [i administra]ia asupra teritoriilor redobândite.<br />
Cu începere de la 25 octombrie 1944, dvs. [i toate autorit`]ile<br />
administrative, în]elegându-se [i serviciile exterioare ale<br />
Departamentelor, intra]i în subordinele Comandantului General<br />
al Etapelor, cu re[edin]a – în prezent la Sibiu – Oficiul Po[tal<br />
Militar nr. 918.<br />
În executarea Înaltului Decret 1996/1944, se dispun<br />
urm`toarele:<br />
1) Prefectura va dirija, controla [i r`spunde de toate lucr`rile<br />
autorit`]ilor civile de pe teritoriul jude]ului.<br />
Prefectul trebuie s` cunoasc`, dirijeze [i controleze toate<br />
lucr`rile tuturor autorit`]ilor civile care lucreaz` în limitele<br />
teritoriale ale jude]ului, exercitând aceste atribu]ii atât în baza<br />
Legii administrative [i a Decretului-Lege nr. 2983 din 5 octombrie<br />
1942, cât [i în virtutea prezentului ordin al Comandantului<br />
General al Etapelor, dat în baza drepturilor [i obliga]iilor conferite<br />
acestui comandament prin decretul 1996/1944 referitor la<br />
administrarea „Transilvaniei eliberate”.<br />
Prin toat` activitatea depus`, organele administrative trebuie<br />
s` tind` la unificarea Comandamentului Administrativ în<br />
interiorul jude]ului, în cadrul m`surilor dispuse de acest<br />
Comandament, pentru a ajunge la un Comandament Unic<br />
Administrativ în toat` zona eliberat` a Transilvaniei.<br />
2) Toate autorit`]ile vor lucra numai în teren, r`mânând ca<br />
lucr`rile de birou s` se rezolve în orele de lucru suplimentare.<br />
3) Pân` la noi dispozi]ii, toat` aten]ia [i toate sfor]`rile vor fi<br />
îndreptate în urm`toarele direc]ii:<br />
a) completarea locurilor de primari la comunele urbane [i<br />
rurale [i instalarea tuturor autorit`]ilor civile;<br />
b) intensificarea [i accelerarea la maxim a lucr`rilor agricole<br />
de ar`turi [i îns`mân]`ri, ce se mai pot executa pân` la venirea<br />
iernii;<br />
c) repararea [i între]inerea a tuturor comunica]iilor principale,<br />
drumuri na]ionale [i jude]ene;<br />
d) m`suri pentru hr`nirea [i aprovizionarea popula]iei,<br />
prefec]ii trebuind s` cunoasc` nevoile de hran` ale popula]iei<br />
civile, ca [i celelalte nevoi, luând m`suri de satisfacere cu<br />
posibilit`]ile existen]e în jude]. În raport cu necesit`]ile ce nu pot<br />
fi satisf`cute, în cadrul jude]ului se vor face cereri acestui<br />
comandament;<br />
e) m`suri pentru o bun` s`n`tate public`, depunându-se toat`<br />
grija [i tot interesul în acest scop;<br />
f) grij` [i m`suri pentru raporturi locale [i corecte cu<br />
comandamentele [i unit`]ile militare sovietice din zona jude]ului;<br />
g) satisfacerea cererilor [i necesit`]ilor trupelor operative;<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
h) m`suri pentru executarea la timp [i în cele mai bune<br />
condi]ii a sarcinilor [i obliga]iilor decurgând din Conven]ia de<br />
armisti]iu, repartizate spre executare fiec`rui jude] de c`tre<br />
organele centrale competente ale guvernului.<br />
4) Pentru a cunoa[te cât mai bine realit`]ile fiec`rui jude], se<br />
va întocmi [i înainta acestui Comandament, prin curier, pân` la 15<br />
noiembrie crt., o statistic` exact` asupra tuturor posibilit`]ilor,<br />
resurselor [i necesit`]ilor jude]ului dup` cum urmeaz`:<br />
a) Administrativ:<br />
• organizarea administrativ` a jude]ului, cu împ`r]irea pe pl`[i<br />
[i comune;<br />
• situa]ia personalului administrativ, cu ar`tarea personalului<br />
prezent [i a celui necesar;<br />
• statistica popula]iei din jude], pe na]ionalit`]i, sexe, vârste [i<br />
grupe [de vârst`]: 0-6; 7-12; 13-19; 20-64; 65 [i peste 65 de ani.<br />
b) Finan]e:<br />
• personal financiar existent în jude];<br />
• situa]ia aplic`rii decretului privind m`surile financiare în<br />
Ardealul eliberat.<br />
c)Agricultura<br />
• situa]ia îns`mân]`rilor la zi, pe categorii de îns`mân]`ri [i<br />
suprafa]a ce mai este de îns`mân]at pân` la venirea iernii [i în<br />
prim`var`;<br />
• situa]ia furajelor la zi;<br />
• ancheta agricol`, întocmit` potrivit modelului Ministerului<br />
Agriculturii [i Domeniilor, ar`tându-se în principiu suprafa]a<br />
arabil` jude]ului, situa]ia inventarului agricol viu, situa]ia<br />
inventarului mort, situa]ia semin]elor, situa]ia bra]elor de munc`;<br />
• personalul agricol sosit în zona jude]ului.<br />
d) Economia na]ional`:<br />
• tabelul industriilor din zoana jude]ului (se în]eleg [i<br />
brut`riile);<br />
Pentru fiecare industrie se va ar`ta:<br />
• unde se g`se[te;<br />
• capacitatea;<br />
• starea în care se afl`,<br />
• dac` lucreaz` în prezent;<br />
• materii prime [i fabricate în depozitul industriei;<br />
• existentul în subzisten]e de tot felul: cereale, vite, legume<br />
etc. existente în depozite [i la locuitori;<br />
Comandamentul Diviziei 9 Infanterie la Carei,<br />
\n primele ore dup` eliberarea ora[ului (25 octombrie 1944)<br />
53
studii/documente<br />
Parad` militar` la Carei, \n cadrul festivit`]ilor prilejuite de \mplinirea a cincizeci de ani<br />
de la eliberarea Transilvaniei (octombrie 1994)<br />
• necesit`]ile de consum ale locuitorilor pân` la noua recolt`;<br />
• depozite de tot felul existente în jude]e;<br />
• institu]ii economice [i personal sosit în zon`.<br />
e) Zootehnie<br />
• situa]ia statistic` a animalelor, pe categorii de animale [i<br />
categorii de folosin]`: de pr`sil`, munc` [i t`iere;<br />
• existentul [i necesit`]ile de furaje;<br />
• institu]ii [i personal zootehnic sosite în zona jude]ului.<br />
f) Lucr`ri publice:<br />
• starea de viabilitate a drumurilor na]ionale, jude]ene [i<br />
comunale din jude];<br />
• idem, pentru poduri , ar`tându-se [i capacitatea lor;<br />
• ma[ini rutiere existente în jude];<br />
• cariere de piatr`;<br />
• batalioane de drumuri existente în jude];<br />
• institu]ii [i personal al M.L.P. [Ministerul Lucr`rilor Publice<br />
– n.n.] existente în jude].<br />
g) Silvicultura:<br />
• situa]ia cantit`]ilor de lemne de lucru [i foc afl`toare: în<br />
p`duri (t`iate), în depozite intermediare, în incinta fabricilor de<br />
cherestea [i în g`ri, pe naturi de proprietari: Stat, persoane<br />
juridice (ob[ti, composesorate, comune etc.) [i particulari;<br />
• posibilit`]ile de aprovizionare cu lemne de foc a popula]iei [i<br />
autorit`]ilor;<br />
• institu]ii [i personal zilnic prezent la posturi;<br />
• fabricilor de cherestea [i a c`ilor ferate silvice [sic!] etc.,<br />
starea lor actual`.<br />
h) S`n`tate public`:<br />
• spitalele existente în jude], capacitatea lor, starea [i<br />
utilizarea lor actual`;<br />
• idem: dispensare, depozite sanitare, farmacii [i alte institu]ii<br />
sanitare;<br />
• situa]ia bolilor contagioase din jude];<br />
• personal sanitar existent în jude].<br />
i) Educa]ia na]ional`:<br />
• [coli existente pe teritoriul jude]ului [i starea lor, precum [i<br />
întrebuin]area actual`;<br />
• statistica copiilor de [coal`, curs primar [i secundar;<br />
54<br />
• personal didactic sosit în jude].<br />
j) C.F.R.:<br />
• Linii [i g`ri C.F.R. în jude];<br />
• Starea liniilor C.F.R;<br />
• Personal C.F.R. în jude].<br />
l) S.A.R.T.:<br />
• Linii telefonice în jude], starea lor [i<br />
modul de întrebuin]are;<br />
• Leg`turile telefonice ale jude]ului;<br />
• Personal S.A.R.T. sosit în jude].<br />
m) Linii telefonice P.T.T. [i telegrafice<br />
în jude] cu starea lor [i modul de<br />
întrebuin]are;<br />
• Personal.<br />
n) C.A.M.:<br />
• Depozite cu produse ce apar]in în<br />
organiza]ia româneasc` C.A.M.;<br />
• Personal C.A.M.<br />
o) B.N.R.:<br />
• institu]ii [i personal B.N.R. sosit în jude].<br />
Documentarea prev`zut` sub punctul 4, literele a-o, se va<br />
întocmi pe data de 15 noiembrie crt. În grafice, scheme, h`r]i [i<br />
tabele numerice, cu o scurt` dare de seam`.<br />
H`r]ile la scara 1/200.000.<br />
La fiecare capitol (litera a, b, c etc.) se vor ar`ta necesit`]ile [i<br />
greut`]ile întâmpinate [i se vor face propuneri. Ulterior,<br />
documentarea prev`zut` la punctul 4 se va înainta prin curier, la<br />
[zilele de] 1 [i 15 al fiec`rei luni.<br />
5) În cadrul acestor directive [i a celor ce se vor da ulterior,<br />
binevoi]i a lua m`suri pentru:<br />
• executarea la timp [i integral a dispozi]iilor de se dau;<br />
• a face din organele administrative [i cele exterioare ale<br />
Departamentelor, organe active [i productiv, cu tragere de inim`<br />
[i tot sufletul pentru institu]ie, armat` [i nevoile popula]iei.<br />
6) Pentru primul contact cu dvs. se deleg` din partea<br />
Comandamentului General al Etapelor, d-nii. [lips` în text] ca<br />
împuternici]i ai Comandamentului pentru informare [i pentru a v`<br />
da verbal rela]ii suplimentare.<br />
Prin delega]ii Comandamentului, binevoi]i a ne înainta<br />
rapoarte detaliate asupra st`rilor din jude] [i nevoilor, cu<br />
propuneri de satisfacere.<br />
7) Se confirm` primirea prezentelor instruc]iuni [i se<br />
raporteaz` imediat m`surile de executare luate.<br />
Comandant general al etapelor<br />
General de divizie<br />
/ss/ O. Stavrat<br />
Comunicat d-lor prefec]i ai jude]elor:<br />
Odorhei, Ciuc, Trei Scaune,<br />
N`s`ud, Mure[, Cluj, Some[,<br />
Maramure[, Bihor, S`laj, Satu Mare<br />
[ef de stat-major<br />
General<br />
/ss/ Gh. V. Mosiu<br />
31 octombrie 1944<br />
Prezenta copie este conform cu originalul<br />
Sub[ef de stat-major<br />
Colonel I. Vartic<br />
Arhivele Militare Române, Fond Microfilme, rola F II. 2.1710,<br />
c. 381-387 <br />
4 (42) 2008 document
L<br />
document 2008 4 (42)<br />
Aspecte privind retragerea<br />
trupelor sovietice din Rom#nia<br />
a mai bine de 60 de ani de la<br />
ocuparea României de c`tre<br />
Armata Ro[ie, momentul ne apare<br />
ca unul cu o puternic` înc`rc`tur`<br />
simbolic`. F`r` bra]ul ei armat, Uniunea<br />
Sovietic` nu [i-ar fi putut impune<br />
sistemul politic ale c`rui urm`ri sunt, [i<br />
azi, [ocant de vizibile.<br />
Dup` semnarea Conven]iei de<br />
Armisti]iu, la Moscova, la 12 septembrie<br />
1944, care la articolul 3 prevedea<br />
cantonarea Armatei Ro[ii pe teritoriul<br />
României pentru necesit`]i militare,<br />
opinia public` româneasc` nutrea<br />
speran]a c` sfâr[itul r`zboiului va aduce<br />
cu sine plecarea trupelor sovietice, ale<br />
c`ror abuzuri neîntrerupte erau<br />
semnalate inclusiv de autorit`]i. În iunie<br />
1945, Marele Stat Major al Armatei<br />
Române a f`cut numeroase demersuri<br />
pentru a evita men]inerea ocupa]iei [i<br />
dup` încheierea ostilit`]ilor.<br />
Argumentând c` trupele sta]ionate în<br />
România asigurau leg`tura cu unit`]ile<br />
Armatei Ro[ii amplasate în Europa<br />
Central`, Uniunea Sovietic` a continuat<br />
s` men]in` aproximativ 500.000 de<br />
solda]i pe teritoriul ]`rii noastre. În<br />
realitate, prin România trecea cea mai<br />
lung` rut` de leg`tur` cu Austria:<br />
Ungheni-Pa[cani-Adjud-Oradea-<br />
Budapesta-Viena, cu o lungime de 1.300<br />
km, pu]in utilizat`.<br />
În memoriile sale, referitor la<br />
momentul retragerii trupelor sovietice din<br />
România, Nikita Hru[ciov vorbe[te de<br />
considerente de ordin economic<br />
(sus]inând c` men]inerea unei divizii pe<br />
teritorii str`ine costa de 2 ori mai mult) [i<br />
de motive politice, argumentând c` a<br />
dorit s` dovedeasc` occidentului<br />
tr`inicia „lag`rului socialist”, cât [i faptul<br />
c` drumul spre comunism reprezint`<br />
voin]a sincer` a popoarelor „aliate”,<br />
nefiind o consecin]` a prezen]ei trupelor<br />
sovietice pe teritoriul lor. De[i<br />
istoriografia româneasc` are tendin]a de<br />
a corela plecarea sovieticilor doar cu<br />
abilitatea politic` [i voin]a expres` a<br />
liderilor de la Bucure[ti, lucrurile au avut<br />
un aspect infinit mai complex, retragerea<br />
trupelor sovietice fiind doar consecin]a<br />
unor mut`ri mult mai ample [i de lung`<br />
durat` în culisele R`zboiului Rece.<br />
În 1946, alia]ii occidentali au propus<br />
sovieticilor negocieri asupra retragerii<br />
trupelor de ocupa]ie, dar la vremea<br />
aceea Uniunea Sovietic` nu a<br />
reac]ionat. Aderarea la N.A.T.O. a<br />
Germaniei Federale a modificat îns`<br />
planurile sovietice. Moscova a<br />
reac]ionat, oferind guvernului Austriei<br />
perspectiva încheierii unui tratat de stat<br />
care prevedea retragerea tuturor<br />
”<br />
De[i istoriografia<br />
rom#neasc` are<br />
tendin]a de a corela<br />
plecarea sovieticilor<br />
doar cu abilitatea<br />
politic` [i voin]a<br />
expres` a liderilor de<br />
la Bucure[ti, lucrurile<br />
au avut un aspect<br />
infinit mai complex<br />
”<br />
trupelor de ocupa]ie din aceast` ]ar`.<br />
Tratatul a fost semnat la 15 mai 1955, la<br />
Viena, Parlamentul austriac optând<br />
pentru statutul de neutralitate al ]`rii,<br />
trupele aliate fiind retrase pân` la<br />
sfâr[itul anului. Cu o zi înainte (14 mai<br />
1955) fusese semnat, în capitala<br />
Poloniei, Pactul de la Var[ovia. Dup`<br />
în`bu[irea revolu]iei din Ungaria, în<br />
1956, de c`tre trupele sovietice – [i cu<br />
sprijinul necondi]ionat al autorit`]ilor de<br />
la Bucure[ti – se punea problema ce se<br />
va întâmpla cu trupele sta]ionate în<br />
România care, în urma semn`rii<br />
Tratatului de stat cu Austria, î[i<br />
pierduser` [i bruma de legitimitate pe<br />
baza c`reia sta]ionau de 14 ani.<br />
Documentele pe care le prezent`m<br />
cititorilor no[tri demonstreaz` c`<br />
plecarea trupelor sovietice a fost<br />
minu]ios preg`tit`. Nimic nu a fost<br />
pierdut din vedere: seri festive, mar[uri<br />
[i toasturi. Presa [i radioul urmau s`<br />
publice [i s` transmit` materiale despre<br />
semnifica]ia politic` intern` [i<br />
interna]ional` a acestei decizii, despre<br />
ajutorul acordat de U.R.S.S. la<br />
eliberarea României, despre prietenia [i<br />
studii/documente<br />
Manuel ST~NESCU<br />
Serviciul Istoric al Armatei<br />
fr`]ia de arme româno-sovietic`,<br />
reportaje de la mitingurile de desp`r]ire,<br />
declara]ii ale unor personalit`]i [i<br />
„oameni ai muncii”. În cluburile [i<br />
col]urile ro[ii din întreprinderi (care erau<br />
spa]ii dedicate activit`]ii de agita]ie [i<br />
propagand`), în c`minele culturale de la<br />
sate, în [colile din regiunile unde se<br />
aflau trupe sovietice [i în toate unit`]ile<br />
militare, cu ajutorul Asocia]iei Române<br />
pentru Strângerea Leg`turilor cu<br />
Uniunea Sovietic` (ARLUS) au fost<br />
programate conferin]e pe teme comune,<br />
aflate [i în aten]ia presei. În ceea ce<br />
prive[te orarul plec`rilor, trupele<br />
sovietice au p`r`sit România în mai<br />
multe etape, în intervalul iulie-august,<br />
dup` un plan care prevedea [i cele mai<br />
mici detalii. „Armata prieten`” se afla<br />
încartiruit` în jude]ele Br`ila, Gala]i,<br />
Vrancea, Ialomi]a, Constan]a, Arad [i<br />
Timi[, fie în ora[ele de re[edin]`, fie în<br />
preajma unor obiective militare (de<br />
exemplu în unit`]ile de pe lâng`<br />
aerodromurile militare de la Boboc,<br />
Ianca [i Alexeni). Plecarea s-a f`cut în<br />
mai multe etape, cu trenuri speciale,<br />
dup` programul Direc]iei Transporturi<br />
Militare din Ministerul For]elor Armate<br />
ale R.P.R. Sovieticii au p`r`sit România<br />
prin punctele de frontier` Ungheni, Reni<br />
[i Curtici.<br />
Din studiul documentelor remarc`m<br />
[i organizarea, dup` un calendar stabilit<br />
în func]ie de data plec`rii, a unor „seri<br />
ale prieteniei”, la care trebuiau s`<br />
participe ofi]eri sovietici [i români, cu<br />
familiile. Cu acest prilej urmau a se oferi<br />
cadouri din partea so]iilor de ofi]eri<br />
români pentru consoartele militarilor<br />
sovietici. Programul unor astfel de seri<br />
festive se întindea pe mai multe ore [i<br />
cuprindea de la momente oficiale<br />
(precum intonarea imnului de stat sau<br />
toasturi pentru „unitatea indisolubil`<br />
dintre partidele comuniste [i<br />
muncitore[ti, în frunte cu P.C.U.S.”)<br />
pân` la dansuri dup` muzic` popular`<br />
româneasc` [i ruseasc` ori partide de<br />
volei, popice, fotbal [i [ah. Ofi]erii<br />
sovietici „cu merite deosebite” au fost<br />
decora]i cu ordinele RPR „Ap`rarea<br />
patriei” [i „Steaua Republicii”. Întregul<br />
personal civil [i militar din unit`]ile<br />
Armatei Sovietice sta]ionate în România<br />
55
studii/documente<br />
a primit Medalia „Eliberarea de sub jugul<br />
fascist”.<br />
În Bucure[ti s-a organizat o recep]ie<br />
la Casa Central` a Armatei, la care au<br />
participat înalte oficialit`]i române,<br />
generali [i ofi]eri din conducerea trupelor<br />
sovietice, generali [i ofi]eri din armata<br />
român`, membrii ai corpului diplomatic,<br />
delega]ii ale „oamenilor muncii”, pionieri,<br />
utemi[ti. Procedeul a fost asem`n`tor în<br />
ora[ele Gala]i, Timi[oara [i Constan]a,<br />
la mitingurile din ziua plec`rii luând<br />
întotdeauna cuvântul un reprezentant al<br />
IV.<br />
Probleme legate de retragerea trupelor sovietice din<br />
R.P.R.<br />
Pe baza aprob`rii Comitetului Politic Consultativ al statelor<br />
membre ale Tratatului de la Var[ovia de prietenie, colaborare [i<br />
asisten]` mutual`, în viitorul apropiat se vor retrage din R.P.R.<br />
trupele sovietice.<br />
Acest eveniment va constitui un prilej de cald` manifestare a<br />
prieteniei dintre poporul român [i popoarele Uniunii Sovietice, a<br />
dragostei pentru armata sovietic` eliberatoarea ]`rii noastre, un<br />
prilej de înt`rire [i mai mult a fr`]iei de arme româno-sovietice.<br />
Pentru asigurarea plec`rii trupelor sovietice [i folosirea<br />
acestui eveniment ca un prilej de înt`rire a prieteniei românosovietice,<br />
rezult` luarea urm`toarelor m`suri mai (sic!)<br />
principale:<br />
1) Organizarea [i desf`[urarea unei largi munci politice în<br />
leg`tur` cu plecarea trupelor sovietice.<br />
În acest scop presa, radioul vor publica [i transmite pe toat`<br />
perioada materiale cu privire la semnifica]ia politic` intern` [i<br />
interna]ional` a acestui act; ajutorul dat de armata sovietic` în<br />
eliberarea României; ajutorul acordat de U.R.S.S. în construirea<br />
socialismului în R.P.R.; lupta Uniunii Sovietice pentru<br />
destinderea încord`rii în rela]iile interna]ionale [i ap`rarea p`cii;<br />
prietenia [i fr`]ia de arme româno-sovietice. De asemenea, pe<br />
baza acestor teme cu ajutorul organiza]iilor A.R.L.U.S. se vor<br />
]ine conferin]e [i referate la cluburile [i col]urile ro[ii din<br />
Aici [i \n paginile urm`toare, imagini de la plecarea trupelor sovietice<br />
56<br />
„conducerii de partid [i de stat”.<br />
Bun`oar`, la Gala]i a luat cuvântul Chivu<br />
Stoica, pre[edintele Consiliului de<br />
Mini[tri.<br />
Un alt aspect deosebit de interesant<br />
pe care îl remarc`m în primul document<br />
prezentat mai jos este cel legat de<br />
asocierea retragerii trupelor sovietice cu<br />
cel al reorganiz`rii Armatei. Mai concret,<br />
acest prim document reprezint` al<br />
patrulea [i ultim capitol dintr-un amplu<br />
raport (nr. PR/00151 din 31 mai 1958)<br />
intitulat Documentare privind<br />
restructurarea For]elor Armate ale<br />
R.P.R., în cadrul c`ruia primul capitol era<br />
dedicat reducerii efectivelor, al doilea<br />
reprezenta o situa]ie centralizatoare cu<br />
planul de cheltuieli, iar al treilea se<br />
referea la problemele de cadre. O<br />
mi[care abil` ce demonstra, odat` în<br />
plus, dorin]a autorit`]ilor de a continua<br />
„construc]ia socialismului” f`r`<br />
„beneficul” aport al „marelui prieten” de<br />
la R`s`rit.<br />
întreprinderi, în c`minele culturale de la sate, în [coli [i unit`]i<br />
militare.<br />
În garnizoanele în care sunt trupe sovietice se vor desf`[ura<br />
activit`]i comune ca: întâlniri între militarii români [i sovietici,<br />
întâlniri [i reuniuni între familiile ofi]erilor români [i sovietici.<br />
Cu ocazia desf`[ur`rii activit`]ilor comune se vor înmâna<br />
daruri individuale [i colective militarilor sovietici.<br />
În garnizoanele Bucure[ti, Timi[oara [i Gala]i, prin grija<br />
Ministrului Protocolului de Stat [i pre[edin]ii Sfaturilor populare<br />
regionale se vor organiza mese comune la care vor fi invita]i<br />
conduc`torii de partid [i de stat, generali [i ofi]eri din armata<br />
R.P.R. [i membrii ai Corpului Diplomatic.<br />
La plecarea trupelor din garnizoanele de re[edin]`, pe<br />
parcurs în sta]iile C.F.R. mai (sic!) principale [i la punctele de<br />
frontier` se vor organiza diferite activit`]i (mitinguri,<br />
întâmpinarea e[aloanelor mai (sic!) principale) la care vor<br />
participa conduc`tori de partid [i de stat, oameni ai muncii,<br />
militari, pionieri, etc.<br />
Împreun` cu Ministerul Înv`]`mântului [i Culturii se va<br />
preg`ti un jurnal cinematografic de actualitate cu aspecte de la<br />
activit`]i comune ce se vor desf`[ura de c`tre unit`]ile for]elor<br />
armate [i organele locale de partid [i de stat cu ocazia plec`rii<br />
trupelor sovietice.<br />
2) Organizarea prelu`rii bunurilor de]inute de trupele<br />
sovietice<br />
Ministerul For]elor Armate împreun` cu Comandamentul<br />
Trupelor Sovietice va stabili eviden]a [i preluarea bunurilor<br />
(caz`rmi, poligoane, tancodroame, autodroame, precum [i a<br />
materialelor pentru repara]ii [i între]inere aferente). În raport de<br />
noua dislocare a unit`]ilor for]elor armate se va reexamina<br />
necesarul, urmând ca o parte din bunurile preluate s` fie predate<br />
în circuitul economic [i la dispozi]ia organelor locale.<br />
Am luat m`suri pentru revizuirea planului de investi]ii [i<br />
repara]ii capitale necesare pentru caz`rmile [i localurile de]inute<br />
de trupele sovietice [i în raport de noua destina]ie a acestora se<br />
va da în circuitul economic fondurile [i materialele disponibile.<br />
De comun acord cu Comandamentul trupelor sovietice vom<br />
stabili modalitatea de preluare a aerodroamelor, depozitelor,<br />
transmisiunilor telefono-telegrafice, dup` care se va stabili<br />
destina]ia lor.<br />
Împreun` cu Comitetul de Stat al Planific`rii [i Ministerul de<br />
Finan]e se va reexamina planul de asigurare material` a trupelor<br />
sovietice, a prevederilor bugetare [i se va întocmi acte de<br />
lichidare a cheltuielilor efectuate în leg`tur` cu trupele sovietice.<br />
3) Asigurarea transportului trupelor sovietice pân` la<br />
frontier` [i a transbord`rii<br />
Pe baza planului de transport ce se va întocmi de c`tre<br />
Comandamentul sovietic, Marele Stat Major împreun` cu<br />
ministerul de resort, în raport de capacitatea de transport [i a<br />
posibilit`]ilor materialului rulant va asigura executarea la timp a<br />
acestuia. M.F.A. va acorda tot ajutorul necesar trupelor sovietice<br />
la îmbarcare, pe timpul transportului [i la transbordare.<br />
4 (42) 2008 document
4) Asigurarea securit`]ii opera]iunilor<br />
legate de plecarea trupelor sovietice<br />
Împreun` cu Ministerul Afacerilor<br />
Interne vom lua m`suri de asigurare a<br />
securit`]ii e[aloanelor, din garnizoanele de<br />
re[edin]` pân` la ie[irea din ]ar`.<br />
Pentru rezolvarea acestor probleme s-a<br />
constituit o comisie central` sub<br />
conducerea adjunctului Ministrului For]elor<br />
Armate general-locotenent Floca Arhip din<br />
care fac parte: un reprezentant din partea<br />
C.C. al P.M.R., un reprezentant al Direc]iei<br />
treburilor Consiliului de Mini[tri, delega]i<br />
din partea C.S.P., Ministerului de Finan]e,<br />
Ministerului Transportului [i<br />
Telecomunica]iilor [i 2 ofi]eri superiori din<br />
M.F.A.<br />
De asemenea se vor constitui câte o<br />
subcomisie pentru regiunile: Constan]a,<br />
Timi[oara [i Gala]i care se vor ocupa cu<br />
coordonarea activit`]ilor mai sus ar`tate.<br />
Din aceste comisii fac parte ofi]eri din<br />
diferite sectoare de activitate ale M.F.A. [i<br />
reprezentan]i ai comitetelor regionale de partid [i a sfaturilor<br />
populare regionale.<br />
Surs`: Arhivele Militare Române, Fond Microfilme, rola II 8.1719,<br />
cd. 115-117.<br />
MINISTERUL FOR}ELOR ARMATE ALE R.P.R.<br />
DIREC}IA SUPERIOAR~ POLITIC~<br />
<br />
MINISTRULUI FOR}ELOR ARMATE ALE R.P.R.<br />
RAPORT<br />
Nr. P.P. 019041 din 19.08.1958<br />
Raporteaz`: Adjunctul Ministrului For]elor Armate – Gl. lt.<br />
Floca Arhip<br />
Pentru îndeplinirea prevederilor planului de m`suri în<br />
leg`tur` cu plecarea trupelor sovietice din R.P.R., propun<br />
urm`toarele cadouri care vor fi înmânate comandan]ilor de mari<br />
unit`]i, unit`]i [i osta[ilor sovietici:<br />
1. Pentru Comandamentul Armatei, 4 complete (din partea<br />
Ministrului For]elor Armate).<br />
• Album de piele – despre Armata Republicii Populare<br />
Române;<br />
• Discotec` de piele – cântece ost`[e[ti [i populare;<br />
• Album – vederi din Bucure[ti;<br />
• Pentru so]ii, costume na]ionale;<br />
• Co[ule] – una sticl` ]uic`, 6 sticle cu vin;<br />
• Colec]ie de ]ig`ri.<br />
2. Pentru comandan]ii de mari unit`]i (similare), 10 complete<br />
(din partea Ministrului For]elor Armate).<br />
• Album pergamoit – despre Armata Republicii Populare<br />
Române;<br />
• Discotec` pergamoit – cântece ost`[e[ti [i populare;<br />
• Album – vederi din Bucure[ti;<br />
• Co[ule] – una sticl` ]uic`, 3 sticle cu vin;<br />
• Colec]ie de ]ig`ri.<br />
3. Pentru comandan]ii de unit`]i, 25 complete (din partea<br />
[efilor de garnizoane ai Armatei R.P.R.).<br />
• Album pergamoit – despre Armata Republicii Populare<br />
Române;<br />
document 2008 4 (42)<br />
• Discotec` pergamoit – cântece ost`[e[ti [i populare;<br />
• Album – vederi din Bucure[ti.<br />
4. Pentru unit`]i, 100 de plicuri cu fotografii despre România,<br />
care vor fi înmânate de c`tre osta[ii români osta[ilor sovietici, cu<br />
ocazia întâlnirilor.<br />
Sumele necesare pentru procurarea obiectelor propuse se<br />
suport` din urm`toarele fonduri:<br />
• Pentru costume na]ionale, co[ule]e, vin, ]uic`, colec]ie de<br />
]ig`ri – din Fondul Ministerului For]elor Armate – 8.800 lei;<br />
• Pentru albume piele – din fondul cadouri – 15.000 lei;<br />
• Diferen]a (materiale [i manoper`) se suport` de c`tre<br />
D.S.P.A., art. 14.<br />
În afar` de cadourile ce se vor da de c`tre minister, prin grija<br />
comandan]ilor de garnizoane, de comun acord cu organele<br />
locale de partid [i de stat, se vor înmâna mici cadouri ofi]erilor<br />
sovietici, so]iilor acestora [i osta[ilor sovietici cu ocazia<br />
activit`]ilor comune ce se vor desf`[ura.<br />
ADJUNCTUL MINISTRULUI FOR}ELOR AERIENE<br />
General-locotenent Floca Arhip<br />
<br />
studii/documente<br />
Anexa la nota-raport<br />
PROPUNERI DE CADOURI<br />
1. Pentru Comandamentul Armatei, 4 complete (din partea<br />
Ministrului For]elor Armate):<br />
• Album de piele – despre Armata Republicii populare<br />
Române – 2.200 lei;<br />
• Discotec` de piele – cântece ost`[e[ti [i populare – 2.000<br />
lei;<br />
• Album – vederi din Bucure[ti – 100 lei;<br />
• Pentru so]ii, costume na]ionale – 1.000 lei;<br />
• Co[ule] – una sticl` ]uic`, 6 sticle cu vin – 400 lei;<br />
• Colec]ie de ]ig`ri – 50 lei;<br />
• Total = 5.750 lei.<br />
2. Pentru comandan]ii de mari unit`]i (similare), 10 complete<br />
(din partea Ministrului For]elor Armate):<br />
• Album pergamoit – despre Armata Republicii Populare<br />
Române – 150 lei;<br />
• Discotec` pergamoit – cântece ost`[e[ti [i populare – 200<br />
lei;<br />
57
studii/documente<br />
• Album – vederi din Bucure[ti – 100 lei;<br />
• Co[ule] – una sticl` ]uic`, 3 sticle cu vin – 250 lei;<br />
• Colec]ie de ]ig`ri – 50 lei;<br />
• Total = 750 lei.<br />
3. Pentru comandan]ii de unit`]i, 25 complete (din partea<br />
[efilor de garnizoane ai Armatei R.P.R.).<br />
• Album pergamoit – despre Armata Republicii Populare<br />
Române – 150 lei;<br />
• Discotec` pergamoit – cântece ost`[e[ti [i populare – 200<br />
lei;<br />
• Album – vederi din Bucure[ti – 100 lei;<br />
• Total = 450 lei.<br />
4. Pentru unit`]i (se vor acorda de c`tre militarii români,<br />
militarilor sovietici):<br />
• Plic cu fotografii despre România – 30 lei;<br />
• 100 buc. total = 3.000 lei.<br />
Total general = 44.750 lei.<br />
MINISTERUL FOR}ELOR ARMATE ALE R.P.R.<br />
DIREC}IA SUPERIOAR~ POLITIC~<br />
11.06.1958<br />
Nr. P.P. 015889<br />
EXTRAS DIN PLANUL<br />
cu m`surile privind organizarea [i desf`[urarea<br />
muncii politice în leg`tur` cu plecarea trupelor sovietice<br />
din Republica Popular` Român`<br />
Plecarea trupelor sovietice din R.P.R. va constitui un prilej de<br />
o cald` manifestare a prieteniei dintre poporul român [i<br />
popoarele Uniunii Sovietice, a dragostei pentru Armata<br />
sovietic`, eliberatoarea ]`rii noastre, un prilej de înt`rire [i mai<br />
mult a prieteniei de arme româno-sovietice.<br />
1. Presa central` [i radioul vor publica [i transmite materiale<br />
privind: semnifica]ia politic` intern` [i interna]ional` a acestui<br />
act; ajutorul acordat de U.R.S.S. pentru eliberarea ]`rii noastre;<br />
prietenia [i fr`]ia de arme româno-sovietic`; reportaje de la<br />
mitingurile de desp`r]ire, declara]ii ale unor personalit`]i [i<br />
58<br />
<br />
oameni ai muncii.<br />
• Execut`: Sec]ia propagand` [i agita]ie a C.C. al P.M.R.<br />
• Colaboreaz` cu: D.S.P.A.<br />
• R`spund: tov. Onescu C., lt. col. Catan` Gh.<br />
• Data: 27.05. – 15.08.1958<br />
2. În cluburile [i col]urile ro[ii din întreprinderi, în c`minele<br />
culturale de la sate, în [coli din regiunile în care sunt trupe<br />
sovietice [i în toate unit`]ile militare, cu ajutorul organiza]iilor<br />
A.R.L.U.S. se vor ]ine conferin]e despre: „Ajutorul acordat de<br />
Armata sovietic` în eliberarea României [i ajutorul U.R.S.S. în<br />
construirea socialismului în patria noastr`, precum [i lupta<br />
Uniunii Sovietice pentru destinderea încord`rii interna]ionale [i<br />
ap`r`rii p`cii”.<br />
• R`spund: tov. Onescu C., lt. col. Catan` Gh.<br />
• Data: 10.06. – 15.08.1958<br />
3. În garnizoanele în care sunt trupe sovietice, se vor<br />
organiza înainte de plecare seri ale prieteniei la care vor<br />
participa ofi]eri sovietici [i români cu familiile:<br />
- La Br`ila (11.06.1958);<br />
- La Gala]i (12.06.1958);<br />
- La Foc[ani (13.06.1958);<br />
- La Râmnicu S`rat (14.06.1958);<br />
- La Boboc (16.06.1958);<br />
- La Ianca (17.06.1958);<br />
- La Alexeni (18.06.1958);<br />
- La Rodna Lipova (21.06.1958);<br />
- La Arad (22.06.1958);<br />
- La Timi[oara (23.06.1958);<br />
- La B`r`gan (25.06.1958);<br />
- La Constan]a (29.06.1958);<br />
- La Medgidia (30.06.1958).<br />
De asemenea, se vor organiza întâlniri cu militarii sovietici,<br />
astfel: între militarii de frunte; între sergen]i; între comsomoli[ti<br />
[i utemi[ti.<br />
Cu prilejul acestor ac]iuni se vor înmâna cadouri personale –<br />
în special lucruri de mân` – din partea so]iilor de ofi]eri pentru<br />
so]iile de ofi]eri sovietici. De asemenea, se vor face fotografii cu<br />
personalit`]i locale [i se va organiza un schimb de fotografii.<br />
• Execut`: se organizeaz` de c`tre [efii de garnizoan`<br />
• Colaboreaz` cu: comandan]ii trupelor sovietice din<br />
garnizoanele respective<br />
• R`spund: pre[edin]ii comisiilor regionale [i loc]iitorii<br />
politici ai [efilor de garnizoane<br />
• Data: 11.06. – 30.06.1958<br />
4. Se va organiza o mas` comun` la C.C.A., la care vor<br />
participa: conduc`tori de partid [i de stat, generali [i ofi]eri din<br />
conducerea trupelor sovietice, generali [i ofi]eri din armata<br />
R.P.R., membri ai corpului diplomatic.<br />
• Execut`: Ministrul Protocolului de Stat<br />
• Colaboreaz` cu: M.F.A.<br />
• R`spund: în raport cu planul de transport, în preajma<br />
plec`rii e[aloanelor<br />
Asemenea, mese comune se vor organiza [i la Gala]i,<br />
Timi[oara [i Constan]a.<br />
• Execut`: pre[edin]ii sfaturilor populare regionale<br />
• Colaboreaz` cu: [efii de garnizoane<br />
5. În garnizoanele de plecare, precum [i la punctele de<br />
frontier` se vor organiza mitinguri ale oamenilor muncii [i<br />
militarilor For]elor Armate ale R.P.R., la care vor lua cuvântul<br />
conduc`tori de partid [i de stat, comandan]i ai trupelor sovietice<br />
[i române.<br />
- La Br`ila (15.06.1958) va lua cuvântul ...*<br />
- La Gala]i (15.06.1958) va lua cuvântul ...<br />
- La Foc[ani (15.06.1958) va lua cuvântul ...<br />
- La Râmnicu S`rat (15.06.1958) va lua cuvântul ...<br />
* Lips` \n text.<br />
4 (42) 2008 document
- La Boboc (14.07.1958) va lua cuvântul ...<br />
- La Ianca (14.07.1958) va lua cuvântul ...<br />
- La Alexeni (14.07.1958) va lua cuvântul ...<br />
- La Rodna Lipova (23.06.1958) va lua cuvântul ...<br />
- La Arad (24.06.1958) va lua cuvântul ...<br />
- La Timi[oara (01.07.1958) va lua cuvântul ...<br />
- La B`r`gan (25.07.1958) va lua cuvântul ...<br />
- La Constan]a (03-04.08.1958) va lua cuvântul ...<br />
- La Ia[i (15.06. – 15.08.1958) va lua cuvântul ...<br />
• Execut`: pre[edin]ii sfaturilor populare regionale<br />
• Colaboreaz` cu: [efii de garnizoane<br />
• R`spund: în raport de planul de transport<br />
• Data: 16.06. – 15.08.1958<br />
Pe parcurs, în g`rile principale, e[aloanele vor fi întâmpinate<br />
de delega]ii ale oamenilor muncii, militari, pionieri etc. (planul<br />
sta]iilor pe unde vor trece e[aloanele sovietice se poate lua de la<br />
Direc]ia Transporturi Militare din M.St.M.).<br />
6. Direc]ia General` a Cinematografiei va preg`ti un jurnal<br />
special de actualitate cu aspecte de la activit`]ile enumerate mai<br />
sus (regizorul filmului – tov. Calotescu, Dir. Cinematografiei).<br />
• Execut`: Ministerul Înv`]`mântului [i Culturii<br />
• Colaboreaz` cu: D.S.P.A.<br />
• R`spund: Dir. Cinematografiei, lt. col. Catan` Gh.<br />
• Data: 13.06. – 15.08.1958<br />
7. Pe toat` perioada se va ]ine o strâns` leg`tur` cu organele<br />
locale de partid [i de stat, precum [i cu organiza]iile A.R.L.U.S.,<br />
pentru preg`tirea [i desf`[urarea activit`]ilor organizate în<br />
comun.<br />
• Execut`: [efii comisiilor regionale<br />
• R`spunde: Comisia central`<br />
• Data: pe toat` perioada<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Pentru conformitate,<br />
{EFUL ORGANIZ. DE PARTID<br />
Locotenent-colonel Catan` Gheorghe<br />
<br />
PLAN DE ACTIVIT~}I<br />
în garnizoanele unde se g`sesc trupe sovietice<br />
Garnizoana Data<br />
\nt#lnirii<br />
Data<br />
mitingului<br />
document 2008 4 (42)<br />
Observa]ii<br />
1 Br`ila 11.06. 15.06. Desf`[urarea \nt#lnirii<br />
[i mitingurilor,<br />
conform anexei<br />
2 Gala]i 12.06. 15.06.<br />
3 Foc[ani 13.06. 15.06.<br />
4 R#mnicu<br />
S`rat<br />
14.06. 15.06.<br />
5 Boboc 16.06. 14.07.<br />
6 Ianca 17.06. 14.07.<br />
7 Alexeni 18.06. 14.07.<br />
8 Rodna<br />
Lipova<br />
21.06. 23.06.<br />
9 Arad 22.06. 24.06.<br />
10 Timi[oara 23.06. 01.07. Masa conform anexei<br />
11 B`r`gan 25.06. 25.07.<br />
12 Constan]a 29.06.;<br />
30.06.<br />
03.08.; 04.08. Masa conform anexei<br />
13 Ia[i – 15.06.; 01.07.;<br />
14-15.08.<br />
Pân` la întâlnirile pe garnizoan` [i dup` acestea pân` la<br />
plecarea e[aloanelor cu trupe din g`rile respective, se vor mai<br />
desf`[ura urm`toarele activit`]i:<br />
• prelucrarea materialelor ap`rute în pres` [i organizarea<br />
audi]iilor radio, se va intensifica munca agitatorilor;<br />
• se vor preg`ti cadouri pentru a fi înmânate osta[ilor<br />
sovietici;<br />
• se vor organiza întâlniri cu militarii sovietici: între militarii<br />
de frunte; între sergen]i; între comsomoli[ti [i utemi[ti; între<br />
ofi]eri [i familii ale acestora. Cu acest prilej se vor înmâna<br />
cadouri personale – în special lucruri de mân` – din partea<br />
so]iilor de ofi]eri pentru so]iile de ofi]eri sovietici. De asemenea,<br />
se vor face fotografii cu posibilit`]i locale [i se va organiza<br />
schimb de fotografii.<br />
• se vor lua m`surile preg`titoare pentru întâlnirea pe<br />
garnizoan` [i miting;<br />
• pe toat` perioada se va ]ine o strâns` leg`tur` cu organele<br />
locale de partid [i de stat , precum [i cu organiza]iile A.R.L.U.S.<br />
pentru preg`tirea [i desf`[urarea activit`]ilor desf`[urate în<br />
comun.<br />
<br />
PROGRAMUL<br />
de desf`[urare a unei întâlniri<br />
1. Participan]i<br />
• Din partea sovietic`: ofi]eri, membrii familiilor acestora,<br />
angaja]i civili, sergen]i reangaja]i.<br />
• Din partea român`: reprezentan]i ai organelor locale,<br />
ofi]eri, membrii familiilor acestora, angaja]i civili, sergen]i<br />
reangaja]i, oameni ai muncii.<br />
2. Desf`[urarea<br />
• Partea I<br />
- Intonarea Imnurilor de stat ale U.R.S.S. [i R.P.R.;<br />
- Cuvânt de deschidere – un reprezentant al organelor locale;<br />
- Cuvântul reprezentantului armatei sovietice;<br />
- Cuvântul reprezentantului armatei române;<br />
- Înmânarea cadourilor;<br />
- Închiderea primei p`r]i – se intoneaz` Interna]ionala.<br />
• Partea a II-a<br />
- Program artistic prezentat de Ansamblul Armatei Sovietice<br />
în R.P.R. [i de o forma]iune artistic` a armatei române.<br />
• Partea a III-a<br />
- Eventual dans<br />
3. Asigurarea material`<br />
• O fanfar` militar` în fiecare garnizoan`;<br />
• Traduc`tor din limba român` în limba rus`;<br />
• O forma]iune artistic`;<br />
• Preg`tirea cadourilor;<br />
• Preg`tirea textului expunerii;<br />
• Un corespondent de pres`;<br />
• Un fotoreportaj;<br />
• Cinematografia.<br />
<br />
PROGRAMUL<br />
de desf`[urare a unui miting<br />
studii/documente<br />
1. Locul: cât mai apropiat de gar`.<br />
2. Desf`[urarea<br />
• Deplasarea oficialit`]ilor spre tribun`. Trec în revist`<br />
companiile de onoare (nu se prime[te raportul, nu se salut`),<br />
apoi oficialit`]ile se urc` la tribun`;<br />
59
studii/documente<br />
• Se intoneaz` Imnurile de Stat ale U.R.S.S. [i R.P.R.;<br />
• Cuvântul de deschidere al mitingului;<br />
• Cuvânt din partea armatei sovietice (un comandant);<br />
• Cuvânt din partea organelor locale;<br />
• Cuvânt din partea armatei sovietice (un militar în termen);<br />
• Cuvântul reprezentantului armatei române;<br />
• Se intoneaz` Interna]ionala;<br />
• Deplasarea companiilor pentru defilare [i defilarea acestora<br />
prin fa]a tribunei, întâi compania sovietic` apoi compania<br />
român`.<br />
3. Petrecerea la gar`<br />
• Companiile se deplaseaz` la gar`. Militarii sovietici se<br />
îmbarc`. Compania român` se aliniaz` pe peron în dreptul<br />
trenului;<br />
• Participan]ii la miting sosesc pe peron;<br />
• La semnalul de plecare al trenului, compania român`<br />
prezint` onorul, muzica militar` intoneaz` un mar[.<br />
4. Asigurarea material`<br />
• Amenajarea tribunei, pavoazarea pie]ei [i a g`rii;<br />
• Compania de onoare (3 plutoane cu muzic` [i drapel, 96 de<br />
militari);<br />
• Preg`tirea textului expunerii;<br />
• Traduc`tor din limba român` în limba rus`;<br />
• Coresponden]i de pres`;<br />
• Fotoreporteri;<br />
• Cinematografia;<br />
• Buchete de flori din partea popula]iei civile [i a pionierilor.<br />
<br />
DESF~{URAREA<br />
mitingului ce se va ]ine în garnizoana Gala]i<br />
cu ocazia plec`rii trupelor sovietice<br />
din Republica Popular` Român`<br />
1. Sosirea în garnizoana Gala]i – orele 9,45.<br />
• Comandantul companiei de onoare prezint` raportul<br />
Pre[edintelui Consiliului de Mini[tri;<br />
• Se prezint` reprezentan]ii organelor locale de partid [i de<br />
stat, reprezentan]ii Armatei sovietice, comandantul regiunii<br />
militare [i comandantul garnizoanei Gala]i;<br />
2. Deplasarea la stadion (sala) unde se va desf`[ura mitingul<br />
oamenilor muncii [i al militarilor din ora[ul Gala]i.<br />
3. Desf`[urarea festivit`]ii:<br />
• Companiile de onoare (sovietic`, român`) vor prezenta<br />
onorul;<br />
• Muzica va intona mar[ul de întâmpinare;<br />
• Conduc`torii de partid [i de stat, reprezentan]ii organelor<br />
locale, reprezentan]ii Armatei Sovietice [i Armatei Române î[i<br />
ocup` locurile în tribun`.<br />
4. Deschiderea mitingului oamenilor muncii (Pre[edintele<br />
Sfatului Popular). Vor lua cuvântul:<br />
• Pre[edintele Consiliului de Mini[tri al Republicii Populare<br />
Române;<br />
• Comandantul trupelor sovietice din R.P.R.;<br />
• Comandantul Regiunii a 2-a Militare;<br />
60<br />
• un muncitor de la o întreprindere din ora[ul Gala]i;<br />
• un militar din Armata Sovietic`.<br />
În încheierea mitingului oamenilor muncii, companiile de<br />
onoare [i subunit`]ile sovietice participante la miting vor defila.<br />
5. Dup` defilare, companiile de onoare [i subunit`]ile<br />
participante la miting se vor deplasa la gar` pentru îmbarcare.<br />
6. La gar`:<br />
• Vor asista la plecarea e[alonului cu trupe sovietice,<br />
organele locale de partid [i de stat [i oameni ai muncii din ora[ul<br />
Gala]i;<br />
• O companie de onoare din For]ele Armate ale R.P.R., cu<br />
drapel, va da onorul la plecarea trenului;<br />
• Muzica va intona un mar[.<br />
<br />
DESF~{URAREA<br />
solemnit`]ii de decorare a militarilor sovietici<br />
1. Participan]i:<br />
• Întregul efectiv al unit`]ilor sovietice;<br />
• Reprezentan]i ai organelor locale de partid [i de stat,<br />
precum [i reprezentan]i din partea organiza]iilor de mas` [i a<br />
muncitorilor din unele întreprinderi [i institu]ii;<br />
• Reprezentantul M.F.A. ale R.P.R. (care poate fi un ofi]er din<br />
D.C.F.A., din comandamentul regiunii sau C.A.A.T. sau [eful<br />
garnizoanei respective).<br />
2. Decorarea se va face în incinta unit`]ilor<br />
(comandamentelor, forma]iunilor) sovietice, în fa]a frontului<br />
întregului personal al unit`]ii (comandamentului, forma]iunii<br />
respective). Acolo unde este cazul se pot întruni mai multe unit`]i<br />
(forma]iuni) din garnizoana respectiv` în incinta unei unit`]i.<br />
3. Comandantul unit`]ii (garnizoanei) sovietice va anun]a<br />
scopul adun`rii personalului unit`]ii.<br />
• Reprezentantul M.F.A. ale R.P.R. va ar`ta într-un scurt<br />
cuvânt (2 minute) recuno[tin]a [i prietenia pe care o manifest`<br />
poporul [i armata noastr` fa]` de poporul sovietic [i armata sa,<br />
anun]ând hot`rârea partidului [i guvernului nostru de a decora<br />
pe militarii sovietici, ca semn al pre]uirii ce li se acord`.<br />
• Apoi se d` citire decretului cu privire la cei decora]i:<br />
- militarii în termen decora]i vor fi numai citi]i, urmând a-[i<br />
ridica medaliile de la comandamentul unit`]ii;<br />
- ofi]erilor decora]i li se vor înmâna ordinele individual, pe<br />
m`sur` ce vor fi citi]i dup` decret. Ordinele vor fi înmânate de<br />
c`tre un membru al Prezidiului Marii Adun`ri Na]ionale sau de<br />
c`tre un deputat în Marea Adunare Na]ional`;<br />
- cel care înmâneaz` decora]iile, la sfâr[it, va adresa câteva<br />
cuvinte de felicitare celor decora]i.<br />
• În încheiere se va aduce mul]umiri Partidului Muncitoresc<br />
Român [i guvernului Republicii Populare Române, din partea<br />
militarilor sovietici: fie de c`tre comandantul unit`]ii<br />
(garnizoanei) în numele întregului personal; fie separat în<br />
numele ofi]erilor [i separat în numele militarilor în termen.<br />
Surs`: Arhivele Militare Române, Fond Microfilme, rola II 5.1232,<br />
cd. 459-473 <br />
Aspects regarding the withdrawal of Soviet troops form Romania<br />
Now, when 60 years passed from Romanian occupation<br />
by the Red Army, the moment has a strong symbolic<br />
significance. After the signing of Truce Convention, on 12<br />
September 1944, which through its 3rd article stipulated the<br />
presence of Red Army on Romanian territory, from military<br />
reasons, the Romanian public opinion hoped that the ending<br />
of the war would bring along the departure of the Soviet<br />
troops, whose continues abuses where signalled inclusively<br />
by the authorities. The documents presented revealed that the<br />
departure of the Soviet troops was well prepared, which<br />
depicted the authorities wish to continue 'the socialism<br />
construction" without the contribution of the "great friend" from<br />
the East.<br />
4 (42) 2008 document
naliza locului [i rolului jucat de România în cadrul<br />
Pactului de la Var[ovia necesit` o abordare complex`<br />
ce vizeaz` aspecte de ordin politic, militar, diplomatic,<br />
economic, geopolitic [i geostrategic, strâns rela]ionate de<br />
faptul c` pozi]ia statului român a evoluat de la obedien]`<br />
excesiv` la nesupunerea evident` fa]` de puterea<br />
hegemonic` a organiza]iei.<br />
Evolu]ia României în ansamblul Pactului de la Var[ovia<br />
poate fi evaluat` cât mai apropiat de realitatea istoric`, prin<br />
urm`rirea atitudinii ei în momentele controversate sau de criz`<br />
ale existen]ei organiza]iei. Obligat`, în<br />
virtutea atât a realit`]ilor geopolitice<br />
postbelice din Europa, ce implica<br />
apartenen]a la sfera de influen]` sovietic`,<br />
cât [i prin natura regimului politic instalat la<br />
Bucure[ti prin interven]ia direct` sovietic`,<br />
s` fie membr` fondatoare a Pactului de la<br />
Var[ovia, România a înregistrat o evolu]ie<br />
aparte în ansamblul acesteia. Motiva]ia<br />
unei astfel de conduite este de g`sit în<br />
politica general` a regimului comunist din<br />
România în ansamblul blocului sovietic, cât<br />
[i în reac]iile Moscovei la o astfel de<br />
atitudine.<br />
Prezint` recunoa[tere faptul c` la<br />
sfâr[itul anilor ’50 [i începutul decadei<br />
urm`toare, România comunist` a început<br />
s` imprime un curs autonom al politicii sale<br />
externe în raport cu Pactul de la Var[ovia. Apreciem c` acest<br />
curs a reprezentat o politic` asumat` în scopul nu de a<br />
abandona sistemul comunist, ci a vizat câ[tigarea unui spa]iu<br />
de manevr` mai larg în arena interna]ional`. De[i, adesea s-a<br />
situat în afara mecanismelor de decizie ale alian]ei, România<br />
comunist` nu a dus acest curs pân` la ultima consecin]`,<br />
adic` abandonarea Pactului de la Var[ovia, fiind astfel<br />
recunoscute limitele politicii asumate. Ra]iunile care au<br />
condus la o astfel de abordare a acestei problematici pot<br />
genera o gam` larg` de evalu`ri pornind de la eventuala<br />
tentativ` a elitei politice comuniste din România de a rezista<br />
directivelor Moscovei, care a oscilat între reformism [i<br />
stagnare, pân` la o posibil` identificare a acestei elite cu<br />
interesele na]ionale.<br />
Consider`m c` atitudinea adoptat` de c`tre regimul de la<br />
Bucure[ti a fost favorizat` de ac]iunea conjugat` a mai multor<br />
factori, cu valen]e definitorii: încheierea prezen]ei militare<br />
sovietice în 1958, apari]ia [i adâncirea mai apoi a schismei<br />
sino-sovietice, tentativele de integrare economic` în cadrul<br />
Consiliului de Ajutor Economic Reciproc [i militar` în Pactul de<br />
la Var[ovia, derulate de c`tre conducerea sovietic` la<br />
începutul anilor ’60, [i nu lipsit de importan]`, deschiderea<br />
politic` [i economic` practicat` de principalele cancelarii<br />
occidentale fa]` de Bucure[ti. Pozi]ia României a evoluat de la<br />
sprijinirea nedisimulat` a interven]iei sovietice în 1956 în<br />
Ungaria, la atitudinea circumspect` fa]` de conducerea de la<br />
studii/documente<br />
Preliminarii ale autonomiz`rii pozi]iei Rom#niei<br />
\n cadrul Tratatului de la Var[ovia (1958-1964)<br />
A<br />
document 2008 4 (42)<br />
”<br />
Locotenent-colonel drd. Lauren]iu-Cristian DUMITRU<br />
Institutul pentru Studii Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`<br />
România nu este o ]ar` a<br />
r`zboiului, România nu este<br />
un partener entuziast al<br />
Pactului de la Var[ovia, noi<br />
nu sprijinim r`zboiul dintre<br />
cele dou` pacte militare<br />
opuse, noi nu putem adopta<br />
decât o pozi]ie rezonabil`<br />
indiferent de care problem`<br />
este vorba<br />
Kremlin în criza Berlinului [i în cea cubanez`, pân` la<br />
respingerea public`, vehement` a invaziei Pactului de la<br />
Var[ovia în 1968 în Cehoslovacia, p`strând o atitudine<br />
echidistant` în confruntarea politic` [i ideologic` sovietochinez`.<br />
Pân` în 1958, România s-a dovedit a fi un aliat fidel al<br />
Pactului de la Var[ovia. De[i comunismul cu valen]e<br />
na]ionaliste lansat de Gheorghiu-Dej, cu o u[oar` tendin]` de<br />
deta[are fa]` de linia politic` impus` de Uniunea Sovietic`,<br />
(situa]ie în mare parte încurajat` [i de „noua deschidere”<br />
promovat` de Hru[ciov), c`p`ta un contur<br />
tot mai larg, în [edin]ele Comitetului Politic<br />
Consultativ n-au fost prezente momente de<br />
controverse sau neîn]elegeri ce ar fi putut fi<br />
puse pe seama reprezentan]ilor României.<br />
Momentele critice ale anului 1956 (revoltele<br />
din Polonia [i revolu]ia maghiar`) n-au<br />
f`cut din România un aliat „incomod”, cum<br />
avea s` fie perceput mai târziu, ci cu<br />
siguran]` unul dintre cei mai devota]i<br />
sprijinitori ai ac]iunilor întreprinse de echipa<br />
conduc`toare de la Kremlin.<br />
De altfel, percep]ia pe care o avea<br />
regimul comunist de la Bucure[ti în<br />
Occident, nu era deloc una de natur` a<br />
inspira încredere. Astfel, în depe[a nr. 834<br />
din 25 septembrie 1957, transmis`<br />
ministrului francez al Afacerilor Externe,<br />
Christian Pineau, de c`tre ministrul acestei ]`ri la Budapesta,<br />
Paul Boncour, se aprecia c` R.D. German` [i România sunt<br />
„câinii adormi]i” (chiens couchants) ai Moscovei1 .<br />
R`mâne cert faptul c`, dup` retragerea trupelor sovietice<br />
din România în anul 1958, la nivelul instan]elor decizionale din<br />
România s-au creat premisele pentru o distan]are real` de<br />
Moscova, ce va deveni evident` în anii urm`tori, marcând o<br />
deschidere mai larg` în privin]a politicii externe. România a<br />
r`mas pân` la dizolvarea Pactului de la Var[ovia, singurul stat<br />
membru ce nu a avut dislocate pe teritoriul s`u trupe sau baze<br />
militare sovietice.<br />
Perioada anilor 1958-1961 este marcat` pe continentul<br />
european de sporirea încord`rii între Uniunea Sovietic` [i<br />
puterile occidentale, ac]iunile fiind rela]ionate de problema<br />
german` [i în special de cea a Berlinului. Apogeul este atins<br />
în august 1961, când sovieticii, seconda]i de liderii estgermani<br />
decid ridicarea „Zidului Berlinului”, r`mas pân` în<br />
1989 simbolul diviz`rii continentului european în blocuri<br />
politico-militare opuse [i în general al manifest`rii R`zboiului<br />
Rece2 ”<br />
.<br />
Expresia cea mai elocvent` a acestei tensiuni a fost faptul<br />
c` în 26-27 octombrie 1961, tancurile sovietice [i americane sau<br />
aflat fa]` în fa]` la punctul de control Charlie în Berlin.<br />
Conducerile celor dou` supraputeri s-au ab]inut îns` de la<br />
escaladarea în continuare a diferendului. În 1961, pe fondul<br />
acestei încord`ri în Europa Central`, Pactul de la Var[ovia a<br />
Corneliu M~NESCU<br />
61
studii/documente<br />
Aici [i \n pagina urm`toare, aspecte de la o [edin]` a Consiliului<br />
Militar al For]elor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul<br />
de la Var[ovia, la Bucure[ti<br />
desf`[urat trei mari aplica]ii militare 3 .<br />
Iese pregnant în eviden]` faptul c` în problema german`<br />
liderii tuturor statelor membre ale Pactului de la Var[ovia<br />
sus]ineau pozi]ia sovietic`. La sesiunea Comitetului Politic<br />
Consultativ din martie 1961, la consf`tuirea din august a<br />
liderilor partidelor comuniste [i muncitore[ti din statele<br />
membre ale Pactului, ce au avut loc la Moscova, în declara]ia<br />
guvernelor statelor membre ale Pactului de la Var[ovia, din<br />
august de la Berlin [i la consf`tuirea mini[trilor Ap`r`rii ale<br />
acelora[i ]`ri, din septembrie 1961 de la Var[ovia, numitorul<br />
comun a fost condamnarea refacerii poten]ialului militar vestgerman,<br />
demararea tratativelor privind încheierea tratatului de<br />
pace cu Germania [i nu în ultimul rând transformarea<br />
Berlinului Occidental într-un „ora[ liber demilitarizat” 4 .<br />
Începutul anilor ’60 marcheaz` [i manifestarea tot mai<br />
vizibil` a schismei sino-sovietice pe multiple planuri, cu adânci<br />
implica]ii în întreaga lume comunist`. România avea s`<br />
exploateze în continuare, în interesul propriu aceast` stare de<br />
lucruri. Coeziunea Pactului de la Var[ovia tindea s` devin` o<br />
simpl` „etichet`” politic` în condi]iile escalad`rii diferendului<br />
sino-sovietic. O seam` de evenimente aveau s` zdruncine<br />
serios aparenta colaborare dintre Uniunea Sovietic` [i unele<br />
dintre statele-satelit, motiv pentru care Kremlinul va folosi<br />
alian]a ca instrument de prevenire a eventualelor defec]iuni<br />
din cadrul organiza]iei [i ca for]` de invazie împotriva<br />
poten]ialelor încerc`ri de desprindere din Pact ale unor statesatelit.<br />
Ca o dimensiune a acestui fapt, Albania, în conformitate cu<br />
orientarea sa maoist`, va înceta din martie 1961 s` mai<br />
participe la activit`]ile Pactului de la Var[ovia, iar în<br />
septembrie 1968 se va retrage din aceast` organiza]ie<br />
politico-militar`. Demersul în cauz` va avea o serie de<br />
implica]ii, privând Uniunea Sovietic` de o baz` important`.<br />
Faptul a redus sim]itor din facilit`]ile navale avute la dispozi]ie<br />
de c`tre flota sovietic` în Marea Mediteran`, în condi]iile în<br />
care, în acea perioad` Flota Maritim` Militar` sovietic`<br />
cunoa[te, sub comanda amiralului Serghei G. Gor[kov, o<br />
impetuoas` dezvoltare, Uniunea Sovietic` devenind acum [i o<br />
superputere naval` 5 . În domeniul naval a intervenit o acerb`<br />
curs` a înarm`rilor, mai ales dup` ce la comanda Flotei<br />
Maritime Militare a Uniunii Sovietice fost numit în 1956<br />
amiralul Serghei G. Gor[kov, care a convins leadership-ul<br />
sovietic c` marile puteri sunt în primul rând puteri navale. Un<br />
alt argument viza ideea c`, în viitor, for]ele navale vor juca un<br />
rol major în cadrul strategiei militare sovietice 6 .<br />
Problematica încet`rii particip`rii Albaniei la activitatea<br />
62<br />
Pactului de la Var[ovia necesit` o abordare diferen]iat`, dat<br />
fiind faptul c` a fost singurul stat membru fondator ce a p`r`sit<br />
alian]a politico-militar` din care f`cea parte.<br />
La 5 aprilie 1961, guvernul albanez a adresat o scrisoare<br />
guvernelor statelor participante la Tratatul de la Var[ovia, cu<br />
privire la sesiunea Comitetului Politic Consultativ de la<br />
Moscova, din 28-29 martie 1961, unde s-a luat hot`rârea<br />
retragerii for]elor maritime militare sovietice de la baza din<br />
golful Vlora, ca urmare a pozi]iei Albaniei fa]` de „complotul<br />
imperialist greco-iugoslavo-american” 7 .<br />
Pe aceea[i linie se înscrie [i expulzarea ata[atului militar<br />
albanez de la Moscova la 22 mai 1961, sub acuza]ia c` f`cea<br />
propagand` antisovietic` în rândul ofi]erilor [i elevilor albanezi<br />
afla]i la studii în Uniunea Sovietic`.<br />
În aceea[i lun`, guvernul albanez a rechemat to]i ofi]erii<br />
care erau la studii în Uniunea Sovietic` [i a cerut ata[atului<br />
militar sovietic s` p`r`seasc` Albania. În replic`, guvernul<br />
sovietic a hot`rât retragerea tuturor militarilor s`i care activau<br />
în marina albanez`, îns` guvernul albanez a refuzat plecarea<br />
acestora pân` la întoarcerea în Albania a militarilor s`i afla]i pe<br />
teritoriul sovietic. Tot ca o m`sur` de retorsiune, guvernul<br />
albanez nu a mai numit un nou ata[at militar la Moscova, ci a<br />
trimis numai un reprezentant în Comandamentul Unit al<br />
For]elor Armate Unite ale Pactului de la Var[ovia.<br />
La consf`tuirea primilor secretari ai partidelor<br />
comuniste [i muncitore[ti din statele membre ale Pactului de<br />
la Var[ovia, ce a avut loc la Moscova între 3 [i 5 august 1961,<br />
Albania a trimis o delega]ie cu nivel de reprezentare mai<br />
sc`zut ([eful acesteia fiind Ramiz Alia) decât al celorlal]i<br />
participan]i, fapt ce a furnizat sovieticilor pretextul de a nu<br />
primi delega]ia albanez` la [edin]` 8 . Urmare a acestor st`ri de<br />
lucruri, la 25 ianuarie 1962 autorit`]ile albaneze au declarat<br />
persona non-grata militarii sovietici afla]i în Albania 9 . În<br />
perioada ce a urmat, Albania a adresat o serie de proteste<br />
tuturor statelor membre, fa]` de faptul c` nu a mai fost invitat`<br />
s` ia parte la lucr`rile Pactului de la Var[ovia 10 .<br />
Din dorin]a de a stopa accesul Chinei, în calitate de<br />
observator, la lucr`rile Pactului de la Var[ovia, guvernul<br />
sovietic a adresat o scrisoare liderilor Chinei, Coreei de Nord,<br />
Vietnamului [i Mongoliei la 31 octombrie 1961, în care le<br />
comunica faptul c` observatorii lor nu mai puteau participa la<br />
lucr`rile organiza]iei deoarece nu aveau nivelul de<br />
reprezentare cuvenit.<br />
Fa]` de aceste chestiuni, România a adoptat în urm`torii<br />
ani o pozi]ie singular`, total diferit` de a celorlal]i membri ai<br />
Pactului. A solicitat readmiterea Albaniei la lucr`rile<br />
organiza]iei, îndreptându-se astfel eroarea din august 1961,<br />
subliniind c` pozi]ia adoptat` de Pact fa]` de Albania creeaz`<br />
un precedent periculos. Totodat`, considera anormal`<br />
atitudinea adoptat` fa]` de China în problema observatorilor la<br />
Comitetul Politic Consultativ 11 . De asemenea, regimul de la<br />
Bucure[ti propunea ca documentele adoptate în cadrul<br />
consf`tuirilor Comitetului Politic Consultativ s` fie semnate de<br />
reprezentan]ii statelor [i nu de alte persoane, deoarece Pactul<br />
de la Var[ovia avea caracterul unei organiza]ii interna]ionale<br />
interstatale 12 .<br />
Conform aprecierii multor istorici, instalarea rachetelor<br />
sovietice în Cuba, în 1962, va genera cea mai acut` criz` în<br />
rela]iile sovieto-americane din întreaga perioad` a R`zboiului<br />
Rece. De[i în aceste evenimente nu au fost implicate cele<br />
dou` blocuri politico-militare, Alian]a Nord-Atlantic` [i Pactul<br />
de la Var[ovia, cele dou` superputeri s-au aflat foarte aproape<br />
de o confruntare deschis` militar`. Faptul ar fi condus<br />
inevitabil la începerea ostilit`]ilor între cele dou` alian]e<br />
militare opuse, cu consecin]e catastrofale pentru întreaga<br />
planet`.<br />
La începutul lunii octombrie 1962, sovieticii trimit în Cuba o<br />
4 (42) 2008 document
divizie de rachete SSM, <strong>format</strong>` din cinci regimente având în<br />
dotare în total 38 de rachete R-12, cu o raz` de ac]iune de<br />
2.500 km [i 24 de rachete R-14 cu o raz` de ac]iune de 4.500<br />
km. Aceste for]e erau sprijinite de 40 de avioane MiG-21, 11<br />
submarine [i o brigad` motorizat` complet echipat`, totalul<br />
efectivelor sovietice dislocate în Cuba fiind de aproximativ<br />
40.000 militari, grupa]i în 12 baze 13 .<br />
La 14 octombrie, Statele Unite au descoperit amplasarea<br />
bazelor sovietice în Cuba. La 22 octombrie, pre[edintele John<br />
F. Kennedy se adreseaz` na]iunii americane în leg`tur` cu<br />
descoperirea acestor baze [i instituie carantina în jurul Cubei.<br />
A doua zi, Nikita S. Hru[ciov avertizeaz` conducerea<br />
Statelor Unite despre posibilitatea declan[`rii unui conflict<br />
nuclear. În urma medierii secretarului general al Organiza]iei<br />
Na]iunilor Unite [i a unui intens schimb de mesaje între<br />
Kremlin [i Casa Alb`, Hru[ciov anun]`, la 28 octombrie,<br />
hot`rârea de a retrage rachetele sovietice din Cuba, iar<br />
pre[edintele John F. Kennedy consimte s` ridice blocada [i s`<br />
nu invadeze Cuba. Ulterior, Statele Unite [i-au retras rachetele<br />
Jupiter dislocate în Turcia. În final, la 7 ianuarie 1963, Uniunea<br />
Sovietic` [i Statele Unite l-au in<strong>format</strong> pe secretarul general al<br />
Organiza]iei Na]iunilor Unite, U Thant, despre încheierea<br />
crizei, iar în cursul aceluia[i an au procedat la instalarea unei<br />
linii telefonice directe Kremlin-Casa Alb`, pentru a evita pe<br />
viitor repetarea unei asemenea situa]ii de criz` 14 .<br />
Suscit` interes un fapt neobi[nuit, consecutiv crizei<br />
rachetelor din Cuba, rela]ionat de evenimentele invocate [i<br />
petrecut pe fondul distan]`rii evidente [i treptate a<br />
coordonatelor politicii externe a României fa]` de Uniunea<br />
Sovietic`. Conform aser]iunii diplomatului american, Raymond<br />
L. Garthoff, în cursul întrevederii particulare, ce a avut loc la 4<br />
octombrie 1963 la New York, ministrul Afacerilor Externe al<br />
României, Corneliu M`nescu, i-ar fi declarat secretarului de<br />
stat al Statelor Unite, Dean Rusk, c` partea român` î[i declara<br />
neutralitatea în cazul unui conflict declan[at de Uniunea<br />
Sovietic`, f`r` consultarea prealabil` a României [i în<br />
dezacord cu interesele sale na]ionale, informând de<br />
asemenea, partea american` despre faptul c` pe teritoriul<br />
României nu erau amplasate arme nucleare. Conform<br />
aceleia[i surse, demersul demnitarului român constituia un<br />
aspect deosebit în practica rela]iilor interna]ionale, încât<br />
oficialul american nu l-a f`cut cunoscut nici m`car alia]ilor<br />
Statelor Unite, de teama unor eventuale scurgeri de informa]ii<br />
c`tre sovietici 15 .<br />
F`r` a fi produs` o dovad` incontestabil` a „neutralit`]ii”<br />
asumate de România în octombrie 1963,<br />
lucru de altfel neconfirmat de surse<br />
arhivistice române[ti, sau de participan]i<br />
nemijloci]i la convorbiri, aspectul în sine<br />
are relevan]` datorit` faptului c`<br />
informa]iile furnizate de c`tre oficialul<br />
român constituiau un fapt de neconceput<br />
în cadrul alian]ei militare a statelor<br />
comuniste, aceast` ac]iune a României<br />
putând marca prima fisur` în Pactul de la<br />
Var[ovia 16 .<br />
Aser]iunea diplomatului american<br />
Raymond L. Garthoff, conform c`reia<br />
aspectul mai sus-men]ionat reprezint`<br />
motivul fundamental pentru care România<br />
[i-a modificat treptat pozi]ia fa]` de Pactul<br />
de la Var[ovia, poate avea o baz` real`,<br />
îns`, în opinia noastr`, la acest curs al<br />
politicii externe a regimului de la Bucure[ti<br />
au concurat [i al]i factori, dintre care cel<br />
economic nu poate fi minimalizat. În anii<br />
1961-1964, România a respins eforturile<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
integra]ioniste ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc,<br />
întemeiate pe principiul diviziunii interna]ionale a muncii [i, în<br />
consecin]`, al stop`rii industrializ`rii ]`rii, a revenit la unele<br />
tradi]ii [i simboluri na]ionale, a desfiin]at obligativitatea<br />
înv`]`rii limbii ruse în [coli etc. „Noul curs” adoptat de<br />
România în rela]iile cu Uniunea Sovietic` nu a sc`pat<br />
percep]iei americane [i celorlalte state occidentale importante.<br />
Într-o discu]ie de la începutul lunii august 1963 a lui Mircea<br />
Mali]a, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, cu William<br />
Crawford, reprezentantul diplomatic al Statelor Unite la<br />
Bucure[ti, diplomatul american sublinia c` „lega]ia a<br />
comunicat concluzia c` din observarea evenimentelor din<br />
România din ultimul timp, aceasta se conduce în mod<br />
neîndoielnic dup` propriul s`u cap [i c` pozi]ia urm`ririi<br />
intereselor proprii este o pozi]ie ferm` [i nu de conjunctur`” 17 .<br />
În cursul aceleia[i discu]ii, liderul român, Gheorghe<br />
Gheorghiu-Dej, men]iona c` pozi]ia adoptat` a impus<br />
percep]ia c` la Bucure[ti conduc „ni[te oameni care facem<br />
opozi]ie” Uniunii Sovietice „[i obiectiv a[a stau lucrurile. [i nu<br />
trebuie s` ne ru[in`m s` spunem c` exist` divergen]e” 18 .<br />
Teza diplomatului american echivaleaz` cu o contesta]ie<br />
deschis` de c`tre România a Pactului de la Var[ovia. Astfel de<br />
probe indirecte, de[i relev` opozi]ia României la domina]ia<br />
sovietic`, voin]a ei de a avea o libertate de mi[care sporit` în<br />
arena interna]ional`, nu pot îns` conduce la concluzia c`, în<br />
octombrie 1963, Corneliu M`nescu a propus Statelor Unite<br />
statutul de neutralitate al României. Fostul demnitar al<br />
României comuniste, chestionat dup` 1990 în aceast`<br />
privin]`, declara c` a urm`rit s`-l fac` „pe Dean Rusk s`<br />
în]eleag` c` România nu este o ]ar` a r`zboiului, c` România<br />
nu este un partener entuziast al Pactului de la Var[ovia, c` noi<br />
nu sprijinim r`zboiul dintre cele dou` pacte militare opuse, c`<br />
noi nu putem adopta decât o pozi]ie rezonabil` indiferent de<br />
care problem` este vorba” 19 .<br />
Profesorul american Robin Alison Remington apreciaz` cu<br />
deplin temei c`, pentru o în]elegere comprehensiv` a<br />
fenomenului, problematica raporturilor României cu Pactul de<br />
la Var[ovia la începutul anilor ’60 nu poate fi disociat` de cea<br />
economic` 20 . Regimul lui Dej a respins toate demersurile<br />
lansate în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc de<br />
c`tre sovietici [i conducerile obediente din statele-satelit, în<br />
privin]a integr`rii [i a diviziunii interna]ionale a muncii în<br />
lag`rul comunist, opunându-le un sus]inut program de<br />
industrializare a ]`rii 21 . În acest sens, prezint` interes demersul<br />
românesc de a respinge categoric a[a-numitul „Plan Valev” 22 .<br />
63
studii/documente<br />
Se impune aten]iei faptul c`, în 1963, România adopt` o<br />
pozi]ie singular` la Organiza]ia Na]iunilor Unite în raport cu<br />
blocul sovietic, votând pentru prima dat` altfel decât acesta în<br />
privin]a stabilirii unei zone denuclearizate în America de Sud 23 .<br />
La consf`tuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor<br />
participante la Tratatul de la Var[ovia, ce s-a desf`[urat la<br />
Moscova în 26 iulie 1963, problematica abordat` a fost ampl`<br />
[i nu lipsit` de unele dispute între reprezentan]ii României [i<br />
cei ai celorlalte state membre ale Pactului de la Var[ovia.<br />
Sovieticii au prezentat o comunicare în care au in<strong>format</strong><br />
despre derularea negocierilor [i încheierea acordului între<br />
Uniunea Sovietic`, Statele Unite [i Marea Britanie privind<br />
interzicerea testelor nucleare în atmosfer`, în spa]iul cosmic [i<br />
cel submarin 24 . Tratatul de la Moscova asupra interzicerii<br />
par]iale a testelor nucleare a fost semnat de c`tre cele trei<br />
state în data de 5 august [i a intrat în vigoare la 10 octombrie<br />
1963. Reprezentantul României, Corneliu M`nescu, a semnat<br />
acest tratat la 8 august 1963 25 .<br />
Se impune analizei disputa dintre reprezentan]ii României<br />
[i Uniunii Sovietice privind admiterea R.P. Mongole în Pactul<br />
de la Var[ovia. Cu câteva zile înainte de consf`tuire,<br />
conducerea sovietic` a trimis participan]ilor o scrisoare în care<br />
a propus admiterea Mongoliei în cadrul organiza]iei. România<br />
s-a opus vehement acestei ini]iative [i a avut în final câ[tig de<br />
cauz`. Argumenta]ia p`r]ii române demonstra cu o logic`<br />
imperturbabil` faptul c` prin admiterea Mongoliei în Tratat, sar<br />
altera caracterul regional european al organiza]iei, conform<br />
articolului patru [i ar genera implicit o revizuire general` [i o<br />
modificare de substan]` a aspectelor juridice de drept<br />
interna]ional ce priveau Tratatul de la Var[ovia.<br />
Cu aceea[i tenacitate, România a demonstrat c` în<br />
eventualitatea unei agresiuni îndreptate împotriva unui stat<br />
membru european, contribu]ia mongol` la ap`rarea comun`<br />
ar fi fost insignifiant`, pe când într-o situa]ie de agresiune în<br />
Asia împotriva Mongoliei, sprijinul statelor socialiste europene<br />
ar fi fost considerabil, fapt ce venea în contradic]ie cu<br />
interesele na]ionale ale României.<br />
Depuneri de coroane la monumentul Osta[ului Sovietic (aflat la<br />
vremea aceea \n Pia]a Victoriei) cu prilejul unei reuniuni a<br />
Consiliului Militar al For]elor Armate Unite ale statelor participante<br />
la Tratatul de la Var[ovia, la Bucure[ti<br />
64<br />
De asemenea, partea român` ar`ta c` eventuala aderare<br />
a Mongoliei la Tratat ar activa imediat toate alian]ele politicomilitare<br />
din Asia controlate de Statele Unite, fapt ce ar duce<br />
implicit la cre[terea încord`rii în rela]iile interna]ionale.<br />
Nu în ultimul rând, România considera cu deplin temei c`<br />
aderarea Mongoliei la Pactul de la Var[ovia imprima acestuia<br />
în Asia un caracter antichinezesc, fapt cu care ]ara noastr`, în<br />
virtutea bunelor rela]ii stabilite cu R.P. Chinez`, nu putea fi de<br />
acord. În baza argumentelor p`r]ii române, propunerea<br />
sovietic` nu a mai fost discutat` 26 .<br />
Pe acelea[i coordonate de manifestare a „diziden]ei”<br />
statului român în cadrul Pactului de la Var[ovia se insereaz`<br />
[i scrisoarea adresat` la 14 februarie 1964 de c`tre Dej lui<br />
Hru[ciov. Printre altele, în aceasta se ar`ta c` România î[i<br />
reafirma sprijinul fa]` de pozi]ia „în]eleapt`” adoptat` de<br />
sovietici în finalul crizei cubaneze, dar nu „în]elegea” cum a<br />
putut fi luat` o asemenea m`sur` în Cuba, f`r` discutarea<br />
prealabil` a acesteia, conform articolului trei al Tratatului de la<br />
Var[ovia, între statele membre ale organiza]iei 27 . Sunt criticate<br />
metodele folosite de c`tre Moscova în rela]iile cu celelalte<br />
state membre ale Pactului de la Var[ovia, f`cându-se referire<br />
direct` la amplasarea rachetelor nucleare sovietice în Cuba.<br />
Totodat`, liderul regimului de la Bucure[ti î[i exprima<br />
opozi]ia fa]` de ini]iativa înfiin]`rii Comisiei de Politic` Extern`<br />
a Pactului de la Var[ovia, propunere lansat` printr-o scrisoare<br />
adresat` partenerilor s`i de c`tre Comitetul Central al PCUS<br />
la 2 ianuarie 1964 28 . Dej considera c` înfiin]area unei<br />
asemenea comisii permanente ar fi echivalat cu „renun]area la<br />
suveranitatea na]ional` în domeniul politicii externe” 29 . Pozi]ia<br />
României a r`mas constant` în aceast` privin]`, Comitetul<br />
vizat înfiin]ându-se abia în cadrul [edin]ei Comitetului Politic<br />
Consultativ ce a avut loc la Bucure[ti, în perioada 25-26<br />
noiembrie 1976.<br />
În octombrie 1964 Nikita S. Hru[ciov este înlocuit la<br />
conducerea partidului [i a statului sovietic de c`tre Leonid I.<br />
Brejnev. Noul lider de la Kremlin era promotorul „doctrinei<br />
suveranit`]ii limitate” a statelor membre ale Pactului de la<br />
Var[ovia, adeptul întâiet`]ii interna]ionalismului proletar [i a<br />
intereselor sistemului socialist fa]` de interesele na]ionale,<br />
specifice, ale fiec`rui aliat. Aplicarea în practic` a acestei<br />
doctrine va avea urm`ri nefaste pentru Cehoslovacia, în vara<br />
anului 1968.<br />
Perioada în discu]ie deschide calea cooper`rii economice<br />
cu statele occidentale, Bucure[tiul având o serie de contacte<br />
deosebit de rodnice cu Statele Unite, Fran]a, R.F. Germania,<br />
Italia, Marea Britanie, Austria etc. Dup` ridicarea lega]iilor la<br />
rang de ambasad` [i numirea primului ambasador american la<br />
Bucure[ti, în persoana lui William Crawford, rela]iile<br />
economice româno-americane cap`t` noi dimensiuni, f`r`<br />
precedent [i totdat`, f`r` corespondent în blocul comunist.<br />
Venind în întâmpinarea politicii pre[edintelui Statelor Unite,<br />
Lyndon B. Johnson, de „construire a podurilor” c`tre lumea<br />
comunist`, regimul de la Bucure[ti porne[te la amplificarea<br />
rela]iilor bilaterale, aspect cu serioase implica]ii în demersurile<br />
de dezvoltare economic` a ]`rii 30 . În perioada 18 mai-1 iunie<br />
1964, Gheorghe Gaston Marin, vicepre[edinte al guvernului<br />
român, întreprinde o vizit` oficial` în Statele Unite. Rezultatul<br />
vizitei este unul excelent, prilej cu care se parafeaz` un<br />
important acord economic bilateral 31 .<br />
Totodat`, este restabilit firul tradi]ionalei prietenii românofranceze,<br />
ce se soldeaz` cu rezultate concrete pe mai multe<br />
planuri. În cursul vizitei desf`[urate în Fran]a, în cursul lunii<br />
iulie 1964, pre[edintele Consiliului de Mini[tri, Ion Gheorghe<br />
Maurer abordeaz` cu oficialit`]ile franceze aspecte ce vizeaz`<br />
rela]iile bilaterale în plan cultural, consular [i economic 32 .<br />
În acest context, se impune aten]iei faptul c`, în cursul<br />
întrevederii de la Paris a lui Maurer cu pre[edintele francez,<br />
4 (42) 2008 document
generalul Charles de Gaulle, acesta promite României<br />
furnizarea ajutorului economic occidental în cazul izol`rii ei de<br />
c`tre statele comuniste membre ale Pactului de la Var[ovia,<br />
datorit` politicii promovate de forurile decizionale de la<br />
Bucure[ti 33 . Potrivit generalului cehoslovac defector, Jan<br />
Sejna, f`când referire la o eventual` asisten]` de ordin militar<br />
acordat` de guvernul francez României, mare[alul sovietic<br />
Rodion I. Malinovski aprecia c` „dac` de Gaulle chiar încearc`<br />
s` pun` în aplicare aceste asigur`ri date românilor, noi vom [ti<br />
despre aceasta înainte ca ordinele lui s` ajung` la<br />
comandamentul francez” 34 . Chiar liderul de la Moscova, Nikita<br />
S. Hru[ciov, în cursul ultimei sale vizite desf`[urate în<br />
Cehoslovacia, în august 1964, discutând cu liderul regimului<br />
de la Praga, Antonin Novotny, aprecia c` dac` puteau fi<br />
tolerate încerc`rile românilor de realizare a independen]ei<br />
economice fa]` de Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, în<br />
cazul unei eventuale încerc`ri de p`r`sire a Pactului de la<br />
Var[ovia, „atunci solda]ii no[tri, nu de Gaulle, vor avea ultimul<br />
cuvânt”. La remarcile liderului cehoslovac privind România,<br />
conform c`rora românii au pricinuit destule necazuri [i c` nu<br />
ar fi, probabil, un lucru r`u dac` ar fi da]i afar` din Pactul de la<br />
NOTE<br />
1. Documents Diplomatiques Français<br />
(DDF), 1957, tome II, (1er Juillet – 31<br />
Décembre), Imprimerie Nationale, Paris,<br />
1991, pp. 462-463.<br />
2. Henry Kissinger, Diploma]ia, Ed. All,<br />
Bucure[ti, 1998, pp. 514-537.<br />
3. Mihai Retegan, 1968. Din prim`var`<br />
pân` în toamn`, Ed. Rao, Bucure[ti, 1998, p.<br />
18.<br />
4. Tratatul de la Var[ovia 1955-1980.<br />
Culegere de documente, Ed. Politic`,<br />
Bucure[ti, 1981, pp. 195-203.<br />
5. Constantin Hlihor, Istorie [i geopolitic`<br />
în Europa secolului XX. Considera]ii teoretice<br />
[i metodologice, Ed. Academiei de Înalte<br />
Studii Militare, Bucure[ti, 1999, p. 74.<br />
6. Traian Atanasiu, Anatolie Zemba,<br />
Cornel Mihai, Vasile Grad, Gheorghe Marin,<br />
Puterea maritim` [i diploma]ia naval`, Ed.<br />
Militar`, Bucure[ti, 1998, pp. 189-190.<br />
7. Arhivele Ministerului Afacerilor Externe<br />
(AMAE), fond 9 Var[ovia 3, dosar 23/1965,<br />
vol. 1, Dir. 1 Rela]ii, f. 3.<br />
8. Ibidem, f. 4.<br />
9. Ibidem, f. 5.<br />
10. Ibidem, f. 6.<br />
11. Ibidem, dosar 23/1965, Dir. 1 Rela]ii, f.<br />
12.<br />
12. Ibidem, f. 16.<br />
13. Oleg Sarin, Lev Dvoretsky, R`zboi<br />
contra speciei umane. Agresiunile Uniunii<br />
Sovietice împotriva lumii, 1919-1989, Ed.<br />
Antet, Bucure[ti, 1997, pp. 188-191.<br />
document 2008 4 (42)<br />
14. Henry Kissinger, op.cit, p. 535.<br />
15. Raymond L. Garthoff, When and Why<br />
Romania Distanced Itself from the Warsaw<br />
Pact, în Cold War International History Project<br />
Bulletin, Issue 5, Spring 1995, Woodrow<br />
Wilson International Center for Scholars,<br />
Washington DC, p. 111; http://www2.gwu.edu<br />
/~nsarchiv/CWIHP/BULLETINS/b5a12.htm<br />
16. Mircea Suciu, Corneliu M`nescu.<br />
România nu a fost un partener entuziast al<br />
Pactului de la Var[ovia, în Dosarele Istoriei,<br />
nr. 1(6)/1997, pp. 25-31.<br />
17. Petre Otu, Bucure[ti-Washington<br />
1963 – Sfâr[itul taton`rilor, în Document.<br />
Buletinul Arhivelor Militare Române, nr.<br />
2(16)/2002, p. 20.<br />
18. Ibidem, p. 24.<br />
19. Mircea Suciu, Criza rachetelor din<br />
Cuba [i apropierea româno-american`, în<br />
Dosarele Istoriei, nr. 6(11)/1997, p. 30.<br />
20. Robin Alison Remington, The Warsaw<br />
Pact. Case Studies in Communist Conflict<br />
Resolution, The MIT Press, Cambridge,<br />
Massachusetts and London, England, 1973,<br />
pp. 56-57; 65-73.<br />
21. Mihai Retegan, Alesandru Du]u,<br />
R`zboi politic în blocul comunist. Rela]ii<br />
româno-sovietice în anii [aizeci. Documente,<br />
Ed. RAO, Bucure[ti, 2002, passim.<br />
22. Alexandru O[ca, Vasile Popa,<br />
România, o fereastr` în Cortina de Fier, Ed.<br />
Vrantop, Foc[ani, 1997, p. 104.<br />
23. Lavinia Betea, Convorbiri netermi-<br />
studii/documente<br />
Var[ovia, liderul de la Moscova, vizibil iritat, i-a replicat lui<br />
Novotny c` se în[eal` categoric, fiindc` „este exact ceea ce<br />
conduc`torii români vor”, ad`ugând c` „întreaga situa]ie din<br />
Balcani ar deveni inacceptabil` dac` România ar urma<br />
Iugoslavia [i Albania în tab`ra antisovietic`” 35 .<br />
Din analiza acestor st`ri de lucruri, r`mâne cert faptul c`<br />
România a adoptat dou` orient`ri fa]` de Pactul de la<br />
Var[ovia. Prima preconiza accentuarea componentei politice a<br />
Pactului [i diminuarea celei militare, bazat` în viziunea<br />
româneasc` pe cooperare [i nu pe subordonare. Cea de-a<br />
doua viza decizia României de a-[i îndeplini obliga]iile<br />
asumate în cadrul alian]ei, dar stabilea obligativitatea faptului<br />
c` armata român` se va subordona în totalitatea ei numai<br />
comandamentului militar na]ional, nu va primi ordine din<br />
exterior [i nu va participa la ac]iuni agresive împotriva altor<br />
state.<br />
În acest mod, „îndeplinirea obliga]iilor asumate” în cadrul<br />
Pactului, se rezuma practic la o formul` general`, orice<br />
angajare concret` r`mânând a se decide, în func]ie de<br />
situa]ie, de c`tre conducerea politico-militar` a statului<br />
român. <br />
nate. Corneliu M`nescu în dialog cu Lavinia<br />
Betea, Ed. Polirom, Ia[i, 2001, p. 129<br />
24. AMAE, fond 9 Var[ovia 3, dosar<br />
23/1965, Dir. 1 Rela]ii, ff. 4-6.<br />
25. Ibidem, dosar 23/1964, Dir. 1 Rela]ii,<br />
f. 164.<br />
26. Ibidem, dosar 23/1965, Dir. 1 Rela]ii,<br />
f. 13.<br />
27. Ibidem, dosar 23/1964, Dir. 1 Rela]ii,<br />
ff. 10-13.<br />
28. Petre Otu, Dispute referitoare la<br />
crearea Comisiei de Politic` Extern` a<br />
Tratatului de la Var[ovia, în Revista de Istorie<br />
Militar`, nr. 5-6(73-74)/2002, pp. 43-47.<br />
29. Paul Niculescu-Mizil, O istorie tr`it`,<br />
vol. I, ed. a II-a, Ed. Enciclopedic`, Bucure[ti,<br />
2002, p. 18.<br />
30. Joseph F. Harrington, Bruce J.<br />
Courtney, Rela]ii româno-americane 1940-<br />
1990, Institutul European, Ia[i, 2002, p. 260.<br />
31. Foreign Relations of the United States<br />
(FRUS) 1964-1968, Volume XVII. Eastern<br />
Europe, US Government Printing Office,<br />
Washington, 1996, pp. 387-395.<br />
32. DDF, 1964, tome II, (1er Juillet – 31<br />
Décembre), P.I.E.-Peter Lang, Bruxelles,<br />
Bern, Berlin, Frankfurt/M, Hew York, Oxford,<br />
Wien, 2002, pp. 108-111.<br />
33. Mihai Retegan, op.cit, pp. 54-55.<br />
34. Jan Sejna, We Will Bury You,<br />
Sidgwick and Jackson, London, 1982, p. 75.<br />
35. Ibidem, pp. 75-76.<br />
Preliminaries of the autonomy concerning the Romania position within the Warsaw Pact (1958-1964)<br />
The participation of Romania within the Warsaw Pact can<br />
be assessed very close to the historic reality by monitoring the<br />
Romanian attitude during the Pact’s controversial or moments<br />
of crisis.<br />
At the end of the 1950s and the beginning of the next<br />
decade, communist Romania started to build up an<br />
autonomous course to its foreign policy related to the Warsaw<br />
Pact. This trend aimed an assumed policy at gaining a wider<br />
manoeuver space in the international arena, and not trying to<br />
abandon the communist system.<br />
After the withdrawal of the Soviet troops from Romania in<br />
1958, for the Romanian decision-making bodies there have<br />
been set up the prerequisites for the creation of a genuine<br />
detachment from the Moscow’s line, an element which<br />
becomes prominent in the following years and marks a<br />
widening of the Romanian foreign policy.<br />
65
studii/documente<br />
1968-2008: 40 de ani de la „Prim`vara de la Praga”<br />
Unele aspecte privind impactul invad`rii<br />
Cehoslovaciei asupra rela]iilor rom#no-sovietice<br />
|<br />
n noaptea de 20/21 august 1968,<br />
trupele a cinci state membre ale<br />
Tratatului de la Var[ovia (U.R.S.S.,<br />
Bulgaria, R. D. German`, Polonia [i<br />
Ungaria) invadeaz` Cehoslovacia.<br />
Ocuparea militar` a Cehoslovaciei,<br />
declan[at` prin surprindere, s-a derulat<br />
cu mare rapiditate, punând în scurt timp<br />
autorit`]ile locale [i opinia public`<br />
interna]ional` în fa]a unui fapt împlinit.<br />
La orele 0,00 din noaptea<br />
men]ionat`, 29 de divizii, 7 500 de tancuri<br />
[i circa 1 500 de avioane de transport,<br />
vân`toare [i elicoptere apar]inând celor<br />
cinci state membre ale Tratatului de la<br />
Var[ovia ocupaser` deja principalele<br />
puncte strategice de pe teritoriul<br />
cehoslovac: aeroporturi, institu]ii politicoguvernamentale,<br />
unit`]i militare. Invazia<br />
s-a produs f`r` în[tiin]area oficial` a<br />
conduc`torilor partidului [i statului<br />
cehoslovac. Cunoscând totu[i despre<br />
iminen]a unei interven]ii din partea<br />
alia]ilor, conducerea de la Praga<br />
adoptase hot`rârea de principiu ca, într-o<br />
„Doctrina Brejnev” în ac]iune<br />
Nu era prima dat` când trupele sovietice înc`lcau frontierele<br />
unui stat fr`]esc pentru „salvarea socialismului”. Mai întâi fusese<br />
reprimat` insurec]ia muncitoreasc` din Berlinul de est (iunie<br />
1953), apoi revolu]ia/contrarevolu]ia din Ungaria (noiembrie<br />
1956), soldat` cu circa 20 000 de mor]i. Evenimente<br />
sângeroase avuseser` loc [i în Polonia.<br />
La începutul deceniului [apte al secolului XX, un vânt<br />
înnoitor se resim]ea tot mai frecvent în ]`rile din Est,<br />
nemul]umirile fa]` de constrângerile domina]iei U.R.S.S. [i ale<br />
hegemonismului P.C.U.S. împletindu-se adesea cu op]iunea<br />
pentru contacte, dialog [i rela]ii pragmatice cu Occidentul. Dup`<br />
disiden]a iugoslav` (1948) [i fronda albanez` – situarea de<br />
partea Chinei în conflictul cu sovieticii [i ruperea rela]iilor cu<br />
U.R.S.S. (1961) –, centrul coordonator unic de la Moscova<br />
începe s` fie serios contestat de majoritatea partidelor<br />
comuniste din ]`rile „satelit”, care încearc` – unele mai timid,<br />
altele mai abrupt – s` g`seasc` un drum propriu de dezvoltare,<br />
pe cât posibil în consonan]` cu tradi]iile [i specificul na]ional,<br />
f`r` a pune desigur în discu]ie „legile generale” ale construc]iei<br />
socialiste. Astfel de încerc`ri, insistent vocalizate, se înregistrau<br />
cu intensitate în România (mai ales dup` „Declara]ia din aprilie<br />
1964” [i venirea la conducerea P.C.R. a lui Nicolae Ceau[escu,<br />
în 1965) [i Cehoslovacia (dup` preluarea pre[edin]iei Republicii<br />
de c`tre L. Svoboda [i a conducerii P.C. Cehoslovac de c`tre<br />
Alexander Dubcek, la începutul anului 1968).<br />
66<br />
asemenea eventualitate, for]ele armate<br />
[i de securitate na]ionale s` nu opun`<br />
rezisten]`, fapt comunicat de altfel [i<br />
„celor cinci”.<br />
”<br />
For]ele potrivnice<br />
socialismului, \mpreun` cu<br />
cele revizioniste – avertizau<br />
semnatarii scrisorii – au<br />
preluat controlul presei,<br />
radioului [i televiziunii din<br />
]ara dumneavoastr` [i s-au<br />
folosit de ele pentru a<br />
submina rela]iile amicale<br />
dintre Cehoslovacia [i<br />
celelate ]`ri socialiste<br />
”<br />
Prezidiul C.C. al P.C. din<br />
Cehoslovacia a difuzat la scurt timp o<br />
declara]ie în care se ar`ta c`<br />
Ioan POPA<br />
Uniunea Ziari[tilor Profesioni[ti<br />
p`trunderea trupelor „celor cinci”<br />
reprezint` un act care contravine tuturor<br />
principiilor dintre statele socialiste, dar [i<br />
normelor fundamentale ale dreptului<br />
interna]ional.<br />
M.A.E. cehoslovac a transmis, la<br />
rândul s`u, guvernelor U.R.S.S.,<br />
Bulgariei, R.D. Germane, Poloniei [i<br />
Ungariei o not` verbal` în care se ar`ta<br />
c` nici un organ constitu]ional al ]`rii nu<br />
[i-a dat acordul pentru invadarea [i<br />
ocuparea Cehoslovaciei. Prin ac]iunile<br />
colective ale „celor cinci”, se men]iona în<br />
continuare, a fost comis un atentat la<br />
independen]a R.S. Cehoslovace, fiind<br />
înc`lcat` independen]a ei teritorial`,<br />
contravenind Cartei O.N.U., Tratatului de<br />
la Var[ovia [i principiilor fundamentale<br />
ale dreptului interna]ional. Totodat`,<br />
exprimându-se protestul hot`rât al<br />
guvernului de la Praga împotriva acestui<br />
act, se cerea guvernului U.R.S.S.<br />
încetarea imediat` a ocup`rii ilegale a<br />
Cehoslovaciei [i retragerea tuturor<br />
trupelor de pe teritoriul cehoslovac.<br />
„Noul curs politic” din ]`ri precum România sau<br />
Cehoslovacia contrasta îns` flagrant cu imobilismul [i<br />
stagnarea ce caracterizau socialismul din U.R.S.S., dup`<br />
„demiterea” lui Hru[ciov [i înlocuirea sa în fruntea P.C.U.S. cu<br />
Leonid Brejnev (octombrie 1964). Conservatorii sovietici<br />
sim]eau c` puterea imperiului cl`dit cu trud` [i nenum`rate<br />
sacrificii (n.n. mai ales din partea popoarelor aservite!) dup` cel<br />
de-al doilea r`zboi mondial sl`be[te pe zi ce trece tocmai<br />
datorit` acestor c`ut`ri de dezvoltare autonom`. Leonid Brejnev<br />
se va face ecoul acestor îngrijor`ri chiar la Bucure[ti, în<br />
„Cuvântul de salut” rostit la Congresul al IX-lea al P.C.R. (19-24<br />
iulie 1965), când va vorbi „despre principalul lucru care fr`mânt`<br />
ast`zi pe comuni[tii din întreaga lume, de care depind în mare<br />
m`sur` victoriile noastre ulterioare – despre necesitatea unit`]ii<br />
[i solidarit`]ii tuturor for]elor revolu]ionare din lume”. Desigur,<br />
„unitatea [i coeziunea ]`rilor socialiste”, precum [i<br />
„responsabilitatea istoric` interna]ionalist`” a partidelor<br />
comuniste pentru soarta socialismului vor fi lozincile sub care se<br />
vor camufla noile teoretiz`ri [i practici puse în lucru de ideologii<br />
comuni[ti sovietici pentru salvarea imperiului [i a domina]iei<br />
Moscovei asupra „]`rilor fr`]e[ti”. În curând se va na[te a[a<br />
numita teorie a suveranit`]ii limitate („Doctrina Brejnev”), menit`<br />
s` dea legitimitate interven]iilor directe, inclusiv de ordin militar,<br />
în problemele interne ale altor state sub pretextul salv`rii<br />
socialismului. O doctrin` care, a[a cum afirma Mihail Gorbaciov,<br />
„nu a fost niciodat` proclamat` oficial, dar care de fapt definea<br />
abordarea U.R.S.S. fa]` de ]`rile socialiste”.<br />
4 (42) 2008 document
Cehoslovacia va fi, din p`cate, prima victim` a noii doctrine.<br />
Lucrurile au evoluat relativ repede. La începutul lunii mai 1968,<br />
A. Dubcek [i al]i lideri de la Praga sunt convoca]i la Moscova [i<br />
admonesta]i c` în Cehoslovacia exist` pericolul contrarevolu]iei,<br />
c` Partidul Comunist a sc`pat de sub control mass-media, c` sau<br />
înmul]it manifest`rile antisovietice... L. Brejnev avanseaz`<br />
ideea organiz`rii urgente a unor manevre militare ale<br />
Organiza]iei Tratatului de la Var[ovia (O.T.V.) pe teritoriul<br />
cehoslovac.<br />
La 8 mai este convocat` o reuniune la nivel înalt în cinci la<br />
Moscova (U.R.S.S., Bulgaria, R.D.G., Polonia [i Ungaria) în<br />
cadrul c`reia se apreciaz` c` în Cehoslovacia se preg`te[te o<br />
contrarevolu]ie, motiv pentru care A. Dubcek [i al]i conduc`tori<br />
reformi[ti trebuie înlocui]i cu un „nucleu s`n`tos” din cadrul P.C.<br />
Cehoslovac. Se reafirm` ideea organiz`rii imediate a unor<br />
manevre militare ale O.T.V. pe teritoriul cehoslovac. Aceste<br />
manevre aveau s` se desf`[oare în perioada 20-30 iunie 1968,<br />
fiind un prilej de preg`tire a ocupa]iei militare a Cehoslovaciei de<br />
c`tre cele cinci state.<br />
La 14-15 iulie 1968, conduc`torii „celor cinci” se întrunesc la<br />
Var[ovia [i apreciaz` c` s-a creat o situa]ie grav`, P.C.<br />
Cehoslovac a abandonat principiile comunismului [i a trecut la<br />
social-democra]ie, existând pericolul „iugoslaviz`rii”<br />
Cehoslovaciei. Se propune interven]ia armat` a O.T.V. O<br />
scrisoare colectiv` semnat` de liderii „celor cinci” este trimis`<br />
conducerii de la Praga: „For]ele potrivnice socialismului,<br />
împreun` cu cele revizioniste – avertizau semnatarii scrisorii –<br />
au preluat controlul presei, radioului [i televiziunii din ]ara<br />
dumneavoastr` [i s-au folosit de ele pentru a submina rela]iile<br />
amicale dintre Cehoslovacia [i celelalte ]`ri socialiste”.<br />
Sus]inând c` situa]ia creat` în Cehoslovacia pune în<br />
primejdie bazele socialismului din aceast` ]ar` [i reprezint` un<br />
pericol pentru interesele vitale comune ale celorlalte state<br />
socialiste, autorii scrisorii ]in s` sublinieze: „popoarele ]`rilor<br />
noastre nu ne-ar ierta niciodat` indiferen]a [i nep`sarea fa]` de<br />
un asemenea pericol. Asupra partidelor [i popoarelor noastre<br />
apas` r`spunderea istoric` de a nu se distruge cuceririle<br />
revolu]ionare ob]inute...”.<br />
Din punct de vedere doctrinar – politico-ideologic [i militar –<br />
interven]ia direct` este preg`tit`.<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
O zi mai târziu, Nicolae Ceau[escu, care î[i vede<br />
amenin]ate clar [i propriile pozi]ii, respinge aprecierile „celor<br />
cinci”: „Poporul [i Partidul Comunist Român nu împ`rt`[esc<br />
opinia celor care, alarma]i de ceea ce pretind c` se petrece în<br />
Cehoslovacia, ar vrea s` intervin` pentru a aduce aceast` ]ar`<br />
pe un f`ga[ al socialismului specific lor... Suntem convin[i c`<br />
aceast` ]ar`, sub conducerea Partidului ei Comunist, va [ti cum<br />
s` construiasc` socialismul în conformitate cu speran]ele [i<br />
aspira]iile poporului s`u...”.<br />
Liderii cehoslovaci riposteaz` [i ei la 19 iulie: „... noi nu<br />
vedem cauzele reale care s` dea dreptul la afirma]ii ce calific`<br />
actuala noastr` situa]ie drept contrarevolu]ionar`, ... despre un<br />
pericol direct la adresa bazelor orânduirii socialiste, ... c` în<br />
Cehoslovacia se preg`te[te schimbarea orient`rii politicii<br />
externe [i c` exist` un pericol concret de desp`r]ire a ]`rii<br />
noastre de comunitatea socialist`”.<br />
La insisten]ele liderilor cehoslovaci, într-o încercare de<br />
reconciliere, în perioada 27 iulie – 1 august 1968 are loc o nou`<br />
întâlnire bilateral` sovieto-cehoslovac` la nivel înalt, marcat`<br />
îns` de discu]ii tensionate, în localitatea de grani]` Cierna nad<br />
Tissou, urmat` la 3 august de o reuniune la Bratislava în <strong>format</strong><br />
„5 plus unu” (cei cinci plus Cehoslovacia) având ca tem`<br />
probleme actuale ale luptei pentru socialism, înt`rirea<br />
comunit`]ii socialiste [i a coeziunii mi[c`rii comuniste<br />
interna]ionale. În documentul comun adoptat la Bratislava se<br />
consemna ideea c` ap`rarea cuceririlor socialismului din fiecare<br />
]ar` este o datorie a întregii comunit`]i a statelor socialiste,<br />
„Doctrina Brejnev” c`p`tând astfel o recunoa[tere oficial`.<br />
În contextul fr`mânt`rilor profunde din interiorul fiec`rei ]`ri<br />
socialiste fa]` de cursul evenimentelor legate de evolu]iile din<br />
Cehoslovacia, conduc`torii partidelor comuniste din Iugoslavia<br />
[i România au întreprins vizite la Praga – I. B. Tito în 9-11<br />
august [i Nicolae Ceau[escu în 15-17 august –, fiecare<br />
exprimându-[i sprijinul pentru eforturile de „înnoire” [i<br />
„perfec]ionare” a socialismului ini]iate de A. Dubcek [i echipa sa.<br />
Decizia interven]iei fusese îns` luat`. Totul era doar o<br />
chestiune de timp [i de oportunitate. La 18 august, liderii „celor<br />
cinci” se întrunesc din nou la Moscova pentru a stabili ultimele<br />
detalii ale interven]iei militare în Cehoslovacia. „Dup` o analiz`<br />
aprofundat`... – sublinia Brejnev cu aceast` ocazie –, am ajuns<br />
Mesajul ppre[edintelui NNicolae CCeau[escu \\mpotriva iinvad``rii CCehoslovaciei dde cc``tre ttrupele ssovietice ((21 aaugust 11968)<br />
67
studii/documente<br />
la concluzia c` Dubcek nu va respecta nici un angajament, c` a<br />
trecut de partea elementelor de dreapta [i c` în aceste condi]ii<br />
situa]ia se prezint` extrem de dificil`, dac` nu se va acorda<br />
ajutor for]elor s`n`toase”. Se men]iona, totodat`, contextul<br />
potrivit pentru ac]iune, apreciindu-se c` „în viitor nu va mai<br />
exista un moment mai favorabil, ... nu se va mai ivi altul a[a<br />
curând”. S-a hot`rât ca interven]ia armat` s` se desf`[oare<br />
concomitent cu ac]iunea unui grup complotist din cadrul<br />
conducerii de la Praga care preg`tise înl`turarea lui Dubcek [i<br />
solicitase ajutor Moscovei, inclusiv de ordin militar, pentru<br />
atingerea obiectivului urm`rit.<br />
Pus` în aplicare în noaptea de 20/21 august 1968,<br />
interven]ia „celor cinci”, de[i soldat` cu ocuparea militar`<br />
rapid` a Cehoslovaciei, s-a dovedit totu[i mai dificil` în plan<br />
politic, deoarece grupul „s`n`tos”, complotist [i pro-moscovit,<br />
nu reu[ea s` se impun` [i s` înl`ture conducerea re<strong>format</strong>oare<br />
de la putere. În consecin]`, sovieticii au recurs la o nou`<br />
ac]iune de for]`, preluându-i cu brutalitate [i transportându-i la<br />
Moscova pe liderii re<strong>format</strong>ori în frunte cu Dubcek. Rezultatul<br />
„convorbirilor” purtate a fost consemnat într-un comunicat dat<br />
publicit`]ii la 26 august, în care se consemna c` autorit`]ile<br />
cehoslovace s-au angajat s` traduc` în practic` „hot`rârile<br />
comune” luate la Cierna nad Tissou [i Bratislava [i s`<br />
ac]ioneze pentru „normalizarea situa]iei din Cehoslovacia”.<br />
Au urmat alte dou` întâlniri sovieto-cehoslovace la nivel<br />
înalt, una la Moscova (3-4 octombrie) [i alta la Kiev (7-8<br />
decembrie), care examinau m`suri pentru înf`ptuirea<br />
în]elegerilor convenite. La 16 octombrie 1968, premierii<br />
U.R.S.S. [i Cehoslovaciei semnau un acord privind<br />
„sta]ionarea temporar`” a trupelor sovietice pe teritoriul<br />
cehoslovac.<br />
Sub presiune permanent`, to]i liderii re<strong>format</strong>ori<br />
cehoslovaci au fost înl`tura]i treptat [i înlocui]i cu al]ii, care au<br />
acceptat solu]iile impuse de Moscova, „Prim`vara de la Praga”<br />
r`mânând doar un vis. Cel pu]in pentru înc` 20 de ani.<br />
Aici [[i \\n ppagina 771, ccet``]eni aai PPrag``i bbloc#nd ccircula]ia ttancurilor ssovietice \\n ssemn dde pprotest<br />
68<br />
Spectrul invaziei planeaz`<br />
[i asupra României<br />
România a tr`it cu intensitate invadarea militar` a<br />
Cehoslovaciei de c`tre cei cinci alia]i din cadrul Tratatului de la<br />
Var[ovia [i al CAER, v`zându-se amenin]at` direct cu represalii<br />
similare pentru „aducerea la ordine”. Serviciile de informa]ii<br />
române, civile [i militare, semnalau zilnic în perioada de dup`<br />
invazie concentr`ri puternice de trupe str`ine (sovietice, ungare [i<br />
bulgare) în apropierea grani]elor României, în zonele de nord-vest,<br />
vest [i sud, care accentuau presiunile asupra st`rii de spirit din<br />
]ar`.<br />
Început imediat dup` retragerea trupelor [i consilierilor sovietici<br />
din ]ar` (1958) [i amplificat dup` implicarea în disputa chinosovietic`<br />
din anii ‘60, cursul României spre distan]area de U.R.S.S.<br />
[i promovarea unei politici independente pe plan interna]ional s-a<br />
accentuat dup` 1965, înregistrând un prim moment de vârf în<br />
1967, când Bucure[tii au stabilit rela]ii diplomatice cu Republica<br />
Federal` Germania [i au refuzat s` se al`ture ac]iunii blocului<br />
socialist de condamnare a Israelului [i de rupere a rela]iilor<br />
diplomatice cu aceast` ]ar`, ca urmare a r`zboiului arabo-israelian<br />
(de [ase zile). În acela[i an (1967), România era gazd` timp de<br />
dou` zile lui Richard Nixon, în calitate de fost vicepre[edinte al<br />
S.U.A. ([i de viitor [ef la Casa Alb`, peste mai pu]in de doi ani! –<br />
n.n.) [i demara o serie de contacte la nivelul cel mai înalt cu<br />
autorit`]ile americane ce aveau s` contribuie în mod semnificativ<br />
în urm`torii ani la încetarea r`zboiului din Vietnam [i la stabilirea<br />
de rela]ii diplomatice între China [i Statele Unite. S` mai not`m c`,<br />
în mai 1968, pre[edintele Fran]ei, Charles de Gaulle, efectua o<br />
vizit` în România tocmai pentru a încuraja cursul s`u politic<br />
independent. Devenise evident c` dezvoltarea unor pozi]ii<br />
independente în interiorul sistemului socialist erau nu doar<br />
agreate, dar [i încurajate de Occident.<br />
Fire[te c` astfel de ac]iuni în plan extern, ca [i numeroase<br />
alte m`suri de ordin intern, îndeosebi încurajarea cercet`rilor<br />
4 (42) 2008 document
istorice [i editarea a numeroase studii [i lucr`ri ce vizau în mod<br />
preponderent rena[terea spiritului na]ional au alertat Moscova,<br />
care nu mai avea nicio îndoial` c` România a pornit pe un drum<br />
ce contravine flagrant intereselor sovietice, drum ce va trebui<br />
curmat cât mai curând.<br />
Distan]area permanent` a României de politica de bloc [i de<br />
acceptarea necondi]ionat` a dictatului sovietic în abordarea<br />
problemelor mi[c`rii comuniste [i muncitore[ti [i, cu atât mai<br />
pu]in în privin]a rela]iilor [i a vie]ii interna]ionale în general, a<br />
exclus practic Bucure[tii din „cercul de încredere” al Moscovei,<br />
reprezentan]ii români nefiind nici consulta]i, nici informa]i despre<br />
deciziile luate în chestiunea Cehoslovaciei. În pofida statutului<br />
oficial al României de aliat [i de membru cu drepturi egale al<br />
Tratatului de la Var[ovia!<br />
Conducerea de partid [i de stat român` afla prin canale<br />
mass-media despre invadarea Cehoslovaciei, imediat dup`<br />
începerea opera]iunilor de debarcare. Întruni]i în cursul nop]ii<br />
pentru a analiza grava situa]ie creat` pentru securitatea ]`rii,<br />
dar [i pentru pacea [i stabilitatea european` [i mondial`, liderii<br />
români ai acelui moment au decis în mod unanim organizarea<br />
rezisten]ei armate în cazul unei foarte posibile repet`ri a<br />
scenariului cehoslovac în cazul României.<br />
Unele dintre m`surile luate au fost puse în aplicare imediat.<br />
Altele s-au resim]it în anii urm`tori [i au vizat mai multe paliere,<br />
inclusiv [i în mod semnificativ doctrina militar` de ap`rare a<br />
Statului Român [i orient`rile sale fundamentale într-o lume<br />
bipolar`, dominat` de confruntarea Est – Vest [i de R`zboiul<br />
Rece. „Ne-am temut de Vest [i am fost ataca]i din Est!”. Era una<br />
din expresiile cel mai frecvent afi[ate dup` invazie pe zidurile<br />
caselor din Cehoslovacia. Pentru români, brutalitatea<br />
interven]iei sovietice a determinat o regândire a ap`r`rii<br />
suveranit`]ii [i independen]ei na]ionale la nivelurile cele mai<br />
înalte [i în toate structurile cu responsabilit`]i în domeniu.<br />
Oficial, România a r`mas un membru loial al Tratatului de la<br />
Var[ovia, orientat programatic spre confruntarea cu Vestul.<br />
Neoficial, doctrina de ap`rare a României va fi orientat` spre<br />
respingerea amenin]`rilor „din partea oricui ar veni, atât din<br />
Vest, cât [i din Est”. Mai ales din Est!<br />
Prima m`sur` în acele momente tensionate a fost<br />
organizarea unui miting la Bucure[ti prin care România s`-[i<br />
exprime protestul fa]` de invadarea Cehoslovaciei [i s`<br />
condamne acest act ca fiind contrar spiritului de colaborare<br />
dintre ]`rile socialiste [i chiar intereselor generale ale<br />
socialismului. Un miting de amploare, care s` fac` auzit strig`tul<br />
României pe arena interna]ional` [i, totodat`, s` avertizeze f`r`<br />
echivoc despre hot`rârea ferm` a românilor de a riposta în<br />
cazul în care ar fi supu[i unui tratament similar.<br />
„Nu exist` nici o justificare, nu poate fi acceptat nici un motiv<br />
de a admite pentru o clip` numai ideea interven]iei militare în<br />
treburile unui stat fr`]esc... S-a spus c` în Cehoslovacia exist`<br />
pericolul contrarevolu]iei; se vor g`si poate mâine unii care s`<br />
spun` c` [i aici, în aceast` adunare, se manifest` tendin]e<br />
contrarevolu]ionare. R`spundem tuturor: întregul popor român<br />
nu va permite nim`nui s` încalce teritoriul patriei noastre”.<br />
Aceste fraze, ca [i întregul discurs rostit de conduc`torul<br />
comuni[tilor români în cadrul mitingului din diminea]a zilei de 21<br />
august 1968 vor face rapid înconjurul lumii, vor trezi nenum`rate<br />
sentimente de simpatie [i solidaritate cu poporul român [i vor<br />
propulsa România, pentru o bun` perioad`, într-o nou` lumin`<br />
[i într-o postur` mai avantajoas` [i mai promi]`toare pentru<br />
viitorul s`u în cadrul sistemului de rela]ii interna]ionale al epocii.<br />
Contextul interna]ional. „Nimeni s` nu<br />
dezl`n]uie câinii r`zboiului!”<br />
Pentru în]elegerea mai exact` a evenimentelor dramatice<br />
din înfierbântatul august 1968, sunt necesare unele preciz`ri<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
suplimentare, devenite evidente odat` cu trecerea timpului.<br />
În primul rând, trebuie men]ionat c` în 1968 func]ionau cu<br />
întreaga lor putere de constrângere în]elegerile dintre marile<br />
puteri de la sfâr[itul celui de-al doilea r`zboi mondial, care au<br />
constituit pilonii noii ordini interna]ionale postbelice din perioada<br />
confrunt`rii Est – Vest [i în baza c`rora U.R.S.S. avea „mân`<br />
liber`” în privin]a Europei centrale [i de est.<br />
Numeroase informa]ii care au circulat în epoc`, înt`rite de<br />
m`rturii [i documente de arhiv` dezv`luite recent atest` faptul<br />
c` invadarea Cehoslovaciei de c`tre cinci state membre ale<br />
Tratatului de la Var[ovia a fost privit` de S.U.A. [i ceilal]i<br />
parteneri Occidentali ca „o problem` intern` a lag`rului<br />
socialist”. În mai multe rânduri, înalte oficialit`]i americane au<br />
afirmat explicit ori au dat de în]eles în lunile premerg`toare<br />
interven]iei în Cehoslovacia c` în]elegerile de la Ialta [i<br />
Potsdam r`mân în întregime valabile, iar S.U.A. recunosc<br />
interesele U.R.S.S. în Europa r`s`ritean` [i nu doresc ca noul<br />
curs ini]iat de conducerea de la Praga s` devin` cauza unui<br />
conflict între marile puteri.<br />
La rândul lor, sovieticii au in<strong>format</strong> în prealabil marile puteri<br />
Occidentale, în primul rând S.U.A., despre iminen]a interven]iei<br />
militare în Cehoslovacia, dând în mod oficial asigur`ri repetate<br />
c` interesele de stat ale acestora nu vor fi în nici un fel afectate<br />
(!?... Este limpede c` o astfel de logic` nu putea fi valabil` decât<br />
într-o lume bipolar`, bazat` pe o respectare riguroas` a<br />
configura]iei sferelor de influen]` stabilite). Din aceste motive,<br />
unii anali[ti [i politologi vorbesc nu doar de o pruden]` excesiv`<br />
în ce prive[te reac]ia Occidentului fa]` de interven]ia militar` în<br />
Cehoslovacia, care a încurajat în mod clar ac]iunile Moscovei, ci<br />
chiar de o „complicitate” a Vestului la comiterea unui act de for]`<br />
împotriva voin]ei libere a unui popor (vezi Paul Niculescu Mizil,<br />
„O istorie tr`it`. Memorii”, vol. II, Bucure[ti, Editura Democra]ia,<br />
2003).<br />
Nu exist` nici o îndoial` c` România era privit` în acela[i<br />
mod ca [i Cehoslovacia, respectiv ca parte a blocului socialist<br />
aflat sub controlul [i umbrela U.R.S.S., astfel c` oricâte simpatii<br />
ar fi trezit o serie de gesturi de frond` sau de independen]` fa]`<br />
de Moscova, pe care Bucure[tii le furnizau tot mai frecvent<br />
opiniei publice interna]ionale, acestea nu puteau determina o<br />
angajare direct` a marilor puteri Occidentale în salvarea noului<br />
curs al politicii României [i, cu atât mai pu]in, în asigurarea<br />
securit`]ii sale. Hot`rârea ferm` a românilor, declarat` public,<br />
de a se ap`ra cu for]a armelor în cazul oric`rei agresiuni<br />
externe, ca [i complica]iile survenite în derularea opera]iunii din<br />
Cehoslovacia (condamnarea, fie [i formal`, a invaziei de<br />
majoritatea statelor lumii, incapacitatea ocupan]ilor „eliberatori”<br />
de a efectua imediat schimb`rile preconizate în conducerea de<br />
la Praga [i în evolu]iile politice din societatea cehoslovac`) au<br />
generat îns` o situa]ie nou` în via]a interna]ional`, de natur` s`<br />
descurajeze angajarea imediat` a U.R.S.S. într-o alt` aventur`<br />
al c`rei final era [i mai greu de întrev`zut.<br />
România anilor ‘70 miza foarte mult pe „cartea” Chinei [i pe<br />
cea a S.U.A., angajându-se deliberat într-un ambi]ios efort de<br />
sprijinire a normaliz`rii rela]iilor dintre dou` din marile puteri ale<br />
lumii – una deja consacrat`, situat` în fruntea democra]iilor<br />
Occidentale, [i alta în devenire, dar cu mare influen]` îndeosebi<br />
în rândul mi[c`rii comuniste [i muncitore[ti interna]ionale.<br />
Bucure[tii î[i puneau speran]a, care se va dovedi curând<br />
îndrept`]it`, c` o mi[care de o asemenea amploare cum ar fi<br />
normalizarea raporturilor chino-americane va determina o und`<br />
de [oc ce va duce la crearea unui nou echilibru politic la scar`<br />
mondial`, capabil s` sl`beasc` „strânsoarea hegemonismului<br />
sovietic instituit peste o parte a Europei în urma acordurilor<br />
dintre marile puteri câ[tig`toare ale celui de-al doilea r`zboi<br />
mondial...”. (Paul Niculescu Mizil, „România [i r`zboiul<br />
americano-vietnamez”, Editura „Roza Vânturilor”, Bucure[ti,<br />
2008, p. 131-132).<br />
69
studii/documente<br />
Acest lucru îl spunea explicit premierul Ion Gheorghe<br />
Maurer la Beijing, la 5 iulie 1967: „Ni se pare c` stabilirea<br />
rela]iilor oficiale dintre China [i S.U.A. ar avea avantajul c`<br />
discutarea marilor probleme cu S.U.A. nu ar fi apanajul numai<br />
al unei singure ]`ri socialiste, a[a cum este acum, când marile<br />
probleme se discut` între S.U.A. [i Uniunea Sovietic`...”.<br />
(„Politica de independen]` a României [i rela]iile românochineze.<br />
1954-1975”, coordonator Romulus Ioan Budura,<br />
Arhivele Na]ionale ale României, Bucure[ti, 2008).<br />
Nu întâmpl`tor, cele mai puternice declara]ii oficiale de<br />
sus]inere a României în momentele dramatice ale ultimei<br />
decade a lunii august 1968 au venit tocmai de la China [i<br />
S.U.A..<br />
Astfel, la 23 august 1968, premierul Zhou Enlai a comunicat<br />
direct Ambasadei României la Beijing sus]inerea deplin` din<br />
partea R. P. Chineze: „Noi v` sprijinim în lupta pentru ap`rarea<br />
independen]ei [i suveranit`]ii. Rezista]i!”.<br />
Tot la 23 august 1968, secretarul de stat al S.U.A., Dean<br />
Rusk, l-a convocat pe ambasadorul sovietic la Washington,<br />
Anatoli Dobrînin, pentru o discu]ie pe marginea evenimentelor<br />
din Cehoslovacia. Dup` cum dezv`luie ambasadorul sovietic în<br />
memoriile sale, publicate la Moscova în 1997, Dean Rusk l-a<br />
întrebat, la un moment dat, pe nea[teptate, dac` nu cumva<br />
venise acum rândul României, ad`ugând: „Aceasta ar fi deja<br />
prea mult [i opinia public` american` ar putea fi cu greu<br />
st`pânit`!”. Afirma]ia secretarului de stat american este mai<br />
mult decât o simpl` declara]ie într-o discu]ie protocolar`, ea<br />
echivaleaz` neîndoielnic cu un prim avertisment serios.<br />
Avertismente mult mai severe vor fi transmise de c`tre Dean<br />
Rusk în zilele urm`toare, cu prilejul unei noi convoc`ri a<br />
ambasadorului sovietic pentru a-i cere explica]ii în leg`tur` cu<br />
masarea de trupe sovietice la grani]a României [i zvonurile<br />
insistente despre o posibil` invazie în aceast` ]ar` [i chiar cu<br />
o ac]iune de for]` a U.R.S.S. în Berlinul Occidental: „În numele<br />
întregii omeniri, a declarat secretarul de stat american, noi v`<br />
rug`m s` nu face]i aceasta, întrucât urm`rile ar fi greu de<br />
prev`zut. N`d`jduim, de asemenea, c` nu vor fi întreprinse nici<br />
un fel de m`suri... ce ar putea s` provoace o uria[` criz`<br />
interna]ional`, criz` pe care vrem prin toate mijloacele s` o<br />
evit`m. Toate acestea ar fi catastrofale pentru rela]iile sovietoamericane<br />
[i pentru întreaga lume”.<br />
„Apogeul” avertismentelor transmise U.R.S.S. de c`tre<br />
S.U.A. va fi atins într-un discurs rostit de pre[edintele Lyndon<br />
Johnson în seara zilei de 30 august 1968 la San Antonio<br />
(Texas). Cu acel prilej, pre[edintele american va declara,<br />
printre altele: „Exprim speran]a [i credin]a c`, din partea<br />
acestei Administra]ii sau a oric`rei alteia, nici o agresiune nu va<br />
fi trecut` cu vederea [i c` nu va avea loc nici o conciliere cu<br />
aceia care stau la pând` de-a lungul frontierelor na]ionale...<br />
Exist` chiar zvonuri c` aceast` ac]iune (n.n. din Cehoslovacia)<br />
s-ar putea repeta, în zilele care urmeaz`, în alt` parte a<br />
Europei r`s`ritene... V` spun dumneavoastr` [i lumii întregi c`<br />
nu putem [i c` nu trebuie, în anul 1968, s` ne întoarcem la o<br />
lume a agresiunii nest`pânite... A[adar, nimeni s` nu<br />
dezl`n]uie câinii r`zboiului!”. („Dosarele istoriei”, IX, 2006, nr.<br />
12)<br />
Fraze profetice, care vor face rapid înconjurul lumii,<br />
dezv`luind f`r` dubii hot`rârea S.U.A. de a se opune ferm<br />
„agresiunii nest`pânite” [i oric`ror încerc`ri de „a nega<br />
na]iunilor mici dreptul la existen]` na]ional`, „... un drept<br />
fundamental al tuturor na]iunilor, indiferent de ideologie, alian]e<br />
[i deosebiri politice”. Efectele se vor vedea imediat. La 31<br />
august 1968, ambasadorul sovietic Anatoli Dobrînin îi<br />
comunica oficial secretarului de stat american c` temerile [i<br />
zvonurile privind o invazie militar` sovietic` în România erau<br />
„f`r` fundament” [i, de asemenea, c` nici fa]` de Berlinul de<br />
Vest nu sunt avute în vedere astfel de ac]iuni.<br />
70<br />
Impactul invad`rii Cehoslovaciei asupra<br />
rela]iilor româno-sovietice. „În lume a luat<br />
amploare tr`nc`neala despre Basarabia”<br />
Pentru moment, pericolul unei invazii sovietice directe în<br />
România era înl`turat. Spectrul unor ac]iuni punitive, de for]` [i<br />
dictat, din partea Moscovei pentru a determina subordonarea<br />
necondi]ionat` a României [i alinierea sa la canoanele [i rigorile<br />
sistemului instituit de sovietici în Europa r`s`ritean` va plana<br />
îns` permanent asupra regimului de la Bucure[ti. De acum,<br />
România va fi supus` unor presiuni [i obstruc]ii ca nici o alt`<br />
]ar` din Tratatul de la Var[ovia [i C.A.E.R., „beneficiind” de un<br />
tratament special, rezervat inamicilor U.R.S.S.. O serie de<br />
documente de arhiv` aduse la lumin` în ultimul timp dezv`luie<br />
dimensiunile greu de imaginat altfel ale „eforturilor” desf`[urate<br />
pe toate planurile de Moscova pentru „disciplinarea” României<br />
[i men]inerea sa în sfera intereselor sovietice.<br />
Pe de alt` parte, conduc`torii români vor fi mai precau]i în<br />
pozi]iile pe care le vor exprima oficial cu privire la ac]iunile<br />
U.R.S.S., realizând în mod clar c` amenin]area sovietic` nu<br />
este doar ipotetic`, iar o sus]inere interna]ional` angajant`,<br />
dincolo de o solidaritate la nivel declarativ, în cazul unui act de<br />
for]` din partea Moscovei, r`mâne un simplu deziderat. Multe<br />
dintre declara]iile oficiale curajoase ale conduc`torilor români la<br />
adresa unor pozi]ii promovate de Uniunea Sovietic` vor fi la<br />
scurte perioade atenuate [i „îndulcite” cu asigur`ri de loialitate<br />
fa]` de comunitatea ]`rilor socialiste, precum [i cu adoptarea<br />
unor m`suri politico-ideologice rigide pe plan intern, ceea ce va<br />
genera frecvent interpret`ri contradictorii [i va da o culoare<br />
aparte comunismului din România.<br />
Confruntarea româno-sovietic` nu va înceta, îns`, nici un<br />
moment, desf`[urându-se preponderent în surdin`, sub<br />
acoperirea unui limbaj cenzurat [i prelucrat sistematic de<br />
ambele p`r]i pentru a p`stra în fa]a opiniei publice interne [i<br />
interna]ionale aparen]ele unor raporturi cât de cât normale între<br />
cele dou` state. Practic, fiecare dintre actori va recurge la un<br />
limbaj duplicitar: românii vor aduce tot mai des în aten]ia opiniei<br />
publice probleme care au marcat dureros în trecut rela]iile lor cu<br />
marele vecin de la R`s`rit, pentru a denun]a de fapt<br />
comportamentul brutal [i hr`p`re] (imperialist) atât al Rusiei<br />
]ariste, cât [i al U.R.S.S.; Moscova va adopta m`suri în cascad`<br />
pentru pedepsirea comportamentului independent (v`dit<br />
antirusesc [i antisovietic) al României, dar oficial va acuza<br />
continuu manifest`rile na]ionaliste din partea Bucure[tilor de<br />
revendicare a unor vechi teritorii intrate sub administra]ie<br />
sovietic`. Neoficial, terenul principal de confruntare a r`mas<br />
Basarabia.<br />
Interven]ia militar` în Cehoslovacia fusese preg`tit`<br />
temeinic de sovietici printr-o extrem de intens` activitate<br />
politico-ideologic` [i de propagand`, de dezavuare a<br />
dezvolt`rilor din aceast` ]ar` [i de avertizare asupra pericolelor<br />
pe care le genereaz` „revizionismul” comuni[tilor cehoslovaci<br />
pentru lag`rul socialist.<br />
Fire[te c` în R.S.S. Moldoveneasc`, la fel ca în oricare alt`<br />
republic` din componen]a U.R.S.S., nu erau de a[teptat din<br />
partea oficialit`]ilor lu`ri de pozi]ie care s` fac` not` discordant`<br />
cu declara]iile Moscovei [i cu atât mai pu]in s` vin` în sprijinul<br />
comuni[tilor din Cehoslovacia. Dimpotriv`, conducerile<br />
„republicane”, numite direct de conducerea de la centru, nu<br />
f`ceau decât s` amplifice pozi]iile adoptate de liderii P.C.U.S.,<br />
exprimându-[i adeziunea [i sus]inerea fa]` de m`surile [i<br />
amenin]`rile belicoase ale acestora.<br />
Obedientele oficialit`]i de la Chi[in`u aveau îns` o sarcin`<br />
suplimentar`: pe lâng` „revizionismul” comuni[tilor din<br />
Cehoslovacia trebuiau s` combat`, poate chiar cu mai mult`<br />
vigoare, „noul curs” al politicii României, care contravenea<br />
obiectivelor [i intereselor U.R.S.S..<br />
4 (42) 2008 document
R.S.S. Moldoveneasc` (Basarabia, c`reia i s-a ata[at o<br />
parte a fostei Republici Autonome Sovietice Socialiste<br />
Moldovene[ti – RASSM, din stânga Nistrului) a fost privit` de<br />
Moscova înc` de la început (mai întâi în perioada iulie 1940 –<br />
iunie 1941, apoi dup` 1944) cu suspiciune [i o aten]ie cu totul<br />
special`, datorit` v`ditei orient`ri pro-române a unei mari p`r]i a<br />
popula]iei, precum [i faptului c` mica republic` se va dovedi o<br />
veritabil` [i permanent` „pepinier` de antisovietism”.<br />
În pofida m`surilor deosebit de dure luate mai întâi în<br />
perioada iulie 1940 – iunie 1941 [i apoi, cu intensitate sporit` [i<br />
pe o scar` mai larg`, dup` 1944 pentru anihilarea [i lichidarea<br />
identit`]ii române[ti a popula]iei majoritare basarabene,<br />
manifest`rile de na]ionalism [i antisovietism se revigorau [i<br />
escaladau de la an la an, cu o for]` de regenerare ce alimenta<br />
o continu` stare de alergie [i nemul]umire din partea conducerii<br />
centrale de la Moscova fa]` de problemele moldovene[ti.<br />
Tonul reizbucnirii disputelor în chestiunea limbii materne a<br />
fost dat de Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din R.S.S.<br />
Moldoveneasc`, desf`[urat în octombrie 1965, când mai mul]i<br />
participan]i (Mihai Cimpoi, Ion Dru]`) au sus]inut revenirea la<br />
alfabetul latin. Astfel de opinii au fost sanc]ionate imediat de o<br />
[edin]` a Biroului C.C. al P.C.M., convocat` la 13 decembrie<br />
1965, care a condamnat „tendin]ele na]ionaliste” [i „alte st`ri de<br />
spirit nes`n`toase” manifestate la congres.<br />
Problemele limbii erau legate strâns de cele privind istoria<br />
teritoriului dintre Prut [i Nistru, precum [i a rela]iilor ruso-române<br />
[i sovieto-române, viziunea promovat` insistent de Moscova<br />
nefiind împ`rt`[it` de „na]ionali[tii” moldoveni, „influen]a]i”<br />
desigur de propaganda româneasc`. La adunarea anual` a<br />
Sec]iei [tiin]elor sociale a Academiei de [tiin]e a R.S.S.M., din 9<br />
martie 1967, se trage semnalul de alarm`: „În România se<br />
public` un num`r mare de lucr`ri în care problema na]ional`<br />
este abordat` într-un asemenea mod cu care noi nu putem fi de<br />
acord”.<br />
Luând cuvântul cu acela[i prilej, primul secretar al C.C. al<br />
P.C.M., Ivan Bodiul, eviden]iaz` contextul politic interna]ional,<br />
semnifica]ia ac]iunilor din România [i sarcinile ce revin<br />
contrapropagandei sovietice: „Savan]ii no[tri – explica I. Bodiul<br />
–, au mizat pe raporturi normale între Uniunea Sovietic` [i<br />
România. De aceea s-a acordat pu]in` aten]ie unor probleme<br />
ale trecutului, care au o mare importan]` pentru clarificarea<br />
rela]iilor statului nostru cu România. Noi nu l`muream unele<br />
evenimente politice... Acest fapt a lucrat împotriva noastr`... În<br />
situa]ia dat` noi ne-am pomenit nepreg`ti]i. Ducem lips` de o<br />
serie de lucr`ri [tiin]ifice extrem de importante, în baza c`rora<br />
am fi putut s` facem propagand` [i pe<br />
arena interna]ional`... În lume a luat<br />
amploare tr`nc`neala despre Basarabia.<br />
To]i cunoa[tem stâng`ciile [i nesiguran]a<br />
cercet`rilor privitor la perioada de ocupa]ie<br />
a Basarabiei. Atunci când s-au început<br />
aceste discu]ii, noi eram r`u preg`ti]i pentru<br />
a desf`[ura contrapropaganda”.<br />
Subliniind c` între liderii comuni[ti de la<br />
Chi[in`u [i conducerea central` de la<br />
Moscova au loc consult`ri „sistematice”, iar<br />
„toate formul`rile... sunt coordonate”, I.<br />
Bodiul schi]eaz` [i o perspectiv` asupra<br />
modului cum se vor derula în continuare<br />
evenimentele: „Nu trebuie s` fim naivi, c`ci<br />
tendin]a este de a [tirbi autoritatea Rusiei.<br />
Cei de peste hotare doresc s` discrediteze<br />
ac]iunile de ajutorare a Basarabiei de c`tre<br />
Rusia în trecut... trebuie s` se dea ripost`<br />
p`l`vr`gelilor neru[inate, incit`rii neîntemeiate<br />
a spiritelor. Ziua de 8 Martie a fost<br />
umbrit` de dou` lozinci. Una dintre ele<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
stipula: «Noi cerem întoarcerea p`mânturilor moldovene[ti».<br />
Înainte doar nu scriau a[a, iar acum scriu. Ideile sunt vehiculate<br />
[i iat` care-i rezultatul”. (Gheorghe Negru, „Politica<br />
etnolingvistic` în R.S.S. Moldoveneasc`”, Editura „Prut<br />
Interna]ional”, Chi[in`u, 2000, p. 72-73)<br />
Aten]ion`rile din lu`rile de cuvânt ale liderilor comuni[ti,<br />
atunci când aveau acordul Moscovei, nu r`mâneau niciodat` la<br />
stadiul de simple declara]ii de ocazie, ci erau transcrise imediat<br />
în hot`râri de partid [i transpuse într-o serie de ac]iuni practice.<br />
Ideile avansate de I. Bodiul la adunarea anual` a Academiei de<br />
[tiin]e a R.S.S.M [i-au g`sit reflectarea, o s`pt`mân` mai târziu,<br />
în Hot`rârea Biroului C.C. al P.C.M, din 18 martie 1967, intitulat`<br />
„Despre ac]iunile C.C. al Partidului Comunist al Moldovei privind<br />
studierea [i interpretarea în continuare a problemelor istoriei<br />
R.S.S. Moldovene[ti [i a rela]iilor sovieto-române”. Una dintre<br />
primele m`suri practice luate a fost limitarea contactelor directe<br />
moldo-române [i reducerea drastic` a num`rului<br />
abonamentelor la publica]ii române[ti, de la 66 501 exemplare<br />
în 1966 la 4 275 exemplare în 1968. Ulterior, num`rul<br />
abonamentelor din România pentru cet`]enii R.S.S.M a fost<br />
redus aproape complet, fiind permis numai unor persoane<br />
verificate, „demne de încredere”.<br />
A[adar, incendiarul august 1968 a g`sit România [i<br />
U.R.S.S. în plin conflict ideologic, deocamdat` camuflat cu grij`<br />
de ambele p`r]i. Ecourile m`surilor de liberalizare din România<br />
[i afrontul deschis, de larg` rezonan]` interna]ional`, adus<br />
URRS dup` interven]ia în Cehoslovacia au avut un impact<br />
puternic în rândul basarabenilor, care apreciau c` se apropie un<br />
nou moment favorabil pentru a-[i exprima liber sentimentele<br />
na]ionale, f`r` teama c` vor fi iar`[i victime ale gulagurilor<br />
siberiene.<br />
Organele de partid [i de securitate sovietice (KGB) au din<br />
nou de lucru cu „na]ionalismul moldovenesc”. Piotr Civertko,<br />
noul pre[edinte al Comitetului Securit`]ii Statului din R.S.S.M,<br />
un personaj „brutal [i dogmatic” transferat în 1966 la Chi[in`u<br />
dintr-un post similar din Kirghizia, decretase înc` de la preluarea<br />
func]iei „lupta cu na]ionalismul moldovenesc” drept sarcin` de<br />
baz` a serviciului s`u. (vezi T. Botnaru [i A. Ganenco,<br />
Conduc`torii serviciilor secrete ale Moldovei, în volumul „Istoria<br />
serviciilor secrete. Breviar”, Editura Museum, Chi[in`u, 2004, p.<br />
95)<br />
Pe baza inform`rilor primite de la organele de securitate<br />
sovietice, primul secretar al C.C. al P.C.M, Ivan Bodiul, era în<br />
m`sur` c`tre sfâr[itul anului 1970 s` caracterizeze astfel<br />
climatul din republic`:<br />
71
studii/documente<br />
„Num`rul manifest`rilor na]ionaliste din Moldova nu s-a<br />
m`rit, îns` esen]a lor s-a schimbat [i are în prezent un caracter<br />
antirusesc mai pronun]at, fiind în acela[i timp de orientare filoromâneasc`.<br />
Ca m`rturie ne servesc, în special, foile volante<br />
dactilografiate sau scrise de mân` ce sunt r`spândite în<br />
republic`. În zece luni ale anului curent au fost înregistrate 42 de<br />
cazuri. Multe dintre ele con]in cerin]e despre plecarea ru[ilor din<br />
Basarabia [i unirea ei cu România...”. (Gheorghe Negru, Politica<br />
etnolingvistic` în R.S.S. Moldoveneasc`, Editura „Prut<br />
Interna]ional”, Chi[in`u, 2000, p. 49-50)<br />
Acest gen de manifest`ri au alertat la maximum conducerea<br />
de partid [i de stat sovietic` de la Moscova. În regim de urgen]`,<br />
la 5 noiembrie 1970 a fost adoptat` o hot`râre a C.C. al P.C.U.S.<br />
cu titlul semnificativ „Despre m`surile privind intensificarea<br />
muncii ideologice în rândul popula]iei R.S.S. Moldovene[ti [i a<br />
regiunii Cern`u]i din R.S.S. Ucrainean`”.<br />
Zece zile mai târziu, la 16 noiembrie 1970, în conformitate cu<br />
aceast` hot`râre, Biroul C.C. al P.C.M. adopt` documentul<br />
intitulat „Despre m`surile privind intensificarea activit`]ii<br />
ideologice în rândul popula]iei R.S.S. Moldovene[ti”, în care sunt<br />
stabilite sarcini am`nun]ite pentru toate structurile oficiale<br />
moldovene[ti cu atribu]ii în domeniul educa]iei [i propagandei,<br />
acestea fiind „obligate s`-[i modifice esen]ial activitatea<br />
ideologic` în rândul popula]iei republicii”. Termenul de raportare<br />
a îndeplinirii sarcinilor este stabilit 1 aprilie 1971.<br />
În preambulul Hot`rârii sunt men]ionate explicit principalele<br />
motive de îngrijorare care determin` astfel de m`suri ample [i<br />
urgente:<br />
„Partea român`, din ce în ce mai activ, folose[te literatura,<br />
radioul c`l`toriile cet`]enilor români în Moldova [i vizitele<br />
cet`]enilor no[tri în R.S.R. pentru a propaga printre oamenii<br />
no[tri cursul politic „deosebit”, neprietenos fa]` de U.R.S.S. ...<br />
Unii cet`]eni români se exprim` deschis referitor la preten]iile<br />
teritoriale ale României fa]` de Basarabia [i Bucovina...<br />
Din România [i prin teritoriul ei ajunge la noi mult` literatur`<br />
du[m`noas`, inclusiv chinez` [i albanez`...”.<br />
Dintre m`surile concrete stabilite, pe sectoare de activitate,<br />
men]ion`m:<br />
- majorarea timpului de anten` pentru emisiunile în „limba<br />
moldoveneasc`”, destinate radioascult`torilor din RS România;<br />
analizarea posibilit`]ii de înlocuire a emi]`toarelor de televiziune<br />
situate în R.S.S.M la frontiera cu România cu „altele cu<br />
capacitate mai mare”;<br />
- Prezidiul Academiei de {tiin]e a R.S.S.M s` prezinte<br />
propuneri, „aprobate de institutele corespunz`toare ale<br />
Academiei de [tiin]e a U.R.S.S.”, privind organizarea de<br />
conferin]e [i sesiuni [tiin]ifice „pe probleme ale istoriei Moldovei,<br />
formarea na]iunii moldovene[ti, istoria rela]iilor ruso-române [i<br />
sovieto-române”; revistele de specialitate din U.R.S.S. [i<br />
R.S.S.M „s` sporeasc` publicarea articolelor [i materialelor<br />
despre rolul Kominternului în istoria mi[c`rii comuniste [i<br />
muncitore[ti, s` abordeze istoria rela]iilor ruso-române [i<br />
sovieto-române, politica autorit`]ilor române în perioada de pân`<br />
la r`zboi [i altele care sunt tratate tenden]ios în istoriografia<br />
român`”;<br />
- selectarea mai riguroas` a turi[tilor sovietici care vor<br />
c`l`tori în R.S.R., pentru ca ace[tia s` fie supu[i unui „instructaj<br />
adecvat”; instituirea unei eviden]e precise asupra invita]iilor<br />
cet`]enilor români în Moldova [i a cet`]enilor sovietici în<br />
România; mic[orarea num`rului de vizite particulare [i<br />
efectuarea unui „control riguros” al comportamentului cet`]enilor<br />
români pe timpul prezen]ei lor în republic`;<br />
- „limitarea p`trunderii [i r`spândirii în republic` a literaturii<br />
române [i a presei periodice române[ti”; distribuirea în R.S.S.M<br />
a c`r]ilor comandate anual din România s` se efectueze numai<br />
de Comitetul pentru pres` al republicii. („Magazin istoric”, aprilie<br />
2008, p. 5-9)<br />
72<br />
A[adar, prietenia „fr`]easc`” dintre U.R.S.S. [i România<br />
începe s` îmbrace treptat o form` specific` de „r`zboi rece”,<br />
camuflat cu greutate sub limbajul ideologic al necesit`]ii înt`ririi<br />
solidarit`]ii interna]ionaliste [i a unit`]ii frontului antiimperialist.<br />
Spectrul unei invazii sovietice în România<br />
revine. „Dosarul României cre[te neîncetat<br />
la Moscova”<br />
În anii urm`tori, disputele din rela]iile româno-sovietice se<br />
vor amplifica, manifestându-se frecvent nu doar în sfera<br />
publica]iilor [i mass-media, ci [i în cadrul întâlnirilor directe cu<br />
caracter bilateral sau multilateral. Ac]iunile de politic` extern`<br />
ale României, în special în rela]iile cu China sau S.U.A. (mai<br />
ales vizita pre[edintelui R. Nixon la Bucure[ti, în august 1969),<br />
provocau necondi]ionat contrareac]ii dure la Moscova.<br />
La finele lunii iunie 1971, spre exemplu, la reîntoarcerea<br />
dintr-un turneu asiatic (R.P. Chinez`, R.P.D. Coreean`, R.D.<br />
Vietnam [i R.P. Mongol`), delega]ia român` condus` de<br />
Nicolae Ceau[escu a f`cut o escal` la Moscova, pe aeroport<br />
fiind întâmpinat` de un grup numeros de oficiali sovietici în<br />
frunte cu Alexei Kosâghin, pre[edinte al Consiliului de Mini[tri<br />
al U.R.S.S.. Prezent la discu]ii, fostul ministru de externe<br />
George Macovescu relateaz` în Memoriile sale despre<br />
„atmosfera rece” a întâlnirii:<br />
„Dup` obi[nuitele fraze rostite în asemenea împrejur`ri,<br />
Kosâghin începe s` repro[eze lui N. Ceau[escu c` a întreprins<br />
vizita în China, care apare ca un gest ostil Uniunii Sovietice,<br />
date fiind rela]iile dintre Moscova [i Pekin. Primul ministru<br />
sovietic acuz` pe chinezi – [i implicit pe români – c` s-au<br />
folosit de vizit` pentru a intensifica propaganda împotriva<br />
U.R.S.S., pentru a a]â]a ]`rile mici [i mijlocii împotriva<br />
Moscovei sub lozinca asupririi acestora de c`tre superputeri [i,<br />
în special, de c`tre „imperialismul sovietic”...<br />
„Atitudinea lui Kosâghin – subliniaz` George Macovescu –<br />
mi-a demonstrat c` vizita delega]iei române în China a deranjat<br />
puternic politica Moscovei; ... c` politica României nu este<br />
deloc pe placul Kremlinului... Ne trebuie o mare aten]ie,<br />
deoarece nu ne putem a[tepta la nimic bun din partea<br />
Moscovei. Ne trebuie mult` flexibilitate [i în acela[i timp fermitate,<br />
mult` abilitate pentru a ne p`stra libertatea de manevr` [i<br />
pentru a evita ascu]irea conflictului. Dup` cele întâmplate în<br />
1968, în Cehoslovacia, sunt posibile orice gesturi [i fa]` de<br />
România... Pericolul unei invazii... nu este înl`turat. «Dosarul»<br />
României cre[te neîncetat la Moscova...”. (George<br />
Macovescu, Jurnal, vol. I (1952-1982), Bucure[ti, Editura<br />
Domino, 2006, p. 88-90)<br />
O lun` mai târziu (iulie 1971), Henry Kissinger se va<br />
deplasa în China, preg`tind vizita istoric` a pre[edintelui<br />
Richard Nixon la Beijing, din februarie 1972, cu urm`ri<br />
profunde [i pe termen lung în via]a interna]ional`.<br />
S` not`m c`, în anii urm`tori, România a continuat s`<br />
ac]ioneze pas cu pas pentru afirmarea în via]a interna]ional` a<br />
unor principii care au devenit o veritabil` emblem` a politicii<br />
externe române[ti [i stindard al unei ]`ri mici preocupate s`-[i<br />
asigure supravie]uirea [i independen]a într-o lume tot mai<br />
complex`. Respingerea [i condamnarea „politicii imperialiste<br />
de for]` [i dictat, de amestec în treburile altor ]`ri” reprezenta<br />
un principiu reafirmat cu t`rie cu orice prilej, acoperind<br />
deopotriv` ac]iuni [i comportamente ale marilor puteri<br />
indiferent de alian]a politico-militar` din care f`cea parte. În<br />
mod tot mai evident, principiul men]ionat viza cu prioritate<br />
politica U.R.S.S., ale c`rei efecte România le resim]ea<br />
permanent.<br />
La rândul s`u, Moscova nu contenea s` întreprind` noi [i<br />
noi ac]iuni de natur` s` tempereze zelul spre independen]` al<br />
românilor. La 15 octombrie 1975, C.C. al P.C.U.S. adopt` o<br />
4 (42) 2008 document
hot`râre special` intitulat` sugestiv „Despre m`surile<br />
suplimentare în domeniul ideologic în leg`tur` cu intensificarea<br />
propagandei na]ionaliste române[ti ce pericliteaz` interesele<br />
U.R.S.S.”. Este limpede c` atitudinea Bucure[tilor devenise de<br />
netolerat pentru Moscova, fiind inclus` într-un document<br />
programatic oficial pe lista amenin]`rilor care trebuie<br />
comb`tut` [i contracarat` prin toate mijloacele.<br />
Confruntarea din rela]iile sovieto-române, ]inut` mult timp<br />
în surdin`, va escalada [i va atinge un nou „vârf” în 1976,<br />
manifestându-se atât prin mass-media, cât [i în dialogul<br />
bilateral direct pe linie de partid [i de stat. Presa interna]ional`<br />
semnalase prompt recrudescen]a tensiunilor dintre români [i<br />
sovietici dup` apari]ia, la începutul anului, a edi]iei a II-a a c`r]ii<br />
„Via]a politic` în România. 1918-1921” (autori Mircea Mu[at [i<br />
Ion Ardeleanu) care reafirma r`spicat caracterul „str`vechi<br />
românesc” al Basarabiei, anexat` de Imperiul ]arist în 1806.<br />
Aceast` lucrare se ad`uga unui [ir lung de alte publica]ii<br />
ap`rute în ultimii ani, care îi puneau pe români în fa]a unor<br />
documente de arhiv` ce redau cu acurate]e o serie de<br />
evenimente din trecutul mai apropiat sau mai îndep`rtat al<br />
rela]iilor româno-ruse [i româno-sovietice, deloc m`gulitoare<br />
pentru comportamentul marelui vecin c`ruia îi pl`cea s` fie<br />
prezentat doar ca „eliberator”.<br />
În luna mai 1976, revista „Lumea” (s`pt`mânal de politic`<br />
extern`) publica în premier` Tratatul dintre Moldova [i Rusia<br />
de la 7 mai 1656, încheiat de domnitorul Gheorghe [tefan [i<br />
]arul Alexei Mihailovici, pentru ca în num`rul urm`tor (20 mai<br />
1976) , la rubrica „Pe urmele istoriei”, s` tip`reasc` textul<br />
integral al Tratatului încheiat între Dimitrie Cantemir, domnul<br />
Moldovei, [i Petru I, ]arul Rusiei, la 13 aprilie 1711. Într-un<br />
amplu editorial de prezentare a semnifica]iei Tratatului, revista<br />
atr`gea aten]ia asupra articolelor 3, 6 [i 10, prin care Rusia se<br />
angaja s` nu se amestece în treburile interne ale Moldovei, iar<br />
]arul Petru I se obliga s` nu intervin` în nici un fel în<br />
reglementarea succesiunii la tronul Moldovei. De asemenea,<br />
era reprodus în întregime articolul 11 al tratatului, prin care<br />
Rusia garanta solemn integritatea teritorial` a Moldovei a[a<br />
cum era ea din vechime, cu grani]a r`s`ritean` pe Nistru.<br />
Referirile erau mai mult decât aluzive la realit`]i mai<br />
recente ale situa]iei din rela]iile ruso-române [i sovietoromâne,<br />
subliniind explicit c` „atunci când interesele marilor<br />
puteri au coincis, acestea nu s-au dat în l`turi de la înc`lcarea<br />
propriilor angajamente, dezam`gind speran]ele acelor popoare<br />
care legau de asemenea alian]e idealul p`str`rii propriei<br />
independen]e [i suveranit`]i”. Concluzia editorialului nu l`sa<br />
loc la nici un fel de dubii asupra ]intelor urm`rite: „Exemplul viu<br />
al faptelor din trecut, ca [i din contemporaneitate, confirm`<br />
adev`rul c` dobândirea libert`]ii [i independen]ei popoarelor<br />
depinde nu de bun`voin]a imperiilor, ci de lupta hot`rât` a<br />
popoarelor... împotriva politicii imperialiste,... a fermit`]ii cu<br />
care [i-au luat soarta în propriile mâini, înf`ptuind...<br />
dezideratele sacre ale independen]ei [i suveranit`]ii na]ionale”.<br />
La finele lunii iunie 1976, la Berlin are loc o Conferin]` la<br />
vârf a partidelor comuniste [i muncitore[ti din Europa. În fa]a<br />
reprezentan]ilor celor 29 de partide europene participante la<br />
conferin]`, Nicolae Ceau[escu reafirm` principiile de baz`<br />
care deveniser` liniile directoare ale Partidului Comunist<br />
studii/documente<br />
Român în rela]iile cu celelalte partide comuniste, în primul rând<br />
cu P.C.U.S.: egalitatea în drepturi, neamestecul din afar`,<br />
evitarea criticilor la adresa politicii altor partide, imposibilitatea<br />
[i chiar lipsa de necesitate a unui centru interna]ional<br />
coordonator, nevoia unui schimb liber de p`reri „f`r` preten]ii<br />
de impunere a unui anumit punct de vedere indiferent din<br />
partea c`rui partid”.<br />
Cuvântarea liderului român, publicat` integral de ziarul<br />
„Scânteia” din 30 iunie 1976, apare prelucrat` substan]ial în<br />
„Pravda” din 1 iulie 1976, toate pasajele referitoare la principiile<br />
men]ionate mai sus fiind omise ori redate trunchiat, pentru a<br />
ascunde cititorului sovietic obi[nuit diferen]ele nete de opinii<br />
dintre cele dou` partide fr`]e[ti.<br />
(Pentru detalii vezi [i excelenta analiz` comparativ` a<br />
Cuvânt`rii liderului român la Berlin [i a textului publicat de<br />
„Pravda”, f`cut` „la cald” de cercet`torul Michael Bruchis în<br />
volumul „Rusia, România [i Basarabia: 1812, 1918, 1924,<br />
1940”, editat` pentru prima dat`, în limba rus`, de Centrul de<br />
cercet`ri [tiin]ifice pentru Rusia [i Europa de Est al Universit`]ii<br />
din Tel Aviv, în 1979).<br />
Neîndoielnic, sovieticii erau nemul]umi]i de politica extern`<br />
independent` a României, dar îngrijorarea lor cea mai mare,<br />
care nu cuno[tea pauz`, avea la baz` încerc`rile tot mai<br />
frecvente ale Bucure[tilor de a prezenta public adev`rul istoric<br />
despre Basarabia, activitate interpretat` ca fiind îndreptat`<br />
f`]i[ contra intereselor U.R.S.S., urm`rind revendicarea<br />
vechilor teritorii române[ti.<br />
În spatele unor declara]ii de ocazie, menite s` ascund` în<br />
fa]a opiniei publice adev`rul crud al rela]iilor „fr`]e[ti” cu<br />
România, Moscova nu ezita s` ia an de an „m`suri<br />
suplimentare”, cu caracter restrictiv, în raporturile cu Bucure[tii.<br />
În 1977, num`rul 3 al revistei sovietice „Voprosî Filosofii”<br />
public` un grupaj de articole sub titlul „Unele aspecte ale<br />
gândirii filozofice moldovene[ti”, printre semnatari reg`sinduse<br />
I. Bodiul, prim-secretar al C.C. al P.C.M, G. Eremei, primvicepre[edinte<br />
al Consiliului de Mini[tri al R.S.S.M, precum [i<br />
mul]i angaja]i ai structurilor sovietice din republic` pu[i s` scrie<br />
„împotriva falsificatorilor burghezi moderni ai istoriei culturii<br />
spirituale a Moldovei”.<br />
În 1978, printr-o indica]ie secret` a C.C. al P.C.M se<br />
dispune „s` se reduc` substan]ial participarea R.S.S.M la<br />
schimburile turistice ale U.R.S.S. cu România, sporindu-se în<br />
acela[i timp cu RP Bulgar`, RP Ungar`, RP Polon`, R.S.<br />
Cehoslovac` [i cu alte ]`ri socialiste...”.<br />
La una din [edin]ele Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S. din<br />
perioada în care secretar general era Iurii Andropov (noiembrie<br />
1982-februarie 1984) s-a decis „limitarea accesului<br />
reprezentan]ilor armatei României la noile modele de<br />
armament”. (Vasile Buga, „Apusul unui imperiu. U.R.S.S. în<br />
epoca Gorbaciov. 1985-1991”, Institutul Na]ional pentru Studiul<br />
Totalitarismului, Bucure[ti, 2007, p. 18).<br />
Pân` în 1989, dincolo de evolu]iile sinuoase ale raporturilor<br />
bilaterale, România a r`mas permanent pentru Moscova pe<br />
„lista” in-amicilor U.R.S.S., tonul ipocrit al discursului politic<br />
disimulând cu dificultate tratamentul discriminatoriu aplicat<br />
românilor [i o atitudine plin` de cinism [i brutalitate manifestat`<br />
ori de câte ori a avut prilejul. <br />
1968-2008. Some aspects regarding the invasion of Czechoslovakia toward the Soviet-Romanian relationships<br />
At the beginning of the 7th decade of the XX century, a<br />
new current of opinion was felt within the eastern countries<br />
more and more frequently. The dissatisfactions regarding the<br />
Soviet constrains were interwoven with the option for<br />
contacts, dialogue and pragmatic relationships with the<br />
Occident. After the Yugoslavian dissidence (1948), the<br />
Albanese opposition - its choice to be on China side in the<br />
document 2008 4 (42)<br />
conflict with the Soviets and the breaking off the relationships<br />
with the Soviet Union (1961) – the coordination centre from<br />
Moscow began to be contested by the majority of the<br />
communist parties from the "satellite" countries. They tried to<br />
find their own way for development, taking into account the<br />
traditions and the national features, without questioning the<br />
"general laws" of the socialism.<br />
73
studii/documente<br />
|<br />
nc` din 1866, în timpul crizei interna]ionale declan[ate de<br />
alegerea Domnitorului Carol I pe tronul de la Bucure[ti,<br />
pentru a preîntâmpina o invazie, domnitorul Carol I a<br />
îns`rcinat o comisie compus` din maiorul Gheorghe Sl`niceanu<br />
[i c`pitanii Eracle Arion [i Nicolae Dabija s` studieze<br />
posibilitatea „înt`ririi capitalei principatului prin fortifica]iune<br />
provizorie”. Comisia [i-a început activitatea, îns` recunoa[terea<br />
ca domn a lui Carol I de c`tre Poart`, survenit` pe 11/23<br />
octombrie 1866 a f`cut ca ea s`-[i înceteze activitatea.<br />
Ideea nu a fost abandonat` îns` cu des`vâr[ire [i în anii<br />
urm`tori problema a fost reluat`. Astfel, generalul Ioan Emanoil<br />
Florescu, ministru de r`zboi între 14 martie 1871 – 30 martie<br />
1876, militar cu contribu]ii importante la dezvoltarea<br />
organizatoric` a armatei române, a înfiin]at o comisie, condus`<br />
de colonelul Gheorghe Manu, îns`rcinat` s`<br />
studieze posibilitatea realiz`rii de fortifica]ii<br />
permanente. Comisia, care a func]ionat<br />
pân` izbucnirea crizei balcanice în 1875, a<br />
întreprins studii pe teren, în special pentru<br />
fortificarea Capitalei.<br />
Dup` izbucnirea Crizei Orientale în anul<br />
1875, în condi]iile în care România dorea s`-<br />
[i p`streze neutralitatea, problema<br />
fortifica]iilor a revenit în prim plan. Deoarece<br />
exista posibilitatea ca teritoriul na]ional s` fie<br />
trans<strong>format</strong> în câmp de lupt` între for]ele otomane [i ruse[ti,<br />
armata român` a încercat se realizeze câteva puncte de sprijin<br />
înt`rite împotriva unei eventuale invazii. Ca urmare, începând<br />
cu noiembrie 1876, pân` în prim`vara anului 1877 au fost<br />
amenajate fortifica]ii la Calafat [i la B`rbo[i, lâng` Gala]i, prin<br />
care se urm`rea bararea Dun`rii împotriva navelor de lupt`<br />
otomane.<br />
Evolu]ia ulterioar` a evenimentelor politice [i militare au<br />
f`cut ca armata român`, pentru ap`rarea independen]ei<br />
proclamat` de Parlamentul de la Bucure[ti la 9/21 mai 1877, s`<br />
se implice în r`zboi de partea Rusiei [i s` ia parte la conflictul<br />
din Peninsula Balcanic`. |n Bulgaria, trupele române s-au<br />
confruntat, la Plevna, Belogradcik [i Vidin, cu r`zboiul de<br />
asediu, care demonstra valoarea strategic` a fortifica]iilor<br />
pasagere [i permanente.<br />
Dup` încheierea conflictului, din ini]iativa regelui Carol I, au<br />
fost reluate studiile privind realizarea unui sistem de fortifica]ii<br />
precum aveau deja Rusia, Austro-Ungaria, Fran]a, Germania [i<br />
Belgia, pornindu-se de la perceptul conform c`ruia fortifica]iile<br />
constituie un puncte de sprijin care permit unei armate<br />
regruparea, reorganizarea [i constituie o bun` baz` de plecare<br />
la ofensiv`.<br />
Astfel, în 1882 a fost numit` o comisie prezidat` de<br />
generalul Gh. Manu, cel care condusese [i lucr`rile comisiei în<br />
perioada premerg`toare R`zboiului de Independen]`, cu<br />
misiunea de a alc`tui proiectul de fortificare a ]`rii. Comisia a<br />
reluat, actualizat [i îmbun`t`]it studiile teoretice [i pe teren<br />
f`cute la începutul anilor ’70, rezultatul fiind finalizat într-un<br />
memoriu, prezentat Ministerului de R`zboi. Era primul proiect<br />
complet de fortificare a României. În el membrii comisiei au<br />
propus fortificarea ]`rii pe 5 zone: Oltenia, pân` la Olt;<br />
Muntenia, de la Olt la linia Foc[ani, Gala]i; Moldova de apus,<br />
între Carpa]ii Orientali [i Siret; Moldova de r`s`rit, între Siret [i<br />
Prut; Dobrogea. Fortificarea Capitalei reprezenta prima urgen]`<br />
74<br />
Armamentul Cet`]ii Bucure[ti<br />
”<br />
În 1882 a fost<br />
numit` o comisie<br />
prezidat` de<br />
generalul<br />
Gheorghe Manu,<br />
cu misiunea de a<br />
alc`tui proiectul<br />
de fortificare al<br />
]`rii<br />
Drd. Cornel I. SCAFE{, Ioan I. SCAFE{<br />
dup` care urma realizarea unor fortifica]ii pe linia Foc[ani –<br />
Gala]i, care s` bareze o posibil` invazie a armatei ruse [i un cap<br />
de pod la Cernavod`, forturi [i baterii în zonele Gala]i,<br />
Constan]a.<br />
Cu toate acestea, lipsa de experien]` a ofi]erilor români în<br />
domeniu l-a determinat ca regele Carol I [i pe sfetnicii s`i militari<br />
sa apeleze [i la consilierea unor speciali[ti str`ini. Astfel, mai<br />
mul]i ofi]eri germani din Marele Stat Major prusian au efectuat o<br />
serie de studii privind obstacolele naturale de pe teritoriul<br />
României, materializate în câteva memorii cu propuneri de<br />
fortificare, adresate regelui Carol I.<br />
Deoarece echipele de ofi]eri germani au stârnit aten]ia<br />
poli]iei austro-ungare, pentru evitarea unor nepl`ceri<br />
diplomatice Carol I a renun]at la serviciile acestora. In schimb,<br />
el a apelat la un specialist dintr-o ]ar` neutr`,<br />
Belgia, chemându-l în 1882 la Bucure[ti, prin<br />
intermediul surorii sale Maria von<br />
Hohenzollern-Sigmaringen, so]ia regelui<br />
Leopold al II-lea al Belgiei, pe generalul<br />
Henri Alexis Brialmont, o somitate în<br />
domeniul fortifica]iilor.<br />
Generalul H. A. Brialmont a redactat un<br />
”<br />
memoriu privind organizarea ap`r`rii<br />
României, în care pentru lucr`rile de detalii<br />
[i-au adus contribu]ia [i c`pitanii Mihail<br />
Boteanu [i Ioan Culcer.<br />
În memoriul înaintat pe 15 decembrie 1882 regelui Carol I,<br />
el propunea, în acord cu Comisia Manu, realizarea a 5 zone<br />
fortificate, [i anume: Bucure[tiul – centrul politic [i administrativ,<br />
principalul nod de comunica]ii, localitate plasat` la egal`<br />
distan]` de Or[ova [i Gala]i, fa]` de mun]i [i principalele<br />
trec`tori –, un cap de pod pe Siret, pentru blocarea unor atacuri<br />
dinspre nord, Gala]iul, principalul port pe Dun`re [i un important<br />
centru comercial, Cernavoda, cap de pod pentru for]ele din<br />
Dobrogea [i baz` pentru o eventual` opera]iune în Bulgaria [i<br />
Constan]a, principalul port românesc la Marea Neagr`.<br />
În ceea ce privea „Cetatea Bucure[ti”, prima care trebuia s`<br />
fie realizat`, planurile lui Brialmont prevedeau realizarea unei<br />
linii principale de rezisten]`, cu un perimetru de 72 km, compus`<br />
din 18 forturi deta[ate, la intervale de 4 km, [i 18 redute-baterii<br />
intermediare, o linie secundar` defensiv`, numit` incinta, sau<br />
nucleul cet`]ii. Armamentul urma s` fie instalat, par]ial în cupole<br />
cuirasate, par]ial pe platforme descoperite. Diametrul liniei<br />
principale de rezisten]` era neregulat. Astfel, cele mai apropiate,<br />
erau forturile Afuma]i [i M`gurele, aflate la o distan]` de 21 km,<br />
iar cele mai dep`rtate forturile Chitila [i Leordeni, aflate la o<br />
distan]` de 28 km. Distanta medie de la forturi la perimetrul<br />
ora[ului era de cca. 8 km. Intervalul dintre lucr`ri, forturi [i<br />
baterii, era de 2 km, adic` b`taia unui tun de calibru mic. Înapoia<br />
forturilor [i bateriilor urma s` se construiasc` o linie de cale<br />
ferat` de centur`, dublat` de o [osea, ambele mascate de o<br />
perdea de vegeta]ie, lat` de 10 m. Forturile [i bateriile erau era<br />
legate de comandamentul Cet`]ii cu 2 linii telefonice. La<br />
mobilizare se prevedea o re]ea de comandament [i de tragere.<br />
<br />
Armamentul „Cet`]ii Bucure[ti” a constituit unul dintre<br />
obiectivele cele mai importante urm`rite, atât de generalul H. A.<br />
4 (42) 2008 document
Brialmont, cât [i de ofi]erii români îns`rcina]i cu materializarea<br />
construc]iilor.<br />
Planurile ini]iale prevedeau ca, pentru ap`rare, „Cetatea<br />
Bucure[ti” s` dispun` de un sistem de artilerie mixt, amplasat în<br />
cupole cuirasate [i pe platforme descoperite aflate în interiorul<br />
fortifica]iilor, dar experien]ele desf`[urate pe plan extern privind<br />
realizarea unor tipuri de cupole de artilerie cât mai performante,<br />
cât mai bune în ceea ce prive[te rezisten]a, forma [i<br />
organizarea intern`, au întârziat luarea unei decizii definitive.<br />
Astfel de experien]e au avut loc la Spezzia (Italia) între 1882-<br />
1884, la Ochta, lâng` St. Petersburg (Rusia) în 1882, la<br />
Shoeburynes (Anglia), între 1882-1883, la Copenhaga<br />
(Danemarca), în 1883, la St.Chamond (Fran]a), în 1884, la<br />
Buckau (Germania), între 1882-1884, dar, din punctul de vedere<br />
român nu s-au finalizat cu concluzii satisf`c`toare. Ca urmare<br />
generalul Brialmont, cu acordul regelui Carol I [i a Ministerului<br />
de R`zboi, a propus organizarea unor noi experimente la<br />
Bucure[ti, pe câmpul Cotroceni.<br />
Dând curs propunerii, ministrul de r`zboi, generalul de<br />
brigad` [tefan F`lcoianu a adresat în luna iulie 1884 invita]ii de<br />
participare unor firme din Fran]a [i Germania, statele cu cele<br />
mai avansate în domeniu.<br />
Ini]iativa guvernului român de a permite reprezentan]ilor<br />
statelor interesate s` asiste la teste a determinat pe plan<br />
european stoparea tuturor comenzilor pentru cupole de artilerie<br />
pân` la terminarea experien]elor de la Cotroceni.<br />
Invita]iei Ministerului de R`zboi i-au r`spuns dou` firme, din<br />
St. Chamond (Fran]a), [i Buckau-Magdeburg (Germania) care<br />
au încheiate contractele de participare cu statul român pe 7/19<br />
noiembrie 1884 [i, respectiv, pe 20 noiembrie/2 decembrie<br />
1884.<br />
Loca[ul afetului cuirasat german a fost construit la Cotroceni<br />
de firma Arbenz [i Wolf, din România, sub supravegherea<br />
inginerului arhitect A. Berthet. Loca[ul cupolei St. Chamond, a<br />
fost construit, tot în mai 1885, sub supravegherea maiorului A.<br />
Mougin [i a inginerului Odin.<br />
Lucr`rile pentru instalarea cupolelor au început în iunie 1885<br />
[i lucr`rile de zid`rie s-au terminat la jum`tatea lunii septembrie<br />
1885.<br />
Piesele cupolelor au început s` soseasc` la sfâr[itul lui<br />
septembrie 1885 [i au început s` fie montate sub<br />
supravegherea reprezentan]ilor firmelor. Montajul s-a încheiat în<br />
noiembrie 1885. Regele Carol I a vizitat cupolele pe 7/19<br />
decembrie 1885.<br />
Experien]ele au început pe 6/18 decembrie 1885 [i s-au<br />
desf`[urat pân` pe 11/23 ianuarie 1886. Francezii au prezentat<br />
o cupol` tip „Mougin”, de form` cilindric`, pentru 2 tunuri „De<br />
Bange”, cal. 155 mm, iar germanii o cupol` tip „Schuman”, cu<br />
calot` semisferic`, pentru 2 tunuri „Krupp”, fretate, de cal. 150<br />
mm.<br />
Experien]ele de la Cotroceni au fost organizate de o comisie<br />
<strong>format</strong>` din generalii Eracle Arion, pre[edinte, coloneii Anton<br />
Berindei, Nicolae Dimitrescu-Maican, maiorii George<br />
Gr`m`ticescu, Ioan Georgescu Bere[teanu, Grigore<br />
Cr`iniceanu, M. Boteanu [i c`pitanii Constantin Coand` [i Ioan<br />
Culcer.<br />
La ele au asistat: general-locotenent H.A.Brialmont (Belgia);<br />
maiorul de artilerie O’Colloghan [i c`pitanul de geniu Clarke<br />
Sydenham (Marea Britanie); locotenent-colonelul Voorduin,<br />
director al geniului în Ministerul de R`zboi, c`pitanul de geniu<br />
Snyders [i c`pitanul de artilerie Scherer (Olanda); locotenentcolonel<br />
Tobiensen, director al [colii militare [i c`pitanul de<br />
artilerie T... (Danemarca); maiorul de artilerie Fuchs, membru al<br />
comisiei de experien]e, [i c`pitanul de geniu Rommel, membru<br />
al comitetului de geniu (Germania); colonelul de geniu Marie-<br />
François-Ernest Caffarel, ata[atul militar al Fran]ei la<br />
Constantinopol (Fran]a); c`pitanul de stat-major Adolf von<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
Aici [[i \\n ppagina 776, iimagini ddin vvechiul ssistem ddefensiv aal CCapitalei<br />
Schneider, ata[atul militar al Austro-Ungariei la Bucure[ti<br />
(Austro-Ungaria); c`pitanul de geniu K.J. Vieliciko, membru al<br />
comitetului de geniu (Rusia); generalul de artilerie Djemal pa[a<br />
[i c`pitanul de fregat` Osman bei (Turcia)*.<br />
Pentru transportul invita]ilor, geni[tii militari au construit între<br />
Gara de Nord [i poligonul Cotroceni, o linie ferat` pe care în<br />
timpul experien]elor a circulat, zilnic, o garnitur` <strong>format</strong>` din<br />
dou` vagoane clasa I.<br />
Turela „Moungin” pentru 2 tunuri lungi „De Bange”, md.<br />
1877, cal. 155 mm, era proiectat` de maiorul în retragere<br />
Adolphe Mougin [i construit` de firma „Compagnie des Hauts-<br />
Fourneaux, forges et Acieries de la Marine et des Chemins de<br />
Fer” din Saint-Chamond (Loire – Fran]a). Turela era fabricat`<br />
din fier laminat, avea o form` cilindric`, blindajul vertical gros de<br />
45 cm, iar al plafonului de 18 cm. Diametrul exterior era de 4,8<br />
m [i cel interior de 3,9 m.<br />
Turela era sus]inut` de un pivot central fixat într-o incint` din<br />
font`, plin` cu glicerin`. Ea se rotea 360 O . Afeturile tunurilor erau<br />
independente de cupola cuirasat`, iar reculul tunurilor este<br />
redus prin frâne hidraulice.<br />
Baza turelei era protejat` de un inel circular fix, din font`<br />
înt`rit`, înalt de 0,97 m deasupra solului.<br />
Interiorul era împ`r]it în trei etaje: primul, pentru servan]ii<br />
tunurilor, al doilea pentru militarii care asigurau aprovizionarea<br />
cu muni]ii, iar al treilea pentru manevrarea troliului care asigura<br />
mi[carea turelei. |n total turela avea 20 de oameni.<br />
Greutatea sa total` era de 151.215 kg iar pre]ul (fabrica]ie,<br />
transport, montare) de 374.845, 80 lei<br />
Cupola „Schuman” sau Afetul cuirasat Schumann pentru 2<br />
tunuri lungi de 25 calibre, fretate („cercuite”) „Krupp”, cal. 150<br />
mm, proiectat` de maiorul Maximilian Schumann, era construit`<br />
de „H. Gruson – Eisengiesserei & Machinenfabrik Buckau-<br />
Magdeburg” (Buckau-Magdeburg – Germania).<br />
Ea avea un singur compartiment care ad`postea 14<br />
servan]i. Calota semisferic` avea 6 m diametru, compus` din 7<br />
segmente groase, din care 2 din metal compound (o]el [i fier<br />
laminat) [i 5 din fier laminat, groase de 20 cm, a[ezate pe o<br />
c`ma[` semisferic` <strong>format</strong>` din 2 pl`ci din o]el de 2 cm grosime<br />
fiecare. Fiecare din cele 6 pl`ci cânt`rea 6,7 t plus calota, 46 t.<br />
Cuirasa este legat` de gurile tunurilor [i de afeturile lor, care<br />
constituie astfel pivotul cupolei, reculul tunurilor preluat de<br />
* Locotenent-colonelul A. Cerutti, ata[atul militar al Italiei la Viena, de[i<br />
acreditat la experien]e, nu a participat decât la câteva [edin]e de tragere<br />
deoarece primise de la guvernul s`u misiunea s` participe la negocierile<br />
pentru încheierea unui armisti]iu între Bulgaria [i Serbia, aflate la acea<br />
dat` în r`zboi.<br />
75
studii/documente<br />
cuiras` [i trans<strong>format</strong> într-o mi[care în jurul pivotului. Cupola se<br />
rotea 360 0 . Baza cupolei era protejat` de un inel circular fix, din<br />
font` înt`rit`.<br />
Greutatea total` a cupolei era de 111.000 kg, iar pre]ul<br />
(fabrica]ie, transport, montare) de 296.271, 35 lei.<br />
Experiment`rile au constat din tragerea de c`tre fiecare<br />
cupol` a unui num`r de 200 obuze asupra unor ]inte din poligon,<br />
stabilirea preciziei [i rapidit`]ii focului. Apoi, pentru verificarea<br />
rezisten]ei, ele au fost supuse tirului bateriei poligonului –<br />
compus` din 2 tunuri De Bange, cal. 155 mm, 2 tunuri Krupp,<br />
cal. 150 mm [i 2 mortiere Krupp cal. 210 mm –, care a vizat atât<br />
cupolele, cât [i ambrazurile [i inelele din font`, în final, cupolele<br />
au fost utilizate, f`r` a fi reparate, la efectuarea unui tir de<br />
precizie.<br />
Prin metodologia adoptat` [i obiectivele urm`rite, testele de<br />
la Cotroceni au fost considerate drept „cele mai complete [i mai<br />
remarcabile ce s-au întreprins asupra cuirasamentelor terestre”.<br />
Cele dou` cupole cuirasate au r`mas, ca o m`rturie, pe câmpul<br />
Cotrocenilor pân` în 1935 când, la 2 aprilie 1935, Corpul 2<br />
armat` a cerut Direc]iei Materialelor din Ministerul Armamentului<br />
demontarea lor [i v`rsarea materialului metalic uzinelor Re[i]a.<br />
Comisia condus` de generalul Eracle Arion a ajuns la<br />
câteva concluzii importante, printre care superioritatea cupolelor<br />
de form` semisferic`, a fierului laminat, mai rezistent,<br />
necesitatea înlocuirii pivotului central al turelelor cu o<br />
cremalier`, a separ`rii tunurilor [i afeturilor acestora de cuiras`,<br />
precum [i utilitatea protej`rii tunului în eventualitatea unor<br />
lovituri în ambrazur`, dar nu a dat un verdict în favoarea vreunui<br />
participant. Dup` experien]e, în sânul Comisiei pentru Ap`rarea<br />
]`rii, s-au <strong>format</strong> 2 tabere, dar, de[i proiectul francez prezenta<br />
unele avantaje, a prevalat opinia c` nici unul din cele dou`<br />
sisteme prezentate la Bucure[ti nu îndeplineau toate condi]iile<br />
cerute, însu[i regele Carol I, care a participat la mai multe<br />
[edin]e de tragere – cu prilejul uneia a stat, sub bombardament,<br />
într-o cupol` Schumann – de[i a f`cut unele remarci personale<br />
asupra cupolelor, nu a c`utat s` influen]eze decizia comisiei.<br />
Discu]iile privind cupolele s-au prelungit pân` în 1888,<br />
interval în care Comisiei de Ap`rare i-au mai fost prezentate [i<br />
alte propuneri de c`tre reprezentan]ii firmelor „Grüsonwerk<br />
Buckau-Magdeburg” [i „Compagnie de Fives-Lille pour<br />
constructions mecaniques et entreprises”, St. Chamond. Între<br />
acestea s-au num`rat propunerea maiorului Mougin, de la<br />
76<br />
„Compagnie des Hauts-Fourneaux, Forges et Acieries de la<br />
Marine et des Chemins de Fer” din Saint-Chamond, privitoare la<br />
bateriile mobile cu tunuri cu eclips`, deplasate pe calea ferat`,<br />
sau cea avansat` de britanicul G. S. Clarke, „montajul<br />
escamotabil Armstrong”.<br />
În realitate, acapararea comenzilor pentru construc]ia de<br />
cupole cuirasate era un episod al concuren]ei acerbe dintre<br />
industriile francez` [i german`, al rivalit`]ii dintre Germania [i<br />
Fran]a. {ansa ca, în perspectiv`, cupola francez` s` înving` în<br />
aceast` disput` l-a determinat pe generalul Brialmont s`<br />
propun` în aprilie 1886 ca pe viitor bateriile intermediare s` fie<br />
înzestrate cu „cupole de mortiere” construite de c`tre firma<br />
german` „Grüsonwerk Buckau-Magdeburg”. În felul acesta,<br />
nota la 15/27 aprilie 1886 Gustave Coutouly, trimisul Fran]ei la<br />
Bucure[ti, se va ajunge la „o împ`r]ire a comenzii [i partea dat`<br />
firmei germane va fi destul de mare, pentru ca guvernul român<br />
s` poat` spera c` va sc`pa de presiunea nepl`cut` [i<br />
amenin]`toare de care se spune în continuare c` ar fi suferit, în<br />
cazul în care ar fi luat fa]` de domnul Gruson o hot`râre<br />
radical`, considerat` drept un afront pentru industria german`”.<br />
În acela[i timp cu experien]ele de la Cotroceni, în Germania,<br />
Fran]a, Olanda [i Rusia au avut loc teste de rezisten]` a<br />
blindajelor la impactul cu obuzele înc`rcate cu melinit`, exploziv<br />
nou, deosebit de puternic. Primele încerc`ri au avut loc în<br />
Germania la Kosel (Silezia) [i la Kummersdorf în 1883,<br />
rezultatele lor fiind confirmate de francezi câ]iva ani mai târziu<br />
de experimentele desf`[urate la fortul Malmaison, Bourges [i<br />
Châlons (1886) [i Bourges [i Châlons (1888). Concluziile<br />
generale eviden]iau necesitatea ca artileria fortifica]iilor, în<br />
totalitatea sa, s` fie ad`postit` în cupole cuirasate, iar zid`ria<br />
fortifica]iilor, pentru a rezista la impactul noilor proiectile, s` fie<br />
realizat` din beton gros de 2,5 – 3 m.<br />
La 20 mai/1 iunie 1888, Comisia de Ap`rare a aprobat<br />
lansarea comenzilor pentru turelele tunurilor cal. 57 mm [i<br />
cupolelor pentru obuzierele cal. 210 mm, decizând ca pentru<br />
restul cupolelor [i armamentului s` se mai a[tepte.<br />
Pân` la urm`, cu prilejul comenzilor de armament pentru<br />
„Regiunea înt`rit` F.N.G.”, comand` integral` oferit` firmei<br />
„Grüsonwerk” din Buckau-Magdeburg, num`rul cupolelor a fost<br />
suplimentat cu 10 cupole pentru câte un obuzier cal. 210 mm<br />
pentru Cetatea Bucure[ti, care au fost în livrate Ministerului de<br />
R`zboi în 1890.<br />
La 23 noiembrie/5 decembrie 1888, generalii A. Berindei [i<br />
E. Arion au propus Comisiei de Ap`rare, pentru a degreva<br />
bugetul de cheltuieli prea mari, ca achizi]ionarea de armament,<br />
cupole [i tunuri, [i artilerie mobil` de rezerv` (pe afet cu ro]i,<br />
pentru sprijinirea ap`r`rii în sectoarele atacate), s` aib` loc în<br />
mai multe etape, e[alonate pân` în 1891-1892. Propunerea a<br />
fost acceptat` în principiu, r`mânând s` se materializeze<br />
ulterior.<br />
Peste un an [i jum`tate, pe 29 mai/10 mai 1890 Comisia de<br />
Ap`rare, care primise între timp proiectele de cupole cuirasate<br />
prezentate de uzinele franceze de la St. Chamond, Creusot-<br />
Schneider, Chatillon et Commentry [i Uzina Grüsonwerk din<br />
Germania, a reluat studiul planurilor aflate în posesia sa pentru<br />
a-[i formula o opinie. S-a decis ca, în principiu, s` se<br />
achizi]ioneze 2 feluri de cupole rotative pentru artileria grea cal.<br />
150 [i 210 mm [i turele cu eclips` pentru tunurile cal. 57 mm [i<br />
tunuri cal. 57 mm montate pe afeturi de ambrazur` pentru lupta<br />
apropiat`, flancarea intervalelor, a [an]urilor [i înt`ririlor.<br />
La 2/14 iulie 1890 Ministerul de R`zboi a comandat, pentru<br />
probe, o cupol` cu eclips` sistem A. Moungin, fabricat` de<br />
uzinele din St. Chamond. Aceasta î[i proteja ambrazurile printro<br />
mi[care oscilatorie, pe vertical`, având avantajul de a r`mâne<br />
astfel pe direc]ia tirului, f`r` s` aib` nevoie de refacerea ochirii,<br />
cum era în cazul celor rotative care, pân` la înc`rcare, executau<br />
o rota]ie de 90 pentru a se ap`ra de tirul inamic.<br />
4 (42) 2008 document
Pe lâng` armamentul principal al forturilor [i bateriilor<br />
intermediare – cupole cu 1 sau 2 tunuri cal. 150 mm, cu 1<br />
obuzier cal. 210 mm, cu tun cal. 57 mm [i tunuri de flancare cal.<br />
57 mm – se avea în vedere comandarea, pentru fiecare fort sau<br />
baterie, de observatoare cuirasate [i 108 „mitralieze de fe]e”, 42<br />
„mitralieze” pentru flancarea [an]urilor. In afar` de aceasta, era<br />
prev`zut`, pentru artileria mobil` din intervale, comanda a 60 de<br />
tunuri cal. 105 mm, 116 obuziere cal. 120 mm sau 150 mm, 16<br />
mortiere cal. 120 mm sau 150 mm, 30 „mitralieze”, 54 tunuri cal.<br />
78 mm. In plus, ca rezerv`, urmau s` mai fie achizi]ionate 12<br />
tunuri cal. 150 mm, 6 obuziere cal. 210 mm [i 16 tunuri cal 57<br />
mm.<br />
Lansarea comenzilor de cupole [i artilerie pentru Cetatea<br />
Bucure[ti a fost precedat` în 1890 de un turneu de informare al<br />
unei comisii <strong>format</strong>e din generalii E. Arion, A. Berindei,<br />
locotenent-colonelul M. Boteanu [i maiorul P. Vasiliu-N`sturel,<br />
la uzinele de profil din Fran]a, Belgia [i Germania, care a urm`rit<br />
la fa]a locului fabricarea armamentului ce interesa România.<br />
Reîntoars` în ]ar`, comisia a alc`tuit proiectele de contract [i<br />
caietele de sarcini pentru cupola cu 2 tunuri cal. 150 mm, turela<br />
cu eclips` cal. 57 mm, observatorul cuirasat [i obuzierele de<br />
calibru mare [i le-a prezentat Comisiei de Ap`rare la 17<br />
februarie/1 martie 1891. Dup` avizul acestei comisii, Ministerul<br />
de R`zboi a trimis documentele mai multor uzine de armament<br />
din Fran]a, Germania, Belgia [i Austro-Ungaria pentru ca<br />
acestea s` fac` ofertele de pre]uri.<br />
Au r`spuns solicit`rii firmele „Schneider & Cie.” din Creusot,<br />
„Chatillon et Commentry” din Montluçon, „ Grüsonwerk” din<br />
Buckau-Magdeburg pentru cupola cu 1 tun cal. 150 mm.<br />
Firmele „Creusot”, „Chatillon et Commentry”, din Fran]a,<br />
„Grüsonwerk”, din Germania, „Marcinelle et Tuillet”, din Belgia,<br />
pentru cupola cu 2 tunuri cal. 150 mm, firmele „Creusot”,<br />
„Chatillon et Commentry”, „Grüsonwerk”, pentru cupola cu 1<br />
obuzier cal. 210 mm [i firmele „Creusot” în cooperare cu<br />
„Hotchkiss”, „Chatillon et Commentry”, „Grüsonwerk”, „Skoda”<br />
din Austro-Ungaria [i „Nordenfeld” din Fran]a, pentru turela cu<br />
eclips` cal. 57 mm. Pentru observatoarele cuirasate au trimis<br />
oferte firmele „Creusot”, „Chatillon et Commentry”,<br />
„Grüsonwerk”, „Skoda” [i „Nordenfeld”, iar pentru afetul de<br />
ambrazur`, firmele „Creusot”, „Grüsonwerk”, „Skoda” [i<br />
„Nordenfeld”.<br />
Ofertele au fost analizate de generalii E. Arion [i A. Berindei.<br />
Pe baza studiului lor, Comisia de Ap`rare a hot`rât, la 11/23 iulie<br />
1891, c` proiectele care prezentau interes erau, în ordine, ale<br />
firmelor „Creusot”, „Grüsonwerk”, „Skoda” [i „St. Chamond”. Pe<br />
18/30 iulie 1891, Comisia de Ap`rare, prezidat` de generalul<br />
Iacob Lahovari, a organizat licita]ia pentru fabricarea cupolelor<br />
[i afeturilor de ambrazur`. Au fost declarate câ[tig`toare firmele<br />
franceze, care au oferit pre]uri mai mici cu 20% decât<br />
„Grüsonwerk”, cea care î[i adjudecase anterior armamentul<br />
„Regiunii fortificate F.N.G.”. A doua zi, 19/31 iulie 1891, s-a decis<br />
ca armamentul greu, tunurile de 150 [i 105 mm [i obuzierele de<br />
210 mm, s` fie comandat la firma „Krupp”.<br />
Cupolele pentru tunurile [i obuzierele de calibru mare aveau<br />
o calot` semisferic` <strong>format</strong>` din mai multe segmente care se<br />
asamblau. La baz` se afla un inel („antecuiras`”) din font`<br />
înt`rit`, dup` sistemul „Grüson”, care proteja baza cupolei,<br />
îmbinarea sa cu postamentul. Blindajul, din fier laminat, avea 24<br />
cm grosime, iar gurile ]evilor tunurilor sau obuzierelor ie[eau,<br />
printr-un strat izolant, în afara cupolelor, pentru limitarea<br />
p`trunderii în interior a gazelor de la lovitur`. Deoarece, prin<br />
deschiderea culatei pentru reînc`rcare în cupol` p`trundeau<br />
totu[i o parte din gaze, fiecare cupol` dispunea de un ventilator<br />
puternic, pentru aerisire, ac]ionat manual. Cupolele nu aveau<br />
pivot central, mi[carea lor de rota]ie se f`cea pe cremaliere, iar<br />
mecanismul ac]ionat, de asemenea, manual. Reculul pieselor<br />
de artilerie era amortizat prin frâne hidraulice. Ochirea se f`cea<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
direct sau indirect. Sub cupol`, la etajul inferior al fortifica]iei, se<br />
g`seau bunc`rele cu muni]ie, aprovizionarea fiind f`cut` cu<br />
elevatoare ac]ionate manual.<br />
Cupolele pentru obuziere cal. 210 mm erau pentru o singur`<br />
pies`. Cupolele pentru tunurile cal. 150 mm erau de 2 tipuri:<br />
pentru 1 tun sau pentru 2 tunuri.<br />
Turelele cu eclips` pentru tunurile cu tragere repede, erau<br />
din o]el turnat, gros de 12 cm, aveau o form` cilindric`, cu<br />
partea superioar` cu calot`, [i compuse din dou` buc`]i. Turela<br />
dispunea de trei vizoare rotunde, stânga-dreapta-spate, pentru<br />
supravegherea terenului înconjur`tor. Baza turelei era protejat`<br />
de un inel („antecuiras`”) de font` înt`rit`, <strong>format</strong>` din 2 buc`]i<br />
îngropate în beton, pentru protejarea zonei de îmbinare cu<br />
postamentul. Dispuneau de un pivot central pe care se ridicau,<br />
se roteau [i, dup` executarea focului, coborau (se eclipsau) cu<br />
ajutorul unei contragreut`]i. Afetul tunului era f`r` recul.<br />
Ochitorul era a[ezat pe un scaun. In turel` se aflau rastele<br />
pentru 500 de proiectile. O turel` avea trei servan]i. La încetarea<br />
focului, tunul era retras în turel`. Turela era prev`zut`, pe<br />
calot`, cu strea[in` pe calot` împotriva scurgerea apei de<br />
ploaie între calot` [i antecuiras`.<br />
Afeturile de ambrazur` pentru tunurile de flancare cal. 57<br />
mm erau f`cute din o]el turnat [i încastrate în „obrajii<br />
ambrazurilor”. Ele aveau o form` p`trat`, cu col]urile rotunjite, [i<br />
o t`ietur` dreptunghiular` în partea dreapt` sus, pentru<br />
folosirea aparatului de ochire („fereastra de ochire”). Tunul era<br />
fixat, sus [i jos, pe dou` console prin inele din bronz. El<br />
dispunea, pentru ochire, de un pat din bronz [i lemn c`ptu[it cu<br />
un tub de cauciuc pe care se sprijinea um`rul ochitorului. Un tun<br />
de flancare avea 3 servan]i. Grosimea afetului, din o]el, era de<br />
12 cm.<br />
Ambele tipuri de tunuri „Hotchkiss” tr`geau muni]ie sertizat`:<br />
tub metalic, înc`rc`tura de tragere [i proiectilul cu focos,<br />
reunite. Pe fa]a de sus a culatei era stan]at „Tun T.R. 57 mm H.<br />
S. 1892 / No. 250 GR. 225”, adic`: tun cu tragere repede de 57<br />
mm sistem Hotchkiss, fabricat în 1892, num`rul de serie 250,<br />
greutatea ]evii cu închiz`tor de 225 kg.<br />
Ministerul de R`zboi a semnat contracte pe 29 iulie/10<br />
august 1891 cu firmele „Schneider & Cie.”, din Creusot (14<br />
cupole pentru câte 2 tunuri cal. 150 mm [i 126 turele pentru<br />
tunurile cal. 57 mm [i 398 afete blindate pentru ambrazuri),<br />
„Compagnie anonyme des hauts-fourneaux, forges et acieries<br />
de la marine”, din St. Chamond (17 cupole pentru câte un tun<br />
cal. 150 mm [i 10 cupole pentru câte 2 tunuri cal. 150 mm),<br />
„Compagnie anonyme des forges des Chatillon et Commentry”,<br />
din Montluçon (10 cupole pentru câte 2 tunuri cal. 150 mm, 26<br />
cupole pentru câte 1 obuzier cal. 210 mm). Pentru piesele de<br />
artilerie – 80 de tunuri cal. 150 mm, 60 tunuri cal. 105 mm, 26<br />
obuziere cal. 210 mm [i pentru 524 tunuri cu tragere repede cal.<br />
57 mm –, s-au semnat contracte cu firmele „Krupp”, din Essen,<br />
pentru tunurile cal. 105 mm, 150 mm [i obuzierele cal. 210 mm<br />
[i „La Societe anonyme des anciens etablissements Hotchkiss<br />
et C-nie”, din St. Denis, pentru tunurile cu tragere repede cal. 57<br />
mm. Ulterior, comanda firmei „Hotchkiss” a fost redus` la 126<br />
tunuri cal. 57 mm, ca urmare a unei contesta]ii a firmei<br />
„Grüsonwerk”, urmând ca pentru celelalte 398 de tunuri s` se<br />
fac` o nou` adjudecare.<br />
Cupolele, tunurile [i obuzierele au primit în armata român`<br />
indicativul „model 1891”, dup` anul în care s-a f`cut comanda.<br />
Prima comand` de cupole comandate la „Grüsonwerk”, „model<br />
1888”. Cupolele pentru 2 tunuri, altele decât cele fabricate la St.<br />
Chamond, au mai primit un indicativ suplimentar: cele de la<br />
„Schneider”, „Creusot”, md. 1891 A, iar cele de la „Chatillon &<br />
Commentry”, Montluçon, md. 1891 B.<br />
Aceste comenzi s-au al`turat comenzilor anterioare, din<br />
1888 [i 1890, [i anume 3 cupole „St. Chamond” cu 2 tunuri cal.<br />
150 mm, 10 cupole „Grüson” cu câte un obuzier cal. 210 mm [i<br />
77
studii/documente<br />
cupola oscilant` „St. Chamond”. Acesta din urm`, deoarece nu<br />
îndeplinea o serie de parametri tehnici, a fost recep]ionat` abia<br />
la 1/13 august 1892 [i a fost adus` în ]ar` în perioada<br />
urm`toare, fiind instalat` în centrul Fortului 1 Chitila. Din motive<br />
de economie [i din cauz` c` nu prezenta mari avantaje fa]` de<br />
cupolele rotative, ea a fost singura cupol` oscilant` pentru<br />
artileria grea folosit` la Cetatea Bucure[ti.<br />
Fabricarea cupolelor a fost supravegheat` în Fran]a de un<br />
serviciu de control care avea deta[ate, la uzinele din St.<br />
Chamond, Creusot [i Montlugon, câte o comisie <strong>format</strong>`,<br />
fiecare, din câte un ofi]er de geniu [i unul de artilerie. Serviciul,<br />
cu sediul la Paris, a func]ionat între 1891-1895 [i a fost condus,<br />
succesiv, de locotenent-coloneii M. Boteanu, I. Culcer, C.N.<br />
Herjeu [i V. Zottu.<br />
Recep]ia cupolelor a fost f`cut` de o comisie compus` din<br />
generalii E. Arion, A. Berindei, colonelul M. Popescu,<br />
locotenent-colonelul M. Boteanu.<br />
Transportul a fost efectuat de firma „Lindheim &<br />
Schencker”, iar montajul a fost f`cut de fabrican]i. Procedura de<br />
montaj reiese dintr-un raport din 29 mai/10 iunie 1891 al<br />
generalului A. Berindei, directorul general al lucr`rilor de<br />
fortifica]ii, care relatând despre aceast` opera]ie la fortifica]iile<br />
de la F.N.G, ar`ta c` asamblarea cupolelor se f`cea la<br />
Arsenalul Armatei: „Cupolele, dup` cum am avut onoarea a v`<br />
expune, sunt montate de câ]iva montori de la Arsenal; fiecare<br />
are mai multe cupole de montat [i nu poate trece la montarea<br />
unei alte cupole înainte ca ofi]erul [ef al sec]iunei s` se fi<br />
asigurat c` func]ionarea se face regulat; dup` aceasta se<br />
scoate tunul din cupol`, se depune în magazie [i se trece la<br />
montarea alteia. Cu toate acestea vom mai face înc` o<br />
verificare îndat` ce unul din montorii casei Grüson (ce sosesc<br />
în Bucure[ti pentru montarea celor 10 cupole de 21 cm) va fi<br />
78<br />
Tipul<br />
fortului<br />
Armamentul forturilor de la „Cetatea Bucure[ti” în 1900<br />
Fortul Cupola<br />
„Grüson”,<br />
md. 1888,<br />
cu 1<br />
obuzier<br />
„Krupp”,<br />
md.<br />
1886/1888,<br />
cal. 210<br />
mm<br />
Cupola<br />
„Chatilon &<br />
Commentry”<br />
md. 1891<br />
cu 1 obuzier<br />
„Krupp”,<br />
md.<br />
1889/1891<br />
cal. 210 mm<br />
Cupola „St.<br />
Chamond”<br />
md. 1891<br />
cu 1<br />
tun „Krupp”,<br />
md.<br />
1885/1891<br />
cal. 150<br />
mm<br />
Cupola „St.<br />
Chamond”<br />
md. 1891<br />
cu 2<br />
tunuri<br />
„Krupp”,<br />
md.<br />
1885/1891<br />
cal. 150<br />
mm<br />
Cupola „St.<br />
Chamond”<br />
oscilant`,<br />
md. 1890<br />
cu 2 tunuri<br />
„Krupp”,<br />
md.<br />
1885/1891<br />
cal. 150<br />
mm<br />
Cupola<br />
„Schneider/<br />
Creusot”<br />
md. 1891<br />
cu 2<br />
tunuri<br />
„Krupp”,<br />
md.<br />
1885/1891<br />
cal. 150<br />
mm<br />
Cupola<br />
„Chatilon &<br />
Commentry”<br />
md. 1891 B,<br />
cu 2 tunuri<br />
„Krupp”, md.<br />
1885/1891<br />
cal. 150 mm<br />
Turel` cu<br />
eclips`<br />
„Schneider<br />
& Cie” md.<br />
1891 cu 1<br />
tun t.r.<br />
„Hotchkiss”,<br />
md. 1891<br />
cal. 57 mm<br />
Afet de<br />
ambrazur`<br />
„Schneider<br />
& Cie” md.<br />
1891 cu 1<br />
tun t.r.<br />
„Hotchkiss”,<br />
md. 1891<br />
cal. 57 mm<br />
Tip I 1 Chitila 2 1 2 5 5<br />
3 Otopeni 2 2 4 5<br />
Tip II 2 Mogo[oaia 2 1 2 6 5<br />
13 Jilava 2 1 2 4 5<br />
Tip III 4 Tunari - 2 4 4<br />
7 Pantelimon 2 - 2 4 4<br />
8 Cernica 2 - 1 1 4 5<br />
9 C`]elu 2 4 4<br />
10 Leordeni 2 4 4<br />
11 Pope[ti 2 4 4<br />
12 Berceni 2 4 4<br />
14 Brosc`rei 2 4 4<br />
15 M`gurele 1 4 4<br />
16 Bragadiru 2 4 4<br />
17 Domne[ti 2 4 4<br />
18 Chiajna 2 2 4 5<br />
Tip IV<br />
Acvatic<br />
5 {tef`ne[ti - 1 1 4 1<br />
Tip Unic (2 6 Afuma]i<br />
Modificat)<br />
2 - 2 2 4 5<br />
TOTAL 8 8 3 10 1 13 13 75 76<br />
disponibil, se va trimite pe linia Foc[ani-N`moloasa-Gala]i<br />
pentru a verifica cupol` cu cupol`, dup` ce mai întâi montorii de<br />
la Arsenal vor fi rectificat montarea cupolelor cu care au fost<br />
îns`rcina]i. Numai în urma verific`rii vorbite se vor preda<br />
cupolele serviciului artileriei”.<br />
Instalarea cupolelor a început la 1/13 martie 1893, iar<br />
ac]iunea s-a desf`[urat, în principal, pân` în anul 1895, când sau<br />
montat ultimele 6 cupole de 150 mm, 8 cupole de 210 mm<br />
[i 65 turele de 57 mm. Tot în 1895 firma Creusot a efectuat<br />
a[ezarea în beton a 364 pl`ci de ambrazur`, în cofrele sau<br />
caponierele de flancare [i la cazematele de flancare ale<br />
intr`rilor [i rampelor de acces în fortifica]iii.<br />
Comenzile de armament [i cupole au continuat [i dup`<br />
aceast` dat`. Una, pentru tunurile „Hotchkiss”, fost 1896, când<br />
au fost comandate 145 piese, primite un an mai târziu. La<br />
sfâr[itul anului 1899 mai trebuiau montate: 4 cupole cu câte 2<br />
tunuri cal. 150 mm (la forturile 3, 4, 6, 15), 18 cupole cu câte un<br />
obuzier cal. 210 mm (la forturile 9, 10, 11, 12, 14, 15, 16, 17), 5<br />
turele cu eclips` cal. 57 mm (la forturile 3 [i 13) [i 206 tunuri cal.<br />
57 mm de flancare (la toate forturile, între 8 [i 16 buc`]i); la<br />
bateriile intermediare 16 cupole cu câte un obuzier cal. 210 mm<br />
(câte 2 la bateriile 8/9 - 11/12, 14/15 - 17/8) [i 44 tunuri de<br />
flancare cal. 57 mm (între 2 [i 4 la bateriile 1/2-11/12 [i 1/15-<br />
18/1).<br />
În ce prive[te artileria mobil` din intervale, au fost<br />
amenajate pozi]iile, pe platforme, pentru toate cele 60 de tunuri<br />
cal. 105 mm. Tunurile „Krupp”, md. 1868, cal. 78,45 mm,<br />
existau în depozitele Corpului 2 armat`, urmând ca în caz de<br />
necesitate s` fie dislocate pe linia fortifica]iilor.<br />
Într-un raport din 29 martie/11 aprilie 1903 semnat de<br />
guvernatorul Cet`]ii Bucure[ti, generalul Eracle Arion, [i<br />
adresat primului-ministru [i ministrul de r`zboi D.A. Sturdza<br />
4 (42) 2008 document
Tipul<br />
bateriei<br />
Armamentul bateriilor intermediare de la „Cetatea Bucure[ti” în 1900<br />
despre situa]ia fortifica]iilor Capitalei, ar`ta c` fa]` de necesar<br />
prev`zut pentru înarmarea 100% a cet`]ii, mai era nevoie de<br />
cump`rarea a 4 tunuri de 150 mm [i 32 de obuziere de 210<br />
mm, inclusiv cupolele, 3 tunuri T.R. de 57 mm în turele cu<br />
eclips` [i 256 tunuri T.R. cal. 57 mm pentru afeturile de<br />
ambrazur` (de flancare).<br />
Cererea a r`mas doar pe hârtie, deoarece la începutul<br />
secolului al XX-lea economia României a trecut, vreme de mai<br />
mul]i ani, printr-o puternic` criz` economice [i financiar` care<br />
au afectat investi]iile. Ca urmare, achizi]ionarea armamentului<br />
restant a fost amânat` de la an la an, ajungându-se ca la<br />
începutul Primului R`zboi Mondial situa]ia s` se prezinte ca în<br />
primii ani ai secolului al XX-lea.<br />
<br />
Este deosebit de interesant un raport din 10/23 noiembrie<br />
1914, dup` începerea Primului R`zboi Mondial, al<br />
guvernatorului Cet`]ii Bucure[ti, generalul de divizie Constantin<br />
N. Herjeu, adresat ministrului ad-interim de R`zboi Ioan I.C.<br />
Br`tianu. |n el se f`cea o analiz` deosebit de t`ioas` a situa]iei<br />
fortifica]iilor Capitalei [i se ajungea la concluzia c` în condi]iile<br />
noului armament de artilerie acestea nu mai puteau rezista unui<br />
asediu. Referindu-se la armament, Herjeu amintea c` „lucr`rile<br />
de organizare au fost predate înainte de a fi terminate, [i astfel<br />
au r`mas forturi [i forti[oare cu armamentul necompletat, iar un<br />
document 2008 4 (42)<br />
Bateria Cupola „Grüson”,<br />
md. 1888, cu 1<br />
obuzier „Krupp”,<br />
md. 1886/1888,<br />
cal. 210 mm<br />
Cupola „Chatilon &<br />
Commentry” md.<br />
1891 cu 1 obuzier<br />
„Krupp”, md.<br />
1889/1891 cal. 210<br />
mm<br />
Cupola<br />
„St. Chamond” md.<br />
1891 cu 1<br />
tun „Krupp”, md.<br />
1885/1891 cal. 150<br />
mm<br />
Turel` cu eclips`<br />
„Schneider & Cie”<br />
md. 1891 cu 1<br />
tun t.r. „Hotchkiss”,<br />
md. 1891 cal. 57<br />
mm<br />
studii/documente<br />
Afet de ambrazur`<br />
„Schneider & Cie”<br />
md. 1891 cu 1<br />
tun t.r. „Hotchkiss”,<br />
md. 1891 cal. 57<br />
mm<br />
Tip I 1-2 Chitila - 2 1 3 3<br />
Tip I 4-5 Tunari 2 1 3 3<br />
Tip I 5-6 {tef`ne[ti - 2 1 3 3<br />
Tip I 6-7 Afuma]i - 2 1 3 3<br />
Tip I 7-8 Pantelimon - 2 1 3 3<br />
Tip II 13-14 Jilava - 2 1 3 7<br />
Tip II 14-15 Brosc`rei - 1 3 3<br />
Tip III 2-3 Mogo[oaia - 2 1 3 1<br />
Tip III 8-9 Cernica - 1 3 1<br />
Tip III 9-10 C`]elu - 1 3 1<br />
Tip III 15-16 M`gurele - 1 3 1<br />
Tip III 16-17 Bragadiru - 1 3 1<br />
Tip III 17-18 Domne[ti - 1 3 1<br />
Tip III 18-1 Chiajna - 2 1 3 1<br />
Tip IV 3-4 Otopeni - 2 1 3 1<br />
Tip Mixt A 12-13 Berceni - 2 - 2 3<br />
Tip Mixt B 10-11 Leordeni - 2 1<br />
Tip Mixt B 11-12 Pope[ti - - 2 1<br />
TOTAL 2 18 15 51 38<br />
Not`: De[i se montaser` 364 de afetele de ambrazur` care urmau s` fie înarmate cu tunul T.R. „Hotchkiss”, cal. 57 mm, datorit` achizi]ion`rii numai a<br />
unei p`r]i din aceste piese, situa]ia lor era cea prezentat` în ultima rubric` a tabelelor.<br />
The possibility of building a fortification around Bucharest<br />
arose from 1866, during the international crisis triggered by<br />
the election of Carol I on Principalities' throne. In the following<br />
years a commission was set up in order to study the<br />
possibility of building permanent fortifications. The issue<br />
became important when the oriental crisis from 1875 burst.<br />
The armaments of the Bucharest fortress<br />
sector cu armamentul aproape nul”. În afara armamentului greu<br />
„lipse[te mare parte din armamentul pentru lupta apropiat` [i<br />
pentru ap`rarea [an]urilor [i obstacolelor dimprejurul lor”. Mai<br />
mult, dintre piesele destinate intervalelor, cele 60 de tunuri<br />
„Krupp”, md. 1891, cal. 105 mm, o parte însemnat` a fost<br />
dislocat` pentru ap`rarea capetelor de pod de la Cernavoda [i<br />
Turtucaia.<br />
Ca urmare a acestui raport, pe baza „Planului de<br />
completare, transformare [i reformare a armamentului,<br />
muni]iilor [i materialului de r`zboi” din august 1914, guvernul a<br />
decis dezarmarea Cet`]ii Bucure[ti [i a Regiunii înt`rite F.N.G.<br />
[i transformarea pieselor de artilerie în artilerie mobil`. S-a<br />
recurs la aceast` solu]ie deoarece, datorit` pozi]iei de<br />
neutralitate adoptate de România, pân` la intrarea în r`zboi de<br />
o parte sau alta a celor dou` tabere, Antanta [i Puterile<br />
Centrale, acestea nu erau dispuse s` livreze armamentul<br />
necesar o[tirii române, în special artilerie grea, antiaerian`, de<br />
munte [i pentru înso]irea infanteriei, în curs de înfiin]are.<br />
Astfel, numai din piesele de la fortifica]iile Capitalei, au fost<br />
montate pe afeturi cu ro]i tunuri „Hotchkiss”, md. 1891/1916<br />
(pentru artileria de înso]ire a infanteriei, artileria antiaerien` [i<br />
de munte), tunuri „Krupp”, md. 1891/1916, cal. 150 mm [i<br />
obuziere „Krupp”, md. 1886/1916 (pentru artileria grea).<br />
Tunurile „Krupp”, md. 1891, cal. 105 mm, cu afet pe ro]i, folosite<br />
ini]ial pentru ap`rarea intervalelor dintre forturi, au fost folosite,<br />
de asemenea, pentru dotarea regimentelor de artilerie grea. <br />
The King Carol I asked for a foreign specialist's advice, the<br />
Belgian General Henri Alexis Brialmont, an authority in the<br />
field. His plans consisted in establishing of the main<br />
resistance line, with a perimeter of 72 kilometres, comprised<br />
of 18 detached forts, on every 4 kilometres, and a secondary<br />
defensive line, called the enclosure, with 18 keeps.<br />
79
studii/documente<br />
|<br />
n istoria rela]iilor bilaterale, schimbul de nave cu vecinul<br />
de la r`s`rit s-a practicat de mai multe ori. Dar dac` în<br />
trecutul îndep`rtat (de ex. R`zboiul Ruso-Româno-Turc<br />
din 1877-1878) forma de baz` au fost acordurile<br />
guvernamentale, cea de a doua parte a Primului R`zboi<br />
Mondial [i cu prec`dere a celui de al doilea, s-au caracterizat<br />
prin capturarea de c`tre sovietici a navelor române[ti.<br />
Ie[irea României din r`zboiul antisovietic la 23 august<br />
1944 [i trecerea ei de partea Na]iunilor Unite împotriva<br />
hitlerismului [i a alia]ilor s`i s-au produs ca urmare a faptului<br />
c` la momentul respectiv nazismul german, fascismul italian<br />
[i militarismul japonez reprezentau pentru puterile<br />
occidentale un pericol mult mai mare decât bol[evismul.<br />
Ciuntit` deja prin Dictatul de la Viena [i Protocolul secret<br />
Ribbentrop-Molotov, prins` între ciocanul (plus secera) lui<br />
Stalin [i nicovala bombardamentelor avia]iei angloamericane,<br />
România a fost nevoit` s` accepte armisti]iul ca<br />
pe singura [ans` de supravie]uire. Profitând îns` de<br />
încrederea ce li s-a acordat ca „alia]i”, sovieticii, primi]i cu<br />
bra]ele deschise ca „eliberatori” de sub domina]ia fascist`, iau<br />
luat prin surprindere pe români [i i-au umilit inutil (când<br />
Germania era înc` departe de a fi fost zdrobit`!) prin<br />
capturarea f`r` lupt` a flotei în august-septembrie 1944, ca<br />
s` nu mai pomenim [i de alte samavolnicii.<br />
Sechestrarea de c`tre sovietici a navelor<br />
rom#ne[ti \n august-septembrie 1944,<br />
oglindit` \n rapoarte in<strong>format</strong>ive secrete<br />
americane<br />
Rapoartele in<strong>format</strong>ive (Intelligence Reports) la care ne<br />
referim au fost întocmite în Bucure[ti, fiind înaintate atât<br />
Reprezentantului Militar [ef American (Chief U.S. Military<br />
Representative) din cadrul Comisiei Aliate de Control pentru<br />
România (Allied Control Commission for Romania), cât [i<br />
Direc]iei de Informa]ii Navale (Office of Naval Intelligence –<br />
80<br />
Nave rom#ne[ti sub pavilion sovietic<br />
O.N.I.) din cadrul Statului Major al Marinei Militare Americane<br />
(Office of the Chief of Naval Operations – C.N.O.)<br />
subordonat Ministerului Marinei (Navy Department). Toate<br />
rapoartele poart` men]iunea „SECRET”, fiind categorisite din<br />
punct de vedere al valorii in<strong>format</strong>ive conform codului special<br />
al organiza]iilor americane de spionaj militar, cod <strong>format</strong><br />
dintr-o liter`, de la A la F, urmat` de o cifr`, de la 1 la 6.<br />
Litera indic` gradul de încredere (credibilitatea) de care se<br />
bucur` sursa, iar cifra apreciaz` veridicitatea informa]iei<br />
(adic` în ce m`sur` este real` sau fals`), dup` cum<br />
urmeaz`:<br />
• A – complet credibil`<br />
• B – de regul`, credibil`<br />
• C – destul de credibil`<br />
• D – nu întotdeauna credibil`<br />
• E – nu prezint` încredere<br />
• F – credibilitatea nu poate fi apreciat`<br />
• 1 – confirmat` prin alte surse<br />
• 2 – probabil veridic`<br />
• 3 – posibil veridic`<br />
• 4 – îndoielnic`<br />
• 5 – improbabil`<br />
• 6 – veridicitatea nu poate fi apreciat`<br />
Rapoartele amintite mai sus au fost scrise de c`tre<br />
c`pitanul-comandor (Commander) Phillip B. Brannen din<br />
Rezerva Marinei Militare a S.U.A. (U.S. Naval Reserve).<br />
Func]ia sa oficial` la Bucure[ti era aceea de reprezentant<br />
naval în cadrul Comisiei Aliate de Control pentru România.<br />
Al`turat, reproducem fotocopia sau traducerea celor mai<br />
reprezentative dintre aceste rapoarte în forma în care au fost<br />
înregistrate la O.N.I. (Direc]ia de Informa]ii Navale din Statul<br />
major al Marinei Militare Americane).<br />
RRaporttull IInf<strong>format</strong>tiiv nnr. 22-4455 (I.R. 2-45) poart` data de 10<br />
decembrie 1944 [i este încadrat în categoria C-2 din codul<br />
de mai sus. Concret, autorul raportului spune c` a luat datele<br />
de la Serviciul Secret de Informa]ii<br />
(S.S.I.) al României [i le-a verificat cu<br />
ofi]eri români din armat` [i flot`, dar<br />
nu le-a putut confrunta în întregime [i<br />
cu surse ruse[ti.<br />
Prima anex` (Enclosure A) la<br />
acest raport este de fapt traducerea în<br />
englez` a celei de a doua anexe<br />
(Enclosure B), respectiv nota original`<br />
în limba român` primit` de ofi]erul<br />
american de la in<strong>format</strong>orul s`u<br />
român. Întrucât nu dispunem de textul<br />
în limba român`, prezent`m o<br />
traducere prescurtat` a paginilor 5 [i 6<br />
ale variantei engleze[ti, pagini care<br />
sintetizeaz` problema sechestr`rii<br />
navelor române[ti de c`tre sovietici.<br />
PPagiina 55 aa aanexeii AA lla rraporttull IIRR<br />
2-4455<br />
„Comandantul For]elor Navale a<br />
cerut s` fie primit la Comandamentul<br />
Naval Sovietic, dar a fost refuzat. Fa]`<br />
Fotografie din colec]ia Boris Vasilievici Lemaciko, Moscova<br />
Distrug``torul „„Lihoi” ((24) ((ex „„Regele FFerdinand”) ssub ppavilion ssovietic, vv``zut ddin bbabord<br />
Comandor (r) Neculai P~DURARIU<br />
Liga Naval` Rom#n`<br />
4 (42) 2008 document
Distrug``torul „„Letucii” ((23) ((ex „„Regina MMaria”) ssub ppavilion ssovietic<br />
de m`surile luate de sovietici, s-a f`cut un protest scris. Din<br />
cele de mai sus, rezult` urm`toarele:<br />
- sovieticii au avut de la bun început inten]ia de a prelua<br />
navele noastre, îns` motivele prelu`rii nu erau întemeiate;<br />
- Comandamentul, ofi]erii [i echipajele române[ti au fost<br />
[i sunt st`pânite de cele mai patriotice sentimente [i doresc<br />
s` coopereze sincer cu aliatul sovietic împotriva du[manului<br />
comun, îns` ofertele lor nu sunt acceptate;<br />
- Marina Regal` Român` este lipsit` de posibilitatea de a<br />
continua în comun lupta împotriva Germaniei.<br />
La 5 septembrie 1944, Comandamentul Militar Sovietic ia<br />
eliberat din func]ie pe func]ionarii c`pit`niilor porturilor<br />
C`l`ra[i, Olteni]a [i Giurgiu, iar cu remorcherele [i [lepurile<br />
g`site acolo formeaz` convoaie pe care le trimite imediat<br />
spre Dun`rea Maritim`.<br />
La 7 septembrie 1944, din ordinul Armatei Sovietice,<br />
urm`toarele nave ale Companiei N.F.R. au fost trimise în<br />
aval de Br`ila: navele de pasageri „Vasile Lupu” [i „Cetatea<br />
Alb`”, remorcherul „Omonia”, tancul petrolier „N.F.R. 631”<br />
înc`rcat cu cca 45 vagoane de petrol lampant, vasul „N.F.R.<br />
Izer” înc`rcat cu table [i materiale pentru construc]ia de noi<br />
nave. Toate aceste nave au fost duse la Ismail.<br />
În rezumat:<br />
Situa]ia de pe Dun`re<br />
Toate navele de lupt` [i auxiliare apar]inând For]elor<br />
Fluviale care primiser` ordinul nostru de a coopera cu<br />
Comandamentul Naval Sovietic au trebuit s` r`mân` pe loc<br />
[i au fost dezarmate în raionul Ismail. For]ele fluviale aflate<br />
pe Dun`rea mijlocie cu misiunea de a împiedica trecerea<br />
peste Dun`re a trupelor germane [i a le dezarma pe cele ce<br />
se retr`geau spre Por]ile de Fier au avut aceea[i soart`.<br />
Toate navele comerciale aflate în amonte de Giurgiu au fost<br />
trimise în zona Ismail sub escort` sovietic`. Navele<br />
comerciale fluviale luate pân` în prezent de c`tre sovietici<br />
reprezint` 70% din tonajul total pe care îl avem noi pe<br />
Dun`re.<br />
Situa]ia de la Marea Neagr`<br />
Toate navele de lupt` [i auxiliarele române[ti care<br />
primiser` ordin de la noi s` coopereze cu Comandamentul<br />
Naval Sovietic de la Constan]a, au fost dezarmate,<br />
echipajele fiind eliberate din func]ie. La dispozi]ia<br />
Comandamentului Naval Sovietic au r`mas comandorul C.<br />
GHEORGHE ([eful Biroului Opera]ii al Comandamentului<br />
For]elor Navale) [i câ]iva mai[tri”.<br />
document 2008 4 (42)<br />
Fotografie din colec]ia Boris Vasilievici Lemaciko, Moscova<br />
studii/documente<br />
PPagiina 66 aa aanexeii AA lla rraporttull IIRR<br />
2-4455<br />
„Toate unit`]ile de litoral din zona<br />
Constan]a, cu excep]ia celor din port<br />
au cooperat în condi]ii normale cu<br />
Comandamentele Trupelor de Uscat<br />
Sovietice. Portul Constan]a se afl`<br />
sub autoritate sovietic`. Partea din<br />
ora[ aflat` între Statuia lui Ovidiu [i<br />
Port a fost evacuat` complet. Toate<br />
unit`]ile militare au fost trimise în afara<br />
ora[ului Constan]a, pe o raz` de 15<br />
km. Au r`mas pe loc doar unit`]ile de<br />
coast` [i de poli]ie. Navele comerciale<br />
maritime din portul Constan]a au fost<br />
de asemenea preluate de c`tre<br />
Comandamentul Naval Sovietic. Toate<br />
aceste nave au fost trimise la o<br />
destina]ie necunoscut`.<br />
Tabel cu navele de lupt` [i auxiliare, fluviale [i maritime,<br />
rechizi]ionate sau preluate de Armata Sovietic`<br />
• 4 distrug`toare (Regina Maria, Regele Ferdinand,<br />
M`r`[e[ti, M`r`[ti)<br />
• 2 torpiloare (Sborul, Zmeul)<br />
• 3 canoniere (Dumitrescu, Ghiculescu, Stihi)<br />
• 1 puitor de mine (Murgescu)<br />
• 1 nav`-baz` (Constan]a)<br />
• 3 submarine (Delfinul, Rechinul, Marsuinul)<br />
• 7 vedete torpiloare<br />
• 3 pontoane de transport armate<br />
• 1 nav`-[coal` (Mircea)<br />
• 1 cruci[`tor auxiliar (Dacia)<br />
• 3 vân`toare de submarine<br />
• 5 monitoare (Br`tianu, Lahovary, Ardeal, Bucovina,<br />
Basarabia)<br />
• 7 nave fluviale<br />
• 3 nave de comandament<br />
• 43 [alupe<br />
• 1 hidroavion<br />
• 1 remorcher puitor de mine (Aurora)<br />
• 29 remorchere<br />
• 7 [lepuri mici<br />
• 4 bacuri cu motor<br />
• 7 bacuri f`r` motor<br />
• 1 bac pentru scafandri<br />
• 2 pontoane<br />
• 42 ambarca]iuni cu vele<br />
• 5 [lepuri fluviale<br />
• 18 tancuri petroliere<br />
• 4 [lepuri mici<br />
Întocmit [i înaintat de cpt. cdr. Phillip B. Brannen, din<br />
Rezerva Marinei Militare a S.U.A.”<br />
RRaporttull IInf<strong>format</strong>tiiv nnr. 44-4455 poart` data de 27 decembrie<br />
1944 [i este încadrat în categoria A-1 (date din surs` sigur`<br />
verificate prin alte surse). Se refer` la organizarea, efectivele<br />
[i dislocarea Marinei Române. Are o singur` anex`<br />
(Enclosure A) cu o singur` fil` con]inând numele [i data<br />
sechestr`rii navelor române[ti, precum [i data la care au fost<br />
luate din apele României. Ca surs` este indicat Statul Major<br />
al Marinei Române.<br />
Anexa AA lla rraporttull 44-4455 (traducere din limba englez`)<br />
Lista navelor militare române[ti preluate de ru[i, cu data<br />
sechestr`rii [i respectiv data p`r`sirii portului românesc (vezi<br />
tabelul de la pagina 82).<br />
81
studii/documente<br />
Numele navei Data seches- Data p`r`sirii<br />
tr`rii (1944)<br />
NAVE FLUVIALE<br />
portului (1944)<br />
Monitorul Br`tianu 27 august 27 august<br />
Pontoanele de transport<br />
armate PTA 404/405/406<br />
27 august 27 august<br />
Vedeta fluvial` de<br />
patrulare nr. 3<br />
27 august 27 august<br />
{alupa MR nr. 36 27 august 27 august<br />
Monitorul Ardeal 2 septembrie 2 septembrie<br />
Monitorul Lahovary 2 septembrie 2 septembrie<br />
Vedeta fluvial` de<br />
patrulare nr. 1<br />
2 septembrie 2 septembrie<br />
Vedeta fluvial` de<br />
patrulare nr. 4<br />
2 septembrie 2 septembrie<br />
{alupa MR nr. 31 2 septembrie 2 septembrie<br />
{alupa MR nr. 54 2 septembrie 2 septembrie<br />
Monitorul Basarabia 5 septembrie 5 septembrie<br />
Vedeta fluvial` de<br />
patrulare nr. 5<br />
10 septembrie 10 septembrie<br />
Vedeta fluvial` de<br />
patrulare nr. 6<br />
10 septembrie 10 septembrie<br />
{alupele MR nr. 34, 37,<br />
38, 39, 41, 42<br />
10 septembrie 10 septembrie<br />
REMORCHERE DE DRAGAJ PE DUN~RE<br />
Haralambos 5-10 septembrie 5-10 septembrie<br />
Makis 5-10 septembrie 5-10 septembrie<br />
Amurg 5-10 septembrie 5-10 septembrie<br />
Basarab 5-10 septembrie 5-10 septembrie<br />
Gherdap 5-10 septembrie 5-10 septembrie<br />
Motru 5-10 septembrie 5-10 septembrie<br />
NAVE MARITIME<br />
Distrug`torul Regele<br />
Ferdinand<br />
5 septembrie -<br />
Distrug`torul M`r`[ti 5 septembrie 12 octombrie<br />
Distrug`torul M`r`[e[ti 5 septembrie 12 octombrie<br />
Distrug`torul Regina<br />
Maria<br />
5 septembrie 12 octombrie<br />
Submarinul Rechinul 5 septembrie 12 octombrie<br />
Submarinul Marsuinul 5 septembrie 12 octombrie<br />
Canoniera Stihi 5 septembrie 12 octombrie<br />
Canoniera Dumitrescu 5 septembrie 12 octombrie<br />
Canoniera Ghiculescu 5 septembrie 12 octombrie<br />
Torpilorul Zmeul 5 septembrie 12 octombrie<br />
Puitorul de mine Murgescu 5 septembrie 12 octombrie<br />
Puitorul de mine Dacia 5 septembrie 12 octombrie<br />
Vedeta torpiloare Viscolul 5 septembrie 12 octombrie<br />
Vedeta torpiloare V#ntul 5 septembrie ~ 16 octombrie<br />
Vedeta torpiloare Vijelia 5 septembrie ~ 16 octombrie<br />
Vedeta torpiloare Viforul 5 septembrie ~ 16 octombrie<br />
Vedeta torpiloare V#rtejul 5 septembrie ~ 16 octombrie<br />
Vedeta torpiloare Vulcanul 5 septembrie ~ 16 octombrie<br />
Nava-baz` Constan]a 5 septembrie 12 octombrie<br />
Torpilorul Sborul (aflat pe<br />
Dun`re)<br />
5 septembrie -<br />
V#n`toarele de submarine<br />
nr. 1, 2, 3<br />
5 septembrie 1-2 octombrie<br />
Vedeta torpiloare Vedenia 15 septembrie<br />
Submarinul Delfinul 26 septembrie<br />
82<br />
Lista navelor militare române[ti preluate de ru[i, cu data<br />
sechestr`rii [i respectiv data p`r`sirii portului românesc<br />
Raportul IIn<strong>format</strong>iv nnr. 22-445 ((I.R. 22-445), \\n ffacsimil<br />
ÎN SERVICIUL FLOTEI U.R.S.S.<br />
Navele maritime capturate de la români au fost duse în<br />
majoritate la Sevastopol, unde li s-au schimbat numele [i<br />
numerele de bordaj, fiind încadrate în Flota M`rii Negre.<br />
Unele au fost restituite României dup` un timp (uzate [i chiar<br />
cu piese lips`), altele au fost definitiv pierdute. Multe alte<br />
nave comerciale au fost livrate Uniunii Sovietice în contul<br />
datoriilor de r`zboi.<br />
Situa]ia principalelor nave militare (militarizate), maritime<br />
[i fluviale române[ti luate abuziv de c`tre sovietici se<br />
prezint` pentru fiecare în parte în tabelul anexat (pag. 83-<br />
84). Cu toate eforturile depuse [i de[i au fost consultate [i<br />
confruntate numeroase surse române[ti, germane, ruse[ti<br />
etc., despre soarta multor nave nu se [tie nimic (de ex.,<br />
remorcherul puitor de mine „Aurora”) sau circul` informa]ii<br />
contradictorii provenite de la persoane sau din lucr`ri la fel<br />
de bine documentate. Nu ne r`mâne decât s` sper`m c` o<br />
mai bun` colaborare interna]ional` ne va permite ca în final<br />
s` g`sim r`spuns pentru fiecare problem`, nu înainte îns` de<br />
a studia cu grij` toate sursele române[ti.<br />
ÎN LOC DE ÎNCHEIERE<br />
Zicala miighhtt ggoes bbeffore rriighhtt (puterea o ia înaintea<br />
dreptului) sau mai simplu miighhtt iis rriighhtt (cel puternic are<br />
dreptate) se potrive[te României ca o m`nu[`. Dacia lui<br />
Burebista, mic[orat` [i supus` de Imperiul Roman, apoi<br />
sfâ[iat` de migra]ii, dar înc` vie ca „Byzance après<br />
Byzance”, a ren`scut par]ial sub forma unor mici forma]iuni<br />
statale, când independente, când aruncate ca o minge de<br />
4 (42) 2008 document
document 2008 4 (42)<br />
Tabel cu principalele nave române[ti<br />
luate abuziv de sovietici în cel de-al doilea r`zboi mondial<br />
studii/documente<br />
Numele rom#nesc<br />
DISTRUG~TOARE<br />
Data sechestr`rii.<br />
Numele sovietic<br />
Observa]ii<br />
Regele Ferdinand 5 septembrie 1944. Lihoi Retrocedat 12 august 1951, rebotezat D-21, apoi (din 1956) D-1,<br />
(„Asul de Cup`”)<br />
(24)<br />
numit D-9 \n 1959, dezmembrat \n 1961 (1960?).<br />
Regina Maria<br />
5 septembrie 1944. Letucii Retrocedat 12 august 1951, rebotezat D-22, apoi (din 1956) D-2,<br />
(„Asul de Pic`”)<br />
(23)<br />
numit D-10 \n 1959, dezmembrat \n 1961 (1960?).<br />
M`r`[e[ti („Asul de Trefl`”) 5 septembrie 1944. Legkii Retrocedat 12 octombrie 1945, rebotezat D-1 \n 1948, apoi (din 1951)<br />
ex Nibbio<br />
D-11, dezmembrat \n 1961 (1960?).<br />
M`r`[ti („Asul de Caro”) 5 septembrie 1944. Lovkii Retrocedat 12 octombrie 1945, rebotezat D-2 \n 1948, apoi (din 1951)<br />
ex Sparviero<br />
SUBMARINE<br />
D-12, dezmembrat \n 1961 (1960?).<br />
Delfinul 19 (26?) septembrie 1944. Retrocedat octombrie (25 septembrie?)1945, rebotezat S-1 \n 1951,<br />
TS-3<br />
dezmembrat \n 1960.<br />
Rechinul (S-1) 5 septembrie 1944. TS-1 Retrocedat 12 august (23 iunie?)1951, rebotezat S-2 (S-11?),<br />
dezmembrat \n 1960.<br />
Marsuinul (S-2) 5 septembrie 1944. TS-2 Dus la Odessa. A r`mas definitiv \n U.R.S.S.<br />
MINISUBMARINE (ex italiene)<br />
CB-1 1944. TM-4<br />
CB-2 1944. TM-5<br />
CB-4 1944. TM-6<br />
Au r`mas definitiv \n U.R.S.S. Dezmembrate \n 1955.<br />
CB-6 1944. TM-7<br />
CB-3<br />
PUITOARE DE MINE<br />
1945. TM-8 (?)<br />
Amiral Ion Murgescu 5 septembrie 1944. Don R`mas definitiv \n U.R.S.S. Din puitor de mine a fost trans<strong>format</strong> \n<br />
(Amur)<br />
nav` [coal` sta]ionar` (PKZ-107) apoi \n atelier plutitor (PM-76).<br />
Dacia (cruci[`tor auxiliar) 5 septembrie 1944. Desna R`mas definitiv \n U.R.S.S. Scufundat dup` ce a lovit o min`, a fost<br />
(apoi PKZ-34)<br />
ranfluat [i trans<strong>format</strong> \n nav`-[coal`, apoi \n cazarm` plutitoare.<br />
Aurora (remorcher)<br />
NAVE-BAZ~<br />
1944, Tallinn R`mas definitiv \n U.R.S.S.<br />
Constan]a (pentru subma- 5 septembrie 1944. Bug R`mas` definitiv \n U.R.S.S. |n final trans<strong>format</strong>` \n cazarm` plutirine<br />
[i vedete torpiloare)<br />
NAVE-{COAL~<br />
toare (PKZ-87).<br />
Mircea<br />
CANONIERE<br />
... septembrie 1944. Rion Retrocedat 27 mai 1946.<br />
Cpt. Constantin<br />
5 septembrie 1944. Araks<br />
Dumitrescu (Dm) ex<br />
Impatiente<br />
R`mas` definitiv \n U.R.S.S., unde s-a scufundat accidental.<br />
Slt. Ion Ghiculescu (Gh) ex 5 septembrie 1944. Angara Retrocedat` 25 septembrie 1945. Reclasificat` dragor de baz`<br />
Mignonne<br />
(DB-1), apoi nav` de degazare [i dezactivare (NDD-113).<br />
Lt.cdor. Eugen Stihi (St) ex 5 septembrie 1944. Ahtuba Retrocedat` la 25 septembrie 1945. Reclasificat` dragor de baz`<br />
Friponne<br />
TORPILOARE<br />
(DB-2), apoi nav` hidrografic` (NH-112). Not`: cea de-a patra<br />
canonier` rom#neasc`, Lt. Remus Lepri (Lp) ex Chiffonne, s-a<br />
scufundat \n 1941, lovind o min` din barajul de la Sulina.<br />
Sborul (Zborul) ex F-80 1 (5?) septembrie 1944. Retrocedat 12 octombrie 1944 (?) sau 25 septembrie 1945.<br />
(T-81?)<br />
Muson<br />
Reclasificat ca escortor cu nr. de bordaj E-1 (?). Dezmembrat 1959.<br />
Smeul (Zmeul) ex F-83 (?) 1 (5?) septembrie 1944. Retrocedat 12 octombrie 1944 (?) sau 25 septembrie 1945.<br />
Toros<br />
Reclasificat ca escortor cu nr. de bordaj E-2 (?). Dezmembrat 1959.<br />
Not`: cel de-al treilea torpilor rom#nesc, N`luca ex F-82 (F-84?), a<br />
fost scufundat de sovietici la 20 august 1944.<br />
V@N~TOARE DE 5 septembrie 1944 (29<br />
SUBMARINE*<br />
Ex KFK-uri germane, ex<br />
august ?)<br />
barcaze pesc`re[ti<br />
R`mase definitiv \n URSS. Categorisite ini]ial ca „v#n`toare mici”<br />
(MO), la 27.01.1945 au devenit „dragoare” (T) iar la 15.02.1947<br />
* Numite [i v#n`toare<br />
antisubmarine (V.A.S.)<br />
VS-1 ex KFK-198 Mo-851, T-668, KT 1268<br />
„vedete dragoare” (KT). |n 1947-1948 au fost preluate de \ntreprinderi<br />
civile care le-au folosit ca pescadoare.<br />
VS-2 ex KFK-199 Mo-852, T-666, KT-1266<br />
VS-3 ex KFK-270 Mo-853; T-667; KT-1267<br />
continuare \n pag. 84 <br />
83
studii/documente<br />
continuare din pag. 83 <br />
Numele rom#nesc Data sechestr`rii.<br />
Numele sovietic<br />
Observa]ii<br />
VEDETE TORPILOARE 5 septembrie 1944.<br />
TKA-951-957<br />
Nr. 3 Viscolul TKA?<br />
Dintre cele trei vedete britanice de tip „Vosper”, rom#nii au r`mas cu<br />
Nr. 4 Vedenia<br />
Nr. 5 V#ntul<br />
Nr. 6 Vijelia<br />
Nr. 7 Viforul<br />
Nr. 8 V#rtejul<br />
TKA?<br />
TKA?<br />
TKA?<br />
TKA?<br />
TKA?<br />
Nr. 3 „Viscolul”, c`ci Nr. 1 „Viforul” [i Nr. 2 „Vijelia” au fost scufundate<br />
la 09.11.1941. Numele celor scufundate au fost preluate de dou` din<br />
cele 6 germane de tip „Power”, intrate \n serviciu \n 1943.<br />
Retrocedate Rom#niei la Gala]i la 12 oct. (6 noe?) 1945 [i apoi<br />
casate.<br />
Nr. 9 Vulcanul TKA?<br />
MONITOARE August-septembrie 1944 Retrocedate 23 iunie 1951. |n conservare din 1957. Dezmembrate<br />
1959-1962.<br />
Alexandru Lahovary (...) 2 septembrie 1944.<br />
M1 Mariupol<br />
Rebotezat M-201 (?) de rom#ni<br />
Ion C. Br`tianu (...) 27 august 1944.<br />
M-2 Azov<br />
M-202 (?)<br />
Basarabia (...) ex Inn 5 septembrie 1944.<br />
M-11 Kerci<br />
M-205<br />
Bucovina (Bc) ex Sava 1944. M-12 Izmail M-206<br />
Ardeal (Ar) ex Temes I (II) 2 septembrie 1944.<br />
M-20 Berdiansk<br />
M-207<br />
Not`. Celelalte dou` monitoare rom#ne[ti, respectiv Lasc`r Catargiu (Ct) [i Mihail Kog`lniceanu (...), au fost scufundate de sovietici la 24<br />
august 1944 (dup` \ncheierea armisti]iului!). Ranfluate de rom#ni \n 1953, au fost denumite M-203 [i respectiv M-204 (?).<br />
PONTOANE DE<br />
TRANSPORT ARMATE<br />
(ex MFP germane)<br />
5 septembrie 1944<br />
PTA-404<br />
Ex MFP-?<br />
PTA-405<br />
Ex MFP-?<br />
PTA-406<br />
Ex MFP-?<br />
Trei MFP-uri germane (Motorfährprähme) au fost achizi]ionate de<br />
rom#ni \n februarie 1944 [i reclasificate PTA. Se pare c` dup` ce<br />
le-au luat de la rom#ni, sovieticii le-au dat iugoslavilor.<br />
ping-pong de la un imperiu la altul (sau în limbaj<br />
propagandistic „eliberate”). Unirea Principatelor din 1859 [i<br />
transformarea în regat (1881), apoi Marea Unire din 1918<br />
p`reau s` fi pus în sfâr[it cap`t calvarului României, dar n-a<br />
fost s` fie a[a. Dictatul de la Viena (1940), anulat formal<br />
pentru o vreme, î[i arat` din nou col]ii sub umbrela<br />
„drepturilor omului” [i ale minorit`]ilor [i asist`m la o<br />
coalizare antiromâneasc` tot mai insistent`, puternic<br />
sus]inut` de profitorii din interior care nu se prea sinchisesc<br />
de adev`rul istoric.<br />
România este pus` s` condamne un comunism pe care<br />
nu [i l-a dorit, dar nu se sufl` o vorb` despre cei ce i l-au<br />
impus prin for]a armelor în 1944. Liderii care s-au sacrificat<br />
pentru supravie]uirea neamului românesc sunt declara]i<br />
„criminali de r`zboi”, pream`rindu-se în schimb for]ele care<br />
vizau un r`zboi fratricid pustiitor [i sfârtecarea ]`rii.<br />
O tempora, o mores!<br />
Anex`: Tabel cu principalele nave române[ti luate abuziv<br />
de sovietici în cel de-al doilea r`zboi mondial (vezi paginile<br />
83 [i 84). <br />
Unexpectedly seized by Russians in late August and<br />
early September 1944 (after Armistice!), most Romanian<br />
naval and merchant ships were impressed into Soviet<br />
service. Having been used there for several years, many<br />
84<br />
Romanian ships under Soviet colours<br />
Monitorul ssub ppavilion ssovietic „„Kerci”, eex „„Basarabia”<br />
were returned to Romania, but a number of them remained<br />
for good in the USSR as a war prize, while lots of other<br />
vessels have been claimed as „war reparations”.<br />
Fotografie din colec]ia Boris Vasilievici Lemaciko, Moscova<br />
4 (42) 2008 document
L<br />
Capitolul I – Generalit`]i<br />
Pentru executarea ordinului nr. 261/c. din 30.04.1944, al<br />
S.S.A. Cabinet, Sec]ia a V-a a îns`rcinat 2 ofi]eri de Stat Major,<br />
pilo]i de vân`toare, care, timp de 7 zile, au vizitat toate unit`]ile,<br />
au stat de vorb` cu personalul, au cercetat situa]ia la fa]a locului<br />
[i au cules o documenta]ie bogat`.<br />
Consultând [i documenta]ia strâns` de Sec]iile II [i III s-a<br />
întocmit studiul de fa]`.<br />
Pentru ca acest studiu s` nu fie prea voluminos, s-a tratat în<br />
detaliu numai atacul din ziua de 21.04.1944, care s-a produs în<br />
condi]iile cele mai vitrege pentru ap`rare.<br />
Celelalte capitole sunt rezultatul studiului tuturor<br />
opera]iunilor de zi.<br />
Pentru acela[i motiv nu s-a tratat nici chestiunea atacurilor<br />
de noapte.<br />
[...]<br />
document 2008 4 (42)<br />
Amurgul avioanelor I.A.R. 80/81<br />
a 12 iunie 1942, avia]ia strategic` a<br />
Statelor Unite survola pentru prima<br />
dat` Europa, în c`utarea unui<br />
obiectiv care de câteva decenii era<br />
considerat „un caz aparte, deosebit de<br />
sensibil în timp de r`zboi” [i studiat ca<br />
atare în academiile militare din Germania,<br />
Uniunea Sovietic`, Fran]a, Anglia [i<br />
S.U.A.: ora[ul românesc Ploie[ti, una<br />
dintre cele mai importante zone<br />
petrolifere din lume. În acea diminea]`, 13<br />
bombardiere grele B 24 Liberator au<br />
decolat de lâng` Cairo [i au traversat la<br />
mare în`l]ime Turcia neutr` apoi, ie[ind în<br />
largul M`rii Negre, au pus cap compas<br />
România. Sesizând probleme grave la<br />
motoare, pilotul unuia dintre avioane a<br />
aruncat înc`rc`tura deasupra Constan]ei<br />
[i s-a întors. Celelalte 12 aparate [i-au<br />
continuat misiunea. [i bombardamentul [i<br />
replica ap`r`rii române au fost destul de<br />
anemice. Totu[i, o concluzie s-a impus:<br />
americanii aveau posibilitatea s`<br />
bombardeze România. Când, în anul<br />
urm`tor, la 1 august, vor reveni, decolând<br />
tot din nordul Africii, vor g`si la Ploie[ti o<br />
adev`rat` fort`rea]` ap`rat` de avioane<br />
mono [i bimotoare de vân`toare (I.A.R.<br />
80, Messerschmitt 109 [i 110), mitraliere<br />
[i tunuri antiaeriene [i baloane de<br />
obstruc]ie. Dar marile b`t`lii aeriene vor<br />
atinge punctul culminant în anul 1944,<br />
când, începând cu 4 aprilie,<br />
bombardierele americane vor veni din<br />
Statul Major al Aerului<br />
Sec]ia a V-a<br />
nou, de data aceasta decolând din sudul<br />
Italiei. Din 5 aprilie, vor fi înso]ite de<br />
avioanele de vân`toare P 38 Lightning,<br />
iar din 21 aprilie de teribilele P 51<br />
Mustang, superioare din toate punctele<br />
de vedere avionului românesc de<br />
vân`toare I.A.R. 80 / 81, care pân` în<br />
luna iunie a fost principalul aparat care a<br />
”<br />
Ploie[ti – un<br />
caz aparte,<br />
deosebit de<br />
sensibil în<br />
timp de r`zboi<br />
”<br />
luptat în ap`rarea teritoriului na]ional.<br />
Inferiorit`]ii tehnice a acestuia i se va<br />
adauga [i lipsa de experien]` a pilo]ilor,<br />
cei mai mul]i dintre ei fiind tineri de 20 –<br />
22 de ani, abia ie[i]i din [coala de<br />
Vân`toare (veteranii luptau pe Frontul de<br />
Est contra sovieticilor).<br />
R`zboiul aerian din România, din anii<br />
celei de-a doua conflagra]ie mondial`,<br />
este înc` departe de a fi ,,rezolvat” de<br />
c`tre istorici. Sigur, dup` 1989, s-au f`cut<br />
pa[i importan]i în aceast` direc]ie, [i nu<br />
cred c` se sup`r` cineva dac` afirm c`<br />
domnul Vasile Tudor are cele mai mari<br />
merite din acest punct de vedere. În<br />
mare, analizând sintezele [i monografiile<br />
Studiu asupra atacurilor aeriene inamice de zi<br />
în perioada 04 aprilie – 08 mai 1944<br />
studii/documente<br />
Sorin TURTURIC~<br />
Muzeul Avia]iei<br />
care trateaz` acest subiect, scrise fie pe<br />
baza cercet`rilor f`cute în arhivele<br />
române[ti, fie în cele str`ine (înc` nu<br />
exist` o lucrare care s` abordeze<br />
subiectul folosind aprofundat ambele<br />
surse), putem s` în]elegem, în linii mari,<br />
ce s-a întâmplat atunci, care au fost<br />
principalele evenimente. Totu[i, multe<br />
dintre documentele esen]iale referitoare<br />
la acele zile nu au v`zut înc` lumina<br />
tiparului. Se las` a[teptat` editarea<br />
jurnalelor de opera]ii sau a rapoartele<br />
operative [i in<strong>format</strong>ive ale unit`]ilor de<br />
artilerie antiaerian` [i avia]ie implicate<br />
direct în lupt`.<br />
Documentul urm`tor vine s` acopere<br />
o mic` parte din golul resim]it de lipsa<br />
culegerilor mai sus men]ionate. Este un<br />
studiu al Statului Major al Aerului întocmit<br />
din ordinul subsecretarului de Stat al<br />
Aerului, generalul de escadr` aerian`<br />
Gheorghe Jienescu, care a constat c`,<br />
dup` primele atacuri, din 1944, ale<br />
avia]iei strategice a Statelor Unite asupra<br />
României, pierderile unit`]ilor noastre de<br />
vân`toare erau atât de ridicate, încât<br />
,,continuând astfel...”, armata român` ar fi<br />
fost pus`, curând, în situa]ia de a nu mai<br />
avea cu ce riposta. Evaluatori lucizi,<br />
realizatorii acestei analize, care din<br />
nefericire au r`mas anonimi, au reu[it s`<br />
prezinte situa]ia foarte aproape de<br />
tragismul ei ... Pur [i simplu, avionul<br />
I.A.R. 80 / 81 nu mai putea face fa]`!<br />
Capitolul II – Atacul din ziua de 21.04.1944<br />
[...]<br />
1. Alarmarea<br />
• Începând de la ora 9,44, comandantul Vân`torii (germane<br />
[i române) este in<strong>format</strong> c` mai multe sute de avioane inamice<br />
au decolat din regiunea Brindisi [i se îndreapt` spre coasta<br />
Dalma]iei.<br />
• Între orele 10,10 [i 10,43 forma]iile inamice au trecut peste<br />
Dubrovnik.<br />
• La ora 10,42 se d` ,,Aten]ie m`rit`!” de c`tre Sectorul II<br />
Vân`toare, îns` acest ordin se d`duse grupurilor începând de la<br />
ora 10,15 (probabil de c`tre Centrul General de Informa]ii A.A.).<br />
• La ora 11,06 p`trund pe teritoriul na]ional pe la Moldova<br />
Nou`, trec pe la Oravi]a – Re[i]a [i se îndreapt` spre est. La vest<br />
de Pite[ti se împart în dou` grupe, care se îndreapt` respectiv<br />
spre Ploie[ti [i Bucure[ti.<br />
85
studii/documente<br />
• La ora 11,25, un alt val p`trunde pe la Calafat, trece sud<br />
Craiova, se împarte în dou` grupe, care se îndreapt` respectiv<br />
spre Ploie[ti [i Bucure[ti.<br />
2. Declan[area<br />
a) Ordinul de preg`tire pentru decolare<br />
• Pentru Grupul 1 Vân`toare (nu s-a dat).<br />
- Grupurile 2 [i 6 au primit ordinul la ora 11,20 (ordin dat<br />
telefonic de Sector la 11,29)<br />
b). Ordinul de decolare<br />
• Grupul 1 Vân`toare a primit ordinul la 11,20 (ordin dat<br />
telefonic de Sector la 11,15)<br />
• Grupurile 2 [i 6 au primit ordinul la ora 11,35 (ordin dat<br />
telefonic de Sector la 11,29)<br />
3. Conducerea în lupt` [i executarea luptei<br />
a). Grupul 1 Vân`toare, la orele 11.45 (dup` ce luase 2.000 m<br />
în`l]ime deasupra aerodromului, plafonul inferior al norilor)<br />
prime[te ordin (prin radio) s` se duc` în Sectorul T.M.6<br />
(Ciorogârla – Domne[ti) [i s` sparg` plafonul dac` poate [i<br />
ulterior s` mearg` în careul S.M.<br />
La aceast` or`, valul inamic se g`sea în curs de trecere a<br />
Oltului la sud de Slatina.<br />
Grupul sparge plafonul în careul T.M. cu direc]ia N-E, pe<br />
forma]iuni mici (patrule, celule [i chiar avioane izolate).<br />
Numai o parte din forma]ii întâlnesc inamicul.<br />
Lupta se desf`[oar` astfel:<br />
O patrul` întâlne[te, la ora 12,30, circa 30 de bombardiere<br />
Liberator (f`r` vân`toare) [i atac` ultimele avioane la Sud [de]<br />
Bucure[ti, deci dup` executarea bombardamentului.<br />
Patrula cpt. Mu[ic` este surprins` de vân`toarea inamic` la<br />
ie[irea din nori [i doborât` în întregime (4 mor]i).<br />
Un alt pilot izolat este la fel doborât, îns` se salveaz` cu<br />
para[uta, în aceea[i regiune (sublt. Vieru).<br />
O patrul` sparge un al doilea plafon de nori, în contact cu o<br />
forma]ie de 40-50 avioane de bombardament, înso]ite de<br />
vân`toare, în zona Videle (careul U.M.1).<br />
O escadril` nu d` peste inamic (escadrila cpt. {tef`nescu<br />
Parsifal).<br />
C`tre 12,40 o patrul` întâlne[te la Est de Bucure[ti 3 forma]ii<br />
masive de bombardiere escortate de vân`toare. Fiind mai jos [i la<br />
limit` de benzin`, patrula nu poate lua contactul.<br />
Un pilot (înapoiat pentru a schimba avionul) este atacat,<br />
doborât [i r`nit de mai multe avioane la ie[irea din nori.<br />
b) Grupul 2 Vân`toare, începând de la ora 11,35 decoleaz` pe<br />
escadrile [i patrule c`utând s` ajung` la 7-8.000 m. în sectorul<br />
S.M. [i T.M.<br />
Fotografie din Colec]ia Dan Antoniu<br />
86<br />
Generalul Gheorghe<br />
Jienescu,<br />
Comandantul Avia]iei<br />
Române, îngrijorat de<br />
inferioritatea<br />
numeric` [i tehnic` a<br />
unit`]ilor aeriene de<br />
vân`toare române[ti<br />
din prim`vara [i vara<br />
anului 1944<br />
Existau patru plafoane de nori gro[i.<br />
Parte din echipaje s-au angajat, nefiind antrenate la zborul<br />
instrumental [i nici avionul amenajat în acest scop.<br />
Acesta a fost factorul primordial care a contribuit la<br />
dispersarea forma]iilor [i angajarea individual`.<br />
Acei care au parvenit s` str`pung` ultimul plafon (cel mai<br />
gros) au atacat individual forma]iunile masive de bombardiere<br />
inamice înso]ite de vân`toare.<br />
Mul]i dintre vân`tori au confundat avioanele Mustang cu<br />
avioanele Me.109 (deoarece se aseam`n` foarte mult).<br />
Vân`toarea inamic` a fost foarte ofensiv`, atacând avioanele<br />
noastre pân` la doborâre.<br />
Din acest grup numai o escadril` a luat contact cu inamicul.<br />
Celelalte dou` escadrile nu s-au întâlnit cu inamicul.<br />
c) Grupul 6 Vân`toare.<br />
Începând de la ora 11,35 grupul decoleaz` pentru a merge în<br />
careul T.M. 2 peste plafon (6.000 m.), de[i plafonul era 300-500<br />
m., deasupra aerodromului fiind cea]`.<br />
La 11,56 grupul este dirijat în T.M.6<br />
La 12,01 grupul este dirijat în S.M.5<br />
La 12,09 grupul este dirijat în T.M.6 [i T.M.3, primind ordinul<br />
de a sparge plafonul.<br />
La ora 12,15 este dirijat în S.M.3 la 8.000 m.<br />
La 12,25 este dirijat în T.M.3 la 7.500 m.<br />
La 13,05 [a] terminat ac]iunea.<br />
Starea atmosferic` [i anume 4 straturi de nori, a f`cut<br />
imposibil` men]inerea forma]iei. Plafoanele de nori au fost sparte<br />
[i s-a ajuns la în`l]imea inamicului.<br />
Pilo]ii, atacând individual forma]iile înso]ite de vân`toare nu<br />
au reu[it prea mult, c`ci vân`torii inamici au fost foarte agresivi [i<br />
au urm`rit avioanele grupului pân` la doborâre sau dispari]ie în<br />
nori.<br />
4. Ac]iunea [i reac]iunea inamicului.<br />
Inamicul a ac]ionat aproximativ cu circa 4-500 avioane de<br />
bombardament (Liberator [i Fortress) [i 200 avioane vân`toare<br />
Mustang [i Lighting.<br />
Au venit în coloan` de valuri (sic!) a 60-80 avioane înso]ite de<br />
vân`toare.<br />
Forma]iile de bombardament au fost precedate, la circa 50-<br />
100 km. de forma]iunile de vân`toare care au ac]ionat în<br />
vân`toare liber`.<br />
Forma]iunile de bombardament au fost surprinse de condi]iile<br />
atmosferice.<br />
Bombardamentele principale s-au executat la Bucure[ti [i Sud<br />
Ploie[ti, dar nu de totalitatea avioanelor, ci numai de câte 30 – 50<br />
avioane.<br />
Valul trecut prin Oltenia [i Banat s-a dirijat spre Ploie[ti [[i a]<br />
c`utat probabil s` ocoleasc` masele de nori pentru a ajunge în<br />
regiunea obiectivelor principale.<br />
În`l]imea de zbor [a fost] între 5.500 [i 7.000 m.<br />
Forma]iunile inamice nu erau atât de compacte ca în atacurile<br />
precedente.<br />
Aceast` dispersiune se datoreaz` probabil dorin]ei de a<br />
ajunge la obiective prin sp`rturi.<br />
Reac]iunea de vân`toare a fost foarte puternic`, desf`[urânduse<br />
astfel:<br />
• o avangard` constituit` din vân`toare mono [i bimotoare a<br />
ac]ionat ofensiv cur`]ind cerul în calea bombardierelor;<br />
• avioanele de înso]ire, grupate pe celule [i patrule s-au ]inut<br />
aproape [i nu au reac]ionat decât când bombardierele au fost<br />
atacate, dar [i atunci numai pân` când vân`torii amici degajau.<br />
5. Pierderi proprii<br />
[...]<br />
Cum s-au produs pierderile:<br />
a) Grupul 1 Vân`toare. Patrula condus` de cpt. av. Mu[ic`, la<br />
ie[irea din nori este surprins` [i doborât` în întregime de c`tre<br />
avioanele inamice înainte de a putea schi]a vreun gest de ap`rare.<br />
4 (42) 2008 document
Sublt. Vieru Mihai, când ie[ise din nori împreun` cu aceast`<br />
patrul`, a v`zut c` toate avioanele au luat foc simultan.<br />
Avionul s`u [a luat] foc în acela[i timp, n-a apucat s` vad`<br />
avioanele inamice, ci s-a salvat cu para[uta.<br />
Ac]iunea s-a petrecut în regiunea Snagov.<br />
Pilo]ii r`ni]i au c`p`tat aceste r`ni în lupta aerian`, fiind<br />
ataca]i individual de avioanele de vân`toare inamice.<br />
Ateriz`rile for]ate s-au produs datorit` loviturilor primite de<br />
la inamic.<br />
b) Grupul 2 Vân`toare. Numai Escadrila 58 Vân`toare a luat<br />
contact cu inamicul [i a angajat lupta individual, fiind dispersat`<br />
din cauza norilor.<br />
Pilo]ii au fost surprin[i de apari]ia avionului Mustang, pe<br />
care l-au confundat cu Me 109.<br />
Pierderile se datoresc complet numai loviturilor inamice,<br />
primite în general din spate (datorit` superiorit`]ii avioanelor<br />
inamice).<br />
c) Grupul 6 Vân`toare. Pierderile în mor]i [i r`ni]i se<br />
datoresc acelora[i cauze ca [i la Grupul 2.<br />
Cauzele pierderilor. În rezumat sunt datorate:<br />
• condi]iilor atmosferice defavorabile;<br />
• surprizei tehnice realizat` prin apari]ia avionului Mustang;<br />
• procedeului inamic de a trimite un val de vân`toare cu mult<br />
înaintea bombardierelor pentru a angaja vân`toarea noastr`;<br />
• superiorit`]ii inamice în num`r de avioane (2/1 vân`toare<br />
[i 4/1 bombardiere);<br />
• superiorit`]ii calitative a avioanelor inamice, în special la<br />
în`l]imi de peste 5.000 m.;<br />
• lipsei de preg`tire a personalului nostru pentru zborul<br />
instrumental, pentru care, de altfel, nici avionul I.A.R. 81 nu este<br />
amenajat;<br />
• unei gre[ite angaj`ri a vân`toarei proprii, c`ci Sectorul 2<br />
Vân`toare cuno[tea majoritatea factorilor de mai sus;<br />
• ac]iunii dispersate a mijloacelor proprii, c`ci avia]ia<br />
german` a ac]ionat în zona Ploie[ti, iar cea român` în zona<br />
Bucure[ti, Comandamentul German fiind interesat în mod<br />
normal [i logic din punctul s`u de vedere, de ap`rare în primul<br />
rând a zonei petrolifere.<br />
6. Concluzii:<br />
a) Dislocarea [i for]a combativ`. Pentru realizarea acoperirii<br />
directe (singura posibil` cu for]ele existente), Grupul 1<br />
Vân`toare este prea departe de obiectivele de ap`rat.<br />
De la Ro[iori pân` în zona obiectivelor se pierd circa 20 – 25<br />
de minute din autonomia de zbor, deci se mic[oreaz`<br />
posibilitatea de interven]ie în timp.<br />
For]a combativ` a celor trei grupuri (circa 70 – 80 de avioane<br />
de vân`toare) este inferioar` nevoilor deoarece inamicul, cu cele<br />
600 bombardiere [i avioane de vân`toare (circa 200) reprezint`<br />
o for]` de:<br />
• 3.300.000 cai putere;<br />
• 300 tunuri de 37 mm.;<br />
• 8.000 mitraliere de calibrul 12,7 mm.;<br />
• o permanen]` de circa dou` ore deasupra teritoriului<br />
na]ional.<br />
Fa]` de aceasta, for]ele amice reprezint`:<br />
• 180.000 de cai putere;<br />
• 178 mitraliere cal. 7,92 mm.;<br />
• 132 mitraliere cal. 13,2 mm.;<br />
• 190 tunuri cal. 20 mm., adic` un total de 500 guri de foc [i<br />
o posibilitate de a men]ine contactul cu inamicul, par]ial, timp de<br />
20-25 minute.<br />
b) Alarmarea. S-a f`cut la timp, avioanele inamice fiind<br />
semnalate cu 2 ore înainte de a ajunge la obiectiv.<br />
c) Declan[area. Decolarea s-a ordonat la timp [i dac`<br />
plafonul ar fi permis, vân`toarea ar fi avut timp s` se concentreze<br />
la circa 7.000 m. în regiunea Bucure[ti – Ploie[ti, înainte ca<br />
inamicul s` atace aceste centre.<br />
document 2008 4 (42)<br />
Fotografie din Colec]ia Dan Antoniu<br />
studii/documente<br />
C`pitanul Grigore Mu[ic`, s`rb`torind Pa[tele,<br />
cu doar cinci zile înainte de a fi doborât<br />
d) Conducerea în lupt`. Condi]iile atmosferice au împiedicat<br />
realizarea unei mase de vân`toare, la în`l]ime potrivit`, în fa]a<br />
obiectivului, pe direc]ia de unde venea inamicul.<br />
Apropierea inamicului de obiectiv a determinat, totu[i,<br />
Sectorul 2 Vân`toare s` ordone spargerea plafonului, ob]inând<br />
mari pierderi.<br />
Procedând astfel, Sectorul 2 Vân`toare este vinovat de a fi<br />
trimis forma]iile în lupt`, [tiind aproape sigur c` acestea nu vor<br />
fi în m`sur` a intercepta inamicul în condi]ii minime de lupt`.<br />
Credem c` Sectorul ar fi trebuit s` se informeze chiar în<br />
timpul spargerii plafonului, prin radio, de la echipajele în zbor,<br />
asupra condi]iilor atmosferice reale [i s` nu angajeze astfel<br />
vân`toarea s` sparg` patru plafoane de nori gro[i.<br />
Prin spargerea plafonului, forma]iile au sc`pat din mâna<br />
comandan]ilor, inclusiv a sectorului [i toat` vân`toarea s-a<br />
angajat în lupt` sporadic, ajungând la rezultatul cunoscut.<br />
Totu[i, domnul colonel Neumann, comandantul Vân`toarei<br />
Germane în România, afirm` c` aceste pierderi sunt normale, în<br />
raport cu condi]iile de angajare.<br />
Astfel, în ac]iunile de pe Frontul de Vest [i deasupra<br />
Germaniei se produc pierderi [i mai mari, în condi]ii similare.<br />
e) Calitatea. Personalul inamic. Atât echipajele<br />
bombardierelor cât [i vân`torii s-au dovedit a fi foarte bine<br />
instrui]i.<br />
Bombardierii:<br />
• p`streaz` forma]ia cu orice pre];<br />
• reac]ioneaz` cu foc numai la distan]e mici.<br />
Vân`torii:<br />
• foarte agresivi;<br />
• foarte buni manevrieri;<br />
• foarte buni tr`g`tori;<br />
• evit` lupta când sunt izola]i;<br />
• atac` numai în forma]ii de celule [i patrule sau mai mari;<br />
• disciplina]i.<br />
Pilo]ii români:<br />
• duc lupta individual;<br />
87
studii/documente<br />
Bombardier B 24 Liberator apar]inând For]ei a XV-a din Italia, ale c`rei<br />
aparate au bombardat România în aprilie – august 1944<br />
• buni tr`g`tori [i manevrieri;<br />
• au foarte mult elan (uneori, prea mult); nu sunt ]inu]i în<br />
mân` de [efii de forma]ii.<br />
[...]<br />
Capitolul III – Concluziuni [i considera]ii generale<br />
asupra opera]iilor de la 04.04 – 07. 05. 1944<br />
A. Ac]iunea inamicului<br />
1. Direc]iile de atac [i în`l]ime de zbor. Forma]iunile inamice<br />
de bombardament [i vân`toare decoleaz` din sudul Italiei, de pe<br />
aerodromurile situate în regiunea Foggia – Taranto – Brindisi.<br />
Încolonarea forma]iilor [i luarea în`l]imii se face deasupra<br />
M`rii Adriatice de unde, aproximativ în linie dreapt`, se dirijeaz`<br />
spre România.<br />
În`l]imea de zbor, pe tot traiectul, la ducere [i la întoarcere,<br />
este de 6-8.000 m.<br />
La fiecare ac]iune (afar` de 4 aprilie) bombardierele au fost<br />
înso]ite de circa 200 de avioane mono [i bimotoare de vân`toare.<br />
2. Forma]ii. Forma]iile de bombardament variaz` de la 200 la<br />
800 avioane cu patru motoare (Liberator [i Boeing 17).<br />
Merg în coloan` de valuri, fiecare val fiind constituit din 60-<br />
90 avioane.<br />
Valurile sunt constituite din stoluri de circa 30 avioane care<br />
merg în triunghi compact sau în romb.<br />
Spa]iile între valuri sunt de circa 10 – 15 km.<br />
3. Procedee de atac [i ap`rare.<br />
a) Fiecare ac]iune de atac pe teritoriul na]ional dureaz` 2 –<br />
2,5 ore.<br />
Atacul obiectivelor se face de la în`l]imea de 6.000 – 8.000 m.<br />
Intr` în ]ar`, în general, între Turnu Severin [i Giurgiu [i ies<br />
prin acela[i sector.<br />
Atacurile bombardierelor se execut` la comanda [efilor de<br />
valuri.<br />
Au foarte mare precizie în bombardament.<br />
Bombele c`zute în afara obiectivelor se explic` prin<br />
împr`[tierea normal` [i prin faptul c` unele forma]ii ajung<br />
r`sle]ite la obiectiv, îns` la comanda [efului las` bombele acolo<br />
unde se g`sesc.<br />
Bombardamentele executate deasupra norilor sunt lipsite de<br />
precizie, de[i inamicul dispune de aparate de detec]ie a maselor<br />
metalice.<br />
Chiar ataca]i de vân`toare, nu las` bombele decât<br />
excep]ional, înainte de a ajunge la obiectiv.<br />
b) Bombardierele neînso]ite de vân`toare deschid focul la<br />
88<br />
circa 600 m., îns` trag foarte bine (fiecare atacator român a fost<br />
repede încadrat [i deseori lovit).<br />
Bombardierele înso]ite de vân`toare nu deschid focul decât la<br />
distan]e de circa 300 m.<br />
c) Vân`toarea inamic`.<br />
Protec]ia îndep`rtat`: forma]iunile de bombardament sunt în<br />
general precedate de 50 – 60 de avioane de vân`toare la distan]`<br />
de 50 – 100 km.<br />
Aceast` avangard` ac]ioneaz` ofensiv, angajând vân`toarea<br />
noastr` în lupt`.<br />
Protec]ia apropiat`: avioanele de înso]ire imediat` ac]ioneaz`<br />
pe patrule [i celule [i nu reac]ioneaz` asupra vân`torilor no[tri<br />
decât în momentul când ace[tia atac` bombardierele.<br />
Aceast` protec]ie apropiat` se face prin patrul`ri în jurul<br />
forma]iilor [i cu un plafon de protec]ie de 1.000 – 2.000 m<br />
deasupra lor.<br />
Vân`toarea inamic` este foarte agresiv`, c`ci urm`re[te pe ai<br />
no[tri pân` la doborâre [i chiar pân` la sol.<br />
Au tras de mai multe ori în pilo]ii no[tri salva]i cu para[uta<br />
(adj. Oprea [i al]ii).<br />
Evit` atacul din fa]` [i caut` s` se plaseze imediat în spatele<br />
vân`torilor no[tri.<br />
Calit`]ile superioare ale materialului le permit s` se eschiveze<br />
[i s` atace când doresc.<br />
4. Obiectivele urm`rite.<br />
Se pare c` s-a urm`rit în primul rând distrugerea<br />
comunica]iilor de cale ferat` [i zona petrolifer`, iar în a doua<br />
urgen]`, terorizarea popula]iei.<br />
Nu au atacat avia]ia de pe aerodromuri, de[i au trecut înc`rca]i<br />
cu bombe peste aerodromurile Ro[iori de Vede, Pipera, Pope[ti –<br />
Leordeni, Boteni, B`neasa [i Otopeni. Excep]ie fac aerodromurile<br />
Turnu Severin [i Bra[ov, care s-au încadrat, probabil, în zona altor<br />
obiective.<br />
B. Reac]iunea amic`<br />
[...] 2. Alarmarea.<br />
Inamicul a fost semnalat de la plecarea din Italia. Unit`]ile au<br />
fost anun]ate cu circa 2 ore înainte de sosirea inamicului, deci la<br />
timp.<br />
T`ria [i în`l]imea exact` a forma]iunilor inamice nu s-a putut<br />
da precis din cauza maselor de staniol lansate de inamic, care<br />
tulbur` func]ionarea aparatelor electromagnetice de detec]ie<br />
(Würtzburg).<br />
Dispozitivele utilizate de germani, în Vest, pentru a împiedica<br />
acest bruiaj, nu exist` în dispozitivul român [i german de pe<br />
teritoriul nostru (afirma]ia d-lui colonel Neumann).<br />
Din aceast` cauz`, datele sunt neprecise, fapt care jeneaz`<br />
conducerea vân`toarei, precum [i tirul artileriei antiaeriene<br />
(noaptea sau peste nori [i prin cea]`).<br />
3. Declan[area.<br />
Decolarea forma]iunilor germano – române s-a ordonat în<br />
general când inamicul a fost la 200 km. de linia Bra[ov – Ploie[ti<br />
– Bucure[ti, pentru a se face o acoperire direct` a obiectivelor de<br />
pe acest aliniament.<br />
În ziua de 4 aprilie, Grupurile 1 [i 6 Vân`toare au fost alarmate<br />
prea târziu [i trimise la în`l]ime prea mic`, astfel încât au luat<br />
contact cu inamicul numai dup` ce acesta bombardase Capitala.<br />
Decolarea ordonat` la aceast` distan]` este bine f`cut`.<br />
Aceast` decolare s-ar putea ordona mai devreme, îns` s-ar<br />
consuma din autonomia avioanelor, care [i a[a, nu au decât o<br />
posibilitate de 20–25 minute de a r`mâne în contact cu inamicul.<br />
4. Conducerea în aer.<br />
În general, la toate ac]iunile vân`toarea a fost concentrat` în<br />
aer la în`l]imea de 7.000 m., în sectorul S.M., pentru ap`rarea<br />
Capitalei, iar vân`toarea german` la Ploie[ti, pentru ap`rarea<br />
zonei petrolifere.<br />
4 (42) 2008 document
Vân`toarea român` a intervenit în ap`rarea zonei<br />
petrolifere atunci când nu a fost angajat` în prealabil cu<br />
inamicul în curs de atac al Capitalei. Vân`toarea german` a<br />
intervenit în ap`rarea Capitalei numai când nu s-a atacat<br />
regiunea petrolifer`.<br />
Conducerea forma]iunilor este greoaie pentru c` exist`<br />
dou` comandamente: unul german [i unul român.<br />
Comandamentul Român ac]ioneaz` în func]ie de<br />
informa]iile Comandamentului German.<br />
Germanii conduc cu mare u[urin]` forma]iile lor în aer,<br />
întrucât, cu ajutorul aparatelor de detec]ie Fu.G.25a, cunosc în<br />
orice moment pozi]ia forma]iunilor proprii pe care le pot astfel<br />
duce direct la inamic prin schimb`ri de cap la compas, f`r`<br />
pierdere de timp.<br />
Avioanele noastre nu au la bord aceste aparate, astfel încât<br />
Comandamentul Român cunoa[te pozi]ia lor cu întârziere [i<br />
reac]ioneaz` ca atare, întârziere de 3-4 minute, totu[i foarte<br />
important`.<br />
Concentrarea întregii avia]ii de vân`toare nu s-a realizat, în<br />
general, pentru c` germanii ap`r` în primul rând zona<br />
petrolifer`, iar noi Capitala (dup` cum recunoa[te d-l colonel<br />
Numann).<br />
Din aceast` cauz`, vân`toarea noastr`, insuficient` calitativ<br />
[i cantitativ, a fost angajat` de vân`toarea inamic` f`r` a putea<br />
riposta decât foarte slab.<br />
Conducerea este îngreunat` [i de faptul c` Grupul 2<br />
Vân`toare nu are deta[ament de transmisiuni, deci nici sta]ie<br />
radio, c`ci deta[amentul s`u a fost l`sat, din ordinul<br />
Comandamentului For]elor Aeriene de Lupt`, pe terenul Ianca,<br />
la dispozi]ia unui grup de bombardament.<br />
5. Atacul forma]iilor.<br />
În general, atunci când vân`toarea noastr` s-a g`sit în<br />
[atare] situa]ie, atacurile contra inamicului s-au dat din fa]`, pe<br />
patrule [i chiar escadrile, ini]ial. Atacurile urm`toare îns` s-au<br />
dat izolat, pentru c` refacerea este foarte grea din cauz` c`<br />
avionul I.A.R. [80, 81] este lipsit de vitez` ascensional`,<br />
orizontal` [i maniabilitate la în`l]imi de peste 5.000 m.<br />
Domnul colonel Neumann propune ca, totu[i, toate<br />
atacurile s` se dea în forma]ie, chiar dac` se dau la intervale<br />
mari, iar adunarea echipierilor s` se fac` lâng` un [ef de patrul`<br />
sau escadril`, al c`rui avion s` fie însemnat vizibil în acest scop<br />
[i numai apoi s` se dea un nou atac.<br />
Contra forma]iilor de bombardament inamice, cu avionul<br />
I.A.R. se pot da atacuri din fa]`, lateral sau chiar din spate, la<br />
aceea[i în`l]ime, atunci cînd inamicul are avioanele înc`rcate<br />
cu bombe.<br />
Contra avioanelor care au lansat bombele nu se mai pot da<br />
atacuri cu acest avion, deoarece viteza bombardierelor este mai<br />
mare.<br />
Atacul contra vân`toarei inamice nu se poate da decât din<br />
fa]` dac` aceasta accept` lupta, pentru c` avioanele americane<br />
au calit`]i net superioare [i se pot eschiva oricând de la lupt`.<br />
Cu avionul Me.109 G se pot da atacuri din orice pozi]ie [i<br />
reveni asupra aceluia[i obiectiv imediat.<br />
În general atacurile s-au dat la distan]` mic` [i cu mare<br />
impetuozitate de c`tre pilo]ii români, fapt ce a atras admira]ia<br />
echipajelor inamice [i a pilo]ilor germani care au luat parte la<br />
lupte comune (d-l colonel Neumann va adresa o scrisoare în<br />
acest sens avia]iei române).<br />
6. Material.<br />
[...]<br />
Superioritatea materialului inamic în aer se manifest` v`dit,<br />
deoarece avioanele inamice de vân`toare au motoare a c`ror<br />
putere este maxim` la 7.000 m. (de exemplu, avionul Lighting<br />
are 2.700 cai putere), iar avionul I.A.R. are 1.000 cai putere la<br />
3.200 m. [i numai 500 la 7.000 m.<br />
În aceste condi]ii, avioanele inamice se plaseaz` cu u[urin]`<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
în spatele avioanelor noastre pentru c` au vitez` ascensional` [i<br />
maniabilitate foarte mare.<br />
Viteza în picaj a avioanelor inamice este apreciat` de<br />
vân`torii no[tri la peste 1.000 km./or`.<br />
Pilo]ii declar` c` inamicul se joac` cu avioanele I.A.R., a[a<br />
cum avionul I.A.R. se juca cu avionul P.Z.L. 11F.<br />
Armamentul defensiv al bombardierelor inamice este foarte<br />
eficace [i avioanele nu au unghiuri moarte.<br />
Armamentul avioanelor de vân`toare inamice este mai<br />
eficace [i are un debit mai mare decât al nostru.<br />
Armamentul avioanelor noastre este foarte eficace contra<br />
bombardierelor.<br />
Contra unui vân`tor inamic, bombardierele concentreaz`<br />
30- 40 mitraliere, iar tragerile sunt bine executate, c`ci în<br />
general avionul este lovit.<br />
Cea mai slab` ap`rare a bombardierelor inamice este în fa]`<br />
[i jos.<br />
Inamicul are [i mai mult` muni]ie la bord. Pilo]ii no[tri<br />
termin`, în general, muni]ia înainte de a termina benzina. Nici<br />
un pilot participant la lupt` nu a revenit cu muni]ie la bord.<br />
Armamentul avioanelor inamice este [i foarte puternic, c`ci<br />
str`bate blindajul avioanelor I.A.R. (din Grupul 6 Vân`toare au<br />
fost pilo]i doborâ]i de proiectile trecute prin blindaj).<br />
Singurul tip de avion care, din punct de vedere al calit`]ii de<br />
zbor, poate lupta cu vân`toarea inamic`, este avionul Me.109 G.<br />
Avioanele inamice, chiar cele de vân`toare, pot r`mâne<br />
deasupra României cel pu]in 2 ore, iar avioanele noastre nu le<br />
pot angaja decât timp de 20 – 50 de minute, apoi sunt în pan`<br />
de benzin`.<br />
Dup` o ie[ire în lupt`, forma]iunile noastre au cel pu]in 30%<br />
material indisponibil, iar cu restul for]elor nu sunt gata pentru<br />
o nou` ac]iune decât dup` circa o or` de la aterizare (timp<br />
necesar pentru alimentare cu benzin`, ulei [i muni]ie), ori în tot<br />
acest timp, inamicul ac]ioneaz` nestingherit.<br />
Avionul I.A.R. 81 nu poate utiliza rezervoarele suplimentare<br />
deoarece acestea nu pot fi puse în func]iune decât dup` 40 de<br />
minute de zbor pe rezervorul central, c`ci pompa suplimentar`<br />
care ac]ioneaz` aceste rezervoare are debitul dublu fa]` de de<br />
nevoia motorului (surplusul de benzin` trece în rezervorul<br />
central).<br />
Deci rezervoarele suplimentare nu pot fi utilizate decât<br />
dup` 40 de minute de la decolare, adic` tocmai în momentul<br />
întâlnirii cu inamicul, atunci când pilotul trebuie s` le largheze<br />
pentru a c`p`ta maximum de maniabilitate [i evita riscurile<br />
unui incendiu.<br />
Bombardier B 24 Liberator doborât deasupra Europei,<br />
posibil pe cerul României<br />
89
studii/documente<br />
Totu[i, este absolut necesar de a se m`ri autonomia<br />
avioanelor noastre la maximum ([i d-l colonel Neumann cere<br />
aceasta). Tehnic, opera]ia este realizabil`.<br />
7. Moralul.<br />
• Insuficien]e tehnice. La primele atacuri, când inamicul a<br />
venit f`r` vân`toare, pilo]ii au atacat [i [au] f`cut fa]` inamicului<br />
în condi]ii relativ bune.<br />
Dup` contactul cu vân`toarea inamic` [i-au dat seama de<br />
inferioritatea materialului [i moralul a sc`zut mult.<br />
Pilo]ii cer cu insisten]` s` li se dea avioane Me.109G sau cel<br />
pu]in unit`]ile dotate cu aceste avioane s` angajeze vân`toarea<br />
inamic`.<br />
În luptele cu vân`toarea inamic`, aproape toate avioanele vin<br />
lovite.<br />
O parte din pilo]i evit` pe cât posibil contactul cu vân`toarea<br />
inamic` [i caut` s` surprind` bombardierele inamice, dar<br />
momentele de surpriz` sunt rare, iar inamicul are probabil<br />
leg`tur` radio între bombardiere [i vân`toare, c`ci reac]iunea<br />
este prompt`.<br />
Mul]i pilo]i au fost doborâ]i din cauza lipsei de radio la bord.<br />
Echipierii care au v`zut pe ace[ti pilo]i în pericol nu au fost în<br />
m`sur` s`-i anun]e pentru a degaja din lipsa leg`turii radio (cazul<br />
cpt. Goga, doborât).<br />
Grupul 2 a avut 6 avioane montate cu radio, îns` din<br />
nefericire [i aceste avioane au fost f`cute indisponibile.<br />
F`r` radio nu se poate conduce lupta.<br />
• Insuficien]` de comandament [i administra]ie. Se d` mai<br />
jos un extras din raportul confiden]ial personal nr. 21 din 10 mai<br />
1944 al Grupului 2 Vân`toare c`tre Sectorul 2 Vân`toare.<br />
,,Personalul acestui grup este nemul]umit pentru c` nici<br />
pân` la 10 mai 1944 nu a primit drepturile, pe aprilie, de la Flotila<br />
3 Vân`toare.<br />
Trupa acestui grup nu a primit pân` la 10 mai 1944 nici solda<br />
pe martie.<br />
Subofi]erii nu au primit drepturile de echipament în natur`,<br />
de[i exist` [o] decizie ministerial` în acest sens [i unitatea<br />
dispune de echipament.<br />
Subofi]erii sunt nemul]umi]i pentru c` nu li se permite s`-[i<br />
procure echipament [i lenjerie, contra cost, de la Casa O[tirii.<br />
Personalul navigant care a stat 10 luni pe front, în Crimeea,<br />
nu a primit ceasuri, îns` acestea s-au dat la nenavigan]ii din baze,<br />
intenden]`, administra]ie etc.<br />
Activitatea desf`[urat` pe frontul din Crimeea, timp de 10<br />
luni, nu le-a fost recunoscut`, neprimind nici m`car o strângere<br />
Fotografie din Colec]ia Jim Sterling<br />
90<br />
de mân` de la nici un comandant român.<br />
În discu]iile avute [i-au exprimat regretul c` au p`r`sit<br />
comandamentele germane, unde aveau alt` considera]ie, se<br />
interesau to]i de nevoile lor [i le satisf`ceau dându-le chiar<br />
echipament.<br />
Ar dori s` mai poat` lucra sub comandament german.<br />
Recompense din partea românilor li s-au dat cu prea mari<br />
întârzieri (luni de zile) sau deloc, în timp ce din partea<br />
germanilor, chiar dac` nu au fost decora]i, au primit mul]umiri<br />
verbale [i scrise imediat.<br />
Ofi]erii [i adjutan]ii [i-au manifestat dorin]a de a ie[i de sub<br />
comanda [efilor români.<br />
Baza unit`]ii nu deserve[te grupul, ci grupul deserve[te<br />
baza”.<br />
Este o situa]ie care d`uneaz` foarte mult moralului acestui<br />
personal.<br />
Personalul este foarte obosit pentru c` zilnic, de la ora 3,30 la<br />
ora 20,00 este în alarm`, iar noaptea, dormind în ora[, este sub<br />
impresia alarmelor [i atacurilor de noapte.<br />
• Grupul 6 Vân`toare. Personalul acestui grup este obosit<br />
pentru c` ziua execut`, în afar` de alarm` [i programul teoretic<br />
pentru [coala de zbor de noapte, iar noaptea, zboruri de<br />
antrenament.<br />
Acest program prea înc`rcat are foarte mari repercursiuni.<br />
Personalul obosit, chiar dac` nu se plânge, d` rezultate slabe.<br />
Reflexele sunt încete, reac]iile slabe, în special la în`l]imile<br />
mari la care se zboar`, tragerile imprecise [i aten]ia distributiv`<br />
mult sl`bit`.<br />
Rezultatul este c` sunt u[or surprin[i [i doborâ]i de inamic,<br />
în loc s`-l doboare.<br />
{i personalul acestui grup este nemul]umit în privin]a<br />
recompenselor morale pentru ac]iunea adus` de la 4 aprilie la 10<br />
mai 1944.<br />
• Grupul 1 Vân`toare. Personalul Grupului 1 Vân`toare este<br />
nemul]umit pentru c` materialul este inferior celui inamic.<br />
O impresie foarte penibil` a fost produs` asupra personalului<br />
navigant de cazul cpt. Mu[ic`. Acesta, fiind doborât în lupta<br />
aerian` din ziua de 21.04. a.c. a fost înmormântat f`r` cruce la<br />
c`p`tâi, iar pe mormântul s`u s-au g`sit urme de camion.<br />
{i cazul cpt. Goga a produs impresie nefavorabil`, c`ci fiind<br />
doborât în lupta aerian` din ziua de 7 mai a.c. la nord de Ploie[ti,<br />
a avut o înmormântare simpl`, la care a participat comandantul<br />
Bazei 2 Vân`toare, o mic` delega]ie din grupul s`u (f`r`<br />
comandantul de grup), iar sicriul din scânduri simple a fost f`cut<br />
Avion de vân`toare P 51 Mustang apar]inând Grupului 31,<br />
unitate care a luptat deasupra României la 21 aprilie 1944<br />
4 (42) 2008 document
de inginerii societ`]ilor petrolifere.<br />
Întregul personal navigant de zbor este nemul]umit pentru<br />
c`, pân` la 10 mai nu a primit prima de zbor legal`, de[i a zburat<br />
intens, numai în ac]iuni de lupt`.<br />
• Pilo]ii Grupului 7 Vân`toare, care au ac]ionat în ap`rarea<br />
teritoriului pân` la 20.IV. a.c. [i apoi au plecat pe front, fiind<br />
întreba]i dac` ar dori s` revin` în dispozitiv, au r`spuns negativ,<br />
spunând c` e mai bine pe front de o mie de ori, din toate punctele<br />
de vedere.<br />
8. Instruc]ie.<br />
Personalul este lipsit de instruc]ia de lupt` pe grup.<br />
Numai Grupul 6 Vân`toare, ai c`rui pilo]i au luptat în<br />
majoritate pe front în mai multe campanii, este instruit pentru a<br />
lupta în forma]ie, îns` insuficient.<br />
Grupul 1 Vân`toare, creat în toamna anului 1943, nu s-a<br />
antrenat din cauza terenului impropriu pentru zbor.<br />
Odat` cu timpul frumos au venit [i alarmele reale înainte ca<br />
instruc]ia s` poat` fi terminat`.<br />
Aceea[i situa]ie este [i la Grupul 2 Vân`toare, înfiin]at în<br />
prim`vara anului 1944 cu un amestec de pilo]i antrena]i [i<br />
neantrena]i.<br />
La ambele grupuri lipse[te coeziune [i spiritul de echip`.<br />
Instruc]ia tragerilor nu este complet` din acelea[i motive,<br />
totu[i, personalul este mai bine preg`tit din acest punct de<br />
vedere.<br />
Capitolul IV – Propuneri<br />
1. Organizare [i încadrare:<br />
Domnul colonel Neumann spune c` grupurile sunt<br />
elementele principale de ac]iune în ap`rarea teritoriului.<br />
Comandan]ii de grupuri trebuie s` fie pe cât posibil tineri [i<br />
mai ales energici.<br />
Domnul colonel afirm` acest lucru dup` o experien]` de 4<br />
ani de r`zboi ca vân`tor pe toate fronturile de lupt`.<br />
Comandan]ii Grupurilor 1 [i 2 Vân`toare sunt aprecia]i de<br />
Domnia sa ca fiind prea b`trâni pentru comand` de grup, mai<br />
ales c` nu zboar` în fruntea forma]iilor* (numai comandantul<br />
Grupului 1 Vân`toare a f`cut o misiune). Domnul colonel<br />
Neumann este de p`rere c` grupurile de vân`toare nu pot fi<br />
conduse la lupt` decât din aer.<br />
Grupurile au nevoie de o rezerv` de pilo]i pentru a putea face<br />
o rota]ie în permisii necesar` pentru odihna personalului.<br />
2. Dotare:<br />
Este nevoie:<br />
• s` se completeze aparatura radio de pe avioanele I.A.R. 81;<br />
• s` se studieze din nou [i s` se m`reasc` autonomia acestor<br />
avioane prin modificarea sistemului de func]ionare a<br />
rezervoarelor suplimentare;<br />
• s` se procure cel pu]in 6 aparate Fu.G.25 pentru a fi<br />
montate pe avioanele comandan]ilor de grupuri;<br />
* Atât c`pitan-comandorul Ioan Sandu, comandantul Grupului 1 Vân`toare,<br />
cât [i c`pitanul Virgil Trandafirescu, comandantul Grupului 2 Vân`toare, vor<br />
c`dea în lupt` cu avia]ia american`, în aceea[i zi, la 23 iunie 1944. C`pitancomandorul<br />
Ioan Sandu este [i ast`zi ofi]erul aviator român cu cel mai mare<br />
grad, c`zut în lupt` aerian`.<br />
The bombardments over the oil fields and the capital have<br />
caused a large interest throughout the history. The American<br />
air forces' actions and the Romanian answer in alliance with<br />
the Germans have been scrupulously analysed by the Air<br />
document 2008 4 (42)<br />
The dawn of I.A.R. 80/81 planes<br />
• s` se doteze Grupul 2 Vân`toare cu [un] deta[ament de<br />
transmisiuni, în special cu sta]ie radio.<br />
3. Moral:<br />
• s` se remedieze cel pu]in o parte din cauzele care scad<br />
moralul a[a cum s-a ar`tat în capitolul precedent;<br />
• s` se acorde personalului navigant din ap`rarea teritoriului<br />
aceia[i prim` de zbor, ca [i celor de pe front, dat` fiind<br />
inferioritatea în care lupt` [i caden]a misiunilor la inamic;<br />
• acordarea aceleia[i prime de zbor ca [i acelor de pe front<br />
ar produce o impresie foarte favorabil`, contrar` impresiei<br />
produs` de acordarea primei de 10.000 lei pentru fiecare avion<br />
doborât. Acordarea acestei prime de 10.000 lei pentru fiecare<br />
avion doborât a produs o impresie defavorabil` asupra<br />
personalului, care î[i vede contestat` astfel combativitatea [i<br />
patriotismul [i socotit ca mercenar.<br />
4. Întrebuin]area tactic`:<br />
• modificarea disloc`rii actuale a dispozitivului de vân`toare,<br />
aducându-se toate grupurile [i escadrilele într-o zon` cât mai<br />
apropiat` de obiectivul ales pentru ap`rare, sco]ându-le totu[i de<br />
pe terenurile din jurul Capitalei, unde tr`iesc sub amenin]area<br />
bombardamentelor de zi [i de noapte. Este absolut necesar acest<br />
lucru, pe de o parte asigurându-i-se personalului un minimum de<br />
odihn`, iar pe de alt` parte s` se utilizeze la maximum autonomia<br />
avioanelor I.A.R. 81;<br />
• unit`]ile germane s` asigure protec]ia avioanelor române,<br />
angajând lupta cu vân`toarea inamic`, iar avioanele române s`<br />
atace numai bombardierele;<br />
• s` se realizeze un comandament unic pentru întregul<br />
dispozitiv;<br />
• ap`rarea s` se realizeze prin concentrarea întregii mase de<br />
vân`toare în fa]a obiectivului ales.<br />
5. Instruc]ia:<br />
• s` se înceap` imediat instruc]ia în mod intens pentru<br />
atacuri pe escadrile [i grupuri, studiindu-se în special atacul din<br />
fa]` contra bombardierelor;<br />
• s` se execute trageri în forma]ie de escadril` [i grup.<br />
6. Mijloace suplimentare:<br />
• s` se m`reasc` la maximum cantitatea de mijloace de<br />
vân`toare [i artilerie A.A. (în special de calibru eficace la peste<br />
6.000 m.).<br />
Niciun num`r, cât de mare ar fi el, de mijloace nu este<br />
suficient pentru ap`rarea complet` a unei zone de obiective.<br />
Aceast` afirma]ie, acceptat` de d-l colonel Neumann, este<br />
ilustrat` prin r`zboiul aerian din vestul Europei [i anume: la un<br />
atac dat de 1.000 de bombardiere anglo-americane pe teritoriul<br />
german, se riposteaz` cu 200 bimotoare de vân`toare, 800<br />
monomotoare (echipate pentru lupt` la mare în`l]ime) [i 3.000<br />
baterii antiaeriene de toate calibrele.<br />
Rezultatul este: se doboar` circa 5% din bombardiere, se<br />
pierd foarte multe avioane de vân`toare [i totu[i, obiectivele sunt<br />
atinse.<br />
{EFUL STATULUI MAJOR AL AERULUI<br />
General av. ERMIL GHEORGHIU<br />
{EFUL SEC}IEI A V-a<br />
Cpt. cdor. Av. P. SOHASCHI <br />
studii/documente<br />
Headquarters specialists. The technical superiority, the<br />
cooperation and the specialised instruction of the enemy<br />
showed that I.A.R planes had limitations, which caused<br />
important causalities and material damages.<br />
91
studii/documente<br />
„R<br />
92<br />
Decembrie 1989 v`zut de la Budapesta<br />
evolu]ia” din România declan[at` în decembrie 1989<br />
nu a constituit o surpriz` pentru anali[tii politici din<br />
acel timp. Se punea doar problema asupra modului [i<br />
a condi]iilor de înf`ptuire a acesteia. Mi[c`rile din Europa<br />
Central` [i de Est reprezentau un semnal concludent care<br />
atesta c` în ]`rile lag`rului socialist au fost declan[ate reforme<br />
cu orientare spre noi sisteme politice [i economice.<br />
S` ne aducem aminte c` în 1989, în majoritatea ]`rilor esteuropene<br />
au avut loc ample greve [i demonstra]ii soldate cu<br />
c`derea guvernelor comuniste<br />
”<br />
[i înl`turarea de la putere, rând<br />
pe rând, a liderilor politici<br />
Cei câ]iva ata[a]i militari români înc` la posturi,<br />
tradi]ionali din: Polonia,<br />
f`ceau mari eforturi pentru a r`spunde cu<br />
Republica Democrat`<br />
obiectivitate [i profesionalism cerin]elor momentului,<br />
Germania, Cehoslovacia,<br />
mai ales c`tre sfâr[itul anului 1989, reu[ind s` trimit`<br />
Ungaria [i Bulgaria.<br />
informa]ii de valoare, cu privire la situa]ia în continu`<br />
Tot în anul 1989 au avut loc<br />
schimbare din apropierea frontierelor României.<br />
mai multe evenimente de<br />
Acest lucru a fost semnalat de istorici [i anali[ti care<br />
r`sunet interna]ional, din care<br />
au aprofundat evenimentele din decembrie 1989.<br />
pot fi amintite: d`râmarea<br />
Sunt de men]ionat regretatul col. Manea Dumitru,<br />
zidului Berlinului, deschiderea<br />
ata[at militar la Belgrad, col. Todericiu Ioan, ata[at<br />
frontierelor dintre cele dou` ]`ri<br />
militar la Budapesta [i col. Negulescu, ata[at militar<br />
germane, facilit`]ile de trecere<br />
la Roma, care au dovedit profesionalism [i<br />
a grani]ei ungaro-austriac` [i<br />
verticalitate în inform`rile trimise conducerii armatei.<br />
cel mai important eveniment –<br />
M`sura în care aceste inform`ri au fost utile pentru<br />
întâlnirea de la Malta dintre<br />
cei viza]i nu a mai depins de ata[a]ii no[tri militari.<br />
Bush [i Gorbaciov, care a pus<br />
cap`t celebrei În]elegeri de la<br />
Diploma]ia Rom#n` a Ap`r`rii.<br />
Yalta privind împ`r]irea<br />
Un secol [i jum`tate sub zodia Minervei – Scurt istoric,<br />
teritoriului Europei, dup`<br />
Editura Medro, Bucure[ti, 2007, p. 158<br />
terminarea celui de al Doilea<br />
R`zboi Mondial.<br />
În acela[i timp, în rândul<br />
]`rilor membre N.A.T.O. se constata o ac]iune concertat`, în<br />
declara]ii [i fapte, pentru accelerarea procesului de reforme în<br />
]`rile est-europene.<br />
Au fost multe declara]ii ale liderilor occidentali cu privire la<br />
viitorul ]`rilor socialiste. În acest sens, o semnalez pe cea care<br />
la acea vreme men]iona starea de fapt a ]`rilor membre ale<br />
Tratatului de la Var[ovia. Astfel, ministrul de externe francez<br />
Roland Dumas declara, la sfâr[itul lunii octombrie 1989, în<br />
raportul prezentat senatului: „Ieri au avut loc reforme în<br />
Var[ovia, Budapesta [i Berlin, azi este la rând Praga [i apoi<br />
Sofia, MÂINE va fi Bucure[tiul”.<br />
De re]inut, ca semnificativ`, [i ini]iativa S.U.A., adoptat` în<br />
toamna anului 1989, prin care recomanda o redistribuire a<br />
rolului statelor membre în alian]a nord-atlantic` pentru<br />
influen]area evolu]iilor în curs de desf`[urare în ]`rile<br />
socialiste, corespunz`tor intereselor sistemului occidental.<br />
Având în vedere c` în România exista cel mai dur regim<br />
totalitar, scenari[tii politici occidentali au ini]iat desf`[urarea<br />
unor ac]iuni anti-ceau[iste la un nivel mai larg. Astfel au fost<br />
restrânse vizitele lui Nicolae Ceau[escu în capitalele ]`rilor<br />
membre N.A.T.O., s-a dat und` verde de sprijin a ac]iunilor<br />
diasporei române pentru organizarea de manifesta]ii, în<br />
aproape toate capitalele ]`rilor europene, împotriva regimului<br />
comunist din România.<br />
Anul 1989 a fost marcat de o duritate f`r` precedent în<br />
Colonel (r) Ioan TODERICIU<br />
Fost ata[at militar la Budapesta, în perioada 1979 – 1990<br />
ceea ce prive[te campania de pres` împotriva României. La<br />
Budapesta au început s` fie organizate ac]iuni de protest,<br />
unele chiar în ultimele luni ale anului. La aceste ac]iuni erau<br />
prezen]i mii de participan]i foarte bine organiza]i, între care un<br />
num`r mare de refugia]i din România. Tema principal` a<br />
acestor ac]iuni era în leg`tur` cu Tratatul de la Trianon privind<br />
Transilvania, nerespectarea de c`tre România a drepturilor<br />
omului, necesitatea schimb`rii regimului totalitar al lui<br />
Ceau[escu etc..<br />
La demonstra]ii participau [i<br />
grupuri de refugia]i români în<br />
Ungaria, bine organizate [i cu<br />
suficient de mult` logistic`. Când<br />
spun logistic` m` refer la<br />
pancarte imense pe care le<br />
purtau în timpul demonstra]iei, la<br />
aparatur` de amplificare a vocii,<br />
la un sistem care îi deosebea<br />
foarte bine de ceilal]i<br />
demonstran]i autohtoni. Aceste<br />
grupuri purtau denumirea<br />
„Organiza]ia România Liber`”. Ca<br />
s` v` da]i seama de amploarea<br />
unei astfel de demonstra]ii de<br />
protest precizez c`, pe o strad`<br />
cu dou` linii de tramvai [i dou`<br />
benzi auto, treceau, timp de<br />
aproximativ dou` ore, mii de<br />
demonstran]i, f`r` exagerare.<br />
De men]ionat faptul c`, pân`<br />
”<br />
în anul 1988, majoritatea<br />
refugia]ilor din România erau<br />
maghiari. În anul 1989 a început<br />
s` creasc` num`rul etnicilor români [i subliniez c`, acest<br />
lucru, a determinat o întâlnire la nivel înalt între Nicolae<br />
Ceau[escu [i omologul lui maghiar, Grosz Károly. Întâlnirea a<br />
avut loc în august, la Arad, discu]iile purtându-se [i pe<br />
marginea acestui subiect. Ungaria ar fi dorit o compensa]ie din<br />
partea României, pentru faptul c`, num`rul mare al refugia]ilor<br />
din aceast` ]ar`, devenise o problem` social`. Erau mai mult<br />
de 20.000 de persoane. Nicolae Ceau[escu a avut<br />
urm`toarea replic`: „Avem tratate, s` ni-i returna]i, trimite]i-i<br />
înapoi!”<br />
În contextul dat, în acel an, rela]iile dintre România [i<br />
Ungaria erau foarte încordate. Contactele între cele dou` ]`ri<br />
aveau loc, în special, pentru a protesta reciproc, verbal sau<br />
scris, în leg`tur` cu aspecte ale acordului bilateral [i drepturile<br />
omului. S-a ajuns chiar la expulz`ri reciproce de diploma]i<br />
între România [i Ungaria, lucru f`r` precedent în rela]iile ]`rilor<br />
membre ale Tratatului de la Var[ovia.<br />
La ambasada noastr` din Budapesta condi]iile de lucru<br />
erau foarte grele, eram amenin]a]i, la telefon de c`tre<br />
persoane anonime, despre oprirea surselor de ap` [i a<br />
energiei electrice, cu incendierea, cu plasarea de bombe, se<br />
transmiteau insulte grosolane la adresa diploma]ilor români.<br />
Dup` declan[area evenimentelor de la Timi[oara,<br />
leg`turile cu Centrul nu mai erau nici sigure [i nici<br />
permanente. De la Bucure[ti nu primeam nici un semnal<br />
4 (42) 2008 document
privitor la evenimentele în curs de desf`[urare. Comunic`rile<br />
prin telefon au devenit neutilizabile. În multe cazuri, la<br />
numerele apelate la Ministerul Ap`r`rii Na]ionale r`spundeau<br />
persoane necunoscute, cu care nu se puteau discuta<br />
probleme profesionale.<br />
Am constatat c`, imediat dup` declan[area revoltelor din<br />
]ar`, la nivelul structurilor din Bucure[ti, cu obliga]ii de decizie<br />
în activitatea diplomatic`, exista o mare derut`, care a afectat<br />
activitatea în str`in`tate. Datorit` lipsei unor comunicate<br />
oficiale cu privire la desf`[urarea evenimentelor, am decis s`<br />
ac]ionez, în contextul dat, astfel încât, în contactele cu<br />
persoanele oficiale din ]ara gazd` [i cu membrii corpului<br />
diplomatic s` combat acele diversiuni prin care se aduceau<br />
acuze c` la Timi[oara, la Bucure[ti [i în alte ora[e ar exista<br />
între 50 [i 60 de mii de mor]i [i r`ni]i în rândul popula]iei,<br />
precum [i prezum]iile unui r`zboi civil.<br />
Dac` în ]ar` se duceau lupte pe str`zi,<br />
pot afirma, f`r` s` gre[esc, c` [i la<br />
Budapesta se ducea o lupt` dur`, dar nu<br />
cu arma, ci în dispute, de multe ori<br />
t`ioase, atât cu reprezentan]ii oficiali<br />
militari unguri, cât [i cu membrii corpului<br />
diplomatic. În acel context era perfect<br />
valabil dictonul potrivit c`ruia „când<br />
diploma]ia nu mai are ce spune, vorbesc<br />
armele”, situa]ie care trebuia evitat`.<br />
Înainte de a prezenta câteva din<br />
problemele discutate în mai multe rânduri<br />
la Ministerul Ap`r`rii al Ungariei [i în<br />
corpul diplomatic, doresc s` relatez pe<br />
scurt principalele ac]iuni întreprinse, pe<br />
diferite planuri, de c`tre ]ara vecin` de la<br />
vest.<br />
Guvernul Ungariei monitoriza prin toate<br />
mijloacele evolu]ia evenimentelor din<br />
România, nu numai pentru simpla<br />
cunoa[tere, ci [i pentru a fi în m`sur` s`<br />
adopte decizii corespunz`toare propriilor<br />
interese.<br />
Pe plan interna]ional, Ministerul<br />
Afacerilor Externe condus de Gyula Horn,<br />
a ini]iat trimiterea de scrisori oficiale la<br />
Organiza]ia Na]iunilor Unite, Consiliul de<br />
Securitate, Consiliul pentru Drepturile<br />
Omului [i la principalele cancelarii<br />
occidentale. Existau date din care rezulta<br />
c` Ungaria ar fi cerut întrunirea<br />
document 2008 4 (42)<br />
studii/documente<br />
Comitetului Politic al Tratatului de la<br />
Var[ovia pentru a analiza situa]ia din<br />
România. Toate aceste ac]iuni aveau ca<br />
scop prezentarea situa]iei din România<br />
corespunz`tor intereselor acestei ]`ri, în<br />
perspectiva unui ajutor pentru pretinsa<br />
protec]ie a minorit`]ii maghiare din<br />
România.<br />
În presa interna]ional` [i în special în<br />
cea a Ungariei se aproxima ideea c` la<br />
nivelul „revolu]iei” din Transilvania ar exista<br />
mii de mor]i [i r`ni]i de etnie maghiar`.<br />
Ca urmare a unei mediatiz`ri<br />
tenden]ioase a evenimentelor din<br />
România, la Budapesta, exista o<br />
confruntare acerb` între factorii de decizie<br />
ai statului [i reprezentan]ii unor grup`ri<br />
na]ionalist-revizioniste, care sus]ineau c`<br />
ar fi momentul [i totodat` potrivit` o<br />
interven]ie în România. Numai c` oficialii<br />
Ungariei au manifestat pruden]` fa]` de o astfel de ac]iune.<br />
Popula]ia din ]ara vecin` era nelini[tit` din cauza [tirilor<br />
alarmiste privind evenimentele din România. Televiziunea<br />
prezenta imagini stupefiante: victime ucise, având semne de<br />
schingiuire, cu mâinile legate cu sârm`, preg`tite pentru a fi<br />
aruncate în gropi comune.<br />
Sub efectul acestor st`ri de fapte [i a multor altora,<br />
Ministerul Ap`r`rii din Ungaria a dorit o clarificare a<br />
desf`[ur`rii evenimentelor din România, cu accent pe<br />
activitatea armatei române [i implicarea militarilor în ac]iunile<br />
desf`[urate împotriva demonstran]ilor. Se afirma, la 19<br />
decembrie 1989, c` ar exista peste 30.000 de victime din<br />
rândul civililor protestatari, între care, a[a cum am mai ar`tat,<br />
mul]i erau considera]i a fi maghiari. Aceste lucruri erau foarte<br />
grave [i neelucidate ar fi dus la acuzarea armatei române de<br />
Aici [i \n paginile urm`toare, fotografii ap`rute \n presa maghiar` a vremii<br />
93
studii/documente<br />
genocid, cu efecte neprev`zute, atât în rela]iile cu Ungaria, cât<br />
[i pe plan interna]ional.<br />
Reprezentan]ii militari se ar`tau îngrijora]i [i de faptul c`<br />
Armata Român` a efectuat concentr`ri de trupe în<br />
Transilvania.<br />
În aceast` situa]ie au avut loc consult`ri [i convorbiri între<br />
ata[atul militar român [i reprezentan]ii armatei ungare care<br />
doreau clarific`ri în scopul lu`rii de decizii corespunz`toare<br />
momentului.<br />
Toate problemele invocate de reprezentan]ii militari unguri<br />
le-am comb`tut cu argumente care s` elimine neîn]elegerile<br />
ce ar fi dus la o situa]ie periculoas`. În acest sens am sus]inut<br />
c` Armata Român` prin conceptul s`u de ac]iune, prin faptul<br />
c` este membr` a Tratatului de la Var[ovia, nu va duce ac]iuni<br />
în afara teritoriului na]ional, nu-[i propune o interven]ie<br />
împotriva ]`rilor vecine, deci nici împotriva Ungariei. Punerea<br />
în stare de alarm` a unor mari unit`]i este un atribut al<br />
organelor competente din România [i nu pericliteaz` în nici un<br />
fel securitatea sau suveranitatea ]`rilor vecine. Am afirmat cu<br />
fermitate c` Armata României nu a înc`lcat sub nici o form`<br />
statutul s`u de armat` a unei ]`ri membre a Tratatului de la<br />
Var[ovia [i nici acordurile bilaterale cu alte ]`ri, inclusiv cu<br />
Ungaria.<br />
Am sus]inut c` alarmarea unor mari unit`]i a fost<br />
determinat` de necesitatea ap`r`rii propriilor obiective, a<br />
armamentului [i muni]iei pentru a nu c`dea în mâna unor<br />
persoane care le-ar fi folosit iresponsabil.<br />
Am respins ferm afirma]iile potrivit c`rora prin ac]iunile sale<br />
Armata Român` ar fi provocat cele 50-60 de mii de victime din<br />
rândul protestatarilor din România men]ionate în presa vremii.<br />
Am sus]inut [i sus]in [i azi c` Armata Român` nu a dus<br />
ac]iuni de lupt` împotriva popula]iei r`sculate din ]ara noastr`.<br />
Orice persoan` cunosc`toare în ceea ce prive[te terminologia<br />
militar` î[i poate da seama ce înseamn` „AC}IUNI DE<br />
LUPT~” ale armatei. Au existat îns` cazuri, localizate în<br />
Bucure[ti [i la nivelul unor garnizoane pe timpul c`rora s-au<br />
produs incidente soldate, din p`cate cu victime atât din partea<br />
militarilor, cât [i a popula]iei civile.<br />
În ceea ce prive[te contactele pe care le-am avut cu unele<br />
oficii diplomatice am s` relatez numai câteva cazuri.<br />
94<br />
Dac` îmi aduc bine aminte, în seara zilei de 22 decembrie,<br />
la ora 21 am fost invitat la Ambasada U.R.S.S. din Budapesta<br />
unde în prezen]a ata[atului militar [i a altor persoane<br />
diplomatice din ambasad` am fost rugat s` explic ce se<br />
întâmpl` în România. De ce oare? La Bucure[ti, din<br />
cuno[tin]ele mele, exista un personal numeros la ambasada<br />
sovietic`, de ce trebuia s` explic eu cu re[edin]a la Budapesta<br />
ce se întâmpl` în România… Eram întrebat în leg`tur` cu<br />
posibilit`]ile de ac]iune ale Armatei Române în contextul<br />
manifest`rilor de revolt` desf`[urate în majoritatea ora[elor<br />
]`rii noastre. Am în]eles scopul acestei întâlniri [i am replicat<br />
ferm c` în România problemele se rezolv` de c`tre poporul<br />
român. Orice ajutor militar extern nu ar face altceva decât s`<br />
complice lucrurile.<br />
O alt` situa]ie, la o dat` de dup` 22 decembrie, a avut loc<br />
la Ambasada S.U.A. din Budapesta. Aici consilierul politic, în<br />
prezen]a ata[atului militar, a men]ionat c` la Casa Alb` se<br />
dore[te s` se afle „ce au nevoie noii reprezentan]i din<br />
România?”<br />
Nu am considerat ca fiind necesar, în acel moment,<br />
solicitarea de ajutoare materiale sau de alt` natur`. Am<br />
explicat reprezentan]ilor Ambasadei S.U.A. c` ar fi util` o<br />
declara]ie public` a Casei Albe, de sprijin politic a<br />
evenimentelor din România [i în special a celor care au<br />
preluat puterea. Am adresat [i rug`mintea ca pre[edintele<br />
S.U.A. s` fac` uz de influen]a sa, astfel încât [i partenerii din<br />
alian]a nord-atlantic`, s` declare c` sus]in noul curs al<br />
evenimentelor din ]ar`. La pu]in timp am fost anun]at c` a fost<br />
preg`tit un text pe care pre[edintele îl va rosti la televiziunile [i<br />
radioul din America. Am primit acea declara]ie [i am constatat<br />
cu satisfac]ie c` era favorabil` revolu]iei din ]ara noastr`.<br />
Un alt fapt pe care doresc s` îl relatez se refer` la<br />
consultarea telefonic` a subsemnatului de c`tre [eful Statului<br />
Major General al Armatei Ungare, care pretindea c` un grup<br />
de elicoptere a p`truns în spa]iul aerian al ]`rii sale, venind<br />
dinspre România. Aparatele nu aveau semne de apartenen]`,<br />
iar echipajele refuzau orice dialog cu controlorii traficului<br />
aerian, zborul acesta putând fi interpretat ca o agresiune<br />
aerian`. Am explicat interlocutorului c` Armata Român` nu<br />
folose[te în traficul aerian aparate f`r` semne de<br />
4 (42) 2008 document
ecunoa[tere [i nici nu execut` zboruri f`r` solicitare de<br />
survol. La insisten]ele interlocutorului am explicat c` decizia în<br />
cazul elicopterelor apar]ine autorit`]ilor armatei ungare.<br />
O nou` atitudine fa]` de evenimentele din România a fost<br />
constatat` [i din partea oficialilor din Ungaria.<br />
Astfel dup` 22 decembrie 1989, reprezentan]ii statului<br />
vecin au f`cut declara]ii publice de solidaritate cu Frontul<br />
Salv`rii Na]ionale [i chiar s-au oferit s` acorde ajutoarele de<br />
care România avea nevoie, acestea urmând s` fie<br />
transportate la data [i locul dorit de ]ara noastr`.<br />
În semn de solidaritate cu noile autorit`]i care au preluat<br />
puterea în România, în mod concret cu liderii Frontului Salv`rii<br />
Na]ionale, o delega]ie a guvernului Ungariei, a efectuat o vizit`<br />
de lucru la Bucure[ti, în zilele de 27 – 28 decembrie 1989,<br />
fiind prima vizit` oficial` în ]ara noastr`.<br />
De semnalat [i faptul c` în ora[ul Eger, situat la<br />
aproximativ 90 km Vest de Debrecen, Colegiul Militar „Lenkey<br />
János” a ridicat un obelisc (stil secuiesc) în memoria<br />
revolu]ionarilor timi[oreni.<br />
Ziarul central de mare tiraj Népszabadág, din 28 februarie<br />
1990, a publicat articolul cu titlul „Obeliscul Timi[oarei” cu<br />
urm`torul text tradus în limba român`:<br />
„Tinerii Colegiului Militar „Lenkey János” din Eger au<br />
ridicat, ieri [27 februarie 1990] un obelisc în memoria eroilor<br />
mor]i în revolu]ia român`.<br />
S`rb`toarea comemorativ` care a avut loc în curtea<br />
colegiului a cuprins cuvântarea religioas` ]inut` de preotul<br />
re<strong>format</strong> Kadar Zsolt, care a binecuvântat prietenia dintre<br />
tineretul maghiar [i român [i a inaugurat obeliscul.<br />
La invita]ia ministrului ap`r`rii Kárpáti Ferenc, la<br />
comemorare, a luat parte colonelul Ioan Todericiu, ata[at<br />
militar [i aero la Ambasada României din Budapesta, care în<br />
After almost twenty years from the events on December<br />
1989, we have the testimonies of a significant eye witness the<br />
Romanian military attaché to Budapest – Colonel Ion<br />
Todericiu. The unique in<strong>format</strong>ion, presented with the<br />
document 2008 4 (42)<br />
December 1989 seen from Budapest<br />
studii/documente<br />
cuvântarea rostit`, în limba maghiar`, a mul]umit poporului<br />
maghiar pentru sprijinul moral, politic [i material primit sperând<br />
în idealul de prietenie între cele dou` popoare”.<br />
Este timpul s` recunoa[tem c` evenimentele din<br />
Decembrie 1989 au g`sit România nepreg`tit`. Revolta<br />
maselor care a început la Timi[oara, ulterior [i în Bucure[ti [i<br />
în alte ora[e a fost una spontan`, de amploare, generat` de<br />
via]a grea [i de lipsurile de tot felul cu care se confrunta<br />
întreaga popula]ie, dar f`r` lideri politici [i f`r` un program<br />
bine conturat. Ulterior, au ap`rut pe scena mi[c`rilor de<br />
protest personalit`]i de prestigiu care, din mersul<br />
evenimentelor, deloc u[oare, au ini]iat programul revolu]iei [i<br />
m`surile organizatorice de preluare a puterii. În fapt, noii<br />
reprezentan]i ai României, care [i-au asumat sarcina înf`ptuirii<br />
reformelor, au fost recunoscu]i pe plan interna]ional, iar<br />
programul lor politic a fost unanim acceptat. Se poate afirma,<br />
f`r` ezitare, c` în condi]iile date a fost asigurat` desf`[urarea<br />
în continuare, cu succesul cunoscut, a revolu]iei în România.<br />
În încheiere, ]in s` subliniez c` activitatea desf`[urat` la<br />
Budapesta, în rela]iile cu autorit`]ile Ungariei, precum [i în<br />
cadrul corpului diplomatic – în Decembrie 1989 – s-a încadrat<br />
în starea general` de spirit existent` atunci la ambasada<br />
noastr` [i c`, din câte am aflat ulterior, la fel au ac]ionat [i<br />
colegii din celelalte misiuni diplomatice române[ti.<br />
În esen]`, fiecare am c`utat ca, în limita puterii noastre de<br />
percep]ie [i ac]iune, s` ne desf`[ur`m activitatea în cadrul dat<br />
([i unic), al raporturilor diplomatice, în a[a fel încât s` fim în<br />
m`sur` s` ap`r`m interesele ]`rii în acele zile grele, în ciuda<br />
unor interese partizane de moment, cu mintea [i sufletul de<br />
români, în folosul României. <br />
accuracy of a diplomat, provide us a perspective of the way in<br />
which was perceived that dramatic end of the year inside the<br />
Hungarian Chancery.<br />
95
ecenzii<br />
I<br />
96<br />
storiografia militar` s-a îmbog`]it<br />
recent cu o lucrare de referin]`:<br />
„Istoria Diviziei 2 Infanterie”,<br />
ap`rut` la Editura „Autograf MGM” din<br />
Craiova.<br />
Adresându-se unui public larg, nu<br />
numai speciali[tilor militari, autorii, sub<br />
coordonarea generalului de brigad`<br />
profesor universitar dr. Ion Pâl[oiu,<br />
profesorului Ionel Turcin [i colonelului<br />
(r) Bujor Iov`nel, au reu[it evocarea<br />
unei unit`]i de elit` a Armatei Române.<br />
125 de ani de existen]` continu` sunt<br />
ani care înobileaz`, care î]i confer`<br />
sentimente de permanen]`, de<br />
apartenen]` la o institu]ie respectat` [i<br />
stabil`, indiferent de vremurile sub care<br />
s-a aflat: regalitate, regim comunist sau<br />
democra]ie. Militarii acestei mari unit`]i,<br />
de la general la soldat, au în]eles c`<br />
misiunea lor a fost [i este aceea de a<br />
ap`ra libertatea, unitatea [i<br />
independen]a României.<br />
Autorii au folosit bogate surse<br />
bibliografice, memorialistic` [i nu în<br />
ultimul rând, documentele de arhiv`<br />
create de Divizia 2 Infanterie sau cu<br />
referire la aceasta. Acest fapt trebuie<br />
eviden]iat, pentru c` acum, din ce în ce<br />
mai pu]in cercet`tori fac apel la sursa<br />
primar`, preferând internetul sau<br />
copierea f`r` semne de citare a unor<br />
alte lucr`ri.<br />
Cele dou` volume cuprind istoria<br />
acestei mari unit`]i de la înfiin]area ei,<br />
în 1883, [i pân` la sfâr[itul celui de-al<br />
doilea r`zboi mondial. Un loc aparte în<br />
economia lucr`rii a fost rezervat<br />
File de cronic`...<br />
unit`]ilor aflate în subordine, c`rora li sau<br />
rezervat pagini consistente.<br />
Campaniile desf`[urate în cel de-al<br />
doilea r`zboi balcanic, în primul [i cel<br />
de-al doilea r`zboi mondial sunt<br />
prezentate [i analizate pe larg.<br />
Istoria Diviziei 2 Infanterie,<br />
vol. I-II, (coord. gl. bg. prof. univ.<br />
dr. Ion P@L{OIU, prof. Ionel<br />
TURCIN, col. (r) Bujor IOV~NEL,<br />
Editura Autograf MJM,<br />
Craiova, 2008<br />
Sobrietatea documentului de arhiv`<br />
este fericit completat` de m`rturiile unor<br />
cadre direct implicate în opera]iile<br />
militare.<br />
Aser]iunile fiec`rui capitol sunt<br />
sus]inute, în anex`, de documentele<br />
create la momentul respectiv: registre<br />
Comandamentul<br />
Diviziei 2<br />
Infanterie, din<br />
cadrul Corpului<br />
1 Armat`<br />
Lumini]a GIURGIU<br />
Serviciul Istoric al Armatei<br />
istorice, jurnale de opera]ii, ordine [i<br />
rapoarte operative, directive, note,<br />
ordine de b`taie [i situa]ii<br />
centralizatoare etc. referitoare la<br />
comandan]i, eroii care [i-au jertfit via]a<br />
pe câmpurile de lupt` [i la decora]iile<br />
conferite pentru faptele de vitejie.<br />
Un spa]iu aparte este dedicat<br />
dramei celor care la un moment al<br />
istoriei au fost considera]i bravi, ca mai<br />
apoi, datorit` unei conjuncturi politice s`<br />
fie considera]i tr`d`tori de ]ar`,<br />
persoane nedemne de haina militar`. În<br />
loc s` fie onora]i cu stima unei întregi<br />
na]iuni au fost umili]i, chinui]i în<br />
închisori [i uci[i. La peste 50 de ani de<br />
la cele evenimente memoria lor le este,<br />
acum, cinstit`.<br />
Lucrarea este bogat ilustrat` cu<br />
fotografii reprezentând galeria<br />
comandan]ilor, cadre militare care [i-au<br />
desf`[urat o parte din activitate în<br />
acest` mare familie, aspecte din via]a<br />
de zi cu zi, participarea la ceremonii de<br />
omagiere al`turi de reprezentan]i ai<br />
societ`]ii civile.<br />
Ne exprim`m speran]a, c` atunci<br />
când legisla]ia în vigoare o va permite,<br />
istoria Diviziei 2 Infanterie, Brig`zii 2<br />
Infanterie „Rovine” de ast`zi, va fi<br />
continuat`, îmbog`]ind astfel tezaurul<br />
Istoriei Militare a României. <br />
4 (42) 2008 document
C`lin Hentea, Noile haine ale<br />
propagandei, Editura PARALELA 45,<br />
Pite[ti, 2008.<br />
Distinsul analist militar [i jurnalist<br />
C`lin Hentea readuce în aten]ia<br />
speciali[tilor, dar [i a publicului larg,<br />
prin aceast` nou` lucrare, un subiect<br />
care parc` niciodat` nu a fost mai<br />
actual ca în zilele noastre.<br />
Autorul prezint` pe larg atât<br />
conceptele teoretice, cît [i modul în<br />
care temele [i metodele de<br />
propagand` au fost folosite în timpul<br />
celor dou` r`zboaie mondiale ,<br />
precum [i \n perioada R`zboiului<br />
Rece. Cititorul reg`se[te în acest<br />
volum nu numai o istorie a<br />
propagandei cât, mai ales în capitolele<br />
dedicate opera]iilor informa]ionale,<br />
datele necesare pentru a \nf`]i[a<br />
ceea ce înseamn` propaganda în<br />
epoca post-modern`. Concepte<br />
precum PSYOPS, CIMIC, Info OPC<br />
sau Blog Based Operations, Computer<br />
Network Operations [.a. sunt explicate<br />
în detaliu, înso]ite de exemplific`ri ale<br />
aplic`rii acestora în perioada post<br />
R`zboi Rece.<br />
Lucrarea este înso]it` de un glosar<br />
de termeni [i defini]ii din sfera<br />
propagandei, cenzurii, comunic`rii<br />
publice de influen]are, a opera]iilor<br />
psihologice [i a celor informa]ionale,<br />
precum [i de o cronologie a<br />
principalelor evenimente din istoria<br />
universal` a propagandei [i cenzurii.<br />
Andreea Atanasiu-G`van,<br />
Evolu]ia naviga]iei la Dun`rea de Jos<br />
[i Marea Neagr` în Evul Mediu<br />
românesc, Editura Muzeului Marinei<br />
Române, Constan]a, 2006.<br />
Importan]a Dun`rii [i a M`rii Negre<br />
în istoria românilor constituie tema<br />
principal` a acestei lucr`ri. Înc` de la<br />
primele pagini sunt prezentate date<br />
document 2008 4 (42)<br />
extrem de interesante despre<br />
navigarea pe Dun`re [i mare înc` din<br />
cele mai vechi timpuri. Pentru<br />
perioada medieval` ne sunt<br />
prezentate detalii ale „politicii navale”<br />
a domnitorilor români de la Mircea cel<br />
B`trân la Nicolae Mavrogheni,<br />
implicarea liderilor politici români în<br />
jocurile diplomatice duse de Marile<br />
Puteri ale epocii în spa]iul danubianopontic.<br />
Foarte interesante sunt [i<br />
capitolele despre via]a cotidian` a<br />
marinarilor [i modul de recrutarea a<br />
acestora, precum [i dic]ionarul de<br />
termeni marin`re[ti din finalul<br />
volumului.<br />
Institutul Na]ional Pentru<br />
Memoria Exilului Românesc, Onoare<br />
[i glorie–Exilul militar românesc [i<br />
Campania din Est (22 iunie 1941-23<br />
august 1944), Editura Funda]iei<br />
Culturale „Gheorghe Marin Speteanu”,<br />
2008, 403 p.<br />
semnal<br />
Dac` în timpul regimului comunist<br />
din România participarea armatei<br />
române la „r`zboiul antisovietic” din<br />
1941-1944 era un subiect tabu, nu<br />
acela[i lucru se întâmpla [i în „lumea<br />
liber`”, acolo unde militari români afla]i<br />
în exil publicau în periodicele<br />
române[ti din ]`rile de reziden]` studii<br />
[i memorii despre „Cruciada împotriva<br />
bol[evismului”. Volumul de fa]`<br />
prezint` o antologie a acestor scrieri.<br />
Valoarea lucr`rii este dat` în primul<br />
rând de sentimentul de autenticitate al<br />
memoriilor celor care au tr`it r`zboiul<br />
în toat` intensitatea lui, fiind implica]i<br />
în mijlocul luptelor, ducând la<br />
îndeplinire [i suportând efectele<br />
ordinelor date de e[aloanele<br />
superioare, În acest context,<br />
cutremur`toare sunt m`rturiilor<br />
militarilor de pe frontul din Moldova din<br />
august 1944 abandona]i de factorii<br />
politici de la Bucure[ti care se<br />
gr`biser` s` anun]e un ipotetic<br />
„armisti]iu cu Na]iunile Unite”.<br />
Gheorghe Nicolescu, Gheorghe<br />
Dobrescu, Andrei Nicolescu, Calvarul<br />
prizonierilor români din Primul R`zboi<br />
Mondial, vol. I, Editura Universit`]ii din<br />
Pite[ti, 2006, 367 p., vol. II, Editura<br />
Universit`]ii din Pite[ti, 2007, 432 p.,<br />
vol. III, Editura Universit`]ii din Pite[ti,<br />
2008, 352 p.<br />
Soarta prizonierilor de r`zboi<br />
români din timpul R`zboiului de<br />
Întregire a fost o tem` care nu a<br />
beneficiat de aten]ia pe care ar fi<br />
meritat-o, principala lucrare, tradus` în<br />
române[te în 1997, care a abordat<br />
acest subiect apar]inând regretatului<br />
istoric francez Jean Nouzille. În acest<br />
context, autorii celor trei volume de<br />
documente au scos la lumin` din<br />
tezaurul documentar al Arhivelor<br />
Militare Române o multitudine de<br />
documente privind soarta prizonierilor<br />
de r`zboi români. Primul volum<br />
reproduce documente oficiale emise<br />
de Ministerul de R`zboi [i Ministerul<br />
Afacerilor Externe referitoare la<br />
m`surile întreprinse prin intermediul<br />
organiza]iilor de Cruce Ro[ie din ]`rile<br />
neutre pentru ameliorarea situa]iei<br />
prizonierilor de r`zboi români. În<br />
celelalte dou` volume sunt inserate<br />
memorii provenite de la fo[tii prizonieri<br />
de r`zboi, în multe dintre acestea, pe<br />
lâng` descrierea condi]iilor mizere de<br />
trai din lag`re, sunt zugr`vite [i<br />
circumstan]ele dramatice ale c`derii în<br />
prizonierat pe fondul retragerii armatei<br />
române spre Moldova în ultimele luni<br />
ale anului 1916. <br />
Rubric` realizat` de<br />
Lucian DR~GHICI<br />
97
agora<br />
Trieste, Italia, 31 august – 6 septembrie 2008<br />
Al XXXIV-lea Congres al Comisiei<br />
Interna]ionale de Istorie Militar`<br />
A<br />
l XXXIV-lea Congres al Comisiei<br />
Interna]ionale de Istorie Militar` a<br />
fost organizat, în perioada 31<br />
august – 6 septembrie 2008, de c`tre<br />
Comisia Italian` de Istorie Militar`, cu<br />
concursul Ministerului Ap`r`rii [i<br />
Statului Major General italian.<br />
Tema general` a fost: „Conflictele<br />
militare [i popula]ia civil`. R`zboaie<br />
totale, r`zboaie limitate, r`zboaie<br />
asimetrice”.<br />
La Congres au participat 285 de<br />
reprezentan]i din 37 de ]`ri, ofi]eri,<br />
profesori universitari militari [i civili,<br />
cercet`tori [tiin]ifici, bibliografi, arhivi[ti<br />
[i diploma]i.<br />
Conferin]ele [i dezbaterile au fost<br />
planificate pe 12 sec]iuni, fiecare cu 3-4<br />
comunic`ri.<br />
Din România au participat dr. Mihail<br />
E. Ionescu – directorul Institutului<br />
pentru Studii Politice de Ap`rare [i<br />
Istorie Militar`, dr. Petre Otu –<br />
pre[edintele Comisiei Române de<br />
Istorie Militar` – care au condus<br />
lucr`rile a dou` dintre sec]iuni [i au<br />
sus]inut dou` comunic`ri [tiin]ifice [i<br />
comandorul dr. Marian Mo[neagu, [eful<br />
Serviciului Istoric al Armatei.<br />
Domnul general-maior (r) dr. Mihail E. Ionescu, la prezidiul celui de-al<br />
XXXIV-lea Congres al Comisiei Interna]ionale de Istorie Militar`<br />
98<br />
Problematica abordat` în plenul<br />
lucr`rilor Congresului [i pe sec]iuni a<br />
fost deosebit de vast` [i de actual`:<br />
civili [i militari – o linie de democra]ie<br />
schimb`toare, restric]iile r`zboiului<br />
pentru protejarea popula]iei civile,<br />
popula]iile civile [i pr`zile de r`zboi,<br />
gestiunea [i atitudinea civililor în cadrul<br />
r`zboaielor limitate [i a r`zboaielor<br />
totale, r`zboaiele civile, guerilele,<br />
mi[c`rile de eliberare [i participarea<br />
popula]iilor, impactul demografic [i<br />
social al r`zboaielor, r`zboaiele,<br />
mobilizarea [i militarizarea societ`]ii<br />
civile [.a.<br />
Congresul a favorizat o ampl` [i<br />
pertinent` dezbatere a diverselor tipuri<br />
de conflicte interne, regionale sau<br />
mondiale, eviden]iind cauzalitatea,<br />
metodele [i tacticile uzitate, precum [i<br />
repercusiunile asupra popula]iei civile<br />
afectate de conflicte.<br />
Din prezentarea modului de<br />
organizare [i func]ionare a Serviciului<br />
Istoric Italian am re]inut obiectivele<br />
prioritare privind comunicarea extern` [i<br />
comunicarea intern`, maniera de<br />
gestionare a documentelor de arhiv` de<br />
interes istoric, strategia în domeniul<br />
Lumini]a GIURGIU<br />
Serviciul Istoric al Armatei<br />
activit`]ii editoriale, subordonarea [i<br />
coordonarea muzeelor [i a bibliotecilor<br />
militare, valorizarea ordonarea [i<br />
in<strong>format</strong>izarea patrimoniului arhivistic<br />
etc.<br />
Urm`torul Congres Interna]ional de<br />
Istorie Militar` se va desf`[ura la Porto,<br />
în Portugalia, \n perioada 30 august – 4<br />
septembrie 2009 [i va dezbate<br />
„R`zboiul în epoca napoleonean`.<br />
Antecedente, campanii militare [i<br />
impacte pe termen lung”. <br />
Domnul colonel (r) dr. Petre OTU<br />
4 (42) 2008 document
„90 de ani de la<br />
sf#r[itul Primului<br />
R`zboi Mondial”<br />
| |<br />
n zilele de 7 [i 8 noiembrie 2008,<br />
Cercul Militar Na]ional a g`zduit<br />
lucr`rile seminarului 9900 dde aanii dde<br />
lla ssffââr[iittull PPriimulluii RR`zbboii MMonddiiall,<br />
organizat de Institutul pentru Studii<br />
Politice de Ap`rare [i Istorie Militar` [i<br />
Comisia Român` de Istorie Militar`.<br />
Temele tratate în sec]iunile (panelurile)<br />
seminarului, \n prima zi, au fost: Câândd<br />
s-aa îînchheiiatt ppenttru RRomââniia PPriimull<br />
RR`zbboii MMonddiiall, RRomââniia ssubb ssemnull<br />
PP`ciiii dde lla BBucure[ttii, RRomâânii îîn<br />
armattelle ssttattellor bbelliigerantte lla ssffââr[iittull<br />
PPriimulluii RR`zbboii MMonddiiall, urmate, a<br />
doua zi, de discu]ii pe marginea unor<br />
subiecte precum: SSociiettattea<br />
romââneasc` [[ii mmemoriia PPriimulluii<br />
RR`zbboii MMonddiiall [i IInttern [[ii iintterna]iionall<br />
îîn cconffiigurarea RRomââniieii MMarii.<br />
Alegerea inspirat` a temelor de<br />
dezbatere a prilejuit participan]ilor la<br />
lucr`ri s` expun` punct` de vedere<br />
argumentate privind evenimentele<br />
istorice care au dus la crearea<br />
României Mari de acum 90 de ani.<br />
Discu]iile purtate nu s-au axat<br />
numai pe teme de istorie militar`,<br />
social` sau diplomatic`, ci au abordat,<br />
mai ales în ultima zi a lucr`rilor, [i<br />
probleme de actualitate, precum<br />
situa]ia conserv`rii monumentelor<br />
funerare închinate eroilor c`zu]i pe<br />
câmpul de lupt` în R`zboiul Întregirii.<br />
Pagin` realizat` de<br />
Lucian DR~GHICI<br />
document 2008 4 (42)<br />
C`l`toria de studii<br />
a Serviciului Istoric al Armatei<br />
(24-26 septembrie 2008)<br />
n perioada 24-26 septembrie 2008<br />
Serviciul Istoric al Armatei a<br />
organizat o c`l`torie de studii în<br />
cadrul programului de aniversare a 150<br />
de ani de la Revolu]ia de la 1848 [i a 90<br />
de ani de la Marea Unire de la 1<br />
Decembrie 1918.<br />
În prima zi a c`l`toriei a avut loc, la<br />
Centrul de Preg`tire Pentru Geniu<br />
„Panait Donici” din Râmnicu Vâlcea,<br />
simpozionul cu tema SSiimbbiioza ddiinttre<br />
Armatt` [[ii BBiiseriic` îîn ttraddii]iia sspiiriittualliitt`]iiii<br />
na]iionalle, în cadrul c`reia au fost<br />
prezentate comunic`ri privind<br />
participarea preo]ilor militari la R`zboiul<br />
de Întregire din 1916-1919 [i statutul<br />
clerului militar în perioada 1945-1948. În<br />
cuvântul duhovnicesc adresat<br />
participan]ilor de reprezentatul<br />
Episcopiei Râmnicului au fost evocate<br />
leg`turile multiseculare între Biseric` [i<br />
Armat` de-a lungul istoriei cre[tinimului.<br />
Evenimentul cultural desf`[urat la<br />
Centrul de Preg`tire Pentru Geniu<br />
„Panait Donici” a fost reflectat atât la<br />
postul regional TV Vâlcea, cît [i în presa<br />
scris` local`.<br />
În dup`-amiaza zilei de 24<br />
septembrie a fost efectuat un pelerinaj la<br />
M`n`stirea Dintr-un lemn, unde a fost<br />
evocat` contribu]ia, în anii 1938-1940, a<br />
Ministerului Aerului [i Marinei pentru<br />
agora<br />
restaurarea acestui ansamblu monahal,<br />
devenit de atunci un simbolic altar de<br />
închinare pentru aviatori [i marinari.<br />
Ziua de 25 septembrie a fost<br />
dedicat` particip`rii la simpozionul<br />
Ciiviilliiza]iia [[ii ccullttull nnaviiga]iieii lla DDun`rea<br />
dde SSus, organizat de filiala din Drobeta-<br />
Turnu Severin a Ligii Navale Române.<br />
Reprezentan]ii Serviciului Istoric al<br />
Armatei au sus]inut comunic`ri având ca<br />
subiect administra]ia otoman` a Dun`rii<br />
în perioada 1863-1878 [i politica naval`<br />
a României în anii 1944-1958.<br />
În ultima zi a c`l`toriei de studii a<br />
avut loc, la Cercul Militar din Craiova,<br />
simpozionul cu tema Aspectte mmiilliittare<br />
alle RRevollu]iieii dde lla 11884488 îîn }}ara<br />
RRomââneasc`. În prezen]a unei asisten]e<br />
numeroase, compus` din militari, dar [i<br />
din reprezentan]i ai presei locale,<br />
speciali[tii Serviciului Istoric al Armatei<br />
au prezentat comunic`ri despre ac]iunile<br />
militare ale revolu]ionarilor pa[opti[ti în<br />
Oltenia [i despre elita militar`<br />
româneasc` [i revolu]ia de la 1848.<br />
Programul manifest`rilor culturale a<br />
inclus [i lans`ri ale volumului Armata<br />
Român` [i unitatea na]ional`, precum [i<br />
a num`rului 3/2008 al revistei<br />
Document. <br />
Imagine de la lucr`rile simpozionului Aspecte militare ale Revolu]iei de la 1848 în }ara<br />
Româneasc`, Craiova, 26 septembrie 2008<br />
99
sumar \n limbi str`ine<br />
Contents<br />
Paying our homage (univ. prof. Ioan Scurtu, Ph. D.) German occupation in Romania – 1916-1918, in the light of German memoirs<br />
(Günther Klein, Germany) The preamble to the Great Union. The meeting from Giurgiu (Oana Anca Otu) Petru Groza and the<br />
Great Union (captain Marian Mo[neagu, Ph. D.) 1917-1918 About the "obedience" of Romanian soldier during revolutionary times<br />
(Petre Otu) 1 st<br />
Calvary Division actions during the First World War fights (lieutenant-colonel Daniel {tefan) The personal<br />
archive of the priest Constantin Bobulescu (1882-1954). Testimonies regarding the year 1918 (colonel (ret.) Dumitru Stavarache)<br />
{umen]i – the memorial of over 12.000 heroes (C`t`lin Fudulu, Ph. D.) Archive's leaves. The fight on 13 September 1848<br />
between Romanians and Turks in Ion Bratianu view. (Lumini]a Giurgiu) 1857. A project of organising the Romanian Fleet (univ.<br />
prof. Maria Georgescu, Ph. D.) October 1944. The General Commandment of Stages takes over the administration of Transylvania<br />
(Lucian Dr`ghici) Aspects regarding the withdrawal of Soviet troops form Romania (Manuel St`nescu) Preliminaries of the<br />
autonomy concerning the Romania position within the Warsaw Pact (1958-1964) (lieutenant-colonel Lauren]iu Cristian Dumitru)<br />
1968-2008. 40 years from "The Prague Spring". Some aspects regarding the invasion of Czechoslovakia toward the Soviet-<br />
Romanian relationships (Ioan Popa) The armaments of the Bucharest fortress (Cornel I. Scafe[, Ioan I. Scafe[) Romanian ships<br />
under Soviet colours (captain Neculai P`durariu, RoN, Ret.) The dawn of I.A.R. 80/81 planes (Sorin Turturic`) December 1989<br />
seen from Budapest (colonel (ret.) Ioan Todericiu) <br />
Sommaire<br />
Hommage de notre reconnaissance (prof. univ. dr. Ioan Scurtu) L’occupation allemande en Roumanie de 1916 à 1918 à travers<br />
des mémoires allemands sur la Première Guerre Mondiale (Günter Klein, Allemagne) Préambule à la Grande Union. La rencontre<br />
de Giurgiu (Anca-Oana Otu) Petru Groza et la Grande Union (capitaine de navire dr. Marian Mo[neagu) 1917-1918. Sur "la<br />
sagesse" du soldat roumain durant les temps révolutionnaires (Petre Otu) Actions de la 1-e Division de Cavalerie pendant les<br />
opérations de la Première Guerre Mondiale (lieutenant-colonel doctorant Daniel {tefan Les archives personnelles du prêtre<br />
Constantin Bobulescu (1882-1954). Témoignages sur l’année 1918 (colonel (r.) Dumitru Stavarache) {umen]i – le mémorial des<br />
plus de 12.000 héros (dr. C`t`lin Fudulu) Feuilles d'archives. La bataille du 13 septembre 1848 des Roumains contre les Turcs<br />
d'après la description de Ion Br`tianu (doctorante Lumini]a Giurgiu) 1857. Un projet d'organisation de la Flotille Roumaine (prof.<br />
univ. dr. Maria Georgescu) Octobre 1944. Le Commandement Général des Etapes assume l’administration de la Transylvanie<br />
libérée (Lucian Dr`ghici) Aspects concernant la retraite des troupes soviétiques de Roumanie (Manuel St`nescu) Préliminaires<br />
de l’autonomisation de Roumanie à l’intérieur du Pacte de Varsovie (1958-1964) (lieutenant-colonel Lauren]iu-Cristian Dumitru)<br />
1968-2008: 40 ans depuis "Le Printemps de Prague". Quelques aspects concernant l’impact de l’invasion de Tchécoslovaquie sur<br />
les relations roumaino-soviétiques (Ioan Popa) L’armement de la Cité de Bucarest (doctorant Cornel I. Scafe[, Ioan I. Scafe[)<br />
Navires roumains sous pavillon soviétique (Capitaine de Vaisseau en retraite Neculai P`durariu) Crépuscule des avions I.A.R.<br />
80/81 (Sorin Turturic`) Décembre 1989 vu de Budapest (colonel (r.) Ioan Todericiu) <br />
Inhalt<br />
Die Würdigung unserer Dankbarkeit (Universitätsprof. Dr. Ioan Scurtu) Die deutsche Besatzung im Rumänien im Zeitraum<br />
1916-1918, gemäss deutschen Denkschriften über den ersten Weltkrieg (Günter Klein, Deutschland) Präambel an der Grossen<br />
Vereinigung. Das Treffen vom Giurgiu (Anca-Oana Otu) Petru Groza und die Grosse Vereinigung (Kommandore Dr. Marian<br />
Mo[neagu) 1917-1918. Über die "Gehorsamkeit" des rumänischen Soldaten in Revolutionärezeiten (Dr. Petre Otu)<br />
Die Handlungen der Division 1 Kavallerie während der Kampfhandlungen im Rahmen des ersten Weltkriegs. (Oberstleutnant<br />
Dr. Daniel {tefan) Das persönliche Archiv des Pharrers Constantin Bobulescu (1882-1954). Beweise betreffs Jahre 1918 (Oberst<br />
(r) Dumitru Stavarache) {umen]i – die Denkschrift der über 12.000 Helden (Dr. C`t`lin Fudulu) Archivblätter. Der Kampf vom<br />
13. September 1848 zwischen Rumänen und Türken gemäss der Beschreibung von Ion Br?tianu (Drd. Lumini]a Giurgiu)<br />
1857. Ein Veranstaltungprojekt der Rumänischen Flotille (Universitätsprof. Dr. Maria Georgescu) Oktober 1944. Das General<br />
Kommando der Etappen überbernimmt die Verwaltung des befreiten Siebenbürgern (Lucian Dr`ghici) Gesichtpunkte betreffs<br />
Rückzuges der Sowjetischen Truppen aus Rumänien. (Manuel St`nescu) Präliminarien der Unabhängikeit des Rumäniens<br />
Stellung im Rahmen des Warschauvertrags (Oberstleutnant Lauren]iu-Cristian Dumitru) 1968-2008: 40 Jahre ab "der Frühling von<br />
Praga". Einige Gesichtspunkte betreffs der Tschechoslowakeiinvasionsergebinsse über rümanisch-sowjetischen Beziehungen<br />
(Ioan Popa) Die Ausrüstung der Burg Bukarest (Drd. Cornel I. Scafe[, Ioan I. Scafe[) Rumänische Schiffe unter sowjetischer<br />
Flagge (Kapitän zur See außer Dienst Neculai P`durariu) Die Dämmerung der Flugzeuge I.A.R. 80/81 (Sorin Turturic`)<br />
Dezember 1989. Ansicht von Budapesta. (Oberst (r) Ioan Todericiu) <br />
100<br />
4 (42) 2008 document