format electronic

Brialmont, cât [i de ofi]erii români îns`rcina]i cu materializarea
construc]iilor.
Planurile ini]iale prevedeau ca, pentru ap`rare, „Cetatea
Bucure[ti” s` dispun` de un sistem de artilerie mixt, amplasat în
cupole cuirasate [i pe platforme descoperite aflate în interiorul
fortifica]iilor, dar experien]ele desf`[urate pe plan extern privind
realizarea unor tipuri de cupole de artilerie cât mai performante,
cât mai bune în ceea ce prive[te rezisten]a, forma [i
organizarea intern`, au întârziat luarea unei decizii definitive.
Astfel de experien]e au avut loc la Spezzia (Italia) între 1882-
1884, la Ochta, lâng` St. Petersburg (Rusia) în 1882, la
Shoeburynes (Anglia), între 1882-1883, la Copenhaga
(Danemarca), în 1883, la St.Chamond (Fran]a), în 1884, la
Buckau (Germania), între 1882-1884, dar, din punctul de vedere
român nu s-au finalizat cu concluzii satisf`c`toare. Ca urmare
generalul Brialmont, cu acordul regelui Carol I [i a Ministerului
de R`zboi, a propus organizarea unor noi experimente la
Bucure[ti, pe câmpul Cotroceni.
Dând curs propunerii, ministrul de r`zboi, generalul de
brigad` [tefan F`lcoianu a adresat în luna iulie 1884 invita]ii de
participare unor firme din Fran]a [i Germania, statele cu cele
mai avansate în domeniu.
Ini]iativa guvernului român de a permite reprezentan]ilor
statelor interesate s` asiste la teste a determinat pe plan
european stoparea tuturor comenzilor pentru cupole de artilerie
pân` la terminarea experien]elor de la Cotroceni.
Invita]iei Ministerului de R`zboi i-au r`spuns dou` firme, din
St. Chamond (Fran]a), [i Buckau-Magdeburg (Germania) care
au încheiate contractele de participare cu statul român pe 7/19
noiembrie 1884 [i, respectiv, pe 20 noiembrie/2 decembrie
1884.
Loca[ul afetului cuirasat german a fost construit la Cotroceni
de firma Arbenz [i Wolf, din România, sub supravegherea
inginerului arhitect A. Berthet. Loca[ul cupolei St. Chamond, a
fost construit, tot în mai 1885, sub supravegherea maiorului A.
Mougin [i a inginerului Odin.
Lucr`rile pentru instalarea cupolelor au început în iunie 1885
[i lucr`rile de zid`rie s-au terminat la jum`tatea lunii septembrie
1885.
Piesele cupolelor au început s` soseasc` la sfâr[itul lui
septembrie 1885 [i au început s` fie montate sub
supravegherea reprezentan]ilor firmelor. Montajul s-a încheiat în
noiembrie 1885. Regele Carol I a vizitat cupolele pe 7/19
decembrie 1885.
Experien]ele au început pe 6/18 decembrie 1885 [i s-au
desf`[urat pân` pe 11/23 ianuarie 1886. Francezii au prezentat
o cupol` tip „Mougin”, de form` cilindric`, pentru 2 tunuri „De
Bange”, cal. 155 mm, iar germanii o cupol` tip „Schuman”, cu
calot` semisferic`, pentru 2 tunuri „Krupp”, fretate, de cal. 150
mm.
Experien]ele de la Cotroceni au fost organizate de o comisie
format` din generalii Eracle Arion, pre[edinte, coloneii Anton
Berindei, Nicolae Dimitrescu-Maican, maiorii George
Gr`m`ticescu, Ioan Georgescu Bere[teanu, Grigore
Cr`iniceanu, M. Boteanu [i c`pitanii Constantin Coand` [i Ioan
Culcer.
La ele au asistat: general-locotenent H.A.Brialmont (Belgia);
maiorul de artilerie O’Colloghan [i c`pitanul de geniu Clarke
Sydenham (Marea Britanie); locotenent-colonelul Voorduin,
director al geniului în Ministerul de R`zboi, c`pitanul de geniu
Snyders [i c`pitanul de artilerie Scherer (Olanda); locotenentcolonel
Tobiensen, director al [colii militare [i c`pitanul de
artilerie T... (Danemarca); maiorul de artilerie Fuchs, membru al
comisiei de experien]e, [i c`pitanul de geniu Rommel, membru
al comitetului de geniu (Germania); colonelul de geniu Marie-
François-Ernest Caffarel, ata[atul militar al Fran]ei la
Constantinopol (Fran]a); c`pitanul de stat-major Adolf von
document 2008 4 (42)
studii/documente
Aici [[i \\n ppagina 776, iimagini ddin vvechiul ssistem ddefensiv aal CCapitalei
Schneider, ata[atul militar al Austro-Ungariei la Bucure[ti
(Austro-Ungaria); c`pitanul de geniu K.J. Vieliciko, membru al
comitetului de geniu (Rusia); generalul de artilerie Djemal pa[a
[i c`pitanul de fregat` Osman bei (Turcia)*.
Pentru transportul invita]ilor, geni[tii militari au construit între
Gara de Nord [i poligonul Cotroceni, o linie ferat` pe care în
timpul experien]elor a circulat, zilnic, o garnitur` format` din
dou` vagoane clasa I.
Turela „Moungin” pentru 2 tunuri lungi „De Bange”, md.
1877, cal. 155 mm, era proiectat` de maiorul în retragere
Adolphe Mougin [i construit` de firma „Compagnie des Hauts-
Fourneaux, forges et Acieries de la Marine et des Chemins de
Fer” din Saint-Chamond (Loire – Fran]a). Turela era fabricat`
din fier laminat, avea o form` cilindric`, blindajul vertical gros de
45 cm, iar al plafonului de 18 cm. Diametrul exterior era de 4,8
m [i cel interior de 3,9 m.
Turela era sus]inut` de un pivot central fixat într-o incint` din
font`, plin` cu glicerin`. Ea se rotea 360 O . Afeturile tunurilor erau
independente de cupola cuirasat`, iar reculul tunurilor este
redus prin frâne hidraulice.
Baza turelei era protejat` de un inel circular fix, din font`
înt`rit`, înalt de 0,97 m deasupra solului.
Interiorul era împ`r]it în trei etaje: primul, pentru servan]ii
tunurilor, al doilea pentru militarii care asigurau aprovizionarea
cu muni]ii, iar al treilea pentru manevrarea troliului care asigura
mi[carea turelei. |n total turela avea 20 de oameni.
Greutatea sa total` era de 151.215 kg iar pre]ul (fabrica]ie,
transport, montare) de 374.845, 80 lei
Cupola „Schuman” sau Afetul cuirasat Schumann pentru 2
tunuri lungi de 25 calibre, fretate („cercuite”) „Krupp”, cal. 150
mm, proiectat` de maiorul Maximilian Schumann, era construit`
de „H. Gruson – Eisengiesserei & Machinenfabrik Buckau-
Magdeburg” (Buckau-Magdeburg – Germania).
Ea avea un singur compartiment care ad`postea 14
servan]i. Calota semisferic` avea 6 m diametru, compus` din 7
segmente groase, din care 2 din metal compound (o]el [i fier
laminat) [i 5 din fier laminat, groase de 20 cm, a[ezate pe o
c`ma[` semisferic` format` din 2 pl`ci din o]el de 2 cm grosime
fiecare. Fiecare din cele 6 pl`ci cânt`rea 6,7 t plus calota, 46 t.
Cuirasa este legat` de gurile tunurilor [i de afeturile lor, care
constituie astfel pivotul cupolei, reculul tunurilor preluat de
* Locotenent-colonelul A. Cerutti, ata[atul militar al Italiei la Viena, de[i
acreditat la experien]e, nu a participat decât la câteva [edin]e de tragere
deoarece primise de la guvernul s`u misiunea s` participe la negocierile
pentru încheierea unui armisti]iu între Bulgaria [i Serbia, aflate la acea
dat` în r`zboi.
75