studii/documente genocid,

studii/documente genocid, cu efecte neprev`zute, atât în rela]iile cu Ungaria, cât [i pe plan interna]ional. Reprezentan]ii militari se ar`tau îngrijora]i [i de faptul c` Armata Român` a efectuat concentr`ri de trupe în Transilvania. În aceast` situa]ie au avut loc consult`ri [i convorbiri între ata[atul militar român [i reprezentan]ii armatei ungare care doreau clarific`ri în scopul lu`rii de decizii corespunz`toare momentului. Toate problemele invocate de reprezentan]ii militari unguri le-am comb`tut cu argumente care s` elimine neîn]elegerile ce ar fi dus la o situa]ie periculoas`. În acest sens am sus]inut c` Armata Român` prin conceptul s`u de ac]iune, prin faptul c` este membr` a Tratatului de la Var[ovia, nu va duce ac]iuni în afara teritoriului na]ional, nu-[i propune o interven]ie împotriva ]`rilor vecine, deci nici împotriva Ungariei. Punerea în stare de alarm` a unor mari unit`]i este un atribut al organelor competente din România [i nu pericliteaz` în nici un fel securitatea sau suveranitatea ]`rilor vecine. Am afirmat cu fermitate c` Armata României nu a înc`lcat sub nici o form` statutul s`u de armat` a unei ]`ri membre a Tratatului de la Var[ovia [i nici acordurile bilaterale cu alte ]`ri, inclusiv cu Ungaria. Am sus]inut c` alarmarea unor mari unit`]i a fost determinat` de necesitatea ap`r`rii propriilor obiective, a armamentului [i muni]iei pentru a nu c`dea în mâna unor persoane care le-ar fi folosit iresponsabil. Am respins ferm afirma]iile potrivit c`rora prin ac]iunile sale Armata Român` ar fi provocat cele 50-60 de mii de victime din rândul protestatarilor din România men]ionate în presa vremii. Am sus]inut [i sus]in [i azi c` Armata Român` nu a dus ac]iuni de lupt` împotriva popula]iei r`sculate din ]ara noastr`. Orice persoan` cunosc`toare în ceea ce prive[te terminologia militar` î[i poate da seama ce înseamn` „AC}IUNI DE LUPT~” ale armatei. Au existat îns` cazuri, localizate în Bucure[ti [i la nivelul unor garnizoane pe timpul c`rora s-au produs incidente soldate, din p`cate cu victime atât din partea militarilor, cât [i a popula]iei civile. În ceea ce prive[te contactele pe care le-am avut cu unele oficii diplomatice am s` relatez numai câteva cazuri. 94 Dac` îmi aduc bine aminte, în seara zilei de 22 decembrie, la ora 21 am fost invitat la Ambasada U.R.S.S. din Budapesta unde în prezen]a ata[atului militar [i a altor persoane diplomatice din ambasad` am fost rugat s` explic ce se întâmpl` în România. De ce oare? La Bucure[ti, din cuno[tin]ele mele, exista un personal numeros la ambasada sovietic`, de ce trebuia s` explic eu cu re[edin]a la Budapesta ce se întâmpl` în România… Eram întrebat în leg`tur` cu posibilit`]ile de ac]iune ale Armatei Române în contextul manifest`rilor de revolt` desf`[urate în majoritatea ora[elor ]`rii noastre. Am în]eles scopul acestei întâlniri [i am replicat ferm c` în România problemele se rezolv` de c`tre poporul român. Orice ajutor militar extern nu ar face altceva decât s` complice lucrurile. O alt` situa]ie, la o dat` de dup` 22 decembrie, a avut loc la Ambasada S.U.A. din Budapesta. Aici consilierul politic, în prezen]a ata[atului militar, a men]ionat c` la Casa Alb` se dore[te s` se afle „ce au nevoie noii reprezentan]i din România?” Nu am considerat ca fiind necesar, în acel moment, solicitarea de ajutoare materiale sau de alt` natur`. Am explicat reprezentan]ilor Ambasadei S.U.A. c` ar fi util` o declara]ie public` a Casei Albe, de sprijin politic a evenimentelor din România [i în special a celor care au preluat puterea. Am adresat [i rug`mintea ca pre[edintele S.U.A. s` fac` uz de influen]a sa, astfel încât [i partenerii din alian]a nord-atlantic`, s` declare c` sus]in noul curs al evenimentelor din ]ar`. La pu]in timp am fost anun]at c` a fost preg`tit un text pe care pre[edintele îl va rosti la televiziunile [i radioul din America. Am primit acea declara]ie [i am constatat cu satisfac]ie c` era favorabil` revolu]iei din ]ara noastr`. Un alt fapt pe care doresc s` îl relatez se refer` la consultarea telefonic` a subsemnatului de c`tre [eful Statului Major General al Armatei Ungare, care pretindea c` un grup de elicoptere a p`truns în spa]iul aerian al ]`rii sale, venind dinspre România. Aparatele nu aveau semne de apartenen]`, iar echipajele refuzau orice dialog cu controlorii traficului aerian, zborul acesta putând fi interpretat ca o agresiune aerian`. Am explicat interlocutorului c` Armata Român` nu folose[te în traficul aerian aparate f`r` semne de 4 (42) 2008 document

ecunoa[tere [i nici nu execut` zboruri f`r` solicitare de survol. La insisten]ele interlocutorului am explicat c` decizia în cazul elicopterelor apar]ine autorit`]ilor armatei ungare. O nou` atitudine fa]` de evenimentele din România a fost constatat` [i din partea oficialilor din Ungaria. Astfel dup` 22 decembrie 1989, reprezentan]ii statului vecin au f`cut declara]ii publice de solidaritate cu Frontul Salv`rii Na]ionale [i chiar s-au oferit s` acorde ajutoarele de care România avea nevoie, acestea urmând s` fie transportate la data [i locul dorit de ]ara noastr`. În semn de solidaritate cu noile autorit`]i care au preluat puterea în România, în mod concret cu liderii Frontului Salv`rii Na]ionale, o delega]ie a guvernului Ungariei, a efectuat o vizit` de lucru la Bucure[ti, în zilele de 27 – 28 decembrie 1989, fiind prima vizit` oficial` în ]ara noastr`. De semnalat [i faptul c` în ora[ul Eger, situat la aproximativ 90 km Vest de Debrecen, Colegiul Militar „Lenkey János” a ridicat un obelisc (stil secuiesc) în memoria revolu]ionarilor timi[oreni. Ziarul central de mare tiraj Népszabadág, din 28 februarie 1990, a publicat articolul cu titlul „Obeliscul Timi[oarei” cu urm`torul text tradus în limba român`: „Tinerii Colegiului Militar „Lenkey János” din Eger au ridicat, ieri [27 februarie 1990] un obelisc în memoria eroilor mor]i în revolu]ia român`. S`rb`toarea comemorativ` care a avut loc în curtea colegiului a cuprins cuvântarea religioas` ]inut` de preotul reformat Kadar Zsolt, care a binecuvântat prietenia dintre tineretul maghiar [i român [i a inaugurat obeliscul. La invita]ia ministrului ap`r`rii Kárpáti Ferenc, la comemorare, a luat parte colonelul Ioan Todericiu, ata[at militar [i aero la Ambasada României din Budapesta, care în After almost twenty years from the events on December 1989, we have the testimonies of a significant eye witness the Romanian military attaché to Budapest – Colonel Ion Todericiu. The unique information, presented with the document 2008 4 (42) December 1989 seen from Budapest studii/documente cuvântarea rostit`, în limba maghiar`, a mul]umit poporului maghiar pentru sprijinul moral, politic [i material primit sperând în idealul de prietenie între cele dou` popoare”. Este timpul s` recunoa[tem c` evenimentele din Decembrie 1989 au g`sit România nepreg`tit`. Revolta maselor care a început la Timi[oara, ulterior [i în Bucure[ti [i în alte ora[e a fost una spontan`, de amploare, generat` de via]a grea [i de lipsurile de tot felul cu care se confrunta întreaga popula]ie, dar f`r` lideri politici [i f`r` un program bine conturat. Ulterior, au ap`rut pe scena mi[c`rilor de protest personalit`]i de prestigiu care, din mersul evenimentelor, deloc u[oare, au ini]iat programul revolu]iei [i m`surile organizatorice de preluare a puterii. În fapt, noii reprezentan]i ai României, care [i-au asumat sarcina înf`ptuirii reformelor, au fost recunoscu]i pe plan interna]ional, iar programul lor politic a fost unanim acceptat. Se poate afirma, f`r` ezitare, c` în condi]iile date a fost asigurat` desf`[urarea în continuare, cu succesul cunoscut, a revolu]iei în România. În încheiere, ]in s` subliniez c` activitatea desf`[urat` la Budapesta, în rela]iile cu autorit`]ile Ungariei, precum [i în cadrul corpului diplomatic – în Decembrie 1989 – s-a încadrat în starea general` de spirit existent` atunci la ambasada noastr` [i c`, din câte am aflat ulterior, la fel au ac]ionat [i colegii din celelalte misiuni diplomatice române[ti. În esen]`, fiecare am c`utat ca, în limita puterii noastre de percep]ie [i ac]iune, s` ne desf`[ur`m activitatea în cadrul dat ([i unic), al raporturilor diplomatice, în a[a fel încât s` fim în m`sur` s` ap`r`m interesele ]`rii în acele zile grele, în ciuda unor interese partizane de moment, cu mintea [i sufletul de români, în folosul României. accuracy of a diplomat, provide us a perspective of the way in which was perceived that dramatic end of the year inside the Hungarian Chancery. 95