Modulul „Tehnologia prelucrării lemnului”. Clasa a V-a. Obiective ...

10 

Modulul „Tehnologia prelucrării lemnului”. Clasa a V-a. 

Obiective-cadru: 

1. Înţelegerea specificului tehnologiilor moderne, meşteşugurilor populare şi evoluţiei acestora. 

2. Dezvoltarea capacităţii de cercetare, proiectare, executare, evaluare şi utilizare a obiectelor. 

3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare şi comunicare în cadrul activităţilor practice. 

4. Formarea atitudinii grijulii faţă de resursele naturale şi patrimoniul cultural naţional. 

Obiective de referinţă Conţinuturi Activităţi de învăţare 

1.1. Să determine proprietăţile fizice şi 

mecanice ale lemnului; 

1.2. Să identifice materialele şi speciile 

lemnoase; 

2.1. Să aplice prevederile STAS-ului; 

2.2. Să traseze semifabricatul în conformitate 

cu schiţa propusă; 

*2.3.Să elaboreze fişa tehnologică a articolului 

ce va fi confecţionat; 

*2.4. Să confecţioneze articole din lemn; 

2.5. Să aplice instrumentele manuale de 

prelucrare a lemnului la confecţionarea 

articolelor; 

3.1.Să evalueze calitatea articolului confecţionat; 

3.2.Să descrie meseriile de lemnar, tîmplar, 

dulgher, dogar( butnar )şi utilitatea 

lor; 

1.Materialele lemnoase. 

Originea şi producerea materialelor lemnoase. 

Speciile lemnoase. 

2.Proprietăţile fizice şi mecanice ale materialelor 

lemnoase. 

3.Locul de muncă. Regulile de protecţie 

a muncii. 

4.Desenul tehnic al pieselor din lemn: 

– reprezentările grafice; 

– desenul de asamblare; 

– instrumente de trasare; 

*-pregătirea materialelor pentru confecţionarea 

unui fundişor de bucătărie, a unui 

scaun, etc. 

5.Operaţii de prelucrare a lemnului: 

Găurirea. 

Rindeluirea. 

Lucrări practice: 

studierea speciilor lemnoase; etc. 

Lucru individual: 

la pregătirea locului de muncă, 

lucru cu instrumentele de trasare, găurire, 

rindeluire, tăiere, dăltuire. 

Exerciţii de: 

citire şi executare a desenului tehnic, 

operaţii de prelucrare a lemnului; îmbinarea 

pieselor din lemn; 

Lucru în grup: 

*la confecţionarea articolelor proiectate; 

îmbinarea pieselor articolelor; 

finisarea articolelor.

11 

4.1.Să argumenteze faptul că resursele 

lemnoase sunt limitate în natură; 

4.2.Să folosească econom materia primă 

în procesul confecţionării obiectelor. 

Tăierea: 

– clasificarea, construcţia şi destinaţia 

ferestrăielor; 

– metode şi procedee de tăiere a lemnului; 

– lucru cu ferestrăul de traforaj. 

Dăltuirea. 

6.Metode simple de îmbinare a pieselor 

din lemn: 

– îmbinarea pieselor din lemn prin cuie; 

– îmbinarea pieselor din lemn prin şuruburi; 

– îmbinarea pieselor din lemn prin încleiere. 

Finisarea articolelor din lemn.

12 

Modulul “ Prelucrarea artistică a lemnului”. Clasa a V –a. 







1.1. Să identifice tehnologiile de prelucrare 

artistică a lemnului şi utilizarea 

acestora; 

1.2. Să argumenteze necesitatea valorificării 

şi dezvoltării meşteşugului “Tehnologia 

prelucrării artistice a lemnului” 

(pirogravura şi traforajul); 

2.2. Să descrie proprietăţile fizice şi mecanice 

ale lemnului; 

2.1. Să posede tehnologiile de prelucrare 

artistică a lemnului; 

2.3.Să selecteze materialele lemnoase 

pentru confecţionarea piesei în conformitate 

cu schiţa propusă şi metoda aleasă de 

prelucrare a lemnului; 

2.4. Să confecţioneze articole ornamentate 

utilizînd pirograful şi ferestrăul de 

traforaj; 

Tehnologiile de prelucrare artistică a lemnului: 

1.Pirogravarea. 

Materiale şi ustensile necesare pentru pirogravare. 

Procedee de pirogravare. 

Pirogravarea geometrică. 

2.Cioplirea artistică în lemn. 

Materiale şi ustensile utilizate la cioplirea 

în lemn. Reguli de protecţie a muncii. 

Procedee de cioplire geometrică în lemn. 

Cioplirea unei bare decorative. 

3.Traforajul. 

Materiale şi ustensile pentru traforaj. Trasarea 

ornamentului, tăierea, finisarea şi 

asamblarea articolului. 

Regulile de protecţie a muncii în timpul 

lucrului cu ferestrăul de traforaj. 

* Confecţionarea unei poliţe. 

Discuţii: 

caracteristica articolelor din lemn, valorificarea 

meşteşugului popular în societatea 

contemporană; 

Exerciţii: 

citirea şi executarea desenelor, 

lucru cu instrumente, materiale şi ustensile, 

lucru cu pirograful, 

lucru cu ferestrăul de traforaj, cu sculele 

aşchietoare. 


proiectarea şi confecţionarea articolelor*, 

asamblarea articolului proiectat, etc.

13 

2.5. Să respecte normele sanitar-igienice 

şi regulile de protecţie a muncii în procesul 

activităţilor practice; 

3.1. Să coopereze în procesul pregătirii şi 

selectării materialelor de lucru; 

3.2. Să utilizeze corect în comunicare terminologia 

specifică meşteşugului Tehnologia 

prelucrării artistice a lemnului; 

4.1. Să manifeste interes pentru cunoaşterea 

meşteşugului studiat şi dorinţa de a 

exersa în domeniul dat; 

4.2. Să-şi formeze atitudine pozitivă faţă 

de meşteşugul popular “Tehnologia prelucrării 

artistice a lemnului” şi economisirea 

resurselor naturale.

14 

Modulul „Electrotehnica”. Clasa a V-a 





4. Formarea atitudinii grijulii faţă de resursele naturale şi patrimoniul cultural-naţional. 


1.1.Să identifice funcţia şi importanţa 

electrotehnicii în viaţa cotidiană; 

1.2. Să descrie evoluţia în timp a electrotehnicii; 

2.1.Să-şi formeze deprinderi de organizare 

corectă a locului de muncă; 

3.1.Să organizeze munca în grup şi să 

execute în cadrul grupului sarcinile ce-i 

revin; 

3.2.Să posede termenii specifici lucrărilor 

de electrotehnică; 

3.3. Să realizeze experineţe simple, ce 

contribuie la formarea aptitudinilor de 

lucru în electrotehnică; 

4.1.Să manifeste interes pentru lucrările 

de electrotehnică. 

1. Energia electrică. 

Sursele şi consumatorii ei. 

2. Instrumentele de electromontaj. 

Regulile de protecţie a muncii în electrotehnică. 

3. Circuitul electric şi elementele acestuia. 

Scheme electrice simple. 

Semnele convenţionale în schemele electrice. 

Becul electric. 

Accesorii electrice. 

lumina naturală şi artificială. 

4. Montarea unui circuit electric simplu. 

Activităţi în grup: 

1. Studierea surselor energiei elctrice, etc. 

2. Activităţi practice. 

3. Exerciţii de citire şi executare a schemelor 

electrice. 

Lucru în grup individual: 

cu sculele de electromontaj; 

Lucru în grup (evaluarea calităţii lucrărilor, 

respectarea regulilor folosirii sculelor 

şi aparatelor electrice).

15 

Modulul „Tricotarea”. Clasa a V-a. 







1.1.Să identifice domeniile de utilizare 

ale articolelor tricotate; 

2.1. Să selecteze adecvat materialele şi 

ustensilele pentru tricotare; 

2.2 .Să execute elementele de bază ale 

tricotării; 

2.3 .Să numească etapele tehnologice de 

tricotare; 

2.4.Să confecţioneze un articol, utilizînd 

tehnicile de tricotare; 

3.1 .Să utilizeze corect terminologia specifică; 

3.1 .Să estimeze cantitatea de materiale 

necesare pentru executarea articolului 

preconizat; 

4.1. Să aprecieze calitatea şi valoarea estetică 

a articolelor vestimentare tricotate. 

4.2 .Să planifice activităţi individuale şi 

de grup; 

4.3.Să manifeste interes pentru meşteşugurile 

populare prin executarea practică a 

unor modele tricotate; 

1. Articole tricotate. 

2. Materiale şi ustensile: 

– diverse fire textile, 

– andrele (de diferite numere); 

– croşete, ace de cusut etc.; 

– norme sanitar-igienice şi reguli de 

protecţie a muncii. 

3. Elemente de bază, tehnici de tricotare: 

– montarea ochiurilor pe andrele ; 

– tricotarea ochiurilor pe faţă; 

– tricotarea ochiurilor pe dos; 

– tricotarea ochiurilor de margine; 

– scăderea ochiurilor la tricotarea liniară; 

– încheierea ochiurilor. 

4. Modele de tricotare: 

– Punctul de jerseu; 

– Punctul de elastic; 

– Tricotarea liniară(dus-întors).*Mănuşi 

tricotate liniar. 

– Tricotarea circulară.*Tricotarea unei 

căciuliţe. 

– Finisarea articolelor tricotate cu canafuri 

şi pompoane. 

- Discuţii dirijate cu privire la evoluţia 

articolelor vestimentare tricotate; 

– exersări de determinare a materialelor 

necesare în tricotare; 

– exerciţii de executare a elementelor de 

bază ale tricotării; 

– exerciţii de realizare a unor secţiuni 

model cu diverse elemente de bază; 

– construirea şi elaborarea unui model 

de articol proiectat (lucrare practică); 

– discuţii dirijate, exersări individuale 

de finisare ale articolelor; 

– discuţii dirijate privind aspectele estetice 

şi utilitare ale articolelor tricotate; 

– completarea portofoliilor.

16 

Modulul “Cusutul şi brodatul tradiţional”. Clasa a V-a 







1.1. Să descrie modalităţile tradiţionale 

de utilizare a obiectelor brodate de uz 

casnic şi de ritual, precum şi obiceiurile 

şi datinile strămoşeşti, la care se folosesc 

acestea; 

1.2. Să argumenteze necesitatea valorificării 

şi dezvoltării meşteşugului “Arta 

acului” pentru societatea contemporană; 

2.1. Să determine proprietăţile materialelor 

necesare activităţilor practice; 

2.2.Să respecte normele sanitar-igienice 

şi regulile de protecţie a muncii în toate 

fazele activităţilor practice; 

2.3.Să perceapă cromatica broderiilor 

tradiţionale şi semnificaţia motivelor populare; 

2.4. Să execute tehnici de lucru în broderii; 

2.5. Să realizeze broderii policrome utilizînd 

tehnici de cusut; 

1.Cusutul şi brodatul tradiţional. 

Obiectele de uz casnic şi de ritual 

Materiale şi ustensile utilizate în broderie 

Normele sanitar-igienice şi regulile de 

protecţie a muncii. 

2. Ornamentica şi cromatica tradiţională. 

4.Tehnici de cusut şi brodat. 

*Broderii şi cusături ornamentale : 

– punctul înaintea acului; 

– punctul de rămurică; 

– punctul de lănţişor(tambur); 

– punctul de feston(simplu, dublu, triplu); 

*Broderii pe fir: 

– punctul vechi moldovenesc în formă 

de zigzag; 

– punctul de chilim; 

– punctul de cruciuliţă. 

*Broderii cu ajururi: 

– găurele simple, duble, în zigzag; 

– ajurul păianjen. 

- discuţii dirijate privind obiceiurile şi 

datinile strămoşeşti; 

– cercetări de identificare a unor obiecte 

necesare la desfăşurarea obiceiurilor 

şi datinilor; 

– exerciţii de descoperire a modului de 

confecţionare a unor obiecte tradiţionale; 

– de selectare şi păstrare în condiţii adecvate 

a materialelor şi ustensilelor; 

– exerciţii de reprezentare în culori a 

unor motive populare şi elemente decorative; 

– prezentarea materialelor culese pe teren 

şi discuţii dirijate asupra acestor 

materiale (conversaţii); 

– activităţi de grup privind colectarea şi 

descifrarea motivelor populare utilizate 

la decorarea obiectelor de uz casnic 

şi de ritual;

17 

3.1. Să utilizeze corect în comunicare terminologia 

specifică meşteşugului; 

3.2. Să organizeze munca în grup şi să execute 

în cadrul grupului sarcinile ce-i revin 

în funcţie de aptitudinile individuale; 

4.1. Să manifeste interes pentru studierea 

portului popular, pentru executarea broderiilor 

tradiţionale, colectarea materialelor 

etnografice; 

4.2.Să manifeste atitudine pozitivă pentru 

însuşirea meşteşugului popular „Arta 

acului” prin îndeplinirea sarcinilor de învăţare. 

- exerciţii de executare corectă a tehnicilor 

de cusut în procesul activităţilor 

practice la confecţionarea obiectelor 

concrete: băsmăluţe, năfrămiţe, semne 

de carte etc.; 

– completarea portofoliilor cu informaţii 

din reviste, literatura de specialitate 

şi INTERNET; 

– evaluarea lucrărilor elevilor; 

participarea la: 

– expoziţii; 

– concursuri; 

– expoziţii-tîrguri.

18 

Modulul „Tehnologia împletitului din fibre vegetale (paie, pănuşi(foi de porumb), salcie(lozie), papură)”. Clasa a V-a 







1.1 Să se familiarizeze cu istoria apariţiei 

meşteşugului “Împletitul din fibre 

vegetale”; 

1.2 Să caracterizeze fibrele vegetale corespunzător 

proprietăţilor fizice şi tehnologiilor 

de prelucrare utilizate; 



împletirii; 

2.2 Să posede tehnologia prelucrării fibrelor 

vegetale; 

2.3 Să utilizeze modele de împletire 

din fibre vegetale la confecţionarea unui 

obiect; 

3.1. Să posede termenii specifici meşteşugului 

popular “Tehnologia împletitului 

din fibre vegetale”; 

Fibrele vegetale: 

− Paiele; 

− Pănuşile (foile de porumb); 

− Salcia(lozia); 

− Papura; 

− Norme sanitar-igienice şi reguli de 

protecţie a muncii; 

Tehnologia prelucrării fibrelor vegetale: 

− Colectarea, selectarea , depozitarea fibrelor; 

− Înmuierea în apă sau fierberea; 

− Despicarea, răsucirea şi formarea firului(din 

pănuşi); 

− Împletitura în trei foi de porumb. 

Confecţionarea obiectelor:* 

− Suport pentru vase, jucării etc. 

− Excursii la pădure, în parcuri, la plantaţii 

de fibre vegetale (lozie, papură, 

pănuşi, paie); 

− Observări privind caracteristicile materialelor 

− Exersări în vederea confecţionării modelelor 

de împletituri din fibre vegetale; 

− Exerciţii de decupare conform fişei 

tehnologice; 

− Utilizarea instrumentelor specifice 

pentru prelucrarea fibrelor vegetale 

(lucru în grup); 

− Lucrări practice: 

− Realizarea unor machete pe obiecte 

utilizînd tehnici de asamblare a împletiturilor 

din materiale vegetale;

19 

4.1 Să elaboreze în grup fişa tehnologică 

pentru confecţionarea obiectului selectat; 

4.2 Să manifeste interes pentru meşteşugurile 

populare, angajîndu-se în activitatea 

de producere a obiectelor împletite. 

Modulul “Arta culinară şi sănătatea”. Clasa a V-a 


− Lucru în grup: 

− Realizarea unor produse prin combinarea 

diverselor materiale şi tehnici de 

împletire; 

− Evaluarea obiectelor confecţionate din 

fibre vegetale; 

− Utilizarea calculatorului pentru selectarea 

informaţiilior noi. 





Obiective de Conţinuturi Activităţi de învăţare 

1.1. Să exemplifice etape şi procese tehnologice 

de preparare a unor mîncăruri 

specifice alimentaţiei de zi cu zi; 

1.2. Să exemplifice funcţiile nutritive ale 

vitaminelor şi efectele negative provocate 

de lipsa lor în alimentaţie; 

2.1. Să utilizeze corect aparatele, ustensilele, 

dispozitivele, tacîmurile, respectînd 

normele sanitar-igienice şi regulile de 


2.2. Să respecte regulile de exploatare a 

aparatelor de încălzit; 

*2.3.Să prepare şi să servească unele bucate; 

1.Bucătăria noastră . 

Dotarea unei bucătării. 

Norme sanitar-igienice şi reguli de protecţie 

a muncii în bucătărie. 

2. Aranjarea şi servirea mesei. 

3. Bucătăria naţională. 

4. Alimentaţia şi sănătatea omului. 

Alegerea produselor alimentare. 

Informaţiile de pe ambalaje. 

5.Prelucrarea culinară a produserlor alimentare. 

Metode de prelucrare a produselor alimentare. 

– exersări de verificare a calităţii produselor 

alimentare; 

– discuţii dirijate privind normele sanitar- 

igienice şi necesitatea respectării 

lor la prepararea şi consumarea alimentelor; 

– exersări de utilizare şi îngrijire corectă 

a aparatelor, dispozitivelor, vaselor, 

tacîmurilor, respectînd regulile de protecţie 

a muncii;

20 

2.4.Să îngrijească şi să menţină în condiţii 

adecvate ustensilele de bucătărie, tacîmurile, 

dispozitivele, vasele etc; 

1.1. Să utilizeze corect terminologia de 

specialitate în comunicare; 

1.1. Să coopereze, să comunice în grup 

şi să execute funcţiile ce-i revin în cadrul 

grupului; 

4.2. Să manifeste responsabilitate pentru 

propria sănătate. 

*6.Tehnologii culinare. 

Prepararea bucatelor la rece( tartine, ouă 

umplute, etc.); 

Prepararea bucatelor la cald. 

Băuturile fierbinţi(ceaiul, etc) 

Conservarea legumelor(varză murată cu 

morcov, etc.) 

– *lucrări practice de preparare a unor 

bucate, mîncăruri ca spre exemplu: 

tartine, ceai etc; 

– repartizarea sarcinilor individuale pentru 

toţi membrii grupului la prepararea 

bucatelor, la efectuarea şi menţinerea 

curăţeniei pe tot parcursul activităţilor 

(lucru în grup); 

– servirea bucatelor la masă; 

– ornarea bucatelor, aranjarea mesei (lucru 

individual); 

– aprecierea gustului , calităţii bucatelor 

preparate ; 

– conduita la masă; 

– utilizarea computerului, a literaturii de 

specialitate pentru completarea portofoliilor 

cu informaţii şi reţete de bucate .

21 

Modulul “ Spaţiile verzi”. Clasa a V-VIII-a 







1.1. Să posede informaţii despre plantele 

floricole, arbori şi arbuşti; 

2.1. Să producă(recolteze) seminţe de 

plante decorative; 

2.2. Să organizeze proiecte de înmulţire a 

plantelor floricole perene; 

2.3. Să realizeze compoziţii de flori; 

2.4. Să recunoască bolile şi dăunătorii 

plantelor floricole; 

2.5 Să recunoască arbori şi arbuşti din 

localitate; 

2.6 Să aprecieze calitatea organizării spaţiilor 

verzi; 

3.1. să coopereze în grup şi să execute 

funcţiile ce-i revin; 

4.1. să manifeste interes pentru acumularea 

informaţiei necesare pentru împodobirea 

interiorului şi exteriorului locuinţei. 

1. Floricultura în casă şi în grădină. 

2. Cerinţele de recoltare şi de păstrare a 

seminţelor de plante floricole. 

3. Îngrăşămintele. 

4. Lucrări de toamnă pentru înmulţirea 

plantelor floricole perene. 

Înmulţirea plantelor floricole perene prin 

seminţe: 

– Semănatul direct pe teren; 

– Pregătirea răsadului. Transplantarea 

firelor de răsad de flori. 

Înmulţirea vegetativă a plantelor floricole 

perene (butăşirea, divizarea). Reguli de protecţie 

a muncii în timpul lucrărilor agricole. 

5. Aranjamente florale*. 

6. Bolile şi dăunătorii plantelor floricole. 

7. Arborii şi arbuştii decorativi. 

8. * Proiecte de îngrădire cu arbori şi arbuşti 

decorativi a grădinii de lîngă casă. 

Activităţi de recoltare şi păstrare a seminţelor 

de plante decorative; 

Activităţi practice de transplantare a trandafirilor, 

crizantemelor, pionilor etc; 

Activităţi practice de aranjare a florilor în 

buchete; 

Exerciţii de identificare a bolilor şi dăunătorilor 

la plantele floricole pe baza 

planşelor, atlaselor, materialului naturalizat 

şi pe teren; 

Activităţi practice de identificare a arborilor 

şi arbuştilor din localitate pe baza 

materialului natural de pe tern (parcuri 

etc), planşelor, albumelor, atlaselor etc.

22 

Modulul: Activităţi agricole. Legumicultura. Clasa a V-a (va fi aplicată în cazul în care unitatea de 

învăţămînt dispune de condiţii adecvate) 







1.1 Înţelegerea dezvoltării tehnologiilor 

agricole şi impactul acestora asupra mediului 

şi societăţii; 

1.2 Să determine tipul solului după structură; 

2.2 Să determine permeabilitatea, absorbţia 

şi fertilitatea solului; 

2.3 Să identifice îngrăşămintele organelor 

locale; 

2.4 * Să identifice utilajele şi maşinile 

agricole utilizate în legumicultură; 

3.1. Să efectueze lucrări agricole individuale 

şi în grup pentru cultivarea plantelor 

legumicole; 

4.1. Să valorifice metodele de cultivare a 

plantelor pe terenul de lîngă casă. 

1. Solurile. Îngrăşăminte organice. 

2. Culturile legumicole. 

– Înmulţirea culturilor legumicole; 

– Cultura principalelor legume; 

– Combaterea bolilor şi dăunătorilor. 

– *Maşini agricole. 

Experimente pentru demonstrarea structurii 

solului. 

Activităţi practice de aplicare a îngrăşămintelor 

organice; 

Activităţi practice de cultivare a plantelor 

în sere şi răsadniţe; 

Lucrări agricole de pregătire a terenului, 

de însămînţare, de repicat, de prăşit, de 

irigat / udat, de ciupit, de copilit etc; 

*Activităţi de recunoaştere a plugului, a 

discului, a grapei, a semănătorii, a tractorului.

23 

Modulul „Electrotehnica”. Clasa a VI-a 







1.1 Să descrie dezvoltarea electrotehnicii 

şi rolul ei ; 

1.2 Să posede termenii specifici lucrărilor 

de electrotehnică; 

2.1 Să respecte regulile de protecţie a muncii 

în procesul lucrărilor de elctrotehnică; 

2.2 Să justifice alegerea sculelor şi materialelor 

necesare pentru efectuarea lucrărilor 

de electromontaj; 

2.3 Să evalueze calitatea lucrărilor efectuate; 

3.2 Să repartizeze sarcinile în cadrul grupului 

pentru îndeplinirea lucrărilor de 

electromontaj; 

3.3. Să efectueze unele lucrări elementare 

în electrotehnică. 

4.1 Să argumenteze necesitatea economisirii 

energiei electrice; 

4.2 Să manifeste interes pentru electrotehnică. 

1. Corpurile de iluminat. 

*Studierea construcţiei unei lămpi de 

masă. 

Reguli de protecţie a muncii în timpul 

efectuării lucrărilor de electromontaj. 

2. Schema de montaj. 

Alcătuirea schemei de montaj; 

Schema instalaţiei electrice în serie şi în 

paralel. 

– montarea în serie a două becuri electrice. 

– montarea în paralel a două becuri electrice. 

3. Conductoarele şi izolatoarele. 

4. Conectarea conductoarelor la accesoriile 

electrice. 

*Activităţi practice: 

studierea corpurilor de iluminat; proiectarea 

unor modele individuale de lămpi 

de masă; studierea tehnologiilor de utilizare 

a conductoarelor şi izolatoarelor, de 

instalare a siguranţelor, de montare a unei 

porţiuni a reţelei de iluminat. 


citire şi executare a schemelor electrice. 

Lucru individual cu sculele şi instrumentele 

pentru electromontaj. 


evaluarea preciziei şi calităţii la executarea 

lucrărilor de electromontaj(legarea 

în serie şi în paralel a consumatorilor, conectarea 

conductoarelor, etc). 

Completarea portofoliilor cu informaţii 

noi.

24 

Modulul „Tricotarea”. Clasa a VI-a 







1.1. Să caracterizeze articolele tricotate; 

2.1. Să proiecteze articole tricotate;* 

2.2. Să aplice corect tehnicile de executare 

a modelului selectat; 


şi regulile de protecţie a muncii în timpul 

ticotării; 

2.4. Să păstreze în condiţii adecvate materialele 

şi ustensilele folosite în cadrul 


2.5. Să respecte regulile de asamblare a 

articolului tricotat; 

2.6. Să tricoteze diferite obiecte; 

1.1. Să utilizeze corect terminologia specifică; 

4.1. Să soluţioneze în grup problemele 

apărute în procesul lucrului; 

4.2. Să evalueze lucrările tricotate; 

4.3. Să manifeste atitudine grijulie faţă de 

curăţarea şi păstrarea articolelor tricotate. 

1. Materiale şi tehnici de tricotare. 

2. Proprietăţile firelor textile utilizate în 

tricotare. 

3. Schemele tehnologice pentru tricotare. 

4. Tehnici de tricotare: 

– înmulţirea ochiurilor, jeteu; 

5. Modele de tricotare: 

– tricotarea cu jeteu; 

– tricotarea în relief; 

– tricotarea în două culori (tricotarea în 

două culori, cu dungi orizontale; tricotarea 

dungilor sau a ornamentelor 

verticale în două culori). 

*6. Obiecte tricotate. Reguli de protecţie 

a muncii. 

– Tricotarea unei veste ; 

– Tricotarea unor jucării. 

– exerciţii de elaborare şi construire a 

modelului proiectat; 

– activităţii practice de tricotare a detaliilor 

separate şi asamblare a detaliilor 

articolului proiectat, de realizare a 

unor modele tricotate; 

– exerciţii de evaluare a funcţionalităţii 

şi esteticii obiectelor tricotate de către 

elevi; 

– activităţi practice în grup de executare 

a unui articol; 

– organizarea unor mici expoziţii tematice 

cu scopul evaluării calităţii articolelor 

tricotate; 

– completarea portofoliilor cu fotografii, 

informaţii etc. despre modelele 

moderne tricotate.

25 

Modulul “Cusutul şi brodatul tradiţional”. Clasa a VI-a 







1.1 Să descrie tipurile de costume tradiţionale 

femeieşti şi bărbăteşti din Republica 

Moldova; 

1.2 Să identifice compoziţiile ornamentale 

utilizate pentru decorul costumelor 

tradiţionale ; 

2.1 Să elaboreze un proiect pentru confecţionarea 

unui articol împodobit cu 

broderii; 

2.2 Să respecte etapele de confecţionare a 

articolului proiectat; 

2.3 Să execute broderii pe suprafaţa articolului 

proiectat; 

2.4 Să respecte normele sanitar-igienice 



3.1 Să comunice utilizînd corect terminologia 

specifică meşteşugului studiat; 

1. Portul popular 

– costum tradiţional femeiesc; 

– costum tradiţional bărbătesc. 

2. Ornamentica şi cromatica tradiţională 

în broderie. 

Materialele şi ustensilele utilizate în broderie; 

Amplasarea decorului pe suprafaţa detaliilor 

cămăşii tradiţionale; 

* Croirea şi brodarea iei. 

*3. Tehnici de cusut şi brodat. 

Puncte de cusut şi brodat cu caracter 

funcţional şi decorativ: 

– punctul încrucişat; 

– punctul de cheiţă; 

*Broderie artistică: 

– punctul de ocol; 

– punctul de goblen; 

*Broderie plină: 

– colectarea şi selectarea materialelor şi 

informaţiilor culese pe teren privind 

portul popular, ocupaţiile şi meşteşugurile 

legate de confecţionarea articolelor 

de port popular (lucru în grup); 

– reprezentarea grafică a croiului cămăşii 

tradiţionale (lucru individual); 

– selectarea şi pregătirea materialelor şi 

ustensilelor pentru activităţile practice; 

– reprezentarea color a unor modele de 

decor pe hîrtie cu liniatura în pătrăţele 

şi descrierea semanticii acestora 

(exerciţii); 

– utilizarea calculatorului; 

– executarea ornamentelor pe fondalul 

pînzei (lucrări practice);

26 

4.1 Să manifeste interes pentru cunoaşterea 

portului popular şi a broderiilor tradiţionale; 

4.2 Să utilizeze tehnicile de cusut şi brodat 

studiate pentru ornarea unui obiect 

propriu. 

– punctul plat; 

– punctul aruncat intercalat (artistic). 

*4. Brodarea unui şerveţel 

– discuţii dirijate privind obiceiurile şi 

datinile legate de confecţionarea pieselor 

de port popular; 

*– proiectarea unor lucrări (ie, poale, batistă 

în trei colţuri) şi rezolvarea practică 

a acestora ; 

– exersări de efectuare practică a etapelor 

tehnologice de confecţionare a 

unor piese; 

– expoziţii de lucrări executate de elevi; 

– concursuri; 

– şezători; 

– completarea portofoliilor cu informaţii 

despre utilizarea broderiilor pentru 

ornarea accesoriilor, a obiectelor vestimentare 

şi utilitare moderne.

27 

Modulul „Tehnologia prelucrării lemnului”. Clasa a VI-a 







1.1.Să utilizeze tehnologia de îmbinare a 

pieselor din lemn; 

1.2 Să respecte cerinţele estetice şi tehnologice 

la confecţionarea articolelor din 

lemn; 

2.1.Să identifice proprietăţile lemnului; 

2.2. Să aplice tehnologia specifică de prelucrare 

a lemnului; 

2.3. Să aplice procedeele de confecţionare 

a articolelor la maşinile-unelte; 

3.1. Să utilizeze în comunicare termeni 

specifici domeniului; 

3.2. Să se integreze în activităţi de grup; 

3.3. Să poată confecţiona articole din 

lemn; 

4.1 Să descrie profesiile legate de prelucrarea 

mecanică a lemnului; 

4.2 Să exprime atitudine grijulie faţă de 

păstrarea resurselor lemnoase, utilizîndule 

cu economie. 

1. Îmbinarea pieselor prin cepuri. 

Regulile de protecţie a muncii în procesul 

efectuării îmbinărilor prin cepuri. 

* Confecţionarea unei lădiţe cu cepuri 

compuse 

2. Strungul de prelucrare a lemnului. 

Construcţia şi funcţionarea strungului de 

prelucrare a lemnului. 

Metode şi procedee de strunjire şi de finisare. 

Reguli de protecţie a muncii în 

timpul lucrului la strung. 

* Confecţionarea mînerului pentru pilă 

3. Construcţia şi funcţionarea maşinii 

electrice de găurit. Reguli de protecţie 

a muncii în timpul lucrului cu maşina 

electrică de găurit. 

4. Ascuţirea şi ajustarea instrumentelor 

de prelucrare a lemnului. 

Ascuţirea cuţitelor de rindele, a dălţilor şi 

a ferestrăielor de tîmplărie. 

Demontarea, montarea şi ajustarea cuţitului 

rindelei. Reguli de protecţie a muncii 

în timpul ascuţirii instrumentelor. 


– citire şi executare a desenului articolului 

de confecţionat. 


– cu instrumentele de trasare şi tăiere a 

îmbinărilor mixte; 

– la strungul pentru lemn. Strunjirea suprafeţelor 

cilindrice, conice şi fasonate; 

– la ascuţirea şi ajustarea instrumentelor 

şi sculelor pentru lucru. 


– cioplirea (îngustarea) în lemn conform 

cerinţelor tehnologice. Evaluarea calităţii; 

– *confecţionarea obiectelor: cuiere 

pentru ştergare, poliţe pentru telefon, 

cuie pentru diferite piese, mînere pentru 

uşi şi scule, articole cu elemente de 

prelucrare artistică, set de bucătărie, 

candelabru, suport pentru flori, lădiţe 

decorative pentru bijuterii (lucrări 

practice).

28 

Modulul „Prelucrarea artistică a lemnului”. Clasa a VI-a 







1.1 Să descrie tehnologiile de prelucrare 

artistică a lemnului şi utilizarea acestora. 

2.1 Să utilizeze tehnicile de prelucrare 

artistică a lemnului(pirogravarea, mozaicul, 

traforajul) în scopul creării lucrărilor 

artistice/сompoziţiilor ornamentale; 

2.2.Să posede deprinderi de lucru cu pirograful 

şi ferestrăul de traforaj; 

*2.3.Să confecţioneze articole simple utilizînd 

diverse tehnici de prelucrare artistică 

a lemnului; 

2.4.Să respecte normele sanitar-igienice 



2.5. Să evalueze articolele confecţionate; 

3.1. Să planifice activităţi individuale şi 

de grup; 

4.1. Să demonstreze interes pentru însuşirea 

meşteşugului popular; 

4.2. Să manifeste atitudine pozitivă faţă 

de meşterii populari din localitate şi activitatea 

acestora. 

1. Pirogravarea. 

Materiale şi ustensile necesare pentru pirogravare. 

Procedee de pirogravare. Reguli de protecţie 

a muncii în timpul pirogravării. 

* Executarea unei pirogravuri. 

2. Mozaicul. 

Materiale şi ustensile utilizate pentru 

executarea unui mozaic. 

Procedee de executare a mozaicului. 

Reguli de protecţie a muncii în timpul 

efectuării unui mozaic. 

* Confecţionarea unui mozaic din pătrate. 

3. Traforajul. 

Materiale şi ustensile utilizate pentru traforaj; 

Procedee de lucru cu ferestrăul de traforaj. 


a muncii în timpul lucrului cu ferestrăul 

de traforaj. 

* Confecţionarea unei lădiţe. 

4. Cioplirea geometrică. 

* Cioplirea unei rozete. 

Discuţii: 

caracteristica articolelor din lemn, valorificarea 

meşteşugului popular în societatea 

contemporană; 

Exerciţii: 

citirea şi executarea desenelor, 

lucru cu instrumente, materiale şi ustensile, 

lucru cu pirograful; 

lucru cu ferestrăul de traforaj, cu sculele 

aşchietoare. 

*Lucrări practice: 

• proiectarea şi confecţionarea articolelor, 

• asamblarea articolului proiectat, etc.

29 

Modulul „Tehnologia împletitului din fibre vegetale (papură, paie, foi de porumb, salcie)”. Clasa a VI-a 







1.1 Să descrie diversitatea procedeelor 

tehnice utilizate în împletitul obiectelor 

din fibre vegetale; 

1.2 Să explice etapele de confecţionare 

a obiectelor împletite din fibre vegetale; 

2.1. Să utilizeze instrumentele adecvat 

materialului folosit pentru împletit; 

2.2 Să respecte regulile de protecţie a 

muncii la prelucrarea termică şi mecanică 

a fibrelor vegetale; 

2.3 Să proiecteze modele de obiecte în 

funcţie de particularităţile fibrelor vegetale; 

2.4 Să execute obiecte din fibre vegetale 

utilizînd diverse tehnici şi modele de 

împletit;* 

1.Tehnici şi modele de împletit din diverse 

fibre vegetale. 

A) împeltitul din papură: 

– împletitura netedă ; 

– împletitura cu zîmţi. 

B) Împletitul din paie : 

– împletitura plată în 3 fire cu două 

axe ; 

* confecţionarea unei pălării. 

2. Prelucrarea loziei : 

– Pregătirea loziei pentru lucru. 

Reguli de protecţie a muncii care trebuie 

respectate în timpul lucrului cu lozia. 

* Suport împletit din lozie. 

* Împletirea unui coş din lozie. 

− Identificarea proprietăţilor obiectelor 

din fibre vegetale (lozie, papură pănuşi, 

paie); 

− Aprecierea produsului propriu şi ale 

colegilor; 

− Exerciţii: obţinerea echilibrului şi a 

stabilităţii articolelor împletite din fibre 

vegetale; 

− Activităţi practice: Confecţionarea coşuleţelor, 

suvenirelor, etc.; 

− Exerciţii de însuşire a proceselor adecvate 

diverselor fibre vegetale, realizarea 

împletiturilor ornamentale şi a confecţiilor 

simple după fişa tehnologică; 

− Realizarea miniproiectelor; 

− Expoziţii de lucrări ale elevilor;

30 

2.5 Să evalueze obiectele împletite conform 

cerinţelor estetice şi funcţionale; 

3.1 Să organizeze colectarea fibrelor vegetale 

pentru activităţile în grup;* 

3.2 Să coopereze şi să comunice în grup 

în scopul selectării fibrelor vegetale şi a 

modelelor de obiecte împletite; 


mediul ţnconjurător în procesul colectării 

şi utilizării fibrelor vegetale. 

Modulul “ Activităţi agricole”. Clasa a VI-a 


− Vizitarea muzeelor şi expoziţiilor de 

lucrări ale meşterilor populari; 

− Completarea portofoliilor cu informaţii 

noi. 






1.1 Înţelegerea dezvoltării tehnologiilor 

agricole şi impactul acestora asupra 

mediului şi societăţii; 

1.2 Să recunoască culturile cerealiere, 

tehnice şi furajere; 

2.2 Să identificelucrări specificedecultivare 

a culturilor cerealiere, tehnice şi furajere; 

3.1. Să coopereze în timpul executării lucrărilor 

agricole; 

4.1. Să recunoască efectele poluării solului 

cauzate de aplicarea substanţelor chimice 

în agricultură. 

Cultivarea plantelor de cîmp. 

Culturile cerealiere (grîul, orzul, porumbul 

etc.). 

Culturile tehnice (sfecla de zahăr, floarea 

soarelui etc.). 

Culturile furajere (de nutreţ: măzărichea 

de primăvară, lucerna etc.) 

Poluarea solului. 

Activităţi de recunoaştere şi determinare 

a plantelor cerealiere, tehnice şi furajere. 

Observaţii şi experimente pentru evidenţierea 

aspectelor de poluare a solului.

31 

Modulul “Arta culinară şi sănătatea”. Clasa a VI-a 







1.1. Să descrie principiile unei alimentaţii 

raţionale; 

1.2 Să enumere efectele negative cauzate 

de surplusul sau lipsa unor componente 

alimentare în organism şi cauzele apariţiei 

acestora; 

1.3 Să descrie condiţiile de păstrare a 

produselor alimentare; 

1.4 Să explice importanţa unei alimentaţii 

corecte; 

1.1. Să îngrijească şi să menţină în ordine 

şi curăţenie încăperea, mobilierul, 

utilajele, dispozitivele etc. cu care este 

dotată bucătăria; 

3 .1. Să coopereze şi să comunice în grup 

îndeplinind sarcinile ce-i revin; 

3 .2. Să aprecieze gustul şi calitatea mîncărurilor 

preparate; 

1. Principiile unei alimentaţii raţionale: 

– regimul alimentar corect; 

– varietatea felurilor de mîncare; 

– consumul moderat de alimente; 

– alimentaţia corectă în funcţie de anotimp. 

2. Condiţiile de păstrare a produselor alimentare. 

3. Meniul. 

4. Crupele şi pastele făinoase. Norme 

sanitar-igienice şi reguli de protecţie a 

muncii în timpul preparării bucatelor. 

* Mămăliga. 

5. Carnea. 

* Friptura din carne de porc. 

6. peştele. 

* Peşte prăjit. 

Activităţi practice de: 

– apreciere a calităţii alimentelor în 

funcţie de durata păstrării lor după aspect, 

miros, gust etc. 

– efectuare a curăţeniei în bucătărie, aerisire 

a încăperii, îngrijire a mobilierului 

şi utilajelor etc. 

– exerciţii de alcătuire a meniurilor conform 

alimentaţiei echilibrate; 

Activităţi individuale : 

– culegerea reţetelor de mîncăruri tradiţionale; 

– evaluarea propriului regim alimentar 

– exersări de utilizare şi îngrijire corectă 

a aparatelor, dispozitivelor, vaselor, 

tacîmurilor, respectînd normele sanitar-igienice 

şi regulile de protecţie a 

muncii.

32 

3.3. Să efectueze lucrări de înfrumuseţare 

şi servire a mîncărurilor; 

3.4 .Să observe corectitudinea păstrării 

produselor alimentare acasă; 

4. 1. Să culeagă reţete culinare pentru întocmirea 

meniului zilnic; 

4.1. Să manifeste interes pentru bucătăria 

naţională prin cunoaşterea mîncărurilor 

tradiţionale. 

Modulul „Reparaţia în gospodăria casnică”. Clasa a VII-a 


– *Activităţi practice (lucru în grup): 

– prepararea unor bucate, mîncăruri la 

alegere; 

– activităţi practice la aranjarea şi servirea 

mesei. 

– Completarea portofoliilor cu informaţii, 

reţete de bucate, etc. 






1.1. Să identifice eventualele nereguli în 

funcţionarea tehnicii sanitare; 

1.2 Să găsească soluţii pentru reparaţia 

mobilierului; 

2. Să aplice materiale decorative la lucrările 

de reparaţie (încrustarea în lemn, 

pirogravarea, aplicarea furnirului, etc.); 


şi regulile de protecţie a muncii în lucru 

cu sculele de electromontaj, tîmplărie şi 

lăcătuşărie; 

Utilaje ale tehnicii sanitare: 

construcţia şi destinaţia utilajelor tehnicosanitare 

(robinet cu flotor, robinet cu manşon, 

amestecător, rezervor de spălare, etc.). 

Aparate electro-casnice: 

dispozitive electromagnetice (sonerie, releu, 

electromotor ), 

reparaţia aparatelor electro-casnice, 

construcţia şi destinaţia sculelor pentru 

electromontaj, construcţia corpurilor de 

iluminat, 

Activităţi practice: 

– la identificarea profilurilor metalelor 

laminate. 

– citirea şi executarea desenului articolului 

de confecţionat (manjetă, şurub, 

piuliţă); 

– determinarea defectelor şi reparaţia 

soneriei electrice, ferului de călcat şi 

a ciocanului de lipit.

33 

3. Să descrie meseria de electrician şi lăcătuş 

de tehnică sanitară; 

3.1 Să repartizeze membrilor grupului 

sarcini în vederea realizării lucrărilor de 

reparaţie în gospodăria casnică; 

4. Să aplice metodele de reparaţie a diferitelor 

articole în gospodăria casnică; 

4.1 Să efectueze lucrări de reparaţie; 

4 2. Să evalueze calitatea lucrărilor efectuate; 

4.3 Să argumenteze necesitatea economisirii 

resurselor energetice . 

construcţia şi principiul de funcţionare a 

electromagnetului, soneriei electrice, releului 

şi electromotorului, dispozitivelor automate 

cu electromagnet şi releu termic. 

Reparaţia încăperilor şi a mobilierului: 

instrumente şi materiale necesare pentru 

executarea lucrărilor de reparaţie (ciocan, 

punctător, cleşte, dălţi, riglă, bormaşină, 

placaj, plăci aglomerate, furnir, hîrtie 

abrazivă, hîrtie decorativă, cleiuri, etc.), 

metode şi procedee de reparaţie şi finisare 

a mobilierului, uşilor, ferestrelor. 


– cu instrumentele pentru trasare, tăiere, 

găurire, şi finisare a metalelor laminate. 

– la strungul de filetat. Strunjirea suprafeţelor 

cilindrice, conice, frontale. 

– cu instrumentele de lăcătuşărie folosite 

la executarea îmbinărilor demontabile 

şi nedemontabile (şurub – piuliţă, 

nituire) 


– evaluarea preciziei pieselor confecţionate(cu 

şublerul); 

– alegerea şi utilizarea instrumentelor 

folosite la lichidarea defectelor şi deranjamentelor 

în funcţionarea tehnicii 

sanitare. Fixarea manjetelor pe ţavă. 

– executarea lucrărilor de reparaţie în 

locuinţe: fixarea în încăperi a obiectelor 

de perete, lucru cu instrumentele 

necesare pentru reparaţia mobilierului, 

uşilor şi ferestrelor.Evaluarea calităţii.

34 

Modulul „Tehnologia prelucrării metalului”. Clasa a VII-a 





4. Formarea atitudinii grijulii faţă de resursele naturale şi patrimoniul cultural naţional 


1.1.Să identifice metalele feroase şi neferoase; 


şi regulile de protecţie a muncii ; 

1.3. Să identifice tipurile de metal profilat; 

2.1. Să utilizeze dispozitivele şi instrumentele 

pentru prelucrarea metalelor (tablă 

subţire şi sîrmă); 

2.2. Să folosească tehnologiile de trasare, 

îndreptare, tăiere a metalului; 

2.3. Să citească desenul articolului de 

confecţionat; 

2.4. Să confecţioneze articole; 

2.5.Să mînuiască instrumentele pentru 

prelucrarea metalului; 

3.1. Să evalueze calitatea obiectului confecţionat; 

- Amenajarea locului de lucru, reguli de 


– Tabla şi sîrma. 

– Tăierea foii subţiri din metal. 

– Îndreptarea şi îndoirea tablei. 

– Îmbinările din tablă şi sîrmă. 

*- Finisarea articolelor din tablă şi sîrmă 

(cutii din tablă, trasatoare din sîrmă, 

enigme din sîrmă, metalele laminate). 

*- Desenul piesei din tablă şi sîrmă. 

– Reguli de trasare şi citire (cutie pentru 

piese mici, suport pentru ciocanul de 

lipit, scoabă, trăsător, manjetă). 

– Instrumente de măsură şi trasare. 

– Destinaţia şi construcţia (şublerul, rigla, 

trăsătorul, compas, colţar). 

– Metalele laminate. 

– Profilurile metalelor laminate. 

Exerciţii de : 

– citire şi executare a desenului articolului 

de proiectat. 


– cu instrumentele de trasare şi tăiere a 

îmbinărilor mixte. Controlul calităţii 

– la ascuţirea şi ajustarea instrumentelor 

şi sculelor pentru lucru 


– la strungul pentru prelucrarea metalului. 

Strunjirea suprafeţelor cilindrice, 

conice şi fasonate. 

– *Confecţionarea calitativă a articolului 

proiectat. 

Evaluarea calităţii

35 

3.2. Să descrie meseriile de tinichigiu, 

lăcătuş; 

3.3. Să utilizeze în comunicare termeni 

specifici domeniului; 

3.4 Să coopereze în procesul executării 

obiectelor şi lucrărilor de asamblare a 

acestora; 

4.1. Să analizeze construcţia obiectelor 

confecţionate (cutii din tablă, trasatoare 

din sîrmă, enigme din sîrmă, etc); 

*4.2. Să aplice tehnici de tăiere, asamblare 

şi finisare a articolelor din metal profilat(ureche, 

cîrlig, mîner); 

4.3. Să argumenteze faptul că zăcămintele 

de fier în natură sunt limitate. 

*- Desenul articolului din metal profilat: 

urechi pentru mobilier, cîrlig, mîner, 

etc. 

– Procedee de tăiere a metalului profilat: 

manuală; mecanică. 

– Maşină de găurit electrică. 

– Construcţia maşinii de găurit electrice. 

– Procedee de găurire a metalelor. 

– Pilirea – operaţie tehnologică 

– Clasificarea, construcţia şi destinaţia 

pilelor. 

– Îmbinarea metalelor 

– Îmbinări demontabile şi nedemontabile. 

– Finisarea metalelor. Reguli de protecţie 

a muncii. 

Metode şi procedee de finisare: 

– şlefuirea; 

– finisarea cu hîrtie abrazivă; 

– autocontrolul finisării; 

– acoperirea cu lacuri, vopsele.

36 

Modulul „Prelucrarea artistică a materialelor textile (croşetarea)”. Clasa a VII-a 







1.1. Să identifice domeniile tradiţionale 

de utilizare a articolelor croşetate, unele 

obiceiuri şi tradiţii legate de acest meşteşug 

popular; 

1.2. Să stabilească legătura dintre croşetare 

şi alte genuri ale artei populare; 

2.1.Să aprecieze calitatea şi proprietăţile 

materialelor textile în funcţie de provenienţa 

lor, culoare, grosime, aspect; 

*2.2.Să execute modele simple de dantelă 

tradiţională croşetată, modele de rozete, 

acesorii pentru vestimentaţie, etc.; 

2.3. Să proiecteze articolele de îmbrăcăminte, 

de încălţăminte , textile de interior 

croşetate sau garnisite cu dantelă croşetată 

în baza criteriilor funcţionale şi estetice; 

3.1. Să utilizeze corect terminologia specifică 

domeniului de prelucrare artistică a 

materialelor textile; 

1. Croşetarea – meşteşug popular tradiţional.Varietatea 

articolelor croşetate. 

Legătura artei croşetării cu alte genuri 

ale artei populare. 


– selectarea şi utilizarea corectă a materialelor 

şi ustensilelor; 

– norme sanitar-igienice şi reguli de protecţie 

a muncii în timpul croşetării. 

3. Elementele de bază ale croşetării: 

ochiuri libere, semipicioruş, picioruş 

scurt, picioruş cu 1, 2, 3 jeteuri, picioruş 

de feston; 

3. Semne convenţionale utilizate în croşetare; 

croşetarea obiectelor conform 

schemelor tehnologice; 

4. Tehnici de croşetare: 

– croşetare liniară; dantelă croşetată; 

– varietăţi de fixare a dantelei; 

– Documentarea, explicarea istoricului 

apariţiei acestui meşteşug popular 

străvechi şi importanţa lui (discuţii); 

– identificarea domeniilor tradiţionale 

de utilizare a artei croşetării: obiecte 

de uz casnic, de ritual, de port popular 

(dialog); 

– discuţii privind unele obiceiuri şi ritualuri 

legate de acest meşteşug; joc 

de rol; 

– discuţii dirijate privind utilizarea raţională 

a materialelor textile; 

– activităţi practice de executare şi demonstrare 

a tehnicii de lucru (la realizarea 

rozetei, dantelei pentru batista 

albă în trei colţuri, pentru ştergar etc.): 

exerciţii de amplasare a decorului, 

– exerciţii de alcătuire şi executare a 

schemei grafice; problematizare;

37 

3.2. Să explice semnele convenţionale şi 

simbolurile motivelor ornamentale utilizate 

în articolele croşetate; 

4.1. Să manifeste interes pentru obiectele 

tradiţionale şi moderne croşetate prin 

colectarea, păstrarea şi valorificarea acestora; 

4.2. Să evalueze lucrările proprii şi cele 

confecţionate de către colegi. 

Modulul ’’ Tehnologii vestimentare.’’ Clasa a VII-a 


- croşetarea unui model de rozetă. 

*5. Articole vestimentare tradiţionale 

şi moderne croşetate sau garnisite cu 

dantelă, accesorii croşetate. 

- lucrări practice de executare a operaţiilor 

de finisare a lucrării: executarea 

zimţişorilor , fixarea dantelei; 

– utilizarea computerului; 

– completarea portofoliilor; 

*- evaluarea articolelor proprii, ale colegilor 

după criteriile: cantitate, calitate, 

aspect estetic; 

– expoziţii. 






1.1. Să clasifice articolele vestimentare 

în dependenţă de funcţiile lor utilitare; 

1.2. Să deosebească ţesăturile de origine 

vegetală după proprietăţile lor; 

2.1. Să însuşească procedeele şi operaţiile 

de executare a cusăturilor; 

2.2. Să confecţioneze articole moderne; 

2.3. Să respecte etapele tehnologice şi 

operaţiile procesului de confecţionare a 

articolelor; 

Articolele vestimentare: 

– clasificarea articolelor vestimentare ; 

– proprietăţile şi funcţiile articolelor 

vestimentare; 

– îngrijirea şi păstrarea îmbrăcămintei. 

Materiale, furnituri şi ustensile de croitorie. 

Construirea tiparelor: 

– luarea măsurilor; 

Discuţii dirijate privind varietatea articolelor 

vestimentare şi funcţiile utilitare ale 

acestora; 

discuţii dirijate privind păstrarea şi îngrijirea 

îmbrăcămintei; 

exersări de selectare a materialelor (stofă, 

furnituri), şi a ustensilelor de croitorie; 

activităţi individuale şi în grup de alcătuire 

a modelelor, de luare de măsuri ale 

corpului, de construire a tiparelor; brainstorming;

38 

2.4. Să utilizeze adecvat materialele şi 

ustensile necesare activităţilor practice la 

confecţionarea articolelor; 

2.5.* Să calculeze cantitatea necesară de 

stofă pentru confecţionarea unui articol; 

2.6. Să efectueze corect lucrările de finisare 

a articolului; 

3.1. Să îngrijească şi să păstreze articolele 

vestimentare corespunzător cerinţelor; 

3.2. Să utilizeze adecvat terminologia de 

specialitate; 

4.1. Să stabilească corelaţia dintre aspectele 

funcţionale şi estetice ale articolelor 

confecţionate; 

4.2. Să evalueze corectitudinea executării 

articolelor vestimentare. 

– construirea tiparelor conform măsurilor 

luate; 

– modelarea articolului. 

4. Puncte de cusut şi cusături: 

– punctul de copiere; 

– punctul de însăilare; 

– punctul de feston; 

– cusături de montare, de tivire; 

5. Maşina de cusut (pregătirea pentru 

cusut). 


a muncii. 

6. *Confecţionarea articolelor (şorţ, colţ, 

fustă, etc). 

– etape tehnologice (construirea , modelarea, 

croirea, însăilarea, asamblarea 

detaliilor); 

– probarea articolului; 

– modificări după probă; 

– cusături de bază executate la maşină; 

– aplicarea elementelor de decor; 

– cusutul butonierilor, cusutul nasturilor. 

– finisarea articolelor. 

exersări de prelucrare a detaliilor, de executare 

a cusăturilor, de asamblare, de probare 

a articolului; joc de rol; 

exersări de executare a modificărilor; 

exersări de pregătire şi utilizare a maşinii 

de cusut; situaţii-probleme; 

executarea cusăturilor de bază la maşina 

de cusut; 

exerciţii de executare a lucrărilor de finisare 

a articolelor ; 

completarea portofoliilor cu informaţii 

despre confecţiile moderne din reviste, 

literatură de specialitate, INTERNET; 

selectarea şi evaluarea lucrărilor pentru 

participări la concursuri şi expoziţii; 

*confecţionarea articolelor vestimentare 

(lucrări practice).

39 

Modulul “Arta ceramicii (Olăritul tradiţional)”. Clasa a VII-a 

Obiective-cadru : 






1.1. Să clasifice obiectele de ceramică 

tradiţională; 

1.2. Să numească centre de ceramică tradiţionale 

existente în Moldova; 

1.3 Să argumenteze perspectivele valorificării 

patrimoniului naţional; 

2.1. Să descifreze simbolica decorurilor; 

2.2. Să enumere etapele tehnologice de 

producere a ceramicii în condiţiile de 

casă; 

2.3. Să reprezinte grafic forma unui vas 

utilitar, respectînd proporţiile părţilor 

componente; 

1. Obiecte de ceramică tradiţională: 

– clasificarea obiectelor de ceramică tradiţională; 

– vase mari folosite la păstrarea şi prepararea 

produselor alimentare; 

– obiecte de ceramică de servit şi păstrat 

apă, vin etc.; 

– obiecte decorative: 

a) farfurii, sfeşnice, vaze, căni, etc. 

b) plastică mică 

c) jucării de lut 

d) figurine, ţuruiece etc. 

2. Centre de ceramică tradiţională: Iurceni, 

Hogeneşti, Cenşeuţi, Ţigăneşti, 

Ungheni etc. Meşteri populari: Zaharia 

Triboi, artistul plastic Mihai Grati 

etc. 


– argilă din carieră; 

– Discuţii dirijate privind ceramica tradiţională, 

importanţa valorificării şi 

dezvoltării ei; 

– discuţii dirijate privind istoricul dezvoltării 

artei ceramicii; 

– exersări de reprezentare grafică a unor 

obiecte de ceramică tradiţională; 

– analiza şi discutarea formelor şi părţilor 

componente ale obiectelor de 

ceramică şi asemănarea lor antropologică(gură, 

buză, gît, burtă, mănuşă, 

toartă, picior); 

– familiarizarea cu unele centre de ceramică 

din Moldova; 

– vizitarea expoziţiilor şi a bîlciurilor de 

ceramică; 

– colectarea unor obiecte de ceramică 

veche;

40 

2.4. Să reprezinte grafic unele elemente 

decorative şi motivele populare utilizate 

la decorarea ceramicii; 


şi regulile de protecţie a muncii; 

* Să alcătuiască compoziţii decorative 

pentru decorarea vaselor; 

3.1.Să utilizeze corect terminologia de 

specialitate; 

3.2 Să coopereze şi să comunice în grup, 

să execute cercetările pe teren; 

4.1. Să manifeste interes pentru ceramica 

tradiţională prin colectarea, păstrarea şi 

studierea obiectelor de ceramică tradiţională. 

– lutul din sectorul de preparare în condiţii 

casnice; 

– prepararea materialului în condiţii 

casnice, folosind practica meşterilor 

olari; 

– argilă albă sau roşie folosită pentru angobare; 

– scîndurică pentru netezit (facheş); 

– sîrmuliţă pentru tăiat vasul de pe roată; 

– vas cu apă; 

4. Tehnici de modelare şi de executare a 

decorului: 

* modelarea unui vas, după reprezentările 

grafice; 

– la roata olarului; 

– turnat în formă; 

– executarea decorului şi a angobării; 

– executarea decorului pe vasul umed 

utilizînd roata olarului; 

5. Ornamentica şi cromatica tradiţională: 

– elemente decorative şi motive populare 

utilizate în arta ceramicii (linii 

drepte, zigzag, calea rătăcită, coarnele 

berbecului, pomul vieţii etc.); 

– amplasarea decorului pe suprafaţa vasului; 

– descifrarea unor elemente decorative; 

– culori de bază şi culori complementare. 

– exersări de alegere a argilei (după proprietăţi 

calitate plasticitate, granulitate, 

culoare etc.) şi prepararea pastei în 

condiţii de casă; 

– exersări de preparare a lutului pentru 

modelarea unui obiect (alegerea înmuierea 

frîmîntarea etc.); 

– exersări de modelare la roata olarului 

(respectarea proporţiilor părţilor 

componente), exersări de modelare a 

obiectelor turnate în formă; 

– exerciţii privind determinarea calităţii 

lutului după aspect, culoare, granulozitate 

etc.; 

– stabilirea condiţiilor necesare de păstrare 

a materialelor şi ustensilelor (în 

cutii şi pungi speciale, curate, uscate 

etc.); 

– îngrijirea şi păstrarea instrumentelor; 

curăţarea, clasificarea şi aşezarea la 

locurile stabilite; 

– discutarea şi aprecierea lucrărilor elevilor 

(calitatea respectarea proporţiilor 

amplasarea decorurilor etc.); 

– exersări de reprezentare a elementelor 

decorative; 

– utilizarea computerului.

41 

Modulul „Tehnologia prelucării artistice a lemnului”. Clasa a VII-a 


1. Înţelegerea specificului tehnologiilor moderne, meşteşugurilor populare şi evoluţia acestora. 

2. Dezvoltarea capacităţii de cerecetare, proiectare, executare, evaluare şi utilizare a obiectelor. 




Elevul va fi capabil: 

1.1 Să înţeleagă specificul meşteşugului 

popular „Prelucrarea artistică a lemnului” 

; 

1.2 Să explice particularităţile tehnicilor 

de cioplire a lemnului; 

1.3 Să examineze diverse modalităţi 

de aplicare a tehnicilor şi procedeelor de 

prelucrare artistică a lemnului; 

2.1 Să identifice procedeele tehnologice 

de bază necesare pentru prelucrarea 

artistică a lemnului; 

2.2 Să elaboreze proiecte simple de 

obiecte decorative şi utilitare; 

2.3 Să confecţioneze articole selectînd 

diverse tehnici de prelucrare artistică a 

lemnului (gravură, cioplire geometrică, 

sculptură în relief); 

1. Prelucrarea artistică a lemnului – tehnologii 

moderne şi meşteşug popular: 

– Tehnologii: pirogravură, cioplirea în 

lemn, mozaic, gravură, sculptură. 

– Evoluţia meşteşugului popular „Prelucrarea 

artistică a lemnului”. 

– Tradiţie şi inovaţie în prelucrarea lemnului 


– proprietăţile fizice şi mecanice ale materialelor 

lemnoase; 

– particularităţile de utilizare a ustensilelor 

necesare pentru prelucrarea artistică 

a lemnului. 

3. Reguli de protecţie a muncii: 

4. Confecţionarea obiectelor: 

– selectarea tehnologiilor adecvate proiectului 

preconizat pentru realizare; 

– etapele confecţionării obiectelor din 

lemn; 

Activităţi individuale şi în grup 

Discuţii: 

– familiarizarea cu arta prelucrării lemnului 

şi situaţia acestui meşteşug în 

localitatea natală / republică; 

– analizarea obiectelor de artizanat şi / 

sau a obiectelor confecţionate de elevi; 

– selectarea lucrărilor corespunzător 

criteriilor de bază; 

Exerciţii: 

– executarea proiectelor diverselor articole; 

– formarea deprinderilor de bază necesare 

pentru mînuirea instrumentelor 

de lucru; 

– executarea diferitor desene / motive 

ornamentale; 

– utilizarea calculatorului.

42 

2.4 Să aprecieze calitatea executării articolelor 

confecţionate din lemn folosind 

criteriile de bază; 


şi regulile de protecţie a muncii în 

procesul activităţilor practice; 

3.1 Să selecteze informaţii şi obiecte 

din lemn pentru organizarea expoziţiilor 

tematice; 

3.2 Să utilizeze termenii de specialitate 

în comunicare; 

4.1 Să cunoască meşterii iscusiţi în domeniu; 

4.2 Să studieze modalităţile tradiţionale 

şi netradiţionale de utilizare a resurselor 

naturale şi a obiectelor confecţionate din 

lemn. 

- aspectul artistic al obiectelor utilitare; 

– obiecte decorative; 

– obiecte utilitare. 

5. Obiecte propuse pentru confecţionare: 

– obiecte funcţionale simple (cuiere, suporturi, 

jucării); 

– compoziţii decorative (panouri, rame). 


– confecţionarea articolelor din lemn 

(obiecte utilitare şi decorative); 

– proiectarea articolelor/reprezentări grafice; 

– pregătirea materialului lemnos; 

– transpunerea desenului pe suprafaţa 

piesei; 

– cioplirea în lemn a ornamentului/ 

sculpturii în relief; 

– confecţionarea articolului proiectat 

(pe etape).

43 

Modulul „ Tehnologii vestimentare”. Clasa a VIII-a 







1.1. Să analizeze articolele vestimentare 

în dependenţă de stiluri şi modă; 

1.2. Să analizeze proprietăţile igienice 

ale materialelor pentru confecţionarea articolelor 

vestimentare; 

*2.1. Să selecteze materialele de bază şi 

furniturile în conformitate cu articolul 

proiectat; 

2.2. Să respecte regulile de utilizare şi îngrijire 

a maşinii de cusut; 



cusutului; 

*2.4. Să confecţioneze articolul proiectat 

respectînd etapele tehnologice; 

3.1. Să utilizeze adecvat terminologia de 

specialitate; 

3.2. Să organizeze munca în grup şi să execute 

în cadrul grupului sarcinile ce-i revin 

în funcţie de aptitudinile individuale; 

1. Articolele vestimentare: 

– stiluri de îmbrăcăminte; 

– moda şi individualitatea. 

2. Materiale, furnituri şi ustensile: 

– clasificarea ţesăturilor (naturale, artificiale, 

sintetice şi chimice); 

– furniturile şi proprietăţile lor; 

– maşina de cusut (modalităţi de utilizare 

a maşinii de cusut). Norme sanitar-igienice 

şi reguli de protecţie a muncii în 

procesul lucrului la maşina de cusut. 

* 3. Cusături şi tehnici de lucru: 

– cusături de aplicare cu tăieturile închise, 

marginale, de bordare, decorative, 

etc. 

* 4. Confecţionarea articolului vestimentar 

(sarafan; bluză etc.): 

– construirea tiparelor; modelarea tiparelor; 

-- croirea detaliilor; 

Discuţii dirijate privind stilurile de îmbrăcăminte 

şi individualitatea personalităţii; 

privind păstrarea şi îngrijirea îmbrăcămintei; 

exersări de selectare a materialelor (stofă, 

furnituri), şi a ustensilelor de croitorie, 

artificiale, sintetice şi chimice, observarea 

aspectului, calităţii şi proprietăţilor 

acestora; 

exersări de pregătire şi utilizare a maşinii 

de cusut; 

activităţi individuale şi în grup de alcătuire 

a modelelor, de luare de măsuri ale 

corpului, de construire a desenelor tehnice; 

de modelare; 

exersări de prelucrare a detaliilor, de executare 

a cusăturilor, de asamblare, de probare 

a articolului;

44 


utilizarea materialelor şi ustensilelor; 

4.2. Să argumenteze preferinţele privind 

selectarea şi combinarea articolelor vestimentare. 

asamblarea detaliilor pentru probă; 

modificările după probă; 

aplicarea elementelor de decor; 

executarea cusăturilor de bază la maşina 

de cusut; 

finisarea articolului vestimentar. 

Modulul „Tehnologia prelucrării metalului”. Clasa a VIII-a 


exersări de executare a aplicaţiilor şi decorurilor 

pe suprafaţa detaliilor sau a articolelor; 

evaluarea calităţii şi a aspectului estetic ale 

articolelor confecţionate de către elevi; 

executarea lucrărilor de finisare a articolelor 

vestimentare (lucrări practice); 

evaluarea şi selectarea lucrărilor pentru 

participări la concursuri şi expoziţii. 

completarea portofoliilor cu informaţii 

din reviste, literatură de specialitate, IN- 

TERNET, etc. 






1.1. Să se familiarizeze cu proprietăţile 

mecanice ale metalelor; 

1.2. Să identifice şi să aplice tehnici şi 

tehnologii de strunjire a metalelor la 

strung; 

1. Reprezentări grafice : 

îmbinări demontabile şi nedemontabile; 

*2. Realizarea lucrării conform fişei tehnologice 

(buloane, şuruburi etc); 


– *citire şi executare a desenului tehnic 

al articolului de confecţionat.

45 

1.3. Să respecte regulile de protecţie a 

muncii în timpul lucrului cu strungul şi 

uneltele de lăcătuşărie; 

1.4. Să argumenteze faptul că zăcămintele 

de fier în natură sunt limitate; 

* 2.1. Să poată confecţiona articole din 

metal; 

2.2. Să prezinte informaţii despre evoluţia 

tehnologiei prelucrării metalului; 

3.1. Să descrie meseriile din domeniul 

tehnologiei prelucrării metalului; 

3.2. Să comunice în grup în procesul executării 

lucrărilor practice şi să îndeplinească 

sarcinile ce-i revin; 

*3.3. Sa aplice metode de îmbinare a pieselor 

din metal (buloane, şuruburi etc); 

4.1. Să identifice articolele din metal care 

sunt solicitate pe piaţă de diferiţi consumatori. 

3. Clasificarea îmbinărilor prin filet; 

4. Metode şi procedee de filetare; 


a muncii. 

5. Clasificarea oţelului: 

Modificarea proprietăţilor oţelului în 

funcţie de regimul tratamentului termic. 

6. Strungul de filetat – maşina tehnologică: 

7. Clasificarea cuţitelor de strung; 

Regimul de aşchiere. 

8. Finisarea a articolelor din metal: 

procedee şi metode; 

Reguli de protecţie a muncii în timpul lucrărilor 

de finisare a articolului. 


– cu instrumentele de lăcătuşărie folosite 

la executarea îmbinărilor demontabile 

şi nedemontabile. 

*lucru la strungul de filetat. Strunjirea 

suprafeţelor cilindrice, conice, frontale. 


– la controlul preciziei pieselor cu ajutorul 

instrumentelor de măsură.

46 

Modulul „Prelucrarea artistică a materialelor textile (croşetarea)”. Clasa a VIII-a 







1.1.Să identifice materialele, formele, decorurile 

utilizate la confecţionarea articolelor 

croşetate; 

2.1. Să aprecieze calitatea şi proprietăţile 

firelor textile din care sînt executate articolele 

tradiţionale şi moderne croşetate; 

2.2. Să cerceteze motivele ornamentale 

specifice localităţii date, zonei etnografice 

respective şi domeniile de aplicare a 

acestora; 

*2.3.Să elaboreze modele noi de articole, 

accesorii vestimentare croşetate; 

*2.4. Să realizeze modele croşetate(de 

dantele, milieuri, articole de uz casnic, 

articole vestimentare, etc.); 

3.1.Să utilizeze schemele tehnologice 

pentru executarea unor modele selectate 

din reviste sau din materialele etnografice 

culese pe teren; 

1. Articole tradiţionale şi moderne garnisite 

cu dantelă: 

ştergare, feţe de masă, accesorii, articole 

vestimentare; 


– pînză, fire, ace, croşete, etc. Norme 

sanitar-igienice şi reguli de protecţie a 

muncii. 

*3. Elementele de bază ale croşetării: 

– grupuri de picioruşe scurte; 

grupuri de picioruşe cu 1, 2, 3 jeteuri; 

elementele K, Ж; frunzuliţa; etc. 

– unirea detaliilor cu acul; 

– unirea detaliilor cu croşeta.. 

*4. Articole tradiţionale garnisite cu dantelă: 

prosoape, feţe de masă, set de şerveţele, 

milieuri, batistă pentru împodobit 

capul, cămaşa tradiţională, etc.; 

*5. Motive ornamentale tradiţionale. 

Discuţii dirijate privind istoricul şi importanţa 

acestui meşteşug, relaţiile interdisciplinare 

cu istoria, matematica, geografia, 

biologia, artele plastice; 

stabilirea trebuinţelor umane privind protejarea 

şi înfrumuseţarea exteriorului corpului, 

a propriului cămin etc; 

*– elaborarea unui proiect de articol; 

activităţi practice de recuperare şi reutilizare 

a unor articole vestimentare (mici reparaţii, 

executarea unor elemente decorative, 

coaserea, ţesutul, călcarea acestora); 

aplicarea ideilor proprii în elaborarea de 

noi modele. 

– Lucrări practice de proiectare, realizare 

şi ornamentare a unor articole de îmbrăcăminte, 

de uz casnic (la preferinţa elevului).

47 

4.1. Să manifeste interes pentru cunoaşterea 

tradiţiilor şi obiceiurilor în portul 

popular; 

4.2.Să aplice informaţiile din reviste, literatură 

de specialitate, INTERNET, etc. 

pentru executarea unor modele proprii de 

obiecte utilitare şi vestimentare croşetate. 

*6. Articole utilitare şi vestimentare moderne 

croşetate; 

*7. Forme pătrate, forme de cerc, etc. 

croşetate, utilizate în realizarea articolelor 

vestimentare. 

8. Tehnologii de utilizare eficientă a materialelor 

textile. 

Modulul “Arta ceramicii (Olăritul tradiţional)”. Clasa a VIII-a 


– expoziţii de lucrări croşetate de elevi; 

– completarea portofoliilor cu informaţii, 

scheme tehnologice şi fotografii 

ale obiectelor moderne croşetate; 

– utilizarea computerului. 






1.1. Să identifice caracteristicile esenţiale 

ale ceramicii tradiţionale; 

2.1. Să identifice coloranţii naturali în 

arta ceramicii tradiţionale şi modul obţinerii 

lor; 

2.2. Să preparare pasta barbotină şi coloranţi 

pentru modelarea obiectelor de 

ceramică; 

2.3. Să modeleze la roata olarului un vas 

utilitar, respectînd proporţiile părţilor 

componente şi regulile de aplicare a decorului; 

1. Obiecte de ceramică tradiţională: 

– vase mari folosite pentru produsele 

alimentare; 

– vase de ceramică pentru apă, vin etc.; 

– obiecte decorative: 

– farfurii, sfeşnice, vaze, căni, etc. 

– plastică mică 

– jucării de lut 

– figurine, ţuruiece etc. 

2. Centre de ceramică tradiţională: Iurceni, 

Hogeneşti, Cenşeuţi, Ţigăneşti, 

Ungheni etc. Meşteri populari: Zaharia 

Triboi, artistul plastic Mihai Grati etc. 

- Exersări de stabilire a autenticităţii 

obiectelor de ceramică după aspect, 

formă, asemănare, şi compararea cu 

modelele etc; 

– discuţii dirijate privind caracteristicile 

esenţiale (culoarea, decorul etc.) ale ceramicii 

din diferite zone etnografice; 

– familiarizarea cu unele tehnologii de 

aplicare a decorului şi de obţinere a 

culorilor; 

– colectarea obiectelor de ceramică veche; 

– vizitarea muzeelor;

48 

2.4. Să aplice decorul pe suprafaţa obiectului 

la roata olarului; 

*2.5. Să obţină diferite nuanţe de culori 

din coloranţi naturali; 

3.1. Să descifreze corect elementele decorative 

şi motivele populare utilizate la 

ornamentarea ceramicii; 

3.2. Să utilizeze corect terminologia de 

specialitate; 

3.3 Să evalueze calitatea argilei şi coloranţii 

naturali, materiale folosite în ceramica 

tradiţională; 

3.4. Să coopereze şi să îndeplinească activităţile 

de grup (cercetări pe teren, pregătirea 

materialelor etc.); 

4.1. Să mainifeste interes pentru ceramica 

tradiţională prin colectare, păstrare şi 

valorificarea obiectelor autentice 

3 Materiale şi ustensile: 

– argilă din carieră; 

– lut din sectorul de preparare în condiţii 

casnice; 

– argilă albă sau roşie folosită pentru angobare; 

– scîndurică pentru netezit (facheş); 

– sîrmuliţă pentru tăiat vasul de pe roată; 

– vas cu apă; 

– şorţuleţe. 

*4. Tehnici de modelare şi de executare 

a decorului: 

– modelarea unui vas, a farfuriei decorative, 

la roata olarului a unui panou etc.; 

– turnat în formă 

– angobăria; 

– executarea decorului pe vasul umed 

utilizînd roata olarului; 

5. Ornamentica şi cromatica tradiţională: 

– elemente decorative şi motive populare 

utilizate în arta ceramicii; 

– amplasarea decorului pe suprafaţa 

obiectelor; 

– descifrarea unor elemente decorative; 

– culori de bază şi culori complementare. 

– exersări privind determinarea volumului 

vaselor, stabilirea proporţiilor 

părţilor componente; 

– discuţii dirijate privind istoria şi evoluţia 

dezvoltării olăritului în Moldova; 

– exersări privind aprecierea calităţii argilei 

şi stabilirea unor proprietăţi(după 

aspect, culoare, plasticitate, granulozitate 

etc.); 

– organizarea lucrărilor practice în echipă 

şi individuale la pregătirea materialelor 

necesare şi instrumentelor; 

– prepararea pastei în condiţii de casă; 

– exersări privind utilizarea şi îngrijirea 

uneltelor în diferite etape tehnologice; 

– activităţi practice în grup de îngrijire 

şi curăţare a locului de lucru şi a încăperii; 

– stabilirea cantităţii necesare de lut 

pentru modelarea unui obiect concret; 

– exersări la roata olarului; 

– exersări la modelarea mănuşii şi fixarea 

ei de corpul vasului; 

– finisarea modelării, netezirea, decorarea, 

tăierea de pe roată, punerea la uscat; 

– discuţii dirijate privind descifrarea decorurilor 

tradiţionale; 

– exersări privind armonizarea culorilor, 

utilizînd coloranţi naturali.

49 

Modulul „Tehnologia prelucării artistice a lemnului”. Clasa a VIII-a 







1.1 Să identifice tehnologiile de prelucrare 

artistică a lemnului şi modalităţile de 

aplicare a acestora. 

1.2 Să argumenteze diversitatea procedeelor 

de cioplire în lemn utilizate în 

procesul ornamentării articolelor; 

1.3 Să evidenţieze asemănările şi deosebirile 

procedeelor tehnice de cioplire în 

lemn a ornamentelor, 

2.1 Să posede tehnici de cioplire în 

lemn; 

2.2 Să descrie particularităţile tehnologice 

de mînuire a sculelor aşchietoare 

(tesla, dalta ş.a.); 

2.3 Să selecteze tehnici şi procedee de 

prelucrare artistică a lemnului în dependenţă 

de materialele lemnoase puse la 

dispoziţie; 

1. Tehnologii de prelucrare artistică a 

lemnului: 

– cioplirea în lemn: cioplirea în relief; 

– gravura în lemn. 

2. Materiale şi ustensile utilizate la cioplirea 

în lemn: 

– proprietăţile fizice şi mecanice ale materialelor 

lemnoase (conifere şi foioase); 

– scule aşchietoare şi aparatele utilizate 

la prelucarea artistică a lemnului (tesla, 

dalta, pirograful) şi modalităţi de 

utilizare. 

– Norme sanitar-igienice şi reguli de 

protecţie a muncii 

*3. Reprezentarea grafică a articolelor 

selectate pentru confecţionare: 

– desene artistice şi desene tehnice; 

– limbajul tehnic. 


Discuţii: 

studierea articolelor din lemn prelucrate 

artistic, ornamente în diferite moduri; 

evaluarea articolelor confecţionate; 

identificarea proprietăţilor materialelor 

lemnoase; 

caracteristica diverselor ornamente; 

selectarea lucrărilor pentru expoziţii tematice; 

familiarizarea cu meşteşugurile populare 

răspîndite în localitate. 

Exerciţii: 

citirea şi executarea desenului articolului 

proiectat; 

lucru cu instrumentele de trasare, tăiere, 

rîndeluire şi finisare; 

lucru cu sculele aşchietoare şi aparatele 

utilizate la prelucrarea artistică a lemnului: 

tesla, dalta, pirograful, ferestrăul de 

traforaj;

50 

2.4 *Să confecţioneze articole utilizînd 

diverse tehnici de prelucrare artistică a 

lemnului (cioplire geometrică, pirogravură, 

mozaic, gravură) 

2.5 Să aprecieze articole confecţionate 

din punct de vedere estetic, tehnic şi utilitar; 




3.1 Să interpreteze mesajele artistice 

ale articolelor confecţionate din lemn; 

3.2 Să coopereze în procesul executării 

lucrărilor practice şi colectării materialelor; 

4.1 Să manifeste interes pentru cunoaşterea 

tehnologiilor de prelucrare artistică 

a lemnului exersînd în acest domeniu; 

4.2 Să utilizeze econom resursele naturale 

în procesul confecţionării diferitor 

obiecte. 

3. Tehnici şi tehnologii de prelucrare artistică 

a lemnului: 

cioplire geometrică în reţea, cioplirea 

triunghiulară, pătrată, dreptunghiulară, 

rombică şi executarea scobiturilor drepte 

cu patru feţe rombică cu o adîncitură 

în centru; 

4. Etapele confecţionării pieselor / articolelor 

din lemn: 

– selectarea materialului lemnos; 

– trasarea şi tăierea pieselor; 

– imprimarea desenului / ornamentului; 

– rindeluirea şi finisarea pieselor; 

– asamblarea pieselor; 

– finisarea articolului 

*7. Obiecte propuse pentru confecţionare: 

– Lădiţe / suporturi; 

– Compoziţii decorative. 

imprimarea ornamentului / desenului pe 

suprafaţa pieselor; 

cioplirea / incrustarea diferitor motive ornamentale; 

*selectarea materialului lemnos; 


* proiectarea articolului pentru confecţionare; 

*marcarea ornamentului geometric pe 

suprafaţa piesei; 

*confecţionarea articolelor proiectate 

(cutii pentru rechizitele şcolare, lădiţe 

decorative ş.a.); 

*cioplirea în lemn a ornamentului geometric; 

*confecţionarea pieselor pentru articolul 

proiectat; 

finisarea articolului confecţionat.

51 

Modulul „Desen tehnic”. Clasa a VIII-a 


1. Înţelegerea specificului tehnologiilor moderne şi evoluţia acestora. 

2. Dezvoltarea capacităţii de cercetare, proiectare, executare, evaluare şi utilizarea obiectelor. 


4. Formarea atitudinii grijulii faţă de resursele naturale şi patrimoniul naţional. 


1.1. Să înţeleagă desenul tehnic ca limbaj 

al ştiinţei şi tehnicii. 

1.2. Să definească noţiunea de standard 

şi să formuleze cerinţele lui faţă de prezentarea 

desenelor tehnice. 

1.3. Să posede abilităţi de pregătire a instrumentelor 

şi rechizitelor de desen. 

1.4. Să aplice limbajul tehnic şi regulile 

de executare a desenelor. 

2.1. Să-şi dezvolte competenţe de proiectare, 

executare şi evaluare a reprezentărilor 

grafice. 

2.2. Să execute construcţiile geometrice 

de bază. 

2.3. Să analizeze desenele evidenţiind 

aspectele grafice ale reprezentărilor. 

2.4. Să formuleze noţiunea de proiectare 

şi să explice sistemul proiecţiilor ortogonale. 

Din istoria dezvoltării desenului. 

1. Reguli de prezentare a desenelor. 

Instrumente, materiale şi rechizite de 

desn 

Standardele de stat/ (STAS) / Formatele / 

Inscripţia principală / Tipuri de linii. 

Caractere de desen. Scrierea standardizată. 

Dimensiunile literelor şi cifrelor. Reguli 

de scriere. 

Cotarea desenelor. Reguli de cotare. 

Scara. Scările de micşorare şi mărire. 

2. Construcţii geometrice necesare pentru 

executarea desenelor 

Împărţirea circumferinţei în părţi egale 

Racordări. Racordarea a două drepte cu un 

arc de rază dată. Racordarea circumferinţei 

şi a dreptei printr-un arc de rază dată. 

Analiza componenţei grafice a reprezentărilor. 

Exerciţii: 

Utilizarea materialelor şi instrumentelor 

pentru desen. 

Construcţia chenarului, inscripţiei principale, 

trasarea tipurilor de linii. 

Efectuarea caracterelor de litere (3, 5; 5; 

7; 10). 

Exerciţii de cotare a arcelor cu R40; R30; 

R20; R10. 

Exerciţii de cotare a circumferinţelor cu 

Ø40; Ø30; Ø20; Ø10. 

Notarea dimensiunilor. 

Indicarea grosimii piesei prin inscripţia 

respectivă. 

Aprecierea scării după dimensiunile pieselor. 

Executarea desenelor pieselor după jumătăţile 

de reprezentări disponibile, separate 

prin axă de simetrie.

52 

2.5. Să aplice metoda proiecţiei ortogonale 

la realizare desenelor tehnice. 

2.6. Să execute proiecţiile obiectului pe 

trei planuri de proiecţii. 

2.7. Să definească tipurile de proiecţii 

axonometrice şi regulile de executare a 

desenelor. 

2.8. Să realizeze proiecţii axonometrice 

ale obiectelor cu forme simple. 

2.9. Să execute schiţe şi crochiuri reprezentînd 

unele modificări ale formei 

obiectului. 

2.10. Să explice desfăşurarea suprafeţelor 

unui corp şi necesitatea acesteia. 

2.11. Să valorifice termenii specifici în 

comunicare. 

3.1 Să evalueze desenele explicînd ordinea 

şi corectitudinea executării lor. 

3.2 Să argumenteze importanţa metodei 

principale de proiectare a obiectelor. 

4.1 Să-şi formeze abilităţi de exprimare 

prin intermediul limbajului tehnic. 

4.2 Să-şi dezvolte interesul pentru cunoaşterea 

desenului tehnic. 

3. Desenele în sistemul de proiecţii ortogonale. 

Noţiuni generale despre proiectare. 

Proiectarea centrală şi paralelă. 

Proiectarea ortogonală. Proiectarea pe un 

singur plan, pe 2 şi 3 plane de proiecţie. 

Proiecţiile vîrfurilor, muchiilor şi feţelor 

unui obiect. 

Amplasarea vederilor pe desen. Vederi 

locale. 

Executarea schiţelor unor piese. 

4. Proiecţii axonometrice. 

Ordinea şi construcţia proiecţiilor axonometrice. 

Poziţia axelor. 

Metoda de construcţie a proiecţiilor axonometrice 

ale figurilor plane. 

Proiecţiile axonometrice ale obiectelor 

cu feţe plane. 

Proiecţiile frontal dimetrice şi izometrice. 

Proiecţiile axonometrice ale obiectelor 

cu suprafeţe de rotaţie. 

Proiecţiile izometrice ale circumferinţelor. 

Metoda de construcţie a proiecţiilor axonometrice 

ale obiectelor cu suprafeţe de 

rotaţie. 

Împărţirea circumferinţei în părţi egale 

(4, 8, 6, 5 părţi egale) 

Executarea racordării a două drepte, a 

circumferinţei şi a dreptei dintr-un arc de 

rază dată. 

Executarea lucrărilor grafice aplicînd diverse 

construcţii geometrice. 

Construirea proiecţiei unui punct, a unei 

drepte, a unei figuri. 

Discuţii şi experimente: 

Observarea şi studierea proiecţiilor diverselor 

corpuri în realitate, prin intermediul 

sursei de lumină (umbră), a aparatului de 

fotografiat (discuţii). 

Observarea şi determinarea formei obiectului 

după reprezentări grafice. 

Lucrări practice/grafice: 

Proiectarea corpurilor geometrice (cub, 

paralelipiped, prismă, piramidă, cilindru). 

Executarea schiţelor după vederea intuitivă 

a piesei sau după model. 

Executarea proiecţiei frontal dimetrice a 

unui triunghi echilateral, a unui pătrat, a 

unei piese (după trei vederi). 

Executarea proiecţiei izometrice a unui 

hexagon regulat (amplasat paralel cu 

planul frontal de proiecţii), a unei piese

53 

Modulul “Automobilul”. Clasa a VIII-a 


Crochiul. 

5. Executarea desenelor. 

Ordinea de construcţie a reprezentărilor 

pe desen. *Desenele desfăşuratelor suprafeţelor 

corpurilor geometrice. 

(după trei vederi), a unei circumferinţe 

înscrise în cub, a unei piese cu gaură cilindrică. 

*Executarea crochiului unei piese după 2 

vederi date şi după un model din natură. 

Construcţia decupărilor pe corpurile geometrice. 

Construcţia vederii a treia după două vederi 

date. 

*Construcţia desenului unui obiect cu 

număr necesar de vederi după proiecţia 

axonometrică 

*Confecţionarea machetei unui corp. 

1. Înţelegerea specificului tehnologiilor moderne, exploatarea automobilelor şi evoluţiei acestora. 

2. Dezvoltarea capacităţii de cooperare, executare, evaluare şi utilizare a automobilelor. 


4. Formarea atitudinii grijulii faţă de patrimoniul cultural naţional. 


1.1. Să cunoască evoluţia de dezvoltare 

a automobilelor şi utilizarea lor; 

1.2. Să argumenteze că automobilul este 

o necesitate de utilizare curentă; 

2.1 Să posede tehnologia de exploatare a 

automobilului; 

- Construcţia generală a automobilului şi 

părţilor componente ale lui; 

– Necesitatea utilizării automobilului în 

condiţiile actuale; 

– Amenajarea locului de lucru; 


– Studierea construcţiei generale a automobilului 

şi părţilor componente ale lui; 

Discuţii dirijate: 

– Cu privire la necesitatea utilizării automobilului 

în condiţiile actuale;

54 

2.2 Să cunoască construcţia, principiul 

de funcţionare şi interacţiune reciprocă a 

mecanismelor şi sistemelor motorului; 




3.1 Să utilizeze corect terminologia specifică 

în procesul studierii automobilului; 

3.2 Să participe activ individual şi în grup 

în cadrul activităţilor practice; 

3.3 Să manifeste interes pentru studierea 

şi exploatarea automobilului; 

4.1 Să-şi formeze o atitudine pozitivă 

faţă de utilizarea automobilului, patrimoniul 

naţional şi economisirea resurselor 

naturale. 

Lucru cu instrumentele de lăcătuşărie; 

– Norme sanitar-igienice şi reguli de 


– Construcţia şi principiul de funcţionare 

a mecanismelor şi sistemelor motorului; 

– Demontarea şi montarea mecanismelor 

şi sistemelor motorului. 


– Amenajarea locului de lucru; 

– lucru cu instrumentele de lăcătuşărie; 


– Demontarea şi montarea mecanismelor 

şi sistemelor motorului, studiind 

construcţia şi principiul de funcţionare 

a acestora.

55 

Modulul ”Tegnologia prelucrării artistice a lemnului”. Clasa a IX-a 

Obiective-cadru : 






1.1 Să înţeleagă evoluţia meşteşugului 

popular „Prelucrarea artistică a lemnului”; 

1.2 Să descrie tehnologii, materiale şi 

ustensile adecvate specificului prelucrării 

artistice a lemnului; 

1.3 Să selecteze tehnologiile optimale 

de prelucrare artistică a lemnului pentru 

realizarea proiectului; 

2.1. Să posede competenţe de bază necesare 

pentru confecţionarea obiectelor din 

lemn; 

2.2 Să elaboreze proiecte grafice argumentînd 

necesitatea lor pentru executarea 

obiectelor decorative şi utilitare; 

2.3 Să creeze obiecte artistice şi utilitare 

folosind adecvat tehnicile de prelucrare 

a lemnului; 

2.4 Să evalueze calitatea articolelor 

confecţionate din punct de vedere estetic, 

funcţional şi economic; 

1. Prelucrarea artistică a lemnului – tehnologii 

moderne şi meşteşug popular 

Tehnologii: pirogravură, gravură, cioplirea 

în lemn (cioplirea geometrică, în relief 

şi în volum), mozaic; 

Evoluţia meşteşugului popular „Prelucrarea 

artistică a lemnului” 

Centre de dezvoltare a meşteşugurilor popualre, 

de „Prelucrare artistică a lemnului” 

în localitatea natală şi în republică; 

2. Materiale şi ustensile 

Proprietăţile fizice şi mecanice ale materialelor 

lemnoase; 

Ustensile necesare pentru prelucrarea 

artistică a lemnului adecvate obiectului 

proiectat. 


protecţie a muncii . 


Discuţii: 

familiarizarea cu arta prelucrării lemnului 

şi situaţia acestui meşteşug în localitatea 

natală / republică; 

analiza obiectelor de artizanat şi / sau a 

obiectelor confecţionate de elevi; 

selectarea lucrărilor corespunzător criteriilor 

de bază; 

familiarizarea cu meşteşugurile populare 

răspîndite în localitatea natală / republică 

şi centrele de dezvoltare a acestora. 

Exerciţii: 

executarea proiectelor diverselor articole; 

formarea competenţelor de bază necesare 

pentru mînuirea instrumentelor de lucru; 

executarea diferitor desene / motive ornamentale; 

utilizarea calculatorului.

56 




3.1. Să realizeze o lucrare complexă selectînd 

materialul, tehnica de executare, 

argumentînd alegerea sa.* 

3.2.Să selecteze informaţii din domeniul 

artei populare şi a meşteşugurilor populare 

argumentînd necesitatea valorificării 

acestora; 

4.1.Să se coopereze în grup repartizînd 

responsabilităţile adecvat competenţelor 

tuturor membrilor şi sarcinilor propuse; 

4.2. Să cunoască unele centre de dezvoltare 

a meşteşugurilor populare din republică; 

4.3.Să argumenteze necesitatea valorificării 

„Tehnologiei prelucrării a lemnului”. 

3. Confecţionarea obiectelor 

Selectarea tehnologiilor adecvate proiectului 

preconizat pentru realizare şi susţinere 

publică; 

Etapele confecţionării obiectelor din 

lemn; 

Aspecte artistice şi funcţionale ale obiectelor 

utilitare; 

Obiecte decorative. 

* Obiecte propuse pentru confecţionare / 

lucrare finală (materialul, tehnica la alegerea 

elevului): 

*obiecte utilitare; 

*obiecte decorative; 

*compoziţii artistice. 


*confecţionarea articolelor din lemn 

(obiecte utilitare şi decorative) 

*proiectarea articolelor/reprezentări grafice; 

*pregătirea materialului lemnos; 

*transpunerea desenului pe suprafaţa piesei; 

*confecţionarea articolului proiectat (pe 

etape).

57 

Modulul „Desen tehnic”. Clasa a IX-a 


1. Înţelegerea specificului tehnologiilor moderne şi evoluţia acestora. 

2. Dezvoltarea capacităţii de cercetare, proiectare, executare, evaluare şi utilizarea obiectelor. 


4. Formarea atitudinii grijulii faţă de resursele naturale şi patrimoniul naţional. 



1.1 Să înţeleagă noţiunile de tăietură şi 

secţiune. 

1.2. Să enumere regulile de prezentare 

grafică a tăieturilor şi secţiunilor. 

1.3. Să identifice desenele de construcţii. 

1.4. Să respecte regulile citirii desenelor 

de construcţii. 

2.1 Să execute tăieturi şi secţiuni respectînd 

regulile prezentării grafice. 

2.2 Să analizeze corectitudinea executării 

lucrărilor grafice cu reprezentarea 

secţiunilor şi tăieturilor. 

2.3 Să utilizeze desene de construcţii în 

elaborarea proiectelor simple 

2.4 Să aplice corect limbajul tehnic în 

procesul executării lucrărilor grafice şi 

proiectelor creative. 

1. Secţiuni şi tăieturi. 

Noţiuni generale despre secţiuni şi tăieturi. 

Destinaţia secţiunilor. 

Regulile de executare a secţiunilor. 

Destinaţia tăieturilor. 

Reguli de executare a tăieturilor 

Îmbinarea vederii şi a tăieturii. 

Pereţi subţiri şi spiţe în tăietură. 

Tăietură frîntă 

Tăietură în trepte. 

Aprecierea tăieturilor în proiecţiile axonometrice 

2.Desenele de construcţii. 

Particularităţile desenelor de construcţii. 

Reprezentări convenţionale în desenele 

de construcţii. 

Succesiunea citirii desenelor de construcţii. 

Exerciţii şi / sau lucrări grafice 

Executarea schiţei unei piese din natură 

sau după reprezentarea intuitivă, evidenţiindu-i 

forma transversală printr-o secţiune 

Construirea tăieturii de profil în baza vederii 

principale şi a celei intuitive. 

Construcţia tăieturii orizontale. 

Construcţia tăieturilor frontală şi orizontală 

ale uneia din piese. 

Executarea schiţei unei piese după proiecţia 

axonometrică. 

Executarea desenului unei piese cu aplicarea 

tăieturii raţionale. 

Construcţia desenelor îmbinării prin buton, 

prezon, pană, ştift. 

Discuţii: 

Aprecierea reprezentărilor intuitive după 

vederile şi tăieturile date.

58 

3.1 Să utilizeze termenii specifici desenului 

tehnic în procesul comunicării. 

3.2 Să se coopereze cu scopul executării 

lucrărilor practice. 

4.1 Să-şi dezvolte interesul pentru profesiile 

ce necesită cunoaşterea limbajului tehnic 

/ grafic (ingineri, arhitecţi, dizaineri etc.) 

4.2 Să numească unele obiecte inginereşti 

şi de arhitectură construite de autori 

celebri. 

Modulul “Automobilul”. Clasa a IX-a 


Cotarea desenului de construcţii. 

3. Rezolvarea problemelor de creaţie cu 

elementele de construire. 

1. Înţelegerea specificului tehnologiilor moderne, exploatarea automobilelor şi evoluţiei acestora. 

2. Dezvoltarea capacităţii de cooperare, executare, evaluare şi utilizare a automobilelor. 


4. Formarea atitudinii grijulii faţă de patrimoniul cultural naţional. 

Citirea desenelor de asamblare a articolelor. 

Citirea desenelor de construcţii (cu folosirea 

materialului intuitiv). 


Confecţionarea machetei unei forme arhitecturale 

după modelul din natură sau 

imaginaţie. 

Rezolve problemelor ce includ elemente 

ale muncii de construire. 



1.1 Să cunoască tehnologii de exploatare 

şi îngrijire tehnică a automobilului 

2.1 Să posede tehnologii moderne 

de exploatare şi îngrijire tehnică a 


1. Generalităţi privind construcţia 

automobilului şi părţilor lui componente. 

2. Exploatarea automobilului: 

– Reguli de păstrare a automobilului (în 

încăperi, în aer liber, în timp de iarnă); 


protecţie a muncii ; 


– Studierea tehnologiilor de exploatare 

a automobilului şi utilizarea acestora. 


– Organizarea locului de lucru şi utilizarea 

corectă a utilajului şi instrumentelor 

pentru exploatarea automobilului.

59 



procesul de exploatare şi îngrijire 

tehnică a automobilului; 

3.1 Să utilizeze corect terminologia 

specifică în procesul studierii, exploatării 

şi îngrijirii tehnice a automobilului; 

3.2 Să participe activ în cadrul 

activităţilor practice în procesul 

exploatării şi îngrijirii tehnice a 


3.3 Să manifeste interes pentru studierea, 

exploatarea şi îngrijirea tehnică a 


4.1 Să-şi formeze o atitudine pozitivă 

faţă de utilizarea automobilului, 

patrimoniul naţional şi economisirea 

resurselor naturale. 

*3. Îngrijirea tehnică a automobilului: 

– îngrijirea tehnică a motorului; 

– îngrijirea tehnică a sistemului de răcire 

şi ungere; 

– îngrijirea tehnică a sistemului de alimentare 

(cu benzină, cu motorină, cu 

aer); 

– îngrijirea sistemului de frînare şi suspensiei; 

– îngrijirea puntei din faţă şi puntei din 

spate a automobilului; 

– îngrijirea mecanismului de direcţie; 

– îngrijirea sistemului de iluminare etc.; 

– îngrijirea tehnică nr.1; 

– îngrijirea tehnică nr.2; 

4. Regulile circulaţiei rutiere. 

*5. Conducerea automobilului: 

– organizarea locului de conducere; 

– pornirea motorului; 

– pornirea de pe loc; 

– deplasarea rectilinie; 

– efectuarea virajelor; 

– frînarea şi oprirea; 

– mersul înapoi; 

– întoarcerea; 

– oprirea vehicolului. 

6. Acordarea primului ajutor în caz de 

necesitate pînă la sosirea medicului. 


– Exploatarea şi îngrijirea tehnică a mecanismelor, 

sistemelor şi părţilor componente 

ale automobilului; 

– Însuşirea procedeelor de deplasare a 

automobilelor conform regulilor de 

circulaţie rutiere; 

– Însuşirea procedeelor de conducere a 

automobilului.

60 

Modulul “Casa şi familia”. Clasa a IX-a 







1.1.Să descrie modalităţile tradiţionale de 

amenajare a spaţiului locativ, a spaţiului 

înconjurător; 

1.2.Să comenteze relaţiile om-om, omnatură, 

om-artă, om-tehnică, explicînd 

specificul localităţii şi mediului rural, 

urban; 

1.3.Să identifice sursele de poluare din 

localitate ce pot afecta calitatea vieţii 

normale şi metodele de protejare; 

*2.1.Să cerceteze, să proiecteze şi să realizeze 

reprezentări grafice de planuri ale 

locuinţei tipice rurale, urbane (individual 

sau în grup); 

3.1.Să utilizeze corect terminologia specifică 

domeniului; 

4.1.Să întocmească un plan orientativ de 

cheltuieli raţionale ale familiei; 

∗4.2.Să identifice factorii de care depinde 

comfortul casnic; 

Relaţia Om - Om 

Evoluţia în timp a locuinţei: 

– tipuri de locuinţă urbană, rurală; 

− organizarea interiorului locuinţei. 

Bugetul familiei: 

– principiile echilibrului bugetar. 

repartizarea judicioasă a cheltuielilor; 

economisire şi zgîrcenie ; 

Farmacia la domiciliu: 

– colţişorul “Farmacia familiei”; 

primul ajutor în accidente casnice. 

Om-natură: 

importanţa plantelor în interiorul şi exteriorul 

locuinţei; 

amenajarea locuinţei şi sănătatea; 

igiena mediului; 

Om-artă: 

obiecte de artă în căminul nostru; 

Discuţii dirijate şi explicaţii cu privire la 

istoricul şi evoluţia în timp a locuinţei, a 

construcţiilor de menire socială; 

– exerciţii de identificare a tipurilor de 

locuinţe urbană, rurală; 

vizitarea localităţii, a zonelor din jurul 

şcolii, vizionarea unor filme, etc. 

exerciţii de executare a planului locuinţei 

tipice urbane, rurale; 

exerciţii de prezentare a unui mesaj propriu 

(unui proiect) cu tema “Casa viitorului”, 

“Şcoala viitorului” ; 

exerciţii de elaborare a unui model propriu 

de organizare a colţişorului “Farmaciei 

familiei”, a atelierului gospodăresc; 

(lucru individual) 

discuţii dirijate privind întocmirea şi repartizarea 

bugetului familiei; 


întocmirea listei de cheltuieli;

61 

4.3. Să argumenteze necesitatea colţişorului 

Farmacia casei, să poată acorda 

primul ajutor; 

4.4. Să manifeste atitudine grijulie faţă 

de proprietate şi natură prin activităţi de 

îngrijire şi îmbunătăţire a condiţiilor de 

trai . 

ungheraşul expoziţiei de lucrări ale copiilor 

(picturi, broderii, articole croşetate, tricotate, 

etc., invenţii din diverse domenii). 

Om-tehnică: 

elemente de modernizare a locuinţei; 

dotarea tehnică a gospodăriei; 

micul atelier gospodăresc. 


identificarea factorilor de care depinde de 

crearea ambianţei plăcute şi sănătoase, 

confortul casnic ; 

Lucrări practice privind utilizarea diverselor 

forme, materiale, decoruri la amenajarea 

interiorului; (utilizarea propriilor 

lucrări); 

participare la lucrările de reparaţie, instalare 

şi dotare tehnică etc., la lucrările 

agricole şcolare (dereticare, reparaţie elementară, 

îngrijirea plantelor etc., ); 


elaborarea unui stand (din lemn, din sîrmă 

sau material plastic) pentru plasarea 

lucrărilor, proiectelor; 

elaborarea unor proiecte de amenajare raţională 

a spaţiului locativ şi teritorial (schiţe, 

planuri, mesaje în viziune proprie); 

organizarea unor jocuri didactice, mesaje, 

referate la tema “Şcoala vieţii”; 

evaluarea activităţilor individuale, de 

grup(chestionare, discuţii); 

completarea micului dicţionar tematic cu 

noi termeni. 

prezentarea unui mesaj (proiect) privind 

amenajarea interiorului urban (rural - în 

viziune proprie). 

utilizarea revistelor, calculatorului, etc., 

pentru selectarea informaţiei necesare.

62 

Curs integrat “Cariera profesională”. Clasa a IX-a 







1.1.Autodeterminarea personală şi profesională; 

1.2.Să înţeleagă importanţa autodeterminării 

în alegerea profesiei; 

1.3.Actualizarea cunoştinţelor despre 

sine, lume, în munca profesională; 

2.3.Ridicarea nivelului de competenţă 

psihologică şi extinderea hotarelor de autoapreciere, 

trezirea necesităţii de autoperfecţionare; 

3.1 Să-şi dezvolte aptitudini de cooperare 

şi comunicare; 

4.1.Formarea atitudinii pozitive faţă de 

sine, sentimentul valorii primare ca individualitate, 

siguranţa în propriile capacităţi 

de realizare în viitoarea profesie şi 

viaţa profesională; 

4.2.Familiarizarea cu specificul activităţii 

profesionale şi noile forme de organizare 

a muncii în condiţiile şomajului şi concurenţei 

pe piaţa muncii. 

1. Omul şi lumea profesiilor 

2. Probleme sociale ale muncii 

3. Varietatea lumii profesiilor 

4. Clasificarea psihologică a profesiilor 

5. Omul şi munca în condiţiile tranziţiei 

la economia de piaţă 

6. Piaţa muncii 

7. Secrete în alegerea profesiei (vreaupot-trebuie) 

8. Cariera profesională 

9. Inepuizabilitatea posibilităţilor umane 

în autodeterminarea profesională. 

10. Evidenţa particularităţilor temperamentului 

la definirea profesională a 

personalităţii. 

11. Reprezentarea despre sine şi problema 

autodeterminării profesionale a 

personalităţii. 

12. Strategia carierei profesionale. 

− Lucru cu informaţia; 

− Lucru după plan algoritm; 

− Dezbaterea asupra punctelor de vedere; 

− Elaborarea conspectelor de reper; 

− Concursuri intelectuale; 

− Discuţii; 

− Jocuri didactice intelectuale; 

− Metode de gîndire în colectiv; 

− Metode de provocare a creativităţii; 

− Metode de comunicare; 

− Testarea; 

− Jocuri de rol; 

− Metodica lui Rokici; 

− Testul lui Climov; 

− Scheme logico-structurale.

63 

Modulul , , Tehnologii informaţionale» .Clasa a IX-a 

Obiective - cadru: 




4. Formarea atitudinii grijulii faţă de resursele naturale. 


1.1.Să descrie dezvoltarea tehnicii 

şi a implicaţiilor tehnologiilor informaţionale 

asupra societăţii; 

1.2.Să utilizeze corect noţiunile de 

bază ale tehnologiilor informaţionale; 

*2.1.Să prelucreze informaţia şi să 

distingă diferitele calităţi ale datelor 

în procesul prelucrării lor; 

*3.1.Să utilizeze cele mai potrivite 

căi şi aplicaţii pentru realizarea 

diferitor proiecte şi operaţii tehnologice; 

3.2.Să coopereze în grup şi să execute 

în cadrul grupului sarcinile 

ce-i revin; 

3.3. Să utilizeze serviciile INTER- 

NET; 

4.1.Să manifeste interes pentru 

aplicarea tehnologiei informaţionale 

în realizarea propriilor proiecte. 

1. Mijloace tehnice de prelucrare a informaţiei. 

Prezentare şi mod de utilizare: microcalculatorul, 

telefonul, aparate robotizate 

(televizor, aparatură radio); fax, telex, aparate 

cu telecomandă, video. 

2. Utilizarea computerului la lecţiile de educaţie 

tehnologică. Prelucrarea informaţiei. 

Informaţii. Date. Rezultate. Texte. 

3. Reguli de protecţie a muncii în timpul 

lucrului cu calculatorul. 

4. Prelucrarea datelor: memorare, multiplicare, 

transmitere, căutare, sortare. 

5. *Întroducerea imaginilor şi a acaracterelor 

speciale (înlocuirea semnelor convenţionale 

caracteristice modulelor educaţiei tehnologice 

- cu simbolurile din calculator). 

*6. Crearea desenelor la calculator: 

– cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Paint; 

– cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Word. 

Crearea fişelor tehnologice. 

*7. Realizarea proiectelor individuale utilizînd 

calculatorul. 

- Discuţii ce reflectă noţiunea de informaţie pe 

bază de exemple din viaţă. 

– Selectarea elementelor necesare realizării 

unei scheme tehnologice. 

– Exerciţii. 

– Utilizarea editorului de text Word. 

– Selectarea informaţiei necesare. 

– Interpretarea, analiză şi afişarea informaţiei tehnico-tehnologice, 

verificînd corectitudinea ei. 

– Aplicaţia Microsoft Paint: suprafaţa de desen, 

instrumente de desen, proprietăţile instrumentului, 

culorile, zona de asistenţă, 

coordonatele cursorului, dimensiunile desenului. 

– Aplicaţia Microsoft Word prin utilizarea barei 

de desen Drawing. 

– Compararea diferitelor proiecte (texte, scheme, 

desene); realizate de elevi. 

– Crearea unui vocabular de termeni de specialitate. 

– Dezbateri în abordarea problemelor apărute. 

– *Prezentarea proiectelor şi schemelor tehnologice 

realizate.

64 

şcolar pentru clasele a V-a – a 9-a 

Tehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea 

Copertă: Andrei Danila 

Tipografia Vite-Jesc. 

Comanda nr. . Tiraj 3000 ex. 

Format 60x84 1/16. Coli de tipar 2 

“Univers Pedagogic”, Chişinău, str. Socoleni 16/1 

tel. 45-98-33, fax 45-97-64 

Educaţia tehnologică 

Curriculum 

1. V.Guţu, Dezvoltarea şi implementarea curriculum-ului gimnazial. Chişinău, 

«Litera», 2000. 

2. Dezvoltarea şi implementarea curriculum-ului învăţămîntullui primar. 

Ghid metodologic. Educaţia tehnologică. Coordonator V. Guţu, autori: 

P. Secrieru, A. Rusu, M. Paiu. 

3. Curriculum şcolar, Învăţămîntul primar. Educaţia tehnologică. Coordonator 

M. Paiu, autori: E. Morei, A. Rusu, P. Secrieru. 

4. Curriculum şcolar. Arta plastică cl. V-IX. Coordonator S. Cojocaru. 

«Cartier educaţional», 2000. 

5. Educaţia tehnologică. Tîrgovişte, 1999. Publicaţie realizată de Casa 

Corpului Didactic. Dîmboviţa. 

6. A. Stoica, S. Musteaţă, Evaluarea rezultatelor şcolare. Ghid metodologic, 

«Liceum», 1997. 

7. Materiale recomandate corespunzător modulelor propuse. 

BIBLIOGRAFIE

Modulul „Tehnologia prelucrării lemnului”. Clasa a V-a. Obiective ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?