INDRUMAR DE AFACERI - Departamentul de Comert Exterior

CUPRINS:
INDRUMAR DE AFACERI
I. Prezentare generala p.2
REPUBLICA ARABA SIRIANA
- 2013 -
II. Sumar al mediului economic p. 4
III. Mediul de afaceri p.6
IV. Perceptia asupra coruptiei p. 7
V. Bariere netarifare si dificultati asociare acestora p.8
VI. Evolutii recente ale economiei siriene p. 17
VII. Comertul exterior al Siriei p. 27
VIII. Regimul de investitii p. 33
IX. Perspectivele dezvoltarii relatiilor romano-siriene p. 35
X. Informatii utile pentru calatorii de afaceri p. 37

I. PREZENTARE GENERALA
A. DATE GENERALE
Forma de guvernământ: republică prezidenţială
Poziţia geografică şi vecinii: este situată în sud-vestul Asiei
(Orientul Apropiat) având ca vecini: Turcia, Irak, Iordania, Liban şi Israel.
Suprafaţa: 185.180 kmp. Este organizată administrativ în 14
guvernorate (muhafazate).
Climat: continental şi uscat în interior, umed pe litoral. Frig din
decembrie până în aprilie, vara temperaturi de până la 45 0 C.
Populaţia: cca. 22,2 milioane locuitori (2009). Structura etnică:
92,0% arabi, iar restul, kurzi (6%), armeni (0,6%), palestinieni cerkezi,
turci, evrei ş.a. Circa 7,5 milioane sirieni sunt emigrati in strainatate, iar
aproximativ 400.000 sirieni sunt emigranţi în statele Golfului. În Golanul
ocupat trăiesc cca. 20.000 locuitori. Rata natalităţii: 2,7% (estimări 2008);
durata medie de viaţă – 69 ani (70 ani-femei, 67,9-bărbaţi).
Oraşe importante: Damasc - capitală, Alep, Homs, Hama, Lattakia.
Organizare administrativă: Siria este împărţită în 14 provincii.
Limba oficială: araba; alte limbi vorbite: kurdă, armeana.
Ziua naţională: 17 aprilie, dată la care, în 1946, odată cu retragerea
trupelor franceze de pe teritoriul Siriei, a fost dobândită independenţa ţării.
Moneda naţională: lira siriană (1 USD ~ 95 L.S.).
Religia: musulmani 85%, din care 72% sunt suniţi, 15% alauiţi, 10%
şiiţi, iar druzii deţin 2,5%; creştinii au o pondere de 15% din populaţie.
Scurtă istorie a ţării: Siria reprezintă unul dintre străvechile leagane
de civilizaţie din Orientul Mijlociu. In antichitate a suferit influenţe
culturale ale sumerienilor, assiro-babilonienilor, egiptenilor, arameenilor,
fenicienilor şi grecilor.
În anul 64 d.C., Siria a fost cucerită de romani şi transformată în
provincie romană. Începând din secolul IV d.C. a făcut parte din Imperiul
Bizantin.
În secolul al VII-lea a intrat sub stăpânirea arabilor. În secolele XI-
XIII, unele părţi ale ţării au fost cuprinse în statele feudale create de cruciaţi
în zonă. In perioada 1260-1516, s-a aflat sub dominaţia egiptenilor, iar între
anii 1516-1918, a fost provincie a Imperiului Otoman. În 1920 a intrat sub
mandatul Ligii Naţiunilor, care a predat-o spre administrare Franţei.
În cursul celui de-al doilea război mondial, Siria a fost ocupată de
trupe britanice şi franceze care, în septembrie 1941, au proclamat Republica
Independentă Siria. Prerogativele puterii au fost predate guvernului sirian
abia în ianuarie 1944, iar independenţa reală şi deplină a fost obţinută la 17
aprilie 1946.
Între anii 1958-1961, Siria a făcut parte din uniunea cu Egiptul, în
cadrul "Republicii Arabe Unite".
2

În martie 1963, la conducerea ţării a venit Partidul Baas Arab
Socialist, care a iniţiat o politică de reforme structurale (reforma agrară,
naţionalizarea marilor întreprinderi industriale ş.a.).
În noiembrie 1970, puterea a fost preluată de generalul Hafez Al
Assad (care deţinea funcţia de ministru al apărării), fondatorul "Mişcării
Corectioniste", care a exercitat această funcţie până la decesul sau, în iunie
2000. Din iulie 2000 functia de sef al statului este asigurata de Bashar al-
Assad.
Relaţiile cu România
Legăturile datează încă din secolul II d.C. Armatele romane, care au
participat la războiul dacic, erau formate şi din legiuni provenind din
Orientul Apropiat (sirieni şi palmireeni). Grupuri de colonişti orientali,
atestaţi epigrafic la Napoca şi Apullum, s-au aşezat în Dacia în timpul
împăratului Hadrian.
Răspândirea creştinismului în ţinuturile româneşti, în secolele II-IV,
a fost înlesnită de legăturile multiple ale Daciei Pontice cu oraşele siriene,
aflate sub ocupaţie romană.
Între 1653-1654 şi 1656-1658, au avut loc călătoriile în Ţara
Românească şi Moldova ale patriarhului Macarie al Antiohiei, în urma
cărora însoţitorul său, diaconul Paul din Alep, a scris (în arabă) un
memorial, conţinând informaţii valoroase despre principatele române.
Domnitorul Constantin Brâncoveanu şi Antim Ivireanu, mitropolitul
ţării, cărturar şi reputat tipograf, au dat curs cererii lui Athanasios Dabbas,
patriarhul Antiohiei, şi la Snagov au fost tipărite primele cărţi în limba
arabă (la 1701 şi 1702), pentru uzul creştinilor din Siria, Liban şi Palestina.
Constantin Brâncoveanu a oferit oraşului Alep o tiparniţă cu
caractere arabe.
Legăturile economice dintre Ţările Române şi Siria sunt atestate nu
numai de bogata istorie a comerţului românesc în Imperiul Otoman, dar şi
prin frecvenţa negustorilor sirieni în centrele comerciale româneşti.
B. STRUCTURA DE STAT
Organizarea statală: Siria este o republică prezidenţială, durata
mandatului preşedintelui fiind de 7 ani. Candidatura la preşedinţie este
avansată de Consiliul Poporului (Parlamentul), la propunerea
Comandamentului Regional al Partidului Baas Arab Socialist, fiind apoi
supusă referendumului national.
Constituţia din 1971 proclamă Siria "un stat democratic, popular şi
socialist" şi "parte a patriei arabe".
Consiliul Poporului (Parlamentul) se compune din 250 de membri,
aleşi pe 4 ani. Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în 7 mai 2012.
3

Frontul Naţional Progresist dispune de 167 de locuri garantate (67% din
voturi), din care Partidul Baas Arab Socialist deţine 134, iar candidaţii
independenţi diferenta de 84 de locuri.
Şeful statului: preşedintele Bashar Al-Assad a fost ales în această
funcţie în iulie 2000 si reales in mai 2007.
Bashar Al-Assad este, în acelaşi timp, secretar general al Partidului
Baas Arab Socialist, comandant şef al forţelor armate şi preşedinte al
Frontului Naţional Progresist.
Vicepreşedintii republicii:
- Farouk al-Shara’a, numit in aceasta functie in februarie 2006;
- Dna. Najjah Al-Attar, numita in functie in aprilie 2006.
Preşedintele Consiliului Poporului (Parlamentul): Mohammad
Jihad al-Laham (ales in aceasta functie in 24 mai 2012).
Preşedintele Consiliului de Miniştri: Mohammad Naji OTRI, din
septembrie 2003.
Ministrul de externe: Walid al-Mouallem, numit in aceasta functie
in februarie 2006.
II. SUMAR AL MEDIULUI ECONOMIC
Republica Araba Siriana, cu o populatie estimata la peste 22
milioane locuitori, a realizat in anul 2008 un P.I.B. nominal de 43
miliarde dolari (circa 1955 US$/ locuitor, comparativ cu 1100
dolari/locuitor in anul 2000). La paritatea puterii de cumparare, venitul pe
cap de locuitor este estimat la 4400 dolari.
Pana la izbucnirea crizei interne în primăvara anului 2011 situatia
economica a tarii s-a ameliorat ca urmare a relansarii cresterii economice.
Cresterea economica a fost de 3,1% in 2008, iar volumul exporturilor a
depasit nivelul de 10 miliarde dolari, dublandu-se comparativ cu anul
2000.
Situatia financiara a tarii ramane relativ stabila in prezent, cu un
grad redus de indatorare la extern si cu un volum al rezervelor in devize
de circa 15 - 17 miliarde dolari (acopera importurile pe circa 14 luni).
Cursul de schimb al lirei siriene s-a depreciat semnificativ in ultimele 12
luni cu circa 40% fata de dolar in urma crizei economice si financiare
globale dar mai ales, crizei politice interne si a tulburarilor sociale
inregistrate pe parcursul anului 2011. In prezent cursul valutar oficial se
situeaza in jurul valorii de 69-70 lire siriene / 1 USD iar cel de pe piata
neagra este de 74-75 lire siriene pentru 1 dolar american.
4

Relansarea economica a survenit in ultimii ani, cu exceptia lui
2011, pe fondul unor reforme care au vizat incurajarea investitiilor
private, crearea de locuri de munca, reducerea costurilor si imbunatatirea
calitatii bunurilor si serviciilor.
Economia tarii trebuie sa faca fata insa unor provocari serioase
cum ar fi reducerea accelerata a productiei de titei (sector afectat
considerabil si de sanctiunile economice impuse de UE in anii 2011 si
2012), cresterea consumului local, care se va amplifica in continuare,
cresterea demografica, ce lanseaza anual pe piata muncii peste 250.000 de
aspiranti, slaba productivitate a muncii precum si slaba dezvoltare
tehnologica.
La provocarile mentionate se adauga unele deficiente cronice.
Valoarea adaugata a produselor siriene este redusa, aspect care limiteaza
atat profiturile cat si salariile. Exporturile se bazeaza in principal pe
materiile prime locale, cum sunt petrolul, bumbacul si produsele
alimentare. Structura sectorului privat ramane “familiala”, iar metodele
de lucru traditionale.
Centrele de studii specializate apreciaza ca politicile economice
siriene se vor concentra, in 2011-2015, pe nevoia de diversificare a
structurilor economice si incurajarea investitiilor. Reformele structurale,
in special in domeniul fiscalitatii si a subventiilor, vor fi minimale pentru
a nu provoca convulsii sociale. Astfel, introducerea taxei pe valoarea
adaugata, ce urma sa se aplice incepand cu 01.01.2008, a fost amanata,
cel putin pana in 2013. Numarul produselor asupra careia se va aplica vor
fi limitate, iar nivelul acesteia scazut.
Scaderea productiei de titei va limita partial cresterea economica,
cu consecinte asupra situatiei contului curent, care va inregistra deficite.
Majorarea importanta a exporturilor nepetroliere si reducerea
transferurilor expatriatilor vor putea compensa intr-o oarecare masura
declinul exporturilor de titei. Importurile vor continua sa creasca.
Cresterea economica la paritatea puterii de cumparare s-a majorat
cu 4,8% in 2010.
Din cauza lipsei unor date statistice realiste, exista in prezent
estimari variate ale evolutiei produsului intern brut pentru anul 2012. In
timp ce asteptarile unor specialisti europeni indicau o scadere de doar 3,4
% a acestuia pentru anul 2011, alti observatori economici sirieni
previzioneaza o scadere de 15-20% a activitatii economice aferent anului
trecut.
5

Mediul politic regional ostil va afecta increderea investitorilor
occidentali, subminand nevoia atragerii capitalurilor straine in sectorul
hidrocarburilor. Rusia, Iranul, China si Malayezia vor continua sa fie cele
mai importante surse de capital pentru economia siriana.
Agricultura si serviciile vor inregistra in urmatorii doi ani cresteri
robuste. Procesele inflationiste au reusit sa fie tinute partial sub control in
2011, indicele cresterii preturilor de consum inregistrand o crestere de
numai 3,5% comparativ cu anul 2010.
Siria va continua sa importe anual 2-3 milioane tone motorina
pentru a face fata cererii interne. Subventiile la acest produs au fost
eliminate complet in anul 2008.
III. MEDIUL DE AFACERI
Conform rapoartelor insitutiilor internationale de profil, cum ar fi
International Finance Corporation, organism care apartine World Bank
Group, mediul de afaceri din Siria a devenit, in ultimul an, mai putin
atractiv.
Documentele iau in calcul 10 indicatori legati de cat de facil se pot
face afaceri, respectiv cat de facil se poate demara o afacere, se pot obtine
licente, se poate angaja forta de munca, se pot inregistra proprietatile, se
pot obtine credite, cat de protejati sunt investitorii, modalitatile de plata a
impozitelor si taxelor, comertul transfrontalier, rigiditatea contractelor si
modalitatile de lichidare a unei afaceri.
Dintre tarile arabe evaluate, Siria se afla pe unul dintre ultimele
locuri in privinta atractivitatii mediului de afaceri.
Rapoartele trec in revista si masurile de reforma adoptate de Siria
in ultimii an cu relevanta pentru cat de facil se poate derula o afacere,
citand inasprirea unor conditii legate de regulile de publicare a datelor
companiilor, dar si reducerea, de la 1 ianuarie 2007, a taxei pe profit de la
35% la 28% si crearea unei unitati mai mari de colectare a taxelor pentru
facilitarea platii acestora de catre marile companii.
Cat de facil 2009 2008 Modificare
Se fac afacerile 141 137 ..
Demararea afacerii 169 148 -21
Obtinere licente 86 83 -3
6

Util. Forta de munca 126 98 -28
Inregistrarea proprietatii 89 87 -2
Obtinerea de credite 158 156 -2
Protectia investitorilor 107 105 -2
Plata taxelor 98 97 -1
Comert transfrontalier 127 119 -8
Rigiditatea contractelor 171 171 0
Lichidarea afacerii 77 77 0
IV. PERCEPTIA ASUPRA CORUPTIEI
Indexul de perceptie a coruptiei, elaborat de Transparency
International, clasifica tarile in functie de nivelul coruptiei la nivelul
sectoarelor lor publice, inclusiv al guvernelor, asa cum este perceputa de
membrii comunitatii de afaceri. Siria se situeaza pe ultimul loc printre
tarile arabe (cu exceptia Irakului). Cu alte cuvinte, Siria este perceputa a
fi cea mai corupta tara din Orientul Mijlociu. Fenomenul cel mai
ingrijorator in acest cadru este declasificarea rapida a tarii.
Sistemul economic adoptat de autoritatile statului este denumit
economie sociala de piata, o sintagma prin care se incearca preluarea,
discutabila, a unor concepte si reguli aplicate in Republica Populara
Chineza si in Malayezia.
V. BARIERE NETARIFARE SI DIFICULTATI ASOCIATE
ACESTORA
In general, companiile statelor Uniunii Europene care stabilesc
relatii contractuale cu autoritatile locale se confrunta cu lipsa de
predictibilitate si de transparenta a procedurilor legate de achizitiile
publice, care nu respecta standardele internationale in materie (Siria nu
este membru OMC).
Masurile restrictive la import, nivelul ridicat al taxelor consulare si
de timbru, lipsa de transparenta a procedurilor aferente achizitiilor
publice (in special cele legate de scrisorile de garantie bancara de
participare la licitatii si cele de buna executie), restrictiile privind
transportul, practicile de monopol in materie de shipping, perioadele de
depozitare indelungate cu implicatii financiare, lipsa de transparenta a
masurilor sanitare si fito-sanitare, aplicarea aleatorie a legilor referitoare
la drepturile de proprietate intelectuala sunt principalele motive de
ingrijorare ale partenerilor europeni si, in acelasi timp, factori adversi
unui mediu de afaceri favorabil.
7

a. Masuri restrictive la import
Licentele de import
Importurile se regasesc pe cele 3 liste de mai jos. Toate produsele
care nu se regasesc pe aceste liste pot fi , teoretic, importate de firmele de
stat si cele particulare.
-Importuri prohibite
-Importuri care pot fi realizate numai de sectorul public sau care
necesita, pentru efectuarea lor, aprobarea scrisa din partea agentiilor de
stat implicate. Este cazul unor produse agricole sau farmaceutice, care
trebuie autorizate de Ministerul Agriculturii si reformei Agrare sau de
Ministerul Sanatatii.
-Bunuri care puteau fi anterior importate numai de sectorul public
si care, in prezent, pot fi importate si de firme private .
Toate importurile neprohibite necesita licente de import, cu
exceptia celor provenind din Greater Arab Free Trade Area (GAFTA) sau
Turcia, cu care Siria a semnat ALS intrat in vigoare la 1.1.2007 – aflate
momentan in stare de suspendare. Licentele sunt valabile timp de un an,
cu posibilitatea de a fi prelungite, si se emit de General Organization of
Foreign Trade, subordonata Ministerului Economiei si Comertului. Chiar
daca procedurile legate de eliberarea licentelor s-au simplificat, acestea
nu sunt automate si sufera, in continuare, dr lipsa de predictibilitate si de
transparenta.
Obtinerea licentelor de import este o procedura laborioasa ce
dureaza mult timp, companiile trebuind sa mearga la mai multe agentii
pentru plata acestor drepturi. Procedura este considerata de companiile
din Uniunea Europeana ca impovaratoare din punct de vedere financiar si
birocratic sau, mai general, ca restrictionare sau dostorsionare a
importurilor.
Cu toate acestea, au fost adoptate mai multe masuri pozitive
incepand cu anul 2005 si, conform promisiunilor facute de adjunctul
ministrului sirian al Economiei si Comertului, lista negativa a
importurilor a fost desfiintata la finele anului 2009, pe ea ramanand doar
articole care afecteaza securitatea nationala sau moralitatea publica.
Contingentele industriale
Companiile europene semnaleaza multe imbunatatiri legate de
acest aspect, contingentele fiind in mare masura anulate prin acte
8

normative (produse farmaceutice si produsele industriale) sau in mod
tacit.
b. Taxe consulare
Firmele din statele Uniunii Europene sunt obligate sa plateasca
consulatelor siriene din strainatate taxe consulare importante pentru
legalizarea/certificarea facturilor si documentelor comerciale,
percepandu-se, de regula, 1% din valoarea inscrisa in acestea, (respectiv
nu mai putin de 16 dolari SUA si nu mai mult de 1500 dolari SUA,
conform decretului nr. 144/2003).
Taxele respective mai pot fi platite, la nivelul de 1,5% din valoarea
tranzactiei, direct la Directia siriana a Vamilor.
Aceste proceduri contravin regulilor OMC. Pentru a fi conforme cu
regulile OMC, taxele consulare actuale (care sunt mai degraba o
impunere decat o taxa care sa acopere un cost administrativ), ar trebui
inlocuite cu o suma fixa, astfel incat ele sa reflecte numai costurile reale
ale serviciului prestat.
Importurile efectuate din tarile GAFTA sau din Turcia sunt scutite
de la plata taxelor consulare.
c. Boicotul impus de Liga Araba
Siria participa la boicotul economic impus Israelului de Liga
Statelor Arabe. Pe cale de consecinta, exportatorii din statele Uniunii
Europene sunt obligati sa produca un certificat de origine prin care
precizeaza ca bunurile ce fac obiectul tranzactiei si nici materia prima nu
sunt de origine israeliana. Uniunea Europeana a insistat permanent asupra
faptului ca certificatul EUR-1 constituie dovada suficienta a originii
produsului. In ultima parte a anului 2009 s-a remarcat o relativa relaxare a
conditiilor legate de boicot.
Si in cazul expeditiilor, anumitor companii din statele Uniunii
Europene li se solicita completarea unui chestionar specific si de detaliu
care contine si informatii confidentiale, prin care trebuie sa faca dovada
ca nu au filiale, investitii sau reprezentanti in Israel.
Procedurile mentionate mai sus sunt in vigoare chiar daca anumite
companii din statele Uniunii Europene care exporta marfuri in Israel au si
relatii comerciale cu Siria. Este important a se face distinctie intre a vinde
marfuri si a avea filiale sau birouri de reprezentare in Israel.
9

d. Garantiile bancare de participare si de buna executie la
achizitiile guvernamentale si la licitatii
Majoritatea licitatiilor si achizitiilor se publica in Buletinul
Licitatiilor Oficiale, in ziarele locale (Tishreen, in special) sau in
publicatiile comunitatii de afaceri. Pentru marea majoritate a contractelor
mici (sub 20.000 dolari SUA), entitatile de stat fac achizitii directe.
Pentru contractele de valori mai mari, firmele sunt selectate prin
intermediul licitatiilor, monitorizate de Comitetele de Achizitii ale
Sectorului Public.
In conformitate cu practicile internationale, companiilor care
participa la licitatile publice li se solicita sa prezinte o garantie de
participare de circa 5% din valoarea ofertei (in alte tari, procentul se
situeaza intre 5 si 20) pentru a se asigura ca, in situatia in care sunt
declarate castigatoare, pot asigura plata obligatiilor ce le revin, inclusiv
garantia de buna executie. Aceste din urma scrisori bancare mentionate
ar trebui sa garanteze beneficiarului ca antreprenorul dispune de
pregatirea si capacitatile necesare executarii lucrarilor, ca respecta
termenele de livrare/executie contractuale precum si restul clauzelor
contractuale. Scrisorile bancare de buna executie reprezinta in Siria, de
regula, 10% din valoarea contractului.
Companiile europene se confrunta cu multe dificultati in cazul
achizitiilor publice si a licitatiilor. Persistenta acestor dificultati determina
multe companii europene sa renunte la participarea la licitatiile organizate
pe plan local.
In legatura cu garantiile bancare de participare si garantiile bancare
de buna executie, mentionam:
In timpul negocierilor aferente licitatiilor si dupa incredintarea
acestora, apar probleme legate de procedurile de eliberare a scrisorilor
bancare. In multe cazuri, eliberarea este intarziata de beneficiari timp de
ani de zile, daca nu chiar decenii (la proiectele complexe) de la data
finalizarii proiectului datorita neemiterii certificatelor de acceptare finale.
Multe firme europene, inclusiv romanesti, sunt obligate sa prezinte
beneficiarilor certificate de descarcare de sarcini (deeds of release) de la:
Directia Vamilor, Ministerul Finantelor, Sindicatul Inginerilor,
companiile de asigurari, si Compania Asigurarilor Sociale.Datorita
multitudinii acestor certificate de descarcare de sarcini, eliberarea
garantiilor treneaza nepermis de mult.
10

In anumite contracte exista definitii si termeni in asa fel incat
beneficiarul poate sa recurga la ele, sa reclame neindeplinirea clauzelor
contractuale si, din aceatsa cauza, sa refuze eliberarea garantiilor.
e. Impunerea de penalizari nejustificate
Beneficiarii sirieni impun plata anuala a taxelor de timbru si a taxei
ce revine agentilor comerciali pe toata perioada derularii contractului.
Sunt frecvente cazurile cand beneficiarii impun taxe de legalizare
intamplatoare, percep impuneri si taxe de timbru atat pe perioada
derularii contractelor cat si retroactiv fata de momentul finalizarii
livrarilor/lucrarilor pentru a se obtine eliberarea garantiilor bancare. Toate
aceste proceduri determina ofertantii sa introduca in preturi marje de risc
ridicate care pot conduce la eliminarea lor din competitii.
De regula, rapiditatea eliberarii scrisorilor de garantie bancara
depinde de capacitatea contractorilor de a derula contractele semnate, dar
si de cat de bine plasat este agentul local.
In cazul livrarii de echipamente tehnologice si pentru a se evita
manipularea gresita a acestora de catre beneficiar si amanarea din aceasta
cauza a eliberarii garantiilor, este recomandabila incheierea unor
contracte de scolarizare si intretinere.
Pentru delimitarea exacta a procentelor taxelor locale si straine, se
recomanda angajarea, in perioada negocierilor, a unui avocat.
Disputele rezultate din derularea contractelor pot fi reglementate
prin arbitrajul comercial decis si in afara Siriei, conform Legii nr. 51 din
2004, care permite acest lucru. Siria a semnat, de altfel, in 1958,
Conventia privind reglementarea arbitrala internationala, pe care a refuzat
mult timp sa o aplice.
f. Alte aspecte legate de achizitiile guvernamentale si licitatii
Companiile straine care participa la licitatii se mai confrunta si cu
alte probleme:
Beneficiarii sirieni propun termene de prezentare a ofertelor foarte
scurte, de multe ori sub 45 de zile.
11

Caietele de sarcini ale licitatiilor contin, de regula, clauza
boicotului economic arab asupra Israelului, complicand si marind
volumul de documente ce trebuie prezentate.
Incepand cu anul 2004, conform prevederilor Legii nr. 51, nu mai
este obligatorie angajarea pe plan local a unui agent sirian pentru
participarea la licitatiile internationale (asa cum prevedea Decretul nr. 15
din 2001), daca acest lucru nu este mentionat expres in caietul de sarcini.
In acest ultim caz, este nevoie de o declaratie ca, dupa castigarea licitatiei,
va fi prezentat un contract de angajarea a unui agent comercial.Adresa
acestuia va fi considerata ca domiciliu ales al firmei straine atat in scopuri
de corespondenta cat si ca domiciliu de jurisdictie in caz de litigii sau
dispute.
In cazul in care in caietul de sarcini se mentioneaza expres obligativitatea
existentei unui agent comercial, se creaza o discriminare, avand in vedere
procesul laborios si indelungat de inscriere a unui agent pentru firmele
care nu dispun de un astfel de angajat.
Legea mai impune ca o firma straina sa aiba un singur agent comercial in
Siria, fapt care nu convine marilor companii, cu game diversificate de
produse si servicii, si care considera aceasta reglementare drept obstacol
si mijloc de coruptie.
Asa cum am mentionat, odata cu publicarea Legii nr. 51/2004 nu
mai este obligatorie alegerea unui domiciliu oficial in Siria daca acest
lucru nu este stipulat expres in caietul de sarcini. In acest caz, este
suficienta o declaratie conform careia domiciliul ales va fi precizat dupa
castigarea licitatiei, in momentul semnarii contractului. Prevederea este
considerata de unele companii europene neechitabila si implica costuri
suplimentare.
Conditiile de evaluare tehnica si financiara depind de natura contractelor.
Chiar daca au fost inregistrate progrese in domeniu incepand cu anul
2005, atribuirea contractelor dureaza foarte mult dupa data de inchidere a
licitatiilor.
Legea nr. 51/2004 cu privire la achizitiile publice introduce un
element simplificator, in sensul ca participantul la o licitatie nu mai este
obligat sa reduca preturile de oferta dupa deschiderea plicurilor. Acest
lucru ar permite eliminarea cazurilor in care participantii reduceau
preturile dupa aflarea nivelurilor concurentei. Cu toate acestea, in cazul
reanuntarii unor licitatii, chiar dupa ce acestea fusesera adjudecate,
conduce la solicitari de reducere a preturilor, ceea ce conduce la pierderea
caracterului de competitie a licitatiilor si genereaza practici birocratice.
12

Sunt cazuri frecvente cand licitatiile publice sunt anulate fara a se
oferi explicatii clare ofertantilor si sunt reanuntate. Licitatia poate fi
anulata in prima faza (plicul cu partea administrativa a ofertei, respectiv
dovada achizitionarii legale a caietului de sarcini si garantia bancara de
participare), in a doua etapa (oferta tehnica) sau in ultima (oferta
financiara). Acest lucru se poate intampla chiar cand o companie
europeana ramane singurul competitor. Conform legii, in cadrul fiecarei
etape trebuie sa existe cel putin un competitor. Inexistenta unui
competitor intr-o anumita etapa conduce la anularea licitatiei.
Procedurile indelungate de ratificare a contractelor de catre guvern
obliga ofertantii sa mentina valabilitatea preturilor foarte mult timp
(anumite caiete de sarcini chiar prevad obligativitatea pentru ofertant sa
mentina valabilitatea preturilor timp de 120 zile de la data depunerii
ofertei). In astfel de cazuri, desi nu e ratificat de guvernul sirian, textul
contractului este obligatoriu pentru castigatorul licitatiei, fortat sa prezinte
garantie de buna executie, chiar cu riscul ca autoritatile sa respinga, in
final, contractul propus.
Procedurile de evaluare a ofertelor sunt mult mai indelungate in
cadrul companiilor siriene cu sediul in alte gvernorate decat Damasc.
Exista cazuri cand, inaintea eliberarii certificatului de terminare
mecanica sau a unui certificat de acceptare provizorie, beneficiarul
formuleaza solicitari suplimentare, prin care conditioneaza eliberarea
acestor documente (de regula pentru lucrari sau livrari omise in momentul
semnarii contractului).
In alte cazuri, certificatul final de acceptare se elibereaza dupa
sosirea marfurilor. In cazul in care marfurile sunt refuzate partial sau
total, exportatorul se confrunta cu probleme si dificultati nerezonabile. O
solutie in astfel de situatii este prezenta unui expert in momentul sosirii
marfurilor pentru a se putea obtine un certificat autentic.
Anumite caiete de sarcini stipuleaza obligatia angajarii firmelor
siriene de stat pentru transportul marfurilor, respectiv Syriamar pentru
transporturile terestre si Syrian Arab Airlines pentru transporturile
aeriene. In cazul in care cele doua firme de transport nu dispun de spatii
de transport, ele autorizeaza exportatorul sa utilizeze serviciile altor
companii.
Si pentru serviciile de expeditii este necesara contactarea Syrian General
Maritime Shipping pentru obtinerea aprobarilor.
13

In mod frecvent se solicita exportatorilor sau contractorilor sa
livreze marfurile sau sa demareze lucrarile inaintea primirii avansului sau
a primei rate.
Textele impuse ale acreditivelor sunt extrem de complicate pentru
companiile europene in sensul unor solicitari neuzuale cum ar fi originea
“pur” europeana a marfurilor, termen neuzual in comertul international.
Cand marfurile ajung in Siria, pot fi blocate in depozit timp indelungat,
pana in momentul in care inspectorii se lamuresc de “puritatea” originii.
Penalizarile de intarziere se calculeaza la intreaga valoare a
contractului, nu numai la partea din valoarea marfurilor sau serviciilor
intarziate.
Restrictii la transport
Decizia Ministerului Economiei si Comertului nr. 816 din
18.7.2004 impune obligativitatea utilizarii exclusive a infrastructurilor
portuare siriene pentru o serie de marfuri (zahar, cherestea etc.).
Reglementarea constituie o masura comerciala si de acces pe piata
restrictiva pentru firmele straine ce au relatii comerciale cu Siria dar au
sedii in tarile invecinate Siriei.
In cazul transporturilor rutiere, este obligatoriu ca tranzitarea Siriei
sa se faca in convoaie de minimum 20 camioane. Se percep taxe de
convoi si de insotire a acestora.
Practici de monopol in domeniul shippingului
Monopolul privind utilizarea navelor apartinand companiei Shipco
a fost abrogat prin decretul nr. 55 din 8.9.2002. Cu toate acestea, chiar
daca nu mai angajeaza direct navele Shipco, firmele straine trebuie sa
plateasca in contul Shipco speze pe tonajul brut (GRT) al navelor ce
ancoreaza in porturile siriene, de fiecare data cand acest lucru se
intampla. Spezele variaza intre 400 dolari SUA pentru navele de mic
tonaj pana la 2500 dolari SUA pentru navele de mare tonaj.
Mai mult, daca aceiasi nava descarca marfuri , in cadrul aceluiasi
voiaj, in cele doua porturi siriene, se percep speze de doua ori, pentru
fiecare port. O astfel de situatie afecteaza in special companiile
specializate in transportutile Ro-Ro, de mare tonaj, care prin design au un
tonaj de registru brut foarte mare, spre deosebire de tonajul Deadweigt.
Acest lucru inseamna, practic, ca navele Ro-Ro preiau un cargo mai mic
decat cel preluat de navele conventionale, dar platesc speze mai ridicate.
14

Perioade indelungate de depozitare
Companiile din statele membre UE semnaleaza ca taxele de
depozitare au scazut incepand cu 2006. Cu toate acestea, datorita
formalitatilor mentionate in capitolele de mai sus, sumele totale platite
pentru depozitare raman ridicate.
Bariere tehnice: reglementari sanitare si fitosanitare
In acest domeniu exista o totala lipsa de transparenta si de
informaiti relevante in Codul Vamal care sa permita intelegerea clara a
procedurilor siriene de testare si vamuire si, deci, predictibilitate pentru
firmele din statele membre ale Uniunii Europene.
Nu este clar daca aceste proceduri, laborioase si de durata, se
bazeaza pe evaluarea stiintifica realista a riscurilor sau sunt doar
proceduri arbitrare.
Importatorii sirieni de cherestea, de exemplu, au fost obligati sa
returneze loturi intregi de marfa romaneasca datorita unor resturi foarte
mici de coaja pe piesele de lemn in urma prelucrarii.
Dificultatea cea mai mare in acest domeniu este ca firmele din
statele membre UE nu pot cunoaste dinainte daca reglementarile sanitare
si fitosanitare aplicabile in tara de origine pentru produsele exportate sunt
acceptate in Siria. Nu exista nici cel mai mic indiciu in legislatia siriana
cu privire la recunoasterea standardelor internationale cum ar fi
Reglementarile Sanitare si Fitosanitare prevazute in acordurile OMC. Din
aceasta cauza, se recomanda ca in contractele comerciale, in special in
cazul produselor agro-alimentare, sa se prevada posibilitatea
beneficiarului de a delega specialisti in vederea inspectiei si certificarii
conformitatii marfurilor inaintea expeditiei.
Acordurile de protejare a drepturilor de proprietate
intelectuala
O serie de acorduri cu privire la protectia drepturilor de proprietate
intelectuala cum ar fi TRIPS Guidelines, Tratatul din 1996, Legea
Comertului din 1994 si Acordul de la Strasbourg nu sunt respectate in
totalitate.
Masuri administrative exceptionale
In situatia in care disputele dintre furnizorii externi si beneficiarii
sirieni nu se solutioneaza in conditii considerate satisfacatoare de
15

companiile siriene de stat, acestea pot propune primului ministru
aplicarea interdictiei de a mai fi angajate relatii contractuale de catre
restul companiilor siriene de stat cu furnizorul respectiv timp de trei ani.
Interdictia se concretizeaza printr-o circulara semnata de primul ministru.
O alta masura exceptionala practicata pe plan local tot sub forma
unor circulare semnate de primul ministru se refera, in cazul persistentei
disputelor cu o firma siriana de stat, la obligativitatea tuturor celorlalte
firme siriene de stat ce colaboreaza cu acelasi partener strain, de a se
consulta cu beneficiarul sirian cu probleme si de a cere acordul scris al
acestuia inaintea eliberarii certificatelor de descarcare de sarcini.
Doua societati comerciale romanesti au intrat, in cursul anului
2007, sub incidenta unor astel de circulare.
VI. EVOLUTII RECENTE ALE ECONOMIEI SIRIENE
Sectoarele de baza ale economiei siriene, inclusiv industria grea si
utilitatile, se afla sub controlul sectorului public.
Alte industrii, cum sunt cea alimentara, textila, farmaceutica,
transportul, materialele de constructii au fost in mod treptat deschise
investitiilor private incepand cu anul 1990. Pe de alta parte, comertul cu
amanuntul si productia agricola au fost dintotdeauna elemente de baza ale
sectorului particular.
Datoria externa a Siriei s-a redus de la circa 22 miliarde dolari, la
numai 3 miliarde dolari, guvernul incheind acorduri de reglementare cu
toti creditorii, mai putin Bulgaria. Dupa ce in 1996 a convenit cu Banca
Mondiala si cu Franta reesalonarea si plata datoriilor, iar in anul 1998
reglementarea platii datoriilor fata de cativa creditori mai mici, Siria a
reluat platile in contul acestor datorii. In plus, in anul 2001, Siria a
reesalonat datoria sa catre Germania, situatie care a condus la reluarea
finantarilor de la Banca Europeana de Investitii. De asemenea, cateva tari
vest-europene au reluat garantarea exporturilor catre Siria (COFACE,
EGCD, SACE, HERMES etc.), dar numai pentru contracte pe termen
scurt si numai de la caz la caz. In 2004 Siria si-a reglementat datoriile
externe si fata de Polonia, Cehia si Slovacia, in 2005 fata de Federatia
Rusa si in 2007 cea fata de Romania.
În anul 2012 şi începutul lui 2013 se înregistrează o scădere
considerabilă a numarului de actiuni de cooperare economica
deschise cu parteneri din Siria. Acest fapt se datorează în cea mai
mare măsură deteriorării grave a situaţiei interne la nivel politic şi
social, cu implicaţii majore asupra evoluţiilor înregistrate în
domeniul economic.
16

Companiile străine, inclusiv cele româneşti, au recurs in mare
parte la părăsirea pieţei siriene până la liniştirea situaţiei, rămânând
în prezent în expectativă şi manifestând reticenţă către încheierea
unor noi contracte cu partenerii lor sirieni.
Unul din elementele cele mai importante care influenţează
evolutia schimburilor comerciale, determinat tot de recentele evoluţii
de pe plan intern, este impunerea succesivă a mai multor seturi de
sancţiuni din partea U.E. împotriva Siriei, la care ţara noastră se
aliniază în mod evident, prin prisma calităţii de membru al U.E.
Domeniile cele mai afectate au fost sectorul petrolier (Siria
înregistrând actualmente pierderi masive în urma pierderii clienţilor
vest-europeni) şi cel financiar (fiind foarte dificilă în prezent
realizarea unor plăţi sau tranzacţii înspre şi dinspre Siria).
Dinamica înregistrată în cursul acestui an în privinţa impunerii
de sancţiuni, asupra persoanelor, diverselor entităţi, companii,
instituţii financiar-bancare din Siria, a determinat o diminuare a
iniţiativelor de realizare a unor negocieri cu parteneri sirieni
(indiferent de natura acestora) în vederea încheierii de contracte în
această ţară.
PRINCIPALELE ORIENTARI SI PERSPECTIVE
ECONOMICE
PRINCIPALELE SECTOARE IN CRESTERE
Dupa peste 40 de ani de centralism economic si crestere economica
nesemnificativa, conducerea tarii a inceput din anul 2000 sa actioneze
pentru realizarea reformei in diverse domenii ale economiei, cu toate ca
ritmul ei este mai lent decat era de asteptat.
Principalele sectoare care sunt cuprinse in programul de reforma
sunt productia de gaze naturale si titei, rafinarea si procesarea acestora;
finante - banci; turismul; filaturile si tesatoriile de bumbac; productia de
tesaturi si confectii; reclama; productia alimentara; productia de ciment si
de otel; procurarea de echipamente agricole si pentru irigatii; productia de
ingrasaminte; proiectele pentru transportul apei, tratarea apelor si a
apelor uzate; telecomunicatiile; educatia.
Planul cincinal orientativ care va acoperi perioada 2011-2015
prevede investitii totale in economia siriana de 130 miliarde dolari, din
care 77 miliarde de dolari investitii private.
Momentan, majoritatea proiectelor de dezvoltare au fost sistate
din cauza luptelor care se desfăşoară la nivelul întregului teritoriu.
17

Productia de titei si gaze. Petrolul si gazele naturale reprezinta
sectorul de baza al economiei siriene, el asigurand, potrivit estimarilor
Bancii Mondiale, circa 40% din veniturile valutare ale tarii, respectiv,
peste 50% din incasarile din exporturi. In ciuda acestei ponderi si a
importantei strategice ce i se acorda de catre autoritati, perspectivele de
dezvoltare a acestui sector economic sunt incerte.
Productia de petrol s-a inscris in cursul ultimilor ani pe o panta
descendenta, scazand de la nivelul maximal de 604 mii de barili/zi, atins
in 1996, la 382 mii de barili la 31.3.2010. Principalele campuri petroliere
aflate in exploatare dau semne de epuizare, in timp ce actiunile
intreprinse in vederea descoperirii de noi zacaminte nu dau rezultatele
scontate.
In paralel, consumul de produse petroliere pe piata Siriei este in
crestere neta. Rezervele cunoscute au fost estimate la circa 2,5 miliarde
barili, ceea ce, in conditiile de productie si consum prezentate mai sus,
determina majoritatea expertilor sa aprecieze ca Siria va deveni in cursul
urmatorului deceniu o tara importatoare de titei. In acest spirit poate fi
interpretata si masura adoptata de autoritati, de a limita exportul de titei la
nivelul a 200 mii barili/zi.
Gazele naturale devin o sursa din ce in ce mai utilizata pentru
alimentarea cu energie a centralelor termice si electrice si a proceselor
industriale. Productia actuala se cifreaza la 23 milioane mc/zi iar
importurile se ridica la 2,4 milioane mc/zi.
In ceea ce priveste cooperarea internationala pentru cresterea
productiei petroliere, in 2008-2010 au fost scoase la licitatie pentru lucrari
de explorare 18 noi perimetre cu potential petrolifer, totalizand circa 120
mii km.p. (inclusiv perimetre off-shore), la care au participat companii de
notorietate internationala precum Petro-Canada, Devon Energy (SUA),
Gulfsands (SUA/Canada), INA (Croatia), IPR (SUA), ONGC (India),
Tatneft (Rusia), HBSI (Tunisia) etc. Printre cele mai importante firme
straine atrase in activitati de explorare/dezvoltare/exploatare sunt Total,
Royal Dutch Shell, Petro-Canada, US Gulfsands, Devon Energy (SUA)
s.a.
In prezent circa doua treimi din titeiul sirian este produs de societati
mixte cu participare siriana si straina, precum Al Furat Petroleum
Company (Syrian Petroleum Company-SPC + Shell si Petro-Canada) care
contribuie cu circa 55% la productia totala, sau Deir Ez-Zour Petrolem
Company (SPC + Total), cu 10%. Alte firme mixte care opereaza in Siria
sunt HAYAN Petroleum Company (SPC + INA/Croatia) si KAWKAB
(SPC + o firma din China).
18

Pe parcursul perioadei 2011-2012, in diverse momente, aproape
toate companiile petroliere occidentale si-au incetat sau suspendat
activitatea pe plan local.
Mentionam ca si in conditiile atragerii de parteneri straini, care
dispun de resurse financiare si tehnologii avansate, productia de petrol se
confrunta cu regrese: principalul producator sirian, Al Furat Petroleum
Company, a marcat scaderi de productie de la 400 mii barili/zi la sfarsitul
anilor ’90, la 195 mii barili/zi in prezent, iar actualele preocupari ale
companiei vizeaza tentativa de a stabiliza productia undeva la nivelul a
200-210 mii barili/zi, fara a avea o baza pentru a reveni sau depasi nivelul
din deceniul trecut.
Rezervele de gaze naturale ale Siriei sunt estimate la circa 500-600
miliarde m.c. (din care circa 300 miliarde m.c. exploatabile la nivelul
tehnic actual).
In conditiile in care guvernul sirian continua sa incurajeze
dezvoltarea explorarilor si productiei de titei si gaze, firmele romanesti
vor putea participa la realizarea unor investitii.
Pentru acoperirea necesarului intern, au fost semnate doua
memorandumuri de intelegere cu guvernul chinez pentru constructia unei
rafinarii de titei cu o capacitate de prelucrare de 120000 barili/zi la Deir
Ez-Zour (valoarea investitiilor este estimata la 2 miliarde dolari) si a unei
rafinarii la 50 km este de Homs, cu capacitate de 120000 barili pe zi, cu
finantare mixta siriano-iraniano-venezueleana (investitie anuntata de 1,2
miliarde dolari).
Nu au fost inca stabilite sursele de aprovizionare cu titei.
Finante – banci. Sectorul bancar controlat de stat este inca
rudimentar, oferind servicii in special organizatiilor din sectorul public.
Accesul sectorului privat la credite si facilitati bancare a inceput sa se
imbunatateasca, in special incepand cu anul 2006 , iar industria
asigurarilor nu este dezvoltata. In luna martie 2001, a fost promulgata
Legea 28 care permite infiintarea de banci private si mixte si abia la
inceputul anului 2003 au fost aprobate primele trei investitii in acest
domeniu, care au devenit operative in ianuarie 2004. Conform celor mai
recente modificari ale legii, persoanele straine pot detine, in unele cazuri,
60% din capital, iar diferenta din capital poate fi detinut de persoane
fizice sau juridice siriene. In prezent opereaza in Siria 13 banci cu capital
privat, dintre care doua islamice.
In anul 2004, Trezoreria SUA au impus restrictii bancilor
americane , aplicate si de o serie de banci din Europa, in privinta
cooperarii cu Banca Comerciala a Siriei. In acest moment aceasta este
19

listata ca entitate supusa sanctiunilor internationale din domeniul
financiar, adoptate in cursul lui 2011.
La inceputul anului 2009 s-a redeschis, dupa 46 de ani de la
desfiintare, bursa de valori mobiliare de la Damasc, prin intermediul
careia a inceput gestionarea uriasei masa monetara in circulatie si vor
putea fi atrase si canalizate investitiile private.
Turism. Exista un potential deosebit in acest domeniu datorita
extraordinarului patrimoniu cultural, istoric si arheologic existent. Cu
toate acestea, nu exista o infrastructura dezvoltata. Guvernul si-a exprimat
un puternic interes in promovarea industriei turismului si a investitiilor in
infrastructura acestuia. In 2009 numarul intrarilor de vizitatori a fost de 8
milioane, din care 3 milioane turisti cu sejur de peste 1 zi, generand un
volum de incasari de 5,4 miliarde dolari.
In 2005 si 2006 au fost convenite importante proiecte de cooperare
pentru imbunatatirea infrastructurii turismului (indeosebi constructii de
hoteluri) cu firme interesate din tarile Arabe (Qatar, Arabia Saudita,
Emiratele Arabe Unite, Kuwait), nivelul preconizat al investitiilor straine
si mixte cifrandu-se la peste 1,5 miliarde dolari. Datorita impactului crizei
financiare globale, se inregistreaza intarzieri in finalizarea unora din
aceste proiecte.
In prezent, acest sector este grav afectat de evolutiile inregistrate pe
parcursul ultimilor doi ani, inregistrand pierderi considerabile.
Agricultura. Dezvoltarea acestui sector se bazeaza pe existenta
unor factori naturali favorabili (32,6% din suprafata tarii o reprezinta
terenurile arabile, 43,5% pasuni si faneturi, exista un numar relativ bun
de cursuri de apa - cel mai important fiind fluviul Eufrat-, au fost
construite 160 de lacuri de baraj cu o capacitate de stocare a apelor de 20
miliarde m3). Productia agricola este in crestere in Siria, iar guvernul
continua sa incurajeze acest sector in vederea aprovizionarii pietei interne
si a exportului. Desi Ministerul Irigatiilor a realizat multe proiecte
importante pentru cresterea suprafatelor irigate, venitul mediu al
fermierilor si accesul inca limitat al acestora la credite reprezinta
obstacole majore in introducerea pe scara larga a sistemelor moderne de
irigatii.
Legat de dezvoltarea agriculturii, exista un potential important
pentru cresterea industriei producatoare de ingrasaminte, insecticide si
alte produse chimice.
Avand in vedere limitarea productiei de bumbac neegrenat la
650000 tone/an, guvernul va incuraja modernizarea in continuare a
filaturilor si tesatoriilor si a intregii industrii textile.
20

Siria produce anual peste 4 milioane tone de grau tare care,
coroborat cu rezerva strategica de 3 milioane tone, permite exportul anual
a 2 milioane tone cu preturi mai mult decat duble fata de cele practicate
la inceputul anului 2007.Consumul intern al Siriei a fost, in 2009, de 1,7
milioane tone grau.
Siria este al patrulea producator mondial de masline (870000 to in
2009) si intentioneaza sa produca 100000 tone de ulei de masline pretabil
a fi exportat in tarile UE.
Agricultura este unul dintre singurele sectoare care au avut o
evolutie pozitiva pe parcursul ultimului an, cresterea preconizata fiind de
aproximativ 13,7 procente.
Telecomunicatiile. Incepand cu anul 2002 a fost inregistrata o
dezvoltare puternica a a telefoniei mobile si a serviciilor Internet, ritm
care va continua si in perioada urmatoare. Domeniul cel mai important al
cresterii il reprezinta tehnologia si serviciile mesageriei telefonice si a
serviciilor Internet. In 2009 numarul de abonati la internet este de
540.000 (extrem de redus, practic ultima pozitie in randurile tarilor
arabe)). Pentru urmatorii ani guvernul sirian a anuntat masuri care sa
permita cresterea numarului abonatilor Internet la 1 milion. Numarul de
linii telefonice va spori cu 1,5 milioane. Sunt prevazute investitii totale de
8 miliarde dolari in cursul urmatorilor 10 ani, finantate in proportie de
25% de catre stat si 75% de catre sectorul privat. Exista 8,8 milioane
utilizatori ai telefoniei mobile si 3,4 milioane utilizatori de telefonie fixa.
Conform ultimelor calculatii realizate, scaderea acestui sector
economic s-ar cifra in jurul cotei de 10% (cotatia reflectand evolutia
acestui sector impreuna cu cel al transporturilor).
Educatia. Schimbarile de legislatie din cursul ultimilor ani au
permis infiintarea de universitati particulare si centre de invatamant, desi
acestea se organizeaza intr-un ritm relativ lent. Exista o cerere mare
pentru scoli private elementare, scoli secundare, centre pentru invatat
limbi straine si programe de invatamant pentru adulti.
ROLUL GUVERNULUI IN ECONOMIE
Pana in anul 1989, guvernul sirian a elaborat politici economice
urmarind extinderea sectorului public, cu exceptia comertului cu
amanuntul si a productiei agricole. Toate industriile majore, inclusiv
bancile si asigurarile, au fost nationalizate in anii ’60, iar resursele au fost
orientate in totalitate spre dezvoltarea sectorului public.
21

Din anul 1989, guvernul a inceput sa aplice unele reforme
economice si in mai 1991 a promulgat noua lege a investitiilor (Legea nr.
10/1991), care a fost amendata in aprilie 2000 (Decretul nr.7). Legea 10
si amendamentul ulterior incurajeaza dezvoltarea sectorului privat prin
extinderea treptata a listei bunurilor pe care acest sector le poate produce
sau importa si permite competitia limitata a sectorului privat cu sectorul
public (ex. sectorul textil, farmaceutic si alimentar). Guvernul continua sa
controleze industriile “strategice”, cum sunt productia de titei si industria
de rafinare, activitatile portuare, telecomunicatiile, transporturile aeriene,
productia, transportul si distributia energiei electrice, distributia apei. De
asemenea, guvernul controleaza preturile produselor agricole. In ultima
perioada, guvernul a redus partial controlul in domeniul agricol si permite
importul unor produse alimentare.
BALANTA DE PLATI
Statistica oficiala privind balanta de plati, care nu este inca
disponibila pentru anul 2012, nu poate fi considerata suficient de exactă.
Insusi presedintele tarii a facut cunoscute dubiile legate de acuratetea
datelor statistice locale ca baze certe pentru prognoze. Oricum, in
perioade cum ar fi 2007 -2008, in pofida nivelului crescut al preturilor la
titei si poductia si exportul unor cantitati importante de produse agricole,
s-au inregistrat deficite ale balantei comerciale. Pretul in crestere al
titeiului si un an relativ bun pentru productia agricola, permit echilibrarea
deficitelor balantei de plati in acest an. Datele statistice indica un sold
pasiv al contului curent in ultimii ani. Balanta petroliera a Siriei este,
incepand cu 2006, deficitara.
Cu toate acestea, situatia financiara a Siriei nu ridica probleme si
nu se profileaza riscul unei crize, avand in vedere existenta unor rezerve
valutare cifrate la peste 17 miliarde dolari (echivalent) la nivelul anului
trecut.
Pentru a evita impactul unor viitoare sanctiuni economice si
financiare americane, Banca Centrala a Siriei si-a redefinit, incepand cu
luna februarie 2007, devizele in care se tine rezerva valutara a tarii. Noua
structura este de 44% denominare in euro, 34% in dolari SUA si cate
11% in yeni si lire sterline.
INFRASTRUCTURA SIRIANA
In comparatie cu multe tari din lumea a treia, Siria detine o foarte
buna infrastructura pentru comert si transport. Drumurile, calea ferata,
22

transportul aerian, porturile, telecomunicatiile, energia electrica, si
aprovizionarea cu apa sunt la un nivel adecvat.
Drumuri si cai ferate. Siria are o retea de drumuri asfaltate bine
intretinuta, de 47.000 Km (din care 7.000 km autostrazi si 40.000 km
drumuri modernizate), care fac legatura intre principalele orase (Damasc,
Alep, Latakia, Tartous, Deir Ez-Zour, Homs, Hama, Hassakeh, Sweida,
Dara’a) si leaga Siria de tarile invecinate.
Cei 2800 km de cai ferate (2465 km ecartament normal si 338 km
ecartament ingust) corespund necesitatlor de transport ale Siriei, desi
parcul de material rulant este invechit si este folosit in special pentru
transportul de roca fosfatica si cereale. Guvernul a inceput recent
studierea unui proiect pentru dezvoltarea si modernizarea sistemului de
cai ferate, inclusiv reabilitarea caii ferate Damasc-Mecca, cu asistenta
financiara saudita. Pe reteaua de transport feroviar existenta se desfasoara
atat transport de calatori intern, cat si international catre Iordania, Turcia,
Iran si Irak. Bugetul aferent dezvoltarii infrastructurii transporturilor in
2010 este de 270 milioane dolari.
Incepand cu anul 2011 Siria va initia, in PPP, constructia a doua
autostrazi: una de 370 km, ce va lega porturile siriene de frontiera cu Irak,
si una de 540 km, care va traversa tara de la nord la sud.
Transportul aerian. Exista trei aeroporturi internationale in Siria:
Damasc, Latakia si Alep, care deservesc anual circa 3,5 milioane pasageri
si opereaza peste 11.000 zboruri (la nivelul anului 2009). Recent au avut
loc lucrari de renovare, extinedere si modernizare a aeroporturilor
internationale incluzand imbunatatirea facilitatilor de securitate a
zborurilor. In prima parte a anului 2000, Syrian Arab Arlines – societate
de stat - a achizitionat sase aparate de zbor Airbus A-320, iar pentru
aeronavele Boeing s-au organizat licitatii in vederea executarii de
reparatii capitale. In ianuarie 2005 s-a anuntat intentia de achizitionare a 7
noi aparate de zbor, din care de capacitate medie si 3 de mare capacitate,
cu sprijinul financiar al Bancii Europene de Investitii. Intrucat situatia
politica regionala s-a schimbat fundamental in luna februarie 2005, iar
principalii furnizori occidentali de avioane au instituit, practic, embargou
in privinta Siriei, Damascul s-a reorientat spre achizitionarea de avioane
de pasageri mediu curier din Franta.
Flota aeriana comerciala a Siriei este imbatranita si mai dispune doar de
3 aparate comerciale proprii.
Porturile. In anul 2009, cele doua porturi comerciale ale Siriei din
Latakia si Tartus au operat, cumulat, la incarcare 2600 de nave cu un
volum de 2,5 milioane tone marfuri si la descarcare 2400 nave cu un
23

volum de10,5 milioane tone. In ambele porturi au fost efectuate lucrari de
modernizare si extindere.
Telecomunicatii. In anul 2004, numarul de posturi de telefonie fixa
operate de Syrian Telecommunication Establishment (STE) a fost de 3,4
milioane, cu 2,4 milioane abonati. La acestea se adauga doua retele de
telefonie mobila: “Syriatel” cu 4,4 mil. abonati si MTN cu 3,9 mil.
abonati . Se estimeaza cresterea la peste 5 milioane de abonati pentru
fiecare din cele doua retele la sfarsitul anului 2010. In urmatorii doi ani
numarul de linii telefonice va spori cu 1,5 milioane. Sunt prevazute
investitii totale de 8 miliarde dolari in cursul urmatorilor 10 ani, finantate
in proportie de 25% de catre stat si 75% de catre sectorul privat.
Tehnologia informatiilor. Inernetul a fost introdus in anul 2000, in
prezent numarul utilizatorilor prin S.T.E. si Syrian Computer Society –
S.C.S. fiind de circa 340 mii abonati.
Energia electrica. In anii din urma, capacitatea instalata de
productie a energiei electrice a crescut ajungand la circa 7200 MW.
Electrificarea rurala este realizata in proportie de 98%, retelele electrice
ale tarii fiind interconectate cu retelele Egiptului, Iordaniei, Turciei si
Libanului. Proiectul privind interconectarea cu Irakul nu s-a realizat
datorita conditiilor specifice de insecuritate. Reteaua de conectare va
asigura aprovizionarea tarilor participante in situatii de necesitate si
permite Siriei sa exporte energie: in septembrie 2009 Siria a livrat energie
electrica in Irak (60MW/230 KV), Iordania (200 MW/400KV) si Liban
(110 MW/230 KV). Bugetul alocat pentru dezvoltarea sectorului
energetic in 2010 este de 450 milioane dolari, urmand ca in urmatorii 10
ani investitiile totale pentru extinderea si modernizarea sistemului sa se
cifreze la 10 miliarde dolari.
Apa. Municipalitatile oraselor Damasc si Alep au realizat proiecte
care au condus la reducerea pierderilor din retelele de apa. Inlocuirea
integrala a tevilor vechi de apa din Damasc (340 km) a fost terminata in
2005. In orasul Damasc se inregistreaza o lipsa de apa din ce in ce mai
evidenta si autoritatile sunt preocupate de realizarea unor proiecte, printre
care cel mai important este acela de aprovizionare a capitalei din
izvoarele situate in zona nord-vestica a litoralului sirian. Bugetul alocat
pentru lucrari de dezvoltare aferente acestui sector in 2010 este de 340
milioane dolari.
24

INTEGRAREA ECONOMICA REGIONALA
Orientul Mijlociu. La 1 ianuarie 1998 Siria a aderat la acordul
regional pentru formarea Marii Zone Arabe de Comert Liber (GAFTA),
care a devenit operational de la 1 ianuarie 2005. In baza acestui acord,
Siria a inceput reducerea cu 10% pe an a taxelor vamale pentru marfurile
produse in tarile arabe, astfel la finele lui 2007 acestea au fost eliminate
in marea lor majoritate. Unele produse pentru care era interzis importul
din orice tara (articole electrice, cosmetice, articole sanitare), pot fi acum
importate din tarile arabe.
Siria a avut incheiate acorduri de liber schimb cu Iordania, Liban, Irak,
Kuwait, Bahrein, E.A.U., Qatar, Sudan, Oman, Maroc, Arabia Saudita si
Turcia (intrat in vigoare la 1.1.2007) si negociaza in prezent acordurile cu
Tunisia si Libia.
Pe baza acordului bilateral semnat cu Libanul in 1998, taxele
vamale pentru podusele industriale au fost eliminate in ianuarie 2002.
Taxele pentru produsele agricole se reduc pe baza unui program special,
care se intinde pe o perioada mai lunga.
Europa. Acordul de asociere Siria – UE, al carui proces de
negociere s-a finalizat in luna decembrie 2003, a fost parafat in octombrie
2004. Autoritatile de la Damasc sperau, la vremea respectiva, ca
documentul va oferi un mijloc “vital si adecvat” pentru accelerarea
programului de dezvoltare si modernizare a societatii siriene, o cale de
acces la transferul de tehnologii moderne si aplicarea acestora in
economia siriana, precum si de deschidere a pietelor tarilor membre ale
UE pentru produsele industriale si agricole ale Siriei.
La solicitarea Frantei, dupa asasinarea fostului premier libanez
Rafik Al Hariri, procedurile de ratificare a acordului in Parlamentul
European au fost inghetate. Siria a parcurs, in lipsa intrarii in vigoare a
Acordului de asociere, conform calendarului agreat, majoritatea etapelor
de liberalizare economica si comerciala chiar si in lipsa unei
contraprestatii a statelor membre ale UE.
Dupa reangajarea Siriei de catre statele UE, la 26 octombrie 2009,
presedintia suedeza a Uniunii a invitat autoritatile siriene sa semneze
Acordul de Asociere. Surprinzator, Siria a amanat momentul semnarii
pentru evaluarea consecintelor economice, fiscale si sociale ale intrarii in
vigoare a documentului. Se anticipeaza ca, in cazul in care statele UE vor
fi dispuse sa acorde Siriei asistenta financiara compensatorie, documentul
ar putea fi semnat in acest an.
Relatiile cu statele UE sunt reglementate, in aceste conditii, de
Acordul de cooperare semnat de Siria cu Comunitatile Europene in 1977.
25

Organizatia Mondiala a Comertului. Siria este una din tarile fondatoare a
GATT din care s-a retras in 1951 ca urmare a admiterii Israelului. In
2001 si 2005 a fost initiate demersuri in vederea readmiterii in OMC. Ca
si in cazul semnarii Acordului de Asociere cu U.E., nu va fi posibila
aderarea la O.M.C. fara realizarea reformelor in economie si acceptul
SUA. SUA, care au blocat, de fiecare data, inceperea tratativelor de
adarere ale Siriei la OMC si-au anuntat, la inceputul anului 2010,
disponibilitatea de a sustine demersurile guvernului sirian de a incepe
negocierile de aderare la OMC.
VII. COMERTUL EXTERIOR AL SIRIEI
VOLUMUL COMERTULUI EXTERIOR
Ultimele date statistice cifreaza valoarea schimburilor comerciale
in jurul sumei de 26,41 miliarde dolari, din care 12,84 miliarde dolari
exporturi si 13,57 miliarde dolari importuri, rezultand un sold pasiv al
balantei comerciale de 5,3 miliarde dolari.
Fata de anul anterior, cresterea procentuala a exporturilor este de
peste 16%, a importurilor de 13%, iar pe total schimburile externe au
crescut cu 14%. Aceasta crestere este pusa deopotriva pe seama
stabilizarii preturilor la titei pe pietele externe, si a cresterii exporturilor
catre Irak si alte tari arabe urmare intrarii in vigoare a unor acorduri de
liber schimb.
Structura exporturilor: titei, minerale, produse petroliere, fructe si
legume, fibra de bubmac, textile, imbracaminte, carne si animale vii,
grau.
Principalele tari in care au fost realizate exporturi: Iraq (30.22%
din total exporturi), Liban (12,21%), Germania ( 8.89%), Egipt ( 6.8%),
Arabia Saudita ( 5.04%) si Italia ( 4.55%).
Structura importurilor: masini si echipamente de transport,
instalatii electrice, produse alimentare, animale vii, metale si produse
metalice, produse ale industriei chimice, plastic, produse ale industriei
textile si hartie.
Principale state din care au fost realizate importuri: Arabia Saudita
( 10.1% din total importuri), China ( 9.95%), Turcia (6.97 %), Egipt (
6.44%), Emiratele Arabe Unite (4.97 %), Italia ( 4.93%), Rusia ( 4.92%),
Germania ( 4.38%) si Liban ( 4.12%).
Statele Uniunii Europene sunt principalul partener comercial al
Siriei, urmate de statele lumii arabe. In anul 2011, urmare impunerii
26

treptate de sanctiuni din partea statelor UE asupra Siriei, indicii
comerciali s-au incadrat pe un trend descendent, efectele cele mai vizibile
urmand a fi resimtite in raportarile referitoare la anul 2012, cand inca din
primul semestru se asteapta modificari considerabile in comparatie cu anii
trecuti.
Dependenta mare a economei siriene fata de evolutia sectorului
petrolier si a incasarilor de devize din exportul de titei se diminueaza
continuu, insa detine inca un rol destul de important.
PRINCIPALELE FIRME DIN SECTORUL PUBLIC SI
CONDITIILE PE CARE LE IMPUN LA IMPORTUL DE MARFURI.
In conditiile modului actual de organizare a economiei siriene, cu
sector de stat si sector particular, modul de promovare a produselor si
serviciilor, de incheiere si derulare a contractelor difera in functie de
beneficiarul avut in vedere, fiind necesara o abordare specifica in cazul
societatilor de stat fata de cele cu capital privat.
Societatile siriene de stat practica sistemul achizitiilor de produse si
servicii prin licitatii, cu depunerea prealabila a garantiilor bancare de
participare si a garantiilor bancare de buna executie. In cadrul societatilor
de stat exista un sistem birocratic care face greoaie sau extrem de greoaie
luarea deciziilor.
Societatile siriene cu capital privat practica sistemul achizitiilor
directe, dar si a solicitarilor de oferte (calls for offers).
Societatile publice organizeaza licitatii pentru pentru importul
diferitelor produse necesare functionarii unitatilor de stat sau a
infrastructurii, precum si pentru realizarea unor proiecte in domeniul
industrial, agricol sau al infrastructurii economico-sociale.
Principalele societati de stat importatoare sunt urmatoarele:
- Syrian Petroleum Company (S.P.S.), Damasc, C.P. 2849, tel. 00963-
11-222.70.07, 223.55.66, 231.48.50/1/2/3/4, fax 222.56.48, 222.56.43;
- Al-Furat Petroleum Company (AFPC), Damasc, C.P. 7660, tel.
00963-11-618.16.88, 618.33.33, fax 618.44.44;
- Syrian Crude Oil Transport Company, Banias, CP 13, tel. 00963-43-
711.300, fax 710.418;
- Public Establishment for Power Generation and Distribution,
Damasc, CP 3386, tel. 00963-11-212.97.95/6, fax 211.99.34/5;
27

- Public Establishment for Power Distribution and Exploitation,
Damasc, CP 35199, tel.00963-11-333.75.08, 333.72.16, fax 222.36.86;
- General Organization for Engineering Industries, Damasc, CP 3120,
tel. 00963-11-213.13.07, 212.18.24, 212.18.16, fax 212.33.75;
- Syrian Telecommunication Establishment (STE), Damasc, tel.
00963-11-224.03.00, 612.22.10, fax 224.20.00;
- General Organization for Cement and Building Establishment,
Damasc, CP 5265, tel. 00963-11-611.73.33, 611.76.66, fax 611.71.11;
- General Organization for Textile Industries, Damasc, CP 620, tel.
00963-11-221.52.62, 221.62.00, fax 221.62.01;
- General Organization for Chemical Industries, Damasc, CP 5447, tel.
00963-11-212.76.54, 212.33.63, fax 212.82.89;
- General Organization for Food Industries, Damasc, CP 105, tel.
00963-11-224.40.21, 222.29.02, fax 223.44.28;
- Foreign Trade Organization for Machinery and Equipment
(SAYARAT), Damasc, CP 3130, tel 00963-11-221.82.23, 221.81.56, fax
221.11.18;
- General Establishment for Cereal Processing and Trade, Damasc, CP
4106, tel. 00963-11-231.78.14, 231.75.41, fax 231.23.69;
- Cotton Marketing Organization, Alep, CP 729, tel 00963-21-
223.94.95/6/7/8, fax 221.86.17;
CONDITII DE LIVRARE, PLATA, PRET PRACTICATE PE
PIATA SIRIEI
In general, importatorii sirieni de stat si particulari solicita livrarea
produselor in conditia CANDF port sirian (Tartus sau Latakia),
transportul fiind asigurat de exportatori.
Livrarile de marfuri catre societatile de stat siriene, prin conditiile
impuse in caietele de sarcini, se efectueaza numai CANDF, iar plata se
face prin acreditiv irevocabil deschis la Banca Comerciala a Siriei. Pentru
importurile de masini si echipamente unele societati de stat efectueaza
plata a 90% din valoare la livrare, la prezentarea documentelor de export,
iar 10% dupa receptionarea marfurilor in Siria. De asemenea, eliberarea
garantiilor de
buna executie este o problema destul de complicata, firmele exportatoare,
in afara faptului ca trebuie sa respecte cu strictete conditiile contractului,
trebuie sa urmareasaca si realizarea procedurilor impuse de birocratia
excesiva din Siria in legatura cu derularea contractelor respective.
28

Pentru societatile de stat, resursele financiare necesare importurilor
provin din surse proprii si alocatii bugetare, iar fondurile necesare
realizarii unor proiecte de marime medie sau mare sunt alocate de la
bugetul de stat sau provin din imprumuturi externe si credite
nerambursabile.
Firmele private finanteaza importurile din resurse proprii sau
credite bancare. Importatorii majori care fac afaceri cu marile companii
internationale au acces la linii de credit. Contractele pe care le incheie
firmele particulare sunt negociate direct cu companiile straine fara nici o
influenta a autoritatilor guvernamentale. Toate tranzactiile comerciale
pentru importuri trebuie sa se faca prin acreditive deschise prin Banca
Comerciala a Siriei, aceasta solicitand acoperirea 100% din sursele
proprii ale ale firmei, care pot fi din sume obtinute din exportul de
marfuri siriene sau din afara Siriei.
Deseori, importatorii sirieni particulari solicita ca in factura
proforma si conosament sa se mentioneze conditia de plata “free of
payment” sau “180-day credit facilities”. In acest caz, importatorul
plateste din disponibilitati aflate in afara Siriei “cash” in avans sau prin
acreditiv deschis de la o banca straina.
Oricum, este necesar ca exportatorii sa solicite importatorilor
sirieni ca plata sa se efectueze prin acreditiv irevocabil, confirmat, pana
se stabileste o relatie de incredere intre cei doi parteneri.
In general, piata Siriei este o piata cu preturi joase, pentru marfuri
competitive, concurenta fiind foarte puternica, iar comerciantii sirieni
buni negociatori.
ELEMENTE DE POLITICA COMERCIALA, TAXE VAMALE,
MASURI PROTECTIONISTE SI RESTRICTII.
Sistemul vamal sirian este in curs de liberalizare, in conformitate
cu principiile convenite in Acordul de asociere Siria-UE, document
parafat in octombrie 2004, dar neintrat in vigoare.
Toate produsele importate de Siria sunt supuse taxelor vamale si
taxelor unificate (insumare a altor taxe guvernamentale si locale). Taxele
vamale variaza intre 1% si 132%, in functie de importanta pe care
guvernul o acorda produsului importat. Corespunzator acestor taxe, se
adauga si taxele unificate care variaza intre 6% si 35%, dupa aceleasi
principii.
29

Nivelul de taxare practicat in Siria se inscrie in urmatoarele paliere:
Nivel de baza (%) Taxa unificata (%) Nivelul efectiv* (%)
0 6 6
1 6 7
7 13 20
15 14 29
30 17 47
50 21 71
75 27 102
100 32 132
132 33 183
* Exclusiv taxa de licenta de 2%
Inainte de 1993, toate produsele importate erau evaluate la cursul
“oficial” de 11,25 L.S/dolar SUA. Pe masura liberalizarii treptate a
importurilor, rata de schimb aplicata la evaluarea importurilor s-a
unificat, calculandu-se la cursul de schimb practicat de BCS . De
exemplu, taxele vamale pentru produsele recent permise la import (ca
telefoanele, masini fax, si alte produse electronice) sunt calculate la rata
de schimb comunicata de Banca Centrala a Siriei (45,75 lire Siriene
pentru dolar la 31.3.2010).
Taxele vamale se inscriu in urmatoarea grila:
Grupa de produse Nivelul taxei vamale
Animale vii si unele produse medicale 0%
Materii prime si echipamente industriale 1%
Produse semifabricate si intermediare 10% - 16%
Produse de consum finite 29% - 50%
Produse de lux 100% - 132%
Pentru obtinerea informatiilor privind reglementarile vamale
solicitantii se pot adresa la:
General Directorate of Customs, Damasc, telefon 00963-11-
212.34.99, 212.17.01, 212.97.51, 212.79.02; fax 213.25.77, 212.69.21.
Guvernul sirian permite importul temporar, fara plata taxelor vamale
si taxelor unificate, pentru urmatoarele:
1. Proiecte mari. Companiile straine care executa proiecte in Siria pot
importa temporar echipamentele necesare realizarii proiectului. Cand
proiectul este terminat, firma straina trebuie sa re-exporte echipamentele.
30

2. Organizatiile internationale pot importa vehicule, mobila si
echipamentul necesar.
3. Turistii pot intra in Siria cu autoturismul personal pentru o perioada
de 3 luni.
4. Expozitii si targuri. Prticipantii pot introduce temporar produse
pentru expozitii si targuri, care apoi trebuie exportate. Ocazional,
autoritatile permit importul definitiv al produselor expuse.
5. Proiecte pe baza Legii investitiilor nr. 10/1991. Aceasta lege
permite investitorilor importul fara plata taxelor vamale a echipamentelor,
masinilor si a altor marfuri necesare proiectelor. Taxe vamale se aplica
materiilor prime nesesare prelucrarii. Guvernul a redus recent la 1%
taxele vamale pentru unele materii prime.
CONDITII SOLICITATE DE AUTORITATILE SIRIENE LA
IMPORT
Pentru a import marfuri in Siria, comercianti sirieni trebuie sa prezinte
urmatoarele documente:
1. Un conosament.
2. Licenta de import valabila.
3. Factura comerciala in triplicat in care produsul importat sa fie
descris, sa mentioneze pretul si metoda be plata utilizata. Exportatorul
trebuie sa includa in factura doua declaratii : a- daca firma sa are un agent
comercial in Siria si b – daca firma respecta prevederile Boicotului
Israelului.
4. Packing list in triplicat.
5. Un certificat de origin in triplicat.
6. O scrisoare de la banca corespondenta.
Toate documentele trebuie certificate de Camera de Comert si de
Ambasada Siriei din tara de origine. Din 2001, taxele consulare au crescut
de la 0,4% la 1,5% din valoarea marfurilor livrate.
ZONELE LIBERE IN SIRIA
The General Organization for Free Zones (GOFZ) a fost infiintata in
1972 pentru promovarea investitiilor in Siria si pentru a exploata
potentialul economic si rolul istoric al Siriei de “pod comercial” intre Est
si Vest.
Exista in prezent 9 zone libere - langa orasul de granita Dar’a
(societate mixta intre Siria si Iordania), in Adra (nordul Damascului), in
Alep, in Damasc si la Aeroportul International Damasc, Hasia, in centrul
31

Siriei, Homs, Hama si, in curs de finalizare, la Deir Ez-Zour. In plus,
exista zone libere in porturile Tartus si Latakia.
Guvernul acorda facilitati firmelor care opereaza in zonele libere sub
forma scutirilor de taxe vamale si taxe locale, intrarea produselor fara
licenta de import, nu exista restrictii de re-export, accesul bancilor
particulare in zonele libere etc.
ORGANISMELE PUBLICE SI NEGUVERNAMENTATE CARE
FURNIZEAZA INFORMATII ECONOMICE SI COMERCIALE sunt
prezentate in anexa Nr. 1.
VIII. REGIMUL DE INVESTITII
DESCHIDEREA CATRE INVESTITIILE STRAINE
Guvernul sirian a deschis calea investitiilor straine in 1991, dar nu
a adoptat cadrul solid si cuprinzator solicitat atat de investitorii straini, cat
si de cei locali. In ciuda sperantelor pentru realizarea unor reforme
semnificative dupa instalarea noii conduceri a Siriei in anul 2000, multi
investitori considera climatul de afaceri din Siria dificil, afectat de reguli
ambigue. Recentele reforme economice sunt considerate in general
simbolice si au contribuit intr-o masura mica la imbunatatirea climatului
investitional.
In iunie 1991, guvernul a adoptat Legea 10 destinata promovarii
investitiilor in toate sectoarele economice oferind unele avantaje
investitorilor locali si straini. In mai 2000, Legea 10 a fost amendata prin
Decretul 7 pentru a face investitiile in Siria mult mai atractive prin
extinderea perioadei scutire de la plata taxelor, cresterea flexibilitatii in
operatiunile cu devize libere, reducerea unor taxe pe venit pentru firmele
care detin actiuni etc. Investitorii care au obtinut licenta pot importa fara
plata axelor vamale masini si echipamente, inclusiv vehicule si o scutire
de la plata taxelor pe profit de cinci ani. Firmele care exporta peste 50%
din productie sunt scutite de la plata taxelor pe profit sapte ani.
Toate solicitarile pentru investitii avand la baza Legea 10 si
Decretul 7 trebuie supuse aprobarii Inaltului Consiliu pentru Investitii,
condus de primul-ministru.
Aproape toate sectoarele din economice sunt deschise investitiilor
directe straine cu exceptia producerii si distributiei de energie electrica,
transportului aerian, operatii portuare, imbutelierea apei, telefonie si
productia si rafinarea petrolului si gazelor.
32

Dintre dificultatile privind realizarea de investitii in Siria mentionam:
- Solicitarea de catre autoritati a obtinerii licentelor de import si
export pentru orice articol importat si re-exportat, indiferent de valoarea
lui.
- Acordarea contractelor este adesea intarziata de interventiile unor
grupuri de interese influente .
- Guvernul sirian inca mai impune plafoane de pret pentru unele
produse, situatie care afecteaza posibilitatea investitorului de a recupera
investitia.
- Salariul mediu pentru angajatii sectorului public este de 150-200
dolari/luna. In consecinta, acestia sunt nemotivati si neproductivi.
- Legislatia muncii este complexa si limiteaza flexibilitatea
angajatorului de a angaja sau concedia salariati.
- Aplicarea reglementarilor din Boicotul Israelului.
Pana in prezent, nu exista nici un exemplu in care guvernul sirian sa
refuze investitorilor straini tratamentul national sau tratamentul natiunii
celei mai favorizate. In plus, guvernul sirian nu face nici o discriminare
impotriva investitorilor straini la efectuarea investitiei initiale sau dupa ce
aceasta a fost facuta.
INSTITUTIA CARE SE OCUPA DE INREGISTRAREA
INVESTITIILOR
Biroul pentru Investii , Damasc, CP 31396
Telefon 00963-11-441.10.448, 441.20.39
Fax 00963-11-442.81.24
E-mail: syinvest@mail.sy
Adresa site: www.Investsyria.com
Biroul pentru Investitii se afla in subordinea Ministerului Economiei si
Comertului Exterior.
IX. PERSPECTIVELE DEZVOLTARII RELATIILOR
ECONOMICE ROMANO- SIRIENE.
Domeniile in care Romania are un potential important atat pentru
realizarea de proiecte economice, cat si pentru livrarea de marfuri sunt
urmatoarele:
33

Domeniul petrolului si gazelor.
In principal, acesta este domeniul industrial care asigura cea mai
mare parte a veniturilor din export si a celor bugetare si unde sunt
prevazute cele mai multe investitii si achizitionari de echipamente,
materiale, conducte, tevi etc. Piata in acest domeniu, in care societatile
romanesti au o traditie indelungata, poate fi estimata intre 150 - 200
milioane dolari anual.
Este posibil ca firmele romanesti sa incheie contracte pentru noi
obiective in acest domeniu, dar de marime medie. In principal, exportul
romanesc poate creste in perspectiva urmatorilor ani prin livrari de
echipamente, materiale, conducte petroliere si de gaz, tevi petroliere.
Exista si posibilitatea participarii firmelor specializate romanesti la
prospectiuni si exploatari de petrol in Siria.
Deoarece rezervele si productia de titei sunt in scadere, se pune
acentul pe dezvoltarea explorarilor pentru gaze si valorificarea acestora.
Se urmareste inlocuirea combustibilului petrolier lichid la centralele
electrice, asigurarea cu gaze a noilor investitii in domeniul productiei de
energie si a celor din industrie, precum si pentru realizarea unui
disponibil pentru exportul catre Liban si, eventual, Turcia si Europa.
Investitiile in domeniul exploatarii, tratarii si transportului gazelor
sunt prioritare si reprezinta un volum si o valoare considerabila, printre
acestea numarandu-se:
- Conducta magistrala pentru gaze Egipt – Iordania – Siria –
Liban, care a facut obiectul unui acord semnat la nivel primilor ministri
din cele patru tari. Gazoductul aprovizioneaza cu gaze Iordania, Liban si
Turcia si, in perspectiva, Cipru si Europa. Lucrarile au inceput in 2006 si,
pentru prima portiune de 364 km, de la frontiera cu Iordania pana la
Homs, lucrarile au fost finalizate inaintea termenului prevazut in
contractul cu Stroygazneft (februarie 2008).
- Conducta de gaz de 24” Homs – Tripoli (Liban), in lungime
totala de 107 Km si o capacitate de transport de 3 milioane m.c. gaz pe zi
(75 km pe teritoriul Siriei si 32 km in Liban); proiectul a fost amanat;
- Proiectul Palmira Nord prevede colectarea gazelor, tratarea
acestora intr-o uzina si transportul lor catre Homs;
- Executarea de lucrari pentru explorari si exploatari de titei si
gaze;
- Livrarea de echipamente si materiale unor societati straine
care opereaza in Siria pentru explorari si exploatari de titei si gaze.
34

De asemenea, in domeniul prelucrarii titeiului firmele romanesti
pot participa cu livrari de materiale si echipamente, precum si realizarea
unor proiecte partiale in cadrul lucrarilor de modernizare a rafinariilor de
la Banias si Homs.
Domeniul electricitatii.
Sunt anuntate si se urmareste realizarea unor proiecte importante
atat in sectorul productiei de energie, cat si in transportul si distributia
electricitatii.
Programul de investitii in perioada 2011 – 2020 cuprinde :
- 5,1 miliarde dolari pentru producerea energiei electrice
(centrale electrice, linii de 400 KV si 230 KV si statii de transformare
400/230 KV si 230/66 KV);
- 2,7 miliarde dolari pentru sectorul de distributie (statii de
transformare 66/20 KV, linii 66 KV si 20 KV si posturi de transformare
de 20 KV);
- 5,8 miliarde dolari pentru dezvoltarea si extinderea retelelor
de transport a energiei electrice.
Planurile curente au ca scop conversia tuturor centralelor electrice
existente de la ciclul simplu la ciclul combinat.
Dezvoltarea sistemului de irigatii si amenajari funciare.
Ministerul Irigatiilor are in vedere sa realizeze sisteme de irigatii si
drenaje in nord-estul Siriei pentru a creste suprafata irigata cu aproape
350.000 hectare; de asemenea exista planuri pentru instalarea unor
sisteme de pompare de mare capacitate de-a lungul fluviului Tigru pentru
a iriga o suprafata de 150.000 hectare.
Firmele romanesti participa in principal prin livrarea de
echipamente.
Industria cimentului.
Industria cimentului este reprezentata de 7 fabrici cu o capacitate
totala de circa 5,7 mil. tone/an, in timp ce necesarul pentru consum este in
jurul a 7 mil.tone/an. Un studiu realizat de o companie japoneza arata ca
cererea interna de ciment ajunge in anul 2010 la 12 mil. to/an. Guvernul
sirian intentioneaza sa acopere cea mai mare parte din aceasta cerere prin
acordarea de licente unor firme straine. In ultimii ani au fost anuntate mai
multe proiecte atat pentru extinderea unor fabrici existente, cat si pentru
doua proiecte noi.
35

Firmele romanesti participa la licitatiile privind livrarea de
materiale si echipamente, precum si acordarea de asistenta tehnica pentru
fabricile de ciment, existand un potential de comenzi in acest domeniu de
circa 10 – 15 milioane dolari anual.
Transporturi feroviare
Pentru urmatorii ani, sunt prevazute proiecte privind modernizarea
si dezvoltarea retelei de cai ferate si conctarea lor la reteaua regionala.
De asemenea, autoritatile siriene au alocat fonduri substantiale
pentru achizitionarea de locomotive, vagoane de calatori si specializate
(fosfati, produse petroliere, etc.), precum si echipamete pentru
functionarea si intretinerea cailor ferate.
Evident, aspectele menţionate mai sus vor putea fi avute în
vedere odată cu liniştirea situaţiei interne, la momentul actual,
riscurile de securitate existente zilnic inclusiv la nivelul capitalei
Damasc reprezentând elemente descurajante pentru iniţierea
acţiunilor de cooperare.
X. INFORMATII UTILE PENTRU CALATORII DE
AFACERI
Pentru calatoria in Siria este necesara obtinerea vizei de intrare de
la Ambasada Republici Arabe Siriene din Bucuresti.
Nota: In Siria nu pot intra persoane care au aplicata pe pasaport
viza israeliana sau au stampile de intrare/iesire din Israel.
Pentru obtinerea de informatii economice si comerciale firmele
romanesti pot contacta:
Ambasada Romaniei la Damasc
Biroul d Promovare Comerciala si Economica
Damasc, Malki Area, Str. Ibrahim Hanano nr. 8, CP. 4454
Telefon 00963-11-33510181; Fax 00963-11-332.75.71;
E-mail: ecodamasc2@gmail.com
De asemenea, pentru obtinerea sprijinului vis-à-vis de autoritatile
siriene, cetatenii romani se pot adresa Consultelor onorifice:
Consulatul Onorific al Romaniei din Alep
Consul onorific dl. Ala MANSOUR
Telefon 00963-21-226.66.01; Fax 00963-21-226.87.07;
Consulatul Onorific al Romaniei din Latakia
Consul onorific dl. Zuheir JOUD
Telefon 00963-41-381.201, 381.202; Fax 00963-41-878.827; email:
joud-wood@mail.sy
36

Adresa agentiei TAROM – Damasc
Director dl. Mohammed AKKAD
Telefon 00963-11-222.33.32, 222.36.30; Fax 00963-11-222.29.20;
Damasc, martie 2013
Valentin TUDOSIE
Secretar economic II
37

38
ANEXA
ORGANISME PUBLICE SI NEGUVERNAMENTATE CARE
FURNIZEAZA INFORMATII ECONOMICE SI COMERCIALE
IN SIRIA
- Ministerul Economiei si Comertului
Telefon 00963-11-223.18.93, 222.56.95 Fax 00963-11-222.56.95
E-mail: econ-min@net.sy Website: www.syrecon.org
- Federatia Camerelor de Comert Siriene, telefon 00963-11-
3337344, fax 00963-11-3323056, e-mail syr-trade@mail.sy ; Website
www.fedcommsyr.org
- Camera de Comert Damasc (CCD), presedinte dr. Rateb Shallah,
telefon 00963-11-224.54.75, 223.23.48, fax 222.58.74, e-mail
dcc@net.sy ; Web-site www.dcc-sy.com
- Camera de Industrie Damasc (CID), presedinte Samer Al-Debes,
telefon 00963-11-222.22.05, 221.34.75, 2215042, fax 224.59.81, email
dci@mail.sy ; Web-site www.dci-syria.org ;
- Camera de Comert Alep (CCA), presedinte Mohammed Saleh Al-
Mallah, telefon 00963-21-223.82.36, 226.99.10, fax 221.34.93, e-mail:
alepchmb@mail.sy , web-site: www.aleppochamber.com ;
- Camera de Industrie Alep (CIA), presedinte Ghassan Krayyem,
telefon 00963-21-362.06.00/1/2, fax 362.0040, e-mail:
alpindus@net.sy ; web-site: www.aleppo-coi.org ;
- Camera de Comert si Industrie Homs (CCH), presedinte dr. Tarif
Al-Ahras, telefon 00963-31-471.000, 469.440, fax 464.247, e-mail:
director@homschamber.org ; web-site: www.homschamber.org ;
- The Syrian-European Business Centre (SEBC) telefon 00963-11-
613.38.65, fax 00963-11-613.38.66, e-mail: sebc@mail.sy ; web-site:
www.sebcsyria.org
- Foreign Trade Center (FTC), Damasc, CP 65
Telefon 00963-11-442.72.65, 224.07.97, 224.32.47
Fax 00963-11-442.72.82
E-mail: ftcsyrdam@net.sy

- ALTE SITURI WEB cuprinzand informatii economice despre
Siria:
www.mevic.org www.syriaonline.com www.café-syria.com
www.syrialive.net www.syriagate.com www.hellosyria.com
39