DIN CONSTANTINOPOL - upload.wikimedia....

upload.wikimedia.org

DIN CONSTANTINOPOL - upload.wikimedia....

SERIA IL -ANDL III. No. 532 IE dditis a tress MARTI 12 AUGUST 1897

NUMARUL 10 BANÏ

ABONA]llENTELE

Caeep la 1 qi 15 ale ile -circa 11aaI ql se plitese

tot -d'a -mas taainte

In Bwotirre la Casa Administratie)

In Ami* çi efr.4,s44ata pria mandate pestale

Un an ln tari SO Iel ; In streinittate 50 lel

Saba luna ... 15 15

Trot luna ... 8 . 13

Un numir in etreinitate 30 ban!

MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA 0

COMITETUI REVOLUTIONAR

EPI6ONII

Rasboiul sacru care a izbucnit

lntre colectivivti apropos de actul

de profanare coulis de catre o parte

din el, act care consista în o critica

foarte dulce la adresa lui Ionel,

fiul marelui barbat I. Bratianu,

confirma odata mai mult, ceea ce

noi nu am contenit a zice vi a repeta

de la moartea vefului colectivist.

De la moartea lui I. Bratianu an

trecut... ani. EI bine, in cursul acestor

ani, nid un colectivist d

marca, nu a fost in stare sa c

pete alita plestigin autor&

morals, in cit sa se impuna pa

dului prin propria sa individual

meritele sale personale.

Ba din contra, tot!, fars excehtit,

an scazut in stima consi&ratiz.

partidulul, toti an dat inapos, yap

cum zice rominul, an inaiatal ça

racul.

1

I. Bratianu se putea lät!ti cu a-

ghiotant! ca d. D. Stureza, Eug.

Statescu, Gogu Cantacur,ino, f".ect2ti

domni, mal cu sema ces don!

d'întíin, putean pe atunca si dea

oare cari sperante partidtiltd.

Jucind roluri secundare '

I. Bratianu, neáind puvt il ..

a dovedi ce valoreaza.

li se da niel o initiativ,.

dza, Statescu si cet-l-ait pui.c sa

treaca drept eventuali iuccescu al

sefului. Putead sa beaca a_s .fel,

bine linteles, pentru .n l cunostean.

Indata inst, ce dula Itt(aars.ea lui

I. Bratianu, aglliotitlt.ii lu; .n fost

nevoiti sa inne, indata,

o rei incapacitatea

or, a tu-

turor

Asta-7

zie asr

c11`

'jt

tea

.lal face iludin

fruntavii

nu are cea

sain prestigin.

)dat in opinia

: tul prim-minisbine

eu zece

toi, ha chiar cu

. aì: ilÌ,tac.a.

ti, tz;r,;,.ir:v nu 21 ,,,. ia in sernos.

'I'otl 2eee° ca n om care

;rebut in;iturait.

Aatesru, mai fin til_: ci'; Sturdza,

('autatsslI pastreo prestigiul tacilld

si tefecilld. Si. :lneasta este o

tnotoda clnd nu al in capul

tat: le Oit ftxl>Eurs si . rortaciune.

Din .lenoroci re, Stai. .0u a fost

din ealKtl in cand nevt;iri sa vorbeasft

Jr! sa faca ceva. atuncl

s'a vaut intlata, ca este' o nebunie,

a compta pe un oral bolnav,

Ylsi&nfat v1 veninos.

(. venirea colectívi§tilor la putere,ar.um

doua ani, multi puneaü

Inarl sperante pe (;Éogu Cantacuzi;1o.

Se spunea la uMec+he ca lui

i'ar . incredintat, 1. Bre.tianu pe

patl mortel, inclut gefiel. Nu s'an

IIItlolinit doua, anl ?i iata'1 pe Gogu

al iostru rasuflat complect, desco;iiderat,

mergand pt. llrmele lu!

St:dza, Statescu ,si a celor l'alta.

,iberalia pot fi Iuvinuiti de toate

G+la venir.ea lor din Iton la u-

P

Ivut bun:

:lrienta, in-

loI i fttr

nit i r g;:

tot! liner!

prin mi-

/or cari

j171-, hitel+

t ;gu l:autaca.. .t.:r,. .Awi;cescu, Palati!?

I1aseitl-, Pt,rurrabaru , Poni,

tl+txa, .1Zescu, Bud4teanu, Hael

Djuvara- pez{tru a nu vorbi de

^ de ace4ia, tot! art Tost in po-

_si.; de a ÍtQ san Ilu

cla it' cal lor.

bir. il _ltl+;1! c`tl-rx tí eri an rantl

at` fost ; ,ca supuvI

Rezultatul ? Ui mare, (',arte mare

zero.

Asta -zi partidul

poate sa -,5i fat'

menilor tri

clic! t

la in(

san

P

SUI

ac

§i

.1 nu ruai

asupra oasinul

san,

, an fost pul

t... san provti,

)une ca aceste

ile noastre. Nu ;

lese vi il sustin

narte dintre co-

,ov1 .- ha - in .esita

+.idulul, ne voc de

1 adora- .in fetiv, les d

iratianu

;ti ca daca - gasi prilitre

lista un ora de 't1oare, eu

;in §i cu autoritat Vointa

pa ea colectivitatea a fi avut

Cur Jul sa proclame inviolabilifof :.

.responsabilitatea lui Ione,

a tuturor fratilor sai mai mine,

s motivul fenomenal eäc ei sunt

opii lui I. Brätianu ?

Credeti ca multi dintre colectivisti,

nu se simt ruvinati de a se

grupa in jurul unu! tina? marginit

nepriceput, numai fiind-ca hazardul

navterei an facut ca acela

sa fie fiul lui I. Bratianu ?

Credeti ca Sturdza, or! cit de netrebuic

este, nu siente injosirea

in care se pone sirlgur, de vreme

ce nu indraznevte a cherna pe colectivivti

sa se grupeze in jurul san,

dind locul de onoare unul Ione! ?

Dar mal la urna sa firn drepti.

Ce voit! sa faca colectivitatea ?

In jurul cui sa se grupeze ? In jurul

lui Sturdza ? In jurul lui Statescu?

In jurul lui Aurelia( ?

Dintre tineri, in jurul caruia voitI

ca colectivi:;til sa se adune ? In jurul

lui Djuvara? In a lui Stoicescu ?

In al lui Pallade ? In al lui Gogu ?

In nevoia in care se afta, colectivivtiI

prefera a se grupa in jurul

unu! baston, dar care poarta uta

nume, care are o legenda.

Pentru un alt partid, aceasta ar

constitui o ruvine ; pentru partidul

liberal, este ceva, in lipsa de ceva

mal bun.

TIORBA NOASTRA

Vorbind despre farsa Inscenata la Galati

eu ocaziunea inauguraril lucrarilor digulul,

sptineam scum cite -va zile ca guverunl

nu face alt ceva, eu promisiunea sentire)

de dart, decit sa speculeze suferintele

inundatilor.

S'ad gasit ziare liberale cari sa sibs curajul

a protesta contra afirmatiunil noastre.

Asta -zi trebuie sa le para rad, tacs minis -

trut finantelor, d. G. Cantacuzino, ne -a dat

dreptate.

mainte de a pleca la bill, acest d. minis -

tru a instituir o comisie - una singura -

care sa constate strieaciunile facute de inundatil

la Galati ; activitatil aeestel comisiuni

i -a pus un termen : In doua luni de

la constituire , lucrarile el vor trebui sa fie

terminate.

Aveam not departe sa spunem ca luerurile

se vor taragani pina la priora -vara?

Comisiunea de sigur nu va termina In

doua luna constatarile ; dar chiar de va termina,

va mai trece apol vreme pina ciad

lucrarile vor fi revizuite la minister si pina

se vor lua masurile de sentire.

Asta este cea mal bona dovada ca guvernul

vrea numai sa arunce praf In ochi)

oamenilor, batindu -si joc de suferintele tor.

Loviti de nenorocire, din pricina incapacita.ttil

guvernulul, in Iunie 1897, abia pe la

Apnlie ora Mahl 1898 se face ceva peutru

usurarea tor.

Frumos ajutor n'avem ce zice.

§i chiar si stunt), guvernul va gasi mijlocul

uedreptatil, favorizlnd pe partizaul sin

prigonitid pe adversary.

Incapabil si nepasator dud a fost vorba

sa apere pe Galateni de o nenorocire, guveruul

liberal e nepasator si dud e vorba

de atinares suferintelor pri_inuite de acea

neuorocire.

81111111

Recolta grîului in fume

DIN

Prodnc(iuuea enropeaui. Producptanea

din America rfI India. -

Con$umatcunea earopeauä.

Deficit general.- Importa-

4tunile in Europa.

Produe(iiunea europeand

Cunoscutut ziar englez Evening Corn

Trade List a publicat urmatoarea evalua

f iune a recoltei gr£ulua in 1897, fat a

Cl' ultimi! doua ana :

,,tria.. .

.

1897 1896 1895

Hectol. He lot. Hecto!.

12.32 "1.000 14.775 000 14 615.000

39.150.000 50.750.060 55.°145.0110

7 2:.o 000 7.250.1100 6 670 000

11.600.001) 18.125.000 16 675 000

.1-50 noo 1 450.009 1 595 000

u 124.700.000 122 670.000

:'7 700 000 37.120 0 0

¡..010 2.17500

2.175 WC 2 171; :11.11; 1.885.000

. , . iì62. 0.1)00 47.8i4( 01'; ) 000

1.740 .atO 1 A '',00;)(; 2 .,

fi a. !7.4111) ,ín0

. . 1077:430000 300

-z- i

7-'.400 000

,ia ...

'625 000

5;12.501ì

i.:iS.150 000 i;!li'i;!n

15.950 pue

50';.,it

nia ... 34 800 000 31 J00.01.v :27 ;11rì'.

1450 00 1.450 UOr

(yeti 1 4s0 000 1.740 000

f.rc. 40 8751))0 145410txïfl ; .:,

Anglia

...

2. "10 000 21 025 000 1:1 77:, 000

Total .. . 00 551) 202 50t 540.995 000

In 1894 prod'!,?. 'ea acestcr f arsura

socotit4 la 554. 625.000 ir.r,rtcl. ; in .1893

la 525.944.000 ali in 1892 la 498.075.000

hectolitrit. N'amai in 1891 producfiunea

a fost de 427.054.000 het Col.

Anul xcesta mai toate tarale aú recolte

slabe din cauza ploilor persistente :

Fran f a, Rusia, Ungaria, Romania, Italia

vi Bulgaria. Germania pare pu f in

favorizata, 4d daca Spania are o pro -

duefiune mai mare de cit cea din anul

trecut, trebue sa se fie ecanza de seceta

din 1896, care a avut de consecinf4 un

mare deficit in producfiunea acelui an

S;aderea produ'fiunit va fi pentru

Franf a de 20 milioane hectol. ; pentru

Ru.slia de 29 milioane ; pentru Ungaria

11 milioane ; pentru Romania de 8 milioane

; pentru Bulgaria de 7 milioane ;

pentru Torcia de 4 milioane.

Produefiunea din America

India

Urmalorul fapt curios trebuesce relevat

: cind recoltele europene sunt in deficit,

mai tot -d'a -una recoltele americane

sun! bune.

Din tabloul ce urmeaz4 se poate vedea

cu intesnire producfiunea griului

in Europa, America ,vi India in ultimii

7 ani:

Anal Europa America India Total

1897

1896

1895

1894

1893

1892

1891

469 365

550.202

540.995

554 625

525 944

498.075

427.054

203.000

165 000

179 800

185 300

165.600

200 100

246.500

69.600

74.530

92 510

91 040

96 860

74 820

98 600

741.965

790.032

813.305

1.31 86ï.

788 104

772 995

772.154

Ast -fel puternica producfiune ameri-

cana n'a fost depa$ita de elft in 1891 ;

cea mai scazut total al celor frei pro

ducfiuni, europeanä, americana ,si indiana,

de cinci ani incoace, este cea

din anni atesta, inferior cu 48 milioane

de hectolitri celui din 1896.

Coneuma(iunea Europeancif--

Delleit general

Producfiunea americana, dupa cum

se vede, nu va fi £ndestula, ra prin

exporta f ione, sa acopere deficitul farilor

importatoare din E,.eropa. Acest deficit

este, de fapt, considerabit pentru

ca el atinge aproape 128 milioane hectolitri,

cui rezulta din tabloul ce ur-

1'neaza ,vi in care se arata producfiunea

europeana cu evaluarea consuma -

fiunii, diferinf a reprezentand de ficitul

producfiunia futa cu consumafiunea

Anti Re olte europene Consematlunea Dderente

artrluotr Heetolitri Heotolltri deotolItri

1897-98 489 365.000 597.40(i.000 128.035.000

1896-95 550 202 500 594 500 000 44.297.500

1895-94 540.995 000 591.600.000 50.005.000

1s91.93 554.625 0011 588.70(1000 34 075 000

1893 92 525.944.000 585 800 000 59.856,000

189e -91 498 075.000 582 900 000 84.815 000

1891.90 427.054.000 580.000.000 152.946.600

Importagtunile in Europa

Ziarul Evening Corn Trade List, care

publii;ä aceste cifre, se bucurä de multa

autoritate in Engluera vi mai tot -d'auna

evalualiunile sale ali Post cat se

ponte de apropiate de adevér. Fars ni-

N UMARUL lU BAN!

AFIIA(7IIIBILE

In Bucurestl si judete se prirNese numai la

Adminrstraççie

In atreinâtate. threes ICI admtmstratie si la

toute oficiile de publicitate

Anuneinrl la pag. IV 0.30 b. Ante,

III 2.- 181

. II 3.- . .

Insertiile Ili reclamele 3 lei rindul

U. aami? echii 20 hast

CONSTANTINOPOL

dosala, Statele- Unite, Argentina $i Chili

vor furnisa Europei grisa de care va

avea necesitate. Exporta f iunile acestor

fari vor fi cu atlt mai £nsemnate cu

eût stokurile de greine sunt foarte recluse.

Dacä se poate compta aí'tualmente

pe o recoltä favorabila in Statele-Unite,

nu se poate î11sä prevedea cum va fi

recolta din Argentina acea din Chili,

recolle care se fac in Decetnbre vi in

Ianuarie ; in ce prive.te recolta din India

ori cil de satisfacatoare ar fi, nu

trebue finutä in mima, mai cu osebire

ca incinte de luna Maid viitor nu se

va purea incepe exportul din atea fard,

de oare -ce campania agricola nu incepe

de cit la Aprilie.

Aceasta este situa f iunea generala a

recoltelor in lume, ceea -ce esplica cu

prisosin f ei urcarea pre f ului griulua.

DIN STREINÀATATE

: FL. -

ericoi

se o..^ lopte

a ..una . \ ,r i , osticii & an't'e 3nglec5,

to=t u;1 :c,1 e fusta :u aratat

din capul top ^.ut du,mänt;.'- Eagl ,ru

s'et risenlat ad permt rasboiti ì t I, la.

Guve.. 1 !glez n'a proa dat la -,e, atentiune

ates: r t mistara. Asta -zI il: . ,i18tatat

ca mi. -area e foarte serioasa si de mur

pregatita. Preotl fanatiel ä6 propagat Inuit timp

razboiul sfint contra necred;ucio.ilor ; Cd volante

ad circulat In anii din urm5 :ristre mohatnedant

promitlndu- le toate ferieiri'e pe lumen

eea- l'alta daca vor tua armele Impotriva stùt1nitorilnr

de alla Iege.

Ceea -ee tng,ijrstH mal mult pe Englejl e banuiala

ra Emi. ut Afg snistanului e amestecat in

areasta mise re, pe care o ajota pe sub mina.

S'a constatai, In adevar, prrzenta printre raseulatl

a unul mare nomar de Afgani ; pe de

alti parte, Emirul Abdurrahman si -a rechemat

pe totl agenti! sai din India.

Sa band -ate mai departe. ca. Emirul a fost

Indemnat de la 1 onstantinopole sa faca incurcaturl

Anglie). Acum cita-va vreme, un lnalt

personaj turcesc a tost len Cabul (capitala Afganist

.nulo) in misiune secreta. Se cr -de ca

Sultanul cauta sa -si razbune in Indie de nacazurile

pe cari i le -a fatui guvernul engles in

chestiunea Armenilor, in chestiunea Crete! si

In cursul negocierilor pentru lncheierea paci)

eu Rusia.

In tot cazul. e sigur ca victoriile Tureilor in

in Tesalia ad facut o piternia impresiune asupra

tuturor mahotnedanilor, in Asia ca si in

Africa, ridicindu -le foarte mah moralul. Cum

Sultanul est -fue spiritual al tuturor mohamedanilor,

e natural ca acestia sa -I iea partea si

sa caute a -1 razbuna.

Pericolul pentru guvernul englez e foarteserios.

Anglia stapineste 50 de milioane de mohamedani

; daca se vor rascula eu totil si vor

incepe razboiul stint, situtianea va fi din cele

mal critice pentru Marea - Britanie.

I1evanrta Tarcte!

In usemenl conditiunt a tri-huit sa fata durerot

sa imprasie in Anglia faptul ca ziarele turcesti,

pins si cele cari stan In legaturl dire te

cu palatul Sultanulul, s': tl apueat de o data sa

vurbeasra de starea nesuferita a mahnniedanilor

cati traiese subt admieistr.tiunea brilanica

si sa demonstreze necesitatea pentru gvernul

englea de a introduce reforme mari in posesiuntle

sale aziati -e.

Turcia iii is revan a.

Multe momente de amara, -iune i -a prieinuit

guvitr ul englez, cerindu -i sa introduca grab

nic reforme in favoarea crestinilor ; scum a

venit si vrernea Sultanulul sa vorbeasca Regine!

Victoria despre reforme lu favoarea mahomedanil

or.

In tormal ea ziarele englezrstl arum ette -va

vreme. ziarele tureestt nu oral sh,besc aceast

tema, pe care o lntor.- pe toate fetile. ySi pro -

paginda aceasta va exerte to de sigur u mare

Inrturire asupra mahomedanilor din Indir, indrrjindu

-i contra Augliel.

Panislamismul

Se pare cil Sultanul vrea sa profite de victorile

repurtate peutru o intarire a ideel panislamitice.

Presa turceas.A a si Inceput sa lucreze in

aceasta direi-tirns.

on iosul Sabah din Constantinopole, a publicat

zilele aceste un remareabil articol, In

care se oglindese vederile si aspiratiunile Sultannin).

!' umitul ziar spune ca tuft musulmanil

de pe fats pamintulut sont datori sa fie devotat1

tronulut Califulul. cati Califatul e singurul

réazirn al Islamului. Steagul Islamulul adaposteste

sub eutele sale 300 mllioaue de mahomedanl,

earl trebue sa fie unitl prin legaturl

indisolubile, si imp, riul Moulai), dis cauza 1nsemnatatii

sale teritoria'e §i politice, e cunducatorul

natural al tuturor popoarelor inahomedane.

Diutre tonte Statele maltornedane, cite s'ad

format in curgere de patru-sere -zece veacurl,

numal imperiul otoman a rainas in picioare,

umplind lumea cind de groaza, crud de admiratiune.

Credinta cafre Califat e ordonata si de

Coran. Devotaiuentul pentru mamie Calif trebuie

sa fie cerut de la toll rnusulmanil, eu atit

mat mult el Sultanul proti-jaza Islamul eu triera

puterea morals si materiala si, ca adevarat parinte

al musulmanuor, acopare de bina - facers

pe crediucio ii Islamulul din toata lumen.

Foreign.

TRIBUNA LITERARA

Amestecul sunetelor

Amestecul sunetelor In graiul popoarelor

este un fenomen de natura psihologica si

totdeuna e ridicol.

Lipsa unsi sunet sad dragostea pentru

anumite sunete Intr'o limbs sunt fenomene

usor de explicat, dar nu e tot asa euriosul

fenomen al amestecului de sunete. Englezul

vorbeste tinind limba 'n loe si misclnd buzele

In chipurl curioase, ast-tel ca toatä

vorbirea englezeascs se pare o lulniturs

nearticulats a unuia care bIlbâeste ; Grecul

vorbeste Impiegtud virful limbe! printre

dint!. ama cä graiul lui e pain de sunete

ascutite si sueratoar ; Franeezul vorbeste

cu gura cascata si impingind rssufletul pe

nas ca un ctntaret de strana dud vrea sä

alba efect ; Boemia si Polonil vorbesc framtntindu

-st limba 'n gura iitr'un chip des -

peral; tonte aceste fr-lurl de vorbire sunt

mai mult sat mai putin conditionate de organele

vorbirii, dee! cauza for e de natura

fisiologi, -a. Tot ama lipsa unor sunete dintr'o

limbs. Chiueznl din, causa ca are limba

scurta, nu poate rosti pe d iar pe r t) Il

inlocnesc cu 1, buna ora Cristis -Chi lis -tus ;

Arabi] nu pot rosti pe psi -I Inlocuesc In

cuviute straine eu f. ama cil buna -oars In

loe de Platon zie Iflaton') ; Latini! nu putAaü

retti pe $ al Grecilor, iar Grt -tit pe

pi a; Latinilor ; Grecil de azl (si prubabil

si eel ve ''Il nu pot resti pe b st -1 Inlocuesc

eri nip ; (lc, li.-ti1 nie) In ruptul limbil nu

pot rosti pe ce .. - al Italienilor (si al

nostro) pe je ;tl i'rancejitor (qi al nostru)

pe the. al Eegl,jiloe, pe lie romanic (italierleste

d. e. egli, frantuz-Ste m1l.. ' Engiejil

nu pot t'asti p,' v- gi l gtngavesc ca

pe un tel u : nid Eng!rr.! nice Francejil nu

pot rotti pe 'tsprul h of Ge.rmanilor (I. e.

íiì hoch). In ge0r41 Deaniurite rf rltfljCe ail

1.It.. -í'3S particularitati fonetice, pe cali nu

le pot ro i .earnurile germanic.e, §1 din -

putr iva. Pr n I:rrBd:it tie tomaia, ama cum

rostese Franetjit, nu-i potìlt: rosti niel

uri papor din Europa.

Nol avi m. ea particularitate pe I, pe

tare numal Turcil Il pot rosti apraximativ.

gi p111i11 si limbile ¿la., de peste Duriarel.

Toate acestea, cum a. -- spis, surit de

natura fisiologica.

Dar curios e celalat fenomen, ai :-e `.

culul sunetelor. El se observa nurnal la s.

ce vorbesc limbi straine. Aeestia Inlocuesc

anumite sunete eu altele, tara pricina fisiologica,

si fará dt -a fi inconstientl ca amesteca

sunetele. Curiositatea e asta, ea

straiuul deli poate rosta coreet toate sunetele

une) limbi. le amesteca dupa anumite legt

fonetice strict observate.

Aga, daca Arabul va rosti In tot locul f

onde va auzi p, asta nu e amestec de sunete,

ci o nevoe fisiologica : rosteste aga,

fiind -ca niel :data nu poate rosti pep. Data

Basa ar putea rosti pe p, dar regulat 1 -ar

Inlocui In vorbete straine eu f, atunc) ar

face amestec de sunete. Nu ar fi o confusie

de sunete, tact regularitatea stricts a

amesteculul nu poate fi basata pe confusie.

Un exemplu clasic il ave. II graiul

Saxonilor din Germania. Ei pot rosti, ca orb

ce Neamt, pe g si c (urinate de vocale aspre,

a, o. u) Iosa tara exceptiurie le amesteca

: onde e sa rosteasea g, rosteste c,

si dinipotriva. Deci un amestec de sunete

guturale. Dir mal departe : ei, de a1lf -1 ca

toll Germania, amesteca dentalele d eu t si

labialele b cu p, si y, cu f. astfel cind

Saxonul vrea sa rosteasea gut el zite cud ;

Issa chid vrea sa zics cud fil sigur ca are

sa zics gut.

Acest ainestec de sunete e de un efect

comae foarte des Iutrebuintat pe scena de

autoril germani, cari e potrivit pentru joeu11

de cuviute :li de idra. Germ trail fac acest

amestec de sunete si'u limb -le straine

pe cari le vorbesc ; ansi ne not 11 rmtni) le

parodiera limbs mai ales prin ane stecul de

sunete. Nramlul In loe de bun zite pun,

iar rind e a zics cu pun are sa ro-t-.sea

cu Lon Si tot ama un gar, earful tumneda,

foi in loc de un car, gardut, dumneata,

vol.

Lucrul acesta ti se se pare la inceput o

Iudaratnicie. Data omul poate rosti pe b,

de ce nu -1 rosteste rind Il aride ? De ce

tied e sa zics alb, el zite ur -gru, si clad e

sa zita negru, zice alb ? Curios e felta cum

procedeaza Iuvataturit germani eu scolari),

ca sa 'I fata sa rosteasea corect : )utrr -buintt

-aza falsitatea, ca sa ajungs la cure-titudine.

Asa buna -uara Invatatorul arata degetul

eel mare al mlurl, are se chiama Duumen,

si apoi )I rosteste numele, dar tal :

el zite Taumen, iar scolari! Il rostese cored

Daumen. Daca Invatatorul ar zice

dintr'inceput Daumen, s(.1olari] tot) ar zice

'lawman. Si ama nial departe, Invatatorul

zice Tonner, iar scolari! Donner, el Kodd,

el Gott, el Brink, el Pflug, el Pekleidunk,

el Begleitung. Cuvlutul din urina e o curi -

ositale clasica.

Begleitung rnsemneaza Insotire ; did e

sal rosteasea Saxonul zice Bekleidunk si

cariar daca 1st da silinta, tot r,u'1 poate rosta

n'al bine de cil Bekleidung. Dar acest Bekleidung

Insetnneaza imbracanuute ; rind e

sa rosteasea vo lia aceasta, el aire cea- l'alta

care Iusemneaza tusutire. Se vede din exem-

1) Chineji] nu pot rosti doua consonante una

dupa alta lntr'aceeasi sílaba, de acea pe Cri Il

zit: Chi -li

A abc) nu pot roati consonante la Inceputul

vorbelor, de -acuea le das pe i ca sprijin.


plut acesta cite calamhururl fac germanil In

limba literam pe socoteala graiulul saxon.

Amestec de sunete gasead In toate limbele.

Nu aduc exemple, ca prea m'as lungi

Cu vorba ; dar vreail sa arat, amestecul

de sunete ce se observa In limbs noastra.

Pentru noi cet mal ridicol amestecator de

sunete e Grecul. Cine urmareste atent rostirea

romineste a Greculul, baga de seama

CA el rosteste fine vine in loe de cine vine,

tot asa nifit, finf>r, prifina etc. In loe de

niel, cinci, pricina. Daca Grecul n'ar putea

rosti pe c' lucru n'ar fi de mirat, cati si

asa Green! e pelticul Europei, dar il ros -

teste foarte bine nunial ca, tot acolo nu

trebue. Daca are sa rosteasca vorbele fine,

fipä, cufit etc. are sa zica cine, cipä, cucit.

Deci nu face alt -ceva deelt amestecä sunetele

ce eu f- Daca amestecä pe ce, e natu

rai st amestece ripe ge, si je. ySi 'ntr'adevar

11 amestecä eu z. Daca are sa zica

ajunge. jur, pujar etc. zice : a;liunze,

Zoi, Our, gozar, lar In loe de zicet azimä,

treaz, rosteste jice, ajima, treáj').

Ni se pare ca Bnlgaril amestecä pe c" cu

e; air pot spume aceasta eu siguranta, cacI

e mal gres de controlat. E usor losa de con -

trolat Ovreil, ca el amestecä pe et cu ï si

rostese tait, judecat£, plänge, rad, rád

(rtd, rid), manant, Antal, elpital, cllcaiil,2)

In loe de mtninc, lotit, capattie, calcitu.

George Coribne.

STATIUNI CLIMATERICE

AGAPIA

Nu void mat face discriptiunea acestui

colt pitoresc, unde sute de familia din diferitele

unghiur! ale Caret, vin se. gaseasra

In timpul veril linistea si racoarea. Mal

mutt de un croniear a vorbit deja despre

frumusetile pozitiet acestel minastire si

Imprt jurimile trumoase ale acestel localitatl;

e de prisos dar de a reveni asupra

acestora.

Mil de persoane ad trecut deja pe aci,

duclnd cu el cele mal placute aminitrt.

Mal bine de o suta de familia locuesc de

la Inceputel verel in minastit e. luire ele se

MIA alele a d for Mincu din Bucurestl. Ioachim

din Roman, Ella Bals din Bucurtstl,

Stamati din Falticeui ; Ionescu advocat, din

Braila ; Millo din Falti,tenl ; Lehliu din Becurest.i

; Gorjan dio Roman ; Cerchez din

Iasi ; colonelul .ainoglu din Braila ; Antipa

din Galati ; Rasti din Braila ; ` 1tnav, din

Ian! ; col. Ghitescu, din Braila ; capitan Lam -

brino, locot. Russo, din Bucuresti, Tulbure,

Popoviel, Alexandrescn, etc. O multime de

tinerl Intro cari d -nil G. Ion, Sunguroff, C.

Protopopes -u, ardan, Varnav, Cerchez. V.

Mieteseu, V. Forascu, Millo, I. Corot, Cos -

nitti, etc.

Vista e din cele mal variate ; pe clnd

unit fac exr-ursiunt prin Imprejuriml, alfil

joacä err q let. lawn- tenis, In renumita poiana

a Mitropolitulul, si diferite alte jocuri:

Seara, toata lomea se lntllnaste la pre-umblares

generala, ce se face pe soseaua ce

pleacA din poarta mtnastir 1, merglnd In

spre Tirgu Neamtul;; :

ni-e

tit, pe pe care de sigur mal niult de until din

muritorii siliti a romane prin orase , II

invidiaza.

Fix.

Scuzele d-lui Stoiloff

Agen fig Romina ne transmite urmatoart-a

telegrama privitoare la aplanarea

conflictulu! austro - bulgar :

Viena, 9 August.

Wiener Abendpost anunta cä d. Sir -

mandjeff, ag nt diplomatic bulgar, s'a pre -

zentat la ministerul afacerilor straine

din Viena si a Meut, pe basa unor ins -

tructiuni venite din Sofia, o declaratiune

formals zicirid cä intretinerea de la 19

Iulie a din! Stoiloff cu un corespondent

al WI B.rliner Lakalnzeiger, a fost reprodusa

intr'un mod cu desavïrsire denaturat.

D. Stoiloff n'a avut Diet o intentiune

hlesanta niee contra Austro -

Unguurret, niel contra easel imperiale.

D. Stoiloff nu poate decl de cit sä regrate

foarte malt aceasta publicatie, care

nu corespunde de loe cu sentirnentele

sale. D. Sirmandj.ff zice ca aceasta declaratiune

a Intirziat din cauza Upset(

d -lui Stoiloff din Sofia, prin nelntelegrrl

provocate de informatiuni defectuoase saü

tardive cari aü silit pe d. Stoiloff, avind

in vedere insemnatatea si caracterul delicat

al acestel afacen , se. amine regularen

el pina la Intoarcerea Ina la Sofia.

Wiener Abendpost adaoga ca in urma

acestel declaratiunl oficiale, respunzind

cerintelor guveruutul Austro Ungar, incidentul

poate fi considerat ca inches.

Deraiári §i ciocniri de trenuri

Roume, 9 August.

Uiii tren a deraiat tinge Petitcouronne;

e un mort sl vr'o zece reniti.

Freilassing, 9 August.

0 - riocnire s'a produs aci intro un

tren expres Munich- Reichenchall si un

tren omnibus Salzburg- Reichencliall. O

persgana a fost omoritä, doua ad fost

ränité gray si cease ränite usor.

7) Paste influents acestut fel de rostire greeeaee.

a facut pe Ronríuii nostri (ma! ales pe

Moldovenl) sit nu rosteasca pe ei asa cum ar

trebui rostit ci ca fi d. e. Frauetjr, trap, vitejT,

a veste i, a putrkzi, a muceji la loc de Fran.

cell, Eg ezT, trezl, a veslezi a putrezi cum

rostesc ardeleuil,

t) Rostirea lui % ca ä a ovoeilor e asa de

potrivite cu felul do scriere al vechilnr Convorbir!

literarl, clod scriaü pe i cu d(planghang,

Roman etc), par'cä e croula anume A la

tase !

Iar rostirea ovreiasca a Jul d ca ä asa de

mult a influrntat g aiul moldovenes, In cit aerietoril

moldrveni, de car,urari ce aunt, ne vira

si In limba literara ovreisarea tun I si scriö untaiù

(ba gi Inteiü), capataiu etc.

Colonia, 9 August.

Ancheta in privinta accidentului de

drum de fer ce s'a produs ling. Celle,

a dovedit cä se datoreazä probabil relet

vointe. S'a promis o recompensa aceluia

care va descoperi pe autorul acestel

deraierl.

Executarea lui Angiollilo

Bassyoma, 9 August.

Angiollilo a dormit pufin in noaptea

care a precedat executarea sa. El a refusat

ori-ce ojutoare ale religiune3. A

minced de dimineafd 0 s'a urcat cu

un pas Term pe e$afod.

A dal dovada de lini,gte mare, a cerut

aa t+orbeasca ffi a pronun f at cu o

voce tare (Germinale». S'a a§ezat pe

scaun, opunindu-se ca calaui 84-i acopere

fafa inainte de a stringe ltreangul

(garrot).

Sec retarul d-lui Canovas a asistat la

execu f iune.

IliTF®Br1/IA.TIII

Eri, 10 August, find aniversarea

nagtereï A. S. Principelui

Wilhelm de Wied, fratele M. S.

Regineil, s'aie expediat telegrame

de felicitare atit Alteeei Sale Principelui

cit fi Printeseti Mame.

D. Al. Djuvara, ministrul justitiel, a

plecat aseara la Sinaia.

D. Al Em. Lahovari, ministrul tare!

la Roma, va pleca peste putin timp la

postul sad.

D. conte de Bourboulon, secretarul

particular al Principelui Ferdinand al

Bulgaria, a trecut prin Capitala, mergand

la Viena.

Inaugurarea noulu! palat al Universitati!

din Iasi se va face la 15 Octombrie.

Solemnitatea va fi prezidata de M. S.

Regele.

D. Horvath Gyula, fost vice- presedinte

al Cameral ungures,tr exploatatorul

surselor de petrol din Campina si Bai -

coiü, a invctat din viata Viner! la Budagesia.

Guvernul a luat mdsurl ca ziarul

Otziv ce apare odatä pe 8àptamina la

Sofia eri care alimenteaz4 nelncetat agi -

tafiile bulgaregtt din Dobrogea, 84 nu

mai poata intra in faro.

D. Ior Dumitrescu, sub-directorul Inchisori'or,

s'a tutors din congediul sail.

D. Gr. Dianu, directorul general al Inchisorilor,

va pleas In curind Iu congediil, la

Constanta.

D. C. Deroussi, bancher si fost censor

la Banca Nationale, a incetat din

viata la Milano.

Ministerul justiciel se va muta in cursul

lune! viitoare in localul din Calea

Victoriel, ocupat pina asta primavara

de Regia Monopoluri or.

Localul va fi reparat si amenajat in

aeest stop.

0 delegatie din Bacati, compusä din

d -ni! Alex Vilner si C. Vlaicu deputati,

Rado Porumbaru senator, G. C. Raileanu

advocat, dr. Baroni consilier comunal,

N. N. Docan si Gh. S. Sturdza mar!

propri -tari, all fost primita Joui de

ministrul instructiel. d. Haret.

Delegatia a cerut ca gimnaziul din

Bacaü sa fie tranformat In licet, de

oare -ce pozitia geografica si marele nu -

mar al elevilor reclama aceasta in mod

imperios.

D. Haret promitind a satisface in eurid

saü mal tirziü cererea delegatilor,

a spus ea e nevoie in tara mat mult

de scoli profesionale de cit de scoli

clasice.

Lucrez din toate puterile in acest

scop, a spus ministril, -- si voiü lasa

testamental meü la minister pentru ca

cel cari ma vor succeda sa vaza ce am

vroit set fac !

Bietul d. Haret, ar vroi si el set faca

ceva, dar nu poate ! Apol daca nu e

puterinta, ce mai chichirezl gilceava ?

Citim in Galafii de Duminica :

D -1 Nicolae Gr. Filipescu, fostul primar

al Capitale!, prin intermediarul see,

d. avocat Simeon Hociung a depus la

parchetul local urmëtoarea petitiune :

Busse (Steiermark) Austria, 12 Aug. 97.

Domnule Prim Procurar,

In cursul lunel lanuarie doul indivizi din

Galati, anume Pavel Macri si Stefan Macri

cu prilejul unel alegerl de deputat s'aü

dedat la un act de agresiune In contra mea.

Am vrut sa deschid acestor donut' o

cale de reparatie, alta de cat cea judecatoreascA.

Dar nu numal ca n'ail vrut sa se

foloseasca de favoarea ce le acordara, dar

inca ved prim ziarul Drapelul, No. 62 din

15 Julie 1897. ea el se falesc si de fapte

si de miselia tor.

Fata cu pertarea acestor indivizi solicit

de la d v., aplicares In contra le a rigorilur

lege!. Ve rug dar sa deschidett o actiune

contra tor, ,i In numerul ziarulul po-

E P O C A

menit mal sus, vet! gasi si marturisirea

faptulul ce vi -1 denunt.

Primiti, vë rog, domnule Prim Procuror,

asigurarea distinse! mele considerati!.

N. Filipescu.

D -sale

D -lui Prim- Procuror al trib. Covurlui.

Rezoltts4le t Parçhetul a dispus

citarea parfzlor, fard Inset de a fixa

ternzenul de judecatd.

Lucrarile podulul de la Crovu, peste Arges,

care pune In legatura judetele Vlasca

Cu Dfrmbovita, lucrara ce fusesera Intrerupte

de cresterea apelor, ail reinceput acum cu

multa activitate.

Podul care se construeste In acest punt,

si care este o lucrare de arta In acelaa

timp, va fi construit In felul podulul ce s'a

facut peste Arg,s, In comuna Copacenil, de

larga Bucuresti, pe proprietatea d -lui George

Fiiipescu, tost deputat si fosta proprietate

a generalulut Stephen Lekeman, (Mazar - pasa).

D. losif de Humbracht, secretar al

legatiunet germane din Capitala, a plecat

eri dimineata la Constanta.

Stirile venite in Capitala din diferitele

statiun! balneare din tara, anunta

pretutinden) o mare afluenta de lume,

mutt ma! mare ca in ani! preceJenti.

Dar... fiind cä trebue sa fie un dar...

pretutinden! preturile sunt prea ridi -

cate, ceea ce indispune foarte mult pe

vizitatorif tutulor acestor statiuni.

O fixare moderata a preturilor din

toate localitatile balneare din tara se

impune din ce in ce mal mutt.

D. Felix Faure, presedintele republice!

franceze, soseste asta -zi Lunt la

orele 10, in portul Cronstadt.

Consiliul municipal din Odesa a deeis.

in unanimitate, sä trimeata d -lu!

Faure o telegrama de felicitar! pentru

sosirea sa in Rusia.

Tot asta -zi va avea loe la vita Langeren

un garden -party organizat de colonia

franceza. 50.000 portrete ale d -lui

Felix Faure se vor distribui cu aceasta

ocasiune.

Din ordinal Tarulut, generalul baron

de Fréedericksz, ajutant al Majestate!

Sale, atasat militar la Paris, a fost detasat

pe Itnga Presedintele Republics!

franceze pe tot timpul calatoriel sale de

la Dunkerque in Rusia.

Baronul de Marhenhein, ministrul Rusie!

la Paris, insoteste asemenea pe

prirnul magistrat al Republicel franceze

in ealatoria sa in Rusia.

O veste buna pentru proprietari! din

Vlasca.

D. Antonescu Remus lucreaza cu sir -

guintä la realisarea ideil

unel linil ferate de la Titu la Giurgiü,

atit de folositoare judetulul Vlasca.

Aceastä linie ar trece pe la Gratia,

Obeden! etc.

D. Antonescu Remus crede ça chiar

la prima vara sa inceapa constructiunea

el sa peste doua, tre! anIsa fie data In

circulatiune.

larmarocul de la Felticenl nu a fost

mal favorisat de soarta de cit cele -alte

bilciur! din tara.

De si sunt venite o multime de vite

spre vinzare, din localitatile invecinate

tate precum si din Bucovina, dar vin -

zatl uu se fac mal de loe.

Preturile vitelor de si nu sunt mari,

dar totusl nu sunt cumpärätorl.

Patria din Cernauti spune ca dr. Carol

Lueger , primarul Viene! si seful

partidulu! antisemit a participat ca nas

la botezul flicel d -lu! dr. N. cavaler de

Preda din Viena, mare proprietar in

Bucovina.

La banchetul ce s'a dat dupa botez,

aü luat parte mal multi romänt fruntasl

din Bucovina, printre cari d -nit dr.

G. Popovicl deputat, dr. V. Iliut, advocat,

Onciul consilier ministerial, dr.

Procopovici, etc.

D. Lueger a tinut un toast calduros

pentru propäsirea romïnilor din Bucovina

si Transilvania.

Ordinul d -lui Gogu Cantacuzino

Ministrul de finance, d. Gogu Cantacuzino,

a dat urmatorul ordir :

Noi ministrul secretar de stat la departs

nentul financelor :

Avtnd In vedere necesitatea de a con -

stata daunele causate proprietatilor urbane

din partea de jus a urasulul Galati de inundatiile

din ultimale timpurl, cum si daunele

causate conierciulul si industriel ce se face

In acea localitate

Dispunem :

Art. 1. Se institue in ora, ul Ga/ali o

comisiune pentru a constata daunele causate

de inundafiï.

Art. Il. Cumisiunea se compuno dintr'un

domo inspector financiar delegat de ministend

finau.:elor, care va fi presedintele comisiunel,

diutr'un donee consilier comunal

delegat al primarie! urbe! Galati, din delegatul

suburbio, din percept,rrul circuniscriptiunel

si dintr'un coutrolor, delegat de

d. administrator financiar.

Art. III. Cumisiunea va inspecta, In parte,

la fata localul tie -care proprietate si fie -care

stabilimeut comercial sail industrial. Con -

statarea se va face :

a). In cea ce priveste impositul fonciar

1). Se va arata numele proprietarulul, str.

si numärul imobilulul.

Q). Venitul eu care este luscris In perso.

dul urent.

3). Daca imobilul este cu totul deteriorat

sail dea trebue a i se face numa! reparatiuni,

tr acest cas a se indica precis dace.

actualmnte este sail nu locust si care este

valoare lwl locativa.

b). In u priveete impositul patente! :

1). Numle ei pronumele comerciantului,

felul, comeciulul ; local In cari 't exercita,

Cu numärul -.aset si cut este impus prin rolurile

period lui curent.

2). Dace ccnerciantnl s'a mutat Intr'alt

local sa se arte auume unde si sand s'a

mutat si care ste valoarea locativa a imo -

bilulul ce ocupt actualmente.

3) Daca a resas In vechiul local sä se

indice valoarea ocativa attuala a imobilulul.

c) In ce privestt impositul licentel

1) Pe longa prestriptiile de mal sus, privitoare

la impositul patente!, sa se indice

data comerciul se fare cu ridicata sae cu

aménuntul.

Art. 4. Comisiunea is inchaia proceseverbale

pentru lucrareí savi esita In fie

care zi, anexand tablourle mentionate mal

sus, care vor trebui sA fit facute pe strade

si pe suhurbil si In dublu exemplar.

Art. V Intreaga lucrare va fi terminata

eel mutt In timp de 2 lull! de la coustituirea

comisiunel.

Art. VI Cuntrolorul va servi de secretar

al comisiunei.

«arlatani politici»

Voinfa Gala pion organul prefectulu!

Zorila, in numarul saü de ieri izbucneste

in urmetorii termen! gr'tiosi in

contra primarulut Plssnila sì a consiliului

comunal din Galati.

Demascäm pe acest soiü de 4arlatant

politici cari nu troia nici un inijroc

pentru a ajunge acoto unde nu merita

cari in lot de a fi unul primar al

comune Ga'fi, alfit avocali at stafulut

de clasa I ar fi trebui, mai bine set

fie trimi$1 acolo unde se trimit estrocif

si samsarii. Caus ce deostbire exista

antre aces escrocs cart aft întrebuinfut

toate mijtoacele tnaloneste pentru cfrt -tig

de bunt s'i antre acegtt a¿ra zigl oament

polilif:t cari numat Turf ulut nu

s'aü vï.ndat pentru a pune mâna pe

dite un biberon

ECS oURÌ

* ** In grlldina (Cazino Parisians socie -

tatea Inocenfa pentru Inzestrarea fetelor

sarace, a dat o prea frumoasa serbare, la

care a luat parte o multime enorme.

Tombola, bataes cu coufeti, duelul escentric

etc. ail amuzat mutt publicul, care, pe Itnga

multumirea ce -I procura aceasta serbare,

mal respira si un aer curat Intr'o gradina

asa frumoasa.

Ani remarrat pe d -nele Greif, Zilberstein,

Goldstein, Finkelstein, Rubinstein si Stern ;

d- soarele Ernestina si Janetta Blumenfeld,

Adela Schvartz, Veltman, Nathan, Lacsar,

Zilbersteiu, Aurelia Kun, Fink - Again, etc.

domnù : Greif, Solomon S -hvartz, Kaufman,

Rubin Schvartz, Stern, si Rudolf Eisenberg.

* ** Trenut die Vireiorova a avut aseara

o intirziere de o ora, din cauza Intirziere!

trenului ungar.

* ** D. S. Caridis va da, Jo! 14 August,

o mare reprezentatie de (fenomene miste -

rioases In gradina Dacia.

AMP

Pacea se compromite

Constantinopol, 10 August.

Cu toata resistenta Engliterel in contra

modulus de evacuare a Tesaliel, propusa

de cercurile diplomatice, se spera

sa se ajunga la o invoiala definitiva si

la o apropiata inchetere a paci!.

Constantinopol, 10 August.

Taft ambasadorit neprimind inca instrucfiunile

tor, conferiti fa ce trebuia sa

se fie ieri la Tophane s'a am£nat.

Marchisul de Salisbury men fine parerea

sa in cestiunea evu,uarii T salisi,

pe rind Germania amenintä cä

päräselte concertai europ(u, dacß

nu se adopta articolul 6 aga cum exista

in protect.

IIVERE

DIN CAM ALA

O ineercare de alnuetdere. Un domn

T. Georgeseu, doinieiliat in strada Bateriilor,

No. 31, In etate cam de 32 de ant, a incerc,.t

ieri sa se sinucida luind o solutiune de sari

rica.

La tipetele de durera ce Georgescu scotea,

ail alergst vecinal cari dindu -I Ind tad ajmtoa

role ad rendus la vista pe nefericitul Georgesru.

Asta -z1 dînsul este In afar( de on -ce pericol.

O alt.A lncercare de ainncidere. Un

damn Ion Apostolul, do profesiuue vaccinator,

a cautat se. -si curme firul vietil in noaptea de

SluibatA spre Duminica.

Acest doran, cu o fringhio si sapun a plecat

pe Bulevardnl Academies sa se spinzure de un

pom. Ajuns in droptul unui copac stufos de

llaga statuia till lidiado a aruncat fringhia de

o crasa, dun ce a uns o cu sapun ca sa alitnece

mal bine, si a pus capul in nodul ce facuse.

Dar n'a apucat bine st incerce curar tine

fringhia si sergentul de noapte eu No. 183, l'a

impedirat de a urma mal depirte operatiunea

ce incepuse.

D. Ion Apostolul a fost dus apol la sectia

din vecinatate, uude se pare a fi marturisit ca

miseria '1 faeuse sa is aceasta butarire.

)F'oe. ter! Duminica pe la ore'e 9 de dimineata

a fort tun iaceput de incendia, in strada

13 , eptembrie, la casó No 12,

Pompierit din vecinatate fiind Instiintatl de

indata, ail reugit sa locatizeze focal, dupa ce

inca a ars etagiul anille al acelor case.

Fart indrasae%.- -Era, pe cind d. Petra

Nicolao, constructor de bina)e, faces socoteala

oamenilor lucratori, in casa din strada 'tierban

Voda, un individ Petra Begdanescu veni In

east si amenintIndu -I cu un revolver ce avea

In mint, a turnt de pe masa, din fata luturor.

vre -o 1500 lei. disparind imediat. Agentin polities

11 cauta urma.

Furtnrìl la brille Fforie1. Antrepre

norul bailor Eforiei nu Are de toc a se Lauda

Cu siguranta si supraveghorea ce doninelte la

bai le sale.

ErT, Duminica un domn care ventse sa la bee,

pe la orele 4 si jumatate, esind din cabina No.

14 a constatat disparitiunea portmoneului sae

de pieta de crocodil care continea, din fericire,

noms! titi -va lei,

Faptul a fort adus la cunostiinta directinney.

Este adevarat ea acelul domn nu i 'a dispa

rut de cit portmoueul eu paralelo cati botul a

avut deosebita omenie de al lass ceasornicul

si nn portofoliu pentru Mitts mmedrl,

Mat este adevarat ea directiunea bailor Efo.

riel Invita pe orl -cine sA depuie lncrurile de

valoare la e'sa. Dar nimenl, este tot adevarat,

nu se glndeste sa depuie cuti -va francl si port

moneuri, fis cat de bune, la casa ci se irindese

mat' de greba ra trebue sa fie putina supraveghere,

ca furtisagurt sa nu se Wimple. cu atit

m =1 intuit eu cat in cursul saparoinel trerute

s'a mat savIr,it un asemenea furtisag in cabina

No. 15.

Din parte -ne lndenmain arum eu tot dinadinsul

pe vizitatoril bailor Eforiel sa depuis on -ce

obiecte de valoare si monede la rasa. earl num

>.1 cu ehipul aresta pot fi sigurT ea nu vor &yea

a se gunge de patina supraveghere a Directiunel

bailor.

Ineeat in D1uabnvi(ra. --Un haut in virsta

ea de 18 ant. care se du ese erl pe la orale

8 dimineata sit se scalde in Dim ^ovrta, lingo

stavilerul de la Grozavestl, fiind luat de ru.

rental apel si dus la partea afinca, nestiindsa

lur- , s'a Ineeat.

Cadat avrul an fort scos din ape de catre locuitoril

din vecinatate si formal pe la orate 11

din noapte a fost transportat la Morga.

Pina arum, identitatea ïneeatuhu nu a putut

fi stabilita.

Moarte snbitì . AzT dimineata la orale 5,

s'a gait mort in (urtea farmaciei Adolf B nedie

din strada CalarasI 21, servitorul Achim

Sasu In virsta de 30 de anT.

Parch ,- tut fiind tnztiintat, cadavrul a fost

traespurtat la Morga pentru a i se face autop

sia si a se constata cauzale mortel.

Alta moarte subit a. -ErT, Duminica dimineata,

d. Tarrasa Popescu, domi;;iliat In str.

Occidenrulul 29, a rourit subit.

Rudele sale banuind ci d Popescu ar fi otravit

a coati medieulul comuna! sa fana autopsia

cadavrului, care a fost dus un acest scop

la Morga.

DIN TARA

Dona copia ardi de via, Ni se comunica

din Braila ca ieri noapte un incendiu vio

lent s'a declarat la eoliba pazitorulul de vite

din C. muna Surdila- Gaiueanca, din judetul

Braila.

Flacarile, cuprinzind cäsuta din toate partile

si supr,nrind pe nenororitil cari o loruiaa in

sorun, nu s'a puut scopa absolut ninvc.

Ihui copi! al pindarulul cari dormeaü in cast,

ali bai gasitt carbonizat' in restul darimaturilor.

La c:eclararea incendiu.uT, pindarul trezindn -se

din somn, a voit sa -st scape copal. dar forni

cuprinsese cladirea si at comunicase si un partea

de ps, unde erte nenoroeitii, asar et -i a fost

eu nepeinia st postt attrunde puna la .tinsit.

In lupe aceasta eu leribilul el ment pinda

rol a suf.rit ars-r! grszave pe corp, din coi e

cauza, sisea lui fiind grava, el a fost pe data

transportat la spitalul local.

DIN STREINATATE

Omni eel txtuat dici lume - -Societatea

de an,totnie si de lis otogue din Bardeans,

a consttat la un spiral din loralitate

ea omul cal ma tatuat din lume este pescarul

Alphonse Fe:rotl, din Toulon.

Acest individ ve tot corpul zugravit eu port,

ele si diferite lesenuri.

Pe piept el art portretul generalulut Brière

de l'Isle ; pe pint-e un bust de femee. insariptuni

cu litere gote, crueea legiuuei de oauaro

gi profilul unul mainar ; pe partea drtapta a

pieptulul are un al bust de femee si rapul

unti condamuat la noarte ; pe umarul drept

e zugravita o ramar, incartata cu fructe, i..r

eel sting o enact plant cu fiori; po bratul drr-pt

un cap de preot at un portrnbiel eu un carpi la cioc,

tar pe antebrat, o brttira, un catelus, un acrobat

si bustul unti mushetar; pd that'll sting,

un crocodil, un chintz si bustul unel fecioare.

iar pe antehtat, o braT.rt, un vas eu flora, un

cap de femee. o spada ii un erhilib

Pc spate peseartil are augravitu. o femee ail

siate. de un urs untr'un erg, reproduetiune ezaeta

dupa un ziar ilustratdin 1891. tar pe tot

mijiocul de la o coapsa la !ea l'alta, un lea superb.

Pe omoplatul drept, bustul tut' Gabriel

Bompard, tar pe cap o palaie tua-ta ; pe gene

eh'ul dtept e tatuat un asde pica, tar pe eel

sting. asul de rapa.

Acestea sent cale 35 de'magint pe cari le

poarta pe trup pescarul Fenoui-

Bandttlsmnl In Sicilia. Un their Pablo

Spallino, fiul unul bog it propietar din Palermo,

fuses( capturat de otre b tnditt, cari

carene pentru liberarea lui ì5 00) lei, din care

jumatate In our si cea!alta jumaete in bilete

de b Familia Spallino, vazini et toste eel'

cettrile po.itiet pentru a gasi pe Itiat ramin infrueloase,

SI adresa direct color dot! sett at

binditilor, Murgia si Vialianti. Atestia, in orma

insisenteR r si rugaeiunilor parin,lor, se induiosart

sr le date copirul in schivi ul suine! de

18.000 let.

Pabl ., iu urma emotiunilor si fi ,et suforita

in timp de 10 zile, se imbolnavi. 11 a declara

judeeatorului de instructiune. care ',anise WI

vtziteze, ea d'abia prins de bandita, .i fus' ton

dus prim niste orari striinte lunga o ,r-pastie,

In fondue careia el fu coborit cu fn_hit. In

tin))) de mai multe zile el nu se hai de cit

eu fructe. Din prapastie, fu dus lutr'it pod, In

limpid noptil. Copilul de,Iara ca atitrnd se afta

in prapastie cit si in pod aut se voa gender -

milor, cari il csutaü, d:r el nu puttst strige,

de oare -ce banditi ti amenintrrü cu u purooal.

De asem nec se mai vestelte et inprrpiere

de oraselul Brzzi, seapte b..n.liti an i ercat sa

pule mina po parintele Tagléarni, wproprietar

foarte bogat, si ninnal prin o Intiplare a

putut st scope.

La Ermas, mat multi bandit! s'ali trodus

noaptea in casa vaduvel Barbara Cao. virsta

de 75 ani, si dupe ce se on urft o at us foe

easel. Mobs ul crimtl ri f ,st razhunarea.

In fine, l'aimosul bandit Mario Rumor care

fusese arei.tat si marturisise tonte crine ce

el romisese, a evadat. De si tnehis to rein ,te

rigoare In tncbisonrea din Corbone, el.eifácu

florele be la fareastra si se last un o tpastia

adtnet da 40 metri, eu ajutotul tear +fulut si

a ones fringhit.

Ramon, este teroarea P0 pul itiunel,ire este

spaimmtatA acum, de mare -ce banditi a jurat

ca 'sr va razbuna contra tutulor acolo cari ail

contnbuit la arestarea sa.

TREERATORI CD RAMELE DFFEE

as la C. F. R. i'nioare

t3ecerätor CO1.UMBIA'

din Fabrica 08B013N11

H. 1!±1. U1-2 L: IF

Bacurescï, Str. S1Wtrrlall. 2 (7 is-11-vit de GPO)


Depegile de eri

Servicial Agen>ie1 Romîne"

Saint Sebastien, 9 August.

Generalul Azcarraga, preredinte al con

siliutul''a declarat c& va convoca Cortesil in

luna Noembrie.

Christiania, 9 August.

Se anunta. din Telemarken cu data de 3

August ca sa vázut un baton mie la o billtime

mare, indreptindu -se apre nordvest;

balonul avea o coadá scorta si stralucitoare.

Celtinge, 9 August.

Printul Philippe Petrowilch Niegoch, va

rn! printului Nicolae, fost director al lucra -

rilor publiee, a murit.

Paris, 9 August.

Desbaterile In privinta eatastrofel Bazarulut

de Caritate s'aü terminat fart{ incident.

Sentiuta s'a aminat pe Marti.

Canea, 9 August.

Comisinnea militari judiciará internationale,

institnita de amiral', se compune din

d -nil Vaudenbro' k, (Francia) presedinte,

Rappel, (Austria), Hdlestron (Rusia). Hot -h

(Germania), Caruezza (Italia) si Gaisfort

(Euglitera), mernbrit. Djewad para s'a abtinut

de a desemna vr'utt ofiter turc.

Depegile de azi

Servicial Agentiel Romîne"

Petersburg, 10 A,' gust.

D. Dobrojinsky, director al departamentului

polities la ministerul de interne, a

fost descarcat de postul saü ri numit senator.

Paris, 10 August.

Contele Goluchowski a pleeat seara la

Viena.

Budapesta. 10 August.

12,000 de zidarl s'aü pus In greva.

Canea, 10 August.

Milne vor Incepe marsurile militare cari

aü fost tntrerupte. Iusurgentil an pus mina

Jot pe un musulman la Candia si i -aü taiat

capul ; corpus s'a gasit eri si a Post In

mormtutat.

Cettinge, 10 August.

Glaserna gortza dezminte §tirale ziarelor,

privitoare la logodna printulul Danilo, pre -

cum si atea a principesel Xenia de Muntenegru.

ULTIME INFORMATIUNI

Comitetul revolulion. din Constantinopol

(prin fir telegrafie)

DESCOPERIRI SENZATIONALE

Constantinopol, 10 August.

Cercetarile fäcute in urma ultimetor

attentate indreptate in contra Subtimei

Porti, a Bancet Otomane §i a yS :oalef

Mitztare din Gasata, ai°c dal rezultate

senzntionale.

In afarh de cea fret criminale, printgt

in flagrant dalia, poiicia, in urma per -

chixicütor fnt.ute prin mai multe case

armenti din Pera, a arestat ance dout

armeni la cari a descopertt doud bombe

cu dinamita.

Ateste desroperiri an' produr o panica

indescriptibild in ora ri tonta lumea

a benuit zumai de cit, cd e o vasta

conspire, ne la inijloc. In consecintet

toate afacerile stagneaxh din non' atit

la Burxa eft ,si in Pera, centrul comercial.

al Conatantinopolului.

De alt -fel mil de for volante san'

gäsit risipite prin Pera, semnate de

«r omitetul revolucionar armean», prin

cari se promitea ca atentatele de Mercuri

aunt nomai inceputul unes acfiuni

s£ngeroase a armenilor.

Autoritätile turcefti a. recurs la toate

mij oacele ca 84 capete oare cori informatiun.i,

despre comitetul revolutionar,

de la cet cinti arestati.

Cei dout armeni arestata S£mbätd, in

Pera, an' märturisit cet fac parte din -

tr'un comitet revolucionar, care a decis,

ca in fa fa nepäsärii marilor putea in

ce prive,Y'e situatia armenilor, 84 azv£nle

in aer ambasada germana ri ambasada

ruseascä.

Cele doua bombe deseoperite in Pera

an' fost destinate apre a executa hoter£rea

comitetului revolutianar.

Circuid ictirea cet un armean arestat

ar fi täcut declaratii complecte in ce

primae comitetul revolutionar.

Patitia ar fi facut o des: indere intr'o

casa dan Pera, unde se aduna comitetul

revolutionar, ri a izbutit nu numal

84 confi.ce tot traterialul, care servia

la fabricarea bombe/or, ci set aresteze

pe toca inembrii comitetulut revolutionar.

Tribunalul ordinar a hotärit executarea

celor cinci armeni arer,tati. Fixecutarea

se va fare astetzt Lunt, san' cel

mull 'Mine Marti.

*

Cercetarile ;continua, caci níerei se

descoper lucrurt noui.

A,Ya, se asigurd in cercuri o fieiale,

cä. comitetul central al revolutionarilor

armeni se olla la Varna in Bulgaria,

undo s'a n' facut Coate preparativele la

stentate.

Comitetul central se compune in armeni

refugiati asta toamna ri astd

iarnä, in uria mdceturilor din Con

stanlinopol, Tokat, etc.

Marele Vizir, Trn'fik -Pia, a fdcut

deja demersuri pe lingd guvernul din

Sofia, ca sa deschidd imediat o actiune

judecätoreasea in contra armenilor refugiatì

din Varna.

Pntriarchul armenesc, in urma uneï

invitatiuni a Sublime(- Portf, a dat o

scrisoare pastorale care s'a citit in

tonte bisericele armenegti din Turcia.

Patriarchul condamnd cu asprime atentatele

,ci conjura pe credinciori$ biseric:ei

sa ramina finirti ft.

* **

Pe de alta parte, prin unele cercuri

ofíciale circuid ltirea, ce in urina situatier

amenintrltoare a Turciei, Sulla -

nul are de gind ca la serbarea anirersärii

urcdrii sale pe Tron, la 31 August,

sa promu/ge un act care va cuprinde

o serie de reforme importante,

precum : liberiate moderata de presa,

amnestie generala pentru tinerii turca,

reformele fägäduite asta toamna arme -

nilor, etc.

Situacia se inäspre$te din ora in ora

.2i tontet lumea de aid, cuprinsd de

groae4, prevede evenimente grave ,gi

foarte singeroase.

Furia d -lui Ferechide

(0 raihunare colectivista)

Ministerul de interne a luat decisiuunPa

de a muta sucursala No. I a oficiului

telegrafie postal din Calea Mosilor in

noul palat al ministerului dotnieniilor.

Mal multi cetateni fruntasi din culoarea

de Negru s'aü dus zilele trecute la

d. Ferechide pentru a -1 ruga sä lase oficiul

telegrafie tot unde a fost, find foarte

bine asezat, in centrul culoarei, si usurindu

-I ast -tel foarte mutt in transactiunile

for comerciale.

Foarte furios ministrul de interne le

a raspuns :

Nu vei fac nimio domnilor, cuioarea

de negru nu are drept la nisi o

£mbundtafire ; aduceti vd aminte de alt

+gerile din urma.

Surprins1 de copilarescul mijloc pe

care ministrul 1 -a ales pentru a se I'azbuna,

cetatenii ati esit bufnind de ras in

nasul luI Ferechide.

Dupà cum am anunnat, meine

la orele 10 se va oficia un Te -deum

pentru a 32 aniversare a nagterei

A. S. R. Principele Ferdinand, la

mineistirea din Sinaia.

Tuffs domnis minieri, d. Ioan

Kalendern, administrator al domeniulul

Coroanei, d. Caton Leca,

prefectul poliiiei Capitales, d. Ghita

Bursan, loc- Íiitor de primar, d -niï

ofiferi al regimentulus 4 de ro-

Oori, al carui comandant este Altea

Sa Regala, vor asista la servicial

divin.

Se vor face asemenea serviciurs

divine in toate comunele urbane qi

rurale la cari vor asista autoritázil

; civile . i militare.

P. S. S. Vicarul Mitropoliei va

pleca disearet la Sinaia spre a oficia

la mindstire.

Tot' ministril aflatorl in Capitala si

prefectul politier Capitalel vor pleca

asta searä la Sinaia pentru a asista la

un Te -drum ce se va oficia miine in

minastirea din Sinaia, cu ocaziunea aniversarel

zilel de nastere a A. Sale

Principelul Ferdinand.

Consiliul comunal din Rosiori! de

Vede temindu-se de o tragere pe sfoara

din partea ministrulul de interne, d.

Ferechide, a decis sa nu mai demisioneze

ca semn de protestare in contra

revocaril d-lui Manciulescu, ci sä aleaga

din sinul saü un nod primar.

Consiliul intrunindu-se eri, a ales

primar pe d. N. Balacescu, dupa recomandatia

d-luI Manciulescu.

PrimAria Capitalei a inaintat ministerulul

de interne, un proiect pentru rectificarea

si imbunatatirea soselelor Basarab,

Grozavestl si Stefan cel mare.

Aflam ca d. Dim. Sturdza a refuzat

sa primeaaca in Capitala pe anul viitor

congresul interparlamentar de pace

$i arbitraj.

D. V. A. Urechia, preedintele grupticlur

romín ai conferintet de pace, adresase

inca in Main' d-lui D. Sturdza

o scrisoare cerindu-i autoriza f ia ca conferinta

interparlamentare set se întruneased

in 1898 in Bu,-ure,Yti.

D. Sturdza nici n'a raspuns acestea

cerert, $i asa s'a facut ea congresul

se va intruni la anul in Lisabona.

Am vorbit mal zilele trecute de afacerea

contrabande! Smil Ergas din

Ploestl.

Dupa constatärile facute pina acum de

ancheta ministerulut de finante, s'a ga

sit ca Stattll a fost fl'ttst{at cu apraape

suma de 300.000 lt,r.

Prin unee cercar' din Ploesti se afirma

ca fabrica de spirt a lut Smil Ergas

a fost translnisa d-lui Iancu Cireseanu,

noul deputat de Prahova.

Viitoarea receptiune diplomatica de la ministerul

afacerilor sltr&ine nu va avea lue

de c1t Joui, 21 curent.

E P O C A

D. An. Saligny, directorul C. F. R. este

asteptat peste ctteva zile in Capitala, venind

din strainatate.

D. Saligny va pleca la Constanta spre a

lua parte In comisiunea tns&rcinatá ru studiarea

infruntusetarel orasulul.

Comitetul partidultzi liberal din Teleorman,

considertnd ca ant minist -ul de interne,

at $i noul prefect Chintescu aú dal

situatia ,judetuluï pe mina l,íï IíiriEopol.

a decís sa convoace o conferinFa pe ziva

de 14 August la T.-Magurele apre a lua o

hotarire.

' D. general Berendel, ministru de razboiü,

a sosit asear& in Capitala venind de la

Govora.

Aflam ca pe moria Statulul Tazldü,

din judetul Neamtu, s'aü descoperit

surse bogate de petrol, oled lampant,

parafina si diferite uleitirl minerale.

D -nil Basarabeanu si M. Cocías, din

Braila, aü trcut deja cereri la ministerul

domeniilor pentru exploatarea acestor

surse.

Se asigura ca la Inceputul lune! viitoare

se va face o miscare printre prefecti.

Cu aceasta ocasiune se va numi si un

titular la prefectura de Dlmbovita.

MN=

D. C. M. Kogalniceanu, consulul Rominiei

la Isnlail, a fost permutat in aceeasi

calitate la Cernauti.

Afläm ca d. C. Meisner a fost numit

pe ziva de i Srptembrie inspector general

al Invatamïntulul primar, in locul

d-lui Stefan C. Ioan, care trece ca inspector

de invatamint secundar inlocul

d-lui G. Burla, denlisionat.

D-nil Chr. Staicovicl si F. Robin aü

trimis congresulul asupra IPgislatiunel

rnuncei, care se va tine in Bruxelles in

primele site ale lunei Septembrie, un

raport asupra cestiunel muncel in Rominia.

D. Ardeleanu, vice-presedinte al societatil

functionarilor comerciali, ne rúga

sa desmintim stirea ca ar fi intins o

cursa comerciantulul Aldutescu din str.

Clemente!, ca sa calce legea privitoare

la repaosul Duminical.

Cursa a lost íntinsa de politie din

spirit de rasbunare in contra d-lui Aldulescu.

Eau/ Vrancei anunta cä politaiul

orasulu' Odobestl, d-1 Záganescu, a fost

depus alal+aerl in arestul preventiv, pentru

eliberare de arestantl si insubordonanta

catre seful parchetülul.

Primim zilnic foarte multe corespondenIe

din diterite orarle

ale Orel. Pe oit e posibil t' i pe

lit spatial zietrului ne permite,

face' total ca ele sa fie publilcate.

Peutru ca aceste corespotsdente

ma apara liners mai regulat. farta

niel o tulirziere, (Ara a'tli a>ltepta

rindul. e nevoe ca d -hita

coreMpoudenti saïs fie mai couciti,

fäciud drscrieri nia. scurte. Numal

art -fol vom putea satisface

pe toata lumea.

* **

UN SFA T

Un jurnal din Germania publica urmatoarele

sfaturl pe cari noi le reproducem, reeomandind

corespondentilor nostri din provincie si mal

ales celor cart ne trimet articola, sa citeasca

fie -care in parte aceste sfaturl i sa caute pe

cit e posibil sa se conformeze sor.

1) Daca vrai sa comunict cava vre unes gazete,

scri -o repelle farà a sta mutt la indoiala

trimett -o imediat, caci lucru care e noü cit

II ginde§tl, este poate peste cite -va ore prea

vechiü.

2) Fil scurt: prin aceasta itT econotniseatl §i

tie el redactorulul un time precios. Principiul

tan sa fie fate nu (rane.

3) Fil ciar, nu serie eu creionul, ci numal cu

cerneala ai serie citar, mal ales numele propril

>fi Miele ; §i pune mal mutt puncte de cit virgule.

4) Nu serie niel o data aeri, sae -.azl»,

pune data hotarita a zileT.

5) Nu corsets nie! o data un nume san un

nomar ; mai bine terge tot cuviutul si serie -1

aitaturea din noti..

6) Principalui : nu eerie nicti odatñ pe amindouä

fetele hírtieï, O sute de rindurt pe o par.ine,

pot fi salate, date la cules si culese in

cite -va minute, pe cind daca articolul e seres

pe amindoua fetale hirtiei, trebue sa stea cite

doua zile la aielal lucrator pina '1 cubage, si

abit a treia zi vine la gazette

7) Da, tot -d'a -una rind serif, redactiei a !resa

ta exacta ai numele tao adevarat, caos scrisorl

anonime nu pot fi Iuate in semi de redactie.

Act de muitumire

Subsemnatii preotul V. Innescu >li Gh. Che

lareseu ne facem o placuta datorie de a declara

prin aceasta ca aviad asigurate la societatea

'Dacia Romania din Bucurestl moara noastra

u aburi pee -uín si o batoza din comuna Carol

judetul Roman, §i ivindu -se un incendie in

noaptea de 10 spre 11 c. st n Societatea devi

era in drept conform conditiunilor sale de asigurare

de a respinge dauna, totutil ne a licbidat

despagebit apre deplina noastra multurnire

fiara despagubirea am primit'o itnediat, }ara cea

mal mica dificultate, in termen de cince zile

dupa incendió.

Preot V. 1lonescu

G. Cheldirescu

Roman, 5 (17) August 1897.

essoftlir

NOUL PENSIONAT DE BAETI

al Comunit1tel Germane Evangelice din Bncnreati

14, Strada Luterana, 14

utortsat de Onorabtlnl Minister.

Dr-si e nomai un an, de clad acest pensionat

e In finta, cu tosto acestea se poate fasi de

un mare succes. Toti elevil lateral an fost

uromevatl si aid until n'a ramas repetent. Ele -

vii externa vi semi,nternl aú depus toti examenele

publiee eu suecas mare, afara de unul.

Institutul e administrat de o comisione ape -

riala alease din sinul comitetulul general al

comunitatei si e pus sub directiunea d -lui dr.

Eugen Futsch.

Personalul conducator intern e compus :

1) Dintr'un inspector, caruia in prima linie,

i s'a ineredini


FOITA ZIARULUI tEPOCA>,

MIE d'AGIHONNE

COPILUL PRAPASTIEI

SA fid veselá ori trista, bolnavä sad sanatoasa

; cine sa se Ingrijeasca de mine sa

so bucure de bucuriile mele, sa se nithneast

a de durerile mele?

Si In ziva clad void muri nu va mal fi

niel o fiinta care sa verse o lacrima pentru

mine.

Cine apol sà'1 anlinteasca de mine

si sa scoata un uftat ?

Nimeni ! Nimenl !

Ca si, last o parere de rat cfind pled,

cand te despart1 trebue, sä fi fost iubit fie -

clliar de un copi!, dar trehue sa fi fost

iubit. Ah ! Da ! e trist ce spul, dar e ade -

värat. replica Melitoiul. Asa e.

Madelon urina :

Acum trel ani am gäsit, In niste gunoae

un catel nlac, lepadat de cine stie

celie.

'Pipa si plingea bietul cäteins, de ti se

rupea anima.

L'au ridicat: Pani Invelit In niste Coale

si venind acasa i -am facut un culais.

Si tot lucrind la Introl meli, aruncaln privirea

din cine In and spre cAtelus si pururea

vedeam ochil sai indreptati spre

mine.

Directiunea Epitropiel Spitalulut

BARLAD Si ELENA BELDIMAN"

In tiìnare

La 15 August a. c., ora 2 p. m. (al IiIa

termen) so va tine licitatie publica oral&,

in camera si inaintea Epitropiel acestul

spital, pentru un period de ë anT, tuc -pator

la 1 Aprilie 1898, a urmatoarelnt

proprieta V rurale ale spitalulul, situati

in aeest ,ludes.

a) Mosia CiocanT, din comuna CiocarT,

plasa Corod- Pereschiv. Ga ancia provino

rie 4.500 lei,

b) Mosia Raid. din comuna Murgeni,

pl. Tirgu. Garantia provisorie 3,000 lei. Se

noteaza ca in conditiunile speciale pentru

areudarea arestel morii s'an alaos urmatoarele

: Viale päraginite se vor distruge,

iar 1o4u1 se va intrebuinta la seminatura.

btosra find deteriorata, materialul se va

vinde in folosul Epitropiei, si

c) Pamintul de }rana numit cVaramizoaeaa

din comuna Birlad, hliza crangu.

Garantie provizorie 600 lei

Licitatia se va tines conform art. 68 -79

din legea comptabilitatel publice.

Conditiunile generale de arendare, precum

,si cele speciale se pot vedea In Pecare

zi de lurru in canceiaria Epitropiel

tntre orale 9 -11 a. m.

Director, Dr. T. Cerchez.

Secretar, W. Kaminski.

ïi

t

w

v

i

Mä urmarea pretutiudeni eu privirea.

11 iubeañ foarte mult.

Si toil cari Il vedeaü Il gäseaü slut si -1

ncead :

Ce uricios animal,

Eü Insa 11 gaseam frumos drägut, Inteligent

si blind.

L'am tinut mult timp ast -fel ; dar Intr'o

zi rind a exit putin pe drum, se intoarse,

val ! In ce stare !... Se Intoarse cu o labs

flint3 si eu elteva loviturl zdravene peste

trup, asa cä dupa trel zile Inuri la picioarele

mele pe un petit de covor, pe care 11

asternusem Intr'adins ca sä fie vecinic lingä

mine, prietena lu1.

O. hil lut Inecati In lacrimi eral atintiti

lntr'al met, ca si cum ar fi vroit sa -ml arate

durerea ce simtea ca ma parAseste,

ca ma lasa singura, tara niel o afectiune.

Dragutul e mort ! am ingropat eu grije

dragalasul sad corp pe un vast maidan,

aproape de Sena ; are de sigur un teren pe

vecie, cace de sigur multa vreme nu se va

face niel o lucrare pe locul unde se odilineste

acum.

De atuncl sunt singura, singura de tot !

si niel bucurie nu mal pot gusta, niel altore

nu mal pot aduce foloase.

Nu trebuie sa vorbesti astfel copila

mea, raspunse Stefan cu o voce grava si

serioasa, cad er1 sears nu stiü ce s'ar fi

ales de noi. (aeelas si ell, daca tu nu al fi

fort llaga not.

Ttnara fata surise pe sub ascuns, cAcl

aceea», era deja cine -va, nu mal era mucosul

niel stlrpitura !

Uite, zise ea, apropiinduse de copilul

lui Stefan, veza ctt e de brav !... Am eautat

its tirg ralnasite din cari sa -1 croiesc

rufe si in curled ti vol tace tot ce-1 lip -

seste. Cum al putut sä -i cuinperl, clad nu

tatnA U> SCIU.DIIi

'SCIA & SAMUEL

BUCURESCI

Ne. 6 Strada Lfipeeul Na. 6

Cernera Qi vinde afecte publica fi face ori -t

schimb de mouezl.

Cursul pe ziva de 9 August 1897

4.. 'Rente Amortisa.1 i- .

IVI. s Amortisabili.

1o1. Obligat,. do Stat (Coy. R.) .

6e ¡9 a Municipale din 1883

iolo y s 1890

Serisurt runciez Rurale .

sal. s s Urbane .

eile s I Isst .

Aetiunl Banra Natio sii.

s s coli .

Dacia Ro- aia neig.

s S-tea N sonala asig

S -tatea de .,oastructiunl .

Ffloriul valoare Austriaci

101rad Germane . . .

Bacnote Francate . . .

s Italien°. .

ruble hirtie .

Cump.l Vmd

'811r

101 'Jr

102

ft7

98

94

88

1850

330

415

460

155

1

100

89

10

23

t{5

89'

102

103

97 'lt

98

94 1; a

88 tg

85

1865 -

335

465

163

S 12

25

101

93 t 70

EPOCA

aveai parale ? intreba Stefan.

Dar cet dol franel de azi dimineatä ?

respunse Cu mludrie Magdalena.

Cum, dar atuncl, tu n'al minent nimic

N'am avut niel vreme si pe urina...

nid nu mi -a fost foame :

Ah ! asa merge, striga vesel tinitrul.

El bine, iaeä ! iacä pentru fiertura ; [ti

ajunge glua Dominica?

Si spunind aceste vorbe, Stefan aruncä in

poalele fetel cele doua piese de cite cince

lei pe cari le ceruse batrtnulul Carcan.

Asti, -zi este Jot, Si al eroi ça st{ nu

mal fie nimic DUminica ?

Dar tu al arunca banil si pe fereastra ça

si se duca mal iute 1

Tu intrebuititezi destul de bine cea

ce ti se Incredinteazt{ pentru ça sa mA mal

amestec si ed, räspuuse tivarul, sigur sa

cumperl tot ce ne va trebui.

Dar stil, Magdaleuo, adaoga el uitinduse

pe sub sprincene, fars sa bag de seamA

am uitat sa si prinzesc si mi este o foame

cil as mince un cal mort de batrinete.

Adevarat, esti atit de fiamind ?., atuncl

trebue...

Daca ne -ai face, pentru amindol, o

tiorba buna, ce ziel ?

Cum vrei tu, respunse ea, nomai cä

n'am oala In ce sa o fierb.

Du -te si ia una de la batrinul Crochet,

vel spune ça este pentru mine ; n'al niel o

teama ct{ nu te refuzä, are destul interes

ça sa i dad carnea pentru musteril lui.

la de la el tot ce -ti va trebui si mine

cind ma void Intoarce de la lucru 11 platesc

cd.

MA duc, dar mititelul va plinge data -1

voi pone pe pat.

DA mi -1 mie, dar Intoarce-te iute, ed

nu stili sa -1 tin si mi -e teama sa nu -1 fring

ceva.

Lea Véritables Eaux Minérales de

VICHY

sont les Sources

VICHY-ETAT

CÉLESTINS

GRANDE-GRILLE

HOPITAL

Enlosa le nom sur la Capsule

et l'Etlquette.

Les Seules Véritables

Pastilles de Vichy sont les

Pastilles VICHY -ETAT

fabriquée. avec les sels naturels

extraits des Eaux Vichy -Etat

COMPRIMES DE VICHY

aux eels naturel. VICHY -ÉTAT

pour préparer l'eau artificielle de

Vichy gazeuse.

Agent Générai pour la ROUMANIE,

BULGAft1E, SEhb1E :

A. O. OARISST, B- a'trest

TIPOBAFIA E POCA" executa tot felul

de tuerai.' atingatoare de aceasta arta.

TEIRICH & C°

BUCURE,TI

9.Strada 113erzel,-9.

INSTALATIUNI

TELEGRAFDGAZ §i APÁ

Luminä incandescentä

pentru

Gaz aerian

Aparate de gaz

Closete de toate sistemele

SALON DE EXPOSITIE

Proecte.- Biuroü de con :truelle. - Export

IIx

DIEDICAl?IE.NT PHOSPHATIC

DE VIAL

VINUL DE VIAL este un modificator puternie

al organismului In casurile de :

ebdilitate generalä, crescerea intârziatä, convalescente

lunga, anemia, perderea apetitulut,

a forlelor slá;biciunel nervoase.

Dosa este de un paharel de licbior innaintea

rnesel. El complecteaza nutritiunea

insuficienta a bolnavilor si a contvalescentilor.

Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 {i in toate farmacille.

t.raug

H. -WOLLFF

STUDII Pregatitoare si EXECUTAREA INTREPRINDERILOR de ori-ce fel

BUCURESTf. Strada Sf. Dumitru, 3.

CEI. MAI MARE DEPOSIT de toate ARTICOLE TECHNICE

TUBURI DE FONTA, DE FER SI DE PLUMB

TIIBIIRI de CAIICIIIC $i de CAMPA pentru VIN, APA, etc. etc.

POMPE pentru VIN, APA si PETROLEU

ROBINETE pentrn,APA ii ABUR, ARTICOLE de CAUCIIIC li de AXIANTA

ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR SI LOCOMOBILE

CURELE de PIELE §i BALATA ", MACARALE si VIRTEJE

MAm T UNELTE DE ORI -CE FLL

Table de ter Negre, Plumbuite Galvanlsate

Table de Zinc, Otel engleseso ,i Bessemer

ATELIER PENTRII REPARATIUNÏ DE MA$INf

Fabrice de Btalamale de fer si de Aiiun

Broattee ,1 Feignit.. de eonstrnetli de ori -ce tel

CONSTRUCTIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc.

Sectiune pentru articole de precisiune : Parti de muniti' de reeboitl

NUMÄRUL LUCRATORILOR -150.

latimisemaftwrialgr AM

Tipografia EPOCA executA tot felul de lnarärl atingäteare de aceastA

artis, ou cea mal mare aourateta li ou preture foarte moderate.

Promptitudinea Qi exactitates aunt devisa Tipografia.

VECHIUL MAG1ASIN

DE

LAMPI, SOBE, MAINI DE BUCATE

§I ORf -CE 1N8TALATIUNÏ

MARCUS LITTMAN SUCCESOR I. WAPPNER

61. Calea Victorlel, 61 (vis -à -vis 'le Episcopie)

Recomanda Onor clienti instalatiunile de bai, lucrate numat in

Zinc, cu diferite sobe de arma pentru IncAlzit apa.

BAI de AB11IIÎ Hlptenlce

recomandate de loti medicii celebri, poate sa faca orl -cine In casa

DtU ?TIRI SiSTE11IATICE

CU AER COMPRIM.AT

CLO1i3ETE (tout a l'egout' higienice si sistematice

STICLE pentru CONSERVE, COMPOTURI ali DULCETURÏ

hermeticette incluse, de toate märimile

Unicul DEPOÜ in tara ..0 masinl de bucatarie din renumita

fabrica GEBRÜDER BOEDER din (Darmstad', precum si splendidul

sor asortiment de LAMPI ELEGANTE pentru atirnat si

masa, cu masinele Americano WUNDER,. toate oil aer.

ATELIER DE LACATUKERIE

Isl l'ENTAC CONl9TAUt,TIUNE FEA

_. H_A._ LTG

Bucurefti, No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. Bucarefti

Efectu. ail tot felul de lutrin de fier pentru Binate precum : Grilage

d'urX Bale,oane, Uft Ferestre, Marchese, &ári, Lälnpï, etc. Specialitate :

Fiorcïrie, .Sere, Grddíne de aurnd, Balcoane de fier, etc. etc.

Se priasse comande pentrn provinote :

PIt lb] TCTRI MODERATE

Magdalena plecä in fuga mare.

Caed remase singur, ttnirul se uitä cu

drag la copil si 11 sArutä eu buzele sale

groase si rose' pe frunte si pe obraz.

Bietul copie ! murmura el, Macquart,

copil de spital, Stefan jnpuitor de cat, n'a

avut pe nimeni care sa -I Ingrijased, care sil

iubeasca, sa -1 faca o familie, si eu toate

astea el n'a esit mal rad de ctt altil, tact

a lnteles bine tot ce Magdalena i -a spus

scum.

Da ! da ! are cine -va inimA, fart{ sa creazf

ca are, trehue, veza tu micutule, pentru ca

sa veza asta, sa gasestl un cine ratt{cit pe

un maidan infect, sad un copil In fundul

until Sant ; al Incredere, cresti In pace,

dormi In liniste. Macquart e aci.

Si tot vorbindu -i ast -fel, Il scruta, 11 privea

si I1 gasea superb, ara si, Iuteleaga

cä nn copie poate si, aibf atitea atractiunl.

Magdalena se Intoarse Incartata cu cele

necesare.

Repede masa fu puss si pe cind mtnca

si serves pe Marquart, ea Linea copilul in

brate, Il ridea, it Cacea jucArii si 11 vorbea

intr'una.

De cind sunt n'am mincat mal bine, it

zise Stefan, e grozav de pläcut sa maniac'

la tine acasa, Inconjurat de ce ti -I drag.

Magdalena ridica of hai sal eel marl si 11

fixa intrebatorl pe figura ttnarulul.

Da, relui, el pripit, ca si cum se zorea

sa spunä un lucrn care 11 epasa pe suflet,

da, Magdaleno, 1ml pare cä ve iubesc mult,

de tot, pe mititelul si pe tine.

Multumesc, Stefane, multumesc pentru

cuvintele tale ; anima mi se umple de lumina

si de bueurie si te void Iagriji °tit de

bine, void fi clinele credincios si devotat al

mititelului to alt nu te vea cai niel o data

cä al fost milostiv si bun pentru särmana

infirma.

lE. DEMETRESCU MIREA

BUCURE,5TI. No. 31, STRADA CAROL I, No. 31

CEL MAI MARE DEPOSIT

DE

CURELE EPITGLEZE$Ti

De la S. E. NORRIS tiz Co., Londra

Articole Technice. Tuburl de Conclue. Pompe,

diferite sisteme.íllulll&male pentrn producte.Arme

pentru Vfinat. Cartulle. Revolvere. Robinetärle.

Ablregt. Manomptre. Bronzerle.

SONERII ELECTRICE. TELEFOANE

INSTRUMENTE MECANICE. METALURI.

lEVI DE FIER. TFVI de ALAMA, ARAMA si PLUMB.

FIERARIE PENTRU CONSTRUCTIE, etc., etc.

Depositnl general al Sobelor Americane LÖNHOLDT'S

ligagm 11111111 ttl11111lliDr

Stefan simti et{ emotiunea Il cuprinde i

de aceea se grabi sa se scoute, sputìInd ttnerel

fete :

Da demincare copilulul si culta -1, fa

apol si tu acelasi hlcru ; si dupa cum si eü

est dort si mìl odihnesc potin, void cauta

sa ve imitez.

Magdalena se supuse cuvintelor lui.

Peste potin Macquart se gasi singar eu

copilul care dormea.

In ajun, clod Stefan desbravase pe micul

copitas, ascunsese luxoasele -i albituri

sub paiele care formad cea mal buna parte

din asternutul sAÜ.

Scoase toate ateste carpe si se apropie

de foc pentru a le asvtrli lnäuntru, clod

de o data un zgomot de metal, se anzi din

nos la picioarele sale.

Din gramada aceea de cirpeturi, inoä ude,

cAzu o medalie.

Stefan se aplecä, ridicf o medalie de aur

a sfintei Genevieva ; era mare si groasa,

iar pe toarta de aur era vint un lantisor

de acelas metal.

Vazind acest giuvaer, Stefan avu un moment

de manie.

Ah ! infama ! zise el, este bogatä si a

aruneat copilul sala proprid la voie Inttm

plärit ; dar tl lmpodubise eu daeteluri cu

matase si ces aur... Ah ! mizerabila!

Aide!... tot ce este de la ea, la foc! la

foc ! el purifie& tot, aceste lucruri ad chier

mare trebuinta cAd vin de la o mare canalie

1 Da, ea nu s'a dat Impoli din fata

unes crime, pentru ea afaeerea este sflrsita:

copilul care o nelinistea este mort.

Ti-al facut socotelile, tara sa tal seama si

de Macquart, femee In rochie de matase !

6

(Va urina).

..._..:22 0007,17,,

STDMAC,ALECAILtJR URINAL'

NfMlE,úAST;IALGIE DIAB'Ti.

DISPEiSIE,CIiÓLEfiiNÁ

APEiE1

SI PEN T RU CALITATIiÇ

\

itrINERAIt DE

IITINATE sj LA

,POUGUESS?LÉGER

UMATISME

ISUNT kEC0MAirDATF.

DE CATRE SOMITATILE

MEDICALE îN BÓLEL E DE

E fórte gazrisá sl pllicutti Ia bdnt,

a/nesiecu tú sau nu, ru erlcc b:iuiurti.

SINGURiG APA PURGATIVA

ÎNLÁTURÁND SURSELE UNGUI;ESCB i

CARE PRODUCE AFARÁ DE EFECTUI SIGUR

Si NEJIGNITOR SI O ACTIUNE CURATIF,

,'ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE. t

UN MARE. FACE. ALELAS EFECT CA

0 STICLA ÎNTREAGÁ DE APA DE BUDA.

SE GASESCE DE VAi1DARE LA TOTE

FARMACIILE 51 DROGUERIILE DIN TARA.

Societate Romînä de Asigurärt Generale

B R A I L A

Capital Social, lei 3,000,000 deplln eedreafi. Fond de organizare 300,000

CONSILiUL DE ADMINISTRITIE :

Preiledinte, DIMITRIE A. STCBDZA.

Vice- prerdinjT: Ale. andrse hlargh(tornan, Nicoisie V. Perlen.

MEMSR1T CONSILIERT

Tache Anse tnsln, Deputat, mare proprietor,

Te,nola

G. Assen, Presedsntele ()more! de Comerclt,

B -. areanl

Comandornl Marco Besso, Directoral so

cletAt.t Aee1 nrazlont Generali, membru al

Ins ttntalnt d'aotuarl dia Londra, eta. etr.

Mrsuricln Blank, Ileful oaa.I de banca Mar -

moroach Blauk & O,., BurureetI

T. Carnevali, mare oomerciant armator, to

B'tu a.

Ermano Gentil'', Directoral General al Prlmel

Bocieteti .uatrlace de Aaigur&rt Generale

contra An,AO.ntelor etc., etc.

Charles Cllr annex, Dirietnt.le ramer.' de

trannpo,t a Bo tetatea Ablonraetoni G +nerall.

Vittorio B. Mendt, t}efal Uaselor L. Meodt Co.

Fratellt B. Mendt, ware comerclant arma.

tor, Balla

Edmondo Rlchettl, Bearetarnl general al

Roo-et A st ur stool General., triebt

Colonel G. Roenovan, are propr., Ro.nov.

Constantin G. Corta., Deputat, Advocat,

Brasa

Zemiir Z -mfr. sen, m ae proor., Beata.

P..111 Rottenberg & Co.,

Adopt' Eriling, Consul German, Brilla.

laeful caget de

banc& Rottenberg & Co Brilla.

Director, HUGO ASCOLI. Sab- director, D. Gereaceolot.

Societate Romînä de Asigurärl Generale din Br'aila, asiguret in

condiíiuni liberale 0 avantagioase in contra daunelor de :

INCENDI U 1 R IN.DINÄTRANSPORT

pe apa (Fluvial si Maritim) qi pe uacat.

Asemenea da cea mat mare desvoltare operatiunilor !n ramura

Via fa, a, dupa combinatiunile cele mal foui si ma) ronvenabile.

DIAECTl UA'EA.

N.B. Pentru ori -ce informatiuni a se adresa la sedsul Societatel, in

Braila, si la toate sucursalele din tara.

Tipografia EPOCA executä tot felul de lucrart atingätoare de aceasta

arta, cu cea mal mare acuratetA tgi ca preture foarte moderate.

411111 MIL

WATSON Ac YO [TELL

MASlNi AGI COLE I INDUSTRIALE

BUCIIRESCÍ. Strada Academiel, 14 (fost Ruca)

Galatl, Strada Portnlul. Bráila, Strada Regaló.

REPRE9FNTANTI GENERALI A! FABRICE!

II. F. ECKE B,T Societate pe ActiunT

PLUGURÏ DE OTEL pentru culttra obic+nuita £i cultura aaincä

PI.UGiURI DE OTEI.

pentru culture de bfecli.

PLUGI'RI DE ()TEL M

ou 2, 3 si mal mute br&sd.re.

PLE'(Il'RI DE OTEL

pentra oaltivat p&miuturl vtryine.

PLCGiURI DE OTEL

p tara loourl muntoa,e

RARITE DE OTEL pentrn PORUMB.

-r .ago -4

Glrideinl, Bârsa, Cormana, Roatele, in fine tot corpnl

plugulnl ECKERT este lucrat din OTEL.

111Ir Se.inánaitóre in lat -i%

BEROLINA" sentdndlóre îu rfndurt

TOT FELUL DE 11IAINÏ AGRICOLE

Cataloage tilwattrate 'ratio* rpl /Manco.

BUCURESTI Tipografia EPOCA Strada Cletnentel 3. BUCURESTI _

More magazines by this user
Similar magazines