DIN CONSTANTINOPOL - upload.wikimedia....

SERIA IL -ANDL III. No. 532 IE dditis a tress MARTI 12 AUGUST 1897 

NUMARUL 10 BANÏ 

ABONA]llENTELE 

Caeep la 1 qi 15 ale ile -circa 11aaI ql se plitese 

tot -d'a -mas taainte 

In Bwotirre la Casa Administratie) 

In Ami* çi efr.4,s44ata pria mandate pestale 

Un an ln tari SO Iel ; In streinittate 50 lel 

Saba luna ... 15 15 

Trot luna ... 8 . 13 

Un numir in etreinitate 30 ban! 

MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA 0 

COMITETUI REVOLUTIONAR 

EPI6ONII 

Rasboiul sacru care a izbucnit 

lntre colectivivti apropos de actul 

de profanare coulis de catre o parte 

din el, act care consista în o critica 

foarte dulce la adresa lui Ionel, 

fiul marelui barbat I. Bratianu, 

confirma odata mai mult, ceea ce 

noi nu am contenit a zice vi a repeta 

de la moartea vefului colectivist. 

De la moartea lui I. Bratianu an 

trecut... ani. EI bine, in cursul acestor 

ani, nid un colectivist d 

marca, nu a fost in stare sa c 

pete alita plestigin autor& 

morals, in cit sa se impuna pa 

dului prin propria sa individual 

meritele sale personale. 

Ba din contra, tot!, fars excehtit, 

an scazut in stima consi&ratiz. 

partidulul, toti an dat inapos, yap 

cum zice rominul, an inaiatal ça 

racul. 

1 

I. Bratianu se putea lät!ti cu a- 

ghiotant! ca d. D. Stureza, Eug. 

Statescu, Gogu Cantacur,ino, f".ect2ti 

domni, mal cu sema ces don! 

d'întíin, putean pe atunca si dea 

oare cari sperante partidtiltd. 

Jucind roluri secundare ' 

I. Bratianu, neáind puvt il .. 

a dovedi ce valoreaza. 

li se da niel o initiativ,. 

dza, Statescu si cet-l-ait pui.c sa 

treaca drept eventuali iuccescu al 

sefului. Putead sa beaca a_s .fel, 

bine linteles, pentru .n l cunostean. 

Indata inst, ce dula Itt(aars.ea lui 

I. Bratianu, aglliotitlt.ii lu; .n fost 

nevoiti sa inne, indata, 

o rei incapacitatea 

or, a tu- 

turor 

Asta-7 

zie asr 

c11` 

'jt 

tea 

.lal face iludin 

fruntavii 

nu are cea 

sain prestigin. 

)dat in opinia 

: tul prim-minisbine 

eu zece 

toi, ha chiar cu 

. aì: ilÌ,tac.a. 

ti, tz;r,;,.ir:v nu 21 ,,,. ia in sernos. 

'I'otl 2eee° ca n om care 

;rebut in;iturait. 

Aatesru, mai fin til_: ci'; Sturdza, 

('autatsslI pastreo prestigiul tacilld 

si tefecilld. Si. :lneasta este o 

tnotoda clnd nu al in capul 

tat: le Oit ftxl>Eurs si . rortaciune. 

Din .lenoroci re, Stai. .0u a fost 

din ealKtl in cand nevt;iri sa vorbeasft 

Jr! sa faca ceva. atuncl 

s'a vaut intlata, ca este' o nebunie, 

a compta pe un oral bolnav, 

Ylsi&nfat v1 veninos. 

(. venirea colectívi§tilor la putere,ar.um 

doua ani, multi puneaü 

Inarl sperante pe (;Éogu Cantacuzi;1o. 

Se spunea la uMec+he ca lui 

i'ar . incredintat, 1. Bre.tianu pe 

patl mortel, inclut gefiel. Nu s'an 

IIItlolinit doua, anl ?i iata'1 pe Gogu 

al iostru rasuflat complect, desco;iiderat, 

mergand pt. llrmele lu! 

St:dza, Statescu ,si a celor l'alta. 

,iberalia pot fi Iuvinuiti de toate 

G+la venir.ea lor din Iton la u- 

P 

Ivut bun: 

:lrienta, in- 

loI i fttr 

nit i r g;: 

tot! liner! 

prin mi- 

/or cari 

j171-, hitel+ 

t ;gu l:autaca.. .t.:r,. .Awi;cescu, Palati!? 

I1aseitl-, Pt,rurrabaru , Poni, 

tl+txa, .1Zescu, Bud4teanu, Hael 

Djuvara- pez{tru a nu vorbi de 

^ de ace4ia, tot! art Tost in po- 

_si.; de a ÍtQ san Ilu 

cla it' cal lor. 

bir. il _ltl+;1! c`tl-rx tí eri an rantl 

at` fost ; ,ca supuvI 

Rezultatul ? Ui mare, (',arte mare 

zero. 

Asta -zi partidul 

poate sa -,5i fat' 

menilor tri 

clic! t 

la in( 

san 

P 

SUI 

ac 

§i 

.1 nu ruai 

asupra oasinul 

san, 

, an fost pul 

t... san provti, 

)une ca aceste 

ile noastre. Nu ; 

lese vi il sustin 

narte dintre co- 

,ov1 .- ha - in .esita 

+.idulul, ne voc de 

1 adora- .in fetiv, les d 

iratianu 

;ti ca daca - gasi prilitre 

lista un ora de 't1oare, eu 

;in §i cu autoritat Vointa 

pa ea colectivitatea a fi avut 

Cur Jul sa proclame inviolabilifof :. 

.responsabilitatea lui Ione, 

a tuturor fratilor sai mai mine, 

s motivul fenomenal eäc ei sunt 

opii lui I. Brätianu ? 

Credeti ca multi dintre colectivisti, 

nu se simt ruvinati de a se 

grupa in jurul unu! tina? marginit 

nepriceput, numai fiind-ca hazardul 

navterei an facut ca acela 

sa fie fiul lui I. Bratianu ? 

Credeti ca Sturdza, or! cit de netrebuic 

este, nu siente injosirea 

in care se pone sirlgur, de vreme 

ce nu indraznevte a cherna pe colectivivti 

sa se grupeze in jurul san, 

dind locul de onoare unul Ione! ? 

Dar mal la urna sa firn drepti. 

Ce voit! sa faca colectivitatea ? 

In jurul cui sa se grupeze ? In jurul 

lui Sturdza ? In jurul lui Statescu? 

In jurul lui Aurelia( ? 

Dintre tineri, in jurul caruia voitI 

ca colectivi:;til sa se adune ? In jurul 

lui Djuvara? In a lui Stoicescu ? 

In al lui Pallade ? In al lui Gogu ? 

In nevoia in care se afta, colectivivtiI 

prefera a se grupa in jurul 

unu! baston, dar care poarta uta 

nume, care are o legenda. 

Pentru un alt partid, aceasta ar 

constitui o ruvine ; pentru partidul 

liberal, este ceva, in lipsa de ceva 

mal bun. 

TIORBA NOASTRA 

Vorbind despre farsa Inscenata la Galati 

eu ocaziunea inauguraril lucrarilor digulul, 

sptineam scum cite -va zile ca guverunl 

nu face alt ceva, eu promisiunea sentire) 

de dart, decit sa speculeze suferintele 

inundatilor. 

S'ad gasit ziare liberale cari sa sibs curajul 

a protesta contra afirmatiunil noastre. 

Asta -zi trebuie sa le para rad, tacs minis - 

trut finantelor, d. G. Cantacuzino, ne -a dat 

dreptate. 

mainte de a pleca la bill, acest d. minis - 

tru a instituir o comisie - una singura - 

care sa constate strieaciunile facute de inundatil 

la Galati ; activitatil aeestel comisiuni 

i -a pus un termen : In doua luni de 

la constituire , lucrarile el vor trebui sa fie 

terminate. 

Aveam not departe sa spunem ca luerurile 

se vor taragani pina la priora -vara? 

Comisiunea de sigur nu va termina In 

doua luna constatarile ; dar chiar de va termina, 

va mai trece apol vreme pina ciad 

lucrarile vor fi revizuite la minister si pina 

se vor lua masurile de sentire. 

Asta este cea mal bona dovada ca guvernul 

vrea numai sa arunce praf In ochi) 

oamenilor, batindu -si joc de suferintele tor. 

Loviti de nenorocire, din pricina incapacita.ttil 

guvernulul, in Iunie 1897, abia pe la 

Apnlie ora Mahl 1898 se face ceva peutru 

usurarea tor. 

Frumos ajutor n'avem ce zice. 

§i chiar si stunt), guvernul va gasi mijlocul 

uedreptatil, favorizlnd pe partizaul sin 

prigonitid pe adversary. 

Incapabil si nepasator dud a fost vorba 

sa apere pe Galateni de o nenorocire, guveruul 

liberal e nepasator si dud e vorba 

de atinares suferintelor pri_inuite de acea 

neuorocire. 

81111111 

Recolta grîului in fume 

DIN 

Prodnc(iuuea enropeaui. Producptanea 

din America rfI India. - 

Con$umatcunea earopeauä. 

Deficit general.- Importa- 

4tunile in Europa. 

Produe(iiunea europeand 

Cunoscutut ziar englez Evening Corn 

Trade List a publicat urmatoarea evalua 

f iune a recoltei gr£ulua in 1897, fat a 

Cl' ultimi! doua ana : 

,,tria.. . 

. 

1897 1896 1895 

Hectol. He lot. Hecto!. 

12.32 "1.000 14.775 000 14 615.000 

39.150.000 50.750.060 55.°145.0110 

7 2:.o 000 7.250.1100 6 670 000 

11.600.001) 18.125.000 16 675 000 

.1-50 noo 1 450.009 1 595 000 

u 124.700.000 122 670.000 

:'7 700 000 37.120 0 0 

¡..010 2.17500 

2.175 WC 2 171; :11.11; 1.885.000 

. , . iì62. 0.1)00 47.8i4( 01'; ) 000 

1.740 .atO 1 A '',00;)(; 2 ., 

fi a. !7.4111) ,ín0 

. . 1077:430000 300 

-z- i 

7-'.400 000 

,ia ... 

'625 000 

5;12.501ì 

i.:iS.150 000 i;!li'i;!n 

15.950 pue 

50';.,it 

nia ... 34 800 000 31 J00.01.v :27 ;11rì'. 

1450 00 1.450 UOr 

(yeti 1 4s0 000 1.740 000 

f.rc. 40 8751))0 145410txïfl ; .:, 

Anglia 

... 

2. "10 000 21 025 000 1:1 77:, 000 

Total .. . 00 551) 202 50t 540.995 000 

In 1894 prod'!,?. 'ea acestcr f arsura 

socotit4 la 554. 625.000 ir.r,rtcl. ; in .1893 

la 525.944.000 ali in 1892 la 498.075.000 

hectolitrit. N'amai in 1891 producfiunea 

a fost de 427.054.000 het Col. 

Anul xcesta mai toate tarale aú recolte 

slabe din cauza ploilor persistente : 

Fran f a, Rusia, Ungaria, Romania, Italia 

vi Bulgaria. Germania pare pu f in 

favorizata, 4d daca Spania are o pro - 

duefiune mai mare de cit cea din anul 

trecut, trebue sa se fie ecanza de seceta 

din 1896, care a avut de consecinf4 un 

mare deficit in producfiunea acelui an 

S;aderea produ'fiunit va fi pentru 

Franf a de 20 milioane hectol. ; pentru 

Ru.slia de 29 milioane ; pentru Ungaria 

11 milioane ; pentru Romania de 8 milioane 

; pentru Bulgaria de 7 milioane ; 

pentru Torcia de 4 milioane. 

Produefiunea din America 

India 

Urmalorul fapt curios trebuesce relevat 

: cind recoltele europene sunt in deficit, 

mai tot -d'a -una recoltele americane 

sun! bune. 

Din tabloul ce urmeaz4 se poate vedea 

cu intesnire producfiunea griului 

in Europa, America ,vi India in ultimii 

7 ani: 

Anal Europa America India Total 

1897 

1896 

1895 

1894 

1893 

1892 

1891 

469 365 

550.202 

540.995 

554 625 

525 944 

498.075 

427.054 

203.000 

165 000 

179 800 

185 300 

165.600 

200 100 

246.500 

69.600 

74.530 

92 510 

91 040 

96 860 

74 820 

98 600 

741.965 

790.032 

813.305 

1.31 86ï. 

788 104 

772 995 

772.154 

Ast -fel puternica producfiune ameri- 

cana n'a fost depa$ita de elft in 1891 ; 

cea mai scazut total al celor frei pro 

ducfiuni, europeanä, americana ,si indiana, 

de cinci ani incoace, este cea 

din anni atesta, inferior cu 48 milioane 

de hectolitri celui din 1896. 

Coneuma(iunea Europeancif-- 

Delleit general 

Producfiunea americana, dupa cum 

se vede, nu va fi £ndestula, ra prin 

exporta f ione, sa acopere deficitul farilor 

importatoare din E,.eropa. Acest deficit 

este, de fapt, considerabit pentru 

ca el atinge aproape 128 milioane hectolitri, 

cui rezulta din tabloul ce ur- 

1'neaza ,vi in care se arata producfiunea 

europeana cu evaluarea consuma - 

fiunii, diferinf a reprezentand de ficitul 

producfiunia futa cu consumafiunea 

Anti Re olte europene Consematlunea Dderente 

artrluotr Heetolitri Heotolltri deotolItri 

1897-98 489 365.000 597.40(i.000 128.035.000 

1896-95 550 202 500 594 500 000 44.297.500 

1895-94 540.995 000 591.600.000 50.005.000 

1s91.93 554.625 0011 588.70(1000 34 075 000 

1893 92 525.944.000 585 800 000 59.856,000 

189e -91 498 075.000 582 900 000 84.815 000 

1891.90 427.054.000 580.000.000 152.946.600 

Importagtunile in Europa 

Ziarul Evening Corn Trade List, care 

publii;ä aceste cifre, se bucurä de multa 

autoritate in Engluera vi mai tot -d'auna 

evalualiunile sale ali Post cat se 

ponte de apropiate de adevér. Fars ni- 

N UMARUL lU BAN! 

AFIIA(7IIIBILE 

In Bucurestl si judete se prirNese numai la 

Adminrstraççie 

In atreinâtate. threes ICI admtmstratie si la 

toute oficiile de publicitate 

Anuneinrl la pag. IV 0.30 b. Ante, 

III 2.- 181 

. II 3.- . . 

Insertiile Ili reclamele 3 lei rindul 

U. aami? echii 20 hast 

CONSTANTINOPOL 

dosala, Statele- Unite, Argentina $i Chili 

vor furnisa Europei grisa de care va 

avea necesitate. Exporta f iunile acestor 

fari vor fi cu atlt mai £nsemnate cu 

eût stokurile de greine sunt foarte recluse. 

Dacä se poate compta aí'tualmente 

pe o recoltä favorabila in Statele-Unite, 

nu se poate î11sä prevedea cum va fi 

recolta din Argentina acea din Chili, 

recolle care se fac in Decetnbre vi in 

Ianuarie ; in ce prive.te recolta din India 

ori cil de satisfacatoare ar fi, nu 

trebue finutä in mima, mai cu osebire 

ca incinte de luna Maid viitor nu se 

va purea incepe exportul din atea fard, 

de oare -ce campania agricola nu incepe 

de cit la Aprilie. 

Aceasta este situa f iunea generala a 

recoltelor in lume, ceea -ce esplica cu 

prisosin f ei urcarea pre f ului griulua. 

DIN STREINÀATATE 

: FL. - 

ericoi 

se o..^ lopte 

a ..una . \ ,r i , osticii & an't'e 3nglec5, 

to=t u;1 :c,1 e fusta :u aratat 

din capul top ^.ut du,mänt;.'- Eagl ,ru 

s'et risenlat ad permt rasboiti ì t I, la. 

Guve.. 1 !glez n'a proa dat la -,e, atentiune 

ates: r t mistara. Asta -zI il: . ,i18tatat 

ca mi. -area e foarte serioasa si de mur 

pregatita. Preotl fanatiel ä6 propagat Inuit timp 

razboiul sfint contra necred;ucio.ilor ; Cd volante 

ad circulat In anii din urm5 :ristre mohatnedant 

promitlndu- le toate ferieiri'e pe lumen 

eea- l'alta daca vor tua armele Impotriva stùt1nitorilnr 

de alla Iege. 

Ceea -ee tng,ijrstH mal mult pe Englejl e banuiala 

ra Emi. ut Afg snistanului e amestecat in 

areasta mise re, pe care o ajota pe sub mina. 

S'a constatai, In adevar, prrzenta printre raseulatl 

a unul mare nomar de Afgani ; pe de 

alti parte, Emirul Abdurrahman si -a rechemat 

pe totl agenti! sai din India. 

Sa band -ate mai departe. ca. Emirul a fost 

Indemnat de la 1 onstantinopole sa faca incurcaturl 

Anglie). Acum cita-va vreme, un lnalt 

personaj turcesc a tost len Cabul (capitala Afganist 

.nulo) in misiune secreta. Se cr -de ca 

Sultanul cauta sa -si razbune in Indie de nacazurile 

pe cari i le -a fatui guvernul engles in 

chestiunea Armenilor, in chestiunea Crete! si 

In cursul negocierilor pentru lncheierea paci) 

eu Rusia. 

In tot cazul. e sigur ca victoriile Tureilor in 

in Tesalia ad facut o piternia impresiune asupra 

tuturor mahotnedanilor, in Asia ca si in 

Africa, ridicindu -le foarte mah moralul. Cum 

Sultanul est -fue spiritual al tuturor mohamedanilor, 

e natural ca acestia sa -I iea partea si 

sa caute a -1 razbuna. 

Pericolul pentru guvernul englez e foarteserios. 

Anglia stapineste 50 de milioane de mohamedani 

; daca se vor rascula eu totil si vor 

incepe razboiul stint, situtianea va fi din cele 

mal critice pentru Marea - Britanie. 

I1evanrta Tarcte! 

In usemenl conditiunt a tri-huit sa fata durerot 

sa imprasie in Anglia faptul ca ziarele turcesti, 

pins si cele cari stan In legaturl dire te 

cu palatul Sultanulul, s': tl apueat de o data sa 

vurbeasra de starea nesuferita a mahnniedanilor 

cati traiese subt admieistr.tiunea brilanica 

si sa demonstreze necesitatea pentru gvernul 

englea de a introduce reforme mari in posesiuntle 

sale aziati -e. 

Turcia iii is revan a. 

Multe momente de amara, -iune i -a prieinuit 

guvitr ul englez, cerindu -i sa introduca grab 

nic reforme in favoarea crestinilor ; scum a 

venit si vrernea Sultanulul sa vorbeasca Regine! 

Victoria despre reforme lu favoarea mahomedanil 

or. 

In tormal ea ziarele englezrstl arum ette -va 

vreme. ziarele tureestt nu oral sh,besc aceast 

tema, pe care o lntor.- pe toate fetile. ySi pro - 

paginda aceasta va exerte to de sigur u mare 

Inrturire asupra mahomedanilor din Indir, indrrjindu 

-i contra Augliel. 

Panislamismul 

Se pare cil Sultanul vrea sa profite de victorile 

repurtate peutru o intarire a ideel panislamitice. 

Presa turceas.A a si Inceput sa lucreze in 

aceasta direi-tirns. 

on iosul Sabah din Constantinopole, a publicat 

zilele aceste un remareabil articol, In 

care se oglindese vederile si aspiratiunile Sultannin). 

!' umitul ziar spune ca tuft musulmanil 

de pe fats pamintulut sont datori sa fie devotat1 

tronulut Califulul. cati Califatul e singurul 

réazirn al Islamului. Steagul Islamulul adaposteste 

sub eutele sale 300 mllioaue de mahomedanl, 

earl trebue sa fie unitl prin legaturl 

indisolubile, si imp, riul Moulai), dis cauza 1nsemnatatii 

sale teritoria'e §i politice, e cunducatorul 

natural al tuturor popoarelor inahomedane. 

Diutre tonte Statele maltornedane, cite s'ad 

format in curgere de patru-sere -zece veacurl, 

numal imperiul otoman a rainas in picioare, 

umplind lumea cind de groaza, crud de admiratiune. 

Credinta cafre Califat e ordonata si de 

Coran. Devotaiuentul pentru mamie Calif trebuie 

sa fie cerut de la toll rnusulmanil, eu atit 

mat mult el Sultanul proti-jaza Islamul eu triera 

puterea morals si materiala si, ca adevarat parinte 

al musulmanuor, acopare de bina - facers 

pe crediucio ii Islamulul din toata lumen. 

Foreign. 

TRIBUNA LITERARA 

Amestecul sunetelor 

Amestecul sunetelor In graiul popoarelor 

este un fenomen de natura psihologica si 

totdeuna e ridicol. 

Lipsa unsi sunet sad dragostea pentru 

anumite sunete Intr'o limbs sunt fenomene 

usor de explicat, dar nu e tot asa euriosul 

fenomen al amestecului de sunete. Englezul 

vorbeste tinind limba 'n loe si misclnd buzele 

In chipurl curioase, ast-tel ca toatä 

vorbirea englezeascs se pare o lulniturs 

nearticulats a unuia care bIlbâeste ; Grecul 

vorbeste Impiegtud virful limbe! printre 

dint!. ama cä graiul lui e pain de sunete 

ascutite si sueratoar ; Franeezul vorbeste 

cu gura cascata si impingind rssufletul pe 

nas ca un ctntaret de strana dud vrea sä 

alba efect ; Boemia si Polonil vorbesc framtntindu 

-st limba 'n gura iitr'un chip des - 

peral; tonte aceste fr-lurl de vorbire sunt 

mai mult sat mai putin conditionate de organele 

vorbirii, dee! cauza for e de natura 

fisiologi, -a. Tot ama lipsa unor sunete dintr'o 

limbs. Chiueznl din, causa ca are limba 

scurta, nu poate rosti pe d iar pe r t) Il 

inlocnesc cu 1, buna ora Cristis -Chi lis -tus ; 

Arabi] nu pot rosti pe psi -I Inlocuesc In 

cuviute straine eu f. ama cil buna -oars In 

loe de Platon zie Iflaton') ; Latini! nu putAaü 

retti pe $ al Grecilor, iar Grt -tit pe 

pi a; Latinilor ; Grecil de azl (si prubabil 

si eel ve ''Il nu pot resti pe b st -1 Inlocuesc 

eri nip ; (lc, li.-ti1 nie) In ruptul limbil nu 

pot rosti pe ce .. - al Italienilor (si al 

nostro) pe je ;tl i'rancejitor (qi al nostru) 

pe the. al Eegl,jiloe, pe lie romanic (italierleste 

d. e. egli, frantuz-Ste m1l.. ' Engiejil 

nu pot t'asti p,' v- gi l gtngavesc ca 

pe un tel u : nid Eng!rr.! nice Francejil nu 

pot rotti pe 'tsprul h of Ge.rmanilor (I. e. 

íiì hoch). In ge0r41 Deaniurite rf rltfljCe ail 

1.It.. -í'3S particularitati fonetice, pe cali nu 

le pot ro i .earnurile germanic.e, §1 din - 

putr iva. Pr n I:rrBd:it tie tomaia, ama cum 

rostese Franetjit, nu-i potìlt: rosti niel 

uri papor din Europa. 

Nol avi m. ea particularitate pe I, pe 

tare numal Turcil Il pot rosti apraximativ. 

gi p111i11 si limbile ¿la., de peste Duriarel. 

Toate acestea, cum a. -- spis, surit de 

natura fisiologica. 

Dar curios e celalat fenomen, ai :-e `. 

culul sunetelor. El se observa nurnal la s. 

ce vorbesc limbi straine. Aeestia Inlocuesc 

anumite sunete eu altele, tara pricina fisiologica, 

si fará dt -a fi inconstientl ca amesteca 

sunetele. Curiositatea e asta, ea 

straiuul deli poate rosta coreet toate sunetele 

une) limbi. le amesteca dupa anumite legt 

fonetice strict observate. 

Aga, daca Arabul va rosti In tot locul f 

onde va auzi p, asta nu e amestec de sunete, 

ci o nevoe fisiologica : rosteste aga, 

fiind -ca niel :data nu poate rosti pep. Data 

Basa ar putea rosti pe p, dar regulat 1 -ar 

Inlocui In vorbete straine eu f, atunc) ar 

face amestec de sunete. Nu ar fi o confusie 

de sunete, tact regularitatea stricts a 

amesteculul nu poate fi basata pe confusie. 

Un exemplu clasic il ave. II graiul 

Saxonilor din Germania. Ei pot rosti, ca orb 

ce Neamt, pe g si c (urinate de vocale aspre, 

a, o. u) Iosa tara exceptiurie le amesteca 

: onde e sa rosteasea g, rosteste c, 

si dinipotriva. Deci un amestec de sunete 

guturale. Dir mal departe : ei, de a1lf -1 ca 

toll Germania, amesteca dentalele d eu t si 

labialele b cu p, si y, cu f. astfel cind 

Saxonul vrea sa rosteasea gut el zite cud ; 

Issa chid vrea sa zics cud fil sigur ca are 

sa zics gut. 

Acest ainestec de sunete e de un efect 

comae foarte des Iutrebuintat pe scena de 

autoril germani, cari e potrivit pentru joeu11 

de cuviute :li de idra. Germ trail fac acest 

amestec de sunete si'u limb -le straine 

pe cari le vorbesc ; ansi ne not 11 rmtni) le 

parodiera limbs mai ales prin ane stecul de 

sunete. Nramlul In loe de bun zite pun, 

iar rind e a zics cu pun are sa ro-t-.sea 

cu Lon Si tot ama un gar, earful tumneda, 

foi in loc de un car, gardut, dumneata, 

vol. 

Lucrul acesta ti se se pare la inceput o 

Iudaratnicie. Data omul poate rosti pe b, 

de ce nu -1 rosteste rind Il aride ? De ce 

tied e sa zics alb, el zite ur -gru, si clad e 

sa zita negru, zice alb ? Curios e felta cum 

procedeaza Iuvataturit germani eu scolari), 

ca sa 'I fata sa rosteasea corect : )utrr -buintt 

-aza falsitatea, ca sa ajungs la cure-titudine. 

Asa buna -uara Invatatorul arata degetul 

eel mare al mlurl, are se chiama Duumen, 

si apoi )I rosteste numele, dar tal : 

el zite Taumen, iar scolari! Il rostese cored 

Daumen. Daca Invatatorul ar zice 

dintr'inceput Daumen, s(.1olari] tot) ar zice 

'lawman. Si ama nial departe, Invatatorul 

zice Tonner, iar scolari! Donner, el Kodd, 

el Gott, el Brink, el Pflug, el Pekleidunk, 

el Begleitung. Cuvlutul din urina e o curi - 

ositale clasica. 

Begleitung rnsemneaza Insotire ; did e 

sal rosteasea Saxonul zice Bekleidunk si 

cariar daca 1st da silinta, tot r,u'1 poate rosta 

n'al bine de cil Bekleidung. Dar acest Bekleidung 

Insetnneaza imbracanuute ; rind e 

sa rosteasea vo lia aceasta, el aire cea- l'alta 

care Iusemneaza tusutire. Se vede din exem- 

1) Chineji] nu pot rosti doua consonante una 

dupa alta lntr'aceeasi sílaba, de acea pe Cri Il 

zit: Chi -li 

A abc) nu pot roati consonante la Inceputul 

vorbelor, de -acuea le das pe i ca sprijin.

plut acesta cite calamhururl fac germanil In 

limba literam pe socoteala graiulul saxon. 

Amestec de sunete gasead In toate limbele. 

Nu aduc exemple, ca prea m'as lungi 

Cu vorba ; dar vreail sa arat, amestecul 

de sunete ce se observa In limbs noastra. 

Pentru noi cet mal ridicol amestecator de 

sunete e Grecul. Cine urmareste atent rostirea 

romineste a Greculul, baga de seama 

CA el rosteste fine vine in loe de cine vine, 

tot asa nifit, finf>r, prifina etc. In loe de 

niel, cinci, pricina. Daca Grecul n'ar putea 

rosti pe c' lucru n'ar fi de mirat, cati si 

asa Green! e pelticul Europei, dar il ros - 

teste foarte bine nunial ca, tot acolo nu 

trebue. Daca are sa rosteasca vorbele fine, 

fipä, cufit etc. are sa zica cine, cipä, cucit. 

Deci nu face alt -ceva deelt amestecä sunetele 

ce eu f- Daca amestecä pe ce, e natu 

rai st amestece ripe ge, si je. ySi 'ntr'adevar 

11 amestecä eu z. Daca are sa zica 

ajunge. jur, pujar etc. zice : a;liunze, 

Zoi, Our, gozar, lar In loe de zicet azimä, 

treaz, rosteste jice, ajima, treáj'). 

Ni se pare ca Bnlgaril amestecä pe c" cu 

e; air pot spume aceasta eu siguranta, cacI 

e mal gres de controlat. E usor losa de con - 

trolat Ovreil, ca el amestecä pe et cu ï si 

rostese tait, judecat£, plänge, rad, rád 

(rtd, rid), manant, Antal, elpital, cllcaiil,2) 

In loe de mtninc, lotit, capattie, calcitu. 

George Coribne. 

STATIUNI CLIMATERICE 

AGAPIA 

Nu void mat face discriptiunea acestui 

colt pitoresc, unde sute de familia din diferitele 

unghiur! ale Caret, vin se. gaseasra 

In timpul veril linistea si racoarea. Mal 

mutt de un croniear a vorbit deja despre 

frumusetile pozitiet acestel minastire si 

Imprt jurimile trumoase ale acestel localitatl; 

e de prisos dar de a reveni asupra 

acestora. 

Mil de persoane ad trecut deja pe aci, 

duclnd cu el cele mal placute aminitrt. 

Mal bine de o suta de familia locuesc de 

la Inceputel verel in minastit e. luire ele se 

MIA alele a d for Mincu din Bucurestl. Ioachim 

din Roman, Ella Bals din Bucurtstl, 

Stamati din Falticeui ; Ionescu advocat, din 

Braila ; Millo din Falti,tenl ; Lehliu din Becurest.i 

; Gorjan dio Roman ; Cerchez din 

Iasi ; colonelul .ainoglu din Braila ; Antipa 

din Galati ; Rasti din Braila ; ` 1tnav, din 

Ian! ; col. Ghitescu, din Braila ; capitan Lam - 

brino, locot. Russo, din Bucuresti, Tulbure, 

Popoviel, Alexandrescn, etc. O multime de 

tinerl Intro cari d -nil G. Ion, Sunguroff, C. 

Protopopes -u, ardan, Varnav, Cerchez. V. 

Mieteseu, V. Forascu, Millo, I. Corot, Cos - 

nitti, etc. 

Vista e din cele mal variate ; pe clnd 

unit fac exr-ursiunt prin Imprejuriml, alfil 

joacä err q let. lawn- tenis, In renumita poiana 

a Mitropolitulul, si diferite alte jocuri: 

Seara, toata lomea se lntllnaste la pre-umblares 

generala, ce se face pe soseaua ce 

pleacA din poarta mtnastir 1, merglnd In 

spre Tirgu Neamtul;; : 

ni-e 

tit, pe pe care de sigur mal niult de until din 

muritorii siliti a romane prin orase , II 

invidiaza. 

Fix. 

Scuzele d-lui Stoiloff 

Agen fig Romina ne transmite urmatoart-a 

telegrama privitoare la aplanarea 

conflictulu! austro - bulgar : 

Viena, 9 August. 

Wiener Abendpost anunta cä d. Sir - 

mandjeff, ag nt diplomatic bulgar, s'a pre - 

zentat la ministerul afacerilor straine 

din Viena si a Meut, pe basa unor ins - 

tructiuni venite din Sofia, o declaratiune 

formals zicirid cä intretinerea de la 19 

Iulie a din! Stoiloff cu un corespondent 

al WI B.rliner Lakalnzeiger, a fost reprodusa 

intr'un mod cu desavïrsire denaturat. 

D. Stoiloff n'a avut Diet o intentiune 

hlesanta niee contra Austro - 

Unguurret, niel contra easel imperiale. 

D. Stoiloff nu poate decl de cit sä regrate 

foarte malt aceasta publicatie, care 

nu corespunde de loe cu sentirnentele 

sale. D. Sirmandj.ff zice ca aceasta declaratiune 

a Intirziat din cauza Upset( 

d -lui Stoiloff din Sofia, prin nelntelegrrl 

provocate de informatiuni defectuoase saü 

tardive cari aü silit pe d. Stoiloff, avind 

in vedere insemnatatea si caracterul delicat 

al acestel afacen , se. amine regularen 

el pina la Intoarcerea Ina la Sofia. 

Wiener Abendpost adaoga ca in urma 

acestel declaratiunl oficiale, respunzind 

cerintelor guveruutul Austro Ungar, incidentul 

poate fi considerat ca inches. 

Deraiári §i ciocniri de trenuri 

Roume, 9 August. 

Uiii tren a deraiat tinge Petitcouronne; 

e un mort sl vr'o zece reniti. 

Freilassing, 9 August. 

0 - riocnire s'a produs aci intro un 

tren expres Munich- Reichenchall si un 

tren omnibus Salzburg- Reichencliall. O 

persgana a fost omoritä, doua ad fost 

ränité gray si cease ränite usor. 

7) Paste influents acestut fel de rostire greeeaee. 

a facut pe Ronríuii nostri (ma! ales pe 

Moldovenl) sit nu rosteasca pe ei asa cum ar 

trebui rostit ci ca fi d. e. Frauetjr, trap, vitejT, 

a veste i, a putrkzi, a muceji la loc de Fran. 

cell, Eg ezT, trezl, a veslezi a putrezi cum 

rostesc ardeleuil, 

t) Rostirea lui % ca ä a ovoeilor e asa de 

potrivite cu felul do scriere al vechilnr Convorbir! 

literarl, clod scriaü pe i cu d(planghang, 

Roman etc), par'cä e croula anume A la 

tase ! 

Iar rostirea ovreiasca a Jul d ca ä asa de 

mult a influrntat g aiul moldovenes, In cit aerietoril 

moldrveni, de car,urari ce aunt, ne vira 

si In limba literara ovreisarea tun I si scriö untaiù 

(ba gi Inteiü), capataiu etc. 

Colonia, 9 August. 

Ancheta in privinta accidentului de 

drum de fer ce s'a produs ling. Celle, 

a dovedit cä se datoreazä probabil relet 

vointe. S'a promis o recompensa aceluia 

care va descoperi pe autorul acestel 

deraierl. 

Executarea lui Angiollilo 

Bassyoma, 9 August. 

Angiollilo a dormit pufin in noaptea 

care a precedat executarea sa. El a refusat 

ori-ce ojutoare ale religiune3. A 

minced de dimineafd 0 s'a urcat cu 

un pas Term pe e$afod. 

A dal dovada de lini,gte mare, a cerut 

aa t+orbeasca ffi a pronun f at cu o 

voce tare (Germinale». S'a a§ezat pe 

scaun, opunindu-se ca calaui 84-i acopere 

fafa inainte de a stringe ltreangul 

(garrot). 

Sec retarul d-lui Canovas a asistat la 

execu f iune. 

IliTF®Br1/IA.TIII 

Eri, 10 August, find aniversarea 

nagtereï A. S. Principelui 

Wilhelm de Wied, fratele M. S. 

Regineil, s'aie expediat telegrame 

de felicitare atit Alteeei Sale Principelui 

cit fi Printeseti Mame. 

D. Al. Djuvara, ministrul justitiel, a 

plecat aseara la Sinaia. 

D. Al Em. Lahovari, ministrul tare! 

la Roma, va pleca peste putin timp la 

postul sad. 

D. conte de Bourboulon, secretarul 

particular al Principelui Ferdinand al 

Bulgaria, a trecut prin Capitala, mergand 

la Viena. 

Inaugurarea noulu! palat al Universitati! 

din Iasi se va face la 15 Octombrie. 

Solemnitatea va fi prezidata de M. S. 

Regele. 

D. Horvath Gyula, fost vice- presedinte 

al Cameral ungures,tr exploatatorul 

surselor de petrol din Campina si Bai - 

coiü, a invctat din viata Viner! la Budagesia. 

Guvernul a luat mdsurl ca ziarul 

Otziv ce apare odatä pe 8àptamina la 

Sofia eri care alimenteaz4 nelncetat agi - 

tafiile bulgaregtt din Dobrogea, 84 nu 

mai poata intra in faro. 

D. Ior Dumitrescu, sub-directorul Inchisori'or, 

s'a tutors din congediul sail. 

D. Gr. Dianu, directorul general al Inchisorilor, 

va pleas In curind Iu congediil, la 

Constanta. 

D. C. Deroussi, bancher si fost censor 

la Banca Nationale, a incetat din 

viata la Milano. 

Ministerul justiciel se va muta in cursul 

lune! viitoare in localul din Calea 

Victoriel, ocupat pina asta primavara 

de Regia Monopoluri or. 

Localul va fi reparat si amenajat in 

aeest stop. 

0 delegatie din Bacati, compusä din 

d -ni! Alex Vilner si C. Vlaicu deputati, 

Rado Porumbaru senator, G. C. Raileanu 

advocat, dr. Baroni consilier comunal, 

N. N. Docan si Gh. S. Sturdza mar! 

propri -tari, all fost primita Joui de 

ministrul instructiel. d. Haret. 

Delegatia a cerut ca gimnaziul din 

Bacaü sa fie tranformat In licet, de 

oare -ce pozitia geografica si marele nu - 

mar al elevilor reclama aceasta in mod 

imperios. 

D. Haret promitind a satisface in eurid 

saü mal tirziü cererea delegatilor, 

a spus ea e nevoie in tara mat mult 

de scoli profesionale de cit de scoli 

clasice. 

Lucrez din toate puterile in acest 

scop, a spus ministril, -- si voiü lasa 

testamental meü la minister pentru ca 

cel cari ma vor succeda sa vaza ce am 

vroit set fac ! 

Bietul d. Haret, ar vroi si el set faca 

ceva, dar nu poate ! Apol daca nu e 

puterinta, ce mai chichirezl gilceava ? 

Citim in Galafii de Duminica : 

D -1 Nicolae Gr. Filipescu, fostul primar 

al Capitale!, prin intermediarul see, 

d. avocat Simeon Hociung a depus la 

parchetul local urmëtoarea petitiune : 

Busse (Steiermark) Austria, 12 Aug. 97. 

Domnule Prim Procurar, 

In cursul lunel lanuarie doul indivizi din 

Galati, anume Pavel Macri si Stefan Macri 

cu prilejul unel alegerl de deputat s'aü 

dedat la un act de agresiune In contra mea. 

Am vrut sa deschid acestor donut' o 

cale de reparatie, alta de cat cea judecatoreascA. 

Dar nu numal ca n'ail vrut sa se 

foloseasca de favoarea ce le acordara, dar 

inca ved prim ziarul Drapelul, No. 62 din 

15 Julie 1897. ea el se falesc si de fapte 

si de miselia tor. 

Fata cu pertarea acestor indivizi solicit 

de la d v., aplicares In contra le a rigorilur 

lege!. Ve rug dar sa deschidett o actiune 

contra tor, ,i In numerul ziarulul po- 

E P O C A 

menit mal sus, vet! gasi si marturisirea 

faptulul ce vi -1 denunt. 

Primiti, vë rog, domnule Prim Procuror, 

asigurarea distinse! mele considerati!. 

N. Filipescu. 

D -sale 

D -lui Prim- Procuror al trib. Covurlui. 

Rezoltts4le t Parçhetul a dispus 

citarea parfzlor, fard Inset de a fixa 

ternzenul de judecatd. 

Lucrarile podulul de la Crovu, peste Arges, 

care pune In legatura judetele Vlasca 

Cu Dfrmbovita, lucrara ce fusesera Intrerupte 

de cresterea apelor, ail reinceput acum cu 

multa activitate. 

Podul care se construeste In acest punt, 

si care este o lucrare de arta In acelaa 

timp, va fi construit In felul podulul ce s'a 

facut peste Arg,s, In comuna Copacenil, de 

larga Bucuresti, pe proprietatea d -lui George 

Fiiipescu, tost deputat si fosta proprietate 

a generalulut Stephen Lekeman, (Mazar - pasa). 

D. losif de Humbracht, secretar al 

legatiunet germane din Capitala, a plecat 

eri dimineata la Constanta. 

Stirile venite in Capitala din diferitele 

statiun! balneare din tara, anunta 

pretutinden) o mare afluenta de lume, 

mutt ma! mare ca in ani! preceJenti. 

Dar... fiind cä trebue sa fie un dar... 

pretutinden! preturile sunt prea ridi - 

cate, ceea ce indispune foarte mult pe 

vizitatorif tutulor acestor statiuni. 

O fixare moderata a preturilor din 

toate localitatile balneare din tara se 

impune din ce in ce mal mutt. 

D. Felix Faure, presedintele republice! 

franceze, soseste asta -zi Lunt la 

orele 10, in portul Cronstadt. 

Consiliul municipal din Odesa a deeis. 

in unanimitate, sä trimeata d -lu! 

Faure o telegrama de felicitar! pentru 

sosirea sa in Rusia. 

Tot asta -zi va avea loe la vita Langeren 

un garden -party organizat de colonia 

franceza. 50.000 portrete ale d -lui 

Felix Faure se vor distribui cu aceasta 

ocasiune. 

Din ordinal Tarulut, generalul baron 

de Fréedericksz, ajutant al Majestate! 

Sale, atasat militar la Paris, a fost detasat 

pe Itnga Presedintele Republics! 

franceze pe tot timpul calatoriel sale de 

la Dunkerque in Rusia. 

Baronul de Marhenhein, ministrul Rusie! 

la Paris, insoteste asemenea pe 

prirnul magistrat al Republicel franceze 

in ealatoria sa in Rusia. 

O veste buna pentru proprietari! din 

Vlasca. 

D. Antonescu Remus lucreaza cu sir - 

guintä la realisarea ideil 

unel linil ferate de la Titu la Giurgiü, 

atit de folositoare judetulul Vlasca. 

Aceastä linie ar trece pe la Gratia, 

Obeden! etc. 

D. Antonescu Remus crede ça chiar 

la prima vara sa inceapa constructiunea 

el sa peste doua, tre! anIsa fie data In 

circulatiune. 

larmarocul de la Felticenl nu a fost 

mal favorisat de soarta de cit cele -alte 

bilciur! din tara. 

De si sunt venite o multime de vite 

spre vinzare, din localitatile invecinate 

tate precum si din Bucovina, dar vin - 

zatl uu se fac mal de loe. 

Preturile vitelor de si nu sunt mari, 

dar totusl nu sunt cumpärätorl. 

Patria din Cernauti spune ca dr. Carol 

Lueger , primarul Viene! si seful 

partidulu! antisemit a participat ca nas 

la botezul flicel d -lu! dr. N. cavaler de 

Preda din Viena, mare proprietar in 

Bucovina. 

La banchetul ce s'a dat dupa botez, 

aü luat parte mal multi romänt fruntasl 

din Bucovina, printre cari d -nit dr. 

G. Popovicl deputat, dr. V. Iliut, advocat, 

Onciul consilier ministerial, dr. 

Procopovici, etc. 

D. Lueger a tinut un toast calduros 

pentru propäsirea romïnilor din Bucovina 

si Transilvania. 

Ordinul d -lui Gogu Cantacuzino 

Ministrul de finance, d. Gogu Cantacuzino, 

a dat urmatorul ordir : 

Noi ministrul secretar de stat la departs 

nentul financelor : 

Avtnd In vedere necesitatea de a con - 

stata daunele causate proprietatilor urbane 

din partea de jus a urasulul Galati de inundatiile 

din ultimale timpurl, cum si daunele 

causate conierciulul si industriel ce se face 

In acea localitate 

Dispunem : 

Art. 1. Se institue in ora, ul Ga/ali o 

comisiune pentru a constata daunele causate 

de inundafiï. 

Art. Il. Cumisiunea se compuno dintr'un 

domo inspector financiar delegat de ministend 

finau.:elor, care va fi presedintele comisiunel, 

diutr'un donee consilier comunal 

delegat al primarie! urbe! Galati, din delegatul 

suburbio, din percept,rrul circuniscriptiunel 

si dintr'un coutrolor, delegat de 

d. administrator financiar. 

Art. III. Cumisiunea va inspecta, In parte, 

la fata localul tie -care proprietate si fie -care 

stabilimeut comercial sail industrial. Con - 

statarea se va face : 

a). In cea ce priveste impositul fonciar 

1). Se va arata numele proprietarulul, str. 

si numärul imobilulul. 

Q). Venitul eu care este luscris In perso. 

dul urent. 

3). Daca imobilul este cu totul deteriorat 

sail dea trebue a i se face numa! reparatiuni, 

tr acest cas a se indica precis dace. 

actualmnte este sail nu locust si care este 

valoare lwl locativa. 

b). In u priveete impositul patente! : 

1). Numle ei pronumele comerciantului, 

felul, comeciulul ; local In cari 't exercita, 

Cu numärul -.aset si cut este impus prin rolurile 

period lui curent. 

2). Dace ccnerciantnl s'a mutat Intr'alt 

local sa se arte auume unde si sand s'a 

mutat si care ste valoarea locativa a imo - 

bilulul ce ocupt actualmente. 

3) Daca a resas In vechiul local sä se 

indice valoarea ocativa attuala a imobilulul. 

c) In ce privestt impositul licentel 

1) Pe longa prestriptiile de mal sus, privitoare 

la impositul patente!, sa se indice 

data comerciul se fare cu ridicata sae cu 

aménuntul. 

Art. 4. Comisiunea is inchaia proceseverbale 

pentru lucrareí savi esita In fie 

care zi, anexand tablourle mentionate mal 

sus, care vor trebui sA fit facute pe strade 

si pe suhurbil si In dublu exemplar. 

Art. V Intreaga lucrare va fi terminata 

eel mutt In timp de 2 lull! de la coustituirea 

comisiunel. 

Art. VI Cuntrolorul va servi de secretar 

al comisiunei. 

«arlatani politici» 

Voinfa Gala pion organul prefectulu! 

Zorila, in numarul saü de ieri izbucneste 

in urmetorii termen! gr'tiosi in 

contra primarulut Plssnila sì a consiliului 

comunal din Galati. 

Demascäm pe acest soiü de 4arlatant 

politici cari nu troia nici un inijroc 

pentru a ajunge acoto unde nu merita 

cari in lot de a fi unul primar al 

comune Ga'fi, alfit avocali at stafulut 

de clasa I ar fi trebui, mai bine set 

fie trimi$1 acolo unde se trimit estrocif 

si samsarii. Caus ce deostbire exista 

antre aces escrocs cart aft întrebuinfut 

toate mijtoacele tnaloneste pentru cfrt -tig 

de bunt s'i antre acegtt a¿ra zigl oament 

polilif:t cari numat Turf ulut nu 

s'aü vï.ndat pentru a pune mâna pe 

dite un biberon 

ECS oURÌ 

* ** In grlldina (Cazino Parisians socie - 

tatea Inocenfa pentru Inzestrarea fetelor 

sarace, a dat o prea frumoasa serbare, la 

care a luat parte o multime enorme. 

Tombola, bataes cu coufeti, duelul escentric 

etc. ail amuzat mutt publicul, care, pe Itnga 

multumirea ce -I procura aceasta serbare, 

mal respira si un aer curat Intr'o gradina 

asa frumoasa. 

Ani remarrat pe d -nele Greif, Zilberstein, 

Goldstein, Finkelstein, Rubinstein si Stern ; 

d- soarele Ernestina si Janetta Blumenfeld, 

Adela Schvartz, Veltman, Nathan, Lacsar, 

Zilbersteiu, Aurelia Kun, Fink - Again, etc. 

domnù : Greif, Solomon S -hvartz, Kaufman, 

Rubin Schvartz, Stern, si Rudolf Eisenberg. 

* ** Trenut die Vireiorova a avut aseara 

o intirziere de o ora, din cauza Intirziere! 

trenului ungar. 

* ** D. S. Caridis va da, Jo! 14 August, 

o mare reprezentatie de (fenomene miste - 

rioases In gradina Dacia. 

AMP 

Pacea se compromite 

Constantinopol, 10 August. 

Cu toata resistenta Engliterel in contra 

modulus de evacuare a Tesaliel, propusa 

de cercurile diplomatice, se spera 

sa se ajunga la o invoiala definitiva si 

la o apropiata inchetere a paci!. 


Taft ambasadorit neprimind inca instrucfiunile 

tor, conferiti fa ce trebuia sa 

se fie ieri la Tophane s'a am£nat. 

Marchisul de Salisbury men fine parerea 

sa in cestiunea evu,uarii T salisi, 

pe rind Germania amenintä cä 

päräselte concertai europ(u, dacß 

nu se adopta articolul 6 aga cum exista 

in protect. 

IIVERE 

DIN CAM ALA 

O ineercare de alnuetdere. Un domn 

T. Georgeseu, doinieiliat in strada Bateriilor, 

No. 31, In etate cam de 32 de ant, a incerc,.t 

ieri sa se sinucida luind o solutiune de sari 

rica. 

La tipetele de durera ce Georgescu scotea, 

ail alergst vecinal cari dindu -I Ind tad ajmtoa 

role ad rendus la vista pe nefericitul Georgesru. 

Asta -z1 dînsul este In afar( de on -ce pericol. 

O alt.A lncercare de ainncidere. Un 

damn Ion Apostolul, do profesiuue vaccinator, 

a cautat se. -si curme firul vietil in noaptea de 

SluibatA spre Duminica. 

Acest doran, cu o fringhio si sapun a plecat 

pe Bulevardnl Academies sa se spinzure de un 

pom. Ajuns in droptul unui copac stufos de 

llaga statuia till lidiado a aruncat fringhia de 

o crasa, dun ce a uns o cu sapun ca sa alitnece 

mal bine, si a pus capul in nodul ce facuse. 

Dar n'a apucat bine st incerce curar tine 

fringhia si sergentul de noapte eu No. 183, l'a 

impedirat de a urma mal depirte operatiunea 

ce incepuse. 

D. Ion Apostolul a fost dus apol la sectia 

din vecinatate, uude se pare a fi marturisit ca 

miseria '1 faeuse sa is aceasta butarire. 

)F'oe. ter! Duminica pe la ore'e 9 de dimineata 

a fort tun iaceput de incendia, in strada 

13 , eptembrie, la casó No 12, 

Pompierit din vecinatate fiind Instiintatl de 

indata, ail reugit sa locatizeze focal, dupa ce 

inca a ars etagiul anille al acelor case. 

Fart indrasae%.- -Era, pe cind d. Petra 

Nicolao, constructor de bina)e, faces socoteala 

oamenilor lucratori, in casa din strada 'tierban 

Voda, un individ Petra Begdanescu veni In 

east si amenintIndu -I cu un revolver ce avea 

In mint, a turnt de pe masa, din fata luturor. 

vre -o 1500 lei. disparind imediat. Agentin polities 

11 cauta urma. 

Furtnrìl la brille Fforie1. Antrepre 

norul bailor Eforiei nu Are de toc a se Lauda 

Cu siguranta si supraveghorea ce doninelte la 

bai le sale. 

ErT, Duminica un domn care ventse sa la bee, 

pe la orele 4 si jumatate, esind din cabina No. 

14 a constatat disparitiunea portmoneului sae 

de pieta de crocodil care continea, din fericire, 

noms! titi -va lei, 

Faptul a fort adus la cunostiinta directinney. 

Este adevarat ea acelul domn nu i 'a dispa 

rut de cit portmoueul eu paralelo cati botul a 

avut deosebita omenie de al lass ceasornicul 

si nn portofoliu pentru Mitts mmedrl, 

Mat este adevarat ea directiunea bailor Efo. 

riel Invita pe orl -cine sA depuie lncrurile de 

valoare la e'sa. Dar nimenl, este tot adevarat, 

nu se glndeste sa depuie cuti -va francl si port 

moneuri, fis cat de bune, la casa ci se irindese 

mat' de greba ra trebue sa fie putina supraveghere, 

ca furtisagurt sa nu se Wimple. cu atit 

m =1 intuit eu cat in cursul saparoinel trerute 

s'a mat savIr,it un asemenea furtisag in cabina 

No. 15. 

Din parte -ne lndenmain arum eu tot dinadinsul 

pe vizitatoril bailor Eforiel sa depuis on -ce 

obiecte de valoare si monede la rasa. earl num 

>.1 cu ehipul aresta pot fi sigurT ea nu vor &yea 

a se gunge de patina supraveghere a Directiunel 

bailor. 

Ineeat in D1uabnvi(ra. --Un haut in virsta 

ea de 18 ant. care se du ese erl pe la orale 

8 dimineata sit se scalde in Dim ^ovrta, lingo 

stavilerul de la Grozavestl, fiind luat de ru. 

rental apel si dus la partea afinca, nestiindsa 

lur- , s'a Ineeat. 

Cadat avrul an fort scos din ape de catre locuitoril 

din vecinatate si formal pe la orate 11 

din noapte a fost transportat la Morga. 

Pina arum, identitatea ïneeatuhu nu a putut 

fi stabilita. 

Moarte snbitì . AzT dimineata la orale 5, 

s'a gait mort in (urtea farmaciei Adolf B nedie 

din strada CalarasI 21, servitorul Achim 

Sasu In virsta de 30 de anT. 

Parch ,- tut fiind tnztiintat, cadavrul a fost 

traespurtat la Morga pentru a i se face autop 

sia si a se constata cauzale mortel. 

Alta moarte subit a. -ErT, Duminica dimineata, 

d. Tarrasa Popescu, domi;;iliat In str. 

Occidenrulul 29, a rourit subit. 

Rudele sale banuind ci d Popescu ar fi otravit 

a coati medieulul comuna! sa fana autopsia 

cadavrului, care a fost dus un acest scop 

la Morga. 

DIN TARA 

Dona copia ardi de via, Ni se comunica 

din Braila ca ieri noapte un incendiu vio 

lent s'a declarat la eoliba pazitorulul de vite 

din C. muna Surdila- Gaiueanca, din judetul 

Braila. 

Flacarile, cuprinzind cäsuta din toate partile 

si supr,nrind pe nenororitil cari o loruiaa in 

sorun, nu s'a puut scopa absolut ninvc. 

Ihui copi! al pindarulul cari dormeaü in cast, 

ali bai gasitt carbonizat' in restul darimaturilor. 

La c:eclararea incendiu.uT, pindarul trezindn -se 

din somn, a voit sa -st scape copal. dar forni 

cuprinsese cladirea si at comunicase si un partea 

de ps, unde erte nenoroeitii, asar et -i a fost 

eu nepeinia st postt attrunde puna la .tinsit. 

In lupe aceasta eu leribilul el ment pinda 

rol a suf.rit ars-r! grszave pe corp, din coi e 

cauza, sisea lui fiind grava, el a fost pe data 

transportat la spitalul local. 

DIN STREINATATE 

Omni eel txtuat dici lume - -Societatea 

de an,totnie si de lis otogue din Bardeans, 

a consttat la un spiral din loralitate 

ea omul cal ma tatuat din lume este pescarul 

Alphonse Fe:rotl, din Toulon. 

Acest individ ve tot corpul zugravit eu port, 

ele si diferite lesenuri. 

Pe piept el art portretul generalulut Brière 

de l'Isle ; pe pint-e un bust de femee. insariptuni 

cu litere gote, crueea legiuuei de oauaro 

gi profilul unul mainar ; pe partea drtapta a 

pieptulul are un al bust de femee si rapul 

unti condamuat la noarte ; pe umarul drept 

e zugravita o ramar, incartata cu fructe, i..r 

eel sting o enact plant cu fiori; po bratul drr-pt 

un cap de preot at un portrnbiel eu un carpi la cioc, 

tar pe antebrat, o brttira, un catelus, un acrobat 

si bustul unti mushetar; pd that'll sting, 

un crocodil, un chintz si bustul unel fecioare. 

iar pe antehtat, o braT.rt, un vas eu flora, un 

cap de femee. o spada ii un erhilib 

Pc spate peseartil are augravitu. o femee ail 

siate. de un urs untr'un erg, reproduetiune ezaeta 

dupa un ziar ilustratdin 1891. tar pe tot 

mijiocul de la o coapsa la !ea l'alta, un lea superb. 

Pe omoplatul drept, bustul tut' Gabriel 

Bompard, tar pe cap o palaie tua-ta ; pe gene 

eh'ul dtept e tatuat un asde pica, tar pe eel 

sting. asul de rapa. 

Acestea sent cale 35 de'magint pe cari le 

poarta pe trup pescarul Fenoui- 

Bandttlsmnl In Sicilia. Un their Pablo 

Spallino, fiul unul bog it propietar din Palermo, 

fuses( capturat de otre b tnditt, cari 

carene pentru liberarea lui ì5 00) lei, din care 

jumatate In our si cea!alta jumaete in bilete 

de b Familia Spallino, vazini et toste eel' 

cettrile po.itiet pentru a gasi pe Itiat ramin infrueloase, 

SI adresa direct color dot! sett at 

binditilor, Murgia si Vialianti. Atestia, in orma 

insisenteR r si rugaeiunilor parin,lor, se induiosart 

sr le date copirul in schivi ul suine! de 

18.000 let. 

Pabl ., iu urma emotiunilor si fi ,et suforita 

in timp de 10 zile, se imbolnavi. 11 a declara 

judeeatorului de instructiune. care ',anise WI 

vtziteze, ea d'abia prins de bandita, .i fus' ton 

dus prim niste orari striinte lunga o ,r-pastie, 

In fondue careia el fu coborit cu fn_hit. In 

tin))) de mai multe zile el nu se hai de cit 

eu fructe. Din prapastie, fu dus lutr'it pod, In 

limpid noptil. Copilul de,Iara ca atitrnd se afta 

in prapastie cit si in pod aut se voa gender - 

milor, cari il csutaü, d:r el nu puttst strige, 

de oare -ce banditi ti amenintrrü cu u purooal. 

De asem nec se mai vestelte et inprrpiere 

de oraselul Brzzi, seapte b..n.liti an i ercat sa 

pule mina po parintele Tagléarni, wproprietar 

foarte bogat, si ninnal prin o Intiplare a 

putut st scope. 

La Ermas, mat multi bandit! s'ali trodus 

noaptea in casa vaduvel Barbara Cao. virsta 

de 75 ani, si dupe ce se on urft o at us foe 

easel. Mobs ul crimtl ri f ,st razhunarea. 

In fine, l'aimosul bandit Mario Rumor care 

fusese arei.tat si marturisise tonte crine ce 

el romisese, a evadat. De si tnehis to rein ,te 

rigoare In tncbisonrea din Corbone, el.eifácu 

florele be la fareastra si se last un o tpastia 

adtnet da 40 metri, eu ajutotul tear +fulut si 

a ones fringhit. 

Ramon, este teroarea P0 pul itiunel,ire este 

spaimmtatA acum, de mare -ce banditi a jurat 

ca 'sr va razbuna contra tutulor acolo cari ail 

contnbuit la arestarea sa. 

TREERATORI CD RAMELE DFFEE 

as la C. F. R. i'nioare 

t3ecerätor CO1.UMBIA' 

din Fabrica 08B013N11 

H. 1!±1. U1-2 L: IF 

Bacurescï, Str. S1Wtrrlall. 2 (7 is-11-vit de GPO)

Depegile de eri 

Servicial Agen>ie1 Romîne" 

Saint Sebastien, 9 August. 

Generalul Azcarraga, preredinte al con 

siliutul''a declarat c& va convoca Cortesil in 

luna Noembrie. 

Christiania, 9 August. 

Se anunta. din Telemarken cu data de 3 

August ca sa vázut un baton mie la o billtime 

mare, indreptindu -se apre nordvest; 

balonul avea o coadá scorta si stralucitoare. 

Celtinge, 9 August. 

Printul Philippe Petrowilch Niegoch, va 

rn! printului Nicolae, fost director al lucra - 

rilor publiee, a murit. 

Paris, 9 August. 

Desbaterile In privinta eatastrofel Bazarulut 

de Caritate s'aü terminat fart{ incident. 

Sentiuta s'a aminat pe Marti. 

Canea, 9 August. 

Comisinnea militari judiciará internationale, 

institnita de amiral', se compune din 

d -nil Vaudenbro' k, (Francia) presedinte, 

Rappel, (Austria), Hdlestron (Rusia). Hot -h 

(Germania), Caruezza (Italia) si Gaisfort 

(Euglitera), mernbrit. Djewad para s'a abtinut 

de a desemna vr'utt ofiter turc. 

Depegile de azi 

Servicial Agentiel Romîne" 

Petersburg, 10 A,' gust. 

D. Dobrojinsky, director al departamentului 

polities la ministerul de interne, a 

fost descarcat de postul saü ri numit senator. 

Paris, 10 August. 

Contele Goluchowski a pleeat seara la 

Viena. 

Budapesta. 10 August. 

12,000 de zidarl s'aü pus In greva. 

Canea, 10 August. 

Milne vor Incepe marsurile militare cari 

aü fost tntrerupte. Iusurgentil an pus mina 

Jot pe un musulman la Candia si i -aü taiat 

capul ; corpus s'a gasit eri si a Post In 

mormtutat. 

Cettinge, 10 August. 

Glaserna gortza dezminte §tirale ziarelor, 

privitoare la logodna printulul Danilo, pre - 

cum si atea a principesel Xenia de Muntenegru. 

ULTIME INFORMATIUNI 

Comitetul revolulion. din Constantinopol 

(prin fir telegrafie) 

DESCOPERIRI SENZATIONALE 


Cercetarile fäcute in urma ultimetor 

attentate indreptate in contra Subtimei 

Porti, a Bancet Otomane §i a yS :oalef 

Mitztare din Gasata, ai°c dal rezultate 

senzntionale. 

In afarh de cea fret criminale, printgt 

in flagrant dalia, poiicia, in urma per - 

chixicütor fnt.ute prin mai multe case 

armenti din Pera, a arestat ance dout 

armeni la cari a descopertt doud bombe 

cu dinamita. 

Ateste desroperiri an' produr o panica 

indescriptibild in ora ri tonta lumea 

a benuit zumai de cit, cd e o vasta 

conspire, ne la inijloc. In consecintet 

toate afacerile stagneaxh din non' atit 

la Burxa eft ,si in Pera, centrul comercial. 

al Conatantinopolului. 

De alt -fel mil de for volante san' 

gäsit risipite prin Pera, semnate de 

«r omitetul revolucionar armean», prin 

cari se promitea ca atentatele de Mercuri 

aunt nomai inceputul unes acfiuni 

s£ngeroase a armenilor. 

Autoritätile turcefti a. recurs la toate 

mij oacele ca 84 capete oare cori informatiun.i, 

despre comitetul revolutionar, 

de la cet cinti arestati. 

Cei dout armeni arestata S£mbätd, in 

Pera, an' märturisit cet fac parte din - 

tr'un comitet revolucionar, care a decis, 

ca in fa fa nepäsärii marilor putea in 

ce prive,Y'e situatia armenilor, 84 azv£nle 

in aer ambasada germana ri ambasada 

ruseascä. 

Cele doua bombe deseoperite in Pera 

an' fost destinate apre a executa hoter£rea 

comitetului revolutianar. 

Circuid ictirea cet un armean arestat 

ar fi täcut declaratii complecte in ce 

primae comitetul revolutionar. 

Patitia ar fi facut o des: indere intr'o 

casa dan Pera, unde se aduna comitetul 

revolutionar, ri a izbutit nu numal 

84 confi.ce tot traterialul, care servia 

la fabricarea bombe/or, ci set aresteze 

pe toca inembrii comitetulut revolutionar. 

Tribunalul ordinar a hotärit executarea 

celor cinci armeni arer,tati. Fixecutarea 

se va fare astetzt Lunt, san' cel 

mull 'Mine Marti. 

* 

Cercetarile ;continua, caci níerei se 

descoper lucrurt noui. 

A,Ya, se asigurd in cercuri o fieiale, 

cä. comitetul central al revolutionarilor 

armeni se olla la Varna in Bulgaria, 

undo s'a n' facut Coate preparativele la 

stentate. 

Comitetul central se compune in armeni 

refugiati asta toamna ri astd 

iarnä, in uria mdceturilor din Con 

stanlinopol, Tokat, etc. 

Marele Vizir, Trn'fik -Pia, a fdcut 

deja demersuri pe lingd guvernul din 

Sofia, ca sa deschidd imediat o actiune 

judecätoreasea in contra armenilor refugiatì 

din Varna. 

Pntriarchul armenesc, in urma uneï 

invitatiuni a Sublime(- Portf, a dat o 

scrisoare pastorale care s'a citit in 

tonte bisericele armenegti din Turcia. 

Patriarchul condamnd cu asprime atentatele 

,ci conjura pe credinciori$ biseric:ei 

sa ramina finirti ft. 

* ** 

Pe de alta parte, prin unele cercuri 

ofíciale circuid ltirea, ce in urina situatier 

amenintrltoare a Turciei, Sulla - 

nul are de gind ca la serbarea anirersärii 

urcdrii sale pe Tron, la 31 August, 

sa promu/ge un act care va cuprinde 

o serie de reforme importante, 

precum : liberiate moderata de presa, 

amnestie generala pentru tinerii turca, 

reformele fägäduite asta toamna arme - 

nilor, etc. 

Situacia se inäspre$te din ora in ora 

.2i tontet lumea de aid, cuprinsd de 

groae4, prevede evenimente grave ,gi 

foarte singeroase. 

Furia d -lui Ferechide 

(0 raihunare colectivista) 

Ministerul de interne a luat decisiuunPa 

de a muta sucursala No. I a oficiului 

telegrafie postal din Calea Mosilor in 

noul palat al ministerului dotnieniilor. 

Mal multi cetateni fruntasi din culoarea 

de Negru s'aü dus zilele trecute la 

d. Ferechide pentru a -1 ruga sä lase oficiul 

telegrafie tot unde a fost, find foarte 

bine asezat, in centrul culoarei, si usurindu 

-I ast -tel foarte mutt in transactiunile 

for comerciale. 

Foarte furios ministrul de interne le 

a raspuns : 

Nu vei fac nimio domnilor, cuioarea 

de negru nu are drept la nisi o 

£mbundtafire ; aduceti vd aminte de alt 

+gerile din urma. 

Surprins1 de copilarescul mijloc pe 

care ministrul 1 -a ales pentru a se I'azbuna, 

cetatenii ati esit bufnind de ras in 

nasul luI Ferechide. 

Dupà cum am anunnat, meine 

la orele 10 se va oficia un Te -deum 

pentru a 32 aniversare a nagterei 

A. S. R. Principele Ferdinand, la 

mineistirea din Sinaia. 

Tuffs domnis minieri, d. Ioan 

Kalendern, administrator al domeniulul 

Coroanei, d. Caton Leca, 

prefectul poliiiei Capitales, d. Ghita 

Bursan, loc- Íiitor de primar, d -niï 

ofiferi al regimentulus 4 de ro- 

Oori, al carui comandant este Altea 

Sa Regala, vor asista la servicial 

divin. 

Se vor face asemenea serviciurs 

divine in toate comunele urbane qi 

rurale la cari vor asista autoritázil 

; civile . i militare. 

P. S. S. Vicarul Mitropoliei va 

pleca disearet la Sinaia spre a oficia 

la mindstire. 

Tot' ministril aflatorl in Capitala si 

prefectul politier Capitalel vor pleca 

asta searä la Sinaia pentru a asista la 

un Te -drum ce se va oficia miine in 

minastirea din Sinaia, cu ocaziunea aniversarel 

zilel de nastere a A. Sale 

Principelul Ferdinand. 

Consiliul comunal din Rosiori! de 

Vede temindu-se de o tragere pe sfoara 

din partea ministrulul de interne, d. 

Ferechide, a decis sa nu mai demisioneze 

ca semn de protestare in contra 

revocaril d-lui Manciulescu, ci sä aleaga 

din sinul saü un nod primar. 

Consiliul intrunindu-se eri, a ales 

primar pe d. N. Balacescu, dupa recomandatia 

d-luI Manciulescu. 

PrimAria Capitalei a inaintat ministerulul 

de interne, un proiect pentru rectificarea 

si imbunatatirea soselelor Basarab, 

Grozavestl si Stefan cel mare. 

Aflam ca d. Dim. Sturdza a refuzat 

sa primeaaca in Capitala pe anul viitor 

congresul interparlamentar de pace 

$i arbitraj. 

D. V. A. Urechia, preedintele grupticlur 

romín ai conferintet de pace, adresase 

inca in Main' d-lui D. Sturdza 

o scrisoare cerindu-i autoriza f ia ca conferinta 

interparlamentare set se întruneased 

in 1898 in Bu,-ure,Yti. 

D. Sturdza nici n'a raspuns acestea 

cerert, $i asa s'a facut ea congresul 

se va intruni la anul in Lisabona. 

Am vorbit mal zilele trecute de afacerea 

contrabande! Smil Ergas din 

Ploestl. 

Dupa constatärile facute pina acum de 

ancheta ministerulut de finante, s'a ga 

sit ca Stattll a fost fl'ttst{at cu apraape 

suma de 300.000 lt,r. 

Prin unee cercar' din Ploesti se afirma 

ca fabrica de spirt a lut Smil Ergas 

a fost translnisa d-lui Iancu Cireseanu, 

noul deputat de Prahova. 

Viitoarea receptiune diplomatica de la ministerul 

afacerilor sltr&ine nu va avea lue 

de c1t Joui, 21 curent. 

E P O C A 

D. An. Saligny, directorul C. F. R. este 

asteptat peste ctteva zile in Capitala, venind 

din strainatate. 

D. Saligny va pleca la Constanta spre a 

lua parte In comisiunea tns&rcinatá ru studiarea 

infruntusetarel orasulul. 

Comitetul partidultzi liberal din Teleorman, 

considertnd ca ant minist -ul de interne, 

at $i noul prefect Chintescu aú dal 

situatia ,judetuluï pe mina l,íï IíiriEopol. 

a decís sa convoace o conferinFa pe ziva 

de 14 August la T.-Magurele apre a lua o 

hotarire. 

' D. general Berendel, ministru de razboiü, 

a sosit asear& in Capitala venind de la 

Govora. 

Aflam ca pe moria Statulul Tazldü, 

din judetul Neamtu, s'aü descoperit 

surse bogate de petrol, oled lampant, 

parafina si diferite uleitirl minerale. 

D -nil Basarabeanu si M. Cocías, din 

Braila, aü trcut deja cereri la ministerul 

domeniilor pentru exploatarea acestor 

surse. 

Se asigura ca la Inceputul lune! viitoare 

se va face o miscare printre prefecti. 

Cu aceasta ocasiune se va numi si un 

titular la prefectura de Dlmbovita. 

MN= 

D. C. M. Kogalniceanu, consulul Rominiei 

la Isnlail, a fost permutat in aceeasi 

calitate la Cernauti. 

Afläm ca d. C. Meisner a fost numit 

pe ziva de i Srptembrie inspector general 

al Invatamïntulul primar, in locul 

d-lui Stefan C. Ioan, care trece ca inspector 

de invatamint secundar inlocul 

d-lui G. Burla, denlisionat. 

D-nil Chr. Staicovicl si F. Robin aü 

trimis congresulul asupra IPgislatiunel 

rnuncei, care se va tine in Bruxelles in 

primele site ale lunei Septembrie, un 

raport asupra cestiunel muncel in Rominia. 

D. Ardeleanu, vice-presedinte al societatil 

functionarilor comerciali, ne rúga 

sa desmintim stirea ca ar fi intins o 

cursa comerciantulul Aldutescu din str. 

Clemente!, ca sa calce legea privitoare 

la repaosul Duminical. 

Cursa a lost íntinsa de politie din 

spirit de rasbunare in contra d-lui Aldulescu. 

Eau/ Vrancei anunta cä politaiul 

orasulu' Odobestl, d-1 Záganescu, a fost 

depus alal+aerl in arestul preventiv, pentru 

eliberare de arestantl si insubordonanta 

catre seful parchetülul. 

Primim zilnic foarte multe corespondenIe 

din diterite orarle 

ale Orel. Pe oit e posibil t' i pe 

lit spatial zietrului ne permite, 

face' total ca ele sa fie publilcate. 

Peutru ca aceste corespotsdente 

ma apara liners mai regulat. farta 

niel o tulirziere, (Ara a'tli a>ltepta 

rindul. e nevoe ca d -hita 

coreMpoudenti saïs fie mai couciti, 

fäciud drscrieri nia. scurte. Numal 

art -fol vom putea satisface 

pe toata lumea. 

* ** 

UN SFA T 

Un jurnal din Germania publica urmatoarele 

sfaturl pe cari noi le reproducem, reeomandind 

corespondentilor nostri din provincie si mal 

ales celor cart ne trimet articola, sa citeasca 

fie -care in parte aceste sfaturl i sa caute pe 

cit e posibil sa se conformeze sor. 

1) Daca vrai sa comunict cava vre unes gazete, 

scri -o repelle farà a sta mutt la indoiala 

trimett -o imediat, caci lucru care e noü cit 

II ginde§tl, este poate peste cite -va ore prea 

vechiü. 

2) Fil scurt: prin aceasta itT econotniseatl §i 

tie el redactorulul un time precios. Principiul 

tan sa fie fate nu (rane. 

3) Fil ciar, nu serie eu creionul, ci numal cu 

cerneala ai serie citar, mal ales numele propril 

>fi Miele ; §i pune mal mutt puncte de cit virgule. 

4) Nu serie niel o data aeri, sae -.azl», 

pune data hotarita a zileT. 

5) Nu corsets nie! o data un nume san un 

nomar ; mai bine terge tot cuviutul si serie -1 

aitaturea din noti.. 

6) Principalui : nu eerie nicti odatñ pe amindouä 

fetele hírtieï, O sute de rindurt pe o par.ine, 

pot fi salate, date la cules si culese in 

cite -va minute, pe cind daca articolul e seres 

pe amindoua fetale hirtiei, trebue sa stea cite 

doua zile la aielal lucrator pina '1 cubage, si 

abit a treia zi vine la gazette 

7) Da, tot -d'a -una rind serif, redactiei a !resa 

ta exacta ai numele tao adevarat, caos scrisorl 

anonime nu pot fi Iuate in semi de redactie. 

Act de muitumire 

Subsemnatii preotul V. Innescu >li Gh. Che 

lareseu ne facem o placuta datorie de a declara 

prin aceasta ca aviad asigurate la societatea 

'Dacia Romania din Bucurestl moara noastra 

u aburi pee -uín si o batoza din comuna Carol 

judetul Roman, §i ivindu -se un incendie in 

noaptea de 10 spre 11 c. st n Societatea devi 

era in drept conform conditiunilor sale de asigurare 

de a respinge dauna, totutil ne a licbidat 

despagebit apre deplina noastra multurnire 

fiara despagubirea am primit'o itnediat, }ara cea 

mal mica dificultate, in termen de cince zile 

dupa incendió. 

Preot V. 1lonescu 

G. Cheldirescu 

Roman, 5 (17) August 1897. 

essoftlir 

NOUL PENSIONAT DE BAETI 

al Comunit1tel Germane Evangelice din Bncnreati 

14, Strada Luterana, 14 

utortsat de Onorabtlnl Minister. 

Dr-si e nomai un an, de clad acest pensionat 

e In finta, cu tosto acestea se poate fasi de 

un mare succes. Toti elevil lateral an fost 

uromevatl si aid until n'a ramas repetent. Ele - 

vii externa vi semi,nternl aú depus toti examenele 

publiee eu suecas mare, afara de unul. 

Institutul e administrat de o comisione ape - 

riala alease din sinul comitetulul general al 

comunitatei si e pus sub directiunea d -lui dr. 

Eugen Futsch. 

Personalul conducator intern e compus : 

1) Dintr'un inspector, caruia in prima linie, 

i s'a ineredini

FOITA ZIARULUI tEPOCA>, 

MIE d'AGIHONNE 

COPILUL PRAPASTIEI 

SA fid veselá ori trista, bolnavä sad sanatoasa 

; cine sa se Ingrijeasca de mine sa 

so bucure de bucuriile mele, sa se nithneast 

a de durerile mele? 

Si In ziva clad void muri nu va mal fi 

niel o fiinta care sa verse o lacrima pentru 

mine. 

Cine apol sà'1 anlinteasca de mine 

si sa scoata un uftat ? 

Nimeni ! Nimenl ! 

Ca si, last o parere de rat cfind pled, 

cand te despart1 trebue, sä fi fost iubit fie - 

clliar de un copi!, dar trehue sa fi fost 

iubit. Ah ! Da ! e trist ce spul, dar e ade - 

värat. replica Melitoiul. Asa e. 

Madelon urina : 

Acum trel ani am gäsit, In niste gunoae 

un catel nlac, lepadat de cine stie 

celie. 

'Pipa si plingea bietul cäteins, de ti se 

rupea anima. 

L'au ridicat: Pani Invelit In niste Coale 

si venind acasa i -am facut un culais. 

Si tot lucrind la Introl meli, aruncaln privirea 

din cine In and spre cAtelus si pururea 

vedeam ochil sai indreptati spre 

mine. 

Directiunea Epitropiel Spitalulut 

BARLAD Si ELENA BELDIMAN" 

In tiìnare 

La 15 August a. c., ora 2 p. m. (al IiIa 

termen) so va tine licitatie publica oral&, 

in camera si inaintea Epitropiel acestul 

spital, pentru un period de ë anT, tuc -pator 

la 1 Aprilie 1898, a urmatoarelnt 

proprieta V rurale ale spitalulul, situati 

in aeest ,ludes. 

a) Mosia CiocanT, din comuna CiocarT, 

plasa Corod- Pereschiv. Ga ancia provino 

rie 4.500 lei, 

b) Mosia Raid. din comuna Murgeni, 

pl. Tirgu. Garantia provisorie 3,000 lei. Se 

noteaza ca in conditiunile speciale pentru 

areudarea arestel morii s'an alaos urmatoarele 

: Viale päraginite se vor distruge, 

iar 1o4u1 se va intrebuinta la seminatura. 

btosra find deteriorata, materialul se va 

vinde in folosul Epitropiei, si 

c) Pamintul de }rana numit cVaramizoaeaa 

din comuna Birlad, hliza crangu. 

Garantie provizorie 600 lei 

Licitatia se va tines conform art. 68 -79 

din legea comptabilitatel publice. 

Conditiunile generale de arendare, precum 

,si cele speciale se pot vedea In Pecare 

zi de lurru in canceiaria Epitropiel 

tntre orale 9 -11 a. m. 

Director, Dr. T. Cerchez. 

Secretar, W. Kaminski. 

ïi 

t 

w 

v 

i 

Mä urmarea pretutiudeni eu privirea. 

11 iubeañ foarte mult. 

Si toil cari Il vedeaü Il gäseaü slut si -1 

ncead : 

Ce uricios animal, 

Eü Insa 11 gaseam frumos drägut, Inteligent 

si blind. 

L'am tinut mult timp ast -fel ; dar Intr'o 

zi rind a exit putin pe drum, se intoarse, 

val ! In ce stare !... Se Intoarse cu o labs 

flint3 si eu elteva loviturl zdravene peste 

trup, asa cä dupa trel zile Inuri la picioarele 

mele pe un petit de covor, pe care 11 

asternusem Intr'adins ca sä fie vecinic lingä 

mine, prietena lu1. 

O. hil lut Inecati In lacrimi eral atintiti 

lntr'al met, ca si cum ar fi vroit sa -ml arate 

durerea ce simtea ca ma parAseste, 

ca ma lasa singura, tara niel o afectiune. 

Dragutul e mort ! am ingropat eu grije 

dragalasul sad corp pe un vast maidan, 

aproape de Sena ; are de sigur un teren pe 

vecie, cace de sigur multa vreme nu se va 

face niel o lucrare pe locul unde se odilineste 

acum. 

De atuncl sunt singura, singura de tot ! 

si niel bucurie nu mal pot gusta, niel altore 

nu mal pot aduce foloase. 

Nu trebuie sa vorbesti astfel copila 

mea, raspunse Stefan cu o voce grava si 

serioasa, cad er1 sears nu stiü ce s'ar fi 

ales de noi. (aeelas si ell, daca tu nu al fi 

fort llaga not. 

Ttnara fata surise pe sub ascuns, cAcl 

aceea», era deja cine -va, nu mal era mucosul 

niel stlrpitura ! 

Uite, zise ea, apropiinduse de copilul 

lui Stefan, veza ctt e de brav !... Am eautat 

its tirg ralnasite din cari sa -1 croiesc 

rufe si in curled ti vol tace tot ce-1 lip - 

seste. Cum al putut sä -i cuinperl, clad nu 

tatnA U> SCIU.DIIi 

'SCIA & SAMUEL 

BUCURESCI 

Ne. 6 Strada Lfipeeul Na. 6 

Cernera Qi vinde afecte publica fi face ori -t 

schimb de mouezl. 

Cursul pe ziva de 9 August 1897 

4.. 'Rente Amortisa.1 i- . 

IVI. s Amortisabili. 

1o1. Obligat,. do Stat (Coy. R.) . 

6e ¡9 a Municipale din 1883 

iolo y s 1890 

Serisurt runciez Rurale . 

sal. s s Urbane . 

eile s I Isst . 

Aetiunl Banra Natio sii. 

s s coli . 

Dacia Ro- aia neig. 

s S-tea N sonala asig 

S -tatea de .,oastructiunl . 

Ffloriul valoare Austriaci 

101rad Germane . . . 

Bacnote Francate . . . 

s Italien°. . 

ruble hirtie . 

Cump.l Vmd 

'811r 

101 'Jr 

102 

ft7 

98 

94 

88 

1850 

330 

415 

460 

155 

1 

100 

89 

10 

23 

t{5 

89' 

102 

103 

97 'lt 

98 

94 1; a 

88 tg 

85 

1865 - 

335 

465 

163 

S 12 

25 

101 

93 t 70 

EPOCA 

aveai parale ? intreba Stefan. 

Dar cet dol franel de azi dimineatä ? 

respunse Cu mludrie Magdalena. 

Cum, dar atuncl, tu n'al minent nimic 

N'am avut niel vreme si pe urina... 

nid nu mi -a fost foame : 

Ah ! asa merge, striga vesel tinitrul. 

El bine, iaeä ! iacä pentru fiertura ; [ti 

ajunge glua Dominica? 

Si spunind aceste vorbe, Stefan aruncä in 

poalele fetel cele doua piese de cite cince 

lei pe cari le ceruse batrtnulul Carcan. 

Asti, -zi este Jot, Si al eroi ça st{ nu 

mal fie nimic DUminica ? 

Dar tu al arunca banil si pe fereastra ça 

si se duca mal iute 1 

Tu intrebuititezi destul de bine cea 

ce ti se Incredinteazt{ pentru ça sa mA mal 

amestec si ed, räspuuse tivarul, sigur sa 

cumperl tot ce ne va trebui. 

Dar stil, Magdaleuo, adaoga el uitinduse 

pe sub sprincene, fars sa bag de seamA 

am uitat sa si prinzesc si mi este o foame 

cil as mince un cal mort de batrinete. 

Adevarat, esti atit de fiamind ?., atuncl 

trebue... 

Daca ne -ai face, pentru amindol, o 

tiorba buna, ce ziel ? 

Cum vrei tu, respunse ea, nomai cä 

n'am oala In ce sa o fierb. 

Du -te si ia una de la batrinul Crochet, 

vel spune ça este pentru mine ; n'al niel o 

teama ct{ nu te refuzä, are destul interes 

ça sa i dad carnea pentru musteril lui. 

la de la el tot ce -ti va trebui si mine 

cind ma void Intoarce de la lucru 11 platesc 

cd. 

MA duc, dar mititelul va plinge data -1 

voi pone pe pat. 

DA mi -1 mie, dar Intoarce-te iute, ed 

nu stili sa -1 tin si mi -e teama sa nu -1 fring 

ceva. 

Lea Véritables Eaux Minérales de 

VICHY 

sont les Sources 

VICHY-ETAT 

CÉLESTINS 

GRANDE-GRILLE 

HOPITAL 

Enlosa le nom sur la Capsule 

et l'Etlquette. 

Les Seules Véritables 

Pastilles de Vichy sont les 

Pastilles VICHY -ETAT 

fabriquée. avec les sels naturels 

extraits des Eaux Vichy -Etat 

COMPRIMES DE VICHY 

aux eels naturel. VICHY -ÉTAT 

pour préparer l'eau artificielle de 

Vichy gazeuse. 

Agent Générai pour la ROUMANIE, 

BULGAft1E, SEhb1E : 

A. O. OARISST, B- a'trest 

TIPOBAFIA E POCA" executa tot felul 

de tuerai.' atingatoare de aceasta arta. 

TEIRICH & C° 

BUCURE,TI 

9.Strada 113erzel,-9. 

INSTALATIUNI 

TELEGRAFDGAZ §i APÁ 

Luminä incandescentä 

pentru 

Gaz aerian 

Aparate de gaz 

Closete de toate sistemele 

SALON DE EXPOSITIE 

Proecte.- Biuroü de con :truelle. - Export 

IIx 

DIEDICAl?IE.NT PHOSPHATIC 

DE VIAL 

VINUL DE VIAL este un modificator puternie 

al organismului In casurile de : 

ebdilitate generalä, crescerea intârziatä, convalescente 

lunga, anemia, perderea apetitulut, 

a forlelor slá;biciunel nervoase. 

Dosa este de un paharel de licbior innaintea 

rnesel. El complecteaza nutritiunea 

insuficienta a bolnavilor si a contvalescentilor. 

Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 {i in toate farmacille. 

t.raug 

H. -WOLLFF 

STUDII Pregatitoare si EXECUTAREA INTREPRINDERILOR de ori-ce fel 

BUCURESTf. Strada Sf. Dumitru, 3. 

CEI. MAI MARE DEPOSIT de toate ARTICOLE TECHNICE 

TUBURI DE FONTA, DE FER SI DE PLUMB 

TIIBIIRI de CAIICIIIC $i de CAMPA pentru VIN, APA, etc. etc. 

POMPE pentru VIN, APA si PETROLEU 

ROBINETE pentrn,APA ii ABUR, ARTICOLE de CAUCIIIC li de AXIANTA 

ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR SI LOCOMOBILE 

CURELE de PIELE §i BALATA ", MACARALE si VIRTEJE 

MAm T UNELTE DE ORI -CE FLL 

Table de ter Negre, Plumbuite Galvanlsate 

Table de Zinc, Otel engleseso ,i Bessemer 

ATELIER PENTRII REPARATIUNÏ DE MA$INf 

Fabrice de Btalamale de fer si de Aiiun 

Broattee ,1 Feignit.. de eonstrnetli de ori -ce tel 

CONSTRUCTIUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc. 

Sectiune pentru articole de precisiune : Parti de muniti' de reeboitl 

NUMÄRUL LUCRATORILOR -150. 

latimisemaftwrialgr AM 

Tipografia EPOCA executA tot felul de lnarärl atingäteare de aceastA 

artis, ou cea mal mare aourateta li ou preture foarte moderate. 

Promptitudinea Qi exactitates aunt devisa Tipografia. 

VECHIUL MAG1ASIN 

DE 

LAMPI, SOBE, MAINI DE BUCATE 

§I ORf -CE 1N8TALATIUNÏ 

MARCUS LITTMAN SUCCESOR I. WAPPNER 

61. Calea Victorlel, 61 (vis -à -vis 'le Episcopie) 

Recomanda Onor clienti instalatiunile de bai, lucrate numat in 

Zinc, cu diferite sobe de arma pentru IncAlzit apa. 

BAI de AB11IIÎ Hlptenlce 

recomandate de loti medicii celebri, poate sa faca orl -cine In casa 

DtU ?TIRI SiSTE11IATICE 

CU AER COMPRIM.AT 

CLO1i3ETE (tout a l'egout' higienice si sistematice 

STICLE pentru CONSERVE, COMPOTURI ali DULCETURÏ 

hermeticette incluse, de toate märimile 

Unicul DEPOÜ in tara ..0 masinl de bucatarie din renumita 

fabrica GEBRÜDER BOEDER din (Darmstad', precum si splendidul 

sor asortiment de LAMPI ELEGANTE pentru atirnat si 

masa, cu masinele Americano WUNDER,. toate oil aer. 

ATELIER DE LACATUKERIE 

Isl l'ENTAC CONl9TAUt,TIUNE FEA 

_. H_A._ LTG 

Bucurefti, No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. Bucarefti 

Efectu. ail tot felul de lutrin de fier pentru Binate precum : Grilage 

d'urX Bale,oane, Uft Ferestre, Marchese, &ári, Lälnpï, etc. Specialitate : 

Fiorcïrie, .Sere, Grddíne de aurnd, Balcoane de fier, etc. etc. 

Se priasse comande pentrn provinote : 

PIt lb] TCTRI MODERATE 

Magdalena plecä in fuga mare. 

Caed remase singur, ttnirul se uitä cu 

drag la copil si 11 sArutä eu buzele sale 

groase si rose' pe frunte si pe obraz. 

Bietul copie ! murmura el, Macquart, 

copil de spital, Stefan jnpuitor de cat, n'a 

avut pe nimeni care sa -I Ingrijased, care sil 

iubeasca, sa -1 faca o familie, si eu toate 

astea el n'a esit mal rad de ctt altil, tact 

a lnteles bine tot ce Magdalena i -a spus 

scum. 

Da ! da ! are cine -va inimA, fart{ sa creazf 

ca are, trehue, veza tu micutule, pentru ca 

sa veza asta, sa gasestl un cine ratt{cit pe 

un maidan infect, sad un copil In fundul 

until Sant ; al Incredere, cresti In pace, 

dormi In liniste. Macquart e aci. 

Si tot vorbindu -i ast -fel, Il scruta, 11 privea 

si I1 gasea superb, ara si, Iuteleaga 

cä nn copie poate si, aibf atitea atractiunl. 

Magdalena se Intoarse Incartata cu cele 

necesare. 

Repede masa fu puss si pe cind mtnca 

si serves pe Marquart, ea Linea copilul in 

brate, Il ridea, it Cacea jucArii si 11 vorbea 

intr'una. 

De cind sunt n'am mincat mal bine, it 

zise Stefan, e grozav de pläcut sa maniac' 

la tine acasa, Inconjurat de ce ti -I drag. 

Magdalena ridica of hai sal eel marl si 11 

fixa intrebatorl pe figura ttnarulul. 

Da, relui, el pripit, ca si cum se zorea 

sa spunä un lucrn care 11 epasa pe suflet, 

da, Magdaleno, 1ml pare cä ve iubesc mult, 

de tot, pe mititelul si pe tine. 

Multumesc, Stefane, multumesc pentru 

cuvintele tale ; anima mi se umple de lumina 

si de bueurie si te void Iagriji °tit de 

bine, void fi clinele credincios si devotat al 

mititelului to alt nu te vea cai niel o data 

cä al fost milostiv si bun pentru särmana 

infirma. 

lE. DEMETRESCU MIREA 

BUCURE,5TI. No. 31, STRADA CAROL I, No. 31 

CEL MAI MARE DEPOSIT 

DE 

CURELE EPITGLEZE$Ti 

De la S. E. NORRIS tiz Co., Londra 

Articole Technice. Tuburl de Conclue. Pompe, 

diferite sisteme.íllulll&male pentrn producte.Arme 

pentru Vfinat. Cartulle. Revolvere. Robinetärle. 

Ablregt. Manomptre. Bronzerle. 

SONERII ELECTRICE. TELEFOANE 

INSTRUMENTE MECANICE. METALURI. 

lEVI DE FIER. TFVI de ALAMA, ARAMA si PLUMB. 

FIERARIE PENTRU CONSTRUCTIE, etc., etc. 

Depositnl general al Sobelor Americane LÖNHOLDT'S 

ligagm 11111111 ttl11111lliDr 

Stefan simti et{ emotiunea Il cuprinde i 

de aceea se grabi sa se scoute, sputìInd ttnerel 

fete : 

Da demincare copilulul si culta -1, fa 

apol si tu acelasi hlcru ; si dupa cum si eü 

est dort si mìl odihnesc potin, void cauta 

sa ve imitez. 

Magdalena se supuse cuvintelor lui. 

Peste potin Macquart se gasi singar eu 

copilul care dormea. 

In ajun, clod Stefan desbravase pe micul 

copitas, ascunsese luxoasele -i albituri 

sub paiele care formad cea mal buna parte 

din asternutul sAÜ. 

Scoase toate ateste carpe si se apropie 

de foc pentru a le asvtrli lnäuntru, clod 

de o data un zgomot de metal, se anzi din 

nos la picioarele sale. 

Din gramada aceea de cirpeturi, inoä ude, 

cAzu o medalie. 

Stefan se aplecä, ridicf o medalie de aur 

a sfintei Genevieva ; era mare si groasa, 

iar pe toarta de aur era vint un lantisor 

de acelas metal. 

Vazind acest giuvaer, Stefan avu un moment 

de manie. 

Ah ! infama ! zise el, este bogatä si a 

aruneat copilul sala proprid la voie Inttm 

plärit ; dar tl lmpodubise eu daeteluri cu 

matase si ces aur... Ah ! mizerabila! 

Aide!... tot ce este de la ea, la foc! la 

foc ! el purifie& tot, aceste lucruri ad chier 

mare trebuinta cAd vin de la o mare canalie 

1 Da, ea nu s'a dat Impoli din fata 

unes crime, pentru ea afaeerea este sflrsita: 

copilul care o nelinistea este mort. 

Ti-al facut socotelile, tara sa tal seama si 

de Macquart, femee In rochie de matase ! 

6 

(Va urina). 

..._..:22 0007,17,, 

STDMAC,ALECAILtJR URINAL' 

NfMlE,úAST;IALGIE DIAB'Ti. 

DISPEiSIE,CIiÓLEfiiNÁ 

APEiE1 

SI PEN T RU CALITATIiÇ 

\ 

itrINERAIt DE 

IITINATE sj LA 

,POUGUESS?LÉGER 

UMATISME 

ISUNT kEC0MAirDATF. 

DE CATRE SOMITATILE 

MEDICALE îN BÓLEL E DE 

E fórte gazrisá sl pllicutti Ia bdnt, 

a/nesiecu tú sau nu, ru erlcc b:iuiurti. 

SINGURiG APA PURGATIVA 

ÎNLÁTURÁND SURSELE UNGUI;ESCB i 

CARE PRODUCE AFARÁ DE EFECTUI SIGUR 

Si NEJIGNITOR SI O ACTIUNE CURATIF, 

,'ASUPRA ORGANELOR BOLNAVE. t 

UN MARE. FACE. ALELAS EFECT CA 

0 STICLA ÎNTREAGÁ DE APA DE BUDA. 

SE GASESCE DE VAi1DARE LA TOTE 

FARMACIILE 51 DROGUERIILE DIN TARA. 

Societate Romînä de Asigurärt Generale 

B R A I L A 

Capital Social, lei 3,000,000 deplln eedreafi. Fond de organizare 300,000 

CONSILiUL DE ADMINISTRITIE : 

Preiledinte, DIMITRIE A. STCBDZA. 

Vice- prerdinjT: Ale. andrse hlargh(tornan, Nicoisie V. Perlen. 

MEMSR1T CONSILIERT 

Tache Anse tnsln, Deputat, mare proprietor, 

Te,nola 

G. Assen, Presedsntele ()more! de Comerclt, 

B -. areanl 

Comandornl Marco Besso, Directoral so 

cletAt.t Aee1 nrazlont Generali, membru al 

Ins ttntalnt d'aotuarl dia Londra, eta. etr. 

Mrsuricln Blank, Ileful oaa.I de banca Mar - 

moroach Blauk & O,., BurureetI 

T. Carnevali, mare oomerciant armator, to 

B'tu a. 

Ermano Gentil'', Directoral General al Prlmel 

Bocieteti .uatrlace de Aaigur&rt Generale 

contra An,AO.ntelor etc., etc. 

Charles Cllr annex, Dirietnt.le ramer.' de 

trannpo,t a Bo tetatea Ablonraetoni G +nerall. 

Vittorio B. Mendt, t}efal Uaselor L. Meodt Co. 

Fratellt B. Mendt, ware comerclant arma. 

tor, Balla 

Edmondo Rlchettl, Bearetarnl general al 

Roo-et A st ur stool General., triebt 

Colonel G. Roenovan, are propr., Ro.nov. 

Constantin G. Corta., Deputat, Advocat, 

Brasa 

Zemiir Z -mfr. sen, m ae proor., Beata. 

P..111 Rottenberg & Co., 

Adopt' Eriling, Consul German, Brilla. 

laeful caget de 

banc& Rottenberg & Co Brilla. 

Director, HUGO ASCOLI. Sab- director, D. Gereaceolot. 

Societate Romînä de Asigurärl Generale din Br'aila, asiguret in 

condiíiuni liberale 0 avantagioase in contra daunelor de : 

INCENDI U 1 R IN.DINÄTRANSPORT 

pe apa (Fluvial si Maritim) qi pe uacat. 

Asemenea da cea mat mare desvoltare operatiunilor !n ramura 

Via fa, a, dupa combinatiunile cele mal foui si ma) ronvenabile. 

DIAECTl UA'EA. 

N.B. Pentru ori -ce informatiuni a se adresa la sedsul Societatel, in 

Braila, si la toate sucursalele din tara. 

Tipografia EPOCA executä tot felul de lucrart atingätoare de aceasta 

arta, cu cea mal mare acuratetA tgi ca preture foarte moderate. 

411111 MIL 

WATSON Ac YO [TELL 

MASlNi AGI COLE I INDUSTRIALE 

BUCIIRESCÍ. Strada Academiel, 14 (fost Ruca) 

Galatl, Strada Portnlul. Bráila, Strada Regaló. 

REPRE9FNTANTI GENERALI A! FABRICE! 

II. F. ECKE B,T Societate pe ActiunT 

PLUGURÏ DE OTEL pentru culttra obic+nuita £i cultura aaincä 

PI.UGiURI DE OTEI. 

pentru culture de bfecli. 

PLUGI'RI DE ()TEL M 

ou 2, 3 si mal mute br&sd.re. 

PLE'(Il'RI DE OTEL 

pentra oaltivat p&miuturl vtryine. 

PLCGiURI DE OTEL 

p tara loourl muntoa,e 

RARITE DE OTEL pentrn PORUMB. 

-r .ago -4 

Glrideinl, Bârsa, Cormana, Roatele, in fine tot corpnl 

plugulnl ECKERT este lucrat din OTEL. 

111Ir Se.inánaitóre in lat -i% 

BEROLINA" sentdndlóre îu rfndurt 

TOT FELUL DE 11IAINÏ AGRICOLE 

Cataloage tilwattrate 'ratio* rpl /Manco. 

BUCURESTI Tipografia EPOCA Strada Cletnentel 3. BUCURESTI _

DIN CONSTANTINOPOL - upload.wikimedia....

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?