B. P. HASDEU - upload.wikimedia....

upload.wikimedia.org

B. P. HASDEU - upload.wikimedia....

.

BIBLIOTECA DE VULGARISARE

a Fundatiei Culturale

din Vglenii-de-Munte ,9 CUVINTUL" 00 No. 3

N. IORGA

. .

_ sela

1..0. 11 t

^ 41..*

'41, mg

P

Vti

LI" OS

B. P. HASDEU

CU PRILEJUL COMEMORARII LUI LA CIMPINA

,

.

7

bin conferinta (theta. la Ateneul

de acolo (28 August 1927)

r


BIBLIOTECA DE VULGARISARE

a Fundatiei Culturale

din V gienii-de-Munte 99 CUVINTUL" No. 3.

N. IORGA

-acsar.....

B. P. HASDEU

CU PRILEJUL COMEMORARII LUI LA CIMPINA

14

Din conferinta tinuth la Ateneul

de acolo (28 August 1927)


BIBLIOTECA DE VULGARISARE

a Fundatiei Culturale "CUV1NTUL" din WIenii-de-Munte

N. IORGA

B. P. HASDEIT

cu prilejul'cometnorarii lui la Cimpina'

-

.

-

,tt j;)11

.0. ,

.

No. 3

E frumos din partea Cimpinenilor cá s'au gindit sà

comemoreze pe Hasdeu. Cu atit mai frumos, cu cit

isolatul care a venit. sfdrimat de viatà §i atins de una

din acele lovituri pentru care nu este mingiiere, a

cdutat aici numai un,ad5post al ultimilor säi ani intr'un

frumo3 colt de tara.' unde cred cä atunci nu domina

Inca folositoarea exploatare a petrolului. Deprins a nu

se lega de mediu §i pdstrindu-se intreg pentru cugetarea

sa, indreptatá atunci care ce e mai presus de

noi, in forme care nu sint ale noastre §i ale Bisericii

noastre, dar prin care el i§i adormia durerea, el nu

putea fi colaboratorul acelora intre cari se a§ezase.

De altfel nici nu pdtrunsese Inca acea con§tiinta, care

astäzi e, oriunde, neapiiratä : Ca' oricine, oricit ar fi el,

nu are dreptul sa se despartà de nevoile i cerintile

acelora intre cari I-a a§ezat soarta.

In comemorarea pe care au initiat-o Cimpinenii ei au

cu din§ii o intreagd opinie romäneascd. Inainte de

minunea unirii terilor locuite de neamul nostru, a-

.

Din conferinta tinuta la Ateneul de acolo (28 August).

.

, .

1 '

e

J;.


.

;

:

4 N. Iorga

aceasta ar fi fost cu neputinta. Opiniei ardelecte, 'Inca

sfioasa, Ii stateau in cale piedeei de neinlaturat, Bucovina

zkea in asfixia austriacd, i Basarabia, de unde

ni-a venit Hasdeu, ca un simbol sau, mai bine: ca o

prevestire, n'avea glas in hotaririle poporului roma.nese.

Astazi ea se poate manifesta intreaga la indeplinirea

datoriilor ei morale.

.

In sald sint acum i oameni cari apartin altei di-

rectii decit aceleia pe care a vrut s'o imprime acest

geniu incomplect care a fost Hasdeu. Colegul mieu

Mehedinti e elevul §i. se consiclerd ca mo§tenitorul lui

Maiorescu. Ce lupta s'a purtat pe vremuri intre ace§ti doi

frunta§i intelectuali ai vremii lor, a cdror intelegere,

care putea fi a§a de fericita pentru progresul nostru

cultural, a fost zaddrnicita §i de acei parasiti intriganti

cari joaca un a§a de mare rol in societatea noastra

i pe cari isofatul i- a tolerat prea mult, pana la

sfir§it. in jurul !

t,

sdu Intre unul §i altul erau mari de- .

osebiri: la Hasdeu efervescenta romantismului capricios,

avintul imaginatiei indraznete, §tiinta imensd in toate

domeniile §i nesfir§ita euriositate de a mai afla, instinctul

nestapinit al continuei creatiuni ; la cellalt, care

n'a fost un creator, armonia unor mari insu§iri cultivate

in cele mai bune §coli apusene, disciplina impusd,

perfecta stdpinire a vointei, permanenta atitudine a

unei armonii de mdsura antica. Hasdeu ar fi putut fi

prin entusiasmul sat' §eful unei intregi generatii, daca nu

s'ar fi complacut in singuratatea gindurilor sale ; in

jurul celuilalt, mai sociabil, din temperament ca §i din

chibzuiala, s'a strins o §coald intreaga. Dar noi nu

primim din mo§tenirea lor decit aceia ce-i une§te,

complectificlu-se. Temperamentele care se du§mäniau s'au

dus, opera lor care- i apropie, famine : o retinem pe

2

.

114 .

,

k

-.,--

.

, .


-

-

B. P. Hasdeu - 5

aceasta. Si astfel directorul de papa' ieri al Convorbirilor

literare" poate fi aici. Si eu insumi, care nu

m'am inteles totdeauna in pared, cu putinatatea mea

fata de gloria lui, am putut primi chemarea care mi-a

dat sarcina, atit de delicatd, de astdzi. Aceasta cu atit

mai mult, cu cit soarta a vrut ca ultimii ani ai inaintau1ui

sä aibd pentru mine zimbetul care prea multd

vreme, si nu din vina mea, fost refusat. Pot

vorbi astfel cu mintea libera i inima calda lard a ma

face vinovat de una din acele ipocrisii care, intr'o so-

cietate unde interesele . fac a§a de mult sa varieze pa-

rerile unora despre altii, sint asa de dese, dar pe

care sa-mi fie permis a continua sa le rasping.

Cind, din anume cercuri tinere5ti, s'a luat Intãia

initiativd a acestei comemorari, s'au comis, cu voie

sau fard, citeva greseli, a cdror indreptare-mi va permite

sä dau de la inceput anume linii principale din

subiectul mieu,

Cred cä s'a inteles a se da generatiei mele, care ea

insasi se apleacd spre comemordri din nenorocire prea

apropiate, o lectie de amintire si de apreciere a aceluia

care a fost de sigur un erou al cugetarii romane§ti

in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Tinerii sint prea ocupati de ei in§ii ca sa." poata recomanda

pietate unor oameni pe cari incercarile vietii

ar fi ajuns ca sa-i fact pio0. Lectia care s'a intentionat,

n'o pritnim. Si adaug : tot asa de putin scaderea care

ni-ar veni din ridicarea unei figuri pe care, in totalitatea

ei, o admiram. Fiecare om are a fi judecat in

margenile datoriei pe care a avut-o generatia sa ; de

la o geneiatie la alta se poate compara talentul singur,

nu §i felul cum a fost intrebuintat.

N

A

,

.

..

.


1

1

n

7,7

..

.

..

c:

/

et.

I.

6 0'.

N. Iorga

,

Tineretul de acum treizeci-patruzeci de ani n'a avut

pentru Hasdeu alte sentimente decit cele cuvenite,

el insu5i, de 5i altele erau metodele lui, a privit i parinte3te

cdtre dinsul. Imi aduc aminte permiteti-mi

aceste vechi impresii de momentul cind licentiatul

ie5ean care eram en i aceasta nu era o recomandare

s'a presintat la Revista Nona" a lui Hasdeu.

Md

conducea poetul Arthur Stavri, acum fost prefect

la Dorohoiu. Da, poet, pa vremea cind pentru acesta

trebuia sd aibi minte, inimd, 5i sd scrii 5i roma ne5te.

Revista nu se redacta in cine 5tie ce sumbru cavou.

In Strada Regard, dupd odaia din fatd unde alegea

materia d. redactor Ghionis, care, in romdneasca lui

speciald, imi atribuia sexul feminin al literei finale din

numele mien, camdruta de redactie aduna in jurul

lui Hasdeu, care credea, gre5it, in prevestirea unei

morti apropiate, cu termin, ceia ce nu-1 impiedeca de

a glumi despre toate, pe Ionescu Gion, de o solemnd

infdtipre tapdnd, pe d. Sperantd, pe Cosmovici, care

purta in figura lui tragica prevestirea unei vieti nenorocite,

pe d. Lazar Saineanu, devenit pe urmd, la

Paris, Sainêan, cu atita uitare plind de urd a terii

unde s'a ndscut, incit, acum citiva ani, acolo, gäsindu-1

la editorul mieu i adresindu-md lui in romane5te,

m'a intrebat care e limba in care-i vorbesc.

Venind drept la mine, impunatorul batrin, care 5tia

totu5i cà sint , de la o 5coald care-1 criticd aspru, imi

dddu intr'o parte pentru totdeauna bretonul" lasat

larg pe frunte, intr'o vreme cind pentru un socialism

fard bombe, dar cu mild de oameni, pdrul scurt era,

ea astazi, apanagiul femeilor, dar noi, citi eram socia-

1i5ti, ne credeam obligati a pastra comoara chicei

noastre. Pese citva timp, de 5i nu aduceam decit,

,

.

t'

,A


j

I

": '

B. P. Hasdeu

probabil, ceva pretentie pentru o eruditie inchipuita,

pe care mi-o ddruia ignoranta incunjuratoare, Hasdeu

se intelegea icu adversarul sau in atitea, Odobescu,

pentru a trimete in Apus la studii pe un baietan care,

din fericire, un trecuse niciunul din concurusrile ce

selectioneazd, adesea, de-a'ndoasele.

Nu, intre generatia criticd, realistd, pazità de orice

avint, indreptata spre simple, dar exacte i, dacd se

poate, inteligente, constathri, intre noi ace5tia cari, 5i

dacd aveam aripile cugetarii 5i poesiei, ne siliam a le

infa5ura ca sä nu jignim pe cei lipsiti de dinsele, §i

intre vrajitorul, magul intuitiilor fulgeratoare i rivnirii

find rugaciune, prin misterioase atingeri, spre

cerurile care ni sint atit de inchise, n'a fost acel antagonism,

de care s'ar servi bucuros o generatie pripita

in a-5i capdta pe ruinele operei noastre o notorietate

cate cere timp, sacrificiu i oarecare dovezi

de discretie, caracteristica poporului nostru.

Daca intre noi i dinsul, rapede acaparat de cine nu

putea trai find tot ce ii dddea el, n'a fost un rodnic

contact permanent, in care i-am fi putut da ceia ce

oamenii cdrunti pot primi fill a scadea de la cei mai

noi decit din5ii : o tinere in curent cu o indreptare

ceva mai la stinga, aceasta nu se datore5te unei vinovatii,

dintr'o parte 5i din alta, ci fatalitatii care

i-a impus singuratatea, 1-a condamnat la dinsa in

chiar vremea tineretei i maturitätii lui.

-.. . . ,

- .

,

-

-

1- '

:

;

. .

.

.

'

In adevdr, intr'o literatura sprijinita pe o neclintita

traditie, care de la vechii scriitori biserice5ti trece la

cronicarii secolului al XVII lea, nu last neatin5i pe

Ardelenii §colii latiniste i influenteazd romantismul

s

lui Alecsandri 5i Kogálniceanu, nationalismul infocat al

: .

-

:-

-

-

.

*,

'":

.

'

_,-"

-..

, .

,

.,:


P

,

8 N. Iorga

lui BAlcescu, ajunge la generatia lui Odobescu i capätá

o admirabild si otnnilaterald expresie in Eminescu, el,

Hasdeu, n'a avut nimic a face cu dinsa. Pe cind, in

vremea noasträ, o Elena Vdcdrescu duce in literatura

francesd aromele mosiei dimbovitene i focul inimilor

aristocratiei romdnesti din veacul trecut, pe cind Ana

de Noailles, cu tot gestul sdu de tägAduire, iertat capriciului

femeiesc, se impune ea intdiul poet frances

pria a1 sitnt al tainei struaele de harpd eoliand

din adincurile nestiute ale sufletului pe care nu-1

are spiritul frances, de ingrijità suprafatd, pe cind

chiar in Chefalonitul brdilean Panait Istrati, de o asa

de bogatai faimd actualä, e nota pe care o stim din

Sandu Aldea, din Sadoveanu, Hasdeu nu ni datoreste

nimic ; el ni aduce, hotdrit a se opune mediului, tratat

ca o ironicl mindrie, ciudata sa notd strdind. 0 mare

familie, ridicindu-se prin Lupa5cii Hijddi pdnd la Vodd

Stefan Petriceicu, dar impestritatä continuu cu femei

de alt neam ; un mediu basarabean mai putin viu supt

vechiul poet polon Boleslas Hyzdew, dar inoit moldoveneste,

cu toatd forma ruseascd, de tatal, Alexandru ;

lipsa maicei romince de la care vine pecetea indelebird.

In aceste conditii, el cade ca o bombd in societatea

romdneascd de pe la 1850, cu viata ei eleganta

5i ticnitd, de o aleasä sociabilitate: domnisoarele cintind

din harpä supt lumindrile de spermantetà ale policandrului,

pe cind domnii la masa verde pe care se

sprijind trichelele cu cristalele irisate de lumina joacd

pdnd in ziud cdrtile 5i in salonul de alaturi se injghiabà

acele danturi alese: poled, mazurcd, vals, pe care nu le

puteau juca i animalele, ca pe acelea de astdzi. Omul,

total insociabil, uimind 5i puind pe fiecare in positia de

apArare, aduce reminiscente de Universitate ruseascd, de

,


A

.

.

,

'

.

.

B. P. Hasdeu

regiment impärdtesc, de aventuri intr'o tard. ne5tiutd

se zice, pretentii petriceiciane la tron pe o vreme

cind ele erau presupuse lui Kogalniceanu i existente

la Alecsandri. In Moldova Propdfirii de ieri, care-§i

are acum Romania literard, de colaboratie a unei intregi

generatii romdne5ti de pretutindeni, el se refusd la

orice munch.' impreund. Apar, intr'o ortografie speciald,

bro§uri, reviste in care singuratecul trateazd lucruri

care-1 intereseath pe dinsul. De ce vreau ceilalti, de ce

dore§te o societate intreagd, de frigurile Unirii nu se

preocupd ; abia mai tärziu va incerca supt CuzaVodd,

de care s'a tinut personal departe, o atitudine care

sa fie numai a sa, iar supt Carol I-iu o mi§care me -

nine a-1 inAlta acolo unde tintiau visuri nemdrturisite.

Si societdtile neintelese in nevoile lor condamnd la

acea isolare pe care numai insu5iri geniale o pot inAlta,

dacd nu §i mingiia.

-1, peste citiva ani numai, director al Arhivelor,

in mijlocul acelor lupte politice care nu-1 pot ci§tiga

pentru o definitivd. fixare. Era Inca latinism, oricum :

occidentalism in aier. Rämd5ite de Verum Latium-

Birlad, de Bistrita-Bistertia 5i de -Tirgul-Vestei, pentru

tiganimea din margenea tirgovi§teand, bogatd in vestale,

ddinuiau in mintea generatiei stdpinitoare. Nimeni nu

cerea slavism §i s1avi5ti..Dupd datoria pe care §i-o simte

fatd de 5tiintd, me§terul de combinatii istorice al Istoriei

critice publicd documentele slavone . ale vechilor noastre

cancelarii in Arhiva istoricd, a§teptind zapisele

§i

rdva§ele románe5ti ale Cuvintelor din bdtrini. Nu se

putea a§tepta la o multdmire generald. Dar aceasta-i era

indiferent, de §i sufletul lui nu era nesimtitor la laudd.

N'a mers insd, ca urma§ii lui in acest domeniu, pand la

a dmiterea, in dauna originalitäjii noastre, a tuturor opi-

9


L.

.

C.

1..

=

.

10 N. Iorga

niilor filologiei germane care ne faceau debitori pentru

religie, forma de Stat §i culturd, nu numai ai Sirbilor,

cu cari sintem de sigur inruditi ca rasa prin Traco-

Iliri ca §i prin Romani, dar ai poporului receptiv §i

I

imitator cari sint Bulgarii.

/

Dupd vremea revelatillor, dupd aceia a initiativelor

vine vremea constructillor. I se cere, de Carol I-in, cu

care, impäciuitorul, el s'a impAcat, un Dictionariu al

limbii. Cu titlul impunAtor de Magnum Etymologicum,

el c1ä in loc o imensd Enciclopedie nationala, care

odatä ce Insui Dictionariul, adevärat, al d-lui Sextil

Pu§cariu, cu fi§e §i colaboratori, zdbove§te nu putea

decit sa rämiie un interesant fragment la acela care

lucra cu colaboratori de ocasie §i cu apelul la divinatie

in fiecare moment, mergind cu grija personald pAnd

la ultima corecturd. El singur iarãi pe drumurile lui,

apdrat fata de mediu, cum, mai tdrziu, i§i va face,

contra societatii intregi, o religie a lui, al cdrii mare

preot a voit sa fie, chiar dacA nu veniau decit rari §i

adesea interesati credincio§i.

0 I.

Spre aceastd parte din sufletul §i fapta lui se indreapta

azi o samd desorientatä a tineretului dintr'o

vreme cu nervii zguduiti. I se pare ca §i prin acest

uria§ fdra tovara§ s'ar putea indemna la aventurile spiritului

intr'o vreme bogata in aventurile politice §i

:

sociale, toate de o potrivd de condamnabile .

fata de

datoriile care ne cer §i de nevoile care ne string.

Dar, cas extrem de rar, Hasdeu, care putea scusa orice

prin incomensurabilul insu§irilor sale, e un model,

adeväratul model pentru tineret prin calitati diametral

opuse.

- .. . .

Zbufalorul ipoteselor celor mai cutezAtoare nu le-a

putut consolida. Nimeni n'ar _admite

azi, in istorie,

. ,

\_ .

,

,

. _

-

,

.

.

.. :

s.


.

:

.

B. P. Hasdeu

unde era necesar sd se puie, cu sfortdrile noastre modeste,

un zagaz personalismului, care nu e totdeauna

represintat de oameni geniali, genealogia Basarabilor

din veacul al XIII-lea, sprijiniti pe o inseilare a Grecului

Fotinô, intrebuintind o \raga cronicd sirbeasca.

Aceiasi soartä o au multe din parerile lui. Constatarea

documentard, de oricine ar fi servitd, biruie cu signranta.

Cind odatd, pe drum, ii spuneam lui Hasdeu cã

.

frumoasele lui constructii s'ar putea sfarima de un

document nou, el rCa, tagaduit puterea probanta a acestuia,

ci s'a multamit a spune: Documentul nu va

veni".

,

De aceia, cum n'a fost bine ca un scormonitor de

anecdote literare a salutat comemorarea de azi ..

stringind

ecoul, glumet sau corosiv, al unor polemici .

care au trait i pe care el incusi le-ar renega poate

dupd inseninarea adusa de'ani caci nu prin negatie

traiesc oamenii mari in constiinta poporului lor

.

tot asa propunerea retiparirii integrale e absurd6. Cum

nici pe Kogalniceanu, asa de necunoscut, nu se poate

: gindi a-I reedita cineva si in mici discursuri de harp, .._

ci trebuie o alegere, cu atit mai mult ea se impune

fata de un om cu atitea laturi ca Hasdeu, adus prin

specialitatea, prin specialitdtile lui a .vorbi si de problemele

cele mai inchise din cutare sau &tare ramura.

S'a retipdrit a doua oard Ioan-Voda cel Cumplit-. E

oare acesta, in stilul care nu mai e al nostru, o opera

educativa ? Eroul e un semi- Armean, fost giuvaergiu,

Domn pe bani al Moldovei din a doua jumatate a secolului

al XVI-lea ; arde un .Viddica pentru a lua banii

celui osindit pentru pdcate ; se ridica impotriva Turcilor

fiindca vreau sa-1 scoata si face apel, neincrezindu-se

in boierii cari-1 vind la Turci altceva decit pa-

01,

- .

11

,

,

-v

it


,

12 N. Iorga

rasitii politici cad colinda azi partidele noastre ! la

bandele pradalnice ale Cazacilor, pentru a sfir5i printr'o

capitulatie i a fi rupt in bucati de cdmile. E oare in

aceasta legencid ceva din conceptia 5i din nobleta epopeii

lui Mihai Viteazul? Ori poate fi vorba de a re-

tipäri volumele Marelui Etimologic"?

Sä ni 5tim socoti cuminte bunele intentii, care sint

rare. 0 alegere restrinsd, dar bine chibzuità face mai

mult decit un haos ilegibil.

In ea s'ar tinea sama de ceia ce vade5te mai bine

calitatile positive 5i educative ale acestei vaste opere.

Cum spunearn, Hasdeu a fost i un smerit i devotat

muncitor. Publicatiile lui de documente slut un

exemplu. Alege textul in adevar interesant, 11 ingrije5te

cu o iubire nemdrgenita in cel din urma amanunt,

11 publica apoi cu o grija tipografica de care

cei mai multi dintre contemporanii sai n'aveau nicl

ideie. Multi cari nu se apropiau de dinsul n'ar fi con-

simit

at

faca o asemenea opera, pe nedrept despre-

tuita: am 5tiut-o i eu care am fost primit, cu acela5i

despret, ca Iorga-document", pentru ca azi sa mi se

arunce in fata sintesele de care la inceput rn,à credeau

incapabil. i, lucrind a5a, uitnic pedant: n'ar fi

crezut ca nu se poate publica un text de dupa 1700

fard a-i numerota pe margene rindurile ca pentru versurile

lui Homer 5i discursurile lui Demostene.

Studiile lui Hasdeu, fie cd e vorba de filologie, fie

ca se ocupa de istorie, sint un indreptariu de buna

rinduiald. Visiunea perfecta a problemei: cita deose-

bire pand la barbaria untri Philippide care, confundind

traducerile, inutile, de texte cu ,injuria personala, zvirlita

in fata presupu5ilor sai adversari, sperie 5i des-

"

,

,

,

;


3

'

13. P. Hasdeu 13

gusta prin massa informa a voluminosului sari volum !

Odata definita problema, nu se pierde vremea cu acele

discutii de pdreri moarte care procura. biruinti ware,

ca 5i cum nevoia ar cere sà urmare5ti pAnd la tata ,

Noe originile cronicii lui Zilot Rominul. Afirmatiile

bine intemeiate curata terenul fart polemici in care

se amestecd patima personald. Apoi informatia, tot-

deauna de o extraordinara bogalie pe care vor

.

putea-o apoi intrebuinta altii , se pune la lucru.

Intregi domenii de izvoare ni au fost revelate de acela

care cuno5tea atitea literaturi inchise noua. Une ori

prea intinsd, discutia e in proportii armonioase. Constructia

era pentru el o necesitate ca pentru oricine

are acel dar nepretuit care e talentul literar. A izgoni

talentul literar din 5tiinta, a-1 ostracisa e o mare gre5eala.

Precum, ca in casul lui Carducci, atit de mare poet

5i pentru disciplina filologica pe care 5i- a impus. o

care a dat alt rdsunet Odelor barbare", literatura

profità din critica i stäpinirea de sine a 5tiintei,

5tiinta, mai ales cea despre orn, are atita nevoie de

nesfir5ite1e mijloace, de o extrema fineta, ale adevaratei

literaturi. Adevärurile pe care le putem atinge sint

a5a de relative incit numai talentul ii poate da notatia

exacta. A viri cu de-a sila in 5tiinta harnice

suflete grosolane e o eroare, un pacat al seminariilor

de moda germand la Universitatile noastre. Un odi

profanum trebuie scris la usile lor.

I

.

In aceste insusiri sta valoarea educativa a lui Hasdeu.

Din opera lui trebuie, cum ziceam, . sa se faca pe

acest criteriu alegerea.

$i aceasta alegere nu trebuie sa intirzie. In Bucure5t.ii

cari au Statui de fo5ti primari 5i de fosti minis-

t

i

.

.


94 N. torga

tri §i cari au grämadit tot bronzul unei monetArii

pentru monumentul uria§ al unui mare ministru inainte

de a se ridica acela al Suveranului sail, in Capitala

catn u§uratecd §i foarte zgomotoasA, pepinierà

de arivi§ti, care nu simte lipsa statuilor lui Alecsandri

§-1

Eminescu §i macar a unei pietre comemorative pen-

tru Balcescu, va veni poate vremea ca intr'un loc

ales ce ar fi dacà s'ar retinea pentru un parc al

Universitatii, pline de culoare §i celule de temnità,

locul vechii Primärii, unde animale domestice din edilitatea

Capita lei permit azi sd se instaleze animalele

sdlbatece ale unui circ? figura lui Hasdeu sa apard

in toatä mftetia fruntii lui brbzdate de fulgerele revelatiilor.

Dar pänd atunci sä coborim in suflete figura

lui morald in ce a fost mai putin legat de patimile

pamintului.

A.

Si din cartea cornemorativel cei cari asteaptd an Hasdezi

numai tdgdduire, rdsturnare ci imaginatie vor descoperi

unul, mai adevdrat si mai necesar, care e afirmatie,

Intemeiare i intelepciune.

, -

N. Iorga

A

1.

t

1

'

.

,


- ;

er

".

/

/

Preluk. 5 lei.

MezAmintul tipografic cDatina Romaneasca,, VAlenii-de-Munte.

. A

. ,

^

,

ri

-

More magazines by this user
Similar magazines