ACADEMIA ROMANA IEREmIA - upload.wikimedia....

upload.wikimedia.org

ACADEMIA ROMANA IEREmIA - upload.wikimedia....

I

11

ANALELE A. R.TOM. XXXII. SECT. ISTORICE. No. 13.

,

.

.

.

.

,)

.

.

,

.

.

.

.

. .

ACADEMIA ROMANA

.

..........

.

.

DoAmi\ A IEREmIA

LU1 VODA"

.

-

.,

.

.

.

.

.

. ,

.

.

.

DE

N. IORGA

. .

MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

.

EXTRAS DIN:

ANALELE ACADEMIEI ROMANE

Soria II. Tom. XXXII.

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

------2-Ift'als-----

BUCURE$T1

.

Institutul de Arte Grafice «CAROL GOBL» S-sor loan St. Rasidescu

16, STRADA DOAMNEI, 16

1910. 26.869

Pretul 1 leu.

.

,

.

.

.

. .

,

'

.

. .

.

. .

.

. .

-

. . ,

..

,

.

_

- '

,

.

.

-

..

.

I


Analele Sociefatil Academies Romaine. Seria I :

Tom. I XI. Sesiunile anilor 1867-1878.

Analele Academiei Romane. Seria II:

Tom. IX. Desbaterile *i memoriile Academiei in 1879-1888.

Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1878-1888

L. B.

2

3.

Tom. Xl. Desbaterile Academiei in 1888-9

XL Memoriile Sectiunii Istorice . . ' 2

XIL Desbaterile Academiei in 1889-90 :: _3.

XII. Memoriile Sectiunii Istorice 12.

XIII. Desbaterile Academiei in 1890..-91 4.50

* XIV. Desbaterile Academiei in 1891-2 2,50

a

XV. Desbaterile Academiei in 1892 3 4.

XV. Memorill.c Sectiunii Istorice 8.

* XVI. Desbaterile Academiei in 1893 4 4,50

XVI. Memoriile Sectiunii Istorice 3,50

XVII. Desbaterile Academiei in 1894-5 7.

XVII. Memoriile Sectiunii Istorice. 2.

* XVIIL Desbaterile Academiei in 1895-6 5.

XVIIL Memoriile Sectiunii Istorice 1,50

* X/X.' Desbaterile Academiei in 1896 7 4 50

a

XIX. Memoriile Sectiunii Istorice 3.

XX. Desbaterile Academiei in 1897-8 4,50

XX. Memoriile Sectiunii Istorice 5.

lndice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 2.

7om. XXI. Desbaterile Academiei in 1898 9 5.

,

XXL Memoriile Sectiunii Istorice 6.

XXILDesbaterile Academiei in 1899-1900 .. 6.

* XXIL--Memoriile Sectiunii Istorice 3.

XXIILDesbaterile Academiei in 1900-1901 5.

. XXIILMemoriile Sectiunii Istorice 4-

XX/V.Memoriile Sectiunii Istorice . , . . . 3.

Dona acte oficiale necnnoscute de pe timpul Imparatului Bizantin

Isaac II Angel, privitoare la Romanii din Peninsula Balcanica

spre finele secolului XII, de C. Erbiceanu . . . . . . . ,40

Teoria probei (in *tiinta moderns), de Petre Popescu . . . . . ,50

Priviri istorice qi literare asupra epocei fanariotice, de C. Erbiceanu

,40

Din luptele pentru neam: Rasturnarea lui Vasile Lupu. S Win istonic,

de L Tanoviceann . . . . . . . . . . . . . ,30

China supusii*, manuscript grecesc cu acest titlu. Descriere qi extracte,

de C. Erbiceanu . . . . . . . . . . . . . . ,20

Luteranismul, calvinismul *i introducerea liinbii romane in bisericile

din Ardeal, de Dr. At. M. Marienescu . . . . ,30

a

a

) XXIV.Desbaterile Academiei in 1901-2 6.

Originea Voevodatului la Romani, de Loan Bogdan ,20

Romania sub raportul moral, de I. Tanoviceanu ,80.

XXV.Desbaterile Academiei in 1902-3. 5,50

XXVI. Desbaterile Academiei in 1902-4 5.

XXVLMemoriile Sectiunii Istorice . . . . .

5. --

Regele Carol I *I Instructiunea publics. Cuvantare de Zece Maiu

1903, de D. A. Sturdza ,20

Despre Cnejii Romani, de I. Bogdan. . . . . .

,40

Din vieata romans: Podoabele, toaleta *i petrecerile unei elegante,

de Ion Kalinderu. . . . . . . . . . . ,50

Un hrisov al lui Mircea eel Batran din 10 Iunie 1415, de Ioan Bogdan ,20

Ilirii, Macedo-Romanii *i Albanezii. Disertatiune istorica, de Dr

Atanasie M. Marienescu . . . . . . . . . . . . . . . ,60

Episcopia Strehaiei in anii 1673-1688. Nota istorica, de L Bianu ,20

Nicopole 1396-1877-1902. Cuvantare rostita de CAROL I, Regele

Romania.

Din vieata romans : Societatea inalta pe vremea lui Pliniu eel tanar,

de Ion Kalinderu 1.

Biserica qi podul din Borzekiti, precum *i o ochire relativa 4a bisericile

zidite de Stefan eel Mare, de Dr. C. I. Istrati. . . . 2.

. . ......

XXVIL Memoriile Sectiunii Istorice. . . . . . . . . . . . 4.

7om. XXVILDesbaterile Academiei in 1904 -5 8.

-

Stefan eel Mare, Mihaiu Viteazul *iMitropolia Ardealului, de N. Iorg a. ,40

Romanii din Bosnia *i Hertegovina in trecut qi in prezent, de

Isidor Iegan . . ........ . .

. . .

...... ,30

Cateva manuscripte *i documente din tail *i din strainfitate relative

la istoria Romanilor, de, N. lorga . . . . . . .

*,20

Vieata lui Alexandru Voda Callimachi, Domn al Moldovei, cu prilejul

descoperirii testamentului sari, de N. Iorga ,20


«DOAMNA LUI IEREMIA. VODA»

DE

N. IORGA.

Membru corespondent al Academiei Romane.

Sedinta dela 28 Martie. 1910.

In manastirea Sucevita atarn5, de bolti o cutie de argint, in care

se cuprinde o coada groasa de frumos par castaniu-deschis. Cutia

nu poarta nici o insemnare, dar toti stiu sa spuie c5, acesta o prinosul

Doamnei lui Ieremia Movila, dat ctitoriei sotului ei in clipa

telei mai maxi nenorociri si celei mai adanci rusini. Incheind povestirea

luptei dela Dracsani, din 1615, care aduse stingerea casei

lui Ieremia Vod5,, Miron Costin, care n'avuse prilej sa vada pe

ambitioasa invinsa, cazuta in mani dusrnane si batjocurita, dar care

putuse auzi povestiri induiosate despre marirea, trufia, neastamparul

si groaznica ei cadere, inseamna: «Iara Doamna la mare

ocar5, au sosit; de care singura au marturisit catra boieri: trecand

cu carul, au vazut pre boieri, si 15.cramand au zis: «Boieri, boieri!

ruyinatu-m'au paganul» (1).

Aceea care pierdea, astfel pentru totdeauna orice rost pe lume,

mice legatura cu lurnea cresting, pe care o tulburase de atatea ors,

chemand pe Turci asupra-i prin provoc6,rile ei, e fara indoeala una

din marile figuri tragice ale trecutului nostru. Dela Chiajna, flica

istetului Petru Bares si sotia sangerosului «cioban» de macelarie

Mircea, nu statuse una ca dansa langa un Domn al nostru: Cu

Chiajna si samana, ea: ca si nepoata de flu a lui Stefan cel Mare ea

(1) Letopisite, I, p. 266.

Analele A. R. TOM. XXXII. - Memoriile Seq. Istorice.


2 N. IORGA 1020

venise prin chshtorie intr'o tara strhina, care n'aveh de ce s'o iubeasca,

gasind insh, in locul strasnicului barbat domnesc al aceleia, un blajin

boier gras, gros la mints, incet la fapth; ca si dansa ea isi petrecii

la mormant sotul, vArsamd lacrimi de mhnie impotriva sortii care

o ameninta cu pierderea puterii Ei4i staphnirii sale; ca si Chiajna ea

se ghndi Inca de a doua zi la domnia ei de fapt suet numele fiilor;

ca si mama lui Petru Schiopul, Doamna Elisaveta avii odrasle cari

nu erau in stare a merge do sine pe lume, si astfel in Scaunul

terii ramase ambitia ei; ca si inaintas,;a in energie viteaza, ea

ajunse prin orasele turcesti, farh sa poata pastrh, insa ca aceea demnitatea

unei vaduve de Domn crestin, cu trecere pe langa cei mari

ai Portii si in stare sa aduch mazilii si ridichri in Domnie pentru

folosul color din trupul sau.

I.

Nu stim sigur cand s'a insurat Ieremia Movila, intr'o vreme chnd

acest boier inrudit cu Despotii sarbi, prin Doamna lui Petru Rare§

si, de sigiir, prin Ruxandra lui Alexandru Lapusneanu, fiica ei,

nu visa poate de Domnie, care era a urmasilor dinastiei intemeietoare

a Moldovei, (1) loan Movila, tatal sau, intovhrhsise, dach se poate talmhci

astfel marturia genealogistului polon Okolski, pe Alexandru Lapusneanu

in campania din Ungaria, care aduse din nou in stapanire

pe vaduva Iui Ioan Zapolya, Crhiasa Izabela; duph intoarcere el se

insurh cu «vlastarea Despotilor» ; ce spune Okolski despre «iubirea

si cinstea» ce capatase in oneamul Hunyazilor*, ispravit atunci,

vine neaparat dintr'o confuzie.

Nu e de mirare deci eh Ieremia, fiul cel mai mare al lui Ioan,

care poarta un nume putin obisnuit la noi, nume din Vechiul

Testament, la care se indreptau pentru botezuri mai mult Slavii din

Balcani, inr4uriti de vechiul for bogomilism, isi lila si el sotie

dela Ungurii din Ardeal, ca putini dintre boierii nostri, deprinsi

a se insura in tara, castigand si mosii nouh la nunta. Tot Okolski

ne spune ea el a luat pe «o MO, din Ardeal, a unui fruntas

din neamul Csomortany» (habuit in coniugem ex Palatinatu Tran-

(1) Pentru coborirea din Despoti a lui Ieremia, prin mama sa Maria, vreo var5, on

nepoat5 dea Elenei, v. Okolski, in Papiu, Tezaur, H, p. 145: aex Despots coniux [patris]

fuerat,


1021

DOAMNA LUI IEREMIA VODXD.

silvaniae filiam ex senatoribus prim'. de familia Ciamartorum

Elizabetham). (1)

Acest neam de nobili ardeleni, aceast5, semintie de nernesi se Intalneste

in Ardealul veacului al XVI-lea Ej are dese si stranse leghturi

cu terile noastre. Ieremia a putut cunoaste pe batranul Csomortany

sau pe fru! acestuia Toma si cu prilejul soliilor pe cari

cel din urma le Indeplinia In terile noastre. i Ieremia, data el

si nu Vartic e «Vornicul din Moldova» pe care-1 pomenesc socotelile

Brasovului in 1587, Wei drumurile Ardealului (2). Se stie

ca ()data viitorul Domn al Moldovei din mila Polonilor, sprijinitorii

statornici ai acestui statornic vasal, pribegi In tara acestora, aducand

caderea lui fancu Sasul si tntoarcerea in Scalin a lui Petru chiopul,

dela care Movilestii toti, Ieremia insus, Simion, Toader,

Vladica Gheorghe, ajuns Mitropolit supt acest Domn evlavios,avura

numai bine. Nu e do mirare deci ca Ieremia ca si Simion si acest

nou Mitropolit al Moldovei intov5,rasira pe Vod5. Petru, atunci cand

acesta, pierzand once nadejde dela Turd, apuca drumul Apusului ca.

tolic, de unde nu era sä se mai Intoarca niciodata. Un timp Ieremia

stab.' pe langa surgunitul de buns voie, pentru ca apoi sä treaca

In Polonia. De acolo nu se intoarse decal in 1595, pentru a domni.

Inca inainte de aceste din urma rataciri ale sale, Ieremia era

sotul Elisavetei Csomortany, cad la 25 Maiu 1603 (3) el rrArita pe

fiic5.-sa Regina (Chiajna) cu Mihail \Visznowiecki. Cu Elisaveta 5i cu

eel putin cea, mai mare din fiicele sale petrecaIeremia in acesti ani do instrainare,

la Ustie, pe Nistru, intre Jaslowiecz si Rohatyn, pe atunci

proprietate a ducelui loan Simion de Sluczk; aici primi el, la 1593,

diploma de indigenat polon, si de aici pleca pentru a face propuneri

politice pribeagului Petru Schiopul, pe care-1 afla tocmai la

Bozen, in Tirol. (4) Mai tarziu Ieremia cumpara aceasta, mosie dela

acela caruia-i multurnia cAlduros pentru adapost, ca unui «domn si

binefacator milostiv», la 21 Decemvrie 1591. Se poate chiar ca fiul

eel mai mare al lui Ieremia, Constantin, at carui nume arninteste

pe al puternicului principe ortodox, Constantin de Ostrog, Voevodul

(1) I se mai zicea Elisavetei, de eiitre Poloni, 5i

dCiarnartowna; Hurmuzaki, Sup/. II',

P. *326.

(2) Hurmuzaki, XI, p. 834. Pentru Csomortany, ibid., tabla numelor.

(3) Cf. Papiu, H, p. 139 si nota 1 si Hurmuzaki, Supt. II t, p. 326; XI, p. 59, no. 1,XXXVI.

(4) Cf. Stuaii fi documents, XI, pp. 109--12.


4 N. IORGA 1022

Chievului, ash de mull amestecat in afacerile terilor noastre, sa se

fi nascut pe pamant polon, acolo la Ustie. (1)

In cursul Domniei lui, Ieremia Vod5, 'Astra legaturi cu Toma

Csomortany. In 1599, indata dupa luarea in stapanire a Ardealului

de catre cardinalul Andreiu Bathory, cumnatul Domnului moldovenese

mergea la dusmanul acestuia, 1llihaiu Viteazul, pentru a-i arata

ca ar fi bine sa-si lase Cara, uncle Turcii nu voiau sa-1 mai ing5,due.

(2) Socotelile Brasovului inseamna trecerea lui prin acest oral. (3)

Prin Martie 1600 Mihaiu, ajuns el acuma poruncitor in Ardeal,

trimetea deci oameni ai sai pentru a cAuta pe Csomortany, unde

va 11, in Moldova on in Polonia, de buns seama pentru a negocia

prin el cu Ieremia. (4) El va fi intovarasit indata pe acesta In fuga

lui la Hotin, si de acolo la Camenita, unde familia domneasca: Voda,

fratele lui, Simion, fiul lui, Constantin, copil do cativa ani, intovarasiti,

de sigur, de Doamna, de episcopul de Radauti, Teodosio, si de

boierimea credincioasa Movilestilor, se aflau la 2 August 1600. (5)

In Iunio 1601, dup5, caderea lui Mihaiu, Toma se strecura prin Bistrita,

ca om al lui Sigismund Bathory, inteles si cu Moise Szekely,

ggheneralisul» ardelean. (6) In vara anului 1600 11 vedem la Cluj,

de undo stria pentru a lua, m5,suri in vederea gazduirii cetelor de

Moldoveni si Munteni pe cari Movilestii ii trimeteau ca sa sprijine

pe Sigismund, Intors in Cara sa de mos,;tenire. (7)

II.

Doamna Elisaveta era, catolica de sigur, si e indoelnic ca ar fi

primit legea noastra. Fiii ei au Post, fireste, ortodocsi cu totii, dar,

in ce priveste fetele, avem aceastA dovadtt numai pentru Ana, care,

(1) Hurmuzaki, Sup. II', pp. 389, 628.

(2) Ibid., XII, p. 606.

(3) Ibid., XI, p. 841.

(4) Ibid., XII, pp. 775-6, No. MCXLIV.

(5) Insemnare pe un Acatist grecese al Bibl. Universitatii din Iasi, rns. 1, scris de

Antonie cAlugarul din Putna la 7053 (1544-5), supt egmnenul Gheorghie (cripo.tpa airriciv

Tip 1coarrixtv i7w, b iv ispop.ovcixoec 'AvscUycoc xal ic-Tog t1,0,2-rq 'coo p.ovao-c-fipEoo 2;1; footvac

iv i'vri 7053, RI; -raic 41p.ipC4tc 00 recup-rioo 47cp.rAv8p-coo: HafttiC4X cif 34,11 H4 DAMAT AS A[111X.

EgHi4MHH RR rpeA 114443111,14. /HMI 4r. It, It AT op.ct (sic), crA4 skixwm ca incnwm Ocwpciem paAwzczozi

Cl. rem. lw lipemia 114fROA,... CHI rciwrzacs lw KOtICTAHTHH P1OIKOA4 H Cl. rcm, IW eliAtIWH g01804,4 If

CI CHWIt szcim renATuacu.

(6) Studii Docurn., I-II, p. 30.

(7) Hurmuzaki, XII, p. 1192, 1195, 1197.


1023 aDOAMNA /XI IEREMIA VOD.b. 5

deli maritath si ea in Polonia, isi pastr5, legea greceasch. (1) De sigur

eh Elisavetei i se datoresc si simpatiile lui Ieremia pentru Poloni si

retragerea lui la 6'110 si gandul, ce avuse o clips, de _a se aseza

pentru totdeauna in mijlocul lor. Ea-1 va fi indemnat, ca si acesti

vecini si prieteni, vechi ocrotitori si ajutatori Intru a luh Domnia,

sa sprijine in persoana lui Bernardino Querini, episcopul de Arges,

catolicismul, care credeh pe atunci sa poat5, cucerl Moldova. (2) Ea

va fi adus lucrurile ash ca fetelb ei sh nu fie date dupa cine tie

ce boieri de tars, fara nume mare, ci dup5, fruntasi ai nobilimii polone.

Regina, luhnd pe Wiszniewiecki, era sh ajungh astfel viitoare

bunica de rege al Poloniei; Maria, numita dupa mama lui Ieremia (3), lua,

pe Stefan Potocki, Voevod de Bracfaw, Ecaterina pe Sainuil Korecki,

Ana (Stana) pe Maximilian Przerbski. (4) Mandria Elisavetei va fi nascocit

pentru Movilesti origini ash de glorioase ca aceea din Mucius

Scaevola on din «Casa Flavie a Imparatilor din Constantinopol». (5)

La 1598 Ieremia, ghndindu-se la nestatornicia lucrurilor domnesti,

se hotari sa-ei

ghteasch pentru cine tie ce naprasnica mazilie un

culcus cald la. Ustie, pe care voia s'o cumpere. La 17 Iulie Zamoyski,

Mamie Hatman si Cancelariu al Poloniei, era rugat sh se

intereseze de afacere. Ieremia pare& grabit si hotari un soroc apropiat

pentru luarea in stapanire a castelului, care-1 mai ad5,postise

odat5, si unde se simtise bine. Proprietarul era acum Marele Pa-

harnic al Coroanei, si el se Envoi a vinde Ustie, de buns seam5, in

cursul acelui an. (6) Luca Stroici, Marele Logofat, avil, dup5, insas

marturisirea lui, destul de lucru cu aceasta. (7)

(1) Papiu, II, 138. Ea va fi fost numita dup5. acea Ana, ruda Movilestilor, caresi Ingroph

soul, Gheorghe Postelnicul, la Sucevita, in ziva de 13 Noemvrie 1600; Kozak,

lnschriften, I, p. 176.

(2) Iorga, 1storia Bisericii Romdnesti, I.

(3) Aceasta din urmil Marie nu e cea ingropata la Sucevita in 7118 (1609-10); Kozak,

Inschriften, I, p. 177.

(4) Papiu, 1. c., p. 140.

(5) Ibid., pp. 141, 145. Stana e Intro copiii zugrrwiti la Sucevita ai lui Ieremia. 0 fats

mai mica, Zamfira, e ingropata in manastire (+7 Martie 1606); Kozak, lnschriften, I, p.

238, Golubiev, Riescaid marpono.nrrb Hem, Norma, I, 1883, p. 166.

(6) Hurmuzaki, Sup/. II 1, pp. 470-1, No. CCLII.

(7) Ibid., p. 484, No. ccLxiii.


It

1s1. 1011(1A 104

Se ajunse la aceasta solutie: Paharnicul polon murind, vaduva

lui facia un testament prin care lass Ustie fiului celui mai mare al

lui Ieremia, Constantin. Actul fu copiat in registrele castelului din

Lemberg, si Inca din 1599 Ieremia numia tutori, valabili pentru Po-

Ionia, ai tanarului Voevod, si anume, in randul inthiu, pe Zamoyslci

insus, apoi po Mitropolitul Ghoorghe si pe Simion, celalalt frate al

Domnului, in sfarsit pe negociatorul afacerii, Luca Stroici; sub-camerierul

Lembergului, Andreiu Sienienslii, trebuia sa administreze

averea aeeasta, polona, a lui Constantin. (1)

In curand, prin navalirea lui Mihaiu Viteazul in Ardeal, prin necontenita

amenintare a Moldovei din aceasta noua cucerire, Ieremia

Voda eapdta griji si temeri mai mari deal 011s atunci, si banii

lui, intrebuintati, de un timp, la cladirea, in Lemberg, din nou, a

bisericii «moldovenestin Adormirea, furs ceruti de strangerea si

plata ostilor. (2) Fratele sau, Hatmanul Simion, incepuse a iscall,

Inca din 1596, Simion Voevod, si fratia lui cu Domnul Moldovei

nu era de ajuns pentru a indreptati acest titlu, care tintia,

cum se vede din imprejurarile dela 1596 chiar (3), Tara- Romaneasca,

al carii aparator plecase pentru castigarea de alte teri si pentru

adaugire de glorie nouli. (4) Inca dela 6 Maiu 1600 Insa, Ieremia

putea sa vesteasca pe ocrotitorii sili poloni ca «ostile si oamenii

lui Mihaiu Voda an inceput a trece granitele sale. (5) Ceasul adapostului

la Ustie pares ca a si sosit.

La 18 Maiu 1600 Domnul moldovenesc fugar era Inca la Hotin: ar

fi trecut la Camenita, dar ai sai chiar nu-1 lasasera a iesi din

cetate. (6) Numai retragerea neasteptata a lui Mihaiu, chemat de alte

interese, spre Suceava, scapa de buns seams pe bietul om ingrozib

de o prinsoare in manile dusmanului sau, pe care ar fi impartit-o

si familia sa, aflatoare in aceeas cetate incunjurata. Cei 2.000 de

pedestri si 200 de &Mari ai lui Mihaiu plecara si ei dela Nistrti

inainte de sfarsitul lunii. (7) La 21 Iunie, chnd Ieremia se plange

ca ostasii lui Mihaiu, lacomi de bani, scorrnonesc si prin mormin-

(1) Ibid., pp. 652-3, No. cCxC/i.

(2) ibid., pp. 664-5, No. ccxcix.

(3) N. lorgaf Istoria armatei romarteisti, I, Wool-de-Monte, 1910, pp. 4184-9.

(4) Hurnmaaki, Supt. Ii', pp. 567-8, No. cm.

(5) Ibid., p. 597.

(6) lbid.,*pp. 599-600, No. CCCXXI.

(7) ibid., pp. 605-6, No. cccxxv.


1625

allOAMNA Lin IERtIVIA VODXD.

tele din mA,nastirile si bisericile Moldovei, el se afla, scapat de inchisoarea

zidurilor hotinene, in «taba,ra, la Nistru». (1) Avii la

Probojna, dincolo de apa hotarului, o intalnire cu Zamoyski, in cea

dintai sapt5,mana, a lui August. (2) Tinea Inca oastea, dar cu cheltueala

mare si, pentru lefile acestor mercenari, el trebuia sit -si viinda

argintaria si juvaerele ce luase cu el in fuel; voise chiar sit amaneteze

Ustie, dar nu gasi pe nimeni care sit -i dea bani pentru aceasta

mosie. (3) La 20 August Ieremia se afla tot in preajma Camenitei,

unde statuse la 12 ale lunii, avandu-si lagarul la Oryn. (4)

In sfarsit, retragandu-se mai departe, Domnul izgonit se adapostia

la 24 in castelul dela Ustie, unde nu va fi dus si neascultatoarea

oaste, careia nu-i platise. (5) Pana si la 11 Septemvrie aici stateau

in asteptare Moviles,;tii si Luca Stroici (6), fara a banul ca rascoala

Ardealului si infrangerea neasteptata a lui Mihaiu Viteazul la Mirislau

vor aduce pentru dansii, fartt zabavti,, putinta intoarcerii in tarn

si a staphnirii. Pa inc a, «Simion Voevod», dus de osti polone, ajungea,

sä stapaneasca in Thrgoviste.

In framantarile luptelor impotriva lui Mihaiu, si Ieremia si Simion

se temeau sit -si amestece pe ai lor, nesiguri find I,nca de izbanda

din urma. Astfel Doamnele si copiii domnesti ra.masera la Camenita

panti la inceputul anului urmator; numai «batrA,na», adeca Maria,

mama Voevozilor, trecit, intovrtrasita de flul ei Mitropolitul, in Moldova.

Despre Doamna Elisaveta se spune in deosebi ca, nu voice

sti, piece pentru a nu-si lash singur flul Constantin, unul-nascut

ph.na atunci, pe care Polonii it chemasera, la dieta, undo avea sit

reprezente vasalitatea parintelui situ! (7) Moldova intreagrt, lovita de

un bir nou, se ridica pe atunci impotriva greutatilor nesuferite

aduse do gazduirea ostilor polone, pe cari tocmai starostele Camenitei,

intors dupa asezarea in Scaun a lui Simion, le lasase

in aceasta tarn cresting si prietena, unde se puteau hranl bine

fara nici o clieltueala. (8) Satele erau parasite in mijlocul iernii si

(1) ibid., pp. 608-9, No. CCCXXVII.

(2) Ibid., p. 630.

(3) Ibid., p. 632, No. cccxxxvii.

(4) Ibid., pp. 631-3, No. cccxxxiiviii.

(5) Ibid., p. 643.

(6) ibid., pp. 635-6, No. CCCXLI.

(7) Ibid., St.pl. 11 2, p. 11.

(8) Ibid., pp. 15-16.


8 N. IORGA 1026

prin codri copiii rnuriau do asprimea gerului din Fevruarie; boierii

ale crtror case erau batjocurite de acesti straini nerusinati, fugiau

pest° Dunare, la Turci. (1) MerCenarii treceau peste Nistru, hoteste,

turmele, cirezile, care pline do jaful satelor, curtilor boieresti, targurilor.

(2) Trebui se se hotarasca pedeapsa cu moarte pentru eel

ce s'ai' dovedi dusman al Polonilor aflatori in Moldova ca sa se

impiedice macelarirea for de catre cei cari isi pierdusera acum toata

rabdarea. (3)

In astfel de imprejurari e usor de inteles pentru ce amandoua

Doamnele zilbovira la Camenita. Dar in printavar5, ciuma se

starni in aceast5, °elate do adapost: murira, cativa casnici ai

Elisavetei, si sora ei insas,;. SA piece, n'aveau Inca voie dela Zamoyski,

si Logofatul muntean Dan Danovici, credinciosul lui Simion,

arttta, la 23 Aprilie 1601, intr'o scrisoare desperate, in ce hal se

afla Elisavela $i cumnata ei, «ce necajite, ce bolnave, ce bantuite

de frica rnortii inainte de timp». (4) Turburhrile izbucnile indati,

dup5, aceasta in Tara-Romaneasca prin ridicarea Buzestilor asupra

lui Simion, «strainul», vor fi zabovit poale si mai departe intoarcerea

Doamnelor. Alihaiu insus, imp:cleat acum cu Impitratul, 'Area

ca se &este de o rilsbunare intreag5, si crancenit. Abia, la 1 Septemvrie

putea Ieremia sa trimeat5, in Polonia vestea mortii temutului

dusman. (5)

Acuma Elisaveta se va fi putut intoarce, ceeace era foarte nemerit

intr'un Limp tend la, Ilotin comandantul polon b5,tea cu buzduganul

pe parcalabul lui Ieremia sl ameninla ca-i taie barba. (6)

Acest parcalab din scri'oarea leseascit se theme Gheorghe Izlozeanu,

si sotia sa Crastina, careia i se zicea «cneaghina», era fiica lui

Ieremia Movila, o Rica necunoscutA papa acum : ei deci dildeau,

in Marti° 1599, o Evanghelie, ferecata de Iachim argintarul din Suceava,

Bisericii Adormirii din Hotin. (7) Se poale ca aceast5, Inca

a lui Ieremia Vod5, sa ft Post nascuta cu alit sotie a lui, pe care

(1) Ibid.

(2) Ibid., pp. 18 9.

(3) Ibid.

(4) lbid., pp. 30-1, No. xIx.

(5) Ibid., pp. 61 2, No. xxxvi.

(6) Ibid., pp. 68-9; cf. pp. 175-6, No. xcii.

(7) Cf. ibid. §i Melchiseclec, in Revista pentru istorie, arheologie fi filologie, 1, p. 266 ;

Studii (IOC., XVI, p. 347.

pi


102

"50AMfi4A tin IEREMIA VODII.

nu o cunoastem, caci se pare ca. Inca din 1600 Izlozeanul avea un

fiu,

Patrascu, care era «ureadnic» de Botosani. (1) 0 fata a lui

Gheorghe si a Domnitei Crastina, Anghelina, e immormantata in

necropola Movilestilor, Sucevita. (2) Gheorghe murl lnainte de 1619,

cand face vanzari «cneaghina Crastina parcalaboaia» ca vacluva,

locuind tot in Hotin (3) .si stapanind o suma de mosii in aceste parti. (4)

La 8 Septemvrie 1602, Simion Voda era la Targu-frumos, ca fugar.

(5) Incercarea lui de a se intoarce prin Hanul -Mares° nu izbuti.

Caderea definitive a Domnului impus TeriiRomanesti de Poloni

aduse in sfarF,;it liniste si in Moldova si In casa Domnului ei. Plecand,

Polonii lui Simion, neplatiti, amenintau pe Ieremia ca -i vor

strica locuinta din Ustie (6), dac5, aceasta nu li so va da ca o garantie

ca pretentiile for vor ft multumite. (7) Ieremia insus scrie

regelui polon, la 17 Ianuarie 1603, ca adapostul sau de poste Nistru

e amenintat, fara cuviinta si fara dreptate, de aceste cete salbateco.

Cu acest prilej el -staruia asupra faptului ca Ustie nu e macar

a lui, ci a fiului sau Constantin. (8) Totus soldatii lui Tarnowski

ramasera in hotarirea for de «a face taraboiu lui Voda si de a

naval' la Ustiee. (9)

In Fevruarie Ustie era ocupala in adevar de dansii, can stateau

in sate si culegeau veniturile, dela «podanii» ce fugiau de acolo;

ei vindeau graul strans de patru ani, mancau vitele, trimeteau ]a

Ieremia delegati pentru negociare, declarand ca, des' Simion,

care-i intrebuintase, e la Iasi, cu dansul n'au nimic de vorbit. Ba

amenintau ea vor veni In Moldova s5, iea boii negustorilor. (10)

De atunci trebue sa fi inceput dusmrtnia intro cei doi frati, Ieremia

avand in spinare si Intreaga casa a fratelui salt: pe Mitropolitul

(1) L. ult. citat.

(2) Kozak, Inschriften, I, p 173. 0 rudg a lui Ieremia si Simion trebue s5. fie $i Irina

care pune o piatra pe mormant lui aloan, anume, fost Postelnic" (ibid., p. 175).

(3) Sindii ¢i documente, V, p. 81, No. 16 8.

(4) Ibid., p. 392, documentul dela lIadu Mihnea, din Martie 1617: eSchwiegervatera

'Georgie Perkalab, Schwiegervatter des Fursten Jeremiep e deci o rea traducere pentru

"Schwiegersohn"; cf. ibid., p. 698.

(5) Hurmuzaki, Supt. II 2, p. 210.

(6) ibid., p. 213.

(7) Ibid., p. 219.

(8) Ibid., pp. 247-8.

(9) Ibid., pp. 251-2.

(10) Ibid., pp. 261, 263, 271, 274, 273-6, 277 si urm.


10 ft. /011GA 1028

Eftimie, pe Logofatul Dan, pe Logofatul Teodosie, cronicarul lui

Mihaiu Viteazul, pe Spatarul Ienachi Catargiu, pe Logofatul Fiera si

o suma de egumeni si boierina.si. (1) Si era firesc ca Doamna sa

prinda ura pe acela care adusese pagube mosiei polone a fiului ei.

Inca din timpul rasboiului, Domnita Maria luase de sot pe Stefan

Potocki, fratele lui loan. In Fevruarie din acelas,; an, Ieremia facea

cunoscuta Regelui apropiata casatorie a fiicei sale Regina cu Mihaiu

Wiszniewiecki, un Rutean ortodox, ruda cu Domnii Moldovei cei

vechi, si ruga pe cinduratorul sau Domn si stapan» «sa nu despretueasca

sarmana cas5, a prea umilitului sau slujitor si credincios

supus». Nunta s'a si facut, dupa cum vestia scrisoarea, la 25 Maiu

dupa stilul vechiu, in Suceava, care de mult nu vazuse bucurie

domneasca. (2) Cu cateva zile inainte, delegatii regali, arhiepiscopul

si castelanul din Lemberg, cercetasera pricina pentru Ustie si hotarisera

ca Ieremia, garant pentru fratele sau si gazda a lui, trebula

sa se inteleaga cu acesta pentru plaEa intregii datorii pan5,

in Noemvre. (3) Spre sfarsitul anului si in cursul celui urmator,

ambitia domneasca a lui Simion nu era inch amortita si el mai

cerea dela Poloni sa fie sprijinit pentru a se aseza in Tara-Romaneasca,unde

Radu Serban se intarise prin marea-i biruinta din

Ardeal. (4)

Pe acel time mercenarii, cari, dupa porunca Regelui, iesisera din

Ustie, se pregatiau a o lua iaras in stapa,nire, cad acelas Simion

nici nu se gandia la plata. (5) Data aceasta, o noua interventie a

Regelui porni dela dreptatea desavarsitil a lui Ieremia, care nu

era tinut a plati din averea fiului datoria fratelui, pe care nu el,

ci Zamoyski It adusese 51-1

16,sase in Tara-Romaneasca, F;i dela da-

toria de cinste a Regatului ca posesiunea lui Constantin sa nu fie

primejduita, nici pagubita',. (6) Soldatii ar trebui sä se multumeasch

data Ieremia ar vol sa., le dea o despa",gubire oarecare: acestuia i

se punea in vedere ca clreptul n'are singur cuvantul in desbaterile

cu ostasii nesupusi, «pasari pribege, cari nu pot fi judecate dupa

(1) lbid., pp. 264 5, No. CXXXI; p. 331 §i urm.

(2) lbid., p. 259, No. cxxvm; p. 2E6; pp. 285-6, No. CXLIII.

(3) Ibid , p. 277 §i urm.

(4) Ibid., p. 299 Si urm.

(5) Ibid., pp. 308-9, No. cLIV.

(6) Ibid., p. 312 qi urm.


1029 « DOA DINA LIM IEREMIA VODX 11

legen. Simion ar trebui, adaogea, instructia, s5, plAteasc5, din averea

lui, dar la asa ceva el nici nu se gandise. (1)

Deci Ieremia trebui sa plAteasca. Atunci numai Ustie sc5,p5, do

primejdia unei desavarsite nimiciri. Indat5,, inc5, in mijlocul iernii,

ingrijita de averea fiului ei, Elisaveta alearga acolo. Din Ustie

scrie ea la 13 Fevruarie 1604, iscalind neobiF,muit, ca un Domn, «din

mila lui Dumnezeu Doamna a terii Moldovei» (2), ca s5, multumeasc5,

fratilor din Stavropighia dela Lemberg pentra rugaciunile

ce au fa,cut pe vremea «suferintelor noastre».

Si Simion nu se astampAr5,. Neizbutind cu Polonii, el aduceit pe

Turci s5, porunceasc5, lui Ieremia asezarea fratelui in Targovi5,4e,

F,4i-1 face& sa se coboare cu lagarul pant in jos pe raul Moldova (3),

apoi pe cursul Bistritei, spre Bac5,u. (4) Domnul moldovean stiu sä

scape de aceastA osteneala si primejdie. Pe °and el se odihnia in

Suceava, in Maiu 1605, Luca Stroici era la Ustie, ingrijind de

mosia darapAnata, care putea fi, in tine stie ce viitor nenorocit, un

sigur adApost de pribegi: el nu se intoarce decal in Maiu 1606. (5)

In 1605, Simion isi gasi, in sfarsit, de lucru, mergand, cu Vornicul

Crastea, Ghenovici si Vornicul Stefan, in Ardeal, supt cuvA,nt ca

ajuta, araturi cu Turcii, pe Craiul Bocskai, dar, de fapt, pentru a

lucra, din rasputeri, impotriva «uzurpatorului» Radu Serban. El

nu facii ins5, alta isprava decal s5, ajute la asediul Sighisoarei, pe

child Radu Serban, dibaciu in politica precum era norocos in rasboiu,

incheia o legatur5, solemna cu delegatii puternicului sau vecin

ungur. (6) In zadar veni dela Ieremia si incercatul negotiator

Nistor Ureche pentru a vedea dach nu so poate dobandi ceva pentru

fratele domnului sau. In Septemvrie acesta se intorcea in Moldova

asa cum venise. (7)

IV.

Nu vom sti lamurit. poate niciodata de ce a rnurit Ieremia, om

inch destul de tanar, in ziva do 30 Iunie 160': pe invelitoarea mor-

(1) Ibid.

(2) eAHCitRIAd MOPHAHHl 36 A4CKH E03(f11 rocnomputiti E0EROAHH4 314146 4104AdHCKHX6; ibid., p. 330.

(3) Ibid., pp. 349-50.

(4) Ibid., pp. 340-1, No. cLxx.

(5) lbid., p. 342, No. CLXXI.

(6) Studii fi

(7) Ibid.

documents, IV, pp. LIV-VII.


12 N. IORGA 1030

mantului sau dela Sucevita (1) el so infatiseaz5, ca un om gras,

busnat, cu gatul scurf; un atac de apoplexie 1-ar fi toropit in acea

zi cald5, do vara. In ultimele timpuri el isi impodobise manAstirea

de veche clitoris, Sucevita, cu odoare si cart' sfinte, daruite in

numele sau, al sotiei, «IlisavoftaD, si al fiului mai mare, Constantin. (2)

Prin astfel de pomenire a fiului acestuia, fur& nascuti in Domnie ceilalti

doi, Alexandru si Bogdan, ale caror nume erau puse intru amintirea

domnilor din zilele b5,trane ale Moldovei, Alexandru col Bun si Bogdan

intemeietorul--,prin alegerea Regelui Poloniei insus ca tutor al intaiului

prin legarea lui de Regatul vecin unde-si avea, mosia

la Ustie, prin toate aceste semne Ieremia arata deslusit, de altminterea

si dup5, datinele terii el insus se iscalift, «Domn cu drept

do mostenire», i ash-1 as,;ezasera Polonii, asa-1 recunoscur5, la 1595

Turcii ca

in Constantin vede pe mostenitorul si urmasul sau

legiuit. La 1599, un privilegiu al Sultanului spunea lannurit cä :

«atata timp cat Ieremia, domnul Moldovei, v.a fi crodincios Portii

noastre Prea Inalte si va trimite in fiecare an, la vremea hotarit5,,

tributul sau obisnuit, si, in hotarele noastre, se va supune poruncilor,

va rhmanea, pe vie* domn al Moldovei, i dupa moartea lui

ii va urma Atli". (3)

Un calugar plange astfel pe Ieremia: «Si a luat domnia lui sfarsie

si a trecut din aceast5, lump desart5, la doritul IIristos in acelas

an, luna lunie 30, in ziva Soborului Sfintilor Apostoli, vesnica

Domniei Sale pomenire. Si mai bine ar fi fost sa, nu ne rasar5,

soarele decat sa tac5, buzele evseviosului si puternicului si milostivului

Voevod si dela ochii nostri sh se duca. Vai, vai, tine

ne-a clespArtit de atatea bunuri ale Domniei Sale ! 0 amar, ainar

nou5, !D (4). In adevar era sa se plang5, mult in Moldova pentru mult

amar dupa moartea lui Ieremia!

In dania pe care o lace& el, cu vreo luna, de zile inaintea mortii

sale, man5,stirii Zografului dela Athos, Ieremia Vod5, inseamn5, pe

acesti boieri: Nistor Ureche, Crastea, Gheorghe Izlozeanu, Oras Hatmanul,

Dumitrachi Chirita Paleologul, care tine& pe o vara a Movilesti-

(1) Plansa la Hurmuzaki, Supt. III.

(2) NIelchisedec, 1. c., p. 48 si urin. Un intaiu flu al lui Ieremia, Alexie, murise ; el e

zugravit intre ceilalti /aril a fi ingropat acolo sau fara a i se fi cinfrumuseatp mormantul.

(3) Raportul olandei din 12 lanuarie 1613, in Documentele anexate.

(4) Melchisedec, 1. c., p. 51-52. Inscriptia de pe mormant, in Kozak, Inschriften, I.


1031 aDOAMNA LUI IEREMIA VODAP. 13

lor, Caraiman Ceasnicul, Luca si Simion Stroici, pe lang5, altii mai m5,runti

cari nu se ridicara niciodata la insemnatate. Dintre ei, Ureche,

Izlozeanu, Paleologul, Stroicestii erau vechi si siguri prieteni, unii

din ei si rude, ai neamului lui Ieremia. Totus ei se lasara cashgati

do Simion: un copil do treisprezece ani nu li se [Area domn potrivit

pentru Moldova (1), si mai ales regenta cloamnei strAine, ramasa

poate catolica, le displaces. Va mai fi inra,urit si varsta mai mare

a lui Simion, care era «o»t mare de zile, sosit la bdtcinete». (2)

Aceasta o spune, de altfel, o povestire italiana din arhiva familiei

Santa-Croce din Roma (3), care adauge ca Ieremia, Inainte

de moarte, se ingrijise a recomanda, fratelui sau pe tanarul mostenitor.

Astfel ei adusera pe Simion, lucru cu totul neobisnuit si nedrept,

acesta nefiind macar flu de domn, si domnia lui munteana, tagaduita

do Cara, neputandu-i da vreun drept asupra Moldovei. Noul

domn e incunjurat in adevar, macar dup5, catva timp dela suirea

lui in Scaun, de Ureche si Crastea, de parcalabii lui Ieremia, de

Oras, vechiul sau generalisim in luptele pentru Tara-Romaneasca,

de Paleolog, de Spatarul Veverita, care nu-si schimb5, rostul, de

Luca si Simion Stroici, de Stolnicul Grigorie si de Varuntar Comisul.

Dintre sfetnicii domniei trecute lipsesc numai Izlozeanul,

inlocuit la Hotin cu un Ion, si Caraiman, in locul caruia se aseaa,

ca Paharnic unul din pribegii munteni ai lui Simion, Ienachi, «Catardziul»,

Catargiu. (4)

Elisaveta r5,mase in Moldova, in Iasi chiar, sau pe una din mosiile

ei ? Nu putem spune. Trebue sä se insemne insa faptul ca

mormantul lui Ieremia a ramas fara o piatra amintitoare. Si solia,

si fratele, si fiii, mai tarziu, 11 uitara. Abia mai in urm5, se indura de

parasirea acestui 16c do odihna o ruda a Movilestilor, pe care Miron

Voda Barnovschi Movila it numeste varul sau, (5) Gavril sau Gavrilas,

pe atunci numai fost Stolnic, iar 'mai tarziu Vornic. Pe °and

(1) V. Ureche, p. 260: ((Au statut frate-sau Simion Voda, nefiind feciorii leremiei VodA

Ina la varsta deplinaD.

(2) Ibid.

(3) S'a tipiirit de d-1 Al. Litpedatu, In Convorbiri Literare pe 1907.

(4) Cf. Hurmuzaki, XI, p. 908; Uricariul, XVIII, pp. 256 7.

(5) Archiva istorica, P, p. 189. Perdeaua mormantului are o inscriptie care hotAraste

definitiv ziva asezIrii in Domnie a lui Ieremia. El ar 11 domnit zece ani, zece luni, zece

zile, ceeace O.: 16 August 1595: jurrtmantul lui co.tre Poloni a fost flcut la 27 st. v.

Cf. Hurmuzaki, Supl II', plansa, cu acelas, XII, p. 99, nota 1; Istoria armatei, I, p. 396 si urm.


14 N. IORGA 1032

In dania °Rata, din Maiu 1606, a lui Ieremia se pomenesc numai

doi fli, Elisaveta avea acum si un al treilea flu, in scutece, pomenit

la 1607 intaiu, pe Bogdan. (1)

Pe Simion nu-1 putea uita, pentru o luare de stApanire, care se

parch, o nelegiuita uzurpatie. Nici noel Domn n'o cruta pe dansa.

Aceasta se vede limpede din scrisoarea lui dela 15 lunie 1607 catre

fratii Stavropighiei din Lemberg : se spune apriat ea n'a trimes

bani pentru chldire «din pricina greutatii, si mai ales a lipsei Vistieriei

sale; precum si pentru aceea ca raposatul fratele nostru Ieremia

Voda fusese etitor si am crezut ca Doamna lui nu ne va lath

sa-i luam locul intru aceasta. Totus, afland dela trimesii noF,;tri

ca dumneaei nu vrea sa ispra ceased aceasta munca, ci ne lass

pe not a o mantui, ceeace si eu doriam, trirnetem deocamdat6, o

mie de zioti lesesti». (2)

V.

Peste cateva luni numai, la 14 Septemvrie st. v. 1607, Simion muria.

(3) Ambasadorul venetian pe langa Poarta scrie: «a murit cu oarecare

b5,nueala de otrav6,, pentruc6, boierii din acea tara nu -1 iubiau,

din pricina cruzimii sale». (4) Iar Miron Costin e si mai lamurit:

dar5, moartea lui Simion Voda, precum au ramas din om in om In

tara poveste, au murit otravit de cumnata-sa, Doamna lui Ieremia

Voda, tragand Domnia mai curand la feciorii sal, temandu-se ca se

vor intemeia feciorii lui Simion Voda la Domnia Tarii; care fapt5,

acei Doamne, apoi, au aratat Dumnezeu cu patimile ei». (5) Aceasta

Invinuire n'o gasim insa Intr'un izvor, serfs in limba franceza, dar

de origins polona, si anume in legatura tocmai cu acea partida din

Polonia care sprijini pe fiul lui Ieremia; in povestirea alcAtuita de

Baret pe temeiul spuselor aventurierului lotarigian de Joppecourt,

(6) se spune numai ca Simion «a trecut la cele vesnice»

(passa de ceste vie en l'eternelle). E de observat insa si aceea ca,

intr'o vreme care nu era deprinsa a cruta, Elisaveta n'a fost nici

(1) Cf. Kozak, in Archie far slavische Philologie, XIV, p. 183-4.

(2) Hurmuzaki, Sup/. II', p. 351.

(3) Kozak, 1. c.; cf. Hurmuzaki, IV', p. 291.

(4) L. c.: (icon qualche suspeto di veneno, perche quei baroni della provincia non lo

amavano, per it suo sinistro procederen.

(5) P. 260.

(6) Papiu, II, p. 1 si urm.


1033 eDoABINA LUI IEREMIA VODX . 15

()data, intr'un act public al dusrnanilor ei, aratata ca ucigasa. Ni

so pare, iaras, ca Simion era destul de batran pentru ca otrava

sä nu fie de nevoie ca sa -i grabeasca sfars,aul.

Vaduva lui Simion poarta numele unguresc de Marghita (Margit),

deli la maritis i se impusese numele ortodox de Melania, singurul

pe care-1 inlrebuinteaza documentele dela sotul ei, cand vorbesc de

ditnsa. (1)

Era deci si ea venita din Ardeal, dintre nemesii de acolo, poate chiar

o ruda a Elisavetei. Astfel ura patimash intro doua straine, cari

aduceau cu ele firea aprig5 a altui neam, arundi Moldova pe opt

ani in turburari, jafuri si nenorociri si aduse pieirea celei mai stralucite

boierimi do taro, dela batranii cari isi aminliau de ultimele zile

bone ale vechii Moldove, phna la sburdatecul tineret crescut dupa

moda polona. Cad, daca vaduva lui Ieremia privia pieirea lui Simion

ca sfarsitul unui provizorat nedrept, vaduva acestui din urma

intelegeh ca mostenirea Seaunului moldovenesc sa vie fiului ei

Mihaiu on Mihailas, care, nascut in 1592-3, purtit in slabiciunea Iili

de copil numele mare al gloriosului Mihaiu Viteazul.

Ea Mar pe o seams do boieri sa-1 aleaga». In numele lui intelegeh

insa ea sa domneasca, si in adevar o vedem dand privilegii

butnarilor din Matra, intr'un act romanesc scris In grabs, in lipsa

pisarului slavon, si cu aceast5, intitulare in vechea limbs a ()lid-

«Marghita, Doamna raposatului intru fericire Simion Movila

Voevod». (2) Un obiceiu pe care-1 pastra de altfel, cand furl ei Gavrilas

capata Tara-Romaneasca: si acolo «Io(!) Doamna Marghita,

Doamna raposatului Simion Voevod» judeca, «depreuna cu boiarii»,

si «afla, dereptatea». (3)

Numai atunci mormantul lui Simion Voda fu si el Infruusetat"

Tanga al fratelui sau, la Sucevita. Inscriptia spune : « i a ramas

mormantul sau in uitare, fart impodobire, pant ce a vrut 1)umnezeu

de a putut prea iubitul flu al sau, Io Gavriil Moghila Voevod, sa

fie Domn In col dintaiu Scaun al parintelui sau, in Tara-Romaneasca,

cu (m) mama lui, Melania Doamna. Atunci a scris piatra si a

pus-o, la anul 7128 [1620], Luna lui Martie in 15". (4)

(1) renxtm ritAnth A1144Fild

Urechia, Miron Costin, II, p. 582. Pe inscriptii de danie aflam

trig, dup4 moartea lui Simion, numele Marghita; ibid., p. 182; Inscrip(ii din bisericile

Romaniei, I, p. 99.

(2) Arch. Istoricd, I, p. 70.

(3) Cuvente den batrani, 1, p. 225-6.

(4) Kozak, Inschriften, cap. Sucevita.


16 N. IORGA 1034

Mihai las era Domn in Septemvrie, la 23; in Octomvrie Constantin

11 izgonia; in aceeas,; Luna Inca, Marghita it inlocuia pe acesta on fiul

ei, ajutata bind de aceiasi mercenari cari luasera odata in stapanire

Ustie si cari erau acum in «rocos», in revolta impotriva regelui, Bata sh

treaca insa in slujba oricui le-ar da hani. «Au cautat lui Constantin-

Voda... cu boierii din partea lui a ieF,4ire Cu fuga din Iasi; dupa cari au

trimis Mihai las Voda in goana, si au ajuns carele boierilor de le-au

Iscalitura lui 111ihrtila

jacuit la Mihailes,;tin, scrie Miron Costin. (1) La 16 Noemvrie, Mthailas

face& o danie manastirii de langa Iasi a lui Petru Schiopul,

Galata. Intre 16 si 19 Decemvrie Constantin biruia la Steranesti

pe Prut, cu cetele lui Potocki si Wiszniewiecki F;4i cu Cazacii pe cari ii

stransese supt steagurile sale. (2) La 6 Ianuarie 1608 Constantin

seri& la Bistrita cu veste de biruinta, ca Domn din mila lui Dumnezeu

si a celor doi ocrotitori mai marl de pe pamant, Sultanul Turcilor

si Craiul Lesilor; el pomenia numai de parintele sau, fAr5,

a mai aduce aminte ca pe Scaunul sau de mostenire s'au strecurat

un unchiu si un var, impotriva dreptului. (3) Tot de atunci trebue

sa fie scrisoarea lui catre fiul lui Constantin din Ostrog, raposat

de curand, catre Janus : si aici e vorba despre parintele sau «de

(1) P. 260.

(2) Studii fi doc., IV, p. LXVII gi urm.

(3) Doc. Bistrifei, I, p. xo.

()lova.


1035 DOAMNA LIII IEREMIA VODA*. 17

slavit5, amintire». (1) Mihailas trecuse la Radu Voda Sorban, pea. caruia

fiica o lug in casatorie, ceeace nu-i aduse alt folos &cat un mormant

la manastirea Dealului, la doi pasi de locul unit) mani pioase

coborisera in pamant sfintit capul lui Mihaiu Viteazul. (2) Pe

ceilalti flu ai lui Sin-don, mai tarziu si pe Marghita, ii priml Ardealul.

VI.

Trei ani tinii Domnia lui Constantin, incunjurata acum de toata

clientela boiereasca a Movilestilor. Pe cand copilul ei de unsprezece

ani punea pe acte o frumoasa iscalitura do duct Latin, Elisaveta

scria «fratilor» din Lemberg, trimitandu-le bani pentru biserica, din

«Vistieria Mariei Sale Domnul». (3) Daca si Constantin face acest

lucru, el adauge ca va fi. «cu ajutorul doamnei, mamei sale». (4)

Ea-i e «mama si facatoare de bine». (5) Child pentru biserica din

Lemberg se dau bani did veniturile dela Ustie, scrisoarea vine dela

Constantin si dela «Elisaveta Moviloaia (Movilina), doamna a terii

MOldovei» si dupa moartea sotului ei. (6)

Aceasta Domnie se mantui printr'o catastrofa. Sprijinirea lui Radu

Serban impotriva Turcilor aduse scoaterea de Turci a lui Constantin

Voda. In Octomvrie 1611 el trimetea la Poloni, pentru a cersi un

sprijin diplomatic on un ajutor militar, pe Nistor Ureche si pe Bucioc

Paharnicul. (7) In Noemvrie Stefan Tomsa era numit Domn

moldovenesc. (8) Constantin se inchidea in cetatea Hotinului, cu

familia sa, Doamna Elisaveta, «matusan Maricuta, sora a lui Ieremia

si sotie a Paleologului Chirita, (9) cu «Deana Logofeteasa», sora

Maricutai, poate sotia lili Vasile Stroici Logofatul, (10) si nu a lui

Vitolt Logofatul, un strain, se pare, care indeplinise numai sarcina

(1) Hurmuzalki, Supl. 112, p. 353, No. cLxxix.

(2) lnscrip(ii, I, p. 99.

(3) Hurmuzaki, 1. c., pp. 356-7, No. cLxxxii.

(4) Ibid., p. 358.

(5) Ibid., pp. 359 60, No. cLxxxxv.

(6) Ibid., p. 361.

(7) Arch. istorica, I, p. 24.

(8) Studii 01

doc., IV, pp. xcix

(9) Arch. istoricti, I, p. 78.

(10) Miron Costin, p. 262.

C.

Analele 4. R. Tom, XXXIZ. -Memoriile Sec(. Istorice, 2


18 N. IORGA 1036

unui at doilea Logof5,t, cu acest Vito lt (1), cu batranul Vistier Simion

Stroici Lupu sau Luca, fratele acestuia, murise, 15,sa.nd o VAduva,

Pascalina, si un fiu, Ionascu (2) , cu Vistiernicul eel nou, Nicoara

Prajescul, si el o.ruda a Movilestilor, care, find numai al treilea

Logofat, immormanta la Sucevita, in Noemvrie 1597, pe fiul Wadi

Procopie, (3) cu Dumitru Buhus, cu Stefan Boier din Fagaras, pisarul

sau unguresc poate, si cu Patrascu Ciogolea, noul Logofat Mare si alta

ruda a Movilestilor. (4) La 17 lanuarie 1612 fugarul Domn tamar stria

din Hotin prietenilor sai, aratandu-le ea, fat& de sosirea Pasilor cari au

calcat fagaduiala Sultanului, si fata de tradarea unora dintre boieri,

el a fost silit, «cu invoirea si socotinta sfetnicilor sai, sa se retraga

to cetatea sa, a Ilotinului, cu cei ramasi credinciosi lui si cu

oastea sa, in asteptarea unei vremi mai bune». (5) Pe Tomsa

it arata, el ca pe un Turc adevarat, care a mers cu ienicerii in

rasboaiele impotriva Persiei, (6) boierii lui ar fi «pribegi, Greci si

Turci». Constantin astepta ajutoare polone, dela cumnati si osti

cu plata, dar, peste cateva zile eel putin, Ureche se afla dincolo de

Nistru, la Canienila. (7)

In Maiu Tomsa cerca, sa-si impace vecinii, cari ii amenintau

cu o navalire; el asigura ca a iertat pe Constantin si ca n'are de

ga.nd a-1 urmari ; stie doar ea «acel care era aici pe vremea lui

si facea, din el ce voia», ca si familia Potdcki, suet vinovati ei singuri

pentru Caul pe care nu era in stare a-1 face «un Omar ce

nu se putuse invata a fi Domn». (8) Departe de a vol sa primeasca

aceasta marinimoasa iertare, Constantin era ins5, gata de rasboiul

pe care urmasul lui ar fi voit asa de mull sa-1 inlature. II indemna,

fireste, «Elisaveta Movi15,, din mila lui Dumnezeu doamna, Voevodeasa

terii Moldovei», care se afla in ziva dc 14 Janie langa dansul

la Camenita, Ilotinul find acum parasit (9): ea staruia pe Tanga

fratii Stavropighiei din Lemberg ca ei sa nu primeasca ajutorul

la care se credea dator, ca domn al Moldovei, noul Stefan Vod5..

(1) II ailAm ca pisar al Elisavetei in 1613; Hurmuzaki, Sup/. II-, pp. 375-6, No. cxci.

(2) Hurmuzaki, XI, p. 909.

(3) Kozak, hischriften, I, p. 175.

(4) Arch. istoricd, I, p. 128; cf. Uricarul XVIII, p. 268 si urm.

(5) Hurmuzaki, IV', pp. 459-60, No. CCCLXXXVI VII.

(6) Ibid., pp. 461-3.

(7) Ibid., pp. 466-7, No. ccexciv.

(8) Ibid., Supt. 112, pp. 362-3.

(9) Ibid., pp. 364 5.


1037 DOANINA /ATI IEREMIA VOILt*.

19

Expeditia se facie supt directa supraveghere a .Marelui Hatman

polon Zolkiewski ca o rasbunare pentru «jignireaD drepturilor regelui

Poloniei prin izgonirea lui Constantin Movila eel «numit» de Poloni. (1)

Lupta dela Cornul-lui-Sas, 19 Iu lie, aduse infrangerea hotaritoare

a stransurii de oameni de toate neamurile si legile pe care Constantin

Movila o aruncase asupra Moldovei ; capitanii, acum fara stapan, ai

lui Mihaiu Viteazul, Marza, Rat, «Ghetea», castigaser5, biruinta, (2) invingand

a doua oara neamul, slab la rasboiu, al Movilestilor. Potocki fu

robit de Moldovenii si Turcii Tomsei. Domnul de odinioara dui' el Insus

in manile unuia din Tatarii Hanului. (3) Cel care avuse acest noroc

fugI repede cu scumpa-i prada spre Nistru, spre Nipru ; inaintea

zidurilor «Dasaului», ale puternicei cetati tataresti Oceacovul, «s'au

scornit. vantul, si s'au umplut luntrea de apa,, si acolo», scrie Miron

Costin, (4) «s'au inecat Constantin Vod.5, In Nipru». Mateiu al Mirelor

nu e sigur de acest sfarsit al lui Constantin: (5) «s'a facut nevazut,

si a fost mare jale ; nimeni nu 1-a stiut unde era, unde fugise, on

de 1-au luat Tatarii, on de a perit undeva (i7EvE-rtj)». Dupa Joppecourt,

(6) Constantin Insus s'ar fi aruncat in apa in Nistru,

crezand sa poata scapa. Piasecki (7) credo ca Voevodul a stat intre

robii de rand ai Tatarilor si, nedescoperit, a perit de suferint5.. Sä nu se

uite Insa eh, data la Miron Costin se adauge eh tanarul Domn avuse

un tovaras de robie pe Comisul 11lihailescul, cred: Crastea Mihailescul,

fostul pisar domnesc, aceasta Inseamna ca prin Mihailescu

a venit apoi in Moldova vestea inecarii. Miliailescu se intoarse in

Cara si ramase pe langa, Movilesti: la 1620 el era martor la van -

zarea casei Logofatului Vitolt, casnicul Elisavetei, catre Vornicul

Nicorita. (8)

VII.

Nistor Ureche, necrezand ca se poate darama asa de lesne o

Domnie Inca ash de noua, ramase, dupa marturia aceluias cronicar,

(1) V. Regestele dela sffasit.

(2) Miron Costin, p. 262.

(3) V. Studii fi doe., 1. c.

(4) P. 263.

(5) Papiu, I, p. 338.

(6) Ibid., II, p. 23.

(7) i la IIasdeu, Archiva istorieti, III, p. 80.

(8) Ibid., I, pp. 181-2; cf. Studii qi doc., V, p. 398, No. 2


20

N. fOtidA

la Camenita; nici Intr'un chip nu vol sa se potriveasca sfatului

unor tineri nebunateci, pe cari ii astepta o moarte pretimpurie on

groazele Inchisorilor pagttne. De sigur Ca nici Elisaveta Doamna

nu era in acea nenorocita zi din Iulie care trebuia sa fie pentru

feciorul ei iubit sfarsitul a toate lucrurile.

Ea nu still alta decatca Voda Constantin e in puterea Tatarifor.

La 9 Septemvrie, stand acum iaras la Ustie, ea dadea calugarilor

pravoslavnici din Liov asigurarea ea, tot dansa va ispravi

biserica lor, cu fiul Constantin, pentru care, ca vi pentru «starostele

Felitiski» Potocki cerea rugaciunile for de izbandire, ca sa-i

0mangaie Dumnezeu» po top. (1) Avem vi o scrisoare a ei din 24

Septemvrie, tot dela movie, in care, iaras, nu se vede nici un semn

de desnadejde : pe fiul ei ii erode& bine p5strat undeva In casa

vreunui Marzac, gata sa-1 vanda cu pret bun. (2) E drept ca, incheind

Inca la 8 Octomvrie un tratat cu Tomsa, regele Poloniei

pomenise, intro cei cari trebue liberati, pe Potocki, dar pe Constantin

nu, poate insa pentruca acesta nu era socotit ea aflandu-se in

mini moldovenesti. (3)

La 18 Fevruarie 1613 castelafia din Ustie, care avea HMO,

dansa pe Maria, lipsita de sotul ei, prinsul din Constantinopol, si

pe Logofatul Vitolt, (4) vorbia numai de «nenorocirea» (inefortunny)

fiului ei Constantin, «Maria Sa Domnul, fiul meu iubit», care «si-a

fost pierdut domnia vi a fost cazut apoi in manile prtganilor»: Leon

Sapieha, un vechiu prieten, cancelariul Lituaniei, era rugat sa lucreze,

nu numai pentru liberarea, dar vi pentru asezarea din nou

In Scaun a Invinsului. (5) Peste cateva, luni, aVoevodeasa vi doamnii.»

trimetea bani la Lemberg printr'un Basota, om al Maricutai Paleologa,

care, ea, se afla Inca la Camenita. (6) In tot cursul anilor

1613 vi 1614 o aflrtm pe Elisaveta in acelas lee, cu aceleasi nadejdi.

Scrisoarea din 1613 a Sultanului spune deslusit ca numai

Ureche, Bucioc, Simion Stroici vi inca cinci boieri se afla in provincii

polone, dar ca Voevodul for vi alfi boieri «sunt In manile

noastre». (7)

(1) Hurinuzaki, Sup/. II2, p. 366.

(2) Ibid., p. 368.

(3) Ibid., p. 369,

(4) Studii ¢ documente, XI, p. 112 §i nota 3.

(5) Archiva isiorica, III, p. 6-7.

(6) Hurmuzaki, Sup). 112, pp. 375-6, No. excl.

(7) Ibid., p. 381. Cf. §i

pp. urm6toare.

168s


1030 tOAMNA to iERgMIA VODAI. 21

Totus, in acest an 1613 Inca, vestea mortii lui Constantin sosi,

prin scrisori ale llanului si marzacilor, can pana atunci vor fi

primit rugruninti si. daruri far& a da un raspuns des!usit. (1) Elisaveta

fusese la Varsovia, si la intoarcere veni asupra-i prin aceasta

lovitura cea mai grea. uScoash, din Domnie si din bunele mele drepturi'

de mostenire, iata &A ma loveste acum si pierderea fiului meu

iubit, Constantin Vodk despre care pima acum trageam nadejde ca

este In vieata si sanatos, si cu aceasta ma mangaiam si-rni mai indulciarn

amarul». In oferta Hai-1111W de a-si da calaretii pentru asezarea

la Iasi, in locul lui Tomsa, care-I jignise on pagubise cumva,

a celui do al doilea intro fiii Ieremiei, Alexandru, puten, sa afle Insa

o alinare, dad), nu durerea de mama, eel putin ambitia nesatioash,

si mai puternica decal orice alts simtire, a Doamnei. (2)

In Octomvrie 1613, un act judecatoresc polon zice lui Constantin:

«raposatul». Nistor Ureche, care fusese primit intre nobilii Poloniei

inch dela 1607 si ay.eb,, dela inceputul anului macar, rostul

de arendas al mosiilor capithniei de Rohatyn in Pocutia, erta

dal, in judecata de Elisa'veta pentruca ar li

primit, fart a-i intre-

buintlt la haraciu, 600 de boi, ar fi luat pentru sine si veniturile

tinuturilor Orheiului si Cernautilor, ar fi pastrat averea lui Donici

si a ginerelui sau, Isaia Balica, fiul din alth &Ashton° at batranei

Maria Movila si jertfa rasbunarilor lui Tomsa, ca ar mai fi oprit

50.000 de ughi si unele lefi ale slugilor domriesti. Elisaveta primi

citatia la Ila1icz, undo ea mai avea o pricina, cu Melania-Marghita,

cumnata es', dela care cerea datoria de 95.000 de ughi a lui Simion

catre Ieremia. (3) Si in cele dintai luni ale anului 1614 Doamna

Ieremiei, cu cei doi fii, Alexandru si Bogdan, era tot la Ilalicz,

undo chema ca martori pe Nicoara Prajescu si pe Bucioc. Ureche,

care mosteni In 1614 pe vaduva lui Balica, era slat in judecata si

de soldatii poloni neplatiti ai lui Constantin Movila, in frunte cu

Ieremia Otwinowski. Se mai judeca si cu mostenitorul celui dela

care tinea Rohatynul pentruca, acesta find dator regelui, pribeagul

rnoldovean fusese scos din arenda. (4)

Elisaveta strangea bani de undo putea numai, pentru a plats'

oastea care trebue sa dea lui Alexandrel, fiul el, most enirea Ieremiei si a

(1) Archiva istorica, III, pp. 44-5.

(2) ibid. si not credem, ca. Hasdeu, c5 data de 13 Iunie 1605 a scrisorii trebue

prefacuta in 13 Iunie 1613.

(3) Aceasta states la Dziezilow; Hurmuzaki, Sup/. II', pp. 387-8, No. cXcvitt.

(4) Barwifiski, in Prinos Sturdza, p. 204 §i urm.; cf. ibid., p. 202.


22 N. foiloit 1040

lui Constantin; acesta e scopul calatoriilor, plangerilor, galcevilor.

In 1615, isprh'xind cum va fi ispravit judecatile pentru datoriile de

pe la prieteni si rude, Elisaveta sau, cum se stria dansa, Ielisavefta,

«doamna r5.posatului intru fericire Ieremia Movi15.», era la Ustie,

incunjurata de rudele si credinciosii ei, intro cari, pe langa, cei

pe cari ii cunoastem, un vames si alts lume boiereasca. (1)

VIII.

«Atotputernicul Dumnezeu i-au adus supt sabia Domniei Me le,

uncle si oasele for fats stint», scrie mandru Stefan Tomsa despre

Balica si ceilalti invinsi dela «apa Jijiei», «In drumul Sasului, la vii,

pe Prut». (2) Cu ura domni batranul tiran si cu ura i se raspunse.

Dupa biruinta sa din lithe 1612 el talase pe Vasile Stroici, pe Balica,

pe Chirita Paleologul, pe un Stolnic Miron; nu stiu ce fel de

rutla va fi fost acesta din urma cu illovilestii, dar Stroici era, probabil,

sotui unei surori a lui Ieremia, Paleologul, al celeilalte, iar Balica ii

venia, (rate vitreg; si diacul lui Constantin Voda fu jertfit in hohotele

de ray ale cruntului rasbunator, care nu yolk sa tie seams

de carturari pentruca «mai carturar deal dracul nu este altul». (3)

Cu aceasta Casa Movilestilor se sparsese. Daca-1 vedem pe Tomsa

ies,;ind in Septemvrie 1614 la Tutora in lagar, aceasta nu so datoreste

vreunei amenintari de peste Nistru, ci, de buns seani5,,

ciumei, care bantuiii si in anul precedent. (4)

Dar rautatea lui Tomsa, patima-i de sange ridic5, asupra-i boierimea

cea noun, «Casa itti», care umbla «cu zilele a man5.».

Astfel, cand se facii iesirea dela Cucuteni lang5, Iasi, in fruntea

nemulp,mitilor era Logofal,u1 Nichifor Beldiman, care se intalneste

pang la 1 August 1615 in dregatorie, Vornicul 135,rboiul, al carui

adevarat nume pare a fi fost Ursu, celalalt Vornic, NIarzea, (5)

omul lui Mihaiu Voda, do care se tine, tagma ostaseasca a «Mar-

(1) Archiva istoricti, I, p. 128.

(2) St Uilii fi dot., V, pp. 15, 215, 572 3.

(3) Miron Costin, p. 263.

(4) Hurmuzaki, Supl. IP, pp. 366, 388-90.

(5) Un act din 5 Fevruarie 1609 pomeneste (Arch. Statului, Nemo!, xxxVII, No. 7

ocand au Jacuit Mazestii pe boieri,. Gavrilas Sprttarul, fiul lui Marzea, train in Tara-Ronlneascii

la 1644 5 (Bib]. Ac. Rom., doe. xun/63 si 74).


1041 =

DOAMNA LUI IEREMIA VODA.. 23

zestilor», Hatmanul Sturza, Vistiernicui Boul (1) acesta un fost Vistiernic,

cad Vistiernicul in activitate era Costachi Rosca, alt ow

nou. (2) Oastea cu care se putea apara Tomsa se alcatui in

pripa din clarabani cari, pentru plata, calcara juramantul ce facuse

cu slujitorii ceilalti din Ieseni «strigati in leafa» Joppecourt mai

adauge eh targovetilor Scaunului domnesc li s'ar fi dat scutirea de

bir (3), adeca: negustori, «slugile negutitorilor» si vagabonzi, «oameni

nemernici», din cateva «steaguri de calarasi», eari venisera

din Tara-de-jos pentru a fi trecute in revista de Domn, dupa un obiceiu

stravechiu, care se zicea, in vechea noastra limbs

«cautare». Pe urns si slujitorii boierilor trecura la VocI5,, pentrudi,

cladea bani. La «Fantana lui Pacurar», de undo s'a numit mahalaua

Pacurarilor, bogatia si inclrazneala, vitejia personala a lui Stefan

Vod5, biruira. Dintre rAsculati, numai Barboiul insa si fiul sau platira

cu moarte. (4) Ceilalti fugir5. peste Milcov, undo Radu Mihnea,

Domnul muntean, socoti ca are dreptul sa-i primeasca. Mai tarziu

frisk cand Tomsa era acum numai un fugar, Turcii, la Tarigradul

arora invinsii mersesera cu jalbaRadu ar fi dorit poate sa capete

Moldova pentru «coconul» sau, Alexandru, ii dadura in mina, cu

ceausi, la Focsani, si indata trupurile descapatanate fury svarlite

in apa Siretului din porunca betivului Down. (5)

Lupta din rnarginea Iagului trebue siti se fi dat in toamna anului

1615. In zadar flirt loan Danilowicz, Voevod al Rusiei, masuri

pentru ca Doamna Elisaveta, care stranger, trupe in provincia Ha-

ticzului,

cu fiul ei, sä fie impiedecata de a provoca si mai mult pe

Tatari printr'o navalire a ei in Moldova. (6) La 1-iu Octomvrie Petru,

parcalab de Hotin, care, impreura cu Gheorglie Bals, al doilea

Logofat, (7) indeplinise in 1614 o misiune la Poloni, trail& catre

Movilesti, dandu-le fara impotrivire notinul, undo se striga Domnia

(1) In Martie 7107 Ieremia Vodil face o danie lui Boil] Stolnicul 5i fratilor sill; in Septeinvrie

7110 (1602) spare 'reader Boul Vistier (Arh. Statului, Neamt, XXXVII, No. 3 si 6).

(2) Cf. Arch. istorica, I, p. 158; lJricariul, V, pp. 213 5; 220; XVIII, p. 270.

(3) P. 24.

(4) Nu e Inteles Barboiul care, de fapt, a fost tras in teapa,sub numele de aBotochan

frere de la princesse vefve de Jeremiea, in Joppecourt, p. 24. Cf. Studii Si doc. V, p. 569.

E vorba de sigur de Balica, uciderea flind auterioara r5scoalei.

(5) Miran Costin, p. 265.

(6) Arh. din Lemberg, Relationes castrorurn, San. 144 (1615-8), p. 402; 7 Noiemvrie 1615.

(7) Hurmuzaki, Sup/. 112, pp. 388-90.


24 N. TONGA 1042

cea noua a lui Alexandru Voda. (1) La 6 Octomvrie oastea menita

sa cucereasca Moldova pentru «dreptul-mo§tenitor», oaste a carei

strangere cautase a o impiedeca Polonia oficiala, pleca spre 'tali.

La 22 Noemvrie trabantii cei frumo§i ai lui Toma, cu haine de

Flandra, filendre (flandrisch), cu ceaprazuri, «ceprage» tai nasturi

de argint, cu laduncile acoperite tot cu argint §i cu «pene

de argint la comanacen, erau sdrobiti la dealul Tatarenilor langa

Iasi de Polonii lui Alexandru, pe cari-i comanda, cumnatul sau

Wiszniewiecki §i un alt nobil polon de pe langa, hotar, Samoil

Korecki, care era numai petitorul Domnitei Alexandra-Ecaterina.

Oastea de stransura, venita de silk, fugi. Tunarii indreptara greit

cele douazeci de «pu§ti» ale lui Stefan 'Voila. La 24 lanuarie 1616

oastea lui Tomsa, care nu se rasa uFppr, suferia §i definitiva infrangere

din partea lui Korecki, care -2i pusese tabara la Tecuciu: (2) fostul

Domn al Moldovei av i abia cu cine sa fug.a. spre Braila. (3) Rasculatii

din Orheiu, cari nu voiau pe Poloni in Moldova, pentruca-i

pradasera. Cazacii, §i se unisera cu Tatarii pentru a-i izgoni, fusesera

biruiti de Wiszniewiecki. (4)

Nurnai atunci se intoarse in Moldova Doamna lui Ieremia cu flica

ei Inca nemaritata, §i incepu vesela vieata de Curte. (5) Ea fu intrerupta

de nmartea lui Wiszniewiecki. Acesta, care, ca Rutean, era

de lege ortodoxa, fu impart4it in post de un preot roman, §i

preotul, inteles cu Toma on mai curand cu Gavrila§cu, fiul lui Simion,

care nadajduia, sa fie Domn qi era mull mai dorit de Cara, (6)

amesteca, se zice, (7) otrava, in cuminecatura; vinovatul, sau calomniatul

numai, fu ars leg do un jet, §i in aceasta cruzime se poate

vedea mania rasbunatoare a Elisavetei. (8) Trupul lui Wiszniewiecki

nu fu ingropat in Iasi, ci trimes acasa, unde sotia ii gasi

locul de immormantare in.vreuna din bisericile de pe mo§iile familiei.

(1) Joppecourt, p. 26.

(2) Hurmuzaki, Supl. II p. 391=Papiu, II, p. 150 yi urm.

(3) Stud ii Si doc., IV, p.

I, pp. 52-5.

cox

§i urm., unde izvoarele, mai ales Acte ci fragmente,

(4) Joppecourt, p. 38; Hurmuzaki, Sup/. 112, pp. 391-2.

(5) Joppecourt, p. 40.

(6) Pentru autorul, de fat5 la aceste intAmplAri, al raportului din Acte $i fragmente,

otr5.virea ar fi numai probahil5.,

(7) Hurmuzaki, Supl. II', passim.

(8) Joppecourt, pp. 45 6.


1043 fDOAMNA LUI IEREMIA VODAn. 25

Peste cateva, zile, in Fevruarie, Doanma holara relragerea spre

Hotin, inaintea lui Schender Pasa,.atotputernicul paznic at granitei,

care inainta spre Moldova. (1) . \colo static Alexandru Voda, cu familia,

Curtea si oastea, pana prin Martie-Aprilie. (2) Supt zidurile cetatii

ea putu sa vada in sfarsit infrangerea Tatarilor Tonisei, pe

care Turcii it lasasera in Iasi fara a mai veghia asupra Domniei

lui asa de nesigure. In Hotin se auzira cantecele de bucurie cari

fusesera auzite cu °Alava luni in urm5, la Iasi, si «Doamna cu jupanesele

ei» se impartasira de ospetele rasboinicilor. (3) A doua

zi Korecki serba nunla lui, pe cand Tomsa ardea cele «22.000»

de case ale Iasului si fugia, spre Milcov. (4) Peste cateva, saptamani

in sfarsit Alexandru si Korecki erau la Buzau, si ei nadajduiau

sa poata, da lui Radu Serban aceasta, Tara-.Romameasca, gata de supunere.

Radu Mihnea, asezat in tabara dela Ploesti, (5) nu c,uteza, sä se

miste impotriva navalitorilor. In curand Korecki supuse din nou pe

Orheieni si urmari pe pribegi pana supt zidurile Cetatii-Albe.

Dar cand Schender, cu Ibrahim de Silistra, (6) veni la Targoviste

pentru a face cunoscut lui Radu Voda ca, Sultanul I-a mutat in Moldova

si oastea-i inainta spre Milcov, Elisaveta se rasa, inselata de

minciunile Turcului, care o asigura ea vine numai ca sä aduca lui

Alexandru Voda caftanul. (7) Hatmanul polon Zolkiewski fu si el am5,git

spuindu-i-se ca, (Ara, doar si poate, Moldova are sa fie a lui

Gavrilas .Movila, ocrotitul sau. (8) Cazacilor li se dadur5, bani pentru

a-i smulge de sub steagurile lui Alexandru, iar Hatmanul Bucioc

se indrepta, cu 2.000 de &Mari, spre Mihnea.

Abia cand Tatarii ajunsera langa, Iasi, ochii pana acum intunecati

de viclenia lui Schender vazura primejdia ; do o sageata fu

ranit Gheorghe Potocki, nepotul celui ce zaceii, in temnita la Constantinopol,

si el muri peste chtva timp. Oastea turceasca, gonI din

(I) Ibid., p. 49; Hurinuzaki, Supt. II 2, p. 394, No. cci.

(2) Ibid., p. 398.

(3) Joppecourt, p. 56.

(4) Ibid.

(5) Ibid., p. 60.

(6) Ibid., p. 62.

(7) Ibid., p. 65.

(8) Cf. Studii si doc., IV, p. 397, ill. ultim.


26 N. IORGA 1044

Cotnari pe ostasii Movilestilor, cari se retrageau spre Hotin. Korecki

fu ranit la picior si in spinare de sageti tataresti.

Doamna si fiica ei se aflau Intro fugari,abia vreo case mii de

oameni. Bucioc li taie calea Intro Cotnari si Botosani, in marginea

satului Dracsanilor, cu iazul cel mare. Muntenii se asezara la dreapta;

Turcii veniau din urma ; la stanga era codru adanc. (1) Schende

ceria capeteniile ; dupa ce tunurile turcesti vorbira, trebul sa se ajunga,

noaptea, la o capitulare. Astfel Alexandru, Bogd a, Poarrna ajunEer5.

In mana Turcilor ; Korecki, descoperit, avir aceeas soarta; Domnita

Alexandra fu dush, de Tatari la Cetatea-Alba, uncle nascii un fiu. (2)

Miron Costin zugraveste scena maii benorocii a Movilestilor :

Doamna Elisaveta prinsa, pangarita, strip:5,nd a doua zi. Inebunita

de rusine si manie, inaintea boierilor: «Boieri, boieri, rusinatu-m'au

paganul». Un Aga o taxi cu dansul in Constantinopol, si

usile ferecate ale unei case turcesti se Inchisera pentru totdeauna

in urma ei. «Au cazut dupa un Aga turc pang la moartea ei)),

scrie Miron Costin. Un nobil din suita Trimesului german zugraveste

astfel intrarea in Capitala turceasca a roabei desnadajduite :

«La 25 (Septemvrie) s'au dus la Seraiul Imparatului turcesc, pe

dinaintea casei noastre, patru steaguri, dup5, ele multi Poloni si

intro dansii un chlugar, legati la olalta ca niste cani, apoi cateva trasuri

pe cari stateau bolnavi si doi trambitasi eari trebuiau sa sune

din trambite, si Inca mai in urma o doamna nobila, pe care o serviau,

cu doi Iii ai ei, in varsta de vreo noun, zero ani, intro trasura

acoperita. Fusesera battiti si prinsi de Tatari, cari, cu invoirea

Imparatului turcesc, si ca sn se poat5, rilsbuna putin pentru Cazaci,

ra.vAlisertt in Podolia (sic). Prinsii au fost trimesi la Bagno (fr.

bagne; tenmila galerienilor) si apoi la, Galere. Ian Doamna a primil,

legea imamilor, aclecA cea mahoine(lana, impreuna cu arnandoi

fill ei, si apoi a fost dusa mire femeile imparatesti. Fiii insa au fost

pAstrali in Seraiul Imparatului. Cel mai mare, cand 1-au intrehat

data vrea sä se facri, Musulman, a rrtspuns ca, dadi, maica-sa face

a§b,, §i ei o va urma)) (3).

(1) Joppecourt, p. 73.

12) Ibid.; Miron Costin, p. 261. Cf. §i Hurinuzaki, Supl. II 2, pp. 417-8, no. ccvit.

(3) Wenner von Crailssheim, Ein gantz new Reysebuch, Nurnberg, 1622 (cu copert4

noun, ibid , 1665), p. 59 :

aDen 25 hat man vier Fahnen, nach jhnen viel Polacken und darunter einen Munchen,

wie Hund zusammen gekuppelt, dann etliohe Wagon, darauff Krancke und zween 'From-


1045 «DOAMNA 1.1.1

IEREMIA VOD C.D 27

VI.

La Ustie se aseaz5, apoi, dupa caderea fiului ei, Miron Voda

Barnovschi, inrudit cu Movilestii tocmai printr'insa, o alta Doamna

Elisaveta, care pastra legaturile cu stavropighia din Lemberg. (2)

Ana si Maria Movila, maritate amandoua in Polonia, vandusera

mosia lui Miron Barnovschi, si cea dintai a rascumparat-o poate

dup5, moartea acestuia, asa cum se prevedea, in dicta lui. (3)

Gaspar Voda Gratiani liber5, pe Potocki, Galva timp dupa ce

Korecki gasise mijlocul de a scalp& singur; (4) Domnita cea mai

mare, vaduva lui Wizniewiecki, crestea, copilul pe care-1 numise,

dupa fatal ei, Ieremia; el era sa fie tatal unui rege al Poloniei. (5)

Sora ei Ana se marit5, cu un Przrcbski, apoi cu un Czarnkowski;

cei doi din urma soli ai acestei femei strasnice, despre care s'a

vorbit mult rau ca pedeapsa pentru oak) uneltiri politice Mouse

si cata zavistie samanase o adevarata icoana a nenorocitei sale

mame, fura, Vladislav Myskowski si Stanislav Potocki. (6)

meter, so blasen miissen, gesessen, auch etwas hernacher ein vorneme Landfraw, deren

sie gedient, sampt zween jhren Stirlen, bey neun und zehen Jahren, in einem verdecktem

Wagen, fur unser Hauss, ins Tiirckischen Kaysers Sarai gefiihrt, welche von

den Tartarn (so auss Zulassung seines tarckischen Kaysers, unnd damit er sich wegen

der Cusacken etwas rechnen mocht, in Podolien gefallen) geschlagen unnd gefangen

worden. Die Gefangene seynd in die Wannen und auff die Galleen deputirt; die Landfraw

aber hat die Irnania oder mahumetisch Gesetz, sampt beeden Sohnen, angenommen;

welche drauff ins kays. Frawenzimmer gethan. Die Sohn aber im kays. Sarai behalten

worden. Es solle gleichwol der Eltist, als man jhn gefragt, ob er zum Musulman werden

wolle, geantwort haben: warms seine Fraw Mutter thue, er jhr auch folgen wolle, etc. (sic).

Tot acolo pentru liberarea ginerilor Doamnei :

[La Rumili- Hisar.] Darinnen in unserer Ankunfft zu erstgedachtem Constantinopel, neben

andern Gefangenen, auch zween inn eyserne Band geschmidte vorneme polnische Herren

gewesen : der ein war ein Budoffscki, der ander ein Cureckscki ; der Budoffscki 1st

Herrn Gratiano geschenckt worden, welcher jhn rantionirt, und erst nach Erlegung einer

grossen Summa Gelts ledig gelassen ; dess andern hat sich der H. Orator angenommen ;

weiln aber damals nichts zu erlangen gewesen, ist er gleichwoln nach unserm Wegreisen,

unnd, wie man gesagt, durch dessenn frantzosischen Pothschaffters gespielte Practic

und gethane Fiirschub, aussgerissen und davon; und er Pottschaftter desswegen ein

Zeit lang in Arrest kommenn (pp. 95-6).

(2) Hurmuzaki, Supt. H2, p. 602 si urm. Pentru Inrudire, v. si Doc. Bistritei, II, p. v.

(3) Archiva istori,cd, I, D. 188.

(4) Cf. si Documentele Bistrifei, II, p. 34, No. xLiv.

(5) Pentru legaturile acestui Ieremia cu Petru Movilk flu! lui Simion, v. Golubiev, o. c.

(6) Papiu, II, p. 140.


28 N IORGA 1046

Maria Potocki, care se imprumuth cu bani i argint dela ruda

ei Miron 13 arnovschi, (1) ILIA, duph moartea celui dMthiu sot, pe

Nicolae Fir ley, Voevodul de Sandomir. (2) Ea ph'stra leghturi cu

Moldova: la 17 Julie 1634, simtia nevoie de rughciunile preotilor

legii sale dintai si celei adevarate si, astfel, printr'o scrisoare al

chrii text grecesc e do mana chlughrilor dela Aron Voda, inchinata

la mhnastirea din Chalice in Insulele Principilor, «Maria Firleiovva,

W. S.», adeca «Voevodeasa de Sandomir», care avea inch in pecetea

ei bourul moldovenesc, dadea o suta de lei pe an, «pentru

ca sa fie pomenitil la Sfintele Daruri, ea si copiii ein. (3) Staphnia

inch, poate, acele mosii, cu sate, pe can i le daduse Ieremia la

nunta ei cu Potocki i pe cari Vasile Lupu gasise cu tale sa le

«aprindan. (4)

Intr'un thrziu, chnd i Domnia lui Vasile incetase, neastamparata

Domnita Ana .se (Oxidise a pune in Moldova pe «un frate at ei,

care, Iiind Crimes tanar la Constantinopol, fusese hranit in legea

musulmanh, dar tined la cea greceasca», in care se nascuse. (5)

Nu pare a fi Alexandru, care ar fi fost amintit altfel, ca unul ce

fusese Domn; singurh aflarea acestuia in Polonia ar fi Mout, de

sigur, mutt sgomot. Trebue sa se vada prin urmare in acest candidat

la domme din 1655 Bogdan, cel mai tA,nar flu at Doamnei

Elisaveta, ramanand ca fratele ski mai mare sa fie acela care peri

de pe urma circumciziei. (6) Bogdan fusese un timp in slujba Sultanului,

ajunghncl si Capugi-bas,,A, «capetenie a Portarilor». Trecerea

lni in Polonia se Moil in asa de mare taina, incht Miron Costin

n'o stia chnd, pe la 1660, iii stria cronica. (7)

Mormantul lui Bogdan Movilh trebue sa se afle pe vreuna din

moF,thle familiei Potocki. 0 intrebare se pune : intr'o vreme chnd

(1) Arch. istoricti, 1, p. 189.

(2) Ea era v5.duva in 1632 si stated la Camenita (Studii $i Documente, XI, p. 112, nota 3).

(3) Studii si doc., IV, pp. 31-2, nota.

(4) Doc. Bistritei, 1, p. 52, No. Lxviii; Studii fi documente, XI, p. 112, nota 2.

(5) Des Noyers, Lettres, p. 323: «Un frere de la femme du Palatin de Cracovie, qui est fils

d'un Hospodar de Valachie et qui, ayant ete envoye jeune a Constantinople, a ete

nourri en la religion mahometane. II est pourtant fort affectionne a la Grece (grecque;

foi grecque)p (scrisoare din 9 Maiu 1659).

(6) Joppecourt, p. 76.

(7) P. 267: Bogdan Voda, coconal Ieremiei Voda, iar in legea turceasca s'au savarsit:

ajunsese la Impargie de era Capigi-basap. Capigibasa era cel mai inalt grad la care

puteau ajunge si

rudele de singe ale Sultanilor.


1047 a DOAMN A LUI IEREMIA VODX.D 29

mormintele erau incunjurate de o ingrijire ash, de pioask puteau

rasa fetele Inca in vieata ale Elisavetei si acest flu care se

intorcea In crestinatate oasele mamei for in vreun profan cimitir

al musulmanilor ? Poate CA nu. Si poate ca izbutira a le capata

on rascurtip5,ra. N'ar fi de mirare atunci ca si acest mormant sh

se descoptre candva, aflandu-se prin inscriptia de pe dtmsul si ultimele

imprejurari din vieata unei femei cu insusiri neobisnuite, care,

mai presus de crim5, si mustrare de cuget, a lasat in istoria Moldovei

urme aclanci prin cari a curs mutt singe, al color mai bune

neamuri de boieri romAni. (1)

(1) Dintre rudele Movile$tilor, Maria lui Chir4a Paleologul se intoarse din Polonia la

1620 $i petrecn linistit in tar* V. Studii fi docuinente, V, p. 82, No. 19. Pentru uparc5.laboaiaD

Cristina, v. mai sus.Ana c15.ruete afraWors din Lemberg, in timpul nand iea

mo$tenirea lui Moise Movill, o Evanghelie dela pitrinti si dela sora ei r5.posata ; Hurmuzalti,

Sup/. II', p. 77 si urm.


APENDIC E.

I. Cateva acte relative la petrecerea In Polonia a vbduvel lut

lancu Voda Sasu.

Ach. din Lemberg. Relationes Castrorunt, 1583 (342), fol. 905.

1.

Stephanus... Universis... Significamus... nonnullis graece nationis hominibus

qui ex Valachia cum lancula ohm Valachiae Pallatino una fuerant

egressi, utpote Antonio Cathacallo, Scoto Bernardo, Gambily, Michaeli Palamidae,

Ioanni Rumoliosse, Philipo Cuphu, dedisse et concessisse... hic in

regno nostro commorandi... Datum Warschavie, die XXVII novembris, a.

D. MDLXXXII.

II.

Ibid., fol. 1696 7.

Ianculina artta scrisori dela rege, cu data de Niepolornice, 11 Fevruarie

1583, Kin cari i se a, mosia Lethinia; SambAta, inainte de Oculi le si primeste

si d& chitanta Miercurea urmtttoare.

III.

Ibid., 1585 (344), fol. 559.

Pentru «lankulina» sau «magnifica d. Maria lankulina, relicta olim Pallatini

Moldavie vidua».

«Stephanus... Significarnus... Quia nos... pro magnifica Maria, Iancule olim

Palatini Wolachie relicta vidua..., memoratam Mariam Iankulinam in patrocinium...

suscipiendam esse duximus... Warszavie, die 10-a nova mensis februarii,

anno Domini millesimo quingentesimo octuagesimo quinto....

IV.

Ibid., fol. 562.

Iankulina protest& impotriva lui Chodorowski, care, la trei ceasuri de

noapte, i-a navalit in casa, a sfarmat usa, a spart fares tile, li-a rupt gratiile,

i-a trezit copiii din somn si a insultat-o.


1049 uDOAMNA LIII IERENIIA VODA.D 31

Ibid., 1586 (385). Act adus de Maria Iankulina :

V.

(Sigismundus... generosis Nicolao Vrowieczki, tenutarum nostrarum gorensi

et ropczicziensi, et Paulo Orzechowski..., teloneorum nostrorum Russiae modernis...

prefectis». S'a plans Maria pentru un rest de 600 de florini dela regele

Stefan, din pensia ce i se da la Sf. Mihai. In 1587 se oprise toga. SA

se dea acum indoita, la termin ; Cracovia, 1 August 1588.

II. Acte privitoare la luptele pentru Scaun ale MovIleqtilor.

I.

Nepffell catre Consilierii ducali ai Prusiei ; Cracovia, 24 Octombre st.

v. 1606.

....Gestriges Tages hahen 2 turckische Abgesandten bey Ihro Mtet. in

dem grossen Saal audientiam gehabet: einbringen bonam vicinitatem in Imperatoris

nomine ; 2. Nach Tode des Palatini Walachiae hat ehr billig seinen

Sohn erwelen sollen; weil er aber ummundig, hete ehr des demortui

nuper Palatini Brudern alda elegiret, mit dem auch Ihre Mtet. wirt zufrieden

sein ; 3. Nimpt dem Turcken-Kaisser sehr Wunder das Ihre Mtet. in diessen

2 Jharen, weil ehr Kaisser is.t gewesen, kaine grosse Bottschafft zu ihm ge-

schicket hatt, die ihn wegen seines Regimentes hette gratulirett ; 4. Hatt

ehr sich beclaget das ehr zu Reussischen-Lenburg so lange ist auffhalten

und alda auch ubel sey gehalten worden und diessen Punct gar imperiose

hergebracht ; 5. Sich beclaget das des turckischen Kaisers Brieff, den ehr

einem Juden ahn Ihre Mtet. zu bringen gegeben hette, verhalten wart.

Jeder Abgesanter hatt beyden Ihrer Mtet. 2 Brieve abgeben ; was darin

enthalten, konnen wir itz zu diesser Zeitt nit wissen ; wil aber dem nachtrachten,

das ich copiam derselbigen erlangen megen. Cancellarius Regni

modernus halt darauff geantwortet das Ihrer Mtet. lieb sey das Ihre Kaiserliche

Mtet. gesundt und wohl regiere, Ihre Maiestet erbiette sich gutte

Vicinitet und Freundtschafft mit der Turckischen Kaissers Mtet. zu halten.

Die Brieve sollen durchgelesen werden, und hernachher wirt man sie

abfertigen; das ist also diesse Legation....

(Konigsberg, Archive, Gesandtschaftssachen.)

II.

Acelas catre acelas.

La 5 Noemvre repeta raspunsul Cancelarul in prezenta Regelui. I se da

Turcului masa, raspunsul. Solul ploaca. Resaluta, Cancelarul pe Vizir.

()hid.)


32 N. TONGA 1050

Ace las cAtre aceiasi ; Cracovia, 11 Decemvrie 1606.

Vor 2 Tagen seindt die Bothen ex Moldavia alhie abgefertiget; habe

noch Ihro Abfertigun, nit bekommen; so balde ich sie bekommen werde,

wi[r]t, ich sie E. G. eilende zuschicken

(Ibid.)

IV.

Sigismundus, etc.

Gestrenge liebe besondere. Es ist von Constantinopel der wolgeborne Nicolaus

Danielowic, unser grosse Abgesandter, wieder kommen, welcher

die pacta des Friedens so mit dem Turckischen Keyser und uns geschlossen,

mitgebracht ; hatt aber uns dieses vermeldet das bevor mit ihm,

wie gebreuchlich, nicht beredet, sondern die conditiones des Friedens

untersiegelt, in einen Secklein vernehet, ubergeben warden. Derwegen, weil

wir wissen wollen was darin enthalten, nachdem es erofnet, haben wir

dieselbe mit den alten und iungsten Vertragen conferiren lassen; darin dan

befunden das in dem paragrapho da wegen der Tattern geschlossen, das

sie zu unsern Diensten jederzeit bereit sein sollen, in izigen pactis vom

Turckischen Keyser diese Wort dazu gesezet worden : auff unser Befhele.

So ingleichen, weil in den iiingsten Vertragen durch den wolgebornen Felix

Herburt dahin gewilliget das die moldausche Herschafft nach Absterben

Hyeronimi des Waywoden bey seinem Sohn verbleiben soli, ist vorizo dasselbe

verschwiegen. Wie auch belangend die ungarischen Heuser Hustu,

Muchaza IMuneaciu] und Kosze [Cosita,Kaschau], das nemlich, sofern dieselbe

von uns erst wurden eingenommen wurden, sie bey uns unnd der Krohn allzeit

verbleiben sollen, ist ingleichen wie in vorigen pactis enthalten nicht

hinzukommen. Dieses nun haben wir vor &Rig erachtet, wie ezlich anderen

der eltesten Senatoren, also auch E. L., unseren besonderen, zu verstendigen,

mit Begheren Ihr solches hey euch wol erwegen und allererst ein Gutduncken

uns zukommen lassen wollet, nemlich ob wir mit solchen pactis

zufrieden sein oder ob durch ein Schreiben oder durch einen besonderen

Abgesandten die Annehmung des Friedens und Bestetigung solchen Vertrags

wir von unser Zeiten zur andern Zeit verlegen und was auff izige Zeit mit

Stillschweigen vorbeygangen Erwhenung thun sollen. Wobey wir E. L.,

unseren besonderen, von Gott dem Hern volstendige Gesundtschafft gewinschet

haben wollen. Datum in Krackau, den 10. Octobris anno 1607, unser Regiergng

in Polen 20, in Schweden 14 Jhares.

(Ibid.)


1051 nDOAMNA TX' TERFM'A VODA 33

V.

Exemplum litterarum Turcarum Imperatoris ad Sacram Regiam Maiesstatem

datarum.

Acceptis caesareis his litteris nostris, notum sit quod, cum Simeon, Moldaviae

Princeps, divina voluntate secunda huius mensis octobris die ex hac

vita emigraverit, filiorum illius qui est natu maximus, magnifico inter Messiae

fideles Michaeli, cuius dierum finis sit felix, egregio rebusque gerendis

idoneo, provinciae magnatibus hac in parte nohis supplicantibus, quorum

benignam habendam rationem duximus, paternum principatum conferentes,

mandatum eo nomine nostrum ciesareum dedimus. Defuncti olim Hieremiae,

Moldaviae principis, filius Constantinus, si forte, ad partes vestras recurrens,

principatum occupare tentaverit, pro ea quae antiquitus vobis cum Excelsa

Porta nostra intercedit amicitia, re nimirum bene cognita, praedicto cum

Michaele amicitiam honamque vicinitatem pro more antiquitus recepto colatis.

Quod cum non parum referat, redditis per egregium Excelsae Portae

nostrae Keyvan Czausium caesareis litteris nostris, praedictum in modum

sinceram quam cum felicissima Porta nostra colitis amicitiam testantes, praenominati

Hieremiae filii, si forte, principatus atnore pellectus, provinciae

illius regimen affectaverit, conatibus resistentes nihilque penitus virium illi

concedentes, praedicto Michaeli integram amicitiam bonaque vicinitatis iura

prestetis. Qua in re sincerae amicitiae pacisque signa non obscure prae se

ferentes, caussam fidelitatis colendae, amicitiae sinceritatisque procul dubio

dabitis. In summa ne quocunque tandem modo praedicti Hieremiae filius

provinciam illam infestare audeat, nostra est voluntas. Eum in modum ex

voluntate caesarea nostra integrae amicitiae vestigiis insistentes, parti

adversae nihil connivendo, via omnis licentiae illis intercludetur. Datae Constantinopoli,

mense octobri, anno, etc. (sic).

(Traducere din veacul al XVII-lea In ms. Czartoryski din Cracovia 1640, p. 813; editie

gresit6.2 dup5, alt. traducere, in Hurmuzaki, VIII, pp. 326-7, No. coccLxvti.)

VI.

Herrn Sulowsky an den Herrn Gross-Canzlern; 31 Dezember 1607.

.... Des Herrn Potoczken Eintzug in die Wallachey bringt Ihrer K. M. mercklichen

Neid und Hass zuwege ; die Sachen sehen ubel aus ; sie toben und

wittten alle, furchten sich sehr, man werde uns mit den Tureken zusamenhetzen,

wie dan alle die Meuler vol davon haben. Ich lehne es ab, wie ich

kan; solches wieder Ihrer K. M. Willen und Bevehlich geschehen.

(Ibid.)

Anatole A. R.Tom. XXXII.Memoriile Sect. Istorioe.

8


34 N. IORGA 1052

Regele Poloniei catre Sultan.

VII.

Cracovia, 14 Noemvrie 1607.

[Se plange ca solul lui a adus tratatul cel vechiu cu schimbari. Iar4

trimete sol nu forma de supt Sultanul precedent.]

In foedere enim per magnum nostrum legatum allato praeteritus silentio

Constantirius, Iereiae, defuncti Moldaviae Pallatini filius, ex fide Serenitatis

Vestrae serenissimique parentis ipsius litteris obligata nostraque adeo etiam

ad Palatinatum promovendus. Nulla facta mencio arcium finitimarum Hungariae,

si illas in potestatem nostram venire contigerit.

(Konigsberg, Archive, Gesandtschaftssachen.)

VIII.

Traduttione di lettera indricciata a Pompeo Sprechi in Venetia, speciale

alli Due Mori, in Marzaria, cavata dal Spinelli in Constantinopoli.

...Di Bogdania non dico altro, perche di Ift doveranno piil freschi et pia

certi venirgli avisi. Si dice the it Pollaco ha rotto l'esercito del Tartaro et

Bogdano, et it principe sia morto....

IX.

Da Constantinopoli, li 9 febraro [1608.P. S.].

Constantino, novo principe di Bogdania, e stato confirmato nel principato,

et dal Gran-Signore se li manderit it stondardo, second() solito ; seben

none ancor palese, io ye la (16 di certissimo.

X.

Traduttione di lettere indricciate a Giovanni Battista, mercante milanese,

cavate dal Spinelli in Constantinopoli.

(1) Eril din Montesanto, tpartito da Roma per questo loco senza negocio alcuno et

essendosi acconpagnato subito con Andrea Rinaldi di Ancona, solito di dar avisi di

queste parti, cosi a Roma, come a Napoli, at capitano Hieronimo Combi, capitano delle

spieD. Ajunge secretar englez. Bailul prinde aceste scrisori.


1053 aDOAMNA LUI IEREMIA VODA.D 35

...Le dose di Bogdania accommodato havendo questo Signore, ad instanza

del novo principe, parlato a tutti li Visiri, quali a sue preci gli fanno de

Re mandare it stendardo....

Hieronimo Meoli.

XI.

Traduttione di lettre indricciate at signor Scipion Borghi, cavate dal Spinelli

in Constantinopoli ; 9 febbraio 1608.

...Di Boldania qua si parla variamente, et quel agente del scacciato, ancor

che sappia esser morto, dimanda it luogo per un suo frattello; I'agente.

di Constantino, novo principe, ancora se ne sta nelle Torsi.

Della rotta data del Polacco a"Fartari, Bogdani et Vallachi non la scrivo,

perchC da quelle parti Phavera a quest'hora havuta, et pia vera, dicendosi

qua in pia modi; et, in qualsiasi modo, tutti dicono che it Polacco e vincitore....

Hieronimo Meoli.

(Toate patru in Arh. di Venetia, Capi Consiglio Died, Costantinopoli.)

XII.

expeditiey woienny pana Stephana Potockiego starosta Felinskiego do

Wotoch.

1. Zolkiew, 1-iu August 1612. Raspuns al Regelui catre Sultan.

....Dum ea autem nos molimur atque ()miles occassiones quibus amicitia

nostra mutuo laedi posset submovemus, iterutn nunciatum nobis Tartaros

imminere finibus nostris, Beglerbecum Romaniarum cum exercitu esse in

procinctu, Valahos Moldawosque accingi.

2. Varsovia, 8 Iulie 1614. Scrisori ale lui Zolkiewski; 30 Octombre 1614.

3. Beglerbegul Rumeliei catre ,olkiewski; «datum in arce Bender». Despre

lupte cu Cazacii la hotare.

4. Fara ; rrtspunsul lui

(Ms. Czartoryski, in Cracovia, 343, pp. 223-4, 234 qi um., 277-9, 284-6, 287 gi urin.)

XIII.

Raport at ambasadorului Olandei pe MAIO Poarta; Constantinopol, 12 Ianuarie

1613.

Ick sal beginnen van het principato van Moldavia, het welck in den

tyt van Sultan Soliman, alhoevel gebracht synde onder het turcxsche gebiet,

nochtans tot dese tyt toe gebleven is onder syn nationale christensche


30 N. IORGA 1054

princess, die t'selvige als tributarii °Ile quasi feudatarii van dese Croon

beseten hebben, gevende daer voor een jaerlicx tribuyt, ende in de tyt

van Sultan Mahomet, vader van den iegewoordigen, de saecken van dit

Ryck in Asia in sulcken scant synde, als in myn voorgaende verhaelt is, heeft

den Coninck van Po len Sigismundus de derde, nu regierende, soo veel te

wege gebracht dat eenen Syn Mat. favoryt ende grote vrient van de Croon van

Po len genoempt Hieremias Vaiwoda (de descendenten van de wettige princen

gepostponeert synde) in het principato van Moldavia eensdeels armata mane,

eensdeels door conniventie des turcxschen Keysers ingeset is geweest.Waernae

oock van den hoochgedachten Sultan Mahomet door seker tractaet met de

Coninck van Polen gemaeckt in de jaer 1007 van haren Propheta Mahomet,

twelch is geweest int jaeer ons Heeren Jesu Christi 1599, int selvige principato

geconfirmeert is geweest voor hem ende synen soon, met dese navolgende

woorden int gemelte tractaet begrepen: donec Rierentias Moldaviae Vaivoda

fidelis erit nostrae Excelsae Portae et singulis annis suo tempore constitutb

mandabit solitunt suum tributum et nostris sub limitibus mandatis parebit,

duns vivit maneat Vaivoda Moldaviae, et post ipsius mortent filius succedat.

In conformite van desen is den wel gedachten Hieremias Vaivoda syn

leven lanck gemainteneert geweest, hebbende ondertuschen door huwelycke

van syne dochteren hemmet diversche poolsche Heeren op de grensen

wonende geallieert, ende, nae syn doot synen soon genaempt Constantinus,

noch minderiarich, gessuccedeert synde, heeft eenen Stefanus Vaivoda,

een soon van de voorige wettige princen, hem alhier te Hoven

gepresenteert, seer arbeydende door faveur ende recommandatie van de

Con. Mat. van Groot Brittayne ende Syn Mat. ambassadeur alhier, weder in

syn vaders plaets ende erffdeel ingevoert te werden. Benefens desen heeft

oock een ander hem seggende van de descendenten to syn van de oudes

princen, ende hem Tomzen noemende, met grote beloften ende geschencken

aengehouden dat den Constantinus soude verdreven ende by wederom

aengenomen werden. Dise solicitatie omtrent twee jaren Lang geduriert

hebbende, ende ondertuschen dagelycx veel clachten vuyt Moldavia comende

over het quaet gouvernement ende de tirannien van de vader van Constantinus,

nae dat den gemelten Stefanus Vaivoda met goede woorden ende

dagelygxe beloften langen tyt was gevoedet ende opgehouden geworden

ende daerover alle syne ende zynder vrinden f'acultet (into animant ipsant)

gespendeert hadde, heeft eyntlyck den Cahimacham, opperste Regent van dit

Ryck in absentie van den Oppersten Visir in de oorloge van Persia geocupeert,

den andren, genaempt Tomzen, die Syn Excelentie langen tyt in syn paleys

verborgen hadde opgehouden ende seer gefavoriseert, voor pries van

Moldavia doen verclaren. Waerover Constantinus, met alle syne radon,


1055 DO AMNA LUI !UREMIA VODA.o 37

het landt verlatende, tot syne behoude broeders in Polen geweecken is

ende den voorgedachten Tomzen met eenige turcxsche ruiterie in de

landen gevoert ende de possessie ingenomen. Daerbeneffens heeft den

Cahimacham van wegen den turoxen Keyser in de voorleden somer een

commissaris aen den Coninck van Polen afTgevaerdicht met bryeven, Syn

Mat versouckende dat Constantinus mitsgaders alle syne raden in Polen

gevlucht (waeronder oock eenen ende de voorieempste was van den

geslachte Palealogorum) soude in goede versekerheyt aen den voorn.

commissaris overgelevert ende gevanckelych aen dese Porta overgesenden

werden, in conformiteyt van de voorgenoemde ouderlinge accorden tuschen

de twee Rycken gemaeckt, waerinne een artyckel is aldus luydende

: Si qui de provincia Moldaviae fugerint in Poloniam ut locum refugii,

uncle successu temporis possint excitare tumultus et damnum inferre

ei provinciae, illi ad instantiam partis tradi debebunt ut puniantur. Over

dese proceduren heeft den Coninck van Polen door den Heer Gregorius

Kockhanski, Syn Mats. ambassadeur, den voorleden somer aen dese Porta

gesonden, hem iegens den turcxschen Keyser seer beclaecht ende geexpostuleert

als off contrarie hare acorden ende capitulatie hierinne was

gedaen, ende Constantinus niet sonder voorweten ende consent van Syn Mat.

mocht van syne princelycke stoel afgeset ende verdreven werden, houdende

Syn Mat. hem daerinne seer geoffenseert, ende wederom versouckende

dat Constantinus, die sodanige affsettinge niet en hadde gemeriteert, wederom

in syne landen soude ingevoert ende op nieuws geconfirmeert werden.

Ondertuschen, de wyle dese saken hier getracteert worden, heeft den

Heer Podoskj, getrout hobende de Buster van Constantinus, versamelt hebende

een tamelycke macht van soldaten, een inval willen doen in Moldavia

ende, den iegenwoordigen prins verdreven hebbende, Constantinus met

gewelt daerin setten ; clan is alsoo van de Moldaven ende Turcken ende Tartaren

beiegent geweest, dat het gantsche poolsche leger geslagen is geworden,

in vougen dat alle de Polen off doot, ofte gevangen gebleven syn,

hebbende soo treffelyclie nederlage gehadt, dat ick den Ambassadeur heb

horen verclaren dat noyt de Polen soo miserablyck geslagen syn geweest,

met hare seer groote schande ende niet minder schade, synde den oversten

Podoskj met den prins Constantinus ende alle syne raden oock gevangen

geworden, de raden, onder de welclie oock den vorn. Paleologus

(alhoeweel hondert duysent ungersche ducaten voor zyn levee presenterende),

van den prins van Moldavia met een swaerde doen executeren ende

de hooff den alhier aen de Porta overgesonden, bovendien een grote menichte

van Polen als slaven hier gebracht. Twelck alsoo gesuccedeert synde, &eft

men den gedachten Heer Ambassadeur een guardia van ettige Janitsaren


38 N. TONGA 1056

in Syn Excellentie logys gegeven, ende door de selvige oock de slentelen (?)

doen bewaren, doch de victorie gehelyck aen de zyde van de Moldauen

ende Turcken gebleven synde, ende derhalven de Turcken door dese invasie

minder geoffenseert, ende, achtend.e de Po len genooch daerover gestraff

to hebben, is eyntelyck den Ambassadeur, naer diversche dreigementen

Syn Excellentie gedaen, gelicentieert geworden, om wederom te vertrecken

hebbende het stuck geexcuseert sonder consent ofte voorweten van Syn

Mat., alleen van eenige lantsheeren op de grensen onende, ende te vooren

van den iegenwoordigen prins van Moldavia seer beschadig,et, geschiet

te zyn ; waerhy dan de saecke tot noch toe gebleven zyn.

[Tatarii prada in Podolia. So va vedea ce hotaresc Polonii la intoarcerea

am basadorului. In Tara-Romaneasca, Gabriel Bdthory goneste] den prins van

Walachia, Raidullio Vaivoda (die men Serban naempt), houdende met den

Coninck van Ungaria..., ende is in syne plaets een ander van dese Porta

dem aerts gesonden, sonder approbatie des ungerschen Conincx, ende de

gedachte Raidullio Vaivoda in Duytschelant, by de Conincklycke Mat. van

Ungaria, gewecken, souckende assistentie om wederom in syne linden gestelt

te werden. (Plangeri germane. Se cerea restituirea lui Radu Serban, care e

nevinovat. Vizirul, rotors din Persia, intareste in Ardeal pe Bathory, si

«door intercessie van den prins van Walachia geinaeckt»=si prin stasuintile

facute de Domnul muntean).

(Volum din corespondenta ambasadorilor (Mandel la Constantinopol, comunicat prin

d. 'I h. Morren, dela Arhivrle de Stal, din Haga, de d-na vilduvr.i. de Pamx.)

[Traducere :]

Trebue sa incep cu principatul Moldovei, care, deli incorporat in vremea

Sultanului Soliman la Imparatia turceasca, a Minas pang in aceasta vreme

Inca supt Domnii sai crestini, nationali, cari 11 stapanisera ca tributari on

un fel de feudatari ai acestei Coroane, and pentru aceea un haraciu anual.

Si, in vremea Sultanului Mohammed [al III-lea], tatal celui de flip, ajungand

lucrurile acestei Imparatii in Asia in starea aceea pe care am aratato in

scrisoarea mea anterioark regele Poloniei Sigismund al III-lea, care stapaneste

si acum, a ispravit atata ca un favorit al M. S. si mare prieten at

Coroanei Poloniei, anume Ieremia Voevod, inlaturand pe coboritorii Dornnilor

legiuiti, a fost asezat in Domnia Moldovei, pe de o parte cu putere

ostaseasca, pe de alta cu ingaduinta Imparatului turcesc. Apoi el a fost

intarit de titre acest Sultan Mohammed, printr'un tratat cu regele Poloniei,

facut in anul 1007 al Profetului for Mohammed, ceeace inseamna in anul

Dontnului nostru 'sus Hristos 1599,pentru el si fiul sau, cu aceste cuvinte

cari urmeaza si

sunt cuprinse in pomenitul tratat : donee, etc.

s

si


1057 ,DOAMNA Lill IEREMIA VODA. 39

Potrivit cu aceasta, lereinia Voda acela a fost pastrat toata vieata lui, intrtrindu-se

el, in acest timp, prin crtsatoria fetelor lui cu deosebiti nobili

poloni dela hotare. Si, dupa moartea lui, urmandu-i fiul sau, anume Constantin,

care era, Inca mic de ani, unul Stefan Voevod [Bogdan], flu de Domn

legiuit din cei vechi, s'a infatisat la Curte, lucrand mult, prin ocrotirea si

recomandatia M. S. Regelui Marii-Britanii si a ambasadorului M. S. aici,

pentru a fi asezat in locul @i mostenirea parintelui Mu. Pe langa acesta, si

un altul, care se zicea ca face parte dintre urmasii vechilor Domni si se

numia. Tomsa, a staruit cu fagadueli mari si daruri ca sa fie izgonit Con-

stantin si in Iocu -i sa fie primit el, iaras. Dupa, ce asemenea staruinte tinusera

aproape doi ani si in acest timp veniau din Moldova pe fiecare zi multe

plangeri pentru reaua carmuire si tiraniilo sfetnicilor lui Constantin, dupa

ce pomenitul Stefan Voevod fusese hranit @i tinut multa vreme cu vorbe

bune @i zilnice frtgadueli, @i dupa ce pentru acest stop se cheltuisera toate

averile lui si ale prietenilor lui, ba pana si sufletul din ei, in sfarsit Cai

macamul, carmuitor al Imparatiei in lipsa Marelui Vizir, ocupat in Persia,

a declarat Domn al Moldovei pe celalalt, anume Tomsa, pe care acesta-1

tinuse mult timp ascuns in palatul sau favorizase foarte mult.

Atunci Constantin parasi Ora, cu toti sfetnicii lui, si se retrase la cumnatii

lui din Polonia, @i acel Tomsa, cu cativa calari turci, a fost dus in

Cara si a luat stapanirea ei.

Pe langa aceasta, Caimacamul a trimes, in numele Imparatului turcesc,

vara trecuta, un comisar la regele Poloniei, cu scrisori, cerand dela M. S.

ca principele Constantin, fugar in Polonia cu toti sfetnicii lui (intre can si

unul, care era si cel mai de frunte, din neamul Paleologilor), sä fie dat,

in buns, siguranta, comisarilor acelora @i trimes prins aici la Poarta, potrivit

cu invoelile cele vechi intre cele doua Imparatii, in cari un articol glasueste

asa: Si qui, etc.

Atunci regele Poloniei s'a plans foarte prin d. Grigore Kochanski, ambasadorul

M. S., trimes vara trecuta, la aceasta Poarta, impotriva Imparatului

turcesc, si a reclamat ca si cum s'ar fi lucrat in aceasta privinta impotriva

tratatelor si capitulatiilor, si Constantin n'ar fi trebuit sa fie mazilit .si izgonit

din Domnia lui fora stirea prealabila @i Invoirea M. S., tiindu-se M. S. in

aceasta foarte jignit, si cerand din nou ca principele Constantin, care nu

meritase o astfel de mazilie, sä fie adus Inapoi in Cara sa si lasat din nou

in stapa.nire.

Intre acestea, pe tend aceste lucruri se negociau aici, d. Potocki, care

luase in casatorie pe sora lui Constantin, strangand un numar indestulator

de ostasi, vol sa face o navalire in Moldova si,

izgonind pe Domnul ce era

acolo, sä aseze pe Constantin cu sila. Apoi el a lost insa atat de strasnic


40 N. IORGA 1058

intampinat de Moldoveni, Turci si Tatari, incat intreaga tabard polona a fost

batuta, asa ca toti Polonii au fost sau ucisi sau prinsi,

find infrangerea

atat de grozava, ca am auzit pe ambasadorul [polon] spuind ca niciodata

n'au fost biruiti Polonii asa de jalnic, cu cea mai mare a for rusine si nu

mai putina paguba, find prins Potocki, comandantul lor, cu Constantin Voda

si toti sfetnicii acestuia. Sfetnicii, intre cari si acel Paleolog (de si oferia

100.000 de galbeni unguresti pentru vieata sa), au fost taiati de Domnul

Moldoei, si capetele le-a trimes aici la Poarta, pe langa', o mare multime de

Poloni adusi ca sclavi.

Acestea intamplanduse ash, s'a dat pornenitului domn ambasaclor o paza

de cb.tiva, Ieniceri in casa Excelentei Sale si prin aceiasi s'au pazit

dar, biruinta ramilind Moldovenilor si Turcilor, si acestia din urmit find

deci mai putin jigniti prin aceasta navalire, si socotind ca Polonii au fost

destul de pedepsiti pentru aceasta, ambasadorul, dupa multe amenintari ce

i s'au facut, a fost liberat pentru a se intoarce inapoi; el scuzase faptul prin

aceea ca s'a facut fara invoirea sau stiinta M. S., numai de catre unii nobili

de Cara dela granita, cari inainte de aceasta fusesera, foarte mult pagubiti

de catre Domnul de acum al Moldovei. In aceasta', stare au si ramas

lucrurile.

Tatarii, etc. Bathory goneste pe Domnul Terii-Romknesti, Radu Voevod,

caruia i se zice *erban, care tined cu regele Ungariei..., si in locu-i a fost

trimes altul de catre aceasta Poarta, faro invoirea Regelui unguresc, si acel

Radu Voda a trecut in Germania, la M. S. regele Ungariei, cautand ajutor

pentru a fi asezat din nou in taxa sa, etc.

XIV.

Marele-Vizir Nasuf catre Bra,oveni.

[Vo:] 1613, d. den 16 Augusty, ist dieser Brieff mitt dem Chtickes Istwan

von der Porthen vom Grossen-Wezeer Nusup-Bascha geschickt worden.

Aly-Pacha, gouverneur de Nicopolis, qui se trouve maintenant sur les confins

de Valachie avec un assez grand nombre de troupes.

(Arh. Orwlui Brapv, Urkunden, No. 783.)

Maghiar-Ogli-Pala catre Brasoveni.

XV.

....D'une part le Shak-Guiray-Sultan, venant du cote d'Ackerman avec dix

raffle Tartares, nous avoit fait savoir qu'il alloit passer le fleuve Siret et


1059 DOAMNA LtII IEREMIA VODA . 41

que, de l'autre, le frere de S. A. le Han etoit arrive du cite de Bender

avec vingt mille Tartares...

Votre ami le prince de Moldavie Etienne, qui nous avoit ecrit it y a quelque

temps, vient nous ecrire de nouveau et nous envoyer un mesager: it

nous mande qu'il nous avoit deja expedie en avant une partie de ses troupes

et que lui-meme viendra dans deux jours nous trouver avec trente mille

hommes d'infanterie et quarente canons.

[Vo:] 1613, adi Tag Augusty ist dieser Brieff durch den Krischoff Geissingk

vom Magiar-Ogly-Pascha aus der Walachey geschickt worden.

(Ms. Pauw citat.)

XVI.

Raport olandez din Constantinopol; 1-iu Octomvrie 1613.

....Op de frontieren van Moldavia syn zeer veel Chasacken vergadert. Men

heeft advys wuyt Po len, hoe dat men geresolveert ist den prins van Moldavia

wederon te doen affsetten ende dat den Coninck van Po len syne

praetensie op de instellinge van de princen aldaer evil mainteneren, dat

d'halven de Chasacken gereet gehouden werden om by refuys van de

zaecke int minnelyck aff te doen, armata manu in Moldavia een andren

prins intevoeren....

....La hotarele Moldovei sunt adunati foarte multi Cazaci. S'a caprttat stire

din Polonia ca acolo sunt hotariti sa aducrt o noun mazilie a Domnului Moldovei

si cä regele Poloniei isi va mentinea pretentia de asezare a Domnului

[sAul acolo, ca -pentru aceea Cazacti se in gata, pentru ca, in caz de

refuz in aceasta privinta, srt nrivAleasca in Moldova pentru a aseza cu armele

un alt Domn....

(Mid).

Acelas; 25 Octomvrie 1613.

XVII.

(Afaceri ardelene. Bathory scrie Domnului muntean. Vizirul ceteste scrisoarea

catre acesta 1i),

doeer intercessie van dito prins van Walachia, die

seer veel daerom dede, als aen den Batorj ten hoochsten verobligeert, die

hem in de landen van Walachia hadde met syn macht ingevoert ende den

Surbaen verdreven. [Prin intercesiunea acelui Domn al Terii-Romanesti, care

a facut foarte mult, ca unul ce era in eel mai inalt grad indatorat catre

Bathory, careI adusese in Cara cu puterea lui si gonise pe Serban.]

Urmeaza, scrisoarea lui Gabriel Bathory catre Radu Voda Mihnea.

Radu-i scrisese prin Boier Peter ; Bathory titispunde prin Szombately Marton.


42 N. IORGA 1060

A zadarit pe cel dintatu pentru a trimete si el soli la Puarta. «Die nietsweerdige

verlopene Bettlem Gabor» (nevrednicul fugar Beth len Gabor) n'a stiut

ca el s'a inteles cu Brasovenii si cu Mohammed-Aga; a scris Brasovenilor

ca vine Schender -Pala. Brasovenii ii dau lui scrisorile. A scris Vizirului.

Sa trimeata si Radu, «als onsen goetwilligen naebuyr» («ca al nostru vecin

binevoitor»), un sol la Poarta pentru a se da porunci lui Schender s. a. sa

nu asculte, nici ajute pe Beth len. Nu e adevarat ce scrie aeesta ca el, BAthory,

ar astepta 40.000 de oarneni dela Germani.

«Welck schryven end versierde tydingen weeten S. S. E. E. voorseker

meer enckel verradery end bedroch te syn. Want te dien tyt is Nico Logoffet

met Boyer Peter alhier geweest, als sy des roomschen Keysers iuramentschryven

ons end onsen lande brachten; welck schryven wy den landstftnden

hebben toegesenden end voor alien luyden laten publiceeren. Boyer Pieter

heeft sulckes mit oogen gesien end alle dingen wel verstaen end gehoort,

niet dat wy van den Roomschen Keyser t' crychsvolck begeerd, maer dit

was die grootste nstructie van onssen gesanden gedaen»: pace cu ImpAratul

(«care scrisoare si svonuri ce umblau stii Maria Ta de sigur ca

erau mai mult tradare si amenintare. Cad pe vremea aceea a fost aici Nica

Logofatul si Boier Peter, tend au adus scrisorile de juramant noua si terii

noastre, cari scrisori le-am trimes Statelor Terii si le-am facut sa fie publicate

inaintea tuturora. Boier Peter a vazut aceasta cu ochii lui si a inteles

bine toate cele si le-a auzit, nu ca. as fi cerut dela Imparatul Roman oastea,

ci instructia cea mai insemnata ce s'a dat dela not solilor nostri» a fost pace

cu Imparatul.)

A pus «excepto Turca» in act, care e public doara! I se ordonase de Sultan

a face pace cu Germanii. Trimete scrisorile catre Brasoveni la Constantinopol.

«S. S. E. E. schryve oock aen den Heer Bernardo dat Syn. E. oock gelyck

met onse gesandte by die Vizir aenholde». (Maria Ta scrie si d-lui Bernardo

[Borisi], ca el sa starue la Vizir, impreuna cu solii nostri.)

Ocna Sibiiului, 23 lunie 1613.

(Ibid.)

Ace las; 6 si 19 Decemvrie 1613.

XVII'.

Ambasadorul polon reclama drepturile de suzeranittea ale Regelui asupra

Moldovei ; cere si destituirea lui Torm,4a.

(Ibid.)

XIX.

Literae Itnperatoris Turcarum ad Sac. R. M.


1061 .DOAMNA LIII IEREMIA VORA,.

43

[A sosit la el solul polon Andreiu. Se plAnge de Cazaci. Andreiu a faga.duit

ca «nici unul» nu va mai prada «et no pedo quidem nobis subiectas oras

tacturum». Nici Tatarii nu vor face altfell Quae vero ex parte Moldaviae a

Serenitate Vostra nobis relata sunt, recte omnia intelleximus atque praedicto

Palatino, datis ad eum hac in causa arnplissimis mandatis, serio praecepimus

ne in posterum vel monico (sic) pede modestiae fines transiliat, neve

quidpiam pacis federibus contrarium agere audeat. Quod, si post haec mandata

in officio suo sese non continuerit, hoc in ipsius caput redundabit

eiusque in locum alius Palatinus, probitate et prudentia insignis, qui utriusque

partis nomen tueri sciat, substituatur. Qua ex parte Serenitas Vestra

non moveatur, immo amicitiam quae Serenitati Vestrae nobiscum est, ut in

dies augeat, studium et diligentiam prestet... Constantinopoli, mensis Sikwiec

[Zilcade, Zilhige?] primis diebus.

Responsum ad literas Imperatoris Turcarum. [Rezuma astfel fagadueala

adusa, de Aivat Ceaus si Andrei Gorski :] Et Moldaviae in posterum is praeficiatur

qui nobis non ingratus sit bonaeque nobiscum vicinitati studeat. [Carbacii

sunt fugari din toate terile, si «ex Valachia».]

(Ms. Czartoryski, din Cracovia, 360, pp. 80-2.)

XX.

Raport olandez din Constantinopol; 7 Martie 1614.

....Den prins van Moldavia heeft den ambassatorem van Polen, voor drie

maenden van hier vertrecken, seer onbeleffelyck beiegent ende Syn Excellentie

geweygert in Jassa, de stadt drin S. S. E. E. Hoff houdt, ende passagie

door gelegen was, binnen to wagen cunen, sulcx dat op het velt onder

de tenten heeft moeten logieren. Bovendisen heeft oock den ambassadeur

niet alleen van de goederen, die mide voerde, maer oock van syne eygen

bagagie toll offgenomen, bedragende wel tot drie duysent dalers, willende

hem met sulcken middel revengeren iegens den Coninck van Polen, die

hem door dito synen ambassadeur tot Constantinopolj van syn lant heeft

willen priveren

. Domnul Moldovei a intampinat pe solul polon, plecat de aici acum

trei luni, intr'un chip cu totul de necrezut, si nu i-a ing,aduit Excelentei Sale

sa intre in Iasi, orasul unde Maria Sa isi tine Curtea si pe unde avea sa

treats solul ; ass incat a trebuit sä poposeasca pe camp supt corturi. Afars

de aceasta, i s'a luat solului varna, nu numai pentru averea ce duce& cu

dansul, ci si pentru bagajele sale, in sum& de vreo 3.000 de taleri de sigur,

vrand cu astfel de mijloace O. se rasbune impotriva regelui Poloniei,


44 N. IORGA 1062

care prin acest sol al lui la Constantinopol voia sA-I despoaio de lara lui. (1)

[Domnii au primit porunci de a intl.& in Ardeal pentru Beth len; la 9 Iunie

se publica in terile noastre rasboiul impotriva Cazacilor.]

(Ms. Pauw citat.)

XXI.

Auss Wien, letzten October [1614].

Auss Ober-Rungern hatt ihnen so viel Nachrichtung das sich dorsselb

Oberste in der Muldaw an der polnischen Grentzen befindet, daselbesten

sich mit HUM der Polaggen and Khoosaggen sterckt, in Meinung dem Bathori

Gabor in Siebenbargen zu begegnen

(Konigsberg, Archive, Gesandischa 1 tssachen.)

XXII.

Raport olandez din Constantinopol; 31 Octomvrie 1615.

[*tiri] hoe dat in Moldavia en groote commotie tuschen den. prins ende

de principaelste landtsheeren onstaen is, sulx dat den prins (die een

soer bloetdorstich tyran is), voorgenomen hebbende eenige van dieselvige

unversiens te dooden, sy halt te velde ende in de waepenen begeven

hebben; dan, van den prinss vervolcht zynde, zyn eenige in Valachiam gesvlucht,

haer salverende ender protectie van den prins aldaer. De agenten

van den prins verclaeren dat dieselvige heeren correspondentie met de

Poelen habben om den prins to verdryven ende dat by occasie van diese

beroerten de Polen met den groot leger alreede op de frontieren van Moldavia

syn gecoemen, by haer hebbende den broader van den laesten prins

Constantinus, zoon van Jeremius Vaivoda, vuer drye iaeren in diergelycke

aenslach van de Tartars gavangen ende daernar verdwechen (sic),

met meeninge den selvigen met gewalt int landt intevoeren. Dan daervan

is noch geen andere seeckerheyt aen den Cahimacham gecoemen, als vant

aengeven van de voorgesch :

agenten. (2)

.CA in Moldova s'a iscat o mare tulburare intre Domn si cei mai insemnati

boieri, at incAt Domnul, care e un tiran foarte setos de sange, hotarandu-se

a ucide pe neprevestite pe unii din ei, ei s'au strans indata inarina(i

in lagar. Fiind apoi urmariti de Domn, unii au fost prinsi si decapitati,

altii s'au mantuit in Tara-Romaneasca, supt ocrotirea Domnului de acolo.

(1) Cf. Studii si documente, IV, Prefata.

(2) Se cer stiri lui Tomsa si se dau porunci la Munteni, Ardeleni, etc., pentru ajutor.


1063 DOAMNA LIJI IEREMIA VODAs. 45

Agentii Domnului declarit ca aceiasi boieri aveau intelegere cu Polonii pentru

a Boni pe Domn si crt, folosindu-se de aceste intamplari, Polonii, cu oastea

cea mare, au si venit la hotarele Moldovei, avand cu ei pe fratele celui din

'Irma Domn Constantin, fiul lui leremia Voda, care, cu trei ani inainte, Intr'o

asemenea Incercare, fusese prins de 'Mari si dispitruse apoi, cu gandul

de a-1 aduce cu sila in tart. Dar cu privire la aceste lucruri nu i-a venit Inca,

nici o veste sigura Caimacamului decat dupa, spusele acestor agenti.

(Ms. Pauw citat.)

XXIII.

Ace las; 12 Decemvrie 1615.

Fuge Tomsa, «die van alle standen ende landsheeren, overmits syne

voorige tyrannie, verlaeten zynde» («care a fost parasit de toate starile si

de toti boierii, pentru tirania lui de mai inainte»). S'a adapostit la Braila.

(Ibid.)

XXIV.

Ace las; 12 Decemvrie 1615.

Hanul scrie despre un mare 'agar polon la hotarele Moldovei. Si Domnii

dau aceasta veste. Caimacamul intreaba pe dragornanul polon «ende alle andere

copluyders» («si pe toti ceilalti negustori») despre stiri. Un ceaus pleaca

spre Polonia. «Duni haec ita geruntur, syn de Poe len met omtrent twintich

duysent mannen in Moldavia ingefallen, hebben het landt ingenoemen en

geplundert; den prins heeft hem nau ix met de vlucht in Valachia gesalveert»

(«Intre acestea, Polonii au navalit in Moldova cu aproape 20.000 de

oameni, au luat tam si an pradat-o ; Domnul s'a mantuit fugind in Tara-

Romaneasert».)

(Ibid.)

XXV.

Acelas; 7 Fevruarie 1615.

In zadar Domnul adus de Poloni ofera bani Caimacamului pentru a Ii intarit.

Se porunceste ambasadorului ardelean sa mearga, acasrt pentru a grabi

pe Bethlen.

(Ibid.)

XXVI.

Aus Venedig vom 19 dato [Februar], anno 1616.

....Von Constantinopoli hat man die Widerankunfft des Suldans in selbiger

Statt, unnd seyn be%ohlen warden den Weywode Thombsa in der Wallachey,


46 N. IORGA 1064

welchen die Pollnn vertreiben, wider einzusezen; and soil sich der Emir

di Saida [Fakhreddin] mit dem Suldan wider versOhnt haben....

(Konigsberg, Archive, Gesandtscha ftssachen)

XXVII.

Raport olandez din Constantinopol; 5 Mart 1616.

Schender-Pala e numit sef al expeditiei impotriva noului Domn al Moldovei.

Dar vine stirea ca. Radii Voda Mihnea impreuna cu Pasa dela Silistra

au gonit pe Poloni. Tomsa e adus 1a Iasi. Se imbraca in caftan de our capuchehaiaua

Moldovei, care aduce aceasta stire. Polonii ar fi plecati spre pace.

(Ms. Pauw citat.)

Acelas; 16 Aprilie.

XXVIII.

Polonii suet la Hotin. In Constantinopol se agita pretendenci pentru Scaunul

Moldovei.

(Aid)

XXIX.

Perillustris ac magnifice domine, domine et amice observandissime,

Servitiorum nostrorum paratissima commendatione praemissa, etc. (sic.)

Semper nobis curae fuit ut oratores ad Aulam Serenissimae Portae degentes

christianorum principum habeamus nobis amicissimos et rerum

nostrarum promotores faventissimos, in vestris fidelibus amicitiis certissima

praesidia proponentes, propter authoritatem qua polletis abunde, et quod

consilio, gratia ac intercessione plurimum efficiatis. Praeteritis litteris nostris

proxime missis in primo ingressu nostro a Perillustri ac Magnifica Dominations

Vestra multis precibus flagitavimus causae nostre habere rationem,

et nunc magnopere petimus velit nobis adesse fautor benignus, laborem

non detrectans in commendatione nostri subire et sedulo adiuvans legatos

nostros in adeptione vexilli ad nos, iure feudi, natura privileciorum benignissime

ab Serenissima Aula concessorum, proprie devolventis, actu et fraude

crudelis Tomsae a nobis alienati ad tempus, non vero ablati. Qui in dominio

nihil aliud exercuit nisi caedes nefarias sine lege, pro libitu carniticum

manibus tradens innoxios; oculos sanguinarios funestissimus homo pernicie

hominum nunquam saturavit, constitutum apud se habens omnem nobili-


1065 .DOAMNA LPI IEREMIA VODA.. 47

tatem funditus evellere. Pessimum animum Deus non prosperavit; pulsus

sede, profugus in confinibus Danubii cum malo nostro vitam indignam lute

trahit, collectaque manu nefariorum, actus furiis, ex amisso dominio in praedam

mittit, provinciam nostram sola relicts vastitate nobis successoribus.

Quo facto, non solum Imperatoriam Maiestatem, dominum, dominum nostrum

clementissimum, gravissime laesit, sed etiam oratores nostros in via cum quaerelis

ad Serenissimam Portam euntes, interceptos, crudelissime trucidavit,

hoc intendens per atnicos ad id ordinatos ut nulla accusatio ad benignissimas

aures Imperatoriae Maiestatis pervenire possit. Respiciat itaque oramus

Perillustris ac Magnifica Dominatio Vestra aequitatem in nos successions,

qua proprium dominium et haereditarium, perpetuo nobis iure privilegiorum

devotum et concessum, recuperamus ; respiciat et oppressionem subditorum

a quorum cervicibus iugum servitutis tyrannicae depulimus ; opitulari dignetur

nobis in consequendo vexillo, quod dum ex favore Dominationis Vestrae

Perillustris ac Magnificae consequemur, etiam Inclytae Reipublicae Vestrae

et Magnificae Dominationi Vestrae, a qua hoc beneficium referemus, plurimum

obligati erimus, grates ac officia perpetuo dehito modo candide asserentes.

Interim Perillustrem ac Magnificam Dominationem Vestram diu valere ac

feliciter optamus.

Datum Iassiae, die xx aprilis, atom 1616.

Perillustris ac Magnificae Dominationis Vestrae amicus benevolus,

servire paratus :

Alexander Mohila, princeps Moldaviae.

(Acelas volum de corespondents olancleza.)

XXX.

Raport olandez din Constantinopol; 30 April 1616.

*tiri in Divan ca Hotinul e despresurat. Turnsa cu Pasa ar 6 voit sa na

valeasca, in Polonia. Dar Polonii, 150.000 la numar, ii rasping. Ei cuceresc

iaras Moldova. Se trimete impotriva for Schender-Pasa.

(Ibid.)

Acelas ; 10 Maiu 1616.

XXXI.

Se confirms stirile din raportul precedent. Polonii sunt in Moldova, foarte

hotariti. Hanul nu poate pleca deci in Persia.

(Ibid.)


48 N IORGA 1066

XXXII.

Ace las ; 28 Maiu 1616.

Polonii au inaintat panh la hotarul muntean, dar fara a-1 trece. Vine la

Poarta, ca trimes regal, Kochanski. Aduce scrisori dela Alexandru Voda catre

ambasadori. Caimacamul pare ca voeste restituirea lui Tomsa.

(Ibid.)

Acelas ; 11 Iunie 1616.

XXXIII.

Kochanski invinueste pe Tomsa. Turcii pretind ca navalirea s'a fae,ut «prin

autoritatea Regelui». S'ar putea sa izbuteascA un at treilea candidat pentru

Moldova, dintre cei multi cari an venit.

(Ibid.)

XXXIV.

Antonio Francesco Colombo catre ducele de Modena; Praga, 18 Iunie 1616.

....Scrivono di Pollonia che li Pollachi hanno dato rotta di qualche rilievo

al Turco ne' paesi della Vallachia, prendendo alcune citta, con uccisione

di molti Turchi, et che tuttavia vanno seguendo la vittoria, avanzandosi nelle

terre del nimico piu che possono...

(Arh. din Neapole, Carte Farnesiane, 172.)

XXXV.

Raport olandez din Constantinopol; 25 Iunie 1616.

Caimacamul a fost mazilit, intre altele si pentru partinirea indttratnicii,

pe care o artita lui Tomsa. Dragomanul polon e trimes cu un ceaus la Rege,

«apparentelyck om Syn Mat. te bewegen Alexandrum Vaivodam ende het

poolsche leger van haere feytelicke proceduren te doen desisteren ende

niet wyders te attenteren, met conditie dat Tomsa affgesett ende den derde,

neutrale, van bier gesonden werde». («De buns seams pentru a face pe M.

S. O. opreasca pe Alexandru Voda, si oastea polona dela faptele for violente

si a-i sill sit nu mai incerce altceva, cu conditie ca Tomsa va fi mazilit qi

un treilea, neutru, va Ii trimes de aice».)

(Ms. Pauw citat.)

Acelas ;, 25 Iunie 1616.

XXXVI.

Nu e nici o veste dela SchenderPasa, care e la hotare. In Constantinopol

sunt mai multi pretendenti. «Onder anderen we-rdt oock voorgeslagen een


1067 DOAMNA LUI MUMMA VODA . 49

zoon van Simon Vaivoda..., die iegenwoordick hem in Poe len onthoudt,

geallieert met des Coninx opperste Veldtoverste ende van denselvigen

boven Alexandrum altyt seer gefavoriseerb» («Intre altii, se propune un

fiu al lui Simion Voda [Gavrilas]..., care se tine acum in Polonia, aliat cu

Hatmanul eel Mare al Regelui, si a fost favorizat de acesta totdeauna mai pre-

sus de Alexandru»). 11 recomandit pe acesta pi Hanul. Sosesc prinsi poloni

din Moldova.

(Ibid)

XXXVII.

Ace las; 9 Julie 1616.

.... De affairen van Polen ende Moldavia hebben nae de veranderingen

van den ouden Cahimacham ...een andere pluye genomen, zynde op den

29 Juny beretelyck in diligentie van hier geexpedieert een capisibassi van

den nieuwen Cahimackham om Tomsam gevanckelyck aen de Porta te

brengen ende daernar op de 7 deses heeft Syn Mat. in Divano den prins van

Valachia Raidulo Vaivoda het principaet van Moldavia gedeclareert. Syne

Excellentie agenten ende commissarisen daerondt de hant van Syn Mat

gecust. Den onderstalmeester van Syn Mat. is gedeputeert van aen Syn

Excellentie de bandiere te brengen ende in de possessie te stellen. («Afa-

cerile Poloniei si Moldovei au luat o alta infatisare dupa schimbarea brt-

tranului Cairnacam..., caci inc. dela 29 Iunie s'a trimes de aici in grabit un

Capugibasa, de dare Caimacamul eel nou, pentru a aduce pe Tomsa prins

la Poart1 Si apoi la 7 ale acestei luni Sultanul a dat in Divan principatul

Moldovei Domnului Terii-Romanesti, Radu-VodA. Agentii pi comisarii acestuia

an sruutat indata maim Mariei Sale. Imbrohorul-cel-Mic al Mariei Sale a

fost trimes pentru a duce Domnului steagul Si a-I asezA in Scaun».)

[Se crede ca regele Poloniei so va multumi si va retrage trupele pi pe

Alexandru Voda. Korecki, fost student la Leyden («die eenige iaeren geleden

te Leyden gestudeert heeft»), ar avea, de gand insa a se impotrivi pana la

capitit, pentruelt s'a ruinat cu expeditia, pe el si prieteni.]

Men beyt darontrent vyffthien duysent manen, alto goede geresolveerte

soldaten starck syn, ende daerenboven haet met do Chasacken, wel dertych

duysent getall, verbonden hebben. (Ar avea la 15.000 de oameni, toti soldati

huni i hotririti, pi,

pe 15.ngit aceasta, ar Ii unit cu Cazacii, cari vor fi

Bind de sigur 30.000 la numar.)

(Ibid.)

XXXVIII.

Ace las; 6 August 1616.

[Tomsa a sosit.]

Den Cahimacham heeft hem veel fines caresses becoedset (sic), don veste

Anatele A. R.Torn. XXXILMemoriile Sec(. lotoriee.


50 N. (ORGA 1068

van broccado doen ommehangen en onder cautie in syn schoonvaders

huys later' logieren; wort aen d'eene zyde met schoone woorden van den

Cahimacham onderhouden, aen d'andere van den Thesaurier gesolliciteert

om syne schatten to openbaaren, onder verscheyde pretexten, dat veel confiscatien

genooten heefft, die Syn Mat. toequamen. Men souckt hem met

behendickeyt (gelyck de Turckon gewoon syn) syne goeederen vuyt to trecken,

middlertyt hem hoope gevende van restitutie in synen stadt.

[Caimacamul ii face multe miguliri viclene, i-a dat caftan de brocard si

I-a lasat, sub cautiune, sit se aseze in casa socrului situ; pe de o parte e tinut

cu vorbe frumoase de Caimacam, jar pe de alta i se cere de Tefterdar

dea la lumina comorile, sub felurite cuvinte, ca a Mout multe confiscari

cari revin Mariei Sale. Se incearch cu staruinta (cum sunt deprinsi Turcii)

sit -1 despoaie, dandu-i pana atunci nadejde ca va fi restituit in Scaunul situ.]

[Veste ca, Schender, nu numai a batut pe Poloni, dar a prins pe Alexandru

Voda si pe mama lui], die als een dappere heldinne ende bynae als

chief haet duslange iegens de macht der Turcken in de possessie gemainteneert

heefft (care, ca o viteazrt eroina si aproape ca sef, s'a Omit atata

Limp in stapanire impotriva puterii Turcilor).

[I se spune sigur) dat den Cahimacham, de brieven van Skendor -Passa het

ondelesende, syn handen ten home! opheffende, Godt danckte en van vreuchd

weende (=ca acest Caimacam, cetind scrisorilo lui Schender -Pala, pi-a

ri-

dicat manile la cer, a multumit lui Dumnezeu si a plans de bucurie).

[Radu Voda e acuma in Moldova, celalalt pretendent se va trimite in Tara-

Romaneascal, (1) die men acht dal zeecker jongman salt weesen, die eenige

iaeren int palleys van den Oppersten Visyr tot dies Fyne bewaert is geweest,

zynde van de affcomste van de walachsche princen. Thomsa sail apparentlyck

in het casteel van Rodus gevanckelyck gesonden werden (despre

care so crede ca e un oarecare tanar, care a Post prtstrat cativa ani in palatul

Marelui-Vizir, pentru acest stop, ffind in semintia Domnilor munteni.

Tomsa trebue probabil sit fie trimes prins in castelul din Rodos.)

(Ibid.)

Acelas; 29 Octomvrie 1616.

XXXIX.

....De moeder van Alexander Vaivoda, die Moldaviam geoccupeert hadde,

is met dito Alexander, oudt vyfthin iaeren, endo noch een ionger zoon bier gebracht,

van Syn Mat. gecaresseert ende d... tlyck met haer twee zoonen turcx

(I) Marcu Voda. V. Studii ¢i documeide, IV, p. cxxxi.

sit -si


1069 .DOAAINA MI! Im1E nA VODA . 51

gemaecht ende hit Seraglio van Syn Mat. gehouden. [Korecki e la Caste le,

in temnita lui Potocki.] Acesta nu onlanx aen Sr. Gratiani, lot recompense

van sync diensten, geschoncken en vry geladten is, hebbende aen dito Gratiani

vor syn rantsoen betaelt drye en twintich duysent ryxdaelders.

Op dese maniere is de moeder met haere drye .zoonden ende beyde

swagers, met heere dochters getroudt, waervan d'eene, huysvrouwe synde

van Koreseki, nu med een Tartar getrouwt is, in de handon van de Turcken

gecoemen ende in soo vuytterlycke desolatie van soo hoogen stadt gevallen,

een exempel van een sonderlinge straffe Godts. Den ladt verdreven prins

van Moldavia Stefanus Tomsa gaet hier als een arm man by de stradt, werdt

alleynstes van syne schatten berooft, sail apparentelyck daernae int casteel

van Rhodus gevanckdt gesonden werden.

De zoon van Simon Vaivoda..., genaempt Gabriella, aen den weleken men

het principaet van Valachia belooft hadde, is hier oock gearriveert ende

heefth datelyck de handt van Syn Mat. gecust, werdt gecaresseert ende een

dagelix intratenement gegeven, onseecker wat van her principaet vallen sail;

alsoo den nieuwen prins, die men nae syne becoupinge gemaeckt heefft,

onlanx eerst derwaerts is gegaen.

[Mama lui Alexandru Veda., care ocupase Moldova, impreuna cu acest

Alexandru, in varsta de cinsprezece ani, si cu Inca un flu mai lanai., a fost

adusa aici, a fost primita cu maguliri de Sultan, si la urma s'a turcit cu cei

doi fii ai ei si e tinutil in Seraiul Mariei Sale... Potocki de curand a fost

daruit d-lui Gratiani, ca rasplata pentru serviciile lui, si a fost liberat dupa

ce a platit acestui Gratiani pentru rascumpararea sa 23.000 de taleri imperiali.

In acest chip a ajuns in manile Turcilor mama cu cei trei fii ai ei si cu

amandoi cumnatii, cu fetele ei, dintre cari una, sotia lui Korecki, e casatorita

acum cu un Tatar si a cazut dela o asa, de inalta stare la o nenorocire

Cara margini ca aceasta, exemplu de strasnica pedeapsa a lui Dumnezeu.

Domnul moldovenesc de curand gonit, *telan Tomsa, merge pe aici ca

un om sarac pe strazi; i s'a luat toatit averea ; de buna searny ca dupa aceasta

va 11 trimes ca prins in castelul dela Rodos.

Fiul lui Simion Voda... anume Gavrilas, citruia i se fagaduise principatul

Terii-Romanesti, a sosit aici si el, si de fapt a sarutat many Sultanului, ai i s'a

dat un tain pe zi. Nu se stie de care principatul va avea parte. Noul Domn

care a fost nuit pentru bard, abia de curand a plecat Intr'acolo.]

(mid.)

III. Regeste dupA documente interne Inedite sI

strAine rare.

dupA publicatiuni

Bielowski,

Operele lui Stanislas Zollciewski, Lemberg 1866 in S °, pp. 155 7 (traducere

in colecOit Schmidt, piistrata in Itiblioteca Muzeului National din Testa).


52 N. TONGA 1070

Lemberg, 30 Maiu 1601.

Zolkiewski trimite o circulara. Rev le a cxpediat pe P. Myszkowki de

Mirow, castelan de Lublin, pe N. Danilowicz de Zuzow, staroste de Drohobycz

si pc cancelarul Pavel Piaskowski, pentru a plati trupele din Principate.

Vin des pentru platy la Lemberg; se vor duce apoi in Livonia in parte.

Bielowski, pp. 161-2 (la Schmidt).

II.

Lemberg, 28 Ianuarie 1604.

Zolkiewski si I. Swoszowski, scriitorul Lembergului. Arata ca au negociat

cu leremia si Simion MovilA pentru plata trupelor polone. La urm5.,

Luca Stroici ofera a da din averea sa 25.000 de... A imprumutat si a

dat o parte ; pentru rest se statorniceste un termen, !Anil la care nu va

pieta din Lemberg. Dar Ieremia -i va restitul banii in cinci siiptamani, tot

inainte de plecare. Atilta se va da de amandoi fratii.

III.

Torok-Magyarkori Allan, ()Irwin ytdr, III, pp. 74 5.

1 Martie 1607.

Felicitarile lui Simion Movikt catre Sigismund Rakoczy, principele Ardealului.

Ibid., 8/CIV.

IV.

Ia§i, 23 Septemvrie 7116 (1607).

Mihail Moghila pentru Petrimanti fiul lui Crutco s. a., cu privire la satul

Zalaoanii, luat pe bani de Necoara Donici parcalab.Stroici Logofat.

Scrie Grozay.

V.

Ibid., 35 LXXVII.

hu,;i, 28 Septemvrie 7116 (1607).

Constantin Moghila, pentru mAnastirea din silistea Logofilt.

lanachie oram. Scrie Pante lei.

Ibid., 164/XLVI.

VI.

Iasi, 30 Octomvrie 7116 (1607).

Mihail Moghilti, pentru Piitrasco Stolnicelti s. a. Fart iscalitura domneasca.Stroici

Logollit.Scrie Drtigan Taut ul.


1071 DOAMNA LUI 'UREMIA VODA *. 53

Ibid., 8/XXII.

VII.

Iasi, 16 Noemvrie 7116 (1607).

Mihail Moghili, pentru Galata.Pecete micit Stroici

Dinga piar.

Bibl. Ac. Rom., 5/XL1X.

VIII.

Iasi, 10 Martie 7116 (1608).

rcnacm emicadsTn, Aincrti rcnAtincn renAnt; catre «slugile sale $i urednicul

din targul Botasani» pentru Ursu Tiganul. Pecete cu truce dublA

rocrioxAtt If

V. plansele la sfarsit.

Ibid.. 38/LXXVII.

IX.

Iasi, 19 Martie 7118 (1610).

Constantin Moghila «s'a milostivit si a dat rettArnit; cn rcromm Allaprwrii»

veniturile satului 1,1800K.

huieri si fgra pisar.

Scrisoare curioasA. Iscalitura a Domnului, fara

Bielowski, pp. 452 3 (dup. Schmidt).

X.

1612.

Lista celor ce vor veni in Moldova supt starostele Felinski pentru ca sit

aseze ca Domn pe Movilit, cumnatul acestuia. Sunt caleva mii numai, si

Cazaci.

XI.

Logo fat.Vasilie

Malinowski si Przedziecki, Izvoare pentrit istoria Poloniei (Zrzodla do dziejory polskich),

Viena, 1843, in 8, II, pp. 89-91.

aStaphaniacp, 16 Aprilie 1612.

Alexandru de Ostrog catre regele Poloniei. Tomsa a lost pus numai

pentru ca Turcii sit poatri, atactl Polonia. Pretind a fi scos pe inaintasul


54 N. ronaA 1072

sau pentruca «multi ani» n'a dat tributul. Nu e Nine a ajuth pe Constantin,

cAri e nevoie de liniste la acest holar, pentru rasboiul cu Muscalii. SA se

Baca pace prin el la Poarta, cum propune Ilasan-Pasa.

XII.

Arh. Statului, Neamt, III, 7.

6 Main 7120 (1612).

*tefan VodA intareste mAnAstirii Seoul satul Rosciori, dat de Damian

Vistiernicul.

Bielowski, pp. 411-2 (dup5. Schmidt).

XIII.

Zloczow, 22 Maiu 1612.

Golkiewski catre loan Danilowicz, Voevodul Rusioi. «SArbAtorile» ii par

mai bune pentru a sta in Iasi. A hotArit deci revista trupelor la Hotin, pentru

ziva de 1 Iunie, spre a putea surprinde pe dusman. Ar veni; e bolnay;

crede sa poata plea in douti saptilmani. Cel ce va trece Nistrul e

«dumnealui starostele Felinski». Crede ca nu trebue sA piece indatA spre

hotare. (1) Lucrul se face, fireste, prin «public° consilio».

Bielowski, pp. 413--4 (dup. Schmidt).

XIV.

Zloczow, 25 Maiu 1612.

Zolkiewski catre nobilii poloni. AratA dreptul Polonilor de a face Domni

in Moldova. «Un oarecare *Wan, care-si zice fiul lui Tomsa» a jignit pe

Rege gonind pe Constantin Voila, pus cu voia lui. S'a dat porunca lui Ste

fan Potocki, staroste de Fe lin, a intra in Moldova cu o parte din mercenari.

SA ineargA si ei. El insus va veni mai pe urinA.

Bielowski, pp. 415 6 (dupa Schmidt).

XV.

r.olkiew, 4 Iunie 1612.

Zolkiewski, 4 Iunie 1612. Au venit soliile la «Domnul Moldovei», care

cere ajutor pentru a fi restabilit.

(1) Scrisoarea aceluiay de pe pp. 355-7, in care se arat5 nevoia de a se sprijini un

Domn moldovean mai bun adectlt aces gloat5. a lui Tom§.a §i a Greciloro, nu e, deci, din

1612, ci de pe vremea lui Radu Vod5. Mihnea.


1073 DOAMNA LUI IEREMIA VODA.. 55

Bierowslii, pp. 417-8 (la Schmidt).

XVI.

Bar, 8 Octomvrie 1612.

Pacea lui Tomsa cu Polonii (=Hurmuzaki, Sup/. I12, p. 369 si urm).

Jurarnhntul lui de credinta, din 1613, ibid., pp. 419-20.

XVII.

Dizennik literacki, 1862, fol., No. 87, p. 688 copie comunicatil de d. Eugen Barwhiski ;

traducere In Schmidt.

Ia0, 10 Decemvrie 1613.

Stefan Voda Tomsa da voie «neamului polon, fie Poloni, mai ales negustori,

fie Ruteni, Armeni si Evrei», a merge cu marfa «pe drumurile CernAutilor,

Hotinului si Sorocili». Dar, dacil vor merge pe aiurea, isi vor pierde

mArfurile. Si arate aceasta poruncA «parcAlabilor ce sunt pe acel drum».

Stephan Tomsza z laski Bo2ij Hospodar Panstw Moldawskich i Dziedzic

prawy. Wszem w obec y kazdemu z osobna komu to wiedzie6 nalezy oznaimuiemy.

Ysz narodowi polskiemu iako Polakom, a zwiascza kupcom,

tak Polskim, iako Rusi, Ormianom y Zydom, wolno ie ym od thego czasu

do ziemie naszy iezdziec ze wszelakiemi kupiami y towary, a to themi

gcAcincami jako Czarnowiechiym, Chocimskieym y Sorockieym, a nie inedy

iedno themi \v/ane gocincami chodziO map, pcyl straceniem wszystkiej

kupie swy albo towaru, a za okazaniern listu naszego burku/abom naszym

na tych goscincach mieszkajacym, wolny iusz onym wyiazd i przyiazd od

Panstw naszych, co dlia pewnoci lepszej tego pisma rozkazaligmy pieczcc

prycisna.6 i reka, w lasn4 podpisuiemy. hV

Jasiech, dnia dziewi4tego grudnia

roltu Pariskiego ctysiacznego szeasetnego czternastego.

GTE*AWA 110f110Att.

Pecete atarnata, cu scut si cap de bou; legenda dimprejur: GTF4sans 130fROM.

Bielowski, pp. 522-4 (dup. Schmidt).

Zolkiew, 31 Martie 1614.

XVIII.

Zolkiewski catre regele Poloniei. Hanul e la Cetatea-AlbA. Turcii se gatesc.

Sahin, care are o femeie polonA, ar voi, se zice, sA fugA la Persi.

«Din Moldova am tire cA Vizirul ar voi sa dea Domnului Moldovei stApb.nirea

asupra Terii-Romanesti si Ardealului in cazul unei nAvAliri la noi.»


Bielowski, pp. 227-8 (dup5. Schmidt).

t'. IORGA 1074

XIX.

Bar, 12 lunie 1614.

Zolkiewski catre Rege. N'are cu ce apara Camenita si Hotinul. Va aproviziona

cea din urma cetate prin starostele de Trembowla. Dar, cum se

va gasi prilejul cu cinste, dupa poruncile Regelui, o va parasi. Potriveste

a§a, ca sa, fie rugat de Domn. Otwinowski, intorcandu-se dela Constantinopol,

i-a spus ca Tomsa a vorbit bine de dansul. I-a

scris deci di merge

acum spre a potoli pe Cazaci si a-i asigura Domnia. Dar Tomsa n'a raspuns,

ceeace este un semn rau.

XX.

Bielowski, pp. 534-5 (dupa Schmidt).

Var§ovia, 1615.

Regele catre Zolkiewski. Turcii si Tatarii au sosit la Cetatea-Alba. Tomsa

are ganduri rele.

Bielowski, pp. 236-8 (dupa. Schmidt).

XXI.

Zolkiew, 17 Maiu 1615.

Zolkiewski catre rege. Trimete scrisorile Domnului Moldovei, cu «vorbe

goale cari se pot capata usor la un astfel de om». Dar intr'o tidula el instiinteaza

ca trebue paza despre Han. Un beglerbeg ar fi trecut Dunarea

si va sta la Cetatea-Alba pana la adunarea trupelor.

XXII.

-Szilagyi Sandor, Bethlen Gdbor fejedelem leveldzese, Budapesta, 1886, pp. 37-8.

Alba-Iulia, 20 Septemvrie 1615.

Beth len Gabor catre Imparatul. Despre gatiri ale Hanului si celor doi

Domni.

Bielowski, pp. 242-3 (dup., Schmidt).

XXIII.

Kamionka, 7 NoemN rie 1615.

Zolkiewski catre dregatorii poloni. Se plange el Doamna Elisaveta, auzind

de turburari in Moldova, «a inceput sa strige» a i se face Domn fiul, de 10-11

ani, Alexandru (Alexandrzyka). Aduna multi «prieteni nedisciplinati». Prada


1075 «DOAMNA LIII IEREMIA VODA«. 57

in tale Pod)lia. Nu and si nu taie, dar ieau tot catre Ustie. Ajung in Pocutia.

Se plang nobilii din tinutut Haticzului. Parte din oaste e la hotare

si trece pentru a prada. Domnul Moldovei scrie lui Zolkiewski cu plangeri

impotriva lui Wiszniewiecki si Korecki. Vina nu va fi a lui, Domnul, data,

se va ajunge mai departe. *tie sigur ca Tomsa a chemat pe Turci, cari au

si venit. Acesta trimesese si pe oCamaras» la Rege, cu plangeri. Regele

invite pe cei doi nobili a se stampara. Zolkiewski cere nobilimii a se

ridica impotriva pradatorilor.

XXIV.

Kemeny, Notitia historico-diplontatica archivii capituli albensis, 1836, p. 127.

Cluj, 7 Decemvrie 1615.

Beth len GAbor catre Vizir, despro «strages illa quam Stephanus Vaivoda

mense (sic) passus est a militibus polonis».

XXV.

Szilagyi Sandor, Bendel?, Gabor fejedelent kiadatlen politikai (coact, Budapesta 1879,

pp. 29-30.

1615.

Bethlen dare Francis° Daroczy. Tomsa e crud: a omorit pe boierii cinstiti

si pasnici; in locul for a pus pe altii, si pe aceia in ca,teva, randuri i-a

Mat. Aceasta n'a suferit-o poporul, sl s'a rasculat. N'a ajutat norocul pe acesti

nenorociti, caci putini pedestri unguri trabart(ii(1) si multimea din Iasi

s'au sculat ca sä sprijine pe Domn, sl i-au biruit. A ucis Tomsa, cu fel de fel

de morti, pe cati i-a prins. Ceitalti s'au risipit in toate partite: acum negociaza.

Ca un pagan chinueste Domnul pe sotiile for prinse; pe uncle le taie

in bucati; celor ingreunate le-a despicat pantecele si a ucis pruncii. Nu mai

poate rabda Dumnezeu. Polonii sunt la Hotin cu Alexandru. Tomsa s'a inspaimantat

rau. Radu Mihnea vine sa-1 ajute.

Bibl. Acad. Rom., 81/LXXXIII.

XXVI.

Alexandru Moghila. Scutire pentru manastirea Voronet.

Ia0, 6 Ianuarie 7124 (1616).

(1) La inceput trabantii erau unguri. Aceasta o spune pentru vremea lui Petru $chiopul

Fourquevault, cillAtor francez care str5.1Atit Moldova (Acte si fragmente, I, p. 37), §i

un raport de misionar catolic, din Pevruarie 1:;85 (?): 'La guardia del Moldavo e di 400

drapanti, che sono Ungheri, e di 50 alabardieri albanesi e greci, che vivono alla turcap

(Bibl. Academiei Romane; civil de documente din Arh. Vaticanului, d5.ruite de d-1 Vladimir

Ghica). V., de altminterea, Iorga, Istoria armateti romane, I.


58 N. IORGA 1076

Beth len, Pol. levelei, p. 40.

Beth len 4 Fevruarie 1616.

Tomsa si Radu Voda sunt la Tecuciu, cu oastea Serdarului Ibrahim. Polonii

se af15. la Iasi.

Ibid., p. 46.

XXVIII.

19 Fevruarie 1616.

Polonii au iesit din Cara. Cei doi Domni si Serdarul au pornit spre Iasi.

De sigur ell au lucrat intrigi, caci ei erau prea slabi pentru a putea bate

macar 2.000 de Poloni.

XXIX.

ibid., p. 48.

Brapv, 7 Martie 1616.

Turcii si Tatarii i-au venit lui Tomsa, care a pornit asupra Hotinului.

Vesti nesigure despre o noun luptrt. Turcii l-au adus pe Tomsa numai pentru

cinste, dar it vor schimba indatit, find urit si la PoartA, pentru cruzimea lui

Ibid., p. 50.

XXX.

9 Maiu 1616.

atm Francisc Rhedey, care scrisese despre gandul lui Radu Voda «de

a veni in jos»,

Bibl. Ac. Rom., 15/LXXXIV.

XXXI.

Iasi, 12 Maiu 7124 (1616).

Alexandru Moghila, pentru manilstirea Humorului.Pecete rupt5..Fara

ischlitura.

Bibl. Ac. Born., 19/LXI.

XXVII:

XXXII.

Ia0, 12 Maiu 7124 (1616).

Alexandra Moghila, pentru manastirea Sucevita.-1M1111{11 goivkpu

Serie: Rasa.

Sima.


1077 e DOAMNA LUI IEREMIA vonA. 59

Bethlen, Pol. levelei, p. 57.

XXXVII.

19 lunie 1616.

nitre acelas. Schender -Pala a sosit la Targoviste: va fi chemat iinpreun6

cu Domnul muntean, de Ardeleni.

Mid., p. 60.

XXXIV.

22 Iunie 1616.

Catre acelas. Poate sosi Schender la Brasov intr'o srtptAmana, pentru a

merge «supt muntii Ardealului». Nu e frica nici despre Moldova, 6,6 25-30

de boieri vor Ii ajutati de Bethlen a merge la Poarth".

XXXV.

Arh. din Suceava, dup.' Schmidt.

Iasi, August 1616.

Radu Voda Mihnea intrtreste un vad do moaril locuitorilor din Itcani. (1)

XXXVI.

Arh. Statului, Neamt, 1139, 1140, 1141. Iasi, 8 Ianuarie si 27 Aprilie 7124 (1616).

Alexandra Vodil Moghilii, pentru sate ale mAnlistirii Semi.

XXXVII.

Iasi, 12 Maiu 7124 (1616).

Alexandra Vod5, Moghila, (IA un privilegiu manAstirii Humorului.

Schmidt, 1 c.

XXXVIII.

28 Aprilie 1617.

Privilegiu al lui Radu VodA Mihnea pentru Vornicul Nicoara.

(1) La 1612, Tomsa ii scutise de cai de olac si de robotl domneascA. Mai tarziu Miron

Veda (Octomvrie 1628) le cruta darea de sat' (Unschlitt) qi de piei.


orga, Doamna lui Wade Voda .

ticirt rnA

Analele A. R. Toni. XXX1LAlentoriile Sec(. Istorice.

Doamna Elisavela,

dupa o picturii din m6.na'stirea tiuccvita.

SI. 1.


lorga, Doamna lui Irimie Voda. St. II.

, .

1 T* iremlit

.

arch) h10111A10160.

-

r"1.lil

..,t:

,

Antaele A. R.--Tom. \X.\11.Afethoriile

Seq. Islorice.

Familia lui Ieremia Vodu, dupe fresca din manastirea Sucevilia.

Dela dreaptl la stanga: 1) Constantin Veda; 2 Domnika Irina; 3 Ieremia; 4) Maria, mama lui Ieremia.

Ad

,, . _

-..

onlic.:. , -,q4,. , .,:, -

W1Vt-

.;)1.5.";.

"I

..,... .

'317,

9

v.

cv _)

a

- /.:

Si'

O't

. .

Morn r; °

acid'

,

v.'

it.34,74.;

ntilLailftialftWo.;, r-rmum _ *fel.

I

In

L

ik.11.4 D. 4

via 1 A

, yrsr 1-5


orfier,

Doamna lui Irimie Voc la .

11&- - , -nu

;_c/

'J$

fir{

Ana tele A. R.Tont. XXXII. illensoriile Serf. Istorice.

,

4.

TRA '44.4- ' P,..---,,.. 1.-- ,. oi-77,--

.... 1.-

At .0.7-A;i 4) . .

_. kit__ ,.....v. 4., f.

-7,.,,,--........ ,..4_,,m,_ --..1._4;,, ....

Familia lui leremia-Vodk dup5, fresca din mAnastirea Sucevita.

Dela dreapla la stfinga: 1) Doamna ElisaveLa; 2) Domnita Maria; 3) Domnita Ecaterina; 4) Alexie;

5) Domnita Stana; C) Domnita Samflra.

.

rt

'} .- ,_. _ i. , A :..

r

..

'.-- ",,ii.''. .1 41 I

,

v,'' ..1,..

, JR, t

....

.,

. 1

St. lit

co.

ifillIciTCPIXO

t


forgo, Doamna lui Irimie Voila . St. IV.

ng o

a .4 \ \

'

E

8 o

4,41eriaika,wwil

,;rr L'---fta glg°' IT! "rs4P:rr.7%.

n. 3 e k

ibialele A. R. Tom. XXXIIMemoriile Sect Istorice.

Cana care cuprinde pitrul Doamnei Elisaveta.

rr,e

g

st:

o

g A

0 7.7

- ° keel .!,

° . .

r,?

'e I


ow, .boamna lui trimie Voila . 81. V.

1-?---'K-.4? --- r---,'-'

01 M.( 1 rug f rtjA4,1(A

it,

f 1(

r/7

/1;lrif4:14. )-1.1.01A n4-11LA (1

fi 7017(41/11

77

.---7". -1 2

J

(-1

44-(7,14Af

(A)Crreiti toi

nr

441 7:741.1

it l

411

17,1 1701 f ar IX I

)..., ,) , f 17-11/1apl' il 0 7--"tr---',,

42/k6 c.,///77ety7,4171-jj_11 ic..)((itifitq.461,t &et/

k4tii

/ ,

(67)7,11 eff(41 /1 a f,i(ca4

1_2.14

16-1/7111-(71,

?

/21

/(ell

1411,4 -r7(11171-faa GI b7(11/Y141A 1 f

/-`11

p ,11

c-r

,ffiaWl4Y,Cerf 7'7 al-777,9

11 e t-fircmn ,4n77ti- "IgfiCirrlir rirm,14

44r,

Syr y 1;17ren /1/1

ii

Anatele A. R.Tom. XXXII. -Memoriile Seq. Istorice.

Porunca Doamnei Elkavela care ureadnicul de Botopni peniru

(Iasi, 10 Mantic 7116=-1(108.)

ni1e Tigani.

J

a (v.

,;I

;r7

Al {'?" n' 1 i il i er0 y rz piiii

1 '') " ,

ad yl. ,,.0/'

(71

1 7-7

e (1-4"

-1 i

'

I


Ana lele Academie' Ramble. L. B.

Indreptari si intregiri la istoria Romanilor dupe acte descoperite

in arhivele sasesti. I. Brasovul, de N. Iorga . . . . . . . -,50

Barbatii culti greci si romani si profesorii din Academiile de Iasi si

Bucuresti din epoca zisa fanariota (1650-1821), de C. Erbiceanu. -,50

Nichifor dascalul, exarh patriarhal, si legaturile lui cu terile noastre

(1580-1599), de N. Iorga -,20

Date le cronicelor moldovenesti asupra anilor de domnie ai lui Alexandru

cel Bun, de Dimitre Onciul . . . ..... . . . . -,30

Contributiuni la biografiile unora din cronicarii moldoveni, de

I. Tanoviceanu. (Cu 1 tabeld.) . . . . . . . . . . . . -,30

Despre Ungurii si Episcopiile catolice din Moldova, de Radu Rosetti ---,80

Vieata E i Domnia lui Barbu Dimitrie Stirbei, Domn al Terii-Romanesti

(1849-1856). Memoriul I, de N. Iorga -,30

XXVIIL- Desbaterile Academiei in 1905-6 . . . . 5 -

XXVIIL-Memoriile See!iunii Istorice . .

6 -

Vieata si Domnia lui Barbu Dimitrie Stirbei, Domn al Terii-Romanesti

(1849-1856). Memoriul H, de N. Iorga 1 60

Cronica Bohotinului, de Radu Rosetti . . . . . . . . . . . 1,60

Notiunea valorii in istorie, de A. D. Xenopol . . . . . . . . -,30

Din Nichita Acominatos Honiatul, traducere a partilor privitoare la

Istoria Asanizilor, cu introducere si index, de Gheorghe Murnu 1,20

Note genealogice si biografice despre familiile Buhus f} i Rosetti,

fosti proprietari ai mosiei Bohotinul, de Radu Rosetti . . . . -,40

Cateva manuscripte si documente din Cara si strainatate relative

la istoria Romanilor, de N. Iorga . . . . . . . . -,30

Cauzalitatea in succesiune, de A. D. Xenopol . . . . . . . -,50

Originile partidului national in Romania, de A. D. Xenopol . . -,20

. . . . . . . . .

XXIX.- Desbaterile Academiei in 1906-7 6 -

1 XXIX.-Memoriile Sectiunii Istorice . . . . . . . 8 -

Cronica Vascanilor (Judetul Suceava), de Radu Rosetti . . . . 1,50

Despre originea si transformarile clasei stapanitoare din Moldova,

de Radu Rosetti . . . . . . . . . . .

..... .

. . . -,70

Un boier oltean la Karlsbad in 1796-1797: calatoria lui Barbu

Stirbei in apus, de N. Iorga -,20

Congresul pentru Proprietatea literary si artistica, de A. D.

Xenopol . . ..... . . . . . -,20

Cateva farame din corespondenta lui Alexandru Voda Ghica, Domn

si Caimacam al Terii-Romanesti, de N. Iorga ..... . . . -,20

Congresul sociologic din Londra si organizarea military a scoalelor

in Romania, de A. D. Xenopol . . . . . . . . . . . . -,30

Despre censure in Moldova. I. Infiintarea censurii de guvernul

provizor rus si functionarea ei sub acel regim, 1828-1834, de

Radu Rosetti . ............. . . . . . . . . . . -,40

- II. Censura sub Mihaiu Sturdza, 1884-1849, de Radu Rosetti . 1,50

- III. Censura cartilor evreesti in Moldova sub domniile regulamentare,

de Radu Rosetti. - . . -,60

Neconstiutul in istorie, de A. D. Xenopol . . . . . . . . . . . -,30

Evolutia in istorie, de A. D. Xenopol . . . . . . . . . -,30

Traditia istorica in chestiunea originilorromane, de Dimitre Onciul -420

Doua Zamfire, domnite romane din secolul XVI, trecute in Transilvania,

de loan Pwcariu -,30

Cateva osbervatiuni asupra indatoririlor militare ale Cnej.ilor si

boierilor moldoveni in secolii XIV si XV, de I. Bogdan . . . -,30

Contributii la istoria Moldovei intre anii 1448-1458, de I. Bogdan. -,30

Evangheliile dela Horror si Voronet din 1473 si 1550, de I. Bogdan 1.-

XXX.-Memoriile Secgunii Istorice . . . . . . . . . . . . . . 6.-

Tom. XXX.-Desbaterile Academiei fia4907-8 5.-

Despre censure in Moldova.IV. Censura sub Grigorie Ghica si desfiintarea

ei, de Radu Rosetti . . . . . . . . . . . 1.-

Cetatea Neamtului dela podul Dambovitei in Muscel, de I. Pufcariu. -,20

Notita despre monetele lui Petru Musat, de Nicolae Docan . . . 1.-

Lupta intre Draculesti si Danesti, de A. D. Xenopol . . . . . . 1.-

Contributiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin,

Tudosie Dubau, Vasile Damian), de Const. Giurescu . . . . -,40

Inscriptiile dela Cetatea-Alba t;)i stapanirea Moldovei asupra ei,

de I. Bogdan 1.-

Documentul Razenilor din 1484 si organizarea armatei moldovene

in sec. XV, de I . Bogdan . . . . . . . ........... 1 . -

I n d i e s alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 . . . . . . . . 2.-

Tom. XXXI. - Desbaterile Academiei in 1908-9 . . . . . .

5.-

XXXL-Memoriile Secfiunii Istorice . . . . . . . . . . . . . 10.-

Patruzeei ei doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. -,20

Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti . . -,50


Ana lele Academia Romane L. B.

Letopisetul lui Azarie, de I. Bogdan 1,60

Cum se cautau mogiile in Moldova la inceputul veacului XIX.

Condica de rilfueala a Hatmanului Raducana Roset cu vechilii

lui pe anii 1798-1812, de Radu Rosetti . . . . . . . . . 1,50

Originile asiro-chaldeene ale greutiltilor romane, de Mihail C. Sulu. ,20

Arhiva senatorilor din Chigindu gi ocupatiunea ruseasca dela

1806-1812. I. Cauzele rasboiului. Inceputul ocupatiei, de Radu

Rosetti . . . . . .

2.

Negru Voda gi epoca lui, de Dr. At M. Marienescu . - . . . . 150

Criminalitatea in Romania, dupii ultimele publicatiuni statistice,

de I. Tanoviceanu. .......... . . . . , . . ,30

Arhiva senatorilor din Chiginau gi ocupatia ruseasca dela 1806r 812.

II. Negotierile diplomatice gi operatiunile cailitare dela 1807-1812.

Amanunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti 1,50

Unionist' gi separatist, de A. D. Xenopol ...... . . . . . ,50

XXXII. Desbaterile Academiei in 1909-1910 . . . ..... (Sub presd).

XXXII. Memoriile Sectiunii Istorice . . . . . . . . . . (Sub presd).

Otiri despre veacul at XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-

dente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . ,50

Arhiva senatorilor din Chiginau gi ocupatia ruseasca dela 1806-1812.

III. Aminunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de Radu

Rosetti ............... . . . , . . . . . . . 1,60

IV. Amanunte asupra Terii-Romfinegti dela 1808 la 1812, de

Radu Rosetti 2,

Despre elementele cronologice in documentele romfinegti, de N.

Docan. . . . ......

..... . .

. ..... . . . . . .

.

,50

Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Romilne,

de A. D. Xenopol . ,60

Studii privitoare la numismatica Terii-Romanegti. I. Bibliografie

si documente, de N. Docan . . . . . . . . . . . . . . . . 1,20

k;tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-

dente diplomatice straine. II, 1750-1812, de N. Iorga . . . . ,80

Conflictul dintre guvernul Moldovei gi mandstirea Neamtului.

I. Inainte de 1 Iunie 1858, de Radu Rosetti. . . . . . . . 1,60

Marele spatar Ilie Tifescu gi omorirea lui Miron gi Veligco

Costin, de I. Tanoviceanu . . . . . . . . . . . . . . . . . 150

Luptele dela Ogretin gi Teigani din zilele de 13 gi 14 Septemvrie

1602 (7111), de General P. V. Ndsturel . ..... . . . ,50

Conflictul dintre guvernul Moldovei gi manistirea Neamtului. II.

Dupn 1 Iunie 1859 de Radu Rosetti . . . . . . . . . . . .

1,50

Din amintirea unui boier Moldovean din jumatatea intai a yeacului

XIX, Dimitrie Ghitesou, 1814-1878, de A. D. Xenopol . . 0,70

More magazines by this user
Similar magazines