Views
5 years ago

11/ditia a treìa - upload.wikimedia....

11/ditia a treìa - upload.wikimedia....

11/ditia a treìa -

SERIA II.- -ANUTL IV, No. 780. 11/ditia a treìa VINERI, 5 IUNIE 1898 NUlVIARUL 10 BANI A DONA11IENTELE Incep la 1 i 15 ale fle -cárui lupf Un an in tars 30 lei ; in streinatate 50 lei ase Iunl .. . 15 . . a 25 . reI Loni .. 8 . . s 13 Un numar lu slreinatate 30 baut MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA I E1)ACTIA No. 3. STRADA CLEMENTEÏ No. s 0 TELE FON NUMÄ RUL 10 B ANI ANIUNCl ZIIII.E Anunciuri la pag. iV 0.30 b. lima . . . III 2. lei i . i Ii 3. i insertiile ei reclamele 3 lei rindul UN NUMAR VECHIO 30 BAN No. 3. STRADI CLEHEVTA No. 3 Interview cu d. C. Balcescu Interview Cu d. C. Bälcescu PROBA VALAuILA III Continuärn eu faimoasele probe ale falirului, invocate de colectivistl pentru a scApa pe Sturdza al lor de intierare meritata si dovedit de tradare si de spiona +giü, in Limp de pare, caci darli faptul ar fi avut loe in timp de razboia, acel ora era ile mult executat. Va sA zicd, pilla arum dovezile aduse de colectivistl, cum cä documentul in care se spune cä Sturdza a dat acte, date, deslusirt guvernulul maghiar ln chestia suhventief scoalelor din document citit in Camera de d. ake Ionescu, aceste dovezi, zicem, stint urmätoarele : 1) 0 nota trimeasa din Budapesta «Agr-ntiei Romine', adi :ä d-lui Scupiew,sky, omul lui Sturdza, in care se «afirma zeä nie! ode ta guvernul ungar «nu a primit, pe cale diptomatic4, date asupra subventiel scoalelor dinBrasov ». Am aratat ça aceasta si cu nimica este tot una, spre a infirma valoarea documentutui. 2) 0 scrisuare de la Bu lapesta, adresatä Coresponden fai Politice din Viena, in care se afirma di Sturdza este nevi - novat de ceea ce este acuzat ! Intrebäm pe ori -ce ora cu putina minte ; sunt acestea dovezi cä documentul catit de d. Take lonescu este fais? Acum trecem la celelalte probe, in puterea carora Voin f a, cu o nerusinare fara seaman, indrazneste a nega autenticitatea actutul, numind pe d. Take lonescu de falsificator. De asta data, ocazia o dä L'Indépendance Roumaine. Iata ce se serie «de la Bud' p,stn la Bucurce». Citam textual: «L'Indépendance Roumaine de la 30 Aprilie (12 Niel, sosita Rei asta -zl, tontine doua rescripte ale d -lut Wlassics, ministrul cultelor, adresate Mitropulitulul Miron Ruman, in privinta sebventiunilor acordate scoalelor rumine d n B-aeov. Per, basa unor infomm "(funi autorizete, putem asigura cä d. IViassics n'a adresat Mitropolitulul de cit numai un singur rescript, anume pe acela de la 18 Aprilie 1898 nr. 1816, publicat de «L'Ineépc udance» In loeul Inasti si la care expresiunea « govern regall nu se refera la guvernul roman, ci exclusiv la guvernul unguresc. Ctt despre Gel l'alt pretins rescript ce ar fi tost adresat de d ministru 'Messies, Mitropolitulut, el n'a Post adresat si, jet in urinare, aserfiunea in aceastä privinfä este contrarie adevärului». Asta data, aven-1 a face eu o desmintire mal categorica, ça torma, dosi ça fond tot amb!gttä. Sa se noti ze cä «cet -l'a -t pretins art» nu este dezmintit de cil inerti cit se susfine cä ar fi fost trimes de ministrul Wlnssies. Prin armare, chiar pe baza acestel netite, putem sa sustinem rä attui exista, ça el a fost trimes rnitropolitu'ut Roman, numai un lucru nu mal putem sus - tine : cum cä el ar fi fost trimes de Wlassics. Alita ! lata toate, dar absolut tonte probele, lin cari, dupa colectivistl, rezultä cä documentul este fats, ba chiar cä e falsi - ficat de d. Take lonescu! 0 observatie foarte importante. Nol ziceam mal eri cä nu este de ajuns, in aceasta rhestie, ça numal una din parti, spre pilda, aceea care este banuitá ça a trimes actul, sa'i desmintA pentru ea actul sa poatä fi declarat fais ; se cere, absolut, ça si cea - l'alta parte atea presupusa cä l'a primit sä afirme cä nu l'a primit. In specie, drept vorbind, niel o parte nu a voi bit inca In censul de a déclara actul fais, nici chia guvernul Ungar. Caci cele tre! des_ .nintiri pe cari le am ana!izat, nu emana in mod oficial de la guvernul de la Pesta. In adevër, notita urmatoare pe care Agen fia Rominä a d -lor Scupicwschi si Sturdza, pretinde cä a primit.'o de la Budapesta, nu are niel un caracter de autenticitate : «A(lain din sorginte competentä, cä ases-fi uvea, produsa 1n una din t.ltimele eedinte ale camerel deputi tilor, dupa care guvernul unguresc ar fi primit pe cale diplomalicä date asupra subvenfiunilor acordate scoalelor rominesti in Ungaria, este cu desévfsire contrarie adevërului., A doua desmintire puh'icata In Coresponden fa Politica din Viena, ori rit de oficioasa ar fi aceastä gazetä pentru Au trie, nu se poate pretinde ça ea emana direct si cu caracter oficial de la cahint -tul din Budapesta. in adevër, citind textul atelel des - mintirl, se vede ça ea este departe de a avea caracterul unel piese oficiale. Iat -o : Ministrul preeedinte Sturdza a fost bannit, ca ar fi pus la dispositia unui organ al guvernulul maghiar o nota despre subventiunea a cordata. Invinovdf irea aceasta este eu totul neaderëratä. D..tele, deslusirite el actele privitoare la aceasta lte.;tiune, find tri miiuile unor organe ce depind de guvernul migar, va ajuns la eunostinta mieistrulni de instructie Wlassics pe c.-le regutate. Asa dar, nu exista nies cet mai »tic motiv de a cere d -lui Sturdza ca sä dea un document pentru ast fel de [apte, cari erafi în cunostinfa generala, parte prin acte public% te, porte prin declarafiunl publice.» De altmintrelea, am dovedit cä aceastä serisoare confine atitea neexactitatl si afirmatil false aproape cite frase cuprinde. 0 singurä desmintire, cea data ziarulul L'Inlépend'znce Rauntaine, ar putea sä aiba un caracter mal eficace, insä am vt3zut ca ea este redactatä in stil sibilie, asa cA nu poate apara pe Sturdza de invinuire si nu poate infirma documentul in sine, ci numai intru cit s'a pretins cA el emana de la ministrul de instructie Wlassics. Iata piesele pe cari colectivistil si in prima linie Voin f a, se reazimA pentru a injura pe d. Take Ionescu si a'l acuza de falsificator. Ti- erusine nu pentru el, cart nu ad 'arsine, ci pentru biata mante omeneasca ! Dar sa presupunem un moment cA toate notele de mal sus emane de la guvernul maghiar, si cA din ele rezult.a ca cabinetul de la Pesta det cea mai forntai4 desmintire cum cA Sturdza a dat informatif in chestia scoalelor din Brasov, declarind in acelast timp cA documentul in discutie este fats. Urmeazä de sic! cä dovada este fäcuta? Urmeazä ca documentul nu Exista? Ca el a fost plAsmuit, ca Sturdza este un luger de nevinovätie in chestia scoalelor din Brasov, cA d. Take lonescu a calomniat ? Statl, d -lor colectivistl, nu vA grabiti eu asemenea concluzil. Mai aveti de furcä pe ralea logicel si aceea a proba tiunel, dupa cum vA vom dovedi indatfl. Támbáláú politienesc Am spus din capte iooulut cä pretinsa serbare plänuitä pe ziva de 11 Iunie nu va fi de cît un tämb4iläïc poli tieneso, menue sä mai dreag3 pufin fortn colei tivitä f it cäzutä in putréjune. nu ne-am înselat. Asta-zt lucrul se vede deja destul de bine. Liga, dupa cunt se stie, a fost înläturatä, de oare-ce guvxrnut nu vrea o serbare na f ionalä, ci o serbare colectivista. Pentru acelast motiv, aú e,git din eomisiunea de organisare a tämbäläului Bolintineanu si 73 alcescu. Cine a mai ramas ? Vointa Nationala nu s'a jenat sä ne-o spue in numáru-i de hliercnrj. Aü ramas primarul cu ajutoarele sale si prefettul poli fief. Nu mai poate incäpea dect indoialä asupra caracterutut polifienesc al tämbälc:ului. Polifia de acum va särbätori antintirea polifaiului de la 1848. Petrecere bunä. ..ems MODIFIOAREA LECEI COMUNALE Ciad guvernul conservator a facut legea comunale dupa care se administreazA ai asta zi comunele, eu Coate ca liberalii s't ü angajat s'o desfiinteze, el nu se putea gludi ce ar fi posibil ca o administratiune comunale sä lutrebuinteze banil coutribuebililor pentru scopuri de partid. Cu toate astea, ne -a fost dai sa vedem si asemenea blestamatie. Administratiunea comunalä a Capitalei tntrebuioteazA banil cc,nninel ca si cum ar face parte din fondurile clubulul colectivist. Mal deunazi, aceastä administratiune a hotatlt sa dFa 50 000 lel pentru faimoara statuie a lui 13ratianu. Acum, alta comedie, administratiunea comunale se pregateste sa cheltuiasca cite va mil de lel pentru tambalaul colectivist de la 11 Iunie. i In vremea asta, capitala e tnecatA ori de noroiü, ori de prat. Batjocura aceasta, in contra careia protestane cu toste energia tu numele contribuabililor, ne Indreptateste se ne gluditn la o modifi,;are a leg; I comuna'e. Cina vom fi la guvern, va trebui sa Irscrim to legs cA mairapazlicurl de soiul celor pe cari le romite administratiunea comunale attuala suet absolut oprite. Demisinnea d -lai C. Bh leescn Retragerea d -lui C. Bälcescu din comisiunea pentru organizarea läm.bäläulue colectivist, a produs o profundä impresie, cu atit mai v£rtos cä d -sa este sin gurul in via f ä dintre aceia cari 04 avut un rol important in miscarea nafionalä dintre anis 1830-1860. Ans va zut azl pe d. C. Bälcescu si l'am intrebat asupra demisiunei sale. N'am deniisionat in mod format, dar am comunicat d loi- acelora cä nu ma mai duc pe la sfätuirile lor si nu mai vreati sa fair patte la serbärile pe cari où de gin.d sä le [acä, a räspuns nonagenarul d. C. Bälcescu. De ce? Apol, uite de ce : Ei m'ai chemat pe mine, fard s4 stile de ce, si ara tam -nesam m'ozi Pleut presedinte. Abia pe urina am oflat ce ginduri atic.S'i atunci 'mi -am zis, cä ideia serbäril miscärif de 1848 ar fi buna, data s'ar face o serbare nofionalä. Dupa cite-va zite irisa m'am convins, cä nu e vorba aci de o serbare no f ionalá, ci de politica de toate zilele. Atunci eri, care de ceci de ani nu ma mal aniestec in poljticä, ci fini caut de bdtrinef ele rasele, m'am retras. Adicá, cum fac ei politico ? Ei, nu vezi ? Nid unui nu stie ce vrea sä serbeze. Unii nreat6 sä serbeze pe Ion Brätianu ; alfa vreaü sä serbeze bäteilia de la Dealul Spires ; al f ii nu vreatic s4 depunä coroane la staluia lui Ilehade Rädulescu si la morm£ntul generalulul Tell ; alfil vread ça ses-barea sá aiba un caracter anti- conservator si pur guverna mental ; alfa aü exclus pe Liga Culturalä, fiind -cä a vroit sä [caca o serbare nafionalä, etc. In s[£rsit un balamuc politic, din care efi nu vreafi sá fac parte. Cul se datorertte mtlearea de la 48 ? Atunci ce se va serba la 11 Iunie ? Nid eú, nici ei nu stiú. Dar Bd fi spun eït ce a Post in 48 : De la 1832 si pinä la 1880 un sir dal evenimente mari s'a4 produr in farei, dintre cari cel mai important este unirea principatelor romene. In 1832 cinti boera romani din ces mai mari, aie inflinfat partidul nafional; aceasia sont Iancu C£mpineanu, Gr. Cantacuzino, tatcil d lui Gh. Gr. Cantacuzino, Post prese dinte al Senatului, lancu Raser, mosul d lui Nicu Filipescu, Iancu Vácárescu si Manolache Báteanu. In 1835 es an mai luat pe lingä dinsii pe Heliade Rädulescu, Gr. Alexandrescu, Cesar Boliac, major Iran Voinescu al douilea si pe mine. Pins la 1845 numai arestia aú format parlidul nafional, si pinä atunci ne adunar in fie -care searä and la Iancu C£mpineanu, care sedea aläturi de primaria actualä, unde ad fort biurourile Eforiel, c£nd la mogul d lui Nicu Filipescu. In 1845 s4 vena apoi la noi Alecu Ghica, cáciulä mare, beizadea Dimitrie Ghica, Gr. Grädsteanu, Ion Ghica, Nicolas B'Il cescu, Tell si mai tirziii Costache Rosetti. Cind s'a vestit cä la Paris si la Viena a isbucnit revo'ufia, atunci unii din noi ari voit sä [acä si aici revolufie. S'a surprins Vodä Bibescu care a fort salit sä semneze constitu fia care a Post copiata din Revue Répub'icaine de la 1836 din Paris. Atunci a isbucnit un fel de revolufie la Islaz si s'a dat o luptel la Dealul Spires. Dupa frei zile, Vodä Bibescu s'a retras de la domnie. Iacä tot ce a Post in 1848. TämbdianI colectivist Dar Ion Brätianu ce roi a avut in miscarea de atunci ? Nici tin rol ; el era dintre coi mies, prea tinär si nebägat in seatnä de nimeni. .Si totusi unii vreaá acum ça intreuga mistare ce s'a produr ps atunci sa fie atribuitä lui Ion Brätianu si sá fie exptoatatä politiceste £n favoarea c£tor -va persoane de la pufere. Apoi la aceastä minciunä sic nu ma asocies, caci politica nu mai fac si nu ',recta sa fac. E vorba sä nu se mai [acä nimic. Nu stiic, dar ar fi mai bine sä nu fard, nimic, decit sä [acä un caraghiosl£c, care se intemeieazä pe o minciunä. SPRE A EVITA ALTE POLEMICE Un ziar din Capitala nu zicem un con - frate vroeste cu ori -ce pret sa ne atraga tutr'o polemica eu privire la cestiuni atingaloare de partea uegustoreaseä a ziaristicet. Asemenea discutiuni ne par si lipsite de interes pentru public si sunt si lipsite de ce 1 -ce farmer pentru not. D'aceea, cele ce ziccm aci nu aü de stop d'a alimenta, ci din potriva d'a curma, nu numal a'eastA polemice, ci si pe viitor, ori ce polemice de natura aceasta. Nu e ziar din Capitale, afarä de cele cari t.'aü ni.;i o cAutare din partea publiculul, care sa nu fi fost aíras de Adevärul In polemice, ce se sfirsesc in tot -d'a-una prin insulte, cu privire la tiraie' lar, la vìnzarea lar, si, lu fine, la tot ce priveete partea negustoreasee a gezetet. Ba noua ni s'a lntimplat Ceva si mal curios. lastro cit privim aceste cestiuni ca absolut nedemne de a atrage atentiunca public,Ilut, le -am evitai tot -d'a -una. Dar de ocre -ce noi nu intrAtn tn polemica, s'a pornit o polemica despre not. Am asistat acum un an, fera a ne amesteca In distt:titine, la o lupia omerica de zece zite, menite din partea Adevärului a dovedi cA Epoca are nn mal mare tira, de cit cutare alt ziar. Ce interes va fi avut pentru public aceasta polemica, n'am putut priceps niel pene azt. Ziarul Dreptatea care are el el o masinii rotativa ca Adevärul a fost mal ales tinta atacurilor ziarulul republican. Observati, iub+tl cititori, acest fenomen, ca de cite ori Dreptatea va porri o campanie pe o Gestione ori -care ar fi, de atitea ori Adevärul va face tacere in jurul acelei ces'iuel, saü va face contra - campanie. Acum, cnrtnd, veti avea o pilla de felul acesta. Adevärul a cerut sa se serbeze ziva de 11 Iunie. Et ne -a si tr jerat, pe noi, findel sfätuisem Liga sa nu se amestece In o serbare care fatal trebuia sa degenereze lit tambalaü. Ne -a eeit dreptatea, i injuraturile Adevërulut se Intore azl in contra lui. Dar fate ce Dreptatea la initiativa unel serhari pentru t1 Iunie. Astep'att sa vedeti cum Adevérul va tr jura pe cel de la Dreptatea. Nici ca se p tate alt -tel, caci va putea ca Dreptatea, prin reclama ce -1 va face manifestatia, sa -1 la tnainte. Origina certel dintre cele dona ziare democrate e din cele mal interesante. D. Fleva era ministru de interne. Adevërul 11 ridica In slava. Lite. ansa ca d. Fleva se retrage din minister. Din arel moment, laudele Adeverului ajung la delir. Dar d. Fleva scoate o gazeta Atunci se schimlä luzrurile. In zi,ia chiar ctnd apare primal ira mer al Drep täfii, Adevërul anunta ca daca «tribunul» nu va desfaeura un program «,u tendit,te democratic » el nu'! va cruta ; iar din momentul clnd Dreptatea a avut o rotativa, tnjuraturile s'aü carat eu galeata asupra Dreptä f il. Na mal potin ce'ebre ad fost luptele dintre Adevärul si Lumea Noua. Cuvintele de pungast, escrocl etc. eran cele mal dula dintre cele ce se schimbaü entre frati! socialislt. Aceasta potrivire a atitudinet unut ziar dupa straine de politica, o explica tntr'o zi un fost redactor al Ade - värulul. Iutrebat ffind de ce ar fi injuriad Adevärul atti de tare pe conservator!, chut el stint departe de putere, el rasputise «Da, el nu surit la putere, dar el vor reveni in curled si atunel ce se tace Adevärul, daca trel funi macar nu va putea injure noel guveru ?. Cu toate ca tema unica a arlicole'or d -lui Mille este «politicianismul politicisnilor nostri din anlbele partile politice», politi%ianisnl pe cate d. Mi le care nu e po!rtician «11 biciueete ferit de ori -ce glud politicianistic» noi ptivim acest soiu de pohtieianis n, ca sa nu zicem mai reü, care da interese lor de taraba gazetareasea precadere asupra iute - reselor politice, ca until din fenomenele cele mal nenorocite ale vietei ró.stre publice. lntru cif ne priveete, tinem cu deosebire, se nu tim atrase pe terenul polemice'or de taraba. Si le vom evita pe viitor, eu tot dinadinsul. Eie niel nu surit fireetl fata de noi, intru cit nu facem corcurenta Adevärului... pe ni 1 un teren. DIN STREINATATE Dezbaterea din Carnera francezä Nu se stie inca in ce senz se va litnpszi situatia politica din Franta, in urina recentel dezbaterl din Camera care s'a terminat, precum stim eu o ordine de zi certud «un guveru care sa se sprijine exclusiv pe o majoritate republicattd. Aceasta motiune arata ansa in mod ne'ndoios ça radiealü- socialisil recurg la oit-ce mijloc ça sa doboare un guvern care i -a combattit eu inversnnare. Cind se construise, dupa o grea crizs, cabinetul Méline, cuvintul de ordine al rnajcritatei din vechea Camera era ça sa fie mentinut Cu ori -ce pret, pentru ça elsa fats a!egorile. Miscarea socialista, in grita de eoncesiile ce i le facuse cabinetul Bourgeois, ameninta din ce in ce mal mutt si cum in Franta sunt inca numerosi si puternici partizanil ordinal si proprietatel individuale, se ineheiase un fai de pact tarit íntre totl acistia ça sa sprijine pe Méline, care isI lua «e de sarcina tocrnai combaterea socialismulul. Si pentru a -i ajunge scopul, el nu neuocotise sprijinul deeptoi monarchiste ei al raliatilor. Dar o mare parte a poporulul francez n'are, se vele, In vremile acestta, predispozitia pentru un republicanism moderat si, gratte agita - tii or radi ali or, secondati de socialosti, pro - teetoril si agreatil lor, a trimis in, Camera B its din alegerite generate o opozitie nome - roasa, aproape egata in munir eu partezanil lui Méline ceea ce nu era cazul in veci a Camera. Se inte'ege dar rit do d&Relia devenue pentru Méline guvernarea, atit de usoara odi - nioara. Prima incaerare in Camera a Invederat aceasta difcultate. Focul a fort des his de socialistul Millerand, dar in lupin, a intervenit Bourgeois, s. fui radicalilor,'si Brisson, foarte primejdios cind ne1 presedinte de Camera, si cu toate ea me. lino a reristat v- tejes'e, ordinea de zi votata, este de natura a -1 face sa par5seasca frinele potere!. Tema ataculul a fost cea verbe: coniveuta Cu clericali!, raliati!, monareb'stir. Foreign. TRIBUNA LITERARA A se rätoi, A se fasoli, A prins mämäliga coajá Prin aceastä inlocuire, jupíneasa Marghioala devine madama. Apol daca Marghioala a ajuns madamiï, atunci de ce n'ar fi madama si Ruxandra, si Joi fa, si Parase hiva, si Vasitca, si toate strigele de pe la curtile boerestl ? Da, ajung toate madame si cuvintul frantuzesc madame se romanizeazä si capata flexiune romineascä : o Madama a uni f Madame H Madama Madamel Madame Madamele Madamelor in sfirsit, Madame francezä se romani - zeazä, se naturalizeazA complect, se face rominä si traeste in pare, maritata ori nemaritata, cum il vine la indemìnd. Ce se intimplä irisa ? In vremurile din urmä, cam pe la 1870 incoare, incepe din noci a se intari la noi curentul francez. Limba francezä incepe sä pätrunda prin toate saloanele. Incepe si pätrunde si patr'unde si pätrunde, pe de -o parte pianele eu «La priore d'une vierge, si cu limba francezä si pe de alta parte masinele de cusut. Limba francezä pätrunde, dar nu mal aduce madame noua, ci chiar cucoanele noastre vorbind frantuzeste, incep a se numi madame. Se numesc madame, ciar daüde bucluc. In frantuzeste se numesc foarte bine Madame Oh orghiu, Madame Pop, Madame Tunsu, Madame Unsu, dar nu vine tot asa de bine si in romineste : cum se zice In romineste Madama Gheorghiu P Ans väzut träsura Madamel Pop ? I -am spus M zd imei Unsu cd... ? Nu vine de loe. Nu vine pentru cä acum madama, madame!, insemneazä slugä : madant'1 e Zoifa, Ruxandra, Zatnfira, madame sunt s'ugile; d r Madame Pop, Madame Gheorghiu nu sunt madame, nu sunt slugl. Ce e de facut dar ? S'a gäsit un mijloc care nu le -ar fi venit in girad niel filologilor celor mal multi. Miti ce s'a facut ? S'a masculinizat Madamele, s'a zis : lui Madame Gheorglun, lui Madame Tunsu, etc. Mijlocul acesta, insä, ori cit de bun si ingenios s'ar parea din punct de vedire gramatical, nu este tot asa din punct de vedere social : bai betilor nu le place sA li se rnasculinizeze femeile : e foarte natural pentru un barbat sa gindeascä si sä doreascä chiar sa se insoare eu o fate, dar nu e natural de lec sA doreas-a sA se Insoare eu un pompier. Probabil cä aceastä ideosincrasie masculinA alimentata de instinctul de conservare a ïmpins pe bärbatl sA se fereascä de madzmete mascu!inisate si in local lor sa Intrebuinteze frumosul cuvint rominesc doamná. Am vAzut gradina doamnel Gheorghia, padurea doamnel Pop, se pricepa foarte bine si merge foarte bine. Asa dar, de data asta Madame a ajnns sa mearga in frantuzeste, precum Frag ar merge In nemteste ; dar cdnd e vorba de romineste, atuncl se prefera doamnä. *5 Venim la coaja mamaligil. Unui tini moale, fard energie si mal ales fard initiativa, poporul il da epitetul de : m4meigä, mamaliga mo ale, mamaliga mare si mimáligzr. Zic cA aceste epiteto desemneazA mal muli pe omul fard initiativa de rit fard energie. Lipsa de Energie se arata prin epitetul : mämäliga moale, iar cele -lalte arata lipsa de initiativa. Nu se poate zice ea m4ni'llig-t arate lipsa de energie, cAcl mamaliga poate fi si virtoasä nu numal moale si mal ales poporul manioca mamaliga virtoasä, cacl e mal sätioasa. Cu alit ma! putin mäm'ilig3 mare nu poate arata lipsa de energie. Cind se zice cuiva márndligá mare, se mal tntelege ceva, adicA se mal iute lege ceva care adese-orl chiar se spune, de i xtmplu : Oatnenii rei- l'alfa s'ait dus la judeoatä vi ait scäpat... iarä Gheorghe al nostru tnämeiligä mare l... sas

APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
10 rani numerul 10 rani numerul - upload.wikimedia....
INA IN DELEGATIA AUSTRIACA - upload.wikimedia....
torturile de la polijie1bandele în permanenja - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
5 SI 20 A. P=-C_A..1;.= - upload.wikimedia....
unllA 81URUUUă unluuau - upload.wikimedia....