ISTORIA CRITICA - upload.wikimedia....

Ill
COF-F7--
P. ID_ HAS DM-U.
ISTORIA CRITICA
A ROMANILORTJ
4. 16
7i4-aft rtuy,c,,J.LT(19t.tt
pAATEN TULLT TERRET-ROMANESCI
VOLUMULU I.
INTINDEREA TERRITORIALA. NOMENCLATURA.
ID I 'T I IT 1\7" E.A II
REVEpUTi BSI FORTE ADAUSA
.AeXCrAzEUGeko
PRETULt VOLUMULUI: 24 lei noui.
Depositil Ia autorit: Callea MogoOia ur. 172.
B U C U R E S C I
TYPOGRAPHIA THIEL & WEISS
STRADA LIPSCANI No. 11- 13.
I 8 7 4.
1/4
0,1 or
ArROF
, w
,.)
\
,,,Akt=tym=11:=1,10.40==i°
ACTIUNEA NAT-RE
14,
3
r1
C

I-1 .A_ S ID M -CT
,...V......P.e..0...W.
ISTORIA CRITICA A ROMANILORU

33_ P.. 1-1.A_SDMIT
ISTORIA CRITICA
A ROMANILORU
PAMENTULU TERREI-110MANESCI
voLunuLt I.
INTINDEREA TERRITORIALA. NOMENCLATORA. ACTIUNEA NATURE 1.
BUCURESCI
IMPRIMERIA STATULUI
No. 2. STRADA GERMANA, No. 2.
1 8 7 5.

MEMORIEI
REPOS A.TULUI MEU PARINTE
SI
MAGISTRU
IN SCIINTA ISTORICA
ALESSANDRIT PETRICEICU- HASDEtI,
ALLE SELLE DINTRE ALLE SELLE,
DEDICU
ACESTU ANTEIU VOLUDIU

Copilluld, se mica fart ast6mpord din instinctiva pornire de a'qi intari nasconda vigore
prin gimnastica.
Giunele se increde orbesce in tad ce'l esse inainte, caci alts -felid n'ara c4tiga
recea ispita cu pretuld desamagirii.
Sossesce apoi o vresta candy omula, matura la corpa, hi anima §i la minte, se concentra
in sine, devenindu elln insuo o mica lume, basata in relatiunile selle cu lumea
cea mare pe principiuld conservatiunii §i desvoltarii individuale.
Ala sunt §i pop:Vele.
Pruncialora se manifests printr'o sgomotOsa dinamica; tincretea, prin velleitatt federative;
barbatia, prin nationalisms.
Seco lultt XIV a fostd. pentru Romani demanOta acestei din urma fase, a carii au-:
rora resarise cu putina inainte.
Pe ambit fermi ai Dunarii , differite mollecale alle gintii latine dintre Balcani §i
Carpati desnOda, una cate una, precipitatele casatorie on felts defelia de vice straine.
In loon de amalgame romano-bulgare , romano-cumane, romano-ratene, romanoserbe,
romano maghiare, sOa cella putins allaturi cu dOnsele, appara licarinda vr'o
cate-vi staturi esclusivamente romane.
POO la conceptiunea unitatii genetice mai este departe, dOrd agiunge d'o-cam-data
ca Romanuld voesce a fi Romans.
AcOsta virila epoca dace pen6 acuma in cella mat adancd intunerecd.
Cu facia criticei in man, vomd cutecla not s'o strabattemd In tote direetiunile, studiand'o
passa la passa inteo strinsa legatura cu periOdele anteriOre, caci biografia
barbatului nu trebui sa uite vela -ce fusese giunele §i copilluld.
Mal mutts decatft atata, copillaria §i giunia sun!, singurele chiaie pentru deslegarea
numeroselordtenigme alle barbatiei, fie intr'und individd, fie kite° natiune, fie in totalitatea
umana.

viij
Ni-amtt Intellesa missiunea pe o scara colossala.
Ni place anticula Erodota candy reuesce a copprinde istoria lumit in narratiunea
unel scurte espeditiunt a Persulul Darla contra Scitilora, §i ni place §i mai multu modernultt
Buckle candy resume legile universale in cadrula civilisatiunit anglese.
Luanda drepta tints secolula XIV, opera :Astra va fi totuo pSne la una grads o
prisma generala a Romanitatit gi
chtartt a Europet orientate, catra istoria carora vomia
applica complessula sciintelortt bio-sociologice.
Tots ce ne'ngrozesce, este ca nu cuma-va munca i vointa sa fie covOr§ite prin saracia
puteril.
Nesicurt de cliva de maul, ne-ama crecluta datori a da fie -carii portiunt mat substantiale
a vastulul Intrega atata obiectiva rotunaySlla, incata sa pots fi considerata ca
o camaruta gata de lscuita, pe candy celle-l'alte se mat luerSza Inca §i cine scie
dSca Me§terula Manole nu va cadd de pe schelle!
Offerimtt de asta-data Istoria territorials a Terref-Ronainescf.
Ca parte, este abia unu capitols; i totug, prin fonds i prin forma, elk constitua
In acellao timpa tint corps separate i nedependinte, analisanda in clout volume de
cate patru-silect de c011e de tiparn una lungs §ira de probleme omogene.
Nu numal volumii, dsra pone i paragrafit acestel opere s'ara puts deslipi unula
de altula, privindu-se ca o monografia assupra until punts isolate.
Ceia -ce 16ga Inse Intro intima unitate Impra§tiatele elemente alle acestel procedure
analitice, Bunt nesce sintese din ce in ce mat vaste, resumenda successivamente fiecare
episode, fie-care studio, fie-care sectiune.
Planultt nostru Imbrati§Sza tote ramificatiunile ambelora Dacie, incependa prin
Muntenia, unde la Puntea-lut-Traiant fusese aruncata In brasda prima fecunda semOnta
a Latinitatit in Oriinte.
Or! -ce fractiune a nSmulut romanesca va fi approfundata sub tote rapporturile : territorials,
etnografica, dinastica,.nobilitara, ostavesca, religiose, ouridica, economics,
litterara §i artisticti.
Differitele bibliotece din strainState, Parist, Petersburgt, Viena etc., ni -att procurata
Intr'o mare parte massa materialulul utilisata in acSsta scriere.
Sante= mat cu sdmit simtitort pentru affabilula concursa pe care Paula IntImpinata
dela d. bibliotecara Foringer din Munica, d. dr. Iancu afarik din Bielgrada,
d. comite Mauricia Dzieduszycki i d. archivists Rasp din Lemberga, dd. professor!
Gustave Wenzel §i Francisca Toldy din Pesta , d. predicators Frederica Haupt din
Bra§ova etc.

ix
Nu putina inse ni-aa servita chtara in Buccuresci Biblioteca centrula, Biblioteca
Archivulut Statului, Biblioteca Seminariultn, Biblioteca Ateneului, precuma si bibliotecele
particulare alle d-lord Alessandru Odobescu. Gr. N. Manu §i Gr. Bengescu II,
catra cart vomit mat adauga qi pe a d -lui d-r. V. Glodaria din Bra§ova.
A§a cl6ro rare -ors ne vomit flange de lipsa materialulut, gramadita printr'o labOre
de doue-4ect de aunt; fuse limpeclirea acestei avutie de fontane fiinda o munca de
titan ta, ama fi fericitt &ea ne ara agiuta din candy in candy qi altit prin cafe o critica
luminata, completanda lacunele sat corregenda errorile ce ni von fi scapata din
vedere.
Aces ce ara fi dispuo sa faca sciintet acesta servicid de associatiune, sa nu ulte un a
singura momenta urmatOrele cate-va criterie cart ni-aa condusa pe not in tota cursula
operet de fata :
I. Nu e permist istoriculut all intemeia assertiunile decata numat pe date sincronice
evenimenteloni;
2. Chtara o sorginte in intellesula de mat susa, nu e sufficiinte (Weft este Una) nesustinuta
printr'o seria de mai multe Late consideratiunt ;
3. 0 marturia mat noua atunci numat capeta caracterula de fontana, de"ca se 'Ate
demonstra ca a costa fOrte aprOpe de loca i de timpa, s6a cella putina avusese la
dispositiune nesce adeverate sorginti in virtutea carora se pronunta;
4. Sa nu se citeze nici -o data ceta-ce nu s'a citita, era In can de a fi Imprumutata de
aiurt vr'o citatiune sa se puna modestula aped, fara care nu se pOte sci pe a cut responsabilitate
se vorbesce;
5. Affara de fontane, scuturate de ors -ce dubia, nu essista nict o autoritate in istoria,
kit cu atata mat putina nici o nefallibilitate;
6. 0 sorginte trebut studiata in testa §i 'n contesta, cunnoscendu-se intriumt moda
filologica limba originalulut;
7. Nu este iertata a sacrifica eterna veritate trecetorulut interessa, fie acesta de
ors -ce natura, cm falsificandu-se o singura *priga nu vomit mat put6 Intellege totalitatea
catenet;
8. Cine-va se nasce Transsilvana, Moldovdna, Munt6no., Bessarabiana etc., d6ra
istoricula Ole fi numat Romany prin simtimdnta §i trebut sa fie numat omit prin ratiune
: provincialismulo §i fanatismult uccida sciinta;
9. Ceta-ce'l commune natures umane intregt, formanda o nestramutata lege universala,
se applica catra Ole casurile concrete, suppleninda chiara lipsa fontanelora
propria clise ;

I
10. Istoria fiindti partea cea mai supra-ordinata in classificatiunea positivists a
sciintelora, nu este nici o ramura a cunnoscintelora care sa nu pdta respandi cate-o-data
o viva lumina assupra unei cestiuni istorice.
lima dori ca aceste putine criterie fundamentale sa peteuncla la not in spiritula acellora
ce se asverla cu prd-multa frivolitate in cea mai Brea din tote sciintele.
Acuma cate-va cuvinte assupra editiunii de fats.
Successula operei a intrecuta 4teptarile autorului.
Publicanda prima editiune In fasciore, inainte de a fi inceputa. volumula II se cerea
degia o a doua editiune a volumului I.
Parlamentula, in edinta din 16 februaria 1513' _,,vota tin premix «pentru continuarea
Istoriet Critice a Romani lora».
Suntema datori in acdsta privinta a multumi mai cu soma principelui Demetria
Ghica, d. B. Boerescu, d. C. Gradi§tdnu, d. Gun Vernescu, d. G. Chitu, d. T. L. Maio-
,rescu, d. C. Aninclianu etc.
Donmitorula se prenumor:a la mai multe essemplare, §i a bine-voita a ni esprime
dorinta de a vedd o editiune francesa sub auspiciele Mario Selle.
Affara de acega, printeuna decreta din 3 februaria 1874, Domnitorula a decermita
autorului marea medallia de aura pentru «istoria nationala.»
DD.E. Caligari, Dr. Davila, N. Cretzulescu, Augusta Pipcova din Craiova, N. Man-
'circa, Dr. V. Vladescu tii altii to concursa multa la respandirea operei, dra d. library
Soceca s'a grabita din propria initiativa a ni offeri chartia in conditiunile celle mat
hies nitore.
Suntema recunnoscetori d-lui Iona Bratianu de a fi conceputa ideia infiintarii unei
.societati pentru sustinerea intreprinderii nOstre, de§i proverbiula despre copilla cu
-doue m(50 ne facuse, conservanda simtimentula de gratitudine, a declina propunerea.
D. prima-ministru Lascara Catargiu a Incuviintata a se Cori a doua editiune la
Imprimeria Statului, dry d. Generals Tell, atunci ministru de Culte, lux prin prenumeratiune
una numera insemnata de essemplare pentru a fi distribuite la essamene
.scolastice.
In fine, ceia-ce ne-a miscata nu mai putina, Consiliula Permaninte ally Instruc-
-tiunii Publice admise ca obligatoria in invdtam6ntula primra cartea de istoria roanana
a d-lui M. C. Florentia, basata pend la annuls 1400 pe resultatele cercetarilora
nOstre, pe cari le-ama vdcluta adoptate de assemenea In manualula collegiala de geografia
a d-lui Angela Demetrescu, in «L'annuaire gdndral de la Roumanie» a d-lui Frederica
Damd, etc.

xj
Taft pe gala de caldurOsa a fost tti approbatiunea presser periodice, de tOte culorile. (1)
In acesta concerto de bunk primire s'a gassita inse o nota discordanta, represintata
de unto. G. Panu dela «Convorbiri Litterare», autorti alla ingeniOselora teorie ca «granita
nu e granita», a «Moldova se afla d'a-stanga Moldovei», ca «hotarele trebui sa
ine'rga In linie drepte», ca «Niebuhr traducea, pe bizantini cu mai multi aunt §i chiara
secoli Inainte de a se fi nascuta pe lume», etc. etc. (2) In cart tots absoluta nescire de
carte §i putinatatea de giudecata sanetosa serbOza o intima casatoria cu cea mai despletita
rea-credinta, falsificanda pretutindeni demonstratiunea nOstra, chiarti acollo undo
pC,1na la unti punta arts fi pututti s'o IntellOga.
Inchipuinduli ca pita fi cine-va istorica in lipsa de on -ce studio. preparatoria in
sciintele; biologice §i sociologice; fara sa cunnOsca macarti o limbs dintre acellea ce
deschidti fontanele trecutului nostru nationala ; fara sa fi cititti unti singuru buchinti
affara de incai, Magazinti Istorica §i unti calendarti de alle reposatulat Assaki; fan
sa'o fi data ostenOla de a resfoi, dOca nu volumula intregn, cello putina
§i sfor§itula unel fasciOre in momentum canda ii venja pofta de a vorbi despre Inceputula
et; acesta domnn Occe alla douilea anna de canda scrie, Berle, scrie despre
«Istoria critica a Romani lora», ba in cello din urma s'a apucata a kti zugravi nesce
charte geografice imaginare ce nu se sfiesce a ni le attribui none.
0 parodic de critica de acOsta natura artt fi la loculit sea in belletristica creola dela
San-Domingo, made inse ant trebui sa se publice in foie volante, cacr nici chlara
In patria Int Mayaca nu credemli sa se gassOsca o revista seriOsa care sa petrOca a In-
§ira In cum de dour anni una assemenea mixtum-compositum de fantasia, nelealitate
§i ignoranta.
Cela-ce'l mat comica. decatti tOte, este aerula castillanti and acestut dens -ex-mach ina
de a se erige la tota passula in aperatorulli unortt drepturt istorice, in puterea carora
Moldova ara fi possedatti hotarele selle actuale chiarn atunci canda nu essista Inca
nici macarti una graunte de domnia moldovenOsca, sOa pe candy ea abla se desbattea
In scutece in a§teptarea unut capli ca Alessandru cella Bunn i a unui brata ca Stefan
cella Mare.
Este o norocire pentru not de a fi prin origine cella putina totti atata de Moldov6na
ca i differitil X §i Y dela «Convorbirl Litterare», caci alai-mintrea s'ara fi
gassita pone acuma multi alts de acella% calibru ca sa ne accuse, cu vre-unto calendarti
(1) Romanun, 1872, 15 apr., matt etc.; Transactiuni Litterarie, 1872, 15 iuniti; Trompetta Carpatilort1,1872,
23 apr.; Albina, 1872, 22 iun.; Journal de Bucarest, 1872, 18 apr.; Transilvania, 1872, 1 malt; Pressa etc.
(2) Vecli studiultt d-lui Gr. G. Toeitescu, Cumiit se scrie la not istoria, In eColumna lui Traianti), 1873.

xij
In mina, ca amt. sacrificatti «scumpa tam §i frumosax. pe altarultt unet vanitatt provinciale
de Olt 'dna sets de tine mat scie ce; pe candtrin casultt de fata, gratin moldovenismulul
nostru de nascere, not suntemt acela ce'l putemu mustra pe d-lort de a
subordina, in moduli . cella mat puerilt, veritatea istorica unort meschine pretensiunt
de Want.
DOca't facema onore clisulal domnt de telt mentions in ac6sta prefata, este numal
§i numat in consideratiunea unet reviste in Care s'a cititt cate-o-data unto Alessandri
§i a scrim une-ort cu resunett d. T. L. Maiorescu.
0 adeverata critics, basata pe minte matura §i pe cunnoscinte solide, art fi descoperitti
destulle neagiunsurt in prima editiune a acestut volume; fiindtt inse ca tocmat
defectele reale nu le-a observatti nemint, amt fostti silitt not In i-ne a ne face propriulanostru
critics, indreptandu §i completandt cu staruinta tat ce ni s'a parutt a
fi necorrectti sett nesufficiinte in urma. unorti noue cercetarl.
Trassurele principale at remasti acellea-o, resistandt verificarit la care le -amts sup -
pusti pentru a doua Ora; dOrti printr'o revisiune din plinth. in puntt a totalitatil amt
reu§itt a constata unele error' secundare in fondti, unele lacune ski prissosurt in distributiune,
unele viciositatt in forma.
Sub rapportula filologicu mat cu soma, prima editiune remane de acumn fnainte
ca unti simple specime, fat& cu bogatele multi -loce de informatiune de cart amts patutti
dispune mat In urma.
Partea curatri polemics, care pica unti rollu adessea disproportionatt. In prima editiune,
amts creclutt de cuviinta a-
o supprime cu totulti in celle mat multe casurl, reduct
nd'o pe aiurl la marginile strictel necessitatt, acollo unde ea concurge intru sate-
va la limpeclirea vre-unet probleme.
Amts sub- divisti materia intr'o multime de scurte paragrafurt, alle carora titluri,
reproduse inteunti singurtt corpti, servo dreptn tabla analitica a copprinsulul, pe candt
prima editiune era impartita numat in trel lung' rubrice forte incommode.
Terminamt printr'o observatiune a naturalistulul Agassiz, pe care n'o voma commenta
:
«De cote on so.iinta constata unti faptn not, vulguln striga In primele momente
«ca nu este adeveratt, apot mat tarp, ca nu e conformti cu teologia; in fine, la urma
.xurmelortt, ca sa'§I Impace consciinta, dice ca nu este ce-va nott.2.

STUDIULU I.
INTINDEREA TERRITORIALA

§I.
HOPARULU NUNTENESCU PANE LA NAREA-NEORA.
In secolulii XIV, si chianti pone la a douagTumetate a secolulul XV, pamentula Moldova'
era mica si saracts in allaturare cu marimea si avutia Munteniel.
Tow lungula DunariT, dela POrta-de-ferra pone la Ponta, appartinea Bassarabilora.
Acesta fapta se probeza printr'o seria de fontane, in care primula loco occupi£ doue
tractate commerciale tntre Moldova si Polonia, conservate ambele u1 Archivula Municipala
din Lemberg.
In actulti din 8 octobre 14072 Alessandru cello Bunt dice: uLembergeniT, mergendti la
Braila dupa pesce, vorti plati vama la fruntaria in Y3actig sell in Terlacla 1. .
Asta-felTa Berladula spre sudii si Backlit spre occidinte erati ultimele °rase alle MoldoveT
to directiuuea Terrei-Rom'anescT.
Cella-Yalta documenta, din 3 iuliti 1460, este si maT dart.
Stefano cello mare dice : aLembergeniT, mergenda la Braila sell la Willa dupa pesce,
sä plkesca vama la granitiiinactul seit in ,3erladii 2
Prin urmare, Bacaulti si Berladula nu incetasera a forma hotarula Moldovel despre Muntenia
pone pe la 1460.
In specia despre vama dela Berladti si Bacaa, ca doue orase de margine, noT maT avema
Inca, pe longs celle doue tractate commerciale, maT multe alte cris6ve moldovene:
I. Din 20 augusta 14 2 2 ;
2. Din 6 februariti 1431;
3. Din 8 septembre 1456;
4. Din 2 aprile 146o, etc. 3.
Bizantinulti Calcocondila ,
alle caruTa cuvinte vedescti toth- d'a -una o solidi; §i ame-
nunta cunnoscinta de cela -ce se petrecea in Romania In secolil XIV si XV, ni offers ace-
Ta-sT stare de lucrurY.
Vorbindti despre Mircea cello Mare pe la anniT 1396-1398, ellti dice :
1) A mea Archivii Istoricii a RomInieT, t. I, Bucurescl,
1866, in-4, p. 131.T estuld siavicu In Akty Zapadnoi Rossi',
t. I, Petersb., 1846, in-4, p. 81: A Lvovczane szto imut poiti
do Brailova na ryby, na krainee myto ili u Bakovie iii u Berladle
, tam imut dati..." Of. ZUBRZYCKI, Kronika miasta
Lwowa, LwOw, 1844, in-8, p. 76-76, undo actuld este resumath,
derfi Intend moth"' forte neessactd.
2) Ordinatio Stephani Palatini Moldavia de theloneis per
iter Valachicum a Mercatoribus Leopoliengslus extorquendis,
Anno .31tmdi 6968, Xti 1460, in Archivulti Municipald din
Lemberg, fascia. 617, nr. 16.Archiva 'storied, t. 2, p.174:
A Livoyczane sczo imut choditi do Braila ili do Sekipo ribu,
na krainych mita u Bakovie iii u Beriad imaiut dati..." Of.
ZUBRZYCKI, p. 113, unde actulil este numaT mentionatd.
8) Archiva IstoricA, t.I, part. I, p. 122, 132, 164; part. 2,
p. 6 etc.

4
ISTORIA TERR1TORIALA
a Prra aluntenilorg se intinde dela Transilvania ping la Otarea-Wegrci, d'a drepta avindg5)uengrea
ping la termulg marine §i d'a stanga aloldova 9 4.
Insu-§i numele, pe care cronicarula grecti illti da MuntenieT, este «terra dela Dunarev,
pe canda MoldoveT IT dice ((terra lul Bogdanti. 5.
Calcocondila, maT multti set maT putinti, a fosttl cunnoscutti tuturorti istoricilorti nostri.
Intellesu-l'a vre-unula
dinteinsii?
Cantemirti illa traduce pe dosa :
.A Daciloru sea a Vlachilorti nema de viteza vestitti este. Terre le lora incependt
dela muntele Orbalti §i Peucina, cariT din Pannonia -Incept §i dela Ardela pine la Marea-
N egra se intinde, din drepta pre Mega Dunare sta Dacia Pannonilorti, terra muntenesca intellege,
ero din stanga este terra, pre care o chiamg Bogdania' 6.
Mai anteia in Calcocondila nu se afla nicgiri umuntele Orbalti §i Peucinti ", ci numaT
&Ea 'ApdeXfou st% 1h/tastes Acadac, catra care commentatorulu latinti moderntt a adausti la margine,
din propriulti sett captl, o absurditate farg nicT o leggturg cu insu-§i testula : a A monte
Orbalo ac Peucinis initium sumens" 1.
Alla douilea , din modulo de a se esprime alla luT Cantemirti e peste putintg a decide ,
decl aterreleDacilort b, set decd aPannonia., sea deca a muntele Orbalti Si Peucint D, sea
in fine decd a Ardelultii, care anume din acestea apene la Marea-Negrg se intinde"?
Anti treilea, pe it Dacia Pannonilorti, adecg. Transilvania sea Ardelti, Apaatov, dupg cumil
o numesce insu-§i Calcocondila 9, Cantemirti o confundg cu «terra muntenescg...
totu-§i ellii lesne s'artt fi pututtt dumeri assupra intellesului, de nu dupg testulti grecescU,
incaT cu agTutorultl traduceriT latine litterale, care este aci destulti de limuritg:
aExtenditur eorum (Dacorum Myrxae ducis) regio, ab Pannonum Ardelio (hoc est) a
a Pannonum Dada (quae et Transsylvania) initium sumens usque ad Pontum. A dextra,
a qua vergit ad mare, Istro fluvio alluitur ; a sinistra regionem Bogdaniam (Moldaviam)
a appellatam habet" 9.
Cantemirti a fostti maT fericitti cu cello-Palta passagiti geografict din Calcocondila : v Boy-
Baykal xal airrtilv sap' Icrpos xdipav, pe care 'la traduce forte bine: Bogdania §i Istria set terra de
lingg uncire, adecg terra muntenisain ".
Engel este §i maT putina petrundetort.
Ellis esplicg spine la Marea-negran a luT Calcocondila prin resbOiele transdanubiane alle
lul Mircea cello Mare, carele cucerise littorarula bulgaru alla Dungrii pine la Ponta ".
Dert cine ore nu vede, cg scriitorultl bizantinti vorbesce esclusivamente despre malulti
nordicti alto IstruluT: «Muntenia se intinde pine la Marea- negra, d'a-dripta avert& )undrea
ping la termulU marina ,ci d'a-stanga OtoldovaD ?
Decg era in cestiune Bulgaria, Calcocondila art fi dist: a d'a-drepta avenda muntii
d BalcanT Si d'a-stanga Dunn-ea.),
4) LAONIQ CHALCOCONDYLAE Historiarnm libri deeem
rec. Bekker, Bonnae, 1843, in- 8,p.77, lib. II: ,,dt.ixa. d'crerroiv
piece, dad 'iledeAlov sits lIcwirowst itaxiac cierwivn, ('ate
irriEJ mirror, fxes de hide adµev xa8ajxovaa 6ni Sci-
Acsaaav TOS, 7Crr e 19V rfora,u6v. heciescereeciaBord'aviav vieav
aro, xa.tovitivnv." Yell despre testulti 1uT Caleoeondila o admirabilL
analisa In TOC.ILESCU, Cum se serie la nol istoria,
Buceur., 1873, in-8.
5) lb. p. 78. Cf. mat giosti nota 16.
6) Chronieulii Romano-Moldo-Viaehilorfi, Is*, 1835, in-8,
t. I, p. 126.
7) STRITTER, Memorise populorum ad Danubium incolentium,
Petropoli, 1774-80, in-4, t. 2, part. 2, Valaehica,
p. 903, 'Iota m.Este si mai dudatili ea, z1i acestti not -sense
e desnaturatil in tradueerea Jul Cantemirfi, efieT Peucini este
unit mime de poporit, nu de munte!
6) Lib. V, p. 253: ,,hri Hasovodagtav s.jv
Wiltor xciectv
xaA0VAiVnV...
9) Rec. Bekker, 1. C. STRITTER, 1. e.
10) Chroniculii, I, 127.
11) Geste hichte der Moldan and Walaelley, Halle, 1804,
in-4, t. I, p. 157: Seheint es, dass Myrxa in den Jahren 1383-
1387 mit Sisman (Furst der Bulgarey) Krieg geffihrt babe.
Muss der Aim gang des Kriegs glficklich fur ihn gewesen seyn,
denn er war oder nannte sieh wenigstens im J. 1390 einen
Despoten -von Dobrutsche and Herrn von Silistria. Sokannte
denn Chalcocondylas mit gutem Grund berichten, dass sich die
Walachey zu MI/ma's Zeit)bi$ ans schwarze Meer ausgedehmt
abe."

STUD1ULU I, g 1.
Singurulti iip01.4recepuse cumti se cuvine relatiunea annalistuluT great.
Dupe, ce reproduce pretiOsa definitiune a territoriului muntenti, ella 0 resumg.:
aBassarabia maT 'nainte s'a tinuta de Valachia' ".
Scrienda pe la finea secoluluT trecutti, incaT intellegea prin Bassarabia Intl-6ga parte de
gTosti a provincieT actuale de acestti nume, adecg, regiunea de 16ngg. Kilia, Ismailti, Cetateaalb
A si Tighinea ", care se clicea Bassarabig, pene la 1812 14
El bine, observaliunea luT incar, deli forte apropiatg. de adeverti, totusT nu este Inca
pe deplinti rigur6sa.
Muntenia se intindea numaT pene la gurele Dunaril, nu pene la Nistru.
Calcocondila in doue locurT numesce Kilia orasa muntenescti '5, pe canda totti densula
calificg, de urbe moldovenesca Cetatea-albg. set Akkermanulti de astA-cIT ".
Celle doue tractate commerciale din 1407 si din 1460, pe longg. Cetatea-alba maT lassa
MoldoveT Tighinea set Benderulti actualti si orasellula LApusna, arretanda asta-felia cu
destulla precisiune, cuma-ca territoriulti muntena copprindea peste Pruta numaT gurele
DunariT si littoralulti marina anti KilieT.
In specie, despre Cetatea-albs, si Tighinea, ca orase curatti moldovene din vechime, se
maT potu consulta, intre mar multe alte fontane :
1. Calletoria RussuluT Zosima din 1420 ";
2. Calletoria Francesulig Lannoy din 1421 18.
Marea-negra appartinea Moldova si Munteniel tota-d'o-data.
Moldova o avea ce-va maT glosti de Cetatea-alba.
'Muntenia o avea ce-va maT susti de Kilia.
MoldoveniT si MunteniT se mAndriati d'o potrivg cu acesta dominatiune maritima.
Romanti-voda, in crisovulti set din 1392, pastratt in originalt in Archivula Statulul din
BuccurescT, isi da titlulti : « stapanti terreT moldovenescT dela munte pine la atareD 19.
Marele Mircea, intr'unti actti din 1387, afflAtort de assemenea in originalti in Archivulti
Statulul din Buccuresci, se intitulezg.: a domnuln toter Jerre ungro-romane, alla partilora
de peste CarpatT si alit terrelorti tagsescT, ducele AmlasuluT si FagarasuluT, stapanula,
banatuluT de Severinti si anti orasuluT Silistria, si pe ambele termuri alle Dunarit pretutinded
pene la Xarea cea mare " . ,
Mai pe-scurta, datulti istoricti decisivtl este, ca estrema limits a MuntenieT despre oriinte
se oprTa longs Kilia, dincollo de care mergea pene la Nistru pamentula moldovenesca, intervallulti
Maril -negre dela Dungre pene la Cetatea-albs fiindtt suppusti parte Moldovel
si parte Muntenilorti.
SA revenimtl acumti assupra titlulul princiart, dupa cumtl l'amti gassita cu cate-va
rondurT mar susti in diploma din 1387.
Marele Mircea dice : 0 stcipanii pe ambele termurZ alle Wundrii, pretutindent pene la alare. 9
ObservatT bine: a ambele. s
12) Cronica, t. 1, p. 370, an. 1398.
13) Gesohichte des transalpinisolien Daciens , Wien,
1781-82, in-8, t. I, p. 376, 456-64.
14) ZASCZ UR, Etnografla Bessarabskoi Oblasti, in Zapiski
Odeskago Obsczestva Istorlit t. 5, Odessa, 1863, p. 492-3.
16) Lib. IX, p. 506: viti Kalov nolev oirw xalovAivnv zoi
BAcidov."CE ib. p. 514,In ambele passage traducerea latin&
sunA : Celium wrbem Bladi'" adeca a lui Vladil-Tepesti,
principele muntenii Intre 1456-62.
16) Lib. III, p. 134: il piAcceva lloyeravia, i iv 'en .46vxono-
Mop xalovicivnv 'ea pableeca rxovac, :17rO zfaxwv vas, nagcl
rOv loceov bri Arrovcivwv xal .EcTuaizas. ecixet."In aeestil
importantil passagIn Dacil de longd Dundra sunt Muntenii.
17) SACHAROV, Skazanila Ruskago naroda, Peters., 1849,
in-8. t. 2, cartea 8, p. 60.Archiva Istoriog, t. 2, p 49.
19) Voyages et ambassades de Messire Gnillebert de
Lannoy en 1399-1460, Mons, 1840, in-8.Archiva istorica,
t. I, part. I, p 130.
19) Arch. istoricii, t. I, part. I, p. 18 : obladaia zemleiu DC
moldax'skoiu 8t planiny do moria.
29) Archivnlil Statulul, Documentele VozieI, legitura 40:
obladayi i gospodstvuyi v'sei zemi uggrovlachiiskoi , i zaplaninskym
esezerse i k tatarskym stranam,iAmlaszn i Fagraszu
ehertzeg, i sieverinskomu-banstvu gospodin, i Om pot
po v'semu po Dwnaviu &me i do velikaago moria i Dr'stru
grada vladaletz.".
6

6
ISTORIA TERRITORIALA
Prin urmare, amendoue mallurile fluviului, cellti bulgarescti ca §i cellti moldovenescti,
Silistria ca Galatult, Dobrogea ca Si anghTuld bassarabianti dintre Prutt Si Ponta, erati
atuncT in aceia-§T mesura sub sceptrultl voevoduluT muntenti.
Ace Ila-§T titlu ne intimpina tntr'o alts diploma mirciana din 1393 21.
si
De assemenea intr'una din 1399 ".
Idem din 1406 23.
Avemtl dero patru daturl cronologice : 1387, 993, 1399, 1406.
La 8 septembre 1439, unulti dintre fiii luT Mircea, celebrulti Vladti-voda, supranumittl
Draculti, accord, negutitorilord din Polonia §i din Moldova until privilegiti doganiarti, in care
se intituleza: a stapand §i domnti anti toteT terre ungro-romane penS la atarea cea mare') "
Ella nu dice ca tats -seta : ape ambele termurTD, cacT littoralulti danubianti allit BulgarieT
ca4use de-multti in manele Ottomanilort 25.
.Acesttl documentti ni arreta tot-d'o-data ca, Moldova nu disputa atuncT MuntenieT possessiunea
KilieT, cad copprinsulti actuluT manifests o relatiune amicala intre curtile din
Suceva si din Tergoviste.
A§a der° probele despre dominatiunea Bassarabilorti penis la Ponta sunt in ordinea
cronologica:
1. Crisovulti mircianti din 1387;
2. Idem din 1393:
3. Idem din 1399;
4. Idem din 1406;
5. Tractatultl moldo- polontl din 1407;
6. Crisovulti moldoventi din 1422 ;
7. Idem din 1431;
8. Crisovuld muntenti din 1439;
9. Cello moldoventi din 1456;
o. Idem din 1460;
Tractatulti moldo-polonti din acella-T annt ;
12. Bizantinuld Calcocondila, etc.
picemti (let caeteraa, cad in cursuld opereT de fats vomti maT insira alte probe nu maT
putind decisive, dintre cars indicamt acs numal pe una, datorita eruditulul nostru arnica
d. Alessandru Papadopuld-Callimand : vechlultl sigillii municipalti alit urbiT Berladti
port, pe vu/turil cu crucea in ctocti, era partea sudica a orasului se chiama penis asta-cli
atuntent deli nu essista acollo nicT macarti o movila, necumtl unti munte.
D'o cam data celle de mai susti agiungd.
Dela 1387 One la 1460, Alessandru cello Bunt, Vlada Draculti, Calcocondila, Ste -
fantl §i Mircea cel Marl, autoritatile autoritatiloru in acesta materia, descriti tntr'o voce
hotarulti orientalti allti terrel Bassarabilorti.
MaT remand inse de resolvitti doue cestiunl cronologice :
1. Fost'a partea moldovenesca a DunariT in possessiunea Muntenilorti §i pene la 1387,
adeca inainte de primula crisovti allu marelul Mircea?
2. Candil anume incetat'a acesta stare de lucrurl in urma annulul 1460, datulti tractatu..
lui commercialti §i allti unuT crisovtl din partea lui Stefano cello Mare ?
21) FOTINO, linvela tic maxi daxias, Tiena,1819, in-8, t.
3, p. 870.
22) VENELiN, Vlachobolgarsktia ili dakoslavianskiia
gramaty, Petersb., 1840, in-8, p. 18.
28) Ibid., 22.
24) Originalulti BO atilt in ArehlrultiMunielpalil din Lem.
berg, fascie. 519, de undo l'amil reprodustl nol in Archlva
letoria,
t. I, p. 84: nv'sei zeal uggrovlachiiskoi dazse i do
velikago mora." Cf. zumizitcxi, p. 101: Jan Wlad , pant:jacy
jak sie tytulowal, as po samo morze."
25) ENGEL, Geschichte dor Balgarey, Halle , 1797,in-4, p,
463-66, § 85.

STUD1ULU 1, if 2.
§ 2.
BROCA LATIRSI UUNTENIEI PANE LA MAREA-NgGRA.
intre 1375-1390 domni in Moldova Petru Mu§ata 1.
De nicairT nu se vede, ca end sä fi fosttl vre-o data in lupta cu MunteniT, incata acestiTa
sd-T fi pututti rapi cea maT frum6sa parte a terreT.
Cu Mircea cella Mare, maT cu deosebire, Petru Mu§atti traia in cea maT buns vecinetate.
La 1389, numaT cu dud( anni in urma diplomeT muntene cu formula pe ambele termurt
alle uncirit pretutindera pene la .71'lare, amendouT tramitta o singurA ambassadA in Polonia
pentru a inchiaia acollo unt tractatti solidar#i cu regele Vladislavt Iagello.
In acea solid boTerulti moldovenescti uMagnifici Principis Domini Petri Voievodae Muldanensis
marschalcus 3 negotiaza si conclude, nu in numele propriuluT sea domnti Petru
Mupta, carele fusese legato maT de 'nainte cu Curtea din Cracovia 2, incata nu maT
avea nevoia de o noun, allianka, ci in numele luT Mircea cella Mare : a nomine et pro parte
Domini Miricii 3.
Cu alte cuvinte, din prietenia pentru Muntenl Moldova lua assupra'0 de a-T incumetri
cu regatula polona, era MunteniT la rondula lord, din prietenia pentru Moldova, primTati
cu incredere acesta micl-locire 4.
Peste unti annt marele Mircea re'nouesce allianta, tramittenda de asta data o ambassada
curatti muntenescal care inse nu merge drepttl in Polonia, ci se opresce in capitala MoldoveT,
unde convine cu mandatariT regelul Vladislavti Iagello, ca intr'o localitate d'o potriva simpatica
9i sicura pentru ambele partT contractante 5.
Fala cu acestea nu se pOte admitte vre-o du§mania prospeta, set macarfil o suvenire de
ostilitate intre Moldova qi Muntenia, cella puling pe catti timpa domnise Petru Mu§ata
in cea de'nteiti din elle.
Scopula tripleT conventiunTinternationale din 1389 era de a combatte cu fortele commune
Ungaria 6.
Decd Terra-Romanesca arts fi smulsa maT de 'nainte o buccata de pamenta din corpulti
MoldoveT, Petru Mu9atti nu se putea uni cu MunteniT assupra Maghiarilorti, ci arti fi cautata
din contra a se intellege cn MaghiariT assupra Muntenilorti, punenda pe acqtiTa
intre doue focurT, o armata moldovena la Siretti si o armata ungara la Oita, ceTa-ce T-arts fi
inlesnita redobendirea instrainatuluT territoriti.
In studiula II noT ne vomti incredinta c, pane §i tronulti MoldoveT Petru Mu§ata illa
datorla luT Radu Bassarabti, tatala mareluT Mircea, ceTa-ce intaresce celle dise.
Asta-feliti dero se demonstra, cu faptele§i cu logica in mans, cuma-a. intre 1375-1390
nu s'a pututti schimba rapportulti geografica constatatt maT susti in crisovele din 1387,
1393, 1399, 1406, 1422, 1431, 1439, 1456, 1460 etc., in celle doue tractate din 1407 §i
Ne apropitimti act de computul1 oronologicii allfi lul mow,
I, 357, differitit de anti Id ENGEL, Gesch. d. Mold., II, 110,
simaT on semi;, de alld lul WOLF, Besehrelbnog des Fursten
Mims Holden, Hermannstadt , 1805, in-8, t. 2, p. 214. In
Istoria erltiell a Moldova vomit suppune und none analise
acestil puntit oronologioit.
2) DOGIEL, Codex Diplomatiens Regal Polonia3,t.I, Viinae,
1758, in-f., p. 597, an. 1387. Archive istorlell, I, 1,
177.Akty Zapadnoi Rossil, I, 22.
3) DOGIEL, I, 597,an. 1389.Inventarium minium privlleglornm,
quteennque in Archive Segni eontinentury ed.
Rykatnewski, Paris, 1862, in-8, resunlit aetulit In urmittorulit
moda : Mainus et Romanus Hericki oomites Miricii woiewodae
Transalpini, et Dugoyas Petri woiewodae Moldaviensie
marsehaleus , oratores, foedus nomine Miricii cum Vladislao
rege Poloniae et societatem belli contra regem Hungariae
saneinnt."
4) ENGEL, II, 110, IMIellege tote ass.
5) DOGIEL, I, 598, an. 1390.Imentarium.Of. °beer'stiunea
lot snicau, I, 359.
6) Vetp mat ausii nota 8.
'7

8
ISTOR1A TERRITORIALA
1460, 'n cronica bizantina a luT Calcocondila sub anniT 1396-1398; adecd: spatiula
intregti dela Braila One la Kilia, tntre Bacati §i Berlada d'o parte Si tntre Dunarea de cea-
Paha, appartinea Bassarabilorti.
A§a a fosta dela 1375 inc6ce.
Sa sgandarimti Ere datulti cuceriril muntene tntr'o epoca anteriOra?
Perdut'a Moldova termulti dundrenti sub predecessoriT luT Petru Mu§ata ?
Timpulti fundariT principatuluT moldovenescti este cunnoscuta cu o deplina certitudine.
TreT marturie contimpurane, cronica Ungurului Iona de Kiikiillo r Si doue diplome
dela regele maghiarti Ludovicti cella Mare, una din 116o s Si cea-l'alta din 1165 9,
affirma inteunti glasti, cuma-ca pe lay i355 , ce-va maT multt sea ce-va maT putina, voevodula
Romanilora din Maramura0, numitti -13-6-gdana, se scolla contra coroneT SantuluT Stefana,
adund o ceta, trece peste munte in terra moldovenesca §i infiintezd acollo o noun, domnia.
Prima'T a§eclare avusese loch, dupe insa-§Tfirea lucrurilorti, anume in acea parte a MoldoveT
care este maT apropiata de Maramurd§ti, fiindtl despartite numal prin crescetulti
Carpatilorti, adeca in Bucovina de astd-c1T, unde ne intimpina in adevera cea maT yechid.
capitals a terreT: Suceva.
Dela 1355 pene la 1375, dela Bogdantl One la Petru Mu§atti. avema abia vr'o doneclea
de annT.
In acesta gluma de timpti Moldovenil, atatti de curenda descallecati, erat cople§itt cu urmatOrele
treT battaT de capti:
1. A prinde radecina inteunti cuTbuletti restrinsti, a se organisa bine -reti, a se intari
printr'untl simbure de administratiune;
2. A cresce la numera §i la forta, inaintanda cu incetulti totti maT gTosa ;
3. A resiste intr'una, aprOpe in fie-care annti, pretensiunilorti Ungariel, care nu inceta cu
revendicarea prin arine_a_auxeranitap sell° assupra MoldoveT ".
Cando Ere mai puteati eT a-§T lati dominatiunea departe la Dunare, perclend'o apoT in
data prin ciocnire cu MunteniT?
Este o impossibilitate cronologicd.
A§a dera dela 1355 pene la 1460 littoralultl danubianti dintre Braila Si Kilia appartinea
totti Terrel-RomdnescT.
Inainte de 127o acesta portiune a DunariT avusese duoT stapanT: pene la Prutti se intindea
bellic6sa republic. a Berladulul, era dincollo de Prutti dominiulti Cumanilorti avenda
Kilia dreptti capitals ".
Prin urmare, epoca cuceririT muntene pe mallulti moldovenescti alla DanubiuluT pene
la Marea-negra trebuT cautatd intre 1270 -1350.
Ne vomtl incerca a o face maT la valle.
Aci inregistro.ma numaT ca Terra-Romanesca din secolula XIV copprindea in sine, ca
o parte integranth, a territoriuluT sea, totti termulti nordicti anti fluviuluT rege.
7) THWROCZ, Chronica illingarornm, insert& simul ehronioa
Joannis Archidiaeoni de HilEnllew, In SCHWANDTNER,
Sariptores Rernm Hungariaarnm, t. 1, Vindobonae, 1766,
in-4, p. 246.Chronieon Budense , ed. Podhradczky, Budae,
18_31!, in-8, p. 337.
8) Ft.JER, Codex Diplomatiens Regni Hangariret Budae,
1825-31, in-8, t.9, vol. 2, p. 159.Reprodusit fntregu In LA-
MANI], Istoria Romaniloril, ed. 2, Bunn, 1862, p. 263,
note.
9) Ap. SIMONCHICH, Noetium Harmatiaarnm Vigilise, 1803,
manuscript!' nr.274 quart. /at. in Biblioteca Muzeulu! din Pasta,
p. 166: profugi in Moldavia Bogdani Voivodae Marma-
rusiensis, una cum infulagms 8118 suis." Cf. WAGNER, Dissertatio
de Comania nr. 4, MS. ap. SINCM, I, 326.
10) IOANNES DE KIKULLEW, p. 241: 4 Rex Lodovicus) fere
singulis annis, vel in quolibet anno, movit exercitum contra
aemulos at rebelles et saepius contra Ruchenos et Molduros."
Chroniaon Budense, p. 331: quolibet tertio anno, saepius
contra _Racemes et Moldavanos."Regele Ludovicii cellil
Mare domni patru-decl de and dela 1342 pang la 1382: fa-
°eV dero socotella lnvasiuniloru Belle In Moldova!
11) Vedt studiulS mail: Diploma Beriadt5na din 1184, § 5,
In diarvid
Traianil, 1869, nr. 52.Despre statuld berladenit
Si Cumania intre 1170-1270, not vomil vorbi In mai specii In
Istoria oriticii a Moldovel.

STU1)1ULU 1, 1 at
§ 8.
EPOCA SCADERII ROTARULUI mamma: ALLU MUNTENIEL
Dela 1400 inc6ce Kilia devine visult de aurti allt Moldovet care incepe a intellege
importanta strategics §i commercials a gurelorti DunariT.
Putinti dupd 1407 Alessandru cent Bunt pune mana pe Kilia t.
Vladti Draculti 0 Tea inapoT 2.
Sub Petru-vodd, fiiulti luT Alessandru cella Bunt, o vedemti din not in possessiunea Moldovenilort,
carT o cedez pe unit momenta UngarieT 3, de unde inse ea se intarce la
MuntenT sub famosulti Tepe§t, fiiultl luT Vladti Draculti 4.
Cu tota acesta perpetud §ovaire a KilieT in prima grumiitate a secoluluT XV, sd se noteze
bine cdprincipiT moldovent chiart candt o apucati, profitandU din timpti in timpti de
vr'o resmerita in Muntenia, totti Inca o considerate maT multti ca unit ce precariti, incatt
numaT cronicele §i documentele internationale ni vorbesct despre faptulti possessiuniT moldovene,
pe candu nu se gasesce din acea epoca nici unti actt civilil set administrative,
donatiune, vamd., etc., privitorti la pamenturile de 16ngd. aurele DundriT, precumti avemt
atatea diplome despre Tighinea, Cetatea-albd., Berladti §i Bbacat 5.
Asa a fostti pene la Stefano cent Mare.
In 1462 acesta principe re'nnouesce periodica tentative a predecessorilord sei de a copprinde
Kilia, dent nu reu§esce 4.
Cu treT annT in urma armele moldovene sunt maT norocOse.
Cronicarult dice:
aln annult 1465, in luna luT genarit 23, adunA.ndt Stefano -vodd multd Este de terra,
pogortt'a cu t6ta puterea sea spre cetatea KilieT, §i sossindtl mTercurTspre gToY la medion6pte,
a incungiuratti cetatea, inse gloT nu s'a apucatt de harp, era vinerT de dimineta
a a inceputti a batte cetatea, §i a§a t6td. 4iva s'ati haratitti Veneta sera, era sambeta se in-
(' chinara ceT din cetate, §i a intratti Stefano -vodd in cetatea KilieT. '.
Caderea KilieT sub dominatiunea luT Stefano cellti Mare trace dupd sine suppunerea
intregeT regiunl limitrofe pe ambele malurl alle Prutulul.
De aci inainte purele Dun I . . II . I - s es .
Dela MoldovenT elle trecti la Turd, dela Turd la Tatart dela Mail la Muscall.
.
1) In actulti secret(' de alliantA, intre Polonia ¢i Ungaria
din 412 figured fntre oraple-MoldoveT.-Vedi =-
Goss' HisfollirMonica, Francof., 1711, in-f., t. 1, p.
324, lib. X1.-Cf. PRAY, Annales Regnm Hungarite, Viennae,
1764, in-f, t. 2, p. 233-234.-Idem, Dissertationes historicoeritlete,
Vindob., 1776, in-f., p. 146.-KATONA, Historia eritiea
linngarite, t. 12, p. 91-93 eta. -In tractatulii commercial('
allS lul Mireea cella Mare en Lembergenil, lipsitit de
datii. eronologid , dent inehilatii anume in 1409, dupd cum('
se cunnesee din dupplicatulil latinii conservatti in Archivnirt
municipal(' din Leopole, fast. 518, nr. 4, aratA, eA, Muntenia
posseda atunel DunArea numai pod In Braila. Veil Arohiva
World, I, 1, p. 3.
2) MaT sustl § 1, nota 24.
3) URECHIA in Letopisitele terrel Moldovel, ed. Cogalnicenu,
t. 1, Iasi, 1862, in-4, p. 111: Aeestil Petru-vod(', dad,
a pribegitti in terra unguresd la letulfi 1449, n'a Meta' zAbavA
multi, ci a datil cetatea Chilies Unguriloril".- Cronies
moldoslaviog din 1504, ap. CARAMZIN,IStOria Gosndarstva
RosSiiskago, ed. Einerling, Petersb., 1842, t. 4, nota 338, p.
167. -Cronies moidovenesoli cea veehia, In Archivii isto
rich, III, 6, slice jn traducere polona: "Dal Eilialordlowi Wegierekiemu
aby bronilja od Turkdw".
4) Mal sue(' § 1, nota 16.
6) § 1, notele 3,17,18.
6) URECHIA, Letop., T, 118.--Cronica Cea veehili, III, 6, did
cis Stefan(' cellii Mare assediase pe Unguri, IntellegAncla rust
numele slavieS ails Munteniloril : Ungro-vlachi. - Totfi ass,
Cronioa moldo- slavicIt din .4Quamuf, 1 loco eitato.-CHALCO-
CONDYLAS, rec. Becker, lib. IX, p. 614, ni spune in moduli.' cell('
maT positivii, eume-ce, marele Stefanie inconglurase gilia, oraqulti
munteneseil and lul Vladu Tepesii, earele s'a qi grAbitii
pe &AA a allerga In aglutorulti acesteT cetAtT: az/sOc Air (4
BAcidoc) irednero bra rdv MeAairns Iroyeavias 111,6144m, no-
Asogsofivra, eis thyilAero at;sti, so KeLliov etc". - Cf. cortimportionlii
miacHowsKr, Chonios Polonornm, Craeoviae,
1621, in-f., p. 333.
7) URECHIA, T, 119.- cronies con yeohih, Ill, 7, gi Cronies
moido-slavicii, 1. o., undo OHO Muntenia, adeci Ungro-roma.
nil, sunt numiti Unguri, ea §i'n nota de mai susii. Urechii
committe Cu acesti occasituguleamairthst,xare nu essistit
in celle- l'alte done cronice, ¢i anume alliturl on Kilia ell('
vorbesce despre luarea CetAtiT - albe, cola -ce constitui unit
non-send, cbeT termulA occidental(' and NistruluT nu ineetase
niol o dab), pone atunol de a fi all(' Moldovel.
2
0

10
ISTORIA TEARITORIALA
Cu tote astea o vlu. adducere a-minte a primitiveY situatiunY a sparttl cincr secolT si ea
conservata pent asta-di in numele provincials Bassarabici, adeca. terra BassarabilorU, pe care
partea de giosti a MoldoveT de peste Prutti l'a purtata One la 1812, si care se parea tuturorti
a fi o enigma, pe dna timpa nimenT nu putea sä ghicesca vechia dominatiune a Muntenilorti,
a luT Alessandru Bassarabti, Vladislava Bassarabti, Radu Bassarabti, Danti Bassarabti,
Mircea Bassarabti, Dracu-Bassarabti, Tepesa-Bassarabti, spuma nemului bassarabtsca,
pe tow lungula Danubiulul pent la Marea-negra 8.
Peste unit decennia dupa. cucerirea KilieT, care implica in sine impingerea hotaruluT moldovenesca
dela Berladt One la Dunare, Stefanti cello Mare sT-a intorsti de asta data privirile
in directiunea BacauluT, tinclendti a stramuta marginea terra' dela Siretti la Milcovti.
Sub annulti 1475 cronicarulti suns:
aSi a luatti Stefanti-voda. cetatea Craciuna cu tinutti cu tota, ce se chtamd tinutulg Yutnei,
i l'a lipitiZ de Moldova D 9.
Ecce dero trey daturT radicate maT pe susa de controversa.:
1. Inainte de 1465 Muntenia stapania totti littoralulti moldovenescti allu DunariT One la
Berlada si Kilia ;
2. Inainte de 1475 Muntenia stapanTa tOta laturea occidentald. a MoldoveT One la Bacati;
3. Intre 1350-1400 hotarulti muntenesca One la Berlada, Kilia si Bac'ati n'a fosta nicT
macarti push in dubia de catra Moldova, alle card incercarT de a-hi surprinde se refers
tote la epoca posterior, dintre 1407-1475.
Inaltarea MoldoveT si scaderea MuntenieT este opera luT Stefano cello Mare.
ScuturatT de midi -di §i de oriinte vomit specifica fruntaria TerreT-RomanescY despre
criveta in cursulti secolului XIV.
§4.
bUCATULU FAGARASULUt.
Avenda SibiTulti la appt§ti si Brasovulti la resarita, raclemataspre sucla de za.peclele Car-.
patilorti si spre norda de mallurile Oltulul, se intinde asa numita terra a FagarasuluT , in
privinta cariTa cu gred se 'Ate dice deca natura o leggy, maT multti cu Muntenia sea maT
multi cu Ardellula, cad maTestosuld sea fluviti o desparte de restulti TransilvanieT, unind'o
cu Romania, pe candti giganticele selle piscurT o desparta de restulti RomanieT, unind'o cu
Transilvania.
0 urbe si peste sesse-clecT de sate formal acesta lungureta regiun e, una din celle maT
frumOse prin varietatea situriloro, prin multimea peraelorti, prin §esti si plaid, prin sanetate
si vigOre, prin sufflare romanesca.
Intr'o diploma din 25 noembre 14369 domnuld muntenescti Vladislavd Bassarabti se intituleza:
u voevodula TerreT-Roma.nesci; band de Severinti si ducele ciggra§ulut a 1.
Peste trey annT, anume la 14 iulit 1372, ella daruesce uneT ramure a nemuluT bassarabescti
cincT sate alemga Oita in terra c'I'..9cirasulutp 2.
Mircea cello Mare, atatti in actult din 1387 e, precumu aprOpe in tote uricele solley
A) In studiuld 11 no! +(mil r ete: i pe largo atsttprS, numelut
topograficil Bassarabia, sub care se intellegea de'ntein totalitatea
TorreI-RI marescI.
9) URECHIA., I, 12R.
I) BATTYANYI ,
Loges eccleslastica3 Ilufigarite, Claudio-
poll, 1F27, in-f., t. 2, p. 217: Wajwccla nansalt inns et Banns
de Zewerino, neo non Dux de Fogaras". FLIER, IX, nr.
118. LAtinuoni, 270.
2) FRIDVALDSZEJ DE PRIVALD lieges ungartse Harlan!,
Viennae , 1775, in-4, p. 80 -84: in terra Fugaras prope Alt".
FLIER, IX, 4, nr. 270. KATONA, an. 1372.BENx6,3111covia
sive episcopatus 1111looviensts explanatio, Viennae, 1781,
in-8, t. 2, p. 284.SINCM, etc.
8) MaT susll § 1, nota 20.
4) DOGIEL, T. 6981 599.vEmint, 226

STUD1ULU 1, 1 is. 11
appare ca a duce anti turd de peste munti a gclga'rafuttav, Si ceTa-ce 'r mai remarcabilti,
o face pane §i 'n transactiunile diplomatice dintre Muntenia §i Ungaria 5.
Vladti Dracula, printr'o diploma din 20 genaritl 1432, harazesce boiarilora seT Stefano
§i Romanti trel sate, unti dela §i o apa in tgrra Z'cigeirafalut 6.
Ne poprimtl aci, Para a ne pogort maT gTostt in annalele secoluluY XV, carT ne interesseza,
in scrierea de fats, numaT intru cata elle potti arranca vre-o lumina retrospective assupra
epoceT anteribre.
Intre 1369 -1432 intrega terra a Fagara§uluT era a Bassarabilortt.
Cumti §i de canda ?
Ecce doue cestiunT a-nevoid de limpeclitti.
g5.
EPOCA CUPPRINDERII FAGARASULUI DE CATRA NUNTENL
Cea maT vechia mentiune despre Fagara§a neintimpind inteo diploma din 1231 1.
Primula puntu, care ne isbesce intr'insa, este ca. laturea fagara§ena se numia tota-d'auna,
chiarti cu multa inainte de .secolula XIII, a terra Romanilora D terra ,` Blacorum R.
Acesta data, espresso in modulo cells maT dart, se cTocnesce cu o alts indicatiune de
tota obscura, care nu pOte fi descurcata Pdra agiutorulti uneT labori6se critice.
Actulti povestesce, in ce chipti satulu BoTa, de§i primitivamente nu facea parte din giurisdictiunea
Fagara§uluT, totu§T maT la urma i s'a suppusti prin forts: as temporibus jam,
uquibus ipsa terra Blacorum terra Bulgarorum extitisse ferturn.
Adeca:
umat de candu se gice c'au venita Tulgarit in acesta terra a Romailortin
BulgariT navallitT in Fagara0 Si annessanda catra ellii unti satuletti dela margine, carele
tinuse maT 'nainte de unti alto scaunti, ecce o adeverata cimilitura!
S'apoi sa se bage de sena o impregTurare.
Intre annulti diplomeT §i intre annulti aceileT cucerirT bulgare cati£ se fi trecutd cella
putinti vr'o cinci-clecY de annT, de era-ce narratorulti precisezatimpula evenimentuluT numaT
printr'untl se gice, ca nesce lucruri departate, afflate dela betrani, nu veclute §i auslite.
Arti urma dero ce, BulgariT vorti fi copprinsti Fagara§ula pe la 116o-1180.
Inse tocmaT atunci eT zaceati in sclavia Grecilorti, de unde s'ati smulsa abia intre I190
1 200.
Este invederatt ca 'ulgari din diploma insemneza aka ce-va.
SA arruncarnd o catatura assupra geografieT din evula-media, §i totulti se va impaca.
Bizantinulti Leone Grammatict din secolulti XI, vorbindti despre transportarea unoril
compatriotT aT seT pe mallulti nordicti ally DunariT in Terra-Romanesca, dice:
uin Bulgaria
de peste Istrup 3.
5_) PRAY, Dissert., 144.
9 RENO, II, 283.
I) KkMENY In KURZ, Magazin filr Goscilichte Siebenbiir
gene, Kronstadt, 1846, in-8, t. 2, p. 261.TEUTSCH D. FIRNHA
BER, Urkundenbitcli zur Geschichte Siebenbilrgens, Wien,
1857, in-8, t.1, p. 60 : Capitulum ecelesie transilvane. Ad omnium
presentee inspecturorum notitiam volumus harum serie
pervenire. Quod accedens nostri in presentiam Gallus filius
Wydh de Bord, confessus est ooram nobis, retulitque taliter,
quod Heat terram Boje, terra Zumbuthel conterminam, et de
presenti in ipsa terra Blacorum existentem habitam propriis
Buis justisque impensis ab homine Baja! filio Stoje coemerit,
jurique suo subjeetam reddiderit, considerans tamen et animo
revolvens suo qualiter eadem terra a tempore humanam memoriam
transeunte per majores, avos, atavosque ipsius Trulh filii
0 horn possessa, et a temporibus jam quibus ipsa terra Blacorum
terra Bulgarorum extitisse fertur, ad terram Fugros
tents, fuerit, qualiter id dictus Trulh filius Choru quamplurimorum
hominum elogiis affirmare adnisus fuit, hind ne jurgia
temp mum in processu enascerentur, fraterne mutueque charitatis,
quam christiana eidem svadet re'igio, affectu ductus dietam
terram Boje terre Zumbuthel conterminam eidem Trulh
filio Choru, accepta ejus recompensa in pecuniarum solutione
et refusione, remisit eoram nobis presentium testimonio literarum.
Anno millesimo ducentesimo tricesimo at primo".
2) Acesta o intrevelu se degia EDER, °been ationes critica3
ad historiam Tranesilvanite, Cibinii , 1803, in-8, p. 62, inse
cu obi Tnuita sea rea-vointA.
3) A p. STRITTER,11, 568: eic Bovlyaviav ?gems, Tor lorry
morcipos4.-0f. lb., 553,

12 ISTORIA TERRITORIALA
Carta catalana din 1375 da Romaniel danubiane numele corruptti de Turgaria, pe calla
BulgarieT propriti qise IT reserve forma cea correcta.: ,`Bulgaria 4.
Cronicarulti orientalt) Ra irl, carele traia in Persia tntre 1250 1300 §i lucra dupa, fon-
Vane officiale, candti descrie o invasiune mongola din 1240, numesce Tulgara2 11,3 , acea regiune
unde se affla «terra Waravlachilorg 9i a luT Tassarabg-banii a 5, §i sa, se observe ca 'n
acea espeditiune Mani nu trecusera de locti peste Dunare.
Acesta confusiune nominala av8a in vedere maT allestt banatulti SeverinuluT, despre care
la 1237, numaY §6sse annT dupe datula documentulul de maT susti, regele maghiarti Bela
IV scriea catra papa Gregoriu IX: uterram Zemram circa partes Y3ulgariae a 6) era intr'o diploma
din 1239: e-Circa partes 8ulgariae in terra quae Zeuren nominatur a 1.
Cu alte cuvinte, OlteniT pentru TransilvanT erati aulgarT. prin vecinetate cu Bulgaria, intocmaT
precumt pentru RomaniT cis-carpatinT sunt pene asta-SIT uUngurenT n fratiT nostri
din Transilvania prin vecinetate cu Vngaria: a circa partes Hungariae
Penes 'n timpil maT nuoT ArdeleniT ne botezat pe noT cate o data cu epitetula de Bulgarr,
incata suburbiulti muntenescti dela Brasova, remarcabilti prin biserica lul Negoia Bassaraba
§i unde nu vetT aucli o singura vorba bulgaresca, se poroclesce in limba maghiarg
uBolgarsz6k a Sett scaunu1i Tulgariloril 8 erd romanesce se dice a Schel a 9) precumtl cronicele
n6stre celle vechT numiati pe 3ulgart to
Sassulti Reichersdorfer, scrienda in prima gIumetate a secoluluT XVI, se rostesce despre
suburbiele BrapVillui: a unum incolunt Y3ulgari, alterum Hungari, Saxones agricolae
tertiumv ".
Cine 6re nu recunn6sce aci sintesa cellorti treT nationalitati alle ArdeluluT ?
Cu cate-va rendurY maT giost insu-0 Reichersdorfer pune in locti de Bulgari pe a Vala-
chi n 12.
Dera de ce sd
maT vorbimti despre Bra§ova, canda averna o marturia totd atatti de
positive chYarti in privinta FagarapluT?
Una poetti sassescti de pe la i55o illa descrie in urmatorulti moda
Arx iacet ad ripas piscosae dives Alutae,
Cid Fogaras prisci nomen tribuere coloni,
Undique cum fosais valido circumdata muro . . .
nHane habitant circum fodientes rura Triballi
Innumeri, quibus arx leges et iura ministrat."
Adeca.:
uPe mallurile pescosuluT Oita sta vestita cetate, caria vechiT locuitorl IT impusera nua
mele de Fagara§d, incuneurata. de pretutindenT cu §anturi §i cu puterniculti zidil, unde
4) Un atlas en langue catalane In Notices et extracts
des mannscrIts, t. 4, Paris, 1843, in-4, part. 2, p. 1-148,
planche 4.LELEWEL, Goographie du moyen-age, Bruxelles,
1852, in-8, t. 3, p. 142, nota 55. Idem, Atlas, Bruxelles, 1861,
planche 29.
6) Ap. D'OHSSON, Ilistoire des Mongols, La Haye , 1834,
in-8, t. 2, p. 7-8.
6) PRAY, Annal., I, 218.
7) THEINER, lionumenta historIca linngariee, t. 1, ROHM,
1869, in-f., p. 171.
8) ENGEL, (kirsch. d. Bulg., 386, note f.: Heissen die Walachen
bey den neuern Siebenburgern auch Bulgaren, weil die
in neuern Zeiten dem Tfirkischen Joche entfliehenden Walachen
aus der Bulgarey nach Siebenbiirgen kamen". Prima
parte a frasel constatit unite fapth adeviiratu ; cea a doua
presuppune o cans/1,, deal nu demonstra prin nemictl re dogmaticulii
well.
9) GIPA, Cronologia bisericeI din Schel ce se (lice Bolgarsegit,
in COGALNIaNG, Daea litterarl, ed. 2, 140869,
in-8, p. 45-6.F6la pentrn minte, 1840, nr. 4.Despre imaginara
origine bulgarA a Romanileril din ScheT nu essistA niel
o probA. Tata istoria lora civil4 gi ecclesiastic/I, este eurath rem/these6..
PatrairallurtratrfctstrtotA-d'a-un a Domnil din lin n-
4eifief.
10) Cronica universall In limba romilnii de pe la ineeputuld
secoluluT XVII, deseoperitit de cAtra professorulil russu Grigorovicz
in cAlliitoria sea prin Turcia, ap. RAKOVSKI, Niekolko
rieczl o Asienin p'rvomn, Bielgrad, 1860, in-4, p. 19 : Calimat,
Domnulit Scheitortl, trupulii lul sveti Ioanfi Rylskii l'ait
duet In cetate in Ternovii".
11) Transsylvanite no Noldavia3 descriptio, Coloniae 1595,
in-f., p. 37.
12) P. 38: Suburbia autem complent quicquid est extra muros
vallium, ubi ipsi Saxones Cieulique mixtim habitant ; reliquam
loci istius partem intra ipsas usque montium angustias
Malachi fere occupant, hic tempium habent et ei praesidentem
saerificulum",

STUDIULU 1, 1 6. 18
6 locuescg impregrurU, &lag plugdriet, nenumeratit Zriballt, suppu§Y legilort si dreptuluY dictate
a din acellt castellti.6
Celebrulti Sasst Eder, editandt poema luT Schesaeus, observa.:
Sub epitetulz7 de Triballt, sinonimIZ cu Tulgarit, sunt ittrelle§t Romanic de longs Mfiglira§V, pre -
6 cumt totg Bulgart se numescg Romanic dela 3rasovii *3.
Asa dert assupra numelui Bulgari in intellest de «Romani danubianYo noT avemt mar.
tort:
1. Leone, scriitorti greet de pe la annuli' 10 to ;
2. Rasid, annalistti orientalti din secolulti XIII;
3. Mappa catalana din secolulti XIV;
4. Reichersdorfer, aut8rti transilvant din secolulti XVI;
5. Schesaeus, compatriotti §i contimpurent alit acestuTa din urml;
6. Acceptiunea actuall a vorbeT 4Bolgarszeke la Brasevt.
Primele treT marturie sunt preti6se prin epoca, lorti dintre secoliT XI XIV; ultimele trey
sunt nu mai putinti importante prin aceia el emana tocmaT din nesce sorginti transilvane,
ert Schesaeus maT cu sema se refers. anume la Fagarast.
In cursulti opereT de fats noT vomti mai intimpina nu o data. pe Romanil dela Dunare,
maY cu deosebire pe OltenT, sub acella-§1 nepropriti nume de uBulgario, buns -bra. in fam6sa
cronica maghiara din secolulti XIII, scrisa de notarulti anonimt alit regeluT Bela §i pe care
nu ne rac)ema.mt d'o cam data, cad voimt a o suppune maT anteit analisei ".
Ne resumamt :
Brasovult, ca §i Fagarault, d'o potriva aseclate la marginea MuntenieT, primisera, in
cursulti evuluT media din portiunea danubiana. a DacieT unt not continginte de elemental
roma.nesct, pe care Sas', UnguriT si chiart frath nostri de peste CarpatY nu scieatt cumtl
sä-lti distinga decatt numai attribuindu -T porecla de Bulgari, fiindt ca veniat din regiunea
circa partes Bulgariaen, pe candt Romanilort transcarpatiriT li se reserva mai cu prefe.
rinta, precumt vedernu in documentulti din 1231, epitetulti de Y3lachi.
totusT in putine regiunT alle ProvincieT Traiane vita romans, e maT neamestecata cu
elemente straine, mg purl ca in terra Fagarasuldf.
FagaraseniYdice d. Baritt nu se incuscresct nicf o data cu ne- Romani 15.
Essegesea unuT singurti cuventt, assupra carlaa noT nT -amtl &to ostenella de a gramadi
probe peste probe, imprastil tots, negura.
Termenult. 6 Bulgari. din actult dela 1231 capeta, o deplina chYaritate.
Erati RomaniT dela Dunare.
Epoca approssimativa a stabiliriT dominatiuniY Bassarabilorti in terra FagarapluT cade
'Bo.
del-a intre anniT 16oj
Inse-cumt ?
Prin cucerire?
Prin concessiune?
Pe callea paciY sett cu arme
Ecce o noul cestiune.
18) SCHESAEUS, Rutnie P1111110111a59 fn EDER, Scriptores Rerum
Transsylyanicarum, t. 1, Cibinii, 1797, in-4, p. 34:
,,Triballi hodiernae Rulgariae populi fuere. Atque hoc vocabulo
saepe nostri scriptores, ut idem hoc loco Schesaeus, Valachos
adpellant. Nee fortasse abs re Coronense suburbium, Vaiachis
7abitatum, hodieque Bolgar8zlk appellatue.
i
14) Degia PODHRADCZKY, Chronicon Budenge, Budae, in-8,
p. 67, adnotezil. pe Anonimulti notaril la amnia 1003: nliaec
Bulgaria fuit, julleSa1a.lhialLSii, se observe mtrecbtu, ca,
acestil datii cronologicd coincidl essactamente au epoca Bizantinuld
Leone Grammaticulti.
Is) F6in pentru mintel 1846? p. 61.

44
ISTORIA TERRITORIALA
§ 6.
RODALITATEA COPPRINDERII PAGARASULUI DE CATRA DASSARARI.
Iona Cinnamti, biografulti contimpurenti allti imperatului Manoilti Comnenn, cu carelti
lega o strinsa amicia personals §i pe carelt insotise mai in tote intemplArile viueteT 1, narreza
ca marturtt oculars o espeditiune bizantina contra regeluT maghiarn Stefann dintre
anniT 1161-1173.
Vomit incepe prin a traduce intreguln passaglu.
Dupa ce attinge causele ostilitatiT intre Ungaria si BizantiO, Cinnamt urmeza inainte:
uPe Alessitt dero, caruia'T logodise pe fiia-sea, imperatult lea trA.rnist cu multa ostire
g spre Dunare, prefO.cendu-se a attaca din not pe UngurT din locurile celle obicinuite. Lul
((Leone, numitn Batatze, cu o wire tort atatn de numer64 ern maT allesti cu o mare
a multime de VlachT, cart se (Act a fi fosta o colonic italics, T-a poruncitn sä attace finga-
«Ha Intr'o alts directiune, din locurile despre Marea-negra, de unde in Area neminT Inca
«nu 'r attacase. In conformitate cu acestti plane, AIessiti aglunse la Dunare §i tout speria
ape Ungurl prin apparinta de a trece fluviult, pe candli Batatze, attacandu-T despre Marea-
(inegra, a snopitit tote in calle-I, ucciclendu o multime de 6meni, robindtt nu maT putinT,
esi cu turme de vite, de caT si de alte dobit6ce intorcendu-se inapoT. Imperatula inse me-
. ditandti a mai da Ungurilortt o a trela lovitura, a mai tramisti o noun ostire, care O. inaainteze
maT in susti, attacandu-T din directiunea Tauro-scitiei §i avendti de capT pe Andronicit
Lamparda §i Niceforti Petralifa...v 4.
Pentru ca sä ni putemti forma o imagine geografica sicura despre tote aceste mi§cari
strategice alle Grecilorti, primula passe de facutti este a constata, ca intrega forts armata
a luT Manoiltt Comnend a lucratti in treT corpurT separate, fie-care din elle avendti altT generali:
peste unulti Alessit, peste cent alit douilea Batatze, peste cellti anti treilea Lamparda
§i Petralifa.
Corpuln luT Alessitt occupa o margine; corpulti luT Lamparda §i Petralifa cea-l'alta margine;
la micln-locti Intre ambele margins se affla corpulti luT Batatze, adecA. anti V/achi/org.
Este invederatti ca definirea cellorn doue punturl estreme ni va permitte a descoperi
spatiulti intermediarti, in care se mi§cati RomaniT.
SA ne intrebamti derti :
1. De unde lovia pe UngurT Alessiti?
Cinnamti respunde : din locurile celle ohicTnuite.
2. De unde lovYati pe UngurT Lamparda §i Petralifa?
Cinnamti respunde: de longs auro-scitia.
3. Unde sit fi fostil docurile cere o131-dinuitex, de pe unde Grecil attacati pe UngurT,
si ce insemneza in autorulti bizantinti cuventulti uTauro-scitia D ?
Inainte de acesta espeditiune a luT Manoilti Comnent, Cinnamt descrie vr'o cind-sprecleci
alte resbelle anteri6re intre GrecT Si UngurT.
Tote Para esceptiune se petrecusera la Dunare in actuala Temeliana i.
'n Sirmia S.
1) CINNAMI Epitome) rec. Meineke, Bonnae, 1836, in-8,1, 1,
P. 5.
2) V, 4, IL 260: 'Alitiov ph, 91 riv Ovrasietx 91yrim, at(xxvrolhaacv
«pm nolioir Ens sOvloteov breiore ddxnotv
CrOVTIX Or1VVOtc WC Ex 1(31, crux 71 &coy xal 7rciA61, at3sois yr e (re -
vat& vocitov, Aiovra d6 viva Bascirt;nv dnixxilaev kriew&ev
asecirevpcs inapipavov /Clio se avxvOv xai BAcipuv gob), 5-
Aelov, of way 1& 'Itallag iinotxot ncilat eivat liyorrat, dx ray
nytic vel Eaelvv xalovAisy ming, xovicxv 4 6c leiv ixiievev
sic Tiv Otivnxiv, 468v °Hag oliehrole sov yrarres «lavas
inickage volitots, etc."
8) P. 11, 12, 104, 114, 119, 131, 133, 213, 217, 222, 226, 239,
240, 257.

STUDIULU 1, 17.
Prlii trmake, docurile cello obicinuite., de u nde Grecil loviaa pe Ungurl, erati pe
mallulti fluviulul Teme§ti.
Sub numele de Tauro-scitia, de aka parte, Cinnama intellege portiunea de gYosa a
GallitieT, wdata intre Moldova §i Ungaria si unde este ora§ula Halidu : ltxaTC& raX(Ttic Xl;)pn
TaUp0OXO00* D 4.
Generalulti Alessiti attaca pe Unguri la appusu despre Temeqiana, era generalil Lamparda
qi Petralifa la resarita despre Moldova.
Territoriulti, prin care 1-a attacatti g,eneralult Batatze avenda cu densult a o mare multime
de VlachYD, se affla intre celle-l'alte doue, adeca intre Teme§iana §i Moldova.
Este dery Terra-Romanesca.
0 particularitate e forte interessanta.
Marea multime a Vlachilorti D, BACIXO.W ncav Eip.aov a lul Cinnamti, este pe deplinti identica
cu espressiunea din trey bulle papale de pe la 1236-1239, adeca. posteriOre numal cu
vr'o giumetate secolti, in cart se dice : a multimea poporuluY crescuta peste mesura. in terra
Setierinulut D 5.
Arruncanda acuma o catatura, assupra mappel, noT ne incredintAmti dela prima vedere
ca. invasiunea Vlachilorti, descrisa de autorulti bizantina, a fostti operata anume assupra
Ardelului intre Fazara0 Brapvii, cad spre oriinte de acesta linia crescetulti Carpa-
tilora apuca susui spre Gallitia, incatti pe acolo, intataag eivweiv noes', g; Tab; wposotxoGna; T11 Taupocatueothv
ip.PaXetv OtIvvouc, fusese indreptata cea-Yalta o§tire a Grecilorti sub poveta luY Lamparda
Si Petralifa.
Actulti maghiarti din 12.31 ne inzestrase cu annulti 1 110 'ca datulti approssimativti alla
stabiliril dominatiunii Bassarabilorti in terra FagarapluT.
Bizantinulti Cinnamti, confirmanda acella data cronologicti cu t6ta autoritatea contimpuranitatiT
selle, ni maT impart4esce modalitatea evenimentuluY.
Certitudinea e perfecta 6.
Pe la 1170 OlteniY dela Severinti, profitandil de du§mania dintre imperiulti bizantina §i
regatulti maghiarti, se alliaza cu cella de'nteYu, navallesca in Ardela §i copprindtl ducatula
ragaraplur.
§7.
PAGARAFLU INTRE litINTEN/ I UNCURL
Dela I170 One la 136o, precuma Kilia intre 1400 1460 trecea din mans, in maul,
canda la Muntenl, candti la Moldovenl, tota a§a Fagaraqulti se pare a fi qovaita intre MuntenT
§i MaghiarY.
In 1231 ella era allti UngarieY, dera nu de-multa, cad actulti din acesta anna indrepta, in
favOrea unuY Maghiart o strambetate commisa, in intervullulti stapaniriY muntene.
In 1291 ella este din noa unguresca, inse ero§Y de putinti timpu, precumti se vede din
famosa diploma, mereti citata si
pia o data esplicata, prin care regele maghiarti Andrelu
4) Libr. III, c. 11,p. 115.Cf. lib. V, 0. 10, p. 232.
6) THEINER, Op. cit., 15041, din 1236: multitudo gentium
terrae Oeurin."Ibid., 165, din 1238: terrain, quae Zemram
nqminatur, ip qua dudum desolata exerevit populi multitude..."
Ibid., 171, din 1239: circa partes Bulgariae in terra, quo
Zeuren nominatur, quo dudum fuerat desolata, populi multi -
tudo supercreverit. " Esplicatiunea statistica a acestorii trel
passage soya da in Studiulli Ill.
.6) SA se vela acumii.modulti cu care ENGEL, Gesch d. Bulgy
391, gimaT cu semi, HoSLER, Rom. Stud., 85, deslipinclii din narratiunea
lul Cinnamil numaT passaging' despre corpulti isolate
alln lulBatatze sc litssandil contestuld cu totulu la o parte, so
sbuciunovtidi, co BAcixot de 16ngd Marea-negri erad de
peste Dunitre! Nu maT Wind retitcitil, deli" nu din rea vointit,
este THUNMANN, tratersuehungen fiber die Gesehiehte der
&Mellen Volker, Leipzig, 17'74, in-8, p. 344, prefitcendil pe
ata
RomanilluY Cinnamic in Moldovenl. Toth GEBHARDI, Geseh.
d.Wal., 268. Adevdratuld simtu, atatd de &aril, add cuvintelord
scriitorulul bizantind, nu-14 precepuse pang &met nimeni.
16

le
'STOMA TERRITORIALA
III accords ora§ulti FlgAra§ti §i unti satin din aceTa-§T terry UnguruluY nnmitti Ugrin.
fiindti-ca: si s'ati fostti rdpitti pe nedreptt 3.
CeYa-ce caracteriza d'o potriva ambele aceste documente, din 1231 §i din 1291, este
tendinta lorti commund de a desfiinta pe terremult proprietatiT consecintele successivelorti
occupatiuni muntene.
De cate on Bassarabil apucati Fagara§ulti, boiariT lorti luati acollo prin donatiunT princiare,
precumti veduramtt maY susti in diplomele din 1372 §i din 1432, pamenturT, sate,
muntT si ape, confiscate cu dreptti sett fdra dreptti pe sema fisculuT dela possessoriT ungurT,
cart Inse profitati §i eT de cea de'nteTu occasiune pentru a revindeca mo§iele lorti, din
data ce autoritatea maghiara reu§Ta a Inlocui pe cea romans.
Pe la 1300 Fagarasulti depindea Inca de Ungaria, cad voevodulti transilvanti Ladislati
ill ii fortified atunci s, negre§ittt contra vre-uneTa din celle desse tentative din partea MuntenieT.
Dela 1300 pene la 1369 nicT unti actti maghiarti, intru atilt ni adducernt a- minte, nu
mentionezd terra Fagara§uluT, de§i essista sute de pergamene pentru apr6pe tote localitdtile
TransilvanieT, cela -ce probezd ca noua cetate n'a pututti resiste Bassarabilorti, incatti
chiarti de pe la Inceputulti secoluluT XIV regiunea intregd redeveni muntend.
Putinetatea cea estraordinard a documentelorti ungare despre Fagara§ti a fosttl de-multti
observata cu mirare 3.
NeminT inse n'a voitti sa ghicesca adeverata sorginte a cTudatuluT fenomenti.
MaghiariT nu puteati regula adessea affacerile unei provincie, carea li appartinea din
9andu in candtt numaT in trecetti.
Totti astti-felTu noT constataramt maT susti, dintr'o causa analogs, lipsa actelortt moldovene
despre Kilia,
§ 8.
DUCATULU AMLAFLUL
In totti cursulti secoluluT XIV, affara clOrd de vr'o cdte-va intrerumperT momentane,
ilassarabiT au stapanitti cu titlulu ducalt regiunea FdgarasuluT.
Dern. unde Ore se va fi afflandti cent-Pahl:I ducatt transalpinti anti MuntenieT, misteriosulti
Amla§ti, carele figurezd maT totti-d'a-una allaturT cu Fagara§u10 in titulatura princiara
a.
Statistica TransilvanieT ni offers peste trey. decT de localitdtT, preserate icT-collea in felTu
de felTu de directiunT, purtandt tote acella-§T nume : Wm :,s111mala, Omlatd, Zmnassit, Ol-
me§d, `Omnag, Walma§d, WImdp11-11 etc. b.
In ce modti e§i-vomti din labirintulti uneT nomenclature atatti de confuse?
Benko, commentandti diploma luT Vladtt Draculti din 1432, affirms ca Amla§uld din
crii6VEre-rnuntene se refers la unti satti de longs SibiTu, numitU sassesce Wamlesch, unguresce
'flmlas romd.nesce g/m/a§it sett .0mnaisii C.
si
1) FbER, VI, 1, 118. TEUTSCH B. FIRNHABER, 167.LAURI-
ANU, 260: a se indebite alienatas".ENGEL, Qesoh. d. Wal.,
147, si EDER. 33, 6111 dupA densiT top cd-l'allT, qicu et, Ugrin
a festii Remittal: ein gebohrner Walach", derii absolutamente
fern probe,. Unfi documentt din 1281, TEUTSCH, U. FIRNHABER,
122, constatil din contra, In module cello mat positive, ungurismuld
lul Ugrin.Cf. ROSLER, 289-90.
2) SZEGEDI, Ellnopais vitro Beim, IV, § 23, In Deoreta et
Title regain Ungarlte, Claudiop., 1873, in-8,p. 307
II, 300.WINDISC.147 Geographic des Filretenthums Sieben.
bilrgen, Pressburg, 1790, in-8, p. 229.EDEF, etc.
8) ROSLER, 273, Inregistrecii acesta, derti fArit a precepn
natura faptulul.
a) Mat Bug § 1 nota 20, etc.
b) TREUENFELD, Siebenblirgens geograflsehes Lexikon,
Wien, 1839, in-8, t. I, p. 20-24.
c) Miloovia, II, 283, 206.

STUDIULII 1, § 8. 17
Gebhardi preface acesttl satti intr'o provincia aodata la marginea terrer Fagaraplur.
1
Engel banuesce ca adominiula Om lapilli se affla in insu§T interiorulti districtulur
fagaraOna. '-
Pe de alta parte, este forte certt ca pale in secolulti XVII Romanic din Muntenia
numYati etinutti alln Amlaplurn o portiune invecinata din Teme§iana. 3
Fats cu astA din urma .consideratiune §i fata totti-o-data cu o lipsa absoluta de
probe in faverea positiunir ardelene a ducatulur de Amla§a, cad Benko, Gebhardi
§i Engel pe de o parte se contradict unit cu altir in amenunte, era pe de alta nu ni
offerti decata o nuda affirmatiune; mar avendti in vedere departarea satuluTHamlesch
de hotarele Muntenier, impossibilitatea 'T de a constitui unti a ducatti*, diversenecompatibilitag
cronologice §i mar multe altele, nor in§i-ne, in prima editiune a operel
de fats, ne pronuntaramn contra parerir generalmente admise §i ne-amti incercata
a cauta deslegarea problemer affara din Transilvania pe territoriulti Teme§ianer.
Acosta solutiune era cea mar conforms cu urmatorele trey criterie menite a inlesni
descoperirea ducatulur de Amla§a :
1°. Trebue sa fie nu unit satti sea o urbe isolata, ci o terra de o intindere Ore-care;
2°. Trebue sa fie limitrofti cu Muntenia ;
3°. Trebue sa nu fi fosttl intr'o possessiune strains in acea epoca in care ni appare sub
sceptrula Bassarabilorti.
uTinutulti Amlaolur* din Teme§iana, ca unti districtti intrega la hotarulti Terrer-Romanescr,
correspunde pe deplinn primelorti doue criterie, cu cart din contra nu
se potrivesce de loch Hamleschula din Transilvania, unti simplu satti situate de
'ncollo de Sibiin.
Cato despre criteriulti alln treilea, ambele positiunr, acea transilvana ca §i acea
teme§iana, presinta conditiunY egale.
Aveamt dero pentru nor done din trey.
$i totu§Y resultatulti nu ne satisfacea.
ChTarn in prima editiune a acesteY opere, turmentatr mar cu soma de diploma
regelul Mateiti Corvinti din Ilia,. anti can! intellest directti nu se impaca cu stramutarea
ducatulur de Amlao in Teme§lana, cad ea illa numesce allaturr cu Fagaraolti
§i cu Rodna, doue localitatr curatti transsilvane, a nor ne grabiramt a introduce in
appendicele dela finea volumulur unele modificatiunr §1 reserve.
Nemultumitr Time cu atata, amts agiunsti in celle din urma a intreprinde o cAlletoria
ad-hoc pentru a consulta archivele ardelene, §1 amtl fostti fericitr de a stringe
numerese probe indite ca :
1°. Ducatulti de AmlaO se afla in adevera in Transilvania, de§i nu in modulo
cello accreditata;
2°. aTinutulti AmlaplurD din Teme§iana, maY correcttl avallea Almaolurp, facea o
parte integranta din a§a numitulti &twig de Severing;
3°. Realitatea remine intocmar a§a dupa cumtl amti stabilit'o nor in prima editiunel
1) Geschichteder Walachey,in Allgemeise
Weltgeachiehte, Leipzig, 1782, in-8, t. 35, p. 294,
nota: Das Gebiet °mks, jetzt Hamlesoh, liegt bey Hermannstadt
in Biebenbilrgeo, and statist an den jetzigen
debenbiirgisohen Distrikt Fogarasoh4.
2) Gesch. d. Wel.. 174: Die Herrsohaft Omlas
im Fogarasoher Distrikt.
3) Retorts Terrei-lRomiimesel de In ann.
1689 'fleece, in Nlagflaind Istorieift, t. 5, p.
101: Lugo:quilt, Cavaranu-Sebeefi, Mehedia, Lipova on
linugulti AlnkspluE4
4) EpI.tolae nAma8...cazyna, t. 8, p. 11, ap.
Pm; Anaalea.,17, 38. KATONA, XV, 240.
8.

18 I8TORIA TERRITORIALA.
adecA o parte invecinata a TemesianeT o parte estra-fagarlsena a Transilvanief
appartinendti Bassarabilorti , dera se schimbA intre aceste doue part! relatiunea
nominall.
SA vedemti.
§ 9.
DTIOATIMII DE ABLABIII DIN PIIII0217L17 DB VBDEBE OBONOLOGICII.
OrT-unde se va fi aflata territoriult amlasenti, One la 137o. dill nu purta in
titulatura principilorti muntenT nicT unti nume separatti.
Lassanda la o parte pent la paragrafulti urmatorti cestiunea geografica, sa ne
marginima aci a limpedi puntulti cronologicti.
Sub fratele luT Vladislava Bassarabti si tatalt mareluT Mircea, acella Radu-Negru
pe care letopisetele n6stre illy terresca din veal in vecti Si din lout in loco sub
aureola de fundatorti allti MuntenieT, deli in realitate ellti a domnitti abTa in anti
septelea decennia din secolulti XIV, appare pentru prima 6r1 ducatulig de Amlafil.
AstadT nu se maT afla, intru catti scima noT, nicT unti crisovtl dela acesta principe;
derti scriptele actele posteri6re mentioneza maT multe diplome emanate dela
densulti, conservate alta data si actualmente perdute set.' retacite. '
Ella se intitula
0In Cristti Dumnedea bine-credinciosulti si de Cristti Tubitorulti autocratti Io. Radu
uNegrulti voevodti, din gratia luT Dumnedeti domnulti tOteT Jerre ungro-romane
aducele terrelorti trans-carpatine Amlaya Si Faga rasa. n 2
Acesta se petrecea pe la annult 1375.
Sub Vladislava Bassarabti, predehssorulti IuT Radu-Negru, noT gassimti primula
vestigiti ally acestul ducatil amlafinit, derti imbroboditti sub o forma atata de bizarre,
incata neminT n'a fostti in stare de a'lti recunn6sce.
Pentru a constata faptula, cats sa enumeramti maT Anteiti diversele titlurT alle
acestul principe.
Pe petra commemorative din 1362 a BisericeT Sarindara din Buccurescr, citata
intr'o inscriptiune dela Mateiti Bassarabtf; Vladislavti se intituleza: abanula SeverinuluT
si anti FagarasuluT.D 3
In actulti slavicti dela monastirea Tismena 4 §i 'n inscriptiunea greca a uneT
ic6ne dela Muntele-Atone, 6 ambele fara datti, inse dupe t6ta probabilitatea anteri6re
annuluT avoevodU si domna allti Ungro-romans!."
La 1368: avoevoda allti TerreT-RomanescT si
band de Severint.. 6
1) Done eris6ve mirciane din 1387 in vmmus, 9,13.
as orisovd dela Dana-vodil din 1424 in Archive
IstoricA, I, I, 19. Una crisova dela Alessandro -vodi
din 1576 in Columns lull Tristan& g 1871, nr. 35,
p. 188 etc.
2) Istoria Terrell-Romdmescl, ed. Ioanidil, Buour,
1859, in-8, t. 2, p 2 : V Chriata Boga blagoviarnom
blagoozeativom i Christoliubivom samoderzsavnomu
Io. Radul Negru voevod, bozsIiu milostriu gospodariu
vela zemlia ungro-vlachskiia saplanitskii i of Amkurzu i
Fagarasza chertzegn." Aprope tote ouvintele aunt
acrise inteuna mods grelitil, mal allesa in finalurl, cola-ce
brad ea oronicarula an pre-sciea ea °Rasa criedvele
slavOne, in earl generalmente ultimele sillabe aunt
arunoate d'aesupra rondultd, cite o data presourtate, add
chiard nne-orl ommiae; del% tocmal adds dovedesce, pe
de alts parte, cuma-ea ellu n'a inventatii vela -ce spune,
incitta linksi errforea garantezi aci antentioitatea. Cf.
fragmentulii cronice/ in ENGEL , Gesch. d. Wal., I,
96: Radu Negrn Vojevoda, et .Princepa in AZmaah et Fogaras."
8) srusosanu, ItIomumemtele stra.busilord
din ItomAula, Bncur., 1873, in-8, p. 85. Deal
cartea este forte necritiort pi deai insual monumentula
an mai eluding, totnal inscriptinnea in fondil e eatenticli,
precnma voma &ate sluri cAnda va flea desbattema
originile Buoureseilorii.
4) VENBLIN, 5: gospodin v'sei Vygrovlaohii.'
5) Collectiunea d-lul A. ODOBBBOII.
6) sirs, IX, 4, nr. 75 : Ladislaus Wajwoda Transalpintis
et Banns de Zeurino."

STUDIULU 1 § 9. 19
La 1369: oroevodt alit Terrel- Romanesci, bang de Severing §i duce de Fagara§tt
D .
In fine la 1372, call Terra-RomanescA, catrA banatulti de Severing §1 catrA ducatulti
de Fagara§ti se maT adaoga pe nea§teptate unti attributti, pe care nu-lti vomit
pute intellege iara o scrupul6sa analisa.
Testulti originalti s'a cititti a§a:
Ladislaus Vajvoda Transalpinus, Banus de Zeurino et Dux novae plantationis terrae
Fogaras..
TotT istoricil nostri l'ati tradusti in urmatorult model:
aVladislavg, voevodti alit Terrel- Romanesci, bang de Severing §i duce allil nouet
afilantagunt a Orret de Feigaray21 .0
Derg ce insemneza noua plantafiune?
Ecce basea desbatteriT.
AtA.tg generalmente in limba latina din evulti mediti, precumg in specie in diplomatica
ungara , plantatio este sinonimg cu fundatiune, cu ethficare, cu colonic. 9.
Ducele maghTarti Geisa §i fiTulti sett regele Santu-Stefano, amenduoi renumttT prin
ard6rea cu care ademenlati in Pannonia numer6se cArdurT de Sa§T, de'ItalianT, de
BissenT, ba pene §i de SaracinT, erati aplantatores.. 9
S'arti pute induce la prima vedere cä Vladislavti Bassarabg, plantator la r6ndulti
set in acella-§T intellesti, art fi colonisatt cu Romani terra Fagara§uluT.
ScriitoriT sa§T s'atl §i grabitti a profita de acesttt simtg a§a dicendti tiprita allg
diplomeT, affirmandg cs pene la 1372 regiunea transcarpatina a Oltulul nu era
romanesca. 10
Actult maghiart din 1231 Si Bizantinulti Cinnamti nT-at demonstrate maT sust cä stabilirea
Romanilorti dela Severing in Fagara§ti se intemplase pe la 116o-118o,
adeca tocmaT cu dour secoll inainte de Vladislavti Bassarabti 1 erg cu multti maT
de 'nainte, a tempore humanam memoriam transeunte , intrega regiune fusese curate
romans, terra Blacorum 1 de§i nu muntenesca. "
Prin urmare nova plantatio nu se potrivesce in privinta Fagg.ra§uluT.
Fats cu acs sta impossibilitate avemg dreptulti de a banui vr'o ne'ntellegere.
Autenticitatea documentuluT din 1372, dupl tote prescriptiunile criticeT interne ,
nu p6te fi puss la cea maT mica induoela.
Remane derti a se cerceta, deca nu cumtl -va testulg , anume In passagiulti a novae
plantationis terrae Fogaras., a fostti reel desciffrattl §i reit editattl.
Unti singurti omti, iesuitultl maghiarti Fridvaldszkj, veduse originalulti, pe care'ltt
descrie cu destulle amenunte. 12
7) Ibid., IX, nr. 118. .
8) DUO&NGE, V, 290: Flantatio, cedificatio, erectio. Charts
Ludovici Duels Brandenburg: Appropriavimna altari ecolesiEe
paroohialis in villa Borohagen de DODO plantancke
duos mansos... Stat. ord. Cartes. ann. 1261: pro nova
plenty/a conetruenda." CLaterena D'ARNIS, Lexicon ad
seriptores mediae Imtinitatte, Paris, 1866, in-4,
p. 1715.
9) awful, IV, 3, 103 -6. Cf. sixox Dr :arms, Geste
linimornm, ap. ENDLIOBER, 127: Intraverunt quoque
temporibua tam duels GeichEe, quam aliornm regum, Poloni,
Greed, Besst, Armeni, et fere ex omni extera nacione,
qua sub oelo est...°
10) amnia, 44: Aetate regis Ludovici weans Valeicho-
Ives etionitun in regionem Fagarasiensem commigravisse,
Dads aperte proditum est litteris anno 1872 editis."
ROESLER , 302. RLLYANN , in diebenbUrgleehe-
Ctuartaleohrift, t. 6, Heimannstadt, 1798, 1n-8, p.
333: Solite dieser Ausdrnck (nova plantatio) nicht flit
eine Bekriiftigung der Auswanderung der Walaehen gelten
konnenr
11) Supra § 5, note 1.
12) Ilexes Mariana, 80 : ,,Diploma hoe in membrane,
caractere Eetati eongrno, filo violaoei coloris, e quo
sigillum dependebat, munito, exaratnm, ex authographo
ingenue isthue trensfero." Despre vindta iii operele mut
Fridvaldeskj vet nomum,BIemoriss linngarorurn
script's notornm, Vienne, 1775, in-8, t. 1, p. 721
- DE LUCA , Das gelehrte Osterretch, Wien,
1776, in-8, t. 1, part. I, p. 132. OTOBGB11, deriptores
provinoiao anstrinose S. L, Ratisbunte, 1868, in-8,
p. 88.

20 ISTORIA. TERRITORIALA.
La cash de a fi copprinsA in desciffrare sett in editiune vre-o errOre , neminT nu
putea s'o correga prin vulgara procedure de collationare.
SA propunemti ipotesa ca in testa arti fi fosttt: adux Novae Plantationis et de Fogaras.,
ern 111:: ((dux novae plantationis terrae Fogaras., si sa vedemn deca nu vomn
puts grustifica acesta lectiune pe callea demonstrative, recurgendtt la metoda admisa
in recensiunea autorilorti classier.
1. Plantatio terrae este unti pleonasmti, cacT ideTa p/antatth implica in sine 'dela
terra, ItncA.tti era forte de agrunsti a slice: a dux novae filantationis de Fogarasp, fail a maT
veri la micht-loctt pe tautologiculti aterrae..
2. In diploma din 1369, cu treT annT maT vechia, Vladislavti Bassarabti se marginesce
cu : dux de Fogarasm fail terra, incatti subita introducere a uneT formule
atattt de anormale devine suspects.
Pone aci amt dobandittt probabilitatea, care ni spune ca dela 1369 pone la 1372,
inteunt timpti maT multn decatti scurtti, Vladislavu Bassarabti nu avea nicT o ra-
Pune de a modifica tntr'unti modti dudatti primitiva denumire a FagArapluT incatti
Nova-Plantatio cats sl se refere la alai ce-va.
Paleografia din evulti mediti ne va conduce mar departe la unn inaltti graft de
certitudine.
Correctiunea, pe care o azardamti nor in diploma din 1372, se reduce unicamente
la inlocuirea cuventuluT terrae prin particulele: et de.
Sa incepemn prin a constata ca in documentti nu putea fi terrae, ci terre, cacT e
In loaf de ae este una din proprietatile celle mar caracteristice alle ortografieT latine
din secolulti XIV 14) maT cu deosebire in Ungaria. 16
Inse nicT terre nu se scriea pe atuncT in cursiva actelorti, ci numaT Ire, punendu-se
o codita d'assupra littereT t. 16
Acce der° fata 'n fata: et de §1 ere.
El, scurtatti in monogramma, de celle maT multe orT nu differs de , maT cu
soma candu ni vornti adduce a-minte ca vorbele nu se pre separati prin intercalarea
unuT spatiti , incatti et de se lega impreuna , ceTa-ce se putea citi prin confusiune
: tede sett (de.
MaT remane differinta de o singura littera intre ide §i ire.
Inse aci ero§T, ca o ultima instance, paleografia din evulti mediti ni arreta ca minusculele
d §i r se assemenati in scriere, maT allesu fiindti innodate cu alte littere. tr
In acestn chipti insa-§T firea lucruluT permittea lul Fridvaldszkj a vede : ((Dux
novae plantationis terrae Fogaras. acollo unde trebuTa sl citesca: ((Dux Novae Plantationis
et de Fogaras..
Restaurandtt littera, sA restabilimti si spiritulti testulul.
Avemti formula cea correcta y((ducele NoueT PlantatiunT §i allti FagarasuluT..
18) Dupi rogAmintea ndstrA, d. Dr. Gregor% Silasi,
professed" la Universitatea din Clugifi, clupii ce Menge
In lnnele augnstu-septembre 1873 o laboridsli cercetare in
marele arohivd transilvanfi dela Clus-monostra pentrn a
dose operi originalulfi /meta doenmentd, ni eerie ca ,,nnmai
In catalogil a data de amid, inregistratil Intro
donationalele protestate, sub What: lamas Meister
de Dobska, oi a oi egoista% In realitate pea pe ,la
1825, derA de shine! a desparntfim.
14) efroggerr , Paleographic, des ehartes, Paris,
1862, in-16, p. 76.
15) BOHWARTNER, Introductio In artem diplomalleam
hunoarieam, Pesthini, 1790, in-8, p. 52.
16) DR WAILY Elements de Paleoomaphie.
Paris, 1838, in-4, t. 1, p. 145.
17) DOM na vs/NEB, Dletionortire de Diplomatique,
Paris, 1863, in-8, t. 1, planche 15, t. 2, p1.
62. Despre aggemenarea In! d on r In paleografla tutaro%
pop6relorA, vecli Inmindgele observatinni alle ltd
EMBLEM, He Dternturne phometiene engine
algae indole, Berolini, 1858, in-4, p. 21.

STUDIIILII 1, § 10. 21
Doue ducaturl deosebite, era nu totti una, dupa cuma se credea pens astaclT din
causa unuT qui-pro-quo paleograficti forte innocinte.
Acollo unde Vladislavti Bassarabti a§ecla a ducatult NoueT PlantatiunTD, adeca
Inaintea Fagara§ului, Radu-Negru §i successoriT ambilorti frati punt : aducatula
Amla§uluT..
Intru cats nici tint alla treilea ducats n'a figuratti vre-o data in titulatura
princiara din Muntenia, identitatea intre Noua- Plantaiune §i Amlayfi e perfecta.
StrabuniT nostri, candti fundati vre-o communa rurala, IT dedeati adessti numele
de a Satti-notiD. 18
In alte Staturl aceTa-§T origine avusesera sute §i mire de localitatT, cunnoscute
sub denumirile de Neapolis, Neuburg,Neufchatel, Nova-castra , Noviodunum , Newcastle,
Novigrad, New - forest, New -land, Novi-gentum etc.
In apropiarea RomanieT SerbiT ati (wapiti Novi-sada, numitti nemtesce Neusatz
§i latinesce Neo-planta, o forma nominala forte instructive prin assemenarea sea cu
allova-Plantatio D.
Unulti dintre vechile regaturT france din periodulti Merovingilorti se chiama Neustria,
adeca Neust-reich, pe romanesce : Regatg-noit.
Aceste essemple s'arti puts immulti pent' la infinity. 19
In titlula lul Vladislavti Bassarabti termenulti aNova plantatio' indica dero stabilirea
pe la annuls 137o a uneT colonie oltene sett din Terra - Romans sca pe o portiune Orecare
destulla de importanta din territoriulti transilvanti , nu inse in regiunea Fagara-
§uluT.
Acosta era a ducatulti AmlapluT.D
Dert unde anume se affla ells ?
§ 10.
DUOATULt DE ANLA§0 DIN PUNTDLIY DE VEDERE GEOGRAFICt.
In primula patrara anti secoluluT XIV una intinsti territoritt transilvant 7 invecinatti
spre suds cu muntif districtuluT actuala alit ValciT Si spre resaritti cu terra
F5garaplur, appartinea uner puternice famillie sassescT ca §i suverane, care la annulti,
1322 a,.. con cesti o insemnata portiune din ells coroner ungare, printeunti acts conservatt
astaclT in Archivula Cameralt din Buda §i resumatti in urmatorultt mods in
diplomatariult sAssescti manuscriptti alla luT Trausch :
aDonatiunea regeluT Carols pentru magistrula Nicolaa fiiulti luT Conradti de Talamesch
§i pentru mostenitoriT 102 deca vorti remane nestramutatT in fidelitate, in puaterea
caril donatiunT Nicolat de Talmesch, in consideratiunea differitelorti creadincT6se
servicie , maT allesti contra rebelluluT Ladislat §i a fratilorti seT, fir aT
aluT Ladislati fosta voevoda alit TransilvanieT, precumil §i drepta resplata penatru
ca a restituita regeluT castellulti Salgo cu satele Zazzekes , Omlas , Feketeviz 7
aVarolyafalu §i alte cinci sate romanescr, se primesce in g-ratia regeluT, atatti denasula
precuma §i mo§tenitoriT luT, confirmandu-se in tote celle-l'alte bunuru §i
18) Iadleele eommuseloed, 11, 43, 72, etc 19) eAmvEars, Entail cur lea some d'hommes
Cf. o diploma din 1481 ap. EDER, Sehesneus, 198: de peoples et de Ileum, Paris, 1824, in-8, I-I
Quondam Valachoe de alpibue in gnemdam locum Tran- passim.
ailvanise ad incolendum deecendisee, quern Nouam Villam
dizere.

22 ISTORIA TERRITORIALA.
u drepturi alle lora si alle frateluT sett Ionn, fie ereditare, fie de acuisitiune, essceptandu-se
numaT castellulti si satele de maT susti.D 1
Affara de castellulti Salgo, pe care noT nu scimti precisa, celle-l'alte localitatT
enumerate in acestti documentn essista pene in momentulti de fats: Omlas, Zekeschdorf,
Feketeviz si Varalya, romanesce Amlast, Conceal Sacellti si Orlatn, 2 tote spre apdust
de Sibiiti, ern spre ost-sudti de acesta, longs Turnu-rosu, ora§ellulti Talmaciu ,
unde resedea insasT famillia Konrad. 3
In aceia-sT regiune cata sä fi fostti si celle cinci sate romanescP, pe car! regele
Carolti nu le specifics.
Mar pe scurtti , BassarabiT puteatt stapani atuncT numaT terra fagarasena, cacT
de cea-l'alta parte a OltuluT se intindea dela Talmaciti spre Amlasti $i mat incollo
unti territoriti appartinendo intr'o mare parte de'nteiti case! semi-suverane a Konra4ilort
pent la 1322, ern dela 1322 incoce sceptruluT maghiarti.
In a doua giumetate a secoluluT XIV situatiunea se schimba.
La 1366 regele Ludovicti, fiiult Si successorulti luT Carolti, tramitte vice-voevoduluT
transilvant urmatorea ordine :
.Pent a nu to misca spre a veni aice la noT, itT poruncimti cu taria sä procedT,
u de 'naintea delegatiunii CapitoluluT Bisericesctl din Alba-Iulia, pe care va aye s'o
atrAmitta spre acestti scopti, a delimita dupe dreptate satele numite Echellew si
.Thyliche alle luT Ionn dist Tompa, comitelul plaTurilorti nOstre din partite TranasilvanieT,
precumti si satele ce se chiama Feketeviz si Varaliafalu alle luT Ionti
afiTuln luT Petru de Cisngdia, rectificandn prin cercetare la fata loculul hotarele
uacestorn sate de ultra pamentula ce appareine d9mnulza Vladislavii , voevoduluY
ozostru allu Muntenia. 4
--gi.re din celle patru sate le-amn vedutti degTa mentionate in actulti din 1322 : SAcellulti
(Feketeviz) $i Orlatulti (Varalya); ern Echellew si Thyliche sunt Ecsello §i
Teliska de astadT , sassesce Tetschele §i Tilisch, romanesce Icilatt §i Tilisca., ekepatru
in vecinetate de SibiTu.
Vladislavti Bassarabti ni appare aci stapanindti territoriult transilvanti estrafagarasena
pane la kiln!, Tilisca,
Sacellti Si Orlato, adeca o vasty buccata din fostele
possessiunT alle famillieT Konrad.
Acesta stare de lucrurT este inse forte prospeta, de Ora-ce ea provOcl necessitatea
uneT delimitarT.
1) TRA17130; Diplomatariam SIIICOMICUM , MS.
is-4 in sectinnea trauschianA din Biblioteca Gimnasiulul
Evangelioil din Brasov''', t. 1, 'ad ann. 1322 Carol' Regis'
,donatio pro Magistro Nioolao filio CM;iardi de Talmats,
ejusque heredibus, si in fidelitate oonstanter perstiterint,
elargita, vi coins Nicolaus de Talmdts ob varia et Hell&
servitia , aignanter contra rebelles Ladislaum ejusque
, fratrea , filios Ladislai condam Vayvoda3 Transsilvani
,exhibits, nee non ob reatitutionem Castri Salgo cum
villis Zaszekes, Omlas, Feketevis, Varolyafu, ao aliis
quinque villis Valaohicis, Regl factam, in gratiam Regis
recipitur, tam ipse quam et haeredes ejus , a° in omnibus
aliis bonis et juribus propriis et notati fratris sal
Ioannis tam haereditariis quam aequisititiis, excepto
ditto castro et villis, stabilitur etc.
2) Assupra Ismael nomenclature veill NADIRS/MRS,
liar Beriehtigaso eimiacer alturkoodlichea
Oartlichkeitsbeoemoungen, im Archly des
Vereios fur iebeisburgisohe Loodeskuade,
N. F., t. 9, Kronstadt, 1871, in-8, p. 202 aqq,, nude este
o mappi.
8) Cf. sosumaa 111utrisse our Glesciticitte von
diebenbiirgea, Hermannstadt, 1861, in-8, t. 2, p. 144.
4) TRAIISCH, loco cit., ad ann. 1366: Nos Lodovicus
Del gratis Rex Hungarie, vobis Petro vicevoyvode Transsilvano,
firmiter precipiendo mandamus, quatenus ooram
,,testimonio Capituli Eeclesie Albensis Transeilvane, quod
,,per ipsum Capitulum ad id transmitters inbemus, metes
possessionum Ioannis dicti Tompa oomitis Alpium nos-
,trarum de partibns Transsilvanis, Echellew et Thyliche
.,vocatarum, nee non possessionum Jeannie fllii Petri de
Dyssnoio Feketevis et Varaliafalu vooatarnm a parte
terrarum sub Woyvodatn Domini Ladislai Woyvode
nostri Transalpini existentium mediante justitia reambulando
justiflcatis priusquam iter vestrum arriperetis
,post nos hue veniendum. Ipsosque tandem in dominio
dictarum possessionum at suarum metarnm se pertinen-
,tiarnm mediante justitia oonservetis etc. Datum in Orsva
,sabbato proximo ante quindenas Archangeli Michaelis
anno Domini 1866.4 Cf. rants, XI, 474-6.

STUDIULU 1, § :0.
28
In momentulti de a da ordinea in cestiune, regele Ludovicti era in bune relatiunT
cu udomnula Vladislavti voevodula nostru allti MuntenieTD, ceTa-ce se maT
confirms prin impregiurarea ca insu§i actula s'a scristi in castellulti dela Or§ova,
pe care in timpti de ostilitate nicT o data MunteniT nu'lti lassaa ,
cello putinti Para
lupta, in manele Ungurilora.
S'arti pute der° conchide ca parnentuta spre suds de Sibiit pene la Icilati, Tili§ca
, Sacellti §i Orlatti ya fi fostti di ruin Bassarabilora de catra corona SantuluT
Stefanti.
Una alts actti totti atatti de autenticti probeza inse ca faptulti nu s'a intemplata
tocmaI a§a.
La 1369, cu duol ann in urma delimitatiuniT de maT sust, autoritatea ecclesiastica
din Alba-Iulia attests ca : amonastirea santului Nicolat din Talmacia fusese
arsa din temelia de Domnult Muntenescti Vladislava, perindu in incendia tote
documentele ce erati depuse acollo..
Arsa canda ?
La 1366, dupa cuma vecluramt, regele Ludovicti traia forte bine cu MunteniT.
Intre 1367-1368 pacea intre den§il nu s'a turburata catu-sT de putina, precumti
dovedesce tractatult commercialt inchiaiatti la 1368 in sliva santeT Agnete, adeca
la 21 genarit, in care principele romana se recunn6sce de vassalti alla regeluT
maghiarts : uinclitus rex Hungariae, naturalis Dominus noster generosus. 6
Chiarti in 1369 Vladislara Bassaraba libereza tocmaT in fav6rea catolicilorti o
diploma, in care Slice ca este domnu an graiza lug Dumnglea fi a regeha Ungarid:
.Ladislaus Dei et Regis Hungariae gratia Wayvoda Transalpinus..
Canda dero se intemplase terribilulti attach assupra monastirit din Talmacia ?
NumaT §i numaT inainte de 1366.
Cumti inse atuncT, in loco de a pedepsi pe navallitora, regele Ludovicti arts fi
pututa sal maT daruesca de buns void until forte importanta petecti din corpula
Transilvanier ?
Results ca donatiunea s'a facuta cam in acellea-§1 conditiunT in carT se essercita
in genere a§a numita suzeranitate a UngarieT assupra TerreT-Romanesci : printr'o
simply fictiune.
Copprinclenda cu foca §i cu sabia totti spatiulti pent la Icilati, Tili§cA, Sacella si
Orlatti, maT-maT pent la portile SibiTuluT, Vladislavti Bassarabti sciu sa profite de
cellti anteia momenta opportune pentru a se impaca cu MaghiariT, retinenda cu dibacia
territoriulti cella cuceritti, ca donatzune adin partea stralucituluT rege alla
UngarieT generosuluT domna alit nostru naturalti.b
Inse assemenT donatiunT., smulse prin forta, erosT numaT prin forta puteati fi mantinute
: ecce derti de ce ella se grabesce a a§esla pe locurile apucate maT multe
colonie oltene, andu-§T apoT titlulti de dux Novae Plantations", dupa cuma ne-amt
incredintato in paragrafulti precedinte.
Acosta este aducatult de Amla§a., de,i la 1366 localitatea Amla§ti propria ciisa
nu facea parte dinteinsulti, ba chiart §i maT in urma remanea generalmente pe
din affara, astti- feliti ca la 1383 noT vedema pe regina maghiara Maria daruinda luT
Goblina, episcopuluT catolicti din Alba-Iulia, aunt satti regesca ce se chTama Omlass
in terra ArdeluluT intre scaunele SibiTuluT §i MiercuriT.,
5) TRAII8011, 1. o., ad ann. 1369: qttod olauatrum per
Layk Wayvodam Transalpinum omnino orematnm extitisset,
in quo claustro omnes literae et instruments
combusts et oremata extitissent". Cf. =aka, XI, 475.
6) man, IX, 4, 148.
7) Ibid., 210.

24 ISTORIA TERRITORIALA.
Sunt totusT probe documentale ca si acestti sat Am 141 appartinuse cAte o data
Bassarabilorti.
Actulti celltt maT esplicitti dateza din 1464.
Diplomatariultt manuscripts allti luT Eder ilia resuma asa :
.Plangendu-se SasiT ca 6meniT luT Stefano de Hederfaja nu permitta locuitou
rilortt din scaunulti MTercuriT de a stringe pentru porcT ghinda In districtulti AmulasuluT,
Stefanti a respunsti ca acesttt districta T-a fostti conferitti luT de catra
.maiestatea sea regele cu acellea# drepturf cu cart' ills avusese mee 'nainte unit
altulzi din parlea magnificulld Vladzi-vodd,
canda nicT atuncT nu se ingaduia nicT o
.data Miercurenilora sett altorti vecinT de a utilisa padurile districtuluT de Amlasa
.fare vre-o autorisatiune prealabila dela possessorti, ceia-ce se va urma si de
.acuma inainted, 8
Acestti documental afflatortt in originaltt in Archivula Sassescti din Sibiitt sub nr. 236,
probeza in modulo cello maT irrecusabilti ca 'ntre 1431-1445 Vladtt Dracu, fiTulti
marelut Mircea, amagnificus Vlad vajvodav, nu numaT co stapanTa satulti Amlast
de longs MTercurea, dera l'a si fostti concest in usufructs unuT onra allti sett.
Acesta omit alltt luT Vlada Dracu putea sä se fi bucuratti de Amlasti chlarti o
buccata de timpti dupa m6rtea domnuluT sett, cad unit alto actti ineditt, ce se
conserve in Archivula din Alba-Iulia, ni arata pe Stefanti de Hederfaja intranda
in possessiune abia in agiunulti annuluT 1464. 9
Pentru ca territoriulu transilvanti estra-fagarasenti anti TerreT-RomanescT, pe care
Vladislavti Bassarabtt ilia numTa Inca simplu aducatti ally NoueT-PlantatiunT*, sa fi
capetata sub Radu-Negru, fratele si urmasult acestul principe, denumirea de aducatti
allti AmlasuluTD, cats sä admittemti ca intre anniT 1372-1382, ca si intre 1431-1445,
satulti Amlastt a fostti allti Muntenilorti.
Nu essista nicT o fontana istorica care sä ne contraclica, cad donatiunea acestuY
sata episcopuluT Goblins de catra regina Maria dateza din 1383, incatti tota ce se
p6te conchide de acollo este ca m6rtea luT Radu-Negru, dupa care n'a intarcliattt
a isbucni o crAncena dissensiune intre fiiT seT Danti si Mircea cello Mare, procurase
guvernuluT maghiarti occasiunea de a apuca pe unti momenttt satulti Amlastl, intocmaY
dupa cumti l'a apucatti maT tarcliti si dupa m6rtea luT Vladt Dracu.
Ca sä fi datti numele sett intreguluT ducatti transilvanti estra-fagarasenti alio Bassarabiloral
Amlasulti cello de longs MTercurea cats sa fi avutti o important" 6re-care.
In adevertl, documentele din secolula XV ills numesca cate o data corastD.
8) =Ea, Exernitatioses diplomatic's°, MS.
in-4 sub nr. 26, b, in Biblioteoa Gimnaeiului Evangelici
din Bragovil, p. 48 : Legi autographum litterarum, qua-
,rum forts haeo inscriptio Prndentibus ao circumapectis
,viris Judicibus et Juratis oivibus Senioribus Consnlibus-
, que Septem Sodium Sazonicalium harem partinm Tran-
,silvanarum amide noetrie honorandis. Litterarum ipsarum
,summa haeo est : Qu esti fuerunt Saxones Stephano de
,Hederfaja, incolas Sadie Zeredahel a familiaribus Stephani
, arceri a glandinum tutu pro porcis sale in districtu
,Omlas , reepondet Stephanie, sibi pro stile servitiis
,hnno districtum a Regia Majetate cum iisdem junbus
,collatnm fuisse, cam quibus eundem declaimer ipaine Ste-
,phani a Magn(fieo 'Pad Va frac; tenuerit, se vero ab
,hoo ipso priore possessors comperisse, id Damper moris
,fuisse, tit inoolae media Zeredahely et alit vicini nonnisi
, obtenta ab officialibus districtus omlasiensis venia envie
,usi poasent. Idem deinceps etiam fieri volt Stephanna.
Datum in Castello nostro &banns vocato feria secunda
,proxima post festum beati Francisci Conf. Anno Domini
0464 praesentes vero propter absentiam sigilli nostri
,Capellani sigillo feoimus consignari. Stephens de
Hederfaja."
9) EDEB, Adversaries ad historiam Transsilvasiae
e tabularil public's Cibiolessi,
Corosenal etc., MS. in-4 sub nr. 26, b, in Biblioteca
Gimnasiului Evangelical din Bralovii, t. 1, faso. 5 : ,Tomo
,seoundo Fragmentornm Archivi Albensis , peg. 660:
,Mathias mandatum ad Capitulum Albense, tit Miohaelem
,Szekely et Stephanum de Hederfaja donatarios statnat
,in Omlas , 1464." Ibid., faso. 7, se vede dinteand
Alta* actfi din 1462 ca ambit acesti possessori al Amlasttlut
erali personage de cea mai inala demnitate: ,Szekely
Michael de Saent-IvAny et Stephanns Hederfai Capitanei
,Castri Bistrioiensis et Comitea Cibiniensee ".

STUDIULII I, § 10. 26
Asta-felia inteuna acts din 1486 nor citimti:
a... ad facies oppidi regalis Om las vocati, nec non villarum seu possessionum
aSzelisztye, Viedenbach et Kriptzbach in comitatu Albensi existentium, ad prxfaatum
oppidum Om las pertinentium...D r°.
De assemenea tntr'o inscrip ;iune dela Bra§ova:
.11460. Dracola Woivoda ofifidum antesilvanum Omlasch diripit, in.lesto Bartho-
ulomxi..
"
0 data botezatn ade Am law, ducatulti estra-fagaraOnti alli5 Munteniei conserva
acestti nume chYarti in acelle intervallurY candti BassarabiT nu possedati in realitate
satulti Am la§a, ci numar vre-unti territoriti mar intinsti set mar restrinsti in
gYost de
Sibiiti,
Neavenat o stavila firescal dupa cumti era ()hula pentru Fagara§a, aducatula
de Amla§tiD se maria seti se mic§ura dupa Impregrurari.
In ori-ce cast, puntulti geograficti positive este ca sub acestti nume se intel-
tegean possessiunile Bassarabilorti spre nordtl de Carpati in directiunea
In aducatula de Amla§tiD se afla buns -bra, intre celle-l'alte, marele satin romanesca
Ro§inarti, carele infloresce pent= asta-cli §i unde nor vedemti pe Radu-Negru
§i pe tau-sea Mircea cellti Mare, adeca intre 1372-1418, daruinda bisericeY de
acollo nesce bucatY de pamentti. "
Toth marele Mircea accords Sa§ilorti din tergu§oruIt Heltau, romanesce Cisnadia,
forte apropiatti de acella Ro§inarti, cleat destulla de departe de hotarulti nostru
actualti, areptula de a pasce vitele lora in muntii Terrei-Romanesci 73, cerace
nu se p6te referi decatti numal abrä la pIaTurile de prin vecinetate.
Cana mai mare, candti maT mica, ducatulti de Amla§ti, anoua plantatiuneD a luY
VlacEstava Bassarabti de pe la 137o, a fosta in cursti de unti secolti o proprietate
de fapta Si de dreptti a MuntenieT, aY cariia principY ills puneati in titlulti domnescti
tots-d'a-una mar pe susti de aducatulti Fagara§uluT1 cad aveati cuventa de
alt1 considera ca o chiaia spre insa§T anima Transilvania.
Chiara in relatiunile lora cu autoritatile ardelene BassarabiT ni apparn ca a ducT
al Amlaplur.*
10) mu:rum, Diplomat. Sax.1116., t. 3, ad ann 1486.
11) Chroaicou S'achsio Lapin°. Oltardi
sum, ed. Transch, Coronae, 1867, in-4, part. 1, p. 40.
Cf. Drassoviae ecclesiae parietibus notata,
ap. scHweruman, Script. IL U., I, 886. Cf. won's,
XIV, 388.
12) Insemnarea pe doeumentulii din 1983 anti photorilor6
romini din Roginaril : rPatronc7idlesiae anti.
quae est beats Parasoeva. Dos eoclesiae tree fundi aunt
&Nati a principe Raul Negru Voda in inferiori campo ex
via clanatri euperius pane in strimt (usque in angustum).
Medietas a alive, est ecolesiae, alter funclus infra claustrum,
gui collates, est a principe Mirtse Voda Baasarabete."
8c:unmet; Zwei Distritaer 111rknaciew., in Archiv
des Wereias fiirSiebeabitergische Landeskunde,
Nene Folge, Kronstadt, 1853, in-8, p. 49,
probersi falsitatea doonmentulul rofiniirenii din 1488r
derh argumentatiunea sea nu attinge intre nemioil velarea
notilet separate de mai sued, care trebui considerata
ea o simplii traditinne despre nnfi evenimentil adevhrath.
13) Diploma ltlichatilia Woirodae, ann.A4LL
ap. MUM, 4131esch. d. Wal., 164, note: ,Universis
hoepitibus in oppido Heltha commorantibus... /iteraa pries/via/ea,
pas de speoiali gratia domini at patris acratri
-
SibiTuluT.
Mirehe Voivodce pica memories habuerunt... ipsorum peoudibus
ant ovibus in montibus nostris Fewer@ etc." Cf.
13EYVERT Siebeabiirillsehe Dviefe, im Lagriches
lilagazia, Pressburg, 1781, in-8, t. 1, p. 970,
uncle descrie sigillulil lui Mihailh Bassarab6 din 1418.
Engel 'Annie autenticitatea actulul, simple ntunai pentru
oh on credea of marele Mircea va fi avntii vre-unfi ilia
nnmitfl Michaiii. Acestil dubiii se distruge an desevhrsire
prin orisovele cello mai sioure, in earl acellh Mihaift
figurezi in adevhril intre fill lei Mircea cellfi Mare.
Vesli, intre celle-l'alte, diploma mirciana din 1399 ap.
vuzar.ra, 19: pri zsivotle gospodstvami i p.1 stieotie
syna gospodstvami Mihaila voevody", de uncle urmbsh oh
Mihain-vodit flume on flume! hid, ci chiaril associate la
domnii de chtrA tats -seii inch de pe In 1899. Cf.
orisovalii In! Mircea cellfi Mart din 1415 in Archivnlfi
.Statului din Buouresci, Doenmentele Comiel, ru-
-
brics netrebnioelord, pachetn14 nr. 171-215. Pe cella
mal mare din cello patrn olopote elle mongatiril Cot -
mbna, Manta In 1413, se eitegee nrmitorea ingeripfinne,
pe care n! -o commaniful d. onoessotr: ,II imla eviatiA i
egivonaeadalnyA troitall v dni velikago 16 Mireza eoevoda
i Michail wove& a'tvorisla ale :mono 1r ]let 6921° etc.
4

28 ISTORIA TERRITORIALA
Archive le TransilvanieT nr-ad procuratu sub acesto rapportt unti remarcabilti
specime.
La 1452 Vladt Tepe§t, cerendt estradarea unul Romant din terra sea a Faga-
rasulta,
fugitt pe territoriti sassesct, scrie municipalitAliT din Brawvti :
*Wladislaus partium Transalpinarum Wayda et dominus terrarum de Omlas et
aFagaras, providis et honestis viris, Judici, Juratis civibus de Brassovia fraternitatem
* et amicitim dilectionem...* 14
E nu maT putint instructive diploma din 8 februariti 1431 a lul Vladt Dracu,
petrecendt atuncT in Nuremberg la curtea luT Sigismundo, imperatti germanti
rege anti UngarieT tort o data, carele'§T da titlulti de : *Johannes Wlad, Dei gratia
* Transalpinm Dominus et terrarum de Omlasch et de Fogaras Dux.). Z5
Numal pe la finea secoluluT XV ducatult de Amla0 inceteza cu desever§ire de
a fi pentru Bassarabi o realitate territorials, incapendt pe manele Sa§ilord, deli
chTart cu vr'o dour secolT dupe acela ellt mai figureza traditionalmente in cris6ve
domnesci...
§ 11.
POSSESSIIINILE BABSABABILORN IN TENIEFANA.
Celebrulu istoriografti transilvanti Kemeny a gassitt in collectiunea lul Huszti
unti actti f6rte importantt.
Ecce-lti: I
5NoT Stefanti Losonczy, bang de Severing §i pintre celle-l'alte demnitati comitele
Teme§ianeT, facemti cunnoscutti pe viitort prin actulti de fats, cumt-ca avendt in
vedere demnele de lauds merite alle credinci6selort servicie, pe carT Petru fiiulti
luT Deo, knezii din dzstrictulg =mita Alma)* &lg castelluka regescg Mehadia, pre -
cumti §i fratif seT uterinT Cristea §i Mihaiti, espunendu-0 averea §i viueta in maT multe
pericole §i de maT multt timpti, le-at addusu maiestatiT regescT sub predecessoriT
nostri bans a Visulza nostru banatg, §i chiarti noue pe cinch lucramt pentru
liberarea d6mnei regine Maria, decT in resplata acellort servicie, precumt §i pentru
a-T maT indemna la altele si de acumt inainte, 1T-amt conferitu in virtutea officiului
nostru unti satti regesct numitt Patak in distridulg supra-scrisuka castellu
Mehadia, cu t6te fol6sele §i dependintele de orT-ce natura, lorii §1 mo§tenitorilort
lorti, ca salt aTbe §i salt tina sub conditiunile §i darile de maT glosti, adeca la
14) TRAUBOH, Iliplomatarium Saionieum
t. 2, ad ann. 1952.
M.
15) smarm, Leber des Sisthum as Bakov,
in Kum, Magazin, II, 45, dupii originaluld pastratft
in Archivul5 Franoiscaniloril din Clugi5.
1) Veber die liaesesa mad Menesiate der
Walachen, in aunt, Magazin, II, 304.5: Nos
Stephanus de Losonos Banns Sewrinensia, at inter oeteroe
honoree Comes Themesiensie Memorise commendamus
per praesentes. Quod consideratia lands dignis meritis
fidelium servitiornm Pets, filii Dees, Keneaii Distrietua
Caatri Regalia Miehald wadi Halmagy, ac Chriatophori et
Michaelis fratrum suorum uterinorum, quibus iidem regiae
Mejestati, at per consequene praedecessoribus noetris, videlicet
Bonia dioti wan Bantu., se nobis a multis temporibus
jam elapala, signanter vero a tempore prietino,
dum pro liberation dominate Maria. regime laborabamus,
se multi' oaaibus fortuitie, rebus at personis serum non
parcendo, submittendo exhibere ouraverunt. In compensa-
tionem eorundem servitiorum ipsorum, ut etiam antea, ad
ipsa eervitia eo magis animarentur, , quandam villain
regalem Patak vooatam, in Diatrictu praeaoripti caatri
Mihald habitam , cum omnibus enis utilitatibus, at pertinentiie
quibuelibet praelibato Petro, at fratribue solo supradiotis,
ao eornm haeredibus , haeredumque ipsorum
snoceseoribue, duzimus conferendam siout noetro inoumbit
officio, sub infrascriptis conditionibus , et solutionibus
utendam, et tenendam videlicet: quod in festo beati Michaelis
Archangeli singulis annie de qualibet sessions
singulos tree grossoe, at in festo beati Georgii martinis
'quinquagesimam Castellani. prasteripti Cartri Mihald pro
tune conatitatie solvere teneantur, prout de anis liberis
villis ipsorum Kenesialibus solvere aunt coneveti. In
onjus rei teetimonium praesentes literate nostras sub impression
sigilli nostri, quo ntimur, oonsignatas duzimus
annuendas. Datum in Jeneo, eeoundo die festi beati
Alexii Confessoria , anno domini millesimo trecentesimo
ootuagesimo septimo.
si

STUDIULU I, § 11. 27
serbat6rea santuluT Arcangelt Michaiti sA dea pe totti annulti castellatzuha suftrascrisulza
castellie Mehadia, cine va fi dupe timpa, cate treT gross de fie-care case,
precumtt si cincT-decimea la serbatOrea santuluT martirti Georgia, dupe cumti data
si pentru celle-l'alte sate alle lord libere kneziale. In marturia acestora, 1T-amt
accordatti actulti de fata sub sigillulti nostru ordinarti. Datti in Ineti, a doua cli
dupe serbatOrea santuluT confessors Alessiti (18 iuliti), annulti Domnulul 1387.s
SA se observe din capulti loculul cA. Losonczy, deli nu numai band de Severinti,
derti si comite allti Temesianei in acella-sT timpu, totusi daruiesce fratilort DesenT
satulti din regiunea AlmasuluT anume in calitate de banti de Severinti si pentru
nesce servicie facute anume pe territoriult banatuluT de Severinti : ((videlicet
Banis dicti nostri Banatus.'
Almasulti, .districtus vocatus Halmagy", impreuna cu castellulti Mehadia, acastrum
Mihald", facea dert o parte integrant(( nu din comitatult Temesiant, .comitatus Themesiensiss,
ci din banatulti de Severinti, abanatus Sewrinensis".
Satulti Patak set Potok, mentionatti in donatiunea lul Losonczy, se afla 'And
asta-dT intre orasult Oravita si riult Nera, ceTa-ce arata ca .banatus Sewrinensis
copprindea in Temesiana si maT multt decatt Almasulti propria dist.
Asa a fosttl la 1387.
Peste septe-deci de anni, o diploma a regeluT Vladislavti din 1437 enumera tote;
(idistrictele Romanilorts din Temesiana in urmatorult mode: Lugost, Sebest,
Mehadia, Alma.521, Crasatt, Berzava, Comiatti si Illadia. 2
Severinulti dert nu se maT mentioneza, ci numai Almasulti allaturT cu Mehadia
inse abia peste o giumetate secolti unti stranepotti alit mareluT Mircea, catolicitti
si agiunsti in Ungaria la inalta trepta de archiepiscopti alit StrigonieT, famosulti
Nicolati Olah, ni spune cA. Mehadia era suppusa banatuluT de Severinti: .Severmum
.arx infra Traiani pontem, cum tribus aliis, Orsova, Peth, Mihald, zlli subditis. Harum
.firaefectus Bolus, magistratus inter nostros magni nominis.. 3
Legatura intre Mehadia, maT romanesce aMehedia., §i intre banatulti de Severintt
a fosttl atatti de intima si indelungata, ?matt nu numaT portiunea vest-sudica a
MuntenieT conserve pene asta-ch numele de Mehedinfa, formatti din adiectivulti slavictt
aMehedinskis, adeca .terra MehedieTs 47 dert usulti poporanti intinde Cate o data
acesta denominatiune chiarti assupra OltenieT intregi, buna-OrA in doTna :
Franca verde magheranil,
Volnicellt Mehedin torsi,
Bum naecntn pe hung de fagil
Ca as fit la lume drags,
'Vs" sti ealdatil de tniot M Mu
St ma fact vit6zt de tote . . .
Conclusiunea este cl :
Banatulti Severinulul 4i Mehadia cu districtus vocatus Halmagy., adeca cu tots
partea munt6sa sudica a TemesianeT pene apr6pe de riult Carast, ni se presinta in
documente si
chTarti in gura poporulul, incependtt dela a doua gTumetate a secoluluT
XIV, ca o singura totalitate, intre elementele constitutive alle cariTa nu essista
o demarcatiune destulltt de precise.
2) Diploma Ladisial Regis, ap. zusru, Die.
sertatinne despre originea Romilnilord,
Timiltra, 1857, in-8, p. 541, note : Universorum Nobi-
Hum et Kinezioram, neo non aliorum Valachorum de
Distriotibus Lngoe, Bebes,Mehadia, Aimee, Brasaofil eto.i
LaIRIANIN 811, note: ,Lagoa, Sebea, Mihald, Halms,
Hraasofii eto."
°
8),snanus. Hungaria at Attie, Vindobonae, 1768,
in-8, p. 76. =Genealogia 1nl Olgh, facuti de ellfi inane,
vesli In Emu, Gesch. d. Wal., I, 47.
4) my mum, Agrienittara din Reltedintli,
Bucur., 1868, in-8, p. 149.
5) Poesie poporale, ed. Alexandri, p. 292.

28 ISTORIA TERRITORIALA
Acesta Ambiguitate se esplica pent la unti puntti *i prin orografia regiunil, cad
ramura occidentals a Carpatilora se lassa spre Dunare prin maT multe crenge, a
carora separatiune e putina accentata *i dintre cad una merge d'a-lungula OltenieY,
pe calla o alts formeza ce-va may spre appusti a*a numita evalle a Alma-
*uluT.. 6
OrT-cumtl sa fie , confusiunea administrative *i usuall este aci unti faptti istoricti
despre care, pe longs celle-l'alte, ecce maT Inca o probe :
Pe canda Losonczy, dandu-*T titlulti de banus Sewrinensis, claruia la 1387 unora
Romany din Alma*tt unit satti din acea lature, in acella-*T annti noT vedema pe
Mircea cella Mare intitulandu-se de assemenea bang de Severznii.
Cuma 6re ubanatus Sewrinensisb putea sa li appartina amendurorti in acella-V
momenta ?
Nu cumtt-va titulatura mareluY Mircea va fi fosta numal de parada?
Prin una azardti fericita, tocmai din acelltt annt 1387 nT-an remasti doue diplome
mirciane relative la Oltenia, din cart una p6rta datultt de 21 iuniti, adeca
este posteri6ra abia cu o luny donatiunil luY Losonczy.
Acesta crisova arata limped; printr'untt ,sirs de localitatT, Tismena, Vodita etc. 77
cumti-cä UnguriT puteatl stapani atuncT termulti danubiana cella multi pent la
Or*ova, era territoriula spre resaritti de riuletulti Cerna era intregt ally Muntenilort.
MaT pe scurtti, Losonczy se intitula banus Sewrinensis, inse posseda numaY Mehadia
*I Alma*ultl.
Chian actula sett e scristi nu in Oltenia, *i nici In apropiare, ci la Ines, actualmente
Boro*-inets, o localitate in Ortile AraduluT
Fiinda totu*T ca banatula Severinulul copprindea In totalitatea sea Oltenia *1 o
portiune a Teme*ianei cuffundate intr'unti singura corpu, Losonczy se credea in
drepta a se Slice banus Sewrinenszs de 6ra-ce posseda in fapttt Mehadia *i Almaphi,
dupa cuma *i Mircea se credea nu maT putintt in drepta a se Slice tots
atuncY bantt de Severint de Ora-ce posseda in faptti Oltenia.
Intre actulti lul Losonczy *i celle doue cris6ve alle lul Mircea, ate-trelle din
1387 *i cite -trelle pretinclenda aceTa-§T titulatura, nu essista nicl o necompatibilitate,
ci numaT o confusiune nominala, giustificata prin nedeterminarea hotarelorti
intre Oltenia *i Teme*iana, dupa cumn amt constatat'o may suss pe basea traditiuniT
*i a fontanelortt documentale.
Din data ce o portiune insemnata a Olteniel se chiarna Mehedintu, din data ce
adistrictus vocatus Halmagyb aterna de Mehadia, din data ce dela Alma*ti pent
la Oita *ovaia o vaga nomenclature generals, era ce-va fOrte consecinte ca fie-care
possessors fractionara sa usurpe numele nedefinitel totalitatT.
Chtarn decd Losonczy arts fi apucatti Severinula sett vre -unti districts din corpulti
OltenieY propriti clise, dupa cumti UnguriT reu§Tati cite o data, totu*T Mircea,
intru catty conserva restults, n'ara fi contenitti de a-*T da titlulti de ubantt de Severinti.;
*i vice-versa, chYara deca Mircea art fi reluatti Mehadia, lassanda Ungurilorti numaT
Alma*ulti in intellesula stricta ally cuve'ntuluY, sett chiarti numal o parte din territoriultt
alma*enti, totu*T Losonczy, intru cats conserva vre-o fractiune, n'arti fi
contenitti de a'*T da titlulti de banus Sewrinensis..
8) somas% Charts ta relieta a Romanic'. 7) vsesr.iff, 9-14. Dapil instill originalaiii, pietratil
tii mai eorreeta in nBaii , Atlas sear Geschichte in Arehivulfi 8tatulni din Buenreeer, no! amts reprodued
Temeser Banat., Leipzig, 1881. din nofi matt doenmentil in Arch. Retorted', III,
191-198.

STUDIULU 1, § 11. 29
Pray si Fejer att cullesa din diplome maghiare urmat6rea serif abanorum Severinensiums
pent la giumetatea secoluluT XIV :
1233. Leukus ; 1275. Mond, Ugrinus, Paulus 1
1249. Laurentius ; 1276. Miond;
1263 Laurentins ; 1277. Paulus;
1264. Laurentins ; 1279. Bela Dux ;
1268. Ugrinus: 1291. Laurentins ;
1271. Laurentius,Paulus; 1324 Paulus;
1272 Lanrentins, Paulus; 1335 Dionysius;
1273 Laurentins, Paulus; 1342 Thomas;
1274 Miond, Ugrinus 1350. Nicolaus de Zech.
Intemeiati pe celle demonstrate maT susa, noT constatamti el totT acestia, deli
se intitulatt abanT de Severinti A, puteail sä nu fi stapanita in realitate, ca si Losonczy
la 1387, decatt Mehadia sea numal Almasula, fara sa li fi appartinutti
macarti o facia de pamenta in Oltenia; dupa cumti negresita si BassarabiT, deli se
intitulati abanT aT SeverinuluTD, fiuteag sa nu fi stapanita in realitate decata Oltenia
set numal o parte dintr'insa, si nicT macarti o facia de pamenta in Temesiana.
Acesta fiosszhilitate este forte importanta.
Pentru ca sA fimti sicurT ca in annula hotarita DomniT TerreT-RomanescT possedati
in faptu partea orientala a TemesianeT, trebue ca in acella-41 annA sä nu fi
avutti UnguriT nici unti ((banns Sewrinensis..
Astti-felia deal in 1233, 1249, 1263, 1264, 1268, 1271-1277, 1279, 1291, 1324,
1335, 1342, 135o etc., vallea AlmasuluT nu putea sa appartina Bassarabilorti.
Dela giumetatea secolulul XIV incOce Pray continua sirula unguresca allti banilora
de Severinti: 1351. Nicolaus de
Zech, 1406 1430
) Vacat,
1353. Idem, 1406 1432 )
1355 Idem, 1409 1435. Nicolaus de Radnia,
1389 Ioannes, 1410. 1436. Vacat,
1396 Myr,he VayvodaValaohiae,
1411. )5. 1440. Joannes de Hnnyad,
1397.)
Vacat,
1412
1455, Vacat,
1399 ) 1418.
1401. Nicolaus de 1456. Ladislaus de Hn-
Peren, 1429 nyaci etc.
MaT ant&iu sa scOtema din acesta registru pe Mircea cello Mare, aMyrche
Vayvoda ValachiaeD, pe care Pray tun bags la 1395 gratuitamente printre nesce
demnitarl ungurT.
Remanenda ceT-l'altT, noT vedemti ca intre 1355-1387 MaghiariT n'atl nicT unti
abanus Sewrinensis..
Dela 1389 pane la 1401 de assemenea.
Idem intre 1401-1435.
Aceste intervallurY de cate doue-clecT si treT-cjeci de annT sunt cu atatti maT
elocintT, cu catty in prima g-Tumetate a secoluluT XIV ne intimpina din contra &Ate
unti ((bums Sewrinensisu aprope in fie-care decennia, aria in decenniult1 allti cincilea
maT cu sema se gasesce acella-sT abanus Nicolaus. de patru orT.
in timpiT anterior secoluluT XIV, UnguriT n'ati nicT unti banti de Severinti allti
lora, dupa Pray si Fejer, pane la 1233, apoT dela 1279 pane la 1291 si dela 1291
penis la 1324; fara ca nementionarea sa se pots attribui aci lipseT documentelorti
maghiare, carT sunt forte numer6se pentru acea epoca.
8) Dissent., 138-39. aim, VII, 2, p. 287-89 coperite mat in urma, nol vomfi completa aoesttl registry,
IntennA alto load, multimiti diplomelorfi maghiare des-
dO lipsele stint putinfi essentiale.

30 ISTORIA TERRITORIAL/.
Prin urmare :
Inainte de 1233, precumti §i intre 1233-1249, 1279-1291, 1291-1324, 1355
1387 §i 1401-1435, affara de intervallurT ma! scurte, MunteniT puteall possede
vallea Alma§uluT.
Ne marginimn a indica grosso modo aceste periade possibile alle dominatiuniT
reale a Bassarabilorn in portiunea resaritena a Teme§ianeT, reservandu-ni a yetifica
aTurT pe fie-care sett pe unele din elle ...
§ 12.
kDOBBOGIA. - Trnrstr. HATIEGII.
Affara de Amla§tt §1 o parte din Teme§iana, BassarabiT, de-multti stapanT ar Fagara§uluT,
ati maT copprinsti din candt in candtt, maT allest in secolultt XIV, cate-va
alte territorie trans-carpatine sett trans-danubiane.
Mircea cella Mare reu§ise inteunt timpti a cuceri nu numaT DobrogYa, den aprOpe
intrega Bulgaria, astir-felitt ca unti crisovtl din 1393, carele fusese Ore-candtt in
possessiunea boTarilorti Chitorent, IT da maTestosulti titlu : stapn.nitorn alln ambelora
laturT alle Dunari. pene la Marea-negra, domnti cetatii Silistria si allu tutuurorit
terrelora §-i oraolora 'Me la hotarele Adrianopolitn T
Cu vr'o doue-clecT de annT §i maT 'nainte Vladislavti Bassarabn, unchTultt mareluT
Mircea, a fostti copprinsti pe unfit momenta partea occidentals a BulgarieY, unde
se affla atuncT regatuln separatti alit VidinuluT 2, §i se incercase a maT apuca §i
partea orientala, unde era a§a numitulti imperiti alltt TernovuluT 3.
Peste Carpa ;T, pe de alts parte, vallea HateguluT, renumita prin ruinele capitaleT
luT Decebalti §i raclemata umerti la umern de anghTults nord- vesticti allti MuntenieT,
de assemenea nu o data cats sa fi fostti suppusa Terrel-Romanescr.
Anticele ballade serbe numescti pe Mircea celltt Mare: craTu de Hategn. 4.
Unti canteen betranescti din Transsilvania maT conserva Inca, sub o apparinta
cam desfigurata, traditiunea stapaniriT muntene in acestA regiune.
Ella este intitulatn : Feta banuluY din Hafer:P.
In Istoria critics a litteraturel romanen nor vomit analisa cuventti cu cuventti acesta
frumosa rema§ita din evuln medal, pastrata prin vertegiuln a cincT secolT in gura
poporuluT romant.
Aci ne mArginimtl d'o-cam-data a constata in trecetn, ca banulti de Hategtis
in casulti de fats, ca §i craTulti de Hategti* de maY susti, este anume unit Bassarabn,
pe allit caruTa flit' cantecult din Arden illti numesce :
1) Apud FOTINOS, lazoeice zits 'mita ilaxias,
Btivvri, 1819, in-8, t. 3, p. 370, nota: vas 01,010eaVig
zo3v Otko ;teeth'v zo,J dovvcifiseo; mixes rijg paziew
Oalcicrang, xai 'dew; Teti xcicrzeov zlet;cr, ; pixec
zoiv deka, rrg `Altetavovneilsoo; glow Tay isitaprois,
sal nOlsoay.
2) ABBEMANI Caleadaria Eeelesiae Waiver.
sae, t. 5, part I, Rowse, 1755 in-4, p. 61: Ex Pisan°
Waddingus in Anne'. Minor. an. 1369 memorat, Bulgarian
Ludovici (regis) jugum exe mime, an Boaearath
(Ladielcum Easaarabam) Begem schismatic:4m Bodoni° urbe
regia potitum fuisse .." Bodon ungaresoe, Budim serbeace
pi bulgaresoe, Dim romAnesee pi turoesce, este
urbea Vitus.
3) Diploma Ladielal IValvodae, an. ,____1372, In
FRIDVALDBEILT, 1. c.: nobleman et oum exereituimietro
viriliter contra ao3vissimos et infidels. Thorax et Imperatorem
de Tirna, ipeoeque invaclencie eto.
4) Imasseske aarodae pesme o krallevithe
Daris, Novisad, 1857, in-8, p. 65: dIralievit/ Marko
u Azarskoi tavnitzy." Esplicatiunea In sassorrov, Narodayla
byliay, Moskva, 1862, in-8, p. CCCXXX.
Despre do mania intre Mircea eellii Mare pi eroulii epoeultd
eierb5,
KABADelee, Zi1VOt i °Masai 'invade
srpskoga, Bees, 1867, in-8, p. 241; IIAMIO MOM;
Regan, degli Slavi, Pesaro, 1601, in-f,, p. 279, eta.

8TUD1ULU 1, § 19. 31
Un§ feoloril lidatiirdZarmi",
ceTa -ce numaT o ern:5re de editiune, see pOte ultarea traditiuniT chTarti din partea
poporuluT, a pututtt preface in :
Unti fedora de omi aerbeacia. 5
In adevern, poporulti romanti nu dice nicT o data : omit nemfescit, omit russescie, omt2
turcesca, omit serbescal ci. numal Nemtn, Russo, Turcti, Serbia; pe candtt fectorit
Bassarabesca, adeca fill de Bassaraba, este tote ce pote fi maT conformti spirituluT
limber romane, offerindu-ni o forma forte archaicA. din care decurgti la noT tote
poreclele cu finalulti escu: Stefanescu, Bt rcanescul Cornescu etc. etc., derivate directamente
printr'o scurtare maT moderna din : jectorit SW-amen-it (firulti luT Stefano),
fedora Bc rcanesca (firulti lu! Barcanti), fecZorit Cornescu Pula luY Cornea), intocmaT
precumti in Italia poreclele celle maT vechi eraa Gianfigliazzi (Joannes filius
Azzi), Filangeri (filius Angeri) etc., de unde s'a suppresn apoT filius, conservandu-se
dreptti reminiscinta numaT genitivuln patronimict : Galilei (filius), Concini (filius),
Ferondi (filius), Ziani (filiUS), 6 ceTa-ce s'artt dice romAnesce : Galileescu (fecYorti),
Concinescu (fecTort) §i altele.
De nu s'art crede sufficiinte acesta giustificare filologica a correctiuniT unit fedorit
Bassarabesca in loch de unit fedora de omit serbesca, nor amt pute se maT damn
nesce probe documentale irrecusabile despre Bassarabz? din liategit in secoliT XIV-XV,
Si anume:
1. Unti actu din 1398 mentioneza intre nobiliT roman! din terra HateguluT pe
unti Basaraba din satult Riu§orti: uhonestos viros Ianustinum et fratres suos Rasarabe
et Custe, kinezios de Riusor.7;
2. Peste sesse-decT de ann!, unti actu din 1453 mentioneza pe unti alto membru din
aceTa-§1 famillil in acella-§T satti Riu§orti: ((Ladislaus de Bakuth de Clopotiva,
aut Bazarab vel Michael de Rusor. 8.
A§a dert, atatti prin filologia precumti §i pe base curate documentale, uunit
_fedora Bassarahescii. este o rectificare maY multi(( decattt admissibila inteo ballad
poporana intitulata : ((Feta banulia din HategilD , de§i nu urmeza ce acellt Bas-
sarabti va fi fostti unti voevodti anti TerreY- RomAnesci, ci numal o ramura domnescA,
o rude princiarA., unti ehonestus vir Basaraba' dupa espressiunea actuluT
hategenti din 1398.
SA se observe co §i famosa diploma a regelul maghiarti Bela din .4242forte
instructive in privinta topografica §i assupra cariTa nor vomti reveni aTurT, arreta
Hategult, ((terra Harsoc', ca pe o parte integrant(( din Oltenia, ((terra de Zevrinon
Adducendunte celle desbattute in paragrafulti precedinte, noT ne incredintamt
dero co ((banatult de Severinti ", considerate in totala'T intindere, a§a dui:4
cumt rare-orT l'att pututt sttipani BassarabiT din causa ne'ntreruptuluT conflictti cu
Ungaria, copprindea in sine intrega Oltenia, partea sud-ostica a Teme§laneT §1 Hategultt.
Dobrogia §i Vidinulo ca ce-va de totti accessoriti, vallea HateguluT intr'unn
modti maT durabilt, completezA, adause la nordn cu celle doue ducaturT trans-
6) Cinteoe poporane in ALB:KANDE; Romania lite- 7) swim, X, 8, 447. I'
rani, Iaid, 1855, 1n4, p. XIV-XV.
6) zar.vzarz, op. eit., 1, 275-286. -- POTS, Die Per- 8) BARIUM, Trassilvania, VI, 127.
somemasmes, Leipzig, 1859, in-8, p. 568. - ran,
Etymolopisehe Irorsehumpea, Lemgo, 1861, IM-8, 9) mks, IV, 1, 417. -
tzar, Dissert., VII, 1844.
t. 2, part. 1, p. 170-71.

82 18TORIA TERRITORIALA
carpatine de Amla§ti §i de Fagara§a, profilulti territorialti alba MuntenieT One pe
la 1400, alle cariTa hotare despre appusti §i resaritti inaintati d'a- lungulti DunariT
One la riulti Cara§ti de o parte, Si de cea-l'alta pens la Marea-negra...
In acesta vasttt spatit vomti aye a ne essercita noT in cursulti operel de fata,
pandinda din candtt in candti occasiunea de a precisa §i maT multi sub diverse rapporturY,
fie cronologice set topografice, tote cate s'ati determinatti aci prin nesce
trasure approssimative; cu alte cuvinte, decd ni este permisti a recurge la o imagine
din tecnica picture, vomit ispravi cu penellulti cela -ce amti schitatti cu carbunele..
§ 13.
0 KAPPA A MONTEN/EI DIN SE00/1103 XIV.
Inainte de a inchiaia, suntemti datorl a indica perderea unel vechl mappe ita.
liane.
Pe la inceputultt secoluluT XV ea fusese in manele celebrulul istoricti florentinti
Paolo Giovio, nascuta la 1483 §i mortti la 1559, unulti dintre personagele celle maT
marcante alle timpulul sett, confidinte anti papilorti Leone X, Adrianti VI §i Clemente
VII, arnica cu regele Francisco I.
Vorbindti sub annulti 1538 despre catastrofa domnulul moldovenesca Petru Rare§tt,
ella descrie in urn-Z137111 ti moda limitele MuntenieT:
aEa privesce spre suda, terminate cu Danubiulti. §i attingendu a appusti hoatarele
Transilvaniel lOng5 ora§ultt Severing, unde se vedti celle 4 minunate coalumne
din podula ha Tralanti, cacT nu sunt tote accoperite cu un e e unariT.
,Despre resarittt acesta regiune are unti lacti plinti de pescl, provenitti din fluviulti
aHierasstt, ce locuitoril illa numesca Prutti §i carele ce-va maT glosti se versa in
,Dunare. Despre nordti hotarulti aglunge la riuletulti Holna, §i apol printr'o linia
astramba pe uscatti se lass spre Dunare in directiunea insulei formate prin fluaviula
acollo unde ella se divide in cate-va marl crenge, care insula se numTa in
aanticitate Peuce, era acuma se dice Barillana. T6te acesta regiune a Romaniese
a chiama. Muntenia...DI
Dela cine luat'a Paolo Giovio interessanta '1 notita geografica, care intinde Terra-
Romanesca in tote lungulo DunariT dela Severint penis la insula Peuce, unde valurile
danubiane se crocnesca cu talazurile Marii-negre ?
La 1538 o assemenea descriere era degia de -multi unti anacronisma.
Dupe 1407, precuma vecluserama maT susti, Kilia incepe a se clatena intre Moldova
§i Muntenia.
Prin urmare, fontana luT Paolo Giovio cats sa fi fosttt cam de prin secolulti XIV,
pe canda ItalianiT, copprinclenda Pontulti prin commercia, simtisera din ce in ce
maT multa trebuinta de a aye nesce notiuni maT positive despre tote terrele littoraluluT,
danda astti-feliu nascere uneT mappografie illustrate prin lucrarile luT Ascoli,
Marino Sanudo, fratiT Pizigani etc.
T6te amenuntele narratiunii luT Paolo Giovio ne intarescti a crede ca. ellu va fi
avutti de'nainte vre-o,carta genovesa, venetiana sea florentina de pe la 1350-1400,
cu aglutorulti card, uitandti diversitatea timpilorti, i0 facea o ideia forte retrospectiva.
despre Muntenia din 1538.
Marinaril italianY obicTnuTatt a boteza italianesce differite localitatT oriental; pre-
T.) PAULIN; JOV1IIII, Ilistorla sul temporis, Paris, 1553, in-f., In Arakiva Istoriatt, II. 80.

STUDIuLt1 1, a 14. 88
acendtt Cetatea-albs in Moncastro, Kilia in Licostomo, Suceva in Canata, Teodosia
in Cala §i asa mai incollo.
Tan asttl -felTu insula Peuce porta in testuln luT Paolo Giovio numele de Barillana.
Acestti termenti este evidamente o corruptiune din Brailana, facendu-ne a banui
essistinta in evulti mediti a until stabilimentu commercialn alba BraileT pe insula Peuce,
atatti de apropiata si totti -o-data atatti de importantA prin posiciunea sea la gurele
Dunaril.
PassagTuld despre celle 34 columne dela Severinti, despre laculn de lOnga Prutti
si celle-l'alte amenunte din relatiunea luT Paolo Giovio sunt de assemenea In spiritulti
mappelorti italiane din veculn de midn-loch, in carT maY totti-d'a-una pe Tanga
numile localitatilorti gtissimii nesce note marginale ca acestea :
In hoc marl est maxima copia alctiorum..."
Locacessim, regio inhabitabilis propter valorem...'
Sera, hic nascuntur elefantes.."
Mecha, he inveniuntur smaragdi..." 2
De aceTa-sT natura trebul sä fi fostti inscriptiunile de pe mappa cunnoscuta luT
Paolo Giovio:
Severinum, hic Trajani ponds pilae XXXIV visuntur...6
Hierassus, ab accolis Pruthes vocatus..."
Pence insula, hodie Barillana
Confusiunea pe care o observamo in descrierea riuletuluT Hoyna sett a laculul de
longa Prutn, este ero§T propriA cartografiel din evulti mediti, precumti si inessactitatile
numerice de felTulti cellorti XXXIV columne in locti de XX.3
Affara de cea indicata de Paolo Giovio, noT nu cunnoscemn nicY o mappa a MuntenieT
din secolulti XIV.
§ 14.
U 9IIMAT17.
Amti capetatn pent acumti, mergendn passti la passe pe callea analiseT, o perfecta
imagine a TerreY-Romanesci.
Ecce-o :
La sudt mallulti stangn anti Dunaril dela Marea-negra One la Orsova ;
La appusn , CarpatiT, formando o curbs in pantecele cariTa, ca sä ni fie per -
misty a numi astti -fellu partea'T cea maT proemininte, se copprindea vallea Almasului ;
La nordn , erosT CarpatiT, offerindti vedulul o figura cam assemenata cu spatele
unuT callt, d'assupra caruTa Fagarasulti si Amlasula pareati a§e5late ca p sea;
La resaritn o linia pleca totti din CarpatT in directiunea pTecli§1, catra Ponttl,
lAssandti MoldoveT Bacault1 ,
Berladulti , regiunea LapusneT si a BenderuluT One
la Akkermanti, ern in partea MuntenieT remanendn restults, inchisti intre aceste punturi
margina§e si intre lungulti DanubiuluT, precumn si o buccata din termulti marina.
Deca vomit pune acumn celle doue ducaturY instrainate, Amlasults si Fagarasuln,
in locultt districtelorti de susti alle Moldovei, maT adaogandu-se vallea HateguluY,
o portiune a TemesianeT si possessiunile celle occasionale in Bulgaria, apol Muntenia
singura, asa dupa cumti fusese in secolulti XVI, ni va appare maT mare de-
CAM intrega Romania -units de asta-dT.
2) maim, Geolie., II, peal. 3) DELMER, Sp. ABOHBADH, Viler die Trains. Lieferme
Illoaaabrueeke, Wien, 1858, in8, p. 17, 28.
a

34 MORI A TERRITORIALA.
Fgra acesta tntindere territorials, mar insotitg negre§itti de mar multe alte consideratiunt,
pe cart le vomit desfasura in scrierea de fats, aril fi fostti din partea
Bassarabilortl o nebunig a tnfrunta §i unti miracolti a invinge pe nesce regt maghtart
ca Ludovicti cellti Mare §i imperatulti Sigismundg, cet mat puternict suverant
at Europe!, sett pe unti cuceritorti de tallia vestitulut tzarti serbescti Stefanti
Du§anti, groza Bulgariel Si a Bizantiulut.
Muntenia din secolulti XIV trebula sg fie forte, forte cu orl -ce prep, cad altti-
fella
arts fi peritti romgnismulti de pretutindenl, de-multti subgtugatg peste Carpatt
§i d'abia rengscutg in Moldova.
Istoria crescerit territoriale a Munteniet se pote precisa in cate-va cuvinte :
De'ntetu gbanatulti SeverinululD, copprinclendg in sine Oltenia, Hategulti §i partea
orientala a Teme§ianet, cite-trelle constituindtl o lunga fg§ig de pamenta intre
Oltti §i Carpatt cuibti primitivtl allti colonisarit romane in Dacia , simburele intregel
romanitatt din evulti media;
:;,Pe la 1160 -117o catra Severing se lipesce ducatulti transilvanti allti Fagarasului,
s'apot ambele se marescg treptatti prin tom mallulti nordicti allti Danubiulut
pene la Kilia ;
Pe la 1370 se mat adauga aducatulti Amla§ulut.),
Eccti in ce modti, incetulti cu 'ncetulg, Terra-Romanesca agtunge la suprema't
espressiune de virilitate, copprinclendti cite o buccatg din Moldova, din Transilvania
§i din Teme§iana, astu- feliti
ca a face istoria Munteniel din acea epocg este mat multg
sets mat putinti a desfg§ura annallele Dade! Traiane.
La sudg, la appusti §i la flora fruntaria presinta unit necurmatti lantg de fortificatiun't
naturale, combinate din Carpal! §i din Dungre, cela -ce ni esplica pene la
unti puntti admirabila forts de resistintg, pe care Bassarabil ati sciutti pururea s'o
oppuna la sudti, la appusti §i la nordg tuturorti incercarilorti slavice §i maghlare.
La resaritti, din contra, nu era nici unti hotarti intre Moldova §i Muntenia, amendoue
espuse a se usurpa mereti reciprocamente §i mantinendu-se astg-felit1 din
secolti in secolti pomulg de zizanig §i de urra.
Aci inse unti cuveritti.
Bung era Dungrea, cando ne apera contra Serbilorti Si Bulgarilorti ; derg aceta-§t
Dungre, atatti de buns, ne-a facutti sg perdemti pe Romanic din Dacia lui Aureliang.
Bunt erati Carpatit, canda ne m'antutati de urgia maghtarg ; derti aceTa-sT Carpa'l,
atatti de bunt, ati impedecatti §i mat Impedeca opera unitatit daco-romane.
Rea era lipsa de barriers intre Moldova §i Muntenia, imbrancindu-le la o perpetug
controversy ; derg aceta-§T lipsa de barriers', atatti de rea, a venitti apoi sä
ag!ute la realisarea uniril moldo-muntene.
Totulti fiindg relativg, affarg de Dumneciet ; totulti fiindti bunt §i reti, affarg de
Unulti carele singurti reduce antagonismulti la armonia ; istoria se silesce a-§!
da socotella de rapporturile lucrurilorti sub conducerea Provedintet, adecg de ac-
%iunea legilorti fisice §i bio-sociologice concordate de catra o supra-lege...

STUDIULU II.
NO/VIENCLATURA

§ 1.
TERRA-ROMANESCA.
NicY o parte a DacieT nu s'a 4isa vre-o data cu maT multt dreptti: a Terra-Romanescao,
In lungulti trilaterti de mallurl, cu Dunarea la sudg, cu Temesulg la appusti si cu 01tulti
la resaritt, incependti gTosti la Severing si perclendu-se sust in acea valle a HateguluT,
unde vulturulti romanti urmarise pene'n ultimu-T adapostti pe fugendulg dracone
allg Dade; aci a fostg totti-d'a-una meduva romanitatiT.
Dela Podulti luT TraTanti, Tons Zraiani, pens la Urbea luT Traianti, Vlpia Zraiana, intre
celle doue CAT Traiane, cf)iae Zraianae, una longs Oltu si cea-l'alta aprope de Temesg 1,
totti peteculti de pamentd maT conserve. Inca intiparita pretutindenT memoria patriarculuT
nationalitatiT romane, allg caruTa nume agTunsese pentru strabuniT nostri a fi una cu insusT
numele RomeT: u Yids et Vrclo Traianensis 02.
Pe la 1532 ung Italianti din Padova, Francesco dalla Valle, visitandg in trecetg o monastire
dela Tergoviste, a cercetatti din curiositate pe c alugeriT de acollo assupra originilora
nationale, cacT illti surprinsese din capulu loculuT intrebarea ce i se adressa la totti
passult : a sciT romeinesce?D
I s'a respunst :
Imperatulg TraTanti, cucerindg acesta terra si impartind'o veteranilorti seT, a facile°
Qcolonia romans, erg noT fiindg stranepop aT acellorti ostasT aT RomeT, de aceTa ne si nu-
Infiniti Romani" 3.
Nicairi suvenirea legenuluT nu s'a pututti pastra maT corrects si maT villa.
Nu este dero de mirare cg, dintre tote terrele romane, Muntenia a fostti pururea cea maT
Terrii-Romanscd, pe candu celle-l'alte preferlati a-sT da successivamente feliu de felTu de
calificatiunT, maT multg sett maT putinti eterogene.
InsisT strainiT T-alt recunnoscutti in unanimitate acesta aureola de prima fiid a RomeT in
Oriinte, accordandu-T numaT eT pe termulg nordict allg DunariT numele propriti de Vala-
I) Vechia cart a MuntenieT in ASCHEACH, op. cit., si In
FRdHN ER, La Colonne Trajanne, Paris, 1865, in-8.
2) NEUGEBAUER, DaCiell aus den Erberresten des Masaischen
A lterthums, Kronstadt, 1851, in-8, nr. 4, p. 72.
3)
Narracione della infeliee morte dell' Sigr Alouis
Gritti, reprodusb, dupA unit manuseriptii allii BiblioteeeT St.
Marcu din Venetia In Magyar Tiirtenelmi tar, t. 3, p. 22:
,La lingua loro e poeeo diversa dally nostra Italians, si di-
mandono in lingua loro Romei perche dicono esser venuti anticamj
da Roma ad habitar in quel paese, et se alcuno dimanda
se sano parlar in la loro lingua valaeca, dicono a questo
modo : sti Bomineste, che vol dire: sai to Romano ?... Ne raeontono
tutta l'historia della venuta di quelli popoli ad habitar
in quel paese, ehe fu questa : the havendo Trajano Impre
debellato et acquistato quel paese, lo dioise a suoi soldati,
et la fees come Colonia de _Romani, dove essendo questi discesi
da quelli antichi, conservano si notne de Romani..."

38
ISTORIA TERRITORIALA.
chili set Vachiti, pe ca re geografia europea i -lu consacra One 'n clillele nOstre: Valachie,
Walachei, alacchia.
ArdeleniT ati mersti si maT departe in constatarea prioritatiT nationale a Munteniel, clic
endu-T purti si simplu : ,`terra , intocmaT precuma Romania( ceT vechi cliceat Romer purti
si simplu : Vrbe, sea precumti IndianiT rylicii colossalulul lorti Gangti purti si simplu:
§ 2.
ORIGINEA TERMENULIJI VLACH.,
Aci e loculti sä approfundamt una din cestiunile filologice celle maT controversate.
La Slavi si la Germans, adeca la celle doue marl ginti aseclate de vecurT la costele Latinitatii,
termenulu Vlach se applica inteunti modti genericti card tote poporele elite din
tulpina romans, era maT in specid card. Italians si Romani, posteritatea cea maT directs. a
Romer.
Degia classiculti cronicarti moldovenescti Mironti Costinti observa:
u Nemtii Italianilorti le clicti Walschen, §i noue Moldovenilorti si Muntenilort era asa :
a `Vti alachen ; FrantoziT Italianului ii clica Vallon, §i noue Moldovenilorti si Muntenilort : al
ulaques ; Lesii Italianului is clicti 5V/ocit, era noue Moldovenilorti si Muntenilort : CVV-010Sqn I.
ET bine, pe unii spiritulti de ostilitate contra Romanilorti, pe allii nesciinta, pe o soma
simetria intre elementele unel sisteme artificialmente combinate, T-ati impinsa a trece cu
vederea sett a nu intellege acesta universals acceptiune slavo-gormand a termenuluT Vlach
in privinta tuturorti Latinilorti.
Nu vomit spune nemicti despre vechTa poveste babescd a ahatmanuluT Flacons dela
care s'arti fi urclita numele Vlachia, nicl despre o multime de alte derivatiunT, demne a figura
numaT dory, in catalogulti doctelorti escentricitati alle mintiT umane3.
Nu putema inse a lassa la o parte cu indifffirinta teoria ce-va mai seriOsa, in puterea
cariTa termenula `Vlach n'artl specifica o origine nationala, ci numaT si numal o professiune,
fiindli-ca slavonesce acesta cuventti ara fi insemnandti pe dobang4
Ore nu s'ara pute pretinde cu aceTa-sT apparinta de dreptate, ca Serbil si chTara Slavii
in genere nu sunt o ginte, fiindti-cd robii se numiaa ldtinesce servi §i sclavi?
Essistd o regula elementary in studiulti numilorti proprie: nemini, fie individa, fie poporn,
nu-sT da si nu primesce de build. void o porecla putint magulitOre5.
Principil muntenT in tote crisovele lorti slavice si grece se intitulezd cu mandril: a domni
al Vlachiela.
Diplomatica din secolulti XIV nl procura nenumerate probe cumti-ca Romanis se fhlTat
a fi `Vlachs, purtanda ambele numl, cello internti si cello esterna, cu aceTa-0 multumire de
amorti propriti nationale.
OrT-catti de democratica art fi o nationalitate, totusT traTuld de stand nici chiarti in
OdisseTa luY Omerti nu constitud o distinctiune onorificd.
Ore numaT la Romans sd fie o esceptiune?
Adeverula este O. nici o limbs slavica, dera nicT una, nu numesce pe cTobanT v/dcht.
1) Letop.) 1, 9.Cf. MURGU, Bowels dass die Wallachen
der Romer unbezweifelte NachkOmmlinge sind, Ofen, 1830,
in-8, p. 3 sqq.
2) URECHIA., LOt0p., I, 97.
LAURIANU, Tentamen eritieum in originem Hume
yalachiete, Vienne3, 11xa40,, in-8, p. XVIII, nota.
4) MAIKOV, Istoria stbikoga naroda, Beograd, 1858, in-8,
p. 346.
9
SALVERTE, op. eit.,II, 135: Jamais peuple ne nest donne
lui-meme un nom Tea honorable: taint d'humilite ou de sottise
nest pas dans la nature. Un nom offensant pour la nation
qu' it design° lui a ete impose par un autre peuple, et non
accepte par elle; ou bien it ne notes est parvenue que traduit
inexactement."
6) Diploma din 1362, in FEAR, IX, 3, 602: nostrum dileetum
Olachum, comitem Ladislam ..." Diploma din 1291, in
TEUTSCH U. FIRNHABER, 167: IIniversiS tsobilibus Saxonibus,
Sieulis et Olachis..." etc.

STUDIULLI II, 12. 39
De cAte on Romb.'niT ceT neo§i se intemplat a fi tott-d'o-data §i pastor; ceTa -ce se vede
Si se vedea cam adesst mat cu soma la ceT de peste Dundre, SlaviT din vecinetate li cliceati
tott VlachT ca §i mat 'nainte, cad prin pA.storid nu-§T perde cine-va nationalitatea.
NoT desfidemt pe orl -cine a ni arreta unde-va unti singurti testuletti catt de mica, in
care vre -untl pastorti serbg, boemi, russu, bulgarg sett polonzi, avendu-0 caracterulti set nationalt
bine specificatti, sd fie numitti vlach".
Se maT pretindea cd §i la ArnautT acestt terming art fi sinonimtl cu crolang.
0 cunnoscinta maT de aprope cu limba albanesd constata cd s'a commist §i aci o errOres.
SerbiT catolici Si mahometanil din Bosnia satirezd une-orT cu epitetulti de VlachT pe SerbiT
ceT ortodosse ; derti causa acestel confusiuni este cd numaT intre Romani nu se gassesct
peste Dundre rnahometanT set catolicT, top pen6 la unult fiindt ortodossT, astt-felid cd
numele de Vlachti s'a confundatti acollo cu ideia de ortodossid.
In tote fonta'nele istorice alle Slavilorti Para esceptiune, Vlach denata pururea o fiintd lafind,
chTartl acollo unde romanimea s'a desnationalisatti cu timpulti, buns -ord in Dalmatia
Si 'n Moravia".
Sa trecemti la o aka serid de adversarT.
LuT Dobrowsky §i luT Schaffarik nemini nu li pote contesta sceptrulti de regi aT limbisticeT
Si archeologieT slavice.
AmbiT sustinil cd termenulti Vlach arts fi insemnandd in fellurite dialecte slavo-germane
pe Celt; dela carT, in consideratiunea §ederiT lorti primitive in Gallia Si 'n Italia de susti,
numele s'ar0 fi latitt apoT inteunt modti abusivti assupra nationalitatilorti romanice posteriore
de acollo.
SlaviT Si GermaniT nu numescti pe FrancesT §i pe ItalianT Vlachl din causa latinitatii, ci
din causa celtismuluT.
Acesta'T pe scurttl teoria luT Dobrowsky Si a lul Schaffarik".
Ea se distruge prin o singurd intrebare.
De ce Ore SlaviT §i GermaniT numaT pe CeltiT ceLlatinisatT T-att numitti 'Mehl?
De ce nicT o data n'ati numitt astt-feliu pe CeltiT ceT nelatinisatT?
Prin urmare, termenulti ..nu se refers la fondulti celtict, ci unicamente la actulti de lati
nisare.
Schaffarik §i Dobrowsky affirms, derti nu probezd.
7) MIKLOSTCH, Lexicon Palteoslovenieum, Vindob., 1866,
in-8, p. 68, dupii, multg, bfittaig, de earl reusesce a adduce
numaT doue essemple in astA materiA, cart si acellea se referli
ambele la elobanil Romani" de peste Duniire.
8) SALVERTE, op. cit., II, 107: Vlach ou vlachi, en albanais
signifie pasteurs; tel est, suivant M.Pouqueville,le nom
national des Valaques nomades; les noms qu' ils recoivent
des Tures et des Grecs ont la meme signification (FOUQUE-
VILLE, Voyage dans la Greee, t. 2, p. 161, 206-11 sq.) M.
Constantin Polychroniadbs, natif du canton de Zagori en Epire,
que j'ai consulte ste ce sujet, nie que vlach ait jamais sign*
pasteur en longue schip ou albanaise."De aceTa-¢T natura
este assertiunea lui FRAAS, ap. ROSLER, Rom. Stud.,
119, eumti-d, grecesce BAcixos insemna. pe Terranu. TerraniT
romdini din (lreeia sunt MoIxes, da; Inse numaT terranil roma/a.
8)KARADZIT',Lexte011 Serbico-Germanieo-Latinum, Vindob.,
1862, in-8, p. 68: Srbi zakona Turskoga u Bosni i n
Hertzeiovini, a tako i oni zakona rimskoga, kako u Bosni i u
Hertzegovini, tako i utzarstvu Austriiskome izvan Dalmatziie
zovu i to kao za porugu Vlasima brat'u svoiu zakona grezkoga."
10) SIRECZEIC, Entstehen ehristlicher Belch° vom J.500
his 1000, Wien, 1866, in-8, p. 22b : Als die Slovenen im ffinften
Jahrhundert die Ostlichen La3nder der thrakischen Halbinsel
eroberten, wurden die Dako-Romanen des rechten Donau
- ufers theils auf das linke gednengt, theils each Westen,
Norden and Sfiden versprengt. Ein theil scheint cordlich
von der Save, in die spitter ale kleine Walachei bezeichnote
(legend Slavoniens, ein anderer gegen das adriatische
Meer hingezogen zu sein, wo eM zwischen Dalmatien, Oroatien
and Bosnian gelegenes Gebiet ehemals Wlachien hiess.
Beiderseits wurden die Dako-Romanen slavisirt. Insbesondere
waren die Morlachen, welehes Wort aus Maurovlach
(schtoarzer Wlache) entstanden ist, urspriinglich solcheDaco-
Romanen; slavisch nennen sie sich noch jetzt Vlach, also mit
jenem Gemeinnamen, der bei den Maven seit jeher fur Romer
oder deren Stammverwandte ilblich war. Audi die nun gam
slavischen Walachen der mahrischen Karpaten durften dim -
lichen Ursprungs sein."
11) SAFARJK, Slowanske starozitnosti, Praha, 1837, in-8,
p. 196-201, 307-8.DOBROWSKY, In MUELLER'S Nestor, Berlin,
1812, in-8, p. 183, si'n Jahrblicher der Litteratur, Wien,
1827, t..,37 p. 13-14, ap. sAnta.m, 199, nota 37.Of. SCHAF-
FARIK, Uber die Abkunft der Slawen, Ofen, 1828, in-8, p.
156-7,

40 ISTORIA TERRITORIA LA.
Din contra, eT cada in peccatula de a cita unti anticti annalista germanti, carele dtirama
propria lord assertiune.
Intr'o cronica anglo-sassona din annulti 6 o locuitoriT din Gallia, de-multt latinisatT,
sunt numitT: -qalwalas, adeca .al-Valas sea alti-Romani'.
Cuventulti Walas, una din formele celle maT obicinuite alle termenuluT 'Vlach, semnifica
aci anume pe LatinT".
Cumti der° concords acesta cu doctrina luT Schaffarik §i Dobrowsky?
MaT este ce-va.
RomaniT dela Dundre nu numaT cd nu sunt semi-GallT, ca FrancesiT sets ItalianiT dela
north', derti nicT macarti nu se invecineza cu vre-una din poporatiunile celtice.
Atunci de ce ore SlaviT 1i Germanic IT numescti 'Vlach a, ba Inca. maT cu preferinta, ca §i
canda tocmaT in CarpatT arts fi fosto taxis celtismuluT?
SA analisamli maT departe.
Cronica russl a calugerulul Nestorti din secolulil XI copprinde in sine tote intellesurile
termenuluT 'Vlach.
In doue locurT ea numesce asta-felia pe locuitoriT ceT romanisatT aT GallieT".
In alte doue locurT, confundandti pe SlavT cu DaciT, ea da, numele de "Vlacht cuceritOrelora
legiunT romane alle imiieratuluT TraTana".
In fine, totti ca VlachY apparti intr'insa, in legatura cu RomaniT luT Traianli, RomaniT de
asta-dT, povestindu-se allungarea lord de catra invasiunea maghiara15.
A§a dera in limbagiulti nestorianti, ca §i'n cronica anglo-sassona de mai susti, celle maT
vechi documente in acesta material 'Vlach se applicg. esplicitti la differitele forme alle elementuluT
latinti, nicT decumtl la Celli.
FrancesiT, in carT prototipulti celticti e cella maT pronuntatti, rare-orT §i numal prin es-
ceptiune sunt numiti Vlacht, pe candy RomaniT, in carT celtismulti e ca Si nulln, 1i
ItalianiT,
in carT ella este de totti partiala §i cu multa anteriorti primer apparitiunT a Slavo- germanilorti
pe scena istorieT, sunt v/achisart-aprOpe tota-d'a-una.
MaghiariT, veniti in Europa in secolula IX §i pe carT nemurile limitrOfe IT familiarisarA
cu nomenclatura diverselort popOre continentale, numescti cVlacht, adeca iota §i Vlas, numaT
pe Romani §i pe ItalianY.
PoloniT Si BoemiT de assemenea.
MuscaliT, SerbiT Si BulgariT numaT pe RomanT.
In fata acesteT statistice, ca sa ni fie Tertatti a ne esprime asta-feliu, se spulbera ipotesa
celtica..
MaT este Inca o opiniune, patronata de o stoma de filologl de prima ordine, dent care
totu§1 nu resists la cea anteia attingere a criticeT.
In antica litteratura indiana, orY -cine nu sciea limba samscrita se chiama miedha, cuventa
derivatti din verbulti nilecrh, a vorbi inteunti modti inglimatti", adeca intocmaT idea pe
care o esprimati Ellenil prin pcippapocil.
ET bine, uniT §T-ati inchipuitti ca. 'Vlach arts pute fi o simply, modificatiune din atlectlia, in-
12) MEIDINGER, Die deutschen Volksstlimme, Frankfurt,
1833, in-8, p. 108: Gal-Wealas, Gal-Walas, Gar-Walas,
filr Galli, Galissche 1Valchen, and Gal-Weala-ric, filr Gallia."
13) EsTOR textum russioo-slovenicum, ed. Miklosich,
VindobT367, in-8, p. 2: ,do zemli aglian'sky i do vlasz'szky...
Agliane, Galiczane, Vlachove..."
14) lb., p. 8: Vkichom bo nasz'd'szem na Slovieny na Dunaiskyia..."P.
12: ,Siediachubo tupriersde Slovieni, i Viachew
priiasza zemliu."
15) Ib., p. 12: Ergri prognasza Vlachy i nasliedisza zemliu..."
16) Cellti mat bunil essemplu, Imprumutatti din Mimansil,
vbdTin COLEBROOKE,Essais SUT la philosophie des Hindous,
trad. Pauthier, Paris, 1833, in-8, p. 138, 307. Cf. LASSEN,
Indisohe Alterthumskunde, Bonn, 1843, in-8, t. 1, p. 866.
17) ARISTOpHAN., Ares, vers. 200. -- HERODOT., II, 168. -owe.,
Trist., V, 10, eto.

STUDIULU II, S 2.. 41
semnandt din puntulti de vedere allti Germanilorti pe torf aceT ce nu vorbTati nemtesce".
Acesta ipotesa se ciocnesce cu urmat6rele obiectiunT:
I. Pentru a se puts admitte probabilitatea uneT transitiunl fonetice din atllaha in Vali se
certi nesce forme intermediare, carT tnse nu essista nicT tntr'o limba indo- europea;
2. Verbulti samscritA mleclh s'a conservatti pens asta-clf la Slavi, anume mrczati in intellesu
de a tace, de unde la RomanT mu/comiVceia-ce probe ca nicT substantivulti samscritti
mleclha n'arti fi perdutt sonulu m;
3. Limbele germanice nu ni offers absolutamente nicT unti derivatti din verbulti mlScth,
incatti chTarti de retineati elle substantivulti mlecrha, fie §i sub forma de vlah, toto Inca
n'arti fi sciuth sa-Its intrebuinteze in simtuld cu care, clecimT de secolT inainte, ilia intre-
buintati IndianiT.
4. Nu se pote da nicT unit essemplu de ml samscritA trecendt in vi germanti, incatti nu
se affla in fav6rea etimologieT propuse nicT macarti o semi-proba prin analogic.
5. Din contra, de vreme ce TeutoniT prefAcurg. pe boemulti `Itawa in Moldau19, propensiunea
limber germane se pare a fi de a schimba pe vl in ml, era nu vice-versa.
MaT in sfer§itti, nicT unit argumentit pentru Si maT multe obiectiunT contra, este unti bilantti
destullti de elocinte.
Derti atuncT de unde ore se trage termenulA Vlach?
SA stabilimti maT anteiti, ca unit punctit preliminariti de prima importanta, ca Germanil
cunnoscusera pe RomaniT cel vechT apoT pe Neo- latinl inainte de a deveni acestiTa cunnoscutT
Slavilorti.
CTocnirile Teutonilorti cu Italia erati f6rte desse §i forte crancene, pe candti nicT nu se
plamadise Inca essistinta nominala a Slavilorti.
Prin urmare, termenulti V±/±h in intellesti de Romanus sett Eatinus Slavic l'ati luatti dela
GermanT.
0 data wc)atg, acesta bass, care offers tOta certitudinea uneT assiome istorice, incatti
anti fi absurdti a pretinde contrariulit, trebuT sä recurgemii acumti la limbele teutonice.
In tote dialectele germane radicala val, devenitS val±d sett val+t prin suffisti, insemnal
a stapani set a domni ".
De acollo deriva, fara cea maT mica modificare fonetica a radecineT, diversele forme germane
alle termenulul Vlach.
La ScandinavT, Italianulti ski Francesulti se numesce Val-r Si Italia set Francia Val-land;
in limba germana media : Val-hes ,Si V al-holant, de unde adiectivulti Val -hest, din care s'a
formatti modernulti `Welsch; Si asa mar incollo.
MaT pe scurtti, Roma dominandt lumea, « Romanos rerum dominos.", pe candti alt cunnoscut'o
TeutoniT, acesta trAssur5, caracteristica de stapanire, universalA. s'a resfrantti in
numele germanicti allti tuturord Latinilorti.
Totti asa Persil din anticitate numTad pe ScitT Saka", dela radicala cakes, stapanti, domnti,
forte, ceTa -ce face pe Pictet sä observe : uRien de plus naturel que d'appeler les puissants,
ales forts, des peuples redoutables par leur nombre, leur vaillance et leurs perpetuelles
aagressions n ".
18) KUHN , Zeitsehrift filr vergleiehende Sprachforsehung,
Berlin, 1862, in-8, t. 2, p. 252, 280.MAX MUELLER,
La science du language, Paris, 1867, in-8, p. 103.
19) wRTIUS, Grieehische Etymologle,Leipzig,1869, in-8,
p. 640.
20) GAUGENGIGL,I1t08te Denkmiiler der dentsehen Sprit.
ahe erhalten in 171filas, Passau, 1849, in-8, t. I, p. XLVII.
GABLENTZ U. LOEBE, GliiiiSarlum der gothisehen Sprach°,
Leipzig, 1843, in-4, p. 184.---nurrmAmi, Lexicologus, Berlin,
.-
1818, in-16, t. 1, p. 190. Mal eu semi;, vecll : DIEFENBACH,
Worterbueli der gothisekeLbruche, Frankfurt, 1861, in-8,
t. 1, p. 176-7, unde adduce in comparatiune, Intre eelle-l'alte,
euvOntulii v 416, magnus, exceisus. Pentru radicala
samseritil, EICHOFF, Parallels des langues de l'Europe et
de Pilule, Paris, 1836, in-4, p. 328.
21) VIRG., Aeneid., I, 282.
Pri
HERODOT., VII, 64.
23) Origines indo-europoennes, I, 87.
8

42 .
ISTORIA TERRITORTALA.
PrimindO maT tarclitt dela TeutoiT termentilti Vlach, SlaviT rat applicatt la rondulO lort
card. Roma §i cO.tra fiiT eT ceT maT apropia;T de centrultt EuropeT ItalianT, FrancesT, Romani.
Derti renumele, cresce prin trecere din loco in locti.
La GermanT Vlach desemna numaf regalitatea RomeT; la SlavT, pe longs acesta notiune
de imperiti, s'a maT brodittl acea de colossalitate.
Void, care nu este decdtti o forma a numeluT `Voloch " , insemnezd in limba paleo-slavica
pe gigante 2 5.
La SlavT, pe carT positiunea geografica iT Linea departe de sfera conflictelorti cu Romania,
'Vlach n'a scdclutt nicT o data. la o sernnificatiune triviald sett ingTositeria.
GermaniT, din contra, umilindti §i cucerindti pe la inceputulti evuluT medico maT tote terrele
latine din Occidinte, s'ati veclutO d'o-data stapanT aT Romanilort, adec5. domni actualT peste
fo§tiT domnT aT lumiT ; qi acesta schimbare radicald in natura relatiuniT internationale n'a
pututu a nu produce o modificare analoga in limbs : termenulti Vlach a capetatd in unele
dialecte teutonice o insemnare diametralmente oppusa ceHeT vechT.
alliscus, eallt, gall, desemna la SassonT pe robt §i pe strainti 26.
Inse tott a§a de giost, ba chiarti §i maT glosti pot; descinse in acella-0 timpti la FrancT
ski la LongobarclT cuventulu Romanzts " .
ChTarti la noT in Romania, pe data ce boieriT incepusera a crede c sunt SlavT sett GrecT
din causa cultureT slavice §i grece, vorba a Rumanii» agTunse a se intrebuinta One adiniorT
maT cu soma in intellesti de claca§ti, de sclavt, de plebe.
In cadere, ca §i 'n marire, ambele espressiunT mergeati brake la bratti.
cPachg fiindti sinonimti cu RomanU, a§a dero Muntenia, Prni-Romanescii prin escellinta, a
fostti totti-d'o-data prin escellinta Vlachiei sett alaehid.
E remarcabilti. unti actti papalu din secolulti XIV, in care ne intimpina amendoue aceste
numi legate la unti lots.
La 1345 papa Clemente VI, indemnandd la catolicismti pe domnulti muntenescti Ales-
sandru, tatalo luT Vladislavti Bassarabti §i anti luY Radu-Negru, scriea intre-celle-l'alte :
"In Ungaria, Transilvania, Muntenia §i Sirmia locuescU VaChit-.Romani D.
Testulti latinti sund :
Vlachi Romani, commorantes in partibus Ungariae, Transilvanis, Ultralpinis et Sirmiis.
ApoT maT gTosd in aceia.:W bulb nobilimea MuntenieT sunt numite ero§T
V/achi-Romani.
Latinesce
:
e Aliis tam Nobilibus quam popularibus Vlachis Romanis n "
Aro urma der° cam prima gIumetate a secoluluT XIV pent §i Scaunulti Apostolicti va
24) In cronica russli a luiNestorli, dung, manuscriptele cella
mai vechl, In loch de Woloch se puns Wolot, precumii arreth
scotozER, Nestor, GOttingen, 1806, in-8, t. 2, p. 81, si TATI-
SCZEW, Istoria Rossiiskaia, Moscva, 1768, in-4, t. I, p. 306.
In bulla papal& din 1234, ap. THEINER, Monum. Rung., I,
131, tottl astii-feliu se numescil RomaniT: quidam populi qui
Walathi vocantur... cum eisdem Walathis..." Volot so con -
trage slavonesce In Flat, ca §i Voloch in Vlach: ve0 MELO-
SICH, Lex., 66.
26) czuucow, Abevega rnsskich suievieril, Moseva, 1786,
in-8, p. 69: Woloty, sit straszilisoza byli velikany i znaezili
u Slavian tozse cztou G-rekov giganty."Of. REIFF, Diction.
naire Russo-Francais, Petersburg, 1836, t. I, p. 89: Weld
ou Wolot, giant."
26) DU CANGE, VI, 962: Waliscus, Wealh, sax. mancipium..."Ibid
verbo Wanus: Silvester Giraldus in deseriptione
Cambrite, cap. 7: Saxones lingua sua extranewmquent-
plpTebia :
lOet Wallum vocant." Of. NEUMANN, Die Volker des slid.
lichen Russlands, Leipzig, 1847, in-8, p. 149.
27) GUIZOT, Essais snr Phistoloe ae France, 9-e ed., Paris,
1867, in-8, p. 173: ,,Le Barbara valait d'ordinaire plus
que le Romain, le proprietaire plus que le simple colon, l'homme
libre plus quo l'esclave." D'o parte Germanulii, proprietarulii,
°multi liberil; de cea-l'alth Romanulii, clOcasuld, sclavulii ;
doue scare forte caracteristice. Of. LI UTH PRANDUS, scriitorht
din secolulii X, aped DU CANGE, elossarInm media) Grecitatis,
Luzduni, 1688, in-f.03. 130, verbo Towaros: quos nos,
Longobardi scilicet, Saxones, Franei, Lotharingi, Bajoarii,
Suevi, 9urgundiones, tanto dedignamur, ut inimicos nostros
commoti, nil aliud eontumeliarum, nisi Romane, dieamus, hoc
solo, id est Romanorum nomine, quidquid ignobilitatia, quidquid
timiditatis, quidquid avaritice, quidquid luxurie , quidquid
mendacii, into quidquid vitiorum est, comprehendentes."
1) THEINEN Mon. Hung.) 1, 691.

STUIMPLU /4 f S Ale
fi aflatti degTa prin missionarii self am&tdoue denumirile genetice alle Munteniel; noT inse
banuilnd ca 'n bulla de maT susli oats sa fie maT curandu : a Olachi Womani. ceTa -ce editorult
a pututd citi a Olachi Romani» numal din causa identitatiT maiusculelorti R§17( in paleografia
latina din evulti media.
trra-Romanl'scci Si Vlachia sunt doue forme nominale sub carT ni se presinta ideia StatuluT
Muntenia : o forma indigene, nascuta §i conservata in propriulti grain alld poporuluT,
§i o forma essotica, data noue de earl nemurile invecinate , derd adoptata din parte-ne
de buns -void.
0 comparatiune va face §i maT limurita differinta intre ambele.
Vlachia pentru Romani este ca Bohemia pentru `Cecla sett 7iungaria pentru ataglaarY, la
carT papismulti introdusese officialitatea latinitatiT, intocmaT precumt patriarchismulti furivase
la noT slavitatea cea officials, ert o assemenea bifurcare limbistica nu putea sä nu adduce
naturalmente cu sine desfacerea numiriT nationale ero§T in doue : originals §i tradusa.
Acumti inse, candu nu maT essista nicairT cultulu ex-officio alld unuT dialectti straind in
dauna vorbeT pamentene; acuma, calla catolicismulti nu maT impune nimenul pe (Tater-
noster §i ortodossia pe a otcze-nasz» sat 7ccitsp-tiLv I acuma Cechulti, ori-unde do peste
Bohemia, o retraduce prin "Gzecity; ori-unde da Romanuld peste Vlachia, cats s'o retraduca
prin Prra-Romanescii.
Astd-feliu ad Si facile° parintii nostri in secoluld XVII, candti limba romans incepu a re-
1?indkca cu 'ncetuld drepturile selle.
Diplomele celle slavice alle luT MateTu Bassarabti pOrta tott-d'a-una `Vlachia : a zemlia
uggrovlachiiskaiaD ".
In crisOvele rOmAne alle acelluia-0 principe ne intimpind pretutindenT inlocuirea acestuT
cuventti prin PiTa-Romanesca 3 °.
Pe malluld sudicti allti fluviuluT, acestli epitetti se dedea in evulti media mai cu precadere
territoriuluT intermediart dintre Epiru Si Tessalia aI, unde penli acumti, inchisa ca intr'o
scoTca de mung, palpita vivace Si resistinte insa-§T Anima romanimiT ti ans-danubiane".
Doue Vlachie.
CeTa-ce a fosttt pentru Dacia luT Aurelianti-Vlachia dela Pindtl, pentru Dacia luT Tra-
Tanti a fostti Vlachia dela Severing : unti cremene, din care la momente predestinate
scapera cu putere scinteia romanismulut
Acesta analogic intre celle doue Terre-Romanesd), t
ambele carmace alle mi§carilorti
de rede§teptare nationala pe cate o lature a DanubiuluT, ne conduce pe nesimtite la cercetarea
unel fase nominale forte importante, care se paruse unora a fi fostu introdusa intr'adinsti
pentru a nu se confunda cumtl -va Vlachia carpatina cu omonima sea din Hemtl.
§ B.
UNGRO-VLACHIA.
Incependd din secolulti XIII §i pens pe la anulti 1700, MunteniT nu incetat a adauga pe
und misteriosli Vngro catra numele cells radicals alit Vachid.
21)) VENELIN, 301-324.
30) Sute de documente in Archivulii StatuluT din BucureseT.
Si) xeOvix a Tic Poipovias, in BucHoN,Chronique de la conquete
de Constantinople, 6crite dans les premieres annees
du XIV sled°, Paris, 1825, in-8, p. 76:
.. aii915renc Tic BAaXiac %ca. ;Inc Vic 'Ellticrog,
"TielleTag, Teiv 'Ionovivu3s, xc lov rot AacinOTciraM..."
Despre hotarele acesteT provineie ve41 totii acollo p. 20, 209,
210.
32) FALLMERAYER, Fragments ans dem Orient, Stuttgart,
1845, in-8, t. 2, p. 240: Die Wlachen Thessaliens nennen
siech wie ihre Sprach-und Stammgepossen in den Donau-
Fiirsterthitmern ebenfalls Bomanen, sprechen ein verderbtes
Italienisch unnaben gyres Hawirtsits auf dem .Y.amnt and
den beiden Seitenabhangen des Pindus,in den Quelisclauchten
des Peneios anal seiner Nebenflusse, wo die bizantinische
Geschichte des eUften gTalarhund,erts Ihrer sum erstenmal gedenkt."
Cf. PHILIP.PII)ES, larovico plc TovAcovvicts, dettpitz,
1816, in-8, t. 1, part, 2, p. 30 sqq.

44
ISTORIA TERRITORIALA
Scaunulti metropolitanti alto TerreT-Rom'aneseT, urmandu uneT archaice datine pe care
neminT n'o maT precepe, persists pene asta-dT a fi archiepiscopatti alld Vngro-vlachict.
Ce insemneza Grp acesta Vngaro-Romanici?
Multi s'atl ispititti a deslega cimilitura.
NeminT Inse nu-T da de capeteTu.
SincaT dice :
1
Valachia se numesce Ungro-vlachia ca sd se osebesca de cea din Tessalian I.
Reposatulti Seulescu maY amplified acesta affirmatiune :
MunteniT sunt numitT Ungro-vlachT spre distingerea Vlachilorti MoglenitT din Macedo-
nia §i Tessalia a 2.
Asa sä fie?
NicT o umbra de probabilitate.
Muntenia nu se temea a fi luata vre-o data drepttl Vlachia dela Pindu, fiindt despartite
una de alta nu numal prin Dunare, dert si prin BalcanT.
Decd, era vorba de o assemenea temere, maT de grab, trebuia sa se sperie BassarabiT
de a da terreT lord unti nume care o espunea mereti a fi considerata ca unti singurti corptl
cu Ungaria.
Departe de a preveni vre-o confusiune in nomenclature, Vngro-vlachia impinsese pen6
si pe cronicariT moldovenT din secolult XV3 a amalgama adessea pe MuntenT cu VngurZ,
ert biografulti luT Negoia Bassarabti, scriendt pe la 15 2o, califica maT pretutindenT Terra-
Romanesed : yannonia'4.
A-sT impune dert unti nume, maT allesti acella de Vngro-vlachici., numaT si numaT din gustulti
de a caracterisa astri-felTu differinta positiunii lord territoriale in rapporttl catra departata
si inoffensiva alogieno-v/achid, art fi fostil pentru MuntenT o metafisica.
Cantemirt dice:
a GreciT 1T-a disci Ungro-vlachT si terrei Ungro - vlachia
ApoT maT giosd :
uGele ea unii din scriitorT, in diplomatele Domnilort Munteni si 'n alte cartT, nesocoutindt
ce cinste copprinde numele Romant, scriti numele de GrecT imprumutatti Ungrouvlacht,
adeca cacT sunt maT aprope de hotarele unguresci, sett cad Radu-voda Negrulti
a despre terra unguresca a venitdp6.
Cantemirti mai adauga, in sfersitt, ed. numele turcescti and MuntenieT, 2(ara-3flak, macart-ca.
se traduce litteralmente aNegrult-Vlacht 1 dert in reahtate nu este dealt o desfigurare
fonetica a cuventuluT Climpo-Actx6c, fiindt-ca :
Altmintrelea art fi trebuittl sä fie alto nemt carele sä se chiame ilk-cYflak, adeca
uVlachti-Albt, si impotriva acelluTa acesta sa se chiame Vlacht-Negru, care nicI a fostti,
unici ester ".
Sorgintea espressiunil 2(ara-3/lak o vomtl desbatte maT la valle, ca si fantastica descallecare
a luT Radu-Negru din .terra unguresca..
Aci ne marginimtl cu remasita assertiuniT: Ungro-vlachia de vrigine grecesca.
Pentru timpulti anteriorti annuluT 14.00 Cantemirt cunnoscea unti singurti Bizantinti,
carele si acella intrebuinteza intr'und singurti loch clicerea Vngro-vlachid, anume imperatulti
Ionti Cantacuzenti pe la 132.52.
Oare din acesta unica mentiune isolate se putea induce grecismulti cuventului?
1) Croniea, II, 316.
2) Odlliitorla, In Buelmulti, 1863, nr. 66, p. 263.
3) Mal susd Studiuld 1, § 3, notele 6, 7.
9 Arehiva 'storied, t. 1, part. 2, p. 144, 160.
6) Cronienlii, II, 82, LXXXIX.
6) Ibid., 83.
7)
8) Testuald ap. RoSLER, Rom. Studien, 296, nota 2.

STUBIULU 11, 1 3 46
Prin innalta'l positiune autorulti grecti, din actele diplomatice dintre Muntenia si Constantinopole,
nu putea a nu sei titlulti pe care silt dedeati DomniT MuntenT in secolulti
XIV de cate orT eT scrieati grecesce : aueivr% na; Otrrrpo(3)axfac, precuma este bung.-6r1 inscriptiunea
ic6neT luT Vladislavti Bassarabti de pe la 1365, conservata in Lavra SantuluT
Atanasiti din Muntele Atone, de unde a desmormentaeo d. A. Odobescu.
In urma luT Cantemirti s'at maT scosu la lumina Protoc6lele PatriarcatuluT Constantinopolitanti
dintre 1315 140 2,
Muntenia este numita acollo pretutindenT: OtirpoPX«xfa.
De ce inse ?
Pentru ca asa se intitula a marele-voevodts. Alessandru, tatala luT Vladislavti Bassarabti,
in correspundinta'T bizantina din 1359: ,0 &mit:sato; Or; Ooif36Ba5 nal caleivrtx iris% OtryypogXaxfae.
Scaunulti patriarcalti trebuTa negresitti sa-T respuncla totti astti-feliu, cacT de pe aTurT nu
putea afla cumtl sä-lti chiame inteuna modtl officialli : ,,D,Tevicrucce, 01.DIST6TOCTS, tbapOUkaTS, !Air
f3o1136aa xa1 Zebu( 7cdo% Urtypoi3Actxfac, &v diyfy nveop.au rip:ukase, woOetvdurce uli Tijc p.e.rptOrtyros xilp
gavSpe4 9.
Georgia Codinti, scriendti degTa in secolulti XV, ni presinta la rondula sell clicerea
Vngro-vlachia"; derti ella o cunnoscuse anume din archivulti Patriarcatulul Constantinopolitanti,
precumtl o demonstra espressiunea luata de acollo : parrponoXivic p4pou5 OirtypoPXax(acii.
Affarg. de Cantacuzents, de Protocole si de Codinti, acesttl cuventa nu se gasesce nicairT
'in ceT-l'altT scriitorT bizantinT.
Pe la 1400 vulgultl din Ellada numTa Terra-Romanesca curatti numaI : BXax(a12, intocmaT
precumtl IT 1icea pe la 1300, cu unti secolti inainte, Bizantinultl Niceforti Gregora ".
Toth asa scrieati GreciT ceT stabilitT in Muntenia, din carT uniT reusTati a se urca la celle
maT inalte demnitag alle StatuluT".
Vngro-vlachia era reservata actelorti domnescT si metropolitane.
Din analisa lul Cantemirti, incaT si Seulescu, noT amts dobanditti pene aci doue convictiunT
r. Numele Vngro-vlachia nu s'a impusti MuntenieT ca unti simplu miclu-loch de a o deosebi
de atogleno-vlachii ;
2. Acesttl name ni appare ca o propria creatiune a Muntenilorti, nu ca unt imprumutti.
Derti care 'T este intellesula ?
Ghicitu-l'a cine-va?
Pray", Gebhardi16 §i Engel" vecla in Vngro-vlachia o proba despre antica suzerandate a
cor6nef SantuluT Stefanti assupra Terrel Romanesci.
Nemict, in adevrts, nu se pare a fi maT probabiltl la prima vedere.
D,Riisler etta cumti resuma §i completeza. teoria predecessorilorti seT:
.Cumti-ca voevodatulu muntenti fusese dintru 'nteit numaT o provincia a regatuluT ungarti,
radicandu-se apol abia la trepta de domnia vassals, doveda este insu§i numele
terreT, Ungro-vlachia, usitatti in propriele diplome alle voevoclilorti munteni 0".
9) Acta Patriarchates Constantinopolitani, ed. Mildosieh
et Muller, Vindob., 1860, t. 1, p. 383, 386, ete.T6te actele
relative la Rominia Runt traduse de reposatulil SCAR-
LATU nosErn to diarulfi Eeelesia, Bucuresel, 1866, in-4.
10) De ofReils ecelesies et mate Constantinopolitame, ed.
Gretser, Paris, 1625, in-f., p. 129.
11) Ibid., 130. Arta Patriarchates, 535.
12) MAZARI, Dialogi mortuorum, in Biblioteca National&
din Paris, MS. gree. nr. 2991, lettre A de l'ancien fonds, p.
473 verso : TO cleteav Mao" 1603v ea Maxims" etc.
18) Ap. STRITTER, II, 205.
14) MONTFA.UCON, Palreographia Grseea,Paris, 1708, 111-8,
p. 80: tot') ireq.urecirov avovvog smog liocivvav 101.7 Pao-
.11.1.61v 'AV-
Mara. .."
vooroaov xal Zovercivov toti chez', r Datula acestel
inseriptiunT este de pe la 1450. Of. CHALCOCONDYLAS,
lib. IX, p. 608.
15) Dined., 121, 139.
16) Glesah. d. Pal., 283, nota f.
17) Geseh. d. Pal., 148.Gesch. d. Bulg., 440, nota u.
18) Rom. Studien, 309: bass die walachische Wojwodschaft
zuerst als Provinz der ungarischen Krone Geltung gewann,
dass die Herrscher sich nur in der Anlehnung an Ungarn
erhoben, zeigt die Bezeichnung Ungroviaehia als Bezeieh -
nung des Landes, gebr mat in den eigenen Urkunden der
walachischen Wojwoden.6
:

46
'STOMA TERRITORIALA.
Pray, Gebhardi si Engel nu demonstrati nemicti.
ET deduceati purr si simplu printr'unti glocti de cuvinte, cuma-ca. Vngro-vlachia, de Ord
ce copprinde in sine numele Vngariet §i numele Vlachier, trebul sa fi semnificanda domingtiunea
Vngariet in Vlachia.
D. Rosier face unti passti inainte.
constata usulti acestuT nume in crisovele domnescT din Muntenia_
Inse tocmaT acesta impregTurare, atat de ponderosa, este ceia-ce dobOra. la pamenta
intrega sistemA.
Si etta cuma.
Se pOte dice intr'una modti absoluta ca nu essista nicT o diploma, muntena princiara sea
metropolitans, scrisa slavonesce sea chlarti grecesce, in care Terra-Romanesca sa nu fie
numita Vngro-vlachid.
Collectiunea lul Venelin ni procura vr'o cinci-deci de documente de acesta natura dintre
annil 136o 170019.
Vngro-vlachia figureza in tote fora esceptiune".
Pe catti isle de universal. e Vngro-vlachia in diplomatica slavo-greca a TerreT-Rom5.-
nescT, totti pe atata de neauclita este ea in celle-l'alte acte muntene, scrise in limba latina
si carT sunt destulla de numerOse, maT allesti in secolulti XIV.
BassarabiT art 1-1 pututa O. se intituleze : Vayvoda Vngro-vlachiac sett Vngro-valachiac set
Wungaro-llachiae, totti asa de lesne precuma se intitulati eT totT pene la Vladti Dracula :
Varoda Transalpinus sea alachiac Transalpinac.
De ce Ore n'ati facueo ?
Tote referintele diplomatice intre Ungaria si Muntenia se redegeat latinesce.
Avemti la mans maT multe diplome internationale in acesta limbs, maT cu sema dela
Vladislavti Bassarabt " 0 dela Mircea cello Mare".
Deca termenulti Vngro-vlachia denota catu-sT de putina rapportulti de vassalitate allti
oc MuntenieT catra regatulti ungarti, apol necessarmente arts fi trebuita ca BassarabiT mai in
specia in correspundinla lord cu regil maghTarT sa se serve de acesta espressiune.
ET bine, eT nufaseatLasa.
Corona cea suzerana. a Santului Stefano caci noT recunnoscemt cd era in adeOrti suzeranaarti
fi cerut'o cu orT-ce preta ca o solemn, datoria omagiala.
,
EIIo
Niel o pretensiune de felTult acesta nu transpire, de nicairi.
Regil maghTari, tocmaT pene pe la 170o, se para a fi ignorata cu totulti insa-sT essis-
tinta vorbeT Vngro-vlachia!
Este comicti macara de a presuppune ca BassarabiT s'ara fi laudata niereti catra
Slavi si catra GrecT cu positiunea lora de domnia subalterns, ca si candt era ce-va demna
de invidia, pe canda numaT in fata stapanuluT eT luat d'o-data unti aert1 de egalitate, ascundenda
cu staruinta ceia-ce manifesta suppunerea.
Este si mai comicti de a-sT imagina pe unti suzerana carele nu cunnOsce numele omagiala
alla vassaluluT!
Dem Vngro-vlachia avea intellesulti pe care i-lo attribuescil Pray, Gebhardi, Engel si
d. Rosier, consecintele faptulul s'ara fi intervertitti vrenda-nevrenda in urmatorula chipti :
1 -0. BassarabiT arts fi murmuratt acesta cuventa, asa dicenda cu d'a -sila, numaT in relatiunile
lora directe sea indirecte cu Ungaria, adeca in diplome latine;
19) Of. Arohiva Istorlog, passim.Pentru eelle in limba p. XVIII, formele : anoclascia,lizeocktvict §i J2zoplaxico, earl
greed, MONTFAUCON, Palteographia, 441 sqq. nu se afflit absolutamente Mei intro fontItn4 istorielt.
21) Mai suet studiuld I, § 1, nota 3, § 4,nota 1 etc.
20) Nu seinik, de undo va fi luatti 4.1..tuRoaqu, Tentamen, 22) MAY, Dissertn 144.

STUDIULU I, R s.
2-0. BassarabiT l'arn fi inldturatn fd.rd. reserve, ca o espressiune putind mdgulitOre pentru
susceptibilitatea nationals, din tote relatiunile lore directe sett indirecte cu Romanii,
cu SlaviT si cu GreciT, adeca din diplome nelatine ;
3-o. Curtea regesca a UngarieT n'arn fi lipsitd nicT o data de a numi Muntenia Vngrovlachid
§i numaT Vngro-vlachid
Aceste effecte, necessitate de logicd., sunt diametralmente oppuse realitatiT.
Fotino, Venelin si d. Laurianti s'an apropiatt de veritate maT multd ca orT-cine
Fotino dice:
«Muntenia se numesce Vngro-vlachid din causa locuitorilorn seT, venitT ad din Transilvaniae".
Inteunn altt passagTu elltt traduce Vngro-vlachia din titlulti luT Radu-Negru prin «Terra-
Romd.nesca din Ungaria n, maT adaugandli apoT in nota cd prin a Ungarid» se intellege
Transsilvania".
Venelin vorbesce ce-va maT pe largo :
«BassarabiT s'at dish DomnT aT toter Vngro-vlachie, adeca aT Transsilvanier, anume de
«dna apucara possessiunT in interiorulti acestel Jerre, buns -Ord asa numitele ducaturT de
,«Almasti si de Fagarasti; fiindn inse cd Ardeluln avea voevodT aT seT propriT, de aceTa
anicT titlulti in cestiune nu era in realitate decant o controversg".
D. Laurianti, in fine, commenteza Vngro-vlachia prin: a Ungaria de peste Temesn, pe
a care o desparte fluviult Muresti in Temesiand si Crisiand»".
CeTa-ce 't
communti luT Fotino, Venelin si d-luT Laurianti se p6te resume in urmatoruln
aforismn :
aVngro-vlachia indica stdpanirea Muntenilorti peste o parte 6re-care din pamentuln po-
«liticn anti UngarieT n .
Asa este, precumtt ne vomit incerca a o demonstra cu cate-va riindurT maT la valle.
Asa este, dern fie-care din ceT treT autorT 10 intuneca fundamentala ideid prin Ole o
partiald retacire.
'otino,crede cd Radu-Negru arts fi addusti dicerea Vngro-vlachia din Transsilvania, pe
candy in faptti fratele acestuT principe, Vladislavn Bassarabt, si tatalti amendurorn, Alessandru,
precumti si metropolitiT lorti, fard a maT vorbi de epoce anteri6re, o purtaserd cu
multd maT 'nainte in titulatura princiard si archierescd.
Acesta 'T gresella luT Fotino.
Venelin n'a sciutt cd ducatulti AmlasuluT nu se afila in Ardeln, ci in Temesiana, maT
inchipuindu-0 pe d'assupra cd intrega Transilvania s'arn fi numitti Vngro-vlachid, ceia-ce
nu'sT gasesce gTustificarea nicT intr'o fontand istoricad
Acesta 'T gresella luT Venelin.
D. Laurianti stramuta dominatiunea Bassarabilorti peste Temesd, pene unde nu se intinsese
nicI o data territoriuld MuntenieT, cello putint in secoliT XIII si XIV.
Acesta gresella d-luT Laurianli, carele inse, cata s'o mdrturimn, s'a corresti maT in
urmd., adoptanda o aka interpretare maT adecuata cu adeverulti decatu chTarn a lul Fotino
si Venelin".
23) 1, 292: TOte xc4 Maxim dvotccia 0.1 00yyp filazitx oind vaniia; posemu titlo : i gospodin vsei eemli Ugroviachitiskoti,
Tay 6x Teavaclflavices sic twit/iv getoexlacivrorx xatoixow. bylo tolko pritiazatelno."
24) II, 6: iire/soiv IrcialsTotriccivavrt,cigots, x 'rig Otlyycc- 26) Tentamen, XVIII: 00yreofilaziax,Pannodaciat Trans-
Qicts.,. 00yaellxv ivvoei r, v Tqavaelpavicty."
Tibiscana Bungaria, partem Hungarite Rogni effictens, di-
25) Op. cit., 28: K slovam Voevoda Basaraba prisovokupvisa per Marisium fluvium in Temisianam et Chrysianam.w
leno : i gospodin vseizemli Ugroviachitiskoi, to est Transilvanii, 27) Magaz. 1st., III, 268: Mitropolitif TransilvanieT se chi-
tiechpor, kak vladieltzy Basaraba priobrieli vladieniia vnutri rotonlatt de MitropolitiT Ferrel-RomitnescY, earl se eocotiaii
toi strany, kakovy byli tak nazyvaemyia Gertzngstva Al- dreptil Essurchi al< Episeopilorii din ferrele suppose coronet
maszskoe i Fagaraszskoe. Transilvania imiela tozse svoich Ungariel, gti de acefa se nwmfaii gi Mitropolifi as Ungro -via-
Voevod, mersda koimi i Basarabskimi proischodili sorevnochiel." 47
altult.

4g
ISTORIA TERRITORIALA
Scuturandt pe cate-g trel de cda-ce 'Y de prisosti Si completandu-Y prin ceYa-ce li lipsesce,
noT amt venitt la urmatOrea conclusiune :
Terra-Romdnesca devine Vngro-vlachiei anume de candt cu_annessarea FagarapluY.
Cu aite cuvinte :
In termenult Vngro-vlachici, descompusti in ambele selle elemente constitutive, Muntenia
correspunde cu Vlachia, era portiunea oltend a TranssilvanieT cu Vngaria.
In cronicele §i'n documentele romane Transilvania mai cu soma se numesce aprope tottd'a-una
: Prrii-Vngurgsca.".
aDomnt alit Ungro-vlachid D insemna: Dominus Wunqariae et V alachiae.
Era ce-va ca a roy d'Angleterre et de rancen in diplomele regilort normanc)T din secolult
XIV.
Pe termult DataubiuluT ca §i pe aY TamiseY, de dinc6ce domnia Vngaria, de dincollo regalitatea
ranciet, at fosto de'nteTu formula unel realitati essagerate, apol in curse de secolY
o pretensiune traditionald.
Este evidinte ca grandiOsa titulaturd ungro- vlacha nu putea surride cor6nei SantuluT
Stefano.
TocmaT de aceTa, evitandt certa, in t6te diplomele latine, accessibile Ungurilort, Bas -
sarabiT preferiat a da terreY nesuperadosult nume de Muntenia : Zransalpina, pe candt in
relatiunile lorti cu celle-l'alte StatarY limitrofe, cu SlaviT Si cu GreciY, precumt §i'n affacerile
curatti interi6re, eY se falTati a fi DomnT aT Vngro-vlachia.
RegiT maghiarT, la rondulti lort, abia una singura data at pronuntatt Vngro-vlachici, §'apoT
cu o reserva fOrte semneficativa, anume tntr'o diploma slavica a imperatului Sigismundt
din 142o, harazita monastiriY Tismena §i 'n care se adauga immediate : uadecd. a Bassarabilort
D ", pentru a areta astt-fehu ca nu territoriult Ungariel se intellege prin Vngro.
Tronult muntent din evult media recunnoscea suprematia tronuluY maghTarti, platindu -T
chiarti una tribute; dert natura acellel vassalitatY, precumt ne vomt convinge maT departe,
era alto -feliu decumt §Y-o inchipuesct Pray, Gebhardi, Engel §i d. Rosier.
Este interessantt ca §i domniT MoldoveY incepusera inteunt timpti a-§Y forma una titlu
analog-it cu Vngro-vlachia.
In correspundinta luY Alessandru cent Bunt cu patriarcatult constantinopolitant, Moldova
se chiamd Russo-viach4, PoucraoiDaxla. 3°
Din evult media §i pone la impartirea Poloniel, cuventult Russia se applica specialmente
catra actuala Galitid, palatinates Russiae set Ruskie wojewodztwo, din care facea parte Pocutia,
o mica provincia la marginea nordica a Moldovel ".
Pe la 1388, ca deposits spre assicurarea unuY imprumutt, Polonia cedase Moldovenilort
acea Pocutia, adeca o porliune din .corpult Russia".
Ecce de unde se ivesce d'o data Russo-vlachia.
DomniT moldovent, possedendt until fragmentt din Galicia, incepura a se fali, cello putint
in relatiunile fort cu GreciT, de a fi domini Russiae et Vlachiae, dupa cumt domniT muntenT,
possedendt maT de-multt Si inteunt mode maT durabilt unit fragments din Transilvania,
se !nail catra Greci §i catra SlavT de a fi domini Vngriae et Vlachiae.
28) Oronica MontOnA, Nagazinii Ibtoricii, IV, 231: Flinn
In Terra-ungureseet unit voevodO, cc Pat chamath Radulii
Negru-voevodu etc." Ibid., p. 280: Batord Sigmonti,
craTulii ungurescu..."Diploma din 1570 In vENELIN, 183: nu
Ugeska zemle... ot blob& Kozsokaria ot Sibina..."Condica
Vieroplul, ap. TOCILESCU, Dila SooletAtil somanismule,
t. 1, Bucur., 1870, p. 163.etc.
29) VENELIN, 40: v ugroviachiiskoi zemli, sem est Basarabska."
39) Acta Patriarch. Constantinop., ed. Miklosieh, If,
passim.
99 STAROWOLSKI, Descriptio Polonite, In 'SIZZLER, r, 451.
82) Akty Zapadnoi Rossii, I, 22.

STUDIULU L 5 &
NicT ceT anteT inse nu-sT dedeati titlult cu Russia candt vorbTat cu PoloniT, nicT ceT -l' altT
nu se laudat cu Vngria candy aveat a face cu Maghiaril.
TOM differinta consists in aceTa ca Russo-vlachia perise in fasa, pe canna Vngro-vlachia s'a
perpetuatt maT penis 'n rlillele nostre; del-ti in fonda ambele casurT sunt absolutamente de
aceia-sT nature.
Se va pretinde 6re ca Moldova se chiama Russo-vlachiii din causa vassalitatiT selle catra
Po Ionia?
Dera atuncT s'arti fi clisu
: olono-vlachid.
Nu mar insistaint assupra unuT puncta atatt de limpede.
Sa abordamt unti altt nume tipicti allt Terrel- Romanesci.
§ 8.
TRANSALPINA.
Nemicti nu pote fi maT naturalti, dealt a desemna o parte de loch dupe impressiunea
cea maT elementary a aspectuluT sett : della set valle.
Originea unuT poporti este cate o data obscure, in orT-ce cast cere o prealabila cercetare
; principele set dinastia, dupe carT s'artt puts numi unti Statti, treat si se uTta; terremula
remane singurti neclintitti in miclt-loculti tuturorti vicissitudinilorti, isbindu-ne dela
cea de 'nt6la ciocnire si nedesmintindu-se nicT o data.
Arti fi otiost din parte-ne a gramadi acs denumirT locale, datorite positiunii muntose sea
vallene a territoriulul, deli nu e greti a offeri unti lunge registru, incependt cu strabuna
Roma, in fata cariTa, dela prima 'T apparitiune pe scena istorieT, locuTati deg,ia done antice
triburl italice : 7lernici set MunteniT si Oequi set ValleniT 1.
Sa ne mArginimti in sfera Daciel.
Gotult ortl_nnsle..Q-.zugravTa to secolult VI : cununti de mung2
Din tote provinciele DacieT, Terra-Romanesca sT-a cAstigata maT in specie numele de
Xunteniti , pe care inse Part fi pututti revindeca cu acella-sT drepto Moldova Ardelult ,
Crisiana, Temesiana si chiarti Romania de peste Dunare.
Originea acesteT numirT este eminamente din evulti mediti.
In desertt s'ati incercatti uniT a inventa pe socotela anticitatiT o Dacia Muntena, Dacia
Zlpestris, care in realitate nu se gasesce nicairi in inscriptiunT set in autorl classici 3.
CuceritoriT Romani privTatl actuala Terra-Romanesca tottl-d'a-una din directiunea DunariT,
unde muntiT gi6ca unti rollo secundarti.
NumaT in vecult de multi -loct acesta portiune a DacieT tncepe a fi maT bine cunnoscuta
despre nordtl, appusti si resaritt, de unde o attacati mereti Germanil, SlaviT, UnguriT si
differite horde orientale, intimpinandt tog in calle, maT multt set maT putint, stancosa
barricade a Carpatilort.
A merge spre Oltu, era pentru densii a trece pests mung, ultra Alpesn7 dupe cumtl se
rostra diplomatica latina a Maghiarilort de prin secolulti
Pe de alts parte insisT Romanii, silitT necontenitt in fata navallei a cauta refugiti in nebiruita
cetate alpine, s'at deprinsti, printr'o procedure firesca a spirituluT umanti, a identifica
conceptiunea de patriei cu ideia de munte, intocmaT precumu orasenula sea satenult simboliseza
terra prin case, prin camint, prin vetra.
1) SERYIUS In AENEID., VII, vers. 684 sq. FESTUS, verbo:
Herniei.
2) ED. GLOSS, Stuttgart, 1866, in-16, V, p. 26: Dacia est
ad corona speciem arduis alpsbus emwnita."
ACKNER, Die Colonieu der Romer in Dade% Wien,
3) 0
1857, in-4, p. 8-10.GEBHARDI, ENGEL, eta.
4) Diploma regeluT Ladislavii din 1285 ap. FEAR, V, 3, 274:
aliquam partem de regno nostro,707 alpes eiistentem ",
vorbindii despre resbellulu Ungurilorli ea voevoliI munteni
Litenti Brubatii.Cf. KATONA, VI, 911.
7
99

00
ISTORIA TERRITORIALA.
In acesta modti s'a nascutt de sine'§I numele de Xuntenig, convenindu d'o potriva strainilorti
§i pamentenilort, cacT fie-care illa putea intellege din propriult sett punto de vedere.
UniT at crelntti ca numaT Moldovenil art fi botezato astd-feliu Terra-Romanesca.
Este o erthre capitals.
Vomti enumera maT antau tote casurile din secolulti XIV, in carT cuventult Zransalpina,
ca numele atunteniet, figural in actele Bassarabilorti celle scrise in limba latina :
I-o. Monetele dela Vladislavti Bassarabti dintre 1360 -1372, intitulandu-se : aVoivoda
Zransalpinus D 5;
2. 0 diploma dela acellalT principe din 1368 6;
3. 0 alta din 13697;
4, Idem din 13728;
5. Ambassada in Polonia la 1,389 din partea, luT Mircea cent Mare, a woiewodae Transalpini
D 9;
6. Toth aoa din 139o";
7. Idem din 139111;
8. Tractatult intre acella-§T principe i imperatult Sigismundti din 139512.
Dintre actele straine in limba latina totti din secolult XIV nu mentionamt nicT unulti,
fiindti-ca maT tote sunt unanime a traduce atuntenia prin Zransalpina sett cate o data VItralpina",
affara numaT d6ra de doue bulle papale din 1370, una catra Vladislavt Bassarabti
§i cea-l'alta catra veduva luT Alessandru Bassarabti, in carT amendoue, printr'o esceptiune
remarcabila, occurge numele Vlachia". .
SA ne maT intrebamti 6re, decd Zransalpina, adeca terra-de-peste-muntt,
este set nu totd
una cu atuntenia?
Essista unti modti indirectt de a respunde la acesta cestiune.
Unt cast absolutamente identictl, o copia w qicendt fotografica, ni se presinta peste
CarpatT.
Cuventulti Wrcletii, ckevenitti nume romAnescti alit TranssilvanieT, derive din numele ungurescti
'8rdelys", formandu-se in graiultl poporuluT intocmaT dupa aceTa-§T procedure eufonica,
prin care grecescult% andany s'a prefacutti in argatg sett latinesculti ericius in aricru.
'.8rdelp provine la rondult set din radicala maghiara erd5, care insemneza codru".
Prin urmare, Arddlult este 'Codrenici.
Latinesce : Silvana.
De ce dem s'a maT adaust la inceputt unti Zrans, combinandu-se astt-felit terra de peste
'Art in locti de terra codrilorg?
Pentru Ca latinitatea, fiindti in evulti media limba officials a EuropeT intregT, cauta inteadinsti
a se pleca dupa conveninta generalitatiT pop6relort, era nu a unuT singurti.
6) In pretiosa eollectitme a d -Iul DEM. A. STURDZA.
MaT susti Studiuld I, § 10, nota 6.
7) Ibid., § 4, nota 1.
8) lb., § 10, nota 12.
9) Ib., § 2, note 3.
10) Ib., nota 6.
11) DOGIEL, I, 699.
12) PRAY, D1SSert., 144.
13) THEINER, Mon. Hung., I, 691.
14) Magaz. Ist., III, 130-136. RAYNALDUS, Anna les ec-
clesiastic' post Baroninm, RomEe,6461-77,
in-f., t. 16, nr.
6: Ladizlao Waythe exandri Wayda3 in
Vlathia Yidll£6.2
15) Tura': Erdel-ban , ¢i Serbil: Erdal, conservii pens
asta-41 acestA formA primitivA. Vedl LEUNCLAVIUS, Ammo
sultanornm Othmanidarnm, Francof., 1696, in-f., p. 191,
Si RARADZ1T, Lexicon, 163. Cf. DU CANGE, Glossarium
mediae griecitatis, Lugduni, 1688, in-f., p. 114, cuvintele
clgyalgov etc.
16) AmatoriT de curiositlitTpotfieiti in Lexicon Valachico-
Latino-Hungarico-Hermanicum, Buds, 1826, in-8, p. 29,
sublima etimologid, a ArdeluluT ,,a civitate Ardisu vel Argisu,
vel forte a Lat. Ar dello, id ist homo inguietus." qi totucT autorn
selead ungureseelNu mai putind escentric& este opi-niunea
unuT Sassu, carele eunnosee ci wells limba maghTarii,
der& IT convenTa maT bine din originalitate a se pre-dmbla In
lumen eelticl. VedT mOcxEscii, Die celtische Abstammung
der Walachen, Hermannstadt, 1867,in-8,p. 34: Das Wort
Ardeal ist then so gut and celtisch als das Wort Ardennen oder
Artgal, oder Artalbinum, Ardee, Ardea, Ardada-Hog, Ardaban,
Ardagan, Artaxerxes, etc."

STUDIULU 1,1 4. 51
Germanti, Slavtt, Ungurti, Latino, nimenT nu putea intra in Ardelt Para a da peste codri,
cad bIanratt cu prisosti hotarele de grurt in put.
Pentru totT era terra -de peste.-codri.
De ad Frans-silvania.
Pentru indigenT inse acesta trans set peste constitula o forma absurd ", cad patria lord nu
se affla peste codri, ci erati chrart codriZ.
Cu tote astea, de ate on scrieat latinesce, eT erati constrin0 a intrebuinra vrendt-ne-
vrendo essoticult nume de (raps-silvania , fiindt-ca aka-fella s'artl fi espusti a da loch
confusiunil.
Devenise unti termenti tecnictl.
.7/rdall set &dgly, adeca $ilvania seta 'Codrenid, Para nicT o ideia de trans, remaneat pentru
usulti Iocalt.
In fondti inse, fie Zrans-silvania, fie gIrda, este totti una, offerindu-ni noliunea essentiala
de codru.
Numile Muntenia Si rans-alpina trecti din punttl in puntti prin acera-§T desfla§urare analitica.
Bassarabil admisera in actele lord latine Zrans-alpina In loco de Olpina numal spre a inlatura
ori-ce ecuivocitate in relatiunile lora cu strainir, panda la den§iT a-casa acesttl
termenti anormalt se inlocura tott-d'a-una prin forma'T cea corrects : Terra-atuntengsca.
Este o crudata coincidinta ca, precumt Vlachia dela Dunare se numla Zrans-alpina, totti
asttl -feliu Vlachia din Hemu se clicea Za-goriall , adeca peste-muntt, o traducere slavica litterala
a cuventulur latint : za(trans)-gorp(alpes).
In rapporttl cu positiunea geografi,ca a Serbiel §i a Bulgarier_a_c_ea terra se afla peste mung,
anume Balcanr, intocmal precumt banatult SeverinuluT se afla peste mung, anume CarpatT,
in rapporttl cu positiunea geografica a Ungarier §i a Poloniel.
§ 4.
ifiutA-mturrEstscl.
0 data demonstrandu-se ca nu flume Moldovenir, ci aprOpe tote -telle-ralte popOre, §i
maT cu sema chrart indigenil cliceat Terrer-Romanesci aluntenid, cats sa urmarimt dupa
putinta in celle maT vechl fontane forma romanesca a acestuT cuventti, cela -ce este cu
atatt maT a-nevoid cu cat noT nu possedemti pene acumti nemictt -destullt de substantialti
in limba nostra nationala de prin secoliT XIII, XIV §i XV.
Italianulti Bonfinio, nascutt la 1427 §i reposatti la 1502, traittl mai OM yin* sea in
Ungaria, amict §i istoriografti alit regeluT Matelu Corvint, repeta de treT on inteunti
singurt passaglu ea pamentult Bassarabilort se chrama atuntenid : u Montana 01.
Tractatulti commercialt din 1407 intre Moldova -§1 Polonia, de§i numesce pretutindenT
Terra-Romanesca 3assarabiei, precamti vomtl vede maT la valle, totu§r marfurilort de
acollo, §i anume cereT, IT da calificarea de muntenesct : a muntiansky n 2.
17) LEAzz, Researches in Greece, London, 1814, in-4, p.
103, 217, 372, 407. FALLMERAYER, 236. THEINER, MOHR.
menta Slam= Meridionalium, Rone, 1863, in-f., t. I, p.
17, an. 1202.Goomos, ap.s.rturrsu, II, 673.Peste DunAre
mail in evulii-medifi malmulte regiuni curatii slavice, numite
de assemenea Zagoria, procumil arretb. SA.FARIK, Staroz.,
619, nota 73. In unele casurl singurulil modh de a distinge cu
sicurantii, pe cos, romAnescA, este de a confrunta cote mat
multe passage sett mat multi autort assupra unulasi acelluTasT
omit sell evenimentii.
1) Rerum Ungariearum libri XLV, Viennm, 1744, in-f.
p. 21: rad Tibiscum usque spatiatur, quod Montane Dock
caput est, quam Ripensem plerique dixerunt, et mac Mon-
tanam Valachiam appellant. Altera vero Valachia, oui Moldavim
nomen est, inter Istrum at Tyram, ab Hierasso montont
Valachim termino ad Euxinum usque Pontum extenditur."
2) Akty Zapadnoi Rossil, I, 32.Archir a Istorla, I, 1,
130: A Muntiansloyi vosk i Braszevskyi slobodno im est."
Despre esportatiunea cereT muntenesot ettli, co vice peste patru
secoll PEYSSONEL, Le commerce de la /der-Noire, Paris,
1787,in-8, t.2,p.185: ,,La cire est le plus considerable article
du commerce de sortie de Walaquie; elle est de tries -belle
qua* at la quantite en est immense." EocO o marf4, assupra
cArila vicissitudinile veourilorli n'sti
avutli nicT o influintA

62
ISTORIA TERRITORIALA.
Ambele aceste isvere, atatt Bonfinio, precumt §i tractatult moldo-polonti, unulti scriendt
pe la 145o §i cella-Faith scristi pe la 1400, trebul socotite in casulti de fata ca facendt
parte din secolulti XIV, cad inregistreza unti lucru degla generalmente cunnoscutti
pe atunci dela Lembergti pene la Buda, adeca. ce-va inradecinata cu multa maT de 'nainte.
Peste unti secolti §i maT bine, pe la 152o, numele de atuntenid era atatt de respanditt
in Terra- Romanesca, incatt biografulti luT Negoia Bassarabti ilia intrebuinteza de vr'o
clece orT, buns -6th :
1. aNifont, Patriarculti TarigraduluT, care a stralucita in multe patime §iispite In Ta-
o
rigradti §i in err a-atuntenesca* ;
2. a De acesta Inca marturisise sfantula Nifonti maT 'nainte, ca §i de Z grr a-atuntenscti
* ;
3. ul7isese maT 'nainte de Radula-voda §i de Z err a-atuntenhaiD ;
4. dAltiT se rasipira. prin Vita Z erra-atuntenescdp ;
5. (I Mai vertost in Z 7.a-aluntengscci marl §i minunate monastirT a faCUtti D ;
6. a Mutarea aceT sfinte icene din Tarigrada in Prra-atuntengsav ;
7. aTop egumenii din Z grra-atuntenesca D ;
8. «Tete mona.stirile err er-Xuntenesd a etc.
Nu ne pogorima in timpiT maT dincoce.
Ni agTunge a fi probatti ca in secolulti XIV, deca. nu §i maT incollo, numele deeNuntenid
era totti atatt de communti pe malurile OltuluT ca §i acella de Z grra'-Romanescci, caclenda
treptatti in desuetudine cu multi maT tarclia, abia dupd 17oo 4.
§ 5.
KAVAS-ALPOLD.
r atuntenia, tradusa latinesce in stilt diplomatica prin Zransalpina, servi totti in secolulti
XIV vecinilorti nostri UngurT pentru a impune TerreT-RomanescY o denominatiune care
s'a pastratt pene asta-cli in graTulti maghiarti, anume (was-. c?llfold, adeca 6Muntenia-degTosa
D, de§i acesta termenti circuleza la den§ii, ca §i la noT, in concurrinta cu Vah-orszetg ,
adeca a Romania D 1.
Litteratura ungara One pe la 1500, maT cu semi, cea istorica, a fostti eminamente latina,
incatt nT-art fi a-nevoia a verifica in ea essistmta unel vorbe curatti maghiare; dert acesta
nu ne impedeca de a pute dovedi prin probe iiidirecte forte ponderose vechimea cuventului
Wavas-Olfild.
*i
eta cuma.
1. Tete monumentele litterare alle Ung-arieT din secolulti XVI, cAndt se ivesce acollo
o mi§care intellectuals intr'una intellest nationalt,numesca in unanimitate astti-felTu Terra-
Romanesca., ceTa-ce areta ca insa§T espressiunea este cu multt maT betrana.
2. a Muntenia-de-gtosd0 (Havas-Z/fOld) pOte sa implice ca. Moldova, cea -Yalta provincia
romans dela Dunare, era considerate in acella-0 timpti de catra UngurT ca Muntenia-de-s-usiin
(Havas-e/sAbld), dupe cumti o §i desemneza superioritatea'T orografica;
8) Archiva Istorleil, 1, 2, 133 -150.
4) RADU POPESCU In Istorla TorrelRomAnesei, ed. Ioanidti,
Bucur., 1859, in-8, t.2,pend lap. 344, este plinil la tofu
passulti de Munteni @i
Terra-Muntenescii.
1) Unit memoriti din secolulii XVII, in RUMY, Magyar mule.
kezetes irasok, Pesten, 1816, in-8, t. 2, p. 18-19 : Ezen
Doctor Ferentz volt Batori Sigmondal, midOn Havasalfadebe
went haddal, es ott amaz hires Tyrannus Mihaly Vajdaval,
ki egyeb mint igen vitoz Fejedelem volt, mind ket Oldie Orsaigokue
birto etc." Bassarabil, etindh sorieati unguresce,
admitted' numele Navas-Alfold, bunk orh intermit aetii
dela Constantinii-voda, Serbanii in KEMIINY, Notitia Arehivi
Capituli Albensis, Cibinii, 1836, in-8, t. 1,p. 18: My Constandyn
Vayda, Isten Kegyelmessegebol Havas Alfoldenek
UM, etc." Cf. cronica luT IANOS HORS in KEMENY es KOVACS,
Erdelyorszlig, torteuete-'1,tara, Kolozsvartt, 1837, in-8, t.
I, p. 179 etc. TRAUSCHENFELS, Deutsche Fundgruhen zur
Gesohichte Siebenblirgens, Kronstadt, 1860, in-8, passim.
Cf. HELTAI, Bistorias Luck, Kolozsvart, 1577, in-4, pass.,
etc.

STUD1ULU 1, II 6. 63
fiindti inse ca o assemenea numire, pe care noT n'o afflamo nicairT in vre-una din sorgintile
secoluluT XVI, se pare a fi perita chTarti din limba cea villa. a poporulul maghiarti inainte
de 150o, este dera probabila ca ea trebuTa sa-ST ii facuta tralulti intr'o ep6ca anteriora
pe la 1400 sea mai incollo.
3. Cara 145o ideTa Xuntenia-de-posg era degia trecuta dela UngurT la PolonT, carT ati
applicat'o in simtula proprieT lord positiunT geografice, adeca pe Moldova ati numit'o Moldova-de-sust,
era pe Muntenia Xoldovei-de-groste : susulg §i grosulg fiinda aci invederata de
proveninta maghiard', cu acea numal deosebire ca Ungaria, ca mai apropiata de MuntenT,
IT lua pe den§iT de norms pentru ambele elemente alle antiteseT, pe candtl Polonia
preferla pe MoldovenT, fiindti limitrofa. cu acestiTe.
4. In secolula XIV Terra-Romanesca nici ca putea a nu fi avutu in limba maghiara vreunti
nume propriti, fiindti-ca de pe timpulti imperatuluT Sigismundti (1387-1437) UnguriT
se apucara degia a boteza in felTulti lorti pent §i localitatile celle menunte din Muntenia,
metamorfosandti buns -óra. Campu-lungult in WosszumezO, dupe. ortografia archaica. Wozzpvmezw,
dela hoszsza lung-ti §i mezo campti5.
Asa dero perpetuitatea cuventuluT Wavas-0711Ald in litteratura nationals maghiara; probabila
disparitiune limbistica a correlativuluT sea Navas-elsipld inainte de 1500; imprumutarea
acesteT numirT de card Poloni de pe la 1450, §i obiceTult unguresca de a traduce
nomenclatura romans de pe la 138o; tote acestea concurgti la WI ion a demonstra cd
fiiT luT Arpadti numTati Terra- Romanesca in graTulti lord Muntenia-de-gTosti D in secolulti
XIV, decd, nu §i maT de'nainte.
§ 6.
AIIILTANY.
Limba polona inlocuesce generalmente mtmile terrelorti prin nominativulti immultitti
alit numilorti popOrelorti : asta-feliu ea dice Jtaliana in loci de cYtalia (Wlochy), -qermana
in locti de ermania (Niemcy), 730emiz in loco de 3oemia (Czechy), VnguriZ in loch de Vngaria
(Wegry), Romanic in locti de Romania (Wolochy) etc.
Totti a§a Xu/tany, numirea polona a TerreT- RomanescT, nu e decata nominativulti immultittl
alla cuventului atu/tan, carele la rondula set, luatti chTarti dela RomanT, este purti
§i simplu alla nostru: alunteng, schimbandu-se n in 1 dupe o procedure ordinaria in fonetica
tuturorti limbelorti indo-europee, precumti alter latinti s'a formatti din samscrituld
antaras, alma italiana din latinesca anima, child anglesescti din germanulti kind etc.'.
La inceputulti secoluluT XVI numele alultany era de-multti vulgarisatt in Polonia2.
Originea 'T trebuTa sa fi fosta pe atuncT forte vechia, de 6ra-ce i se perduse traditiunea
2) Desorierea polona, contimporeng a espeditiuniT ottomane
din 1462 contra lul Vladil-voda Tepe§ti, in Zbi6r pisarz6w
polskich, ed. (italenzowski, seetiunea 2, t. 5, Warszawa,
1828, in-16, p. 182-193: 0 uojeuodzije woloskim Drakule
ktorij zdzijerzal &dna zijemije moldawska..."
3) SecuiT qi Unguri1 din Transilvania numescil Terra-RomAneseit
in limb& vorbitit numal Alfdld, aded, Provincid -deommittendii
Haws soil Muntenici, cela-ce ne face a
crede (34 PoloniT vorft fi hied' dicerea anume dela Maghiaril
din Ardelii, cu earl se si invecin6z6,.
4) of,MIECHOWSKI Chronica Polonorum, Craeovice,1521,
in-f., p. --cruntnrc:
5) KEMP-NY, in KURZ, Nagaz. fiir Geschiehte Siebenbllrgens,
Kronstadt, 1846, in-8, t. 2, p. 100. FE,ii R, X, 6, 876,
878. NAGY, PAUR, RATH EIS NTGHELY, Hazai OkmdnytCr,
Gyorott, 1866, in-8, t. 3, p. 353, actfi din 1428: in Hozzywmezw
dictarum parcium nostrarum Transalpinarum." 'Unit
actil din 1395, ap. ENGEL, Gescli. d. Wal., 160, etc.
I) HAVE Lexiologie indo-europeenuo,Paris, 1849, in-
8, P. 1
2)zRomrajle origin° et rebus gestis Polonorum, Rastlea3,
1568, roi,,
p. 213: Muitani a nostris, a ceteris vero
Transalpinenses vocentur."IDEM, Polonia sive de situ regni
Polonioi, 1576, reprodusil in MIZLER Historlarum Po-
Ionian collectio magna, Varsavite-761,111-f., p.118: Trans
alpinensis et Moldavicus, quorum hie a nostratibus peeuliariter
Valaehia3 Palatinus dieitur, ille vero Multanicus."
-,

gq
ISTORIA tERRrrcnuALA.
pene intr'atata, Matti celebrult enciclopedistti poltma Sarnicki nu se sfiea a d deduce: 4 a
multitudine gentiuml$3.
Prima cunnoscinta maT officials a Polonilorti cu Muntenia, de care'T despartTa territoriulti
MoldoveT, avusese locti sub Mircea cella Mare'.
Asta-felTu atu/tanp cats sa se fi formatti pe la finea secoluluT XIV.
Transalpina, avas-,711.fald, 711tultan?, arreta ca apr6pe Europa intrega cunnoscea pe atuncT
'Terra-Romanesca maT allesti sub numele topicti de Muntenia.
Engel ni spune, ca SerbiT o numTati ilacho-zaplaninska, derti pastreza cea maT adanca
tacere assupra fontanel* din care va fi scosti acesta informatiune.
CeTa-ce 'r si Mai originals decatti tote, este ca, falindu-se a fi consultatti cronicele ma-
nuscripte serbe, ella traduce 73lacho-kaplaninska prin «Romania Valldna s, pe canda planing
insemneza serbesce ce-va diametralmente oppusti: nu valle, ci munte5.
Engel confundase 1icerea slavica planing cu locutiunea latina : planum6.
Apol pentru ca err6rea sa pars si maT cludata, ellti maT adauga ca Terra-Romanesca
s'a c;lisa Via/ena anume spre distingerea de cea atuntenci din Tessalia3.
SincaT si Seulescu cautaa la Pinda contrastulti Vngro-vlachid, Engel pe alit atuntenid!
In fapta Blacho- zaplaninska este o traducere din littera in litters a espressiuniT: Valachia
Transalpina.
Fiindti rose ca acesta din urma occurge pentru anteia data in diplome d'abia in secolult
XV', era maT inainte noT vedema numaT ransalpina lard alachia9 urmeza ca. 13lacho-zapla-
ninska este unti termenti moderns, cello multa de pe la i5oo'°, incatti nu ne pote preoccupa
in casulti de fats.
§ 7.
VRANC EA.
Amt aglunsti acumtl la ultima si cea maT necunnoscuta numire munMnii a TerreT-Romanesei:
Vrarieea.
,
Asta-dT asa se chTama tOta regiunea muntosa a districtuluT Putna, formanda matt colta
de clocnire intre Moldova, Muntenia si Transilvania, peste totti vr'o optic -clecT de sate si
catune.
Traditiunea inse n'a uTtatti inca timpulii, canda acesta plassa era cu multa mai mare.
uVrancea din vechime, dice d. Ionti Ionescu, se intindea din apa MilcovuluT pene
a d'assupra Odobescifora, s1 apol linia MagureT pe drumula VranceT prin satele Graristea,
Tifescl, Satulti -noti, Crucea-de-suss, Movilila, Marginea Paunescilora si a Ruginescilorti
pene'n Trotusti, copprindenda mai tots plassa ZabrautuluT, si din plassa Garlele dela Oa
dobesci pe Milcova in susti pene la hotarula terrei, si satele din Racaciuni dela RuginescT
in suss pe Trotusti pene'n Casino, copprindenda si Casinulti. Poporatiunea din maT tote
aaceste sate pastreza si pene asta-di datinele, obiceTurile si portulti Vrancenilorti a 1.
Prerogativ le autonome alle Muntenilorti VranciT, accordate lora drepta mangliare de
catra Stefanti cells are in urma cuceriril, incommodanda lacomia administrative a Dom-
8) Ad calcem DLUGOSSI, Lipsite, 1711, in-f, t. 2, p. 919 :
Puto autem lifultanos a multitudine gentium, quteeo eonfluaerant
temporibus Romanorum, at varietate eonfusioneque
linguarum sic appellari."
4) mai suit Studiulfi I, § 2, notele 2-6.
6)
KARAnzre, Lex., 606: Planina, der Bergwald, saltus,
mons silvosus."
6) AeOstii, observatiune a fieut'o degia ROSLER, Rom. Stud.,
304: Planina aber ist sl. Gebirge and unabhangig vom lat.
adj. pianos".
7) Geed.. d. Wail., 148 Die Serwier nannten die Wala-
ehey Zemlia Blachozaplaninskaia, d.i. die ebene Walathey,
im Gegensatz der gebirgigten am Hdmus."
8) RENO, Hileovia, II, 283.
9) Mai susii Studiuld I, § 2, notele 3, 6, etc.
10) Se Intrebuintizii In diplomatied, maT eu deosebire In seeolil
XVI si XVII Vedl smarty, Notitia Arehivi, passim.
data.In
In seeoluld XIV nieT o seeoludi XV forte rarti.
1) Agricultura romand din gindetulri Plana, Bueur.,
1869, fn-8, p. 19.Of. CODRESCU, Vrancea , in SUTZU, Notite
statistioe assupra Moldova, LW, 1862, fn-8, p. 108,

STUDIULU II. tl 64
nilort posteriori, impinserg pe ace§tia, pe called uneT impilOrt indirecte, a tom mic§ora
treptatti territoriula §i gTurisdictiunea turbulentel republice.
In timpulti lut Cantemirti, pe la 1700, Vrancea era degTa mice.
In secolulti XVI inse, pe la 1518, curenda dupa mortea mareluT Stefano, ea trebuTa sä
fi fostti relativamente f6rte mare, de 60.-ce One Si catoliciT aveati acollo unti deosebita
decanata : a ecanatus Varanczensis e3.
In secolulti XV intreguTa crescetti alla Carpatilora, incepencla maT gTosti de Bravvii
spre resarita in linia Foc§anilora §i apol cotindti in susti catra Bacaa §i mat 'nainte, se chiama
"Prance.
Bizantinulti Calcocondila illti numesce Hpacm*, qicendti ca ulungulti munte, numita de
catra locuitorT Xrasoviin, desparte Moldova de Muntenia 4.
MaT la valle ellti arreta ca. Mircea cello Mare, mergenda la lupta, depunea spre sicuranta
neveste §i copiT in, a muntele Prasovti 51 carele facea parte, prin urmare, din territoriulti.
MuptenieT.
Intr'unti alto loch, d acella-§T nume oraplut Braovti e.
Forma 14246; este foneticesce intermediary intre Trapvil, unguresce Brass6, si intre
Vrancea, in care ultima sillaba. fiindti inesprimabila in limba grecl, Calcocondila pronunta
cuventula : Bpavao065, 11gavcroP6c, ileaao0c5c.
Scienda ca Vrancea se intinde pene la "Brapvd, acesta apropiare topografica flu autorisa
cu atata. §i maT multa a confunda ambele numT.
Cuma-ca prin muntele Yrasovii Calcocondila intellege in doue passage anume regiunea
munt6sa a VranceT, de§i lungita in comparatiune cu actualitatea, acesta results cu unti prisosti
de evidinta din contestulti scriitorului bizantina, pe care in acesta puncta Van ghicittl
forte bine Cantemirt §i Sincat e.
Dela Brasova der° Si pene maT susa de Bacaa tOta ramura carpatina era Vrance.
Pentru a gassi etimologia vorbel, vomit observa maT anteid ca sonulti n nu este aci ad- I
ditionala ca in maT multe alte clicerY romane de origine slavica §i chtara latint, bung.-611
pbruncl (poruka), oglinda (ogledalo), munca (muka), os5.ndO (osuda), r'enda (red), densu
(desso) , merunta (minutus) 7 pecingine (petigo) , petrengella (petroselinum) , etc., cad
atunc; dupa legea analogieT fonetice, nu l'ara precede unti a deschisa : Vrance, ci ama aye
Vrunce sett Vrance.
VQ111i1 maT adauga ca departe de Putna, tocmaY in cuTbula anticului banatts alit) Se-1
verinuluT , se affla pene acumtl in plassa BlahniteT o padure numita ae aswnene-a-
Vrance9 .
OrT-unde dert amts voi noT a cauta originea acestuT cuventa, ellii trebuT sO. derive din-
2) Besehreibung der Moldau, Leipzig, 1771, in-8, p. 280.
3) BENKO, KIICOV., I, 228, act6 din 6 martill 1518 : nMibehael
Dei et Apostolieae Sedis gratia Episoopus Ecelesiae
Milcoviensis Cathedralis Regal Moldaviensis, venerabilibus
,,et egregii s Archi-Presbyteris, Decanis, net non Plebanis, sub
CanntatZus et Archi-Presbyteriatims ac Decmnaaus Milcoviensi,
Moldvabanensi, Barczensi, Cibiniensi, Varanceensi
etc."Cf. ibid. II, 42 : Varcvn,czensis Decanatus, positum
suumhabuit in extremk, Mold wiam versus, Valachim Transalpine
fvnibus. Sonal5 additioualii a In Varancssensis, in
loch de Vranceensis , este eufonic6, ca gi Valachus din Maus,
Ungaria din Ungria etc.
4) L. II, p. 77: germ gni noAti crsixov, ITecwolidc xaAolhhevoy
5) lb.t
p. 79: 9vcic Jl yvvcaxaq xai groi-cfas 4 TO ofog TO
Ilectocppov xassectioaso negorogoiparoc.
9 Lib. VII, p. 338: (1401 sot; //ecsaopoi 4 td !dpiiatov
etc."
7) Cron., 1, 126: Pre aceste doue terra le despartil mania
ce se Miami's Vransovii adecci a Vrancii".In editiunea luT
Caleocondila, pe care o ayes, la mind Cantemirii, era scrisd
na /7emoolgOs, ci Beavadflos, deci nu cumil-va traduo6torul0
s1-a permisii aci o lieent6 ortograficil, cela -ce noT nu garantiimil.Apoorifula
publicat6 sub titluld de Fragmentfi bite
riot din 1495, NO, 1856, in-8, p. 8 etc., are naivitatea de
a copia dupii Cantemiril forma Vransovia.
8) Cron., I, 870: "Muntek Bela Focimni s'a numitli Prasomiu.
9) FRUNDESCU, Dietionarfi topografict statistieli alit
Itomliniel, Bucur., 1872, in-8,p. 681. -- IONU IONZSCU, Me.
Wing, p. 878.
:

S6 ISTORIA TERRITORIALA.
tr'o radicals v±r±n, care sä fie egalmente applicabila la notiunea de delg §i la acea de
padure.
In limba samscritd. tema var, a accoperi, produce pe varana, munte, pe Tiara, gramada,
pe varana, zidt Si arbore ".
In dialectulti tracia alto Dacilorti clicerea vrana, indicata prin numele Vrancit, sä nu fi
fostti 6re correlativd. samscritulul varana?
Pentru a verifica acesta ipotesd, ni vine in agTutorg o consideratiune forte ponderosa.
Commune le poporelorg primitive aseclandu-se generalmente pe locurT radicate set in
midt-locult
codrilorti, se intempld. adessea cl urbea Si muntele sett padurea ports in limbele
celle vechi nesce denominatiunT omogehe.
A§a la Germani urbea este burg, muntele berg; la SlavT urbeagorod, muntele Si padureagora.
Strabone §i Stefano Bizantinult ni spunti cd tracicesce urbea se slicea vria 11, r
Ecce-aeru unti termenti istoricesce sicurg, prin care se verified essistinta la DacT a clicerii
vrana in intellesg de munte §i de padure, referindu-se la vria tntocmaT ca berg cdtra
burg ski gora cdtra gorod Si restabilindu-se sub privinta former prin numele Vrancit §i prin
samscritulti varana.
NoT scimti inse cd dominatiunea Dacilorb, concentratd. peste Oltg §i 'n partea occidentab.
a TransilvanieT, nu se intindea pene la hotarele MoldoveT.
Urmezo der° cd lirancea din Mehedintg pOte fi singura dacicd. propriti disa, pe cOndg
acea din Putna se datoresce degia posteri6reT respandiri a elementuluT romanescd din 01t
nia spre resaritti.
D'o cam data sä revenimg la secolulg XIV.
Degia Calcocondila ni al-eta ca muntiT Vrancil appartineat Muntenilorg in slillele loT
Mircea.
Cronicele moldovene constata inteund modd Si mar positivd, cä Stefano cello Mare pe
la 1475 a deslipitg cent anteiu Vrancea din corpulg MuntenieT, annessand'o cdtra Moldova
de 'mpreuna cu intregulti gludetd anti PutneT".
Faptulti este peremptoriti.
Astg-feliu pene pe la gIumetatea secoluluT XV Moldovenil vedeag pe locuitoriT din in-
teriorulg Terrel- Romanescl prin perspectiva VranceT, incatg era totti ce p6te fi maT naturalg
de a li fi Oise
Vrcinceni, cad ori-cine pleca din Moldova ca sä merga in Muntenia se
ducea vrendg-nevrendti : la Vrancea.
Unica retacitd suvenire a acesteT poetice numirT, dupd patru secoll de desvetti, agTunse
One la noT intr'una din celle maT antice §i celle maT frum6se ballade poporane alle MoldoveT,
numita Xte6rii.
Ca fondti, dupd cumg a demonstrat'o cu. multi, eruditiune d. Odobeseu", ea se urca in
anticitatea cea mar fabul6sa; ca forma inse, cello putinti in privinta nomenclatureT, nu pOte
fi compusd decdtg numaT §i numaT intre 1350 -1450, adeca degia dupa descAllecarea Moldove
de card. Bogdang-voda §i inainte de cucerirea Vrancel de card. Stefano cello Mare.
135o §i 1450 sunt aci duoT termini delimitativl indispensabilT, cart restringti datulti cornpositiuniT
formale inteung cercg rigurosg, cad pene la 135o nu essista Inca Xoldoveni, era
dupd 145o MunteniT nu maT sunt stapanT al Vrancit.
Acosta ballads se incepe .a.§a :
10) PICTET7OrIgInes, I, 123, 194; II, 194.
11) STRABO, VII, cap. 6, § 1: try's di milews RQ 1 ac xaloviavncovvxsart.Steph.
Byz., v. frfeavfigia.
12) Mal susii studiuli I, § 3, nota 9.
isAtevIsta Romani, Bucur., 1860, in-4, t. 1, p. 43 sqq.
ALESSANDRI, Neste populare, Bucur., 1866, in-8, p. 1.

STUDIULI3 II, i 6
,,Pe-unfi picYorti de plain,
Pe-o gurit de raTu,
Jed vino fn calle,
,,Se coboril la valle,
Trei turme de mid
Ca fret eTobitnei:
Until! Moldovena,
IInu'l ling urenfi
Si unu'T VrcIncentl;
Ell cellii Ungurentl
Si cu cellil Vrcincenti
ISIAH se vorbir6,
Si se sfiStuirit:
Pe l'appusil de s6re
Ca sit mi'lii omOre
Pe cellil Moldovenii,
Cii,-1 mal ortomanil etc."
Romanil din celle trey provincie alle DacieT lul TraTanti sunt gruppaff aci la unti locti.
Xoldovenutii n'are nevoid. de commentaria.
Vnguring, duper cumt se dice la noT pene aster -di, este Romanula din Ardelti.
Pentru Muntent remane dera epitetula de Vreinanit.
§ S.
VLACHIA -MAR!.
Cana o singurd nationalitate formeza doue sea maT multe unitati politice separate, sett
canda unti singurti Statti omogenti se sub-divide in doue sett maT multe provincie distinse,
vedemti adessea pe una din acelle unitatT sea provincie assumenda epitetulti de atare,
Vomti da essemple dintre vecinT.
Elle ni vora servi a intellege ratiunea fenomenuluT.
Ungaria-Mare, atagna Wungaria a Maghiarilorti, se affla tocmaT in Uralill allaturi cu o
alta terra, cunnoscuta in evulti- mediti sub numele de Bulgaria-Mare, Xagna Bulgarian.
Ca intindere territorials, ambele aceste regiuni nu intreceaa pe omonimele lord dela
Dunare.
ET bine, elle totusi se numlati mare, fiindti-ca de acollo venisera BulgariT in Mesia si UnguriT
in Pannonia.
Tom cu acella-ST dreptti se dicea Croatia-Mare, atagna--Chrovatia, §i Serbia-Mare, atagna-Serbia,
unti antica territoria la nordti de Carpati, de unde, duper marturia scriitorilortl
bizantinT din secolula X, navallisera pentru prima ors Serbo-croatiT assupra PeninsuleT
Balcanice3.
Ungaria-Flare, Bulgaria-atare, Croatia -Aare si Serbia -stare ni probeza, cs marimea
semnifica aci nu vre-una rapporta geometric, ci anume ideia de patria primordiala a uneT
nationalitati.
Dintre provinciele polone, una se chiama pene asta-cg Polonia-Mare, Wielko-Tolska, §i
alta Polonia-Mica, ata/o-Yo/ska.
In imperiult russu gassimu de assemenea: Russia-Mare, Veliko-Russia, §i Russia-Mica,
atalo-Russia.
--
1) RIC.ARDUS, De Facto Fluorite magma, dintre 1220
1240, in ENDLICHER,Nonumenta Arpadiana, Sangalli,1849,
In -8, p. 248-54.
2) Ibidh, p. 249 si 252, uncle Bulgaria Danubian se nutnesee
Bulgaria Asani, er6 cea asiatiea, : Magna Bulgaria.
Cf. RoSLER, Rem. Stud., 157. ENGEL, Gesch. d. Buig., etc.
8) Ap. SAFARI/Sy Slow. Sturm., 638. Constantinil Por-
__
) firogenetil dice in aeellasi intelles6: 4 14tycilli Xvieflarla sift..
ciamel XQuiparia, adecit Croatia-mare si Croatia-albei, fiindti,
cii, slavonesee albulS este bel, Ord marele eel, ineat6 Greculii,
nepossedonda sonul6 b, le confunda pe ambele. Lectiunea cea
correctit este Vel-Hrovatia qi Vel- Serbia, desi instisT albefa
se pote lua figuramente In Slavi in simta de mdrime, tnelitti
IMusealiT numescil pe Imperat6: Bielys -tzar, adecii, tzarulti
i albil, eara-ce Insemnez5,: marele.
8
5'?

to 1STOR1A TERRITOItIALA.
.Po lonia-Aare s'a numitti astti-felTu, fiinda-ca acollo se wclase Lech, wail yolonitord,
fundanda cetatea Gnezno, capitals terrerD4.
Pe aceTa-§T bass o parte a RussieY s'a ciisti Mare, copprinclenda in sine insa-§T Anima
Moscovie.
Cu Ungaria-Mare, Bulgaria - :Mare, Croatia -Mare, Serbia -Mare, Polonia -Mare §i Russia
-Mare in mans, sa ne maT intrebama ore ce insemneza Vlachia-Mare ?
Dupa cumaLech, tatag.Toloniloril, descallecase in Polonia -Mare, totti a§a TraTanti, tatail
Romani lora, IT pusese picTorulti in Muntenia: Vlachia-Mare.
Dupa cumti Bulgaria -Mare, Ungaria-Mare, Croatia -Marc Si Serbia -Mare au fosta sorgintile
de unde se reversara departe bulgarismula, ungurismula, croatismulti §i serbismulti,
totti a§a Muntenia, Vlachia-alare, a fostti isvorula romanismuluT pentru Teme§iana, Ardelti,
Moldova, ba pent §i pentru romanimea trans-danubiana.
Precumu a fostti Gnezno in Polonia -Mare sett Novgorodulti Si Moscva in Russia -Mare,
totti a§a a fosta Severinulti in Muntenia sea Vlachia-at are.
MaT pe scurta , mdrimea in numele TerreT-Romanesci caracterisa prioritatea acesteT
portiuni a Daciel assupra cellorti- l'alte surorT de dincOce §i de dincollo de Dunare, confirmanda
Inca o data in asta privinta ceTa-ce noY amts spusti degla maT susti §i voma maT
desvolta in cursulti acestel scrierT: Muntenia este simburele viteT latine din Oriinte.
In casulti de fata inse notiunea de paternitate co-Inc-Ida cu acea de volumu.
Pene'n secolulti XV, agiungenda d'o parte la Marea-Negra, de alta infunandu-se in
Transilvania, unde posseda Fagara§ulti, Ro§inarult §i chTarti Hategula, apoT stapanindti
Alma§ula in Teme§iana §i cate-una petecti din Bulgaria, Terra-Romanesca era de fapta
§i de dreptti maT mare decatti orT-care alta provincia de acella-§Y sange.
UnguriT, Turcil §i Stefanti cello Mare de pe la 1400 incoce au mic§orat'o pene intr'atata
ca strainii, ametiti prin schimbarea mappografica, ail inceputu din candu in canda
a accorda MoldoveT numele de Vlachiii-Mare, producenda asta-felTu in nomenclature
o confusiune, pe care n'ati fostti in stare s'o descurce istoricil nostri moderns 6.
\ NicI o fonana din secolulti XIV §i chTara XV nu numesce pe Moldova : `Mathis -Mare.
Dintre tote terrele romane de pe mallult nordica alltt DunariT, acesta nume appartinea
numaT §i numaT MuntenieT, pe calla sora'T trans-milcoviana se chTama din contra :
chiti-Oktica.
Windeck, biografulti contimpurenti anti imperatuluT Sigismundti, MuntenieT IT dice Vlachil-Mare:
'Crosse-Vlachie, era Moldovel Vlachia-Mica: Wleine-Vlachie'
De assemenea Bavaresula Schiltberger, carele cercetase ella-insu§T terrele dunarene
pe la 139o9.
Belgianulti Guillebert de Lannoy, petrecetorti pe la 1420 la curtea domnuluT moldovenesca
Alessandru cello Bunt, traduce Moldova prin allackie-la-petite 9.
4) sisvittowstu, to MIZLER, t. 1, p. 45: Porro Polonia birartita
sst, major et minor. Maior ideo dicitur, quad in ea Lechus,
auctor Polonorum, inprimis consederit, ibidemque Gneznam
civitatem, regni sedem, fundaverit."CuvAntulii Gnaw
sea Gniasdo vrea sh Mich polonesee: culbii.
6) BOUILLET, Diet. de Geogr., verbo: Russie.
6) PRAY, Dissert., 139: Moldavia, quam Majorem Valachiam
reges nostri in publicis litteris vocabant." 0 pa afarmatiune.
Nu citezit nicT o diplomA, si nu putea vita, eAcT nu
essistii Delhi putinfi pentru intervalla seoolilorli XIV si XV.
- LAURIANU, Tentamen, XLi, nota, dice din contra eh UnguriT
numlall Muntenia Valachia-Major, ceTa-ce 'T essactu,
derfi oh Polonilti 4ioeati Valachia-Minor, cola -ce 'I imaginarb.
CarT Polon!? Din co secolfi? Nu spune. GEBRARDI, Gesch.
d. Wel., n ot it, as sleuth ch NemtiT numiati Muntenia Val achia-
Mich: Walachia minor sive occidentalis in teutscher Sprache."
0 pura fantasmagoria! Unulti dice Ungurl, altule PolonT,
cellii de allti treilea Nemtt, i nimenT n'a eonsultatti In acesth
cestiune Mel o singurh fontanh!
7) Ap. ENGEL, Gesch. d. Wal., 166-167.
8) Ed. PELZEL, p. 82, 205 e'c.Editiunea princeps nu este
paginath. Schiltberger lice: der volek in der grossen and
kleizer, Walachey etc."; apoT vorbindd despre Suceva: Sedhof
ist die hauptstad in der kleinen Walachey."
9) In Arahlva LstorlokI, 1,129.Cf.mal sag Studiulfi 1,
§ 1, nota 18.

STUDIULU II, 6 a 59
Polonult MateTu Miechowski, sub annulti 1465, numesce Muntenia : ataior".
Cea maT vechia mappa cunnoscuta a RomanieT, publicata la Strassburg de Essler §i
Ubelin la 1513 dupa nesce materialurT cu multt mai betrane, cella putinti de pe la 1450,
pe Moldova o chiama simplu : Walachia, ert pe Muntenia : Walachia-Otagna".
Diplomatulti Felice Petantzi, traitort in Ungaria pe la Inceputulti secoluluT XVI, numesce
Moldova Walachia-Xinor, Terra-Romanesca Walachia-ataior, ert poporulti muntent :
Walachi atontani 12.
Toth atunci Nicolat Olah dicea: s'Valachia magna, quae et Transalpina nominatur*".
De unde dero Cantemirt luat'a dogmatical assertiune ca : Vlachia-Mare, din socotela
tuturorti geografilort §i istoricilorti, este Moldova* "?
Cela -ce l'a industi intr'o err6re noun a fosta err6rea cea vechia a luT Leunclavius, carele,
intru catt scimt noT, spusese cellti anteiu pe la finea secoluluT XVI ca Muntenia este Vlachiii-aticci
§i Moldova Vlachid-Flare, intervertindt adeverult istorict alltt lucruluT ".
Pe candt principiT moldovenT se intitulati numaT voev4t, domniT muntenT, maT allestt
din secoliT XIV §i XV, erati mart-voevoP, cela -ce arreta cä mdrimea comparative a TerreT-
RomanescT, marele- voevodatu alit Ungro-vlachieT, se consacra chTart prin titulatura princiara.
Alessandru Bassarabti de pe la 1359 era .6 pkrac Poll36Sce; xa1 abeivrqc 'min); Oirtypo(iXaxicg" 16.
Toth a§a e fiTulti set Vladislavt Bassarabu in inscriptiunea ic6neT din Santult Munte.
Nepotulti de -irate alit acestuTa, nemuritorult Mircea, este nmarele voevodt §i domnti
autocratt alit tote Jerre ungro-romane* 11.
In vechia poesia germane despre campania dela Varna din 1444, scrisa de catra Bebeim
dupe arretarile marturuluT ocularti Magest, Vladt Draculti, filulti luT Mircea, este numitt
tott-d'a-una mare-vodd allrl Valachiet:
Trakle waz er genennet,
der gross waida van Walachei,
nsiben tausent man kam hyn pey
nda man dy stat auss prennet.,19
La domnit MoldoveT titlulti de mare-voevodd ne intimpina peste totti numaT de vr'o done
orT, apoY §i atunci ca o invederata imitatiune dela MuntenT, precumti este, buns 6ra, in
crisovulti luT Romant-voda din 1392 ", ert strainiT nu-T numTati astu-felit nicT o data.
Vlachia-s,2 are se referla din tote puntele de vedere, ca intindere territorials §i precadere
nalionala, ca ust internt §i esternti, anume catra Terra-Romanésca2°
FratiT nostri de peste Dunare if cat pene asta-dT VlacILici-atare, cad si
pentru den§il ea
fusese ca unti Menu alit nationalitatii, de unde-T transportase de'nteiu imperatulU Aureliant
§i pe unde apoY, precumti o vomti demonstra maT departe, 1T-a resaritt s6rele renasceriT
prin celle treT odrasle alle Bassarabilorti : Asent, Petru §i Ionita.
10) Chronica Polonornm, Craeovia3, 1521, in-f., p.
C C CXXX III : nit adul autem germanus WI a di, Ma humet Thur.
earum imperatori a dherens, tributarium se illi prestitit, et prtefatam
maiorem Moldaviam ab illo regendam sub tributo accarit
" Despre obicelulfi polonit de a Vice Moldavia In locti
de Walachia, anume in seeolulti XV, velT mat susti § 5, note 2.
11) Ap. LELEWEL, Geogr. du moyen-age, Atlas, nr. 102.
originalulul este : Tabula modern Sarmatie sive
Hungarie, .Russie, Prussie et Valachie.Face parte din PTO-
LEMAEI geographim opus, Argentinm, 1513, in-f.
12) In De Bello contra Lucas libri /aril, ed. Conringi,
Helmestadi, 1664, in-4, p. 403, 6.
19 °LAM 'Lingerie et Attila, Vindob., 1763, in-8, p. 84.
14Yrron., it, 245.Cf. ibid. 79, 80, 84, 247. Cantemira
nu aka nicAirI In astit materiA absolutamente Did o sorginte
istoriett.
15) Annales, 146: nOingunt amble Valachite Transsilvaniam,
quarum una maioris nomen habet, altera minoris. Maior
ad Euxinum mare as porrigit, et nostris Moldavia . . . "
Cantemirfi ounnoscea forte bine cartes, lul Leunclavius §i o
cited, mere'.
19 Mai sag § 3, note 9.
17) VENELIN, 18, 22 etc.
19) HARAJAN, Zehn Gedichte Beheims, Pn Quenon and
Forschungen zur vaterlandlsohen Geschichte , Wien ,
1849, in-4, p. 35-46: Jon dem kung Pladislav wy der mit
den Tfirken strait", vers. 327 etc.
19) Archiva Istorica, I, 1, 18.
20) Nub pe in finea secoluluT XVI Italianulti GUAZZO, Dialoghi
piacevoli, Venezia, 1586, in -4, p. 14, numesee pe yea,
Petra Cercellit : Principe della Walachia maggiore.."

60 1STORIA TERRITORIALA.
§ 9.
CAUSA ANALOGIELORU NOMINALE INTIM MUNTENIA SI ROMANIA TRANS-DANUBIANA.
RomaniT din BalcanT aveati §i ei o Vlachid-alare proprid a lort.
Aqa se numla acea Romania din Pindti1, despre care noT constataramti degia maT susti
atatea punturT de coincidinta cu Terra-Romanesca: `lachia una §i alta, Oluntenici de asse,
menea, stare-V/achici ero§I ambele d'o potrivd.
Hemulti era in adevert mare pentru RomAniT de peste Dunare, in acella-§T intellest in
care era mare Muntenia pentru intrega Romanime.
De acollo, ca dintr'unti cuibt communt, se rdsipira copiiT luT Aurelianti pone la Adriatica
§i Bosforti.
`Nark/It-al/a, adecd cea mat prospeta prin datulti nascerii, unt felTu de Moldova transdanubiana,
se chiamati coloniele roma.ne din Acarnania Si Etolia.
In fata acestorti noue coincidinte, noT vomti repeti ceia-ce amti maT spusti o data: nu este
azardt.
Poporele, ca Si indiviclif, perdu cu anevoid deprinderile Si savenirile trecutuluf.
«0 dulce illusiune dice una autorti francesti, cdruia litteratura istorica IT datoresce o
amonografia in doue tomurT assupra numilort proprieo dulce illusiune impinge pe cdl-
«ktort a regassi la tott passult patria de care se depArteza, impunendt regiunilort, unde
«nu fusese nicl o data, familiarele numT alle localitatilort, unde '§T petrecuse copilaria,
«unde lassa fralT, sotie, copil. In acestU modd fundatoriT colonielort, fidelT impulsulul fiarescti,
dureza neperit6re monumente de gloria pentru patria lorti primitive in nesce Jerre,
. din cart cu timpulu va peri, p6te, ori-ce alta urma de trecerea lorti. Pe costa occidentals
a ItalieT promontoriulti CirceeT, ..Nonte-`Gircello, maT amintesce singurti, dupe trey mile de
« annT, o colonic venita de pe mallurile Fasulul. In Cantonulti Grigionilort din Elvetia ne
.mat intimpina, cu nesce mid schimbda fonetice, numile Lavin -ium, alisc-i, Ordea §i o apa
Olbula, incatti se crede cine-va transportatt in miclt-locult anticuluT Latid. Preutulti,
a e§indti din Jerre departate pentru a propaga in lume cultult sell, voesce de assemenea a
re'nviva in calle'T santa urbe de unde plecase. Astt-felTu in Epirt, ca §i 'n Tessalia, vornt
«aye cate o Dodona, celebrd prin oracolil luT GToue. Totti aka emigrantill sililT a pardsi cau
minuld lorti prin f6mete, prin resbellt, prin persecutiunT, vort cduta a se amdgi pe sine'§T.
Teucerts, fugarult din Salamina, va funda pe insula Cipru o alts Salamina. In timpiT mo-
ll
dernT assemeni essemple sunt pre-numer6se pentru ca sä le mat ermmeramu. In acestt
«transportt alit unuT nume vechTu cdtra o localitate noun, pe longs mobilulti orgolliuluT
nationalt maT gi6ca unit rollt impressiunea uneT assemenari intre locurile celle vOute
apentru prima ors §i intre celle de-multtt pdrdssites 2.
StramutatT din Italia in Dacia luT TraTanti, RomaniT cautara aci o oglinda a patrieT, gas -
sindti cu fericire o copia a Alpilorti in plaTult TransilvanieT §i imaginea Appeninilort in
dunga cea muntOsa despre Teme§iana.
StramutatT dela Dunare in Dacia luT Aurelianti, eT se silirc din not a-§T allege nesce
siturT maT multt set maT putint inrudite prin aspectt cu,pollele Carpatilort.
Ecce de ce : atuntenid §i atuntenid.
t; I) CONIATE, PACHIMERE ¢i FRANTZE, citatf testualmente to
RoSLER, Rom., Stud., 106, unde Bunt tecumag nqa: ,,Und
eben Thesmlien ist es welehes im 13 Jahrhnndert die Walachen
zu reinen zahlt eichten Einwchnern rechnete. Da fithrte
es den Namen Gross-Walachien, ;swan Bluxia, so dass der
alte Name Thessalien ausser gebrauch kam. Den notwendigen
Gegensatz zu dieser Gross- Wakcheibildetedie kleine,, wee&
Maxim, in Aetaien and Acarnanien, wohin noch heute, naeh
Bolintinenu, wandernde Walachen ziehen." Cf. De la eon-
(poste de Constantinople, par VILLEHARDOUIN et HENRI DE
VALENCIENNES, rd. Paris, Par.,1838, in-8, p.186: et si vous
ottroi avoec Blaquie la grant, dont je vous feral segnor, s6
Dieu plaint of je vis."
2) SALVERTE, 11, 247.

STUD1U1.13 IL 5 la 61
Partea cea maT compacts, cea maT energica, cea maT putinte a emigratiuniT, sT-a appropriatt
firesce territoriulti cella mai adecuatti cu idealulu aspiratiunilort selle, devenitti astafelTu,
dincollo ca §i dinc6ce de Dunare, portiunea cea maT nationala a pamentului nationala.
Ecce de ce Muntenia §i Muntenia ni appara totti-d'o-data ca `lachia: si Vlachid, adeca
doue regiuni maT eminamente latine.
Vig6rea fisica Si psichica. este sirnptomula cello maT cella alit rapediT immulliri a unel
nationalitatT.
Romani dela Severinti, ca si ace dela Pindti, incepura a impro§ca in tote directiunile
prisosula poporapuniT, fundanda in drepta §1 'n stanga stabilimente filiale, in traditiunea
carort eT conservat prestigiulti de ascendintA.
Ecce de ce Muntenia Si Muntenia, Romania §i Romania, sunt Vlachici-Mare si Vlachid-
0/tare.
Azardult cello apparinte este tott-d'a-una in fonda o lege istoricl.
Dintre numile celle pene acumti analisate, Romania set Vlachia se p6te califica geneticti,
Vngro-vlachia administrative, aluntenia sea Zransalpina topicu, cOachia-atare ierarchicti.
Acesta din urma esprima gradulu de importanta morals §i materials a terre in comparatiune
cu celle-l'alte provincie alle DacieT luT Tralanti si chiarti din ambele Dacie.
Tote ce ni maT remane de observatt in trecett, este ca despre cr>lachici-atica, dupe cumt
se chTama astd-dT celle cincT districte de peste Oltti, nu se affld nici unti vestigiti in litteratura
istorica din secoliT XIV §i XV, &arida elle se numTaa pure §i simplu banatti alla Severinului.
Totu§T nici acesta numire, de§i maT moderns, nu este indifferinte.
Ea probeza ca pene in clillele n6stre totalitatea MuntenieT, adeca tote celle optti-spre.
idea gTudete, pastreza Ore-cumti implicitamente caracterultt primitivti de Vlachia-`Tare, cad
alta-felTu o parte din elle nu s'arti fi pututa boteza "Nachiii-aticd.
§ 10.
BASSARABIA DELA OLTU IN FONTANELE POLONE 2IMOLDOVENE.
Engel, Gebhardi, Sulzer, Wolf, incaT, Palauzov, Valliant, Ubicini, Rosier, maT pe scurta
nu essista aprepe nimenT in litteratura istorica a RomanieT, care sä nu fi cititt set cello
putint sä nu fi avutt apparinta de a cunnOsce pe Dlugosz.
Nascutti la 1415, acesta illustru cronicarti alla PolonieT face parte din secolulti XV prin
activitate personals, dera appartine maT multa secoluluT XIV prin fontanele grandiose
selle opere.
Dlugosz numesce Terra-Romanesca in trey felTurT.
Ella it dice aluntenid: Montania.', confirmanda tote observatiunile nostre de mai susti,
atatt assupra usulul acestul nume in secolulti XIV, precumti §i assupra legaturel selle cu
forma polona atultany.
Ella cunnosce nu mai putinti epitetult de Vlachici-at are, intrebuintandu-la intocmaY ca
§i contimpuranulu sea Miechowski2.
Dera celle maT de multe orT Terra-Romanesca appare in annalele luT Dlugosz sub numele
de Bessarabia, poporulu 2?essarabi, principele 53essaraks.
1) Lib. XIII, t. 2, p. 516: Anno 1474 Tureorum Ctesar
omnes arces et munitiones in Bessarabia et Montania, tradente
Eibi ultronee Bessarabice Voivoda Radulone occupans
eto."Cf. mat susli § 6, notele 2, 3.
2) Ibid., lib. XIII, t. 2,p. 345: Germanus eiusdem Vladi, Ra,-
dul nomine, ad Turcorum etesarem Machume tem se conferens,
feudalem et tributarium se illi prtestitit, et prmfatam maiorent
Moldaviam ab illo regendam sub tributo suseepit." SINCAI,
II, 45, traduce forte bine : Moldova cea mai mare, adecci Valachia."Cf.
mat susil § 5, nota 2, § 8, nota 10.

62
ISTORTA TERRITORIALA.
Ca essemplultt cello maY palpabilti, vomit reproduce aci unti passagYu din cronicarulti
polonts fata 'n lap cu passagTulti correspundinte din letopisetpla Moldovel:
Dingosz :
,Anno 1474 ad Casimirum regem Poloniae yenerunt
Stephani Voievodae Valachiae nuncii notabiles,
sabbato post Epiphaniae octavas, Stephanus
Turkula at alii, per quos denunciabat
Voivodam Be88arabiae .Radulonem, hostem suum,
Turcorum etiam subsidiis auctum, se profligas-
use , uxoremque suam etoduas filias et omnem
thesaurum in castro Dabrovicza, in quo Radul
confugerat, at inde clam effugerat, abstulisse, et
maiorem partem suorum dominiorum possedisse.
In quorum omnium testificationem viginti octo
banderia, hosti detracta, Casimir° regi die Solis
sera decima mensis Januarii praesentavit. Sed
denunciationem tantae denunciationis et laeticiae
superveniens post triduum nuncius alter foedavit,
referens Casimiro regi Radulonem Beesarabiae
Voievodam auxiliantibus sibi Turcis, et Beeoarabiam
recuperaese, et praefectos castrorum,
quos Stephanus instituerat, castris conquisitis
trucidasse, et agrum Valachicum in magna parte
igne populasse etc."'.
Urechia:
intranda Stefano -vodg in Terra-Muntenesces,
se ggti s1 dea resbolu Radului-vodg. DecY yedendii
Radulii-vodi c nu-I va pute sta impotri-
,vg, a data dosfi cu ostea sea si s'a dusii In seamin%
sell la Dimbovith,.,.. Ero Stefanti-vodg s'a
pornitii dupg densulii cu tots; 6stea, si inteacestgsl
lung In 23 a incongiuratti cetatea Dimbovita,
si Intr'acea nOpte a fugitii Radulii-vodg din cetate,
lgssandu-sI pre Demna sea Maria si pre fiiclsea
VoIchiig, si totil ce a avuttI, si s'a dusty In
;Turd. Era Stefanii-vodg In 24 acestel lune a
,dobgnditti cetatea Dimbovitg, si a intratii intr'insa,
si a loath pre D6mna Radului-vod, $i pre filch.sea
Voichita o a loath sie Domnti, si tet averea
luY, si visteriele lul, si halnele luY celle scumpe,
si t6te stegurile luT... Erii pre Bassarabg La-
Iota' l'a lgssatg Domnii in Terra-Nuntendeca
Radulg-vodii, dech a luatg agYutorg dela Turd,
a intratil in Terra-Romdnesett cu 15,000 de Turd
etc..
OrT-unde Urechla pune Terra-Muntenesca Si u Terra-Romanesca., Dlugosz-intrebujnteza:
Bessarabia.
Toth asa face Matelu Mie luarski, compatriotula 0i discipolulti mareluT annalistti polonti.
Vorbindti, spre essemplu, despre catastrofa luT Tepesti, caclutti de 'ntelu in sclavia maghiarn
Si apoi assassinate de catra unti tradatora romanti, ella dice:
a Rex Mathias Hungariae Miladislaum raculam, Voievodam essarabiae, annis prope duo-
. decim in captivitate tentum, restituit et in Bessarabiam remisit, qui fraude servi sui, currendo
uin equis velocibus, decapitatus occubuit r 5
La inceputulti secolulul XV Muntenil amenintanda mereti cu agIutorula Turcilorit de
a navali in Transilvaniae, regimele unguresca ceru spriginulti regeluT Vladislavti Iagello,
carele s'a 51 grabita a-I tramitte in doue ronduri o§tirT polone assupra TerreT-RomanescI,
scriendti toto-d'o-date, imperatului Sigismundu intr'o epistold din 1431:
eVestra fraternitas non ignorat demum, versus Bessarabiam similiter iterata vice cum
umagnis misimus aliam gentem impensis etc. s
Pene 'n secolula XVI, deli cu multa maT rarti, Polonil numlati din canda in candu Muntenia
51assarabiti.
Astti-felia diplomatulu Petru Tomicki consilia in 15 to regeluT Sigismundu Iagello de a
tramitte unti ambassadorti la Porta Uttornann nu pe drumula cello mai scurta, ci prin Ungaria,
Transsilvania 0i
Terra-Romanesca: a per Hungariam in Turciam proficisciretur non
udescendendo Budam, sed recto tramites per Transsilvaniam et Bessarabiam etc..s.
19 Lib. XIII, t. 2, p. 608.
6)
Letop I.
Chronieons COORLII.Totti atm, In DLUGOSZ, lib. XIII,
t. 2, p. b08.
6) ENGEL, Gesch. J. Wal., 168.
7) RACZYNSKI, Codex Diplomaticus Lithuani.v, Wroclaw, ,
1846, in-4, p. 361.
8) Acta Tomiciana, ed. Dzialynski, Posnaniae, 1852, in-4,
t. I, p. 67.

STUDIULU IL 11o. 63
VeclUraMti fontanele polone, pe Dlugosz, ,pe Miechowski, pe regele Vladislava Iage llo,
pe Tomicki, anda Terrer-Romanescr in modulo cellti mg necontroversatti numele de
"13assaralid.
Celebrula Kromer IT resurna. §i 'T completeza pe toll.
Chiamata is 1551 a regula archivula regesca alla Polonier, ella a gassita acollo mar
multe acte relative la una voevodatit allg :"?essarabiet, tote fOrte vechT, anume dintre annit
1389-1411.
Citindu-le, Y-a fosta lesne a intellege ca. elle se refers d'a- dreptulti la Terra-Romanesca.
Asa derti ellt le-a trecutti in inventaria sub rubrica: aatuntenia sell 3essarabias9
Prima cunnoscinta intre PolonT §i Muntenl avusese loch pe la 1389 prin intermediula
Moldovenilora.
$assarabia, ca una din calificarile Terref-Romanesd, cats der° sä fi venita la Folmar
anume din Moldova.
In adeverti, noT gassimti acestti nume repetita de treT on in pretiosula tractatti commer-
cialo moldo-polona din 1407.
Ecce passagiula :
Negutitorii din Lemberga sunt liberl a esporta postavti in Ungaria §i'n Bessarabia; era
.
cine 'la va duce in Bessarabia, sI platesca la vama principals in Suceva cate treT denarr
de fie-care libru, §i apol la fruntarig in $'acag cate dour denarr de fie-care libru ; era
pentru lucrurl de importa din Bessarabia, fie piperti, fie Una, fie alta, se va plati in Bacat
II etc. D
Peste unti annt, la 1408, Mircea cello Mare tramitte ambassadorT la Lemberga pentru
a intra la rondula sett, dupa, essemplulu domnulul moldovenesca Alessandru cello Bunt,
in relatiug commerciale directe cu regatula polonti.
Originalulti tractatuluT, inchiaiata cu acea occasiune, se pastreza pent asta-dr in asa numitulti
Zrchivum antiquum din capitala Gallitier.
Principele muntenti se intituleza acollo :
Eti Iona Mircea, mare voevoda si domna alit toter Jerre ungrovlachice §i alla terre-
slora de peste mun1r0".
In loco de Vngro-vlachig din acestti titlu, actula polonti contimpurenti, prin care se constata
presinta solilorti muntenT in Lemberga, pune : Y3essarabig.
Ecce insu-§Y testulu :
u14c$8, Sabbatho ante oculi dati sunt Steinhauser centum grossi pro octuale medonis
honorato nuntiis de 5'essarabiab12 .
Tractatulti commercials moldo-polont din 1460 re'nnoesce apr6pe din cuventa in cuyenta
dupa acella din 1407 importantulti passaglu pe care l'amti reprodusti mar sustil
cu acea nutnar deosebire ca 'n loco de 53es-sarabil ne intimpina Bas - sarabia, adeca intocmaT
dupa cuma s'a numita tote -d'a-una antica dinastia princiara din Muntenia".
D) tROMERI Inventarium pnbilearum literarnm flegni
Polonite MDLI, autografil to Arehivulii principalu &hi Affacerilorii
Colons din Moseys, in-f., p.222 : Transalpina sive
Bessarabia," ap . osoLENssi D iNILOWICZ, Ketrika velikago
kniazsestva litovskago (1545.72), Moskva, 1843, in-4, p.
436, 453.
10) Arehiva 'storied, 1,1, 131.Akty Zapadnoi Rossi', I,
31: A do Ifgor i do Besarab svodobno im vyvoziti sukna, a kto
povezet sukno do Besarab, dati inlet na golovnoe myto u Soczavie
ot grivnu po tri groszi, a na krai u Bakovie ot grivnu
dva groszi; a szto privezet iz Basarab, iii peretz, iii bavolnu,
ili bud szto etc."
11) irchiraid municipaiii din Lembergi, fascia. 617,
nr. 8.Reprodusil in Arolliva 'storied, I, I, 3 : Az j8 Mircza
velikyi voivoda i gospodin v'sei zemi uggrovlachiiskoi i zaplaninskym
stranam."
12) Archly.. mimic. din Lembergil, MS. lib. 1178, p. 232.
Cf. ZUBRZYCKI, KronIka miasta Lwowa, 75.
13) Arehiva 'storied, Ii, 173: A do Ugor i do Basarab i
do Keliu i do Turkov volno ha vyvesti sukna, a kto povezet
sukno do Basarab dati imet na golovnom mjrtie u Soczavie
ot grivnu tri groszi etc., a sczo privezut ot Basarab iii ot
Turkuch, iii bavolnu, ili bud sezo, u Bakovie i Romanov t'rg
i u tych kraiszngeh t'rgov ot voza po dva zlaty turskyeh."

64
ISTORIA TE4R1TORIALA.
§ 11.
BASSARABIA IN PONTANELE SERGE SI AIAORIARE.
La 1319 celebruld tzard serbescti Stefano Du§and inchilia unti tractatti commerciald
cu Ragusa, in care citimti intre celle-l'alte
aOrT-cine p6te trece in libertate §i fdrt nicT o pedeca prin terra nOstra, ducendt marra
pentru alte terre, affara numaT de arme, carT sä nu se esp6rte nici in Bulgaria, nici in
Xgrra-$'assardesca:, nicT in Ungaria, nicT in Bosnia, nicT in Grecian'.
Ecce dero Muntenia purtandd numele de 3assarabici in t6ta 116rea veculuT XIV !
Cronica serbesca a monastiriT Tronop, cunnoscutd dupd, unti manuscriptti din secolulti
XVI, inse compilata dupa nesce sorgintT cu multi maT vechi, dice intre annil 1320-133o :
almpratulti bulgaru Mihaild aduna o formidabila armata, pe longa care maT cdpetandd
agTutOre dela Romanic 73essaraled, navalli in Serbia n 2.
Vorbindd despre acella-§T personaglu, Bizantinuld Cantacuzenti, scriitorti contimpurend,
numesce Ungro-vlachT pe alliatiT Bulgarilorti, RomaniT ceT BessarabenT aT cronicaruluT
serbe.
Acestd ass dicendd ecuatiune intre Vngro-vlachid §i Bessarabia ne conduce d'a- dreptulti
la o diploma a imperatuluT Sigismundo, carele confirmala 142o, in calitatea'l de rege anti
UngarieT, immunita.tile §i privilegiele monastiril Tismena :
Tuturord locuitorilord Xerret ungroPlachice, adeca aY Tassarabietn4.
In acella-0 modti annalistil maghiarT, Thurocz5 Si anonimulti Chronicon Posoni6nse °,
povestincld catastrofa regeluT Carols- Roberto pe la 133o in codriT SeverinuluT, numescti
T err a-R oman es c a
BassarabuluT., set simplu numaT aBassarabti n.
Dela PolonT, MoldovenT, SerbT §i UngurT, carora Muntenia li era d'o potriva cunnoscutI
sub termenulti dinasticti de Bessarabia, sä trecemd la sorgintT occidentale.
§ 12.
BASSARABIA IN PONTANELE ITALIANS.
Pe la 157o s'a veclutt in Spira, la curtea imp6ratuluT germane Massimilianti II, unti
pretendinte romans espatriatd, despre care Leunclavius dice:
.Ells se numb. Nicolati Si era flu and principeld essarabiet, demonstrandd acesta origine
prin documente, prin marturie §i maT cu sernd prin bulle plumbate alle Venegetna.
Bulle plumbate alle VenetieTdin ce epoch, ?
Leunclavius §i dupa densulti Cantemirte credeati co Bessarabia insemna aci provincia rogland
de peste Prutti.
Din fericire pentru lumina istorica, individuld in cestiune nu e de tots obscurti.
1) EARANO - TVRTKOVIV, Srbskil spomenitzy, Bieograd, 175: ci ctb rtit, se leZav crzvartciv crvwxyaroiv xal a Wygeo-
1840, in-8, p. 62: kto lubi itiuinu zemlius tr'gom, s kuplom Pcixon, xectoi aviwaxiav ovx dilynx etc."
da grede priezzemliu tzarstvami svobodnobez vsake zabave, 4) VENELIN, 49: Vsiem koi v ugrovlachiiskoi zemli sczo est
t'kmo oruzsiia da ne nosit ni u Bngare, ni n Basarabinu zem- Basarabska." Originalulil acestul documentti se afl4 in Arliu,
ni na llgre, ni u Bosnu, ni u Gr'ke." Datulu este 6868 ehivula Statulul din BueureseI.
dela Oreatlune, indietionil 2, septembre 20, adeeh 1349, era 6) Ed. Schwandtner, 208: Transtulit se in terrain Ba-
nu 1360, precumii pune in parentesl editorulti din necunndzarad Wayvoda Vlachorum."
seerea regulelorti oronologiee.
6) Ap. PODHRADCZKY, in Chronicon Budense, 250: Anno
Domini MCCOXXX, feria sextaante festum beati Martini,
2) Rodoslovle serbskoe, In Glasnik drasztva srbske slovesnosti,
t. 6, Bieograd, 1863, in-8, p. 64: Michail zse sil-
in terra Bazarad Carolus rex fraudulenter est devietus."
nieisze voinstvo sobrav i vzia pomosezi u Basarabouych
a) Anuales, 182: _Novi aliquando in aula Maximiliani Ii
Vol -
chov. " In ediciunea tiptirith sth : Besarabov i Volchov. Dupit
Augusti, Spires comitia celebrantis, Nieolaum, patre Bessa-
limbh, cronica se pare a fi fosth scrish, cella putinil partialrabia
Principe natum, uti quidem eredebatur : documentis quimente,
in seeululft XV.
busdam ac testimoniis, prcesertim Venetorum plumbeis bulks,
hanc eius originem adprobantZus."
8) Historiaram L. IV) 4ee. Schopen, Bonns3, 1828, in-8, I, b) Cron., II, 373.

StUDIULD 1, § 1 . 6g
Pe la 1569, cu unti annt inainte de a face solemna'T apparitiune la curtea imperials a
Habsburgilort, ellti petrecea la Segovia in Spania, de made 'It vedema scrienda unti felTu
de crisovu, in care '§T da numele de : a Nicolati, fiTulu luT Barbu Bassaraba, domnti anti
MuntenieT03.
Astti-feliu se esplicl pe deplint titlulti set : sprinceps Bessarabiaen.
Cu multu inse inainte de bulle venetiane alle acestuT aventurarti, Terra-Romanesca se
numTa dexia Bassarabil in bulle papale.
Sl nu uTtamti cl ceTa-de ne preoccupa specialmente in opera de fall, este secolulu
XIV.
ET bine, intr'o scris6re catra regele maghiarti Ludovicti din 1372, adea de pe la finea
domniriT luT Vladislavu Bassarabti, papa Gregoriti XI illt indemnl la edificarea templu-
riloro catolice in terrele invecinate cu Ungaria, clicendu-T
.In Bosnia, Serbia, Bessarabia §i 'n celle-l'alte 014X limitrofe locuesct multi schismatic)
4 ereticT. 04.
§ 18.
RECAPITULAREA DESPRE RASSARABIA.
Fontanele de maT susti, in carT vedema Terra-Romanesca figurandt sub numele de 73a,ssarabili,
pout fi classificate in urmatorulti modt :
SECOLULU XIV:
I. Tzarulti serbescti Stefano Du§anti (I300-1356);
2. Papa Gregoriti XI (1300- 1378);
3. Imperatult germano-maghiart Sigismundti (1366-1437);
4. Regele polont Vladislavti Iagello (1350-1434);
5. Domnulu moldovenescu Alessandru cello Bunu (1380- 1432);
6. Actele dintre 1389-1411, inventoriate de catra Kromer in archivulti regescu din
Cracovia;
7. Notita din 1408 in archivulti municipalt din Lembergti;
8. Cronica latino-ungara dela Posonti
SECOLULU XV:
9. Annalistulti polonti Dlugosz (1415-148o);
10. Confratele acestuTa Miechowski (1450 -1 5 2 3) ;
11. Domnuld moldovenescu Stefano cellti Mare (14.30-15o4);
I 2 Annalistulu maghiaru Thurocz (1450-1490);
13. Cronica anonima serbg. dela Tronop. (XVXVI);
14. Bulle plumbate venetiane alle pretendinteluT muntenescli Nicolati Bassarabti (XV
-XVI1;
15. Diplomatulti polonti Tomicki (1470-1535).
Aceste differite sorging din secoliT XIV §i XV, d'o potrivl autentice, stabilescti pene la
cent maT inaltu grade de evidinta atatu faptulti cuventului 73assarabid ca o denumire pe
T)
SEIVERT, Von dein walachischen Wappen, in tingesehes
Magazin, Pressburg, 1781, in-8, t. 1, part. 3, p. 366,
(la acest0 aetu numal in traducers. Nicole'', prineeps Bessarabia
alit luT Leunclavius, IsT numesce patria: unser Fuerstenthum
Transalpina."Articolulli luTSeivert este publicatti
de assemenea in Anzeigen allergnadigst privllegirte
:
Wien, 1771-78, in-8, t. 6, p. 180-8.
4) aitymALeus, an. 1372, num. 32, ap. ASSEMANI, Kalenda
ria, V, 1, 61: Quod in eisdem, Bosnia scilicet, Hanle ac Basarath,
et aliis partibus eis vieinis multi schismatici et heretici
commorantur, et quod ibidem convertendorum messis est
multa, operarii vero panel."
9

ad ISTORIA TERR1TORIALA
atuncT forte respandita a MuntenieT, precumti §i nu maT putina originea acestuT nume dela
dinastia princiara : 7erra-assarabulut.
Pentru Muntenia 3assarabia correspunde cu Bogdania pentru Moldova, tinendu-se totu0
Tema de doue punturl de differinta :
1. Moldovenil eT-In§iT nicY o data nu-§T numTati terra Bogddnia, pe canda MunteniT din
contra, precuma vomtl vede mai la valle, nu respingeati numele de Y3assarabid ;
2. Bogdania se refers la persona unuT singurti principe, intemeiatora aliti domnieT moldovene,
pe canda $lassarabia reflects in sine o dinastia intrega, tare §i mare in cursa de maT
multe vecurT.
Acestti modti de a individualisa o terra sett o natiune prin numele gentilitia aliti principeluT
sett aliti dinastieT, nu este isolate.
Salverte, studianda fenomenulti in istoria universala, etta cumtl resuma cercetarile selle :
'Una calSti puternict §i celebru pote da poporuluT propriulu sea nume. Asa la inceputulti
secoluluT XIV o ramura tatara adopts numele suveranuluT sea Usbek, alit §esselea
descendinte allay luT Genghis -hand. 0 alta ramura purta degia mai de 'nainte numele lul
.Noga, sub conducerea caruT ea reu§ise a deveni nedependinte. Hordele turce, carT napa-
.
clisera imperiulti bizantina pe la finea secoluluT XIII, ni se presinta de assemenea sub nu-
. mile differitilorti capitanT : Salam-bash, Amir-amanti, Atmanu etc. GotiT,VandaliT,AlaniT,
GepicliT, format una si aceTa-§T nalionalitate, alle cariTa fractiunT, dupa marturia luT Prot
copiti, se distingeati una de alta prin numele principeluT respective. Dintre poporele gal-
«lice, navallite in Asia, cincT isT attribuira numile capilorti ce le duceati la gloria. 'Iota
sap in anticitate MirmidoniT se numTati TessalT dupa numele luT TessaltiD 1.
Illustrulti Iacobti Grimm reduce denumirile tuturorti natiunilorn la trey rubrice generale :
1. Sell dupa vr'o calitate maT caracteristica a poporulul;
2. OrT dupa aspectula territoriuluT;
3. Set, in fine, dupa numele fundatoruluT statuluT nationala2.
In asta din urma specie intra numele Terrel-Romanesci : `Bassarabid.
Ella este pentru noT tots ce pote fi maT importanta, demonstranda profunda vechime a
dinastieT Bassarabilorti pe termiT Oltulul §i distrugenda totti-d'o-data assertiunea d-lui Rosier
ca d'abia pe la 133o art fi apparutn pentru prima Ora unti obscurti Bassarabn pe scena
istorieT3.
Pentru ca o terra sä adopte numele uneT dinastie, trebuT sa fi trecutil maT antei unti intervalla
destulla de lungtl de consolidarea dinastieT; pentru ca acesta non nume dinasticti,
latindu-se cu incetulti affara din hotare, sa devind familiaru in strainetate, se necessiteza
ero§T unti aka intervalla destulla de lunga; maT pe scurtn, pentru ca assarabia sa fi strabattutti
pe la 1372 pent la curtea papala sea pe la 1349 pent la Ragusa, logica istorica
cea maT elementary ne face a precepe ca insa-sT dinastia Bassarabiloru a fostu la MuntenT
fara comparatiune maT vechia.
1) Op. cit., II, 121-3.
.2) Gesehichte der dentsehen Spraehe, Leipzig, 184F,
n-R, t. 2, p. 774: Betraehtet man nun den Grund der Namen,
so ergeben sioh drei Arten, indem sie sich entweder auf
einen Stammherrn, oder auf eine vorstechende Eigenschaft
des Yolks selbst, oder endlich auf die (legend beziechen, in
der es wohnt."
3) Rom. Stud., 296: Die ununterbrochene Folge der Dynastie
Bassaraba ist ein Glanbenssatz der romftnischen Bistoriker.
Aber ffir einen modernen Leser des westlichen Europa
gehort es doch zu den starken Zumutungen, Vertrauen
in die Behauptung zu verlangen, dass diese Familie seit Aurelian'
berfthmt gewesen sei. Ich finde den Namen Bazarad
als den eines Wojwoden der Walachei zum ersten Mal in der
berfihrten Stelle Thwroczis zum J. 1330 genannt. Eine Urkunde
von 1345 nennt uns den Edlen Alexander Bassarat.
Eine andere vom J. 1369 stellt den Alexander Bazarad Vajvoda
Transalrinus noch sicherer. Der Mangel fernerer Aufzeichnungen
hindert uns diese Benennung zu verfolgen, erst
1475 erscheint ein Bozarabus Valachia3 Vaivoda von neuem."
D. Rosier eitezit pe THEINER, §i totusl nu urea sit scie cii,
01)6 ¢i acollo, Non. Hung., I, 613, se gasesee Bazaras Vayvoda
Transalpinus" degYa in annuli"' 1327.

STUDIULU U1 114
1 14.
RASSARABENII INTRO CRONICA POLONA DIN 1269.
Ce va Slice d. Rosier, candt noT vomt arreta nu la 1349 set 1372, ci de pe la 1259,
cu unti secolt inainte de urcarea pe tronti a luT Vladislavti Bassarabt §i cu doue vecuri
inainte de TepeO, termenult ,3assaralid nu numaT applicatti catra territoriulti §i earl poporulti
Terrei-Romanesci,dert cunnoscutti degTa pent 'n fundult Poloniei?
Mai repetimt o data ciffra : 1259.
Ni vomt permitte mai 'nainte de tote o rapede digressiune despre pretiOsa fontara, de
unde vomt trage acesta neateptata indicatiune.
Silesianulti Sommersberg a divulgatti in 173o o cronica polono-latina, pe care a botezat'o
: Znoninni (rchidiaconi -qneznensis brevior chronica -Gracoviae.
0 data attragendu-se assupra acestui monuments attentiunea archeologilort, s'at inceputt
cerceth.rT prin feliu de feliu de bibliotece, dandt dreptu resultatti descoperirea mai
multorti differite manuscript; care de care mai complete set mai perfecte, unulti la Breslau,
altulti in Vaticant, alit treilea la Konigsberg, alit patrulea in possessiunea renumitului
bibliomanti Czacki, §i asa mai departel.
Studiandu-le, Germanulti Semler a surprinsti cellt de 'nteTu pe Sommersberg de a fi
publicatti la unti locti sub acella-§i titlu vr'o §6pte cronice cu totulti deosebite, pe carT unti
archidiaconti de Gnesno le-a fostti legato pe tote intro ordine cronologica, luandt astt-feliu
aerulti de a fi autorti alit totalitatii2.
Celebrulti 1,elewel, gassindt -trio doue noue manuscripte, s'a creclutt in stare a da o
classificatiune §i mai precisa, despartindt intrega publicatiune sommersbergiatia anume in
urmat6rele optu buccalT separate :
1. Brevis `chronica `Gracoviae, One la 1248;
2. ,?Innales yolonorum vetustiores, dela 1248 pale la 1282;
3. onnalista -Gracoviensis, dela 128 2 pene la 1312;
4. Znnalista `Gujaviensis, dela 1312 pene la 134o;
5. Znnalista alonachus, dela 1340 pent la 1366;
6. 'Sphemerides, dela 1366 pent la 1376;
7. Onnalista qneznensis, dela 1376 pent la 1385'.
Asa dert intre annil 1248- --128 2 unti anonima scrisese ;?Innales x olonorum v etustior es .
Dintre ceT opts cronicarT de mai sust, ellt singurt ne interesseza in casulti de fata.
Autenticitatea WI n'a fostti pent acumti suppusa celleT mai mid banuelle.
Acestti contimpurent alit evenimentelorti acct ce Slice sub annult 1259
a MCCLIX. Thartari, subiugatis 23essarebenis, Lithvanis, Ruthenis et aliis gentibus, Sandomirzs
Castrum capiunt.4.
Adeca :
a1259. TatariT, dupa ce sub-giugara pe `,Bessarebeni, pe LitvanT, pe RutenT §i alte nemuff,
at luatt cetatea Sandomirt a.
I) wiszmEwsitt, Historya litteratury polskiej p t. 2, Krakow,
1840, in-8, p. 152-153.
2) Animadversiones all antiquiores scriptores Polonio3,
p. 52, § 13, ap. ossouNsm, Vincent Hadlubek, Hers. v. Linde,
Warschau, 1822, in-8, p. 284-286.
8) LELEWELS handschriftliche Hitthellungen, ap. osso-
Liam, 622. Lelewel avea intenciunea de a publics pe totT
west! cronicarl Intro noun, editiune cu variante, area a lui
Sommersberg flint% forte defeetesit.
4) SOMMERSBERG, Silesicarum rernm scriptores, Lipaire,
1730, in-f., t. 2, p. 82. Memoria luirii SandomiruluI de cithit,
TittarT in 1259 s'a conservath penh in secolulti XVII. CEL-
LARlus, Polonite descriptio, 1669, In MIZLER, 1, 644, lice:
Anno 1259, a Russis adiuti, Tartari Sendomiria potiti aunt
in cujus rei memoriam adhuc hodierno tempore quotannis
ultimo Maii festus dies httjus ccedis, quasi llfartyrum Christi,
celebrator magno hominum eoncursu, quOtis, ex Papx Alexanderi
Il7 eancessione,magna indulgentia donantur." Papa
Alessandro IV a domnitil Intro 1254-1261. Prin nrmare, insA§Y
cronologia eonfirrnit veraeitatea narratiunil.
:
67

68
ISTORIA TERRITORIALA
Dintre totT istoriciT Romani lora, numal Gebhardi observase in trecetti intr'o notita acestt
passagitt din a§a nurnitula Archidiaconu de Gnesno.
ma observase derti nu-Itt putea intellege, caci nu cunnoscea antica nomenclature, a
MuntenieT.
Peste Prutu, in Bessarabia de asta-0, pe la 1259 nu locuTail RomaniT, ci horde orientale
de ComanT.
Cine der° sa fi fostu pentru Gebhardi acel 3essarebeni?
Nesciendtt incotro s'apuce, ellu se decise vrendu-nevrendti a crede ce ,Bassarahena cronicarului
polonti vorti fi fosttl vre-o semintia de Comani 5.
ECCe unde p6te conduce pens §i pe unti istorict de tallia luT Gebhardi, cu multU mai pe
sustt de Engel si chiarti de $incaT in privinta criticismuluT, lipsa de o analisa monografica!
fBassardenit, cunnoscutT de pe la 1259 departs in Polonia, ni probeza cu dinastia Bassarabilorti
era pe atund in Terra-Romanesca inradecinata, intarita. agiunsa in tota 116rea.
Dern acesta se p6te 6re demonstra documentalmente ?
SA vedemu.
§ 15.
BAS9ARABL.BANU !NW° CRONICA PERSIANA SUB ANNULI; 1240.
Fazel-ullah-Ra§id, scriendti in Persia la 1300 dui:4 rapporturile officiale alle autoritatilord
mongole, astti-fellu ca narratiunea'T offers tota ponderositatea uneT mArturie ocularel,
ecce ce spune intr'untl passagiO, assupra caruTa mT-a fostO attrasU attentiunea reposatulu
meta parinte §i neuTtatulti magistru in sciinta istorica :
.In prima-vera annuluT 124o dice elltt principiT mongolT trecura muntii GalitieT
(I 06 61;2 pentru a intra in terra Bulgarilort 1153 §i Unguriloru. Orda, carele mergea spre
u drepta, dupa ce a trecutu terra qlluta vz-Al iT esse inainte Bazar a n -b a m r.),6,;.$ cu o aru
matA, derti e battuttl. Cadan si Burr at mersti assupra Sa§ifor0 §i T-au invinst in treT
sbattAlie. Bugek din terra Sa§ilortt trecu peste muntT, intrandti la 7(araulaghZ, Si a battutt
pop6rele ulashice.... 2.
AcestO importantissimu testtl are nevoid de urmatorele limuriri topografice prealabilo:
1. De vreme ce Orda mergea spre drepta in privinta regiuniT Sasiloru, urmeza necessarmente
ca sub eterra Alutas, pe unde trecuse ells inainte de a se lovi cu ,3a.ssaraba-banulii,
Raid intellege anume Flgaraplti, carele se affla in adeverti spre drepta de Bra§ovU §i a
cAruTa provinciA. se chiarna pens asta-cli de catra ArdelenT «terra OltuluT n 3, in stilulti officialti
latinti a terra Alutensis 3, nemtesce 0Altland. 4.
6) Gesoh. d. Mold., 612: 0269 wiirden einige Komaner,
die im heutigen Bessarabien wohnten, schon in polnisehen
Geschichtbfichern Bessarabeni genannt".Este curiesfi usurinta,
on care celebrulil MALTE-BRUN, Geographic, Paris,
ed. Malte-Brun fils, sine anno, in-s, t. 6, p. 347, utilisezA errOrea
luT Gebhardi: La Bessarabie doit son nom >L un chef
des Comans, appele Bessarab."
I) n'onssoN, Histoire des Mongols, La Haye, 1834, in-8,
t. 1, p. XXXV: 11 existait dans les archives du khan mongol
de la Perse des fragments historiques d'une authenticite reconnue,
emits en langue et en caracteres mongols, mais peu
de personnes avaient la faculto de les lire. Pour mettre ces
materiaux tL la portee du public, le sultan Mahmoud Gazan
khan voulut qu'il fussent rediges en corps d'histoire, et con -
fia ce travail, en '702 (1303), supine humble de ses serviteurs
Fazel-oullah, fils d'Abou-l-Khair, surnomme Raschid le Medecin,
de Hemedan, qui recut l'ordre de consulter, pour completer
oes materiaux, ]es savants chinois, indiens, ouigours,
kiptchacs, et autres, qui se trouvaient A sa sour." KLA-
PROTH, Asia Polyglotta, pads, 1831, in-4, p. 4, numesce
cronies In! Raid: ,Din beast schatzbares Werk, welehes
als die einzige Quelle angesehen werden kann, sus welcher
alle spAteren Mohammedanischen Schriftsteller dass geschopft
haben. was sie fiber die altere Geschichte der Mongolischen
and Tfirkischen Volker beibringen."
2) D'OHSSON, IT, 627-8.Acestit citatinne este unfi noti respunsii
la assertiunea d -luI RoSLER, Rom. Stud., 296, °limncit
prima mentiune istoricit despre BassarabT arfi fi din annulii
1330.
3)
CODRU DRAGUSIANU, op. cit., 1: ninaintea mea era Terra
Oltului, ca o grAdinA mare,, tntinsit, termuriti de Carpatil
FigarasuluT, de culmea Persianilurfi si de malulil ardelenil
Armand(' rips dreptit a Oltulu! etc."
4) Ch -irta TransilvanieT in REICHERSDORFER, Transsylva.
nine as Moldavia3 descriptio, Colonial, 1696, in-f.

STUD IULU II, 1 16. 69
2. De vfeme ce contra Wara-u/aghi/orit, adeca a aNegrilorti-vlachTD, Bugek mergea prin
regiunea Sa§ilorti fara a se abatte pe la Fagara§ti, urmeza necessarmente ca sub a popOrele
kara-ulaghiceD Raid intellege anume pe locuitoriT din Muntenia orientala, adeca in direcliunea
BuzeuluT §i a BraileT.
Correlatiunea termenilorti intrebuintate de catra Raid se resuma in urmatOrea schita :
C
BASSARAB6-BAND
a
TERRA-ALUTA TERRA SASILORU
r p a!si
Mb
Dunciren
KARA-ULAGH11
NoT dobandimU astt-felia o incredintare de cea maT perfecta certitudine cd :
1. Nu numaT la 1240 domnTa in Oltenia unti banO din nernulO Bassarabilorg,derti Inca 'T
appartinea atuncT §i FagaraplO, cacT alto -minte ellti nu avea trebuinL de a e§i intru intimpinarea
Mongolilorti pe data ce ace§tiTa navalisera in ((terra Aluta. ;
2. Punendti pe Raid fata 'n fata cu testimoniulo luT Cinnamti Si cu actulo maghTarti din
'231, ambele analisate in Studiulti I, noT constatamt ca BassarabiT, dupa ce cucerisera
Fagara§ulti de catra Ungurl intre x 160-118o, i110 perdura apoT pe la 123o §i Pao cupprinsti
din not inainte de 124o;
3. ConfruntandO pe Raid cu annalistulti polonti din 1259, reprodusO in paragrafult
precedinte, noT vedemti ca intre 124o-126o MongoliT facusera doue invasiuni successive
la "Bassarabent sets in statulti lul assara3U-bang.
§ 16.
TRECEREA NUMELUI BASSARABIA CATRA ROMANIA DE PESTE PRUtil
In Sstoria ierarchica a atunteniet, care formeza tomulti III din opera d3 fata, noT vomO desfa§ura
pe largo primordiaia origine §i secolarele vicissitudini alle illustreT familie a Bassarabilorti,
sett maT bine clicendti a acesteT caste, a cariT essistinta a fostti totti-d'a-una in
cea ma/ strinsa legatura cu marirea §i puterea nationalitatiT romane.
D'o cam data vomti trece la epoca Si modalitatea transmissiuniT numelul Rassarabia co-
tro acea portiune de peste Prutti a territoriuluT romanti, unde ellO s'a pastratO penis asta-dT,
pe candti in Muntenia, adeca in propria visa Bassarabia, de vr'o trey sea patru sute de
annY nu i se maT gasesce nici unit vestigiu.
Acesta cestiune s'a desbattutti degTa in cea maY mare parte in Sludiulti I cu occasiunea
intinderiT TerreT-RomanescT in secolulti XIV.
AmU vedutti acollo pe Mircea cello Mare §i pe fiTulO sett Vladu Dracula domnindti pe
ambiT termY aT DunariT pene la Pontu.
Amti vi c)utti acollo pe Alessandru cello Bunti tragendu pentru hotarele Moldova de-

70
1STORIA TERRITORIALA
spre Muntenia o modesta linie, care se incepea la Bactd, mergea prin Berladti si se opria
la Cetatea-alba.
Amd veclutd acollo, In fine, pe Stefano cello Mare rapindd cello anteTu Terrei-RomanesdIntre
1465-1475 tOta laturea dunarena dintre Braila si Kilia.
Facenda parte din voevodatuld Bassarabilord inainte de giumetatea secoluluT XV, acesta
buccata de pamentd a conservatd multd timpti o prOspeta amintire a primitivuluT sea
muntenismtl.
Astil-felTu Alessandru Lapusnenuld 10 da pomposuld titlu de aPalatinus terrarum Moldaviae
et Valachiae D7 Intellegendd prin Moldavia districtele de susd si prin Valachia pe celle
de giosti alle terra 1.
Astd-felTu Polonuld Martino Broniowski, scriendd pe la i 579, numesce portiunea danubiana
a Moldovel penes la Marea-negra : aValachia de giost, care ore-candzi se Pact lessa-
rabid 0 4. .
Astd-felTu cronicaruld Mirond Coatind, carele in calitate de mare-logofad vecluse mire
de vechY crisove domnescT, bagandti de sema cu mirare ca nu i se presinta nicl o urma
de essistinta parcalabieT In Kilia inainte de Stefano cello Mare, macard-ca gassTa o multime
de diplome despre Cetatea-alba, agTunse pe la 1684 la urmat6rea conclusiune :
aGTurgTuld si Braila sunt eterne suveniri alle acellord domnT muntenescT BassarabT, carT
Ustapanisera o parte a Bulgariel §i acellil termii alliS atcirit unde s'a Za itu numele Dassarabiet,
e
deli campia CetatiT-albe pent la Eussind a fosttl totti-d'a-una moldovenesca, precumti
dovedescd maT multe urice alle parcalabieT de acollo D 3.
Mironti Costind sciea ca BassarabiT nu-0 intinsesera nicT o data stapanirea One la Nistru;
sciea cr'd gurele DunariT appartinusera MuntenieT; sciea ca numele Bassarabia, data
provincieT de peste Prutd, se datoresce Bassarabilord dela GTurgiu si Braila; numaT und
°mil de geniti putea lntrevede atatil de chit, sunt acumti doue sute de annT, fIre sa fi
avutti la dispositiune gramada cunnoscintelord istorice actuale, intr'o cestiune atatd de
complicata!
Dela 1812 1nc6ce intregulti territorid romand de peste Prutti, dela Cetatea-alba pene la
Hotinti, a fostti botezatti cu nepropriuld nume de Bessarabia, pe care penes atuncT illd purta
abia partea de gTosti a provincieT.
Dela finea secoluluT XV si pane la inceputuld secoluluT de fate, orT-unde gassimil cuventuld
aBassarabia e, putemri fi sicurT ca elld se refers esclusivamente la regiunea gurelord
DunariT : a Bassarabia, sell precumd noT acumd cu nume tatarescd IT clicemd Bugiaculd
dupe espressiunea lul Cantemirti 4.
In susd acesta buccata de pamentd se intindea cello multd penis la tergusoruld Lalpupa'.
Rapindt gTumetatea trans-prutiand. a MoldoveT, guvernuld russescti a gassitd cu calle a
I) DOGIEL, 1, 618.
2) Tartaria) deseriptio, Colonial Agrippina', 1696, in-f., p.
2: Moldavite seu Valachiie inferioris pars, quo aim Bessarabia
dicta fuit." De assemenea pe mappa, ep,re insotesee
opera lul Broniowski, chiral"! : Bessarabia set' Valachim inferioris
pars."
3) Opisante Moldawsktej I Multansklej ziemi, in DUNIN-
BORKOWSKI, Pisma, Lwow, 1865, in-8, t. 1, p. 249 :
Dzinrzidw, takes Braila z Molten, hospodaraw
oSs pamiatki wieczyste onych Bassaraboto,
Oct nick Bassarabia ctronom tym tosniocila
Insie, mappom, plearzom daremnie welawila;
,,Oprdcz ze Bassarabi me° Miseyi trzymali,
Va krotki csart kat morsks, so la tak nastoali ;
"Ale oo ma do tego Bialogrodzkie pole?
MoldaWia prawdziWa wszyetkie to podole
"Po cam Entin, przywilej nie jeden to powie
Burknlabetw Bielogrodzkloh..."
4) Cron., II, 371. Cf. SINC.AI, 1, 388: Bassarabia, care
apoi s'a numitu si Ong astii-di se numesce Bugiaefi."Croniearulfi
series In agiunulti lui 1812.
6) PEYSSONEL, op. cit., I, 304: La Bessarabie, aujourd'hui
le Buddiak." D'HERBELOT, Bibliotheque Orientals,
Paris, 1697, in-f., p.203: Bessarabie, partie de la Moldavie
vers la mer noire." SULZER, Oesohichte des transalpinischen
Daciens, Wien, 1781-2, t. I, p. 376: Bessarabien, und
zwar : a, das tfirkisehe enthalt die Landsehaften Ismail, Kilia
und Alcirtnan oder Tschetatie alba, Weissenburg ; b, das
tatarische aber das ganze inners Land unter dem Namen Budschak.
Cf. ibid., p. 466-64.Mappa In KANTEMIR, Beschr.
d. Holden, eta.

STtJDIULU Ii, 511.
71
lap peste tot numele de Bassarabia, care appartinea in fapta numaT parteceller sudice din
acesta vasta intregime.
Toth a§a Austria, usurpandti la 1777 nordula Moldovel, creclu de cuviinta porocli
Bucovina, deli in realitate acesta denominatiune se applica mar 'nainte numaT catra codrula
de fagT dela Cozmina, polonesce 53ukowina, dela buk-faga.
Printr'o procedure de generalisare analogs, Moldovenil din timpiT lul Stefano cellti.
Mare, dupe ce apucasera dela MuntenT tota littoralulti danubianti pene la Kilia, ate impinsti
apol Bassarabia pene la Cetatea-albs, macara-ca Nistrulti nu fussese altminte nicT o
data alla Bassarabiloru.
§ 17.
ETIMOLOGIA TERICENULUI BASSARABlA DELA BESSL
Dupe glori6sa dinastig, din care e0sera AlessandriT, Vladislavir §i Mircil, degTa Intre
anniT I 200 13oot6ta Muntenia, dela Porta-de-ferrti pent la Marea-negra, era cunnoscuta
in Intru §i 'n affara. ca Bassarabia, era poporulti muntena ca ;"?assarabenr.
Acesta stare de lucrurl a durata pene pe la 1500, canda numele de Bassarabia incepe
a fi accordatti mai in specie numaT termuluT marina de peste Pruta, intratti in manele
Moldovenilorti, dera conservanda Inca pe atunci suvenirea dominatiunil muntene.
Nescirea acesteT particularitatT de nomenclature pe d'o parte a data nascere uneT multimr
de divagatiunT istorice dintre celle maT cludate, era pe de aka parte a impedecatti
pentru multa timpti de a pute intellege o gramada de cestiuni de prima importanta.
AprOpe toll cautati o fantastica legatura intre Bessarabia §i anticula poporti tracicti
Bessi.
UniT diceaa ca. este 3esso-7hracia1.
Altil, ca 'n limba gotica Bess -arb arty fi insemnandti mo§tenirea Bessilorti 2.
Altir ero§T ca Bassarabia semnifica pe Bessi ayclag longs movila Rabies.
Bessir in susa, Bessir In grost, Bessir in drepta, Bessir in stanga4.
Cera-ce 'T §i maT curiosti, este ca tocmaT natiunea, carira precipitarea filologica IT attribuia
cu atata buns-vointa paternitatea BassarabieT, nu se vede de nicairr a fi locuitti vre-o
data pe mallulti nordicti alba IstruluT.
Bessir, devenitT famo§T in vechime prin cea mai selbateca ferocitate, traiati in muntir
BalcanT, de unde '§T Intindeati din canda in canda escursiunile de holia pene la Dunare,
dera nu mai iric6ce.
Sub Augusta nevallirile lorti superati multa pe Oviditi, essilatti in Dobrogea de asta-c1T,
espusa atunci la preda Sarmatilora despre gurele Dunarir, a Getilorti din regiunile n6stre
0 a Bessilorti despre suda :
Si quis adhuc lade meminit Nasonis ademti,
,,Et superest sine me nomen in Urbe meum,
Suppositum stellis nunquam tangentibus aequor,
1) SZEGEDI, op. cit., 260: ,Extremam Cumanite seu Neldavia3
partem quidam recentiores, prtesertim Geographi, Bessarabiam,
quasi Be ss o-Thraeiam (IIngaris : Buesak-Orszag),
nescio qua ratione inducti, nominare maluerunt."Of. TIMON,
imago nova3 Hungarlae, Cassovire, 1734, in-16, p. 148.
2) VELTMA.N, VOSp0111111/111111 o Bessarabia, in diaruld Sovremennik,
Petersburg, t. 7, 1837, in-8, nr. 3, p. 234: nNazvanie
svoe Bessarabia poluczila viereiatno of Gotov v znaezenii
Bess-arf iii arb, Erdezemlia, Erbenasliedie, t. e.
zemlia Bessov."
3)...y,AILLANT, La Romanie, on histoire des penples de in
langue um, Pars, 1844, in-8, t.I, 76 : ,,La Bessarabie sem-
ble firer son nom des anciens Bessi ou Bassi, qui, maitres on
instant de la rive droite du Prut, s'y seraient fortifiers au
mont Rabie; Bessarabie signifierait alors Bassi de Rabie."
4) Este mat en semit eomicu cola -ce face pcetuld bessarabland
reposatuld Stamati carele glissincld in Cantemird versa
luT Ovidid : "'nWquam miserum est inter Bessosque
Getasque" qi nesciendii latinesce,ne assicurit cat numele Bes-
sarabieT derivA dela poporuld Bessosqui! !
VejT Zapiski Odes-
skago Obsczestva Istoril, H, E05: Bastarny iii Bessy, narod
thrakiiskago plemeni, so vremen imperatora Augusta
Ketutria zsili p0 obieim storonam Dniestra i pri beregach Ozernage
moria v nizsnei czasti Bessarabil, a ne v Mieii, i nazvan,y
Ovidiem Bessoskvy."

7'2 ISTORIA ±ERR1TORIALA
Me sciat in media (rivers barbarie :
Sauromatae cingunt fera gene, Bessigue Getaeque,
Quam non ingenio nomina digna meo!" 5.
Peste patru secolT eT locuTati tota in Dacia lul Aurelianti, unde a reu§ita pe la 400 a-T ,
crwina celebrulti episcopti Niceta, fundanda acollo cate-va templurl, dintre cariintr'unula
officiat GreciT in limba greca, in altulti Romania in limba romana, in cellti allti treilea BessiT
in limba bessic5.8.
Intr'untl cuventti, numal in Bessarabia eT n'atl fostti in vecil vecilortt.
Prin urmare, &Tara BassarabiT sa nu fi domnitu la Kilia, §i totu Inca BessiT n'aveati ce
cauta in Bugiacti.
SincaT dice intr'una locti :
fake fi ca BessiT din Tracia, unde locuTad maT 'nainte, ati trecutti in partea DacieT
vechil ce se chTama acuma Bugiacti, si ca dela de4T s'a numitti acesta Bessarabia. BisaseniT,
call se punt impreuna cu RomaniT in diplomatulu luT Andrea II, craTulti UngarieT,
use 4da a fi fostti rema§ite de a Bessilorti D 1.
,Vote fi ca BessiT att trecuta, dera BisseniT se vedu a fi Bessl, o admirabila contradictiune
intre termini : unti lucru evidinte consecinta uneT simple possililitlic t
,Vote fi, de ce?
Se vede, de unde?
BisseniT, pe mei actulti din 1224, citattl de SincaT, IT mentioneza in adeverti ardati
anume in Transilvania la unti loco cu Romanii : silva Blacorum et Bissenorum. 5, era unti
tribti orientalu allii Pecenegiloru, pe care totti acollo §i totti allaturT cu Romanii, adeca
intr'o positiune identica din puntu in puntti, illa *c;15. la 115 8 cronicarulti germanti Ottone
de Frisingen : uPecenatorum et Falonum campania 9 9.
Ore acestiTa venitT in evulti media din fundulti Asiel abia pe la annuli 900, sd fi fostti
posteritatea acellorti BessT, pe carT toll classiciT ni-T aretta stabilitT din cea maT departata
anticitate pe crescetult Hemului?
Decd SincaT aria fi cunnoscutti intima correlaliune intre TassaraZ §i Bessarabia, ellt nu
committea o assemenea enormitate!
Derti sa lassamti la o parte pe BessT.
Vomtl analisa o aka, incurcatura nu maT putina originals, in care tots 68assarabia a arruncata
pe istoricil nostri.
§ 18.
VLADU VOEVODULU BASSARABIEI DIN 1396.
Scotenda la lumina actele dintre Polonia§i terrele romane, Dogiel a publicatt o diploma,
care se parea tuturorti a fi o cimiliturd.
6) Tristinm 1. III, el. 10. Cf. STRABO, 1, VII, c. V, § 12.
Despre tote poparele, cote all fostti stabilite vre-o datA
16ngii DunArea de gTosa, ve4I KATANCS1CU, De Istro ejusque
adoolis, Buda), 1798, in-4.
6) Vita S. Theodosii, In PAGIUS, t. 2, p. 9, ap. SCHAFFARIK,
Abkunft d. Slaven, 71: ,,In primo temrlo laudes Dei grteca
lingua personabant, in altero Bessi sermone sue prteconia eanebant,
in ter io Armenii numini supplicabant." In acestil
pretiosd passaglu, re care nimenT Inca nu l'a tntellesu pOni3
acuma, Armenii nu snot Armen!, car! n'aillocuitd nicT o datit
in Tracia, ci anume Macedo - RomanT, car! One astli-41
pronuntit Armand in WA de Roman* dupA, cumb ve(IT in
HAHN, Albanesisohe Studien, Jera, 1864, in-8, p. 33: Die
Pinduswlachen nennen sich nicht, gleich ihren im Lande zerstreuten
BrOderr, Rum, sondern Armeng." Cf. ibid., 231,
unde insusT Hahn se mirk de assemenarea acesteT forme cu
numele Armenilora.Passagiulti de maT sash din Vita S. The-
odosii este prima mentiune positivA, despre Macedo - roman!.
7) Cron., I, 70.
5) ENDLICHER, Monum., 422.
9) MURATORI, Scriptores Berum Italioarum, t. 6, p. 665
sq., ap. SCHLazER, Sammlungen zur Geschichte der Dentsehen
in Siebenbilrgen, Gottingen, 1795, in-8, p. 231.
Differitele numi, sub carT ne intimpinA Pec "n scriitoril
evuluT media, sunt : HaT4'eroaxivac, Ha svcixat, Pineenates,
Pet inci, Petinegi, Pincinati, Pin cen arii, Pecenaci, Peden ei, Pezineigi,
Pinzinaci, Pezenaci, Pecinei, Pezenati, Pesnaer, Pizenatl.
VeqT SUHM, Om Patzinakerne, in Scrifter son udi
det Iiiiibenhavnske Selskab etc., Kiobenhavn, 1770, in-4, t.
10, p. 260-310. Diplomele maghiare iT numescil : Bisseni,
cela -ce se pronunta Bitzeni," precumti §i Bessi Betzi."
"NT PRAY, Dies., 168-70; §i DANKOVSZKY, A11013yRIUS, Reza
et Thnrotz recensiti, Posonii, 1826, in-8, p. 18. Scriitoril
oriental! li died: Badginak. Vogl D'HERBELOT, ad vocem.

ST UDIULU n,1 73
CI etaind aci intrega dupa traducerea luT SincaT, o traducere liaiva, derd forte fideld :
aIn numele Domnulur amina. Vlada, Voevodulgassarabiet §i Comitele SeverinuluT, s. c.l.
Insciintamt pre toti, carT vort aucli acestea si li se cuvine, ca luancla in minte multumi-
0t6re cu Anima neurtd.tOre darurile celle multe si mergerea nostra inainte, carT ni le-aa
garetata noue si domnielort nostre pre-serinatir principT si domniT nostri, domniT Vladia
slava, craTula Polonier, archi-principela Litvaniel si mostenula RussieT F. c., si muTerealur
0Edviga, craiesa PolonieT si mostena craimilora UngarieT, feta care trdesce a luT Ludovicti
0reposatului craTuluT UngarieT, si maT allesti cuma nr-aa &mitt noue aceTa -sT domnT, cra-
°Tula si craesa, maT de-una-cli voevodatulgassarabier, §i domniele carT le avemU in craimea
0thagarier, si prin cdrtile selle ni le-ati data si intarita d'a-pururea; grudecama a fi cu vrednicia
si cu dreptate, ca cu atata mai intinsa statornicia sa fima ascultAtorT de densii, cu
a catti maT multa ne afildma mangdiatT prin inaltarea nostra cea de dansir Pdcuta la v6rfula
domnier ; si pentru ca ama gasita, ca crAii-nea UngarieT de-multa a venita la numita domnd
0Edviga, craiesa PolonieT, ca la o singura mostend a craimir UngurescT ce trdesce acuma,
si drepta aceTa §i la numitula domnula Vladislava, craTula PolonieT, sotula e cella de cd-
0satoria, cu cadinta de mostenire, precumti ama intellesd ca se copprinde in cdrtile carT
s'ati facuta despre acesta prin insu-sT craTula Ludovicti si prin locuitoril craimilora ceT
0Ungurescr si ceT Polonescr ; asa si noT cu domniele nostre ne legama a remane suppusT
a numitilort domnilora Vladislava, craTulul PolonieT, si el-dieser Edviger, si craimiT lora a
a Polonier si UngarieT. Pentru aceTa din adeverata sciintd, cu buns credintd, fara de inse1-
01d.crune, prin rondula acestora de aci inainte ne facemd, suppunemd si marturima, ca
0vomti fi pururea credincrosT domnilort Vladislava craTulur si EdvigeT ex-dieser, pruncilora
usi mostenilora lora, crailora si craieselorti Monier si Ungarier, si craimilora acestora: cu
°tote domniele si suppusii nostri; fagg.duinda si acesta cu aceTa -sT buna credinta, ca
domnilord craruluT Vladislava si craieser Edviger, pruncilorti si mostenilord lora cellora
Omar susti 4isT, noT, domniele si suppusir nostri ceT di§T, pururea li voma fi ascultatorT, si
uvomti sta longs densiT cu satulti, agTutoruld sl buna vointa impotriva tuturord inamiciulora
lora, si de voma aucJi ce-va de reti, noT cu t6ta puterea nostra voma pune impede-
. care. Protivnicilora lora nu li voma prinde parte; in contra craimilora si terrelora lora
a nu ne voma radica, nicT le voma cupprinde; si tote pricinele si improtivirile, ce s'ati fl-
Mita sea se vora face assupra lora prin orT -carT inamicT, cu cuventula sea cu fapta, le
voma impedeca; si valva si cinstea lora o voma inalta cu tota puterea nostra. Prin mareturirea
cal-Wort' acestora, carT le-ama intarita cu pecetea nostra. Data in orasula Ara
gesa, in serbdtorea pre-santer nedespartiter Treimr, din annuls DomnuluT 1396..
In acesta acts Bessarabia se repetd de doue orT :
1. a Vlad Tiapwoda 3essarabiae nec non Comes de Severino o ;
2. Woiewodatum 13essarabiae et Dominia, quae in Regno Ungariae obtinemuss.
Cine-T Vlacla ?
Ce-T Bassarabia?
SA auclima pe Engel.
Ella dice :
Dupa und acts din 1396 sedea in Argesd unt Vlada, dandu-ouumele de Vajvoda Tesasarabiae
§i "Gomm Severini. Sub espressiunea de Vajvoda Bessarabiae ea intellega banatulti
0Crarover, cacr muntiT CraToveT se chramd. si 'n Thurocz alpes Bazarath, era sub espressiu-
a nea 'Comes Severini pe commandantula cetatir ungare marginerie Severintl n 2.
1) nown, I, 623. die Crajovaer Gebirgeheissen such bey Thurotz : alpes Ba-
2) Gosch. d. Wal., I, 161: Unter dem Ausdruck : Vajvo- zara,th, und enter jenem Comes Severini, den commandanten
da Bessarabiae, verstehe ieh hier den Ban von Crajova, denn der ungr. Griinzfestung Szordny und ihres Goblets."
10

74
ISTORIA TERRITORIAL&
De'nteYu, alpes Dazarath, nu se gassesca in cronica lul Thurocz, ci inttJo diploma a imp&
ratuluT Sigismundti din 1408, unde nicT acollo nu sunt alpesazarath, ci alpes Tazara 37 adeca
muntele Yasserea din Mehedinta 4.
Ana douilea, banatulti CraTovei pe la 1396 se dicea tocmaT anti SeverinuluT, incatti este
cludata distinctiunea pe care o stabilesce Engel intre Bessarabia §i Severinurn, harazinda
primula din ace§tT dour termini numaT CraTovei.
SincaT, voindti sä indrepte pe predecessorulti sea, a caduta in nesce errorl §i maTgrave.
Ella dice :
Bassarabia, allti cariTa voevodatti l'a dobanditti Vlada dela Vladislavti §i Edviga, n'a
a fostti muntiT luT Bassaraba ceT din banatulii CraToveT, precumti se-1*nd pre-vestitulti
a Engel, pentru cd banatulti CraToveT era sub Mircea-voda, nicT illy putea ddrui Edviga
a cu barbatults el Vladislavti, ci a fosttl Bugiacula de acuma, cumti aretd crisovulti. NicT
ate mira cd Vladti se scrie pre sine comitele SeverinuluT§i da crisovulti din Arge§a, pen-
. tru-cd de§i n'a fosttl fiTulti luT Mircea-vodd, dera a trebuitti sä fie dintr'untl nema cu den-
. sulti §i a pututti sl-§T find titlulti SeverinuluT §i sd locuescd in Arge§a, maT 'nainte de a
«merge in Bassarabia.
Ca §i Engel, SincaT crede in essistinta 'a muntilord BassarabT
Ca §i Engel, ella nu observa cd Severinulti §i CraTova formats unti singurti §i acella-0
banatti alla OltuluT.
MaY pe d'assupra, ella affirm, cd. Bassarabia a fosttl Bugiaculti cumil arratd crisovulzi, pe
candti crisovulti, ori-cumti s'arti citi §i on -cumti s'arti traduce, n'o arrata absolutamente
nicairT!
A trecutti vr'o §epte-decT de annT, §i vine d., Rosier-,
SI fie Ere maT norocitti decata Engel §i SincaT?
Ella dice :
.In 1396 appare pentru prima 6rd peste Prutti a§a numitulti voevodatti allti BassarabieY,
I fundatti de ci tra cine-va din familia Bassarabilora a 6
Totti ceTa-ce spunea SincaT, numai dOra maT pe scurtti !
Gebhardi, mai vechTu dintre toff, derti §i maT criticti tota-d'o-data, intellesese singuril
actulti din 1396.
Ecce propriele selle cuvinte :
a Pe candti Mircea s'a alliatti cu Sigismundti, plecanda impreunala Nicopole contra Turi
a cilorn, unti Ere -care Vladti a usurpatti tronulti muntenescti, prestanda omagiti de vassaa
regineT polone Edviga, ca Si candti ea arts fi fosttl regina a UngarieT. Vladti 41 da
0titlula de Voivoda Bessarabiae nec non 'Comes de Severino, sub-scrie diploma in oppido Wrgisch
§i accepe dela suzeranti Voievodatum lessarabiae et ',Vominia in regno Vngariae. Aceste `Do-
. minis sunt Fagarapla §i Amla§ula, §i fiinda-cd possessiunea ArgepluT §i a SeverinuluT
I probeza O. Muntenia appartinea luT Vlada,
apoT nu p6te fi nicT o indoueld cd numele
(d3essarabia nu se refers la departata provincid de peste Pruta, ci anume la aceia-ce in di-.
a plomele lul Mircea se chiamd Transalpina.
Pent aci Gebhardi este admirabilu.
Ella maT adauga inse din nenorocire :
8) PRAY, Annal., II, 191 not a.Totil Alper Pazara ne mai
intim! ina Wen dip( mit a regelul Albertu din 1438 In PRAY,
Dias., 144. Alper Bazarath 'kaki!
FRUnESCU, Diet. top., verb() Paserea.Cf. LAURIANC,
1st., 279.
5.
8) Cron., I, 369.
6) Rom. Stud., 297: nDie 1396 zuerst genannte Wojvodsehaft
Besrarabien bstlich des Prut empfing wol von Hit en
den Namen , ale Mitglirder ihres Moses ems Ffirstenthum
daselbst erriohtet hatten."

STUMULD II, 118 76
4Probabilmente in originalti va fi fosta Bassrath sea Yazara, 616 traducetorulti a bagatti
.Bessarabia; pe care o cunnoscea maY bine '.
1. Originalulti e scristi latinesce, era nu s'a tradusti dintr'o alts limbs, dupa cuma crede
Gebhardi;
2. Bassrath este totti Dassarabig, numal sub o forma treptatti desfigurata de catra cronicariT
maghTarT si imitatoriT lorti din occidinte :
Bassarad, Bassarat, Bassrath, Tassarab8;
3. Despre Xazara, adeca muntele Passere de peste Oita, fora nici unti legamenta cu
numele Bassarabilora si alla BassarabieT, noT amts respunsti maT susti.
Pray, scrienda la 1787, patrons o ipotesa analogs cu a luT Gebhardi si espusa la acellea-sT
obiectiunT9.
Cu treT secolY inainte de $incaT, de Engel, de Gebhardi, de Pray si de d. Rosier, actulti
in cestiune fusese in manele luT Kromer, carele etta cumti illa resuma :
In annulti 1396, pe canda Sigismunaa, regele UngarieT, se lupta fi ra succesti la Ni-
/ copole si uniT ilia credeati peritti acollo, "Pada, domnulg atunteniet §i bang allii Severinulza, a
intratti sub suzeranitatea regeluT polonti Vladislava si a regineT Edviga, considerandu-T
I de mostenitori aT UngarieT 1°.
Catra relatiunea lul Kromer sa maT adaogama ca acestti Vladtt n'a fostti o ruda a mareluT
Mircea, precumti affirms $incaY, ci chTara fiiulii sett, devenitti mat in urma celebru sub
numele de Vlada Dracula.
Epizodulti din 1396 este o lungs $i interessanta drama de famillia.
Mircea piecandti cu Ostea maghfara a ifnperatuluT Sigismunda la battalia dela Nicopole
contra terribilulul padisaha ottomanti Baezida Ful,gerula, unde a gYucatti prin viteziA unulti
din rollurile celle maY frumOse ", tronulti princiarti a incaputti unti momenta in manele luT
Vlada, unulti dintre numerosiT bastardT domnescl 12) hotarita cu on -ce prep a resturna
pe tats -sett
TocmaT atuncT Polonia se affla in dusmania cu Ungaria, cad in ambele terre domnTa
prin dreptti de ci satoril ate unti ginere : Sigismundti alit UngarieT tinea pe Maria, fiYa
reposatuluT rege Ludovicti, era pe sora acesteTa Edviga o tinea Vladislava alit! PolonieY,
incatti murindti cea de'nteTu, corona trecea legalmente la cea-l'alta, adeca Vladislava pretindea
prin Edviga a fi ella rege legitima anti UngarieT, contestanda dupa mOrtea Marie
validitatea luT Sig,ismunda ".
Fiinda-ca Mircea prim cu UnguriT, Vladti se unesce naturalmente cu PoloniT.
Astti -felYu se inchiall tractatulg din Arge§t in diva. sante TrinitatY, adeca la 18 octobre
139614,
e canda battalia dela Nicopole, in care ati fostti battuti UnguriT si Mircea,
dandu-se luT Vlada speran;a de a'sT pute mantine domnia, se intemplase la 28 septembre
15, cu forte putine cline inainte.
7) Gesch. d. Wal., 299: Vermuthlieh stehet im Original
Bassrath oder Pazara, and der ljebersetzer schob daily das
ihm bekanntere Bessarabien enter."
8) VedI mai ma passim.
9) Commentarii historic! de 741+1(31111e cum regno Hunpixie
next!, ed. Fejer, Budie, p. 122: Originale
valachieo sermone exaratum fuit, sed traduetor polonus egregie
hallucinatus est, dum pro Bazarabo, quad cognomen pluribus
Valaehite Vajvodis commune erat, substituit Bessarabiam,
cum inter utramque provineiam tote Moldavia interposita
alteri principi paruit?"
10) De rebus Polonornm, lib. XV, p.251: Hoe ipso anno,
nempe 1396, Sigismundus, rex Ungarorum,infeliciter pngnavit
apud Nicopolimcomque periisse putaretur, Wlaclus
Transalpinae paiatinus at comes Sevrinensis sive Zwerinensis
omm ditione sea #n fidem et olientelam Wladislai re-
gis Hedvisque reginae Polonorum, uti haeredis Ungariae ultrb
eoneessit."
11) SCHILTBERGER. MADAME DE LUSSAN, ap. ENGEL, Gesch
d. Wal., 160. etc.
12) DUCAS, ap. STRITTER, II, 911.
13) Tottoocz, 275: ReginaMaria, gravi prteventa mgritudine,
Irgrmarrailer et item liquit. Nee illius obitus Regi Sigismundo
parum curie peperit. Nam rex Polonorum Ladislaus
defunctm Regime sororem uterinam, Advigam denominatam,
matrimonialis foederis grato in contnbernio habebat. Ipsam
igitur eonjugem snam, sceptro mortum sororis potiri ratus,
contra Regem Sigismundum exereitum eopiosum movit."
14) S000tindn -se ca Festum Trinitatis ultima duminiett dopa
Rosalie. Vedi Part de verifier les dates, Paris, 1818,
in-8, t. 2, glossaire des dates, p. 17,
15) KATONA, XI, 406,

76
!STORM TERRITORIALA.
Cronologia concurge aci inteunti modti vigurosti la limpedirea adeveruluT.
Eroulti dela Nicopole se intOrce in capulti armateT muntene, apuca pe usurpatorulti fiTu
si, drepttl pedepsg, illu tramitte la Buda, ca sa-le padesca acollo, sub chipti de educatiune
la curtea regescg., tocmaT aceTa contra cgrora conspirase.
Vladti se incercg. a fugi din Ungaria in complicea Polonia : e urmarito, resists cu o barbatia
omerica care uTmesce chTarti pe inamicil seT,.derti este prinsti Si addusti inapoi".
Peste catti-va timpti ellu reu§esce totu*T a scapa din Buda §i allergy la Constantinopole,
intranda in serviciulti bizantinti ".
S6rtea ulteri6ra a acestul principe, urcarea'T pe tronti in urma luT Mircea, gloriOsal
domnig, de patru-spre-cled annT si m6rtea'T prin trgdare, nu ne interesseza in casulti
de fatg.".
Ecce cine a fostti a waywoda Besscrabiae 8, pe care Since §i d. Rosier tllti gonescti in
Bugiacti, erti Engel illti inchide in CraTova...
§ 19.
ETIMOLOGIA TERMENULUI DASSARABIA DELA BASTARNL
Teoria luT Cantemirti despre cuventulti 5'assarabid este impr.g§tiata pe id pe collea in
celle treY principale opere alle illustruluT autorg : Descrierea atoldover, Astoria Jmperiulut `ttoman:I
Si "Gronicula Romano-moldo-vlachilorii.
In cea de'nteTu ellti dice :
aNumele BassarabieT derive, p6te, dela poporulti Bessi. Dupe, Ptolemeti, d'assupra Da-
cieT locuTati Peucinil §i Bastarnil. Matelu Praetor vorbesce, intre cet-l'altr, despre identi-
.tateaBastarnilorti cu BessiTsi.
Cantemirti se intemeTaza pe Ptolemeti §i pe Matelu Praetor.
Ptolemets, traindti in Egiptti pe la 16o-18o dupa Cristu, adeca putiati in urma cuceririY
DacieY, a§eda in adeverti pe a§a Siisi1 Bastarni la nordti de CarpatT : xcet Sapp .67.0 Aavlav ileuthot
at
xai Bacrrcipvat. 2
Aceia-§1 positiune, Inteo epoca ce-va maT vechid, 1i accorda Plinio, maT spunenclu-ni ca
erati anume din semintia germang..3
Cam totti pe atuncT IT mentioneza Tito-Livia, fdcendu-T Celt14.
Appianti nu specifics vita lore, fie ea germand sett celtica, derti IT pune pe acella-§1 territoriti
cu DaciT3.
16) Diploma din 1430 In KATONA, XII, 539: Laykone filio
olim spectabilis et magnifici Merche, voivothe partium nostrarum
Transalpinarum, in curia nostra educato, sinistro
use consuio, de ipsa curia nostra et de hoe regno nostro
Hungarite furtim at clandestine effugiente, at versus alienas
partes se reducere volente, tamquam fugitive cum iota suit
comitiva usque ad alpes partium nostrarum Scepusiensium,
gum vicinte ac props metas Regni Polonim situato3 sunt,
perveniente, iidem Martinus at Georgi us (Turzo de Bethlemfalva)pra3dictum
Laykonem insequentescum vaivodis ac
cunctis suis eo tune sequacibus, licet viriliterresistentibus
et se per maxima bellorum praeiudia defendentibus, captor
maiestati nostri adduxerunt at assignarunt.
17) STRITTER, 1000 eit.Cf. ENGEL, Gesch d. Wal., 361.
FROM, I, 386.ttuttuutr, 289.
IS) Vomb adduce toted cuvintele 1tiI DLUGOSZ, II, 34, despre
catastrofa lul Vladfi Draenlii In 1447, fiindu-cit'lit numesee
erod,cad diploma din 1396, voevodfi allfi Bessarabiel: loannes
de Huniad, Gubernator Regni Hungarite, collect° non
mediocri exercitu, simulans se contra Turcas iturum , in
,Bessarabiam, cunt Stanculone, praefecturus ilium Bessara-
bis in Voievodam, Vlad Voievoda expulso, deseendit. Subintrans
autem clandestine terram Bessarabiae, et Vlad Volevodam,
nullam hostilitatem hujusmodi suspicatum, incautum
et securum reperiens, una cum filio interferit etc"SINC.A1,
II, 14, esclamit cu mull& naivitate: Citte Ike aci Dlugosz,
tote sunt adeverate, numai ceittl ammestecd Bassarabia Cu
Valachia"il
l) Besehr. d. Mold., 70, nota : Ptolemaeus schreibt : 0berhalb
Darien wohnen die Peucini and Basternae. Dass die
Bastarnae einerley mit den Bessis seyn, meynt unter ander!'
Natthaeus Praetor".
2) Geogr., III, 5: Zaourttlas ev Ei3e47rn &hug
8) Hist. Nat., IV, 14. Germanorum genera quin que... quinta
pars Peucini Basternae, contermini Dacis".Cf. TAcrrus,
Germ., 46: Peucini, quos quidam Bastarnas vocant, sermone,
cultu, sede ac domiciliis, ut Germani agunt.
4) Annal., XL, 67: Facile Bastarnis Scordiscos iter daturos,
nee enim aut lingua aut moribus aeguales abhorrere.
5) De reb. Illyr., XXII : c; Karmic), rc z Towable maciisevov
4 Tay ,elaxav ;tea Baaraeve7v rdAe ievv, pl nicety eial Z013'7aveov
eto,

STUDIULU IL 1 20. 77
Critica istorica moderns, nedecisa intre germanismulti si celtismulti Bastarnilora, prefera
a concilia controversa, numindu-T Celg germanisatib S.
NumaT cu BessiT nu I-a amestecata nicY o data nemini!
In Ovidia, in Strabone, in Iornande, in Dione Cassia, in totiT classiciT fares osebire, BastarniT
si BessiT, unit dincoce, cel-raltY dincollo de Dunare, sunt doue pop6re d'o potriva
antice, derti absolutamente differite prin locasa si prin tulping.
On area de a-T amalgama appartine luT Praetor, una archeology prussiana de pe la finea
secoluluT XVII, carele nicT densula nu affirms, ci d'abia alluneca in trecdta vorba ca :
dupes opiniunea unora BessiT si BastarniT aril putgA una si aceTail natiune
Ecce la ce se reduce bastarno-bessismulti luT Cantemira.
Bunti e Ptolemet, derti peccatti numaT ca. BastarniT n'aa a face cu BessiT, era BessiT ati
a face si maT putinti cu Bassarabia.
Niel chTarti Cantemirti nu insira aceste trel lucrurl atata de disparate decata ca pe una
dubiosti se pote
§ 20.
1POTESA DESPRE VENIREA BASSARABILORU DI. PESTS paurii.
In Cronictio Cantemirti lasses la o parte pe Bessi si pe BastarnT, marginindu-se a cauta
o esplicatiune pentru surprinclet6rea leggtura intre Bassarabia dela Prutti si numele familliei
domnescr
din Oltenia.
Ella Slice :
Bassarabia, aT cariTa locuitorl pe vremea napaclei luT Batie prin cetati neincapendtil
a &ail trasti spre Severing si peste Oita , unde si la stapania banesca unit dinteinsiT ati
aagiunsa, dela earl si asta-sli famillia Bassarabescilorti in Terra-Romanesca se trage, luandti
a adeca stapanitorult sea banula lore de atuncea numele de pe numele norodului.. .1
Asa derti invasiunea luT Batu-hang allungase o sema de Romani dela gurele DunariT
mai spre appustl peste Oltti, unde s'a ivita asta-felTu dinastia princiara a Bassarabilorti.
Acesta combinatiune a luT Cantemirti se risipesce prin doue cuvinte.
Pend la capdtult secoluluT XV nici o data Bugiacula nu se gicea Bassarabia, pe canda
tOta Muntenia, precuma amt's demonstrat'o mai suss, purtase documentalmente aceste
nume cu duoT secolT maT de'nainte.
Cantemirti uTta tote -d'o -data ca pe la 124o, canda navallisera TatariT card Dunare, in
regiunea de peste Prutti nu locuTati RomaniT, ci CumaniT.
ChTarti Romani sa fi fostO, §i totO Inca logica si istoria ni spuna ca'n fata uneT irruptiunT
inamice pop6rele nu-sT cauta scaparea pe sessti, ci in munti, ceia-ce all si facuto atunci Cumanil
de frica Tatarilora, fugindu in Transilvania 2. pe eanda are fi fosta absurda din parte-le
a allerga dup. refugia la Severing pe lungula terms descoperitt alit DanubiuluT.
Deca era pre-departe dela Kilia pend la CarpalT, totusT nemica nu putea fi maT lesne
decatti a trece Dunarea, adapostindu-se in Balcani, precuma o si obicinuTaa in secolula
XIII CumaniT cei marginasT, de cate orT IT ammeninta maT de aprOpe vr'o urgia tataresca 3.
6) NIEBUHR, Kleine histotisohe Schriften, Bonn, 1828,
in-8, t. 1, p. 386.DIEFENBACH, 001t1011 I, Spraohliohe Doclimate
Stut gart, 1839, in-8, p. 220-22.SAFAAJK, Slow.
Staroz., 319-22.ete.
7) PRAETOR, Orbis Gothiens, Olivae, t. 2, 1689, in-f., p.
219: Stott qui Bastarnas putant ease Mos ipsos populos, qui
olim Bassi, hodie Bessarabi dicunturu.Altmintrea lectors
cartil Jul Praetor nu este fitrit dre-care interesfi rentru unct
iptoricii a116 Romdnilor9,
1) Cron., IT, 372, 375.
2)14.0GERIUSCarmen miserabile, ap. ENDLICHER, 267 :
Igiturma-1741 --ie evenit, at Kuthen Comanorum rex ad
dictum regem (Belam) solennes nuncios destinaverit asserensquod
si vellet ipsum snscipere ae in libertate tenere,
nse at suos paratus asset ei Fubdere ac in Hungariam intrare
etc.
8) NICEPHOR. GREGOR., ap. STRITTER, III, 980, Comanica.

78
ISTORIA TERRITORIALA.
Sett' peste Carpatt, on peste Dunare, una din doue, acesta era callea cea stereotipa a
Cumanilord4.
Nict intiund casti nu fugta neminT, gdfaindd pe baraganurT, dela Prutti spre oho.
Nu mat amintimti ca tocmaT invasiunea Mara dela 124o, precumti ne-amt] incredintato
mat susti dintr'o fontand contimpurana, gasise degia pe unti j'assarabg-band in Oltenia.
Nu putemti pretinde dela Cantemird de a fi cunnoscutd cronica persiand Medita a lul
Ra§id, pe care not in§i-ne eramti catti p'aci sä n'o cunn6scemti; inse Si fax% acesta pretiosa
sorginte, totu§T ipotesa luT e nu numaT nereala, dert §i neprobabild.
Ellti simtTa forte ca bine termenulti topicti 5'assarabia nu pote a nu fi in cea maT strinsa inrudire
cu numele gentilitid allti BassarabilorU; din nenorocire, putinetatea isvorelorti selle l'a
impinsd la o errore de procedura adducendt pe BassarabT din Bassarabia, in loch de a
deduce Bassarabia dela BassarabT.
In .Istoria Ottomans o Cantemird mat adauga unti nod elementti de complicatiune.
Elld nu se multumesce a imagina pentru dinastia bassarabesca unu legend pe mallurile
Ialpuhulut, ci o mat poftesce sä se pre-amble de acollo in Serbia, Si abia-abia dupa
acesta ingeniosd calletoria pe apa si pe uscatti IT permitte a sossi la Severing.
In privinta bastarno- bessismulul BassarabieT Cantemird cita celld puling pe MateTu
Praetor.
Assupra escursiunil Bassarabilord dela Nistru in Serbia si din Serbia la Oltd, end nu
adduce nicT o marturia fie catd de fictive; §i totu§T acesta este tocmaT portiunea cea mat
instructive a teorieT selle.
0 vomtl essamina de aprope.
# 21.
BANULU DARBU BASSARAB5.
Etta cuvintele lu! Cantemird :
Bassarabti este numele unuT nemd fOrte vechTu §i nobild in Muntenia, carele in linia
I barbatesca de-multd s'a stinsti. Barbu, cellti anteTu Bassarabti cunnoscutti, de 'naintea
invasiuniT turce fugise din Bassarabia in Serbia §i de acollo in Terra-Roman esca la Neogru-voda,
carele l'a primitti pre-bine, radicandu-ld la demnitatea de band, cea mat inalta
.in terra. Fitulti sed LaTota dobandi tronulti muntend dupa men-tea luT Negru-voda, deveunindd
primulti Domnd din famillia Bassarabilord. Elld lassa unti fiTu, numitil Negoia Bassarabt,
agtunsd de assemenea la domnia, nu se scie decd. indata dupa tats -sed off dupa
vre-unti alto principe. LuT IT urma fiTulti sett erbana Bassarabti etc." 1.
Se sparia cine-va, auclindti nesce fabule de acesta calibru in gura unuT barbatd ce possedd
atatea titlurT la aureola de patriarcti and criticet §i mat allesti alit eruditiunil istorice
in Romania!
Acosta ni adduce a-minte und portretti dela monastirea Snegovd, d'assupra caruta pos-
4) In FESSLER, Geschicbte YOU Ungarn, ed. Klein, Leipzig,
1867, in-8, t. 1, p. 360, aunt resumate forte bine in astA
privinti testurile eontimpurane bizantine pi
maghiare: Ruch
die Kumanen wurden von Batu 1238 gitnzlich thisiegt. Um
,der mongolischen Herrschaft zur entgehen, Jloh ein Theil
derselben uber die _Donau und matte .Rettung in Bulgarien
und Macedonien; ein anderer tog mit dens Honig Kuthen
zu s7wen Briidern in die Gebirge der Moldau".
1) Gesehiehte des osmanisohen Retells, Hamburg, 1745,
in-4, p. 608: Bassaraba, welshes der Name eines sehr alien
und edlen Geschleebts in der Walachey, aber in der mfonli-
then Linie 'angst erloschen ist. Denn Barbul, der erste, der
unter diesem Namen bekannt ist, flohe zu der Zeit, ale die
T iirken in Bassarabien einfielen, sus diesem Lande in Servien,
und von da in die Walaehey zu dem Ffirsten Heglul, der ihn
Fehr liebreich aufnahm, und ihn stufenweise zu dem Amte d-s
Hans, ale der Masten Stelle in diesem Lande, erhob. Sein
Sohn, Lajota, gelangte nach Hegluls Tode zu dem Furstenthume,
und war der erste, der seinen vaterlichen Namen mit
der fUrstlichen Wilrde zierete. Er hinterliess einen Sohn,
mit Namen Niagoe, der gleichfals in der Walaehey zur Regierung
kam etc." Heglul este o invederatil errdre de copis
lft soil de tipard'In led de Negrta

sTubitli.0 IL§ H. 79
haSufti egunienu a scrisa gailimatia : tIonit,%ihailit-Tepefd-assarabd a2ld patrulea roevodd
o 2.
Cats ore la noY nu scat tota a§a de bine istoria nacionala!
Cantemira cunnoscea annalele MuntenieT maT cu semi; prin intermediulti famillieT cantacuzinescT
: a avut'amti noT, Inca la Tarigradti fiinda, croniculd muntenescd cu singurd mana lot
erband logofetuld pre prima limbo grecescd scrisit.4 3.
SA nu se uTte cA. acesta $erbanti Cantacuzina, de 'nteTu logofetti Si apoT voda, a fostO
socrulti luT Cantemira, §i el nemula cantacuzinesca se distingea totti-d'a-una prin ard6rea'T
de a stringe cronice Si alte monumente litterarie alle trecutuluT nationala.
De acollo trebuT sl fi luata Cantemira povestea despre originea Bassarabilora, fAra sa'§Y
maT dea battaia de capti de a o suppune unul controla analiticti.
De§i `Gronicu/ii /u'i sS'erband `Gantacuzind se pare cd a peritu, totusT 1110 supplenesce petA la
unti punta -qenealogia -Gantacuzinilord, publicata dupa unti vechTu manuscripta de cAtrA. d.
Bolliacti §i 'n care gassima intre altele urmatorula passagYu :
,,Qicti unit, cuma-ca nemulti Bassarabilora se trage din banulti Barbu Bassaraba, carele
a din Bassarabia a trecuta la Serbia §i de acollo a venita in Valachia la Radu Negrula
vI voda, carele a fosta cello AnteTu descallecatora domnieT TerreT-Romanesd la annulti t 200,
u§i cumU-ca acestti Domnti a facuta pe numitula Barbu bana CraTovei §i stapAnitorti peste
ucincT gTudete. Acesta band Barbu a zidita monastirea Bistrita.
Ecce dero sorgintea luT Cantemirti, card. care ellti a maY adaosti unti alto manuscripttl.
pote totti de proveninta cantacuzinesca, cunnoscutti Inca in secolulti trecutti unul secretarti
allo luT Constantino Mavrocordatu gi
unde figura unulti lunga altulu pretinsa posteritate a
banuluT Barbu Bassaraba in urmatorea ordine :
1460. ',Mote Bazarebs.-1512, Negoi Bazarabs.-1610. Serbanue Baza she'.
Cantemira a fi cutti pe LaTot A. fiTu allti luT Barbu, pe Negoia fiTu anti luT LaTotA., pe 5erbanti
fiTu anti luT 1\16g-oil, §i asta-fellu totula a mersti de minune !
Si£ cernemti Inse elementele cronologice §i biografice alle uneT teorie atd.tti de cTudate.
Barbu Bassaraba vine in Muntenia la 1200.
FiTu-sea este LaYotA Bassarabti.
Nepotu-sea este $erbanti Bassaraba, urma§ula luT MihaTu cellti Vitezli la i600.
In patru secolT patru generatiuni!
Bassarabh luT Cantemirti traiaa fie-care can o sutA. de annl §i maT bine.
$i nicT el ati fostti eT maT multY decAta patru peste tota : Barbu LaYota , Negoia §i
Serbana.
Acesta din urma dice Cantemirti avuse numaT doue fete : Ancuta, maritata dupa
Petra§cu, fiTula vitezuluT Mihaiu ; llinca, maritata dupA. boYerula Constantino Cantacuzinti :
§'apoT unti bastardtl, facuta cu o preutesal.
Asta'T tow !
Ce 'T pessa luT Cantemirti de Alessandru Bassaraba, de Vladislava Bassaraba, de Radu
Bassaraba, de Mircea Bassaraba, de lunga seria a Bassarabilorti de prin secoliT XIII, XIV
§i XV!
Dela cronologia so trecemo la unele detallie biografice.
2) Relista Romani, II, 361,
8) Cron., II, 361.
4) Cf. nota nostril, communing d-luT Sind §i publicalA in
TUNUS1.11, Morin Terrel-Romlineeel, Bucur., 1883, in-8, p.
II; o notA, re care regretArng cA d. Sionti se rare a n'o fi
intellesii.Cf. Areltivn Morita, I, 2. 112.
6) In Buciumnlii, 1863, nr. 27, p. 108.
5) Series Principum ntriusgne `Wad's), ar. PRAY,
Diss., 140.
7) Op. vit., 808-9.

80 18110RIA TER RITORIALA.
Banulti Barbu Bassarabti, caruT i se accorda. paternitatea nemuluT bassarabescu, appare
totti-d'o-data ca fundatora alla monastiriT Bistrita.
Prin urmare, acesta santa locasa cata sd fie si ella de pe la I 200.
Din norocire, epoca si modalitatea fundatiuniT luT ni sunt asta-41T forte bine cunnoscute.
D. A. Odobescu le-a studiatti cu tots scrupulositatea unuT adeveratti archeologti.
D-sea constata prin inscriptiunT autentice, curnti-ca primula ctitoel bistritanti a fosta in
realitate banulti Barbu Bassarabti, inse nu pe la I2oo, ci pe la 1500.
Cu multa inainte de d. Odobescu, celebrult calletora russa Kowalewski visitase Bistrita,
stringenda acollo tau felTult de date despre tnceputurile monastiriT.
Vomti da aci intrega in traducere interessanta'T relatiune:
uMondstirea Bistrita este fundata de earl banulti Barbu pe la 149o. Pelle atuncT era
numaT o capella in numele santuluT Procopiti. Despre causa funddriT, traditiunea locals,
.conforms in asta privinta cu vechTa iceins a santuluT Procopia, afflatOre in bisericd, poavestesce
urmatOrele. Banulti Barbu fusese prinsti in tinerele de cdtra Turd si arruncatli
a in temnita. Peste puling i se annunta sentinta de mOrte, care era sa se essecute a doua 4;.
uSe face nOpte, o nOpte terribild. si solemnd, o nOpte pe care osanditula a petrecut'o tots
a in rugaciunT catrd patronulti sea santula Procopiti, implorandu-la pentru scapare, cad avea
d'abia 18 annT si'T placea viueta. Demaneta callaiT ese cobora in temnita si nu gasescti pe
uneminT: inchisOrea era deserts. In aceTa-sT cli, intranda in capella dela Bistrita, preutulti
uvede ingenuchTatti de 'naintea iconeT santuluT Procopiti pe gTunele Barbi', ferrecatti in 0a
be(j.T la Ott si la picTOre. Tenerula nu sciea ella singurti, cumt si cine l'a addust din terna
nips in biserica. In semnulti acestuY miracolti ella clddi o monastire pe loculti capelleT. Mai
.thr4itt, dupa ce TurciT luasera'Constantinopolea, banulti Barbu, fiindti dusts dupd. cererea
asultanulul la Stambulti din partea Munteniel, a rescumperatti mostele santuluT Gregoriti
aDecapolitulti si le-a depusti in mondstirea sea Bistrila, unde elle se conserva pene asta-cIT
intiunti scumpt sicriti, accoperite de prinOsele credincTosilora. E remarcabila marea panels,
a de 'nteYu pastrata in biserica si apoT transportata in chilia staretului. Ea este restaurat., in-
. se intocmaT daps desemnulti primitive. Acestti tabella represinta abdicarea betranuluT Barbu,
ucarele se lassd. de bdnid si de viueta lumescd. totti-d'o-data. E investmentatt calugeresce,
a fiindti gata a pleca la mondstire. Illti insotescti boieriT OltenT, toll tristi, unit chYarti lacri-
mind!. cellora-l'alti
a Dupg. Barbu, carele n'a avutU copiT, pasesce de 'naintea boTerT nepotulti
seti, imbrdcata intr'o lunga haTna superiOrs f.r. manece, rosin qi blanita, de sub care se
avede o alts maT strima. E naltti si frumosa, cu micT mustete si fd.rd. barbd. BoTeriT sunt
tog barbosT. Monastirea Bistrita are apparinta uneY cetatin.8
Romantica legenda, cullesd. de cdtra Kowalewski de la calugtiriT bistritani si-care offerd
poetuluT stoffa uneY admirabile ballade, este importantd din acesta punttl de vedere, cd. ea
ni esplicg. pe TurciT din relatiunea luT Cantemirti.
pupa traditiune, banulti Barbu Bassarabti scapa dintr'o temnitg. turcesca.
Dupd. Cantemirti, ella fuge de peste Prutti de 'naintea unel invasiuni ottomane.
Fondula este acella-sT.
Cuma inse de nu sT-a amintita tocmaY Cantemirti, si tocmaT intr'o aIstoria a TurcieTn;
cuing-ca. OsmanlaiT abTa dupe 145o au inceputti a cutreera Bugiaculti?
TurciT navallescli pentru prima Ord peste Prutti pe la gYumetatea secolulul XV, si totusT
cu doue-sute cincT-4ecT de annT inainte banulti Barbu Bassarabti, printr'o spaima maT multa
dealt profetica, se carry de acollo de frica Turcilora!
Monastirea Bistrita este fundata din temellia pe la 1490, si totusT banulti Barbu Bassarabti
o clddesce, o ispravesce si o zugrd.vesce ca prin farmecti Inca de pe la I200 !
8) StranstTovaiaa po suszie i mortam: Harpatyy, Petersburg, 1846, in-16, p. 196-198.

SlITINULU II, g 22. 81
Banuid Barbu Bassarabd, scapatti in tinerete din robin turca Si fundatorti la betranete
ally monAstiriT Bistrita, ni este cunnoscuth documentalmente intre anniT 14.90-15 T o9, qi totLW
cu sutimY de annY inainte ellti e favoritd allh unuT Negru-vodh.!
De pe la 125o Muntenia se numesce Bassarabia, Si totu§T cellii anteid Bassarabti peste
Oltti este banulti Barbu) carele traesce cu doue vecurT maT in urmal...
In litteratura n6stra poporana acesta se chTarna basmtt cu minciunile: o herghelia de cat
retacindti inteund pepene sett o albina ingYugata la plugo.
Inainte de a ne desparti de simpaticult personagTu alla banulu? Barbu Bassarabd, vomd
mai adaoga in trecetti o observatiune.
Ellti se pare a fi fostti cello anteiti band allti CraToveT, ceTa-ce T-a §i procuratd caracteristiculd
epitetti de 'GraZove,sculii.
In prima gTumetate a secoluluT XV reedinta banatuluT oltend nu se affla inch. la CraTova,
ci la Severintt, precumd o demonstra cris6vele successive dela Vladislavd Bassarabti, dela
Mircea cella Mare Si dela Vladh Draculti...
§ 22
CONSECINTELE ASSONANTEI vim BASSARABIA 21 SERBIA.
Croniculti Cantacuzinescti Si Cantemird conducd d'o potriva pe BassarabT de'nte:d din
Bugiach in Serbia Si apoT din Serbia la °ltd.
Serbia sett Sorabia, dupa cumtl se scriea adessea in evuld medidi, formeza materialmente
maT multd decktt doue treimT din cuventuld Bas-sarabici.
Assonanta este atato de simtita, incatti noT vec).urdmq degTa in Studiuld I Vene Si poporultt
de gTosti, caruTa nu i se p6te imputa nicT o pretensiune pedantich., confundandd ambit
termenT in antica balladd despre a Feta banuluT de Hategb n, unde variantuld modernti pune :
ITO feeiorii de omit eerbesar
in loch de primitivulh :
Unfi feeioril bascircittescii".
Printr'o assemenare curatti fonetica, fdra nicio umbra de argumentatiune, BassarabiT eratt
espu§T a fi serbisag din candti in candh de card nesciinta, Si maT cu sema de card semi-sciintd.
Pretinsuld actti alld magistratuluT sash-§ebeiand dela 1396, o grossolana mistificatiune
din secoluld trecuth, slice :
4Dupa ce ad primitti BulgariT credinta cre§tinescd, apoY ad inceputd RomaniT de atuncT
as se imprieteni cu nemults serbesch, pent candd maT pe urma dobandit'aii §i Domnti din neamuld
serbescIt pe marele printz7 Negru-vodd (Bassaraba... D 2.
Unit fragmentd de cronica muntend din secoluld XVII, descoperith de card. d. Cretescu
in biblioteca monastiriT Cozia Si allti caruT autord ni se pare a fi celebruld aventurarti moldovenescti
Nicolatt Allescu-Spatard, este in acesta privinta nu maT putint esplicitd, vorbindu
in genere despre boTerimea romana:
eUniT stint din SerbY, altiT din GrecT, altiT din Alblna0, altiT din FrancT, altiT dintr'alte
limbe, cä pi DomnT inch. maY multY din strainT ad statutd, cumd §i Tcisscireibescit se tragic din
enema serlescit B'.
9) VENELIN, 134 sq.Cf. EPISCOPU M 1cUW4U, Oratorio,
BueureseT, 1869, in-16, Synaxarfi, p. 71. ENGEL, t ese11. d.
Wal., 189. etc.
1) ENGEL, Gesell. T. Sem, 180. SAFARJK, Slow. Star.,
148, enumerii urmAt6rele forme allo numelui Serbfi : Serbi,
Sorbi, Surbii, Sorabi, Sorabi, Sarbi, Zerivani, Zirbi, Serebi,
Srbi, Srpi, etc.
2) Magaz. Ist., II, 275. FOTINO, If, 28-36. BARI rz,F6ia
pentru minte of anintA, Brasovil, 1846, in-4, p. 57, unde redaetorulil
pune in notit: Redactia implirtlisesee acestfi doeumentil
WA a puts respunde dint mat Wiwi de autenticitatea
WT."
0) Istoria Holdo-RomAniel, ed. Ionia, Hue., 1868, in-9,
t. 1, p. 347.La assertiunea d-luT COGALNICiNU Oronicele
RomAniel, Them., 1872, in-8, t. I p. XIX, eumii-el Mile-
Nell nu ;Ate fi autorti alla
aeestui fragmentd, ved1 respun-
Sulfi nostru in columna Iii Tralanii, 1872, nr. 31.
11

82
!STOMA TERRITORTALA
In unele manuscripte d'alle luT Calcocondita, domnult Muntenescti Dant, nepott de frate
aliti mareluY Mircea, este numitti Samba, Zapdpmcc, in loco de Bassaraba, Mzaaapcip.ica4.
In fine, lista anonimg a domnilorti TerreT-RomanescT, care se compusese in secolulti XVIII
pentru Ungurult Peterfy dupe, differite cronice locale de carg Constantinti Scarlatti, ni
spune cg nemult luT Mircea cent Mare use dice a fi fosttl nepott at regelut serbescd Eazarg a 5.
Genealogia mirciang se p6te reconstitui astg-d.T dupe, documente contimpurane, ert nu
dupg nesce fabule sacramentale, precumti se f.cea pene a-diniorT.
Insu§T Mircea declarg in crisovele selle ca tata-seta Radu fusese frate cu Vladislava Bas -
sarabti6.
Prin urmare, Mircea era nepotist' (nepos ex fratre) allti luT Vladislavt Bassarabt.
Regele maghiart Ludovicti Si papa Urbana V ni spunti, pe de aka parte, cuinti-cg Vladislavti,
unchTulti lul Mircea, era Mu aliti luT Alessandru Bassarabtr.
Prin urmare, Mircea era nepotist (nepos ex filio) alit luT Alessandru Bassarabt.
MaT pe scurtt, era nepotu allti luT Vladislavt Si nepotu alit luY Alessandru, tog BassarabT
unuln ca §i altulti, Si numaY BassarabY.
Prin ce minune der° putea fi ellt nepotu alit luT Lazarti, principe nu maT vechTu, ci chiarti
contimpuren0 cu densult, urcatti pe tronulti SerbieT abTa pe la 1371 ?
Fatalele sillabe din coda numeluT Bassarabilorti, ecce ceYa-ce tncurca tOta treba!
Cantemirt, Croniculti Cantacuzinesct, falsarulti actulul din 1396, ballada din Hatega,
fragmentistulti din secolulti XVII, scriba luT Calcocondila, fontana luT Scarlatti, totT se tmpedecati,
fie-care pe riindt, de scabrosulti sunetti
§ 23.
ETIMOLOGIA POPORANA.
Illustrult Vico analizase astronomia, fisiologia, metafisica, cronologia poporane, in cornparatiune
cu astronomia, fisiologia, metafisica, cronologia culte.
Totti astt-felTu s'artl pute pune in parallels etimologia rudimentary. Si etimologia sciintifica.
Similitudinea vorbelorti surprinde si impinge la deductiunT pe intellegintele celle maT
rude, ca Si pe celle mai erudite.
TOM differinta consista in procedure §i'n ponderositatea resultatuluT.
Unit s'antt din evulti medal se numTa RenatO, ceTa-ce insemneza kerascutti: acesttl simplu
gToctl de cuvinte era de aglunsti pentru ca poporult ss plasmuesca o legenda intregg despre
imaginarulti fapttl aliti renascerit santalut Renate.
Cam analOga este superstitiunea cea etimologicg a terranuluT romant de a se padi de
focti in diva santuluT focal, de§i 430)y.a.; allti Grecilort are a face maT currendt cu elementulti
oppusu alit apeT, §i deli fericitult de acestti nume, martirizatti in timpulti luT Diocletianti,
n'a fostn nicT ferrarti, nicT carbunart, ci unti bietti gradinart de longs Sinopa, adecg ero0
ce-va maT dedatti cu ploy Si cu puturY decatt cu ilacgre.
In Elvetia se aflg. unti munte numitti Yitatti: satenii din vecinetate sunt incredintatT penis
la fanatismti cg acollo, addusti de peste none Jerre si
noue marl, dace famosulti Xilatti, din
molleclunea cgruTa fusese restignitti in Palestina Mg.ntuitorulte.
4) Ap. sTurrrzu, IT, 918, note e.In ediliunea din Bonna
acesti4 variants nu este indieatfi.
6) PRAY, Dies., 140: eater nescitur, sed dicuntur esse Derotes
Lazari regis Servme".
6) vEDTELmr, 9-14, wig nein dIn 1387, en care eonfrunthl
aetulfi din 1424 In a mea Archivii Istoricii, 1, 1, 19, ambele
afflitt6re In originalu in Arehivulii Statulul din BueuraseT.
7) 'ken din 1366 in sINC.AT, 1, 330; PURR, IX, 3, 470; -
WENZEL, Okmanyl kalaszat, t. 1, Pesten, 1866, in-8, p. 18.--
Bulla din 1370 In Magaz. istor., III, 130-36 ; RAYNALDUS,
XVI, Dr. 6, etc.
1) SAINTE-MARTHE, Gallia Christiana, Paris, 1716-86, inf.,
t. 2, p. 113.
2) c.ANTENuttu, Hniga Systima ill sostoiauVe much Inmedanskila
religii, Petersburg, 1722, in-f., p. 142-3.
3) FLEURIEU DE LA. TOURETTE, Voyage an wont Pilot,
Avignon, 1770, in-8, p. 76-9.

STUDIULU 11, 24. 83
Toth astti-felTu cronicariY din evulti media inventati pe Turd in Finlandia fiindti-ca se
gasesce acollo unn ora§tt numitti Turku, sett pe TroadenT in Francia de era -ce fiTulti luY Priamti
se numTa Parisa!
Absolutamente de acera-§T natura este §i serbismulti Bassarabilortt.
Dent causa erroriT fiindti o data constatata, sa nu ne oprimtt la o gTumetate de calle.
Lista domnesca a luY Scarlatti, in care marele Mircea se confunda cu famillia regesca din
Serbia, ni maT spune inca ce-va, unde originea gre§elleT nu 'Dote a nu fi aceTa-sT.
Vorbindtt despre domnulti moldovenescn Petru Muptn, contimpurenn si amicn alit luT
Mircea, ea dice ca tata-seta era : ,Costea Mu§att, carele nu se scie unde va fi domnitn,
dern se crede a fi fostti din nemuln despotiant alltt regilorti SerbieTO.
Mircea cello Mare din dinastia. serbesca ; Petru Mu§atn totti din dinastia serbesca ; dinastia
serbesca confundata cu BassarabiT; care's! conclusiunea ?
Ecce unn puntti, demnn pe deplintt a fi essaminattt cu o estrema seriositate, cad elltti
ni va permitte a demonstra cä Vladislavu §i Alessandru cello Bunn, Mircea §i marele
Stefano, Negoia §i Petru Rare§n, superbiT zidarY al nationalitatiT romane de dincOce §i de
dincollo de Milcovn, an fosta tog din aceia-§T nesecata in geniti tulpind a Bassarabilorn
§ 24
MUNTE,MISMULU DINASTIEI MU1ATU DIN MOLDOVA.
Muntenia fusese in secoliT XIII si XIV in dese §i intime relatiunT cu puterniculn pe atunci
imperia serbtl.
DouT BassarabT, unulti pe la 127o, altulti pe la 1355, an fostti socri sett cuscri aY cellorti
maT celebri cuceritorT dintre cag an esitd vre-o data nu numaT din dinastia luT Nemania,
ci chTartt din intregulti nemti illiricti.
Stefano Milutinti, fundatorulti marimiT serbe, tinuse in prima'T casatoria pe feta luT Litenti
Bassarabtii.
Stefano Du§anti, grOza oriinteluT pe la gTumetatea secoluluT XIV, insurase pe uniculti sett
fiiti cu feta luT Alessandru Bassarabti2.
Mircea celltt Mare, tata-sen Radu-Negru, unchiu-sett Vladislavn §i frate-seti Dann figureza
pene asta-cl; ca o maTestOsa pleTada de eroT, in balladele poporane alle SerbieT3.
Ne retinemd intiadinsti de a immulti aceste essemple prin ce-va din Fotino, cad este de o
falsitate ingrozitore totti ce affirma eat pe icY pe collea de a fi luatti Ex 1-4; oappty.ii; xpovoXoitae.
Terra-Romanesca si Serbia fiindti invecinate §i adessea in strinsa allianta, lista domnesca
a luT Scarlatti avea in spriginti macarti o umbra de probabilitate candn serbisa pe BassarabT.
Cumtl inse puteali fi SerbY domnil moldovenT, candu intre Moldova §i Serbia se intrepune
unn intinsti spatin territorialti, §i nicT ca essista cea maT slaba urma de vr'o legatura
internationala intre ambele in tote cursulti secolulul XIV,?
a) 0 seria, de eitatiunI In BUCKLE, llistoire de la civiliantlon
en Angleterre, trad. Ballot, Paris, 1865, in-8, t. I, p.
338 sqq.
b) PRAY, 1. c.: Koste Musatin, non scitur ubi prineirave-
rit ; dicitur, quod ejus genus it ex familia despotiana regum
Serviae".
1) NICEPHORUS GREGORAS, SCriitOrii bizantinti eontimpurenti,
VI, 9, dice numaY: ,,a domoulul Vlachiel", carele ipso nu pdte
fi decatil domnula muntenesca de pe atupol Aithen voyvcda",
uceisa inteo Willi& de catrli, Ungurl pe la annuli 1272, cum
areta 0 diploma din 1285 in FLIER, V, 5, 274, ¢i in KATONA,
VI, 911.
2) VechTa eronici serba In V, 69: nzaruezil
dsezer voevodi zaplanskago lunago Urosza."
Cf. BNNALDts, 1370, nr.
3) KARADZIT', Srpske narodne pjesme, t. 3, Becz, 1846,
in-8, p. 54:
Na Vidinu gradu bljelome,
,,Ond'e bjeszo etaritz Vladisave;
A na ravnoj zemil Karavlaszkoj,
Ond'e bjeeze liaravlaeh &ideas;
Na
Bukreezn gradu bijelome,
Ond'e bjeeze bego Radukbego,
"S'avojIm bratonz Mirkoql vojevodomn.
Despre Danii-voda, essista o admirabili balladit bulgara, publieata
in Perlodiezesko spisanle na b'lgarskoto knizsov
no druszestvo, Braila, 1870,t. 1, p. 106.
4) FOTINO, II, 23.-,-T6te cronicele serbesei sunt esti-41m.
noseute, mal cu seta, multumita reposatIdul .SAFARIK, Gesell
d. sorb. Schrlftthnms, Prag, 1856, in-8, p. 227-47, ci abso-
Iniamente nisi ulna din elle nu so potrivesce attn.-0 de puilml
cu Imaginers creeixi novoloytto a ant Mine.

84
ISTORIA TERRITORIALA
Nu cumtl -va vord fi fosttl SerbT totti ca qi BassarabiY?
SI vedemd.
Lista luY Scarlatti serbiseza anume pe Petru atuptit, pe frate-set's Romano c.7k2u,satil §i pe
tatald lord Costea atu§atil.
Cuventuld muptd, disparutd acumd din limba romans cis-danubiana, derd conservatti la
fratiT nostri de peste Dunares, insemneza frumosil, fiihdu o simples, scurtare din adiectivulti
infrumu§ata sea frumu§atd.
Macedo-ronanuld canto pent astg-c1T:
setl:
Aide eu mene, Mit mulatcli
VecH in sus6 eerulti ? Nu e mu§attiP6
La MuntenY numele propritiOltuptit ne intimpina in acte pent pe la finea secolulul xvir,
ca si o forma femeTesca alwas, correspumletore cu `Bella a Italianilord.
Celebrulti papa 5ormosus, sub care se intemplase definitiva schisms religiOsa intre Occidinte
si Oriinte, se traduce romanesce atiqatii.
SerbiT n'at avutti nicT o data si nu putead ave acestd nume curate rominescd, si ceTa-ce'l
si maT remarcabild, este ce£ pent si'n limba lord ideTa de frumusete c respinsa radicalmente
din formatiunea nominala barbatesca, ci se applica numaT la femeTe qi la vite : Liepava, Liepota,
Liepotitza, Lieposzeta9.
MaT pe scurtti, nicT prin departarea locurilorti, nicT prin lipsa de communicatiune, nicT prin
nomenclature, domniT moldovenescY Petru Musatti si Romand Musatd, de'mpreuna cu tatald
lord Costea Musatd, n'ati pututu fi SerbT.
Care'T dero ratiunea serbisariT lord in lista luT Scarlatti ?
Din celle desfasurate in paragrafulti precedinte urmeza ca. MusatesciT trebuTad O. fi fostti
SerbT in calitate de BassarabT, adeca simplu numaT prin effectuld foneticd alld sunetuluTs+r-1-b.
Degia Cantemirti emisese ideTa cal ambele dinastie domnescT din celle doue provincie dunarene
alle DacieT se part a fi descinsti dintr'o singura vital°.
Acesta asset-Pune a repetit'o apoT Samuilti Miculd".
AmendouT inse ad retacitti in fantastica incercare de a infrati pe nu scim0 care Negru
cu nu scimti care Dragost.
FundatoriT MoldoveY n'ati fosttl din aceTa-sT familia cu fundatoriT TerreT-RomanescT; derd
tocmaT aci sta cestiunea ca nu din sangele fundatorilord MoldoveY se tragead Petru Musatd,
frate-seta Romano Musatd si tatald lord Costea Musatd.
BO GDANESCII Si 11USIATESCII.
Maramurasenuld Bogdantl, caruY i se cade cu totti dreptulti paternitatea
moldovenescti, avusese fiid pe Teodorti, clisti alts -felTu Latcu.
5) Ne surprinde eit, d. in escellintele se Diction.
flair° dY6tymologle daerTernane, mane, Mayence, 1870, in-8, p.
98 a seltpata din vedere acestil cuvdntll. Este Inse §i mat stirpring6tdre
etimologia, pe care 1-o dit WOLF, Beschreibung
der Holdall, Hermannstadt, 1805, in-9, t. 2, p. 9: Musch,
ein Galanterie-Pflasterehen, and wer diese auf thm Gesichte
!Mfg tragt, wird Muschat gerannt". Vrea a Title - dela
mouche a perrucheriet francese, unit termenfi mcdernil de cochettilriii,
Intrcdos6 la Roman! in timyulii Fanariotilor6!!!
6) MAMMU, Grammatica macedonoromang, Buccurescl,
1862, in-8, p. 149.
§ 25.
voevodatuluT
7) Archiva Istoricii, 1, 1, 139, act6 din 1620.Cf. vENELuq,
29], 299, etc.
5) Arch. 1st., 1, 1, 24, edit din 1640.
9) KARADZIT', Lexie., 337.
10) Cron., II, 385: Hadu-vodlt NegrulO, au frate,861 aril
hit Dragosii-vodlt".
11) Origines DacaRomanae, ap. ENGEL, Gesell. d. Wal.,
92: Doetissimus Princeps Cantemir agnovisse videtur, ubi
ait, tam Radum Negrum, quam Bogdanum Vayvodam, genitorem
Dregosil primi Moldavia° Principle, eissclem familke
me".

STUMULU 1, 1 25. 86
Nemuritorula metropolita Dositeti inci£ in secolulti XVII vecluse in anticula dipticti alla
scaunuluY metropolitan, tesaura de-multa perdutti, cad nu maT essista pe la 1790 j, urmatOrea
linig. genealogicg.:
1. Bogdanti-vodd §i DOmna Maria ;
2. FiTulti lorti Teodoro Latcu §i Domna Anna.
Ella o resume in versurT:
. . ...... Bogdanti-vodit,
,,Cu demni-sea Maria idsscindii Mold rodd:
Pre Fedora Bogdanoviciu, Lafcts se numesce,
Cu domni-sea cu Anna de se pomenesee"2.
Espressiunea use pomenesce. insemnezd cd erati inscri§T in pomenia.
0 remarcama acesta pentru a da tots autoritatea de sorginte istorica cuvintelorti metropolituluT
Dositeti.
In Studiulti I, basandu-ne pe fontane contimpurane, noY amyl cercuscrisa epoca fundatiuniT
MoldoveY approssimativa intre annii I350-1360.
Latcu a domnitti dupe, documents autentice pe-ta 13703.
Bogdanti-vodd §i acesta fiTu alla sea, ecce dero dour principT positivY, cart implu forte
naturalmente scurtula intervalla de cello multa doue decennie intre 1350-1370.
Cronica cea vechia a MoldoveT, scrisa in monastirea Putna sub Stefan cella Mare, adeci
d'abia unti secolti in urma evenimentelorti, confirm. .acesta serid, clicenda ca dupd Bogdanti
a domnita fiTu-sed Latcu, era luY Latcu T-a succesn uPetru fiTulti luY Mu§ata.4.
Sa se noteze aci cu attentiune ca Petru nu este in cronica cea vechia a Moldovei fiTu alltt
luT Latcu, nicY fill alla luY Bogdan, ci flu an tut atuptit.
Una noU nema s'a furi§ata prin incuscrire in dinastia maramurd§ena.
Romano Mu§ata, fiTu alit luT Costea Mup.tti Si frate alla luY Petru Mu§ata,' se insOrd cu
domnita Anastasia, fiTa luY Latcu-vodd §i nepOta primulul Bogdanti.
Acestti fapttl de o estrema insemnetate illa scie lista lul Scarlatti, in care citima : gR 0-
. manus habuit uxorem eYnastasiam filiam Yrincipis Eaczko, et peperit sex filios, ex quibus Alexander
Senex est ultimus filius ejus..6
Illa sciea nu maT putinti metropolitulu Dositeti tota din pretiosula dipticti metropolitan
Petru-vodi pre urmi purcese, cu vita
Garde '4
41:0 .Mu§atind; In bunit, priintd,
StAtura dup'acesta luminat4 rodit
n811441111 terreT Moldovel domnulli Romand-vodtt;
Acosta, ce se scrie 'ntr'a terreT urice
Mare samoderzavetti, ¢i 'n bunk feriee,
C'a stdpitnitu-¢T terra din plain pond 'n mare,
LAssatu-sl-a In scaunil puternicii maT tare
Ce-a nAseutu-s1 din donna din Anastasia
Pre Alexandru cellit Bunti..."7
I) Dovedd lista princiard a metropolituluT IACOBU STAMATE
In Geognalia, Iasi, 1796, in-4, reprodusit in WOLF, II, X
XIV.
2) Croniea rimatit, I ARIU Crestomatia s8u analocte,
Blasid, 1858, in-8, p. 234. mirare emit de n'a bAgatil
de skid erudituld editorli importantissimuld faptti, cit versurile
dositelane nu stint aci decittd o parafrasit a vechTului diptied
metropolitanil alld MoldoveT.
3) Bulle papale In MagazInd !storied, III, 138-141. ..
THEINER, Monism. Poloniae, 1, 664.RAYNALDUS ete.
4) In Arohiva Istoricit, HI, 5, undo lose eroniearn15, ea
rade fabulosa, a istoriel, rune inainte de acegti princit T milulu
despre Drag* ¢i und flu add acestula, in privinta edruTa
marturesce en naivitate ed, nu scie nici mitcarti cumil
T-a fosta numele. Metropolituld Dositeti de assemenea menti-
onezit pe Dragosti si pe Bassi!, delo flirt neveste, cola -ce probezit
ett, n'a luatu numele lord din diptice, undo se %series
tote -d'a-una Intrega famillitt.
6) Petru Missal ellu Insusi numesce pe Romano frate alld
sea in eorrespundinta'T cu regole polond Vladislavd din 1388,
In Akty Zapadnoi Rossii, I, 22, tradusit in Arch. Ist., 1, 1,
177.
6) PRAY, 1. O.
7) L. 0:SINCAI, Cron., 1, 362; ENGEL, 61eso11. d. Mold.,
112; WOLF, Besehr. d. Mold., 13; si al(ii, inehipuindu-§1 pe
MusateseT a fi fosta din nemulti luY Bogdanti, i¢T battti capita
In deqertti a ghici re La(eu-vodli, tatAlu domnel Anastasia.
§ineal lilu credo Vladislava Bassarabh din Muntenia, Engel
preterit pe Ungurulti Stefantl Latzkofy din Ardelti, Wolf nu
scie ce s mal licit!

88
ISTORIA TERRITORIALA
Aci o observatiune.
Metropolituld Dositeti arreta forte limuritti ca Petru §i Romania n'atl fostti din sangele luT
Bogdanti §i Latcu, ci din uvita carele'T atulsatingo.
Totti a§a amti veclutd maT susti in cronica cea vechia a MoldoveY.
Lista luT Scarlatti face pe acestT Mu§atescT din nemd princiarti, ex familia -regum, cela -ce
se gYustifica nu numaT prin cdsatoria luT Romania Muptti cu fiTa luT vodd Latcu, derit Inca
§i maT multti prin insuratOrea luT Petru Musata cu feta putinteluT rege polonti Vladislavti
Iagello,e carele sa se noteze binecu nicT unti prep nu s'artt fi alliatd cu unti omit de vr'o
origine putina illustra.
Prin urmare, elm erati din dinastia moldovenescd a Maramura§enulta Bogdand, in care
s'ad introdusd unicamente prin incuscrire, dera totuqT erati dintr'o dinastia romdnescd Orecare.
Opriti-ve unti momentd §i cugetatT.
Nefiindtl din familia domnesca dela Suceva, Mwtescil treburati sa fi fostd vrendd-nevrendti
din familia domnesca dela Severinti.
Adecd : BassarabY.
Acesta dilemma este dictatd. de logica lucrurilorti.
0 maT intdrescd inse maT multe alte consideratiunT.
-§ 26.
NUMELE PROPRIU MUSIATU.
Unit nume propriti este cate o data o biografia.
SA presuppunemu, buna -ora, cumd-ca istoria MoldoveY nY-arti fi lassatd in catalogulti
principilord terreT unit singurd cuv'entd despre vodd Radu, poroclitd cello Mare, fdrd sa
arrete toot -d'o-data originea'T : eT bine, considerandd raritatea numeluT Radu la Moldoveni
Si frecuenta'T la MuntenT, nemicd mar multa decatti atata, unit istoricti aril fi pututd ghici,
Para vr'o altd indicatiune, muntenismulu acestuT principe. 1
Cam astti-felTu este qi cu Oktu,satd.
In Moldova acestd nume a fostd totd-d'a-una forte insolitd 2, pe cando in Muntenia, din
contra, ella se intrebuintezd la satenT pent 'n cliva de asta-c1T, §i cats, sd fi fosto fdra cornparatiune
maY respAnditti cu catY-va secolY inainte.
Acesta se pote demonstra.
Unit nume propriti candd se generaliseza peste mesurd tntr'o terra, incatti la totti passulti
intelnescT omonimY, agYunge in t elle din urma a deveni ridicolti prin trivialitate, §i de
atuncY incOce, ferindu-se parintil ale maY impune copiilorii, incepe a fi din ce in ce maT rarti.
Unti essemplu.
'Guillaume este actualmente in Francia unulti din numile Belle maY putind favorite, fiindd
consideratd ca pre-mitocanescd: utrop roturierb.
Acesta disgratia provine dintr'und prisosti de Valid de catd ella se buccurase tocmaT la
aristocratia francesd in curSuld evuluY media.
In secoluld XII unti duce de Normandia, invitandd o trailtime de nobilT la o mare festivitate,
iY imparti din glurnd in bande separate, compuse-fie -care din totT catT purtad acella-V
nume de botezd.
8) Acosta rege numesee eta insusY pe Petrel Musata; arnica
ei
ginere alit nostru" in actulti diu 1388, Akty Zapadnot
Rosati, I, 22: Petr voiveda moldayskii ziat i priatel nasz."
--Cf. Areltiva Istorleg, I, 1, 177.
1) Totuf pe and Radu gangurd 1116 gassim11 tntre
lul SI efai.4 Eellti Mare. Vely aotulti din 1481in amea Arehivit
Istorled, I, 1, 76. Putea inse a fi &slit Muntenia.
2) Etna ambassadorA alit luYStefanil cello Mare la, Mosova
se numb, h yatu. VeqT KARMAZIN, t. 8, nota 429, edif.? Einerling,
p. 99. I se applicA inse §i lul observatiunea din not% new
stilt pretedtnte.Ct Arelilst.., I, 1,156.

stunium n,
IDivisiunea 'Oullionzi/orii era cea maY numerOsa: o suta dace cavalier; affara de simpli
scutarY 3.
Nu este dern de mirare cd desgustulti si satira an succesu model.
La RomaniT din Muntenia maT multe numT proprie barbatescT atti avutti o sOrte analogy
de a se vede imbrancite treptatu in straturile celle mai de gTosn alle societati; dup. ce
figuraserd aka data maY cu preferinta pe trona si'n divanu.
MaT anteTu este Vladii.
Etimologicesce, acesttl cuventn insemnezd domnu
In secoliT XIV si XV ceY maT illustri principi aT Munteniel an fosttt Vladti Bassarabu,
Vladti Dracula, Vladti Tepesn.
Intre boTerT §i'n burgesia eran VlaclT peste V1ac,1T.
TrebuYa firesce sä vine, o reactiune.
Trivialisandu-se prin abuse, gloriosuln Ore-candn Vladti s'a facutn cu incetuln sinonimn
alla nerodului.
In secolulti XVII V1al; liT incepn a se rani, cad pe semne se nascuse degia proverbiuln :
dupd ce e prostn, illa &Tama
Vlada..
Totn asa aii pater) Vdrea si Nand, doue dintre celle mar usate numr din primil secoll aY
istoriel muntene, despre carT asta-41 poporuln dice :
Care cumin venYa,
Totti Udrea '1(1 chiltma" 6
sett : acauta Nanti epa, si elln callare pe ea..
Ecce in ce modn caderea unuT nume propriti in derisiune este o probe, istorica despre essagerata'T
popolaritate inteo epoca anteriord.
Acesta ursita isbise si pe atusatti.
D. Gr. G. Tocilescu ni spune cd pintre terraniT muntenT nea-atu§atd, ca si nea-Vlada, ca
si nea-Udrea, ca si nea-Nand, insemneza asta-dt pe unn prostolanti.
Aci isT are loculti esclamatiunea betranuluT Oratin:
Non semper idem floribus est honor I
Poporult si copilulti cu atltd maY lute se saturd de unn lucru si'ln arunca stricatn sub pici6re,
cu catn maT multd li pldcuse.
In Moldova nea-atu§atii n'are nicT unn intellesn.
Muntenismuln acestuT nume se maT pOte verifict pe o aka calle.
Nomenclatura chorografica a RomanieT e forte ponderosa in casulli de fatal fiindn-cd a-
prope tote localit file sunt botezate la noY dupe vre-unti nume propriti barbatescn.
Astn-felTu celle derivate dela Vladii: Vladae, Vladen; Vlaclasesc; VladescT,
Vladislava, Vladnicti, Vlada, ViddulenT, Viaduta, sunt celle maT multe in Muntenia, dem
nu lipsescti vr'o cate-va nicY in Moldova 1, cela -ce dovedesce cd Vladti avusese trecere pe
ambiT termT aT MilcovuluT.
. LEGRAND D'AUSSY, Fabliaux du XII et XIII siècle,
Paris, 1829, in-8, t. 2, p. 816: Ce nom de Guillaume, qui
aujourd'hui est si roturier, etait alors fres commun chez les
gens de qualite, et surtout dans certaines provinces. On
raconte que Henri, due de Normandie et fils de Henri II, roi
d'Angleterrei ayant donne dans son 'kale un grand festin
auquel il i'ivita beaucoup de nobtesse, les eonvives, par plaisanterie,
s'avisbrent de se partager par bandes, salon leers
noms. La bande des Guillaume se trouva, de X10 chevaliers,
sans compter les simples gentilshommes."
si
1 46.
Vladila,
4) ANTONU PANNU, PrfferbuirT, Bucuresci, 1853, in-8, t.
2, p. 139.Cf. observatiunea d -lui ODOBESCU, RevIsta Re.
'Ma, II, 364, undo maY adduce unit ale proverbifi : vorbi
si nenea Vladii, cit'Y si ellit din satfi."
6) PANNU, III, 25.
8) Ibid., I, 86.
7) FRUNDESCU, Diet. topogr., 527-28.
8) Actulh din 1410 in Arching IstorleA) 1, 2, 12, ni offeril
doul VIOT numaY in consiliula domnescii din Moldova: nu;
Biriatskyi §i, Viad Dtornik.

88
ISTORLA TERRITORIALA
Localitatile cu radicala Vdrea: UdrescT, Udrisce, Udricani, stint tote in Muntenia absolutamente
nicT una in Moldova 9.
Dela Wang s'aa formata peste tota vr'o cincT-spre-clecT numirT topografice: Nanacr, Nandra,
Nanesca, NanescI, Nani, NanovenT, Nanova, Nanti, dintre cad una -spre-decT in Muntenia
§i numaT patru in Moldova. "
SA vedemti acuma pe atusata.
In Terra-P.omanescg. sunt:
atu§ateset, satti in Gorgiti;
atu§atescr, satti in Argep;
atufatesa, selisce tota acollo;
Parte-din-atufatesa, munte in Muscellt ;
atwatescii, aka munte totti acollo ;
atuisaterea, moqia nelocuitg. in Braila;
atufatoru, munte in GorgTu. al
In Moldova avema numaT Si numaT o singurg. localitate de acestg, formatiune satultl atu-,
§ata in FalciTu, despre care inse nu se uTte ca intrega regiune a Prutulul de giosa pene la
Marea-negra, precuma amtl demonstrat'o in Studiulti I, facea parte in secolulti XIV din ter -
ritoriulti TerreT-RomanescT.
In Transilvania se gassesce erW abia muntele atu§att..1, carele acesta se afila nu departe
de hotarele muntene despre Hatega 127 §1 si
:
si
tota acollo, era nu in restula ArdeluluT,
noT damn de urmele numeluT propria bArbatesca atuptii in documente din secolula XIV. '3
Prin urmare, limba geografica vine la rOndula sea a se pronunta pentru muntenismula
Mu§atescilora.
Aci inse nu se marginesce in cestiunea nOstrA missiunea filologieT.
FratiT Petru Mup.ta §i Romans Muqatti, ca si tatala lore Costea Muata, ni appara in
celle maT vechT fontane istorice sub o forma. nominala fOrte curium.
Ama veduta degTa ca anticulti diptica ally metropolieT moldovene, o sorginte contimpurend
de prima ordine, pune: avila ce? Mica Mwting.b
Lista luT Scarlatti, a cariTa conformitate cu dipticula IT da multa, greutate, se esprima, de
assemenea: uKoste Mtwatingo.
In cronica putneng, inceputA a se scri pe la giumetatea secoluluT XV, vedema nu maY putinti
: a fiTula luY Mu§ating.
l4.
In fine o aka cronica moldovenesca, pe care o consultase Rag-usanula Luccari pe la i 600,
incatti in orT -ce casa ea este anteriOrg. luT Urechig, dice : aMusatin" 15
Ce'T ore acesta atussating in loch de Xu§ati -1?
Muntenil, §i maT cu sena aceT de peste Oltd, adauga una ing catra numile proprie per-,
sonale, mai allesa celle finite prin r sea t.
Acesta particularitate n'a observat'o Inca neminT.
LuY Zudorg Vladimirescu OlteniT iT clicti Tudoring.
Urbea luT Severn este pentru denOT Severing.
Din lorg eT fan Floring.
9) riturt9. 497-98.
10) Ib., 308-9.
11) Ib., 306-7.
12) TREUENFELD, Slebenb geogr. Lex., Iii, 127.
13) Veil despre Ladislaus filius Musath", Rominii din
Distrietus Castri Dove, treT tide din 1362-63, in BA.RITZ,
Tramilvaniay t. 4, Bra§ovfi, 1871, in-4, p. 238-40. Cf.
FEAR, IX, 3, 380, 505.zzminv, Uber die linesen, in Kunz,
Magazin, II, 300-302. prNrnu, 1)espre impartirea po-
Midi a ArdelninT, Sibilu, 1864,1n-8, p. 15. etc.
14) Arehiva istoricii, III, 6: Piotr syn Mustatynow."
19 Ristreill di Ragusa, Venetia, 1605, in-4, p. 104: Morto
Bogdan, venne Lazko, Musatin, Roman, Stefano..."

STUDIULU I1, 1 27. 89
Unti munte in Gorgid Si altuld in Muscelld se numescd Carpatinit, naturalmente in loctt
de `Garpatzi 16.
Doue sate in olio se chrama Dobrotinit 1 17 dupd numele barbdtescd Wobrota sets Wolrotit,
dela care deriva mar multe localitatr Dobrotescr.
In dreptulu Mehedintulur avernd insula Florentine Si alta Florentina", provenite din 011orentie.
Und sata §i o insula in Ilfovd se numescd Tatina '9 dela 7-alit.
0 selisce in Dolgiti, nesce ruine in Vla§ca Si doue sate in Romanatd se clicd Marotia)
dupd vechTulu nume atarotti. "
Und said in GorgTu §i unto altti in Arge§d se clicti Samboting al, dela numele personald
Scimbetd (Sabbatius).
In Dolgiti avema : a Va11ea RobotineY. n s2
Forma Mu§atinii in loctt de Mu§atti ni appare der° §i ea ca o particularitate filologica in
favOrea bassarabismuluT dinastieT Mu§atescilord diri Moldova.
Nu clicemu cd d'a-stanga MilcovuluT nu se affla vr'o doue -treT localitatT Ca. Hotinii) Boho.
tint; Zeleting, call indica o formatiune nominala analogs; elle totu§T sunt nu numaT forte
rare, derd Inca cea mar istorica din elle, anume Hotinulti, se datoresce uneT immigratiunT oltene,
precumti vomtl demonstra cu o alta occasiune pe basea unuT documentu din secolul a XIV.
Inca o proba, Si vomtl inchide apor epizoduld, caruTa nu T-arriti pututu da nesce proporliunY
mai restrinse, cestiunea fiindtl noua, din celle maT interessante §i maT grelle tote -d'o-data.
27.
DOMMIA Lot 'VGA KORIATOVICTO IN MOLDOVA.
Urcarea pe tronti a luT Petru Mu§atd nu urmase indata dupa voda Latcu.
A fostu und intervallti candd reu§ise a copprinde domnia moldovena unti duce strain01
dela care s'a conservatd urmatorulti unicd crisovd :
a Cu m;la luT Dumnecled, nor principe litvand Iurga Koriatovicid voevodtl, domnulti terreT
Moldover, §1 cu toll boiariT domniel melle, facemd cunnoscutd prin acesta carte a nOstra
orT-cdruT omtl bunts, ce o va vede sell o va aucli citindu-se, cumt-ca acesta adeverata
a sluga a nOstra, credinclosulti pang Iac§a. Litavorti, locutine'tord dela Cetatea-albs, nT-a
Qservitin cu dreptate Si credinla, incatt noT, ve'clendu a sea drepta §i credincrosa slusba cdutra
noT, Si maT allesti vitezia sea in lupta cu Tatarir la satulti Vladicru pe Nistru, amd mialuitd
pe acesta sluga a nOstra susu-scrisa cu unuld din satele nOstre, numitd Zubroutd,
a pentru carT tote este credinla domnieT melle Si a boiariloru moldovenT, arts spre mar mare
taria a acestel carlT a nOstre amyl poruncitu credincrosuluT Ivanti... Scris'a Iatcu, in Beralacid,
annuld I 374, iunit in 3..
16) FRUNDESCU, 98. Mnntii Carpaci, see maT bino muntele
Carpatii, 4 Kaencittic goy, ne intimpinl. degla in PTOLEMEU,
III, 3 : tight tiv.etaxlav Aiot sof; Kaencirov tirms", de unde
se pare a se fi inspiratil MARCIAZIajahaZOTULU, geografil
great din seeoluld IV, in Poriple, ed. hillier, Paris, 1839, in-
8, p. 98.
17) FRUNI2., 164.Cf. VENELIN, 344.
18) Ib., 192.
19) Ib., 476.
20) lb., 285.Ducil Romaniloril din Biharu in epoca invasiunil
ungare obieinutaii acestil nume Ma,rotil sell Marutil,
ENDLICHER, Mon. Arp., 13,.pe care numal pedantismulii soperficialti
1116 pate preface in Marifi si 'n Mariotti, pe cane'
ellti nu este deeAtil Mare, de unde Marutii, ea si oppusulA
Micutu din Mimi intocmal ea Wine see : minus-minutus sail
canus-canutus. Dela Marotil, fare olteneseulii ant, avemil
satulti Morotesci in BrAila, FRUNI2., 301.
§
21) lb., 417.
22) Ibid., 401.
1) S'a, produsil pentru prima arA, in a mea Foiti de istorili
si litteraturii, Iasi, 1860, in-16, nr. 2, p. 41, dupii, otiginalulli
din biblioteca comitelul Swidzinski di Kiev. Ece6 to-
start slavich : Milostiiu bozsieiu. my. kniaz I ov yi iurg
koriatovicz voevoda. gospodar zemli moldayskoi. i s ousi boiarove
gospodstva mi. sviedomo czinim is situ listom naszim.
vsiakomu dobromu nan v'zriuscziu ili ego ouslysziuseziu eztezi.
ease tot istii sluga nasz viernoi pan iakszia litavor. namiesnik
bielograd'skyi. sluzsil nam pravoi vierno. tiem bo my vidievsze
pravoiu i viernoiu sluzsbu ego do nas. a naipaczers
clar'blii pod'vizi is tatary ou Bela zovomoe v'ldiczi na d'niestr.
zsalovali esmy togo is'nogo slugu nasze viszpisanogo is edno
at naszich sel. na imia zubrovtzi. ou... na toe v'se viera gva
mi i boiar moldav'skyeh. a na bolszoiu tvrdost semu listu naszemu.
velieli esmy viernomu ivan... pisal iatzko. u belad v'
lieto 6882, titian 3."
12

90 ISITORIA TERRTORIALA.
Cronicele litvane celle vechT cunnoscti forte bine acesta. introducere a luT Iuga KoriatovicTu
in §irulti domnescti din Moldova.
Cea maT vechii. din elle dice :
a L'ati poftitti MoldoveniT sa. li fie voda Si Pao dusts acollo. s
Gebhardi Si dupe. densulti Wolf 4 ate spusti ceT .nteY Si singurT dintre istoriciT nostri
cd obscurulti Iuga-voda din cronica moldovena pOte fi anume acellii Iurga KoriatovicTu.
Acesta. assertiune Inse e adeverata numaT pe Zumaate.
In Moldova ati fostu in secolulti XIV dour principT d'o potriva efemerT cu numele de
Iurga set Iuga : unulii pe la 1374, dela care vine actulti de maT susti, Si altulu precedendU
la domnia. pe Alessandru cello Bunn pe la 1399, dela care noT posseclamti de assemenea
o diploma, forte autentica. 5
Cela -ce a facutti cronica moldovenesca, este de a-T fi confundattt pe amendouT inteunti
singurti personaglu, desi 'T despartTa in realitate tent spatitt intermediarti de vr'o treT-deci
de annT.
Testulti luT Urechia sung in aglunulti annuluT 1400 :
aIuga-voda tntrecut'a pre domniT ceT treculT de maT 'nainte de densti; cd a tramisti la
apatriarchia de Ochrida, §i a luatu blagoslovenia, Si a pusti mitropolitti pre Teoctista ; Si a
adescallecatti ora§e prin terra totti la locurT bune, Si allesti sate, §i le-a facutu ocole pe 'napregTurti
; §i a inceputU a daruire ocine prin terra la volnicT ce faceat vitezie la o§tY; §i
as domnitti doul annT, Si l'a luatU Mircea-vodi . domnulti muntenescti la sine.
CeTa-ce appartine in acesta relatiune luT Iuga II, pOte fi, affara. de datulti cronologicti,
numaT dOra vr'o correspundinta cu patriarculti bulgarti din Ochrida, cad tocmaT intre anniT
1395-1400 Moldova era cam certata. cu patriarcatulti great dela Constantinopole.
Restulti privesce din puntti in puntti pe Iuga KoriatovicTu.
In adeverti:
1. aDdruirea ocinelor0 prin terra la voYnicT ce Ciceati vitezie la o§tT--§i sa se observe cd.
sub Iuga., II n'a fostu nicT unti resbelluse verifica prin insu§T crisovulti din 1374, unde bolaruin
Iacobti Litavorti capeta satulti ZubrautU in urma uneT battalie cu TatariT lOnga. Nistru ;
2. aDescallecarea orarloril prin terra. totti la locurT bune, Si allesti sate, si facerea ocOlelor0
pe 'npregTurti., este o caracteristica distinctive. a Intregel famillie KoriatovicTu, incatti
lorti li se attribue re'nnoirea aprOpe a tuturoru urbilorti din Podolia : Bakota, Smotricz, Kamienieg,
Braglaw, Winnica, etc. 8, erti unulti dintrIn§iT, principele Teodorti, fratele maT midi
anti luT Iurga, emigrandu in Ungaria, a stramutatti acesta ereditara passiune de edificare
pene 'n fundulti Maramura.§uluY. 9
2) Latopisico Litwy, ed. Danilow ler, Wilno, 1827, in-P, p.. ruzo din Botosaul. Desi not cunnoseemii numat tradtteerea si
60: Kniazia Lida Wolochove vziali ego sobie vicevcdhiu, desi crisovult este fart (lath, ba /net ¢i Cu nurni proprie
i tamo ego okormsii."Cf. mat glosu nota 13.
desfigurate, bunt dr& Bdrlin in loch de Barlic126 etc., totusT
3) Gesell. de Mold., 666: In dem Verzeichnisse bey dem criteriele interne lilt punt mai pe sash de bAnuelii.
Herrn Play, Dies. p. 140, bind Stet hanus III, 1391-1398, 6) Letop., I, 102.
Jut gas I, 1393-1401, and Alexander 1,1401-1433, als Milder 7) Acta Patriarchates Constantinopolitani, II, 241-245,
and Romani I Bohn°, Petrus Ill, 1398, als Stet hani III, nod 528 etc. Totu de acollo inse appare et intro annii 1395-1400
Stet hanus IV als Petri III Soho argegeben; allein des F. ail fostii met rop( liti in Moldova de'nteiti leremiasi spot losilh.
Kantemirs Angabo, days Stet han IV and Peter HI des Ste- Dela acestu din urmit s'a rublicatil unit doeumentu din 1407
than s Siihre ge ee en sic d, Jurga aber nicht zu dem Geschlechte in Arch. 1st., 1, 1, 140. Metropolitult Teoctistt appartine e-
gehdre, ist den Urkunden nach richtiger. In des Alb. Wujek rocel cu multi mai incoce alta Stefanil Relit Mare. Veli erosi
Koialoa icz Hist. Lithuanm (Dantisci, 1650), t. 1, p. 200, findet Arch. Ist , I, 1,115. Eect in ce mcdfi Urechia confundt Jaunt
sich ein gewisser Jur gas, Jurjetv oder Georg Ebriatoiviz, ein loco nu numal pe emendoui lugs, deal t Ant si re marele Ste-
hthauischer Prinz, den die illoldauer aus Podolien geholt and fang, carele in adev6ru la 1456 a rugatuperatriareulti ochrifiber
sich sum .EVrsten gesetzt, einige Burger zu Sutschava (MO Dorotem a da Moldova lulu metropolitfi.Vedi done acte
aber gleich durch Gift getodtet haben sollen..."
In Magee. Ist., I, 277-8.
4) Besolrr. d. Mold., II, 18.
8) KARAMZIN, V, nota 12, ed. Einerling, p. 7.
4) In COGALNICKNU, Archive Ronanesa, ed. 2, IasT, 1860, 9) BASILOVITS,Notitia fendationis Theodor' Kortatovits,
18-s, t. 1, p. 14. Oliginalulu slavicu se alit la famillia Ca- olim ducts do Muncacs, Cassovim, 1799, in-4, passim.

STUDIULU II, % 27.. 91
MaT remane dert und singurd puntt de limuritti z u a domnitt douT annY §i l'a luatt Mircea-voda
domnult muntenesct la sine.),
MaT anteiu, ce p6te fi 6re : ul'a luatt la sines ?
tint Domnt nu se Tea de buns void.
Este evidinte ca UrechTa trebuTa sd fi intellest ret set desfiguratt din negrigire cuvintele
uneT font5.ne mar vechi, pe care o va fi avutt la dispositiune.
Cunnoscinta Umbel slavice, in care scrieat pe atuncT RomaniT7 descurca acesta enigma.
Vziati set' uziati insemneza a lua; vezati set uzati insemneza a lcga; uznik set uzien, polonesce
wiezen, insemndza captive; tote aceste espressiunT omofone confundandu-se una cu alta, cronicarulU
a tradust clisa slavica a sorgintiT selle prin a luatu in loch de a prinsu in resbotu.
E Si maT u§ord a inlatura o nedomerire cronologica.
La 1374 nu domnia in Muntenia Mircea cellt Mare, ci tata-set Radu-Negru, frate
urmap alit luT Vladislavti Bassarabt.
Cu tote astea se scie ca :
1. FiiT domnesci in Romania purtat titlult de voevoch" ;
2. Cana suveranult era lmpedecatt de a esi ellt-insuT la lupta, trtmittea generalmente
In locu-T pe cine-va din familia".
Astt-felTu se intellege in ce modt marele Mircea, commandandt Ostea parinteluT set
Radu-Negru, Para a fi Inca ellt-insu§T udomna muntenesct s dupa cumt int califica Urechia,
invinge §i chTart °mord pe usurpatorult principe alit' MoldoveT, Litvanult Iuga KoriatovicTu.
In martit 1375 acesta din urma nu maT trdia, precumt dovedesce una actt de atuncT din
partea frateluT set Alessandru KoriatovicTu, carele succesese pe trona in micuth principatu
nitend trans-nistriand alit' Podoliel la marginea oriental, a MoldoveT. 12
Prin urmare, resbeliult luT Iuga KoriatovicTu cu marele Mircea §i peirea duceluT litvant
s'atl intemplatt documentalmente intre iunit 1374, datultl crisovuluT set', Si intre martin
1375, datult diplomeT frateluT set Alessandru KoriatovicTu.
Actulti din i 374 se da in Berladt ; tottl in apropiare, negre§itil cu putine Mille maT In
urma, cade in lupta cu MunteniT Iuga Koriatoviciu, de Ora-ce tom acollo se vedea Inca
mormentult set peste douT secolT.
Polonulti Martino Strykowski Slice:
Iuga KoriatovicTu a fostu inmormentatt intio monastire de petra ca o gTurnelate de gu
maT gTost de Berladt, unde wait fostil cu-insumi la 1575 "
10) Vei,IT bun& orit in vErimusi, 19, aetulit mircianil din 1399:
syca gospodstvami Michaila voevoda." Ibid., 61, unit erisovil
moldovenesch din 1420 dela Alessandru edit Bunt :
syna gospodstvami Iliasza voevody."Cf. observatiunea luT
SINC.AI 1 330, despre NIcolaevodci din 1366.etc.
11) La 1330, in resbellulii dintre BulgarT si SerbT, Alessandru
Bassarabb triimitte in agiutorti Ante' pesocru-seti. VeiIT
adult' serbesch din 1348 in MAIKOV, Ist. srb. naroda, 43.In
resbellulti acelluYa-sT Alessandru Bassarabil contra Unguriloril,
flu eel &call rollulit principal(' : Bazarab Olacum et filios
ejus", dice actulit maghiaril din..4,15.1n.sap0a, VII, 4, 68.
12)Dupti originalulit din biblioteca comiteluT Przedziecki
publicatil in Akty Zapadnoi Rossii, I, 21.Despre Alessandru
KoriatovicTu maT vecli o bullapapala din 1378 in THEINER,
-
Monism. POIOTIi03, T, 784. In BALTHAZAR BEHEM, Codex
pletoratus urbis Cracovite, 1505, in-f., MS. &lit BiblioteceT
UniversitAtil din Cracovia. p. 26 si 142, se afIA, dela acestil
Alessandru KoriatovicTu o diplomh in limbs, germanh din 1375,
si o alth, latinh din 1385 dela fratele sell Cont.tantinii KoriatovicTu
despre carT veiji articlulti Jul Dr. HEYZMANN, in
Archly fair Runde iisterreichischer Geschichts-Quellen,
Wien, 1865, in-8, t. 33, p. 194, 209. KoriatoviciT erah din
aceTa-¢i familliii, duealit allil LitvanieT, din care esise si dinastia
polonh a Iagellonilorti.
13) Kronika Polska, Litowska, etc., Kiiniasberg, 1582,
in-f., p. 418: Swiadeza potym Latopiscee Litewskie y Ruskie,
iz Juria Koriatowicza Woloszy na hospodarstwo albo
woiewodztwo Woloskie i Moldawskie dla iego dzielnosci rycerskich
wzieli, y w Soczawie na stone(' wedlug swego zwyezaiu
podniesli, wszakze iako u nich iest wrodzona niestatccznose
czestego odmieniania panow, Turin Koriatowicza
otruli w Soczawie, pochowan u Wasziuktch monasterze murowanem
za Berladem, gdziem sum by11575, pol dnia iazdy."_
Otravirea ItiT Iuga KoriatovicTu in Suceva este partea legendary,
a cronicelorii litvane, care se at1A, in eontradietiune
eu loculti inmormenthrii sale si cu actulti nostru din 1374.
Ella fusese duet la Suc4va, nu otrcivitii Cea maT veebig cronich
litvanft, despre care TOT maT Bush nota 2, ictrebuintezh.
licerea okormiti, care insemnezh, nu numal a otrcivi, ci ineil :
a disc; unde-va. vpo dietionarulti AcademieT Russ& : Slovar
Tzerkovno-slavianskago inzyka, t. 3, Petersb , 1847, in-8,
p. 60. Stiykowski si urmasiT seT n'ail fnteilesu espressiuneti
si au tradus'o prin otrdvire. Cyte fabule nu s'ail furisatii astiifeliu
in istorih din causa ambiguitiitiT vorbeloril I
si

92
1STORIA TERRITORIALA.
Ecce unti testa pe cant se pOte de clard din partea unul martur0 oculard!
In Studiulti I noT ne-amd incredintatu ca Berladulti forma in secolulti XVI unti punttl de
hotarti tntre Moldova si Muntenia.
Battalia avusese dero loch chTard la fruntaria.
EY bine, marele Mircea destroneza si uccide pe Iuga KoriatovicTu.
De ce inse?
Pentru a aseda in domnia moldovend nemula Musatescilord, despre muntenismulti caruia
noT amts offeritti maT susti atatea differite probe.
Resbellulti tntre Terra-Romanesca si nenorocitulti Iuga KoriatovicTu avea in vedere purd
si simplu stabilirea dinastieT Bassarabilord in Moldova, unde ramura Musatescilord a fostd
admisa de catra poporu cu atatti maT lesne, cu catt unulti dintiinsiT se casatorise maT de
'nainte cu o Ilia a luT Latcu-voda din dinastia maramurasena a Bogdanescilord.
Printr'o consecinta de origine si de gratitudine, Petru Musatd in totd cursuld lungeT selle
domnie dintre anniT 1374-1399 indura One la unti punttl suzeranitatea TerreY- Romanesci
assupra MoldoveT.
In 1389 ambassadorulti sea la curtea polona nu se sfiesce a numi pe marele Mircea:,
domnd alld set., ceTa-ce ard fi fostti ne'ntellesu Para unti gradtt de vassalitate sed cent
putinti de subordinatiune. "
Essista urme documentale, pe de alta parte, cumd-ca insusi scaunultt metropolitanti and
MoldoveT era suppusti pene la unti punttl suprematieT metropolituluT muntend. 15
Intr'untl cuventd, bassarabismuld Musatescilorli esplica printr'o singura traAsura de lumina
tote misterele semi- secolareY istorie primitive a MoldoveT intre I 350-1400,
Una momentu de recapitulare.
§ 28.
RESUMATU DESPRE MUIATESCI.
Amd probatti Ca:
1. Din dinastia fundamentals maramurasena domnisera in Moldova numaT tata si fiTu
Bogdanti si Latcu;
2. UrmasiT lorti Petru si Romano ad fosta din famillia Musatescilord, cu totulti straind
celleT d'anteTu ;
3. Numele Musatd, si maT allesti forma Musatind, sub care ella ni se presinta in fontanele
celle mai vechT, indica o origine muntenesca ;
4. Desi MusatesciT nu erati catu-sT de puking din prima dinastia moldovena, totusT descindeati
si eT dintr'unti nemd romAnd princiara, incatt nu puteat fi decata numaT dory din
dinastia oltend a Bassarabiloru;
5. Acella care'T adduce si'T aseda in puterea sabieT pe tronulti voevodalti din Suceva,
este anume luceferuld Bassarabilora : Mircea cella Mare;
6. In cad timpti ad traitt primiT MusatescT, Petru si Romano, legaturele de sange si de
recunnoscinta IT mantinead Para sovaire tntr'unti fellu de vassalitate catra Terra-Romanesca.
Aceste sesse punturT concurgd a constitui o certitudine istorica despre derivatiunea secundeT
dinastie moldovene a Musatescilord din illustra tulpina muntena a Bassarabilord j.
14) DOGIELI 1, 687: NosMagnus at Romanus Hericzski Comites
Illustris Principis Domini Miricii Woievcdre Transalpini
etc., nee non Dugoyus Magnifici Principis Petri Woieteodce
Illuldanensis Marschaleus, Ambasiatores. Recognoceimus
tenors prresentium nomine at pro parte prsefali
Miricii Domini nostri." Sit so observe ell, in acestil
actu Mircea este Illustris, ertt Petru Musatil numai Magnificus.
15) Acta Patriarchatus Constantinopolitanl, II, 494.
1) Cu WW1 mat la valle se va mat ad&oga o puternic&
probe eraldid, assupra curies n'amii pututfi antecipa in des-
Do- voltArile de mat susd: marca nobilitartt a Muvitesciloril fi
Bassarabilork este aceTa-T.

STUDIULU II, S 29. 93
Ecce de ce uniT credeati pe Petru Mup.ta si pe frate-sea Romano Musata a fi fosta SerbT,
totti asa precumti Cantemiru, Genealogia Cantacuzinescal Nicolati Milescu, copistulti luT
Calcocondila, pretinsulti acta din 1396, ballada despre banult de Hatega, lista princiara
a luT Scarlatti si altiT serbisaa care maT de care pe BassarabT, Pkg. vre-unt aka cuventa
decgta numaT Si numaT assemenarea fonetica tntre Sorak Si Bas-sarabii.
Asta-c1T, canda unirea principalelora doue fire alle DacieT Tralane a devenitu unti fapttl
implinita, este o mangaiare de a pute constata cg una din misteriOsele cal*, grin carT Provedinta
se apucase de secoll a prepara treptatu- treptatu neispravita inca unitate romang.,
a costa inaltarea uneT singure famillie pe tngemenatele tronurT din Moldova Si Muntenia.
§ 29.
SULZER §I HELIADE DESPRE ARABISHULli BASSARABILORU.
Nomenclatura TerreT- Romanescl in secolulti XIV nT -a procurata degia maT multe pre-
Pose conclusiunT. .
S'o urmarima inse penen fine.
Celebrulti Sulzer lice tntr'untl loch ca. PecenegiT, numitT alto -felTu BissenT, vora fi avuta
nesce sclavT Aral?; de unde apol ins5.-§T terra, in care locuTati impreung stapaniT §i robiT,
se va fi clisa Y3iss-01rabili sea less-Zrabici I.
Nemuritorulti nostru Heliade a gassita §i ella unti micla-loch nu maT putina escentricti de
a arabisa pe BassarabT, Tta ina in versurT:
. Toff BassarabY d'a-rondulti, In suss din flu In tats,
aBene la capitanuld leglunilorti romane,
, Caril se stabilira In Terra Macedon,
aD'Aurelianti-Adgustuld ; §i locultf, ce s'adapa
.De Istru §i Morava, d'atuncea tlltl numira
Bassarabila RomeY, ca sa se scie'n secoll
a Ca Bassarabti fu capulti acestet colonie ;
Acestt1 Bassarabti fost'a unuld din Prinlil RomeY
g Si capitand celebru, ce pentru marl succese,
,VictoriI laudate ce'n acme repurtase
.In Bassa-Arabits, astd nume i se dede ! 2.
De unde luat'a Sulzer pe sclavil Arabi aT Bissenilora ?
De unde dedus'a Heliade triumfurile until ore-care capitant romant in Arabia de gTost ?
0 simply, allucinatiune !
Si totu§T, decd, giumetatea cea arabicci din numele Bass-arabia a pututa impressiona atata
de tare pe unti Sulzer Si pe unti Heliade, cu catt maT multa acesta simfonia trebula O. isbescg
nesce spirite mai putina culte?
MaT anteTu de tote, catg s'o fi observatti insi§T BassarabiT.
§ 30.
NATURA REBUSULUI ERALDICU.
In evulti media elementele semnificative alle unuT nume propriti giucaa
importanta.
Elk dederg nascere in eraldica aka numitelora rebusurl.
1) Glesch. d. transalp. Daciens, I, 443: Bessarabien, mit
diesem Namen von den arabischen Maven, welehe die Petsehenegen,
da sie in Mittelalter dieses Land bewohnten, von
den Komanern an sich erkauften, vorher aber von seinen ersten
Bewohnern, den Bissenern oder Bessen, glattweg Bession
genannt " linh adeptil allh lui Sulzer, MEIER,
dove
unti milt forte
nie Oczakorsklia Zemli, Petersb., 1794, in-8, p. 42, merge
en estravaganta pi
maI &parte, assieurindil ell, Sci(iT, Inca,
Inainte de Cristii, aril fi addusti re selavi Arab! la Dunare!
2) Carriernlii de ame-sexe) 1847, p. 62, ap. arcicr.sco,
1st. Ciimpultangului, I, 41.

94
ISTORIA TERRITORIALA.
In momentult de fats cea maY aristocratica terra, uncle sunt Inca departe de a se stinge
urmele traditiunilort feodale, este Anglia.
Sa ascultamt der° pe cella maT modern blasonistti britannicti.
«Rebus dice d. Boutell--este o compositiune eraldica facendt allusiune la numele purutatoruluT
stemmeT, sea la professiunea acestula, oil la calitatile selle personale, carT sunt
udescrise figuratti : non verbis, sed rebus. Buns ors.: treT somT, anglesesce salmon, sunt marca
gfamillieT Salmon; o lance plecata, shake-spear, specifics pe Shakspeare, etc. In evult-medit
arebusurile erat forma cea favorita a limbagiuluT eraldict, din care nT-au maT remast multi
, elegang si curiosT speciminl. Asa pe monumentulti abbateluT Ramrpdge la St.-Albans sunt
usculptatf o multime de berbecT, ram, purtandu fie-care pe gata cate unit collanti cu inscriputiunea:
rydge. Unit frassinti, ash, e§indt dinteunt butolu, tun, ne intempina la St. John's in
.Cambridge pe monumentult until Ashton. AssemenT allusiunl, assemenT rebusurl sunt, maT
umultt set maT putint, chiart essentiale in orT-ce eraldica, cad altt-feliu ea n'ara indeplini
.scopult set de a fi o limbs simbolicav i.
Originea a§a dicendt instinctive a acesteT limbe simbolice se pOte constata pen6 asta-dT la
selbateciT din America.
Pe vechile monumente messicane regele Itzcoatl e represintatt printr'unt §erpe cu
nesce cutite pe spate, fiindt-ca cuventult itz-coat/ in limb a Aztekiloru insemna , cutitt-§erpe), 2.
Unit Irochesti, pe care '11 chfama zmcg set ursu, zugravesce in trassure grossolane chipultl
animaluluT omonimt, §i acestU rebus iT servesce drepttl subscriere 3.
CeTa-ce face cannibalulu in lumea noun, o facea tntocmaT a§a in lumea vechia nobilimea
din evult mediti.
Vomt adduce cate-va din numerOsele essemple, pe carT ni le procure d. Boutell:
Famillia 7remain, marca treI-miint ;
Famillia We Yerrers, marca. pote6ve (fers) ;
Famillia We Wertley, marca anima: (hart);
Famillia Yitz-Vrse, marca ursi t ;
Famillia We alerlep, marca merle;
Famillia 'Corbett, marca tre1-corbt ;
Famillia We Lucies, marcd tret-braft (lucy);
Famillia Bannerman, marca stiga (banner);
Famillia Bell, mare, clopotg (bell);
Famillia Zrumpingdon, mama trambitei (trumpet); etc.
Pent §i dinastia regale a Y/antagenqi/org i§T luase drepta insemne unt vegetalti forte
modest, din care se fact numaT mure : planta-genista4.
SI ne 'ntrebamt acuma : care putea fi Ore anticulti rebusti alit Bass-arabi/orti ?
1) Heraldry historical and popular, London, 1864, in-8,
p. 123 sqq,: Rebus, a charge, or any heraldic composition
which has an allusion to the name of the bearer, or to his
profession, or his personal characteristics, and thus may be
said to speak to the beholder: non verbis, sed rebus. For example,
three salmons for the name Salmon; a spear on a
bend for Shakspeare, etc. In the Middle Ages the Rebus was
a favourite form of heraldic expression, and many quaint and
curious examples remain of such devices : for instance, the
monument of Abbot Ramrydge, at St. Alban's, abounds in
figures of Rams, each of n hich has, on a collar about its neck,
the letters: rydge. An Ash-tree growing out of a Cask or Tun,
for the name Ashton, at St. John's, Cambridge, is another
example of a numerous series... It is of the very essence of
all Heraldry, that in some respect or degree it should be allusive,
should have in it something of the Rebus ; otherwise
it would not fulfil its aim and purpose of being a symbolical
language".
2) TYLOR, The early history of mankind, London, 1870,
in-8, p. 95. LENORMAND, Sur la propagation de Palphabet
phenicien, Paris, 1872, in-8, t. I, p. 25.
3) wur..D.Voyage an Canada, cap. 35, si LAFFITEAU, Moms
des sauvages americains, t. 2, p. 40-41, ap. SALVERTE,
on. cit., 1, 238.Cf. detaiurl forte interessante in LUBBOCK,
Origines de la civilisation, trad. Barbier, Paris, 1873, in-8,
p. 46-63 si 129.
4) BOUTELL, 74,- Cf. lb., 40, 42, 45, 47, 51, 54, 66 etc.

STUD1ULU II, i 31 96
§ 81.
REBUSULU ERALDICU ALLU BASSARABILORU.
011andesulti Levinti Hulsius a publicata in timpulti IuT MihaTu cello Viteza stemmele tuturorti
terrelora dintre CarpatT Si Balcana.
Muntenia figurezd. acollo in urmAtorula moda :
Valachia.
Amti vecluta mat sust cd dinastia moldovenesca a Muptescilora a fosta din tulpina Bassarabilort.
ET bine, marca MoldoveT in Levinti Hulsius se compune erog din capete negre, inse nu
treT, ci numaT doue, puse in verfurT a doue crenge incruci§ate.
Crengele sea ramurele in graTula simbolicti allti eraldiceT denOta deriPagune...
In simtula sciintifica alla espressiuniT, ArabiT nu sunt negri.
Cu tote astea in evula media Si perie astd-clf usulti vulgara a confundatti Si confunda
numele lora aprOpe pretutindenT cu ideia de negreta.
ataurii, ,Xorii, eilrabg, eArapti, Vegru, sunt sinonime in generalitatea limbelora europee.
La RomanT maT in specie, litteratura poporand ni represintd sub numele de cArabii tipulti
cello maT perfecta alit egritenulia, dupd cuma s'artl pute gdssi in realitate numaT dory in
centrulti AfriceT:
Una Arapa bogatS,
g Negru §i buzata,
g Cu solsff mart pe capti
Ca soldii de crapd,
.Si
cu buze late,
(I Late §i Imflate,
g$i cu ochi holbaV,
:Si cu dint smaltat133.
De aceYa in tOtd Europa inn cape negru servta in epoca feodald ca rebusula eraldica cella
1) Chronologia, das 1st eitt kurze beschreibung was skit
in den L5ndern, so in dieser hierzugehorigen Landtafol
begriden, bias auff dieses 1597 Jahr gedonckwurdigs
verlanffen; sine-loco, ',pis Christ. Lothneri, 1697, in-9,
r este tbtii 76 pagine nenumerotate. Acella-sT HULSIUS a
scrisfi latinesce Descriptio Tran4ylvanite, floldavlie
Valachite, Francof., 1694, in-4, pe care tui lose n'o cunnoscemil
si pe care ENGEL, Gesch. d. Wel., 69, o citezi de assi
moues s'o fi cunoscutti.Despre Hulsius In genere vedt:
BRUNET, flannel tla libraire, t. 3,'part. I, Paris, 1862, in -',
1
p. 370, si ASHER, Bibliographical essay on Levinus Hulsins,
London, 1839, in-4.
2) Dit CANGE, Gloss. med. lat.,1V,329, 647, verbis Mauri,
Maurellus, Moreta etc. Cf. KARADZIT, Lex., 6, v. Arapin,
Arapincze, etc.Degia in ant ititate sTaAno, XVI, 4, 27, coinbatte
ne acela car! pe Arabi II flicead negri: g4ea.vo0c, vi v
yoie A1,9'6d,rwv nciAlov Nov.
3) ALEX., floosie pop., ed. 2, 116.Cf. ISPIRESCU, Basme,
Euccur., 1872, in-16, p. 128 sq.

98 1STORIA TERRITORIALA.
maT potrivitti pentru acelle famillie sea localitatT, in numile cdrora se putea observa ce-va
arabesca set moresa.
A§a de essemplu :
Provincia spaniold Alg-arbia ports in stemma unit cape ncpru.
Ora§ula belgiana ator-in intrebuinteza aceTa-§T emblems.
Casa anglesa aturp-son, intocmg ca icona din cartea luT Levinti Hulsius, are in marca'T
nobilitard trel capcte negre. 6
Atria dobandita asta-felit unti punta, in privinta cdruTa nu Ore persiste cea maT mica
Indoueld.
Cuventula Bass-arabg are maT multe drepturT la unti earl negru, decata chYarti Alg-arbia,
Mor -in set atury-son.
Rebusulti eraldicti este aci evidinte.
Eleganta stemma, pe care Levinti Hulsius o attribue MuntenieT si
MoldoveT", nu appar-
tine nicT de cumti acestorti terre, ci esclusivamente nemuluT Bassarabilora, din care Mu§atesciT
formats o simply ramurd, transplantata din Severinti la Suceva.
Geografula ollandesa nu sciea tnse nemicti nu numaT despre MuptescT, dent nicT mdcart
despre BassarabT.
Pentru ella, ca §i pentru universalitatea scriitorilortl de pe la finea secolului XVI, sub
numele de Bessarabia se intellegea intr'una modtt rigurosti coltu§orult trans-prutianti allti
MoldoveT de gTosti'.
Apa der°, nescienda nemicti despre BassarabT, despre Mu§atescT Si despre antica origine
tnuntenescd a BassarabieT, Levinti Hulsius n'a pututa inventa din crieriT seT pentru ambele
terre romane dela Dundre rebusulti eraldicti allti capetelorg negre, ci trebuTa, fard sd precepa
ella-insu§T insemnetatea lucruluT, s5. le fi descoperitti in nesce fonffine istorice cu multi
maT vechi.
In
adevera, noT illti surprindema essistanda documentalmente degia pe la gIumetatea
secoluluT XIV.
Cando Vladislava Bassaraba recunnoscu pe la 1368 suzeranitatea coroner Santului Stefawn',
regele Ludovicti s'a grabittl de buccuria a Iatte o moneta cu effigia puterniculuT §i
temutuluT sea vassala.
Acea effigia este unti mpg ncgru, ba Inca incinsa cu o legaturd, adecd din puntu in punta
a5s precumu vedemti in Levinti Hulsius.
Essemplare din acea interessana moneta a regelui Ludovicti essista pone asta-cl.T ; nor in-
§ine possedama unula, pe care ni l'a offerita d. Dem. A. Sturdza; totu§T numismatiT maghiarT,
necunnoscenda anticitdtile romane, prin cart singure ea se esplica, o considers ca enigma".
4) NIESIECKI, Herbarz Polski, ed. Bobrowicz, Lipsk, 1841,
in-8, t. 6, p. 458, 494.
8) Ibid.
8) lb. Cf. PAPROCKI, Herby 11,3cerstwa polskiego, ed.
Turowski, Krakow, 1858, in-4, p. 725, verbo : Mora.
7) Dupit Hulsius o reproduce de assemenea o clirtecich anoninth
forte rara, din care unii essemplarii se aftlit in Biblioteca
Archivultd Statulta din Buccuresci: DIe Donau, der Filrst
alter Europaischen Flilsse, Nitrnberg, 1688, in-16, tabelbi
B. 9.
8) Op. cit., cap. XXXII[: Noldaw erstrekt sich gegen
ligt."lb.,
Morgen an Bassarabiam so indent Panto Euxino
cap. XXXII: Kilia in Bassarabia..."
9) Aetulii din 1369 in FEAR, IX, 4, 210. BATTYANYI, op.
e It., 111, 211: Ladislaus Dei et Regis Hungarice gratia Way
woda Transalpinus..." Cf. a mea Istoria tolerantel relii
giOse In Romania, ed. 2, Buc., 1868, in-8, p. 36. 0 alth di-.
plomii totii dela Vladislavii Bassarabii din 1372 in FRIED-
VALDSZKI, op. cit., 80-84: semper fidelis et subjectus serenissimo
Principi Ludovico Illustri Regi Hungarice, Domino
nostro naturali." 0 a treia, diplom4 totti dela Vladislavii
Bassarabit din 1368 in FEAR, IX, 4, 148: Ladislaus, Dei et
regie Illajestatis gracia Waywoda Transall inus."Asa dero
datulft cronologicit situ monetel maghiare au capulu negru se
stabilesce re basea, documenteloril conlimpurane intro annii
1368-1372.
10)
SCHoNVISNER, Notitin Hungarime rei numarIa3, Buda?,
1801, in-4, p. 206, tabellii III, nr. 97.Autorulu (pee: Sigillum
ergo pars i hujus cal itis in Ludovici I monetis occurrens, adhuc
(enigma est. Quod resolvere volentes, nonnulli suspicantur
caput illud esse Caroli PrincipisDyrrbacheni, quemRex
Ludovicus anno 1348 fraternam Andrew Regis Neapolitani
necem vindieaturus, cum esset Neapoli, in custodiam adrepturn
securi permit i jussit. Alii heraldicum hoc use Mauri caput,
coque subjectionem Valachice notari autumant."

STUDIULU IL I 81. 97
D. Cesarti Bolliaca publica intre celle- l'alte, ca primitivd mama a Muntenier, nu trot capete
negre, ci dour tilrabi intregi, golT, fara legatura, intorsT cu spatele unulti card altula,
bratulu stangn allti fie-cdrura fiinda radicata in susa, asta-felTu ca, ambele se unescti incrucisandu-se
in nivellulti capetelora, era bratele drepte stint lassate in glosti si picTOrele ati
aerulti de a danta".
Meritosulti archeologti nu indica. sorgintea din care va fi imprumutata acesta, complicate,
variatiune a rebusulta eraldicU allti Bassarabilor0 ; noT inse credemtl cg. a luat'o anume din
Paula Ritter, unti genealogti serba din secolulu trecuta, carele flier acella nu citeza fontaneie
selle in casulti de fata".
ATurr, in collectiunT eraldice mar vechi, noT -uniT n'amti putut'o gassi.
Totti in Ritter si 'n d. Bolliaca, sub numele de stemma g imperiulut romano- bulgarit allt
e4ssanilorii, se veda celle doue capete negre asedate in verfula crengelorti, pe carT Levina
Hulsius le accOrda MoldoveT.
Assanir, ca si MusatesciT, derivati din tulpina Bassarabilora.
In tomulti III vomti reveni mar pe largo assupra.acester importante particularity T.
Acumtl ne resumama.
CeTa -ce'T communti tuturorti variantelorti rebusulul eraldicti allti Bassarabilorti, constituinda
'simburele lorti, partea cea fundamentals, este negreta de Or abii.
Cera-ce nu e mar puling caracteristical este cd strainir, confundanda famillia princiard cu
insd-sT terra, puneati acelle arabitalt, proprie nemuluT bas-arabesa, in loculti VulturuluT
muntena si alit Zimbrulur moldovent.
Vomti vede indata, cuma din aceTa-sT cause unit dintre veciniT nostri numTati in evula
media Arab pe totT RomaniT, si maT allesti pe MuntenT; dery maT tnainte sä ne °prima o
clipa assupra uneT coincidinte destulla de originale.
§ 32.
FLAVII §I BASSARABII.
In limba ebraica Romanil cel vechT se numrat 'edom, in limba arabg, e7ilasicar; Edom si
Alasfar, ambit termini insemnandu : galbeng, rogatii, alamiii.
De unde ore venTa fiilora luT Romulti acesta poreclg. de brona, totti asa de cTudata ca si
negr4a Romanilora ?
Scriitorult araba Firuzabadi pretinde ce, RomaniT s'ara fi nascuta din insotirea femeielora
italiane cu barbatT din Etiopia, incdta acesta ammesteca de pelle albs, cu pellea negrd T-aril
fi inzestrata pe densir cu o pelle rosieticd.
Celebrula orientalistU Silvestre de Sacy a gdssitti o chilid may seriOsd.
Pe tronula imperiala se affla famillia 3lavia, de 'nteru Vespasiana si apoT firu-sell Tita,
canda EvreiT si Arabil acusera cea anteid cumioscinta maT apropiata cu Roma.
Ecce de ce totY RomaniT card distinctiune erati pentru EvreT si pentru Araby glavit, adecd
OmenT aT Mavii/ord, dupg obicerula orientala de a caracteriza poporele prin numile suveranilorti.
Informandu-se apor despre intellesula cuventulur, li s'a respunsa ca flavus vrea sä siica
latinesce: galbemi, rogatii, alamiii.
Atata li trebura pentru ca orT-ce Romanic se, deving, in ochiT Evreilorti si Arabilorti :
"gdom, Wlasfar, galbenit,ro§catii, alamiii!
11) BOLLIACU, Daeoromane, nr. XXII.
12) Stemmatographia sive armoram lllyrioorum delineatio,
s. 1. et anno, in-4, 81 pagine.Essistit gi o editiune
serbit: Stematografia, blase gg. Arsenin posviasozena
Christ. Zsefaroviezem, Vienna, 1741, in-4. Cf. IVANFI, A
i
magyar birodalom vagy Magyarorszag s r6szeinek eimerei,
Pest, 1869, in-4, pl. F. nr. 2, 4, uncle marcele Bunt coloriate.
1) SII.VESTRE DE SACY, Fables de Bidpai on haven, in Notines
et extraits, t. 9, Paris, 1813, in-4, p. 437-438, nota.
13

98
ISTOR1A TERR1TORIALA
Lassanda la o parte nuanta de culOre, RomaniT ad patit'o din causa Bass-arabaorg intocmai
ceTa-ce patisera alth. data RomaniT din causa Jlaviiloru.
Procedura este identica.
Decd. imperatiT Vespasiana §i Tin nu erad din casa Z7avia, RomaniT n'arq fi fosta galbee
pentru EvreT §i ArabT; decd. dinastia princiard. din Muntenia §i chTarti din Moldova nu se
numYa Bass-arca RomaniT din acesta regiune n'artt fi fostti negri pentru BulgarT, pentru
SerbT, pentru GermanT, pentru Turd, pentru Mongoll, dupd cuma ne voma incredinta indata.
§ 83.
ARAB/SAREA ROMANILORU IN POESIA POPORANA SUDSLAVICA.
Sunt acumti catT-va annl, d. A. Odobescu ni attrasese attentiunea assupra unuT interessanta
voluma de legende russe, commentate de catra archeologulti moscovitti d. Bessonov.
Ama gassitti acollo multe opiniunT paradossale, multa uprinta. in argumentatiune, multa
dogmatismu, dery n'ama pututu in acella-0 timpu a nu constata in autorti o profundd. cun-
noscinta comparativa a poesieT poporane la toff SlaviT din Oriinte: RussT, SerbT si BulgarT.
Printr'o simply intuitiune d. Bessonov a descoperita, intre celle-l'alte, nea§teptata conclusiune
la care amts agTunsu noT dupg. o laboriOsa gramadire de probe in privinta epitetuluT
arabicd anti MuntenieT.
D-sea nu scie nemicti despre Bass-arab4 nicT despre natura rebusulut in eraldica evuluT
media,
nicT despre capete-negre, nicT despre moneta regeluT Ludovica ; maT pe scurtti, IT este
cu totulti strains terremula sciintificti allu cestiuniT.
El bine, de§i lipsitu de aceste nedispensabile calauze, d. Bessonov nu se sfiesce a risca
urmatorea affirmatiune:
.Toth ce se numesce din vechime, inse intr'o epocd degia istorical Kara-Vlachtt in Intelelesula
cella maT largo allti cuventuluT, porta in poesia poporana a Bulgarilorti numele de
eagrabd, era poesia poporana a Serbilora este §i maT esplicita. n 1
D. Bessonov citezd, maT multe legende serbe Si bulgare, prin carT 10 intaresce assertiunea.
Bung. ord.
Intr'o ballada famosulti craivn-ti Marcu, eroulti favorita allti eposuluT bulgaro -serbu §i
inamicti 1nvTer§unatti allti mareluT Mircea 9, este descristi e rgpinda dela ograbt tote oraglepen'd
la Xontiis 1 pe canda intro alts ballada acella-0 crai§ora Marcu uinch.ide Terra-Romcineseci,
141-arida §epte-decT de orao d' a-lungulg Nontuluto
Intr'o ballada despre ceT §epte fratT Iac§icT se povestesce, cuma pe sora lora o furl din
actualulti Bielgradtl nesce negri votnict, ducend'o udreptiipeuncire in grosu la Terra .7lrtibesecin
Aceste doue essemple despre arabisarea MuntenieT in poesia poporang, bulgaro-serba
sunt sufficiintT d'o-cam-data.
D. Bessonov maT observa ce-va nu maT putina remarcabila.
Litteratura poporana serba numesce negri §i pe BulgarT: utzrn Bugarin.D
D-sea nu scie inse cuma sd esplice acesta data, nefiindu-T cunnoscutd. originea Assani-
lora tota din tulpina muntenescd. a Bass-arabilorit.
Eraldica ni-a arretata maT susti cd rebusult capeteloril negre figura d'o potriva in marca
nobilitara a Mu§atescilora din Moldova, a Assanilorti din Bulgaria si a Bassarabilorti propriti
clisi dela Severinu, celle trel illustre ramure dintr'untl singurti trunchiu.
1) RYBNIKOV, Narodnyia byliny Moskva, 1862, in -8, p.
CCCXXX sqq.: Vse, czto v drevniuiu porn, v epochu uzse
Vproczem iasnoi iatorii, nazyvalos v obszirnom smyslie Czaro-Voloszskim,
vtvorczestvie Bolgarskom nosit imia Arapska-
.
go, a sami Czernye Volochiimia Arapov.Vzglianem teper na
Serbov, kotorye escze &Alec ulasniat nam dielo."
st) bid, Cf. MAURO ORSINI, 279.

STUD1ULU II, 193. 99
BulgariT ceT nevi din poesia poporand serba se maT adauga aci ca una not argumenttl
despre bass-arabismulg AssanilorO.
Resultatula cercetarilort d-luT Bessonov este in casula de fats, de o insemnetate cu atatO
maT mare, cu catn insaV d-sea nu putea sä prevecld importanta curato istorica a
cestiuniT.
NicT mdcaro fontanele serbe, affard de litteratura poporand in simtuld cello maT angustu
alla espressiuniT, nu T-at fosto familiare.
Ce aro fi 4isti Ore d. Bessonov, afflandt ca elementele legendare alle affirmatiunii selle
se potO corrobora prin celle maT solide elemente diplomatice?
TzarulO serbesco Stefano Du§ant, inteund actu de pe la 135o, numesce forte limpede
pe domnulO muntenesa Alessandru BassarabO : a rege allO vecinilorO nostri Negri-Z citariv
Ecce insu§T testula slavict allo acestuT decisiva passagTu: (I Alexendra tzara sumeg
zsivusczich `Gzrvich Tatar,'.
Ammesteculti politico alltti Romaniloth de atunci cu bellicosele triburT de CumanT, cdrora
li appartinea intrega portiune superiOra §i oriental,, a MoldoveT actuale, ne prefacea
Ore-cumu in 7atart pe noT in§i-ne ; numele dinastieT Bass-arabi/ora, pe de alts parte, ar-
runca assuprd-ne a5a clicendO una coloritti de negri; si
astir -feliu intr'o buns demaneta
un,u10 din ceT maT illustri principi aT MuntenieT s'a veclutu tatarisati §i arabisatii totu-d'odata
de catra limitrofuld monarcu allu SerbieT, cu care s'a incuscritti apoT peste catT-va
anni, dandu-T pe fiia-sea de nora 4.
Decd. d. Bessonov aro fi cunnoscutO crisovulu luT Stefano Du§ant, i se lumina cu multu
maT bine vederea pent Si assupra poesieT poporane serbo-bulgare, pe care d-sea, lipsita
de acestO ciao, a pututO s'o intellega numaT pe giumaate.
AstO-feliu, de essemplu, in ballada sud-slavica StoTanti Si Grozdana Ktrei-sute Zrabt-
Zeitart rapescO turma until Bulgaru de Vdngcl Dunire :
Xa son me mene naid'oa
Do trista dnszi Arape,
,,Arape, sestro, Tatare...
Thai taia biela Duseva".6
Eccti derq cilrabd-Zdtaril tnlocuindti in poesia poporand pe egru-Vitarg din limba officiald
Diploma luT Stefano Du§anO e f6rte instructive din maT multe punturT de vedere.
Pe dna RomaniT se metamorfosat in Tatar/ negri, Tatarii ceT orientalT, de§i in realitate
erau maT brunT decdtu noT, trebuiat vrendu-nevrendO sä devind albt, cacT alto -felid s'aro fi
confundath la unO loco notiunea ambelora popOre.
In adeverl, "Comani albi §i -Gomani nigri ne intimpina in acestu intellestt degia in cronica
maghiard, a luT Simont Kezai, scriitoro cu una secolO anteriorti luT Stefano Dusant 6.
Acumt se nasce o intrebare.
Dela SerbT Si dela BulgarT arabisarea TerreT-Romdnesci ore sd, nu fi trecutO in aceTa-§T
epoca maT departe spre Occidinte?
Ni va respunde renumita epoped germane din secolulO XIII : Gantulg Nibelungilor.U.
3) Ap. mAncov,-op. oit., 43.
4) Glasnik, --3 v ... A 9.RAYNALDUS, 1370, nr. 6.ete.
3) IvilLA.D1NOVTZI, Bilgarski narodni plesni,Zagreb,1861,
in-8, p.323.Ibid., 101: oRomtineti trans-danubianii, Rad, t
Viachinia,devine nevast it a domnuluI marl, Czerni
Tatare, adecit a vre-unui prineipe romdmil earpatinii.
6) Ar. ENDLICHER, 90: Comanorum alborum terras transirent,
de inde Sosdaliam, Rutheniam, et nigrorum Comanorum
terras ingressi usgue Tize uoavA-r, Commentatio
de Willis Jozygnm et Comanorum, Pestini, 1801, in-
8, p. 41, nota. Chronicon Bndense, 14: Cumanos Albos,
deinde Susdalos, Ruthenos, terramque Nigrorum Cumanorum
intravere, abinde egressti usgue ad Thysciam pervencrunt ete,

100 ISTORIA TERRITORIALA
§ 84.
ARABISAREA ROMANILORU IN NIBELUNGENLIED.
S'ara puts face o biblioteca intrega din multimea de commentare marl Si midi, carora
li dede nascere aka clisula Nibelungenlied in cursa abia de o giumetate de secolti j.
Dupa multa battaia de capti, critica moderna a reu§itO a stabili inteuna moda decisivti,
ca unula din punturile celle maT fundamentale, proveninta austriaca a ultimeT redactiunT
sub care s'a conservatti pens la noT acesta admirabila epopea, de§i materialurile eT dateza
din diverse epoce §i din diverse regiuni, fiinda impra§tiate pe icT pe collea pe tOta intinderea
pamentuluT teutonti pene 'n ghiaturile IslandeT s.
Scristi in vecinetatea DunariT de gTosa, lesne se esplica in Cantula Nibelungilorti nu
numaT incidintele episcopulul Peregrine dela Passau, nu numaT sublima figura a marchesuluT
Rudigerti de Bechlaren, nu numaT atatea alte amenunte curatti sud-germane, dent
maT cu sema precisele selle cunnoscinte despre tote popOrele de pe termil PontuluT, GrecT,
Ru§T, PolonT, PecenegT, RomanT :
Von Riuzen und von Kriechen reit da manic man,
Den Poelan und den Viciehen sash man swinde gin..
Von dem lande ze Kiewen reit dA manic degen,
Und die wilden Pesnaere..." 3
Venimu acumti d'a-dreptula la cestiune.
Dupa Nibelungenlied, a caruT origine austriaca ne interesseza forte multa, celle maT
pretiOse tessaure de metassa sossescti din Arabia.
Regina Krimhilda, canda prepara haTne serbatorescT pentru plecarea fratelul sea, a impodobesce
cu gTuvaere metdssurile arabe, albe ca zdpadan :
Die 'Arftbischen Eiden wiz also der SI16 4
Intr'unti aka passagTu vedema o cinget6re «retinenda elegantele indouiture alle stoffelord
de Arabia D :
Uf edel rOke ferrans von pfelle Az 'Ardbi" 5.
Apol ne maT intimpind patru-clecT §i treT fete dela Rint, «imbracate in strdlucite materie
;mute in Orabia9 :
,,Die truogen liehte pfelle, geworht in ArAbin" 6.
Avemtl de 'naintea nOstra untl monumentti francesti forte minutiosa, aprope de aceTa-§T
vresta cu Nibelungenlied si'n care sunt enumerate tote terrele de unde venTaa felTurite
marfurT la nundine din Bruges in Belgia, unulti din celle maT active centrurT commerciale
in evulti media, maT allesti in privinta Germaniel.
I) Vomit indica api numal pe acellea, earl' ni stint cunnoscule
none : GOTTLING, Uber das Gesehichtliche im Nibelungenliede,
Rudolstadt, 1814, in-8 ; MONE, Einleitung in das Nibelungenlied,
Heidelberg, 1818, in-4; HAAS, Die Niebe
lungen in ihren Beziehungen znr Geschichte des Mittelalters,
Erlangen, 1860, in-8; KRLEGER, Der Ursprung des
Nibelnngenliedes, Landsberg, 1841, in-8; ROSENKRANZ, Has
Ileldenbuch und die Nibelungen, Halle, 1829, in-8; HOLZ-
MANN, Untersuchungen fiber das Nibelungenlied, Stuttgart,
1E54, in-4; MOST ER (Gebruder), Der Nibelunge.Noth,
Leipzig, 1864, in-E; REVILLE, L'Epopde des Nibelungen,
In Revue des deux includes, 1866, p. 887-918; LAVELEYE,
Les origines du Nibelunge-Not, in Les Nibelungen, traduotion
nouvelle, Paris, 1861, p. 1Y-LXXIX; etc.Unit
vechlu fragmentu din Nibelungenlied, desooperitii in Transilvania,
s'a publicatil in VON DER HAGEN, Germania, Neucs
Jahrbuoh d. berl. Gesell. f. dent. Spr., Berlin, 1836, in-8,
t. 1, p. 337-38.
2) voT in astii privintA, intre eel-Yalti. observaiiunile Jul
THIERRY, liistoire d,Attila,Paris, 1864, in-8, t. 2, p.332-41,
si alle luT BEAUVOIS, Histoire ldgendaire des Francs et des
Burgondes, Pal is, 1867, in-8, p. 279-291.
3) Der Nibelunge Noth und die Klage , ed. Lachmann,
Berlin, 1851, in-8, p. 173-4.
4) Ibid., 48. In uncle manuscripte : Arabiseen, ib., Anmerkungen,
50.
5 ) lb., 74.In variants : ux Arabin, ib" Anm., 77.
6)
Ib., 108.Variant5: Araby, ib., Anm., 107,

STUDIULU II, § 34. 101
Acosta instructive, lista nu ni indica absolutamente nicT o importatiune din propriti clisa
Arabia.
Fabricate le celle grelle §i scumpe de metassa, de natura cellora descrise in Nibelungenlied,
se adduceati atuncT dintr'o terra pe care lista dela Bruges o numesce Zcitara
Ecce testula :
a Thartarie, draps d'or et de sole de moult de menieres, et pelles, et vairs, et gris. n I ...
Dupe Cantula Nibelungilora, affara. de metassaria, Arabia maT avea la dispositiunea
commerciuluT germanti unti aka producta si maT cautata : aura.
Pe hainele sotilora regeluT Guntera a petrele straluciaa in aura de tilralia:
Uz 'Arlibischem golde vil gesteines schein." s
Dupe, lista dela Bruges aurula se adducea la GermanT din Polonia, din Ungaria §i din
Boemia. '
Asta-feliu, in privinfa aurulul in specie, rabia din Nibelungenlied se confunda forte pos4iva
cu vre-una din terrele carpatine sea danubiane.
Acosta se confirms prin alte fontane istorice posteriOre tota de proveninta austriaca.
Enrich de Muglein, cronicara sud- germanti din secolula XIV, dice ca primula duce
maghTaru Arpadti a tramist in dara principeluT PannonieT, pe care voTa salti intelle ca sa'l
copprincla terra, o Sea poleita cu aunt de Arabia: uverguld mit golde von arabian, §i unto
fret totti de aura de Wrabia: a derselben goldes von arabia 0".
Cronicarula anonima dela Buda din secolulti XVV, vorbindti despre acella§T evenimenta,
intrebuinteza espressiunea: a Sella deaurata auro arable D".
Negreita ca acelltti aura 07/rabescit allu luT Arpad provenTa maT curendu din invecinata
regiune Bass-arabiscii decata din imaginarele mine dela Marea-ro*ia.
Acosta ne Conduce a urmari Arabia tota pe aci §i'n respectulti metassarieT, incercandu-ne
a limpecli semnificatiunea termenuluT Zhartarie in lista dela Bruges, unde a§a se numescc3
acea parte de loch cariTa Cantula Nibelungilorti iT dice tAraby.
In actulti tzaruluT Stefano Du§ana de pe la 135o noT veclurarna degia Muntenia figuranda
sub numele de Zdtarici, era in balladele poporane bulgaro-serbe sub epitetula de
071rabo-teitarid.
Intr'o build papald din 1 ;37 relativa la propaganda catolica intre Romanii din Transilvania,
eT sunt numiti vecinT cu citaria, intellegendu-se sub acesta termena Romania danubiana:
a certa pars multitudinis nationis Walachorum, qui circa metas Regni Hungariae
versus Tartaros commorantur. n 12
Acella-§T intellesa cats sä fi avenda §i Zhartarie in lista dela Bruges.
Probele sunt numerOse §i categorice.
Dupe lista dela Bruges, acea Zcitarici inzestra lussulti germana nu numaT cu metassurT,
dera Inca Si cu margaritara :
a soie de moult de menieres et pelles.n 13
ET bine, callea cea maT scurta, pe care mergea margaritarulu in Austria §i restulti
GermanieT, era Dunarea.
La gurele acestul fluviti illti adducea navigatiunea mercantile. a MariT- negre, respandindu-hi
apoT in susti pe ambele termurl.
7) MS. din Biblioteca Nationalii din Paris, ap. LEGRAND
D'AUSSY, op. cit., IV, 8-10.
8) Ed. cit., 49.
q) Op. cit., 8: Hongrie, eire, or et argent en plate; Bahaigne,
tire, argent et estain ; Polane, or et argent en plate
etc."
10) MUGLEIN, Chronik der Hunnen, In KOVACHICH, Sam"
mlnng kleiner noch ungedruekter Stiletto, Ofen, 1605, in-
8, t. ], p. 20.
11) Chronieou Budense, ed. Podhradczky, Buda3, 183F,
in-8, p. 88.
12) FEAR., IX, 4, 589.
13) DU CANGE, VII, 257: ',pale, perk.'

102
ISTORIA TERRITORIALA
La 1387 GenovesiT reusira chiara a obtine, ca depositula lora de margaritara in Dobrogea
sa fie scutita de orT-ce vana : a nor% tamen intelligantur in ipsis rebus navigia, aurum,
argentum, perlae veracesp "
Prin urmare, sub rapportula margaritarulul Tataria lister dela Bruges coincida cu Romania.
Pe longa metassuri si margaritarti, acesta regiune mar procura Germaniel, dupa passa-
Oulu reprodusti mar susa testualmente : «vairs et gris D7adeca differite varietati de blanuri. "
Tota asta marfa. si tau dupa lista dela Bruges se adducea numal din Polonia, din
Bulgaria, din Russia si din Svedia. 16
Sa luama acuma o mappa si sä insemnama prin cate-va punturT linia terrelort de unde
venia aurulti, adeca Boemia, Ungaria si Polonia, era printr'o trassura linia de unde venTaU
blanurile, adeca Svedia, Russia, Polonia si Bulgaria, caufanda astti-feliu iinglaulit de elocnire
intre aura §i blanurl :
72
Boemia, Ungaria, Po Ionia.
Araby.
Thartarie. ,3
(Romania). a?
Atria dobandita o demonstratiune geometrica.
Este matematicesce evidinte, ca acea Arabia din care dupa Cantula Nibelungilora venia
aurula, ca si din Boemia, Ungaria si Polonia ; acea Pitaria din care dupa lista dela Bruges
venTati blanurile, ca si din Bulgaria, Polonia, Russia si Svedia ; acea Arabia,, adeca Bassarabici,
§i acea Vara', adeca. `Gumanid, nu putea fi decata Romania, asedata la midti-loco
inteuna colta intre Ungaria, Polonia si Bulgaria, incata partecipa firesce de genula productivitatii
si transactiunilorti tuturorti acestora regiuni.
Este unulti din acelle casurT, forte rare in istoria, canda concurge la descoperirea adeveruluT
procedura sciintelora essacte !
In Studiula III nor voma vorbi pe largo .despre immemoriala anticitate a esportarii auruluT
(Atka din Muntenia, de unde ella se respandia mar cu preferinta in laturea Austriei
actuale ; d'o cam data ne vomti opri assupra puntului metassariei, preveninda o obTectiune
de,stulla de seriOsa.
§ 35.
TRANSIPULU COMMERCIALU PRIN ROMANIA.
Ne va intreba ori-tine cu o legitima. indouela : Romania din vecula de midt-loco fost'a
ea o terra serico16., dupa alma ni appare Arabia iri Cantula Nibelungilortl?
14) sit VESTRE DE SACY, Archives de la republique de Ge 16) Op. cit., 8-10: Suedelen, vairs at gris, oint, sui, etc.
nes in Notices et extracts, t. II, Paris, 1827, in-4, p. 69. Polane, or et argent en plate, cire, vairs at gris, etc.
15) DU CANGE, VII, 194: (iris, aorta de fourrure" ; 11):, 823: Rossie, cire, vair at aria. Bou&erie, vairs at gris, her-
Jake, vair, sorte de pelleterie". mine, etc",
co
a

STUMM) 1, f 56. 103
Nu, n'a fostli, precumu nu producea nicT margaritara, Si cu tote astea Germania se approvisiona
atuncT cu perle §i cu celle maT allese stoffe de metassa anume din Muntenia,
cg.cT le capeta dela gurele Dungrii, de unde elle se urcaa pe crescetula fluviuluT departe
la Ratisbona in fundula BavarieT.
l'ene asta-c1T unti splendidu tabellti in pinacoteca dela Munich, schitata dupa datele istorieT
commerciale a BavarieT, ni offers cu viuele culorT alle arteT moderne spectacolula
descarcariT marfurilora orientale pe termula DanubiuluT.
Servinda dreptu micla-locitOre intre Appusti §i Resgrita, Muntenia primla la rondula
sea metassurT, perle si alte scumpeturT de'nteTu dela GrecT, de unde avemil chTarti cuvin-
tele gra.5cti, a6pp.2 etc.; apoT dela differitiT dictatorT italianT aT commerciulul ponticti : AmalfitanT,
PisanT, VenetianT, GenovesT, FlorentinT, §i'n parte dela industri%iT SlavT din Ragusa
§i dela aventurariT CatalanT din Barcelona.
Cronicarultt russtl Nestord, vorbindu in secolulu XII despre Dungrea de gTosti,. Slice ca
superbele stoffe aurite de metassa venTati acollo din Grecia, maT adaugendt cu admiratiune:
a ad se intrunescti tote bunurile pamentului!»
In secoliT XIII si XIV ItalianiT all inlocuitti pe GrecT `, stabilincla inteadinsti unit insem-
nata factoriti la Kilia "1 de unde I§T intindeaa apoT o dominatiune fluviala aprOpe esclusiva
pene la GTurgTu §i chTarti pene la Calafatti.
Este derti invederata ca acea avutg Arabia, din care se commissionati in evulti media
pentru Germania, si maT cu deosebire pentru Austria, minunatele produsuri alle OriinteluT,
se afla intre Carp= §i Istru, in Bass-arabia, era nu peste noue terre Si noue marl longa
Golfulti Persica.
Acumtl o limurire.
§ 36.
CONSUSIUNEA INrRE ARABIA DANUBIANA SI ARABIA ASIATICA.
D. Bessonov surprinsese cu multa petrundere romanismulu 0lrabiet in poesia poporana
bulgaro- serba, derti a commisti errOrea, communa novicilort in critica istoricg, de a da
assertiunil selle unti caractera pre - absolute.
Atka rapsodicele ballade serbe bulgare din vecula de micld-loca, precuma §i mgreta
poems epicg a GermanieT, basandu-se d'o potriva pe amagitorulti sunetti alle numeluT
Bass-araii, confunda intr'o singura conceptiune pe RomanT 1i pe Arabi; inse'T confundg,
nu'T identified, sa se observe bine acesta distinctiune, Si tocmaT de aceTa fie-care din celle
doue elemente, elementulu romana si elementula araba, fiinda numal confuse, nu identice,
1) Italianii (Ad" de assemenea matassa, Spaniolil madexa,
?ortugesii madeixa,IIngurit inatasz, etc., totti din causa primitivel
importatiunT a metassel la densii de clitra GrecT, sea
ma! bine din Grecia.
2) In limbs albanesi1 acesta cuvAnta, sirme, a trecutli Warr'
to intellesula de metassa. Cf. articolula nostru Ellenil 1.
barber'', in 4iarulii Traianfi, 1870, nr. 6, p. 19.
3) Chronica NESTORIS, ed. Miklosich. Tindobonae, 1860, in-
8, p. 15: tu vsia blagaia scot Grek slaty pavoloky'
etc. No! credemil maT preferabila, lectiunea slaty pavoloky in
loci' de zlato, pavoloky",precumit se citesce In
generalitatea
editiunilorfi luT Nestora, acTstoffele orientate celle maT scumne
din evulti media trail aurite. Acosta, correctiune nu schimbit
intru nemieti essentialula simta anti ouvintelora oronicarulul
rasa in respectula metassuriloritCr. tractatula principelul
berladenfi Ivancu en Mesembria din 1134, impreuna, cu commentarele
nestre, In (panda Tralang, 1869, nr. 66, p. 220.
4) DE LA. PRIMAUDAIE, Etudes sur to commerce an moyen
age, Paris, 1848, in-8, p. 213: Varna etait Pentrepot du
riche commerce de la Valachie. Toutes les marchandises de
cette province, destinees pour Constantinople, y &Went conduites.
Un grandnombre de marchands grecs et Latins la visitaient
continuellement ; mais lee principales affaires etaient
faites par les Venitiens et les Genois. Ces deux peuples avaient
des traites de commerce avec les princes du Dobroutze,
et les autres negociants ne pouvaient trafiquer en Bulgarie
que sous leur patronage. On portait A, Varna du sel, de la
quincaillerie, du poivre, des epiceries de toute sorte, qai se
vendaient avec un grand benefice; des toiles des draps d'-
E urope, des tissus de sole, des camelots etc."
5) Archivio storico Italian, serie III, t. 3, part. 1, Firenze,
1866, in-8,,articolnlii luT BELGRANO, Le cambial' ap
p6 i Genovesi, p. 109.
6) Studiula nostrn SanGiorgio 4i Calafato, in liarulil
Columna In! TraIand, 1870, nr. 67, p. 3.

104
ISTORIA TERR1TOftI ALA
conserva pent la unu grade propria individualitate, lassand'o sa transpire din ea:1dd in
canda maY multi sea maY putina.
Numinda pe Romani qlrabt,'Bulgaro-serbiT scieaa forte bine, maY allesti dupa invasiunea
ottoman, in Europa, despre essistinta unorti altT Arabi in oriinte, precuma o scieati Si
maY bine Germanil, mai cu semi in urma Cruciateloril.
Confundandu-se ambele notiunT din causa omonimitatiY, muza slavica de peste Dunare
stramuta adessea assupra Romani lord tote trassurele unuT Beduinti sea chiarti alle unul
Negritena, era cite o data, printeuna procedimento diametralmente oppusu, carpesce eatra
BeduinT Si Negriteni &ate ce-va romanesca.
Cando o ballada bulgaro-serba descrie o a terra ardUsctin dela Dunare, ca in essemplele
citate maT susti din d. Bessonov, e maY multa decata sicura ca vorbesce despre «terra
bass-arabiscd n ; este inse nu mai puking certti ca are in vedere nu pe Romani, ci pe Orientall,
canda povestesce rapirea uneY fete de popa de catra douY-spre-clece cArabt, 'cad o
duct la qlli-pa§a din Janina :
. . tie tzirni Arapi
Nene ke mlada popleniat,
Ke me odnesiat v Ianino,
V Ianino pri AZi-pasza,
Basz-robinczitza da bidam,
Szerbet i cafe da sluzsam..."
Este dera o gravy, retacire de a generalisa fara nicT o marginire, precumtl o face d. Bessonov.
Totti a§a in Nibelungenlied aurula §i metassurile arabe indica adducerea lora pe Durare
din regiunea romans a Bass-arabiet ; inse nu ni pote fi permisti de a attribui poetuluY
germana o intentiune geograficg. precisa §i esclusiva.
Pe Maga Arabia romanesca dela gurele DanubiuluY, ne maY intimpina in Cantultt Nibelungilorti
cite o allusiune la Arabia cea resaritena.
Buna-órg. :
Sea :
Von Ninnive der siden si den borten truoe..." 2
Von Marroch dem laude and ouch von Liban
Die alter beaten Jaen die ie far gevan
,,Deheines kiineges Mane, der heten si genuoc..." 3
Ninive nu mai essista de secolY in epoca lul Nibelungenlied; la Marocco, §i cu atata maY
putinu in Libia, nu se facea in realitate metassa; inse cg.ntgretuluY IT era de agYunsil a fi
auclita vr'o obscura poveste despre relativulti arabismo and acestora localitatY, pentru ca
elltt pe data sä le inavutesca cu nativitatea splendidelorti stoffe, pe carY Austria le cunnoscea
prin intermediulti terreT Bass-arabiloril.
Inteuna loch poesia epics germana merge pene a inventa o regiune de totti imaginara,
unti Zazamanc sea Zazamant, de unde adduce metassa verde :
Undo von Zazamanc der gritenen (siden) so der kle..." 4
Ninive, Marocco, Libia, Zazamanc, probeza ca poetulti Nibelungilorti nu avea nicY o
despre adeveratele fabrice arabe de metassa, forte inflorite pe atuncT in Siria Si in Spania
1) MII.ADINOVTZI, Bilgarski narodni piesni, Zagreb, 1801,
in-8, p. 407.
2) Ed. oit., 110.
1
idea
3) Ibid., 48.
4) lb., 48.Variante: Zazamanch, Zazamant, ib., Anm., 60,
unde Lachmann adaogA: Seiden von Zazamanc kommen
scmst nirgend vor."

STUDIULU U. i fl. 105
de grostt e, derti alle carora superbe producte erati de totti necunnoscute pe territoriulti
austriacti.
In secolir XII, XIII, XIVlstapani absolutT ai Pontulur fiindti Grecil si Italianil, cart possedati
er-in§iT speciele celle maT superiOre de metassa, fabricate mai cu semi, in Constantinopole
sett la Palermo Si sustinute prin protectionismult cello maT rigurose, tesseturele
propriti clisse arabe nu puteati strabatte la gurele Dunarir qi 'n lungulu acestuT fluviti.
Chrarti in Occidinte, ba tocmal intr'o terra pe atund semi-araba, in patria lur Rodrigtl
Cid-Campeador, stoffele italiane se bucurati de cea maT intinsg. reputatiune :
Mantos 6 pielles e bueno8 cendales d'Adriao
A§a der° pretiosele materie, pe carT le admira epopera austriaca, e0ati din manufacture
grece §i maT allesti italiane; inse loculti lorti de oprire intre puthtult de plecare §i puntulti
de destinatiune afflandu-se in Muntenia, adeca in Bass-arabia sea mar bine in acea regiune
in care, dupa espressiunea c-g.lugerulur Nestorti dintre annir I150I200) ese tntrunescti
tote bunurile pamentulur 9, elle agrungeati la NemtT sub numele de metassurr arabe.
Totti astt-felTu in Francia marfurile indiane Si chinese purtati epitetulti de alessandrine,
nu pentru cg. se confectionati in Alessandria, ci din causa depositulul lortt in acesta metropola
commercials a Egiptulul8.
Acellea-ql marfurr, candu petrundeati in Europa prin callea Russier, devenTatt in Appusti
: cendal de Russie9 ; candtt se depuneati in Ungaria: point de 7longrie10; candt treceati
Mediterrana: cendal de `Candie".
In regula generals s'arti pute dice ca poporele boteza nu flume lucrurile, dery penis §i
fiintele straine, decd elle vinti de departe, nu dupa adev6rata lorti patria, ci dupg, unit punttt
intermediarti mar cunnoscutti.
Essemplultt cella mar isbitorti sunt TiganiT, pe carT neminT nu T-a considerate ca IndianT,
ci uniT r-ati facutti EgiptenT, nrec ,qitanos, Yaraont, ypsies, era altora, vNendu-T cd immigreza
in Francia din direcliunea Boemier, 1T-a placutti, fara nicl o umbra de ratiune etnografica,
sa-T numesca: 3olienziens.
Acuma, dupe. ce amti discernutti casurile de esceptiune, analisa frindti terminate, sä ne
oprimu unti moments assupra semnificatiunir sintetice a numelur Arabia in privinta Muntenid.
§ 87.
ARABIA CA ROUBLE EPICU ALLY ROMANIEL
Una din frumusetele celle mar caracteristice alle genulul poeticti consists in a imagina
rapporturl intre diversitatr.
Assemenarea nominala intre Bass-arabia §i Arabia a fostti motivulti unel creatiunr de acesta
nature.
In diplome, in cronice, in proza veculur de midi's- loch, nor nu gassimti nicairr §i nicl o
data arabisarea 'Ferrel-Romanescr.
5) Veep In sat& priving: BEZON, Dietionnaire des tissue
anciens et modems, Lyon, 1864, in-8, t. 2, p. 210, 219, etc.
-LINAS, Amiens v8tements sacerdotaux, Paris, 1860, in-8,
p. 123 sqq.CONDE, Historia de la domination de los Arabes
en Espana, Madrid, 1820, in-8, t. 1, p. 442 etc. Lista
din Bruges, op. cit., 9, sole numal despre Grenada, menVonand'o
Imo forte in trec6tii: Grenate, tire, sole, raisins et
amandres."
9
CIBRARIO, Economia politica del medic evo, Torino,
1861, in-8, t. 2, p. 231 - 232. -- BEZON, op. cit., II, 214, 266;
III, 271.
7) Poems del Cid., ap. BEZON, II, 174.
BEZON, II, 206: En voyant cos koffes designOes par le
nom de la ville d'Alexandrie, on pourrait en induire qu' elles
y kaient fabriquees; cependant it est probable qu'on tomberait
lei dans I'erreur. Alexandrie n'etait guel'entrepot des mar -
chandises del' Orient et de l' Occident, le marche principal ois
venaient s'approvisionner les grands negociants du moyenage."
9) Ibid., II, 173.
10) lb., 1, 87.
11) lb., II, 173.
14

106
ISTORTA TERRITORIALA
Ea ne intimpina unicamente in operele fantasieT, §i d'o cam data anume :
i -o. Ballade bulgaro-serbe;
2-o. antult Nibelungilort ;
3-o. Rebusuln capetelorn negre, carele in faptn, ca §i eraldica intrega, nu este decatti
o poesia zugravita.
Acesta revista a fontanelorn ni permitte a privi r Arabia° ca numele epiciz alln Munteniel
in evulti- mediti.
In adevern, in data ce aceTa-V ideia se incerca a qi din sfera imaginatiuniT pentru a
antra in limbagiulti vulgart, o vedemtl mantinendu-se numaT pe giumetate.
lipa in crisovulti serbescti alln tzaruluT Stefano Du§ann de pe la 1350, sea in cronica
maghiara a lul Simonn Kezai din secolulti XIII, Muntenia' remand negri, inse eT nu maT
sunt Arabi, ci TatarT sea CumanT, adeca dispare ceTa-ce constituTa prin escellinta poesia
numelui: Bass- arabia
0 transitiune Si mai prozaica, §i maT putinti imitative, si
mai apropiata de realitate, ni se
presintA In (ara-,7flak, dupe cumti ne numesca OttomaniT, sett in Wara-Vlag, dupe cumti
ne chiaman MongoliT.
Aci nu maT sunt nu numai ArabiT, Para carT Bass-arabict inceteza de a maT attta prin
consonants aventuln inchipuiriT, derti nu maT sunt nicT macarn Negri-TatarT sett Negri-
CumanT, ci curatti §i simplu : egri-Romant.
Este aceTa-§T aps, lipsitA. ?rise, dupe o indelungata curgere, de access6rele pittorescT
alle isvoruluT.
§ 88.
Nukaut KARA-IPLAK, KARA-BOGDAN :I MAURO-VLACHIA.
In secolulti XIV, stabilindu-se pentru prima órä in Europa, Turcil s'an cTocnitti intre
Dunare §i Balcanti cu puterniculti Si bellicosultl voevodatti allti Bassarabilorti
Degia de pe la 137o istoria cea may positive, unit crisovti domnescti §i o buns papall,
ni arreta pe vulturulti muntenn invingendn intr'o lupta peptn la pepttl pe semi-luna ottomans.
Muradti I, gr6za Grecilorn, Slavilorti Si Maghiarilort, fusese battutn atatti de cumplitti
de call Vladislavti Bassarabti, incatti merse vestea pens la Roma. 1
Cea Anteid cestiune, care trebuTa sä misce pe Turd in fata acestorti indracitT Munten;
a fostn firesce : cine sunt Si cumtl se chTama ?
0 assemenea intrebare nu se putea adressa din parte-le decAtti numaT d6ra vecinilorti
nostri SerbT §i BulgarT, carT ne cunnosceati maT d'aprOpe §i cu cart tnSiT Ottomanii, prin
consecinta positiuniT geografice respective, aveati o cunnoscinta anteriOra.
Respunsulti Bulgaro- serbilorti, imperiosamente dictatti prin propriulti lord punttl de
vedere, a fostti :
Acesti 6menT sunt Vlacht adeca dintr'o vita cu celle-l'alte nemurT romanice; ern catil
despre nume, IT chTarna zrni-glretpi, `Gzerni-T (stare, Wrapi-Z atare, e Negri-ArabT 4Negri-
TatarT D a Arabi-TatarT*.
Serbil §i BulgariT, in calitatea lorti de SerbT Si BulgarT, nu puteati respunde altminte,
cad arts fi desmintitti modulti de a ne numi chiarti den§iT in cronice, in diplome, in ballade,
in t6te monumentele litteraturel sud-slavice din evulti-mediti.
0 data recommandati ca Vlacht ca Negri-Wrabt, ca egri-Vitart, ca tilrabt-T dtart, re-
1) Diploma Ladislal Taivodve, an. 1372 in FRIDVALDSZIU,
83, 9i FEAR, IX, 4, 477: eumexeroitn nostro viriliter contra
scassimos et infideles Thorcos ipsosqu,e invadendo etc." In
BARITZ, Transilvanial V, 67, printr'o errore a editorulul, a-
cestfi actu este publicatfi to doue estraete, ca si eindit arfi fi
doue documente dilterite. Bulla Urban' in Magna. Int., III,
131: nimpios Turquos catholice fidei hostes pro Del et prefate
se die reverentia rersequeris, et twos reputas inimicos."

STUDIULU II, 138. 107
manea acumti Ottomanilorti, usanda in void buns de aceste notiunT, sa ni Pauresca pe basea
lora vre -untl nume turcescti.
Inca din Asia eT cunnosceati pre-bine pe adeveratii Arabi §i pe adev6ratiT TatarT, incata
era peste putinta sä ne confunde cu denOT, precumu a fostti permisti a ne confunda Serbilorti
§i Bulgarilorti, alle carorti informatiuni despre departatula Oriinte eras in genere
vage §i mar total-d'a-una fabulose.
Pentru Turd, nol nu puteama fi nicT Arabi, nicT TatarT.
Ecce derti escludendu-se dela sine doue din celle patru epitete.
Nemicti inse nu impedeca pe OttomanT a admitte restula : 'Nadi: §i Negri.
Muntenii sunt Vlacht ; Muntenii sunt Negri ; prin urmare, MunteniT sunt ,(egri-Vlacht :
aKara-Mako.
Kara insemna turcesce negru; tYflak este unti orientalisma in icirts de 'Vlach-U, precumu
Jbrailg din Braila, thmaila din Smilu, cYskenderie din Scutari, astilan din Stefanie, etc.
In acesttl chipti se traduce logicti Si factica misteriasa origine a vechTuluT nume turd!
alit
MuntenieT, pe care Leunclavius illti commenta prin negreta grauluT romanescti2, era
nemuritorulti Cantemirti, dorindti cu orT-ce pretti a-VT facilita o fortata solutiune, nu s'a
sfiita a committe pene Si o falsitate!
Pe la finea secolulul XIV TurciT observe essistinta until anti douilea statti romand danubiantl,
fundatti atuncY de curendti de catra Maramura§enula Bogdanti.
AceTa-§T limba, acellea-§T datine, acella-§T aspectti, Ottomanil nu scieati cumti sa deosebesca
Moldova de Muntenia, decatti prin numele personals alit fundatorulul.
A sta-feliu allaturT cu u Negri-Romani)), 7(ara-i7flak, se ivesca in limba turca e Negrii-
BogdanTe, Wara-Togdan.
$i nu numaT in limba turca!
Intre anniT 139o-14mo patriarcatulti constantinopolitantl, intranda in primele selle relatiunT
cu Moldova, de totti prospeta tnca pe scena politics, o numesce Mauporaaxia 47 adeca.
21" Byrd `Vlachiu., set chTarti 071rabo-Vlachiii, deca vomit considera ecuivocitatea 4iceriT p.atipoc,
maurus.
MaY pe scurtti, tote ate vecluserdind maT susti arabisate in poesia poporan. bulgaro -serba,
Para a maT vorbi aci de Cantulti Nibelungilora, se tranforma successivamente prin traductiunT
turce §i grece de pe slavonesce, maT allesti pc la inceputulti secoluluT XV, in
Wara-Jflak, 2(ara- Rogdan, MctopoAccxia.
2) A.nnales Sultanorum, Praneof., 1596, in-f., Pandectre,
p. 46: a frumento nigro, cujus est agar ille feracissimus."
8) In Ohroniculd, II, 83, elltirecunnOsee elt Turcif nu numesa
Moldova Ak-Iflak, adeeli, Alba-Vlachilt ; fn Besehrei
bung bee, p. 36, uftit prima'T affirmatiune si ne assicurit en
totulti din contra, ell. Noldovenil se chlam4 tureesee: Ale-flak,
dass ist weisse Walachen, im Gegensatz von Kara Mak, den
schwarzen Walachen, welche die Einwohner der Walachey
rind." In originaluld latind anti luT Cantemirti, Deseriptio
Noldavise, ed. Papid, Bucur., 1872, in-8,p. 2: Tureen enim,
eum propter finitimas in Europa occupatas provincias 633pius
in Moldavian castra moverent, Moldavis prime Ak Meth nomen
indiderwnt.0 0 pur4 inventiune fn favdrea tine! antitese !
Alc-Iflak nu essistii, si n'a essistatti nicl o dat4 in nomenclatura
tired, aRomaniei. In Geschlebte d. oem. Iteichs" p.67, Can.
temirti merge si mat departe, sustinendit enormitatea crono-
legicit, cumd-cit Turcil numlad Moldova Alc-Ifiak fnainte de
a o fi numitd Kara-Bogdan! Despre essistinta acestul din
urmit degla pe la giumetatea secolulul XV, veal ma! glosti In
note nrmitOre testulii Jul CHALCOCONDYLAS. Trebue dere 64 edutitind
pe Ak -Iflak toemal fn secoluld XIV, sett si ma! sued.
Etta o minune, pe care Cantemirti n'o preveduse!
4) Acta Patriarohatus Constantinopolitani, II, nr. 404,
436, 444, 464, 461, 465, 468, 472, 487, 496, 614, 616, 660.
Cf. connius, De (Midis magna ecelesite, ed. Gretser, Paris,
1625, in-f., p. 130: xal dv sil MccugoG Acsxicc." Cf. CHALCO-
CONDYLAS, ed. cit., lib. IX, p. 514: ini toy Melalvvr 17oydavia;
irepova", unde appare o traducere litterallt din Kara-
Bogdan turcescil, pectin dil Maogopicoxia, o formil ma! veohitt,
se vede a fi fostti luatit de Writ Grad nu dela Ottoman!, ci d'a
dreptuld dela Serb! ¢i BulgarI.GEBHARDI, DaMlitien In Allgemeine
Weltgeschlohte, t. 35, Leipzig, 1781, to -8, p. 469,
dice: Maurovlachia ward diva den Prachova-strom von Ungrovlachia
getrennt, and war also des ostliehste &tick der
heitigen Walachey etc." 0 comeditt Intregi, basat4 pe neintellegerea
euvintelord In! Ohaleocondylas des pre muntii Waned,
17oacroCoe, pe car! Gebhardi YI preface In apa Prahova :
Prachova-strom a

108
ISTORIA TERRITORIALA
§ 88.
/MALACHI' DIN DALMAIIA.
Cuventult MaupoPaxia ni adduce a-minte de a rectifica in trecett o secolard errOre.
RomaniT din Dalmatia, de-multt slavisatT, dert maT conservandt inch, ore-carT urme etnografice
de strabuna lord tulpind, se numesct pen' asta-cll eT-insiT Vlacht, ern veciniT li
4icti atorlacht.
Pedantismulti etimologicti n'a lassatt in pace pe acestt ator.
In timpulti nostru devinti din ce in ce maT rarT filologiT de felTult acellora ce tragti Ordau/d
din ardere set Pi/oral:I din vis-forsi ; tnse in epoca obscurantismuluT sciintifict assemenT
derivatiunT limbistice format pentru semi-eruditiune o petrecere de tote dillele.
Pe calla cronicarulti francesti. Turpin din secolulti XI sustinea cu gravitate ca numele
celticti /ergus nu este decatt latinescult ferrum acutune, cronicarulti dalmatinti din Dioclea
nu avea de ce se teme in secolulti XII, affirmandt la rOndult set, cumt-ca slaviculti atorlach
vine din grecescult MapeoPActx6c, Negru-Vlachti3.
Par'ca auclT pe Figaro: uA pedant, pedant et demi; vous parlez Latin, je pane grec!.4.
Dintre scriitoriT bizantinl anteriorT PresbiteruluT Diocleatti, acella carele vorbesce maT
multt despre Dalmatia este imperatult Constantinti Porfirogenetti.
Pe LatiniT de acollo ellt 11 chTarnd pretutindenT Romany, Po.y.civot5.
Vorba ator-lacht nu este si nu pote fi greca, ci-T curatti slavica.
N'are cine-va dealt a lua in mans cella anteTu dictionarti geografict, s'o O. se convingd
cd. terra Morlachilort se intinde d'a- lungulti AdriaticeT, rWmatd. de termult
Este ceTa-ce se 4icea grecesce llzpaecaactata, latinesce -Givitates maritimae, slavonesce Xomorie.
Marea se chTama in taste dialectele slavice: more'.
alor-vlachg insemnezd: cf)laclig alaritima.
ET bine, paradossulti PresbiteruluT din Dioclea a gAssitt totusi partisanT chiarti intre
fruntasiT criticeT istorice, precumti a fostti Gebhardi9, set intre corifeiT filologieT slavice, dup.
cumii este Jireczek".
Atatti de a-nevoid, se smulgt din mintile umane errorile pre-invechite!
Facendti acesta digressiune despre MorlachT, noT avuramt in vedere a preveni din partea
1) DELAGIANI), Hannan de geograiiI, Viena, 1871, in-8,
p. 13, 67.In prefata autoruln numesee istoria: elementulti
nostru propria", si promitte: una istoritt natiunale!" 8fi, ne
feresca Dumneden !
2) De vita Carol! Magni et Rolandi, ap. SALVERTE,
377.
8) ANONYMUS PRESBYTER DIOCLEAS, in SCHWANDTNER, III,
478.
4) C it atti Intr'o occasiune analogg, de FALLMERAYER, Fragm.,
II, 462.
6) De administr. import°, passim.
6) BOUILLET, verbo Morlaquie: ,,Petit pays d'Europe, sur
Adriatique, entre la Dalmatie et la Oroatie eta."
7) SAFARJK, Slow. Star., 667.
8) Degia FORTIS, Viaggio in Dalmatia, Venetia, 1774,in-
8, t. 1, p. 67, observit c4 mor In numeleMor-laehilorti nu este
deeittil slavieulti more, dell se errand, spa, p. 70, 71, Intr'o
ipotes4 eseentricit assupra semnificatiuniT cuvAntuluT Vlachil.
Este mat oorrectb LEVASSEUR, La Dalmatie anclenne et
moderne, Par., 1861, in-8, p.8: Le nom Morlaque viant des
mots slaves more ou mor, qui signifient la mer, et Vlach, qui
1,
signifie Italien ; c'est comme si l'on disait : les Italiens marl
times."
9) Gesoh. der Reiche Dalmatien, p. 468: IIrsprung der
klorlachen. Auf dem Gebirge breitete sich ein fremder illyrischer
Volksstamm aus, vermischte slob mit den bisherigen
kroatischen Eigenthamern, und maehte sich gewissermassen
unabhangig. Dieser, welcher wahrscheinlich aus der schwarzen
oder Wines; (!) Walachey, Maurovlachia, gekommen war,
find daher von den Venetianern und Teutschen das Volk der
Morlachen genannt ward ete." apot mai departs, p. 469: 1st
es sehr wahrscheinlich, class sie aus jener schwarzen Walachey
hierher gekommen sind, entweder im zehnten Jahrhunderte,
da die Kumaner ihr Vaterland eroberten, oder auch
1065, da wiele moldauisehe Kumaner in Thracien fielen ete."
Cludatti procedurit, nu de a aerie, ci de a invents istoria, multumittt
unoril repetite wahrscheinlich, entweder, oder si allele!
Nu mat vorbim5. despre ENGEL, Geseh. v. Serw., 330; DU
CANGB, Illyrienm, 145, etc.
10) Entstehen christlieher Beiche, Wien, 1865, in-8, p.
225: Morlachen, wekhes Wort aus Maurovlach, Bch/warn?
'Macho, entstanden ist."

STUDIULU IL I 40o 109
orT -cuT §i a curma din capulti loculuT vr'o velleitate de a pune intr'o inchipuita legaturs no-.
minala pe Romani-ataritimt din Dalmatia cu Negrit-Romani dela Oltti".
Istoriculti este datorti nu numaT a cauta adeverula, ci Inca dupa putinta a impedeca nascerea
retaciriT.
SI fie derd bine constatata, es alor-vlachit dela Adriatica. *T-at dobandita acestti nume
absolutamente pe o aka calle decatli mappop,axia, Kara -Jflak, Wara-Togclan, Negra-Zatara,
iNggra-`Gomanici, Nggra-Arabia, Arabia sea Bass-arabia dela Dunare.
MaT este ce-va.
§ 40.
cuviNruix BLACK IN LIMBELE NORDGERMANE.
S'art1 pute gassi eruditi, carora sa li surrigla o apropiare inure negreta MuntenieT §i unti
cuventa teutonicti.
In limbele scandinave, de unde a trecuta apol la Angles; vorba blak, blac, blackr, blakket,
black, bla, vrea sa glica negru1.
Pe Araby, in intellesti de negri, ScandinaviT tT chiama 73lakt sea /ak-manT9.
Ara fi dero commodti a'§T imagina cs Germanir, numindti Romania Dunarena. Araby, se
intemerat nu numaT pe rebusulti dinastieT Bass- arabilorlt, dera tott-d'o-data §i pe rebusula
natiunir romane, cu atatt may multa ca cronicele Si diplomele din evulti media celle maT de
multe orT prefera forma Blacki in locti de Vlachi3.
Acesttl artistica edificiti se distruge printr'o consideratiune forte massiva.
Cuventulti blak to intellesa de negru e scandinava, este chrara anglest, dert n'a fosta
nicT o data cunnoscuta Germanilorti propriti (PO, may cu deosebire cellora sudicT, la cart
ideTa de negrggi s'a tradusti tota-d'a-una prin schwarz. 4
Ecce der° cs blak alit Scandinavilorti remane cu totula pe din affara in materia nomen-
clatureT romane.
Adeptr aT positivismuluT istoricti; nor respingema ori-ce data, carele nu se intemeeza pe
o marturia precisa a fontanelort, nu decurge din logica unuT §irti de fapte, nu se offers spiritulur
cu o plastica claritate.
Revenima la numele ottomant allu Romanilora.
11) Degia In secolnlii XV o face TUBERO, De rebus qua3
temporibus ejus in Pannonia gesta3 aunt, Francof., 1603,
in-4, nude dice, vorbindu despre originea muntenescA, a luT
Runiade : gum paterno genera Gets esset, quam gentem, ab
eorum asperiore cultu (?), commodiore ad componenda verbs,
grim, voce Morovlaehos, nostrates nuncupant." Autorulh era
din Dalmatia. Cal de acollo n'atI numitui nici o data pe Romanil
Danubiani Morovlackl. Se confund& derrt aci ideTa HuntenieT
en idols Morlachie!.
1) IHRE, Glossarium Svio-Ctothionm, Upsalm, 1769, in-f.,
t. 1, p. 197, voce Black.
.1) GEFFROY, Notices at extraits des bibliotheques on archives
de Suede, Paris, 1856, in-8, p.33 : Blaamen, pour
les Sarrasins."
3) Anonymns Bohn, in ENDLICHER. 11: Blachii an pastores
Romanorum..."Ibid., 24-26: Gelou quidam Blacus
Gelou ducem Blacorum..." Ibid., 40: Bulgarorum atque
Blacorum SIMON DE KEZA, ib., 96: Blackis, qui ipsorum
fuere pastores..." Ibid., 100: cum Blackis in montibus confinii
sortem habuerunt, unde Blackis commixti..." A.NDREAS
REX, ib., 422: silvam Blacorum at Bissenorum etc."Tillehardouin,
De la conqneste de Constantinople, Paris, 1838,
in-8, p. 64, 116, 127: Johannis li roil de Biaquie et de Bor-
gherie etc".Ibid., 117, 137, 142: Johannis le Blak..."Ib.,
157: Li Oomain at li Blac etc."Albericus Monachus, Chronicon,
ed. Leibnitz, Lipsin, 1698, in-4, t. 2, p. 439: Johannicus
Bulgarian at Blackarite Dominus"; si altele nenumtirate.
4) E interessana urmAtOrea observatiune aluT wYLOR, The
early history of the mankind, London, 1870, in-8, p. 69 :
It makes no practical difference to the world at large, that
our word to ,rise" belongs to the same root as Old German
riscin, to fall, French arriser, to let fall, whichever of the
two meanings may have come first, nor that black, blanc,
bleich, to bleach., to blacken, Anglo-Saxon bkec, blac=black,
blac- -pale, white, come so nearly together in sound. It has
been plausibly conjectured that the reversal of the meaning
of to rise" may have happened through a preposition being
prefixed to change the-sense, and dropping off again, leaving
the word with its altered meaning, while if black is related
to German blacken, to burn, and has the sense of charred,
burnt to a coal", and blanc has that of shining, a common origin
may possibly be forthcoming for both sets among the family
of words which includes blaze, fulgeo, flagro, Taira, .444,
Sanskrit bhrdg, and so forth. But explanations of this kind
have no bearing on the practical use of such words by mankind
at large, who take what is given them and ask no question."

110 ISTQRIA TERRITORIALA.
§ 41.
?MIELE KARA-VLACH LA SLAM
Amti veclutti maT susti, in cc modti 7(ara -Jflak qi Kara - `Bogdan at# provenitti printr'o procedura
necessary, din diverse epitete de negrgtd, pe carT treptatti ni le-a attrasti din partea
Serbilorti si Bulgarilorti, in secoliT XII, XIII, XIV, Vass-arabismula dinastieT princiare dela
Oltii.
Cu alte cuvinte, acesttl 7(ara nu este decatti o editiune turca a unuT slavismtt.
ET bine, in filologia se intempla cate-o-data unti lucru curiosti: imprumutulti se intorce
creditorulul, modificatti inse printr'o dobanda din partea debitoruluT.
Unti essemplu.
AnglesiT apuca de vecuri vorba francesa bougette care insemneza saculetti, o prefacti la
densiT in budget, §i apoT abia pe la 1790 o inapoescti FrancieT, multumite a o primi din
litters in litters sub formal cea anglesa.
Cam totti asa Bulgaro-serbiT aii reluatti cu timpulti dela OttomanY, Fara consciinta de
origine, maT multe din cate li luasera maY de 'nainte OttomaniT.
De pe la inceputulti secoluluT XV, caclutY sub dominatiunea etaganuluT turcti, SlaviT de
peste Dunare sT-ati incarcatti limba care maT de care cu sute si miT de cuvinte si chTarti
frase intregY din vocabularulti stapanilorti.
Una Russti, unti Polonti, unti Boemti, sunt in impossibilitate de a se intellege cu unti
Serbti sett Bulgarti mar allesti din causa desselorti orientalisme.
In dictionarulti illiricii anti luT Karadzit', bung-6ra, dintre 90o pagine nu este mai nicT
una, pe care sa, nu ne isbesca cincT-sesse vorbe turce.
Intre celle- l'alte avernti pe 2(ara-3flak, revenitti la 2(ara -vlach sett Wara-rld, §i pe 2(arabogdan.
Serbulti canta:
Bulgarulti de assemenea:
Dmitar uze zemliu Karavlaszku
Karavlaszku i Sarabogdaneku..."
Da szetame zemia po kraina;
Da szetame zemia Sarablaszka etc. 2
Sub unti vestmentd atatti de turcitti, nicT Serbulti, nicT Bulgarulti nu maY recunnoscti
asta-41T derivatiunea slavica a prozaiculuT 7(ara, prin care cantaretiT lorti ati inlocuitti adesstl
in balladele poporane celle antice pe Zzrni-grapi, "Gzerni-Tatare, zemia arapinska etc., poetice
resturY dintr'o epoca primordiala.
Pentru noT inse e forte importantti a nu perde din vedere to litteratura bulgaro-serba
acesta. essentials distinctiune cronologica: grabia pene la 1400 si Wara-vlachia sett Warabogdania
dela 1400 inc6ce.
§ 42.
NUMELE MONGOLICU HARA-ULAG.
Cu dour secolT tnainte de Turd, pe la annulti 1 240, locuitoriT MuntenieT ati fostti degia cunnoscutT
Mongolilorti sub numele de 2(ara -ulag, dupa cumti nY-o spune celebrulti cronicarti
orientalti Raid, care traia ellti insusT tntre 1250-1300 si a descristi o invasiune a hanuluT
Orda din Transilvania in Terra-Romanesca. 1
1) KARATZIT', Lex.) 264.
MILADINOVTZI, 203.
I)
D'OHSSON, Histoire des Mongols, La Haye, 1834, in-8,
t. 2, p. 628.

STUDIULU U, Id. fir
In Ardela nu erati Slavi ca sä communice cT Mongolilorti ca RomaniT se chTam. Vlacht si
se chTama qi Negri, dupa cumti aii communicat'o maT tarclia Turcilorti SerbiT qi BulgariT.
Informatiunea cats sä fi venitti dintr'una aka isvora : dela SaqT sea dela MaghiarT.
Sassesce inse Romania qi RomaniT se numescti Bloch, 3lesche,$'leschland, Bliichslandt, Tle-
chisland,
efc.2, adeca nesce forme forte departate de Vlag, de 6r5.-ce dupa legile fonetice
sonulti b nu trece directamente in u.
SI cautamti prin urmare la UngurT, unde gassima in adeverti 01 ik, o formatiune de totti
apropiata de cea mongolica, sea chTarti identica pe basea ecuatiuniT intre o=u §i g=h
Notamti dero ca acesta interessanta manifestatiune a negreter Bass-arabilorg e cu totulti
nedependinte prin sorgintea'T de turculti Wara-c7flak.
Fiindti inse ca la UngurT noT nu schrift sä fi essistatti vre-o data forma concrete. Jekete-
`Olah, adeca 211* egru-Vlachg, de unde sa fi provenitti printr'o simpla traducere mongoliculti
Wara-V/ag, cats se. admittemti cd qi aci va fi occursti una fenomenti analogti cu acella de
peste Dunare, si anume MaghiariT communicanda Tatarilorti doue calificatiunT separate alle
Romanilora, numele geneticti de Vlacht si epitetulti dinasticti de tegri in intellesa de Bassarabt,
cet-l'altT le-ati legato apoT la unti locti, intocmaT ca §i TurciT.
SA trecemll acuma la puntula cello maT scabrosa in istoria TerreT- RomanescT.
§ 43.
DOUI NSORI-VOET021.
Dintre totT istoriciT nostri d. Laurianti a fosta unicula, caruTa i s'a paruta a fi dubiosa
pene la unti punto aqa numita descallecare a aqa numituluT Negru-voda.
Sub annulti 1291 d-sea dice:
.Pre timpurile acestea spunti cronicele TerreT-RomanescT, ce. trecu Radu- egru, ducele
«Alga:ra§ulut si alla AmlapluT, peste munti in Dacia australa, si-sT aqec,la scaunula la
uampu-lunga etc. Ea ("iggra§.77 pre la annuli 1291 domnia atagistrulg VgrinU, precuma se
vede dintr'o diploma forte insemnatg dela regele AndreTu III, in care se face cea de'nteru
umemorare despre o adunare generals a ferreT, compusa din nobilT, Roman; Sacui §i Sa0.
uDin causa insemnetricit noT o putema aicT din vorba in vorba.D'.
ApoT d. Lauriana reproduce intreguld documentti, combattenda tacitamente cronica prin
diploma, narratiunea suspects prin fontana sicura, pe Negru prin Ugrinti.
Cantemirti, SincaT, Engel, Gebhardi, totT ceT-l'altT maT m6nung fara esceptiune, pene qi
d. ps1er, admitta in unanimitate pe unti fantastica fundatort alla StatuluT Muntena, venitti
din Fagara0 qi botezata Negru-voda, diverginda numal assupra puntuluT cronologicti, cacT
uniT illa punts la 1290, altiT la 1240, altiT erg 50 la 122o, qi a§a maT incollo.
In tomulti III, desfa§uranda pe largo istoria tuturora Domnilorti Ferrel-Romanescf, nor
vomti cantari cu o minutiositate chimica tote aceste opiniunT, carT in faptti, decd nT-arti fi
Tertatti a ne esprime inteuna stilt parlamentarti, nu sunt decatil amendamente si sub-amendamente
la una singura Spotesa.
Aci, lassandtka o parte litteratura moderns a cestiuniT, ne voma margini in cerculti
strictti alla obiectuluT in sine, intru cata va fi necessara pentru a dobandi o convicliune intrenseca
assupra essistinteT qi neessistinteT luT Negru-voda.
Picemtl essistintet §i neessistinter, cacT analisa descopere in Muntenia douY Wegri : unulti
concretti qi cello-l'alta abstractti.
2)
TruaismiENFELD, Dentdche rundgruben zur desoiziotite §prache, fn lIngrhichos Magazin, Pressburg, 1781, in-8.
Slebenbiirgens, Kronstadt, 1860, in-8, p. 65, 69, 120, 249, t. 1, p. 264.
251 etc.SEYVERT, Proben der siebenbilrgiseheieheisehen 1st, 249-50.

112
ISTORIA TERRITORIALA.
Persona& la realit, istorica, documentalti, este Radu- iNegru 5'assarabz7, domnincla intre
anniT 1372 -1382, flu allh luT Alessandru Bassarabti, frate alit lul Vladislava Bassarabai
tats anti luT Mircea Bassarabti.
Personagiula idealti, mitica, traditionala, este punt §i simplu f egru-vodci.
Sa Incepema cu acesta din urma.
§ 44.
PERSONIFICAREA ORIGINILORI1 NATIONALE IN ISTORIA UNIVERSALA.
Nu se ailla maT nicT o natiune pe scoria pamentuluT, care sa nu-§T fi inventata cate unit
patriarch omonima, sea care sä nu fi personificata tout astti-fellu primitiva origine a celloral'alte
popOre.
AnticiT Ebrel croisera o genealogic pentru lumea Intrega, derivandu pe AssirianT dintr'una
0lssurit, pe MOT dintr'una atadianui, pe Kimri dinteunti Comeru, pe TracT dintr'una
Zirasut, §i a§a maT departe J.
GreciT, impartig to celle patru triburT, DorianT, EolianT, IonianT §i AcheTanT, tntrunite sub
calificatiunea commund de EllenT, n'ad intimpinatti cea mai mica difficultate de a fabrica
pe unit '811enti, silindu-ln apoT vrenda-nevrenda sa nasca fiT §i nepotT : 5)orit, Tag, Jodi §i
tilched, Para a mai vorbi de unit iacedemonii pentru Lacedemonia, unit 'gto/17 pentru Etolia,
unit atacedong pentru Macedonia, §i alti o suta 4.
Nemtulti, cAll-mann, degia to vremea lul Tacitti relata minunT despre stramo§ula sea atann,
era fie-care sub-divisiune nationala teutonica 1ST gassla cate unit sub-parinte propria : SveviT
pe Suap, VandaliT pe Vandal, Sa§iT pe Saxneat, VestfaliT pe Westerfalcn, HerminoniT pe
llermin etc.'
La SlavT aceTa-§T operatiune : BoemiT ne assicura ca primula lora duce se numTa 5'oh.emus4
; CroatiT povestlati imperatuluT Constantino Porfirogeneta despre vechTula lora ccpitanti
xpwpatoc s ; Le§iT celebreza pe fabulosula rege Eechus6 ; Ru§iT nu s'at pututti stapani
de a nu scOte §i ei la lumina pe principele Russ" .
IntrebatT cronicele maghTare, §'o sä ye respunca : agens illa a Magog rege vocata est
MogerA 8
OrientaliT ati mersti cu fantasia pene a imagina unit most .7indalus pentru Andalusia'.
Pe acella-§T tons vorti glasui cronicele scandinave despre numele Danesilort: «Rex Dan
ucommuni omnium decreto regnum suum Daniam et incolas 5)anos a se, qui Dan dicebatur,
a ap diaVit 9 18.
Ne-arc copprinde obosela, deca ne-ama tncerca sa in§iramti aid numaT a clecea parte
din tote essemplele analoge cunnoscute!
Multimea, set maT bine universalitatea lora ni permitte a le formula inteunt felTu de lege
1) NIC. COSTINU, Letop., I, 49-66, plinti de reminiscinte biblice,
reproduce cu deplina bund. credintil, west& tmmultire
Zmulte florae din trot feclorl aT luTNoe.".--10SEPRUS FIAVIUS,
ntignitates Jndaicte, lib. I, cap. VI, ed. Dindorf.
2) STRABO si PAUSANIAS, passim. ,1.
8) SAFARJK, Slow. star., 767.GRIMM, Gesch d. dent. Spr.,
II, 776: Dass solche Stammhelden ungeschlichtlich und mythisch
waren, verschlagt nichts; es lag nue am Glauben der Volker,
eon Omen die Res7te der historischen Konige absuleiten.
Nach einem "Mar, Sohn des Deukalion und Enkel des Prometheus,
die nie gelebt batten, nach einem Tersixos oder "taxed
alaow, Sohn des Zeus, nannten sich Hellman, Griechen und
Spartanen.Warum nicht die Gaut8s nach Gauts, einem S ohne
des Vddns ? Sichtbar Bind viele Stammhelden erst durch die
Sage aus Leindernamen entsprungen. Von Noregr, das doch
nach der Himmelsgegend hiess, leitete sie einen Norr etc."
4) COSMAS, Chron. BOheney In PELZEL et DOBROWSKY, Scrip.
tores rernm bohemicarum, Pragte, 1783, in-8, p. 6-7.
5) De administr. imp., tap. XXX.
0) DLUGOSZ etc.Ve4T note ce urikez§,.
0)
KARAMZIN, t. 1, nota 70.Vechia cronie4 ap. SZAJNOCIIA,
Leehicki poczatek Polski, Lw6w, 1858, in-8, p. 88: Slavorum
principes plures erant, qui propter angustam et striatam
habitationis penuriam et sortem inter se elegerunt, quis
eornm ex patria hoe est ex antiqua Croatia recedere deberet.
Sorsque ipsa venit super Bohemum sets Czech, Lech Polonwm,
et Bus Buthenum."
ANONYMU9 BEL/E, In ENDLICHER, 3. -
9) D'HERBELOT, Bibl. Orientale, verbo : Andalous.
10) Chronlcon Enid In LANGEBEK, Scriptores rerum danicumin,
Kopenhagte, 1792, in-4, t. 1, p. 147.

STUDIULU II, 145 118
istorica constanta, asto-felTu incatt departe de a ne mira in fata unuT Romulu la RomanT set
a unuT Negru in terra Bass-arabilorii, noT art trebui din contra sä restauramt aceste miturT
prin divinatiune, decd se intempla cumtl -va sä le fi neglest cronicele Si legendele.
Pop6rele at unele fabule alle lorti necessare,
AceTa-§T prin vita, prin tipti, prin vorba, prin datine, prin territoriti, prin tendinte, orT-ce
nationalitate, simtindu-se a fi o singura famillia, 1ST inchipuesce a le fi mWenitt pe tote
acestea, de'mpreuna cu numele commun, dela unti singuru tata, perdutt in intunerecult
timpilorti, del-ti aT caruTa fiT Si nepotT, uniT maT noroco§T at intemeTatt dinastia princiara,
ceT-l'altT maT de rondo at formate poporti.
Asa credeati EbreiT, GreciT, GermaniT, SlaviT, ScandinaviT, RomaniT, tote nemurile din
t6te partile lumiT, basandu-0 fictiunile respective pe acella-§T mobilo psichicti, infiptt in natura
umana generala.
§ 45.
PERSONIFICAREA ORIGINILORii NATIONALE LA ROMANI.
Una din celle maT vechi cronice romane, scrisa slavonesce pe la finea domnieT luT Stefano
cent Mare, Slice ca RomaniT venisera din Italia intr'o epoca immemoriall sub conducerea a
duoT frap: Romang-vocla Si Vlachitd-vodcil
Cine Ore sa fi fosttl acellt voda-Romanii?
Inainte de Romano Mu§attl, urcatti pe tronulti MoldoveT pe la I 390, istoria cea positiva
nu ni arreta la RomanT nicT unti principe cu acestt nume.
Cine Ore sa fi fostt acellt voda-Vlachitii?
Nu numaT o nascocire in fondt, dert pent §i'n forma, cacT nicT o data unit assemenea
nume n'a figuratt in annalele set in diplomele romane.
V odd-Romang este Romanus.
V ocIA-Vlachitd este Vlachus.
V oda-Romanii Si vocia-Vlachita: sunt pentru RomanT cela -ce at fostt Bohemu pentru BoemT,
Eechil pentru Le§T, "Ghrovatti pentru CroatT, atagogii pentru MaghTarT, Saxneatit pentru Sa§T,
suapu pentru SuevT, andalg pentru VandalT, `.Dann
pentru DanesT, '811enii pentru EllenT,
RomuN pentru Romani, etc.
Inse precumn totT RomaniT isT dedeati numele genericti de Romani Si precumt tuturort
Romanilord strainiT li clicead crilachi, tutu asa Muntenia maT in specia, terra Bass-arabilonl,
era cunnoscuta de gYurtl in giurt, Serbilort, Bulgarilort, Ungurilort, Austriaciloru, Turcilort,
Mongolilorti, Grecilorti, sub epitetult de Negra.
Ore acestt negrismii nu trebuTa la rondult set idealisatt, precumtl fusesera idealisate romanismula
Si vlachismulg ?
Romang-vodd personifica numele romane anti colonieT danubiane a luT TraTant ; Vlachitiivodci
personifica numele set vlachia ; kegru -voda, cent maT celebru dintre totT, personifica
numele bass-arabia alit MuntenieT, din causa caruTa resart celle treT capete-ncgre in rebusulti
dinasticu dela Oita, din causa caruTa balladele sud-slavice Si antult Nibelungilorti
ne fact ZrabZ, din causa caruTa tzarulti Stefant Du§ant ne chTama Negri-TatarT, din causa
caruTa MaghTaril ne boteza 2s(egri-ComanT, din causa carui OttomaniT ne numesct Negri -
VlachT sett Wegri-BogdanT etc.
Voda,Romang, vocia-Vlachita: Si voda -(egru stint trel idealurT concordante.
intregit testualmente in Lietopis Russkala Voskresenskago
1) Skazanie vkrattze o moldayskich gosudarech, pe ea- spiska, Petersburg, 1793, in-4. Unit estractit re 'are fn
re ENGEL, ketch. d. Wal., 32,a cunnoscut'o du$ SCHLOZER, KARAMZIN, t. 4, nota 388. Despre originea acesteT eronice
Allgemeine Weltgeschiehte, t. 50, Halle, 1785, in-4, Inse a yell studiulti nostru Domnita Elena, fa liarulil Tralanit y
eunnosout'o fArit s'o ti tolellesu see utilisatit S'a publicatti 18.691 nr. 75, p. 302.
16

114
ISTORIA TERRITORIALA.
Decd celle anteie doue s'att perdutti din memoria, pe candt cello alit treilea se maT conserva
Inca, acesta se esplica prin comparativa tenacitate a elementuluT poetict fata cu elementult
prozaicti.
Romano, `Machu, notiunT istorice set filologice, nu vorbesct nemicti imaginatiuniT, Si poporulti
a trebuitti, set cellt putint a pututti sa le dea ultariT.
Wegru, notiune pittoresca, a reuitti din contra a se imprime tocmaT prin culOre in tnchipuirea
poporuluT.
Ca fiinta plastid, ella n'a essistatti nicT o data.
Ca mitts inse, unti mitt forte necessarti, precumtl amt mai( spus'o, cacT derive, in essenta
dintr'o lege istorica universala, elltt represinta inceputurile StatuluT Muntenti sub impulsulti
dinastieT Bass- arabitorli.
Toth ce'T pre-vechTu, totti ce'T mina din mW-stramo§1, totti ce nu se scie de catra cine
sa se fi facutt, derti se banuesce ca dora nu f'r5. initlativa sett participarea vre-unuT Bass-
arabg,
appartine luT vocia-Wegru.
Fie-care Bass-arabg, din data ce trecea in traditiune, §tergendu-i-se trassurele celle distinse
alle individualitatiT, devenTa Negru.
Dupa ballada poporan6. pone Si monastirea dela Curtea-de-Argeo, grandiOsa creatiune
a luT Negoid Bassarabt, despre originea cariTa nu se pOte rO.dica cea maT slaba umbra de
indouela, se attribue luT egru-voda:
Pe Arge0 In gtosti,
Pe unti multi frumosti,
N egru-vodd trece
Cu tovara§i slece...2.*
Ecce dero unti voda-Zregru pe la 1520!
Dupa Cronica Cantacuzinesca3, din care se inspirase Cantemirti4, Barbu CraTovesculti,
ctitorulti bistretent, este banti alit OltuluT sub Negru-vode I; dupe, inscriptiunT §i diplome
irresistibile5 acestti faptti s'a petrecutti in ultimulti decennia alit secolulul XV.
Ecce dero unti voda-(egru pe la 1490!
Cea maT vechia cronica muntena, pe care o avusese in mana Ragusanulti Luccari.pe la
1600, numesce Negro-Voevoda pe tatalti luT Vladislavti Bassarabe, adeca nu alttl'cine -va
dealt Alessandru Bassarabt, dupe, cumti se scie din documente sincronice".
Ecce derti unti voda-Negru pe la 134o!
La finea secolulul XII, precumti demonstraramti in Studiult I prin diploma maghiara din
1231 §i prin scriitorulti bizantina contimpurent Cinnamt, fara a maT vorbi despre cronicarult
mongolti Ra§id, OlteniT dela Severinti navallescti in Ardelti Si cucerescti terra FagarapluT.
In fruntea lort se affia naturalmente unti Bass-arabg.
ET bine, famillia roman. agara§ena Monea pastreza pone asta-cif o suvenire lapidara,
cumti -ca anume pe la finea secoluluT XII li daruise acollo nesce moievoda cegru:
Vixit Gri. I Venetus anno D. 1185. Genealogia Authentica Monestica. Gregorius Venegtus
Zhesaurarius "Wajvodae Nigri, a quo donatus IV. vallibus cum Sylvis et Campis. Gen.
Gregorium secundum 12 I 6., etc.'
2) ALEX., Poesie poporale, 186.D. Alexandri, intro noiitti
la p. 192, credo eumu-e5,in adevfiru unit' Negru-voda aril
fi ziditu monastirea dela Curtea de Argegil , ba Melt invoicit
autoritatea croniceioni, Mai sfi le citeze !Vedt ItEISSENBER-
GER, INglise de Cnrtea d*Argis, Vienne, 1867, in-8, p. 26.
3) BOLLIACU, BII0IUMAIrl, 1863, p. 108,
4) °each. d. osm. Hoicks, 608.
i)
VENELIN, 134, diploma, din 1499. ODOBESCU, in Bulled
tinulti Iustruotinnil Publice, Buouresci, 1866, in-4, t. 1,
p. 137-141.
6) liistretto delli Annali di Ransa, Venetia, 1605, p. 49 :
Negro Voevoda di natione Ungaro e padre di Vlaico, nel
1310.64
1) sINCAI, I, 329.WENZEL, Okmanyi kaltisznt, I, 18, etc.
8) KLEIN, Origille8 Dacoromante, ap. ENGEL, Gosch. d.
Wal., 92.

STUDIULU 11, 1 46. -
116
Ecce dert unti vocil-Negru pe la ii8s !
Dupe. differite cronice muntene, fie-care vorbindti altti-felTu, maT tote oraele din Terra-
Romandsca, Tergoviscea, BuccuresciT, ampu-lunguld, Pitescil, GTurgTulti, Buzeula, Flocil,
sunt zidite de voda-Negru9.
Vr'o dour set treT BassarabY, (led nu §i mai multT, sunt indessatT aci intr'o singura personalitate!
In secolulti XV, in secolulti XIV, in secolulti XIII, in secolulti XII si maT sust, ne isbimti
la tutu passulti de the unti voda-Wegru.
a CopiiT,dice Vico,transpOrta idela si numele primelort pers6ne §i primelorti lucrurY,
ape carT le vecluse, assupra tuturorti persOnelort §i tuturorti lucrurilort in carT se pote
a observa vr'o assemenare, \retina rapporta cu celle anteTe. Egiptianii attribuTat lul Ermete
a Trismegistt tote inventiunile practice. AtenianiT puneati pe socotela luT Solone tote instiatutiunile
democratice, ert pe a luY Dracone tau ce era aristocraticti. RomaniT derivati dela
aRomulti tote legile ierarchice, dela Numa tott ce se referla la cultulti cleitatilort, dela
a Tulin Hostiliti tote ordonnantele militare, etc. b".
IntoemaT asa la MuntenT orT-ce fundat-iune, fie monastire, fie castellti, fie urbe, fie stand,
se cTocnTa cu legenda luT Negru-vocla.
§ 46.
ORIGINEA FADULEI DESPRE VENIREA LUI NEGRU DIN FAGARASU.
Este de observatt o impregTurare topografica. forte semnificativa, prin care putemu reu0
a precisa pene la unti punttl insu§T momentulti nascerii mituluT luY voda-Negru.
Amt enumeratti cu cate-va rondurY maT susti tote urbile, a cArora paternitate se accords
in diverse cronice romane pretinsulul fundatort alit StatuluT Muntent : BuccurescT, Tergovisce,
Campu-lungt, Buzeii, GYurgTu, PitescT, FlocT, catra carT &aril maT pute adauga
ass ciisele cetatT alle luT Negru-voda de prin Muscelltt set din Arge§ti.
NicT una din aceste localitatT nu se afill in anticulti banatti alit Severinulul, unde se gassescti
pretutindenT numaT suvenirile Bassarabilort, era despre Negru, ski maT bine despre
Negri, nicairT nicT o vorba.
()hula desparte in acestaprivinta intrega Muntenia, in doue zone forte determinate: aBassarabto
spre appust, a Negrun pe mallulti resaritent alit fluviuluT.
In Muscellt set in Fagarasd poporulti nu scie nemict despre BassarabT, in Velcea set
in Mehedintt nemica despre Negri.
Multumita lunguluT sirti alit desvoltarilora nOstre preceding, acesttl fenomenti lesne se
esplica.
IncuTbag de secolT in Oltenia, BassarabiT numaT din trepta in trepta §i passti la passtl
reu§isera. a-§T intinde dominatiunea spre nordt §i spre oriinte.
Pe la 11 6o--Ii8o noT IT vedemti incependu-§T carriera prin suppunerea ducatuluT fagara§.ent.
Este unti fapttl, pe care'lti demonstra diploma maghiara. din 1231, Bizantinult contimpurent
Cinnamti si petra genealogica a famillieT Monea, trey fontane separate, de totti nedepending
una de alta, dert a carora concordanta e cu atata maT decisiva.
9) GEBHARDI, Gesell. d. Wal., 281: Nach der Chronik die
Filstich gebraucht hat, ist von ihm ( Negru-voda ) erbauet
Tergvisto Oder Tergowischte, Bukurescht, Kimpelungu, Pitest
and S. Georg ; each dem Luccari aber Bnseo and Floc."
End passagiulii testualii din LuccAnt, 49: Jabricb la citta.
in Casnpolongo, e tirb alcune cortine di matoni in Bucuriste ,
Targoviste, Floc, e Busa."
10) La scienza nova, lib. II, cap. 3, § 3.
1) Faunzscu, Diet. top., 313.

116
ISTORIA TERRITORIAL&
Asa dero voevodatulti Bassarabilorti offerTa documentalmente pe la annulti 118o urmat6rea
figura geograficg.:
Studiati cu attentiune a- Era peste putinta ca sd n'o
testa grossolana mappa. copprincla, cad numaT asta-
Intruninda sub unti sin- ,,,,?.,DLCATULIJ
FAGARASULUI
feliu I§T maT rotunclIati ter-
gurti sceptru banatulti Seve- ritoriula, assicurandulTprinrinuluT
§i ducatulti Fag-Ara- tr'unti necessara parete de
§uluT, cart se lovescti col ti pamenta possessiunea ducain
colta unulti cu altula, Bas- tuluT fagara§ena.
sarabiT stringeati intre doue SEV ERINULUI Din data ce amti constafocurT
maT in specia acea re- tan irruptiunea Bassarabigiune
a MuntenieT, uncle se lora in Fagarasa pe la 1 1 8 o,
intinda asta-c1T districtele t6te consecintele decurgu
Muscellti §i Arge§a. §i se desvolta dela sine.
Possedema der° treT punturT:
i. Pend la ii8o BassarabiT stapanTati numaT Oltenia ;
2. La ii8o eT dobandesca Faga.ra§ulti;
3. Dui:a ii8o apuca. regiunea Muscelluluy, Para care nu-T chipti a mantine o legatura territoriala
intre FagaraO §i Severinti, danda astti-feliti statuluT urmat6rea configuratiune:
Nu se cere decata o no- treT decennie in urma cucetiune
elementary de strate- ririT ducatuluT fagara§ent,
gia pentru a ne convinge ca considerandu-setimpulti mainvasiunea
Bassarabilorti as- 1,), terialmente necessara pensupra
Campu - lunguluY §i x, FAGARASU tru a prinde cine-va radecina.
CurtiT- de - Arge§a trebuYa o cexieviirinao pe unti terrema de currendti
negre*ti SA se fi operatti a- annessatti.
§a 4icenda vulturesce de pe In acesta modti intre anniY
munte in gTost, adeca din sneR98
I 2 00 1 2I 0 una Bass-ambit,
directiunea Fagara§uluT, era SEVERIT4U unti cavallerti cu celle treT
nu din valle in susti, adeca capete negre, unti terribilti
din partea OltenieT.2 voda-Negru, navallesce a-
Datulti cronologicti allu nume din terra Fagara§uluT
evenimentuluT se nemeresce in Muscellti §i apol gradatti
cello multti dupa vr'o doue- assupra cellorti-l'alte gTudete
maT in §essa.
Ecce de unde'T famOsa descallecare din Fagarast !
OlteniT dela Severinti nu aveati nevoid de a traduce numele Bass-araZi/orit, cad era o
proprietate a lord d'a-casa din secoliT secolilorti.
De acela in Oltenia sunt destuT Bass-aralt, §i nu este nicT unti voda-Negru.
NumaY acella traduce, pentru cine lucrulti e atatt de not incatt nu'lti 'Ate intellege.
Sub annulti 124o, povestinda o invasiune a Mongolilorti prin Ardela in Romania duna.rend,
cronicarulti lora_Ra§id stabilesce degia o deoseb're clara intre terra luT "Bassarabit-banii
§i terra .7Legrilorg-')lathy.
Cea de'nteiti este pentru densula Oltenia; cea din urma imbratiOzaportiunea cis-oltena
a TerreY Romanesci.3
to obnitentes pars altior pellit. Qui adverso nititur clivo, du-
2) Deg% la wail Romani vaGanus,l. III, c. 13, dicea: In plex cubit et cum loco et cum hoste certamen."
subjeotos enim vehementius tela descendunt, et majore imps- 8) D'OHSSON, Hist. d. Alongolsy II, 628.

STUD1ULU 1, 1 47. 117
Era unti singurd principe, cacT Raid nu mentioneza dour set maT muilT, dera acesta
singuru principe se chiama Bass-arabil la OltenT si se traducea prin Wegru-voda la MuscellenT.
egru in loci de Bass-arabg, formula de-multa cunnoscuta Serbilora, Bulgariloru, Germanilort,
s'a reprodusu in Romania pentru prima Ord de catra FagarasenT, precumtl ni-o arretc
lespedea famillieT Monea, pogorindu-se de acollo la Campu-lungti, la Argesa, si calletorinda
apoT tots maT in gTosu spre Tergovisce, BucurescT, GTurgTu, FlocT, Buzeti, dery la fie-care
miscare inainte devenindti naturalmente din ce in ce maT palida si perclendu-se cu deseversire
la marginea resaritena a MuntenieT, incata pe la Romnicu-Sarata nu i se maT recunnOsce
nicT o urma..4
In Studiulti I, definindti epocele successiveT formatiunT a territoriuluT muntenu, noT amt
conclusti ca d'abia pe la annulti 127o Bassarabil agTunsera pone la gurele DunariT si talazurile
Pontulul.
Mai la valle, facenda monografia BerladuluT, noT vomtl maT reveni assupra acestuT punts.
Ni se presinta aci occasiunea de a confirma acea conclusiune, resumend'o si completand'o:
Pe la i i 6o- i i 8o Bassarabil, pene atuncT numaT banT aT SeverinuluT, copprindtl Fagarasula ;
Pe la I 200I 2 Io maT Teaa terremula inchisti la micla-loct intre hotarele terreT Pagardsene
si alle SeverinuluT: regiunea Campu-lunguluT si a CurtiT-de-Argesa ;
De la 1210 p ene pe la 12 70I 28o se essecuta cu 'ncetult latirea Bassarabilora in directiunea
KilieT.
Acestti intervallic de septe-clecT de annT de amplificare politica correspunde cu gradata
disparitiune territorials a luT Negru-vodci in mesura departariT selle dela Fagarasa, dela
Muscella si dela Argest, primitivele treT legenurT alle mituluT.
§ 47
ORIGLNEA PABULEI 13.'6PM INCHINAREA BASSARABILORU LUI NEGRU.
Amu desfasurata maT suss, in ce modti Negru-vodci s'a nascuta la MuntenT din numele
Bass-arabilorg prin acella-sT procedimenta, prin care Romulg provenise la strabuniT nostri din
numele Roma.
Acesta analogic nu este unica.
Pe termiT TibruluT, ca si pe aT Dunarif, primiT cronicarT nationali, adunandti Para controla
traditiunile poporane despre inceputurile StatuluT, se isbiserc d'o potriva de ate done forme
differite alle unuT singurt nume.
La Romani: Romus si Remus'.
La MuntenT: Bass-aralit si voda-Negru.
CronicariT latinT nu sT-aa data ostenella sa ve4a, ca. Remus §i Remus sunt absolutamente
tott una, de bra -ce vechTa limba romans, confundandti meret o §i e, dicea amplocti §i am
plead, animadvorti §i animadvertil compes qi compos, voster §i vester, etc.'.
CronicariT munteni n'atl voita nu maT puling ss observe ca voda-Negru, ca si celle treT ca-
4) D. A. Odobeseu, atiati de eompetinte In matelig de topografia
archeologicii, ne assicura sit Negru-vocki nu se aude
nisi chiard In Buzed.
1) Derpre forma Bonius, seri mar grecesee Moms, In boat
de Romulus, TOT FES TUS, V. Roma, undo se enumerii, totfi-d'odatit
o multime de traditiunT contraielitOre despre mitica
personalitate a fundatorulul Roma.
s)
PRISCIANUS, 1. I: Antiqui quoque amplocti pro amplecti
dicebant, et animadvorti pro animadverti." QUINTILIANUS,
Inst. Orat., 1. I, cap. 7: Quid dicam vortices et vorsus, cceteraque
ad ewndem modem, qun primo Scipio Africanus in e
literam seoundam vertisse dieit ur ?"Ambii citati de MAIORU,
Ortographia romana, cap. II, § 5, si 13, In Lexicon Valachicum,
Duch°, 1825, in-8.Transitiunea din o In e si viceversa
lass& in limba latinA diftongulii 03: fcemina (iinteTu fomina
sell homing, din fomin, homin, homo, sanscr. Willman) etc.
Forma transktoriii, din Romus -Remus eatA. a fi fos14 Bantus.
-CORSSEN, Uber A ussprache, Vocalism's and Betonung
der lateinisehen Sprache, Leipzig, 1868, in-8, t. 1, p. 144,
separanda pe homo de fmmina, ultti. cif, forma primitivii. din
homo a fostii tocmai fomin ¢i femin, precumb ve4T BOPP, Grammaire
comparde des langnes indoenropeennes, trad.
Bread, Paris, 1872, in-8, t. 4, p. 31.

118
ISTORIA TERRITORIALA
pete negre din marca nobilitara a dinastieT oltene, nu este decatt o idealisare din numele
Bass-arailorg, trecutt degTa cu multt maT de'nainte dela dinastid assupra terreT : Bass-arc/bid,
Arabia, N4grg-Tataria, Negri-Comanid etc.
Inchipuindu-sT o arbitrary bifurcatiune tntre Romula si Remg, tntre Bass-arabu si vodd-
Negru, cronicariT latinT si cronicariT muntenT s'atl gassitt silitY in aceTa-sT mesura a inventa
cu orT-ce prep cite unt benevole epizodtl, prin care sa. traga de pert Roma si Muntenia
din cite o fundatiune dualistd.
CronicariT latinT, ginte maT durd dintr'o epoca maT violentd, clict cd Romult a uccisti pe
Remti, si uccic).endult ecce unitatea!
CronicariT muntenT, ginte maT molle dintr'o epoca mal conciliatOre, spunt ca Bassarabti
s'a inchinatt luT Negru, si inchinandu-i-seecce eros! unitatea!
Ucciderea luT Remtl, tnchinarea luT Bassarabt, doue metOde in vederea acelluTa-sT resultatti,
erat pentru cronicariT latinT si pentru cronicariT muntenT, tntr'o sfera analOga, nesce
stratageme nedispensabile spre a'T scapa din incurcatura in care 'T aruncase nepreceperea
identitatiT intre Romus si Remus, intre Bass-arabu si voda-Negru.
picerna : pentru cronicar!, nu pentru poporti.
Traditiunea italic. pronunta Romus intr'o parte a urbi! si Remus tntr'o alts, parte, balantandt
acella-sT lucru dela o la e dupe, differinte dialectice intre diverse elemente constitutive
alle poporatiuniT: tntr'unti feliti la muntele Palatint si ce-va deosebitt la delult Aventinti.
Tat asa la MuntenT Bass-arabu in Oltenia, voda-Negru in Muscellt set in Fagdrast,
acella-sT fondti botezatu in doue modurT prin trecere din loco in loch, nu ne intimpina nici
odatd allaturT unulti cu altulu in traditiunea propriti disa.
Topografia archeologica a MuntenieT probezd pene asta-c1T, precumt amt maY spus'o, cd
ori-unde poporulu vorbesce despre Negri, tace despre Bass-arabt.
Prin urmare nu traditiunea roman a, nu poporulu muntent pote fi accusatt de insipida inchinare
a luT Bass-arabu de'naintea luTvoda-Negru, c5.cT arts fi trebuitt sä rostesca ambele
numT tott-d'o-data, ceTa-ce ellt nu face.
§ 48.
TRADITIUNEA CRONICA.
A trunchTa o singura individualitate si apoT a cTocni f'armiturele, a cullege relatiunea poporand
si a n'o lassa nedesfigurata, a fostt treba cronice!.
Traditiunea din Muscellt, deca o consideramt in trasurele selle essentiale, desbracand'o
de orY -ce alliagiti straint, nu minte.
Ea (rice: sunt acumtl maY multe sute de annT, cobortse Negru -voda din Fagarast la
Campu-lungt, si de acollo la Curtea-de-Argest.
Asa este.
Istoria cea positive, cerceteza, cumpenesce si confirml vocea poporuluT.
Una Bassarabu, banti de Severinti, copprinde pe la ii8o ducatulti FagarasuluT; acella-sT
Bassarabu set successoriT luT, cacT nu aci este loculti de a intra in amenunte, navallesce pe
la 121 o din FagIrast assupra MuscelluluT; totulti se impaca, totulti se limpe4esce ; din Severintt
la FIggrast, din Fdgdrast la Campu-lunga, din Campu-lungt la Argest, din Argest
in gTost spre Pontti, acesta'T procedura successive! rotunc).iri a StatuluT Muntent, dup,
cumtl nT-o desvellesce unti sirt de.mdrturie contimpurane.
Ce face der° traditiunea?
Lassa la o parte Severinult, fiindti -ca poporulti, ca si copilulti, nu scruteza nicT o data causele
prime set mediate ; lassa la o parte Severinult, si se multumesce a inregistra faptulti
maT recinte alit descdllecariT immediate din Fagarast.

STUD1ULU II, 1 48. 119
Nemicti maT adeveratt !
Ce maT face traditiunea?
Neglege datulu cronologict precisti, fie 12 oo fie 12 107 cacT memoria collectivitatilord nu se
pogOrg. la ciffre essacte; neglege datulti cronologict precisti, si se marginesce a semnala
epoca pe unti tonti approssimativti, astt-felit inse c. pent si cronicariT, deli differindt assupra
annuluT, totusT at intellest cam secolulti XIII.
trosT nemicti maT adeveratt !
In fine, capult-negru fiindti antica emblema a dinastieT oltene, farg. a maT vorbi de cellel'alte
derivate alle numeluT bass-arabesct I ,,,?Irabid, Negrci-Tatarig., 7egrci-Comania etc. si
fOrg. a maT reveni assupra numer(lselort essemple de personificarT nationale: Ellent Ellada
Dant Dania, Lecht Lechia, etc., Bass-araiii s'a tradusti prin voda-Negru.
Pentru a treTa &A, nemict mar adeveratt !
In bloct, traditiunea muscelleng, are dreptate.
Ce fact inse cronicariT?
Deosebesctl pe vodl-j7kLegru de Bass-araii, si o data acesta deosebire fiindt introdusg,
etta cA imaginarult fundatort alit MuntenieT, transformandu-se intio absoluta fictiune, Pere
fOra nemt, fara famillia, fart. posteritate, intocmaT precumtl perise imaginarult fundatort
allit Romer.
Dupg. Romulti appare pe tront o dinastia sabina; dupg, voda-Negru urmeza BassarabiT.
Ce a devenitti semintia celluT anteTu ?
Unde s'atl ascunst erecliT celluT-l'altt ?
Pace!
SA se noteze bine cA noT suntemti departe de a banui vr'unti gradtl de tnrudire latina
intre mitulti muntent alit luT Negru si acellt italicti anti luT Romult; nu ni place a essagera ;
ambele s'at nascutt fie-care pe o calle propria ; elle se assemend inteunt chipti surprincletort,
dert acesta nu deriva din romanismt, ci din identitatea naturel umane generale : unti
principiti universalti se manifest, tott unti feliti la Tibru si la Oita, la LatinT si la SlavT, la
GrecT si la Germany, la EbreT si la Iaponesi, la uniT mar multti set mar dart, la altii maT
put-int sett maT vagtl, la uniT putendt a fi urmaritt pent 'n ultimele 'T
consecinte, la altil
abia intrevecjutt.
Inse pentru cd fenomenulti presinta unti caracterti antropologicti atatti de intinst, tocmal
de aceTa, dupe. cumti Romulti ni-a servitti pent la unti puntu a desciffra pe voda-Negru,
cu acellasT temeiu voda-Negru art 11 pututtt agiuta unuT Niebuhr la intellegerea luT Romulti.
Precumt Statulti Muntent fiintase inainte de pretinsult descallecAtort din FagAraqii, de
assemenea si Roma se infiintase inainte de pretinsult flu and cleului Martel-.
Precumtl Negru-voda este unti mitt, inse unti mitt suscitatti grin realitatea invasiuniT
unuT Bassarabti de peste CarpatT in Muscellt ; de assemenea si Romulti este unti mitt, inse
unti mitts suscitatti ero§T prin vr'o personalitate reald, prin veunti faptt concretti, personalitate
si faptt poetisate cu schimbarea numeluT si escluderea tuturorti indicatiunilort prozaice.
'Unti voda-Negru, unti Romulti, nu se stergt cu buretele, nu se distrugt, ci se purifica.
Este tutu atOtt de usorti a nega fara raliune, precumti si de a crede orbesce, ileza in
sciinfa nu se permitte nicT o virgule, lard demonstratiune, §i celle maT demulte on analisa
gg.ssesce o mare doss, de adevert trite° fabuld2 set in casulti cellt maT reti descopera incal
motivulti cellt adeveratt alit nascerii unei errorT.
I) Degla unti veehtu poetic romanii ictaiNus, eitatil In SER-
Vms, ad. Virg., V, 60, Eel. I, 4ieea:
Boma ante Bomulum fait,
Et ab ea nomen _Romulus adquisivit."
Prin urmare, legendele din Titti - Liviti soil din Dionisiii Aliearnasseu
nu °rail dogme nict Warr]. la eeT betrfinT.

120
ISTORIA TERRITORIALA
.Istoria fabulOsac).icea celebrult ellenistu Larcher, nu este decatt o istoria. veridical
udert impestritata cu fabule. Et sum departe de a crede ca. Ercule, Cadmt etc. aril fi
a nesce numT de totti fictive, simplu numaT pentru ca istoria acestord eroT s'atl incarcatt cu
amulte trassure fabulose. Ore nu s'arti pute contesta tat asttl -felTu biografia maT multort
a OrnenT marl din timpiT moderns, sub cuventti ca ati desfigurat'o romanciarii?7,9
§ 49.
RESUMATII. DESPRE MITULU LUI NEGRU -VODA.
Legenda luT voda(egru este intr'o intima connessiune cu intrega nomenclature bassarabice
graici la SlavT §i la GermanT, Wegrci-Comania la UngurT, Wegra-Tataria la Serbl,
Wigni-Romania la Turd, la MongolT §i la GrecT, incatt prin legea istorica a personificariT
nationals urma necessarmente, ca acesta terra. a 2ki egrilord sa-sT fi datti de multt ea insgsT
si sa.-T fi datti pop6rele de 'mpregiurti idealult unuT patriarcti Negru.
Unti nodti si maT de aprope o legs, cu rebusulti eraldicti allti cellort trel capete negre, in
virtutea caruT orT-ce Bassarabti, nu numaT tntr'o parte a MuntenieT, nu numaT in Romania,
ci chlarti in straintate, putea fi luatti dreptt unti vocla-Negru, de unde a O. provenitt in
creatiunile poporane ulteriOre, precumn arretaramti maT susti, identificarea tipiculuT voda-
Negru cu Alessandru Bassarabti, cu Negoia Bassarabti, cu felTuritiT Bassarabi de prin
secoliT XIII, XIV, XV, precumt §i negreta luT Vladislavti Bassarabti pe moneta commemorativa,
a regeluT maghTart Ludovicti.
Amendoue aceste impregTurarT, atatt de varie §i .cu multu maT vechT decatt legenda in
cestiune, ati essercitatti o actiune converginte assupra spirituluT Fagar4enilort si Muscellenilort
la prima apparitiune a unuT Bassarabt din Severinu spre Fagaragt §i apol din Fag
rasd in Muscellt.
Originea legendeT, intru cat ea este Pagar4end §i muscellend tat-To-data, se p6te
cercuscri intre annil ii6o-1 21 0, offerindu-ni-se ca unti poemt istoricti, ca o epopea despre
inceputulti m4cariT espansive a nemuluT Bassarabilorti, vulturT crescutT pe stanca SeverinuluT,
dert seto0 de a-§T intinde vigurOsele aripe de ambele c6ste alle Carpatilora §i de
ambele laturT alle Oltulul, pe la finea secoluluT XII §i debutult secoluluT XIII.
N'a trebuitti decatti o data sa se inculbeze imaginea luT Negru-voda la FagaraqenT §i
la MuscellenT ca unti tipti de fundatorti, cad fundatort a §i fostti la den§iT; nu trebuia decatt
atata, pentru ca din acella-§T momenta, cu calle set Para calle, traditiunea poporana de
acollo sa puna totti pe socotela luT, printr'o firesca tendinta de assimilare, ori-ce initiativa,
ori-ce constructiune, ori-ce restt allti dillelorg betrane, intocmal precumtl prunculti, deca'T
arr6tT unti arbore clicendu-T ca. se chTama plopti, totti plopti o sa, numesca §i bradulti, §i fagulti,
§i stegiarulti.
In fine, reducendti conclusiunile de maT susti la o prisms, critica istorica distinge in legenda
luT voda-Negru, set maT bine in diversele redactiunT alle mitulul, treT nuance atatt
de gradate, atatt de apropiate, incatd se contopesct una cu alta:
1. Personificarea nationalitatiT romane:
2. Personificarea dinastieT oltene ;
3. Personificarea inceputuriloru StatuluT Muntent...
tip. BEHR, Recherches stir lee temps heroiques de la Greco,
2) Disoours a1PAoad. des Insor. et Belles-Lettres, 1785, Paris, 1856, in-8, p. 2.

STUD1ULU II. i 66. 121
§ 50.
GIN!: A FOST5 NEGRU-VODA CELLI, ADEVERATII?
Pe lenga Negru-voda cella fictiva, poeticulti Romulti alla Terrer-Romanescr, a mar fosttl
unit aka Negru-voda, personagYu forte realt: tatalti lur Mircea cella Mare.
Ammestecandu-T la unti loca, annalele nostre ati produsa o monstruosa enigma, semiadev6ra,
semi-mincTuna, din causa carir a fostO peste putinta a strabatte pent asta-clr misteriulti
primer formatiunr a StatuluT Bassarabesca.
In secolulti XV, din care &tag. materialurile celleT mar vechT cronice muntene, cunnoscute
RagusanuluT Luccari, mitulti lur voda -Negru se accata de Alessandru Bassarabti,
adeca iqT ci uta unti refugiti de applicatiune printre annir I310 -1360.
Acesta principe avusese trel fir: Vladislavti Bassaraba, domnti tntre 1360-137o; Radu
Bassarabti, domnti intre 1370-13801, qi Nicolati Bassarabti, reposatti ara domnia pe la
1366'.
Allis douilea dintre aceqtr frati se numia nu numaT Radu, ci inca qi Negru.
Fragmentulti documentalti, remasti dela densula in lipsa unui crisovtl intrega, sung asa
in traducere din slavonesce:
do. Radu Negru voevoda, din gratia lur Dumneclett domnulil t4tei terre ungro-ro-
((mane Si ducele terrelorti trans-carpatine Amlaqtt Si Fagara§tin. 4.
In Studiula I noT ne incredintaramt degia ca ducatulti AnilapluT numaT sub Vladislavtl
Bassarabti fusese annessatti pe la 137o ci tra Muntenia.
Asa dero, deli fragmentulti crisovuluT lur Radu-Negru nu ni offers nicT unti data cronologica,
totuqr este evidinte ca s'a scristi dupe, 137o, cad alto-felitt n'arti pute figura acollo
ducele Amlaqulur.
Acosta, consideraliune e forte decisiva.
Mar este de fAcutti o observatiune.
Cuventula uNegrun nu e tradusti in slavonesce, ci se conserve. intacta :
Negrul voevoda, bozsiiu milostiiu etc..
Acumti o intrebare.
.7Legru fost'a unit simplu supra-nume alla acestuY principe?
MaT multi dintre contimpuranir seT ati purtata assemenT sobricheturr.
e Io Radul-
Celebrulti eroti anglesti dintre 133o-1376, grOza Franciei pe campia dela Poitiers, se
clicea aPrincipele (egrun, fiinda-ca purta o armura de culOre inchisa.
Pe Osmanti, fundatorulti monarchieT ottomane intre 129o-1326, Turcii tlltl chiamatt
*1" egru in intellesa de frumusete §i vigOre barbatesca. 6.
Cella Anteitt Hohenzollern de pe la 1350 se numra aComitele Negru.. ".
I) Punemii acs numai ciffre rotunde, fiindti-ch deplina precisare
a eronologieT princiare va cere o analisi speciall. Despre
fralernitatea Jul VladislavA ¢i Radu ver vede mai grog.'
crisdvele originale alle marOul Mircea, In earl numesce pe
eellfi Anteiti v uneMu " ¢i pe cella alla douilea , tats ". Despre
filiatiunea luT Vludislav6, prin urmare si a luI Radu, din
Alessandru Bassarabil,vep eelle done bulle papalp din 1370,
In Magaz. Ist., III, 132, 133, urde se dice 'impede ci Ladislaus
Wayda Vlachies era Mu din prima cAsittorili a reposatulta
Alexandri Waycke in Viaduct. Asth-feliu intrega genealogiA
se restabilesee pe bases a o mulIime de document°
contimpurane, esterne si interne.
2) Inscriptiunea laridarA ap. §INCM, I, 329.
4) Istoria Ferrel-RomAnesci, ed. Ioanidfi, II, 2.
6) SAINT-PROSPER, Hist. dUngleterre, Paris, 1838, in-8,
p. 200, si portretulii pe tabella 18.
6) HAMMER, Histoire de Pempire Ottoman, trad. Hellert,
Paris, 1836, in-8, t. I, p. 107: ,,Ses cheveux, sa barbe et ses
somas noirs lui avaient fait donner des sa jeunesse le surnom
de Kara, c'est-A-dire is noir. Gene epithets appliques a
tine personne estl'eloge is plus signiftcatif qu'on puisse faire de
sabectute. Hafiz exprime, dans un vers qui est devenu celebre,
son admiration pour le taint noir de son favori. Plusieurs princes
turcomans sont connus dans l'histoire sous cc sumo ; de ce
nombre sont: Karasi etc." Amt reprodush passagiulfi Intregh
pentru ace, cad fs1 inchipueseil ei Negru-vlachu ant
aye In gura Turcilorfi ce -va ingTositortt pentru RomAni, preeumil
credit ENGEL, Gesch d. Holdan, 106, si altil.
7 SCHJEFER Histoire de Hohenzollern an moyen-age ,
Pan obn,
in- p. 250.
16

122
ISTORIA TERRITORIALA
In alte casurl egru este unti nume de famillia.
MaY marele' glude ally FagarasuluT la 1413 se chlama : «Comes Janusch Wigern
despre care inse noT nu scima d'o-cam-data deca a fosta Romans, Sassy sett Ungurti, adecg.
2/ egru, Schwarz orT ekete, dera in orT-ce limby ideia,este aceia-sT.
Intr'una actti transilvanti din 1383, intre subscrierile maT multora Romany de pe la marginile
MuntenieT, citima douT porocliti Negri, dintre cart unulti Radu : sex parte Castri
apraesentibus Walachis infrascriptis, primo Fladimir, Schuba Petra, Schereban, Magnus
a Neg, Schereb, Rodbanch, Thomas Oldamor, Straw, Wiser Banch; ex parte Civitatis, Kende
a Knez, Lud, Dives Neg, Niger Radul etc), . 9.
Cu tote astea unti scrutiny may de aprOpe ni arreta ca. Radu-voda n'a fosta Wegru nicT
prin supra-nume, cad atuncT asa l'arti fi numita altiT, dery nu ells-insusT in propriele selle
crisove, nicT prin nume de famillia, de 6ra-ce era Bassaraba.
Affara de acesta, decd iCegru arti fi fosta epiteta, cuventulti lesne se traducea prin `Gzern
in documentula cello slavicti10, era nu se lassa neattinst, precuma se crutg. numaT Ery numile
personale.
Se cautamti aTurT o alts solutiune.
In veculti de mic;lti-loch era unti usti forte respandita in tOta Europa de a-0 schimba,
sett cella putinti a-sT modifica numele de'mpreuna cu schimbarea sea modificarea conditiuniT
sociale; o interessanta dating., alle cariT urme se gassesca din anticitatea cea maT departata
maT la tote poporele lumiT: cu multa inainte de Cristti, Persianula Arsica devine pe
trona Artasserse, era Ebreula Matania se face Sedekia. ".
La Romani acesta ally douilea botezti, asa dicenda prin corona, a essistatti in tota vig6rea
penen secolulti XVI.
Cronica MoldoveY dice sub annuls 1552: Ati radicata Domntl pe Petrea stolniculti pi's
schimbarti numele de 't clicea 1lessandru -voda, pre carele rag poreclitg idipufnenultin. 12.
Acesta passagYu este cu atata may remarcabilti, cu cats ells semnaleza differinta intre
numele primitive, numele princiara si supra-numele individuluT.
Nume primitiva : .1) etre;
Nume princiarti : 1lessandru;
Supra-nume: Edpupijnulg.
Supra-numele nu appare absolutamente nicairi in actele officiale, fiinda considerate ca
ce-va may pe giosa de demnitatea domnesca, pe calla celle-l'alte doue numY ne intimpina
une -ort chfara in documente importante, precuma in tractatulti Lapusnenului cu Polonia
citima : a ego Yetrus Alexander, palatinus terrarum Moldaviaen. ".
Tots asa resturnatorult luT Despots -voda dela 1564, boerula Tomsa, numaT la domnia
a capetata numele de Stefano, devenindti asta-felia gStefanti Tomsa 97 ca si cumt s'ara dice
latinesce: Stephanus Zhomas. ".
In secolulti XIVca sä revenima la epoca ce ne preoccupg. may in specianoT vedemtl
tocmaT pe contimpurenuIal alliatulti si rud. luT Radtp-Negru, domnulti moldovenesca Petru
8) Archly des Tereina fUr siebenbilrgische Landes-kende,
t. 2, Eiermannstadt, 1845, in-8, p. 92.
0) FE.411, X, I, 132.
10) Do A roma In crisovnIti moldevenescfi din 1442, Archive
IstoricA, 1,1, 123, bileruld Ortts'ea Negrult1 este Krysti
Czornogo"; seil in crisovulfi muntenfi din 1399, VENE IN, 19,
boiermti Gostenfi Negrult1 este: Gestian Czr'ni."
11 SALVERTE, op. cit., I, 337-341, paragrafull Intitulatti:
,,Le changement de nom, marque d'elevation et d'accroissement
d'honneurs."Autoruld Inse nu este destulfi de avuttl in es-
Semple. Astii-fellu ellU ulta, cu desoy6rlire schimbarea numi-
lora la Papi, despre care yell la Jolt passnlfi in ALBERIC s,
Chronicon, ed. Leibnitz, Lipsia3, 1698, in -8, bung Ora t. 2,
p. 13: Benedictus hujus nominis Quintus, qui et Octavianus.
Leo humus nominis Octavas,qui et Prothus", eto,. Cf. . DU
CANGE, Gloss. med. lat., ed. Carpent., IV, 637, v. nomina,
mu' ari.
12) Letopis., I, 176.
13) DOGIEL, I, 618.
14) GRATIANI, De Ioanne Heraclide Despots, Varsavite,
1769, in-lb, p. 44: Temsam, cplem Stephanum grato genii
nomine appellaveruht etc."

STUDIULU11, 160. 123
Muptti, intemeiltoruld dinastieY Bassarabilorti pe tronulii dela Suceva, punenda pe monetele
selle: Simon Xetrus. 15.
Ce'l drepta, eruditula nostru num'smata d. Dem. A. Sturdza banuesce cl abbreviat:unea
simoN pe baniT acestuT principe arts Auto fi: si(gnum) hioN(etae).
Ipotesa e ingeniOsa, dert art aye nevoid, de a fi demonstratt..
Pent atuneT casula remane ecuivocti.
CeTa-cel positive tnse, este cd pe uncle monete alle luT Mircea cello Mare totti din pretiOsa
collectiune a d-luT Sturdza se citesce forte clarti: uMircea-Rostigavit o.
Ecce dero doue numT, din carT unula, acella de Rostislava, cu deseversire necunnoscuta
din crplome set din relatiunT contimpurane, a pututa sä apparting marelul Mircea numaT
dory inainte de urcareef pe tront, continuandu-se apoT pe monete abia in primiT annT aX
domnieT.
In acella -$T simta cats sä se esplice si dupplulti nume: Radu- 4'egru.
Radu-voda fusese uNegrub intocmaT dupa cumti fiTula set Mircea a fostti aRostislavt..
Wegru a occupatti totti-d'a-una unulti din locurile celle maT favorite in calendarult onomastica
nationala nu numaT alla Muntenilorti, ci si alit Romanilortt in genere.
DegTa pe la tnceputulti secolului XI, intre anniT loon -I 0301 noT aflama in Maramurasti pe
unit nobila Negrila. strabunula familieT Tomaiaga, essistinte acollo pone 'n cliva de asta-clTi .
La 1359 regele maghTarti Ludovicti face o donatiune territorials in Temesiana maT multorti
Roman; din cad unulti se chiama Negre".
Totti asa se chiama unulti dintre boieriT moldovetescr aT luT Alessandru cello Bunt".
La 1458 mare-vornicti allti MuntenieT era Stang fault luT Negre", era mare-spatara in
1476 Manea Negrula".
Fara a maT spori de prisosti numn.ula essemplelorti, vomti constata numaT multimea localitatilorti
NegrescT si NegrilescT, provenite din numele personalti barbatescti Negru, Negre,
Negrila, si imprIstiate in tote provinciele DacieT, ca si locality le CernescT si Cerna-
tescT, derivate din forma slavica a acelluTa-§T nume: Cernatti si Cerne".
Precuma Radu slavonesce sett Bucurti romanesce correspunde cu numele crestinti
totti asa Negru romanesce set Cernatti slavonesce nu este erosY dealt numele crestinti
Mauriciti.
Radu -Negra S6 traduce purti Si simplu prin Wilarius-atauricius.
Inainte de a 11 agTunsti la domnia, se numTa Negru; corona l'a maT tnzestratti cu Radu ;
asta-feliti a esitt Radu-Negru.
Cuma-ca numele'Y princiara a fostt Radu, era nu Negru, dowdy este cä fiiT si nepociT
15) OUVAROFF, Recherches fair les antiquitds de la Rassie
mOridionale at des ekes de la Ater Noire; Paris, 1860,
in-f., p. 165, 167, tabella nr. 1, 2, 3. Acesta carte, pe care
nT-o communici d. A. Odobeseu, copprinde sea IndieA o multime
de monumente forte pretiose pentru istoria romand, &Ira
coplesite tote de nesce errorT piramidale de cite orT autorulit
voesce a comments. Asa intro eelle-Palte moneta domnului
moldovenesea Istrata Dabigia d'ntre 1662-1665, despre care
velf Letopisete, II, 5, Map.z Ist., III, 9, si pAsnx,Reszty
rekopisma, wyd. Lachowieza, Wilno, 1843, in-8, p. 416, d.
Uvarovil, p. 158, o attribue lul Stefana cella Mare, din care
face douT StefanT.
17) SIMONCHICH, Neat= Marmaticaram vigilias, MS.
274 quart. let. to Biblioteca Museulul din Pests, p. 19: Hujus
Urcund filii Nagrile et Radomer dieuntur esse progenitores
famillite Tomay-aga, Nobilis Valachi in Borsa. In cujus probam
authenticam adducimus protoeolareni Coniitatus Marmaros
extraetum, qui sic est: Famillia3 Thomey-aga queues-
Banff,
sores producunt anno 1763 coram legitimatorio Comitatus
foro Nobilitatis recognitionem Kenderes de Malomvize Comills
Comitatus ejusdem de anno 1445, in qua Petrus, Mandra,
Han, Koszta, Sandrinus, Nicolaus Pap at Nicola de Viso
specificatur, quod ipsorum primis parentibus Nagrille at Radomer
vocatis collatio adhuc a S. Stephan facia sit, pro fi-
-delibus sorvitiis, in Kenezatu de Viso."Acestit pretiosissima
indiqatiune despre kinezaturile romane din secolula XI a
remasii pea ad tin totulti neeunnoscutit istoriciloru nostri.
18) FEAR, IX 3, 1; Ludovieus Rex Hungarian Karapatb
Stanislai, Negre Wlanyk, Nieolai at Ladislai, filiorum Ladislai,
filii Zovna, Olachorum eta."
19) Actfi din 1420 in WNW 114, 62. Cf. ALEXANDRI, Dam
brava rosily lesT, 187 , in-8, p. 44.
20) VENELIN, 92.
21) Ibid., 118.
2)H1-11141?E'SCt7, Diet. top.y 106, 812-13.---ramieNtlib, Lex.
geogr.Siebehb., III, 173, eta,

124
ISTORIA TERRITORIALA.
set, carY illti mentioneza numaT ca pe Domntl, illti numescti in crisovele lorti totti-d'a-una
.Radu-voevodti », precumti ne vomti incredinta maT la valle.
Dupa aumti att fostti rare casurile, candt Lapusnenulti sett primula Musatti sett marele
Mircea intrebuintati intrega formula Petru-Alessandru, Simonti-Petru sett Mircea- Rostislavti
in loaf de numile lorti curatti princiare Alessandru, Petru si Mircea, totti astt-felTu cats, sa
fi fostti putine occasiunile, in carT tatalti acestuTa din urma sg. fi insiratt ambele selle numT
Radu-Negru, ci in generalitatea actelorti ellti se multumTa cu. numele'T esclusivamente
domnescti de Radu.
TocmaT din causa acesteT esceptionalitag, cu atatti maT mare a fostti surprinderea annalistilorti
romanT posteriori, candt li s'a intemplatti a gassi pe neasteptate vr'o diploma cu
uRadu-Negru voevodtip, precumti ne miramt si noT afflindt vr'o doue -trey monete cu in-
scriptiunea Mircea-Rostislavg D set Simong-Petru D §i o singura diploma cu a Xetru-Ales
sandru D
In secolulti XV, intre 1450-1500, memoria annilorti 137o-138o fiindti inca prospeta,
cronicariT muntenT de atunci, despre carT Ragusanulti Luccari ni da unti specime, nu puteati
confunda o epoca atatt de apropiata cu vagulti mitt anticti despre voda-Negru cent din
Fagarasti, si de aceTa e illti impingeat ce-va maT departe pene in c)illele luT Alessandru
Bassarabo.
In secolulti XVI, intre 1550-I600, timpulti stergendti din ce in ce maT multti suvenirea
perioduluT immediatti ante-mirciant, rollulti de fundatorti fabulosti allti StatuluT Muntent a
pututti trece cu 'ncetulti dela Alessandru Bassarabti catra fiTu-seti Radu, si a trecutti cu
atata maT naturalmente, cu catti acestti din urma, pe longs celle-l'alte, se maT numYa si
Ncgru.
In secolulti XVII neminY nu se maT IndouTa catu-sT de putint despre minunata descallecare
a luT Radu-vodg. Negru din Fagarasa.
In secolulti XVIII, maT allesti in urma croniceT luT Grecenu, nicT o sufflare omenescg, nu
maT cutecla sa radice o umbra catti de suptire de banuela contra uneT venerabile superstitiunT
istorice, devenite de doue sute de annT ca o specie, de cultt religiosti, fiindti-ca unti
assemenea liberti-cugetatorti s'arti fi espusti a gusta puscaria set cello putint o casa de
nebunT, precumtl totti pe atuncT chTarti in luminata Francis becTurile dela Bastillia pedepsTatl
pe nemuritorulti Freret pentru cg. Indrasnise a demonstra germanismulti Francilorti23.
In secolulti XIX inse, sciinta istorica spulbera Para mill si Para frica ori-ce nu este istoria.
SI analisamti dero pe scurtti tote spusele croniceT muntene despre pretinsulti descallecatorulti
Radu-Negru.
MaT anteTu o vorbg, assupra difficultatilorti ciffrice, de carT se lovesce in genere istoriculti
in studiulti vechilorti documente si epigrafurT scrise cu cirillica.
§ 51.
ESSEMPLE DE ERRODI I'ALEOGRAFICE.
Intr'unti crisovti dela imperatulti romano-bulgart Calimanti, douT slavistT forte ponderosT,
Russula Barski in secolulti trecutti 1 si Bulgarulti Aprilov in clillele nostre 4, at cititti d'o
potriva annulti dela Adamti 670o, adeca 1192 din era crestina.
NoT-Insine eramti catti p'aci sa ne allunecgmt sub prestigiult lorti intr'o errasre atatt de
grossa3; derti suppunendti actulti uneY cercetarT critice, nu nT-a fostti gret a observa ca :
23) BOUILLET, v. Freret: Ayant dans un Diseours sur l'origine
des Francais, qui fut prononee k PAeademie en seance
publique, emir stir cette question touts historique one opinion
qui del lut an pouvoir, Il fut mitt pour quelque temps al a Bastile.
21 rinonf a des lore el see reelierelies sur Vhistoire natio-
nate, et ne s'oecupa plus que de l'autiquite."
1)
Enteszestvie k svlatym miestam, Petersburg, 1778,
in-f.
2) Bolgarskita gramoty, Odessa, 1846, in-8, p. 36.
3) Arehiva istoriott) 1,1, 96.

STUDIOLO II, 1 61, 126
t. Intre 85-1195 domnTati peste Dundre fundatoriT imperiuluT romano-bulgard, fratiT
Assent' si Petru 4, incatti pentru unit Calimand nu era loch ;
2. Actulti to cestiune specified nu numaT annulti, luna si diva, derd Inca ce-va maT multd,
anume indictionulti I, ceTa -ce'Y de prima importanta in casulti de fata pentru descoperirea
inessacteT lecture, cad la 1192 era indictionula X, nu I. s.
TotusT criteriele interne nu ni permittd a banui ,autenticitatea diplomeT, in care nemicd
ru indica falstl sea mistificatiune.
Impingendd derd analisa maT departe, noT amts constatatti ca :
1. Indictionulti I cadea la annuld 1243 6;
2. Intre I241 -1245 a domnitti in adeverd la Romano-bulgarT unti principe pe care cronicele
bizantine si occidentale contimpurane illa numesed in unanimitate Calliman, Calaman,
Coloman, Calman etc.'.
Ecce dero in ce model Barski si Aprilov ati desciffratti 6700 in locd de 6751, committendd
o modesty gresella de und semi-secold!
Sa
trecemtl la o inscriptiune.
Essemplulti cella maT curiosti este patrafirulti, pe care celebrulti campionti alld vitezuluT
MihaTu, stolniculti Stroig. Buzescu, 11111 inch:nase in annuld i600 la mongstirea StanescT din
distrietuld Velcea.
Aci ne intimpind erosT dour slavistT, ba Inca ceT maT renumitT din epoca nostra, corifeiT
sciinteT slavice moderne, dd. Kukulievich 8 si Miklosich 9, earl ati cititti in bung, credinta pe
ifiscriptiunea stoffer annuld 1'14.
Unit eroicti saltti de eineT secolT ! ".
Deca unti BarskT, unti Aprilov, unti Kukulievich, unti Miklosich puteati retaci intr'und
model atatd de monstruosti assupra cronologieT diplomatice si epigrafice in limba lord natald,
apoT cu cute maT Tertatti era a orbeca pe dibuite unorti bletT grammaticT romg.n1 de pe la finea
secoluluT XVII!
ET bine, intrega fantasmagoriti a luT vodd Radu-Negru, ca fundatort alld StatuluY
Muntenti, se basal unicamente pe nesce autoritItT de acestg, ultima natura.
Sunt acumd vr'o treT decennie, and bdrbatd luminatti si competinte, crescutti pintre
celle bisericescT alle ferreT, d. Alessandru Gianoglu-Lesviodax, compusese and catalogd
alld metropolitilord muntenT, care se incepe astd-felid :
.687o. 1362. Antimti I. In crisovulti luT Mircea din aretatuld letd, genariti 7, indietiont
.15, se Slice cd a pusd domnia marturY pe Antimu mitropolitulti si pe mitropolitulti Atanasid
((and SeverinuluT si and slaviteT cetatT egumend. VeclT condica monastiriT CozieT". "
Prin urmare, annulti 1362 siuvecli condica".
Amts veclut'o, dupa cumd o pOte vede orT-cine.
Ea se affil intre folliantiT ArchivuluT StatuluT din BucurescT sub titluld de: a Condica a sfinteT
si dumne4eesceT monastirT CozieT, scrisu-s'a dela innouirea lumiT 1778, decembre 4".
La f6ia 16 recto se gasesce acollo in realitate crisovuld pe care 'la citeza d. Lesviodax,
4) STRITTER, II, 672-689.
6) DU CANGE, Gloss. med. lat., I, 282.
6) Ilitd,., I, 283.
7) ACROPOLIrA, ap. S TRITTER, II, 732-8: Bulgarorum Assn i
filius Callimanus ete."ALBEktcus, II, 678, an. 1241: Alsanus
Rex mortuus est, qui reliquit de prima uxore, gum fuerat
soror Belie Regis Hung& its et, sorer sanette Elizabeth, Porn
*num "tontine Coimannum."
8) Irriestle o putavania in Ad& za povjestnicu jugoslavensku,
Zagreb, t. 4, 1857, in-8,p. 344.
9) Monumenta Serbica, Vlennte, 1858, in-8, p. 1.
10) Nol desbitturitmil pe largil acesti cestiune In studiulti
Insoriptinnea dela StilnesoI, publicatil In liarulfi Tralanil,
1869, nr. 78, 82, 86 si 90.In urtni£ insupliklosich a re,unnoscutil
1n WA privintit, lul RosLER, Rom. Stud., 92, curetein
palaographischer Irrtum leicht gewesen" I
d, ein
11) Istoria bisericesci pre scurtli, Bucurescl, 1845, In-8,
p. 390.

126 ISTORIA. TERRITORIALA.
cu indictidnulti 15 §i din luna 1t1T geriaritt, fnse 8 era nil Si din annulti nu 687o set
1362, ci 6902, adeca 1394. 12.
0 differinta abia de 34 annT! is.
Deca le facea allti-d'acestea d. Lesviodax pe la i 84o, apoT cu cata maT b6cane le tro-
Tan vrenda-nevrenda predecessoriT d-selle ceT de pe la 164o!
sa
§ 52.
RADU-NEGRU II RADU GRECRNU,
ascultamti pe betranulti Radu Grecenu.
Ella dice :
a 6723 (1215). Radulti voevodti Negrulti, care pisania monastiriT CaMpu-lunguluT arata
acuma-ca o zid*se maria sea in domnia biserica de mirti, si surpandu-se Mateiu-voda o a
apreacutt, aratandti Si in crisovulti marieT selle, ce este acollo la monastire dela letti 7155
a(1647) aprile r, cuma-ca a fosta zidire anteTu la lets 6723 (1215), care este de 75 afinT
umaT 'nainte zidirea monastiriT decata veletula ce scrie letopisetele terreY de descallecarea
u terreT.
a 6730 (12 2 2). Radulti voevodti Negrult, tntru care arata intr'unti pomelnecti de lemma,
CI care este facuto era de Radulti voevodti Negru, la sfanta monastire Campu-lunga, pre
a canda era biserica de mini, §i se afla acollo, care illy avemti §1 acesta de marturia.
a6800 (1292). Mircea voevodti cella de 'nteiu, sin-RaduluT voevodti, dintr'unti crisovti
allti monastiriT TismeneT; §i cumti-ca Si Radulti voevodti Negru a fostti Basarabti, dintru
a care Varna adeveratti dinteunti crisovti ally monastiriT Campu-lunguluT de mo§ia BadescY;
a§i a zidita monastirea Cotmena in domnia. la letti 6809 (I A01), dupe, cumti pisania mobasa
tiriT arata Si adeverezap'.
ApoT maT departe Grecenu urmeza cu desPaprarea minunatelorti selle fontane:
aPisania din 6809 (1301) a monastiriT NucetuluT,. ce acumii se chYama Cozia, tntlu care
ase citesce ca. este zidita de Mircea I la 68o (1310) in domnia; crisovulti din 6810 (1302)
«totti alla luT Mircea I, voevoda allti Amla§uluT §i laturilorti TatarescY i domnu alit banieT
SeverinuluT Si de amendoue partile de Dunare pens la Marea-Negra Si ceta.tiY DerstoruluT
astapanitorti, in care crisovtl acesta domnti da. monastiriT Nucetulti sa tina balta dela SI-
a patulti pens la gura IalomiteT, poruncindil gTudetuluT din Dtirstortl ca la. vamp, sa nu se
uammestece; pisania din 6811 (1303) tottl a luT Mircea I voevoda, ce se gassi de ellti pe
aclopotulti monastiriT Cozia §i din care se dovedTa ca. acea monatire a fostti facuta de Miracea
I in domnia seas'.
Reproducenda tote acestea, stranepotultt cronicarulul, d. Stefana Grecenu, esclamg cu
admiratiune:
a1egre,sitg ca de 'naintea unorti assement 'probe puternice" etc.&.
Dec!
Sa. cantarima.
Sorgintile luT Radu Grecenu se imparta to patru serie:
12) Wail seristi acesta chrisovil laletil 6902, indictiona 15,
luna 10 gen. 8 dn., si Tata tt,31 marturiiln acestel scrisorl mitropolitult1
kir Antimii mitropolitulii Severinulu(Atanaeie
gi egumenulti Vladisimpii" etc. Nmultumitil de a preface
6902 fit 6870, d. Lesviodax a maT metamorfosata ma! t e d'ussupra
pe egumenulii Vladislava" In : alla slaviteT cetift1
egumenfi" ! I
18) A gregita lime nu numal d. Lesviodax, ci qi condioarula
pe care'ltl avusese In vedere, obi la 1394 era indictionula 2, era
indictionulit 15 en treI annI mitrnainte 11113192. In eriginalula
slavicit Hindu 6900 (1392), dupe care urma, : v indiktion",
adecii : in indictionil", traducatorula roman6 a luata v dreptil
ciffra eirilicA eeivalinte on 2, ¢l atita-fdIn a efita 6902 fn loch
de 6906.
1) Rev1sta Romani, T, 577-78.
2) Ibid., II, 251.
3) lb.

T. Dela Tismena;
g. Dela Cpzia;
3. Dela Cotmena;
4. Dela Campu-lungs.
Le vomti 4esc6sse una cgte una.
STUDItTLU II, I 68.
§ 62.
ORIGINEA MONASTIRII TISMENA.
Dela Tismena Grecenu citeza una singurt crisovti, clisti din 6800, adecg. 1292, si emanata
dela Mircea-vodg fiTula luT Radu.
Acesta actti nu numaT ca. se pgstreza in originals, ba chTarti in doue essemplare, in Archivula
StatuluT din Buccurescr pintre legaturele TismeneT, dera Inca. a maT fosta §i publicata
de-multa de catra reposatulti Venelin.
Pe unulti din celle doue essemplare datulti cronologica lipsesce cu deseversire; pe cellal'alta
inse este specificatti cu depling, claritate: ascrisa in Argesti din ordinea domnuluT voaevoda
Io. NIircea in annuls 6895 (1387), luna luT iunia in 2 7 dilleD'.
In testa se slice intre celle-l'alte:
a
Monastirea Tismena, pe care santa-reposatula parinte itllu domnia melle Jo. R ad u-v oevodd
a din temellid a rlidicat' o, era santti-reposatula frate alla domnieT melle Io. Danti-voevoda cu
multe lucrurY a intarieo n 2.
ApoT maT departe:
aSi 'T'maT intgresce domnia-mea tote ate a fostti data unchtulg domnia melle VladislaViiavoevod4
monastiriT santuluT Antonia dela yoditas3.
Asa der° pene la tatgla mareluT Mircea, adecg pene la Radu-Negro cella adevrata, n'a
essistata nicy mgcarti temelia monastiril Tismena, ci numaY Vodita, fundata cu catT-va annY
maT 'nainte in apropiare de acollq maT ip gIosa spre Dungre.
Tote acestea ni le spune de assemenea fratele si predecessorulti luT Mircea cella Mare,
Dann Bassaraba 0 fiTulti luT Radu-voevoda n, intr'una crisova din 3 octobre 1385, conservata
in Archivula StatuluT in condica monastiriT Tismena si assupra cgruTa ne fku attenta
d. Iona Brezoianu.
Acesto documents fiinda pene astd-dT uniculti conservata dela Danti I, ills reproducema
aci inttegt, dupa cuma se ggsesce tradusti :
uPentru cg es carele intru Christosti Dumnedeti bine-credincTosula Iona Danti voevoda,
a din mila luT Dumnedea domna a totg. Terra Romanesca, intru inceputa dela Dumnesleti
a dgruindu-ni-se domnia, anui aflatu in pcimentula domnia melle, la loculu ce se numesce Zismena, o
umonastire cu tote lucrurile nesever fitcilpre car ea reposatuldintru fericire blagocestivulg Radu voevod Ii,
gpitrintele domnia melle, din temelia ainatat o ¢i scurttndu -i -se vific'ta nu s'a sever,ritii; pre acesta bine
amti voita domnia mea, precuma si domnia luT, si de acesta indemnatu-m'ama a innoui dera
pomenirea parinteluT domnieT melle, si drepta suffletula met, cu hramula pre-sfinteT sta.apaneT
n6stre nascet6rel de Dumnedea si pururea fecloreT Marie, a zidi si a intdri cu tote
Maddogirile si veniturile, nu numaT acestea, ci si ale a inchinata pgrintele men monastiriT,
((tote a le intemeTa si a intari pentru marirea DumnedeuluT met si intru lauda si cinstea
1) At splumt, 18: Sla vista tapisasZese u A.rgiszu potelieniem
gospodina voevodia 18. Mircza, v lieto 6896 miesietza
lunia 27 dni." Aetulh s'a publieath mat corrects dupta originalis
in a mea Arch. 1st., III, 191-193.
2) yENELIN, 9: Tismena monastyr, egozse svietopoezivszii
roditel gospodstvami 18. Radul voevoda 8t osnovania v'zdvi-
127
Zee i svietopoelivszii brat gospodstvami 18. Dan voevoda
mn8ziemi vesezmi pokriet i." Cf. erisovulii dela vodit Dana
Multi lul Dand, adech nepoth de frate alla marelnl Miran, din
1424, in Arehiva World, 1, 1, 19.
8)
VENELIN, 1.1; nelika svietopoezivszii stritz gospndstvami
Vladislav voevoda prilozsi svietomu Antonia na Voditzi."

128
1STORIA TERRITORIALA
apre-slaviteT stapaneT melle Si pre-curate nascet6re de Dumnecled, ca pre acesta su o aflu
a intru viueta domnieT melle intarire Si agrutatare §i intru infricopta Sli a gTudecateT viueteT
vecTnice micllocitOre; Si maT anteit amti adaugatti acesteT susti-cliseT monastirT grguld din
a sud (gTudetulti) jale9ti patru sute de kile in totti annulti, Si cine va fi cablard, de acesta
asa nu tntrebe domnia, ci sd tr.mita aceTa asa la monastire; amts adaugatu Si la riulti Jalea9ului
to DubacescT lemnele de nucT tote, Si din curtea domnie melle to tote annuli 10
afoT de branza qi io cascavalle Si io a9ternuturT 9i cjece postavurT de Si ciece posy
tavurT de miere Si cera, pe potriva pe cacti va adduce annulti; catra acesta intarescti domnia
a mea cate a inchinatti reposatulti tntru fericire ptirinteledomniermelleRa du voevodu, satula Coa
maniT 9i vadulti cu Toporna Si balta Bistreculd dela Toplita pene 'n garla rapede, maT susti
a de Covacit., cu satult ChrisomuniT, 9i Tismena de amendoue laturile, ate all fostd ligaa9esca
Si ru9esca; catra acesta intarescti 9i ale monastiriY santuluT Antonie a inchinatd 9i a
a scristi reposatulti tntru fericire unchiulg domniet melle Vladi,slavg voevodii: satuld Jido9tita cu
(Auld, Si pe Dunare virulti din micld-locti totti, Si venituld dela optd var9T, §1 Dunarea din
a padina OreaveY pene la podulu de susti, Si Vodita mare de amendoue laturile cu nucT qi cu
liveslile 9i cu sili9tile BahneI Si m6ra in Bistrita, Si sala9e de TiganT patru-clecT; acestea
u tote amts adaugattf Si amt intaritti domnia mea cu tota porunca Si intarirea, sä fie neclinu
tite Si nemi9cate; a9i9derea qi satele sä fie slobode de tote slusbele Si dasdiele §i veniturile
domnie melle; catra acesta poruncescti domnia mea ca sä fie calugtiriT insi9T stapanitorT
tntru amendoue monastirile, §i dupa men-tea 6.nteiuluT povetuitord alit lord altd nastavnict
oneminT A. nu puna, nicT eti tnsumY voevodd, derti si
neminT din ceT dupa mine, nicT sa, se
strice oranduela luT Nicodimti Si porunca mea, Si cine va indrazni dintr'acestea a strica ceva
9i a adauga red, sä fie procletd de Domnuld Dumnecjeti a-totd-tinetoruld 9i de pre-
«santa nascetOre de Dumnecleti 9i de totT santiT, 9i sa. fie parta9d cu ce cart s'at lapedatti
a de Domnulu Si rad vindutti spre morte; acestea tote s'ati scristi in Arge9d cu porunca
oDomnuluT Danti-voevodd. Octobre 3, annuls 6894 (1 385), indictionulu 9.D
Unele micT errorT de traducere din slavonesce lesne se potti correge in acesto actu prin
crisovulti omologti allu mareluT Mircea din 1387, citatti maT susti Si din care noT possedemu
chTarti originalulu.
Asti-felid, buna-Ord, in loci de « ComaniT 9i vadulti cu Toporna. trebuT 0, se citesca :
o Vadulti Comanilorti cu Topornap.
De9i testulti slavicti nu maY essistal totu9T deplina autenticitate a documentuluT se verifica
nu numaT prin conformitatea'T cu cells mirciand, derti §i prin calcululti indictionuluT, carele
se incepea in adeverti anti 9-lea dela 1 septembre 1385 inc6ce, adeca cu o lung tnainte
de 3 octobre.
Unti altd monumentd dela Dant I din acella9T annti, anteriorti tnse luT septembre, este
nun clopotti allti monastiriT Cotmena, de pe inscriptiunea caruTa d. A. Odobescu nT-a communicate
und admirabilu fac-simile to marime naturala, unde se citesce scristi pe und singuru
rOndd circulard :
BIANH11/111rOneuronlinchmiwinfigoBEOAAGIMONICHUNIfli1111MMIfilfhpilf0-
11AHPICIMIEMBHAAPHOMII, ElinTIS091THAIIKTIONH
Adeca :
o In clillele bine-credincTosuluT domno Ioand Dant voevodti a facutti acesto clopotti gTupaonuld
Dragom.rd fiTulti egumenuluT Dragomird. In annuli 6893 (1385) indictionulti 8".
Asti-felit in 1385 Si chTarti pe la finea acestul annti, dintre ceT dour fiY aT luT Radu-
Negru domnia Inca Dand, erti nu fratele set marele Mircea, dupa cumti s'a creclutti pene
acumd.
Se ne resurnamd.

STUDIULU II, 164. 129
De 'nteTu clomnesce Vladislavg Bassarabti Si intemeeza mica monastire dela Vodita ; apoT
frate-sets Radu-Negru cladesce pe unti plant maY grandiosg Tismena, unind'o totti-d'o-datg.
cu Vodita; de acs fiTulg maY mare allg luT Radu, Dant-voda, face ambelord loca§uri intrunite
maT multe donatiunT; in sferOtti Mircea...
Dela Dana Si dela Mircea, din 1385 Si din 1387, s'ag conservato pene asta-clY inse§Y
actele de donatiune.
Ce se petrece der° cu maTestosulti turnt babilonico allg luT Grecenu?
Unde'T annuli 12 92?
Si cu atatti maY vertost, lIssandti la o parte maT multe altele, unde'T Negru-vodg cellti
de pe la 1215 ?
Cronicarulg substitug nesce ciffre imaginare in loci de annuli 1387, sperandg cl o sa
se trecg. gluma in veciT vecilorg, si apoT tine-te !
Monastirea Tismena cu tote alle selle fiintezg. cella multi de pe la 1372, adeca de pe la
inceputulg domniril adeveratuluT Radu-Negru; monastirea Vodita, ce-va mai vechig, datez1
ero0 cella multi de pe la 1362, adecg. de pe la inceputulg domniril luT Vladislavg Bassarabti
; ambele se datorescg maY cu semg., precumg ne vomit assicura maT la valle, stgruintelorg
fericituluT Nicodemti, devenitt to urmg. ells insu§T o figura mitologicg, derg carele
egumenise acollo in faptg, intiung modg documentalg, sub patru principi successivT: Vladislavg
Bassarabg, Radu-Negru, Danis -vodg. §i marele Mircea, de pe la 1362 pene pe la 14o6.
Ecce totulti!
S. vedemti acumti Si Cozia.
§ 54.
ORIGINEA MONASTIRII COZIA.
Acesta monastire procure, luT Grecenu urmat6rele isvOre :
1. 0 inscriptiune din 6809 set 1301 dela Mircea-vodg;
2. Unti crisovo din 68io set 1302 dela acella-§T, anume despre abalta dela Sgpatulg
pent la gura Ialomiteip;
3. 0 inscriptiune tott dela vodg-Mircea din 6811 seu 1303.
1301, 1302, 1303, ce admirabilg. potrivelg cronologicg!
In Archivulg StatuluT din BuccurescT se affla ce-va maT multi decatg atgta: insu0 actulg
de prima fundatiune a Cozier.
D. Gr. G. Tocilescu l'a data la lumina intregg, dupg cumg ina traduce vechYa condica
a acesteY monastirT.
Emelt :
aEo cellg tntru Christosti Dumnedeg bung-credinciosulg Si de Christosti Tubitorulg Iong
aMircea, marele voevodg si
domnti a t6t5. terra Ungro-vlachieY, cgtg din putintg m'amg ne-
avoitg a urma ca sg proslgvescti pre Dumnedet, cellg ce m'a proslavitti Si pre scaunulti
p arintilorti mel cu slavg. m'a ingltatt ; pentru acela bine amg voiti domnia mea a rcidica din
atemellid monastirea intru numele sfintel Si de viueta incepet6reT Si nedespartiteT Troite, neazidita
dumnedeire, tntru care imperatiT impergtescg Si tntru carea trgimg Si ne micarnd,
gla loculti ce se chiamg Nucetg Tonga Oltg, ce se numesce Cozia etc..
ApoT datult :
a La annuli 6896 (1388), indictionti 11, luna luT maTu 20A. 1.
Asti -felYu Cozia, ca monastire, se radica din temellig de cg.tra marele Mircea cella multti
cu vr'o dour -treT anni inainte de 1388.
1) F ila &olefin! Rominismulil) t. 2, 1871, p. 28-29.
17

130
ISTORIA TERRITORIALA
Ce maY fact dero miraculOsele inscriptiud Si crisOve coziane alle luY Grecenu din 1301,
1302 Si 1303?
Mircea cellil Mare a fostti to genere unti principe putina bisericosti; dera numaY catti despre
Cozia, paternitatea acesteY monastirY nu i se pOte contesta.
Traditiunea poporang, de acollo povestesce pane asta-dr, cumtl nemuritorult eroti, tnvinstl
o data de catra UngurT, addormise obositti sub unti arbore, §i ettg. apparendu-Y in visa
ic6na santer TrinitAtT §i poruncindu -Y a da inamicilora terreY o noun navalla: se scold, batte
pe Magh Tarr, Si acollo unde era bine-cuventatula arbure innalta din recunnoscinta altarulti
monastiriT. 2.
Legenda e poesig., documentele sunt prozg., Grecenu nu este nici una nici alta!
Ce 'T Si maY frumosti, crisovuiti cella despre abalta dela Sgpatula pale la gura IalomiteT.,
pe care cronicarulti nostru ilia pune sub annula 1302, orY -cine 'la pOte vede in originala
in Archivulti StatuluT din Bucurescr, deca'§Y va da ostenella de a cere pachettultl 4o
din alle. Cozier.
EY bine, in loco de letula 6810 set 1302 se citesce acollo forte clarti annultl 6895 sea
13873.
0 nevinovata inghititura de 75 vere Si Yerne !
Dec. Grecenu era atata de dibacitl a desciffra crisOvele, apoY ce sä maY vorbimti despre
lectura cea cu multa maY incurcata a apisanielora. de pe clopote !...
Inainte de a se funda monastirea Cozia de catra marele Mircea intre 1385-1387, essista
cam totti pe acollo la satulti Callimanescr o biserica, pe care o cladise intre 1372-
1380 tatalti acestul principe: voda Radu-Negru.
Biserica Si monastirea, Callimanescif Si Cozia, s'ati identificatti mar la urma, annessanduli-se
totti-d'o-data unti alto loca§ti de o origine analogs : Cotmena.
Ecce unti pretiosti crisovti dela Mircea cella Mare din 20 malt 1188 :
u Catr aii duhulti luT D-cled de ports, acestTa sunt fiir luT D-clett, precumtl lice dumnea
cleescula Apostolt, carora ceT TubitorT de dreptate urmandti Si cu nevointg. bung. nevoinadu-se,
viueta cea doritg. ati castigate ; celle pamentescr pe pamenta lassandu-le, catra
acelle cerescT s'ati mutatti; fericitulti glasti de bucurig. audindt, pre care Si pururea illn vortl
audi: venitT, blagoslovitir parintelur met, de moscenitT imOratia ce este gatita voue dela
aintemeTarea lumiT; carora qi ea, cello tntru Christosti D-dea bine credincTosulti §i de
a Christosti Yubitorula Iona Mircea, marele voevoda §i domna a tots. Ungro-vlachia, cata
amY -a fosta prin putinta m'amti nevoita a urma : a proslavi pre D- Zeta cella ce m'a proslaavita
Si pre scaunula parintilora meT cu slava m'a inaltata ; pentru acesta bine amts vrutti
gdomnia-mea de amg radicatil din temellid monastire tntru numele sfinteY de viueta incepeat6rer
Si nedespartiter Troite, nezidita dumnecleire, tntru carea imp6ratir imperAtesca §i
a domnir domnesca §i tntru carea traima §i ne miFama Si suntema, in load ce se chiamii Galli
manescit la -Oita, care mar 'nainte era satula boTarulur domnieY melle luT Nana Udoba, pre
acarele cu dragoste §i cu multa oserdig. cu voTa domnier melle l'a tnchinatti monastirif ce
as'a clisa mar sustt; Si arms maT adausa domnia-mea cate sunt trebuincrose calugerilora ce
avorti locui inteacesta locW, de hrang. §i de imbracaminte: satulti longa Oltti, care a fosta
a me 'nainte allti luT Cazanti, ce se numesce Orlescir, §i aka sata la Cricova, care a fosta
amaT 'nainte allti luY Stand Halga§ti; amtt mar data Si mOrg. la hotarula Pitescilort ; Inca §i
ala m6rtea grupg.nulur StancTu Turculti a mar data satulti ce se numesce Cru,ia,
ca sa fie
2) KO VALEVSKI, Stranstvovatel po suszie I moriam, Har- du szegubinaii, byd 6t pastyrei, byd i 6t koigo ezelovieka priepaty,
Petersb., 1846, in-16, p. 161. velika bolierina iii mala, vse da est monastirsko, eszczers i
8) V'sie blata poesiavtze tot Syratul dori do untie Jalo- 6t ptzel vare koliko se ehtiat nachoditi po tiech blata eta. u
vnitzi po DIM" gifts li sia Beset uczinit po tieehzi blata, liat 6896."

STUDIULII II. 165. 131
a anti monastirir ; a maY inchinatti si alto bolarti alltt domnieT melle Stanclulti Balcovu la Aragesti
mosia, care a cumperat'o dela Stefantt Taco, si cu vile, si aceTa cu vola domlieTamelle;
si alto loco erl acollo, care l'a dant )ude din porunca tut anit voeoodet; Inca si alts
aloca totti acollo s'a impreunata cu locula lur Dude din hotarulti StancTuluT Vranti, care
al'a data frate-sett Vladula, si vire totti pe acea parte in 4 locurT, una in hotarulti Calinea
scilortt, si 2 locurT la hotarulti lul Volco, si altulti la hotarulti lur Stanislavti Oreova ; si la
a Rimnicti m6r5., care a dal o ant.7 voevodd; si vile era acollo a inchinatti grupanula Buda,
a dupd rota rdrintelutdomniet melle Radu v o et, o d it; §imetochn in loculti Hinatescilort, care l'a
a inchinatti Tatulti la Muria; aceste tote ce sunt maY sup disc sd fie slobode de tote dasa
diele si lucrgrile domniel melle; si 'Inca amts maT adausti domnia-mea si merticti dela cur-
. tea domnieT melle pe totti annultt : gran Oleg 2 20; §i vinti dece buff, si dece burdusT de
abranza, si 20 de cascavalle, si 10 vedre de mYere, si 10 sloT de cell, si 12 bucag de aba,
a si 30o War de TiganT ; cg.tra acestea bine amit voitti domnia-mea sa: .fie monastirea `Cotmena
u sub steipa'nire cu t6te celle ce sunt alle et monastirit ce s'a gisii mat sup; §i de acollo sa se stapg.a
nesca; era pentru vTuecuirea acestuT locasti intr'acestt fellu sa fig.: dupa asedgmentula
a poper luT Gavriltt, orT-cate ella va aseda si va intemeTa, si neminea sa, nu fie sloboda a
a scade sea a adauga macarti catti de putinti; 'Inca si dupd mOrtea popel luT Gavrilti sä nu
a arbg. neminea void ca sä puna egument, nicl eti Mircea voevoda, nicl alto domna, carele
abine va voi D-oleo a fi dupg. mine, nicr alit cine-va, numal frail pe care 'la vora allege
a dintre densir dupa asedamentult popel luT Gavrila... (Urmezg. blaztemulti) Acesta cinstittt
a chrisovit s'a scristi dupe. porunca marelul voevoda Mircea si domna a t6tg. Ungro-vlachia,
ala leta 6896, indictiontt II, luna lur malt 20". 4.
Asa dero:
1. Radu-Negru, tatalo mareluT Mircea, fundeza o biserica nu departe de Cozia la Callimanescr
;
. 2. Acea biserica primesce apol mar multe donatiunr successive dela Dant Bassarabti, fratele
si predecessoruld lul Mircea cello Mare;
3. Degia dupg, Radu-Negru si dupe, Dana Bassarabti se nasce a din temelian propriti disa
monastire Cozia.
Ecc6 in trey cuvinte nu numar singurula acta de botezt autentica, del-it pent si ca unt
felTu de status ante partum anti acestur santti locast.
§ 55.
ORIGINEA MONASTIRII COTMiNA.
Ispravinda cu Cozia, O. venimtt la Cotmena.
Documentulti de mar susti nY -o arretg, essistanda in 1388.
Dupg. inscriptiunea de pe clopotula dela Dant Bassarabti, reprodusa in paragrafuld 53,
ea avea pe la 1385 egumenti pe boiarultt Dragomirt.
De candn inse?
Aci'T cestiunea.
In cronologia lur Grecenu, pe care nor ama addus'o testualmente, ni se spune ca: "(Mircea
voevodtt cello de'nteTu a ziditt monastirea Cotmena in domnia la ieta 68o9v, adecg.
dela Cristo in annuli 1301.
De unde 6re luat'a acesta cronicarultl?
Ella respunde cu gravitate:
a Pisania monastiril arata si adevereza.b
4) Ma Socleatil Romlnismulil, II, 30, di acestti do-- ellu este trecutti numaitntr'un5 estraotd, si incit forte vitiosd.
oumentfl dupA, Condica ceanouit a CozieT, t. 2, p. 2, undo fuse Nol Mil reproduce dupit Candies oea Teohiii, fola 17.

132
ISTORIA TERRITORIALA.
trosT o pisanite!
Celle desasurate cu cate-va rondurT inainte despre monumentele mirciane alle Cozier
1ise din I30I, 1302, I303, si despre crisovultt mircianti anti TismeneT pretinst din 1292,
carT tote in realitate nu sunt decath de pe la 1387-1388, at probatti pone la ultima
evidinta. cd uMircea voevodti cent de'nteTun alltt IIiT Grecenu nu este aka cine-va decatti
purti si simplu nemuritorult Mircea cella Mare.
sd.
Urmeza dero ca. si in pisania dela Cotmena, care asta-cIT nu se maT gassesce, trebuTa
fi fostti indicatti, ca si'n celle dela Cozia si Tismena, nu fantasticulti anntl 1301, ci unti
altulti posteriorti cella putina cu vr'o opttt decennie.
In adevert, noT avemt la mana, in asta privinta o diploma, care ni permitte a dobandi,
ca si 'Axle aci, o demonstratiune dintre celle mar decisive.
Primulti crisovti in Condica cea vechia a CotmeneT, conservata in Archivulti StatuluT din
BucurescT la unti locti cu vechile condice alle TismeneT, Cozier, VierosuluT si maT multorti
alte monastirT, este din 12 iunitt 6926, indictiontl II, adeca annulti 1418.
MichaTu Bassaraba, urmasula pe trona si flu alit mareluT Mircea, associata la domnid
de catra tats -seta Inca. de pe la 1 192 13 tncepe acella crisovtl cu urmatOrele cuvinte:
«Eti cellti intru Christosti DumnecleU bine credincTosult si blagocestivulti si de Christostl
Tubitorula si tnsu -mT stapanitorula 16. Michailt, voevodti si domnti a tOta Terra Romanesed
a Ungro-vlachier, dat'amti domnia-mea acesta pontneg, a domnieT melle amendurord monaastirilorrx,
carile sunt zidite de mould domnid melle §i de peirintele domnid melle: dela `Gozia a santd
aincepet6rd de viuetti Trap, fi a santer unet-vestirt carea este dela `Gotmena etc.)) 2.
Cu patru annT mar 'nainte, pe candti traia Inca Mircea, s'a facutu cella maT mare din
celle patru clopote essistintT pene asta-dT alle CotmeneT, pe care d. A. Odobescu a cititti
uringt6rea inscriptiune:
fill 141/IA GThIM 11 XIBOHIVIAVIIIIIIM TP0144M fib AHI3 BB/IMAM 10 MIMI fiONOAM
4MHX1111/1 fit:MEWL GILTEOPHGA GIB-MOHO UST SARA B11 S 151Ii WU. H HPII ilroy-
Min GOCPPOM. 13130/1BHIBM op 11 HOGIIMIBHIBMit GU. H GlifiPhilIBHIBM curo
4X11.
X111101111 NIYHIGTOPIL
Adeca:
In numele sante si de viueta incepetOreT TreimT, in dillele mareluT Io. Mircea voevodti
a si MihaTu voevodti, s'a Pacuta acestti clopotti in annult 6921 indictionti 6 luna luT main,
a sub egumenula Sofroniti, cu voia TataluT si agiutorulti FiTuluT si indeplinirea SantuluT
Spiritt. Mestera Hanosti b.
Clopotula ni spune cine a fostti Mihaitt Bassarabti, ert Mihaiti Bassarabti ni povestesce
originea monastiriT Cotmena.
Fiiti alai luT Mircea cella Mare si nepotti allti adeveratuluT Radu-Negru, ellti attests,
forte limpede, ca unulti ce o sciea negresitt maT bine dectti orT-cine altulti, cumti-ca ambele
monastirT Cozia si Cotmena se formasera absolutamente in acella-sr model.
Reducendti acumti inscriptiunea cea cotmeniana a luT Grecenu la marginile veritatiT fac-
I) Diploma din 1418 In ENGEL, Gesell. d. Pal., 164.Diploma
din 1399 In VENtLIN, 19.Diploma din 1415 In Archivulu
StatuluT din Bucuresci, Documentele CozieT, rubrica
netrebnieeloril nr. 171-216 etc. Diploma importantA, din
1392, tradusii, latinesee dupit Ina originals slavica inedita,
In BARITZ, Transilvania, t. 5, p.151, etc.Acosta prineipe,
despre care cronieele muntene piidesed cea maT adanci ta-
cere yi desrre irsk-si
essistinta arias, se cam IndoTa Engel,
este mei tionata intrio multime de crisdve, emanate dela ellii
insusl si dela Mircea cella Mare.
2) In Condica Cotmenel,p.4, immediatil dupe acesta acid
mat urmezil, unit altulil dela Michell Bassaraba, carele Time
fiinda fara, data cronologteil, copistulil a push dela sine In
cOdii, Mx& legatura, cu eorpula documentului, toll 22 iunia
6926 indictionil 11, multumindu-se a transcri ciffrele ce le
scrisesse degia cu o paginA mat susu, desi dupa, testa astii,
diploma, nu este sincronica, Cu cea-raltk, ci anteriOra, scrisA
anume Inainte de mdrtea luT Mircea cella Mare, pe Ands Michaiii
Bassaraba era IncA numal associate la domniii.

STUDIULU U, II 66. 133
tice, adeca la Mircea cella Mare, era nu la annulti 1301, si confruntand'o apoT cu crisovulu
din- 18.183 noT lesne ne convingemti ca:
1. Radu-Negru, tntre 1372-1382, cladise unde-va longa Cotmena o biserica intocmai
precumti totti densula facuse o aka la CallimanescT lOnga. Cozia ;
2. Pentru Cotmena, ca si pentru Cozia, marele Mircea a fosta, intre 1386-1388, fundatorulti
cello ,din temellia. alla monastiriT in loch de o simply biserica. 3.
§ 56.
ORIGINEA AIONASTIRII DELA CAMPULUNGIL
SA maT urmarimti pe Grecenu in ultimula sea refugiti la ampu-lunga.
Aci m'ssiunea analisel critice devine gingasa.
To Campu-lungeniT pene la unulti sunt in stare din ambitiune locals a se face punte si
luntre pentru a scapa din sicura peire sacra umbra. a semi-cleului lorti Negru-voda cello de
pe la 1215, multumita caruTa li este data a se Pali, in occasiunY solemne, cuma-ca. urbea
lord va fi fosta Ore-candti, Pare scirea luT Dumneclet, capitala MuntenieT.
ApoT chiarti dintre archeologiT nostri ceT maT cu vecla s'ati nemerita uniT, cart ati mersa
cu intrepiditatea pent a cantari cu unti aerti seriosa : e in zestrea monastiriT Campu-lungula
cupa de argintu a luT Negru-voda., numind'o cu energia: ,o cupa: cavalla4scci de cinci litre" 1.
El bine, cu pericolulti de a supera pe frail MuscellenT, noT vomit cutecla a risipi malestOsa
lorti aureola.
Campu-lungula inavutesce pe Grecenu cu urmatOrele treT argumente:
1. 0 inscriptiune despre descallecarea luT Radu-Negru in 1215 ;
2. U/1111 dipticti sett asa numitulti a pomelnictin cu datultl 1222;
3. Una crisovti relativa la satultl BadescT...
Le vomtl analisa unulti ate unulti.
MaT anteTu, o apisania. cu annuls 1215.
Ea ametise la noT tOte lumea fara esceptiune: nu numaT pe d. Bolliacti, dera pens si pe
unti istoricti de tallia reposatulul Iona MaTorescu, carele nu se temea se esclame: am? tins
tare de inscriptia monastiriT din Campu-lu-nga!9..
0 singura bagatelle a scapatti ca prin munune din vederea tuturora: neminT nu s'a intrebatti
catu-sT de putina despre epoca precise a famoseT apisanie..
Dateza ea ore chTarti din annultl 1215 ?
As!
Deca nu de atuncT, sä fie incaT din secolulti XIII?
NicT atata!
Macara din 1300, macartt din 1400, macara din 1500....
Nu, nu si nu!
Miraculasa inscriptiune s'a sapatt din ordinea luT MateTu Bassarabti pe la 4 64o.
Intre 1640 si 1215 aritmetica cea maY rudimentary numera pe degete unti intervallic de
425 annY.
Socotindu-se cate trey generatiunT la fie-care secola, acesttl spatit de timpti ecivaleza cu
nascerea si mOrtea consecutive a 13 nemurT.
3) AO, Gra EPISCOPULU MELCHISEDECU, Oratorio, BueeureseT,
1869, Sinaaarti, p. 64, este forte titliTtrerfi audit (lice:
Monastirea Cotmena, gTudetulti Argeqii, ziditA, de Mireeavodit,
carele a domnit& 1383-1419".
1) BoLuAcu, Itinerarirt, In diarulti Curl er6 Rom/Wen il,
1845, p. 344, undo se mat potti gSssi la p. 355: o bail a Jul
Negru-voda", apoi o Ines& a luT Negru- vod4 ", ¢i mat multe
alto euriositAti. Cf. ARICESCU, 1st. Campu-lunguluI, 1,
passim.
2) POI pentru mints, 1842, nr. 42, ap. A.RICESCU, 1st.
Campu-lungulul, I, 58. Cf. soLuAcu, loco cit., p. 342.

184
ISTOR1A TERRITORIALA.
Annult 1640 depunendg b marturia despre annulti 12 I 5, ecce o duclata fontanel istorica.
Insu-§T Grecenu ni spune:
aRaduld voevodg Negrulti, care pisania monastiriT Campu-lunguluT arata cumg-ca o zidise
maria sea in domnig. biserica de ming, §i surpandu-se, Xateru-voda o a prefdcutg, araatAndtt
,si in crisovulg mdriet selle, ce este acollo la monastire dela letii 7155 (1647), aprile 1, cumg-.
ucd a fostg zidire (Intent la litg 6723 (1215) etc.)).
Inscriptiunea cea in litigiti, sett maT bine dicendtt doue gemene, ambele dela MateTu Bas -
sarabti, s'ati conservatti pent asta-dT.
.Pisania d'assupra uelortt sfinteT monastirTD, dupa cuing nT-o communica tntr'o copia essacta
d. C. D. Aricescu, sung. a§a :
aIn dillele dulceluT crestina §i de Dumnedeti Tubitti cre§ting MateTu Bassarabti voevodg
ui gospozsda ego Elena (§i (Minna luT Elena), cu vrerea lul Dumnedeg pusti a fi domng
a cre§ting in Terra Romanesca §i intru mo§ia lul, carea este dintru Vnguria desaillecatd, adeca
a inceput'amg a scrie de acestg. sfanta dumnedeesca biserica, ce este hramulg vladyczitzie
a naszei bogoroditzie i prisno dievy Maria (templulg stapaneT n6stre nascetOrel de Dumnedet
a§i pururea-fecTOreT Maria), carea s'a Inceputg ,si s'a zidita ,s.i s'a sgver§itii de betranuig ,si pre-miulostivulit
creginii Radulg 2sl- egru voevodg, carele a fostil din inceputg desaillecdtorg Zerret .Romdanesd
,si din inceputa a fostii ziditg acesta sfanta dumnegeescd Lisericd, candg a fostit cursulii ananilorg
dela eAdamg 6723 (12 I 5), Si totti a statutti cu bung pace pen6 in dillele creOnuluT
a Alessandru voevodg Ilia§ti intru a doua domnig, candg a fostg cursulti annilortt dela Adamti
a 7136 (1628), atuncea tntru aceia-§T vreme s'a surpatti din voTa luT Dumnedeti in 1ioa de
a sfintulti Ilie proroculti la medi-nopte, §i nicT o firosela nu s'a facutd ; tntru aceTa-0 vreme
a deca a claruitt Domnulti Dumnedet pre acesta domnti bung §i milostivti cresting MateTu
a Bassarabti voevodti i gospozsda ego Elena (§i d6mna luT Elena) cu domnia in Terra-Roa
manesca §i tntru mo§ia lul, i fiindti §i maria-sea dintru acea rude, buns i dintru acellti
a nemtt adeverattt, socotit'a ca unit domnti bung §i milostivti ca sa. radice §i sa fug acesta
sfanta §i dumnedeesca biserica, sa nu pera pomana acellorti reposag domnY betranT, §i
a acestuT domng bung §i milostivti cresting MateTu Bassarabg voevodti i gospozsda ego Elena
a (§i clOmna luT Elena) Inca sg. le fie de pomana, la sfantulg gertfenicti intru vecia nesevera
§ita §i de mare agrutorg inaintea feteT luT Dumnec,leg adeverata ; §i ispravnicg a fostg dupa
a luerulti acesteT sfinte §i dumnedeesci bisericT Socolg clucerg de CornatenT, §i a nevoitg §i
a acestg boertt intelleptt cu multa stradania §i cu tOta Anima pentru slusba domnieT §i intru
a pomana domnu-sett, apoT §i pentru suffietulg luT ca sa'T fie de agTutort la infrico§ata glue
decata; §i s'a inceputg de zidita acesta dumnedeesca biserica din fata temelliet In luna luT
a iunie 22 de Mille, candtt a fostg letulg dela Adamti 7143 (1635), Si s'a seversitil in luna
ll luT augustg in 20 de dille, letulg 7144 (1636)n.
EccL din puntti in puntti celebra pisania!
Ea ni offers o teoria intrega: nu numaT impune luT Radu-Negru annuli 1 2 I 5, derg Inca,
pentru a fi consecinte cu ideTa fissa a colonisariT din Fagara,g, maT traduce in titlulti princiartt
a Ungro-vlachia a prin p din Ungurig. descallecataa3 .
Toth in monastirea campu- lungena, d'assupra u§eT celleT marl din intru, se mai affla urmatOrea
inscriptiune analog-5. ero§T dela MateTu Bassarabti :
aU imia Ouza i syna i sviatago ducha (in numele Tatalul §i FiTului §i Santului Spiritg)
a amin, in dilltle dulceluT cre§ting §i de Dumnedeti Tubitti cre§ting MateTu Bassarabti voe-
8) Acestll model de a traduce pe Ungro-vkiehia, mostenitli In Ma SocietIti1Rominienfold,I,163: Petraeeu voevodd
dela grammaticil lul Matelu Bassarabii,netntimpinil, adessea si domnti a tOtit Terra Romanesed dentru Ungurid desecilde-
In condicele romitne din seeoluld treeutti. VecIT bund era unit catti...0 11IateTu Bassarabti, Petrageu cella Build, desealleerisovd
din Oondiea VieroeuluT, repr °dud de OR. G. TOCILESCO call din Ungarid!

STUDIULU II,156. 136
4 VQdtl si d6mna luY Elena, cu vrerea luT Dumnecleti push a 11 domnti crestinti in mosia luY,
adeca scris'amtl de acesta biserica ce este hramula uspenieT presviatiei vladyczitzie naszei
bogoroditzie i prisno dievie Manua (addormiriT pre-santeT stapaneT n6stre nascetOreT de
a DumnecleO si pururea fecT6reT Maria), care o a zidiiti reposatulg egru-voevodg candg a fostll
avelitulg dela Zdamg 6723 (1215), §i a statutt cu bung. pace pone in cialele luT Alexandru
a voevoda Mast, fost'a letulti 7136 (1628), atuncea s'a surpatti, era dem a daruitti Dumnec).eo
pe crestinula Bassarabh voevodti i gospozsda ego Elena (si d6mna luT Elena) cu
a domnia intru mosia luT, socotit'a ca unti domnti milostivti ca sa radice acesta biserica damn.,
aca O. nu pera pomana mosilora, pentru ca a fosttl si maria-sea dintru acea ruda bung. si
a adeveratal si ca sd fie si domnieT luT de pomand la santula si de mare agTutortl inaintea
feteT luT Dumneclea intru vecia. amino ; dupa aceTa si acesta ce se Mice Dolgopolti (Campua
lungt) sä fie Tertatti de vaml de pane, sd nu dea vamd domnesca.; asisderea si oraseniT
a sa nu dea vama de ce vorti vinde, dupa cumg Yertag au fostit de reposatulg Radulg Negruld
avoePodil, fi cumu scrie in dirge celle betrc2ne, asisderea sa. fie Tertati si de domnia mea; era cine
a nu va intari, sa fie procletti si anatema; si s'a inceputti acesta sfanta biserica din fqa teme-
«lid in luna lul iunie 23 de Ole, dela Adamti trecutT annT 7143 (1635), si ispravnicu a
fostti dupa lucrulti acesteT sfinteT biserice gYupants Socolti cluciarulti de CornatenT, si a
voita si acesto boTerti cu t6ts anima si eu totd stradania, pentru slusba domnu-seti si pena
tru suffletula luT, ca sA'T fie de agTutora; si s'a seversitti in luna luT august11 in 20 de chill;
a Carla a fostti letulti 7144 (1636)6.
MaT pe scurttl, clucerulti Socola Cornatenu, insarcinato din partea luTiVlateTu Bassarabti
cu edificarea a din fata temellieT n a monastiriT campu-lungene, cad din primitiva zidire se
pare a nu maT fi remasti petra pe petra, s'a crecluttl datorti, a pentru slusba domnu-seti si
pentru suffletulti lulu, a scri in drepta si 'n stanga annula 1215.
Face, maT repetima Inca o data, renumitapisanici in doue ediliunT din acella-sT annti 1636.
Ca ce felTu de basa. sciintifica 'Dote sa puna unti istoricti pe nesce assemenT jamanutnellte ?
Trecemtl la a pomelnica n.
Dipticele, anti cgrorti usti este totti asa de vechTu ca si insa-sT essistinta religiuniT crestine,
potti constitui, in cast de a fi autentice si sincronice, o fontana istorica dintre celle maT
pretiose.
Deca noT amti ave in realitate unti a pomelnicti de lemnti facutti chTartl de Radulti voevodti
Negrup, dupa cumti pretinde Grecenu, si deca arnt gassi acollo scristi cu o mans
contimpurena annulti 12 2 2, anti trebui cu void sea fara void sa ni plecama fruntea cu resemnatiune.
Din nenorocire inse unit documentu de acesta natura nu se vede nicairT.
Prin intermediulti d-luY C. D. Aricescu, ecce ce ni scrie inteo epistola din 14 maTu 1872
intellegintele institutorti campu-lungent d. G. Badescu:
aPomelnicula de lemnti vechTu fiindti stersti, Varna gassittl transcristi pe o chartia pusa in
ramu; pe densulg nu se afield alte pers6ne cart au o importanta istoricd., dectitit egru, alas
tau Bassarabu §i Mena )6mnas
Dipticulti s'a acuta la 1 215, si tot-usT nu s'a inscristi inteinsulti nicY unti Domna pent la
1640!
Unti Vladislavti Bassaraba, unti Mircea, unti Negoia, unti MihaTu, n'atl capetata macarti
densiT on6rea de a figura inteunti coltusorti alla.turT cu « Domna ElenaD.
Este evidinte ca unit assemenea a pomelnicti de lemnti n nu s'a pututtt nasce, ca si apisa-
4) nntsmt, tber Diptyoben, Negrologien eta. im Mittel.
anticinith olinitiehnes, Paris, 1865, in-8, verbo: diptiques
alter, Gratz, 1865, in-4. MARTIG_EX"Dieti011nall3 des eta.

136 ISTO1tIA tERRIToRIALA
nia' de maT susti, decata eroqT §ub domnia luT Mate Tu Bassataba, total prin zelOsa: Ustra
danian a vre -unuY clucera Socolti Cornatenu.
SI se noteze bine ca. annulti 1222 nu se citesce nicT decumti in acesta dipticti, fiinda o
propria nascocire a luT Grecenu, silita a potrivi o ciffra care sa. nu fie tocmaT 1215 din a pisanian,
dera cam aci pe aprope.
Ecce Si a pomelniculti a!
Ore ce maT remane?
Grecenu maT mentioneza : a unti chrisova allit monastiriT Campu-lunguluT pe mo§ia BadescTb.
De canda qi dela cine?
Acesta se limuresce dintr'unti aka passagTu, pe care de assemenea ni'la impart4esce
stranepotula cronicaruluT :
Chrisovula din 1352 (686o) alla luT Necolae voevodti Bassarabti cellti de 'nteiti, sin
a Alexandru voevoda Bassaraba, fecTorulti Negrulur voevodti Bassarabti, prin care da mo§ia
BadesciY sa fie a monastiriT ampu-lunga n 5.
Nicolati Bassarabti, frate cu Vladislava Bassarabti Si cu adeveratula Radu-Negru, adeca.
cu tatalti mareluT Mircea, a fostti in realitate unulti dintre fiiT luT Alessandru Bassarabtil
precumti o demonstra. lespedea 'T mormentara din 13666.
Grecenu inse nu se multumesce a constata acesta, veridica. filiatiune, ci merge Si maT departe,
gassindti o aka. imaginary, pentru insu-§Y betranula Alessandru Bassarabti : a fedora
NegruluT voevodti n ,
Aci cronicarulti s'a prinsti in cursa de bung void.
Deed Negru-voda era tatala luT Alessandru Bassarabti, atuncT cata sa fi domnitti cellti
multa pe la 1300.
Unde'Y dero ion pentru unti a1VIircea voevoda cella de 'nteTu a la 1301?
Unde'T Negru-voda cellti de pe la 1215 ?
Dela 1215 pent la 1300, nu cuma-va acesta noti Matusaela sä fi qesluttl pe tronti aprope
unti secolti?
Ecce in ce namola impinge pe Grecenu nenorocita'Y teoromania!
Cine anume a fostti tatala luT Alessandu Bassaraba, acesta se constata intr'una modti
nereciisabila.
Regele maghiara Carola-Roberta, povestindti terribila battaia pe care o patise dela 01tenT,
nT -o spune fOrte categoricti intr'o diploma din 1332: uin terra transalpina per Bazarab,
filiurn Zhocomery 1.
Nemicti nu p6te fi maT netedti!
Cumti-ca 73azarab dela 133o n'a fosttl altula decata Alessandru, acesta se scie cu o precisiune
matematica din cronica ungara c.ontimpurena. a luT Ionnti de Kikullews, dintr'unti
acta erW contimpurena dela imperatult serbescti Stefano Duanti9, etc.
Ada dera Alessandru Bassarabti a fostti fiTu and luT Tugomirti Bassaraba, despre care in
annalele nOstre stn totT istoriciT modernY aT RomanieT in deerta vetT cauta o singura. sillaba.
In calitate de Bass- arabit, precumu amts maT demonstrat'o, eT tog ati fostti egri, intoc
maT ca §i celle trey capete din rebusulti lora eraldicti; dera nicT unuTa dintr'in§iT in specia
nu se p6te attribui fundatiunea StatuluT Muntenia, a caruT essistinta in banatulti SeverinuluT
nu s'a intreruptti nicT o data dela ins1.-0 colonisarea romana a DacieT.
5) Revista RominA,II, 252.
0)
Apud. §INCAI, I, 629.
7) FEAR, VIII, 3, 826.
8) ED. SCHWANDTNER, I, 217: .41e.vander Waiwoda Trans-
alpinus... qui tempore quodam Caroli .Regis... rebellaverat et
per multatempora in rebellione permanserat.'
Ap. mAncov, Istoria srbko ga naroda, Beograd, 1858
in -s, p. 43.

STODIULU II, f 8i. 1g7
Profitanda de amenuntele de maY susu, noT putemtl restabili ad urmat6rea genealogic
documentata a Bassarabilora, incependa dela tatalti luT Alessandru Bassarabti pent la marele
Mircea Si insemnanda in parentesT cu ciffre provis6re durata domnielora :
Tugomirii Bassarabli (1300)
Alessandru Bassarabii (131x -1360)
I
Via dislaves Radu-Negro Nicolaii
Bassarabii Bassaralni Bassarabti
(1360-137x) (137x-138x)
Danis Bassarabli
(138x-1386)
Mircea Bassaralni
(1386-1418)
Danis Mihaiu nazi
Bassarabti Bassaraini Bassarabis
Dintre totY acestiTa n'a domnitti numaT Nicolati Bassaraba.
Dupa ce amti allest neghina din grail, aruncanda acuma la o parte ceTa-ce appartine d'adreptula
luT Grecenu, luT Cornatenu sea unora calugerY §i logofetT din timpula luT MateTu
Bassaraba, noT lesne vomti pute restitui pura veritate istorica in privinta monastiriT dela
Campu-lunge:
1. Fundatora allu eT a fosta Radu-Negru ; tote datele concurgti in unanimitate la recunn6scerea
acestuT faptt; inse nu vre-unti Radu-Negru fictive de pe la 1215, ci tatalti mareluT
Mircea, principe realti dintre 1372-1380, a caruia memoria s'a conservata de assemenea,
ca generosti donatorti de orT-ce templu, in originile cellora-l'alte trey antice loca-
§urT alle MuntenieT: Tismena, Cozia Si Cotmena ;
2. Pelle a nu aye o monastire in intellesula propria anti cuventuluT, adeca. inainte de 1372,
ampu-lungula cats, sa fi avutti In locu-T o simpla. biserica, de Ord-ce Nicolati Bassaraba,
unula dintre fratiT luT Radu-Negru Si unchTu alit luT Mircea cello Mare, IT daruesce mo§ia
Badescil intre 1350 -1366.
§ 57.
RESIMiTII-DERPRE RAM GRECENU.
In§iranda intr'o ordine cronologica. vechimea monastirilorti muntene, dupa alma o documenteza
actele celle mat autentice, noT avemti :
1. Vodita sub Vladislava, 1360 -72;
2. Campu-lunge lsub
3. Tismena
Radu, 1372-80;
4. Cotmenal
sub Mircea, 1386-87.
5. Cozia
Sa, nu se treca cu vederea cg. maT tote sunt peste Oltti sea aprOpe de Oltti, Si tote pe
acollo in aceTa-§T epoca. voma vede maT departe o monastire la Prislopa, unt schita la Motru,
una altula la Gig, Strugalea sea StrehaTa etc.
Classicula Polibia cjicea cu
errorile unuT scriitorti trebuT considerate totti-d'a-una dintr'una
duplu punto de vedere: scusabile decd decurga din nescire, §i neTertate la casts de precugetare.
1.
1) Lib. XII.
18

138
1STORIA TERRITORIALA
Cumti ore O. gTudecama pe Grecenu ?
Pentru accreditarea fantasticuluT Negru-vodd de pe la 1 2 157 end gramddesce cu profusiune
vr'o decd probe, §i tote sunt false.
Errorile luT Grecenu intrunesca conditiunile uneY sisteme premeditate, a carila prima
inspiratiune IT va fi venitt dela veunti crisova sett vr'o pisanid a-k-t'orntiOnu, inflorite apoT
de cdtrd densula cu fellu de fellu de variatiunT.
Asa, de essemplu, insu§T aclucerulti Socolan s'arti fi speriata de a attribui unuT Negruvoda,
de pe la 1215 fundatiunea Cozier, despre care pent §i callaoriT arabl din timpulti luY
MateTu Bassarabti scieati forte bine cd fusese claditd de cdtra marele Mircea. a
Amti ispravitn cu Grecenu.
Vomti analisa aTurT documentele municipale alle Campu-lunguluT, cart ni vorti procura
occasiunea de a constata in privinta luT Radu-Negru o alto, specid de impossibilitati istorice,
uncle maY posna§e decatt chiara celle emanate dela Grecenu.
Bund-Ord crisovula despre satulti Mataula-de-gTosti of sud-Muscellti., confectionatti
totti in epoca luT MateTu Bassarabti, mentionezd intre celle-l'alte:
Cartea reposatuluT Negru -vodti, care a fosta dnteTu descallecdtorti ferreT, §i a filu-sea
aVlada voevoda, §i cartea luT Vladislava-voevoa, si cartea strdmo§u-sea Bassarabti voevoda,
§i a ginere-sea Alexandru voevodti, §i a nepotu-set RaduluT voevoda, §i cartea luT
,Gavrila voevoda, §i cartea betranuluT Mircea voevodti, §i cartea luT Alexandru voevoda,
.§i a nepotu-sea Alexandru voevoda, §i a fiTu-sea Alexandru voevoda Ilia§a etc. etc. etc.» b.
Una premia pentru cine-va desciffra acesta orrore, cu stramo§T peste nepotT, cu ginerT
peste fiT, cu Alexandriepeste Alexandri!
Si totu§T, precuma o vom demonstra maT la valle in monografia Campu-luntuluT, cam de
aceTa-§T natura, cella putina in cestiunea luT Negru-voda, este intregula archiva municipalti
din capitala MuscelluluT.
Aci, pentrtt a completa epizodula, nu ni maT remane de purificata decata personagTula
atAtti de simpatico alla primuluT egumenti din Tismena.
§ 58
LEGENDA ArDELENX DESPRE SANTULU NICODEMU
D. Bolliaca, alle c1ruTa desse escursiunT archeologice in tOta terra T-ati permisti a vede
si a audi multe, dice intr'una din operele selle :
.Affard de santula Nicodema, contimpurena cu Radu-Negrulti) pe care traditiunile illy
vorti Romania §i pdrinte alio BisericeT Romane, nu maT cunnOscema nicT unti santa Romano 1.
D. Bolliacti fiinda din numenda acellora ce militaserd altd datd cu multa entuziasmti pentru
una Negru-vodd de pe la 1215, ecce dero fericitula Nicodema dela Tismena stramutatt
catra inceputula secoluluT XIII, de§i insd-§T monastirea s'a fundata abia peste o sutd §essedecT
de annT maY in urma!
Eruditula episcopa Melchisedeca dela Izmaila, ce-va maY sobru in calculi cronologicT, ni
spune la rOndula sea : Monastirea Tismena, fundata de santula cuviosula parintele nostru
a) PAUL OF ALEPPO, The travels ofIlfacarius,Londen, 18361
in-4, t. 2, p. 340: ,,Mirtaja Voivoda, who built it together with
its church."Autorulti se informase chTar5 dela calugariT din
Cozia, pe carT ilvisitase indafadupit mertea luT MateTu Bassarabil.
b) TEULESCU, Doeumente istorice, Bueureset, 1860, in-8,
p. 84-90.
Monastirile inehinate, Bucuresul, 1862, in-8, p. 10.
2) A mea Istoria toleranteI religiose, Bucur.,1868,in -8,
p. 17: Se mat preiinde, coma -ca ant fi foga Rominfi unit
santil Nicodema, pe care d Bolliaca 211a face contimporanti
cu Radu-Negrula ; aro trebui inse a decide maT anteTu de
tote cella putinfi epoca acestuTproblematica principe, pe care
cronologia nestra ilia stramuta mereil din secola in wog',
eels ce arunca, negresita, o obscuritatesi maT mare assupra
imaginarilora stintl mined din timpula sell. Unit Nicodemti a
fostit, In adeverti, egumenti allil monastiriloril unite Tismena
1t
Vodita din Romania cea mica sax Vladislava-voda si sub
nepotulit sea Mircea cello Mare."

STUDIULU II, % ss. 189
Nicodemti la 1313 s maY adaugandti apoT tntr'unti alai passagYu, curnti-ca totti acollo se
pastrezd a unti degett n din perdutele m6sce alle primuluY stareta3.
SA venimti la adeverult istorict.
O cronicutd rimata din secolulti trecutti, scrisd peste Carpag de catra unu caluerti dela
Prislopa din terra HateguluY, attribuindu tom fericituluT Nicodemn fimdatiunea acesteT monastirT,
copprinde tntre altele :
,0 Prislopti!
Numite locti,
a Cumtt fuse§t flede norocti!
Ba etc bine mil fostti norocitti,
Cad sfantula Nicodimti aid s'a sald§luita,
a Si Anteitl sfantulti Nicodimti mie
,MI-a pusa temellie,
(Care std, de vecurl multe
Acumtl de 6ment trecute :
Mal 'nainte cu multI anni
aDe domnia lul Matia§ti cratu ;
Ca acestut pre-cuviosu pdrinte §i sfinta
apela Dumnesleti Domnuld i s'a vestitti
a Loculti pi§dt6relora 4 alit gasescd
aSi acollo monastire sit zid6sca;
a Si to Terra-Romanesca preste munte
A trecuta a cercatti locuri multe,
aDe 0-a tocitit tolagulti de fend
a Privindti pe plmenta §i pe certi.
aLoculd cello allesti mat Antal
a Este In Surtucti susti pe Gild:
Acollo pescerd a gasitd.
a Si intrInsa tota s'a sald§luita,
It Care pescerd §i pen'acumti se glsesce
a .5'a sfantulut Nicodimti se numesce.
a Apol s'a dusts In VITA §i mat In Intru
aPe0 la apa ce se dice Motru:
Acollo putinti a condcita
Si dupa vremt monastire s'a ziditti.
aDe acollo s'a dusts spre Vodita,
Unde't acumtt §chitulti Topolnita;
g Dupd, acesta pi§atOrele a gdsitti,
( Uncle gi sftnta lavrd Tismena s'a zidittt,
( Uncle §i m6§tele sfantulut se gassesctl
a Si minunile t6te i se vestescti.
Dect dela sfantuld Nicodimti s'a fdcutti
Tuturord de obsce inceputti
a In Terra-RomAndscd la munte zidirl,
Biserict, schiturt §i monastirt.
a A doua lavra Cozia Mircea o a ridita,
aSi sfantulii Nitodindi o a afintitii.
Ori de unde si fi luattl necunnoscutulti versificatorti ardelenn isvOrele selle, narratiunea
de maY susti, affard de errOrea de a confunda Vodita cu Topolnite, este de o remarcabild
essactitate.
3) Oratorlii, Synassar6, p. 47, 71.
4) Cataraete, salturl de apd de pe stance, precumd sunt
acellea dela Tismena.
5) 1?iarult1 Buolumulg, 1863, nr. 3, p. 12.
8) Positiunea ambelorti acestora loca§urT este indicatit forte
g
g
g si
.
bine degia In Iudleetopografleo alto lui CONSTANTINU CAN-
TACUZINU, reprodusti in, DEL CHIARO, Istoria della Valachia,
Venezia, 1718, in-4 ; de ass-meLea pe mappa OltenieT In
SCHENDO VANDERBECH, Valachite cis-Midwife deseriptio,
1720, to KOLOSERI, Aurarla Romano-daoioa, ed. Seyvert,
Posonii, 1783, in-8.

140
ISTORIA TERRITORIALA.
D. Bol liacti si episcopulti Melchisedecti, in ce se attinge de apostolica figura a fericituluT
Nicodemti, nu aveati decata sä urmeze din litters in littera, modesteT cronicute din Prislopt,
ceTa-ce arti fi fostti cu atata maT lesne celluT de'nteia, cu catt tocmaY d-sea este acella ce
a scos'o la lumina..
Ea pune pe sema neobosituluT lucratora allti luT Cristo urmatorele creatiunT successive:
1. Prislopult din Hatega ;
2. 0 pescera. longs. Giti;
3. Unti schitti la Motru;
4. Monastirea Vodita;
5. Tismena.
Despre ultimele doue noT avemti numer6se probe documentale.
Edificanda Vodita intre 1360-1370, Vladislavti Bassarabti isT incepe actula de fundatiune,
conservata in originalti in Archivulti StatuluT din BuccurescY, cu urmatOrele cuvinte:
a Fiindti ca eti, cello in Cristo Dumnedea bine- credincTosulti voevodti Vladislava, din
ugratia luT Dumnedeti domnti a tOta. Ungro-vlachia, ama bine-voita din inspiratiune diving.
u a radica o monastire la Vodita in numele mareluT si cle Dumnedeti purtatoruluT Antonia,
gascultandil pe onestulit intre monachl Nicodemg, incatti dela domnia-mea sä fie pornire si doa
natiune, era munca lut kir Nicodemg si a calugerilora seT etc." /.
ApoT inchilia:
a Dupa m6rtea luY kir-Nicodemg, nicT Domnula, nicT metropolitulti, nicT altiT s6. nu fie liuberT
a pune egumenti in acellti locasti, ci dupa cumit va gce ci va regula insu-§t itir-Nicodemg,
a asa sa fie etc. D 8.
Acesta s'a intemplata, precumtl amts maT spus'o, nu la 1215 set la 1313, ci intre 1360
137o.
La 1406 fericitulti Nicodemti traia Inca, fiindti in capulti TismeneT, de-multa unificate cu
Vodita.
Ecce ce dice unti crisovti de atuncY:
a Eti Io. Mircea, marele voevoda si autocratulti domnti allti toteT terre ungro-romAne §r
, de peste muntY, Inca si allti terrelorti tatarescT, allti AmlasuluT si anti Fagarasului duce, si
ualla banatuluT de Severinti domna, si pe ambele laturY pe ton, Dunarea pene la Marea cea
a mare si peste orasula Silistria autocratti, da domnia-mea act sta porunca domnesca rugaa
toruluT domnieT melle lut popU Nicodemii, ca nemint sii. nu cutecle a pescui in apa (ismend etc.), 9.
Inchiaiarea suna:
a A fostti acesta in annula 6915 (1406), anda me duceama domnia-mea la Severinti inutru
intelnirea regeluT, si amid agTunsa la monastire in 23 alle luT noembre cu tog eguthea
nil monastirescY si cu tog boeriT etc." 10
0 ultima urma despre upopti Nicodema b ne intimpina intr'unti acta din 1410 ".
Putina dupa aceTa ella cat, sa fi muritti.
Intre 136o-1410, in cursa de cincT-decT de annY, in tote actele TismeneT si Voditei
7) VENELIN, 6: Ponerse az izse v Christa Boga blagoviernyi
voevoda Vladislav, milostit bozsiet gospodin v'sei Vingrovlachii,
blagoizvolich po bozsiemu nastavlenliu v'staviti monastyr
na Voditzi v imia velikogo i bogonosnago Andonia,
posluszav ozestnago v inotziech Nikodima, paozerse Ot gospodstvami
exod i prilozsenie, a s kyr Nikcdimoviem trudom i
togo bratii."
8) Ibid., 6: Po smr'ti kyr Nikodimovie da niest niky gospodar
volen da postavi na miestie torn starieiszini, ni archierei,
ni in ktoott kako reczet kyr Nikodim i kako oustavit
takozi da dr'zstt."
9) lb., 22: Davat gospodstvami sie drizmo gospodstvami
molebniku gospodstvami popu Nikodimu, iako nikto da se ne
smieet pokusiti da lovit ribt po rietzie Tismienski."
10) lb., 23: I se byst v lieto 6916... gradisczu mi gospodstvumi
k Sieverinu da se s'tanu s kralem, to doidoch v monastir
miesietza noemvriia v 23 8 v'siemi egumeni monastirskiia
i s v'siemi bolieri gospodstvami."
11) Candles NS. a Coed, t. I, p. 60-62, fn Archivulii Statulul
din Boa arescl.

STUDIULU II, 169 141
figurezd in permaninta fericitult Nicodemti, cgruTa'T urmeza apoT in acesta dupla egumenig
mar putint renumitult Agatonti 12.
Verificata documentalmente in privinta cellort doue monastirT intrunite, cronicuta din
Hategt se sustine nu mar putint in respectulti PrislopuluT, allt pescereT de longa Giti §i
allt schituluT dela Motru, deca nu prin testurl diplomatice, incaT cu agTutorultl unort forte
positive daturl de topografid.
Pe la monastirea Motru, de§i edificatg . in starea'T actuala cu multt maT tarclit, essista to-
tu§T pene asta-c1T o viigi numita a la Nicodimu, Si tott acollo se pgstreza din tats. in flu
traditiunea loculuT unde se affla chilia santuluT 13.
aPe Gin in susti, pe maneca SurtuculuTdice editorult cronicuteT n6strese formal
o insulgi, in care se gdsesct Si asta-c1T ruine, §i traditiunea spune cg aci art fi fostti o bia
serica mare, ziditg . inainte de Radu-Negru 14; adeca, presuppunendt ca in adevert a§a
sung£ traditiunea, cdci chiarti in lipsa'T nt-aril aglunge ruinele, acea abiserica mare), se zidise
anume sub fratele Si predecessorult luT Radu-Negru, Vladislavt Bassarabt, atuncT
calla fericitulti Nicodemti venise in Muntenia.
In fine, o vorba despre Hategt.
Dupa arretarea vechilorti menee serbe §i a uneT cronice bulgare, loculti de nascere alit
fericitulul Nicodemti a fostti ()rapid trans-danubiant Prilipti set Prilepti ", a§eclatt nu departe
de Ochrida intre Albania §i Macedonia, Si alit cg ruTa nume se pOte pronunta romanesce
Prislepti set Prislopt prin intercalarea ulna s, intocmaT cumtl din lapis se face lespede,
din acutus-ascuOtg, set precumt la vechiT Latinl se c,licea triresmos, du.smosus, cosmittere, poesnis
in loch de, triremos, dumosus etc. 16.
E naturalt cd fericitulti Nicodemtl va fi botezatt in cg lletorig cu numele patrieT selle cello
anteit petecti de pdmentt pe care a venitti sg se stabilesca in strainetate.
Prislopulti din Hategt este o legitima colonid nicodemiand a Prilepulul din Macedo-albania.
Cronicuta ardelend maT mentioneza Inca santirea monastiriT Cozia sub mardle Mircea:
A doua lava Cozia Mircea-vodI o a ziditil
sfantulti Nicodimti o a sfinlitt1...D
Acestt fapttl n'are trebuinta de confirmatiune: fundatorulti TismeneT fiindt luceferulti
cleruluT muntent dintre 1360-14.10, parteciparea'r la consacrarea unuT loca0 de importanta
Cozier decurge ca o firesca consecintd.
A§a dero nu la 1215 dup. d. Bolliact, Si nicT la 1313 dupg episcopulti Melchisedect, ci
anume intre anniT 1360-1410, sub patru BassarabT, dintre carT unulti a fostil adeveratult
Radu-Negru, tatalti marelul Mircea, trdia in Muntenia fericitulti Nicodemtl, edificandt ternplurT
peste templurT in tow lungulti banatuluT oltent, dela Hategt pene la Dunare.
12) Condica HS. a Tismenel, in Arehivulii Statulul din
Buouresci.VENELIN, 12 sqq., etc.
18) Buclumulti, 1. cit., nota 4.
,14) ibid., nota 3. No1 ne fndouimu ciL traditiunea Ts, fi
mentionfindil pe Radu- Ne9ru, ei va fi licendit puri si simplu:
din mosT din strdmosT", eru editoruld va fi adausd apol dela
sine unit nume princiard.
15) MARTINOV, Annus ecelesiastieus gram- slavieus,
Bruxellis, 1863, in-f., p. 326: ,,Prilep seu Prilepia civitas est
Serbite, olim eeleberrima regumque Serborum Bodes. Haec
itaque urbs patria fuisse videtur Nicodemu, quem auetor anonymus
Historhe Bulgarite inter sanetos recenset, ordine de-
eimum sextum, et insuper vocat Prilepiensem et myrobletam.
Prilepiam in Vlachiam migrasse ibique ad mortem usque degisse
testantur spelunca et sepulerum sancti Art qui etiamnum
supersunt in monasterio Tismana. Est autem hoe monasterium
uon procul a limitibus Hungro- Transylvanim situm,
quod anno 1366 absolvit Vlathice Voivoda Radu seu Rudolphus."De
undo luat'a Martinov ciffra 1366? Ea se depitrt6za
de veritatea istoricitnums,i brit cuveo patru-cineT ann!.
16). plEZ. Dtkammatik der romanisohen Sprachen, Bonn,
1836, m-8, t. 1, p. 266-7. FESTUS, De signification° verborum,
ed. Daeerius, Amstelod., 1699, in-4,p.125: Dusmoso
in Imo apud Livium signifieat dumosum locum, antiqui
nice
interserebant s litteram."

142
IStORIA TERRITORIALA
§ 59.
LzurrpA MUNrENA DESPRE SANTULIT NICODEIITI
Pentru a completa daturile documentale sincronice despre fundatorulti TismeneT, ni pOte
servi fam6sa calletoria a luT Paulti de Aleppo, scristt arabesce pe la 1657 si tunnoscuta
d'o- cam -dath. numaT dupa, o traducere anolesd.
Ignoranttl in culme, dera observatora forte scrupulosti si narratora forte veridica, acesta
Siriant visitase, an societatea patriarculul Macariti de Antiochia, aprope tote monastirile
muntene, essaminanda monumentele si cullegendti traditiunile.
In privinta petreceriT fericituluT Nicodemt la Motru, ellt se unesce cu relatiunea cronicuteT
ardelene ea:
gApoI s'a dusti In 16rra si mat In tutu
.Penh la apa ce se slice Motru,
v Acollo putinti a conlcittl
R Ff dupd, vremT monastire s'a ziditti D.
Paula de Aleppo dice:
cc Monastirea Motru se considers ca maT vechia decato Tismena, cacT santula Nicodemt
a fusese cella anteru omit ce venise a locui acollo tntr'o cuvi6sa solitudine, apucandu-se a
a
cladi o biserica, si numal cu multa timpti maT in 'Irma tottl densula s'a dust de a ziditti
*Tismena n 1.
Dort partea cea maT curiOsa si cea mai instructiva din narratiunea luT Paula de Aleppo,
este viueta fericitului Nicodema, asa dupe. cumtl T-ati povestit'o caluOriT.
Ecce:
aNicodemtl se nascuse dintr'una tats, Greco, originarti din orasula Castoria, si dintr'o
mums. Serbs. Fugenda din casa parintilora, ella veni ad prin inspiratiunea unul angera,
a carele'T indica sub culmea muntelul locult cella maT bunt prin abundinta peraelorti 2. At-
atacanda stanca, ella isT sfredeli singurn o chilia, in care asta-41 te potT urca numaT cu a-
agIutorula funilorti, si se vesti apoT prin minunT. Sossindti in orasula Buda, resedinta regolui
unguresca, si predicandu-T legea luT Crista, principele tT respunse: o se, te credt, deco,
veT trece intactU printr'unt mare foci, cu Evangeliula sl cu vestmintele telle. Aprindenduuse
focula, samtula a trecutti prin ella, de'mpreuna, cu diaconulti sea. AtuncT regele T-a data
scumpe daruri, tntre carT treT-decT de sate, si T-a maT accordatti marl agIutore pentru con -
a acestel monastiri, la care NicQdemtl cells anteTu a lucratti si a radicat'o. Nu
a maT putina si cnezula serbescti Lazard i-a daruitti unti mare t&gti cu sesse-decT de sate
a impregiura, era domnulti muntenescti I-a conferita totti venitulti vamalti din cerculti moanastiril,
pe longs maT multe alte darurT. Regele ungurescti iT maT dede o grea cadelnija
a de arginta, care ni-a si fostti aretatd, avenda turnurT in forma castellulul din Buda...D 3.
1) The travels of Nacarins, II, 359: Motro runs close
by the convent, and supplies it with water. This convent is
reckoned be more ancient than that of Tetsimana : for St. Nicodemus
was the first person who came to live here in holy
retirement, and set about the erection of the church. A long
lime afterwards, he went to build the convent of Tetsimana."
2) ,,Running waters" din Paultt de Aleppo correspunde cu
,,t
isittorele" din cronicuta dela Prislopii.
8) Loco cit., 352: He ran away from his parents, and
came to this place by the inspiration of an Angel,µ ho pointed
it out to him, undi r the summit of the mountain, as an eligible
spot for the aburdance of its running waters; said here,
by scooping out the rock, he made himself a cell, to which
you now ascend by the help of ropes, and performed gloat miracles.
Re went to the city of Bodom, the residence of the
OM of Hungary, and preached to him the faith of Christ. The
Cred answered him: I will light up a great fire, and if you pass
through it, with your robes and gospel unhurt, I will believe
you. The Saint did so: he passed through the fire, together
with his Deacon, who all the while threw incense: and, for
this, their belief in him was great. The OW gave him valuable
gifts, among which were thirty villages; and he bestoNs
ed on him great means for the construction of this convent,
which it was he who first laboured at and erected. The
Kniaz Aazar, or Lazarus, at that time sovereign of the land
of Servia, gave him a large city, with the sixty' villages around
it; and the Voivcde of Wallachia made him a grant
of all the customhouse dues within the circle of the convent,
besides confering on him many other benefits. The Crdl above
mentioned presented to him also a heavy silver thurible,
in the shape of the castle of Bodom, with its towers, which
was shown to us."

STUDIULU 11, 1 60. 143
In acesta frum6s1 legenda monastica predomnesce elementulu curata istorict.
Castoria, de unde Paula de Aleppo adduce pe tatala santuluT, se affla putina maT sere
suda in aceTa-sT regiune cu urbea Prilepti, adeverata patria a fericituluT Nicodema, incata
nemica nu p6te fi maT firesca decata unti Grecti Castoriotti venindti a se stabili in Prilepti
si casatorindu-se cu o Serba de acollo.
Scena foculuT celluT mare din Buda este negresitt o fabula., dent acesta nu impedeca de
a fi totusT forte documentall tnalta protectiune accordata. monastiriT Tismena din partea
regeluT de atuncT alltt UngarieT, imperatula Sigismundu, dela care ea posseda maT multe
cris6ve de pe la anniT 1418-1420 assupra differitelorti proprietag territoriale.
Tzanila serbesco Lazard n'a data fericituluT Nicodemti aunty mare terga cu sesse-clecT
de sate tmpregTuru D dery ce-va cam pe aprope, cacT o diploma dela despotulti Stefant,
fiTula acestuT principe, afilat6re actualmente chiaru in originala to Archivula StatuluT din
BuccurescT, cu datulti din 1391, indictiona 14, dice intre altele:
0Ama eliberatti monastirile, Bandit fie-cariT dupa a sea demnitate, intre cart monastirt amg
egcisitg yvi pe acelle din Prra Ronda-that, zidite cu agrutorulg tatalut mea", anume templulg Xreacuratet
de Dumnecleu ngscet6ret la Zismjna §i allg marelut ,Antonia" la Vodita. i asa der° metelele
aloru celle din provinvia domniet melle fiindu astunse, ca §i altele, la o desever§itri uttare §i pustiire,
a m'ama milostivitt domnia-mea de a le tnnoui si, intarindu-le cu credinta mea, a le inapoTa
44iselorti monastirT, si anume met6sele: Tribrodi, Hapovti, Dragevti, Crusevita cu Duhov-
41,
Izvoretu, BaricT, Bichinu, Ponicva, Poporate; era aceT ce aa fostti 6menT bisericescT
a maY 'nainte de pustiire, ori-unde s'art fi afilanda eT, sea in pamentula domnieT melle, sett
«la UngurT, sa merga to libertate fie-sT-care la locula set, si neminT din dreg6toriT domnieT
a melle sä n'aiba aT bantui sea a li lua ce-va, ci O. fie scutitT de globasT si de tote &rile
dregetoresd; ero decd cine-va va fi fugitu din pamentult domnieT melle la terra unguresca
a set in Bulgaria, fie allti met omit sea alla vre-unuT dregetora alla mea, si va fi petrecutt
e acollo treT annY, sea duoT, sea unula, si va voi a se intorce in clisele sate bisericescT, acella
sä fie Ebert a veni, affard numaT de ceT osanditT pentru crimele urmat6re: deca va fi luocrata
contra domnieT melle, sea va fi gefuitu pe dregaorula men, set va fi ucciclasti, sea
Jura de celle sacre, sea este robt cumpe'rata cu pamenta, sea rapitora de fedora, unora
ca acestia nu li se accorda libertatea aci fagaduita; era de va fi cine-va osanditti pentru
e o alto -felTu de crima, atuncT sa -mY rapporteze despre ella economula cliselora sate ca sa-T
clan credinta mea; acestea tote de maT susa se intaresco cu credinta si cu porunca dom-
unieT melle, ca sa fie nestramutate si neclintite pentru cati timpit va trai popa kir-Wicodcmg,
precuma si dupa mortea lul to toti anniT viueteT domnieT melle, era dupa repOsarea, dome
nieT melle etc.), S.
Donatiunea venitulul unora \Tame de peste Olta este erosT anti fapta pe cata se pote de
autentica, constatata printr'o lunga seria de diplome d'alle TismeneY, de carT sunt pline
pachettele ArchivuluT StatuluT si vechTa condica a acesteT monastirT 6.
Cadelnita cea daruita de catra imp6ratula Sigismundu nu maT essista., dupd cuma ne assicura.
d. A. Odobescu.
MaT pe scurta, affara de miraculOsa trecere prin rugi qi de essagerata ciffra a mosielora,
tote celle-l'alte detaTurT din legenda luT Nicodema, asa precuma nT-o transmitte Paula de
Aleppo, sunt de cea maT rigur6sa veritate istorica.
0 particularitate e fOrte remarcabila.
Tismena n'a conservatu nicT unti actu dela Radu-Negru, ci numaT dela filu-sea Mircea
4) VENELIN, 20-30.
6) Vell originalulit in a mea Archiva istorica, r, 1, 71.
6) Unele s'ati ai publicatil t VENELIN, 121; fn Arehivii
istoricg, I, r, I, 1, 30; eta.
'0;

144
ISTORIA TERRITORIAL&
cella Mare; nicT and acts dela tzarulti serbesca Lazara, ci numaY dela successorula set Stefanti;
nicT unti actti dela tmperatula Sigismunda pene la 1410, ci numaT dintr'o epoca de-
Oa dup . mOrtea fericituluT Nicodema.
Si
totusT se probeza documentalmente, chTarti prin diplomele celle in flinta, cuma-ca. Tis-
mena avusese crisOve dela Radu-Negru, dela tzarula Lazard, dela imp6ratula Sigismundti
inainte de 1410.
Unde sunt elle si ce s'at acutti?
Unica esplicatiune possibila a acesteT disparitiunT din Romania a maT tuturora actelora din
secolulti XIV, pe canda celle din secolulti XV tott maT essista, sunt resbellele esterne si luptele
intestine pe territoriulti muntenti intre I 38o-1400.
Deca nu le putea pastra in mill-loculti turburariT generale o quasi-cetate, unti stancosa
castella ca monastirea Tismena, apol cuma Ore sa nu le fi perduto particulariT!
Ecce de ce dela Radu-Negru nu ni remane maT nicT unti monumenta graficti si numaT doue
dela primula sett fiTu Dant Bassaraba, fratele si predecesoruluT mareluT Mircea ", era dela
acesta din urma decd maT avema cite ce-val o buccata dintr'o suta, causa este multimea
actelora din tndelungata'T domnia de aprOpe patru-clecT de annT.
Ne intOrcema la fericitult Nicodemti.
Multumita datelora de maT sust, carriera parinteluT cellora maT vechT monastirl muntene
se reduce acuma la urmatOrea schita.
Nascuta pe la inceputula secolululuT XIV dincollo de BalcanT in urbea Prilepti, din tata
Greco si muma Serba, elld sT-a parasite parintiT, imbracanda haTna monacala si venindti
pe la 135o dinc6ce de Dunare in Muntenia, cariTa'T appartinea atuncT, de'mpreuna cu maT
multe alte localitatT limitrofe din Ardela, si o parte din terra HateguluT.
Aci infiinteza mica monastire din Prislopa ; apoT pogortndu -se in muntiT OltenieT si eautanda
prin stance si pescere unti loco maT potrivita pentru selbatcia traTuluT monastica,
cladesce successivamente chilie, schiturT, biserice, monastiri, pe Giti, pe Motru, pe Vodita,
pene ce se stabilesce definitiva la Tismena.
Decisti a inalta unti locasti modelt, calletoresce in drepta sfn stanga, peste CarpatT si
peste Istru, cersinda si obtinenda bogate agTutOre: in terra dela BassarabT, in strainetate
dela Imperatulti Sigismunda din Ungaria si dela tzarula Lazard din Serbia.
In fine, reusinda in tote, egumenesce in noua'T creatiune in cursa de vr'o cincT decennie,
sub Vladislava Bassaraba, sub Radu-Negru, sub Dana Bassaraba, sub Mircea cella Mare,
murinda centenarti dupa annult 1410, si remanenda ca apostolti alla propagandeT evangelice
nu numaT in memoria Romanilora, ci aprOpe in a intregeT ortodossie.
§ 60.
UNU EVANGELIARif SLAVO- ROMANU DIN 1404.
Paula de Aleppo maT adauga ce-va, pe care noT cat p'aci eramti sa scapamt din vedere.
Pe la 165o se Oa Inca la Tismena unti tesaurti paleografict, a caruTa posteriora perdere
este una din celle maT durerOse pentru ceT dedatT cultuluT suvenirilorti nationale.
Paula de Aleppo clice:
7) Amiculu nostru d. Gr. N. Mann ne assicura tntr'o gi,
cumit-eit la Eforia Spitalelort din Bueure seT s'art fi aflAndit
unit crisovt slaviett originalt dela Dant fratele lui Mircea
cellti Mare. Grata amabilitittiT unula dintre eforl, d. Gr. Cantaeuzino,
amt v&lutt actult in cestiune, pe alit etre% dossit
ant anonimt modernd a mist In adeviirt urmitorea comic
notitit: Dupit cronologia turd(?) aeesta trebue sit, fie Dant
II (71), predecessorult si irate maT mare alit lul Mircea I,
fi a domnita dela 1376-1382 (7?), art dap& And' (I 1) dela
1373-1398 (!!!)." Arad cititu crisovult. Ellu n'are veldtu. Totusi
dupit caractere paleografiee , ¢i maT allest dupt numile
boerilort din consiliult domneset : Colco logofiStit, Balea paharniet,
etc., ellii este de pe la 1426, nu dela Dant fiTuld luT
Rada-Negru, ci dela Dant Multi luT Dant, adeet nepott de
fiTu alit lul Radu-Negru fi nepotil de Irate alit ZuI Mircea
cello Mare; unit principe, dela care in Arehivulit Statulul se
gAsseset in originalt done erisdre, Intuit din 1424 si altult din
1430, ambele repro duse in a mea Arehiva istorioal I,1,19, 73.

STUDIULU IL 161. 146
(MU veclutt acollo unti antica evangeliara, scrisii in Ungro-vlachia de propria nana a
a santuluT Nicodema, cu nesce caractere de o fineta admirabila, in limba slavica, pe o fru-
((MOs . membrane, impodobitt cu argintt, §i la finea volumuluT avendti datula : 691 2)) a.
Adeca.: annulti 1404.
Repetima Inca o data: 1404.
Pretiosula autografh se va fi ascunclenda asta-cIT unde-va in Russia sea in Austria, deveninda
victima a lacomilorti archeologT, de carT se insotesca maT totti-d'a-una armatele de
invasiune in interesulti asa numiteT spoliatiunT sciintifice....
§ 61.
LEGENDA SERBO-BULGARA DESPRE sArtrucii
D. Gr. G. Tocilescu ni attrage attentiunea assupra uneT publicatiunT etnografice bulgare,
apparute la lumina abia de cdte-va cline Si in care, resfoind'o la prima vedere, ne tntimpina
o antic, ballads. relative, tntr'unti moda evidinte totti la fericitula Nicodema, de§i nu'lti numesce.
Ecce subiectulti.
0 cadana tura., feta unuT puternicti emirtti, Tubinda pe unti vladica bulgarti recurge la
violinta, tlltl
rapesce, Mu adduce tntr'o giamia, illa forteza a imbrati§a mahometismula ; dery
santula, push la strimtOre, invOca pe Dumneclet, cerenda usala scape ca se. mergd in Terra
aRomanescti, srt faces acollo minuni, sa zidesca in fie-care sate ate o biserica, era. in orap monastirlD:
a Da si izlieznem of tuka,
aDa si iotidem u Vlaszka,
Da si s'tvorim cziudesa,
,Na 'sieko selo po tz'rkva,
a A u gradove manastyr I.
Dumneglet aude ruga ; o terribila furtuna isbesce §i culca la pamenta giamia de'mpreuna
cu totT TurciT; vladica fuge; affaralt a§tepta diaconiT seT §i'la conduct departe, adeparte in
aPrraRomcinscli.; unde ellu cladesce in fie-care satil ate o bisericci, era' in ora§e monastirY, §i'§i face
a o mare glories n:
Ta go na daliek otveli,
Ta ie napravil po tz'rkva
a U Vlaszka na sieko sielo,
a A u gradove manastyr,
a Goliema slava stanalo )! 1.
NICODEMU.
Acesta frumOsa ballads, care constitua partea ass clicenda epica din biografia fericituluT
Nicodemti, nu este fara legamenta cu a fuga dela parinp. din legenda luT Paula de Aleppo:
he ran away from his parents)).
SerbiT, ca Si BulgariT, conserve, traditiunT despre santula Nicodemti.
Una este maT cu soma remarcabila, cad illti pune tntr'o directs legatura cu Radu-Negru.
In districtulti serbescti alit CraineT, la distan ;a de vr'o doue-trey Ore de tergu§orula Cladova,
se affld o bisericuta numita Manastiritza, a cariTa fundatiune poporulti de acollo o
attribue aunuT saint Nicodemti D .
a) The travels, II, 353: the ancient Gospel, which he date, Six thousand nine hundred and twelve, so that it is now
wrote, with his own hand, in Hungary, in an admirable fine two hundred and fifty three years old."
character, in the Russian language, on handsome parchment. 1)CZOLAKOV,1351garskyl narodon shorn lk, Bolgrad, 1872,
It is embellished with silver, and the end of the book is the in-8, p. 343.
19

146
1STORIA TERRITORIALA
D'assupra u§eT altaruluT se afila o vechia inscriptiune, din care se maT putea citi pene maT
a-und-c1T cuventulti: pyworli, adeca: a Radu-vodd.D.
ArcheologiT serbT, vorbindu despre Manastiritza, constata d'o potriva legenda poporand
§i acea murala, dent confessa totU-d'o-data nescirea loru despre tine vortt fi fostt acelld
santa Wicoclemg §i acelln Raclu-vadd.2 .
Inca o observatiune, Si amd inchidiatt.
NoT numimu pe fundatorulti TismeneT asanton, precumU int numesce Paulti de Aleppo,
cronicuta din Hategt, d. Bolliacti, episcopula Melchisedecd etc.
Sa se noteze inse ca RomaniT, natiunea cca maT putintt bigots din lumea intrega, nu l'aq
canonisatti nicY o data, precumli n'ai'l canonisatti absolutamente pe neminT, ci
degia cu multti maY tarclitt, santitu gata dela BulgarT §i dela SerbT, poporele celle maT darnice
in materia paradisuluT.
In actele TismeneT din secoliT XIV, XV, XVI, -ellU este cunnoscutti, Cara nicT o calificatiune
de sanctitate, sub modestulU epitetti de a popti-Nicodema A, ca Si successorulti sett
popt-Agatont n) luandu-se cuventulu popti in intellesula primitive de pcirinte, itcimcac, fie preutti,
fie caluerti.
Abia in cartile nOstre liturgice moderne flu gassimu mentionatu cu calificatiunea de:
a Nicpdimti ccllI santitan, dupa cumti ne informeza d. Dr. Barbu Constatitinescu.
In ,Vieutele Santilordo nicY o vorba!
Ne oprimu aci.
§ 62.
REISMIATij DESPRE SANTUL6 NICODEICIL
Amu demonstratti epoca fericituluT Nicodemti prin acte contimpurane si prin traditiunT
topografice.
Prin acte contimpurane pe prima linia, §i prin traditiunT topografice mime pe tint plane
secundarti, admittendtt pe aceste din urma unicamente in mesura conformitatiT lore cu celle
de'nteTu.
Actele contimpurane, adeca valabile prin propria lore greutate, sunt:
1. Crisovulti lul Vladislavtl Bassarabti dintre 1360 -137o;
2. Crisovula principeluT serbesctl Stefano din 1391;
3. Crisovulu mareluT Mircea din 1406;
4. Evangeliarulti slavicti alla TismeneT cu annultl 1404, etc.
Traditiunile topografice, admissibile prin perfectulU ion accorda cu acte contimpurane,
sunt:
1. Legenda despre fundatiunea PrislopuluT;
2. Legenda dela Motru ;
3. Legenda din PaulU de Aleppo;
4. Legenda dela Manastiritza;
5. Meneele serbe etc.
Resumatulti sinteticu este ca Negru-voda., a caruTa 'nand drepta a fostti in adeverti
fericitulti Nicodemu in organisarea monastica a MuntenieT, §i maT allesti in creatiunea classiculuT
locap dela Tismena, e purti §i simplu tatalti luT Mircea cello Mare.
2) nitnnl'sva', Manadirt TI &bill in Glasnlk, XXI, 37.
I)
MITROPOI.ITU DOSIITU, A. synaxarulni carte' Ia§T, 1683,
in-f., o opera rarissima in 2 tomT, din earTunula in Bibliothea
Publics din fag, AIWA in Biblioteca Seminariulul din Bucureset,
ambit defeetoqi.

STUDIULU II, § 68. 147
EESTIMAT5 DESPRE ADEVE ATV U RA U-NIEGRV.
In istoria, asa dupa. curna o scrta cel mat mull1, s a v Blunt ate o data o bTata.
§ 68.
prefacendu-se intr'unti importantti persona& ; §i adessea a trebuita secolT pent ce critica
sa gonesca bolnavele nelucirt.
Unti filologa francesti a povestita nu demulta in sinula Institutulut o frum6sa metarmorfosa
de acesta natura.
Ecc6-0.
Pe la 1034 imperdtula grecesca Mihailti IV disgratiase pe unti metropolita alla Tessa 10nicet,
numinda in locu-T unti curatora ad-interim, carele sa administreze diocesea.
Relatanda acestti evenimentti, Bizantinulti Cedrenti califica pe functionarula imperials
npopieek, cad mat tott scriitoritgrect din evulti media, Gregora, Efrema, Frantze5 etc., astafeltu
&Tama ceta-ce se dice latinesce tutor.
Prima editiune a luT Cedrena in locult minusculet c a push din negrigire pe matuscula
ca qi calla aril fi numele propria : 11poppeoc.
Traducetorula latinti a mersti §i mat departe, conferinda acestut nos Prometett, negre§ittt
fara. voia tut Gioue, unti splendidtl episcopatt : aepiscopatum Prometheo committitu.
Lequien citesce testulti, consult, traducerea, §i nu se sfiesce a v&i pe fabulosula Prometeti
in lista archiepiscopilorti Tessalonicet, accordandu-Y anume fotolliulti tret-dedi-qi-esselea
dupa Ordinea cronologica.
Vine Lebeau, apot St.-Martin §i cet-l'altY istoriograft at Bizantiulut, qi fie-care pe rondo
vorbesce despre a archiepiscopulti Prometetiv.
Din buchi in episcopti, din episcopti in archiepiscopt, din archiepiscopti putea sä devina
patriarch !
0 litter, mica schimbandu-se tntr'o litters mare, nemicti mat multa decata atata, a fosttl
in stare a zapaci o gramada de magistrale capete! i.
Ort-cine se espune a brasdui campula istoricti fara, a pute cunn6sce inse-$Y testurile to
limbele lora originate, Para a fi approfundatti fontane §i ero§t fontane, fall a possede aptitudinea
§1 rebdarea de a le s'uppurie una dupa altA..cead mat minutiosti scrutint, b sa .gassesca
si ells la totti passult a archiepiscopt PrometelD, tntocmat precumti la not mostenitorit bit
Grecenu ati data mereti de a Negru-vodaz, pe la t215, pe la 1240, pe la 1290 etc.
Illustrula critica maghiart Kemeny a schitata cu o pent, de maYstru urmat6rea genese a
gresellelorti:
uUnulti sc6te o supposititme; unti ant douilea cladesce pe ea o teoria; unti ally treilea
o considers degia ca pe o veritate recunnoscuta., trage consecinte §i mat aninl ate ce-va
udela sine; unti ally patrulea mat adauga catra celle adause; §i totti progressanda asttia
feltu tntr'o spita Ore-cumo genealogical istoria trece pe nesimtite in longas errordm genera
((domes, pent ce 'n fine se radica tot gigantict arbure, all caruT intrepide ramure, in locti
tcde a offeri obositului istoricti unti sicura adapostti si unti vigurosa spriginti, it storcti in
aturmente picature de sud6re D2.
1) BRUNET DE PRESLE, stn Comptes rendas de Plcaddmie
des Inscriptions, nom sane, t. 1, Paris, 1865, p. 169.
2) fiber das Bistkum za Bacow, in KURZ, Magazin, II, 1:
Der Eine stout die Muthmassung auf, der Zweite bauet Meinungen
darauf, tier Dritte betraehtet sie sohon ale Wahrheiten,
maoht F olgerungen daraus, und Mgt noeh ex pr opriiS
litters
fl,
etwas dazu, der Vierte fugt dem Gefftgten wieder Etwas bei,
und indem dieses in einer gewissen genealogisohen Ordnung
so fortgehet, fibergehot endlich die Geschichte in longas errorum
generationes, bis endlioh ein Riesenbanm dastohet,
dessen Vane Zweige, statt dem ersohopften Gesehichtsforscher
oinen sichern Ruheplatz und festen Anhaltspunkt ;u
gonnen, ihm nur tlualvolle Schweisstropfen erpressen."

148
ISTORIA TERRITORIALS.
Amu assudatti qi noT, dupg vorba luT Kemeny; inse cella put-int n'a maT remasti nicT o
portitA deschisa pentru basmele scold luT Grecenu!
grin documente §i numaT prin documente, amtl demonstratti cA:
1. Tata lti mareluT Mircea se glicea Negru inainte de a fi agiunsa la domnia §i chiarti
dupa urcare pe tronti, de§i numele 'T curatti princiara este numaT Radu, precumti illy chiarna
totti-d'a-una in acte officiale fiii §i nepotiT se;
2. Negru-vodA cells cu titlulti de ((duce alla Amlaplui. este Radu tatalt mareluT Mircea,
cacT inainte de 137o territoriulti amla§enti nu appartinea incg, MuntenieT;
3. Negru-voda fundatorti alit Tismenel este Radu tatala mareluT Mircea, precumtl dovedescti
tote crisovele essistintT alle acesteT monastirl;
4. Negru-vodA donatort alla bisericeT din Callimanesa, devenitg, maT in urmg. monastire
dela Cozia, este Radu tatalti mareluT Mircea, dupg. cumtl attestg, o diploma, dela acesta din
1388;
5. Negru-vodg. ctitortl primitivt alit CotmeneT este Radu tatAla mareluT Mircea, precuma
arretA insu-§T nepotulti sett MichaTu Bassarabti intr'unt acta din 1418;
6. Negru-voda cella cu monastirea dela Campu-lunga este Radu tatalt mareluT Mircea,
fiinda-cd inainte de 135o nu era acollo decatt o simply biserica.
7. Negru-voda, sub care se illustrase prin creatiuni monastice fericitulti Nicodema, este
Radu tatala mareluT Mircea, de ora-ce acesta apostolti alit MuntenieT a traita anume intre
1360-1410.
Mai pe scurttl, orT-unde Negru-vodA appare ca o personalitate realA, plastics, concrete,,
pent §i 'n cupa cea cavalleresca de cincT litre descoperitA de d. Bolliacti, ells se identifica
cu Radu tatalti mareluT Mircea, classandu-se cronologicesce nu maT susti de intervallulti
annilorti 1370 -1380.
A'lti impinge card. 1215 sell 1290 sub apoteosa de painte alit StatuluT Muntenti, a
fostti opera ignorantismuluT log-ofetesca §i calugeresctl din epoca luT Mateiti Bassarabti.
In secolulti XVI teoria A-la--Cirecenu nu essista Inca in Romania, Si ecce despre acesta o
probe. totti atatti de documentala ca si
lunga seria a cellorti de mar susa.
Intre mo§iele celle maT vechT alle monastiriT Tismena se affla satulti CumaniT, numitti
dintru'nteTu Vadulti Cumanilora, situatti longs Dundre, actualmente in districtulti Dol-giuluT,
pent 'n secolulti XVIII facenda parte din territoriulti pe atuncT cu multa maT vastti ailti
Mehedintilorts, numeranda asta-gli vr'o 400 case Si 2 biserice.
Crisovulti luT Mircea cells Mare din 1387 Slice forte limpede:
Intarimti monastiriT Tismena celle date de catra santzl-reposatulii parinte allu domniesi melle
0.Y6721 R a d u-voevodg, satulg Vadulg `Gumanilorit cu gTumetatea ToporneT etc. n 3.
Prin urmare, moia CumaniT este o donatiune directs §i esclusiva dela Radu tatala ma-
reluT Mircea.
ET bine, unti crisova din 28 aprile 1576 o recapituleza in urmatorula modti:
0 Din gratia luT Dumnegleti to. Alessandru, voda Si domnti alit vita terre ungro-romane
a etc. DA domnia-mea acesta porunca a domnieT melle santei monastirT numite Tismena,
«uncle este tempulti Addormiril pre-santeT curate Si pre-binecuventateT stdpane nascaOreT
de Dumneglea pururea-fecTOrei Maria, ca sa'T fie satula numitti Cumanil, carele se afild auprOpe
de Vidina, cu tota hotarulti §i cu balta, fiinda-cA supra-mentionatulti sata CumaniT
a este mo§ia monastiriT, confirmata Inca din Miele reposatulat W eg r u-v o d d, ern acumtl de cua
renda a avutti santa monastire gTudecata de'naintea domnieT melle cu Pervu, fiTulti luT
Cherbeletn, pentru susti4suld sat CumaniT, affirmanda Parvu cutnti-ca acesta satti este
8) Asoltiva istor., III, 192: potvr'zsdam prilozsenaa at selo Koumanskyi brod s polovina Toporna etc" VENELIN,
svietopoezivszago roc/4as iospodstvami Io Radula voevodi, 10.

STUDIULU II, S 64. 149
a mosia luT, remasd mo§tenire dela Cherbelett, §i decT domnia-mea amt cdutath procesulti
a dupd, dreptate ,si dupd lesea dumnelthcii, cu tog onorabilie consiliare ae domniee melle, §i
amg mat
a cilia domnia-mea §i crisovuli de intdrire dela reposatulg Nes r u-v o dd, veclenclO si convingen-
a dthqn6 ca supra-mentionatulu satti Cumanil etc. 4.
Asa dero Radu tatalt mareluT Mircea era cunnoscutti de vecuri sub numele set anteprin-
ciarti de Negru, inse pent la grammaticiT luT MateTu Bassarabti nimenuT nu venTa in minte de
a'lti face sg colindeze cu estractulti matricularti allti terreT din secolt in secolt.
Acesta descoperire era reservata istoricilorti allt-de stolniculti Socolt ot-CornatenT.
La 1576: ureposatuld egru-vodg D 7 nemict maT multt decatt atata, dupa cumt vedemti
in crisovulti de maT sust; la 1636: ubetranuhl §i pi4-milostivulg cresting Radulg egru voevodg,
carele a fostu din inceputg desalleatorg Xerree RomanesceD dupa cumti sung inscriptiunile dela
ampu-lungt.
Catu de fecundti in floricelle a fostt §esse-clecenarult spatiti dintre 1575-1636!
Intru catt Negru-voda trece peste cadrulti strictamente istoricti allti luT Radu tatalt
mareluY Mircea, ellti devine unti obscurti mitt, o personificare traditionala a intreguluT
nemt alit Bass-arabilorli, o espressiune lessica a rebusuluT eraldicti alit cellorti treT capete
neve, unti eponimtt alit StatuluT Bass-arabescg: Arabia, Wegrii-Cumania, ..7Zgrg-Tataria)
(ara-Mak, mcwpoPXaxta etc., tote astea amalgamate, maT allesti la FagarasenT si la MuscelenT,
cu memoria cuceririT regiuniT lort de catra unti banti allti SeverinuluY, adecrunt Bassarabit
set vocia-Negru, intre anniT i i 6o 1 2 I o.
NumaT print'ro descompunere a§a clicendt chimica calitativa. §i cantitativa, recurgendt
la totti felTulti de reactive, noT amts reusitt a separa elementulti facticti de elementult imaginarti,
ambele din ce in ce maT fusionate in cursti de secolT.
§ 64.
TERRA NEGRILORU IN SAGELE SCANDINAVE.
Arnt terminatt cestiunea legamentului legendeT luT Negru-voda cu numele bassaraBict ;
inse n'amti conchisti Inca assupra natureT acestuTa din urma §i celleT maT interessante a selle
manifestatiunT: Arabia.
Semnalaramti din capulti loculuT caracterulti eminamente poeticti alit epitetuluT de igra
in privinta MuntenieT; unit epitett care nu numaT depinge o dinastia, o natiune, o terra
intrega printr'o cul6re, adeca prin tat ce p6te fi maY imaginativt, dert merge cu fantasia,
pe basea adeinenit6reT assonance, pene a gruppa lucrurile celle maT disparate: Bass-arabia
§i Arabia.
Principalele monumente, in carT ne intimpina acesta nomenclature, stint ero0 poetice,
incependt della ballade slavice pen6 la antulti Nibelungilort.
Reputatiunea Romanilorti din vecult de midt-loct de a fi negri si chiarti eArabe nu se
marginTa inse numaT in sfera popOrelort invecinate, dupg cumti &aril pate crede din the
amt spust pene aci.
4) Archivulii Statuld din BucureseT, actele Tismenel legatura
nr. 14: Milostiiu bozsieiu 15 Alixandru voevoda i
gospodin v'soi zemle uggrovlachiiskoe, syn velikago i priedobrago
Mirczev voevodi i anepseu Michnev voevoda, davat
gospodstvomi sie povelenie gospodstvami svietoe monastirev
zovemago Tismiena iders est chram uspenie prie svietie ezistie
i prieblagoslovenie vladiezitze i bogoroditze prisno dievi
Manila, iakozs da mu est selo ers se zovet Komanii ers sut
bliz kod Idin, v'si s's v'siem chotardm i s's blatem, poners siiu
viszimenitag selo Komanii bili sut za diedino monastirev i
ukrieplenie esezerse Ot pli dni pokoinag Negrul voevoda, a
potom k'da est bil s'da a svietoe monastir Una est mat prenie
pried go sp odstvami s'sPyrvul syn Kerbeletzov radi viszreozeno
eelo KOmanii, i sitze priesz Pyrvul kako siiu selo Komanii
dni sut negov za diedinu, i est s'tvoren selo... basczinu
emu at Kerbeletzu, i utem gospodstvomi gleda redu im po
pravdu i po zakonu bozsiiu, s v'siemi ezistitimi praviteliem
gospodstvami, i esezers procztach gospodstvomi i kniga pokoinag
Negrul voevoda za ukrieplenie etc. Cf. slid med Co.
dice diplomaticil din 1570.1580, in Columnalni Tralanfi,
1871, nr. 35, p. 138.

150
ISTORIA TERRITORIALA.
NoY o gasimd totti pe atunci tocmaT in Islandia, si ceTa ce '1 nu maT putinti instructivd, o
gassimt totti intr'o fontana poetics.
Famosulti Snorre Sturlason, unulti din parintiT litteraturel scandinave, nascutd la 1178
si mortti la 1241, in legenda Inglingasaga din Heimskringla nT-a lassatd o mentiune despre
regiunile nOstre, dupa ideele pe gIumetate mitologice alle calletorilord septentrionalT din
acea. epoca.
Ecce passaglulti in traducere.
uSpre nordg de alarea-negrg se intinde Scitia cea mare set frigurOsa, in care sunt o mulutime
de terre vaste, o multime de natiuni minunate, o multime de felTurT de limbe; sunt aa
collo piticl, sunt uriasi si sunt 6ment negri. D
Ecce si testuld islandesd :
41'8n nordan at Svartahafi gengr SvidjOt en mikla eda hin kalda. I Svidj6t eru storherud
a morg, ok margskonar tj6dir undarligar ok margar tiingur ; tar eru dvergar ok risar ok
ablcimennx 1.
Ss se noteze ca acella-sT cuventu blemenn, adeca 6menZ negri, desemna totti-d'a-una in opera
luT Snorre Sturlason si pe cArabil din Asia.
In acestd modti o saga scandinava din Oceanulti inghiatatd, ca si Nibelungenlied alit
ermanilorti dela sudti, ca si cantecele eroice trans-danubiane alle Serbilorti si Bulgariloru,
fapoT totti in secolil XII-XIII, numesce pamentuld Bassarabilord: Arabia.
Precisarea termuluT nordicti alla PontuluT: (ten nordan at Svartahafi , nu permitte nicT o
indouela.
Cu acestti datti in mans, putemti enumera acumtl intr'o lista completa tote sorgintile poetice
din evulti mediti, in cart occurge d'o potriva arabisarea Romanies din causa Bass-arabilorg:,
1. Rebusulti eraldict alld capetelorti negre;
2. Ballade serbe ;
3. Ballade bnlgare ;
4.,Cantulti Nibelungilorti;
5. Mitulti luT Negru-voda ;
6. Heimskringla lul Snorre Sturlason.
Pentru ca negrismulti Muntenilorti sä fi pututd strabatte Intre anniT I170-124opene in
fundulti IslandieT, la marginea crivetena a lumil vechi in clocnire cu marginea crivetena a
lumiT noue, end cats sä fi fosttl f6rte respanditt cu multti maT de 'nainte si cu multd maT incollo
de banatuld propriti clist and SeverinuluY.
CeTa-ce distinge orl-ce creatiune poetical fie ea culta sett poporana, este o semi-obscuritate
: apoesia consista in rate de sore printre aburT matinalla, dupa sublima definitiune a
lul Goethe:
Aus Morgenduft gem ebt and Sonnenklarheit 2,
Epitetuld de cc,;(1:gra sea de Arabia, deli isvoritu din Oltenia, totusT nu se putea restringe
in angustuld cercti alit terreT Bassarabilorti, ci trebula sa imbratiseze cu 'ncetuld In inchipuirea
popOrelord o zona ore -care, o intindere maT multd set maT puling confusa, und xx(p.4
lungitti in susd si 'n gTosti affara din sfera MuntenieT.
1) RAFN, Antigua& russes dlapres les monuments des 1888, t. 1, p. S. D. xENoomu, Ce-va despre littoratura
:miens Seandinaxes, Copenhague, 1850, in-4, t. 1, p. 245., poporank in Column(' lii TraIanil, 1872,p. 215,a espresil
246. forte bine acela-X idea.
2)
Lleder, dedicatiounea, in Skuuntliehe Werke, Stuttg.,

STUDIULU II, § 65.
§ 65.
tfiGRA BULGARIA, raGRAsUNGARII yI MAREk-HgGRA.
Amu urmaritti pene acumU, in ce modu numele Bassarabiel, derivatti dela stravechia dinastia
oltend, scurtandu-se de'nteiu in Arabia si traducendu-se apoT prin ROgrti, a datti
successiva nascere unel variate nomenclature, sub care intrega Dacia dunarena a devenitti
cunnoscutd. in cursulti evuluT media Slavilorn, Grecilorti, MaghiarilorU, Turcilorn, Germanilorti,
Mongolilortt, Scandina'vilora : Acar, Zzrni-Orabi, Wigra--Gumania, Zztni-?atari,
Wara-iflak, Maupoi3Xctxta, Wara-bosclan etc.
Acestd. nigra: planeta, ca sd. ni fie permisti a ne esprime ast-felitt, sT-a creatti ca o specia
de atmosfera, Impresurandu cd.te unti bran de spatiU peste CarpatT si peste Dunare, ba
chYarti si peste gurele grandiosuluT fluviii : la nordti o nCgrii-Ungaria, la sudu o "4,1-Bulgaria,
la resaritti o Mare-74rd.
i sa se observe bine unti puntti essentialo : nu tota Ungaria era n4yrii, ci numaT Trans&
va.nia ; nu Vita Bulgaria era negrci, ci numaT acea danubiand; nu tott Pontulti era negru, ci
numaT termulti sed nordti-vesticti; mai pe scurta, nu era negru decatU ceYa -ce se apropi
mai multU seg mai putinti de Negra-Romania.
Imperatuln Constantino Porfirogenetti, petrecutu o gIumaate de secolti pe tronuln constantinopolitanti,
dela annula 912 pene la annultl 959, iiricatU neminT nu cunnoscea maT affundU
pe toti veciniT ImperiuluT Bizantinb, ni spune in doue locurT ca o parte a BulgarieT se
chiama nggrci: p.aos.
Cuvintele autoruluT imperialti sunt susceptibile de a fi interpretate in urmatorele patru
modurT:
1. UniT credit CI MzupoPouXixpla coincida cu antica Mesia j, adeca o provincia care se limita
la nordti cu Dundrea, la sudg cu BalcaniT, la resarita cu Pontulti si la appusu cu fluviele
Drina si Sava, ceTa-ce Imbratisezd nu numaT Bulgaria, derU Inca si Serbia 2'.
2. AltiT reducti MaupoPouXiccF.:2 la Bulgaria strictamente istriana3, aducaDobrogIa de asta-dT
territoriulu mai spre appusu in directiunea VidinuluT.
3. Du Cange identified. MaupoPouVrap(ct cu Moldova: a`Gara-bogdania, vraisemblablement la
41 mesme province qui est nommee Nigra Tulgarian4.
4. In fine Danesulti Suhm, luandu-se dupa Du Cange, deru maT putind esclusivtl, dice
intr'unu ion ,Nu se 'Ate contesta ca imperatula Constantino intellegea sub NegraaBulgaria
de nu pe Bulgaria de acumt, apoY Bugiaculd si Moldova, cu atatu maT multti
aca aeesta din urma pene in momentulli de fata se chTama Negra-Bogdanian 5,
Astti-felTu Suhm si Du Cange dibuTati de pe atuncY o obscura inrudire intre aupopou)syapic
9i Maupopsaxtul deli nu scieatt nemicd si intr'o mare parte nu puteati Inca sdscie despre Bassarabiii,
Wevei-Tataria, 2v.ggra Cumania etc.
CeTa-ce 'T indemna a cauta Negra-Bulgaria pe ambiT termT aT Dundrii, nu numaT spre
sudt, dert si spre nordti de gurele fluviuluT, este anume marturia luT Porfirogenetu cumaca
asta regiune ameninta hotarele ChazarieT, care afflandu-se peste Nistru, cam totti pent:
acollo trebuTa sa se fi intindendg si mnpopcalapIce.
0e-care din aceste interpretatiuni arti fi admisa, fondulu communti este ca Negra-Bulgaria
a luT Porfirogeneth se invecina printr'o costa cu multipla negrerd a terreT Bass- arabilorit.
1) TittomA.NN, Untersuchungen, 102: das Illosisehe Bulgarien
heisst das sehwarze."
2) soRincErt, Handbuch der often Geographic, Leipzig,
1898, in-8, t. 3, p. 1088: so dass sie das heutigen Servien
and Bulgarien umfasste."
151
3) NEUMANN, Die Volker des stidlichen Rnsslands, Leir
zig, 1847. in-84 p. 106: Die Donau-Bulguren wurden die
schwarzen genannt."
4) Histoire de l'empire de Constantinople, Paris, 1667
in-f , p. 303.

152
ISTORIA TERR1TORIALA.
allIgtr11111 UfStQrtt patriarculti cronicarilorti slavY, traitortt intre 1056i i 16, prin urmare
numaT cu unit secolti posteriorti lul Porfirogenetti, reproduce in totalitate unti acto internakionalti
intre Rust si Greci din annulti 945, prin care eel de 'nteiti se oblige a nu idgadui
NegrilorgLaulgarT de a face incursiunT in terra ChersonuluT 6, adeca peste Nistru,
ceTa-ce confirms opiniunea cl MaupoPouXiapia se tntindea intro catti-va si assupra mallului
nordicti allti DunAriT.
Dupe combinatiunea cea maT sobra tntre testulti luT Porfirogenetti si documentultt din
Nestorti, ambele de pe la 95o si ambele specificapdt prossimitatea NegreT-Bulgarie anume
de regiunile RussieT meridionale, noT putemti conchide Ca MaupocieuXiapta sett Gzerno-bolgaria
copprincW. in secolultt X intregult littdralt marina formatt prin intrunirea DobrogiT cu
ce-va din Bug-Taal de unde, avendt la disposiciune Pontult si gurele DunariT, iT era forte
lesne a supera Chazaria si Chersonult nu numaT pe uscatt, ci maT cu sema pe ape.
Conclusiunea nostra devine cu atatti malt evidinte, cu catti Porfirogenetti ellt-insusT, de-.
scriendtt intiunt loct navigatiunea pontica a RuqilorO, ni arreta gurele DunariT intercluse
in territoriulti bulgartis, era Intr'untt alit passagiti, vorbindti despre asecjamintele Pecenegilorti
maT sustt de Bulgaria in directiunea RussieT, mentioneza Nistrult, Niprulti si apele
maT menunte, del-ti nicY, unti cuventtt de Danubits ; remane totusT nu maT putint certti ca pe
mallulti nordictt alit fluviuluT dominatiunea bulgara se confunda cu acea pecenega, set cent
putint limitele lord respective eratt forte red determinate 9 inatti intr'unu modti dedisivti se
pote pune pe sema Mcwpop.axiag numaT Dobrog-Ta, care singura se desemneza limpede in relatiunile
concordantY alle luT Porfirogenetti si Nestorti.
Suhm presuppune ca asa numitiT Negri- BulgarY aril fi fostti Romanic, basandu-se pe dessa
identificare a Vlachilort si Bulgarilorti in scriitoriT din evuld media"; noY inse n'o putemtl
affirma, neavendt la mans nicT o probe solids.
Din contra, insusT Porfirogenetu ni spun forte dart ca 'n secolultt X in totti spatiult
dintre Nistru si gurele DunariT nu mai essista decatti abia o vaga suvenire de sa fi locuittt
acollo Ore-candti Romanii", ceTa-ce indica o complete retragere a elementuluT latinti spre
mung in fata barbarismutur reversatu pE campia., erti maT allesti vechia 1 disparitiune din laturea
de totti descoperita a BugiaculuT.
In epoca imperatului Constantinti numaT Oltenia, pamentult Bassarabilorti, regiunea incependo
dela Yons .711uti set chTart dela Siretti si pene la ,Tons Trajani dela Severint, remssese
in Dacia unicultt adapostti curatti romant, unde n'a pututti parunde potopulti g16telorti
slave si turanice.
UnguriT; Slice Porfirogenetti, domnesctt din puntea luT Traiant spre occidinte, adeca dela
Temesiana in susti" ; Pecenegil, dice totti densult, domnescti din Siretti spre oriinte, adeca
6) Nol cunnOseemii pe SUHM dupit traducerea russit : 1st°
riezeskoe rassuzsdenIe o Chazaraoh, Moskva, 1846, in-8,
p. 46: Dolzsno soznatsia, onto imperator Konstantin ponimaet
pod Czernoiu Bolgariei iii nynieszniuiu Bolgariu, iii Bessarabia
i Moldavia, iz koich posliedniaia nazyvaetsia i teper
eseze Kara-Bogdan, to est Czernaia Bogdania."
6)
Chronicon Nestoris , ed. Miklosich, 28: priebodiat
Csernii Bolgare i voiniut v stranie Korsunstiei, velim kniaziu
Rus'skomu da ieh ne pusczaet pakostit stranie tot." Sit
punemii a118turt pe PORFIROGENETU, De administrando Imperle,
ed. Bekker, Bonnte,1840,in-8,p. 81, eap.12: MOTIF
ihedletir BOVIrMeiCIC xal Xce.t:ceciac."Ore xali pcnien laycy.avl
Bovlyccelco etivatas vas Xcg-aeosc tigleggv." lb., p. 180,
cap. 44: mc Javanese novalscle, lE oil xai of Pas chiporsca
stvis Ti iiv iscctienv Botlyaelay."
7) Op. ott., p. 79, cap. 9 : dal tio Bovlyczetas
Tits 7)1,
drevoccpevos ate so cog dcwovelov otOpcor ferovvoc."
8) Ibid., p. 73, cap. 8: nOve xai ate to pipe tic BovArx.
ekes xatfiRerces lack 2117v Thati;ivaxeraiv irrl to ideoc toil ticivane&
xal tog ildvccarei xai Tub itkon, Tay ixerue Ovum 2r0-
Ta1411." .
9) lb., p. 166, cap, 87; p. 177, cap. 42 etc.
10) Loco, cit.: Bolgarieiu nazyvaet on (Konstantin) ee, vieroiatno,
potomu ezto v nei zsili Blaehi, kotorych niekotorye
pisateli smieszivali s Bolgarami."
11) Op. oit., g. 167, cap. 37: Ev oci'rtots ei toktav vralacxdarewv
;alum:caw aliglaxovtat gal kocAnatav yvovicrAccreci 'Veva
xai crucupot laZwerrol. eh- 110-ovg noeivovs ge.ev xca sow mxecidoosv
',roma oW.Pcolcaioi note tcis garnish:cc elzov hake."
Aei prin Twicaros se intellegd Romani!, nu Greeil, pe earl
Porfirogenetfi 11 numesce in passage etnice totti - d'a -una
Team); bunit-órit p. 217, cap. 49 etc.
12) lb., p. 178, cap. 40: i soil flizatlion Teal:awn; yetioveog
gala xis, cif; Tovexlm clexiv." Despre Tovola, ea numele
Ungariel In scriitoril bizantinT, 3%0 sTArrrEa, t. 3, Ungrioa.

STUDIULU II, 1 65. 153
dela Moldova in sust" ; ce dero se maT face cu intermediulti dintre Severint si Siretti, unde
nu ni se arrets nicT UngurY, nicT PecenegT?
Acollo, er0 maY cu sema tntre Oltt si muntiT TemesianeY, domnIat in largulti lorti Romania(,
si intrega.carte De administrando .7mperio, atatt de avuta in deteurY, nu zaresce numaT
atollo nicT o umbra de barbarti.
Suhm fusese primult si pene acumtl uniculti carele a surprinsti acesta caracteristica particularitate,
deli nu sciea cumti sa sT-o esplice.
Intr'una din dissertatiunile selle ellt observa:
4Dupa imperatult Constantino terra Pecenegiorti se tntindea to lungulti DunariT pene
ala apa Oltt ; apoY dela oitu pene la hotarele UngarieT era unti intervalla de patru Mille
a de drumt ; art urma derO ca. Oltenia va fi fostt pustia.D".
Suhm committe o errOre incidentals.
Fruntaria appusena a PecenegieT dupa Porfirogenett nu este Oltult, ci Siretult, cacT
ellt slice : afluviele din acesta terra. sunt anteit Barucht, alltt douilea Cubu, alit treilea
Trullt, aliti patrulea Brutti, aliti cincilea Serettn".
Plecandt din oriinte, aceste rturT sunt:
1. Baruchtl, Rpuct54 o qc, Nipru ;
2. Cubu, Rouf3N, maY correctt Bou-xoc, Bugu set Bogt ;
3. Trullt, Topac, turcesce Turla, in atlantele catalanti din evultl media Tuila, Nistru ;
4. Bruttl, -pousN, Prutt ;
5. Serettl, Y. poroc, Siretti.
Prin urmare, intregult spatit dela Siretti pene la podulti luT TraTanti, deal negresitt
maT in specia firesca cetate a Oltenie, era desertt, inse nu intr'unt intellest absolutti, precumt
se parea luT Suhm, ci numaT in privinta barbarilort.
Nemicti nu pOte fi maT pretiost si maT elocinte ca acesta tacita marturia a lui Porfirogenetti
despre nebarbarisarea Olteniel in secolulti X
Aci stapanYat BassarabiT.
Nu este trebuinta de a face Romani pe Negril-BulgarY, fiindti de agYunst ca. eT se ailat
in vecinetate, set maT bine clicendt gravitate in cerculti atmosfericti alit banatuluT de Seyerint,
de unde li si venia nuanta de negri.
In secolult X numaT DobrogTa si vr'unt petect nedefinitti din BugYact se chiamat Negra-Bulgaria
prin apropiare cu Negra-Romania ; peste trey secolT tnse, dupa. ce Mesia intrega
se bass-arabizase degia mar d'a-dreptult sub dinastia romans a Assanilort, cer-PaltT
SlavT trans-danubianT at inceputt a numi 21' egri pe totT BulgariT fsra deosebire: 4Tzrni-
Bugarin, precumt amt constatat'o maT susti in balladele poporane serbe din Bessonov.
In interesult essactitatii este importanta a nu perde din vedere acesta distinctiune cronologica.:
i. 2sr egr4a totala. a BulgarieY dateza dela annulti Izoo incoce;
2. Negrota partiala a teriitoriului de lOnga. gurele Dunarii precede cu mar multi secoll,
cello putint de pe la annult,95_0.
Caltigerult Nestort, pe care ramti veglutt mergendt bratt la bratt cu imperatulti Con-
13) MaT gTos5 nota 15.
14) Om Patzinakerne, in Skrifter, som ndi dot Iliiibenhavnske
Selskab etc., t. 10, §. 7. Not eunnOscemil numat
traducerea russit: Istoriczoskoe rassnzgdenie o Patzinakach,
Moskva, 1846, in-8, p. 14-15: Zemlia Patzinakov naczinalasI
pri vpadenii Dunaia v Czernoe more, prostiralasl patom
vdolT Dunaia do rieki Aluty, odnakozs tak, czto mersdu
neiu i Dunaem nachodilosT prostranstvo na poldnia iezdy iii
na tri mili pustym, dlia bezopasnosti zsitelei ot napadenia so
storony Bulgarov; potomprostiralasizemlia ich na slaver po
teczeniiu rieki Aluty, a ot nei do Turtzii iii Vengrii bylo czetyre
dnia iezdy ili 24 mili, po kakomu sczisleniiu, czastI Valachii
ot Aluty do Vengrii i poczti vse Sedmigradie (?) doizsenstvovali
lessati pustymi."
16) Op. cit., p. 171, cap. 38: notagOg grearOc O xcaoti-
sevos Bcceovx, notagOs anitegos o xcaoliAevoq Koveov, 2rotugos
1.0-cog a xco.a.a,,Evog.Teoilloc,..«Aarra.raerog o na-
Amlievog Byoiltos, Irv:praxis ffigirros d xmlawevoc Zierroc."
20

154
ISTORIA TERRITORIALA
stantint Porfirogeneta in cestiunea W egret $'ulgarie, ni-a maT ldssatu tott densulti unti passagiti
despre Negrii-Vngurr, dicenda ca pe la 95o eT trecurd 16110 Kiev, de unde ati paapoT
maT departe spre CarpatT.
Cuvintele cronicarulul russti at remast o enigma, si enigma arts remane pentru totd-d'auna,
decd. nu nT-ard veni in agTutora unti alto scriitorti contimpurent, si chTara ce-va maT
vechTu, desi f6rte putina cunnoscutti in genere, era istoricilorti slavi nicT de cumt".
Calugerula francesti Ademarti de Chabanne scriea pe la ,1 o2o_,
Asa dero posteriorti luT Porfirogenetti, este totusT anteriord lui Nestord.
Vorbindtl despre cucerirea Transilvaniel de catrd regele maghiara Santula Stefanti, ellti
dice :
aPornindo resbella assupra Negrer Vngarie, a reusitti atatti prin forta, cumn §i prin frica
si amora, a o intorce t6td. la credinta cea adeverata D.
Ecce si testula :
a Stephanus etiam rex Ungriae bello appetens Vngriam igram, tam vi, quam timore
et amore, ad fidem veritatis totam illam terram convertere meruit."
IstoriciT maghiarT vedeati forte bine cd e vorba de Transilvania, dero nu puteati precepe
cd. de ce adecd sd, fie negrd.
a Este vr'o errOre!D esclamd Pray".
a Reti si Para, cane!. adaugd. Katona".
Si totusT Ademarli nu numaT cd numesce Transilvania a j7Zgsra."-Ungaria 9) derti Inca se
maT silesce ella insusT a motiva epitetula : cde aceTa se chTamd. Negrd-Ungarid, fiind-ca poporuld
de acollo este negru ca 'Stiopitb.
Testula:
opicitur pro eo, quod populus est colore fusco, velut f9tiopesn
Eccti dero ressaritT pe fakd, capetele celle negre din rebusula eraldica allu Bass-arabi/ortil
Negri-Arabi din balladele serbo-btilgare, Wraby din Nibelungen-lied, 0Vgra-Tatarid din
crisovula tzarului Stefano Dusanti etc., pe canda in realitate ArdeleniT se deosebesca din
contra prin albeta pelliteT, incatd Anglesuld Boner se mira de-una-d1 de a gassi acollo:
((figure gingase si ballane ca o copilitd. din Albiona.".
Transilvania la norda si Dobrogia la suda reflectali purti si simplu negr4a cea poetica a
ferreT Bass-arabilorit, pus(( la mida-loco intre densele ca unti centru communt de coloratiune.
Ademarti isT termind. cronica cu vr'o patru-decT de annT inainte de a se fi nascuta Nestorti.
Din tote provinciele suppuse coroner maghiare Arslelulti este cea maT apropiata de Russia,
inatti trebuTa sii 'T fi fostd orT-si-canda cea maT cunnoscutd..
Pe la iioo, si chTara ce-va mar tardia, candy scriea Nestora, principaliT locuitorT aT Transilvanier
eraa indigeniT Romany si invasoriT Pecenegi: uPecenatorum et Falonum campania n)
dupa espressiunea unuT scriitortl germana din secolula XII".
In acesta moda, povestinda trecerea anteriOra prin Russia pe la annula 90o a uneT gl6tc
19 KARAMZIN, t. 1, nota 302.
17) Ve4I despre ellii FABRICIUS, Bibliothoca Latina, ed.
Mansi, Florentite, 1858, in-8, t. I, p. 14, ri
POTTHAST, Bibli-
otheca historica media tevi, Berolini, 1862, p. 102, art. Ademarus
Chabannensis.
18) In PERTZ, Scriptores Reram Germanicarum,Hannoverte,
1840-66, in-B, t. 4, p. 129-130.
19) Annulus Regain Hungariae, Vindobonae, 1764, in-f.,
p. 17, nota h: nUngariam nigramita per errorem vocat
Transilvaniam".
20) Hist. critica, I,104: Transilvaniam male sic appellat".
21) Transylvania, its products and its poeplo, London,
1865, in-8, p. 439: fair as a young English girl, and with
features, too, caracteristic of England".Autorulii vorbesce
despre MaghiarT, derii observatiuneal se applicl ¢i Writ cone-
Yalta nationalitgl alle Transilvaniel.
22) OTTO FRIsINGENSIS, an. 1158, to MURATORI Scriptores
Rerum ltalicarum, t. 6, p. 665 sqq., ap. ciovEzEu Pesch.
d. Dentselten in Slebenb., 231.

STUDIULU II, § 65. 155
de PecenegT, annalistulti russtl 1-a numitti forte bine Negri-Ung-urT, deli assemenea calificatiune
nu li se cuvenla rigurosamente decata dupa a§eglarea lorti in Transilvania, pe care
amt veclueo a se fi chiamata astt-felTu cu multt maT de'nainte.
0 data nemerinda urma adevruluT, nu ni va fi greti a 'lii constata acuma in insu§T testulti
luT Nestorti, alle caruTa cuvinte bine intellese confirma celle de maT susti.
Slavonesce:
u... Obre, ichzse niest plemeni ni nasliedka, po sichze pridosza Peczeniezi, i paky idosza
Ugri Czernii mimo Kyev, posliersde pri Olzieb 23,
Adeca :
uAvaril s'ati stinsti Para nemti; dupa ace.Ta ati venitti PecenegiT, §i apoT ait trecutti NegriT-
UngurT longg. Kiev maT tarcliti sub 'Olga*.
Acestti passagiti n'are nicT unti data cronologict, derti se scie ca Olga a domnitti intre
945-955.
Dupa ce descrie mortea principeluT Olegu la 913, Nestorti urn1,4za sub annulti 915 :
uPentru prima Ora at venitti PecenegiT in Russiab".
Despre PecenegT Nestorti maT vorbesce adessea in cursulti croniceT selle; despre NegriT-
UngurT inse, venitY abTa paste treT-cleci de annT dupa apparitiunea primuluT stolti pecenega,
nu maT gassima nicairT nicT o vorba.
Ce s'ati th.cuta cu den§if?
Din Porfirogenetti se scie ca PecenegiT erati impartitT in maT multe triburT cu totulti separate.
Nu tote de o data sossisera din Asia, ci unele dupa allele, astti- feliti ca ante-garda apparenda
la 915, partea cea maT intarcliata putea sa agiunga peste treT decennie.
0 assemenea mi§care treptata, tribti dupa triba, se observa in istoria tuturorti ord.elorti
barbare din evulti media.
Este evidinte ca. sub PecenegT Si Negri-UngurT Nestorti intellege una Si aceTa.1T nationatitate
impartita in triburT.
Dern care anume din triburile pecenege erati NegriT-UngurT, arrier-garda cellorti- l'alte?
Ademarti respunde:
u Acella ce s'a a§eclatt in Transsilvanian.
Fara Ademarti e peste putinta a intellege testulti luT Nestorti, precumttl fara Nestorti e
greti a nu banui, de'mpreung. cu Pray Si Katona, vr'o possibila incurcatura in testulti lut
Ademara; precuma nu maT puling am,ndouT, Ademarti §i Nestorti, n'ara fi instructivT fara
Negra-Bulgaria a luT Constantint Porfirogeneta ; Si prec.suma ero0 nicT acesta, nicT Negra-
Ungaria a cellorti-l'altl, n'arti e§i din m:steria fara gradata desf4urare a intregeT nomenclature:
Negra-Cumania, OGgra-Tataria, Wegra-Romania, Wdgra-Bogdania, voevodatula
Wegrilord, Arabia, Bass-arabid.
NumaT grupparea fontanelorti sezola dupa secola Si chlarti annti dupa annii, suppunendu-le
apoT pe rondo §i comparativamente unel analise omnilaterale, strabatte labirintulti.
Una din essigintele celle maT impariose Si maT difficile alle criticel este inse nu numaT de
a urmari adeverula, nu nurnaT de a'la descoperi, ci inca a nu trece peste ansula, adeca din
pre-multa zelu a nu ammesteca la unti loco certitudinea §i ceTa -ce nu este dec.atu probabla,
sea Si maT putinff decata atata.
Astu- felTu, deli arty fi note unti lucru commoda, totu§T noT nu vomti marl argumentatiunea
printr'o ipotesa a luT Zeuss, adoptata de catra d. Rosier, cumU-ca numele z2fizetoticv),:t, sub
23) Ed. Miklosich, 6.
24) 111[1., 22 : 'Vlieto 6423 pridosza Peczeniezi pervoe nu,
rus'aulu zem:iu."

156
ISTORIA TERRITORIALA.
care apparti Ung-uriT intr'unti passagTu din Constantinti Porfirogenetti 25, n'arti fi decata o
presuppusa forma scandinavd Svartiasphali, adeca Negri-Cumani".
In secolulu X CumaniT, venitT maT tarclia dup. UngurT si dupa. Pecenegi, erati de totti
necunnosculx in Europa; si chlarti sa fi fostti altti-felia, totti Inca, prima clocnire cu densiT
n'ara fi avut'o NorvegiT sets Svediand,
ci Grecil la Dundre, incatt maT currendtt limba scan-.
dinava adopta pentru a-I desemna vre-unt termena bizantina decdtt vice-versa.
OrT-care ara fi adeverata etimologia a cuventuluT z2paptotciapcaot917 ellii n'are a face cu
NegriT-UngurT aT lul Nestorti si Ademarti, carT se rapporta d'a-dreptult la Transsilvania:
La Transsilvania, si'n parte chiarti la Muntenia, precuma Negra-Bulgaria se rappOrtd
in parte la Moldova; cdcf espeditiunea SantuluI Stefano, aceTa despre care vorbesce Ademarti,
se intinsese pent la unti gradtl si assupra TerreT-Romanesci
MaT remane Marea-Negrci.
Italianulu Formaleoni, scriencla istoria commercials a PontuluT, pleca dela urmatOrele
doue preliminare:
I. Acestd. Mare nu s'a numita n4gra: din causa brumositatiT selle, cad brumosa a fostil
totti-d'a-una, dera nu tote -d'a-una se numTa ;
2. Acesta nume de negra: ea trebuTa sd-la fi mostenitti dela \retina popora termurenti, carel,e
de assemenea se numTa negru.
Ca teorid, ambele punturT sunt forte nemerite; dert Formaleoni se perde intr'una chaosti
canda se incerca a gassi o applicatiune.
Ella se opintesce la cuventula ham ce are semnificatiunea de negru in diverse limbe ori-
entale, si oprindu-se aci, gassesce numele anticulul poport "Garit din Asia-mica : acct
grit in memoria cdrora s'a botezata Marea-negra!
Si mal multa decata atata.
Scienda ca grecesce p.f)a6 insemnezd negru, Formaleoni sustine ca famosiT navigatorT si
colonisatorT Otilesiant aT anticitatiT ati fostti -Gan.
MaT pe scurta, Marea-n4grci se va fi numitti astti -fellu dupd negrulzi poporti CarT-MilesianT".
Lassanda la o parte ca mod,atot nu se deduce grecesce din p.iXac, incatt n'are a face cu negru;
lassanda la o parte ca. MilesianiT erati EllenT in tots. puterea cuventuluT, incata dinteinsiT
esisern. filosofiT Tale, Anassimandru, Anassimene, istoricula Ecatea, oratorulti Eschinti
etc. 30, pe canda CariT erati barbarT, (32ppap6cpwvot dupd Omerti 31, si chlarti insusT Formaleoni
IT face tocmal Sci0; ldssanda la o parte tote acestea si maT multe altele, sa ne marginima
tntr'o singurd observatiune.
CariT si MilesianiT se perdu cu totulti din istoria, uniT grecindu-se, ceT-l'alp persindu-se,
inainte de inceputulti ereT cre,tine.
Decd Pontulti s'a negritt1 dela Carl sea dela MilesianT, dela vre-unula din aceste doue
popOre differite, sea dela ambele impreund dupa cumtl iT unifica Formaleoni, fie cumtl va
fi, urmezd in ori-ce cash ca evenimentulti trebuTa O. se fi petrecutu trite() anticitate forte
departata, cu catT-va secoll inainte de nascerea MantuitoruluT.
26) op. cit., r. 168, cap. 38.
26 in. Stud., 150: nicaccesocdacpalot, 1st dies
Bwartias-1 hal d. i. die schwarzen Falen und es ware dies
die Bezeichnung welche ihnen die scandinavisch rederden
1Varliger in Roseland und Constantinopel gaben. Diese Vermutung
von K. Zeuss klingt mir Behr beifallswert." Cf.
znuss, Die Deutschen und Dire Nachbarstiimtne, Munchen,
1837, in-P, p. 749, nota 2.
27) Of. POI ociu, Recherches sur is Sarmatie, Varsovie,
s. a., in-4, t. 1, p. 98.
28) Apud PODHRADCZKY, Chronicon Budense, 67.
ic-
29 Storia della navigazione nel Mar Nero, Veneziaaae,
in-8, t. 1, p. 42: II Ponto Eusinn ora li detto Cara Degniz,
o Mar Nero da' Tartari e Turchi. Questa voce cara 6 d'origine
scitica, non menu dei popoli Cari, ch'erano venuti ad a-
Ware PA sia,Minore. Questi Cari furon detti Miles dai Greci,
it ehe rendeva corrottamente it valote della loro denominazione
di neri. Questi Cari furon i piit possenti coloni del Ponto,
it quale da loro dovette prendere ii nome di Mar Nero presso
le nazioni, the re occuparono le eoste."
88) STRABO, lib. XIV, cap. 1, § 7.
21) lb., VI I, 6 §. 6.

STUD1ULU 11 I 66. 157
A sci cg. negr4a PontuluT s'a ivitti abia in evult-medit si a-T attribui totuV o origin carica
set milesian, este cea maT flagrantg. contradictiune.
Formaleoni prevedea greutatea acesteT obiectiunT Si spera sa scape printr'o inventiune.
El lt dice ca primula scriitortil in care ne intimping. OUgra-mare, este Appiant all primo
a fra gli scrittori, the dasse all' Eussino it nome di Mar Nero, fu Appiano Alessandrino 032.
Impossibilti ce-va maT falst !
Appianti trg.ig in dillele luT TraTanti, cunnoscea forte bine Pontult, fllti mentioneza la totti
passural maT allesa In MtepthseToc, inse nicT o data nu'lti numesce altt-felit dealt, nano; b Er4etvoc
set simplu llovroQ33.
Nu numaT RomaniT, nu numal EllehiT din vechime, dert nicT chTart ArabiT Si Persil din
evulti mediti, n'atl cunnoscutti nicT-o-data numele de Mare-kgra.'", cela -ce probeza ca ellit
nu s'a pututti nasce nicT pe littoralult sudicti, nicT pe cent orientalti allti PontuluT.
TatariT, SlaviT, ScandinaviT, UnguriT5 TurciT de candt s'ati stabilitt in Europa, ecce la
cine ne intimping, pentru prima ors acesta numire ; adeca la totT acel ce cutrierara treTanghiult
marinti vest-nordict, alit cgruTa verft se afilg. in gurele Dung.riT.
Insu§T Formaleoni, printr'o cTudata contradictiune, marturesce ea: aPontult s'a numitt
aMare-negrg, de candti incapu sub dominatiunea Tatarilorti Si Turcilorn, de unde RussiT
aT-at dish apoT Czerno-More Si MoldoveniT Negra-mare b35.
Unde maT sunt dere5 CariT, MilesianiT Si pseudo-Appiant ?
Francesult De la Primaudaie, carele citise maT totti ce se refer, la Pontti in litteraturele
vechT si moderne, constata acella-§T fapttl36.
Intr'unU cuventt, originea numeluT MariT-negre se p6te impinge cella multt pens in secolulti
X, nu maT incollo ; adecg, in acea epoch., in care felTurite triburT turce §i tatare, Chazarl,
Pecenegi etc., at inceputt a se mica din resg.ritt catra gurele DunariT, si'n care epoca
noT veduseramt maT susti formandu-se o variata nomenclature de satellitT negri in giurult
centraluluT negrismIt allti terreT Bass-arabilerd.
Aprope tote numirile Pontulul in evuiti- mediti s'ati formatt dupe diverse pop6re marl §i
micT: une-orT Mare - Romany in intellesu de Greca, adeca a RomeT-Noue ; ale o data Mare-.
Russa".
In anticitate ellti se chiama in acella-§T modti Marea &idea : a Scythicus Pontusb" seti
a Scythicum Mare 39 dupe. numele Scitilort, Marea Cimmericg.: a Cimmerius Pontusb" dupg.
numele Cimmerilort, Marea Amazonicg.: a Amazonius Pontusb" dupe, numele Amazonelort,
Marea Sarmaticg.: u Sarmaticum Mare. set a Sarmaticus Pontusb" etc.
Numele anticilora Fe4ician1 insemnandt ro§it, grecesce (Doivoce;, latinesce .Eoeni dela a puniceusbpotv(mo;,
ebraesce -8clom etc., golfulti invecinatt cu Fenicia a fostti numitti in tote
limbele aMarea Ro§ig.b".
82) Op. cit., 93.
88) Ed. Firmin-Didot, Paris, 1840, in-8, passim, tneependti
de la rag. 1. $i sit
se observe di, sub Appianil emit ¢i MilesianiT
de-multil nu maT essistail ca popere, ci numaT ca loealitittl:
lb., p. 197, 200, 269, 471, 617, 673 ete. Despre Apliana
ea font nit a istorieT ronuine, ve4I A. PAPADOPOLU CALI-
MACHU, Scrierile Tech! perdute, § 3, In Columna lul Traianil,
1872, p. 228.
34) LELE\VEL, Geographic du moyen-Age, Atlas.
85) Loco cit.: Dacehe vi regnarono Tartari e Turchi, fu
detto Mar Nero, e cosi pure lo dissero: Russi in loro linguaggio
Czerno More, ed i Moldavi NigraMare."Despre numele
seandinavil Svartahaf vedI RAFN, op. cit., passim.
36) Histoire du commerce de la filer Noire, p. 3, note :
lifer Majeure, les Grecs byzantins Pappellerent les premiers
de ce nom, qui fut adopts par les Latins. Lorsque les Tures
et les Tarttzes la dominerent, Ds lui donnerent le nom de Mer
Noire."
87) MASSOUDI, in KLAPROTH, Magasin asiatique, 1826, p.
271, ap. PRIMAUDAIE, 1. C. SHEM-UDDIN-ABU-ABD-ULLA MU-,
HAMMED, ap. KARAMZIN, I, nota 366, sato.
38) VALER. FLACC., Arg., I, 69; II, 329. LUCAN., II, 420,
580; V, 436.
38) GELL., XVII, 8.
40) CLAUDIAN., De laud. Stilich., I, 129; XXI, 29.
41) CLAUDIAN., In Entrop, II, 266.
42) °vim, Pont., IV, 10, 38.--VAL. FLACC., VIII, 223 etc.
43) RENAN, Histoire des langues semItiques, Paris, 1858,
in-8, p. 38. MOVERS, Die Phoenizier, Berlin, 1849, t 1, p,
1-3.

158
ISTORIA TERETORIALA
Toth asta-feliti Pontulti fu botezatti negru din causa Romani lora.
0 proba directs sunt chTarti TurciT qi Tatarif, 9i nu ceT de asta-dY, ci strabuni lora din
secolulti XIV.
Pe la 1390, fiinda prinsti robti de catra Ottoman 9i audinda dela den9iT numele turcotatara
Wara-denghiz, NempAlt Johann Schiltberger ceru naturalmente o traducere, Si s'a informatti
a acesta. Wigrei-mare insemneza a Wara-iflakilora, in6atti in relatiunea calletorieT
selle ne isbesce d'o-data cu surprindere ca. orapla TessaIoliica se affia: pe termula MariT-
Romanescl".
Dela PecenegT, dela ChazarT, dela triburile.orientale maT menunte, copprinse sub aceste
doue vaste etichette confederative 9i impra9tiate in evulti- mediti pe totti lungulti septentrionalti
anti PontuluT, dgra-mare trecu la Turd Si la Ti tarT sub forma de Kara-denghiz, la
SlavT sub acea de "Gzerno-more, la ScandinavY $varta -haf si a9a maT incollo, era GreciT o
imprumutara dela Osman1521, prefacend'o in Naupo-OGOacraci", set p6te s'o fi avutti 9i ce-va maT
de 'nainte.
La UngurT, notarulti anonimti allti regeluT Bela o numesce latinesce: ,Zrigrum mare".
In susti de Dunare The pe la Crimtl, in gTostl de Dunare pone pe la Varna, in susti Si
in gTosa reversandu-se, ca dintr'o palnid. resturnata, anume din bassinulti carpatino-danu-
biana,
ecce propriti disa ..7Legrii-mare, pe cancla dr dincollo de Meotide 91 de dincollo de
Posfora ea nicT o data nu se chiama astti-felia pone la moderna generalisare a terminologieT
geografice.
Amtl finitti 91 cu Pontula, completanda pe deplinti negra atmosfera a MuntenieT in evultimediti.
§ 66
CHARTA EPICA A ARADIEI DELA DUHARE.
Negrula provOcaideTa de alba.
Romania carpating. fiinda nigrcY, ecce dero ca unit copista alltt luY Villehardouin numesce
pe cea balcanica .Romania cad), 1, dera numaT inteunti singurti passagTu Si n'o maT gasimti
aTurT, ceTa-ce arreta ca. antitesa nu trecuse nicairl la poporti.
Transilvania fiinda Ungaria-nOgra'l Ademara Si Nestorti numesctt pe MaghTariT propritt di9T
UngurT-albt ; tnse cello anteTu se grabesce a limuri end insu9T ca acesta albeta rfare alts
ratiune dealt spre a distinge Pannonia de Ardelti: a dicitur Alba Ungria ad differentiam
Ungriae Nigraev 21 pe arida negreca Transilvaniel este anteriora antiteseT, basandu-se pe
capetele celle negre alle Bass-arabilora: a populus est colore fusco yelut -Stiopese S.
Pontula fiindti Mare-ntrti, GreciT, Slavir, TurciT ati attribuitti epitetult de alba MariT-ionice
4.
Cronicarulti maghlart Kezai boteza pe CumaniT eel adeveratT `Comani-albi prin oppositiune
cu `Gomani-nigri dela,Dunare S.
Fara a immulti essemplele, vomit semnala numaT el pretutindenT acesta epitettl da alba
este isolata, accidentals, cu totulti strainti litteratureT poporane, limbisticeT 9i diplomaticeY,
in timpu ce 7dgra-Romania, ,2Ggra-Tatarib., Wigra-Comania etc., purcedendd tate din
Bass-arabiti) formeza unit intrega ciclu compacts, solidaral strictamente circumscristl din
44) SCHILTBERGER'S Raise, ed. Pelzel, Miinchea, 1814, in-8,
p. 83: am Lifer des Walktchischen Meeres."
45) BAYER, De Cimmerlis,in Opuscula,p. 127, ap. KARAM-
ZIN, 1, nota 3.
48) ENDLICHER, Monumenta, 14.
1) Hist. de Constant., 301: ,,Mont Mewls, qul est la basso
Mysie, s'appellant maintenant blanche Blaq'4e.
2) Loco cit.
3) lb. Despre epitetul6 albii Wenn& alto intellesfi ve4T
§ 8 nora 8; precumti ¢i despre epitetuld negru, host intriun6.
altfi intoned'', § 60 nom 6; ambele note forte importante pentru
a preveni controversa.
4) FORMALEONI, I, 48.MIRLOSICH, Lox., Tub(); essr'n.
.)
ENDucataa, Monumenta) 90,

STUDIULII Ii, § cr. 159
tote partile intre OiLgra-Ungaria, egra-Bulgaria, Ne'gra-mare, Si pe care 'Id putemti resume
prin urmatorea mappa. epica a L./raid dunarene :
e
Czernyi-Ugri (1060)
rb
Nigra-ungria (1000)
4
Tzrni-tatari (1350)
Negru-voevodat 6. w
Kara-bogdan (1400)
IPLAYPO-Pazia0400
Bla-men (1200) 0
Nigra-Cumania (1300)
Kara-illak (1350). Kara-Ulag (1200)
Bass-arabia
Tzrni-bugari
D u n 4 r ea Kara-denghiz.
CO
MAYPO-thxlaaga
MAYPO-flovlyaeice (950) I Svarta-haf.
Ozernyi-Bolgari (1060)
I>
Nigrumare
E forte importanta de a observa caracterula poetica allti acesteT nomenclature, cacT numaT
asta-feliti se previne o obiectiune ce s'ara pute face: cuma 6re o terrig6ra ca Oltenia
so -gT reverse numele assupra unuT spatia ath.tti de intinsti, agiungenda indirectamente a fi
cunnoscuth. pene 'n Islandia?
Una din proprieth.tile celle maT distinctive alle poesieT poporane din totT timpiT gi din tote
regiunile este de a man pent la dimensiunT colossale nesce lucrurT forte micT, micguranda
din contra pent la nullitate pe celle forte marl.
,In Nibelungenlied terribilulti Attila devine piticti fall, cu obscurula Hagen, din care esse
d'o data unti gig-ante.
In epica francesa. Carola cella Mare este o nemica pe longs. Rolando, deli acesta n'a fosttt
in realitate decatt unti bIeta a praefectus Britannici limitis s, pe care cronicarulti contimpurenti
Eginhard abia'la mentioneza. cu occasiunea battalieT dela Roncevaux.
La EllinT Achille gi la SpaniolT Cid sunt nesce iperbole poporane analoge.
La veciniT nostri SerbT si BulgarT nu auclr nicT o vorba despre imperatula Stefano Dusant,
una din figurele celle maT grandiose in intrega istoria, a gintiT slavice, si totugT poporula
inalta acollo pent la certi in tOte.balladele pe unti a Craigora Marcu', o persona&
tate fail nicT o insemnetate istorica, unti simplu condottiera in armata turca, carele insotise
pe sultanulti Baiezid inteunti resbella contra tnareluT Mircea gi a fosta ucciga tntr'o battalia.
de long, CraTova de cgtrN, unti boiera romanti numitti Ratco, le§i pe acesta, invingetortt
anti semi-cleuluT bulgaro-serba, neminT nula celebreza!, e.
§ 67.
CONCLUSIUNEA DESPRE ARABIA DELA DIINARE.
Aga der° in secolulti X, intre annil 900-1000, la marginea primuluT millennia dupe. Cristo,
intregula bassinti dintre BalcanT qi CarpalT si chiarti ce-va maT tncollo capetase brumosa
fama de negru.
,9
LUCCARI, 12: Paiasit tornb inEuropa, ripassb it Dann- casein Margnaveich, eh' haveva seguitato ii Turco, fu morto
bio alla eitt4 di Sieverino, opera di Severo lmperadore, et a caso da Ratko Valaco, et it suo corpo messo sopra nn eafeee
giornata campale con Re Mirce, sotto la citte, di Chra- vallo di pezza, fu portato iV sepelire in Monasterio di Bullacglievo,
e vi fu mezo rotto. Marco Chraglievich figlinolo di Vu- ciani."
l....

160
ISTORIA TERRITORIALA.
AcestL fenomenti provenindtl printr'o poetica associatiune de idee din descompunerea numeluT
Bass-arabiii, prin care se caracterisa maY in specid banatultt Severinulul, se trage
o necessary consecinta ca cu multti mai de'nainte, cellt putinti in secoliT VII-VIII, territori-
ulti °liana era degia cunnoscutti ca `Bassarabid, cacT causa nu p6te a nu fi anteriOrg pro -
prielorti selle effecte.
Logica nu se opresce act.
In privinta Vegret-Ungarie, Negret-Bulgarie, MariT-negre, Negra-Tatarie, Negret-Cumanie,
Negret-Bogdanie, B/a-menu, maupo6Xaxtcc, drab?, Wara-iflak etc., Bass-arabia este o causa;
inse totti-d'o-data densa ni appare la rOndulti set ca unti simplu effectti in calitatea'T de
nume dinasticti allti Munteniel, adeca unti ce datorittl secolareT dominaDiunT la Dundrea de
gTosti anume a nemului BassarabilorD.
Prin urmare, decd Rassarabia, ca desemnatiune territorials, dateza dintre anniT 600-700,
cats sa admittemti ca 73assaral; ca desemnatiune domnesca, trebuTa sa fie si maT anticti, din
secoliT V, VI set maT susti.
In tomulti III, scriendti Istoria Ierarchicg. a TerreT-RomanescT, noT vomti desbatte passt
la passti pe basea fontanelon annalele nemului bassarabicti, incependu tnainte de colonisarea
DacieY si demonstrandti microscopicesce etimologia cuventului Bassarabti; de asta data
ni e peste putinta a antecipa assupra unuT lungti sirti de desvoltarT prealabile.
§ 6g.
0 COINCIDIN/A LA ROMANII TRANS- DANUBIANI.
Vorbindti despre celle-l'alte vechT numY territoriale alle voevodatuluT Bassarabiloth: 7-&ra'-Ronzlinscd,
atuntenici §i Vlachici-mare, noT amU indicatti pentru fie-care din elle o nomenclature
correspundinte la fratiT nostri de peste Dunare.
Acella-sT fenomenti, deli numaT in germene, ne intimpina in privinta numeluT dinasticti
Bassarabia.
Urcarea pe tront a nemuluT Assanilon, o ramurg. a Bassarabilorti dela OltU, cavallerT
cu capete negre unit si altiT, era catu p'aci sa prefacs intregult imperiti romano-bulgart in
Zssenici; derti forte scurta durata a gloriOseT dinastie, stinse abia dupe doue-treT generatiunT,
a popritti definitiva formulare a noueT numirT.
Missionarula papala Ricardu de pe la I 230 clice: e amti agTunsU la Constantinopole prin
Bulgaria lut cilssagn1.
N'a trecutti totusT unti semi-secolU, si o multime de alte famillie, care de care mg obscure,
au tnceputti a se succede sub veduvita porfirg. a Assenilor0
Pentru ca o dinastia sä transmitta numele sett uneT terre tntr'untl model durabilt, se cern
nu anni, ci vecurT.
In Oltenia BassarabiT eran anticT degia in secolula VI, si numele lord, transmittendu-se
territoriuluT de pe atuncT si mat de 'nainte, n'a incetatu a fi to flore pene in secolulti XV ;
peste Dunare inse tenera crenga assenica a Bassarabilorti, maT putint norocosa decata tulpina'T
din CarpatT, s'a stersti ca meteorult, desteptandu tntr'o clips admiratiunea si perclendu-se
apoT pentru totti-d'a-una.
Acesta'T differinta tntre 53assarabici §i Wssenici, una desparuta din fasa, pe candti cea-l'alta,
dupa o viueta multi-secolard, reusi a se eternisa directti si indirectti pe tOta intinderea bassinuluT
istrianti.
1) ENDLICHER, Nonni" 249! ',per Bulgariam Assani at per Romaniam."

STUDIULU II. § 60.
§ 69.
IMPORTANTA UNEI NOMENCLATURE TERRITORIAL!.
Tragenandu-se din pagin. in pagina §i din c011a in c6111, nomenclatura MuntenieT in secoluln
XIV a luattt pen6 aci pe nesimtite proportiunile until volum0 ; §i totu§T, departe de
a ne cai cattt de putinti, noT credemd el numaT asta-felTu nT-a fostti cu putinta a da o te-
mellis solids ulteri6relora nOstre cercetarT.
In privinta Statelorti, ca §i'n a indivic,lilortl, dupd ce s'a imbrati§attl maY anteru printr'o
rapede catatura configuratiunea loth generals, unti aspecta massivn alltt suprafeteT totale,
primulti passii este apoT de a intreba : cumU to chTama ?
Si (lea unti Solt set unti individd va fi fostti cunnoscuta cumtt-va sub maT multe numY
cata sä le precisamq successivamente pe tote, constatandti identitatea pers6neT, fiindu-ca
alto -felTu
ne-amti espune dintr'unti singuru omti a face douT sett din douT 6menT unulti sin-
gurtl, in locti de a attribui, dupa famosulti preceptu allg luT Iustiniant : suum cuique.
LectoriT nostri s'ati convinsti degTa cd numaY nescirea nomenclatureY impedecase a discerne
originea oltena a vechiT dinastie princiare din Moldova ; numaT nescirea nomenclatureY
mantinuse in picTore fabula despre Negru-voda ; numaT nescirea nomenclatureY a petrificatti
atatea grave aberratiunY despre Ungro-vlachia, despre modalitatea annessariT Fagara§uluT
catra Muntenia, despre voivodatus Bessarabiae Si maT cate altele; numaT nescirea nomenclatureT
a servitti a intuneca o gramada de lumine de prima importanta pentru istoria nOstra
nationals, dintre cart abia o parte au fostti desbattute maY susa, celle maY multe reman'endq
in reserva.
Catt de necessary, cata de nedispensabila este o staruitOre approfundare preliminary a
cestiunilor0 nominale in orT-ce studio istoricti, nY-o arreta o nenorocita esperiinta a reposatului
Heliade, omti de geniti, barbata providential4 derti inzestratu cu pre-putina dosa de
rebdare spre a fi pututu Influnta cu isbanda analisa critics.
Intr'unulti din opusculiT seT, atatti de bine scri§T §i at5.th de red documentay, ellu dice intre
altele:
ain mediulti -evti Dacia era reputats in tots Europa de desciplina eY ecclesiastics. Orgaanisarea
cenobielorti ,si monastirilorti, §i organisarea civila §i militarg. in Dada era essem-
(Tiara. Ariosto, ce a stata in secolulti XV, cantanda cavalleriT secoluluY VIII din imperiulti
.10 Carolmagnu, canda e vorba de eroY 9i
eroine satie de alle lumiY, spune el venTati in
a monastirile DacieT qi se inchinatt devotandu-se luT Dumne4ett :
g Dalinda per voto, e perche molto sazia
g Eia del mondo, a Dio volse la mente ;
(Monaca s'endd a render fin in Dazia,
GE si ley?) di Scozia immantamente'.
"(Orlando Furioso, canto VII, sex. 16)".
ApoT Heliade urmeza :
.Este in usulti poetilortt a descrie, andtt vorbescU de unti ce noti qi necunnoscutti. Aci
Ariosto e a§a de rapede, vorbindti de monastirile din Dacia, ca §i cumu amo vorbi noY de
d P assere a sett de Viforita. Par'ca aril fi dish : se dusese collo in Dacia, unde scitY cu totiT el
ucrestinismulti qi pietatea sunt de essemplun. 1.
A§a dero Dalinda pled. din Scotia pentru a se calugeri in Dacia.
Dee' in ce fella de aciei ?
Aci s'a peccalita Heliade.
instituttunile RomAnia tabellti istoria , Bunt, 1863, in-id, p. 41.
21
161

162
ISTORIA TERITITORIA LA.
Pe la finea evuluT media, incependu dela suta X, nu Romania, ci Danemarca, pe care
numaT apa o desparte de Scotia, incatti tocmaT intr'acollo era drumulti firesen pentru eroina
luT Ariosto, se chiama in tolT scriitoril occidentals Si in tote actele officiale esterne Si
interne: Wacial Datia, Tazia.
In acellaY secolti cu Ariosto noY vedemn pe regele danesti Erica XIII intitulandu-se:
'Del gratia regnorum 5kciae, Sveciae, Norvegiae etc. rex a 2, in cats Heliade §i aci arts fi
trebuitti sä traduca: regele Romania, SveclieT Si Norvegier..
In acella0 secolti cu Ariosto circula prin Italia o nuvella poporana, in care gT6ea rolulu
principalti unti almberto re di Daziap 3: Heliade arts fi pututti sustine ero§T el acestu nume
germant denota pe vr'unt principe din Romania.
Pe la 1519 regele danesti Cristiernti II, clandu-§T in limba francesa titlulti de «roy de Dace 91
tramittea din Copenhaga la Paristi amiculur seta regeluT Frandsen I nesce cant de venatti,
despre earl scrie in epistola: acertains chiens levriers, tant de Russie que de ce pass de dace R4.
Nu cumti-va Heliade s'arti fi incereatn a ne assicura despre romanesca origine a acellort
dulaT ?
MuscaliT pene asta-dr numescti pe DanesT Deduct (Datczanin), intrebuintandt totti-odata
in privinta-le adiectivuln dacicu (datskii) 5.
Ecce unde se afilad monastirile luT Ariosto Si se ducea bigota Dalinda.!
5Jazia, Dacia, Dada,
ca o desemnatiune normala a DanemarceT in tote fontanele appusene
din vecult de midt-loco, este ce-va atatd de cunnoscutn, incatu nu e permisti ca sa
n'o scie orT-cine pretinde a se fi occupatti macarti in trecett cu studiulti istoricti. 2.
NumaT ignoranta acestur puntti impinsese pe nemuritoruln Heliade a baga pe bretulti
Ariosto pe la calugeritele nostre din Passerea §i dn Viforita, celebrandn ca din seninu o antics
a discipline ecclesiastics ", alto -feliti forte dubiOsa pe termiT nordici aT Dunarir de grosti !
Ferindu-ne de perspectiva uneT assemenT confusiunT Si ecuivocitatT, noT amtt insistatti atatti
de multn assupra nomenclatureT, qi tots Inca n'ainti limpedieo intrega, cad putine Jerre §i
putine natiunT pe fata globuluT pamentesen ao purtatti in intru qrn affara maT felTurite numY
geografice qi etnografice.
-geticY, .qocia:, Ztel-cuzu, -Oltenia, Si mar multe alte denumirr, a carorti intrebuintare se marginTa
in partialuln cern anti unorn deosebite epoce sett alit uner deosebite specie de sorging
istorice, fail a fi fostu respandite sea perpetuate, nu 0-au pututti gassi loco in desvoltarile
nOstre de maT suss, consacrate esclusivamente uneT nomenclature generale §i stabile;
dern totu0 elle vorti fi desbattute fie-care mar la valle.
AcumU sä recapitulamti in cate-va cuvinte, intr'unn mods pe cats se va pute mar plasticti,
essentialele conclusiunT alle acestur lungs studio, grabindu-ne a p4i inainte.
§ 70.
RECAPITULAREA DESPRE NOMENCLATURA TERREI ROMINESCI.
Principalulti nume alto MuntenieT, meritatu prin desbarcarea legiunilora romane alle Jul
TraTant la Severinti Si prin persistinta de atuncT §i pene asta-dr a elementuluT latinti in laturea
OltuluT, chTard in acelle momente periodice candy ellti se eclipsa in celle-l'alte catune
alle DacieT, este Romania prin escellinta : Prrei Romcinescd.
2) Diploma din 1418 in DOGIEL, I, 353.
8) Novella della Seta del re dl Dacia, ed. Wesselowsky,
Pisa, 1866, in-8; o reprodueOune forte rarii, numaT In
260 essemplare, din cart unulil se alla In superba biblioteel a
d -luI A. Odoboscu.
4) GEFFROY, Notices et extracts des:bibliotheque8 on ar.
chives de Suede, Paris, 1866, in-8, p. 602.
6)._ GRIMM, WW1. d. dent. Spr., II, 732.
6) HEEREN Historische Werke, Gottingen, 1821, in-8, t.
6, p. 89, nota.
7) D. A. XENOPOLU, unit giunealtil-felitl plinil de eunnoseinte
forte seriose, committe din ripedieiune o errdre analogs In
Convorbirl litterarie, 1872, art. Notice istorice.

STUDIULU II, § 70. 163
SlaviT i GermaniT cunnoscendt pe vechiT RomanT sub epitetulti de Vlach; adeca dominatori,
Si asta calificatiune, lipsita maY in urma de primitivulti sett intellestt de suprematig,
devenindti o traducere adecuata a cuventuluT uRomanusD, Muntenia a fostti clisg. V/achid
de'nteIu de catra Slavo-germanT, apoY prin imprumutt de cdtrg. GrecY, UngurT, OrientalT,
purtandti acesttl nume maT cu preferinta de'naintea cellorti-l'alte provincie alle DacieT, ca
una ce me cu preferinta represinta romanismulti.
EponimT, individualisarT, personificatiunT alle acestorti doue forme, ambele manifestandti
originea nationals, erati Romant-vodg. qi Vlachita-voda, umbrose figure mitologice, create
in evulti media Si carT trdiat inca in traditiunea poporuluT nostru pent pe la finea secoluluY
XV.
Adoptandti pentru usti liturgicti Si officialt limba slavicd. Si sciendt ca vorba "NachiT, deli
de provenintd strains, nu este totusT decdtti unti essacttl ecivalinte allti cuventuluY Romaniz,
Para ca sd fie copprinsa in ea cea maT mica ideid de reprobatiune, MunteniT at admis'o eT
in§iT.
Pe la ii6o-118o, annessandu-se card banatulti SeverinuluT territoriulti agardOnt de
peste CarpatY, ruptti din corpulti TransilvanieT, acesta crescere a statuluT muntent pe socotela
Maghiarilort a inceputt a se esprime de atuncY ?nuke prin Vngro-ci>/achid, ca §i candy
s'artl Slice Fagara0-Severint, care nume, denotandtt noua compositiune administrative a
terreT, a luatti loco in titulatura cellorti dour capT aT natiuniT, de'nteiti principele i maT tarctig
metropolitulti, dert numaY in acte slavice Si grece, cad in celle latine ellu arti fi provocatil
o intempestiva susceptibilitate din partea Ungariel contra unel nomenclature correspunclet6re
litteralmente cu : « terra Ungriae-et-Vlachiae o
Predomnirea Carpatilort a maY ca§tigatt voevodatuluT Bassarabilorti urmdtarea nomenclatura
omogena, egalmente respandita in intru Si 'n affard:
Prrd-Xuntenescd, usata d'o-potriva de ambele laturY alle MilcovuluT;
Zrans-alpina, adeca Peste-muntenid, care ne intimpina mereti in fontane latine, fie maghiare,
fie papale, fie chTartl romane, etc.;
atatany, mime polonti corrupttl prin schimbarea luT n in 1 din forma romanesca locals
a Muntenia D;
cf)rance, nume moldovenescti, datoritti crescetuluT alpestru prin care se desemna despre
Moldova fruntaria ostti-nordicd a TerreT- Romanesci;
Wapas-gi/fo/d, adeca Muntenia-de-gTosti, nume maghiarti pe care graTulti ungurescti din
Ardelti illti prescurteza in cAlfold.
Muntenia set Terra- Romanesca, atatti prin intinderea hotarelorti selle in comparatiune
cu alle cellorti- l'alte staturT romane din evult-medit, pe cat maT cu sena prin prestigiult
de a fi fostti totti-d'a-una centrulti m*driT romdnismultii la nordu de Dundre i chiarti pentru
romanimea transdanubiang., maY purta unti nume, pe care 'lt afflamt in fontane istorice
sub doue forme:
Grosse-W alachie, Valachia-atajor, Vlachia-alaggiore etc., adeca Romania mare, la straini;
.7gare-voevodatd, in titulatura princiard interns.
Degia cu multt inainte de secolult VI, dominatiunea nemuluT Bassarablorti d'a-stanga
OltuluY latine assupra territoriulur numele de Bessarabia, conservatti apol fare intrerumpere
pent 'n suta XV, candti o parte a StatuluY Muntenti dela GalatT pent la Kilia trecendti sub
stapanirea MoldoveT, acesta denominatiune a inceputt a se applica din ce in ce maT esclusivtl
card regiunea BugiaculuY, erg dela 1812 guvernulti moscovitti a intins'o assupra intreguluI
spatit dintre Prutti Si Nistru.
Cuventulti copprinclendtt in sine elementele 3-1-r+6, s'a intemplatti une-orT a se confunda
$lassarabia cu Serbia, incatt ca SerbT erati considerag cate o data, simplu din cause acesteT

164
ISTQRIA TERRITORIALA.
gratuite assonante, atatt anticiT Bassarabi dela Oltti, precumu §i o ramur. a lord maT noun,
urcata pe la 1375 pe tronulti Moldovei in persona luT Petru Mu§att ; den nu numaT aci s'a
resfrantt actiunea omofonieT, ci Inca, intr'unt aliti fenomenti Para allaturare maT remarcabilti
prin multimea, varietatea Si importanta consecintelort.
Printr'unti rebusti eraldicti, forte communti in simbolismulti din tote epocele i din tote
terrele, Bassarabil descompunendu-§T strabunult nume gentilitit in Bass-arabd, purtati din
timpi immemorialT in stemma lord nobiliary unulti set maT multe capete de eilrabt, adeca
negre, ceTa-ce pe de o parte a data nascere famosuluT mitt aliti luY Negru-voclg ca fundatorti
alit staeulur bassarabesct, era pe de alta a cream pentru intrega Romania, qi chiarti pentru
regiunile limitrofe, o intinsa nomenclatura territorials sui generis.
Poesia poporana a vecinilorti nostri SlavT Si TeutonT a fostt naturalmente incantata de a
pute gassi in apropiare la Dunare o fantastica Arabia, pe care s'ati Si grabitt a o celebra
balladele serbe §i bulgare ca Zzrni-eArapi sett a Negri- Arabia, antult epica germane aliti
Nibelungilorti ca Araby, penis Si sagele scandinave din Islandia ca 531a-menn sell ,Arabia,
era MongoliT, TurciT, GreciT §i UnguriT sub felTu de felTu de forme, devenite ce-va maY
prozaice prin supprimerea arabismului Si conservarea numaT a ecivalinteluT set de negru :
Wara-iflak, Wara-bogdan, Nigra--Cumania, etc.
Eminamente poeticti, acestti epitetti nu_se putea tnfige tntr'o singurs regiune definita, precisiunea
fiindti totti ce este maT proza, i astU-!-elTu degia in secolulti Xcaci n'amti voitti
a ne urca maT susti d'o cam datanoT vedemt epica negrets a terreT Bassarabilort latindu-se
nu numal pretutindenT intre Carpals Si Dunare, dert mai impresurandt Incs unti
spatit trans-carpatinti prin metamorfosarea TranssilvanieT in Negra-Ungria, unti spatit
trans- danubianti prin Negra-Bulgaria, Si chTarti insu0 Pontulti se preface in Negra-mare,
adeca se 'nnegresce totti copprinsulti albieT istriane pe ambiT termT aT fluviuluT, avenda dreptti
puntt de plecare Bass-arabia, cuTbult %Yegriloril voevociT.
Affars de a Negra-Romania', remasa. la OttomanY in usti vulgarti pene 'n momentulti de
fatal tote celle-l'alte numiri alle n6stre arabice, pent; Si radecina lorti Bassarabia, incetandt
de secolY a se mg appEca ca.tra Terra-Romanesca, incatt numaY poporulti de pe la Campulungt
maY conserva o obscura traditiune despre acellti Negru-vodal adeca acella banti allti
SeverinuluT carele cucerise intre i i 6o -1 2 Io Fagaraqult, Muscellulti §i Argeqult, urmeza
derO firesce ca legendariT, cronicariT Si chYarti istoriciT modernY aT Romanilort, putint dill -ging
in resfoirea fontanelort, ati transformatti originile StatuluT Muntent inteunt chaosti
de contradictiunT, de falsurl, de travestirl, de impossibilitag, adducendt pe BassarabY din
Bugiacti, facendt uanteit descallecatortb pe tatalt mareluT Mircea, silindu-Iii O. domnesca
canda la 1215, canda la 1240, candy la 1290 etc.
Ne resumamt.
Nomenclatura MuntenieT, in parte essistinte Inca Si 'n parte desparuta dupa secolula XIV,
se reduce la urmatorulu tabellt :
I. Dupa originea nationals romang:
1. TERRA-ROMANESCA, nume etnicti internt poporanti;
2. VLACHIA, nume etnicti slavo- germanti, trecutti la totT ceT-l'altT strainT qi admisti in
limba officials interns;
3. UNGRO-VLACHIA, nume internt strictamente administrativti, civilti qi ecclesiastictl, esprimendt
revendicarea de sub Vngria §i annessarea catra Vlachia a terreY Fagaraqulut
II. Dupa aspectulti muntosg allti terremuluT:
4. TERRA-MUNTENESCA, nume topograficti internal intrebuintatti pe ambele mallurT alle
MilcovuluT;

STUDIULU 11, 170. 166
5. TRANS-ALPINA, adecli. Teste-muntenici, nume topograficti officialti latinli, esternli qi internti
;
6. MULTANY, maY correctli atuntany, nume topograficti polonli, desfiguratti din cellti inter
nli ;
7. HAVAS-ALFOLD, adecl Nuntenid-de-grog, nume topograficti maghiarti;
8. VRANCEA, nume topograficti poporanti moldovenescti.
III. Dupe. mg r im e a territoriuluT Si a prestigiuluT:
9. ROMANIA-MARE, Valachia-major, Crosse-M r alachie etc., nume ierarchicli esternli ;
lo. MARE-VOEVODATU, nume ierarchict officialli internti.
IV. Dupe. dinastia assarabilorg:
1 1. BASSARABIA, nume dinasticti interntl §i esternli;
12. ARABIA, nume dinasticti poeticti poporanti slavo-germanli ;
I 3. NEGRU-VOEVODATU, terra lul Negru-voclei, nume dinasticti poeticti poporanti interntl;
14. BLA-MENN, Negrit-oment, nume dinasticti poeticti scandinavti;
15. NIGRA-CUMANIA, probabilmente eltete-2(unok, adecli. Negrit-`Comad, nume dinasticti
maghiarli, applicabilli §i catra Moldova;
16. KARA-ULAG, W. igni-Romcinid, nume dinasticti mongolti;
17. TZRNI-TATARE, Negra-Z (Vara, nume dinasticti serbti;
18. KARA-IFLAK, Ne'grii-Romania, de unde apoY Kara- Bogdan pentru portiunea d'a-drepta
MilcovuluY, nume dinasticti turcti ;
19. MAIPO-BAAXIA, nume dinasticti neo-grect, maY cunnoscutti relativamente la Moldova.
Tote acestea intr'o strinsli. legatura, de origine cu NEE RA.-UNGRIA ca numele TransilvanieT,
cu NEGItiBULGARIA ca numele Dobrogil, qi cu MAREA- NEORA...

STUDIULU III
ACTIUNEA NATUREI ASSUPRA OMULUI

§ 1.
NATURA MUNTENIEI.
Una Anglesti forte solidi §i fOrte observatora, vechTu consula britannicti in Buccuresd,
sir William Wilkinson, incepe unulti din capitoliT opereT selle cu urmat6rele cuvinte:
GVecinetatea MariT-negre §i a Balcanulul d'o parte, a Carpatilora de cea-l'alta, face cli-
Gma ambelort principate romane schimbacTOsa qi suppusa unorti rapecti variatiunT de tern-
Gperatura. arida suffla ventula nord-esta, &Tara in midi-locula verel atmosfera se re-
G cesce d'o data penis intr'atata ca. locuitoril sunt silitT a recurge la vestminte maT sub-
Gstantiale. Ventula dela sudti adduce caldura si timpti frumosa, dera generalmente de
a scurta. durata. Vera este fOrte ploi6sa; in iuliti §i in iunitl cu furtune viscolOse, cart revinti
a in tote serele la aceTa-§T Ord. trna maT tota-d'a-una e lunge Si monotone, Si caldurele vea
debuta subitamente din celle anteie cline alle luT maTu, astti -fellu cy deliciele unel pri-
Gma-vere regulate sunt aci pulinti familiare. Porliunea cea maT aspra a erne se incepe dela
Gprimult patrarti alit luT decembre, Si acella-0 gradt de frigti cu putina varialiune line
pens pe la miclu-locula luT februariti, canda IT succede o temperature umeda Si nesalubra,
a durandu apoY pens la malu. Dunarea Si tote riurile aceste regiunl remand degqrate in
a intervallu de Besse septemane, ghiata lord fiinda destulla de tare pentru a susline trans-
Gportulti celleT maT grOsse artillerie. In genariti si 'n februariti ninge Si lumea amble cu sanie.
Celle mai frumose Mille alle annuluT se 'nceptl de pe la finea luT septembre si tint ate o
a data pen6 pe la finea luT novembre, dera noptile sunt escessivamente red qi nesanetose.
GCalletoriT, carT nu se aperg, atuncT prin flanelle Si haTne calde contra pernicioseT influinle a
anoptilorti, sunt espuqT a capeta felTurite frigurT Si pleuresie. Neregularitatea climeT, umi-
Gditatea soluluT Si mullimea baltilora essercita aci o visibilg, inriurire assupra diverselorti
a specie animale, precumtl qi assupra vegetatiuniT. Ur§iT, lupil Si vulpil sunt de o nature ti-
a midg. Si pulinti pericolo§; affara numal canda amblg, in numer6se haTte, ceTa-ca se 'ntempla
G adessea in noptile celle maT red alle erneT. Animalil domesticl sunt remarcabilT prin
blandeta. Carnea de boti, de porch, de Old, de venatu Si de passerl n'are una gusto pro -
a nunlatti ; legumele sunt putina gustOse qi florile pulinti aromatice. In fine °multi, capti-d'o-
G pera naturel, este aci greoitl §i m011e. Fara passiunl violintY, Para energia in caractera, ella
a manifests o repulsiune firesca contra a tau felTulti de munca corporals sea intellectuals.
a Negre§ittl ca aceste disposiliunl pott proveni din cause morale, dera in Romania causele
Gfisice sunt cello pulinti totti atata de active. a 1.
MaT pe scurta, Omeni; cai; boil, u/*T, lupiT, vulpiT, gainele, ralele, florile, 'Axle Si erba
1) Tableau de is Moldavie et de la Valachie, Paris, 1842, et Is nature du 'Mame paludeen, Paris, 1865, in-4, p. 17.
in-8, p. 114-116. Cf. OBEDENARU, Des Sevres des murals, GRECESCU, A ssupra emanatiunilorii palustre, in Gazette
Bucarest, 1871, in-8, p. 23. stALDAaascu, Sur l'origine epItalelorii,
Bucuresci, 1869, nr. 6, etc.
22

170
1STORIA TERRITORIALA
campuluT, pene si gustulti fripture, to si tote se ticalosescd, se piticescd, se trandavesco in
nefericita Romania, din causa emanatiunilord palustre, din causa caprici6seT temperature,
din causa soluluT si atmosfereT, din causa a o multime de agintI ce se chiama forte bine
in sciinta igienica: circumfusa.
Permistt unul turistd a constata o actualitate si a semnala proveninta'T cea maT immediata,
cea maT evidinte, cea maT palpabila, deli chiarti densiT art trebui O. specifice tottd'o-data
cent putinti zona observatiuniT, ert nu se generaliseze intiund modu absolutti; nu
e permisti tnse unul istoricti, caruTa nu i se Terta a taia dintr'o lovitura noduld luT Gordia,
in locd de a cauta passe la passel o lege providentiala permaninte, esplicandd apoT cu sta.ruinta
totti ce se pare a fi o deviatiune:
g Sucht das vertraute Gesetz in des Zufal's grausenden Wundern,
g Sucht den ruhenden Pol in der Erscheinungen Flucht!,2.
Caracterele fisice alle pamentuluY romanescid fosead elle totti-d'a-una ast-felTu dupa cumtl
ni le descrie Wilkinson?
De n'ati fostd asa, urmeza necessarmente o aka intrebare: cumtl anume O. fi fostd, si
care trebuY sä fie diverginta totala sell partiala a effectelorti in comparatiune cu ceia-ce
este ?
De all fostd totti asa, de nu s'a schimbatti nemicti seti pre-putind, de a remasti aprOpe
intacta aceTa-sT constitutiune geologica si meteorological acella-sT gTocti termometricti, barometricti
si igrometricti, atuncT cumd dero de s'a modificatu atatti de radicalmente natura
organica?
Nu maT departe decatd in secolulti XIV, carele ne preoccupy maT in specia in opera de
fata; nu maT incollo decatd intre anniT I30o-140o, alta-minte destulltl de apropiatT de clillele
n6stre, fost'a atatti de caclutti, atatt de slabanogtl, atatd de insipidti Romanulti din
Muntenia, dupa cumtl elld ni appare in relatiunea luT Wilkinson, fara a maY vorbi de vite
sett plante, -si maT allesti despre gustultl lord curatti gastronomicd ?
Ce sa. respuncla 6re la o assemenea indouela viteziT luT Alessandru Bassarabti, aT luT
Vladislavd Bassarabti, aT luT Bassarabti Mircea, de'naintea carora, in cursti de und -yen
intregd, se puneau pe gandurT UnguriT, SerbiT, BulgariT, TatariT, TurciT, tote nemurile Invecinate,
chTartl dila in fruntea acestora se afflati nesce gigantT ca tzarultl Stefanti cellti Forte,
ca regele Ludovicti cent Mare, ca sultanuld Baesidd Fulgeruld, ca imperatuld Sigismundti ?
At atuncT nu era in Muntenia totti felTuld de mlascine si mocirle cu funestele lord effluve
febrifere? all nu era o temperature tow atata de estrema in frigt si'n arsita, in uscacTune
si'n umiditate? ati nu erati tote motivele morbide, pe cate ni le-a spun si pe cite a uTtatti
Inca sä ni le insire Wilkinson, incatd le vomt spune noT insi-ne maT la valle?
Si decd aka data, in fata uneT pressiunT fisice analOge, Romanuld dela Dunare a pututd
sä uTmesca ltunea prin marimea personalitatii selle, cumtl del-6 de nu se maT buccura ells
actualmente de aceTa-sT immunitate contra acelleTa-sT actiunT esteriore? si decd nu se maT
buccura asta-cIT, apoi Ore prin ce specia de transitiune, redobandindu-sT vechTa'T aptitudine,
arts pute sä se buccure incal many sett poimanT ?
Precumd vedetT, problema devine dintre celle maY complicate si maT importante tottt -d'odata,
cad intr'insa rolluld istoriel este nu numaT a clarifica o situatiune antica., a restabili o
imagine trecuta, derd Inca maT cu soma a prevesti si a prepara o possibila regenerare viit6rig
a uneT natiunT. .
Vomd merge incetd, cad sunt unele cestiuni in cad callea spre descoperirca veritatiT se
2) SCHILLER) Horen.

STUDIULU UI, 1 2. 171
assem&la cu angusta punte ce duce peste prapastie la paradisula luT Mahometa : una singuru
passa precipitatti, Si aT perduta perspectiva de a agTunge la tinta!
Mai anteTul ca o nedispensabila introducere in material cats, sa ni se spung: pent la ce
puntu se pote subordina, sea trebuT vrenda-nevrenda sa se subordineze unit popora, in bine
si 'n ret, inriuririT pamentului?
A admitte fara cercetare §i fart. restrictiune dictatura glebe; a trece peste idiosincrasiele
individuale §i de ginte, a uTta principiulti atavismulul, a nu recunnosce Provedinta, a nu lassa
omulul liberula sea arbitriti fact cu natura Si cu Divinitatea,este a nu intellege istoria.
§ 2.
'PEORIA ACTIUM CLIMEI ASSUPRA OMULUI.
Cu cincT secolT inainte de nascerealuT Cristti, sunt acuma doue miT patru-sute de annT
Si mai bine, de'nteitt Khung-fu -tset in China Si apol Ippocratti in Ellada constatati legea
desvoltaxii climatologice a natiunilora.
TotT ate vorbitti despre marele Greca; neminY, nicT chTara scriitoriT ceT maT nouT assupra
filosofieY istorieT1, n'aa voitti sa cunnOsca pe marele Chinese.
Si totu§T ecce ce dicea Khung--fu-tset cu multa inainte de Ippocrata :
a A ave apucature bine-voitOre Si dulcT pentru a instrui pe OmenT; a aye compatimire
a pentru ceT rescullatT din retacire contra ratiunii; acesta'T fora virilg a terrelora sudice, prin
((care se distinge intelleptula. A'§Y face culcuo cu samcelle de terra Si cu armure din peile
ferelorti selbatece; a privi fara fiorT apropiarea mortiT ; acesta'T fora virila a terrelorti nora
dice, prin care se distinge vitezult b2.
Peste optti secolT dupe. Khung-fu-tseti, unt osta§a romanti Flavin Veptia facea din vorba
in vorba acera-§T observatiune.
Ella dice:
aDupa. opiniunea 6menilorti cellorti maT competintT, natiunile sudice, suppuse estremeT
a ar§ite a s6relui, au maT multa intelleginta, derU maT putina sanger ceTa-ce le face sfiiclOse
a§i tem6t6re de a da pepta i'ntr'o lupta, cad sciendu-se anemice, lorti ii e frica de rane;
apopOrele nordice, din contra, departate de caldure solare, ati maT putina, intelleginta, dera
aunts sange abundinte, care face dintr'insele ceT maT bunT luptatorT; a§a del-6 pe soldatT
a cata sa-T luama din nesce terre intermediare, incatu nicT sangele sä nu li lipsesca pentru a
apute infrunta ranele §i men-tea, nicT acea intelleginta prin care se mantine in armata discia
plina Si care este d'o-potriva utila. in resbellu si'n consili0 v3.
Pentru ca unti Chinesti §i anti Roland, nedependintT unulti de altulu, fart, O. ft sciutti
nicT macara deca essista. unde-va China pentru Vegetia sea Roma pentru Khung-fu-tsea,
pentru ca ambit sa
fi espresstl o singura. ideia., ba Inca apr6pe in aceTa-0 ordine logic,
1) Bunk lid, LAuRrisir,,Philosophie de Phistolre, Paris,
1870, p. 99 sqq., unde ciesvolta, actiunea climeT, combs ttendk
pe Montesquieu si Herder.
g) Tchungynng on Pinyarlabilite dans le milieu, cap.
10, § 3-4, in rA.urima, Les livres sacrd de POrlent, Paris,
1841, in-8, p. /65. Avail' des manieres bienveillantes et donces
pour instruire les hommes; avoir de la compassion pour
les insenses qui se revoltent contra la raison: voila. is force
virile propre aux contrees meridionales ; c'est k elle que s'attache
le sage. Faire sa couche des lames de fer et des cuirasses
de peaux de betas sauvages ; contempler sans fremir
les approehes de la mort : voilk la force virile propre aux contrees
septentrionales, et c'est a, elle que s'attachent les braves."
vEGErnis, Institnta rot milltarisj lib. 1, cap. 2: Quo
loco ea, qute a doctissimis hominibus eomprobata sunt, non
omittam. 0 mnes naVones, gum vicince sunt Soli, nimio calore,
siccatas, amplius quidem sapere sed minus habere sanguinis
dicunt: ac propterea constantiam ac fidueiam cominus non
habere pugnandi, quia metuunt vulnera, qui se exiguum sanguinem
habere noverunt. Contra, septentrionales populi remoti
a Solis ardoribus, inconsultiores quidem, sed tamen largo
sanguine redundantes, aunt ad bella promptissimi. Tirones
igitur de temperatioribus legendi aunt plagis, quibus at copia
sanguinis suppetat, ad vulnerum mortisque contemptum, et
non possit deesse prudentia, qua' at modestiam servat in castris,
et non parum prodest in dimicatione et consiliis."
Despre ceT-PaltT dassieT greet si latinT. vedl UKKERT, Geographic
der Grieehen and Romer, Weimar, 1821, in-8, t,
2, p. 1'4-179, unde cited, pe .rodotd, Titii-Livifi, Tacitti,
Galenk etc.

172
ISTORIA TERRITORIALA
agTungendti fie-care pe o calle proprig. la unit resultattl identicti, trebue sg fie copprinst in
observatiunea lorti commune, unti mare fondt de veritate.
Antagonismult moralti intre nordt si sudt, bogy is globulelorti sanguine in cella de 'nteTu
si putinetatea lorti in cellti- l'altti, cunnoscuta chTart sub numele tecnictl de angniie des
pays chauds ; adeca tott ce at sciuttt degia Khung-fu-tseti si Vegetit, este o dogma in medicina
de asta-c1.14.
O cugetare fugitiva a devenitti inse o sciinta intrega, unti corpti compactti si sistematict
numaY sub condeTulti anticuluT medict grecd dela Cos.
Appocratti este adeveratult parinte alit climatologiel.
Lab6rea moderna, atatt de orgolli6sa, abia putu descoperi in realitate, de atuncY si pent
la Humboldt, pe icY pe collea ate ce-va care sa nu se gassesca in nemuritona opuscolti :
imp/ Eciporo, RciTtuv, Tomo.
Pent si acestti titlu alit capti- d'opereY luT Ippocratti resume, in sine ultimulti cuventd alit
sciinteT climatologice: aerti, ape si locurT.
NicT atmosfera, nicT idrologia, nicT topografia nu sunt sufficiinti, intru Olt le Tea cine-va
separamente.
uIppocrattidice unult din discipoliT seT ceT maT celebriattribue effecte morale nu nuumaT
temperatureY aerulur, ci tuturorti cellorti-l'alte calitatT atmosferice intrunite ; nu numaT
ugraduluT de latitudine alit pamentuluT, ci inca naturel selle tellurice, naturel productiu-
nilorti selle, naturel apelorti ce 'la percurgt. Ellt se silesce a descrie cu essactitate tote
a particularitatile ate potti attrage attentiunea in studiulti diverselort terre si carT le disutingt
maT in specie.. Pentru densult, ca elemente necessare alle cestiunil, sunt tote obiectele
uimportante proprie fie -cant regiuni; tote calitalile constante si pronuntate prin carT aceste
obiecte potti affecta simturile si a modifica natura umana. Acesta semnificatiune a cuvenutuluT
dimei e singurg. complete,. Clima nu p6te deft a fi restrinsa in circumstantele particulare
.alle caldulul si friguluT, ci ea imbratiseza inteunt modti forte generalt totalitatea circumustantelorti
fisice alle uneT localitatT; si tote trassurele caracteristice, prin carT natura a
distinsti differitele terre, intrg, tote in conceptiunea
Ecce in ce simtt intellegemt si noT clima, dandu-T inse, pentru a preveni orT-ce confusiune,
numele maT putintl marginitt de n a t u
In limbaglulti filosoficti omult fiindti ego, actiunea natureT assupra'T insemneza rapportulti
activti alit luT non-ego.
Este ceTa-ce in 4illele nOstre d. dr. Bertillon a numitti mesologia, adeca sciinta midst -loculuT
ambiante.
§ 8.
GiNTEA NARGININDU ACJIUNEA NATURE!.
OrT-catti de copprincletord art fi intellesulti ippocratict allti conditiunilort climate rice,
si orT-catd de s!matrica teoria s'arti pute cladi pe densele, realitatea se va arreta adessea
rebella conclusiunilort cellorti mai legitime, si istoricult va fi silitti sa esclarm cu nedomerire
: este ce-va maT pe sust de materig!
4) BECQUEREL, Traite &hygiene, ed. 3, Paris, 1864, in-8,
r. 299. ROCHARD, Acelimatement , in Nouveau dictionnacre
de medechte, ed. Jaccoud, Paris, 1864, in-8, t. I p.
183 sqq. PERRIN, De Pacciimatement, des modifications
direrses quOl
pout imprimer a la sante etc., Paris, 1845,
in-4, these. CREBESSAC-VERNET, De ',influence de la temperature
sur Peconomie Johnnie, Paris, 1846, in-4; etc.
Multimea cartilord medicale, ce le-amd pututC consults si
le vonifi vita mat la valle, o datorimd amabilitAtiT, cu care
nY-ad desehisil bibliotecele lord particular° dd. doetorT V.
VIlideseu, Petrini, Obederard, Malddreseu, Z. Petrescu etc.
6) CABANIS, Influence des climate sur les habitudes morales,
in Rapports du physique et du moral de l'homme,
Paris, 1865, in-8, t. 2, p. 139-140.
6) Lrr-rsg et ROBIN, Dietionnaire de medecine, Paris,1873,
in-R, p, 953, art. Mesologie. BERTILLON, Acclimatement,
in Dictionnaire encyolopetlique des sciences medicales,
Paris, 1864, in-8, t. 1, p. 270-323.

STUDIIILII III, g 3. 173
MaY anteiti chiara in sfera materiala se observa isolandu-se tint elementti maY putina
brutti, de§i tat materia ; unti elementti nu numaT organicti, ci inca umant ; unti elementti
forte tenace, a caruTa resistinta contra tuturorti pressiunilorti topice, deed nu tottl -d'a -una
le tnvinge, incaT celle maT de multe orl reursce a aglunge la o imp ,care prin compromisti.
Acesta vigurosti elementa, acesta aristocratia a materiel, ca sa ni fie permisti a ne esprime
asttl-felitl, este gintea, pa_ care Ippocratti Si interpretiT seT o uTtasera aprope cu desever§ire
Si 'n virtutea carda BasciT §i stranepotiT Gotilora, bunk, -Org., locuesca de secoll pe acela-§T
costa a Pireneilora, Para ca totu§T o natura esteriOra absolutamente identica sä fipututt assimila
printr'o necurmata actiune de tote glillele vita teutonica cu acea ibericg..
Nemuritorulti creatorti alla climatologieT Slice inteunt passagia :
a PrivitY pe termureniT Fasulul in Asia. Pamentula lorti e umedti, m16.0nosa, caldurosa,
uaccoperita de paduri, scaldata ne'ncetata, sea maT bine inundata cu violintg. de potopurT
de plOig.. Locuintele lord sunt infipte chlarti to sinulti baltelora : Subrede colibe din lemnti
a Si din trestle. Rare-orT FasianiT visiteza orarle §i tergurile invecinate : singurulti lorti miglauloca
de communicatiune sunt nesce luntri scobite din butucT Si cu agiutorulti ctirortl el plu-
s tesca icy-collea pe numerOsele canallurT ce despicg, pamentula lord in tote directiunile.
aApe calde Si statatOrie, putreglite la aria sOreluT Si nutrite de ne'ntrerupte ploTe, sunt
uunica lord beutura. Insu-§T fluviulti lord Fast' este riulti cella maY lenW, ce abia i§T mirg.
undele. Fructele Si erburile nu agTunga aci nicl o data la deplina lora desvoltare : umidi-
Q tatea le refine inteo stare perpetug. de neperfectiune. In fine, aerulti e incarcatti de negure.
uPrin lucrarea tuturorti acestorti cause Fasianil differa de tog cer-l'alti OmenT. Statura
«lora e inalta, dera desfiguratg. prin o grassime atata de neobicinuita, incata corpula se
pare a nu ave nicT vine, nicT muschT. Figura lord e palida, ca Si canda arts suffer' de galabenarT.
Aerulti cella umedti §i negurosu dede vocil lorti o intonatiune ragu§ata. ET sunt
a domolT din fire Si nu pota sustine nicl o obosela....z t.
IcOna e superba, Si totu§T cuvintele luT Ippocratti nu se maT potrivescti cu actualitatea.
Regiunea Fasiana, famOsa Colchida cu berbeculti de aura din mitologia ellenica, este
la piciorele CaucasuluT, correspunglenda cu Imeretia §i maY allesti cu Mingrelia, ambele facenda
parte din Georgia.
Apele, locurile, aerula, maY tote circumfusele se afla aprOpe in aceia-§Y stare patogenica in
care elle erati in anticitate; dert locuitoriT, deli cam mollatecl, sunt inse pre-departe de a
glustifica ultra-limfaticula tipti din relatiunea luT Ippocratti.
Unti proverbiti mingrelianti Slice cg fericirea omuluT consista in a aye una calla, unti §oYma
Si unti ogarti2.
Poporti de venatori este popora de voTnicT.
Intre Fasianil Jul Ippocratti Si MingrelianiT de asta-gli essista dert o differing g. radicals,
macara-ca pamentula lorti a conservatti in trassurele selle caracteristice vechla baltOsa
fisionomia.
De uncle Ore provine acesta intargliatg, rebelliune a omuluT contra naturel?
Causele trebul s.ga, fie multiple, inse una mai cu sema se pare a fi cea maT decisiva.
Nalionalitatea georgiana, din care Mingrelianii sunt o simply ramura, nu p6te fi de
aceia-§T ginte cu anticil Fasianl, o colonic. africana dupa. Erodott3, ci derive, dintr'o aka. tulpina
mai venOsa, maT vivace, mai resistinte, a calif arclare in vaile Caucasulul, pe unde
I) Thei ai6QWV, acivow, apirrvv, LXXXVIT-IX; editiunea luT
CORAY, Paris, 1800, in-8, t. 1, p. 72-6.
2) MALTE-BRUN, Gdographie Universelley ed.Malte-Brun
Ms, Paris, 1851, in-8, t. 2, p. 326.
3) HEROD 1, 109; IT, 104-6; III, 97; VIT, 193.DIONYS. PE-
RIEG., vers. 689. AMMIAN. MARCELL., STRABO etc. EARL.
'
RITTER Die Vorhalle europilisclior Volkergeschichten,
Berlin, 1820, in-8, p. 35 sqg. crude re Oolehi a fi fostfi o coloniA,
indianA, deru argumentiltiunea 'T nu saiisfate.

174
ISTORIA TERRITORIALA.
ca printr'o colossal, Ora trecura atatea sute de nemuri in successivele migratiuni alle
barbarilord din Asia in Europa, esse posteriOra epocel lul Ippocratti.
Poporele, ca si indivi4iY, se distingd prin maT mares set maT mica intensitate a asa numitelord
predispositiunT morbide.
.Espuneg maT multe persone totti-d'o-data acelluTa-sT currentt de aerti rece: una se va
uplange de colice, alta va capeta o bronchita, a trela va simti preludele unul reumatisma
aarticulard, si asa maT inrollo94.
Se va gassi intre elle chiard cate una din acelle fericite constitutiuni immune, carT trecd
nevatemate prin focti si apd.
Aprope aceia-s1 clima cresce pe LaponT si pe Svegliani: cel de'nteTu menunti, slabT, urritT,
ochesi; ceT-Palti tnaltT, tarT, frumosi, bloncIT.
MaT multe famillie ollandese, stabilite sunt acumtl treT secoli tocmaT la capetulti sudicu
alld Africer, departe de a deveni negre set macarti brune, ail remasti pene in momentulti
de fata ca si candd nicT o data nu s'arli fi miscatti dirt Amsterdame.
Tiganulti dela Constantinopole nu se deosebesce de fratele sett dela Stockholm.
In acesttl modti tote conditiunile curatti fisice se areta une -orl neputinciOse in crancena
lord lupta cu tenacitatea principiuluT de ginte.
Acesta totusi, cats, s'o recunn6scemtl, nu este generalitatea casurilorti.
MaT adessea pamentult si poporulti agTungti la unti felTu de ecilibriti.
aIsraelitii, dice Michel Levy, a caroru imprastiare incepuse cu multti mai 'nainte
de m'ortea luT Cristtl, offers mediculuT o secolara esperiinta universall, despre inriurirea
climaterica. Israelitulti ollandesti, grosti, inflato si lunganti, port, in tOta fiinta luT sigillulti
upredomnirii limfatice; Israelituld din Algeria este macru si bine proportionate, maT multti
uscurtd decatt inaltd, &hest, agerd si indemanatecd. Ecce ceTa -ce T -a facutti clima. Sa'T
a puneii inse allaturi unulti longs altulti, si assemenarea lord de ginte o sA ye surprincla.
Acellea-§1 trassure denOta o origine communA. Ecce ceTa -ce potti face dispositiunile oraganice
contra lucrarii lunge si intrunite a influintelorti esteriOre D 6.
Noi-insine descriseramd altA, date, cu urmatorele cuvinte procesulti formArii materiale a
nationalitatilorti:
O natiune presuppune doue elemente constitutive, unti pamentt si unti nemo.
a Fie-care pamentd are o natura a sea proprid; o naturti, pe care nu o pote nemici influinta
nemului si prin care acelld pamentd se assemena cu elld-insusT si
differs, de tote
celle-l'alte pamenturi.
a Anglia a fostti totti-d'a-una insuld: sub BritanT, sub SassonT, sub Danesl, sub Normangli..
a Fie-care nemd are si elld o naturd a sea propria; o natura pe care nu o pOte nemici
influinta pamentului Si prin care acelld nOmti se assemend cu elltl insusT si differs, de tote
celle-l'alte nemuri.
ArmeniT pastreza ce-va armenescti stereotipti in Francia, in Turcia, in Germania, in
.Italia, in Polonia....
.Astd-feliti fie-care pamentti are o idea a sea speciall in universalitatea pamenturilort,
asi fie-care nernd are o idea a sea specials in universalitatea nemurilord.
4) MICHEL LiVY, Traits d'hygiene publique et priTee,
Paris, 1 69, in-8, t. I, p. 68.
5) KNOX, The races of Man, London, 1851, in-8, p. 473, ap.
amni, La descendance de Phomme, Paris, 1872, in-8, t.
I, p. 2 2. Qf. PAUL DE REMUSAT, Les Sciences naturelles,
Paris, 1857, in-8, p. 20,25-6.
6) Op. cit.,1, 512. Of.BOUDIN, Essal de patholog le dthnique,
in Anuales d'hygiene, Paris, 2-e sdrie, 1861-2,in-8,
t. 13 si 17, passim. BROCA, Recherches sur l'hybriditd
animate, in BROWN-SEQUARD, Journal de physiologic, Paris,
1858-60, in-8, t.'1"3.EDWARDS, in Memoires de la Societe
ethuologique, Paris, 1841, in-8, t. 1, p. 13: Jrn Juif anglais,
francais, ailemand, italien, espagnol, portugais, est toujours
un juif... Le climat, malgre la longue duree de son action, ne
lour a guere donne que des diversitds de teint et d'expression,
et pout -dire d'atitres modifications aussi legeres."

STUDIULU IIL 1 8.
A§eclanclu-se vre-unulti din nemuri pe vre-unuld din pamenturi, legatura cellord doue
specialitatT produce o natiune.
«12nirea de'ntre parnentd §i nemd, pe basea cariTa se inalta o natiune, e atatti de strinsa,
u incatd parnentuld resfrange in tote alle selle imaginea nemului, Si nemuld resfrange in
tote alle selle imaginea pamentului.
«Natiunea, astd-felid formate, se assemena cu ea-insa§T maT multd Inca decumd se assemenad
unulti cu altuld celle doue elemente alle selle constitutive, pamentuld §i nemuld,
oocacT natiunea este unti productd de assemenarT.
'
«Prin urmare, differinta aceste natiunT de tote celle-l'alte natiunT, fiindd ero§T unti productd
de differinte, cats, sd fie §i ea maT mare decumt era differinta cea simply, dintre
aunt pamentti §i unti altd pamentd, dintre unti nemti §i and altd nemd.O.
Nemicti maT correctti ca teoria.
Avendti la mand, acestti criteria allti contopiriT clime cu gintea, s'ard pare lesne la prima
vedere a caracterisa ca §i matematicesce pe ori-ce natiune:
Francesulti Latind4 clima x;
Italianulti =Latint ± clima F;
Romanuld =Latint clima z...
Nemicti inse n'art fi mai illusorit in appl:catiune.
Simply, Si u§6ra in apparinta, cestiunea este in faptd una dintre celle maT diflicile si mai
complesse.
5i ecce de ce.
AnteTu, nu este maY nicT o naliune sub sore care sa nu fi sufferitti multiple Si copiOse
ammestecurT cu alte gintT, de§i aceste casatorie se finescd tott-d'a-una prin predomnirea
nemuluT celluT maT bine constituitd.
Allti douilea, nu este maT nicT o ginte sub sore care O. nu fi trecutti guccessivarnente
prin multe Si diverse clime, remanendd inse une-orT immune, contra pressiunilorti esteriOre.
Anti treilea, nu este maY nicT o clima sub sore care sa nu fi induratu macarti o picatura
modificatrice dela felTurite natiunT.
Aceste treT proptelle arrunca problema intr'unti labirintd.
Pentru a defini pe Francesd, de esscmplu, nu maY agYunge elementara formula, de mai
sust, ci se cere o alts, fgra comparatiune maT complicata, in care sa se prevecla proportionalti
tote gintile cate ad fostd concursd de'mpreund cu cea latina la nascerea natiunii
francese, tote climele cate influintasera anterioramente assupra definitiveY formatiunT a
acellort differite ginti, §i'n fine tote natiunile the essercitasera Si maT de'nainte o fracliune
de lucrare in sfera acellord variate climes.
5'apoT resultatulti uneT assemenT analise cata sd se applice treptatd card tote etatile viueteT
national; constatandu-se gradatiunea cu care urmele tripleT inriurirT converging devinti din
ce in ce maT palide Si maY nesimtite, unele maT multi §i altele mar puling, in proportiune cu
marimea doseT primite dela inceputd §i'n mesura departariT in timpti §i'n spatid dela puntuld
7) HASDEU, Industria nationalii fatil en prineiplulti conenrrintel,
Bucur., 1866, in-8, p. 17.Despre intellesu1ii enratil
moralfi, nu ma, whit, allu cuventuluI ratiune, vetp studiulti
amiculul nostru G. VEGEZZI RIJSCALLA, In Columns Inl
Traiann, 1872, nr. 25 sqq., ¢i italianesce : Che cosa a nazi -
one, Torino, 1854, in-8.
18) CHARLES VOGT, III DARWIN, Op. cit., p. XII : L'heritage
et la transmission des caracteres est, dans le morde organique,
ce que, dans le morde inorganique, est la continuation
de la force. Cheque etre est done le resultat necessaire de
tons les ancetres qui l'ont precede, et pour comprendre son or-
115
ganisation et la combinaison variee de ses organes, 11 faut
tenir compte de toutes les mcdifications, de toutes les formes
rassees qui, par heritage, ont apporte leur contingent dans
la nouvelle combinaison existante. Et de memo que la force
primitive se montre dans le monde physique et suivant les
conditions exterieures, tantdt comma mouvement , tantdt
comme chaleur, lumiere, electricite on magnetisme, de meme
ces conditions exterieures influent sur le resultat de Pheritage
et amenent des variations et des transformations qui FO transmettent
a leur tour aux formes consecutives. IIne tftche immense
incombe done aujourd'hui aux sciences naturelles."

176
ISTOR1A TERRITORIALA.
de plecare, maT tinendu-se apoT semg. 9i de nouele ingrediente ce se adaugc in fie-care
secolti.
Ast-felTu, revenindti la formule algebraice, cu aglutorult cdrora rationamentulti appare
maT plasticti, §i esprimenda prin N o natiune orT-§i-care, prin G gintile constitutive, prin C
climele prin cate trecuse, prin 8 scdderea elementelora vechT Si prin .r adausulti elementelorti
noue, voma vede cc o nationalitate, deco in primula secolti anti essistinteT selle este
N= xG-1-1)C, in ceT-l'altT secolT unulti dups altulti va fi:
N= (xG 8)4- (2)C
N= (xG-23)+(YC-28')-1- 21;
N= (xG
N= (xGna)±(pCns,)+ny.
Dera a gassi val6rea concrete a acestora formule este o munca de titan/a!
Si totu9T istoriculti p6te pone la unit punta sd intreprinc)a acesta colossals opera, 9i fiindti
cc p6te, trebuT s'o fug..
Negre§ita cc istoriculti uneT natiunT, cello multa alit] uneT ginkT, cad timpulti uneT seri6se
istorie universale n'a sossitti Inca, set maT bine clicenda istoria fie-cdriT Jerre, microcosma alla
macrocosmuluT, este cea maT veridicd istoria universals.
Elementulti gintiT ne va preoccupa maT in specia in tomulti II alit acesteT scrierT.
Aci noT amts voitti numal a margini printr'tnsulti cerculti de actiune alla natureT.
Derti acesta actiune, fie ea catt de intinsg., precuma Si este, 6re numaT gintea o mdrginesce ?
§ 4.
INSTITUTIUNILE IIARGININDU ACTIUNEA NATURE!.
Teoriele esclusive sunt acellea ce ati servitti tota-d'a-una maT multi decata orT-ce a
intuneca veritatea.
Illustrulti Montesquieu esplica tote prin climd Si erO§T prin climat, ba Inca inteund simlti
forte restrinsti allu cuventului, cam in felTulu luT Khung-fu-tsett §i Vegetia2, cu multa maT
pe gTosti de vastele vederT alle luT Ippocratti.
Inteuna loch end dice :
PopOrele insulare sunt maT liberale decata popOrele continentale. Insulele sunt geneuralmente
micT, incata o parte a poporuluT nu pote fi intrebuintatc atata de bine la assuuprirea
celleT-l'alte... D3.
Montesquieu observe ella singurti in nota cc Iaponia e forte despotica, den pentru
ca.,. este o insula mare, nu mica!
Ce arti fi c)isti
inse cu call -va annT maT in urma despre Statele-Unite alle AmericeT, atata
de liberale, de§i forte spati6se Si earl nu sunt nicT macarti o insulg. ca Iaponia ?
De ce tace despre Elvetia?
GeneralisarT pripite de acesta categoric, deochianda adevrulti teoreticti prin err6rea
applicatiunilora, n'ati pututti O. nu prov6ce din partea semi-sciinteT alte generalisarT tat
atata de pripite Si nu maT putina erronate in simtula diametralmente contrariti.
UniT s'aa apucatti a contesta din temellia actiunea natureT assupra omuluT.
I) Esprit de lois, lib. XIV: ,,Des lois dans le rapport qu'
elles ont avec la nature du olimat "; lib. XV: Comment les lois
de l'esclavage civil ont du rapport avec la nature du climat";
lib. XVI: Comment les lois de l'esclavage domestique ont du
rapport avec la nature du climat"; lib. XVII: Comment les
lois de la servitude ont durapport avec la nature du climat";
3')-1-y;
lib. XVIII: ,,Des lois dans le rapport qu'elles ont avee la nature
du terrain."
2) Ibid., XIV, cap. 2: L'air froid resserre les extremites
des fibres exterieures etc.", relatfuldfi apol o comics espeiiint&
: j'ai observe le tissu exterieur d'une langue de mouton!"
3) lb., XVIII, 6.

STUDIULU III, k L. 177
Cella may celebru, Para a maT vorbi despre Voltaire', este Helvetius, unti arnica intimtl
ally lur insu§r Montesquieu.
Combattenda proverbiala vitezia a 6menilorti dela crivett, ells dice:
a Deca nordulti are urir albr, sudulti are §i ella ler §i elefang. CititT istoria, §'o se vedetT
pe Hunt, e§itT din regiunea Mar-if de Azofti, inlantuinda pop6re mar nordice; o sa vedetT
ape SarracinT rapedindu-se in glote de pe ardetOrele nasipurT alle Arabier pentru a duce
a desolatiunea pene'n anima Francier, dupe ce triumfasera in Spania §i cucerisera atatea alte
natiunT; o sa vedetT pe acera-sr SarracinT sfaramandti cu o many victori6sa stindardurile
a Cruciatilora, carT nu venTaa din Europa in Palestina decata pentru a sufferi }Attar peste
a battar si r4ne peste rusine. Deca'mr intorca privirile card alte terre, observe acera-§T
a confirmare a opiniuniT melle: fie triumfurile lur Tamerlane, carele dela termiT Indulur se
aurca victoriosti pene la ghiaturile Siberier; fie isbandele Incilorti si vitezia Egiptenilorti,
a renumitY in dillele lur Cirti ca poporula cella mar curagiosti §i meritAnda pe deplina acesta
areputatiune in battallia dela TembreTa; fie mar in sfer§ita acer Romany, alle carora victoari6se
arme ati resunato pene'n Sarmatia si pene la Britannia...!
Ella inchidia apoT, ca de cate orT ceT dela norda vorti fi tnvinstt pe cel dela suda, a fosta
may allesti victoria libertatir assupra servitutil.
Ecce o generalisare tote atata de crudata ca si a lur Montesquieu!
Ea presinta Inse nu may putinti o parte f6rte adeverata.
Pentru Helvetius guvernele sunt respundet6re de firea popOrelorti:
a Fie-care natiune posse& unti mode propria de a vede §i de a simti, cela -ce constitua
acaractera nationals. La tote poporele acesta caractera se p6te schimba, fie subitamente,
a fie putinti cate putinti, in conformitate cu schimbarile rapedf sea tncete in forma guvernamentuluT,
deci in educatiunea publica. Caracterult Francesilora, de-multa cunnoscutti ca
avoTosti, n'a forte tote -d'a-una asta-felTu. Imperatula Iuliana ni spune ea Parisianir IT piaaceaa
fiindti-ca sunt de una caracterti severe §i seriosti ca §i densula. Asa del-6 caracterula
anationala se schimba. Inse candy 6re acesta schimbare se observe maT bine? In acelle moamente
revolutionare, candy popOrele cads d'o data din libertate in sclavia. Mandre §i Inadrasnete
pene atuncY, elle devinti debile si Para anima. n6.
Ce-va mar la valle Helvetius reproduce din celebrula Anglesa Burke urmatOrea espressiva
imagine a mollecrunir in care se cuffundase Venetia sub tempitorea pressiune a unuT
brute regime despotica:
a Venetianula nu este decata unti purcellti, nutrita de catra stapana si pentru usulti sta.panulur,
care 'la padesce intr'unti staulti, permittendu-T a se tavali in gunoTu qi'n mocirla.
a Mare, mica, barb atti, femeia, preota, mirenti, in Venetia totT Baca d'o potriva in trandavia.".
Canda marele oratory brittannica schita in secolula trecuta acesta hidosa tabella, unde
mar erati Ore aceT intrepidr VenetianY din evulti media) carT spulberati armatele germane alle
lur Frederica Barbarussa, desfiintaa imperiulti bizantinti, dictati legY pe Marea-negra, se
luptati pepta la pepta cu Mohameda II?
Si
totug clima remasese acera-§r!
Este dery fOrte adeverata ca vitiula institutiunilora, carT adessea sunt o 6r135. imitatiune
4) Dictionnalre philosophique, verbo : Climat, ¢i Come
mentaire Bur PEsprit des loin. Cf. MABLY, De is legislation
on prinelpes des lois etc.
6) naLvf.-nus, De l'Esprit, Paris, 1818, in-8, p. 409-10.
LAURENT, op. cit., vorbindil despre adversaril lui Montesquieu,
OA pe Helvetius, deli este toemaieellii mai ponderosa.
6) De l'homme, Paris, 1808, in-8, p. 203.
7) Bytom, Traite da Sublime, ap. LIELvA cm, De l'homme,
341:' Le Yenitien n'est qu'un poureeau qui, nourri par le
maitre et pour son usage, est garde dans une Otable oil on le
laisse se vautrer dans is fange et la boue. A Venise, grand,
petit, homme, femme, elerge, laique, tout est egalement plonge
dans is mollesse."
23

178 ISTORIA TERRITORIALA.
din affara, une-orT unti capricid individuald alld cellorti dela carma, p6te mi§elli natiunile
celle maY bine inzestrate din puntuld de vedere allti pamentuluT.
Acesta tnse nu autorisa cat de putinti a nega radicalmente actiunea climaterica, ci numal
o restringe, precumtl amtl maT restrins'o noT maY susti cu principiulu de ginte.
Insu§T Helvetius se vede ale o data silitti a recunnOsce cu o gTumetate de guru, influinta
circumfusclorit.
Intr'unti locti ellti dice :
T6te evenimentele se leggy.. 0 padure despre nordtl fiindd taiata, se schimba venturile,
seceri§ulti, artile uneT terre, moravurile, guvernamentuld. NoT nu vedemti inse tots. acesta
$inlantare, a cariTa prima veriga se afla in eternitate D8.
Observatiune sublime. !
Derd deed o singura padure p6te sa essercite assupra uneT natiunT o inriurire atata de
grava, ce sa maT clicemd 6re despre totalitatea agintilord fisicT aT uneT regiunT ?
Helvetius s'a prinsti intio cursa de contradictiune, essagerandd pentru §i contra.
§ 5.
OMENII MARI MARGININIM1 ACTIUNEA NATURE!.
Nu numaT originea nationals, nu numaT forma de guvernamentd bung set rea, ci chianti
o singura idea mare, sg-uduindti cu energia totti organismuld umanti, p6te sd. paralize actiunea
climel.
0 idea mare scosese pe nepassatorulti Beduinti din ferbintile deFrturT alle Arabiel, suppunendu-T
o lume dela HimmalaTa pene la Mantled.
Pe cine conditiunile fisice and terreT selle illd inve1 asera. a nu sci dealt O. vagabundeze
Cu §atre din loch in loch, o idea mare l'a urcatti ca printr'o minune la culmea cu'2'ltureT sciintifice,
litterarie Si artistice, facendu-ld sa domine in treT continente prin army. §i prin carte
totd-o-data, prin victoriele unul Harun-el-Reid, prin versurile unuT Farazdak, prin filosofia
unuT Avicenna, prin fatadele AlhambreY !
Si n'are dreptate Buckle, candtt attribue erO§T climeT pene §i asta miracul6sa inaltare
morals a BeduinuluT, sub cuventd cd ea nu s'a operatti in seca §i sterpa Arabia, ci degia
la Bagdatti, la Cordova, la Delhia, in celle maT fecunde laturY alle Mesopotamief, alle India!,
alle Spaniel, unde trebuTa s'o prov6ce avutia pamentuluT1; n'are deplina dreptate, cad totu
acollo, deli fecunditatea este until faptU permaninte, totu0 fenomenulti uneT puterY §i allti
uneT civilisatiunY essuberantl nu s'a manifestatti decatti numaT sub Arabi, §'apoT numal tntru
catti ArabiT erati electrisatT de ideTa cea mare.
0 ide;a mare implica pe unti mare omd.
Alkoranulti este Mohamedd.
Astti-felTu until individti, until verme, until atomtl pote sa smulga. une-orT o natiune de sub
arbitriulti natureT.
Si nu essista nicT o terra catd de desmostenita, unde sä fie peste putinta a se nasce rara
esceptiune a unul mare omiti, cad pretutindenT se p6te intimpla until locuprd de sate -va
palme in care la unti momenta data sa concurga tote elementele uneT assemenT eventualitati.
Corsica a produsti pe unti Bonaparte.
Trufa§a de doue millennie de a fi fostd legenuld unuT Alessandru, Macedonia o sä maT
d6rma p6te intr'o perfecta sterpiciune alte doue millennie.
8) nEothrtus, Mélanges, Paris, 18184 p. 299; Tous gouvernement. Nou's ne voyons pas toutes ces &lanes, dont
lee evenements sont lies. Une fork chrtiord abattue change is premier chainon est dans reternite.4
lea vents, les moissons, les arts de ce pays, les moeurs et le 1) LAURENT, 219.

STUDIULU III, g 6 179
Cronicele orientale ni povestesct cu multa naivitate originea celluT maT mare omt din catT
ati e§itu vre-o data din fundult AsieT.
Ecce narratiunea :
tint Mart, venandt tntr'o Sli cu doul frap ai seT maT micT, intelnesce in campt pe tint
alto 'Mart, care venTa cu o tenera §i frumOsa femeia; temendu-se a nu fi attacatti de catra
treT, Tatarult cent insuratellt o Tea la sanetosa, lassandu-§T nevesta; venatorult cent maT
mare o duce la sine, Si peste noue lune se nasce Cinghiz-hang ! a
De nu pleca la venat6re, de nu era insotitt de altT (low, de nu intelnYa pe unti fricost,
de nu era acesta insuratt, de'0 lasso. femeTa a-casa etc. etc. etc., lumea n'arti fi veautt pe
cello maT terribilti cuceritort, nascutt tntr'unti bTetti corttl din Mongolia, dert a carula posteritate
a domnitti in acella-§T timpti in China, in Persia, in India, pe termiT PontuluT; §i
chiart pene asta-aT, dupa atalTa secolT, nu numaT in Asia, ci chYarti in Europa natiunea
russa, deli de o alta origine Si intr'o alta dirndl conserva de atuncY in caracterulti set profunde
urme alle dominaliunil tatare!
E sicurt ca iu tote terrele data pe MohameaT, pe BonapartT, pe Alessandri, pe CinghizhanT
; derti OmeniT marl dupa mesura timpuluY §i a loculul n'az'i lipsitti maT nicairT, Si maY
nicairT n'ati remasti necombattute de card den§iT immediatti set indirectt, intr'unti modti maT
multt sett maY putint durabilti, pretensiunile pamentului assupra poporulul. b
§ 6.
ACCIDENTELE LOCALE MARGININDU ACTIUNEA NATURE'.
In sfer§itt §i acesta consideratiune este de prima insemnetateaffara de nordt estremti
set de sudti estremti, sunt pre putine Jerre destullt de intinse unde clima O. nu fie Ore-cumt
in anarchic, inlesnindt astt-felTu ea insa-§T omuluT callea de a se emancipa.
Acollo maT cu semi, unde sunt mung, natura gramadesce tntr'unti ang,ustt spatit panorama
aprope a intreguluT globti pamentesca.
Tournefort, facendt ascensiunea AraratuluT, gasise la picT6rele colossuluY vegetatiunea
local, a ArmenieT, ce-va maY susti pe a ItalieT, apoT pe a Franciel §i Germaniel, in fine de
tom in verft rudimentarele plante alle LaponieT, ca §i candt art fi calletoritt in cate-va ore
dela Caucasti penis la Marea-inghiatata.
Humboldt in America observe, in privinta medical, unti fenomenti analogt in crescetulli
Cordillierelort, unde brault inferiorti offers affectiunT biliose ca sub ecuatorli, brault inter
mediart se distinge prin affectiunT catarrale ca to regiunile temperate, brault superiorti
presinta affectiunT inflammatOrie de alle nordulul 1.
Dupa calcule admise, negre§itt approssimative, fie-care gradt de latitudine spre nordli
de ecuatorti correspunde cu o imputinare de 1/2 graft in temperature, ert fie-care radicatura
de pamentt de too metri ecivaleza cu o sarire in susti peste unti gradd de latitudine,
incatt o Inagua italiand de cate-va mile de metri transp6rta pe omti in conditiunile fisice
alle SiberieT!
In Africa, pe calla aria §essuluT c6ce Si frige, la o inaltime de 4000 metri sclipesce
zapeda in miat-locult verel 3.
De§i pesta clecTula din periodti to periodtl poporatiunea Constantinopoli; totu§T la o distana
de cote -va leghe de acollo infloresce unti satti pe muntele Alem-dag, ca la 500 metri
d'assupra mariT, unde cluma n'a pututti petrunde nicT o date.
a) SCHMIDT, G eschichte der Ost-Mongolen on Ssanang-
Ssetsen, Petersb., 1829, in-4, p. 63.
b) cf. BAGEHOT, Lois seientifiques du ddireloPPement
des nations, Paris, 1873, in-8, p. 106.
I) BECQUEREL, op. cit., 205.arr, op. CM, I, 449.
2) Boum', Traits de geographic =Minnie, Paris, 1857,
in-8, t. 1, p. 222.
3) HUMBOLDT, ap. Livr, 1, 272.
4)
BRAYEB., ap. ;Ivy, 1, 4g4,

180 ISTORIA TERRITORIALA
Corfu si Leucada sunt doue insule din acella-sT gruppo ionict, §i totu§Y statistica ni spune
ca. din I000 de 6menT morn annualmente la Leucada 46 si la Corfu numaT 20
AssemenT anomalie devint cu atato maY marcate, cu cat pe longs mung se mar adauge
termult marina, diversitatT de espositiune catra celle patru punturr cardinale, etc., etc.; tote
cote servisera luY Humboldt a stabili famOsa'Y teoria a linieloril isoterme, cart ni arreta clime
identice preserate icT-collea sub celle maY felTurite latitudinY, set climele celle maT felTurite
invecinandu-se sub latitudinY identice.
Asa der° maT in fie-care terra, ca O. nu clicemt mar in fie-care provincia, cu esceptiunea
numaT d6ra a zonelort polare, se crocnesct §i se contrabalanta mar munte differite nature,
a carora varietate scapa totalitatea uneY natiunT de massa pressiuniT esteri6re.
Este inse nu mar putint adeveratt ca una din aceste differite sub-clime, anume cea maT
respandita, gT6ca tots -d'a-una unt rolls predomnitortl.
§ 7.
CONCLUSIUNRA DESPRE ACTIUNEA NATURE'.
Amt desfasuratt principalele marginT alle actiuniT natureT assupra omulul.
Urmeza. 6re ca acesta actiune sa he nulls ?
Din contra.
Gintea, institutiunile, ideiele set barbatir marY §i recursult la accidente locale pott tnvinge
tirania pamentulur, dert nu-lt distrugt, ci abTa neteclesct pe d'assupra.
Dintr'unt lace esse o mlastina, o mlastina se preface inteo liveda, o liveda cine mar scie
in ce; inse nicT o data nu vetT vede acollo unt munte.
TotY locuitoriY planeter terrestre strinsT la tint loco n'art pute sä nivelleze AIpiT, set sä
astupe acea Mediterrana carira Herdet nu se sfiea a -Y attribui civilitatea EuropeT 1.
EgipteniY radicasera monstru6se piramide, dert n'ati fostt in stare de a schimba nasipult
in argilt, precumt nicY argilulti nu se schimba in granitt.
Luati de pe podurT unt cer§etort, invetati-lt putina carte, dati-T unt lustre socialt, imbraccati-lt
elegantt si aseclati-lt inteunt tilbury set pe bancele unuT parlamento ; este o inmensa
deosebire, inse acellair individt ; unt individtt in care s'a desvoltatt ceTa-ce avea mar
bunt, s'at mascatt partile celle relle, p6te chiart s'ati chloroformisattl; dert nemict not,
nemict supprest, nemict adaust !
Neputincro0 a metamorfosa o fiinta atatt de mobila si atato de impressionabila ca omult,
cumt 6re sä revolutionamt radicalmente impassibila constitutiune fisica a uneT terre intregT?
Una essemplu.
NicY o ginte nu tntrece pe Anglesi in persisting,, in stabilitate, in aria, in individualismd.
De vr'o dour secolT er se stramuta la nordult AmericeY.
Selbatecia noueT lumi dispare sub neobosita munch. de bratt §i de minte a colonuluY britannict.
Padurile si baltile agrungti a fi cuTburY de civilisatiune.
Spiritulti a biruitt materia!
ET bine, Anglo-americaniT marturesct er-insir, ca o neperceptibila actiune a climeT iT apropia
cu 'ncetulti din cli in Ali maT multi de natura fisica qi morals a barbarilort indigent.
6) Statistical Reports on the sickness, mortality etc.,
London, 1840, in-f., ap. BOUDIN, Geogr. med., II, 216.
1) Ideen nu. Philosophic der Geschichte, in Silmmtliche
Werke, Gotha, 1853, t. 28, p. 41; t. 29, p. 73. Toth aci vomit
mat cita dinire adejliT scold istorico-climatologice, unit de
tottlessageralT: BODINUS, Meth odus ad facilem historlarum
'lt
cognitionem, Paris, 1666, in-4, si De la Republique, Paris,
1576, in-f.; WILSON, Some observations relative to the
influence of climate, London, 1780, in-8, BONSTETTEN,
LIlommo du Midi et Phomme du Nord, Geneve, 1824, in-8;
FoissAc, Do Pinfluence des climats sur Phomme, Paris,
1867, in-8; KARL RITTER, Erdkuude etc,

STUDIULU III, 3 9. 181
Tankee devine Hurontia!
Unti Hurons cults, precumti e cults pamentulti luT; dero conservanda acella-§T simbure
pe care'la avusesera unula si
altulti in starea lora primordiala.
Din mace§ti vets aye unti trandafirts, o roza cu o suta de foT, nicT o data tnse una crina!
Institutiunile, OmeniT marT, recursula la accidente locale, nemicti Si neminT nu face maT
multa decatti ceTa-ce acuse gintea in State le-Unite.
Natura nu uccide liberulti arbitriti, nu impedeca progressulti, nu popresce realisarea
cellorti maT frum6se tendinte alle uneT natiunT; dera ea li imprima o directiune, o directiune
adessea intrerupta §i apoT re'nnodata din intervalla in intervalla; o directiune ce nu peke fi
aceTa-§T la Tamisa §i Bosfora, in UralY Si Ande; era supra-directiunea tuturorti directiunilora
climaterice partial; precuma §i tote cate remanti nestrabattute pentru cugetulti omuluT,
este in Provedinta..6
Acumti ni e permisti a trage urmatarele doue conclusiunT:
1. NumaT printr'unti studio monograficti anti natureY fie-casiT regiunT cu tote particularitatile
selle, era nu prin idee generale preconcepute, se pOte constata actiunea'T assupra
omuluT, differita in felTurite Jerre atatti dupa propriulti sett fonds, precumti §i dupd reactiunea
gintii, a institutiunilora, a Omenilora mad, a recursuluT ra accidente locale, §i altele.
2. Gintea, institutiunile, OmeniT marT, recursulti la accidente locale, cu atatti maT vertosa
altele maT menunte, modifies numaT superficialmente fondula naturals ally uneT regiunT, §i
prin urmare actipnea'T assupra omuluT.
0 data agrun0 ad, scienda ce'T clima Si carT sunt restrictiunile selle, adeca possedenda
o deplina definitiune a teseT, noT voma analisa Para a §ovai natura fundamentala. a MuntenieT
in celle maT caracteristice epoce:
1. Sub Erodota cu patru secolT inainte de Crista ;
2. Sub Ovidia in c,lillele MantuitoruluT;
3. In periodulti formatiuniT limbeT romane.
I.
ERODOTU
§ 8.
TESTULU LUI ERODOTU DESPRE DACIA.
«Parintele istorieTv,cacT acesta epitetti s'a data luT Erodota cu totti dreptulti §i nu i se
va rapi nicI o data', cercetase personalmente aprOpe intregula terma appusenti anti MariT
negre.
Intr'una loci, vorbinda despre regiunea dintre Boga §i Nipru, adeca cu multi maT suss
de gurele NistruluT, ells dice forte limpede: «cu insi§T ochiT meT amb vec).ut'o a9.
a) DE QUATREFAGE, till Revue des Deux Blondes, 1861, t.
1, p.964 sqq.,ap. LAmENT,112.Vell esplicatiunea pe largti
a acestul importantil fenomenti in DESOR, ap. BOUDIN, Geogr.
med., II, 197-203.
b) Desvoltarea teoriel providentiale vets] in Vol. 2, Studiulti
IV, § 1-3.
1) 0 frumosii, appreciare a muncel istorice a Jul Erodotii,
vedT fn DAHLMANN, FOr8C111111Fen auf dem Glelete der Ile-
schichte, Altona, 1832, in-8, t. 1, p. 1-236.
2) Lib. 1V, § 81: Toacivde Airroc cinicpagvOv got h Oiptv."
Not cit4mit §i vomit citape Erodott durii celle mat buns doue
editiunl penii aeumti cunnoseute: lierodoti Music, ed. Creuzer
et Bilhr. Lipsim, 1832, in-8, §i Historiarum lila' IX, ed.
Dindorf et Muller, Paris, 1844, in-8, cart ati ulilisatu §i ati
perfectionatii tote luerlirile anteritire alle lul WESSELING, REIZ
§i SCHAEFER, SCHMEIGHEUSER ete.

182
'STOMA TERR1TORIA LA
In alte doue passage mentioneza mormintele regilort cimmerianT3 §i urma de petra a
luT Ercule4, ambele pe lnallulti resaritenti aliti NistruluT.
Nemicti nu arreta ca Erodotti va fi strabattuta in adancula pamentuluT romanescti de
asta-4T; dera totulti probeza cä ellt cunnoscea de aprope littoralulti marina ally DunariT,
de unde apol, probabilmente dela coloniT milesianT din urbea Istria, a§eclata la gurele fluviuluT
5, nu-T era greti a cullege notiunile celle maT positive assupra uneT portiuni ore -can din
territoriulti interiorti pent la Oita, §i chlarti mai incollo.
In adevera, relatiunea'T despre terra nostra este de o essactitate surprincletoria ; negresitt
inse cu essentiala conditiune de a fi bine intellese cuvintele selle, cacT inteunti testa anticti
e gravy, o singura litters reti citita sett unti singurti punttl reti intercalatt, erti maT cu sema
necombinarea tuturorti indicatiunilora contestulul.
Dintr'o legiune de commentatorT, intre cart ati figurata nesce sommitatT ca Niebuhr' sea
Lelewel", maT nicT unulti n'a reuitti a surprinde idea luT Erodotti §i a o verifica printr'o
vigurbsa confruntare cu natura cea viud.
GetiT Si Dacil nu trecusera Inca Dunarea.
Romania actuala intr'o mare parte se affla sub dominatiunea Scitilora.
Inse pent unde anume?
Aci e petra de poticnire.
MaT anteiti ecce testula :
,Elal de oi'de of Aiyav airrOv riate019 7rOteireeq, des 41V ye qq.Ext9lxiis zeiens Ian)) IhEY o (Si0178c, toy 're 2341;9as 170meat%
ialifiat,Ellnveg de 17veirrOv, xai alAos Ticceartin xed !AecceOs se xai Ncincceec xai 'Oed/acuis. `O /ay ffeei-cog ier5teic
nValt =USA& /drag Rai nvas ;pi Om,
alvaxoevoiivat virkrtecp to -iidwe, 0 di deti-revoq ley&eis TcaearrOs nvic ionielgve
nlov xal Acicrawv,d di di Ileavig to xai 0 Ncinaetc xcil 'Oednaads 4711 MEZOY TOYMN IONTEZ iecillovas is -cOvlateo;
aerriyiviecrivraAol ZxvOlioi aviimln&dvovai akciv Ix di 'ArceOlieawv Mciets o.restiOs. (Shoe crewilaystat tu, Tat(up".
Traductiunea latind stel-eotipa sund:
a Qui ilium (Istrum) augent, hi sunt: primum quinque, qui Scythicam terram perfluunt: is
((quern Scythae Porata, Graeci vero Pyreton vocant ; turn deinde Tiarantus ; porro Ararus,
a et Naparis. et Ordessus. Quem primo loco nominavi horum fluviorum, is magnus est, et ad
a orientem fluens aquam suam cum Istro miscet ; secundo loco memoratus, Tiarantus, magis
aalp occidente, estque minor. Ararus vero et Naparis et Ordessus, medium inter hos cursum
tenentes in Istrum influunt. Hi sunt fluvii in ipsa Scythia oriundi, qui Istrum augent. Ex
a Agathyrsis autem decurrens Maris fluvius itidem cum Istro aquam suam miscet".
§ 9.
ECUIVOCITATEA ESPRESSIUNII SSC; iciaov.
T6ts economia testuluT erodotianti depinde dela intellegerea cuvintelora : at& plaou rot ow 16vtq.
UTtandt1 estrema elasticitate a luT plcrov la Grecl, o elasticitate pe care o observase degia
Suidal, traducetorula latinti pune: medium inter hos cursum tenentes, in locti de purti Si simplu:
a his mediantibus in Istrum influunt".
Ambele modurT de a interpreta offer, o deosebire immense..
Dupa cei de pent acuma, pe basea traductiuniT de maT susa, apele Ararus, Naparis Si
Ordessus se versati d'a-dreptulti in Dunare Entre Porata §i Tiarantus ; pe canda dupa, simtulti
adecuatu alla testuluT, elle nu se versati d'a-dreptulti in Dunare, ci prin intermediulit
PorateT §i alla TiarantuluT, servindtl asta-felTu nu immediatg, ci mediatit, a adauga volumulti
3) IV, 11. 7) Opis Skythii Herodota, in Pisma pomniejsze geogra-
) IV, 82. ficzne, Warszawa, 1814, in-8, qi Badania starozytnosci we
5) IT, 33. wzgledzie geograill, Wilno, 1818, in-8.
6) Uber die Geographie Horodots, in Kleine historisehe 1) Lexicon, ed. Kuster, Cantabrigm , 1705, in-f., t. 2, p,
Sohrlfton, Bonn, 1828, in-8, 636,

STUDIULU 1rI, § a. 183
Dunn-if: vivo ainbv =intim; sell aupacX105vount ainbv, unica idea ce preoccupy pe Erodotti, Inc=
ells o repeta aci de doue orT §i 'n doul terminT.
MaT Ante Tu, decd celle cincT riurT se versati tote unulti dupa altulti directamente in Istru,
astu-felTu ca Ararus, Naparis §i Ordessus sä fi cursti in spatiult intermediary dintre Porata
Si Tiarantus, de ce dert Erodotti nu le-a in§iratt : flupeTbc xal Apapbc xat Nernaptc %at '0015aao; xai
TuipaIrroq, ci pe Tiarantus illn pune dupa Porata, era pe celle-l'alte trey in coda ?
Decd. Ararus, Naparis §i Ordessus se afflati cu Istrult in aceia-§Y relatiune de continuitate
ca Porata §i Tiarantus, de ce atuncT Erodott, recurgendt la particula Ts, le in§ira numaT ca
unti felYu de. supplementti catra aceste doue din urma: nupETbc xca Ticipcorroc xcci Apapk se etc.?
Adiunctivult Ts, atatti de inoffensive la-prima vedere, correspunclendu aci luT such germane,
desparte in realitate intrega nomenclature in doue serie marcate:
liven*
xca TeccearrOg ;
fAvaric xca Ncinages xca 'Oednacren.
Conveninta geografica confirma conclusiunile curata grammaticale, cart decd art fi singure,
noY n'amtl cutecla a le emitte, fiindt-ca elle sunt destulle pentru a dwepta o banuela,
dert nu agTungt spre a forma o convictiune.
Intellegendu-se St& plow To6rwv prin medium inter hos cursum, dupa cumti s'a tradusti si s'a
commentatti, geografia luT Erodotti devine absurda, cacT trebuT sA se caute spre appusti de
gurele DunariT cincT affluing marT Porata, Ordessus, Naparis, Ararus §i Tiarantus, tote
autogene alle ScitieY: oircot ply ainrreviec iroTay.ot /xuentot, Si ecce derO ca marginea occidental, a
territoriuluT sciticti se impinge vrendu-nevrendn pent 'n Ungaria!
Intellegendu-se din contra ate gnu To15-cwv prin his mediantibus, mopennant, mittelst, totulti intra
in norm..
Ada dert traductiunea nostra este:
a Rinrile,
carT maresctl Istrulii, curgendt prin territoriult sciticti, sunt acestea: antelu
a Porata, dupe. cumti clicii Scitii, set Pyretos grecesce; apoT Tiarantus; de assemenea Arad
rus, Naparis Si Ordessus. Primula din aceste riurT este mare, §i curgendti in directiune
a spre resarita se versa in Istru ; allt douilea, Tiarantus, maT spre occidinte, e maY midi ;
prin intermediult acestort doue se versa totti in Istru Ararus, Naparis §i Ordessus.
a Tote aceste riurT, carT marescti Istrult, se nasctl chYart in Scitia, era venindt din terra
Agatirsilort se maT versa in Istru riult Maris D.
SA se observe bine ca noT n'amti modificatt o virgule in testulti luT Erodotti, nicT amt
tradusti Btac ir.icrou prin ce-va noti, insolitO, arbitrariti, ci ne-amt marginitt numaT a-T da o
acceptiune pe care T-0 recunnoscti in unele casurT totT elleni§tiT: ate pint), quo interveniente vel
cu /us opera aliquid perficitur ; bunk, Ora: St& gaol) ausoii, Stat pAaou ecvOptInaov etc.'.
Prin urmare, Ia lungulti Istrulu1, adeca pe actualult pamentt romant, Scitia se intindea
pe unde curgeat intregT qi se versati in aceste fluviti doue riurT marl: Porata Si Tiarantus.
Porata, prima ape tributaria a DunariT despre resOritT, este cu cea mat perfecta certitudine
topics Si chlarti fonetict. Prutulti.
Tiarantus, alit douilea riti maT spre appusti, nu pOte fi ero§T decatt Siretult, nu numaT
prin positiunea 'T geografica, dert pent Si prin nume, cad in dialectele ellenice confundandu-se
T cu a) Tiarantus este Siarantus tntocmal ca l'llph=a60.11 3'
In Constantint Porfirogenetti, 'sunt acumt optt secolT, ambele riurl sunt numite: Bpoko;
§i lipetoe.
9) CURTIUS. Gtriechisohe Etymol., Leipzig,1869,in-8,p.213.
2)
HENRICUS STEPHANUS, Thesaurus Gramm lingua)) roe. 4) be-adinfnistrando Import°, roe. Bekker, Bonnte, 1840,
Base et Dindorf, ed. Firmia Didot, t. 6, p. 826. in-8, p. 171, cap. 38.

184
ISTORIA TERRITORIAL!,
Nu luamti assupra-ne a decide, pe care anume dintre affluintiT PrutuluT set dintre aT SiretuluT
va fi numita Erodotti: Ararus, Naparis §i Ordessus; cad nu vedemti in testa sett
in natura nicT unn indice susceptibila a ne conduce la una resultatti sicurti.
Criticulti russti Nadezdin, a cdruT ideia despre coppringula territorialti alla ScitieT este
cea maT apropiata de a nostla propria §i carele de assemenea intellegea at« t.tiaou prin micla-/ocire,
derti trecu pro -Mute peste unti puntti atata de capitalu, crede ca Ararus aryl fi Moldova, Naparis
Bistrila si Ordessus Berladula, cate-trelle versandu-se in Sireta.5
Possibilti, derti nu probatti.
Dintre numirile actuale alle differitilortJ afiluing aT PrutuluT si SiretuluT: Gigia, Sarata,
Nirnova, Lapupa, TighecTu, Trotu§a, Putna, Rimnicti, Buzeti etc., tote sunt cu multa maT
moderne, si nicT una nu semend intru catti -va cu Naparis, Ordessus si Ararus.
A defini precisa positiune a acestorti trey riurT e nu numaT peste putinta, derti aria fi chTartl
o intreprindere cIudata, de Ord-ce nu sciea s'o facg. insu0 apdrintele istorieTD, caruT informatoriT
seT se parts a-T fi data in privinta lord o notiune confusd.
Acosta lacuna nu este singura.
Despre Ialomita §i ArgeO, deli ambele se versa drepta in Dundre, totuf nu s'a spusa
luT Erodotti absolutamente nemica, affard numaT doll ca maT sunt altele multe : xoti eaVov noVvIr+ .6
i cumtl ore sä ceremtl dela densula o maT mare dosg. de claritate, candti nu maT departe
decatti in secolulti XVII, tntr'o epocg. forte moderns, noT vedemtl pe Paula de Aleppo canetorinda
ellti-insu§T prin tOta Muntenia, §'apoT assicurandu-ne din spusa locuitorilortis ca
ea posseda: adoue-clecT §i qepte riurT ca Oltulti, veninda tote din Ungaria §i versandu-se
tote in Dungre, pe longd altele nenumerate.! "
Cu catti maT essactti este moplti Epodota, carele afflase pent si aceTa cg. Prutulti e maY
lungtl decdtti Siretula!
In adeverti, cella anteia numera 340,000 stenclenT, pecanda cellii-l'alta numaT 280,000.8
Acumti o cestiune.
§ 10.
SENNIPICATIUNEA TERMENILORU PRUTii V smart, IN LINDA SCITICX.
Ce insemna Trutii §i Sireig la ScitT?
S. ne intrebama mg anteitt: ca ce felTu de limba vorbiati acelle diverse popOre confederate
dela nordulti Pontului, pe carT Erodotti iT boteza ScitT?
Ellti-insu§T ni spune ca sciticesce oior vrea sä Mica barbatti §i pata a uccide: a oibp yap %Odd=
tbv avSpa, Tb Si /rata, =Nay. D1
Ambele vorbe sunt de cea maT evidinte origine indo- europea.
Viorbarbatti, este zendiculti air, conservatti pene asta-c1T in limba armena; este samscritulti
vira, este latinulti vir, goticulti vair, litvanultl nras, celticulti gwr etc.2
X ataa uccide, e samscritulti bad, elleniculti =miaow, latinulti batuere, slaviculti bits, romanescultt
batte, si altele.'
5) Herodotova Skithila obiasnennaia czrez sliczenle s
miestnostiami, in Zapiski Odesskago Obsczestva Istorii,
Odessa, 1841, in-4, t. 1, p. 76.
6) IV, 50.
7) Travels, IT, 351: ,,We were told that seven-and-twenty
streams, like the 81 eat river Oltao, which we crossed in boats,
pass through the land of Walachia, coming from the country
of the Majars, and throw themselves into the Danube, without
mentioning numberless others. Blessed be God! "
8) f.ttinICAS Dict. topogr.9 383, 440.
1) im.
2) zmulaor-F,-Barallele des langues, Paris, 1836, in-4, p.
167.
3) MEULLENHOFF, in rdonatsberichte der Berliner Academie,
1866, p.665, engine cit °Me-nava nu insemna la Scit1
pe uccidetorT de barbatl, precumb se insellase Erodotil, ci pe sta.peinl
de bArbatT, incata pata coineidit cu zendiculil paiti sta,ping,
litvanuld patis etc. De aceTasT opiniune este CUNO,
Fo:schungen im Gebiete der alten Villkerkunde, Die Skyten,
Berlin, 1871, in-8, p. 197, 316. Desi termenula e
d'o potrivii, ariana in ambele casurT, nol totusi din parte-ne nu
ni permittemil a ne abatte dela testula precisa allit lul Erodota.

STUDIULU III, it. 186
Astti-felTu aro, deli in sinulti confederatiuniT scitice trebuTa neaperattl sä fi fostti intrate
pe planulti secundarti unele elemente turanice, totuqr limba predomnitoria era arianA, adeca
de aceTa-qT tulpina cu dialectele samscrite, zende, germane, celte, slavice etc.
0 data constatatti acestU criteriti, dispare orY-ce difficultate de a intrevede etimologia
cuventuluT Ti-r+t in radicala samscrita par, la ZendY pea grecesce zeptito a trece, de unde
indianulti pars malt's, persicultt peretupoda, ellenicult nopo; drumti, germanulti 1 urt etc.'
CeltiT ati pastratu cuventulti frut chTarti in intellesu de fluvitt.6
a Porata D insemna dero la Scitt: trecetbrict
E ce-va maT difficila de urmaritti proveninla cuventuluT Sireta, a caruTa forma din evulti
media, dupe, cumtl o vedemti in Porfirogenetti, in fOntane latine qi'n actele romane,8 este
&real, era tipulti primitivti, pe care'lti putemti deduce din Tuip2vToc anti luT Erodotti qi care
este conformti cu leg-ea fonetica a prioritatil relative a vocaleT a, cats. sa. Li fostti Sarata.
In litteratura filologica moderna se clocnesca in acesta privinta treT op'niunT differite.
Rawlinson crede ca Ziarantus este Zer+antus, avendu in prima gTumetate radicala ter din
maT multe alte numT fluviale, ca Is-ter, Tyr-as sett Dnies-ter, Zer-mus, Zru-entus etc., cu semnificatiunea
general, de rig, erg in a doua giumetate copprindendti suflissulti ant din Scamander,
Mae-ander, Tru-entus, Casu-entus, Fr-ento etc., astti-felTu ca prin ambele giumetatT
Ziarantus correspunde luT Zruentus, asta-dT Zrent, o app, in Anglia.'
Cuno sustine ca Ziarantus n'arti fi decatti o forma maT vechia a numeluT slavicti fluvialti
`Gerna, pe care In preface in Ziarna, maT adU.ogandd ca intre Ziarantus si Varna essista ace-
Ta0 relatiune ca grecesce intre eepuiron in eepthcatva qi intre ecechc,r1.1°
Ambele p.rerT se distingti printr'o invederata artificialitate.
Pictet offer, o etimologia ce-va maT seriOsa.
Ellti vede in Ziarantus termenulti samscritU taranta, torrinte de pl6ia, oceann, o forma augmentata
a participiulul presinte tarant din radicala tri, a trece, a se stracura, a innota.`
Din data ce se constata inse identitatea TiarantuluY erodotianti cu actualulti Siretil si cu
Viper(); alit luT Porfirogenetti, cate-trelle opiniunile se inlatura dela sine din discutiune, fondulti
cuventului remanendti nu tr, ci sr.
In adev6rti, dela radicala ariana srua curge, deriva terminulti samscrittl srav-anti, fluviti,
carele esplica pe deplind pe Ziarantus=Sar-l-antus anti luT Erodotti, de unde prin supprimerea
nasaleY, intocmaT ca in vasanti=sasati", se nasce Sar-at, prototipulti directti allti Siretulut.
nSiretti9 insemna dera la ScitT : /Levitt."
§ 11.
OLTUL5 DE MOO SUB NUMELE DE MARIS.
Scitia nu se intinde in Erodotti numaY pent la Siretti, dupd cumtl credea Nadezdin, ci
maY spre appusti pent la riulti mciptc.
Passagiulti, pe care'lti reproduseseramU maT sushi, nT -o spune forte limpede.
Porata, Tiarantus, Ararus, Naparis si Ordessus erati alle ScitieT in t6ta lungimea cursuluT
6) BURNOUF, Commentaire sur le Yacna,Paris,1833, in-4,
p. 513. JusT!, Handbuch der Zendsprache, Leipzig, 1864,
in-8, p. 191.
8) ZEUSS, Grammatica Caltioa, Berolini, 1868, in-8, t. 1,
p. 80: frut, tiumen, rivus."GLUECK, Die bei Caesar vorkommenden
keitisohen Namen, Munchen, 1857, in-8, p. 35.
7) aocEatus In I. NDLICHER, 268: fluvium qui Zerech dicitur."THEINER,
Mon. Pol., I, 660: episcopi Ceretensis" etc.
8) Archive istoricii, passim.
9) History of Herodotns, London, 1861, in-8, t. 3, p. 165.
10) Op. cit., 234-6.
11) Origines indo-europ6ennes, Paris, 1859, in-8, t. 1, p.
144.
12) Cf. BOPP, Grammaire comparee des langnes rode.
europ6ennes, tra arts, 1872, in-8, t. 4, p. 4.
19 In DMA, vec Tulu Tenets, marginea orientala a MOO
dupti, Brodoth, se 'erg, 0116 asta-41 unit WI de assemenea numitu
Berea Yell antics. geografik inset Bniga Bolszoi Ozerters,
ed. Spasskii, Moskva, 1846, in-8, p. 49: opal& v Don sl
s
Nagaiskoi strany rieka Seret. Una altk Seret se aft& er50
intr'o regiune scitick, in Polonia despre hotarele Moldova WA
SARNICKT, Deseriptlo Polonite, in MIZLER, I, 268.
24

180
ISTORIA TERR1TORIALA
lord pe ambele mallurT: ain trevieq nougLoi Lt Axel, pe canda Marisulti iY appartinea de assemenea,
inse numaT pe gTumetate, venindti de aTurT, si anume din terra Agatirsilorti.
De ce inse Erodotti tace despre Ialomita si Argesti, riuri maT apropiate, §i totu§Y mentionez5.
Marisulti ?
Fiindti-ca prin acesta se desemna unulti din hotarele ScitieT, era apele dela fruntaril,
chTara celle micT, sunt totti-d'a-una maT cunnoscute.
Care Romano in tots Dacia n'a auclito, bung.-órg, deMilcovti ?
Apr6pe totT commentatoriT, ademenitT de elementulti materialti allti cuventuluT, identifica.
Marisulti cu Muresulti.'
Maris=Muresti, sunetele in adeverti se potrivescti de minune; inse cea maT perfecta potrivela
fonetica este nulls in geografia. fara o potrivela topic..
Degia Lindner banuTa in treceta ca Marisulti lul Erodotti pote sa nu fie Muresulti, ci
maY currenda ()hula.'
NoT din parte-ne speramti a radica suppositiunea erudituluT Germanti la trepta deplineT
certitudini.
Si
pentru acesta, ca si pene acumti, nu avemti nevoid de a esi din testula luT Erodotti.
Ca basea argumentatiuni; ni potti servi urmatorele treT punturT:
I. E peste putinta ca Erodotti sä sari. d'a- dreptulti dela Siretti la Muresti, fara a
mentiona unti fluviti intermediarti de importanta Oltului; pe canda e forte possibila viceversa
a mentiona °hula, farg, sg, fi audits despre departatula Muresti.
2. E greti de creclutti ca Erodotti so fi cunnoscutti Muresula, fail a sci tota-d'o-data, ca
nu se versa. in Dunare, ci in Tissa, incatti trebula salti lege cu acesta din urma printr'untl
at& p4aou; pe canda in privinta OltuluT nu incape nicT o interventiune, fiindtl unti affluinte directo
anti IstruluT.
3. Este impossibilu a cauta tocmaT la Muresti hotarulti ScitieT, de Ora-ce acesta din urma
nu se intindea peste Carpag.
Asttl -felTu singura logics ni spune ca Maptc noscy.6g nu e Muresulti de astd-c1T, ci Oltula a
treTa apa. mare spre appusti de Prutti.
Acesta conclusiune a bunuluT simta se confirms prin testurY.
§_trahone, scrienda in timpulti luT Cesarti, numesce ca si Erodotti Oltulti Mciptaoc, §i ca §i
Erodotti n'a fosta intellesa nicT ella de catra, commentatorT.
Ecce passagiulti:
a'Pet tL creccerav (Fe-rav) Mcigcaoq TtorapOs eic 'ay tfavotitov, yi vis maeacrxevcis civexOpg'ov of 'Rap:trot 'eds. ,reds
70V iroAepov.,
La.tinesce:
aPer Getas Marisus fluvius in Danubium labitur, quo Romani res ad bellum necessarias
subvexeruntb3.
.Adeca:
.Prin Getia .se versa in Dunare rIula Marisus, ccitrii care Romanic as inaintatzi tote celle necessare
pentru resboTu s.
RomaniT nu puteati agTunge la Muresti Para sä fi intrata anteTu in Tissa, maT mergenda
apoT in susti o bunA buccata, de locti.
Strabone nu scrie de pe auclite ca Erodota; ci dupa nesce indicatiunT positive alle armateT
romane, precuma nT-o spune ellti insusT4.
1) RENNEL, The geographical system of Herodotus, London,
1800, in-4, p. 414. 'SAPPER, op. cit., 13. HEEREN,
Moen, I, 2, 276.--RAWLINSON etc.
2) Skythien and die Skythen des Herodot, Stuttgart,
1841, in-8, p. 138.
3) Ed. Firmin Didot, lib. VII, cap. 3, § 13, p. 253.
4) Ibid., lib. I, cap. 2, p. 11.

STUDIULU III, § 11. 187
Mciptooq nu este der6 Mure§ulti, ci partea de gTost a OltuluT prin care se descarca in Duflare
: p t aa sicarcia MCipICIO; NOTap.86 eic Tbv Aavoikov, §i peno la care RomaniT, possedenda degia Me-.
sia, aveati u§a deschisa: iv T24; wapacntsuk avotbgov of `Pcop.cifot vac; npbc way naep.ov.
Nemicti maT netedti, deca interpretiT, intre cart figural §i d. Rosier,' aro fi consultata
natura lucrurilorti, fart, a se opri esclusivamente assupra assemenariT nominale.
MaY ecce Inca o proba tots` atatti de decisiva.
Itinerariulti luT Antonint, Tabla Peutingeriana §i Notitia Dignitatum enumera in urmaitorult
modti dela appusit spre resa'ritd o seria de localitatT danubiane din Mesia:
ITINERARIULU ANTONINZI :
Appiaria.
Trartsmariscam.
Candidiana.
Teglieio.
Dorostoro.
TABLA PEUTINGERIANX: NOTITIA DIGN/TATUM:
Appiaris.
Trasmarisca.
Nigrinianis.
Tegulieio.
Durostero.
Appiaria.
Transmarisca.
Candidiana.
Tegli cio.
Durostoro 6.
orostoro, Vurostero sett Durostoro, ristorri in tote monumentele din evulti media, este
Silistria de asta-SIT.
Prin urmare, Zransmarisca se affla spre occidinte in apropiare de acestU ora§a, nu inse
immediatt, ci trecendti peste alte doue localitatT: Teglicio seti Tegulicio, §i Candidiana
numita alto -felTu prin antitesa Nigriniana.
Dupe, Itinerariulti luT Antonhati, intre Transmarisca §i Silistria se numeratl 53,000 past ;
dupa Tabla Peutingeriana, 49,000; luandti derti o ciffra de conciliatiune intre celle doue
de may susti, capetamti ca ce-va destullti de positivti: 50,00o, ceTa-ce, dupa calculiT celebruluX
Canina, basatT pe anticele mesuratorT romane autentice de prin muzeele Italiel, correspunde
cu vr'o §epte-clecT peno la §epte-ljecT §i cincY kilometri.1
Cautiindti acumti pe o mappI acesta distanta spre appusti de Silistria, damti peste puntula
unde din partea RomanieT riulti Arge§ti se versa in Dunare.
La Romany particula trans la inceputula unuT nume localti indica may totti-d'a-una o
positiune longs o gura de riti sea fata'n fall,; noT clicema a maT totti-d'a-unan, fiindu-ca atti
pututti fi esceptiuni, deli Mannert, maT putinti reservatti, nu le admitte nicT de cumti, considerandd
fenomenulti ca o regula generala.8
Zrans-marisca insemneza: in fata riuluT Olarisea 9) intocmaT precumtt Zrans-dierna este:
a Ia fata riuluT Dierna 9.
Ecce de ce tog commentatoriT in unanimitate ati attribuita castelluluT Transmarisca lo-
culti
TurtukaTuluT de asta-clY, or4ellti turcescti situatti pe termult danubianti bulgarti §i
avenda in fata pe mallulii oppusti gura ArgquluT.
De aci inse urmeza necessarmente ca acestti riti, acollo unde se cTocnesce cu Dunarea,
se numTa atarisca.
0 consecinta atato de neaOrata o intellesese degia nu numaT Mannert9, derti §i Reichard
", §i este cYudatti cumti de n'a voitti s'o intellega Bocking, de§i fisseza §i elltt positiunea
TransmariscaT, ca §i ceT-l'altY, in fata gureT Arge§uluT".
5) Rom. Stud., 6: «Maris, in dem man die Maros Sieben -
burgens wiedererkennt. Herodot lasst sie zwar in die Donau'
fliessen. Ebenso in vial unterrichteter Zeit nosh Strabo etc.»
Reeurgendil apol la paradossfl, affirmii eft ErodotS si Strabone
credeai eft Tissa e affluintele Muresulut Der& el n'o mentionezA.
InsusT d. Hassler dice: ((Wird die Theiss von beiden nicht
erwfthnt». Cum dero o eredeaft !
6) Ap. HOCKING, Notitia Dignitatum, Bonnae, 1853, in-8,
t. 1, p. 102, 453.
7) CANINA, Llarehitettara romana, Roma, 1840, in-8, t. 2,
p. 139.
8) MANNERT, Bes TraIanl ad pannbium 9 Norimbergae,
1793, in-8, p. 26: asyllaba Trans qua semper castella ultra
flumen in barbarieo posita signantur.n
9) Geogr., VII, 114.
10) Orbis antiquus, Dacia.
II) Notitia dignitatum, I, 464, D. BOLLIACU, Topographie
de la Roumania Paris, 1856, in-8, eiidu intro contradieiiune
si mat euriosii, cad la pag. 27 d-sea marturesce eft
Transmarisca se affla pe locul0 Turtukaiulul, adech In fats
Argesuluf, si totusl la p. 6 affirmft eft Ialomila se numb, Mariscus:
ala Jalomitza, andel' Mariseus» ! ! D. VAIL! ANT, La
Romani°, I, 86, ne assicuril ca Dimbovita s'appolait jadis
Marina..

188
ISTORIA TERRITORIALA
Forbiger nu se sfiesce a vede lucrurile intocmg ca Mannert qi Reichard: a Transmarisca,
eine der Mtindung des Mariscus gegenuber gelegene starke Festung*".
MaT pe scurtti, decd Transmarisca se affla in adevern in fata Arge§ului, beTa -ce nu contesta
nemini, atuncY vrendtt-nevrencla cursulti de efostt allti acestuY ritt purta numele de
atarisca.
Este unti faptti scosti din sfera dubiuluY.
In adevertt, Geografulti Ravennatti, lucrandti in secolulti IX dupa fontane geografice
vechY, pune in Dacia ufluvius atariscus*".
Astti-felitt Arge§ultt se chiama uMarisca n sett Mariscus*.
Inse desininta iscus-isca, fie latinesce, fie grecesce, denota unti deminutivtt.
.2gariscus sett atarisca insemneza uMaris-mica*.
Este derti invederattl an apropiare trebuia sl fi essistatti sub numele de «Maris*, farl
epitetti, unti alttt riti maY voluminosti decatti Argequltt, qi acesta pote fi numaT Oltula.
a Mariscus I catra «MarisD se dig in aceYa-ql relatiune nominal, ca aPrutetulti catra
Pruttt *2 Dambovici6ra « catrl Dambovitan , u Oltetulti o cltr6. « Oltti * etc.
Este untt lucru surprindetortt, cumtt de ati pututti commentatoriT s recunnosca cä Argesulti
se chiama atarisca, §i'n acella§T timpti sä nu voesca a intellege Oltulti se numYa ataris !
lAqa dertt identitatea s MarisuluYp cu actualulti Oltti o demonstra :
t. Punerea acestuY fluviti de catra Erodotti la marginea occidentals Scitia a cAriY intindere
spre appusti nu trecea peste CarpatY ;
2. Reversarea uMarisulup erodotianti immediatti in Dunare, pe candti Murequltt cello
transcarpatinti e nu flume pr6 departattt, derti Inca se verse. in Tissa ;
3. Testulti luT Strabone despre tnaintarea de peste DunIre a armelorti romane contra
Dacilorti anume catra gurele uMarisuluY* ;
4. Vechia numire de uMaris-micti sub care era cunnoscutti riulti Arge§t, vecinti allti
OltuluY.
Dertt maY este o probe,.. .
§ 12
AGATIRSII.
In passagiulti reprodusti maY susti, Erodotti ni spune ca. Marisulti vine din terra Agatirsilorti.
Derti cine eratt acestiTa si unde lOcuTati?
uAgatirsiY, Slice Erodotti, se distingo prin portulti cello maY desf6tatti ,Si prin podObe
de auriZ s : AyciOupaot 8e, clf3p6Tatot dvapec etei, xal xputropopot z& p.tatcrce 1.
Dui:4 ce descrie apoT communismulti acestuY curiostt poporti, la care femeiele appartineati
tuturora, incatti barbatiY traiad tntr'o eterna frAtia a-la-Fourier fora certe de gelosil,, Erodotti
adauga cl e in cells-ralte AgatirsiT urrneza obiceelorit traciceo : Tat blaa vbizata Agfa wear-
Iteropixecot.
ImpressionatY de abundinta aurulu; commentatoriY aprope in unanimitate cauth. pe Aga -
tirsT in Transilvania e,
era Nadezdin in partea occidental) a MoldoveY de susti, perglendtt
12) Geogr., III, 1097.
13) Havenuatte anonym' eosmographia ed. Pinder et
Pa,they, Berolini, 1880, in -18, p. 179 (IV, 6).
1) IV, 104. C.ARL RirrER, Vorhalle, 287: a Was Herodot
von den Agathyrsen sagt, dass sie sehr sch7n gekleidet oder
in weiche Kleider gehullt gingen (caeo.rwro, i. e. mit zarten,
sehatnen Kleidern), viel Goldsehmuek tragen etc. Jones deedurn'
&yam (lautissimi) kann nicht, wie man wohl gesagt, ale
Weichlinge gelten, da ha Gegentheil diese Agathyrsen, wenn
sie sehon Anfangs den Skythen ihre Hulfe verweigern, naehher
sich sehr tapfer and keineswegs ale einrohes Volk henchmen,
wie etwa ihre Naehbarn, die Melanehlanen and Androphagen.
Dasselbe Beywort, welshes Herodot bezeichnend ihnen
beylegt, findet sich in Orpheus dem Argonaut, bey den welchgekleideten
Moten ( Maiazur clef oxiziovas, i. e. molliter et
delicate tunicatos b. Gesner)n.
2) RENNEL, op eit.) 414. HEEREN, I, 1, 94.KaPPEN, 13,
68.runeum, I, 877. eta.

STUDIULU III, 1 18. 189
cu totulti din vedere cea-l'alta particularitate nu maT putinti semnificativa : obiceele tracice.
Pentru ca testultt luT Erodotti sa fie cu deseversire impacattil cata sä gassimti nu numaT o
regiune aurosa, ci inch, in vecin&atea Tracilorti, set's cella putinti sa n'o despartima de densiT
prin nestrdbattuta barriers a Carpatilorti ; s'apoT o regiune la sudtl de muntY, erti nu la
nordti, cacY deca nu podObele de aurti, tncaT a portulti cells maY desfetatit i nu simpatisd cu
crivetulU.
Avemti dero la mina patru criterie forte positive pentru a descoperi terra Agatirsilorti
1. Mine de aurti ;
2. Apropiarea de hotarele TracieT;
3. 0 espositiune sudica ;
4. Portiunea superiOrg. a unuY fluviti ce se versa in Dunare.
NoT clicemti poqiunea superiors, cad testulti luT Erodotti nu implica nicY de cumtt isvorirea,
.ci numaY simpla trecere a MarisuluT prin pamentultt Agatirsilorti inainte de a attinge
Scitia : iy. It
'AictO6paow Mciptc 7ccaccp.bg Oitov crup.p.CayeTat Tr!) "Icryy.
Aceste patru conditiunT essentiale le tntrunesce intrega zone, sub-muntena a Terrd-RomanescY,
pe care despre nordti o apera CarpatiT, la multi -loch o despica Oltulti, erg la o
costa o scalds Dunarea, punend'o in contactti cu Tracia.
La ambele capete alle acestuT lungs, brats de pamentg, la capetulti spre Temesiana si la
capetula spre Moldova, degia Neigebaur recunnoscuse urmele essistinti alle uneY sistematice
estractiunT de aurti din epos.a.acraanilort13.
In timpulti luT Erodotti tnse progressulti montanisticti nu mersese pene acollo.
Cautarea aurulul to arina riurilorg, carT silts carry cu deosebire in urma ploilorti, maY tottid'a-una
redusti in pulbere, dertt ate o data chTartt cu buccatT f6rte marl 4, este modulti
primordialti, intrebuintatti din vechime la tote pop6rele si descrist to litteratura chines, degia
cu 2,000 de annY inainte de nascerea MantuitoruluY 5.
Erodotti ni-o spune si ells intr'o multime de passage 6.
Asa derti avutia de aurti a Agatirsilorti nu consista in ascunsele vine din sinulti pamentuluY,
ci to aurosulti nasiptt allti apelortt; si tocmaY in regiunea de susti a MuntenieT ne intimpina
cu gramada undele celle purtat6re de aurti, Argesulti, Topologulti, Dambovita, sir6Te
maT menunte §i regele tuturora: Oltulti '1.
§13
AURULU OLTiNU IN CIMITIRULU PRE-ISTORICU DELA HALLSTADT.
Inainte de a pasi maT departe cu analisa critics a geografieY luT Erodotti, ni adducemti
a-minte promissiunea data in Studiulti II de a limpedi istoria primitive a esportatiuniT corn-.
merciale a auruluY oltentt ; o cestiune forte interessantg., menita a arrunca o raclg. de lumina
assupra uneTa din numer6sele probleme alle asa numiteY archeologie pre-istorice.
8) Besehreibung der Moldau nod Walaehei, Breslau,1854,
in-8, p. 107: «Von dort (Piatra taiatti) laufteine Parallelkette
von dem Hauptstock der Karpathen auf dem linken Ufer der Bistritza
unter dem Namen Halenka und Pipernik fort, die Urgebirgsformation
beibehaltend, bis nach Piatra, Die Kette sendet
einen Nebenzweig rstlieh gegen Baja : dort finden sieh Spuren
alter Goldbergwerke, wie int Ural, besonders am Bache Bogata
d. h. reich, zu N ikadien und Sirna. Man kann die alten Arbeiten
beinahe drei Stunden weit verfolgen; auch in dem festen Gebirge
findet man anstehende Goldgiinge; z. B. bei Bregleni, westlich
von Hango, an der Bistritza, dem alten Goldtlusse.Auch
in Vulkanerthale des Syl, in der Walaehei, findet man Spuren
des Bergbaues friiherer Zeit, besonders von Goldwfischereien ,
zu deren Sehutze wahrscheinlich die beiden rOmischen Castra
bei Bombesti und Poutseheni erbaut worden sind.1
4) VedT BOHm, Geeehiehte des Temeser Banats , Leipzig,
1861, intrrrri'32, despre o built& In greutate de 90 galbenl,
gfissitA, In apa Nera din BanatA si conservata In Museulti
Naturalii din Viena.
5) TIEN-KONG-KAI-W, ap. 1-0FER, ili8tOire de la chimie,
Paris, 1866, in-8, t. 1, p. 19.
8) III, 106; IV, 195; V, 101 etc.
7) TUNUSLII, trad. Sionfi, p. 37: «Aurul fi se esploatezii din
nisipulil riuriloril Oltulii, Topologic, Argesulfi siDimbovita, de
ctrli 'figanil domnesel numiti rudarIn.NEIGEBA.UR, op. cit.,
108: ((Fast in alien Flfissen, welche die Ebene zwischen dent
Oltez oder Olto und der Jalomitza durchstriimen, zeigen sieh
Spuren von Goldsando.

190
ISTORIA TERRITORIALA
In annir trecuti facuse unti mare sgomotti in lumea sciintifica descoperirea la Hallstadt
in Austria SuperiOrd, adeca in archiducatulti austriaca de peste Ens, a unuY intrega cimitirti
dintr'o epoch. fabulOsa.
Duph. calculiT ceT maT moderatT, acesttl immensti campti mortuaria, compusti din cate-va
miT de grope, este cu patru, cincT Si chTarti §6sse secolY mar vechTu de nascerea MantuitoruluT,
incatti in terme media coincida anume cu timpulti luT Erodotti, sett mar bine dicenda
anti dominatiunii Agatirsilora la cataractele DundriT 1.
Intre celle-l'alte lucrurl dela Hallstadt, attentiunea archeologieT a fostti nu putina escitata
prin presinta mar multora obiecte de aurti.
S'ati ivitii pene acumti doue diverse teorie assupra proveninte commerciale a acestuT
metallti,
pe care nulti offerh, acollo insh.-§T localitatea.
Chimistulti Fellenberg, dupd ce arreth, prin analisa ch, aurulti dela Hallstadt se compune
din 73.78 partI curate, i i.o6 de arginttl Si 15.16 de cupru, Para nicT unti ammestecti de
platina, conchide apoT cl nu putea fi addusa din UralT, ci maT currenda din Transilvania 2.
Acesta conclusiune s'a parutti tuturorti atata de plausabild, inata Figuier, alla caruTa
necontestatti meritti este de a fi cello maT bunts vulgarisatorti alla sciintelora naturale, o
repeth. ca ce-va positivti : a l'or etait sans doute &trait des mines de la Transilvanie a 3.
0 singura tmpregiurare distruge acesta teoria.
ArdeluluY IT lipsesce cu desever§ire o mare arterihh, fluviala, fara agiutorulti cariTa, de nu
asta-di in secolulti drumurilorti de ferrti, cellti putint in departata anticitate, candti orT-ce
alte caT de communicat:une se distingeati prin cea mar perfecta nullitate, era peste putinta
o intinsa mi§care mercantile 4.
Insu-§T Mure§ulti, cello mar voluminosti rttl alit Transilvaniel, nu este decata unti affluinte
allti Tissel, carea la rondulti set platesce tributti DunariT, ambele facenda in cursulti
lord unti ocolti forte lungtl pene a veni sh.'§T desfunde apele in albia danubiana.
Lipsita de termiT unul fluviti nedependinte §i ermeticesce inchisa din tote partile intre zidurY
de muntT, cart IT formeza o formidabila barriers maT cu sema despre occidinte, Transilvania
se affla in impossibilitate de a approvisiona cu aurti tocmal Hallstadtulti.
Nu e den!) de mirare ca s'a maT incercata sh4T faca locti o alta teoria esplicativa.
Baronulti Sacken crede ca aurulti dela Hallstadt aril fi originarti din Gastein, situate
nu departe de acollo, basandu'§T opiniunea pe unit fragmental anti luT Polibiti, conservata
de catra Strabone S.
Din nenorocire inse, in loch de a nustine pe d. Sacken, fragment-ulti in cestiune illti comb atte.
In adevera, ce dice Polibiti ?
Cuma-ca, in 57illele setle, adeca cu vr'o doul secolY inainte de Cristui, se descoperise la nor-
dulti IllirieT o mina de o estrema abundintd, asttl- feliti ca, d'o data facuse a scade pretula
aurulul in tOth. Italia 6.
1) SAC:KEN, Des Grabfeld von: Hallstadt in Obertisterreioh,
Wien, 1868, in-4, p. 146: a Die zweite Halfte des ersten
Jahrtausends vor Chr.D
2) Ibid., 119: Die chemische Besehaffenheit 1st nach Fellenberg
(Mittheilungen der naturforsehenden Gesellschaft zu
Bern, 1864, 1866): 73. 78 Gold, II. 06 Silber, 16. 16 Kupfer,
von Platin heine Spur. Es stammt nach des genannten Chemikers
Vermuthung eher aus Siebenb argon als aus dem 17ral D.
3) L'homme primitif, Paris, 1870, in-8, p. 391.
2) usr...liconomie Politigne, trad. Richelot, Paris, 1867,
in-8, IT. 137: a C'est une regle generale que l'activite commerciale
et la prosperite du littoral dependent du plus ou moins
d'importance du bassin fluvial auquel it se rattaehe. Q u'onjette
les yeux sur la carte d'Italie, et l'on trouvera dans la grande
etendue et dans la fertilite de la vallee du Pe l'explication naturelle
de la superiorite marquee du commerce de Venise sur
celui de Pise et de Genes. Le commerce de la Hollande etait allmente
par le bassin du Rhin et de ses tributaires; it dut surpasser
celui des Anseates, dans la meme proportion que cc
bassin l'emportait en richesse et en fertilite sur ceux du Weser
et de l'Elbeo.
5) SACKEN, 119: Die grisste Wahrscheinlichkeit aber
spricht &far, dass es in den unfernen Goldlagern der Tauernke
tte im Gasteiner oder Rauris-thale, die nachweislich sehon
in Behr alter Zeit, sieher schon vor den Remern ausgebeutet
wurden, gewonnen worden set. Strabo, IV, 208.1
6) Ve4T MeV
testulit to STRABON1S Geographlea, roe. Willer
et Dilbner, Paris, 1863, in-8, p. 173.

STUD1ULU III, 1 18. 191
Aqa dero :
T. Prima estractiune a auruluY dela Gastein este cu multti posteriOra obiectelora de
aurti dela Hallstadt ;
2. Aceste din urma, dupe cumtl le descrie insu0 d. Sacken, sunt forte putine Si forte
suptirY, ceTa-ce probeza-4ice d-sea eca metallulti era forte rang qi forte scumpital, adeca
doue cercustante tntr'o oppositiune diametrala cu mu/pimea §i eftiatatea din testulti luT Polibiti.
La cea anteia obiectiune s'arti pute respunde ca uncle morminte dela Hallstadt se para
a fi din timpulti luT Polibiti; inse chiarti in acesttl cast's remane a se demonstra in specie ca
aurulti nu se gasesce acollo in gr6pele celle maY vechY sett intermediare.
La a doua obiectiune nu se p6te respunde nemicti.
Pentru ca la Hallstadt aurulti sa se fi bucuratti de mare raritate §i de mare scumpete,
ella cats sa. fi fostti addusti dintr'o regiune departata.
Nu tnse din Transilvania, ci dintr'o alts, terra avenda la dispositiune callea commercial, a
DunIri; care duce dreptti in Austria SuperiOrd.
Ecce-ne der6 revenitY pe nesimtite in Oltenia la auriferiT Agatir0 aY luT Erodota : xpuaop6pot
Tag !Lamm
Ne maY impinge tout acs inse -sT epoca cimitiruluY dela Hallstadt, a caruYa cea maY vasty
parte se refers la secolulu V tnainte de Crista.
Si nu numaY epoca, dera pene qi compositiunea chimica a auruluT de acollo: aprOpe 74
partf curate pe lOnga cart abia II de arginta Si 15 de cupru.
NicY o data. aurulti ardelena nu s'a radicata la unit assemenea gradtl de puritate.
Ecc6 to asta privinta nota, pe care ati bine-voita a nI-o communica d. Dr. Bernath Si d.
professorti Stefanti Michailescu :
U Aurulti se gasesce in Transilvania sea in stare native, sub forma cristallina. (octaedrice
Si derivatele) qi ca incrustatiunT uOre in ganga de porfirti cloritosti Si quartza, filone ce
astrabatta gressele carpatice si
formatiunile gypsOse, unde se maY affl Si mineraie de pyarita,
blenda etc., set in combinatiune cu tellurele, formanda mineralulti cunnoscutti sub nu-
« mele de sylvanite (telluro-aurate de argintu) 3TeAu-l-Te9Ag. Mineraiele variaza sub rapaportult
avutieY lord; elle merge avenda aura §i arginta dela 216, 10 pene la 20 procente,
a ert1 restulti este ganga. Compositiunea sylvanite; dupe d. Petz, este :
69, 97 tellure,
26, 97 aurii.
11, 47 argintii,
a §i restulti pene la 7o este formata din antimoniti, cupru Si plumbti. Vrea sa ,lice, sylvanita
copprinde aprOpe 38 7e metallti estract:bila, din care 27 7. aura S.
In aurulti transilvanti intra cello multi 20 -3o part( curate, pe canda acella din cimitirult
dela Hallstadt ni offers, peste 7o.
OrY-ce identificare e peste putinta.
Sa ne tntOrcemti acuma la aurulti oltenti.
La inceputula secoluluT trecuta, canda banatulti OltuluT incapuse sub dominatiunea Curtif
dela Vienna, gubernatorulti austriacU alto CraloveY comitele de Stainville se grabi pe
data. a infiinta pentru speculatiunea avutielora metallice locale o deosebita societate cornmerciala,
care n'a intardiata a constata ca. aurulti din nasipurile OltuluT e en multii mat bunk,
schlagen erscheint; das Gold hatte also offenbar einen hohen
7) SACKEN, '76; «Die Feinheit des Drahtes erklart sieh wohl Werth, and ein Stilekehen &Innen Drahtes mag schon etwas
aus der Seltenheit des Goldes, das such, wo es in unseren Grit- namhaftes gegolten haben. Es hat nur die Starke einer Steckbern
in Plattehen vorkommt, ausserordentlich clam ausge- nadel etc.))

192
ISTORIA TERRITORIALA.
mat pull, mat frumosit decatti acellti din Transilvania, precumti de assemenea aurulti din
Motru, din Lotru, din Rudarti si din Celle -l'alte ape alle Vale!!, Gor-giuluT si Mehedintuluts
Totti pe atuncT maiorulti austriacti Schwanz von Springfels, dupa ce studiase cestiunea
la fa ;a loculuT, dice la 172o cd.: aaurulti oltent este cu multti maY pure decatti acella ce se
gitsesce in Transsilvania si'n Ungaria.9.
In fine in acellasT annti ecce ce ni spune cu entusiasmti despre aurulti oltenti naturalistulti
Schendo Vanderbech, carele petrecea in Oltenia ca medico in armata austriacg.: equod non
esolum magis graduatum, utpote argenti miscella nequaquam inquinatum, Transilvanicum
. aurum examinis iudicio praecellit, sed et copia rudium collectorum negligentiam compensante,
et insolita granulorum magnitudine distinguitur. Neque enim in solo fluvio Aluta,
.
sed et in Argisch et Dambovitza, in quibus frequens est huiusce aureae loturae cultus,
observare licuit, non auri tantum ramenta ac subtiliorem scobem separari, sed et lapides
ferme siliceos graviori pondere se commendantes, nulloque licet externo metallici vaporis
vestigio notatos, dein confractos tamquam nucleum aurum purissimum granulatum drachmae
eunius pondus saepe aequans in cavitate lapilli delitescens exhibuisse....".
Astirfeliii insa-sT chimia se pronunta contra transilvanismuluY si pentru oltenismulti auruluT
dela Hallstadt.
Unti assemenea verdictu este definitivti, si demonstrg. Inca o data cd sciinta istoricd nu
pote aglunge la o mare doss de certitudine, deed nu va fi strinsti legata, dupa sistema luT
Augustti Comte, cu tote sciintele positive, cacT istoria e omulti, era omulti este prisma natureT.
Nu numaT in anticitate, ci- chTarti asta-41 aprOpe totalitatea auruluT push in commercia
provine din spellarea nasipuluT auriferu".
Pe acestti terremti contingintele riurilorn oltene art puts fi unulti din celle ante; atd.ta
printr'o calitate forte superiors a auruluT, precumti si prin cantitate.
Pe la finea secoluluT trecutti, profitandti de o occupatiune militard, unti Russo isT cornbinase
unti serviciti de mesa din aura oltenti", era generalulti Bawr ni spune ca. avusese
occasiunT: de a vede Annelle si chiarti vasse facute din aurulti ce se gassesce in arina 01tului
D ".
De dincollo, pe costa occidentals a crescetuluT Carpatilorti, in aceTa-sT Enid si'n acera-sT
apropiare de Dunare, derti tntr'o maT mica proportiune si nu scimti deed de o calitate analog,
Temesiana ni offers la rondulti sett nasipti aurosti spre appusti de Mehadia in marea
valle a AlmasuluT", care Pacea si ea parte in evulti media, precumti amts veduta in Studiulti
I, din puterniculti banatti ally SeverinuluT.
Ecce de uncle, erti nicT decumti din Transsilvania si cu atatti maT putinti din Illiria, provine
escellintele metallti observatti in obiectele dela Hallstadt.
8 SUI ZER, 6lesch. d. trans. Da dens, 1,152-153: uZur Zeit
der i s Chen Regierung im Krajowaer Banate lieferte
die vom Stainville errichtete Goldwaschergesellschaft aus
dem Alt flusse gefischtes Gold, welcher wiei hoher, refiner and
schoner, als das siebenbitrgische war, fiir etliche 1000 Gulden
jihrlich ein... Stainvillestarb; die Gesellschaft bekam niehts
mehr zu essen, und so hatte diess Goldwaschergeschafte ein
Ende, ob man schon auch in dem Motrul und in dem Lotru im
mehedinzer Bezirke, bis an den Bach Ruderiassa, sehr reiche
Gunge der Goldkornchen entdecket hatte*.
9) Besehreibung der osterreieldsehen Walaehey, 1720,
in IJ agriseh es Magazin, III, 194: das hohe and reinste Gold,
desgleichen in Siebenbilrgen and Ungern nicht gefunden wird. *
10) Valachhe elsalutana3 desoriptio, 1720, in RALESERI,
Anraria Homana-dadea, ed. Seyvert, Posoni, 1780, in-8,
nepaginatu.
II) DELAFOSSE, Or, fn ORBIGNY, Dietionnaire unlYersel
d'histoire natnrelle, Paris, 1861, in-8,t. 9, p. 145: «Ce sont
les lavages des sables qui, dans presque toutes les parties du
monde, fournissent la plus grande partie de l'or que l'on reeueille
pour les besoins du commerce*. Nhsipulu brasilianu
concurge annualmente pentru 24 millione frame.
12) SULZER, 152: «1m letzten russisehen Kriege prahlte ein
gewisser russischer General mit einem kleinen Tisch-service
der aus walachischem Golde verfertiget war.*
I BAWR &noires historignes et geographiques snr
In Table 1 e, Franefort, 1778, in-8, p. 8: aLes gens du pays
m'ont assure, que plusieurs rivibres de in Valachie charrient
des grains d'or parmi le sable. J'ai oil des bagues et des vases,
faits de l'or qu'on trouve parmi le sable de l' Oita».
14) BEUDANT, Voyage mineralogique en Hongrie, Paris,
1822, in-4, t. 2, p. $14, 326,

STUDIULU III. I IL 193
Esportatiunea auruluY de alluviune din Oltenia si'n parte din TemeVanal adeca de pe
termiT DunariT de ambele laturT alle cataracteloru, de unde firesculti drumtl commercialti se
intinde departe in susulti fluviuluT pene 'n Anima GermanieT, ni presinta dert trey interessante
epoce :
1. Cu catT-va secolT inainte de Cristu, candu zOna muntOsa a TerreT-RomanescT era locuita
de AgatirsY ;
2. In sutimae X XIV din evulti mediti, candu epopeTa Nibelungilorti. precumtl amtt
veclutti in paiagraful0 precedinte, celebra aurulti din terra Bass-arabi/org: a gold fiz Araby));
3. In primiT annY aY secoluluT trecutt, canda gubernamentulti austriacti se apucase cu
multa activitate a radica susti in Oltenia industria spellariT auruluT fluvialu, pent ce successulti
inceputuluT s'a paralisatti prin mOrtea in!elleginteluT comite de Stainville.
Nu maT vorbimti despre periodulti romanti, fiinda maT cunnoscutti".
§ 14.
CC INSSMNA CLIVgNIIJLO MARIS LA SCITI I
Din celle de maY susti resulta ca:
1. Territoriultt romanti dela Nistru pane la Oltti appartinea in epoca luT Erodotti Scitilorti ;
2. Spre appusti de Oita tin susulti ambilateralu alltl acestuT fluviii locuiati AgatirsiT;
3. Oltulu, carele despartla pe ScitY de AgatirsT,se chiama Mans in portiunea inferiOrs
la reversarea'T in Dunare Si pe malulti sett orientalti pe unde forma hotarulti Scitiet
Opiniunea generals este ca. termenulti gMaris, ant deriva dintr'o tema mar, apa, de unde
sanscritulti mira, celticulti mor, goticulti marei, latinulti mare, slaviculti more litvanulti mares etc.'
l7icerea arts pute fi nu numaY ariand, derti Si turanica, ca.cY in limba mongols de assemenea
muran insemneza fluvia91 ba Mel se maT anina in coda maT tuturorti numilorti fluviale:
Aikra-muran, Kuk-muran, Un-muran, Akry-muran, Djaghin-muran, Djurdja-muran etc.'.
Din data inse ce s'a demonstrate caracterulti MarisuluT de fru n t a ri a intre Scitia §i
Agatirsia, ni se presinta o alts etimologia maY corrects.
In limba samscrita marFd vrea sä died hotart14,
In ramura eranica a famillieT indo-europee sonuld y din acesth cuventti se sibilleza, ast0felia
ca. persianesce §i armenesce hotarulti se chTama mart.
In limba albanesa, interessantulti resttl anti vechYuluT graiti tracia, verbulti mar-as esprima
ideia de e a termina'.
Radicala samscrita este mar, a desparti, de unde greculti pt pi-to) etc.
ataris, ca anticulti nume alla OltuluT, va fi insemnandu derti in limba scitica : a hotarti 0.
§ 15.
S1GINNIL
In timpula luT Erodotti commerciulti auruluT inavulTa pe mallulti nordicti alla DunariY nti
tiumal pe Agatirst derti §i pe veciniT lorti din Temesiana, carT se part a fi giticatti atunct
lino rola de samsarY intre densiT si intre popore maY obscure din centrulti EuropeT.
Testulti suns :
....
« Maal ,tav d l eentxoW eial ailtat. To dl /reels' poeles, hi tic xcGene Taivis, 00dels rxei (Peciaas to dreexis ortivIc
colas, civOrixo,v 01 oixiorreg avtgv, di/o1 to nienv tichi Toilcrreov laitoe xoSel occivrras ioika xal threeeoc. Moirots dl d0-
16) Cf. maT susft § 12, Ilea 3.
1) SAVARIE, Slow. Staroz., 408.
2) DU ELUDE, Description de la Chine, La Haye, 1736,
in-4,
t. 4, p. 62: aMouren signifie riviere en langue mongoles.
--SCHLEGEL, Sinico-Aryaca, Batavia,1872, in-8, p.18, erode
eft tema twin& mar, apft, este unit imprnmut6 din limba cltines4
ama, eau.*
3) ABULGASI BAHAMA CHAN, Bistoria Dlongolornm, ed.
Rumiantzov, Casani, 1825, in-8, p. 27.
4) BOHTLINGK 1111d ROTH, Sanskritwiirterhneh, Petersb.,
1865, in-4, t. 6, p. 689.
26

104
1STOR1A TERRITORIALA
'Papas itvelathes oldovrecs Ides. roirloreov oly9-eoltrovs rata otIvoitet elvas Zsydvvas, ?traits zeeomtivors Mtidtx17. rods di
rumors ad-ray e7vas Actoiovs cirtav so crolact, ha yarn dcarrNoys id ficiO.os 'ay qtyoly, 'mimic di xca asitods xal citYvvcirovs
elydeas ipleetr. 4'evyryalvoys ei 1;d &parrs eivat otyrciroys, oloaarql.ariety de ,reds radra rods ertsywelovs. Karixely N iotiiruv
talc Oi'le0tV dyzot7 'Evenly TaY lv rq 'won. eras di 1110on, Was obroixovs Alyovas Oxon Jl oiTrot Midow ci7tOSKOS yerivaat,
?yol plv odx lyw lystqccicraccOat, ylvotro e cis, may lv rg actxe?) yOvio. (2sydvvas d' ?Iv xcatios Alyvec of civot dale MaacreclItis
oixiovres rods xamjAors; Kdrtetos Jl id Necrect). :(29 di Oetj 'has Alyovers . . . 1
Adecg:
... Asta-felTu sunt inmormentarile la Tracy. NeminT nu pote spune cu certitudine, ca
ace felTu de 6menT vorti fi locuindti la flora de acesta regiune; se crede inse ca dincollo de
aIstru se intinde unit pgmerita dwrta si nemgrginitti. SinguriT dintre ceT ce locuescti peste
d Dunn-e, despre carT putusemti affla eti, sunt a§a numitiT SiginnY, imbrAccact in haTne medice.
a CaiT lord se Slice a fi pleto0 peste totti, av'enda pert lunga pene la cincT degete, micT §i
carnT §i neputincTo§T pentru cAllAriA, darn forte TutT la trasti, din care causa SiginniT amble
a in cgrrute. Hotarele lord agTunga pene la EnetiT cell de lOngl Marea-adriatica. ET pretinda
a a fi de origine media.; dera in ce moda, eti- unulti nu me pociti domeri, de§i inteuna lungti
aintervalla de timpti tote sunt possibile. (La LiguriT ceT ce locuescti d'assupra MarsilieT se
a numesca SiginnT negutitoriT, era la CiprianT lancele) MaT spunti TraciT etc."
PassagTula pusti de catrg noY in parentesT se banuesce generalmente a nu fi e§ita din mana
luY Erodotti; inse afflandu-se in tote manuscriptele §rn tote editiunile, noT n'amti socotitti de
cuviinta supprime.
SI intrama acuma in analisg.
Relatiunea erodotiang despre SiginnY este de proveninta tracica.
Acosta appare din urmatarele consideratiunT fundamentale:
1. Erodotti o bags la inceputula libruluT V, consacrata uneT descried monografice a Traciel;
2. Pentru a arreta dela cine anume cgpetase tote celle relative la SiginnT, ella trece immediata
la o alts narratiune cu cuvintele : ulna spunit TraciT..
Derti Tracia in Erodotti este o vorba fOrte raga, sub care se copprindeat GetiT, BistoniT,
TrausiT, DoberiT, Peonil, OdomantiT si o grdmada de alte pop6re, appartinenda tote uneT
colossale gintT, pe care ella o numesce cea maY numer6sa in tota Europa: °study UlOyo; p.i-
vcrth Zan !Ana ye lyBobc Itintir0 acyOptkcon 2.
AnghTula meridionalti dintre Ponta $i
Dungre illa occupaa GetiT, cu carT singurY dintre
tote natiunile tracice se tnvecinati Scitil, dupa cumtl urmeza chTara din cuvintele acestora,
reproduse de catra Erodota : Opiiixac xal ah xal TObc tply Mysoc; 701crioxopcuc FiTac 3.
NumaY GetiT fiinda limitroft cu Scitia, Intl-6ga Dunare sudica. pene la puntula reversgriT
OltuluY antra to territoriula getica, adeca ce-va mall multa sea ce-va mai putina, cad nu
este probabilti ca fruntaria occidentals a Scitilora §i fruntaria occidentals a Getilora sa fi
Waal fluviulti printr'o linia perpendiculars.
Acea ramura tracical dela care s'a fostti informatti Erodotti despre SiginnT, nu erati Getii,
de Ora-ce acestiTa se invecinati numal cu Scitia Si cello multa cu o fractiune din territoriulti
agatirsicti.
Prin urmare cats s'o wclamti mar spre appusa de den§iT cam in Serbia actuala, §i astafelTu
vorpti aye in fatg.'T pe SiginnY anume in Teme§iana de astg,-SIT.
Dramaturgulti Sofocle, scriitora contimpurenti lull Erodota, confirms acesta interpretatiune.
Inteuna passagiu, conservatO de card Strabone, ellii Slice cg a Troianula Antenora Si
tizetit fugiserd in Zracia §i de acollo la alarea-adriatican : Tbv pay our 'Ayr4vopec xcci Tok 'react; [UT& Ti510
neptyeyopimy 'Everay eic Tip epeptly reptaweily2c) x&xelOsy Starcecreey eic ri v Xrroplyny ItaTit Tby 1,16p(ocy Tyeuxhy 4*
I) V, 8-10.
2) V, 3.
8) IV, 98.
4) Ap. STRAB., XIII, 1, § 63.

STUDIULU III, f 15. 195
ConfruntatY acumtl ambele indicatiunT topografice.
Dincollo de Dunare noT vedemti in Sofocle Tracia agiungenda pene la terra Enetilord de
longg. Marea-adriatica.
Dinc6ce de Dungre noY vedemti in Erodota Siginnia agTungenda en3§T pend la terra
Enetilora de longs Marea-adriatica.
Una dincollo, cea-l'alta dinc6ce de Dunare, ambele sunt puse fata'n fats inteo positiune
parallels.
Conformitatea este perfecta, arretandu-ni tota-d'o-data ca in epoca luT Sofocle §i a luT
Erodotill adeca cu vr'o patru-cincY secolT inainte de Cristti, Italia era considerate ca preapropiats
de cataractele IstruluT, ceTa-ce mai results Inca §1 din generala opiniune a anticitatiT
a unti brata ally DunariT se versa in Marea-adriatica 5.
In faptti, precumti amts mar spus'o, Siginnia correspundea numaT cu Teme§iana §i Tracia
numaT cu mallulti oppusti allti SerbieT, nu maT departe deckti atata.
Ad totu§Y nu se trichina analisa.
S'o urmarima pene 'n capdta.
Intr'untl aka passagTu Erodota ni da indirecttl pene Si numele specialti alla acelleT Tracie:
ucampia triballicao, naBiev Ts Tptf3ccXXiy.bv, de§i in restulti opereT selle nu se gassesce nicT o
mentiune despre poporula tracica allit Triballilorti.
,Campia triballicaD, dupa cuma o descrie densula, se affla dincollo de Dungre, occupanda
territoriulti dintre acestd fluviti §i dintre acea parte a IllirieT unde locuiati Enetile.
Totti acollo din punttl in puntti noT gassimd pe Tribally cu patru secolY maT inc6ce in
geografia luT Strabone, carele ni-T arreta invecinatT spre nordtl cu Istrulti, spre resarita cu
GOT Si spre occidinte cu Illiria', ceTa-ce constitua litteralmente Tpt(30Xotbv iseSiov.
A§a derv, urmarindti cestiunea din passti in passti, noT amtl reu§ita a restabili In Erodotti,
Condu§T numai de contesttl §i de autoritatea contimpurend a luT Sofocle, unti puntti forte
insemnatti: relatiunea despre SiginnT ella o datorTa anume natiunii tracice a Triballilorti,
a§ecj.ate atuncY pe tennula sudicti alla DunariT spre appusa de Gey in Serbia de asta-cl.T.
Suntemti Inse departe de a ni tnchipui ca .parintele istorieTb arts fi cercetatd vre-o data
personalmente regiunea tracica pe care o numesce IseaCov tb TptOccUtylv.
CommerciantiT din tote terrele peninsulei balcanice visitati la gurele DunariT colonia milesiana
Istria, §1 nu aTurY decata acollo trebuTa sd fi. cgpetata Erodotti dela Tribally notiunile
selle despre SiginnT, intocmaT precumti in Olbia sell TO Bopuebeveiiicev iincaptov 8, o alta colonia
tott milesians pusa la gurele NipruluT, ellti se informa despre Sauromay, BudinT, Neuri §i
restulti poporelorti din acea directiune.
Istria Si Olbia, unti stabilimenta greca la marginea TracieY §i unti stabilimentti greet la
marginea ScitieT, ambele inteund nencetatd contactd commercialti cu tote nemurile de pe
littoralulti nord-vesticti alla Pontuluy, erati localitatile celle maT nemerite pentru a procura
istoriculuT greed perspectiva lumiT barbare de giurd in gTurtl.
NoT intrebuintamti inteadinsa cuventula perspectiv; cacT numaT ellti esplica natura spuselora
luT Erodota, carele este tottl- d'a -una atatti de precisti canda povestesce ceTa-ce se
apropia de Istria sea de Olbia, dera devine apoY treptata din ce in ce may confustt in proportiunea
departariT racleT selle de observatiune dela aceste doue centrurT.
5) APOLLONILTS, STRABO, VALERIUS FLACCUS etc. analisati pe
largu de ImEnr, Uber die Argonantenfahrt, in Geographie
der Griechen and Romer, Weimar, 1816, in-8, t. 1,
part. 2, p. 320-360.
6) IV, 49.Cf. I, 196.
7) sTuAeo, VI, 6, § 11, 12 etc.
8) IV, 17, 78.
.

196
ISTORIA TERRITORIALA
§ 16.
CARACTERUL5 COMILERCIALU ALLii SIGINNIL0115.
SiginniT locuTati in Teme,iana, invecinatT spre sudti cu Tribal liT §i spre resaritti cu AgatirsiT,
astti -felYu ca. de ceT Liter iY despartia Dunarea §i de ceT-l'altY CarpatiT, era spre appust
territoriula lorti mergea aprOpe pene la Illiria.
De 9i nu atata de desfetatT, nu g3p6Tcaot ca AgatirsiT, SiginniT se distingeati totu9T de assemenea
prin avutia vestmentuluT, cacT purtati bathe medice, idiju xpetopivou; MOtxt, §i Erodota
ni spune ella-insu9T intr'unti alto passagYu ca lussosa imbraccaminte persiana era imitate dupa
acea medica: tiare, tunice manecate de varie culorY etc.'.
CaiT Siginnilora, midY, pleto§T qi carnY, nu puteaa servi la callaria, derti prin Tutela erati
de minune la llama, ceTa-ce facea ca stapaniT lord sä tout amble mereti in carrute.
Aceste doue amenunte despre SiginnT, abundinta §1 carrau0a, ni dati degia o \raga imagine
a unorti commis-voyageurs sea travelling-clerks, chTarti decd vechTulti scholiastti allii luT
Erodotti nu s'ara grabi a adauga ca numele lord se p6te lua in intellesa de neguritorg:
virs)Xoc'
Marsilia e departe de Teme9iana, derti nu maT departe decuma e Romania de Armenia.
Pene'n secolulti XVI parintiT nostri numTati a?Irment pe tog negutitoriT 3.
In Transilvania pene asta-c1T se Tea adessa in acella0 situp cuventula ireca.
Pentru ca numele Siginnilorti sa fi devenitti sinonimti cu anegu.titortip tocmaY la Marsillia,
marfaiT lord trebuTati in realitate sä fi agYunsti pene la PireneY; §i astti-felTu se esplica, intre
celle-l'alte, de ce Erodota, dupa o confuse, rumOre, deduce de acollo insa-§T Dunarea:
ecgdp.evo; ix RcXt7v xcd nuir4v71; 7C6X10c 4.
Ca unit ce locuiati in Temqiana, adeca de'ncollo de cataracte, SiginniT aveati nu numaY
caT qi carrute, ci Inca portiunea DunariT cea maT libera de orT-ce pedece, in lungulti carila
vassele din vecula de micla-loch se urcati fart, nicT o difficultate cu marfurT orientate pene'n
centrulti BavarieT.
Una din trassurele caracteristice alle spirituluT mercantilti din totT timpiT este de a ascunde
dupa putinca pietele, de carT profits egoistulti commercianta prin esportatiune sea prin importatiune.
Cartaginea qi Ellada in anticitate, Genova §i Venetia in evulti mediti, ati practicat'o pe
largo intr'una moda sistematicti, era in miniature 'Axle asta-cIT fie-care negutitora0 tainuesce
de ceY- l'altT fabricele qi depositele, de unde '§T adduce mar& mar bung qi maT eftena'.
Acesta tactics results din acea regula mercantile, vulgara, pe care celebrulti economistd
List a espress'o forte bine in doue cuvinte: a dupa ce to -ar suitti la inaltime, cats a respinge
cu picTorula scara, pentru ca nu cuma-va sä se urce altiT dupe. tine 6.
Degia Esioda spusese, sunt acuma trey -i;lecT de secolT, ca, a °Haruki invidiaza pe ollarii 9i
zidarulti pe zidartiv :
Kai xcpap.k xspap.si xo.cist xal Tiwcovt,
I) VII, 61-62. STRABO, XI, II, § 8, in timpulti cAruTa SiginniT
nu maT lficuTaii la Dunitre, dice: DZiravvoa nerd-
Covacv D
2)Traductitorula latind anti luT Erodotit eommitte aci o err6re,
recurgeudfi la obscura vorbe. institores, pe candil trebuTa
sa die8, negotiatores sou qi mai bine mercatores, dec.& all
fi consultatfi pe SLIDAS, ed. %lister, II, 240: gin genere enim
omnes eos vocant x anti Aov r, qui aliguid vendunt etc)) Despre
caracterulfi commercialil ails Siginniloru vorbesce ROUGE-
MONT, L age du bronze on les Semites en Occident, Paris,
1868, in-8, p. 14.1-142 ti pe alurl; peccatti inn Ch nice o data
Pl.
nu doeumentezit, ei toth-d'a-una intuned veritatea prin gioculd
imaginatiuniT.
8) Yell a mea Istoria tolerantel religiose,AL2Wp. 61.
Cf. Bornao, Relation' universal', Venetia, 1600, in-4, t.
1, p. 96.
4) IT, 33.
6) Vedi in PALLMANN, Die Pfablbanten nud Dire BeWohner,
Greifswald, 1866, in-8, p.158-9, § -fiI: Die phiinizischen
Handcishigen Fi Das schweigen der andern Handelsvigker.
6) Systeme national Weconomie politique, trad. Richelot,
Paris, 1857, in-8, p. 490.
7) Opera et Dies, v. 25.

STUDIULU III, i 17. 197
Pe candti calluwiY cal cu pert de cincY degete allergati fn fuga mare cu carrute incarcate
One la Illiria, set duceat frumosulti aurti oltent anticilorti locuitorT aT HallstadtuluT ; pe
candti Dunarea spume sub veslele speculantuluT plutaqt1; SiginniY assicurati totti-d'o-data
pe veciniT TriballY cumtt -ct fn susulti fluviulul nu locuesce nicY o fiinta omenesca.
Dela det*T, prin intermediult Tracilorti, ati trecutti la Erodotti cuvintele din passagYult
de maY susti despre nelocuibilitatea termuluT danubianti nordicti; cad din alte fontane Erodotti
audise, din contra, ce dela isvortl §i pane la Pontti intrega Dunare curge totd prin Terre
locuite : 6 p.iv Sid "Icrcpcg, Pet yap Beobteup.brq{, app It0XXav pvthaxetat, wept Si Taw TOG Neaou mita °Lang ixst
Xiietv 8.
4 Parintele istorieT0 nu se contradice, dupe cumti s'arti pute crede la prima vedere, ci numaY
reproduce nesce assertiunT differite din nesce differite sorginti, pe cart e datore a le
discerne analisa critics.
§ 17.
ANTICITIIILE APICULTURE! ROMAN&
-Nu aurulti singurti inavutra pe AgatirsT qi pe samsariT lora SiginnT.
Mal era o alts ramurd commercials forte productive.
Dupe ce descrie tralulti Siginnilorti, Erodotti urmeze maY departe:
:12c de errixtg eiyovet, plAteaas actalzotats as veleta toir/afeov, xal ainti woOttor oex eZvas d'ive&tiv TO trvoctaalew.
pea vvv valiva Aiyovvec doxiovert el acv mix oixOvve to rciq 4-csia TaVra gm:ye-rag divas dticrptya cileci pot id Otni Tiv ciexvoto
violative; joxlet Elva& dui to aptizea. Tailva pev vvv vifs. view Toivig n6Qc Air.... I
Adeca :
MaT Slict Tracil ca peste Dunare sunt atatea__alhine, luc at-4. nu e chipti a strabatte maT
4 incollo. AceT ce o spunti nu mi se part a aye dreptate, cad se scie ce aceste insecte nu
asuffert frigulti, ci et credt maT currendti ce din causa friguluY sunt nelocuite partile noraduluY.
Acestea sunt celle ce se povestesca 0.
.Peste Dunare nu incapT de albine ! r diceatt luY Erodotti Tracil din Campia
cart occupati anume mallulti danubianti serbesctl oppusti OltenieT si
Teme§ianeY, locuindti
in vecinetatea Agatirsilorti Si a Siginnilorti.
ParinteluT istoriel nu-Y venTa la socotela a da credementt acesteT asserliunT, Malt ellti
ne -arti fi lassatti qi pe noT fn dubiti, de n'amti aye de'naintea ochilorti realitatea cea viva,
mat insotite de marturia unuY alto scriitortt grecti totti din epoca luT Erodotti.
.Asta-dY apicultura romand este intr'o trista decadinta.
Decanulti agronomieT national; venerabilulti nostru amicti d. Iona Ionescu, are totti
dreptuld de a dice:
a Nu scimti cumt ati pututti sa lasse RoManiT din_ mana lorti crescerea albinelorti qi sa
a agYunga a cumpera cera din strainetate. Dela radicarea Turcilorti din terra s'at stricatt
a§i mTerariele, Si de atuncY n'at maY qitti negutitorT cart se stringa mTere §i sa stimuleze
ape cultivatorT a o produce Si a cauta de tinerea albinelorti09.
Nu aqa a fostt in vremile maT de'nainte.
Pe la 17801 studiandtt la fata loculuT conditiunile industriale alle littoraluluY Merit-negre,
Francesult Peyssonel dicea: a Cera este principaluliZ articold de esportatiune alit MuntenieY;
calitatea'Y e forte frumosa Si cantitatea immens5.03.
8) If, 31.
1) V, 10.
2) Lectiunl de agrIculturii, Bueur., 1870, in-8, p. 367.
3) Sur le commerce de M Ner NoirelParis,1787,in-8, t.
2, p. 185: vLa cire est le plus considerable article du commerce
de sortie de Walaquie; elle est de tres-belle qualite, et. la quantite
en est immense. On la vend, purgeeetparfaitement nette,
de 40 it 45 paras l'ocque.*

198 ISTORIA TERRITORIALA
Totti atuncY Ragusanulti Raicevich primult consults austriacti in Romania, consacrandd
apicultureT unti capitolti separatti intr'o escellinte descriere naturald a ambelorti principate
danubiane, dice ca cera nOstra a este Para indoueld cea mat frum6sti §i cea maY cautata in tOtd
«Europa, incatd albinele trebuT considerate ca una din celle maT pretiOse §i maT bogate
a producte alle regiuniT.4.
Multdmita d -luY Gr. G. Tocilescu, noT possedemti din ministeriult LucrArilorti Publice
statistics apicold de pe amendoue laturile MilcovuluT din anniT 1869, 187o Si 1871, din care
results in terme mediti, ca districtele romane celle maY avute in stupT sunt pent asta-dT
Vla§ca Si Dol-giult, ambele la Dundre in Muntenia occidentald, adecd tocmaY acollo unde
in dillele luT Erodotti a nu incapeaT de albine D.
Naturalistulti Elianti scriea in secolult III dupd. Cristo, derd avusese in mans pe unti a1t1
autorti greet anonimtl cu nlultti maT vechTul carele trdia atuncY candy ScitiT 16cuTat Inc d pe
termulti danubianti nordicti in vecinetatea TracieT, adecd de nu chTart in timpult luY Eroa
dotti, cello putint inainte de Alessandru cello Mare, cacT in epoca acestuT cuceritorti norduld
Istrulul era degia copprinsti de catra GetY 5.
a Scriitoruld med dice Elianti merits cea maT deplina incredere, cd.cT ellt cunnoscea
lucrurile din propria esperiing, nu dupd nesicure povestT ca Erodottib : ei 8E ivarria 91po66ty Myw,
irn 1.1.0C Tic ecXeiCrOCO 6 yap Totarna ein6v, Icrzop(av anoBeiv.vucrext, aVoint emir, petv gpaTo tp."Cv alkadvtcrtov 6.
ET bine, ce dice ore acea importantissimd, fontand?
a La ScitT friguld e nesuperacTosti pentru albine, incItt eT intrebuintezd nu mYere strains,
ci locale, ba o §i espbra, vincleadd fagurY p.eXtrrac Zxueacc; Elvat, gICZIEW to Toil xp6ouc obai
xai plvTot Eat EtIrpciaxstv eic Muni); xop.(tona; Zx6Oac on 60vei6v orgy, au& a)Otyevi; pat xal
xnp(a intxd)pta
E vorba despre Scitia cea invecinata Cu Misia, ert Nlisid se numTa genericti tota littoralult
dundrent alit TracieT Inca din timpiT omericT 8; cu alte cuvinte, e vorba chspre portiunea
ScitieT dela Ponttl pent la Olttl.
Considerandt inse firea albinelort, cdrora dupd espressiun ea betranuluT agronomic Varrone:
« natura IT-a menial locurile silvestre, muntiT ceT neculti §i infloritT tott-d'o-data n 9) cuibult
de predilectiune allti acestorti muncitOre insecte in Terra-Romanesca trebuTa sd fi fostti tomd'a-una
maY cu preferinta crescetulti carpatinti alltti OltenieT, maY aperatt de viscoliT.norduluY
Si maY espusti spre sudd.
Pent astd-cuf MehedinteniT, frunta§iT vechTuluT banatu anti SeverinuluT, Ora dreptti emblema
in marca lord districtuald o albino " :
4) OsserrazIoni intorno in Valachia e Moldavia, Napoli,
1788, in-8, p. 87: ((Una dells pih .pregevoli e ricehe produzioni
!elle due Provincie sono le api, penile la cera che danno senza
dubbio la pift belle e ricercata di tutta 1'Europa; la quantita,
e considerabile, e potrebbe divenire infinitamente maggiore,
se pat numerosa fosse in populazione.6
8) STRABO, VII, 3, § 8.ARRIAN., I, 4.
6)..4,,Euvwer De natura animalium, rec. Hercher, Paris,
1858, in-8, p. 37, lib. II, cap. 7.
7) Ibid.
8) Ap. sTRAB., VII, 3, § 10, p. 252.
9) Rerum rusticarum de agrieultura lib. III, § 16: dloridos
et ineultos natura, attribuit monteso, si mat in valle: in
sill estribus locis paseitant.D
10) FRuNVESCU, Diet. topogr., 277: aMehedintulii produce
cereale, lemne $i altele, deal mat inbelsugatfi este in miere
pentru care si marca luI este 0 :ANGELO DEMETRE
SCU, Geogralla, Bueur. 1872 n -8, p. 261.Austriacil, copprinclendil
la inceputulil see° uluI trecutfi eche clad distriete
de peste Oltu, acs glissitfi degia «albina D ca vechill mare{ a Mehedintul
ul : dem Mehedinzer ein en Bienenkorb, den Reich th um
derselben an Feldfrfichten and Honig anzuzeigens, dupe', espressiunea
lul SCHWANZ VON SPRINGFELS, op. eit., 198.

STUDIUM III, § 18. 199
Fe arta ScitiT dela Siretti esportatt fagurl peste Dunare la GeV, unde inse intimpinati
concurrinta superbelorti producte apicole alle GrecieT, AgatirsiT prin midd-loculd Siginnilora
aveati deschisl o piata cu multa maT vasty §i maTsicura, approvisionanda cu mTere
si cu cerl t6ta Europa centrals, de0 Tribal Elora li spuneatt din mercantilisma ca acollo nu
lc cuesce nimenT.
Unti commerciti intinsti §i fecunda ni esplica singura, sea me bine clisa pe prima linia, acea
trepta de civilitate la care reu§iserb. a se raclica AgatirsiT in bassinulb oltenti anti Terra-
RomaneseT sunt acuma aprope doue millennie §i giumaate.
Commoditltile traluluT, pe carY le indict portulti lord cello desletatti ; respectula ce'la sciusera
insuflia pent §i barbarilorti Sciti " ; t6te astea nu sunt singurele trassure din -caracterula
acesteT originale natiunT.
Aristotele, numaT cu unti secolti mat nob, completezI relatiunea luT Erodotb, clicenda
el AgatirsiT aveati lest in versuri 12.
Cine art pute crede assemenT lucrurT tocmaT in Scitia! >o esclatna cu naivitate unti critica
germanti 13.
Eruditiunea moderns, dup. cuma pe ScitI se incerca a-Y face candy FinnesT, canda SlavY,
candy Germany, totti astii-felYu pa AgatirsT T-a identificata une-ori cu CelliT, alte-orT cu
MongoliT) cate o datb. cu DaciT sell cine maT scie cu eine, era pe bTetiT SiginnY nu s'a temuta
a'T preface in stramo0 aT Tiganilora ".
T6te aceste opiniunT s'aa emisa d'o potrivb cu multl uprinta. "
NoT -uniT lassama controversa in stare pendinte pene la ,Istoria etnograal a Mucitecialat
undt va fi locula a limper)i nationalitatea numer6selora popore, carT precessera la Dunarca
de gTosti nascerea nemuluT romantl.
Aci ne interessa esclusivamenta territoriulti TerreT-RomanescY.
§ 18.
VESPILE DIN TESIIANA.
In narratiunea erodotianl despre impossibilitatea de a IOcui in susula termuluT nordica
alla Dunn -4 de reula albinelora, noue ni se pare ca, pe 16ngs elementulti curata apicola,
limpeclita in paragrafulti precedinte, catl sb. se maT deosebesca pe o linib. secundarl unit aka
ingredienta, surprinsu cu multa agerime de earl reposatulti istoricu transilvanti Schuller.
Temesiana este bantuita periodicesce de unit felTu de taunt', cunnoscuti sub numele tecnictt
de oestrus "Columbacensis sell simulia-Colmmbacensis, carT vera §i tomna se respandesca in stolurT
pe tom spatiula dela Baziap pent la Mehadia si Or§ova, cac).enda pe boy, vacce, caT, porcT,
oie,..capre, distrugendti adessea turme intregl §i torturanda chTarti pe 6menT.'
RomaniT din Temesiana povestesca cu spaYma el aceste vespl se nasal in totl annil din-
110mm,
Tv, 125.
t2)17eo ft 1 «ip. ccr a, XIX, 28, in Opera amnia, ed. Firmin
bidot, Paris, 1857, in-8, t. 4, p. 209: adieu ri volios naloilvras
eilq iiepovatv;"H ots nviv iiriataa6tas reciggaut hdov Tot)C vólove,
Onlos #411 hrtAci0corrae, -Wanly Ey fAycsaligcrosc Ire dui-
9aasv;
Is) VALMENER In HEROD., ed. Wesseling, p."328, nota 31:
«Tales in Scythia fuisse vix fidem invenit! o
14) HASSE, Zigenner im Herodot, Kinigsberg, 1803, in-8.
revel, HOLSTEN Ai EICHWALD, eitati in DIEFENBACH, Celtics
IT, 30. SAFARIK, Slaw. Starozg, 28. -- RITTER, Erdknnde,
II, 660 etc.
16) Ca modelU de neeriticismil In astfi, privint5 pole semi
DR. RDECKERT, Die pfahlbanten und Volkersehlehten
Ostenroptes, Wuerzburg, 1869, in-8, p. 30-34.
1) gam, Gesehlehte des temeser Moats, Leipzig, 1861,
in-8, t. 2, p. 181: aSie erscheint nicht selten in so dichten und
grossen Haden, dass man sie in der Ferne far eine Wolke
halt, und in dieser Gestalt ist sie am meisten gefahrlieh. Da
fliehet Alles aus dem Felde, sobald eine solche Wolke zum
Vorschein krmipt. Das Vieh verlasst eilends die Weiden, der
Feldarbeiter eilet mit seinen Ochsen und Pferden dem Dorfe
zu, und jeder sehliesst sich in seiner Wohnung ein, um diesem
Ungemach auszuweichen a Ibid., 190: «Ein jeder Stich,
den dieses Insekt dem Viehe oder dem Menschen versetzt, verursacht
ein brennendes Jucken und eine Fehr schmerzende Geschwulst,
die kaum nach 8 bis 10 Tagen ganz vergeht. Mehrere
derselben, besonders wenn sie beisammen sind, verursachen
ein heftiges Entzandungsfieber, und bei reizbaren Kinpern
Kriimpfe und Convulsionen. 0 monograflii, despre
aceste inseetii a wig, in secolula trecutii unit professorfi dela
Pasta, DR. SCHI1NBAUER, Gesehlehte der kolumbatsehen NUeken
im Banat, Wien, 1795, in-4.

200 ISTOIIA. TERRITORIALA
tr'unt capti de balaurti, pe care 'la taiase santulti Georgia Si l'a aruncatti inteo pescera de
longa ruinatulti castellt Columbacit: numaT prin venint de erpe eT isT potti esplica o mucatura
atatt de otrIvitore ! 2
Schuller a spusti cello anteiti ca Erodotti in relatiunea'Y despre regiunea danubiana va fi
intellegendt prin albine pe acesttl terribilti taunt.
TrebuT sä se Slid. maT correctt ca multimea vespilort TemeianeT Si multimea albinelorti
OltenieT ati Costa confundate tntr'o singura ingrozitore multime de catra invecinatiT Tribally,
condu0 la acesta prin assemenarea de aspectti intre vespe Si albina, tntocmaT dupt, cumti
terranulti temeqiant din 4illele nOstre confunda pe mortiferulti taunt cu balaurulti din causa
assemenariT in puterea veninuluY.
In ambele identificarT se manifesth, o procedure, analogy a imag-inatiunil poporane.
Este instructivti de a urmari la Dunare pe taunult dela ColumbacTu degia cu cincY secolT
inainte de Cristt !
§ 19.
MAPPA GEOGRAFICI AGATIRSIZI.
Desbatthdt maY susti positiunea geografica a Agatirsilorti, noT demonstraramo prin testult
luY Erodotti ct. ea imbrAtiqa VAN. zona sub-carpatina a MuntenieT dela cataractele
DunariT pent la Vrancea; dert nu cred.useramt acollo de cuviinta a cita unti passagiti
forte remarcabilti, carele confirms §irult argumentatiuniT.
Determinandt hotarele ScitieT, Erodotti dice :
"Hery jv abrO "tiv %Teen vci xatiuree0.. 4s sit, iteaciyatar epieorra diroxbiteras ZxvOlxi l'yyrd avoiroo fdyatS'zieawv, icesc
ez Neveav, brevet', ei Areeowiycov, seAevsa1wv ea MEActmlogivow. 1
AdeCa :
a VecinT aT ScitieT, ineepindti dela Jstru qi inaintandt spre interiorulti pamentuluT, sunt : anaid
eAgatirsir,apol NeuriT, de acs AndrofagiT, in fine MelanchleniT.*
,Incependt dela Istru anteTu AgatirsiTn ore pOte fi ce-va may geometrict ?
Unti capetti alit AgatirsieT e pusti la Dunare, prin celltl- l'altti cap6tti a in interiorulti pamentuluTs
ea se invecineza cu NeuriT, 6rti lungulti tntregti allii territoriuluY eY se cTocnesce
cu hotarele ScitieT.
A nu intellege acesttl testt alit luT Erodotti este unit adevthutt miracolti, Si totu9T n'a
voitti salt intellega pent acumt absolutamente neminY, fiindti ca. pe totT iY zapIcTa numele
riuluT Maris, menandu-T departe la Mure§ti in ion de a-Y lassa sa se opresca purti si 8implu
la Oltti !
Tradust pe o mappa, passagiulti de maY susti represinta urmat6rea figura:
SIGINNn
Call
R 14
g° SIT
EITRII.
Cts
pleto§T 44 Alb E ihe.
Fluviulii
S O I T I A
Istru
TRIBALLII I GETII
Fata cu acesta prima schita de carts, nT '.a venitti remdulti de a face cunnoseinta Cu vecinit
nord-osticY aY Agatirsilorti.
2) 0cworr. Walachlsehe Dllthrohen, Stuttgart, 1846,in-8, In Archly filr Kunde 5sterreichischer Gleschiehts .Quolp.
284-6.
len, Wien, t. 13, 1864 A-8, p. 101
3) Siebenbilrgen Yor Ilerodot and in desaen Leitalter, 1) nri Zoo.

STUDIULU III, it 20. 201
§ 20.
M1GRAIRINILE NEURILOR5 MIN MOLDOVA.
TotT commentatorir punt pe Neuri cu multt maY susti set cu multa maY intr'o parte de
adeverata lord regiune. 1
Si nemict maY naturalti, de 6r1-ce determinarea territoriuluY neuricti depinde strictamente
de prealabila precisare a pamentuluT agatirsica, incata orY -ce err6re in privinta acestuTa din
urma trage dupa sine desfigurarea tntregeI Scitie a luY Erodota.
SI ne 'ncercama a restabili dupg putinta veritatea testualA.
Neuria clice Erodotti se tntinde dela marginea orientala a AgatirsieY pene la isvorulti
NistruluY, unde se intelnesce cu fruntaria ScitieT 2.
Prin urmare NeuriY se afflat spre appust de Nistru, anume de partea'Y superiora, copprinclefida
ce-va din Galicia, Bucovina Si o portiune a MoldoveY de susti.
Erodotti ni maY spune ca o generatiune inainte de Dariti Istaspti, vrea sa clica cu vio
§esse secolY inainte de Cristt, NeuriY at fostt locuita tntr'o aka terra, de unde'T gonise multimea
§erpilora, silindu -Y a refugi la BudinT 3.
Urmeza dery cä regiunea dintre Nistru §i Sireta, unde locuTaa NeuriT in timpula luT Erodott,
fusese de'nteTu a Budinilora, impin§T apoY de invasiunea neurica cu multa maY departe
spre nord- osttl, astti -felIu a aceste natiunT in epoca « parinteluT istorieY 1, nicT nu se maY invecinatt
macara una cu alta, ci erati despartite prin doue pop6re intermediare, numite AndrofagY
§i MelanchlenT 4.
Uncle inse va fi fosto terra cea primitive a Neurilora, pe care Erodotti o specifics in treceta
numaY prin multimea §erpilora : 14tac cip Cfpt NOXX0b; IliV ,ii X6p11 aVipatVe ?
Ne pott conduce la descoperirp adeveruluY urmdtOrele cincY criterie:
i. Pentru ca NeuriY se fi allungatti pe BudinY spre nord-ostt, nlvalla cata sä fi fosta
facuta despre sudti sett despre appusti, una din doue.
2. Erodotti intrebuinteza pentru §erpT cuventult ept;, §i tocmal acestd espressiune a servitti
a numi din cea maY departatg anticitate o urbe din Bugiacti cam dela gurele NistruluY
'Ocotanacc, adeca a ora§ti de §erpT 0", din causa multimiT §erpilora, dupe cumti se numYa totti
'Oeptotinact din causa multimil §erpilora Rodosulae, §i dupe cumti tote din causa multimiT serpilort
se numYa '0180% o insula arabica 1.
3. Bessarabia actuala, maT allesa in partea'Y inferi6ra, este renumita prin reptiliY seY,
incata colonelulti russtl Meier, carele o visitase pe la 1790, Slice ca una regimenta intregt
de MuscalY, cantonatti atuncY pe malulti NistruluY intre ora§ula Benderti Si satulti OSITIA
nesciT, era superata de nenumerata multime de orpI,8 ceTa-ce ni zugrayesce de minune, pe o
scare in miniature, antica sorte a Neurilora.
4. Insula Fedonissi dela gurele DunariT, celebrA prin anticulti templu alit luT Achille,
pe care'la descrisese pe largo Arrianti in clillele imperatuluT Adriana 9, e cunnoscuta pent
asta-c11 sub numele de Jnsula erpilord ", fiindti piing de nesce erpY « lungT Si negri ID 11.
1) MANNERT IV, 103.HEEREN, I, 2, 276. KENNEL, I, 415.
.SAFARIK, Slow. Star., 164.ete.
2) imam, IV, 51.Cf. IV, 125.
3) IV, 105.
4) IV, 106-108.
5) STRABO, VII, 4, § 16.PLIN., list. Nat., IV, 26: ( amnis
Tyra, oppido nomen imponens, ubi antes Ophiusa.n svniz.n.
BYZ., verbo TiTas.PTOLEM. etc. SA se constate ca not nu
no pronuntAratt aci, decib Otiussa este identicn cu Tyra, decit
ea se affla pe loculil Akkermanulul sett ails Benderulul, etc.,
clicI tote acestea nu se potil decide Mal o prealabilit analish,
pe care o vomit face to Istorla erltleil a Moldova, unde ne
vomit IntOrce §i la Scitia luY Erodotit din mat multe alte punturY
de vedere.
6) STRAB., XIV, 2, § 7.
7) ibid., XVI, 4, § 6.
8) Opisanie Oozakovskila zemll, Petersburg, 1794, in-8,
p. 19.
9yArtatArrt Opera, Amstelodami, 1682, in-8, p. 132-135.
10) SKALKOVSKII, Statistiezeskoe opisaule Novo-rossIIskago
kraia, Odessa, 1850, in-8, t. I, p. 168.
11) KSHLER ap. UKKERT, III, II, 448: a lJberall wimmelt es
von Schlangen, die lang and schwarz Bind,.
26

202
!STORM TERRITOitIALA
5. In fine, totti in Bessarabia, in apropiarea tergu§oruluTBetile, se descoperi pe la 183o
una balaura de o marime colossald, cdruia naturalistulti Eichwald, dupd ce'la essaminase
in legatura, cu testulti luY Erodota, nu s'a sfiitti a'T da numele de Ypt4on Nam/ ruin 12.
Asta-felTu der6 primitiva locuintd a Neurilora fusese cu sicuranta pe littoralulti marina
dintre Nistru §i Dundre, sea chiara de acollo maT Incoce pene la Prutti si Sireta ; o regiune
adecuata, atata din puntula de vedere topograficti precumil si din cella zoologicti, cu acea
terra. sudicd, din care eY fugisera to susti dc gr6za prpilorit, gonindtl pe BudinY din Moldova
nordica, din Bucovina, dintr'o parte a Galitie, §i a§eslAndu-se deniY acollo unde Y-a gassita
definitivamente stability espeditiunea persiand in Scitia in annula 500 tnainte de Cristo.
Si sd se noteze bine ca. NeuriT nicT ca puteaa fugi dela gurele DunariY spre norda decdta
numaY in acestd unica directiune, cad sd fi apucata eY a trece Nistrulti, dedeati erO0 peste
erpY, ba 'Inca inteunt numera §i may mare, dupa cumU Slice insusT Erodotti : pi Si 7adive0voi-
Oiv apt a% TE-5v ip4v.tov iirksaov 13.
Positiunea geografica a Neurilora, set may correcta celle doue positiunT geografice alle
lore, cea primitiva in Bugiaca §i cea posteri6ra in susula Nistrulul, sunt del-6 pe deplint
limpeclite.
Erodotti ni arreta aprOpe in fie-care regiune cite o specie animals mar respandita.
Pent acs nor anvil veclutt :
La SiginnY cair pletog ;
La AgatirsT si 'n parte la ScitTalbine;
Intre Nistru §i Dunare§erpt.
EY bine, In terra cea noun a Neurilora predomnTaa lupii, incata de imbulzela lore pone
§i locuitoriT §Y-an castigate reputatiunea de a fi cela -ce se chYamd /oup-garous sea wehr-wellen:
atatti ScitiY, precumti §i GreciT colonisatT in Scitia slice Erodota sustint cd fie-care
aNeuru se preface o data pe anna in cursti de cd.te-va Slille in lupti, redobandindu-0 apoY
.forma umand.p."
Affara de acestd particularitate de licomorfici, ellt ni spune cd NeuriT se tineati de obiceiele
scitice, differindtt de veciniT lore AgatirsY, alle carora moravurr aveat una caracterti
tracice.
§ 21.
REGIUNEA SCITILORU PLUGARI.
Dupa ideia chartografica a luT Erodota, Scitia avea o configuratiune patratd: &ITC ttv 111;
IXDOIXN (1); EoUcni; Ta.rpotitSvou.
Territoriele limitrofe alle Agatirsilora §i Neurilora, considerate la una loci, Incingeatianghrule
nord- vesticti alit patratuluT scitica :
44
Kb
T I R S I I. N E U 11 I 1.
SCITI A
Confederaliunea scitica fiinda impartitd in triburY, pe carY Erodota, dupe traTuld fie-cdruTal
le distinge prin termenil de CallipilY, Nomaclr, Alazoni, etc., se nasce acuma cestiunea:
ca cc felTu de ScilT anume vorti fi locuitti in anghTulti cells invecinata cu Agatirsia §i Neuria?
12) Articolul6 g0 evropeIskont udavie , in Zsurnal Mini- Hist. naturalis rogni Polonite, Sandomirite, 1721, in-8, p.
sterstva NorodnagoProsviesezenia, f. 21, sect. 7, p. 31 sqq. 249.
14) IV, 105.
13) IV, 106, in concordant& en IV, 20. -- Cf. AZACZYNSKI, 1) IV, 101.

,8TI7D111LU II), g 21. 203
Unti singurti scurta passaglu resOlva pent la unit punta acesta intrebare.
Ecce'la :
`Yale 141.ot4o1vcov olxiovot Zxt 4at. ciewrien, of ovx bri
arrip74 oireleovai TOV OrTOP, 4,1r c2ri rteilas. Tokn, di xared
lreelfke oixiovat NEVeol, 2
Adeca:
uDe'ncollo de Alazonl locuesca ScitiT PlugarT, carT sem6na grata, nu inse pentru usula
lord, ci de vin(lare. Mar susti de acestiTa locuesca NeuriT.9
Privindti din Olbia, Erodotti vedea lucrurile in urmatorula mode :
NEURII
(kap)
PLUGARTI ALAZONII
OLBIA
Intr'una aka passaglu, voindti a fi §i maT esplicita, Erodotti Slice c= Nistrulti Si Bogulti
tST apropid cursurile lord in regiunea Alazonilora : XMT"AXiNVCq 3.
Atata ni aglunge.
ScitiT PlugarT, ca uniT ce eraa limitrofr cu NeuriT qi cu Alazonil total -d'o-data, nu puteati
locui aTurT dealt spre appusti de Nistru, cad spre resdritti el nu incapeaa de Alazonr, §i spre
appusti anume de portiunea miqla-locid a Nistrulur, fiindtl cs cea superiors, precumti amts
vec).ut'o maT susa, appartinea Neurilorti.
Cu alte cuvinte, ScitiT PlugarT occupati Moldova centrals.
Inse ore numal atata?
Dupd Erodotti eT sunt ramura cea maT occidentals a Scitilora, fiincla-cd nicT unti aka
tribal absolutamente nicT unulti, nu este mentionata nicairr maT spre appusti de de*T.
Deer dela Nistru pent= pe la Olta, adeca penes la Agatirsi, era regiunea cea agricola a
ScitieT, uncle se cultiva grata, nu Inse entru usti locale, ci de venc).are.
tro§T commerciulti pe scena!
ErOqT Dundrea!
Zonele campend §i danubiand a Romanier ni appara sunt acumti doue miT patru sute de
annl intocmaT tout atata de plugare, §'apor de venclare, erg nu pentru usg locally, dupd cumti
elle sunt chlarti in momentula de fata!
Singura differinta este cd 'n loculti Scitilora figural RomaniT, uniT §i MOT crescutT prin
acera-0 actiune a naturel.
Plinio cella betrana ni spune ca'n timpula sea, pe la inceputula ereT creOne, intrega
Dobrogia actual= era. occupata de ScitiT Plugarl, venitT de pe mallulil nordicti anti Dundrir
atotum eum tractum Scythm glroteres cognominati tenuere.4.
Acesta occupatiune se intemplase tnainte de Cesara, cad sub Strabone Dobrogia era
degia cunnoscut= sub numele de Sciticr-mica prin oppositiune cu Scitia cea mare despre
criveta 5.
Acesta marturia a luT Plinio intaresce primitive positiune geografica a Scitilora PlugarT,
2) IV, 17.
3) IV, 52.
4) Inst. Nat. IV, 18.
5) Geogr., VII, 6, § 5 0 12.

204
ISTORIA TERRITORIALA
jlroteres cognominati, aporilpes, anume to Romania, cacT numaT de aci eT puteati trece in Dobrogia.
NoT avemti inse la mang. o alta confirmatiune si maT ponderosa.
Eforti, geograft grecti posteriora luT Erodotti abia cu unti secola, ni arreta pe ScitiT PlugarY
told" acollo unde'i vecluseramt in Erodota: in anghTultl nord- vesticti dintre AgatirsT
si Neuri.
Ella dice:
/70drovs dl ffaeci rov'Iazvov eival Kapacrag
elevievTooeos, eitev!ileorgeac, vreocrw
Navel:nig. 6
Adeca:
aDeca trecT Istrulti, primiT locuitorT sunt ceT din CarpatT, apoT PlugariT, in fine NeuriT, .
Carpatil lovindu-se cu Dunarea anume in Oltenia, este invederata ca prin Kapiriaczt Eforti
intellege pe AgatirsiT luT Erodota.
Pene si espressiunile sunt identice: ,rapa Tbv vlatpov sea eaeo p.iv Trrpou, dui:A care apoT .Kpdyroo;
Kai:4Am; intr'unula si ispilyruiv Aya6t5paoro in cello-l'alta 1.
0 data acesta puntti stabilita, ecce si i.erspectiva luT Eforti :
I11i(AATPccilouItrAotI) ,
RAyttOuperot)
EcI3OPOZ
APOTHPE
DUN ARE A
§ 22.
CARPATII IN ERODOTU.
NEYPOI
Epitetulti de Kapeem, data Agatirsilorti de catra Eforti, este forte remarcabila, nu numaT
ca cea anteid mentiune nominal, a "Carparilord, derti Inca si ca cea maT vechia forma a numeluT
topicti: atuntent.
Nedependinte de cestiunea originiT nationale, acesta epitetu a trecutti ca mostenire
dela AgatirsT catra successoriT lord territorialT DaciT, a caron o ramura totti din Terra-
Romanesca se clicea 'Carpi i, §i'n fine dela invinsil DacT rat primitti erOsT to aceTa-sT regiune
cuceritorele legiunT roman; traducendu'lti prin alontani.
Si ceTa-ce nu e maT putina importanta, "Garparit essista chlarti asta-cIT ca nume viii in gura
poporuluT numaT si numaT in Muntenia, uncle se chTama `Garpatinit unit munte de peste Oita
6) Fragm. 78, ap. SKYMNUM CHIUM, lers. 102. -- NIEBUHR,
RI. hist. Seim., I, 369, nota, confundA, pe Carpigil lul Elora
cu Callipirlil lul Erodotd, uitfinda cit acdStI din urmit treiae
peste Nistru departe de Dunitre.
7) HEROD., IV, 100.
1) VOPISCUS, Aurel, XXX, 4,0,F,ato XVI: Carporum
tiia millia, genus hominum ad bella nimis expeditum, qui siepe
Romanis infesti sunt. sEUTROPIUS, IX, 16: a Oarpis et Baster-
nis subactis, Sarmatis vietis (Dioeletianus et Maximianus).3
0 inseriptiune dacian& in GRUTER, LXXXV, 9: aG1-. Val. Serapid.
a Carpis liberatus pro salute sua et suorum.n MaI
clarli decatti toil e osimus rec. Bekker, Bonnie, 1837, in-8,
p. 22, lib. I, cap. 20; p. 30, 31; oi mai allesit p. 213, IV, 34:
Karroacixacn. Nu mal cititmq pe PTOLEMAEUS, generalmente
confusil, carele pune intre Pencini Bastarni pe KaQuicivoc,
Geogr., III, 5.
,

STUDIULU III, % 22. 206
in Gorgiti si unti altula de dincoce in Muscellti 91 adeca ambit tocmaT in locasulti Agatirsilorti
Hapiriaat si anti Dacilora `Carpi.
-Gar Tat tnsemna munte nu numal la Agatirsi si la Dad, ci Inca se pare a fi avutu acella -s1
intellesU in diverse limbe primordiale, despartite una de alta prin origine si prin spatia, cacT
not vedemti la celle doue capete oppuse alle Europe muntii "Garpetant in Spania 3 si muntOsa
insula greca cunnoscuta degia luT Omert sub numele de lipcira00; sen licipna00; 4.
Steub a constatata in vechTa limba retica essistinta acelleTa-sT teme kar in intellest de
a dela v5.
Totti aci se refera samscritula kara cu semnificatiune de munte accoperita de zapada,
armenesce char petra si charag stanca, celticesce cArr etc.'.
Derivatiunea a Carpatilortin dela slaviculti chrb, inaltime, pe care o patrons Schaffarile,
cats den:5 sA fie lassata cu totula la o parte, cu atata mai multt c5. la SlavT sonula ch nu
correspunde filologicesce unuT k ariana, ci represinta regularmente pe una s primitive.
Vomti observa in trecett ca aprOpe tote etimologiele ha Schaffarik peccatuescti prin
necunnoscinta fonologieT comparate, alle cariTa legs eraa pe atuncT abia intreveclute.
Erodota, deli mat -mat contimpurena cu Efora, totusi nu mentionez5. CarpatiT.
Dern se pate Ore ca ella sä nu fi auclita nemica , dela amiciT se din Istria si din Olbia,
despre unti giganticti cresceta atatil de apropiatti de Dunare si de Ponta ?
Schaffarik crede ca Hemti, Alp.oc, se refers, in Erodota nu numaY la Balcana, ci si la Carpati :
a Stefano Bizantinulti pune pe Agatirsi in Hemti. Este dery certa O. amendoue crescetele,
a acella din Tracia si acella ce desparte Muntenia de Ardelti, ambele legate prin cataractele
a Dunarii, ati fostti cunnoscute anticilorti sub numele de Henna, adeca ometosti, cuventa indo-
« europeti de acea-s1 radecind cu Hima-laia, cu Imaus etc. Cando Erodota, IV, 49, adduce
a din Herrin riurile Atlas, Auras si Tibisis, in cart noT recunnoscemti Oltula, Giula si Temei
sulti, cats sä se intellegO. Hemulti nordicti, deli testulti, din errorea copistilora sea chYarti
a a autoruluT, are poi», era nu V6TOY 2' 9.
Mai anteiti este o grava err6re filologica de a crede ca Hemti insemneza «ometost, cuyenta
indo-europett de acella -si radecina cu Hima-laia etc. »
Este o grava erthre filologica, de vreme-ce spiritula aspru in limba greca inlocuesce nu
pe arianula h, ci pe s : cu; -3; etc.", astti-feliti ca 71emulill mai bine Warraulz7, Aly.oc, esprima
perfectamente pe samscritulti siman, hotara, de unde armenula himan, temellia " ; si'n adevera
Balcanula forma a hotarulti D cello mai essentiala anti TracieT.
Nefericitti in etimologia, Schaffarik nu este mai norocost in restula passagiuluT de mai
susti.
Ellt nu probeza prin nemicti identitatea AtlasuluT, AurasuluT si TibisisuluT cu Oltula, Giula
si Temesula.
Este o forte nuda affirmatiune.
Si mai ciudata e arbitrara prefacere din popto in v6Toy, schimbandu-se nordulg in sudd fara
cea mat slabs umbra de argumentatiune, sea macara de plausibilitate.
In passagiula, pe care'lti citeza celebrula archeologti boemti, Erodota se pronunta lirn-
2) FR.UnESCU, Diet. topogr., 98.
3) PLIN., HI, 2: a Oretanis jugis Carpetattisques.STRAB.,
III, 2, § 3.
4) HEROD., jii, 45.sTu.A.B., X, 5, § 17.
6) srEus, Uber die Urbewohner flattens und ihren Znsammenhang
mit den Etrnskern, Munchen, 1843, in-8, p.
64: «Car. Davon die Namen Carcu, Carna, Carnasa bei Lanzi.
Dieses car kimmt im Umfang des alien Ratiens in den n-rdlichen
Granzgebirgen, in der Salzburger Tauernkette, im
Etschthale,in der Schweiz wohl fiber hundert Male als Appellativum
vor und bedeutet Berg. Ganz familienweise trite der
Name in einem betrachtlichen Gebirgsstocke ober Mittenwald
an der bayerischen Gr&nze auf, wo jede einzelne Spitzo
kar heisst; so Krapfen-kar, Gross-kar, Tief-kar, Rudel-kar,
See-kar, Birk-kar, Hinter-kar, Speck-kar etc. Alle diese When
zusammengenommen heissen der Karwended.
6) ptcrE-r, I, 130.
7) Slow. star., 53, 208, 394.
9) BOPP, Gramm. comp., T, 173, § 92g.
9) Slow. star., 383 nota 31.
19 CURTIUS, 482.
11) BOPP, 1, 397, § 183b.

206
1STORIA TERR/TORIALA
pede, dupa tote manuscriptele si dupa tote editiunile, cuma-ca 4 treT riulete curgende spre
norda se versa in Istru din culmile HemuluT n 12.
g
Curgende spre nordu n Oeone; 7cpbc popiv, este toth ce pOte fi mal decisiva pentru a de-
monstra cdAtlasula, Aurasula si Tibisisula scaldati Bulgaria, in privinta calif Istrula e nordial,
era nicT decumti Romania, de unde rturile se pota versa in Dunare numaT spre stag.
Pliniti cello betranal calla vorbesce despre Tracia, ni spune, intocmai ca si Erodota,
ca din Hemti se versa in Dunare treT ape: a ex Haemo, Utus, Escamus, Ieterus n 13.
/eterus este cu certitudine riula Jantra, pe care BulgariT ilia numesca pene asta-SIT Seter
§i 'n care lesne se p6te recunn6sce Atlasulti luT Erodota nu numal prin identitate fonetica :
atr=atl, dera pone si prin importanta.
Sscamus alto luT Pliniti s'a prescurtata la locuitoriT modernT al TracieT in -Osma, contractandu-se
dupes aceTa-sT procedures limbistica prin care totti a Osma a devenita vechTulti orasa
spaniolti Uxama.
In fine Vtus, maT correcta 'Vtus, correspunde cu riula actualti `hid sett fit, de assemenea
isvoritora din Hemti si tributarti alit DunariT.
luras §i Zibisis alle luY Erodotti sunt derO "Sscamus si Vtus alle luT Plinth, adeca Vsma si
'hid din Slillele nOstre, pe carT in desertti s'arti tncerca Schaffarik sea orT-cine altulti a he
stramuta printr'o trassura de condeTu pe termula nordica alla DunariT.
$i totusT este forte adeverata ca Erodota, ca si fontana de unde luase Stefano Bizantinult
assertiunea despre locuinta Agatirsilorti in Hunt ", inl.ellege sub acesta nume nu numaT
Balcanula, dera si acea ramura a Carpatilora care se Mande dela cataracteleDunariT pone
la Vrancea si maT incollo, despartinda Terra-Romanesca. de Temesiana si de Transilvania.
Este fOrte adeverata, macara-ca Schaffarik n'a reusita s'o demonstre.
Nu trebuT sa mutama in Dacia riuletele bulgare, ci sa le lassamti in pace la locurile lora;
nu trebuT sa confund5.mti popto cu v6sov, contra littereT si spirituluT testulul; nu trebuT sa resturnama
pe Erodota, ci numaY sä 'lit petrundema; ecce totti!
Parintele istorieT Slice ca Atlasula, Aurasulti si Tibisisult curga din Hemti in Dunare aspre
norda e .
Derti deco Hemti este numal Balcanulti, se putea 6re alto -felTu decata spre norda?
DecT in ideTa luT Erodota era possibila ca unti fluvia sa curga totti din Hemti si toto in
Dunare nu numaY spre norda, ci Inca §i spre suda.
Fora o assemenea possibilitate aria fi absurdti de a maT adaoga Ito; popir,v.
Vorbinda despre fluviele Scitiel si alle AgatirsieT, Prutt, Sireta, Oita, Erodott nu Slice
nicairT O. elle se versa in Dunare spre sucla.
Toth asta-felTu ellh n'arti fi spus0 ca Atlasula, Aurasula si Tibisisulti se versa in Dunare
spre norda, (lea. Hemulti era numaY Balcanti, cad' arts fi commisti peccatult banalitatiT.
Fiindti inse cg Atp.oc pentru Erodott se a.fila si la suda si la norda de Dunare, se pune
semnificativula popcjv, Para care era peste putinta a ghici positiunea acellora riulete.
Din Hemula nordicti se versa. in Dunare Oltulti, din Hemulti sudica se versa totti acollo
treT riurT, ecce dere) intellesulti cuvintelorti :
Ex di!Aya&tieauv Mcietc reorieitOq Oicov avAplayerat tollatev ix di rot; rguov zi7v xompicov teac 00 Aiycilot Olovres
noic iflopiliv
iivelcov eaticailovcre es cdviv.16
In acesta modal fara a intOrce pe dosa ca Schaffarik testulti luT Erodota, si chTara fara
12) Nol admittemu ad in testfi fericita correctiune a 1111 M 4 N-
NERT, Geograpli., VII, 8, earele pune ov Aarcilot, Mel pe termulfi
bulgarfi nu se verse, in Duare nief unit WI mare, ci totil
riulete, precumt1 observit ¢i RAWLINSON, History or Herodo
tus, London, 1862, in-8, t. 3, p. 38, notes 3, Gonstatillail inse
c pentrn portiunea nOstrit propriA in interpretarea lul Ero-
dotil ambele lecture sunt indifferintt.
13) Hist. Nat. III, 29.
14) APRILOV, Denitza norobolgarskago obrazovanilay Odessa,
1841, in-8, p. 104; 134.
15) Cf. SUMAS, verb(); !elyciaveaoi.
16) IV, 48-49.

STUDIULU Ill, 1 28. 207
a modifica intr'insult o singura littera, se vedesce adeverult, esplicandu-se tott-o-dath de
ce fontana luT Stefant Bizantinult asecla pe AgatirsT in Hemt.
Pentru parintele istoriel, de nu si pentru ce-1'a111 anticT, Heint era intrega sistema
alit cariT amfiteatru formezd. bassinulti DunariT de giost, adecg. dela Emine-dagt in Dobrogia
pene pe la Petra in Moldova.
§ 28.
GRIFFONII PXZITORI DE AGRI.
CarpatiT galitianT, carT se lungesct in sust intre Polonia si Transilvania, erat pre departag
de ambele punturT de informatiune alle istoriculuT grect, atatt de Istria edit si de Olbia,
pentru ca ells sa fi banuitt legatura lort de continuitate cu Balcanult si cu muntiT Terrei-
RomanescI.
TotusT nicT despre eT nu putea sa nu fi avutU o dosA 6re-care de notiune.
Nadersdin sustine ca Erodott va fi intellegendt acesta estremd ramurd carpatind prin
a muntiT ceT naltT, stancosT si nestrabattutT.1, din dosult carora locuiat terribiliT griffonT pazindt
com6re de aurt 2, ceTa-ce trebuT considerate Vice criticult russt ca o allegorica allusiune
la minele din Transilvania.
Argumentele selle sunt:
i. E peste putintg. ca Erodott sg fi avutti in vedere muntil UralT, trecendt nebagatT in
semi, CarpatiT, carT sunt fart comparatiune maT aprOpe ;
2. Nu e de credutt sä fl agTunst pene la auVult Scitiloro aurult siberiant, si sä nu fi
sciutti eT nemict despre avutia aurifera a TransilvanieT;
3. Dupa marturia luT insusT Erodotti, GreciT din coloniele pontice adessea calletorYat
pene la p6lele acellort muntT, ceTa-ce nicT decumt nu se pOte admitte in privinta Uralilorti 3,
Tog commentatoriT cautati a muntiT ceT nalg, stancosT si nestrabattutT D maT susti de Marea
Caspica 4; unit nu s'at sfiitt a merge pent la China ; archeologult moscovitt a cuteclatt
singurt a protesta in numele bunuluT simtu, strigandt : opriti-ve la costa orientala a Carpatilort
!
Dern argumentatiunea 'T e necompleta.
Nadersdin a nesocotitti unt puntti forte importantt, care da si maT multg, tdrid demon
stratiuniT selle, servindt tote -o-data a preveni obiectiunile.
Terra griffonilort ni appare in Erodott ca si candt art fi fostt la marginea lumii.
Peste patru set cincT secolY in urma, armoniosult Ovidit traia la gurele Dundrii,
noscea d'aprOpe tote gintile barbar; invetase a vorbi geticesce si sarmaticesce; maT pe
scurtt, era maT multi ca orT-cine in stare de a se familiarisa cu oriintele Europe.
ET bine, regiunea carpatina era si pentru densult marginea lumiT.
Ellti scriea la Roma:
Val', catti de vecint imY este capetult parnentuluT, si catt de departe e patria !
lieu! quam vicina est ultima terra mihi.
At longe patria, est. . . . 6
Set :
uAci intre GetT essilatt singurt la estremitatile lumiT
Solos in extremos jussus abire Getaq. . . .
1) IV, 23, 25.
2) IV, 27.
3) NADEZSDIN, Op. Cit.) 98-100.
4) HEEREN, I, 282, 299, 300.RENNEL, 437 s(1.mANNERT,
IV, 113 etc.
s
con-
5) RITTER, Erdicande, II, 691, 765, 792. GUIGNES, M6moires
de PAcademie des Inscriptions, XXXV, 451. etc.
8) Trlst., lib. III el. 5.
7) lb., V, 12.

208
ISTORIA TERRITORIALA
Set :
Traescti la marginea pamentuluY, la capetulti globulun D
Ultima me tellus, ultimo orbis habet... . 8
Sett:
ul7acti in ultimele regiunY alle necunnoscuteY lumn.
Aeger in extremis ignoti partibus orbis. . . . 9
Xonticele §i Zristcle lul Oviditi offertt la fie-ce passt esclamatiunY de acesta natural cart
cunt atatn de potrivite pentru a ni esplica pe griffoniT luT Erodotti cef de peste noue mart si
noue terre.
§ 24.
ORM INEA M1TULUt GRIFFONILORif .
Spre a ne tncredinta tntr'unti modU plastict de originea famosuluY mitt alit griffonilort
fie in Asia, unde 'lii ports. sculptatti ruinele Persepolil I., fie in Europa, unde Iti citimtt in
Erodotti noT vomit incepe prin a pune acs de 'naintea ochilortt urmatorele doue figure:
I. TI.
Sub numerult I este griffonult dacict, adeca asa dupl. cumti ilia vedemu pe misteriosa
cutia descoperita in Bucovina de amiculti nostru d. Panaiotenu-Bardasare", §i ass dupl.
cumti 11111 conserva pens asta-clY marca nobilitara a nemuluT Gryf din Polonia, allt caruYa
stramosti Jaxa ski Jacsiciu venise acollo din Serbia'.
Sub numerult 1I noT reproducemu IntocmaY desemnulti renumituluT pictort-naturalistu
Victorti Adam 4) represintandt o specia de vulturti cunnoscuta in ornitologia sub diversele
numY de vultur fulvus, vultur ruber, vultur aureus, vultur baeticus, etc.
8) Pont., lib. I, op. 7.
9) TrIst., III, 3.
1) BiEHR, Excursus de gryphis, in op. cit., II, 653-5, unde
gruppezii ipotesele contradictOrie alle lul Wicker, Weltheim,
Heeren, Bitter, Malte -Brun, Link, etc.
2) Reprodusfi In VRECHIA, Bulletinulii Iustructiunii Pu
Mice.
8) NAKIELSKI, Miechovia sive prompivarinm antiquitaturn
filonasterii Allechoy:ensis, Cracovia3, 1634, in-f., p. 10.
1110 eitAmit mat en preferiniii, decatti pe eraldistil polonY Paprocki,
Okolski etc., ea unulii ce studiase duprttnse0 documentele
originals istoria familliel Gryf.
4) Oeuvres completes de Buffon, ed. Flourens, Paris, s. a.,
t. 5, pl. nr. 95.

STUDIULU III, i 26. tot)
Acesta colossala passere, care tntrece prin voluma si prin puterea sboruluY pe celle mar
mail acuile, este generalmente rara, cad se ascunde pe culmile celle maY inaccessibile, dera
se gassesce totusT din candy in candy pe tote crescetele EuropeT meridionale, in AlpT, in
PireneT, in Rodopti, maY allesti in Carpag 5, radicandu-se la norda pene 'n Prussia', uncle
inse ea devine maT mica, precumti devinti acollo mar micT insi-sT muntiT.
Deca vomit maT adaoga ca penele acestuT vulturti, dupa cuma indica pene la unti punta
chrara numele sett de vautour fauve, sunt de acera-sr cul6re cu perulti leulur", atunci Intellegema
si maT lesne creatiunea mitologiculur griffona, cello putina a cellur europea, liindaca
squid sett din Persia se aprOpia mar multa prin configuratiunea capuluT de tipula acuileT
propriti clise.
In UralT griffonula cello realti nu essista, incatti nicT pe cello imaginarti noT nu'lti putema
cauta acollo.
Si nu la putemti cluta acollo cu atatt mar vertosa, cu catil regiunea griflonultg in genere
trebuT necessarmente sa fie invecinata cu regiunea leulur, cacT este impossibilu a imagina
cine-va acuila -leiZ tntr'o terra unde nu se Ala nicT o ideia despre o giumetate f6rte essentiala
a acesteY ibride compositiunr.
In timpula luT Erodotti si chiarti cu secolT maT inc6ce, pene la Tralanti si mar grosti, leiT
fiintati Inca la cOstele n6stre in Tracia, dupa alma attests intr'una glasa toll scriitorir anticitatir
8.
ECCe dero cu istoria naturals in mama ca nicT este permisti cur-va de a urmari in Europa
pe griffonT in directiunea crivetulur maT susil de CarpatT!
Nu numaT in UralT, derti pene si cu multa mar la suds in Anglia nu s'a veclutt nicT o
data vulturula cello aurosti, prototipulti griffonuluT, incata unti celebru ornitologti britannicti
abia putuse capeta tocmaT din Tirolti unti singurti essemplara impaiata 9.
aMuntir ceT naltr, stancosT si nestrabattutTD aT luT Erodota sunt dera purti si simplu Carpatir
resaritenT, continua T negresita in suss penen Boem'a.
La norda de AgatirsT, la appust de Neuri, la norda si la appusa de ScitT si de celle-l'alte
gintY tnvecinate, locurati griffonir anume in actuala Transilvania, a caril avutia minerals nu
putea fi esportata cu inlesnirea auruluT din Oltenia, cad lipsYa Dunarea si mar sta pedeca
gigantica galleria de stance peste stance, asa ca numaT pe piscurile acesteT necunnoscute
Jerre se vedeati miscandu-se nesce ingrozitorT vulturT, assemenag la culOre, la putere, la
aspecta cu leiT, si de grura in glura murmura o bruma de veste ca din dossulti monstrilora
se ascundti tesaure...
§ 25.
PINE UNDE DUNXREA APPARIINEA SCITILOR5 ?
Pentru ca natura MuntenieT in epoca luT Erodota O. fie sgandarita pend 'n capett, maY
avema Dunarea.
Ella clice ca hotarulti ScitieT despre Tracia se incepe acollo unde Istruld face o intorsetura
in fata acesteTa din urma: x6Xlsou 8i leyopivou TN VI; Ta6rtic.1
5) GERBE, Vantour, In ORBIGNY, op. cit., XIII, 48: a Le vautour
fauve. Des hautes montagnes de la Hongrie, du Tyrol, de
la Suisse, des Pyrenees, du midi de l'Espagne et de l'Italie.p
6) RZACZYNSKI, OP. Cit., 430.
7) KLEIN, Historian mium prodromus, Lubeea3,1750, in-4,
I). 43: I Vultur aureus, vultur fulvo colli, pectoris et pedum colore
: the golden vultur, Gold-Geier. Superat magnitudine aquilam
nigram. D
8) HEROD., VII, 126, 126. ARISTOT., Hist Nat., VI, 31;
VIII, 28.1.AUSANIAS, VI, 6.-- PL1N., Hist. Nat., VIII, 16.
AELIAN., HI, 21, etc.Despre antics essistintit aleuld chTart
In Dacia, nor vonimii mar grosii In Studiulti IV.
9) WILLUGHBY, Orulthologia3librItres, Londini, 1676, inf.,
p. 35: aVulturis aurei pellem ad nos aliquando missam ex
Rhcetis Alpinis, rostro adhue et eruribus ha3rentibus dum eontemplarer
hoe modo descripsi. Multa hie vultur communia habet
cum genere equate alpinte, sed per omnia major est..
1) IV, 99. Despre acceptiunile cuvilntulur willsoc in Erodot6,
vedl SCHWEIGHtEUSER, Lexicon Berodoteum, Argontorati,
1824, in-8, t. 2, p. 60.
27

210
1STORIA TERRITORIALA
UTtandu-ne pe mappa DunariT de gYosti, noT vedemtl numaY doue locurY fn cart fluviulti
i9T schimba directiunea inteunn mode destulln de marcatti :
a) Longa Galati;
6) In Oltenia.
Puntulti anteTu este inadmissibiln, cad atuncT nu numaY termuln resaritena allti OltuluT,
dent nicT macarg Siretulti nu maT antra in territorriulti sciticti, ceTa -ce arts offeri cea maY flagranta,
contradictiune in contestulti luT Erodotti.
Si sä se noteze bine ca. densulg nu putea nicT inteutati cast a committe o assemenea err6re
tocmaY to privinta regiuniT de longs GalalY, fiindti push, a9a ylicenda fata 'n fala cu Istria,
de unde o vedea cu ochiT Si o pipaia Cu degetulti.
Remane der6 vrenda-nevrenda numaY puntulti alla douilea, pe care prin urmare e peste
putinta a nu 'la admitte, de 6ra-ce nu avemtl altulti ca sa ne tncurce latitudinea allegerir.
MaY este de desbattuta o alts cestiune danubiana.
§ 26.
PODULU LEI DARIU PE DUNXRE.
Setosti a pedepsi pe ScitT pentru dessele lorti invasiunY in Persia, aregele regiloran aduna
b formidabila armata continentals. de 700,000 luptatorT Si o marina de 600 corabie, petrunde
in Europa prin Bosforg, cutriera Tracia Si strabatte pene la gurele DunariT, unde'9Y
opereza trecerea.
Podula danubianti este incredintatt uneT cete de GrecY, indatorate pacli in cursti de
6o cline in presuppunere cs intrega espeditiune nu va pute fi maT lungs, ern insu9T Dariti
antra pe pamentula inamicii, anume de unde se incepea aqa numita Sc4ia vechii, Si pa9esce
spre nord-ostti tnainte inainte, fars ca totu9T ss pots descoperi unde -va pe Scig, deci9T
a'lti paralisa prin strategia und perpetue retragerT.
Agiungendn dincollo de Donti, Dariti i9T schimba directiunea, apucs spre appusti, Si ero9T
merge, merge, merge, adurmecandU pe fugariT adversary, cart reursca alit
attrage affara
din hotarele ScitieT, anteTu pe territoriulti Melanchlenilora, apoY pe anti Androfagilorti, in
fine pe anti Neurilorti, adeca. pen6 'n Moldova de susti venindti asta-felTu apr6pe de fruntaria
nord-ostica a MuntenieT, unde 9i acollo erati sa-ti duca SciliT, dern s'ati temutti de
resistinta Agatirsilorti.
Incredint'andu-se la urma urmelorti ca nu-Y chipti de upta. 9i ca ati trecutti degia celle 6o
de cline preveclute pentru durata espeditiuniT, may speriatti ca. nu cumti-va GreciT, dupa
cuing IT si indemna celebrulti Miltiade, sä parasesca podulti in care'T remanea acumtl ultima
speranta, Dariti i9T Tea anima in ding 91 o rumpe la fuggy, spre gurele Dunarit
Acesta 'T fondulti espeditiuniT persiane in Scitia.
Criticismulti s'a incercatti adessea a banui veracitatea luT Erodotti despre mersulti luT
Darin, intreveclenda differite impossibilitag de faptti, de timpti 9i de spatia.
Asta-c).T, multumita may in specia lumin6seT anti-critice a AnglesuluT Rawlinson't parintele
istorieT e pe deplinti gTustificattl chTarti in acesta atatti de controversata material ceYa-
ce 'T cu atata maT naturalti cu CAW evenimentulti precessese numaY cu vr'o doue decennie
annulti nasceriT luT Erodota, carele nu putea ss nu fi cunnoscutti pintre GrecT, pintre ScitT,
pintre Tracy sea pintre PersT vr'o calf-va contimpuranT 9i chTarti marturT ocularT aY nenorociteT
aventure a lul Dariti.
OrT-cuma ss fie, pe noY unit ne interessa acT numaY podulti danubianti, qi tocmaY acesta
a fosta qi este partea cea may putint dubi6sa a cestiuniT.
1) Op. Oit9 94-6, unde combatte puntii en puatti tote obieetiunile luT Niebuhr, Grote, Thirlwall, Dahlmann etc.

STUDIULU III, 25. 211
Cumtl-cg. Persif trecusera in Scitia anume prin Dungre, nY-o spuna :
1. Erodotti ;
2. Ctesia, carele trgia chYart la curtea fiYuluY luY Darla';
3. Ferecide, scriitort din acella0 secola cu Erodota, sea pOte si maY vechYu';
4. Troga-PompeYu, carele utilisase opera perdutg a GreculuY Teopompti cam din acela.-0
epoce ;
5. Cornelia Nepote5;
6. Strabone6 etc.
MaY pe scurtn, in litteratura classics domnesce pe acestti terrema o perfecta unanimitate,
Erodotti singurti inse vorbesce cu o precisiune topograficg.
Ella clioe :
Teti aotapoil riov avg6va, x tat` axg'eras to aropatc. TorIareov geriyvve7.
Adecg :
A pusti pods acollo de unde Istrulti incepe a se desface in maY multe gure*.
ApoT maY limuresce cg acea punte se affla dela Marea-ntra in distantg de doue cline
de navigatiune fluvialg: Budn p.Epfiev any OaMortig.
De'naintea unorti indicatiunI math de precise era peste putintg vr'o seri6sd desbinare tntre
commentator;Y lul Erodotti.
Top d'o potrivg ati fosto silig a cguta loculti poduluT unde-va spre appusti de Ismailia qi
spre resgritt de Prutas.
«Dela Darin qi pent la ultimula resbella din 1828slice $chaffarikIsakcea a fostti
tottl-d'a-una obicYnuita trecet6re pe Dungre. In espeditiunea contra Sc chore flotta persiang
facuse o calle de doue Mille dela Ponta pent la locult poduluT. Dupa socotela luY Erodott
callea de o Sli fiindil de 200 stadie qi una grads ecuatorialti correspunclenda cu 500 stadie,
acellti loco coincide tocmaY cu Isakcea, care se afflg in adevert cu vr'o 12 milurT departe
de Marea-negra. Mai spre oriinte gurele DungriT tmpedeca a§eclarea unuT pods. Aci se refers
cda-ce c).icea despre Isakcea pe la 165o Hagi-Calfa: 4 Is akgi-ghecidi, adecg vadulti
a luT Isaca, renumita trecetOre dunareng, unde la 1620 in resbellult polonti sultanuln Oscmanti
fhcuse unu pods, carele T-a servitti apoT si la re'ntorcere dupg luarea HotinuluY, cad
uacestti locti flincla cella maT indemanatectil pe aci obicInuTati in top timpil a trece Dungrea
aMoldovenir, TatariT, UnguriT. U Sim-a pute obiecta la prima vedere, cumti-cg bratuln danubiant
cella maY sudico nu se desparte de cursula fluviuluT indatg. 181)0 Isakcea, ci cu vr'o
trey milurT maT gTostt ; cugetandu inse la schimbgrile, carora sunt suppuse maY cu deosebire
gurele riurilorti cellorti mart, si studiancla tots -o-data d'apr6pe o mappg essacta a regiuniT,
lesne ne vomti convinge cg riuletulti Somova, unity cu bratula danubiant cella maY
sudica longg Tulcea si perslendu-se apoY spre appusti indereta in bgltile de lOngg. Isakcea,
de'nteTu fusese units cu Dungrea §i'n acestti ultimo punts, incatti forma atuncT adeveratula
inceputti anti gurel celleY mar sudice a fluviuluT, dery maY to urma longg. Isakcea s'a nomolita,
mgntinendu-se numaY longa Tulcea
Cantemirt, Ears sä fi cugetata cats de putinti la espeditiunea luY Daria, cjicea:
.Din pomenirea mo§ilora stramoOlorti auclima, precuma unde acmu este Oblucita, cgriTa
eTurciI if Mica Isakcea, sg se fie chiamatti vadulti DungriY, care nu cg clarg pre acollo Du-
2) Persica, ap. PROTIUM, Myriobibl.) cod. XVII.
8) Ap. CLEMENT. ALEX.., StrOMlity V.
4) Ap. JUSTIN., II, 6.
6) Idiltiad., 3.
I
6) Geogr., VII, 3, § 14.
7) IV, 89.
8) MANNERT, IV, 220.RENNEL, 102, 420.,--U1EICERT, III, 2
p. 23.NADEZSDIN etc.
9) Ub. die Abknnil d. Slaw., 117-118.

212 ISTORIA TERRITORIALA
Ingrea in vadti sa fie avutt trec8t6re, ci pentru cacT acollo pods fiindt, se chiama vadt, de
.unde §i acmu la yacht la Oblucita a dice s'a obicTnuitt din betranY; Inca §i in cantecele
eprosteset pre la domnia luT Petru-voda vadulti ObluciteT se pomenesce; ci Dunarca pre-
.
cumt altti-felTu de vadti prin apa trecetort sä nu fie avendt t6ta lumea scie, de care lucru
a 6re-care socotela nu departe de adevrti se p6te pune ca acellt nume, ce se dice vadulti
.DunariY, sa fie fostt o data podt statatort, ern dupa stricarea poduluY sd-i fie remasti nu-
((mai numele vadulul §i pent asta-c1T0'.
Balladele poporane set a cantecele celle prostescTD, pe carT le auclise Cantemirti Si cart
din nefericire nu maT essista, se referTati la espeditiunea sultanuluT SuleTmant cello Mare din
annuli 1538 contra domnuluT moldovenescti Petru Rare§t ; o espeditiune descrisa de catra
insu0 monarcult turct intr'unt itinerarit, unde dice sub 21 augustti : .S'a pusti pods pe
Dunare la trecet6rea dela Isakcea, Si amt intratt in Moldova D".
MaY pe scurtt, una §i aceTa-0 localitate, vaduli2 Dunarit, dupa cumti o botezati atatt de
bine parintir nostri a din pomenirea moOlort-stramo§ilortD, a servitti de treca6re in miT de
occasiunT pentru sute de pop6re in curst de doue-clecT §i patru secolY, incependt dela puntea
persiana din 500 inainte de Cristo §i pent la puntea muscallesca din 1828; nicT o data
inse ce-va monumentalt, ci totti lucrurT de lemnt, podurT pe vasse", §ubrede base alle
unorti efemere lupte, uria§T radicap in cate-va clille §i pentru cate-va cline!
* 27.
OURRLE DON;RII IN ERODOTU.
Cotitura Dunarii dela Or§ova, §i maT cu sema puntea luT Darin dela Isakcea, demonstra
el betranultt Istru este asta-41 tntocmal a§a cumt fusese in epoca luT Erodott.
Se pretinde ca timpult art fi addusti nesce marY prefacerY in delta fluviulul 1.
ModificatiunY micT, bung-6a ca cela -ce dice Schaffarik despre riuletult Somova dintre
Tulcea §i Isakcea, sunt necontestabile; noT nu ne sfiima totu§T a pune in dubit orT -ce schimbare
de o natura maY radicala set maY intinsa.
Ovidit attribue DunariT §epte gureci, Tacitti §esse3, Erodotti cince, Tabla Peutingeriang.
patrus, scoliastult luT Apollonit de Rodost numaT tree, Para a maT vorbi de Strabone, Plinit,
Ptolemet, Solint, Ammiant Marcellint etc.
Urmeza 6re ca den§iT se contradict ?
Nu cumt-va sa conchidemt ca vr'unt bratt alit DunariT set §i doue se volt fi perdutt
set adaugatt in cursult secolilort ?
Fi-vomt datorl a cauta la fata loculuT, in Bugiact set in Dobrogia, semne geologice alle
acestorti revolutiunT fluviale?
NoY credemt ca. nu.
Celle cincY gure danubiane alle parinteluT istorieT, lanpoc IZSVTIRM01.1.0e) nici at sporitt vre-o
data pent la §eptel nicT s'ati redust candt-va pent la trey, ci at remasti totti cincY pentru
ort-tine vrea sic le privisca din puntulit de vedere alliZ tut &odotU.
10) Cronin% I, 323.
11) Tagebuch des aehten Feldzuges Suleiman's wider
die Moldau i. J. 945, fn MMER °each. d. osm. Reiehs,
Pest, 1828, in-8, t. 3, p. 699: * sa schi Iskelesi, Bracke iiber
die Donau geschlagen, and in der Moldau abergesetzt.*
12) HEROD., IV, 141: vac 're alias and Gas naeaxe thanoe6Licel)-
*iv via crreasinv xce Tiv yivvercv kevta.Fatit cu acesta passaTu,
carele vice curata c6 podul6 lul Darla se facea qi se desface&
la momenta prin impreunarea sell separarea corabielora,
nu mal meniionitma pe acel -ce assicurit cuma-cit Mug&
BrAila (!) aril mal fi essistanda ruinele (!!) poduluT luT Dada;
04 at pare reel eit d. FRUnESCU, met. top., 167, a pututii
reproduce o assemenea enormitate.
1) UKKERT, III, 1, p. 162: *Wir wollen hier bemerken, dass
die Dunaumilndungen grove Vertinderungen erlitten habenda
Cf. monografia lul KRLSE, De Istri °stile, Vratislavite,
1820, in-8.BRUNN, La bout he de Ma du Danube, to Journal
d'Odessa, 1862, nr. 31, 32.--.KATANCSICH, 1)e Istro, 19-
22, etc.
Triht., II.
a Germ., I.
4 IV, 47.
5) Segm. '7.
6) Ap. KATANCSICH, 0. Co, 19.

,
..
.
..
.
....
...
.....
...
.i.V V
...4N.1
... ;)
.. t,
....,4,
.. c . Ni
..
.1 a Skythi a
. Mitzi
-
., , _
c; .
i.o '
------- a, 0
-------
-
---.....:...........:Tpr--,_ I ` 'PAM Jot,
'
11/1/42:
---,
--, - ;ig Pont il
wri.e
-'-',',:
in annuli'. 500 inainte d_e Cristit.
rol.:-
...
alp.........
S igynnil 0.1
Trib a llii
T h
Getii
fa t;,
r a k i a
1.:.-
.4,1.414,gititi,' ..1.-14.41iGii. d.e,cezt, -taitXotlatx.' cr... C-97-elt,C.-C:C/ C91 0 444-a-w
-3
Pont
Muntenia in annuli/. 500 inainte de Crisiii.
eM C9,044L44.tfX, ,U.4/4,gitira/' ,L14-ZtiCC.'(/ /tC/C4,4X0k.Z0fa, (X/ C.TEWt/ e_91044t4;Lw
/$4,e0,Cl/ 744/ xiv w5/wt 'ACCUOIAXV C9Cf-Od.CLAUXU/ C.7rCL. c gf44', Olteixe,
C1fl.C444,a, CtfeM/ Orrait-Cl.
.01/
-Cte....C.CfretaCt/ XIV 'Ifea-a:LOIAXAO IL/ aiX41/41.0C/CCGt4.71,
titI
Ai
.............................

STUMM III, i 28. 213
. In apparintA acesta assertiune are aerulti de a fi paradossala; in realitate ea este mate..
maticl.
SA ne esplicama.
Pe la 1768 unti commerciantti germanti forte practicti, desbraccatti de orT-ce preoccupatiune
teoretica, a scristi o notita assupra petreceriT selle la Kilia, unde dice intre celle-l'alte :
I MaT mulg geografi Si chTart Busching sustint ca Dunarea antra in Marea-negra prin
a §6pte gure. -87.1 insund amii verifratg cu stdruing acesta fapta, §i m' amg convinsg ca nu sunt
udecato cinci gure, cad nu se potti lua in consideratiune bratele celle micT, carT formeza
uinsule qi se unescti apoT cu vre- unulti din bratele celle marTz8.
Nemicti maT instructiva ca acesta scurth. observatiune!
Autorulti eT nicT nu sciea, probabilmente, decA a essistatti vre-o data Erodottl; celle a Noue
Muze 0 nu-T sunt catti de putina familliare ; intregal carte nu offers niclirT cea maT slabs
umbra de eruditiune ; Si totu§T densult vede in delta danubianA celle cincT gure erodotiane.
Ella recunn6sce inse§i acesta este importantacA maT sunt si altele, derti le crede ca
,nu se potti lua in consideratiuneD.
0 simplA. cestiune de appreciare!
Nu le consider. ,A, le va considera inse B pe tote, §i .6' pe unele dintr'tnsele.
Tacita era in dreptulti sett de a numera §6sse gure §i Oviditi §6pte, totti precuma era in
dreptulu sett Erodotti de a socoti cinci si Tabla Peutingeriana patru, era scoliastulti luT
Apolloniti de Rodost17 maT sobru decatti tog, este eresY in dreptulti sea de a considera numaT
treT.
Pe la 1835 generalti- gubernatorulti RussieT-Meridionale principele Vorontzov tramisese
o commissiune specials pentru a studia gurele DunAriT.
Rapportula ei constata numaT treT garle originale, adeca legate directamente cu trunchTula
fluviuluT, impartindu-se apoT fie-care din elle in maT multe gure secundare, marl,
medic §i micT, differindti una de alta prin numirT locale, incata peste totti s'arti pute discerne
vr'o §esse-spre-dece9.
In acesta modti Ovidia, Tacittl, Erodotti, Tabla Peutingeriana §i scoliastulti luT Apolloniti
de Rodosti aveati de unde allege.
CelluT anteTu i s'ati parutti a fi maT de cApetenia §6pte din qesse-spre-decT, celluY allti
douilea §6sse din §esse-spre-deer, celluT alla treilea cincY din §esse-spre-decT, celluT allu patrulea
patru din §esse-spre-deer, celluT alla cincelea treT din §esse-spre-decT, dupg propriulti
puntg de vedere anti individuluT.
Nu varia natura, ci numaT impressiunea.
§ 28.
sciTiAvEcia p scrTIANota.
Allaturata mappa resuma pent la unti punta resultatulti cercetarilora de maT susti.
Punend'o in vederea lectorilorti, suntema datorT a li offeri totti-o-datA. unti fella de calluzl
generals.
Danda ScitieT o forma in patru AnghTurT, Erodotti ni presinta dimensiunile figurer numaT
3ntru ci ta privesce partea'T sud-osticI.
7) To' cinci gure, ca si Erodotti, aecOrdi IstruluT EFORU
ap. STRAB., VII, § 16; ARRIAN., Exped. Alex., 1,3, V,4; POMP.
MELA, II, 1: SCHIMN., fragm., 29; Leo. Mac., VIII,1, sialliT,
pe earl vecli-I in UKKERT, III, 1, p. 159, nota 75.
8) KLEEMAN, Voyage de Vienne a Belgrad et A Kilianova,
Neufchatel, 1780, in-8, p. 34: aPlusieurs geographes, et
memo Busching pretendent que le Danube entre dans la mer
Noire par sept embouchures; i' ai verifie avec soin ce fait, et je
me suis convaincu qu'il n'y en avoit que cinq; car on ne compte
point les petits bras qui forwent les isles et viennent ensuite
se joindre au plus gros.a
9) TROINITZKII, Ustlia Dunala I ustldttnalskila ostrova 3
in (pandit Odesskil Vlestnik, 1835, nr. 81-84.

214
ISTORIA TERRITORIALA
Acesta portiune tY era personalmente cea maY cunnoscuta.
Elle o chYame. Scitiii-vechici, arretandu-ni ce ea se tntindea dela Dunare pent la Crime :
eurb larpou a51.) lal aexacl &Awl last, NA; i.teaav(3p6t1v le xal v6rov &Nov xetp.ivrj, p.ixpt Iran; zaXeup.ivvx Kapxtvist306.1
In acestti mode intregulti territoriti sciticti se impartesce in Erodotti in doue buccag, deli
numaY una dintr'tnsele este testualti specificath.: Stria-Vechig dela Prutti spre resarite pent
la Donn, §i Scitia-noug dela Prutti spre appusti pent la Oltn.
In adeverti, ca unit ce venisere. din directiunea MariT-Ca spice, SciliY trebuYatt sacuceresce.
regiunea pent la Prutti cu multe mal 'nainte de a se fi pututti respandi pent la Oltti.
Ecce dere in ce intellest eT o numYati forte bine Scitici-vechici.
Erodotti definesce marimea patratuluY numaY §i numaT in privinta acesteia din urma.
Elle slice ca dela gurele Dunarir pent la Marea-de-Azovn littoralult sciticti copprinde
o calle de 20 de cline, §i o alts calle egala de 20 de cline mess6ra pe uscatti costa resaritena
dela Marea- de- Azovtl pent la territoriult Melanchlenilore. 9
Fruntaria danubiana dela Pontti pent la Olte, adeca Scitia-nou'd, nu intr e. in aceste. socotela.
Prin urmare, din data ce vome baga §i pe densa in calcultt, dupa eland nu puteme a nu
face, patratulti devine necessarmente lunge :
Melanchlenil
ScItia-Nona
Soitia-Techili
Dunarea Pontiff
Dela Marea- de- Azovti pent la MelanchlenY fiindti o calle de 20 Mille, decd noY amtl accorda
tote pe atata §i hotaruluT appusenti alle ScitieY are trebui sa trecemtl peste Carpap
§i chYarti de'ncollo de sorgintea OltuluT, unde nu ne lasso, cu nicY unti prep territoriulti intermediarti
anti Agatirsilorti.
A§a dere) laturea occidentals a patratuluY erodotianti call se. fie neaparate ma scurta
dece.te laturea'T oriental,, cela-ce reduce totalitatea la urmat6rea figura :
NW
OW
k
.111.1
40
ell
80
41
Agatirsil. N earl Androlagil. Melanehlenil.
S CI TI A
Oltulti formandti fruntaria occidentall a ScitieY, ere Dunexea §i Marea-negra fruntarial
SIldial ecce dent, el noY amts distruge patratulti de nY -amtl permitte a represinta pe mappa
1) IV, 99.
CO
2) IV, 101.

STLID1ULII III, 1 20. 215
Indouiturele r ?urilorti *i zigzagurile termulut marina, ci trebuY vrenda-nevrenda sa tragemtl
numaY linie drepte, scotenda cu totula affara din territoriula scitica cotitura dela Orsova,
.x6),mn Traciel, dupa cumti o numesce aEparintele istorief. ,
Cera-ce amtl schitata not ad men.tem 71erodoti, deca art voi cine-va s'o transcrie pe o charth
moderns, n'are decata sä a*ecle pe Ger in Bulgaria la nordti de Balcanti, pe TriballY in
Serbia, pe Siginnt in Teme*iana, pe Agatirsi in Oltenia *i'n tote districtele munt6se alle
TerreT RomanescY, pe Neuri in Moldova superi6ra *i mar susti, pe Griffon! in Transsilvania
*i a*a mar incollo, remanenda pentru Sciti tott *essula pe ambele mallurY alle SiretuluY,
plus intinsele regiuni de peste Prutd *i mat allessti de peste Nistru, cart nu fail in cadrulti
de fata..
xr
OVIDIU
§ 29.
IMPORTANTA LUI ovngii PIENTRU ISTORIA
Din analisa luT Erodotti nor ne -amti pututti incredinta, cumti -ca in cursti de doue-cled
*i patru de secolT nu s'a perdutti *i nu s'a ca*tigata nemicti essenjialti in natura fisica a territoriulut
muntent gi'n
actiunea'Y assupra °multi; Meath mat cu serna AgatirsiT de atuncT,
YubitorY de cantece *i de haYne impodobite, industrio*Y, social!, plinY de fratia qi de instinctulti
civilisatiunir, voTnicY sl temuti, se resfranga de minune in OlteniT *i Muscellenil de asta-clt,
dee' despartti pe unit de altir atatea vecurt i differinta cea maY radicals de origine.
Erodotti inse este forte scurttl despre pamentuld dintre Prutti si Oltti, care constituTa la
densuld Noua-Scitici.
Asta-felru, buns -bra, numaY prin armonia contestulut *i marturiele successive alle luT
Efora si Pliniti, noY amti pututti demonstra maY susa plugaria scitica, Apo pas, in §essulti
MoldoveY Si allg MuntenieT, cacY nicY aci Erodotti ellti-insusY nu se rostesce intiund mode
destullti de categoricti.
Laconismulti sett in privinta portiunit occidentale a ScitieY e atata de anormala, incatti
Lindner banuesce nu Para probabilitate o regretabill lacuna in testa I unti paragraia intregti
va fi scapatti din vedere *i se va fi lassata la o parte de catra copistY, 1
OrY-cumti sä fie, ceTa-ce lipsesce in Erodotti se p6te suppleni pent la unti puntti din
viditi.
Marele poetti allti Sulmonet, gonitti din Roma de catra Augusta la annulti 9 dupa Crista)
a. tragenattt o dura. viueta de opta annY intre GetY si SarmatI la gurgle DunariY.
Colonia greca Tomi, loculti acestuT essiliti, a fostti multa timpti ce-va forte problematica,
Semi-sciinta o muta mereti dupa arbitriulti fantasia, canda la Stein-am-Anger in Austria,
canda la Akkermanti in Bugiacti, candid tocmaY la Kievtl in fundulti Russie; inventanda
pend si petre mormentare ad-hoc, dintre cart una peccalis pe Cvatemirt12.
I) Op.olt., 43, 47.Lindner observii, forte bine : a Dass 816
Lichen im Texte finden wird, auch daher wahrscheinlich ist,
dam; Herodot, I, 184, an! seine Erzellung der assyrischen Geschichte
hinweist, diese aber in den erhaltenen Handschriften
fehltdoAltfellu, fa nialoritatea easurilorti, teoriele lul Lind-
ter aunt inadmissibile, depirtinda-se en totnlii de littera Qi
spiritnli lul Erodoti.
2) Besdhr. d. Mold: p 61.Ve4iassnPra west& casting alli
mei Arehivil Ltorloi, In Colunina ldt Tradallit. 1870, nn
61, p. 8.

216
ISTORIA TERRITORIALA
Asta-dT assemenT cimiliture ati devenitti impossibile.
Nu numaY insu-sT Oviditi, derti totT scriitoriY grecY si latinT aY anticitItiY farN. distinctiune,
asecla Tomi in Dobrogia actuala, adecl in Mica-Scitia, pmpac Ltu8Cz a luY Strabone, avendti
Istrulti spre nordti si Pontulti la resaritte.
Fie acea localitate Kiustengi, fie Eski-pargana sett vre-unti altti puntuletii din apropiare,
acesta putinti ni importa in casulti de fata: aglunge s'o cautamti pe territoriulti bulgarti nu
departe de gurele DunariT.
Petrecerea luY Oviditi la Tomi, unde scrisese celle doue lungT plangerT alle selle, Zristele
si onticele, ne privesce aci in doue felTurT:
x. Ellti vorbesce ca vecinti despre termulti danubianti nordicti, de unde'lti amenintatt nencetatti
invasiunile barbare si ghiatosulti sufllu anti criv6tuluT;
2. Insa-sT constitutiunea geologica si climaterica a Dobrogi nu se deosebesce de a MuntenieT
de gTosti, de care o desparte fluviultt nu printr'o linia parallels, ci perpendiculars, incatti
este in fondtl aceTa-§T zona:
Buccuresci.
Dunirea
Brill& Mama
Kiustengi
Din ambele poeme alle luT Oviditi noT amts allesti treT buccgtY, cart ni se parts a'ltl resume
in privinta istorieT naturale a regiuniT: elegiele 3 si to din cartea III a Tristelorti si epistola
8 din cartea III a Ponticelorti.
Desi le traducemti in versurY, totusY n'amtl modificatti intru nemicti ideia poetuluT, conservand'o
cu aceTa-sT fidelitate cu care ati redat'o in proza GermaniY sett FrancesiT.
§ 80.
IBAGINILE DANUBIANS ALLE LUI
Currendti dupa stabilirea'T in Tomi, Oviditi scriea:
D'art fi Ay mai adduch, a-minte de Nasone
In Roma vr'o fiinc6, qi dec§, filth mine
A mai remasli acollo ce-va din allu met nume,
SI, scie derii ca 'n terra, in care-allii mlril luciii
In veci nu se 'ntelnesce cu zodia 'nstellatl,
Aie sm.( ducii eu traiulii In sinulu barbariel,
Cu ferele sarmate, cu Bessil qi cu GOY,
Nedemni a li respunde unit echo 'n versulii meli 1
C6tii mai adI5, ventulii recoritorii anti. vereii,
Avemii unu zidil de valluri, prin care ne scutesce
De cruda lore nlvalll curg6ndii la 'strati;
Vai inse ccindit sossese,e posomorita erna,
Ringindu grozava'T buzit, fi eandu incepe gleba
A canunfi cu 'ncetulti sub marmora de gerrt 2
crivetulii porneace, fi neua imple nordula,
9i
cade, cade, cade: nid sdrele, nici pldia
.ZV'o maY topescti acuma, cad frigulit o'mpetresce;
i pea 8a dispara unti strati, s'asterne
g) Arriank Ptolentei, Plini6, Claudiank Mame ULM'', Tab la
Antonini, Table Peutingeriani ci Mill, indica/I in FORBIGER,
op. oit., III, 1099. Ca, contimporaniall6 liii Ovidiu, cella
mai instruotiv8 este STRABO, VII, 6, § 14 91 6, § 1.
Callaracu
1) Dum tamen aura tepet .
2) At cum tristis hyems squalentia protulit ors,
Terraque marmoreo candid& facts gelu est:

STUDIULIJ III, 1 80.
S'adessea 'n sate cuYburt de ghibiturr indessate
Privesct intr'o gretmada zapedY din doue iernt 1 3
S'atatal de cumplita furtuna deslancatti,
Incdtti rhpesce case, ducendu-le departe,
Si turnuri mdestose in prafit le risipesce4 ;
Si sguduitti atuncea din temelliii
De spahnd se 'nfiora selbatecele ging 5!
Si barbaruli imbraceci nadra0 pi pei informe,
Oath din a lui lapturei d'abia se vedi °brazil,
Doric pe'ne 0 prin bland dd, gerulg in putere ;
Si pulberea de ghia0 pe barba schinteiaza;
Si to copprinde grOza candti 810'1101 cristalline
Se'nchlagrt pintre plete 0 se docnescii cu fr(Inatii
L'a capului micare ; si'n vassic inghiatet vinulic
Drill scoci in bolovane pastrelndii figura ollet
Si'n lock a sorbe spum'a, mana'nel, bucch0 de vino 6!
Sg, mai descriii et. ore, cumii riurile tote
In poduri le preface sufflarea cruntei ierne?
'atunci din obosell de vrd sti'ft stemperf setea
Cunt,' stropti de apt viva, spargi intarita OW,
Saptindii adancii o gropet, in laculii cello ctiscattil I
Chiarti urimulti Istru, pe care n.u'lit tutrece
A Nilului lrogime, acuma se sbercesce
Sub yiscolii de criyetti, s'albastrelel talazuri
Se fact. o sc6r0, tare, si pe furisii sub densa
Se scurge 'n toiult. marii prin celle multe guri I
Si p'unde mai de- unit -41i plutia corabiarulti,
S'allunech, piciorulA Altandii filth sfialh,;
0,S'a caltresuneti
copita isbesce eec resunet
In lespe0 fauri`e din colossale valluri ;
Si boil ferret frica p'acesta, noun punte,
Sub care stair inchise prApastiY desfundate,
A-lene tragii carruta nomadulul Sarmatii
De necreclutii, si totusi ee ame fe4utti &Mari' marea,
Chiarti marea 'nchtusatii, d'unti blocii immense de ghiatit :
TAcutrt, neclintidi sub esta'i lunecasit ;
1Si n'o yOusemti numai, derii ame Amblatti eti singuril
Pe culmile marine cracandii ca pe terrenit...
D'aveai si to a trece assemeni mrtri, Leandre,
Nu te'nghitia'n Olvorea'l unii mai angustii abisii I
8) Dum patot et Boreas et nix injects sub Areto...
Nix *et, et jactam nee sol pluyiteque resole unt :
Indurat Boreas, perpetuamque Tacit.
Ergo, ubi delicuit nondum prior, altera, venit :
Et solet in multis bima manere loeis.
4) Tantaque commoti vis est aquilonis, ut altas
Aequet humo turres, tectaque rapta ferat.
11) Turn liquet has gentes axe tremente premi.
6) Pellibus et sutis arcent male frigora braceis,
Respinsii de gerti, delfinulii totti Indesertii se 'ncercA,
Oraque de toto corpore sola patent.
Stepe sonant moti glade pendente capilli,
Et nitet inducto candida barbs gelu:
Nudaque consistunt formam servantia testae
Vim: nee hausta meri sed data frusta bibunt.
7) Deque lacu fragilos eflbdiantur mute.
8) . . . . . . . .
et undas
Frigore concretas ungula pulsat equi;
Perque novos pontes subter labentibus undis
Ducunt Sarmatici barbara plaustra boves.
28
217

218
ISTORIA TERRITORIALA
In aerti s. tresalte p'a mkii snprafat5,;
Si ventulti dela criv6tfi, trintindu-se en agomotfi,
Tarbeg., far'sft p6th, unti vallti din locos mince;
Si vassele, ca 'n cercurl de marmor6 copprinse
De ghiata, ce le 'neinge, stall tepene: vbslaqu16.
Talazurile dare a4i. nu le mai despie4;
Si'n unda degerati, en capete affarrt,
Vei . pescil ce se'nerust6, qi unil mai taeseti.1
Atuncea derh dad*. Pontulti qi Dunkea spumAndl
De iernii, 'mbr64iqate prindti pellit6 de ghiatti,,
P'a Istrului luci6s5, qi mkturat& calle
06.,116ri pe cal selbateei vrrismaqii vino Inc6ce,
Vestindu a lorii sossire sagetile ee sb6rY,
Si rem4nendu dreptti urml p6mentubi. despuiattil
Terranil fugn departe, lgssindti campia predk
Si barbaruhl rgpesee putina'l avutilt,
Tog oe putu s& string& eatinulec prin mare:
Si carrele, ¢¢zz turme, sezracia totil,91
Apoi pe robi ti MO, on minele la spate...
Se duce, se duce skmanii privindu on desperare
In urma lorti og6re ce n'o 0, le mai v646,
Si foculii ce se'nalti din fubrede colibel° ;
Cki barbarulti. apprinde, dobortt, mistuesee
Totii ce an Note duce, tote ee nu urea s duel,
Si stolluri de victime succumbh, sub s6getta
In verfil inekligagt, allit ckii ferrii supsese
Din erburi ucciclafe unit' stock' inveninatii"I
Aci timpg de pace resboiulii te'ngrozesce ;
De nu mai vecli pe barbarl, e spatula ce 0-o lass& ;
h5i nemini nu cuteclii pe cevmpii set tray& brazde;
Si Selina uitatti rema'ne sterpi pcimentulg ;
Niel desfetatulii strugurii nu cresce'n umbra vicei;
Niel ferbe mustulti dulce in naltele bassinuri;
Unit politic nu se cletresce 12, pe care ea'n vechime
S. scree unit Acontiti cuvinte de iubire.
Pusta, tried, nuda, nick arbure, nid frunylec...
Fugi, fugt d'acistti terra, to omule ferice131
§i totu§i din Intrega nemkginitl lume
Aloe, ahl aice °Ands m'a trrtmish 1
Cam in acella-O timpti Oviditl scrieannuT amiett :
M'amti totti ggnditu, amice, din dunkena Orel
Ce le -apt putt et. ore la Roma sra tr5,mittii?
E clutatii argintulti, 061 aurulti mai bine,
Dert aid
primi null place, deprinsti morel a da;
),S'apot in ante locurl nice' s'aii vissard comore,
Abiac putindic o braztra sec tragit bietulei plugic"I
9) Ennis opes parvm, peens et stridentia plaustra,
Et quas divitias incola pauper habet.
10) Et eremat insontes hostica fiamma casas.
11) Nara volueri ferro tinctile virus inest...
12) Tum quoque, quum pax est, trepidant formidine belle
Nee quisque presso vomere suleat humum.
Aut videt, ant metuit locus hie, quem non videt, hostem,
0
Cessat iners rigid° terra relieta situ.
Non hie pampinea dulcis ]atet uva sub umbra;
Non cumulant altos fervida musta locus.
Poma negat regio .
13) Aspiceres nudos sine fronde, sine arbore campos ;
lieu! loca feud non adeunda Tiro !
14) Nee tamen htee ken sunt ullo pretiosa metallo:
Hosts ab agricola vix sinit illa fodi.

STUDIULD III, S 81. 219
P'alle tee vestmentil adessea purpura strelucesce:
Purpure strAlucite ale vre ee se'ti offere:
Dera turmele sarmate dad land grossolana,
Si n'ard putd s'o ping& o lab& de Sarmata;
Nid fetele nu tease, ci macina la grdne,
Sea ambla dupa ap& Cu donita pe capit"!
*
* *
*
.ice bldnda vita a strugurului dulce
Nu se 'mpletesce verde in gYurula unui ulniti,
Nisi arborula nu'si pleca mladitele 'ncarcate
De fructe perguite sub luminosula cera :
Pelinuld singura mond informs imbracea fessulie,
Si nu rodesce campuld deccitd amaraduni16!...
In fine, in ultimiT annY aT viuetei, Ovidiii tramittea bolnavtl sotieT selle la Roma urmatOrea
epistold:
Gandesce-te o clip& ! Me'ncongiurN, Sarma,tii
i Getii me'mpresseril, .i'n miqu-loco intre dem§ii
Me sbuciumh, durerea, eii cetetenti allu Rome,
Aci'n acesta terra, in care ceruit fflimbru
Si apele aunt grelle, ba pene si ferrdna
De ce? nu podu precepe, derd simta and da fiord 11 !
Nu-Y casa mai commoda, nu-t kranii mai gustosa 18!
Venue me§tere se, m'agiute cu erburi descentate,
See une amice s'adduch, vr'o dulce mlighiare
Si cu povesti plemute sk'ni mai scurteze
Ah, unde sunt acestea ! §i numai suvenirea,
Ce-i cu at to mai viu6, cu ate Mira mai departe,
Imi spune c'ald date, pe tote le-ame avutti !
te-ame avute pe tine, a tuturore regine.!
Tu, care'mi impli peptule, sotio neuitate, !
glasulli meti te chiame,, deli te scie aiurea ;
nopte fare, tine, o Ali nu pociu petrece ;
ChYard in delirdmi-ad spuio aces ce and vegIdaza
Cu mintile perdute repeta numele tea"!
§ 81.
PRIGULU DELA DUARE.
CeTa -ce predomnesce in tote imaginile danubiane alle luY Oviditi, este estrema orrore a
friguluT, pe care Erodotti illti mentioneza abia in treceth.
InghTata barbele, inghlata vinulti, inghTata Dunarea, inghTatg, Pontulti! striga la
totti passulti cu desperare mollateculti poetti nascutd la sudulti ItalieT, ai
maY-maY s'arti crede
15) Sed non Sarmatica tingitur ilia manu.
Vellera dura ferunt pecudes, et Palladis uti
Arte Tomitanie non didicere nurus.
Femina pro lana Cerealia munera frangit,
Subpositoque gravem vertice portat aquam.
16) Non hie pampineis amicitur vitibus ulmus:
Nulla premunt ramos pondere poma suo.
Tristia deformes pariunt absinthia eampi,
Terraque de fructu quam sit amara docet.
17) Nec ecelum patior, nec aquis assuevimus istis,
Terraque nescio quo non placet ipsa modo.
18) Non domus apta satis, non hie cibus utilis tegro.
19) Quin etiam sic me dicunt aliena locutum,
foret amentis nomen in ore tuum.
tit

220 1STORIA TERRITORIALA
cg acesta durg climg nicT nu cunnoscea macarti cela -ce 'T verg, decd, din fericire n'amtl aye
semi-versulti :
Duni tamen aura tepet
Tote aceste ghiaturi alle frigurosulul Ovidit, departe de a fi catt de putinn essagerate,
sunt tntocmai asa, de miT de annT pent asta-c1T, si voru remane intocmaT asa alte mil( de
anni de a-Ili inainte.
Meteorologia modern, sT-a clatti ostenella de a aduna de prin diverse sorgincf urmat6rele
date cronologice, pentru a carorti essactitate noT nu ne facemtl responsabilT:
La annultl 400 inghiata intrega Mare - Negri, ;
La annulti 462 GotiT trecti Dungrea pe ghTata;
La annulti 558 Marea-Negri. stg inghigtatg in cursti de dbue-cleci de cline, si tottt atuncT
HuniT trecti pe ghTatg Dunarea, facendu o invasiune pens aprOpe de muriT Constantinopolii;
La annulti 763, incependu dela octobre pone la februaritt din annulti urmg.tortt, o ghTata
in grossime de trey -clecT cotT accopere Marea-Negri, pens la o distanta de zoo millurT;
La annulti 822 cgrrute incarcate trecti Dunarea pe ghlatd;
La annulti 1236 acestt fluviti inghTatg pens la fundti;
La annulti 1408 cronicele constata unti fenomenti analogti;
La annulti 1460 de assemenea;
Si
asa maT incollo.'
Uniculti defecttl anti acestuT registru este cg putea fi cu multu maT scurtti, cdci era de
agiunsti a (slice cg Dunarea inghTap in tog annil, erg apele termurene alle MariT-Negre forte
desstl.
NoT Tams reprodusti tnse, fiindtl cg ellti ni presinta unele daturT cu totulti esceptionale,
pe carT nu le prevecjuse nicT chiarti Oviditi ; bung-Org. inghigtarea PontuluT pens la o grossime
de 30 cop, sell inghiatarea DunariT pine la 'tuna.
Pap cu atarT monstruositatT, carT to adeverti se parts a fi essagerate, frigulti poetuluT
romanti este mai multti dealt modestu!
D. Ubicinii dupg ce visitase Romania, nu se teme a affirma in secolulti XIX, cu o miig
optti-sute (le annT si maT bine in urma lul Oviditi, cumt-cg Ternele nOstre pool rivalisa cu
alle MoscoveT!2
In acesta privintg nemicti nu s'a schimbatti.
Este o dictatura fisica, pe care n'o vorti resturna in vecii vecilort revolutiunile cugetarit
Dela UralT pens la noT crivetula nu intimping to calle unti singurti crescetti de munti in
Russia centrals, incatti ellti c1a navala in bassinulti DungriT de giosu tntocmal ca tntr'o
pelnia, formats paicg, intiadinst in amfiteatrulti carpatino-balcanict.
A zidi munti peste Nistru, sett a modifica directiunea Carpatilort, arts puts -o face numal
dorg o cataclisma universals !
Decd ni vomti mai adduce a-minte, cu anemometrulti luT Voltmann sets alltt luT Combes
in mans, cg o vigelig dintre celle cantate de Oviditi :
eq'atftta-T de cumplitA furtuna deslAntatit
«Indi rllpesce case, ducendu-le departe,
a§i turnurl maiestose in prafu le risipesce...n;
decd ni vomit adduce a-minte ca o vigelig, de acesta specid cglletoresce 162 kilometri pe
1) Memorial portatif de chronologies I. IT, p. 799, qi Annuaire
du Bureau des longitudes pour 1825, p. 157, ambele
citato fn Boum, Trate de gdographio medicale, I,
233-36.
2) La Roumanie, p. 7: eLe climat de la Moldo-Valachie
Telma les extremes les plus opposes Len leiver c'est le froid de
Idoscou ; Fete, les chaleurs de in Greee. A proprement parlor,
on n'y reneontro quo ces deux saisons, qui succedent brusque,,
ment l'une tL l'autre. L'hiver dare environ cinq mois ,
do novembre
e, in fin d'avril: pendant les quatre premiers, in neige
couvre constamment in terre, et Von ne pent voyager pen
traineau. A

STUDIULU III, § 82. 221
ord, apoT sa nu ne maT mirama cd bietult poetic se credea la porta SiberieT, a cariT suffiare
int agiungea cu rapecliciunea uneT locomotive diabolice !
Mai essista apoT o deosebire essentialg. intre actiunea pe care o essercita crivetula in zona
propriti disc danubiana, si intre aceTa-§T actiune in regiunile maT apropiate de muntT.
Pentru ca Oviditi sä fie pe deplinti intellesti, acesta essenliala deosebire nu trebuT uTtata.
Trecenda in lungulti territoriuluT forte uscacTost alla RussieT, ventult nordica sossesce
la noT sect, si conserva acesta salubrg. siccitate in tots, zona interior, a terreT, pe candti
ciocnirea'T cu termula mlascinost alla DunariT filti inzestreza d'o data cu proprietatea diametralmente
oppusa de a deveni umedti, adeca maT nesufferitu pentru organismulti urn anu
dealt chTara la Moscova!
§S.
Ot 1DIU MURINDU DB FRIbURI
Oviditi adessea se plange cd nu-T este data nici macar0 setea sa§T-o stempere in riuleta,
ci numal intr'o mlascind, din care in timpulti erneT trebuT sä sparga buccatY de ghTata :
SapiIndu adiincu o gropa in laculu collie cascatu.1
T erreng. baltOsa, ape baltOse, una cerd coplesita de emanatiuni maremmatice, ecce aspectulti
intregeT zone a DunariT de giosti :
Ad 'n acestrt torr& to care ceru-1 sumbru,
Si apele sunt grelle, ba pen'e i threna
De ce? nu poem precepe, Grit simitt &Vint da fiori PI,
S a maT adaogamu ca tote aceste cuTburl de miasme eraa combinate in epoca luT Oviditi,
intocmaT ca si asta-dT, dintr'una ammestect de apa dulce cu apa sarata :
Ae quorea bibitur cum sale mista pales ! 8
Febra §i er6§T febrg., incependti dela cea ordinary. si urcandu-se treptata in gravitate
pent la cea maT perniciOsa, este o necessary, consecinta patologica a uneT assemenT regiuni.A
Si in adevera, numal frigurT palustre delirante pOte fi acea bola de care suffera insusT
Oviditi, dictanda din asternutd intr'unti momenta de intermittintg. :
Chiarii to delirilmi-ad spus'o acel ce mil veghiaz5,
Cu mintile perdute repetil numele teu!
NicY clece annY n'a fostti in stare poetulti a trai in acesta atmosfera.
In flOrea barbatieT, destulla de avutti ca sa-sT procure tott ce se gassTa la gurele DunariT,
tncungTurattl de stima si Tubirea Tomitanilora, ella a muritti numal si numaT victima impossibilitatir
de a se acclimata intre baltY.
Acesta impossibilitate, in privinta cariTa sciinta medicala de asta-gIT sT-a spusa degTa
1) Trist., III, 12; Pont., III, 1; etc.
2) Of. STRABO, VII, 4, § 5, 05, § 12.--SAMONICUS, aped LYDUM,
be magistr. rom., III, 32.
3) Pont., II, 7.
4) MALDARESCO, op. cit., 26: «Nous wens reconnu trois
especes de marais : le marais d'eau douce, le marais d'eau sale e
et le marais mixte. L'intensite des offluves qui s'en exhalent
est variable. L'expi,rience demontre que le marais d'eau douce
est le plus inoffensif, que des effets deviennent plus flimsies et
plus redoutables avec les marais mixtes ; le ?pumas sale. n'est
dangereux que quand it se transforme en mixte. C'est ce qu'-
etablit de la maniere la plus evidente le remarquable rapport
de Gaetano G iorgini sur les maremmes do la Tuscan°. (le West
pas seulement is mélange des eaux de la mer avec les eaux
douces qui donne aux marais cette 'influence funeste ; certains
marais qui contiennent beaucoup de eels, de sulfate de fer, de
sulfate de ma gnesie et de chlorure de sodium, agissent de la
meme maniere. Il semble que les sells en dissolution dans ces
eaux, comme le fait remarquer M. le profeRseur Bouchardat,
fasorisent le developyement des myriades d'etres vivants qui,
par la quantite plus grande do leur produit agissant comme
ferment, donnent a, la decompositionputride des vegetaux une
rapidite considerable. n

222
ISTORIA TERRITORIALA
ultimulti set cuventn, putean Ore s'o biruesca nesce simpli legionarT sett colonT romanT, lipsitT
de midn-lOcele luT Ovidit ?
Ecce o cestiune forte grava, care ni va permitte a resolve aci insu§T miracolulti essistinter
nationalitatiT roman.
§ 83.
11ORTALITATRA TERRELORU PALUSTRE.
,Mlascinele---dice cello maT eruditti igienisttl din secolulti nostruan facutn sä pera mar
.multT omenT decatti orT-ce alts calamitate. Nu o singura armata a fostn distrusa, nu o
singura terra a fostn despoporata, nu o singura urbe Ore-c5.ndti inflorita a fostn §tersa de
gpe fata pamentuluT prin actiunea baltilorn. Dintre epidemiele descrise de Francisco le Boe,
a
cea din 1669-7o a seceratti 2/3 din poporatiunea LeydeT. La 1762 30,000 Negri §i 800
.Albr an fostn in Bengalia victime alle mlascinelorti, §i totil acollo la 1741 din acera§i cauusa
se stinsera 2/3 din I 21000 Anglesr de sub commanda admiraluluT Vernon. La 1747,
«dupd cumti arreta Pringle, frigurile palustre an redusti tntr'atatti armata britanica din Zelandia,
incatti putine regimente mar conservan the o sutime de Omenr saneto0, ern la finea
.campanieT Zhe -Ro?al numera in §irurile selle abia 4 indivicir pe carT iT crutase morbilitatea
,generals. Insula Walcheren a fostn in doue fOndurr funesta truppelorti anglo-francese: o
data la i8o6, Si apoT mar allest la 1809, candt frigurile an pusti in neputinta de a sta
sub arme 9/3 din ambele o§tirr. AssemenT desastre s'an repetitti adessea in Africa. La 1857
o compania a regimentulul XI de linia, compusa atuncT din 82 Omenr, a trecutti intrega
ala ospitin, affara, de unt sub - officiary Si de officiaruln ce commanda, carele este anume
gfratele met. Coutanceau a descristi epidemia frigurilorti intermittinti ce se declarase la
a Bordeaux in 1805 pe timpulti secariT baltir dela Chartreuse : in cincr lune, vr'o I 21000
o persone se imbolnavisera §1 3,000 at murito. Mlascinele dela Brouage an decTuitn de
doue-cled de orT poporaliunea dela Rochefort, unde murYati, sunt acurnt o giumetate de
usecoln, 1 individn din 15, pe candti pentru totalitatea Franciel proportiunea mortalitatir
este numaT dela 1 la 40. E de prisost a mar essemplele acestorn devastatiunr epiademice,
essercitate prin influinta baltilorn §i catra carT se maT adauga nesce epizootie totti
uatatti de uccicletOre. D
Una alto igienistti, nu maT putinti celebru, sustine acera-§T tesa printr'o alts seria de fapte
decisive :
Resultatuld cent mar ordinarti anti actiuniT baltOse este despoporarea localitatir. In Ita-
alia urbile Brindisi, Acuilea, Acerra, s'an stinst. In Francia, terguoruln Villars din Bressa
.e redusti la unit mica gruppti de locuinte. Oraqulti Vic, unde in secolulti trecutt erati 800
a set 900 case, nu maT are decatti vr'o 3o. Frontignan §i alts t&-gurT din regiunea Cettel ati
adevenitn sate. In districtele baltOsel precumti este Sologna, Brenna, Bressa, numerult
amortilorti intrece in genere pe anti nascerilarn, Si numaT immigratiunea iTmaT vine in aglu-
a torti. 0 despoporare estrema a fostn observata tots-d'a-una in maremmele Pontine, unde
1) avy,I,416. Cf. oaFILA et PARENT-DUCHATEL, Influence
des emanations marecagenses, in Annales d'hyglene,Paris
1834, in-8, 1-ere serie p. 261: aAvec des degres plus
ou moins grands et des differences dans l'intensite des effete,
elle est la tame dans tons les pays etn'a pas varie depuis les
premiers documents que Pieta fournit l'histoire.
roissAc,
De l'inlinence des climats our Phomme, Paris, 1867, in-8,
t. 1, p. 617: (Entretenus par des causes geologiques, la plupart
des anciens marais subsistent encore; de nos jours, les
Palus-Meetides ne sont pas moins insalubres qu'il y a 3000 ans.
La description qu'a fait Hippocrate des habitants du Phase et
de leurs maladies convient toujours aux Georgiens modernes.
En 1855, M. Delenda de Santorin adressa & l'Aca,demie imperiale
de medecine un memoire intitule : Coup d'oeil sur la
pathologic d'Hippocrate comparee & la pathologie grecque contemporaine,
dans lequel it developpe les deux propositions suivantes
: 1. on observe encore aujourd'hui, dans le climat de la
Grece, les maladies endemiques et epid.imiques diorites par
Hippocrate; 2. parmi ces affections is genie intermittent, remittent,
pernicieux, regne communiment.1 LITTR 0 nvres
d'Hippocrate, Paris, 1839-61, in-8, t. 2, p. : u a Grece
antique et la Grece moderne sont, h 22 siecles de distance, affligees
par les mimes fievres,)

STUDIULU III, § 34. 223
a chYarti dupa imbunetatirile essecutate din initiativa papeY Pitt VI, tott Inca s'a constatatti
a intre 1801-181i urmat6rea proportiune :
zocALITITILE: NASCERUM MORTILLI
a
a
a
a
Velletri
Serra
Piferino
Sorino
1,786
3,338
1,601
885
2,313
3,181
1,717
901
7,610 8,112
Orin urmare, tote lucrarile de amelioratiune n'at pututti sa impedece mortalitatea de a fi
u mai tare death nativitatea cu maT bine de i/i,! Dupa Fodere, viueta media in Elvetia
aeste de 46 annY in muntT, si numaT 26 in locurT balt6se. In Bressa viueta media se pogOra
aune orT la 22 Si chYarti la 19 annY ! D a
In fine, medicult cella mai specialti in materia frigurilorti, d. Boudin, affirms cu statistica
in mans impossibilitatea acclimatariT tntr'o regiune balt6sa, fie acesta pentru unlit individt,
fie §i maY multt pentru o intrega sistema colonials, astt-fellu ca frigurile sunt acollo cu
atatt maY mortale, cu catti sporesce vechimea elementuluT immigratti, 'Axle ce'lti reducti
negreqitt la unti zero))
Tart prin acesta verdictt alit igieneY moderne, sa ne intrebamt acuma : 6re s'arti fi näscum
vre-o data nationalitatea romans, dem TraTanti, in locti de a'T pune temelia in muntii
OltenieT qi aT TemeqianeT, art fi resadieo in mlascinele Dobrogil set in baltile RomanieT
de gYosu ?
§
PITICTI DELA GURELE DUNXRII.
D. Michel Levy etta cumti descrie pe locuitoriT uneT terre palustre:
6ET sunt de statura mica, adessea desfiguratT, fie in trunchiti, fie in membri; pellea lord
e subtire Si galbuia, formele sunt moY §i Pars relievurT musculare; tesseturele n'at elastici-
((tate, fiinda innecate in fluide ap6se; Si deca le appesa cine-va cu degetalt, se cunn6sce
aurma..... Al
0 aka autoritate medicala de prima ordine se pronunta intr'unt mode nu maT putint
pessimistt :
aPoporatiunile febricitante alle terrelort mlascin6se dice Roussel dati nascere uneT
uposteritati piticite §i fisicesce degradate chYarti din sinulti mumeT.D2
Acesta trista caracteristica ni esplica, pentru ce anticitatea punea anume hinga Dunarea
de gTosu cuYbulU Pigmeilorti
E remarcabilti unti passagTu din betranult Plinio, pe care cats salt reproducemu intrego:
«In laturea unde iluviult Istru se versa. in Marea-negra, Tracia posseda celle maT fruum6se
urbi: Istropolea Milesianilort, Tomi, Calatis numitt mai 'nainte Acervetis; mat ere/.
Ore-candii 7leraclea, izonea pe care o inghitise pcimintuli ; maT este Dionisopolea, disc alts
u data Crunos; riulti Ziras trece pe acollo ; tota acesta regiune at occupat'o ScitiT chiamatT
alugarT; orarle lora stint: Afrodisias, Libistos, Zigere, Borcobe, Eumenia, Partenopolis,
Gerania, unde se Pce a fi asistatii gintea Xigmeilorg,
pe care barbaric o numescii -Gattuzi Si credo
uca o gonisera de ad cocoriT.0
a) BECQUEREL, 253. Cf. PRONY, Description bydrogra
phique des marais Pontins, Paris, 1823, in -4. BURDEL ,
Recherches snr les fievres palndeennes, Paris, 1858, in-12.
b) Trait() de gdogr. med., II, 150: all r6sulte de ces documents,
auxquels it serait facile d'en joindre d'autres, que
dans les localites palustres le 'sombre proportionnel des nutlades
croft avec la prolongation du sejour.
1) I, 417. Cf. FOISSAC, I, 521: a On volt dans le pays Postin
des hommes tellement oedAmaties, que le doigt appuye sur
les chairs y laisse un enfoncement.»
34.
2) Apud MOREL, Traito des degenerescences physiques,
Paris, 1857, in-8, p. 569. Cf. RAICEVICH, Osserrazioni in.
torno la Talachla e Atoldavia, aq61177788, in-8, p. 250:
a Li abitanti del piano sono generalmente piu piccioli e deboli.
3) likt. Nat., IV, 18: a Gerania, ubi Pygmteorum gens fuisse
proditur Cattuzos Darbari vocant, creduntque a gruibus
fugatos.a Despre PigmeiT din Asia, yell crF12m Indica,
11; despre cot din Africa, IIECATAEU gm. 266 ed. Muller ;
etc. Elementulh commune a a acestora relatiuni este cil, tote
se referii, la cite o regiune palustrit per excelkntiam.

224
ISTORIA TERR1TORIALA
Unde maT sunt asta-c,1T celle treT-spre-decT urbT alle Dobrogil, insirate maT susti si dintre
carT unele, spulberate de miasmuln maremmelorn, nu maT fiintali nicT chlarti in epoca luT
Pliniti ?
Unde maT este vr'o urma classica a superbelorti colonie ellenice, cad plantasera la gurele
DunariT divina limbs a luT Platone ?
Degia Oviditi ni spune ca elernentuln green abia se maT putea recunnosce :
In panels remanent grains vestigia lingure.4
Tout ce remase de atuncT7 este traditiunea despre nesce 6menT micY, subredi, maT slabT
decatti cocoriT.
TraciT dela Dunare tT numTan u cattuzin.
Cuventuln este forte remarcabilti sub mai multe rapporturT.
Persianesce kotah, kiuteh, insemneza micti sea scurtti, si se scie ca 'n limba persiand moderna
finalulti h represinta pe primitivuln k57 ceTa-ce ne adduce la formele kotak si kiutek.
AcellasT intellesu avea in vechia limbs armend dicerea hotak.6
Erodotti ni spune tnse ca ArmeniT erati o colonic, tracica."
Urmeza cti z din 4 cattuzos D to testulti luT Plinio trebuT consideratti ca o errore to loch
de c: 4cattucos.D
0 Bath. restabilindu-se acesta forma correcta, ne isbimti de romanesculd apitictip si de
elleniculti 7c(oly.oc=pithacus, carele avea la vechiT GrecT aceTa-sT semnificatiune de omuletti :
8cvepoyeaxoc.8
Perfecta omogenitate a termenulul nostru cu cellt ellenicti, atatu to privinta fonetica precumti
si 'n acea logics, e maT pe susti de indouela.
Este curiosti ca precumti GreciT numTati n(oyptoc pe unti omti forte micti si pe maTmuta tomo-data,
de assemenea si RomaniT applicati pe apiticti. catra unti omn fOrte micti si catra
unele specie de animalT.
Astn-felTu de essemplu Cantemirtt dice: apesciT mariT7 piticil peraelorn, flarele si tots dihania
pamentuluT, passerile ceruluT si all'altele. D9
In tote limbele indo-europee sonurile psi k se confunda.
Aga bunk. Ord din primitivulti kankan aii esitt samscrito-zendiculti panctan, slaviculti pentt,
greculti nine, dupa dialectulti eolicti nivice, la Osci pomtis, revenitti drOsT la k to latinulti quinque;
elleniculti nor), s, ir6Tepo;, dupa dialectulti ionicti se ciicea x05, %k, threpoc; din arianulti rik s'a
nascutti greculti ?elm, conservandn tnse pe k in latinulti linquo etc.
Este deft evidinte ca persianulti kiutek, armenult kotak, traciculti katuk, greculil n(elltoc §i
romanulti pitieii, pe care MoldoveniT illt1 pronunta kitik, deriva cite -cincT dintr'unti singurti
prototipti patak sea kotak.
Din acellasT prototipti inteo epoca immemoriala , vorba trebuT sh fi trecutt la TuranT
cad pre-putinti modificata noT o gassimn in maioritatea dialectelorn turco-tatare: kizik, kicik,
kecik, kacik, auk, krctu, hici etc., unguresce kis sikitsine; dern ceTa-ce'T si maT curiosn, in dialectulti
Cluvasilorn cuventulti are o forma aprOpe romanesca : pitiksa."
4) Trist., V, 7.
6) SPIEGEL In KUHN, Beltrlige zur vergleichenden Sprachforschung,
Berlin, 1871, in-8, t. 7, p. 101.
0) ______LANGLAIS Collection des historiens de PArm6nie,
Paris, 1a67, t. 1, p. 211; t. 2, p. 136.
7) }moo., VII, 73. Assupra importanteI studiulul limbet
armene pentru ,intellegerea anticitAtilorn tracico not revenimu
adessea mai la valle.
Q) sE IDAS, V. 17t01.4: 7r10-le as
ncivi zaaav o pQazdc drOvwniaxoc.
Marla,
9) CANTEMIRU, Divannlu 'Milli, in a mea Archlia
II, 97.
10) RLAPROTH, Asia Polyglotta, Sprachatlas, Paris, 1831,
in-f., p, XXXII.

STUDIULU III, I as.
Cu k ells se affla qi'n vechile ieroglife egiptene: ket, hetet, ketti, in fntellesn de «mien),"
Atatti de respandith to regiunea sud-ostica a Europel 5i'n Asia, acestti termenti se gassesce
§i'n Occidinte, deli numar sub forma cu p: latinesce petilus, mar correctti petillus din
petillus, in Inte Resin de unti lucru mica, de unde veciffultt italiann petitto, derivatti dintr'unti
tips petictus, apoY francesulti petit in locti de petict etc.
Ort-cumti ss fie, originea cuventulur nu ni se pare a fi viler indo-europea, nicY turanica,
ci may curendn semiticd..
Sub cea may vedfil forma, susceptibild de a produce pe tote celle-l'alte, noT tllti gassimit
in limba Fenicianilort, la cart, dupa cumti ni spune Erodott, o figuretta divinisata de pigmen,
a§eslata in fruntea corabielorn, se numTa imam*, pataik."
V astulti commercia anti Fenicianilorti ni esplica migratiunile cuventuluT la Greer, Tracy,
LatinT §i TuranY.
CeTa-ce ne preoccupy tnse in casulti de fata, lassandtt la o parte pretiosele invetaminte alle
limbisticer, este numar si
numar originea dobrogiana patologica a piticu/ur la Romany.
§ 85.
MOTIVELE LUI TRAIANU DE A DESCALLECA IN OLTENIA.
A peri d'o data, orT a se stinge cu incetultt printr'o treptata piticire, ecce dert alternativa
ce a§tepta fatalmente coloniele romane la Kiustengi, GalalY, Braila, pe tOta linia mla-
§tin6sa de ambele laturT alle Istrulur; o sOrte analOga cu acera ce o avuseserd. legionariT
Urbil Eterne in Asia §i'n Africa, unde dupa o dominatiune secolara, sustinuta cu anevoil
printr'o tramittere din anntt to annn a nouelorti continging din centrulti imperiuluY, n'a remast
totu§T la urma nicr unti vestigiti vitt alln Romer.
Allegendtt Oltenia dreptti curbn anti grandi6seT selle intreprinderr coloniale, Traianti
avut'a 6re in vedere pericolulti igienicti de a antra in Dacia prin acea regiune balt6sa, pe
unde tntrase mar 'nainte Persianulti Darin ?
Nu.
Dupa teoria medicaid a Romanilort, mlascinele de specia cellorti dobrogiane, departe
de a fi mortifere, erati considerate cu totulti din contra ca fOrte san6tOse,
Vitruvin, unti scriitorti contimpuranti espeditiuniT dacice a lur Traiann, affirms in module
cello mar dogmaticti el baltile potti fi sett potti deveni inoffensive, tntru catty natura sett
artea ammesteca in elle apa dulce cu cea sarata.'
Mlascina mixta, recunnoscuta ca cea maT pernici6sa dupa medicina modarna in urma frumOselortt
esperimeute alle Italianilorti Giorgin? §i Savi3, era privity de catra Romany, printr'unti
contrasts diametralti, tocmaT ca cea may salubra.
Nu dery o preoccupatiune igienica a feritti pe Traianti de regiunea MUSA., ci numaT ra,
tiunea strateeca de a lovi pe inamicn catty maY rapede dreptti in anima.
Decd. centrulti politico alln Dacilorti era unde-va la Milcovn, Traianti s'artt fi micatti prin
Dobrogia, qi atuncr nemuln romanesat nu se mar nascea flier o data.
Romanismuln era degia cu desever§ire formatn, candtt an inceputti strabuniT no§tri, po-
11) BRUGSCH, Meroglyphisch-demotisches WOrterbuch,
Leipzig, 1868, in-8, t. 4, p, 1602.
15) HEROD., III, 37. Of. HESYCHIUS §I SUIDAS, ad voeem.
Ca essegese, deli fdrte nesuftieiinte, 371311BOCHART, Genrephis
sacra, Franeofurti, 1667, in-4, p. 791 si MOVERS, Die
l'hoenizier, Bonn, 1841, in-8, t.1, p. 653.
t) De architeotura, 1, 4! «Item si in paludibus mo3nia eonstituta
erunt, gum paludes secundum mare fuerint, spectabuntque
ad septentrionem et orientem, aut infer septentrionem
et orientem, enque paludes excelsiores fuerint quam litus inarinum,
ratione videbuntur esse eonstituta. Fossis enim ductis
agum exitus ad littus, et, marl tempestatibus aucto, in paludes
redundantia motionibus concitatur, marisque mixtionibus
non patitur bestiarum palustrium genera Ibi nasci ; gumgue
de superioribus locis natando proxime littus perveniunt, inconsueta
salsitudine necantur.
2) Sur lee causes do 1'inialubrit6 do Pair dans le vol.
sinage dos marais en communication avec in mer, in Annuaire
de chimie, Paris, 1825, in-8, 1-re eerie, t. 29, p. 225.
3) Considerazioni sulla mat/ aria dells maremme Toscane,
Pica, 1839, in-8, tradusit in Ann. de chimie, 3-e eerie,
t. 3, p. 324.
29
216

221
ISTORIA TERRITORIAL&
gorfndtl pe icy-collea din adapostultt muntilora, a se respandi in directiunea PontuluY, unde
acclimatarea lora cu zona baltilorti s'a operatt pe nesimtite, unult cate unulti §i din Sli in di.
Totu§T chlarti asta-clY, dupa atatTa qi maT atatTa secolT, acesta acclimatare este in realitate
maT multa decata problematica.
f 86.
COLONIELE ROIIINE IN DOBROOLA.
D. Iona Ionescu Slice despre RomaniT din Dobrogia:
*ET sunt wclatT la polele codrilora qi pe malulti apelorti, cacT lora li place umbra de
codru verde Si recorea de apa limpede; la aka loch sä nu-T cautT, ca nu-T gasescT».1
Occupanda intr'adinsa positiunile celle maT esceptionale, o semd de Romany aa re4tit
a scapa in Dobrogia de veninulti maremmelora; tnse chTara Si aqa, toth inca coloniele lora,
impraqtiate, micT, lipsite de unit noda communt, cad dela codru verde pine la codru verde sett
dela apa limpede 'Atte la apa limpede trebuT sä trecT mlascine ,Si ero0 mlascine, artt fi de multti
desparuta, de nu le alimenta o dessa immigratiune de terranT margina0 din Moldova qi maT
vertosa din Muntenia.
Acesta immigratiune, tnceputa in evulti-media, maT allesti dupa ce Mircea cella Mare
cucerise pe unit momenta Dobrogia, Si ne may intrerupta apoT de atuncT pene asta-cle, ni da
drepta resultatti abia ciffra de vr'o 70l000 Romany; pe canda o colonisare maT putina vechia,
may putina numer6sa §i maT putinti sistematica din Oltenia in Serbia, unde n'o intimpina
elemente fisice atata de ostile acclimatariT, a erescuta peste t 50,000.3
D. Ionescu affirms ca RomaniT DobrogianT sunt avutT.
Nemica maT naturala!
Este o lege in Economia Politics, ca professiunile celle nesanetOse adducts to genere muncitoruluT
unit salaria cOmparativamente maT adaust.`
Cantemirit ni spune el TurciT, dupa ce prin cucerirea BulgarieT devenisera stapanT territorial(
aY DobrogiT, 10 adduceati acollo plugarY SerbT qi MuntenY, carora li accordatt prin
tocmelle de buns void clausele dintre celle may ademenit6re.5
Avutia lucratorilora intr'o terra balt6sa se capeta prin munca plus viueta.
Mlascinele pottt da banT, tnse numaT banT purtatorT de morte, incatt lora nu li se applica
fambsa lege malthusiana ca poporatiunea cresce in mesura cresceriT subsistintelora.
1)87.
INVASIBILITATEA TERRELORIT BILTOASE.
In epoca luT Ovidit, conservanda acella-0 caractera patologicti, Dobrogia nu putea fi
nicT macara avuta, cad:
Aci sin timpil de pace resboiulu te 'ngrozesce;
De nu maT vedT pe barbarT, e spaTma ce tI -o lass.:
Si nimeni nu cutedft pe campti sd tragic brazde:
qi Celina uTtattt remdne sterpfi pamentitlii
0 assemenea stare de lucrurT nu este totu0 ce-va anormala.
1) Romani( din Dobrogia, in revista lul ALEXANDRI, Ro remarkably high. Unwholesomeness is a species of disagree-
mania Litterarill, Ia0, 1855, in-4, nr. 1, p. 19.
ableness, and its effects upon the wages of labour are to be
2) Despre causele mirfiriT, tntre celle-l'alte, vedT Boscoranked
under that general head.) Cf. STUART MILL, Prin-
%vat, Kelso von Constantinopel flack Lemberg, Leipzig,
ciples of Political Economy,Eondon, 1869, in-8,1ib.II, cap
1779, in-16, p. 49.
14: Of the differences of wages in different employments. -
ROSCHER, Die Grundlagen der Nationalokonomie, Stutt-
3) Dupi statistics serba officialfi, care nu Foote fi bfinuith gart, 1871, in-8, lib. III, cap. 3, § 169: Besondere persInii-
de a essagera ciffra Rominilort.
che Unannehmlichkeiten der Arbeit etc.
4) SMITH, Wealth of Nations, I, 10: can trades which are 5) Kniga Systima ill sostolanU muchammedanskila
known to be very unwholesome, the wages of labour are always religli, Petersburg, 1722, in-f., p. 241.

STUDIULu HI, BS.
Ea s'a maY repetitti adessea in urma luY Oviditi si s'arti mat pute repeti si de acumti inainte,
fie in Dobrogia, fie in vecinetate pe malult nordict alit DanubiuluY.
AceT barbarT ce ingrozescti plugaria prin resboit si spaTma, incatt a neminY nu cuteclg.
pe campti sItraga brasde", se pat numi ScitY, SarmatT, GoVT, Alani, Gep'cli, BulgarY, ComanY,
PecenegT, orY -cumtl poftitT, dert faptulti positivtl este cg. termult DunAriT inferi6re pe
ambele selle laturT, dela Oltti pone la Marea-negra, maY pururea bantuito de navalla inamica,
numaY rare -orY a fostu in positiune de a utilisa vre-unit scurtt intervallti de liniste
pentru a sc6te pamentult din a teling. uTtatg.D.
Despre locuitoriT MoldoveT de grost Cantemirti clicea : a per Tartarorum vicinitatem pauperrimi
B,6 intocmaT ca Oviditi despre Dobrogia:
Nee tamen hrec loca sunt ullo pretiosa metallo,
Hostis ab agricola vix sinit ilia fodi!
.Provincia fiindti desvelitani spune pa la 1590 Italianult Botero despre regiunea daanubiang.
a MoldoveY TAtariT navallesct pe neasteptate ca nesce locuste assupra locuitoarilort,
rapindt 6menT si lucruen,b dui:A cumti si Oviditi cants despre Dobrogia:
§i barbarule rllpesce putina't avutie,
Toth ce putu ea string& sittenulti prin sudore,
Si carrele, qi turme, 9i serecia tea,
Apol pe robI II legit en mamba la spate,
Se duck, se duce sarmanit
In acestti modtl, chTart de nu erati febriferele mlascine; chTart de se departa teatrulti de
actiune dela z6na propriti (Asa a baltilort maT in intrulU territoriuluT, unde atmosfera e maT
putint cruda ; si totusTpe sessult DobrogiT set allti DacieT nu se putea nasce nationalitatea
romans: ori-cine art fi scapatti de miasmulti palustru, nu scg.pa de furia unuT torrinte de
invasiune, perindu asta-cg set maYnl, cu o bra maT tat-gilt set maY 'nainte:
Gendesce-te o clips! Mg 'ncongiurit Sarmatil
43 Getil mg 'mpresora, §i 'n IMO-keit Intro densit
Me sbueiumit durerea
...
§88
CARICTERULO STRATISOIC6 ALLO
Pe calla orT-ce navalitortt infrunta flarg. sfiialg. baraganuhl RomanieT si allti Dobrogil, totti
atuncT pamentult muntosti si padurost alltt OltuluT tnfiora pe ScilY, pe Romani, pe UngurT,
pe PecenegT, pe totT cuceritoriT IstruluT.
Sub Erodotti, dupl cumtl arretaramt maT susti, domnTatt in Oltenia fg.losiT AgatirsT.
Unit rege alit lorti uccisese prin supterfugiti pe unti rege alltl invecinatilort ScitY, carT
erati Para comparatiune maTputernicT prin numerti si prin tntindere territorialal; eT bine, ace-
stiTa inghitira rusinea si nu indrasnYat sg.-sT resbune!
Cu catt-va timpti maT in urma SciliY, espusi to campia lord cea descoperita invasiuniT
PersuluT Dariti, cut agiutorult Agatirsilorti, si primindti din parte-le unti rece refusti, se
incercg, drepttl pedepsa a stramuta resbellulil pe territoriulti oltent.
SA ascultamti aci chTart cuvintele luT Erodott :
Apropiandu-se ScitiT de hotarulti Agatirsilott, cart fuseserg, marturT aT fugeT si spaTmeT
popOrelorti tnvecinate, acestiTa n'ati asteptatt invasiunea, ci tramisera pe data unti eraldtl
a) Descriptio Moldavirs, ed. Papiii, Bucur., 1872, in-8, p.
128.Cf. GRATIANI, De Reraelide Despnta, Varsavite 1759
in-16, p. 19: A Sunt boa vasta, et ab omni cultura hominum
&sena propter continuos et repentinas Tartarorum incursiones.A
1
mutate.
231
b) Relation! Universal!, Venetia, 1600. in-4, t. I, p. 107:
a Ma perche la provincia e aperta, soggfitce grandemente al
Tartan! Precopiti, the a guisa di locuste, corrono invedutamente
adesso alle genti, e ne menano via le robbe e le per-
Bonne. D
1) HEROD., IV, 78.Cf. THUCYD., II, 97.

228 'STOMA TERRITORIALA
.ca sä sommeze pe Scip de a nu pa9i inainte, cad la cea anteil calcare a pam6ntuluT agatirsicti
vort intimpina o lupta cu arme. ApoY as 9i purcest spre fruntaria gata se -9T apere
',terra contra navallitorilore. Nu a9a Pacusera celle-l'alte natiunT, MelanchleniT, AndrofagiT
.si
NeuriT, cart totT, in loca de a se apera fate cu invasiunea scitica, uTtaserg. mandria
lore de maT 'nainte 9i fugisera in de9erturile norduluT. Veclende resistinta Agatirsilore,
Scitil s'at ()prim ... )2
Insi9T vulturiT RomeT se temeaa a infrunta Oltule.
Sub Marie dice une classict Curione agTunsese la fruntaria DacieT, dere s'a speriattl
de tntunecimea codrilora: Curio Dacia tenus venit, sed tenebras saltuum expavit.)
In Studiulti II, analisandt pe Constantine Porfirogenett, noT veclurame degia cg. UnguriT
i PecenegiT, ceT maT selbatecT cutropitorY din evule media si 'n epoca cea maT selbateca din
annalele lore, unit se respand'sera despre appust pane la Or9ova, ceT-l'altT despre rewrite
pane la Magurelle, dere nicT unit nicT altiT nu s'at attinsti de terra OltuluT.
§ 89.
DIFFERINTA INTRE POPOARE BELLICOASE SI POPOARE FOR/T.
Sunt unele idea, pe carY de9i vulgule le confunda, cata se le distinga o seri6sa analisa.
Alit lucru, buna-6r1, este o natiune cantareta, Si alai lucru er69T este o natiune poet:ca.
Popore forte cantarete, FrancesiT sunt tote ce p6te fi maT putint poetict ; popore forte
poetics, SpanioliT sunt tote ce p6te fi maT putine cantarete.
Poetula ni da imaginT, cantaretule se multumesce a sbarrai sonete.
0 deosebire tote atatt de caracteristica trebuT stability intre o natiune bellic6sd§i o natiune
forte
FrancesiT sunt mai multe bellico9T decatti forty; SpanioliT, vice-versa, sunt may multa
fortT deckle bellico9T.
Ca 9i tntre poesia si cantect, se observe aci o diverging..
Bellicositatea se manifesto prin espansiunT momentane, pe cande forta este o stare continua.
Bellicositatea cedeza de'naintea difficultatilorti, pe candy forta resista.
Bellicositatea e offensive, pe candy forta este defensive.
Mal in sfer9ittl, forta se affla tntr'o radicalo contraylicere cu slabiciunea, pe candy bellicositatea
n'o esclude.
Pop6rele din campia cea deschisa a RomanieT see a DobrogiT at foste totti-d'a-una bellicose,
nicT o data forg.
Pane 9i tracEtionaliT pigmeY aT luT Plinio dela gurele DunariT se balabanTati cu cocoril.
Ovidie si Canfemire zugravesce fie-care cafe o alto epoca si cafe o aka ginte, dere ab-
solutamente aceTa-9T nature.
Celle anteiti ()ice despre ScitY, Geti, SarmatT:
Invehitur celeri barbarus hostis equo :
Hostis equo pollens longeque volante sagitta,
Vicinam late depopulatur humum. . .
Celle ally douilea ni spune despre RomaniT din terra de gTosti a MoldoveY: .Inferioris
Moldaviae incolae longo tartaricorum bellorum usu exerciti, et meliores sunt milites, et
.
ferociores , praeterea factiosi et inconstantes, et si defuerit hostis externus, facile corrumpuntur
otio et contra praefectos suos, haud raro etiam contra ipsum principem, seditiones
movent...)
2) HEROD., IV, 99, 126.
3) FLORUS, III, 6.
1) Op. laud., 127.

STUDIULU III, i 40. 220
In evult media nestemperatiY BerladenT faceati incursiunT pent la Crime, si totti atunci
erati renumitT uhotiT BraileT3; dera uniY si altiT, dupa una sgomotti efemert, ail peritti fara
veste.
In Moldova ca si'n Muntenia , pe candy bellic6sa agressiune petrecea strengarinda in
sessti, adeverata forta, incependa dela AgatirsT pene la Tudors Vladimirescu , resedea in.
crescetult Carpatilorti; maT in specie tnse in muntiT occidentalT, acollo unde o desvolta concursula
cellti maT abundinte alio tuturorti conditiunilorti fisice; acollo unde plaTulti voTnica
se cIocnesce cu Dunarea bogata; acollo unde fluviula, in loci de a terri dupa sine pe nesce
mallurT ofilite bolnavicTosa cortegit de lacurY dulcT-sarate, devine si ells unti formidabila munte
de porfira : in Oltenia.
Provedinta, pe care istoricula o vede prin ratiune, pe candy cellorti-l'altY li este data a o
simti numaT prin anima: a c'est le coeur qui sent Dieu dupa espressiunea lul Pascal's; singura
Provedinta, ferinda pe Traiana de laturea febriT si a piticiriT, de regiunea uneT acclimatarT
negative, de drumula invasiunilora, de legenult uneT bellicositati farg. putere 1 de tote
ate isvoresca directs sea indirectti din mlascine, din sessa, din felTula de espositiune, din
natura materials sub diversele selle punturT de vedere , l'a dusts la terra sanetg.tiT 1 la terra
cellora peptosT si spetosT, la terra cea maT priinci6sa acclimatariT, la terra cea maT verging.
de calcaiele navallitorilora, la terra torte, la terra cellora cu dou?-47ect §i patru de mdsselle .
Natiunile se nasca, traesba, moral pentru ca nascerea uneTa7 traTula celleT-l'alte sea m6rtea
cutar:Ta dintr'tnsele a fosta sea va fi o necessitate mediate sea immed'ata a intreguluY tom.
Decd, nationalitatea romans s'a nascuta, decd ea n'a murita in legenti, deca maT traesce,
asa trebuia si trebuT sa fie pentru acea armonia universals, a car:Ta ch'aia o posseda Dumnedea
si o vede istoricula ; o vede, vaT! maT putinti decuma p6te vede de gTosti in suss o
furm'ca piram.da luT Cheopsa, dera totusT o vede.
Etta ceTa-ce intellegemti noT prin Provedinta.
Si sa nu se crecla el acestti pedagogy anti UniversuluT are nega liberula arbitria individualti
sea nationalt, unica bass a responsablitat:T morale a omuluT.
Nu.
Individulti sett nationalitatea fact' totti ce li place in mesura respectiveY lorti possibilitatT
fisice si intellectuale; tnse numaT Provedinta p6te gruppa tntr'unti singurti concerti immensitatea
tuturora acestoru note partiale, carT tocmaT pentru cd sunt pre-libere) nu se potri-
_
vescti una cu alta.
§ 40
CESTIUNEA LOCUINIELORil LACUSTRE IN DACIA.
Cate-va passage din Oviditi nY-ati permisti O. attingema in trecetti ulna fenomenti, la care
adessea voma reveni, cacT ella constitug. ata AriadneT in labirintulti istorieY romane.
OrY -cine crede ca nationalitatea n6stra s'a nascutti d'o data in intrega Dacia, sä se intorcg.
la ABC aJla sciinteY istorice.
Cu anevoia se formeza o famillia, necuma o ginte, acollo unde:
1. Mlascinele celle mixte snopesca pe oma prin febra si piticire;
2. Espositiunea soluluY spre nordti attrage tots asprimea uneT atmosfere glaciale;
3 Una sessa netedti inlesnesce o perpetua mi§care invasionara ; .
4. Necontenita cTocnire cu inamiciT mantine in lOcuitorT una spirits bellicose, dera nu li
di forta.
2) Cronicele russe contimporane In KARMAZIN, II, nota 95
etc., li maT cu sem& In studiulk moil: Diploma berlAdeni
din 1184, In Traianfi, 1869, nr. 62.
5) ALEXANDRI, Poesie populare, ballade Kira.
4) Pensees, part. 2, art. LXII.
55 BARONZI,Llmbaromana li traditinnile el, Br/lila, 1872,
in-8, p. 42, adduce acme' proverbifi sub oaltii, forma poporanit
nu maT putinil energic4: cA fi Oltenk cu gura plink de
inksselle. D

280
is rossA. TERRITORIALA
Pentru a termina acumti cu cestiunea baltilorO, ni maT remane una din problemele archeologice
celle maT interessante.
In Congressult tinutti la 187o in Copenhaga, d. A. Odobescu emisese parerea ca o sema
dintre bass-relievurile Columnel Traiane aro lassa a se banui 9i in terrele danubiane antica
essistinta a a9a numiteloro palafitte sets locuinte lacustre.1
D. Desor, unulti dintre naturalistiT ceT maT clistin9T aT ElvetieT, IT respunse prin urmatorele
doue obiectiunT:
1. Path, pe carT erati cladite propriti clisele locuinte lacustre, nu se vedeati din apa, pe
cando eT sunt fOrte visibilT pe Columna Traiana ;
2. Palafittele acestela din urma nu differd de vedettele militare pe stalpl, dupa cumti se
a9ecla pane asta-c1T d'a-lungultt termuluT dunarenti.2
D-luT Desor IT place generalmente a reduce tote la o singura normal cela -ce inse nu I -a
reu9itti qi nu-T pate reu9i totti-d'a-una.
Intr'una din 9edintele acelluTa.-9T Congressti, d-sea affirma, buns Ora, ca represintatiunea
figurelortl umane nu era familiars veculuT de bronzti.
D. Desor uTtase tocmaT pe Omerti, carele traia chTarti in acea epoca 9i indica forte darn
imaginT antropomorfice !
Veculg de bronzti din Grecia nu este una cu veculo de bronzti din Gallia sea din Germania.
Totti asttl-felTu nu e pretutindenT din puntti in puntti d'o potriva natura lacurilorti, incatti
nu pate fi din puntti in puntti d'o potriva nicT caracteruth locuintelortt lacustre.
In Elvetia palafittele se faceatt din bradti, din fagts, din stegTartt sett mestecantt i in Italia
din ulmti sett castanti; in fie-care regiune dupa nesce impregiurarT cu totulti locale.'
De ce Ore d. Desor nu negg realitatea locuinteloro lacustre italiane din causa materialulul,
dupa cumti contests pe a cellorti dacice din causa former?
A fi veclutT pariT din apa sett a nu fi veclutT, nu este unti lucru essentialti in destinatiunea
palafittelorti.
De alts parte, assemenarea acellora de pe Columna Traiana cu vedettele danubiane actuale,
departe de a fi o obiectiune, s'aro pute considera din. contra ca o noun proba in favorea
opiniunil d-luT Odobescu, servindtt a demonstra persistinla acelluTa-9T tipti in acera-9T
terra, dupa unti intervalltt de doue millennie.
Ore nu tout a9a Lubbock constata ca. colibele pescarilortt de long. Tessalonica se construescti
asta-42f IntocmaT ca in epoca luT Erodottl
Basile de neincredere alle emininteluT professorti dela Neuchatel fiindtl inlaturate, sa privimti
cestiunea in sine.
Oviditi, deli scriea cu unti secolti inainte de datulti Columnel Traiane, totusr nu mentioneza
nicairT locuinte lacustre.
I) CAZALIS DE FONDOUCE, Congres d'areheologie prehis
torique, in Revue des cours scientliknes, 1870, p. 169.
AceTall opiniune, dupe. cumti ni-o indict insu-sT d. Odobescu.
o avusese degia FRrliNER, La Colonne Trajane, Paris, 1866,
in-8, p. 92. Nu vorbimti nemicti despre cArtecica luT RUE-
CKFRT Pfahlbanten and Volkersoli Mil en Ostenropa,s,
Warzburg, 1869, in-8, unde numaT titluld este seriosti.
2) CAZALIS, 1. O.: KM. Desor dit que l'on pourrait en effet,
premiere vue, eroire qu'il y a des indices de stations laoustres
dans des cabanes sur pilotis, figurees sur la Colonne Trajanne.
Mats si l'on fait attention que les pilotis des cites laoustres ne
se voyaient pas, le plancher qu'ils supportaient etant au niveau
de l'eau, on doit plutet penser que ces figures representent
simplement des vedettes comma cellos guise trouvent sur
lee bords du Danube.«
8) Ibid., 201: «M. Bertrand trouve en ceci M. Desor tropaffirmatif,
car, si cela peat etre vrai pour 1'Age du bronze dans
une region determinee, ce ne saurait etre pour cat Age pris
en general. Les representations humaines etaient en effet tresordinaires
du temps d'Homere, qui vivait en plain Age du bronze.
4) GAsivaza, Lake habitations of Italy, tr. Chambers,
London, 1866, in-8, p. 24-6: «Naturally in Switzerland, they
brought into use the firs, beeches, oaks and birches, which abound
there; while here (in Italy) they had recourse to the
common elm and chestnut.«
5) L'homme avant Phistoire, trad. Barbier, Paris, 1867,
in-8, p. 127: erfn de mes amis, qui demeure A Salonique, m'a
dit que les peoheurs du lac Prasias habitant encore des huttes
de boil construites sur l'eau comme au temps d'Ilerodote.*
Cf. LvELL, L'anciennetO de l'homme pronvee par la gee.
logle, trad. Ohaper, Paris, 1864, in-8, p. 17-18.

STUDIULU III, I to. 231
Prin urmare, elle parts a nu fi essistata atunci nicT in DobrogYa, nicT pe correspuncletorula
termti nordicti allti DunariT, adeca cella putina pone pe la gurele IalomiteT.
Decd noY le vedemt inse pe Columna Traiana, nu este vr'o contradictiune, cad bass-relievurile
acesteTa se refer, la portiunea occidentals a DacieT, pe care n'o cunnoscea Oviditt.
Archeologia comparata §i consideratiunile naturale ni vino aci in agTutorti pentru a intel-
lege atata tacerea luT Ovidit, precumti si limbagTulti ColumneY Traiane.
OrY -unde s'ati descoperitti pone acuma in Europa locuinte lacustre, pretutindenY se p6te
constata cladirea lorti pe nesce lacurt omogene, era nicY o data pe baltt mixte, a carora actiune
miasmatica le-ara fi distrusts cu o estremg. rapecliciune.
Lacurile sub-albine, set cella putina interiOre, era0 celle maT preferite, dupa cuma ne
convingt famOsele statiunY din Elvelia, Italia, Irlandia, Bavaria, Moravia, Silesia etc.
In Romania nu s'a facuta Inca o distinctiune patologicg. intre lacurT.
Totti ce putemtl dice noY d'o cam data, este ca long. Braila ne intimpind unele plante curata
marine, precumtl Salicornia herbacea, Suaeda maritima , qrenaria salina §i altele", denotanda
in modula cella maY peremptoria natura mixtd, a mlascinelorti de acollo.
0 escursiune botanica, pe care arts trebui s'o intreprincla Si pe termula DunariT d. dr. Grecescu,
dupa ce tout d-sea a reversatti degia o raga de lumina assupra unuT segmenta alla
Carpatilorte, arts descoperi cu certitudine prelungirea acesteT vegetatiunY pontice maY sere
appusti de Braila.
Pone unde anume?
Nu scima.
Fie inse sumo va fi, celle de maY sust agTunga pentru a ni esplica lipsa locuintelora lacustre
in Ovidia ; o lipsa, pe care o vetT Bassi in acella-§T grada §i din aceTa-§1 ratiune orYunde
baltile offers proprietatile mixte alle mlascinelora dobrogiane, adeca orT. -unde elle nu
sunt nicT francamente dulci, nicY francamente sarate
Intorcendu-ne la Columna Traiand, sä ne intrebama acuma, fat% a ne grabi Si fara a precipita
solutiunea: bass-relievurile celle cu palafitte Ore se refers elle in adeverti la territoriulti
RomanieT actuale?
Precumtl vedetl, scepticismulti nostru Intrece chiart pe and d-luT Desor ; este inse unt
scepticisma numaY provisoriti, catele nu nega din placere de a nega, ci pentru a conduce la
analisa.
Columna Traiana represinta ambele resbelle romane contra luT Decebala : de'ntein lupta
dintre I01 -103, a cariTa principals scent, fusese Temesiana; apoT campania definitive din
1°6, operate maY allesti prin Oltenia si avenda drepttt puntti de plecare Mehedintula.9
Podulti dela Severinti este uniculti criteria de separatiune intre prima Si secunda gIumetate.
Bass-relievurile anteri6re acestuT poda sunt relative la Tem*ana ; bass-relievurile posteriOre
se rappOrta la Oltenia.
6) Despre generalitatea lorfi se potu gfissi notele celle mat
conseiintiOse In olassica opal% a lul KELLER, Die keltisohen
Pfahlbauten in den Sobweizerseen, Zurich, 1863, in -4,
passim, qi In PALLMANN, Die Pfahlbauten and ihre Bewohner,
Greifswald, 1866, in-8.
7) GHEBHARD, Geographie et botanique de la Moldavia,
in Bibliot heque UniN erselle, Geneve, 1849, in-8, p. 94: a Dens
lee endroits encore inhabites le long du Danube, quelques fondribres
soot restees, pour attester du long sejour des eaux de
la mer dans ces parages, car non-seulement, comma cola se
remarque aussi dans les autres marais salins de la basso tdoldavie,
l'evaporation des eaux par le soleil ardent de l'ete laisse
la terre eouverte d'une couche de sel; mais it y a de plus lei,
pour appuyer mon hypothese , la presence de plants ma-
ritimes telles que lee Salicornia herbacea etc.* ApoT mat adaoge:
*Principalemen t sur les borbs du Danube et aux environs
de Galatz, dont toute la partie basso ()coupe un terrain qui, it
y a pea d'annees, n'etait qu'un Taste marais salin, praticablo
seulement en bateau.*
8) Escursianea solintilid dela Buceolu, in ItionitorH,
1869, nr. 50.
9) Acosta, successiune este Porte bine indicate, de FRiFINER,
op. DM, 11-30.C f..B.6st ER, 37, unde se bas6z6 pe DIERAUER,
Die daoischen Expedrittarif ,
pe care not nu ni l'amii patutii
procure. Pe MANNERT, ENGEL, FRANKE, etc., nu-I mat
claret, fiindfi eT cu totulu inapoiap in essegesea Columnel Traiane.

232
1STOR1A T4RR1TORIALA
Cu alte cuvinte, Intrega Columna. Traiana s'artt pute divide in epizodti temesiana si epizoda
oltena.
EY bine, celle doue -trey bass-relievurY, in cart se v&iti locuintele lacustre alle Dacilorti,
sunt tote in Temesiana si nicT unulti in Oltenia.
Inainte de a conchide, mar avema de facutti doue observatiunT f6rte ponder6se.
Cuma-ca in Temesiana se p6te urmari cu certitudine antica essistinta a palafittelorti, proba
este nu numaT Columna Traiana, dera Inca si una din celle maY lumin6se si mar noue
descoperirY alle paleontologieY.
Analisa luT Erodotti nT-a demonstrate maY susti cape la annula 500 inainte de Cristti locuYati
in Temesiana SiginniT, aT carora car se distingeati printr'o estraordinara micime, incatti
era peste putinta a-T intrebuinta la callaria.
ca
Approfundarea lOcuintelorti lacustre din Elvetia si din Italia ni permitte asta-ch a affirma
anume regiuniloru cu palafitte appartineati intr'o epoca pre-istorica speciele animale celle
mar menunte, era mar cu soma nesce calluseT de totti in miniatura."
In acestti moda insusY Erodotti, cu cinci secolT inainte de Columna Traiana., attests indirectamente,
prin importantissimula sea passagiti despre caiT Siginnilorti, presinta locuintelora
lacustre in Temesiana.
Mar este ce-va.
Archeologia pre-istorica a agTunsti la una inaltti grada de convictiune despre caracterulti
industrialti alla palafittelort, unde commerciantulti din epoca primitive se adapostTa ellti si
mlrfurile selle in micia-locula apeT contra fYarelorti selbatece si contra unora omenr si mar
selbatecT."
Nor vecluramt inse totti din Erodotti ca tocmaT marfasT de acesta nature, xcarrIXot , ati fostti
si Sig'nniT din Temesiana, aliti carora commerciti se intindea spre Occidinte penen Italia si
pene la Marsilia.
Ne putemti del-6 maguli de a fi dobandita urmatorele trel resultate destullti de importante:
1. Locuinte lacustre essistaii sub Erodotti si penen epoca dacica. in Temesiana ;
2. Locuinte lacustre n'ag essistata nicT o data pe termulti danubianti ambilateralti dela Ialomita
in gYosti ;
3. Locuinte lacustre ail puts iit essiste in Oltenia, considerate ca una territoriti intermediarti
tntre celle doue punturi estreme de maT susti.
Aceste trey conclusiunY archeologice correspunda cu o seria analOgy de conclitiunY fisice:
t. Baltile din Temesiana sunt atata de inoffensive, incattl anume printre BanatenT s'aa
cullesti essemplele cellei maT estraordinare long-evitag, build bra de peste 16o de annT.12
2. Baltile din Oltenia nu potti fi nesalubre, de Ora-ce numaT in Mehedinta elle sunt intr'unti
num&-ti de vr'o trey -cleci mar insemnate", si totusi poporatiunea de acollo este dintre
celle maY robuste;
3. Baltile in glosulti DundriY offerinda tote ammesteculti apeY dulcY cu apa sarata, sunt
omoritore in culme.
Fie bine intellesti ca celle clisse despre possibilitatea locuintelorti lacustre in Oltenia se applica
egalmente la regiunea nOstra sub-carpatina spre resarita de Oita, esceptanda inse chiart
in muntY acelle lacurT in cari apa dulce se ammesteca cu apa minerals, cad lucrarea pato-
10) RtETIMEYER, Untersnchung dor Thierreste am; der
Pfahlb iuten der Schweiz, Zuerich , 1860,111-4, p. 63.
ossoK, Les palallttes du lac de lteachatel, Paris, 1866, in-
8, p. 16.GASTALDI, Op. Olt., 66. FELLER etc.
11) PALLMANN, op. cit., 88, 108 etc.
12) BOHM, Qesch. d. Tem. Ban., II, 218: a Dem General
Mercy wurde ein Walach aus dem District von Karansebes
vorgestellt, Janco Kovin mit Namen, der 172 und sein Wells
Sara 164 Jahre alt war. Sie batten beide 147 Jahr in der Elm
gelebt und rind 1728 verstorben. Der General Hess sie portraitiren
und schickte das Gemilde Kaiser Karl VI, der es inseiner
Bilder-gallerie zu Wien aufstellen Iies.N
18) FRUNQESOIJ, Diet. top., X-XI.

STUDIULU 111, f 41. 233
genica a acestora, dupe cumti a demonstrat'o Savi, este totti atatti de febritera ca si a mlascinelorti
duld-sarate.
Ecce unit terrenan, pe care archeologia cats sa mergd. bratti la bratti cu medicina precumti
insa-§T medicina merge bratn la bratti cu chimia §1 cu statistica, tote ramurele cunnoscintelorti,
pane §i celle maT eterogene, fiindti adessea indispensabile unuT istoricn, dupe cumti
a demonstrat'o f6rte bine sc6la positivistd. din Francia.
§ 41.
ISTORIA DORDEIULUL IN DACIA.
Lipsite de palaIltte, Dobrogia qi Romania de giosti le inlOcuTati printr'o altti-feliti de architectura:
bordeie.
Oviditi §i Strabone ati fostti contimpuranT: amendouT din epoch. luT Augusta.
Cent anteiti trdia elln-insu§T la gurele DunariT; cello anti douilea le-a visitatU personalmente
to cursulti variatelorti selle calletorie.'
Astti-felTu testult luT Oviditi nu trebuT §i nu 'Ate fi studiatg fora confrunta la totti
passulti cu testulti luT Strabone.
Illustrulti geografti ne assicurg., tntre celle-l'alte, curnti-ca in Dobrogia, ba inca anume
long. Tomi, unde petrecea nenorocitulti Oviditi, §'apoT de gTurti in gTurti intre Ponta qi Dunare,
1/5cuiati Trogloditit: ts Irep tikkattv Iced Toga Iced "Iatpov Tewv.2
Litteralmente, cuventulti TpurXonuct, de la Tpt5TX1, gaura Si pescerg, insemneza: 18cuitort de
pescere sett locuitori in gaure.
In primula simto tilt Tea tnsu§T Strabone, candti vorbesce buns -6ra despre Caucast1.3
NoT scimti tnse ca. mai nicT o pescera nu se Oa in Dobrogia.
Espressiunea cats, der/5 sd aTbacella-l'alta intellest, 9i tat Strabone ni-la esplica in urmg.torulti
passagYu despre o poporatiune din Africa:
Ttvic rcarriiiv xxi TpurrXauvoul); oixelv panty bptirrovu; rip y v
Adeca:
a Se dice ca unit dintr'in0 tritescd trogloditicesce in gaure sdpute in plimIntd.*
TrogloditiT din DobrogTa, neavencla caverne naturale, sunt der/5 locuitori; in bordeie.
Intr'unti altu locti Strabone observe ca traTulti trogloditicti apera contra friguluT: stet
4,6x e, ceia-ce concordeza de minune cu conditiunile atmosferice alle DunariT de gTosg, atatti
de energicti descrise de catra Oviditi:
qi barbarulli Imbraeck nadragi ¢i pel informe,
CAM din a 10 fliptura, d'abia se vada obrazil,
Dell pea, ¢i prin blank di gerulil in putere ;
i pulberea, de ghiatk pe barbt seinteTaza;
i to copprinde grOza calla slolurl cristalline
Se 'nehlaga, pintre plete qi se cioenesca cu sgomota
L'a capulul mirare; §i 'n vasutnghladk vinula
De '16 seo0 in bolovane pastrandii figura (illeT,
§i 'n locil a sorbe spumk, mknanci buccttl de vina!
Se nasce acumtl firesca intrebare : cumU de tace poetulti despre acesti TrogloditT aT luT.
Strabone ?
0.)
STRAB., II, 6, § 11.
2) lb., VII , 5, § 12. Cf. AMMIAN. MARCELL., XXII, 8:
.Peace prominet insula, quam eireumlvietrirTroglodyta,e et
Peuci, minoresque &life gentes : et Histros quoniam potentissima
civitas, et Tomi, et Apollonia, et Anehialos, et Odis-
808....D
8) STRAB., XI, 5, § 7.
4) Ib,. XVII, 3, § 7. Cf. TAcrr., Germ., 16.
6) lb,. XI, 7, § 7. Cf. Livy, I, -65-1: «Us Kamtchadales
pratiquent dans la terre des excavations, sorter de terriers,
dans lesquels ils se refugient contre l'exeessive froidure
de leur climat.)
30
Ta

234
ISTORIA TERRITORIALA
A nu-T fi cunnoscutti, pe Cana unit dintr'in§iT se aflan chYarti kinga Tonti, e peste putinta.
Urmeza dery sa.-T cautamn in testulti luT OvTditl.
Descriendn cumplita navalla a barbarilorti de pe termulti nordict and DunariT assupra
bietilorti terranT din Dobrogia, poetulti slice:
Et cremat insontes hostica flamma casas...
Pentru a nu antecipa assupra resultatelorti analiseT, noT traduseseramt :
§i foculti ce se inaltit din §ubrede coZibe,..
Dern casae din acestti passagTu sa fie ore in adeverti colibe, dupa cumti se crede generalmente,
set nu cumn-va ecivalintele cello rigurosti trebuT sä fie bordeie?
Una contimpurenti anti luT Oviditi §i anti luT Strabone, unti scriitorti specialti in cestiunT
grammaticale, unti pedagogn de familia. allti luT Augusta, lessicografulti Verriti Elaccn, anti
caruTa tractatti a agYunsti pene la noT in prescurtarea luT Festn, slice: a casa a cavatione'6,
ceTa-ce se traduce prin bordeig, nicY maT multti, nicY maT putinn dealt ath.ta.
0 grotty accoperita cu pain, adeca. ero0 unti bordeiti, pe care si-la acuse Romulti pe
muntele Capitolinii, sett pe care Romanilorn li placea sä-ln attribue unuT miticti fundatorti
anti UrbiT Eterne, se numTa a casa Romuli. 7)1
Fata cu TrogloditiT lul Strabone, fata cu a casa a cavationeD a luT Verriti Flaccti, fata,
cu a casa Romuli II de pe muntele Capitolinti, remane certti ca a insontes casaep din Oviditi
denOta grossolanele locuinte gaurite to terrena, offerindti vederiT abia accoperipin §i servinda
dreptti adapostti uneT misere poporatiunT.
Acumti e lesne de intellesti, de ce poetulti numesce tntr'unti loco Dobrogia: atermn cimmericti
1)7 ..Gimmerium Was.'
Cimmeria implica la ceT vechi nu numaT ;dela uneT obscuritatT suterrane in genere, ci
chTart anume bordeielc: wErpo; Si To% litvir.eplot; npocrontetfiiv .rbv 'row; inialv atirok 13
xcacciziotc otx(atc oixeiv.9
Peste cincT-spre-slecT secolT in urma aTristelorti" Si aPonticelornx, unti gTune 011andesti,
Georgia of ,,fa.cu in trecetti o calletoria prin Romania.
Mergendu dela Iasi in gTosti spre gurele DunariT, ellti a fosto isbitti de unti spectacoln,
pe care nu i-sc intemplase p'ene atuncT intimpina nicairi, nu numaT in Occidinte, dern
nicT macarti in partea de susti a MoldoveT.
Ecce maY antein chTarti testulti cuvintelorti selle:
aPost haec spatio octo dierum venimus Smielum Turcicae ditionis oppidum, ad ripam, ut
a dixi, Danubii situm. Dum in hoc itinere eramus, videre contigit pagos complures, ubi homines in
e specubus subterraneis habitabant.x."
Adeca:
.De aci dupe, optti dille agTunseranin la Ismailia, ora§ti dependinte de TurcT Si asedatti,
a
dupa cumti diseT, pe termulti DundriT. In cursulti acesteT callaorie avuramti occasiunea de
at a vede mat multe sate Entree, in cart omenit loeuescti in pescere sub pcimentil.
Pescere sub pamenta, §'apot nu pe icT pe collea, ci mat multe sate intregt, ecce dery TrogloditiT
luT Strabone §i aT luT Oviditi intre Rom'aniT de pe termulti danubianti anti MoldoveT!
6) FESTI et FLACCI de verborum signification°, ed. Dacerius,
Amstelodami, 1699, in-4, p. 69.
7) FREUND, Le grand dictionnaire de in langue latine,
tr Theil, Paris, 1855, in-4, t. 1, p. 431: a Casa Romuli,
grotre-etrirVerte de paille sur le mont Capito]in.a
8) Pout., IV, 10.
9) STRAB., V, 4, § 5.Cf. MOM., Odyss. 12. HESYCH., V.
Keititietoc. HEROD., IV, II, despre Cimmeril6ngli, Nistru.
Cf. BELLERMANN, Lieber die Hatakomben zu Neapel, Hamburg,
1839, in -4, p. 108 sqq.RAWLINSON, On the Cimmerians,
in Hist. of Herod., III , 150 -156, etc. Despre
Cimmerl qi abordeelea lord not vorbimil pe largo In vol. II,
Stud. IV, § Ir.
101 DousA, De itinere sue Constantinopolitano, Lughid
Batavorum, 1599, in-16, p. 17.

STUDIULU 111, i 41. 235
In fine, chTarti in secolulti nostru, sunt acumtl vr'o §esse-cjecT annT, etta cumti descrie Anglesulu
William Macmichael unit bordeiti din regiunea Buzeulur :
*Inserandt, ne -amtl adapostitt tntr'o colibg, cea maY miserabila din cate ni s'a tntemplattl
a a yule vre -unuYa din nor. "Sra o adeverata: cavernd. de Zrogloditd. 0 tinda aprOpe de totti des-.
Icoperitg, piing de passerr domestice, forma intrarea tntr'o suterrand, in care ne -amit pogoritil
ape trey trepte §i unde amt gassitt doue muierY Si treT copiY, pitulag in grurult catorti-va suricelle
arclendt in vetra. D 11
*Tovarg§ult met inchiaig alletorult fusese in Nubia §i'n Egipttl, §i et tnsumY amt
*veclutt colibele din Finlandia, Grecia Si Sicilia; dert amendouT amt fostti silitY a recunn6sce
a cg n'amtl petrecutt nicY o data o nopte tntr'o gaura mat tica:16M.D"
TrogloditiT lur Strabone longs Buzet !
AceTa-§T nature, fisicg a petrificatt pentru clecimr de secolY acella-§Y traTu stereotipti sub
lunga successiune pestritg a nemurilort cellorti maT diverse prin origine 1 prin limbs, prin
totti ce constitug individualitatea moral. Si materials a uneY communitag umane.
Lemnulti fiindtl rarti §i scumpt in campia cea ple§uva. a DobrogiY §i a Romanier, fiindti
rarti i scumpti sunt acumt doue miT de annT ca §i asta-gIT, §i precumtl rarti Si scumpti va fi
peste doue miT de annT de aci tncollo, trebuT vrendt nevrendt sg recurgY la o aka specia
de constructiune decatti tntr'o zong lemn6sg.
CeYa -ce faceat GOY la gurele Dungrir, o vedemti facendu-se totti atuncY §i totti a§a in
Asia pe laturea orientalg a PontuluT de card fratiT lorti FrigianY, o aka. ramurg a acellera-§Y
marT ginct tracice.
Ecce ce ni spune in tillele luT Traianti architectult Vitrwit. descriendt modulti de a 16cui
in doue regiunT tnvecinate, dintre carT una e padurosa §i cea-l'alta sterpg :
a FrigianiY, a§eclatT tntr'o campig lipsitg de arborT, 4T fact locuinte suterrane gaurindtl de
usust in gYosti cate o movilg, in interiorulti carira sa, se p6t1 stabili tntru cattl permitte ma-
. rimea spatiuluY, ert dintr'o lature maT gauresco apoY o intrare. Peste gaura cea d'assupra
use punts in piramida vr'o cate-va barne legate impreuna, peste cart se arruncg paid Si paapurg,
§i'n fine peste acestea se maY a§terne unti grosstl strata de pamentt, incatt sub unti
a astil-feliti de triplu accoperip FrigianiT lesne indurg atatt Yernele celle mar frigur6se, catt
u§i celle mar caldurOse vere. D "
Archeologia romang art trebui sa cerceteze §i sa limurescal decd nu cumti-va partea cea
maY arida, dintre nenum6ratele movile, preserate maY cu preferinta. in totti lungulu Dungrir
de grost, art fi nesce remg§ite pre-istorice alle unort ubordeie' a-la-Yhregienne?
Probe, se pare a fi presinta barnelort in interiorulti unora din elle, dupe, aunt este, de
essemplu, aceTa despre care vorbesce d. Bolliact :
a Amil mersti la cetatea dela Frum6sa, distantl de 16 kilometri in susti de Zimnicea, pre
a Teleormant ; o cetate de pamentt regulata, patrata., cu trey §anturr ST cu o intrare forte
a bine vecluta. Amu pusti sä facg cate-va sapature cu vr'o 3o OmenT numaT, §i n'amt pututti
* gassi decatti fragmente de vasse de pcimentd ,si ccite-va berne putrede la adcincime de unit metru la in-.
a trace, cumti §i doue fragmente de colOng de pamentt arsti."
Cu tote acestea problema remane in suspensiune pene la grupparea tuturorti elementelorti
de demonstratiune.
ii) MACMICHAEL, Journey from Moscow to Constantinople,
London, 1819, in-4, p. 106: we halted for the evening,
and took up our abode in the most wretched cabin either
of us had ever witnessed; it was the cavern of a Troglodyte;
an almost roofless out-house, full of poultry, formed
the vestibule to the souterrain, into which we descended by three
steps, and where we found two women and three children,
squatting round some lighted sticks burning on a hearth,...
12) Ibid., 106: aMy companion had been in the huts of
Nubia and Egypt, and I had occasionally myself been but
indifferently accomodated in Finland, Sicily and Greece; but
we both agreed, that this was the most miserable hole in
which we had ever been obliged to pass the night.3
13) De architect., II, 1.
14) Escursiunea areheologicii din annulll 1869, 136cureseI,
1869, in-16, p. 7,

238
ISTORIA TERRITORIALA
§ 42.
LEOATURA BORDEIELORU OU INVASIUNILE.
Pone aci noY amts constatatt doue marl cause directe alle essistintei bordeTelorti in regi'
unea cea bb.1t6sa dulce-sArata a DacieY, adeca tocmaY acollo unde, dupa cumti arretaramt,
nu essistati locuinte lacustre:
Frigulti ;
2 Lipsa de lemne.
Frigulti si lipsa de lemne, ambele atatti de vigurosO schitate la totti passulti de muza lui
Oviditi :
Seti :
Sett :
Vat ins efindd sossesce possomortta ern&
RingindA grozava'l bug, ¢i chin tncepe gleba
A eknunti cu 'ncetulti sub marmora de gerti!
§i crivetuld pornesce si neua tmple nordu10,
§i cade, eade, cade : nici sdrele, nisi plaia
N'o mat topescil acuma, eget frigulA o 'mpetresce;
§i One sii dispark unit strait, s'asterne
§'adessea 'n aste culburT de ghihturT tndessate
Privesel intr'o grAmada zkpe41 din doue term!
Aice blAnda viii a strugurulut duke
Nu se 'mpletesce verde In giurult tout ulmg,
Niel arborulii nu'si plea mlitditele 'nekreate
De fruete, pArguite sub luminosulii certi;
PelinulA singuril numal informii Imbraccit sessulti,
§i nu rodesce cAmpulii decittit amitrliciunt!
Pustik, tristk, nude, niet arbure, nicl frunlit ;
FugT, fugi d'acestit terrA,...!
Frigulti si lipsa de lemne, ambele sunt forte adeverate, provenindti immediatti din natura
zone si confirmandO minunata persistinta a actiunii climaterice assupra poporelorti; derti
essista nu maY putint o a treia causa a locuintelorti suterrane, totti atAtti de energica, desi
indirecta.
0 specifics Ragusanulti Raicevich, cello mai finti observatorti dintre cats ati scristi vre-o
data despre Romania.
Ello slice :
eSatele din sessil sunt maY tote forte meschine, offerindti aspectult desolatiunii si allo mieseriet
Casele, sett maY bine vizuinele, Bunt construite sub pamentt si se chiama bordeie. De
g departe nu zaresd decato fumulti ce esse de prin cosurY, erti de aprope veclY numal stre-
« sinele, putint1 radicate d'assupra solulul si formate din nesce 'Arne accoperite de terrena,
peste care cresce orbs. Locuitorie se feresell totd-d'a-una de drumurile celle marl §i '§l eaurd alte
«o rips, elite o vajdunell wide sit ma fie in callea treatorilort1 si sd se aseuncla: astd-feliil de Oil fi de
rap aste
Cu unti secolti inainte de Raicevich, aceia-si observatiune o facea iesuitulti francesti Filippo
Avril, carele visitase atuncl curtea domnului moldovenescti Constantino Cantemirti.
I) RAICEVICH, op. tit., 228: )1 Sfuggono sempre le strade
maestro, a cereano un qualche fosso, o terreno basso, per
non essere veduti dai passagieri, e soggetti a' rapine, e vessasioni.)
Nu tntellegemii de unde va fi luatA WILKINSON,
op. Olt., 142, altA-mintrea scriitorA forte seriosii, dean-Wren,
de tail fantastick a bordetelortt romane : cu unit catti pe
sub pAmentil ci cu unil altulu d'assupra, s'apot acesta gdantoute
l'etendue des principautes, toutes de la meme grans
deur et bAties de la memo maniere' !! Nu mat putinti neessaett
sunt mama, 204, si FRCEHNER, 37.

STUDIULU III, 133. 237
a In partea orientall a terreT dice elltt adecg la hotarult tatarescb, terraniT si toff a-
.ceT ce nu locuesct pe'n fortarete sunt sili t a'§t slipa vizunie pe sub pdmenta, ascunclendu-se de
s'naintea &rid cruAlorzl clamant at cre,ctinntit.sa
In dillele luT Ovidit crestinismult nu se tncuibase incI pe termiT Dung.riT, darts acellea-sT
conditiunT fisice tmpuneati de pe atuncY aceTa-§T necessitate a trogloditIsmulut.
Frigulti, dupe. Strabone ; lipsa de lemne, dupe, Vitruviti; temerea uneT urgie invasionare,
dupg Avril si Raicevich; cate-trelle dupg, noY, cad nemicti nu p6te fi mar vitiosti ca o esplicatiune
unilateralg. a fenomenelorti istorice; ecce genesea bordeiulut in campia danubiand
cea descoperitg la vigelia si la navalla, si ecce de ce tottt-o-data acestg. sumbra inmormentare
de viti a omuluT este rarg., esceptionalg, sporadicg in tots, regiunea n6strg. munt6sa,
pe care, din dossulti stancelorti si allt codrilort, nicY furtuna cea deslantatg., nicT inamiculti
cello arg. mils n'o isbescti drepttl in fata.b
§ 48.
ORIGINEA CUViNTULUI BORDEIU.
La prima vedere s'arti pute crede cg. vorba bordeig art fi la noT unti gotismtt.
Anglo-sassoniT numTatl casa bord, de unde tmprumutase limba francesg. dicerea medians
ecivalinte borde, din care conservg. asta-dT diminutivulti in sitntti de lupanart.i
Diez sustine cg, borderulg art fi unti germanismts.2
E maT de mirare cg o face si Diefenbach, deli avea la mans totti ce trebue pentru a se
convinge ca acestg. etimologig, este o allucinatiune filologica.
`Bord s'a contrast din goticulti baurd, ca Si Mt din kWh, kos din kaus etc.'
Goticesce baurd, in tote celle-l'alte dialecte teut6ne si scandinave bord §i bort, anglesesce
board, insemna tabla, bancg, malt, zidtl, totti-d'a-una ce-va inaltattl d'assupra pamentuluT,
dupg cumti observg. insusT Diefenbach: uRand, lifer, als Erhobenes, die .Cirundledeutung
bildet.D4
Tordetuld romanti e cu totulti diversti.
Ellti implicg. o locuinta subterrang, o escavatiune, fiindti de aceTa-sT famillig cu:
I. Borta, caverna ;5
2. ,3urtuc a, foramen in glacie ;6
3. Bur tu §z1, peritonaeum ;1
4. Turghizl, cochlea.
Radecina este bor sett bur.
a) AVRIL, Voyage pour ddconvrlr nu nouveau chemin
A la Chine, Paris, 1692, in-4, p. 333-46, o intregi relaliune
despre Moldova, pe care nol amt' reprodus'o testualmente
in A 'Thin' Istorice, I, 2, p. 13: a Dans la partie
orientale, qui confine A la Tartarie, ott les Paisans et tons
coax qui ne demeurent pas dans quelque ville de defense,
sont contraints de se faire des loges sous terre pour eviter
la fureur de ces ennemis du nom Chrdtien.'
b) Despre bordeiele in Oltenia, aces ce (lice d. IONU 10-
NESCU, A gricultura din Mehedintii, 151: aLa cAmpiA, undo
lipsesee pAdurea si unde a fostil tote -d'a-una fricii de nAvA-
lirea sf striedeiunea Turciloril, si mai ea semi de fricA de
a se areta °multi avutu, casele sunt Monte in pAmentti si
de pamentii, sunt cela -ce numimil bordee invAlite cu pAmAntu.
In plasa Blahnita si CAmpulit sunt bordee facute in pAmAntil
cu pAretT de cArAmida, sunt bordee mai buns, mai igienice
si mai commode death insesi casele. In genera bordeele
ail duoe incAperi : o eamerA numitit odae, si unit antrett
numitit euhnia. Bordeultt are 2 stingenT lungime. Grdpa acesta
so face intr'o qi
de Writ optil ennui. Pentru aceoperimentultt
bordeiulul se pune in pamentil duoe farce, una
la unit capetti si alta ]a altulA ; pe furcele acestea se pune
o grindl in lungulii bordeulul. Grinda trebue sA fie gresit.
Pe grindi, care este de o giumlitate stingenii affartt de plmentii,
se punt' martaci cu until capetii pre grind& si cu
altulti pre pAmentii dela marginea bordeulul. Preste martad
se pune o less& de nuTele, presto dtnsa pai4 si presto
aceste pamentil ca de o palm& si mai bine in grossime. Intrarea
in bordee se face pre unit gArliciti aceoperith ca si
bordeulul, prin care se pogerA si se esse din bordeitt. Una bordeiti
costA 147 lei. a
1) DU CANGE, Gloss: med. lat., 1, 728. MERLIN, Repertoire
de jurisprudence, 6-e ed., Paris, 1827, in-4, t.
2, p. 242: aBorde, on nomme ainsi dans quelques provinces
une petite forme, moins considerable quo la metairie..
2) Grammatik der romanischen Sprachen, Bonn, 1836,
in-8, t. 1, p. 54.
3) BOPP, Gramm., I, § 78.
4) Wort. d. goth. Spr,. 1, 285.
h) Lex. End., 63.
6) Ibid., 75,
7) lb.

238
1STORIA TERRITORIALA
Cautanda derti acesta radecinA, fie orT-§i-care differinta suffissulul sett augmentuluY, §i
cautand'o totti-o-data anume in insotire cu ideia fundamentals de ce-va sfredelitti, noT gassimti
numaT in limba albanesa intrega genealogic a cuventuluT:
1. 3urorg, isvoresca de sub pamenta ;
2. Burme, borta pusceT;
3. Turkd, grierti, litteralmente insectulti care §ede in gaura;
4. Burim, isvorti, apa ce isbucnesce affara ;
5. `Burghi, burghitl, instrumental de sfredelitti;
6. Burk, bordeiti.
Radicala acestuT gruppa romano-albanesti se afflA totti in intellesti de a d e s p i c a nu
numaT apr6pe in tote limbele indo-europee, derti pent Si la Semirf.
Delitzsch citeza pe arabulti ba'araa sfredeli, putt, bu'r-agropa; ebraiculti ba' ar
a sfredeli, beer pup blr gr6pa; arabulti bara' a a taia, bari'a despartitti; chaldaiculti
berg' a sfredeli; aramaicolti barar a taia ; etiopiculti barbir putt Si altele, tote reveninda
la o tulpinA bar, aschneiden, graben a 8, care se regdssesce §i'n sanscritulti bhar
a spinteca, bhuriglforfeca, prototipula romano-albanesuluT burghig; zendiculti bar sett berg a
sfredeli; celticulti beta a sfredeli, l6ireal burghiti ; greculti pcipto, latinulti forare, vechiula
germanti poran sett porin, modernulti germanti bohren, anglo- sassonulti borian, persianulti buridan,
curdiculti berum etc.'
NumaT la Romany Si la AlbanesT acesta radicals atatt de respanditI a data tnse nascere
notiuniT concrete de II bordeiti..
Cunnoscenda natura tracics a inrudiriT tntre limbele albanesa Si romans, noT vedemtl ca
bordaulg, ca 9i bOrta, ca Si burghiulg, ca Si burtuca sea burtuplit, nT-ati remasti dreptti dela DacT,
fiinda cu totulti neatternate de sassonulli lord.
Poporti eminamente munteno, DaciT nu traiatl in bordete, derti ascundeati in elle averea
lora in timpa de resboiti, intocmaT dupa cuma ni spune d. Hahn §i despre albanesulti
Burk: a unterirdisches Vorrathshaus, welches auf der Erdoberilache nicht sichtbar ist and die
Habe wahrend eines Krieges birgt. n to
Unu bordeiti dacicti de acesta natura figureza forte clarti pe bass-relievurile ColumneY
Traiane."
SA se observe ca Macedo-romanii, de§i locuescti aprOpe de AlbanesT, totu0 n'atl de locti
vorba bordeilZ, incatti originea'T curatti dacica pe termulti nordicti alio DunariT este totti ce
p6te fi maT irrecusabilti.
§ 44.
GRINARELE 21 AIORMINTELE SUTERRANE IN DACIA.
Intru caul lOcuintele suterrane, cella putint la Dunarea de gYosti, sunt legate destullti de
stens-a cu regiunea bAltilora cellorti mixte, totti pe atata, ba §i may multa p6te, bordeiele
implica pene la unit punta constructiunea unortl granare de assemenea sub pamenta.
Locuindti ellti-insu§Y intio vizuina, termurenulti campiel danubiane putea 6re sa aTbe pofta
de a cladi ce-va maT comfortabilti pentru granele selle?
In fie-care ordine de idee sea de lucrurT intelleginta umana posseda cate o singura nor-
ma,
copprinclenda intr'insa totti ce se assemena sett se inrudesce.
0 casa, fie pentru sine'0, fie pentru buccatele selle, este in fondtl tottl o casa; §i acollo
8) DELITZSCH, St ndien fiber indogermanich-semItIsche
Wurzelyerwandtschaft, Leipzig, 1873, in-8, p. 60-61.
PICTET, 1(, 96, 131, 135.CURHUS, 279.FICX, WOrterbuch
der indogermanischen Grand-sprach°, G-ttingen
, 1868, in-8 , p. 126..POTT, Warzelworterbuch der
bi'r
indogermanisehen Spraeheu, Detmold, 1869, t. 2, part. 1,
p. 462. etc.
10) HAHN, Lox., 16.
11) FRCEHNER, Op. Cli.3 nr 20, p. 96,

STUDIULU III, 1 44. 239
unde una din aceste doue specie alle genuluT se scobesce In terrena, sä ne asceptama a gassi
scobindu-se tottl in terrena qi pe cea-l'alta.
Varrone, contimpurena Si chTart arnica alla luT Ovidia, dice:
strniT faca granare sub pamenta, ca unti fen de caverne, ceTa-ce se chTama sirT, dupa
acumt sunt acellea din Cappadocia Si din Tracia etc.,'
Pliniti cello betrana, carele traia numaT unti secolti in urma luT Oviditi, ni spune la randuiti
sett:
.,Este forte utilti de a pastra buccatele in grope numite s i r T, ca in Cappadocia §i in Zracia.*9
Quintth-Curtitt, scriitorti sincronicti luT Plinio dupa opiniunea cea maY accreditata, ni arata
maT tofu aceia despre provincia asiatica Bactriana, a OAT tmpoporare era invecinatd cu TraciT
din Asia:
a Buccatele se ascundti atatti de bine in grope, pe carT barbariT le numescti sirs,
incata nu
a se pota gassi decato numaY desgropandu-se. D 3
Spatiulti de unti secola intre Varrone Si Pliniti sea Quinta-Curtin imbrati§anda tocmaT epoca
luT Oviditi, aci este locula de a desbatte Si cestiunea siri/org, deli poetula, fOrte sobru
generalmente in detaTurT agricole, nu avusese occasiunea de a-T men/iona in Zristele set in
Xonticele selle, precuma nu-T pomenesce nicT Strabone.
D. de Rougemont, campionulti cella maT passionatt allat originiloria semitice in Europa,
dupa ce intellesese ca TrogloditiT dobrogiani vora fi 16cuita in nesce caverne naturale din causa
uneT clime ccildur6se, adeca toto ce pote fi maT pe dosa in comparatiune cu testula luT
Strabone §1 cu testula si maT elocinte alit realitatii, nu ne maT miramti cd Si inventiunea siritord
o accorda terrelord ecuatoriale, numaT Si numaT pentru satisfactiunea de a o attribui
Fenicianilortt.4
In faptti ins; orT-unde ara fi, in Tracia sea in Anglia, la Tunisti ca 9i 'n Bactriana, gr6-
pele pentru grane aa o ratiune identica cu a bordeielora, §i anume: deca nu frigula, apoT
lipsa de lemne; de nu lipsa de lemne, atuncT temerea de a-qT vede avutia rapita d'o data
printr'o neWeptata invasiune; una din aceste trey cause, seta doue din elle, orT cate-trelle
impreuna, catra carT se maT adauga pe icT collea alte consideratiunT secundare de una caractera
Iocala.
Umiditatea soluluT p6te strica buccatele celle ingropate, dupl. cumti observase degYa agronomulti
romana Columella;s este inse nu maT putina adevrata ca bietulti plugarti prefera
orT-qi-cumti a le aye nu tocmaT bune, decatti a le perde cu desever§ire.
Bordeiele celle umede nu sunt conforme nicT elle cu preceptele igieneY,6 ci totu§T nenorocitulti
locuitora din Dobrogla sett din Romania inferi6ra avea cuvintele selle de a se ascunde
cu tOta famillia pe sub pamenta, chTara cu risculti de a cap6ta frigurT, scrofule, tubercule
sea rachitismti, mai bine decatti a degera Tema sea a cade vera in robia celluT anteia nava-
'kora.
Istoriculti nu trebuT nicT o data sa uTte, ca multe Si forte multe fenomene in annalele uma-
1) De re rust., I, 57 : Quidam,granaria habent sub terris,
speluneas , quas vocant Olte0VT , ut in Cappadocia, ac
Thracia. D
2) Hist. Nat., XVIII, 73: aUtilissime tamen servantur in
serobibus, quos siros vocant, ut in Cappadocia et in Thraeia.x
2) Hist. Alexandri, VII, 4: a Tritiei nihil aut admodum
exiguum reperiebatur. Siros vocabant Barbari : quos ita solerter
abscondunt, ut, nisi qui defoderunt, invenire non possint.
In its conditae fruges erant.n Despre Germania cf.
TACIT., De mor. Germ., 16, unde inse lipsesce orl-ce indieaOune
topograficii.
4) Page du bronze ou les SBmites en Occident, Paris,
1866, in-8, p. 247, 265, 258 Ces Britons , chez qui nous
conduisons les Allophyles, avaient certaines coutumes egyptiennes
et semitiques, qui corroborent notre hypothese. Its
conservaient leurs bids dans des silos. Le grenier souterrain,
qui suppose un sol tressec et par consequent un climat
chaud, ne peut etre en Angleterre qu'une importation
etrangere, venue du sud etc.»
8) De re rnstica, I, 6.
6) DR. FELIX , Salubritatea sateloril , in Tractatil de
hygieng pnblici , Bucuresel, 1870 , in-8, t. 1, p. 388.
BECQUEREL, Op. OM, 334. LEVY BIC.
-

240
1STORIA TERRITORIALA
nitatir se esplica sett se gTustifica prin ne-vora de a allege pe cellti maT mica din doue relle.
Pe lernliY DunariT de gTosa, nu FenicianiT ati introdusti granarele si casele suterrane; nu
le-at introdusti inse nu maT putinti nicT ArianiT sea TuraniT, ci le-a dictatti natura fisica a
regiuniT.
Nu nor vomti contesta puternica actiune primordiala a Semitilorti in Europa, si chTarti
tocmaT in CarpatT; o vomit semnala din contra nu o data in cursulti scrieriT pe fata ; tote
poporele tracice, cu Daco-getiT in frunte, primisera in sinula lord din cea maT departata anticitate
unti copiosti ammestecti de elementti semiticti; sä ne ferimti totusT de a incarca
luntrea peste mesura in locti de a o face sa plutesca fara pericolti cu ceTa-ce pOte sä contina
cu sicuranta.
E maT norocosti d. de Rougemont canda stabilesce unti felTu de solidaritate intre sirT qi
intre sistema inmormentarilorti suterrane in forma de puturT, dupa. cuma sunt buns -bra.,
celle descoperite in Algeria."
NeminT inse n'a observatti ca'n limba maghiara se conserva unit monumentti relativtl la
acea epoca pre-istorica. a ingemenariT gropelorti alimentare si funerare.
Unguresce citesce fir, insemneza pane asta4 o gropa in genere, si mar in specia unti
mormenta.
Sir, adeca. tocmaT asa cuma cliceaa TraciT dupa unanima marturia a fOntanelora antice :
capoc, cretp6c, sirus.8
Romanesce fir6dci, o formatiune invederata din ,sirs,' vrea sa clica o cada: lacusculus, Stander,
cuveau ;1° erti firimpig, o clicere si maT remarcabila, denOta, dupa definitiunea Lessiconu-
: ucanalis aquarius, ductus aquae, caenum profundum, cuniculus subterraneus ex quo
effoditur aurum n ; I maT pe scurta, o seria de notiunT tote forte apropiate de idea unuT granarti
suterrantl.
trim pI.I descompunendu-se in doue radicale, din cart cea dela coda, pia, insemneza apa,
dela samscritulu piva-mi, a be, greculti Tavw, slavicula piti etc., remane firim in intellesti de
gropa..
ET bine, in limba armena, curata ca la Romany, §irim vrea s clica gropa, inse totti-odata
si mormentti, ca si maghTarulti sir.
trim armena este cu atatt maT pretiosa pentru intellegerea firimulut romanti, cu cata se
scie ca :
1. ArmeniT sunt de origine primitive tracica. ca si Daco-getiT, incata ambele ramure
trebuTati sa fi avutti de'nteiti o limba forte assemenata."
2. In Armenia essistati din vechimea cea may departata nu numaT bordeie ca si la noT, nu
numal grope alimentare, derti pane si animaliT se tineati acollo pe sub pamenta."
Aceste doue consideratiuni reverse o noun viva lumina as5upra vorbeT §irim, a cariTa solidaritate
la Romany si la ArmenT remane maT pe susti de orT-ce indouela.
7) ROUGEMONT, op. cit., 82.
8) NI pare rail cif, nu avemil In mfinti scrierea lul SELIG
CASSEL, Magyarische Alterthuemer, Berlin, 1848, in-8,
pe care o cunnesceme numal din eitatiunile lul VIVIEN DE
sr. MARTIN, Etudes de geographie ancienne, Paris, 1852,
t. 2, p. 71. Amil fi curiosT de a sci, dee& en a surprinse
importanta 10 sir maghlard §i originea'l tracieli.
9) Rominesce finalulii odd, in celle-l'alte limbe romanice
oda §i ata, este cite o data o simply lungire foneticii, alte
dlitT o Intitrire a ideal copprinse in portiunea cea radical& a
euventuluT, dupit cumin vedl in DIEZ, Grammatik der romanischen
Sprachen, Bonn, 1838, in-8, t. 2, p. 292, unde
adduce ca essemple : span. nuvada, portug. brivada, ital.
lombata, lunata etc.
10) Lexicon Valachicum, 64F
11) Ibid., 644 si 206.
12) HEROD., VIE, 73: 'Avtivtoc di xarci ITOQ srPetiyec doeaciyaio,
lovreg (Uevyoiv anotxos. Cf. STEPHAN. BYZ., V.
'Aegevia.
13) XENOPH, Anab., IV, 6, 26. DIODOR. SICUL., XIV, 28,
dupit traducerea lui Hofer, t. 2, p. 389: aEn traversant les
montagnes de l'Armenie... l'armee entibre aurait pert, si elle
n'etlt pas bientet rencontre des villages remplis de vivres.
Dans ces villages, le betail etait garde dans des souterrains
oil on le faisait descendre; les hommes entraient dans les
maisons par des echelles...B 0 imagine a bordeiulul
meat vetp in WEISS, Hostilmkande, Handbuch der Geschichte
der Traoht, des Banes etc., Stuttgart, 1860, in-8,
t. 1. p. 467.

S'I'UDIULU III, § 46 241
Decd vomit maT adauga samscritula sirs, maT bine cirli, intocmaT ca salt = can", cad
armenulti § reclama acs pe 9, insemnanda c6fa set unti vast in forma de tuba," ceTa-ce
este identicti cu romanula §ir6dci, o sa avemtl o galleria etimologica destulla de bogata pentru
a pute urmdri originea sirulut tracical pe care Daco-getiT avendu-Iti sub diverse forme
dialectice de fira, firim, fir, de acollo at trecuta la Romani fir6dd Si firimplit, era prin Romani
la Ungurl fir.
§ 45.
REGIUNEA SIRULUI IN ROMANIA.
Ca sä precisamti acuma dupa putinta z6na de predilectiune a gropelorti alimentare in
Romania, ni place a recurge Si de asta data la d. Iona Ionescu.
D-sea dice :
4 Pentru ca sa se pastreze granele in g r 6p el se fact grOpele in pdmenta in forma uneT
a caraffe. Gilttulti caraffeT, prin care se torna granele in gr6p5., este de unti statti de orna
.de nalta, §i gross( cats p6te O. intre unti omit. Corpulti caraffel, in care se lint granele,
ae grossa, Si cu cata va fi maT mare, cu atata grOpa va copprinde maT multe grane. Fundula
a grope trebue sa fie angustu. Dupa ce se face gropd, se arde qi se ussucd. Gr6pele se
a Cacti in fata case, ca sd fie maT aperate de S6recT. In gr6pa graula este sustrasti dela actidunea
aeruluT, a cOldureT Si a umeclelleT, qi prin urmare dela causele earl prov6ca fermentaatiunea
qi stricacTunea luT. In grope nicT gargaritele nu se fact. Inse pentru ca A. se con-
. serve in grope, trebue ca granele sd fie forte bine uscate, cad de vorti duce cu sine in
agrOpa umiditate, se desvelesce fermentatiunea Si se apprindt, se strica, dobandinda unt
amirost qi unti gusto forte neplacuta. Granele se punts in grope pone la gura lora. Gura
.se astupa cu unit capacti i peste capacti se pune pamentO in totes gattula grOpeT. MaT
a'nainte cultivatoriT romanT pdstraa granele lora in grope, ,ci clitarii le pcistreza fi pine in ioa
a de astii-clt in uncle locum, ca in gruderalg 3 al omit a.x.'
Astti-felTu der6 granarele suterrane, ca Si bordeTele, d4 nu sunt necunnoscute restuluT
RomanieT, totu§T se pitta considera maT cu preferinta ca o trassurd propria a regiuniT mlascinelora
n6stre cellorti mixte, copprinclendu adeca Dobrogla qi t6ta laturea nordica a Du-
'Aril dela Marea-negra cam penes pe la Ialomite.
Nu ne induoima ca archeologia nu va intarclia a descoperi tota pe acollo i pupal mormentare,
carT fusesera apr6pe pretutindenT tntr'o epoca pre-istorica stile maT-maT nedespdrtite
§i probabilmente imitatiunT alle g-r6pelorti alimentare.
Dupla acceptiune a cuventuluT maghlara sir, unti pretiosti resta retacitU pent 'n clillele
nOstre din vocabularulti tracica, implica acestd coincidinta qi in Dacia, dupa cum( a constatat'o
forte bine d. de Rougemont in celle-l'alte pips li. silos, Si dupa cumti in Caucasti o indica
ero§T dupla acceptiune a cuventuluT armenti firim ...
§ 46.
LIVRISAVA TERRITORIULUT.
a Poporulaclisese nu sal uncle Humboldtporta livreua territoriula a t
Candid se 'ntempla ca maT multe nationalitatT locuesca in aceTa-§l regiune, le unesce pe
tote communitatea livrellet.
14) PICTET, op. Olt., II, 280, crede ell, forma primordiala,
a siruititi a fostil o clifii, sod unit vasti cu grit.' ingropatd
to pitmentfi. D. Ind Ionescu, citatti in paragrafuld ce urinezit,
constata In adeviirit c§, pen6 astlidl gropele alimentare in
Rominia «se fact' In forma uneI earaffe.n
15) Despre possibilitatea In limba samscritl a unel forme
cu g 1611g4 o form& cu s anume In gruppulfi initialit sr gr,
vedI POTT, Wurzel- WOrterbuch , t. 1, part. 2, nr. 239; t. 2,
part. 1, nr. 526 etc.
1) LeetIuni de agrlomlthri, 142-3.
2) 0 caracteristic5, ffirte nemerit4 a nature) fisice din Tabmita,
yell in Dr. KAP.AKAZA, Tonoygacpla Tic Blaxicgs,
Bucur., 1830, in-8, p. 376-6.
1) Kosmos : «Die VOlker tragen die Livree der von ihnen
bewohnten Gregenden. II
81

242
ISTORIA TERRITORIA LA
La prima vedere crecIT a face cu o singura vita de 6menY, si numal o cunnoscinta maY indelungata
si maY de apr6pe permitte a distinge in vasta famillia nesce diverginte organice.
Ovidia mentioneza o multime de nemurT la gurele DunariT; dera nicairT noT nu gassim0
in 7ristele si 'n yonticele vr'o demarcatiune tntre acelle diverse elemente.
Intr'una passagit ella striga cu desperare ca insusT Omerti area fi devenita Getti in Dobrogia
:
Si quis in hac ipsum terra posuisset Homerum,
Esset, crede mihi, factus et ille Getes !2
Dera a fi Getti nu este pentru Ovidia o idea precisd.
SarmatiT, IazigiT, CoraliTI GetiT, sunt confundatT maT pretutindenT.
Intr'una loch ellti Slice c. traesce to Scitia
Ergo erat in fatis Scythiam quoque visere nostris...3:
si immediata dupa aceTa se plange de a fi intre Sarmatt §i Gett:
Quid mihi none animum dira region() jacenti
Inter Sauromatas esse Getasque putas ? 4
Intr'una si aceTa-sT elegia elite numesce loculti essiliulul sea de 'nteiti Sarnia(id :
apoT Seicid
in sfersita eia :
Sic ego Sarmaticas longe projectus in orac...;
Sod dedimus poenas, Seythicique in finibus Istri ;
poenae modo parte levata,
Barbariem, rigidos effngiamque Getas !
Intro epistola Corallit capta epitetula de accoperitY cu pelf » :
Litora pellitis nimium subjecta Corallis...6;
inteo aka invecinata aceia-sT calificatiune se da .geti/orzi :
Aci vedetT pe Saciaa:
Mc mihi Cimmerio bis tertia ducitur aestas
Litore, pellitos inter agenda °etas... 7
Ipse vides, onerata; ferox ut ducat Jazyx
Per medias Istri plaustra bubulcus aquas ...
maT incollo aceTa-sT imagine se attribue Sarmatula
aTurf -getubei :
:
2) Pont., IV, 2.
3) Trist., III, 2.
4) Ibid., III, 3.
6) lb., V, 1.Cf. Pont., I, 2, vers. 108-114
5) Pont., IV, 8.
Perque novos pontes subter labentibus undis
Ducunt Sarmatici barbara plaustra, boves 9;
Et discam Getici quae norint verba juvenci ...11
:
,
7) Pont., IV, 10.
8) lbid., IV, 7.
9) Trist., III, 10.
10) Pont., I, 8.

Sarmatit qi .getit sunt d'o potriva callaretT :
STUDIULU 111, 1
46 243
Sarmatime major Geticaeque fequentia gentis
Per medias in equis itque reditque vies 11
Desi cunnOsce sabia" §i cutitula", totusT arma de preferinta, arma a§a dicenda nationail
a -Cittu/ur, este arcula :
Hic arcu fisos terruit ense Getas ...14
Totti arcula ni se spune a fi arma favorites a Sarmatulut :
De assemenea a Sazigaut:
Nu mat putinti a Scitului :
Moris an oblitus patrii, contendere discern
Sarmaticos areas, et trahar arte loci? -.16
Pugnabunt jaculis dam Thraces, Jazyges areu..16
Nil agitur tote Ponti rogione sinistri,
Quod mea sedulitas mittere posset, erat;
Clause tamen misi Scythica tibi tele pharetra...'7
Ametita de acesta estrema assemenare esteriora intre tote nemurile dela gurele Dunarii,
Ovidit identifica adessea pent si limbele getica, scitica §i sarmatica."
Mitt nu precepea ceTa-ce Humboldt botez5. atata de bine: livr6ua territoriulur.
Si totu§T unti poeta latinti contimpureno luT Oviditi descrisese acesta livrea, decd nu totti
atata de laconica, incaT nu maT putina clara decata marele naturalistti germana.
Fie-care regiune are o alt5, lege, o alta figures, o aka cu.l6re, transmittendu-le acellora ce
o lOcuescti, dicea Marco Manilia:
Idoirco in varies leges variasque figures
Dispositum genus est hominum, proprioque colore
Formantur gentes, sociataque jure per artus
Materiamque parem privato foedere signant.
Flava per ingentes (Birgit Germania partus.
Gallia vicino minus est infects, rubore...19
Pe Gel qi pe Sarmatl, maT cm soma, IT amalgamez6. nu numal Ovidia.
Ptolemea de assemenea numesce SarmatT pe GetiT dela Nistru : Tupartrat Zapp.civa. 20
asti .aomanivorbindti despre triumfula luT Asinio Gallic pe la annula 15 inainte de Cristo:
.L. Asinius Gallus de Sauromateis, subintellega si pe GetT, peste cart trebuTaa sä treca.
RomaniT pentru ca sa fi pututh aglunge pent la Sarmati."
Vier* dila dice: aSarmatx patentibus campis inequitant et hos per eumdem Lentulum
prohibere Danubio satis fuit D", nu p6te s5 nu fi avuta in vedere §i pe GatT, pe anti c6.rora
territoria, in Moldova de gTosa §i 'n Bug-Taco., se petrecea actiunea.
Arrianit, geografti de multa autoritate §i tocmaT din timpula luT TraTanal nicairT nu mentionez5.
pe Gerf i pe SarmatT allaturT uniT cu a11iT, dera in Tactica sea ella copprinde ta-
11) Trist., V, '7.
12) Pont., I, 2; II, 1.
13) Trist., V, '7.
14) Pont., IV, 9.
16) lb., I, 6.
16) Ibid., vers. 107.
17) lb., III, 8.
18) TrIst., V, 7; Pont., 1V, 13; Trist., III, 14; etc.
19) MANIL., AdrOBOMIC011, III, vers. 708-740.
20) Geogr.. III, 10.Cf. STRABO, VII, 3, § 2: .. of daapaxot
Zvi Otst xai Zaeacitas xalyavvz7v civaaipixrastagra rd 1e9vl
to 0Qscli xal to Baavartsci, µdAdov air toil ixrds'Icrceov
a:AAci Kai 'ear ivrog.
21) Cf. SAFARJX., Slow. Star., 279.
22) FLOR., IV, 12.Cf. STRABO, VII, 3, § 14.

244
is.romA ThRRITORIALA
citamente ambele natiuni sub numele de Ictupop.chtzt, era to Cynegetica sub acella de
rem. "
Acesta perpetua identificare a differitelort popOre din campia RomanieT, pe d'o parte
este cea mai elocinte proba, despre puternica actiune a natureT fisice pentru a li da tuturorti
o singurd fisionomia, ern pe de alta ne autorisa a rectifica aci in trecetti o errOre capitala,
commisa de catra. unti §irti de commentatorT aT ColumneT TraTane.
§47.
CILLIREIII GEjI PE COLUMNA TRAIANA
Pe bass-relievurile monumentulul luT TraTanti nu figureza nicl decumtl §i nu pott figura
callaretii sarmatT venitY in aglutorulti Dacilort DI, dupe, cumtl s'a creclutt pene acuma, ci
ccilldreg g eti pe cart tY chiama sub stegurile luT Decebalti nu numaT vecinetatea, dert mai
allesti communitatea originiT tracice, communitatea limbel, communitatea interesselort.2
Doveda
1. In cursulti resbelluluT daco- romanti SarmatiT, Si anume cea maY forte ramura a lord,
Iazigir, se aflat nu in allianta, ci in du§manid cu Decebalt4;
2. Pe inscriptiunile §i monetele celle autentice alle luT Traiant, elite se numesce 'qermaninicus
§i Jacicus, nicairT tnse Sarmaticus5, dupa cumt n'arti fi uTtatti a se tntitula decd, Sarmap
art fi fostti alliatT cu DaciT, appartinendtt ambele aceste popOre la cite o gite cu
totulti differita;
3. Strabone ni arreta. ca DaciT §i GetiT formati o confederatiune militara, avend0 o ar-
mata commund, une-orT maY mare, alte dati mai mice;
4. Nu numaT armele Getilort §i modulti lorti de a callari se assemenati cu alle Sarmatilort,
dert se assemena pene Si zaua cea de pelle in forma de §olch de pesce, dupd cumtl ni
spune forte limuritt Martialt, carele muri la annultl 103, adeca tocmai in intervallult espeditiunii
dacice a luT Traiant ; vorbindti despre pofta luT Domitiant de a purta ellt-insu§T
acesta. specia de armaturd, lorica sarmatica, ellt dice :
Invia Sarmaticis Domini lorica sagittis,
Et Mania Getico tergore fida magis..
Astt-feliu nu maY remane nicT unti dubiti ca amenduoe ramure tracice d'a-stanga Dunarii,
atatt bellicoyit GetT precumti §i foga DacT, sunt represintati pe bass-relievurile ColumneT
Traiane.
Lipsa unela din elle, arbitrariamente inlOcuita printeunti continginte de Sarmati, a fostti
unti fenomenti enigmatictl, pe care, profitandti de occasiune, noT ne-amt simtitt datorT a
'lti limpedi.
23) ARFUAN., De venat., cap. 23. Tact., passim, uncle numele
Getiloru se gassesce numaT o data, chiarit la finea cArtil,
p. 96 ed. Blancard. APPIANU, unit alto seriitorii forte ponderosti
totu din epoca luT Traianu, confundlt pe GetT eu BastarniT,
Macedon., IX, 1, si XVI, 2. DIO CASS., LI, 23, face
din Bastarnl SeitT.
1) CIACONI, Historla utriusque bells Dacici, in CIPARU,
Archivii pentru iliologii, Blasiu, 1867, in-4, p. 136: ((Tertius
hie fuit cum poste congressus, in quo multi pedites Daci,
equites Sarmatte ceciderunt.... FRIINER, op. cit., passim,
vede la totu passulil in Columna Traiata pe Partl!
2) STRABO, VII, 3, § 10 ¢i13.
3) Ibid., VII, 4, § 17: ol 'Icg'vyeg Zmetzcitas... PUN., H.
N., IV, 12: iJazyges Sarmatte...p TACIT., Annal., XII, 29:
eques e Sarmatis Jazygibus...t Id., Hist., III, 5: ( principes
Sarmatum Jazygum...o
4) DIO CASS., LXVIII, II. Cf. PLIN., H. N., IV, 12, despre
ostilitatea Intre Dad qi Iazigl. Ca monografia despre IazigT,
deli slabil, velT FIENNIG, De rebus Jazygum, Regiomonti,
1812, in-8.
1)
Inseriptiunile In FR6HNER, Op. City 151-62,Numismele
in FABRETTI, De Columna Trajami syntagma, Rome, 1683.
in-f., p. 269- 314.Apol ORELLI, KOHEN etc.
6) STRAB., VII, 3, § 13 ad finem.
7) MARTIAL., Epigram., VII, 2. NIEBUHR, 111. hist. Seim,
I, 394, nu 0-aril fi datil ostenella de a chuta esclusivamente
printre Sarmatipe ageharnischten Reuter() din Columna TraianA,
deca '9I adduces a-minte disticula luT Martial&

STUDIULU III, 1 O. 245
§ 48.
LEGE A INFLUINIET TERRITORI ALE POSTUME.
NimenT n'a observatt Inca o lege istorica : actiunea territorial:a assupra uner natiue chtara
dupa ce (last& de -mult1 degia ilkz parcissise.
Este unti felTu de influinla care pOte sä urmaresca unti poporu clecinit de secolT §i la
distance immense.
P osteritatea until locuitorti din HimmalaTa dintr'o epoca pre-istorica se suppune pe nesciute
acesteT inder'etnice actiuni lOcuindti asta-cli unde-va in Elvetia.
Vorbindti de Nomenclatura MuntenieT, noT aretaramti in Studiulti II, in ce modti legionariT
luT Traianti, venitY uniT din AlpT, altiT din PireneT, T-at cautatti in Dacia maY de preferinta
o positiune territorial, analoga cu a patrieT lorti primitive; §'apoi emigrandti maY
tarcliU de aci in Tracia, iqT allegeati er6§T in BalcanY, mi§catT de aceTa§T tending instinctive,
nesce cuTburT assemenate cu alle Carpatilortt.
Cu alte cuvinte, pane §i in fundulti MacedonieT eT nu incetat, dupe unti lungs §irti de
vecurT, a resimti o influinta climaterica italiana set's spaniola.
Inainte de colonisarea romana la Dunare, acella-§T spectacolti ni 'lt presinta GetiT §i Dacii.
Sub Oviditi, alit caruia cellti maT legitimti interprete este Strabone, Romania actuala se
dividea in doue portiunT forte distinse: la cataractele DunariT, adeca in Oltenia, locuTati DaciT;
in gTosulti fluviuluT pale la Ponta, adeca in §essult MuntenieT, MoldoveY si anti BugTaculuT,
petreceati GetiT ; ambele nationalitag avendti aceTa-§T s i vorbindu aceTa-§T
ierti uniT fiindu ptdiarS §i cer-ralti ampent.1
LOca0 de predilectiune allu Getilora era nasiposa pustietate dintre Pruth §i Nistru :
To5v retoiv aprwthx21 unde chYarti asta-cIT rare-orT gassesce cine-va unti Orin, o magura sea
unti arbure.3
Adaposto favoritti allti Dacilorti, din contra, erati isvOrele apeloru curgetore, naltimea
muntilorti, dessiplti codrilort, cununele pururea rourate alle crescetuluT carpatint.'
GetiT lesne s'arti fi pututu apropia de plaTu Si DaciT de campia, derti nu voTati s'o face,
dupe cumti nu voTa sg. remand in deliciele RomeT acellti barbaro, despre care ()ice Oviditi
Quid melius Roma? Scythico quid litore pejus?
Hue tamen ex illa barbarus urbe fugit? 5
Doue natiuni surorT, de unde ore li venTa Dacilorti acesta passiune de padure si Getilortl
dorulti pustiuluT?
CeTa-ce 'T Strabone pentru Ovidin, toth aceTa este in casulti de fala Tucidide pentru contimpurenula
seta Erodotti : unti pretiost contestU.
Pe la anniT 500-400 inainte de Cristti, pe canclq nu erati Inca GetT §i DacT pe termulti
nordicti allii Dunariy, Fssult MuntenieT, MoldoveT §i alld BugTaculuT illti occupati ScitiT,
plaTulti Terrel- Romanesci appartinea Agatirsilorti, era Teme§iana
Pe GetT, ca §i Erodotti, Tucidide IT cunnosce numal in Dobrogia, der-ti vorbesce toth-o-
data §i despre DacT, pe carl cello -Yalta nu-Y mentioneza ; §'apoT vorbesce in deplina cunno-
scinta de causal cad era Tracts elltti insu-§T6 Si locula chlarti in Tracia, unde posseda nesce
bogate mine de aura.
1) S fRABO, VII, 3, § 13.
2) lb., VII, 3, § 14.
3) LAXMANN, Von der Holdall and Bessarabien, de 'nteiti
svedesee in Tidningar ntgifne of et Siilskap I Abo, 1773,
nr. 19, apo'l tradusa in SOU:OZER., Briefwechsel, 611tingen,
1780, in-8, t. 4, p. 226: uWenn man Akkierman ausnimmt, so
ist in ganz Bessarabien fast kein Baum zu linden. Die armen
Hasen mfissen sich unter dem Papaver Rheas, der Phlomis
ties venti, odor einem von der /tins Sehljitpus and Talpa vulsari
aufgeworfenen Erdhtigel verstecken.
4) (jf. PLIN., W. N., IV, 25. Cf. FLoa.,W,12:Daci monti-
Bus int:drank-v-0k
STATIUS, Theb., I, vers. 20: E eonjurato
dejectos vortice Dacos. Id., Silv., III, 3, vers. 169: «Qumqua
scum DPCiS donat dementia montem.Detc.
5) Pont., I, 3.
6) sum., ad vocem. MARCELL., Vita Thucyd., lice di, numele
patronimich allu cut Tucidide, duph, eunat e consemnatu
chIarfi in epitafulh istoriculd, era '004.1es, nu '0,16eoc.
Unu rege allu Get-Horn din secolulu II inainte de Cristil se nu
Iola de assemenea Oroles, vecir JUSTIN., XXXI, 3.

246
ISTORIA TERRITORIALA
ET bine, Tucidide, 6 aurepcopsbc. istoricula prin escellinta, pe care anticitatea illa facea ca §i
pe Erodotti uparinte allii istorieTD, Tucidide dice:
.0drisianula Sitalce puse in miqcare de 'nteiti de Traci cel a§edatT la sudti de muntiT
.Hema §i Rodopti, clef totT if erati suppusT pone la littoralulti PontuluT §i pone la Ellesuponta
; apoT pe Geri §i pe altil catT se ails la nordtl de Hemti d'a-drepta IstruluT in apro-
g piare de Ponta. GetiY qi cel-l'altY de acollo sunt vecint Sc4ilorti, avendii acellea-fi arme §i obi-
ccturt, to arca§t calcirt (31hopoi Ts To% Ixacetc mei bi.1.6axsuoi, Tains; inicorog6m). Sitalce a may chiarnatt
o multime de muntent liberi din Zracia, armati cu pumnare §i numitt avt, cart locuesca mat cu
a sima in Rodopa (Tay bee'vrov Opcpulv ircUobc Tay airrovOimov, xca ilaxcapopOptuv, of ,Mot xcaorrnat, ToBensrp of 104 -
u WW1 01XOUYSEc).*1
ApoT adauge :
aim pedestrime, cot mat vitezt eras purteitorit de pumnare cet libert, venig din Rodopd. *8
MaY incollo :
gIn aceYa-§T very venira la Atena trey -sute pedestri Tracy din ndmula dacica armatt cu pumunare
(rtiSv eplocikiv 'ca'no p.artpotp6pu'v Teti l'coto6 yivouc).* 9
In acestti moda, dupa irrecusabila marturia a luT Tucidide, cu multa tnainte de a se aqeda
in Romania DaciT erati plaia§t §i Getil ccimpent; qi deca. T-amt's urmari §i may susti in istoria
primordialelorti migratiunT alle gintiT tracice, ne-amti convinge, pote, ca plaiasT ad fostti DaciT
§i
campeni Getil chiarti tnainte de a fi trecuth din Asia in Europa : dery acests interres-
santa problems ne va preoccupa to Astoria etnograficii a 7rtuntenieZ.
In cursulti unuY laboriosti semi-millennia, fie la suda, fie la nordtl de Dunare, GetiT Si DaciT
conservati absolutamente acellea-§Y doue felTurY de trait': sub ori-ce latitudine sea longitu-
dine geografica, eT isT cautaa, fie-care a-parte, cate o norma territorials stereotipa.
.(;etiT sunt toff arca§t ceillart, dice Tucidide.
Dery ore nu totti a§a if descrie Si Ovidia ?
CURIA pe cal selbateel vrac,mmil vinu Indict),
Vestindtt a lorti sossire sligetile ce Wait,
§i remanondti dreptil urma, pamentulti despulatu!
OrT-catt de mare art fi aventula civilisatiuniT umane, asta-dT ca qi'n epoca lul Tucidide,
campia este specialulti terremti alla cavallerieY Si alit armelorti departe-arunciitOre, ca sä ni
fie permisti a ne esprime asta-felTu: sagetta., glonta, ghTulea, total una.
Inse o data incarnandu-se printr'o secolara. §edere pe essa acests tactics ostaqesca
cu differitele 'T urmarY directe §i indirecte assupra moravurilora, cuma Ore voirt ca o assemenea
natiune O. nu doresca aceTa-§T dispositiune a solulul in tote trecerile selle successive
din terra in terra, ferindu-se cu din-adinspla de musitY, unde callulti Si arculti sunt d'o potriva
la strimt6re?
Pe DacT, de aks parte, pe canda locuTaa Inca in Rodopa, Tucidide ni-T depinge pedestri
§i purtatori de vciptpat, adeca de nesce micY sable resucite, avenda o forma cam de secera
§i pe earl nol nu le scima traduce may bine decatt prin pumnare, cad RomaniT le diceati
sic4.10
Toth pedestri §i tota p.aximpoopot se represinta glOtele dacice Si pe bass-relievurile ColumneY
Traiane, deli scena se parece in Carpal-I qi cu cincY secoll may incoce.
Negre§ita ca vorti fi fosta qi callaretT pintre Dad, dupa cumti vorti fi fosttl §i pedestri pin-.
7) THUCYD., II, 96.--ROESLER, Rom. Stud., 27, citezit passagIulu
luI DIO cAssms,'El, despre primitil a 16cuire a Dacilortt
In Rodopu, fii cunnOsce forte bine marturia lul s RABO,
VII, 3 § 12, despre identitatea intro tiaxol 404,6; el bine,nesce
clilauze atat6 do positive nu-ltt conduct' totq la Tucidide.
mat obstinatu este UKKERT, 111, 2, p. 698, nota 9, _uncle
0
se multumesce purii 0 simplu cu dogmatica frasa data ca.
assiomit: «Daker werden erst viol spater genannt.
8) 11, 98.
9) VII, 27.
10) VALER. MAXIM., III, 2, § 12

STUD1ULU In, S 48. 247
tre GetT; vorti fi avutti arce si DaciY, dupa cumtl vorti fi avutti pumnare si GetiT; intre zg,ne
estreme fiindti maY multe punturT intermediare, unti felTu de traTu intermediara este si ella
o neaperata consecinta pentru marginasii a doue natiutT limitrofe; partile maT descoperite
alle OltenieT, Dolgiula sea Romanatula buns 6r1, au fostU celebre alta data prin caiT lora,
dupe, cumU vomti vede in Studiulti IV, si totti acollo petreceat ceT maY bunT arcasT romanT din
evula media, celebratT in legendele germane din acea epoca; dera cu tote acestea e nu maY
putinti adeverata, ca pe Columna Traiana nu caiT si nu arcele, ci maT allesti pedestrimea si
pumnarele formal trassura caracteristica a ostasuluT dacicti; o trassura ce 'In distinge anume
de arcasil callarT GetT, venitT de pe la gurele DunariT in aglutorulti luT Decebala si carY,
precuma scimti din Ovidia, nu differTati intru nemicti de arcasiT callarT SarmatT.
Pedestrimea si armele d'apr6pe-lovit6re, fie pumnarti, fie macTuca sea alta ce-va, ati fosta
si vorti fi totti-d'a-una proprie regiunilorti muntose, unde omula in lupta cu semenula sea,
ca si 'n grossolanulti duella pepta la peptu cu ursulti, are maT multa nevoid de una bung
cutita decata de unti armasarti set o carabina.
Ecce de ce si Dacil, o data dedati a se catara pe piscurY, putina li pessa de a trai la
sudti sea la norda de Dunare, dera numal nu cuma-va pe campia, ci totti pintre plet6se
culmT alpine.
Darwin, alle caruT observatiunT, luate una cate una, sunt generalmente atata de fine si
atata de gluste, faro ca totusT din summa loru sä resulte sintesea ce-T place sä sY-o inchipuesca;
Darwin citeza, intre celle-l'alte, doue essemple f6rte originale., si anume :
1-o. Americanif numiti Tayaguas se nasca cu nesce gambe de toto subtief si nesce brave
de totti grosse, fiindti-ca parintii si mosiT lora petrecenda Ali si n6pte in luntri, essercitasera
merest manele prin canna, dera nu faceati maT nicT unti us4 de pici6re;
2-0. EschimosiT se nasca cu o aptitudine estraordinara pentru pescaria, numaY si numaT
fiincla-ca totT ascendintiT lort n'ati avutti aprope nicT o alta treba fisica si intellectualti
decata de a prinde viteT de mare."
Imaginati-ve ca unti evenimenta silesce pe Payaguas si pe EschimosT a emigra.
Una Payagua, cu gambele luT celle neputincTOse, fi-va 6re in stare de a se asecla in
muntT, uncle, assemenea cdpriOrelort, trebuT sä sara din stanc. in stanca. ?
Una Eschimosti, croitt din matrice a fi pescaro, va cauta pretutindenY unti terma unde
sa nu-T lipsesca viteiT de mare.
Nu este numal atata.
Una medico francesti a desvoltata in treT studie consecutive forte remarcabile resultatult
proprielora selle observatiunT in Messica assupra effectelorti fisiologice alle aeruluT rareficatti",
de unde conchide despre estrema difficultate a indiviqilora din sessa de a se
11) DARWIN, op. cit., 1, 125: a Rengger (Safi gethiere von Paraguay,
p. 4) attribue la minceur des jambes et in grosseur
des bras des Indiens Payaguas au fait que leurs generations
successives ont passe in presque totalite de leur vie dans des
embarcations, presque sans se servir de leurs membres inferieurs.
D'apres Cranz (History of Greenland, 1, 230), qui a vecu
longtemps chez les Esquimaux, les indigenes admettent que
le talent et in dexterite # in Oche du phoque, art dans lequel
ils excellent, est hereditaire it y a la reellement quelque chose
de vrai, car le fils d'un pocheur de phoques celebre se distinguera
meme lorsqu'il aura perdu son Ore pendant son enfance;
dans ce cas, c'est autant l'aptitude mentale que in conformation
du corps, qui paraissent etre hereditaires. On assure qu'a
leur naissance les mains des ouvriers sont en Angleterre plus
fortes que celles des classes aisees. Chez les enfants, deja longtemps
avant la naissance, Pepiderme de la plante des pieds
est plus Opals que sur touts autre partie du corps, fait qui, a,
n'en pas douter, est dil aux effets hereditaires d'une pression
exercee pendant une longue eerie de generations ...
121 JouanANET, Les altitudes de PAmeriquo tropleale
comparees an niveau des mers, Paris,1861,in-8; Lair rareili6
dans ses rapports avec Phomme malade,Paris,1802,
in-8; Note stir Panemie dams ses rapports avec 1 altitude,
in Seances de l'Acad. de medecine, 1863, 10 martin; atetrelle
citate de BECQUEREL, 108, carele adaogfi, : a Lorsque des
individus habitant dans des lieux tres-slaves au dessus du niveau
de la mer, it survient dans leur constitution , dans leur
temperament, dans leurs habitudes, des modifications physiologiques
qui s'harmonisent avec le milieu rarefie au sein duquel
ils vivent. Ces modifications de constitution sont specialement
lesasuivantes : l'appetit devient vif, ardent, facile; les digestions
rapider. La respiration et In circulation s'executent avec
une frequence plus grande, qui finit par dovenir habituelle et
tout A. fait normale. La respiration devient en meme temps
ample, puissa,nte. L'aseension a lieu d ..sorma,is sans dyspnee,
la voix se fait entendre il. de grander distances et sans fatigue.
L'exercice musculaire est bien supporto. Les montagnards
sont agiles, viis at ardents DCf. FOTSSAC, 1, 312.
..

248
ISTORIA TERRITORIALA
acclimata trite() regiune munt6sa, pentru care, ca sa respire si sa amble, omula tru-buT sA
aTbe units peptti maT large sit nesce membri de moliune maT musculosi decata ceTa-ce 'T
era necessara in aerulti maT condensates §i pe solulu mai oblu anti campieT.
Cate-va hurmalle sit putina apg. dice unti aka igienista agiungt pentru a satura
ape Arabulti din Sahara, pe canda Eschimosula se ind6pa cu provisiuni enorme de grassime
de balena. Acesta difierintd de nutrimenta este unti effecta albs climeT; inse ea traage
dupe sine nesce obiceTurl earl modified starea materials sit activitatea vitals a orgaa
nelort. De aci se nasca resultate organice ce se transmitta prin ereditate. Modificati-
a unile capetate de catra stramosi devinu nesce trassure congenitale in constitutiunea stranepotilora.
Din tats in fiTu, Arabulti este subtire, viuoia, musculosa, macru; Eschimosula
e e indessata, grassti, gretf....."
Deca o natiune intregg, constrinsa de forta, area fi silitg, a se muta vrenda-nevrenda din
sessa in munte, maToritatea s'ara stinge cu timpulti, conservandu-se numaT individil eel
esceptionalT, adeca ceT maT pepto.si sit maT venosi, earl arts produce erOsT cu incetula o
posteritate totti atatn de vigur6s1 ca sit parinciT lord, constituindu -o noun natiune eminamente
muntena, inse maToritatea cea menita a peri nu s'arti mangaia printr'o assemenea
perspective de renascere: ea prefer, a 'VT cauta chiarti in emigratiune aerulti sit solulti campenti
anti patrieT primitive.
0 natiune muntend, de altg, parte, crescendo in atmosfera cea sanet6sa, robusta, forte ozonizatg,
a inaltimiT, se topesce in sesst, unde unti singurti pranda copiosti ca la munte p6te
so uccido pe unti individu sanguinica, supravietuinda dintre toll numaT constitutiunile celle
maX debile, aT cgrora mostenitorT formezo acollo unti nod nema curates campenti, ceTa-ce
inse nu va surride in veciT vecilora maToritatil celleT osandite la mOrte: ea va ocoli sessulti,
stramutandu-se din muntT totti in muntT, chTara deca arts trebui sa.-T caute pre-departe
Acesta este influinta territorials postumd, o lege istorico dintre celle maT importante, dintre
celle maT fecunde in consecinte, cad ea ni permitte adessti a rectifica unele azardOse conclusiunT
alle eruditilorti moderns assupra migratiunilora diverselorti pop6re.
0 ginte muntend se mutg, tota-d'a-una din dela in dela: o ginte campena din sessa in
sessti ; esceptiunile sunt pre-putine, decd. sunt...
§ 49.
DUPLICITATEA NUMELUT DUNARIT.
Sub Ovidia, ca si sub Erodota, °hula despartia territoriula nostru in doue marl sectiunT7
forte bine determinate prin differinta conditiunilort1 climaterice sit prin diversitatea
elementelorti etnice ; so observama inse tota-o-data. cg. 'n ambele acelle epoce
braulti carpatinu dela Turnu-rosu pene pe la Vrancea tindea, prin analogic, fisica, sä appartina
anume poporuluT asedata in Oltenia.
Sub Erodotti, Oltula separa pe AgatirsT de ScitT.
Sub Ovidia, pe Dad de GetT.
Originea Scitilora sit Agatirsiloru era identicg.17 derti nu identice erati si obicelele
DaciT sit GetiT, avenda aceTa-§T limbo sit esitT dintr'o singura tulpina tracica, se deosebTati
uniT de alciT prin moravurT apr6pe in tote ramurele activitg.tiT nationale respective: in tactica
militara, in portu, in architecture, in resbella sit 'n pace.
E sit maT multa decAta atata: Oltulu taia in doue bucatT forte distinse nu numaT pamentulti,
nu numaT poporatiunea, derti pene sit cursula Dung.riT.
13) LivY, II, 296.
1) HEROD., IV, 10.
2) Th., IV, 104.
3) Pont., 1, 8. Oviditi e11i1-4nsuO intrebuintez ii. nu mud
Ister, ei gi Danubius, bung, Brit Pont., IV, 10, etc.

STLIDIULU ill, § 50. 249
Ovidia §i Strabone sunt ceY anteT classicY cart constatasera, unulu intre LatinY Si cella--
Yalta intre EllinT, duplicitatea nominala a DanubiuluT.
Poetulti Slice:
',Este o vechia urbe, tare prin zida §i prin positiune, aprope de termula i7strulur cella cu
douc numt:
.... ripae vieina binominis Istri.
Geografula se esprima *i maT clarti :
icra rcieroi7 trosauoi id Aix 'axed xal free); tag Inirceic itiery Aim Tuiv xaraeaxtury ilavotitox (variantii: davol;fitov) Reaatiy6ervov,
a Acilscrta dici rap zfaxiir Tierra., id xcisca itizet -ea; HOrrov tci trued sous risa; xcaci," air 'la:11ml;
Adeca:
aEra susula fluviuluT, anume dela sorginte pent la cataracte, cart acestea se aflg mat allesd
,lowg Daci, se numesce Danubia, pe calla gtosulg pent la X ontg, lungindU territoriulg qe t i
elorit, se chiama 9stru.*
Prin cataracte Strabone nu inpellege a§a clisele gherdapurt dintre Severing i Or§ova, ci
intrega cotitura oltena a DunariT, cad :
T. Ella spune ca fluviula se numia Istru numaY in dreptula pAmentuluT getica : top& rob
riTac, urea sit clica esclusivamente dela Ponta pane pe la Oita, de 60.-ce nicT o data GetiY
nu se intinsesera maT departe;
2. Ella limuresce ca. DaciT nu locuiati long. Istru, ci longa Danubia : vAtcru Sid Tav Acocciv;
3. Katcycimat' le luT Strabone correspunda din pinta in punts cu y.dXisoe lila, adeca tndouitura
DunariT pent la care, dupe, Erodota, se intindea dominatiunea scitica, i dela care maT
incollo se tncepea pamentula agatirsica.
GOT, ca qi PredecessoriT lora ScitiT, locuiati cella multa pane la termula reslritenti allt1
OltuluT.
DaciT, ca Si AgatirsiT maT de 'nainte, stapanTati littoralulti danubianti numaY pe laturea
appusena a OltuluT.
60/pu/77 I7unariT in Erodota, intocmaT ca in Strabone ca.taractele, copprinde totti spatiulti
intre Cerna Si Islazti, deli in stricta realitate, essaminanda mappa cu acea precisiune pe
care n'o putema pretinde dela parintiT studiuluT geografica, gherdapurile, ca i indouitura
fluviuluT, se affla cu multa maT spre occidinte de Oltti.
Conformitatea intre Strabone Si Erodotti este aci unit argumenta peremtoria, chTara deca
n'ama ay. y degla celle-l'alte doue de maT susa, cart sunt cu atata mai decisive cu cats se
basal pe contestti.
In acestti mods geticula Jstra curgea dela Ponta pens la gurele OltuluT; dela gurele
OltuluT maT incollo dacicult 5-knulig.
Oltula, dup5. cuma ama spus'o, despica pane qi Dunarea in doue z6ne separate!
Nu aicT vomit cerceta interessanta etimologia a duplex numirT Jstru §i Danubiri, pe care o
reservamti pentru o alts occasiune.
Toth ce vomits desbatte acuma, este antica binomitate a catora-va alte riurY alle n6stre ;
o binomitate, a aril esplicatiune nu e fdra, interessa pentru istoria originilorti territoriale
alle nationalitatil romane.
§ 50.
131NOMITATEA OLTULUL
In analisa Muntenia sub Erodotts, noT arretarama ca °hula purta numele de ataris, a
deca de uhotartin; in porciunea'T campena, continginte spre resarita cu territoriula sciticti.
3) Gbogr., VII, 3, § 1$.
32

ISTORIA TERR1TOR1ALA
250
In dillele luT Ovidia giosula OltuluT conserva Inca acestti nume de Maris, dupa cumti vecluramti
totti acollo din Strabone; in acella-§T timpti inse appare .7/tutus intr'o lunga elegia
la mOrtea luT Drustt , pe care unit o attribue chTarti luT Oviditi 1 altil amiculuT sea Pedone
Albinovanti, ceTa-ce se Pare a fi maT probabilti.
Ecce passagiultt, dupa cumti se citesce ellti desfiguratti in tote editiunile:
Rhenus, et Alpinae valles, et sanguine nigro
Decolor infects testis Itargus aqua;
Danubiusque rapax, et Dacius orbe remoto
Apulus, huic hosti perbreve Pontus iter . . .
Nisard traduce:
*Et le Rhin et les vallees des Alpes, et 1'Itargus aux eaux rougies par le sang noir et le
Apace qlpulien relegue aux extremites du monde et vers lequel le chemin le plus court est is ,Font
*auxin u 2.
ApoT adaugg, tntr'o nota:
,Apulus etait une ville de la Dacie, aujourd'hui la Transilvanie. e
NoT preferimti a citi testult :
et Dacius orbe remoto
Ababa, huic hosti perbrove Pontus iter..;
traducenda :
DRinulti, §i vane alpine, Si Itargulti purtanda marturia negrulti sange in undele selle
Dpangarite 1 Si furiosa Dunare, Si la marginea pam'entului daciculit `OWE, inamicula cats care
ontulg e cea mai scura calls..
Temeiurile nOstre sunt:
1. Facilitatea paleografica, cu care e7//utus s'a pututti citi eApulus de catra copi§ti sett
de card editorT ;
2. Forma cg/utus, mai corrects decata .7//uta, ne intimpina pe Tabla Peutingeriand
intr'o pretiOsa inscriptiune din chiarti timpula lul Traianti, pe care o voma reproduce maT
la valle; pe canda ora§ulti Apulti nu figural nicairi in scripte sett monumante ca r,gpulus,
ci numal ca alpulum Si qlpula;
3. Dacius este evidamente unti adiectiva: daciculg, era nicT decumti unti substantiva7
dupa cumti ills tradusese Nisard, cartii Y-a placuta totti-o-data, vice-versa, committenda
o a doua erthre nu maY putina inesplicabila, a preface substantivulti egpulus in adiectivti:
*le Dace Apulienx in loco de sl'Apulus dacique.
Applicarea unul epiteta de nationalitate catra unit orap este maT-mai faro essemplu
in litteratura latina,, ca §i 'n cea moderns., cacT o urbe appartine in regula uneT singure natiuni,
incattl n'are nevoid de a maT fi definitg. prin assemeni calificative; 1)3 canda cursulti
unui fluvitt, din contra, celle maT de multe orT fiind.a stapanita in lungula sea de catra unti
,sirs de pop6re diverse, se gTustifica necessitatea uneT limurirT.
MaT pe scurta, dacius e?lpulus ara fi unti anormalti pleonasms, de vreme ce Apulula era
numaT dacicti; dacius till-taus este o espressiune forte normala fiinda ca putea sa fi
fosttl Si geticus eglutus, maT allesti in poesia, intocmaT dupa cuma Lucana §i chiarti Ovidis
intrebuinteza merea Septhicus Mister ;3
4. Ora§ula Apula aflandu-se to Transilvania, nu intellegema in ce felia s'artt fi pututu
pune in legatura cu Pontula: ,huic hosti perbreve Pontus kerb, ceTa -ce cadreza inse de minune
cu Oltulti, unita cu Marea-negra prin Dunare §i pe unde totti atuncT se tncepuse hostilitas
intre Dad §i RomanT;
1) °vide, Paris, 1867, in-8, p. 841. 8) LOUR., II, 50,418. OVID., Test., V, 1; Pont., 1, 8;
2) Ibid., 844. III 6.
_
i

STUD1ULU 111, § 60. 251
5. Nu e de cre4uta cl renumele oraplur Apulti arti fi agYunsti pen6 la Tibru, de brace
Romanir nu cunnosceati inca pe territoriulti dacica nicY o alta localitate intermediary, §'apor
nu era nicY mdcarti capitala Dacier;
6. Picerea .orbe remotco, correspunde anume cu susulti OltuluT, cAlutus propriti, pe
canda partea'T de gYosti se numTa atarisus ; deli alta-mintre Ovidia, dupa cuma veclurama
degia, socotra ca margine a lumiT totti ce se affla immediate sea mediatti la nordii de
Dunare;
7. In celle patru versurr, pe carY le citarama din elegia la mertea luT Drusa, figural
numar numirT de fluvie : Rini, Jtarga, Wanubiit.
()hula appare aci perfectamente la loculti sett : 5)anubius et °Tutus.
0 urbe, fie Apulti, fie ort-i-care, nu incape.
Ecce de ce sin-4111a criticti cere imperiosti de a se admitte cAlutus pentru aNu/us; o cere
cu atatti mar multd cg.:
8. ChYarti allaturr se observa trebuinta uner alte correctiuni analage: to loch de c7targus
a se citi 2surgis, Ssurgus, cad cellti anteia nume nu ne intimpind la nicY unulti dintre scriitorir
antic; pe canda despre cella alla douilea noT gassima in adevera in Flora : uDrusus praeasidia
atque custodias ubique disposuit, per Mosam Rumen, per Albim, per `Visurgint04;
9. Degia reposatulti Bg.rnuta bgnura ca numele oraplur 1pulum sea cApula are totti aerulti
de a fi fosta impusa localitatiT de catra Romany in urma cuceririT Dade'.
In adevera, numar in Italia noY gassima t4pulia, Teanum c;s1pu/um, etc.' ;
To. Mar departe nor ne vomtl incredinta cg, in 4illele lur Ovidia, Strabone §i Albinovana,
cu unti secolti inainte de Traiana, Dacir nu petrunseserg. Inca in Transilvania.
Din celle clece argumente de mar susti, numar cind arti fi de agrunsti pentru a stabili o
certitudine istorica.
Aqa dery passagiula Intregti suns :
Rhenus, et Alpinae valles, et sanguine nigro
Decolor infecta testis Isurgus aqua;
Danubiusque rapax, et Dacius orbe remoto
Alutus, huic hosti perbreve Pontus iter. . .
Patru riurT: doue germane, Rinti Si Visurga ; doue dacice, Dunare §i Oita ; doue primare,
Dunare §i Rena; doue secundare, Olta §i Visurga.
Putina ni imports, decd autorti alla elegie a fosta Albinovanti sea Ovidia".
In ambele casurY ea s'a scristi pe la annulti 10 dupg. Crista, adecg indata dupa mortea
lur Drusa, cera-ce ne inavutesce cu unt/data cronologicti precise.
Numele OltuluT a fosta tnse cunnoscutti Romanilora cu duor secoll §i may 'nainte de Ovi-
diti, cera-ce se p6te constata er6§T prin critics, ars alle cIrira lumine arts fi remasti scalcia-
te, gratis ignoranter vechilora copitX i negliginter nouilorti editorT, sute Si mir de numT pro-
prie din litteratura greca Si latina.
CeTa-ce ScaligeriT, Casaubonir, LipsiT, BurmanniY, WesselingiT, Heynir, Reiskir etc. etc.
etc. ati facutt de-multti pentru purificarea testurilorti classice in privinta Europe occidentale,
aternenda callea criticismuluT ulteriorti ally Dindorfilorti, Meinekilora §i Mullerilort2
trebuY macara sa se incepa o data §i pe terremula istorieY romane.
Unti fragmentti din Cneitl Naevius, poetti romanti dintre cer mar vechT, tocmar de pe la
annula 25o inainte de Cristtl, abia cu vr'o dour secolT posteriorti lur Erodota, dice:
4) Flor., IV, 12. Variantele acestut nume in classid veep 6) FORBIGER, III, 745 etc.
In FORBIGER, III, 329. 7) ALBINOVANI fragmenta, ed. Gorallus , Amstelodami ,
5) Dreptia pnblied ally Romaniloril, Ia0, 1867, in-8, 1715, in-8. De morte Drnsi, ed. Beck, Iipsiae, ipsiae, 1784,
pag. 69, in-8.

252
1STORIA TERRITORIALA
"VOS qui aceolitis Histrum fluvium atque A7gidum.8
Adeca :
a Vol ce lOcuitT lOnga fluviula Istru §i l'Onga Algid a....
qt/gidag din acestil passagiti este o enigma.
NicairT, §1 cu atatti maT putina in partile DunariT de gloss, in laturea Ostrului despre care
vorbesce Naevius, n'a essistatti vre-o data unti riti cu acestil nume.
Vrenda-nevrenda, in locti de 0llgidum cats O. se puns .?//utum.
Una munte clisti qllgidus cu unit or4ellti omonimtl era in vecinetatea Romer, offerindti
copistuluT lul Naevius unit sunetti familiara, care l'a tmpinstl a metamorfosa Z/utum in Olgidum,
flail sa-T fi venittl in minte ca :
i. 0 assemenea localitate nu se affla nicairi affara din Italia;
2. NicT chiarti in Italia 8Algidus" nu este o apa;
3. Testultl vorbesce anume despre unit ri It de lônga Dunar e.
A preface eillutus in Zlgidus era cu atatti maT u§ora, cu del adiectivula Algidus insemnanda
latinesce frigurosit, se parea a fi termenulti cello maT propriti a desemna unit ria din
regiunea DunariT, pe care Oviditi o numesce merest : frigidus Jster".
Rectificandti derO versulti:
Vos qui aceolitis Histrum fluvium atque Alututn...,
not dobendimo cea maY vechia mentiune despre partea de susti a Oltulul: .711utus, cacT
gTosula acestuT fluvial maT apropiatti de lumea classical fusese cunnoscutti din vechimea
cea maT departata pent in epoca romans sub numele de ataris.
Celle spuse se resuma in urmatorula tabellti de binomitate:
OL TULU
ALIITIIS MARIS
(dela isvorii pad la eampia)
In Naevius (259 ante Chr.)
In Albinovanii (10 post Chr.)
(dela eAmpii Oa la Dunhre)
In Erodota (450 ante Chr.)
In Strabane (10 a. Chr.)
Mentiunile maT prospete alle atu/u; tote din primiT secolY aT crestinismului, sunt:
i. In inscriptiunea traianica, pe care o vomit reproduce maT la valle §i care demonstra.
§i ea, intre celle-l'alte, cumt-ca legiunile romane la intrarea lord in Dada gassirs degia aci
numele de eillutus;
2. In Ptolemeti sub forma de 'Allot:net; 11,
2
3. Toth a§a. in Dione Cassia " ;
4. tiButus pe Tabla Peutingeriana 13.
§ 51.
OLTULd ,.RIO DE AMU? IN LINDA AGATIRSICX.
Ante-romanti i chianti ante-tracicU, de ors -ce pe la annuls 25o tnainte de Crista, candy
citimtl degia pe tiVatus in poetula romanti Nevin, in muntiT TerreT- RomanescT locuia Inca.
nemula scitica alla Agatirsilora, Dacil luT Berebista petrunclenda act abia sub Cesara, st
ne intrebamtt acuma: ce insemneza cuventula .010 ?
8) Ap. CICER., Ont., XLV, 152, Cf. UICKERT, III, 1,
p. 148.
9) FORMER, III, 492, 1713.
10) OVID., Ibis, vers. 138: Dum tepidus Gangue, frigidus
Ister Brit. (1. rout., III, 2.
II) Geogr., III, 8.
12) Epit. Xiphil.
13) KATANCSICH, OrhIs antiques ex Tabula Pentingeti,
Budae, s. a., in-4, t. 1, p. 380.

STUDIULU III, 5 61. 253
*Cella Ante Yu cunnoscutti din tote metallele dice unti chimistti a fosta aurulti.
Cularea si lucirea sea nu potti a nu attrage attentiunea selbatecilorti, si chYarti a unorti
animal; precumu sunt cTorele, corbiY si alte passerT furatOre; alla douilea, aprOpe
d'a-una ella se gasesce in stare nativa, adeca cu cul6rea sea, cu lucirea, cu celle-l'alte
DproprietatT alle selle fisice. D1
Prin urmare popOrele, immigrate in Europa din anticitatea cea maY immemoriala, cunnoscusera
aurulti Inca din epoca petreceril lord anteriOre in Asia.
Numele auruluT in diverse limbe europee se ressimte de acesta communa origine a primer
cunnoscinte, proveninda generalmente din radicala ariana ghar, a straluci.
Ecce ce dice Pictet :
DSamscritula hirana, hiranpa, harana, aurti. Zendiculti zara, zairi, aura ; zaranpa, aurita ;
Dzaremaya, de aurti. Persianulti zar, zarr, aurti; zarin, de aurti. Curdiculti si buchariculti zer,
aura ; afganiculti zar ; osseticula gharin, pastratti in compositiunea siz-gharin. Cu forma zen-
,dica, care substitua luT h pe z, se legs, cu schimbarea luT r in 1 si adausulti unuT suffissa,
slaviculti z/ato, aurti, russesce zoloto, polonesce z/oto, boemesce si serbesce z/ato, in dialec-
Dtula letticti anti limber litvane ze/ts. Suffissulti t, ca si 1 in loch de r, se gasesce de assepmenea
in limbele germanice, la cart Inse gutturala primitive devine g sea k: goticulti
ngulth, aurti; anglo- sassonulti gold, scandinavulti gull, vechiulti teutonicti kolt etc., de unde
Dfinlandesulti kulti, estoniculti kuld, laponiculti golle §i altele. In fine greculti xpkoc, pOte din
Dxsp6ao; Sett xepko;, differa numaT prin terminatiune. Tote aceste cuvinte ne conducts la rad:cala
har, zar, zal, jal, gar, gal etc. in intellesa de a straluci; si 'n adevera noY o Alma sub
Dforma'T cea maT vechia in samscritultl ghrt, ghar, a straluci, de unde ghrita stralucitora,
Dgharma lumina solara etc.,'
Adducenda pe germaniculu gold = galta §i pe slavo- letticulti zlato=zalta, Pictet a uYtatd
o a treTa forma, totti cu / si cu t, dera distingendu-se prin perderea totala a consOneT
initiale.
Acesta omissiune e cu atata maT surprindetOre, cu cata tocmaT limba Latina ni offers unti
vestigiti necontestabila anti uneY forme alta cu acceptiune de aurti.
Curtius, filologulti cello maT circonspectti, carele mar nicT o data nu admitte decatti numaY
casurile perfectamente sicure, a observatti degia ca din aceTa-sT tulping cu germaniculti gold?
cu slavicula z/ato si cu ceT-l'altYterminT omogenT, derive, latinulti /iitum, in intellesa de culOre
de aura.3
u Rubescere luto" in Nemesiana,` alutea arclescunt sulphuraD in Ovidia,s uaurora liitea* in Virgilia,6
indica to adevera forte darn acesttl caracterti aurosti alla latinuluT Tatum, carele atam
prin semnificatiune, precumtl si prin lungimea luT u, din-era cu deseversire de Tatum,
luta si orY-ce necuratenia, uamica luto suss alla luT Oratia".
Eiltum a perduta nu numaT pe consonanta initiald, dera pend si pe vocala a, pe care deli
Hugo Weber crede cg, a conservat'o unit aka cuventa latinii, anume aluta, citanda din
Pliniti: uauraria metalla quae aluta vocantD,s totusT passagiulti in cestiune lipsindti to celle
maY bune editiunT alle naturalistuluT romana, noT uniT nu cuteq.ama a '1 da vre-o importanta.
Negresita cg. latinulti Tatum provine dintr'o forma maT vechia, alutum, nascuta la rondula
setts, prin perderea luT h ca in anser din hanser, olus din bolus, via din vehia etc., dintr'o forma
si maY vechia halutum, cad rdra o assemenea gradatiune nT-arts fi impossibilti a ne urca la
radicala ghar; initiala a se vede inse a fi disparuta din limba tntr'untl perioda forte depar-
1) HOEFER, HIstolre de la chinfie, Paris, 1866, in-8, t. 1,
p. 43. Cf. MIHAILESCU, Mineralogia, Buceur., 1870, in-8,
t. 2, p. 177. Cf. LOCKE, L'Entendement human, trad.
Coste, Amsterdam, 1729, in-4, p. 373.
2) PICTET, Origines, I, 154-5.
5) CURTIUS, Griech. Ltymol., 191, 193.
tota-
4) MMES., Cyneg. v. 319.
5) ovm., Metam., XV, v. 351.
6)
viRG , Aen., VII, v. 26.
7) HORAT., Epist., I, 2, v. 26.
8) WEBER , Etymologische Untersuchungen , Halle ,
1861, in-8, p. 77, note.

254
ISTORIA TERRITORIALA
tatti, ast- feliti ca 'n monuments litterare ne intimpind numaY tutum cu adiectivulti sett luteus
si cu deminutivulti acestuia luteolus.
Necompletti la Latin; ceiltum se regasesce bine conservatti affara din lumea indo-europea
maT in tote dialectele turanice, in carT pastreza acceptiunea concreta de aurti : alton la UTgurT,
BaskirT, Nogal, ChivesT si TurcT; alton la TurcomanT; elan la MesceracT, KirghizT si
felTurite alte triburT siberiane; ittan la CTuvasT; altt la Ieniseisk; altan la TungusY 9.
Fiinda evidinte ca TuraniT ati tmprumutatti pe allti lord alt dela ArianT, carT singurY possea.
radicala ghar, avemd a constata dela cine anume dintre diversele ramure indo-europee
ati pututti eT sa contracteze acestti imprumutd.
Dana la FinnesT peste ku/t-aura, nu e greti a conchide, prin persistinta gutturaleT initiale
si prin vecinetatea ambelorti gintf, cuma-ca densiT fats luatti din vechTulti teutonicti
kolt- aurti.
Toth asa TuraniT n'ati pututti primi pe alt decata dintr'o limbs ariana limitrofa, in care
numele aurulul perduse gutturala initials.
Prin urmare nici dela InciT sett Zencl.T, nicT dela GrecT, SlavY, GermanT sea Celtf, la carT
totT acesta gutturala initials parte s'a pastrata intacta si parte s'a
.7/atm italicti este pre-isolata si pre-departe de hotarele viteT turanice.
Unica solutiune admissibila remane stinsa limbs ariana a Scitilora, carT in regiunile UraluluT
si alle MariT-Caspice se cTocnTati mereti din cea maT inalta vechime cu felTurite triburT
turanice, asta-felia ca numaT densiT eraa in stare ss transmitta acestora pe alt.
AgatirsiT, stapanT primordialT aT OltenieT, ati fostti o simpla crengs din gintea scitica.
Ecce traditiunea locals, cullesa de catra Erodotti care, dupa obiceiula anticitatiT, imbrobodesce
faptulti istoricti tntr'o ingeniosa tessetura mitica :
«Agatirsa, Gelonti si Scitti ati fostti treT fratT, nascutT din unirea luT Ercule eu o fiinta
agTumetate- femeia si gIumetate-serpe. Tatalti lorti ii lassase unti arch si unti brat, pe carT
«cine dintr'insiT va puts sa le intrebuinteze, tin4enda arculti si stringenda braula, acella sä
domnesca assupra terreT, era ceT-raltT douT sa 's1 caute unti adaposta aiurY. Scitti, cellii
maT mica dintre fray, a reusita singurti in acesta tncercare, si dela en at purcesti
ScitiT. CeT-raltT douT emigranda, dela densiT se traga AgatirsiT si GeloniTD".
Assupra acestuT mita celebrulti istoricti polona Bandtkie observa :
«Precuma fabula slavica despre ceT trel fratf Lechti, Russa si Cechti trebul considerate
ca o indicatiune adeverate despre tnrudirea cellorli treT limbe slavice polona, russa si boe-
«ma, asta-felia si fabula addusa. de Erodotti despre ceT treT fratT Agatirsti, Gelonu si Scitti
aserve numal a constata omogenitatea de limbs la celle treT popore AgatirsT, GelonT si
uScitT. In acellasT intellesti tote Erodotti ni arrete ca fraff pe parintiT a treT nemurT inrudite
prin limbs din Asia-mica : Lydus, Carus si Mysus. In acella-sT intellesa to timpiT mai nouT
«fabula germane ni cid erOsT ca trel fratT pe Fryso, Saxo si Bruno, din carT ad descinsti
FrisiT, SasiT si BrunsvicianiT...«,"
Observatiunea luT Bandtkie e atata de luminosa, incata nu are nevoid de a maT fi amplificata.
Prin limbs AgatirsiT differTati de ScitiT propriti ca Ru§iy de PolonT sea ca Sasil de FrisT.
9) KLAPROTH, Spra011atIES, XXVIII', XXIX etc.
19 HEROD., IV, 8-10.
II) BANDTKIE, Dzieje narodu polskiego, Wroclaw, 1835,
in-8, t. 1, p. 6.Cf.,scuuLLEN Itomlintsehe Volkslieder,
Hermannstadt, 1859, in 29, p. IV: a Wenn wir daher eine
Iromitnisehe Sage, nach welcher Herkules die jungste und
wildeste von drei Schwestern an der Tscherna aus einer
aFelshcehle, in welcher sie nackend wohnt, herauslockt, und
umarmt, mit der Herodotischen Agathyrsensage, nach wets
Cher Herkules im Scythenlande mit der in der Felshwhle
-
sibillatti.
awohnenden Schlangenjungfrau Echidna den Stammvater
ader Agathyrsen Agathyrsus erzeugt, vergleiehen; so wird
a these Zusammenstellung allerdings durch die Thatsache
gereehtfertigt, dass die Agathyrsen in den Gegenden geawohnt
haben, in welchen spteter die Daken auftraten.a Pe
efitii e de convinglitere analogia stabilittt de Bandtkie, totfi.
pe atata, de fictivit va appare orTtai -cuT assemenarea inchipuitit
de Schuller Intre traditiunea erodotianit despre eel
trel fratT din Seitia si intro legenda romanOscii despre cello
trey surorT in ballada aEreulenii.a

STUDIULU 111, § 52. 255
In numele auruluT deosebirea la AgatirsT Si la Scip a pututa fi cello multa ca intre zloto
polonti Si zoloto russescti sea ca intre anglo- sassonulti gold §i teutoniculti bolt.
La Sciff aurulti chig.mzindu-se alt, acella-§1 termenti pentru acella-qT lucru cats sä fi avuta
Si AgatirsiT.
Ecce de unde provine anticulti num.?. ante-romana §i ante- dacicti alla portiuniT superiOre
a OltuluT : .7//utus.
Oltulti fiinda aurosit maY cu seing, in partea'Y de susd, pe unde carrg, cu profusiune darurile
metallice alle Carpatilora, epitetulti de aria de aura), nu i se putea impune decatU numaT
acollo de catrg. Agatirsi, pe candti ScitiT ceT de pe campia RomanieT, tribulti aplugarilorti
dupg. Erodota, aeorijecc, pe carT partea de gTosu a acestuT fluviti IT despartra de Agatirsia,
preferTati alt numi Glaris, ahotara s) de§i in dialectulti lora, ca §i 'n cello agatirsical
aurulti se chigma de assemenea alt.
La marginea resariteng. a vechiuluT territorit sciticti, dincollo de Nipru, ni se presinta o
aka apa Vtd, pe care annalele moscovite o mentionaa adessea in secolulti XII", era o cronica
polona din secolulti XIV o descrie : a magnum fluvium Tartarorum, nomine 01t14, auius
latitudo extenditur ad unam leucam gallicanam, cuius impetuositas cunctos exterruit.s"..
Acollo este a Oltulti 6 sciticti, dupa cumti alla nostru e cello agatirsicti, dour termini sincronid
§i omogenT esprimenda aceTa-0 idea de r t ti - d e- a u ra.
§
ORIGINEA NUMELUT GM.
SI trecemtl la unU allU treilea ria binomg, rivallulti OltuluT, maiestosulti Giza, carele Si
ella sparge CarpatiT pentru a strabatte la noT din Transilvania, §i dupa numele caruT intrega
Oltenia se dicea cate-o-data in crisOve: abanatti anti GiTuluTi 1.
lAsta a terra cea roditOria,
a Astal eimpia cea zimbitOria,
a Ce'nteiii pe densa holde-aurescii ;
uAsta'l tinutulii de yeah! costume,
a Care e mandra de allii set nume,
a Ce Oltuld, Giulia, rotind( in spume,
aCa sentinelle unit ocoleseit! 2
Forma poporana actuala a acestuT nume este Jill si Jii,u; forma strains, trecuta in cellel'alte
limbe prin canalulU Germaniloru, este Sy set Schil; forma romana vechia, inregistrata
in urice incependti de prin secolula XV, este gilt/ si gad', ceTa-ce probeza ca vocala de
midti-loca, intermediary intre i ,si u, era 1.
Dirt numele cellt vechYu alba 9iiului, neavenda sonulti palatalti / GermaniT facura Schil
retinenda forte correcta restulti cuventuluT; era Romani; dupe, cunnoscuta proprietate a
limber nostre, o proprietate inse despre care nu se gasesce nicT o urma pent= la giumetatea
sutimiT XV4, ata muTatil pe finalula 1: din gi/dgiid.
De unde va fi luatti d. Bolliacti ca
Giulti este ale Cilid (!) des Romains D 5) nu scimil
probabilmente, venerabilula archeologt confunda aci, dupl. cumU o Pacuserg. Si alciT maT
'nainte, Giulti oltenU cu rtultl Gilfil din Iornande6 seta -qilpit din GeografulU Ravennatu7,
12) Ap. KARAMZIN, t. 2, nota 318: gperebredosta Dntepr
gi poYclosta v Oltoo.
18) Chronicon Dubnitzense, ap. PODHRADCZKY, Chro
nicon Badense, Budae, 1838, in-8, p. 320.
1) Una actil din 1538 in YENELIN, 164: gSzerban eel ban
ZstIskia
2) BOLLIACU, Poesie national°, Paris, 1857, in-8, p. 1.
8) Aetil din 1429: gna July solo Czauri...o In YEHELIN, 56;
52.
altult din 1480: oda si uzmet vamu na Js7ieo, Ibid., 122; etc,
4) VelT in Archive istorieli, III, 190, probe documentale
cumin -cA, pent la 1450 Rominil din Dacia riiceait urecle,
err' nu ureche, adee4 nu mutasert Inch pe I.
5) Topogr. de la Rom., 7.
6) De reb. net., XXII.
7) Geogr., IV, 14,

256
1STORIA TERRITORIALA
nebag5.nda de sema ca acesto Gilfil sett Gilpit se affla lOnga actualele rturT transcarpatine
Criqa §i Mure§te, incata nu se potrivesce de locti cu GiTulti nostru.
Nesciendti din testurT cumti se chiama in anticitate importantulti rttl oltenii, nu urmeza
Inca impossibilitatea de a n'o pute affla de alurT pe o calle sciintifica nu maT putina sicura.
Metodulti analiticti cere maT anteiti de t6te de a se cerceta dupa putinta, decd sonulti j la
inceputula Jiu/la este primordialti, sett numaT vechiti.
Cu alte cuvinte, trebuT sd definimtl val6rea genetics a initialuluT K in vorba poporuluT
romanti ; clicema : ((In vorba poporuluT romantip, cacY limba cults pote Para. nicT
unti inconveninte salt: supprime cu desever§ire, tnlocuindu -lti in maToritatea casurilora prin
dj (ge, gi) ca la Italiane, une-orT esceptionalti prin t ca in mate din majus, sett prin s de'-
naintea uneY cons6ne, build-6r a vrasbd pentru vrajba.
T6te vorbele de origine slavica cu g in capti an conservatti la noT tntocmaT sonulti pe
care'ltl au la SlavT in prototipurile lord : jbrda, jitni a, jele, etc.
Acesta ecuatiune inse n'arti fi nicT decumti essacta in privinta vorbelorti romane provenite
din alte fontane dealt acea slavica.
Drepta proba, ecce unti tabella :
mug;T, latinesce iugum, dupa cuma se citesce in inscriptiunT §i'n celle maT vechT ma nuscripte"
;
Nio; latinesce Jovis;
Kosii, latinesce deorsum;
Kude, latinesce iudex;
Moe; latinesce loco ;
Zumetate, latinesce dimidictas ;
Mune, latinesce iuvenis;
Zunghiit, latinesce iugulum ;
llturg, latinesce iuro ;
Male, planta salvia ;
Moldd, medianulti so!dum latinulti solidum" ;
Zeta, latinesce sessus in greca bizantina aintocist; ;
Illacit sett jafd, de unde a jacui §i a Mui, din medianulti sac" ;
Mabry,
adecA abcesa, grecesce axnp6c, clawpice, crtinady) dela trilisco ;
litem/d, nemtesce Semmel ;
unguresce szela (citesce selld) ;
Memlugd, pescele salmo ;
la RomaniT de peste CarpatT numele Sigismundus ;
lltigdritd, unguresce szigoru (cit. sigoru) ;
Mumaita, italianesce smalto, nemtesce schmelz. . .
De doue orT avemtl j=d, de §epte orTjzzi, si de ciece orT ).=.-s.
Dupa sciinta filologica transitiunea luT s in j fiinda possibila numaY prin intermediulti unuT
z, astti-feliti ca. smalti buns -6rd a trebuitti antein sä devina zmaltil Si apoTima/td, se potti
8) maNAND., XXII. Cf. ZEUSS, Die Deutsehen nod die
Naehbarstlimme, Muenchen , 1837, in-8, p. 447-8. Cf.
SCHAFFARIK, Slov. star., 408. etc.
9) Acesth, inlocuire a lul j eu dj ne intimpinit in documentele
romans forte vechT. In Archivulii StatuluT din BucureseT,
aetele wonastiril Neagh, legittura 21, nr. 4 si 7, se ails,
in originalit doue erisOve moldoveneseT, earl se confirmit reciprocti,
ambele avendil in vedere acellea-ST mosie; unulii din
11 martin 1445 $i eellh-raltil din 8 decembre 1453; in cello
anteifi gasimu numele proprih: iBarbs Jamcirfip, in cello
allu doullea: aBarbh etamartli
10) Despre analogia semi-vocaleT latine j eu samseritulii
y, din care de assemenea derivS di in limba zend4, velT o
interessantit observatiune a luT BOPP, Gram metre des lengues
indo-europeennes, trad. Breal, Paris, 1866, in-8, t.
I, p. 109. Cf. LOUMYER, Do in prononciation du Grec
et da Latin, Bruxelles, 1840, in-8; RAPP, Physiologic
der Spraehe, Stuttgard, 1836, etc.
11) UtmEscu, Glossariii, in Aibina Bonanescii, supplem.
la nr. ii, 1845, verbo :
12) DU GANGE, Gloss, med. graeeit., 1356.
13) ID., Gloss med. latin., v. sacum.

STUDIULU III, I sr. 267
da ad treY urme de acesta trecere prealabiln a luT s In z la RomanY: zachar din saccharum,
zerg din serum §i zeghe din sagulum.
Inrudirea derivatuluY romang j la inceputulg vorbelorg cu ung primitive s ne agTuta a
(1,4scoperi sorgintea numeluT topicti gag, allti caruYa prototipti este Sil.
Pictet rennOda la o temg sil anticulg riti Silis din provincia venetiana, riulti Silarus din Gallia
Cisalping, si totti-o-date, maY multe ape Sala, Salia qi Saale din Spania si Germania",
In adevert, maT in tote limbele vechT alle EuropeT termenulg sal, cu formele selle regularmente
scgclute sil qi sul, esprima ideia de apd.
La CeltiT din Irlandia verbulti silim insemneza a curge, ere substantivulti sal -spumy si
mare.
Latinesce salum este de assemenea luciulti mariT, si chTarti valurile unuT fluvid, bung ore
to versuld luT Statiti :
Amnis ut incumbens longaevi robora pontis
Assiduis oppugnat aquis : jam saxa fatiscunt,
Emotaeque trabes: tanto violentior ille,
Saevit enim majore salo 1
Latinulti insula si germanulg insel nu sunt decatti in-sala, adecg a in apg.b 1 6; tote precumg
ellenicule viroc_insula, vine dela ova a curge", sell slaviculg ostr ova insula din stru
a curge".
Cu insula sett insel conc6rda si numele avant alltI insuleY: sala", 61.0 in vechTultl dialects
stinsti prusso-litvang salus insemna moTng sea baltd.r
T6te acestea si altele omogene proving din radicala indo-europeg sal sett sar, a curge,
conservatd, maT cu sema in limba sanscrita cu o multime de derivate anal6ge: sara-lace, sarit-fluvitl,
sala sea salila-apa etc.
Plinio ni spune cd. SciliT numTati Silis doue marT riurT alle lord, Donulg in Europa si Iaxartulti
in Asia: a Tanain ipsum Scythae Silin vocant 0", si maT la valle : a includente flumine
Iaxarte, quod Scythae Silin vocantb".
5i la ScitY derg termenulg sil avea acceptiunea generics de apd set de //twig.
0 data clise acestea, dupg ce dethonstraramg maT anteig ca forma cea vechig a GiuluT
nostru a fostti Sil, maT trebul 6re vre-unti commentariti?
Dert o proba. maT decisive decatti tote se conservg pene asta-c11 in limba romana.
§ 53.
CUVENTULU DACICII 'AIL" IN LIMBA ROMANA.
Reproducemti din d. Ionti Ionescu unti pretiosg passagiti relative la idrografia MehedintuluY:
Trecendti delulg set culmea cea maT Malta a veil sea a lunceT MotruluT, damn peste o
a multime de perae cart se numescg jelcurt. Satele din jelturY sunt tote situate Volga albiele
14) Origines indo-europ6ennes, I, 139. Cf. SCHULLER,
Siebenbuergen vor Herodot, 100: aUnstreitig gehoert jedenfalls
siebenbuergische Flussname Schyl zu den aeltesten
Silisa. Cf. sruun, tidier die llrbewohner Raetien3 und
ihren Zusammenhang mit den Etrnskern Muenehen ,
1843, in-8, p. 123: ((Das 7 hema sul, von welchem das mehrfach
vorkommende Sils, Silz, in den lirkunden Sules, Sulles
und Sill, Flussname, urkundlich Sulla kommt, ist wohl ein
und dasselbe mit sal.»
5)
STAT., Theb., lib. X, v. 867.
16) CORSSEH, I, 71: aInsula ist ausgegangen von der Wz.
sar, sal, mit der Bedeutung fliessen; insula bedentet
also: im Fluss befindlich, im Wasser befindlich.a
17) CURTIUS, Grieoh. Etym., 297.
18) SCHLEICHER , Formonlehre der kirchenslawischen
Sprach°, Bonn, 1852, in-8, p. 130, 136.
29) POT; Wuraelwoert., I, 732.
8) PAULI, Prenssisohe Studien, in 'wax, Beitage snr
vergleichenden Spraohforsohnng, t. 7, Berlin, 1872, in-
8, p. 179.
2) mix., H. N., VI, 7,
22) Did., V, 1, 8.
33

25g 1STORTA TERRrTOR1A
aperaelort. In vallea dela Runcurella incepe unti jelta, care se duce si da prin lima, Ia
gMetassartl. Intre culmea Motrulul si lunca MetassaruluT sunt vaile prin cart treat jell uur
i i e. T6te vaile si luncele sunt occupate de ogorele celle malt fertile alle locuitorilort
ti din satele MiculescY, Tihomirti, Cozmanesci, SlavilescY, Sura; era la Sacti j eltult dela
IMiculescT da in j el tulti dela Metassart. Jeltula dela Metassara se pogora in gTosd pe
.1a DragotescY si se unesce cu cello dela MiculescY. Je 1 tu rile aceste minunate se potti ask
semena cu numerOse nervure alle uneT fruncle, caci nervure sunt apele cu luncele lord
celle fertile. Delurile sunt coperite cu pacluri ce infrumuseteza c6stele §i vaile prin carT
a treed j el turil e. Verdeta si activitatea vegetatiuniT este intretinuta numaT de umeclela
.j elturilor ti. Ce art ft canda apa din jeltur T s'arti scote, si cu densa s'artf irriga lun-
*cele ? Ara ft tint spectacola unicti si pe care nu Varna veclutti Inca nicairT, cu tote cg. amt
.calletoritti, §i inca pe gTosd, numaT in Elvetia de doue orT, §i amt vec,lutd multe §i minusnate
Jerre in occidentulti Europe ca 'n orienta, si in Asia-mica, unde sunt peTsagele celle
. maY pittorescY si maT frumosti tnzestrate de natura. In j e 1 tu rile din giudetula Mehedinta
. pe longs matcele lord sunt si allee de copacT; longa matca §i pe albia vaiT stint ogOre ;
.1a polele delurilorti vailora sunt situate satele cu case intre livec;lY de prunT si de totti feelTult
de pomY roditorT ce merge pent sub sprincena delurilorti. Din dreptulti MetassaruluT
epeste dela se incepe vallea in care sunt satele Buhurella, Negomire, Ursoia, Artana si
.Race. Apa ce trece prin acesta valle se numesce j elt t si merge pent la BorescY, unde
se impreuna cu maT multe j elt u r T ce vinti din vaT ci merge tote la Ionescr de se versa
atn
Giitt*1.
Jeltd, acesta caracteristica denumire curate oltena a peraieloru, pe care in dqerta o
vest cauta in restult Muntenie, in Ardela sea in Moldova, ni offers o forma modernisata
a cuventuluY.
Nu maT departe dealt in secolula XVI se clicea Inca flip; pe can& totti atuncT GiTula
se chiama ji/a.
intr'una crisova dela Alessandru Mircea din I z iulit 1571, privitorti la satula TurceniT
din districtulti Gorgia, noY citimt :
«Ad fosta data eY cu suffletele lore luY Zacharia si ceteT selle mosia in TurcenT pe jilpi in
. suss, era m4a luT ManTu §i Stand este giumaatea cea peji/cii in giosii.2.
Si maT departe :
aHotarula sa se scie dela gura jiltulunO.
In acesta importanta documento termenula ji/pi se repeta de cincT orT.
Asti -felia vorba dacica ail, devenita jili printr'o lege de preferinta a fonetismuluT romana,
dui:4 cuma amt veclutti in paragrafulti precedinte, traesce penis 'n momentula de fata in
Oltenia, s'apoY numaT acollo, in deminutivula jil iz, contrast din ji/utit prin perderea luT u ca
in usa din usuau.
.Yi/d, ea; jilp1, perett; accts o legitima posteritate directs a siluluY Dacilora.
Si cate maT sunt aatele, menite a se desmormenta din limba romana cu incetult de catra
sciinta istorica, cu tote pedecele ce -T pune in calle pedantismulti unord inchipuitT
filologY,
carT inlatureza orT -ce nu li se pare a ft destulla de ciceroniani in graTula nostru, uTtanda Cu
naivitate ca () limba, Iasi unti individa, se nasce dintr'unti tats §i o mums, nu dinteunti fan-,
tastica androgina.
Inainte de a trece la cella-l'alta nume anti GiuluY, sa ne oprima o clipa assupra unorti
dud omonime.
1) Agrioult. in Mehedintfi, 72-73. ariev i czet emu otczinu Turczani at zsatsu u gor, a Oczins
2) Documentele m-riT Tismena? legitura 40i nr. 6, hi RManTulov i Stanov est pol ot zsiltzu u dold,
Are hivult Statulul: akako ant dal' s's nichni duszi Zacha,. 8) Ibid.: a i chotarul da se znaet ot usta
seam...

STUDIULU Ws 114.
us
UNDE 4 POEM DISTRICITULU DE JALESIU DIN SECOLULU TIT?
Una perid numitti Jale§a din gTudetula Gorgiti se citesce degia in diploma ntirciana din
1387% era actulti confirmativa dela imperatula Sigismunda din 28 octobre 1429 ni spune
si maT limurita ca pe malulti acestul riuletd se afla satulti Arcanie, care in realitate essistg.
acollo pent asta-c;1T, incata nu maT remane nicT o indouell ca Jale§ula din 1387 Si 1429
este identicti cu actualula Jale§a.
Dupa numele acestuT Orin insusT districtula GorgiuluT in acellea-§T doue documente se
chTama gTudeta de gaiepi
La prima vedere se pare curiosUI cumti de s'a botezatti o regiune intrega dupa numele
unuT riuleta Para nicT o insemnetate, canda scima ca nemicti nu 'Ate fi maT secundarti §i maT
tertiard decatd pertulti gorgianti Jale§a, unti bietti affiuinte allti periuluT Suhodola, carele
la thndula seta se versa in periulti Bistrita, tributara ertS§T anti periuluT Tismenal totti din
peria in peria!
.
I It.
Dera sunt ore maT respectabile pertulti Covurluiti sea pet-1'111a Tutova, dupa carT se chTa-,
ma doue importante districte din Moldova?
Singura obiectiune ce ni s'ard puts face, este ca satele Ploscina, Cire§a qi Leurda, mentionate
in diploma sigismundiang, ca facenda parte din I gTudetula de jalpsd A, appartina
asta-cli MchedintuluT, nu GorgiuluT.
Da; inse elle se affla anume la marginea dintre Mehedinta si Gorgiti, incatti nu trebula
dupa secolula XV decata o mica modificare administrativa p2ntru a le lua dela unulti §i a
le da celluT-l'alta.
Totti asta-felia satulti oltenti CumaniT la Dunare nu maY departe decata sub Mateiti
Bassarabti era documentalmente alla MehedintuluT3, pe canda asta-d1 face parte din districtulti
Dolgit14.
Totulti probeza cg.'n vechime districtulti mehedintena se intindea maT multa decatd acuma
dela vesta spre osta, adeca calca peste Dolgiti, §i maT putind decata acuma dela sudti
spre flora, adeca era calcata de Gorgiti.
Acosta se confirms pe deplinti prin mappa OltenieT, essecutata de catra armata austriaca
la inceputulu secoluluT trecutli §i unde sunt indicate hotarele tuturorti districtelora.5
cce de ce, inca o data, .gIudetula de .7 alesit E din epoca luY Mircea cello Mare este
Gorgiula ,
allti caruTa nume actuala Gor -Giti insemna slavonesce N Giulti-de-susti 6,
dupa cumti Dol-Giti, numele invecinata silo districtuluT craTovena, vrea sä dica totti slavonesce
4Giula-de-giosa A .
0 noun proba din celle nenumerate, cuma-ca slavisarea nomenclatureT a fosta la noT unti
simplu effects moderns allti influinteT culturale a cirillismuluT, rti nicT decuma allti unul
yechiti ammestecti corporals cu Slavil!
I 66.
ORITINZA CUV1NTULUT 01ALitUfl.
Prima sillaba a numeluY gale0 este evidamente sal, cu aceia-T ratiune cu care Jag e sit,
ambele numT offerindu-ni doue derivate collaterple din radicala ariana sal, a curge, dih
care provine acceptiunea substantivala de 'rill D
1) VENELIN, 10. 4) FRUNp., Diet. top., 128.
2) Ibid., 66. 6) Valaehia eis-alutana in sues quincine distrietos
2) Actele monastirit Tismbna, legitura 14, in Arohi- divisa, in HoLESERI, Aurarin romanodaeioai ed. Seivert,
yglit Statulul din Bucuresd. posouil, 1780, in-8.

280
1STOR1A inakITORIALA
Este maT a-nevoid. inse a limpec,li a doua giumetate a cuventuluY a Jal-esti : suffissulti e§.
Ella] ne intimpina de assemenea in alte numl locale, ca fluviulti Arg-e§it, periulti Brat-0
din Nemta si laculti Brat-e§ii din Covurluiti, muntele COrn-e§d din Gorgiti, GO-e0 si BUt-eg
din Argesti, Pand-e0 din Dimbovita, Gur-e§g, Bab -e§d si Grot-e§a din Prahova, Sped-e§g
din Buzeti etc., apol in numi personale ca Rar-e§g, Scal-e0, Pen-epl, Or-e§a, V6rd-e0,
Ba Racl-e§a, Mar-e§ti si altele; in fine in vorbe ca gal-e§d, front -e§d, 6ch-e0, trop -e0,
len-e0 §i
asa maT departe, tote cu accentulti pe penultima sillaba.
In limba maghiara suffissulti es (citesce e§) formezaregularmente adjective determinative:
egyenes, penzes, beteges, rgszeges, dreges, nemes etc., §i este certtl el Unguril 1111 fats imprumutata
prin vecinetate dela Romany, cad ella se afla si'ntr'o alts limba finesa forte departata, anume
la Laponr; dera trebul Ore O. conchidemti de aci vice-versa ca e§g arts fi la noT totti-d'a- unaunt
rnaghiarisma, intocmal dupa cuma nik este tots-d'a-una unti slavismti set's gig unti turcisma ?
Cu alte cuvinte, nesce termenl ca Arge0 n buns -6ra, carToffera tote indicile unel inalte
vechiml, 0, fie posteri6re in limba romans veniril Ungurilorti in Pannonia in secolulti X ?
Essista unti migla-locti decisivti de a respunde la acesta intrebare.
Ca posteritate directs a Tracilora, ArnautiTsunt de acella-sT nemti cu Dacil, faira ca totusT
la cOstele Albaniel sa fi lOcuittl vre-o data Unguril.
ET bine, in limba albanesa radicalele verbale formal prin suffissulti es, cu accentulti pe
penultima sillaba ca si la Romani, pe candy la Ungurl ellti p6te fi si pe sillaba ante-penultima,
termenl substantival) si adiectivall ca:
mbnles, semenatora, dela mbtel, sementi ;
mbyles, accoperisa, dela my, inchiait ;
nemes, blastematora, dela nem, blastemti;
prises, corruptora, dela pri5s, corrumpti ;
rYepes, callati, dela rsiep, despolu;
Napes, chiaia, dela hap, deschidt ;
hekns, sufferindti, dela hekt, tragic etc.
Cate-o-data intre radicals si suffissti se intercaleza o consuna, ca in :
pimes, betival dela pi, bets ;
hames, mancati, dela ha, mancti;
perghnnes, spionti, dela perghnig, panaesca etc.
Une-orY in loculti consunel figural vocala de legatura e, ca in :
rembees, hop, dela remboig, rapesctl;
malekees, pops, dela malekoig, afurisescti ;
kembees, zarafa, dela kembeig, schimbt ;
kendecs, cantareta, dela hendeig, canto etc.
D. Hahn constata unti singura cast, in care suffissulti es este secundara, adeca se adauga
nu catra o radicals verbala, ci la o tema nominala: vendes, pamententi, dela vend, loco.2
Albanesult es nu este decato suffissulti arianti primarti as, carele in maioritatea casurilora
cere accentti pe penultima sillaba, adessea pe ultima, nicT o data pe ante-penultima.
Acesttl saffisstl in limba samscrita formeza:
a. NumY abstracte neutre ca:
tAras, rapecPciune, dela tar, a strabatte;
rAhas, taTna, dela rah, a uTta ;
cavas, putere, dela pc, a marl etc.
A.
Appellative neutre ca:
i) WFALVY DE MEZO-KOVESD, La llongriey Paris , 1872,
la-8, p. 46. 2) HAHN, Alban. Stud., Gramm. 40.

STUDIULU III 1 66 261
crafts, urechil, dela cru, a mug ;
ctitas, spiritti, dela cit, a cugeta;
papas, apa, dela pi, a be etc.
Y. In dialectulti vedica, prin trecerea accentulul pe suffissa, adjective ca:
tarns, lute, dela tar, a strabatte;
tavcis forte, dela tu a mari
apetS, activtl etc.
In limba litvana suffissulti as scade la es ca §i la Albanesl, maT lungindu-se printr'untl la
complementarti:
edesia, mancare, dela ed, a manca;
deghesia, augusta, dela deg, a arde;
debesta, norti etc.
Lassamti la o parte transitiunile suffissuluT as in limbele ellena, latina, celtica, gotica,
slavica. etc., in earl tote ellti se manifests maT multa sea maT putinti in diverse forme scaclute3.
Avemti acumti a stabili o distinctiune forte essentiala
In limba maghiara suflissulti es este eminamente secundarti, unindu-se adeca numal cu
teme nominale.
In limba albanesa, ca §i'n tote celle-l'alte de tulpina indo-europea, suffissula es este aprOpe
esclusivamente primara, legandu-se cu radicale verbale.
In limba romana suffissula cp. e celle maT de multe orl secundarti. ca in trupe§d dela
trupd, lene§u dela lene, corne§U dela cora etc., fiindti prin urmare de origine maghiara, cu atatti
maT multa cd unele vorbe sunt identice in totalitatea compositiunii, de pilda chipe§d
/apes ; ne intimpina inse din canda in canda, pe de alts parte, suffissulu primarti q t tocmal
in termeniT ceT maT vechl din nomenclatura topografica, de essemplu tilrge§d dela o radicala
arg, Pande§d dela o radicala pand etc., cad tote, departe de a presinta ce-va ungurescti,
denunta o antic, proveninta dacica, nedifferinda intru nemica de formatiunile albanese cu es.
De acesta din urma natura este §i numele Jale§uluY.
gat-eg correspunde din puntti in puntti samscritulul sal apa, formatti prin suffissulti
as din radicala sal, a curge.
§ 50.
RIULU GILORTU
Pe longs gild sea Silis §i Oalepi sett Salas, Oltenia maT are Gilortulti, una insemnatti affluinte
alla GiTuluT §i'n a caruTa prima sillaba degTa d. Valiant recunnoscuse pe gib; derti
s'a incurcata assupra ortuluY, derivandu-la din latinula ortus, inceputti.
Ca §i 02/17, acesta misteriosti ort p6te fi descoperita numal intr'unti strata limbistica an-
teriorti pe territoriulti nostru cuceririT romane; din fericire, graTula romanti a conservatti
in adevera o vorba, o vorba maT remasa asta-d1 in canturile poporane celle maT archaice,
care p6te sa ne conduca la o seri6sa solutiune, Para ca sa fima constrin§T cu d. Valiant
a face din Gilortti pe tatala GiuluT: a Gilli-ortusn.
Vorba in cestiune este: Qorto- mantis, anti cariT intellesa appare forte limpede in urmatorulti
passagia alla ballade eMie6rax. :
.$1
se sfatuira
a Pe 1'appusi de sore
«ea s mi'la °more,
«Pe NAM Moldeven6,
Cii-1 maT ortomanti,
Vare of maX multe,
3) BOPP, Gram E., § 931-936.-- SCHLEICH&R, Compendium, § 230. eta.

262 1STOR1A TERRITORIAT4
en in ballada aBalaurulti
glfulte qqi eomute,
($i eaT fnviitati,
.Si citnI maT bArbag
.Cella yitezil de ortomanii
a IzbIa negrulfi dobrogen6,
gqi cu pals Id ma noun.
.Tala
brtlaurii In (loud ...a 9
Vrto-man se descompune in orto §i man.
atan, germanulti mann, celticulti mon, sanscritulti manes Si mane, omtl, ne intimpina in
limba romans ca finalti acollo unde se cere a se da maY multi, vigore fondulul espresso in
prima parte a cuventuluT, adeca a face ideTa maY bcirbatci ; asta-feliti din gogi, prostti, gogo-mang,
§i maY prostti ; din hop; banditti, hop-mang, Si maT banditti ; din marghiola glumetti,
italianesce mariolia, neogrecesce papytoVa, marghtolo-mang, §i maY glumeta ; etc.
Acella-§T rollti gioca in alte vorbe romane finalulti andru, elleniculti av3p6;, din indo-europeulti
nara=anra cu intercalarea euronica a lui d intocmaT ca in francesulti gen-d-re din gener,
samscritulti§i zendiculti nar, celticulti nerth, sabinula nero, albanesulti nteri, adeca erstS§T
omti sea barbatti ca Si man; buna-Ora: flaccii-andru, ce de mai //data; copil-andru, ce de
mai copild etc., era intr'unti basma poporanti fOrte vechiu: setet-andru, ce de maY setosit;
chitaclu- andru, ce de maY tute; falca,cU- andru, ce de maT falcosii3
.Flan §i andru n'ati pututti remane in graiulti nostru decata dela Dad, uniculti stratti primordialti
peste care se suprapusese immediatti elementulti latinti.
atan in cuvintele romane compuse fiindti o simply intarire, cats dero sä cercetamti valOrea
luY orto, in care se copprinde simtulti fundamentalti alla vorbeY ortomang.
Acesta orto este cu totulti nedependinte de greculti bp06q, dreptti, a caruia forma dorica.
popek* correspunde arianuluY vardhe de unde anevoia se pOte deduce tema orto, evidamente
nascuta, ca §i 'Ott din .7A dintr'unti prototipti arta.
Erodotti slice ca numele cella anticti alit' Persilorti a fostti 'Arccice Si ca'n limba lorti cuventula
arta insemna ce-va mare, gym%
Lessicografulti Essichiti este Si maY esplicitti.
Intr'unti passagiti ellti ni spune ca vorba arta avea persianesce trey intellesuri: mare,
p.iyac;
luminosti, Acy.isp66; Vitezi1: ApTatot, el tiptoe; 'zap& llipaate.
Intr'unti aka loch mar adauge ca forma artad insemna la Persl «drepta*: 'ApTceec,
GI Bixatot, STcb Ma ro%
Mare, luminosti, vitezti, drepta, ecce dera unti bogattigruppti de acceptiuni alle termenuluT
arta in antica limba persiana, tote fOrte apropiate de ceia-ce esprimati Dacil prin orto.
Rawlinson a adunatti din fontane classice urmatorulti registru de nu mi proprie medo-persice
copprinslenda cuventula arta, pe carT nu T-a fostti greti a le esplica cu agiutorulti limbeTzenclice:
Wrtabardcs, din arta Si v?reto, celebru : forte celebru;
j'lrtabarzancs, din arta §i berez, stralucitti: forte stralucitti;
c7Irtachacus, din arta §i hakhci, amicti: forte amicalti;
Wrtapatas, din arta Si paiti, domna : mare domnti ;
Wrtasyras, din arta §i aura, sore: luminosti sore;
1) ALEX., reel. popor.) 1.
2) Ib., 12.
3) SERREA, Timid lei Titling, fn Colamna lal Tralan6,
t. 3, p. 66. No intellegema net de a manta d CIPARIU,
GrammatioalimbeI romane, Bunn, 1869, in-8, t. I, p. 360,
e5's1 InehipueseL eit andru este o terminatiune deminutiyin,
(Aaiun ea essemplu pc alfeilandru. In acestil euventii
Mime voi4elltin e deminutivu, pe Audit andru, din contra,
:
fllti augmentezit, dandu-Iacceptiunea de : ea de mat *end.
4) AHRENS, De di elect o dories, GOttingte, 1813, in-8, p.48 .
5) PICK, Vegleiehendes Mrterbuoh der indegerma,
nleohen Sprachen, Gittingen, 1871, in-8, p. 184.
6) HEROD., Ur, 61.
7) Ibid., VI, 98.
5) HESYCH., V. oteraios.
0) Ibid., v. devoihe. Of. STEPHAN. !MART., V. OeVIIIN.

truntutu 111, # 57. 143
Artaxerxes, din arta si kh,satra, rege : mare rege;
Wrtochmes, din arta §i takhma, tare : forte tare etc.".
In limba zendica arta ni appare sub formele collaterale : areta, ce-va perfectd ; aretha, lege;
ereta, inaltti; erethi', dreptate; erethwa, adeveratd etc.
Cuventuld arethamanr, dreptd, legalti", reproduce pens si partea finals din alld nogtru
ortomanii, pe care'lti regassimd de assemenea in numele proprid persiand qtrtamenes
Din limbele eranice moderne, totti acs appartind armenuld ardar si osseticuld aldar in intellesd
de stapanti", erti Pictet reduce la aceTagT tema pe celto-irlandesulti art, nobild",
si Curtius pe greculti eipn, dreptd, pe apertl, forts, pe apt in eiptaToc, cellii mal bunts etc.".
Arms maT puts mentiona pe modernuld persiand ard, voTnicti.
TOte acestea ne readducti la a orto-manuld o romanti.
`Ore°, primitivamente arta, implicandti ideia fundamentals de ce-va bunt, dreptd si vitezt
totd-o-data, adeca unti complessd ce s'artl puts traduce prin voTnictiv finalulti man vine de
maT intaresce acesta notiune, astti- feliti ca orto-man vrea sA clica : e fOrte voTnicti R.
Dern constatandu-se antica essistinta si nuantele de semnificatiune alle cuventuluT
orta conservatti chTard in limba romans, dupa cuma constatarAmd in acellasT timpd totti
in limba romans cuventult jilt, ce este ore

2134
ISTOIiIA TERRITORIAL!,
Puntuld, la care trebuT sä revenimd dupa acesta lung, escursiune, este duplicitatea nominala
a GiuluT.
Pe lOnga Sil, pastratti in gura poporulul nostru si care cata sä fi fostd numele parpT
superi6re a GiuluT, cacY nu pe campid, ci in regiunea muntOsa se operase ammesteculd elementuluT
latind cu cello dacicd dandil nascere nationalitatiT romane, acestti fluviti maT
purta totd atuncT in portiunea'T de giosd unti aka nume, ce se afila inscristi peste putint
dupa cucerirea DacieT in pretiOsa compilatiune a luT Ptolemeti.
Immediate spre appusti de Oltti qi immediatti spre restiritti de Terne0i, in maY multi
appropiare de cello 5.nteiti, geografulti alessandrinti face a se versa in Dunare, nu departe
de gura riuluT Cebru de pe mallulti oppusti anti BulgarieT, unit fluvid in care degTa Ukkert
a recunnoscutti pe and nostru Giti.1
Ptolemeti, dupa tote editiunile, i11t1 numesce TaPv; derd tote manuscriptele, de altd parte,
ne autorisa cu acella§T drepttl de a citi Apatfl.,
cad atatti in testti precumti §i pe mappa
acesta cuventd figureza nedespartitti de prepositiunea elisibila mea, astu-feliti ce de'naintea
testuluT KaT0p043,006KOT01A00 depinde dela perspicacitatea editoruluY de a preferi pe Itca' 'Apapc,svoc
nosalAoLS sett pe %as& `PaPavoc =ape, adeca: «catrt riuld Arabti" sett a catra riuld Rabd s, una
din doue.
Zrabd sett Rabic, orT-cumti s5, fie, vomit desbatte alurT originea qi semnificatiunea acestuT
nume; ad d'o cam data ne marginimd a constata ca aqa se chTaml Giuld in Ptolemeti.
Pentru a preveni in asta privintl orT-ce controversa, ecce in fac-simile buccata oltena
a DacieY dupa codicele vatopedianti din secoluld XIII, cello maY vechiti manuscriptd cunnoscutd
alld opere luT Ptolemed :
45
4
a
0
A 0
Z2Miivatot
Tavaj
Ern-
Ta,
zeirpAz
C
oe
0
g KOT.
axov
.
nuns rea)
r'astia
xs;c2, esa 21Ivaois,
Acollo derd unde se descarca in DunAre, Giuld se chiama 7/rabd set Raki, numele ce'r
dedera probabilmente invecinatiT Mid de long, Pamapia MuaGiv) facendu-le apoY cunnoscutd
1) Geogr., III, 2, p. 603: glibabon=Schylly.-- RATAN-
CSICH, De Istro, 47, credo c4 e Muresuld, uitAndu eft acosta
nicl to Dunare nu se ',era, nicl intro 01th 9i Teme0
'Meru
110vq1aTAvat01
A er Ata
Kov
-teas, Ilivav
t:
k
tr
,;(-7---)ea.
f.., . -evim
g :: _
0
,
...I.
ci....u.etriTtcrot
"!C
^14
N...s.
4.,
ti
x
44 ''''''
Rs
0-3 0 4.1
A
nu curge, nicY aprOpe de gura CibruluY nu seadii, treIconditiunT
essentiale pe earl tote le satisface
2) Geographic de Ptolemee, ed. Sewastianoff, Paris, 1867
in-4 maj., p. XXXIII Ri LXXVIII.
0
60
P/Y1-
0V0V
46

STUDIULU 111,1 59. 286
Grecilorti, prin intermediulu carora va fi agTunst pene la Ptolemet ; maT tncollo in mung
acesto fluvit se 4icea silo, transmittendu-se cuventult prin mostenire dela Dad la Romani
si persistandt pene 'n clillele n6stre.
§ 59.
CONCLUSIUNEA DUPRE FLUVIELE BINOKE DIN MUNTENIA.
In paragrafiT preceding ne-amt incredintatt ca :
z. Dunarea din vechimea cea maT canunta a purtatt doue numT .Y.ster dela gura pene
la Oltt, adeca to regiunea campena, si Wanubius dela Oltu in susti, unde'sT sparge longa
Orsova unt drumt intre Balcant si Carpag;
2. Oltult avusese eresT doue numT: alaris pe sesst §i ,:711ta in munti;
3. Giulti de assemenea se chiama Arab set Rab in partea'T inferiors, pe cando locuitoriT
zoneT de sust tilt cunnosceat sub numele de 811;
4. In fine, dupa ce demonstraseramt maY de'nainte ea Argesult se numla 4Iarisca pe campia,
amt aratath apoi in trecett anticitatea nume alit set eArgas, assupra cdruia
vomt aye a vorbi pe largt maY departe in monografia urbilord si carele nu incgpea
aiuri decatti la cursult superiors alit acestuT fluviti.
ester-anubius, ataris-eAlta, atarisca-cArgas, ecce dert o bogata binomitate
fluviala, din care inse RomaniT nu cunnoscti decatt numile celle curatt munt6se: _.)uncire §i
nu Istru, 'Oita si nu Maris, Ciiu si nu Arab, Orgeg si nu Marisca; ceTa-ce probeza Inca 0
data ea nationalitatea nostra se nascuse esclusivamente pe plait, de unde s'a pogoritti pe
sesst cu multi maT tarclit, avendt degla o limbt formats.
Fata cu acestt tabellt binominalt se mar nasce o noun intrebare.
Affara de Dunare, care appartine asa 4icendti Europei intregT, celle- l'alte trey fluvie alle
nOstre date cu doue numT, °hula, Giulti si Argesult, se afla tote in giumetatea cea occidentals
a Terrel- Romanesci.
De ce Ore O. nu fi fostt tots asa de binome riurile ce-va maY orientale, maT cu sema
Dimbovita si Ialomita?
Problema fiindt dintre celle maT interessante, suntema datori a-T accorda unt mornentd
de attentiune.
§ 00.
DE UNDE it PANE UNDE AU LOCUITU SLAVII IN MUNTENIA.
Multi cent mare )1inlovita, rtuletulnimlovnicg ce se versa in Neslovt, periult 53iimbg din
Prahova si periult $umbravent din Tutova, tote deriva din tema slavica climb, avendd semnificatiunea
de stegiaro, de unde limba romans are dumbrava: (quercetum, Eichenwald) si
dumbravnicii (melissophyllum, Waldmelisse)1.
Toth de acollo maT avemu noT dimbd (collis, Hugel), cad verbult duliti set dimbiti insemna
la SlavT a sta in sust, erectum stare, ceTa-ce se applied d'o potriva cdtra unt arbore
si catra o
movilaa.
Lassandt inse la o parte acceptiunile celle secundare, vorba climb esprima in tote dialectele
slavice, vechT si noue, ideTa principals de stegYarzl.
D. Bolliact dice intr'unti articolt ;
Pentru ce apele veilt alle DimboviteT se chTama vort spune-o norocitiT gene -
ratiunilorti viit6re *3.
Fart a astepta mortea generatiuniT presintT7 noT vomt respunde de pe acumil venerabiluluT
nostru archeologt, ca apele celle vercg alle Dimbovitei se chiama Dimbovita tocmaT
2) MIKLOSICH, Lexie" 190.
I) Lexicon Budanniny 200. 8) Tgrgovistea,In Column lni Traianfiy t. 3, p. 301.
84

280
1STOR1A TERRICORIALA
pentru ca Slavi lorti de pe la inceputulti evuluT mediti, ca si d-luTBolliacti maY de-una-cli
elle se parusera vergt.
Winzbovita se descompune in trey partT constitutive egalmente slavice
1. Radicala d2mb, stegiarti;
2. Desininta adiectivala va: dtmbo -va, prin care cuventulti Tea intellesult de a a stegYaruluY",
adeca ((NO. de stegTarti a ;
3. Suffissulti ire, generalmente deminutivti, aci totusT semnalandti numaT substantivarea
adiectivulul D2mbova, ca srn
o multime de alte casurl de numY proprie locale, cullese de d.
Miklosich4.
'Inzbovita cea verde, dupe cumd o numesce d. Bolliacti, nu este filologicesce alto ce-va
decatti o a NI de stegiarti a, ern niddecumti unti Messia allti generatiunilorti viitOre, sett vr'o
imaginary vorba latind Ambaevites, adouevilea, dupacumtitSYtnchipuTauntirespectabiltti filoromant15.
SA trecemtl la Ialomita.
D. Bolliacti, pe care ni place a'lti city de cite orY este in gTocti observatiunea esteriOra
a lucrurilorti, ni spune:
a Cine pOte vice ca. Ialomita nu este cea maY galbend garla ce avemtl in terra nostra ?a6.
D-sea retacesce inse ca,ndti esse din familiara sfera a impressiunilorti de pe nature, adaugandti
ca art fi cititti in nesce crisOve de pe la i 600 chTarti numele de 'Qalbena si cd insa-sT
vorba Ialomita arti deriva din reab doricti (!) si din mita, a galbenti intr'unti dialectic celto a(?).
D-sea retacesce, cad:
1. In istoria nu se vorbesce cu a foilletandti prin chrisOve gassescti= dupe cumti se esprima
d-sea, ci se indica datulti cronologicti allti documentului si loculti numerotatti unde se affla ;
2. Nu numaT pe la 1600 acestti riti purta actualulti seta nume, derti Inca la 1387, intr'unti
crisovt anti monastiriT Nucetulti, unde Mircea cent Mare daruesce calugerilorti tote
b bile penis la guraJdomitet: a dori do ustie Jalovnitzi DI;
3. Dace Ialomita s'a nascutti dintr'o inchipuitalimba mixta celto-dorica din anticitatea cea
maT departata, apoT uricariT romanT de pe la 1600, call nu scieati nicY doricesce, nicY cu
atatti maT putinti celticesce, cumti ore O. fi pututt ghici atatti de bine a acea constructiune
verbala vrea sä cal a Galbena a?
Astti- felIu, din tote teoria d-luT Bolliacti numaT culOrea galbend a IalomiteT remane in picTOre,
duffle differindti in adeverti adessea prin nuante, fie din causa compuneriT geologice
relative a albielora, fie din a diverseY nature ski dispositiunT a malurilorti, fie din a materialuluT
de alluviune ce carry.
NoT amts vecluttl maY susti el Dimbovita, desi verde, totusT nu s'a numitti verde, ci numal
prin associatiune de idee cu verdeta s'a visit a foid de stegTarti.a
Totti asa Ialomita, in locti de a se dice galbend, sY-a capetath unit nume dupe o aka proprietate
a sea maT pronuntata, care pOte se, fie cu gdlben4d tntr'o relatiune forte indirecta.
Deca popOrele art chiama tote riurile lorti numaT d'a-dreptulti dupa culOre, vocabularulti
idrograficti arti trebui se, fie fOrte scurtti, de Ora-ce numerulti culorilorti propritt vise
este de totti marginitti.
Forma cea corrects a numeluT Ialomita, pe care amts veclueo in diploma mareluT Mircea,
nu este cu m, ci cu v: a Ialovita 2.1
4) Me slavlschen Ortsnamen ans Appellativen, Wien,
1872. in-4, p. 22: iDas Suffix itza tritt an Substantive and
Ian Adjectiva; im ersteren Palle bildet es Deminutiva; im
iletzteren substantiviert es.* Probe de a doua sped& : Belitza,
Blatnitza, Borovnitza, Brankovnitza, Brestovitza, Bre-
znitza etc., intro earl Dubovitza, Dubstitza, Dubnitza, Dubovitza,
de aceiall radicalit cu Dtmbovita.
6) VAILLANT, 1, 88.
6) Supra note, 3.
7) Adele m-ril Cozia, legiitura nr. 40, In Arehivulii Statulul
din BucurescI.
:

STUDIULU Ill, § 80. 267
2si din crisovulti mircianti: Ialov-vita provine din facultatea limber slavice de a adauga
acestti sona catra suffissulti ita sett de a'la supprime, purr §i simplu dupa consideratiunT
momentane de eufonia.8
Cu primitivulti v Ialomita ne intimpina degia in scriitoriT bizantinT din secolir VII §i VIII
dupg Cristo
Teofilactu Simocatta, morta pe la annula 64o, o numesce 'HX(Pacyla.9
Calugerula Teofanti Cronografulti, ngscutd pe la annulti 784: 'apt:012.1°
Schaffarik transcrie ambele aceste grecisme prin Movace" §i traduce insu-sT numele, ca
si cello nostru incaT", prin Ialomita.
NoT credemti ca. o transcriptiune maT adecuata din gmtpada §i SOcocia este Ja lovka.
In adeverti, a§a se ()ice Ialomita §i in cronica maghTara a lur Iona de Kikullew din secolula
XIV."
Suffissele 4a §i ka fiindti perfectamente ecivaliniT inlimba slavica., mar allesa in numr proprie
locale, Dimbovila se chiama une-orT si ea Dimbovca."
Elementula materialti alla cuventulur ninda determinate, sa ne 'ntrebama acuma: ce
vrea sa clica Jalovita sea Jalovca?
CeTa-ce caracteriza regiunea propria clisa a Ialomiter nostre, dupg. cumtl arna indicat'o
degia in parte vorbinda despre bordeie, este o pustietate mlascin6sa §i nerodit6re, unti
felTu de Sahara a Dade,
Descrienda sub annula 590 espeditiunea BizantinuluT Prisctl contra Slavilorti dela Ia lomita,
Teofilacta 4ice :
111)5.ndo peste mlascine, GreciT s'aa incurcata intiuna pericold estrema, incatd t6ta o§tirea
a art fi peritt, decd tribunulti Alessandru nu reu§ra s'o scota cu grabs din acelle locum Wean
§1 noroi6se. 91"
BizantiniT trecusera atuncr Dunarea la puntula numitti actualmente Vadula-oir, de bra -ce
Teofilacta ni spune ca. mar indata er ati §i sossitti la Ialomita, ceTa-ce e peste putinta la
orY-ce alts trecet6re danubiang., cacT immediate mar susti numer6se insule desfact Istrula
in mar multe ramure, ere immediatti mar grosti se intrepune intre ella §i Ialomita uriapla
brata dunarena Borcea.
Peste catT-va annT GreciT trecti Dunarea intr'und alto loco cu multd mar spre appusti,
anume unde-va intre Turtucaiu §i Silistria, cacT Teofilacta ni areta ca. era departe de Ia-
lomita; §i apor mergenda inainte spre acesta rig, er nemerescti scrlitorult bizantina
upeste nesce locurl Pei ceps, retacindu vr'o trey Mille. I 16
Teofanti §i traducetorula sea latina Anastasia Bibliotecarula, care traia pe la annulti
850, sunt nu mar putina esplicitT assupra naturel fisice a spatiuluT intermediarti dintre Dunare
§i Ialomita: arida inaposape loca. D "
EY bine, acesta sterilitate a terrer ialomitane de giura in grurti trebura sg. fi isbita pe SlavT
mar multti decatti chiarti culorea galbena, care impressionase atatti de multa pe d. Bolliaca.
S'ara putt vice, ce'T dreptti, ca ideia de ga/berig, fruncla galbena, fats galbena, nu e Para
legatura cu ideia de sterilitate; noT totu§T suntemtl dispu§r a crede ca la formatiunea numelur
Ialomiter acesta poetics associatiune n'a grucatti maT nicr unti rolla.
8) DOBROWSKY, Institutiones linguae slavioae, Vindobonae,
1822, in-8, p. 307: ailliqua pro itza amant nitza:
epievnitza, kormitelnitza, chranitelnitza etc 3
9) Historia, ree Bekkerus,Bonnae,1734,in-8,p. 257, 279.
10) Chronographia, rec. Classen, Bonnae, 1839 , in-8, t.
1, p. 425. Cf. ibid.,ANAsmstus, Historic ecclesiastics,
t. 2, p. 129.
11) Slow. Stun., 567,568.
12) Cron., 1, 116. $incai aaduce numaT pe Teofanii, nu
9i pe Teofilactil, carele iuse acesta este mat importantft.
dice --
13) In Chronicon Budense 329: 'cum exereitu prodicto
?
.fluvium Panetta, ubi fortalicia et propugnacula erant per
eVlachos firmata, potenter expugnando pertransienso. In
paleografia latin6 n §i u scriendu-se in acella-§1
moth%, a-
vomit tab dreptulti de a correge Months in Mucha.
14) Dm: DOMbOyCha 0 -- Cf. micLosicu, Die slim Ortsnamen,
p. 19, § 7, si p. 22, § 20.
15) THEOPHYL , lib. VI, cap. 8.Cf. STRICTER, II, 58.
16) lb, VII, 6.
17) THEOPHAN t I, p. 426; t. 2, p. 129.

289
1STORIA TERRITORIALA
OrY-cumti sä fie, este certli el sterilitatea predomnesce in casulti de fats, assupra galbenellet.
Adiectivulti ialov, de unde ialovira Si ialovka, ca §i dimbovita§i climlovka din climb, doue forme
substantivale ecivalint; insemna in tote dialectele slavice: aridtt, sterpii, neroditorg, fie vacca,
fie camptil fie (Sig, fie arbure."
Ialomita, care scalds inde§erta profilulti vastuluY baragant.1 fara salt' p6ta fertilisa, este
fluviulti cello maT sterpti allti RomanieT.
Amti demonstratti ca Dimbovita cea verde §i Ialomita cea galbena sunt nesce numT eminamente
slavice, pe carY Romanulli nu le -arts pute traduce decato prin Joii - de -steg Yari1
§i Sterpg.
Vomit vorbi aYurT despre Prahova, Ilfovti, Cricova §i celle-l'alte rine secundare, tote nu
mai putinti slavice prin nomenclatura. §i tote in patratult campena orientalti aliti MuntenieT.
Aci este locult de a constata atata cal de calla ssista Dacia, Slavil, ca elementti
compacta, n'ati locuita nicY o data §i nicY o data n'ati fosta in stare de a parunde in Terra-
Romanesca decatt numal si numaT in portiunea territoriala copprinsa intre Dimbovita §i
Ialomita, agTungendu spre appusti pene la Arge§ula de &sit §i intindendu-se spre resarittl
dincollo de Buzea.
Despre Moldova noT nu vorbimtl aice.
Oltenia si muntiT dela Muscella pent la Vrancea ati fostti pururea vergurq de orT-ce
impoporare slavica.
Teofilactti §i Teofanti, scriitorY de cea, maY inaltd autoritate, cello anteiti fiindti contimpurent
evinemintelorti §i cellti aliti douilea basandn-se pe memorie sincronice, marg-inescia in
modulo cells maT decisivti Slavonia dela Istru, din secoluTti eY de apogeal intr'o sfera ce-va
in stanga §i ce-va in drepta de Ialomita, nu maT incollo.
0 mArturia totti atata de prefi6saogassima in Bizantinulti Menandru, unti scriitora erosi
contimpurena evinemintelorti, carele ni spune sub annulti 58i ca hanulti Avarilorti, ce locuTaa
atuncl in partea occidentals a Teme§ianeY, fiindti irritato pe SlavT din causa refusuluT
lord de a-T plati unti tributti, trece Dunarea din Ungaria in Serbia, pa§esce prin Vita
Bulgaria pend la Dobrogia, aci trece din noti Dunarea, naturalmente unde-va intre Braila
si Silistria ca linia correspundet6re littoralulul dobrogianal §i apol preda terra slavica,
adeca presmele IalomiteT, ca §i 'n Teofilactti sea in Teofana."
Deca SlaviT arts fi lOcuitti in Oltenia sea macarti putinti spre appusti de Arge§a, ore nu
era absurda din partea Avarilorti de a veni sa 'T caute tocmal prin Dobrogea, pe canda nu
aveati, ca unit ce domniati in Teme§iana, decata se treca Dunarea pe la Severinti sea pe
la Magurelle, orT se viva pe uscatti prin rerciorova ?
Este dera invederatti ca in secolil VI, VII §i VIII possessiunile slavice in Dacia nu se
intindeati spre occidinte maT departe de Dimbovita, era centrult puteriT lora, unde venTaa
sä-Y isbesca successivamente GreciT §i Avarii, era in vecinetatea IalomiteT.
NicT unti poporti slavicti n'a lOcuita vre-o data in Dacia spre appusti de Arge§a, §i maT
cu sema in Oltenia; nicY unti popora slavicti, affara dora de cate unti isolate satuleta serbtt
sea bulgarti, colonisatti de peste Dunare §i adapostitti sub deplina dotninatiune a elementuluT
romana, §'apoT chiarti acesta cu multi maT inc6ce de secolula VIII.
StrabattutT pe pamentulti romanescti cam intre anniT 300-400 dupe Cristo, cacT prima
mentiune despre stabilirea lord la noT se affla in Cesariti, fratele santuluT Gregoriti Teologula,
adeca untiscriitora din secolula IV", Slavii occupara aci territoriulti tout -d'a-una cello
18) KARADZICZ, Los. sorb., 246, ad votes Jaiovitza §i lalovka.M1KLOSICH,
Lex. Palaeosl., 1145, verbo 'don).
PFUHL, Lausitziseh-Wendisches Worterbuch, Budissin,
1866, in-8, p. 230: eIalowy, unfruchtbar, gelt.* etc.
19) MSHANDER, ap, STRITTER, II, 48.
20) Bibliotbeca Patron', Lugduni, 1677, in -f, t. 5, p.
773. Acestl important1 communicatiune o datorescii reposatuld
Merl pArinte A. HASDEU, trdMittadll-MI-0 la 1870
in urma publiearil studiuluI meil: Limbs slavIcli la Rai
maul In (panda Tralanu,

STUDIULU 111, 1 80. 289
maY putint locuitti din causa acellorti omoritore conditiunT climaterice, pe carT noT le descriseserama
maT susti din diverse punturl de vedere.
Cuma-ca la venire eT nu gassisera intre Buzeti Si Dimbovita maY pe nimeni, nemerindti
tntr'unti felTu de pustin, doveda este, intre celle-l'alte, cg n'a fosta cine sa li spuna nicT
incai numirile celle vechT alle localitatilora; numirT ce se transmittti generalmente fhra nicT
o modificare din poporti in poporti Si din ginte in ginte, maT allesti in privinta fluvielort,
alle carora mallurT sunt maT totti-d'a-una Si maT pretutindenT celle maY lOcuite, astti -felTu
cg peste miT de anni Yretos allti luT Erodotti este tott XrutU, tAlutus allti luT Nwvius este
totti 'Mg etc.
Din Teofilacta, din Iornande:1 din imperatulti Mauriciti22 §i din alte fontane mediane, pe
carT nu ad este pentru noT loculti de a le cita, ne incredintama el spre norda dominatiunea
Slavilorn in Terra- Romanesca, adeca in regiunea IalomiteY cu o costa la Dimbovita §i o
costa peste apa BuzeuluT, nu maY multa decata atata, se intindea in susti pene la z6na
padurilora, prin urmare pene la briulti territorialu intermediarti intre pOlele Carpatilora §i
Dungre.
Tog pene la unulti caracterisandti locuinta danubiane a Slavilorti prin mlascine ;I padurr,
qi absolutamente neminT prin piidurt mung, a§a derti este in cestiune laturea cea n2lo,scinopadurZa
pe care o canta din vecinetate Ovidia :
Non avis obloquitur silvis nisi si qua remotis,
Aequoreas raueo gutture potat aquas.93
Yadurile celle depdrate in micla-locula balfilora secie, despre cart vorbesce aci poetula, nu
erati in DobrogYal nu numaT pentru ca nT -o spune termenula remotae, dead §i pentru ca
acollo nt; se gassTaa nicT arborT isolag, necuma padurT:
Poma negat regio: nee haberet Acontius in quo
Scriberet hie dominae verba legenda suae;
Aspiceres nudos sine fronde, sine arbors campos!'.24
Celle doue versurT din Oviditi se refers la aceia-§T parte de loca, pe care noT o vecluserama
descrisa in Teofilacta, Teofanti, imperatula Mauriciti etc.
Este terra ialomitena.
Pe timpula luY Augusta, in vecula de midi- loch, asta-4T, ea nu s'a schimbata nicT o data.
Tragenda acumti pe chartg o linia dela Braila prin Buzeti §i Ploiescl pene la Tergovi§te,
apoT dela Tergov4te prin Bucurescl pene la Oltenita set Callara§a, §i 'n fine de aci pe Dunare
ero0 pene la Braila, ni putemu forma o imagine approssimativg. a Slavonia danubiane
dintre secoliT V-V11.14, notanda inse bine ci£ pe acestti spatia dessimea elementuluT slavicti
era forte disproportionata, avendn maximum la gura IalomiteT Si scaslenda din ce in ce mai
multa in mesura departariT de acollo.
Pe cats este de certti ca Slavil ati botezatt la noY Dimbovita §i Ialomita de'mpreuna cu
celle-l'alte riurT maT micY din portiunea ost-sudica a TerreT-RomanescY: Prahova, Worn,
Cricova, Telegena, Milcovtl etc.; pe catti este de certti ca, la wclarea lord in morbifica
regiune a mlascinelora danubiane, eT o gassisera aprOpe pustiai tottlpe atata e de certti
ca strabuniT nostri incepusera anume in urma Slavilorti, descinclenda din muntiT OltenieY
§1 aT MuscelluluT., a inainta gradate in ac-esta directiunei_dandti la fie-ce passti peste nesce
numirT locale slavice degia inradecinate, pe cad 1f -all 1i
adoptatti in cea maT mare parte.
inte'mplata in urma luT Teofilactu, Menandru, Iornande, Mauriciti §i a cellord-ratte fon-
21) De reb. Get.,, V; gHi paludes silvasque pro eiitatibus
hoeutn.
22) Strategicum, XI, 5,
23) Pont., III, 1.
24) Trist., III, 10,

270
ISTORIA TERRITORIALA
tine istorice de pent la 65o, mi§carea Romani lora spre Ialomita se pote fissa cu destula
precisiune In
intervallula secundeT gTum6tAtT a secoluluT VII, adeca vr'o cincY sute de anni
§i maT bine dupe intrarea legionarilorti luT TraTanti in munt6sa lature appusena a DacieT.
Pane atuncT stramoiT nostri nu se intdnisera nicAirT qi nu aveati unde sA se intelnesca
nicairT cu elementula slavica, carele se ferTa pururea de plaTu, urcandu-se in regiunT delurose
dora In casurT de forta maiora, calla strimtoratti de pretutindenY nu avea incotro sl
apuce; pe canda din contra nationalitatea romane, antics odrasla alpo-pireneica, se ferTa
pururea de cAmpil, pogorindu-se de nevoid in §essa numaT §i numaT calla nicT intiuna
fella nu putea sä incapa la munte.
Este Inca o applicatiune a legit istorice de influintiz' territoria7.4 postumci, pe care nor ama
desbAttut'o pe largo vorbindti despre differinta dintre GetT §i Dad.
SA trecema acuma la apele oltene, prin carT vomti inchidiaidrografia munten1 din epoca
lul Oviditi.
§ 61.
LIMBA BACICA, LINDA SLAVIC). gl LIMBA
Primula ria interiorti, pe care l'ati cunnoscutti RomaniT descallecanda pe territoriula MuntenieT,
a fosta riuletult Cerna, la hotarulti intre Teme§iana §i Oltenia.
In epigrafia daco-romane din epoca colonisariT §i maT inc6ce numele acesteT ape, care
este de o importanta idrografica atata de mica, gToca unti rolla forte insemnata din causa
statiuniT militare omonime, unde insu§T cuceritorulti DacieT stabilise o colonia Latina.
D. Laurianti resume in urmatorula passagiti indicatiunile anticitatiT assupra CerneT:
aRuinele acesteT cetatT romane sunt in anghiula de catra nord-vests cella formate de
Dunare §i deriula Cerna, care se versa intr'insa sub 4o08', 44040' Fundamentele castellu-
.luT formeza unti patrata a caruT linie parallels cu Dunarea face i 20, cea-l'alta parallels
cu Cerna zoo de pa§T. Deft cetatea trebuT O. se fi intinsti cu multa maT departe
prin acesta valle. Urme de zida, affara de fundamentele castelluluT, se maT veda in deoa
sebite locurT. Caramidele Si cimentulti nu lassa nicT o indouinta assupra romanitatiT acestorti
ruine. Fam6sa fu in vechime asta cetate ca o colonia fundata chTara de impera-
41 tulti TraTana : in Dacia quoque Zernensium colonia a Divo Traiano deducta iuris Ita-
.lici est, dice iurisconsultuld Ulpianti. Inscriptiunea cea luata de Caryophilus din bane Era
culane face dintr'insa o statiune military : expraefectus Legionis V stationis Vernensis. Tabs
lele cerate spunti §i de unti Gioue Cernenti: Artemidorus Apollonis Magister Collegii
jovis Gerneni. AicY era a doua trecet6re peste Dunare din Mesia in Dacia. Positiunea geografica
a loculuT acestuTa e drepta insemnata §i de Ptolemeti, care'lti numesce .1)ierna, Si
a de Tabla Peutingeriana, care'la numesce Verna..'
Deca voma rectifica ca'n inscriptiunea dela Mehadia este Tsiernensis, era nu (iernensis9,
schita d-luY Laurianti va fi corrects.
A§a der6 riuletuld Cerna din Oltenia §i Teme§iana se numTa astti -felYu degia in epoca
Dacilora.
Dera cuventula `Gerna este totti ce pOte fi maT slavica! esclama panslavistiT3.
DecTinchiaid den§iTDaciT ati fostti SlavT.
S'a pre grabita conclusiunea.
Este drepta ca'n tote dialectele slavice vorba czern, czarn, czorn, insemna negru.
1) LAURIANU, Istrlana, in Magi& tat., II, 119-121. 3) SCHAFFARIK, Abk. d. Slaw., 177 CZERTKOV, 0 pa-
2) KATANCSICH, Tab. Pent., I, 373. Geogr, epigraph., reselenii thrakiiskieh plemen za DunaI, Moskva, 1861,
II, 233, 294, 312, in -8e passim. RATANCSICH, Tab. Petting., etc

StUDIULU 111, 161. 211
E drepta nu maY putinti ca numele riuletuluT -Gern2 se traduce romanesce prin
adeca neyra, buns -6ra in admirabila ballada poporana despre Erculetan :
Pe mall se opresce,
Cu Cerna griiesce
Nerd limpedia,
« sac( de'ml spune:mie eta.. 4
Cu tote astea, inainte de a risca o solutiune istoricula este datora a lua tote mesurele
pentru a nu se poticni cumtl -va peste periculosulti : a post hoc, ergo propter hoc*.
Limba dacica fiindtl de aceTa0 tulpina indo-europea ca §i graTurile germanti, great, latint,
persiana, slavica etc., ore nu se p6te int6mpla forte Iesne ca o clicere ore -care O. fie
commund sub aceTa0 forma la doue sea maY multe din aceste vere-primare, dupa cuma na
sum latinti nu se deosebesce de nase germanti Si de nas samscritt?
Possibilitatea uneTassemenTcoincidinte fiinda necontestabila, vine acumti o a doua cestiune.
De§i forma dacica arts pate O. fie pe deplint aceTa-§T cu forma slavica, fth-a ca sä urmeze
de ad ca DaciT ati fostti SlavT, totu§T ambele forme sunt elle ore in realitate a§a de perfectamente
identice, dupa cumli o pretindti slavistiT?
SA vedemti.
La SlavY predomnesce sonulti palatulti cz, adeca a, pe care numaT SerbiT ran redusa la
sibillantulti tz.
Acestti elementti fonetica nu ni appare de locti in numele dacicti alla Cerner, alle caruTa
forme in monumente sunt :
T. In Ptolemea : ArEP"
2. Pe Tabla Peutingeriana: Zierna;
3. In inscriptiunea dela Mehadia: Zsierna ;
4. La Ulpianti: Zerna.
ApoY localitatT Invecinate cu aceliag nume, fie pe mallulti danubianti sudicti dupa unit,
fie dupd altil chTarti in Oltenia actuala :
5. In eNotitia Dignitatum D, fata cu versarea CerneTinDunare; Trans-diernis ;
6. Totti acollo, o aka statiune in apropiare: Zernes5 ;
7. In Procopia: Zipme,
-Gerna din table cerate, citata de d. Lauriant, se apropia de Z-sierna din inscriptiunea
dela Mehadia sea de Zierna de 132 Tabla Peutingeriana, confundandu-se c cu t, intocmaT
precuma in cursulti evuluT media scribiTpuneati anacio' set oracio in loca de enatios
set a oration .
Sa classificama acumtl celle §6pte forme de maT susti.
Duoe din elle sunt cu dentala d: 5)ierna.
Una cu dentala t: Zierna.
Forma cu z: Zerna seta Zernes, repetita de treT orY, adeca cea maY respandita, este una
evidinte romanisma din lier-na, unit provincialismtl daco- romanti ca si'n zi din dies, tece din
decem (ital. diece), za din deus (franc. dieu) etc.
Forma cu ts: Zsierna, intrebuintata numaY intr'untl rondo, este er6§T o proprietate a dialectuluT
latinti din Dacia in locti de Zierna, ca si'n tsera din terra, tsin din tenco, tserm din ter
minus, tses din texo, tsevci din tibia etc.
Frecuenta formeT Zerna indemnase pe unit' a o lira drepta primitive, cautlndu-T apoT originea
in slaviculti erno, care insemneza simbure, Si ditanda doue lucrurT essentiale:
ALEXANDRI, Poesie
5) WICKING, I,
popnlare, ed 2, p. 14.
108-9.
6) be aadlf., IV, 6.
7) SULZER, Gesell. do trans. Dac., I, 141.

272
'STOMA TERRItORIA.LA
1. NicT o localitate slavica nu s'a numitti nicairT qi nicT o data dupa erne, ideTa de simbure
fiindtt f6rte departata de orT-ce representatiune topics, maT allesti in privinta uneT ape;
2. Vorba slavica z'rno provine dinteunt garna, de unde decurgti assemenea latinulti granum,
germanulti kern etc. 2 incatt sonulti z in z'rno este derivatti din g Si fara nicT o legatura
Cu d sett t.
Asta-felitt, lassandtt la o parte forma induoT6sa 'Gana din table cerate, celle-l'alte §6sse
se reducti la doue, carT ambele provinti dintr'una singura:
1. Forma primitive cu o dentala, fie d seti t: Dierna sett Zierna ;
2. Forma derivata din cea primitive, distingendu-se printr'o sibillanta, fie z sea 0 Zerna
sett Zsierna.
Ca resultatu dobandima ci£ prototipulti, prin urmare forma cea...dacica, anteriora celleY
romane, necuma cellei slavice, se caracterisa printr'o dentala, era nicT decumti printr'o palatala.
Derti pu§T intre doue dentale, nu cumti-va amti pute allege dintre elle pe cea maT correcta
?
DaciT cliceau eT Ore )icrna sea Zierna ?
Se scie ca limber latine iY placea a schimba pe din t, mat allesti canda cello anteia
precede de apr6pe pe unti r ".
In acesta chipti este degia o probabilitate despre latinismulti former Verna, remanenda
pe sema Dacilorti
Dierna.
Essista ?rise unit micla-locti de a demonstra acesta intr'unti modtt irrecusabila.
In preti6sa glossa antics assupra botaniceT luT Dioscoridu, nor gassima ca uveratrum ni-
Brumn, o varietate de elleborti remarcabila prin negreta radecineT qi chTarti a foilora, se
numTa in limba dacica a prodiornap: IrpoUopva".
Ecce dere) dacicula diorna sett dierna correspunclendil litteralmente cu latinulti nigrum;
clicema diorna seta dierna, ca qi slavonesce czorna §i czernal ca qi latinesce vorsus §i versus etc ,
sea dupa cumti qi la noT BucuresceniT facts picere din piaorg.
CAM pentru prima sillaba pro, ea derive evidamente din aceTa§T radicals de unde all provenial
maT multe numirY indo-europee de vegetale, buna -Ora celticulti peurerba, armenula
perkfructti, persianula part etc.;" o radicals forte respandita, de 6ra-ce o all §i limbele
semitice, de essemplu ebraiculti prirodti, siriacult piro qi altele; o radicals pe care o gasimti
nu maT putinti la vechil EgiptenT sub forma de pir cu acceptiunea generals de yegetatiune".
Daciculti pro-diorna esprima ideTa de o plants-negrci.
Amtt arretatti ca spiritulti dialectuluY daco- romanti cere trecerea luT di in z, adeca din
diornazorna, de unde ulna.
EY bine, planta asolanum nigrump , care in tote limbele neo-latine ports epitetulti de 7Ze
gra din causa culoriT fructelora selle: francesesce morelle, italianesce morella, anglesesce
morel, spaniolesce yerba mora, tote acestea dela PA5Poc negru, era nemtesce Nachtschatten sett
.umbra de nopteD, se chTama romanesca.zarnet, tints terment botanica cunnoscutti pretutindenT
in intrega Dacia, pent qi la Romanil de peste Nistru14.
8) MIRLOSICH, Ortsnamens 11-12.
9) Fox, Tergls Worterb., 617.
10) QUINTIL., I, 4: sQuare minus mirum, si in vetustis osperibus
urbis nostrae, et celebribus templis legantur Alesxanter
et Cassantras.
11) In unele manuseripte se oitesee freodlarcs , vediGRIMM,
Gesoh. d. dentsohea bpr., 808.
12) P1CTET, I, passim.
12) BRUGSCH, Hieroglyphiseh-demotisohes Worterbnoh,
Leipzig, 1868, in-8, t 2, p 478: .Pit', se rapportant aux
plantes embrasse les idees de pousser, gerniiner, croltre, vegetation
qui se renouvelle ete.»
14) Lexie. Budan., 770 Cf. MEIER, Oplsanie OczakevskiIa
zemlie, Petersburg, 1794, in-8, p. 135: spo moldayski
Byrnsolanum nigrum.11

STUDIULU III, § 61.
In Oltenia, duper cumn ne assicura d. Dr. Demetrescu-Severdnu, acestti cuventti
se aude lungitti in arnotti, cu accentulti pe prima sillaba ; ern in Transsilvania, duper
d. Barcianu, ellti essista sub doue forme collaterale : zirnd §i zirmil."
Este inse Si mar remarcabilti ca in unele locurT Romania illti pronunta nesibillatti:
darn/1,16 ceTa-ce reproduce din puntti in puntti prototipulti dacicti diopva.
Totti in privinta plantelorti , limba nostra posseda vorba ap. se zarni D pe care
d. Pontbriant o traduce prin ase rabougrir, s'etiolern," nemtesce asich verlertippeln,
dtinn aufschiessen, sich entfarben.08
Cana o plants se etioleza, Romanulti dice ca ea se zarnesce.
aEtiolarea unei plante ni spune Littre este o consecinta a cresceriT sele
intr'ung keg obscure sea fiufing
Astirfeliti zarnirea correspunde litteralmente cu aintunecareav planter.
ZeIrnd Si zlirnire provinti derti in limba romans egalmente din daciculti diopva cu
acceptiune de negru.
Sa mergemti mar departe.
Intr'unti cantecti poporanti cam obscenti, pe care negre§itti ca nu'ltl putemtl reproduce,
vorba zarnel servesce ca refrenti la adressa perulul negru.
In limbagiulti mocanilorti oitele negre se numescti zarne...
Mai avemn ce-va.
Dela cuventulti dacicti diorna set dierna romanisatti in arta, remasti pene aster -di
in poporti sub acesta archaica forma daco-romans §i cu intellesulti sett propriti de
negru, s'atl nascutti la nor o multime de numi topice.
In Arden, fail a fi cercetatti nomenclatura localitatilorti mar menunte , este
mareld satti Zarnesd cello cu fabrica de hartia §i muntele Zlirne in Secuime.
In Romania danubiana avemn satulti arnesa din Arge§ti, satulti Zdrnescr din Covurluit,
satulti Zlirnescr din Cahulti §i doue sate Zarnesd din Buzeti, din call unulti
formal o singura commune cu satulti Cerndlesc adeca doue catune invecinate ,
ambele negre, dent unulti daco-romanesce §i cellti-l'altti degia refacuttl slavonesce.2°
In districtulti Putna sunt doue peraie : Zama-mare §i
Zdrna-mica. cart ati scapatti
ca. prin minune de a fi §i elle cernisate ca surorile lora din Oltenia."
Forma patronimica Zarnesci presuppune neaperatti , ca porecla a fundatorului, pe
cate unti ZeIrnli adeca ceia-ce Romanii mar adessea diceati Negrild §i ceia-ce
Slavii numescti Czernat.
In adevern, nor deschidemu intr'unti noroctl o collectiune de documente, §i damn
In secolulti XVI peste unti apopa Zarnti.v 22
Din passti in passti, vedeti catti de departe se intinde pe territoriulti nostru pc,steritatea
cuventului dacicti diorna, formandti epitete ca alln perului negru seti allti
oitelorti negre, termeni botanicl generalT $i specials, numi locale, porecle personale...
Dentala curatti dacica d din Dierna set Dierna, §i chianti sibillantulti daco-romanti
z din Zama, sunt forte departate de palatalulti slavicti cz in Czerna.
15) BA/1MM, lininiinisoh-Dentaehe 'VW Orterbneh,
Hermannetadt, 1868, in-8, p. 295.
16) nAsolort, Limbs romand ai tradiiinnile
el, Braila, 1872, in-8, p 132: anti, Bolan= nigrum.a
17) porremear,Dietionnirti roman-trancesti,
Bnonr., 1862, in-8, p. 791.
18) BAnoimm, op. eft, 294.
lumina/I-1.09
878
19) Lrrrat et Bowie, Diet. de medecine, Pule,
1873, in-8, p. 564: Etiole, ee dit d'une plante qui, ayant
or dans nn endroit obeenr ou pen dolaird, n's fonrni
quo dee poueeee grelee eto."
20) raumpscru, Dint. top., ad vooee.
21) r. immeou, Agricialtara din Patna, Bacon -
reed, 1860, in-8, p. 46.
22) Archival 1stor., I, 1, p. 35. Dela Romer
aceetil nume a treenti el is veoinil noetri Serb!, undo
se di Iwo nnmal femeielori. Veil! za4nencs, Les., 814,
v. Zraa.
86

274 ISTORIA TERRITORIA.LA.
AcestA depArtare devine cu atatti mar palpabila, cu caw se scie ca la Slav! cz
represinta in genere pe unti k 287 era czern anti lora mar specia nu este decata o
forma mar nouA din kersna, care se regassesce in vechiulti dialectal prusso- litvantl:
kirsna negru, respunclenda essactamente samscritulur krtjna negru.
Dacicult diorna, pe de alts parte, e de acera-§T origine cu samscritultl dhyama,
care insemneza orr-ce lueru sumbru. 25
Compusti din dhi in simtu de intunecare §i din cuventulti varna cul6re, pe care
§i limba latinA l'a redusti la orna", diorna esprima ideia de aintunecata cul6ren,
ceia-ce se dice nemtesce dunkelfarbig..
Intre daciculti diorna contrast din dhivarna §i intre slaviculti czern contrast din
kersna, unde 'T Ere vre-o picatura de inrudire ?
Ce se mar face der° cu imaginarula slavisma allti Dacilorti, pescuitti cu entusiasma
din riuletula Cerna ?
SA se observe ca daciculti diorna s'a pastrata nu numar la Roman! in zarnd, dera
§i la Albanesi in cuventulti diore, saractl, nenorocitti, propriamente negru, 27 printr'o
associatiune de idee intre nefericire Si intunecare, ca in latinult ater negru pe
longs atri dies cline de sal-Ada sea de nenorocire.
Albanesulti diore, mar correcttl diorre, contrast din dhivarna cu assimilarea nasale!,
probez'A ct termenulti diorna a fostti nu numaT dacicti, ci communt tuturorti
pop6relorti de vita tracica de pe ambit termT a! Dunarir.
Mar pe scurtti, contra a§teptariT slavofililoril, tocmar duletult Cerna dlntre Oltenia
§i Teme§iana demonstra, mar bine ca ort-ce alit, ca DaciT n'atl fosttl Slav!.
Dacica Dierna set Diorna, daco-romana Zdrna, acolonia
Zeritensiumn dupa cumtl
IT clicea iurisconsultula Ulpianti in secolult III, s'a pututti metamorfosa in Czerna
abia intre anniT loco 1300, dupa ce se introdusese la strabunir nostri abecedarulti
§i liturgia lu! Cirillti.
Toth atuncr §i totti in Oltenia cats sl se fi prefacutti din Zama in Czerna o
alts apa cu multa mar volumin6s1 , de§i mar putints celebra , anume riulti Cerna
affluintele Oltetulur in districtulti VAlcea.
AssemenT modificArT erati cu atatti mar u§6re , cu cata intellesult de negru alla
vorber &I'm 7, dupl cumtl veciuramil , nicT pent astA-clr nu s'a perdutti din limba
romans, astti- feliti cl moda slavofila a parintilora nostri din evulti media sciea
forte bine ea zdrna §i czerna insemna tom una.
Unti essemplu analogti de slavisare este cuventulti sudetay, prin care cris6vele
slavo-romane inlocurat termenulti cur= latinescti agrudett..
Slavonesce sudinsemnanda grudecata, sudatz dupa dialectulti serbti grudecatort,
schimbarea uner singure initiale metamorfosa d'o-data in apparinta pe agrudetti.
intr'una slavisma, intocmar ca §i schimbarea lur z in cz in numele a ZArna., de§i in
realitate intre latinula judicium §i slaviculti sud nu essistA nicr o legatura , cella
Anteit fiindti o contractiune din jus-dicere, cello-Faith referindu-se la samscritulti
cudh, a purifica.
Printr'o assemenea procedure riuletulti Zama fiindtl slavisatti in Czerna, nu mar
era grey de a slavisa allaturr cu ellt unti altti periti, numindu-la prin antitesa Htela,
adeca aalba.--
23) sommeaza, Compendium, § 182.
24) POTT, Etymol. Forsch., ed. 2, II, part. 1, 263.
nos, op. oIt., 38.
-
26) rum, 104.
26) OTJETIIIB, Griech. Etym., 245.
27) Rear, Alban. stud., Lex. 80.
24

STUDIIILII III, § 62.
§ 62.
OBIGINEA SLAVISNELORII IN TOPOGRAFIA RONINA.
In secolulti de fall, candtt ne coplesise d'o data furia gallomana, fie-care Radu
vrora sä fie Rodolphe, ern reposatulu Assaki mersese pane a dice ca cetatea Nemiz1
este ula forteresse de Saint-Germain,' ', §i dinteuntt periti a-lut-Martina facea aLamarline
A 2
TotusT francesismulti a avutti o velfa abia de cati-va anni, fare a fi catu-sT de
putinti limbs ecclesiastica si officials a terrei, pe calla actiunea slavismuluT fusese
la noT secolara la curte si'n biserica.
Und riuletti invecinatt cu Cerna ni p6te servi ca essemplula cellti maT nemeritti,
in ce chipti nu numal se desfigurati numile assemenate in sontl cu celle slavice,
derti se traduceatt pe de'ntregulti chiarti nesce termini aT nostri cu totulti differitT
din puntultt de vedere foneticti.
Arborulti plopu (populus) a datti nascere la o multime de numT topice in Romania
: Plopand, Plopanzi,Plopent,Plopesd, Plop, Piopita, Plopufora etc.
Mehedintulti maT in specie posseda unit munte PlopiaprOpe de hotartt, unti satti
Plop in plassa Dumbrava, tom pe acollo unit altti munte Plopt §i unit peen Plop
in plassa °colt. 8
P/opuia slavonesce se chTama tofid.
Ecce dero ca din celle multe plopane alle Mehedintulur, cello putint una trebuTa
sä se topo/z:seze in urma secoluluT IX, si acesta sOrte, ba tocmaT in acera-sT plassa
unde essista unti periti Plop, a avut'o anume pittoresculti riulettt ce se versa in Dunare
longa Cernetti si pe care degTa in cris6vele dintre 1350-1400 noT illti citimti
sub botezulti slavicti de Topoinipt.
In cursti de septe secolT de cirillismti officialti si ecclesiastict in Romania pane
la Mateio Bassarabu si Basiliu Lupulti, fare sa fi fosttl nevoid de vre-o intervenire
etnografica din partea Slaviloru ,
ci curatti numat pe callea culturala, a fostti destullti
timpti pentru a applica acesta procedure de traductiune maT peste t6ta intinderea
Daciel.
SlaviT puteatt sä locuesca in China sett in Brasilia, si totusi nor, gratia until altoru
de culture cirillica, sa ne slavisamtt merett pe termix Dui-11Hr ; dupa cumti Roma era
de-multti morn ca nationalitate , pe candu latinisarea nu inceta de a lucra, prin
religiune si legislatiune, penen fundulti BritannieT.
SlavofiliT, in locti de a se accata de numirile slavice din Romania, arti fi trebuittl
sa studieze propria lord topografia; Schaffarik maT cu deosebire, traindtt si scriendti
in Praga, nu avea decattl sä arunce ochiT impregiuru'T pentru ca sä se fi convinsti
ca mods, fare nicT unit ammestecti directti cu strainir, pote sa instraineze o mare
parte din nomenclatura uneT terre.
Boemia este plina de Lowenberg, Rosenberg, Sternberg, Riesenburg, Lichtenburg,
Schwamberg, Riesenberg, Waldek, Wartenberg, Wala'stein, Falkenstein etc., fiindtt ca
fundatoriT acestorti localitatr, mai totT de pe la annultt I2oo, deli erati Cehi curatr
fare nicl o picatura de sange teutonicti, totusr dice marele istoriograftl boemtt
Palacky 1T-a placuto sa-sr boteze proprietatile lord nemtesce.
1) Nouvelles historiques de la Moldo-llottmasiie,
Jassy, 1859, in-8, t. 1, p. 84.
2) Ibid., 37.
3) Fzumumarr, Diet. top., 283.
275
4) So nannten die Brlider Jaroslaw und Hawel, die
,Fohne Marquard's, des Castellans von Tesehen, die von
,ihnen um's J. 1241 erbante Burg Lawenberg (jetat Liimberg),
da sie einen LBwen im Wappen fiihrten; Wok,
,der Bohn und Enkel zweier Witek von Prezio, deren
Wappen eine Rose war, haute zwischen 1241 und 1246
,,die Burg Rosenberg. Zdislaw, ein Bohn des Diwiss von

276
VITORIA TEBRITORIALA..
Sculatu-s'a vre-unti Germanti ca sa strige ca CehiT sunt pe gTumetate Nemti?
Pe la 1203 BoemiT snopescti cumplitb trite° battallia o armatA germana.
Cine era hatmanti slave?
Bene§ti Herrmann.5
Cella maT vitezti patriots] boemb, carele cu ..nacTuca in mans striga in lupta.:
amOrte, morte Sa§ilorti!a purta o poreclA eminamente germana.
Dupa cumti Boemulti Bene§ti Herrmann nu era Nemtb, totti a§s n'ati fostti la not
Slav! DragomiriT, VladislaviT, BogdaniT, GolesciT, Gradi§teniT, VladoianiT, SocoliT etc.
Avemtl de'naintea nostra codicele giudiciarti, scrist pe la annulti 1500 pentru
usulti pribunalelorn BoemieT de catra professorulti universitatil din Praga Victorinti
de Wszehrd.
Acollo ne isbesctl la fie-care pagina nesce numT locale §1 personale ca acestea:
Wilim de Pernstein, Ian de Schellenberg, Put Szwihowskz tie Riesenberg, Bohuslaw
Hasisteinsky (adeca: Hasenstezn-skz), Wilim de T allmberg, Ian de Herrstein, Pawel
de jenstein, Benesz de Wed/mile, Burian Linhart de Gutstein, Alsza de Klinstein,
Boszko de Kunstadt, Ctibor de Cimburg, Dobrohost de Ronsberg, Jan Hilburg de
Wrzesowic, Wilim Ilburg de Mszeny, Hynek de Wisemburg, etc. etc. etc.8
Acella-§T codice, atatt de teutomanti in privinta onomastics, manifests totu§T pe
fats o paza estrema contra intrusiuniT etnografice a elementuluT germanti prin urmatorulti
energicti passagit : aNumee Boemul21 de origine boemel, nict o data NemplO
sea altti strainn, voru occupa dupe lege functiunile terreT pent qi celle mar de gYosii...D7
aSub Venceslati I (936 967) dice archeologulti boemti Wocel limba §i
aobiceiele germane intrandb in gratia la curtea regesca din Praga, o parte dintre
anobill incepuse din mods a germanisa numile proprietatilorti lorb.a 8
aBoemiTspun celebrulti istoricti §i legistti slava Macieiowski se germanisati
.prin teutonomania regilorti §i a aristocratieT, carora li placea a face chiarti versur!
anemlesce. 9
SI punemb acumti intr'o cumpena germanismulb BoemieT in comparatiune cu slavismultt
RomanieT, §i resultatulti o sä fie strivitorti pentru pretensiunile luT Katancsich,
Schaffarik, Czertkov, Lelewel, Venelin §i alle scolei lorb.
In adeverb, ce vedemti?
In Boemia, cultura teutona lucra numar prin model; §i totu§T, introdusa pe la 950,
dupa treT secolT de o actiune forte intreruttei ea ni appare in culme pe la 1250.
In Romania, cultura slavica se incuibeza prin mode, prin offical prin ecclesid tottid'o
-data; s'apor lucrarea'T, fiindo legahl, este de o natura. fiermaninte.
In 3oemia simtulti de conservatiune nationala merge pen la escluderea orT-carul
strainu, si mar allesu a on-cdrut German21, dela orT-ce influinta cam de mica set
cata de indirecta assupra affacerilortf statuluT.
Diwissow, k6nigl. Hofmarsohalls im J. 1224, erbaute im
J. 1242 die Burg Sternberg. Boresz, der Sohn Bohuslaw's,
Enkel Slawek'e on Osek, rahm den Nahmen
von Riesenburg an, each der gleichnamigen, nnweit des 6) vntr. ZE WBZEHRD, 0 praiwieeh a sidieoh I
Stiftee Gook erbauten Barg. Smil, der Sohn Heinriche o Miksch zemg czeske, Praha, 1841, in-8, passim.
von Zittan, Bnrggrafen von Budieein, gab Bich seit 1246
sus gleicbem Grunde den Newnan von Lichtenberg Die- 7) Ibid., p. 121 tprawy prziroseny Czech, ne Nemec
eelbe Veranlassung batten such die etwas epliter urkund- nebo jiny cizozemee, neb toliko w ssadny urzad zemeky
,,lich anftauchenden Namen von Schwamberg, Riesenberg, god najwyszszieho ass do najnizassieho urzadn 'many ci-
,Wesidek,
Wartenberg, Waldstein, Falkenstein u. dgl. m., ,,sozemee nemit wsazen a praijat byti podld prim.
gcla der rein lic;hmische Ursprung dieser Familien aufa
,iStrengste nachgewiesen warden kann. Ves11 watncr,
Geseh. v. Biihnies, t. 2, I, p. 101, spud wows.,
Grnadafige der- blihmisehea Altertbumakande,
Prag, 1846, in-8, p. 106.
6) Itakopis zelenohoreky a kralodvorsky,
ed. Korsinek, Jindrzichove Hradoe, 1884, in-8, p. 41.
8) Op. kit., 105.
9) Pamietniki o dziejaeh nowise, Petersburg,
1839, in-8, t. 2, p. 96.

fiTUDIULII DI, § 63. 277
In Romania, desi unti Alessandru cella Bunt nu permittea strainilora a tine
taverne in Suceva; 10 desi unti Mihaitt cella Vitezti, uTtanda ca tocmaT atuncT mana'T
drepta in consiliulti princiarti era Grecula Mihalcea, dechiara ca nicT unit Greca nu
va occupa vre-o functiune in terra; " totusT toleranta de fapttl, nu numaY religiosa,
dert si curatti politics, pentru totti feliula de strain!, maT cu deosebire tnse pentru
cel ortodossT, tntru catti eT venTaa pe nesimtite unulti cute unulti, a fostti pururea
nemarginita, 12 era cancellaria domnesca maT allesii, logofetT si uricarT, erati celle
maT de multe orT Serb! sett BulgarT.
Fata cu unit assemenea bilanta, cats sa marturima ca territoriulti nostru, dupa
fefite secoll de cuadrupla pressiune a cirillismuluT prin matt, prin lege, prin clera si
prin fumgonan'atit, s'a slavisatti pre-putina in allaturare cu germanisarea BoemieT,
unde lucrase inteuna chips efemerti abia unulti din celle patru elemente, ba Inca
cella mar putina statornicti: moda.
S 63.
OONCLLMIIINEA DEBPRE IDROGRAPIA HIINTENIR/ SUB mint
Cerna sett Diorna, adeca uNegrau ; GiTulti sea Sil, adeca uRiti ; GTalesula sea
Sofas, in acella-sT intellestt; Gilortulti sett 5il -aria, adeca aRid-voTnicat; si GTomartilulti
sea Sa-martira; sunt cute patru prin nomenclature cu multa anteriore colonisariT
romane in Dacia si putema slice cu totti dreptulti ca appartint epoceT luT
Oviditl, desi cunnoscintele geografice alle poetuluT nu se intinsesera pent acollo.
ATurea ne vomti incredinta passa la passe ca totti atatt de ante-romane
fie dacice, fie agatirsice , sunt numile apelorti oltene Motru set Mutru Matizetoy
in Ptolemea si Mutria pe Tabla Peutingeriana ; Lutru, in fonanele din evulti media
Lothur, prefacutti prin simpla assonants in Lotru; apoT Amaradia si tote riurile sea
localitatile cu aceTa-sT interessanta finals dia : CTocadia, Cisneaa, Cernadia, Arpadia,
Crevedza etc., o formatiune nominal a absolutamente necunnoscuta in Dacia oriental,
si chiar in Transilvania maT susti de SibiTu.
Pane atuncT celle spuse ni agiungt pentru a completa idrografia TerreT-RomanescT
in clillele luT Ovidia arretanda tots -o-data , pe lOnga celle-l'alte probe adduse sea
de addusa de acumti inainte, cumti-ca suprapunerea elementuluT latintt peste cella
dacica, fecunda prin nascerea unel noue vigurOse nationalitatT, pe care aria fi correctti
a o numi daco- romant, avusese locti maT cu sema in Oltenia.
Ne astepta orografia...
S 64.
COLOH1DA Li Duntian IN OviDru.
S'arti pare la prima vedere ca Oviditi abia intr'unti singurti versa mentioneza Carpatii,
numindu-T cu una fella de groza uselbatecii muntT sciticT si sarmaticT.:
Inque ferig Soythiae Sarmatioisque jugie.
Jere cantarindti fie-care espressiune in locti de a se multumi cu suprafata lucruluT,
critica descopere in cantaretulti dela Tomi ce-va maT multa decata atata.
Oviditi dice ca numai undele DunariT desparta regiunea tomitana de catra mal-
lulp crivetenti ally
fluviuluT, unde locuesca aIazigiT sl GetiT si Cokha §i glota meterea
set regaturile metereeb:
10) Aotn15. din 1407 in Archival lat.:mica, I, 1, 12) Vasil a mea Astoria tolerantel in 1Ronall
p. 132. Wm. passim.
11) PRAY, Disaert., 154: Gramm natione inter XII
juratos Bojpronee ease necteat, risque aliqnod minus,
met offioinm speotans ad gnbemationem Wins regni obire
mpossit.1
1) Wrist., I, 8.
'

278
I8TORIA TERRITORIALA.
Jazyges, et Colohi, Metereaque turba (variants: regna) Getaeque,
Dannbii mediis via probibentur aqnis... 2
In aceste cate-va cuvinte sunt copprinse doue grelle enigme.
MaT anteiti, ce sa fie afifeterean?
CommentatoriT ati propusti successivamente patru ipotese :
i. Prin aMeterea. se intellege o urbe in regiunea superibra a NistruluT , aceTa
pe care Ptolemeti o numesce Maetonium ; a
2. uMeterea este o lectiune corrupts in loch de Neurea, referindu-se la Neuri, 4
poporti sciticti cam din Galitia actuala despre care noT vorbiramti maT susti cu
occasiunea luT Erodotti ;
3. uMeterea., dupa Zamoscius deriva dela p,eroiclecog, adeca transmontane, inglicandti
inteunti modu generalti t6te gintile de peste CarpatT ;
4. uMeterea., dupa Katancsich, vine dna rov p,eripxotkat, insemnandti glbte vagabunde.6
Prima din aceste ipotese este de totti puerila , cacT dupa numele unuT problematicti
orasn fara nicT o insemnetate, care nicT acella nu este Metereum, ci Maetonium,
nu se putea dice uregna ", si nici chTarti aturban.
A doua nu adduce in spriginulti set nicT macart o plausibilitate paleografica, de
6ra ce Neurea, orT-cumti sa fi fostti in manuscripte, cu greti se prefacea in Meterea.
Opiniunea luT Katancsich nu se impaca cu Oviditi, poetulti depingendti ca vagabunde
tote pop6rele termuluT nordicti anti DunariT , incattl nu putea sa califice cin6 zov
peripxopat numal pe unulti din elle, si apoT fara a ni spune pe care anume.
Singura ipotesa seriosa este a luT Zamoscius.
Ea offerA mai multe conditiunT de admissibilitate.
0 espressiune atatti de vaga ca ameterea turba" set umeterea regna" nu se p6te
applica la vr'o regiune apropiata de resedinta luT Oviditi, carele in privinta terrelorti
invecinate intrebuinteza totti-d'a-una nesce termeni concretT : CorallT, BessT 7
ScitT, Sarmati etc.
In disticultt de mai susti termulti nordicti immediatti allti DunariT, adeca partea cea
limitrofa cu Dobrogia este represintatti prin IazigT si GetT, de invasiunile carora
poetulti dela Tomi se plange necontenith in Tristele §i'n Ponticele sale :
Iazygea, et Colchi, Metereaque turba Getaeque...
lazigii ceT de nernti sarmaticti si GetiT ceT de vita tracicA erati doue marl pop6re,
cArora li appartinea in epoca luT Oviditi tntregulti spatiti dela Nistru spre occidinte
pene pe la Oltti, locuindti ambele fata'n fatg. cu Dobrogia, astirfeliti ca'n realitate
se putea Slice despre densele :
Dannbii mediis viz prohibentur aquis...
.Colchin din versulti ovidiantil dup. cumti ne vomti convinge indatal insemneza
pe locuitoriT din CarpatT.
In- acesttl chipti t6te celle-l'alte numT gassindu-si applicatiunea in z6na danubiana
si acea muntOsa, umeterea turba" remane f6rte naturalti pe sema trans-montanilorit,
completandu tabellulti si giustificandti ipotesa luT Zamoscius :
2) Ibid., vers. 191.
8) °Mins, ed. Lemaire, Paris, 1822, in-8, t. 7, p. 69.
4) Ibid.
zemosoms , Analeotia lapidum in Dacia,
Al
Patavir; 1193, in-16, p. 60.
6) xATANSIOH,. De Istro, 114.

STUDIULU III, § 85.
NEMURILE TRANSMONTANE (meterea turba)
CARPAT INII (Co l*chz)
IAZIGII (7azyges) GETII (Getae)
Marea-negra
D u n a r ea (Danubius)
(Pantus)
DOBROGIA
(Scythia minor)
Admittenda modula de a interpreta a luT Zamoscius, se nasce intrebarea: de ce
ore poetulti a Rust meterea in loch de meterea, dupa cuma art urma O. fie transcristi
din tkezoiQuog ?
Totula se esplica printr'o essiginta de prosodic, caci in versulti de mat susti IT
trebuia o vocals scurta, pe candti in vorbe grece o chiarti a tindti in compositiune
a se lungi in w, ca in percovvitkia, chtecience, pluonov etc.
OrT-cumt1 sa fie, mar remane o alts enigma.
De unde si pane unde Colchz in Dacia?
Colchida este tocmat la marginea oppusa a littoraluluT crivetenti allti Marit- negre.
Natiune mat multd asiatica decata europea , ColchiT aveat a face cu muntele
Caucasti fluviula Fasa, nu cu Carpatil Istrula.
In ce modo Ovidit, atata de bine informatt despre totti ce se petrecea in bassinulti
DunariT de giosti, si carele in acella-sr timph, autorti allh Fastelora §i allti
Metamorfoseloru, era unulti din barbatiT cei mat invetatT aT Romer, putea sa crecla
ca numaT Istrult desparte pe ColchT de Dobrogia?
OrT-ce mirare despare din data ce monumentele celle mat autentice vort proba
ca CarpatiT nostri ati yurtatti si eT in vechime numele de Caucasa, era prin urmare
ah essistatti atunct ysl pe terniir IstruluT o Colchia.
§ 65.
CA.170A817 LONGA DIINARR PS 0 INSCRIPTIONS 91 IN FLOM
0 inscriptiune afflata nu de multa in Germania appusena, unde se pare a'sT fi
inchiliata sventurata carriers unulti din viteziT espeditiuniT dacice, suns asa:
MATRON'S
AVFANIB. C
IVL. MANSVE
TVS. M. L. I M.
F. F. V. S. L M. FV
FADALVTVM
FLV HEN. SECVS
MONTCA.VCASI.
In trascriptiune
iMatronis Aufanibus z Caius Iulius Mansuetus, miles legionis primae Minerviae
1)0 alti inecriptinne en nnmele Matronelorti Anfane6,
&mita in Pannonia, vesli la RATANOSICH, Geogr. epigr.,
II, 121 Celle din Ocoidinte aunt eitate in Du CADMIC
Gloss. med. 1st.. I, 488 etc. Originea etimologioa .1
inplleenlfi mitologiefi situ
envontnlni Aufana se eeplioa
279
din MARTIANOS oe.rawA4 eoriitoru latini din aecoln18. V,
De aaptils, II: Fatueque vel Fantne eel edam murk
a quibne Fans dicta, quod ooleant divinare. La Albanes'
eredinta in Fano 868 Fatuo trims pen& aetli-4I;
vesli HAHN, Alb. Stud., Lex. 189, verbo caxlcs.

280 IBTOBIA TERBITORIALA.
.piae felicis, votum solvit lubens merito. Fecit (sea: votum solvit laetus merito fe-
.liciter,) voto facto ad Alutum _Amen secus montem Caucasi.
In traducere:
aDinelorti Ursit6re, Cain Iuliti Mansuetn, osta§n to prima legiune MinerviA pig
efericitg, indeplini cu buccurig cuviosulti vote, facutti la fluriula 01121 longc> muntele
oCaucasit.*
Pe astg marmurg cuvintele relative la Oltt §i Caucasti sunt scrise fyry prescurtarr,
incatti in privinta lore nu se pote rgdica nicr mgcarti o umbra de controversg:
an ALVTVM
FLVIEEN MOTS
MONT. CAVCASI
°hullo e push aci la masculine, ca 'n Naevius, pe Tabla Peutingeriang §i'n
limba romans: Alutus, nu Aluta ca in Ptolemett §i'n Dione Cassia.
Publicandtt pentru anteia data importantissima petra, archeologulti germane Lerach
constatg cg prima legiune MinerviA fusese in adeverti in Dacia anume sub Trarant,
cera-ce se scie pre-bine dintr'o multime de fontane; 2 dern illy surprinde ca fluithelit
01117 se afft lbnga muntele Caucasa.8
D. Frohner reproduce fart' nicr o reservg inscriptiunea intre celle privit6re la
resbelluln daco-romant, §i recunn6sce cg prin mons Caucasi nu se intellege alttt ce-vy
death muntir Daciel. 4
D-sea nu e inse destullg de essactit candtt observg in note cg §i'n Floras, istoricti
latinti numar cu unn secolti posteriors lul Trarant, Carpatii art' fi de assemenea
numiti Caucasii.
Nu Carpatir, ci Balcanir, cad eta cumn sung passagiulti testualmente:
.Piso Rhodopen Caucasumque penetravit. Curio Dacia tenus venit, sed tenebras
.saltuum expavit. Appius in Sarmatas usque pervenit; Lucullus ad terminum gen-
.tium Tanaim, lacumque Maeotim. 5.
Flory enumerg, mergendti dela vest -suds spre nord-ostn, progressulti armelorti
romane contra diverselorti natiunT pontice :
I. Pisone trece Rodopulti: Rhodofien;
2. Tots densulti, dupg ce trecuse Rodopults, strgbatte Balcauir.Laucasum;
3. Curione, mar fericitn decato predecessorulg sen Pisone, inainteza pene la
termulti nordicn ally Dungrir, dens la Carl:mg nicY ells nu petrunde, speriatti de
intunecimea codrilorti: tenebras saltuum expavit;
4. Appitt, lassandti callea Carpatilortt la stanga, apuel spre appusti §i se apropia
de Nistru: in Sarmatas ;
5. Luculln, mergendti pe urmele lul. Appal, agTunge la Dons : ad termznum gentium
Taman:.
Pusti la midti-locti intre Rodopti §i intre Dungre, Caucasus din Florti nu p6te fi
decatu crescetulu intermediary alio Balcanilorb, erg nicr decumn CarpatiL
2) !WARMAN. Vita Made., 3: Eleounda expeditions
dscica Traianns eum (Hadriannm) primae legioni Miner-
,viae praeposnit seonmqne &mit". 0 insoriptitme In
FROM 152, nr. 2: legato legionie I Minerviae piae
,fidelis bello Daeico". 0 alti insoriptinne ibid., 155,
nr. 10: ,promotns ex legione I Italica in legionem I Mi-
,nerviam, iternm donis donatns torquibris armillis photoris
corona vallari bello Dacioo4. 0 a trela lb., 160,
nr. 24: legion's I Minerviae piae ddelie, donis donato
n ab imperatore Traiano bello Dadoom..--eto.
3) Jahrblicher des Vereias von Alterthumsfrennden
im Itheinlande, t. 5, Bonn, 1844, in -8,
p. 816 -317.
4) Op. land., 156, nr. 14. In transorierea inscripthmil
d. Fri:Hiner differi de Lersoh anal prin ,laetna°
in loch de ,labens of felioitera In loch de ,feoitN.
5) mon., III, 5.

8TUDIULU III, § 66.
Dern nicT acesta nu este fgra interessti.
In analisa MuntenieT sub Erodott ne intimpinase degTa unti essemplu si mat
vechiti de omonimitate fntre Carpatt §i BalcanT, cgrora parintele istoriel li dicea d'o
potriva Hemiz, marginindu-se numaT a deosebi Hemulti nordicti de Hemulti sudictt.
Aci de assemenea, pe candy Florti attribue numele de Caucasit Balcaniloru, inscriptiunea
luT Lersch illit intrebuinteza despre Carpati.
Si 'n adevert, ambele linie de muntt nu formeza decatu unti singuru lanlii, pe
care nemicti nu in sfarama in legatura'r de continuitate, cad pene §i prin undele
Dunarii illti re'nnocla l'Onga Orsova veriga cataractelorti.
66
ETNOGEAFIA ROMINLEI fl APOLLOPTIII DR BODOEII.
Cu treT sett patru secoli inainte de Florti si de piosultt legionaru carele in dillele
KIT Traianti facuse unti votg de devotiune atz fluviulu Oita longr muntele Caucasilp,
poetulti alessandrinti Apolloniti de Rodosti versifica mituln ellenicti despre espeditiunea
Argonautiloru.
Dungrea dupa ellti, ca Si dupa toti geografiT din 2.cella-si ciclu Teopomptt,
Aristotele _Scitnntl, 4ratostene,etc.,1 se divide in doue brate, din cart unulti se versa
in Ponta , cellti- l'altti in Adriatica , avendn ambele in Apollonitt puntula lord de
separatiune acollo unde locuescti Tracil, Sci ;il, SiginiT, Graukenil §i Sindil.
Din analisa hat Erodotn not scimtl ca territoriele respective alle Traciloru, Scitilortt
§i Siginilorn se apropiati unulti de altulti in direc ;itinea Oltulul, asttl- felitl cg
SiginiT se afflati in Temesiana, Scitii in z6na de sessti a TerreT- Romanesci, TraciT
pe maluln sudict alhl fluviulut.
Dens ce feliti de Tract ?
Apolloniti n'o spune.
Deca vomti cauta o radg de lumina erosi in Erodotu, acesta ni va respunde ca
Traci prin escellinta, ca ceT mai nobilT §i cei mai dreptio, erati Getil, incatti ellti
nu o data In locti de That se multumesce a pune numal eV4ixeg. 2
Dintre tote pop6rele tracice GetiT singurl fiindu vecinl cu ScitiT, pe densii cata sa '1
vedemti noT sub epitetulti nedefinitti de ((Traci. in Apolloniti, cad poetult vorbesce
in specig despre acellti locti unde se invecineza SeiN 9i Traci: Oogt lAty06g ..Ext4ca,
sett : Opiptolv lxv9-ia/ eintiijoeum o4ovg.
Acesta puntti e decist.
Intre Geti, Sciti si SiginT, Argonautica insira doue nemurt intermediare : SindT
si Graukent, fait a ne limuri inse, care dintre densele va fi fostti pe mallulti drepttl
si care pe cello stangg allu DungriT.
lino indice ni permitte totusT a limpedi acesta ambiguitate.
Apolloniti dice cg Sindil occupati o intinsa campia numita Laurium : 01 mei
Aatiptcw
ija.r) 2ivaot ipnu,cciov neiov p,iya wou6acovre5.
Et bine, unica vasty campia in care sä fi locuitti atunci unti poporti intregti in
vecinetatea Oltenier, si
despre care sa, ni fi remasti vr'o urma in litteratura antics,
este campla triballied a...luT Erodotti.
Ilediov zo .r4anAgOv din parintele istoriet correspunde cu nadiov to _da.optor din
Argonautica.
1) Veill citatinnile in Littatent., Hadania we wzgledale
geogeafli, Wilno, 1818, in-8, p. 204; MCESET
III, 146; eto.
ri
2) fl ROD., IV, 93, 94, 99, eta.
86
281

282 ISTORIA TERRITORILLA.
Ada dero Sin& luT Apolloniti stint identicY cu Tribal lii luT Erodotti.
Cu o grumetate-secolti in tirma, Atenianulti Apollodorti cunnoscea pe, TriballY de
assemenea sub numele de Sine&
Vorbindti despre escursiunile eroice alle luT Bacchti, ellti Vice ca, plecandu din
Grecia, Veulti prin Tracia merse la Inds: inl 'Iveot;g etee zijg Opcixng ineiyezo, §'apoY
de acollo s'a intorsti in Grecia, dupa ce cutrierase totti Tracia fi India: astel,&o)v eh
eecirrp, xai zi v '11,61,xiv &mum.'
Pu0 la nordti de BalcanT, acestY Ind aT luT Apollodorti sunt evidamente Sink
luT Apolloniti, incata editoril viitorY aT celluT d'anteit stint datorf sa inlocuesca in
testa /veolig prin Ztyao qi 7vdtxrjv prin ..7.1,vetivr)v, fail care correctiune se incarca
inteunti mods benevole mitografulti ellinti cu absurditatea de a fi push India longa
Dunare.
In geografil grecT o assemenea confusiune intre Inds §i Sandi ne intimpina nu o
data, §i nesce rectificarT absolutamente analeige cu a nostra as fostti de multi introduse
in altT classics de catra Casaubon §i Schweighauser.4
A maT fostti tots printre Tract( o alts natiune pe care degTa Omerti o mentioneza
sub numele da Etvzol 5
0 a treTa in Scitia longa Marea de Azovti. 6
Assupra originiT §i insemnaltii acesteT nomenclature etnice, cunnoscute in Europa
numal gintilorti pontice, noT vomti reveni aTurT.
Deca SindiT locuTati in fata OltenieT pe termulti sudicti alit fluviuluT, urmeza der°
ca'n insa§T Oltenia, la mida-loco intre celle-l'alte popOre enumerate de catra Apolloniti,
trebui sa a§eclAmA pe GraukenT, carT nu maT incapti aTurea.
Argonautica IT pune allaturT cu Siginii : oilwe llyvvot, oiPc' av Feavxivtoc.
Cu alte cuvinte, ea numesce GraukenT pe AgatirsiT luT Erodotti.
Den de unde acestti nume ?
NoT arretarAmti maT susn ca Eforti, scriitorti contimporenti luT Apolloniti, numla
pe AgatirsT Kapiaat, adeca munteni
Acella-§1 intellesti are qi numele Graukenl.
Pliniti cello betr5.nti Vice ca Scitli chilmati Caucasulti Gro cas, ceTa-ce in limba
lora insemna alba-de-nea: uScythae Caucasum montem appellavere Groucasum hoc
est, nive candidume. '
SA maT insistamti ore ca Feavxivtot luT Apolloniti sunt unti simplu apellativti din
Groucasus luT Pliniti?
Astti-feliti topografia poetuluT alessandrinti se reduce la urmatorea schita:
CARPATII
I1
" E-1"
411
0-1
MINH fg 0.4
Zivaot
3) APOLLOD., BlIblioth., !If, 4, 5.
4) MIZEBT, III, 494, nota 8.
5) Iliad., I, 594. BTR&B., VII, fragm. 44. ed. Didot.
.
reallxivtot
(AGATIRSII)
1-4
DUNAREA
S CITII
(TRIBALLII) Oeirx6s (GETID
6) asOUL-ROOHETTE Antiquites do Boaphore-
Cimmerian, Paris, 1822, in-8, p.84 etc.
7) Hist. Nat VI, 19.In limbs samscriti grata*
munte : PIOxsr, I, 131.Cf. som9.,49.

STUDIOLIJ III, § 66. 283
In acesta charta este inse ce-va inessacta.
Pentru a fi bine intelle§T , noT ni permiserama a ne abatte dela conceptiunea
mappografica a luT Apollonia.
Dupa densula Dunarea nu curge dela appusu spre resaritn , ci dela nordtl spre
sudtt, formanda apol doue brace, unula ponticti §i cells -Yalta adriaticti, cad se separa
acollo unde, precumti spuseseramn , se invecinaa ScitiT GetiT, Triballil, SiginiT §i
AgatirsiT, adeca in sfera Oltulul.
Cursulti DunariT avea pentru poetulti alessandrint o directiune cam a§a :
ADRIATICA PONTU
Puntulti intelniriT ambelorti brace, insemnatti cu littera A, este la cataractele dela
Or§ova.
Inteunti aka passagia , in care se lassa la o parte Siginii , SindiT Si GraukeniT ,
Apolloniti se esprima §i mar clarti in asta privinta , dicencla c celle doue brate
alle DunariT se desparta la marginea a'intre Sci# §i
Trace dlaTnrOzav Ovvxoiv ixv-
040/1/ z' intkaezat
Nu mar incape dero nici macarn discussiunea despre cine voru fi fostti SindiT sett
GraukeniT, de Ora-ce vedemti puse in &al numaT celle doue ging marl, alle ca-
rora territorie relative ni sunt forte bine cunnoscute din Erodotti si din successoril
se! pent la Strabone.
A impinge maT spre occidinte puntulti de separatiune anti inchipuitelorn brace
alle DunariT dincollo de cataracte, arts fi a ne departa peste mesura de marginea
ScifieY,
adeca a trece peste littera Si spiritulti testului.
Putemti crede orl-ce ni va place despre SindY §i Graukenr dera suntemti silica
a ne opri longs Or§ova.
$i nemicti mar conformal cu natura.
NumaT acollo unde Dunarea i§T strimteza malurile, astn-felia ca ochiulti nu-T mar
p6te urmari cursulti ; numal acollo unde o gramada de stance din laturT §i din fundti
se pare gata a astupa communicatiunea intre susulti §i glosulti ape; 8 numal acollo
imaginatiunea se simga liberA a plasmui essistinta until alto bract anti fluviulul
plecandn neveduta inteo directiune oppusa.
$'apoT ori-ce dubiti se sterge c.anda insu§T Apolloniti pune aci dour munci fatgn
fats pe ambele laturT alle fluviulul, cela -ce nu se pOte referi decata la puntulti cTocnirlY
Carpatilora cu BalcaniT, adeca nu aiurY unde-va decatn la cataractele dela Or§ova.
A) 0 admirabili descriere poetics a cataractelori Dtmaril, estrasi dintennii vechiit sateen' perdntil, veil' in 8171DA5, V.
Karappaixfai.

284 I8TORIA TERRITORIALA..
Unti munte este din partea campieT Laurium , prin urmare crescetula balcanica ,
caruia poetulti alessandrinti it dice Anguru: "Anovpov.
Cello-l'altu munte se alb. prin consecinta pe termula oppusti allti fluviuluT, adeca
CarpatiT, allti carora nume figureza in codicil ArgonauticeY in doue modurl diverse,
dera egalmente caracteristice.
Analisa lorti merit unti paragrafti separatti.
S 67
CABPATII SUB NIIDIELE DE CADOA1311 tx APOLLONTO DE RODOEIff.
Urmat6rele manuscripte §i editiunT alle lul Apolloniti de Rodosti numescti Carpath
stiinca Caucasu :
I. Una manuscriptti din Vaticana ;
2. Una altulti totti de acollo ;
3. Manuscriptulti dish Codex Guelpherbytanus ;
4. Manuscriptulu Mediceti.
Sa se observe ca unula din manuscriptele vaticane, codicele guelferbitanti §i cello
mediceti sunt dintre celle maT bune, upraestantissimaen , peste totti septe , nu maY
multe.
ApoT :
5. Editiunea florentina din 1496 ;
6. Editiunea parisiana din 1574.
Aci vomti nota ero§T, cad prima din a ceste doue editiunT a fostti essecutata dupa
nesce manuscripte perdute, Matti criticil o considers# ca avenda t6ta val6rea codicilora
original!. 2
In fine :
7. Vechiulti scoliastti allti lul Apolloniti, care dechTara §i ellti ca in mar multe
manuscripte se citesce Caucasii. 3
Fata cu nesce codic! escellintY §i fata cu mArturia scoliastulul, ca §i nu maT putinti
a doue editiunT forte pretuite, Caucasa p6te fi privitti maT multa ca admissi-
bilti, 9i
noT amti aye totti dreptulti de a adaoga de pe acumti pe Apolloniti earl in-
scriptiunea lul Lersch cea cu Oltti longs Caucastin.
Acestti drepta inse devine necontroversatti, candti se maT constata pe d'assupra ca
§i variantula, care se gasesce intr'o semi de manuscripte, differs numal In apparinta,
era In fonds este unti sinonima a11ti Caucasu/za.
Lectura cea diverginte suns : Kaataxdo, KavLaxOg axOrreXog, adeca stanca Cautiacd.
Caulica, prin contragere Colica, este unulti din numile celle ma! vech! alle Caucasulul
asiaticti.
.catea, scriitorti anteriorti chTarti lul Erodota, ni spune cad partile celle maT inalte
alle crescetuluT caucasicti se chiama Kcatxci tyn. 4
De acollo insu§T numele Colchilorie.
Ecce dero Colchida la Duna re nu numai in Ovidia, dera §i cu doue vecurT mar
'nainte inteuna alto poets nu maT putinti celebru; §i totulti provine din acela ca
CarpatiT se chiamati Caucasfi.
1) Extx.xturn, Apollosii Ithodii Argoitantica,
Lipeiae, Ins, in-8, t. I, praef. p. VI.
2) Ibid. : ,,Editionee ex librie manuecriptie expreeme
,,eornmque Inger habeadae Bunt tree, Florentine anni 1496,
Aldine 1521, Parleina 1541".
8) Nol ne-amfi Bervitfi de editiunea Int maxima, eitatil
mat sued, t. 1, p. 220, 228, note la vers. 824, t. 2, p.165;
de a lni man* sTringri, Apollonti libodif Argousautixtiv
libri IV, (Parieiie), t574, in-4, p. 189; Oi
de a lid BEDE, Argoluauticorum libri quatuor,
Lipeiae, 1797, in-8, p. 817, 319.
4) mom= frairm. 186, in Fragments 'Maoricorn=
graecoriun, rec. Muller, Paris, t841, 1n-8,
p. 13. Cf. fiteph. Sys, v. Ko3lot.

8TUDIULU III, § 6b- 885
Limbagiului poeticti T-a placuta maT bine metaforiculti si vagulti Colchi decata directu
la §i positivulti Caucasu.
S 68
OARPATII BUB BUMBLE DE OAIJOASt IN IORNANDE, AMMLLIO7 mArecnumnar, PTOLEMEU QI NENTORIL
Gotularnand_e, din secolulti VI, citindti unde-va sea aflanda din auclite ca si CarpatiT
s e c hiama Caucasii, a agiunsti la ingeni6sa conclusiune ca Caucasult se in-.
cepe in India, apol trece prin tota Russia meridionala si se opresce tocma! la Dunare,
dupa cumti vecluramt ma! susti Apolloniti, Tonga cataractele dela Orsova:
eindeque scythicis gentibus dorso suo terminum praebens ad Pontum usque deuscendit,
consertisque collibus, Histri qizoque fluenta contingit, quo amnis scissus deahz:scens....
Ammianti Marcellinti, istoricti latinti din secolulti IV, povestindtl invasiunea Hunilorti
in Dacia, A cariTa portiune orientala appartinea atunc! Gotilora , arata cl
acestiTa, voindu a se sustrage giuguluT cumplitilora navallitorT, s'ati impartita in doue
tabere : una trecu Dunarea, refuginda pe pamentula imperiulu! romant ; cea-l'alta,
sub conducerea regelu! Atanarict, dupa ce in deserta se incercase a resiste pe mal-
lulti
appusenti anti PrutuluY, a fosttl silita a se retrage in regiunea forte padur6sa
si forte munt6sa numita Caucaland : ((ad Caucalandensem locum altitudine silvarum
inaccessum et montium, cum suis omnibus declinavit. 2
Asa dera una segmentti allti Carpatilorti se numTa Cauca, cad finalula ((land. in
tote limbele germanice insemna aterran : Cauca-land terra Caua.
Pe Tonga Iornande si Ammianti Marcellinti amts maT putts cita aci pe Ptol_emeti,
carele pune in CarpatY spre resarittl de portiunea superiors a OltuluT unti poporti
ce-T (;lice Kavxcrivatot. 3
Inse ceTa-ce'T maT cnriosti decata tote, este ca pene'n secolulti XII, cu o mill de
annT si maT bine in urma diverselorti marturie de ma! sust, Carpatil se numiati totti
Inca din candu in cAnda Caucas4.
Cronicarulti russa lgestorafr nAcuta pe la annulti 1056, dice :
uSpre nordti pone la marea PontuluT, Dunarea, Nistrulo, si mung Caucasian!
,atiecd cep' Unguresd. n 4
5 69
MERLE TOPOGRAFICRALLE NIIKELIII CAUOASU LA DONAU.
Este derti unti fapttl inregistratti in septe fontane irrecusabile, pe lOnga car! Oviditi
e a opta si Sirabone .o sa fie a noua, cuma-ca CarpatiT, incependa din timpiT cer
mat depArtatT si penen evulti media, se chiaman Caucaszl, ca si maiestosulti crescetti
dela marginea orientalA a Europe!, cu care el nu pott aye nicT o legatura affarA
de cea nominala.
Si nu se chiama asta-felia numaY o portiune a Carpatilort, ci sistema intrega, ba
One §i prelungirea'T trans-danubianal cad :
I. In Apolloniti, Caucasa sunt cataractele dela Orsova ;
2. In Iornande, de assemenea ;
I) De reb. Get., VII.
2) Her. gest., XXI, 8-4.
3) Cea mai eruditi deebattere a aeeetel cestinnI appartine
d-InI A. °Dolmen, Notice cur lee &titivates
de la Boum/tale, Paris, 1868, in-8, p. 49 -52.
4) SCHAFFARIX, glow. star., 990: .do ponet'ekogo mode
,ne pornoecznyla etrany, Duna, D'nlestr iHavkabinekila
gory, rakers Ugor'ski".

286 ISTORIA TERRITORIALA.
3. In inscriptiunea luT Lersch , Caucasu sunt muntiT Oltenier , sea maT currendtt
aceT din Muscellti ;
4. Toth a§a In Ptolemett ;
5. In Flora, Caucasu sunt BalcaniT ;
6. In Ammianti, Caucasu sunt muntil ceT maT apropiatT de Prutula de gross ;
7. In Ovidia, Caucasu se pare a fi ramura vrAncena sea din Buza grudecanda
dupa contestult : umuntiT sciticT §i sarmatici* ;
8. In Nestortil Caucasu sunt totT .muntii ungurescin.
Ca nume ally Carpatilora, Caucasu este la noT anteriora dominatiuniT dacice, cAcr
in. epoca luT Apollonia Oltenia se mar afla Inca sub stapanirea Agatirsilora.
Dup t spiritulti graiulul nostru taut contragendu-se in coc, cats sä admittemti ca
o urma supravivatuinda a numelul Caucasu Yn privinta Carpatilora Multi Cocang din
Muscellti, adeca maT-maT in acella-§T loco unde osta§ulti Mansuetti dintr'o legiune
a Jul Traiana stetuse in timpulti resbelluluT dacicti la gum'ula 01121 l'Onga muntele
Caucasu, §i maT -maT acollo unde mappa lui Ptolemett ni arata poporultt Cocanna.
S 70
WIDE LOCUTILt [DEMI 01 AGATnalcd U 81.001 LW STRABONE?
0 data constatatt ca Carpatir se chiAmati §i eT Caucasu, devine lesne a correge
unit passagiti din Strabone , care ni spune ca SiginiT locuiatt pe timpultt sea nepi
rOy Kottixao.ov, descrienda apoT in urmatorultt mods obiceiele lora :
uSiginii, in celle-l'alte trainda persianesce , intrebuinteza nesce callwer mid si
spero0', cad nu pottt duce unti callarettil der: se inhama la carrute, menandu-T a-
4°1 femeiele, dedate din copillaria la acesta me§tepga, §i cea maT buns in con-
iducerea cailorti 1§11 Tea de barbata pe cine'T place..
Affara de amenuntula despre femeT, restultt s'a veduta degia in Erodota, pe candy
SiginiT locuratt la cOstele Agatirsilorti in actuala Teme§iana, §i anume :
I. TraTult persianescti ;
2. Callu§er mid 0 pero0, bunT numaT la carrup.
In clillele luT Apollonit SiginiT se afflati tots Inca in Teme§iana, cad poetula alessandrint
iT a§ecla Ringa cataractele DunariT.
Intre Strabone §i Apollonit este unti intervallil de vr'o suta cincl-cleci de annT.
Inteunti secola §i ce-va, cuma 6re de s'ati stramutatti Siginil dela noT din Temesiana
tocmaY in Asia la Caucasa , ducenda cu sine pent': qi vita cea mica fi perosel de
callu§eT ?
BTetele lora carrucTore , m&iate de intrepide fete §i nevestel trebuTaa sa treca,
calcanda sub piclare orT -ce oppositiune, printr'o suta de felTurite popore scitice, sarmatice
§i de alte nemuri, tote fOrte bellicose, cart stapanTati intregula territoritt ally
RussieT meridionale.
E evidinte ca Caucasulu, unde se dusesera SiginiT nu este acella din Asia, ci
pure §i simplu o ramura a Carpatilorti.
Omonimitata in§ellase pe Strabone.
Invasiunea Dacilort, intemplata cu vr'unti secola §i ce-va Inainte de Crista qi
operate In directiunea Teme0aner, dupa cumil se vedesce din vecinetatea lora in
acella periods de cucerire cu pop6rele pannonice Boil qi TaurisciT, 2 trebuTa firesce
sae respinga pe Sigini, Inse nu in Asia, ci peste CarpatT in Transilvania.
13TIUB., XI, 11, § 8. 2) Ib, VII, 8, § 11.
'

STUDIULII III, § 71. 287
Caucasulit Siginilorn sunt munciT ArdeluluT, unde topografia a *i pastratti unele
vestigie alle lord pent': asta-ciT, dupa cumn vomn demonstra aluri.
Totti atuncT ne vomn convinge ca §i pe A_gatirsT DaciT IT gonisera din Oltenia
ero§T in Transilvania, §'apoT mar tardin, degia in urma luT Strabone, ambele popore
de secolY invecinate, SiginiT Si Agatirsi!, ati fostti constrinse a inainta susU spre
nordulti Europe!, nici decumn inse nu s'an intorsti in Asia.
Sub Augusta dem DaciT nu petrunsesera Inca in Ardelti.
S 71
RESIIMATTI DUPRE CARPATI1 SUB RUMBLE DB CAI:10AM
PassagTulti din Strabone, esplicatt in paragrafult precedinte, e cu atattl mar importantO
in casuln de fata, cu cats illustrula geografti este unti contestn nedispen-
sabile, dupa cumti amn mar spus'o , pentru intellegerea topografier contimpurenuluT
sett Ovidin.
Acumn inceteza d'a maT fi enigma celle doue versurT:
Jazyges, et Colchi, Metereaque tuba Getaeque
Dannbii mediis viz prohibentur aquis.
Elle se traduce §i se esplica astn-felin:
.De Iazigi si de Caucasians (muntenT din CarpatT), de popore trans-montane (Agatirsi,
Sigint etc.) §i de Get!, abia ne apera apele DunariT.*
Intr'unti cuventn, ca §i'n Apollonin, ca §i'n Strabone, ca §i'n Ammianti, ca §i'n
Iornande, ca si'n
Nestorn, ca §i'n acea inscriptiune a lut Lersch ce nT-a servitn
dreptn punctti pe plecare in acesta analisa , numele Carpatilorn in Oviditi este :
Caucasus.
Sunt multe §i interessante consecin ;ele ulteriOre alle acesteT descoperirT, pe carY
nor de asta data nu le vomti attinge, fiindu forte departate de obiectulti strictn
ally studiuluT de fats.
Nu cumn-va la Dunare, printre bogatele nassipurT metallice alle OltenieT, va fi
fostti insA§T Cokhida cea cu land de aura a MedeeT, tinta practica a espeditiuniT
celleT mercantile a Argonautilorn, incatti tocmai de acela traditiunea ellenica, cullesa
de catra Apollonit, va fi facutti pe acestila sä callatoresca pe la cataractele
dela Or§ova?
Nu cumti-va tots in bassinulti danubiann, cea mar scurta calle commercials intre
Oriinte §i Europa centrals, trebui cautatti Caucasula primuluT civilisatorti alit continentuluT
nostru, acella ce rapise foculti luY Gloue §i din focti a nascutn industria?
In epoca luT Traianti, adeca a memorabilei inscriptiunT cu Oltultt asecus montem
Caucasim, Martialti scriea unuT amicti care pleca spre Dunare, ca in terra Ge(zlorit o
scT gassesca stanza lug Prometea :
Miles hyperboreos modo, Marcelline, Triones,
Et Getici tulerie sidera pigra poll;
Ecce Prometheae rupee, et fabula montis,
Quam props Bunt oculis nunc adeunda tnis... t
Candy va fi vorba despre elementuln semiticti in Dacia, vomti reveni...
Amti ispravitts acumil cu opera lul Oviditi.
1) MART., Epigr., IX, 46.Despre rollala Duni-id/de veil! cite -va observation! forte nemerite in ROUGEMONT
glosA in civilisatinnea europea dintr'o epoei pre-istoricA, L'age du bronze, Paris, 1866, in-8, pagitttr:

288
MURIA TERRITORIALA.
S
72
CONOLUBTUNEA DEEP= MUNTENIA BUB OVIDIU.
Dela Augusta pene asta-c11 nu s'a schimbata nemica fundamentala in climatologia
si topografia Munteniel; dupa cumti nicl mal'nainte nu se schimbase nemicu in
intervallulu aprOpe semi - millenaries dintre Erodotu si Oviditi.
Oltulti n'a incetatti atuncl, si nu scimti deca va inceta vre-o data, de a divide
Terra-Romanesca in doue marl regiuni fOrte caracteristice, dintre cart in cea d'adrepta
fluviulul precumpenesce plaTula assupra campiel, pe calla in cea d'a-stanga
campia precumpenesce assupra plaluluT, insotite ambele aceste precumpenirT oppuse
de cate o seria diversa de conditiunT atmosferice si tellurice, tote impreunt
concurranda a desvolta una aka tipti materials si morals spre appusti de Oita si
altula spre resaritt, chiarti canda territoriulu intrega e locuita de nesce poi:6re
elite primitivamente, ca Dacil li Getif sea ca ScitiT si Agatirsil, din cate o singurA
tulpina.
In regiunea cis-oltena, arteria commercials a DunariT reduce departata ramura
ost-carpatina la unti rolla absolutamente secundara, cad tota activitatea umana,
productive set improductiva, fie industriosula Greet sea grossolanulti barbart, se
indesa acollo spre termulti danubianu, unde pelt apoT pe nesimtite, sea se piticesca
in nesce vizuine subterrane, prin miasmula mlascinelora, prin frigti Ii ar§ita, prin
torrente de noul navalitorT, ScitT, Sarmatl, Gott, Huni, Avail, etc. etc., pe carT nemicti
nu-T popresce in calle pe unti sessti descoperita de pretutindenl, arena a unel
lungl successiunY de popOre bellicose inse lipsite de vitalitate.
In regiunea trans-oltena, scutita de mortiferele bald mixte, Dunarea impaca industria
fluviala cu sanetatea munt6sa prin cununia cu CarpatiT, allu carom anvhia
nord-vestica dela Costa-CainenT pene la Or§ova se afla aci cu totult in affara
de drumulu invasiunilorti, fie din Appusti sea din Resarith, cad punccula obiectivu
allu barbarilora fiindti tote-d'a-una bogatele provincie grece, navalitoriT orientall
petrundeati la densele prin Moldova, ceT occidental) prin Ungaria, lassanda unit
si altil pururea la o purte Oltenia , unde 1l -are fi fostti cam anevoia de a strabatte
li altmintrea de groza unel positiuni naturale dintre celle mat intarite prin stance
si ape, incatt locuitoril de acollo de 'nteiti Agatirsil, apoi Dacil, in fine RomaniT,.
multumita conditiunilora economice, igienice 1i strategice cellorti maT priinci6se,
au pututu intr'unt spatia territorials forte restrinst sa aglunga successive la
unti grade inaltti de resistinta vitals.
Immutabilitatea nature) fisice s'a resfranta pene la unti puncta in insasT nomenclatura
topics, astti-felit ca mitt munte din Muscellu ni maT amintesce numele Caucasg
allu Carpatilora intr'o seria de fontane istorice de'nainte si de dupa Cristo,
intre celle-l'alte in Ovidia si'nteo superba inscriptiune traianicA relative tocmal la
portiunea superiors a OltuluT, carele 1i acesta se numesce asta-41 precumt se numla
sunt acuma doue mil de annl in poetulu romanti Naevius; Giulti este Si/alle Daciloru,
Cerna-Diorna, Gilortulti Szl-aria , Giomartilula Sil-martira Motrulti e Mutria
din Ptolemeti si de pe Tabla Peutingeriana; pene si
mitutellulti Gialesa, unti pereuta
apr6pe invisibila, essista degia sub actualulu sea nume Salas; §i deca limba romans n'a
conservatti primordialele numirl alle riurilorti din campia, causa este ca strabunit nostri
au inceputtl s'o cunnOsca forte tarclia, abia pe la secolula VII, gassindu acollo anume
pe Slava ceT cu Dambovita, Ialomita, Cricovulti, Ilfovulti etc., era pene atunci nationalitatea
udaco-romans. se nascuse, crescuse si se formase definitivamente in plait

STUDIULU III, § 73. 289
si numar in plain, incatn chiarn fluviele celle commune tuturorti zonelorn terre!, nor
le scimti asa cumti se diceati din vechime esclusivil la munte: Danubius, nu ulster.;
Alutus, nu aMarism; Gdfi, nu aArabon.; Argefa, nu aMariscus ".
In fine, deca an voi cine-va sa restabilesca mappa etnografica a MuntenieT in
dillele lul Oviditi, dupa cumn o schitaramn nor pentru timpuln lu! Erodotti, n'are
decatti sa asede pe Dad in Oltenia si 'n Temesiana, pe Sigin! si pe Agatirsi in
laturea vest-sudica a Transilvanie!, apor in campia danubiana One la Ponttl pe
ambit term! ar fluviulur o ammestecatura de Scill si SarmatT cu predomnirea inse
a elementulu! geticti.
III.
EPOCA FORMATION!! LIMBEI ROMANE.
S 73.
IMPORTANTA PILOLOGIEI IN 'STOMA.
Agrunge cite o data o litters pentru a caracterisa o natiune.
Luanda in mana o carte anglesa, va fi cine-va surprinsti de a intimpina mereti
figurandil isolatn cite unti I, care nu pote forma nid unti nume proprin, si totusT
ells predomnesce prin marime assupra tuturorti litterelorti invecinate.
Acestti grandiose I insemneza: uen..
Individualismuln atatti de pronuntatu in tOta natura Anglesulul s'a resfrantO si'n
ortografia.
Este uniculti poporn in lume, caruia sä-Y fi pututti vent idera de a scri ea cu o
litters capitals.
Cu catty mar multu totalitatea Jessica si grammaticala a unel limbe trebur sä fie
pentru unti cugetatoril o nesecata comorA de revelatiunT assupra intreger desvol-
WI a und nationalitatT in timpti §i'n spatia.
Asti -alt nu maT e permisti fara limbisticA, fara o cunnoscinta intimA cu Bopp; PQA-t;
Schleicher, Curtius, Corssen, Kuhn etc., a face unti singurn passn seriosti in limpeciliea
pert-Me-Torn cellorn obscure din annalele poporelorn; si negresitti ca cea mar
deplina dreptate avea d. Rosier, calla a formulates urmaterea fericita propositiune.
.Deca Romanir an traitti in adevern incependn dela Tra!antl pe termuln nordicti
aallti Dunaril; decd er n'an venitti acs tarditt in evulti medics din Dada lul Aure-
; decd er sunt flour seta vechT in actuala lora patria, acesta cats sa se cunu
nOsca din limba romana.. 1
D. Rosier sustine ca imperatulti Aurelianti de frica Gotilorn a scosti din Dada
Traiana in secoluln III pe tot! Romanir pend la unuln, ducendu-T acollo unde se afflA
asa numitir Macedo - roman!, s'apoY degra o parte dintre acestY din urma, intorcendu-se
pe termula nordictitallti Dui-11dr abia pe la annulti x200) vorti fi data nascere
nationalitatir daco-romane.
Cu alte cuvinte, MaghiariT, Serbi!, Sash, sunt totY mat indigent decatti nor la
pollele Carpnilorn.
D. Rosier 10 basal assertiunea pe doue consideratiuni filologice :
1. Assemenarea intre limbele romans si
albanesa;
2. Lipsa de elements goticn in graTuln romann.
1) Remain. Stud., 121 et seq. 87

290 ISTORIA TERRITORIALA
Ambele aceste punturT pe car! d. Rosier se multume.sce a le affirma noT din
parte-ne le vomt demonstra pe large, iiindt-cl elle ne conduct la o conclusiune
diametralmente oppusa.
§ 74
D. ROE EILDE EICIE ROMANBSCE?
D. Rosier dice : decA Romanic &art fi petrecutt vecurT intregT peste Dunare in
vecinetatea EpiruluT, limbele ramana si albanesa nu nT-art offeri atata. assemenare.
Inse care anume sa fie natura acesteT assemenarT? d-sea nu nT -o spune.
Este o nenorocire pentru d. Rosier de a sci pre-putinn romanesce.
Ecce o probe dintre celle multe :
((Me surprinde dice d-seacuventult Strte-M_ argarite din doTnele romane alle
aluT Murray, si et credo el ellt correspunde pe deplinti notiuniT Szrtje a Samoieaclilort;
dupe cumin si maledictiunea romanesca. asta-cli de tote ne'ntellegibila s....
ami se pare erosT a fi numele demonuluT la nemurl uralice : Schitkir see T schitkir.D
Cuventult insemnatti cu maT multe punte, lasso sl se citesca Most in nota r, ne-
fiindu-ni permist baga in testulti romanti. .
0 trivialitate turca dintre celle ma! necuviindose, introdusa la no! in nefasta epoca
fanariota si pe care nu cutecia a o reproduce nicT chTarti dictionarele limbeT
ottoTnane, d Rosier o preface intr'o maledictiune, o maledictiune romanesca, o maledictiune
atAtt de antics incatt nicT intellesuln nu i se maT cunnosce, s'apor allergy
dupe origine tocmaT la mitologia finnesa!
De alta parte, luandt pe infire);-te-margdrite, compust din verbult infira la imperativn,
din pronumele to in accusative si din substantivulti margarita la vocative,
cate-trelle forte latine : in-serum to (dispone) margar&e, espressiune poporana a unel
limbutie fare cape si coda, d. Rosier isoleza pe ainsira-teb, isT inchipuesce ca-T o
singura radicals, o metamorfoseza in sirte,§i se rapede cu ea dreptt peste UralT!
Cu unn assemenea metodt de a commenta nationalitatea romans prin Samoie4T,
noT ne miramt ca d. Rosier a uTtatt unn lucru si maT ingeniosn.
In dialectulti samoiedicu dela Obdorsk din fundult Siberiel codrulti se chTama.
pidira 2.
Ecce der° trebula sa esclame ecce der° de unde s'a nascutd romanesca
padure!
Si totusi, orT-catt de cTudata art fi coincidin ;a materials a ambilortt termini,
filologia moderna I care urmaresce desfasurarea fonetica si istorica tote -o-data a
fie-caril vorbe s, demonstra el a nostrA filidure derivA din padules, o forma romanica
a latinulul palms, balta, italianesce path 4; art pe longs filologia maT vine si
Columna Antonina, aratandu-ni cu plasticitatea sculpture! cA baltile danubiane din
epoca colonisariT romane eran in adevert nesce fiddurt in tots puterea espressiunii,"
in a carora vegetatiune se ascundean barbaric in timpt de resbellt 5.
1) Ibid., 259 : Aufgefallen ist mir noch die Serbs
Margarita in einem Volkaliede des Murray erzihlt, and
ioh finde, dass sie durohaus den Voretellungen von den
Sirtja bei den Samojeden entsprioht; endlich poheint
mir uralisch such dps walachiache jetat ginzlich nnverotandene
Verwlinschungswort aiktir, da wir bei uralischen
fitimmen den bosen Geist Schitkir oder Tschitkir finden".
2) zwantoru, nemoires relatifs i l'Asie, Paris,
1826, in-8, t. 2, p. 83.
3) aux ptemsa, Lectures on the Science of
Language, London, 1864, in-8, t. 2, p 293: sound
etymology has nothing to do with sound".
4) natio, Diet. d'etymologie daco-romane,
Francfort, 1870, in-8, p. 189 Celli inteii o opuses°
mammy
Viaggio per la Walachia, Firenze, 1815,
iu-8, p. 9 : ,,pidure o paduri in valaco, the derive da
Pala".
5) Column(' Antoniaa, ed. Bartoli, tab. 30, 32 eto.

STUDIULTJ III, § 75. 291
Necunnoscendtt limba romans, care sa fi fostti criteriulti d -lul Rosier pentru a
conchide ca ea semeng cu cea albanesa?
0 ecuatiune intre unit x Si unti y.
S 75
LATINISMUL't RELATIVt ALIA, LIMBELORU ALBANESA ;LI ROMINA,
Limba albanesa e plina de reminiscinte latine.
Ecde essentialmente unit puntu de assemenare cu graTulti romann.
Urmeza inse de aci cg Albanesil vorU fi imprumutatti latinismele lora dela
Romani?
SA cercetamti.
AlbanesiT diet tra (trabs), mic (amicus), poste (post), armic (inimicus), kembe
(gamba), vittore (victoria), &time (flumen), binYac (bignus) gorge (gurges),
(centum), grit (grex), g'flnd (gens), pendohem (poenitet), spereig (spero), cage (causa),
turce (turpitudo), fat (fatum), fer (inferna), cater (quatuor), crioig (creo) etc.
Aceste vorbe atatu de latine, ore cumn putea sa le fi data cuT-va Daco-romanultt,
candy nu le are? Si pe unele nu credemti sa fi retinuttl din limba -mums
nici chTarti in epoca lul Tralanti, buns -org flumen, bignus sett fatum, de vreme ce
esprima acellea-si idee prin alts termini nu mai putinti latini : gemenil (geminus),
rig (rivus), sorte (sors); ern catti despre cater, si unti copillti va recunnOsce cg s'a
formatti din quatuor, nu din palm.
AlbanesiT (Pat: kercoig (quaerito), karc (circus), kertoig (certo), kepe (cepa),
kdel (coelum), fkiltste (vicinitas) etc.
Banui-se-va Ca le -ati luatti din romgnesce : a cerceta, cercii, a certa, cep, cerzl,
vecinetate, prefacendt numaT sonulti ce in k?
AtuncT de ce in clicerile turce daderre, dair, dacmac, aalem, dardac, daryal, cirac,
cisme, ciflic, aft etc., ati lassatti pe ci intactu, neprefgcendu-le in katkrre, kZazr,
kacmac, &extent etc.?
De ce vorbele slavice etas, cete, audit, n'ati schimbatti de assemenea in kias,
kete, kua'it?
In sfersitn , de ce an conservatti ce si ci in cuvintele imprumutate in adevertl
dela Romani : aarc (circulus) si ce (quid)?
GreciT numaT in classica anticitate esprimati pe ce §i cz latinti prin x : Kociewy
(Cicero), Kivvag (Cinna), Manion, (Scipio), Ke8vog (Cethegus), KAaa (Celsa), Kerrpcoveg
(Centrones), Kipxatov epos (Circaeus mons) etc., pe candy in evultt medit iT
vedemti clicendti : ,4"ekearpivog (caelestinus), errorcan (centrum gallinae), eptteovia
(ceremonia) ,rNex71 (circulus), r roc (certus), ,41ixovpia (cicoria), TCttliltg (civil's)
§i altele. '
Cumt-ca la vechiT Romani ce si ci se rostiati in realitate ke §i ki, precumti le -ati
si transpusti ElleniT si AlbanesiT, dr nuti dupa cumn le-au modificatti maT tarclin
RomaniT sl ItalianiT, proba este ci lAtinesce se scriea ecalmente squilla i stills,
coqui si cod, caeso §i kaeso, incattt unti filologn modernti cere sa se citescA si
astacll
hods pentru ants , kervus pentru cervus , kitus pentru thus etc., numindtt orT-ce
alts pronunciatiune: aunts detestabilti inorganismti.* 2
1) nu OANGIN Gloss. med. grnee., 1565-1589.
2) CHAVIIIII, Lezioloirie indo-europeenne, 21.
0 admirabili demonstratiune despre 41.14 la Romani,
hint
in coassaw, Veber die Ausspraehe, Vokalisuasas.
and Iletonsing der lateinisehen Spraehe,
Leipzig, 1868-70, in-8, t. 1, p. 44-50.

292 ISTORIA TERRITORIALA
A§a dero k In loctl de ce *1 ci constitua la AlbanesT, ca ai la GrecT, unti ar-
chaismti latinti cu multa anteriora cunnoscinteT EpiruluT cu TurciT, SlaviT gi Romanis.
3
AlbanesiT all vietere (vetus, veteris), virg'iinefe (virgo, virginis), Yatere (alter), rtete
(rete) etc., pe carT nicT intr'untl chipti nu le -atl pututa lua dela Roman!, in gra-
Tula nostru tote aceste vorbe fiindti maT putint classice: vechizi, la Macedo-romanT
vectiu, nicT o data vetere; vergurd, nu vergine; alto, nu altere; refea, nu rete; *'apoT pa-
rintiT nostri nu le-ati formatti asta-feliti prin vr'o posteriors corruptiune provincials,
ci a§a le-ati §i mo§tenitti, precuma probeza italianulis vecchio §i sonulti u pentru i in
vergura.
AlbanesiT aai adverbiulti fort *I adiectivulti forte, correspunclenda cello anteia cu
latinulti fortiter *i cello-Paha cu fortis, pe canda Romanula nu posseda decata
unti forte pentru ambele casurT, intocmai precuma noT dicema frumosa pentru fiulcher
*i pulchre, adeveratu pentru verus §i vere etc., multumindu-ne cu o singura
forma adiectivo- adverbialA.
SperAmti a fi convinsti pe d. Rosier, ca. limba albanesa este unit dialectal neo-latina
cu totulti neatternata de dialectulti neo-latinti anti Romanilorti; untl dialectal
ma! antictt, flinch ca Albania intrega devenise provincia romanA cu unti secolti
Inainte de crancena lupta a lu! Traiarra cu Decebala; unti dialectal inse fall cornparatiune
ma! saraca in elemente latine, de ora-ce colonisarea romans nu avusese
acollo acella caracterti compactti §i sistematica, prin care s'a distinsti ea pe termulti
nordicli anti DunariT.
Ambele aceste dialecte se maT intelnesca prin puntulti forte importanta de a fi
traco-latine, cela -ce sub privinta hematologica, adecA a inrudirif materiale, apropia
pe Roman! de AlbanesT maY multa chTartl decata de Italian!, cu carT noT suntemti
incuscrili numai dupa tats, pe candy cu ceT-l'altT ne lovimti dupa amendouT
parintiT.
S 76.
Turns/aural tumstrvfr ALL], LIMBBLOBtI ALIWIESi pI BottiNi.
Numerosa ginte pan-tracica, stapand intr'o vreme peste maT teal peninsula barcanica
§i maT tots Asia-mica, se impartia in doue ramure forte marl, cea tracica
propriti clisa §i cea Mirka, prima din elle occupanda regiunea despre Ponta din
territorlula communti , cea-l'alta regiunea despre Adriatica, fie-care subdivisa intr'o
multime de nationalitatT si triburT purtindu differite numi: FrigianT, Bistonl,
Bess!, Ciconl, Crobizi, Odrizl, Peon!, Sapel, Sintl, TrausT, GetT, Dad, TriballT, Mesi,
Macedon!, Epiroti, ArupinT, BulinT, DaorsT, Enchele!, etc. etc. etc.
Albanesii sunt unica posteritate actuala directs a ramurel illirice, ca Si Romania
a celleT tracice propriti fise.
8) Noi ne mirAmd, oumil do a pantu respectabilnla canonici*.
1:11PARld, Principle de limba, Blaeid, 1866,
in-8, p. 811; Aire poticnesca a Oleo °A pi Macedo- rowinil
ad pe k in locA de ci pi ce, adducendii dreptd probA trei
ouvinte, din can nnulii, puce, nu este la loculii sled, 6indu
vorba despre se pi ci, nu despre au, drd oelle-l'alte
done, de tots anormale rominesoe, aunt luate dela Albanesi
: pakfe fl ghinta.
4) 0 observatinne forte giusti in BOHM/HARDT, Der
Voottlismue der Yulglirlateins, Leipzig, 1866-8,
in-8, t. 3, p. 49 : Dan das Vulglirlatein in Epirus sich
ale ein bestimmter Dialekt entwickelt babe, geht sus der
Natur der Bache hervor; dass dieser Dialekt wit demjenigen,
welcher in seiner hentigen Gestalt ale Walaehisch
auftritt, im Wesentlichen identisch ist, bedarf des &melees".
Cf. BOHLTHABDT Albamisehes wad Romaslacker,
in slum, Zeitseheift fur vergleich.
Sprachkunde, t. 22, Berlin, 1871, p. 241-302. Cf.
DIEFSNBA OH , 'Lieber die jetzigem romaaisohen
Schriftsprachen, Leipzig, 1831, in-4, p. 16-20.

STUDIULU III, § 77. 298
Cumn-ca Illicit si TraciT propriti 4i§T vorbTan aceTa-§T limba fundamentals, doveda
este nu numaT ca scriitoriT antic! IT confunda mereti unit cu al iT, dern maY
cu sema ca dictionaruln albanesti p6te sa ni esplice fara nici o difficultate filologica
celle ma! complicate probleme din nomenclatura dacica §i din limba daco-i
latina.
Astti-felin in paragrafiT precedintt noT vecluramn degia la AlbanesT cuvinte eminamente
dacice, ca diorna-negru sea 6orda-locuinta suterrana.
Aci vomti maT da unti essemplu forte interessantti, affara de acellea ce vorti maY
urma din calla in cAnda in cursulti operel de fags.
S 77.
ORIGINZA NIMBLER ,DIJNIEZ."
Samonicus, scriitora romanti cu unti secoln posteriorti luT TraTanti §i carele posseda
pe atunci o biblioteca de 6o,000 volume incatt avea la dispositiune maT
tote ce se va fi scristi vre-o data pene la densulti, dice ca tracicesce Danubius
insemna apurtatora de nor!" : davoliticov ag TO vscpeXocp6pov ixeivot xaXotiat uccrQicog.1
La AlbanesT norulti se chiarna re.
In tote limbele indo-europee radicala da esprima idea de a da, de unde o forma
participiala dan sea Jana.
Dana-re, ((dal-1dt nor! ", eccL der° numele tracicti din care Romanult a facutn
Dunare §i pe care Samonicus l'a tradusti cu atata mar correctn prin vecpeXoripog
apurtatora de nor! ", cu catty in unele limbe ariane , la Celt! buns -6ra, primitivuln
da capeta anume intellesulti de as purta ". 2
Totti limba albanesa ni esplica de ce Grecil, Romani! §i Germanic an terminate
numele acestul fluvia prin 13, pe care nuld ati RomaniT.
Albanesce re, norti , admitte in unele casurT unti v de'nainte'T : vrels cela -ce pro-
beza ca nu este decata o contractiune din zendicula awra, modernula persianti abr,
curdiculti awreh, tote acestea insemnandti de assemenea anortiD 4 §1 producendti la
vechi! Persian! unti nume propriti 'Afipadeerag, adatti de nor! ". 5
Norulti chiamandu-se albanesce re §i vre, davotithog ellinti, Danuvius latinti §i Donaw
allti Germanilora , dela cart ati imprumutatti apol SlaviT pe Dunava, MaghTariT pe
Duna etc., provina dintr'o forma collaterala Dana-vre.
Romanic singuri inse an retinutn pe caracteristiculn re, in care se copprinde
insa0 chilia enigmeT.
Si an retinutti nu numaT atata , dery penis §i interessantult blastemti poporana :
abatta-te Dunarea !. carele pe de o parte se potrivesce atatti de bine cu ideTa
unuT upurtatorti de nor! ", ern pe de alta, ni adduce a-minte ca la Dad gTuramentulti
cello mal sacru era legate cu solemnitatea de a be apa din Danubia 67 incatti
upurtatorulti de nor!" pedepsTa apoi pe spergTuri: at! battea Dunn-ea)).
Romanuln nu dice : abatta-te Oltulti 7 abatta-te Siretultip , abattate Prutulti ",
ci numai baste]; -te Dunlirea!
1) Ap. Lypum, De magistr. porn., III,
32.
2) tutor, Die bet Caesar vorkammeaden
keltisclae Nausea, Binenehen, 1857, in-8, p. 99:
doen, doan, portare, ferreu.
3) HAHN, Alb. Stud., Lex. 107.
4) num, Handbuch der Zeudsprache, Leipzig,
1864, in-4, p. 35.
5) HiTZIG, in BBOICHAITS, Zeltschrift der deutschen
morgealliadftehen Gesellschaft, Leipzig, 1847,
in -8, t. 9, p. 760.
6) AIIPIDMI NOMIST178 , sp. PHYLARG., in Wirgilli
Georg. IL

294 ISTORIA TERRITORIAL&
Asta-felia, multumita limber dacice 7 restaurate prin confruntatiunea dialectuluT
epiroto-latinn anti Albanesilorn cu dialectulti traco-latinu allit Romanilora, se iniatGra
in rubrica unorti, simple coincidinte fonetice etimologia generalmente patronata
a DundrzY dela samscrito-zendiculti &nu, osseticulti don fluviti, pe care'lti ati
Romanii intr'o acceptiune deminutiva 77 precumtl se respinge nu mar putinti Si derivatiunea
dela ceiticulti dana-vitezt. 8
78
CONOL1381131EA DESPRE tHRUDIBRA BOMINILOBt CU ALBAREBIL
Post-punerea articolulut definitivti, identitatea genitivuluT cu dativulti , timpulti
viitora espresti cu agTutorulti ideeT voYu, formatiunea numeralelora dela I I pene la
19 prin intrepunerea until supra, §i o gramada de alte particularitap grammaticale
set lessice, pe carr le vomti desbatte candti vomti aye a restaura dialectulti dacicti,
ne vorti adduce erosT si erosT la resultatula dobandita mar susti, si anume:
Limbele roman& albanesa sunt doue dialect , d'o potriva traco-latine, d.esvoltate inse
fie-care pe o calle individual nedefiendinte.
Fara a se misca unit din Dacia Tratana si altii din Epirti, Romanic sea Dacolatinil
Si Albanesil sea Epiroto-latinii stint si nu potti a nu fi legap printr'o estre-
ma assemenare limbistica, de Ora ce provinti unit altiT din elemente romanice
elemente tracice, ammestecate inse in diverse epoce, prin diverse dialecte, cu diverse
dose si sub diverse conditiuni climatologice.
§ 79.
ORIGINEA CI7VANTIILUI HOT U°.
Deca Daco-romaniT ()ice d. Rosier -- nu s'aa clintitti de pe termula nordicti
alla DunariT, affara negresita de poiliunea cea stramutata de catrg imperatulti Aurelianti
si din care se trage inceputulti actualilorti Macedo-romanT cumtl atuncl
de nu essista in limba romans nicl o urma gotica , precumti nicT in linAla gotica
nu es9ista nicl o urma romans ?
Nu essista. ! nu ! repetima pi not dupa d. Rosier.
Nu este nu numaT unti gotismtl la RomanT sea unti romanisma la Gotr, derti nicY
macara unti cuventa despre Gott
S'a disa adesea, si de'mpreuna cu altiT vomt fi affirmat'o si noT aka data, cumtica
vorba romans hop aril fi o reminiscinta a dominatiunil gotice in Dacia TraTand.
Studiulti ulteriorti ne face a renunta la acesta etimologia.
Initialuiti h este la Romany o usora. aspiratiune cam analog-a cu a Grecilora sea
cu hi alla Armenilorti, asta-felia Ca poporulti rostesce d'o potriva hrelfiire §i rapine,
harafill 5i arafig, helefteit Si eleftea, hotarii §i °tar*, hop' Si op.
Unti assemenea h nu se nasce din durulti g, may allesa de'naintea unel vocale.
Derti mai este ce-va.
Luanda pe rondo tote vorbele romane monosillabice cu finalulti , pentru a constata
val6rea etimologica a acestuTa din urma, ne incredintamti ca ellti deriva, affara
de regularulti set prototipti ti, din : to (puteus--fiut), sfi (crigfiusret), ss (sessusjet),
que (laqueuslad), chi (brachiumrat), thi (strut:hiostruf) etc., adeca tottid'a-una
din doue consone din cart una e s, ori dintr'o consona sea doue urmate
de una i sea unti e, nicl o data inse dintr'o consona nesibillata isolata.
7) Lei. Bad., 195: Donn, oanalie potetorine, die 8) Grecs, op. cit., 91-2.
Trankrinne.
§
si si
si

STUDIULU III, § 79. 295
T din Got e totti atatti de netransformabila in / din hot, precumt de netransformabilti
e g din cello anteiti in h din cello alla douilea, incattt definitivamente ho(ulti
qi Go/nit st meng unulti cu altulti numaT dory prin littera o.
De unde inse derivA in realitate act sta misteriOsg monosillabg ?
Lessiconula Budanti propunea o derivatiune din latinulti hostz:s ; inse tote limbele
romanice all formats de acollo alto ce-va : romanesce oste ,
francesesce ost,
spaniolesce hueste, italianesce oste, proventalesce host, portugesesce haste 1, aka ca
n'a remasti in hostis nicT o portitg deschisa pentru hop.
SA cautamil aTuri.
Intr'o cronica francesg not citimil urmatorulti passagia relativa la secolulti XIII:
almperio regis Ludovici Hutini, quo nomine prisca lingua nostra turbulentus sigsnificatur.n
Adecg :
Sub domnia regeluT Ludovicti, supranumitti h u t i n, cda-ce in vec&a nostra limbo
ansemnizli turburatorg,
Apol inteunti acts! din 1363 :
ajehan, dit Vyanne, risseur, brigueur, hustineur, mal et outrageux parteur. 2
Ca ideia, noT intrebamt decd nu e vorba de ceTa -ce se chiamg. romanesce /tofu
Ca forma, hust francesti, compusti din doue consene din carT una e s, correspunde
perfectamente cu allti nostru hot, cu atatti maT allesti candy intr'o multime de vorbe
romane ne intimping ecuatiunea intre st §i f, negre§itti prin intermediulti metateseT
is din st, bung ors : folu --stola, map-1,am* etc.
Si totu0 act sta interessantg clicere nicT RomaniT n'ati luat'o dela Francesi, nicT
Francesil dela Romani, ci in ambele terre ea s'a nascutti spontanamente din
causa unuT strigatt).
In Francia, dupg cumti o demonstrg prin 4ecim1 de documente Du Cange, 6 poporula
era datorti sg allerge dupa hot( tipanda §i trambitandt.
In latinitatea din evula media act sta se chigma hut-esium, de unde a remasti in
limba francesa hide, care nu differs intru nemica de romanulti hada 4, incatti urmeza
naturalmente ca Si parincii nostri aveati acella-§T obiceiti, insotita de acellea-§T
strigate: hu! ho! francesesce hutz! 5.
Aceste esclamatiunT o data devenindti caracteristice la Oita facetorilorti de relle
§i stereotipandu-se upro eo multitudinis clamore incondito, quo latronem seu in
.ipso crimine deprehensum, seu fugientem ac latitantem, pagani omnes tenentur
ainsectari ac prosequi, donec comprehendatur et in judicis manus tradatur 61 nu
numaT era cu putinta, ci chianti trebula sg se nascg in Francia hut, hutin, hust, hustm,
hustineur, era in Romania hop.
SA se noteze unti lucru.
Dupg cumti pentru terrani era hota acella pe care 'la huTduTati den§iT, totti aka
pentru facetoriT de relic, din puntultt lord de vedere, erati hog aceTa ce-T huiduTatt.
Ecce de ce in argotult talhg.resca din evulti mecliti terraniT se numiatt hoti:
uhoutzrusticusn. 7.
1) omen, Etymol. daeo-romosne, 184.
2) ambele testuri in DU osnon, Glom med. lat ,
736.
8) Ibid., 736, 725, 724, 726.
4) Lex. Bud., 287: nhuiagetl, batgi000rescu, atrig5;
rhuiti pe oine-va oa ci pe pond, Ulu 'nerd, illu flueril,
olamore et eibillie quem explodo. Hesiettl, atrigare multi
ossupra cul-va , multitn finis ineonditua clamor, explosio,
nexeibillatio
5) Vita Ludovici Pil anno 840, ap. nu CiNGR. In,
724: digit We: hutz I hutz I quod eigniflcat : tonal fora* 11
6) nu CANOE, III, 725.
Ile
7) BONAVENTIIRL VULCANfIII1 Uteri. et 'lingua
Getarum wive Gothornin, Lugduni, 1597, in-16,
p. 108.

296 'STOMA TERRITORIALA.
Acesta consideratiune este decisiva pentru a proba originea curate onomatopeica
a cuventului uhotti. ,
inlAturandti orT -ce alto etimologia, fie catt de plausibill
in apparinta.
Unti avocatt romant din Temesiana, tntr'untt articolt forte paradossalti, assupra
carura ni attrage attentiunea d. professorti dr. V ,Glodarit din Brasovt, adduce
ca o proba despre derivatiunea hotu/u/ din Gall ca :
qIn Banatti One in diva de astaclr candt vine vre -untl Nemo prin sate roma-
,nesci, se Teel copiT dupa ella si striga dreptt semnti de battti- giocura: Nemtt!
sNerntt! Goto-Frentg! §i totti mat departe facendt versurT de battti-grocurA, parte ruusinese,
la fie-care sentintA de doue versurl in cAdinta repetescti: Nemtt ! Nemtt!
aGoto-Frentfi ! = 8
D. Simeont Mangrucg, care nT -o spune acesta, cumt Ore de nu observA ca esclamatiunea
este .Goto-Frenp., erti nu ((Hop-Fre/OP ?
Cu alte cuvinte, ea demonstra, intr'o oppositiune diametrala cu opiniunea d-selle,
cumti-cA Gotii in gura poporulur romant n'a pututti sl trecl in hop.
Sa nu mar hofimii der° pe GotT7 cart n'ati pututti sa fore dela nor, precumt vomit
vede indat5, nicl macart doue litere dintr'o vorba!
§ 80.
TBORIA LIII 1620 MAIORESCII DUPRE ROMA/118MB LA GOTI.
Reposatulti Iona Maiorescu credea c1 a data peste patru romanisme in testulti
gotica allti luT 111fila:
Numele Romanilorti: Rumoneis, Rumonim, correspundendt former romane po-
1
porane Rumanit;
2° Hausjan, dela romanult auzire;
3° Ajar, romanesce azure, mal correctu allure, francesesce alleurs, latinesce alp
orsum;
4°, Mais, dela romanult Ina din magis. '
Anteiti punemti la o parte pe aljar, care este nu unt romanismt, ci o proprietate
communa maT tuturorti pop6relort neo-latine, dupa cumt marturesce insusr
Maiorescu, deli uitase a mar cita, pe longl formele romans si francesa. vechiulti
spaniolti alubre, proventalulti ailhors §i portugesulti alhur. 2
Remanti der° celle-l'alte trel.
Hausjan provine dintr'o tema kus, cad in limba gotica h represinta totti-d'a-una
pe unit primitivt k, §i au este o accrescere din u, incatti correspundintele luT hausjan
in celle-l'alte limbe indo-europee e numar d6ra elleniculti xovg in axovarlig 37
de unde inse pent la roma:lulu aug'zre e cam departe.
Goticulti mais, matIvis, maiza, e purti Si simplu germanulti modernt meist, fAra flier
o legatura cu romanult nee.
Mar avemti dero unit singurt-singurellti Rumonim set Rumoneis, care nicY acesta
nu se pretinde a fi romant ca intrega vorba, ci unicamente prin sonurile u in locti
de o §i o in locti de a din celle septe set optt littere.
Are fi comicti. ca tote elementele romane in limba gotica sa se reduca in urma
urmelorti la nesce 218 dintr'unti brat cuventt!
8) stanaluoi, Tenetata de originea numelaal
Yellow*, in sliarn16 Albino, Vienna, 1866, nr. 88.
1) Art. Komnileie in sorra= and maxim, Steats-Lezieen,
ed. 2, p. 158, eitat6 in Bonet, Rom.
Stud., 140, nude antorul6 confundA pe Afaioreecu tatA
en fiinlii een d. T. L. Maloreeen.
2) clam; 6.
3) nntentoa, in Kum!, Zeitoehrift, XVI, 271. Cf.
soniszonia, Compendium, § 196.

STUDIULU III, § 81. 297
Dera §i ad romanismulti e fictivti.
Crenga limbistica neo-latina cea maT germanisata foneticesce, este a§a numitultl
dialectti reto- romanti din Elvetia, ° care'§Y da ellti-insu§T numele de rumonsch.°
Deca in AlpY rumonsch e unti effectti allti germanismuluY intre LatinT, cumti 6re
la Dunare aceTa-§T forma rumoneis arts pute sa fie vice-versa unti effectti anti latinismuluT
intre Germany ?
SI lassamti dera in pace §i pe Rumoneis sea pe Rumonim.
§ 81.
OBIGINEA CIIVINTBLOHO moDoNt p
S'a spusti ca arti fi gotica vorba odor*, dela and contrasti in oar, tesaura, avutia,
possessiune.
In realitate cuventulti este de o proveninta slavica §i relativamente moderns.
Serbesce odora are trey acceptiunT :
1. HaYne ;
2. Arme;
3. Preda.
Radicala este verbulti curatti slavicti dr'ti, a despuTa.
Odorulii semnifica tots ce se 'mite rapi in resbella dela unti inamica, stolia °Alma
la vechiT Romani.
S'a maT sustinuta ca vorba romans pea arti proveni din goticulti back.
Nu s'a observatti inse ca patutil face parte dintr'o famillia intrega de termini
romani, cu cart trebul studiatti intr'o strinsA legatura, §i anume :
1. Patti, lectus;
2. P a t u 1 ti, cubile, stratum, pre carele se a§eda stupT , legumele sea p6mele
uerna, giscele canda clocescti etc." ;
3. P a t u r a, folium, volumen, foil, induoitura, legatura ;
4. P a t u r ti, comp/lc°, stringti la unti locti.
Prin urmare, ideia fundamentals a fiatuha consistanda in stratificatiune, adeca in
suprapunerea unuT lucru peste unti alto lucru, este din puntti in punta, in fondu ca
§i'n forma, albanesula pat, stagia, cStockwerk" dupa traducerea d-luT Hahn.'
.Goticulti bad , din contra , esprima in maT tote formatiunile collaterale §i deri-
vate notiunea pronuntata de ce-va plant's , adeca nestratificata, nesuprapusti, cAte o
data chiarti escavatti 4 ceTa-ce 'hi departeza de ideia patuhd romanti, pe care o esprima
atatti de bine din tote puntele de vedere numai albanesulti pat.
§ 82.
ON IIRMDZA DIN LWEIA GOTIEDIRLORt IN LINDA BONIN/ ?
Scormoninda pretutindenT in paragrafiT precedintT §i sgandarinda tote cordele
corclitele Umbel romane , noT nu gassimti nicT o umbra de necontestabilti gotismti
macarti in doue optimT alle uneT singure vorbe.
a) Quasar, Formealehre der rhaetoromaalschen
Sprache, Chur, 1852, in-8, p. 107, 115 etc.
b) (Lawson, Waterbuck der rhaetoromaulaches
Sprache, Clwr, 1848, in-16, p. 187.
1) ICABADZICZ, Lex., 447.
2) Lex. Bud., 490.
3) Alb. Stud., Lex. 94.In limbs litvana patulil se
chiamit &alas, ceia-ce prin suffissii si prin accents con-
npArtm.
cdrcli perfectamente cu rominuld patted, ambele indielndfi
unti prototipii communil *starch care catE ea fl fostil forma
dada a euventuln1. Assupra imprumutliri/ el de ciltra
Litvard nor vomit vorbi in Istoria etnografial a Mantenie(.
Cf. mummies, Litauisches Lesebuch laud
Glossar, Prag, 1857, in-8, p. 301.
4) DrapEunson, Woerterhuch der gothischen
Sprache, Frankfurt, 1851, in-8, t. 1, p. 254.
38
8i

298 ISTORIA TEBRITORIALA
Prin urmare va Slice d. Rosier dupa cuma a mar spusti in timpula dominatiunir
Gotilorti Romanic nu se afflatt in Dacia.
Aci ne despartima de eminentulti istoricti vienesa ,
cad se desparte si d-sea de
prescriptiunile criticismuluT, care cerea imperiosamente ca sa proceda in urmatorult
moda :
1. SA preciseze pe o mappa, tinendu-se strictti de fontane sincronice, intregultt
spatin territorialti pe care l'att occupatu la nor Gotir;
2. SA probeze ca affara din acellti spatiti territorialti, nu essista in Dacia nicT
unti locsora unde sa fi pututti trai Romanic departe de GotT si sustrasT influinter
acestora ;
3. Deca demonstra ca unti assemenea locsortt , aptti a adaposti o nationalitate
intrega, nu se affla nicairr, atunci, derni numai atuncT putea conchide ca imperatula
Aurelianti nu lAssase unti puiti de Romania in Dacia, de vreme ce nu gassima
nicr unti vestigiti goticti in limba romans.
Ecce ce trebuTa sa faca d. Rosier.
§ 83.
PIINTTJLII TILIMITORLLL6 1A ISTOBLA GOTILOBt PhNE LA ATTILA.
Itinerariula successiveT migratiunT a Gotilorti se incepe dela nordtl in directiunea
littoralului MariT-negre, aseclandu-se er acollo in secolula II dupa Crista in spatiulti
dintre Dona si Nistru, adeca la hotarulti de tote orientala allti Dacier.
StabilitT aci, urmeza din parte-le unti sira de incercarT de a strabatte pe mallulti
drepta anti DunAriT , unde erati attrasT de fama avutier provincielorti grece.
Acesta puntti obiectivti fiindti hotarita , callea cea mar scurta de realisare eratl
naturalmente gurele Dunarii, de unde Gotif treceati drepta in Bulgaria si mar departe,
multumindu-se cu possessiunea transit6ria a actualer Bessarabie si lassanda
O. mar treca multa timpti pene sa incepa a se gandi macarti la Moldova, care nu
se affla nice ea in drumulti ce'sr allesesera pentru a agrunge mar currencla la tints.
In adeverti, orr-canda e in gYocti Gotia propritt clisa , unde resedea forta offen-
sive si defensive, simburele de resistinta si de espansiune alla elementulur goticti,
o gassima Intre Prutti si Nistru.
La annulti 251 espeditiunea Gotilorti contra Romanilorti se dirige assupra Filip-
popoliT, de uncle retragendu-se si cautAnda a se intorce a-casa, urmaritl de armata
imperatulur Decia , el apucl spre orasultt Abritti lOnga Varna, ' adeca in cea maT
drepta linia spre Bessarabia.
Intre 268-270 Slice Zosima Scitii, EruliT, PeuciT si Gotir puntl 320,000 6menT
pe 6,000 vase si attaca Anteiti orasula Tomi in Dobrogia.
De unde plecase acea formidabila flotta ?
*De l'onei Nistru.. 2
Intre anniT 367-369 imperatula Valinte, voincla sa isbesca pe GotT in propria lord
terra, face unti podtt pe Dunare.
In ce loco anume ?
Longa orasulti Noviodunti sea Novietunti I care dupa unanima marturia a luT
Ptolemett. a Table! Peutingeriane, a ItinerariuluT luT Antoninti, a NotiteT *Dignita-
11.3[ASALICSICIH, Tab. Pent., I, 862. AURILL. VICT.,
XX - ZOBINE , I, 23. IORNAND., XVIII.
2) some, I, 42.

STUDIULII III, § 83. 299
tum., a luT Procopit a Codicelul Teodosiant etc., se affla longs actuala Isakce,
adea. in _Ala Bessarabia.
Astti-feliti penes la 37o clominatiunea gotica , in intellesulti cello adeveratt alltt
cuventuluT, se concentra esclusivamentre intre Prutti §i Nistru.
TocmaT atuncT navallesct terribiliT Hunt.
Peste ramura cea maT occidentals a Gotilorti domnia Atanarik.
Ellit tramitte o parte din oste pentru a recunnosce positiunea Hunilortt, era singurti
se a§eda intr'o valle fie malulit Nz:strulut.
Gonitti de aci dice contimpurenult Ammia nit Marcellinti Atanarik se incerca
a rAdica unit zidt prin care sa unesca malulti rriatutuY cu Dunarea §i din dossulti
,
caruTa sa p6ta resiste Hunilort : as superciliis Gerasi fluminis adusque Danubium..4
Acestti passagitt remasese penes acumtt ne'ntellesti, §i totu§i ellti este de o claritate
perfecta.
S'a credutt generalmente nä Atanarik va fi claditti unti murti dela mallult occidentala
allt PrutuluT spre Dunare pens unde-va longA. Galati. 5
In acestti cast regele Go ;iloru art fi commisti unti actti de cea maT flagranta
absurditate, cad HuniT venTati dela resaritt, nu dela appusti, incatt el n'artl fi avutti
decatt sa treca Prutult pe la spatele luT Atanarik prindendu-lti apoT in cursa pe
care §T-o va fi intinst cu naivitate elltt-insu§T.
Este evidinte ca zidulti in cestiune unTa malulit oriental ant Prutulul cu Dunarea,
barricadandt astti-felit contra Hunilort anume regiunea IzmailuluT.
Acestt spatit dice totti Ammianti Marcellinti era locuitt de ramura gotica
numita TaTfall : a Taifalorum terras firaestringensp.
Nici acestiTa dero nu eratt in Moldova.
Tote s'ati petrecutt esclusivt in Bessarabia.
Constrin§T din not a fugi, GotiT cauta scaparea in munch Cauca: tad Caucalandensem
locum..
Aci noY IT vedemt degla pe pamentult moldovenescti.
Deft nu maT era acollo terra gotica, de Ora-ce Atanarik dice tottl Ammianti
Marcellinti trebuia s'o apuce cu forta, gonindtl pe SarmatiT ce o stapanTati : aSarmatis
inde extrusis..
Acesta ni adduce a-minte ca §i Constantinit cello Mare , cu o giumetate-secoltt
mai 'nainte, battuse pe GotT nu pe propriulti lord parnentt, ci ero§T in terrele Sarmatilort
: .Victi Gothi ab exercitu Romano in terras Sarmatarum.* 6
Fundarea castelluluT Dafne la gura Argeplui , attribuita espressamente mareluT
Constantin de catra Procopiti §i a caruTa positiune topografica, de vreme ce se affla
fats in fata cu ora§ult Transmarisca de dincollo de Dunare , este de o precisiune
a§a dicendti geometric, multumita Table Peutingeriane §i ItinerariuluT luT Anto-
3) sonAPPapra, Able. d. Slaw., 116-117 : ,,Ptolemaeus
ist der erste Schriftsteller, , der uns den Namen
der Stadt Noviatovvov, Noviodnnum , aufbewahrt had.
Nach seiner genanen Beetimmung lag der Ort 26 rim.
oder 6'12 geogr. Ml. von Arubinm and 41 Aim. oder 8 1 5
geogr. Ml. von Salsovia. Das Itinerarium Antonini fiihrt
es ebenfalls auf Ierselben &nose an, and gibt ale die
nlichsen Oerter Diniguttia am Einflusse des Prut mit
20 Aim. oder 4 geogr. MI. and Aegiesne mit 24 rim.
,,oder 44 5 geogr. Ml. an. Die Notitia Dignitatam Imp.
,,verlegt hieher die Legio 1 Jovia. Nach Amm. Marcellinue
aching der General des K. Valens bet demeelben
oine Schiffbriicke auf seinem Zuge gegen die gothiechen
,,Grenthungi: Per Novidunum, navibus ad transmittendum
wonnem connexis, perrnpto barbarico continuatis itineribus
longins agentes Greuthnngos aggressus est. XXVII
5, etc.
4) Aux. mem., XXXI, 8.
5) §i mar outrider': este combinafiunea lni mama; lies
Trajani ad Daaubiam, Norimbergae, 1793, in-8,
p. 18, care printr'o trisurii de condeifi mud murulfi laI
Atanarik in Temesiana, sub simplulil onventfi c4 acollo
aril fl nesce ruine 1
6) mums, Citron., ann. 832.Cf. °Emus, VII, 28.
PAUL. DUO., XI.

800 ISTORIA TERRITORIAL&
nine, probezg cg acelle .terre alle Sarmatilora, espuse unorti momentane incurslunI
gotice, copprindeati giumetatea cea resgriteng a MuntenieT. 7
Avesta confirms opiniunea d-luT Odobescu, cumti-ca .Caucaland. allti luT Ammiana
Marcel linti trebul cgutatti in regiunea BuzeuluT, unde Yn adev&-ti vr'o dour
muntT ports pens astg-dT numele de Coca contrasts din Cauca, §i unde descoperirea
tesauruluT gotictt dela PetrOsa esplicg forte bine faptulti petreceriT pe acollo
a fugarulul Atanarik.
Moldova propriti disc, puss la midts-loch intre GotT si SarmatT 7 forma unti ter-
rema dubiosti, pe care 8i -lit appropriati canda 8i canda ambele popore, fare ca sg
resulte de unde-va vre-o dominatiune esclusivg assuprg-T din partea unula din elle.
MaT pe scurtti, numaT in Bessarabia GotiT sunt la sine a-case, facenda din canda
in Cando cute o apparitiune pe termula appusent ants PrutuluT, cello multa pens la
campia osticg. a MuntenieT dorm tote opintirile invasionare celle maT, crancene reservandu
specialmente provincielora romane de peste Dungre, unde'T ademenia aurulti
bizantina B.
S 84.
011IGINEA MAMORU ',MOLDOVA" er ,,PBAHOVA.6
0 urmg forte interessanta a petreceriT Gotilort in Moldova este chTarti riula .Moldova.,
dela cuventula goticu muld a prafti '7 de unde s'a ngscuta de assemenea
numele ape Mulde in Sassonia, unti affluinte allti ElbeT, precuma si forma germane
Moldau a numeluT bohemti Wltawa, pe canda affarg din lumea teutonicg termenula
fluvialn aMoldova. nu se gasesce nicairT.
GotiT ail clist1 Moldahva riuluY moldovenesca cu aceTasT ratiune cu care mat tarclit
SlaviT ati numitti unti rim muntenesca Prachova, adecg erosT uprgfosg., dela vorba
prach, de unde vine allti nostru 'raft, pulbere.
aMoldova. si .Prahova. reproduce essactamente, una goticesce si cea-l'alta sla-
vonesce, aceia-§11 idea pe care Ovidia o esprima prin samnis pulverulentuss, rim
pulberosti.
S 85.
RPOOA DIBPARITIETNII GOTILORit DIN DACIA.
Irrumperea hunica a push capetti dominatiunii Gotilora chiara in cuTbulti lora
dintre Prutti 8i Nistru, strgmutandu-T maT cu totiT in Bulgaria, unde er s'att asedata
la p6lele BalcanuluT dice Iornande ca candor aro fi fosta pgmentulti lord
de nascere : utanquam solo genitali potitin.
Sub marele Teodosia se incercg a se strAcura intr'acollo ultimult resat gotica
de pe malulti nordica allh IstruluT, $i
'10 vedema pogorindu-se totti din Bessarabia,
cgcY trecetorea se 'opera anume la gurele fluviuluT :
Corporibus premitur Peuce per quinque recurrens
Ostia barbaricos viz egerit unda cruoreemg a
7) Aci a loculd de a correge o grave err6re a lid ewes,
Die Deutsche= and die Naelibarstaemme,
hinenehen, 1837, in-8, p. 434, carele affirms oS toth pe
mai va 11 trecuth si imperatulfi Valinte in primal eepeditiune
contra Gotilorfi, poveetiti in Aim MARC" XXVII,
5: ,,prope Daphnem nomine munimentum est castra me-
,,tatue, ponteque contabulato supra navium tome flamen
atranegressue est.* Cetlitula Dafne din aceeth passagid,
unde se oprise armata fnainte de a fi /dough podidel, este
In moduli& cellfi mai limpede aseslati pe termuld eudicii
allii DunIrii, pe candS A:4,1g a11ii lui paocoritfr, De
aedif., IV, 7, se afla pe termulfi nordicu, inestii e pests
putinti a ved6 in ambele una si acera.si localitate.
8) inn. mew., XXXI, 16: Constantinopolim , copiarum
cumuli. inhiantes ampliseimie. Cf. EMU-
Plus, VL
1) aunt, Vergl. Worterb., 837.
2) ovm., Amor., III, 6.
a) or..tunzAN., de IV Coin. Honor., 623 sq.
:warm., IV, 85.

STUDIULU 86. 301
De peste Dunare cea mar mare parte s'atl tndrumattl cu incetultt spre Pannonia
§i mar tncollo.
Dupa den§ir n'ati intardiatt a emigra si Sarmatir din campia Terre!-Romanescr,
mergendo a se contopi cu fralil lorti din Teme§iana, asedatT acollo Inca din Oldie
luT Trarantt.
S 86.
IsrOBU GEMMLORO LA =AWL
Pe candt GotiT occupati numaT regiunea de peste Nistru, se afla allaturi cu den-
§ir unti alit' nemti germanicti.
Erati a§a numitir Gepiclr.
Positiunea lortt geografica in acea epoca results forte limpede din narratiunea
luT Iornande.
Elltt dice ca el locuisera anteiti pe o insult' a VisleT; ca de acollo s'ati intinsti
peste o terra mar manosa, fare a se departa totu§T de re,edinta primitive, cAcT
n'ati incetatti a aye vecini o ramura a Burgundilorti pe care §i Ptolemett o pune
longs Visla ; T si in fine cd acesta noun patria a Gepiclilortt era numai muntT §i
numal paclurr, dupa propria espressiune a unui rege anti lorti: ainclusum se mon-
tium quaeritans asperitate, silvarumque densitate constrictum.D
Cu aceste indicatiuni in many §i o mappa de'naintea ochilorti, e peste putinta
a nu recunnesce Galitia la pellele crescetulul resaritenti and Carpatilorti.
Fiinclti-ca Gepidir vorbTatt goticesce, precumti ni-o spune nu numal Iornande,
dertt §i Procopiti, arts fi lassatti §i el in limba romans nesce adeverate gotismel
decd vre-o data nor amtt fi avutti a face cu den§ii; suntemti datori prin urmare a
studia §i sfera dominatiunir lorti in Dacia, dupe cumti facuramti maT susti pentru
Gott'.
Din Galicia GepidiT ati trecuttl in Ungaria, tntocmai ca mar tarditi Maghiarii. 3
Testulti luT Iornande este aci de o confusiune spaimentatoria, pe care pOte cine-va
s'o descurce numai dory adducendu-§T aminte ca entuziastulti istoricti aliti
Gotilorti traia pe la annulti 550 §i ca total pe atund scrieatl Bizantinil Procopiti,
Agathias.41 Menandru.
Iornande repeta mereti ca Gepidir stapanescti Dada intrega pe care ero§T in-
trega o stapanisera mar 'nainte Gotir.
Canditi agiunge inse a delimita topograficesce hotarele acestei dominatiuni a
Gepidilorti, dice ca eT sedeati longs fluviele Cri§11 §i Mure§o, intre cart la midttloth
maT bags doue riurr cu nesce numY enigmatice: aGepidae sedent juxta flumina
Marigia, Miliare, et Gilfil, et Grissia qui amnes suftraaVetos excedit.n 5
Acesta-T atntrega Dacia* ?
'apor tocmar in asta regiune nici ca a fostti vre-o data nu numai o dominatiune,
derti nici mgcartt o invasiune gotica despre care sa ni fi remasti o sillaba
in fantanele anticitatir!
Intr'untl alto passagiti Iornande trage hotarele territoriului gepidicti cu totulti
altti-feliti, §i anume :
.Prin terra Gepidilorti curgti riurr marl §i renumite, cad despre nordti §1 apupusti
o scalds 7isianus, despre sudti marea Dungre, despre resgritti o curma flu-
.viultt Myth, alle carui uncle Tug §i spumande se rapedti furiose in Dunares. 6
1) Geogr., III, 5.
2) zwumm., xvn.
8) ENDLICHEB, Monism. Arpadlano, 11.
°
III, §
4) He reb. Get, XII. Cf. Ibid., L.
5) Th., XXII.
6) lb., V.
2

302 ISTORIA TERRITORIALA.
Tzsianus fiindu Tissa; Tamils, pe Tab la Peutingeriana Tivisco, to Prisca Ttrjoag,
in Ptolemeti TOmog, neputendti sa fie aka ce-va decata Temecula ; Gepidia este
dery o portiune trans-teme§iana a UngarieT.
Cumti ore sä impacamti pe Iornande cu Iornande ?
Procopiti, Agathias §i Menandru ni spunti intr'unti glasa ca GepicliY stapaniatt
ora§ult Sirmiti cu regiunea invecinata, §i nu cs o spunti printr'o nuda affirmatiune
de felTulti acelleT a lul Iornande, dera inregistrez1 unti §ira de evineminte petre-
cute intre Gepic)i ni LongobarclY, intre Gepic1T §i Greci, intre Gepicli Si FrancY etc.,
tote in actuala Serbia. 7
Una aka scriitorti sincronical EunodiAt confirms si ells marturia cellorti trey Bizantini,
punendti in Gepiclia apa Uical pe care o recunnoscuse Katancsich 8 §i ni
pare bine ca §i d. Rosier o recunnosce a fi actuala Vuica, 9 unti rid ero§T din regiunea
SirmiuluY.
Cumti sä reconciliama celle doue assertiunT contradictorie alle luT Iornande cu
necontroversabila unanimitate a luT Procopiti, Agathias, Menandru §i Eunoditi ?
Istoriculu Gotti de§i traia pe la sso, totu0 scriea de2arte in Italia, copiandu
pe Cassiodorti sea compilanda de grin_ Ablavius §i altY scriitorY perdusi: fara sa
observe vre-o data ca fontanels. sell_ nu sunt tote din aceiali erca.
Estrema negliginta a lul Iornande este ceTa -ce l'a deochTata de-innItt in ochiT
criticilorti. "
Totuiti se limpeclesce, decd voma restabili urmatorea ordine cronologica in mi-
Gepidilort
gratiunile :
Primula stabilimenta , lOnga Visla ;
Allis douilea , in Galicia ;
Allis treilea , ronga Cri§t Si Mure§a;
Allis patrulea intre Tissa §i Teme§a ;
Alla cincilea §i ultimula peste Dunare Tonga Sirmiti.
Nici intr'una din aceste cinci statiunT successive, cart tote sunt forte adeverate,
cad pentru a aglunge din Galitia in Serbia callea cea naturals ducea la Cri§a §i
la Tissa ; nicT inteuna din aceste cinci statiunT successive GepicliT n'ati stapanitti
Dacia Traiand, din totalitatea caril abTa attinsesera in trecetti o costs a Trans&
vaniei.
Cuing derti Iornande, de§i descrie pe largti ella-insu§Y hotarele gepidice in primele
patru migratiunT , totu§T nu se satura a celebra dominatiunea Gotilora §i
GepRlilora peste utotius Daciae fines?
Aci ero§T ells nu committe aka peccata decatt de a nu fi intellesa fontanele de
cart se servise.
eta cuma.
Bizantinult Procopiti este autoritatea autoritatilora In cela -ce privesce ambit termY
aT DunariY.
Ca secretarti ailu lul Belisariii, ella luase parte la tote stralucitele espeditiunY
alle mareluY capitanti §i currtioscea de aprOpe totti fellultt de nemurY germanice:
GotY, GepiclT, Vandail, Longobarcli etc.
.Descriti celle veclute cu ochiT mei.."
Negre§ita ca neminT pe acesta terrema nu ne va puts conduce maT cu certitudine.
7) STRITTEM, Gepidien, passim.
8) Tab. Venting., I, 801.
9) Horn. Stud., 74.
10) monssn, Notice sue Jornaudes, its Joni:winds,
ed. Nisard, Paris, 1849, in 8, p. 412 : On dirait
s'est fait nn jeu barbare de jeter ces faits pale -mele, d'er
rompre l'enchainement, d'en brouiller la chronologie".
-
11) He Bello Pers., I, 1. Cf. PHOTI118, !Eyrie,bibl.,
cap. LXI1I. sumo etc.

8TUDIULU III, § 86.
EY bine, Procopiti dice intr'unti locti:
aGepicliT, cart stapaniati u r b e a S i r m i a §i t 6 t a D a c i a, dupa ce tmperatultl
aIustiniana smulsese acea regiune de sub dominagunea Goftlorii.D
Cu cate-va rondurl mai gTosa :
aImperatulti a data Erulilorti alte cate-va locuri din Dacia 1 n giurulti Si nag
i d u n u 1 u Y, unde eY locuescti §i asta-di.."
Intr'unti alai passagia :
aMaT 'nainte, pe canda Dacia era tributaria Got ilor ti, GepidiT nu se
ami§cati din Adele lora, locumfe dincollo de I s t r u, cad atata se temeati de Got;
aIn can 111.1 cutedat a trete fluviulii.D 13
Pentru scriitorulti bizantinti adincollo de Istru' este naturalmente termult nordica.
Prin urmare, pe termulu sudica alla Dunarii se afflati GotiY, carora li era tributaria
Dada de ac olio §i de groza carora tremurati Gepi aiefla(t atund ant's:
Tissa.
Apol ero0 :
.In Dacia §i in Pannonia sunt °raffle Singidunu,ii Sirmiu pe mallultl IstruluT..."
MaT Inca:
.Hotarele Da c i e Y, uncle se .(zfila urbea _05
In fine :
Gepidii stapanesca Singidunulu i Sirmiulii cu regiunea invecinat a...."
Deca aceste §6sse citatiuni nu sunt de aglunsti, Procopiti ni-ara maY procura altele
vr'o doue -trey nu mai putinti decisive.
Sirmiulti, adeca Mitrovitz de asta-di; Singidunulti sea actualulti Bielgradti ; maT
pe scurtti Serbia, nicl decumtl Romania danubiana, ecce der° Mid Dada pe care
o occupasera de'nteiti GotiT dupa trecerea lord peste Dunare, precumtl ni-o spune
§i insu-§i Iornande T7, era retragendu-se acestila ati copprins'o GepidiT, pogoritT acollo
din laturea vest-carpatina, unde locuisera mai 'nainte.
Confusiunea nominala intre Dacia cis- danubiana pe de o parte, §i pe de alta intre
celle doue Dacie trans-danubiane alle carora hotare ail fostli totti- d'a -una forte
reti definite, dera pe unde in realitate ati stapanitti cattl-va timpti nemulti goto-
gepidicti in urma invasiunil Hunilorti, a facutti pe compilatorl de feliulti luT Iornande
a plasmui o fantastica dominaftune a Gotilora i GetzgVora peste tote Dada
d ' a-stanga DunariT.
Una aka vechiti scriitorti totti atata de putinti scrupulosa, apecriticultt sJ istoricesce
nessatorulti Eutropiti., dupa cumti illa califica Eichhorn IS) bags §i eliti in
Dacia Traiana nu numal pe Tervingi §i Taifali, derti Inca §i pe Victofall ", pe
cart totu§T adeveratele fontane nu-T areta nicairt dealt spre appusti de Teme§il"
§i despre cart nu ni se va cita unti singurti faptil pe territoriultl danubiantl alla RomanieT.
IstoriciT moderns, fara a '§i da ostenella de a scapera lumina prin confruntarea
izvorelora, s'aa multumitt a toot repeti fabula, pene ce sub eleganta peril a d-lui
12) He Bello Goth., III, 88 : riffataes 8e maw
ca Eletttov ;sal zifaxlas ix Tot, drrl aXeracov cfrcicras
xacalati'dvcag gaxov.'Egraidi clqtazaflaasialig atisciq
'/ovativtavisig riggiatro niz8ovq etc. zed IiiiXce 'Levzos
Amin 'meta edvrog flacnbiaog "EpovXot garov
appi maw Itypiadva.
13) Ibid., III, 34.
14) lb., I, 15.
303
15) Dist. arcane', 18.
16) De Bello Vandal., I, 2.
17) He reb. Get., LV, deaorierea copprinderil de
oitra regale gotiefi Teocloricit a Singidtmulul, pe care
mte eubdidit ditioni."
18) Gesehiehte der Litteratue, Gftittingen, 1805,
in-8, p. 389: ,in einem ewar leiohten, aber unkritisehen
and hiatoriach nook/amigo:. Vortrag."
19) Epit., VIII, 2.
20) AXIL scum, XVI1,12.osprroLnr., D. Anton., Me

304
ISTORIA. TERRITORIALA.
Rosier ea a luatti may de-una-DIY nesce proportfuni iperbolice One §i'n cronologia:
,.Bin zum sechsten Jahrhundert ist Dacien der Wohnsitz germanischer Stammea 21.
NoY _intellegema patriotismulti ca o perghia grin care sa se mice cine-va a
studia istoria I din dka inse ce a intrato in sciinta, una alto mObilli vine de'lti impinge
inainte; dorinta de a affla adeverult.
I.Veca se intempla intr'o cestiune ore-care ca ambele aceste impulsurl sa pOta
merge in armonial este negre§ita o ferkire i dacff inse veiitatea -nu seTm_paca cu,
interessula nationalti, nu remane decatti a sacrifica pe acesta din urma, on a (Ike
adro istorreY,una...dia doue.
Fatilotismulti teutonti a imbolditti pe d. Roster a vede GotY peste GotT pretutindenY."
Patriotismull latinti face la noT pe o sema sä strige a all fostti Romany pene-
§i samtula Sava cu amiculti sett Sansala, GotY nema de nemulti lora, martirisatT de
catrA-GbtuIti Atanarik fiinda-ca erati de partttuln contratia alfu GotuTuY Frifigerd."-
Essista Zre vr'odeosebrre intre ambele aceste.tebrte t
Amendoue sunt patriotice, i amendoue nu sunt istoria !
S 87.
CONOLII6IIINEA DESPBX 0071 pr GEPIpI.
Bi-secolara dominatiune a Gotilorti in Dacia Traiana s'a essercitatti, dupa cumti
amts constatatti may susti, numaT §i numaT intre Pruta §i Nistru.
La appusti de acollo, estrema margine a unorti trecetore stabilimente gotice,
lipsite de orY-ce caracterti de dominatiune, nu merge may departe de §essula osticti
anti Terrel-Roma.nesd, unde s'ati §i descoperitti in regiunea Buzeulur prep&
sele vase de aura cu o necontestabila inscriptiune gotica.
Dominatiunea cu multti may scurta Si may §ovait6re a Gepidilora in Dada Traiana
s'a essercitatti numaY §i numaY spre occidinte de Cri§ti §I de Teme§a.
La resarita de acollo, estrema margine a unorti trecetore stabilimente gepidice,
lipsite de orY-ce caractera de dominatiune, nu merge may departe de regiunea
Turder, unde s'a §i descoperitti remarcabilulti sfinsti de bronza cu antica inscriptiune
germanica: aima ima si thi ere farloanD.T
RomaniT din Oltenia §i din vallea Hategului pene la Mura§t1 nu avusesera nici
o data occasiunea de a inveta o singura vorba gotica, dupa cumtl nici Gotilorti n'a
fostti datti sä augla unde-va sunanda romanesce, affara numaY dora peste Dunare,
de unde ne adduce d. Rosier, scar:am:la din vedere ca tocmaT acollo pYrintirnostri
s'arti fi pututti gotiza may cu inlesnire.
21) Rom. Stud., 52.
22) Tail astil-felia, fiat ea mai vorbima despre alti,
ZEUSB, Die Dentschen, 434, ficondu-se a uita ci
Taifalil din Dacia Traiana emigrasera poste Dunare 1mpreuoi
cu restulil Gotilora pi ell, in urma acestei commune
emigratiuni, told impreuna ou Gotii pi apot cn Gepicbt
se apeslara catii-va timpir in Dacia cea de 16ngli
Sirmiti,
bade insupi ARM. mean., XVII, 13, II pune intro
Main fi Sarmatif din Temefiana : ,traotua contignos Moesiae
aibi miles elegit, Taifali proxima Buis sedibus obtinebant,
liberi (Sarmatae) terras oconpaveraut e regione
sibi opposites, interpreta pe dog aceste passagia din
Ammiana, 11111 legs fir% respeetil pentru oronologia ou
passagiulii cella relativii la murulii lei Atanarik, p'spoi
oonchide ca dominatiunes Taifalilora se intindea dela
Temela pang la Prate, adeca copprindea Temesians, Tina
Rominesca pi Moldova. aka trlbula seoundarii alla Taifaliloril
tines atita loos, negropita ca celle doue nafiona-
Hap gotice marl, Gotif propria t3ipi =i ne mai
inciipendu la Minaret, se intindeart Heil pea la Ural pi
cer-l'alti pane la Pirenei 1
23) Trompetta Carpalilord, 1878, nr. 1061, art.
Trinminlit Crestlaismalal. (#retise in eats privinta
pi betranula FEW , Cron., I, 67, in care tea e-
poem gotica este de o eonfusinne estrema. Cf. r. D.PE-
TRICO017 ,
Martirll orogen din ambele Dacia ,
Buoour., 1856, in-8, passim. Despre gotismulii Jul St.
Sava veg actula contimpurena in OZAIIM, La civilisation
chretienne ches lee Francs, Paris, 1861,
in-8, p 26.
1) Albima Monalintimea, 1847, nr. 43.

ST-MI= III, § 88. 305
In adevert, nu numal in Serbia a fostt adeverata dominatiune a Gotilortl §i a
; nu numaT insu§T Ulfila, parintele acelluY testti goticti pe basea caruT a-.
vuseseramt placerea de a constata impreuna cu d. Rosier absolutulti ne-gotismtt
allti Umbel romane, traia anume in Bulgaria ; nu numaT forte numerOsa colonic gotica,
upopulus immensus., pe care o transplantase acestti apostolt allti arianismului,
remase in BalcanT pentru totti- d'a -una, adoptandt unti traits cam romanesce
§i pote chTartl romanisandu-se cu timpult, de nu cumti-va se va fi bulgarisatt, cad
in orf-ce casts urma nu i se maT allege ; nu numaT atatal dorm palcuri gotice petrunsesera
atuncT pene 'n fundult GrecieT.3
In Albania se faceat casatorie intre GotT §i pamentene.4
D. Hahn calculeza ca in partea nordica a EpiruluT dominatiunea gotica a duratti
13o annI dela 403 pene la 535.5
Cumti de maT merge der() cu teoria d-luT Rosier ca: RomaniT dela Dunare sunt
venig maT tarcliti din Albania set de longa Albania fiind ti -c a nu posse& in limb
elemente gotice
Inse de acollo deca venian, tocmaT atuncT am' ave in gralulti nostru macarti unti
gotismti set doue !
SlaviT am trait' in vecinetate sett chTarti la unt loci cu GOT pe ambele laturT alle
Dunarif, anteit in Bessarabia §i peste Nistru 6, apoT maT cu soma in Bulgaria §i'n
Serbia, in asta din urma fraternisandt cu GepicliT.7
Este dero lucru firescti ca'n limba slavica at remasu nesce urme ne'nduoTOse de
inriurirea gotica, buns órä : vr' tograci, grading (aurtigards, dela aurts, erba); userez,
cercellti (ausahriggs , dela auso, urechia) etc.; precumt se surprindt unele slavisme
§i la GotT : klismo, cimbalt (k/zk, huTetti),plinsjan, a salta (pliasati) §i altele ;
affara de acellea in carT nu se pote precisa, decd le vorti fi capetatt SlaviT dela
GotT orT vice-versa : chleb klcubs, m'zda ndza'o, se klo stikls, churl& hveila,
vitez vithings etc.8
Schaffarik observa ca celle maT multe gotisme se affla anume in dialectult bulgarti
si in cello vechit serbescti, adeca la SlaviT de peste Dunare.9
$1 d. Rosier se duce de ne cauta tocmaT pe acollo fi i n d a dice
d-sea
nu possetiemzi in limbo elemente gotice !
§ 88.
RESULTATELE FJ;LOLOGICE AJ3817PRA PORMATIIINII NATIONALITATLI ROMANS.
Lipsa absoluta a elementuluT goticti in limba daco-latina probeza ca nationalitatea
romans s'a nascutt s'a desvoltatti in Oltenia pent 'n vallea Haleg-ulur fara
sä i fostt vre-o data in contactor cu GotiT proprit clisT, cart domnTati peste Prutti
agYungendt in fluctuatiunile lora cella multi pe la Buzet, §i fara sa fi fostti vre-o
2) roaxerm., LI : Brant siquidem at alii Gothi, qui
,diountur Minorco, populus immensus, cam silo pontifloe,
ipsoque primate Vulfila , qui eis dioitur et litteris instituisse,
hodieque aunt in Idoesia regionem inoolentes En-
,copolitanam. Ad pedes enim montis gene multa sedit
, pauper et imbellis, nihil abundans , nisi annenta dieersi
,generia pecoruns, et paaessia, eilvaque lignorum, parum ha-
,bons tritioi, caeterarum specierum est terra foecunda.
, Vineu vero neo si sunt alibi, certi eorum oognosoent ,
ex vioinis loois sibi vinum negotiantes nam hate ohnaur.
.Cf. PBOOOL, He belle Cloth., I, 16.
3) Vasil testurile in muss, 414 etc.
4) mernmas in Excerpts de legatiosibus, rec.
Bekker at Niebuhr, Bonnae, 1829, in-8, p. 258.
5) Alb. Stud., 810.
6) TOWARD., V.
7) rioaor., He bello Goth., IV, 25.
8) scaLmant, Slow. Star., 847.
9) Ibid., 348: we dnessnjm narseosj bulharskem, na
,djle i we staryoh akoneuh srbskysh, naywjes gothickyels
,slow ss toyskyks."
39

808 I8TORIA TERRITORIALA.
data in contacts cu ramura gotica a Gepidilora, cart domnrati in Serbia, dupa ce
abia o clips petrecusera 16nga Teme§ti agrungenda in fluctuatiunile lord cello
multi pe la Turda.
VecinY immediati aY Romani lora in epoca gotica, ca §i vecinT immediatr aT Dacilorti
in timpulu luT Trarana, ata.ta despre partea campier cis-oltene precumtl §i
din a Teme§ianer, ati fostti Sarmati.
De ce nemti eraa acestista. §i prin ce felTu de descendinta sunt represintatr
asta-dr, n'o demonstramt acuma, multumitT a observa numaT el indelungata vecinaate
cu DaciY §i cu Romanir trebuTa sa li fi lassata in limba multe tracisme §i
multe latinisme.
Orr-cumin sa fie, nici cu Slavil, nicY cu Germanic nu potti fi confundatr Sarma-
tir, fiincln-ca 'T
vedema trainda pe totT in acella-§T timpa, anume in epoca gotica,
fie-care cu propria sea viueta nationals cu totulti neaternata, incatti_ nu se pote
dice ca numele Slavilorti sea alla Germanilorti va fi venial sa inlocuesca pe anti
Sarmatilort, dandu-se adeca doue numr la unti singurti lucru.
Limba albanesa fiindtl tntr'o mare parte unti resta alla vechrulur graiti tracica
estrema 'Y assemenare cantitativa §I calitativa cu limba romans de pe termula nor -
dice alla Duna.rir in privinta elementelorti ne-latine, probeza ca nationalitatea nostra
s'a nascuta §i s'a desvoltatti anume in acea parte a Provincier TraTane unde
DaciT fusesera mar inradecinati decata aTuri : in Oltenia 'Arlen vallea Hategulur.
In acesta mode limba nostra, prin lipsa gotismeloru §i prin abundinta albanismelora,
schiteza ea insa§T cea mar fidela mappa etnografica a RontanzeY din secoliT III,
IV, V §i VI : dela Severing penen Hatega, dela muntir Teme§ianer penen Oltti,
departe de Gott §i de Gepidr.
§ 89.
MODERNITA.TEA PLATISHELORfl of GEBNULNISHELOSO YN LIMBA BObaNi.
Nor amts demonstrate degia in studiulti nostru despre Muntenia in epoca
luT Ovidia , cuma-ca actiunea Slavilorti assupra limber romane a fostti eminamente
culturala, introducendu-se prin cirillismti dupa secolulti IX, apoT respandinduse
§i intarindu-se in graTulti poporanti §i 'n terminologia topografica multumita usuluT
officials, multumita liturgies §i multumita model, o triply pressiune essercitata fara
intrerumpere in curse de opal vecurr pene la 1700.
NicT unti singura slavismti ante- cirillicti, ca §i nice unti singurti gotisma, ci numaT
nesce germanisme §i slavisme modern; nu essista in limba romans.
Vr'o doue essemple.
Cuventula nostru funt este unti evidinte germanistnn, nAscuttl inse directamente
din medio-germanula schz2re, pe canda Gotir, la carT nu essista de loch sonulti
cliceati skura. 1
Cuventula nostru /raft este fara contestatiune slaviculti prach, din care ch a trecutti
la Roman! regularmente in f, ca §i'n adula din zaduch, pufu din puck etc.
Inse filologia a demonstrate ca. Slavir cer vechr nu cunnosceati sonulti ch ci raft
formata degia mar tarditi dintr'untl primitive s. 2
Slaviculil prach se dicea de'nteitl pray, correspundendti samscritulur ,purif a din arianulti
parasa, pulb ere 3.
i)
2)
GAZIOSINGIGL, Liable, II, XXXIX DIBFHNBAOH eta. Maim, § 182 etc.
BOPP, Gramm., § 929 BOHLIIIMBE, Compen- 3) PICK, 'Wergl. Werterki 119.

8TUDIMAJ III, § 90. 807
Prafulfi nostru este dertt unti slavismtl modernti.
AssemenY essemple s'arti pute immulti pene la nefinito.
In epoca gotica. Slavii petreceati la gurele Dunaril confundatT cu triburi ger-
'tnanice , era ramura cea mat puternica , fortissimi eorum A dupe espressiunea lut
ornande, era concentrate dincollo de Nistru.
Trecerea Gotilortt si Sarmatilorti peste Dunare a permistt unora dintre SlavT,
pe candti altit colindail dupe Gott si dupe SarmatY prin Pannonia si chiarti prin Italia,
sa inainteze din ce in ce maf multa in interiorulti Dade, unde In secolulti VII IT
gAsesde Teofilactti, Menandru , imperatulti Mauricio etc. in bgtosa regiune a Ialomite,
nu mar departe.
Aci inse not avemo a face numaT cu acelltt periodu de formatiune, in care despre
SlavY nu pote fi vorba.
§ 90.
LIPSA DB DIALECTS LA ROMANI:1 DIE DACIA.
D. Rosier a uttattt o particularitate forte caracteristica a limber romane.
Dacia Traiana occupy unti territoriti egalti prin marime cu allti FrancieT.
Dela cucerirea romans pene asta-41T aii trecutti septe-spre-cleci vecurt, adeca cinctclect
generatiunt, numerandti numal cate trey la fie-care secolti.
Despartitt prin munti si prin elemente straine Romanit ati mat fostti trunchiatt
prin diversitatea guvernelorti.
ET bine, unti essemplu fare parechia in annalele lumir sunt clece millione preserate
in trei, patru sett cinci provincie, abia cunnoscendu-se de nume unit pe altir,
totusi vorbindti pretutindenl o singura lirkba nedialectizata.
Gallia, Italia, Spania, Germania, Britannia, au gtargone peste gtargOne. 2.)
Antica Ellada, anti de mica, era tots numaT"dialecte.
Dacia Traiana nici decumti.
Ecce o problems demna de a fi studiata.
Lipsa elementuluT goticti si abundinta celluT albanesu in limba nOstra nt-att demonstratti
mar suss ca, cello putintt Zeno pe la annulti zoo, nationalitatea romans
era concentrate tntrega in Oltenia sin vaTfea HateguluT, adeca acollo pe unde dacismulti
fusese mat incuTbatd si One unde no petrunsese nict una din ramurele
germanice.
Nu e der° de mirare ca inteunt spatitt atatti de restrinso nu se formase pane
atuncY dialecte, cu atatti mar multti ca timpulti anteriorti de trey secolT abTa fusese
de agTunsti ca sa se nasca Insa-s1 limba din apropiarea si impacarea unorti ingre-
diente asa de ostile ca celle latinti si dacicti.
Dela secolulti VI incoce putendO sa se incepa miscarea de espansiune a nouel
nationalitatt daco-latine, adeca respandirea romanitatiT din Oltenia si din vallea Ha-
tegtdui peste Ardditt, Temesiana , campia Terret Romanesci etc., n'a maY incetatti
cu deseversire decatti in secolulti XIV.
Ultima mare migratiune oltena cunnoscuta este de pe la 137o.
Copprinclendd din corpulti TransilvanieT districtulti Amlasulut, limitrofti anume cu
Oltenia, Vladislavti Bassarabti l'a impoporatti cu oment de at sei, l'a colonisatti, l'a
facutti .nova plantatio ".
Periodulti de migratiune oltena spre tote celle-l'alte party alle Daciel Traiane se
cercuscrie in intervallulti de vr'o septe secolT dintre
VIXIV.

308 ISTORIA TERRITORIALA.
In acelln intervalln Romana din Oltenia *i vallea Hategului se respandisera spre
appustt penen Moravia, unde posteritatea lord abia mai reline astadY epitetultt de
Viachi, insa§Y poporatiunea fiindti de multti slavisata. 1
In acelltt intervalln Romani! din Oltenia §i vallea Hategului se respandisera
spre resaritti penen Volinia, unde In secoluln XVI Polonir mai pastrati Inca suve-
nirea sl aratati chYarti positiunea localitatil, care in vechime purtase numele de
vadulii la ,Bassarabii : aOstrokol, andquir Bassarabei vadum vocatum, brod
Bazarabski..2
Cumn-ca acesta m4care espansiva a fostti continua, adeca s'a repetittl destullti
de dessti, astti-feliti ca nu lassa nicairT sa degenereze din primitival uniformitate
graiult1 poporuluY romantt, o proba irrecusabila se gassesce tote in limba.
Incetarea migratiuna coincida cu apparitiunea Ottomanilorti in Europa.
Cuvintele turce, pe carY le are romanimea danubiana, sunt necunnoscute romanimiT
de peste CarpatT, cariTa nu maY era cine sa i le communice.
Slavismele 1i
bizantinismele, intru catti elle sunt anteriore secoluluT XIV, ne in-
timpina din contra pe totn intinderea DacieT Traiane.
Fiindtt inse ca elementele slavice Si bizantine n'ati navalitti d'o-data in limba
romans, este invederatti ca nu fusese intreruptn currentulti care dela Dunare le
respantha peste CarpatT.
Si nu numal dela Dunare peste CarpatT, ci Inca din muntiT OltenieY spre mla§tin6sa
campla danubiana a Terre-Romanescr §i a Moldove, c.AcT sciinta igienica
demonstra ca acclimatarea unel nationalitatt intr'o regiune caracterizata prin febriferele
baltY mixte, dupa ctimti sunt mai cu soma acellea dintre Ialomita §i Nistru,
e cu putinta sub o singura conditiune: tramitterea acollo a unorti contingente
din timpti in timpti re'nouite, penis ce dupa maT multi secolY abTa se opereza prin
a§a numita lege a selectiuntz naturale o definitive accomodare a organismuluT umanti
cu viciosele elemente circumfuse. 8
Astn-feliti migratiunea romans din regiunea oltena peste CarpatT §i spre Mareanegra
este unit fenomenti continuti in lunguln intervalln dintre secoliT VIXIV.
91.
PORTA DE 'MANUMIT!. A OLTENIL0116.
Putea ore angusta regiune dintre Olttt §i crescetulti appusenti allti Carpatilortt sa
impoporeze intrega Dacia Traiana ?
Fara a repeti aci conclusiunile medicine assupra salubritatiY generale a terrelorti
muntOse, ern sanetatea dice economistulti Roscher e miclloculti cello maY
sicurti de a Immulti o poporatiune, a noT ne vomit margini in sfera concrete a ci -
tortt-va fapte relative anume la Oltenia.
D. Dr. Z. Petrescu , savantulti professorn de terapeutica dela Facultatea din
BuccurescY, studiase nu de multd districtulti Valcii, cent mai nordicti allti OltenieT.
D-sea dice :
aPlaTurile ati o positiune pittoresca prin muntiT gigantic!, prin padurile seculare,
aprin marnele colossale si prin stancele celle grandiose de petra , precumn este
1) JIREOZEK, Entstehen ehristlieher Reiche
worn J. 500 his 1000, Wien, 1865, in-8, p. 225.
1) EARNIOKI, Deseriptio veteris et novae Colonise,
1585, in MILLER, Ilistoriarum Colonise
eollectio, Varsaviae, 1761, in-f, t. 1, p. 245, 260.
S
3) BERTILLON, Aeolintatement, in Diet. eiteyelopedique
des sciences medicates, Paris, t864,
in-8, t. 1, p. 270-323.
a) Die Grundlagen der Natlonallikonomie,
Stuttgart, 1871, in-8, p. 587.

anMIIILII III, § 91. 809
e matca BistriteT, pe piscula carila se affla wdata Arnota cea InfioratOre. Luanda
ecine-va in consideratiune influinta tuturorti acestora aging -cosmid assupra ort
ganismuluT animalti , nu va fi surprinsti canda va vede in acesta districtti
.omen/ forte isaitstati in etate ft' Inca forte saaatoir, forte robust/ fi "lie de mauipi.
Influin ;a acestorti aging cosmicT face ca sa predomine aci temperamentulti
.sanguina §i constitutiunea forte robusta: omulit munlitul e voinicit i voiosit, femeta
amuntentt e vainUtt VOildit. 2
D. Iona Ionescu studiase totti atunci unulti din districtele sudice alle Olteniel.
D-sea a gassittl Tn Mehedinta sate unde se pOte constata dupplicarea numeruluT
locuitorilorti in fie-care 20 de annT, WI a fi vr'o immigratiune din affara.
Unti milliona, de nu s'arti intempla epidemic, fOmete sea alte accidente neprev6dute,
aril cresce la ciffra de 32,000,000, intr'una singurti secola !
Trey bulle papale, una din 1236, alta din 1238, a treTa din 1239, ni spunt pe
rondo ca .terra SeverinuluTD deli fusese pustiita, totu§T poporatiunea'T crescu din
non peste ori-ce mesura.
Ecce testurile :
1. ailfultitudo gentium terrae Ceurin...D 4;
2. aTerram, quae Zemram nominatur, in qua dudum desolata excrevit populi mulfitudo...'
5;
3. ((Terra, quae dudum fuerat desolata, populi multztudo sup e r c r e v e r i 6
D. Iona lonescu nu cunnoscea bullele luT papa Gregoriti IX, nicT papa Gregoria
IX nu putea sä preveda cartea d-luT Iona Ionescu!
Pustiirea, despre care se vorbesce maT susti, se refers la o invasiune tatara din
annuls 1221, adeca cu. optti-spre-ded and anteriOr& ultimeT din celle treT bulle.
TatariT dice una cronicarti occidentalti contimpurend distrusesera atuncT
utOta terra ce se intinde dincollo de Ungaria in directiune spre GalitiaD.7
In fata acesteT urgie dumnedeescY, Oltenil se trasesera naturalmente in creeriT
muntilorti, de unde apol intorcendu-se, li-a fostti de agTunsti \retina decenniti Si
giumetate pentru a speria prin multime Santula Scaunti.
Peste dece annT se intempla o noun invasiune tatara.
NT-o povestesce Fazel-ullah-Ra§id, carele scriea in Persia la 1300.8
Poporulti 10 cauta refugiulti ca tote -d'a-una in nestrabattutiT codri aT muntilorti,
derrtanda partea cea descoperita a RomanatuluT, a DolgiuluT, a Valcil.
La acesta situatiune se retell famosulti acts din 1247, abia cu §6sse annT posteriorti
invasiunil §i'n care se copprinde donatiunea aterreT SeverinuluTD Cavallerilora
TeutonicY din partea regeluT maghTart Bela.
Documentulu Slice limpede ca TatariT devastaserl lintrega. Oltenia, in corpulti cariT
ells intercaleza §i vallea Hategului: ((terra Harsoc.D9
Totu§T donatiunea a fosta fictivA.
2) Statistics medico-militara, in Columna
Elul Truism*, t. 4, p. 321.
8) Agriculture in Mehedintd, Buccurescf, 1864,
in-8, p. 200: Poporatiunea rural& din mnntl a'a feinted-
Otis atiitfi de mulch, ino &tu n'o mat pdte hani pamentulii
runitivabilfi de care dispune. Necessitatea este aci evidinte
de a eti din edited popora(iune, ca dintr'o meta,
,roiuri: camr as ntergif li as populeze locurile eelle buns din
,ccimpiele fee:viz.-161d.,
p. 674 : La Govodarva mos-
,nenil se tmmnitescfi atAtii de multd, cats singnri ad Inceputil
a as ingrigi. Sant betrant cart spunti ca of ail
optic/Ail aid in sat5 numal 18 famillie, qi a aoumil a-
costa s'au immultitfi si all agTunsu la 100. Dupd aceste
fapte, poporatiunea ae dublefa aier din 20 £n 20 de anar.
4) manna, Monuments Mungariae, Romae,
1859, in-f , t. 1, p. 150-1.
5) Ibid., 165.
6) lb., 171.
7) .tramaions, Chronicon, ed. Leibnits, Lipsiae, 1698,
in-4, part. 2, p. 508.
8) n'onssom,,_ Moto ire des Mongols, La Haye,
1834, in-8, t. 1, p. 627-8.
9) FLIER, Coil. diplom.Mungarise, t. 4, vol. 1,
p. 447. PRAY, Dissertat., 184. zaToNA, VI, 95. etc.
fi
6

810
I8TORIA TERRITORIALA.
Remanendti cu chrisovulti in mans, intrepiSliT cruciati n'ati pututti stapani in realitate
unti singurti petecti in Oltenia.
De ce ?
Pentru cal revenita din spaTma Tatarirorti, terra s'a implutti d'o data de obicYnuita
multime de Romani : usupercrevit multitudo', dupe espressiunea bullet papale.
La 1259 Oltenia indura o a treTa invasiune tatara.
Cronicarulti polonn contimpurenti Slice sub acella annti :
Thartari, subiugatis Ressarebenis, Lituanis, Ruthenis et aliis gentibus...."
ET bine, peste duoe-cleci de anni Oltenia renasce erog din ruine plina de succult viuetei,
astti-felin ca pe la 128o voevodulti Litenti nu se sfiesce a purta unti crancenti
resbelln contra intregeT puterl maghTare, si desi e uccisti, desi frate-sett Barbatti
cade in manele Ungurilort, desi autoritatea banuluf chTartl pane la 135o era contrabalantata
prin essistinta mat multorti principate romane subordinate", totusi regele
Vladislavti nu pote annessa Oltenia catra corona santului Stefanti, ci se- mul-
;umesce cu unit simplu tributn, carele nicl acella nu se platTa cu destulla regularitate.12
Catti de nedependinte in faptti era Muntenia de ori-ce dominatiune maghiara, sa
ni-o spuna celebrulti istoricn sasstl Eder, cunnoscutti prin animositatea'T contra nationalitatii
romane.
Intr'unu manuscriptn alln sea, conservatti in biblioteca gimnasiuluT evangelicti din
Brasovn, reproducendu unit actti din 1343, prin care Cfanadinti, archiepiscopulti Strigoniei,
Slice ca monastirea Kertz dela hotarulti terreT fagarasene se afla ula estrema
margine a regatului ungarti. 137 Eder adaoga urmatOrea observatiune :
aDeca monastirea Kertz se affla in annulti 1343 la estrema margine a regatuluT
uungarti, results ca Valachia nu facea parte din corona magbiara.p 14
Nu mat vorbimu de cei duot mart Bassarabi, Alessandru si urmasulq sea Vladislava,
alle carora lunge resbelle oltene contra regilorti Carolt-Roberti si Ludo-
Yin,
unii din cal mat puternici monarchy aT Europe in secolulti XIV, manifests
unti Malta grade de vitalitate nationals.
Despre densii se pail repeti cuvintele lul Tacitti despre Oltenii cei,yecht aT lul
Decebalti : uglorio§T candy battti, gloriosi candu sunt battuti.. 15
S 92.
CONCL1781UNSA DESP1111 ACT11JNEA NATUILEI.
In cursulu secoluluT XIV Oltenia conserva antica'T prioritate assupra totalitatii
Terrei-Romanesci.
Sub successoril marelul Mircea preponderinta incepe a se muta cu incetulti d;n
ce in ce mat spre zona mlastinOsa a regiunil cis-oltene.
Scaderea politica se povernesce de atuncl in aceia-si mesura in care se departeza
centrult de activitate morals dela norma anteriOra a nature territoriale.
10) SOMMERSBERG, Silesicar. rer. script., II 82.
11) Bulls mall din 1345 in Taraisa,l/lounm. Hung.,
I, 691 : Alexandro Bassarati, at aliis tam nobilibus quam
popularibus Olachis Romanis, Nicolao principi de Remocha,
Ladislao Voyvade de Bivinis, Stanislao de Byporach,
Aproeye Voyvade de Zopus, at Nicola° Voyvade
,de Auginas..,* Numlle orapelorfi fie -ci rula din tweed
principi feudal! din Muntenia, puff pe a doua
Said dpi
Akseandrie Bauarabil, le vomfi restabili in istoria oratelord
roman.). Aci intrebamfi numal: de uncle s lastfi d.
si5e.sa, Roan. Staid., 800, efilefindil littera pi spiritnlil
testului, cumfi-cii el toll vord fi fostd egalf en Alessandra
Bassarabfi?
12) Fraka, V, 8, 274: ,tributum nostrum in eisdem
,partibue noble fait reetauratum.
13) Chanadinus Dei at apostolic% gratia Arobiepiscopus
8trigoniensis locique ejusdem comes perpetuus , universis
comitibue, castellanis etc. ecalesiam Virginia glo-
riosae de Kens in extremo confinio regni
bungarici....°
14) EDEN Exercitatiottes diplomaticae, Hermannstadt,
1802, MB. nr 26, b, in-4, ann. 1343, note 8 :
,Abbatia Herm fait anno 1843 in extremo confinio regni
bungarici. Itaque Valachia hoe tempore non acceseebatur
partibus regni hungarici."
15) TACIT. , Hist., I, 2 : ,nobilitatto cladibus mutuis
Dacus."

$TUDIIII.413 III, § 92. 311
5Geniulti mercantile dice unit igienistu n'a inventatti Inca hapurl contra
a ventului despre resaritti; §i totu§Y chiaru in Francia acesta ventti se pare a pre-
Edispune pe mg multi 6meni la tristeta §i la descuragiare , erta in Andalusia se
a crede c.A'n unele anno- timpurl elltt produce untt feliti de frenesiA, care se mani-
5festa prin vendette §i assassinaturTn. '
Dace atatti de energica p6te fi actiunea unuY singurtt aginte fisicti assupra directiuniT
affaceriloru umane, cu catti maY decisiva cats sa fie inriurirea masse conditiunilorti
tellurice §i atmosferice.
Cando statulti maglorti anti unel Terre, adeca tocmal creeril natiuniT, recede in
Bucuresci, pe care unit calletorti anglestt ilia numesce 5o mocirlan, 2 acesta statti-ma-
?Tort nu maY cugeta ca la Tergovisce sett la Arge§tt, §i nici acollo nu maY cugeta
:a la SeverinA.
Este originalti de a vede unele popOre culcandu-se de buns voiA cu capulti in
giosti !
CAW despre Oltenia, dela secolulti XIV inc6ce ea s'a redusti, ca in 1617 sett 1821,
la ingratult. rollti alit until medico, pe care bolnavulti ills chYama dupa ce nu maY
agTuta nicT o doftoria babesca...
1) Forum), De rinfluenee des elimats, Paris,
1867, in-8, t. 2, p. 106.
2) MAO rannum, op. eit., 112: The city of Bucharest
is situated in a hollow, the environs are marshy, and
the inhabitants suffer considerably from the prevalence of
FINER VOLUMULUT I.
low fevers and agues. Underneath the wooden sleepers
laid across the streets, the liquid filth of the town, in
the state of a quagmire, accumulates in sewers, which it
is next to impossible to drain, and which are never cleaned".

ADDENDA
CI_TVENTULTJ CELTICU ,,FRUT
(La Studied III, § 10)
Celebrula Schleicher crede ca celto-kimriculti frwt, adeca frut, ria, arts correspunde celto-
irlandesuluT sruth, ritt, ambele provenindti din arianulti srua curgel.
Ella se combatte totusT singurti intr'una alta loca unde arreta ca gruppulu initiala latinti
fr se represinta une-orT la Celti prin sr, citanda ca essemplu, intre celle-l'alte, pe echo -
irlandesulti sru-th in comparatiune cu latinulti flu-men2,. care acesttl din urma se scie ca
n'are a face cu primitivult sru, cacT nu e chipti alt separa de ellenicula ?Mu) a curge3.
Celto- irlandesulti sruthria si celto- kimriculU frut riti sunt del-6 nesce termenT cu to-.
tulil eterogenT.
Cello anteiti provine evidamente din radicala sru a curge ; cello-l'alta se apropid de
zendiculti per si ellenicula zepoito a trece, cu atata maT multa ca insusT Schleicher re-.
cunnosce ca forte vechiO. la CeltT transiciunea inicialuluT p in p.
STI?,ECIII Al IN ERODOTT.I.
(La Studiulit III, § 15)
E forte remarcabilt unit nume romanesca alla taunuluT, intrebuintata maT cu semi. in
Muntenia, dera cunnoscutti si peste CarpatT: streche..a
AcestU terment nu pOte deriva decata din latinula stragula in intellesn de mortuard, dela
strages macellt sea ruind.
Din astragula dupd spiritulti liiubeT nOstre a trebuitti sa se nasca straghe ca si unglLe.
din ,ungula., de unde apoT forma scddutd. streche intocmaT ca zeche din usagulumn.
Din puntula de vedere alto semnificatiunil, romanula streche se rappOrta catrd latinula
ustragesb tow asa precumu latinula tabanus, de unde allu nostru taunt 0, se refer, la samscritulti
tapana., torturd, dela radicala ariand tap, a turmenta, din care provinii de assemenea
malaiculu tabavan vespe si giavanesulu tawon
Mal pe scurtU, u strecheD insemnezd: insectti omoritora.
Acestti nume romana si maT cu semi, muntenesca alla tdunuluT 7 atatil de conformti cu
natura i,i adeverd terribild a lul oestrus-columbacensis din Temesiana, concurge si ella a esplica
idcia pe care, sunt acuma vr'o doue-decT si patru secolT, isT fdcea betranula Erodota
despre uccidasele albine de pe cermulu nordica alto DunariT, ci.nla dice ca din causa lord
nu pota lOcui ameniT
1) Compendium, § 73.
schwand dann vrdligP. Frut in loci de Vrut anti fi d6rti unit
2) Ibid., § 169, nota.
retrt arcltie6.
3) CUR' IUS. Griech. Etyma., 2P2.
a) PONTRRI %NT, Die;. 703: nstre he, tarn, mmiche de oho-
4) Compendium, § 166: cAnlautendes p felt im alt- Sal.. RCIANC, itomanisch-deuts Ites Worterb., 256:
irischen ab, d. h. es verflichtigte rich in frrilieren Lebens- ostreche, die nunlike .
I
erioden der Scrache almahlich zu ph, f, h, and lezteres b) Piclrr, Origiste.i, 1, 42i-2.

PAMENTULU TERREI-ROMANESCI.
COPPRINSULU VOLUMULUI I.
......
STUDIULU I.
§ 15. BogdanesciT 91 Mu9atesciT 84.
§ 26. Numele propria Mu9atti 86.
INTINDEREA TERRITORIALA
Pag § 27. Domnia luT Iuga KoriatovicTu in Moldova . . 89.
1. Tiotarulli muntenescii peens la Marea-nogrit . . 3. § 28. Resumata despre Musatescl 92.
2. Epoca liitiriT Munteniel pene la Mare-a-negra . 7. § 29. Sulzer 9i Heliade despre arabismula Bassarabilora 93.
3. Epoca, sclideriT hotaruld orientala allh MuntenieT 9. § 30.-Natura rebusuluT eraldica 93
4. Ducatulti Fagarasulul § 31-Rebusula eraldicti anti Bassarabilora 95.
10
5. Epoca coprinderilEllgarmuluT de &Uri Muntent 11 § 32. Playa 9i Bassarabil 97.
6. Modalitatea copprinderil FagarapluT de &ark Bas-
§ 33.- Arabisarea Romanilora in poesia peporana, sudsarabTslavica
98.
14
7. Fagarasulti intro MuntenT TJngurT 15.
34-Arabisarea Romfinilorti in Nibelungenlied . . . 100.
8. Duca,tufu Amla9uluT . . . 16. 35. Transitulil commercialit prin Romania . . . . 102.
9. Ducatulii de Amla9ii din puntulii de vedere cronologicti 18.
36.-Confusiunea intre Arabia danubian4 9i Arabia
10. Ducatula de Amlalit din puntulit de vedere geo-
asiatica 103.
graficS 21.
37-Arabia en numele epica alla Romiiniel . . . 105.
11. Possessiunile Bassarabilorit In Teme9iana . . 26.
38-Numile Kara-iflak, Kara-bogdan 9i Mauro-vlacItia 106.
12. Dobrogia. - Vidinii. - Hategti . . 30. 39. Morlachil din Dalmatia 108
13. 0 mappt a Munteniei din secolulil XIV . . 32 40-Cuventula ablak. In limbele nord-germane . 109.
14. Resumata
4L-Numele Kara-vlach la SlavI 110
33.
42-Numele mongolica Kara-ulag 110
STUDIULU II.
43_Doul Ntegri-voevolT
44. Personificarea originilora nationale in istoria uni- 111
. . . .
. . . . . . . .
. . . . . . . . .
. . . . . . . . .
§
71
§
. . . . .
§
§
§
§
I
§ . . . . . . .
3 . . . .
§
3 .
§ .
3 . . . . . . ....
. ...
§
§
NOMENCLATURA versala 112
§ 46. Personificarea originilora nationale la RomfinT . 113.
§ 1. Terra-Romanesca 37. § 46.-Originea fabuleT despre venirea lul Negru din Fir-
§- 2. Originea termenului Vlachti 38. gara9i1 , . 115.
§ 3. Ungro-vlachia . . . . .
43. § 47-Originea fabuleT despre Inchinarea Bassarabilora
§ 3 bia. Transalpina . . . .
49. lul Negru 117
§ 4. Vrra-Muntenesca, 51 § 48. Traditiunea 9i cronies . . . . ... 118
§ 5. Havas-alfold 52. § 49_Resumata despre mania luT Negru-voclii . . 120.
§ 6. Multany 53. § 50. -fine a fostit Negru-voda, cella adevaratii? 121.
§ 7. Vrancea 64. § 51. Essemple de errorT paleografice . .
124
§ 8. Vlachia-mare . .
57. § 52,-Radu-Negru 9i Radu Grecenu 126
§ 9. Causa analogielorti nommale intro Muntenia 91 Ro- § 53. Originea monastiriT Tismena 127
mania trans-danubiana . . . . . . . 60. § 54. Originea monastiril Cozia 129.
§ 10. Bassarabia dela Oita in fontfinele polone 91 mol- § 66. Originea monastiril Cotmena . . .
131
dovene . .. ..... . ...
61. § 56. Originea monastiriT dela Cfimpu-lungti 133.
§ 11. Bassarabia in fontiinele serbe 9i maghiare . . . 64. § 67. Resumatti despre Radu Grecenu . ... 137.
§ 12. Bassarabia in fontanele italiane . 64 § 58. Legenda ardelena, despre sfintula Nicodemti 138.
§ 13. Recapitularea despre Bassarabia 65. § 59. Legends muntenii, despre sfintulti Nicodema 142.
§ 14. Bassarabenil inteo cronica polon4 din 1259. . . 67. § 60. Unit evangeliara slavo-romfina din 1404 . . . 144.
§ 15. Bassarabia -band intro cronica, persiana din 1240. 68. § 61. Legenda serbo-bulgara despre sfintulti Nicodemti 145.
§ 16. Trecerea. numeluT BassarabiacitraRomania de pa- § 62. Resumata despre sfintulti Nicodemit . . . . . 146
ste Prutti . . . . . . . ...... 69. § 63.-Resumata despre adevaratula Radu-Negru . . 147.
§ 17. Etimologia termenultif II Bassarabia. dela BessT . 71. § 64--Terra Negrilork In sagele scandinave . . . . 149.
§ 18. Vlada voevodula BassarabieT din 1396 . . . . 72. § 65,-Negra-Bulgaria, Negra-Ungaria, 9i marea-Negrii 151.
§ 19. Etimologia termenulul aBassarabiaa dela Bastarni 76. § 66.-Charta epic& a ArabieT dela Dunare . . . . . 158
§ 20. I potesa despre venirea Bassarabilora de paste Prutil 77. § 67-Conclusiunea despre Arabia dela Dunare . . . 159.
§ 21. Banula Barba Bassarabd . . . . . . . . 78. § 68. 0 coinciding, la Romfinil trans-danubianT . . . 160.
§ 22. Consecintele assonanteT Intro Bassarabia 91 Serbia 81. § 69. Importanta unel nomenclature territoriale . . . 161.
§ 23. Etimologia poporana . . . . . . .
82. § 70. Recapitularea despre nomenclatura TerreT-Roma-
§ 24. Muntenismula dinastieT Mu9ata din Moldova . . 83. Basel 162

STUDIULU III.
49p.rouplicitatea numelul Dunaril 248
ACTIUNEA NATURE! ASSUPRA OMULUI
50,-Binomitatea Oltulul. . ti . . . . . . 249.
51r-Oltulti grit de torts in limbs agatirsteA. . . 262.
1. Natura Munteniel . . .
169. 52,-Originea numelul Girt .. ... . . . . 255.
§ 2. Teoria actiunil clime! assupra omulul
53.-CuvAntult dacicil oils in limbs romAna,.. . . 257.
§ 3. Gintea marginindit actiunea natural
54. Uncles limit distrietulii de Jalesti in secolulti XIV? 259
4. Institutiunile mitrgininda actiunea natural . . 176 § b5?- Originea euvAntulul Jalest . . . . . 259
6. OmeniT marl mArginindtt actiunea nature! . . . 178. § 56 Cult Gilortt 261'
§ 6. Accidentele locale mitrginindtt actiunea nature! . 9. § 57.--Riuletulfi GTomartilil . . .
263.
§ 7. Conclusiunea despre actiunea nature! . . . 185 58-r-Numele Giulul in Ptolemeti. . ..... 263.
§ 59. Conclusitmea despre tiuviele binominale din Muntenia 265.
§ 60. De undo 0006 unde au locuitt Slavil in Muntenia? 265.
I ERODOTU 181 -215. § 61..Limba clacicA, limba slavica si limba romans . 270.
§ 62i0riginea slavismelort in topografia romana.. . 275.
§ 8-Testul5 lul Erodott despre Dacia 181 § 63. Conclusiunea despre idrografia Munteniel sub 0 viditi 277
9. Ecuivocitatea espressiunil d'sci Aleov 182 64I-Colchida la Dunke in Ovidit . . . . . 277
10,Semnificatiunea termenilort Pratt si Siretil in lim- § 65. Caucasfi lOngaDunare pe o inseriptiune $i in Florio 279.
bs Feiticii, 184 § 66. Etnografia Munteniel in Apollonit de Rodost . . 281.
11-.01tulti de &sit sub numele de Maris . . . . 185. § 67.1Carpatil sub numele de Caucasian Apolloniti de
12.-AgatirsiI . . ...... . . . . . . 188. Rodosil 284
13-Aurult oltenti in cimitirult pre-istoriet dela Hall- § 68r-Carpatil sub nnmele de Caucast in lornande, Amstadt
..... . . . 189. miant Marcellinti, Ptolemett si Nestort . . . 283.
§ 14-Ce insemna euvAntult Maris la Scig? 193 69...Urmele topografice alle numelul Caucast la Dunitre 285
15.-Siginil . . . . i . . . . . .. . . . 193. § 70? 'Hada lficuiatt Siginil Agatirsil in epoca Oviditt? 286.
§ 16-earactorul6 e,ommercialt alit Siginilort . . 196. 71. Resumatt despre Carpatil sub numele de Caucast 287.
174,Anticiti. ile apiculture! romine 197
§ .
§
§
§ . . . . ... ..
8
§
18:-Vespile in Temesiana 199
19..Mapra geogratielt a Agatirsiel 200
20. Migratiunile Neurilort prin Moldova 201
21. Regiunea Seitilort plugarl 202
22.-Rarpatil in Erodott 204
23111,GritioniI
244.0riginea pkitorI
mitulul
25. Pita unde Duntrea appartinea Scitilort? . . 209.
26. Podult In! Dariti . . . . . .. 210
27. Gurele Dunkil in Erodotil 212
28. Seitia-vechilt si Seitia-noutt 213
de midi 207
griffoniloril. . . ... .. 208.
IL OVIDIU 215-288
29. Importanta lul Ovidit pentru istoria Facial 215.
30. Imaginile danubiane alle lul Ovidit 216
31. Frigult dela Dunke . . . . . 219
32. Ovidit murindt de frigurl 221
33. Mortalitatea terrelortl palustre 222.
34roPiticil dela gurele Dunkil . . . . . . . 223.
36rMotivele lul Traiant de a desdilleca 'in Oltenia 22F.
36. Coloniele romAne in Dobrogia. . . . 226
37. Invasibilitatea terrelort Wilton 226
38:-Caracterult strategist allu Olteniel . . . . 227.
39. Differinta intro popore bellicose si popOre torg. 228.
40Cestiunea lteuintelort lacustre in Dacia . . . 229,
§ . .
1 .
§
§
§
§ . . .
§
...
41..istoria bordefulul In Dacia . ...... 233.
1 42:-LegAtura bordeielorti cu invasiunile . . 236.
§ 43. Originea cuvAntuluT bordeit . . 237
§ 44. GrAnarele si mormintele suterrane in Dacia. . 238.
45. Regiunea siruluI in Romania . . ... 241
46. Livreaua territoriulat . . . . . . . 241
47. CAllkettf getl pe Columns Traianli . . 244.
48. Lagoa inftutntel territoriale postume - . 245
§ 72. Conclusiunea despre Muntenia sub &Mit. . . 288.
III. LIMBA ROMANA . . . . 289-308.
§
§
§
73. Importanta filologief Yn istoritt
74. D. Rtisler scie romAnesce? . . . . . . . ,
76. Latinismult relativS alit limbelort albanesit i ro-
289.
290.
mAna . 291
§ 76. Traci6mult relativt alit limbeloril alba. esti. rli
romAnA 292.
§ 77. Originea numelul uDuntiren . . . . . . 293.
§ 79. Conclusiunea despre inrudirea RomAnilorti eu
Albanesil 294
79. Originea cuvdntulul obotiin . . . . . . . 294.
80. Teoria luT Iont Maioreseudespreromlinisme la Got! 296.
81. Originea euvinteloril godortig .i «rata)) . . . 297.
82. Ce urmeza din lipsa gotismelorti in limba romtiml? 297-
83. Puntulti territorialt in istoria Gotilorti pAn6 la Attila 298.
84-Originea numilort aMoldovap si «Prahovap . . 300.
85. Epoca disparitiunil Gotilorti din Dacia.
86. Istoria Gepigilort. la Dunitre. .
. . . 300.
301.
. . .
87. Conclusiunea despre Gog rli GepitH 304
8EResultateleillologice assupra formagunt1 nations-
1401 roman& 305..
89. Modernitatea slavismelort i germanisinelort in
limba romtini . . . . . ....... 306.
a 90. Lipsa de dialects la Romani! din Dada. . . 307
91 Forta de espansiune a Olteniloril
92. Conelusiunea despre actiunea natural . . .
108
, 319
ADDENDA
Cuventulil edged afruto. . ..... . . . 312
Streekfa in Erodotti . . . . . 312'

4
COLUMNA LUI TRATAN
REVIST TIFICA, LITTERARIA SI INDUSTRIALA
SUB REDACT1UNEA
D-lui B. P. HASDEU
esse d, unit in formatti 4 mare: istoral, sciinte economice, dreptil, medicin5, sciinte natural°,
poesiA, bibliografi5, litteratura poporan5, etc.
PRET ULt ABONAMENTULUI
Pentru capitall: 20 lei noui. Pentru districte: 30 lei noel. Pentru strAinetate:
40 lei noui ski 20 fiorini.
Abonamentulii este numa pe annu, incependti tote d'a-una de la 1 genarih.
La redactiunea Revistese pole g5ssi o collectiune completd pe annil 1870 72, coprintlendh
scrieri originale de D-nii V. Alexandri, A. Odobescu, A. Papadopolh-Calimachh, Dr. Davila, Dr.
Z. Petrescn, Dr. V. Vilidescu, Gr. G. Tocilescu, V. Manih, C. Esarcu, G. Missailh, etc.
Pretulti collectiuniT intregi din patru tomurT: 100 lei noui.
Collectiunea separatl pe annul. 1870: 40 lei noui.
Collectiunea separata pe fiecare din ceT-l'alti anal cafe 30 lei noui.
Redactiunea si Administratiunea se allit In EueureseT, Callao Mogotuiia No. 172.
ISTORIA CRITICA A f1011ANRORII
1) E
B. P. HASDELT.
V 0 L TT M "LT II-
A apprtrutil p'ene actunti fasci6ra I, care copprinde:
§. 1 Provedinta in istoria. §. 2. Wallace §i Darwin. §. 3. Gintile alese §i liberulu arbitriu.
§. 4. Cultura prin acclimatare. §. 5. Unit alfabetti moogoloidil in Dacia. §. 6. Alfabetulti
dacich alit lui Dekeneh. §. 7. Differinta intre originea unel natiuni §i originea culture nationale.
§. 8. Tzundra §i zeghea. §. 9. Epoca de bronzti ci FenicianiT. §. 10. Genealogia filologica
a sulitel de bronze. - §. 11. Cocioba, argea, samcea. §. 12. Genealogia sabiel la Dad.
§. 13. Selectiunea naturall in originea urbilorh. §. 14. Statistica ruineloril in Muntenia.
§. 15. Dacia sub Ptolemeh. §. 1G. Ce insemna clan' la Traci? §. 17. Viudta de codru.
§. 18. Poesia frundel verdi. Mai multe chPirti §i stampe. $
ri
Protttlft volumulni II: 20 lei noui, plait' la prin.'
llannaitn bi out - "
Clsi.11,%9 1 "--
. Jet_ rel
°
MO
1