Ghidul privind diagnosticul şi managementul sincopei - Romanian ...

More documents

Recommendations

Info

Alistar Elena et al Isolated Systolic Hypertension Pe de altă parte, HSI este cel mai frecvent subtip de hipertensiune necontrolată, până la 60% dintre hipertensivii vârstnici nu ating valorile ţintă nici în studiile clinice 7 . Deși pare ușor de diagnosticat clinic, prin găsirea la cabinet a TA sistolice peste 140 mmHg și TA diastolică sub 90 mmHg, această modalitate de determinare conduce la erori de diagnostic până la o treime din cazuri 8 . Monitorizarea continuă pe 24 ore a tensiunii arteriale (MCTA) este singura metodă care oferă posibilitatea unui diagnostic precis, completat cu unele elemente de prognostic: index diurn, valori medii ale pre siunii pulsului, sarcina hipertensivă 9-14 . Conform ghi du lui ESC-ESH 2007, HSI prin MCTA se defi nește la valori medii sistolice mai mari sau egale cu 130 mmHg și valorile medii diastolice sub 80 mmHg; pe inter valul diurn graniţa dintre normo și hipertensiune este 135/85 mmHg, iar pe segmentul nocturn 120/70 mmHg 15 . SCOPUL STUDIULUI 1. Stabilirea prevalenţei hipertensiunii sistolice izolate (HSI) în comparaţie cu alte forme clinice de HTA: sistolo-diastolică și de halat alb. 2. Analizarea pattern-ului circadian al HSI în comparaţie cu celelalte forme de hipertensiune arterială. MATERIAL ȘI METODĂ Este un studiu prospectiv observaţional, unicentric, pe un lot de 321 pacienţi hipertensivi, desfășurat în perioada ianuarie 2007 – decembrie 2009, în serviciul de medicină internă al Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău. Raportat la populaţia judeţului Bacău (n=725.005 locuitori*), cu o eroare de eșantionare de ±5,6% faţă de IC95%, s-a stabilit dimensiunea eșantionului reprezentativ de 303 pacienţi. (* Date valabile la 1 Iulie 2006, Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul statistic al României 2007; http://www.insse.ro/cms/rw/ pages/anuarstatistic2007.ro.do) Selecţia pacienţilor a fost efectuată utilizând ca metodă selecţia sistemică. Pentru a nu defavoriza pacienţii și pentru a nu modifi ca rezultatele studiului prin selecţia anumitor cazuri, s-a stabilit că al 5-lea pacient diagnosticat cu hipertensiune arterială prezent la primul consult medical, cu acordul acestuia, să intre în lotul de studiu. Diagnosticul de HTA s-a efectuat prin măsurarea TA la nivelul braţului bilateral, respectând recomandările Ghidului de hipertensiune din 2003 și 2007. Pentru diagnostic și stadializare s-a luat în considerare Romanian Journal of Cardiology Vol. 26(21), No. 2, 2011 valoarea cea mai mare. La această primă vizită s-a solicitat semnarea consimţământului informat al pacientului în vederea introducerii în studiu. Pacienţii care au semnat formularul de consimţământ au fost invitaţi la alte două vizite medicale la intervale de o săptămână. Pacienţii care au prezentat valori defi nitorii pentru diagnosticul clinic de HTA la vizita din săptămâna a treia au fost randomizaţi și incluși în studiu în vederea monitorizării continue a tensiunii arteriale. Au fost examinaţi un număr de 391 pacienţi la prima vizită medicală. Dintre aceștia 32 au prezentat tensiunea arterială normală la următoarele 2 vizite, 27 de pacienţi nu au mai revenit la una sau la ambele vizite din motive de necomplianţă, ceilalţi 332 pacienţi au intrat în studiu. După analizarea traseelor înregistrate prin monitorizarea continuă pe 24 ore a tensiunii arteriale, 11 pacienţi au avut trasee neinterpretabile (artefacte multiple, număr mic de măsurători corecte, decuplări ale manșetei) și au fost excluși. Alţi 18 pacienţi au înregistrat valori medii sistolodiastolice normale și sarcina de presiune (load) absentă. Deoarece aceștia din urmă nu aveau antecedente hipertensive și nu urmau tratament antihipertensiv, au fost consideraţi cu hipertensiune de halat alb și au constituit un sublot analizat separat. Astfel au rămas în studiu 303 pacienţi cu hipertensiune susţinută, care au fost supuși analizei statistice. Confi rmarea diagnosticului s-a făcut pe criteriile ghidului ESC 2007. Sistemul de monitorizare utilizat este ABPM-04, care utilizează programul MediBase pen tru vizualizare și pentru prelucrarea statistică a datelor. Metode statistice aplicate au fost testul t-Student, testul 2 , coefi cient de corelaţie „Pearson” (r), coefi cientul de variaţie (CV%). Datele au fost încărcate și prelucrat cu ajutorul funcţiilor statistice din EPIINFO și EXCEL. REZULTATE Lotul de studiu a fost constituit din 321 pacienţi, 245 femei și 76 bărbaţi în raportul F/M = 3,33 / 1. Distribuţia pe sexe a fost în favoarea sexului feminin (76,9%). Vârsta medie a pacienţilor la intrarea în studiu a fost de 65,92 ± 10,83 ani, variind între 18 și 93 ani, raportul F/B=3/1. Se observă o distribuţie crescută a cazurilor la grupa de vârstă 71-80 ani (35%), urmată de grupele de vârstă 61-70 ani (31%) și 51-60 ani (20,1%), concluzionând că peste 86% dintre cazuri au vârste cuprinse între 51 și 80 ani (Figura 1). Pe medii de provenienţă 59% provin din mediul ur ban; s-au evidenţiat semnifi cativ mai multe cazuri
Romanian Journal of Cardiology Vol. 26(21), No. 2, 2011 Figura 1. Distribuţia pe grupe de vârstă şi sex a pacienţilor din lotul de studiu. pro venite din mediul urban cu vârste peste 65 ani, cu va loare predictivă de 71,5% (p=0,043). Riscul relativ de apa riţie a hipertensiunii arteriale la pacienţii vârstnici din mediul urban de 1,35 ori mai mare (RR=1,35; IC95%: 1,03÷1,77). Din cazuistica studiată extragem 3 loturi: 259 pacienţi (80,7%) au prezentat hipertensiune sistolică izolată, 44 pacienţi (13,7%) hipertensiune sistolodiastolică, iar 18 pacienţi (5,6%) hipertensiune de halat alb (Figura 2). Lotul cu hipertensiune sistolică izolată Un lot de 259 pacienţi (80,7%), a căror tensiune arterială măsurată la cabinet a fost pentru tensiunea sistolică mai mare sau egală cu 140 mmHg și pentru tensiunea diastolică mai mică sau egală cu 89 mmHg, a constituit lotul cu hipertensiune sistolică izolată. Pe parcursul monitorizării continue pe 24 ore, indiferent de valoarea tensiunii sistolice medii, tensiunea diastolică medie monitorizată a fost ≤79 mmHg, argument important că lotul cu hipertensiune sistolică izolată a fost corect constituit. Figura 2. Distribuţia patternurilor hipertensive la lotul cu 321 pacienţi. Alistar Elena et al Isolated Systolic Hypertension Caracteristici epidemiologice Lotul cu hipertensiune sistolică izolată a cuprins 195 femei și 64 bărbaţi în raportul F/M = 3 / 1. Distribuţia pe sexe a fost în favoarea sexului feminin (75,3%). Vârsta medie a pacienţilor la intrarea în studiu a fost de 66,42±10,35 ani, variind între 18 și 93 ani; 63,7% dintre pacienţi au vârsta peste 65 ani. Pacienţii din lotul de studiu au prezentat la cabinet valori medii ale tensiunii arteriale astfel: tensiunea sis to lică 163,56±14,62 mmHg și tensiunea diastolică 84,30 ± 8,84 mmHg. Distribuţia cazurilor în funcţie de gradul hipertensiunii arteriale măsurate la cabinet a fost următoarea: - gradul 1: 140-159 mmHg /
Page 3 and 4: ORIGINAL ARTICLES REVIEW CASE STUDY
Page 5 and 6: COVER IMAGES THE ROMANIAN SOCIETY O
Page 7 and 8: ARTICOLE ORIGINALE Romanian Journal
Page 9 and 10: Romanian Journal of Cardiology Vol.
Page 15: ARTICOLE ORIGINALE Romanian Journal
Page 51 and 52: PREZENTĂRI DE CAZURI Romanian Jour
Page 67 and 68:
Romanian Journal of Cardiology Vol.
Page 69 and 70:
Romanian Journal of Cardiology | Vo
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
AGENDA MANIFESTĂRILOR INTERNE ȘI
Page 117 and 118:
Romanian Journal of Cardiology | Vo
show all

Ghidul privind diagnosticul şi managementul sincopei - Romanian ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?