Ghidul privind diagnosticul şi managementul sincopei - Romanian ...

Mãdãlina Gãvãnescu et al
Systemic atherosclerosis
Se practică angioplastie cu stent Arthos la originea
circumfl exei cu rezultat fi nal bun, fără stenoză reziduală,
fl ux distal normal (Figura 8). Pacientul necesită tratament
dublu antiagregant minim 6 săptămâni înaintea
intervenţiei chirurgicale de revascularizare a membrului
inferior stâng.
La 6 săptămâni de la angioplastia coronariană, pacientul
revine în clinică, programat, în vederea tratamentului
chirurgical de specialitate. La internare se constată
agravarea crizelor de angor de efort cu prag mic și
creșterea frecvenţei episoadelor anginoase – zilnic, în
ultima lună după efectuarea angioplastiei. Pacientul
a fost spitalizat și în serviciul teritorial pentru această
simp tomatologie. Pe parcursul internării, pacientul
pre z intă crize anginoase cu durata de 3-5 min, remise
la admi nis trarea de nitroglicerină sublingual, fără modifi
cări EKG în dinamică și fără dinamica enzimatică
(Figura 10). Această simptomatologie a impus reevaluare
cardiologică.
Electrocardiograma releva RS 60/min, unde T negative
în aVL.
Se efectuează coronarografi e de control care evidenţiază
ocluzie circumfl exă imediat după origine prin
trom boză subacută de stent, fl ux TIMI 0 (Figura 11).
Se practică angioplastie cu balon cu rezultat fi nal
bun, fără stenoze reziduale semnifi cative, urme de
trom bi restanţi nestenozanţi pe circumfl exă segmentul
II (Figura 12).
Având în vedere apariţia trombozei intra-stent în
primele 30 zile la un pacient compliant la tratament,
afl at sub dublă antiagregare și tratament anticoagulant
oral, s-a luat în calcul prezenţa unor defi cite de coagulare.
Testele de trombofi lie efectuate (anticoagulant lupic,
factor V Leiden, proteina C, proteina S, homocisteina)
au relevat prezenţa unui defi cit de proteină S.
Figura 8. Coronarografi e incidenta AOD– aspect postangioplastie cu stent
arteră circumfl exă.
Romanian Journal of Cardiology
Vol. 26(21), No. 2, 2011
Figura 9. EKG post angioplastie: pozitivarea undelor T difazice din teritoriul
lateral.
Evoluţia ulterioară a fost favorabilă, fără angină, sub
tratament anticoagulant. Pacientul a primit enoxaparină
0,6 ml × 2/zi și ulterior anticoagulant oral - acenocumarol,
dublu antiagregant (aspirină 75 mg 1cp/zi,
clopidogrel 75 mg 2 cp/zi în prima lună, ulterior 1 cp/
zi până la 12 luni), inhibitor al enzimei de conversie
(zofenopril 30 mg/zi), statină (simvastatină 20 mg 1 cp/
zi), beta blocant (nebivolul 5 mg 1 cp/zi), calciu blocant
(amlodipina 10 mg 1 cp/zi), diuretic (indapamid 1,5
mg 1 cp/zi).
La 8 săptămâni, pacientul revine pentru intervenţia
chirurgicală de revascularizare a membrului inferior
stâng.
Reevaluare cardiologică: fără angină poststentare
sau dispnee.
Electrocardiograma: RS 53/min, ax ORS +0 grade,
unde T negative în aVL, unda T bifazic în V1 (aspect
staţionar comparativ cu EKG-ul post stentare).
Ecocardiografi a arată aspect staţionar faţă de examinarea
anterioară: FEVS=55%, akinezie perete inferior,
hipokinezie sept interventricular 1/3 bazală, HVS predominent
septal, disfuncţie diastolică VS.
Se practică trombendarteretomie artera iliacă comună
stângă și by-pass iliac comun-femural comun cu
Figura 10. ECG în timpul episodului de angină pectorală.