Ghidul privind diagnosticul şi managementul sincopei - Romanian ...

static.romanianjournalcardiology.ro

Ghidul privind diagnosticul şi managementul sincopei - Romanian ...

Romanian Journal of Cardiology

Vol. 26(21), No. 2, 2011

Tabelul 4. Clasifi carea sincopei

Sincopa refl exă (mediată nervos)

Vasovagală:

- Declanşată de stres emoţional: frică, durere, manevre chirurgicale, frică la vederea de sânge

- Declanşată de ortostatism

Situaţională:

- Tuse, strănut

- Stimulare gastrointestinală (înghiţire, defecaţie, durere viscerală)

- Micţiuni (sincopa post-micţională)

- Post-efort

- Post-prandial

- Alte situaţii (ex. râs, cântăreţii la instrumente de sufl at, ridicarea de greutăţi)

Sincopa de sinus carotidian

Forme atipice (aparent fără factori declanşatori şi/sau simptomatologie atipică)

Sincopa datorată hipotensiunii ortostatice

Disautonomie nervoasă primară:

- Disautonomie nervoasă izolată, atrofi e nervoasă sistemică, boală Parkinson cu disautonomie

nervoasă, demenţa cu corpi Lewy

Disautonomie nervoasă secundară:

- Diabet, amioloidoză, uremie, traumatisme ale coloanei vertebrale

Hipotensiune ortostatică indusă medicamentos:

- Vasodilatatoare, alcool, diuretice, fenotiazine, antidepresive

Hipovolemie

- Post-hemoragie, diaree, vărsături, etc.

Sincopa cardiacă (de etiologie cardiovasculară)

De etiologie aritmică:

Bradicardie:

- Boala de nod sinusal (inclusiv sindrom bradicardie-tahicardie)

- Tulburări de conducere atrio-ventriculare

- Malfuncţie de pacemaker

Tahicardie:

- Supraventriculară

- Ventriculară (idiopatică, secundară unor boli cardiace structurale sau a unor canalopatii)

O rezistenţă vasculară periferică scăzută sau inadecvată

poate fi cauzată de adaptarea refl exă anormală,

cauzând vasodilataţie și bradicardie manifestându-se

ca sincopă cu răspuns vasidepresor, mixt, sau cardioinhibitor.

Rezistenţa vasculară periferică scăzută poate

fi cauzată de sistemul nervos autonom (SNA). În cazul

acesta căile vasomotorii sunt incapabile de a crește

re zis tenţa vasculară periferică în ortostatism. Stresul

gra vitaţional în combinaţie cu insufi cienţa adaptării

vaso motorii are ca efect staţionarea sângelui venos în

sis temul circulator situat sub diafragm, aceasta având

ca efect scăderea întoarcerii venoase și ca urmare a DC.

Sunt trei cauze ale scăderii debitului cardiac. Primul

este reprezentat de refl exul ce cauzează bradicardia, determinând

sincopa refl exă cu răspuns cardioinhibitor.

Al doilea este reprezentat de o cauză cardiovasculară,

aceasta fi ind fi e o prezenţa unei aritmii, fi e tromboembolism

pulmonar/ hipertensiune pulmonară. Al treilea

mecanism este reprezentat de refl exul secundar hipotensiunii

ortostatice (HO), și cauză cardiovasculară reprezentat

în afara inelului în Figura 2; sincopa refl exă

și hipotensiunea ortostatică reprezintă principalele mecanisme

fi ziopatologice.

Guidelines for the diagnosis and management of syncope

(version 2009)

1.2.2.1 Sincopa refl exă (sincopa mediată nervos)

Sincopa refl exă se referă în mod tradiţional la un

grup de afecţiuni în cadrul cărora refl exele cardiovasculare,

ce sunt utile în mod normal pentru controlul

circulaţiei devin intermitent inadecvate, ca răspuns în

urma unui trigger, având ca rezultat vasodilataţia și/

sau bradicardia și prin urmare determină scăderea TA

și hipoperfuzie cerebrală globală 7 .

Sincopa refl exă este de obicei clasifi cată bazat pe căile

eferente, simpatice sau parasimpatice. Termenul de

„tip vasodepresor” este utilizat dacă este prezentă hipotensiunea

datorită pierderii tonusului vasoconstrictor.

Termenul „cardioinhibitor” se folosește când predomină

asistolia sau bradicardia iar „mixt” este utilizat când

ambele mecanisme sunt prezente.

Sincopa refl exă poate fi clasifi cată de asemenea bazat

pe trigger-ul implicat, pe căile aferente (Tabelul 4). Se

recunoaște faptul că acesta reprezintă o simplifi care a

mecanismului sincopei, pot exista situaţii speciale cum

sunt de exemplu sincopa postmicţională sau de defecaţie.

Situaţiile trigger variază considerabil de la un

pacient la altul. În majoritatea cazurilor calea eferentă

nu depinde atât de mult de trigger [ex. atât în sincopa

postmicţională cât și în sincopa vasovagală (VVS) pot

coexista răspunsul cardioinhibitor și vasodepresor].

Cunoscând multitudinea factorilor de trigger este

importantă recunoașterea acestora în practica medicală

pentru diagnosticul sincopei:

Sincopa „vasovagală” (VVS), de asemenea cunoscută

popular ca „leşin”, este mediată emoţional

sau de stresul ortostatic. Este de obicei precedată

de prodroma datorată activării sistemului nervos

autonom (transpiraţii, paloare, greaţă).

Sincopa „situaţională” se referă la sincopa refl exă

apărută în anumite situaţii. Sincopa post efort

poate surveni atât la sportivii de performanţă cât

şi la pacienţii de vârstă medie, sau înaintată, ca

o manifestare precoce a disautonomiei nervoase,

înaintea apariţiei hipotensiunii ortostatice.

Sincopa datorată sindromului de sinus carotidian

merită o atenţie specială. În forma rară sincopa

este declanşată de stimularea mecanică a

si nu sului carotidian. În forma mai comună nu

se găseşte un factor declanşator, diagnosticul punân

du-se pe baza masajului de sinus carotidian

(MSC) 8 .

Termenul de „formă atipică” este utilizat pentru

a descrie acele situaţii în care sincopa refl exă

apare în urma factorilor declanşatori îndoielnici

sau aparent fără existenţa acestora. Diagnosti cul

More magazines by this user
Similar magazines