Ghidul privind diagnosticul şi managementul sincopei - Romanian ...
Ghidul privind diagnosticul şi managementul sincopei - Romanian ...
Ghidul privind diagnosticul şi managementul sincopei - Romanian ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Romanian</strong> Journal of Cardiology<br />
Vol. 26(21), No. 2, 2011<br />
sensul European în 2006 13 . Determinarea PWV în<br />
axul carotidă-femurală (C-F) și carotidă-ra dială<br />
(C-R) a fost urmată de analiza variaţiei sale înainte<br />
și după stimulare farmacologică 7,14 :<br />
a) variaţia NO dependentă (notată BR) a fost deter<br />
minată la 15 minute după administrarea de<br />
Ventolin spray 400 mg prin intermediul unei<br />
ca mere de inhalaţie;<br />
b) variaţia NO independentă (notată NR1) a fost<br />
determinată la 5 minute după administrarea de<br />
NTG 0,5 mg sublingual.<br />
Analiza statistică. Variabilele categorice au fost reco<br />
date numeric pentru a fi utilizate în analize ulterioare.<br />
Datele au fost exprimate ca valori medii ± deviaţia<br />
stan dard. Pentru compararea valorilor medii (variabile<br />
continue) s-au utilizat Student’s t-test și ANOVA. Diferenţa<br />
a fost considerată semnifi cativă când valoarea<br />
probabilităţii p a fost < 0,05. Aprecierea corelaţiei între<br />
două variabile a fost realizată cu ajutorul coefi cienţilor<br />
de corelaţie (r) Pearson și Spearman. Pentru evaluarea<br />
și ilustrarea relaţiei dintre variabile s-au utilizat regresia<br />
liniară și multiplă. Analiza covarianţei (ANCOVA)<br />
a fost utilizată pentru testarea unor diferenţe semnifi -<br />
cative între valorile medii ale unei variabile continue în<br />
funcţie de o variabilă categorică după ajustarea pentru<br />
anumiţi parametri. Rezultatele ANCOVA au fost com-<br />
Aursulesei Viviana et al<br />
Arterial Hypertension treatment and endothelial dysfunction<br />
Tabelul 1. Caracteristicile lotului de hipertensivi bazal comparativ cu lotul martor<br />
Subloturi hipertensivi<br />
Caracteristici Normotensiv Hipertensiv R1 R2<br />
Repartiţia pe sexe (% bărbaţi) 58% 42,39% 39,13% 44,68%<br />
Vârsta (ani) 59,98±7,6 60,72±6,4 64,44±6,05 55,72±7,03<br />
TA sistolică (mmHg) 117,5±8,9 177,9±24,4 181,56±22,63 174,57±25,8<br />
TA diastolică (mmHg) 75,3±6 97,8±13 94±13,33 101,48±11,74<br />
TA medie (mmHg) 89,3±5,2 124,5±14,3 123,18±13,6 125,85±13,9<br />
TA diferenţială 42,2±10,5 80,1±23,5 87,55±9,3 73,09±14,06<br />
I - 8,69% 2,4% 14,9%<br />
Gradul HTA - II - 31,52% 28,88% 31,91%<br />
III - 59,78% 68,88% 53,19%<br />
Tipul HTA -<br />
Sistolo-diastolică 76,08%<br />
Sistolică izolată 23,9%<br />
57,77%<br />
42,23%<br />
93,61%<br />
6,39%<br />
Vechime medie HTA (luni) - 51,66 54,46±2,7 47,09±3,7<br />
Parametrii sunt exprimaţi ca valori medii. R1 – sublotul tratat cu BC, R2 – sublotul tratat cu IECA<br />
Tabelul 2. Analiza comparativă la 12 luni a componentelor TA la<br />
normotensiv și hipertensiv<br />
Hipertensivi<br />
Parametrul studiat Normotensivi R1 R2<br />
TAsistolică (mmHg) 117,5±8,93 126,6±6,74 120,53±8,22<br />
TA diastolică (mmHg) 75,3±6,17 78,33±4,76 77,34±4,9<br />
TA diferenţială (mmHg) 42,2±10,5 48,93±2,02 43,19±4,7<br />
parate cu cele ANOVA și t-test, pentru explicarea diferenţei<br />
dintre valorile medii iniţiale și ajustate în funcţie<br />
de factorii pentru care s-a făcut ajustarea.<br />
REZULTATE<br />
Relaţia între DE și tratamentul antihipertensiv a fost<br />
analizată din două puncte de vedere:<br />
1. evoluţia parametrilor la 6 luni și 12 luni de tratament<br />
în fi ecare din cele două subloturi. Studiul completează<br />
o analiză anterioară a întregului lot, în care s-a<br />
demonstrat că medicaţia utilizată ameliorează în mod<br />
evident DE. Analiza a inclus și comparaţia cu lotul<br />
martor.<br />
2. studiul comparativ al evoluţiei parametrilor de DE<br />
cu cele două scheme de tratament.<br />
Datele au permis analiza profi lului de infl uenţă asupra<br />
DE pentru fi ecare schemă de tratament.<br />
Tratamentul cu blocante ale canalelor de calciu (R1)<br />
Analiza parametrilor a fost realizată separat pentru cele<br />
două metode și pentru vasodilataţia NO dependentă și<br />
NO independentă. Evoluţia DE sub tratament și comparativ<br />
cu lotul martor este redată în Tabelul 3.<br />
D hiperemie –D bazal (D 1 ) are creștere mai accentuată în primele<br />
6 luni, comparativ cu perioada 6-12 luni. La fi nele<br />
tratamentului D 1 atinge nivelul semnifi caţiei statistice<br />
comparativ cu nivelul bazal (+0,013 cm; +57,23%, p <<br />
0,01) dar rămâne semnifi cativ modifi cat comparativ cu<br />
lotul martor (-0,03 cm; -51,44%, p < 0,01).<br />
FMD este infl uenţată de tratament, mai accentuat<br />
în primele 6 luni (+1,70%, p < 0,02) dar se ameliorează<br />
continuu până la 12 luni (+ 2,31%, p < 0,001).<br />
Com parativ cu lotul martor FMD bazal are diferenţă<br />
de 10,73% (p = 0,04). La 12 luni diferenţa se atenuează<br />
con siderabil dar nesemnifi cativ statistic (p = 0,07).