Ghidul privind diagnosticul şi managementul sincopei - Romanian ...

Guidelines for the diagnosis and management of syncope
(version 2009)
2.2.3.7 Clasifi carea înregistrărilor electrocardiografi
ce
Datorită heterogenităţii constatărilor și a gamei largi
de tulburări de ritm înregistrate în momentul sincopei,
cercetătorii Studiului Internaţional al Sincopei de Cauză
Necunoscută (ISSUE) au propus o clasifi care care să
grupeze observaţiile în categorii omogene, pentru a putea
defi ni un standard acceptat pentru studiile viitoare
și practica medicală 127 . Această clasifi care împărţea înregistrările
ECG în patru categorii în funcţie de modifi
cările ritmului de bază și de mecanismul probabil al
sincopei (Tabelul 12).
2.2.3.8 Monitorizarea electrocardiografi că în sincopă-
directii de viitor
Rolul monitorizării ECG nu poate fi defi nit separat.
Medicii vor fi i ghidaţi de rezultatele evaluării iniţiale. În
unele situaţii, unde dovezile clinice sugerează un diagnostic
de sincopă refl exă și în special atunci când sincopa
este ocazională, monitorizarea ECG este considerată
inutilă. La acei pacienţi cu simptomatologie frecventă
sau la cei la care se suspectează o sincopă aritmică, dar
nu prezintă un risc crescut, este util un sistem implantabil
de tip „loop recorder”. În practica iniţială, aceste
sis teme reprezentau ultimul mijloc de evaluare a sincopei,
după ce toate metodele de cercetare erau negative.
Într-un studiu 128 , 60 de pacienţi cu sincopă de cauză
necunoscută au fost randomizaţi să urmărească o strategie
“convenţională” constând într-un aparat de înregistrare
extern, testul tilt și studiu electrofi ziologic sau
o monitorizare îndelungată cu un sistem implanta bil de
tip „loop recorder”. Rezultatele au arătat că implan tarea
ini ţială a unui „loop recorder” este mult mai sigură în
pre zentarea unui diagnostic decât o strategie convenţio
nală (52 vs. 20%).
Cu toate acestea, au fost excluși pacienţii cu risc înalt
de aritmii ameninţătoare de viaţă și cei cu fracţie de
ejecţie