Ghidul privind diagnosticul şi managementul sincopei - Romanian ...

Guidelines for the diagnosis and management of syncope
(version 2009)
după efort este o condiţie asemănătoare și apare direct
după sistarea activităţii fi zice. Există trei categorii de
afectări autonome.
Afectarea autonomă primară
Cuprinde boli neurologice degenerative precum
afectarea autonomă pură, atrofi a multi-sistemică, boala
Parkinson și demenţa cu corpi Lewis 143 .
Afectarea autonomă secundară implică lezarea autonomă
cauzată de alte boli, precum diabetul zaharat,
amiloidoză și polineuropatii variate 143 .
Hipotensiunea ortostatică indusă medicamentos este
cea mai frecventă cauză de hipotensiune ortostatică;
me di camentele comune ce cauzează această afecţiune
sunt antihipetensivele, diureticele, antidepresivele triciclice,
fenotiazinele și alcoolul. În timp ce în afectarea
auto nomă primară și secundară disfuncţia este datorată
lezării structurale a sistemului nervos autonom (fi e
central, fi e periferic), în hipotensiunea ortostatică indusă
medicamentos afectarea este funcţonală.
Evaluarea neurologică ar trebui luată în considerare
în cazul afectării primare autonome. Semnele precoce
sunt impotenţa precoce și tulburările de micţiune, boala
Parkinson tardivă și ataxie. Recomandarea pentru un
specialist în afectarea autonomă secundară și în hipotensiunea
ortostatică indusă medicamentos depinde de
medicul care tratează boala de bază.
Tulburările cerebrovasculare
„Furtul subclavcicular” face referire la redirijarea
fl uxului sangvin în braţ prin artera vertebrală datorită
stenozei sau ocluziei arterei subclaviculare. Atacul
ischemic tranzitor (AIT) poate avea loc atunci când
în timpul utilizării forţate a braţului, fl uxul prin artera
vertebrală nu poate asigura perfuzia adecvată atât a
braţului cât și a unei porţiuni cerebrale. “Furtul” afectea
ză cel mai frecvent partea stângă. Atunci când este
de tectat prin ultrasunete, „furtul” este asimptomatic în
64% din cazuri 144 . Un AIT este cel mai probabil să fi e
cauzat de furt când este vertebrobazilar (prezentat mai
jos) și asociat cu ridicarea unui braţ. Nu există date sigure
despre pierderea izolată a conștienţei fără simptome
neurologice focale și semne în cadrul furtului subclavicular.
AIT cauzat de o arteră carotidă nu produce pierderea
tranzitorie a conștienţei. Când aproape toate arterele
cerebrale sunt astupate, obstrucţia tranzitorie a
va sului restant ce asigură irigarea unei largi porţiuni a
cre ierului poate foarte rar să afecteze conștienţa, doar
în poziţie ortostatică. Mai mult, semnele neuologice focale
sunt mult mai pregnante.
Romanian Journal of Cardiology
Vol. 26(21), No. 2, 2011
AIT al sistemului vertebrobazilar poate cauza pierderea
conștienţei, dar acolo sunt întotdeauna semne
focale, de obicei fatigabilitate la nivelul membrului, ataxie,
pareze oculomotorii și disfuncţie orofaringiană. În
scop practic, un AIT implică un defi cit focal fără pierderea
conștienţei opus sincopei.
Migrena
Sincopa afectează cel mai frevent persoanele cu migrenă,
care prezintă o incidenţă mai mare a sincopei
de-a lungul vieţii și adesea sincope frecvente 145 . Sincopa
și atacurile migrenoase nu au loc de obicei concomitent
la acești pacienţi.
Epilepsia
Epilepsia poate să cauzeze o pierdere tranzitorie
a conștienţei: pacienţii nu răspund, cad și mai târziu
prezintă amnezie. Acest aspect apare doar în crizele generalizate
tonice, clonice, tonico-clonice și atonice. În
abenţele copilului și epilepsia complexă parţială a adulţilor,
conștienţa este alterată nu pierdută; acești pacienţi
rămân în picioare în timpul atacurilor spre deosebire
de pierderea tranzitorie a conștienţei.
Flascitatea completă din timpul perioadei de inconștienţă
se opune diagnosticului de epilepsie. Singura
excepţie este criza „atonică”, foarte rară, și care are
loc fără un semnal de declanșare la copii cu probleme
neu ro logice pre-existente. Mișcările pot fi prezente
atât în sincopă cât și în epilepsie. În epilepsie, mișcările
durează ~1 minut și în sincopă, secunde. Spasmele
din epilepsie sunt ample, ritmice, de obicei sincrone,
în timp ce în sincopă sunt de obicei asincrone, reduse
și aritmice. Cu toate acestea, în sincopă pot apărea și
spas me simetrice 146 , iar martorii pot descrie incorect
aceste spasme 147 . În sincopă mișcările apar doar după
pier derea conștienţei și după cădere; acest nu este și cazul
epilepsiei.
Sincopa este în general declanșată spre deosebire de
care are mai rar un factor declansator, în sincopă este
frecvent prezent. Semnalele de declanșare în epilesia
refl exă precum luminile intermitente, diferă de cele din
sincopă. Aura tipică cuprinde o senzaţie de levitaţie abdo
minală (aură epigastrică) și/sau un miros neplăcut,
neobișnuit. O astfel de senzaţie apare rar în sincopă.
Tran spiraţia și paloarea nu sunt comune epilepsiei.
Muș carea limbii în porţiunea laterală este caracteristică
epilepsiei iar în sincopă este mușcat vârful limbii.
Inco n tinenţa urinară apare în ambele. Pacienţii pot fi
con fuzi post-ictus un timp indelungat în epilepsie, în
timp ce în sincopă starea de conștienţă reapare imediat
(Tabelul 13). Cefaleea, durerile musculare și creșterea