L.1. Masurarea tensiunii...

aparate.elth.ucv.ro

L.1. Masurarea tensiunii...

Ca dezavantaj principal al eclatorului cu sfere este durata mare a operaţiilor de

măsurare, metoda bazându-se pe străpungerea intervalului, care este un fenomen cu

caracter statistic. În consecinţă, rezultatele măsurătorilor vor trebui să fie media mai

multor determinări.

Pentru a obţine erori de măsurare cât mai mici ( < ± 3%

) trebuie respectate

distanţele minime de la punctul de pe sfera de potenţial înalt până la dimensiunile

camerei.

Pentru măsurarea tensiunii continue sau alternative se pot aplica două metode:

a) Se păstrează constantă tensiunea aplicată şi se scade lent distanţa între sfere

până la străpungere. Corespunzător acestor distanţe se determină tensiunea de

străpungere, Ustr.

b) Se păstrează constantă distanţa între sfere şi se creşte lent tensiunea până la

amorsare (aceste variante le vom folosi pentru realizarea lucrării).

În continuare, se vor da valorile pentru următoarele mărimi (care se vor folosi

în lucrare):

- temperatura: T = 293K

( t 0 = 20°

C ; T0 = 273K

)

5 2

- presiunea: p = 1, 013∗10

N / m

În condiţii atmosferice normale, tensiunea de străpungere se calculează cu

formula:

U = δ ∗U

0

(2)

unde:

δ - densitatea relativă.

p T0

−3

p

δ = ∗ = 2,

89 ∗10

(3)

p0

T

T

Dacă δ < 0,

95 sau δ > 1,

05 atunci

U = kU 0

(4)

unde:

k – coeficient de corecţie .

0,

757

1 +

10,

Δδ

k = δ ∗

(5)

0,

757

1 +

10,

Δ

Prezenţa impurităţilor duce la scăderea tensiunii de străpungere, astfel că se fac

mai multe încercări. Rezultatul măsurării se consideră media a trei determinări

succesive care nu diferă cu mai mult de 3% între ele.

Tensiunea de impuls se determină prin valori de 50% amorsări astfel:

- se păstrează parametrii undei de impuls constanţi iar distanţa se modifică în

trepte de cel mult 2% din valoarea presupusă a distanţei disruptive.

- pentru fiecare din distanţe se aplică un număr de impulsuri, la intervale

suficiente pentru deionizarea aerului (cel puţin 5 sec) şi distanţele corespunzătoare la

50% amorsări pentru impulsul respectiv se determină valoarea distanţelor la care din 10

impulsuri aplicate se obţin 5 amorsări neconsecutive, sau ca media distanţelor pe care

din 10 impulsuri aplicate se obţin cel mult 4 amorsări neconsecutive. Corespunzător

acestor distanţe şi diametrului sferelor D, se obţin cel mult 4 amorsări neconsecutive.

În general, se constată stabilirea unei relaţii de dependenţă între valoarea

2

More magazines by this user
Similar magazines