ANALE ŞTIINŢIFICE - Baza de date a revistelor ştiinţifice

Actualitate
Deşi hirsutismul este pe larg definit ca exces de pilozitate, acest termen clinic se referă
la femeile cu creştere excesivă a pilozităţii de tip terminal după patern masculin. De asemenea,
hirsutismul este una din cele mai des întălnite manifestări ale unei dereglări endocrime la femei,
afectînd aproximativ 10 - 15% din toate femeile [5,7,10], dintre care doar 17% sînt femei în
menopauză, restul fiind de vîrstă reproductivă [2]. Pilozitatea excesivă se datorează nivelului
crescut de androgeni, ce apare ca rezultat al hipersecreţiei propriu-zise, dar şi altor patologii
endocrine care duc la creşterea fracţiei libere de andogeni [2,6,15]. Este constatat că
hiperandrogenemia este însoţită de hirsutism doar în 70-80% [1], ce permite, hirsutismului ca
noţiune să fie utilizat drept marker în depistarea patologiilor endocrine la femei [15], ce pot fi
complicate cu dereglarea funcţiei reproductive, acestea fiind sindromul ovarelor polichistice
(SOP), hipertecoza ovariană, hiperplazie adrenală congenitală (HAC), sindroamele Cushing,
gigantism, acromegalie, hiperprolactinemie, hipotiroidism, tumoare ovariană sau suprarenaliană
androgensecretoare etc. [1,2,3,4,6,7,9,15] Pe lîngă aceasta doar prezenţa hirsutismului este o
puternică traumă emoţională şi o pricină serioasă de intimidare a femeii [2,6,10,15]. Obiectivul
major în managementul hirsutismului este diagnosticarea cît mai rapidă şi eficientă a cauzei
hirsutismului cu scopul excluderii unei patologii medicale extrem de grave, ca tumorile, şi
conceperea unui program eficient şi acceptabil de tratament [2].
Materiale şi metode
Pentru alcătuirea algoritmului de diagnostic şi screening al hirsutismului am utilzat
,,Schema Diagnostică a Hirsutismului'' propusă în conferinţa de la Rotterdam 2003 [7] şi
analiza celor mai recente şi actuale publicaţii ale cercetătorilor străini utilizînd portalul
"HINARI" ,Medline, Google prin intermediul cuvintelor cheie: hirsutism, acromegalie,
hiperandrogenemie, sindromul ovarelor polichistice, hiperplazie adrenala congenitală,
sindromul Cushing, hipotiroidism, hirsutism ideopatic, endocrinopatie etc. publicaţiile
precedente din Anale Ştiinţifice şi broşure de specilitate. În scopul colectării informaţiei
suplimentare au fost analizate listele de referinţă a fiecărui articol cît şi trimiterele autorilor la
surse adăugătoare.
Publicaţia dată este o prezentare scurtă a algoritmului de diagnostic şi screening pe care
se bazează efecturea Lucrării de Diplomă pe tema ,,Hirsutismul ca manifestare a unei nozologii
medicale sau cosmetice. Managementul''. În cadul efectuării Lucrării de Diplomă vor participa
toate studentele USMF faculatea Medicină generală anii IV, V şi VI.
Rezultate şi discuţii
Hirsutismul ca nozologie medicală a apărut în anul 1961 atunci cînd Ferriman DM şi
Gallwey JD. au efectuat un sistem de calcul pentru medici al gradului de pilozitate la femei, cu
dispunere şi caracter masculin, care ulterior a fost cunoscut ca scala Ferriman-Gallwei [8,9].
Aceasta este o metodă screening cantitativă de apreciere a creşterii părului dar care din păcate nu
ne poate releva tabloul serologic al persoanei afectate şi respectiv gravitatea bolii care a dus la
excesul de pilozitate, pe lîngă aceasta în circa 5 - 15% cazuri hirsutismul este de etiologie
ideopatică sau familială [7,10], ca urmare nu implică nici o endocrinopatie. La început gradul de
pilozitate se aprecia după 1 1 zone ale corpului, dar la momentul actual se folosesc doar 9 zone
anatomice cheie supuse influenţei androgenice dintre care: faţa, pieptul, areolele, linia albă,
partea superioară a spatelui, partea inferioară a spatelui, fese, părţile interne ale coapselor şi
organele genitale externe fig. 1 [2,5,15]
O altă modalitate de evaluare a dereglărilor hormonale la femei este evaluarea dezvoltării
sînilor după Tanner fig. 2. Dereglările apărute în profilul hormonal se pot solda negativ asupra
maturizării sînilor în perioada de pubertate. Postpubertar datorită excesului de androgeni şi
insuficienţei de estrogeni poate surveni regresia dimensiunilor sînilor, ex. sindromul
adrenogenital forma clasică, sau în caz de o tumoare androgensecretoare. De multe ori femeile
cu sînii de dimensiuni mici apelează la operaţii plastice de implantare a silicoanelor [12,13].
156